Sunteți pe pagina 1din 20

2.5.

ZUGRAVELI SI VOPSITORII

2.5.01. GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia zugravelilor si vopsitoriilor, asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie si sint prezentate fiecare in subcapitole separate. Continutul subcapitolelor este urmatorul: 1. Vopsitorii cu ulei 2. Vositorii cu Vinarom 2.5.02. MATERIALE Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor de productie interne specificate in subcapitolele respective. 2.5.03. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR - Varul in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane inchise. Ipsosul se livreaza numai in saci de hirtie si se transporta in vagoane inchise. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face 525p1521f in spatii inchise ferite de umezeala. - Materialele utilizate la lucrarile de vopsitorie, livrate in bidoane de tabla, in butoaie PVC cu saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si ferite de inghet si ambalajele ermetic inchise. - Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +70C si +200C. 2.5.04. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR INAINTE DE INCEPEREA

- Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli, gleturi, placaje, pardoselile reci, exclusiv lustruirea, instalatiile electrice, sanitare si incalzire inclusiv remedierile si probele acestora. - In incaperile cu pardoseli din PVC, parchet, mochete, zugravelile se vor executa inaintea executarii imbracamintii parsoselii. Stratul suport al pardoselii se va proteja contra umiditatii si murdariei.

- Timplaria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita, cu exceptia drucarelor, sildurilor si cremoanelor ce se vor fixa dupa vopsirea timplariei. - Ultimul strat al vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea pardoselii: - raschetare parchet, ceruire P.C., lustruire marmura si mozaic. Se vor lua masuri de protectie contra murdariei imbracamintii pardoselilor. 2.5.05. PREGATIREA SUPRAFETELOR 2.5.05.1. Suprafete tencuite sau de beton

- In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie discuite cit mai fin, urmele de drisca sa fie putin vizibile: toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si uscate. - In cazul suprafetelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment - var, dupa ce bavurile si dungile iesinde au fost indepartate iar petele de decofral se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perie de sirma. 2.5.05.2. Suprafete gletuite

- Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri. - Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti ipsos la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare. - Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hirtie de slefuit, peretii de sus in jos, si se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate. 2.5.05.3. Suprafete de lemn

- Timplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul, din transport sau montaj. - Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate si bine curatate.

- Umiditatea timplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15 %, verificata cu aparatul electric tip "Hygromette". - Accesoriile metalice ale timplariei care nu sint alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei. 2.5.05.4. Suprafetele metalice

- Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sirma, spacluri de otel, hirtie sticlata sau sau solutii decapante (feruginol etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi, exclusiv petrol lampant si benzina auto. - Timplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei. 2.5.06. CONDITII DE EXECUTIE - Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. - Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cel putin +50C, in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa executarea lor. - Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vint puternic sau arsita mare. - Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de umiditate a aerului de pina la 60% si temperatura +15-200C, acestea se obtin in 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatul "Hygromette" sau similar. Se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%. - Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare de 60C, pentru evitarea condensarii vaporilor. - Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricatie.

2.5.06 2.5.06.3. Vopsitorie cu vopsele de ulei

Se cuprind in acest subcapitol specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie pe suprafete interioare gletuite cu glet de ipsos, la interior si exterior pe timplarie de lemn si metalica, balustrade, grile, alte elemente metalice etc. 2.5.06.3.01. Standarde si norme de referinta pentru materiale L 23 STAS 18-70 Lacuri, vopsele, emailuri (vopsea de ulei); Ulei tehnic de in;

STAS 6592-80Chituri pe baza de ulei; STAS 45-86 N.I. Benzina de extractie; grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb, oxid de fier;

STAS 5192-79Grund de astupat porii; STAS 1581/2-83 Hirtie pentru slefuire uscata;

STAS 4593-84Corpuri abrazive cu liant ceramic; STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii;

STAS 3124-75Diluant special pentru produse pe baza de ulei. 2.5.06.3.02. Specificatii privind executia - Vopsitura de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafata de lemn sau de metal, dupa terminarea tuturor lucrarilor pregatitoare. - Pe glet de ipsos se aplica un grund de imbinare. Timplaria de lemn si metalica se livreaza pe santier gata grunduita cu grund de imbibare si respectiv grund anticoroziv. - Grundul se va aplica intotdeauna manual, cu pensula pentru a asigura o legatura mai buna a vopsitoriei cu suprafata suport. - Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscare; se executa doua spacluiri complete ale suprafetelor, urmate fiecare de slefuire dupa uscare si stergerea prafului rezultat.

- Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicare cu spaclu (chit de cutit). Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit la consistenta necesara prin diluare cu diluant special, cu ulei sau cu vopsea la culoare. - Slefuirea succesiva de 0,2-0,5 mm grosime, se face cu hirtie de slefuit, cu granulatie din ce in ce mai mica, pentru diferitele straturi, pentru obtinerea unei rugozitati reduse a suprafetelor. - Aplicarea vopselei se face in trei straturi. Inainte de aplicare, vopseaua se strecoara prin sita fina (900 ochiuri/m2) se aduce la consistenta de lucru prin amestecarea de 5-10% cu un diluant corespunzator vopselei respective. - Vopseaua se aplica intr-un strat uniform, fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea si va fi intinsa pina la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Timplaria detasabila se va vopsi in pozitie orizontala. - Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare, unul fata de celalalt. Ultimul strat se va intinde astfel: - pe pereti, de sus in jos; - pe elemente de lemn, in lungul fibrelor; - Dupa aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeste cu o pensula speciala cu parul moale, dupa uscare suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit, granulozitate 80. - Pentru obtinerea unei vopsitorii de calitate superioara, dupa primele doua straturi se executa chituirea si chituiri-slefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de ulei. Dupa slefuire se sterge praful cu pensula moale. - Slefuirea si aplicarea unui strat se face numai dupa maximum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, dupa uscarea acestuia. - Incaperile in care se executa vopsitorii trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer. - Incaperile cu vapori de apa (umiditate peste 60%) vopsitoria va fi executata neted. - Radiatoarele, dupa grunduire cu grund anticorosiv se vopsesc in trei straturi cu vopsele speciale pentru radiatoare (rezistente la caldura). - Foile de usi, cercevelele ferestrelor si alte elemente detasabile pot fi vopsite in primele doua straturi si inainte de montarea lor. Efectuarea lucrarilor si depozitarea lor se va face intr-o incapere lispita de praf si curent.

