Despre Familia Ortodoxa Parintele Calistrat Chifan Barnova Vladiceni Interviu Gratia Lungu

9
Gratia Lungu Constantineanu

Despre familia ortodox
ialoguri cu Printele Calistrat ChiIan
Volum dedicat
anului 2011 ca An omagial al Sfntului Botez yi al Sfintei
Cununii n Patriarhia Romn
ntroducere, note si indice de nume Gratia Lungu
Constantineanu
!rin binecuvantarea oamenilor drepti
cetatea merge inainte, iar prin gura celor
nelegiuiti afunge ruin (Solomon 11, 11).
a. Familia primordial
Gra(ia: Printe, umnezeu 1-a Icut mai nti pe Adam, apoi
a rupt o coast din Adam si a Iacut-o pe Eva. n asemenea
mprejurare, ce relatie era ntre Adam si Eva ca rudenie?
Printele Calistrat: Aici este o explicatie Irumoas a
SIntului oan Gur de Aur si a lui nocentiu de Odesa: Asa
cum Tatl cu Fiul si cu uhul SInt n Iiinta SIintei Treimi,
aceste trei persoane unite si neamestecate alctuiau familia
duhovniceasc a cerului, cum spune psalmistul avid: Cu
cuvantul Domnului cerurile s-au intrit i cu duhul gurii Lui
toat puterea lor,
1
deci umnezeu, ceea ce a creat, a creat n
uh si n cuvnt. Apoi, iarsi, ntr-un vers Irumos al
psalmistului avid, spune, mainile Tale m-au fcut i m-au
:idit
1
. Care sunt minile lui umnezeu? Fiul si uhul SInt.
Aceeasi legtur de rudenie era si n Adam. Tatl a
ndeplinit rolul de mum si a nscut pe Fiutdin snurile Sale
mai nainte de toti vecii, asa cum numai Duhul Sfant tie.
3
Nou att ne consemneaz Scriptura. Cine vrea s se suie
1. Istoricu famliei
1
Psalm 32, 6.
2
Psalm 118, 73.
3
CI. Corinteni 2, 9-10.
Editura Haritina
asi 2011
Gratia Lungu Constantineanu espre Iamilia ortodox

10 11
mai sus dect umnezeu, pteste cum a ptit LuciIer, cade n
neant, cade n nestiinta si necunoasterea Scripturii, pentru c
adnci sunt tainele Scripturii. Spune asa: Cercetati
Scripturile
s aveti viat vesnic dar aveti grij s nu v

rtciti nestiind Scripturile!
n momentul n care Adam este creat de umnezeu,
spune n cartea Facerii, editia din 191: Si a fcut la inceput
Dumne:eu pe Adam om i femeie.
5
Cum i-a Icut om si
Iemeie? Femeia dormea n coasta lui Adam asa cum a dormit
Biserica n coasta lui Hristos, ca s Iie clar. Adam a adormit si
a scos viata din coast pentru c asa spune, Adam cel dinti a
Iost cu suIlet viu si a suflat asupra lui suflarea de viat
6
. eci
el a beneIiciat din plin de ntelepciunea si puterea uhului
SInt, harul si harismele Ir de msur, de aceea spune c
suIletul, la iesirea din trup, are ntelepciunea adamic nainte
de cdere.
ar n clipa n care Hristos a murit, cum spune n
Prohod, n clipa aceea, din coasta lui Hristos a Iost scoas
viata, deci a Iost scoas Biserica si a curs snge si ap -
mprtsania, Euharistia si Botezul.
ar n acelasi timp si Fecioara Maria a nscut pe Fiul
Ir de tat Iiind tot o Iamilie. e ce o Iamilie? Pentru c
Fecioara Maria era mireasa Tatlui din cer. eci aceeasi
Iamilie duhovniceasc a Iost Adam si Eva.
ar nocentiu de Odesa explic: Att omul ct si
Iemeia au Iost creati si cu organele biologice, creati integri din
punct de vedere biologic, anatomic, dar si cu puterile
suIletesti mai presus de putere, adic ntriti n har pentru c
de asta mncau din pomul vietii, nct aveau msura s
oan 5, 39.
5
Omul a Iost creat brbat si Iemeie: ,a Icut brbat si Iemeie" Facerea 1,27;
5, 1-2.
6
Facerea 2, 1.
discute si s stea la sIat cu umnezeu. Aceasta este cea mai
mare tain c a vzut omul c nu e bine s Iie singur pe
pmnt. Si spune, l-a adormit pe Adam un somn adanc
1
. e ce
l-a adormit cu somn adnc pe Adam?
Asa cum Fecioara Maria nu ntelege deplin ntruparea
si spune: S nu-mi fie o inelare ca Evei oarecand,
s
asa nici
Adam nu cunoaste Iacerea Evei, dar spune asa: Iat os din
oasele mele. Vedeti ce prooroc era? Iat trup din trupul meu,
carne din carnea mea, viat se va chema - Eva
1
Vedeti? Si i-a
Iost lui Iemeie. ar n ce sens Iemeie? n sens de colaborare si
ajutor pe pmnt pentru c exista aici pe pmnt viata
ngereasc. Aici sunt cele dou stri: viata ndumnezeit
ngereasc si viata anatomo- biologic care era cuprins n
duhovnicesc si sttea ntre stricciune si nestricciune, ntre
stricciune n momentul cderii si ntre nestricciune n
momentul harului. Si atunci, ce s-a ntmplat? Pentru c n
mprtia lui umnezeu nici nu se insoar, nici nu se mrit,
sunt toti ca ingerii,
2
suIletul are o nuant brbteasc,
indiIerent c e suIlet Iemeiesc sau suIlet brbtesc, asa era si
Eva din Adam. Ea era Iemeie cu trupul dar era suIlet viu cu
duhul si atunci ea era ncununat cu virtutea brbtiei. e
aceea nu spune Iericit Iemeia, ci Iericit brbatul care n-a stat
n calea necredinciosilor, cu suIletul puternic, demn, plin de
virtutea brbtiei.
n clipa n care Eva s-a supus ascultrii lui Adam, ei
lucrau ca un ntreg, cum ar lucra, de exemplu, privirea cu
1
Facerea 2, 23.
2
Matei 22, 30.
12 13
mintea: M gndesc cum s privesc la pdurea aceea si ochii
deja privesc. Numai ct gndea Iemeia ceva si Adam lucra,
numai ct gndea Adam ceva si Iemeia lucra. Se sincronizau,
erau complementari unul celuilalt, erau n direct legtur
cu Ziditorul yi n direct yi profund lucrare, cum este n
sfatul Sfintei Treimi. e ce spune: S facem om dup chipul
i asemnarea noastr?
n
Tatl ascult ntocmai de Fiul, Fiul
ascult ntocmai de Tatl si uhul Tatlui lucreaz n Fiul si
se revars atunci cnd este nevoie, din dragoste. Acelasi duh
se revrsa din Adam n Eva atunci cnd era vorba de dragostea
si apropierea lor pentru c erau singuri pe pmnt. Ei se
plimbau prin rai ca niste turisti. Pentru ei raiul, spune Printele
Stniloae, era att de inocent, nct nici nu l-au nteles. e
aceea l-au si pierdut att de repede.
Si iarsi spune n nvttura Tririi lui Dumne:eu in
ortodoxie , c n momentul n care ei simteau o sovire,
alergau la pomul vietii si mncau. n Teologia Dogmatic
Ortodox de Silvestru de Canev
13
este explicat tot n amnunt,
cum mncau, cum se ntreau cu duhul, pentru c pentru ei n
orice clip si ndeplineau acea Iericire care este n cele 9
Iericiri pe care le spune Mntuitorul pe Munte, Fericiti cei
curati cu inima, c aceia vor vedea pe Dumne:eu
Ei erau att
de curati si inocenti c vorbeau cu umnezeu cum vorbim noi
acum Iat ctre Iat.
a, n momentul n care era s se nmulteasc, spune
Chedrinos
15
n Hronograf si spun SIintii Printi, nmultirea s-
ar Ii Icut prin cuvnt, deci numai s-ar Ii sItuit omul cu
Iemeia s nasc un prunc, ar Ii rmas nsrcinat si nstea o
nou icoan a lui umnezeu, om ntreg nduhovnicit, Ir s
aib loc aceast reproducere anatomic pe care noi o asistm
cu medic, cu moase, injectii, perIuzii, s.a.m.d., ci copilul se
nstea exact cum S-a nscut Hristos din Fecioara Maria si
Cuvntul din pntecele Tatlui mai nainte de toti vecii. eci
Ir de urm, Ir de prihan, Ir de stricciune, Ir de
intinciune, Ir de snge, Iar de dureri.
Este incorect n Iilmele pe care le vedem noi cu isus
la televizor, cnd arat pe Fecioara Maria Icnd gesturi pur
Iemeiesti n timpul nasterii. Nu exist asa ceva. Fecioara era
scaun de heruvimi, acolo era toat mprtia cerului. Nici
vorb! AltIel nu ar Ii stat steaua deasupra si nu ar Ii venit magi
din toate zrile pmntului si pstori si ngeri ca s cnte. V
dati seama ce ar Ii Iost ca taina s nu
mai Iie tain!? e aceea se si spune, taina cea din veac
-16,
ascunsa '
eci Adam yi Eva sunt familia tainic care nu
aveau nici o legtur de rudenie. Aceasta este puterea lui
umnezeu si se speciIic, unde voiete Dumne:eu se biruiete
randuiala firii
3
. umnezeu a schimbat codul genetic al celor
doi, ca ei, desi au Iost luati unul din altul, s aib coduri
diIerite pentru a Iace gene ,paralele", pentru a nu iesi acei
bolnavi biologic datorit apropierii de snge.
13
Chedrinos, Gheorghe, Hronograf, traducere din chirilic de pr. Gheorghe
Bbut.
16
Coloseni 1, 27; Troparul Nsctoarei de umnezeu, Glasul .
17
Octoih mic, Sibiu, 1991, ogmatica glasului 7, Vecernie, troparul
Nsctoarei de umnezeu, p. 120.
3
Facerea 1, 26.
12
Stniloae, umitru, Trirea lui Dumne:eu in ortodoxie, Ed. acia, Cluj,
200.
13
Silvestru de Canev, Teologia Dogmatic Ortodox, 5 voi., 1896- 1906.
1
Matei 5, 8.
113
A lsat umnezeu aceast tain si dup cderea
omului. e ce a pus harisma aceasta? Pentru a putea Ii viat
de pmnt. Ei se nsteau dar umnezeu avea aceast putere,
c la El totul este cu putint, s nu pun aceeasi oglind
genetic n Iiecare. Schimba codul, ca ei lundu-se sor cu
Irate s Iie doar Iamilie, nicidecum rudenie de snge. Att de
mare era harul! Spune Chedrinos: A nscut Eva 50 de gemeni
si 100 de copii cte unul. A trit Eva 960 de ani si Adam 930
de ani
[8
si a nscut Iii si Iiice. e ce spune fii i fiice
19
' Nu s-
au nscut numai bieti si numai Iete. Cain s-a nscut odat cu
Calmaca, Abel s-a nscut cu elbora. Singurul care s-a nscut
de unul singur a Iost Sit care a Iost numit si Iiul lui umnezeu
pentru c i strlucea Iata. El a Iost rpit la cer si a adus
scrierea si astronomia. Este primul copil curat nscut dup
cdere, dup ce au plns si s-au pocit.
Cain si Abel sunt nscuti din durerea suprrii
suIletesti pentru c ei plngeau la poarta raiului si umnezeu
le-a spus: Gata, cunoaste, Adame pe Iemeia ta, Eva, '" Iaceti
Iii si nu pierde vremea! Rscumprtorul prin voi vine, nu din
alt parte. Si ei atunci au devenit Iamilie. ar umnezeu cnd
a pus protoprintii nostri om si Iemeie, exact cu acest scop i-a
pus pentru c mai nainte n prestiinta lui umnezeu, nu exist
predestinare, stia c vor cdea si atunci au Iost Icuti ntregi si
anatomic. Sensurile lor biologice si miscarea Iireasc
biologic a trupului, partea conservatoare, partea nmultitoare,
partea protejatoare, adic de aprare, instinctul de aprare,
acestea toate s-au sdit n om din momentul cderii, cnd a
Iost nlocuit vesnicia cu timpul si viata vesnic cu viata
pieritoare pentru c ei nu au murit cu duhul, ei au murit cu
suIletul.
Gra(ia: eci prima Iamilie s-a ntemeiat dup cdere?
Printele Calistrat: up cdere. n rai nu a Iost Iamilie. Ei
au Iost dou suIlete n dou trupuri nepervertite, pentru c
erau harici, ea avea organe Iemeiesti dar nu simtea plcerea,
poIta si diIerenta biologic, c sta e om, asta e Iemeie.
Am citit odat n revista aceasta pentru monahi, care
se tipreste n Ardeal si un proIesor scrisese n acea revist,
cderea lui Adam din rai a Iost de Iapt plcerea trupeasc care
e atractia dintre brbat si Iemeie. L-am sunat si i-am spus:
- Vezi c acela ti-a scpat n revist o prostie.
- Nu-ti convine, n-o mai cumpra.
Si am stricat relatia cu acela doar pentru c i-am
corectat ideea din revist pentru c aceasta e ca o erezie. n rai
e totul curat. Nimic necurat nu intr in imprtia lui
Dumne:eul Acolo nu exist stricciune. Totul e nestricciune.
Raiul este creat prin cuvnt. umnezeu a poruncit si s-a Icut,
El a poruncit si s-au zidit, El a zis s Iie pomi, dar cnd a Icut
pentru om, vedeti n Scriptur cu ct delicatete S-a pregtit
umnezeu s-1 Iac pe om - a sdit rai. V dati seama?
umnezeu personal a pus Iiecare pom iar Printele Stniloae
explic, pomii sunt virtutile mintii si ale suIletului care sunt
de Iapt n om, pentru c mprtia lui umnezeu e n noi.
eci cnd spune c umnezeu sdea rai nu se reIerea la
cmpia mrginit din Mesopotamia, dintre Tibru si EuIrat ci
se reIerea la inima curat a' lui Adam care cuprindea toat
mprtia lui
18
Facerea 5,5.
19
Facerea 5, .
20
CI. Facerea 5, 1.
21
CI. Apocalipsa 21, 27; EIeseni 5, 5.
15
113
A lsat umnezeu aceast tain si dup cderea
omului. e ce a pus harisma aceasta? Pentru a putea Ii viat
de pmnt. Ei se nsteau dar umnezeu avea aceast putere,
c la El totul este cu putint, s nu pun aceeasi oglind
genetic n Iiecare. Schimba codul, ca ei lundu-se sor cu
Irate s Iie doar Iamilie, nicidecum rudenie de snge. Att de
mare era harul! Spune Chedrinos: A nscut Eva 50 de gemeni
si 100 de copii cte unul. A trit Eva 960 de ani si Adam 930
de ani
18
si a nscut Iii si Iiice. e ce spune fii i fiice
19
' Nu s-
au nscut numai bieti si numai Iete. Cain s-a nscut odat cu
Calmaca, Abel s-a nscut cu elbora. Singurul care s-a nscut
de unul singur a Iost Sit care a Iost numit si Iiul lui umnezeu
pentru c i strlucea Iata. El a Iost rpit la cer si a adus
scrierea si astronomia. Este primul copil curat nscut dup
cdere, dup ce au plns si s-au pocit.
Cain si Abel sunt nscuti din durerea suprrii
suIletesti pentru c ei plngeau la poarta raiului si umnezeu
le-a spus: Gata, cunoaste, Adame pe Iemeia ta, Eva,
20
Iaceti
Iii si nu pierde vremea! Rscumprtorul prin voi vine, nu din
alt parte. Si ei atunci au devenit Iamilie. ar umnezeu cnd
a pus protoprintii nostri om si Iemeie, exact cu acest scop i-a
pus pentru c mai nainte n prestiinta lui umnezeu, nu
exist predestinare, stia c vor cdea si atunci au Iost Icuti
ntregi si anatomic. Sensurile lor biologice si miscarea
Iireasc biologic a trupului, partea conservatoare, partea
nmultitoare, partea protejatoare, adic de aprare, instinctul
de aprare, acestea toate s-au sdit n om din momentul
cderii, cnd a Iost nlocuit vesnicia cu timpul si viata
vesnic cu viata pieritoare pentru c ei nu au murit cu duhul,
ei au murit cu suIletul.
Gra(ia: eci prima Iamilie s-a ntemeiat dup cdere?
Printele Calistrat: up cdere. n rai nu a Iost Iamilie. Ei
au Iost dou suIlete n dou trupuri nepervertite, pentru c
erau harici, ea avea organe Iemeiesti dar nu simtea plcerea,
poIta si diIerenta biologic, c sta e om, asta e Iemeie.
Am citit odat n revista aceasta pentru monahi, care
se tipreste n Ardeal si un proIesor scrisese n acea revist,
cderea lui Adam din rai a Iost de Iapt plcerea trupeasc care
e atractia dintre brbat si Iemeie. L-am sunat si i-am spus:
- Vezi c acela ti-a scpat n revist o prostie.
- Nu-ti convine, n-o mai cumpra.
Si am stricat relatia cu acela doar pentru c i-am
corectat ideea din revist pentru c aceasta e ca o erezie. n rai
e totul curat. Nimic necurat nu intr in imprtia lui
Dumne:eu.
21
Acolo nu exist stricciune. Totul e
nestricciune. Raiul este creat prin cuvnt. umnezeu a
poruncit si s-a Icut, El a poruncit si s-au zidit, El a zis s Iie
pomi, dar cnd a Icut pentru om, vedeti n Scriptur cu ct
delicatete S-a pregtit umnezeu s-1 Iac pe om - a sdit rai.
V dati seama? umnezeu personal a pus Iiecare pom iar
Printele Stniloae explic, pomii sunt virtutile mintii si ale
suIletului care sunt de Iapt n om, pentru c mprtia lui
umnezeu e n noi. eci cnd spune c umnezeu sdea rai
nu se reIerea la cmpia mrginit din Mesopotamia, dintre
Tibru si EuIrat ci se reIerea la inima curat a' lui Adam care
cuprindea toat mprtia lui
18
Facerea 5, 5.
19
Facerea 5, .
20
CI. Facerea 5, 1.
21
CI. Apocalipsa 21, 27; EIeseni 5, 5.
15
16 17
umnezeu. Acela era raiul propriu zis. e aceea era
ndumnezeit, pomii Iceau si Iloare si rod si Irunze si coapte si
prg. eci totul era o vesnicie, o permanent nnoire.
Gra(ia: Cum se explic nasterea lui Cain ca ucigas al Iratelui
su?
Printele Calistrat: Vedeti, tocmai aici este problema,
simpl. in clipa n care Adam si Eva au czut, s-a ntmplat
un lucru pe care ni-1 explic Silvestru de Canev: Pomul
binelui si rului cnd a Iost pus n rai a avut
99
urmtoarea restrictie: S nu mancati din el ar n clipa n care
protoprintii s-au dus si au mncat din acest pom, au schimbat
yi sensul pomului. Pomul nu a mai Iost pomul binelui si
rului, ci al rului si al binelui. nti au gustat nenorocirea ca
s nteleag binele ce avea s-1 aduc Hristos cel vestit prin
prooroci si prin toti dreptii Vechiului Testament.
Deci aceast vale a plngerii a fost creat din
neascultarea omului yi atunci natura s-a pervertit yi pomul
yi-a schimbat firea yi s-a numit pomul rului yi al binelui.
n clipa n. care a gustat, rul s-a sdit n om, diavolul a pus
stpnire pe inima lui si atunci absolut c inima lui Cain putea
s Iie inim de ucigas. e ce? Pentru c el era pmntesc, era
nscut din mpreunarea dobitoceasc. Psalmistul avid spune,
Omul in cinste fiind n-a priceput, ci s-a asemnat dobitoacelor
celor fr de minte i s-a alturat lor
2i
. eci nu numai c s-a
asemnat, s-a si alturat - nmulteste-te ca dobitoacele dac nu
vrei s Iii mare prin cuvnt! Aici este esenta tainei clugriei,
vedeti?
Cine are ochii deschisi poate s nteleag care este
diIerenta dintre Iamilia duhovniceasc si Iamilia biologic:
Sotul cunoaste pe sotia sa si naste Iii; clugrul, monahul
cunoaste pe sotia sa, Biserica si naste Iii. ar cum? n duh. Se
boteaz robul lui umnezeu, se tunde monahul cutare,
schimonahul cutare, rasoIorul cutare. eci ei se nasc din
cuvnt, moare omul vechi si se naste cel nou. Aceasta este
taina. Asa ar Ii trebuit s Iie si n rai, Ir s mai Iie consum de
energie biologic.
Si arat clar, cine au Iost acesti oameni care au ajuns
la msura aceasta? Pentru c ar Ii trebuit s moar oamenii, nu
puteau s triasc o vesnicie. ar ce Iel de stare au avut acesti
oameni? Cum au avut-o Enoh si lie care au Iost rpiti de vii la
cer pentru viata lor aleas dar pentru c s-au nscut din mame
striccioase si ca s rmn de mrturie c e adevrat trirea
din cuvnt si vesnicia omului din cuvnt, ei vor tri pn la
apocalips vii, rpiti la cer, umnezeu stie n al ctelea cer sau
n ce cer sunt hotrti de umnezeu; se ntorc pe pmnt,
gust moartea ntr-o clip si se duc vesnic la cer. Ei nu pot Ii
mai sus ca Hristos. Pentru c Hristos este nceptura celor
adormiti. El este primul. Pentru c n Adam toti mor, n
Hristos toti nviaz. Vedeti? Aceasta este esenta. e aceea
Cain s-a nscut cu inim de ucigas. Pentru c s-a nscut din
doi printi czuti n pcatul neascultrii si n pcatul
prieteniei cu diavolul. n momentul n care ne mprtsim,
noi spunem urmtoarea vorb: Nu voi spune vrfmailor Ti
taina Ta, nici srutare Iti voi da ca Iuda, ci ca talharul
mrturisindu-m strig ]ie. !omenete-m, Doamne, intru
24
imprtia Ta. espre ce tain e vorba? Este vorba despre
discutia dintre Adam si Eva din rai unde dracul nu s-a putut
apropia dar a stat la mrginirea harului.
Si de unde stim ca exist har mrginit care pzeste pe
omul adevrat? Stim de la satana. Vine satana, cutreier cerul
si pmntul si spune: oamne, dar nu am aflat sub cer pe
pmant, cat am cutreierat tria, om ca robul Tu Iov. ac
Tu i-ai ingrdit toate cu harul, cum s m ating eu de el? A
spus: Bine, ridic harul de la el, atinge-te, dar de sufletul lui s
nu te atingi
25
! e ce? Era de sorginte divin. Si i-a omort tot,
nu a rmas nimic, stiti! Grmada de gunoi si cioburi de sticl.
n momentul cnd a Iost s se ating de suIletul lui si s-1
sminteasc, ce a Icut ov? oamne, ce Iaci, dormi? A stat la
16 18
sIat cu umnezeu la modul direct. Nu si-a pierdut Iirea. A stat
cu umnezeu direct la sIat.
Asa este si cu noi. Ct Adam si cu Eva au stat n rai si
au mncat din pomul vietii si au ascultat cuvntul lui
umnezeu, care cuvnt era si vorbit dar era si nchipuit n
pom, ei erau vii, pentru c prin ei tria Hristos, pentru c
suIlarea de viat care s-a suIlat asupra lor era din uhul SInt,
energia necreat, materia Iar de materie, lumina mai presus
de lumin, ntelepciunea mai presus de ntelepciune, viata mai
presus de viat, deci nu exist cuvnt. e aceea spune
apoIatic si cataIatic. n momentul n care s-au apropiat de
marginea raiului, adic s-a deprtat harul, s-a subtiat sufletul
omului ca o pan: de paianfen, asa cum spune n psalmi.
iIerenta dintre bine si ru atta este de subtire, ct ai
rupe o pnz de pianjen. Ati vzut ct este de subtire, nici nu
ai vzut cnd ai alunecat. Spune psalmistul avid cu atta
smerenie si cu adevrat cred c este vorba de
25
ov 1,7-12.
26
Psalm 38, 15.
smerenie cnd exprimi lucrul acesta Frdelegea mea i
pcatul meu inaintea mea e pururea
21
. Constientizase c nu
putem tri o clip Iar de pcat sau s nu Iim n pcat.
Si atunci, sigur c cea mai mare tain care s-a petrecut
n suIletul lui Adam a Iost discutia cu diavolul. Vedeti cum s-
a preIcut? Ce, v-a spus umnezeu c dac mncati muriti?
Ne-a spus umnezeu s nu mncm de acolo, cci in :iua in
care veti manca, cu moarte veti muri . Ce bine inIormat a Iost
diavolul! A stiut cum s le strecoare ndoiala. Nuu, mncati! i
e ciud c ajungeti ca El, ia mncati s vedeti c sunteti ca El!
e ce? Vznd c el, nger Ir trup a czut din mndrie, nu-
si nchipuia ca acestia, si cu trup si cu duh ca el, si ngeri si cu
trup, s nu cad!? a s-i dau si pe acestia jos. Cine or Ii
acestia? Ce vrea umnezeu s Iac cu ei?
e Iapt ce vrea s Iac umnezeu cu noi? S ne
nmultim pe pmnt, s ne sIintim, s lum har si s nlocuim
ceata czut a ngerilor. !lini-va cderi, :drobi-va capetele
multora,
4
Chema-va cerul de sus i pmantul de fos s aleag
pe aleii Si.
5

Gra(ia: La ntemeierea Iamiliei Iormat din Adam si Eva a
existat o tain a cununiei, o binecuvntare? Printele
Calistrat: A Iost binecuvntarea lui umnezeu: Creteti i v
inmultiti i stpaniti pmantul!
6
A Iost o binecuvntare cu
dublu sens, cnd a dat-o umnezeu, ei nu erau czuti si asta
ar Ii nsemnat nmultirea prin cuvnt si extinderea pe tot
pmntul, adic viat ngereasc si pmntul ar Ii rodit ca un
rai iar n a doua Iamilie le-a spus:

Psalm 109,2.
5
Psalm 9, 5.
6
CI. Facerea 1,28.
espre Iamilia ortodox
21
20
Cunoaste pe Iemeia ta, Eva si naste Iii. Atunci s-a suprat si a
si spus: !mantul s-ti dea spini, fata s fie transpirat,
painea cu sudoare s o mnanci, tu s fii capul femeii
I-a
repetat a doua oar exact ce are de Icut, pentru c prima dat
i-a spus la modul duhovnicesc. eci aceasta a Iost
binecuvntarea, cuvntul lui umnezeu: Creteti i v
inmultiti. nti n chip duhovnicesc si apoi: Cunoaste pe
Iemeia ta si naste Iii, concret.
Avem si o alt mrturie n Scriptur, si nu a cunoscut-
o Iosif pe Maria
33
pn cnd a nscut pe Cel Unul nscut. ar
ce, de atunci a cunoscut-o? Nu. e abia atunci si-a dat seama
c este tain si ceea ce este n pntecele Mriei e dumnezeiesc
n SInta Familie a Mntuitorului: din Tat mai nainte de toti
vecii si din mam sub vremi. eci El si-a pstrat calitatea
Iiiasc si din Tat si din mam. Nu si-a schimbat sensul
Persoanei n Treime, tot Fiu a rmas.
Gra(ia: e ce umnezeu a blestemat omul dup cderea n
pcat? Ca s cunoasc durerea?
Printele Calistrat: Nu. Blestemul care a fost pus de
Dumnezeu pe om ca s mblnzeasc rutatea diavolului
pentru c diavolul se pornise cu Ioarte mare nversunare si
dac umnezeu nu ar Ii zis nimic de ru omului, diavolul s-ar
Ii rzvrtit c Iar nici o mustrare a czut din cer. Adic, cum
el rmne ntunecat Iar drept de ndreptare si cum oamenii
care au czut, au sansa de a se ndrepta? C i spune la un
moment dat, dup toate certurile: ar tu, femeie, vei :drobi
capul arpelui,
34
Vedeti?
A avut grij s lase semnul rscumprrii. ar
diavolul nu a mai Icut acest rzboi cu oamenii chinuiti ci cu
Iiii lui Adam pentru c, ati vzut, legislatia si judecata pe
pmnt a nceput de la primii doi Iii, care, unul a adus prga
Iructelor iar unul a adus rodul adevrat al pmntului, mielul
si laptele si jertIa si untura. S-au omort ntre ei cu bta, cu
piatra, cu ce s-or Ii ucis la vremea respectiv. Cain s-a ridicat
asupra lui Abel si l-a ucis. S-a ridicat nseamn c, sigur, l-a
lovit, acesta este cuvntul.
eci blestemul a lucrat de la sine pentru a mblnzi
mnia diavolului. iavolul pndea aceast reactie dar
umnezeu s-a Icut c l-a lepdat pe om si uhul SInt ne-a
lsat n psalmi, s nu intorci fata Ta de la sluga Ta
a. w 35
cand m necfesc. la aminte la sufletul meu i-l mantuiete pe
el.
]
Aceasta e cntarea lui Adam la portile raiului dup ce s-a
pus heruvim cu sabia de Ioc. Gra(ia: up Iamilia alctuit
din Adam si Eva, Iiii lor au avut Iamilii?
Printele Calistrat: Spune c la rndul lor au nscut Iii si
Iiice si apoi, ceea ce consemneaz Scriptura, n Evanghelia de
la Matei, n Cartea neamului
37
, arat clar, Iiecare cum a nscut
din generatie n generatie 1 neamuri pn la Babilon, dup
aceea, de la Babilon pan la David i de la
O
David pan la Hristos. Sunt mprtite exact semintiile. ar nu
aici vreau s ajung.
up ce au nceput a se ntemeia Iamiliile ntre ei si a
se naste Iii si Iiice, elementul de Iamilie a Iost binecuvntat
prin mna printilor. Adam a Iost ca un patriarh, Avraam a
Iost ca un patriarh, saac a Iost ca un
35
Psalm 101,2.
36
Psalm 68,21.
37
Matei 1,1.
38
Matei 1, 17.
32
CI. Facerea 3, 17-19.
33
CI. Matei 1, 18.
3
CI. Facere 3, 15.

22 23
patriarh, acob a Iost ca un patriarh, cei 12 Iii ai lui, ncepnd
de la Veniamin si de la osiI si Levi si Ruben si Simeon si an
si Zabulon .si NeItali, uda,
sahar, Gad si Aser, toti acestia au Iost patriarhi, cele 12
semnitii dar ce s-a ntmplat? Au nceput s apar Iamiliile
sIinte. Si de aceea Iolosim n Noul Testament la taina Iamiliei
urmtoarea binecuvntare:
b. Familia n Vechiul Testament
Binecuvinteaz-i ca pe Avraam si pe Sara, ca pe Moise
si SemIora, ca pe oachim si pe Ana, ca pe osiI si A sineta, ca
pe Zaharia si Elisabeta,
39
sunt vechile modele absolute ale
Vechiului Testament care au rmas mrturie pn n zilele
noastre. Vedeti? Pn la Avraam si pn la Sara nu a mai
existat Iamilie binecuvntat. e ce nu spune de Adam si de
Eva? Ei nu au Iost Iamilie binecuvntat. Binecuvntarea a
nceput abia de la Avraam cu toat dragostea, c a spus,
Avraame vei naste un Iiu, s-1 tai mprejur ca legmnt cu
umnezeu. Apoi i-a artat pe cer: Vor Ii Iiii ti mai desi ca
stelele cerului si ca nisipul mrii, adic vor Ii si neamuri sIinte,
vor Ii si oameni pctosi, c acesta este simbolul nisipului -
lumea czut, iar stelele cerului - lumea mntuit.
Gra(ia: n ce sens Iamilia alctuit din Avraam si Sara,
pomenit n slujba SIintei Cununii e considerat prima Iamilie
binecuvntat si nu Iamilia alctuit din Adam si
Eva?
Printele Calistrat: Avem de-a Iace cu dou planuri diIerite.
n primul plan teologic, Adam si Eva au binecuvntarea harului
pentru c ei sunt sub har. Ei sunt
39
Rugciuni pe care preotul le rosteste n cadrul Logodnei si al Tainei
Cununiei.
Iamilie primordial Ir de pcat, ea este Iamilia prototip, att
brbatul ct si Iemeia au binecuvntarea lui umnezeu, n
primul rnd de a se nmulti prin cuvnt, ceea ce am amintit pe
parcursul discutiei noastre. Trebuie s tinem cont de urmtorul
lucru, binecuvntarea primilor doi printi, Adam si Eva sau
prima Iamilie, primordial, este aceasta: Si a v:ut Dumne:eu
c nu este bine s fie omul singur pe pmant,
0
i-a Icut
pereche. Ati vzut ce Irumos spune Adam: Os din oasele mele,
carne din carnea mea, femeie se
1
va numi ea.
umnezeu completeaz creatia si o aduce din plan
spiritual n pregtirea planului biologic pentru c n prestiinta
dumnezeiasc stia cderea adamic si atunci ar Ii trebuit ca
neamul omenesc s se poat duce mai departe si nmulti, asa
cum este si porunca din rai: Creteti i v inmultiti
2
Nu e
neaprat termenul, cresteti doar la nivel biologic, cresteti si
spiritual. V nmultiti n acelasi timp si biologic pentru c de
acum acesta este drumul: !mant eti i in pmant vei merge
pan ce vei veni in pmantul din care ai fost luat.
4i

Avem legile Iiresti ale naturii, dar n acelasi timp, avem
mrturia psalmistului avid n uhul SInt: Omul in cinste
fiind s-a alturat dobitoacelor celor fr de minte i s-a
asemnat lor,
Prin ce s-a asemnat, c a rmas cu cuvnt, a

rmas cu inteligenta, a rmas cu ratiune? S-a asemnat numai
si numai prin nmultirea biologic, trupeasc, prin nmultirea
aceasta Iireasc pe care o au toate Ipturile. Aici este cderea.
0
Facerea 2, 18.
1
Facerea 2, 23.
2
Facerea 1,28.
3
Facerea 3, 19.
Psalm 8, 12.
25 101
ntr-un alt loc, uhul SInt, tot prin psalmistul avid,
spune c intru pcate i frdelegi m-a :mislit maica mea
5
.
Si aici este ceva ce nu e o jen. Noi stim prea bine de ce i
spune Taina Cununiei: este un adnc de neptruns al lui
umnezeu. Acolo este o tain. Aceea nu se divulg, nu se
discut. Despre Taina Cununiei nu se vorbeyte.
n Vechiul Testament apar dou lucruri importante.
Ham este blestemat c a vzut goltatea tatlui su. Vedeti ce
blestem mare s-(i ar(i trupul descoperit? La Iel, dac v
uitati n vechile canoane, Iemeia care era cstorit nu avea
voie s ating partea brbatului, era pcat, se pedepsea cu
tierea minii. Att de mare era pcatul. Aici nu era vorba de
obscenitate, ci era vorba de o anumit pudicitate, de o anumit
team si Iric de umnezeu, deci de o anumit sacralitate n
care Taina era respectat. e aceea, fratii lui Ham s-au intors
cu spatele i l-au acoperit pe tatl lor s nu vad goltatea
46
.
Asa si despre Tain, aici nu putem vorbi mai departe de
adncul Tainei, omul cznd din starea initial, din starea
primordial, a ajuns s se nmulteasc Iiresc si atunci s-au
binecuvntat Iamiliile de sub lege.
Adam si Eva sunt mai presus de lege. nti au Iost
creati ei si apoi a Iost Icut legea, pe cnd despre cei de sub
lege, se spune: In Adam toti mor, numai in Hristos toti
invia:
41
e aceea, n momentul n care la Cana Galileii avem
din nou Taina Nuntii, ntlnim urmtorul Iapt semnalat de
Apostolul Pavel: Mare este Taina aceasta in
Hristos i in Biseric
7
Numai asa devine puternic si devine
Iundamental, numai n Hristos si numai n Biseric.
7
E
I
e
s
eci Avraam si Sara, Moise si SemIora, oachim si
Ana, Zaharia si Elisabeta au Iost Iamilii binecuvntate, alese de
umnezeu ca model, lsate ca modele, dar n acelasi timp sub
legea pmnteasc, pmant eti i in pmant vei merge. Erau
trupesti. Sunt oameni care se nasc si mor. ar cei care se nasc
din uh, c n Hristos toti nviaz, n veac nu mai mor: Cel ce
mnanc trupul Meu i bea sangele Meu in veac nu mai moare
8
Adam si Eva erau deasupra legii, erau mai presus de lege
pentru c ei au stat la sIat cu umnezeu. Au Iost primii oameni
care au avut cunoasterea lui umnezeu n mod direct - Iat
ctre Iat pentru c spune, nimeni nu poate vedea pe
e
n
i

5
,

3
2
.
8
o
a
n

6
,

5
6
-
5
7
.
26 101
Dumne:eu, nu este cu putint oamenilor a vedea pe
Dumne:eu,
9
de Care se cutremur otile cereti,
10
dar vzndu-
e
s
i
r
e

3
3
,

2
0
-
2
3
.
10
r
m
o
s

l
a

C
a
n
o
n
u
l
L pe Cuvntul ntrupat, pe Fecioara o Iericim. e ce? Pentru c
ea naste iarsi mai presus de lege. Nasterea ei este Iar de
smnt si mai presus de Iire. e aceea, nc o dat avem

c
e
l

M
a
r
e
,

c
n
t
a
r
e
a

a

8
-
a
,

g
l
a
s
u
l

8
.
27 101
mrturia c omul trebuia s se nmulteasc prin cuvnt si prin
binecuvntare si nu sub lege prin Iirea biologic.
c. ntemeierea familiei n Vechiul Testament
Gra(ia: Existau niste principii n Vechiul Testament n
baza crora se ntemeia o Iamilie?
27 101
Printele Calistrat: in ce am citit, cel care mergea s-si ia
sotie, o alegea si venea ca s Iie binecuvntat la tatl su, care
purta n el puterea sacerdotal, dumnezeiasc, divin, prin
binecuvntarea si punerea minilor ori pe coapse adic pe
genunchi, nu interpretat altIel, ori pe cap. Cnd a Iost
binecuvntat acob, a Iost binecuvntat cu minile crucis.
Ceilalti au Iost binecuvntati prin punerea minilor pe coapse,
adic pe genunchi.
Acea binecuvntare, acel legmnt, un termen pstrat
pn n zilele noastre, cnd pleac mireasa sau mirele din casa
printilor pn a ajunge n biseric, se Iace acel ritual al
iertrii, al binecuvntrii printilor. Si SIntul loan Gur de
Aur pstreaz aceasta n regulile nuntii
52 ,
crestinesti si spune: Binecuvantarea printilor peste casa
fiilor iar blestemul maicii :druncin din temelie. Adic dac
mama sau tata spune ceva si s-a clcat, lucrul respectiv se
distruge si nu va dinui, lucruri care sunt reale si pn astzi.
Cred c aceasta era binecuvntarea.
n Vechiul Testament, cnd a Iost s o ia pe Rahela
din casa tatlui ei, ea a Iurat niste idolasi de aur si i-a ascuns
sub seaua calului. Tatl vede c lipsesc idolii, vine imediat la
Iat, iese nainte si o ntmpin si ea nu pomeneste nimic de
idolasi si spune: ,Tat, binecuvinteaz- m!" Si atunci tatl i
d binecuvntarea s se cstoreasc. Erau cele dou Iiice, una
lia, cea stearp si una Rahela, care trebuiau s se cstoreasc
cu unul dintre patriarhi. Povestea cu smicelele, cu oile, cnd
s-i dea zestrea, c dac Iat oile miei albi s-i dea nu stiu ct.
Si el ce Iace? El cojeste smicelele si le pune n ap si n anul
urmtor Iat miei albi. Spune c dac acela nu cojeste
smicelele, pune ap si ies toti mieii negri. Spune, nu, s Iete
oile numai pestrite, el ciupeste toate smicelele si cnd pune
ap, ies miei pestriti. Zice: ,Gata, ai argsit destul, ia-ti pe
soata ta, perechea ta si du-te." -o d cu binecuvntare. Era
clar c printii aveau puterea binecuvntrii peste viitoarea
Iamilie. ac ne uitm chiar la preotul Etro care o va da pe
SemIora lui Moise, Moise se duce slug la preotul Etro si
paste oile pn ce primeste de sotie pe SemIora si dup aceea
are vedenia cu rugul si poporul din Sinai n primire, ia poporul
si-1 trece din Egipt si se duce si-1 scoate din robie si-1 aduce
n erusalim, n Tara Fgduintei.
d. Rnduiala cununiei n Vechiul Testament Gra(ia: Exista
un ritual, o binecuvntare n Vechiul Testament n baza creia
se ntemeia o Iamilie? Printele Calistrat: Nu putem vorbi n
Vechiul Testament de un anumit ritual concret al nuntii, ce s-
ar Ii citit sau ce s-ar Ii spus. Categoric c s-a pstrat un ritual
de vreme ce isus a participat la nunta din Cana Galileii.
Probabil c la Iel veneau n Iata preotului si a levitului,
aduceau o jertI, depuneau o oIrand, plteau o dajdie sau
ceva si li se spuneau ceva binecuvntri, erau probabil
binecuvntati de cel mai mare al templului, de arhiereu sau de
preotul Vechiului Testament si prin aceasta se legiIera
cstoria.
n rnduiala Legii celei vechi, categoric exist o
binecuvntare pe care o vom ntlni la patriarhi care n
momentul cnd Iiii lor se cstoreau, erau binecuvntati prin
punerea minilor. n acelasi timp, n taina logodnei, categoric,
ati vzut c este vorba de punerea inelelor. Fiului risipitor i s-a
dat inel, lui aniel, prin inel i s-a dat putere de ridicare n tara
Babilonului, s.a.m.d., gsim n rugciunea de sIintire a inelelor
de logodn. ar vreau s scot n evident, categoric c nunta
Vechiului Testament se desIsura Iie n sinagog sub
supravegherea rabinului, sau a celui care proceda mplinirea
legii, jertIitorul, preotul propriu zis, pentru c acolo era un
preot si un levit, levitii - diaconii de azi, preotii - slujitorii de
azi. Cu sigurant

28 29
57
Matei 21, 13.
aveau un ritual care tinea de unirea celor doi tineri si de o
binecuvntare care se primea categoric n mod biblic, nu la
ntmplare, prin care ei erau socotiti sot si sotie.
n ritualul Tainei Cununiei, noi avem astzi invocate
toate elementele Vechiului Testament. e ce? Ca s se arate
c prin ceea ce a Icut Mntuitorul c nu a stricat Legea, ci a
mplinit-o. Apostolul Pavel
53
, ca s ridice nunta mai presus de
toat Taina, a spus mare Tain in Hristos i in Biseric.
Pentru c dac e n Hristos nu cade niciodat, asa spune,
dragostea e mai presus de toate si dac este n Biseric, e clar
c este sInt si Ir de pat, Ir de prihan, Ir de
zbrcitur.
Mai mult dect att, Iiind prin Biseric, la un moment
dat, saducheii l ispitesc pe Mntuitorul: Dar de ce a dat
Moise cartea de desprtire?
54
Mntuitorul le spune: Nu a fost
aa dintru inceput. Vedeti? Se duce direct la reIerirea Legii. Si
ce spune ntru nceput? Ce a unit Dumne:eu, omul s nu
despart Dar pentru invartoarea inimii voastre, a socotit
Moise cartea de desprtire,
55

eci categoric c si Mntuitorul, la vremea cnd a
venit la nunta din Cana Galileii, sunt Ierm convins c atunci
rolul Iundamental nu 1-a avut numai nvttorul sau preotul
sinagogii de atunci, ci 1-a avut de data aceasta Hristos care
spune: !atul neintinat i nunta curat, Dumne:eu pe
amandou le-a blagoslovit,
56
Adic a Icut-o s Iie ca nunta
cea dinti.
up canoane, ne ntoarcem la starea adamic, pentru
c spune, Iemeia si brbatul, chiar dac se
53
Corinteni, Cap. 7 este temelia ortodox pentru ntemeierea si vietuirea
Iamiliei.
5
Matei 19, 7.
55
Matei 19, 6, 8.
56
Evrei 13,.
mpreuneaz, naintea lui umnezeu Ieciorie este. e ce? C e
pat neintinat i nunt nespurcat. Aici umnezeu pune harul
si ridic taina Iireasc pentru c vorbim de o Ieciorie a mintii
si a duhului. Aici e o Ieciorie duhovniceasc. Pruncii si
pruncele noastre care se nasc din rodirea pntecelui sunt
Ieciorelnici. Ca drept dovad c
Taina e sInt.
e vreme ce isus a participat la nunt, nc de pe
atunci vedem c se Iolosea vinul ca simbol al unei petreceri n
Iamilie, al unei veselii, al unei bucurii. Se pare c n momentul
n care spune, nu mai au vin, veselia, bun sporirea,
bunvointa si bucuria erau maniIestate ntr-un mod deosebit
pentru c era vorba de o Tain. Gra(ia: ac nunta din Cana
Galileii nu ar Ii avut loc n sinagog, ar mai Ii participat
Mntuitorul la acea nunt? Printele Calistrat: Nu cred,
pentru c El a spus clar casa Tatlui Meu cas de rugciune
se va chema
5
. Aici venim s desIiintm dou lucruri: Nu
putem Iace nunta cum este astzi Iiresc la malul mrii, n
natur, n pdure, n parcuri, oriunde, ati vzut astzi, obiceiuri
si traditii. Trebuie s ai un loc legitim si acel loc legitim
trebuie s Iie Biserica unde se aIl Hristos, Evanghelia,
chivotul, SIintele Taine, SIntul Antemis. Prin acestea se
legitimeaz Biserica. ac nu legitimeaz SInta Mas
mormntul omnului, locul de jertI, categoric, aici cade
elementul Iundamental: Pe ce a adus Cain si Abel jertI lui
umnezeu? Pe un altar de piatr. eci prima Iorm de
rugciune adus lui umnezeu a Iost termenul de altar.
Atunci, categoric c nunta trebuie s Iie n Iata sIntului
jertIelnic. Si prestolul Vechiului Testament era cortul
mrturiei, SInta SIintelor, pridvorul unde erau primiti
oamenii. Era un ntreg ritual, era o
31 101
esplanad unde veneau oamenii. Nu toat lumea intra n
SInta SIintelor sau ajungea la SInta SIintelor. Toate se
petreceau n cele 5 pridvoare, Iiindc Templul a avut multe
pridvoare si acolo au avut loc multe ritualuri. ar este
categoric si Iundamental c numai lng Templu, acolo era
locul de rugciune, lng jertIelnic, categoric.
Gra(ia: Ct de important era n Vechiul Testament ca o
Iamilie s aib copii?
Printele Calistrat: Obligatoriu, nici nu mai comentm?
Avem mrturia de la SIintii Printi oachim si Ana c cine nu
aducea prunci, era blestemat n Sion: Blestemati s fiti in Sion
c nu ati adus smant in Israel.
5
* Si tocmai de aceea, dac
ati Iost atenti, n momentul cnd au mers cu darul la altar, au
Iost izgoniti de arhiereul sahar care era arhiereul anului si
nici mcar nu i-a primit pentru binecuvntare si pentru
splarea pcatelor cu jertIa ce o aduseser, mielusel sau
turturele. -a Iugrit si s-au dus, unul acas n grdin si unul
la oi pe munte, pe Valea Chedronului, unde este pestera
SIntului oachim si este si pestera SIintei Ana pe Valea
Hozevei. S-au dus acolo si au Icut rugciune pentru c
oachim si Ana mai aveau si o cas n erusalim, unde este
astzi pretoriu, imediat la intrarea n poarta amascului.
Aveau mosie, Ana a Iost o Iemeie Ioarte bogat. Maica
omnului a trit si n preajma erusalimului. e aceea se
spune c ea s-a dus singur la SInta SIintelor si a suit singur
treptele Templului spunnd psalmii treptelor.
e. Cununia n Noul Testament
Gra(ia: Nunta din Cana Galileii are o semniIicatie deosebit
si pentru noi n zilele noastre? Este un nceput al cununiei?
Printele Calistrat: e aici nainte, Taina Nuntii depseste
ritualul biologic al cstoriei. Ce se Icea n Vechiul
Testament este o umbr a Legii celei noi. Pentru c dac
nainte, ei se uneau cu binecuvntarea printilor si aduceau
jertIa de bun mireasm naintea lui umnezeu Tatl, iat c
de data aceasta, Apostolul Pavel vine si clariIic odat pentru
totdeauna: Mare este taina aceasta n Hristos yi n
Biseric.
59
eci aici s-a legiferat pentru totdeauna unirea
indisolubil dintre brbat yi femeie. n Vechiul Testament
ei amndoi puteau Ii un ntreg, dar aici sunt una. Prin Taina
Cununiei, Eva este absorbit n Adam, se reunesc cele dou
Iiri, c asa spune: Unete pe robul Tu cu roaba Ta i-i f un
singur trup i un singur cuget i un singur duh.
m
eci din
clipa aceea, cei doi trebuie s gndeasc asa cum au gndit
Adam si Eva nainte de cdere. eci s nu mai aib o
mpreunare pur dobitoceasc. Trebuie s se ridice de la
aceast stare.
e aceea spune c cei ce triesc n cstorie curat si
binecuvntat, ei sunt n pururea Ieciorie. Si unde ntlnim
lucrul acesta? La sInta Tomaida. SInta Tomaida s-a
cstorit cu un brbat Irumos si avea si un socru Irumos,
brbatul ei i-a spus asa: Tomaida, drag, dac tu tot esti
credincioas, aIl c si eu sunt credincios, hai s trim pentru
Hristos, n Ieciorie. Seara ne culcm la un loc unul cu altul,
dar cu sac ca s nu ne ndulcim trupeste si ziua
58
Simion MetaIrastul, n Jietile sfintilor, Cuvnt la Prz. SI oachim si Ana.

9

umblm ca si cum ar Ii totul normal, ca s nu ne bnuiasc
nimeni.
ar socrul su, vznd c nu mai naste Iii, att de mult
s-a rnit de dragostea Iemeii si s-a aprins trupeste de ea. Cnd

3 101
era la cmp Iiul lui, i-a spus: ,Ori pctuiesti ori te omor." Ea
a spus: ,Mai bine s m judece umnezeu dect s pctuiesc
cu tine. Eu nu pot s ntinez patul brbatului meu. Scris este:
Fericit nunta neintinat i patul nespurcat
61
." Si atunci, el i-a
dat cu barda, a dumicat-o bucti si a vrut s o ngroape. n
clipa aceea a orbit si s-a stlcit la minte. Si cnd a venit de la
cmp, Ieciorul a crezut c e vorba de o crim, de o nenorocire.
ar n acelasi timp, ntr-o mnstire din apropierea
casei sIintei Tomaida, unde era o asezare clugreasc Ioarte
sporit, staretul aude din vzduh cntri de ngeri: ,Mergeti la
casa cutare, n satul cutare si aduceti n gropnita mnstirii
trupul mieluselei lui umnezeu care a murit pentru
preacinstita Ieciorie si pentru preacinstita cstorie. Ei spun:
,a, dar noi suntem brbati, nu avem voie s punem mna pe
Iemei c ne smintim." ,Acest odor de mare pret este, si de v
veti atinge de el, niciodat nu veti mai Ii atinsi de pcatul
desIrnrii." Atta putere si ndrzneal a luat sInta Tomaida
la umnezeu pentru Iapta sa. Si cum au adus-o n mnstire,
nici un clugr nu mai era luptat de desIrnare. Toti se duceau
si se rugau, Iceau 12 mtnii si se izbveau de puterea poItei
trupesti. Asa de mare har a luat ea naintea lui umnezeu. Si
cnd s-au dus s o ridice, s-a auzit glas de ngeri: ,Ucis de
miselescul su socru, care a dorit s guste trupul ei Iar de
prihan." Atunci si-a dat seama biatul c tatl su e
nenorocitul si atunci a plecat si el la mnstire cu clugrii si a
vietuit pn la sIrsitul vietii lng racla cu moastele sIinte.
I. ntemeierea familiei cu dreapt socoteal Gra(ia: Cum
trebuie s se maniIeste dreapta socoteal atunci cnd tinerii
urmeaz s ntemeieze o Iamilie pentru toat viata? Cum
trebuie s decurg relatia de prietenie pn la cstorie? Cum
si care probleme despre cstorie trebuie s se discute?
Printele Calistrat: Cel dinti lucru care st la baza
ntemeierii familiei este nv(tura Sfintei Scripturi:
Brbatul i femeia va lsa pe mam i pe tat, se vor uni
amandoi i vor fi un singur trup
11
Apostolul Pavel spune n
Epistola ctre EIeseni: Mare este taina aceasta in Hristos i in
Biseric,
12
eci cel dinti lucru este ca familia s aib
rdcin spiritual. Regulile crestinesti ale nuntii care au Iost
stabilite de oan Gur de Aur
6
rmn autentic valabile pn n
zilele noastre, pentru c toate nuntile care au respectat acest
ndreptar al regulilor ortodoxe, toate au ajuns la bun liman.
Mai nti, tinerii trebuie s Iie Iecior si Iecioar si de
aceeasi credint, respectiv credinta ortodox, pentru c e
credinta pe care o mrturisim si n cele din urm, cum spuneati,
ultima desprtire este moartea. Asa spune, pn la usa

11
E
I
e
s
e
n
i

5
,
3
1
.
12
E
I
e
s
e
n
i

5
,

3
2
.
35 101
mormntului. n schimb, n SInta Scriptur intervin anumite
elemente: desIrnarea, n care spune c brbatul poate s-si
lase Iemeia sau Iemeia pe brbat, atunci cand este vorba de
desfranare
13
. ar si acolo spune, dac poate ierta si ngdui,
s se stearg, s se ierte. Gra(ia: ar s nu se mai repete
pcatul? Printele Calistrat: Absolut. S se opreasc. ar
saducheii si iudeii ntreab pe Mntuitorul: Dar de ce Moise a
dat cartea de desprtire
66
atta timp ct spune ce a unit
67
Dumne:eu, omul s nu despart ? Si atunci Hristos le-a
68
rspuns: !entru indrtnicia inimii voastre.
oi tineri care se plac, nti se cunosc, adic merg la
acelasi duhovnic, discut unul cu cellalt, cu duhovnicul
personal, ca duhovnicul s vad dac sunt compatibili, m reIer
la starea de iutime, vioiciunea suIleteasc, spiritul gospodresc,
starea de credint, aIectiunea suIleteasc unul Iat de cellalt,
seriozitatea n actul aIectiunii, pentru c sunt attea cazuri n
care spune asa: Printe, nu am avut potrivire de caracter, motiv
de divort.
n nepotrivirea caracterului intervin doi Iactori, ori nu
s-au cunoscut ndeajuns sau nu au discutat ndeajuns
n
v
i
e
r
e
a
,

2
0
0
8
.
problemele vietii, ori nu au avut n idee responsabilitatea Iamiliei
pentru c si acesta este un Iactor Ioarte greu de decis. n
momentul n care vorbim de doi tineri care au ajuns s se
cunoasc prin intermediul duhovnicului, e avantajul c
duhovnicul poate mai bine s cunoasc nsusirile suIletesti att
ale unuia ct si ale celuilalt.
n general se crede c dac un biat este Iecior sau o Iat
este Iecioar, din punct de vedere biologic ei se pot cstori. a,
din punct de vedere anatomo-biologic, de la vrsta majoratului,
un biat cu o Iat prin mpreunare pot avea copii. ar asta nu
nseamn si Iaptul c ei sunt o Iamilie.
Familia nseamn responsabilitti. Este vorba de ertfa
ce o implic familia si aici vreau s subliniez c n secolul XX
n care trim, ntlnim elemente distrugtoare ale Iamiliei:
matriarhatul si patriarhatul sau cine conduce n Iamilie. ntr-o
Iamilie nu conduce unul sau cellalt, ntr-o familie conduce
familia. Cnd am spus conduce Iamilia, cnd se citeste Taina
Cununiei, spune asa: Trimite Duhul Tu cel sfant i unete pe
robul Tu cu roaba Ta i f-i un singur trup, un singur cuget i
un singur gand.
14

1
S
l
u
j
b
a

T
a
i
n
e
i

S
I
i
n
36 101
t
e
i

C
u
n
u
n
i
i
,

M
o
l
i
t
I
e
l
n
i
c
,

E
B
M
B
O
R
,

2
0
0
2
,

p
.

9
.
Ei, dac suntem un singur cuget si un singur gnd nu are
cum s Iie seI el sau ea, Iamilia este seIa. Acolo se iau decizii de
consItuire Iie la masa de prnz, Iie la masa de sear. Este vorba
despre mpreun sftuire. n SInta Treime cnd umnezeu a
nceput actul Iacerii, a nceput s creeze, a spus: S facem.
15

Vedeti? Familia sacr a SIintei Treimi - iubirea suprem la care
se reIer si expresia mare e taina in Hristos i in Biseric. ac
cu cuvntul omnului s-au ntrit toate, apoi cu att mai mult, cu
cuvntul Scripturii se ntreyte familia si dac, cap al femeii
este brbatul dar capul brbatului este Hristos, nseamn c
Hristos este capul amndurora uni(i.

15
F
a
c
e
r
e
a

1
,
2
6
.
37 101
Pentru c ce este Iemeia prin cununie? Este din nou
coasta lui Adam altoit n Iemeie din trupul brbatului. Pentru
c dac am Iost Ioarte atenti, vom vedea ce a Icut satana.
Satana, cnd a venit la usa raiului, ce a gsit? oi ngeri cu
trup omenesc despre care el nu stia prea multe, dar care
gndeau la Iel, lucrau la Iel, ascultau la Iel, conglsuiau cu
umnezeu, povesteau cu umnezeu, se hrneau din
umnezeu. Adam mnca din pomul cunostintei si vorbea si se
sItuia cu umnezeu ca un Iiu cu tatl, ca un Iiu al Su. eci
dup har, Adam era Iiul lui umnezeu, c asa spune: Si a
suflat asupra lui suflare de viat,
16
deci i-a dat viat haric, n
aIar de viata trupeasc, c se misca biologic, cum spune
marele teolog grec n lucrarea Omul, animal indumne:eit,
17

umnezeu i-a dat har, 1-a Icut omu-dumnezeu. n
rugciunea de dezlegare la morti spune asa: Ca pe o fptur
minunat i in chip tainic alctuit, care Tu ai poruncit s se
amestece netiut i negandit omul trupesc cu cel duhovnicesc,
18

adic suIletul cu trupul, acolo, plmdeala aceea este sacr,
aceea este la nivel de tain, acolo numai umnezeu a putut-o
plmdi.
Pentru c si n ziua de azi, stiinta dac ar Ii desteapt si
ar ajunge parametri maximi, ar reusi s Iac un animal s
vorbeasc, un cine, o pasre, orice alt Iptur. Nu se poate
pentru c asta este de la umnezeu. Este vorba despre partea
duhovniceasc, omul luntric, omul spiritual. Prin aceast
spiritualizare n rai, de Iapt Adam si Eva ce erau? Un model de
Iamilie. Ce erau Adam si Eva n rai? Erau brbat si Iemeie.
Spune acolo, si a Icut mai.nti umnezeu pe om Iiint vie;
brbat si Iemeie i-au Icut. Brbat si Iemeie - gndeau la fel.
16
Facerea 2, 7.
17
Panayotis, Nellas, Omul - animal indumne:eit, traducere diac. oan . cjr.,
Ed. eisis, Sibiu, 199.
18
MolitIeinic, EBMBOR, 2002, p. 23, Rugciunea de dezlegare.
Foarte multi tineri teologi pun ntrebarea: Ce s-ar Ii
ntmplat dac ar Ii mncat Eva si Adam nu ar Ii mncat? Nu
aveau cum, c erau un singur trup, nu aveau cum. E o prere
Ials, rspndit gresit, e o ineptie, nici mcar la nivel de ipotez,
pentru c ei au simtit pierderea harului n lant. n clipa n care
Iemeia a ntins mna n pom si a gustat, Adam a si ntins mna
pentru c a simtit aceeasi senzatie. eci si harul lui s-a alterat,
pentru c nainte de a ntinde mna, Adam putea s trag de
mn: Nu pune mna! ar vedeti c patima mergea n lant!?
Si atunci, noi, prin Taina Cununiei n Biseric, restabilim
ca cei doi, brbatul yi femeia s fie din nou una, adic cum?
Cum erau Adam si Eva n rai - asculttori de umnezeu. e
aceea spune, cap al brbatului este Hristos si cap al Iemeii este
brbatul. Nu c brbatul d cu pumnul, ci pentru c brbatul e un
bun mplinitor al poruncilor lui Hristos, poate s o coordoneze pe
Iemeie pe calea mntuirii prin sudoarea Iruntii, prin cstigarea cu
trud a pinii, prin nasterea de Iii, c asa i-a spus umnezeu: Tu
s stpnesti Iemeia ta, ea s nasc prunci si in sudoarea fruntii
s munciti painea i s creteti i s v inmultiti,
7
Este o
realitate Ioarte categoric artat de SInta Scriptur.
g. Exemplele femeilor mironosi(e
Gra(ia: Cum si ct ne pot ajuta n vremurile noastre exemplele
Iemeilor mironosite? M gndesc n special la Maria Magdalena.
Printele Calistrat: ac suntem atenti, putem observa c
Biserica le-a dat un rol Iundamental. Maria Magdalena este
ntocmai cu apostolii. Am avut ocazia cnd am Iost n SIntul
Munte s m nchin la moastele Mriei Magdalena la Biserica
Simonos Petra. Mna Mriei Magdalena pus n racl Irumoas,
iar dac pui mna pe ea este cald parc ar Ii vie, are cldura
corpului. Att este de cinstit si de proslvit de umnezeu
pentru viata ei, dar Maria
7
CI. Facerea 3, 19.
38 101
Magdalena nu a Iost oricine. Ea s-a nscut n Magdal, a Iost o
Iat rsItat, deosebit de Irumoas, deosebit de inteligent,
dar cu aceast nclinatie pctoas.
Cnd a auzit de acest nvttor isus Hristos, pur si
simplu, n mintea ei, pentru prima dat a ncoltit ideea c ea ar
putea s-1 cucereasc pe Mntuitorul, de unde si marea
inspiratie a acestor nesbuiti care au scris Codul lui Da Jinci,
o pur nchipuire literar, un Ilirt cu Iantasticul, ca s spun
asa. Maria Magdalena avea un pr extraordinar de Irumos, o
privire extraordinar de atrgtoare, ochi Irumosi. Este
descris ca Iiind una dintre cele mai Irumoase Iemei ale
timpului su.
Si-a luat o rochie de plas, v dati seama pn unde
mergea aroganta! Ca s vedeti c nu numai n zilele noastre o
Iemeie usoar expune prtile trupului pentru a seduce
brbatii. Pur si simplu n clipa n care a dat cu ochii de
Mntuitorul, n loc s aib contactul acela de privire
desIrnat, adic acea miscare seductoare sau acea miscare
care s corup, cnd a pironit-o Mntuitorul cu ochii, spun
nvtturile care au scris despre Maria Magdalena, ea si-a
acoperit goltatea snilor si a trupului cu prul capului, att
era de mare! Si n clipa n care a binecuvntat-o Mntuitorul
au iesit din ea toti cei 7 draci, inclusiv dracul desIrului si a
czut ca moart.
in clipa respectiv, Maria Magdalena si-a schimbat
conduita vietii si s-a nsotit cu Maria si cu Marta, surorile lui
Lazr din Betania, s-a nsotit cu Salomeea, s-a nsotit cu
oana, Iemeia lui Huza, s-a nsotit cu Maica omnului, s-a
nsotit cu Maria lui Cleopa si au nceput s Iie asa cum era
Olimpiada lui oan Gur de Aur, un model absolut de ajutor si
de convietuire cu adevrat dup legea iudaic a vremii de
atunci, dup nvttura ecalogului si a
nvtturilor Mntuitorului pe care le ddea El, nct a
devenit un model.
n schimb apostolii ntotdeauna o ironizau c ei nu au
vzut cu ochi buni aceast schimbare. Este exact ce am Iace
noi astzi, dac eu as da, s spunem, Iru liber unei Iemei
usoare, s intre n viata mnstirii, s vin s mture, s spele,
s ajute, toti ar zice: Ce caut Iemeia aceea acolo? Cam asa
era imaginea apostolilor despre Maria Magdalena, pentru c
n momentul cnd ea a mers si a spus apostolilor c a vzut pe
omnul, ei o ironizeaz: ,Tu care ai Iost nebun si ndrcit
L-ai vzut pe Mntuitorul!?" Ea chiar s-a descumpnit, asa de
mult s-a descurajat nct s-a ntors napoi la grdin s-L caute
pe Mntuitorul desi se ntlnise cu El n rsritul soarelui, i
cuprinsese picioarele si le srutase cu Maica omnului si cu
mironositele pe cnd mergeau la mormnt s duc miresme.
ar ce este esential? Modul la care Maria Magdalena
a stiut s-L propovduiasc pe Mntuitorul.
Cnd am mai discutat, v-am mai spus, naintea lui umnezeu
nu conteaz ct desIrnare ai Icut, conteaz ct de curat ti
este mintea. racii sunt Ieciorelnici, nu au u desIrnat
niciodat si stau n iad. S tineti minte!
umnezeu nu trupul omului vrea s-1 distrug, ci pcatul , din
trupul lui. Si atunci, n momentul n care tu te mpotrivesti
pcatului esti Ieciorelnic n duh si aceea depseste Iecioria
trupului.
Pentru c Iecioria trupului, noi o ntlnim la vduve,
la Iemeile cstorite care nu-si nseal brbatul niciodat n
cstorie. E tot Ieciorie. O ntlnim la Iecioare, o ntlnim la
Iemeile care s-au pocit si si-au ndreptat viata, asa c aceasta
nu este o justiIicare. S nu aveti impresia c doar dac din
punct de vedere biologic o Iemeie este Iecioar, raiul este
asigurat. Ai bgat-o n rai c este Iecioar. Nu are

1 101
nici o treab, st n iad cu toti dracii ori de cte ori este nevoie.
eci noi trebuie s Iim Ieciorelnici n duh. Gra(ia: Pilda cu
cele cinci Iecioare nebune. Printele Calistrat: a, a celor 10
Iecioare, 5 nebune si 5 ntelepte. Cele nebune simboliznd
ideea omului care crede c e curat cu trupul si nu a pctuit
niciodat, dar are dreptul s discrimineze pe cei din jur c sunt
spurcati. E cea mai mare oIens adus Mntuitorului. Cine
judec nainte de Hristos, antihrist este.
h. Pildele sfintelor femei mai nainte desfrnate
Gra(ia: SIintele Iemei mai nainte desIrnate sunt o pild
pentru educarea att a copiilor ct si a celor maturi? Printele
Calistrat: Maria Egipteanca este modelul absolut al tuturor
Iemeilor desIrnate din legea harului, dup venirea
Mntuitorului. Maria Magdalena a Iost n timpul mesianittii,
dar Maria Egipteanca este deja n legea harului. Acesta este
apogeul pcatului, pentru c aceast Iemeie egipteanc avea
deja cunostinte despre Hristos si jertIa Sa mntuitoare. Ati
vzut ce Irumos spune la un moment dat: ,Rusine este a si
gri cele ce am svrsit. Nici nu pot pronunta cuvntul
umnezeu cu buzele mele pentru c spurc cuvntul
omnului, cuvntul umnezeu l ntinez." V dati seama ce
Iorm de pocint era n suIletul ei? La un moment dat, ea
ajunge la msura n care nu numai c are nainte-vederea, c i
spune lui Zosima: Nu te apleca c ai Sfintele la tine
75
, dar se si
ridic de la pmnt n rugciune, deci atta har si usurare
dobndeste trupul ei, nct merge pe ap ca pe uscat, ceea ce
dorea Petru s Iac. oamne ajut-m! Hai, putin
credinciosule.
16

eci se vede clar c ea nu mai era putin credincioas de
vreme ce a venit leul si i-a spat mormntul si i-a acoperit trupul
si Zosima a plecat n treaba lui la mnstire. Am vizitat locul si
cunosc pustiul ordanului. Viata acestor Iemei e un model sigur
pentru orice Iemeie care a luat o directie gresit si apoi vine pe
calea pocintei. Ce trebuie s gseasc o astIel de Iemeie? Un
reper, un har, un indicator. Exist iertare? Sigur c exist iertare.
Exist dezlegare? Sigur c exist dezlegare. eci indiIerent c
esti preot, c esti episcop, c esti duhovnic, orice ai Ii, n
momentul cnd ti vine un pctos n Iat, tu nu trebuie s te
miri de pcatele lui. Pur si simplu trebuie s le tratezi exact cum
ai trata o boal. Ce Iaci cnd vezi un picior rupt? Pui tija si
surubul. n aceste conditii te ntrebi de ce structur e osul si de
ce s-a rupt? Pentru c nu mai Ioloseste. Asa si n acest caz, mai
ntrebi: de ce ai Icut? Asta a simtit, asta a trit, asta a Iost
cderea. Sigur c acestea sunt modele inevitabile. Oricine n
viat a avut o cdere a mintii sau cum mai spune si proorocul
avid, ce Irumos! Doamne, pcatele tineretii i ale netiintei nu
le pomeni!
77
Pentru c tot ce este tnr este supus pcatului.
Spune clar: Tributul crnii si al sngelui dracul si-1 ia indiIerent
de vointa noastr. !rivegheati i v rugati ca s

nu cdeti in ispit. Si iarsi spune: Multi sunt cei ce se lupt cu
noi din inltimi,
79

Gra(ia: Eu am mare evlavie la SIinta Taisia, m-a impresionat
Ioarte mult pocinta ei de 3 ani de zile, dup viata pe care a dus-
o, si schimbarea radical si brusc.
77
Psalm 2, 7.
78
Marcu 1, 38; Matei 26,1.
79
CI. Psalm 55, 2.
7
Viata SIintei Maria Egipteanca.
76

Matei 1, 31.

2 3
Printele Calistrat: oresc s v spun c am gsit dou
exemple si mai gritoare. Unul e n Mrgritarele SIntului
oan Gur de Aur si unul e n !roloage. Greseste preotul si se
duce la un duhovnic si acela i ncearc dorinta de iertare, s
vad dac exist pocint si i spune:
- Printe esti iertat, dar ntr-un singur Iel: Te duci ntr-
un beci, ti pui un lant de gt, te legi acolo n beci, acolo
triesti, acolo dormi, acolo mnnci, acolo ti Iaci toate ale Iirii
si stai acolo pn te va dezlega ngerul.
Si la 3 sau ani de zile vine ngerul si i d jos lanturile,
i spune:
- Esti iertat si izbvit.
El rspunde:
- Nu, dect s ptimesc n iad, mai bine mai stau nc
pe atta aici.
i spune ngerul:
- Nu, de asta am si venit s te iau c umnezeu te-a
iertat, i-a plcut pocinta ta si acuma vrea s te proslveasc.
Si a murit n clipa urmtoare. Acela este un model. Un
alt model Irumos de pocint este al unui preot care din
greseal, el avnd un pic darul buturii, slujnica, pentru c el
era un brbat Irumos, s-a apropiat de el si el creznd noaptea c
e preoteasa a czut n desIrnare. A doua zi Iiind duminic, el
s-a dus si a Icut slujba iar cnd a venit de la slujb i-a spus
preotesei:
- Mi, dac tu m stii c eu sunt ticlos si slab, de ce ai
venit n pat lng mine, stiind c mine este liturghie?
Si i-a spus:
- ar cum vorbesti astIel, eu nu stiu treaba asta? Cum
s vin eu lng tine cnd a doua zi e SIanta JertIa?
- Pi, da' cine a Iost?
- Nu stiu.
Si se duce la slujnic si ntreab:
- Cumva, tu ai ndrznit ast sear?
- Pi, te-am vzut beat si sunt rnit de Irumusetea ta si
am czut n pcat cu tine.
S-a dus la episcop. Episcop era SIntul Vasile cel Mare
si i-a spus:
- Uite ce am ptit Ir de voie.
- Foarte bine. u-te n parohia ta, nu mai sluji, I 3 ani
de pine si ap si cte 1000 de metanii n zi si dup 3 ani m
cauti.
up 3 ani, cnd vine la episcopie, SIntul Vasile era la
un parastas, ngropa un mort. Cnd l vede, SIntul Vasile se
bucur si-1 ntreab:
- Printe, ce Iaci?
- Uitati, am terminat canonul si am venit s vd ce-mi
mai rnduiti.
Stai cu noi, pune-ti epitrahilul si stai aici la
nmormntare. Si n momentul n care i-a venit rndul s spun
c Tu eti invierea i Jiata i odihna robului Tu cel adormit,
cel din sicriu ridic capul si ntreab:
- Cine a zis asta? Cine a zis asta?
Si acela a spus cu sIial:
- Eu, pctosul.
- Esti n rnd cu Ictorii de minuni. ar uite ce m-a
trimis Hristos s-ti spun: ac ai desIrnat dup preotie, nu mai
sluji niciodat!
Ati vzut ce pocint, la ce nltime? Astea sunt daruri
care nu se explic omeneste, sunt lucruri care depsesc
rnduiala Iirii, mai presus de ntelegerea mintii noastre.
Acestea sunt adevrate modele de pocin(. e ce ni se d
nltimea acestor harisme? Ca s vedem yi tainele ct sunt de
nalte. Adic s nu avem impresia c preotia e o glum,
desIrnarea e o glum, viata e o glum,
101
destrblarea e o glum. Ati vzut Apostolul Pavel, de o
inteligent sclipitoare, ca s nu creeze discordie spune asa:
Toate imi sunt ingduite, dup care pune o virgul si spune, dar
nu i toate imi folosesc
0
. eci trebuie s nvtm ce Ioloseste si
ce nu Ioloseste, c nu fac binele pe care il doresc, ci rul pe
care nu-l voiesc
sl
.
i. Pildele sfintelor femei mame de sfin(i
Gra(ia: Cum pot Iolosi n educatie pildele sIintelor Iemei
mame de sIinti?
Printele Calistrat: ac ne vom uita de-a lungul Jietilor
sfintilor, vom gsi 3 mame celebre, Nona, Emilia si Antuza.
Trebuie s ne aducem aminte c aceste 3 mame stau ca
mrturie pentru societatea noastr contemporan. ac vorbim
despre SInta Emilia, mama SIntului Vasile cel Mare, vom
vedea c este o Iemeie care a nscut mai multi copii, nu unul
sau doi, femeie care a putut da naytere Ia sfin(i, dar femeie
care s-a nscut dintr-o mam sfnt.
Macrina este bunica SIntului Vasile cel Mare, tot o
Iemeie evlavioas si asezat. SIntul Vasile cel Mare a avut si
o sor, Macrina, ntemeietoare de viat de obste, tot trecut n
rndul sIintilor. A avut, iarsi, un Irate, Navgratie, mare Ictor
de minuni, alt Irate a Iost Grigore al Nyssei. eci nu a Iost
singurul care a Iost sInt n casa lor - o Iamilie din care s-au
ridicat mai multi sIinti. La SIntul Vasile cel Mare gsim
mpletite educa(ia moral yi intelectual. Viata SIntului
Vasile cel Mare, spun Jietile sfintilor, se desIsura ntre scoal
si biseric.
Ajunsese att de celebru nct unii se mbrcau ca
SIntul Vasile, unii vorbeau ca SIntul Vasile, unii mergeau ca
SIntul Vasile, unii l imitau n gesturi, unii l imitau n chipul
Ietei si al brbii. ar Vasile era unul, Vasile cel Mare care la
aproape 50 de ani s-a svrsit din viat, lsnd n urm o oper
impresionant att ca scris ct si ca gndire, IilosoIie,
Hexaimeronul, Facerea lumii in 6 :ile, apoi Omiliile la Facere,
apoi crtile de rnduieli de Reguli mici si Reguli mari si alte
nvtturi legate de viata monahal si multe traduceri patristice
care i sunt atribuite. ar ce rmne important? Cnd Iemeia
care are multi copii, dac sunt educati bine, mai multi pot
ajunge sIinti, nu doar unul.
up aceea, SIntul oan Gur de Aur, copil singur la
printi. Secund, tatl su, era un om categoric, era om de
armat, el nu cunostea tipicul acesta al rugciunii, al pravilei.
Antuza era cea care era cu nalt trire si cu o viat deosebit.
ar SIntul oan Gur de Aur, crescnd de mic sub aripa
mamei, sub oblduirea aceasta duhovniceasc si moral, s-a
Iormat nu numai ca un om de cultur, s-a Iormat si ca un om
duhovnicesc. esi Antuza a rmas vduv de tnr, ea nu s-a
recstorit, si-a dedicat toat viata cresterii Iiului ei. Si n
momentul n care SIntul oan Gur de Aur a avut descoperirea
c trebuie s Iac pasul spre monahism, Antuza i-a spus:
- Si btrnetile mele cui le lasi, si toat averea aceasta
si tot ce este aici adunat, cine le va gestiona? Ce s Iac cu ele?
- Mam, mparte-le sracilor si, zice, uite, n-am s te
prsesc.
6 101
ar s-a rugat SIntul oan Gur de Aur pn ce Antuza
s-a svrsit. Nu s-a rugat pentru moartea ei, s-a rugat ca
umnezeu s gseasc o cale. Si a luat-o pe Antuza la cele
ceresti si apoi SIntul oan Gur de Aur a devenit marele orator
al crestinttii si marele teolog al pocintei, pentru c are cele
mai mari omilii mpotriva tuturor patimilor si cele mai
Irumoase scrieri: Mrgritarele, !utul, imprtirea de grau,
Omilii la Facere, Tlcuirea Sfintei Scripturi, Epistole !auline,
are o ntreag oper. SIntul oan Gur de Aur a tlcuit aproape
toat SInta Scriptur si se stie din Jietile sfintilor, acea
minune cum i soptea direct la urechi Apostolul Pavel, vzut de
SIntul Policarp, ucenicul SIntului oan Gur de Aur.
Modelul Nonei, mama lui Grigore Teologul, este un
model mult mai deosebit pentru c astzi ne conIruntm din
plin cu Iamilia ecumenist, ca s spun asa. Aici, problema era
Ioarte interesant. La nceput tatl, l chema tot Grigore, era
pgn, nu a Iost crestin. Si Nona, prin credinta ei, si-a adus
nti sotul la dreapta credint, cci s-au cstorit unul pgn si
unul crestin. Prin viata ei exemplar, Grigore s-a ntors la
dreapta credint, a ajuns episcop - Grigore de Nazianz. Apoi
Iiul lui a urmat aceeasi viat aspr, cnd n pustie, cnd n
scaunul unde a Iost si el arhiereu, la Nazianz. ar n momentul
n care a vzut tulburrile si miscrile negative ale Bisericii,
amestecul politic al mpratilor sau interesele meschine, s-a
retras Irumos, a prsit scaunul Constantinopolului si a spus
asa: ,Mai bine mi duc viata n liniste si n rugciune ctre
umnezeu dect n ceart si scandaluri." Si se spune c a
mplinit pilda SIntului prooroc ona. ,ac ona s-a aruncat n
mare s se linisteasc marea, cu att mai bine cobor eu din
scaun s se linisteasc poporul." Si s-a retras pe mosia din
Nazianz unde a dus o viat Ioarte ordonat si Ioarte aspr si a
scris Ioarte multe crti teologice. Gnditi-v la un singur lucru:
Nona prin viata ei nalt si-a mntuit si brbatul si Iiul, dar mai
mult dect att, SIntul Grigore este cel care a ntregit dogma
Crezului, de unde i s-a si spus Teologul. Lui i apartine Iormula
i intru Duhul Sfant, Domnul de viat
Fctorul, la Sinodul al -lea Ecumenic, deci nu era oricine.
Trebuie s artm c n momentul n care ai o mam
sInt, ai un rost sInt. oachim si Ana au dat pe Fecioara
Maria, Zaharia si Elisabeta pe oan Boteztorul, Avraam a dat
pe saac, acob a dat pe cei 12 patriarhi. Aici nu ne putem juca
cu cuvintele Scripturii, nu ne putem juca cu starea de sIintenie.
Aceast binecuvntare a Iamiliilor sIinte nu e un dar. Unii spun
c asa a Iost rnduit. Nu a Iost rnduit asa. A fost rnduit ca
prin via(a lor curat s devin modele pentru noi.
. Pilde de familie creytin de azi
Gra(ia: Ati spus un lucru Ioarte interesant, c mama Ioarte
credincioas s-a cstorit cu brbat necredincios. n zilele
noastre sunt tineri credinciosi, care merg la biseric, au o viat
ct de ct aproape de biseric, ajung s se cstoreasc cu
persoane necredincioase sau ajung la un moment dat s triasc
n pcat pentru c asa sunt vremurile. Cum putem n zilele
noastre, s ntemeiem o Iamilie credincioas si s-i ajutm pe
cei care au nevoie de un sprijin ca s ajung mai devreme sau
mai trziu la o viat de credint n Iamilie?
Printele Calistrat: Aici trebuie s punctm anumite aspecte.
n primul rnd, Taina Cununiei este alctuit din dou
elemente: unul vzut, partea simtit sau partea care tine de
plcere, de apropiere, de cunoastere, de deschidere, de
comunicare si unul nevzut, duhovnicescul. n general, fie c
este o Iat, fie c este un biat, atunci cnd este cazul, uneori se
biruieste rnduiala Iirii, cum spunem noi si unul dintre cei doi
trieste cu impresia c l-ar putea ndrepta pe cellalt. Am
ntlnit Ioarte multe cazuri cnd am dat sIaturi si am spus asa:

8 9
- Nu cred c ai s Iaci cas cu el.
- Printe, am s-i rabd orice moIt pentru c mi-i drag.
Nu pot Ir el.
Aici este vorba de simtmntul Iirii. Aici nu mai este
vorba de Hristos. Cnd vrei s mplinesti cuvntul acela sInt
al Apostolului Pavel: mare este taina aceasta in Hristos i in
Biseric, atunci cu adevrat trebuie s Iaci o cstorie numai
din pur simtmnt religios. Am doi tineri Ioarte Irumosi, Iata,
olanda, o Iat Ioarte isteat, Ioarte categoric, biatul este
instrumentist, a terminat Conservatorul si are un mic deIect.
Cine nu-1 vede, nu-1 stie si nu conteaz dar cine st cu cel cu
care s-a cstorit i cunoaste deIectul. Biatul o iubea sincer pe
Iat. Ea e o Iat integr din toate punctele de vedere. -am
spus:
- olanda, s stii c te nhami la un jug Ioarte greu.
Si mi-a plcut, una dintre cele mai inteligente vorbe
pe care le-a putut scoate o Iemeie modern n sec. XX:
- Printe, el stie si e Ierm convins c poate sunt
superioar n ceea ce se vede n societate, dar el m ntrece
sufleteyte. Eu m completez cu el. E adevrat, are acest mic
deIect Iizic, dar eu l iubesc aya pentru c e credincios. Mie
mi place de suIletul lui, nu de cum arat el, asta nu m
intereseaz. Uite ce copil Irumos avem!
Au o Ietit. Si i-am spus:
- Nu am crezut vreodat cu te vei cstori cu acest
biat - Vasile.
- Ba nu, Printe, l-am vzut ct bun simt are, am
vzut ct de credincios si de serios este si ct de mult m
respect! Sunt convins c dac ar Ii Iost perIect sntos din
toate punctele de vedere, poate nu s-ar Ii uitat la mine. ar
dect s-mi iau unul Irumos si necredincios si s suIr, m
multumesc cu acesta mai putin Irumos dar mai mult
credincios.
Si vreau s v spun c s-au cstorit exact cum spuneti
dumneavoastr, pe principiul acela adevrat al Tainei, mare
este Taina aceasta in Hristos i in Biseric. Si ce am realizat?
Aceasta este marea tain, s vedeti cum pune umnezeu harul.
ntreb:
- Si ce ati mai Icut?
- Printe, Iac dou servicii, pltim rate la banc, ne-
am luat si masin, ne-am luat si cas, ne-am si cununat, avem
si copil, avem tot ce ne trebuie, suntem o Iamilie mplinit.
Si aceasta n 2-3 ani, doi copii tineri care nu depsesc
30 de ani. Si am spus:
- Nu ai avut reprosuri sau vorbe?
- Niciodat nu am plecat urechea. Ct m respect pe
mine omul acesta, pe mine nu m intereseaz ce se vorbeste n
jur.
Asta nseamn s ai si o trire deosebit. Ea se
spovedea tot timpul, se mprtsea tot timpul. Acum venise
pentru un pomelnic pentru sporul casei si s ntrebe cnd s
vin la spovedit. Si am zis:
- Uite, m-ati uimit.
Teoretic, dac am sta s discutm, fiecare fat sau
biat ar trebui s nu caute la fire, ci s caute la suflet.
Este Ioarte greu. Si este o ,dogm" lumeasc peste care nu
putem trece - omul Irumos caut ntotdeauna Irumosul, omul
destept caut ntotdeauna destept. Sunt niste atribute pe care
omul le are si caut s le exploateze la maximum. e exemplu
un desIrnat va cuta una desIrnat, sau unul betiv va cuta
una betiv. Asta voiam s punctez, ntre modul de via( yi
modelul de via( noi trebuie s alegem modelul - Hristos.
e aceea avem mame sIinte, pentru c si-au ales modelul de
viat - Hristos.

50 51
n momentul cnd ne alegem modul de vietuire cum a
Icut SInta Nona, avem de a Iace cu o situatie mai deosebit.
Ea, totusi, n ciuda credintei ei, se vede c la vremea tineretii
ei, probabil ar Ii Iost biruit de averea lui Grigore, tatl
SIntului Grigore, poate de Irumusetea lui, de calittile lui, de
Ielul lui de a Ii, deci un motiv a avut. Noi nu stim ntemeiat, nu
am trit n sec. . Minunat a rmas Iaptul c ea 1-a putut
modela si aduce pe crarea cea adevrat, pn a ajunge s
slujeasc Biserica. Aceasta este o mare tain. Aici nseamn c
a prisosit harul si credinta.
n secolul modern n care noi trim, avem aceste
cununii mixte, ati vzut - ntre un catolic si un ortodox, ntre
unul de rit vechi si unul de rit nou, ntre tot ce s-a acomodat si
s-a adaptat. Avem de a Iace si cu un risc, nu ytim urmrile.
Noi nu putem garanta c o Iamilie de genul acesta poate rezista
pn la capt, sau nu putem garanta c poate s dea rezultate.
S stiti c am ntlnit Ioarte des aceste cununii mixte, care s-au
soldat cu esec datorit dogmelor. Acela avea post atunci, acela
nu avea; acela avea srbtori atunci, acela nu avea. Au iesit
aceste conIuzii, adic au iesit aceste contradictii, dar nu s-au
putut rezolva intelectual adic din cuvinte si s-a ajuns la acest
scandal pe care l numim divortul, plaga urt a societtii. ar
de ce? Pentru c nu s-a plecat de la premiza credintei, c dac
s-ar Ii plecat de la premiza credintei, am Ii ajuns ntr-un loc
asemntor unui caz care mie mi place Ioarte mult: O Iemeie
avea un brbat pgn si el i-a zis:
- Lundu-m dup crestinismul tu, am srcit.
Si ea a spus:
- ar ce, ai adunat vreodat cu umnezeu si ai
risipit?
- Nu, tu mi cari toti banii la biseric.
- ar ia, du-te si tu si du bani la umnezeu.
- Cum s Iac?
- a banii, du-te n biseric, pune la icoana
Mntuitorului, stie El ce s Iac cu ei.
Si, binenteles c a ntrebat brbatul:
- Si acuma dac i-am dus ce am rezolvat?
- Asteapt s treac timpul s mergi s iei cu dobnd
ce e al tu.
- ar umnezeul vostru d dobnd?
-a.
Si ducndu-se peste un timp la biseric, s-a uitat el pe
la Iiecare icoan, nu a vzut nici un ban. ar la iesire, n pragul
bisericii a vzut un singur bnut si a zis: Ei, l iau. Cred c atta
am meritat c dac as Ii meritat mai mult, poate umnezeu mi
ddea mai mult. A venit si i-a artat Iemeii si i-a spus:
- Uite ce mi-a dat umnezeu.
- Foarte bine, si pentru asta s multumesti! Mergi si ia
o pine si un peste s avem c este o srbtoare! up aceea
vom vedea noi ce vom mai Iace.
Cumprnd o pine prospt si un peste, le-a adus
acas, le-a pus pe mas si i-a spus:
- F mncare!
Ea, tind pestele si spintecndu-1, a vzut c a alunecat
jos ceva Ioarte strlucitor. Nu si-a dat seama ce este. A luat pur
si simplu respectiva piatr scump care era un Iel de perl mai
mare, a pus-o ntr-un pahar si cnd a venit brbatul su, i-a
spus:
- Auzi, mi, ia vezi ce e n paharul acela? Mergi la
giuvaergiul din colt, dar vezi c acela e cam zgrcit,
negustoreste-te cu el, nu da la un pret asa la ntmplare. Vezi,
poate Iaci bani mcar pentru cteva pini pe ele, 5 bnuti n loc
de unul ct ai dat pe peste si pe pine.

52 53
Acela cnd ajunge, giuvaergiul se uit, imediat rmne
surprins, zice:
- e unde ai tu asta?
- N-are important de unde o am. Ct mi dai pe ea?
- Pi, nu pot s-ti dau mai mult de 30 de galbeni.
Atunci acela glumeste si spune:
- Mi, dar tu m iei n batjocur?
Acela a nteles-o n sens de oIens, adic e un pret sub
piat.
- Bine, dac nu esti multumit cu 30 ti dau 60.
- Mi, uite ce, mie nu-mi place s Iaci glume.
- Mi, 90 esti multumit?
Si atunci i s-a desteptat lui mintea c acolo ar putea Ii
ceva de valoare si a spus:
- Nu, vreau sincer de la tine ultimul pret.
- 300 de galbeni, nici un galben n plus si am terminat.
- Bine, d-mi punga cu 300 de galbeni si ia-ti-o, dar s
stii c nc m-ai nselat.
Vine acas si spune:
- Uite, umnezeul tu ce mi-a dat!
Ea i spune:
- Acum, pentru c ti-a dat, se cuvine s iei ctiva
galbeni de aur s te duci s- multumesti. O s mai astepti
dobnd si alt dat.
eci, cam aceasta ar Ii Iemeia crestin de care are
nevoie societatea de astzi ca s Iac dintr-un necredincios un
credincios. Este Ioarte greu ntr-o societate secularizant mai
mult dect secularizat, s poti s desparti duhovnicescul de
proIan. Noi nu lum agheasm c nu e o obligatie, nu lum
anaIur c nu e o obligatie, nu ne nchinm dimineata c nu e o
obligatie, nu aprindem o candel c nu e o obligatie, nu
srutm o icoan c nu e o obligatie, nu cumprm o prescur
c nu e o obligatie, nu mergem la biseric c nu e o obligatie,
nu ne spovedim c nu e o obligatie, nu ne mprtsim c nu e o
obligatie, dar usor, usor, acestea sting candela sau Iaclia din
minte si din inim si omul devine un mort viu, rece n credint
si n clipa respectiv ncepe lupta ntre bine si ru.
ac Iemeia este mai credincioas este ironizat. La un
moment dat poate ceda sau se las si spune: Ei, dac brbatul e
necredincios si m ia n rs, ce s mai postesc si eu, toti
mncm la Iel, toti bem la Iel, toti gresim la Iel, toti trim la
Iel. Atunci se creeaz aceast dependent de acest mare pcat
al mor(ii sufleteyti care este uitarea, nepsarea yi
nesim(irea. oar dumneavoastr vedeti ce tineri Irumosi
avem! ac v uitati n societate, lumea este bine crescut,
bine educat, bine hrnit, titrat, bine pregtit, dar nu si
spiritual. Adic ei au toate atuurile.
Cel mai mult m-a uimit Iaptul c si brbatii au nceput
s mearg pe urmele Iemeilor la saloanele de nIrumusetare -
s-si Iac unghiile, s-si Iac sprincenele, s-si vopseasc prul,
s-si Iac manichiura, pedichiura. Acestea sunt niste lucruri
att de banale si inutile dar tin de moItul social. Ei, dac ar Iace
lucrul acesta pentru suIlet, cu att mai mult ar Ii plcut lui
umnezeu. S Iii n permanent spovedit, n permanent
mprtsit, n permanent prezent la biseric.
Singura multumire suIleteasc de care vreau s m
bucur tot timpul este c n momentul n care am prins o Iamilie,
dac nu am putut s-i trezesc pe ei la realitate, mcar prin
copilul acela mic din brate am ncercat s o Iac. Le-am spus tot
timpul: mprtsiti-1 s creasc bine, mprtsiti-1 s nu se
mbolnveasc, mprtsiti-1 s nu se prind ceva ru de el,
mprtsiti-1 s Iie ntelept. -am atras la biseric prin copii.
Este o adevrat scen de deIilare a Irumusetii si purittii de
copil - s-i vezi dimineata, o or, dou, ntre 9 si 11, cum i
aduc mmicile la mprtsit ca s Iie sntosi si Irumosi. E
singura arm prin care poti s-i chemi spre casa lui umnezeu.
Sigur, e Ioarte greu s obtii o Iamilie de genul acesta,
acuma, datorit modernismului si acestei poIte nesbuite.
Acesta este unul dintre cei trei de 6 (666) din Apocalips -
destrblarea. E Ioarte greu s pstrezi statutul de Iamilie

5 55
pentru c e la mod divortul. Unii care au 15 ani, 20 de ani, 30
de ani, 10 ani de mpreun vietuire, divorteaz mai mult pentru
a Ii teribilisti, adic de a Ii n rnd cu moda. Noi nu vrem s ne
desprtim, dar dm divort asa, pentru c am vzut c toat
lumea Iace lucrul acesta. Pur si simplu vor s Iie n centrul
atentiei. Pn la aceasta a ajuns un divort - s Iie un motiv de
vedetism.
E Ioarte diIicil ntr-adevr, si SIntul oan Gur de Aur
a spus Ioarte Irumos: ndiIerent de credinta brbatului, Iemeia
este limanul mntuirii ui. Ea tine casa, ea educ copilul, ea l
culc, ea l nchin, ea l mprtseste, ea l spal, ea l
hrneste. Viitorul brbat sau viitorul sot se creste tot de mam,
din scutece, pentru c aceasta e adevrata educatie.
n momentul n care tnrul este crescut ntr-o
mentalitate si ntr-o Iamilie sntoas, sigur c va creste un
tnr sntos. n momentul n care este rsItat si rzgiat,
sigur c va creste un tnr mprstiat. M ntreba ntr-o zi o
mam:
- Credeti c mai putem Iace ceva din tinerii nostri?
Si i-am pus urmtoarea ntrebare:
- ar credeti c din mamele de astzi mai putem
scoate ceva bun?
- e ce spuneti treaba asta?
- Ce au vzut tinerii la noi ca s ne urmeze? V-a vzut
Iumnd, da? V-a vzut mergnd la discotec, v-a vzut
mergnd la distractii, v-a vzut certndu-v cu sotul, v-a vzut
poate nselndu-1, v-a vzut poate vorbind urt, sau poate
meschinrindu-v cu tot Ielul de lucruri slabe. Ce a nvtat? S
v speculeze pe amndoi si s v exploateze: Mama, dac tot
te certi cu tata, d divort c eu am s Iiu alturi de tine tot
timpul. Sau, tata, d divort de mama c eu o s rmn cu mata,
c mata tii la mine. n ce scop? e a primi un bnut, de a Ii
stimulat, de a Ii ajutat s aib o libertate n plus, nu?
Printii, chiar si cnd divorteaz, trebuie s rmn
prieteni Iideli si amici buni pentru educarea copiilor. Chiar
dac interesele lor suIletesti si Iiresti nu mai coincid. Adic s-a
schimbat acel sentiment luntric, unul Iat de cellalt. iPentru
copil trebuie s depui eIort pentru c oglinda (societ(ii sunt
prin(ii, iar roadele yi strlucirea oglinzii Isunt copiii.
k. Supravie(uirea social
Gra(ia: Cum pot supravietui tinerii proaspt cstoriti,
provenind din Iamilii modeste sau chiar srace, muscati de
acest sarpe al crizei si al lipsei de atentie social pentru
locurile de munc?
Printele Calistrat: E nevoie de o mai bun gestionare a
patrimoniului trii si a ceea ce nseamn dezvoltare
economic. Noi nu trebuie s eliminm din societate lupta sau
supravietuirea social. Lupta cu viata este beneIic si putem
vorbi de o selectie natural, dar nu la nivel de individ pentru c
noi aici nu sacriIicm. Aici este vorba de modul de integrare
ntr-o societate si atunci si aici este o selectie natural.
56 57
Noi stim c atunci cnd umnezeu creeaz suIletele si
le aseaz n oamenii care se nasc, ei se nasc cu anumite daruri
si atunci avem oameni nzestrati, avem oameni harismatici,
avem oameni duhovnicesti, avem oameni luminati la minte
sau isteti, avem oameni moi, avem oameni blnzi, avem
oameni smeriti, oameni ri. eci si caracterele si au un rol n
viata de zi cu zi. Vorba Printelui Cleopa se dovedeste a Ii
chiar modern: Cerul nu influentea: soarta dar noi cu soarta
noastr putem influenta soarta cerului. Spune aceasta pentru
c putem umple cerul de sIinti sau iadul de suIlete. Ne-am
Icut prostul obicei de a ne arunca n spatele zodiacului, de a
ne arunca n spatele asa-zisului destin. Vreau s v art c
destinul sau aceast sortire a mortii, a pieirii, a srciei, a
necazului, a` problemelor, nu este ntotdeauna cauzat de
umnezeu. ntreba odat un tnr:
- Printe, nseamn c dac umnezeu stie c eu voi
Ii srac, acesta e un destin.
- Nu e un destin, ci este ceea ce stie umnezeu despre
tine, c poti Iace tu n viata ta indiIerent de ct te ajut sau nu
te ncurc.
Educatia din Iamilie e important si const n sIaturi
bune. ac le-ati primit, ati ajuns bine, asa s-i nvtati si pe
copiii vostri. ar dac nu le-ati primit, atunci va Ii vai de voi.
Aceasta e mostenirea pe care trebuie s o primim noi de la
printi - sIatul sntos. Legat de sIatul sntos, spuneam de
trirea unei vie(i de necompromis n aceast lume corupt.
Sunt ntr-adevr cteva msuri care te salveaz din aceast
stare de haos. n primul rnd noi stim ce spune Apostolul
Pavel: Toate ne sunt ingduite dar nu i toate ne folosesc*
2
.
Aici, omul srac nu trebuie s-si permit prea multe distractii
pentru c nu distractia este o virtute, omul srac nu trebuie s-
si permit vicii pentru c nu viciile sunt o necesitate. Eu
personal, n momentul cnd ntlnesc un srac, primul lucru pe
care l ntreb este acesta:
- Muncesti?
- Pi, stiti c acuma e greu cu locurile de munc.
- ar un menaj, o grdin, o zi de munc undeva?
- Aa, nu, Printe, c avem un ajutor social.
Vinovat e cine ti-a ntins ajutorul social, nu de ce ai
ajuns tu srac. Pentru c n clipa n care stii c tu ai o surs pe
care nu o meriti, pentru c este munca cuiva, nu este munca ta,
deja societatea Iace cu tine un compromis si tie
;
ti este lene s
muncesti. Nu e un lucru corect. Adic de ce un 2 sau un 5
sau un 10 din CAS-ul respectiv, n loc s mearg la un
bolnav ntr-un spital, trebuie s se duc la un om certat cu
munca? Si Apostolul Pavel ne-a spus clar: Cine nu lucrea:,
nici s nu mnance.
83
Si Mntuitorul isus Hristos a spus:
Tatl Meu pan acum lucrea: i eu lucre:i
Cnd trebuie s te acomodezi ntr-o societate din
aceasta cu scadente si cu toate greuttile care sunt, trebuie
ntr-adevr pzite cteva elemente principale. Mai nti, dac
vrei s rmi un om perIect vertical, trebuie s te multumesti
cu Ioarte putin sau cum se spune, cu nimic, pentru c dintr-un
salariu minim sau chiar mediu pe economie, nu poti s pltesti
rat sau s-ti Iaci cas sau s ntretii o Iamilie. ar aici, la noi,
trebuie s tinem cont de un singur lucru, cei care au Icut
aceste legi nu au trecut prin ele. Personal nu le-au gustat.
Aceste legi sunt Icute pentru multime sau pe un esantion de
populatie, poate, s
82
1 Corinteni 6, 12.
83
Tesaloniceni 3, 10.
8
oan 5, 17.
Gratia Lungu Constantineanu espre Iamilia ortodoxa
58 59
spunem, din dealul cutare unde mai creste un pom si 3 Iasole.
ar pentru omul din oray nu exist asemenea yans.
Ceea ce v mai spuneam, nu e nostalgie, dar regimul
comunist a asigurat familiei protec(ie social:
cmin de neIamilisti, camer de o Iamilie, garsonier cu o
camer, pentru srac, garsoniera de conIort 2 sau 3, era un
simplu ghetou ptrat dar ncuiai si descuiai usa casei si aveai
un cpti, un loc de munc obligatoriu si apoi, cnd se
mrea Iamilia si crestea si venitul, apartamentul cu 2 camere
sau cu 3 camere sau cu camere.
Acum, guvernul, statul care te conduce si te
texploateaz ca membru al statului si ca cetteam al trii nu se
implic n protectia social. Aici singurul care se poate
implica este doar umnezeu. ntelectualii, pentru un salariu
bun, pleac n strintate. n acelasi timp, n plan local te mai
poti descurca, dac se mai gsesc altIel de resurse, de exemplu
relatii la tar, rude nstrite, printi nstriti, pentru c n
general, printii ncearc s Iac pentru copiii lor un eIort n
msura n care se poate. Uneori te miri cum acesti btrni care
au 100, 200, 300 de lei pensie, reusesc s mai agoniseasc o
brum de bani si chiar i auzi vorbind: ,Multumesc lui
umnezeu c mi-am luat totul de nmormntare s nu mai
ngreuez copiii." Sau, ,multumesc lui umnezeu c mi-am
luat locul de veci ca s nu mai aiba probleme dup ce mor."
Sau, ,multumesc lui umnezeu ca mi-am luat tot ce-mi
trebuie s nu-i bag la cheltuial, Or Iace ei o mas si un
parastas."
n momentul n care statul ajunge la msura aceasta,
aici nu mai este vorba de lipsa de rspundere social ci de
lipsa de rspundere a statului. ar si ea este la rndul ei
mpletit cu cteva elemente negative care ar trebui ele
corectate mai nti. Trebuie s recunoastem c ncepnd din
1989, au disprut cele 3 mari Iorme de maniIestare social:
calitatea, inteligenta si seriozitatea. Nu mai avem cultul
muncii, nu mai avem cultul seriozittii, nu mai avem cultul
inteligentei. ndiIerent c stie sau nu stie, e destept sau nu e
destept, dac pila si relatia merge, dumnealui Iace servici bun
sau are munc de birou. Cel care stie, pe lng Iaptul c stie
sau este competent, este nlturat sau i se spune: ,ac vrei s
mnnci o bucat de pine, stai n banca ta." Alegi uneori s
stai n banca ta pn la un punct sau pn la o msur, dar
trebuie s ai grij n acest statut s nu ajungi la pierderea
demnittii.
n momentul n care ai ajuns s-ti pierzi demnitatea nu
mai ai statutul de calitate nici acolo unde esti, oricine ai Ii tu.
e aceea, se spune, cel mai destept cedeaz sau se retrage.
Acelasi lucru este si n societatea n care trim noi. Unii s-au
resemnat, au vndut la oras si au plecat si s-au retras la tar.
Eu sunt pentru repopularea satelor pentru c satul si
agricultura este speciIic trii noastre, ca o surs de venit
national. ndiIerent de ce timpuri vor Ii, trebuie s evitm
vnzarea terenurilor si a pmnturilor cum se Iace n ziua de
azi, toat lumea arunc o mn de euro pe o brazd de pmnt,
dar uit cteva lucruri.
Acele braze de pmnt, nu apropo de nationalismul
bolnav, adic de acum m bat eu cu pumnul n piept c sunt
romn. ntr-adevr, uneori, cu anumite elemente ti este rusine
s pronunti cuvntul romn: hoti, banditi, ticlosi, criminali,
omoar lumea n strad, Iac tot Ielul de Irdelegi. Este vorba
de acel snge care ntr-adevr a curs timp de 500 de ani, c de
la 100, de cnd au nceput s vin popoarele pgne si pn
cnd a czut regimul comunist, tot vrsri de snge au Iost.
Noi nu putem vorbi de o lips de jertIa sau de o lips de
ncercare sau de verticalitate a poporului. S nu uitm c
perioada
Gratia Lungu Constantineanu espic`imilia ortodox
60 61
interbelic a avut o spum yi o crem a societ(ii, care nu
au reusit n msur de 100 s schimbe mentalitatea, dar
existau cele 3 mari virtuti romnesti: demnitatea, verticalitatea
si respectul. Nu intra nimeni n bucata altuia, nu ddea nimeni
n cap s Iure de la cellalt, nu lua munca altuia.
Cnd a intrat comunismul, acest tvlug a Icut o
singur mentalitate din punct de vedere ideologic. ac voiai
s-1 distrugi pe unul spuneai c e legionar sau e apolitic sau c
e mpotriva regimului si imediat era anihilat, era o teroare sub
minciun. Tocmai aceast minciun i-a hrnit pe Ioarte multi
si ce a Icut din ei? A Icut activisti, comunisti, secretari,
presedinti, primari, Iunctii de genul acesta.
a
Aici trebuie s ne gndim la perpetuarea rului n lant.
n proverbul popular romnesc spunea c au murit mamele
care fceau ciobani la stani i ctelele care ftau caini buni.
Adic, asa cum natura s-a pervertit si nici animalele nu mai
sunt n ascultarea omului si n Iolosul omului, asa si oamenii
s-au stricat. Ce poti s scoti dintr-o mam atee? Ce poti s
scoti dintr-o mam denaturat? Ce poti s scoti dintr-o mam
betiv? Ce poti s scoti dintr-o mam lenes? Ce poti s scoti
dintr-o mam rea de gur?
obisnuit primitiv. Hai s pornim de la omul analIabet, c
aceasta a vrut s demonstreze stiinta, s-1 mping pn la
omul stiintiIic, omul spatial, omul tridimensional, prin cultur.
Prin aceeasi cultur, tnrul altdat si tcea cas pe un petic
de pmnt si si ntemeia Iamilia bazndu-se pe cruta cu cal,
pe perechea de boi, pe palma de pmnt, pe Intna de la
poart, pe cei pomi din livad, pe purcelul din cotet sau
mna de oi sau capre sau mna de psri din ograd si asa si
ncepea el Iamilia. n epoca modern n carte trim, n cel mult
10-15 ani, dac nu si mai devreme, vom avea nevoie de
acelasi exod dar orientat invers de la orase spre sate. ar cum?
up revolutie s-a ncercat un Iel de agroturism -
pensiune agroturistic, turism montan, turism rural. Noi avem
nevoie n momentul de Iat de tineri competenti, cu studii
proIesionale, nu numai de etnograIie si Iolclor. Acestea se vor
redescoperi ncet-ncet pentru c tot ce e autentic este valabil
si va dinui. Avem nevoie din nou de aceleasi Iamilii tinere n
satele romnesti. Foarte multi tineri au constatat c ntoarcerea
la vechea obrsie d o mentalitate sntoas si au nceput s
Iac nunta traditional din nou la tar cu muzic, cu mas, cu
petrecere n lumea steasc. Au nceput Ioarte multi tineri s
se mbrace national, s caute covorul din ln, s caute
mncarea ecologic, s-si Iac poze n natur, lng o vcut,
lng o turm de oi, lng un cal, lng o crut. Au nceput
Ioarte multi tineri s-si Iac IotograIii sau nunti n case
boieresti, zise hanuri ca la tar.
E un nceput de amintire a ceea ce s-a pierdut. Avem
nevoie de o societate competent care s nteleag c nu avem
nevoie de 10.000 de studenti pe km
19
, ceea ce ne d de Iapt
orasul, ci din acest oras s se desprind din nou mentalittile
sntoase care au avut cndva obrsia la sat,
Gra(ia: Spuneati anterior cum ncepea tnrul s-si

construiasc o cas pentru Iamilia pe care dorea s si-o
ntemeieze, pe o bucat de pmnt a printilor. Ce sanse are
astzi o Iamilie cnd doreste s se ntemeieze, s-si
construiasc o cas sau s cumpere un apartament ct de mic,
Iar s le dea printii o locuint? Printele Calistrat: V spun
un lucru simplu cu adnc proIunzime. Stiinta a ncercat s
Iac un exod al omului
Gratia LungnPrvuistantineanu espre Iamilia ortodox

