Sunteți pe pagina 1din 27

GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII


Tema: CONSTRUCTII DIN LEMN

NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a I

- 2007 _ 2008 -

1.Argument 2.Istoric 3.Structura lemnului 4.Proprietatile tehnice ale lemnului 4.1. Umiditatea lemnului 4.2. Densitatea lemnului 4.3. Anizotropia lemnului 4.4. Contragerea lemnului 4.5. Dilatarea termica 4.6. Conductivitatea termica 4.7. Conductivitatea electrica 4.8. Arderea lemnului 4.9. Rezistente mecanice 5.Produse lemnoase 5.1. Produse lemnoase brute 5.2. Produse semifabricate 5.3. Esentele mai putin utilizate 6.Elemente de constructie din lemn 6.1. Stalpi din lemn 6.2. Grinzi 6.3. Sarpanta din lemn 6.4. Invelitorile 6.5. Cadre si arce 6.6. Planseele 6.7. Scari din lemn 6.8. Pardoseli 7.Anexe 8.Bibliografie

Din antichitate,lemnul a constituit materialul de constructie preferential deoarece confera rezistente semnificative la solicitari mecanice,statice si dinamice,este usor de prelucrat,iar in zonele de munte,deal,precum si in cele cu climatul ecuatorial si subecuatorial constitue un material local de constructie.Materialul lemnos a fost si continua sa fie utilizat la constructii cu o mare diversitate de destinatii:locuinte,cladiri social-culturale,unele din ele reprezentand adevarate opere arhitectonice. Dezvoltarea pe baze stiintifice a stucturilor din lemn presupune proiectarea optima a sectiunilor,cunoasterea riguroasa a proprietatilor fizico-mecanice corelate cu cerintele structurale precum si de asigurare a unor masuri specifice de protectie. Ca material de constructie lemnul prezinta o serie de avantaje dintre care se mentioneaza: -coeficientul de calitate ridicat (raportul dintre greutatea materialului si rezistenta sa) comparabil cu otelul si superior betonului,zidariei,indicandu-l din punct de vedere constructiv pentru realizarea acoperisurilor; -are coeficient de dilatare liniara redus,motiv pentru care constructiile din lemn pot fi realizate fara rosturi de dilatare; -are o conductivitate termica redusa,asigurand un confort termic convenabil de inchidere; -se prelucreaza usor necesitand forta de munca de calificare medie; -elementele de constructie din lemn se pot executa si monta independent de conditiile climatice,fara masuri suplimentare de protectie; -permite realizarea unor forme arhitecturale indraznete si placute; -la prelucrare si punere in opera consumul energetic este minim;

Structura interna si natura materialului creeaza o serie de dezavantaje,printre care amintim: -prezenta defectelor structurale de tipul:noduri,crapaturi,fibre deviate,pungi de rasina,gauri de insecte,influenteaza defavorabil comportarea sub actiuni mecanice; -sortimentele de material lemnos sunt limitate ca sectiuni si lungimi; -speciile frecvent utilizate sunt putrescibile si inflamabile; -variatiile de umiditate ale aerului conduc la variatii dimensionale ale elementelor din lemn ca urmare a anizotropiei structurale,chiar daca se iau masuri constructive de tipul alcatuirii convenabile a detaliilor constructive,impregnari cu solutii organice sau anorganice,aplicarea de vopsitorii; -utilizarea in constructii este limitata intrucat in unele zone de pe glob lemnul este un material deficitar,iar folosirea pe scara larga ar conduce la distrugerea echilibrului ecologic; Multe constructii sunt realizate integral din lemn,la altele lemnul fiind utilizat doar ca element component al anvelopei si al lucrarilor de finisaj.Lemnul mai este utilizat si la realizarea unor tipuri de cofraje necesare punerii in opera a betoanelor. In etapa actuala,dezvoltarea constructiilor din lemn este favorizata de posibilitatile tehnice relativ usore de prelucrare a materialului de baza,de dezvoltare metodelor stiintifice de calcul dar este limitata de concurenta cu noile materiale de constructii:otel,aluminiu,materiale compozitie,precum si de conditiile de pastrare ale echilibrului ecologic.