- Balustradele, grilele si alte confectii metalice, grunduite cu grund anticoroziv se vopsesc in trei straturi pe locul de montaj. - La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua toate masurile pentru asigurarea unor lucrari de calitate superioara, in conditiile respectarii succesiunii operatiilor timpul de uscare, numarul straturilor ca cele indicate la vopsea manuala precum si intretinerii instalatiilor respective conform recomandarilor fabricantului. - Suprafetele care trebuiesc vor fi protejate printr-un element separator (carton, hirtie speciala etc.). 2.5.06.4. Vopsitorie cu vinarom

In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a vopsitoriei cu VINAROM aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a aerului pina la 60%, la pereti si tavane. 2.5.06.4.01. Standarde si norme de referinta pentru materiale STAS 7359-89Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie; STAS 790-84 STAS 545/1-80 STAS 1581/2-83 Apa pentru constructii; Ipsos pentru constructii; Hirtie pentru slefuire uscata.

2.5.06.4.02. Specificatii privind executia - Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos. - Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza in urmatoarea ordine: - grund de vopsea Vinarom; - vopsea Vinarom diluata aplicata in doua straturi. - In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia. - Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea Vinarom si un volum egal de apa si se omogenizeaza.

- Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +150C si o ora la +250C sau mai mare. - Vopsitoria de Vinarom se realizeaza aplicind doua straturi de vopsea diluata cu apa in proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata. 2.5.07. Conditii de calitate si verificarea lucrarilor (Comune punctelor 2.6.1.; 2.6.2.; 2.6.3.; 2.6.4.) - Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor (dirigintele de lucrare): - indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus; - calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor interne de fabricatie; - respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier; - corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate. - Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite necorespunzatoare se vor reface sau remedia. - Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. 2.5.07.1. Zugraveli

- Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica: - corespondenta acestora cu proiectul; - aspectul suprafetelor zugravite: sa aiba un ton de culoare uniforma, fara pete, scurgeri, cojiri, fire de par, urme de bidinea, corecturi sau retusuri locale ce distoneaza cu tonul general. - Aderenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. O zugraveala ade-

renta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma. - Rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar de lungime potrivita avind o latime uniforma si fara inadituri: se admite o deviere izolata, care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. 2.5.07.2. Vopsitorii

- Se controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta, ce se constata prin ciocanire usoara a vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte. - Se verifica vizual aspectul vopsitoriilor si anume: 1. vopsitoriile de ulei trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si aspect lucios sau mat (cum s-a cerut); 2. vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte bune, perfecte, fara straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, crapaturi, fisuri, care pot genera desprinderi, aglomerari de coloranti, neregularitari din chituire sau slefuire, fire de par, urme de vopsea insuficient amestecata si altele asemenea; 3. vopsitoria aplicata pe timplarie se va verifica vizual acoperirea foarte buna cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metal bine chituite si slefuite; se va controla ca drucerele, sildurile, cremoane, olivere sa nu fie patate de vopsea; 4. nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite; 5. verificarea respectarii tehnologiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire (curatire, slefuire, chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, indepartindu-se cu grija vopseaua pina la stratul suport; 6. se verifica vizual vopsirea tevilor, radiatoarelor etc. daca sint vopsite in culoarea prescrisa sau vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de pensula sau alte defecte; de asemenea, se va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si pe spatele acestora, ca elementele respective, nu au locuri neacoperite sau necuratate de mortar si zugraveala; pentru verificarea spatelui conductelor radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaj aplicarea vopselei pe suprafete corect pregatite si succesiunea indicata. 7. liniatura, frizurile, bordurile trebuie sa fie de latime egala pe toata lungimea; sa nu prezinte curburi, frinturi pe acelasi aliniament, iar inadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de 1 m; 8. separatiile intre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete si cele dintre zugraveala peretilor si tavanelor, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc.; verificarea rectilinitatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cit mai mare; pe

intreg peretele sa nu existe mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. 2.5.07.3. Masuratori si decontare (I-IV)

1. Zugravelile de orice fel se vor deconta la metru patrat. Suprafetele si dimensiunile de calcul pentru decontare se determina si sint aceleasi ca pentru tencuieli interioare. 2. Vopsitoriile pe timplarie de lemn, inclusiv (tocurile si captuselile pina la 19 cm latime) se deconteaza la metru patrat suprafata de calcul pentru decontare: a - ferestre simple, vopsite pe ambele fete (cu un rind de cercevele) - suprafata cuprinsa in conturul exterior al tocului sau captuselilor - Coef. de multiplicare a suprafetei de baza 1.5 b - ferestre si luminatoare fixe Coef. de multiplicare a suprafetei de baza - 0,75 c - ferestre duble (cu doua rinduri de cercevele) sau cu plate, vopsite pe toate fetele Coef. de multiplicare a suprafetei de baza - 3,00 d - glaswanduri simple (pe tocuri) vopsite pe ambele fete - Coef. de multiplicare a suprafetei de baza - 1,25 e - usi simple pe toc - Coef. de multiplicare a suprafetei de baza 2.50 - Suprafata geamurilor se scade de doua ori f - usi simple pe captuseli - Coef. de multiplicare a suprafetei de baza - 2,90 g - usi duble, vopsite - Coef. de multiplicare a suprafetei de baza - 4,50 - Suprafata geamurilor pe cele patru fete se scade de doua ori h - pervazuri si rame la ferestre si usi - Coef. de multiplicare a suprafetei de baza 1,00 Suprafata desfasurata real vopsita I - captuseli cu latimi mai mare de 19 cm - Coef. de multiplicare a suprafetei de baza 1,00 - Suprafata reala care depaseste lat. de 19 cm masurata desfasurat