62 63
85
Facerea 1,1.
pentru c cu dou generatii n urm a existat sat cu sigurant,
n toat puterea cuvntului.
Prea putini sunt tinerii proveniti din trgoveti sau din
orsenii de bastin de alt dat. Cei mai multi sunt din clasa
muncitoare mutat cu Iorta ntr-un exod spre oras, iar acum
trebuie s se ntoarc din nou de la clasa muncitoare spre clasa
trneasc, dar modern si democratic. Adic ceea ce v
spuneam cndva, casa de la tar poate s aib un hidroIor, o
baie ca la oras, casa de la tar poate s aib un televizor cu
anten, dac simte omul nevoie de cultur sau internet.
ar tinerii care stau si pierd vremea si bat mingea n
Iata blocului, n cinematograI, sau pe 3 sau ce urmresc ei
acum cu ochelari dubli, tinerii care stau si mnnc seminte la
coltul blocului sau care Iac antrenamente sportive la sal, n
aceste sli de Iitness unde mai consum din energie pentru a
arta bine, ei nu duc o viat normal, nu se dezvolt armonios
ci artiIicial. Este bine ca aceast energie s o transIormm
ntr-o energie pozitiv, n repopularea satelor pierdute. ntr-
o zi a venit la mine un grup de tineri si au spus:
- Printe, dati-ne un cuvnt de Iolos! Ce s ne Iacem
cnd terminm scoala?
- M tem c n-o s v plac ce o s v spun.
Si ei au ncercat s m prind n cuvnt cum Iceau
saducheii cu Mntuitorul:
- ar de ce spuneti asa, Printe? Ce, o s ne spuneti s
ne Iacem toti clugri?
-Nu!
- Cum adic nu? a' ce ati vrea s ne Iacem?
- S v Iaceti cu totii trani autentici!
- Pi, cum asa?
- V explic eu. S v ntoarceti acolo de unde ati
plecat! Ati Icut scoala, aveti Iacultate, aveti diplom? Acuma
trebuie s nvtati s puneti ceap, s puneti rosu.
Si unul mai ndrznet dintre ei, mi-a spus:
- Printe, da' eu am 10 ani de munc n oras.
- Si care e treaba?
- Eu acuma sunt dat n somaj. in ce s triesc?
- Cum din ce s triesti? Ai bunici la tar?
-a.
- Ct pmnt au?
-2 ha.
Si i-am explicat:
- in banii pe care i iei de la somaj, pn se termin
somajul, tu ai arat 1 ha si ai pus lucern. Cresti 30 de mielusei
sau 30 de gste sau 50 de gini sau 2 purcei sau o vcut, pe
cellalt hectar pui porumb s ai de mmlig. Nu pui gru c
nu ai combin si ncepi s mnnci si ecologic, vinzi si o parte
din produse care nu-ti trebuie.
- a, dar sunt ieItine.
- n clipa n care o s Iie piata invadat cu produse
ieItine si de calitate, nimeni nu se va mai duce n supermarket
s le cumpere proaste, artiIiciale si scumpe. Noi am stricat
agricultura, nu agricultura pe noi. Ca drept dovad c ceea ce-
ti spun este un mare adevr, ti dau rspunsul din Scriptur: Si
a fcut Dumne:eu cerul i pmantul*
5
Nu scrie acolo, a Icut
cerul si asIaltul. AsIaltul 1-a inventat omul, este pmntul
creat de dracul. e aici si traditia popular c satana te bag
n cazanul cu smoal. Cnd eram copil si aveam ani, la mine
n sat era o statie de asIalt si scotea un Ium negru si bunicul
meu spunea: ,Aceea e gura iadului. ac nu esti cuminte, te
duc acolo la
6 65
moara dracilor unde scoate Ium." ar ce era? O moar de
asIalt amesteca bitum Iierbinte si Iacea asIalt de turnat pe
drum. AsIaltul e un artiIiciu necreat de umnezeu. Si i-am
spus, aceasta e marea greseal a lui umnezeu c nu a pus
asIalt pe dealuri printre culturi, c nu a pus asIalt pe rndurile
de pomi, c nu a pus asIalt pe rndurile de ceap ca noi s nu
ne murdrim.
- Pi, cum, Printe, dac ai pune asIalt cum ai ara?
- Vezi c ai minte? umnezeu ne-a lsat nou un alt
Iel de asIalt.
- Care?
- arba. Priviti la psrile cerului, priviti la crinii
tarinii, uitati-v si la ntelepciunea lui Solomon c nici unul nu
s-a mbrcat mai Irumos dect a mbrcat umnezeu tarina.
Acela e asIaltul nostru! Pe vremuri, cnd oamenii mergeau
undeva, mergeau pe poteci Iie de deal, Iie de munte, iar
potecile aveau pe lng ele iarb. Omul cnd iesea de pe
potec n marginea ierbii, intra n iarb si spunea, s-mi curt
putin pantoIii de praI sau de noroi si mergea prin iarb. Asa
era splatul picioarelor, asa se curta. Noi ne-am nvtat doar
pe asIalt si acesta este un mod artiIicial de a muri si vom muri
precum stau psrile la grdina zoologic hrnite artiIicial n
custi, cum stau animalele la grdina zoologic! ar dac v
veti ntoarce la tar...
- Ne pare ru, Printe. La scoala pe care o avem nu
vom ajunge la tar niciodat.
- esear cnd o s ajungeti acas, ce mncati?
- Pi, azi e miercuri, mncm rosii, un cartoI, ce mai
gsim.
- Si acestea unde cresc, n spatele blocului?
- Nu, le lum din aprozar.
- Si cresc n aprozar?
- Nu, se cultiv.
Si de ce nu vreti s le cultivati? e ce s m duc s
culeg cpsuni n Spania cnd ar putea Romnia avea tarlale de
cpsuni?! e ce s m duc s culeg ardei n Spania cnd ar
putea Romnia avea tarlale de ardei?! e ce trebuie s iau
carne din import cnd ar putea geme Romnia de animale
crescute, date si vndute la contract?! Pe vremuri, n timpul
regimului totalitarist, erai obligat s cresti la doi ani un taur s-
1 dai la contract, un porc ori 10 psri ori 5 iepuri ori un miel,
ce cot ti cerea. Ei, acuma, noi am adunat aceste studii care
sunt si bune si neIolositoare. Pe ideea c avem o diplom nu ne
dm miscati spre realitatea adevrat de a tri.
n momentul n care vom scobor din nou toate
obiceiurile si toate traditiile populare de a munci pmntul, c
acuma e Iiresc c nu vom mai ara cu plugul c s-a inventat
tractorul, Iiresc c nu vom mai semna cu sapa c avem
semntoarea, Iiresc c nu vom mai tia o buruian cu sapa, c
ai trecut cu ierbicidul. ar ca s-ti Iie lene s strngi de pe
tarla, s depozitezi, s gestionezi pmntul care te hrneste -
este o blasIemie n Iata uhului SInt. Si le-am spus: Ati auzit
ce i-a spus umnezeu lui Adam? In sudoarea fetei s-ti catigi
painea, iar pmantul s aib spini i plmidl
20
Buruienile pe
care le vedeti pe pmnt sunt pcatele noastre, iar culturile pe
care le vedeti sunt Iaptele bune ale noastre. Noi asa trebuie s
artm, ca un pmnt mnos. e aceea spune psalmistul: Jile
vor inmulti graul, vor striga i vor canta.
21
E omul smerit plin
de Iapte bune, asa se tlcuieste la SIintii Printi din psalmi. Si
au spus:
20
CI. Facerea 3, 17-19.
21
Psalm 6, 1.
66 67
- Printe, cred c orice am Iace n viata aceasta dar la
tar nu ne vom mai ntoarce niciodat.
- Nu-i nici o problem. Necazul, lipsa, srcia, criza,
Ioamea ne vor aduce acolo unde ne e locul.
Spuneati c unii au muncit pentru o diplom, dac ei
vor Ii competenti, vor Ii descoperiti si vor Ii Iolositi ca atare si
ei se vor putea integra n viata social superioar. Cei care
triesc o viat social superioar dar la nivel artiIicial, adic de
dragul de a purta doamna o plrie sau de a umbla ea cu poset,
va arunca ea si poseta si plria c Ioamea trece prin stomac si
atunci, sigur c lipsa ne va duce la adevr. C asa spune,
singura cale cnd vrei s cuceresti o cetate este s-i tai apa si
hrana. Cnd ne va lua umnezeu apa care e din ce n ce mai
scump, c dai la bloc pe 1 m
3
ca ntr-o tar aIrican desi la noi
curge apa din toate stresinile, si cnd o s dai pe o bucat de
pine ct nu Iace, te duci singur si o cultivi. Adic ne vom
ntoarce la snopul de gru pus n treier si Icut plcint, prin
mcinatul de la moar. e ce v spun lucrul acesta?
Noi nu suntem o tar cu potential neaprat industrial.
Suntem o tar agrar din toate punctele de vedere si avem sansa
redresrii economice prin agricultur si avem potential n
pmntul romnesc cum ne-au spus nou chinezii n vremea
cnd noi i-am nvtat pe chinezi agricultura intensiv. Cnd
vom nvta s pretuim Iiecare palm de pmnt, nu vom muri.
Cnd vom batjocori pmntul, ne va batjocori umnezeu pe
noi, pentru c El a spus: !mantul s v hrneasc i pmantul
s v creasc,
88
Al Domnului este pmantul i plinirea lui
9
si
1-a dat oamenilor si 1-a dat Iiilor oamenilor. Asa spune, si
pmantul l-a dat fiilor oamenilor s-l stpaneasc
90
. ac 1-a
dat s-l stpneasc, l-a dat s-l munceasc. -a spus lui Adam:
S-ti catigi painea in el.
91
eci aceasta este Iorma real si
concret.
Cine este competent ntr-un domeniu, va ajunge la
criterii de competent, un chirurg bun rmne vesnic un
chirurg bun, un jurist bun rmne vesnic un jurist bun, un
avocat bun, un avocat bun, un tran autentic va rmne un
tran autentic. ac ar vrea ei s Iac locuri de munc si s
scoat tara din criz, nu e nevoie dect de repopularea satelor.
Ar trebui doar s investeasc putin, c din al 2-lea an ar avea
deja si venitul, pentru c n momentul n care merge
agricultura, toate se urnesc no tar. ar cnd nu se Iace munc
nu ai criteriu de proIesionalism, nu ai pe ce s mergi. Ai
agricultur, ai nevoie de industria paniIicatiei, ai pdure, ai
nevoie de industria de prelucrare a lemnului, ai agricultur, ai
nevoie de unelte, industria Iierului se dezvolt, ai agricultur,
ai nevoie de irigatii, industria metalelor se dezvolt. Sunt
legate una de alta. eci vrnd- nevrnd, trebuie s ne
ntoarcem la talpa pe care am prsit-o.
Ne-am nvtat s Iacem la cas talpa de beton, cnd
Hristos a spus: Temelia casei celei sntoase s nu o pui pe
nisip unde o misc apa, s o pui pe piatr unde vntul si apa nu
o poate misca.
92
eci noi trebuie s ne ntoarcem acolo de unde
am plecat. !mant eti i in pmant vei merge pan te vei
intoarce in pmantul din care ai fost luat.
93
Cnd ni s-a spus c
mergem n pmnt, unii au tlcuit c gata, trebuie s murim, s
intrm n sicriu. Nu, pmntul ne
90
Psalm 113,2.
91
Facerea 3, 17, 23.
92
CI. Matei 7, 2-27.
93
Facerea 3, 19.
88
Facerea 1, 11-12.
89
Psalm 23, 1.
69 101
astup, dar pmnt esti si n pmnt vei merge, mergi si trieste
din pmnt. Mnnc din pmnt, rdcina, Iructul, poama e a
pmntului. Aceasta este tlcuirea real a acestui stih, nu
neaprat ni s-a pus trna. Eminescu a Iost un mare IilosoI si a
spus: !an la urm orice ai spune,/ !este toate o lopat de
tran se depune,
22
Trebuie s ne coborm de la domnia
artiIicial, de la traiul insolent, ca s spunem asa, si s ne
ntoarcem la adevrul pur, adic la acel stih al Apostolului
Pavel, care a spus asa: Cine nu muncete nici s nu mnance
23

La baza Iamiliei este protec(ia social a familiei,
institutia care nu Iace nimic absolut pentru Iamilie. Cum v
spuneam alt dat, nu nostalgia comunismului ci amintirea
acelor ani cnd tinerii primeau de cnd s-au cstorit Iie o
garsonier, Iie o camer de cmin, Iie un apartament modest.
Cei care ncepeau s aib copii primeau cu o camer, cu dou,
cu trei, dup numrul de vietuitori din cas si aveau dreptul de
a plti Ioarte usor din salariu, oIerindu-li-se un serviciu
permanent ca ei s poat plti n timp acea locuint pe care o
primeau, lucru care astzi, chiar dac s-a ncercat povestea cu
prima cas, ea a Iost un esec din start pentru Iaptul c astzi nu
exist locuri de munc. Cineva m ntreba de dimineat:
- Printe, credeti c noi mai putem Iace ce a Icut ov
pe groapa de gunoi?
- Frate, tine minte ce-ti vorbesc, cnd nu exist
umnezeu, toat Romnia e groapa lui ov c tot ce agonisesti
n 5, 10, 15, 20 de ani cu Iirma si cu economia pe care o Iaci tu
la asa-zisa ta societate, un minut dac nu ai Iost atent, nu mai
vine dracul ci vine Iiscul si-ti ia tot. ac nainte satana a venit
si i-a ucis lui ov prin oameni ri, cmile, copiii, cas, avere,
acuma vine institutia statului, te execut silit si rmi mai ru
ca ov.
ov avea dreptul s se roage, astzi nici nu mai ai timp
s te rogi pentru c te ia puscria. Ce se ntmpl? Dumnezeu

22
Eminescu, Mihai, Scrisoarea I.
23
CI. Tesaloniceni 3, 10.
trebuie s fie permanent n ecua(ia gestionrii familiei. N-
ai s po(i face niciodat familie sau avere fr Dumnezeu,
chiar dac la prima vedere avem ocazia s vedem Iamilii cu
oameni care spun: Pentru ce s m rog? Ce mi-a dat
umnezeu? Pentru ce s m duc la biseric? Care-i Iolosul?
Folosul l vor vedea abia mai trziu cnd, dup ce au toate, vor
vedea niste neajunsuri care depsesc problema unui ban din
portoIel sau o problem care tine de aprins o lumnare. Adic
vor avea probleme la care vor voi s aprind mii de lumnri
dar nu mai Ioloseste. Adic umnezeu stie s-si ia cu dobnd
si eu chiar am cunoscut oameni care au pornit pe calea
bisericii, s-au spovedit, s-au mprtsit, umnezeu i-a ridicat
din cenus, ca s Iolosim un termen, au ajuns oameni nstriti
si s-au ntors napoi de unde au plecat. Si au spus asa: ,Printe,
dac scpm de necazurile pe care le avem si rezolvm
problemele, o s dm bani si la biseric."
m. Integrarea n societate
71 101
Spuneati de integrarea n societate, da. Uneori noi ne
putem integra n societate dac ne conIormm unor reguli
generale ale societtii. Adic este una s dau bun ziua, s Iiu
corect la locul de munc, s Iiu ordonat n ceea ce desIsor,
dar nu este totuna s m integrez si aici v spun o ntmplare a
tineretilor mele. NeIiind Iumtor si betiv, cnd se Iacea cte o
sedint n vremea cnd Iaceam eu servici, spunea: Pe Costic
trimite-1 undeva, nu-1 chema, pentru c sta nu bea si nu
Iumeaz cu noi si nu avem ce discuta. Adic, eu mai mult i
ncurcam si m duceam si lucram ceva, eram scutit de grij.
eci nu poti s te integrezi n cele rele. Pot s m izolez fa(
de pcat sau de cele rele, atunci m integrez ntr-o societate
stricat dar rmn ca un mic Lot acolo n Sodoma si Gomora,
n ptrtica mea, dar aceasta nu nseamn c nu voi Ii expus
unor pericole.
Poate c eu nu am dreptate dar cred c este vorba de
un Ilagel, de o lucrare a satanei care pndeste lumea bun si o
trage n ispit. Noi Iolosim acum dup americani termenul de
aIacere, dar nu nseamn c dac esti un grdinar bun esti un
aIacerist, nu nseamn c dac esti un agricultor bun esti un
aIacerist, dac esti un Iermier bun esti un aIacerist, dac esti
un zootehnist bun esti un aIacerist, un doctor bun esti un
aIacerist, dar ei asa spun: Acestuia i merge aIacerea.
n momentul n care esti corect si muncesti, si atunci
apare o situatie de compromis. ac nu te-ai compromis tu ca
om, ci esti Iamilist, esti iubitor de cas, de copii, de moral, de
constiinta din tine, o educi sntos, atunci vine o alt etap,
compromiterea ideologic. Automat esti racolat, si acesta e un
adevr. La ora actual Romnia asa a deczut, s nu aveti
impresia c Romnia a deczut c a venit cineva si i-a mutat o
piatr de la temelie, nu. Romnia a deczut exact prin acest
Ienomen. ac cineva a muncit si a Iost corect si a Iost serios,
automat au venit si i-au spus: Vrei s Iii cu noi? Vrei s Iaci
cutare lucru? Si au nceput cele 3 metode: sicanarea, exact ca
n primele veacuri crestine, controale de rutin, s spunem, Iie
Iinanciare, Iiscale, OPC, sanepid, orice desIsori tu n
activitatea respectiv, chiar si ap dac vnturi, vine Mediul si
te ntreab de ce ai luat-o cu cana de plastic si nu ai luat-o cu
cana de tabl sau de ce ai luat-o cu cana de portelan si nu ai
luat-o cu cana de ceramic.
n momentul n care nu au reusit asa, ncepe
bombardarea cu sanctiuni, dar nu pentru c ele ar Ii adevrate,
ci tot ca un abuz de putere la adresa romnului, tot ca o Iorm
de distructie cu tint Iix pn ce la un moment dat, tu ai dou
sanse: Ori s nchizi activitatea respectiv ca s nu te bagi n
vreo datorie care te depseste si s devii Ialimentar sau s
ajungi s te vinzi pe tine nsuti s scapi de datoria respectiv,
ori ncepi s Iaci compromisuri dar cu dou scopuri. up ce
te-a mpins n compromis, compromisul acela ti rmne ca o
curelus la ctelul de ograd, creia seara i agti numai
clenciul n zgard. Tu pn aici te ntinzi, dac ai Icut un pas
de aici ncolo ... Asta asa se cheam - sponsorizare politic,
ntr-un termen mai modern, ajuti partidul. Noi trebuie s ne
ajutm pe noi, acesta e primul ajutor. up ce ne ajutm pe
noi trebuie s ajutm pe semenii nostri ori semenii nostri sunt
mama, tata, Irate, sor, ai unde s mprti.
Cei care nu cedeaz nici asa, exist o alt metod
numit mass media. Atunci ncepe sicanarea ntr-un ziar, la
televizor si ajungi la uciderea aproapelui tu prin cuvnt, prin
cele dou mari metode, calomnia si denigrarea, care, cum
spunem noi astzi, i-a Icut imaginea praI. Aici nu este vorba
de imagine, aici este vorba de debilitatea societtii, societatea
Iiind slbit, Iar repere, Ir caractere, c dumneavoastr
spuneati, nvat un intelectual si se trezeste Ir loc de munc.
a, asa este pentru c n momentul n care vrei s ai un loc de
munc trebuie s ai si putin tupeu, trebuie s ai si ndrzneal,
s Iii obraznic, s recurgi la compromisuri c trebuie s existi.
73 101
eci nu ti se d voie s triesti sntos, acesta este
cuvntul. Se ncearc n mod voit s se strice demnitatea
romneasc, cea care mai este, pictura aceea. Pe tran l-a
convins c e mai bun asociatia, ca el s stea cu mna n
buzunar si s astepte la sIrsitul anului 300 de kg de gru si l-a
linistit. Tot pe tran l-a convins c nu trebuie s tin vaca, c,
consum mult si s ia laptele din magazine si ajungi s mergi
la supermarkei sau la hipermarket si cumperi o cutie de lapte
care nu se compar cu laptele pe care l mulgi de la vac.
Atunci, sigur, ntr-o mentalitate din aceasta aristocrat si lenea
devine aristocrat. Omul se nvat si spune asa: M-a dat n
somaj. a, pentru un orsean e o catastroIa. Acela st ntre
pereti si la el cost totul cum v spuneam odat, si Irunza de
ptrunjel o plteste. ar cnd esti la tar de ce trebuie s te
temi? Nu mai ai de ce te teme. Lumea se mparte n dou
categorii: clasa intelectual care s-si vad de treab n oras si
s-si Iac treaba la nivel intelectual si clasa muncitoare sau
trnimea care trebuie s vin s populeze talpa trii, cum se
spune.
Cred c cel mai sntos mod de integrare si de crestere
a rentabilittii ntr-o tar care nu merge este dezvoltarea
agriculturii. Pn nu vom avea brevet de agricultor, nu vom
reusi. ar ce nseamn brevet de agricultor? Omul trebuie s
stie s sape, s prseasc, s semene, s coseasc, s
ngrijeasc un animal, s Iac un asolament, s planteze o
plant, s pasc un animal, s-1 exploateze. n momentul n
care, nu pe teorii, ci n mod practic de lucru, se arat cum se
pregteste terenul pentru gru, pentru cartoI, pentru porumb,
cum se paste vaca, cum se hrneste oaia, cum se hrneste
pasrea, atunci i-ai dat brevet de agricultor si n loc de somaj,
i dai subventie 100 de lei pe lun s Iac agricultur, nu somaj
s doarm acas s mnnce seminte. Omul este certat cu
munca si pmntul st prloag peste tot iar noi murim de
Ioame, dar ne plngem. Au spus c anul acesta pinea se va
scumpi din cauza ploilor, multe terenuri s-au compromis. Ele
erau compromise de ast toamn, de la nearat si nesemnat, c
ce a Iost n picioare, cel care a investit a avut grij s strng.
nundatiile sunt calamitti. ar nu tii 20 de milioane sau 10
milioane sau 5 milioane sau 2 milioane de terenuri agricole
vraiste si spui c a Iost calamitate si pentru aceasta ai scumpit
pinea. Pinea s-a scumpit datorit lenei noastre, pentru c este
mai lesne a cumpra gru din import contra unor costuri si
comisioane dect a ara niste pmnt si a-1 semna n mod
serios, n dorinta de a Iace agricultur. Acestea sunt lucruri ce
tin de organizarea social, tin de buna crmuire a trii, de
gospodarul trii, cum se spune, de conductor. Cnd
conductorii sunt slabi, iar ne ntoarcem la Psaltire, toate
lucrurile ies de nimic. Omul doreste ns s primeasc o solutie
concret.
Ai putea s-ti iei o locuint n oras. Cum? ac statul
ar investi s construiasc aceste locuinte, s le dea tinerilor s
plteasc chiar pn la sIrsitul vietii dac e nevoie, dar o
sum care, adunat toat la un loc ar Iace Ionduri pentru alte
locuinte si ar Ii un rulaj. eci totul ncepe de la ceva. Era si n
Scriptur, cnd i-a pus umnezeu pe Adam si pe Eva n rai le-
a spus asa: Din toti pomii s mancati
9b
Nu a plantat Adam
pomii, umnezeu i-a plantat si a spus: Si a pus rai spre
rsrit, i l-a pus cu pomi i l-a rsdit
91
s.a.m.d., ca s
ntelegem noi c era stpnul propriettii respective. Era simtul
propriettii, dar cum? n mod ndumnezeit, adic n conlucrare
cu harul. Si a spus, i-a dat pomul vietii s mnnce din el s
aib lumin, s aib ntelepciune.
75 101
Asa si societatea, nu poate aplica legi pe o traist
goal, societatea nu poate aplica legi pe Ioame, pe nimic, pe
vorbe goale. Societatea trebuie s aplice niste legi pe ceea ce
lucreaz concret. Ei au Icut chiar si acel proiect cu prima cas,
nici acela nu a Iost bine gndit, pentru c n momentul n care
tu obligi omul s investeasc pentru locuinte, n tara aceasta, la
cte mii de tineri sunt si punnd Iiecare milionul lui, anul
acesta Iaci de 10 case, la anul mai Iaci de 10, la anul mai Iaci
de 10, dar tu, ntre timp creezi locurile de munc: E nevoie de
Iier-beton merge Iabrica, e nevoie de ciment merge Iabrica, e
nevoie de dulgher merge scoala, e nevoie de maistru merge
scoala, e nevoie de muncitori merge banul, circul, e nevoie de
meseriasi, merge caliIicarea si atunci angrenezi un ntreg
sistem. Vedeti?
Trebuie s avem gndirea macro-social, nu micro-
social. a, acela si-a rupt un picior, d-i 2.000 de lei si se Iace
sntos, gata, s-a rezolvat problema. Nu asa! Trebuie cercetat
att cauza ruperii piciorului, ct si modul de vindecare, calea,
tratamentul. umneata mergi putin cte putin, noi l punem
nti n ghips, ti dm un nsotitor, Ia pasi iar data viitoare uit-
te pe unde calci. Nu, el si-a rupt piciorul, noi l-am pltit si am
terminat, ne-am splat pe mini. Nu asa se Iace, aceasta este
greseala cu care noi nu mai putem redresa un sistem social. n
ce const? mplicarea direct. Fiecare om trebuie s aib o
responsabilitate n societate. Nu poate toat lumea s astepte.
Ce s astepte? Avem milioane de oameni care muncesc,
copiii sunt copii, avem 3 milioane de pensionari si milioane
de someri, c 2 milioane sunt plecati pe aIar. Si atunci, ce
Iaci? Poti s mprti un mr la 16? Nu hrnesti pe nimeni.
Orict de mare ai desena acea Ielie, ea tot n 16 e mprtit, asa
si cu aceasta. Trebuie s ne axm pe realitate. Munca este
primul lucru. Fr munc nu vom Iace nimic, putem s ne
rugm, putem s stm la rugciune, putem s stm n biseric,
c unii spun:
- Printe, m-am rugat si nu mi-a ajutat umnezeu.
- E adevrat, dar pe lng Iaptul c te-ai rugat, trebuie
s si muncesti, c Apostolul Pavel a spus lucrea: i te roag.
SIntul Antonie cel Mare si Apostolul Pavel spun: Pe nimeni
nu am ngreuiat cu trupul meu. Ziua am lucrat i noaptea m-
am rugat.
24

Noi trebuie s crestem aceast generatie care are
directia gresit pentru c e ca la genetic - dintr-o gen
bolnav nu po(i s sco(i un produs sntos, asa e si n
societate, dintr-o Iamilie bolnav spiritual vor iesi neadaptati
social iar dintr-o Iamilie bolnav economic vor iesi sraci pe
band. mi spunea o doamn:
- Printe, srntocii stia nu mai nasc un copil, c as
vrea si eu s botez.
- oamn, dar nasteti dumneavoastr s boteze ei c
aveti cu ce s-i cresteti.
- Printe, m scuzati, am un biat, ce vreti s Iac o
turm?
- ar de ce s-1 Iac tocmai sracul? F si dumneata
unul.
Am auzit o glum, c pe criza aceasta e bine s Iaci
copii c ti d statul bani degeaba. ar de unde i iei? mprimi
hrtii? n primul rnd te trezesti ntr-o zi c nu ai ce mnca, te
trezesti ntr-o zi c nu mai ai cu ce te mbrca, nu mai ai cu ce
te hrni. Apoi a disprut simtul de care v spuneam alt dat,
Iemeia nu mai stie s coase, vrea cusut de-a gata. Femeia nu
mai stie s toarc, vrea pnz de-a gata, Iemeia nu mai stie s
tese, vrea valul de cea mai bun calitate, Iemeia nu mai stie
lucruri care sunt banale la tar.
nchipuiti-v, care este semnul Irumos la tar pentru a
arta c o Iamilie este de oameni gospodari? Casa mprejmuit
cu gard si grdina cu Ilori din Iata casei. Ce denot? Armonia
din casa respectiv. Pentru c dac omul si permite s Iie
Irumos n Iata casei nseamn c el se simte bine, se simte
2
CI. Tesaloniceni 3, 8.
76 101
Iericit. n momentul n care te duci acum n jurul casei
romnului, ce vezi? Masini stricate, abandonate pentru c nu
au bani nici s le nmatriculeze, nici s le vnd, nici s le
repare. Toate cldirile sunt Ir gard pentru c au Iost Icute
Ir noim, negndite, neproiectate, Ir nici o Iorm. Chiar
mi-a plcut vorba unui architect: ac vrei s vezi ce e n
mintea romnului, uit-te la toate casele din jur, Iiecare e
strmb n Ielul ei, dup mintea pe care o are acela n cap. Si
asa este. Nu s-a impus n primul rnd la nivel statal, ca stat
romn, s existe o anumit Iorm si s se spun clar: Proiectul
acesta l respecti, nu ce vrei tu. Pe noi ne deIineste orice
constructie, nu vii cu Iel de Iel de idei.
Un alt lucru care deIineste clar c este o dezordine
social, pe oricine te duci s ntrebi ceva, nimeni nu ytie.
ncercati s v duceti la un simplu birou de inIormatii s
ntrebati cum ar trebui Icut cutare sau cutare. Nu stiu,
ntrebati mai departe ... nu-mi dau seama, ceea ce denot c
omul este ntr-un total haos. in aceasta nu se poate reveni
glumind. Mi-a spus odat o doamn:
- Printe, simt c nnebunesc.
- e ce spuneti lucrul acesta?
- Printe, nu mai Iac Iat, pur si simplu m epuizeaz
tot, zgomotul de muzic, zgomotul de televizor, zgomotul de
us, zgomotul de la apa de la baie, zgomotul de la aragaz,
zgomotul de la hot, zgomotul de la aerul conditionat, tot m
nnebuneste. Eu n clipa asta, zice, nici s mai merg pe strad
nu pot pentru c m termin psihic tramvaiul.
- oamn, aveti dou sanse, ori v ntoarceti la viata
natural si v integrati undeva unde v cnt cocosul dimineata
si v scoal sau v culcati seara cnd asIinteste soarele si s-a
ntunecat ori, dac aveti nervii tari ca lanturile de otel, stati n
mijlocul vacarmului si rezistati. umneavoastr singur v-ati
bgat n iad, nimeni nu v-a bgat acolo.
- Printe, v nchipuiti c de la soneria pe care aps la
us si pn la ultimul aparat pe care l Iolosesc acas, toate au
butoane, mie mi Iierb creierii n cap?
- ntoarceti-v la lingura de lemn, la Iundul de
mmlig, la parc, la grdin, pliviti o buruian, o luati din
grdin, o tocati, nu mai stati la piat, mulgeti cprita, Iaceti o
lingur de mncare.
- Printe, s nu credeti c sunt departe de a Iace asa
ceva.
Mi-am dat seama de un adevr pe care nimeni nu-1
poate contesta, societatea noastr este artiIicializat, noi nu
mai avem clas muncitoare, e Ioarte clar. e acum, dac vrem
s mprtim Romnia, o putem mprti n intelectuali, c avem
n toate domeniile, negustori, pentru c singurul care rezist e
comertul care a existat de pe vremea lui SteIan cel Mare si
pn n zilele noastre si era singura surs natural de proIit. Si
dac vrem s vorbim de o clas care e pe disprute dar s-ar
putea Iorma din nou, e trnimea de jos, deci munca rodnic a
pmntului pentru c n momentul n care exist mncare
exist si proIit. Carnea este un proIit, grul este un proIit,
zarzavatul este un proIit, Iructele sunt un proIit, acestea sunt
lucruri care se caut zilnic.
79 101
Omul va sta Iar o hain de lux sau Iar o masin de
lux dar Iar mncare nu va sta si atunci, sigur c exist o
minim sans de ntoarcere. ntr-adevr 50 - 60 dintre cei
din oras care nu-si au locul n oras vor trebui ntr-o vreme
oarecare s prseasc orasul. Eu sunt Ierm convins c va veni
vremea cnd aceste blocuri pe care le vedem arhipline,
jumtate vor I goale pentru c ntretinerea e din ce n ce mai
costisitoare si atunci cnd se suprapun cheltuielile cu venitul,
nu ai ce s Iaci, ajungi pn la urm s-1 dai degeaba si s
pleci. Exist dorinta de a tri ct mai soIisticat. Am auzit la
televizor c unii si-au cumprat pmnt pe lun. V nchipuiti
ct minte bolnav ti trebuie ca s ai titlu de proprietate pe
lun!?
Apoi s nu uitm cele 3 mari plgi, butura care a
Iost adus odat cu comunismul n 190 de sistemul bolsevic,
care a distrus tot ce nseamn simt romnesc. Adic din omul
serios si rusinos, de la paharul de butur la mas pn la a
dormi n crcium este un drum lung. Apoi sistemul cultural
dezinvolt, adic aceast lips de pudicitate si aceast lips de
rusine, ca s spun din partea Ieminin, dezm(ul acesta
modern, ei i spun discotec, e iarsi un lucru care distruge
simtul moral din om si l transIorm ntr-o unealt de consum.
Cea mai mare plag care a invadat Romnia o constituie
drogurile, care vin si distrug si sunt principalii Iactori la
nsingurarea si izolarea de societate. Sunt primele semne c
omul nu se mai poate integra n societate pe lng srcie si
lipsuri, pe lng incapacitatea de plat si datorii sau pe lng
lipsa de loc de munc si o surs de Iinantare, omului i rmne
s se ocupe de lucruri josnice - Iurt, ucidere, spargeri,
nseltorii, minciun, tot Ielul de metode subversive.
n. Integrarea n familie yi societate
Gra(ia: Exist asemnri ntre integrarea n Iamilie si n
societate? Asa cum Iiecare membru este integrat n Iamilie
mai mult sau mai putin, la Iel se integreaz n societate. Ce
spuneti sIintia voastr?
Printele Calistrat: Prerea este perIect. Avem de-a Iace cu
dou planuri diIerite, Iamilia este microsocial pentru c dintr-
un tat sntos si o mam sntoas vor iesi copii educati si
atunci cnd tatl este integrat bine n Iamilie, el este si un
membru de onoare sau de calitate al societtii, c ce este
societatea? Totalitatea persoanelor dintr-un anumit loc sau
habitat alctuiesc un sat, o comun, un judet, o regiune, o tar
sau un principat, cum erau vremurile de demult. Ce trebuie s
descoperim aici? n momentul cnd vorbim de o integrare
Iamilial, vorbim de un habitat. Ce nseamn habitatul
Iamilial? nseamn mam, tat, copii. ac tata este sntos,
automat si sotia va Ii o Iemeie vrednic, dac. sotia este
vrednic, automat si copiii vor Ii vrednici, dac copiii sunt
vrednici, e clar c printii sunt de calitate.
Exist oameni neintegrati n societate care se
consider deasupra celorlalti. ar o bun croitoreas, o bun
gospodin, o bun proIesoar, o bun mam, o bun casnic,
indiIerent c au sau nu au bani, ele Iac parte din societate, se
mbrac Irumos, se mbrac curat, se mbrac ngrijit, i
respect pe ceilalti oameni, duc copilul de mn, l iau de la
scoal, muncesc si si cstig pinea mai mult sau mai putin,
aceasta nsemnnd c exist o integrare.
81 101
ar ncep nstrinrile de societate pe baza viciilor.
Omul care era adaptat n societate nu-si mai gseste locul,
apare dezadaptarea betivului si urmrile ei, lips de seriozitate,
virulent, violent, criminalitate. Cine nu Iuge de omul ru?
Aceasta este izolarea lui personal. ar n Iamilie apare
acelasi Ienomen. n momentul n care unul dintre printi este
pe panta viciilor apare eIectul secundar - divortul. ar mai
mult dect divortul apare violenta n Iamilie, proasta educare a
copiilor, plecarea copiilor de acas, c asa se naste
delincventa. Ati vzut Ietite tinere la prostitutie, bieti tineri
plecati Ir cpti, iau trile la rnd, nici nu stii pe unde s-i
gsesti, n tot Ielul de retele.
n momentul n care o Iamilie din aceasta se destram
mai d model la dou, trei. Ei, dac cutare Iace asa, de ce s nu
Iac si eu? Si ncep s apar cuiburi, ncep s apar, dac vreti,
mici habitaturi si atunci cum se selecteaz? La centrul satului -
lumea bun, spre periIerii - lumea mai obisnuit, mai modest,
iar la margini de tot apar sracii si deczutii, Iiecare este
mpins la margine. Aici este vorba de o selectie natural. e
ce? Pentru c cel care este dezordonat, n primul rnd, nu poate
suporta el ordinea. Asta este cel mai grav.
Nu ati vzut niciodat un om care nu este beat s se
lege de cineva, din contra, cel beat se leag de omul sntos,
sau cel ticlos sau cel lenes sau cel guraliv sau cel neserios
sau, dac vreti, se merge chiar la nscenri. ac este un om cu
bani, se duce anume si i loveste masina ca s-i poat nscena
ceva ca s scoat bani de la el sau l supr ca s-1 insulte si l
acuz de calomnie. Sunt Ioarte multe metode de provocare n
societate care par mici sau mari, dar cel mai mult viciile separ
oamenii. ntr-o comunitate veti gsi exact ca ntr-un ou,
nucleul - lumea sntoas n mijloc, coeIicientii citoplasmatici
la mijloc si coaja pe margini.
C acuma lumea bun Iuge si se retrage la liniste si
devine margine, prin proasta chivernisire a legilor att sociale
ct si morale, ajunge mijlocul satului s Iie centrul ruttii.
ac AN-ul este bolnav, toat societatea este bolnav. Si
atunci cnd n comunitate ai un primar neserios, comuna
merge ru, cnd ai agentul de ordine public neserios,
inIractiunile se nmultesc, cnd contabilul Iiscal nu este bun,
coruptia se nmulteste. Vedeti? S-a schimbat. Ce era de Iapt un
sat? ntotdeauna, preotul, doctorul, jandarmul, primarul,
nvttorul reprezentau nucleul satului. Acuma, lumea bun s-a
retras la periIerie, a iesit din haos iar haosul a devenit Irunte si
atunci nu mai ai la ce s te astepti. Aceasta este o miscare
rotativ dinspre exterior spre interior si dinspre interior spre
exterior a comunismului. Comunismul a promovat toate
nonvalorile. mi aduc aminte, doi btrni se certau, la care i
spune unul:
- Tu ai avut noroc c a venit comunismul c ti
mncau pduchii plria.
La care acela i rspunde:
- ac s-ar mai ntoarce odat comunismul, prima
dat, tie ti-as conIisca totul.
- Mi, tu s muncesti ca s conIisti.
Vedeti c pn la urm mentalitatea sntoas, att n
vremea comunist ct si n vremea democratic este munca. S
lum pilda oricui, uite, dumneata n persoan, n clipa n care
te muncesti sau te zbati s Iaci ceva, triesti dar dac stai si
astepti, nu ai ce s rezolvi. eci este izolarea moral si izolarea
economic, iar n Iamilie este izolarea de disciplin, de moral.
n momentul n care unul din Iamilie Iace ru, ori
pleac Iemeia cu copiii ori pleac brbatul de acas si rmne
Iemeia cu copiii. ar cnd s-a ntmplat lucrul acesta si a
aprut aceast dezintegrare, poate s reapar un echilibru
temporar sau poate s nu mai apar niciodat, dar urmrile
sigur vor Ii pentru c ce vd copiii la prin(i, aceea fac yi ei.
Aceasta este lege de Iier n ortodoxie, Iumeaz tata Iumeaz si
copiii, bea tata beau si copiii, sunt ri printii sunt ri si copiii.
82 101
Gra(ia: Sunt si exceptii, ceea ce a vzut la tatl, c bea, copilul
nu a pus pictur de butur n gur, sau mama neserioas iar
Iiica a avut o respingere total Iat de acest comportament.
Printele Calistrat: E bun, asta nseamn c genetic este ceva
sntos, dar asta Ioarte rar se ntmpl, s stiti, cazuri din
acestea spontane avem n toate domeniile, dar lund n general,
30 din imoralitate se datoreaz Iamiliilor dezorganizate sau
destrmate. ntr-o Iamilie unde viciul este la mod si copiii sunt
cu grmada.
Revenind la ce ati spus - cum ne integrm n Iamilie si
n societate - s-ar putea ca n Iamilie, la un moment dat, prin
luminarea lui umnezeu sau prin vointa Lui, unul s se
lumineze si s nteleag scderile celuilalt si s-1 izoleze. Ati
vzut, sunt multe mame cu copiii care s-au izolat de sot, sau sot
care s-a izolat de sotie. Atunci apare primul prag n care se
rupe contactul cu Iamilia. Cnd Iaci brnz, n butoi rmne
zerul. Ei, asa si lumea aceasta n societate. n momentul n care
se separ cei buni, ei se ncheag si se atrag unii pe altii, rmn
cei care se mprstie ca apa din care provin potentiali concubini
si concubine, potentiali desIrnati si desIrnate. AstIel se
creeaz masa de viciu.
o. BOR despre legalizarea prostitu(iei
ntrebat despre legiIerarea prostitutiei, Biserica a Iost
de prere c prostitutia nu trebuie legiIerat niciodat. Eu
consider c de va Ii legiIerat, va Ii tot un interes al societtii
de a culege niste roade pe spinarea pcatelor unor oameni
neputinciosi.
n momentul n care aceste personaje exist si mai sunt
si promovate de mass media - ct cstig, cum cstig, cum se
descurc, ce Iac, se las de nteles c e posibil asa ceva iar ele
sunt pricipala surs de inIectie a tineretului n Iormare pentru
c tineretul stie c este posibil asa ceva n societate.
S-ar putea c tocmai aceast legiIerare a prostitutiei s
racoleze mult mai bun si sntos, s-1 atrag n mediul
respectiv pe motiv c este ceva legal, adic s ajung pcatul la
rang de virtute. Stiti ce mi-a spus odat o prostituat?
- Printe, dumneavoastr, Biserica, ati Icut mare
greseal c ati Iost mpotriva legiIerrii prostitutiei.
- Nu stiu despre ce este vorba, zic.
- Noi prostituatele, putem s avem si noi o biseric a
noastr unde s ne rugm si s o Iacem din banii pe care i
cstigm noi din pcatul prostitutiei.
- Unde ati gsit n Scriptur c umnezeu vrea
biseric Icut din bani de la prostitutie?
- Nu scrie, dar ne alegem si noi o sInt cum a Iost
Maria Egipteanca, c ea e ocrotitoarea noastr.
- Chiar nu am stiut treaba aceasta, aud ceva nou.
- ar nu stiti c Maria Egipteanca a Iost desIrnat?
- mi place c ati citit nceputul vietii Mriei
Egipteanca, dar as vrea s-i cititi sIrsitul.
- Ei, dac o lum asa, dar ce toat lumea e sInt pe
pmnt?
101
Luca 6,31.
8 85
Prostitutia este o alt surs de izolare n Iamilie. Femeia
nu se mai poate adapta n viata de Iamilie a unui singur sot.
Cap al Iemeii este brbatul. Si brbatii care ajung acolo sunt tot
dezintegrati din Iamilie, care ar trebui s aib o singur Iemeie
si s Iie cap Iemeii, ei de Iapt umbl prin alte prti. Aceast
izolare prin viciu nu este sntoas. Trebuie lsat Iiecare n
legea mintii lui si cnd constiinta va lovi si va ciocni acolo n
punctul sensibil al inimii, al gndirii, poate se vor ntoarce la
crarea care trebuie.
in aceast izolare din Iamilie ati enumerat acolo o
gam de mici stadii care duc la lucrul acesta. Trebuie s stiti c
Iactorii care duc n punctul respectiv sunt: necunoasterea lui
umnezeu, necunoasterea legilor lui umnezeu, lipsa de
legtur cu umnezeu prin Biseric si lipsa de legtur cu
umnezeu prin citirea rugciunii sau a Scripturii. Pentru c un
om care citeste cu adevrat n SIanta Scriptur sau citeste o
rugciune, nu ajunge n punctul respectiv. Ajungem ntr-un
punct unde suntem din nou obligati s spunem: Zis-a cel nebun
inaintea lui Dumne:eu cand pctuiete, nu este Dumne:eu
inaintea ochilor lui, in inima sapentru c omul ajunge n
punctul n care crede c orice Iace i se cuvine sau c tot ce Iace
este normal. Si cnd omul ajunge s Iac ce vrea el - c este
normal - el ajunge n punctul n care crede c el este
umnezeu. Mie mi apartine viata, eu mi apartin mie, Iac ce
vreau cu viata mea si o consum cum doresc eu. Aici intervine
necredinta si moartea suIletului mai nainte de moartea
trupului. Spune Mntuitorul n Evanghelie: Urechi au i nu
aud, ochi au i nu vd, minte au i nu pricep.
100

p. Via( normal ntr-o societate anormal Gra(ia: Care ar
Ii cteva principii sau directii pe care le poate urma Iamilia
crestin la ora actual ca s duc o viat normal ntr-o
societate anormal? Concret, dac nu poate s vin la slujbe
pentru c nu permit obligatiile pe care le are Iat de serviciu,
Iat de copii, este prins ca ntr-un vrtej si acestea l separ si
de timpul de rugciune si de prezenta la biseric, totusi ce
solutii si ce sanse are? Printele Calistrat: n secolul XX,
sansele de supravietuire a Iamiliei crestine si a Iamiliei n
general, pentru c poate nu toti sunt crestini, poate unii sunt de
alt religie, const n primul rnd ntr-o Iidelitate si o autoritate
asupra Iamiliei egal att din partea sotului ct si a sotiei,
ncrederea unuia n cellalt, este punctul numrul unu, Iar
ncredere nu va exista Iamilie. Apoi, nici planiIicarea Iamilial
sau nasterea de prunci, nici abuzul ca Irdelege, msura yi
dreapta socoteal n toate, deci o trire normal cu duh
autentic social si moral dup mersul normal al unor lucruri pe
care le dicteaz att morala ct si constiinta din noi.
Eu sunt Ierm convins c si cea mai atee Iemeie, n
clipa n care svrseste un pcat, are mustrarea ei de cuget; si
cel mai necredincios brbat cnd Iace un ru, n mintea lui
undeva, tot exist un strop de prere de ru. ,Nu m stie
nimeni dar cred c totusi aici nu am Icut bine." Aici este
vorba de trezvie, luarea aminte de sine, lucrul acesta este
Ioarte important. Aceast luarea aminte de sine ne d locul
care ni se cuvine n societate, pentru c aici avem un proverb
popular pe care eu l stiu de acas: ac nu te respecti tu pe
tine nici ceilalti nu te respect. Atunci, ce impune respectul?
Autorespect.
113
ac salut, voi Ii salutat, dac ajut, voi Ii ajutat, dac
vorbesc Irumos, mi se va vorbi Irumos, dac respect, voi Ii
respectat, dac ntind o mn, voi primi o mn, deci automat
e echilibrul de Iorte la nivel moral, adic: !recum voiti sa va
faca voua oamenii, faceti-le i voi asemenea. Te porti Irumos,
vei primi Irumos, te porti urt vei primi urt. S-ar putea s Iaci
bine si s gsesti ru, dar apare urmtorul Ienomen - depinde
din partea cui, pentru c poti s primesti ru din partea cui nu
te astepti sau din partea cuiva la care te astepti.
ar si aici este o lege logic de viat - nveti s-ti alegi
prietenii, tot dup un proverb popular, prietenii ti-i poti alege,
neamurile ti le d umnezeu. Adic n clipa n care un om nu
este vertical Iat de tine, a doua oar, cel putin, stii cum s te
Ieresti de el, stii cum s-1 eviti, stii cum s-1 ocolesti, stii cum
s-1 tratezi. ntr-o societate normal, trebuie s ai contact cu
un mediu sntos, spune-mi cu cine te insoteti ca s-ti spun
cine eti. e obicei, ntre oameni exist aIinitti care tin
ntotdeauna de mersul social, pentru c ntre oamenii cu
aIinitti se Iace si un botez crestin, se Iace si o cununie
crestin, se Iace si o mic petrecere, este si un mic ajutor, se
leag si o mai bun colaborare si o mai bun discutie. Orice
om ct de ticlos ar Ii tot are el un prieten, cum se spune, de
teapa lui, deci tot se destinuie cuiva, c asa este nscut omul.
Homiacov
25
spunea, noi greyim ntotdeauna singuri dar
trebuie s ne ridicm tot timpul mpreun. Un om poate
gresi separat dar are nevoie de sIat, singur nu se poate ridica.
Oricine ar Ii cel care l sprijin, si o singur vorb bun poate
repara un viciu.
Cnd ai reusit s te integrezi n mediul social, automat
apar si anumite relatii sociale si ce nseamn aceste relatii
sociale? in relatiile sociale, noi putem cunoaste anumite
calitti. Se spune: Vreau un constructor bun, vreau un doctor

25
Alexei Homiacov, mare teolog rus.
86
bun, vreau un buctar bun, vreau un croitor bun, vreau un
comerciant bun si atunci se leag si acele relatii n raport de
pregtirea si studiile pe care le avem. n sensul c acela spune:
Nu vii s lucrezi la mine? Sau stiu eu pe cutare. Aceasta tine si
de maniera de a intra n anumite sIere ale societtii privind
locul de munc.
Bnuiesc c si cnd v-ati ncadrat la tinerete, dup ce
ati terminat scoala si ati luat repartitia, ati optat pentru asi. Ati
ales locul unde ati trit si unde v-ati educat. ar n acelasi
timp ati avut ideea, m-as duce n cutare loc, c sunt proIesori
mai de calitate, sau m-as duce n cutare loc, c sunt exigentele
mai mari, sau m-as duce n cutare loc ca s pot Iorma elevi
mai nu stiu cum. Acestea tin de simtmntul interior, adic de
Iormarea interioar a Iiecruia, iar dup Iormarea interioar
este lupta de pstrare a liniei. Este un lucru concret, nimeni
nu-1 poate schimba. Nu te-ai pstrat pe o linie de lucru, ti-ai
clcat cuvntul, nu ai Iost serios, nu ai Iost ordonat, nu ti-ai
ndeplinit misiunea pe care o ai, nu ti-ai pstrat promisiunea
dat cuiva, ncepi s Iii marginalizat ori s Iii obstructionat sau
ncepi s Iii n atentia celorlalti ca un suspect, deja dai de
bnuit, cum se spune.
Aici poti s proIiti de acest lucru, s te autocorectezi,
aici apare si autoeducatia. Se spune: Este autodidact! a,
nveti s Iaci cutare sau cutare lucru din mers. Cel mai
important Iactor n Iormarea ca om n societate, pentru brbati,
a Iost armata. Faptul c tnrul, la 18-20 de ani, era integrat pe
1 an si luni ntr-un loc unde toti mncau la Iel, se mbrcau
la Iel, gndeau la Iel, se splau la Iel, munceau la Iel, nvtau
la Iel, aceasta Iorma un caracter, chiar mai mult dect scoala.
in scoal veneau pregtiti intelectual, stiau s scrie, stiau s
citeasc, cunosteau anumite specialitti. Armata se Iace dup
liceu si Iiecare avea deja deIinit o linie proIesional.
Eu mi aduc aminte c la armat ne-a ntrebat mai nti
ce vrst avem, de unde suntem, ce scoal am terminat si un
biat a spus: Scoala de buctar, la care, cineva din grupul de
88 101
bieti a rs: Scoal de buctar, ce e asta? Mama mea Iace
mncare acas si nu are nici o scoal, la care, un cadru militar
de acolo a zis: ragii mei, s stiti, toate proIesiile trec prin
stomac. A Ii buctar nu-i o rusine, indiIerent de ce Iunctie ai
avea n societate, ai nevoie si de mas si dac o Iace cineva
caliIicat, atunci vei putea tu s te caliIici mai departe, c altIel
s-ar putea tu s nu ajungi s te caliIici. Nu i s-a dat voie s
rd c acela avea o scoal de buctar. Mai trziu s-a vzut
c el, ca buctar, a stat la buctrie Ierit de restul companiei si
regimentului. Noi Iceam instructie, mergeam, alergam,
munceam din greu, el sttea acolo la cald si si Iacea treaba lui.
Cnd veneam, el era vesel: ,Ce ati mai Icut? Ce ati mai
dres?" Ceilalti erau Irnti de oboseal, uzi de la ploaie,
nghetati de la Irig, rupti de la crat, munciti. El ti punea cu
polonicul n castron si spunea de multe ori: ,Ei, uite, nu e o
rusine s Iii buctar."
ndiIerent de pregtirea proIesional, armata contura
niste caractere. Ati vzut, n pmnt cnd plantezi ceva, i dai
ngrsmnt, i dai gunoi, l plivesti, l prsesti. Aceasta este
prima pregtire a pmntului si semnatul, prima prasil cnd
plntutele sunt mici si mai ncepe o a doua cnd sunt mari.
Asa am vzut eu ntotdeauna n mintea mea educatia
din Iamilie. Prima dat pregtesti terenul unde se nasc copii,
casa, Iamilia si locul si cine i naste. Apoi, cnd sunt mititei,
prima prasil e mama si tata iar a doua prasil nu stii cine ti-o
Iace c deja esti mare. ar dac e Ikcut si a doua bine,
respectiva plant creste si aduce road. S stiti c scoala de
care vorbiti dumneavoastr este tot o prasil, acolo ti Iormezi
o idee general despre lume si viat, dar armata era prasila cea
de pe urm, pentru c de acolo pleca Iiecare n directia lui.
Cnd termina armata, se nsura si era Iamilist sau se ducea n
cmpul muncii. La cei care am lucrat nainte de armat, armata
s-a trecut n cartea de munc, ca vechime.
Anumite caractere se Iormeaz ntr-un Iel si anumite
caractere se Iormeaz altIel. Pe vremea lui Ceausescu, n
general, la Iete existau internate n scoli, le punea n camere,
aveau pedagoge si le educa n mod instructiv. La splat pe
dinti, la mbrcat, la scoal, la Icut temele, toate la clas, toate
la mas, le nvta viata colectiv. Se ntmpla si acolo c aveai
una lenes, una si lsa patul neIacut, una nu se spla, una
ntrzia. Aceasta avea rolul de a deIini pentru viitor ce Iel de
om ai n Iat.
Acel Iel de om l gsim astzi n societate de la 16 ani
n sus peste tot: Nu se duce la munc c a tipat patronul la el,
pentru c el nu a Icut armata. e unde s stie el ce nseamn
s tipe cineva la tine? Ea nu se mrit ori nu mai st mritat
c a jignit-o sotul si i-a vorbit urt, ea a plecat si a dat divort c
vrea viat independent. Ce v-am spus mai nainte,
singularitatea personal?! n pcatele de spovedanie spune
singularitate truIas, adic Ioarte greu te apleci s primesti un
sIat sau Ioarte greu s te apleci s primesti un cuvnt de
educatie, sau sunt oameni care chiar nu primesc observatii. n
momentul n care ntlnesti asemenea elemente, ntlnesti de
Iapt scadentele societtii - personalitatea cultivat gresit,
neseriozitatea, lipsa de responsabilitate. Nu a avut cine s
Iormeze un caracter Irumos.
Acum s-au inventat si licee particulare unde copiii
anumitor persoane se duc, pltesc niste sume, toti au note mari,
sunt destepti, sunt Irumosi, stiu totul, nici o problem. ac i
iei la bani mrunti sau la materii nu stiu nimic, dar ei au
terminat totusi un liceu ca si cel care merge la Negruzzi, la
Racovit, la Sadoveanu.
105
Psalm 102, 22.
90 91
Gra(ia: Ca o dovad c ntr-adevr sunt Ioarte solicitati
oamenii la locurile de munc si mai ales n mediul privat,
sunt dou cazuri de decese, cunoscute prin mass media, n
urma eIorturilor extraordinare, a solicitrilor de la locurile
de munc. S-a Icut atunci un pic de discutie si apoi au Iost
date uitrii. Se pune problema a 8 ore de munc la serviciu,
dar acestea nu se respect niciodat. Totusi, cum pot Ii si
crestini n viata de Iamilie acesti oameni?
Printele Calistrat: umneavoastr ati pus Ioarte Irumos
ntrebarea, dar eu v dau un rspuns care nu e ntocmai cu
ntrebarea. Aici vorbim de exploatarea omului de ctre om.
Aici, Mntuitorul isus Hristos a spus asa: Cine nu adun 1
cu Mine, risipete. Si aici sunt dou lucruri Ioarte concrete. O
s vedeti patroni care au Ialimentat Iirmele si au distrus sau au
pierdut tot ce au muncit. Am ntlnit Ioarte multi care, tocmai
pentru Iaptul c cei care au muncit nu au Iost pltiti cum
trebuie, au Iost supra aglomerati, tinuti peste orele de program,
ore tiate, ore nepltite, etc., au suIerit la capitolul calitatea
muncii prestate. Aici este vorba despre inIatuarea aceea a
omului plin de bani si stul de sine, c el nu disct cu oricine,
c asteapt alti 10 la poart s.a.m.d. Acesta atitudini au Icut ca
si n Iirma lor, lucrurile s ajung s Iie Icute de proast
calitate, s Iie Icute la norm, s Iie Icute Ir nici un simt de
responsabilitate si s se mplineasc un alt proverb: Leneul
mai mult alearg i :garcitul mai mult pgubete.
93 101
Cele 8 ore de munc, la Ioarte mult lume au ajuns la
10 ore de munc si chiar peste si este Ioarte adevrat. ac ne
gndim la cuvintele Apostolului Pavel, neincetat v rugati
04
,
vom vedea c ntr-adevr nou nu ne rmne timpul de
rugciune. Cnd mai discut cu oamenii cteodat, ei mi spun:
,Printe, muncim toat ziua. Cnd s ne rugm?" Eu le
rspund: ,Timpul nu l-ati Icut voi, e al lui umnezeu, voi
doar trebuie s-1 gestionati si atunci le-am dat cteva idei de
baz si le-am spus asa: nvtati-v, c au iesit acatistele acestea
mici ca niste buletine si Iie c esti la masina de cusut, Iie c esti
la birou, Iie c esti la gestiune la raIt, Iie c esti n picioare la
spital, Iie c esti oriunde, unde prinzi 5 sau 10 minute liber,
scoate crticica si zi o buctic de rugciune c nanitea lui
umnezeu tot rugciune este." Apoi le-am explicat: In tot locul
stpanirii Lui, binecuvintea: suflete al meu pe Domnul
105
] Nu
conteaz c bandajezi un bolnav, c legeni un copil, c Iaci
mncare n buctrie, c speli sau calci, nvat aceast
rugciune: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumne:eu,
miluiete-m pe mine, pctosull Aceast rugciune,
rugciunea lui isus, spus de 100 de ori naintea lui umnezeu
este echivalent cu Psalmul 50 de 3 ori. La ce ajut acest lucru?
Pui cteva boabe de Iasole n buzunar si ncepi s te rogi cu
acest Doamne Iisuse, usor n mintea ta, nimeni nu-si d seama
ce Iaci, n orice Iel de munc ai Ii si cnd ai terminat dai o
boab la o parte, mai zici ct poti. Printele Cleopa spunea asa,
asta am prins de la el: ,Omul care Iace servici din greu la min,
la loc greu de munc, nu-i cereti s posteasc ca unul care Iace
servici mai usor. ac nu mai poate posti, s posteasc mcar
lunea, miercurea si vinerea. ac nu poate si munca e Ioarte
grea, pentru c el asigur casa si ntretinerea Iamiliei, s se
Iereasc mcar de mncarea de carne, adic s mnnce lactate.
ac Iace o munc mai usoar, s posteasc postul normal,
dup boal si dup neputint, cu ulei sau Ir untdelemn. Si
spune asa: Cei care lucreaz mai putin, s Iac mcar o or de
rugciune dimineata si o or de rugciune seara." Asta
nseamn putin sacriIiciu.
n general, cnd am rnduit canonul la spovedit, le-am
spus multor oameni asa: ncercati s v rugati seara chiar dac
sunteti mai obositi, pentru c n prima parte a serii toropeala i
prinde repede pe toti cei obositi si aveti mai mult liniste.
Cnd veti ncerca s v rugati dimineata, veti deranja mai mult
pentru c dimineata unul nu suport becul, unul nu suport
lumnarea, unul nu suport glgia, miscarea, deschisul usii,
mersul prin cas. ar pe Ioarte multi dintre ucenicii pe care i
am si i cunosc, i-am nvtat s-si Iac din debaraua de la bloc
o mic camer de rugciune. Au curtat totul si au mai dus
prin balcon anumite lucruri sau prin garaj, pe la subsol si acolo
au pus o icoan si o candel. Omul intr acolo, aprinde
cndeluta, se pune n genunchi, spune o rugciune n liniste un
sIert de or, 10 minute, 8 minute. V spun lucrul acesta pentru
c l-am petrecut n mijlocul Bucurestilor. Venea o doamn de
la Ministerul Muncii si avea treab n asi de multe ori si ne-
am cunoscut ntmpltor de o Cuvioasa Parascheva. Mi-a spus
asa:
- Printe, o s puteti veni odat la mine acas s-mi
Iaceti o agheasm?
- Cnd vom veni la SIntul umitru, vom clca si la
casa dumneavoastr.
n clipa cnd am sunat la sonerie si am intrat n cas la
doamna, nu ne-a venit a crede ceea ce am putut s vedem.
oamna care era toat etichet pentru serviciul unde lucra,
acum era cu o rochie de cas pe ea si cu un batic pe cap, Iar
bijuterii, doar cu cruciulita la gt, nu mai era machiat, nu mai
era aranjat, nimic si a spus asa: ,Printe, as vrea s mergem
s sIintim n camera mea de rugciune, acolo as vrea s Iacem
slujba, nu n suIragerie." Si nu mic mi-a Iost mirarea cnd
ditamai secretarul de stat avea un perete plin numai cu icoane,
cu dou cndelute aprinse si mi-a spus c una o tine pentru vii
si una pentru morti si mi-a spus asa: ,up ce sotul meu se
9 101
duce si se linisteste n dormitor, eu stau aici si m rog. El nu
vine n camera aceasta, nu m deranjeaz, dac vrea s vin s
asculte, ascult dar nu-1 prea intereseaz. up ce termin
rugciunea, m duc lng el, m asez n pat, ne culcm si
suntem om normal cu sotia, asa ne stiu copiii, asa m stie
soacra, asa m stie socrul, dar aici nu ne deranjeaz nimeni,
aici este bisericuta mea n mijlocul acestui iad de capital. Si la
serviciu am Psaltirea n sertarul biroului, iar cnd altii Iac
rebus sau se joac pe calculator, eu deschid sertarul, pun semn
la catisma la care am rmas si unii m ntreab cteodat: Ce
Iaci Sanda acolo? Aa, nimic, caut niste hrtii, nu le gsesc. Si
zice, zic o catism, iar mping sertarul, iar mi vd de treab,
iar lucrez. Cnd nu am teren iar deschid sertarul, iar mai zic o
catism. n rest, dac vreti s m credeti, am crticica de
rugciuni cu mine n poset, n tramvai m rog, nu-mi este
rusine, n troleu m rog, nu-mi este rusine, n metrou m rog,
nu-mi este rusine, n masin, cnd m duce sotul cteodat la
servici, nu-mi este rusine, c-mi si spune: ar ce, esti
preoteas, ce-i cu tine? Stai linistit c ce Iac eu ti Ioloseste si
tie." Vreau s v spun, un caracter impecabil. Nu m-am
asteptat. Am rmas surprins.
106
Matei 6, 9.
9 95
Am s v mai spun ce lectii ne-a dat doamna. Noi eram
la ea ntr-o zi de miercuri si toat mncarea era Ioarte bun la
gust. La un moment dat, unul i-a cerut ulei s pun pe niste
rosii, la care ea ntreab Ioarte mirat: ,ar dumneavoastr
miercurea mncati cu untdelemn?" Ea ne-a pregtit mncarea
clugreste, att de bine era documentat cu anumite lucruri
mrunte care tineau de tactica ei personal. A spus: ,Printe,
strbunicul meu a Iost preot si eu l mostenesc pe el. mi place
s m gndesc ntotdeauna c ceea ce Iac, lui i place." ac
este bunvoint, ntr- adevr, dup o zi de munc, ne rmne
seara s aranjm toate lucrurile pentru a doua zi, pentru c de
Iapt seara e o pregtire pentru a doua zi - cas, mas, haine,
clcat, splat, ngrijit, pus copiii n rnduial, pregtit de cteva
ore de somn si iar de la capt.
Cnd s-au culcat toti, bgat n pat, cu plapuma tras
pn la gt, aproape de somn, cu minile mpreunate pe piept,
dac n genunchi nu ai timp s stai sau esti obosit, si pn
adormi, eu mereu le spun: e 7 ori Psalmul 50, de 7 ori
Crezul, de 7 ori Tatl nostru, de 7 ori mprate ceresc. Nu
conteaz unde ai s adormi dar s adormi rugndu-te. Foarte
multi mi-au spus: ,Printe, s stiti c n clipa n care m-am
asezat n pat si m-am pus la rugciune, chiar mi trece
oboseala si nu adorm pn nu le Iac, e o necesitate. Parc
altIel dorm dup ce le-am citit." e ce i-am nvtat cu aceste
rugciuni? Pentru c sunt complexe si usoare. Ca s stii
Simbolul credintei, stii de ce crezi n umnezeu, nu s spui c
asa a crezut si mama si tata. Acesta nu e un rspuns ortodox.
S stii rugciunea imprate ceresc este epiclez peste casa ta
c o invoc preotul cnd ncepe cele 7 Taine n biseric, s stii
Tatl nostru nseamn s te rogi ca isus Hristos, c asa a spus
isus Hristos: Cand v rugati, aa s v rugati.
l06
Si ca s stii
si !salmul 50 nseamn s-ti pociesti pcatele.
ac lum atent, rugciunea unui om obosit, Icut
toat cu rnduial, este de Iapt ca o rugciune de sear, pentru
c nici rugciunea de sear nu are mai mult de 20 de rugciuni
n ea. Pe Ioarte multi i-am sItuit s nvete sIrsitul de la
rugciunile de dimineata si seara ctre ngerul pzitor si le-am
spus: nvtati-o c aveti nevoie de el tot timpul.
Cei mai rvnitori Iac Canonul de pocint sau Canonul
de nger pzitor c l dau Ioarte des. Multi crestini reusesc s
ajung la niste practici duhovnicesti deosebite. Aici am s dau
ca exemplu pe o bbut interesant, care vine la noi la biseric.
Ea este conIectioner. esi are peste 50 de ani, a spus asa:
,Printe, am stat eu si m-am gndit, cum nvat studentii la
Iacultate attea brate de crti ca s ias domni mari, eu n-oi fi
n stare? Eu am nvtat Paraclisul Maicii omnului pe de rost,
am nvtat Canonul de pocint pe de rost si toat ziua ct
tcnesc la masin eu le zic si nu m plictisesc niciodat. Cnd
mi aduc aminte, iar l iau de la capt dac am uitat unde am
rmas. ac l termin iar l mai iau o dat de la capt, tot l
repet s nu-1 uit si asa m rog toat ziua la masina de cusut."
Si spunea, ntr- adevr, c st si cte 9-10 ore la munc. ar a
zis c unii se enerveaz, unii se supr, unii se tulbur, se mai
ceart ntre ei, nu sunt multumiti si toti ntreab:
- ar mata de ce nu te enervezi?
- Eu nu am timp s m enervez c m rog.
Le-am spus crestinilor nostri o ntmplare Ioarte
interesant cu SIntul Antonie. A stat el si s-a gndit la ce
msur de rugciune a ajuns. Si i-a spus ngerul: u-te la
cutare om n cutare oras c ai s vezi c acela se roag
nencetat. A luat sIntul desaga, a ajuns la locul respectiv si a
gsit un brbat cu sotie si copii si a zis:
- Voi cum v rugati?
- Printe, cum putem.
- Pentru numele lui umnezeu, chiar v ntreb cum v
rugati.
97 101
- Uite asa ne rugm, eu m rog de cu sear c sotia e
obosit de la muncile zilnice. up ce adorm, se mai trezeste
ea oleac si dup ce adoarme si ea, se scoal un pic copiii si se
roag ca s se Iac ctre dimineat.
- Si restul cum acoperiti?
- Simplu, Printe. Avem si noi oleac de munc din
rodul minilor noastre si tot ce cstigm mprtim n 3, o parte
oprim pentru noi s trim, o parte am mai dat la biseric pentru
c si bisericile Iac liturghie pentru noi, de la miezul noptii pn
a doua zi la prnz tot liturghie este pe Iata pmntului si o
parte am mai dat la sraci ca atunci cnd dormim sau muncim
s se roage si ei pentru noi. Uite asa, Printe, eu m rog
nencetat.
Aici vreau s ajung, n momentul n care muncesti 10
ore, din toat srcia ta, dac vezi un om btrn, i-ai dat o
pine o dat pe sptmn. Eu de obicei le spun s Iac lucrul
acesta smbta; tin mult la treaba aceasta pentru c mortii
smbta se pomenesc. ac ai dat-o din toat inima e tot o
rugciune. Un sIat bun dac l-ai dat, e tot o rugciune. ac
cineva e suprat si l-ai mngiat cu dou vorbe, e tot o
rugciune, pentru c ne spune saac Sirul c folosul aproapelui
e roata ta. ac cineva duce un bagaj greu si i l-ai dus doi
pasi, e tot o rugciune, c asa spune n Scriptur, dac cineva
ti spune s mergi cu el o mil, tu mergi dou. ac cineva
suIer de o anumit aIectiune si i alini putin suIerinta, e tot o
rugciune. eci avem suIiciente metode prin care ne putem
ruga, c spune Mntuitorul: Din porunci M veti cunoate.
10
Si
mai spune: in tot locul stpanirii lui, binecuvintea: suflete al
meu pe Dumnull
26
Esti la patron, te-a pus s tesi acolo sau ce
lucreaz el, de la pus tranzistori si pn la jucat pe internet cu
mouse-ul pentru programe sau ce Iac ei acolo, dac si acolo
spui rugciunea lui isus esti tot n rugciune.

26
Psalm 102, 22.
26
Bejan, imitrie, pr., Bucuriile suferintei, TipograIia Central, Cartea
Tu poti s Iaci treaba ce o ai de Icut, s Iii atent la ce
lucrezi acolo, dar cu mintea poti s te rogi. Aceasta este vorba
Mitropolitului Antonie Plmdeal, care era un intelectual
desvrsit si un mare om cu experient prin Iaptul c el nu a
trit clugreste la modul c s bat metanii si s citeasc
Psaltirea, dar a trit ntre clugri si a nvtat din Irumusetile
lor. El ntotdeauna spunea: ,n Iata Printelui Cleopa m plec
iar n Iata Printelui Paisie Olaru m nchin, adic i socotea
sIinti pe amndoi. Si spune: Ct m-au nvtat ei pe mine n anii
tineretii si ai studentiei, eu nu am nvtat din toate crtile de
teologie. Unul m-a nvtat s m smeresc iar unul m-a nvtat
s m rog nencetat. Asa de proIund a Iost de marcat. Si spunea
Mitropolitul Antonie: ac omul cu adevrat ar vrea s nu se
despart de umnezeu niciodat, nici atunci cnd rupe o
Iloare, s nu o rup cu ur, s o rup cu gingsie, c n creatia
lui umnezeu intervine." Att de sensibil era starea
suIleteasc, adic de a se gndi omul cte ne druieste
umnezeu nou, cte ne pune la dispozitie. Aceasta este partea
concret - ntr-o lume stricat nu trebuie s te strici ca ei.
Eu le mai spun aceste lucruri uneori cnd vin la spovedit.
Gra(ia: Exemplul proIesoarei cu studii superioare care, avnd
lipsuri, a recurs la solutia de a Iace o munc necaliIicat pentru
a obtine un ban e o rezolvare de moment, nepotrivit si
nedemn. Aceste solutii nu pot Ii generalizate.
Ati spus anterior c n momentul n care omul intr n
cas, las toate grijile aIar pentru a avea pace n Iamilie. Este
Ioarte greu de deIinit astzi lucrurile aceastea pentru c
greuttile de la locul de munc sau lipsa unui loc de munc
aduc urmri grele n Iamilie. Ziua de munc nu mai este de
mult de 8 ore, ci de dimineata pn seara si omul ajunge acas
deja epuizat, indiIerent care este munca sa, mai ales
economistii, medicii, cei din domeniul juridic. Normal este ca
omul s poat avea un loc de munc potrivit pregtirii,
competentei si un venit corespunztor. AstIel, oamenii valorosi
sunt nevoiti s plece n strintate. Cunosc multe persoane
98 101
plecate n strintate si care pstreaz legtura cu tara prin
duhovnic si prin Iamilie n msura n care au rmas rude n
tar. Cum vedeti sIintia voastr ca duhovnic, c Iamilia actual
poate vietui ntr-o stare de normalitate n cadrul societtii aIlate
ntr-o stare de anormalitate?
Printele Calistrat: n ntrebarea pe care ati detaliat-o destul
de amnuntit, trebuie s tinem cont de contextul social n care
ne aIlm, care nu este propice Iamiliei crestine. in start,
aceast criz traversat de ntreaga lume este de Iapt un
examen al vietii de Iamilie. n momentul de Iat, Iamilia
crestin se aIl naintea unui mare examen - pstrarea
integrittii Iamiliei, pstrarea echilibrului n Iamilie sau chiar
pstrarea bunei armonii n Iamilie, adic viata moral. Pentru
c acele solutii, plecarea n strintate, solutia cu o munc
inadecvat omului cu pregtire superioar, ntr-adevr nu sunt
solutii si nici nu vor Ii vreodat solutii.
n momentul de Iat, ele sunt mai degrab
compromisuri. Ele nu aIecteaz att starea suIleteasc sau
starea moral, dar sunt compromisuri care vor avea mai trziu
eIect asupra Iamiliei, asupra vietii de Iamilie. Strintatea, ntr-
adevr, a Iost prima surs de rezolvare a unor probleme
Iinanciare. Problemele Iinanciare sunt cele care ncep de la
cosul de gunoi pn la pictura de ap care curge prin
apometru sau prima Ielie de pine pe care o mnnci dimineata
la micul dejun. Este rezolvarea problemei biologice a vietii de
Iamilie, dar nu este n acelasi timp o rezolvare a problemei de
Iamilie n ansamblu, pentru c Ioarte multe Iamilii conservate
n cadrul ortodox romnesc, n contact cu mediul occidental si-
au schimbat optica si vederea sntoas asupra a ceea ce
numim noi Iamilie. e aici, din acest exod spre strintate sau
spre sursele Iinanciare ale occidentului s-au Iormat Iamiliile
sau mariajele de moment, cstoria de prob. Unele Iemei s-au
dus si si-au prsit sotii sau copiii, alti soti si-au prsit Iemeia
si copiii. Copiii au rmas Ir o educatie sntoas sau Iemeia a
rmas Ir un ajutor sau unii, pur si simplu au luat calea
occidentului si s-au Icut pierduti. S stiti c occidentul, ntr-
adevr, ne-a druit putini bani, dar ne-a druit si mult dezastru.
La un moment dat se Icea o remarc de ctre cei care
detin aceste statistici Iinanciare, c romnii au adus din
strintate ntr-un singur an de zile peste 1 miliard si jumtate
de euro beneIiciu la Produsul ntern Brut al trii. Aceasta nu ne
nclzeste pe noi, aceasta nclzeste coeIicientii care tin
parametrii cu bursa de valori exterioar, interioar, national,
international. ar am vrea s stim cte lacrimi au reuyit s
aduc aceyti bani ai occidentului, am vrea s stim cte
familii despr(ite a druit acest exod spre occident, cti
copii crescuti desprtiti ntre mam si tat, vorbeam n esent
despre Iamilia crestin. eci este un compromis cu dinte lung
si cu rdcin adnc. Pentru moment sursa Iinanciar de a tri
este o solutie, dar aceasta nu rezolv problema protectiei
sociale n Romnia, care este de datoria unui stat de drept s
asigure for(a de munc yi locul de munc.
100 101
ar ceea ce spuneati dumneavoastr legat de
personalitatea intelectualilor, aici pot spune urmtorul lucru.
Avem intelectuali de fertf care vor Ii buni si n tar si n
strintate, ca drept dovad c avem competente si este o
cinste ca oameni de valoare din Romnia att n domeniul
medical, ct si stiintiIic si orice domeniu ar Ii, s mearg s ne
reprezinte ca s artm lumii c suntem o tar care stie ce este
cultura sau stiinta sau valoarea sau, dac vreti, ce nseamn
geniul.
ar n acelasi timp, nu este pentru noi o bucurie de a
scoate toat resursa intelectual, creierele pregtite n Romnia
si a le trimite spre exploatare n occident. Pentru c, dac lum
de exemplu, Iirme T si altele, vin si aleg cei mai buni
programatori, cei mai buni analisti, dar ei nu tin cont c scoala
romneasc a investit prin creatia proIesorilor, prin
mentalitate, prin timp, prin vreme, prin uzur.
Un alt mod de a culege intelectuali este Iormarea de
olimpici de nivel national si international n toate domeniile si
spun: V acordm o burs n cutare stat s v pregtiti. e
Iapt, nu-i pregteste ci i stoarce de inIormatia pe care au
preluat-o din Romnia, pentru c ei pleac cu un standard mult
mai ridicat dect acolo.
Acesta este un mod de a ne autonsela si ajung astIel la
intelectualitatea de catifea. Avem Iaculttile particulare. Eu nu
spun c ele n-or Ii Iormnd ctiva oameni buni, asa cum exist
elite n toate domeniile. Ei si-au pltit Iacultatea singuri, dac
sunt competenti, iau si ei calea occidentului, a strinttii, iar
cei cu un nivel sczut, care ne rmn nou, s-i suplineasc pe
cei care au plecat, plaIoneaz societatea romneasc prin multi
oameni incompetenti dar cu titluri competente, care detin
Iunctii. Prin aceasta, ei adncesc criza, aduc prejudicii vietii
sociale, bunstrii trii, adic Irneaz procesul de dezvoltare,
pentru c ei nu sunt la gradul de competent de care avem noi
nevoie. Si atunci, normal c occidentul apelnd la astIel de
strategii, va Ii mai perIormant, iar noi iarsi, ne autonselm.
Noi crestem oamenii buni si i dm occidentului, iar
noi, cum se spune, ne oprim partea de mijloc. Partea de mijloc,
nemaiavnd vrIuri bine pregtite, scade standardul si nivelul
de pregtire si atunci, sigur, ai o inIlatie de proIesori, v dau
un caz concret, dat la televizor. Notele de la titularizare erau de
la 1 spre 5 si tu mai dai stirea la televizor? O dai n mass
media, ce s arti? C nivelul de pregtire romneasc a
sczut? Cu ce scop s-a dat aceast stire? Tot cu un scop bine
deIinit. Tu ceri salariu mare n strintate care vii de la nivelul
de pregtire 1-5 n Romnia? Nu, eu cer salariul pentru
pregtirea mea si nivelul meu de pregtire 9-10.
Eu am venit n strintate pentru c sunt competent.
Unii ne pun s echivalm examene, s repetm examenele n
sine sau s repetm studiile, cer aprobarea diplomei, validarea
ei. e ce? Tocmai pentru a ne exploata, si n timpul ct ne
pregtesc ne Iur ceea ce gndim, si Iormeaz oamenii lor pe
criteriu de competent si apoi tu devii neIolositor si la un
moment dat, ai dreptul s te ntorci n tar, dar cu ce te ntorci?
Cu epuizare nervoas, cu epuizare psihic, cu epuizare
biologic, cu epuizarea de vrst pentru c treci de o vrst
cnd nu mai dai randament si atunci unde esti bun? Esti bun n
Romnia. eci, pur si simplu, luatj-v lmia c am stors-o.
Sau, luati-v pmntul c am strns recolta.
1
Psalm 33, 10.
130 103
Familia crestin mai are intelectualii de:interesati. Ati
vzut ce au reusit institutiile superioare pentru institutiile din
subordine - nota de la bacalaureat s conteze n media de
intrare la Iacultate si atunci elevul nvat numai pentru nota de
la Iacultate si pentru bacalaureat si restul materiilor scad ca
randament si competent. Apoi, media de peste ani, s Iie o
not pentru media de la bacalaureat si intrarea la Iacultate si
atunci notele s Iie artiIiciale, s nu mai Iie toate n mod
natural si pe competent.
Cnd a spus c se poate intra la Iacultate pe baz de
dosar, n acest caz un 10 dintr-un liceu de specialitate, cum ar
Ii liceele de gradul sau colegiile judetului nu se potrivesc cu
toate scolile de la tar, unde se poate pune tot 10 dar la nivelul
de scoal de sat si cnd vii n oras si ocupi pe baz de dosar
un loc, urmtoarele 300-500 de locuri la Iacultate sunt cu
tax, nu mai este un nivel valoric real.
Pentru cel care a pltit tax, indiIerent c nvat sau
nu nvat, proIesorii trebuie s devin ngduitori cu el pentru
c el d o tax. si pericliteaz si proIesorul locul de munc
dac nu are numrul de oameni la tax, si pericliteaz si
colegiul sau Iacultatea respectiv numrul de proIesori pentru
c nu au numrul de studenti si atunci se merge pe un lant al
slbiciunilor care nu tine de protectia social, ci tine de
Ministerul Educatiei.
Vrei standard si perIormante, te lauzi c ai schimbat
un ministru si ai pus unul cu legi aspre, nu de legi aspre este
nevoie ci de legea competen(ei. ac este nevoie ca un elev
s Iie pregtit, el poate s dea examene si din n ani. Poate
s dea examen la intrarea n clasa , dup grupa pregtitoare,
poate da examen n clasa a V-a pentru intrarea n clasa a V-a,
poate da n clasa a VU-a pentru intrarea la liceu, poate da n
clasa a X-a pentru intrarea la specialitatea de liceu, poate da la
intrarea n Iacultate, poate da la jumtatea Iaculttii, dac e
nevoie, poate da la sIrsitul Iaculttii.
Cu ct vor Ii examenele mai dese, mai obiective, vor
Ii mai eIiciente si vom avea proIesionisti mai buni asa cum
sunt olimpicii, elitele sau clasele de Irunte, cum se spune,
pentru c avem, englez intensiv, biologie intensiv, chimie
intensiv, ceea ce nseamn obiecte de baz. n momentul n
care am un liceu de muzic, perIormanta e muzica, m axez
pe ceea ce tine de cultur si art; este de sport, m axez pe
ceea ce tine de perIormant n sport si n modul acesta
reusesti s dezvolti scoli pentru Iormarea de proIesionisti buni
n toate domeniile. La Iel se pune problema si n cazul scolilor
proIesionale si de meserii.
Mircea Platon, romn plecat n strintate la studii,
spunea: Scoala romneasc este multumit c nimeni nu-si
mai d interesul s aduc un plus de perIormant, toat lumea
se multumeste cu ceea ce este, atunci automat scade si
nivelul, si vorba romnului rmne valabil, las c e bine
asa, c se poate si mai ru. Ori, cnd pleci de la acest nivel, nu
mai trebuie s urci nici o treapt, podiumul are o singur
treapt, de la locul pn la ultimul loc, toti sunt una, iar
psalmistul avid, care este cel mai n drept si n msur s
dea tonul acestei idei, a spus: Cand se ridic sus oamenii de
nimic, nelegiuitii miun pretutindeni
109
. e ce
spun lucrul acesta?
n momentul n care ntr-o scoal, proIesorul nu este
pltit cum trebuie, el st n nvtmnt si va preda dup
remuneratia primit. M pltesti, mi dau interesul. Nu m
pltesti, dau o lucrare de control, mai dau o lucrare de
veriIicare si am ncheiat media. Nu m intereseaz ce stie
elevul. e 500 de lei m pltesti, de 500 de lei ti muncesc.
Medicul st ntr-un spital. ntre medic si preot este o
singur diIerent, medicul dezleag durerea, preotul dezleag
pcatele. n momentul n care Hristos Si-a spus doctor al
suIletului si al trupului, arat clar c este si medic si preot.
Preotul bun poate Ii un medic bun si medicul bun poate Ii un
preot bun. Pentru c numai dac lum modelul lui Luca al
Crimeii, cel care opera n sala de operatii cu icoana sau mai
avea acel ritual de a Iace cteva metanii sau rugciuni, nct
10 101
unii din sistemul de atunci l considerau anormal, dar el nu
intra n sala de operatii Iar credinta c umnezeu e cu el si
lucreaz cot la cot. Cnd a venit ordin de la regimul comunist
s-i scoat icoana din sala de operatii si s nu mai aib voie s
Iie candela aprins, a spus asa: Cu ajutorul lui umnezeu,
chiar de voi muri de Ioame sau chiar de voi Iace o munc de
jos, eu nu voi mai opera niciodat si nu a mai operat niciodat
de atunci. A spus: Eu tai, dar umnezeu nsntoseste si
vindec. eci cnd tu te lupti s Iormezi un asemenea medic
si s-1 aduci la isemenea standard nct el s lucreze mn n
mn cu uhul SInt si cu umnezeu, acela nu este un
medic, acela :ste un geniu, acela este un preot medic, pentru
c medicul xedincios va avea cea mai mare perIormant n
institutia n are si desIsoar activitatea, Iie c este ORL-ist,
ardiolog, internist sau ortoped sau este chirurg.
Un medic nu trebuie neaprat s taie ca s Iie bun.
kdevratii medici se uitau la om si i spuneau boala dup
iscare, dup chip, dup modul de maniIestare, dup iloarea
ochilor, dup culoarea Ietei, dup mimic, dup ;stic, dup tot
ce vrei. Adic un medic adevrat te citeste im citeste
duhovnicul pcatele.
2. CupCu in afara famidei
Triti ca oamenii liberi, dar nu ca i cum ati avea
libertatea drept acopermant al ruttii, ci ca robi
ai lui Dumne:eu ( Petru 2, 16).
a. Concubinaul
Gra(ia: E bine c multe persoane preIer concubinajul Iamiliei
si consider c o hrtie nu-i Iace mai Iericiti? Printele
Calistrat: Aici este o greseal a statului, categoric, declarat si
aprobat prin legile n vigoare, cstoria de prob i se mai
spune. ar toate locatiile de distractie, restaurante, sli de
nunt si tot Ielul locuri Irumos amenajate unde tinerii si Iac
ceremonia pmnteasc a petrecerii de nunt, sunt nchiriate cu
un an nainte si n Iiecare duminic se Iac n biseric cununii si
botezuri, eu cred c aceast lege va pica de la sine. Ea poate s
nlesneasc o viat usoar si moravuri stricate unor oameni Iar
Irica lui umnezeu, pentru c cei care sunt oameni adevrati,
crestini adevrati, indiIerent c ntrzie sau amn, ei vor Iace
cununia. n general, eu sunt adeptul acestor Iamilii si cnd am
prins doi tineri care au si copii si sunt necununati, imediat am
cutat dou inele, i-am pus n genunchi si am citit cununia.
Plecati acas cununati, Iar s stau la discutii prea multe. Nu
avem nasi. Gsim noi o pereche de oameni care stau degeaba.
Si i Iac nasi de serviciu, se cheam.
107 101
Consider tot o Iapt naintea lui umnezeu, Iar bani,
Iar nimic. up aceea se duc ei si si legiIereaz celelalte
cnd au timp. Si-or lua ei colaci si lumnri si rochii si le-or da
de poman unde stiu ei. Aici este rolul Bisericii, cateheza
preotului e cea mai important, iar lng cateheza preotului
este educatia din Iamilie. ac este o mam generoas, dac
este un tat perseverent, s stiti c tinerii se vor cstori. Eu le-
am spus permanent, nu stati asa c e o rusine. Si s stiti c s-a
prins, a lucrat asupra tinerilor. Unii au venit s m ntrebe dac
nu cunosc un nnas, unii au venit s m ntrebe dac e scump
o cununie, unii au venit s m ntrebe unde s o Iac la un
preot mai ngduitor, adic s nu le ia o sum prea mare, m
rog, mruntisuri. n general, s stiti c noi orice prindem la
spovedit si gsim n neornduial nu lsm n neornduial.
Este de datoria pstorilor s aib grij de turm. Pentru c, s
stiti, exist concubinaje dar nu depsesc numrul de Iamilii.
Tot Iamilia primeaz n societate. Unde te duci pe
strad vezi mam, tat cu un copil, deci nu stau asa pentru c
duneaz si copiilor. Aceste concubinaje nu duc dect la
delincventa juvenil.
110
Noi le spunem copii din Ilori. Ei nu
sunt copii din Ilori, sunt copii din dezordine si asta nu e bine
pentru acel copil. Fiecare copil se naste cu o bucat de pine
subsioar si cu norocul lui, asa c nu va pieri nimeni de Ioame.
Societatea nc se ocup de lucrul acesta, unii mai nIiaz, unii
cresc la stat dar trieste toat lumea. Nu am ajuns la Iorma
slbatic de canibalism s eutanasiem copiii sau s Iacem
microcezariene sau lucruri urcioase care s supere pe
umnezeu.
b. Concubinaul yi cstoria de prob
n momentul n care ei nu tin cont de acest cuvnt
dumnezeiesc, apare ceea ce ne-a druit nou societatea prin
legile civile - concubinajul si cstoria de prob. Chiar o mam
a ndrznit ntr-una dintre discutiile pe care le aveam, s
Ioloseasc acel termen:
- Printe, vreau s Iac un pomelnic pentru Iiica mea
pentru c a stat n probe 5 ani cu cineva si nu s-au potrivit si eu
vreau s se cstoreasc.
- La cine v reIeriti c a stat n probe?
- La Iiica mea.
- Am crezut c ati avut vreun animal ceva de
companie.
mi era mie jen ca mama s vin s spun asemenea
lucruri despre Iiica ei. Ca si cum, ia marIa aceasta, Ioloseste-o,
dac e bun e bun, dac e rea, arunc-o. Nu e posibil. Aceasta
nu este o temelie sntoas a cununiei si atunci dm din
dragostea dumnezeiasc care st la baza Tainei Cununiei, n
dragostea eros, n dezmtul sexual pe care noi l vedem n jurul
nostru necomentat. Adic e suIicient s lsm mintea si
imaginatia prin ratiune s alunece si s ne nchipuim toat
mizeria acestei lumi, tot ce se ntmpl n jurul nostru.
109 101
Chiar i spuneam cuiva ntr-o zi, c m-a ntrebat ct de
bun este umnezeu. Cine poate s dea dimensiunea acestei
buntti? I-am explicat asa: Gndeste-te la dou lucruri, nu
numai ct este de bun, ci si ct este de puternic. Ca s suporti
pcatele la 6 miliarde de oameni pe glob ntr-o or, ntr-o zi,
ntr-o lun, ntr-un an, dar s ai puterea n aceeasi clip prin
harul SIintei Liturghii si prin jertIa adus la altar, prin jertIa
nesngeroas, euharistic s le si stergi si s le si uiti! e asta e
umnezeu, c spune asa: Att de mult iubeste umnezeu
lumea nct ar putea s o piard, nu vrea s o piard ci vrea s o
mntuiasc, asa a spus: Eu nu am venit s pierd lumea, ci s o
mntuiesc.
lu

Primul rezultat al acestor stri de lucruri este cstoria
iresponsabil, apoi, acest patriarhat si matriarhat care duce la
disensiunea din Iamilie si creeaz conIlictul individual. Si acest
conIlict individual cum este? ac ati vzut vreodat iarna,
bulgrele de gheat, l iei si-1 dai prin zpad, Iaci un bulgras
si i dai drumul din deal n vale. Prin depunerea de zpad
devine tot mai mare, dar nu numai c devine mai mare, devine
si periculos, pentru c n momentul n care am aruncat un
bulgre mic de zpad, pot s lovesc pe cineva si s
zmbeasc, dar n momentul n care este mai mare si mai greu,
lovitura poate Ii mortal. Asemenea lucruri se ntmpl n
cstorie.
La conIlict individual se adaug Iactorii de conIlict. Si
ce apare n Iactorii de conIlict? Elementele prezumtive si
aprtorii din partea sotiei si elementele prezumtive si aprare
din partea sotului, a ginerelui. Si atunci ce se ntmpl? Acest
conIlict se mreste la scar larg prin supradimensionarea unor
conIlicte minore din Iamilie.
ac Pavel a spus: n momentul n care aveti nvttorii
vostri si printi, nu aveti mai multi dect unul, Cel care v-a
nscut din duh, Hristos si acesta v-a druit printii spirituali.
Pi, te duci si te sItuiesti cu printii spirituali care sunt neutri,
nu te mai duci la mama si la tata s te sItuiasc pentru c
atunci deja calci cuvntul Scripturii. Tu ce mai cauti din nou n
elementul Iamilial dac tu ai ntemeiat noua Iamilie? Nu poti s
unesti aceeasi greutate cu aceleasi simtminte. Trebuie un
simtmnt neutru care s analizeze situatia exact cum spunea
Printele Cleopa: Fa( de cei care se ceart s ai inim de
mam dar s ai atitudine de udector, iar Iat de cei care nu
primesc cuvntul lui umnezeu, este n Scriptur spus lucrul
acesta: n momentul n care cineva nu doreste s asculte
cuvntul SIintei Scripturi si povata pe care i-o dai, s-1 certi
ntre tine si el. ac s-a ndreptat l-ai cstigat, dac nu, mai
chemi 2-3 de Iat cu care s-1 certi si s-1 ndemni, iar dac nu
s-a ndreptat, l spui soborului sau bisericii. ac nici asa nu s-
a ndreptat, atunci, n clipa aceea el ti devine pgn si vames:
Biete, Ia cum te lumineaz umnezeu! Nu mai stai s iei
atitudine.
Aici e atitudinea printilor, aici e vorba de dreapta
socoteal n iubire: ac tinem minte pn prin anii 1980,
desIacem dou timpuri istorice, timpul comunist cu reguli mai
stricte si cel democratic cu reguli mai usor de abordat, mai
permisibile. Si spunea mama ctre Iat: Nu m intereseaz, te-
ai cstorit, te duci acolo la brbatul tu, l rabzi, l asculti, te
supui si Iaci ce se Iace n casa aceea. Te-am nvtat de toate,
mergi si Ia tot ce stii si stai acolo, de asta te-ai mritat.
c. Concubinaul sau dragostea neasumat Gra(ia: Am gsit
pe un site Iormularea concubinajul sau dragostea neasumat.
up ceea ce citim n Scriptur, chiar crti de psihologie dac
am citi, dragostea implic de la sine asumare, dac nu se asum
dragostea, ea nici nu exist. Atunci, concubinajul nu se bazeaz
pe dragoste sau nu implic dragostea, ci numai Iamilia. E
corect? Printele Calistrat: Rspunsul l aveti n SInta
Scriptur: Cel ce desIrneaz s Iie ucis cu pietre n aIara
cettii. Ce a
spus Mntuitorul Iemeii desIrnate cnd a Iost prins n
11?
1
Psalm 33, 10.
130 113
desIrnare? Iertate iti sunt pcatele tale, dar s nu mai gresesti!
Nu exist asa ceva. Concubinaul este desfru, este Iorma
individual imoral admis ntr-o societate, Iie c e prin lege,
Iie c e consimtit, de la individ la individ, dar care nu justiIic
nimic. Pe umnezeu nu-L convinge n nici un Iel Iorma noastr
de maniIestare biologic. Spune categoric n Psalmi: Oameni i
dobitoace vei mantui,
113
oamne. Oamenii sunt cei care se
lupt cu legea si o pstreaz. obitoace sunt oameni care cad,
totusi constientizeaz si se ridic. Rspunsul este categoric:
Stop si ridicare. Neaprat ntoarcerea la adevr, nu exist
altIel.
Stiti cum exist concubinajul? Scrie n Canoane. ac
doi oameni se iau mpreun pentru ajutor dar s nu pctuiasc
trupeste, ci trind n curtenie, pot vietui mpreun. Acesta e
concubinajul dac nu vrea s se cstoreasc si vor s Iie de
ajutor unul pentru altul. ar spune acolo, s triasc Iiecare n
patul lui, adic s nu Iie plcerea si poIta. Atunci este admis.
Aceasta e Iorma prieteneasc, dac vreti, a acelei dragoste
neasumate. Gra(ia: Este posibil ca asa pretinsa dragostea s
dureze de la un moment pn la un moment si apoi se ncheie,
apoi dragostea se maniIest ctre altcineva? Printele
Calistrat: Stiu unde ati vrut s mergeti cu ntrebarea. V dau
rspunsul n alt mod. Ce Iace ascetul pentru a dobndi dulceata
rugciunii? Se roag nencetat. Ce Iace atletul pentru
dobndirea medaliei? Se antreneaz nencetat. Ce Iace
proIesorul pentru a se perIectiona? nvat tot timpul, nvat pe
altii nvtnd si pentru sine. Ce Iace medicul ca s se
specializeze? Practic tot timpul ca s fie ct mai bun si si
mbogteste cunostinta. Asa este si n dragoste. Cu ct exist
mai mult tandrete care nseamn credint, iubire, ncredere, cu
att dragostea e mai trainic. Cu ct dispar aceste trei
maniIestri umane, apare nstrinarea ntre cei doi.
ragostea dumnezeiasc nu implic dect dorul de cer
si se exclude o apropiere nebinecuvntat Iat de o alt
persoan. ragostea agapis nseamn ntrajutorare si aceea e
mil, nu Iace parte din subiectul nostru. ar dragostea de care
vorbim noi, erosul acesta dintre oameni (brbat si Iemeie),
transIormat duhovniceste prin Taina Nuntii n Iamilie trebuie
gndit numai sub forma ncrederii totale, a ndejdii totale si
a iubirii totale. Apostolul Pavel a spus: Dragostea nu cade
niciodat."
27
A artat de ce nu cade, pentru c rabd totul,
poate Ii si greu cnd iubesti: suIer totul, crede totul, tolereaz
totul (toleranta n sensul crestin, nu toleranta n sensul
obraznic). Spune, voi cei tari s purtati neputinta celor slabi,
115

s mpliniti legea lui Hristos, nu pizmuindu-v unii pe altii, ci
iubindu-v unii pe altii
28
. Acestea sunt sensurile dragostei.
27
1 Corinteni 13,8.
28
oan 13,3-35.
113
Nu exist ndreptarea dragostei ctre altcineva, acela
este consum erotic. Acela nici la sentimente nu intr. Tu nu
po(i s iubeyti o alt persoan. Mi-a plcut o Iraz IilosoIic
dintr-un pasaj conIucianist: Cum poti s iubeti pe cineva cand
nu ai inteles tu ce e dragostea? Nu ai cum. Nu a existat
niciodat. SIntul Maxim Mrturisitorul d o deIinitie
uimitoare a dragostei: Cine nu a iubit o clip nu a iubit
niciodat
U1
Atunci ce Iacem? Nu exist asa ceva. Astzi sunt 3
Iactori: nepotrivirea de caracter, nentelegerea si lipsa de
comunicare, spun ei la tribunal ca s divorteze. Nu este un
rspuns. Aceasta este o scuz, dar care n ziua udec(ii va fi
act provocator al mniei Iui Dumnezeu asupra noastr.
Pentru c pe umnezeu nu-L vom convinge de ce nu am
comunicat, ne va ntreba ce am fcut s putem comunica. Si
noi nu am Icut nimic. Am vzut alt Iemeie mai Irumoas si
am poItit-o pe aceea. Scriptura ce spune? Fratilor, nu v
aruncati in negrif c pcatele cu gandul ar fi uoare
ll8
Numai
dac ai vzut Iemeie si ai poItit-o ai preacurvit si dac l-ai urt
pe Iratele si nu l-ai iubit, pcat de moarte ai svrsit, deci ai
ucis. Gra(ia: Comunicarea este verbal si oon-verbal.
Printele Calistrat: a, comunicarea este si de natur
suIleteasc. Oamenii se simt si se atrag nu e neaprat necesar
s vorbeasc. Este limbajul ochilor, este limbajul miscrilor,
este limbajul comunicrii din toate punctele de vedere, nu
numai acustic.
Gra(ia: Persoanele care sunt credincioase si au o rnduial de
rugciune, spun de multe ori te simt n rugciune. Persoane
care nu s-au vzut ani de zile nu au simtit acea desprtire de a
se vedea Iizic.
Printele Calistrat: V spun o ntmplare c erati aici cnd
am nceput discutia. Acum 2 zile m gndeam la o persoan pe
care nu o vzusem de 2 sau 3 ani si ieri Icnd proscomidia am
pus prticele si azi a venit s aduc pomelnic.
Gra(ia: Si pe noi ne-ati chemat asa alt dat. Printele
Calistrat: a. Noi nu avem o deIinitie a termenului de
comunicare. Unii spun telepatie, unii spun intuitie, tot Ielul de
deIinitii. Nu. Comunicarea este convorbirea tainic cu
Dumnezeu yi ntre semeni. Cum Iceau sIintii de stiau unul
despre cellalt de la distant Iar s se vad? Numai prin duh.
Comunicarea este n primul rnd duhovniceasc. ac ea
exist duhovniceste, celelalte se adaug vou. Nu spune
Mntuitorul? Cutati imprtia lui Dumne:eu i dreptatea Lui
c toate celelalte
119
vi se adaug vou. d.
Uniunea consensual
Gra(ia: Familia, asa cum o presupune ortodoxia, implic o
comuniune ntre soti pe toate planurile. Opusul era
concubinajul dar mai nou, considerndu-se cumva peiorativ, s-
a nlocuit termenul de concubinaj cu Iormularea uniune
consensual. Familia ortodox implic uniunea consensual
bazat pe o comuniune pe toate planurile dar nsotit de Taina
Cununiei. Fr Taina Cununiei, o simpl uniune consensual ar
Ii doar o parte dintr-un ntreg. Atunci, putem considera c
aceast uniune consensual e acelasi lucru cu Iamilia, c
suntem n bun rnduial si copiii nscuti din aceste uniuni
consensuale sunt la Iel spiritual si chiar suIleteste cu cei
crescuti n Iamilia ortodox crestin traditional?
115 101
Printele Calistrat: Rspunsul l-ati dat tot dumneavoastr, n
momentul n care vorbim de uniune consensual si de Iamilie,
categoric vorbim de dou lucruri diIerite. Este una s Iii sub
binecuvntarea harului uhului SIant si sub cuvntul
Evangheliei si s Iii Iamilie binecuvntat, ceea ce nseamn
sot si sotie si este altceva s Iii n desIrnare. Evanghelia spune
asa: S nu svareti adulter. Ce nseamn adulter? A tri cu
o Iemeie nelegitim. ndiIerent, c scopul este nasterea de Iii, c
este dragostea, c este bucuria, c este ntelegerea, c este
intentia bun, c este educatia, nu putem vorbi de o Iamilie.
Noi Iolosim termenul modern de cuplu, dar este un cuplu de
desIrnati. Acesta este rspunsul. Cuvntul concubinaj este un
cuvnt modern, Iormularea ,Iamilie de prob" este modern,
,uniunea consensual" e Iormulare nou, dar nu schimb cu
nimic Iondul problemei. Ascunde imaginea, adic nu-i spui
desIrnat. Este un termen rusinos, dar dac v uitati n
Scriptur asa spune: S nu svareti adulter. n momentul n
care ai svrsit adulter, nseamn c tu ai cunoscut deja o
Iemeie. eci ai Iost cstorit, nseamn c tu ai umblat si cu
alt Iemeie.
n momentul n care tu ti permiti s consumi trupul
altcuiva Ir nici o lege sau n aIara legii, ai czut sub lege si
esti sub pcat, categoric. Rmne Ioarte categoric ideea. Si cel
nscut din desIrnare trebuie botezat, trebuie miruit, trebuie
mprtsit, trebuie integrat n Trupul tainic al Bisericii, deci
trebuie altoit n Hristos dar aceasta nu nseamn c
binecuvntrile harice vor Ii la Iel ca cele din Iamilia crestin.
S ne uitm cine au Iost urmasii lui Avraam si Sara, s
ne uitm cine au Iost copiii lui oachim si Ana, cine au Iost
copiii lui Zaharia si Elisabeta. Din familii binecuvntate au
ieyit oameni binecuvnta(i, iar dac ne uitm de-a lungul
Vechiului Testament, c am avut genealogia Mantuitorului,
29

ati vzut dou lucruri - Mntuitorul a venit pe linia davidic,

29
Matei 1, 1-25.
dar si din oameni vrednici si din oameni pctosi. S-a dat o
nsiruire de Iemei desIrnate pe parcursul genealogiei dar n
acelasi timp s-a dat si neamul oamenilor alesi, chiar asa am
mentionat n predic. Au Iost perioade de 300 sau de 100 de
ani cnd nu a Iost nici un nume, nu au Iost sugestive. Au Iost
oameni obisnuiti.
n momentul n care s-a ridicat o sev sntoas,
Scriptura a mentionat. e ce? Erau preocupati s mearg la
Templu, s-si scrie genealogia, s-si urmreasc urmasii, s-si
urmreasc arborele genealogic, s-si duc mai departe codul
virtutilor Iamiliale, codicele acestea de nume de care s-a Iolosit
si Matei si Marcu si oan au Iost pstrate la Templu de ctre
Iamiliile bine crescute, bine educate si bine intentionate
religios, chiar dac erau mozaici.
n Vechiul Testament nu vorbim de crestinism, ci
vorbim de poporul ales din care a venit Mntuitorul. De Iapt ce
au Icut? Ei au tinut legtura cu Biserica si atunci numele lor a
rmas n cartea vietii, n SInta Scriptur, dac e s o lum asa,
c n cartea lui umnezeu, El stie pe cine a scris si pe cine nu.
e ce nu se pomeneste de Cain, de ce nu se pomeneste de
Lameh, de ce nu se pomeneste de ceilalti? Pentru c nu au Iost
binecuvntati. eci tot ce este nscut din desfrnare,
desfrnare este. Este chiar cuvnt al Scripturii. Ati vzut la un
moment dat ce porunc a dat Moise de la umnezeu pentru cei
ce s-au nchinat vitelului de aur? Au intrat levitii si au ucis tot.
Nu conta, aici nu e legea sentimentului, aici era vorba de legea
scris, era vorba de legea sngelui, era vorba de legea lui
Dumnezeu care venea cu foc din cer. Asa si n Iamilie, focul
se coboar din cer mai devreme sau mai trziu,
independent de voin(a noastr, noi nu stim. Cineva m-a
ntrebat:
- Printe, cu ce sunt condamnati copiii din Iamilii
necredincioase s Iie pedepsiti de umnezeu?
- Sunt condamnati prin nsusi Iaptul c s-au nscut
dintr-o asemenea Iamilie, c dac i-ar Ii nscut o Iamilie
116 101
sntoas, poate primeau o alt educatie, o alt hran, o alt
nvttur. Acesta este blestemul n sine, c ei, sracii, au
pierdut binecuvntarea de a Ii din oameni binecuvntati.
1
Psalm 33, 10.
130 117
S-au nscut Iar lucrarea harului. Ei s-au nscut biologic
precum Ipturile care misun n jurul nostru. Pentru c era
Iiresc, nu avea cum s se nasc un om al legii dintr-un om al
frdelegii. Frdelegea e pecetea care ucide.
at ce spune avid, proorocul: !catul meu este
x 122
A

inaintea mea pururea. n momentul n care ai constientizat
pcatul, ai constientizat si greseala. Si s-ar putea ca din Iiul
acela din Iamilie de desIrnati s ias o Iamilie model. ar
cum? Cunoscnd legea, intrnd sub har. ar cine s-1 duc sub
har dac el este blestemat s Iie dintr-o Iamilie care nu stie ce e
harul? Vedeti? Acesta este blestemul, nu c are umnezeu
ceva cu noi. O mam vine si aduce un copil la spovedit si
ntreb:
- E al dumneavoastr?
- a, vreau s-1 spovedesc.
- spovedesti, e curat, e cuminte, e educat?
-a.
- Cti aveti?
- Unul.
- Si de ce nu ati mai Icut?
- Stiti, l-am Icut cu tratament. Atta mi-a dat
umnezeu, am mai avut unul, a murit, nu am mai putut naste.
Sunt niste taine ale lui umnezeu. Altul are doi si chiar
trei si toti buni. ar vine cte cineva cu 7, cu 8, cu 10 si ntreb:
- -ati pus la postit?
-Nu.
- -ati pus s se roage?
-Nu.
- ar cum i cresteti asa?
- Sunt multi, mai am timp de asa ceva?
Aici, categoric, legat de uniunea consensual, uitati
unde duce, la societate de consum druit demonului pentru
masina de Icut suIlete ucise pentru iad. Aici demonul lucreaz
n plin. Este ca un virus care contamineaz totul. Tu degeaba
aduci 7 brbati sau 7 Iete n societate dac nu le-ai druit ce e
mai de pret - credinta, dragostea de umnezeu si nu sunt sub
binecuvntarea harului. Ei sunt n aIara legii. Ori cu 7
desIrnate n plus ori cu 7 n minus nu e tot aceea. Ori cu 7
oameni stricati ori Iar 7 oameni stricati nu e tot aceea. E mai
bine o societate s aib oameni de calitate dect mul(ime.
Arsenie Boca a Iolosit un cuvnt exceptional: Nu m
impresionea: multimile, ci calitatea multimii. ac multimea
nu are calitate e zero, e o mas amorIa. Ce spune proIetul?
Toate popoarele inaintea Ta ca o pictur din cad.
30
eci
dac 6 miliarde de oameni naintea lui umnezeu sunt ca o
pictur ntr-o cad n care te speli, s ne gndim ce nsemnm
noi cei necredinciosi n Iata Lui. Nimic.
30
s
a
i
a

0
,

1
5
.
119 101
Ce Irumos rspunde Mntuitorul, vedeti? Aici e marea
art pe care noi n-o ntelegem, uniunea consensual ar trebui
s-si pun urmtoarea ntrebare, c e sub un blestem mai mare
dect l-a avut diavolul. umnezeu putea, cnd au czut ngerii,
s-i Iac s nu existe. ar i-a lsat demoni, i-a lsat n
rzvrtirea lor, i-a lsat s se chinuie, le-a lsat si un iad s aib
unde s se adune. ar uite, ce le spune pctosilor? Le spune
mai ru dect dracilor. ac demonilor le spune, ati vzut, vine
demonul la isus si spune asa: oamne, nu ne chinui mai
inainte de vreme, nu ne trimite in adanc
31
. Se temea de gheena.
ar, de Iapt, l ispitea pe isus s vad dac e Fiul lui
umnezeu, isus le spune: esiti si mergeti. Ei spun: -ne voie
undeva. iavolul este sub un patronaj al milostivirii lui
umnezeu prin Iaptul c le spune: Duceti-v in porci. Putea s
spun, nici acolo c e zidirea mea. Mergeti unde vreti voi.
Putea s spun, iesiti aIar din univers. Putea s le Iac
umnezeu lucrul acesta, s-i scoat n aIara existentei lor, s-i
stearg, s nu existe. Pctosilor, ns, le spune un cuvnt mai

31
M
a
t
e
i

8
,

2
9
;
L
u
c
a
8
,
2
8
.
greu ca diavolilor: Nu v cunosc pe voi.
125
eci pe draci i stia
cine sunt, dar pctosilor le-a spus categoric: Chiar nu v stiu
pe voi. Ei, exist o pedeaps mai mare ca aceasta? Aici duce
uniunea consensual.
Pe cnd, n momentul n care voi sunte(i fii legitimi ai
unui tat legitim, cum pute(i crede c Tatl vostru Care
este bun n ceruri, ar putea da daruri rele fiilor si? S
cear paine i s le dea piatr sau s cear pete i s le dea
arpe. ar voi ri fiind, voi dati daruri bune copiilor votri.
126

eci dac dati daruri bune, druiti-le ceea ce trebuie. n primul
rnd trebuie s le druiasc binecuvntarea. Copiii care nu
sunt nscu(i din binecuvntare sunt sorti(i grelelor
ncercri, grelelor necazuri, grelelor ispitiri ale diavolului si
dac vrem o singur mrturie o si avem.
ov era un om credincios. n Iiecare zi aducea boul de
jertI, nu cumva s Ii gresit mcar cu gndul. ar copiii si
cheIuiau si petreceau. Preotul Eli tinea legea la Templu, pentru
c era slujitorul omnului. Ce Iceau Iiii lui? Mncau carne
jertIit, nu Iceau jertIele, nu se tineau de jertIa Vechiului
Testament. Ce a Icut umnezeu? -a dus n cmpul de lupt,
OIni si Fines s-au bgat repede la sicriul legii s-1 poarte ei pe
umr, au venit Iilistenii, le-au tiat capul, au luat sicriul Legii
in robie
l27
. A venit Eli si nu a ntrebat ce e cu sicriul. Ca s
vedeti unde i era mintea tatlui! Ce Iace OIni si Fines? Ei sunt
cu capurile tiate, nu mai sunt. Si atunci a czut jos si a murit.
e ce? -a spus umnezeu prin Samuel: Cnd ti voi vorbi eu,
ti vor trosni urechile. El ce le spunea Iiilor? Ce aud eu e bine.
Asa si aici. Societatea tace si acoper sub diIerite
Iorme Iie legale, Iie morale, Iie sociale. Nu conteaz Iorma, si
plasamentul e o Iorm, si paternitatea e o Iorm si Iamilia
monoparental. Toate sunt o Iorm. Familia unic, mam sau
tat liber, care creste un copil prin ncredintare, delincvent se
cheam. Pentru c Ir mam si Ir tat, un copil nu creste
cum trebuie. Cnd soarta rnduieyte ca unul dintre prin(i
s fie chemat la cele veynice, Dumnezeu pune darul acolo.
125
Matei 25, 12.
l26
Luca 11, 11-
13.
120 101
ar n momentul n care printii se despart singuri de capul
lor, din orgolii, acolo umnezeu nu mai pune darul. in
contra, ia darul yi trimite necazul pentru ca s trezeasc la
realitate greseala.
e aceea, prima datorie pe care o au prin(ii fa( de
copii este s-i uneasc cu Dumnezeu, nu cu societatea. Noi i
dm la cmin la 2 ani si la 7 ani spunem unde sunt cei 7 ani de
acas? Nu mai sunt cei 7 ani de acas, pentru c v spuneam
cnd am discutat, Apostolul Pavel are n Epistole un capitol
ntreg, o epistol ntreag
128
despre ceea ce este Iamilia, cum
s Iie sotul, cum s Iie sotia, cum s Iie copiii, cum s se
tolereze, cum s se mpace, cum s se roage, cum s se
nchine, cum s se pstreze curati, cum s triasc mpreun,
tot, tot, tot. V-am spus, cred c dup acel
127
1 Regi 5,1-2 s.a.
128
1 Corinteni, Cap. 7, vezi nota 53.
121 101
motto Irumos, aceasta trebuie s Iie prima trimitere si
nceputul acestei lucrri si discutii a noastre. Pavel este
emblema - cum trebuie s fie familia Ce Irumos i spune el
Ietei! Bine e s se mrite, dar stiind c sunt greutti, mai bine
s rmn asa. Adic cine poate, s o Iac dar cine nu, s nu
ndrzneasc, c aceasta nu e o tain de glum.
Cu privire la unele esecuri n cadrul Iamiliei, chiar si
noi preotii spunem cteodat: Las, c nu e nceputul cu tine! E
adevrat, dar tu eyti un continuator al acelui nceput ru, si
dup tine vor mai veni altii. Aceasta nseamn c rstignirea
Mntuitorului a Iost o epopee sau a Iost un act de mare noblete
pentru a arta lumii c se poate Mntuitorul rstigni, Iolosul ei
nu se culege prin acte. El vine si ti aduce suIerinta, mntuirea,
bucuria, iertarea la cruce, dragostea, pn si trecerea prin
moarte cu pasiune: Doamne, treac paharul acesta, dar fie
voia 7a!
129

ar pe tine nu te aIecteaz cu nimic, nu te misc cu
nimic. Tu privesti aceast jertIa a umanittii, aceast rstignire
a Fiului lui umnezeu ca pe ceva normal. ,a, mi se cuvenea,
ce avea de Icut altceva dect s Se rstigneasc?!" Urmrile
sunt mai grave c tu esti un continuator al legilor udei. Noi
suntem captul Iuniei de care s-a spnzurat uda si vom
spnzura n continuare suIlet dup suIlet ntr-o cdere continu,
dac societatea nu alege s se supun Evangheliei.
Ati vzut, care este boala secolului n momentul de
Iat? Este nencrederea. Pe ce se ntemeiaz cstoria? Pe
ncredere. A doua, ura. Pe ce se ntemeiaz cstoria? Pe
dragoste. Si a treia, ndejdea, care nu mai exist nicieri. ,Ce
s stau s rabd?" Rabd pentru Hristos c si El a rbdat, rabd
pentru sIinti c si ei au rbdat, rabd pentru
29
Luca 22, 2; Matei 26, 39, 2.
tot neamul Vechiului Testament prin care a venit Hristos si
care au rbdat si au asteptat zorile mntuirii si atunci sigur c
vei Ii ncununat. Nu spune Apostolul Pavel: Cine nu lupt dup
legile focului nici nu ia cununa?
32
ar n momentul n care
Iamilia rmne la rang de Tain, starea de lucruri se va
schimba. Am duhovnici buni, schimb Iata lumii, am mame
bune, am duhovnici buni. eci e un lan( al slbiciunilor.
Si atunci, Iinalul dramatic al acestei consensualitti
Iamiliale duce ntr-un singur punct, Mntuitorul a spus
categoric: Cine nu este cu Mine este impotriva Mea,
33
iar cine
calc o iot sau o cirt din lege vrednic este de gheen}
32
Stiti
ce nseamn iota sau cirta? Sunt dou semne mici pe care le
puneau la textul masoretic si dac un singur punct l greseai sau
o virgul, schimbai sensul acelui cuvntul si al Irazei ntregi.
Att de Iin a artat Mntruitorul c este pzirea legii, ct un
punct din acela, care la prima vedere cnd te uiti nici nu stii ce
nseamn.
32
Timotei; 2, 5.
33
Matei 12, 30.
113
Lucrurile nu pot merge bine n momentul n care tu
calci grosolan Taina si spui: ,ar de ce trebuie s triesc
cununat?" Am s v dau mrturii. Stiti ce au spus oamenii la
spovedit? ,Printe, noi de cnd ne-am cununat ne merge ru,
ct am stat n concubinaj nu ne-a mers asa." Zic: ,Vedeti? Ati
Icut mare greseal c v-ati cstorit. Trebuia s mai stati sub
aripa diavolului nc ctiva ani ca s Iiti siguri c iadul v este
asigurat. ar nu v-ati pus ntrebarea c satana vznd c ati luat
calea dreptei credinte, anume v bate rzboi ca s v
destabilizeze si acuma trebuie s fi(i mai categorici, mai
rbdtori yi mai uni(i pn treceti etapa, c dup aceea totul
va Il bine?" ,Nu, Printe, v spunem noi, de cnd ne-am
cununat ne merge ru." Si sigur, atunci, stm consensual. Eu
aduc pine, tu aduci carne, tu speli vasele, eu mtur prin cas, e
o Iamilie grozav. ,Vii tu cu 3 copii din alt parte, mai vin eu
cu 2 din alt parte, mai Iacem si noi 3, stiti proverbul popular,
ai ti cu ai nostri i bat pe ai mei si e mare rzboi." Gra(ia:
Copilul nscut din uniune consensual sau pur si simplu c o
Iemeie doreste s Iac un copil care nu va avea tat niciodat, e
botezat, e miruit, e mprtsit si cumva, printii, mamele n
special ale acestor copii care pornesc pe o oarecare rnduial si
legtur cu biserica, pot considera c aceste binecuvntri se
rsIrng si asupra printilor si atunci ei si legitimeaz cumva
aceast existent Ir cununie?
Printele Calistrat: umnezeu ridic blestemul care e asupra
lor dar nu-i legitimeaz pe printi. Copiii, cnd vor Ii mari, sunt
obligati la rndul lor s intre n sensul Iiresc al legii, deci s
ntemeieze o Iamilie, aceasta este tinta, asa spune si etica
crestin. Herman Tristram Engelhardt care a scris Bioetica
m
,
legat si de conceptie si de Iamilie si de tot, arat categoric -
adevrata Iamilie dup umnezeu este aceea n care exist si
mama si tata. Chiar si aceste metode, Iie c este un copil nscut
artiIicial, c este din vitro, scopul scuz mijloacele, dar ele nu
sunt dup lege.
Cineva m-a ntrebat: ,Si dac totusi cineva insist si
vrea copil si l obtine, este pcat?" C l obtine nu e nici un
pcat, dar nu stim ct de mult si umnezeu l-a dorit pe copilul
acela. ar Iaptul c a ngduit ca prin aceast tehnic s se Iac
un copil, este categoric c umnezeu nu va Ii mpotriv, dar
depinde de tine cum l vei educa. Pentru c, vedeti, s-ar putea
asa, Scriptura d rspunsul: !rintii mnanc agurid, dar
copiilor li se vor strepe:i dintii.
3
Acei copii vor avea niste
e
z
e
c
h
i
e
l

1
8
,

2
;

e
r
e
m
i
a

3
1
,

2
9
;

L
e
v
113
ncercri din pricina hazardului printilor. S nu cread
prin(ii c pctuiesc yi copiii scap de niyte pedepse. Se
rsIrng automat asupra copiilor. Noi nu le ntelegem.
Ati vzut c n general noi judecm asa: ,Cum poate
umnezeu s Iac asa o nedreptate? Cum poate umnezeu s
ia asa o decizie?" Nu o ia umnezeu, nu. Noi o lum. ar de
ce o lum? C nu suntem luminati. Att de apsat trebuie s
spunem aceast rugciune, nct s simtim c n inim se Iace
gaur cnd spunem: Jino i Te slluiete intru noi i
curtete toat spurcciunea i mntuiete sufletele noastre.
Aceasta e cea mai puternic rugciune. Nu cred c exist mai
mare rugciune ca imprate ceresc, care e miezul tuturor
rugciunilor. Nimic mai concret nu este. Chiar si n Tatl
nostru cnd spunem precum in cer aa i pe pmant, deja e o
ntreag IlosoIie a cerului si a pmntului, dar cnd spunem
Jino i Te slluiete intru noi, e clar c l cere pe umnezeu
n inima noastr, ori acesta e cel mai greu lucru de realizat.
Si atunci, automat, dac o mam sau tat
constientizeaz greseala aceasta si o poate ntr-adevr ndrepta
prin curtenie, prin disciplin moral, prin educatie, prin
spovedanie, prin comuniunea cu Biserica, copilul acela se va

i
t
i
c

2
6
,

2
8
-
3
3
.
1
2
3
putea bucura prin credin( yi prin har de o anumit
binecuvntare, dar dobndit prin osteneal. Haideti s v
explic cum. Eu Iac 10 ani de pregtire si de-abia intru la
Iacultate cu o not de trecere, cu cheltuieli si eIorturi uriase, iar
unul inteligent nu se
113
Mrculet, SteIan, Fundamentele bioeticii cretine sunt Hristos i Sfanta
Treime, n ziarul Lumina, 30 mai 2010.
pregteste, termin liceul, se duce, scrie tot si ia 10. Cam
aceasta este asemnarea. Asa este copilul nscut sub lege: trece
examenul. Exact cum spune, duhul suIl unde voieste, dar cel
ce nu are acel suIlu, trebuie s munceasc. e ce spune, celui
ce are i se va mai da, iar celui ce nu are i se ia i ce are
]3i c
'
eci aici e sensul acestei greseli, aici e piedica. Ei vor munci
din greu, din greu, din greu pentru c ei nu au avut parte de
acel suIlu, de acea binecuvntare haric. Nu a existat.
Gra(ia: i pot mntui si pe printi? Printele Calistrat: i pot
mntui, sigur c da, i pot. Gra(ia: eci sansele sunt Ioarte
mari. Printele Calistrat: Sunt sanse, dar .P.S. Mitropolit
Antonie Plmdeal, care mie mi-a plcut ntotdeauna ca
orator si ca gnditor, spunea asa: ,Ct de generosi sunt sIintii,
citind crtile lor, toat lumea se mntuieste, dar real, iadul e
plin. eci s nu uitm c iadul de 7000 de ani nghite suIlete."
e. Familia n unul
Un alt Iactor la care am vrut s ajung este iubirea
irational, iresponsabil sau iubirea Iar dreapt socoteal, este
individualismul familial. n ce const lucrul acesta? Brbatul
spune: Nu m intereseaz, du-te si stai n camera ta, suntem ca
prietenii, noi avem grij de copii, dar tu cu mine nu mai ai
absolut nici o legtur. in partea sotiei, a mamei, apare din
nou acelasi limbaj Iamilial individualist in care spune: Nu. m
intereseaz, eu atta, am grij de ;opii, tu ti speli, ti calci, ti
Iaci.
eci la ce se ajunge? Este ceea ce se promoveaz istzi
si n televiziune si n literatur si n viata social si unde vreti.
Ce? Elementul individualist, adic Iamilia n unul. Nu exist
asa ceva. Nu putem avea asa ceva. Este una s ai un element
nonconIormist, un viol si s se nasc un copil sau o aventur
nedorit, necontrolat, negndit si s apar un copil dar cei
doi s aib n vedere Iaptul de unire n scopul Iormrii Iamiliei.
in pcate nu se merge spre aceasta.
Att din partea bietilor ct si din partea Ietelor, se
merge pe individualism, adic, las c mi-e bine singur. ar
acest singur nu are la baz credin(a n Dumnezeu sau
dorin(a de cur(enie sau dorin(a de responsabilitate
moral sau dorin(a de integrare social, ci un individualism
n vederea speculrii si consumrii plcerii n mod voit
libertin,' iresponsabilitatea Iat de absolut orice.
n Iamilie, responsabilitatea se plaseaz pe 3 etape: 1.
Biserica, deci rspunzi n Iata lui umnezeu. 2. Rspunzi n
Iata altarului Iamiliei, a ceea ce se numeste celula de baz a
societtii. 3. Rspunzi n Iata constiintei. Constiint nu mai are
c se duce cu cine vrea si Iace ce vrea, a Iamiliei nu mai are,
altarul l-a desIiintat, n umnezeu nu mai crede si atunci
rezultatul este haosul. Si de ce se urmreste haosul? Ca s
citim n gazetele americane, cum v spuneam si altdat, si n
materialele de propagand pro Iamilie, c se investesc bani
grei pentru a demonstra tinerilor c cele mai bune familii sunt
ntr-adevr cele care se bazeaz pe cur(enie trupeasc, pe
armonie suIleteasc, pe, noi i spunem tandrete. Nu este
tandrete, e vorba de comunicarea compatibil.