2.Istoric

Pe teritoriul tarii noastre,in perioada formarii statului centralizat dac,caracterizata printr-un excedent demografic populatia a utilizat materialele locale pentru realizarea de locuinte,cladiri de cult.Dintre materialele frecvent utilizate mentionam lemnul sub forma de pari si impletituri de nuiele.Forma de plan a costructiilor era circulara,evoluand spre cea dreptunghiulara.Se pare,dupa observatiile efectuate pe Columna lui Traian, ca unele constructii ar fi avut si etaj.

3.Structura lemnului
Materialul lemnos are o structura fibroasa ,directia fibrelor fiind paralela in general cu axul cilindrului lemnos.

4.Proprietatile tehnice ale lemnului


4.1. Umiditatea lemnului Lemnul contine dupa taiere,o cantitate de apa egala cu jumatate din masa sa.Apa se gaseste in urmatoarele stari: -libera,partea preponderenta care circula prin tesuturile vegetale si nu influenteaza caracteristicile lemnului; -de higroscopicitate,fixata prin absorbtie pe peretii tesuturilor vegetale si care influenteaza principalele proprietati ale lemnului; -legata chimic,reprezentand 1%din masa lemnului;poate fi indepartata doar prin descompunerea termica a materialului lemnos; Umiditatea lemnului unui arbore doborat scade in timp,prin evaporarea apei libere si a unei parti a apei de higrogoscopicitate,pana la echilibru cu umiditatea atmosferica.Variatia umiditatii lemnului este de la un anotimp la anotimp,dar si de la baza spre varful trunchiului.

4.2. Densitatea lemnului Lemnul in stare uscata are densitatea(p)de 1500daN\m3.Densitatea aparenta,influentata de structura fiecarei specii si de umiditate,este variabila.Densitatea,la o umiditate relativa standard de 15%,se poate determina pe probe cubice(1=2cm)sau prismatice(2*2*3cm).

4.3. Anizotropia lemnului Fiind un material anizotrop,proprietatile variaza dupa trei sensuri principale: -longitudinal care corespunde cu directia fibrelor lemnului; -radial care corespunde directiei razei medulare si este mormal pe fibrele lemnului; -tangential care corespunde tangentei la inelele anuale;

4.4. Contragerea lemnului Prin pierderea apei higroscopice si deci prin scaderea volumului,se poate produce deformarea,strambarea pieselor din lemn precum si aparitia crapaturilor.

4.5. Dilatarea termica Variatia dimensionala a lemnului datorita temperaturii este mica.Coeficientul de dilatare in sensul fibrelor este:a=(3...8)*10`6,iar perpendicular pe directia fibrelor de (10...20) ori mai mare.

4.6. Conductivitatea termica Datorita structurii poroase,valorile coeficientilor de conductivitate termica sunt mici,fapt ce justifica confortul termic asigurat de elementele de inchidere din lemn.

4.7. Conductivitatea electrica Lemnul uscat nu conduce curentul electric.Rezistenta electrica scade insa cu cresterea umiditatii.

4.8. Arderea lemnului Este un proces de oxidare datorat materialelor organice pe care le contine.Pericolul de incendiu scade asigurand o protectie superficiala,chimica,prin ignifugare,precum si de prin masuri constructive.

4.9. Rezistente mecanice Fiind influentate de unghiul dintre directia fortei si fibrele longitudinale,umiditate si prezenta defectelor,rezistentele mecanice se determina pe probe mici,cu umiditate relativa de maxim 15%.

5. Produse lemnoase
5.1. Prodsele lemnoase brute sunt produsele obtinute din cilindrul lemnos dupa retezare si curatare de scoarta.Exemple: lemnul rotund de foioase; -bile,manele si prajini ; -lemn rotund pentru piloti; 5.2. Produsele semifabricate din lemn se obtin din lemnul rotund prin cioplire sau taiere rezultand: -cioplitura(elemente pentru sarpante-grinzi, pane,capriori,traverse,bulumaci).

