Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 01
Curs 01
Cadastru sau mai multe parcele alaturate, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar), proprietarul si situarea teritorial-administrativa. La randul sau, fiecare dintre cele trei elemente, vizeaza mai multe insusiri cadastrale si anume : 6 imobilul : suprafata, categoriile de folosinta ale parcelelor (parcela suprafata de teren cu aceeasi categorie de folosinta) care alcatuiesc terenul, destinatia terenului, folosinta constructiei, calitatea terenului ; 7 proprietarul : identificarea dupa acte a numelui si prenumelui, situatia juridica privind calitatea in temeiul careia detine imobilul ; 8 situarea teritorial-administrativa : situarea imobilelor in limitele administrative ale comunei, orasului sau municipiului (cu ajutorul planurilor si registrelor cadastrale). Experienta indelungata din tari vecine, situate in vestul tarii noastre, ca si cea din Transilvania, Banat si Bucovina a demonstrat ca atunci cand cadastrul general functioneaza impreuna cu cartile funciare, aceste activitati se sprijina si se completeaza reciproc. Institutia cadastrului general este menita sa deserveasca pe proprietar in problemele sale vitale ale drepturilor reale de proprietate cat si institutiile administratiei de stat locale si centrale in indeplinirea rolului lor de arbitru si garant in asigurarea acestui drept, precum si la stabilirea in mod echitabil a obligatiilor fiscale.
Cadastru
etapa noului cadastru, care, dupa anul 1995 a creat cadrul pentru organizarea si executarea unui cadastru modern, la nivelul cerintelor societatilor democratice avansate. Etapa debuteaza cu aparitia noii legi a cadastrului si reprezinta evenimetul cel mai important pentru activitatea de cadastru, deoarece: se creeaza posibilitatea punerii in practica a celor mai noi conceptii de realizare a unui cadastru modern, la care sa se racordeze cartile funciare, ceea ce ne-ar situa printre tarile in care sunt create toate conditiile socio-juridice pentru cunoasterea obiectiva, dar si pentru recunoasterea dreptului real de proprietate imobiliara si stabilirea echitabila a obligatiilor fiscale ale proprietarilor de imobile; pentru generatiile care vor participa la realizarea noului cadastru , vor fi necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de evidenta a terenurilor si de gasire a celor mai eficiente cai pentru valorificarea patrimoniului geodezic, topografic si cartografic, dar si de initiere in noile tehnologii, mijloace tehnice si materiale specifice.
Cadastru perpetuat pana in zilele noastre (si astazi se folosesc datele declarative din registrele agricole). Este necesar a se mentiona initiativele si eforturile deosebite ale lui Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar care au condus la infiintarea in anii 1813 la Iasi si respectiv in 1818 la Bucuresti a primelor scoli de inginerie care au pregatit cadrele tehnice topografice si cadastrale autohtone si care au contribuit in mod hotarator la introducerea unor sisteme de organizare si metode de lucru asemanatoare cu cele vazute de ei in tari din vestul Europei. Cerintele de modernizare ale societatii romanesti de la inceputul secolului XX dupa modelele tarilor cu un nivel inalt de civilizatie din aaaeuropa, mai ales in perioada de dupa reantregirea tarii, au impus si infiintarea cadastrului general. Astfel, in anul 1919 ia fiinta Directia cadastrului in cadrul Ministerului Agriculturii si Domeniilor.