127 101
n ziua de astzi, pe lng individualism se mai
practic si consultarea psihologului. Elementul bisericesc
trebuie s Iie aici cu mare luare aminte si s nu conIunde
consultanta duhovniceasc cu spovedania si cu consultatia
psihologic. Zice, m duc la psiholog. Te duci la psiholog, dar
ce Iaci la psiholog? Ce s-ti Iac psihologul? S-ti alimenteze
eul rnit? S-ti dea dreptate si s-ti dea exemple c nu esti
singurul care ai ptit treaba asta?
I. Familia monoparental
Gra(ia: Este acuma o mod n rndul persoanelor tinere, nu s
se cstoreasc s ntemeieze o Iamilie, ci s Iac un :opil,
neaprat s Iac un copil, nu are important cu cine, ~ Iie un
brbat bogat cu care s Iac un copil. Ce sanse are s Iie un om
integru un asemenea copil? Printele Calistrat: Aici
problema este putin mai Iin si ;ste putin mai delicat. Am s
v explic de ce. n primul nd la baza acestei ntmplri pe
care ati amintit-o st iltceva, nesiguranta n semenul de lng
tine. Foarte multe emei ajung la o vrst naintat si noi stim
c o Iemeie lup o vrst anume nu mai poate s Iie mam, si
pierde icele calitti biologice de a putea Ii purttoare de prunc
si 'ecurg din disperare la acest lucru.
ac a cutat s ntemeieze o Iamilie bun si nu a eusit,
e mai putin condamnabil. ac s-a ntmplat s stea ;u cineva
din neatentie, din nestiint si a rmas gravid, nai bine este s-
1 pstreze dect s-1 ucid, pentru c ivortul e un pcat Ioarte
mare naintea lui umnezeu. ac ) Iace n mod voluntar, Ir
nici o tragere de inim, adic i-a dorit si nu a putut, a ncercat
si nu a Iost nici o sans, :ste scuzabil, s spui, da, nu a avut
noroc, cum spunem noi n termeni populari, adic nu i-a surs
viata s aib un uplu, s Iie cstorit.
ar cnd o Iace din emIaz, adic din mndrie, din
eribilism, de a crea impresie si de a crea o imagine de
iersonalitate, aici este o adevrat catastroI pentru c nu ste
corect lucrul acesta nu neaprat din punct de vedere 'isericesc.
Nu-1 condamnm din punct de vedere bisericesc.
in punct de vedere bisericesc, acolo este desIru. Nu asta este
condamnabil, s spunem c intr n Iirescul lucrurilor. Este
condamnabil faptul c subestimezi sau distrugi valoarea
familiei. Tu dai un model n care arti c Iamilia nu este o
necesitate, c tu poti s te descurci singur s cresti un copil.
Ei, asta nu este corect. Sansa nu ti-a surs n viat si ai avut un
esec si ai rmas gravid si nu ai Iamilie dar esti multumit c
ai Icut un copil. Ati sesizat un lucru Ioarte bun, o nuant
subtire, ,cu un brbat bogat", adic vrea s aib un statut. Nici
asta nu-i corect. Tu, dac doresti copilul acela cu adevrat, Ia-1
pentru suIletul tu si pentru a Ii mam, dac tot s-a ntmplat,
dar nu pentru a santaja mai trziu pe cineva si a-1 tr prin
procese, doar de dragul s ai tu un titlu, s ai tu un nume. ,Stii
tu cine e doamna cutare?" ,Ce se ntmpl?" Aici statul a
intervenit cu o greseal pe care trebuie s si-o asume. Stiti c
s-a votat prin lege, eu nu mai stiu exact din ce an, cstoria de
prob. Aceasta este o Iorm de harem mascat.
egeaba ne credem noi ortodocsi, degeaba ne batem
cu pumnul n piept si spunem ,Mire Tain in Hristos i in
Biseric",
35
sau ,s-ti iubeti femeia cum a iubit Hristos
Biserica",
36
pentru c aici este vorba direct de btaie de joc. A
mai si dat legea c dac st concubina unu sau 5 ani cu tine si
divorteaz are dreptul si la lucrurile tale, pentru c a stat cu
tine, ca o dot de ntretinere s.a.m.d. Nu este corect.
35
EIeseni 5, 32.
36
EIeseni 5, 25.
129 101
Atta timp ct tu ai scos violul si a desIrul de sub lege
si ai dat libertate desIrului, vei avea si acest produs al
societtii: copilul al crui tat este absent n viata copilului.
Aici distrugi personalitatea unui copil, el poate Ii un om cu
calitti. umnezeu pune haruri n necazuri, cum se spune, dar
i distrugi statutul social pentru c oricine va spune c nu are
tat. ,Cine e tatl tu?" Nu are tat. Nu are, cum s nu aib
tat? Este un tat, dar este un tat iresponsabil sau este un tat
incorect. i lipseste bunul simt, ca s spunem asa, pentru c nu
este corect s distrugem.
Bioetica crestin a lui Engelhardt
138
spune categoric,
,dragostea implic angajarea sentimentelor a dou persoane".
n SInta Treime sunt implicate trei persoane iar n Taina
Cstoriei sunt implicate dou. Ce nseamn acestea dou?
Firea brbteasc si Iirea Iemeiasc. A vzut umnezeu c
omul este singur si a zis: S-i Iacem lui tovars s nu Iie singur
pe pmnt si i-a Icut Iemeie din coastele lui. eci nu putem
s ne jucm cu responsabilitatea.
e exemplu avem o pild pe care noi am mai discutat-
o. Stiti, acea doamn proIesoar universitar, care la vrst
Ioarte naintat a nscut o Ietit. Nu-i condamnabil c a nscut,
a nscut si cu asta gata. A vrut s aib un urmas, Ioarte bine.
ar cnd ai Iost tnr, cnd ai Iost n putere, ai avut toate
calittile spirituale de a Ii mam, de a Ii printe, ce ai Icut cu
pruncii aceia? -ai dus la avort sau ai Iolosit o metod
contraceptiv. naintea lui umnezeu, s-ar putea ca pcatele
acelor prunci de dinainte s cad ca o pedeaps poate peste
Iptur aceasta gingas si nevinovat, adic s Iie un copil care
s suIere datorit acestor teribilisme. Acuma, umnezeu e
milostiv si i iubeste si prin botez spal totul, dar de ce s
schimbm rnduiala Iirii :nd Iirea are rnduiala ei? Si acolo
spune Mntuitorul, cel ce greete impotriva Duhului Sfant nu
i se larta nici in cer
- 139
nici pe pamant.
Ei, cine neglijeaz Iamilia n mod voit, cine
desconsider Taina Cununiei n mod voit, cine desconsider
celula Iundamental a vietii, sotul si sotia pe criteriul c sunt si
alte posibilitti, greseste mpotriva uhului SInt. eci este un
pcat care s-ar putea s nu se ierte. C si-a dorit un copil, nu-i
nici un pcat, dar s-1 doresc n conditii ct mai naturale si
mai aproape de legea Bisericii si de legea moralei sociale, dac
nu neaprat crestine, pentru c asa este indicat si corect n
Biseric si n societate.
g. Rolul femeii moderne n familie Gra(ia: Foarte Irumos ati
vorbit despre acele mame care au dat sIinti. Sunt Iemei n zilele
noastre, care si doresc o viat Ioarte activ si implicat, Iie
politic, Iie social, Iie n viata economic. Este vorba de acele
implicri care aduc si Ioarte multi bani dar din neIericire,
implicarea lor mai mult n aIara Iamiliei dect n Iamilie, duce
la desprtire. Sunt cazuri cnd mpart 2 copii sau 3 copii, apoi
mpart bogtiile si ele nsele declar c aceast viat implicat
si banii Ioarte multi le-au adus distrugerea Iamiliei si
distrugerea suIleteasc. Vor putea aceste mame moderne Iorma
copii care s ajung oameni de valoare pentru viitoarele lor
Iamilii?
38
Engelhardt H. Tristram Jr., Fundamentele Bioeticii Cretine
!erspectiva ortodoxa, Ed. eisis, Sibiu.
139
Marcu 3, 29.
10
Matei 12,30.
Gratia Lungu Constantineanu espre Iamilia
ortodox
130 131
Printele Calistrat: Exact ce a spus Mntuitorul Hristos: Cine
nu adun cu mine risipete.
1
S ar Mntuitorul isus Hristos
Ioloseste un termen Ioarte Irumos ntr-un loc din Evanghelie:
Ce ar da omul in schimb pentru sufletul su, dac lumea
intreag ar catiga i sufletul l-ar pierde'
37
Ce poate Ii mai
scump dect suIletul? Cu ce poate omul s-si cumpere suIletul?
Apostolul Pavel intervine si spune asa: Cand pe toate le-ai
fcut, slug netrebnic s te chemi}
41
ar cnd ai mai multe
responsabilitti, tot Apostolul Pavel spune: !e acelea se cdea
s le faci, iar pe acestea s nu le lai.
]4i
eci nu au scuz.
Am s v dau o pild, nu uitati c au Iost mame care au
Iost doamne, deci au Iost Iemei de voievozi, au Iost Iemei de
conductori, au Iost Iemei de domnitori care au condus o tar
si ce au Icut? Au pus Iamilia n Iat si dac ne aducem
aminte, s nu lum mai departe dect o simpl expresie
Irumoas Iolosit de SteIan cel Mare la vremea de atunci:
Maria yi Moldova e totuna. eci si tara si Iamilia erau acelasi
lucru. Si de ce? Doamna era modelul pentru toate celelalte
femei. Chiar dac ea este ntr-o carier politic, chiar dac ea
este ntr-o carier universitar, si ntr-adevr, ati spus,
prisosesc banii, Ioarte bine, pltesti o doic, pltesti o
menajer, dai cuiva o bucat de pine, dar nu neglijezi Iamilia.
ti Iaci cteva ore care s te duc la snul Iamiliei.
n general, Iemeii nu i este a conduce, Iemeii i este a
sItui, s stiti lucrul acesta. Si asta nu am spus-o eu, ci am
gsit-o n zicerile multor persoane de valoare. intotdeauna s-
a crezut c brbatii conduc lumea. intotdeauna s-a crezut c
Iemeile conduc lumea. Nu, s stiti c n ambele cazuri,
amestecul si colaborarea este aceeasi. Femeia a condus din
umbr si a Iost mai agil si a observat anumite situatii si doar a
dat sugestii, dar adevrata realitate si adevrata atributie i
revine brbatului. Si de ce? Pentru c brbatul Iemeie avem -
11
37
CI. Matei 16, 26.
Adam, care a nscut din coasta lui, deci a dat randament. ar
Iemeia brbat nu avem. e ce? Pentru c Maica omnului L-a
nscut pe isus, dar din uhul SInt. ac ea este inspirat de
umnezeu s Iie divin si s aib o Iunctie preaminunat sau o
ndatorire prea aleas, o lumineaz umnezeu si i descoper.
Cnd intri tu n politic ca s-ti dai important,
consider c nu e bine. S lum un exemplu, cum e ziua de
astzi: Ce ar nsemna o Iunctie de parlamentar, de deputat, de
senator? Se vede clar c este o Iunctie steril, ea nu ascunde n
ea nimic valoric, ea nu ascunde vreun substrat intelectual. E
pur si simplu un portoIoliu care ti asigur un trai si o imagine
public, dar imaginea se stinge si cnd te uiti la repercusiuni,
adic n momentul n care te-ai uitat n urm ai rmas cu o
sacos de bani, dar ai rmas Iar niste lucruri esentiale - niste
copii pot s creasc la ntmplare, un sot poate s ajung s
nsele sau s-si Iac o viat particular, s se ajung la divort,
cum ati spus.
Nimeni n "viat nu este de nenlocuit, dar cu att mai
mult Iunctiile acestea care vin si trec. Toat lumea crede c
banii sunt cei care mplinesc orice n societate. Nu este
adevrat. ac avid nu ar Ii Iost convins de lucrul acesta, nu
ar Ii scris marele verset care se cnt n Iiecare vecernie, n
Iiecare srbtoare: Bogatii au srcit i au flman:it}
44

n momentul n care vrei bani, vrei tot mai multi. n
momentul n care ai bani, vrei s ai si mai multi, n momentul
n care consumi bani, vrei s consumi si mai multi, n
momentul cnd simti gustul bogtiei si nu stii unde s te
opresti, vrei s te mbogtesti si mai mult si este
1
Psalm 33, 10.
iarsi o vorb destul de grea: ,Cine vrea putere si scurteaz
viata." Este un adevr prin care s-a trecut si au trecut de-a
lungul istoriei tot Ielul de personalitti si tot Ielul de oameni si
132 101
mari si capabili. Trdrile de unde au venit? Vnzrile de
unde au venit? Uciderile de unde au venit? Otrvirile de unde
au venit? Tot Ielul de morti capricioase, noi nu stim, c doar
nu am stat s cercetm istoria n amnunt.
ar dac ne uitm numai la o singur persoan dintre
cele care au domnit si vreau s m reIer la istoria doamnei
Chiajna, Iiica lui Petru Rares, care a domnit n Tara
Romneasc, sotia lui Mircea Ciobanu. n lupta pentru putere
si pentru a-si aduce Iiii n tron si de a domni, ce a tcut? A
ajuns s moar nebun si turcit la Stambul. V dau si sursa:
Nicu Gane, Trecute vieti de doamne si
1 - 1 5
domnite.
Alt doamn, care a ajuns s nteleag ce nseamn
puterea si desertciunea, sotia lui Brncoveanu, Maria
Brncoveanu. Ce a Icut ea? n clipa n care a vzut unde duce
uzurparea, puterea, banul, averea, lupta pentru putere, s-a dus
si a ctitorit Mnstirea Surpatele si toat viata a Icut drumul
ntre mnstire si locuinta ei, btnd drumul pe jos plngnd-
si sotul si ducnd o viat de sInt. eci a nteles c puterea
nu duce Ia nimic. a, aceasta este ceea ce trebuie s ne
rmn.
Cealalt doamn, Elisabeta Barnovschi, cea care a
ctitorit biserica din centrul lasului, ce a Icut? S-a Icut
monahie. Si a stat toat viata ei n mnstire. Ce a Icut mama
lui SteIan cel Mare? S-a Icut monahie. Ce a Icut mama lui
Mihai Viteazu? S-a Icut monahie. Ce a Icut mama lui
Neagoe Basarab? S-a Icut monahie. Ce au nteles? C
puterea nu te duce dect ntr-un singur loc - n mormnt. Si
Ioarte Irumos este un text regizoral, unde spune: ,Puterea nu
ne este dat s scriem cu ea numele n stnci si n marmur.
Puterea ne e dat s ytim cnd s o folosim yi cnd s ne
umilim. Aceea este adevrata putere."
Uneori poti s ngenunchezi dac este cazul si n
numele unui neam ntreg, iar alteori dac te hazardezi poti
pierde un neam ntreg. SteIan cel Mare a Iost cel Mare, dar
cnd a considerat el n suIletul lui c nu este mare, s-a dus si a
ngenuncheat la Colomeea si a depus statutul de vasalitate
polonilor, numai s salveze imaginea Moldovei si nu s-a
rusinat. Asa c prerea despre putere si despre politic este
aceasta: !uterea este o ilu:ie deart dup care alergm dar
nu o vedem niciodat, pentru c in momentul in care te cre:i
cel mai puternic atunci eti cel mai slab i cand te cre:i cel
mai slab, atunci Dumne:eu te face cel mai puternic. Lucrul
acesta s-a demonstrat n Jietile sfintilor.
16
Luca 1,51.
13 135
Mi-aduc aminte de o istorioar a Printelui Cleopa, un
mprat al Persiei avea un IilosoI la curte, Sisini, avea un
nume mai occidental, este trecut n crticelele Printelui
Cleopa, si toti doctorii veneau si-i spuneau: Uite ce rugminte
am eu la voi, spuneti-mi ct mai am de trit. Ani multi, mria
ta. -i o lad cu bani. Venea altul. -i o lad cu bani. -i o
lad cu bani. Si toti l ludau, eIectiv l minteau. l aduce pe
IilosoI n Iata lui si-i spune: Uite ce spun toti acestia care sunt
vraci si doctori c eu voi mai tri ani ndelungati de aici
ncolo. Si i-a spus: mprate, stii ceva, dac ti-am spus c nu
poti tri mai mult de 3 zile, de ce vrei s-ti explic de mai multe
ori, e mult de la mn pn la gur. Cnd au trecut cele 3 zile,
dimineata la ora 6, IilosoIului trebuia s i se taie capul c nu s-
a mplinit proorocia.
Cnd a vzut mpratul sala aceea plin de dregtori si
de oameni care l aclamau si spuneau: Mria ta, trebuie s
triesti vesnic, mria ta esti vesnic, mria ta nu ai moarte,
mria ta esti cel mai tare, mria ta esti cel mai mare, Sisini i-a
spus att: S nu uiti mprate c mai mult de 3 zile nu vei tri
nici dac vei avea toate averile pmntului. Si e mult de la
mn pn la gur. Si cnd a ridicat mna s dea sentinta s i
se taie capul IilosoIului, a Icut inIarct si a murit. eci aceasta
este puterea.
La cuvntul putere, putem Iolosi o singur expresie,
un stih al !saltirei, c a fcut trie cu bratul Su Domnul
146
.
eci cnd vrea umnezeu s Iii tare, esti tare si cnd vrea
umnezeu s Iii mare, esti mare, iar cnd vrea umnezeu s
te Iac nimic ... Este si un proverb popular: ,Cnd vrei s
distrugi pe cineva, d-i putere." Aceasta este politica si aceasta
este mentalitatea Iemeii care pune Iamilia pe planul doi si
politica sau puterea pe planul nti. Politica nu aduce nimic.
Politica aduce snge si diplomatie. Familia aduce liniyte,
pace yi roade.
Gra(ia: n toat conjunctura aceasta modern, cnd multe
Iamilii se destram, rmne o mam cu un copil. Atunci cnd
acel copil este Iat, se ntmpl, tot pentru c este modern,
mama se cupleaz cu un brbat si iar se ntmpl ca acel
brbat s ajung s intre n relatii cu Iiica Iie c este vorba de
abuz, de viol, Iie c este vorba de consimtire, Iie c este vorba
chiar de ndrgostirea Iiicei de brbatul respectiv. Ne puteti
spune dac o mam atunci cnd are Iiic, are aceeasi libertate
s-si aleag un brbat si s-1 aduc ispit pentru Iiic si invers,
pe Iiic brbatului?
Printele Calistrat: Problema se pune n Ielul urmtor. Am
nteles ntrebarea sub Iorma la care ati spus-o: Este vorba de a
expune un copil unor elemente moderne neIaste din neatentie.
e obicei acest gen de mame si n general mamele ncearc
s-si apere Ietele. Tine de moralitatea lor. Am ntlnit
nenumrate cazuri si am vzut cupluri din acestea care s-au
sudat, cu toate c a existat parte Ieminin, copii, sub ce Iorm?
Mama s-a mutat sau si-a luat locuint cu noul partener de viat
ntr-o alt locuint, iar copiii i-au lsat Iie separat, n locuinta
veche, Iie le-a cumprat o garsonier sau o camer de cmin.
Mama a Iost cea care a Icut pasul spre noul tovars de viat.
Este cea mai bun variant.
Gra(ia: Asta doar la o anumit vrst a copilului. Printele
Calistrat: a, da, dac sunt minori trebuie Ioarte mare atentie.
S stiti c au Iost cazuri, nu este o noutate. Mama trebuie s
Iie o Iemeie cu o atitudine moral suIicient de convingtoare,
ca cel care-i pseste pragul casei s nu Iie asemenea gen de
om. n general, la vrst naintat rmn anumite Ieluri de
oameni: Nu se cstoresc pn trziu betivii, nu se cstoresc
pn trziu oamenii Iar statut social sau conjunctur social,
care nu au Icut carte, care sunt niste usuratici, niste imorali,
niste desIrnati, niste drogati. Acestia vor rmne totdeauna
pn trziu. e obicei se recomand si eu am recomandat la
16
Luca 1,51.
13 136
rndul meu, n aceast reIacere a cstoriilor, oameni din
biseric.
ortodox
130 137
Eu am dou Iamilii pe care le am n grija mea ca
spovedanie, n care att domnul ct si doamna s-au cunoscut la
mine la spovedit. Si a zis: Printe, credeti c as putea Iace cas
cu omul acesta? Si i-am spus: a, mie mi pare moral si serios.
Vin la spovedit mpreun, vin la biseric mpreun, vin la
rugciune mpreun. Aici intervine si credinta si darul lui
umnezeu. ac mama a Iost o Iemeie moral si dac a Iost o
Iemeie de biseric iar motivatia njumttirii Iamiliei este una
Iundamentat, umnezeu pune harul, dac nu, atunci se
ntmpl ceea ce spuneati, aceste dezastre din care se ajunge la
abuz, viol. Am ntlnit un caz n care chiar tatl a Icut exces
de zel Iat de Iiica lui si au czut n aceast nenorocire. Asa c
situatia este ntotdeauna si pro si contra. Adic si un tat dac
este imoral, copiii cresc n libertatea care poate duce la acelasi
lucru. Cunosc mam care a venit si mi-a spus:
- Printe, ce s Iac?
- Nu spune nimnui nici dac te picur cineva cu
rsin. divort linistit, taci din gur, nu pune motiv, nu
scoate absolut nici o vorb pentru c ti Iaci copilul de rs.
Au Iost cazuri. Ce se ntmpl? n clipa n care apare
un dezechilibru, e ca n metabolism, degeaba tratezi stomacul
c se stric Iicatul, degeaba tratezi Iicatul c se stric Iierea,
degeaba tratezi Iierea c se poate strica inima, degeaba tratezi
inima c se stric rinichii. E o ntreag ncrengtur. in
situatii de Ielul acesta ies adversitti de tot Ielul. Te poti
astepta la orice. Asa ct este de pestrit un cmp cu Ilori, ca
idee, cu tot Ielul de culori, asa este si n situatiile astea ale
divortului si ale dezmembrrilor, un spectru ntreg de
nenorociri poti ntlni. Te poti astepta la orice lucru ct de
caraghios l poti ntlni n situatii de genul acesta. e aceea,
aici rolul Iundamental l are Biserica n primul rnd si Iamilia.
ar educatia sntoas e si un dar de la umnezeu pentru c
sunt Iamilii sntoase si azi dar sunt Iamilii nesntoase si azi.
h. Paza de copii
Pastoratia trebuie s lupte s Iac Iat acestor dou
metode noi stiintiIice, care sunt tot o plag pentru societate, nu
au o explicatie logic. Chiar dac noi vorbim de contraceptie
si de paza de copii, adic mpiedicarea zmislirii prin diIerite
metode, noi trebuie nc s muncim si societatea trebuie s
Iac un progres n care noi s ajungem nu la oprirea acestor
metode contraceptive, ci s-i constientizm pe oameni s
ajung n asa msur nct s nu Iie nevoie s Iac treaba
aceasta.
Adic ei pot tri omeneste si pot tri suIleteste si
duhovniceste - Taina Nuntii. Biserica nu st s dea ore de
sexualitate, exist specialist n domeniu, Biserica nu se poate
opune sau clca liberul arbitru al omului, s-i spun nu mai
Iolosi contraceptivul sau ce alt metod, dar se poate opune
prin restrictionarea de la anumite rugciuni, de la dreptul la
mprtsanie, de la contactul cu lucrarea uhului SInt, s le
spun c nu este bine si c din aceast cauz nu le ajut
umnezeu. Trebuie s ajungem la constientizarea omului c se
poate Iace cuplu de Iamilie si Iamilia poate tri la modul
duhovnicesc la care s nu Iii nevoit s umbli cu moartea dup
tine, cu moartea n buzunar, pentru c multe dintre aceste
metode sunt de Iapt contracte pe termen lung cu moartea.
Adic se poate ajunge la o logic n care tineretul s
constientizeze ct de Irumoas este nIrnarea, curtia, trirea
cu msur, spovedania, mprtsania. Si aici mai spun un
lucru important, l-am vorbit de dou ori ca tem - rolul
fecioriei n via(a de familie. Ce mare este aceast Tain n
Iamilie!
ortodox
130 139
Printele Cleopa punea Ioarte mult accentul, dup ce
printii i-au zmislit pe copii 2, 3, , 9, cti au vrut s Iac si
spunea asa: Vrsta de 50 de ani este vrsta nIrnrii. eci s
ajung oamenii ca de la aceast vrst s practice aceast
curtenie a Iamiliei pe care o ntlnim Ioarte des astzi. Am
ntlnit-o si la Iamilii mai tinere de 50 de ani, unde sotul cu
sotia s-au sItuit si mpreun sunt sot si sotie, se spal, se ajut,
se hrnesc, se ngrijesc, se iubesc, se respect, dar nu mai
triesc mpreunare trupeasc unul cu cellalt, n virtutea
dragostei de umnezeu si n virtutea mntuirii, a dobndirii
harului divin. ac noi reusim s sensibilizm Iamiliile spre
lucrul acesta, reusim s depsim cellalt colaps al societtii.
Stiti care este cea mai mare decdere uman? S ajungi ca
duhovnic s ai n Iata ta la spovedanie un biat sau o Iat care
s spun asa:
- Mi-e rusine s spun n cercul meu de prieteni c sunt
Iecior sau Iecioar c m iau n rs. Ei mi spun: ,Cum, tu nu
ai cunoscut pn acuma viata sexual?"
Eu i spun:
- ar tu, n loc s Iii bucuros c aceasta e o virtute, tu
esti trist?
- a, dar ceilalti m iau de naiv, spun c sunt Iraier,
adic sunt nepriceput. Ar trebui s stiu lucrul acesta.
- Si ce-ti este att de greu s spui c stii? Si c ai Icut
dar nu-ti place, nu te satisIace. ti pare ceva prea mrunt si nu
simti nevoia.
- a, mi-ati dat o idee.
ar o domnisoar la vreo 16-18 ani, Irumusic si
curtic, cred c liceean, zice:
- Printe, am niste printi asa de buni si asa de Irumos
m-au crescut, dar toate colegele de clas mi spun c sunt o
tmpit c eu m-am mai pstrat Iecioar la vrsta asta. Ar
trebui s cunosc si s consum aceast plcere trupeasc care e
o hran a tineretii.
- E o prostie, nu Ii naiv. Acestea sunt doar impresii de
la Iilme imorale'. S nu crezi asa ceva niciodat. Pstreaz-te
c ai s vezi de ct demnitate ai s te bucuri si de ct bucurie
suIleteasc, cnd cel care se va cstori cu tine nu va avea de
reprosat nimic. ac tu ai avea 20 de prieteni, trebuie s
triesti cu toti ca s vezi dac ei sunt multumiti? Pi tu ce Iaci?
evii cosul de gunoi al unei societti czute?
- a, Printe, m-ati luminat ntr-un Iel.
- Vino la mprtsit, vino la spovedit. Citeste Viata
SIintei Ecaterina, citeste Viata SIintei Varvara, citeste Viata
SIintei Maria Egipteanca, citeste Viata SIintei Tomaida, s
vezi tu ce nseamn!
up aceea stiti ce mi-a spus?
- Vai, Printe, eu nu mi-am dat seama ct de
nsemnat e Iecioria aceasta, dar ct de mult conteaz!
- Tu nu ti-ai dat seama ct e de nsemnat c nu ai
stiut ce nseamn s o strici si e Ioarte bine asa, dar nu stii ct
de mult te va ajuta n viat.
Si am reusit s cldesc din nou pe conIortul suIletesc,
starea de bucurie c este Iecioar. Pentru c ati vzut cum este
n societate, dac toate sunt rsturnate cu josul n sus si susul
n jos, acuma cnd esti corect e o anomalie. Trebuie s Iii
desIrnat ca s Iii luat n seam. Trebuie s Iii grosolan si
agresiv, s Iii socotit teribilist si n rnd cu lumea monden sau
chiar trebuie s-ti Iaci de cap ca s Iii socotit un om din asa-
zisa lume bun. Nu este adevrat. Modestia si Iecioria si
onestitatea si smerenia si simplitatea si umanitatea din tine
trebuie s te caracterizeze oriunde a-i Ii pentru c tot cu
umnezeu ne ntlnim.
ortodox
130 11
e aceea vreau s v spun, e o mare tain dac noi
reusim s-i constientizm. Cel putin, eu am reusit un mare
progres, c Ioarte multor tineri le-am spus: Tu s te Iaci preot.
Tu s te Iaci clugr. Si ei ce Iac? Chiar dac nu se Iac, dar vin
la biseric, se roag, sunt credinciosi si eu sunt bucuros n
sinea mea c mcar l-a prins 18, 20 sau 25 de ani n biseric si
oricum cnd se cstoreste rmne cu ceva, nu e chiar ca unul
care nu stie nimic si tot e un cstig, pentru c Ioarte multi care
s-au cstorit, nu s-au clugrit, doar nu se poate clugri toat
societatea, acestia sunt Ioarte buni Iamilisti, sunt Ioarte seriosi,
si mprtsesc copilasii si chiar am auzit la Trinitas de
proiectul acesta cu Hristos mprtsit copiilor.
Nu de catehez e nevoie. Toti preotii s oblige mamele
la spovedit, s-si aduc copiii la mprtsit. Aceasta e
adevrata realitate - Hristos mprtsit copiilor. Cnd vor
ncepe nepoteii de la 1 an, de la 2, de la 3, de la 5, de la 6, de la
7 ani s Irecventeze biserica si s Iie la mprtsit, v spun eu
c creste o societate sntoas, poate s treac rul n valuri. Ei
vor birui si vor nvinge.
uminica, cu ajutorul lui umnezeu si spun c e o
mare realizare, indiIerent cine s-ar opune si nu i-ar conveni, se
mprtsesc cte 200-300 de copii! Ati vzut si e o metod de a
veni printii la biseric. S-au adus prin copii, ce spuneati
dumneavoastr. Nu trebuie s ajung copilul mare s nvete el
religie, s-i spun tatlui su Tatl nostru, nu. Faptul c l
aduce n brate s-1 mprtseasc si eu imediat Iolosesc
prilejul. Stiti, copilul nostru nu prea doarme. 7 mprtsanii la
rnd duminica. Stiti, copilul nostru e cam agitat. 7 SIinte
Masluri cu mprtsanii. Si i oblig, Iortat s devin
credinciosi. up ce nvat si le place, vin de bunvoie.
Printe, da' nu ne mai putem lsa acuma. E un cstig, nu e o
obisnuint sau o aIisare, e un mod de a vedea lucrurile.
Gra(ia: E o bucurie.
Printele Calistrat: Pentru mine e o mare bucurie. Cum s nu
Iie o bucurie cnd vezi tu n Iiecare duminic 300, 00 de
copii, 200 de copii mprtsindu-se?! Mntuitorul a spus:
Lsati copiii s vin la Mine c a lor e imprtia lui
Dumne:eu,
38
ac le aplicm noi la copii teorii n loc s le
aplicm poruncile Scripturii, cu teoriile rmnem si vom avea
teoreticieni. ac le aplicm poruncile Scripturii, vom avea
oameni ai Scripturii, oameni ai uhului. Este imposibil ca din
aceste valuri de copii s nu se ridice si ceva bun.
Nu n seminar se Iormeaz tnrul, ci n pntecele
mamei. Eu ndemn toate Iemeile gravide s vin la spovedanie
si mprtsanie. Culmea, s stiti c si sterilitatea este tot o
pedeaps a lui umnezeu pentru mame, s suIere, s vad ct
de greu se Iace un copil. Cti bani se cheltuiesc cu metode
artiIiciale, cu vitro, cu tratamente! eci este tot o plag a lui
umnezeu pentru c ele umbl cu pntecele si cu spinarea
goal c asa e moda. ar ele nu stiu c mbolnvesc
suprarenalele si cavitatea pelvian unde e casa pruncului si Iac
anexite care nu se mai vindec niciodat si muncesc ani de zile
s poat zmisli un prunc.
Sunt lucruri Ioarte concrete si Ioarte Irumoase, dar
trebuie anumite metode de implicare sau anumite metode de
intervenire n care nici s nu deranjezi, dar nici Biserica s Iie
luat nainte, s cread omul c are dreptul. Omul trebuie s
stie c are si drepturi dar si ndatoriri si cea mai mare
ndatorire este s nu curme viata pe pmnt.
i. Planificarea copiilor
Vreau s v mai spun si lucrul acesta, iarsi l-am
ntlnit si e o chestiune la mod. A iesit si moda aceasta, c
printii Iiind Ioarte ocupati si neavnd timp s Iac copii, si
planiIic ei cnd trebuie s Iac un copil. Se cstoresc, trec
38
Marcu 10, 1; Matei 19, 1.
ortodox
130 12
10-15 ani de la cstorie si aproape cnd nu mai pot Iace copii,
si aduc aminte c trebuie s Iac un copil si atunci, cnd l vor
ei, nu-1 mai d umnezeu.
Copilul trebuie lsat ca rod al dragostei, asa cum
spune n rugciunile de la cununie. up ce au vzut c nu pot
Iace copii, au trecut la alte Iorme, la mama purttoare. Femeii
cutare i pltesc si ea mi poart un copil. O alt nebunie care
este Iireasc biologic, dac e s o demonstrm stiintiIic, dar
neIireasc cu etica si cu SInta Scriptur, adic e ceva care
naintea lui umnezeu este hul, nu este o virtute. S ajungi tu
s Iolosesti ca n reproductia animal, cred c si acolo este
pcat pn la urm, c umnezeu le-a creat cu stiint si cu
bun rnduial si a lsat conservarea, conlucrarea, pstrarea
speciei, ca s spunem asa, partea conservatoare, Iar s
intervenim noi n nici un Iel. M-am bucurat azi dimineat cnd
cineva din Buzu a trecut pe aici si a spus:
- Printe, stiti c v-am cerut eu niste agheasm de
zmislire, c o pereche de tineri nu zmisleau de vreo 10 ani si
au zis c ei nu se duc la metodele acestea moderne, se las n
seama lui umnezeu.
- a, d-le s Iac aceste rugciuni si s bea
agheasma asta.
Le-am dat agheasm Icut cu boabe de struguri de la
Hilandar si a rmas doamna nsrcinat, nici 0 de zile nu au
trecut. Acuma erau Ioarte bucurosi. Asa c umnezeu are
rnduieli si Iiresti si mai presus de Iire, dar trebuie s stim noi
s accedem la ele. Cnd scoatem pe umnezeu din ecuatia
vietii, deja totul e un dezastru.
. Pozi(ia BOR fa( de planning-ul familial Gra(ia: Biserica
Ortodox Romn are o pozitie oIicial cu privire la planning-
ul Iamilial? ReIeritor la discutiile care se creeaz n rndul
tinerilor la nivel de mas cu privire la Ieciorie, de ce trebuie s
se discute liber, Iiecare s-si spun intimittile lui, experientele
pe care le-a avut si altul s Iie obligat s spun experientele pe
care nu e-a avut?
Printele Calistrat: Tocmai, nainte vreme, n regimul trecut,
starea de rusine si starea de pudicitate era mai expresiv, era
mai dominant. Acuma, odat ce s-a promovat plaja, marea,
nudismul, slile de nIrumusetare, slile de masaj, slile de
baie termal si toate astea, usor, usor, a disprut si rusinea si
atunci nu i se pare ceva anormal c vorbeste lucruri intime n
societate sau si povestesc aventuri amoroase sau tot Ielul de
lucruri din astea.
ar vedeti, aici intervine ncrederea unuia n cellalt
care iar e o Iapt nelegitim n Iata lui umnezeu, c spune
psalmistul: Nebun cel ce-i pune increderea sau ndefdea in
om.
m
AIar de duhovnic nu cred c ar trebui discutate
problemele intime. Nu stiu dac ati observat n cuplurile tinere
dar si n Iamilii, se obisnuieste acest model: mi spui tot ce ai
Icut pn acuma si eu te iert, parc el ar Ii duhovnic. Ea la
Iel: Tu mi spui tot ce ai gresit si eu te iert, parc ea e
duhovnic. La un moment dat, dup ce ei si spun toate acestea,
dup aceea realizeaz ce urgii sunt si se nasc calvarele,
geloziile, certurile, necazurile, reprosurile si toate astea care,
vin si nenorocesc si distrug Iamilia.
1 15
Eu spovedesc mai rar tineret, mai mult sIintele mele
babe pentru c ele sunt depsite de vrsta critic, iar eu Iiind
mai n vrst, mi vine mai usor. Cei tineri suport mai usor
calvarul urechilor cu toate mruntisurile astea urcioase.
ntotdeauna le-am spus tuturor tinerelor pe care le spovedesc:
ac vrei s-ti Iie bine n csnicie, de ar tia brbatul lemne pe
tine, nu spui niciodat ce s-a ntmplat nainte de cstorie. e
aceea ai venit la duhovnic. ac te ntreab i spui asa: ,a,
am avut un prieten naintea ta la Iel de neserios ca tine si uite
ce am ptit. Asta e, mai mult nu am ce s-ti spun." Si cu asta ai
ncheiat discutia. Restul discuti cu duhovnicul. Care m-au
ascultat au umblat bine. Care nu m-au ascultat au umblat chiar
ru. Unele au luat chiar btaie pentru c n momentul n care
se declanseaz gelozia si vanitatea ntr-un brbat, urmrile
sunt catastroIale.
Legat de aceast problem, eu spun c cel mai bun
lucru pe care a reusit Biserica s-1 Iac, este religia n scoal.
Am nteles c unde predau preotii e mai usor c au alt
autoritate. e exemplu eu am avut un ucenic care a Iost
proIesor de religie si mi-a adus la spovedit tot liceul unde a
predat, clas cu clas, 17 clase de elevi, pe toti i-a adus la
spovedit. -am dat si eu canon, zic: Nu m intereseaz ce le
predai. Vreau, cnd vor termina clasa a X-a s stie cteva
lucruri: Crezul, Psalmul 50, Tatl nostru, Psalm 12 si s stie
rugciunile nceptoare si le pui la toti 10. a-i usor c asa i
cstigi.
Au trecut 8-9 ani de atunci. Acuma multi dintre ei sunt
studenti si vin si azi la spovedit, si-au ntemeiat Iamilii. Zice:
Printe, m mai tineti minte? M aducea domnul proIesor
cutare la spovedit. e atunci vin la dumneavoastr, din 1998,
din 2000, din 2001. e atunci i aducea, ei au rmas. Vedeti
rolul proIesorului de religie? Se cunoaste. up aceea, rolul
duhovnicului se cunoaste. Apoi, Biserica a Icut Ioarte bine
nIiintnd ASCOR-ul, studentii au un presedinte si organizeaz
diIerite actiuni, invit preoti, duhovnici. Chiar dac nu are
eIect de 100 dar un procent tot cstig, pentru c mai iau
contact cu tineretul, cu realitatea, cu lumea bisericeasc. Un alt
lucru pe care l-a Icut Biserica sunt olimpiadele de religie,
concursuri de turism, de Iilantropie. Sunt destule activitti
comune. Factorul care poate rezolva lucrurile n modul cel mai
Iavorabil este duhovnicul la scaunul de spovedanie. Acolo e
cheia si lcata succesului, numai n actul de spovedanie, acolo
se poate rezolva problema.
e exemplu, ca s v dau un caz concret. Eu am
ntlnit un student pe care l-am spovedit, care mi-a spus c
atunci cnd a mplinit anii de buletin, tatl su i-a Icut cadou
o Ietisoar s se culce cu ea, s vad si el ce este viata
trupeasc, s nu rmn Irustrat de Iaptul c nu a gustat acest
Iruct oprit. Biatul era cu o viat dezordonat, groaznic. L-am
ntrebat:
- Nu regreti toate aceste greseli?
- Nu, Printe. n mine este un demon care m lupt, cu
un ton grav. ac ar Ii cu putint, as Iace sex n Iiecare ceas
din zi.
-am spus:
- E o grav problem, tinere. E o grav problem c
simti lucrul acesta. Trebuie bine s te gndesti. Vei ajunge la o
epuizare si psihic si Iizic.
- Nu conteaz, asta este pasiunea mea mortal si nu as
putea Ir asa ceva. Cred c cea mai mare pedeaps pe care
mi-ar da-o umnezeu ar Ii s nu pot Iace lucrul acesta.
- ar, cstoreste-te!
- Nu ai simti acelasi lucru stnd mereu cu aceeasi
persoan, te-ar plictisi.
Ei, un asemenea om este aproape irecuperabil. Pe
cnd, am ntlnit si situatii de genul, n care biat de 15, 16, 17
ani, discutnd:
1 15
- S-a ntmplat s ai pcate din astea trupesti care te
opresc de la mprtsanie?
- Nu, Printe, m-am pzit dar am prilejul de a gresi.
- Ei, te rog eu s nu gresesti, poate iese din tine un
preot bun, un clugr bun. Nu, s nu Iaci greseala aceasta!
- Cum as putea s m pzesc?
ortodox
130 17
- Vii permanent la spovedit, vii permanent la
mprtsit, citesti crti, Iaci cutare, cutare.
Ca dup aceea, s am repros n mod invers:
- Printe, nu e bine cum procedati, i ndobitociti. Ei
trebuie s cunoasc viata modern, ei trebuie s cunoasc
contactul acesta cu lumea, trebuie s ia legtur cu aceste
plceri, pentru c altIel se autoizoleaz si se vor distruge.
- Lsati c are timp dup ce este student s se
autodistrug, nu-1 distrugeti acuma.
Si ce credeti? Care au rezistat tentatiei si au trecut
pragul psihologic, c s stiti, cam ntre 16-22 este vrIul de
criz si personalitatea unui tnr, acuma sunt Iamilisti Ioarte
buni, au copii Ioarte buni, au sotii Ioarte bune si chiar mi-au
spus:
- Printe, nu v puteti da seama ct de bine mi-au
prins cei -5 ani de ucenicie, ct am Icut pe lng sIintia
voastr cu spoveditul, cu mprtsitul, cu biserica, cu postul cu
pinea si apa, toate pedepsele pe care mi le-ati aplicat. M simt
extraordinar, dac vreti s m credeti, sincer v spun, pentru
noi, problema aceasta trupeasc nu mai exist, nu mai e o
necesitate. La noi Iamilia are deja alte criterii, nu mai este
primordial lucrul acesta. A Iost ceva atunci, la nceput, dar
dup aceea ne-am linistit.
ar de ce? Pentru c el nu a avut o patim aprins, el
nu a Iost obraznic. nchipuiti-v ce simte un creier tnr, un
trup tnr ia 15, 16, 17, 18 ani, tu s continui nencetat cu
aceast imoralitate, distruge tot ce e Irumos n tine. Ce spune?
Trupul este templul Duhului Sfant,
19
Cine pctuieste n trup,
greseste lui umnezeu, cine pctuieste aIar de trup, i se
iart. Si atunci, n momentul n care tu ai cptat aceast
patim trupeasc, automat te-ai autodistrus, dar cnd tu esti
major si ai nceput s gndesti si mintea este coapt, simti c,
uite ce Irumos spune Pavel: Toate imi sunt ingduite dar nu
toate imi sunt de folos. eci el simte c nu-i Iolosesc si atunci
s-au Iormat si au niste criterii Ioarte Irumoase. e exemplu n
post, este jenant s ntreb dar Iace parte din spovedanie.
- Ati pstrat curtenia trupeasc?
- a, Printe, nici o problem. Nu se pune problem si
cte 2, 3 luni.
E rdcina sntoas. ac el a Iost nvtat s aib o
abstinent din copilrie, aceasta se maniIest si acum n cadrul
Iamiliei. ar am ntlnit si situatii n care sraca vine si spune:
Printe, nu am ce Iace, trebuie s Iiu atent, e n Iiecare zi,
altIel pleac si m las sau iese si se duce sau mai iau si btaie
sau nu am cu cine m ntelege. Att am putut, astzi, dac
puteti s m mprtsiti, dup aceea nu mai prind nici o zi
liber, nu am ce Iace. V dati seama ce calvar e si pe biata
Iptur, dar ce chin e si pe bietul om, pentru c nu e usor
aceast expunere imoral toat ziua s o exploatezi. V dati
seama la ce grad de degradare poate ajunge natura uman!?
ortodox
130 19
Pn la urm, se spune, cu reIerire la om: Acest
imprat al fpturii pe care cu atata frumusete l-ai fcut i l-ai
creat i l-ai pus stpan peste fpturile Tale
100
si vine bietul
avid istovit de oboseal si spune prin uhul SInt: Omul in
cinste fiind n-a priceput, alturatu-s-a dobitoacelor celor fr
de minte i s-a asemnat lor
39
E condamnabil, c avid nu e
corect la exprimare cnd spune lucrul acesta, dobitoacele nu
Iac asa ceva. Noi spunem c dobitoacele, dar dobitoacele sunt
curate, animalul, vaca la 9 luni, calul la 12 luni, animalele mici
la luni, dup cum e perioada de cldur, primvara sau
toamna. Numai la om exist asa ceva, el ca mprat al Ipturii.
Vedeti de ce a Iost nevoie ca Hristos s vin la Taina Nuntii si
s-i spun Maicii omnului: Opreste-te, ceasul Meu nu a venit
* ~ 152
inc. Las, c tiu eu care e momentul. Ca s ne arate c dac
aceasta nu o Iacem ntru tain e aceeasi autodistrugere ca si un
rzboi atomic, e aceeasi autodistrugere ca si un rzboi cu
arme, e aceeasi autodistrugere ca si un rzboi chimic, e aceeasi
autodistrugere ca si un rzboi psihologic, aceeasi chestiune,
ori nnebunesti de prea multe prostii, ori nnebunesti de prea
mult bine, tot nebun se numeste. eci, vedeti? Fecioria este
temelia cstoriei. e aceea, toate cstoriile ntemeiate pe
39
P
s
a
l
m

8
,

2
1
.
Ieciorie au valabilitate si longevitate, iar cstoriile n dezmt
si n desIru nu au binecuvntare si atunci duc la esec.
Gra(ia: Vi s-a ntmplat s ntlniti mame cu Iiice de 12, 13,
1, 15 ani, care le-au nvtat aceast viat intim pe Iiicele lor
si au ajuns s le mping, s le constrng c trebuie s
cunoasc viata n plintatea ei? Printele Calistrat: Sigur
poate Ii posibil ceea ce ati spus, dar aici nu mai vorbim deja de
o lucrare duhovniceasc, aici e vorba deja de societatea de
consum. Aici avem de-a Iace cu Iamilii atee, cu mame
moderne, expuse desIrului juvenil. Aici nu mai este vorba de
moralitate. Gra(ia: Merg n biseric si aceste mame si Iiicele.
Printele Calistrat: ac tot ati atins problema aceasta cu
mamele care vin n biseric dar totusi se dedau la vicii rele,
am s v spun un lucru. n biseric vin 3 categorii de oameni:
Care l caut pe umnezeu, care sunt cutati de diavolul si
sunt gsiti n biseric spre sminteala altora si
152
oan 2, .
care vin la biseric din obicei sau din traditie, c trebuie s se
aIle undeva n zi de srbtoare. ar n momentul n care vom
iesi si vom ntreba despre ce s-a vorbit n biseric vor spune:
Foarte Irumos dar nu stiu, sau vor spune, nu stiu, nu m
intereseaz, acuma nu mai suntem n biseric.
Arsenie Boca, marele pstor al Ardealului de la
Smbta de Sus si de la Prislop a spus asa: !e mine nu m-au
impresionat niciodat multimile ci esenta i calitatea lor.
15J

ac nu exist n om esent si calitate, degeaba exist
multime. Putem noi s vorbim de hramul SIintei Cuvioase,
putem noi s vorbim de hramul Mnstirii Necula, de imitrie
Basarabov sau oan cel Nou de la Suceava sau alt hram. E
adevrat, a venit jumtate din tar, nimeni nu contest, dar
dac se omoar la rnd, dac se mping, dac nu vin pregtiti
duhovniceste, dac stric, dac Iur, dac vin cu cheI de ceart,
ortodox
130 150
nu vin pregtiti ca s Iie spovediti si mprtsiti sau s simt,
s triasc slujba, vin s mnnce mici c e srbtoarea lasului,
o alt inventie a oamenilor alturi de srbtoarea Cuvioasei,
atunci, acela este un scop mort.
157
Facerea 1,31.
150 151
Spune, un om cobora din Ierusalim la Ierihon i a
c:ut intre talhari care l-au rnit lsandu-l abia viu}
54
Au
venit din toat tara s plece abia morti suIleteste de la un
eveniment religios. Nu e o justiIicare. Aceste mame nu
neaprat sunt condamnabile, ele sunt de plns, cum spune:
Fiice ale Ierusalimului, plangeti-v pe voi nu pe Mine
40
. Aici,
lucrurile au scpat deja de sub msur. Aici am putea Iolosi
termenul acela din Credinta ortodox, n cutarea msurii
pierdute
41
. Aici nici nu mai avem unitatea de msur a ruttii.
Aici rutatea este o dezlntuire sau dac vreti, greseala este o
catastroIa ireparabil. ar chiar si din aceste situatii, s stiti c
multe suIlete au Iost salvate. Totusi experiind lucruri att de
nocive snttii duhovnicesti, s-au distrus total si chiar au
ajuns epave ale societtii si au ajuns chiar si o pacoste pentru
printii lor si plaga de pe urm a Iost mai rea dect cea dinti,
c palma lui umnezeu s-a resimtit n ncercrile care au venit
pe urm mai ru dect n Iaptul c le-au mpins spre aceast
usurtate.
Biserica trebuie s lupte si prin pastoratie si prin tot
ce-i st la dispozitie, mcar s explice c si acest lucru are un
timp al su. ac seceri grul cnd e crud, nu va mai ncolti,
dac strici fecioria la o imaturitate spiritual yi trupeasc,
atunci vei avea de suportat consecin(ele yi urmrile toat
via(a cu boli trupesti, cu boli suIletesti, cu boli mintale, chiar
si cu boli duhovnicesti pn la demonizare.
Gra(ia: Tot mai multe mame, copile de 12, 13, 1 ani, vor
altera ntreaga societate?
Printele Calistrat: S-a constatat c de la vrsta de 1 si 15
ani, lucrul acesta a devenit obisnuit, dar s stiti c n acelasi
timp este ncurajator si Iaptul c tot de la aceast vrst sunt si
copii care au gsit calea cealalt. Pentru c dac nu ar Ii rul,
0
Luca 23,28.
1
Revista !uncte cardinale, august 200, Rzvan Codrescu.
nu am avea o balant n societate. Trebuie s tinem cont c
rul d msura binelui pentru c binele peste bine ar Ii
Ioarte bine si atunci ce spune Scriptura? Dumne:eu le-a fcut
pe toate bune i bune foarte
157
dar n ziua a 8-a nenserat a
nvierii Sale.
3. Naterea de prunci
Nu pofti multime de fii fr de folos,
nici te bucura de fiii nelegiuiti. De se
vor inmulti, nu te bucura de ei, dac nu
este frica lui Dumne:eu cu ei (sus
Sirah 16, 1-2...)
a. Nayterea de prunci
Gra(ia: n cazul Elisabetei, mama SIntului oan Boteztorul
si al Anei, mama SIintei Fecioare Maria, umnezeu a vrut s
arate puterea rugciunii, s Iie ca un exemplu pentru oameni,
de vreme ce, btrne Iiind si sterpe, au rodit?
Printele Calistrat: umnezeu rnduise mntuirea prin
oameni, a vrut ca din lucruri mai presus de Iire s Iac lucruri
de tain si atunci, strpiciunea SIintei Ana a Iost spre smerenia
ei si spre mai multa ndrzneal de rugciune la umnezeu. Si
Ana, Iemeia lui Elcana, Iiica lui Fanuel din neamul lui Aser,
naste pe proIetul Samuel cu ndelung rugciune si cu
strduint.
2
Elisabeta nici nu stie c va naste, doar se roag.
Zaharia e nstiintat. Ana e nstiintat ea. i spune le: Te rogi ca
una nebun, crezi c umnezeu te ascult pe tine!? Si atunci se
aude din Templu: Ano, Ano, rugciunea ta a fost au:it i vei
nate fiu. -a si spus ce anume va naste.
Cnd au dobndit copil oachim si Ana, au Iost
nstiintati astIel: Ioachime, Ioachime, rugciunea ta a
strbtut cerul,
3
Vei avea odrasl pe care o vei da Bisericii.
2
1 Regi 1, 10-11, 17, 19-20.
3
Acatistul SIintilor si dreptilor dumnezeiesti Printi oachim si Ana,
ortodox
130 152
Nu a mai spus Iiu. e ce? Cuvntul odrasl e si pentru
brbtesc si pentru Iemeiesc. Era vorba de ceva mai presus de
Iire. Fecioara Maria era ntiastttoare ntre ngeri,
ntiastttoare ntre sIinti si ntiastttoare ntre cetele
cerurilor. Ea era mpodobit cu virtutea brbtiei. Si Ir de
smnt brbteasc ea va naste brbat.
Si Ana lui Fanuel, si Elisabeta, si Fecioara Maria nasc
brbati. Numai SInta Ana naste Iemeie ca s se mplineasc
iarsi din dogmele dumnezeirii, nasteri mai presus de Iire dar
cu smnt. oachim a cunoscut-o pe Ana si a rmas
nsrcinat chiar dac era la acea vrst naintat. Chestiunea
cu imaculata, a Iratilor catolici este poveste. Nu s-a nscut din
curtenie, nu, ci s-a nscut din mpreunare trupeasc. Si la
Zaharia si Elisabeta la Iel din mpreunare trupeasc, numai c
mpreunarea lor era un ritual sacru, nu era o ntmplare, vorba
Printelui Cleopa. e ce spun lucrul acesta? Cu sIial s-a atins
oachim si a lsat smnnta pentru Ana ca s rmn
nsrcinat. Si s-a auzit: An, An, rugciunea ta a fost au:it
la cer i vei nate o fiic.
Prin aceste nasteri mai presus de Iire, la btrnete,
umnezeu a vrut s se biruiasc rnduiala Iirii nti, s se vad
c e minune, ca s poat rmne materializat n timp, n
istorie si ca moment sacru, dar mai mult, pentru ca s atrag
curiozitatea ntregii umanitti, s rmn mirat, asa cum ne-
am mirat noi cnd a nscut Iemeia de peste 60 de ani,
umnezeu stie ce a Iost.
Aici nu era vorba de medici, aici era vorba de uhul
SInt. El a lucrat si a Icut Iertil smnta Anei, pentru c
Zaharia nici nu a stiut. Cnd a venit arhanghelul s-i vesteasc,
a spus: Dup ce voi cunoate aceasta?
-a spus: Jei rmane

mut pan ce se va nate pruncull
162
Si cnd s-i pun numele,
a scris oan. Era singurul nume care nu era n neamul lor, nu
icos 1.
avea nici o legtur, c de obicei pe copil l chema ca pe tat
sau ca pe bunic.
Cnd s-a nscut Hristos, numele s-a dat din cer, care
nseamn uns, numele Lui va Ii isus care se tlcuieste
Emanuel, adic, cu noi este umnezeu. Acestea sunt lucruri
necuprinse de Iire si de cuvnt. La nasterea Fecioarei Maria ce
era minunat? O copil de 13-1 ani, era logodit cu un btrn,
de 80-90 de ani, cum era dreptul osiI. Si spune acolo, drept
fiind, nu a vrut s o vdeasc, ci s o lase in ascuns,
163
Si
atunci s-a artat ngerul si i-a spus: Nu te teme s iei la tine pe
Maria c ceea ce este intr-insa e de la Duhul Sfant}
4
Fecioara
naste din uhul SInt lng un brbat sterp dar n Iamilie, iar
cele dou Iamilii sterpe nasc din uhul SInt dar din smnt.
Aici nu era smnt dar o binecuvinteaz umnezeu ca si cum
ar Ii, acolo nu era smnt c nu a Iost niciodat, umnezeu o
binecuvinteaz s Iie.
Gra(ia: Ati amintit de metoda Iertilizrii ,in vitro", cnd o
Iemeie naste la vrst naintat.
ortodox
130 155
Printele Calistrat: Acolo este vorba de o interventie
medical pur uman dar care are la baz dou rdcini: scopul
binelui si Iondul rului. Adic, Iaptul c au adus viat dar din
voie proprie, este o ngduint a milei si a iubirii dumnezeiesti,
c nu era necesar, nici nu s-a cerut lucrul acesta - nu a Iost cu
vestire, nu a Iost cu descoperire, ci a Iost un experiment n care
umnezeu a binecuvntat mintea omului s mearg pn
dincolo de priceperea ei, pentru c e un lucru neIiresc.
ar n acelasi timp, scopul ru n care s-a Icut
aceasta, a Iost demonstratia stiintiIic c umnezeu poate Ii la
mintea omului, lucru neadevrat. Oamenii au Icut procedura,
umnezeu a ndeplinit procreerea si de aici, Iertilizarea are si
o carent. Fertilizarea in vitro este un act cu scop bun dac
cineva Iorteaz nota si vrea copii, dar singura carent pe care o
are Iertilizarea si care e contra bioeticii crestine, este alegerea
zigotilor din ovulele Iecundate. ac s-ar pune un singur ovul
sau dou sau trei si le-ai pus pe toate n mam, nu ai gresit cu
nimic, umnezeu hotrste care viaz, care germineaz, care
se plmdeste n uter si Iace nidatia. ar n momentul n care
tu din 8, 9, 10 gameti Iecundati alegi unu, doi, trei, nu ai
dreptul c nu esti umnezeu. Celelalte se numesc n mod
popular si adevrat avorturi, nici mcar paz sau restrictii,
pentru c acolo a avut loc Iecundatia.
Cnd s-a Iolosit contraceptivul, acolo s-a ucis Iie
spermatozoidul Iie ovulul la timpul cuvenit naintea
mpreunrii. Acolo opresti nasterea de Iii sau zmislirea, dar
aici zmislirea este conceput, chiar dac la nivel de laborator,
acolo tot SInta Treime st de Iat. AstIel ucizi destinul unui
om pe care nu-1 cunosti si este n contradictie cu bioetica
crestin.
r. Engelhart
165
spune c s-ar cere si s-ar recomanda
ca pentru Iertilizarea in vitro s se ia un numr redus de ovule,
s aib loc Iecundarea, dac ntr-adevr doresc scopul nasterii
de Iii pentru mame cu bani, dar s
165
Engelhardt, Herman Tristram jr., Fundamentele bioeticii cretine.
!erspectiva ortodox, traducere Mihai Neamtu, Cezar Login, diac. oan .
c jr., Ed. eisis, 2005.
pun tot n pntecele mamei pentru a nu supra Pronia divin,
pentru c Pronia poate rsplti cu altceva - cu o boal grav,
poate rsplti cu niste copii anormali, pentru c noi nu stim ce
Iel de copii se pot naste, cu ceva sindromuri, cu ceva
malIormatii. Adic umnezeu are vrgut pentru obrznicie si
ndrzneal. Lui umnezeu nu- place tupeul, ci smerenia si
buncuviinta.
Cu osardie i cu fric s cdem noi pctoii, strigand
din adancul sufletului. Stpan, afut-ne milostivindu-te spre
noi}
45
S Iie ndrzneala cea sInt care s Iie ntru sIial. M
spimante: a striga ]ie}
61
spune ngerul. Si Fecioara tot cu
ndrzneal sInt spune: S nu fie o inelare ca Evei
oarecand. Nu spune, stai, oamne, eu sunt Fecioara Maria,
stai s-mi explici cum stau lucrurile, nu. Se supunea literei
Scripturii. Era legea nescris a constiintei, a moralei, a
suIletului curat, a inimii unite cu umnezeu.
Spune oan amaschinul
6
c mintea Nsctoarei de
umnezeu era mai presus de gndirea heruvimiceasc si de
trirea si de cldura seraIimiceasc n rugciune, sttea
pururea unit cu Tatl n cer si cu Fiul n minte. Ea nu stia c e
Fecioara care va naste, dar stia c o Iecioar va lua n pntece.
Maica omnului se ruga n Templu, spune oan amaschinul,
ca acea Fecioar s Iie pzit de lucrarea diavolului, nu care
cumva s-i pricinuiasc vreo sminteal. E tain mare, nu sunt
5
Tropar la Paraclisul PreasIintei Nsctoarei de umnezeu.
6
Acatistul
!reasfintei Nsctoare de Dumne:eu, Tropar, glasul al 8-
6
oan amaschinul, sI., Legnuul. in Canoanele Maicii omnului
Bogorodicina.
ortodox
130 156
cuvinte. Nu pricep, Curat, nici ingerii nici oamenii ce in tine
s-a svarit i maic i Fecioar, amandou le-ai implinit'
47

b. Copii nscu(i din rugciune
Gra(ia: Cu toate c exist aceste tehnici medicale moderne de
Iertilizare, exist si Iamilii cu trire crestin care nu au copii,
dar apeleaz la rugciune si la ajutorul si ndrumarea preotului
duhovnic?
Printele Calistrat: Aici am experient. Am trei cazuri, toate
au Iost la Iertilizarea in vitro cte o dat si dou ori si nu au dat
randament si am continuat cu SIntul Maslu, spovedanie,
mprtsanie, dezlegri, rugciunea de binecuvntare de la
cstorie aceea ca pe Avraam i Sara, Ioachim i Ana
110

s.a.m.d, socotind c umnezeu trebuie s sloboad
binecuvntarea. Am Iolosit boabe din via SIntului Simion de
la Hilandarul din Grecia, am Icut agheasm ntr-un vas, a but
Iemeia agheasm si a rmas nsrcinat peste ,in vitro", unde
doctorul i-a spus: Nu aveti nici o sans, 99 sansele sunt
pierdute, 1 si aia dac vrea umnezeu, a Iost cuvntul
doctorului. Si umnezeu a vrut.
Am o Iamilie de medici n asi, cstoriti de peste 10
ani, doamna e blnd si evlavioas si cuminte, sotul credincios
dar sceptic. up ce doamna a nscut, el att a spus: ,Printe,
sunt tat, sotia a rmas nsrcinat, a nscut, cred c exist
umnezeu, acum sunt convins n suIletul meu si m voi
spovedi si m voi mprtsi si eu de acum ncolo, ca drept
multumire. e data aceasta sotia m-a biruit. Am Iost tentat s
cred c dumneavoastr preotii ati Icut-o Ianatic." Nu a
nteles c ceea ce stiinta declar c nu e posibil, nu-i posibil,
Iortnd nota. Si uite c umnezeu i-a binecuvntat! Au un
bietel, sunt Ioarte Iericiti si sunt o Iamilie Ioarte bun, model.
Nu c dumnealui nu ar Ii Iost credincios, dar Iiind medic,
7
Axion la ntmpinarea omnului, glasul 3.
cunosti Ioarte multe lucruri despre corpul uman dar nu stii voia
lui umnezeu. Acolo harul lucreaz.
Alt tnr care a Iost tot asa de vreo 2, 3 ori la
Iertilizarea in vitro, nu a reusit nici o dat. e Iiecare dat
nidatia cdea. A zis: ,Printe, dati-mi si mie aceast agheasm
de care spuneti si m tin de tot ritualul pe care-1 cereti
dumneavoastr." Le-am dat s citeasc Acatistul SIntului
oan Boteztorul pentru c este nscut din rugciune, al
sIintilor oachim si Ana care au nscut-o pe Maica omnului
cu multe rugciuni, sterpi Iiind si al sIintilor Arhangheli
Mihail si Gavriil care, spune ntr-un icos, Bucur-te
druitorule de prunci buni mamelor credincioase si
Acopermntul Maicii omnului care are la icosul 8, Bucur-
te, ceea ce iei in atotputernicele tale maini pe cei prsiti de
doctori; adic unde doctorul nu lucreaz. Ea a spus asa:
,Printe, iau si agheasma, Iac si canonul si m mai duc o dat
si la in vitro, chiar dac mai dau niste bani, dar totusi as dori s
Iiu mam." Zic: ,Hai s-L punem si pe umnezeu la treab!
Chiar dac te duci acolo, tu I-ti canonul si ia agheasma." Si
cu aceast smerenie n cuget, acum este gravid n luna a V-a
cu doi copii, merge bine, este Ioarte bucuroas. Sunt Ioarte
credinciosi si biatul si Iata, sunt ucenici de-ai mei. arsi un
caz curios, cineva care nu nscuse vreo 12 ani si am zis:
- Poate nu ati luat o lectie de la umnezeu, ncercati
s v rugati un pic. Luati agheasma asta si beti c trebuie s se
ntmple.
Cnd avea de acuma vreo 3 sau luni mi-a spus:
- Printe, acesta e copilul de la dumneata.
ortodox
130 159
- Nu, nu-i de la mine. E de la SIntul Simeon si de la
umnezeu.
- a, Printe, mi-ati dat rugciunile acelea si m
credeti, cum le-am Icut, cum am rmas!
Ei, ce vrea umnezeu s arate aici? C nayterea de fii
e tot o tain yi tot o rugciune. e aceea Mntuitorul spune:
Nu stiti ce cereti, nu stiti ce vreti, nu stiti s v rugati. Asa
este! Am s v mai povestesc o ntmplare iarsi Irumoas si
tin la ea. Tot asa o tnr, sotul ei s-a dus pn n SIntul
Munte dup acele boabe. A spus:
- Printe, eu personal m duc la SIntul Munte si le
aduc.
- u-te, Irate!
A venit cu bobita respectiv nvelit si cu buctica
aceea de betisor de vie, a venit cu scrisorica. Nu aveam nevoie
de scrisoric, cci eu stiam ritualul. -a rugat de acolo:
- ac sotia rmne, s ne anuntati c noi vrem s
consemnm.
Zic:
- u-te si spune c 10 s-au Icut de atunci, nu unul.
Pentru c am mai trimis un printe s aduc 3 boabe
si am mai Icut si pentru altii c am vzut c d randament.
Cnd a venit sotia, cum sunt Ietele, mai doritoare s se
ntmple ct mai repede, a Icut apa ntr-un vas, dar eu, Iar s
spun nimic, am mai pus un pic de ap n plus, nu ct s umple
sticla lor, s mai rmn si am mai dat cuiva. Persoana
respectiv nainte a rmas, a nscut, desi era din Iurat, cum s-
ar spune, luat cu mprumut. Cea care nu a Iost boaba ei a
zmislit prima si abia dup 3 luni a rmas si cealalt.
Acum a rnduit umnezeu Ir nimic, dup ce s-a
nscut normal primul copil, este deja gravid normal a doua
oar. Acum a venit copilul Iiresc. Bine, Iac rugciuni dar nu a
mai Iost nevoie de interventia medicului, de veriIicri, de
ecograIii. Pur si simplu s-a trezit nsrcinat. eci sunt Ioarte
Irumoase si gritoare aceste situatii.
Pentru zmislire, le luam la rnd, cutare, cutare, cutare,
cutare, cutare, Doamne, de:leag nerodirea pantecelui.
Doamne, de:leag pcatul strmoesc, de:leag blestemul,
de:leag furmantul, de:leag suprarea sau suprarea pe
care o ai Tu asupra lor ridic-o, trimite harul Tu cel sfant i
de:leag nerodirea pantecelui si puneam 7 prticele pe sIntul
disc si toate au rmas gravide. Mai avem nc dou persoane
pentru care punem prticele dimineata si Iacem aceste
rugciuni. umnezeu nc nu a dat harul respectiv n pntecele
lor. nc nu a sosit plinirea vremii.
Nimeni nu contest c experienta ,in vitro" nu ar Ii
valabil dar e pentru lume bogat. Agheasma cu boabele
SIntului Simeon si rugciunea si Maslurile si Liturghia si
puterea Bisericii e pentru lumea srac. Si sracii au dreptul la
viat.
ortodox
130 161
Gra(ia: S-au nscut multi copii din rugciune? Printele
Calistrat: Peste 11, anul trecut au Iost vreo 8 si anul acesta
avem deja vreo 3, . Cti au mai Iost nainte chiar nu-i mai
stiu. Sunt persoane pe care le-am uitat pentru c nu am mai
tinut legtura. Acest canon al zmislirii, pentru prima dat l-
am dat unei doamne n 1995 sau 1996. -am spus: O s-i
puneti numele oan si umnezeu o s rnduiasc si srbtoare.
Cnd credeti c l-a nscut? n ziua oan Gur de Aur pe 13
noiembrie. A venit si s-a spovedit si s-a mprtsit si dup
amiaz la o luau durerile Iacerii. S-a dus la maternitate
mprtsit ca s-1 nasc. ar o tnr, Emanuela, a venit
mama cu burta mare, i-am citit, am mprtsit-o si au apucat-o
durerile. Am dus-o la maternitate cu masina noastr. ntr-o or
a Iost mmic. eci umnezeu Iace minuni de tot Ielul, nu tin
de voia noastr.
Gra(ia: E bine ca persoanele bogate s apeleze la aceste
tehnici medicale?
Printele Calistrat: Aici aduc un argument, nu am Iost
niciodat absurd. Nu sunt mpotriva stiintei, tot ce a putut crea
stiinta, de la transplant, de la chirurgie soIisticat, de la tot ce
este nalt si tehnic, dac este la dispozitia omului si spre slava
lui umnezeu, nu deranjeaz. ar nu e la ndemna oricui
pentru c am nteles c o Iertilizare ntr-un laborator de
specialitate cost 3.000-.000 euro chiar si mai mult, cu
tratamentele de rigoare, cu pregtirile de rigoare. Ori dac sunt
o Iamilie de oameni modesti, sigur c numai rugciunea este
aceea care i poate salva si binecuvnta. S-a dovedit c si
rugciunea are Iolos. Cred c umnezeu ce a spus: Esti bogat?
Cheltuieste-ti averea prin doctori! Esti srac? Caut-M pe
Mine c rbdarea sracului nu va pieri pan in sfarit
11 ]
-
Psalmistul avid.
c. Copii nscu(i n afara cstoriei
Gra(ia: Sunt persoane de diIerite vrste cu bani care chiar
dac sunt necstorite si doresc si nasc copii. Este vreo
diIerent ntre un copil nscut n Iamilie si un copil dorit n
aceste conditii?
Printele Calistrat: Este o diIerent. Familia este celula
fundamental yi biologic yi spiritual a societtii. Un copil
trebuie s aib yi mam yi tat. ar, pentru c Ienomenul
matriarhal n anumite sIere este mai proIound, mai
proeminent, mai pronuntat, mai bine conturat, sigur c atunci
exist si aici pot s spun si eu personal c am dou sau trei
ucenice care, cunoscnd viata trupeasc, avnd relatii de
prietenie cu anumite persoane cu un caracter mai Irumos sau
mai putin crestin, adic mai ticlosi ca Iire, rmnnd
nsrcinat, eu nu i-am dat voie s Iac avort. -am spus:
Trebuie s te gndesti c este rodul dragostei tale. ac tu
ucizi acest rod, degeaba ai trit, nu ai Icut nimic. Si atunci s-
au nscut acesti copii care sunt Ioarte buni, Ioarte Irumosi,
Ioarte reusiti, dar binenteles c persoanele s-au reorientat, Iie
c si-au gsit pe parcurs un sot si tot Iamilie au Icut, Iie c au
un prieten cu care vorbesc si vor deIinitiva o Iamilie, Iie, nu au
gsit nc pe nimeni pentru c nu le-a aprut n cale persoana
cu pricina. ar pruncul exist.
ac o Iemeie nu vrea s cunoasc un brbat si
apeleaz direct la Iertilizarea in vitro, asta tine de liberul
arbitru al ei. Ea stie ce gndeste. Bnuiesc c vrea ca Iiul ei s
Iie un geniu sau cine stie ce om nalt al rangurilor pmntesti,
dar plcut naintea lui umnezeu este s treci prin Taina
Cstoriei ca s cunosti trupul brbatului, partenerului tu si s
nasti prunc n mod natural si Iiresc cum este lsat legea Iirii.
umnezeu nu intervine n liberul arbitru dar nu este n
acord cu bioetica si morala crestin, adic aici rmn lucruri de
dorit. Eu am cunoscut o student care este mmic. S-a jucat
cu aventurile vietii si a rmas nsrcinat si printii i-au spus:
Nu vii acas pn nu-1 omori. Si i-am spus: Nu-1 omor, i-ati
ortodox
130 162
bani de aici, ia-ti o gazd, las copilul s se nasc c o s-1
iubeasc. Si i-a dat umnezeu ambele lucruri bune, si-a gsit
si un biat bun, s-a nscut si copilul, printii l-au primit si-1
iubesc ca pe ochii din cap, iar ea este o Iamilist Ioarte bun,
dar nu a Icut aceast ucidere. Mi-a ajutat bunul umnezeu si
chiar cnd am avut probleme, s stiti c am zis asa: !entru
rugciunile pruncilor care au scpat de cutit i avort,
Doamne, s nu m treci cu vedereal Si s stiti c mi-au Iost de
Iolos. Sunt peste 200 de copii poate, care au vzut lumina
soarelui numai pentru Iaptul c am spus un nu hotrt:
- Aici nu Iaci treaba asta!
- Printe, da' s vedeti.
- l Iaci si l dai la stat dar nu ucide oameni, nu curma
vieti!
S stiti c e o mare bucurie s vezi c un prunc se
naste. E o mare tain. Nu conteaz c esti clugr sau c esti
preot sau c esti duhovnic. Cnd vezi c vin la biseric mame
gravide s se mprtseasc, cnd vezi c vin mame cu copii
mici si multumim lui umnezeu, aici la noi vin duminica si
cte 200-300 de mame si mprtsesc copiii. Ati vzut, e o
grdinit ntreag! Ei, asta nseamn c celula social e
sntoas, indiIerent c este criz, c este democratie, c nu-i
democratie, c-i capitalism. Ct exist constiint, umnezeu
se bucur si se odihneste de lucrurile Sale. Acolo nu troneaz
altcineva dect numai mna lui umnezeu. Si minunile se Iac
n biseric, nu se Iac pe maidan, la iarb verde, n pdure, pe
stadion, la teatru, la oper sau unde mai merge omul, nu. n
biseric. Si vin attia printi tineri la biseric cu copiii lor. Eu
cred n lucrul acesta. ac se nasc multi copii, nseamn c
exist viat si c Biserica si Iace datoria, c morala n popor
nu a pierit, nseamn c oamenii au constientizat c umnezeu
nu trebuie suprat si trebuie s Iacem voia Lui si s aducem
viat pe pmnt, chiar dac e greu sau usor. Nu poate Ii mai
greu dect a Iost ntre cele dou rzboaie mondiale cnd aveai
si 10 copii, venea si colectivizarea peste tine, venea si
prigoana comunist, venea si imperiul sovietic, venea al -lea
rzboi mondial cu morti si cu rniti, cu vduve si cu orIani de
rzboi si totusi au trit toti si au ajuns mari.
d. Sterilitate, avort, contracep(ie
Gra(ia: Cu privire la nasterea de copii sunt dou situatii n
vremurile noastre care se accentueaz din ce n ce mai mult:
lipsa de copii n cadrul Iamiliei, din cauza sterilittii pe de o
parte, oamenii apelnd la metode artiIiciale, pe de alt parte,
la polul opus este avortul si contraceptia. Cum actioneaz n
cadrul Iamiliei sau n cadrul acestor Iamilii de prob, a
concubinajelor, aceste situatii care sunt iesite din normalul
traditional, aceast problem a sterilittii, a avortului si
contraceptiei?
Printele Calistrat: Aici trebuie s ncepem tot cu un cuvnt
al SIintei Scripturi. Spune asa n Taina Nuntii:
Binecuvantarea printilor peste casa fiilor. Odat ce nu sunt
Iii vorbim din start de o Iamilie care nu are suport spiritual.
Odat ce nu exist copii, nu au mplinit menirea tainei, este
vorba de o cstorie steril. naintea lui umnezeu nu exist
Iructul si odat ce nu exist Iructul nici nu se socoteste tain
sau Iapt chiar dac ei au stat mpreun.
Printele Paisie Olaru spunea asa: Eu am iubit mamele
cu copii multi, le-am sItuit si pe cele cu copii putini s nasc
copii dar le-am dat dou sIaturi: e copii s nu se team si de
umnezeu s asculte. Si am observat de-a lungul vietii mele
dou lucruri importante. Mamele care au avut copii multi au
Iost toti buni si au ajuns oameni mari, iar mamele care au avut
copii putini, dac au Icut ele s nu Iie acesti copii, umnezeu
nu le-a ajutat si au suIerit ncercri groaznice.
16
165
Avortul este cel mai condamnabil, este pcatul capital,
nici nu ncape discutie. La acest capitol nici nu vreau s
discutm, va Ii groaz si ntristare la nIricosata judecat cnd
se vor cntri milioanele de suIlete care nu pot vedea
mprtia lui umnezeu datorit acestor metode moderne de
ucidere n pntece, dar vin cu urmtorul argument. Pstorii
dac vor da exemplu si model prin Iamiliile lor n parohiile n
care sunt si vor avea si ei copilasi 3, , 5, 2, cti le va da
umnezeu si oamenii vor vedea la ei acest lucru, atunci ei vor
putea predica cuvntul lui umnezeu si vor putea spune s se
nasc prunci. Acesta ar Ii un prim mod de ndreptare a acestei
mari nenorociri.
Apoi, ar trebui noi, romnii, s deschidem ochii si s
privim la altii care Iac cte 7, 8, 10 si 12 copii. Ne vor nlocui
societatea noastr si ne vom trezi prizonierii propriilor noastre
patimi, n propria tar, adic nu se va degenera neamul n mod
apocaliptic, prin apocalips sau pecetea lui 666, ci ni se va
degenera neamul pentru pcatele noastre si nu vor mai Ii
urmasi care s duc mai departe mostenirea si traditia
romneasc. eci ne vom autodistruge ca natie. Pentru c n
momentul n care se naste un singur prunc, prin Ienomenele
sociale, Iizice, mecanice si stiintiIice, vor mai muri o parte
dintre acestia, c bobocii toamna se numr dup proverbul
popular. Si atunci, dac n Iamilie este un singur copil si acela
suport un accident sau o nenorocire, Iamilia respectiv se
autodesIiinteaz, odat cu ea se autodesIiinteaz si
mostenitorii, descendentii.
S stiti c tineretul de la revolutie ncoace, este mai
responsabil dect noi cei care am prins revolutia la 20, 23, 25
de ani, tocmai noi nu am Iost responsabili, generatia de mijloc,
tocmai noi suntem cei care astzi avem 50-60 de ani si chiar
trind epoca aceasta comunist n plin glorie si Irica de
srcie, de ntuneric, de Irig, de Ioame. Am uneltit asupra
acestui Ienomen, zmislirea de prunci. at c tineretul nostru,
dup 20 de ani de la revolutie au nceput s aib cte 2, 3, ,
chiar am ntlnit si 5 copii si m-a bucurat lucrul acesta si spun
eu c este rodul pastoratiei, este rodul duhovnicilor, este rodul
moralittii, este rodul constiintei, este rodul constientizrii
primejdiei care vine. Constat c tineretul a constientizat prin
toate aceste mijloace pe care le avem, si mass media si
pastoratia, crtile religioase, c avortul, dar si alte metode
trebuie stopate.
Chiar a nceput s se pun accent pe taina Iamiliei si au
nceput tinerii s Iie constienti c rodul dragostei si al
cstoriei sunt copiii. Este adevrat c mentalitatea occidental
care a ncercat a trece cu tvlugul n societatea romneasc
dup revolutie a dus la cele 16 sau 17 milioane de avorturi pe
care le avem n 20 de ani de la revolutie. Am nteles c sunt la
700.000 de avorturi pe an n clinicile medicale. E o mare urgie
si rusine. Sngele acestor copii strig la cer, iar noi l regsim
n criza economic, n inundatii, n cutremure, n boli, n
malIormatii, n cancere, n morti subite, n morti nprasnice.
eci nu ne iart umnezeu, si iau obolul acestor greseli. Ati
vzut cte mame tinere sunt pline de boli incurabile, boli care
nu se mai vindec, SA, neoplasm sau tot Ielul de cancere, de
colon, de ovare, de sni. Cu ce am greyit tocmai cu aceea
pltim. S nu credeti c umnezeu nu tine cont de lucrul
acesta! ar cea mai mare rusine naintea lui umnezeu este
omuciderea. Nimic nu este mai urt pe Iata pmntului dect
acest avort nenorocit.
e. Nayte(i copii
ortodox
130 166
n general duhovnicii spun asa: Feriti-v de prunc-
ucidere si nasteti copii! a, sunt total de acord, dar cnd ai
nscut unul si nu i-ai dat nici un Iel de educatie, l mai nasti pe
al doilea ca s Iie mai ru ca primul!? n momentul n care nu
ai ce-i drui primului, l nasti si pe al treilea ca s Iie mai
nenorocit ca ceilalti doi? n momentul n care l nasti pe al
patrulea, l nasti ca s Iie spre osnda ct sunt ceilalti la un loc?
Adic pe principiul moralei crestine, tlcuirea aceasta o am de
la Printele Paisie Olaru care spunea asa: ,Stie oare mama
crestin ce datorie are si ct este de grea, c va da socoteal
pentru fiecare prunc n parte? ac o mam crestin a nscut
un copil bun si l-a educat Irumos si a ajuns om mare, spune
asa, cui i s-a dat mult, mult i se cere, va Ii tras la rspundere
cum din acel om a putut Iace asemenea lucru si ceilalti unde
sunt, care puteau s Iie tot la Iel?" eci la Iel de buni. O mam
sntoas si o Iamilie sntoas putea s Iac un numr de
copii si Printele Paisie Olaru spunea asa: ,Eu nu am ludat
niciodat nici pe mama cu copii putini nici pe mama cu copii
multi, dragi mi-au Iost amndou, dar cel mai mult am ludat
mama cu copii educa(i yi bine crescu(i n frica yi certarea
Domnului. ac mama si-a crescut copilul n Irica lui
umnezeu, atunci m-am bucurat pentru ea. ar dac nu, osnda
ei a Iost si mai mare, cu Iiecare prunc nscut nu a Icut dect
s-si mai adauge un cumul de pedeaps de la umnezeu, c de
Iapt, ea ce a Icut? A nmultit rul n lume. Pentru ce s nasti 6
delincventi, 7 delincventi, 8 Iumtori, 9 betivi, 10 cersetori?"
n Biseric nu spune nu Iaceti copii, nu spune opriti-
v, nu spune Iaceti, spune n Scriptur: Creteti i v inmultiti
i stpaniti pmantul}
1
si iarsi, umnezeu, cnd l d pe
Adam din rai, spune Iemeii: Iar tu te vei mantui
i ni
prin durerea naterii de prunci, prunci nu prunc. ar n
momentul n care tu Iaci copii n nestire, Iar nici o educatie,
Iar nici o socoteal, Iar nimic, de Iapt ce vrei s
demonstrezi? Vrei cu adevrat s demonstrezi c esti o mam
eroin semnnd neghina necredintei si a imoralittii si a
needucatiei si a Irdelegii n plin? Eu as crede c adevrata
mam nu este aceea care a Icut 7 sau 8 sau 9 sau 10 copii,
nu.
Avem mame care au Icut si 1, si 16 si 12, dar
depinde cum i-a educat. eci si aici este o problem pentru
c, tineti minte, n vremea regimului comunist se vorbea de
mama eroin si Iuseser cteva Iemei mai entuziasmate care
ajunseser la 7 copii, la 9 copii, la 10 copii. n schimb, ce a
Icut regimul? -a scolarizat gratuit pe toti, i-a pus la munc
pe toti, le-a dat cas la toti si i-a bgat n societate cu sila pe
toti. ar nu vii acuma si stimulezi ideea nasterii de Iii doar de
dragul de a umple societatea cu chinurile needucatiei, a unei
vieti lipsite de sntate si de miez, de Iapt, de tel.
Ce este un copil la casa omului? Este oglinda lui de
viitor. Cnd doi tineri si doresc un prunc si se roag la
umnezeu s li1 dea si se cstoresc, cu ce scop? Ca s-1
educe Irumos, ca s-1 creasc Irumos, s le Iie omul de
mine. Ei, cine poate s spun care este rolul copilului care si
bate mama si tata, care ajunge s-si ucid semenii, care
ajunge s Iie un drogat sau s Iie legat si tinut ntr-un spital de
psihiatrie sau care devine un ru al societtii? Nu cred c este
ceva de dorit si nici nu va Ierici umnezeu asemenea Iamilie,
Ierice c ati umplut lumea de crime sau de ticlosi. Trebuie s
Iim atenti atunci cnd dm sIatul ca duhovnici, trebuie s
avem grij. Cunosc pe cineva care a spus asa: e-as putea eu
s Iac copii c umnezeu o s mi-i creasc! E adevrat c
umnezeu i creste, dar nu va veni umnezeu s-i hrneasc,
tu trebuie s muncesti c de aceea ti-a dat mini si picioare, ti-
a dat discernere ca s stii unde s te opresti. Un ucenic de-al
meu ajunsese la al -lea copil si m-a ntrebat:
- Printe, s mai fac?
ortodox
130 168
- Tu cu ce scop m ntrebi? M ntrebi s vezi ce spun
eu. Eu nu am s spun nici s Iaci nici s nu Iaci, dar pe acestia
pe care i ai, te-ai asigurat c i poti creste pn sunt mari? Te-
ai asigurat c i poti educa Irumos? Te-ai asigurat c le poti da
cele de trebuint vietii ca atunci cnd vor Ii la 20 de ani s nu
Iie niste stricati n societate?
- Aaa, cum a da umnezeu.
- Nu cum a da umnezeu, cum vei hotr dumneata.
Mai bine alege si nIrnarea, mai bine alege si castitatea, mai
bine alege si stpnirea de sine pentru c sunt tot virtuti.
Asa spune si Apostolul Pavel, brbatul s cunoasc pe
femeia sa, iar apoi o vreme s triasc in curtenie pentru
rugciune i evlavie i apoi iar s se cunoasc la o vreme
14
.
Nu stm toat ziua si Iacem concurs de crescut prunci. ntr-
adevr statul ne va da 200-300 de lei, dar dac se schimb
regimul sau vin alte vremuri, nu intereseaz pe cei care au dat
legea de azi pentru legea cea de mine. Legile acestea sunt
date instantaneu, ati vzut, a venit o lege care a mproprietrit,
a venit o lege care a conIiscat, a venit o lege care a spus
cumprati, alta a spus vindeti. eci noi nu stim contextul.
Mai spunea cineva, copiii sunt buni c opresc
apocalipsa. Nu este chiar asa! Copiii pot opri apocalipsa dac
se pociesc printii. in contra, spune n Apocalipsa, s nu
fieuga voastr iarna i vai de cele ce vor avea in pantece
17
.
Nu se reIer la Iemeia nsrcinat, ci la cei plini de patimi.
Pentru c tu n momentul cnd zmislesti un prunc, nu este
neaprat o virtute pe care o Iaci naintea lui umnezeu ca o
rugciune. Spune proorocul avid, in plcere i in pcate m-a
nscut maica mea. Spla-m-voi i mai vartos decat :pada
m voi albi,
1/6
adic, si ma voi curti prin botez, dar n
momentul n care ai responsabilitatea ntemeierii unei
familii trebuie s ai yi responsabilitatea educrii copiilor.
E adevrat, o vorb popular spune asa: Orice copil se
naste cu bucata lui de pine subsuoar, dar depinde cine vrea
s i-o ia de sub mn, pentru c dac s-a nscut ntr-o Iamilie
binecuvntat si cu Irica lui umnezeu, acolo va Ii poate ceva,
dar dac s-a nscut ntr-o Iamilie Ir umnezeu, acolo nu
iese nimic, pentru c acela este un copil dat pierzrii nc de la
nceputul vietii, adic n momentul n care creste ntr-o cas de
Iumtori, ntr-o cas de betivi, n lipsuri, n srcie, n
necazuri, acela de mic nvat s Iie siret, nvat s Iure, nvat
s mint, nvat s-si cstige existenta si n mod corect si
incorect, nu conteaz. Asa se nasc toate neajunsurile din
societate.
I. Darurile puse n copii
n primul copil pune umnezeu toate darurile si
spune c dup al 2-lea si al 3-lea si al -lea si al 5-lea, cti o Ii
vrnd omul s Iac, pune cte un dar diIerit n Iiecare. Unul va
Ii bun gospodar, unul va Ii bun cntret, unul va Ii bun
buctar, unul va Ii un bun credincios, unul va Ii un nvtat. n
clipa n care tu ai nceput cu avorturile n csnicie sau pn la
cununie, c ti-ai planiIicat tu Iamilia si stii ce ai de Icut c
esti biat destept, spune asa: Pentru primul avort umnezeu ti
d un copil care s-ti Iac atta ru, ct durere ai pricinuit tu
lui umnezeu c ai ucis suIletelul acela necreat de tine ci de
El.
ortodox
130 170
Nu e o greseal c Iemeia e desIrnat, e patima
trupului, se va nIrna ntr-o zi, dar dac ucide e vinovat n
totalitate, acolo nu se iart. Acolo se judec cu umnezeu
pentru c Iur viat din viata cea vesnic. Ea nu poate
obstructiona viata dat de umnezeu pentru c nu are
motivatie, nu are justiIicare, de aceea se consider asa de greu
acest pcat si mereu se pune accentul pe el si e mult mustrare.
La al doilea copil, dac ai continuat si nu te opresti din
aceast omucidere care e cea mai periculoas, spune c d o
patim, pentru c ai Icut si al doilea avort, care s te ard
toat viata s-o tii minte, ca s stii c acel copil Iace greuttile
ct le-ar Ii Icut toti ceilalti la un loc dac ar Ii trit, le pune
toate ntr-unui singur. ac ai mai continuat si cu al 3-lea si cu
al -lea si cu al 5-lea, spune c attea vicii pune n ei pn ce
pur si simplu te aduce la epuizare. e ce? Ca s te ndrepte,
s te fac s conytientizezi c tu pe Dumnezeu L-ai suprat
si te-ai ndeprtat de El prin aceste urciuni.
up pocint si ndreptare si prere de ru, umnezeu
de la o vreme ncepe s ridice necazul. Adic vede credinta
omului si ncepe s ridice necazul, dar dac nu se ndreapt,
moartea acelui om sau a acelei Iamilii va Ii de mna copiilor
lor. Ca s se arate mnia lui umnezeu peste neamuri, s vad
ce nseamn ndeprtarea de El, adic nu iart. Ati vzut c
sunt copii care si ucid printii sau printi care si ucid copiii.
Aceasta este ca pedeaps a pcatelor grave.
Am ntlnit odat, umnezeu s o ierte, o biat Iemeie,
avea 50 de avorturi si i-am spus:
- oamn, ar trebui toat viata s umblati n genunchi
si s plngeti!
- Printe, ce-mi spuneti, pentru mine nu-i relevant. Eu
v spun drept, nu am mai rmas, dac rmneam, Iceam n
continuare.
Acesta a Iost rspunsul unei Iemei la sInta
spovedanie, dar cum? Ea nu voia s se spovederateasc. Eu am
vzut-o agitat, eram n Brnova, n anii tineretii, prin 1997-
1998, si ea venise c avea o problem Iinanciar, pusesese
niste bani la FN care luase toti banii, cu Vntu. A venit s-mi
spun c a pierdut dou apartamente, masina si niste pmnt la
tar si o cas a soacrei ei, c pusese o sum urias, vreo 700
sau 800 de milioane, erau bani multi atunci. Si zice:
- Printe, dac i cstig, dau si la biseric.
- Eu m rog s nu cstigati c biserica nu cred c ar
primi bani de la dumneavoastr, la pcatele pe care le aveti.
- Printe, nu sunteti un printe rezonabil. n loc s v
rugati s cstig ca s aib si umnezeu, dumneavoastr v
rugati s-mi mearg mie ru.
- umnezeu nu trieste din jertIele dumitale. Banii pe
care i aduci mata la biseric pn la coate sunt plini de snge.
Tu nu poti s aduci dar la altar. ac citesti un pic din SInta
Scriptur, cred c ar trebui s Iugi din societate.
La care ea, cu nepsare:
- Printe, repet, pentru mine nu-i nimic relevant ce
mi-ati spus. Asta nu m intereseaz. Eu m-am oprit din
avorturi c nu am mai rmas gravid, c Iceam n continuare.
Acuma, pentru mine e problema cu casele.
173
172
177
Facerea 1,28.
Binenteles c era si singur, nu mai avea sot, erau
desprtiti. Eu acum v ntreb: Cum ar trebui s lucreze
umnezeu n aceast situatie? C El totusi nu doreste moartea
pctosului, ci s se ntoarc si s Iie viu. Acuma eu m ntreb,
Iemeia aceea s-o mai Ii ntors vreodat la umnezeu? -o Ii dat
vreo ncercare c eu nu am mai vzut-o? Si n ziua de astzi
cnd mi aduc aminte o pomenesc la proscomidie gndindu-
m la ea pentru ce urciune avea n cap, ce mod de a vedea
lucrurile, cu totul n aIara gndirii, nici mcar acea prere de
ru. Ati vzut poate vreodat, calci un cine cu masina sau
arunci cu o piatr si omori un pui de gin sau strivesti un pui
de vrabie si tot ti pare ru: Vai, sracu', dac eram atent poate
nu-1 omoram. Si acolo ai un regret. ar ca s Iaci un numr
att de mare de ntreruperi si s spui, mai Iaceam dar nu am
mai rmas. Aceasta e cununia care rmne si cununia care se
consum. Tine cununia, i d valoare si o nalt la rangul de
tain. ar noi lum taina si o desacralizm. Gra(ia: eci
msura lucrrii sIintei slujbe a Cununiei depinde de msura n
care o lucrm noi n Iamilie? Printele Calistrat: a, depinde
de lucrarea noastr n Iamilie si atunci ea ajunge pn la rangul
de Tain. Vom Ii ncununati c asa spune: Sfintilor mucenici
care v-ati incununat rugati-v lui Dumne:eu s se mantuiasc
sufletele noastre. ar ce mucenici cnd ei au trecut la avocat si
au scris nepotrivire de caracter. a, deci asta st la baza
acestei Taine. Acesta este rspunsul.
A doua suIerint care poate Ii strict de ordin spiritual
sau suIletesc este legat de aceast Tain, de Ielul de a Ii al
omului. Aici ne ntoarcem la o veche problem, poate
discutat, dar ntr-un alt mod - genotipul si Ienotipul uman.
Noi purtm cu noi o ncrctur a pcatelor din Iamilie si dac
spune c omul se cunoaste dup Iapte si pomul dup roade,
categoric si adevrat rmne un singur lucru: copilul omului
gospodar va Ii gospodar. Cnd tatl si mama ajut prin
educatie acest dat biologic, atunci copilul va Ii cel putin nu un
om strlucit dar un om normal de mijloc. Copilul dintr-o
Iamilie de oameni educati sau intelectuali, nu se poate s nu
ajung si el ceva ct de ct.
ar de copilul dintr-o Iamilie n care nu exist
educatie, n care nu exist un sistem de valori, n care nu exist
o directie de viat, cine stie ce se va alege? Exist acest
procedeu despre care eu v-am spus c am discutat, Ioarte multi
oameni care au spus: Nou ne-a spus printele s Iacem ct
mai multi copii. Stai putin, noi suntem ntr-un concurs de
nmultire sau de calitate a vietii? Scrie undeva n SInta
Scriptur? Spune: Creteti i v inmultiti i stpaniti
pmantul,
111
nu cresteti si v nmultiti si trndviti! eci tu nu
vii s-mi arti c ai perIormanta de 10, 12, 15, 20 de copii, nu
aceasta v justiIic!
g. Zestrea sufleteasc moytenit de copii
Care este zestrea suIleteasc pe care o mostenesc acesti
copii, zestrea nmultirii genetice? Toate popoarele naintea lui
umnezeu sunt o pictur din cad. eci dac toate popoarele
sunt ca o pictur de ap ntr-o cad, ce crezi c ar Ii cei 10
copii ai ti ntr-o societate? ar stai s analizm teologic,
moral si social ce ai druit societtii! Un gospodar, o
gospodin, o doctorit, o tranc bun, un agricultor bun, un
inIirmier bun, un buctar bun, un tmplar bun, un dulgher bun,
da. Societatea vine n sprijinul acelei Iamilii si Iace un eIort
supra social prin demararea de Ionduri de la cei care au un
singur copil sau nu au deloc sau Iilantropic vor s ajute si i
creste. ar tu ce vrei s demonstrezi, c stnd cu Psaltirea n
genunchi si stnd cu Ceaslovul si cu Cartea de rugciuni si
mergnd zilnic la liturghie esti ntr-o vizuin, din care ce
Iacem? Ca si soarecii, doar producem urmasi? Nu asa.
Tata si mama trebuie s aib o caliIicare spiritual
naintea lui umnezeu n care s spun: Ce Iacem cu aceast
odrasl? O druim Bisericii. Ce Iacem cu aceast odrasl? O
ortodox
130 17
crestem pentru societate. Ce Iacem cu aceast odrasl? O dm
s Iie gospodina unei case, o nvtm de toate. in ea ce vom
Iace? Un buctar bun, deci va mnca o bucat de pine.
Proverbul din popor, fiecare copil se nate cu bucata lui de
paine subsuoar dar tata si mama i va pune cutitul n mn.
Este un proverb care spune: J-am dat painea i cutitul, nu.
Pinea ne-a dat-o umnezeu iar cutitul ni-1 pun printii. Si ce
nseamn cutitul? e la condei si pn la hrlet sau pn la
sapa cu care prsesti, Iiecare om are un talant n el.
Familia, dup ce i-a Icut, trebuie s aib gri s
descopere aceyti talan(i. Pentru c vine Mntuitorul isus
Hristos si spune asa: Bine slug bun i credincioas, intr in
bucuria Stpanului, tu.
11
ar va spune slugii celei
netrebnice: M-ai stiut om aspru, da? M-ai stiut om drept, c
adun de unde nu am risipit i secer de unde nu am semnat?
e ce nu ai dat im talant mai departe cu doband s vin s iau
ce e al Meu?
17
'' Ce ai Icut? Ai creat 10 suIlete, 7, 8, 9, ca s
avem cu ce umple iadul? Ai creat marI pentru iad? eci
trebuie s ne punem si aceast ntrebare care este cntat ntr-o
priceasn: Mam, tii tu oare care-i datoria ta sau cat este de
grea? Este o cntare bisericeasc care se cnt n cinstea
mamelor. Acum eu m ntreb care este rolul Iundamental al
mamei? e a da o zestre genetic sntoas copiilor yi
urmayilor.
Noi de Iapt ce Iacem? Raiul rnduit de umnezeu
numit pmnt, ap, aer, soare, ploaie, viat, iarb, Ilori si ceea
ce ne hrneste si ne nclzeste trebuie s-1 lsm curat
ecologic, nu numai din punct de vedere biologic, trebuie s-1
lsm curat intelectual, o mentalitate sntoas, trebuie s-1
lsm curat din punct de vedere moral. Nu lsm o societate
de banditi, golani, desIrnati, ticlosi, derbedei si tot Ielul de
ru Iamati! Am umplut societatea, doar am nscut, trebuie s o
lsm ecologic din punct de vedere agricol, din punct de
vedere industrial, din punct de vedere urban, deci toate
calittile trebuie s Iie cultivate.
Cnd intri ntr-un sat ce trebuie s-ti ias n Iat?
Frumusetea cadrului natural, Irumusetea arhitectural,
Irumusetea inIrastructurii, Irumusetea ngrijirii, Irumusetea
bisericii, Irumusetea scolii, Irumusetea centrului comunei. Ce
este comuna, dac nu o Iamilie mai mare? Si n aceea ce pui?
Oamenii cei mai buni. n momentul n care tu ai inversat
valorile si ai umplut societatea cu produsi care nu sunt de
randament, ce Iaci? Cresti inIantilitatea social? Cresti
ajutorul social? Creste handicapul social, ce Iaci? nmultesti o
societate bolnav la inIinit, creind un sarpe al suIerintei?
181
Matei 7, 2-27.
176 177
at ce poate crea societatea Ir parametrii lui
umnezeu! Mntuitorul isus Hristos la un moment dat s-a
suprat, a intrat cu biciul n templu, a btut n ei: Stati, Iratilor,
casa Tatlui Meu ce este, peter de talhari sau cas de
rugciune se va chemai eci, n calitate de Biseric, ai
menirea suprem de a atrage atentia asupra unor stri de
lucruri. Aici e vorba de Biseric - totalitatea membrilor ei, n
calitate de duhovnic, n calitate de preot, n calitate de ierarh,
n calitate de printe, de cntret, de tot ce este cel mai mic
grad, de la crestinul simplu pn la cel mai nalt, trebuie s Iim
preocupati de mersul lucrurilor n mod pozitiv. Stai, pn aici!
Mai exist curtenia trupeasc, mai exist nIrnarea, mai
exist postirea, mai exist munca, mai exist rbdarea, mai
exist a suporta si a ndura, mai exist virtuti, inteligenta, toate
trebuie puse n slujba Bisericii. n general, mentalitatea despre
Biseric este aceasta, c Biserica este a prostilor, a sracilor, a
incapabililor, a toleratilor, deci Biserica este un Iel de
aduntur. Nu e asa! Biserica este a uhului SInt! Biserica
este cea care are rolul Iundamental de a duce societatea ntr-o
directie pozitiv si real, care are ca ancor pe umnezeu si
nicidecum Biserica s mearg dup societate!
Cel mai mare canon n calea suIerintei este s dm
sensul suIerintei. ubirea din lozinci nu valoreaz, iubirea din
Iilantropie nu valoreaz. Este clar c dac eu ti spun vorbe
Irumoase m vei iubi, e clar c dac te hrnesc gratis m vei
iubi, dar n momentul n care te coordonez si ti dau atributii si
rspunderi, m mai poti iubi? Aceea este adevrata iubire,
iubirea din ertf yi din suferin(. isus Hristos nu a venit pe
un pat de catiIea, parIumat si a spus: Rstigniti-M s
mntuiesc lumea, nu! Spaime, scrb, Irig, lanturi, butuci, cuie,
coroan de spini, hlamid, bti, trestie, otet, Iiere, sulit n
coast, trt crucea n spate, scuipat. ac lum pe imitrie al
Rostovului are "o ntreag nsiruire a patimilor crucii. e ce
spun lucrul acesta? Pn nu vei iubi suIerinta si s-i ntelegi
rostul, nu Iaci calea care trebuie. Tu nu ai cum s ntelegi
suIerinta cnd vorbesti despre ea si nu treci prin ea! Tu vrei s
nu suIeri, dar stai putin, care este aportul tu la suIerinta pe
care o ai?
Respect pentru mama care munceste pe brnci si nu-i
ajunge, respect pentru tata care munceste pe brnci si nu-i
ajunge, respect pentru Iamilia unde vezi copiii n biseric,
respect pentru Iamilia unde copiii nvat bine la scoal, respect
pentru copiii educati care dau bun ziua, respect pentru copiii
care se mprtsesc si se spovedesc, care Iac Irumos cruce. Eu
am vzut copil la 3- ani njurnd si l-am ntrebat:
- Stii ce este aceea cruce?
- ar de ce m ntrebati?
- Sunt curios.
- ar nu m intereseaz.
- Atunci de ce njuri de ea dac nu te intereseaz?
- Te priveste?
Eu personal atunci cnd vreau s curm o suIerint,
exact pe principiul acesta merg si i ntreb:
- Cnd te-ai aIundat n suIerint m-ai ntrebat?
-Nu.
- Acum lupt-te cu ea. atoria mea este s te
pomenesc si s m rog pentru tine. Stii care e datoria ta? S o
nIrunti! S vezi unde ai gresit, s te opresti, s ncerci s pui o
temelie si de acolo s cldesti centimetru cu centimetru,
milimetru cu milimetru o nou temelie. C asa a spus
Mntuitorul: Cine ii face casa pe nisip sau pe pmanturi
mictoare rad vecinii de el, c apa i vantul o poate strica,
181

