Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cerinţele Faţă de Climă Şi Sol
Cerinţele Faţă de Climă Şi Sol
Cerinele grului fa de cldur. Pentru germinat, seminele de gru necesit temperaturi de minimum de l - 3C; aceste valori au semnificaie practic numai pentru semnturile trzii sau dac s-a semnat n sol uscat i germinarea ntrzie din lipsa apei (precum i pentru grul de primvar). n mod obinuit, n perioada de semnat a grului n Romnia, temperaturile aerului se situeaz njur de 14 - 15C, deci mai aproape de optim. La aceste temperaturi, rsrirea grului are loc dup 7-10 zile (cu condiia asigurrii umiditii); o durat de peste 15 zile ncepe s fie duntoare, deoarece ntrzie vegetaia.
Procesul de nfrire a plantelor de gru este favorizat de zilele nsorite, luminoase, cu temperaturi de 8 10C; procesul se continu pn cnd temperaturile scad sub 5C. Plantele de gru de toamn, bine nfrite i clite, se caracterizeaz printr-o mare rezisten la temperaturi sczute (pn la -15C, chiar -20C la nivelul nodului de nfrire), mai ales dac solul este acoperit cu strat de zpad.
Efectele temperaturilor sczute asupra plantelor de gru sunt diferite, ca form de manifestare i ca grad de dunare, n funcie de faza de vegetaie n care acestea surprind grul .Rezistena cea mai mare se manifest la culturile bine nrdcinate i nfrite; cele mai mari pagube se nregistreaz n cazul culturilor de gru surprinse de ger n curs de rsrire (faza de coleoptil).
Primvara, o dat cu reluarea vegetaiei cresc cerinele plantelor fa de temperatur; temperaturile favorabile plantelor de gru aflate n faza de alungire a paiului sunt de 14 - 18C, iar la nspicat 16 - 18C. n fazele urmtoare, temperaturile pot crete pn la 20C, valori care asigur, n cele mai bune condiii, fecundarea i formarea i umplerea boabelor.
Cerinele grului fa de umiditate. Fa de apa din sol, cerinele sunt moderate, dar echilibrate pe ntreaga perioad de vegetaie. Se consider c n zonele de cultur a grului, trebuie s cad cel puin 225 mm precipitaii pe perioada de vegetaie (optimum 600 mm precipitaii). Coeficientul de transpiraie al grului este de 350 - 400, ceea ce reflect o bun valorificare a apei de ctre planta de gru.
Pentru germinare, boabele de gru absorb 40 - 50% ap, raportat la masa uscat a boabelor; pentru a asigura aceast cantitate de ap, este necesar ca umiditatea solului s se situeze la nivel de 70 - 80% din capacitatea capilar pentru ap a solului.
Trebuie menionat c toamnele, la noi, sunt, frecvent, secetoase, astfel nct germinarea i rsritul culturilor de gru sunt ntrziate i destul de neuniforme. Din acest motiv, precipitaiile din toamn sunt hotrtoare pentru dezvoltarea plantelor de gru i pentru reuita culturii. Pierderile de recolt din cauza secetelor din toamn, de regul, sunt ireversibile. Ca urmare, este necesar ca prin toate lucrrile solului s se urmreasc conservarea apei din sol i s fie favorizat acumularea apei din precipitaii.
n primvar, cerinele plantelor de gru fa de umiditate cresc treptat, fiind maxime n fazele de nspicat, fecundare i formarea boabelor. n anii normal de umezi, apa acumulat n sol pe timpul iernii este suficient pentru a acoperi nevoile plantei, cel puin n prima parte a vegetaiei n primvar. n cursul lunilor mai i iunie, n ara noastr, intervin adesea perioade secetoase, n care apar semne evidente ale suferinei plantelor din cauza insuficienei umiditii. Dac seceta este asociat cu temperaturi mai ridicate, vegetaia este grbit, plantele rmn scunde i slab productive, plantele se ofilesc, ndeosebi n orele de amiaz.
Vremea uscat i clduroas n timpul umplerii bobului poate determina un dezechilibru ntre pierderea apei prin transpiraie i absorbia acesteia din sol. Ca urmare, n anumii ani se poate produce itvirea boabelor. Temperaturile mai mari de 30C i vnturile uscate favorizeaz acest proces. Perioada critic pentru itvire dureaz circa 10 zile, i se suprapune cu perioada de migrare a substanelor de rezerv din frunze i tulpin, ctre bob (intervalul palierului hidric) .Pagubele (reducerea recoltei i a calitii acesteia) sunt cu att mai mari (scderea recoltei i a calitii acesteia) cu ct condiiile care favorizeaz itvirea survin mai spre nceputul perioadei critice.
Cerinele fa de sol. Grul prefer soiurile mijlocii, lutoase i luto-argiloase, cu capacitate mare de reinere a apei, permeabile, cu reacie neutr sau slab acid (pH = 6 - 7,5).
Cele mai favorabile pentru gru sunt solurile blane, cernoziomurile, cernoziomurile cambice, cernoziomurile argilo-iluviale, solurile brun-rocate.
Nu sunt potrivite pentru gru solurile pe care stagneaz apa, fiind expuse la asfixiere pe timpul iernii sau acolo unde apa freatic se ridic, n anumite perioade, pn n zona rdcinilor. De asemenea, nu sunt potrivite solurile uoare, cu permeabilitate prea ridicat, pe care plantele pot suferi de secet, precum i solurile prea acide sau prea alcaline.
n Romnia grul este cultivat n primul rnd pe cernoziomuri i pe soluri brun-rocate. Avnd n vedere importana culturii grului, aceasta se extinde i pe soluri mai puin favorabile, cum ar fi solurile bruneargiloiluviale, luvisolurile albice. Pe asemenea soluri este obligatorie aplicarea unor msuri ameliorative (amendare, ngrare organic, afnare adnc).