3. Vopsitorie pe timplaria metalica, inclusiv tocurile se deconteaza la metru patrat. Suprafata de calcul pentru decontare: Coef. de multiplicare a suprafetei de baza a - ferestre simple fixe vopsite pe ambele fete 0.5 - Suprafata cuprinsa in conturul exterior al tocurilor

b - ferestre simple cu deschidere inter. sau exter., vopsite pe am bele fete 1,00 c - ferestre simple cuplate, vopsit am bele fete 2,00 d - usi simple, vopsite pe ambele fete - 2,50 - Se scad geamu rile de doua ori suprafata lor. Vopsitoriile de ulei si Vinarom, pe epreti si tavane se deconteaza la metru patrat. Suprafata de calcul pentru decontare este suprafata reala vopsita cu scaderea golurilor nevopsite mai mari de 4 mp, dar se adauga suprafata glafurilor, spaletiilor, grinzilor etc. existente pe suprafetele respective. Vopsitorii la balustrade, grile si parapeti metalici, se deconteaza la metru patrat. Suprafata cuprinsa in conturul exteriorul proiectiei verticale a acestor elemente 1,00 Vopsitorii la elemente de instalatii; se deconteaza la metru patrat si la m. a radiatoare - Suprafata reala vopsita calculata pe baza de tabele de suprafete (mp) 1,00 b - la conducte cu diametre exter. pina la 34 mm inclusive - Lungimea real vopsita (m) 1,00 c - conducte cu diametrul exterior mai mare de 34 mm - Suprafata desfasurata real vopsita 1,00 Vopsitoria elementelor de tabla de zinc, se deconteaza la metru patrat. Suprafata desfasurata efectiv vopsita, cu scaderea golurilor mai mari de 0,25m2 1,00

Vopsitorii Simple
MODUL DE ORGANIZARE A LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA VOPSITORIILOR SIMPLE MATERIALE PENTRU VOPSITORII SIMPLE La executarea lucrarilor de vopsitorii se folosesc materiale diverse. Avem patru categorii de materiale: LIANTI PIGMENTI DILUANTI SI SOLVENTI MATERIALE AJUTATOARE

Liantii sunt substante care in stare lichida sau vascoasa daca sunt intinsi in straturi subtiri pe o suprafata oarecare se intaresc si dau nastere unei pelicule care leaga intre ei pigmentii cu care au fost amestecati si ii lipeste de suprafata suport. Liantii sunt generatori de pelicule, pentru acest fapt ei se mai numesc si substante peliculogene. Dupa provenienta, liantii pot fi: Organici, atunci cand sunt extrasi din plante sau din produse animale. Anorganici, atunci cand sunt extrasi din substante minerale, sau sunt produse sintetice. GRUPE DE LIANTI Liantii de apa - sunt substante care pentru a fi folositi trebuie inmuiati si diluati in apa. Acestia se folosesc la zugraveli. Uleiurile - sunt substante grase de provenienta vegetala sau sintetica. Rasinile - sunt substante complexe naturale si mai ales sintetice. Bitumurile - sunt substante provenite din zacaminte naturale sau ca subproduse de la distilarea titeiurilor. Derivatii celulozici - sunt compusi celulozici obtinuti pe cale industriala. Emulsiile - sunt dispersiuni fine de lianti in medii lichide, in general apa. Prin denumirea de VOPSEA se intelege materialul lichid vascos, care intins in straturi subtiri pe o suprafata alcatuieste dupa uscare o pojghita fina, durabila, stabila, aderenta si care ii schimba aspectul (culoarea, gradul de netezire, duritatea). In ansamblul lucrarilor de finisaj vopsitoriile indeplinesc simultan mai multe roluri si anume: Rolul de protectie prin faptul ca vopsirea poate fi anticorosiva, hidrofuga, ignifuga, antiacida. Rolul estetic pirn faptul ca vopselele sunt opace si acopera imperfectiunile stratului suport, iar prin colorare sporesc aspectul estetic al elementului pe care se aplica si pun in valoare anumite detalii sau parti de constructie. Rolul igienic prin faptul ca fata pojghitei fiind neteda si continua, retine mai putin praful si alte impuritati. COMPOZITIA DE VOPSEA este un amestec bine omogenizat intre un element de colorare, pigmentul si unul peliculogen, liantul si are o consistenta de lucru proprie in functie de modul de lucru adoptat. Pentru ca amestecul pigment-liant sa se poata intinde, trebuie sa aiba un anumit grad de fluiditate care se obtine pirn adaugarea in masura potrivita a unui diluant. CONSISTENTA DE LUCRU a unei compozitii este starea de fluiditate (de curgere, sau de subtirime) necesara ca ea sa se poata aplica cu modul de executie stabilit. Dupa liantii si diluantii folositi avem zugraveli care folosesc ca si diluant, apa sau vopsitorii de ulei, care folosesc alte tipuri de diluanti. La vopsitoriile in ulei liantul folosit este un ulei vegetal natural, un inlocuitor sintetic sau o emulsie de ulei cu apa. Alaturi de vopsitoriile in ulei se mai folosesc si lacurile care sunt solutii de rasini sau alte substante cu solventi volatili.