4.3. Etapa inceperii cadastrului general modern si unificarii cartilor funciare (1933 1955 )
Un moment de referinta pentru activitatea de cadastru si publicitate imobiliara in perioada interbelica l-a constituit legiferarea (Legea nr.23/1933) organizarii unui cadastru general si publicitate imobiliara moderne. Prin aceasta lege, pentru prima data se reglementeaza modalitatea de organizare si realizare a lucrarilor de cadastru general pornindu-se de la retele geodezice unitare si a unor planuri si registre cadastrale unitare pe intreg teritoriul Romaniei. La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si Dobrogea, apoi in Moldova si Oltenia, cat si actualizarea celor existente in Transilvania, Banat si Bucovina si, in paralel cu acestea, introducerea cartilor funciare. Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de proba si generalizare, cadastrul si introducerea cartilor funciare au inceput in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti. Din pacate insa, din cauza razboiului, lucrarile incepute in judetul Ilfov, care urmau sa fie folosite si ca lucrari model pentru celelalte judete, au fost intrerupte in anul 1941 (dupa ce se executase cca.65% din volumul total). De asemenea, au fost sistate din lipsa finantarii si lucrarile incepute in alte judete. In intervalul 1944-1955 se inregistreaza o stagnare in activitatea de cadastru cauzata in parte si de lucrarile de masuratori si parcelari facute pentru improprietarirea temporara a taranilor, dar mai ales datorita lipsei de sprijin din partea regimului comunist care se baza pe ideile negarii drepturilor de proprietate privata asupra pamantului si, ca atare, nu era interesat in finantarea institutiei cadastrului si cartilor funciare care erau instrumente ce ajutau tocmai la confirmarea si protejarea drepturilor reale de proprietate imobiliara ale persoanelor fizice.
Cadastru
Cadastru acordarea prioritatii celor de la organizarea teritoriului (cu numeroasele lor variante si solutii contradictorii) au dus la irosirea de-a lungul multor ani a timpului si muncii personalului topocadastral. In conditiile mentionate, nici tinerea la zi a cadastrului deja executat, nu s-a facut decat intr-o mica masura, fapt ce a afectat negativ valabilitatea documentatiilor cadastrale. Un moment de referinta important nu numai pentru activitatea de cadastru funciar, dar si pentru activitatile de geodezie, fotogrammetrie si cartografie l-a constituit reglementarile date de Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrammetrica si cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele, pentru prima data, obligatii mai ferme pentru unitatile care executau astfel de lucrari, s-a instituit o coordonare unitara in scopul evitarii suprapunerilor si valorificarii corespunzatoare a patrimoniului geodezic si cartografic existent, dar cea mai importanta masura a fost reglementarea finantarii intocmirii planului topografic de baza al tarii la scarile 1:5 000 si 1:2 000. Evident ca planul topografic de baza al tarii a fost conceput ca un sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prevazandu-se ca prin derivarea continutului cadastral din foile planului topografic de baza sa se asigure suportul principal pentru lucrarile de cadastru funciar. Este necesar a se evidentia stradaniile specialistilor din organele de coordonare ale activitatii geodezice civile si militare, precum si a celor din Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Organizarea Teritoriului, care au elaborat si pus la punct intreaga gama a tehnologiilor de lucru pentru executarea unitara si coordonata a planului topografic de baza al tarii. Inca de la elaborarea (inceputa in anul 1965) pentru primele zone din tara, planul topografic de baza si-a dovedit utilitatea in special pentru sectoarele economice care isi desfasoara activitatea pe suprafete mari de teren (agricultura, silvicultura, cai de comunicatii, gospodarirea apelor, sistematizarea localitatilor, etc.) iar dupa acoperirea a 90% din teritoriul tarii (la nivelul anului 1990), s-a confirmat ca aceasta lucrare de mari proportii, reprezinta o opera geodezica si cartografica de mare importanta economica si stiintifica. De mentionat ca, la realizarea acestei lucrari au participat (in procent de cca.10%) si alte institute, cum ar fi : Institutul de Cercetare si Amenajare Silvica, Institutul de Studii si Proiectari pentru Imbunatatiri Funciare, Intreprinderea de Studii si Cercetari Geologice, etc. Din pacate, eficienta in utilizarea planului topografic de baza al tarii s-a redus din cauza netinerii la zi cu modificarile produse pe teren. Speranta ca planul topografic de baza va fi actualizat la intervalle de timp stabilite odata cu actualizarea planurilor cadastrale derivate, a fost repede risipita datorita lipsei de sprijin organizatoric si financiar in tinerea la zi a cadastrului funciar, situatie care se mentine si dupa anul 1990.
Cadastru