adic urgiile, ispitele. ar n momentul n care ai Icut o
temelie sntoas, atunci nici vntul, nici apa nu o poate strica.
ortodox
130 87
V mai speciIic un adevr cu privire la suIerint, poate
va Ii usturtor cnd se va citi, dar eu l-am sesizat ca duhovnic.
Foarte multi dintre oamenii cu adevrat credinciosi, cu
adevrat sinceri si cuttori de umnezeu sunt Ioarte retrasi,
sunt Ioarte modesti, sunt Ioarte bine educati, aproape absenti,
nu-i observi c sunt n jurul tu, nu creeaz o imagine ilustr
din care s constati c e credincios, iar Ioarte multi dintre cei
Ialsi urmresc s ias n Iat. Aici Biserica trebuie s aib
duhul discernerii s Iac diIerenta dintre curata si sInta
evlavie, simulata evlavie, ntre pietism si pietate, adic avem n
exterior vorbe Irumoase, strluciri, cruci mari, nchinri pe la
icoane, dar n interior nimic nu e valoros si autentic.
h. Nayterea Pruncului
Gra(ia: n Iamilia sub vremi a Mntuitorului nostru isus
Hristos cum a Iost pregtit Nasterea Pruncului de ctre
Iamilie, cum a avut loc Nasterea Lui, n ce conditii, care au
Iost sentimentele, tririle celor din Iamilie, cum a Iost privit
de ctre cei din jur Nasterea Pruncului? Cum srbtoresc
crestinii Nasterea Mntuitorului, semniIicatia acestei zile, de
unde vine denumirea de Crciun, si care sunt transIormrile
care s-au produs pn n zilele noastre n srbtorirea
Crciunului?
Printele Calistrat: Termenul de Iamilie sau SInta Familie
nu apartine Bisericii de Rsrit, ci este mai mult un termen al
Apusului, este si o icoan numit SInta Familie. e ce nu
numim noi SInta Familie? Maica omnului si omnul osiI
si Pruncul isus alctuiesc Iamilia tainic, aici este vorba de
Iamilia SIintei Treimi. Mntuitorul isus Hristos este Fiul lui
umnezeu si Iamilia rmne tainic pentru c Tatl, care L-a
nscut mai nainte de toti vecii, i pstreaz Iiliatia sau calitatea
de Fiu si i ngduie desertarea pentru mntuirea lumii, ca Fiu
sub vremi, din Fecioara Maria. ar Tatl Mntuitorului isus
Hristos este umnezeu si noi stim c evenimentul deosebit
care a pregtit-o pe Fecioara Maria pentru nastere a Iost
pogorrea ngerului si discutia de la zmislirea prin uhul
SInt, Srbtoarea Bunei Vestiri, cnd la o Fecioar din
Nazaret a venit un nger si i-a spus: Bucur-te cea plin de
har,
Domnul este cu tine,
8
Acest lucru e mrturisit prin cuvntul
proorocului avid, c a poftit impratul frumusetea ta i uit
fiic poporul tu i casa printelui tu, ascult fiic i ve:i,
1 3

asa e stihul cum spune n cntarea Polieleului ,Cuvnt bun".
ar mai mult dect att, SIntul oan amaschinul
9

ne arat c Maica omnului este mireasa Tatlui din cer, este
Maica Fiului, a lui isus Hristos, Cuvntul ntrupat sau isus si
este Biserica uhului SInt pentru c uhul SInt este cel care
o umple de har. Maica omnului, prin aceast umplere de har,
primeste calitatea nestricciunii sau nentinrii sau a
nentinciunii. Aceast nentinciune a Maicii omnului este
conIirmat de nsesi cuvintele ei care spun clar: Nu am
cunoscut dulceat de nunt, de ce mi vorbesti mie cand nu
cunosc brbat?
50
ngerul i spune: Eu m spimntez a striga
tie, dar puterea Celui !rea inalt te va umbri i Duhul Sfant va
veni peste tine
51
. n momentul respectiv, Maica omnului
primeste calitatea de mireas a Tatlui si Maica Fiului lui
umnezeu.
lie Miniat,
52
episcopul de Kalavrita descrie Ioarte
Irumos: Iisus Hristos S-a nscut in Fecioara Maria nu celul
cu celul prin temei biologic, ci prin temei dogmatic ca o
prescur sfintit, ca o paine, de aceea ii i spune spicul
nearat. eci n Maica omnului pur si simplu n Iiecare
8
Luca 1,28.
9
oan amaschinul, Dogmatica, EBMBOR, Buc., 2001.
50
Luca 1,3.
51
Luca 1,35.
52
Panegirice la Srb. si Prz. mp.
ortodox
130 88
celul, Hristos era ntreg asa cum noi ne mprtsim
ortodox
130 89
cu cinstitul Trup si Snge atunci cnd lum cu lingurita din
potir.
Pn aici avem de-a Iace cu harul sau cu
ndumnezeirea dup har a Maicii omnului. Acea prunc
Iecioar, despre care stim c s-a nscut n chip minunat din
printii oachim si Ana, despre care stim c a Iost crescut la
Templu, despre care stim c a Iost hrnit de nger, dus de
Zaharia n SInta SIintelor, dar mai mult dect att, modelul
absolut de Iemeie crestin sau de Iemeie smerit sau de Iemeie
adevrat este Mama Fiului lui umnezeu. Atunci cnd Maica
omnului, spune SIntul oan amaschinul, se ruga n
Templu, spunea asa: Doamne, invrednicete-m s fiu
slufitoarea celei ce va nate pe Fiul Tu Si tot Maica
omnului spunea: Doamne, ferete pe cea care va nate, s nu
fie sub ispitirea diavolului, s fie ferit de aceste primefdii i
ispite omeneti, nestiind de Iaptul c din citirea Scripturilor se
roag pentru ea nssi. Maica omnului a Iost un adnc de
smerenie, de aceea noi nu spunem Maria Fecioara ci Fecioara
Maria. Numele Fecioarei Maria nu este Maria ci Fecioara
Maria. Acest atribut rmne vesnic pentru c ea este Iecioar
n nastere, Iecioar nainte de nastere si Iecioar dup nastere,
vesnic Iecioar.
Cnd vorbim de logodnicul Mriei, vorbim de
dreptul osiI, cel care Iusese cstorit si avea Iii, de aceea
se spune despre isus Hristos c a avut ca Irati pe Ruben,
188 Simion, Levi, uda : Fratii ti i mama ta ateapt
afar,
m
deci sunt Iiii dintr-o cstorie legitim n care el
rmne vduv, iar n momentul n care osiI a Iost ales ca
brbat cnd a venit vremea s o logodeasc, nu a Iost o
logodire la ntmplare. Aici din nou a intervenit harul uhului
SInt, s-au pus 12 toiege de la Iiecare brbat drept din snul
celor 12 semintii ale lui srael si singurul toiag care a odrslit a
Iost toiagul lui osiI care a dat Irunze si atunci s-a stiut c el e
cel ales s poarte de grij de Fecioara Maria. Ca drept dovad
c cinstea si demnitatea dreptului osiI a Iost una adevrat,
Ir de prihan, de o cinste si o corectitudine incontestabil,
SInta Evanghelie ne relateaz: Si Iosif brbat drept fiind, nu a
vrut s o vdeasc,
190
a vrut s o lase n ascuns. Atunci i s-a
artat ngerul noaptea n vis si i-a spus: Iosife, nu te teme a lua
pe Maria la tine c ceea ce este intr-insa este de la Duhul
Sfant.
191

Si atunci dreptul osiI, de aceea i si spune dreptul
osiI, ca si dreptii dumnezeiesti printi oachim si Ana, ca si
dreptul ov, ca si dreptul oachim, ca si dreptul Zaharia, ca si
dreapta Elisabeta, a nteles mesajul chemrii sIinte
dumnezeiesti si n clipa urmtoare a luat pe Prunc la el, care
era expus n primul rnd la rusinea de a Ii cstorit cu un
brbat de aproape 90 de ani. Vedeti c n momentul rstignirii,
osiI era mort demult, Fecioara Maria era singur care il
insotea pe Mantuitorul la cruce
192
.
Femeia care Iace adulter n Vechiul Testament este
ucis, iar dac osiI o lsa si ea ar Ii Iost dovedit de adulter,
v dati seama c Fecioara Maria era expus uciderii cu pietre.
ar ea si-a asumat acest risc si aceast jertI, iar legat de acest
aspect ca esent sau ca act de maturitate duhovniceasc,
Fecioara Maria este mama autentic si modelul absolut al
tuturor mamelor, n primul rnd de
190
Matei, 1, 19.
191
Matei, 1, 20.
192
oan 19, 25-26.
188
esirea 1,2.
189
Luca 8, 19-20.
ortodox
130 90
simplitate, de smerenie, de curtie, de Ieciorie, de demnitate si
de credint crestin. e unde provine acest model autentic?
nc de la izgonirea din rai, Adam a Iost nstiintat c Iemeia va
zdrobi capul sarpelui. Ea era Iemeia sau ,Eva cea nou" care
avea s stearg rusinea celei dinti.
Cnd a ajuns la sorocul nasterii, tocmai de aceea s-au
si schimbat anii si s-a spus anul 1 de la Hristos, s-a Icut un
mare recensmnt n timpul lui Cezar Augustus, si pe dnsii i-
a prins vremea la Betleem. Era aproape de erusalim. up ce
am vizitat Tara SInt, am vzut c aceste locuri, Betleem,
erusalim, Nazaret, Ghetsemani, sunt toate unul lng altul.
Acolo este un cerc de biserici cum ar Ii zona Voronet,
Sucevita, Moldovita, Humor. Ei Iiind n partea Betleemului si
venind sorocul nasterii, ea nu a simtit durerea nasterii, ci a
simtit nstiintarea vremii c Pruncul trebuie s se nasc.
n momentul n care are loc nasterea, de aici si
denumirea Srbtorii de Crciun, pentru c srbtoarea
propriu-zis se numeste srbtoarea Nasterii Mntuitorului
isus Hristos, iar prin sec. V, n vremea SIntului oan Gur
de Aur, era numit si srbtoarea Soarelui. e aceea, n
troparul Nasterii spune: Hristos Soarele Drepttii, s Iac
legtura dintre srbtoarea Soarelui din sec. V si srbtoarea
Nasterii Mntuitorului din vremea de atunci. Au calculat
SIintii Printi si au rnduit, dac la 25 martie a Iost Buna
Vestire, la 25 decembrie trebuia s Iie Nasterea, pentru c
Mntuitorul isus Hristos S-a nscut n chip Iiresc la 9 luni.
ar aceast desertare n pntecele Fecioarei si aceast
sedere timp de 9 luni, de Iapt, este o restabilire a ntregii
creatii, pentru c Maica omnului substituie ntelepciunea
heruvimilor, puterea seraIimilor, rolul scaunelor, rolul
domniilor, rolul stpniilor, rolul puterilor, rolul arhanghelilor,
rolul ngerilor, rolul nceptoriilor. Ea le ntruchipeaz pe toate
n ea nssi, ea este o biseric si un cer sIintit. ac omul e un
macrocosmos condensat ntr-un microcosmos, incluznd cele
regnuri mineral, vegetal, animal si uman, Fecioara Maria
este Biserica universului vzut, adic a cerului si a pmntului
sau Biserica nevzut si Biserica vzut. in Biserica
nevzut vine Hristos care e Stpnul cerului si Se desart n
Fecioara Maria prin pogorre iar Fecioara Maria se Iace
Biseric sfintit i rai cuvanttor, Scaun de heruvimi,
Fecioara, asa cum spune categoric troparul de la Nastere si
condacul.
Nu putem conIunda erusalimul cu zona european, n
erusalim la vremea respectiv e rece si plou, nu putem vorbi
de nmeti si de valuri de zpad, chiar dac Iulguieste putin,
se ia repede, stratul e nesemniIicativ, ctiva centimetri. La
vremea Nasterii, n preajma anumitor srbtori, ei opresc la un
Iel de cas de oaspeti, cum oprim noi azi la o pensiune, si a
spus osiI: Suntem modesti, suntem sraci, sotia mea este
ngreunat, trebuie s nasc, n momentul cnd cer gzduire, li
se spune: Nu avem unde s v gzduim. Singurul loc liber pe
care l mai avem este o pester a dobitoacelor si n aceast
pester v putem gzdui pentru c nu sunt dobitoacele, sunt
plecate si atunci puteti sta pn se ntorc dobitoacele, seara.
obitoacele erau pe muntii golasi, psteau iarba
uscat, care n timpul anotimpului secetos este toat uscat,
dar si pstreaz calittile uscndu-se la soare, iar animalele,
cnd vine sezonul ploios si d mugurul verde, o mnnc pe
cea uscat cu cea verde, exact cum dm noi la animale In
uscat. Acolo nu st nimeni s-1 coseasc, animalul l culege si
n timpul anului, Iiind o vegetatie ntre moarte si viat tot
timpul.
ortodox
130 185
n momentul n care s-au ntors dobitoacele, Pruncul
isus a rmas pe Inul din iesle si de aceea colindul popular
spune c boii l miroase, oile l adulmec, dobitoacele l
aburesc cu botul si l nclzesc, Maica omnului si rupe poala
hainelor si l mbrac. ar de ce se petrece lucrul acesta? Ca s
se nteleag srcia si smerenia n care Iamilia crestin poate
drui un prunc societtii. Asa cum Fecioara Maria si dreptul
osiI nu aveau, poate, dup cuvntul popular, nici mcar dup
ce bea ap, totusi Pruncul isus S-a nscut n pestera din
Betleem, unde astzi este cea mai mare Biseric a crestinttii,
alturi de biserica nvierii din erusalim, si ce au Icut acolo?
Au lsat semniIicativ locul unde Mntuitorul a venit pe
pmnt, locul unde umnezeu S-a desertat din cer n chip de
copil, locul unde magii au venit, pentru c la Nasterea
Mntuitorului s-au ntmplat Ioarte multe evenimente.
n primul rnd a aprut acea stea mergtoare care i-a
intrigat pe magii de la Rsrit. Magii erau de origine pgn,
magii veneau din Egipt si Persia, erau cititori n stele, erau
Iormati la scoala din Sipar si cnd au aprut n erusalim si
drumul lor era gresit si nu nimereau locul unde era Pruncul,
steaua s-a ascuns, nu mai lumina, era ca o cluz Iixat, vie.
iy3

Cnd ei mergeau pe crarea pe care trebuie, steaua iar aprea.
Ei au ajuns pn la mpratul rod si le-a spus menirea pentru
care au venit pe urma stelei, mpratul rod viclean Iiind, voia
s stie unde e Pruncul, s vad despre ce mprat este vorba.
Atunci a Iortat nota si cnd a vzut c magii se pornesc s ia o
decizie gresit si s dezvluie soarta Pruncului, steaua iar li s-a
ascuns. Cnd au luat decizia c trebuie s mearg pe o crare
ascuns Iar s
193
Plmdeal, Antonie, Talcuiri noi la texte vechi. !redici, Sibiu, 1989.
stie nimeni, steaua iar s-a artat. Atunci ei au nteles c trebuie
s mearg pe alte ci, Ierite si s nu descopere Pruncul
dumnezeiesc Cel artat prin stea lui rod cel care era viclean si
de Iapt cuta omorrea Lui,
53
pentru a nu lua cineva mprtia
celor 3 Iii ai lui, Arhelau, rod Antipa si Filip.
5
*
n momentul n care Pruncul se naste acolo n iesle si
magii vin si se nchin si aduc aur, smirn si tmie, Scriptura
spune, unii l vd ca Prunc, unii l vd ca mprat, unii l vd ca
un mort, de aceea aduc smirn i tmaie
55
pentru c preIigura
jertIa. Sunt colinde Ioarte Irumoase pe seama Nasterii,
Crciunului, care au n ele n mod popular toat esenta
ntmplrilor de atunci. Nu am putea descrie n cuvinte bucuria
Maicii omnului cnd S-a nscut Pruncul isus, dar putem
descrie n cuvinte un singur lucru, ct de mult s-a minunat n
inim Maica omnului cnd a vzut ce lucruri minunate se
ntmpl la Nasterea Pruncului, s vin ngerii si s cnte si s
coboare si s urce la cer peste Fiul omului, s vin magii si s
vesteasc si s aduc daruri, s apar steaua deasupra cerului,
deasupra Pruncului, de aceea la Betleem este pus simbolic o
stea din argint, s vin pstorii si s se nchine si toat lumea s
se minuneze.
n momentul respectiv, rod cel Mare s-a tulburat si
prima porunc pe care a dat-o a Iost si prima porunc de
vrsare de snge de prunc nevinovat, omorrea celor 1.000 de
prunci ucisi de rod care sunt simbolul primilor martiri ai
crestinismului, ceea ce Mntuitorul a spus: De nu veti fi ca
pruncii, nu veti intra in imprtia lui Dumne:eu,
56
at c
acesti prunci sunt prima ceat care nsotesc pe Mntuitorul n
cer ca drept dovad c El iubeste pruncii, sunt primii care prin
sngele lor se spal de pcatul strmosesc si de pcatul legii
celei vechi si intr n mprtia lui umnezeu ca sIinti Iiind,
deci ei sunt primii sIinti ai calendarului naintea arhidiaconului
SteIan, ntiului martir.
53
Matei 2, 1-13.
5
Plmdeal, Antonie, mitropolit, Cuvinte la :ile mari, Ed. SoIia, 2009.
55
Matei 2, 11.
56
Matei 18,3.
ortodox
130 186
Ei intr n cartea vietii si n curtea cerului, n curtea
raiului, ca Iiind primii mesageri ai venirii Mntuitorului n
lume, sunt primii care deschid portile cerului. Pentru c ei sunt
primii care si dau viata pentru Pruncul isus si cnd primejdia
creste n acele vremuri si oan Boteztorul era pruncut, Zaharia
slujea la altar, a Iost ntrebat unde este Pruncul si a spus: De
unde s tiu de !runc dac eu sunt in biseric, sunt in Templu'
Atunci l-au omort ntre Templu si altar si a rmas acolo
mrturie sngele lui imprimat pe piatr, iar ei s-au dus n
udeea s-L caute pe Prunc dar auzind plnsul din rama din jos
de erusalim, pentru c erusalimul este ntr-o vale, Elisabeta a
Iugit la munte, a nchis-o muntele si toat istorioara, l-a tinut n
brate pe prunc un an de zile, l-a alptat, l-a hrnit din Ienic, a
but ap din izvor si mai departe a Iost crescut de nger. at alt
model de Iamilie crestin n care umnezeu poart grij de
soarta pruncilor, dar exact ceea ce v spuneam, Biserica
creytin yi familia creytin, prin modelul Nayterii Pruncului
Iisus este pentru noi modelul vie(ii autentice creytine n
familie pe pmnt.
Prin ce? Cnd brbatul cu adevrat este pzitorul
poruncilor lui umnezeu, ngerul nstiinteaz ce are de Icut si
umnezeu i insufl prin har yi nu prin destin, ce cale
trebuie s ia. n momentul n care Iamilia crestin este dup
reperele autentic crestine, atunci si pruncii sunt pe msur,
exact cum a spus Filaret al Moscovei: Am mame bune am
duhovnici buni, am duhovnici buni schimbm fata lumii. Orice
mam poate naste un sInt, pentru c spune asa Scriptura:
SIntul care se va nate din tine, Iisus se va chema
m
Categoric,
Maica omnului stia c nu a nscut orice Iel de om. Cnd cei
ce doreau moartea Pruncului l urmreau, din nou s-a artat
ngerul si i-a spus: Ia pe !runc i muma lui i fugi in Egipt
199
si
vezi c urmritorii pndesc viata Pruncului.
Cnd a trecut primejdia si a murit rod si s-a pus capt
acestei nenorociri, la Iel, Mntuitorul isus Hristos a Iost
nstiintat, de acum era mare, avea 10-11 ani, se ntorcea din
Egipt, la 12 ani a vorbit n Templu ca nimeni altul. Se arat din
nou ngerul si spune: a pe Prunc si pe mam si ntoarceti-v c
au murit urmritorii Lui, deci s-a creat cadrul pentru nceperea
misiunii si activittii mesianice. Pentru c Maria si isus vor
tri n Nazaret Ioarte mult vreme pe lng sinagoga unde
astzi este o biseric mare dominican, la casa lor din Nazaret
lng izvorul Maicii omnului, locul de unde Maica omnului
a luat ap si a but. Acolo se pstreaz si o parte din ruinele
originale ale atelierului si o parte din casa Maicii omnului
care ntr-o anumit msur a Iost reIcut ca pe vremea cnd
Maica omnului l avea pe Pruncul isus n brate.
ortodox
130 189
Srbtoarea Nasterii Mntuitorului este Ioarte vast,
dar trebuie scos n evident c n ortodoxie noi nu mergem pe
numr, nu mergem pe Iort, noi nu mergem pe putere, mergem
pe har si pe credint. eci nu conteaz cti prunci ai nscut,
conteaz ce Iel de prunci ai nscut, nu conteaz ce numr de
prunci ai druit societtii ci modul n care i-ai educat. Trebuie
s scoatem n evident ceea ce poate n Iamilia crestin sau
ceea ce poate n Iamilia bisericeasc sau n Iamilia ortodox
sau poate n Iamilia social romneasc, noi am scos din
context, nu ntotdeauna duhovnicul, nu ntotdeauna Biserica,
nu ntotdeauna umnezeu ne cere un anumit numr de copii
10, 12, nu.
Nou ne cere calitatea urmayilor noytri - cnd
printii mnanc agurid copiilor li se strepe:esc dintii
200
,
spune Scriptura. eci pcatele prin(ilor pot cdea pe copii.
Nepsarea si dorinta de a crea copii Ir rnduial, Ir lege,
Ir educatie, Ir disciplin, Ir morala ortodox si credinta
ortodox, atrage dup sine acelasi pcat pe care l atrage si
avortul. S ne Iie Ioarte clar si categoric. O femeie care a
fcut un avort sau o femeie care a crescut un copil needucat
religios yi spiritual este acelayi lucru. Mort suIleteste este si
cel avortat pentru c nu este botezat si nu a vzut mprtia lui
umnezeu si nu se poate bucura de lumina vesnic a SIintei
Treimi si de slava lui umnezeu si se mntuieste doar prin
credinta printilor, prin lacrimile si Iaptele lor, atunci cnd se
vor mntui la judecat prin botezul ndejdii, dar n acelasi
timp, tot mort suIleteste este si copilul crescut Ir Irica si
certarea omnului.
Cum v-am mai spus, a 1-a pedeaps n iad este
certarea printilor de ctre copii si a copiilor de ctre printi.
Printii necredinciosi vor spune copiilor: Blestemati s Iiti voi
c am muncit s v dm pe cele trupesti si nu am apucat s ne
ngrijim de noi de cele suIletesti, iar copiii s spun asa:
Blestemati s Iiti voi printi c ne-ati dat pe cele materiale si
ne-ati lipsit de cele spirituale si zice c nu se vd dar se aud, iar
blestemul nu tine o zi sau dou ci este n vecii vecilor, deci Ir
de sIrsit.
e aceea mereu pun accent pe aceast problem:
Biserica ncurajeaz aceste moduri de viat - copiii educati si
sntosi, viata moral si sntoas, viata de rugciune si
evlavie n Iamilie, neplaniIicarea pruncilor. ac s-a ntmplat
Iemeia s rmn nsrcinat, s dea slav lui umnezeu, s-1
nasc si s-1 creasc, viata Ir contraceptie si spun doar asa,
starea de necurtie nu-1 bucur pe umnezeu si la Iel, pentru
starea de necurtie va slobozi ispite si ncercri pe msura
necurtiilor noastre. Si ultima, viata nIrnat. up ce ai
nscut prunci, era n Pateric un sInt, PaInutie cel Mare, si cum
sttea n pustie a spus asa:
- oamne, mai exist vreun nevoitor la msura
mea?
Si i-a spus:
- a, du-te la Euharist, n Constantinopol ntr-un sat c
ai s gsesti un pstor, un oier si ai s vezi c acest om este mai
bun ca tine.
Si cnd a ajuns acolo, a gsit 3 sau copii, a gsit o
Iemeie si un brbat si 10 oite. A ntrebat:
- Voi cu ce v ndeletniciti?
- Cu cresterea legumelor si cu pstoritul oilor.
- Si cum lucrati?
- Uite, cam asa lucrm, ce cstigm din legume
mprtim n 3, o parte dm la biseric, o parte oprim pentru noi
si cu o parte hrnim sraci. Ce cstigm de la oi, o parte oprim
noi si cu o parte hrnim sracii.
- Si cu aceasta ati dobndit mila lui umnezeu?
- Noi nu stim dac ne mntuim.
- Care v este ndejdea de lucrare Iat de umnezeu?
Uite, v jur pe numele lui isus Hristos c eu nu sunt la msura
voastr.
ortodox
130 191
- Printe, hai s-ti spunem adevrul. Noi ne-am luat de
tineri, dar nu am Iost multumiti de viata aceasta trupeasc, am
considerat c nu e un lucru att de plcut lui umnezeu si m-
am sItuit cu sotia ca n momentul n care am Icut numrul de
copii pe care i putem creste, s ne oprim si s trim n
curtenie. Ziua stm mpreun ca sotul si sotia, s nu dea la
nimeni de bnuit, dar noi noaptea ne mbrcm ndeosebi n
haine aspre, ea n patul ei si eu n patul meu. Pn spre miezul
noptii Iace ea rugciuni pentru cas, dinspre miezul noptii Iac
eu rugciuni pentru cas, dinspre zi sculm copiii s se roage
iar peste zi cnd muncim mcar se roag pentru noi cei pe care
i miluim si biserica. Avem 20 de ani de cnd ne-am luat si au
trecut 7 ani de cnd suntem noi hotrti cu aceast lucrare, s
trim n curtenie asa cum au trit ngerii lui umnezeu si
Adam si Eva nainte de cdere.
Atunci s-a auzit din cer un glas: Nu cele ce ai Igduit,
ci cele ce ai mplinit se vor socoti! C umnezeu a spus clar:
Mil voiesc i nu fertf!
201
eci ei singuri si-au ales de
bunvoie nIrnarea, postirea, curtia, cresterea copiilor n
certarea omnului, milostenia, evlavia, credinta, munca
cinstit si mersul la biseric. Si umnezeu i-a nzestrat si i-a
nvrednicit s se bucure de acest mare har pe care nu l avusese
PaInutie care depusese voturi n pustie si care era obligat s le
tin, era de datoria lui, semnase cu cuvntul naintea lui
umnezeu. Ei nu au Igduit nimic si au mplinit. Si atunci s-a
auzit glasul ngerului care a spus: Nu cele ce ai Igduit, ci
cele ce ai mplinit.
eci adevrata Iamilie crestin nu este nici cea cu un
copil, nici cea cu 2 copii, nici cea cu 3 copii, nici cea cu 10
copii, toate sunt Iericite naintea lui umnezeu, dar dac
triesc n frica yi certarea Domnului. Acesta este modelul
autentic de Iamilie crestin! Maica omnului a nscut un
201
Matei 12, 7.
singur Fiu, dar pe acela l-a dat cu adevrat Bisericii si a Iost
Fiul lui umnezeu Cel Unul nscut care a venit s mntuiasc
neamul omenesc. Si mai mult dect att, clar rmne Iaptul c
din familia creytin adevrat ies oameni adevra(i. ac
rdcina este sInt si'rodul este sInt. ac rdcina e Iar de
prihan si rodul e Iar de prihan.
Spune Ioarte Irumos lie Miniat
202
, s te asemeni cu
Jupiter, cu Venus, cu Atena, se reIerea la zeittile vechiului
Olimp, la zeittile Eladei, oh, nu, tu esti mprteasa cerului si
a pmntului, tu esti Maica lui isus, tu esti Mireasa Tatlui si
Maica Fiului lui umnezeu, tu esti Biserica cea vie a uhului
SInt. Si cnt Irumos SIntul lie Miniat si spune: Cine este
aceasta frumoas ca :orile i curat ca dimineata? Aceasta
este imprteasa rugciunii, aceasta e rugciunea intrupat.
Vedeti? eci isus Hristos este izvorul mai presus de puterea
gnditoare a rugciunii, este izvorul milei si a milostivirii iar
Maica omnului era rdcina si cuibul si locul acestui izvor,
locul unde umnezeu Si-a desertat mila pe pmnt. ar pentru
asemenea lucrare trebuie si asemenea trire. Pentru Iamilia
crestin, cnd vorbim de sacramentul srbtorii Crciunului,
adic al Nasterii Maicii omnului, trebuie s tinem cont de
dou lucruri. Ori pregtim suIletul ca o iesle s se nasc
Hristos n noi, ori pregtim inima ca o mireas s vin Mirele
isus si s o cuprind s Iim n nalta trire mistic si religioas.
ortodox
130 193
Ceea ce vorbeati dumneavoastr si sublineati legat de
aspectul comercial al srbtorii sau de conceptul traditional sau
de conceptul material duhovnicesc sau de sincronizarea izului
de srbtoare, s stiti c, brdutul de Crciun nu e neaprat o
idolatrie, e o traditie, Iace parte doar ca decor din srbtorile de
iarn si mai nou, tlcuitorii si exegetii Bisericii simbolizeaz n
brdut nevinovtia Irumusetii si tineretii omului, iar podoabele
din el virtutile suIletului omenesc care ar trebui s Iie tot
timpul plin de virtuti si de daruri asa cum este pomul plin de
daruri. Aici vorbim de darurile Maicii omnului si de
nevinovtia si de blndetea si de buntatea si de smerenia si de
cumptatea Maicii omnului.
ar transIormarea lui Mos Crciun, acel Mos Crciun
care vine n contrast cu Crciun cel ru si zgrcit, de Iapt arat
c Hristos este adevratul Crciun care primeste toate suIletele
tinere si toti copiii si i miluieste dar nu cu daruri pmntesti ci
cu daruri duhovnicesti - inteligent, ntelepciune, ascultare,
smerenie, evlavie, credint. Adic noi s ne creytem copiii ca
un brdu( cu toate virtu(ile creytint(ii.
ar ceea ce numim astzi aspectul comercial al mesei
de Crciun, rmne valabil doar colacul lui Hristos, acea pine
mpletit pe vatr despre care se cnt n colind, care este Iata
lui Hristos sau simbolul grului, grul Iiind simbolul
smereniei. C psalmistul avid spune: Jile vor inmulti graul,
vor striga i vor canta.
203
Adic, cu ct omul e mai smerit, mai
evlavios, cu ct e mai lucrtor, cu ct e mai rugtor, cu ct e
mai postitor, cu ct e mai priveghetor si mai chivernisitor cu
atta darul lui umnezeu se desart n el. Si atunci, cnd
vorbim de pinea lui Hristos, noi de Iapt vorbim de pinea cea
vie care s-a cobort din cer primul simbol, pinea vietii care e
Euharistia, vorbim de pinea cea de toate zilele, care e Hristos
ntrupat n Fecioara Maria. Vorbim si de pinea pe care o
mncm pentru c de Iapt cerul e o liturghie cosmic n care
umnezeu ne d ploaia si creste grul, ne d ploaia si creste
iarba, ne d ploaia si creste Iructul, ne d ploaia si creste hrana
pe care o mncm, de la ierburile cmpului pn la
dobitoacele, psrile, c asa spune Ioarte Irumos n psalmi: Ce
este omul c l-ai fcut pe el i l-ai micorat cu putin fat de
inger?
20
C lui i-ai dat si tarina si psrile, dobitoace si pestii
mrii si toate ale Mele sunt.
Si spune: Au carne de taur voi manca i sange de
205
tap voi bea? Nu! Adu omnului roada buzelor tale si va Ii
jertI bineprimit! n momentul n care reusesti s aduci
naintea lui umnezeu nu jertIa Vechiului Testament din carne
de dobitoc si din Ium de grsime, ci s reusesti s Iaci din
rugciunea ta o tmie, s reusesti s Iaci din evlavia ta o
tmie, s reusesti s Iaci din smerenia ta o tmie, abia atunci
poti rosti cu vrednicie versetul: S se indrepte:e rugciunea
mea ca tmaia inaintea Ta
206
. Adic n momentul n care ai
pus genunchiul si te nchini lui umnezeu, evlavia si acea
credint curat se nalt ca o tmie spre cer.
ortodox
130 195
n esent, cnd vorbim de srbtorile de iarn, trebuie
s stim c SIintii Printi au asezat Nasterea omnului pe 25
decembrie, apoi au numrat 8 zile si au pus Tierea mprejur
sau darea numelui Pruncului, ca s respecte Legea Veche. Apoi
la 6 zile au pus Boboteaza, este deja simbolul Botezului din
ap si din duh, ceea ce avea s depseasc simbolul Vechiului
Testament. Adic botezul lui oan care i aIunda n ap si le
ierta pcatele, deci este un botez superior cu uh SInt si cu
Ioc cum se spune, ceea ce numim noi astzi botezul autentic
crestin din ap si din uh. Apa nseamn splarea pcatelor si
pcatul adamic sau al zmislirii n Irdelegi si uhul SInt
vine si ne preIace n vase de cinste ale Bisericii. Este vorba mai
nti de curtirea celui botezat si apoi de sIintirea lui.
Un alt lucru care rmne valabil la srbtorile de iarn,
aici tine de datoria Bisericii si de datoria societtii, este s nu
transIorme cele dou srbtori ntr-una singur, adic partea
sacramental sau sacerdotal sau spiritual s se pstreze n
Biseric prin spovedanie, mprtsanie, evlavie, credint si
rugciune, iar partea dinamic a srbtorii sau partea laic a
srbtorii s includ buna msur si buna cuviint n ceea ce
nseamn masa de Crciun, pomul, darurile, legtura dintre
printi, Irati, rudenii, Iini, nepoti, s.a.m.d. Srbtoarea s o
pstrm mai nti ca un dar lui umnezeu si primul dar adus
lui umnezeu s Iie suIletele noastre. Adic ceea ce Iacem noi
n post c ne spovedim si ne mprtsim, apoi darurile aduse
copiilor s Iie ca o mngiere care vine de la uhul SInt
peste pruncii nostri asa cum revrsm noi darurile cum spune
n Scriptur: Joi ri fiind dati daruri bune fiilor votri, dar cu
cat mai mult Dumne:eu din cer
A)'
, care iubeste pe tot omul ce
vine n lume si stie s dea daruri bune Iiilor Si.
i. Srbtorirea Nayterii Pruncului n Biseric Gra(ia: Cum
srbtoreste Biserica Nasterea Pruncului Hristos prin slujbe
speciIice ale Nasterii? e ce Crciunul tine 3 zile si de ce
nainte de Nasterea Mntuitorului se tine un post de 0 de
zile? Cum srbtoresc Iamiliile crestine Crciunul n Biseric?
Printele Calistrat: Biserica n cultul ei are un speciIic.
Biserica ncepe srbtoarea Nasterii Pruncului Hristos cu 0
de zile nainte de venirea acestei srbtori. Cel dinti aspect de
subliniat pentru aceste 0 de zile de post, numit postul
Presimilor sau al celor 0 de zile, este exemplul tuturor
dreptilor si sIintilor Vechiului Testament - Moise a postit 0
de zile de dou ori ca s ia Tablele Legii, o dat de saIir, o
dat de piatr. oachim si Ana au postit 0 de zile ca s poat
lua dezlegarea nerodirii pentru prunca Maria, a postit
Mntuitorul n pustie 0 de zile ca s poat veni la
propovduire, cnd ncepe activitatea mesianic.
Cnd se respect acest post de 0 de zile, se Iace n
cinstea Mntuitorului isus Hristos, Iiindc El se naste. Spune
Chirii al Alexandriei c nainte de Hristos oamenii ajunseser
la msura dobitoacelor si chiar mai jos dect ele. Un verset al
Scripturii spune: Cunoscut-a asinul ieslea Stpanului su, dar
Israel nu M-a cunoscut pe Mine. at c Mntuitorul isus
Hristos a preIerat s Se nasc ntre dobitoace care cunosteau
si respectau dect s se nasc ntre oameni care nu-L stiau si
nu-L mai respectau sau nici mcar nu-L asteptau, venirea
Mntuitorului n lume a Iost de multe ori proorocit.
Biserica nu intr n srbtoare brusc, intr timp de 0
de zile si ati vzut, spre Iinalul postului celor 0 de zile vin
vestitorii care au vzut steaua, magii, pstorii si ngerii.
Cine sunt magii, cine sunt pstorii, cine sunt ngerii? e data
aceasta, pstorii sunt necredinciosii care se ntorc la umnezeu
iar ngerii sunt crestinii adevrati pe care i gsim coborndu-se
si suindu-se peste Fiul Omului n SIintele Taine. i gsim n
slujbele Bisericii, i gsim n genunchi la biseric, i gsim
citind la stran, i gsim lucrnd la actele de mntuire prin
Psaltire, Ceaslov, evlavie, credint, pocint s.a.m.d.
Biserica nu srbtoreste 3 zile de Crciun, noi
srbtorim o singur zi, ziua de 25 care este Nasterea
Mntuitorului. A doua zi, noi srbtorim pe Maica omnului si
pe dreptul osiI care au participat la toate acele evenimente de
196
atunci. Acesta este Soborul Maicii omnului. A treia zi
srbtorim pe SIntul Arhidiacon SteIan, primul mucenic, deci
este primul mrturisitor, este primul tnr desvrsit care
ntelege rolul venirii Mntuitorului n lume si rolul mesianittii
n viata crestinilor, n viata crestinttii. e aceea i mustr pe
iudei si le spune: Joi cei netiati imprefur la minte i la
cerbice care ati ucis pe prooroci i i-ati omorat cu pietre i le-
ati vruit mormintele,
209
le Iace o adevrat pledoarie n care le
arat tot rul Icut, att nainte de Hristos ct si dup. S cititi
la Faptele Apostolilor.
e ce se consemneaz lucrul acesta? Ca s se vad c
aceast srbtoare are n ea viat, deci nu este o srbtoare
terminat, nu este o srbtoare isprvit. Am srbtorit
Crciunul si am terminat. e la Crciun si pn la tierea
mprejur, punerea numelui Pruncului, este aceeasi atmosIer de
srbtoare. Biserica serbeaz prin puterea Sfintei Liturghii.
Acesta este adevratul sens al srbtorii. Agapa crestin, ea
asa se cheam, agapa crestin sau masa crestin, dup acest
post este o bucurie. Noi ne mprtsim de toate roadele si
Iructele pmntului si din tot ceea ce ne druieste nou
umnezeu s creasc pe pmnt. e ce? Pentru ca noi s ne
bucurm asa cum s-au bucurat la vremea respectiv pstorii si
magii, cum s-au bucurat ngerii, dar mai mult dect att, noi ne
bucurm de acele daruri de pe mas exact cum s-a bucurat
Fecioara Maria de daruri cnd a venit uhul SInt peste ea, c
noi, de Iapt, am Icut pregtirea srbtorii n clipa n care ne-
am mprtsit. Acesta este nceputul srbtorii, nu-i nainte si
nu-i dup.
n clipa n care am primit pe Hristos, noi am primit n
iesle pe Mntuitorul, cum se spune. SuIletul nostru s-a Icut
deja locas sIintit sau tron dumnezeiesc, sau s-a Icut deja
scaunul de heruvimi, palatul mprtesc. isus Si-a gsit loc
exact acolo unde si-L caut: D-Mi, fiule inima ta ca s-Mi fac
loca in ea,
210
mereu mi place aceast expresie, cel mai mult
m Iascineaz. e Iapt, aceasta este toat esenta religiei
crestine. Nou, religia crestin ne cere s dm inima lui isus.
isus doreste s locuiasc ca pe un tron n inima noastr.
Aceasta este si toat esenta SIintilor Printi n mistica
Rugciunii lui isus. Pn nu intr Hristos n inim si Hristos
nu cuprinde inima si inima nu primeste pe Hristos, noi nu am
dobndit adevrata rugciune.
. Rugciunile de 8 zile
Gra(ia: up ce se naste pruncul, n bucuria Iamiliei crestine
ce urmeaz?
ortodox
130 199
Printele Calistrat: up rnduiala SIintilor Printi si
rnduiala Bisericii, corect si adevrat este ca n a 8-a zi dup
ce mama a nscut pruncul, Iie c vine mama, Iie c vine tata
sau c vine cineva din Iamilie, trebuie s aduc pe cea care a
nscut s i se Iac rugciunile de 8 zile sau rugciunile de
lehuzie.
Gra(ia: Care este semniIicatia acestor rugciuni? Printele
Calistrat: Asa cum Maica omnului a luat doi pui de turturele
si s-a dus la Templu cu osiI si l-au tiat mprejur pe
Mntuitorul isus Hristos care de mititel a ales ca primele
picturi de snge dumnezeiesti s se verse pe altarul umanittii
pentru a o mntui, asa si pruncul este dus si este nsemnat si
pus numele lui si i se Iac rugciunile cu pricina si i se Iace
toat rnduiala tocmai pentru a respecta rnduiala legii celei
vechi despre care Mntuitorul a spus clar: Eu nu am venit s
stric legea, am venit s o desvaresc.
Mai mult dect att, botezul trebuie Icut pn n 0 de
zile obligatoriu pentru c de ndat ce se mplinesc 0 de zile si
mama este curat, s poat veni cu pruncul la altar s-1 nchine
preotului. Abia atunci primeste binecuvntarea de sus. Chiar
dac este botezat, abia a 0-a zi, cnd este Ietit este nchinat
la biseric si se spune: Intra-voi in casa Ta, inchina-m-voi
locaului Tu, la prea curatul Tu chip
* w 211 A
ne inchinm. Acum slobo:ete pe robul Tu... Cnd ai pus
copilasul mititel n Iata SIntului Altar si mama vine si l ia
prin usile mprtesti si i d SInta mprtsanie, din clipa
respectiv, el este aIierosit Bisericii si este osta demn, osta
nebiruit al Bisericii lui Hristos imbrcat in platoa drepttii, in
coiful mantuirii, in sandalele drepttii, cu sulita Duhului
Sfant
212
, deci el devine adevrat ostas al credintei prin Iaptul c
mama si mrturiseste de data aceasta Iar nas, n Iata preotului
si prin pruncul ei, singur, credinta c pruncul ei este altoit n
Hristos prin botez. Mai vin Iemeile si spun:
- Printe, mai am 5 zile pn la 0 de zile. mi Iaceti
nainte de 0 de zile?
- ac scrie c e de 0 de zile, dumneata mi vii a
0-a zi.
- a, dar vreau si eu s vd botezul.
- Foarte bine, l vezi pe video. Sunt niste reguli care nu
trebuie clcate. Trebuie respectate cu toat tria, cu toat
seriozitatea, cu toat cinstea si lipsa de comentariu.
Eu ntotdeauna le-am spus credinciosilor ortodocsi,
vorbesc cu ei normal, i ascult, i sItuiesc, spun ceea ce trebuie
spus, iar la urm, cnd ncep argumentele pro si contra. Cnd
mi spun: Printe, asta nu pot, asta nu vreau, asta e prea greu,
asta este nu stiu cum, asta este nu stiu unde, asta este nu stiu
ce, atunci eu spun asa: Stii ceva? Nu as vrea s te superi pe
mine. Stii ce vreau s Iaci? Faci cum ti-am spus eu c
umnezeu S-a hotrt s nu schimbe legile ortodoxiei dup
moIturile tale. Unii se supr, chiar au plecat suprati, dar m-
am bucurat c s-au ntors si au spus asa:
- Printe, exact cum ne-ati spus, asa s-a ntmplat.
- Ei, dac asa s-a ntmplat, I asa cum ti-am spus.
Adic trebuie s ntelegem c aceste 0 de zile,
aceste 8 zile, zilele de curtie, zilele de necurtie nu au Iost
puse la ntmplare n Vechiul Testament. Am ascultat un
exeget modern care mi-a spus:
- Printe, s stiti c nu aveti ntocmai dreptate n toate,
s v spun un lucru: n Vechiul Testament Iemeia nu avea voie
s intre n biseric 7 zile c era necurat, pentru c nu erau
tehnici moderne de curtire, dar acum exist tot Ielul de
tehnici, te-ai mpachetat nu curge un strop de snge.
ortodox
130 201
Eu nu cred aceasta. Periodul Iemeiesc, nu spune n
Scriptur nicieri c putea Ii mpachetat sau nu. Spune asa: A
7-a zi la asIintitul soarelui Iemeia s se spele si a doua zi s
intre n biseric, c este curat. Cnd Moise a spus de necurtia
Iemeii, el stie ce a vorbit, nu a spus de la el putere. Maica
omnului, care era Iar de prihan, nu si-a permis s intre n
biseric nainte de 0 de zile. Nu a Icut acest abuz. A venit n
a 0-a zi cu dreptul osiI, au adus doi pui de porumbel sau de
turturele ca s arate simbolul srciei, nu putea s aduc un
miel sau 1 dinar sau un siclu cum se cerea si s-au supus
rnduielii ca Simeon s binecuvinteze pe Prunc si atunci a
auzit marile proorocii ale rstignirii - sabie va trece prin
sufletul tu i acesta este spre cderea i ridicarea multora din
Israel.
213
Acestea sunt rnduieli scrise cu litere de aur n cartea
Scripturii si a legilor divine pe care nimeni pe pmnt nu le
poate schimba si rmn n veac neschimbate.
Mai vin Iemei si spun: Eu la ai mei copii nu le-am Icut
molitIa niciodat. Se cunosc urmrile. Sau spun: Ai mei de la
botez nu au mai clcat n biseric. Vedeti? O mare greseal.
Cnd dreptul Simeon L-a luat pe Pruncul isus si L-a
binecuvntat n Vechiul Testament si s-au adus cele dou
turturele ca semn de jertIa, care a Iost de Iapt rolul acestora
dou? Mntuitorul a Iost adus s Iie nchinat prin arma sau
unealta lui umnezeu care este preotul, mna lui umnezeu,
nchinat cerului, cu toate c era al cerului. eci Hristos prunc
Iiind, ca om a avut nevoie de binecuvntare, ca umnezeu a
dat binecuvntare. Lumin spre descoperirea neamurilor i
slav poporului Tu credincios.
214

Gra(ia: A Iost necesar Tierea mprejur a Pruncului isus n a
8-a zi?
Printele Calistrat: Obligatoriu. A avut motive temeinice
pentru care a Iacut-o, nu la ntmplare. - 1. S arate c nu e
nluc, c are trup. - 2. S arate c e supus jertIei din prima
clip a nasterii si existentei Sale, adic este matur chiar dac
este Prunc. E si mprat si Arhiereu si nvttor, deci ntreita
slujire. - 3. Ca s spele pmntul si Templul s-1 curteasc,
nu prin snge de miel si de tap si de bou. - . S arate c
respect legea, a venit s o desvrseasc si s o mplineasc,
respectnd-o. - 5. S arate c de mic a iubit lumea si a dorit s
o mntuiasc.
4. Tiducarea copiifor
Cel care ceart pe fiul su va avea multumire.
Ceart pe fiul tu if-l s lucre:e, ca s nu se
poticneasc intru ruine (sus Sirah 30, 2, 13).
a. Educarea copiilor n familie
Gra(ia: Atunci cnd apar copii n Iamilie trebuie gndit si la
educarea lor?
ortodox
130 203
Printele Calistrat: Obligatoriu! Copilul, dup Napoleon, se
educ din pntecele mamei. Nu-i vorba mea, e a marelui
Napoleon, care la curtea lui avea acele scoli de mame, unde
Ietitele erau de mititele educate pentru a Ii viitoare mame. Si la
noi, cred eu c mamele au grij de copiii lor, chiar dac sunt
unele carente si greseli. Copilul trebuie educat din pntecele
mamei. in aceast cauz, eu pe toate Iemeile gravide le-am
pus ntotdeauna la putin post, le-am mprtsit, le-am dat
rugciuni. Le-am spus: F ingerul p:itor, s stea ngerasul
lng copil, Ia Sfantul Stelian, s-1 ocroteasc de boal sau de
vreo malIormatie, I Sfantul Ioan Bote:torul ca s Iie ocrotit,
s se nasc sntos, s nu pteasc ceva la nastere c sunt
nasteri grele, sunt cezariene grele, tot Ielul de probleme.
Sigur c ea postind si mprtsindu-se n Iiecare lun
pn naste, acel copil va Ii si Irumos si drglas si sntos.
Aceasta este educatia! Am s v dau mrturie, nu de la mine,
ci mame mi-au spus: !rinte, atat de fericit am fost in timpul
sarcinii i de linitit i parc eu nu am copil in cas,
mnanc i doarme, mnanc i doarme, mnanc i se foac,
n-a plans o dat. Dar s titi c pe ceilalti doi pe care i-am
nscut, nu m-am imprtit in timpul sarcinii, nopti intregi i-
am legnat in brate pan ce adormeau o or. Ce este acolo?
Este cuvntul lui Hristos - !ace voul Bucurati-v Adic
Hristos saluta pe prunci din pntece, c asa a tresltat si oan
Boteztorul de bucurie cnd s-a ntlnit Maria cu Elisabeta. O
mam care se mprtyeyte este exact o ntlnire cu Maica
Domnului. Pruncul ei se sIinteste de SIintele Taine pe care le
nghite. ar trebuie s Iii o mam serioas ca s ntelegi lucrul
acesta, nu numai s crezi c ai nscut un copil de kg si a luat
nota 10, cum se pune cnd se naste si tu i pui la mn rosu si
i pui blugi si crucior cu motor. Pe lng toate acestea trebuie
s-i druiesti uhul SInt. Si dac i-ai druit Duhul Sfnt,
acela va fi cel mai sntos copil. Gra(ia: Pentru a oIeri
copiilor o educatie bun, e nevoie ca printii s aib cursuri de
pedagogie, de psihologie? Printele Calistrat: n popor exist
un cuvnt providential: Jarga mamei i cei 7 ani de acas sunt
toat psihopedagogia unui copil. Cursurile moderne care se
Iac astzi pentru anumite mame, dup care se creste un copil,
sunt semnul lipsei credintei n umnezeu.
M gndesc la mine personal, c eu am Iost crescut de
bunicii mei. Ce era da, era da si ce era nu - nu. Mnnc c te
plesnesc, culc-te c te plesnesc, treci la scoal c te plesnesc,
treci la treab c te plesnesc, ascult c te plesnesc, taci c te
plesnesc. Nu m-a plesnit niciodat dar vorba aceasta nu a lipsit
din gur si ytiam c nu-i de glum. Acesta era cuvntul. Chiar
btrna mea avea o vorb tare Irumoas: Amus ti scap una de-
ti scapr ochii, ti Iac capul ca clopotul. Asta era vorba ei. Si
zic: Gata, gata, Iac cum spui, Iac asa cum ceri. Treci si
mnnc sau treci si te culc sau treci si nvat sau treci la
scoal. Adic nu erau explica(ii filosofice dar nu am luat o
palm de la ea, o dat mcar, s spun, uite mi-a dat un
bobrnac sau o jordie sau un pumn sau peste cap mcar, nici
vorb. Atta Icea cu degetul, asta era arma cea mai
periculoas. Cnd deja Icea din deget, era suprat. Sau mai
Iolosea cteodat Iormula: Am s stau de vorb cu tat-tu si era
suIicient.
ortodox
130 205
Eu nu spun c aceste cursuri de psiho-pedagogie sau
psihologie n-or Ii bune dar ele sunt niste chestiuni tehnice.
Mama trebuie s-si simt copilul la sn cnd suge, cum
gngureste, cnd doarme, ce caractere i imprim ea ca mam,
ce caractere i imprim tatl, depinde ce sot si alege, ce
credint i transmite mama. ac ne uitm atent n SInta
Scriptur cu mrturie si nu de la mine putere, Printele
Stniloae explic, cnd vorbeste aceasta
215
, Maica omnului
ocrotitoarea. Maica omnului Iiind plin de uhul SInt, l
hrnea pe Prunc la sn cu lapte iar !runcul cretea i se
intrea cu Duhul
116
ac ea era plin de uh SInt, copilul
putea s sug altceva dect uh SInt? e ce era plin de
daruri? Pentru c trebuia s le sug copilul. Oare ce altceva
poate s primeasc copilul mai Irumos n educatie dect laptele
mamei si credinta mamei si mprtsania mamei si rugciunea
mamei si cruciulita aceea pe care i-o Iace cnd se culc si
agheasma aceea pe care o bea si anaIura pe care o mnnc si
iconita aceea pe care i-o pune pe cap cnd se culc si crticica
de rugciuni lng ea si cndeluta de pe mas?!
umnezeu st att de cuminte n casa crestinului si
asteapt lng candel s-L bage n seam. El e ca un copil.
Hai, nu M cinstesti si pe Mine? M lasi s M culc Ilmnd,
chiar nu-Mi spui dou vorbe de bine? Aceasta este toat
zestrea pe care o mam poate s i-o dea copilului ei, restul sunt
texte nemuritoare, dar seci. Putem s le punem toate plcerile
lumii, sunt tot Ielul de lucruri moderne si Irumoase pentru
copii, dar dac nu i-ai druit Duhul Sfnt, nu i-ai druit
nimic. u-1 la mprtsit tot timpul!
Stiti cum deosebiti copiii credinciosi de copiii
necredinciosi? Cnd vin la mprtsit tip parc l tai. Acelea
sunt pcatele printilor. ar unii casc gura ca puii de rndunele
cnd vine mama cu ciocul s pun gzulita n gur, asa casc ei
gura la potir si la lingurit s ia SIintele Taine. Si sunt mititei,
o lun, dou, trei, patru, nou, zece, ct au ei, un anisor, doi,
trei c deja de la , 5 ani nteleg. ar sunt unii, crezi c-i taie -
aceea e necredinta printilor si nelucrarea lor suIicient, care se
transmite si copilului. Starea de repulsie pe care o au printii
Iat de biseric, aceea este starea de repulsie pe care o au copiii
Iat de Hristos.
Eu am ntlnit un caz, personal, cu o Ietit, prin '96 ori
'97. Eram n Brnova. Si mi-a spus asa, doamna: Printe, Iata
mea a Iost cstorit cu un musulman. in start negatie pe linia
de Iamilie, el Iiind necrestin. Si zice: Eu, cu de la mine putere,
cnd am splat copilul, l-am aIundat n ap n numele SIintei
Treimi si am turnat agheasm mare si ulei din candel. Eu mi-
am dat seama c-i lipseste mirungerea, din spusa bunicii.
Pur si simplu am scos sticluta de Marele Mir, am luat
MolitIelnicul si am continuat toat rugciunea de la a la z.
Copilasul avea cam un an, lucid dar Iricos. Cnd s-a apropiat
de sIintele usi cnd am deschis ca s-1 mprtsesc, avea niste
ochi bulbucati si urla, Iacea ca toti drcusorii de pe Iata
pmntului. -am spus: Mam, aici satana nc st n suIlet.
Am Icut toate lepdrile de la botez Irumos, cu rnduial cu
tot si am spus, trebuie s-1 mprtsim. Am luat o Iirimitur
mic, mic, mic cu un micusor stropisor de vin pe sIintele
uscate s i-1 dau n gur. Ei, un copil plnge, se zbenguie n Iel
si chip dar nu Iace act diavolesc n timpul mprtsirii. Odat s-
a ncordat n bratele bunicii, nu avea mai mult de 7, 8, 9 kg
copilul acela si cnd a Icut odat puuuuuuI, au srit SIintele
din lingur. Am zis: race, ai Ii tu viclean, dar s stii c nu-ti
merge cu Hristos. M-am dus si am muiat din nou lingurita n
vin, am atins-o de praI de SIinte, l-am luat de nas, i-am dat
SIintele n gur si o or a dormit butuc.
Am spovedit Iemeia, i-am citit, am stat de vorb cu ea.
Cnd s-a trezit copilul, era Irumos si alb parc era ca de
zpad. Cnd l-a adus era glbeniu cum sunt asiaticii acestia. I-
am zis: Mam, de acuma-i ortodox, ad-1 tot timpul. Bnuiesc
c acuma trebuie s Iie mare Ietita. Avea un nume ciudat de-al
lor, asmina. Eu i-am pus Maria. A venit mult vreme doamna
ortodox
130 206
cu ea la mprtsit, venea si csca gura ca rndunica, cnd vine
mama s aduc mncrica la puisori, Ir nici o problem.
Cnd vede(i prin biserici copii plngnd, acolo sunt
pcatele prin(ilor. Ei sunt cei care stric copiii. Sau mai e n
popor un obicei de a cultiva personalitatea copilului. Nu-i
stirbi personalitatea! Ba, stirbeste-i-o! e mititel s stie c
acolo nu se pune mna, de mititel trebuie s stie c acolo nu e
voie, de mititel s stie c acolo nu trebuie s se ating pentru
c el creste bine si stie c ce e nu, nu si ce e da, da, c asa
spune Scriptura, restul e de la diavol
211
. Ei, cnd el spune
ingeraul la 3 ani, normal c e o bucurie deplin. ar cnd el
njur la 3 ani si spune tata: ,Ai vzut ce destept e biatul
nostru, ai vzut ce vorb a stiut s spun?!" Atunci s plngi
cu batista la ochi yi n genunchi pe coi de nuc, dea acela
e spre pierzare. e mititei trebuie s stie.
n satul nostru, preotul pe care l-am avut a Iost un om
extraordinar, un preot destul de serios. Toti copiii, nici nu stiau
bine romneste, de 2 ani, de 3 ani, de ani, de 5 ani, ieseau si
spuneau Crezul, cte 2, cte 3, cte , cti veneau la biseric si
el le ddea cte 10 lei si spunea: Bravo, mtus omnic,
bravo mtus Mrie, bravo mtus lean, bravo mtus
Vioric! Uite asa se sdeste credinta ortodox. Acum, am
nteles c si la grdinit au introdus proIesor de religie si
acesta e un lucru bun. Acesta e rolul Iamiliei, rolul mamei si al
tatlui. Aici e psiho-pedagogia.
Ce citim noi prin crti, trebuie s-1 masm pe burt
cnd mnnc sau s-i pui muzic cnd doarme, astea sunt
povesti. Noi ortodocsii nu am reusit s Iacem deosebirea ntre
sacru si proIan. Asta nseamn desacralizarea leagnului.
Pruncul ca s adoarm trebuie s-1 nsemni cu semnul
crucii pe leagn. Asa a Icut si mama lui on Creang, cred c
asa a Icut si mama lui Blcescu, cred c asa a Icut si mama
lui Eminescu. C nu ar Ii spus Eminescu c Biserica este
singura care a pstrat unitatea de duh si de limb. Si mai
departe a spus: Numai Biserica e mama neamului romnesc
c altIel nu am Ii existat, ne-am Ii contopit cu bulgarii, cu
turcii, cu austriecii, cu polonii, cu rusii, cu evreii, am avut cu
cine ne contopi. ar uite c Biserica ne-a tinut si atunci sigur
c ea are rolul Iundamental chiar dac n conceptia unora se
spune c e nvechit, c sunt teorii popesti. Asa popesti cum
sunt, Iac parte din realitatea necesar a vietii pe pmnt. Chiar
dac unii le rumeg mai greu sau le nteleg mai greu, le
mestec mai greu, ntr-o zi dintii lor se vor ntri si vor putea
mesteca si oasele Scripturii, nu numai laptele. Gra(ia:
Spuneati c printii nu Iac observatii copiilor de multe ori ca
s nu-i supere. Cnd mai cresc, printii ajung s constientizeze
c au gresit, atunci cnd Iaptele copiilor pricinuiesc vtmri.
Cui anume?
ortodox
130 209
Printele Calistrat: Chiar si Iamiliei n sine. Vedeti si aici
problemele se leag ca verigile ntr-un lant. Cnd educatia nu
este o prioritate pentru o Iamilie care d o odrasl societtii,
problema se raporteaz la Iamilie. Ce este Iamilia? O
perpetuare. Si atunci automat unde este lantul slbiciunilor?
Fie c este Iiic sau este Iiu, n momentul n care vor ntemeia
o Iamilie, n mod indirect vor vtma 3 generatii deodat.
Vatm pe cei pe care i-au crescut pentru c le creeaz
probleme si i pun n diIicultate si i pun n incapacitate de
rezolvare a unor probleme care uneori si gsesc esecul, ati
vzut - otrav, spnzurtoare, nenorocire, sinucidere, vicii
nestpnite s.a.m.d. Pricinuiesc necazuri noii Iamilii care nu
mai este o pild si un pilon de rezerv pentru Iamilia viitoare,
dar pricinuiesc si celor de dup ei care vor creste strmb n
sensul c ei trind ntr-o Iamilie nesntoas, trind ntr-o
Iamilie alterat, nu vor avea ce nvta. umneavoastr spuneati
mai nainte c printii nu le pot oIeri nimic. Aceia sunt
adevratii printi, care nu trebuie neaprat s oIere ci s
druiasc.
Cred c v-am spus odat o istorioar culeas de la un
btrn din zona Bucovinei pe care l spovedeam: Printe
drag, stiti cum mi-am educat eu copiii? S nu credeti c am
stat s muncesc din zi n noapte si s depun un eIort depsit.
Zice, eu le-am spus copiilor mei o istorioar. M-au ascultat si
au ajuns bine. Aceasta este valabil pentru Iamilia crestin si
este ca un cpti, dac ar Ii s o lum asa. oi trani simpli s-
au cstorit, si-au Icut o csut simpl cum au putut, si-au
ncropit putin grdin, putine animale si toat lumea din jurul
lor se mira cum ei de dimineat pn seara sunt la munc cu
ziua. Si oricine i ntreba, ei spuneau un singur lucru: Noi
zilnic gustm Iericirea.
b. Pilde de educa(ie a copiilor n familie Gra(ia: Spuneati c
astzi copii se educ liber ca s nu li se stirbeasc
personalitatea. up SeraIim Rose, crestinul ortodox este un
rzboinic permanent cu sine si as vrea s punem n Iat
imaginea, chipul mamei model al Maicii omnului care este
puternic si la polul cellalt imaginea primei Iemei si mame,
Eva, care a Iost puternic dar la ru. Printele Calistrat:
Pentru a pleca pe aceast premis, trebuie s stabilim dup
nvttura tuturor SIintilor Printi, dar chiar si a proverbelor
populare romnesti: Omul se educ cu cuvntul iar animalul
cu bta. n momentul n care noi ajungem s Iim educati din
toiag, ca s nu spunem bt, ciomag, c spune psalmistul:
Certa-voi cu toiag frdelegile /or,
218
n momentul n care noi
ajungem de la dojan la toiag, adic ajungem s Iim ndreptati
cu bta, cu parul, acolo este clar c umnezeu lipseste.
Fecioara Maria pe care ati exempliIicat-o, a avut la
baz nasterea din prin(i deosebit de credincioyi, poate mai
credinciosi dect orice printi, c li s-a spus dreptii
dumnezeiesti printi oachim si Ana. Atta corectitudine a
existat n ei, c au Iost drepti, adic nu au avut nici o greseal.
ar Maica omnului nu s-a educat numai prin aceast
sIintenie c atunci am putea vorbi de o predestinare.
Maica omnului s-a educat de ctre arhiereu n
Templu. La 3 ani cnd a Iost adus n SInta SIintelor, Maica
omnului ce credeti c Icea acolo? Avea program la citit
Scripturile, broderie, cosea vesminte arhieresti, Iacea curat n
camera Iecioarelor, Iacea lucruri de mn, pentru c asa se
cerea la Templu. eci a Iost educat cu munca. Maica
omnului nu a stat n Templu rpit n al 9-lea cer cu minile
la cer iar n jurul ei era mireasm de ngeri, nu. A cusut mitre,
vesminte arhieresti, brie, tot Ielul de lucruri care erau
necesare la Templu. ar n acelasi timp, ce Iacea? Avea timp
de rugciune si meditatii din Scripturi. e aceea s-a si putut
apra cnd a spus: Iat roaba Domnului, s-mi
219
fie dup cuvantul Tu.
Eva a avut nesansa de a tri dou vieti sau mai bine
spus dou stri. Eva este necondamnabil. Noi condamnm
210
pcatul strmosesc prin neascultarea lui Adam si Evei n
grdina raiului. ar ei au trit dou vieti consecutive. Mai
nti au trit starea inteligibil, haric de Ieciorie n umnezeu
pe care au cunoscut-o dar nu au nteles-o, explic Printele
Stniloae n Iisus Hristos indumne:eitorul
211
omului si n Iisus Hristos restaurarea omului, cele dou crti
ale lui Ioarte grele si Ioarte Irumoase. Si spune clar, dac
Adam ar Ii nteles sau ar Ii avut n urechi notiunea de Cuvnt
al lui umnezeu ntrupat sau notiunea de Hristos, dorinta lui
de a rmne n rai ar Il Iost mult mai perseverent dar Adam a
luat raiul ca pe un leagn.
Adam a plecat din rai cnd era copil. n primul rnd
Adam nu avea vrst, el tria atemporal n mprtia lui
umnezeu si noi nu putem sti exact cte zile a trit Adam n
rai si nu putem sti exact cte zile Adam a Iost prezent n Iata
lui umnezeu la lucrarea de Iacere a lumii si la lucrrile pe
care le avea umnezeu dar nu putem sti nici ct timp a lipsit
umnezeu de lng el pentru c putea s lipseasc umnezeu
mai mult sau poate chiar o clip sau a putut ca aceast
ncercare s Ii durat cteva secvente. O simpl absent a lui
umnezeu dar nu n deplintatea harului ci doar ca prezent
vizual, s Ii Iost pentru Adam motivul cderii?
n teologia SIintilor Printi, greseala lui Adam si Eva ar
Ii att de catastroIal nct ea a trebuit s Iie condamnat,
pentru c umnezeu Si-a asumat ntreaga responsabilitate a
cderii adamice lund pcatul acesta asupra Sa. Atonei ce se
ntmpl? Toat greseala Evei a ntors-o El n bucurie prin
Fecioara Maria. Si ce a Icut? A
echilibrat balanta harului, c spune: Bucur-te cea plin de
220
daruri. eci noi nu stim cte sunt, nu poate cineva s numere
darurile Maicii omnului. Bucur-te cea plin de har, Domnul
este cu tine.
22]
A echilibrat-o cu lacrimile Evei pe care in
bucurie le-a intors?
22
eci Maica omnului a splat pcatul
strmoasei, ridicnd-o din acest pcat.
ar la ce stare a adus-o? A adus-o la starea n care s-L
cunoasc pe umnezeu si s se bucure din plngere. Ceea ce
nseamn c Eva a constientizat cderea, a constientizat
greseala. ar eu vreau s ajung n momentul n care ei au Iost
izgoniti din rai si s-au trezit pe pmnt, nchipuiti-v cum le-a
Iost lor s existe cnd de a doua zi au trebuit s ia ap si s
bea, s caute un mr s-1 mnnce sau un Iruct? C doar nu au
mncat imediat! Aveau tvi, cuptor cu microunde, au apsat si
au Icut cozonaci, nu! Gnditi-v, la slbticia traiului lui
Adam si al Evei, care ca niste oameni izgoniti din rai, ca niste
lepdati de la Iata lui umnezeu, doar cu Igduinta
rscumprrii, c ei nu stiau ce s mai Iac, nu stiau cum s
procedeze. Vntul de acuma i btea, simteau Irigul, simteau
Ioamea, simteau setea. Au trecut ntr-o nou etap, de aceea
Adam a si rspuns: oamne, aici sunt. Putea s spun:
oamne, sunt n rai, nu. A spus aici sunt. Nici nu mai stia cum
se cheam locul. Vedeti, pentru ei a Iost un cutremur.
Noi crestinii nu putem pune n balant lucrul acesta,
noi ne-am nscut dintr-un nas care ne-a argumentat botezul din
uh si am primit pecetea, deci uhul SInt este cu noi, am
primit mprtsania, ne-am sIintit n uhul SInt, ne-am altoit
n Hristos, avem ndejdea nvierii, avem mntuirea, pe cnd
Adam si Eva, n momentul cnd s-au cunoscut prima dat si au
nscut Iii, nchipuiti-v ce trai au dus! Au trit n niste pesteri
sau scorburi. Nu au trit ca noi n case.
Noi nu trebuie s raportm institutia istoric a Iamiliei
la institutia modern a Iamiliei. S ne ntoarcem doar cu 00
de ani n urm, cnd nvlitorii veneau n
220
Acat. Maicii omnului, cos 1.
221
Luca 1,31-38.
222
Acat. SIintilor oachim si Ana, icos .
211
ortodox
130 213
Iiecare an si se ardeau satele iar Iemeia crestin pleca cu o
grmjoar de oi dup ea, cu un sac de Iain dup ea si cu o
vcut de Iunie si undeva Jntr-o pester de munte sau ntr-un
bordei Icut n pmnt acoperit cu cetini c nu se inventase
polietilena, sttea acolo si si crestea copiii. Brbatul venea de
la oaste cu sabia dac se mai ntorcea, dar ea se ntorcea n
satul de unde a plecat si ce Iacea? Ridica cas si si crestea
copiii, punea Iurci n pmnt si iar punea un acoperis de stuI
si Icea pereti din pmnt si ea acolo educa copiii. Acolo era
biserica ei. Lng cas era crucea sotului c nu se ngropa toat
lumea n cimitir, unii se ngropau n gropi comune. Unii, dac
l mai gseau, l aduceau si l ngropau acas. Si de ce v spun
lucrurile acestea?
Aici avem de-a Iace cu 3 tipuri Iamiliale diIerite: avem
de-a Iace cu familia divin. Cnd vorbim de institutia divin,
ne gndim la Iamilia Maicii omnului aleas prin har, pentru
c osiI, dup odrslirea toiagului a luat-o pe Maria la sine si a
Iost un Iel de coordonator temporar al vietii lui isus pentru c
la un moment dat cnd El pleac n erusalim, ce spune Maica
omnului?
- Trebuie s asculti de printii Ti,
223

- Ascultarea Mea este din cer, nu e din lumea
22
aceasta.
Atunci a Iost o replic Ioarte categoric, Maica
omnului s-a rnit ca si cu o sabie n inim dar mai mult, nici
nu a nteles cuvintele dar le-a tinuit n inima ei: Aici trebuie
s Iie ceva. n momentul n care ntlnim lucrul acesta n raport
cu familia primordial care tria n starea de slbticie
datorat primitivismului, mai trziu s-o Ii descoperit bordeiul
sau un acoperis din lemn, ce s-o Ii Icut de-a lungul Vechiului
Testament, doar vedem ce spune Scriptura. Nu scrie ce case au
lsat Adam si Eva, ce contracte de vnzare-cumprare, ce
aveau pus la temelia casei sau ce au lsat zestre la copii. Au
nscut Iii si Iiice si anii lor au Iost 930 si 950.
Cnd ne raportm la familia modern, astzi avem de-
a Iace cu o Iamilie care include toate 3 strile. eci noi nu mai
putem spune c nu avem model. Stim ce nseamn starea de
srcie care duce si mai aproape de Iamilia primordial. Si ce
constatm? C tocmai n acea stare de srcie, ct mai real
spre Iamilia primordial, se nasc copiii cei mai buni. e ce?
Pentru c lipsesc mijloacele de autodistrugere si conservarea.
n biologie este termenul evolutia de nespecializat, adic n
momentul n care omul se cleste n lipsuri materiale si trieste
modest, el devine mai robust, devine mai sntos, devine mai
legat de natur.
Cum v pot da exemplul acesta? Ne ducem ntr-o
maternitate care se ocup de nasterea modern a unor mame, n
care vom gsi aparatur si procedee moderne: cezariana,
tratamentul hemoragie, scderea temperaturii, nlturarea
durerii, mediul steril pentru prunc.
ortodox
130 215
ac ne ntoarcem la tar cu 100 de ani n urm, la
printii dumneavoastr sau la bunicii dumneavoastr, ne
aducem aminte c n sat Iemeia nstea n pat sau pe cmp,
unde o prindea vremea si cea mai priceput Iemeie din sat
venea si avea grij si asista nasterea respectiv, moasa satului,
dar dup ce tia buricul copilului ce urma? Cititi n Sadoveanu
(Fratii Jderi, Ucenicia lui onut), cititi n Rebreanu, copilul era
stropit cu agheasm yi cu untdelemn sfin(it ca nu cumva s
se prind relele de el. Atta stiau. Chiar am citit un pasaj
Irumos n Sadoveanu cnd spune: S se ung moaa cu
untdelemn sfintit de la mnstire ca nu cumva copilul s
poarte ceva ru asupra lui. eci vedeti mentalitatea de la tar?
ac noi astzi credem c un paracetamol si o perIuzie cu
antibiotic elimin orice staIilococ, la vremea respectiv moasa
tia buricul cu IoarIeca si l lega cu at din sertarul din cas si
ce Icea? ungea cu ulei sIintit. Adic era si ndejdea
credintei. Copilul respectiv tria nvelit ntr-o crp de in, de
cnep sau ntr-o crp moale dac era respectiva crp moale,
dar el tria si crestea si se clea. Gra(ia: Asta pn la botez?
Printele Calistrat: Pn la botez. Nici nu ncape discutie.
V-am spus, nici nu iesea din mam si moasa se ungea pe
mini cu ulei sIintit, s nu se prind ceva ru de copil. eci
prima era ndedea n Dumnezeu. ar Iamilia modern de
astzi are la baz n primul rnd, cultura medical. eci niste
nasteri mprtesti.
Eu am meditat odat stnd de un Crciun singur n
chilie, cum o Ii nscut Maica omnului, o copil de 15 ani, cu
un bietel n brate ntr-o pester? nchipuiti-v! Netinnd cont
de problemele dureroase pentru c a nscut n chip minunat,
nu a Iost vorba nicidecum de durerile obisnuite ale unei Iemei,
dar spaima aceea de copil de 1-15 ani, cu un copilas n brate.
S auzi ngeri cntnd, s auzi pstorii cntnd, s vezi magii
venind, c aduc daruri, tot Ielul de vorbe minunate, steaua,
artri, lumini, ngeri, nebunia aceea mprteasc de a omor
pruncii, v nchipuiti Iebrilitatea respectiv cum a trit-o
Maica omnului, care era o copil, era ca noi, era
pmnteanc. Si ea vedea toate aceste minuni!
Pe cnd astzi o mam este asistat de medic, este la
cald, este la lumin, i se d o pastil n travaliu, copilul este
pus n tot ce e mai luxos, ati vzut c s-au Icut perIormante.
Nici nu iese bine si vine neonatologul si i d nota nu stiu
care, vine neurologul si si d cu prerea, vine ortopedul si si
d cu prerea. Ati vzut, o ntreag comisie de specialitate
urmreste ca pruncul s Iie sntos.
ar haideti s ne ducem cu mintea la poporul spartan.
Aici nu vorbim de pgni, vorbim de Iamilie. Ce Iceau
spartanii? Care era regula spartan? ac era sntos si
vrednic l ddea la crescut la doici. Pentru ce? Ca s nu se
nvete mmos. Ca s vedeti atitudine! S nu se nvete mmos
si s nu se nvete alintat. El trebuia s creasc rzboinic, iar
dac era beteag sau bolnav, nici nu discuta, i ucidea sau i
arunca ntr-o prpastie.
Ei, vedeti, de la o stare la alta, de la o etap istoric la
alta, atitudini diIerite. Pe cnd astzi, copilul nostru, crestinul
nostru de astzi are tot ce-i trebuie. Noi ne maniIestm la
modul, vai 666! Vorbim de sIrsitul lumii ca si cum am vorbi
de science fiction, vorbim de interventia diavolului n viata
noastr. ar de ce ne Iolosim de diavolul dac ne temem de
el? e ce bgm becul n priz ca s avem lumin? e ce
punem caloriIerul n priz cnd avem nevoie de cldur? e
ce Iolosim aparatele casnice cnd Iacem ceaiul sau preparm
alimentatia necesar? e ce ne Iolosim de masin ca s
mergem repede? e ce ne Iolosim de radio s avem
inIormatii? e ce ne Iolosim de teleIon? ntr-o zi un clugr
se juca n timpul liturghiei, butona. I-am zis:
- Las-1 c au Iost vremuri cnd asteptai la 3 zile o
telegram. La ora cutare trebuia s primesti un teleIon
ortodox
130 216
important de undeva si lumea tot a trit. Crezi c acuma, n
timpul liturghiei vei rezolva problema?
- Printe, e o dependent, nu ne putem rupe de ea.
- Arunc-1!
ortodox
130 217
Vedeti, noi am slbit prin modernitatea lucrurilor
Icute. Noi nu am slbit n credint. Credinta s-a subrezit yi a
czut pe un plan inferior pentru c am dezvoltat noi prea
mult planul exterior. Adic, ce am Icut? Ce spuneam
adineaori, am trecut de la educatia moral si crestin, adic
educatia de cultivarea unui brbat n demnitate sau de a-1
cultiva n vitejie, n brbtie, n putere, am trecut la o educatie
de tip, ca s spun asa, de gen catiIea, n care copilului nu
trebuie s-i lipseasc absolut nimic, nu are absolut nici o
obligatie, nu are absolut nici o datorie. Gheorghe: Educatie
de ser.
Printele Calistrat: a, suntem ca un Iel de legume de ser,
bine spus. Adic noi creytem artificial, suntem artiIicializati,
aici ne trezim si cu imunitatea sczut si cu microbii lng noi
si cu boala lng noi si cu diagnosticele lng noi. e ce spun
lucrurile astea? n momentul n care lipseste umnezeu din
viata crestinului, intervine acest rudimentar, ntreaga pleiad de
lucruri stiintiIice. ar toate acestea sunt ndreptate stiti de cine?
e isus Hristos.
Cu ani n urm, trebuie s mai existe Iamilia respectiv,
Ietita aceea nu ar putea s aib astzi mai mult de 19 ani. A
venit un domn cu o Ietit n brate si a spus asa: ,Printe, am
Iost la doctor, a czut n cap de la bloc, de la etajul 2 sau 3."
Era un copilas mititel, nu mai vorbea, era n com si ,ne-a zis
c nu ne-o opereaz dect dac dm semntur." ntmplarea
Iace c erau catolici. Eu ce am Icut? Am tcut din gur si Iar
s spun nimic, am Icut copilul ortodox, i-am Icut mirungerea
n brate la el, el nici nu a stiut ce am citit acolo si i-am
mprtsit-o si i-am spus: ,u-te la spital, d semntura,
opereaz-o c se Iace sntoas pentru c aschiile care au intrat
nu au ptruns n creier." Pe ce m-am bazat cnd am spus lucrul
acesta? Am stiut c la copiii mititei, Iontanela sau capacul
capului nu este vrtos si tare de la nceput, dup un anumit timp
el devine calciu puternic. E ca o coaj, are o anumit
elasticitate, osul nu este ntrit total. Ct greutate o Ii avut ea
n cdere ca s-i sparg ei membrana de la creier? O opereaz
doctorii, scot de acolo tot ce trebuie, extrag cheagul, e
chestiune strict medical care nu se comenteaz, i spune: Fetita
va tri, nu este atins membrana de la creier cu nimic, osul a
Iost moale si s-a mulat oarecum, nu a stricat pe acolo si o veti
avea vie si la o sptmn o s plecati cu ea acas. Venise cu
Ietita toat bandajat cu un biscuit n mn, l tinea ea n gingii.
Zice:
- Vai, Printe, ce bine ne-ati Icut nou.
- Nu, umnezeu ti-a Icut tie binele sta.
Si a spus:
- Printe, am vrea ca copilul sta s Iie nchinat lui
umnezeu.
- Lui umnezeu s- rmn toat viata. Treaba Lui ce
o Iace cu el.
ortodox
130 219
Cnd s-au dus la doctor, nu au trecut pe la biseric.
up ce doctorul le-a spus: Faceti ce stiti, nu depinde de noi,
nu se stie dac va tri. Semnati aici, trieste, nu trieste. ar n
momentul cnd i-ai dat curajul: u-te c trieste, iat c
trieste si astzi. Si de ce v spun lucrul acesta? Nu exist
putere mai mare care s biruiasc stiinta, nu exist putere mai
mare care s biruiasc tehnica dect puterea lui umnezeu.
Niciodat nu o s-yi poat explica ytiin(a de ce Dumnezeu
vindec aici o boal care dup diagnostice nu se poate
vindeca, sau de ce Dumnezeu nu vindec o boal yi d o
moarte dintr-o boal care dup diagnostice trebuie
vindecat. nchipuiti-v! Te-ai asezat la stomatolog pe scaun si
cu anestezie rmi mort, iar unul se duce la Trgu Mures, st 8
ore cu inima pe mas si se ntoarce acas sntos. Nu-i mna
lui umnezeu acolo? Nu-i atotstiinta Lui? Nu-i atotputernicia
Lui? Nu-i El Cel care binecuvinteaz si nu- El Cel care pune
harul si puterea?
Noi vrem s Iim ceea ce ar trebui s Iim dar nu stim
cum. Si atunci, sigur c toate lucrurile acestea trebuie
implementate prin nvttur, n primul rnd prin voint. Nu va
reusi Biserica niciodat s eradicheze rul din lume sau
necredinta, dar un sInt printe, Paisie Aghioritul a spus asa:
Echilibrul societ(ii l (ine numai Duhul Sfnt. e ce? Unde
crede c biruieste rul, intervine si lucreaz binele, adic binele
biruieste rul, iar unde crede c nu mai este o sans de bine, o
d umnezeu ca s proslveasc puterea Lui. Adic, cnd
multi credeau c au ei grij s Iac Romnia s dispar. Nu va
disprea. O va tine liturghia, o vor tine mnstirile, o vor tine
credinciosii, o va tine umnezeu, adic are El grij de
conjunctura istoric ca toate s mearg asa cum stie umnezeu
dup rnduial. Pentru c nu putem noi schimba mersul
treburilor dumnezeiesti, dup cum spune n Psalmul 32,
Domnul risipete sfaturile neamurilor, leapd gandurile
popoarelor i defaim sfaturile cpeteniilor. Iar sfatul
Domnului rmane in veac, gandurile inimii Lui, din neam
225
in neam.
c. Sfintele femei - pild vie n educa(ie
Gra(ia: SIintele Iemei sunt o pild vie pentru educarea att
a copiilor ct si a celor maturi?
Printele Calistrat: n Oglinda duhovniceasc a lui Nicodim
Mndit, spune c lucrarea lui umnezeu ntre oameni este
necunoscut nou tot datorit harului pentru c harul unde
voieste rnduieste una, unde voieste rnduieste alta si spune c
se d o pild n Iata unui sInt plcut lui umnezeu, cum
lucreaz umnezeu si de ce lucreaz asa.
Spune c dou Iemei s-au dus la o cres s ia doi copii.
Fiecare si-a luat o Ietit. SIntul care a vzut minunea, stia cine
sunt Iemeile: una era Ioarte credincioas, una era Ioarte
desIrnt. Si a zis asa: oamne, de ce ai rnduit treaba
aceasta, una s Iie bun si una rea? Cu ce e vinovat Ietita care
a picat la desIrnat iar cealalt a picat la Iemeia credincioas?
Atunci se arat ngerul omnului si i spune asa: Cea care este
desIrnat a luat-o ca s o nvete desIrnarea, dar caracterul
copilului pe care l-a luat nu va Ii biruit de patimile ei, ci va
avea cu totul alt nclinatie, pentru c printii ei au abandonat-
o credinciosi Iiind, dar neavnd cu ce s o hrneasc. Aceast
Ietit att de mult va suIeri din pricina practicilor mamei c va
alege calea cea dreapt, iar mama vznd lucrul pe care l-a
Icut Iata, btrn Iiind si neajutorat, se va duce dup ea si se
va mntui.
Zice, cealalt pe care a luat-o Iata credincioas, este un
caracter ru, dar Iiind mama credincioas, atta umilint o
cuprinde pe Iat pentru c a crescut-o si a educat-o nct va
urma modelul mamei, pentru c ea, dac ar Ii Iost la altcineva,
ar Ii Iost o Iat desIrnat. ar ea cznd unei credincioase n
primire, ea o va aduce pe calea cea bun. Si zice, ceea ce tie la
225
Psalm 32, 10-11.
ortodox
130 220
prima vedere ti pare c ai vzut ru, este bine. V dati seama
de lucrare? eci este ceva care nu tine de noi.
Asa si aici, aceste Iemei desIrnate din Jietile Sfintilor,
cum a Iost Maria Egipteanca, cum a Iost Pelaghia, chiar sunt
niste modele pentru noi. Pelaghia, stiti cum s-a ntors? Ea
mergea linistit, oan cel Milostiv Icea o slujb arhiereasc si
cnd a trecut aceast Iemeie mpodobit, cu
ortodox
130 221
suita dup ea, Iiind Iat cu avere, cu boieri, cu multe mosii, el a
ntors capul si clerul a spus:
- at episcopul nostru s-a smintit!
- Nu, Iratilor, nu m-am smintit. Astzi am Iost pentru
prima dat mirat si am zis n sinea mea: Oare cum poate un om
s mpodobeasc att de Irumos exterior trupul lui, dar oare cu
ct mai mult suIletul?
Si Pelaghia a auzit si s-a ntors napoi si a zis:
- Ce ai spus, Printe?
- Am zis c att de mult m-a Iascinat cum ti-ai
mpodobit trupul, c dac ti-ai mpodobi la Iel si suIletul, tu ai
Ii mireasa lui Hristos!
- Cum, e posibil asa ceva?
- a, e posibil.
- Si ce ar trebui s Iac?
- S te duci s-ti cauti de suIlet.
A slobozit sclavii, a slobozit slugile, a mprtit toat
averea si s-a oprit direct n mnstire si astzi este sInta
Pelaghia. La Iel Taisia. Taisia, stiti cum, n momentul cnd a
gresit s-a dus la un duhovnic si duhovnicul i-a spus: Atta s
Iaci, s nu ridici ochii la cer c spurci cerul. S zici doar:
Miluiete-m pe mine, pctoasa. S nu pronunti cuvntul
umnezeule c spurci cuvntul lui umnezeu. Si Icnd asa,
atta umilint a dobndit, pn S-a artat umnezeu din cer si
i-a spus: ertate ti sunt pcatele si a Iost aleas cu Maria
Egipteanca si cu Pelaghia n ceata sIintelor Iecioare. eci
aceasta nseamn ceea ce v spuneam eu: nasterea din duh, este
cea mai mare pe pmnt, pentru c aceea nu mai tine cont de
mizeriile trupului, aceea este direct unirea suIletului cu
umnezeu.
d. Puterea exemplului n educa(ie
Gra(ia: Vorbeam anterior despre puterea exemplului si
educatia care se d n Iamilie copiilor. Cnd ati vorbit de ov,
ati spus c Iiii lui erau n petrecere. Printele Calistrat: a,
petreceau.
Gra(ia: e ce nu a actionat asupra copiilor puterea exemplului
tririi lui ov, a vietii lui ov? Printele Calistrat: Exact.
Vedeti? ntrebarea este Ioarte bun, este liberul arbitru.
Niciodat umnezeu nu intervine Iortat n mentalitatea, n
gndirea, n intelectul, n vointa si n ratiunea unui om, ci l las
pe el s aleag de bunvoie si nesilit de nimeni. Tocmai si eu
am aici uneori conIlicte suIletesti cu anumite persoane, c
spune:
- e ce, Printe, de ce, Printe?
- F-m umnezeu s-ti pot rspunde! Cum s stiu de
ce? Asa vrea omul respectiv, dac el vrea s Iie ru nseamn c
asa i place s Iie.
- a, Printe, dar nu v gnditi ct de bun e
umnezeu? Cum l rabd?
- Nu stiu. Asta stie umnezeu.
Aici oan amaschin spune Irumos, umnezeu nu
urste pctosul, dar urste pcatul si atunci, cnd pcatul
aunge la o anumit nl(ime, Dumnezeu d pedeapsa
maxim pentru a strpi pcatul, nu c a avut ceva cu
pctosul. e aceea, unii pctosi s-au si mntuit. Au Iost
pctosi care au Iost iertati de pcate, dar cum? Tot pentru o
anumit umilint, adic pentru o anumit ncercare.
ortodox
130 222
Venise odat la picioarele SIntului Simeon Stlpnicul,
sub stlp, un hot urmrit, a czut n genunchi si a zis: oamne
sIinte, dac pui cuvnt la umnezeu s m ierte, Igduiesc c
nu mai gresesc niciodat, acuma mi-as dori s mor. Acela
moare deodat, se Iace o lumin puternic, vin ngerii si i iau
suIletul. Ajung si urmritorii si spun: -ne trntorul acela
nou c acela este al nostru, trebuie s-1 pedepsim. Nu, nu, s
nu v atingeti de el. Ce a dobndit omul acesta cu limba n
cteva cuvinte, eu de 30 de ani stau pe stlp si n-am dobndit. E
tot o tain a lui umnezeu.
Exist o anumit intensitate suIleteasc care nu se
msoar cu ansa. Stiti de ce Iolosesc termenul acesta? Pentru c
noi nu mergem pe msurarea lui umnezeu n cmp magnetic
si electroenergetic, noi mergem n msurarea intensittii
suIletesti de comunicare cu umnezeu. Unii caut pe
umnezeu n cer, altii l caut n pustie, altii l caut n pdure,
altii l caut n pester, altii l caut n adncul pustiului sau n
mnstire sau n chilie, nu. mprtia lui umnezeu e nuntrul
vostru. Spune clar avid: in tot locul stpanirii Lui,
binecuvintea: suflete al meu pe Domnull !ururea lauda Lui in
gura mea?
6

ar Apostolul Pavel spune clar: Neincetat v rugati,
privegheati i v rugati c nu titi cand cdeti in ispit
221
Pentru mine a rmas o enigm. Am citit cartea unei persoane
care a murit cu multi ani n urm. Este vorba de viata real a
unei persoane, m interesa ca biograIie, m-am uitat la toate
detaliile. Mai nti c s-a nscut n chip miraculos, adic mama
si-a dorit aceast Ietit, apoi Iaptul c i-a pus un nume Irumos,
bunicul ei care era un om credincios i-a zis FiloIteia, dup
aceea s-a nvrednicit cu darul cntecului, i plcea Ioarte mult
s cnte, dup aceea s-a luat cu viata lumeasc.
Cnd era mic, mama visase odat n timp ce o alpta
c un roi mare de albine din turla bisericii a venit si a
226
CI. Psalm 102, 22; Psalm 33, 1.
227
Marcu 1, 38; Tesaloniceni 5, 17.
nIsurat copilul si l-ar Ii ntepat pn a murit si cnd s-a trezit
din somn, copilul dormea lng ea dar oarecum schimbat la
chip. Poate si spaima noptii si spaima visului, pe mam a Iacut-
o tot timpul s rmn atent la lucrul respectiv si mereu i
spunea acestei copile: Vezi s ai grij, s Iii credincioas, s te
rogi. Ei, venind talentul peste ea si ajungnd artist, ca omul, se
rtceste. n momentul cnd a Iost cutremurul din 1977, s
vedeti ntmplare, deci pronia divin, noi cnd pltim anumite
lucruri, noi nu stim. Firul vietii e o tain ca si nvierea, ca si
nasterea, ca si moartea, noi nu stim unde se termin.
Receptionerul care i-a dat camera la hotel, i-a spus asa:
- Aveti camera 233.
Ea a spus:
- Nu-mi place aripa asta de hotel, vreau n cealalt
parte c e mai spre lumin, mai spre soare.
- a, dar camera aceasta v este rezervat
dumneavoastr. Asa am primit ordin de la directorul hotelului,
s v dau aceast camer.
- Nu, v rog s interveniti si s schimbati cu cineva, eu
vreau n camera cutare.
Si a dat-o n camera 211, ntr-o alt arip a hotelului.
Au venit din oras unde au avut treab. Aici pentru mine a Iost
enigma, cum lucreaz umnezeu, nestiut de noi oamenii, nici
nu ne dm seama, sau involuntar de vointa noastr c aici
intervine diavolul n liberul nostru arbitru, nu ntotdeauna
umnezeu. S nu avem impresia c tot ce Iacem e de la
umnezeu. Noi Iacem si lucrurile satanei ntr-o veselie. Ea vine
la ora 9 la hotel si ntreab:
- S-au adus bagajele de dincolo?
O alt persoan care era cu dnsa a spus asa:
- Haideti s mergem s ne Iacem bagajul, s-1
mpachetm si s venim n partea astlalt.
ortodox
130 22
eci, vedeti din nou pronia. ac ea se ducea s Iac
bagajul, n momentul cnd avea loc cutremurul o gsea n
camera cealalt. Ea a spus:
- Nu, bem mai nti o caIea si apoi mergem s lum
bagajele.
n timp ce si beau caIeaua, s-a produs cutremurul si i-a
omort. Ei, aici, de ce spun c intervine ntotdeauna
umnezeu? Uneori Se retrage si uneori lucreaz. Ea, ca s o
acopere umnezeu prin lumina si prin mintea celui ce a rnduit
camera, unde a avut ea camera, jumtate din hotel a rmas n
picioare, unde si-a cerut ea camer, acolo s-a drmat totul.
Vedeti? Aici intervine pcatul. Este proverbul popular, pcatul
ori l ajungi ori te ajunge, c dac reusesti s treci peste el si s-
1 constientizezi, te Ieresti tu din calea lui. Aici avem la Ceasul
1, un exemplu: Doamne, indreptea: calea mea inaintea Ta,
226

iar la ceasul 6 spune, Doamne, indreptea: paii mei inaintea
Ta. ar noi nu stim cnd suntem cu pasii naintea omnului.
Un singur reper avem. ac suntem permanent n rugciune si
pe calea Iaptei bune, c avid ne-a nvtat lucrul acesta: J:ut-
am pe Domnul de-a dreapta ca in veac s nu m
229 *
clatin. Dac II vd pe Dumnezeu de-a dreapta prin fapta pe
care o fac, rugciunea pe care o svryesc, stiu c
ntotdeauna sunt ferit de ru. ar n momentul n care sunt n
stnga, sunt spre moarte, n pcat. Spun unii oameni: Ei dar nu
am s am timp s m pociesc? Ce o s Iac toat lumea, Iac si
eu. Ce se va ntmpla cu toti se va ntmpla si cu mine. Nu e
chiar asa usor!
Spunea Printele Cleopa, cnd ajungem la aceast
nesimtire, trebuie s ne punem degetul pe plit sau la o
lumnare, s simtim cum curge din el untur, atta s lsm s
stea s sIrie degetul n lumnare. Si dac putem suporta
Iierbinteala aceasta pmnteasc, atunci vom putea suIeri si n
iad. ar altIel, s ne ndreptm nainte de a aunge acolo.
Adic aceasta pleac din interior, deci aici nu poate interveni
Dumnezeu.
Modelul personal poate fi pentru noi o oglind sau o
emblem dar nu o crare. Eccles spune c orice om este o
unicitate si asa este, dar Mntuitorul a spus asa: Cel ce vrea.
ac vrei, spune si SIntul Antonie, de va vrea omul se va
mantui, de nu va vrea omul nu se va mantui. Omul Ie poate
toate cte le vrea. Spune la un moment dat oan amaschin, si
umnezeu le poate toate cte le vrea dar nu le Iace pe toate.
Pentru c dac ar Ii s ne pedepseasc pentru Iiecare pcat, nu
ar mai trebui s existe lumea, dar att de mult iubeste lumea si
att de mult urste pcatul, nct pe Fiul Su ni l-a dat ca semn
de iubire ca noi s avem spre ce ne uita. n pustie, aceia se
uitau la sarpe, noi ne uitm la Hristos, avem model de
mntuire.
ar noi nu vrem persoana lui Hristos ca model. Noi ne-
am luat ca model, le spunem noi, personalitti, reperele
pmntesti: Multumescu-]i, Doamne, c eu nu sunt ca
ceilalti.
230
ar eu nu trebuie s Iiu ca nimeni. oamne, eu
trebuie s fiu ca Tine Nu spune, Fata Ta cea batfocorit s
indrepte fata mea cea batfocorit de diavol, scuiprile pe care
le-ai primit Tu s tearg fata mea scuipat de pcat,
23]

s.a.m.d., din Rugciunea crucii, cnd se termin acatistul.
Trupul meu cel tras fos de diavol s fie ca trupul
230
Luca 18, 11.
231
CI. Rugciune aIlat dup
Mntuitorului nostru isus Hristos.
condacul al 13-lea la Acatistul
228
Psalm 5, 8.
229
Psalm 15, 8.
ortodox
130 227
Tu suit pe cruce. Noi avem model, dar dac nu vrem s
privim spre model!?
Moise a spus clar: Toti care sunteti mucati i
inveninati, priviti spre arpele de pe lemn Era simbolul
vindecrii. Toti care sunteti atinsi de diavol si de Iiloxera
pcatului, priviti la crace s v ridicati. Apostolul Pavel a spus
clar: Nu-mi este a m luda decat in crucea
233
Domnului. ar dac nu vrei s o privesti!? Pavel chiar a Iost
categoric, dar Hristos a spus mai blnd, a luat-o mai printeste:
Cel ce vrea s vin dup Mine s se lepede de sine, s-i ia
crucea sa i s-Mi urme:e Mie}
34
c dac Iace cutare si cutare
si las si mam si tat si Irate si sor si holde, vrednic este de
Mine. Si Petru, bucuros, c el vedea c este apostol: Doamne,
dar cu noi ce va fi'
235
Si atunci i spune: !etru, Eu tiu c tu te
bucuri, dar nu trebuie s te bucuri nici c se fac minuni, nici
c se scot draci, astea sunt trectoare, sunt harisme. Tu
bucur-te c numele tu e scris in Cartea vietii
236
. ac
tindem spre Cartea vietii, scpm de otrav, dac nu, o bem
singuri. Adic noi ne autootrvim. Exact cum e mbuibarea la
mncare, asa e moartea suIletului la pcate. Noi adugm
pcat lng pcat pn se suIoc suIletul, nu mai poate respira.
Gra(ia: ac puterea exemplului printilor nu actioneaz
ntotdeauna, atunci actioneaz puterea rugciunii? Avem pild
pe mama Fericitului Augustin, care s-a rugat. Printele
Calistrat: Asa a spus Ambrozie al Mediolanului: Mama care
plange, copilul nu va fi uitat de Dumne:eu}
31

ar vedeti dumneavoastr? E o mare tain. Necunoasterea
Fericitului Augustin nu venea din necredint, venea din
neliniste. Fericitul Augustin are aceast acoperire. Mama lui l-
a crcscut si l-a Iormat, dar cl Icnd scolilc accstca pgne, s-a
rtcit un pic n retoric, n tilosoIe, n astronomic, n drept, n
toate, adic usor, usor, a dat ntr-un Iel de ateism. ar spune la
un moment dat tot Fericitul Augustin: insetat este sufletul meu
i intristat pan nu Te va afla pe Tine, Doamne,
23x
cci era n
cutarea Lui. Si-a dat seama Fericitul Augustin c nu-L poate
gsi pe umnezeu n mod cotidian si trebuie s-L cautc n
interior. El este IilosoIul caic stnd pe malul mrii, cugetnd la
umnezeu, a vzut un copil care cu o coaj dc nuc, cra
marea ntr-o gropit (acut n nisip. Accia era nger. Si i-a zis:
-Copile, da' ce Iaci aici?
- M enerveaz si vreau s o pedepsesc si s o mut n
gropita asta.
- Cc prostii vorbesti? Cum poti s muti tu atta ap
ntr-o groap asa de mic?
- ar cum poti tu s bagi pe umnezeu att dc mare n
capul tu att de mic?
Si s-a Icut nevzut. Aceasta este taina. eci Fcricitul
Augustin a Iost revelat. El cnd s-a ntors, s-a ntors cu
adevrat. Avem scrierile Fericitului Augustin. e cc i spune
Iericit? Pentru c a cutat pn a gsit. ar saac Sirul spune
Irumos pe baza Scripturii, cei ce se silesc?
39
Si Apostolul
Pavel, cei ce se vor sili vor lua imprtia tui Dumne:eu, nu cei
ce stau comozi. Lucrarea, vedeti?
n Confesiuni 1,1, Ed. Rentregirea, Alba lulia, 1998.
239