Lacurile pot fi incolore sau colorate dar in general ele sunt transparente. Lacurile colorate cu un pigment prin care ele devin opace (acoperitoare) se numesc emulsii. PIGMENTII Substantele colorate, insolubile in lianti si in diluanti impreuna cu care se folosesc se numesc pigmenti. Prin macinare se aduc in stare de pulbere foarte fina. Amestecati cu liantii se alcatuiesc asftel suspensii. Dupa natura lor pigmentii pot fi: Anorganici minerali naturali sau artificiali, cei naturali fiind obtinuti din roci sau pamanturi colorate, iar cei artificiali pot fi obtinuti din diversi compusi ai metalelor, oxizi, metale si aliaje ale lor in pulberi fine. (ex. pamantul de Sienna, Miniul de plumb, Galbenul crom, Praful de Al). Organici naturali sau sintetici, cei naturali fiind obtinuti din plante, animale, insecte (ex. Carmin natural, Indigoul, Rosu de Garanta, Sepia), iar cei sintetici se obtin din hidrocarburi cu nuante de la galben la maron inchis. Pigmentii intrebuintati la vopsitorii au de infruntat actiunea vatamatoare a multor agenti exteriori, printre care lumina solara, actiunea apei si a substantelor dizolvate in ea, a prafului etc. Cateva din principalele calitati ale pigmentilor sunt: - stabilitatea la lumina - este proprietatea pigmentilor de a nu se decolora, adica de a-si pastra vreme indelungata culoarea; - insolubilitatea in apa, fara de care ploile si apa in general, dizolvand pigmentii, ar pata suprafetele colorate si ar altera culoarea lor initiala, reducandu-le rezistenta si stabilitatea si ar curata elementele vopsite. - stabilitatea la actiunea acizilor - rezistenta la intemperii adica la actiunea combinata si repetata de umezire-uscare, frig-cald, inghet-dezghet. Lipsa acestei calitati face ca pigmentul sa nu poata fi folosit decat la colorarile de interior. - puterea de acoperire se exprima prin cantitatea de pigment masurata in grame, necesara ca sa acopere 1 mp de suprafata, astfel incat sa nu se mai vada o vopsea anterioara, de contrast, data pe sticla. - capacitatea de colorare - sau intensitatea pigmentului este proprietatea acestuia de a transmite culoarea si nuanta lui unui amestec de pigment alb. DILUANTI SI SOLVENTI Substanele lichide usor volatile, care dizolva substanele peliculogene, modificandu-le prin aceasta vascozitatea in sensul de a le subtia (fluidiza) se numesc solventi. Aceste substante se folosesc la vopsitorii avand un rol important in uscarea si formarea peliculei. MATERIALE AJUTATOARE In categoria materialelor ajutatoare sunt cuprinse mai multe tipuri de materiale cum ar fi: Materiale de umplutura - sunt acele substante organice, naturale sau artificiale, care au in general putere mica de acoperire si o capacitate de absorbtie mica. Ele se amesteca cu vopsele pentru a economisi uleiurile, pentru a atenua nuantele prea tari sale unor pigmenti, pentru a conferi vopselelor o durabilitate mai mare in timp. Sapunuri - fie cele de menaj fie cele pasta se folosesc pentru curatarea suprafetelor de praf si de funingine, la prepararea grundurilor pentru zugraveli, cat si, impreuna cu uleiurile vegetale, la imbunatatirea calitatii varuielilor si a vopsitoriilor.

Plastifianti - sunt substante nevolatile sau foarte greu volatile, care raman dupa alcatuirea peliculei, facand ca aceasta sa aiba elasticitatea corespunzatoare. Decapanti - sunt amestecuri de solventi cu adaosuri de parafina sau naftalina, care se folosesc pentru curatirea si indepartarea straturilor vechi de grunduri, chituri sau vopsele. Materiale de slefuit (abraziv) - sunt materiale abrazive livrate sub diferite forme: pietre, paste, praf sau fixate pe un suport de hartie sau panza. Ele servesc la netezirea si uniformizarea suprafetei, cat si a grundului sau a chitului. Diferite alte materiale ajutatoare - soda (carbonatul de sodiu) se dizolva in apa si serveste la curatarea suprafetelor afumate sau patate de grasimi si la curatirea suprafetelor de vopsele de ulei. Soda caustica (hidratul de sodiu) se foloseste in solutii ca si decapant si la curatirea petelor grase. Piatra vanata (sulfatul de cupru), in solutie apoasa, aplicata pe suprafete tencuite, sau de lemn distruge sporii de ciuperca si de muschi, cum si unele microorganisme si impiedica formarea acestea fiind materiale fungicide. Acidul clorhidric in solutii slabe de 1-2%, se foloseste la spalarea eflorescentelor la fatadele de piatra, sau amestecat in compozitiile de varuieli le sporeste rezistenta, iar aplicat pe otel, il poate curata de rugina. SDV-URI PENTRU VOPSITORII SIMPLE Depozitarea materialelor pentru vopsitorii, precum si a vopselelor se pastreaza in locuri uscate, bine aerisite si ferite de variatii mari de temperatura. Substantele vascoase, lichide si emulsiile se pastreaza in cutii speciale, in bidoane sau in butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla uscata. Pentru substantele volatile se va avea grija ca vasele sa se inchida ermetic, pentru a nu se produce vapori in magazie. Substantele caustice vor fi pastrate inchise ermetic in ambalaje proprii fiecaruia. Ambalajele de orice fel vor fi grupate in magazie pe categorii de materiale si etichetate vizibil pentru a nu se confunda continutul. Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru vopsitorii se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele cu solventii volatili vor fi manipulate in vase inchise, ca si substantele acide, cele caustice, precum si cele toxice. La locul de lucru nu trebuie adusa decat cel mult cantitatea de materiale necesara intr-un schimb. Pentru substantele in praf fin sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de protectie. Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau murdarirea materialelor sau a preparatelor. Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior. Pentru prepararea culorilor cand aceasta se face pe loc este nevoie de: - cantare (zecimal si de farmacie); cani metalice de 0,5-1 si 2 l; - cutii, galeti, bidoane, butoaie pentru depozitare, cancioc; - cilindri gradati pentru dozarea materialelor; - aparat manula de frecat vopsele; strecuratori pentru vopsele; - amestecatori pentru omogenizarea vopselelor; - vals de emulsionare. Pentru executarea manuala uneltele folosite in aceste scopuri sunt: - rascheta (spaclu) pentru indepartarea stratului vechi de culoare;