-cheresteaua-scanduri,dulapi,sipci,grinzi si rigle; Produsele semifabricate utilizeaza rational sectiunea lemnoasa in functie de destinatie,solicitari.Principalele sortimente de material lemnos folosite in constuctii sunt:lemn sub forma bruta,semibruta,prelucrata,sau, ca produs derivat din lemn.Materialele

lemnoase brute se folosesc sub forma de lemn rotund.Se obtin prin curatirea de craci si coaja a bustenilor.In functie de dimensiuni,lemnul poate fi sub forma de bile,manele,prajini. Materialele lemnoase semiprelucrate sau ecariste sunt produse care pot avea una sau mai multe fete plane.Sunt utilizate sub forma de: -cioplituri,obtinute din lemn rotund cu diametru 15..18cm; -lemn semirotund intrebuintat la fixarea unor piese din lemn;

Materialele lemnoase prelucrate sau ecariste au muchii vii,marginite de fete plane;se pot prezenta sub forma de: -scanduri si dulapi; -sipci si rigle; -grinzi. Materialele lemnoase finite sunt produse utilizate fara prelucrari ulterioare.Cele mai utilizate sunt: -sita si sindrila,utilizate ca invelituri; -scanduri faltuite,utilizate ca tavane,placari de pereti;

-dusumele imbinate in sistem lamba si uluc,din lemn de rasinoase;

- dusumele

-parchete,executate din lemn de stejar sau fag,utilizate pentru pardoseala;

- parchete

Produsele derivate din lemn sunt rezultatul valorificarii aproape integrale a masei lemnoase.Dintre derivatele frecvent utilizate in constructii cel mai frecvente intalnite sunt: -placajul este alcatuit din trei sau mai multe foi de furnir dispuse cu fibrele straturilor succesive perpendiculare

- placajul -

-panelul este realizat in usi,finisaje uscat.

ystem sandvis fiind utilizat pentru foi de

- alcatuirea panelului 1.furnir 2.miez -PAL-ul este obtinut prin aglomerarea aschiilor de lemn neindustrializabil sau din deseuri lemnoase,sub presiune si la temperatura inalta,utilizand ca liant ureea formaldehidica si clei.Se utilizeaza pentru realizarea peretilor despartitori,foilor de usa,finisajelor uscate,stratului suport pentru pardoseli. -PFL-ul se obtine prin incleierea la presiune si temperatura ridicata a fibrelor de lemn obtinute prin defibrare mecanica sau chimica,formand placi.Se obtin diferite tipuri de placi:foarte poroase,dure,semidure,finisate prin aplicare de tratamente chimice superficiale ca lacuri si vopsele ce pot fi aplicate si ulterior.Au aceeasi utilizare ca si placile din PAL.Elementele portante ale constructiilor din lemn se executa in special din esente de rasinoase(brad,molid).La alegerea materialului lemnos se au in vedere disponibilitatile locale,cerintele de durabilitate cerute lucrarii.

5.3. Esentele mai putin utilizate in constructiile curente


sunt: -plopul negru si alb,salcia,teiul,dudul care sunt esente usoare,ingloband un volum mare de pori si indicate pentru lucrari de sculptura; -chiparosul si pinul,continand un suc special care permite autoimprecnarea cu o substanta insecticida:in arhitectura veche a fost utilizat la constructia sanctuarelor,platfoanelor si chesoanelor,statuilor

- Elemente de constructie din lemn


Prin asamblarea dupa anumite reguli a diferitelor produselor din lemn cu ajutorul mijloacelor de imbinare se obtin elemente de constructie care se deosebesc intre ele prin forma,dimensiuni,functiuni. Prin asamblarea unor elemente simple se pot obtine:bare compuse,grinzi cu inima plina,grinzi cu zabrele,arce,cadre care formeaza singure sau intr-un ansamblu,elemente de constructii sau structuri de rezistenta pentru constructii. 6.1. Stalpi din lemn se folosesc mai rar.Se adopta la constructii provizorii (magazii,depozite),la constructii agricole si constructii de cabane,locuinte montane.Stalpii din lemn pot fi alcatuiti dintr-o singura piesa sau mai multe piese solidarizate intre ele.Stalpii din lemn reazama direct pe fundatii din beton fiind ancorati cu eclise sau buloane.