Matei 11, 12.
ortodox
130 229
Avem acum mai nou curentul acesta, yoga, care te
nvat s stai s meditezi. Hristos nu vrea meditatie, vrea
lucrare, faceti oamenilor ce vreti s v fac ei vou,
2A0
Iaceti
bine, mbrcati, ngrijiti, cercetati, miluiti, adpati, hrniti.
eci ti d de lucru, trebuie s Iaci ceva concret, trebuie s pui
o Iapt bun. Printele Stniloae explic, Iapt peste Iapt e o
scar spre cer, iar cnd ai ajuns s plutesti n lumea duhului,
Iaptele se pierd, nu mai este nevoie, ai naintat n lumin.
Gra(ia: n Iamilie, ori ntre printi ori ntre Irati, se maniIest
suIicient de multe pcate, mndria, invidia, gelozia, iubirea de
arginti. Cum s-ar putea atenua sau cum s-ar putea s se lupte
n cadrul Iamiliei ca s dispar aceste pcate?
Printele Calistrat: n primul rnd, aici apare urmtorul
exemplu, n momentul cnd Iratii s-au certat si au spus
Mntuitorului: Fratele meu nu-mi d partea de avere ce mi se
cuvine, El a spus asa: Eu nu sunt imprtitorul averii fratelui
tu
21
si Eu nu am venit pentru mprtirea averilor. !entru
aceasta aveti ce:arul,
242

ar dac e s o lum pe calea credintei, adevrata
moytenire printeasc este zestrea credin(ei yi a educa(iei.
O istorioar Ioarte Irumoas spune c un tat era srac si
soarta l-a nzestrat cu mai multi copii. Trebuia s-i creasc,
plugrea, cosea, muncea pe la bogati, trgea ct putea din greu
cu pmntul, oi, vite, pn i-a vzut pe toti mari. e cnd s-au
ridicat copiii copcel, btrnul a Icut o lad mare din
scnduri, Ir s stie nimeni, i-a pus un lact sntos si pe lad
a scris urmtoarea etichet: Cine se va purta cel mai Irumos cu
mine ca printe si m va respecta, va primi aceast avere, iar
cel ce m va ngropa cel mai Irumos dintre toti copiii mei si-
mi va purta de cele suIletesti dup moarte, acela va avea
dreptul s deschid primul lada n prezenta celorlalti. Copiii
cnd au nceput s nvete la scoal si s citeasc, au nceput s
vad ce scrie acolo. Unul se Icuse potcovar, unul se Icuse
morar, unul se Icuse dulgher, unul se Icuse tmplar, unul se
Icuse inginer, unul se Icuse doctor.
ortodox
130 231
Btrnul, de acuma sttea linistit, si vedea de grdin,
de ograd, de animlutele din curte. Sttea pe pat, cu capul pe
lada aceea, cu o pern sub cap si privea la copii. Unul venea
cu mncric, unul venea cu strai, unul cu medicamente, unul
cu ceva bun, unul venea si-1 respecta, srut mna tat, srut
mna tat. Si el le spunea: Tare v rog s aveti grij c viata e
Ioarte grea. S Iiti Ioarte atenti, nu as vrea vreodat s v vd
certndu-v, nu as vrea s v vd urndu-v unul pe cellalt.
S Iiti uniti c lumea e rea! S aveti grij de copiii vostri, s-i
educati ca pe voi. e acuma btrnul ddea sIaturi la nepoti:
S aveti grij c eu am s mor si toat averea v rmne vou.
Si copiii se purtau care de care mai Irumos. Si a venit vremea
s moar btrnul si au venit copiii cu tot Ielul de daruri, de
dat de poman, cu preot, cu cruce, cu slujb Irumoas, cu
pomene cu tot si a zis mama: Am o rugminte, asteptati s
mor si eu si dup aceea veti deschide lada. A mai trit si
btrna ct a mai trit si s-a dus si ea si dup ce au ngropat-o
Irumos c a ludat tot satul, au zis copiii: Hai s deschidem
lada tatei, dar care s o deschidem? Hai s tragem la sorti, pe
care pic, acela s o deschid. A zis: Uite, deschide-o tu c
esti cel mai mic. Nu aveau de ce se certa, ei erau gospodari,
aveau de toate. C tata le-a spus, cine va Ii cel mai gospodar si
mai serios, acela va avea lada. Cine l va ngropa cel mai
Irumos, acela o va deschide. Si ei au socotit c cel mai mic din
cas, acela a Iost cel mai n msur. Cnd a deschis lada. ce
era? Plin cu bolovani, si acolo scria pc o Ioaie: Tata toat
viata v-a dat staturi bune, dac ati tinut cont de ele, iat c ati
ajuns bine. eci. vedeti? Aceasta este averea, aceasta este
esenta pc care trebuie s o dea un printe copiilor - sIaturile.
Nu s Iac parte: Tie ti dau casa. las c tie. vnd si
ti iau masin, tie ti dau pmntul, tie ti dau grdina. Nu.
Aceea nu este munca lor. Fi mostenesc lucru respectiv pentru
c este averea printilor si c Iiresc ca zestrea s sc transmit
din generatie n generatie. ar dac stm s ne gndim, casa
printeasc, cc este? Casa printeasc, pc lng Iaptul c ai
trit si ai crescut n ea. adic c leagnul copilriei, casa
printeasc c ca un muzeu al Iamiliei, nu sc vinde, nu sc
sparge, nu sc stric, dac ai respect Iat de printe, adic dac
ntr-adevr iti cinstesti printele care s-a ostenit cu tine. n
momentul cnd tu stai prin judecti si mprti grdina n 10.
scoti brnele si usile si geamurile, dulapurile si mesele, vinzi
tot c vrei sa Iie parte egal si cari la tribunal la judectori,
aceea 1111 este educatie si nici atitudine normal.
Asa sc spune n popor c acela este adevrat printe
care i-a pus Iiecrui copil cutitul n mn, asa sc spune n
termeni populari, adic i-a dat o pregtire. Te-am purtat la
scoal, ai primit serviciu, ti-ai primit zestrea. Eu ntotdeauna i
ntreb chiar la spovedit cnd ntlnesc cazuri dc genul acosta:
ar cum ati ncput n pntecele mamei si acuma pe 2 ha nu
ncpeti? Cum c posibil asa ceva? a, Printe, da' cu i-am dus
mamei pine. Mi, tu i-ai dus pine c ai pstrat porunca din
ecalog: Cinstete pe printii ti dac vrei s-ti fie bine pe
pmant.
143

ar tu acuma scoti mortului ochii c i-ai crat pine
cnd tria sau c i-ai dus un medicament? n primul rnd, e
datoria Iat de mam. Si n Vechiul Testament, cnd
mbtrnea omul era dus ntr-o rp, corbani se chemau si i
lsau s moar, ati vzut la iudei. E consemnat n Scriptur.
Noi nu am ajuns n acca msur dar n primul rnd respectul
Iat de un printe vine din Iaptul c ti-a dat viat si te-a
crescut, nu c trebuie s-ti lase aia sau aia. ti las c c Iiresc
s-ti rmn. ar cca mai corect si instructiv metod, n
momentul n care printele stie c are copii un pic mai
necredinciosi sau mai teposi sau mai orgoliosi, este bine, din
viat s mpart cl cu buctica cc i se cuvine Iiccruia.
Acestuia i Iac un act pc aia, pc aia, pn i las pe toti
mpcati.
ortodox
130 232
Gra(ia: Asta spune si Printele Cleopa. Printele Calistrat:
a. Corcct este ca la sIrsitul vietii, n testamentul Iamiliei s
serie pentru Iiecare ceea ce i se cuvine. e ce v spun lucrul
acesta? Atunci ntr-adevr este liniste. ar n general, sunt si
printi prtinitori care, s spunem, dau unuia tot, sau, sunt si
copii lingusitori care vin si ademenesc printii st dup ce au
luat, chiar i neglijeaz. Au luat tot, au pus mna pc tot si
dup accea nu dau un bun ziua sau nu le dau o can dc ap.
ar aici intervine tot ncIrica dc umnezeu si tot lipsa dc
credint pentru c un copil, dac si respect printele cu
adevrat, nu trebuie s-i ccar nimic. Nu am cc s-i ccr:
Multumcsc c m-ai Icut s misc. Mai mult de att cc pot s
spun? Multumesc c exist. Puteam s Iiu n cosul unui medie
la ginecologie. Sau puteam s Iiu mort sau inexistent sau cine
stie?
ortodox
130 233
Chiar am ntlnit recent o discutie ntre Irati care se
certau, stiti de la ce? O grdinut mprtit n 3, n , un colt
din grajdul unuia dintre Irati venea 2 metri pe buctica de
pmnt a unuia dintre ei. Si am spus: Si de ce nu-i lasi 2 metri
mai la vale? -as lsa, dar nu vrea. El exact pe acolo vrea. A
spus s-mi tai grajdul, casa, ce e acolo, el pe acolo trebuie s-
si Iac drum. Cum spune Mntuitorul, acestea nu mai Iac parte
din Scriptur, acestea sunt ale cezarului. ac nu le ajunge
umnezeu, s se duc la cezar, ntruct, numai el le poate
lmuri. Cezarul i lmureste dup legea pmnteasc.
Era o traditie popular unde spunea asa, c nmultindu-
se lumea pe pmnt, SIntul Petru, la un moment dat a zis:
- oamne, ce ai s Iaci cu atta lume? Acestora minte
le trebuie ca s triasc.
- Petre, acestia, neascultnd de poruncile Mele, vor Ii
vicleni, se vor nsela unii pe altii si asa vor tri.
Si asa este. S-a nrit lumea si s-a stricat, cum spunem
noi n termeni populari, se nseal unii pe altii, Iinanciar, n
orice Iel, si ei triesc, merg nainte, pentru c acesta e modul
lor de viat, c asa spune: Cu cel talhar partea ta puneai, i
credeai c voi fi asemenea tie.
244
umnezeu spune: S nu iei
ae:mantul Meu de lege pe bu:ele tale,
25
eci nu au treab
cu umnezeu.
e. Bunul sim( n educa(ie
n momentul n care un om nvat niste reguli de bun
sim(, adic niste reguli de norm, atunci el devine cu adevrat
un om al comodatului social. El Iace parte dintr-un habitat, si
atunci el poate s Iie un element, o verig de legtur, dac nu,
el devine un element delincvent si atunci se rezolv altIel
problemele. e ce am spus lucrul acesta? n tratatul de
maniere morale, eIectiv ar trebui, si americanii Iac lucrul
acesta, o disciplin care s Iie rspndit n scoal, asa cum a
avut grij doamna Muntean
26
s se Iac sexualitate n
grdinit, n clasele primare, pentru a arta tinerilor cum
trebuie s se Iereasc de oportunittile acestea, sarcini
nedorite.
S existe un tratat de etic moral pentru grupe de
vrst, n care omul s stie exact cum trebuie s se comporte
pre-adolescentul, adolescentul, este adolescenta timpurie si
trzie, este brbatul n Iormare, este maturul. Nimeni nu le d
important dar s-a constatat c educatoarele si proIesorii, sub
masca unui test sau sub masca unei veriIicri asa-zis
psihologice, ei ce Iac de Iapt? e cnd Iac grupa mic si grupa
mare, clasa a I-a, a Il-a, a l-a, la toate testrile acestea, ei
veriIic aptitudinile de educatie ale printilor asupra copiilor,
iar dup aceea culeg succese scolare, roadele muncite n
Iamilie, care nu apartin cu nimic nvttorului.
Niciodat un nvttor sau proIesor de categoria nu
poate s spun c el a avut rezultate Ioarte bune deoarece clasa
lui este cea mai bun. Este cea mai bun pentru c ai ales-o.
Este cea mai bun pentru c sunt niste proIesori intuitivi care
au selectat rapid copiii, s-au uitat la pozitia social a printilor.
ar, d-i unui proIesor de categoria o clas de copii
de la tar si n anul urmtor d-i una de la oras, d-i n anul
urmtor una dintr-un mediul rural nedezvoltat cultural. Atunci
se vd rezultatele si atunci se culeg roadele muncii, n
momentul n care tu vii ntr-un mediu civilizat si bine educat,
unde mama si nvat copilul poezia, rugciunea, l duce la
biseric, l spovedeste, l mprtseste, este mult mai usor, ceca
ce spuneati mai devreme despre rolul Bisericii. Rolul Iamiliei
este s-1 mbieze pe prunc de mic n puterea Duhului
Sfnt. C asa spune: D-mi mie hain luminoas. Cel Ce Te
imbraci cu lumina ca i cu o hain.
241
Si iarsi spune: i
trimite Duhul Tu cel sfant peste capul robului Tu acesta i
blagoslovete-/ pe el oaie desvarit a turmei Tale. E clar si
categoric c l-ai altoit n Hristos prin botez dintru nceput. ar
23
dac mama este o Iemeie moral si constient, copilul accla va
avea legtura cu Biserica.
La ora actual, crcd c este un curent care apartine
Printelui Arsenie Boca, acolo l-am ntlnit prima dat desi el
exista nainte, c mama trebuie s sc mprtseasc n timpul
sarcinii si copiii mici trebuie mprtsiti permanent n
liturghie. Ei Iiind curati ca ngerii, aceste mprtyanii Ic
transmit niyte daruri. Si rezultatul de care ati spus, ceva
concret, mamele vin si spun: Printe, doarme, mnnc, este
istet, este inteligent, este cuminte. Se cunoaste c este
mprtsit si c este adus la biscric, printele o spune.
O s intervin iarsi un Iactor si o s spun asa: a, dar
cnd va creste? Cnd va creste va rmne n mintea si n
suIletul lui nu tot ce a putut cl pstra de mititel, dar tot timpul
n memoria copilriei va rmne n minte si ori dc cte ori va
Ii ntr-un pas gresit sau ntr-un esec a ceea ce numim noi
constiint, va ciocni la usa inimii si si va aducc aminte: Stai,
cnd eram micut tceam asa, cnd eram micut (accam asa.
I. Rolul formativ-cducativ al Bisericii (ra(ia: Viata
religioas a omului este legat dc biseric. Cc oIer Biserica
n mod direct si concret credinciosului, att celui adult, ct si
copilului ct dc mic ar ti cl? Printele Calistrat: ac ar li o
lum dup nvttura unui Slant Printe i i local ic, omul arc 3
mame: pntecele care l-a creat, unde a Iost conceput, lumea n
care trieste si mormntul n care sc nchide pentru lumea
cealalt. Acestea sunt cele 3 mame ale omului, pentru c toate
cele 3 gropi nestiute mintii lui, au cte un rol n viata lui. Cel
dinti pntece, adic pnlccclc mamei. Mntuitorul isus
Hristos si mai mult dect att, chiar o Iemeie carc asculta
predica Mntuitorului isus Hristos, a adresat un cuvnt carc a
rmas peste veacuri o emblem a umanittii: Fericit pantecele
carc l e-a purtat i sanii la carc ai supt,"
S
dar la carc
Mntuitorul, cu modestia speciIic si cu rspunsurile
dumnezeiesti pc msur, spune asa: a, sunt Iericiti dar mai
fcricifi dcct acestia sunt cci carc ascult cuvntul lui
Dumne:eu i-1 implinesc pc cT
v
adic se nasc din duh. Sunt
mai mari dcct acei carc sc nasc din trup. Pentru c cci carc sc
nasc din (rup sc pot naste cu deIecte, dar cci care sc nasc din
duh sc nasc perIecti. Aceia sunt oameni dc cas si ccttcui ai
raiului. Binenteles, lumea, cea dc a doua mam. ne poate
oIeri aceast nastere din duh prin apropierea dc umnezeu,
prin pstrarea si trirea la intensitatea real sau adevrat a
dreptei crcdintc.
ortodox
130 237
Educa(ia copilului ncepe de la educa(ia mamei
si ceea ce putem noi Iace astzi nou pentru Iamilia tnr
crestin este s ncercm s i apropiem ct mai mult de
chintesenta SIintei Liturghii, adic spovedania si mprtsania.
Este cel mai greu lucru care se poate Iace datorit Iaptului c
Ioarte multi tineri sunt tentati de viata modern, sunt tentati de
mirajul care ne nconjoar. Vedeti libertate, plcere, poIt,
sexualitate, senzualitate, reclam, si atunci sigur c ei sunt
muscati de acest viermisor, dar n momentul n care doresti s
atingi coarda sensibil a anumitor probleme, poti usor s-1
atragi spre umnezeu ca s ajung el la concluzia c poate tri
n preajma lui umnezeu.
Apostolul Pavel spune c toate imi sunt ingduite dar
nu toate imi folosesc
250
, iar SIntul Vasile cel Mare spune asa:
Toate sunt ncununate de buna msur yi de dreapta
socoteal.
51
Adic si dac ai vrea s te distrezi tot poti s o
Iaci, si dac ai vrea s mnnci tot poti s o Iaci, si dac ai vrea
s bei tot poti s o Iaci, si dac ai vrea s te veselesti tot poti s
o Iaci, dar s ytii msura unde trebuie s te opreyti. Adic
una este rsul desIrnatelor, alta este veselia, una este betia,
alta este butura, una este lcomia si mbuibarea si alta este
mncarea. Aici SIintii Printii spun asa: Noi nu trim ca s
mancm, mancm ca s trim
25
~
Legat de viata de Iamilie, ati vzut, chiar n Taina
Cununiei la sIrsit, mirelui i se spune asa: Veseleyte-te de
femeia ta pzind poruncile pe care (i le-a rnduit
Dumnezeu. Adic nu n orice mod, ci ntr-un mod aparte,
ntr-un mod sacru, ntr-un mod n care tu trebuie s aduci la
mplinire nasterea de Iii, s vezi pe Iiii Iiilor vostri, cum se
spune, pe nepoti, strnepoti, dar n acelasi timp pzind
rnduielile lui Dumnezeu, legic asa a vrut umnezeu, adic
s nu ieyi din tiparul normalit(ii. Si atunci, cstoria este
tot o stare de feciorie, pentru c este neptat. SIntul oan
Gur de Aur spune nc din secolul : Fericit este patul
nentinat,
5
adic, cnd brbatul si Iemeia intr Ieciori n
biseric sau curati naintea lui umnezeu, nealterati,
nepngriti si patul nespurcat, adic nici unul dintre ei, nainte
de a-si cunoaste pe sotia sa sau pe sotul su, nu au avut
mpreunarea trupeasc. Atunci, umnezeu vars aici tot darul,
asa spune, tot darul desvarit de la Tine este, !rintele
luminilor
154
.
up cum ati vzut, si institutia statului are multe
schioptri. Prea usor s-a acceptat divortul, prea usor s-a
acceptat cstoria de prob, un lucru care nu este altceva dect
un Iel de mahomedanism mascat, Iar s ne jenm prea mult.
Cum ai tu dreptul ca brbat s tii 5, 6, 7 Iemei si s vii s
contesti religia musulman, c tu Iaci acelasi lucru? e ce s te
crezi mai sus ca el cnd la el, cel putin, e o lege s Iac copii la
7 Iemei, dar tu umbli cu 7 Iemei si nu Iaci copii la nici una. E
din start o greseal. Gra(ia: Care sunt aspectele Iormativ-
educative ale Bisericii asupra omului?
Printele Calistrat: n primul rnd Biserica are 3 roluri
Iundamentale care nu s-au schimbat de-a lungul vremii.
Unitatea de neam yi de limb, asta citim din toat istoria
253
oan Gur de Aur, SI., ,Fericit patul nentinat si nunta nespurcat c
umnezeu le-a blagoslovit", n Cele 13 Reguli ale nuntii cretineti.
25
SI. Liturghie a SI. oan Gur de Aur, Rug. Amvonului.
ortodox
130 239
Bisericii si din toat storia lui lorga, deci storia Bisericii
Ortodoxe Romne si cea actual a lui Mircca Pcurariu.
up unitatea de limb si de neam, este cur(irea
omului de pcat yi moralizarea omului. atoria Bisericii nu
este una justitiar ci este una inIormativ. Biserica trebuie s
inIormeze cu timp si Ir timp, prin cuvnt c asa spune:
credinta vine prin cuvntul auzit, s fac cunoscut lumii
Evanghelia Mntuitorului Iisus Hristos
55
. Acesta este rolul,
dovada existentei si valorii credintei crestine.
Cea din urm datorie a Bisericii este mntuirea
sufletelor. Aceast mntuire arc cclc 3 etape: moralizarea
suIletului, sIintirea suIletului si usurarea lui sau odihna lui care
este dc Iapt mntuirea sau eliberarea dc pcate. Toat lumea
ntreab, cc este mntuirea? Ei nu nteleg termenul. Cnd un
om este liber de patimi si nu mai este muncit dc neputinte si
ncercri carc l distrug, adic n loc s-1 conserve l
autodistrug, atunci accia este un om mntuit, este un om
moral, este un om model, de accea sIintii, ati vzut, au aureol.
Aureola este strlucirea Iaptelor lor pentru oamenii din jur.
Noi nu trebuie s imitm Iapte de slntenie, noi chiar trebuie s
c mplinim. Ce spune Mntuitorul isus Hristos despre omul
sInt? Spune clar: Fiti buni, Iiti blnzi, liti drepti, fiti
desvariti, precum Tatl vostru cel din cer desvarit este"
Accasta este icoana omului bun. Aceasta este icoana omului
slnt. Nu spune? Primindu-nc suIleteste unii pc altii, s putem
implini legea lui Hristos
251
. Adic, noi, din punct dc vedere
duhovnicesc, trebuie s devenim Irati ai acclciasi idei.
Cnd e vorba de ideea binelui si bunttii, trebuie s
Iim buni, cnd e vorba de ideea ajutorului, trebuie s Iim buni,
cnd e vorba de ideea omeniei, trebuie s Iim buni. n totul
trebuie s Iim buni, buntatea aceasta ne-o cere chiar
Mntuitorul isus Hristos: invtati de la Mine c sunt bun,
bland i smerit cu inima
258
, iar n psalmi zice: Gustati i vedeti
c bun este Domnul!
259
Poate s Iie si dulce si acru si amar. c
ce tocmai bun? Bun pentru c bun este umnezeul crestinilor.
Buntatea este singurul atribut care denot dragostea
dintre oameni. Acest lucru ne-a spus Mntuitorul clar.
Nu vedeti? Toat lumea vine cu tot Ielul de platIorme
program n Biseric. Unul arc ideea s Iaci case de btrni,
unul spune s Iaci Iilantropie, s Iaci caritate. a, sunt
valabile, dar Mntuitorul a spus clar, dac nu v iubiti intre
voi, lumea nu cunoate c sunteti ucenicii Mei,
260
Tocmai n
aceasta const aceast buntate, c poti s Iaci Iilantropie si s
Iii ru. ar dac nu ai nimic cu nimeni si nu ai treab cu
nimeni si i tolerezi pe toti, i eviti, pentru c spune, cu omul
ru s nu stai de vorb pentru c te stric si pe tine.
Gra(ia: Nu se ntmpl si invers, cel ru s se Iac bun?
Printele Calistrat: Foarte rar. Foarte rar. S stiti c n
general Apostolul Pavel cnd s-a axat pe cuvntul: Fac rul pe
care nu-l voiesc in loc s fac binele pe care il voiesc,
261
a
artat ct de negativ poate fi rela(ia cu omul ru. e aceea,
Mntuitorul le-a spus apostolilor n chip cu totul minunat: in
cetate de pgani sau de samarineni s nu intrati' Joi mergeti
la oile cele pierdute ale casei lui
258
Matei 11,29.
25
"
Psalm 33, 9.
260
CI. oan 13,3-35.
261
CI. Romani 7, 19.
' CI. Matei , , 17.
'
5
" CI. Matei 5, 3-, 8.
257
CI. oan 13, 3-35, Galatcni 6, 2.
ortodox
130 21
Israel
262
adic mergeti la natia voastr, unde le cunoasteti
nravurile. Acolo, la ceilalti M duc eu.
Si Mntuitorul a stiut cum s-i ntoarc. A stiut cum s-
i prind n cuvnt. A stiut cum s le rspund la ntrebri
ascunse, noi le spunem ntrebri capcan. ar Mntuitorul,
pentru c El era capcana care trebuia s cstige toate suIletele
lumii, tocmai El i prindea n capcan. Ce rspuns mai Irumos
sau ce predic mai Irumoas ca aceasta: Ce este scris in lege,
cum citeti?
263
Sau cnd Mntuitorul Ioloseste o expresie att
de simpl: F aceasta i vei fi viul
264
Sau spune Mntuitorul:
Las toate i imi urmea: Miel
265
Las mortii s ii urme:e
mortii lor.
266
Nu au Iost predici care s cuprind n capacitatea
lor de exprimare teze IilosoIice.
Ce a spus Grigore Palama? FilosoIia lumii e o nebunie.
Adevrata filosofle este moartea yi ntlnirea cu Hristos.
ac tu reusesti s-ti unesti suIletul cu umnezeu, ai depsit
toate IilosoIiile. Stiti, SIntul Vasile, cu Euvul, cnd l-a
ntrebat: ,O, Vasile, am auzit c esti luminat la minte, care e
cea mai mare IilosoIie sub soare?" ,S ai pururea nainte
moartea." Vedeti? Ce nsemna moartea? Era al 3-lea pntece de
care v spuneam - mormntul. Pentru c aici e directia cea mai
grea.
n lume, uneori stm ct vrem. Unul si scurteaz viata
prin vicii, altul si-o poate scurta prin sinucidere, dar dincolo de
vesnicie nu poate nimeni trece. Si Mntuitorul ne-a spus
categoric: Joi nici nu titi unde v duceti dar nici nu titi de
unde veniti. n momentul n care am trecut de usa mormntului,
ati vzut c e o tain Ioarte interesant.
Mortul se ncuie cu semnul sIintei cruci. Se pecetluiete
groapa aceasta in numele Tatlui, amin, al Fiului, amin, al
Sfantului Duh, amin
261
e ce tocmai groapa crestinului se
pecetluieste cu semnul sIintei cruci? Ca nu cumva dup
moarte, n momentul n care vor veni alte neamuri, poate
crucile acestea vor disprea de aici, aici se va ara, va Ii iarb,
dar la judecat vor iesi mortii din morminte, cnd vor vedea pe
Fiul Omului purtnd crucea. Scesta este semnul prin care s-a
biruit moartea si prin care mortii vor nvia.
e unde stie cum s-i aleag pe cei alesi? up pecete,
c spune n psalmi, Insemnatu-sa peste noi lumina fetei Tale
Doamne'... Cu pace, aa m voi culca i voi adormi, c Tu,
Doamne, indeosebi intru ndefde m-ai ae:at,
268
eci in
ndefdea invierii i a vietii venice, asa spune n Iiecare
dimineat la proscomidie. Se pun 3 prticele si spune: Nu opri
harul !rea Sfantului i de viat fctorului Tu Duh pentru
pcatele mele, ale nevrednicului Tu slufitor i mantuiete pe
cei ce au adormit in ndefdea invierii i a vietii venice
269

g. Rolul ycolii n educa(ie
ortodox
130 23
Aici este rolul exact al ycolii. Pentru c el n clasa a
V-a a nvtat Codul de comportament social si moral. El
nvat, ceea ce ati prins si dumneavoastr. Eu mi aduc aminte,
cnd ne preda nvttoarea la ora de Educatie cetteneasc, ne
spunea, dac mergi n autobuz, cedeaz scaunul unuia mai
btrn; dac cineva duce un bagaj greu, pune o mn si ajut-1.
Transmise de mic, ele rmn si se mpmntenesc, el nvat
rugciuni chiar de la grdinit. Acum Biserica are proIesorul
de religie, acest eIect va Ii din plin simtit n primul rnd asupra
societtii. Si toat lumea se ntreab: e ce romnul este
cuminte? e ce romnul este rbdtor? e ce romnul este
supus, pleac capul si suport? Tocmai datorit acestei morale
crestine. La noi nc nu sunt Ienomene de genul s plece de
acas omul sau persoane cu anumite Iunctii s se trezeasc cu
masina aruncat n aer sau ucis pe undeva, tocmai pentru c la
noi n Romnia, Biserica si Iace datoria moral. Biserica se
lupt cu aceste slbticii, cu aceste nenorociri, ca s spun asa si
porniri animalice din oameni si le stpneste prin morala
crestin, prin nvttura Bisericii, adic prin nvttura lui isus
Hristos.
Pentru c am ntlnit Ioarte multi oameni care spun asa:
Printe, dac n-ar Ii vorba de umnezeu si de dreapta credint,
s stiti c altIel ar sta lucrurile. Asa este pentru c omul ajuns
la captul puterii si la captul rbdrii este n stare s se
maniIeste precum o Iiar pe care o ataci n pdure. Cnd ai
intrat n cuibul ei sau cnd te-ai atins de puii ei sau te-ai atins
de brlogul ei, deja ai gresit. ar de lucrul acesta nu tine cont
nimeni n societate, se bucur doar cnd culege roadele.
Ati vzut, Grecia, tar ortodox, ce dezastru este n
momentul de Iat tocmai datorit lipsei de ortodoxie. Ei au
rmas ritualisti, au rmas Iormalisti n ceea ce tine Iastul,
slujba, cntrile, dar nu mai este nimic ia esent. La ei
spovedania nu mai este o tain, este o consiliere psihologic,
nu mai vorbim de taina dezlegrii pcatelor, totul este o
discutie amical ntre preot si credincios, mprtsania se poate
lua de cte ori pe an sau pe sptmn vrei Ir s mai treci pe
sub epitraIirul duhovnicului.
Pe cnd n Romnia, lucrurile stau un pic altIel. Am
avut chiar zilele astea Iericirea s ntlnesc un caz, un biat
destul de smecheras, cum se spune n termeni moderni, adic
trecut prin aliIia mizerabil a societtii si a spus:
- Printe, vreau s-mi las sotia c am gsit o alt
Iemeie mai Irumoas si simt c asta m iubeste cu adevrat.
- a? ar ce te-a Icut s ajungi la concluzia asta?
-Asta cu care m ntlnesc acum nu m ntreab
niciodat nici de datorii, nici de rate la banc, nici de ce nu este
mncare n Irigider, nici de ce nu am Icut cumprturi la
piat, nici de ce nu am pus ruIele n masina de splat.
- a, sunt de acord Cu tine. Pn aici ai perIect
dreptate. ar tu vrei s te cstoresti cu ea?
-a.
- Ei, tu stii cum esti acum? Ca un om care a Icut o
cas nou si cnd a terminat-o o unge cu benzin si-i d Ioc. Si
merge s Iac alta nou.
- ar de ce spuneti aceasta?
- n clipa n care te vei cstori cu domnisoara cu care
esti acum si apare ntre voi primul copil, ncepe exact aceeasi
problem, unde veti sta, ce veti mnca, unde veti lucra, ce veti
plti si cu ce veti educa.
- Printe, s stiti c aveti dreptate!
- Esti constient c ai ptit ca nil Prepeleac, ai dus
vaca n trg, ai legat-o de gard si te-ai ntors cu o pung goal
acas? Fugi repede acas, vorbeste cu sotia, spune-i: Uite,
attia bani am luat de la servici, i-ai si gestioneaz-i cum vrei
tu si promite-mi c nu o lasi. Pe cealalt mai las-o un pic s
vezi ce o s-ti spun, ce gndeste pe parcurs.
Cealalt i-a zis:
- Am nevoie de niste bani.
ortodox
130 2
- Pi, nu pot, i-am lsat acas la sotie si la copil.
- N-ai ce cuta la mine. Esti liber.
Si vine si-mi spune:
- Printe, exact asa s-a ntmplat cum mi-ati spus.
-Vezi? Asta nseamn responsabilitatea. Aici,
cineva autorizat te trgea de mnec, dar acolo nu te mai trgea
nimeni, era doar plcerea de moment. ar vezi c si acolo este
o obstructie, o lips de independent? Unde-ti sunt banii? Vezi,
c n Iond esti o surs de venit? Stai linistit n banca ta si stai
lng copilul tu c asa e bine!
Era un om cu aiureli n cap, cu cercei n urechi, tot
tatuat si cu aere de superioritate. ar noi romnii nu avem
oameni necredinciosi, noi avem oameni nestiutori, eu asta
constat permanent. Necredincios nseamn acela care, cnd i
vorbesti de umnezeu te scuip sau te njur. ar cnd el vine
singur si se aseaz n genunchi si te ascult, e clar c n inima
lui e o transIormare. Si zice:
- Printe, chiar mi dau cuvntul meu c n-o s-mi las
sotia si copilul si m ntorc acas.
- Bravo! Uite, asta este prima realizare din viata ta c
n-ai reusit s drmi ce ai construit n 30 de ani. S vedem de
acum ncolo ce reusesti s Iaci. Si i-am spus, te astept s-1
aduci pe cel mic la mprtsit, te astept s aduci sotia la
mprtsit.
Si acuma vin amndoi Irumos, de unde erau s se
despart si s nu se nteleag, aduc si copilul. -am trecut cu
vederea, tinnd cont c nu au postit prea mult si nu s-au ostenit
prea tare dar le-am spus: Vedeti c vine postul SIintilor
Apostoli Petru si Pavel si e Ioarte scurt, vreo cteva sptmni,
si o s ne mprtsim iar, la SInta Mrie iar, asa le-am spus eu
de ncurajare. Si au spus:
- Printe, s stiti c ne-am dat seama, deja ne-am
linistit. Noi altIel gndim n cas de cnd am venit eu la
dumneavoastr si am stat de vorb.
Si pentru ce? Ce credeti c le-am dat ca rugciune? Ce
poti s-i dai unui om care nu a auzit de umnezeu sau dac a
auzit, a auzit superIicial? 7 metanii, 7 Tatl nostru, 7 mprate
ceresc, Crezul si Psalmul 50. Si au zis: Printe, stiti cu ct drag
le Iacem? Ei, nchipuiti-v c acolo a pus umnezeu bucuria
n captul acela de rugciune, nu neaprat n Ceaslov, nu
neaprat n Psaltire, nu neaprat n lungime de rugciuni.
Omul are unde s se corecteze sau are unde s nvete.
Americanii se ocup de lucrul acesta, investesc bani grei n
momentul de Iat, proiectul are vreo 10 ani de cnd se
deruleaz si ncearc oamenii de stiint americani s
demonstreze c concubinajul si viata intim nceput de tineri
nu duce la Iamilii sntoase. Si ce credeti c Iac? Promoveaz
cuplurile n Ieciorie la cstorie - da, americanii! Lupt pentru
acest proiect, tinerii s Iie curati si nestricati pn n ziua n
care vor ntemeia Iamilii. Pentru c s-a constatat c legtura
dragostei este mai Irumoas si mai sntoas si mai accesibil
si mai temeinic dect atunci cnd ei si-au nceput deja viata
modern. n momentul n care se cstoresc o Iac dintr-o
necesitate psihologic si Iiziologic, nu o Iac n ideea de a
simti si a tri unul pentru altul, ci ca s Iie o Iamilie c asa se
obisnuieste numai s Iie o Iamilie, dar ei nu nteleg termenul
de Iamilie.
ortodox
130 27
Gra(ia: Cum spuneati zilele trecute sIintia voastr c au ajuns
la o saturatie si acum ncep s se curete practic. Printele
Calistrat: Exact. Este ca o reactie chimic, care att de mult a
Iost adpat cu aceast otrav nct a ajuns otrava mai mare
dect baza de otrvire si acum ncepe dezintoxicarea. e asta
v-am spus, toti copiii nostri care se nasc acuma din printi
bezmetici, copii dezorientati, mame dezorientate, tati
dezorientati care au crezut c acest huzur si aceast obrznicie
nu vor mai avea sIrsit, tocmai ei si educ copiii bine. Am
ntlnit ntr-o zi o Iamilie, o expresie extraordinar, bine
crescuti si printii copilasului dar bine educati si bunicii
copilasului. Vin bunicii cu copilul la biseric s dea un
pomelnic si bunica spune:
- Rugati-o pe Iata mea s mai lase nepotica si la noi s
ne mai jucm si noi cu ea c ni-i drag, c-i vine greu si cu
serviciul si cu copilul si a spus: Nu, mam, vreau eu s o cresc
si s o educ, nu cum m-ai alintat tu pe mine. Ea trebuie s stie
de o disciplin.
Si eu spun:
- ar de ce nu te-a educat bine? Esti Iamilist, ai
scoal, ai servici, ai cas!?
- Nu, prea mult m-au alintat. Eu acuma sunt tentat n
anumite momente s nu le dau dreptate. Nu vreau copilul meu
s pteasc ce am ptit eu.
Era spus cu o seriozitate, si-au luat copilul n brate si s-
au dus la bloc, la casa lor cu masina iar bunicii au rmas la
biseric si au plecat la sIrsitul slujbei, n partea opus a
orasului, n alt cartier, la casa lor. Si au zis:
- a, nu prea ne-o dau.
Si le-am zis:
- Rugati-v s mai Iac vreo doi copii, trei, s aveti si
voi, s aveti cum i mprti, c asa numai unul?
- Sigur vor Iace.
Am nteles c acum au altul, ori ,pe drum" ori nscut.
Adic se vede c omul care a gresit si d seama c desi
greseala te maturizeaz, ea trebuie, totusi, evitat. Noi avem
vorba aceea btrneasc: Tare bine este cand inveti din
greeala altuia, nu din greeala ta. Chiar am avut o discutie
Ioarte deschis cu un grup de doamne destul de mature de la o
Iundatie cu copii ai strzii. Cineva a pus problema n Ielul
urmtor:
- Printe, ce Iacem cu tinerii c i-am scpat de sub
control? Cum i mai putem readuce pe calea cea bun?
- Am impresia c totusi dumneavoastr ati scpat
de sub control, nu ei.
Si spun lucrul acesta pentru c noi am trit o vreme n
sistemul comunist cnd educatia a Iost Icut cu bta, exact ca
o dresur. Omul nu se mbta c lua amend, nu desIrna c
Icea puscrie, nu Iura c stia c era prins, adic era o
obstructie total. ac cineva gresea, te urmrea si te scotea
din gaura sarpelui. Numai pe presupunere si recunosteai. Era
sistemul att de bine pus la punct si att de educational cu
bta, cu dresura, nct de Irica btii spuneai si ce nu ai Icut.
Ori, gnditi-v c tinerii nostri, n acesti 20 de ani de
dup revolutie, au trecut prin toate experimentele stiintiIice
ale lumii occidentale si internationale care s-au trimis n tara
noastr: 10 metode de a schimba legea educatiei, 10 metode
de schimbri ale Iluxului societtii, ale mersului locurilor de
munc, ale sistemului de Iinantare, ale sistemului de integrare
n societate, ale sistemului de integrare n Iacultate, n toate
domeniile s-au Icut miscri radicale. Ori ei ce au Iost? Masa
de manevr ca pe o tabl de sah sau, ca ntr-un cmp de
instructie, unde s-a tras asupra lor cu tot Ielul de prezumtive
idei s vad care se implementeaz mai bine iar ei au Iost
carnea vie care au trebuit s suporte toate aceste aberatii.
ortodox
130 29
up 20 de ani de tot Ielul de experimente, totusi noi
avem tineri care se cunun n biseric, avem tineri care se Iac
clugri, avem tineri care Iac institut teologic. Gnditi-v c
Romnia e o tar cu 20.000.000 de locuitori si are peste 10
Iacultti de teologie, are 0 de seminarii si de 20 de ani sunt
pline cu tineri care nvat carte. Nu se Iac toti preoti, evident.
Unii rmn proIesori, altii se duc n alte directii, se
reorienteaz, dar, gnditi-v c prin aceste Iacultti, timp de
20 de ani, totusi au trecut tineri. Numai o sut si ceva n serie,
ca s spunem, si n 20 de ani sunt 2.000 de mii de tineri numai
n Iiecare Iacultate, dar sunt mai multi. Aceasta denot c
suntem un popor religios.
h. Urmrile pcatelor
Gra(ia: n limbajul uzual exist notiunea de cauz si de eIect
si relatia dintre acestea. n duhovnicie, un pcat si atrage de la
sine. mai devreme sau mai trziu. ntr-un Iel sau altul urmrile
neplcute. Am ntlnit la Printele Arsenie Boca aIirmatia c
durerile si suIerintele copiilor si au cauza n pcatele
printilor. Cnd apare o boal sau o alt nenorocire unui copil,
oamenii se ntreab: ,Si ce vin are copilul?" Ce ne puteti
spune?
Printele Calistrat: Aici am s v dau nti un rspuns
personal si apoi vom discuta un rspuns mai tehnic. n viata
duhovniceasc de zi cu zi, n relatia cu publicul, cu crestinul.
ntlnesti tot Ielul de situatii. Vine cte un printe, cte o
mam, cte un tat si spune asa:
- Stiti, Printe, avem un copil si Iace asa si asa si
asa.
Si atunci eu spun:
- Lsati copilul, haideti s discutm ale noastre. ar
dumneavoastr sunteti cununati?
-a.
- V spovediti, v mprtsiti?
- Mai obisnuim n postul Pastelui cteodat c asa ne-
am nvtat mai de demult.
- ar celelalte posturi de peste an, ce Iaceti cu ele?
- Printe, noi nu le prea avem cu biserica.
- Nu nteleg la ce v reIeriti cnd spuneti c nu le aveti
cu biserica c doar o carte de rugciuni are oricine, o icoan are
oricine, o candel are oricine, o biseric e n tot satul.
- a, dar stiti, Printe, noi nu prea mergem la biseric.
- e ce?
- Pi, stiti, ba c avem o prvlie, ba c avem servici
la patron si nu se poate, ba c nu ne-am obisnuit, ba c-i
departe biserica.
Si atunci eu le dau dou rspunsuri scurte, acestea mi
apartin n totalitate si e Iolosesc ca apoItegme personale: 1.
Timpul Iace parte din zeciuiala lui umnezeu. ac ne vom
uita n pilda Jameului i fariseului, vom avea ocazia s vedem
acea ludrosenie a Iariseului care spune: Multumescu-]i
Doamne c nu sunt ca ceilalti. Era analiza cugetului su c era
mai bun dect ceilalti. Probabil c ceilalti nu Iceau nimic iar
el Iacea ceva dar a avut grij s spun c d zeciuiala din
chimen, din izm, din ment, dar se pare c nu ddea suIicient
zeciuial din cele suIletesti, nu materiale. umnezeu a spus
asa, 7 zile sunt n sptmn, 6 s le lucrezi si a 7-a s te
odihnesti si s slvesti pe umnezeu pentru lucrul minilor
Tale. Pentru c inclusiv umnezeu S-a odihnit peste creatia Sa.
Si cum S-a odihnit? n uhul SInt. A binecuvntat toat
aceast lucrare.
Oamenii de obicei, au rspuns, justiIicri la toate, dar n
momentul n care ai clcat o srbtoare din reavoint, din bun
stiint si din nepsare, deja primul lucru pe care ti- 1 atragi
acas, asupra Iamiliei tale, a membrilor Iamiliei si a lucrurilor
din casa ta este retragerea harului lui Dumnezeu, este primul
lucru.
ortodox
130 251
ar dup retragerea harului lui umnezeu este
retragerea binecuvntrii. e aceea n biseric, cnd se
termin SInta Liturghie, se spune asa: Binecuvantarea
Domnului peste voi toti cu al Su dar i a sa iubire de oameni.
nti cu al Su dar, ploaia, hrana, cldura, noaptea, ziua,
somnul, odihna, luminarea mintii, iscusimea mintii. Toate sunt
daruri. Si a Sa iubire de oameni, adic noi putem veghea
linistiti la cele ce lucrm pentru c umnezeu ne ocroteste. Si
justiIicarea o gsim n SInta Scriptur pentru ca s nu par c
ar Ii o justiIicare omeneasc. Zice c n tinutul Ur era un om
drept, pe nume ov, care n Iiecare sear aducea un bou de
jertI ca nu cumva s Ii gresit cu gndul naintea lui umnezeu
n ziua respectiv. ar dimineata aducea un bou de jertI,
pentru toate cele primite de la umnezeu.
eci iat instituirea rugciunii de sear si de dimineat,
dac e s o lum asa, direct din SInta Scriptur. eci ce
nseamn s te rogi cnd te scoli si ce nseamn s te rogi cnd
te culci? nseamn s-ti ancorezi exsistenta n umnezeu.
Pentru c la SIntul Vasile cel Mare gsim un alt rspuns: Cine
ti-a dat dimineata nu ti-a fgduit seara iar cel ce ti-a dat
seara nu ti-a promis c afungi dimineata. Si atunci proverbul
popular, un proverb mai mult crestin, spune asa: S munceti
ca i cum ai tri 1000 de ani, dar s te rogi in orice clip ca i
cum ai muri maine. eci primul lucru care atrage necazul n
familie este lipsa rugciunii.
- Printe, nu prea avem timp.
Si atunci eu le spun:
- Timpul nu este al vostru, timpul este al lui
umnezeu. ac atunci cnd s-a votat ziua muncii de 8 ore si
omul a vrut 8 ore s se odihneasc, 8 ore s munceasc si 8 ore
s doarm sau s gndeasc sau s nvete sau s citeasc,
nseamn c noi acum trebuie s mai Iacem nc o zeciuial si
s spunem asa: oamne, dac 10 e al Tu c asta nseamn
zeciuial, din 2 de ore ct se cade s- dm? ou ore si
jumtate ntr-o zi, ceea ce nseamn c esti obligat seara s te
rogi o jumtate de or pn la o or si dimineata o jumtate de
or pn la o or. ar n timpul zilei s te ndeletnicesti nc o
portiune de timp chiar cu Rugciunea lui isus, Doamne, Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumne:eu, miluiete-m pe mine,
pctosul! e ce? Ca s Iii sub binecuvntarea lui umnezeu.
Si spune:
- Printe, noi nu le avem cu rugciunea.
Si atunci eu intervin imediat cu a doua problem care
mi este strict personal si nu pot s o nstrinez pentru c o
Iolosesc cu plcere si m scoate din multe situatii, zic:
- Stiti ceva? Regret c ne-am ntlnit si ati btut
drumul pn la noi, dar umnezeu nu schimb cu nimic
ortodoxia c nu v convine dumneavoastr programul nostru de
viat crestin. Vrnd-nevrnd, umnezeu nu poate scoate
liturghia din srbtori, vrnd-nevrnd, nu poate desIiinta
rugciunea seara si dimineata, 7 laude e hotrt s nu le scoat
din Biseric si atunci dumneavoastr hotrti ce Iaceti cu viata
dumneavoastr. in aceast clip dialogul nostru a luat sIrsit.
- Cum, Printe?
- Asa cum auziti. Ori Iaceti ce v spun, ori mergeti n
alt parte. Eu v pomenesc, v Iacem liturghie, v Iacem
proscomidie, v punem pomelnicul cu prticele la ce probleme
aveti, dar dumneavoastr trebuie s Iaceti rugciuni acas.
Pleac omul siIonat, pleac suprat, dar cnd se
ntoarce dup o anumit perioad, o sptmn, 2, 3, , 9, 6,
cnd vrea el s vin, marea bucurie este c stiti ce spune?
ortodox
130 253
- Printe, dumneavoastr nu v dati seama ce bine ati
Icut n viata mea!
- e ce? Cu ce v-am deranjat sau cu ce m-am implicat
eu n viata dumneavoastr?
- Stiti c mi-ati spus atunci c umnezeu nu schimb
ortodoxia pentru mine? Stiti c m-a mustrat constiinta? Stiti c
am nceput s m rog? a' stiti ct sunt de Irumoase
rugciunile si de usoare? N-am stiut c sunt asa de Irumoase.
Atunci eu m ntreb, dac dumneata la 30 de ani, la 0
de ani, la 50 de ani, vii si-mi spui c nu ai stiut c e asa de
Irumoas rugciunea, cum ai trit pn la acesti ani? Cum ai
existat? Cum te-a ocrotit darul lui umnezeu si nu ai avut
ncercri dect att de trziu? eci, numai c umnezeu
mplineste cuvntul din Scriptur: Nu vreau moartea
pctosului, dar vreau s se intoarc s fie viul
270
Pentru c
spune, necredincioii nu vin la fudecat, nici pctoii in sfatul
dreptilor
211
dar trebuie s se ndrepte sub ce Iorm? Noi,
Biserica, suntem obligati s le artm cile prin care ei si atrag
negura n casa lor. Prima este lipsa rugciunii.
A doua problem pe care oamenii nu o constientizeaz
este aceast metod traditional, obisnuit si pstrat n
mentalitatea poporului romn, atragerea rului la casa
omului: nu taie pine vineri c e pcat, nu coace vineri c e
pcat, nu munceste joi c e pcat, nu Iace nu stiu ce smbt c
e nu stiu ce. Tu mi nveti mie o ntreag serie de obiceiuri si
traditii inventate dar duminic esti la piat cu grunte, esti la
magazin, ti Iaci cumprturile, iar n timpul liturghiei poate
chiar dormi acas n pat c doar e sIrsit de sptmn, ei sunt
la odihn.
mi pare ru, acea odihn se face n duh. Cnd ne-a
scos umnezeu si a trecut poporul lui srael din Marea Rosie,
ne-a odihnit cu trupul, dar noi prin botez am primit odihna
duhului. eci cu noi s-a terminat dormitul duminica acas.
Cine nu are biserica de mam, nu poate avea pe Dumnezeu
de Tat, ne spune Ciprian al Cartaginei, dar si alti SIinti
Printi.
Niciodat s nu asteptati rezultate sau s nu astepte
omul rezultate n rugciune, dac nu Irecventeaz biserica. Si
singura bucurie suIleteasc pe care o am si tot timpul m bucur
chiar stnd n chilie, cnd citesc o carte si mi aduc aminte iar
m bucur. Nu am reusit s schimb n ortodoxie ceva, n schimb
am reusit s-1 conving pe om c Iar liturghia din srbtori nu
va exista pe pmnt. Poate s Iac ce vrea el, cte rnduri s-si
pun la cas, cti bani vrea s-si strng, ct vrea s se
ntinereasc, s se nIrumuseteze, exact cum spune acel scriitor
strin, care spune: Iubete i f ce vrei Eu le spun invers: u-
te la biseric si Ia ce-ti place! ar du-te n biseric pentru c
biserica te va nvta de toate. Biserica te scoate din
adormirea sufletului yi din lncezeala min(ii.
Nicieri nu vom gsi pacea. Poate s se duc omul si la
psiholog cu tot Ielul de probleme. Un copil, un tat, o mam,
un bunic, o bunic, pn nu Irecventeaz biserica, nu-si gseste
sensul vietii. Ne mbogtim material, dar nu suntem atenti la un
aspect. Mntuitorul isus Hristos este Ioarte categoric pe
aceast chestiune, o mai repet n predic: Ce va da omul in
schimb pentru sufletul su dac
" 272
255
toat lumea ar catiga-o i sufletul l-ar pierde? ac toat
lumea ar Ii a mea si eu mi-am pierdut suIletul, cu ce sunt eu
bogat, dac tu rmi mirat c ai acolo cteva zeci de mii de
euro sau ai cteva imobile si crezi c esti umnezeu? Este
vorba de nselarea diavoleasc, bazarea pe materie.
ProIetul eremia spune n scrieri: Blestemat este omul
care se rea:em pe bratele sale i i-a pus ndefdea in trupul
su hrnit. Pentiu c noi nu putem Iace nimic Ir umnezeu,
dac nu ar Ii harul Lui s ne ntreasc. Ce a spus dracul cnd
s-a ntors la umnezeu? C i-a zis umnezeu: u-te si
rstoarn toat averea lui ov, I-o praI! S-a ntors napoi si a
zis asa: Pi, cum s m leg eu de ov, dac Tu l-ai binecuvntat
cu harul Tu? ar de ce era binecuvntat cu harul Lui? Pentru
c el dimineata si seara aducea jertI. Unde era ov cnd a venit
diavolul s-1 ispiteasc? La rugciune. Unde erau copiii lui?
Fceau petrecere n cas. Ce s-a ntmplat? A venit sluga si a
spus: Stpne doamne, o vijelie mare si un cutremur a rsturnat
casa peste Iiii ti si i-a omort n timp ce benchetuiau
57
, scrie
n Scriptur. ac ar Ii Iost n rugciune mureau? Nu mureau!
57
ov 1, 18-19.
57
CI. Facerea , 1.
57

S
I
.

A
t
a
n
a
s
i
e

c
e
l

M
a
r
e
,

n

P
S
B

1
5
,

E
B
M
B
O
R
,

B
u
c
.
,

1
9
8
7
,

p
.

8
5
.
57
F
130 256
Ce spune la Potop? Si in vremea lui Noe beau i
mancau i se insurau, petreceau, se nteau i mureau dar la
potop nu se gandea nimeni.
274
Ci un singur om nebun la
vremea aceea construia o mare corabie si toat lumea spunea:
Ce o Ii cu nebunul acesta c de 200 de ani lucreaz la ea si apa
nu mai vine? ar cnd a venit apa si nstiintarea, Noe s-a suit
cu Iamilia n corabie, iar celelalte toate au pierit de pe Iata
pmntului. Asa a spus umnezeu: i voi pierde. up aceea s-
a cit si i-a prut ru, nti i-a prut ru c l-a Icut pe om dar
dup aceea i-a prut ru dup multimea milei Sale si l-a iertat.
eci iat nc o Iorm de a atrage pcatul. n momentul n care
tu te afunzi n cele lumeyti yi ui(i cu desvryire de sufletul
tu care are treab cu Dumnezeu, normal c atunci
umnezeu caut metode ca s te aduc la realitate.
A doua cauz este nerespectarea ndatoririlor sacre.
ac pgnii aduc jertIa idolilor, dac pgnii se nchin zeilor
nevzuti pe care i Iac ei din piatr si ei sunt imaginari, si au
attea ritualuri, cu att mai mult trebuie cinstit umnezeu care
e viu si a nviat ntre noi si S-a artat. Asta spune n Prologul pe
luna martie, Viata SIntului Silvestru, papa Romei care arta c
un preot idolatru trebuia s aduc o jertI si Iemeia i spune:
i
l
i
p
e
n
i

2
,
1
-
1
1
.
- Grbeste-te c avem o treab.
- Nu, nu pot s aduc jertI pn nu-mi Iac cuvenita
rnduial.
eci ca s se nchine unui pietroi avea cuvenita rnduial, dar
cu att mai mult lui umnezeu! Un alt motiv pentru care mnia
lui umnezeu vine si pcatele cad asupra copiilor este c noi
ne punem uneori ntrebarea de ce' Pi, v explic de ce.
umnezeu, pe lng Iaptul c este bun, milostiv, iubitor, drept
stpnitor, si toate celelalte atribute, mai are un atribut care l
apropie oarecum de noi - gelozia divin. Att de mult vrea s
Iie iubit, nct simte nevoia permanent s rsplteasc iar cnd
vede c omul nu vrea s Iie rspltit, l cerceteaz Iiindc i
este dor de el. Cum noi avem suIletul care se naste cu dor de
umnezeu, asa are umnezeu dor de toat creatia Lui si atunci
o caut. Pentru c am pornit de la Adam si vreau s mergem n
acelasi sens. ac deschidem SInta Scriptur, ce spune acolo?
Adame, unde esti? Ce L-a luat asa pe umnezeu deodat s-1
caute? Ce, nu avea treab? Putea s ntrebe: Unde esti tu
mrule, unde esti tu Iloare, unde esti tu leule, nu. Cuta pe
mpratul Ipturii. Si Adam ce a spus? Putea s spun:
oamne, da' unde pot s Iiu dect cu Tine n grdina raiului?
Unde pot s Iiu dect lng pomul vietii de unde m-ai nvtat
vesnic s mnnc si s Iiu Iericit? A dat un rspuns ambiguu:
Aici sunt. Nu mai avea sracul nici un Iel de orientare.
Si atunci umnezeu i-a dat sansa ndreptrii. A asteptat
acel icirt-m, acea pocint. Adam a plns dup ce a Iost
izgonit din rai. A plns pentru c l-a pierdut dar pentru c a si
constientizat cderea, pentru c n momentul n care i s-a dat
cderea, el s-a aIundat n negura rului. El nu ntelegea ce e
acela ru dar l simtea pe pielea lui. Nu avusese contact cu el,
nu erau scrise crti de psihologie si psihoterapie care s arate
valoarea rului dar se simtea luptat de patima trupeasc, de
Ioame, de sete, de neputint, de Iric, de spaim, de grij, de
necunoscut, toate l Irmntau.
130 257
ar n clipa aceea umnezeu l-a lsat lng usa raiului
acolo si a zcut, spune Chedrinos, aproape 200 de ani s-a
vitat. Si i-a spus umnezeu: Adame, cunoaste-ti pe Iemeia ta
si nasteti Iii!
275
Rscumprarea nu mai vine prin ce crezi tu.
Asa e si n viata de Iamilie. n momentul n care ai Icut un
ru, pstorul Herman, n Scrieri apostolice, spune c n
momentul cnd gresesti Iar stiint, se iart mai usor si de
aceea n unele cazuri ntlnim oameni care de-a lungul vietii nu
au avut contact cu umnezeu, dar au avut contact, ca si
pgnii, cu o viat moral.
eci s Iim Ioarte atenti si am ntlnit lucrul acesta la
spovedanie, nu atei, ei nu erau atei, nu aveau nimic cu
umnezeu dar nu voiau s comunice cu El, nu aveau nevoie de
legtura suIleteasc duh - suIlet, si atunci ce au Icut? Au dus o
viat materialist dialectic pe ideologia marxist si au spus asa:
ac eu nu Iac ru nimnui, de ce umnezeu trebuie s m
pedepseasc? Si n mentalitatea mintii lor si ngustimii mintii
lor, umnezeu nu i-a pedepsit, stiti de ce? Pentru c ei chiar au
respectat acea liter, desi litera omoar, dar ei au respectat acea
liter stiind c nu trebuie s Iac rul. Si umnezeu a Iost
ngduitor pentru morala din ei, deci nu i-a pedepsit.
Ei nu Iceau doctrin n mod voluntar ci impus, deci
nu plecase de la ei. Si atunci umnezeu ce a zis? ac tu esti
moral pe linia literei, te tin mort dar te las pe liter. Si atunci ce
a Icut? -a lsat n litera vietii, si-au crescut copiii mari, si-au
Icut averi, si au avut ncercri. up ce L-au cunoscut pe
umnezeu, cnd n Iinal s-au ntors, multi au venit la calea
Bisericii, avem n Biseric suIicienti comunisti, securisti, tot ce
vrem, doar n tara asta au existat 5.000.000 de carnete de
membru de partid.
ar ce am constatat? Asta nu numai eu, poate s spun
oricine. C unele ncercri au venit dup ce au Icut pasul la
biseric. Ce a zis umnezeu? Te-am asteptat, M-ai cutat, M-
ai gsit, M-ai cunoscut, dar acum trebuie s-ti cer si eu anumite
lucruri. S-mi dai niste Iile de CEC la ordin si ti-o veni si tie
vremea s pltesti anumite polite si dobnzi. Cum ncepe
ncercarea? nti de ordin Iinanciar, apoi de ordin moral, de
liniste n cas, de anumite tulburri suIletesti, de anumite
nelinisti, de anumite ncercri n boal.
Si cineva vine imediat si spune: a' de ce trebuie s-1
pedepseasc dac-i bun? Trebuie s-1 pedepseasc, c tot
Scriptura spune: umnezeu pe cine iubeste l si ncearc
258
276
iar Dumne:eu pe cine greete il i biciuiete. eci pentru unii
este bici, pentru unii este ncercare. Si aici vreau s ajung, c
spune cineva: ar de ce tocmai prin copii? Pentru c
Dumnezeu a fcut mntuirea prin copii. Si am s v art
cum. Cnd i-a Icut pe Adam si pe Eva, ei erau copiii lui
umnezeu, primele Ipturi rationale, ca ngerii pe pmnt, cu
glas, cu vorb, cu trup. n momentul n care s-au rzvrtit ca
doi copii obraznici, au spus lui umnezeu: Femeia pe care mi-
ai dat-o, arpele m-a invtat. Si umnezeu a zis: Stai, mi, cu
acestia nu-i de socoteal, au luat-o razna. egeaba stau s le
predau lor morala, c ei tot cum vor ei Iac si atunci ce a spus:
Lsati c v voi lsa pe voi s invtati ce inseamn viata
fiiasc fat de un printe. Prin ce? Prin suIerinta voastr. Exact
ce discutam noi ieri.
Cnd un tat si o mam este categoric si impune
morala n Iamilie, rezultatele sunt beneIice. e ce? Pe aici nu
se trece! Scurt. Si atunci biatul sau Iata stie c acolo este nu.
ar n momentul n care apare delsarea, apare si eIectul
negativ, deci cauz-eIect, urmrile pcatului. Si atunci
umnezeu ce a Icut? at s v art ce treab am Eu cu voi ca
Iii ai Mei. Si atat de mult a iubit Dumne:eu lumea
277
incat pe unicul Su Fiu l-a dat la moarte pe cruce.
Noi s Iim Ioarte atenti, noi celebrm nvierea ca pe o
srbtoare a vietii, noi celebrm nvierea ca pe o recompens a
lui umnezeu pentru lume. ar s nu uitm c nvierea
nseamn lacrim, nseamn suspin, nseamn durere, nseamn
bti, nseamn Irngere de inim. Niciodat umanitatea nu si-
a artat mai urt Ierocitatea animalic din trupul lipsit de
moral si de viat duhovniceasc cum si-au artat-o n Vechiul
Testament cei
care L-au rstignit pe isus, la modul cel mai slbatic. e ce?
Aceasta este adevrata realitate din om atunci cnd lipseste
umnezeu.
Omul nu este demon, demonul este ceva blnd. Omul
este mai ru ca diavolul. Ca drept dovad, a preIerat diavolul
la certare s ias din om si nu s-a dus n alt om, a ales o
Iptur trectoare. e ce? Pentru c stia c de acolo nu-1 va
mai certa nimeni, pentru c aceea nu are lege. ar n
momentul n care a ales s intre n om, de ce credeti c a ales
s intre? Acolo a gsit terenul propice s se cuibreasc.
Silvestru de Canev, n Istoria dogmelor. Cate patimi sunt in
om, atatia draci sunt. ar cnd i-a ntrebat isus: Care v este
numele? Legheon legiune. eci erau 2.000 de draci n doi
oameni.
ac lum Filocalia V si dezbatem toate pcatele
ncepnd cu iubirea de sine, mndria, nltarea, cugetarea,
nIumurarea, prerea, acedia, moleseala, rivalitatea, moartea
suIletului, lncezeala suIletului, sunt sute de pcate, pagini
de pcate nsirate, care se nasc din iubirea de sine. Noi nu le
vedem dar ele exist n noi. Si atunci umnezeu ce a spus? S
v art cum pedepsesc pe Fiul Meu pentru pcatele voastre.
Asupra lui isus Hristos nu a Iost o pedeaps, a Iost o
ncercare n ascultarea Fiului, a cuvntului din veac de Tatl.
Pentru c El a spus: Tat, i voi mntui.
ar ce a Icut? SIntul Atanasie
278
ne spune, luand
/
chip de rob. eci, isus Hristos a lsat slava Treimii si S-a
cobort n chip de rob, ca om muritor de rnd. eci a primit
moarte pe cruce, moarte n toat regula, cu snge, cu giulgiu,
cu mormnt, cu capac, nu o aparent sau o nselare. Si ce ne-a
artat Hristos prin aceasta? C asa trebuie s
260 261
moar omul dac vrea s nvieze n Hristos. Cum spune, dac
bobul de gru nu putrezeste, nu d viat. Sunt cele stri, 2 ale
trupului si 2 ale suIletului: Aa este i invierea mortilor. Se
seamn (trupul) intru stricciune, invia: intru nestricciune,
se seamn intru necinste, invia: intru slav, se seamn
intru slbiciune, invia: intru putere, se seamn trup firesc,
invia: trup duhovnicesc. Dac este trup firesc, este i trup
duhovnicesc
219
Este la Apostolul mortilor, n cursul sptmnii
se citeste. e ce? Ca s ne arate nou n Romani, c dac nu
mori materiei, dac nu mori trupului striccios si nu reusesti s-
1 aduci pe trup la calea care trebuie, trupul te va comanda pe
tine si unde te va duce? Aicea-s Doamne. Fr o esent
cardinal, Iar o directie, nici orizontal, nici vertical. Nu esti
nici mcar n plan material mntuit. C unii cred asa, eu am
mai amintit prin predici, c dac dispui de o anumit bogtie
pmnteasc, te-ai dus Irumos, ai donat sau ai dat sau ai druit
si tu ai scpat de atributii: Gata, eu de azi nainte sunt
personalitate, am dat cteva miliarde, mi-am asigurat
mntuirea, nu.
naintea lui umnezeu, toat acea jertIa, dac ea este cu
inim ngmIat si cu prerea c eu mi-am Icut datoria Iat de
umnezeu, este cea mai mare nselare, c a venit vduva si a
pus doi bani la templu si a valorat ct toat averea celor ce
veneau si ddeau cu sacul. e ce? C spune, Petre, zic tie, ea a
dat tot ce a avut la suIletul ei, dar a dat totul din inima ei. Asa
trebuie s Iie Iamilia Iat de umnezeu. nti pui a lui
umnezeu n Iat si dup aceea, celelalte El le adaug tie, c
asa spune, cutati imprtia lui Dumne:eu i celelalte se vor
aduga vou.
280

umnezeu L-a pedepsit, Iolosesc termenul de pedeaps
dar nu ca Iiind o Iorm de a absolvi o greseal, ci ca Iorm de
durere, deci umnezeu a slobozit aceast durere asupra Fiului
Lui. El a trebuit s treac prin paharul mortii si prin mntuirea
lumii, si ct de Irumos spune acolo, si S-a smerit pe Sine pan
la moarte."
81
Si ce Iel de moarte? Moarte pe cruce, si cntm n
joia mare la cele 12 Evanghelii, slav indelung-rbdrii Tale
Doamne, slav ]ie
2

Ei, tocmai acea jertIa, acea umilint pe care a rbdat-o
Fiul Tatlui, ne arat ct de aspru poate s ncerce umnezeu
pe Iiii Si. n ce sens? S nu trim noi cu impresia c a luat
copilul la scoal, vai ce pedeaps i-a dat umnezeu. L-a
durut ceva ntr-o zi pe copil, a Ia.cut Iebr, vai ce pedeaps i-a
dat umnezeu, nu. Copiii epileptici, copii cu cancer, copii cu
boli incurabile, ati vzut, parapareze, boli cronice, diabet la
copii mici, sindromul down cu care se nasc genetic. Acestea
sunt mari ncercri. umneavoastr v dati seama ct
suIerint si rupere de inim este n inima unui astIel de printe?
ar ce Iace umnezeu prin asta? i iart toate pcatele. e ce?
l curt de cele ce a gresit nainte si l pedepseste trector ca s
nu-1 pedepseasc vesnic.
Vine unul si spune: a, dar atunci ce Iel de iubire are
umnezeu dac Iace o treab din asta? Are iubire pentru c
acel copil se mntuieste involuntar. Pentru el mntuirea e
asigurat, dar prin el yi ndreapt prin(ii la calea cea
dreapt. Unii printi chiar se rzvrtesc. S stiti c n prima
etap, printii sunt cei care explic exact cum spuneati,
moartea crud si moartea nedreapt. Pe umnezeu nu-L
impresioneaz, v repet din nou apoItegma mea prin care eu ies
din ncurctur: Nu schimb umnezeu legile ortodoxiei c s-a
suprat unul sau altul. Acolo e lege scris: Certa-voi cu toiag
frdelegile talei
283
Si ce Irumos spune n Catisma 7, la
Psalmul 9, si a zis umnezeu, de ce ai luat ae:mantul meu
de lege in bu:ele talel
M
Ai crezut c voi Ii asemenea tie? Cnd
vedeai pe cel desIrnat si furul cu el partea ta puneai?
285

Mustra-te- voi i voi pune inaintea fetei tale pcatele tale,
286

Adic, cnd ti plteste umnezeu, ti plteste din plin.
umnezeu nu plteste cu buctica, umnezeu nu plteste cu
260 262
miligramul, El cnd a lovit, asa spune, sgetile Lui sgeti bine
tintite care lovesc la tint,
287

Aici i ntlnim pe cei care uneori sunt ncercati si mor
de tineri,
288
c ati vzut, avem morti nprasnice, un accident, o
boal grav, un inIarct, o nenorocire de orice Iel. Cei care mor
n accident sau ntr-o ncercare groaznic: !rut-a in ochii
celor vii o nebunie,
289
dar ei simt n pace, pentru c acea
ncercare groaznic i-a curtit, adic aceea a Iost pentru ei
botezul Iocului, au trecut direct la lumin.
ar spune iarsi la SIntul Andrei cel Nebun pentru
Hristos, c unii au parte de nmormntri pompoase, de Iasturi
si ntreab lumea: Cum, sta care toat viata a Iost un stricat si
un ru, acuma e n atta slav? a, umnezeu ca s-i dea
pedeapsa deplin, i-a rnduit pn si cele mai din urm clipe
pmntesti s le petreac n Iericire, ca acolo s-si poat lua
pedeapsa maxim. S nu zic: oamne, da' si eu am avut ntr-
o zi o ran, si eu am vrsat o lacrim, nu. Tu ai trit n Iericire,
si de unde stim lucrul acesta? Un om bogat tria in purpur i
in vison
290
si cnd s-a trezit n Ilcrile iadului a zis: oamne,
trimite pe La:r s m ude cu degetul c uite, o pictur mi-ar
trebui c m perpelesc in vpaie
291
Si a spus: Nu Iiule. Ce
Irumusete la umnezeu c i-a zis: Nu Iiule! Nu i-a spus, mi
btrne, mi boierule, mi domnule, mi personalitate, nu. Nu,
fiule, adu-ti aminte c tu din viat ai luat pe cele bune
292
eci
vedeti?
Foarte atent, Scriptura are orice amnunt pentru orice
problem, adu-ti aminte c tu din viat ai luat pe cele bune!
Acum le primesti pe cele rele! La:r le-a primit pe cele rele i
acum le primete pe cele bunel
293
Asa este aceast ncercare
care vine peste copii si peste acest blestem din Iamilie, ca s
spunem asa. Exact aici am deschis noi discutia si am spus,
Scriptura certiIic: !rintii mnanc aguride, la copil i se
strepe:esc dintii.
294
Adic printii pctuiesc iar copiii pot
suIeri. Sunt pcate care se iart si pcate care se dau cu report,
se reporteaz. S vedeti o chestiune interesant. S nu aveti
impresia c spovedania e doar avort, desIru si prostii din
astea, astea sunt puerile, pe duhovnic nici nu-1 intereseaz, se
uit n canoane si vede ct poate s scurteze, s taie, s arunce
si s dea la o parte, s dezlege si s se duc cu pustiul. mi
spune un domn:
290
Luca 16, 19.
291
CI. Luca 16, 2.
292
CI. Luca 16, 25.
293
CI. Luca 16, 25.
29
eremia, 31, 29.
260 265
- Printe, am 3 Iete Irumoase, cuminti, cu scoal,
ajunse la o vrst destul de naintat, Printe, numai nu se
cstoresc. Toti bietii le-au necinstit si le-au lsat.
- Prima greseal e c s-au ncurcat cu bietii si le-au
necinstit, aici e prima greseal educational, zic. ar
dumneavoastr sunteti credincios?
- Printe, bat Sihstria de 0 de ani. eci mergea din
tinerete. Omul avea acum 70 de ani. Nu stiu ce s cred, m
rog, citesc Psaltirea. E adevrat c nu i-am putut educa pe
copii dup suIletul meu, n-au vrut s asculte. Scolile astea le-
au stricat, le-au deschis alt mentalitate, iar revolutia asta le-a
tmpit de tot, nu mai este o disciplin. ar sunt credincioase,
merg si ele la biseric, se roag, Iac la Psaltire si ele acas,
avem candel, icoan.
- Nene, ia intereseaz-te prin cuscra, prin soacra, de
prin partea sotiei, de prin partea Iamiliei, undeva trebuie s
existe ceva putred, nu se explic lucrul acesta. Nu are cum,
dac ea e Irumoas, s vorbeasc un biat cu ea, s o lase asa.
Nu vine vreo cteva sptmni la biseric si ntr-o zi
m trezesc cu el si-i zic:
- omnule Mihai, vreau un rspuns concret la o
ntrebare, mi sunteti dator.
- Printe, e ceva rusinos dar trebuie s v spun. Tatl
meu, bunicul Ietelor a Iost morar si el nu lua uium la Iemei,
cnd le prindea si btea joc de ele si necinstea si srace si
amrte si bogate si curate si stricate. Si, zice, mai multe Iemei
din sat spuneau asa: S dea umnezeu asa s ajung toti copiii
ti cum Iaci tu.
Gratia: eci a Iost blestem.
Printele Calistrat: a. Am trimis la arhiereu cu bilet, au Icut
dezlegare si n Iinal, spune c si Ietele au nceput s ia directia
care trebuie si s-si gseasc rostul vietii. Nu ne mai stim de
ctiva ani pentru c toate lucrurile astea se petreceau n
perioada asta pn n 2001-2002. n ntreruperea aceasta de
ani, o parte dintre credinciosi s-au reorientat n directiile lor. Si
atunci i-am spus: Vezi, acestea sunt crmizile pe care ni le
pune umnezeu n spate, cnd? Cnd urcm Muntele
Golgotei, nu oricnd.
Ai bani, ai avere, ai servici, ai scoal, dar te loveste
unde te doare. Si de ce te loveste n copil? Pentru c aceasta e
cea mai sensibil coard din om. Poti s rmi si Iar cas si
Iar mas, stii cum spune omul, las c voi Iace alta. ar cnd
te loveste ntr-un copil! Si ov, cu toat credinta lui, si-a rupt
cmasa nti ca un semn de neputint a rbdrii durerii, dar n
Iinal a spus: Doamne, dac aa ai vrut, aa
u /*. 295
ai facut.
Noi nu avem msura asta, mai trebuie s luptm pentru
ea. Nu suntem obisnuiti cu ea, de aceea vorbim de moartea
crunt, de moartea nedreapt, de moartea prematur. Aceasta
este greseala lui umnezeu, c nu ne cere nou voie cnd ia o
decizie, dar aici nu putem noi interveni. Se spune, am citit
undeva lucrul acesta, cu att este mai crud umnezeu Iat de
noi oamenii, si mai aspru si mai rece si mai distant cu ct l
ignorm mai mult. n clipa n care noi ne nIumurm si
ncepem s gsim explicatii rationale, atunci El se supr mai
tare. Am ntlnit odat o Iamilie care avea o suIerint si am
spus:
- Cum percepeti lucrul acesta?
- Printe, ca pe o simpl coincident a vietii.
- Va veni urmtoarea coincident si va Ii mai dur
dect aceasta.
260 267
Si s stiti c a venit si urmtoarea coincident, da.
eci, n momentul n care umnezeu ti-a trimis prima carte
postal si tu nu ai nteles c trebuie s trimiti rambursul spre
mpcarea cu El, de acolo nainte cere El socotelile. Si ca s nu
vorbim de toate necazurile pe care noi ie ntlnim n lume,
nenumrate necazuri. e ce spun nenumrate necazuri?
Necazurile acestea, spune un proverb popular, nu vin niciodat
singure. Cnd vin se leag n lant. Tot asa o chestiune
Irumoas trit, vzut cu ochii mei. Erau doi oameni ntr-o
duminic la biseric, asta se petrecea la Brnova cu ani n
urm. Maria si Eugen si au zis: Printe, noi lsm un
pomelnic. omnul era bolnav de cancer si i-am spus:
- Nu ati vrea s stati la Maslu?
- Printe, am sta dar ne grbim c trebuie s-si ia
tratamentul.
Eu nu am Iost prea Ierm s-i spun scurt: Pn nu se
termin liturghia, nu pleci! Femeia sntoas, tnr, ea Icea
servici, ea tinea casa. Cum mergeau cu masina spre cas au
Icut accident si a murit ea si a rmas cel bolnav de cancer
care Icea citostatice. Si a ngropat-o cel bolnav pe cea
sntoas! Atunci mi-am adus aminte de un cuvnt al
Printelui Cleopa: Cine iese din biseric mai nainte de
terminarea slujbei e mai ru ca uda vnztorul care L-a trdat
si L-a vndut pe isus. e ce? Pn nu ai luat binecuvntarea
cereasc de la puterea SIintei Liturghii, harul lui umnezeu nu
e cu tine. Asta trebuie s implementm noi poporului s
nteleag c nu o prescur, dou lumnri si o hrtie cu 5 lei cu
cteva nume reprezint liturghia. Acela e pomelnicul.
Liturghia este ceremonia euharistic propriu-zis de la
proscomidie pn la mprtirea anaIurei, cnd preotul ti d
pinea sIintit s o duci celor din casa ta. ac reusim s
implementm lucrul acesta, implementm si credinta. ac nu
reusim s implementm lucrul acesta, va Ii greu.
Printele Stniloae avea o vorb: Biserica va fi intr-un timp
viitor o industrie a pomelnicritului din care oamenii nu vor
cunoate folosul, pentru c nici Dumne:eu nu le ascult
rugciunea, nici preotii nu-i pot afuta. Pentru c ei nu cred n
umnezeu si n rugciune, ei cred n pomelnic ori nu
pomelnicul te ajut ci rugciunile pe care tu te strduiesti s le
Iaci atunci cnd dai pomelnicul. Pentru c pomelnicul ce este?
Este o Iis personal, cum este Ioaia de observatie ntr-un
spital, cnd vii la doctor si spui, m doare mseaua aceasta, m
doare n cotul acesta, m doare n coasta aceasta si doctorul
spune: pentru msea iei rovamicin, pentru coast iei analgezic,
pentru reumatism iei un unguent si tu pleci acas cu reteta si
Iaci tratamentul. ac nu ai Icut tratamentul, degeaba te-a
consultat. Acelasi lucru si n biseric.
ac tu ai dat pomelnicul si spui vreau sntate, vreau
servici, vreau examen, vreau spor, vreau liniste, dar tu nu ai
stat la biseric ca s ntelegi rostul acelor rugciuni, si tu nu ai
citit nimic, ai rmas doar cu Ioaia de observatie dat. eci este
n evident ca un pacient, este o vorb, sunt pacienti cu
deIiciente, nu respect tratamentul. Atonei sigur c si naintea
lui umnezeu este acelasi lucru.
Tu la un moment dat ajungi s hulesti Biserica si s
spui: Am dat de-a pomelnice, dar nu s-a reusit nimic. Nu s-a
reusit pentru c nu s-a respectat procedura. Trebuie s
devenim exigen(i cu noi nyine. La fat de noi inine, cred c
ar trebui s mai amintesc un lucru pe care de multe ori l am n
minte si l-am mai spus prin predici.
260 269
Exist o delicatete de comunicare a omului cu
umnezeu. Unii cred c rugciunea e o greutate pe care
trebuie s o porti dup tine. Aceea nu e rugciune. Unii cred c
rugciunea e o obligatie prin care deja te-ai nsrcinat si unii
chiar spun: Nu m duc la biseric, s-mi dea mie rugciuni de
citit. Nu cunosc, nu am rspundere, adic nu dau rspuns. ar
greseala e alta, c aceasta e o mare nselare. Hristos a spus
ntr-una dintre Evanghelii asa: Nici toti cei ce :ic Doamne,
Doamne, nu vor vedea imprtia lui Dumne:eu,
296
pentru c
avem rugciuni ascultate si neascultate. Avem rugciuni
ascultate atunci cnd avem de-a Iace cu buncuviinta si
delicatetea noastr suIleteasc Iat de umnezeu si rugciuni
neascultate atunci cnd noi le Iacem din sil.
ac avem n societate oameni care spun: ar mi-a dat
0 de acatiste, stiu eu cnd le-oi termina? Ca si cum tu i-ai pus
o crut s o trag dup el! eci el nu are plcerea aceea,
pasiunea aceea de a vorbi cu umnezeu, cum s spun eu, s
ard inima n el, s deschid cartea s citeasc, s simt c a
citit. a, mi-am Icut datoria, parc m simt mplinit c am
citit. Nu! Nu m deranja jumtate de or c trebuie s termin
un canon si el citeste acolo rapid s treac, adic e un Iel de
obligatie contabiliceasc.
- Printe, s stiti cu mare greu am terminat canonul
acesta 0 de zile.
- Bine c l-ai terminat dar ai nteles ceva din ce ai
terminat?
- Aa, nu stiu ce mi-ati dat dar am citit.
Adic el nu a constientizat nimic din esenta si din
Irumusetea rugciunii respective. Expresia unui biat: Printe,
zice, mi-ati dat niste rugciuni, tot trebuia s spun bucur-te,
bucur-te, bucur-te, dar ce s m bucur, c eram suprat? Nu
a nteles rostul acatistului, acele laude la sInt. El credea c
trebuie s se bucure el, si zice: Printe, eu v spun sincer, ce s
m bucur, eram suprat. Cum s m bucur asa Iar rost? Nu-i
condamnabil dar e uimitor. Adic n momentul cnd tu termini
o Iacultate si Iaci attea cursuri si ai sesiuni si ai seminarii si ai
examene si ai licent si ai disertatii si tu s nu stii ce e un
acatist, care e rostul acelui acatist, cum trebuie s-1 percepi!?
Aceasta e una dintre greseli pentru care umnezeu nu ne
ascult rugciunea.
ar un alt motiv pentru care umnezeu nu vrea s
priveasc la noi este urmtorul: Noi nu am nteles cum se face
o rugciune. Ce Iace preotul cnd intr n biseric? Se opreste
n mijlocul bisericii si spune: Intra-voi in casa Ta, inchina-m-
voi in sfant altarul Tu, inchina-m-voi in casa Ta acum i
pururea. Ajunge sub policandru, ce spune? In miflocul
bisericii Te voi luda. ntr n altar, Iace 3 metanii la sInta
mas. Ce Iace? a pe el rasa, ia pe el mantia, ia pe el
epitraIirul, ia camilaIca, se nchin, srut sInta mas, Iace
metaniile de cuviint, aprinde cu tmie, aprinde lumnrile.
Acesta ce este? Este un ritual vzut. Ce nseamn acest ritual
vzut? nseamn c omul intr n antecamera lui umnezeu si
asteapt chemarea audientei. eci secretarul l interogheaz ce
are de spus lui umnezeu. Ce Iace preotul dup ce a Icut
lucrul acesta? ese n biseric si spune: Binecuvantat este
Dumne:eul nostru totdeauna, acum i pururea i-n vecii
vecilor. Amin. eci aduce omniprezenta si inIinitul lui
umnezeu lng el. Binecuvantat este Dumne:eu, e aici,
totdeauna, acum i pururea, trecutul, prezentul si viitorul, deci
invoc toat Treimea s Iie prezent la rugciune. Si le ia pe
rnd, ,SIinte umnezeule", ,mprate ceresc", ,PreasInt
Treime", ,Tatl nostru". ar de ce? Ca s cheme toat
Treimea de Iat s l asculte. La urm spune: ,Miluieste-ne pe
noi, oamne", ,Usa milostivirii", o cheam si pe Maica
omnului sau ,Ctre Nsctoarea de umnezeu".
260 271
i. Necazurile vin din pcate
Gra(i: Unii credihnciosi spun c dup ce si vor rezolva o
problem, vor dona bani si la biseric. E un lucru bun, nu?
Printele Calistrat: Aici rspunsul e simplu:
- Biserica nu are nevoie de banii dumneavoastr.
Rezolvati-v strict problemele dumneavoastr. mpcati-v
nti cu umnezeu, pltiti Iat de El toate politele pe care le
aveti de pltit si dup aceea veti putea s dati un ban si la
biseric. La biseric ajunge o liturghie si o prescur pe care o
dai duminica dac vii si te rogi cu credint pentru c nu are
nevoie umnezeu. e ce cnd ai mprumutat miliardele sau
milioanele, nu te-ai gndit atunci s duci un ban la biseric? e
ce dup ce i-ai pierdut pe toti?
- Printe, dac reusesc s recuperez, 20-30 i dau
la biseric, zice cineva.
Acel 30 e exact cuvntul nteleptului Solomon, jertIa
mult cu pcat nu este asemenea putinei pini cu liniste si
mpcare. Una este s duci un ban cum a dus vduva din
Evanghelie, din nimica toat, 2 bnuti s-i pun la biseric si
alta s duc bogatul din prisosul inimii. Pentru c acel prisos
este munca incorect.
Ct ar vrea el s Iie de mare, ct ar vrea el s Iie de
bogat, ct ar vrea el s Iie de puternic, dac el nu a trudit si nu
a simtit cum se munceste banul, nu va sti niciodat nici pretul
lui. Pentru c n momentul n care tie ti trec multi bani prin
mn, la Iel de bine mintea si gndurile se ntunec si doresc si
ele mult mai mult dect poate o minte obisnuit. Pentru c
oamenii au dou altitudini, n momentul cnd avem nevoie de
umnezeu ne Iacem luntre si punte, strigm si-L chemm, iar
cnd am rezolvat problema cu umnezeu, uitm desvrsit. Si
asta spune psalmistul avid: Toti s-au abtut, impreun
netrebnici s-au fcut, nu este cel ce face buntate, nu este
pan la unul
291
Sau tot psalmistul avid: Tot omul este
mincinos.
29
* Adic una spune si alta Iace, una simte, alta
trieste, una trieste, alta gndeste. Spune n psalmi, in gura
lor sunt cuvinte ca untdelemnul, dar in inima lor sunt sgeti,
299

adic nu sunt oamenii credintei si atunci, sigur c toate acestea
se rsIrng, cum spune si n SInta Scriptur, prin(ii
pctuiesc, iar copiilor li se strepezesc din(ii Printii
mncaser agurid.
Trebuie s Iim Ioarte atenti pentru c pcatele acestea
care ni se par putin importante sau neimportante sau grele sau
usoare, ele atrn ca un bagaj negativ n urma noastr, cum
sunt kilogramele n plus. Noi nu ne dm seama dar ele au efect
ncet yi de durat pentru c la un moment dat ncepe s
tulbure mintea, ncepe s tulbure cugetul, ncepe s tulbure
suIletul, ncepe s devin dezolant viata si ideea de a tri, si
ati vzut, sunt Ioarte multe cazuri. Vedem n jurul nostru
oameni disperati care apeleaz la gesturi extreme, spun: ,mi
vine s Iac nu stiu ce." Ce nseamn s Iac nu stiu ce? S-ti
aduci aminte c te-a creat umnezeu, s cazi n genunchi si s
te rogi. -am spus cuiva ntr-o zi, Iamilist cu copii, c m
ntrebase:
- Printe, ce mi-a dat mie umnezeu c am nscut
copii si ce a pierdut acela c are unul singur?
- Acela a pierdut mostenitorii iar tu ai pierdut
timpul.
- Cum adic?
260 273
- Tu, timpul l irosesti crescnd copii, acela timpul l
iroseste pierznd vremea. Oricum la judecat, dac ai lucrat
degeaba pentru umnezeu esti mai pltit ca acela care a stat
degeaba pentru umnezeu, pentru c tu ai muncit, ai Icut un
canon si canonul acesta ti va rsplti cnd nu te astepti tu. ar
acela nu a Icut nimic, nici o plat nu va avea.
- Printe, deci tot rspuns ,ortodox", nu s-a ntors
nimeni de pe lumea cealalt s ne spun ce e acolo.
- mi pare ru c dup 2000 de ani de mers la biseric
nu ai nvtat c Hristos a nviat din morti si dac El a nviat si
noi vom nvia.
- Printe, asta spune n Scriptur, nu n viata real.
- Lucrurile acestea s-au ntmplat real.
Religia ortodox este o realitate. ac vrem s ne
dm seama sau dac nu vrem s ne dm seama, tot ceea ce noi
trim de dimineata pn seara e o realitate, indiIerent ct am
vrea noi s ne eschivm. Pn si cel mai bogat om sau cel mai
grozav om simte c Iar umnezeu nu poate Iace nimic, chiar
dac ei se dau n lturi sau ncearc s-si adoarm constiinta.
Si atunci, binenteles, constiinta adormit naste monstri
si monstrii ncep cu copii prost educati, aceasta este prima
treapt de cdere n Iamilie, sunt copiii care sunt crescuti
trupeste. Acesta este cel mai ru mod de a educa copiii, n
educatia trupeasc. Educatia trupeasc tine de ceea ce ati spus
ntr-o zi c mama ia lectii de psihologie, ia lectii de pedagogie,
ia lectii de sociologie, ia lectii de asistent social, ca s nvete
cum s-si educe copilul.
ar de ce nu ia mama o lec(ie de ndumnezeire? n
momentul n care ai rmas gravid, primul lucru pe care trebuie
s-1 Iaci este s te sIatuiesti cu sotul s triti n curtenie ca
acelui copil s nu i se transmit absolut nici un impuls al
plcerilor animalice din noi ca oameni n vreun moment din
timpul sarcinii. S stiti, noi ne mirm astzi sau ne ntrebm de
ce tinereii acestia ai nostri, copilasii de la clasa a VU-a n sus
pn la a X-a si mediul universitar, nu mai comentm, sunt
desIrnati sau de ce sunt att de precoce? Rspunsul l avem
chiar n Iata noastr. Am ntlnit elemente Ieminine care n
clasa a VH-a au zis: Printe, nu pot de biseric.
301
eci vedeti o
dezvoltare din asta super rapid, super matur, exact aproape
ca un mutant genetic. e ce lucrul acesta? n momentul n care
printii nu au nici cea mai vag idee de umnezeu, n
momentul n care printii nu au nici cea mai vag idee de
curtenie n Iamilie si totul se rezum la plcere, la poIta de a
tri, la poIta de a simti, la poIta de senzatie, la poIta de
mncare, la poIta de plimbare, tot ce (ine de acestea se
transmite copilului n pntece iar acel copil nu face altceva
dect s-yi imit prin(ii cu tot ce au fcut ei. Veti gsi n,
Cu durere i dragoste pentru omul contemporan la Paisie
Aghioritul,
302
explicat-lucrul acesta pe ndelete.
ac mama a plns, copilul va Ii un om trist, dac
mama a consumat narcotice, caIeaua, tigara, butura n exces,
copilul va Ii un melancolic, dac mama a Iost stresat, copilul
va Ii un agitat, dac mama a Iost btut n timpul sarcinii,
jignit, umilit, copilul va Ii un Iricos si un timorat. eci toate
acestea vin asupra copilului ca o plag.
260 275
ar pentru lucrul acesta, trebuie, am mai spus, c pe
lng toate Iaculttile pe care noi le-am nvtat n tara aceasta,
ncepnd de la rept, Medicin, Economie, Stomatologie,
Farmacie, s.a.m.d., cred c ar Ii bine, n cadrul Faculttii de
Psihologie sau Asistent social a universittilor clasice de
nvtmnt, s existe o sectie care s se numeasc Codul
manierelor morale si Codul manierelor elegante. Ce nseamn
elegant? S stii ce nseamn a te mbrca, a vorbi, a te
comporta, a te maniIesta n societate si s Iie notabil, s Iie cu
specialisti n domeniu, s stii care este codul de etic ntr-un
mediu rural, care e n mediu urban, care e ntr-o societate cult,
care e ntr-o societate simpl, cum trebuie s te comporti ntr-o
intersectie n mijlocul unui oras sau ntr-o piat, pentru c vei
ntlni tot Ielul de oameni. Oamenii nu sunt de
303
un singur Iel, exact cum spune si n tratatul lui Eccles , omul
este o unicitate. n Iiecare om gsesti ceva ce nu te astepti.
Oamenii nu se pot schimba.
Numai Freud a vrut s demonstreze structura omului,
avnd n vedere doar latura lui biologic (animalic) prin care
omul poate Ii manipulat si dirijat ntr-un anumit habitat. a,
dac iei 10 copii si i tii n casa de copii si i bati - i timorezi.
ac i hrnesti si i alinti - vor Ii sociabili, aceasta se cheam
dresur, nu tine de educatie, nu are nici o legtur.
5. (Re[atiife infamide
Buna intelegere rodete har, calea celor vicleni
este sprepieirea lor (Solomon 13, 15).
a. Iubirea cu dreapt socoteal n familie
Gra(ia: Printe, iubirea este legea numrul unu dat de
Mntuitorul nostru Hristos. Trebuie s avem iubire Iat de
aproapele, dar aceast iubire, am ntlnit la SIintii Printi,
trebuie druit cu dreapt socoteal. Cum s ntelegem noi c
trebuie s ne druim iubirea cu dreapt socoteal n cadrul
Iamiliei, sotii, unul Iat de cellalt, printii Iat de copii, copiii
Iat de printi si Iratii ntre ei? Printele Calistrat: Aici am
putea veni cu un rspuns din Taina Cununiei si din slujba
nuntii. Spune c aceast iubire si aceast tain este mare n
Hristos yi n Biseric, cnd este vorba de printi. Evident c
primul lucru care iese la iveal, este acesta - iubirea
dumnezeiasc, care este iubirea suprem. espre aceast iubire
dumnezeiasc noi gsim scris n SInta Scriptur de ctre
Mntuitorul isus Hristos. Aproapele meu sau aproapele tu sau
aproapele oricruia dintre noi este un om oarecare, Ir nume,
Ir vrst, Ir grad de rudenie, mrime sau micime, Ir
valoare sau cu mai putin valoare, dar noi stim c aceast
iubire are la rdcina ei un singur lucru - adevrul divin.
ac nu are adevr divin n ea, aceast iubire se transIorm
ntr-o a doua iubire care poate avea ntr-nsa lipsa prezentei
uhului SInt.
ubirea suprem este ntotdeauna plin de uhul SInt
si Mntuitorul isus Hristos a si artat lucrul acesta: Iubiti-v
intre voi, s cunoasc lumea c sunteti ucenicii Mei
30
si
aceast porunc nou v-o dau vou, s v iubiti unii pe altii
cum Eu v-am iubit pe voi.
305
Cum ne-a iubit El pe noi?
Jertfindu-se pan la moarte pe cruce pentru noi oamenii i
pentru a noastr mantuire.
306
EIectiv, n momentul n care eu
iubesc dumnezeieste, nseamn c mi asum neputin(a celui
de lng mine, o parte din
260 276
slbiciunea lui, o parte din suIerinta lui, o parte din greuttile
lui, o parte din carentele lui, dar cum? Educa(ional.
eci n momentul n care eu am lng mine un om si
trebuie s-i acord iubirea si am iesit n spatiul iubirii divine, eu
ce trebuie s constientizez? C iubirea mea nu trebuie s-i
aduc lui vreun prejudiciu moral sau spiritual sau iubirea mea
revrsat asupra lui nu trebuie s-i ncurajeze vreuna din
patimi. Adic: Sunt neputincios. Las-1 c-i neputincios. El nu
poate. E cel mai mare pcat s-1 nve(i pe om c nu poate.
Mntuitorul isus Hristos, si apei Antonie cel Mare, au spus
asa: Omul poate toate cte le vrea cu ajutorul uhului SInt
si al lui umnezeu.
ar n momentul n care ajungem s vorbim de iubirea
pur, deci de iubirea absolut, iubirea dumnezeiasc, trebuie s
tinem cont c n ea gsim cuvntul lui Hristos - unde sunt 2
sau 3 in numele Meu, acolo sunt i Eu cu ei.
01
Si spune acolo,
din porunci M
1QO /v
veti cunoate. eci ce este iubirea divin? n primul rnd este o
porunc. Iubirea divin este o stare de corectitudine
permanent spre desvryire. Automat, cel care trieste din
iubirea divin sau din prima treapt a iubirii, c este treapta cea
mai nalt, el este n permanent formare. eci iubirea
divin este o formare duhovniceasc n lumin. e ce n
lumin? Pentru c lumin este si Tatl, lumin este si Fiul,
lumin este si uhul SInt. Pstrezi poruncile? Nu te lipsesti
de uhul SInt. Pstrezi poruncile? Esti n voia Tatlui. Nu
spune Tatl? Eu sunt ua oilor,
309
arsi, pstrezi poruncile?
Esti n dragostea Fiului. Spune Hristos: Nimeni nu afunge la
Tatl decat prin Fiul.
310

Si atunci, automat, m izbesc de cuvntul Printelui
Stniloae: Treimea, sau la nceput a Iost iubirea. Ce este
Treimea? Este modelul suprem: Tatl, care este capul Iamiliei,
Fiul, care este nsctorul de Iii, nti n duh pentru c vorbim
de dragostea duhovniceasc si apoi cine? Copiii, deci puterea
si lucrarea uhului SInt, puterea de creatie, puterea de
existent, conlucrarea, pronia, ca s spunem, asa, deci tot ce se
conserv si exist prin puterea uhului SInt. El au :is i s-a
fcut, El au poruncit i s-au :idit.
311

n momentul n care am trecut prima etap de iubire,
am ajuns n etapa a doua, pentru c nu toti pot rmne n
iubirea dumnezeiasc. Si SIantul Maxim Mrturisitorul spune
asa: Cine nceteaz s iubeasc o clip nu a iubit niciodat.
Si tot Maxim Mrturisitorul spune: Cine o clip este lipsit de
iubire, acela pierde pe uhul SInt. e ce? S v dau o pild
simpl: Sor, blagosloveste si m iart c m mprtsesc, e
post. ar dup ce am luat SIintele Taine n gur: Tu s nu-mi
dai mie bun ziua, noi doi nu avem ce discuta. eci, aici deja
nu mai vorbim de un standard, aici vorbim de o cdere.
Aceste cderi, adic interpretri gresite ale iubirii ne
duc ntr-o a doua etap - iubirea agapis, care, la Iel, are n ea
sistemul educational. Ce nseamn? A hrni un btrn, a ngriji
un copil, a mbrca un bolnav, a-1 cerceta, a te duce la temnit,
a adpa pe cel nsetat. Si ce a spus Hristos despre aceasta?
Jeniti, binecuvantatii Tatlui Meu
}l
" eci, cine poate tri n
mil si iubire, aceasta este treapta a doua -
307
Matei 18, 20.
308
CI. oan 1, 20.
309
oan 10, 7.
310
oan 1, 6.
311
Psalm 32, 9; Psalm 18, 5.
312
Matei 25, 3.
260 279
mila si iubirea, mil voiesc i nu fertf,
313
spune Mntuitorul,
jertIa e starea cea mai nalt. Aici ce putem ntlni? Putem
ntlni oameni care se pot maniIesta sau raporta la semenii lor
printr-o iubire temporar sau permanent.
e aici spunem asa, oameni buni, oameni mai putin
buni, e un grad de comparatie. ar la ce m ajut aceasta? Ca
s nteleg msura uman la care este omul si spre ce tinde. Si
omul ti d rspunsul singur. Las-1 c acesta nu prea e bun la
suIlet. Las-1 c acesta e mai acru, e mai iute, e mai dur, e mai
aspru si atunci tu stii cum trebuie s te raportezi cu iubirea ta
la iubirea lui. Ati vzut, n general, n relatiile interumane,
cnd este vorba de o relatie persoan- persoan sau cu mai
multe persoane, noi ncercm ntotdeauna un dialog de
neutralitate, adic venim cu niste alocutiuni si cu niste Iraze
care s ndulceasc pentru nceput mintea si sentimentul celui
de lng noi, adic ia-1 Irumos, c e si proverbul popular,
vorba dulce mult aduce. a-1 Irumos c o s cedeze sau vezi
cum i explici c o s nteleag sau vezi cum i povestesti,
poate reusesti s se rezolve. Aici tine de starea omului, aici nu
mai tine de umnezeu.
Vorbind despre iubirea cu dreapt socoteal, ne putem
raporta la viata personal. Ce nseamn dreapta socoteal? e
exemplu, omul care devine prea lenes, singur trebuie s-si
pun privegherea, omul care devine prea lacom, trebuie s-si
pun singur nIrnarea, omul care devine prea zgrcit, s-si
pun singur cumptarea, omul care devine prea avar, s-si
pun singur milostenia. eci asta nseamn dreapta socoteal,
saac Sirul
31
spune, s afungi s te cunoti tu pe tine, ca
biruindu-te pe tine, s-i catigi pe ceilalti. Ca sens Iilocalic,
cnd vorbim de dreapta socoteal, stim c este cea mai nalt
arm despre care au vorbit SIintii Printi. ar Arsenie Papacioc
arhimandritul de la Techirghiol zice pacea e mai mare de 4
ori ca dreptatea
15
. Aici e vorba de dreapta socoteal, adic s
stii cnd s actionezi, s stii cnd s intervii, s stii cnd s
potolesti, s stii cnd s ponderezi, s stii cnd s opresti, s
stii cnd s combati, s stii cnd s dai un impuls. Adic
cineva este moale si i spui: Fii mai aprig, Iii mai brbat, Iii un
pic mai categoric, Iii oleac mai impulsiv, nu Ii asa moale. Ei,
asta Iace parte din dreapta socoteal.
260 281
n termeni populari se spune asa: Vezi c o s te ia
nainte dac nu esti atent, vei rmne de crut, adic nu te vei
putea integra n societate. Noi ne autoexcludem. eci noi nu
putem vorbi de o iubire limitat. C spune cineva: Eu pn aici
l pot iubi. Nu exist asa ceva. n momentul cand iubeti pe
cineva, o faci in totalitate. Eu ntotdeauna le spun la spovedit
si am amintit chiar si n predic. Noi trebuie s tinem cont de
urmtorul lucru. n raportul nostru de iubire, trebuie s avem
grij ca Iiecare sac cu toate peticile lui s poat Ii Iolosit dup
cum spune Scriptura, nici vin nou in burdufuri vechi, nici vin
vechi in burdufuri noi
316
. V dau acest exemplu printr-un
proverb: Unde-i dragoste putin, lesne-i s gseti pricin.
Asa si aici, dac noi n calitate de oameni, la raportul persoan
- persoan, cutm limita iubirii si cutm deIecte, vom gsi
Iiecrui om cte un deIect.
ar, spune Chirii al erusalimului, n Catehe:e,
adevrata msur nu aceasta este. Cine reuseste s Iac din ru
bun si cine reuseste s Iac din putin bun mai mult bun sau din
ceva obisnuit ceva Ioarte bun, acela, gura lui este gura uhului
SInt, adic, n tot omul deIectuos, dac ai dragoste s poti s
gsesti valoarea. Orice om are un talant, c este mic sau este
mare, el trebuie descoperit. Si atunci unde se duce lupta? Lupta
se duce ntre dou limite.
Ceea ce spuneati la nceputul discutiei, pn unde pot
ierta, pn unde pot ndrepta, de unde nu pot tolera, pn unde
pot tolera, pn unde pot iubi si ct pot iubi. e iubit putem
iubi permanent, nu exist o clip cnd s nu putem iubi, chiar
si un dusman cnd ti-a dat cu o piatr n cap, trebuie s-i dai un
sentiment de iubire. e ce? Ti-ai descoperit un deIect, nu
suporti piatra. ar asta nu pentru c tu nu ai Ii virtuos, nu eyti
pregtit de un asemenea yoc si atunci trebuie s muncesti
nc odat la tine, prin semenul tu s descoperi c atunci cnd
iei o piatr n cap trebuie s te bucuri ca si cnd nu ai lua-o.
e ce am dat acest exemplu? Se pot ntlni n viata
public, adic cea trit n societate, cazuri cu oameni care ti
pot Iace bine si tu le-ai Icut lor si aceia se numesc prieteni si
atunci raportul nu mai este nici spiritual, nici de iubire, nici la
nivelul agapis. Aceea este relatie de prietenie, iar n relatia de
prietenie intr alti Iactori care tin prietenia - interesul, relatia,
scopul prieteniei, durata prieteniei, Ielul n care s-au
mprietenit pentru c nu toti se mprietenesc la Iel. Unii s-au
mprietenit n vreo suIerint, de pild n spital si atunci se
comptimesc unul pe cellalt, l sprijin, i d o pastil, i d o
can cu ap, l ridic, i aseaz o pern, l duce pn la o banc
s se aeriseasc, i deschide geamul, i ud buzele, asta este un
agapis. Aici deja mplinesti Scriptura.
Poate s Iie o prietenie bazat pe un interes personal,
m mprietenesc, c prin Iunctia pe care o are m poate ajuta.
Aceasta este iarsi o relatie interuman, si este un lucru bun,
pn ntr-un punct, s iubesti pe aproapele ca pe tine nsuti.
Asa cum eu mi doresc s mnnc o bucat de pine, dac eu
m raportez corect la prietenul meu, sigur c l voi ajuta si pe
el s mnnce o bucat de pine. ac pe mine m deranjeaz
c el vrea pine, atunci eu pot s-i dau ur sau pizm sau
zavistie sau invidie si atunci am iesit din sIera iubirii. Trecem
si de tolerant, aici intrm n intolerant. e aceea se spune n
limbajul nostru, nu mai pot tolera, este un om intolerabil, a
depsit orice limit. Aici vorbim de limitele inIerioare, nu de
cele superioare. Limita superioar este unirea cu
Dumnezeu, deci plecarea spre mistic, mergerea n
transcendent. ar la limita inIerioar ce este? esirea din
umanitate si intrarea n dezumanizare. Cineva va spune: ar nu
suntem oameni? Ba da. Orice om, cnd l privesti de departe
este om, cnd l vezi de aproape nu stii ce este. Un mare IilosoI
se plimba cu Ielinarul aprins si este ntrebat:
- Ce cauti?
- Un om.
260 282
- ar nu vezi pretutindeni n jurul tu?
- Nu, eu caut cu adevrat un om.
Ce este omul? Noi n societate ntlnim indivizi. Si de
ce ne raportm la indivizi, masculin sau Ieminin? e ce ne
raportm la cele dou genuri? Pentru c nu stim nume, nu stim
relatie, nu stim grad de credint, sau de interumanitate, nimic.
ar cnd suntem n biseric ntlnim numai persoane. Si
atunci, n momentul cnd eu caut un om, eu m raportez la
umnezeu, la dragostea agapis, adic la ntrajutorare, la
comunicare. Si aici ce caut? O persoan. Si spune, am gsit
persoana potrivit, si-a gsit persoana potrivit, si-a gsit omul
potrivit, si-a gsit perechea potrivit. e ce se Ioloseste
termenul acesta? Ca s se nteleag c cei care au pe
umnezeu reusesc s treac peste micile diIerente de opinii.
ac ati vzut cum sunt jocurile la copii, le mbini si-ti d o
imagine, n momentul n care Iaci imaginea ntreag, ti d
desenul propriu-zis.
Asa este si n Biseric. Aceast relatie ntre persoane
Iormeaz de Iapt imaginea real a Bisericii, adic, cuvntul din
veac care vine prin Evanghelie nmultit prin Iapta bun care
este raportul material si care duce la Iaptele despre care Hristos
a spus asa: Credinta fr fapt moart este, iar faptele fr
credint moarte sunt.
17
Pentru c pinea o poti lua dintr-un
magazin dar o pltesti, cel ce a Iacut-o, nu stii dac a Iacut-o cu
ur, cu dragoste sau cu plcere. El ti-a vndut-o ca s o
mnnci, n schimbul banului.
Pe cnd, n momentul n care tu dai de o persoan la
biseric si ai primit o pine, n clipa aceea tu ai descoperit o
Iapt dumnezeiasc, dorinta de a milui. n pinea aceea nu
gsesti numai ct este valoarea pinii, 1
5
S lei, ci gsesti
valoarea uman a celui care ti-o oIer - din dragoste, din mil,
din respect, din pretuire, din voint, din sentiment sau pur si
simplu dup proverbul popular: Cine pe srac imprumut, pe
Dumne:eu afut,
318