- perii de sarma de diferite forme, normale si cu maner lung; - perii cu fibre vegetale; - perii de par pentru indepartarea prafului; - spacluri de lemn, metalice, de cauciuc, ciocane; - lampa de benzina pentru ars vopseaua veche; - cutit pentru deschiderea crapaturilor in tencuiala sau lemn; - dispozitiv pentru fixarea pietrei sau a bucatii de lemn necesare frecarii suprafetelor; - ticling; razuitoare metalica; dalta; carpe; scari duble; - schele de inventar, de lemn sau metalice. La aplicarea diferitelor compozitii se mai folosesc: - bidinele patrate sau rotunde; - bidinea cu coada lunga; - pensule rotunde pentru zugraveli; - pensule late pentru zugraveli; burete si carpe; - tufere de par, de burete sau de cauciuc; - rigle pentru tras liniaturi si despartituri dintre doua culori; - sfoara de 20 m pentru insemnat; fir cu plumb; metru; - role de cauciuc pentru aplicarea desenelor de zugraveli. La executarea mecanizata se folosesc pulverizatoare precum si aparate electrice pentru vopsit. PRINCIPII PENTRU ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA Productivitatea muncii maxima Executarea lucrarilor de vopsitorii dupa metoda in lant este cea mai corespunzatoare naturii lucrarilor si realizarii unor termene mai reduse. Formatia minima de lucru care sta la baza alcatuirii echipelor pentru lucrari manuale are un singur muncitor. Aceasta formatie poate fi folosita numai la lucrari de mica importanta si de un volum redus. Pentru executarea vopsitoriilor mecanizat formatia minima este alcatuita din doi muncitori: unul manuieste aparatul de pulverizat, iar celalalt alimenteaza cu compozitie, prepara compozitia. Pentru lucrarile mari se alcatuiesc brigazi complexe in functie de frontul de lucru disponibil si a metodei de lucru adoptate pe santierul respectiv. Locul de munca trebuie inzestrat si aprovizionat periodic cu materiale pentru a se asigura continuitatea procesului tehnologic. Dispunerea materialelor, dispozitivelor, sculelor si utilajelor la locul de munca trebuie facuta astfel incat sa nu fie stanjenita circulatia si miscarile muncitorilor si sa se evite deplasarile inutile si prea lungi. Asezarea muncitorului fata de frontul de lucru trebuie sa asigure acestuia un camp vizual corespunzator, o pozitie comoda care sa-i confere libertate de miscare, campul vizual trebuie sa prinda peretii incaperii in care lucreaza, pentru a putea supraveghea tehnic si coloristic calitatea muncii. Norme de tehnica securitatii muncii Sculele de mana trebuie sa fie intregi, in buna stare si corespunzatoare operatiei respective. Lucratorii sa poarte ochelari de protectie cand lucreaza cu aparate de pulverizat si masti, cand in compozitia vopselei intra substante toxice. Incaperile pentru prepararea compozitiilor sa fie bine aerisite.

La prepararea solutiilor cu acizi sa nu se toarne apa in acizi ci invers si lucrarea sa se faca de lucratori experimentati. Este interzisa executarea de lucrari la inaltime stand pe scanduri izolate sau pe scari atarnate. Vopsitorii care lucreaza la inaltime in locuri car enu pot fi ingradite, vor purta centuri de siguranta legate cu cabluri verificate, de partile solide ale cladirii. Se interzice ca in acelasi timp sa se lucreze la inaltimi diferite pe aceeasi verticala. Lucrarile interioare, la inaltime, se vor executa de pe esafodaje de inventar sau de pe scari reglementare, verificate inainte de fiecare intrebuintare. Se interzice folosirea podinilor improvizate. Schelele fixe precum si cele agatate trebuie executate si verificate conform prevederilor privind montarea schelelor fara ca acestea sa aiba balansuri. Popii schelelor trebuie sa fie verticali si solidarizati intre ei, atat in plan vertical cat si cel orizontal, cu diagonale. Nodurile trebuie montate cu grija, astfel incat sa excluda deplasarea pieselor. Podinele trebuie sa aiba latimea de cel putin 1 m, sa nu aiba capete lasate libere in consola si sa fie astfel montate incat sa excluda posilibitatea alunecarii sau deplasarii lor. In zona in care se monteaza schelele metalice, firele electrice trebuie scoase din circuit pe timpul montajului. Consolele de care se agata schelele atarnate trebuie sa se sprijine solid de ziduri prin intermediul unei talpi de dulap de lemn. MODUL DE REALIZARE A VOPSITORIILOR Pregatirea suprafetei Pe tencuieli - se gletuiesc suprafetele, se chituiesc crapaturile, se slefuiesc, se curata de praf Pe lemn - se curata manual sau mecanizat, se slefuiesc suprafetele, se curata de praf Pe metal - se indeparteaza petele de rugina, se indeparteaza petele de vopsea, grasimi sau praf. Grunduirea suprafetei: Grundul este primul strat care se aplica pe suport. El este alcatuit dintr-o suspensie de pigmenti si materiale de umplutura intr-un liant care poate fi firnis, lac, derivat celulozic. Dupa uscare grundurile dau pelicule dure, cu aspect mat. Aplicarea se face cu pensula rotunda sau lata, in functie de dimensiunile suprafetei pentru vopsit. El trebuie sa adere bine la suport, sa asigure netezimea si sa uniformizeze suprafata suportului. Aplicarea straturilor vopsitoriei: Executarea lucrarilor se face ingrijit, alegandu-se pensulele de lucru in concordanta cu suprafata de vopsit. Vopseaua se tine intr-un vas metalic portativ. Se ia vopseaua cu pensula si se scurge de surplus apasand-o pe marginea vasului. Se respecta operatiile de lucru in ordinea lor si anume: - aplicarea - intinderea - netezirea vopselei Finisarea se aplica de obicei la ultimul strat prin netezirea vopselei cu o pensula lata cu par moale, trecand usor varful pensulei peste vopsea, cu miscari uniforme perpendiculare pe directia de aplicare a ei.