- stalp cvadruplu

6.2. Grinzi Grinzile cu sectiune simpla se utilizeaza ca grinzi principale sau secundare ale planseelor din lemn,elemente de acoperis(capriori,pane),sau ca grinzi de poduri. Grinzile cu articulatii se utilizeaza la elementele acoperisurilor fiind rationale pentru incarcari uniform distribuite pe toate deschiderile. Grinzile continue se folosesc ca pane de acoperis avand lungime mai mare de 6 m.In acest caz,grinzile cu sectiune simpla sunt nesatisfacatoare din punct de vedere al rezistentei si deformatiilor. Grinzi cu subursi,contrafise si subgrinzi Pentru a utiliza grinzi cu sectiunea simpla la preluarea unor incarcari mari se poate reduce deschiderea prin introducerea unor elemente speciale:subursi,contrafise,subgrinzi. Grinzile compuse pline sunt utilizate pentru preluarea incarcarilor mari,la deschideri mari, unde grinzile cu sectiunea simpla nu mai este satisfacatoare.

Grinzile cu zabrele (ferme),se utilizeaza ca elemente structurale de acoperis (ferme de acoperis),pentru deschideri cuprinse intre 10..40m.Pot avea forma:triunghiulara,dreptunghiulara, poligonala,sau cu talpa superioara curba.Grinzile cu zabrele primesc

incarcari concentrate de obicei in noduri.

- grinzi cu zabrele

6.3. Sarpanta din lemn se executa in patru variante importante:cu grinzi cu inima plina,pe scaune,cu ferma macaz si cu grinzi cu zabrele.Elementele structurale sunt:capriorii,panele,popii,clestii contravantuiri.

6.4. Invelitorile din lemn folosesc sita si sindrila fiind specifice zonelor montane.In scopul cresterii durabilitatii,invelitorile din lemn se vopsesc.Ansamblul invelitoare inclusiv sarpanta din lemn,se trateaza ignifug intrucat sunt usor inflamabile.Invelitorile din sita si sindrila se executa fara astereala prin baterea in cuie a lamelelor direct pe sipcile orizontale incepand de la streasina si terminand spre coama.La coama,ultimul rand se petrece peste cealalta parte a acoperisului in directia vanturilor dominante.

-invelitori din sita si sindrila

6.5. Cadre si arce Cadrele sunt sisteme constructive alcatuite din stalpi si rigle sau ferme care formeaza o structura unitara.Cadrele se pot realiza cu inima plina in sistemul cadrelor cu doua,trei articulatii sau,in sistem cadru cu zabrele. Arcele sunt sisteme constructive care reazama pe fundatii,ziduri,stalpi carora le transmit reactiuni verticale si impingeri.Prezinta avantajele unor consumuri mici de materiale si dau posibilitatea realizarii unor deschideri mari.

- cadre

- arce

6.6. Planseele din lemn se utilizeaza numai la constructii provizorii sau rurale,cu grad mic de ocupare.Avantajele acestor plansee sunt date de buna izolare termica si fonica asigurata precum si de rapiditatea si usurinta montajului.

-planseu 1.grinda 2.pardoseala 3.tavan 4.umplutura izolatoare din material granular,uscat

6.7. Scari din lemn

6.8. Pardoseli Datorita confortului termic si acustic sporit pardoselile din lemn se utilizeaza cu precadere la constructii de locuit.

- pardosela din dusumele

- pardoseala din panouri de parchet lamelat

7.ANEXE

Pereti lemn OSB.

Dusumea stejar

Parchet

fag

stejar si nuc

1.Constructii-elemente generale pentru cadastru Autor:Gabriela Ecaterina Proca Editura:Matrix Rom,Bucuresti 2002 2.Constructii.Subansambluri constructive Autor:Mirel Florin Delia Editura:Matrix Rom, Bucuresti 2004 3.Constructii.Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri. Autor:Mihai Manole Editura:Matrix Rom,Bucuresti 2001 4.Cum concepem constructiile civile Autor:Alexandru Ciornei Editura:Junimea