Ce vreau s scot n evident? C aici iarsi avem de-a
Iace cu o Iapt de dragoste, este pur agapis, ngrijirea btrnilor
la sanatoriu, ngrijirea bolnavilor n spitale, unde sunt boli
cronice, netratabile, n casele de copii, ntr-un centru de
plasament, ntr-o cres de copii. Aici ce apare? Sentimentul.
Aceasta este o iubire care are treab cu Scriptura, care are n ea
sentiment. Stiti unde ntlnim lucrul acesta? l ntlnim Ioarte
des n Iamilie, exact ce ati spus, iubirea cu dreapt socoteal.
Spune brbatul Iemeii dup 15 ani de cstorie: Nu te-am iubit
niciodat si ea rmne Ioarte mirat si la duhovnic si spune:
- Printe, e posibil dup 15 ani de vietuire cu o
persoan, s-ti spun c nu te iubeste?
- a, este Ioarte posibil.
- Cum v explicati lucrul acesta?
- Foarte simplu. La baza acestei iubiri si a acestei
relatii a voastre nu a stat credinta, harul, evlavia sau
sentimentul.
Ce este sentimentul? Putere suIleteasc, puterea
emo(ional de a tri pentru cellalt. e aici se si naste
iubirea. Aceasta este de Iapt deIinitia iubirii. Este trirea
sentimental sau emotional, Iat de persoana cealalt, n
acelasi sens, la aceeasi intensitate si n acelasi gnd pentru c
asa se iubesc doi oameni. Si dou psrele cnd si Iac cuibul,
nti cnt si apoi merg pe acelasi gnd, s creasc pui. Aici
intervine conservarea speciei, instinctul, dar aici nu vorbim de
treaba asta. La noi n ortodoxie, n crestinism, sentimentul se
leag pe dor, pe sinceritate, chiar pe cuvinte pentru c si
rostesc cuvinte Irumoase tinerii, de exemplu spune: te iubesc,
mi esti drag, tin la tine, te vreau de sotie, vreau s Iii mama
copiilor mei, vreau s mprtim soarta mpreun. Sunt expresii
crestine care stau la baza Iormrii Iamiliei, a noului cuplu, ele
au sentimente.
260 285
n momentul n care vrei s vezi o dragoste care nu a
avut sentiment, stii: a, o iau c are cas, o iau c are servici, o
iau c este singur la printi, o iau c este bogat, o iau c m
ntretine, o iau c este credul, lucruri pe care le ntlnim n
viata cotidian. Si aici ce apare? ragostea care a depsit etapa
uman si a intrat n dragostea din interes. Si aici trebuie s Iim
atenti c se mpleteste Ioarte bine ceea ce spuneti: dreapta
socoteal si toleranta. ntr-o relatie, n momentul cnd unul
dintre cei doi descoper c cellalt devine piedica n calea spre
mntuire, trebuie s caute dreapta socoteal.
b. Toleran(a cu dreapt socoteal n familie
Femeia nteleapt si ia msura de precautie si se
axeaz pe rugciune, pe umnezeu, pe mbunttirea relatiei.
Brbatul cu ntelepciune ncepe s Iie mai tandru, mai omenos,
mai apropiat, mai posesiv, ca s spun, nu posesiv n sensul
negativ ci de a recuceri sentimentele pierdute, sau dac sunt
copii, pe dorinta de a-i cstiga. Aici intervine dreapta
socoteal, ea se leag Ioarte bine cu o ntrebare din urm,
privitoare la amestecul copiilor n viata de Iamilie si a vietii de
Iamilie n viata copiilor, pentru c aici se echilibreaz dou
Iorte: Iorta inocentei, a naivittii, a necunostintei si a nestiintei.
Si aici putem vorbi de o inIluentare negativ materialist: vino
la tata sau vino la mama c ti d bani si aici s-a clcat dreapta
socoteal si aici s-a distrus educatia. Fenomenul educatiei
dispare, aici este fenomenul de yanta.
ar n partea opus apare cellalt Ienomen: Vino la
mama sau vino la tata dac vrei s-ti Iie bine si hai s ne tinem
de rugciune, de biseric, de umnezeu si hai s urmm calea
cea dreapt. Aici ce se Iormeaz? Se Iormeaz starea de spirit
duhovniceasc n care unul dintre cei 2 copii, 3, , 5, cti i are
Iamilia, vor urma acestui model, vor avea dreapta socoteal n
educa(ie, sub care Iorm? n momentul n care printele va
avea si tria de a arta care este calea, atunci vor Ii si realizrile
pe msur. Si atunci, unde dispare elementul de dreapt
socoteal? Cnd copilul ascult de printe prin umnezeu deja
este n cstig. ar cnd ascult de printe prin materie, este n
pierdere. Aici intervine dreapta socoteal sau pierderea dreptei
socoteli, pentru c nu vei educa un copil dndu-i bani. Chiar
astzi i spuneam unei mame:
- O mam trebuie s-si iubeasc copilul cu adevrat n
lumina Scripturii, n lumina nvtturii bisericesti.
Stiti ce mi-a spus mama?
- Printe, dar n cazul acesta Biserica nu ne
manipuleaz? ac Biserica impune niste restrictii att de
rigide unor suIlete att de Iirave...
- Cu att mai mult, cu ct planta este mai nalt si mai
sensibil, i pun un bt mai gros s nu mi-o rup vntul, cu att
mai mult.
Si a zis:
- Si cum ar trebui s procedez?
- Simplu. Rspunsul este ct se poate de concret. n
clipa n care copilul spune ,da" peste ,nu" al mamei, s-a clcat
dreapta socoteal. Acolo nu mai vorbim de educatie si de
iubire. Vorbim de santaj si de interes sau de toleran( care
duce la pierderea suIleteasc sau la iesirea din normalitate. n
momentul n care copilul spune ,nu" peste ,da" al mamei si
vrea s arate o ncptinare, problema este de alt natur,
atunci copilul si impune niste exigente de Iormare a
personalittii. Aici mama nu trebuie s intervin ci trebuie s
vegheze. n momentul n care vezi c spune: Nu, eu nu plec la
joac, eu nu vreau aia, nu-mi place aia, asa-zisele moIturi, ca s
Iolosim un termen popular. Aici, mama poate s stea linistit,
aici ea trebuie s intervin prin tcere si prin veghere. n
momentul n care el se schimb si si croieste din nou o idee, o
recenzie a mintii, si zice: ,Stai c eu am gresit, nu am procedat
corect. Mam vreau aia." ,Nu se poate, mam, ai spus c nu-ti
trebuie." Gra(ia: ar dac spune nu vreau s nvt? Printele
260 286
Calistrat: ac spune nu vreau s nvt, mijloacele moderne
de a pune un copil la nvtat sunt acestea: ajutorul, strduinta,
silinta si usoara constrngere. V-am spus, nu sunt adeptul ideii
de iubire sau educare a unui copil prin bt pentru c asta e
pentru dobitoace, dar printr-un cuvnt ferm - ce este da, da i
ce este nu, nu, iar n rest este de la diavolul. Aici trebuie s Iim
Ioarte, Ioarte atenti pentru c n Ielul acesta vom contura
personalitatea de mai trziu a unui copil. n momentul n care
mama nu i-a pus masa si i-a spus: nti nveti si apoi ti pun
masa, se cheam educatie si iubire. n momentul n care spune
mama: Nu te culci, nu ti-am Icut patul s dormi c nu ti-ai
Icut rugciunea si el o Iace indiIerent c o Iace constrns, c o
Iace de nevoie, c o Iace de plcere, c o Iace de putin
plcere, de plictiseal, important este c i va intra n reIlex
aceast conditie a Iamiliei, impus, care mai trziu se va sdi
ca o rdcin sntoas.
V-am mai spus, cnd eram mic, am Iost nvtat Tatl
nostru cu sila. Pentru Iiecare verset s-a pus un bt de chibrit.
Mi s-au rostit versetele de cteva ori si cnd lua un bt, eu
trebuia s stiu versetul care urmeaz, pn am nvtat Tatl
nostru si l stiu si n ziua de azi. e ce spun lucrul acesta?
Rolul fundamental al dragostei n familie este legat de
respectarea poruncilor divine. Solomon a scris n Vechiul
Testament, n pildele ntelepciunii: !rintele care crut varga
nu-i iubete copilul,
319
Si n momentul n care vorbeste de
varg, dac v uitati, nu spune toiag sau bt sau creang, ci
varg, arat c este vorba de un mijloc de constrngere ieItin,
usor, adic nu trebuie s se ajung la un corp contondent, la
ceva de Iort, nu-1 bati n lanturi sau n ctuse, ci varg. ar n
termen popular este alt vorb a stenilor, a crestinilor. Zice,
copilul s-1 sruti prin somn, s nu stie ct l iubesti. Pentru c
n momentul n care i se creeaz o personalitate gresit, copilul
va santaja aceste sentimente ale printilor si va sti ntotdeauna
s obtin ce vrea. Mi-a spus odat o mam:
- ac nu-i dau ceva, atta se bate cu Iundul de
pmnt.
- oamn, stiti ce cere? Btaie. Luati o jordic de
rchit si trageti-i 10 la Iund s vedeti, se mai izbeste cu
Iundul de pmnt? El se izbeste c-1 mnnc si mata nu-1
scarpini.
- Vai, nu pot s cred treaba asta.
- Pune dumneata jordia n cas s o vad el. Stiti c nu
se va mai da cu Iundul de pmnt.
Pentru c vedea jordia si si aducea aminte c se poate
scrpina de ea.
320
e ce? n momentul n care un copil simte c
printele cedeaz, el stie cum s lucreze si ei au o psihologie
Ioarte bine ndreptat spre mplinirea propriilor dorinte. Ce
ascultati dumneavoastr n lumea social despre aIirmatiiile
psihologilor care spun, copiii sunt lezati, copiii sunt atinsi
suIleteste, sunt marcati suIleteste. Niciodat.
Un copil este ca un rsad, cnd are secet se adapteaz
la secet, cnd are umezeal se adapteaz la umezeal, cnd
are prea mult cldur se adapteaz la prea mult cldur. Asa
si copilul, si speculeaz printele att de Irumos si cu atta
elegant si cu atta dibcie, cu atta gndire, si noi stim, copiii
au o gndire mult mai iute dect
260 288
gndirea unui adult. e ce? Adultul gndeste rational si
intelectualist, adic si alege sistemele, dar copilul le
artiIicializeaz, adic el caut iesirea exact din instinctul acela
biologic, scparea. Gra(ia: ntuitiv.
Printele Calistrat: a. Chestiunea este nativ. Copiii sunt
adaptabili din Iire. Si atunci, el ce Iace? El proIit de aceste
sisteme care se petrec si pur si simplu Iace un ntreg lant de
joac cu printii, mpingndu-i n tot Ielul de dileme. Chiar m
amuz, exist o emisiune care se cheam Copiii spun lucruri
trsnite. Nu spun lucruri trsnite, ei nu gndesc ceea ce spun.
Ei vorbesc mai repede dect gndesc, mintea lor nu prelucreaz
logic inIormatiile pe care le primesc si le transmit. Asa sunt
copiii mici.
V-ati uitat vreodat la grdinit, de pild? e ce copiii,
cnd sunt la grdinit, la grupele mici pn la scoal, nu au
jocuri exacte, trec de la un joc la altul. i dai o ppus, ia
ppusa, i dai un cal, ia un cal, i dai un caiet, ia un caiet, i dai
un pix, ia un pix. La el mintea se schimb imediat, pe cnd n
momentul n care ncepe s creasc un pic si ncepe mintea s
se maturizeze, el merge pe o anumit idee.
Si acuma ppusa de baz este calculatorul, de la doi ani
toti au nvtat. e ce? Este singura stare virtual care a reusit
s le strneasc curiozitatea, dar n acelasi timp, au demonstrat
toti oamenii de stiint, a reusit s le omoare neuronii si s le
mbtrneasc mintea. Toti copiii care pierd vremea n Iata
calculatorului au neuroni mai putini dect copiii care nu stau la
calculator. Copiii care nu stau la calculator gndesc mult mai
bine si mai constant si mai rapid dect cei care stau la
calculator, cei de la calculator cultiv o minte lenes Iiindc le
mor o parte dintre neuroni prin oboseala psihologic din Iata
calculatorului. n momentul n care gseste un lucru n care se
poate reIula, se adnceste n lumea lui si psihologul st s-i
explice copilului. Copilului nu trebuie s-i explici nimic, l-ai
mprtsit, l-ai spovedit, l-ai hrnit, l-ai culcat, l-ai sculat, i-ai
Icut program.
mi aduc aminte iarsi de cnd eram mai mic, c la
prnz trebuia s dormi o or. Ce metod avea ca s ne
adoarm? Spunea asa: Uite, nu trebuie s dormiti. Ati mncat,
v-ati splat, treceti n pat si v nvt ce s Iaceti. Nu neaprat
trebuie s dormiti, dar preIaceti-v c dormiti, nchideti ochii.
Si binenteles c n momentul cnd nchideam ochii, mai dura
un pic si adormeam. ar nu spunea: nchide ochii ca s adormi.
Uite, nu trebuie s dormi dar nchide un pic ochii, s vezi, mai
usor trece timpul si adormeai imediat. Te trezeai dup o or, o
or si ceva.
ar de ce lucrul acesta? Psihologie n sens invers. eci,
ceea ce`spui omului s Iac nu va Iace iar ceea ce i spui s nu
Iac, tocmai aceea va Iace. La copiii mici trebuie inversat
lucrul acesta si atunci, n momentul respectiv ai mai mult de
cstigat pentru c ce se ntmpl? Fiecare individ, Iolosim
termenul raportat la societate, gndeste ntr-un anumit Iel, dar
cnd vorbim de omul care se educ n Iamilie, acesta trebuie s
Iie ntocmai. e ce spune proverbul, copiii sunt oglinda
printilor? Ceea ce au printii, aceea Iac copiii, ceea ce vd
copiii la printi, si aici, pentru c suntem la acest capitol, cred
c prima norm etic a printilor Iat de copii este aceasta:
printii trebuie n dragostea lor extrem sau n dragostea lor
suprem sau n dragostea lor matern sau n dragostea lor
exagerat biologic si printeasc, s tin cont de cteva lucruri.
260 290
S nu-i vad copiii niciodat certndu-se. Copiii vor
avea ntotdeauna de cstigat din aceasta. S nu-i vad niciodat
n schimburi de replici acide, pentru c vor nvta imediat ce
trebuie s speculeze din aceasta. S nu-i vad niciodat pe
printi nemultumiti, deci problemele de consiliu de Iamilie se
discut separat. Copiii cnd sunt mici nu trebuie s cunoasc
aceste amnunte. Este si proverbul, s nu scoti vorba din cas,
pentru c copiii nu-si dau seama ce vorbesc dar povestesc. Si
nc un lucru extraordinar care tine de morala si de conduita
crestin - exceptnd spovedania, rugciunea, mprtsania,
prin(ii trebuie s aib o via( ct se poate de decent fa(
de copii, pentru c ceea ce vd copiii la printi, aceea Iac si ei
la rndul lor n cas.
Cndva, eu am intrat ntr-o cas de oameni care veneau
la biseric si sub un cearsaI imens era un nud Ioarte obraznic
ca desen, ca tehnic si am ntrebat:
- La vrsta dumneavoastr de 70 de ani, credeti c
aceast icoan a Rstignirii mai este necesar n casa
dumneavoastr?
- a' nu-i icoana Rstignirii, Printe, v-ati uitat gresit.
E un nud.
- Nu, mie asa mi s-a prut c e o icoan a Rstignirii.
-Nu.
- Sunt sigur c n Iiecare zi, de cte ori vine Hristos s
v binecuvinteze casa si vede acest mscrici pe perete, de
attea ori i mai bateti un cui n rni.
-Printe, nu-1 putem da jos c-i camera copiilor.
- Foarte bine, si copiii triesc cu aceasta n camer!?
- Printe, oameni suntem.
- mi pare ru, este Ioarte gresit. V art ce scrie n
psalmi, proIetul avid: Omul in cinste fiind s-a alturat
dobitoacelor celor fr de minte i s-a asemnat lor,
321

Si nu l-au dat jos, deci nu a avut eIectul scontat, desi
m-a deranjat cnd l-am vzut acolo. ar n cealalt camer,
alturi, deci n acelasi apartament, ardea candela, icoana. Pi,
cum Iaci? Care-i toleranta sau dreapta socoteal n aceast
problem cnd n aceeasi cas se slujeste si lui mamona si lui
umnezeu, c nu poti sluji la doi domni: Ori pe unul il vei ur
ori pe altul il vei iubi?
22

- Printe, e o amintire a tineretii noastre si nu putem s
ne lepdm de ea.
- a, vrea dracul s v duc n iad cu sigurant pn la
sIrsit.
260 292
Aici nu mai avem de-a Iace cu maniera, aici nu mai
avem de-a Iace cu perseverenta, nu mai avem de-a Iace cu
credinta. Aici avem de-a Iace direct cu nrirea patimii si de ce
am ajuns aici? Pentru c a treia dragoste si ultima este eros
care, dintotdeauna, se stie, c aceast dragoste, ca s spun asa,
desIrnat, ca s-i dm o deIinitie, ce Iace? Ptrunde pn n
cele mai mrunte unghere ale Iamiliei crestine si ia copilasii si
Ietitele din cele mai Iragede vrste ale copilriei pn n cele
mai nalte trepte ale ntelepciunii, pentru c nu putem spune c
la 25-30 de ani un tnr nu-i matur sau nu gndeste, e vrsta
desvrsirii. Mntuitorul isus cnd a iesit la propovduire,
avea 30 de ani. Si ce Iace? Toac mrunt tot ce se cheam
Iecior sau Iecioar sau tnr sau tnr pentru c ei consider
c adevrata iubire si adevrata dragoste este cunoasterea
total. Acesta este rspunsul - cunoasterea total. e ce s nu
ne cunoastem unul pe altul?
c. Pervertirea sensului lucrurilor
Consumul unuia de ctre cellalt si al celuilalt pentru
cellalt duce la degenerarea Ienomenului de dragoste si implicit
la degenerarea Iamiliei. Si acest Ienomen mizerabil este
antrenat si cultivat prin materiale pornograIice, reviste, Iilme,
mass media, tot ce vrem noi, poze, clipuri, reclame s.a.m.d. dar
mai mult dect att, duce la pervertirea cuvintelor din
vocabularul limbii romne.
Cnd spune: Ce, mi, ai dragoste ctre el? El deja
interpreteaz altceva. Ce, mi, l iubesti? eci vedeti?
Schimbarea sensului, opticii mentale a rostirii cuvntului, Iace
s-ti Iie rusine. V-am spus, pentru mine, cea mai socant
chestiune pe care am ntlnit-o cnd o Ietit cuminte, curat,
mi-a spus:
- mi este rusine de colegii mei c sunt Iecioar, nu pot
s le spun lucrul acesta.
Se poate. Si Maicii omnului i-a Iost rusine c era
Iecioar. Si Mntuitorului isus Hristos i-a Iost rusine c ne-a
mntuit. Cum s-(i fie ruyine cnd aceasta e floarea
Bisericii, e virtutea virtu(ilor. S-au jertIit sIintii pentru asta si
tie s-ti Iie rusine!?
Gra(ia: ar de ce trebuie s spun lucrurile astea public?
Printele Calistrat: Se simtea prost n ambientul unde si
desIsura studiile la Iacultate, pentru c era considerat de
ceilalti colegi o anormal la 19, 20, 21 de ani. Nu mai era n
limita normalului. Adic Iamilia a rmas napoiat, nu a educat-
o bine, nu i-a deschis orizonturile, nu i-a expus viata n
totalitatea ei, cu toate crrile ei si cu toate plcerile ei. Ea a
crescut ntr-o Iamilie n care printii erau Ioarte credinciosi,
erau Ioarte la locul lor. Si a spus:
- mi este jen, nu stiu cum s procedez. Chiar un biat
dac m ntreab: Ai prieten? Nu stiu ce s-i spun.
- Momentan nu am prieten. i spui scurt.
Ce se ntmpl? Aceast pervertire a sensului
lucrurilor yi aceast pervertire a cuvntului dragoste duce
la acest erotism bolnav care, att prin mass media, prin
televiziune, prin materialele subterane s.a.m.d. duce la toate
aceste povesti, retelele de prostitutie, toate mizeriile acestea.
Nu ati vzut c pn si n cuplu cstorit, rusinea rusinii, c nu
poti s vorbesti altIel, s ajungi, om botezat ortodox, crestin,
om de biseric, tu s ajungi s spui c este la mod plcerea n
cuplu, schimbul de soti, schimbul de sotii. Aceste lucruri nu
mai intr n limita normalului bisericesc sau al tolerantei,
acestea ies n afara oricrei limite normale umane. Si mai
mult dect att, sunt prezentate ca Iiind ceva Iiresc si obisnuit si
c omul trebuie s ncerce toate acestea ca s-si dea seama dac
sunt bune sau nu. ar eu pot s-mi dau seama c nu sunt bune
citind Scriptura: S nu Iii desIrnat, nu Iura, nu ucide, nu te
nchina la alti dumnezei, nu rvni la bunul altuia cu viclesug,
nu-1 ponegri, nu mrturisi strmb, cinsteste-ti printii
2j

260 293
s.a.m.d., tot ecalogul, cele 10 porunci. Gra(ia: Vreau s revin
la termeni, spuneati individ, persoan, om, n Evanghelie cnd
spune nu am om s m arunce
32
, la ce se reIer?
Printele Calistrat: Aceia erau indivizi care veneau la
scldtoarea Vitezda. Ei nu aveau treab cu umnezeu, nu
veneau pentru umnezeu. Veneau din curiozitate s vad
minunea, s se conving dac exist nger, dac exist
24
260 295
tulburarea apei, dac exist vindecare, deci erau necredinciosii.
Aceia sunt indivizii, necredinciosii. Gra(ia: Sunt persoane care
spun de ce e pcat cutare lucru, de ce e pcat s desIrnezi c
doar scrie si n Scriptur? eci e bine.
Printele Calistrat: n Scriptur nu scrie s desIrnezi, n
Scriptur scrie s Iii cstorit.
Gra(ia: Prezint situatii, si Sodoma si Gomora si le iau de
bune.
Printele Calistrat: Arat ce Iaceau oamenii la vremea
respectiv, si s nu uitm c pcatul Sodomei yi Gomorei a
fost pedepsit cu foc. Si ce Irumos spune Mntuitorul:
Hora:ine, Hora:ine, i tu Betsaido i tu Capernaume, dac s-ar
fi fcut in Sodoma i Gomora minunile care s-au fcut in voi,
de mult s-ar fi pocit.
325

d. Iubire cu dreapt socoteal fa( de afirma(ia din
Scriptur nu aruncati mrgritare porcilor, n cadrul
rela(iilor din familie
Gra(ia: Cum se poate aplica notiunea de iubire cu dreapt
socoteal la aIirmatia din Scriptur nu aruncati mrgritare
porcilor
326
, n cadrul relatiilor din Iamilie? Printele Calistrat:
Pornind de la mrgritarele aruncate porcilor, s tineti minte de
la mine cuvntul Printelui Paisie Olaru. Si vznd Dumnezeu
c oamenii nu mai mplinesc cuvintele ce le primesc de la
pstorii lor, a ridicat harul din ele yi n loc de cuvinte de
folos ele s-au transformat n cuvinte de ruyine yi ocar dar
au intrat la vorbire desart si se va cere udecat pentru ele.
Vedeti? Aceasta este esenta spiritual a ntrebrii.
n momentul n care tu vii ntr-o societate stricat s
vorbesti despre adevrul pur si revelat, ori vei Ii socotit nebun
ori vei Ii ucis cu pietre. Pentru c nu poate nesinceritatea,
neseriozitatea, imoralitatea s primeasc cuvntul adevrului.
Si atunci, te-ai Icut propriul lor dusman. Ai devenit propria
tint. Tu nu poti s corectezi omul stricat, pentru c n clipa n
care l corectezi l lezezi si de aceea spunem nu aruncati
mrgritare porcilor.
saia proIetul, este mult mai ntelept, el Ioloseste un
termen Ioarte Irumos cnd spune asa: pricin nteleptului si
mai ntelept va Ii. ar nu-1 mai mustra pe cel ru s nu te
urasc. Aici putem Iolosi arta compromisului pozitiv, n ce
sens? Venim n preajma celui ticlos cu cuvinte dulci si usoare,
s vedem pn la ce msur primeste. n msura n care
constatm c primeste un cuvnt usor, i adugm unul un pic
mai greu sau cu greutate iar n clipa n care observm c
respinge ne retragem Irumos sub pretextul scuzei sau atentiei si
ncercm s demonstrm cum spunea Printele achint, prin
Iapte. Spune c doi pustnici mergeau pe drum, unul gras ca un
butoi si unul slab ca o uscciune. Cel gras, ca s-si bat joc de
cel slab, l ironizeaz si n loc s-i zic: Blagosloveste, printe!
i spune: Bun ziua, duhule! Cellalt i rspunde: S triesti,
trupule! Vedeti? Rspuns cu msur. Cam aici trebuie s avem
grij cu mrgritarele, n momentul n care constatm c cel de
lng noi nu primeste, nu ne Iacem dusman, nu-l nIruntm.
ar unde intervine categoric si mrgritarul si porcul?
Pentru c porcul chiar dac calc mrgritarele n picioare, ele
tot strlucesc. Cnd este vorba de dreapta credint sau este
vorba de legea scris si nescris a lui Hristos care trebuie
aprat n vreun context sau n vreo mprejurare, atunci nu
pregetm a arunca cu legea lui
umnezeu. Spune tot avva Filimon c un clugr din pustie se
duce la avva al su si i spune asa:
- Printe, am dobndit aceast putere c pot s calc n
Ioc s nu m Irig.
Btrnul i-a rspuns:
- Aceasta tie nu-ti este de Iolos. Aceasta li s-a potrivit
martirilor care trebuiau s atrag popoare la credint atunci
cnd hegemonii distrugeau Biserica. ar acum, pe timp de
pace, hrana cea tare e Rugciunea lui Iisus. Ce drceasc minte
si nclcit poti s ai!
260 296
Si el i spune:
- Btrne, dar tu poti Iace asta?
- Nu pot si nu-mi doresc.
- ti voi arta eu cum.
L-a lsat btrnul s Iac Iocul si cnd s-a bgat n Ioc,
l-a binecuvntat cu semnul crucii. n clipa respectiv Ilcrile
i-au aprins hainele si el a nceput s tipe. Si btrnul ntreab:
- Au diavolul ti-a stricat lucrarea ta duhovniceasc?
Si el spune:
- Nu, avvo, cred c m-a rusinat umnezeu pentru lipsa
mea de smerenie.
- Si acesta e un mort nviat.
Adic, dac ai realizat c esti ntr-o rtcire, ntr-o
greseal, e bine. Asa e si cu mrgritarele, dac poti s
demonstrezi cuiva c e ntr-o rtcire, e bine. ar dac vezi c
si mentine rtcirea, nu mai insista! Pentru c nu Iaci altceva
dect s-1 nversunezi asupra ta si s-ti Iaci un dusman n plus.
Spune c adevrata ntelepciune este s lasi mintea s zboare
ca o albin din Iloare n Iloare iar rodul dragostei de
umnezeu este polenizarea nvtturilor pe care le-ai putut da
celor care le-au Icut din cuvinte Iapte. Este un cuvnt al lui
sidor Pelusiotul.
Acela este adevratul om duhovnicesc care a reusit ca
nvttura lui trimis ca albina din Iloare n Iloare care se duce
s culeag nectarul, s poat transIorma prin polenizarea Ilorii
respective, adic unirea cu cuvntul primit, s-1 transIorme n
Iapt. ac reusim lucrul acesta, atunci cuvntul nostru nu e
cuvnt desert. ac nu reusim lucrul acesta, oan Gur de Aur
ne ncurajeaz si spune: Dac am vorbit cuvantul Evangheliei
i un singur om s-a folosit, plata nu-mi voi pierde, dar dac
am vorbit cuvantul lui Dumne:eu i nici mcar un singur om
nu s-a folosit, plata nu-mi voi pierde c ea e i:vor de ap vie i
curge celor ce o vd pe ea i totui cand cineva va inseta, se
va adpa din apele cristaline, dar s nu pui niciodat i:vorul
in trectoar.ea boilor!
327
Vedeti? eci s avem msura.
zvorul are locul lui. e aceea umnezeu nu a pus izvorul n
crare, ci ntr-o coast, ntr-un deal, ntr-un munte, l-a pus
undeva. Nu l-a pus n picioarele trectorilor. e ce? Oamenii
se duc la izvor, nu izvorul vine la ei. Si aici trebuie s tinem
cont de lucrul acesta.
260 298
n momentul n care cel de lng noi solicit cuvntul
lui umnezeu, s-1 dm neprecupetit, negresit. n momentul n
care i-am vorbit si nu primeste s ne oprim pe loc pentru c
blasIemiem cuvntul Scripturii, adic l pngrim. Asa spune
c nainte, ucenicii cu atta strictete mplineau cuvintele nct
minunile se Iceau la tot pasul. ar acum, pentru c lumea s-a
stricat, umnezeu a luat harul cuvintelor sIinte si ceea ce se
spune sau se prooroceste nu se mai mplineste, ca att
umnezeu s rusineze pe cel ce a spus, care nu a gndit cnd a
dat cuvntul de Iolos, ct si pe cel ce nu l-a mplinit ca s nu
rmn de minciun Scriptura ca atunci cnd aruncm
mrgritarele porcilor si cinilor, ei se ntorc si ne rup pe noi.
Gra(ia: Cele ce ati spus se pot aplica n cazul relatiilor de
Iamilie?
Printele Calistrat: Familie, societate, prieteni, semeni. n
general, sunt tipuri de Iamilii: brbat credincios-Iemeie
credincioas si sunt amndoi n biseric la msura si nltimea
Iiecruia; brbat credincios-Iemeie necredincioas, Iemeie
credincioas-brbat necredincios si brbat necredincios-Iemeie
necredincioas. ar n toate aceste cazuri, ntlnim un singur
lucru - msura lucrrii lui umnezeu la ndreptarea Iamiliei.
Femeia credincioas va sIinti ea brbatul pctos, brbatul
credincios va sIinti el Iemeia pctoas, dar brbatul
necredincios si Iemeie necredincioas, cine s-i mai
sIinteasc? Acela este esecul si taina se coboar de la rang de
tain mare zidit n Hristos si n Biseric. Printele Cleopa
spunea: Nunta nu-i tarl. Gra(ia: Printe, se mai ntmpl
chiar n zilele noastre, cnd, iat, brbat necredincios, Iemeie
necredincioas si cel putin unul dintre copii e credincios.
Printele Calistrat: Cunoaterea lui Dumne:eu din
imprefurrile vietii,
32x
este o tem care depseste explicatia de
aici. in ce cauz? Acolo intervine umnezeu si v-am spus
odat o tain citit ntr-o carte. ou Iemei s-au dus la un
orIelinat s ia doi copii, Iemeia desIrnat a luat un copil,
Iemeia evlavioas a luat un copil. S-a ntmplat ca ngerul si
sIntul s ntrebe pe umnezeu: oamne, dar cum ai ngduit
ca doi copii nevinovati s ajung unul bine si unul ru? Vedeti
tain? Atunci se aude glasul lui
umnezeu: Judectile Mele Iat de voi Iiii oamenilor sunt ca
rsritul de apus si ca cerul de pmnt. Fetita pe care a luat-o
Iemeia desIrnat s o Iac urmas si discipol n prostitutie se
trage dintr-o mam Ioarte credincioas si are o stare
suIleteasc Ioarte sntoas. Cnd va creste o va aduce pe
mama la credint pentru c nu va Iace niciodat apucturile ei
pentru c nu este n structura ei, rdcina este sntoas. ar
Ietita care a Iost luat de Iemeia credincioas este dintr-o
mam cu moravuri usoare dar trind lng o mam serioas i
va restructura caracterul si l va dirija pe calea care trebuie si
ea nu va Ii stricat niciodat, va ajunge credincioas ca si
mama ei. Vedeti cum lucreaz umnezeu?
Asa si n aceste Iamilii, mprejurri nestiute dar
concrete ale vietii n care umnezeu ne aduce mereu pe cale.
V-am spus, Iamilia este Ioarte, Ioarte grea, clugria este grea,
cu Ioarte multe greutti dar mntuirea e cea mai grea din toate.
Cnd a Iost cel mai greu n problemele de mntuire? n aceste
cazuri de spovedanie mult mai dure, c si aici putem vorbi de
un compromis. Sunt cazuri cnd mai treci cu vederea, cnd
mai tolerezi, cnd mai scurtezi din canon doar n ideea
cstigrii celui de lng tine, dar sunt compromisuri numai sub
controlul duhovnicului care ntotdeauna pot da rezultate pentru
c atunci cnd nu dau rezultate stii s-ti retragi partea de
omisiune, a compromisului si s aplici terapia ntreag, exact
ca doctorul, poti s ncepi de la o doz mic dar poti s ajungi
la una mare.
260 301
ar n cazul de Iat, n discutia pe care o avem, unde
vreau s ajung? Sunt cazuri Ioarte diIicile dar aceste mrturii
din Scriptur, ntotdeauna mi-au dat curajul cnd au Iost
situatii de genul acesta. Mntuitorul a spus categoric: !e cine
vine la Mine, eu nu il voi da afar?
29
Categoric. Si tot
Mntuitorul a spus: Dac o s aveti credint cat un bob de
mutar,
330
orice va zice se va Iace. Si tot Mntuitorul isus
Hristos a mai spus un lucru: Eu am venit s mantuiesc lumea,
nu s o fudec. eci dac o judec, o judec datorit pcatelor
noastre care au atins mila Lui si buntatea Lui, dar nicidecum
c scopul crerii lumii a Iost judecarea ei, ci proslvirea ei. Eu
vreau ca toti s fie una, Eu vreau ca toti s fie desvariti
precum Tatl
* 332
vostru cel din cer desvarit este.
Si ce spune Mntuitorul att de Irumos, c plecm
exact de la Iinal, acuma pot s spun c suntem pe vrIul
muntelui, chiar la Tabor: !orunc nou v dau vou. Dac
v iubiti unul pe altul, lumea cunoate c sunteti ucenicii
iii
Mei. Acum ntreb: Unde este compromisul? Compromisul
este o iluzie si o minciun. Ceea ce credem noi c
compromitem, de Iapt se ntoarce mpotriva noastr ca un
bumerang. Cnd nu ne asteptm, compromisul ne va sta n
Iat si ne va lovi la tint pentru c noi l-am cultivat pe el. Mai
devreme sau mai trziu, cu timp scurt, cu vreme scurt, cu
vremuri, cu persoane, nu conteaz unde, compromisul va veni
n Iata noastr. e aceea, naintea lui umnezeu rmne
ntotdeauna ceea ce spune: Fericit brbatul care n-a umblat in
sfatul necredincioilor i in calea pctoilor nu a sttut. El e
ca pomul rsdit lang i:voarele apelor, care frun:a lui nu va
cdea,
334

e. Toleran(a n iubire
Gra(ia: As vrea s-mi deIiniti notiunea de tolerant n iubire
si s Iac o trimitere la santajul de care ati mai pomenit. Sunt
persoane n Iamilie, unul Iat de altul - soti, sau Iat de copii
sau vreun copil Iat de printi, care Iac urmtoarea aIirmatie:
F asta pentru mine dac m iubesti. Acolo este iubire?
Printele Calistrat: Nu, acolo este santaj. n momentul n
care copilul ajunge s-si asculte printele pe principiul
santajului, adic n contextul iubirii concretizate printr-o Iapt
sau alta, acel copil este n aIara orei de educatie. Acel copil
nvat n primul rnd negustoria spiritual si printeasc, deci
negustoria educatiei, si va sti ntotdeauna s obtin ceea ce are
nevoie prin santaj, dac nu-mi dai asta, nu Iac asta. ac Iac
asta, mi dai asta? Este cea mai gresit Iorm de educare a
unui copil si cnd v spun lucrul acesta, v spun o chestiune
Ioarte simpl trit. ntlneam copii crora printii le spuneau:
ac iei un 10 la scoal ti dau 10 lei si el pur si simplu nvta
ca s cstige 10 lei si dup ce cstiga 10 lei nu mai nvta.
mi aduc aminte tot de o expresie Iolosit n Iamilie,
cnd unul dintre printii mei spunea asa: ac vrei nveti, dac
nu, nu. Te priveste, este treaba ta. Eu nu am bani s pltesc
scoala, pltesc doar mncarea si hainele, adic era deja un
eIort depus pentru a merge la scoal, era o jertI. e ce v
spun lucrul acesta? Ce poti tolera? Poti tolera o ntrziere la
joac, poti tolera o ntrziere de la scoal. Gra(ia: eci iar cu
dreapt socoteal. Printele Calistrat: a, iar cu dreapt
socoteal. Poti tolera Iaptul c nu a venit la program la mas,
poti tolera c a ntrziat un pic la lectii, poti tolera c a uitat
s-si Iac cruce cnd a nceput s mnnce, dar l pun s Iac
dup ce mnnc. Poti tolera Iaptul c nu s-a splat pe mini
cnd a mncat dar l pun s se spele s stie c asa e igienic,
adic tot ce (ine de nevtmarea sufleteasc este tolerant.
Sau
poate Iaptul c nu s-a exprimat corect sau nu a ciocnit la us
cnd a intrat n cas sau nu a zis srut mana la printi sau nu a
zis srut mana pentru mas sau a mncat Ir s-si pun n
IarIurie, direct din oal, sunt o multime.
260 302
mi aduc aminte de toate carentele pe care si eu le-am
avut cndva si mi se tot preda aceeasi lectie de Iiecare dat:
Nu te-ai splat pe mini, nu ti-ai Icut cruce, nu ti-ai pus n
IarIurie, iar ai rupt din pine si nu ai tiat Irumos Ielia, iar Iaci
zgomot cnd mnnci, iar izbesti lingura n IarIurie si se aude
urt. Era o ntreag poveste care tinea de maniera n care luai
masa. ,Nu stai cu spatele drept cnd citesti, nu stai cu spatele
drept cnd scrii, nu asa se st pe scaun, nu asa se descalt
pantoIul, nu asa se ncalt." Era o tolerant care ncepea si se
termina sub urmtorul aspect, cnd erai privit erai corect, deci
stiai care e regula de baz, cnd nu erai privit, mergea si pe
de-a dreptul, nu mai era lege.
ar sunt lucruri care nu inIluenteaz negativ, n
schimb, te pot nvta negativ n timp, dar n momentul cnd
este vorba de abateri care vatm starea suIleteasc si
Iormarea moral a copilului, atunci toleranta nu exist. e
exemplu, Iaptul c a Iumat - pedeaps; Iaptul c a luat un ban
Ir s spun sau si-a nsusit un obiect de la scoal sau a luat
ceva din cas Ir s spun sau a plecat Ir s spun sau a
spus ceva din cas Ir voie sau a dus ceva, sau a mintit,
orice.
Tot ce (ine de formarea caracterului nu se
tolereaz pentru e vorba aceea cu 7 ani de acas, nu putem
spune copii educati si needucati. Noi Iolosim astzi termenul
copii mai putin pregtiti psihologic si mai bine pregtiti
psihologic. e ce? Pentru c primul psiholog rmne tata si
mama pentru c nimeni nu cunoaste copilul mai bine. Ce
Irumos spun mamele, poate ati avut ocazia n calitate de
proIesor s auziti: oamn, l cunosc ca pe mna mea. e ce?
L-a legnat, l-a splat, l-a stiut cum mnnc, ce nu mnnc,
ce-i place, ce nu-i place, cum doarme, cum se scoal, ce vrea,
ce-i trebuie, ce moIt are, ce moIt nu are, ce pretentii are, ce
tabieturi are si o mam stie totul despre copilul ei. Culmea, c
la aceast cunoastere, adevrata mam ar trebui s ytie
exact yi ce trebuie s ndrepte, cu att mai bine c i
cunoaste toate.
S v dau o pild care ne vorbeste de educatie. A Iost
copilul pus la mas, eram n casa respectiv, Iceam o
agheasm si mama spune: ,Hai, pap de aici din lingur c
dac nu papi tu, uite, pap nenea." Un copil ca s-1 educi c i
este Ioame l lasi nti s-i Iie Ioame, nu l ndopi n mod
artiIicial cu povesti, cu intimidri, cu amenintri. -ai pus
mncarea Irumos la mas, i-ai pus Irumos servetul respectiv la
gt, ai Icut o cruce Irumos si ai spus o rugciune: Doamne,
binecuvintea: mancarea aceasta s o mnance copilul meu
si ai nceput s-i dai.
Ai vzut c nu mnnc, ai pus lingura pe mas, ai
strns masa si pn nu spune copilul imi este foame, nu mai
stai s pierzi vremea, s Iaci o ntreag alinttur, o ntreag
poveste, o ntreag contorsiune de probleme pn ce copilul
gust. Merge la doctor si spune: Nu are poIt de mncare. Nu
are poIt de mncare pentru c si aceasta este o educatie,
pentru c copilul nu are un program de mncare.
espre Iamilia ortodoxa
305
30
Sugarii mnnc la 3 ore, este si cantitate - 50 ml, stim
c un copil de 6 luni mnnc la ore, un copil de 1-3 ani are
3 mese principale si 1-2 gustri, o mncare bine asezat ca
gramaj, ca vitamine, ca proteine, ca tot ce e nevoie, bine
mprtit pe etapele zilei. Nu stai toat ziua dup el, cum ai
cumprat ceva, d-i, bomboane, portocale, biscuiti, suc.
AstIel, l nvat un individ Ioarte dezordonat, neavnd nici un
program, el nu va putea Ii educat. Si atunci cnd te vei duce
undeva sau ti va veni un musaIir, copilul ti va arta adevrata
educatie din cas.
Am ntlnit attea cazuri mergnd prin multe case, pe la
multi crestini pe care-i cunosc, atunci copiii Iaceau toate
trsnile, atunci ntorceau casa pe dos, atunci sreau, atunci se
jucau. Pe cnd, am vzut Iamilie unde n clipa cnd am intrat n
cas, copilului i s-a spus att: Avem musaIiri, v rog s veniti
s srutati mna Printelui si plecati n camera voastr, s nu
mai aud nici o glgie. Unul citea, unul se juca, unul sttea pe
pat, Iiecare Iacea ceva dar nu deranja.
eci, acestea sunt moduri de educatie, aici intervine
toleranta sau nu intervine toleranta, nu intervine cnd nu
vatm si intervine cnd e vorba de Iormarea caracterului.
Caracterul unui copil se Iormeaz n primii trei ani, s stiti
lucrul acesta. Copilul nu se Iormeaz n al 6-lea sau al 7-lea sau
al 8-lea sau al 9-lea an. Copiii dati la crese au un program
comun, odat i pune n ptut, odat i schimb, odat i
hrneste, odat i culc, odat i scoal.
Mama vine la ora , l ia n brate si pleac acas, de la
programul prelungit, pentru c are si ea problemele ei. Acei
copii sunt Ioarte bine integrati n societate. e ce? Pentru c
sistemul este de asa natur, ca ntr-o oarecare institutie, unde el
nu mai devine un personaj independent, ci devine un personaj
colectiv. ar personajul colectiv contureaz Ioarte bine
personalitatea unui copil, nu va mai plnge cnd va Ii n
preajma altor copii, nu va mai plnge cnd se va juca cu ei, nu
va mai plnge cnd vor Ii n acelasi grup, adic el ncepe
integrarea n societate dar cu ajutorul printilor, acolo unde este
nevoie de corectitudine. Chiar si aceste institutii, cum le spun
ei, after school, cu program prelungit, au rolul lor educational
prin Iaptul c i
nvat o viat ordonat.
ar acelasi lucru se poate preda si n Iamilie la Iel de
bine. Cnd se aseaz printii la mas se aseaz si copilul,
cnd se culc printii se culc si copilul, cnd se scoal
printii se scoal si copilul, cnd se roag printii se roag si
copilul. Adic el imit tot ceea ce vede n Iamilie si atunci,
sigur c va creste o persoan sntoas.
I. Toleran(a yi yantaul
Gra(ia: V-ati reIerit la aspectul educational, cnd copilul
santajeaz printii. Cunosc si situatii, n care printii i
santajeaz pe copii: F asta, dac m iubesti. Printele
Calistrat: a, e identic, acelasi lucru. Greseala este aceeasi.
ar dac pleac de la printe spre copil e cu att mai grav,
pentru c tu Iiind un om rational si cu o gndire structurat
deja, Iaci greseli Iundamentale de genul acesta. eci dac
pentru copii exist toleranta pentru c st la baz santajul, la
printe nu mai este tolerant, deja este o greseal Iatal pentru
c acel copil stie cnd s speculeze aceste lucruri, cu att mai
mult i dezvolt simtul irealittii.
Sunt printi care si supraapreciaz copiii, iarsi este
o greseal. e exemplu, este cea mai mare greseal n
educatia unui copil s impui: Educatoarea nu este bun,
nvttoarea nu este bun, proIesoara nu este bun, proIesorul
nu este bun, directorul nu este bun, comandantul nu este bun,
seIul nu este bun. Si eu le spun Ioarte des la spovedit:
- Stiti, copilul nostru nu si-a gsit servici.
- ar de ce? Trece pe lng el sau trece serviciul pe
lng el?
306
30
- Nu, Printe, este vorba de altceva. Nu se poate
acomoda la servici.
260 307
Nu-i bun. eja este o deIectiune, nu-i bun. El trebuie s
nvete s se integreze n mijlocul institutiei n care si
desIsoar activitatea, vorbim de un adolescent si un matur, si
aici avem de-a Iace cu un sistem de gndire. Pe Ioarte multi
copii i-au stricat printii:
- Cum s-mi las eu copilul meu s-1 exploateze?
- Nu-1 exploateaz. l nvat o regul a vietii. ac ai
vzut c a trecut o lun si nu i-a pltit ct trebuie, schimbi
Irumos serviciul, nu-i o problem, dac ai vzut c au trecut
dou si nu s-a acomodat, i schimbi serviciul. ar spui c
trebuie s-i caut neaprat un serviciu bun. ac n Filocalie
spune c la cele nalte ajunge prin cele smerite, si n societate,
pn nu treci prin cele de jos, nu le vezi pe cele de sus.
Nimeni nu s-a nscut proIesor cu gradul , nimeni nu s-
a nscut metodist, nimeni nu s-a nscut director, nimeni nu s-a
nscut inspector, nimeni nu s-a nscut ministru. Toti au trecut
dintr-o etap n alta ncercnd cte un pic din Iiecare pn au
vzut potenta sau capacitatea. C acuma ierarhia valorilor s-a
schimbat si sensurile s-au degradat, asta este altceva.
Printii spun: Las c-1 tinem noi acas, nu-1 dau la
munc. Este o mare greseal. Copilul trebuie s se Iormeze
ntre 20 si 25 de ani ca persoan care depune un eIort suprem,
cci atunci Iace si o Iacultate, atunci d si examene. Unii
printi atunci zic: ,Nu, las copilul s nu oboseasc." Aceast
neobosire si acest consum de energie prost Iolosit a Icut ca n
Ielul acesta s Iie pline discotecile, litoralul, barurile de noapte,
cazinourile, tot Ielul de institutii din acestea de distractie, unde
tinerii se duc si si revars altIel energia, consum droguri.
ac el ar Iace 8 ore de munc si ar bate cuie cu
ciocanul sau ar spa cu cazmaua sau ar repara ceva sau ar
depune un eIort intelectual, sigur c i apare si dorinta de
distractie dar apare si dorinta de odihn. ar, el dormind ct e
ziua de mare, de cnd rsare soarele si pn asIinteste, e clar c
pe timp de noapte el trebuie s Iie ntr-un loc s verse din
energia acumulat n timpul zilei. Pentru c, dup aceea,
institutiile statului nu au ce s Iac. Asa, trebuie s umble dup
ei Politia comunitar, agentii de paz trebuie s pzeasc s nu
se sparg, s nu se Iure, s nu se bat. eci este un mod care se
rsIrnge asupra noastr n mod negativ prin copiii nostri. Zice:
,Vai de mine, ce s Iac c nu m mai nteleg cu el." Eu
ntotdeauna le spun printilor: O cetate poate Ii cucerit cnd i
iei apa si hrana. Asa si un copil, poate Ii adus pe calea cea bun
cnd i-ai luat apa si hrana. Cnd copilul spune: ac nu-mi dai,
ies si plec, tu i spui: esi si pleac, ca s ai de unde te ntoarce.
n momentul cnd spune copilul: M sinucid. u-te si te
sinucide. ac acesta este sensul vietii pentru care ai trit si
asta ai descoperit, vei vedea c a doua zi, copilul acela nu va
mai Iolosi niciodat termenul sinucidere.
V Iac o remarc ntlnit de mine personal. Copiii
stiind de aceste eIecte ale teleIonului cu Iir rosu, problemele cu
psihologul, c printii pot Ii trasi la rspundere, ei joac pur si
simplu aceste crti ieItine, aducndu-si printii n postura de a-i
educa ei pe printi. Proverbul popular spune: Jai de printii
ce-i ascult copiii] Pentru c ce se ntmpl? Ce este iubirea?
Ce nu-si doreste o mam pentru Iiul ei? Ce nu-si doreste un
tat pentru Iiul lui? Orice printe l doreste mplinit, cstorit,
Iamilist, cu bani, s triasc bine, s aib tot ce-i trebuie. Asa
este si umnezeu nu ar Ii mpotriv. ar nu le d copiilor,
tocmai ca s vad c printii lor nu s-au trezit cu ele n plic, au
deschis plicul si le-au Iolosit. Au muncit la rndul lor, si tocmai
ei Iolosesc iubirea incorect.
260 309
ntotdeauna mi-a plcut expresia si am auzit-o din gura
unei mame, e Irumoas: ,Printe, am plecat de la lingur si
Iurculit si am ajuns la ceea ce suntem." El vrea la 20 de ani s
aib tot? Sigur c nu se poate. O mam si un tat Iac un eIort
urias, se lupt s ia cas copiilor, s-i nsoare, s le dea bani, s
le Iac tot ce le trebuie, mobil, pmnt, servicii. ac este,
este, dar dac nu este?
Nu toti copiii au acelasi start de plecare, dar s-a
constatat c, copiii necjiti, care au depus anumite eIorturi, au
avut starturi mai bune dect copiii care au primit de-a gata,
pentru c cei care au primit de-a gata nu au stiut s pretuiasc si
au distrus o munc Iar eIort, iar cei care au depus eIort, abia
aceia au stiut s pretuiasc si au rezistat. ac ne uitm la
sistemul de viat romnesc n care trim noi astzi, ce vedem?
Primul lucru cu care se conIrunt tinerii sunt locurile de munc
care sunt asa cum sunt, dar si dorinta de a lucra numai bine nu
poate Ii ndeplinit tuturor. Nu ai cum s Iaci 900 de avocati n
Iiecare an, asa scoate Facultatea de rept, un exemplu. n
medicin, ies 2000- 3000 de medici pe an. Nu poti s-i
ncadrezi pe toti. Rmn cei cu rezidentiatul, cei care intr pe
specialitti. Nici dintre acestia nu rmn toti, c unii cad pe
parcurs, nu le place proIesia, nu le place remuneratia, nu le
place mediul de munc. Pleac n strintate. ar vreau s
spun, se detaseaz. Aici trebuie printii s aib grij. ac ne
nvtm copiii cu concurs de mititei, vor sti s cstige cnd sunt
mari. ac ne nvtm copiii cu concurs la btrnete, vor
pierde atunci cnd nu mai sunt pregtiti s dea un concurs. e
ce? Pentru c, Iiind nvtati de printi toat viata: a, hai,
poItim, e al tu, ti se cuvine, el a nvtat c tot ceea ce este i
apartine si atunci el nu a mai depus nici un eIort. Si asa s-a
creat Iamilia de prob, divortul de prob, divortul amiabil,
divortul la ntelegere, distrugerea Iamiliei, mprtirea copiilor,
dorinta de a nu avea copii, dorinta de a nu munci. Si ce sunt
ele? Sunt defecte ale prin(ilor raportate la via(a
contemporan. Pe baza legilor n care trim.
Eu exprim deschis c sunt mpotriva unui lucru. Un
student pentru c a Icut ani de Iacultate, merit somaj c nu
si-a gsit serviciu, dar un biat care a terminat clasa a VT-a
sau a X-a sau a X-a, pentru ce trebuie s-i dai somaj? El nu
poate s mearg s se angajeze sau s se duc la o scoal de
meserii sau mai departe, la o scoal superioar? e ce? in
lenea de a nvta? Tu ce Iaci, i pltesti lenea? Este o mare
greseal.
Eu am Iost elev n clasa a X-a si nu mi s-a dat somaj,
am dat o treapt si ni s-a spus: Luati treapta, terminati liceul!
Nu? n agricultur. Nu sttea de vorb sistemul de atunci. Am
terminat clasa a X-a, la Iel ni s-a spus: Vreti o treapt
superioar, mergeti la examenul de specialitate, dac nu, aveti 2
sptmni s v ncadrati n agricultur. eci nu te-a ntrebat
cineva dac vrei somaj. Ori noi am Icut o mare greseal la ora
actual, si aceasta tine tot de educatia si de vointa social. Nu
am nimic cu nimeni, poate s le dea somaj pn la a doua
venire, dar de ce s ncurajezi un tnr apt de munc s nu
munceasc? e ce s-1 nveti de la vrsta de 18 respectiv 16
ani c se poate tri din bani nemunciti? Ce sunt acei bani
nemunciti? Ai mamei, ai tatei, ai bunicului, ai unchiului, ai
Iratelui, ai vecinului, care la 0, 50, 60 de ani se duc si
muncesc.
260 311
n loc, cel tnr s-1 tin pe cel btrn, cel btrn l
ntretine pe cel tnr? Nu e posibil. eci e un act de injustitie
Iat de proprii nostri copii. ac ne ducem la originea neamului
romnesc, ce vom gsi? Copilul de la 10 ani trebuia s stie s
mnuiasc arcul, sulita, sabia si sgeata, iar copilul de la 1 ani
trebuia s stie s tin plugul, s ia lectii de clrie, s stie s
alerge ca s poat s se apere, este prima armat organizat de
la SteIan cel Mare sau oastea cea mare. Exact asa spune, cine
stie s tin plug sau coas n mn, s pun mna pe arme. Pi
la 16 ani, v asigur eu c n oastea lui SteIan cel Mare erau
tineri care trgeau cu arcul sau ddeau cu gheoaga.
Si tu la 16 ani ce Iaci? Nu l-ai nvtat o rugciune, nu l-
ai nvtat ce vrea, nu l-ai nvtat ce-i munca sau ce-i viata, n
schimb i-ai asigurat somajul, prima Iorm de trndvie imoral
social.
Mai demult, n vechime, o Iat nu se cstorea dac
Ilcul nu stia toate muncile gospodriei. ntreba: Stii plugrit?
Stii oierit? Stii s cosesti? Stii la pdure? a. l lua de brbat,
dar trebuia s-si Iac cas. Si ce Icea tnrul? e la 15-16 ani,
n ograda printilor lui, el lucra deja pentru cas ca s se
nsoare. El stia c trebuie s aduc Iemeie n cas. V dati
seama ce mentalitate sntoas a poporului romn, nu inventat
de undeva?
Acuma, la vrsta de 25 de ani, cu Iacultatea terminat,
el vine si bate cu piciorul printilor c vrea s se nsoare, aduce
nora n cas, dar le explic printilor: V alegeti, ori plecm noi
de aici ori plecati voi la tar? Stai un pic, ce Iacem? Ne cucerim
teritorial? Schimbm sensul vietii? Voi, n loc s triti lng noi
s nvtati ceea ce nseamn Iamilia si s aveti mai departe
reperele morale ale unei Iamilii sntoase: asa se pune o mas,
asa se strnge o mas, asa se spal o ruI, asa se mtur o cas,
asa se merge la servici, asa se educ un copil. Tu ce Iaci? mi
spui mie s ies din habitatul n care mi-am desIsurat
activitatea? Ca tu ce s Iaci? S instaurezi dezordine, adic ce
vrei s demonstrezi tu n calitate de tnr? Vedeti? Sunt lucruri
care vin invers cu morala crestin, invers cu nvttura
bisericeasc, invers cu toleranta, pentru c nu ai ce tolera aici.
Am vzut printi dusi n azil c le miroase paturile si nu putem
s-i mai tinem n bloc, am vzut lucrul acesta. Printii au
mbtrnit amndoi, vrem s-i dm la azil. Si mai Irumos, c
ntrebarea se pune asa:
- Printe, da' dumneavoastr, Biserica nu v ocupati
s Iaceti niste azile pentru oamenii mai n vrst?
- ar de ce spuneti treaba asta? Pe cine aveti pentru
azil?
- Maic-mea si taic-miu, sunt trecuti de 70 de ani si ei
nu ne-ar deranja, s-ar retrage la un azil dac ar avea unde dar
nu sunt locuri.
Ferice, n loc, nepotul s-si cunoasc bunicul si bunica
si s se bucure de dragostea lor, de povestile lor, de cldura lor,
de ajutorul lor, i trimit la azil. Zice:
- a, Printe, ntr-un apartament de 3 camere unde s
stm toti?
Bine c ati stat ct ati Iost mici si nu ncpeti acuma,
mari. Adic, este iarsi o Iorm gresit de Iormare a noii
Iamilii, pe ce criteriu? Pe criteriul independent, egoist, deci
nejustiIicat si direct mpotriva principiului dumnezeiesc. Scrie
clar n ecalog, cinstete pe printii ti,
335
iar tu i duci departe
de cas ca s nu te mai mpiedici de ei. at nc o Iorm n
care umnezeu si revars mnia. Ce spune n ecalog, n
cartea lui Moise, n SInta Scriptur, n Vechiul Testament? Te
voi pedepsi i voi pune pe copiii ti pn la al -lea si al V-
lea neam blestem, de nu vei cinsti pe printii ti sau de nu M
vei cinsti pe Mine ca Dumne:eul tu,
336
260 313
Si atunci nu trebuie s ne mirm nici de ce avem
sindromul own, nici de ce avem copii oligoIreni, nscuti
imatur, autisti s.a.m.d. Este plata pcatului. Spune cineva,
dac umnezeu e bun, de ce i pedepseste pe copii? Tocmai ca
s-i doar pe printi cum l doare pe umnezeu Tatl de jertIa
Fiului neluat n considerare de nimeni. Gra(ia: Cum ati deIini
toleranta pe scurt? Printele Calistrat: Toleranta este mama
insuccesului, toleranta este moartea suIletului, toleranta este
moartea moralei, toleranta este moartea lucrurilor sntoase.
Aceasta este toleranta.
g. Purtarea fa( de prin(i
Gra(ia: ntr-o Iamilie cu mai multi copii, n general, este unul
mai cu bun simt, mai sritor, mai dornic s ajute si pe unul si pe
altul, bun la toate, cum se spune. Ceilalti, ns, nu nteleg s
urmeze exemplul bun ca s se mai mpart responsabilittile
mai ales Iat de printi. Aceasta se ntmpl chiar n Iamilii
crestine si credincioase. E corect? Printele Calistrat: S stiti
c aici este o tain Ioarte mare. n popor se spune asa: Cu ce
mn dai cu aceea primesti. n general, n toate Iamiliile se va
gsi, sau umnezeu va lsa, dac omul a Iost evlavios si
credincios si cu teama si Irica lui umnezeu, se va gsi un
suIlet bun care s poarte soarta si grija acelei persoane. Am s
v spun cum. Sunt 3 copii, unul iubeste mai mult printii, unul
e mai darnic cu printii, unul e mai sentimental cu printii. Sunt
5 copii, unul e mai apropiat de suIletul printilor. Sunt 7 copii,
unul e mai la inima lor sau i iubeste mai mult chiar dac
printii sunt respingtori, sau ei dau atentie altuia care nu
merit.
Mie mi place Ioarte mult, eu nu apreciez printii dup
vrst sau dup Irumusete. Asta nu stim noi, umnezeu o pune,
umnezeu o ia. ac intrm n cimitir, ati vzut cte chipuri
Irumoase stau pe cruci si asteapt nvierea mortilor. Au Iost
oameni ca si noi, s-au bucurat de viat, s-au bucurat de
momentul epocii n care au trit si al timpului dar rmne ceva.
Un printe trebuie s-1 apreciezi, dac cu adevrat tii la el sau
merit s-i dai o mn de ajutor, trebuie s-1 apreciezi pentru
rbdarea cu care te-a crescut pn la vrsta la care te-ai putut
descurca singur. Acesta este primul merit care nu poate Ii
cntrit, chiar dac tu ajungi nu stiu ct de mare, mintea ta te
tine, dar asta nu nseamn c esti mare si esti destept. Esti mare
c el te-a adus pn n Iaza n care ai putut tu s ncepi s devii
mare si tu trebuie s pretuiesti acel nceput.
Spunea cineva: Ati vzut ce elevi buni am eu n liceu?
Ati vzut ce studenti avem n Iacultate? Nu, ce nvttoare am
avut la scoal pentru c aceea ti-a pus creionul n mn si te-a
nvtat prima dat s scrii. eci ei i se atribuie meritul.
ProIesorul V-V are doar laude, nvttorul -V are merite.
e acolo s-a creat viitorul inginer, viitorul medic, viitorul
proIesor, tot ce vrei, pentru c el este cel care i-a deschis prima
dat taina mintii, acolo este pornirea. ac izvorul este bine
curtat, apa nu va Ii cu nisip si cu ml niciodat. ac izvorul
este de supraIat, tot timpul apa va mirosi sau va avea ml ntr-
nsa si atunci poti s treci prin 70 de scoli, la sIrsit esenta e tot
urt, nu are putere.
260 315
ac la nceput rdcina e sntoas, de acolo merge
totul bine - asta sunt printii, ei trebuie apreciati, nu c sunt
sraci sau bogati. Unora le este rusine cu printii lor, c sunt
btrni, c sunt mbrcati nu stiu cum, c arat nu stiu cum, c
nu au vocabular, c nu sunt prezentabili, c nu sunt nu stiu ce
personalitti. Nu este adevrat. ac vrei s apreciezi o mam,
s spunem c de la 10-15 ani ncepi s te descurci si singur,
adic poti s cstigi un ban, bati un par, dai o coas, prsesti o
buruian, dar Iaptul c ti s-a umplut de 3 ori pe zi castronul cu
mncare usor sau greu, comod sau poate lejer, Iaptul c ai Iost
culcat si splat, Iaptul c ai Iost alptat si purtat n brate, dac
vrei s respecti cu adevrat, acestea nu pot Ii cntrite, pentru
c acestea sunt adevratele valori, aceea este mama de Iapt. Nu
este aceea creia i spui tu: Hai, mam, esti depsit, las-m
cu sIaturile dumitale. Aceea este mama care ti-a Icut cruce pe
leagn sau pe pern cnd dormeai si care a avut grij la Iiecare
lingur s vad cum nghiti, sau la Iiecare castron pe care ti l-a
pus, s nu Iie Iierbinte, s Iie cldut, s nu Iie rece, s aib gust.
Pentru atitudinea Iat de mama, umnezeu cere socoteal,
acolo nu se iart.
e aceea spune c cel ce loveste pe mama, nu-i
putrezeste mna. Exact ca preotul, e acelasi blestem. Poate s
nu blesteme mama, lucrarea este la Iel de aspr, pentru c
aceasta nu poate Ii cntrit. Aceasta nu poate explica, nici
psihologul, nici psihiatrul, nici sociologul, nici IilosoIul, nici
proIesorul proIesorilor. e ce acea Iemeie care nu e constrns
de nimeni si de nimic, se ocup de acel bot de carne si l Iace
mare?
Trebuie s recunoastem, cresterea unui copil este jertIa
cea mai mare! Chiar contest, c spun unii: stii tu ct e de grea
clugria? E cum ti-o Iaci. Esti lenes, ti va Ii greu, nu-ti place
rugciunea, ti va Ii greu, nu-ti place postul, ti va Ii greu, nu-ti
place programul, ti va Ii greu, dar dac esti sprinten, cum se
spune, nu ai nici o treab.
ar a creste un copil e o adevrat jertI, de la a-1
legna cu biberonul n gur, la o lingur de lapte sau la sn,
pn la a-i pune o hain pe el si a-i da un statut e o mare
diIerent. Aici este cel mai mare pcat pe care umnezeu nu-1
va ierta pe Iata pmntului nici unuia, nici celui care si-a dus
printii n azil, nici celor care nu i-au petrecut pe ultimul drum
la nmormntare, nici celor care nu i-au respectat.
esi este o chestiune de Iolclor banal, n anii
1970'80, era un cntec de muzic lutreasc, c un printe
poate creste 7, 8 copii sau 10, si n replic spunea, ns 7, 8
copii cu minte nu pot tine un printe. Adic, dup ce i-a Icut
mari, dup ce i-a mplinit si i-a Icut pe toti brbati ct brazii si
ct usa, ei nu sunt n stare s aduc o bucat de pine celui care
i-a crescut. ntr-adevr, acestea sunt de la umnezeu ridicri
de har totale. Cnd vom vedea oameni fericiti dar nenorociti,
tineti minte, fericiti dar nenorociti, s stiti c din cauza
printilor li se trage. Stiti ce spun?
- e toate am, nimic nu-mi lipseste, dar nu am pace
suIleteasc, m macin n Iiecare zi.
Si stiti ce ntrebare i pun prima dat?
- Printii dumneavoastr ce Iac?
- Au murit.
- Ce Iel de oameni au Iost?
- Mama a murit la attia ani, tata la attia ani.
- -ati ngropat Irumos? Ati avut grij de ei? Ati avut
o relatie Irumoas?
- Aa, nu, Printe, noi am plecat n lumea larg, ne-am
vzut de treaba noastr, ei au rmas, nu am putut s-i cutm,
nu am avut timp de ei, au rmas cu un Irate de-al nostru, pe
mama au mai chinuit-o, au mai tinut-o Ilmnd, a murit
bolnav.
- ar de ce nu i-ati dus oleac de mncare sau
medicamente?
- Nu am mostenit noi nimic si nu ne-a interesat.
260 316
- ar ceea ce sunteti de unde ati mostenit? S stiti c
nu aveti cum s gsiti Iericirea. Mergeti, puneti lumnri,
Iaceti parastas, cereti iertare la mormnt, cititi Psaltirea, Iaceti
rugciuni, c povara va Ii si mai grea.
260 317
Si i mustru, le spun n Iat, Si stiti cnd e mai grea?
Cnd copiii lor, c asa si printii au o vorb: S-ti Iac copiii ti
ce mi-ai Icut tu mie. Stiti ct de bine se prinde? Stiti ct de
consistent este aceast vorb? ntocmai se ntorc. Vin si spun:
Printe, mama mea m-a blestemat: ,A zis, s-mi Iac copiii mei
cum i-am Icut eu ei si stiti c asa mi Iac?" ,ac mama
trieste, du-te cu ea la preot sau la episcop s te dezlege, altIel
asa ai s te chinuiesti, pentru c acestea sunt urmrile Iamiliei
neglijente Iat de printi sau Iat de respectul Iat de printi."
h. Msura iubirii, toleran(ei, bunt(ii Gra(ia: n cadrul
relatiilor din Iamilie, cu ce msur se msoar iubirea,
toleranta, buntatea, cu a celui care o d, cu a celui care
primeste sau cu msura lui umnezeu? Printele Calistrat:
Mai nti, iubirea nu are msur. SIntul Maxim Mrturisitorul
spune asa: Cine a incetat s iubeasc o clip nu a iubit
niciodat?
31
Acelasi Maxim Mrturisitorul spune: Dac
oamenii ar cunoate cu adevrat puterea iubirii, pmantul s-ar
topi de dragoste, dragostea ar fi mai puternic decat cldura
soarelui care topete tot in fur dac dorete,
338

ar legat de msura cu care dm iubirea sau msura cu
care primim iubirea, avem un rspuns n SInta Scriptur
categoric, scris n psalmii lui avid care spune asa: Cu cel ales,
ales vei fi, cu cel cuvios, cuvios vei fi. Cu cel mandru, ochii ii
vei :drobi i cu cel indrtnic te vei indrtnici,
339
Vedeti?
Iubirea nu are numai msuri de buntate, iubirea are yi
msuri de ndreptare: Certa-voi cu toiag
337
Capete despre dragoste, n Filocalia , EBMBOR, Buc., 2009.
338
bidem.
339
Psalm 17, 28-30.
frdelegile talei
30
eci, cine iubeste pruncul, spune
Solomon, nu crut varga, iar cine nu-i iubete fiul, crut
varga
31
, n proverbe. Asa ntlnim n iubire.
ubirea dumnezeiasc este Iar de msur, nemrginit
si se druieste celor ce o primesc pe ea si spune acolo: Bucura-
se-va dreptul de Domnul i de au:ul ru nu se va teme,
32
Sau:
Jeseli-se-va dreptul de Domnul?
43
Sau: Deschide-voi gura
mea i se va umplea de duh, sunt cntri din psalmi. ar ne
ducem la iubirea duhovniceasc. ubirea duhovniceasc a
ucenicului Iat de btrnul care l povtuieste si a btrnului
Iat de ucenicul pe care l creste, este pn la msura n care
Hristos a spus: Dac dasclul nu-i face ucenicul mcar la fel
ca el sau mai mare decat el, nu a reali:at nimic?
45

eci este o iubire care trebuie s dea fruct, aceasta
este msura iubirii. Fructul iubirii sunt Iaptele. Msura s nu
Iie steril, c noi spunem te iubesc, si strngi Iata n brate sau
ti mbrtisezi prietenul, dar este iubire din interes, este iubire
egoist, este iubire temporar, trectoare, este iubire biologic,
este iubire matern, este iubire patern, este iubire social.
Faptul c se ngrijesc la spital si si dau primul ajutor, este un
gest de iubire, dar depinde cu ce cuget l Iac.
260 319
La un moment dat se spunea c umnezeu va msura
pe Iiecare om dup modul cum s-a nchinat si d urmtorul
rspuns: Toti ne Iacem semnul crucii, dar umnezeu nu va
cuta la cel care a Icut crucea dreapt, ci cu ce cuget a fcut-
o. Tu poti s Iaci crucea dreapt s te vad cei din jur ct de
credincios esti, dar tu poti s Iaci crucea dreapt c chiar crezi
n umnezeu si chiar l iubesti sincer si nu vrei s- calci
poruncile si s-L superi. ar Dumnezeu va yti acea msur.
Vedeti? Acesta este adevratul Iruct al iubirii - Iapta. Era si o
vorb popular: Unde-i dragoste curat acolo-i i mult fapt.
Nu cauti dragostea n vorbe, dragostea trebuie s rodeasc.
in dragoste S-a ntrupat Hristos, din dragoste S-a nscut
Hristos, din dragoste S-a jertIit, din dragoste ne-a mntuit. in
dragoste Se jertIeste permanent n SInta Euharistie, nu
spune? !e noi inine i unii pe unii pe altii i toat viata
noastr lui Hristos Dumne:eu s o dm. arsi, cnd cnt
nainte de crez: Iubite-voi, Doamnei ac nu-L iubesc pe
umnezeu, nu am msura uhului SInt, revrsarea nu exist.
Cercetati duhurile dac sunt de la umnezeu, pot veni duhuri
de iubire cine stie de unde, ea poate Ii si ptimas, nu trebuie
s Iie neaprat dumnezeiasc.
ar n cadrul Iamiliei sunt cele 3 msuri de iubire:
iubirea matern si patern si iubirea n raport cu poruncile lui
umnezeu. Acestea nu le schimb nimeni. n momentul n
care tu nu ti-ai iubit copilul dup poruncile lui umnezeu,
acela este un copil ratat. Acela nu va Ii spovedit, nu va Ii
mprtsit, acela nu stie de moral, nu stie de conduit, nu stie
de respect, nu stie de cei 7 ani de acas, acela este un copil
crescut artiIicial, deci el va Ii un sad al mortii.
Cnd au venit plgile Egiptului si umnezeu l-a
pedepsit pe Faraon, dac ati Iost atenti, i-a pedepsit pe cei nti
nscuti. e ce? n aceia trebuiau s Iie toate darurile
duhovnicesti si umnezeu i-a pedepsit pentru c stia c pe
aceia i iubeste cel mai mult Faraon si tot poporul Egiptului ca
mentalitate social. e ce a lovit ntr-nsii? Le-a stricat toat
dinastia si ierarhia casei. ar cum? Cu durerea cu care au
suIerit ei pierderea ntilor nscuti, asa a suIerit umnezeu
prigonirea poporului lui srael de ctre egipteni. Atunci ce a
zis? V dau si o plag pe msur!
La nceput i-a luat usor, le-a stricat apa, le-a nrosit- o
n snge, le-a dat grindin, le-a omort dobitoacele, le-a dat
lcuste, le-a dat tntari, le-a dat broaste, le-a dat toate belelele.
Cnd a vzut c nu merge, ce a zis? Stati c v lovesc exact
unde v doare. Omorndu-le copiii, a lovit direct n iubirea
suprem. Nu exist iubire mai mare ca iubirea biologic a
printelui Iat de copil sau a mamei Iat de copil si atunci
umnezeu ce a Icut? A cutremurat temelia. eci, inim
curat :idete intru mine, Dumne:eule i duh drept innoiete
intru cele dinuntru ale mele.
346
Nimeni nu te aduce ia inim
curat yi la duh drept dect suferin(a yi smerenia. Si atunci,
o msur care st la baza cunoasterii iubirii reale, aceasta este -
jertIa dreapt si curat. Ce spune? Duhul umilit, inima infrant
i smerit, Dumne:eu nu o va urgisi
341
Aceasta e msura care
i place. Gra(ia: Printii Bisericii sunt iubitori de semeni si
deosebind lucrurile, au spus c nu exist oameni ri. Sunt
oameni care lucreaz cele rele si urte ntr-un anumit moment
sau n mod constant pe parcursul ntregii lor vieti. Printele
larion Felea zice asa: E mare pcat s socoteti omul
nevrednic, vrednic i pe cel vrednic, drept nevrednic.
34
* Cum
se raporteaz aIirmatia Printelui larion Felea la aIirmatia c
nu exist oameni ri? Printele Calistrat: Rutatea este o
boal. V dau rspunsul acestei aIirmatii reIerindu-m la
SInta Scriptur.
260 320
Eclesiastul spune s nu spui rului ru si bunului bun, pentru c
ce este stramb nu se poate indrepta i ce nu exist nu se poate
numra,
39
Si aici ce vrea s tlcuiasc Eclesiastul cnd spune
aceasta? n momentul n care tu spui cuiva c este bun gresesti
c bun este doar umnezeu, iar msura binelui se raporteaz
numai la divinitate. Si spune psalmistul avid: Numai Tu
cunoti tainele i rrunchii i inimile,
350

eci atunci putem spune c cineva e bun si vrednic,
cnd noi i cunoastem msura inimii si rrunchii si tainele din
interior. C dac a avea toate darurile pmantului i pe toate
le-a face i nu am dragoste nimic nu-mi
K 1
folosete, nimic nu sunt. Vedeti? Aici, noi oamenii pmntesti
apreciem msura iubirii dup binele Icut. Suntem ntr-o
problem si ne ajut cineva: Vai, ce om bun! ar acelasi om
bun care mie mi-a Icut un bine, poate Ioarte bine s Iac
urmtorului un ru si atunci, el deodat din bun devine ru.
Aici la ce ajungem? Ajungem exact la elitismul acesta
ortodox care se bazeaz pe aureol si nu pe cuvnt, n
momentul n care ai ajuns n ortodoxie s Iaci pasii pe calea lui
umnezeu, nu te mai msori n sInt sau bun, te msori n
umnezeu. n clipa n care esti curat cu inima vei vedea pe
umnezeu. Aceasta este msura bunttii: Fericiti
ici
cei curati cu inima c aceia vor vedea pe Dumne:eu. Si de
unde stim lucrul acesta? S v dau o pild. Noi obisnuim s
spunem despre anumiti oameni care Iie ne sunt prieteni sau
cunoscuti: Vai, ce om bun! Si altul spune: Las c-1 cunosc eu
pe acela, am auzit eu de acela, uite asa, asa, asa.
Acelasi om pentru cineva este ru, acelasi om pentru cineva
este bun. Si atunci, SIantul XenoIont de la Muntele Athos, un
cuvios care tria prin pesterile Athonului, venind odat la el un
ucenic i-a spus asa:
- Printe, as vrea s-mi dati un cuvnt de nvttur
care s m zideasc pentru toat viata si s nu gresesc
niciodat.
Btrnul i-a spus asa:
- Atunci Iugi de oameni si nu-ti Ia oamenii prieteni
niciodat.
- ar asta nu este o msur a egoismului si a
nsingurrii?
- Nu. Aceasta este o msur care te va Iace s nu
gresesti niciodat. Cel care azi te foloseyte mine te poate
sminti. ar dac ti iei msur, prieteni pe sIintii din Jietile
sfintilor, vei avea modele absolute si nu vei gresi niciodat,
pentru c aceia au ncetat de a mai tri lorusi, triesc numai lui
umnezeu.
Vedeti? Aceasta vrea larion Felea s spun c mare
greseal este s spui vrednicului nevrednic, pentru c tu nu stii,
nu cunosti lucrarea luntric. Ce a spus Hristos? Tatl

a dat toat fudecata Fiului, iar Fiul a spus: Nu judec cum vreau
Eu, precum aud judec, adic, unde Tatl i spune:
Binecuvantatii Tatlui Meu, dar Hristos ce spune? Mergeti i
moteniti imprtia gtit vou,
354
nu spune: ar tu cum ai
dobndit-o? Ce ai Icut de ai primit-o? Nu. Nu trece la analiz.
Aici nu e vorba de psihanaliz, aici este vorba de strlucire. Noi
avem un chip, avem o lumin: insemnatu-s-a
39
Ecclesiastul 1, 15.
350
Psalm 7, 9.
351
CI. Cor. 13,3.
352
Matei 5, 8.
353
oan 5, 27.
35
Matei 25, 3.
260 323
peste noi luminatetei Tale, Doamne. Cu pace ne vom culca
i vom adormi.
/v
356
n momentul n care spune: Nu v cunosc pe voi, e
clar c aceia nu sunt cu umnezeu si Fiul lui umnezeu va
spune: !lecati, blestematilor,
357
Ce ati cutat la Tatl Meu?
e aceea larion Felea se reIer s nu spui nevrednicului
vrednic si vrednicului nevrednic. Pentru c noi nu cunoastem
msura lor. Spune oan Evanghelistul si acesta cred c e cel
mai concludent rspuns: Cinefudec mai inainte de Hristos
pe aproapele antihrist este. Eu nu mai am nevoie de 666, n
clipa n care eu dau sentinte n jurul meu, deja diavolul e n
mine.
Personal mai obisnuiesc la spovedanie si Iolosesc
aceast arm. Vine cte cineva, se aseaz n genunchi si
spovedeste pe seIa de magazin, pe seIa de la taxi, pe
cumnat-sa, pe soacr-sa, pe mam-sa, pe sor-sa, pe
cumnat-su, pe cutare, si zic:
- Pot s v adresez o ntrebare?
Si m ntreab asa mirat:
- a, ce vreti s stiti?
- Nu ai auzit? E dus umnezeu n concediu?
- Nu stiu. La ce v reIeriti?
- Vd c v-a dat dumneavoastr dreptul de a judeca
problemele altora. Ati venit pentru problemele cuiva sau
pentru ale dumneavoastr?
- Nu, dar s nu m ntelegeti gresit. V-am spus asa ca
s stiti.
- ar nu m intereseaz. umneata ai venit s spui
ce te doare n suIlet pe tine, nu ce Iace aproapele. Cu ce te-a
ncurcat la mntuire Iapta lui cutare sau a lui cutare, cnd tu
nu ti-ai Icut datoria n dreptul tu?
- a, s stiti c aveti dreptate, mi dau seama.
- Mergeti si puneti mna pe rugciune!
Nu mai stau s Iac teoria chibritului cu Iiecare om n
parte, s-i explic c el e n aIara problemei spirituale. Ce Iac?
ncep s asez canon pe hrtie dup patimile pe care le are. Le
dau si Acopermnt s se linisteasc si ngerul s Iie liniste si
psalmii 37 si 67 s termine cu dusmanii si 7 mprate ceresc
s se lumineze si Paraclisul s aib ajutor si SIntul Spiridon
s aib spor si Mihail si Gavriil s Iug demonii. Zice:
- Printe, dar nu mi-ati dat prea multe?
- F din toate cte putin si ai s vezi care-i Iolosul.
Cnd vine data viitoare, stiti ce spune?
- Printe, mi-ati dat un canon greu, dar stiti c parc
am cunoscut?
- Vedeti, dac ati nlocuit brIa cu rugciunea?
Este una s te rogi si alta s brIesti. A judeca si a
cleveti si a denigra pe cineva, e o suIerint. Asa cum n
cancer se d morIina, asa este brIa pentru omul ticlos.
Cnd brfeyte, el simte c yi-a acoperit o parte din
neputin(e artnd c mai este cineva ca el, dar de fapt, el
nu-yi vindec patima. Patima lui rmne aceeasi, dar e
bucuros c mai are 2-3 semeni, nu e singur cu meteahna
aceasta. El putea Ii mai bun dar metehnele acelora i-au
schimbat lui directia.
260 325
Si atunci, sigur c aceast boal a ruttii, s-a
demonstrat si stiintiIic si patristic c cea mai slab spet de
oameni sunt acestia: invidiosii, zavistnicii, rutciosii si
egoistii. Pentru c atunci cnd esti egoist si cineva Iace ceva
bun, nu-ti place, dac esti rutcios, chiar dac cineva a Icut
ceva bun, nu poti accepta. Trebuie s gsesti un cusur chiar
dac nu este, dar s ai tu mplinirea suIleteasc c nu ai putut
Iace tu lucrul acesta dar de ce s spun acela c l-a Icut bun?
Si atunci se justiIic tocmai prin aceste argumente care
demonstreaz boala suIleteasc din om.
Pentru c n momentul n care el e multumit si e
linistit, nu-1 intereseaz de altul. E treaba aceluia, l priveste
personal. Ce m intereseaz pe mine c acela nu stie s se
descurce? L-o lumina umnezeu cnd va gsi de cuviint.
Sau ce m nclzeste pe mine c acela nu se mpac cu
nevasta lui? priveste direct si personal. Sau ce m
deranjeaz pe mine c acela nu posteste? Care e treaba, eu
postesc pentru el sau pentru mine? Eu postesc ca s-i
demonstrez lui c eu pot si el nu poate? eci e o boal care ne
Irmnt. Acestea se numesc Irustrri. Este Irustrarea n
societate, cnd, poate unii oameni nu au reusit n viata lor s
Iac o cas sau altii nu au reusit s aib un copil. Am ntlnit
persoan care mi-a spus asa:
- Printe, s stiti c eu ursc copiii.
- e ce?
- Printe, mie nu mi-a dat umnezeu copii si m lupt
cu aceast patim. Cnd vd copii la cineva n brate si sunt
Irumosi, sunt invidioas, cum acela s aib si eu nu?
- Atunci de ce nu ati nIiat unul?
- Ei, nu, dac nu a Iost s Iie de la mine!?
- Vedeti egoismul? ar cine stia c acel copil e al
dumneavoastr sau nu, l alegeati Irumusel sau curtel sau
cum v plcea, v alegeati un copil pe plcere si atunci v
ludati c si dumneavoastr aveti copii. Substituiati un titlu de
mam, chiar dac era de natur suIleteasc si nu era de natur
trupeasc, dar aveati un cstig.
- Ei, nu, asa nu.
- Nici jertI nu vrei dar nici de suIerint nu vrei s te
vindeci.
Sunt boli cronice si acute. Cele acute se pot vindeca
pentru c sunt provocate, cele cronice deja sunt nvechite. Asa
e si ntre credinciosi. Ca s ntelegeti, vedeti, noi n general
avem texte despre iubire. Acestea sunt la nivel de Irazeologie.
Este Ioarte Irumos s mergi s l asculti pe Printele Galeriu
cu ct patos vorbeste despre umnezeu. EIectiv ti se umple
inima de bucurie. Este o mare onoare s ai ocazia s-1 asculti
pe Printele Stniloae cnd vorbeste despre romnism, dar
cum? La modul la care dnsul l-a nteles si l-a trit. ar cnd
tu vii ntr-un sat de oameni care nu stiu s respecte o lege, tu
nu poti tine n ograd un pom sau un animal, c Iur si sparg!?
Zici: oamne, m-am dus din tara asta s nu mai vd nimic.
Aceasta se raporteaz de la situatie la situatie. Noi nu putem
impune. ntr-o zi a venit un tnr si mi-a zis c a Iost la un
preot:
- Stiti, Printe, eu m acomodez Ioarte greu n
societate cu semenii.
-Nu stii s iubesti.
- Stiti, Printe, eu Ioarte greu m-am acomodat cu
prietena mea si Ioarte des ne ciclim.
- Nu stii s iubesti.
- Stiti, Printe, eu Ioarte greu mi-am gsit un loc de
munc.
- Nu stii s iubesti.
E Ioarte usor s dai rspunsuri evazive sau e Ioarte
usor s speli responsabilitatea de pe mini si s o plasezi celui
n cauz dar s nu te raportezi concret la tine. e exemplu, eu
am avut odat ocazia, mi-a spus cineva:
260 326
- Printe, mie mi-a dat umnezeu de toate, eu as vrea
s Iac bine.
260 327
- Vreti s Iaceti bine cu adevrat? Eu v dau o sans
de a Iace bine. V rog n Iiecare smbt, Iaceti 100 de
pachetele cu o banan, un biscuit, o ciocolat, un pachet de
servetele, un cornulet sau o prjitur mpachetat si mergeti la
Socola si mprtiti acolo la bolnavi c aceia cu adevrat nu au
soart, sunt ntr-adevr nenorociti.
- Printe, ne mai ntlnim si discutm.
Nu l-am mai vzut, asa a venit el s Iac binele. eci
pentru a ne aIisa, noi stim s promovm binele, dar pentru a
ne arta binele Icut este Ioarte greu. ubirea se mparte n
dou categorii: iubirea steril Ir Iructe, care nseamn
vorb goal, seac, Iar nici un Iundament si nici o ancorare
n realitate, Iat de cea dumnezeiasc care e totul, Iaptul c
noi Iespirm acum oxigen e dragoste dumnezeiasc, c am
putea Ii morti ntr-o clip si iubirea pur care nseamn
ertf, implicare si suIerint. ac cineva e cu piciorul rupt,
i-1 bandajezi si l duci pn acas, e o jertIa. ac cineva e
Ilmnd n drum, chiar i cumperi o pine si i-o dai. ac
cineva e bolnav si nu are bani de medicamente, chiar i
cumperi un medicament. Chiar dac nu-i vindeci tu boala, pe
3 zile i ameliorezi durerea, tu ai participat la suIerinta lui.
Aceea este iubire, restul sunt povesti, sunt texte.
Noi putem argumenta iubirea n cele mai Irumoase
termene. Este Ioarte Irumos s-1 asculti pe an Puric, tine
sala n picioare 2 ore, dar am pus odat ntrebarea: Ce s-a
prins din aceast nvttur de cineva dup ce a plecat din
sal? El spune: A vorbit Irumos. Sunt de acord. E un om
titrat, un artist, e un om de cultur. ar ce au nvtat cei care
l-au ascultat, cnd ei nu stiu c n rugciunea Tatl nostru
spune: Si ne iart nou greelile noastre precum i noi iertm
greitilor notri?
359
Sau am venit s slufesc, nu s mi se
slufeasc,
360
Sau iubete pe aproapele ca pe tine insuti,
361
Sau
d-ti viata pentru aproapele. N-o s ne-o dm, eu nu cred c
suntem n stare, suntem prea mici si ticlosi. Poate pentru un
copil de-al nostru ne-am bga si n Ioc, sunt Ierm convins de
lucrul acesta. ar pentru aproapele nu avem noi msura s ne
dm viata, dar mcar s ne dm dragostea, nu viata. Gra(ia:
ar si copilul este aproapele. Printele Calistrat: M reIer la
dragoste exceptnd dragostea biologic care nu este
contestabil. Si spune acolo, dac ati fcut bine celor ce v
rspltesc vou, nu aveti nici o plat?
62
Faceti celor ce nu v
pot ntoarce. Eu copilul il ingrifesc, la btranete e sprifinul
meu, spune, munca tineretii este odihna btranetii. Copilul, n
momentul n care l iubesc, i culeg roadele, mi aduce un
premiu, mi spune mam, m srut, m mbrtiseaz, doarme
lng mine, m consoleaz, m drgleste cnd sunt suprat.
ar semenul, cel strin, pe care eu nici nu-1 cunosc,
cnd i-am Icut aceluia un bine, de abia de acolo plata e din
cer. e aceea v-am spus, cine poate s se jertIeasc cu
adevrat pentru aproapele, de la o bucat de pine pn la ....
Mi-a plcut un gest al Printelui Arsenie Papacioc, zice:
Fusesem detinut, nu stia nimeni cine sunt, eram eliberat. A
venit la mine unul si a spus: -mi si mie ceva c mi-e Ioame.
Zice: Frate, nu am ce s-ti dau, dar uite, s nu pleci cu mna
goal, ia o mn cald si i-a strns mna. a, e un gest de
noblete. ar acuma eu nu pot s-1 imit pe Printele Arsenie
Papacioc si cnd vine cineva: s-ti strng mna. Acela este
un caz singular cu care btrnul a vrut s demonstreze c
adevrata iubire merge pn la compasiune.
359
Matei 6, 12.
360
CI. Matei 20, 28.
361
Matei 22, 39.
362
CI. Matei 5, 6-7.
260 329
Faptul c pe mine m doare c tie ti-e Ioame, e un gest de
noblete. ar ca eu s m eschivez sub gestul nobletei, si tu du-
te si rezolv-ti Ioamea, nu este o chestiune concret. Este o
vorb, am plecat amndoi la drum, tragem amndoi la jug. Am
plecat amndoi la brazd, mergem amndoi pe brazd, c
atunci se mplineste proverbul: Calul ar, boul treier.
i. Iubirea agapis
Gra(ia: Ati artat Irumos aceast iubire de aproapele,
maniIestat concret prin Iapte. n zilele noastre, buntatea
aceasta si iubirea Iat de aproapele, cnd se maniIest concret,
de cele mai multe ori, este luat drept prostie si revin la iubirea
cu dreapt socoteal. Sunt persoane care o iau abrupt n a-si
maniIesta iubirea Iat de aproapele, li se cere att de mult nct
nu mai pot Iace Iat, ajung ele s clacheze, ajung ele n stare de
disperare si atunci nimeni nu le ntinde o mn. Sunt cazuri
concrete de Ielul acesta. Ce se poate Iace?
Printele Calistrat: Mi-a plcut ce ati motivat. Aici vorbim de
iubirea agapis n ceea ce ati prezentat dumneavoastr si vom
analiza si acest Iactor din punct de vedere al iubirii. e
exemplu, iubirea agapis este partea filantropic a
creytint(ii si aici este implicat de la vasiliada SIntului
Vasile cel Mare care n-e artat nou ce este spitalul crestin
pn la milostenia din coltul strzii, la cersetorul care ntinde
mna pentru un ban sau o Ielie de pine. Trebuie s ntelegem
dou lucruri. Mntuitorul isus Hrisos ne-a dat nou o msur,
s nu ytie stnga ce face dreapta, ceea ce nseamn c trebuie
s avem o discretie absolut si permanent. Apoi ne-a spus s
asude milostenia n mna ta. Aici numai nu a vrut s spun n
mod direct, vezi dac merit c nu e obligatoriu, nseamn c a
stiut ce s Iac cu bogtia sa.
. Virtutea discernerii
Noi trebuie s Iim cu discernere cnd lum decizii, nu
dup ce le-am luat. n momentul n care ai Icut greseala,
asum-ti riscul greselii si rspunderea personal pentru ceea ce
ai gresit! Nu te juca cu Iocul! Adic nu te juca cu viata ta!
Cnd spune c ov avea slugi cu bru de aur, nseamn c a
stiut ce avea n gospodria lui. Cnd spune c Avraam avea
turme si vite si oi dar a Iost plcut naintea lui umnezeu.
ntorcndu-m la dragostea duhovniceasc, acum vin si
mi pun argumentul pe care l-am spus atunci: n momentul n
care eu te iubesc pot s te yi corectez c tot din dragoste o
fac, deci tot o filantropie este s-ti art c un om care este bun
de munc st cu mna ntins, si atunci ce Iac? Aici intervine o
nou virtute legat de porunca dragostei - virtutea discernerii.
Noi n viata pmnteasc trebuie s discernem n ce msur
Iacem bine si n ce msur nu putem Iace bine. Este un proverb
n SInta Scriptur: Dac iti cere cineva haina, d-i i
cmaa.
363
Adic n msura n care poti, I milostenie ct mai
suIleteasc si ct mai intim si ct mai apropiat de semenul
tu, dar nu uita niciodat c haina este pe piele adic
nedistrugndu-te pe tine (oan Gur de Aur, Talcuirea
Evengheliei de la Matei). e exemplu, cum ati spus, unii dau,
dau, dau. Aici e vorba tot de o lips de discernere. Binele se
face ntru autorare, nu ntru mplinire.
n momentul n care eu vd un om cu piciorul rupt si l
pun n masina mea si l duc la spital, suport bandaj area,
260 331
spitalizarea si l-am adus acas, pot s pun lng el o plas de
pine si s-i spun: Ajuta-te-vor copiii ti sau Iamilia ta de acum
ncolo. Multumesc lui umnezeu c am putut Iace pn aici.
ac pot, voi mai trece. Gra(ia: Ca n Scriptur.
Printele Calistrat: Exact. Cnd m voi ntoarce, ce ai cheltuit
ti voi plti. L-a pus pe asin, l-a dus la casa de oaspeti, a dat doi
dinari gazdei, a plecat si s-a dus n drumul lui. Aici este
problema binelui Icut, cnd Iacem un bine, trebuie s-1
exprimm n primul rnd Iaptic. Aceasta este concreta msur.
Hristos a avut grij s ne lase nou pilda samarineanului
milostiv. El nu a stat n calitatea de samarinean s nceteze
lucrarea lui pe cale, unde avea de dus, si s se ocupe de
bolnavul respectiv. ti acord o mn de ajutor, mi pun suIletul
pentru tine, te ridic, te revitalizez, cum se spune, te resuscitez,
dar eu m duc mai departe n drumul meu.
eci eu nu trebuie s-mi distrug Iamilia, s-mi neglijez
ndatoririle si obligatiile pentru c sunt crestin. Este cea mai
mare greseal pe care o Iolosesc semenii nostri, cnd spun
unele persoane: ,e brbat m las dar de biseric nu sau de
Iamilie m las dar de biseric nu." Nu, n clipa n care tu ai
lsat Iamilia sau ai lsat ndatorirea social din jurul tu, ceea
ce ti se atribuie ca lucrare doar de dragul de a arta c esti
ortodox, ai iesit din regula bisericeasc si deja ai clcat
porunca. eja tu Iaci spre sminteal si naintea lui umnezeu
nu mai este primit.
La Dumnezeu este primit numai ceea ce faci cu
dreapta socoteal. n momentul n care nu stie stnga ce Iace
dreapta, tu ai Icut o Iapt corect, pentru c noi nu trebuie s
ne aIism. Aceasta este marea tain a ortodoxiei. Noi nu am
reusit n ortodoxie s descoperim standardul, msura. Noi avem
impresia c ortodoxia ar avea nevoie de o publicitate care s
porneasc din ceva, nu.
n momentul de Iat avem 3 mari lucruri: Este
televiziunea Trinitas pentru cine e bolnav sau zace n pat, este
radio Trinitas pentru cine poate auzi, n rest este biseric si
slujitori pentru cel ce este apt si poate. n momentul n care
inIormatia pedagogic si intelectual circul, noi nu avem
motiv s ne plngem c avem obstructie la Iapta bun sau nu
am sti pn unde s o Iacem sau pn unde s ne oprim.
ar n momentul n care noi mergem spre zidirea cuiva
si la distrugerea noastr, noi intrm deja sub pcat, intrm sub
incidenta canoanelor. S iubesti pe aproapele ca pe tine nsuti.
Pi tu cum l iubesti pe aproapele dac pe tine nu te iubesti, te
distrugi?! nseamn c tu si pe acela l distrugi aducndu-1 ntr-
o stare de nepsare. Ceea ce spuneati dumneavoastr, mi-am
gsit Iraieri de exploatat. Nu. ac o mam munceste din greu
si i mai trebuie 10 pini, m duc si i le dau la sIrsit de
sptmn c acela e ntr-adevr un ajutor, dar nu m apuc eu
s-i cumpr toat pinea. ac cineva nu are de ncltat si i-am
dat odat de ncltat, asta nu nseamn c el de acuma nu este
obligat s munceasc, ca pentru data viitoare s-si ia singur de
ncltat.
k. Filantropie educa(ional
Milostenia, filantropia trebuie s fie educa(ional-
pedagogic, acesta este un lucru obligatoriu. ar noi nu
nvtm nimic din milosteniile acestea! Am ntlnit persoane
care mi-au pus prompt problema:
- Printe, Biserica Ortodox de ce nu se implic n
activitti sociale cu spital, cu azile cu btrni?
- Se implic n msura n care se poate.
333
30
Prima datorie a Bisericii Ortodoxe a Iost s-si
consolideze problema lcasurilor de cult, s aib lumea unde se
ruga, pentru c nici acestea nu au Iost. Pe timpul comunismului
au Iost reduse la jumtate, au Iost distruse, nu au permis s se
construiasc. S-a Icut organizarea si sunt protopopiate si sunt
asistenti sociali si s-au Icut cantine cu mncare cald. Preotii
au nceput s-si cunoasc enoriasii, ei decid cine este necjit si
cine merit pachetel, ei decid unde trebuie s mearg cineva s
ajute acas, ei decid cine are nevoie de un nsotitor, ei decid
unde trebuie s te duci s ajuti un btrn. n general, multi
conIund Idantropia cu urmtorul lucru. Eu nu am Iost niciodat
de acord cu lucrul acesta. Vine cte o pereche de oameni la
mine si spune:
- Printe, nu cunoasteti vreo btrn neputincioas care
are cas, s o lum noi s o ngrijim ca s ne rmn casa?
- ar dac tu nu ai pentru tine, cu ce s o ngrijesti pe
ea? Btrna aceea, de-abia trieste ea, dac te mai duci tu care
nu ai cas si nu ai din ce tri, tu cu ce o ajuti?
Aici iarsi intervine discernerea. Trebuie s Iii mpotriva
unui asemenea act. Sigur c n momentul n care cineva ti-a luat
prin vnzare-cumprare sau donatie sau alt metod de
uzuIruct, ti-a luat gospodria sau averea si a nceput s ti-o
administreze si te aduce la sap de lemn sau te ucide, acolo este
pcatul tu, acolo nu mai intervine umnezeu. Au venit ntr-o
zi doi oameni la mine si au spus asa:
- Printe, noi am dat niste bani multi cuiva, Ir
documente si acuma suntem suprati c nu-i putem recupera.
Vrem s Iacem un pomelnic de ru, s-i pomeniti, s le arate
umnezeu c si-au btut joc de noi.
- ar stiti c umnezeu nu vrea s v ajute la
problema aceasta?
- Cum ne spuneti treaba asta? a' noi venim la
dumneavoastr cu atta credint si cu atta convingere c
rezolvm problema si dumneavoastr spuneti c umnezeu
nu ne ajut?
- a, nu vrea s v ajute la treaba aceasta.
- ar de ce spuneti treaba asta?
- Pentru c nu L-ati ntrebat pe umnezeu cnd ati
dat. V-ati dus voi la biseric s Iaceti un pomelnic si s
ntrebati de un duhovnic: Printe, s dm noi acesti bani?
-Nu.
- Atunci, de ce veniti acuma si l ntrebati pe
umnezeu? Uite ce spune n Scriptur? Sunt Eu mprtitorul
averii voastre? E cezarul. Acolo ajungi mata si
rezolvi problema.
- Cum, si dac citim Psaltirea nu-1 bate umnezeu?
- Nu, tot pe voi v bate. Stiti de ce? Nu a asudat banul
n mna voastr ca s stiti de ce l-ati dat.
- Nu, Printe, nu suntem de acord cu treaba asta.
- mi pare ru, nu sunt suprat cu nimic.
up o vreme, mi-au trimis un pomelnic prin cineva.
Eu am recunoscut si numele si cerinta si am ntrebat:
- Acesti doi oameni nu au vrsta asa si asa, nu au o
masin asa?
- Ba da.
- Spune-le c au mai Iost la mine si au acelasi
rspuns, umnezeu nu-i ajut n aceast problem.
Aici as vrea iarsi s clariIicm o problem simpl pe
care trebuie s o ntelegem. n Biserica noastr Ortodox se
vorbeste mult de Iilantropie, dar nu se speciIic un lucru, nu
numrul de bani dati te ajut s intri n rai, nu numrul de bani
dati te scutesc de atributiile tale de crestin, nu numrul de bani
dati te scutesc pe tine de judecata lui umnezeu. Ai venit la
biseric, c asa ne rugm, ctitori, miluitori, bineIctori,
osrduitori si binecredinciosi ce se roag n sIant locasul
acesta. ar totodat ctitorul nseamn c are un plus dar o Iace
din evlavie, nu din emIaz si Iiguratie sau din mndrie.
BineIctorul o Iace la Iel, c i prisoseste, miluitorul o Iace la
Iel c are inim bun si vrea s Iac, apoi osrduitorii, cei care
se strduiesc s Iac Iapte bune si ei si se lupt s tin calea cu
260 33
umnezeu, cum sunt bbutele noastre, o prescur, un bnut, o
lumnare, un colcel, o sticl de ulei.
Nu nseamn c cei de la urm, osrduitorii si
binecredinciosii care se roag sunt cu ceva mai jos dect cel de
sus care a venit cu cpita de bani, nu. Aceasta naintea lui
umnezeu este egal cu zero. El nu cntreste lucrul acesta, c
tu ai dat bani si ai scpat de Icut pravil, tu ai dat bani si ai
scpat de Icut canon, tu ai dat bani si ai scpat de a te ruga, tu
ai dat bani si ai scpat de postit, ai scpat de mers la biseric
sau ai scpat de nchinat, nu. Este o avertizare n plus c tu
trebuie s Iii si mai credincios c esti pomenit n rndul
ctitorilor. Tu deja esti un om de vaz al bisericii, tu deja Iaci
parte din elit, din oamenii de duh ai bisericii. Ai rupt din
lumea ta pmnteasc si te-ai druit lui umnezeu, nu numai
cu banii aceia ci si cu trupul si cu inima. C asa trebuie s-1
iubesti pe aproapele, ca pe tine nsuti. Hristos este aproapele
tu n cazul acesta, c Lui i-ai dat. Pi, nu- dai banul si l
saluti, ci i dai banul si comunici cu El. Aceasta trebuie s
nteleag si s discearn oamenii. Sunt buni cei ce dau bani la
biseric dar trebuie si credinta lor. Cineva mi-a reprosat odat
si a spus:
- Printe, am observat c nu prea le aveti cu chestiunile
acestea de protocol.
- Mai mare protocol ca SInta Liturghie nu exist. ac
eu pot s-1 vd pe un om spovedit si mprtsit, am
Icut totul pentru el.
ac eu l vd pe un om c vine la biseric si se roag,
acolo este toat plenitudinea dumnezeirii, pentru c dac eu i
L-am pus pe umnezeu ntr-nsul si i-am luat 100 de lei pentru
pomelnicul de morti sau de vii la anual, aceea e o mare
realizare. ac el mi-a lsat 100 de lei si crede c cu aceasta si-
a rezolvat problema, m-am osndit si eu si el. Clar s Iie, noi
ne-am nselat unul pe altul, nu exist.
E o mare datorie a duhovnicului si n special a
povtuitorului si a celui ce are duhul discernerii, s se ocupe de
aceast problem a Iilantropiei. Si n cantina de sraci, dau o
mncare, cunosc oamenii din parohie, persoana aceea e srac,
aceea e btrn, aceea e neputincioas, aceea e bolnav, aceea
are pensie mic, aceea nu are venit, aceea e schioap, aceea e
cu ciroz, aceea e cu cancer. Si i miluiesc cu toat dragostea n
numele lui isus Hristos, dar nu rspund eu Biseric de
ndatoririle sociale ale societtii.
Pentru aceasta avem protectia social, pentru aceasta
avem minister de resort, pentru aceasta avem resurse umane,
pentru aceasta avem Ministerul AIacerilor si Administratiei
Publice, pentru aceasta avem Ministerul de Finante, pentru
aceasta avem Ministerul Snttii si Ministerul de Comert, ca
s veriIice toate aceste treburi. Ei se ocup de mersul social.
Cnd spune c un om are liber pe autobuz, aceasta e treaba
Ministerului Transporturilor, stie c pensionarul acela si-a
Icut datoria, a Iost un om de demnitate al societtii si i acord
acest drept s urce n autobuz gratis. Aceasta e o bineIacere a
societtii care pe drept si respect semenii. Cci ce e
societatea? Ansamblul nostru, al tuturor.
260 337
Gra(ia: Primria plteste Iirma de transport local. Printele
Calistrat: a, e adevrat, dar e un gest de umanitate Iat de cel
care cndva ti-a muncit si a pus la temelia trii o crmid. e
ce v spun lucrul acesta? n momentul n care eu Iac acest act
Iilantropic, eu stiu cui l Iac. e aceea, poate s judece cine
vrea Biserica ct doreste. Episcopul nu s-a Icut episcop ca s
strng babele abandonate, preotul nu s-a Icut preot s spele
mosnegii beti din santuri, preotii si clerul nu s-au Icut clerici
ca s umple biserica de slbnogi, ologi, ciungi si schiopi si
orbi si surzi si s-i ntretin c ei vor s duc viat usoar si
comod, nu.
Acei oameni, la rndul lor sunt printi, Irate si sor,
acei oameni, la rndul lor sunt mam si tat, Iiu si Iiic si
binenteles c n derularea programului Iilantropic intervine
asistentul social cu sociologul primriei si analizeaz, ce a Icut
omul acesta? A muncit 10 ani. Ct are pensie? 100 de lei, trece-
1 pe list, l ajutm. Ce a Icut omul acesta? A ajuns pensionar,
nu a avut copii si nu-i ajunge, are pensie mic. A muncit 30 de
ani la stat, l ajutm. Aici intervine si azilul, intervine si ajutorul
de bineIacere si controlul de sntate gratis. ar cnd cineva
ntreab: El ce a Icut? A Iumat si a but toat viata. u-te la
tatl tu pe care l-ai slujit s te hrneasc!
Mi-a spus mie odat o Iemeie, acesta este un act concret
trit de mine. Spovedeam de obicei n pridvor pe vremea cnd
eram la Brnova si aud acolo la Maica omnului o rugciune
spus de o Iemeie care spunea: Maica omnului, dar sunt
credincioas, cum adic, pe mine nu m ajuti? ar ce Iel de
sInt esti dac nu tii cont de rugciunea mea. Se certa acolo cu
Maica omnului. mediat dup us era Prodromita pictat de
cineva amatoare si era o cndelut si oamenii se mai rugau
acolo, aveau ei evlavie la icoana aceea. Eu la un moment dat i
spun:
- Bunic, cti ani ai?
-78.
- Trieste sotul?
- Nu, a murit.
- e cnd esti n curtenie?
- e la 72.
- Ai Iost cstorit?
-a.
- e cte ori?
- e 3 ori.
- Ai copii?
- Nu am copii.
- Ai lucrat n viata asta?
- Nu, eu am Iost mai mult pe lng cas, am Iost
bolnav.
- Bunic, stii ceva? Nu te supra, dar casa unde ai trit,
gospodria, pmntul.
- Aa, le-am vndut muic si le-am pierdut si nu mai
am.
- S nu mai plngi la Maica omnului si s-i spui c
nu stie s te ajute. Tu nu stii s te ajuti. Nu, acuma Biserica nu
te poate ajuta. Acuma trebuie s te ntorci.
260 339
Elena o chema si dup vreo 3 ani de zile mi-a spus
cineva c a decedat. O pomenesc la morti dar vreau s v spun
c imediat am luat atitudine. Stai un pic, trebuie s ai motivatie
pentru care Biserica s se implice n viata ta. eci tu nu ai btut
o metanie n viata ta, nu ai tinut un post de miercurea si
vinerea, nu ai stiut de o SInt Liturghie si la btrnete ti-ai
adus aminte c te salveaz Biserica? Nu. umnezeu pe cei ce
gresesc cu moarte i va pedepsi, adic umnezeu este si al
drepttii, nu al Irdelegii. Chiar dac pare gresit sau radicalist,
dar s stiti c asa trebuie judecate lucrurile. Ce ar Ii s vezi toti
preotii si episcopii umblnd dup toti oamenii crora nu le
place viata si integrarea n societate, s-i culeag s-i ajute?
Biserica Catolic este un imperiu imens de populatie si
ntr-adevr Occidentul este bogat, nu a dus rzboaiele Europei,
au bani, nu au construit, nu au reIcut, nimic, numai au supt,
cum se spune, binele progresului si atunci, sigur c si permit s
Iac acele Iilantropii. ar s stiti c am observat si la ei c e o
regul si o disciplin de Iier. Nu intr cine vrea si nu Iace ce
vrea. Chiar dac aparent ei sunt o imens industrie a Iilantropiei
sau sunt o imens industrie a Iaptei bune, la ei sunt reguli Ioarte
ordonate, Ioarte precise, Ioarte stricte si Ioarte bine structurate.
Nu merg pe strad si arunc cu bani n urma cersetorilor sau
las oalele cu mncare, nu. Totul se subordoneaz unor reguli si
rnduieli Ioarte bune si e corect asa. ar pentru c au mai mult
si permit mai mult.
Biserica Ortodox are mai putin si si permite mai putin.
Gnditi-v c Biserica Ortodox a trebuit s reIac lcasurile de
cult dup 50 de ani de comunism, iar jumtate erau drmate,
nu de comunism: vremea, intemperia, istoria, cutremurul,
ploaia, viata, timpul si viabilitatea materialului de constructie
care la 100 de ani si acela se degradeaz.
1. Milostenie yi filantropie
O ucenic mi-a spus asa: Printe, de Ioarte multe ori mi-
a Iost greu sau poate nu am avut bani de o pine, dar nu am
ndrznit s v abordez. ntotdeauna m-am gndit c poate sunt
mai sraci ca mine. Vedeti? ar a Iost tot timpul n biseric, n
tot timpul a adus o pine la mort si am avut ocazia s o vd la
morti cu o sticl de sirop mic cu putin vin, era pe jumtate si o
pine tiat n jumtate, c atta avea. ar nu a evitat de a
pomeni mortul respectiv si de a pune pomelnicul pe mas cu 1
leu. Am ntrebat: Faceti parastas? Aa, nu, mcar o rugciune de
dezlegare. n modestia ei se simtea cumva atins c probabil as
Ii ntrebat-o c e prea putin. Nu, niciodat.
Am avut ocazia s mai vd un lucru care m-a Iascinat,
tot dintre persoanele n vrst. e ce v spun c evlavia
adevrat e una si Itrnicia e alta? A venit n biseric, a pus o
IarIurioar micut, cu o colivioar Ioarte micut cu o
lumnric, un phrel de vin si un colcel mic cum se vnd pe
sIoar. up parastas mnca cuminte ntr-un colt si spunea
singur: Ei, te-am pomenit si pe tine, mnnc si eu oleac, am
stat la Liturghie, m duc acas. Pur si simplu din bucuria de a
nu lsa acel parastas neIcut c era smbta, a pus pe mas, le-
am binecuvntat, a jertIit si apoi a mncat. Am apreciat gestul
pentru c stiam c e Ioarte srac si i-am spus:
- Uite, ia o sticl de ulei de candel.
- Printe, am s v pomenesc la rugciune.
Aceea este ntr-adevr o rugciune primit. e ce v
spun? Pn nu-ti primesti suIerinta ca pe o jertIa, pentru c s
stiti un singur lucru, s nu v lsati impresionat vreodat de
acest cuvnt:
- Printe, dar ct postim noi!
- Stiu, postesti c nu ai.
260 31
Aceea nu e o virtute. E o obligatie a anumitor capacitti
sau incapacitti ale tale ca persoan si pe care poate le maniIesti
asupra ntregii Iamilii. Nici o problem. ar am cunoscut tot o
Iemeie rzbttoare, care, si cu copii dup ea, cum poate ea
munceste, dar ntotdeauna a venit si a spus: Printe, s Iac un
pomelnic de sporul casei, pentru c am simtit, dac dau ceva
putin la biseric, altIel mi merge. ntelegeti? A sesizat c
binecuvntarea lui umnezeu este o binecuvntare pentru ea.
Toti acesti oameni trebuie culesi, luati ca modele si ca
exemple si atunci cnd Iilantropia, diaconia, ntrajutorrile
acestea, Iac acele daruri la srbtori sau cnd se Iac, trebuie s
le dai ntr-adevr oamenilor care demonstreaz credint, care
demonstreaz Iundament de suIerint. Toat lumea suIer. ac
ne ducem ntr-o societate ca cea de azi, cti oameni nu sunt n
somaj? Cti oameni nu au salariu? Cti oameni nu au locuri de
munc? eci este Ioarte usor s ne raportm la suIerint. ar
dac ne gndim la cei care cu adevrat nu au, dar se jertIesc, ei
sunt cu mult mai sus ca noi. Eu ntotdeauna am spus: Slava
clugrului este mare c slujeste pe Hristos si s-a lipsit ntr-un
Iel, de ale lumii, dar slava suIerintei crestinilor, care pstreaz
Biserica vie prin Iaptele lor si prin credinta lor si prin
maniIestarea lor religioas e de dou ori mai mare ca munc si
ca jertIa si eu nici nu comentez niciodat. e exemplu, cnd
scriu un pomelnic si omul las 2 lei sau 3 lei sau 5 lei, eu scriu
10 lei. Zice:
- Printe, dar am dat 5 lei. e ce mi-ati pus mai
mult?
- Stati un pic, 2 lei i-ati dat la tramvai sau la troleibuz,
si cu 2 v duceti acas. e ce nu s-ar Iace 10? Ti-am pus 10 lei
pe pomelnic pentru c ai dat bani si pe transport.
- Printe, dar aceea nu intr.
- ar e tot o jertIa. Las-1 asa cum l-am pus eu, nu e
treaba dumitale.
ar de ce? Pentru c se citeste bunvointa. Acolo e
jertIa n suIerint. Poate nu are o pine dar este n Biserica lui
Hristos. El este la SIanta Liturghie, ntelege eIectul si Iolosul si
rostul SIintei Liturghii. Aici vorbim de o suIerint sInt. Cine
nu are aceast suIerint, v spun eu cum Iace, vine la amiaz
cnd se termin slujba, cerseste, mai ia de printr-o sacos, mai
urmreste o geant nesupravegheat, mai ia o pine de la
parastas, mai capt 5 lei si pleac. Aceia nu sunt nici sraci,
nici credinciosi. Biserica nu Iace altceva dect s-i tolereze. Ei
nu sunt oamenii de jertIa. Ei sunt ntr-o suIerint si spiritual
pentru c ei nu au nimic comun, si stiti cum i testez? V spun
sincer, pentru mine suIerinta ncepe nu de la a ntinde mna,
aici e meritul meu de a rsplti mna ntins, c asa spune
Hristos, s n-o lasi ntins. ar l ntreb:
- Stii Tatl nostru?
-Nu.
- u-te si l nvat si vii dup aceea s-ti dau.
- Stii Cre:ul?
- N-am auzit de el.
- u-te si l nvat si cnd mai treci pe aici ti dau, dar
s stii Cre:ul.
Pur si simplu nu dau de poman. l ntreb:
- Stii ingeraul?
- Nu stiu.
- Stii Doamne, Doamne, ceresc Tat?
- Nu stiu.
- Nu-ti pot da de poman. mi pare ru.
- ar de ce m judeci, Printe?
- Nu te judec, constat c nu stii n numele cui cersesti.
E un mare pcat, c asa spune: Cine pe srac ajut, pe
umnezeu mprumut.
260 33
V-am spus povestea cu sracul, sracul este acela care n
clipa n care nu i-ai ntins mna, lui Hristos nu -ai ntins-o, dac
chipul lui ti reIlect dragostea lui, seriozitatea lui, demnitatea
lui. S stiti, omul srac si cinstit are o demnitate mai mare dect
bogatul inIatuat si nIumurat, pentru c bogtia nu i se cuvine, ci
i s-a ntmplat, dar el nu stie s pretuiasc lucrul respectiv.
Ct lume a Iost bogat n ultimii ani si ct a ajuns
srac?! Cine nu a Iost bogat cu adevrat si pentru umnezeu si
n umnezeu, umnezeu i-a luat si ce a avut. e ce? -a artat
c nu i se cade bogtia, nu stie s o gestioneze. Au Icut credite
la ntmplare, au cumprat lucruri neIolositoare si acum se spal
pe mini de ele. E o suIerint extraordinar de mare, dar
umnezeu i-a artat: Uite, te-am Icut si bogat. Ce trebuie s
Iac un om bogat ntelept ct timp i este bine? Spune o dogm
budist, pentru c si ei au rdcina tot n protoprintii Adam si
Eva. Cand iti este prea ru s nu te intriste:i prea mult, cand iti
este prea bine s nu te bucuri prea tare, atunci cand ai c:ut s
te gandeti c puteai cdea mai tare. Vedeti? Tot trezvia este la
baz. ac ti este ru, s-ar putea ca ntr-o zi s-ti Iie bine, s ai
rbdare s pndesti momentul, dar cnd ti este bine s nu te
bucuri prea mult. Adic asta nseamn s pui un bnut alb
pentru zile negre, nu cheltui totul, nu risipi la ntmplare, pentru
c proverbul spune, de haram vine de haram se duce. Cnd ai
trudit pentru bnutul respectiv, stii s-1 gestionezi, asta este
pentru o rat, asta e pentru o pine, asta e pentru o hain, dar tu
cnd ai scpat cu bani n mn, imediat i-ai cheltuit si ai
terminat. i spuneam unei doamne care vnduse o buctic de
pmnt, zice:
-- Printe, ce m nvtati s Iac cu acesti bani?
- S-i pui repede la CEC si s-i lasi acolo c nu cer
mncare!
- ar, uitati, c mi-a cerut cutare si cutare.
- Spui c i-ai dat pe toti la biseric. ai vina pe
biseric.
Binenteles c toti cnd au auzit-o au si spus: Ce minte
si la asta, a crat tot la biseric. ar bnutii erau la locul lor.
Cnd a avut nevoie a zis:
- Printe, ce bine c v-am ascultat, mai iau de acolo
putin dar nu iau tot, cum strng oleac, pun la loc.
Aha, discernerea si ntelepciunea. Si zice:
- ar de ce m-ati nvtat treaba aceasta?
- Te-am nvtat asa pentru c pmntul se vinde o
singur dat dar banii se cheltuiesc pentru totdeauna. Nu vei
mai avea ce vinde. Aceea a Iost o surs pe care ti-a ntins-o
umnezeu. Gestioneaz-i cu ntelepciune!
- a, Printe, triesc din ei de 3 ani, Ioarte putin am luat
din ei, m limitez la strictul necesar.
Aceasta e adevrata viat n Hristos. Mi-a plcut
povestea unui american venit n Romnia, cruia i-am pus
urmtoarea ntrebare:
- Cum triti n continentul acela att de mare, cu attea
probleme care se aud la televizor?
- Printe, eu nu am treab nici cu televizorul nici cu
continentul. Stiti ce m-a nvtat pe mine criza? Un lucru simplu,
n loc de 3 pini s cumpr 2, n loc de 3 kg de carne s cumpr
numai l,5kg, n loc de 10 nghetate s iau numai 2 n weekend si
n loc de ap mineral s beau ap de la robinet. Si s stiti,
Printe, c triesc si mi mai si rmne. ar vecinii mei se duc
la tomberonul de colectare a deseurilor menajere de la poart si
las cantitti industriale de mncare. Pe mine m doare suIletul.
Eu nu as putea Iace asa ceva. Si atunci, sigur c sunt n criz, eu
nu sunt n criz.
Vedeti omul ntelept, omul calculat, dreapta socoteal?
ar, zic:
- V ajunge?
- Cum s nu ne ajung, Printe, c am cumprat si noi 3
pini si ntotdeauna ne rmnea? e ce s dau bani pe ea cnd
o poate cumpra altul din magazin? e ce s o cumpr eu s o
arunc? Si asa am traversat criza. Pentru mine nu este criz.
260 3
Si creste 5 copii n America, nu unul, are 5 copii. El e
medic. Cnd i-a nscut sotia ultimii doi gemeni, a zis: Printe,
m-a pricopsit umnezeu, stia c am bugetul mare si mi-a dat de
lucru. ar acuma m chinui s-i educ, dac ati sti ct munc
am! Vedeti? ntotdeauna poti Ii srac. Poti s ai de toate si te
vezi srac. e ce? Nu credeti c este o sIidare, consider eu, c
acesti oameni cu bani multi, oameni grei, milionari, miliardari,
n loc s Ioloseasc banii respectivi cu ntelepciune, se apuc si
cumpr lucruri mai putin Iolositoare, tot Ielul de haine cu
diamante, tot Ielul de bijuterii si valori inestimabile, tot Ielul de
lucruri care poate au sens sau mai mult au valoare de simbol si
atunci cnd ai cheltuit banul nechibzuit si umnezeu ti trimite
rezultatul nechibzuintei, ori te prinde descoperit, ori la un
moment dat, ti d o neputint, la un moment dat ti d o
ncercare.
nc un mod de a pierde echilibrul suIletesc este
consumul exagerat, Iar gndire. ncepe omul s duc 3 Ieluri
de viat, viata anormal, nti c si permite toate patimile, apoi
viat supradimensionat c ncepe s-si cumpere unele lucruri,
care nu sunt neaprat trebuitoare, de a demonstra c este cineva
superior si ultimul lucru si cel mai nalt, de a tri o viat
suprauman si atunci ncep s spun: Voi merge n excursie pe
Coasta de Fildes sau voi pleca n nu stiu ce insul care este cea
mai grozav de nu stiu unde. ar ce Iace? Nu conteaz c bea
un pahar de ap sau mnnc o mncare normal, important e
c a dat cteva mii de euro, deci este un Iel de megalomanie a
mintii, de a crede c cu ct te urci mai sus, cu att ai ajuns la
nivelul lui umnezeu.
Lucrurile mrunte nu se msoar n lucruri mari.
umnezeu este putere si este duh iar banul este o marIa si un
schimb care trece odat cu vremea si cu omul si cu epoca
istoric. Si la un moment dat te trezesti exact de unde ai plecat.
Spune SIntul oan acob ntr-o poezie: Cci cand le guti pe
toate rand pe rand / Rmai mai gol i mai flmandAsa spune
psalmistul avid: Bogatii au srcit i au flman:it Trimite
umnezeu un cutremur sau trimite umnezeu o catastroIa a
naturii si la un moment dat te-ai trezit c un oras ntreg dispare,
te-ai trezit c o societate normal devine anormal', oameni
care pn mai ieri erau bogati, astzi nu rmn cu nimic. Si ce
este aceasta dect o mnie a lui umnezeu Iat de excesul de
lucruri materiale care Iie c nu Iolosesc, dar care puteau Ii
Iolosite cu un scop mult mai educativ si mult mai bine
coordonat.
m. Rela(ia compromis, fericire, fericiri Gra(ia: Uneori,
pentru un echilibru n relatiile de Iamilie, sunt necesare
compromisurile. Compromisul implic acceptarea a ceva
negativ, a ceva nepotrivit. Este vorba de acceptarea unui
compromis adic a accepta ceva ru sau o dreapt socoteal,
revenind la ideea mai veche, n cadrul relatiilor de Iamilie?
Compromisul, se spune, e calea ce duce ctre Iericire si atunci
care este Iericirea n acceptiunea aceasta larg social, Iamilial
dar Iar umnezeu. Exist vreo legtur ntre Iericirile din
Scriptur si termenul Iericire Iolosit uzual ? Care e relatia ntre
compromis, Iericire, Iericiri?
260 36
Printele Calistrat: Cea mai nalt Iericire este cea pe care a
spus-o isus Hristos: Fericiti cei ce ascult cuvantul lui
Dumne:eu dac il i implinesc pe el.
366