Paza si stingerea incendiilor si protectia mediului


Cand se lucreaza cu substante inflamabile sa se interzica fumatul si amestecul substantelor sa nu se faca pe foc sau in preajma focului. Depozitarea materialelor inflamabile sa se faca in incaperi speciale bine aerisite. In imediata apropiere a locului de munca cu substante inflamabile sa fie puse afise usor de citit cu inscriptiile "Fumatul strict interzis", "Nu va apropiati cu foc deschis" si "Nu sudati", "Nu impuscati cu pistolul pentru bolturi". Muncitorii trebuie instruiti zilnic. In cazul lucrului in spatii inchise trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise. Transportul molozului si a resturilor materialelor de zugravit sa se faca cu mijloace speciale destinate acestui scop in spatii special amenajate depozitarii acestora. Materialele ramase neutilizate la locul de munca se vor depozita in magazii speciale in vederea utilizarii pentru schimburile urmatoare. Nu se vor deversa pe pamant, in fantani sau in ape de suprafata deseurile si molozul rezultat in urma lucrarilor de vopsitorii. Ambalajele rezultate in urma folosirii materialelor de vopsitorii vor fi transportate cu mijloace speciale in spatii destinate acestui scop. Sculele si dispozitivele ce nu se mai folosesc datorita deteriorarii lor vor fi transportate si depozitate in spatiile destinate deseurilor pe categorii.

Lucrari de finisaje
Finisajele unei cladiri cuprind urmatoarele lucrari: pardoseli, tencuieli, placaje, zugraveli, vopsitorii, tapete si tamplarii, avand un rol functional, decorative si igienico-sanitar. Costul acestor lucrari reprezinta cca. 15-20% din costul material si cca. 25-30% din cel salarial al unei constructii, fapt pentru care se impun masuri de reducere a acestor cheltuieli prin: -mecanizarea proceselor tehnologice ale lucrarilor de finisaje; -prefabricarea elementelor de finisaj; -folosirea de materiale eficiente; introducerea unor metode avansate de lucru; -calificarea corespunzatoare a fortei de munca. Pardoselile. Sunt elemente de constructie situate la fata superioare a planseelor sau direct pe pamant, care alcatuiesc suprafata plana, neteda si rezistenta la uzura si care au rol de a prelua si transmite incarcarile date de circulatie si depozitare, precum si un rol estetic, de izolare termica, fonica, etc. Ele cuprind: -stratul-suport, rigid, constituit din beton simplu sau elastic, nisip, pietris, piatra sparta; -stratul de uzura, format din diverse materiale: pamant, lemn, piatra naturala, piatra artificiale, bituminoase, materiale pe baza de polimeri sintetici, materiale speciale. Pardoselile trebuie sa indeplineasca anumite

conditii: -sa fie rezistente la uzura produsa de circulatia oamenilor, animalelor sau a vehiculelor; -sa nu se deformeze la socuri prin cadere; -sa reziste la poansonare; -sa fie durabile; -sa fie termoizolante si fonoizolante; -rezistente la foc; -sa fie impermeabile; -sa fie estetice; -sa fie usor de executat, intretinut si reparat. O pardoseala nu poate indeplini in totalitate aceste conditii alegerea tipului de pardoseala se face in functie de destinatia cladirii: social-culturala, de locuit, administrativa, industriala, agrozootehnica etc. Un criteriu important in functie de care se pot clasifica pardoselile il constituie materialul din care se executa statul de uzura. Pardoselile pot fi: -din lemn; -din piatra naturala; -din piatra artificiala nearsa; -din piatra artificiala arsa; -din produse pe baza de polimeri sintetici.; -din pamant; -din sticla; -din materiale speciale. Lucrarile de pardoseli se executa dupa ce au fost realizate tencuielile, montata tamplaria si probate instalatiile amplasate sub pardoseala. Pardoselile din lemn, se folosesc in mod curent datorita unor calitati ca: elasticitate mare, termo si fonoizolatoare, antiderapante, estetice. Pardoselile pot fi: -din dusumele brute (realizate din scanduri brute) care se utilizeaza la magazii, poduri sau dusumea oarba sub parchet; -din parchete (realizate din lamele de stejar sau fag); -din placi fibrolemnoase ( se realizeaza din placi extradure de dimensiuni mari); -din pavale de lemn (acest tip se folosesc in constructiile agrozootehnice si industriale). Padoseli din piatra naturala, au un aspect frumos, cu variatie de desen si culori, si se folosesc in special, la cladiri socioculturale, adiministrative, magazine. Acestea se fac din marmura alba sau colorata, porfir, granit, gresie etc., sub forma de placi taiate, dale, lespezi, obtinute prin cioplire, cuburi, sparturi de marmura etc. Dupa modul cum este prelucrata piata pentru montare se deosebesc: -pardoseli cu imbracaminte din placi; -pardoseli cu imbracaminte din mozaic cu rosturi opus incertum; -pardoseli din mozaic venetian; pardoseli din mozaic roman; -pardoseli din dale sau calupuri de piatra. Pardoseli din piatra artificiala arsa sau nearsa sunt rezistente la uzura si umiditate, durabile si usor de intretinut, utilizandu-si in incaperi cu circulatie intense (holuri, sali de asteptare, coridoare, vestiare), incaperi cu umiditate ridicata (bai, bucatarii, spalatorii), incaperi cu destinatie speciala (restaurante, cantine, laboratoare). In functie de natura materialului folosit, pardoselile din piatra artificiala se impart in: -pardoseli din piatra artificiala nearsa: beton de ciment, mortar de ciment selivisit, mozaic turnat, placi de beton mozaicate; -pardoseli din piatra artificiala arsa: placi de gresie ceramica, placi ceramice din argila arsa, caramida. Pardoseli din materiale bituminoase. Aceste pardoseli prezinta o serie de calitati (sunt elastice, impermeabile, rezistente la uzura, termoizolante, usor de reparat, nu produc praf, siguranta contra alunecarii, rezistente la actiunea acizilor si alcalilor) dar si o serie de dezavantaje (inestetice datorita culorii inchise a bitumului, suprafete aspre, nu rezista la temperature inalte, se deformeaza la greutate). Pardoseli din produse pe baza de polimeri sintetici. Aceste pardoseli sunt rezistente la uzura, igienice, au aspect si colorit placut, sunt bune izolatoare termice si fonice, sunt usor de montat si usor de intretinut. Sunt folosite pentru: holuri, vestibule, oficii, camere de locuit, bucatarii, bai, constructii social-culturale (sali de lectura, cluburi, sali de asteptare, saloane si culoare de spital, birouri, magazine, laboratoare, incaperi de productie, unde nu intervin solicitari sau agenti chimici agresivi), etc. Pardoseli din linoleum. Se produce sub forma de covoare dintr-un amestec omogen de faina de lemn, praf de piatra si ulei de in fiert(linoina) cilindrat pe o tesatura tare de iuta. Pardoseli din mocheta. Se folosesc foarte mult in locuine, camere de hoteluri, sali de teatre si concerte, sali de conferinta, biblioteci si sali de lectura, magazine, birouri. Avantajele pardoselilor din mocheta: estetice, termo si fonoizolatoare, se intretin, se curata si se monteaza usor. Tencuielile reprezinta finisaje aplicate pe suprafata bruta a unor elemente de constructie avand urmatoarele roluri: decorative, igienic, de protectie, de izolare termica, fonica si