O alt Iericire spus tot de o Iemeie din popor, pentru
c noi suntem la tema Iamilie, spune asa: Ferice de pantecele
care Te-a purtat i sanii la care ai supt
361
Aici avem acea
Iericire n care vorbim de cel care s-a nscut sau trieste ntr-o
Iamilie de oameni credinciosi.
Fericirea lumeasc sau laic, cum i spunem noi sau
Iericirea trectoare este o utopie si o iluzie. Fericirea ca act n
sine social nu a existat niciodat. Unii cred c dac au mncat
bine sunt Iericiti, unii cred c dac s-au mbrcat Irumos sunt
Iericiti, unii cred c dac au bani sunt Iericiti, unii cred c dac
au putere sau Iunctie sunt Iericiti, unii cred c dac stpnesc
simt Iericiti. Nu este adevrat.
Adevrata Iericire este s nu te sim(i singur. n
momentul n care ai toate dar lipseste iubirea si comunicarea, tu
nu vei Ii niciodat un om Iericit. Si atunci se naste ura,
discordia, rutatea, gelozia, rzbunarea si tot ceea ce poate Ii
mai ru. Asta nu att n viata de Iamilie ci si ntre prieteni,
tocmai aceast singurtate a eului nostru, pe care noi nu o
dezvluim. Noi spunem uneori asa m simt de bine, spun
sincer. Este Ials.
Am Iolosit si Iolosesc aceast expresie, pentru mine,
Duminica vameului i a fariseului nu este duminica a doi
oameni diIeriti, ci este duminica acelui om care are dou stri
diIerite n el - una la artare si una la adevr. n clipa n care
Iariseul Iace valuri si imagine, ct e de mare, ct e de tare, ce
poate, cine e el, n ce msur, pe ce culme aspir sau ce drege,
acela e cel mai periculos Iariseu care se duce n Iata altarului si
spune: iti multumesc, Doamne, c nu sunt ca ceilalti,
368
ar de
Iapt, n interiorul nostru si n intimitatea inimii noastre, noi ne
cunoastem toate scadentele, neputintele, Irustrrile,
nemplinirile, necazurile, tristetile.
Poate ati avut ocazia s vedeti oameni n haine aurite,
n blnuri, n podoabe, n lux, n machiaje, n toate. Nimeni nu
le contest, chiar sunt Irumoase, de asta sunt si lsate, dar
acelea nu te Iac Iericit. Acelea doar mascheaz singurtatea si
suIerinta din tine. Pentru c dac o Iemeie ar Ii cu adevrat
Iericit, ea ar Ii Irumoas nemachiat, dac o Iemeie ar Ii cu
adevrat Iericit, nu ar simti nevoia s poarte kilograme de aur,
dac o Iemeie ar Ii cu adevrat Iericit, nu ar simti nevoia s
poarte haine scumpe. Avea Nastratin Hogea
369
o glum cndva,
el a Iost un mare hazliu ca Anton Pan, La Fontaine, Grigore
Alexandrescu, un Iel de snoave cu tlc si spunea c a Iost
invitat la o mas si i-a spus sotiei sale:
- S-mi aduci cele mai rupte haine pe care le poart
grj darul nostru.
Cnd a ajuns la usa unde trebuia s Iie primit, i s-a
spus:
- ar tu, srntocule, d-i drumul de aici!
El s-a ntors linistit acas si Iemeia l ntreab:
- Nu te-ai ntristat?
- Nu, deloc, Iemeie, s vezi de acum ce am de gnd
s Iac.
S-a mbrcat cu cele mai luxoase haine, a venit acolo
unde era petrecerea, s-a dus la oalele din buctrie si toti i
spuneau:
260 38
- Vai, da' gustati.
Acum, el era mbrcat Irumos. Si muia rantele la haine,
mnecile n toate mncrurile si spunea:
- Hai, mncati c pe voi v cinstesc, nu pe mine.
Mncati s Iiti stule c pe voi v cinstesc, nu pe mine. Pe mine
m-au trimis acas cnd am venit mai nainte. Si spune el: ntr-
adevr, haina l Iace pe om dar nu l si creeaz. umnezeu l-a
creat pe om.
eci o hain ti d o imagine dar nu te poate crea ca
om, tu te creezi ca om, adic aceea este cea mai mare Iericire
pe care au cerut-o patericele: De toate te-ai fcut, dar om cand
te faci? Clugr te-ai Icut, om cnd te Iaci? Tat te-ai Icut,
printe, sot, ministru te-ai Icut, dar om cnd te Iaci, orice
Iunctie ai avea? Vedeti, asta este.
Legat de compromis, avem un compromis n Iericiri pe
care noi l-am scpat: Fericiti vetifi cand v vor ocripe voi i
v vor prigoni i vor :ice tot cuvantul ru impotriva voastr,
mintind pentru Mine.
i10
Acesta este un compromis admis de
SInta Scrtiptur, adic l-a Iolosit isus Hristos n Iata lui rod.
esi era umnezeu, S-a dat din calea lui. S-a artat ngerul si a
spus: Iosif ia pe mum i pe !runc c vin cei care pi:muiesc i
primefduiese viata !runcului.
371
Ce a vrut s arate isus?
Indiferent ct de tari sau ct de mari am fi, n fa(a
primediei suntem mici yi e bine s ne ferim de ea. eci nu e
un compromis dar pare la prima vedere, pentru c isus Hristos
putea s Iac un semn si rod s Iac inIarct sau s moar sau
urmritorii Pruncului, s se deschid pmntul s-i nghit. Ei,
nu.
A artat n calitate de om, dac ai o discernere si o
ratiune si o gndire normal, te Ieresti singur din calea rului.
Si atunci, care e cel mai mare compromis admis n SInta
Scriptur? Ferete-te de ru i f bine, caut pacea i o
urmea: pe ea.
11
Aici Printele Arsenie Papacioc l citeaz pe
oan Scraru si spune c pacea e de ori mai mare ca dreptatea,
dar n ce Iel de compromis? Nu v temeti de cei ce ucid trupul,
temeti-v de cei ce ucid suIletul sau pot ucide si suIletul si
trupul.
260 351
eci acesta este compromisul admis nou n societate
ca o cale de existent. Adic, hai s vorbim de un compromis
pozitiv. ac cel de lng tine a vorbit odat urt si l poti
ierta, I un compromis, iart-1. ar de aici ai nvtat o lectie,
c trebuie s Iii atent pe viitor, s nu-i mai creezi contextul s-1
aduci n aceeasi stare sau s-i permiti s ajung n aceeasi
stare, pentru c Icnd acest compromis mereu, s-ar putea s-1
nveti s cread c asa e corect si atunci tu gresesti mai mult.
Vine un cersetor si ti cere o bucat de pine. Hristos a spus:
Nu lsa man intins, dar a dat si compromisul. A spus asa: S
asude milostenia n mna ta, atunci cnd o Iaci pe ea. Si de
ce v spun lucrul acesta? Ca s ntelegeti c n momentul n
care un cersetor vine si tu l nveti permanent s primeasc dar
s nu depun nici un eIort, tu Iaci un compromis, ncuraezi
lenea Vedeti un compromis care la prima vedere pare usor dar
n ansamblu el este destul de categoric. Gra(ia: Compromisul
este acelasi lucru cu toleranta? Printele Calistrat: Nu,
toleranta e si mai periculoas. A tolera nseamn a distruge. A
Iace compromis nseamn a te distruge. Cnd faci compromis
te distrugi pe tine yi cnd tolerezi distrugi pe al(ii. Toleranta
are o singur msur, msura bunului simt. Tolerezi pe cineva
pn a depsit msura bunului simt si de acolo i aplici legea.
Pgnii neavnd lege, Iac din Iire ale legii. eci l aduci pn
la legea Iirii, dac nu stie alt msur, dar mai mult nu tolerezi,
cci constiinta adormit naste monstri.
Vom ntlni n csnicie mai multe Ieluri de compromis.
Compromis prin Iaptul: Cstoreste-te, las c o s se lase el
de butur! E un compromis Iatal. Cstoreste-te, las c o s
se Iac el credincios cu timpul! E un compromis Iatal.
Cstoreste-te, las c o s se Iac el biat bun, o s se
schimbe! E un compromis Iatal. Cstoreste-te, c o s se
nvete el si cu munca, las-1 usor! E un compromis Iatal. Cine
si asum o jertI pe care nu o poate controla sau mplini sau
duce, s-a compromis pe el nsusi, deci lui si-a Icut ru.
n momentul n care trecem la compromisuri de
natur moral, trieste cu el cnd vrea, c, las, nu-i pcat, e
csnicie, las s Iac ce vrea el n cuplul nuptial, c, las, nu-i
nici o problem. Acestea sunt compromisuri care omoar
suIletul. Nu! Unde-i lege nu-i tocmeal. Esti sotul meu, dar
conIorm legii ai voie asta si asta. Esti sotul meu dar ai voie de
aici pn aici. Esti sotul meu dar poti Iace doar asta si asta. ar
de acolo ncolo, unde este vorba de ceea ce v spuneam eu,
moartea suIletului mai nainte de moartea trupului, atunci ai
tras linie, te-ai Ierit n lturi si i spui: Compromite-te. Se
opreste si toleranta si compromisul.
Trecem la un alt Iactor de compromis care astzi este
admisibil mai n toate locurile: Nu conteaz c e sectar, las c
ai s-1 Iaci ortodox. Nu conteaz c e catolic, las c o s v
mpcati. Nu conteaz c e de alt religie, las c o s v
ntelegeti. Nu conteaz c nu are botez sau c e pgn, las,
bine c are bani si merge bine. Nu conteaz c nu-i Irumoas,
bine c are cas. Nu conteaz c e urt, bine c are bani.
Acestea sunt compromisuri de natur economic yi social.
Toate acestea se rsIrng pe parcursul cstoriei, cnd
nunta, n loc s-si ndeplineasc rolul de tain, si ndeplineste
rolul de urgie. n Ielul acesta s-au nscut Iamiliile de prob,
concubinaj ele, viata dubl, c e tot un compromis, s-au nscut
incesturile, s-a nscut ntreaga retea a prostitutiei si s-au nscut
autodistrugerile. Toti cei care au urmat aceste ci nu au ajuns
dect ntr-un singur punct, s distrug ceea ce au cldit. Ati
vzut unde duce compromisul - au Icut o cas n 20 de ani si
au vndut-o ntr-o zi prin partaj. Au nscut copii si i-au crescut
n 10 ani, i-au distrus printr-un divort. Au adunat niste bani, i-
au tocat la judectori si avocati si n cele din urm, dac au mai
adunat o brum de avere, ncercnd Iiecare s-si nsuseasc
mai mult, au crat la avocati mai mult dect valora lucrul
respectiv. Compromisul Iinal care este? esprtirea de
umnezeu, desprtirea de SIintele Taine. Si acelasi lucru,
trecem de la delincventa juvenil la delincventa major -
260 352
ucideri, crime, bti, nenorociri, Iurtisaguri, hotii, puscrii,
banditisme si toate urmrile pcatului strmosesc.
373
Matei 5, 37.
352 353
Un alt mod de a Iolosi termenul compromis, dar care
n eIectul lui prelungit va duce tot spre aceeasi tint, asemenea
unei boli tratate usor este si compromisul acesta al
comportamentului n Iamilie. e exemplu au Iost cazuri
categorice n momentul n care unul dintre soti a ridicat mna
asupra celuilalt, cellalt i-a pus n vedere: ac o singur dat
se mai ntmpl, am terminat orice relatie. Lucrurile s-au
schimbat si au mers spre bine. n momentul n care
compromisul a continuat si cel de alturi a suportat astzi o
palm, mine dou, alt dat trei, pn la urm s-a ajuns la
maltratri Iamiliale care au dus la distrugerea persoanelor ntre
ele. S-a ajuns la patima betiei, s-a ajuns la schizoIrenie, la
depresii agresive, la perturbri suIletesti, la anxietate, adic
aceste compromisuri n Iinal sIrsesc tot n dezechilibre
suIletesti. Tot ceea ce nseamn compromis nu (ine de
Dumnezeu.
Mntuitorul isus Hristos a spus asa: Ce este vou da,
da i ce este vou nu, nu, ce este mai mult este de la diavol,
J
~
Este categoric, n momentul n care noi negociem taina, nu
suntem cu umnezeu. Sunt compromisuri care ncep la un
moment dat n educatia copiilor, doar nu e legat numai de sot si
sotie: ,Las-1 s greseasc, las-1 n pace, nu striga, nu tipa,
cultiv-i personalitatea, las-1 s Iac ce vrea el." Nu asa se
trateaz copilul. Ceart mama, intervine tata, ceart tata,
intervine mama, unul ceart, unul mngie, unul pune restrictie
Iinanciar, unul d bani.
Si atunci copiii ce Iac? Speculeaz aceste
compromisuri, se dau de partea compromisului care le creeaz
avantajul, dar se creeaz marele compromis al dezavantajului -
proasta educatie. Acei copii vor Ii primii Iactori de consum n
societatea distructiv a drogului, , a tigrii, a buturii, a
desIrului. Ei cad Ioarte usor victime tocmai acestor
compromisuri. Trebuie abordat acest gen de gndire n care att
sotul, ct si sotia, copilul, nepotul, cine o Ii el, semenul de
lng noi, cel legat de Iamilie, trebuie s stie c unde este lege
nu-i tocmeal.
Acelasi compromis se petrece si ntre printi si copii.
Cnd spunem Iamilia, noi putem vorbi de dou Iamilii. Mama
si tata sunt o Iamilie, biatul este o Iamilie. Mama si tata au o
anumit experient si la un moment dat ei vd greselile
copilului si Iac un compromis, nu-i spun azi nimic s nu-1
supere, nu-1 ndreapt s nu-1 supere, nu-1 corecteaz s nu-1
supere, ba chiar ascund, ba chiar acoper, cum spunem noi. La
un moment dat, acel compromis se ntoarce ca un revers
mpotriva lor, pentru c chiar copilul ajunge s spun asa:
,Mam si tat sunteti vinovati c nu m-ati ndreptat cnd am
gresit." ,a, nu te-am ndreptat cnd ai gresit pentru c erai
copilul nostru si nu am vrut s te suprm." at compromisul
de a nu-ti supra copilul duce la compromisul de a avea o
proast educatie si un comportament inadecvat Iat de Iamilia
lui.
Compromisul Iundamental pe care-1 Iac printii n
general, si nu poate Ii o ipotez, ci un mare adevr, veti vedea
n generatiile viitoare cteva schimbri radicale. Compromisul
pe care l-au fcut prin(ii noytri se cheam autorarea
copiilor mai mult dect trebuie si alocarea de Ionduri, bani si
lucruri materiale, ca ei s nu duc lips cum am dus noi. La un
moment dat copiii cred c li se cuvine si la rndul lor nu Iac
nimic si asteapt mereu s primeasc si ncep s se nvete
delstori sau chiar lenesi sau Iar cheI de munc si uneori
chiar negociaz contactul cu societatea si spun: ,a' cum s m
ncadrez eu pentru 5 lei n cutare loc sau n cutare loc sau s-mi
comande mie cutare sau cutare?" Si nu Iac un compromis s se
obisnuiasc cu societatea pentru c lor le lipseste scoala vieti. Si
atunci ce Iac printii? ,Nu, cum copilul nostru s Iie slug?
Las c-i dm noi tot ce-i trebuie." Si aici apare compromisul
cel mai greu, copilul se dezvat de munc si responsabilitate si
apoi toat aceast responsabilitate cade pe spatele printilor.
Mai trziu, cine va suIeri? Copiii lor, pentru c printii Iiind
373
Matei 5, 37.
352 35
niste mprstiati nu au ce educatie s dea copiilor. e-abia
copiii lor cnd vor suIeri din nou si nu vor avea, si o vor duce
greu, ei vor naste generatia de sacriIiciu care suntem noi de Iapt
azi care le dm tot copiilor nostri ca s nu suIere.
260 355
Pentru c aceia neavnd si chinuindu-se, chiar vor munci si vor
depune eIort si vor voi s aib s nu pteasc ca printii lor care
au avut totul de-a gata si au gresit si au ajuns unde au ajuns.
Acuma se pune accent, imediat ce s-a cstorit tnrul,
trebuie s aib apartament, trebuie s aib masin. Asta nu se
Iace n 5 minute. La nceput poti s stai si cu nora si cu mama si
cu tata ca s poti lua un element de Iamilie, vezi cum se
vorbeste cu o Iemeie, vezi cum se vorbeste cu sotul, cum se
vorbeste cnd sunt mai multi n Iamilie, cum se comport
pentru c de Iapt Iamilia ce este? Familia este ieyirea din
egoul personal yi alinierea la mentalitatea social a celor din
jur dar binenteles dup codul manierelor moralittii normale
din societate.
Un alt compromis care duce la greu este acesta: n
momentul n care printii s-au nvtat comozi si cu un trai usor,
primul Iactor de educatie pe care l dau copiilor lor, i despart
de cultul responsabilittii si unul dintre eIectele simtite a Iost
nIiintarea Iaculttilor particulare. Fiecare om trebuie s aib
studii superioare pentru c asa cere societatea. Cere societatea
dar trebuie s avem si oameni de Iactur superioar, nu numai
cu studii superioare. ac toat societatea Iace Iacultate, intrm
ntr-o inIlatie de oameni cu diplome si prin acest compromis,
valorile reale sunt distruse de ctre falsele valori. Si atunci
psalmistul avid spune: atunci cand se ridic sus oamenii de
nimic, nelegiuitii miun pretutindeni,
374

Nu conteaz ct pltim, copilul nostru trebuie s Iac
Iacultate. E bine c o Iace, dar s o Iac mcar s nvete, nu s
o Iac doar de dragul de a trece prin Iacultate. e exemplu sunt
tineri care poate nu au luat contact cu Iacultatea dar au semnat
diploma si sunt licentiati si atunci un biat din acela pus ntr-o
Iunctie de stat sau ntr-o Iunctie social, primrie, comun,
oras, judet, etc. ce-ti creeaz? Un haos legat n lant. Si la rndul
lui, un alt compromis mizerabil, el cnd va vedea o minte care
misc, imediat o ucide pentru c altIel, stiti proverbul, st
prostia in tron de aur i plange c vede tarandu-se binele la
picioare. Aceasta este esenta compromisului. Atunci cand se
ridic sus oamenii de nimic, nelegiuitii miun pretutindeni.
ac Iamilia porneste prost, nelegiuirea e pe toat speta
neamului. e aceea spune c un blestem merge pn la al 7- lea
neam, nu neaprat c este tata desIrnat sau betiv sau ticlos,
nu, 7 neamuri dup el vor Iace la Iel pentru c aceasta e
educatia din rdcina pomului pe care au prins-o. Nu poti s
altoiesti rchita cu mr sau rchita cu pr. Proverbul popular
rmne, nu va face plopul pere i rchita micunele.
n momentul n care o societate este condus de oameni
slabi intelecual si cele ce se ntmpl n societate sunt tot de
Iactur slab intelectual, tot un compromis se numeste. n clipa
n care eu am un institut superior si acolo s-a dat un examen,
chiar dac sunt 5, 6 sau 10 pile, dar acolo intr 50 buni, cei 50
buni, pot substitui 10-15 elemente mediocre. ar n momentul
n care eu am Icut compromisul si am pus la Iacultate 1000 de
locuri, doar de dragul de a Iace tinerii studiu...
260 357
S-a motivat c nu e bine s-i lsm s stea degeaba n
societate. Nu-i punem s stea degeaba, Iacem scoli de arte si
meserii, avem nevoie de buctari buni, avem nevoie de croitori
buni, avem nevoie de agricultori buni, avem nevoie de
sericicultori buni, de Iloricultori buni, de apicultori buni, de
grdinari buni, de legumicultori buni. Nu avem nevoie numai
de o societate intelectual artiIicial, avem nevoie de o
societate realist bazat pe ceva pentru c aceasta este
motivatia scumpirii preturilor, nu lipsa alimentelor, c astea se
produc acuma peste tot, dar sunt putini cei ce produc, produc
mult si de proast calitate si atunci dispare concurenta.
isprnd concurenta creste pretul.
Eu te pltesc pe tine si te ajut s nu mai produci legume
si produc eu singur sau bune sau rele, eu le vnd ct de scump
doresc. ar n momentul n care produc mai multi legumicultori
legume, eu m duc si le aleg pe cele ecologice, si bune si curate
si de calitate si ieItine. Vedeti? Acesta e tot un compromis. Si
nu am vrut s-1 sterg chiar dac nu tine n mod direct de
Iamilie, dar cultul se Iormeaz n cadrul Iamiliei.
n. Dreptatea yi iubirea lui Dumnezeu Gra(ia: Printe, o
chestiune care vizeaz pe Iiecare persoan n parte ca membru a
unei Iamilii ct si ca membru a unei comunitti. umnezeu este
iubire. Foarte multi oameni merg si la biseric, Iac si pcate, Iac
ru si celor din Iamilie si celor de la locul de munc si n
general, n societate, si ei spun c umnezeu este iubire. Sau
spun: ,S nu judeci c vei Ii judecat! Cu msura cu care judeci
cu aceea vei Ii judecat." Am gsit pe un site un citat din SIntul
saac Sirul: Nu huliti spunand c Dumne:eu este drept. ac
umnezeu este iubire si l simtim astIel n viata de zi cu zi, cum
va Ii la judecat? Va Ii cu dreptate att la judecata particular
ct si la judecata de obste? Printele Calistrat: n primul rnd,
legat de dreptatea yi iubirea lui Dumnezeu, noi trebuie s stim
un lucru pe care Mntuitorul isus Hristos l-a spus categoric: Eu
sunt
Adevrul, Calea i Jiata,
375
Atunci cnd mergi pe o cale
adevrat esti n adevr si spune asa psalmistul: oamne, tu esti
umnezeul cel ce mantuieti pe cei ce te mrturisesc in
adevr,
376
A spune cuvntul ,mrturisire" nu se reIer doar la
predic ci si la trire. Vin si cu un alt rspuns din SInta
Evanghelie si v spun asa, Mntuitorul isus Hristos spune la un
moment dat n SInta Scriptur: O iot sau o cirt din lege nu
va trece, pentru c cerul i pmantul va trece dar cuvintele
Mele nu vor trece
311
Si tot El spune ca dreptate: Dac cineva ar
crede c ar schimba mcar o liter, vrednic este de gheen.
Avem de-a Iace si cu dreptatea. Cuvntul unei maici n vrst
pe care eu am cunoscut-o cu ani n urm spunea asa: ,ac vrei
s-L percepi pe umnezeu n chiar propriile tale rugciuni,
trebuie s-L percepi de o seriozitate nIiortoare." Adic att de
mare este msura drepttii dumnezeiesti nct la SIntul Maslu
ni se spune asa: Toat dreptatea noastr inaintea Ta, Doamne,
e ca o carp lepdat. Att de categoric este umnezeu.
SIntul saac Sirul, supranumit si mpratul Cuvintelor
duhovnicesti, ne spune c este hul s spui c umnezeu este
dreptate. Este ntr-adevr o hul dar n ce sens? Cnd
deschidem Apocalipsa, vom vedea ce spune si despre judecata
particular si despre judecata universal. !lini-va cderi,
:drobi-va capetele multora!
379
O Iace din mil? Nu, din
dreptate. arsi, Psaltirea proorocului avid, spune c va turna
din paharul maniei Sale din acesta in
359
30
acela i vorbea cu toti pctoii pmantului, dar drojdiile
nu se vor deserta, adic mnia cea mare.
Ce spune despre mnia cea mare Apocalipsa? La
vremea venirii Fiului Omului, vor Ii attea semne pe pmnt
si n soare nct oamenii se vor cutremura si se vor ngrozi, se
vor duce la morminte si vor spune: Deschideti- v, mortilor,
ieiti voi afar s intrm noi c nu mai putem rbda.
381
Este
un act de mil? Nu, e de dreptate. arsi gsim spus n SInta
Scriptur: Eu nu fudec, ci toat
im
fudecata am dat-o Fiului si Fiul judec cum aude, adic ceea
ce noi am Icut st nscris pe chipul Ietei noastre, c asa
spune, va trimite pe ingerul Su s insemne:e pe cei alei*
3
.
in momentul n care i nsemneaz pe cei alesi, si maniIest
mila sau dreptatea? Un alt stih al psalmistului avid spune
asa: De fata maniei Lui muntii se vor topi ca ceara
3
*
4.
Vedeti
ce nseamn Iocul mniei dumnezeiesti? Pentru c o Iace cu
cldur, ca s ne mntuiasc, s ne curete. Nu spune aurul se
topeste n topitoare, n Ioc strluceste? Pdurile vor arde ca
Inul, c vine s fudece lumea cu indreptare,
385
adic dup
legea si constiinta care trebuie ca dreptar. Si care e? Adevrul.
Adevrul din
* 386
pmant a rsrit i dreptatea din cer a privit, tot
psalmistul avid. Si spune acolo, popoarele cu indreptare
i lumea cu dreptate, c vine, vine s fudece noroadele cu
indreptare i popoarele cu dreptate
3
*
1
, deci tot ce se
cheam lume. Dreptatea nu este despr(it de mil nici o
clip. Ca s ntelegeti lucrul acesta, v dau niste explicatii
scurte. n Prolog, ni se arat cum un clugr care se rugase
Ioarte mult ca s vad cum gndeste umnezeu. ntr-o zi s-a
trezit cu un clugr tnr, zvpiat, la chilia lui:
- Printe, am auzit c mergi n Alexandria.
- a' de unde stii?
- Am auzit de prin vecini.
- Mergi cu mine.
n momentul n care au plecat mpreun la drum,
clugrul tnr i-a spus:
- Te stiu habotnic, te stiu tcut, te stiu rugtor. Am 3
motive, s taci tot drumul indiIerent ce vei vedea.
ntr-o cas a Iurat un vas, ntr-o cas a sucit gtul unui
copil, ntr-o cas a omort un cine, ntr-un loc a demolat o cas
complet, ntr-un loc Icea metanii la crsm, ntr-un loc arunca
cu pietre n biseric. Clugrul btrn, minunat de toate aceste
lucruri, care la prima vedere par nenorociri, cnd s-a terminat
cltoria i-a spus:
- S nu te mai apropii de chilia mea niciodat, nu ai n
tine statut clugresc. Frtia ta ai apucturi demonice, acestea
nu sunt atitudini clugresti.
Si i-a spus:
- a, btrne? Ce te-ai rugat tu toat viata ta ct ai stat
n pustie? C vrei s vezi cum judec umnezeu, da?
Spune psalmistul avid c fudectile Lui nu sunt ca
fudectile oamenilor
3
**. Spune c gndirea lui umnezeu nu
este ca gndirea oamenilor. Asa spune: Deprtat-a de la noi
frdelegile noastre
3
*
9
. n primul rnd umnezeu vine s ne
curete. Le ndeprteaz si prin mnie si prin dreptate
388
CI. Psalm 18, 9-10.
389
Psalm 102, 12.
si prin mil, dar mpleteyte dreptatea cu mila. Unde este
nevoie, Iace mil cu dreptate, unde este nevoie, Iace dreptate cu
mil. ac vine o urgie de mari proportii, cum v explicati, de
la acel accident se salveaz un copil, o bunic, un tnr, un om
de rnd si altii mor? E taina lui umnezeu. Spune si n
Scriptur, Mntuitorul: Ce v uitati la cei peste care a czut
rugul, credeti c ei erau singurii pctoi din Ierusalim?
390
Nu,
Iie-v de nvttur ca s nu ptiti ca ei! Adic i-a atentionat -
iarsi dreptate! ar n momentul n care acesta a auzit discutia,
a spus:
390
Luca 13,.
360
- Te-ai rugat s vezi judectile lui umnezeu. Hai s ti
le art! Stii de ce am Iurat vasul? Era Iurat dintr-o biseric si
era sub blestem. Aruncndu-1 de la casa lor le-am ridicat
blestemul. Stiai lucrul acesta?
-Nu.
- S nu te mai bagi n judectile lui umnezeu cu
mintea! Stii de ce am ucis copilul? Era zmislit n noaptea de
nviere cnd preotii stau la slujb n biseric. Printii plng, se
ciesc, se duc la duhovnic, se spovedesc, i iart umnezeu si
Iac alti copii n credint. -a mntuit c dac acela crestea, i
omora nti pe ei si bga n iad si pe altii. Pricepi tu judectile
lui umnezeu, Printe?
- ar cinele de ce l-ai omort?
- Pentru c el avea s mnnce carne inIectat cu
turbare si omora tot satul. Si de ce s Iac pagub s cad urgia
pe el? El e un om evlavios. Asa si va lua el un cine.
Vedeti, niste lucruri care la prima vedere par banale dar
n judecata lui umnezeu au cu totul alt ntorstur. Asa e si
cu dreptatea. Cnd ai spus: S dea umnezeu s-si rup acela
gtul, poate si l-o Ii rupnd, dar nu i-1 rupe umnezeu c ai
vrut tu, i-1 rupe umnezeu c spune
SIntul oan amaschinul: Atat de mult iubete Dumne:eu
lumea incat ar fi putut s o piard in fiecare clip pentru
pcatele ei dar nu a vrut. A vrut s strpeasc pcatul dar nu
s ucid pe om, a vrut s curme Irdelegea dar nu s
strpeasc neamul omenesc. Si spune, poate cate le vrea dar
nu face toate cate le poate
391
c ar putea s ne piard ntr-o
clip dar ne iubeste vesnic. at si iubirea si dreptatea stau n
cumpn! eci nu se schimb. n momentul n care
l ntreab:
- ar n biseric de ce aruncai cu pietre?
- Cum s nu arunc, dac preotul din sat de acolo nu
mai vrea s Iac slujb c e biserica stricat si dracii jucau pe
SInta Mas? -am alungat.
- Si cum trebuie Icut aceast treab?
- Simplu, n crsm, primarul tocmai luase 2-3 pahare
si a spus: Eu m voi duce la episcopie s rnduiasc s Iie
preot n aceast biseric, s se Iac slujbe dup rnduial si am
Icut si eu 3 metanii s nu-i ia umnezeu gndul cel bun c e
pcat de altarul omnului s Iie pngrit si batjocorit. Vezi,
Printe, judectile lui umnezeu?
Si l ntreab:
- ar casei aceleia de ce i-ai dat Ioc s o demolezi? Ce
ai cu ea?
260 363
- Cei care plngeau sraci pe lng cas nu stiu c stau
pe o comoar dar curt pmntul s Iac temelie si gsesc
averea, e de la strbunii lor care nu au spus nimnui cnd au
murit. Aceia stau n iad, unde e comoara e si inima dar acuma,
acestia stiind din scrisoare de unde e, ncep s-i pomeneasc si
le Iac parastase, pomeniri, liturghie si tot si i scoate si pe ei, si
triesc si ei bine. Roag-te lui umnezeu, Printe, s nu mai
ntrebi niciodat.
- Pi, aici ce ai avut cu toat casa, s-ti bati joc de
ea?
- ac e Icut din bani necurati!? Ct lume nu l-a
blestemat pe el tinndu-i la munc Ir s-i plteasc. Stii c
naintea tronului lui Dumnezeu cel mai mare pcat e
neplata slugii? Acuma el nu mai este n putere, si va Iace o
cas mai simpl, o va repara pe aceasta cum va putea, dar l-am
scpat de blestem pentru c de acuma trudeste, asud el pentru
banii aceia, nu-i asud pe altii.
Vedeti? Aici e povestea drepttii. e ce v-am povestit
aceste lucruri? Nu se potriveste una cu cealalt. Odat, un tnr
cavaler, Iecior de mprat, n vremea SIntului larion cel Mare,
zicea: ,Ce pcate am Icut eu, doar nu am Icut moarte de om?"
Si ntr-o zi a rnduit umnezeu s ajung la o Intn s bea
ap si cnd s bea ap, unul s-a bgat naintea lui cu gleata, a
luat ap si a plecat. Acela mnios: ,Cum poate acesta s se bage
n Iata unui Iecior de boier? Las c i art eu lui!" Si i-a tiat
capul cu sabia. mediat si-a adus aminte de vorba pe care o
spunea: ,Ce pcate am Icut eu, doar nu am Icut moarte de
om?" Si atunci a nceput s plng: ,oamne, mi-am pierdut
mintea, mi-am pierdut suIletul." Si se aude glasul ngerului:
,Nu, acuma esti n rnd cu cei pctosi, pn acum te credeai
sInt" si era mai mare cderea din mndrie dect cea din
pocint. e pocit te poti poci si ridica dar din mndrie nu te
mai scoate nimeni. Vedeti dreptatea cu mila!? pierde pe acela
ca s-1 mntuiasc pe cellalt. ar pe acela de ce l-a pierdut?
Clugrul a ntrebat de ce este vinovat acesta? E vinovat, c si
el n tineretea lui a vzut pe cineva c murea si nu i-a ntns o
mn de ajutor si si-au splat reciproc pcatul, pentru c el
murind prin sabie a murit ca un mucenic. Si-a nsusit o moarte
nedreapt si prin aceasta i s-a iertat pcatul. umnezeu are
socoteli pe care nu le gndim noi oamenii.
Spune Apostolul Pavel: reptatea nvtturii lui
umnezeu pentru noi cei muritori merge pan la desprtirea
sufletului de duh,"
92
asa intr prin om. V dati seama? uhul
este una, suIletul este alta. Aceast nvttur si dreptate merge
pn la desprtirea dintre duh si suIlet. Adic tu poti s Iii mort
de viu sau viu de viu. Sau tu poti s Iii mort trupeste nainte de
a Ii mort suIleteste. umnezeu rnduieste acestea. Si atunci
dreptatea de unde este? Simplu. Este ntrebarea pe care o pun
toti oamenii: ac este umnezeu si e dreptate pe pmnt, de
ce sunt attea nenorociri, de ce sunt attea probleme, de ce sunt
attea necazuri, de ce sunt attea urgii? Pentru c umnezeu nu
este primarul pmntului, Dumnezeu este mpratul cerului.
Nu st umnezeu s Iac judecti. Spune n Psaltire asa:
Domnul se cunoate fudecti fcand,
393
nu tribunal, nu cod
penal, El cntreste.
260 365
Aceasta este marea dram, umnezeu ne-a lsat balanta
constiintei si noi punem Iapte de o parte si de alta. Noi cnd
ajungem la umnezeu ajungem gata cntriti. ar dreptatea
puterii dumnezeiesti este aceasta: Unul Iace o singur Iapt
bun si se mntuieste, c asa vrea umnezeu s preamreasc
mila Lui, iar unul Iace toate Iaptele cele bune si poate s nu se
mntuiasc, c asa vrea dreptatea Lui. Unde ntlnim lucrul
acesta? Ceea ce spune n Evanghelie: Cum te voi gsi aa te voi
lua.
394
Ce spun SIintii Printi? mportant este s Iim permanent
gsiti ntr-o stare de ridicare. mportant este, spun SIintii
Printi, s Iim gsiti ntr-o stare de pocint, nu conteaz ct de
lung, nu conteaz ct de mult, pentru c nu stim clipa si
ceasul, privegheati si v rugati, dar important este s fii cu
mintea la Dumnezeu. Aceasta este si delicatetea rugciunii.
Un om st un ceas la rugciune si are impresia c a
mplinit toat pravila. Unul st acolo n groap si si plnge
pcatele lui, si vede de treaba lui si e mai sus dect cel care se
pravilizeaz. e ce? Pentru c cea mai scurt cale ctre
umnezeu este a nu cere socoteal, a nu judeca. Ai dreptul s
judeci, dar ce s judeci? Legile lui umnezeu, nu pcatele
oamenilor. Cnd a spus vamesul: Doamne, milostiv fii mie,
pctosul?
95
V dati seama c si cunostea tot arsenalul
pcatelor! ar cnd a spus Iariseul: Multumescu-]i c nu sunt
ca ceilalti,
396
deodat a cobort stacheta. Stai c esti chipul si
asemnarea Mea. Nu esti chipul si asemnarea vamesului. e
cnd ai luat vamesul de reper si te dai mai mare dect el? Tu
vin si te aseamn Mie. Spune n catisma 1: Si a zis
umnezeu celui viclean si pctos: Iei ae:mantul Meu de
lege in bu:ele tale i
397
cre:i c am s fiu asemnenea tie talhar i desfranat? Nu, am s
te mustru naintea Ietei tale, am s-ti art toate pcatele tale si
nu va fi cel ce te i:bvete
398
, adic mi voi lua mila de la tine.
Cine vine acolo? reptatea. e ce spune c dreptatea
Domnului rmane in veacul veacului
399
' Ea niciodat nu cade.
Spune acolo c dragostea iart toate si le Iace pe toate
si ea nu cade niciodat, dar dragostea are o singur msur.
Aceasta nu nteleg multi. Ei spun dragostea, dragostea, da, dar
ce Iel de dragoste? Noi toti avem dragoste, biologic, Iat de
copiii nostri, i tolerm, noi toti avem dragoste Iat de prieteni,
avem dragoste Iat de vecini, avem dragoste Iat de cunoscuti,
avem dragoste si compasiune Iat de sraci, c nici nu-i stim,
dar nu avem dragoste Iat de noi. n ce sens nu o putem
maniIesta? n momentul n care ne exprimm dragostea, ntr-
una din Evanghelii spune Mntuitorul isus Hristos: Joi pgani
fiind, titi s faceti daruri bune fiilor votri, dar cu atat mai
mult Dumne:eu Tatl vostru cel din ceruri,
400
ce credeti c va
da celor ce cer de la nsul? Si le d rspunsul ntr-o alt
Evanghelie: Ce vreti s v fac Dumne:eu vou, faceti voi
semenilor, oamenilor.
401
e aceea a spus Mntuitorul: Mil
voiesc i nu fertf.
402

Nu-mi Ia tu 1000 de metanii, ci d bun :iua. Nu-mi Ia
100 de nchinciuni c nu m nclzeste cu nimic, spune o
vorb bun. Nu veni si umple masa de parastas, ntinde un blid
cald celui srac, c acela are nevoie, nu truIia si mndria. Si
atunci vine si dezancoreaz deIinitiv Iilantropia biologic, ceea
ce numim noi: Hai s Iacem poman. Acela este un act de
miscare obisnuit suIleteasc n care noi Iacem poman,
mprtim colaci, colcei, mncruri, sarmale, tot ce vrem, dar
cu aceasta nu L-am convins pe umnezeu. e ce nu L-am
convins?
n Viata SIntului Simion on cel Nebun pentru Hristos,
oan Simion de la Sterea Almatiei e o discutie cu o
00
Matei 7, 11.
01
Luca 6,31.
02
Matei 12,7.
crestin pctoas ndreptat pe calea bun de ctre SIntul. Ea
era desIrnat si n momentul cnd el a btut metanii si s-a
366
367
rugat pentru ea, a izbvit-o, ei i-a venit constiinta la loc, i-a
venit mustrarea de cuget. Si ntreab ea: ,ar umnezeu cum
rsplteste pe oameni?" Si a spus SIntul: ,umnezeu nu
rsplteste pe oameni n nici un Iel." umnezeu nu le cere
oamenilor nici s Iie sIinti, umnezeu nu le cere oamenilor
nici s Iie drepti, umnezeu nu le cere oamenilor nici s se
nevoiasc. umnezeu stie ce are de Icut si Iar rugciunea
lor. umnezeu stie ce are de mplinit si Ir s cear ei, c
spune n Scriptur: Cand cereti ceva s aveti credint c veti
primi, c dac voi credeti, aa va fi vou
402.
ac tu Iaci
rugciunea: oamne, dac ai s poti, dac ai s vrei sau dac te
las inima, stii, ajut-m si pe mine n aceast problem. Nu!
Cu trie crezi, cu trie primesti, c spune Mntuitorul isus
Hristos: Numai un sambure de mutar de ar fi credinta
voastr, muntii s-ar muta
404

Att de mare este puterea rugciunii, dar noi nu am
simtit lucrul acesta si atunci alergm la mila lui umnezeu, dar
alergm cum spune Tihon de Zadonsc, ce are un cuvnt
extraordinar de Irumos: Ce-mi este mie a asculta de diavolul
sau de umnezeu? Vine diavolul si spune: Pctuieste, Iiule,
pctuieste c este vremea pcatului. Pcatul e mic si mila lui
umnezeu e mare. Si alunecnd omul din pcat n pcat si din
patim n patim, vine vremea pocintei. Si acuma, zice,
diavolul d Ioaia de cort la o parte, adic acoperirea pcatului
si spune: Cum s spovedesti asemenea grozvii, cum s mai
primesti ndreptare pentru asemenea urgie? Te-ai gndit c
pcatul tu ct muntele este si mila lui umnezeu aproape nu
mai exist pentru tine? Si aduce dezndejdea si distrugerea
suIletului. ar este lucrarea diavolului, Tihon de Zadonsc a
spus: iavolul este ca o rndunic, st lng tine cnd l chemi
si e cald si bine si i Iaci patima si te prseste imediat ce
ncepe chinul pocintei, c nu suport osteneala.
Si atunci, prin ce ne deosebim noi de diavol? Pentru c
unii spun: Cu ce am gresit lui umnezeu? Si atunci vine iarsi
SIntul Tihon de Zadonsc si spune: Toate pcatele pe care le
face omul yi au rdcin n diavolul si sunt atei, nu au nimic
comun cu umnezeu, dar umnezeu asteapt ndelung s vad
ct poate omul sluji unui dusman al lui umnezeu. Si ce Iace?
las pe om s vad pn unde merge dup capul lui. Unii vin
si spun: Am gresit, oamne, din neputint. Nu e din neputint,
ci din poIt. Am gresit, oamne, c sunt si eu om. Si sIintii au
Iost oameni. Acuma vine diavolul si spune: Ce, omule, ai
postit? AIl c eu, nger Iiind, nu am mncat niciodat. Ce,
omule, ai privegheat si ai plecat genunchii? AIl c eu te
veghez tot timpul. Ce, omule, ai nltat rugi la umnezeu? Nu
simt primite. Ce e asta? Si lenea nepsrii mele peste mintea ta
a bntuit iar rugciunile tale s-au Icut ca Iumul. Fumul urc o
vreme n sus, dar dac cerul este senin, se pleac si o ia pe
aiurea. Asa e si rugciunea omului care nu are mintea curat,
pentru c noi nltm rugciuni, dar nu stim cte ajung sus.
260 369
Toat lumea spune: Vai, salvarea omului este
rugciunea, nu. Rugciunea, dac nu este nso(it de fapt
bun, dac nu este nso(it de smerenie, de cunoayterea de
sine, nu aunge nicieri. Nu este de ajuns, am avut o
problem, gata, lsm micii si grtarul si masina strin si vila,
am deschis Ceaslovul, am citit dou acatiste, umnezeu deja
sare, pune tot cerul pe noi, vezi c se roag doamna cutare sau
domnul cutare. Nici vorb! Trimite direct dreptatea Lui si
ntreab: Stii s te rogi si nu ai Icut-o? Si ti va cere si mai
mult socoteal: Cum atunci ai putut s te rogi si pn acum nu
M-ai cunoscut? O vorb din popor spune asa: oamne, s nu
pui n spinarea omului ncercri ct ar putea duce!
Noi nu ne dm seama ct poate suIeri un om. umnezeu
poate ngdui ca un om s suIere ct toat lumea la un loc. Si
unde avem lucrul acesta? Ne-a artat prin isus Hristos, c El a
putut lua pcatele ntregii lumi. ar cum? n umnezeu. eci
mila lui Dumnezeu a fost mpletit cu dreptate pentru
mntuirea neamului omenesc, pentru c dintr-o iubire
netrmurit si-a dat pe Fiul Su lumii ca s o mntuiasc, dar
dintr-o dreptate mult mai acut si mult mai puternic va cere
socoteal de btaia de oc a ertfei. Si aici saac Sirul, care
este om pmntesc ca si noi si sInt cu trup, primeste urmtorul
rspuns spus tot de sIinti. Mitropolitul Antonie plmdeal avea
o vorb extraordinar de Irumoas, o Iolosea Ioarte des n
conIerinte, spunea asa: ,Generosi sunt sIintii, dar s nu uitm c
raiul apartine lui umnezeu, ei doar l-au mostenit." eci un
sInt nu poate Ii mai milostiv ca umnezeu! Au Iost sIinti care
s-au rugat pentru diavol si umnezeu le-a spus: Pentru evlavia
voastr am mntuit un demon, dar s nu o mai Iaceti niciodat,
e contra legii! Pentru evlavia voastr, ca s vedeti o chestiune
de dreptate.
SIntul Gheorghe avea un ucenic care avea evlavie la el,
un clugr ntr-o mnstire, dar nepstorului nu-i psa nimic
de clugrie si a venit vremea svrsirii din viat. ac el s-a
rugat la SIntul Gheorghe toat viata, SIntul Gheorghe a venit
n ajutor. Cnd a ajuns la cerul de Ioc, la puriIicare dintre lumea
vzut si nevzut, ngerul a ntrebat:
- ar acesta cine este?
- Ucenicul meu.
- a, dar stii c nu va putea trece mai sus.
- ac voi i dati voie, l duc eu mai sus.
A ajuns la usa a doua, la alt cer unde sunt heruvimii
si seraIimii.
- ar el cine este? Ce caut ceva necurat n mprtia
lui umnezeu?
Si a spus SIntul Gheorghe:
- Este un ucenic de-al meu pentru care eu mijlocesc
la Stpnul.
- a, dar mai sus nu va trece.
Cnd a ajuns la ultima us, la tronul Treimii, Iar s
mai ciocneasc n us, umnezeu i-a spus:
- Gheorghe intr! Tu aIar!
A nceput SIntul Gheorghe s invoce puterea pe care
o avea ca sInt si cu mila pe care o putea drui tronului
dumnezeirii, respectul Iat de slava SIintei Treimi si s spun:
- oamne, pentru rugciunile Maicii Tale,
miluieste-1!
- Nu pot!
- Pentru rugciunile tuturor sIintilor, miluieste-1!
- Nu pot!
- oamne, atunci tine cont mcar de dragostea mea
pentru Tine!
- Nu pot!
- oamne, atunci, mcar pentru sngele vrsat cu
dragoste pentru Tine!
- Gheorghe, pot un singur lucru. u-1 pe pmnt s se
pociasc! Ajunge ct ai mijlocit pentru el, dac vrei s nu-1
pierd.
260 371
L-a luat SIntul Gheorghe de mn, a dus suIletul pe pat
n chilie, l-a pus n trup si l-a mustrat spunndu-i: ,E doar un
avertisment. Ai grij s nu-ti Iie si mai ru!" e ce? Ca s
ntelegem c ntre dreptate yi mil exist o barier - legea, si
nu este o lege, c spune n Scriptur, chiar si n Filocalii, omul
drept si temtor de umnezeu nu are nevoie de lege, este mai
presus de lege. ar omul care a clcat legea ntr n
frdelege
405
Si spune acolo clar uhul SInt: Cu cei ce
lucrea: frdelegea nu M voi insoti cu aleii lor
406
Si atunci
am separat mila lui umnezeu de Irdelegile noastre, de
dreptatea lui Dumnezeu care nseamn virtute. eci n
momentul n care vorbim de dreptatea lui umnezeu, vorbim
numai de virtute si aici se justiIic cu un citat din SInta
Scriptur care spune asa: Jai de cel ce va cdea in fudecata lui
Dumne:eu Celui v/m!
5
Este Ioarte greu cuvntul. eci pn acolo
merge dreptatea Lui. n clipa n care trebuie s te judece
umnezeu, nu mai este judecata, acolo este direct pedeapsa
ac intervine mila Lui este mult mai usor. AIirmatia c ar sta
mai mult pe tronul milei dect pe tronul drepttii, nu putem
enunta noi cu total precizie. Noi stim un singur lucru, S-a suit
in lumina cea pururea fiitoare unde nu incape umbr de
schimbare
40
* si dac nimic necurat nu va intra n mpr(ia
lui Dumnezeu
409
, s nu crede(i c mila lui Dumnezeu va
amesteca cetele sfin(ilor cu cetele ticloyilor, n veci si n
pururi!
Asa cum avem Irumusetile raiului, tot asa avem si
muncile iadului, iar n momentul n care Iaptele noastre
cntresc cu prisosint spre bine, vom Ii rspltiti cu bine. C
asa si spune unul dintre sIinti, Cozma de la apa Sangarului,
sIintii nu se pot plictisi pentru c vd pururi slava lui umnezeu
si laud mila lui cea mare c le-a trecut cu vederea pcatele lor
de dinainte de pocint. ar cei ce stau n iad, pururi doresc pe
umnezeul lor de care s-au deprtat n viat cu bun stiint dar

58
CI. Matei 21, .
nu-L mai pot vedea niciodat pentru c numai simt nici
mcar dreptatea darmite mila? eci n iad dreptatea lui
umnezeu nu mai este, acolo este locul Ir umnezeu, de
aceea se cheam scrsnire de dinti pentru c ai vzut ce ai
pierdut, de aceea se cheam vierme neadormit, c te roade
constiinta ct de usor era s intri n rai si nu ai Iacut-o si de
aceea spune c este tartar sau gheena sau ntuneric pentru c
umnezeu este lumin. Vedeti? in dreptate st iadul plin si
din mil st raiul gol. Eu le mai spun cteodat bbutelor:
Grbiti-v c sunt locuri libere la rai! e ce pierdeti ocazia?
373
367
o. Rela(iile din familie n starea de bine Gra(ia: Cum decurg
relatiile de Iamilie atunci cnd sunt doi printi si ctiva copii, n
starea de bine, cnd nu sunt greutti, nu sunt suprri, nu sunt
necazuri, nu sunt lipsuri? Printele Calistrat: ndiIerent dac
Iamilia este numeroas sau mai putin numeroas, trebuie s
ntelegem c starea de bine poate inIluenta pozitiv Iamilia sau
starea de bine poate inIluenta negativ Iamilia. n general, n
viata social, acolo unde este vorba de bine, nu prea este
numeroas Iamilia, pentru c oamenii care au o viat lejer, o
viat ordonat, o viat de tipar mai monden, ei caut s nu-si
complice problemele vietii si chiar dac vreti s tineti cont, n
anii 1970-1980, era la mod un singur copil. Nu era la mod s
ai 2 sau 3 copii. e ce lucrul acesta? Se imprima ideea acelui
greu impus de sistemul comunist si Ioarte multi ncercaser s
evite aceast asa-zis povar.
Era si constructia socialismului, industrie intensiv,
agricultur intensiv si atunci oamenii deveniser mai
ngrijorati si primul lucru pe care l-au Icut, au mers pe orice
metod si mai suprtoare Iat de umnezeu dar si suprtoare
Iat de Iamilia lor prin Iaptul c au evitat a avea copii si atunci
s-au Iormat Iamilii bune sau Iamilii cu o stare material bun
dar cu un singur copil. Esecurile s-au cunoscut mai trziu. n ce
sens? n momentul n care Iamilia crestin are bunstare si este
un singur copil, copilul creste cu o dorint de mai mult. n
aceast situatie, ce am ntlnit n societatea de zi cu zi? Unde a
Iost un singur copil, Iie c s-a cstorit si s-a dus spre sotie sau
din partea sotiei spre sot, dar a iesit moda migrrii deIinitive n
trile occidentale: America, Australia, Germania, Austria
s.a.m.d. eci u dorit s prseasc tara, chiar am avut o Iamilie
Ioarte Irumoas, Ioarte bine ordonat, care pur si simplu au
plecat n America, spunnd c nu sunt satisIcuti de modul de
viat de aici, chiar dac au bani la discretie.
n schimb, am ntlnit si un alt lucru putin ciudat. Cu
toate c au avut bani mai multi, nu au Iost Iericiti si au nceput
s o ntoarc invers: Printe, am plecat n strintate dar s stiti
c nu ne simtim bine. Avem bani, dar ne lipseste acas. Stiti, n
Romnia am trit, n Romnia am nvtat, n Romnia am
crescut, n Romnia am mncat, nu m simt mplinit aici. Avem
tot ce ne trebuie, nu ne lipseste absolut nimic, tot ne-am realizat,
dar nu suntem multumiti suIleteste. EIectiv ne este dor de locul
acela de la tar unde mergeam si stteam n livad pe o ptur -
este expresia unei Iemei care este doctor n New York. Si a
spus: Gnditi-v c eu mnuiesc ntre 5000-6000$ pe lun.
Unde este Iamilia bun si exist bunstare, si acolo
lucrurile se schimb, copiii ajung s Iie o povar propriilor
printi pentru c cerintele cresc. Pe lng aceasta, disputa ntre
ei creste deoarece Iiecare dintre ei doreste s Iie ajutat ct mai
mult si n general printii nu mai Iac Iat si se Iac mici
discordii. n momentul n care intervine credinta n umnezeu,
spovedania, mprtsania, Iratii ar putea Ii uniti. ar s stiti c
dup evenimentul din 1989, acea unitate de care vorbeam pe
vremea comunistilor, cnd oamenii suIocati de greutti sau
anumite griji, se iubeau ntre ei sau erau apropiati, acum a
disprut total.
Tin minte, 3 Irati de mam crora le-au murit printii. Ei
erau n oras, mai aveau vreo 3 persoane la tar. Erau vreo 7-8
copii, toti aveau ce le trebuie. nloc s Iac din casa printeasc
un muzeu, s spunem, n sensul s nu vinzi niciodat casa
printeasc, ce au Icut? nti au tiat livada c i ncurca, au
mprtit terenul. Apoi au tiat via c avea spalieri si nu stiau
cum s-i mpart. La nceput luaser toti cte un rnd jumtate
de vie si li s-a prut c nu e corect mprtirea. Casa nu au
mprtit-o, nu au vndut-o, ci au demolat-o, si au Icut curat, au
lsat un loc gol ca un maidan de Iotbal si la urm unul dintre ei
spune, expresia celui mai inteligent dintre toti: ,Ce minte am
avut, dar dac veneam toti si ne ntlneam o dat pe an la
pomenirea mamei si a tatei si stteam n casa unde am crescut?
Acuma e mai bine c e teren gol? ar nu trebuie s ne aducem
aminte de asta, vindem si pmntul sta, mprtim banii si
sntate. Fiecare cu casa lui." Aceasta este prosperitatea ntr-o
37
367
Iamilie. ispare sentimentul acela printesc, elementul acela
autohton, sentimentul acela de cuib, vatra unde ai crescut.
ac v uitati la multi dintre scriitori sau la multi dintre
oamenii mari, si amintesc de mama, de tata, de cas.
260 375
n momentul n care bunstarea intr si domin mintea, omul
uit. Totul se raporteaz numai la euro, la dolari, la bani.
n momentul n care dispare Irica lui umnezeu,
dispare si orice urm, exact cum spune si psalmistul avid: Si
s-a ters numele lor dei i-au scris numele lor pe pmant i pe
moiile lor i pe casele lor i pe averile lor , s-au sters numele
lor ca praIul n Iata vntului. eci totul s-a mprstiat, nu mai
rmne nimic, poate duce pn la distrugere. Este Ioarte greu si
rareori ntlnesti Iamilie crestin care s aib aceast
mentalitate, din bunstare s pstreze ceva sau s mosteneasc
ceva. n general este aceast dihonie dup revolutie, tot ce se
poate s se vnd. Nu mai este acel simtmnt romnesc,
pstrez pomul acesta la poart pus de printii mei sau gardul
acesta e Icut de printii mei sau mrul acesta e pus de printii
mei sau cuiul acesta e btut de printii mei, nu. E aceast
dorint de demolare, de renovare, totul s Iie nou. in ce e
vechi si arhaic nimic nu mai conteaz, aceasta e moda veacului
pe care l trim.
ar dac Iamilia este srac si acolo este un risc, c
sraci Iiind, se duc n lumea lor, n lumea larg si rmne acas
unul singur, cel mai necjit, el i ngrijeste pe printi, i
ngroap cum poate, i ajut cum poate, i descurc cum poate,
dar n momentul n care nu mai sunt printii, ceilalti Irati si
aduc aminte c au rude, c au Irati, c au surori, c au nepoti, c
au avut printi, vin la mostenire. mediat apare cartea Iunciar
si titlul de proprietate si acela trebuie dezbtut, dac se poate,
pn la ultimul centimetru.
Am avut ocazia s asist la o situatie nepotrivit: O
mam s-a judecat cu Iiica ei pentru un cuier, au Iost ucenicii
mei, cum se spune, de pomelnic. Am ntrebat-o pe Iiic:
- ar Iace obiectul judectii, s dai 300 de lei la
avocat?
- Nu, dar am vrut s-i demonstrez mamei c e de la
tata. Nu am vrut s-1 dau.
- Mai bine ti cumprai unul nou.
-Nu.
Au ajuns si n recurs numai s vad cine cstig cuierul.
Cuierul era pus n instant n valoare de 325 de lei si pltise
avocatul 300 de lei. Am ntrebat:
- ar, oare, mai credeti n umnezeu?
- Printe, cred n umnezeu, dar nu vreau s m las
btut. Vreau s-i demonstrez c mi se cuvine cuierul. e ce s
ia sora mea tot? Acela e cuierul meu de la tata.
eci orgoliile sunt exagerate. n Iamilia numeroas, stiti
cnd este Irumos si bine? Atunci cnd oamenii cred n
umnezeu. Am avut ocazia aici n asi s cunosc o maic
btrn, dat cu decretul aIar din mnstire, Evghenia
Barblat, vietuitoare n Mnstirea Rsca n vremea cnd
Mitropolitul Antonie al Ardealului era staret, si mi-a spus asa:
Eu am muncit toat viata si mi-am pstrat clugria asa cum
am putut: 7 laude, pravil, miezonoptic, 3 schimburi la
servici, am lucrat n Iilatur, testorie. Garsoniera aceasta o las
nepoatei mele. ac nu va avea grij de mine si nu va avea
credint, nu va avea parte de ea. Si Iata la un timp s-a
mbolnvit de cancer - nu a Iost pe msura lucrrii. Acolo s-au
adunat rugciunile. Rugciunile au respins pur si simplu omul
care stpnea. Gra(ia: Se mutase deja acolo?
Printele Calistrat: Se mutase c murise maica. Eu pe maica o
cunosteam din anul 199, am spovedit-o ct a trit. Ea a murit
la vreo 87-88 de ani.
260 377
Gra(ia: Am o ntrebare cu privire la o relatare mai de demult a
sIintiei voastre tot cu privire la mostenire si la nentelegerea
dintre Irati? Ati spus c aveati la spovedit o ucenic crestin
care beneIiciase de un act de vnzare- cumprare din partea
printilor, s-a judecat cu Iratii ei ctiva ani de zile, procesul a
Iost strmutat si pn la urm sIintia voastr i-ati spus s
citeasc 3 Psaltiri n 0 de zile, iar ea a citit 3 Psaltiri pe zi
17
si
a cstigat procesul. Nu toti sunt copiii sunt egali n Iata
printilor? Aceast Iiic, care a ajuns la proces mpotriva
Iratilor ei considera c totul i se cuvine ei?
Printele Calistrat: Au renuntat Iratii ca ea s-i ngrijeasc pe
printi. Persoana a Iost cea mai mic, a stat cu printii, nu si-a
Icut cas, a reparat casa btrneasc, i-a ntretinut pe printi si
i-a ngropat, le-a dat ei acte cu stirea celorlalti Irati, care la
vremea respectiv lucrau n oras toti si nu voia nimeni s vin
la tar si si-au dat acceptul verbal. up revolutie, cnd a
aprut aceast mostenire, pentru c ea nu a mostenit de la
printi toat averea, ea a mostenit lOOOm
2
sau 500m
2
si casa,
nu stiu cum era n vremea lui Ceausescu, restul grdinilor le-au
mprtit Iratii, dar ei voiau s mpart si casa. Atunci, ea a
spus: Eu am bgat bani n cas, nu aveti cum s pretindeti, este
scrisul printilor mei. Nu a procedat n mod abuziv, pe ascuns.
Sunt si cazuri cnd unii dintre copii si traduc printii, ca s
spun asa, smulge unul actul, am si acuma cteva exemplare.
Gra(ia: Se ntelegea c prin multa rugciune a ei, umnezeu a
Icut o nedreptate.
Printele Calistrat: Nu, a Iost un abuz. Fratii voiau s ia casa
s o vnd pentru c avea valoare pozitia casei, nu c i
interesa o nedreptate de mostenire. Sunt abuzuri Ioarte dese de
genul acesta.
O alt ntmplare de acest gen, tot cu o doamn
credincioas, Iost sor de mnstire la Mnstirea Bujoreni,
nainte de decret, cnd ea era de maici. Pe atunci, acest
Bujoreni era schitul Mnstirii Adam, n subordinea Galatilor,
nu era de sine stttoare. Aceast sor, venind decretul si Iiind
dat aIar, tot asa, a muncit, si-a luat un apartament. ar cnd
tria, la vremea respectiv, pentru c Irecventa biserica tot
timpul si a trit mai mult n mnstire si Iacea mncare la noi,
la Mnstirea Brnova, ea spunea: Printe, eu am vorbit cu
Iratii mei, cnd voi muri se vinde apartamentul, jumtate din
bani sunt ai mnstirii, pentru c eu am Iost la mnstire si
jumtate din bani s i ia Iratii mei.
Cum a Iost prin 1996 sau 1997, nu valora Ioarte mult,
pn n 50 de milioane, binenteles, cu cheltuielile de
nmormntare, cu tot ce s-au strduit ei acolo s Iac si s pun
mortul n rnduial, pentru c noi nu am lsat s Iie ngropat
n cimitirul public, am ngropat-o n cimitirul din spatele
Mnstirii Brnova. Ea spusese c si dorea s moar lng o
mnstire, nu s stea n oras unde se ar si se parceleaz la
Iiecare 10-20 de ani, alti morti deasupra. A trecut vremea, s-a
Icut de 0 de zile si ntr-o noapte s-a artat Iratelui ei Stelian
si i-a spus: Voi nu ati mai dus jumtate din bani la mnstire
cum am vorbit. Fratii au tratat lucrurile la diverse.
Nu a trecut o lun de zile si una dintre nepoatele ei s-a
mbolnvit crunt de cancer. A mai trecut o sptmn, s- a
mbolnvit un Irate. A mai trecut o sptmn, s-a mbolnvit
si cellalt Irate si au avut o pagub imens n Iamilie. Ei
intrnd n panic, s-au adresat n stnga, n dreapta s vad ce
se ntmpl si s-a artat noaptea n somn si a spus asa: ac nu
duceti jumtate din bani de pe apartament la mnstire, toti veti
avea probleme urte. Pe data de 1 aprilie 2002, au venit la
Mnstirea Brnova si au adus 17,5 milioane de lei ctitorie din
apartamentul surorii lor, care Iusese sor de mnstire si care le
spusese ca acei bani s nu Iie cheltuiti oricum, s Iie ctitorie la
o mnstire, c dac nu, nu e bine. Era Ioarte evlavioas si
Ioarte ncreztoare n umnezeu. in acei bani am luat
balastru pentru temelia bisericii de la Vlahut. Nu am cheltuit 1
leu la ntmplare. Le-a dat chitant de la mnstire.
Aceasta nseamn multitudinea Iratilor, uneori
nseamn bucurie si armonie si Irumusete, este si o stare de
378
legend, de euIorie. E si o stare duhovniceasc cnd se
ntlnesc mai multi Irati. ar dac nu au Irica lui umnezeu si
nu au respect Iat de printi, nu e bine. Vedeti porunca aceea
din lege, din decalog, nu spune, cinsteste pe printii ti ct esti
viu, nu, spune asa: Cinstete pe printii ti dac vrei s-ti fie
tie bine i s ai multi ani pe pmant
412
eci dac si dup
moarte, nu ai cinstit printii, acelasi lucru ptimesti, ca si
atunci cnd au Iost vii. e ce v spun lucrul acesta? Foarte
mult lume se plnge c are greutti. Foarte mult lume se
plnge c are necazuri, c au pierderi, c au pagube, c nu au
liniste, c nu au pace, c nu-si gsesc multumirea suIleteasc si
i-am ntrebat: ar mortii vi-i pomeniti? Ati Icut vreodat o
coliv? Ati pus vreodat o lumnare ntr-un mormnt s ard?
Ati pus un colac sau o can de vin? Ati pus o Ielie de pine sau
ceva pe mormntul respectiv? V-a rmas o avere n urm,
oamenii aceia au murit n conditii mai grele, mai usoare, mai
cu necazuri, poate au blestemat, c spune acolo: Ori din
lenevire i din nepsare vreo legtur nede:legat ati luat
4U

Printii sunt un capitol Ioarte sensibil la mnia lui
umnezeu, pentru c n momentul n care nu ti-ai cinstit
printii, e ca si cum nu ai cinstit preotul din biseric, c asa
spune: Blestemul maicii zdruncin din temelie. ar attia
oameni care si duc printii n azil!? Bunstarea din Iamilie:
Miros pturile, nu putem s-1 tinem n cas. Este la azil, pltim
tot ce trebuie, l vizitm o dat pe lun. eci aceasta este
rsplata cresterii copiilor n educatie moral dar Ir
umnezeu. Pentru c avem o educatie social, o educatie
moral si una spiritual. ac cea moral nu devine spiritual-
moral, totul este zero. Si atunci sigur c toate greuttile
acestea se abat peste copii care ncep pur si simplu s se certe,
ncep s se bat, ncep s mpart, nimic nu le ajunge, nimic nu
le convine pn ce ajung s se urasc ntre ei. Am avut chiar
odat ocazia s-mi spun cineva:
- Printe, s-a dus n mormnt cu suprarea c nu a
putut lua 2 ari de pmnt de la mama lui. Oare e sntos asa?
Cinsteste pe tatl tu si pe mama ta.
- Cti bani ati dat la avocati, v luati 10 ari lng
pmntul mamei.
- Nu, dar nu era de la mama.
eci, orgolii.
p. Rela(iile n familia unde exist nempliniri
Gra(ia: Cum sunt inIluentate relatiile din Iamilie de
nemplinirile existente?
260 380
- Nu, mie mi place s Iiu ca dracu.
Printele Calistrat: n primul rnd, trebuie s tinem cont de
un lucru, n momentul n care ai o Iamilie cu multiple
nempliniri, ai si copii cu multiple complexe. e exemplu ati
vzut, ntotdeauna, copiii simpli sunt victimele persoanelor
care au putin istetime, cu toate c n ei ar Ii calitti superioare,
dar ei sunt ca o pist de sacriIiciu pentru alte persoane, de
exemplu, s spunem c sunt 9 copii, 3 din Iamilii nemplinite,
3 din Iamilii normale si 3 din Iamilii de lux. Cei de lux, sigur,
vor avea tot sprijinul, cei din Iamilii normale pot avea sansa,
dar cei din Iamilii nemplinite, indiIerent c au sau nu au
sansa, ei pot Ii dati la o parte cu usurint pentru c nimeni nu
se implic n nemplinirea lor. Vorba unui doctor: Las-1 c e
Iecior de tran, la care, o asistent ntreab: omnu' octor,
dar tranii nu-s tot oameni?
Sunt 3 lucruri care te ajut s vezi un om cu suIerint,
chipul blnd sau ochii plecati arat ntotdeauna un om timid.
Rusinea si sIiala arat un om necunosctor, ntotdeauna el st
n banca lui pentru c nu e ndrznet, nu a Iost nvtat, a Iost
bruscat tot timpul, iar omul retinut, cum spunem noi, omul
nchis, nu spunem nchis n sensul de ascuns, ci rezervat, Ir
curaj, acela este ntotdeauna un om cu traum, apare o
autoaprare natural. Prudenta te nvat cnd s te bagi si cnd
s stai cuminte, ns el nu stie s Iac deosebirea. ac vrei s-
i Iaci un bine reIuz, dac vrei s-1 iei cu binele reIuz, dac i
dai un sIat reIuz, dac ncerci s-1 apropii reIuz, dac intri
mai tare reIuz. Rspunsul este nu, nu se mai las abordat, e
greu abordabil, ti dai seama imediat c este vorba de un om
traumatizat. Eu i-am spus odat unei persoane:
- Ce e cu acest comportament, parc ai Ii slbatic?
- Asa am Iost eu nvtat.
- a, dar aici trim ntre oameni.
Gra(ia: Cei din Iamilie pot s Iac ceva?
Printele Calistrat: Nu, nu mai au ce Iace. ac este mic, da,
dar n momentul n care el a prins o vrst si s-a Iormat pe ea,
de exemplu, un copil poate Ii educat de la adolescent nainte,
poti s mai schimbi ceva n el, dar dac pn la adolescent
Iondul este mbolnvit, adic e stricat, nu mai ai ce s-i Iaci
pentru c el rmne cu acea carent. E ca si cu copilul rahitic,
orict lapte ar suge, el tot cu oase slabe rmne pentru c asa a
plecat de mic. Un cine jigrit, orice mncare i-ai da, nu se mai
Iace lup, tot potaie rmne. Cam asa se ntmpl si n starea
suIleteasc a omului, dac el s-a Iormat nchistat, cu lacune, cu
lipsuri, acelea vor
domina tot timpul n el.
V dau o pild simpl si o ntelegeti imediat. Ati avut
ocazia s vedeti un copil crescut la casa de copii? Ei nu sunt
sociabili si prietenosi deloc si nu au simtul prieteniei si
apropierii niciodat. Am avut de dou ori ocazia s cunosc doi
copii de genul acesta. Primul, cnd eram odat n Bucuresti, n
gar, m duceam la Printele Arsenie Papacioc n vizit, la
Techirghiol, prin anul 1996. Am vzut un tignus care suIla
din punga cu aurolac, m-am apropiat de el si i-am zis: e ce
Iaci treaba asta? La care el mi-a zis: ar ce s Iac dac sunt
Ilmnd? M-am dus la un chiosc, i-am luat o pinit, un
pachet de biscuiti, un Iel de sandvis, dar persoana care era cu
mine, domnul Mircea, om dintr-o bucat, Iiind mirean si mai
n vrst, zice:
- Printe, nu te ncurca, c de acestia e plin
Bucurestiul, Iiecare are cte un paznic, ce cstig se culege, ei
pentru aceasta sunt instalati pe aici. -ai dat de mncare, Ioarte
bine, dar mai mult nu te nsira cu el.
- Eu m nsir c parc sunt curios.
Si l ntreb:
- Tie ti-ar plcea s Iii ca isus, s strlucesti, s te
rogi, s triesti bine, s triesti ngrijit, s nu mai triesti asa?
382 383
Mi-a ntors spatele si a plecat ca si cum nu m-a
cunoscut. Alt dat, prin 199 sau 1995, vine la Brnova un
bietel din sta, cred c era plecat de la Casa de copii din
Bucium, zice:
-Printe, am mplinit vrsta de 18 ani, si i trimite n
drumul lor.
i zic:
- Nu ai vrea s stai la noi aici s lucrezi, s mnnci,
s nu mai stai asa Iugar c nu e bine? Vezi, dac ti place
mnstirea, bine, cnti la stran, citesti.
Eu am slbiciunea de a nu m controla cnd Iac ceva.
Modul meu de a gndi este urmtorul: Eu dac as Ii n locul lui
cum m-as simti cnd m ajut cineva sau cum m-as simti dac
mi-ar ntoarce spatele? ntotdeauna mi-a Iost Iric de porunca
s-l iubeti pe aproapele ca pe tine insuti. Trebuie s
recunosc, c nu l-am putut iubi, dar am ncercat ct de ct s-
mi acopr constiinta, c dac merg la judecat s nu Iiu
nvinuit, s nu zic umnezeu: Uite acela a stat Ilmnd si tu
ai stat cu burta plin. S am un echilibru. Si imediat i-am luat
pantoIi noi, pantaloni noi, bluz nou, l-am mbrcat tot
Irumos, i-am dat si haine de lucru si l-am pus s pzeasc puii,
s aib grij de gini, s le pun ap, s le pun mncare. Azi a
venit, noaptea a stat, a doua zi pe la nu-i onic. Zic: ,Unde e
copilul acesta?" ,Nu a venit azi s mnnce, nu l-am vzut."
Pe vremea aceea nu era autobuz la Trei sarmale, se mergea pe
jos. Eu m-am suit cu un domn n masin si am luat-o spre Trei
sarmale. Aproape de Trei sarmale, el mergea cu bocceluta,
corect, nu a pus mna pe nimic, nu a Iurat nimic, dar acele
hinute curate pe care le-a primit le-a luat c erau ale lui. Zic:
- onic, stai pe loc.
El a dat s se sperie, s Iug. Zic:
- Nu Iugi c nu-ti Iac nimic. Unde mergi?
- Trebuie s v spun adevrul, mie nu-mi place s stau
nchis. Mie mi place s umblu prin trenuri, mie mi place s
cersesc, mie mi place s stau cu bietii la gasc, mie mi place
s umblu slobod, mie nu-mi place stilul acesta de viat. Ce s
stau eu s numr toat ziua ginile si oule? Nu-i de
competenta mea - avea vocabular. Nu-mi
place, am plecat.
- a 30 de lei s nu te sui n tren Ir bilet si du-te
unde te va duce umnezeu!
Aceasta este urmarea unei traume a nemplinirii si
Iamiliale si suIletesti si trupesti, pentru c el rmne neom
toat viata. Ati vzut slbticiunea cnd o prinzi din pdure, se
naste cu geneticul instinct de aprare, cu geneticul instinct de
conservare, de slbticie si de nsingurare. Ei, nchide
iepurasul slbatic, cnd va iesi va pleca. nchide puiul slbatic,
va pleca, cprioara va pleca, orice Iptur, chiar dac s-a
mblnzit. n clipa n care l iei pe om ca atare, la Iel se
comport, nu Iace altIel. El are instinctele lui nvtate n minte
ca tipare, ca sabloane si pentru c mintea lui nu s-a mai
ncrcat cu altceva pozitiv, nu poate concepe
o alt realitate.
382 385
Ati vzut n povestile lui Petre spirescu, Iata de
mprat, Ieciorul de mprat, chiar dac erau crescuti de o
btrn, de un btrn, uitati prin iarb, dusi, trebuia s-i
omoare etc., ei aveau maniere de mprat, cultivau genul
pozitiv, el era bun lupttor, ea era o Iat Ioarte harnic,
Irumoas, pn ce se ntlneau, se regseau si aIla c e cutare
si cutare. Acestea sunt povesti luate din realitate, nu sunt luate
de pe pereti, asa este si n genul acesta uman. Cnd el nu
provine dintr-o vit sntoas, poti s Iaci din vie pr si din
mrcine mr? Niciodat! El va Ii sntos, dac nu, nu va mai
Ii sntos niciodat. eci nemplinirea l va marca pe tot
parcursul vie(ii. Nu veti vedea niciodat dintr-un om cu
esecuri psihologice, morale, materiale, suIletesti, printesti,
adic de educatie de Iamilie, s mai scoti planta aceea dreapt,
Iar strmbturi, chiar dac copacul l ndrepti cu Iorta, undeva
tot las un gheb, nu mai scoti din el scndur dreapt, asa si cu
acesti copii. Ei vor rmne vesnic strmbi si nu c e vina lor,
nu. E un tipar al vietii imprimat, e ca o stampil pus pe o
hrtie. Gra(ia: Sunt victime acesti copii?
Printele Calistrat: Propriile lor victime, pentru c poate ar
gsi o mn de ajutor. Nu stiu eu cu adevrat care ar Ii rolul
unui psiholog sau unui sociolog sau unui asistent social. S
spunem doar c ei sunt mai reci c sunt institutie public. M
reIer la Iaptul c orict ai ncerca s modelezi, nu poti modela,
e ca un elastic care se ntinde pn la o anumit Iort si se
rupe. Asa sunt si ei, primesc pn la un anumit moment, apoi
se deconecteaz.
Si stiti unde s-a demonstrat cel mai Irumos lucrul
acesta? n Romnia s-a ncercat o chestiune n ultimii 10 ani,
plasamentul, si au Iost luati copii din orIelinate, din case de
copii, de peste tot. Ati vzut, care au Iost luati de prunci,
sugari, i-a Iormat Iamilia respectiv si a scos din ei ce a dorit.
ar cei care au Iost mai mrisori, 7 ani, 8 ani, 9 ani, 10 ani, nu
a mai iesit nimic, nu a mai reusit s-i reintegreze, cci cu acest
scop s-a Icut plasamentul, reintegrarea n societate si n
Iamilie. Vin oameni care spun c au apucturi, Iur, njur,
mint, nu-i pot lsa n cas singuri, nu-i pot lsa
nesupravegheati, au retard mental, nu sunt aIectivi, sunt
respingtori, sunt reci, sunt violenti, sunt recalcitranti, sunt
dusmnosi, si au spus: Printe, orice i-a trebuit i-am dat. Lng
mine la sn l-am culcat, lng mine n brate s simt cldura
de mam. Nu se lipeste, Printe. Este ncercare demonstrat
logic, nu sunt din teorii. Si zice:
M-as duce s-1 dau napoi dar mi este mil de el. Mcar
oleac s mai creasc, s nteleag el cnd i-a Iost bine, cum o
s Iie cnd i va Ii ru.
Gra(ia: e unde vine, dintr-o nencredere sau dintr-o
rzbunare care tine toat viata?
Printele Calistrat: Nu se poate deIini exact, dintr-o
nencredere nu, pentru c el vede c e o mn cald care i se
ntinde, nu cred c este cazul, el gndeste ntr-atta. Gra(ia:
Rzbunare?
Printele Calistrat: Probabil este egoismul de care v
spuneam eu. Mai este un lucru, stiti cum spune Paisie
Aghioritul, dac mama n timpul sarcinii se roag, copilul e
credincios, dac mama se mprtseste, copilul e duhovnicesc,
dac mama e moral, copilul e moral. epinde si de anumiti
Iactori - de unde s-a nscut acest copil, un viol, o Iamilie
destrmat, o Iamilie destrblat, o Iamilie dezorganizat, o
sotie btut, hituit, o betiv, o Iumtoare, o desIrnat. eci
nu poti sti ce transmite sngele genetic n noua creatur, dar
dac e luat de mititel, poate uneori se poate schimba. Acestea
sunt lucruri inconIundabile si ireversibile.
382 387
q. Rela(iile din familie n starea de ru Gra(ia: Printe, cum
sunt relatiile dintre membrii unei Iamilii n starea de ru,
atunci cnd sunt lipsuri materiale, cnd nu sunt bani pentru
ntretinere, pentru hran, pentru educatie, cnd apare si cte o
boal sau eventual, este cineva cu un handicap din nastere, sau
un handicap aprut pe parcurs, n urma unui accident? Cum se
pot gestiona n cadrul Iamiliei crestine aceste situatii grele
pentru Iamilia respectiv si pentru persoana n sine? Printele
Calistrat: nainte de toate, am s v spun un lucru din lumea
natural. ntr-un stup, cnd hrana este pe sIrsite, albinele au
grij ca ultimele si putinele rezerve de hran care mai sunt, s
Iie pstrate pentru matc n ideea c n momentul n care
moare toat Iamilia, dar un grup mic, restrns de albine cu
matca rmne, ele vor putea s conserve si s supravietuiasc
stupul, hrnind acea Iptur care de Iapt este viata stupului,
care va crea noua Iamilie si noile albine n momentul n care
va aprea binele sau va trece esecul, ntmplarea respectiv.
n primul rnd de aici ar trebui s nvete oamenii. Am
s v dau o pild. Noi stim c exist lume srac, Ioarte srac,
modest, normal si avut. Si ne ntoarcem la problema noastr.
Ce Iacem n momentul n care Iamilia este modest sau srac?
n primul rnd aici trebuie s urmrim cteva aspecte: n ce
msur s-au eliminat viciile din Iamilie. S nu vin cineva s
spun c e srac dar are bani de butur. S nu vin cineva s
spun c e srac dar are bani de tigri. S nu vin cineva s
spun c e srac dar are bani de lucruri neIolositoare. Si de ce
v spun de lucruri neIolositoare? E Ioarte des ntlnit Iaptul, si
aceasta v-o spun n calitate de duhovnic, cel care mai ntind 1
leu de poman n jurul meu cnd mai vd cte un amrt dar
constat c degetul miroase a tigar, unghiile sunt vopsite, ea e
srac dar are lntisor de aur la gt, are cercei valorosi n
urechi, sau este bine ncltat sau este bine mbrcat.
Nu spun c omul nu trebuie s se ntretin sau nu are
dreptul la un mic lux, dar exist oameni sraci, exist oameni
sraci harnici, exist oameni sraci binevoitori, exist oameni
sraci credinciosi, exist oameni sraci bine intentionati, s
avem atentie. Pentru c avem si aripa cealalt, avem oameni
sraci Ioarte iIositi, avem oameni sraci Ioarte pretentiosi sau
avem oameni sraci cum am vorbit noi n ziua de astzi n
Romnia, care nu vin cu o sacos la cerut, ci spun:
- ar, ce s Iac cu Iina asta si cu pinile pe care mi le-
ati dat? ati-mi o sacos c nu am n ce le lua.
- ar dumneata vii s ceri Ir sacos? Nu am stiut c
trebuie s v cumpr si sacos.
- Nu, c am crezut c-mi dati bani.
- Nu obisnuiesc s dau bani, banii nu tin de Ioame.
- a, dar mi iau un medicament.
- Spune-mi de ce medicament ai nevoie sau d-mi
reteta.
M uit ct cost si dac e nevoie dau un ban pentru
medicament, si cer s mi le aduc s le vd cumprate. Pentru
ce motiv? Pentru c n Iamilie pot exista diIerite probleme:
mama si tata sunt sraci, Iie pensionari de boal, Iie cu ajutor
social, Iie cu pensie de ntretinere de la stat, handicap sau
altceva, n mare, exist o protectie social. ac e cu pensie de
nsotitor si netransportabil, mai ia si nsotitorul niste bani, bine
gestionati si bine chibzuiti, cu o pinit, cu niste zarzavaturi
sau niste cartoIi, se mai descurc oarecum. Repet, modelul de
via( n supravie(uire este cinstea yi onestitatea. n
momentul n care esti cinstit, onest, umnezeu este cu tine. Eu
am ntlnit persoan care mi-a spus asa:
- Printe, v spun sincer, cred c am jumtate de an de
cnd nu am putut s-mi permit s cumpr lkg de carne, nici nu
stiu ce gust are.
- Luati-v un bnut si cumprati-v cteva pulpite si
consumati ca s vedeti ce gust are, se cuvine lucrul acesta.
Si am Iacut-o din toat cinstea, din toat omenia, din
toat vrerea. ar am mai ntlnit srac care a venit si a spus
asa:
- Printe, da' dumneavoastr aveti si pe mine nu m
382 388
ajutati?
382 389
- a, am, dar nu-mi apartine, apartine bisericii:
acesta*
1
e uleiul de candel al altarului, aceasta e Iaina de
prescuri, aceasta e pinea pentru trapez, acesta e zahrul
pentru buctrie.
- Si ce, eu nu merit s-mi dati?
- Ba da, meriti, dar spune-mi unde lucrezi?
- Eu nu lucrez.
- Spune-mi ce servici ai.
-Nu am servici.
mi pare ru, in situatii de genul acesta, nu putem
vorbi de o srcie crestin, c ati spus asa: n Iamilia crestin
cum se intervine cnd oamenii sunt sraci? Se intervine.
Biserica are o mic ramur de Iilantropie prin preotul paroh,
biroul de asistent social are si el o mic ramur si mai duce
pachetele la bolnavii mai btrni, mai este un medic de Iamilie
care stie c btrnul respectiv este Ioarte bolnav si srac si i
d o retet compensat, mai ajut un cunoscut pentru c
oamenii sunt vecini la bloc si se cunosc.
e ce v spun lucrul acesta? Eu am ntlnit persoan
cu ani n urm, nu stiu dac mai trieste, eu nu am mai vzut-o
de ctiva ani, care a spus asa: Printe, eu nu vin s te nsel,
mie dac mi dati dou pini si 10 lei, eu triesc o sptmn.
ar am o singur rugminte, o dat pe lun s-mi dati 30 de
lei c atunci mi iau medicamentele pentru inim. Si i-am spus
de Iiecare dat: Te rog s vii cu toat ncrederea c ti voi da.
Si a venit respectiva bbut la biseric ani de zile cu sacosica,
discret, cuminte, eu cnd o vedeam, stiam si nu-i puneam o
pine, puneam sptmnal o pungut de zahr, o sticl de ulei,
dou pini, o banan, un mr, o macaroan, un spun, un
detergent, ce primeam eu. Totdeauna i ddeam sacosica plin
si 10 lei. Si spunea: M duc pe jos la oras ca s nu-i cheltui, c
acestia mi vor ajunge pe smbt si duminic cnd e mai
greu. Nu am vzut-o o dat beat, nu am vzut-o vorbind urt,
citea rugciuni la icoane, se nchina a biseric, sttea la
liturghie.
ar aveam sraci care spuneau asa: Printe, dac
venim ne dati si nou ceva? a, dar s v vd nti venind.
Veneau la 12 cnd lumea pleca de la Liturghie, c era Ioarte
obositor s astepti SInta Liturghie, s primesti ceva de
poman. ntre timp, el mai colinda 3, mnstiri, avea traseu.
Ei, acolo eram si eu rece si lsam 5 lei si o pine. e ce?
Pentru c pe viclean il urte Domnul
59
. Este lege n Scriptur.
S stiti, cu adevrat, omnul pzeste pe cei nemernici,
Domnul iubete pe cei drepti, pe srac i pe vduv va sprifini
i calea pctosului o va pierde
60
. S stiti c umnezeu
lucreaz tot prin oameni si am s v dau un caz banal. ntr-o zi
trece o doamn:
- Printe, mi-ati spus s Iac un botez. Nu am gsit
unde s-1 Iac.
- Si dac ai s mbraci un copil de scoal ptesti
ceva?
- Printe, iau tot ce-mi spuneti, nici o problem.
- Foarte bine, asa s Iaci. Mine s Iii aici.
ntmpltor, n ziua aceea a trecut o Iemeie care
avea 3 copii, pe care o si cunoasteti. Si stiti ce a spus:
- Printe, ncepe scoala, nu am luat nimic la copii.
- Mai ai rbdare oleac.

59
Psalm 5, 6.
60
Psalm 15, 9.
60
idahia celor 12 Apostoli.
60

P
s
a
l
m

1
3
2
,

1
.
382 390
Si a venit doamna cu tot ce cumprase, zic:
- Uite, acesta e biatul cruia trebuie s-i dai. Credeti
c toate s-au potrivit, parc erau Icute dup
el. e ce? C a lucrat umnezeu. Eu pe ea nu o stiam c
382 391
trebuie s vin n acea zi, dar o stiam c e necjit. Gndul a
adus-o pe ea la biseric, iar gndul a adus-o pe cealalt s
cumpere. -a luat tot ce-i trebuie bietelului aceluia si mi-a
spus doamna: Printe, s-mi aduceti aminte c de Crciun voi
avea iarsi grij de ei si atunci am s iau la toti 3 cte ceva.
Vedeti c umnezeu poart grija si n cele mai crncene
situatii si i sprijin? ar e nevoie si de Doamne, miluiete E
nevoie si de Tatl nostru E nevoie si de imprate ceresc E
nevoie si de !araclisul Maicii Domnului'
n Romnia, avem dou categorii de sraci, unora
trebuie cu adevrat s le plngi de mil si strnesc
compasiunea. Sunt oameni care te Iac s scoti un ban din
buzunar s le dai. ar avem si sraci care si plng de mil.
Pentru aceia trebuie s cumprm servetele. Ce se ntmpl?
n timp ce ei plng s le dm sugestii: Munca este o tain,
seriozitatea este o tain, responsabilitatea este o tain, viata
ordonat este o tain, demnitatea n societate este o tain.
Printele Arsenie Papacioc a simpliIicat si a spus asa: Nu am
ce s-ti dau, dar ti dau o mn cald si un sIat bun. Avem si
noi situatii n care, sraci Iiind, pentru unii merit cu adevrat
s ne jertIim, iar pe unii merit cu adevrat s-i sItuim.
n Iamilie se ntmpl n Ielul urmtor, si asa sraci
cum sunt, prin(ii au datoria s fie de o moralitate
impecabil pentru a strni n primul rnd aten(ia copiilor
lor, iar copiii au datoria de a Ii seriosi Iat de printi orict de
necjiti ar Ii, eu v spun unitatea mea de gndire: O zi de
munc este 500 de lei. ac te-ai dus si ai lucrat la un om cu
seriozitate n grdin, la prsit, la cosit, la arat, la spat, omul
acela ti d si mncare pe ziua respectiv si ti d si bani n
buzunar. Si tu dac vrei cu adevrat s tii la un printe, te-ai
ntors seara cu un medicament sau cu o pine sau 1 kg de
carne, dac vrei s o Iaci n virtutea credintei. ar dac nu
vrei s o Iaci, nu o Iaci, stai si te vaiti tot timpul, nu am, nu-mi
ajunge. e ce? Sracii sunt lsa(i de Dumnezeu spre
mntuirea boga(ilor, iar boga(ii sunt lsa(i de Dumnezeu
spre mngierea sracilor. ar spune n Scriptur:
Milostenia s asude n mna ta
416
si banul s asude n mna
ta. ar atunci cnd dai trebuie s stii de ce dai pentru c nu
putem s conIundm Iamilia crestin cu dezordinea crestin.
Noi avem Ioarte multi oameni care au stare social
bun, cnd privesti la el crezi c are. El ntr-adevr nu are dar
e modest, nu cere si spune: Printe, am greutti, dac vreti s
m credeti, nu am nici pe ce lua pine si Ir s mai spun el
nimic, i spun: a banii acestia s ai de pine, c e pcat s te
duci Ilmnd acas. ar Iata lui ti spune c trebuie s-i dai,
umnezeu aseaz o lumin pe Iata omului, n acea lumin
citesti si bogatul si sracul, c bogatul trebuie s dea si sracul
trebuie s primeasc. Proverbul spune Irumos: Cine pe
aproapele afut, pe Dumne:eu imprumut. ar trebuie s
avem grij ca mprumutul s nu depseasc creditele pentru c
atunci se decompenseaz. Milostenia este o art de a te
mntui, dar n acelasi timp are si ea o deIinitie, ea nu
substituie lipsurile cuiva, ci doar le amelioreaz.
382 393
Gra(ia: Sunt relatii mai calde si mai prietenesti n Iamiliile cu
lipsuri dect n cele n care nu le lipseste nimic? Printele
Calistrat: n general, nu. e obicei si n Iamiliile cu lipsuri si
n cele Ir lipsuri, totul (ine de morala yi de educa(ia din
familie. Nu are absolut nici o legtur. Sunt cu lipsuri dar au
bun simt pentru c au nvtat c rbdarea si smerenia vin de la
umnezeu si mntuiesc si au un caracter Ioarte Irumos.
V dau o pild. ntr-o zi mneam pe cerdac singur, mi
adusese o btrnic niste plcintele cu brnz si eu m-am
asezat n Iotoliu si mneam si am vzut deodat pe cineva
stnd pe banc si am zis, dar oare acela a mncat astzi? Zic, ia
s cercetez eu dac am Icut bine ce am gndit. Am pus 3
plcintele una peste alta, o Ielie de pine si o bucat de peste si
i-am spus unui biat: a pachetelul acesta si du-te la omul care
st pe banc si d-i. Stiti ce a spus? Vai, a stiut Printele c mi
este Ioame. Si eIectiv m-am bucurat c a stat Hristos la mas.
ti trimite umnezeu, nu e nevoie s te complici, nu
trebuie s te aIisezi: Vai, vreau s dau de poman, vreau s Iiu
milostiv, vino aici si ia, nu. in contra, ca s nu bat la ochi c
dau de poman, m Iac c i cert: Te vaiti toat ziua, hai, ia de
aici si dispari. Sunt rece, nici s nu cread el s m ia la ludat,
sunt Ioarte expeditiv. ar i stiu. Am si eu sracii mei,
obligatia mea nu m las s m culc. ar mi place, cnd le
dau ceva, au o vorb: ,Printe, eu nu m culc pn nu Iac un
Tatl nostru pentru mata." ,Bogdaproste, m simt si eu
multumit." ar chiar dac nu-1 Iace, sunt bucuros c mcar n
constiinta lui se oblig c trebuie s Iac o rugciune pentru
Iaptul c a primit de poman, e tot pinea cea de toate zilele,
ea e spre Iiint cnd e haric si e de toate zilele cnd o mncm
ca s trim de la o zi la alta. S stiti c aceste taine apartin lui
umnezeu, iar relatia tot lui umnezeu apartine. Sunt bogati
sraci pentru c nu le ajunge ct vor ei si atunci sunt certuri si
dileme. Si eu v pot spune cel mai bine pentru c eu aud de
dimineata pn seara:
- Printe, am Icut credite, am mprumut la bnci, am
Icut aceea, am Icut aceea.
i ntreb cteodat:
- ar cnd ai luat acesti bani din banc, m-ai ntrebat
ce s Iaci cu ei? Acuma m ntrebi, dup ce i-ai cheltuit?
- Printe, dati-mi o sans, simt c nnebunesc.
- ti dau o sans, ai rbdare, roag-te, strduieste-te,
adun-te, nu dispera, nu te sinucide, Iii calm si ia-o de la zero
ca si cum nu ai avea nimic pentru c te vei ridica.
Asa trebuie lucrat. S stiti, o lacrim nu rezolv
problema, o iesire isteric nu rezolv problema. Am ntlnit si
expresii de genul acesta: ,Printe, dumneavoastr nu v
lipseste nimic." Eu care stiu c sunt plin de datorii si am multe
probleme. Totdeauna le spun: ,S dea umnezeu s Iii tu
bogat toat viata ct am eu, c atunci esti cel mai Iericit, dar ti
va prea ru de vorba pe care ai spus-o, pentru c banii nu
ajung niciodat, chiar dac ai un 5 lei sau un 10 lei. O carte de
rugciuni mai trebuie s o dai de poman." Si eu am ales, s
dau o pine de poman si o carte de rugciuni. Eu am ales s
Iac milostenie cu cartea de rugciuni. e ce? Cartea de
rugciuni e o pine de Iiecare zi, pe cnd pinea tine o zi. Si au
zis: ,Printe, mai bine miluiti un srac dect s mprtiti crti.
,Nu e treaba dumitale, aceasta e treaba mea. Eu hotrsc ce
trebuie s Iac." Si de ce lucrul acesta? Mai bucuros sunt s stea
el cu cartea de rugciuni n cas si s n-o citeasc, c tot
constiinta l trezeste ntr-o zi, dect s stea cu pinea
mucegit sub mas c a primit-o de la mnstire si nu a putut-
o mnca ntr-o zi. Relatiile vor Ii aceleasi, totul tine de
educatie. ac esti educat, te limitezi, dac nu esti educat, nu
te limitezi, adic ncepi s crtesti. Stiti cine este primul
vinovat? umnezeu. A venit ntr-o zi cineva la mine si mi-a
spus asa:
- Printe, chiar m-am dezndjduit.
382 395
- Care este motivul?
- M-am bgat n datorii pn peste cap, m rog si
umnezeu nu m ascult.
- Biatule, hai s ne uitm amndoi la umnezeu s
vedem cum arat. Uite si tu cum arat, pe cruce, gol, cu o pnz
dinainte s nu se vad prtile trupului, btut n cuie, srac, plin
de snge si murdar si ce vrei s-ti dea tie? Ce are El? Unde are
banc deschis, unde are CEC, unde are bani, unde tine
conturile, unde are bursa de valori? Cum gndesti? Lui i ceri?
El a spus asa, Eu am venit ca lumea s aib viat si s o aib
din belsug, adic vesnic, s se mntuiasc. A spus umnezeu
undeva n Scriptur c dac te rogi bine, te umpli de bani?
Omule, vezi c gresesti! Mai mult, ai Icut si blasIemie! Tu vii
la un srac care S-a nscut ntr-o colib, L-a nscut Mama lui
ntr-o pester de oi si nu L-a putut primi nimeni n cas, a rupt
mama poalele si L-a nIsurat, si tu vii s- ceri bani! Bravo!
Tu, n loc s- ceri sntate si minte ca s nu mai cheltuiesti
nechibzuit, tu i ceri bani. Tu ai impresia c El are banc de
bani!
A plecat asa de rusinat, nu a mai scos o vorb. Acesta
este dialogul cu un bogat necredincios.
6. Stri sufleteti in sanuCfamidei
Mai mult face o mancare de verdeturi i cu dragoste, decat un
bou ingrat i cu ur (Solomon 15, 17).
a. Starea de sntate sufleteasc si trupeasc
Gra(ia: Ce nseamn ntr-o Iamilie crestin starea de
sntate att spiritual, duhovniceasc, ct si trupeasc si
cum este relatia dintre membrii Iamiliei atunci cnd exist stare
de sntate?
Printele Calistrat: Rspunsul este Ioarte simplu. Ce poate fi
mai frumos i mai bine, spune psalmistul, decat a locui fratii
impreun?
17
n clipa n care avem de-a Iace cu o Iamilie
sntoas suIleteste, ne ducem n !araclisul Maicii Domnului
care spune asa: !entru pcatele mele cele multe se
imbolnvete sufletul meu i slbete trupul. eci este clar si s-
a demonstrat si n medicina oriental, mai ales cea chinezeasc
si n medicina traditional c omului, ca s Iie sntos, i se cere
s ndeprteze de la el gndul ru, rutatea, rzbunarea, pizma,
invidia, tinerea de minte a rului si pedepsirea aproapelui si
atunci ei spun, spiritul va It liber si atunci trupul va Ii sntos.
Luati concret din crti de medicin oriental, ca s
vedeti c si ei descoper c omul luntric d sntatea
omului de afar. Am marea bucurie c am reuyit prin copii
s umplu biserica de prin(i, prin Iaptul c-i aduc la
mprtsit tot timpul, adic Iaptul c i unesc cu Hristos tot
timpul. Asta am recomandat si n strintate, le-am spus: Fratii
mei, dac vreti s existati, pentru c triti departe de tar, de
traditii, de spovedanie, de preot, mergeti acolo la biseric si s
nu treac o lun s nu Iiti spovediti si mprtsiti si s nu treac
duminic si s nu v mprtsiti copiii c degeaba adunati toti
banii aceia.
382 397
M bucur c majoritatea mi-au mrturisit: ,Printe,
dac vreti s m credeti, tuturor romnilor le-am spus ce mi-ati
spus si biserica e mai plin si mai multi vin." Multi sunt plecati
cu Iamiliile si duminica au nceput s aduc copiii la mprtsit
c s-au mirat si preotii. Nu este bucurie mai mare n uhul
SInt ca toat lumea s Iie n biseric n zi de odihn. Nu exist
la umnezeu mai mare plcere dect s vad c-L iubesti si
atunci automat se revars binecuvntarea.
Ce este sntatea? Este echilibrul dintre suflet yi
trup. Ce este sntatea? Este buna Iunctionare a tuturor
organelor vitale din corp. ac ne uitm atent si cu luare
aminte, vom vedea c omul este o alctuire dup Iorma a ceea
ce este n jur, c spune: in pmant eti i in pmant te vei
intoarce.
61
Cum este pmntul? ac e un pmnt sntos,
creste pe el orice. Asa si omul, dac e un ,pmnt" sntos e si
gospodar, e si serios, e si cuminte, e si smerit, e si blnd, e si
ajuttor, e si milostiv, e si rbdtor, e si harnic, are toate
calittile, dar dac e un ,pmnt" stricat, ce gsesti acolo? Ce
buruian creste pe un tanc de piatr?
O vorb de la un btrn spune asa: Mi biete, Hristos
asta cere: D-Mi fiule inima ta s-Mi fac loca in ea.
62
eci
dac Hristos nu are loc n inima noastr, nu are loc nici
sntatea pentru c El e Doctorul cel mare al trupurilor yi
al sufletelor. Si atunci, binenteles, urmrile unei Iamilii
crestine se vd peste tot. Sunt attea reduceri de locuri de
munc. Cum se ntmpl c tocmai ortodoxul acela care vine la
biseric si-a pstrat locul de munc? Sunt attea nevoi si
necazuri, accidente, greutti. Cum tocmai ortodoxului aceluia
nu i s-a ntmplat? Sunt attea virusuri C, B, A, , s-au
inventat acuma de-a virusuri c te virusezi din cap pn n
picioare ca un calculator. Cum se ntmpl c tocmai copilul
ortodoxului nu, sau ortodoxul nu? e ce?