hidrofuga. Calsificarea tencuielilor se face dupa anumite criterii: natura suprafetei pe care se aplica (caramida, beton, piatra, rabit), modul de executie (umede sau uscate), liantul de preparare a mortarului (var, ipsos, argila, ciment, var hidraulic), modul de prelucrare-finisare a fetei vazute (suprafata netezita sau driscuita, suprafata executata din materiale si cu metode speciale), dupa pozitia lor in constructie (tencuieli interioare si exterioare). Dintre tencuielile obisnuite, cele mai intrebuintate sunt: -tencuieli brute; -tencuieli driscuite; -tencuieli sclivisite; -tencuieli gletuite. Alte tencuieli intalnite in constructii sunt tencuielile decorative: -tencuieli cu praf de piatra driscuite; -tencuieli stropite; -tencuieli de terasit, granulit, dolomite; -tencuieli in calcio-vechio, marmura artificiala. Primele trei tipuri de tencuieli decorative se aplica, in special, la fatade. Tencuielile umede folosesc ca material de baza mortarul compus din; agregat (nisip, praf de piatra, praf de caramida, mica etc), liant (ciment, var, ipsos, argila), plastifianti (var, argila) si materiale auxiliare (culori, intarzietori de priza, calti de in sau canepa). Tencuiala se aplica in trei straturi: stratul de amorsaj (spritul), grundul si stratul vizibil (de finisare). Placaje. Lucrarile de placaj reprezinta lucrarile de finisaje prin care se aplica pe suprafata peretilor interiori sau exteriori, placi sau panouri din diferite materiale. Dupa natura materialelor folosite, placajele pot fi : -placaje din placi de faianta, se fac din argile refractare, caolinuri, feldspati, acoperite pe o fata cu smalt iar pe cealalta cu striuri in relief. Se folosesc la placarea bailor, bucatariilor, grupurilor sanitare, laboratoarelor etc.; -placaje din placi ceramice smaltuite ( CESAROM). Acest tip de placi, divers colorate, cu dimensiuni mici, iar fata smaltuita poate fi neteda, ondulata, boltita, scobita, rombica sau piramidala. Se folosesc ca placaje decorative la placari interioare si la fatade; -placaje din placute de stricla colorata. Placute de diferite culori, cu o fata dreapta si cealalta cu striuri, se utilizeaza la finisarea cladirilor, cu placaje interioare si exterioare; -placaje din placi de sticla (opaxit), sunt de culoare laptoasa, au o fata neteda iar cealalta cu striuri; -placaje din caramida aparenta. Aceste placaje folosesc caramizi speciale si se aplica la exterioarele construciilor; -placaje de tip marmoroc. Se prezinta sub forma de foi flexibile (support textile) si se folosesc la finisaje interioare; -placaje din placi imitatie de piatra naturala sau beton mozaicat. Aceste placi sunt formate dintr-un strat de baza (beton sau mortar de ciment) si un strat de suprafata (mortar de ciment cu aggregate de mozaic sau marmura); -placaje din piatar naturala. Se foloseste atat pentru placaje de interioare cat si exterioare. La exterior se utilizeaza roci de granit, andezit, trahit, ruf vulcanic, calcar, marmura, ele trebuin sa reziste la intemperii, legarea acestora in zidarie facundu-se cu scoabe, carlige sau domuri; -placaje din placi de PVC. Aceste placi se lipesc cu adeziv Prenadez pe suprafete netede, plane si uscate. Se foloses la interioare indiferent de umiditatea aerului, dar care nu sunt expuse agentilor agresivi; -placaje din lemn. Folosesc la interioare pentru lambriuri, utilizandu-se fibre din lemn (PFL) , placi agglomerate din aschii de lemn (PAL), tablii, scanduri; Zugraveli si vopsitorii. Lucrarile de finisaj prin care se aplica pe suprafeta elementelor de constructie un strat subtire dintr-o suspensie de pigmenti in apa si numesc zugraveli. Daca stratul este alcatuit dintr-o suspensie de pigmenti in ulei sau emulsii de lian in apa, lucrarile de finisaj se numesc vopsitorii. Zugravelile se clasifica in: varuit (executat din lapte de var stins si strecurat, cu ajutorul bidinelei sau pompa), pe baza de clei, pe baza de vinarom (executate pe beton, caramida, lemn, hartie, tesaturi), in calcio-vechio (realizata prin stropire manuala sau mecanica), decorative (se executa cu ajutorul unor pensule, bureti de cauciuc, sabloane de hartie etc). Vopsitoriile. Dintre tipurile de vopsitorii cele mai importante sunt: -vopsitoriile in ulei pe tencuiala, primul strat, grundul de imbibare, se chituieste, dupa uscare se slefuieste si apoi se aplica 2-3 straturi pe directie verticala, ultimul strat se va da de sus in jos; vopsitoriile pe lemnarie, se aplica pe tamplaria usilor, ferestrelor, a lambriurilor si constau in aplicarea a

2-3 straturi de vopsea pe suprafetele grunduite si spacluite cu chit de lac, ultimul strat dandu-se in lungul fibrelor lemnului; -suprafetele metalice, se vopsesc dupa ce imprealabil au fost bine curatate, inclusiv de rugina si grunduite cu miniu de plumb; -vopsitoriile in imitatie de marmura, executate manual, se folosesc la finisarea coloanelor, soclurilor sau lambriurilor pentru a le da aspectul marmurei. Stratul de imitatie se protejeaza cu un strat de lac. Tapetele reprezinta lucrari de finisaj ce constau in aplicarea la interior pe pereti a unor fasii decorative din: hartie, carton, stofa, matase, PVC etc. Suprafata-suport trebuie sa fie perfect plata, curata si uscata. Pentru indepartarea tapetului vechi, acesta sa va umezi cu apa calda si apoi se va razui cu spaclul. Tamplarie. Lucrarile de tamplarie reprezinta elementele de constructie ce se monteaza in golurile lasate special la executia peretilor interiori si exteriori ai cladirii pentru iluminare si ventilatie naturala, intrare-iesire, comunicare intre diferite incaperi. Ferestrele au rolul de a permite intrarea aerului si a luminii solare in incaperile cladirii, dar si posibilitatea ocupantilor cladirii sa priveasca mediul extern. Ferestrele se pot clasifica in functie de diferite criterii: -metoda de deschidere (in interior, in exterior, in interior-exterior, prin glisare, prin pliere); -materialul din care sunt executate (lemn, otel, aluminiu, PVC etc); -dimensiuni. In constructii se folosesc numeroase sorturi de stricla: -sticla translucida, transmite lumina cu grede diferite; -sticla opaca, este colorata; -sticla armata cu retea de sarma, la spargere nu se raspandesc cioburi; -sticla pigmentata sau sticla cu depuneri la suprafata, pentru diminuarea transmiterii radiatilor solare; -sticla care absoarbe caldura; -sticla care rezista la socuri mecanice. Usile. Pe langa rolul functional are si rol decorative. Forma si dimensiunile usilor sunt in functie de rolul si pozitia pe care o au in cladire. Clasificarea usilor se face dupa mai multe criterii: -dupa pozitia pe care o au in constructie (interioare si exterioare); -dupa modul de deschidere (deschidere obisnuita, pivotanta, batante, culisante sau pliante, turnante; -dupa numarul de canaturi (cu un cant, cu doua sau mai multe); -dupa materialele folosite (din lemn masiv, cu rame si tablii din lemn masiv, din lemn placate cu placaj, din placi din aschii de lemn aglomerat, din folii de materiale plastice, cu miez celular de hartie, din placi din fibre de lemn, metalice, din materiale plastice). In lucrarile de tamplarie, pe langa ferestre si usi, mai pot intra si obloanele si rulourile. Aceste elemente folosesc contra intrarii luminii sau soarelui in incapere sau ca motiv de siguranta la fata exterioare a usilor si ferestrelor.

Materiale de finisaj
Materialele nestructurale care acopera constructiile propriu zise - denumite si materiale de finisaj - sunt folosite in functie de programul de arhitectura caruia i se aplica, avand roluri multiple: protejeaza elementele de rezistenta, sporesc gradul de izolare a spatiilor contra frigului sau a zgomotului, estompeaza unele defecte sau contribuie la estetizarea constructiilor. Finisajele cuprind lucrari de pardoseli, tencuieli, placaje, zugraveli, vopsitorii, tapete, tamplarie, pentru care se folosesc diverse materiale. Initial au fost utilizate materiale naturale prelucrate, precum: lemnul, piatra, tesaturile, pielea de animale etc., unele dintre ele fiind abandonate treptat. Altele se folosesc mai rar, fiind epuizabile sau sunt recreate artificial, imitand mai mult aspectul exterior decat materialul in esenta. Locurile de aplicare a materialelor de finisaj sunt stabilite in functie de folosirea lor in interiorul sau in exteriorul constructiei, fiind apreciate in legatura cu scara obiectului, conceptia stilistica, textura materialelor si culoare.

Odata cu dezvoltarea stiintelor umaniste s-au descoperit o serie de calitati psihologice pe care finisajele le pot transmite, calitati confirmate de-a lungul timpului, care s-au extins la toate programele de arhitectura, indiferent de complexitatea acestora. Astfel, materialele de finisaj au fost grupate in functie de impresiile produse la nivelul psihicului uman, diferentiindu-se materiale reci (piatra, de exemplu) sau calde (cum ar fi lemnul), cele cu aspect sobru (caramida, piatra de cariera) sau vesel (lemn incrustat, piatra de rau), cele care transmit intimitate (lemn) sau exteriorizare (caramida) etc. Materilele de finisaj naturale, devenite clasice: lemnul, piatra si caramida se folosesc si astazi, valoarea lor estetica depinzand de modul in care sunt tratate si de profesionalismul executantilor. Alaturi de acestea mai pot fi folosite: rogojini, paie, textile, piei, blanuri, bambus etc. Lemnul este folosit ca placaj pentru pereti (lambriuri, pardoseli, plafoane), calitatea finisajelor fiind apreciata in functie de gradul de dezhidratare, proportiile scandurilor si distanta dintre acestea, marimea rosturilor, eventualele ornamente sau profile sculptate/aplicate. Finisaje din piatra (de cariera sau de rau) se diferentiaza intre ele dupa forma, marimea, culoarea si textura materialului. Duritatea, rezistenta la uzura, intretinerea si curatenia finisajelor din piatra determina distributia in plan a acestora. Caramida (aparenta), folosita in principal la constructii, poate reprezenta un material de finisaj agreabil: combinat cu rosturi albe sau cu vegetatie verde, rosul caramizilor va crea un efect placut. Materialele de finisaj contemporane, extrem de numeroase au fost create prin folosirea de inlocuitori, care reproduc aspectul materialelor naturale: placi din deseuri lemnoase, placi ceramice de diferite dimensiuni, tapete pe baza de hartie sau materiale plastice, fototapete, folii autocolante etc. Diversitatea materialelor atrage dupa sine dificultati in alegerea acestora. Este, prin urmare, necesar un studiu concomitent al tuturor componentelor implicate intr-o constructie, astfel incat acestea sa se armonizeze cu celelalte elemente fizice sau fenomenale: cu lumina diurna, cu mobilierul, cu echipamentele etc.