61
Facerea 3, 19.
,9
Pilde 23, 26.
62
Ectenia cererilor.
Unde exist SInta mprtsanie acolo exist
umnezeu si unde exist umnezeu exist uhul SInt.
ac exist uhul SInt, acolo exist curtire - imprate
ceresc, mngaietorule, Duhul adevrului care pretutindenea
eti i toate le implineti, Jistier al bunttilor i dttorule de
viat, vino i te slluiete intru noi i ne curtete pe noi de
toat spurcciunea i mntuiete-ne Bunule sufletele noastre.
Le-am si explicat-o, voi habar nu aveti ce rugciune mare
spuneti, nici nu v dati seama c singuri v cereti izbvirea! -
am constientizat c multi vin si spun:
- Printe, s stiti c acuma rugciunea imprate
ceresc o spun si cnd conduc masina, toat ziua. A devenit ca
rugciunea Doamne Iisuse, chiar mi se pare mai Irumoas.
- ac vi se pare, chiar m bucur!
Vreau s v spun c, poate mai mult si conditionat,
poate si un pic mai cu autoritate sau cu ntrirea vocii, dar
ntotdeauna le-am spus: ,ac nu Iaceti rugciunile acestea,
nu mai veniti aici si m plictisiti c am altceva de Icut." Si ca
s nu se strice relatia duhovnic-ucenic, ei mi zic: ,Nu, Printe,
am Icut asa cum ati spus." Adic i-am nvtat s se roage n
mod categoric. Le-am spus: ,Nu este a noastr a cere calitate
de rugciune, umnezeu stie cnd s ne dea."
Ca s vedeti cum lucreaz umnezeu si ce nseamn
omul curat! Am cunoscut o btrnic, care venea la noi la
biseric si tot timpul avea o Iat alb, dar Irumoas. Si stteam
si m gndeam, ce lucrare o Ii avnd btrnica aceasta c totusi
cred c i place lui umnezeu de ea c prea radiaz a bucurie
si pace?! Pe vremea cnd se Icea priveghere de toat noaptea
la Brnova, ea vine si spune:
- Printe, eu dac as vrea s m spovedesc la
dumneavoastr, m-ati primi?
- Cum hotrti dumneavoastr, mie mi este
indiIerent. Postiti si veniti.
382 398
Si-a adus indreptarul respectiv, am citit pcatele dup
indreptar si am considerat c nu vede. Ei, cum a nsemnat ea
asa de putine pcate? Si intru cu ea n discutie:
- Bunic, cti ani aveti?
- Am vreo 78.
Att avea atunci. Acum nu stiu dac mai trieste c au
trecut ani de atunci. Zic:
- Cum stati la capitolul post, rugciune, curtenie
trupeasc?
- Printe, de la vrsta de 35 de ani de cnd mi s-a
nscut Iiica, eu cu sotul meu am trit numai n curtenie, dar
nu obligati de cineva, de bunvoie. ntr-o zi sotul meu a venit
la mine si a zis asa: Mi Iemeie, ce avem noi din toat treaba
asta? La ce ne ajut? ac tu tot bati biserica, nu-i mai bine s
Iii curat si serioas? Si eu de rusinea lui am zis c nu-i nici o
problem, dac tu hotrsti! Asa, Printe, am apucat noi si am
trit n curtenie si noi ne respectm exact ca doi Irati. El are
camera lui si eu am camera mea, Iata st n camera ei. Eu nu
intru cnd se spal el, el nu intr cnd m spl eu, nu avem
treab unul cu altul, noi nu ne-am mai vzut si nu ne-am atins
unul de altul de la vrsta de 35 de ani, de peste 0 de ani. Zice,
Iac prescuri la o biseric si cnd Iac prescuri, Printe, eu ncep
s m rog cu rugciunea lui isus. ar ce crezi? e cnd ncep
a Irmnta si pn le termin de copt, tot timpul mi cnt n
ureche ori Cuvine-se cu adevrat ori Sfinte Dumne:eule si eu
nici nu stiu cnd trece ziua. Eu m pun n genunchi la
rugciune, iau Ceaslovul si !saltirea si zic si de aici si de
acolo, m plictisesc, iar zic de aici, iar zic de acolo pn mi
zice sotul meu: Hai c e amiaz si I ceva de mncare, tot stai
acolo ca o clugrit. Si zice, am s v spun un lucru, m-am
gndit s nu mai Iac prescuri la biseric, dar stii mata c de
cnd am luat decizia asta si nu am dus la Maica omnului
pinitele pentru sIintit, nu mi-a mai cntat n ureche? Si a
trebuit s m apuc iar de Icut, cum s pierd eu cntarea
aceea?!
Si am zis, cti oameni are umnezeu din acestia? Si
iat v exempliIic c este o art a rugciunii dar este si o art a
darului, suIl unde voieste. uhul SInt nu vine s aleag:
Vino tu c ti-ai pus camilaIc sau vino tu c ti-ai pus haine
negre. Gata, tu ai uhul SInt n tine, ei, tu, pctosule, du-te
si mori c esti om de rnd, nu. umnezeu rnduieste ca acolo
unde nu ne asteptm noi, acolo s existe har si putere si
credint.
Am mai avut odat ocazia s ntlnesc o persoan tot
asa, destul de evlavioas. A spus: ,Printe, eu toat viata mea
m-am rugat la umnezeu s-mi rezolve o problem," era
bolnvioar, ea spune c a Iost cancer la Iicat. Eu nu prea cred,
am retineri si i-am spus asa: ,Foarte bine, dac ai spus treaba
asta, ndeplineste-o, I acte sotului, las-i tot Irumos, las-i
Ietei, du-te oleac la mnstire si dac te mpaci, du-te,de tot."
Zis si Icut. A vorbit cu sotul, s-a dus la mnstire. Cnd a
plecat la mnstire s-a Icut sntoas. ar cum s-a ntmplat?
A stat ea ctiva ani la mnstire si brusc a aprut o boal c
vrsta era naintat, a murit, la 3 zile, acas si sotul dup ea.
Unul dup altul s-au dus, deci comunicarea a rmas aceeasi.
El, pentru c i-a dat voie, umnezeu l-a luat pentru ca s-i
duc pe toti odat, deci nu i-a desprtit unul de altul. Aici am
Icut voia lui umnezeu mpreun, hai si dincolo voia lui
umnezeu mpreun. Eu ntotdeauna i spuneam: Tu stii cum
esti cu brbatul tu? Ai citit n Jietile sfintilor cu Adrian si
Natalia? Chiar asa i-am spus: Bag-te prima n cuptor si
Adrian dup tine. Si ntr-adevr la 3 zile a plecat si el dup
dnsa.
382 01
up aceea am avut iarsi un caz Irumos la care eu tin
Ioarte mult, c asa a Iost copilria mea, ca s cunosc persoana.
Micuta ulia de la Agapia, rmsese n schit cu cea mai
btrn dintre maici, Iosta prim egumen Singlitichia, peste
90 de ani si ele nu mai mureau si cnd s-a mbolnvit maica
ulia si nu s-a simtit prea bine, a spus: ,ar noi ct mai stm
printre acesti copii si i chinuim? Hai s ne lum drumul s
plecm." A murit maica ulia si cnd s-i Iac praznicul a murit
si cealalt imediat. -a spus: ,Eu m duc si dac iau
ndrzneal, imediat te iau dup mine." Si la 3 zile s-a dus si
cealalt. S-au chemat. Acestea sunt lucruri Ioarte, Ioarte rare, n
care umnezeu arat curtenia suIleteasc si trupeasc. Maica
Iusese cstorit, nu au avut copii, exact ca n viata SIintei
Teodora, s-au dus la mnstire, unul ntr-o directie, unul ntr-o
directie. Si ce credeti? A murit maica iarna si primvara a murit
si preotul care Iusese sotul ei, duhovnicul de la o mnstire din
tar, s-a dus si el imediat dup ea. arsi s-au chemat.
Rugciunea, ca esent, este asa cum e cldura n corp.
Corpul nostru are o cldur, dac nu am avea-o am avea
hipotermie, mori, asa e si suIletul. ac nu are cldura de
rugciune ca s-1 nveleasc tot timpul, el e mort. Cel mai mult
se bucur suIletul cnd i provocm temperatur, cnd i creste
cldura. ac creste cldura, creste si harul n minte, o
lumineaz imediat. Cldura produce lumin. Asa e cu suIletul,
aceasta e marea dram, acesta e marele nenteles. n toate
tratatele de rugciune se vorbeste de partea teoretic. Foarte
multi au citit !atericul, au ajuns n mnstire si s-au trezit cu
alte realitti, s-au dezgustat, s-au descurajat, au plecat. Foarte
multi au citit Jietile sfintilor.
mi plcea odat aIirmatia cuiva: Noi nu am nteles c
sIintii au Iost oameni exact ca noi. Noi vrem s-i lum pe sIinti
de dincolo de icoan, dar nevointa ncepe de aici, s stii de cte
ori a sughitat si el, de cte ori a suspinat, de cte ori a suIerit,
de cte ori l-a durut pentru c modelul nostru absolut sunt
Jietile sfintilor. Noi ne raportm si spunem: Vai, ce rea e
lumea! ar noi nu vom Ii judecati dup lume, sIintii vor judeca
lumea si atunci trebuie s ne raportm lor. Am ntlnit un caz
chiar zilele acesta:
- ar ce, Printe, eu sunt singurul care Iumez?
- Asta vii tu s m ntrebi pe mine? ar chiar nu m
intereseaz al ctilea esti. Eu te-am ntrebat un singur lucru, ai
nevoie de suIletul tu?
-a.
- Atunci, reduci sptmnal cte o tigar. S nu-ti
repet a doua oar, c de nu, ti creste cancer la limb dac nu
ntelegi de bunvoie.
- a, Printe, cred c am s ncerc s m las.
- E bun c ncerci, dar eu chiar vreau s te lasi.
Si ce credeti c-mi spune dup un timp?
- Printe, mai merg cu 3 tigri pe sptmn.
- e acuma le poti arunca, ncet, ncet e gata.
E srcie, dar crsmele sunt pline. E srcie, dar tigri
se vnd ,la greu". E srcie, dar droguri se vnd ,la greu". E
srcie, dar masinile se cumpr ,la greu". E srcie, dar luxul
e ,la greu". E srcie, dar nuntile sunt n toi. E srcie, dar
discotecile sunt pline. E srcie, dar dezmtul e n Iloare.
Atunci, care e partea de adevr n toat aceast suIerint? Ori
este o singur parte care suIer ori nu suntem constienti de
suIerinta noastr?! Ajungem inconstienti. Mereu m raportez,
privesc Romnia la ora actual ca pe plgile lui Faraon.
382 03
Ce spunea Faraon n Scriptur? Ucideti-le pruncii,
lsati numai Iemeile, adic patima si desIrul. ati-le mncare
si carne si tot ce cer, dar puneti-i la munc. Exact asa Iacem
noi acuma. Mncm de toate, nu ne uitm. ac te duci ntr-un
supermarket, cumpr omul si umple cosurile acelea de se rup,
nu se gndesc c e salariul minim pe economie, dar uit de o zi
de post, uit de o zi de rugciune, dar munceste si munceste si
munceste. Ati vzut, Iac case tot mai mari, garduri tot mai
nalte, tot, tot, tot. ar de ce Iac lucrurile acestea?
Megalomania de a te sui la cer, exact ca pe un turn Babei. Ei
tot se duc dar nu stiu unde s se opreasc. Trebuie s se
opreasc n usa bisericii s zic: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul
lui Dumne:eu, miluiete-m pe mine, pctosul! Nu numrul
de camere te aseaz n societate, nu numrul de bani cheltuiti.
Ati vzut cum Iac acuma, primii 300 de milionari. Ei,
dac vrei s-mi demonstrezi primii 300 de milionari,
demonstreaz primii 300 de Iermieri care au muncit si au
cstigat banul, nu cei care au nselat sau au Iurat si s-au trezit cu
pungile pline, treaba lor de unde au, i priveste direct si
personal. ar tu nu stimula omul spre prostie, spre pcat, pentru
c el cnd vede c acela e milionar, ce zice? ar eu cum pot s
Iiu milionar dect dac Iur si dau n cap? Tu arat 300 de
agricultori, arat 300 de medici, arat 300 de proIesori, arat
300 de trani gospodari, arat 300 de Ieciori, 300 de Iecioare,
300 de preoti seriosi, 300 de biserici! Ai ce arta! Trebuie s dai
si exemplele pozitive, ori, vedeti, societatea e un inIern de
exemple negative pentru c toat lumea scoate n evident
lucrurile imposibile.
Arta acuma ntr-o zi la televizor cum mor pruncii la
maternitate c nu-i ngrijeste. Ce voia s demonstreze cu
aceasta? C nu ar mai trebui nscuti prunci sau ce? ar tu arat
cum i ngrijesti Irumos, nu cum i ucizi! Nu intereseaz pe
nimeni treaba aceasta. Cum am vzut eu acea emisiune, te
nvat s Iaci ntreruperi, adic de ce s-i aducem aici s-i
omoare. Mai bine i ntrerupem noi pe crare, nu-i mai aducem
la nastere, dac tot nu au unde se naste n conditii normale!
Strmosii nostri au nscut cu tubul de sticl? Nu venea
moasa satului si tia buricul si nu au crescut oameni sntosi?
giena e o mod acuma si medicina e la cei mai nalti parametri,
dar asta nu nseamn c trebuie s bagi spaima n om, s nu mai
nasteti copii c vi-i omoar la maternitate. n momentul n care
Iaci rugciune, n minte se aseaz ierarhia, se aseaz pcatele
jos si zici: ,Asta nu e bine, se aseaz parc linistea, asta parc
trebuie asa, de aici ncepe cte o zvcnire, ia s Iacem noi asta,
ia s Iacem noi asta, ia s Iacem noi asta." Am Iost la cineva s-
i Iac o sIintire n cas si culmea, a zis:
- Printe, nu am o iconit cu Maica omnului.
- Nu pot s cred c n toat casa nu aveti o iconit cu
Maica omnului.
Mi-am aruncat eu o privire n stnga, n dreapta si vd o
iconit cu Maica omnului chiar Ioarte Irumoas, la care mi
spune persoana respectiv:
- Nici nu am stiut c aceea e icoan cu Maica
omnului, am crezut c e un tablou adus de mama.
A vzut-o c e nrmat si nu a stiut c e icoan cu
Maica omnului. Ce poti s Iaci cu un asemenea om? S-1
pedepsesti? Nu. l nveti dac vrea s prind.
b. Starea de boal dintr-o familie
Gra(ia: Ce ne puteti spune despre starea de boal dintr-o
Iamilie, boal suIleteasc si boal trupeasc, si relatiile dintre
membrii Iamiliei?
382 05
Printele Calistrat: Ca termen, boala este ridicarea harului.
Ce este de Iapt o boal? Este un dezechilibru si atunci. ac
vorbim de o boal suIleteasc, primul lucru pe care l putem
ntlni este necredinta, deci o Iamilie dezordonat din punct de
vedere religios si atunci urmrile nici nu sunt greu de ghicit. Fie
c n acea Iamilie nu se roag, Iie c n acea Iamilie nu aprind o
candel, Iie c nu sunt spovediti, Iie c nu sunt mprtsiti, Iie
c nu sunt dusi la biseric. Cum i cunosti? Muncesc n
srbtori, prsesc, cosesc, Iac treab ca ntr-o zi de lucru, nu se
nchin, njur, vorbesc urt, jignesc, nu salut, nu sunt
respectuosi. Acestea sunt primele semne ale bolii, maniIestate
vizibil. Gra(ia: Se molipseste de la un membru al Iamiliei la
altul? Printele Calistrat: Se transmite la toti. Si am s v dau
o pild n sensul acesta. Am cunoscut bietel pe care l-am
ntrebat:
- ar dumneata de ce Iumezi?
- e ce m luati asa, si tatl meu Iumeaz?
Rspuns concret. L-am ntrebat pe alt personaj
tinerel, la spovedit:
- Simti nevoia s te droghezi la vrsta aceasta?
- Att timp ct taic-miu nu-mi cere nici o socoteal,
dumneavoastr, ca duhovnic nu aveti dreptul s-mi interziceti
lucrul acesta!
Sau altcuiva:
- e ce nu ncercati, totusi, s postiti 3 zile? C eu asa
i iau, asa i cstig cel mai usor. Hai, posteste 3 zile si vino s te
spovedesc si s te mprtsesti c ai s vezi c ai s te linistesti.
El nu stie c i dau agheasm mare. ac nu a avut contact cu
biserica, el chiar crede c s-a mprtsit atunci cnd i dai cu
paharul, nu stiu toti. Eu, dup ce dau agheasma mare, dau
putin anaIur si vin, iar ei, dac stiu c la potir se d vin si
pine, cum spun ei, dar acolo e trup si snge, ei cred c dac i-
ai dat dup agheasm, anaIur si vin, cred c e tot mprtsanie,
dar i atrag usor si atunci i cstig. Si i spun:
- Crezi c e bun crarea pe care mergi?
- Printe, eu nu spun c nu aveti dreptate, dar maic-
mea, la vrsta mea a Iost mai breaz?
at rspunsuri. S nu credeti c tinerii vin s jigneasc,
s nu credeti c tinerii vin s Iie aroganti sau impertinenti, nu.
Ei au rspuns concret si au o iutime a mintii, o gndire
Iulgertoare. ac ati vzut cnd introduci codul pe teleIon, se
deschide, l poti accesa. Asa sunt tinerii. Ei nu scap
porumbelul din gur, tu nu ai dat ntrebarea c el a si venit cu
rspunsul. Sau, i spun unui tnr:
- Crezi, totusi, c lui umnezeu -ar plcea dac
continui s mergi n desIrnare?
- ar e treaba Lui ce-mi place mie?
-am explicat, nu e treaba Lui, l-am luat logic:
- ar, uite, o s te mbolnvesti, o s te cstoresti, n-o
s mai simti aceeasi atractie, n-o s mai simti aceeasi plcere
Iat de sotia ta, n-o s mai ai aceeasi apropiere. Ai s vezi,
cstoria o s Iie o Iormalitate.
- Nu-i nimic, dac m plictisesc, divortez.
V dati seama c aici e o munc care nu se explic n
cuvinte. Unii spun c cea mai grea dintre toate este spovedania.
Nu spovedania, la spovedanie vine si ti nsir o crut de
pcate, ai dezlegat si ai terminat, dar modul la care reusesti
psihologic, suIleteste, duhovniceste, moral, s gsesti Iormula
s-i lovesti inima e esential. Spovedania este exact ca o reactie
chimic. ac reusesti s pui coeIicientul redox, s-i egalezi
nebunia din capul lui cu ideea ta si s o aduci la un numitor
comun, atunci esti cel mai tare, c l-ai-spovedit, aceasta e ap
de ploaie. Cred c am n Iiecare lun 100 de spovediti pe care a
doua oar nu-i mai vd niciodat. eci ei vin la spovedanie pur
si simplu instantaneu, au citit undeva, au auzit undeva, le-a
spus
06 07
cineva, i-a trimis cineva. Este pcat, c se citesc aceste boli
suIletesti de la distant.
Este un lucru vizibil: n perioada 190-1970, lumea era
usor analIabet, am avut Ioarte mult lume nepregtit
proIesional. Cu eIorturile Icute de partidul comunist si
datorit urmrilor democratice, n general, tinerii nostri au
trecut toti prin scoal. Cu bune cu rele, s-au alineat
standardelor, sunt plini de diplome, de brevete si de tot ce vrei,
dar ce pot s constat mai nou? Sunt Ioarte raIinati, chiar dac ei
nu au o pregtire pe msur, a aprut acest Ienomen al
imitatiei, de exemplu, dac o Iat si-a vopsit prul blond, si o
tranc se vopseste ca lanul de gru. ac o Iat si-a pus unghii
lungi lipite, si urmtoarea de la tar la Iel are, dac una si-a luat
niste tocuri nalte dezechilibrante, si cea de la tar are, adic ei
se imit unul pe altul, sunt Ioarte Iascinati de nou, de tot ce
apare, dar nu ytiu s fac diferen(a ntre bine yi ru. El este
istet, vezi imediat prin orice si din mers si din vedere si din
auz. n schimb nu stiu s Iac diIerenta. Bolile suIletesti se
citesc pe deasupra. Eu i spun unui biat pe care l adusese
mama lui c e ntristat, c are gnduri rele, c nu e multumit, c
e stul de viat:
- Vd c esti mbrcat Irumusel, esti curtel, ai totusi
n tine niste calitti, pari serios.
- Ei, s credeti dumneavoastr c-s serios. Ce, v uitati
la hain? Nu mai tine proverbul haina Iace pe om. Haina mi-a
dat-o taic-miu si m-am ntolit dar n-am muncit eu pentru ele.
Vedeti ct realitate dar exprimat pe un ton de
zeIlemea. -am spus:
- Uite, ti dau 7 mprate ceresc, ngerul pzitor si te
astept s vii la mprtsit.
- Printe, nu stiu dac am s citesc sau am s vin la
mprtsit, dar dumneata spune-mi m Iac bine?
- ac Iaci aceasta te Iaci bine.
- Nu cred c am s le Iac, dar nici nu cred c m
intereseaz dac m Iac bine. Ce o vrea umnezeu. Pn la
urm e pcatul Lui dac m-a lsat s apar pe pmnt si nu-mi
d o directie.
- Ti-o d dar trebuie s o ceri.
- El stie mai bine ce-mi trebuie, nu cer nimic.
Adic, au niste distonante de minti bolnave. ac
umnezeu S-a desacralizat n Iamilia lor, nimeni nu a aprins o
candel la icoan, nimeni nu a pus o agheasm si o anaIur pe
mas, nimeni nu i-a dus la spovedit de mici, nimeni nu i-a
nvtat, nimeni nu i-a dus la biseric duminica. Ei l iau pe
umnezeu drept tata si mama. Cum vorbesc cu tata si mama,
asa l trateaz pe umnezeu. Si culmea, de ce v spuneam de
boala suIleteasc? Copiii de la grdinit si de la clasele primare
Iac religie, nu au proIesor de perIormant, dar stiti ce este
interesant? Vine mama si tata si spune:
- Printe, cu rusine v spun, stiti c Ietita ne-a adus la
biseric? Haideti la biseric, vreau s m mprtsesc, asa ne-a
spus proIesoara la scoal c e post. Fetita si biatul ne-au adus
la biseric. Au un proIesor de religie Ioarte bun, au o
proIesoar Ioarte apropiat si au spus asa: Luati-v printii de
mn si duceti-i la biseric la mprtsit.
eci, acei copii mititei. Mi-a plcut ideea. Uite cum,
umnezeu a gsit nc o cale de a cstiga suIletul pierdut.
Bolile sufleteyti se datoreaz numai necredin(ei. Ce viat au
copiii unde un tat bea sau bate sau njur sau si Iace de cap?
Ce viat au copiii unde printii se ceart si, oamne Iereste,
mai e lips, srcie si necaz?
c. Neputin(a sufleteasc yi trupeasc
Gra(ia: Care este legtura ntre neputinta suIleteasc si cea
trupeasc?
Printele Calistrat: Neputinta suIleteasc, prin viciu si
nelucrare, aduce neputinta trupeasc, este prima legtur care
arat clar c suIletul bolnav Iiind, a dereglat trupul. ar n
acelasi timp, dereglarea trupului adnceste si mai mult
neputinta suIleteasc prin nemultumire si crtire, prin
nIumurarea de sine, prerea de sine, cutezanta de sine,
382 08
ncrederea n sine, bizuinta de sine, toate sunt puse n Filocalia
V. e ce sunt puse acolo? Ca s vedem noi c omul, desi i s-a
dat o directie sau o solutie, totusi mai caut el una si pe alturi
pentru c, crede el, c ce i s-a spus nu e suIicient, adic n
mintea lui tot mai are o alternativ. Aceasta este problema cea
grav. Gra(ia: Neputinta este o boal suIleteasc? Printele
Calistrat: epinde sub ce Iorm se maniIest. e exemplu, ati
vzut ce spune Nicodim Aghioritul n lupta cu pcatul, cele 12
trepte ale pcatului. Mai nti e Iapta bun cu mndrie, de a Ii
vzut, auzit, apoi este dorinta de a pctui, prilejul de a pctui,
cutarea de a pctui, cutarea locului si a mprejurrii
pcatului, apoi este cderea, apoi este dorinta de a repeta
pcatul, obisnuinta cu pcatul, nvoirea cu pcatul, lupta n Iire
cu pcatul, n cele din urm vine dezndejdea sau sinuciderea.
Cnd devine neputinta pcat si cnd neputinta devine
imposibilitate, incapacitate? e exemplu, dac vorbim de un
om bolnav trupeste, dac vorbim de o suIerint cronic pe care
nu o putem trata sau e de lung durat, are o perioad mai mare
de vindecare, acolo vorbim de o neputint, neputinta de a
dormi, neputinta de a mnca, neputinta de a lucra, neputinta de
a tine minte, neputinta de a sItui chiar, nu e capabil, nu-1 duce
mintea cum se spune.
ar n momentul n care e vorba de o neputint n sensul
pcatului, aici este vorba de o nrdcinare a pcatului n om si
ntr-adevr este una dintre cele mai periculoase patimi care vin
si lucreaz pe om: ,Printe, nu m pot opri de but, nu m pot
opri de desIrnat, nu am prere de ru, nu m pot ruga, nu m
pot poci, nu pot pune nceput bun, nu pot pune voia n
miscare, nu-mi permite starea mea s m rog."
Noi o numim proast dispozitie, nu e proast
dispozitie, ci e acea stare de apatie de care tocmai ati vorbit,
deci este starea n care omul nu vrea s se regseasc pe sine.
!ilda Fiului risipitor arat c nti pcatele sunt Icute cu
plcere, cu poIt, cu pasiune, deci intr toat vigoarea tineretii
n patima si n lucrarea pcatului. eodat el devine sclav la
porci si neavnd ce s mnnce, nu mai avea bani, era srac,
ncepe s mnnce roscove. Ce nseamn roscove? Cnd nu
mai poti Iace pcatele mai mari, ncepi s te ndulcesti de
pcatele mai mici. ac la nceput avea bani s stea numai prin
baruri, acuma se multumeste s sug sticlele aruncate, dac alt
dat i plcea s Iumeze cele mai scumpe tigri, acuma se
multumeste cu chistoacele, dac nainte pltea prostituate si si
Icea de cap, acuma se multumeste cu ce i pic la ntmplare.
Aceasta nseamn neputinta, dar de ce rmne la stadiul de
neputint? Rmne la stadiul de neputint pentru c el dac ar
avea posibilitatea, ar repeta pcatul n totalitate, nu ar pleca de
la el.
382 10
Si patima la Iel, de exemplu, neputinta de a stpni
Iamilia, este o incapacitate de a gndi si de a coordona.
Neputinta de a educa copiii este o incapacitate de educatie, el
nu are materialul, potentialul psihologic si moral de a nvta
sntos si aici Nicodim Aghioritul vine si spune: Fiecare va
sftui pe semenul lui dup neputin(a lui. Si vei vedea
duhovnic care dezleag pcate grele Ioarte usor pentru c este
tolerant cu el si atunci este tolerant si cu altii. Vei vedea
duhovnic care dezleag pcate grele Ioarte usor si cu Ioarte
mult usurint pentru c el se complace n ele si atunci i
convine s le dezlege c si acoper constiinta. Sau, vei vedea
duhovnic Ioarte aspru care pune srtur pe ran pn o
vindec, adic, canoane Ioarte categorice la pcate Ioarte
categorice. Aici nseamn iesirea din starea de neputint si
atunci, sigur c cel care vine la biseric trebuie un pic cutat s
ias din starea de neputint. Aceast neputint vine numai si
numai din lucrare. Lucrarea nu are treab cu neputinta.
n regimul vechi se practica o vorb, dac o tineti minte:
Nu poti, te ajutm, nu stii, te nvtm, nu vrei, te obligm.
AIlati c aceasta este pus la ndemna neputintei. Cnd omului
i dai toate sansele s se ridice dar el nu vrea nici una, atunci l
constrngi si tot o Iace. Aceast constrngere vine din vointa
omului chiar si n starea de neputint, pentru c trebuie s
gsesti punctul nevralgic n care s-si dea seama c aceast
neputint este distrugtoare. Unde o ntlnim? Unul bea toat
viata, Iace o hemoragie digestiv, se duce la spital si doctorul i
spune: ac mai pui o singur dat un pahar de tuic n gur, ai
murit. Si el se las brusc, de unde nainte bea cu gleata. e ce?
Este voin(a n fa(a neputin(ei, dar nu mai este capacitatea de
voint rational moral pozitiv ci este capacitatea biologic si
vointa de a tri, dorinta de a exista, dar nu dorinta de a exista n
umnezeu, dorinta de a exista n real, n biologic, de a Ii n
preajma celor din jurul su, s arate c nu a murit. ar aceasta
nu este o virtute. e multe ori eu le spun multora:
- O s-ti Iac umnezeu o gaur n stomac si o s te
opresti din but de nevoie dac de bunvoie nu poti.
- Nu, Printe, c eu nu pot.
- M tem c ai s poti.
Si cnd m ntlnesc cu el, chiar spune:
- Printe, s stiti c am Iost la un pas de moarte dar am
scpat, nu mai beau.
- Si v simtiti mai bine?
- Printe, nu pot s spun c m simt mai bine. ac as
putea, tot as mai servi cte oleac dar nu am curajul pentru c
mi-a spus doctorul c sunt pe ultima sut de metri.
Ei, acea sut de metri e tot spre osnda lui, nu e spre
vindecarea lui, pentru c el nu Ioloseste acel termen, acel spatiu
si timp, ca termen de mntuire, cealalt vreme a vietii noastre
in pace i in pocint a o svari, la Domnul s cerem, ci el
asteapt s se Iac bine s-si poat satisIace patima din nou.
eci aceast apatie n Iata pcatului si aceast dorint total de
a reIuza binele intr la nepsarea suIletului, uitarea de mntuire
si lenea. Sunt cei 3 mari uriasi pe care i-a catalogat Filocalia ca
ucigtori de suIlet nainte de moartea trupului.
d. Nemplinirea
Gra(ia: Ce este nemplinirea si cum se poate omul lepda de
aceast stare?
382 13
Printele Calistrat: Avem mai multe Ieluri de nemplinire.
Nemplinirea sufleteasc este dorul permanent de
Dumnezeu si aici suntem ntr-o continu lucrare si ea se
sIrseste prin mntuire. Spune asa n Filocalie: Unii oameni ar
putea vedea pe umnezeu sau umnezeu le-ar putea arta
minuni, dar nu le arat pentru c Iondul lor suIletesc nu este
pregtit de a le nIrunta si i-ar arunca dintr-o extrem n alta, Iie
c i-ar arunca n mndrie, Iie c i-ar arunca n nltarea mintii si
atunci ar cdea angelic, cum se spune, ca demonii, sau ar cdea
n nselare, adic ar crede c ceea ce au vzut sau li s-a
ntmplat, au meritat.
up aceast nemplinire vine nemplinirea suIleteasc
pe linie, s spunem, de sentiment, poate nu ai luat Iata pe care
ti-ai dorit-o, poate nu ti-ai cumprat lucrul pe care l-ai poItit,
poate nu ai avut lucrul pe care l-ai dorit, poate nu ti-ai putut
mplini, ce vrea omul, o masin, o cas, dar acestea sunt mai
mult rationale, aceasta este o nemplinire rational, material.
S Iiti Ioarte atent c ea cu timpul se reIlect n nemplinirea
sufleteasc care se vede n oamenii mici cu talente si cu
moIturi mari, s v dau o pild.
Un sInt al Patericului sttea n pustie si si pstrase o
rogojin, si pstrase un butuc sub cap, o rogojin pe el, niste
sandale de lemn n picioare si o hain de pnz pe deasupra s
nu-1 ard soarele. Un alt tritor auzind despre dnsul la ce
mare nltime a ajuns, a venit s-1 vad. Acela a venit gol,
numai cu o crp dinainte, cu picioarele prin nisip, srac,
amrt si cnd a ajuns n dreptul lui, a zis n sinea lui, iat la
cine am venit eu, tocmai acest vztor cu duhul care doarme pe
rogojin! La care acela i spune: ,Frate, nu te sminti, tu ai venit
gol din lume si gol se cade s umbli, eu am venit din palate
mprtesti si picioarele mele nu sunt nvtate cu arsita. Pn
se vor nvta le clesc cu aceste sandale care mi sunt o durere
n picioarele mele, tu nu stii ce simt eu. Am aceast rogojin,
eu nu pot s dorm pe nisipul Iierbinte. Tu acas ai dormit pe
rogojin si aici se cade s dormi jos. e la mtase, eu mi-am
pstrat doar aceast rogojin, asa c nu mai cuta tu sIintenia
n lucrurile vzute n jurul omului ci caut n lucrarea lui. Si
atunci acela i spune:
- Cu adevrat mare esti naintea lui umnezeu!
- Nu, nu sunt mare dar cei mici din lume s nu se nalte
cu mintea n lucrarea duhovniceasc, c nu a lor este lucrarea ci
a darului lui umnezeu.
La nemplinirea material ce vezi? e exemplu, unul
a avut niste lucruri modeste pe msura puterii lui. eodat a
prins o Iunctie mare, indiIerent ce ajunge el, ministru, director,
s.a.m.d., pn n vrIul ierarhiei. n clipa cnd a ajuns n
aceast Iunctie, si ia tot ce nu si-a putut cumpra nainte, Iace
tot ce nu a putut Iace ct a Iost el mititel, asupreyte tot ce nu a
putut asupri ct a fost el asuprit de al(ii yi se rzbun pe to(i
fa( de care nu a putut el s-yi scoat atunci, la vremea
respectiv, coltii si s-si arate vanitatea. e aceea se explic
aceast oportunitate mizerabil pe care noi o ntlnim astzi de
exemplu ntre partidele politice. Ati vzut, vine acela la putere,
pn nu se umple el nu se las, schimb tot, vine cellalt,
schimb tot, pn nu se umple el nu se las si pe rnd, pe rnd,
Iiecare si cultiv vanitatea. Aceasta se cheam nemplinire
material.
S nu credeti c dac unul are 3 milioane de euro la
banc si este putred de bani si nu mai poate de bine, el e
multumit cnd te vede pe tine c pasti vaca pe marginea
santului. l deranjeaz de ce ai vaca, tu nu ar trebui s o ai,
numai el ar trebui s o aib. e ce lucrul acesta? Pentru c el
suIleteste, n termen popular, tot calic este. Nu-si poate
nchipui, cum, el care are atta putere si a ajuns s aib atta, s
ajungi si tu s ai vaca aceea, nu este posibil asa ceva, prin el
doar poti s ai ceva, nu de capul tu.
Si ncepe din nou aceast nemplinire suIleteasc si
poate ati ntlnit si dumneavoastr anumite cazuri - cutare are
un seI la servici de-ti vine s-ti lasi serviciul si s pleci. Aceia
sunt oameni incapabili, nempliniti, ei nu au msura bunului
382 1
simt, nu au msura normalului, de aceea si bat joc de semenii
lor, de aceea i jignesc, de aceea i umilesc, de aceea i coboar,
de aceea i exploateaz, ca s-si arate vanitatea, iar cnd l-ai
schimbat este din nou mieluyel yi linguyitor si e cu dreptatea
ntruchipat si lozinca e de cea mai bun doctrin. Acestia sunt
cei mai periculosi. Aceasta este nemplinire material.
Sunt oameni care, ati vzut, cine a vrut s se
mplineasc material, si-a clcat peste pozitia social, a plecat
n strintate, a stat ctiva ani, si-a umplut portoIelul, si-a Icut
o cas si-a luat pmnt si o masin, s-a ntors napoi. Ati vzut,
Iace grtar, se plimb, e bucuros, e multumit, nu-1 intereseaz,
d si la altul. ar altul, cu toate c are, priveste cu invidie. V
dau o pild, poate c acuma Iac o glum - partidul de
guvernmnt. up ce ei s-au umplut peste msur, pe altii nu-
i las mcar s respire. Aceasta este o nemplinire sufleteasc.
Nu sunt multumiti c au ajuns la conducere, dar se rzbun si
pe toti cei care le-au stat cndva mpotriv, s nu Iie ei sus.
Acum si arat adevrata valoare si de Iapt, valoarea lor care
este? Este una mizerabil, pentru c ei de Iapt nu au valoare.
e ce? Pentru c ei nu merg spre binele si prosperitatea trii,
cum a spus Simion Mehedinti: ,Politicianul si conductorul
trii trebuie s aib inima trii n inima lui, nu inima lui n
inima lui." eci el lucreaz numai pentru binele lui, nu se
gndeste la cel ce moare. Pentru cel ce moare aplic legea si ti
arat articolul, dar pentru el toate sunt posibile. Aceasta este tot
o vanitate suIleteasc si o nemplinire.
La nemplinirea profesional lucrurile nu stau asa. S
stiti, sunt 3 proverbe: nu nota reflect tiinta, nu diploma
reflect calitatea, nu omul reflect po:itia. Aici avem oameni
poate Ioarte buni proIesional dar stau n banca lor si nu vor s
se lege, proverbul popular, s se lege la cap fr s-i doar, n
sensul c si d seama c n jur, n momentul n care ar ncerca
s nainteze ntr-un mod oarecare, automat ar Ii ,Iaultat", cum
spunem noi, si atunci zice, imi vd de treab. Am s v dau si
o pild: Unul ajunge seI, el habar nu are de nimic dar e yef yi
ncepe s exploateze pe cei ce ytiu, artnd ca si cum el ar sti
tot: V art eu cum se Iace, v pun eu la punct, v dreg eu
vou. El Iace lucrul acesta pentru a strni teroarea, grija si
stresul, ca cei din jur s cread c e un merit din partea lui ca
seI s acorde o onoare, s acorde un comportament Irumos, o
vorb bun, o atentie.
Au Icut studii pe esantioane si si-au dat seama c
managerii care administreaz Iirma n liniste, n pace, cu bun
ntelegere cu subalternii, merg mai bine dect acelea unde e
stress si teroare. Mi se pare Iiresc s simti nevoia s muncesti
cu simt de rspundere cnd esti motivat sau esti cel putin
respectat. Atunci cnd cineva te trateaz ca pe sclavul lui,
normal c atunci nu ai cheI.
La nemplinirea proIesional poate s se ntmple un
alt lucru, sunt mpliniri de moment si mpliniri de durat. e
exemplu, dac cineva si-a dorit s Iie doctor, a muncit, a
nvtat, s-a strduit pn i-a venit rndul la lucrul acesta. Am
ntlnit oameni care au dat , 5, 6 examene. La scoala de soIeri
la Iel. Nu reusesti ntr-o proIesie, Iaci alt pregtire, nu
reuseste ntr-o pregtire, se duce n alta pn si gseste o
menire, deci nu cade.
382 17
La nivel valoric lucrurile sunt omenesti, s-ar putea s
Iii Ioarte bun si s nu ai sansa niciodat, dar s-ar putea s Iii
Ioarte prost si s ai sansa din prima. ar care este problema?
Multumirea suIleteasc nu lipseste. Printele ustinian de la
Prodromul avea o vorb: Sunt mai multe categorii de oameni,
care nu stiu c stiu, care stiu c nu stiu si care stiu c stiu. ac
stii c stii e Ioarte bine, ai multumirea suIleteasc, nu te doare
capul, cnd esti pus n Iata unei situatii ai rezolvat-o. Cnd nu
stii si te pune n Iata situatiei, nu stii ce s rspunzi. Cnd esti
pus si crezi c stii dar de Iapt nu stii, Iaci o catastroIa, ce este
n jurul nostru, iar cnd nu stii si nu vrei s recunosti, nseamn
c nu esti realist. Atunci ce trebuie s Iaci? Te lupti cu tine. Un
spital are director, are chirurgi, proIesori, tu cauti doctorul de
care ai nevoie. La scoal, toti proIesorii au grade de
promovare, tu te duci la cel care stii c stie. Aici apare
multumirea suIleteasc pe proIesionalismul desIsurat, nu cel
aIisat.
ar la nemultumirea, nemplinirea trupeasc, c si
aceasta exist, de exemplu, unul se supr c s-a nscut mai
bolnav, unul mai neputincios, unul mai putin dotat cu
inteligent, unul e mai nalt, unul e mai mic, unul e mai gras,
unul e mai slab, unul e mai Irumos, unul e mai urt. Acestea nu
le stim noi, sunt oglinzile lui umnezeu si se spune c si copiii
sunt oglinda printilor. ac printii au Iost Ioarte credinciosi,
copiii sunt Ioarte Irumosi, dac printii au Iost pctosi, si
copiii poart anumite semne, ati vzut, sindromul down,
oligoIreni, retardati mintal, tot Ielul de boli, boli cronice, si aici
este o etap.
e. Dezamgirea
Gra(ia: e unde vine dezamgirea? intr-o deIormare a
realittii, dintr-o asteptare nepotrivit si ce se poate Iace pentru
o remediere a situatiei?
Gra(ia: e unde vine dezamgirea? intr-o deIormare a
realittii, dintr-o asteptare nepotrivit si ce se poate Iace pentru
o remediere a situatiei?
Printele Calistrat: La capitolul dezamgire, vom clasiIica si
aici. ezamgirea ca termen nseamn o nselare asupra a ceva,
o imagine gresit despre ceva. ar putem avea o dezamgire
personal care tine de o anumit neatentie a noastr, sau este
proverbul, nu mai fi transparent ca oglinda, adic lasi s se
vad prin tine. Poate Ii o dezamgire ntre prieteni, poate Ii o
dezamgire n Iamilie ntre sot si sotie, poate Ii o dezamgire
Iat de copii, poate Ii o dezamgire Iat de vecini, de cumetri,
de nasi, de cumnati, de socri, de printi, de orice. n social,
oriunde o putem ncadra, dar cea mai mare dezamgire de care
trebuie s avem grij, este dezamgirea Iat de noi nsine.
Esecurile repetate ale anumitor probleme, trebuie s ne
pun nou o ntrebare: ac toat lumea este rea si eu sunt
bun, de ce mie lucrurile mi ies pe dos? C de obicei avem
tendinta de a gsi o justiIicare. Mai vine la mine cte o Iemeie
si spune: Stiti, Iata mea Ioarte Irumos a crescut dar st cu un
biat de 3 ani, adic ce Iel de viat este aceasta? Stiti, am un
biat Ioarte bun, dar a luat o Iemeie cu 3 copii. Sotul meu e un
om extraordinar, eu am avut ncredere n el, dar acuma m-a
lsat si a plecat la alta. Adic, sunt explicatii puerile.
ezamgirea poate veni de la ceea ce poate aduce capacitatea
ta intelectual, c tu poti s vorbesti cu cel mai ticlos om si s
ai impresia c vorbesti cu o personalitate c el are cuvinte
Irumos alese si tu s te lasi sedus, atunci e dezamgirea ta.
Singurele dezamgiri adevrate care pot s te sminteasc sunt
dezamgirile legate de credint, cnd te-ai ruga si umnezeu
ti Iace pe dos dar tu ai Iost corect si te ntrebi de ce. Poti s te
dezamgesti si atunci s insisti ca s-L convingi c nu e
adevrat. Poti s te dezamgesti de tine nsuti cnd ai dat un
examen de 10 ori si nu l-ai luat niciodat c esti incapabil, si
trebuie s Iii dezamgit! Cum eu care stiam, nu mai stiu?
nseamn c ceva nu e n regul! O dezamgire, s spunem,
382 18
material, c i dai unuia niste bani si nu-i mai vezi, dar e
treaba ta de ce i-ai dat. eci dezamgirile pot Ii cu Iond si Ir
Iond, ele tin si de mprejurrile vietii. Pot s am motivatie
serioas de dezamgire sau motivatie instantanee de
dezamgire, dintr-o mic nediscernere a mintii. Aici intervine
discernerea.
.
e obicei, cel mai mult ne dezamgim cnd
lucrurile nu ies cum vrem noi. ar ca s ias lucrurile cum
vrem noi trebuie s ne uitm si n jurul nostru, s ne raportm
la semenul cu care lucrm. Gra(ia: ezamgirea aIecteaz
relatiile din Iamilie? Printele Calistrat: AIecteaz, Iemeia nu
mai are ncredere n sot, sotul nu mai are n sotie, copiii nu mai
au n printi, printii nu mai au ncredere n copii. Nu ati
vzut? Hai, ia-ti bagajul si pleac, partaje, mnie. Eu am
ntlnit persoan, al crei Iond suIletesc mi-a plcut si mi-a
spus asa:
- Vreau s-mi las sotul pentru c m-a nselat.
- Nu este un motiv. Vrei s-ti spun ce se va ntmpla?
ncearc 0 de zile s nu-1 mai primesti acas, s vezi cum vei
umbla dup el si l vei aduce tu singur napoi, pentru c tu l
iubesti prea mult ca s-1 lasi, dar acuma o Iaci din orgoliu si
Ir s gndesti.
A Icut cum am nvtat-o eu si a avut curajul s vin si
s-mi spun: ,Printe, sunt Ioarte dezamgit de mine, mi-am
dat seama c nu am putut tri Ir el o sptmn. ac nu v
ascultam Iceam o catastroI."
I. Dezndedea
Gra(ia: ezamgirea duce la dezndejde? Printele Calistrat:
Poate duce la dezndejde, dar de obicei duce la accese de Iurie,
la rzbunri, la ur, la zavistie, la pizm si la invidie, rareori
duce la dezndejde. La dezndejde duce dar numai atunci cnd
e vorba de persoana n sine, dac e legat de sntatea ei sau de
autoritatea ei personal. e exemplu pierderea brusc a unei
Iunctii Ioarte mari poate s produc o boal sau un dezechilibru
care duce la o sinucidere sau eventual, cnd e vorba de o
sntate cu esec, un cancer, o nenorocire, am ntlnit caz cnd
s-a otrvit, s-a aruncat de la balcon, a luat pastile, zicnd, ce
rost mai are s triesc, dac nu mai am nici o sans, a Iost o
dezamgire total, cu toti banii cheltuiti, nu s-a rezolvat nimic.
Gra(ia: e unde vine lipsa dorintei de a mai tri? Printele
Calistrat: in necredint. Pentru c Apostolul Pavel a spus
clar: Cine nu se lupt dup legile focului nu se incununea:,
63

Si iarsi: Lupta bun am luptat i am biruit i cununa am luat.
64

Noi nu avem dreptul s lungim sau s scurtm via(a, noi
trebuie s luptm pentru Iiecare pictur de viat, exact dup
proverbul, s munceyti ca yi cum ai tri 1000 de ani yi s te
rogi ca yi cum ai muri mine. Nu avem voie s spunem, gata,
pot s mor. Nu ai voie s abandonezi lupta nici o clip:
oamne, Tu cu mine esti, cu Tine m ntlnesc!
g. Singurtatea
Gra(ia: Ati mai vorbit anterior de singurtate n snul Iamiliei.
e unde vine singurtatea?

63
Timotei 2, 5.
6
Timotei , 7-8.
20
21
Printele Calistrat: Singurtatea are 3 Ieluri de a Ii, poate Ii
singularitatea truIas de care v-am spus, cnd tu nu vrei s te
raliezi celor din jurul tu. Poate Ii o singularitate care vine pe
motiv de integrare n societate chiar dac esti un om normal,
poate esti putin diIicil, si acesta poate Ii un motiv. Sunt oameni
insuportabili. Si eu personal am persoane cu care nu vreau s
am contact, nu-1 izolez, sunt reticent, sunt atent, mi calculez
vorba, stiu unde s m opresc. Asta nu nseamn c eu o
nsingurez, ea se nsingureaz, prin ceea ce Iace reuseste s m
conving c trebuie s stau departe de ea.
Ultima, este acea vanitate si mndrie care te separ de
restul oamenilor si te pune ntr-o pozitie unde crezi c tu singur
ti meriti acea pozitie, aceea este nsingurare a personalittii
tale. Singularitatea truIas e mic, te uiti tu la un biat, nu-i
mbrcat Irumos, nu stau lng el sau nu vorbesc cu el, este un
mod de a alege pe sprincean. ar sunt oameni care pur si
simplu, nu c ar Ii pustnici, nu c ar avea chemare de isihie, nu
c ar avea chemare de linistire, nu c ar avea chemare luntric
de rugciune, nu c ar avea chemare luntric de lucrare a
mintii, nici una dintre ele, deci tot ce este spiritual evitm,
trecem n cealalt latur, o stare interioar, ca s spun eu, mai
mult o maniIestare discordant. Nu o putem numi nebunie, c
el se simte bine asa, nu e violent, nu Iace accese de Iurie, nu
Iace nimic, ei sunt un Iel de oameni ciudati.
Sunt cauze multiple, consider c e net superior celor
din jur, se izoleaz, consider c este peste msur de
inteligent si se izoleaz, consider c este mai bine pregtit ca
s stea n jurul celor simpli, apoi consider c cei din jurul lui
nu merit s Iie n jurul lui. Eu am ntlnit persoan de genul
acesta att n viata civil ct si n viata clugreasc. Am avut
coleg de armat care Iuma singur lng un copac si cnd l
ntrebai vreodat: ,e ce stai singur?" ,Nu e treaba ta, vezi-ti
de ale tale!" Te evita scurt. Am ntlnit si persoan care nu
suporta s discute cu cineva, spunea: ,Eu cu tine nu am ce s
discut, nu esti la nivelul meu." Aceasta venea tot dintr-o
mndrie interioar. Singura singurtate admisibil este cea
care are rdcina n Dumnezeu, dorinta de linistire, dorinta
de isihie, Iuga de lume, dorinta de monahism, de ascez, de
pustnicie, dar aceasta este rar, e cu totul alt chemare, nu Iace
parte din vanitate personal. Si apoi sunt oameni care se
integreaz Ioarte greu n societate si atunci cei din jurul lor i
izoleaz. Comportamentul lor Iace ca ceilalti s se Iereasc de
ei. La un moment dat ei constientizeaz lucrul acesta, intr
ntr-un Iel de orgoliu personal si atunci, pe lng respingerea
lor, se nchide si el si mai mult si devine singur.
Mai este o singurtate, poti s Iii cu toti si cu nimeni.
Poti s Iii prieten cu toat lumea, discuti cu toat lumea,
discuti orice si oricnd numai ce trebuie nu, Iaci orice numai
ce trebuie nu, spui orice numai ce trebuie nu. n rest tu esti
singur cu tine c asa se si spune, c suIletul are nvelisuri,
primul e nvelisul suIletului, acolo ptrunde umnezeu, al
doilea lng suIlet e nvelisul unde ptrunde duhovnicul si ti
vede neputintele, al treilea nvelis, unde ptrunde sotul sau
sotia sau copiii, deci este dragostea si unitatea sau apropierea
din Iamilie, ultimul nvelis de sus de tot, e nvelisul unde mai
pot ptrunde prietenii, c esti bun, c esti blnd, c te poate
nsela, c te poate amgi, te poate Iolosi, etc.
h. Rzvrtirea fa( de Dumnezeu n starea de boal Gra(ia:
n urm cu ctiva ani a Iost prezentat la televizor un brbat de
peste 0 de ani, care era tintuit la pat de 20 de ani cu o boal
de plmni grav, nu se putea misca, avea nevoie de un aparat
ca s respire. in pricina bolii lui, mama a trebuit s se
sacriIice s-1 ngrijeasc. Pentru c i era Ioarte greu mamei,
sora lui s-a sacriIicat si ea, nu s-a cstorit, nu a mai interesat-o
viata ei personal, s-si ntemeieze o Iamilie, si l ngrijea pe
Iratele ei mpreun cu mama. n emisiunea respectiv,
reporterul l-a ntrebat: Cum, totusi, ati rezistat attia ani, cu
credinta n umnezeu? Atunci el s-a ncrncenat si a spus:
umnezeu?
382 22
ar ce a avut cu mine umnezeu? Pentru ce m-a chinuit? e
ce mi-a luat tineretea si puterea de a m bucura de viat? Cum
se poate interpreta aceast respingere a lui umnezeu dup o
suIerint att de ndelungat si de crncen Iat de buntatea
surorii care si-a sacriIicat viata ei?
Printele Calistrat: n cazul de Iat avem dou tablouri. Este
vorba de sora care a Icut un act de caritate sau un act
Iilantropic, respectul Iat de Irati pn la iubirea aproapelui ca
pe tine nsuti. S-ti pui viata pentru aproapele, aceasta e
adevrata lege a lui umnezeu, adevrata lege de iubire, iar cu
privire la remarca lui, cu ce l-a ajutat pe el umnezeu? Aici
intervin dou lucruri. Unul este rspuns bioetic si v spun o
prere bioetic, o reIerint. nti de toate, pentru c stiinta a
progresat si a complicat lucrurile si umnezeu le-a nclcit
mintile si i-a lsat n mna sIatului lor si a spus asa: Ati
inventat aparatul de ventilat? Stati cu el acolo si Iaceti ce vreti
voi cu el. Ati inventat intubatia? Folositi-o! Ati inventat
resuscitarea? Folositi-o! Ati inventat viata artiIicial? Folositi-
o! Ati inventat socurile pentru scoaterea din moarte clinic?
Folositi-le! ar l-a nclcit pe om la minte n punctul cel mai
critic: Unde incepe viata lui Dumne:eu i unde se sfarete"
viata lui Dumne:eu? pentru c acuma, lupta mare care se d n
societatea modern este axat pe alt problem. Pentru
neurovegetativii morti biologic dar vii artiIicial, Iacem un
pcat cnd ntrerupem aparatul sau nu Iacem pcat lsndu- i
s moar constient? Rspunsul vine din partea constiintei, dac
constiinta te las, poti s-1 tii si ani de zile n aparate si
cheltuiesti pentru c ti-ai nclcit mintea peste legile Iirii si
umnezeu nu S-a amestecat, l-a lsat pe om n mna sfatului
su, scrie clar n Scriptur, dar te-a lsat si s decizi soarta
Iratelui tu pentru c ai ndrznit s o iei n mna sIatului tu.
n momentul n care depsesti legile Iirii si legile
stiintei trec deasupra legilor lui umnezeu, lucrurile se
nclcesc la nivel de ratiune si atunci umnezeu ne-a pus
ratiunea n brate: escurc-te c e a ta. Eu nu am ratiune, Eu
am har. Si atunci, legea bioetic te nvat s te jertIesti pentru
aproapele. ac ti-ai asumat o lupt peste puterile tale, trebuie
s o duci. Fata, pentru c l-a ngrijit, va lua plata jertIitorului,
iar el, pentru c a crtit va lua plata crtitorului, n sensul c
umnezeu a ngduit ca el s triasc toti acei ani, ct aceasta
s-a jertIit, ea Iacndu-si un anumit canon prin Iratele si
splndu-si o anumit cot din pcate, mrunte sau mari, grele,
noi nu stim de ce a rnduit umnezeu aceast jertI, dar a lsat
dragostea care a triumIat. Mai departe, nesinceritatea lui,
nerecunostinta lui vor Ii rspltite ca atare, pentru c el ct a
trit, dac era ntr-o suIerint n care nu intervenea stiinta, el
mai respira o sptmn, dou sau cum este termenul omului
bolnav, cnd nu mnnc si nu bea, la 20 de zile s-a sIrsit, s-a
svrsit pn n 0 de zile. Ei, el nu avea timp s crteasc, din
contra, poate se ruga s-i vin sIrsitul mai repede.
382 25
Am cunoscut o Iemeie care a spus o vorb Ioarte
Irumoas: Poate s vin moartea si mine. mi pare ru c dac
m-am ntlnit cu umnezeu, nc nu- pot spune dac L-am
iubit deajuns. S-a culcat pe pat si nu s-a mai sculat. Nu a zcut
mcar o zi. e ce v spun lucrul acesta? Cnd umnezeu
intervine cu harul, bolile grele pot deveni usoare si suIerintele
grele pot deveni usoare. Cnd suIeri n Hristos suIerinta e mai
usoar, e rodnic si ncununeaz, iar cnd suIeri ateu, din punct
de vedere biologic nu impresioneaz pe nimeni, judecata lui
umnezeu tot dreapt rmne. Pentru el, acei ani triti la pat
au Iost cu crtire si cu insulte, pentru c ceea ce a maniIestat
liber a simtit si n interior: Din prisosul inimii vorbete gura,
65

se spune n SInta Scriptur, la Evanghelistul Matei. Si atunci
spune, omul ru, cele rele le scoate din vistieria inimii sale.
66

El nu a Icut altceva dect s triasc spre osnd, el si-a
agonisit doar osnd. n loc s multumesti lui umnezeu c te-
a tinut pe pmnt, tu crtesti de ce ti-a dat umnezeu!? Ti-a
dat puterea s nu mori - e cel mai mare dar.
ar este un dar Iortat pentru c atunci cnd omul vrea
s Iie deasupra lui umnezeu, umnezeu se retrage. Ati vzut
cum i-a spus LuciIer lui Adam: Vei Ii ca umnezeu! Si
umnezeu i-a spus: Adame, Iii ca Mine. A si spus: Hai s
punem nger la pomul vietii c Adam s-a fcut ca unul din
Noi.
67
Cine stie ce porunci mai d. ar nu a apucat Adam s
porunceasc, a trebuit tot umnezeu s rnduiasc, pentru c
Adam s-a bgat n valea mortii, s-a bgat n moartea vesnic, s-
a bgat n iadul vesnic, n ruperea legturii cu umnezeu si, ati
vzut, a durat 5000 de ani pn ce a vestit prin proIeti si
prooroci toat semintia pn la neamul lui Hristos din uda,
pn ce i-a scos din munca vesnic.

65
Matei, 12, 3.
66
Luca 6, -5.
67
Facerea 3, 22-2.
eci el nu a Icut dect o blasIemie. ar cea mai mare
blasIemie este din punct de vedere medical si bioetic, s te
ridici mai presus de puterea mintii umane si s intervii n legile
lui umnezeu. Corect este s tratezi tot ce se poate trata, iar
experientele nu se Iac pe oameni. n momentul n care, n
calitate de medic, ti s-a spus c persoana nu are nici o sans,
trebuie s-1 lasi pur si simplu n mna lui umnezeu. Nu
intervii n mna sIatului Su.
Tu, ceea ce poti Iace, este s-i distribui un calmant sau
un ameliorator care s-i ridice din durere, dar nu s Iaci tu
experient pe el, pentru c Icnd experient, la un moment
dat, ti nclcesti tu nsuti mintea si nu gsesti rspunsul. Ati
vzut si pe la televizor, oameni care au trit o viat ntreag
neurovegetativ, n aparate si perIuzii, dar ei erau de Iapt niste
muribunzi ntre viat si moarte. Ei erau de Iapt niste cobai. Noi
nu avem voie s ne ucm cu demnitatea omului, nu avem
voie s ne jucm cu viata omului, cu suIletul omului, cu
ratiunea omului si nu ai voie s impingi la limita extrem.
Pentru c, ati vzut, mai nou si mai modern, necredinta
si lipsa de suIerint si viata comod si traiul bun si lipsa Iricii
de umnezeu ce creeaz? Oameni care vin si spun, pe
rspunderea mea s-mi dai s m sinucid, s-i Iac acele
injectii sau tratamente letale. Ati vzut c se duce o lupt
acerb pentru a convinge omul c nu are voie s si ia singur
zilele pentru c nu si le-a dat singur, de aceea spune clar
Scriptura: De este cineva bolnav, s-l cheme pe preotul
bisericii s-i citeasc i s-l ung cu untdelemn sfintit
426
n
momentul cnd el este bolnav n ultimul hal si tu ncerci
metode de resuscitare peste parametrii normali, deja iesi din
structura legilor lui umnezeu, deci mergi n sIatul mintii tale,
si acolo umnezeu spune: esclceste, c tu le-ai nclcit! Si
las n sIatul nostru. Foarte multi sunt condamnabili sau se vor
autocondamna cnd si vor da seama c si complic viata si
meseria de nalt savant sau de nalt cunosctor al tainelor
medicinei dincolo de puterile omenesti. Ceea ce nu e studiat si
382 26
ceea ce nu e demonstrat, ceea ce nu e experimentat si nu este
validat, nu te duci s experimentezi pe oameni, doar dac, s
spunem, cineva si
26
acov 5, 1-15.
382 27
d cu bun stiint acordul scris din viat si spune asa: ac eu
m mbolnvesc, ai dreptul s Iaci pe mine experient
medical. ar tu dac esti responsabil nu o`Iaci pentru c nu ai
pus tu suIletul n el, ca s te joci cu el.
i. Boli sufleteyti
Gra(ia: Realitatea ntr-o Iamilie sau ntr-o comunitate sau n
ntreaga societate este uneori prielnic omului, mai putin
prielnic, mai aspr, mai nedreapt, cum o socotesc unii, mai
necruttoare. mportant este cum ne raportm noi la aceast
realitate n suIletul nostru si de aici urmrile care vin pentru
acel om si pentru Iamilia sa. ac omul are credint tare si
ndejde n umnezeu toate le rabd, cum spune psalmistul.
ac nu, greuttile si le ampliIic n inima sa, n suIletul su si
ajunge la boli suIletesti, boli mintale, sinucideri chiar. Ct de
grave sunt pcatele acestea, aceste suIerinte, aceste ampliIicri
n suIletul nostru? Ce ndrumri duhovnicesti vindectoare se
pot da pentru persoana respectiv si pentru Iamilie si ce
canoane pot ndrepta strile suIletesti, pn la acea msur
nct, acesti oameni care au trecut prin niste denaturri,
ampliIicri ale strii neIaste, s ajung la starea n care s-i
poat ajuta pe altii care trec n prezent prin aceste stri prin care
ei au trecut deja? Lucrurile vin n lant? Printele Calistrat:
Mai nti, trebuie s Iacem ca la matematic. Stiti c exist
multipli si submultipli. Unitatea de msur a rbdrii rului
naintea lui umnezeu este cununa. Dumnezeu d cununi
celor care rabd, cel ce va rbda pan la sfarit se va
mantui
421
. Multiplul binelui este tot cununa, pentru c spune
asa: Cel ce lupt dup legile focului, se va incununa
42
*. ar
multiplii rului sunt de dou Ieluri, este vorba de culmea
pcatului, care nseamn prsirea constiintei. Biserica are dou
termene. Avem nti aIurisania, adic desprtirea de trupul
tainic al Euharistiei, deci esti sub canon. Aici ar Ii cea mai
nalt pedeaps care poate Ii administrat trupeste si suIleteste
unui om. Apoi avem anatema, desprtirea total de Biserica lui
Hristos cea lupttoare de pe pmnt si de trupul lui Hristos
pentru vesnicie, adic s devii mort suIleteste nc din viat. ar
submultiplul cel mai de jos asa spune: !lata pcatului este
moartea care este de dou Ieluri, este moartea n Hristos si
moartea atee - sinuciderea, ceea ce numim noi dezastrul sau
moartea nprasnic. eci este tot un submultiplu al ruttii.
j. Suferin(a temporar
Trebuie s ntelegem c SInta Scriptur vine si ne
spune asa: Fericiti cei sraci cu duhul
3
S. eci dac esti simplu
si curat cu inima, dac esti modest cu viata, tu vei avea mai
mult o suIerint temporar. Ce nseamn suIerinta temporar?
Ea poate Ii de natur material, poate odat ti-ai dorit ceva si
nu ai putut, poate ai dorit odat ceva si nu ai avut, poate ti-ai Ii
dorit si tu cutare lucru si nu s-a ndeplinit. ar acest lucru e
legat de un alt submultiplu al lipsei - neputinta. Nu trebuie
scoas neputinta din suIerint si v voi spune de ce. Mai nti,
dac vom cuta la oamenii de geniu, un poet, un scriitor, un
arhitect, un chirurg, un doctor, etc., prin capacittile Iortei
mintale si intelectuale a reusit s-si cucereasc social sau
temporar o pozitie binemeritat, cu darul lui umnezeu, prin
propria munc, deci prin voint.
n momentul n care apare o suIerint legat de vointa
de sine, o poti nvinge cu cele virtuti cardinale cu care se
naste suIletul: dreptatea, de ceea ce vorbeam noi mai nainte,
cumptarea, brb(ia si pruden(a, sunt scrise n Filocalie.
Adic, dac spune psalmistul avid: Bogtie dac ar curge, nu
v lipiti inima.
68
e ce spune lucrul acesta? Ca s ntelegem c
Iericirea nu este una trectoare si una material. ar Solomon
spune si el n pilde: Cas peste cas vei aduga, tarin lang
tarin vei cumpra dar nimic nu vei moteni
69
e ce? Pentru c

3
' Psalm 61, 10.
69

S
382 28

o
l
o
m
o
n

s
p
u
n
e

s
i

e
l

n

P
i
l
d
e

2
9
,

2
7
,

C
a
s

p

e
s
t
e

c
a
s

v
e
i

a
d
u
g
a
,

t
a
r
i
n

l
a
n
g

t
a
r
i
n

382 29

v
e
i

c
u
m
p
r
a

d
a
r

n
i
m
i
c

n
u

v
e
i

m
o
t
e
n
i
.

O

m
o

s
t
e
n
i
r
e

r
e
p
e
d
e

c
s
t
i
g
a
t

d
e

l
a

n
c
e
p
u
t
,

l
a
382 30
toat ntelepciunea lui Solomon, cel mai mare dascl al
ntelepciunii nu s-a mbrcat ca unul din crinii tarinii, cu
Irumusetea si cu harul pe care le are o buruian, Iloare creat de
umnezeu. e ce?
Intr-o armonie natural gsim gingyia divin, ntr-o
armonie uman, si aici v Iac remarca, poate c e o prere strict
personal: ac vrei s vezi ce gndesc oamenii uit-te la
lucrurile din jurul lor si vei vedea cine sunt oamenii. Ce Iel de
cas are, ct e el de nclcit la minte asa e nclcit si casa, ct e

u
r
m

v
a

I
i

I
a
r

b
i
n
e
c
u
v
n
t
a
r
e
.
el de nclcit la minte asa e nclcit si grdina, ct e el de
nclcit la minte asa e nclcit si mprejmuirea casei, ct e el
de nclcit la minte asa sunt si pomii de nclciti.
Arhitectul este un om cu o viziune n ansamblu, cu un
talent de a vedea Irumosul si este un dar de la umnezeu, si de
aceea spune, tu asa s Iaci, ta asa s construiesti, ta asa s
desenezi. Se spune peisagistic si spatii verzi. Ce sunt acesti
oameni? nzestrati cu darul iubirii naturii care vin si te nvat ce
nseamn s Iaci Irumos nu din crmid si din bani, ci din
Ilori, din pomi, din plante, dar acestea sunt daruri.
eci vom avea o suIerint material care este nsotit
de cei 3 parametri: lipsa de inteligent, lipsa de voint si lipsa
de putere suIleteasc. La noi la moldoveni, puterea suIleteasc
are o Iormul, las c e bine aa, se poate i mai ru. ar de ce
se poate si mai ru? Pentru c tu nu ai vrut s vezi niciodat
cum este cnd e bine. Si atunci este un mod de a suIeri. Unii
se mpac cu aceast soart. egradant este Iaptul c ajungnd
n aceast stare, le-a plcut s coboare si mai jos cu o treapt.
382 31
eja treapta de mai jos tine de o alt stare: lenea,
nepsarea si mndria. Am ntlnit oameni care spun: ,Eu s
muncesc?" ,Nu munci." Apostopul Pavel a dat un rspuns:
Cine nu lucrea:, nu mnanc,
3
Unul merge la restaurant si
consum o mncare scump pentru c are banul. Nu analizm
modul de a-1 cstiga, ci vreau s spun c si-a permis. Unul
mnnc produse naturale produse n grdina lui sau unul
mnnc din cptat ceea ce primeste, c aceasta a meritat.
eci umnezeu revanseaz aceste vicii cardinale prin
nempliniri suIletesti si materiale. nti este umilinta, pentru c
e o umilint s te duci s ceri sau s primesti si e groaznic, cel
putin cnd rmi cu mna ntins si nu ai primit, e o ruptur
suIleteasc, greu o poate ntelege cineva, dar ea este. Si acel om
se autodegradeaz prin propria voint. Nu are acel impuls, c
asa a spus Iiul risipitor: Jenindu-i in sine s-a ridicat i a spus.
M voi ridica i m voi duce la Tatl i voi spune c am greit
la cer i inaintea 7a.
3

eci, iat, prima cale este alergarea Ia Dumnezeu
prin credin( yi prin har. n momentul n care ai nceput s te
rogi, harul te lumineaz. Acesta de Iapt este si scopul, n
momentul de Iat, noi avem dou lumi: Biserica Ortodox care
este pe principiul dogmatic si pedagogic, de a-1 nvta pe om
ce trebuie Icut, dar n acelasi timp suntem n direct contrast cu
Biserica Catolic care, c merit sau nu merit, l Iilantropiaz.
E Ioarte bine. ar trebuie s cntrim ct de acolo primeste
umnezeu, pentru c tu l strngi din drum, l aduni din strad,
i dai de poman, l mbraci, l hrnesti, l tratezi, dar cnd l-ai
pus n societate, va Iace ceea ce a vzut? Nu! Se va ntoarce la
vechiul viciu. e ce? E mai usor s stau n gur de canal dect
s-mi Iac dimineata patul, e mai usor s stau cu mna ntins n
gar dect s plivesc o Iloare, e mai usor s mnnc o bucat de
pine nemuncit dect s transpir pentru ea.
eci ncurajarea pcatului lipsei de voint, lenei si
mndriei totodat, pentru c aceasta vine dintr-un ego al nostru.
El spune: ,a' ce, eu sunt prost s muncesc?" Nu, c esti
destept si stai degeaba. ar ce Iel de desteptciune?
iavoleasc, pentru c vine n contradictie cu SInta Scriptur:
Tatl Meu pan acum lucrea: i Eu lucre:i
5
eci isus Hristos
a Iost Cel care pur si simplu a ostenit si spune la un moment dat
chiar Apostolul Pavel: Nu am ingreunat pe nimeni cu trupul
meu, :iua am lucrat i noaptea m-am rugat. Vedeti ct
ntelepciune, deci ct lucrare!?
k. Suferin(e grave
Gra(ia: Poate cineva care a trecut printr-o suIerint jertIelnic
s ajute pe altcineva?
Printele Calistrat: Obligatoriu, obligatoriu veti ntlni lucrul
acesta. Cine a simtit ce nseamn greul, cine a simtit ce
nseamn suIerinta, automat ntinde mna semenului su. ar
sub ce Iorm? Fr s spun, analizeaz dac merit sau nu,
nu d la ntmplare. Aici se mplineste cuvntul Scripturii care
spune asa: S asude milostenia in mana ta.
3
Ultima suIerint,
spune Paraclisul Maicii omnului: !entru pcatele mele cele
multe bolete sufletul meu i slbmogete trupul. e acum
intrm la suIerintele grave sau la suIerinta din boal care pleac
si din trup si din suIlet. Spune Mntuitorul isus Hristos: Cine
s-a atins de Mine?
,s
Si Iemeia tremurnd a spus: Eu. e ce?
Era Iiresc ca s se vindece. ar ce rspunde Iemeia? Am o
scurgere de sange de 12 ani. Toat averea mea am cheltuit-o
pe doctori i nimic nu am folosit
Ce vrea s arate umnezeu? C atunci cnd msura
exagerrii depseste limita constiintei si a bunului simt,
umnezeu poate trimite plgi, SA este o plag, hepatitele a,
b, c, si cte or mai Ii, sunt o plag, bolile cronice sunt o plag,
bolile cardiovasculare sunt o plag, cancerul este o plag,
stressul este o plag, accidentele vasculare sunt o plag. Cum
v explicati c oameni sntosi care nu au motive sau nu au
suIerit niciodat, devin deodat bolnavi sau pur si simplu mor
din picioare?
Spune Apostolul Pavel: !entru proasta economisire a
Tainelor lui Dumne:eu, la vremea de apoi vor fi multe
382 32
3
Luca 15, 18.
35
oan 5, 17.
36
Tesaloniceni 3, 8.
37
idahia celor 12 Apostoli.
38
Luca 8, 6.
39
CI. Luca 8, 3-.
382 33
boli i morti la norod. e ce lucrul acesta? Unii vor spune: ar
cu ce am gresit eu? Cu ce L-am suprat pe umnezeu? Stiti cu
ce l-am suprat? Neconsumarea n social pe linia moral-
spiritual a celor 7 Taine ale Bisericii atrage de la sine
mnia yi moartea, plata pcatului. Pofta aduce pcatul yi
pcatul aduce moartea. ntreab cineva: Ce treab am eu cu
preotia? Ai, multi chemati putini alesi. intre toti tinerii pe
care noi i abordm, dintre toti tinerii pe care prost i educm,
dintre toti tinerii pe care i crestem, cine stie cti ar avea
chemarea si Iormarea pentru a Ii pstori sau slujitori dar o
ignor din ateism, din necredint si din nepsare. at, deci o
plag, nu aruncati mrgritare porcilor , spune Scriptura. at
o plag, nu aruncati mrgritarele porcilor'
1. Sinuciderea
Gra(ia: e unde vine dorinta de sinucidere? Cum poate un om
care doreste s-si ia viata, s o Iac public, s spun cuiva. Unii
care doresc s se sinucid o Iac pur si simplu si nu a stiut
nimeni. e ce vine aceast idee de a spune c doresc s se
sinucid? Ce se urmreste, chiar s-si ia viata sau s
impresioneze?
Printele Calistrat: Exact ceea ce spuneati. Sunt mai multe
moduri de sinucidere. Poti pur si simplu s te sinucizi tacit, Ir
s stie nimeni si o Iaci la modul cel mai ascuns, n care nimeni
nu si-a dat seama ce ai Icut.
ar mai nti vreau s spun c sinuciderea este ultima
treapt a pcatului, a 12-a sau darea suIletului n minile
satanei Ir judecata lui umnezeu. Sinucigasii nu se judec,
sunt ca uda, se duc n iad, sunt urmarea dezndejdii, cnd cred
c nu mai exist nici o salvare de nicieri, iar Scriptura spune
asa: Cine nu creea: viat nu poate lua viat. Asa cum noi nu
ne-am dat un drum al vietii cnd ne-am nscut, nu ne putem
opri un drum al vietii unde dorim pentru c ne punem de-a
curmezisul Creatorului, alterm puterea lui umnezeu de
hotrre n viata noastr. Atunci umnezeu se retrage si ne las
pe noi s judecm si judecata e simpl, n mna diavolului te-ai
dat, a diavolului rmi.
Legat de modul de sinucidere, sunt mai multe, e
sinuciderea lent prin vicii, desIrul, betia, drogul, Iumatul,
neglijenta trupului, neglijenta meselor, neglijenta personal de
sntate, duce tot la sinucidere, tot n iad i asteapt rsplata.
Apoi vine sinuciderea spiritual, omul care nu crede absolut n
nimic si nu-1 intereseaz nimic. Am s v spun o ntmplare
despre un om pe care l-am cunoscut. A spus c omul e ca o
musc, dac l calci nu mai este. Pur si simplu la un acces de
nebunie s-a brbierit, s-a splat, si-a luat costumul si-a pus
cravata la gt si a luat o chiutoare, s-a agtat de o grind de
cealalt parte a cravatei si acolo l-a gsit mort, Ir nici o
explicatie - cas, mas, copii, Iamilie, avea tot, nu-i lipsea
nimic. Fr explicatie, pur si simplu, pentru c omul e ca o
musc. Un preot i-a spus odat:
- Frate, matale ai multe roiuri de Iluturi n cap. Cum
poti s crezi asa ceva? Omul are suIlet viu, nemuritor.
- Eu nu l-am vzut si nu m intereseaz.
382 35
eci o stare de ateism, de nepsare, adic viata e n
mna omului, el si-o ia, el si-o d, Iace ce vrea cu ea. up
aceea mai sunt si aceste bravuri, cum se spune, de moment. e
pild, s lum logic, nu putem conIunda, uneori, sinuciderea
din demnitatea martirilor, pentru c ei tot niste sinucideri au
Icut, s-au lsat omorti de bunvoie pentru numele lui
umnezeu - Iierti n cldrile cu smoal, decapitati, nsulitati,
jupuiti de vii, cnd puteau s spun Ioarte simplu: Cred n
idolul tu, d-mi pace, si apoi s cread n ce vrea el, nu!
Aceasta era pn la suprem, pn la dorinta de a se uni cu
Hristos si atunci era mucenicie. Cei care Iac uneori lucrul
acesta, cred c svrsesc tot o mucenicie.
Mai este sinuciderea din teribilism, de a demonstra ct
de neglijent e omul cu viata lui si ct de putin i pas de viata
lui. Apoi mai sunt accesele de Iurie, poate c unora le mai pare
ru dac mai scap, cine stie? Am ntlnit chiar acum 2 zile la
biseric un biat care si pusese streangul de gt n apartament,
n baie, mama lui a intrat imediat dup el c a vzut c nu a
rsucit cheia n us. Cnd a intrat, el tocmai scosese limba, i-a
tiat snurul acela cu o IoarIec din baie si a scpat, l-a adus la
citit la preot. L-a ntrebat:
- e ce ai vrut s Iaci treaba asta?
- Nu-mi dau seama, dar acuma nu as mai Iace-o.
V-am spus, sunt si sinucideri la acces de Iurie. Mai
sunt sinucideri din boli mintale. Unii, dereglndu-se psihic, s-
au sinucis nesuportnd durerea, cancere grele, suIerinte grele.
Nu sunt justiIicate. Se spune, totusi c, pentru cei cu boli
mintale este o posibilitate de a-i pomeni pentru c au Icut-o
neIiind n deplintatea mintii. Gra(ia: n Liturghie?
Printele Calistrat: a, n Liturghie. Trebuie s aib certiIicat
doveditor c a Iost nebun, pe parcursul vietii a avut dereglri
mintale, a Icut-o sub impulsul diavolului c el este cel care
lucreaz toat povestea aceasta. ar mai sunt sinucideri
spectaculoase, ca s spun asa, n care omul simte nevoia s o
Iac public sau s lase o amprent de tinut minte. Acestea nu
impresioneaz pe nimeni. Mndria, necredinta, ateismul,
nIumurarea, prerea de sine, iubirea de sine, inIatuarea, pe
umnezeu nu-L impresioneaz. n momentul n care ai Icut
un gest de genul acesta, ti iei rsplata pe msur Ir
comentarii. umnezeu nu st s cntreasc mruntisuri.
intr-o povestire a staretului Leonid, aIlm c tatl unui
clugr s-a sinucis. Leonid a visat noaptea c tatl acela sttea
n Ioc, iar clugrul a visat c era rstignit pe cruce ca
Mntuitorul si a spus: Am avut o durere groaznic, dar cel mai
greu am simtit pironul din inim, pe care Hristos nu l-a avut, la
care Leonid rspunde: Tatl tu s-a sinucis, dar pentru c esti
clugr ai o sans: Pomeneste-1 toat viata ta c i se va usura
munca. La visat pe tatl lui nti n Ioc pn la piept, apoi pn
la bru, pn la genunchi si acuma sttea pn mai sus de
glezne si a zis: Mai mult de att nu pot iesi pentru c aceasta e
munca sinucigasilor, dar multumesc c nu sunt ca ceilalti n
Ilcri cu totul. Pomeneste-m c mult mi usureaz suIerinta.
Se vede c umnezeu, probabil, n raport cu circumstantele
sinuciderii cu care a svrsit lucrul acesta, le mai usureaz o
parte din munc, dar nicidecum c i absolv de ea. Gra(ia: Si
la judecata de obste ce va fi oare? Printele Calistrat: La
judecata de obste va fi la Iel de categoric umnezeu, pentru c
nu st s le cear diploma, studiile si prerile. Va fi Ioarte
aspru. Sunt catalogati ca fii ai udei, asa scrie n Scriptur, fiii
pier:rii
70
. Gra(ia: Un psiholog Icea o aIirmatie interesant
c sinucigasul este la Iel ca si criminalul, dar mai periculos, c
un criminal mai poate fi oprit ntr-o mprejurare sau alta, un
sinucigas, nu.
70
Coloseni 3, 6; oan 17, 12.
382 37
Printele Calistrat: Sinucigasul este propriul su criminal.
Un criminal poate Ii chiar mntuit, c poate s-i vin starea de
pocint sau de lacrim. Avem n Pateric pe cineva care
omorse 30 de oameni, a luat duhovnicii la rnd si a zis: M
mntuiesc? Nu. Capul jos. M mntuiesc? Nu. Capul jos. M
mntuiesc? Nu. Capul jos. Si deodat a venit la un btrn mai
simplu: Ce zici, btrne, eu m mntuiesc? ar el auzise deja
de Irdelegile lui si a zis: Las. i dau eu lui un canon de i
scot lui mntuirea pe nas. i zice: ,a, te mntuiesti." ,Si ce
trebuie s Iac ca s m mntuiesc?" ,S tai .din tine cu cutitul
attea bucti cti oameni ai ucis." Si cnd a tiat a 30-a bucat,
c avea 30 de crime, si pentru Iiecare bucat spunea Tatl
nostru, btrnul l ntreab la a 30-a bucat: ,Si crezi c
umnezeu te-a iertat?" ,Si cred c umnezeu m-a iertat." n
clipa aceea i-au luat ngerii suIletul si l-au dus la cer. eci
criminalul are sansa de mntuire, cci crima poate Ii
premeditat, cu voie, Ir de voie, din ntmplare, din anumit
mprejurare, dar sinucigasul simte satisIactia s-si tortureze
propriul trup si propriul suIlet si de aceea el nu este iertat, c el
nu d sans trupului si suIletului respectiv s aib judecat si
pocint. Criminalul se poate, pe cnd sinucigasul, nu.
m. Sinucidere din mndrie
Gra(ia: ac pcatul primordial a venit din mndrie, este vreo
legtur ntre ideea sau dorinta de sinucidere si mndrie? Este
posibil s vin din mndrie? Printele Calistrat: Trebuie s
ntelegem un lucru: nu ni s- a conIirmat n totalitate de ctre
SIintii Printi adncul mndriei. Noi cunoastem adncul
smereniei care este isus Hristos, dar nu cunoastem adncul
mndriei pentru c umnezeu a socotit c nu ne este necesar
s stim aceasta. Noi cunoastem doar vrIul mndriei si avid
proorocul Ioarte Irumos a spus: S nu-mi fie mie, Doamne
piciorul mandriei
71
Se vede clar c mndria este o arm
schioap, nu are dou picioare, are un singur picior. Rdcina
mndriei, adncul ei este minciuna, neadevrul, si atunci
dac ea nu este Iundamentat pe o baz solid, se pare c
mndria nu are un adnc si atunci, putem s conIundm acest
adnc al mndriei cu gheena, cu tartarul, cu iezerul de
Ioc, dar nu e adevrat.
Acestea sunt stri pe msura anumitor pcate, dar stim
sigur c exist vama mndriei pentru c mndria are cteva
pcate ce o nsotesc: are iubirea de sine care atrage dup ea un
alai ntreg de ntuneric, dar n acelasi timp are si ctiva
submultipli, ngmIarea, ncrederea de sine, prerea de sine,
bizuinta, cutezanta. Consider iarsi c o sor bun a mndriei
ar Ii si obrznicia. V spun lucrul acesta pentru c uneori
putem vorbi de o Ials modestie, dar putem vorbi si de o Ials
mndrie. e ce? Unii cred c sunt mndri, dar de Iapt ei sunt
incompetenti. Ei nu au cu ce se mndri, ei n
mintea lor sunt mndri.
71
Psalm 35, 11.
38 39
Este Ioarte usor, si dac ati vzut n bolile psihice, n
general acesti bolnavi si construiesc n mintea lor anumite
sisteme. Aici e proverbul popular care spune asa: Ganduri
multe fr treab dovedesc o minte slab. Aici intr si
mndria, tu crezi c poti, crezi c vrei, ai intentii bune, crezi c
stii, crezi c meriti, crezi c ti se cuvine. Ea este Ioarte
stuIoas, as putea spune c mndria poate Ii asemnat cu o
pern plin cu puI care, cnd bate vntul o mprstie oriunde.
eci nu stii unde loveste si n ce mod loveste, dar cert este un
singur lucru, n momentul cnd vrei s fii ceea ce nu eyti,
dea eyti muycat de yarpele mndriei. Pentru c si nainte de
sinucidere, prima treapt a pctuirii, a mergerii spre
sinucidere este aceasta: Fapta bun cu mndrie, asa se spune.
Vedeti? Apostolul Pavel a Iost Ioarte ntelept, spune: Diavolul
poate lua uneori chiar i chip de inger de lumin.
444
Si spune:
Cercetati duhurile dac sunt de la Dumne:eu.
445
Si psalmistul
spune: Multi sunt cei care se lupt cu mine din inltime
446

Si de ce as spune c mndria poate lua si Iorme naive?
Noi spunem uneori: Acesta e prost, las-1 c nu stie ce e cu el.
Aici am putea vorbi de subestimarea adversarului. Asa a ptit
Adam si Eva, apropo c vorbeati de primordialitate si rdcina
cderii - mndria. Vedeti? iavolul cnd s-a apropiat de Eva
nu a umblat cu unitti de msur Iiresti. Nu a spus, mncati c
eu trebuie s v ucid sau mncati c trebuie s muriti, voi
mncati c trebuie s cdeti, nu. -a luat ntr-un mod cu totul
naiv, ca si cum nu ar Ii stiut nimic: A zis cumva umnezeu c
dac mncati puteti muri? e ce? iavolul avea nevoie de o
certitudine, nu putea s mearg pe un teren necunoscut, ca
drept dovad c lumina nu se amestec cu ntunericul si a
asteptat conIirmarea categoric din gura lui umnezeu: a, a
spus umnezeu c dac vom manca cu moarte vom muri
441
.
Vedeti? Puteau s moar cu viat? Cu moarte vom muri.
Att a avut nevoie diavolul s stie, ct de adnc e
taina mortii. e ce spune c moartea e o tain, noi nu stim nici
de unde vine, nici cnd vine, nici cnd pleac, unde ajunge.
Stim doar un singur lucru, c si Iace lucrarea trimis de
Creator. Si atunci, bizuindu-se c ei cunosc Ioarte bine
Scriptura ca s nu le drme lucrarea sau s-i scoat din
conceptie c nu e adevrat, le-a spus altIel: a, dar aveti o
sans, mancati s fiti ca Dumne:eul
72
Vedeti ce subtil le-a
aruncat cderea? Aici e viclesugul si subtilul.
Toti SIintii Printi au tlcuit n Ielurite chipuri.
nocentiu de Odesa a spus c a Iost vorba de un pom oarecare,
umnezeu a vrut doar s veriIice credinta lui Adam si dorinta
de a se uni cu umnezeu. Cnd a vorbit de pomul vietii care
l simboliza pe Hristos c el era de Iapt ngerul de mare sIat si
Cuvntul din veac, i-a vorbit de pomul vietii tot la modul
inIormativ. El era pom n mijlocul raiului, avea un simbol dat
de umnezeu, dar a vrut s vad spre ce tinde Adam. Si exact
ca o mam cnd spune, ai pine prospt si ai mncarea la
cald n cuptoras. Tu te duci si mnnci cu totul altceva si Iaci
o indigestie, deci nu e de vin mama c tu nu ai respectat
meniul, esti de vin tu. ar umnezeu ce a vrut s Iac? oar
s se veriIice prin aceasta, omul acesta M intelege, M
cinstete? Am Iost trup si suIlet pentru el, l-am creat, l-am
iubit, l-am Icut cu minile Mele. Spune Printele Stniloae n
7
F
a
c
e
r
e
a

3
,
-
5
.
38 0
Trirea lui Dumne:eu in ortodoxie,
73
pe ct de ieItin a Iost
cderea, c asa Ioloseste Printele Stniloae termenul, pe ct
73
S
t
n
i
l
o
a
e
'
,

u
m
i
t
r
u
,

P
r
,

T
r

i
r
e
a

l
u
i

D
u
m
n
e
:
e
u

i
n

o
r
t
o
d
o
x
i
e
38 1
de usoar, pe ct de simpl, pe ct de neconvingtoare a Iost
cderea, pe att de amar a fost urmarea cderii

,

E
d
.

a
c
i
a
,

1
9
9
3
.
382 1
e ce? Cu atta subtilitate a vorbit diavolul lui Adam
nct lor, cuvntul cderii li s-a prut la Iel de normal, ca si
cum ai spune umnezeu. Aici e taina. V-am spus, mndria nu
poate Ii catalogat ca o patim. Noi vorbim de patima
mndriei dar aici e vorba de o subtilitate nalt, pentru c s
stiti, si cei care se mbolnvesc psihic, tot din mndrie se
mbolnvesc. Toti doctorii caut remediul nebuniei mintii,
Iolosesc un termen de acuma laic, si ar dori s cunoasc
desincronizrile din minte si ei le pun pe seama legturilor
sinaptice, nu.
Acolo n minte se petrec niste lucruri care nu pot Ii
explicate, nimeni nu a gsit rspunsul la aceasta, chiar la un
nebun, si pastile dac i dai, tot nu gndeste logic. Cuvntai
logic nseamn rational, adic o gndire coerent. Firul acela al
normalittii este perturbat si aici se crede n conceptul SIintilor
Printi c satana s-a mpletit pe ratiune si pe imaginatie si si
bate joc de omul bolnav. e aceea se credea c omul cu duh
mut si surd si epileptic care nu vorbea, era stpnit de un
asemenea duh. e ce? Pentru c el nu putea gndi normal. n
mintea lui pmnteasc, deci n coerentul lui biologic era
amestecat si o alt entitate, si o alt Iiint si acela era satana,
care venise pe linia descendent a printelui.
- oamne, ucenicii Ti nu au putut Iace nimic.
- ar ta crezi c eu pot Iace ceva?
- oamne, ajut necredintei mele. Eu nu cred, dar
ncearc.
eci se vede categoric c primul pcat si prima stare
care se succede mndriei este necredinta. Eu asa as pune-o n
contextul a tot ceea ce am citit. Am citit si !sihoterapia
ortodox a lui Hierotheos Vlachos. Consider c necredinta este
prima esent. Ati vzut, bieti care au terminat FilosoIia sau
Stiinte Politice, s-au dereglat psihic, s-au ruinat psihologic
pentru c la un moment dat au pierdut legtura cu realul, cu
viata normal, deci ei nu au mai Iost ancorati n realitate. Si
dac v-ati uitat, sunt dou categorii de psihologi n ziua de
astzi. Unii spun direct: a legtura cu biserica, gseste-te pe
tine, iar unii, n continuare n mentalitatea modern a mintii
lor, cred c cel bolnav are niste dereglri. ntr-o zi discutam cu
o Iat care e psiholog, de bun intentie, mi explica ea mie din
acesti termini psihologici, de codul valoric, de coeIicient
intelectual, Q, de modul de raportare la societate.
- Nu m lua asa c ametesc. Mie spune-mi un singur
lucru: Crezi c omul nebun este nebun?
-Nu.
- ar de ce spuni treaba aceasta?
- Pentru c el trieste ntr-o lume a lui.
- a, acum mi-ai dat rspunsul direct. ntr-adevr
aceea e lumea lui. Si dac vorbim de lumea lui, vorbim de
egoism, automat nu deschide sIera, vorbim de izolare, automat
nu deschide sIera, vorbim de mndrie pentru c nu vrea s
comunice. Cnd vorbim de lipsa de comunicare, Filocalia X
spune asa: Cei ce nu se sftuiesc cad ca frun:ele, deci vorbim
de moarte suIleteasc.
- a, dar nu avem voie s amestecm suIletul cu
mintea.
- Ba da, c lumintorul trupului este ochiul iar
lumintorul suIletului este mintea. Vedeti c sunt n
permanent legtur? Noi nu gndim cu suIletul, noi cu mintea
gndim, noi nu gndim cu inima, gndim cu suIletul. Cnd
spune: De ce cugetati cele rele in inimile voastre?
7
espre ce
este vorba? espre inteligenta suIletului, el are putere
rational, el are putere cuvnttoare, el comunic cu exteriorul.
- a, dar la noi n manual nu e asa.
7
Matei 9, .
382 3
- n manual e ca n manual, dar dumneata trebuie s
ntelegi c boala nebuniei este mbolnvirea omului luntric,
nu a omului exterior. Omul exterior exprim discordan(a
interioar, atta tot. Ca s vindeci omul interior, ai nevoie
de restaurarea Iui interioar si aceasta nu gsesti dect n
rugciune, n medicamentul medicului, n linistirea lui, n
sprijinul printilor, n spovedanie, n mprtsanie, n Maslu si
atunci te vei regsi.
- a, dar nu toti primesc aceasta.
r

- Pentru cei care nu primesc am si eu un rspuns, nu
schimb umnezeu ortodoxia c nu vor unii s se uite unde e
El. Aceasta e treaba lor. umnezeu este Cel ce este. El asa a
spus: Eu sunt Cel ce sunt.
75
Eu sunt inceputul i sfaritul, Eu
sunt alfa i omega
76

Si de ce m duc aici? Lng aceast mndrie, pe lng
Iaptul c domneste necredinta, mai este nerecunostinta. Foarte
bine si gseste locul. Niciodat un om mndru nu va avea
recunoytin(. Niciodat un om necredincios nu va avea
recunoytin(. e ce? n momentul cnd tot ceea ce ai ti se
atribuie sau ti apartine cu Iortele proprii, cazi sub incidenta
altui cuvnt din Scriptur: Cel ce nu adun cu Mine risipete i
cine nu e cu Mine e impotriva Mea,
453

i explicam ntr-o zi cuiva:
- Tu stii c dac o clip nu ar Ii oxigen, noi toti am Ii
morti, nu are umnezeu nevoie s trimit catastroIe naturale,
murim asa cu soarele pe cer si cu adierea vntului.
- Nu m-am gndit la asta.
- Noi respirm viat. Tot ce e n jurul nostru e viat.
Omul nu poate crea ceea ce e n jurul nostru, nimeni, nici un
laborator.
esirea, 3, 1.
76
Apocalipsa 1, 8.
- a, dar dac lum o portiune de vid si introducem n
ea elementele din aIar.
- e ce s le introduci? Le-ai Icut tu? F-ti tu
elementele!
A venit cineva si m-a contrazis. Am avut o discutie
despre clonare.
- Nu sunt ntru nimic suprat. Vreau un singur lucru,
sunt de acord cu donarea n momentul n care m duci ntr-un
laborator si n Iiecare borcan ermetic, neermetic sunt toate
elementele chimice din tabloul lui Mendeleev, iar un om
destept ca tine, ia de acolo elementele, le combin ntre ele,
Iace o celul, i pune un AN pe care l vrea el si de acolo
nmulteste omul.
- Nu se poate, trebuie s iei mcar o celul de la un om
mort.
- ar de ce s o iei din omul mort, c pe aceea a Icut-
o umnezeu?! Tu ia din natur, I tu celula!
- Nu, asa nu se poate!
- ac nu se poate, nseamn c acela nu a Icut
altceva dect s pun n oglind ce a lucrat umnezeu. eci nu
e cu nimic omul mai destept ca umnezeu, nseamn c stiinta
a demonstrat nc o dat c umnezeu e acelasi!
- Nu, cu mata nu o scot la capt.
- Eu nu v cer s o scoateti la capt, v rog s-mi Iaceti
o celul! Asta v-am cerut. Sunteti biolog? Ati Icut Facultatea
de Biologie, sunteti doctor n stiinte biologice. V rog s-mi
Iaceti celula, poItim n laborator si creati-mi celula! S mi-o
artati si mie la microscop.
-Nu se poate!
- ac nu se poate nseamn c totul e umnezeu!
Am ncheiat discutia si mi-a dat dreptate si a spus:
- Sunteti primul om care m-a ncuiat.
- Nu am ncercat s v ncui, am ncercat s v
demonstrez c legile nefireyti ale naturii nu pot fi amestecate
382
cu nimic. ac vreti s v dati seama c cel mai vechi doctor
rmne tot umnezeu. V rog s priviti momentul n care l-a
adormit pe Adam cu somn adnc, este anestezia de astzi pe
care o Iacem noi n operatii. n momentul n care a deschis si a
luat coasta, este elementul chirurgical al zilelor noastre, luarea
coastei este mprumutul genetic de nmultire a neamului
omenesc prin voint si gndire, este clonare dar termenul
potrivit este n oglind. ar ce este important si ce rmne de
mirare, c nici un om nu ar putea Iace ce a Icut umnezeu.
Aici rmne stiinta stiintelor, c El a luat celula brbteasc si
i-a iesit parte Iemeiasc - aceasta rmne unicat n Scripturi si
n toat stiinta medical. Nimeni nu a luat o celul brbteasc
s Iac Iemeie.
umnezeu rmne cel mai mare doctor. El este
academician doctor n stiinte medicale. Si atunci, noi ceilalti ne
raportm Lui. Si cnd vom descoperi durerea pe Iir nervos,
cnd vom descoperi uitarea pe celula nervoas, cnd vom
descoperi inteligenta pe celula nervoas, cnd vom descoperi
memoria pe celula nervoas, atunci L-am ntrecut pe
umnezeu. Biologic, noi am cercetat organul dar nu i-am putut
vedea Iunctia, aceasta e marea tain a lui umnezeu. Aici
umnezeu se deosebeste de noi oamenii. Noi am deschis o
carapace si am vzut un creier, am scos o tumor, am operat un
cheag, un anevrism, dar nu am prins-o pe durere cu clestele s o
dm aIar. umnezeu a scos-o, noi am vzut doar dezechilibrul
dar nu si eIectul lui.
Alt lucru, noi am deschis o inim, i-am pus o valv, i-
am pus un stend, i-am pus tot ce a avut nevoie, i-am pus un
bypass, dar ce nu am putut noi pune acolo? Nu am putut pune
suIletul la loc. Pentru c atunci cnd am tiat, el s-a Ierit, nu a
stat n calea tieturii - asta e numai umnezeu! Luca al Crimeii
spune: Numai omul cu ochi de vultur, omul cu inim de leu si
omul cu mn de Iemeie poate Ii chirurg, pentru c trebuie s ai
atta miestrie, ca s mergi cu bisturiul pe marginea durerii Ir
s atingi suIletul. Vedeti ce Irumusete? Si cnd i-a scos icoana
din camer si i-a luat candela din sala de operatie, nu a mai
operat niciodat. A spus, eu singur nu pot Iace nimic Iar
umnezeu, Chirurgul meu de lng mine.
n. Fapta rea e ca un blestem
Gra(ia: Ati mai pomenit despre blestemul din Iamilie care este
Ioarte greu. SIntul Nicolae Velimirovici explic n amnunt ce
e blestemul, c nu e neaprat necesar s se rosteasc n cuvinte
un blestem asupra cuiva, ci pur si simplu Iapta cea rea se
ntoarce ca un blestem asupra aceluia.
382 7
Printele Calistrat: Este o vorb popular, ce-ti este scris in
frunte e pus, care are rdcin n Scriptur, omul se cunoate
dup fapte i pomul dup roade
77
, cam asa este si cu blestemul.
Blestemul nu este o atragere a cuvintelor, pentru c vine oan
Gur de Aur si dezminte, umnezeu nu se uit n gurile
dobitocesti ale unor necredinciosi sau clerici care arunc vorbe
grele pe seama lui umnezeu, creznd c umnezeu le va
mplini. ar n acelasi timp, spune: Crestine, dac in limba ta
este untdelemn i in inim sunt sgeti,
78
acolo umnezeu S-a
dus de la dnsii. Aceasta scrie n psalmi, umnezeu prsitu-i-
a pe danii
79
si tot n psalmi spune: De este nedreptate in
mainile mele, de am rspltit cu ru celor ce mi-au fcut mie
ru i de am fefuit pe vrfmaii mei fr temei, s prigoneasc
vrfmaul sufletul meu i s-l prind, s calce la pmant viata
mea i mrirea mea in tran s o ae:e
451
Adic sloboade
umnezeu ispita diavolului s te chinuie n asa Iel pn cnd
nu-ti cugeti singur Iapta cea rea svrsit, dar cum?
Aici apare urmtorul Ienomen, e pentru prima oar cnd
n blestem intervine constiinta. Unii pot blestema ct vor ei c
noi nu stim ce blestem, poate si eu n viata mea am spus s-l ia
naiba pe acela. Am vrut eu, dar probabil l-a cutat naiba pe el si
s-a ntors la mine si m-a luat pe mine. eci blestemul e un
bumerang. Tu l arunci dar nu stii unde ajunge c blestemul
Iace ocolis. Inima infrant i smerit Dumne:eu nu o va
urgisi.
458
Si v spun o ntmplare ptit de mine. Prin anul
199 sau 1995, mnstirea avea oi. Eu le-am dat la stn la un
cioban. Nu m-am dus toat vara, nu m-am interesat. El mi-a
adus toamna oile acas, mi-a adus niste brnz ntr-o putin.
Eu, cnd am cntrit-o, nu era nici pe departe ceea ce trebuia
s-mi dea el. Acolo erau vreo 50 de kg, mai lipseau 80 de kg.
77
Luca 6,; Matei 7, 16-17.
78
CI. Psalm 5, 2.
79
CI. Psalm 87,8, 19.
in jen, eu nu i-am spus c nu mi-a adus toat brnza dar i-am
btut obrazul:
- Nu e prea putin?
- Printe, cnd voi mai avea v voi da, omnul stie.
Eu am tcut din gur si n primvar puneam
prticele la proscomidie, zic: ,oamne, d-i un semn s vad
c e viclean si mincinos si si-a btut joc." Am pus eu de cteva
ori, m-am plictisit, am uitat. n primvara urmtoare, cnd
trebuia s lum oile la stn, el a lucrat cu totul ntelepteste, ca
s vedeti c nu are legtur blestemul cu inima nIrnt si
smerit. A strns stna, nu a venit imediat dup oi, c m
cunostea. A Icut prima brnz vreo 100 de kg n stn, le-a
pus n masin, a venit cu ele la mnstire si a spus asa:
,Printe, v-am adus restanta de brnz de anul trecut si acuma
dac vreti s-mi dati oile la stn s nu merg cu golul, pun n
masin oile." Atunci am zis n sinea mea: Vezi c nu se loveste
gndul tu cu gndul lui umnezeu? e aceea spune n psalmi:
Cugetul meu de la umnezeu de cugetele voastre Iiii oamenilor
sunt ca cerurile de pmant i ca rsritul de apus.
459

Noi nu stim ce vrea umnezeu s lege sau ce vrea
umnezeu s nu dezlege dar stim n schimb un singur lucru, c
umnezeu ne-a cerut urmtorul lucru - toat fudecata a dat-o
Fiului,
60
nu ne-a dat nou dreptul de a judeca. n clipa n care
se ntmpl o greseal noi trebuie s ne rugm si de aceea i-am
si nvtat pe credinciosi, le dau rapid: Citeste Psaltirea si
SIntul Mina. Citeste Paraclisul Maicii omnului si
Arhanghelii Mihail si Gavriil, umnezeu stie ce are de Icut.
Ei spun povesti, tot ce vor, iar eu n pomelnic scriu cerere de
Iolos pentru c stiu c umnezeu va dezlega dup socoteala
Lui. Si multi spun:
- Printe, s stiti c s-a rezolvat dar nu cum am crezut
eu, ci altIel.
- Asa a vrut umnezeu.
382 8
ar de ce a vrut umnezeu? Pentru c v spun, iarsi,
un lucru, cu care, cred eu c e o metod de a stopa rul, atunci
cnd Iac liturghie Iolosesc urmtorul model, pun o prticic si
spun: oamne, ajut-i pe toti cei pe care i spovedesc,
oamne, mplineste cererile celor care mi-au poruncit s m
rog pentru dnsii, mai pun o prticic, oamne, ai grij de cei
care au pagub, oamne, ai grij de
57
Psalm 7, 3-5.
58
Psalm 50, 18.
59
Psalm 102, 11-12.
60
oan 5, 22.
382 9
cei care nu au servici, oamne, ai grij de cei care au procese.
Nu stau s spun rugciuni din astea: Te rog eu, oamne, ajut
pe robul lui umnezeu, lie c asa vreau eu. Tot m gndesc si
punnd acolo prticele c acela are scoala de soIeri, c acela
are examen, c acela are bacalaureat, pn se umple discul. La
un moment dat, cnd socotesc eu c am terminat prin minte tot
ce am avut, ce am vorbit duminica, peste sptmn si am
terminat de pus prticelele, mai pun acolo cteva prticele si
spun, oamne isuse Hristoase, Fiul lui umnezeu, pentru
rugciunile Preacuratei Maicii Tale si ale mele ca duhovnic,
mplineste tot ce crezi c este de Iolos!
Si cu asta am terminat, poate s nu se mplineasc nici
una, El stie si de ce si pentru ce. Asa este si cu blestemul, tu
arunci un blestem dar el te ajunge cnd nu te astepti. Pentru
ce? C tu l arunci la suprare, dar nu tii cont n contextul
respectiv, circumstanta atenuant pe care merge umnezeu.
umnezeu s-ar putea, pentru c tu stii mai mult, s-ti cear
mai mult. umnezeu s-ar putea, pentru c acela e
necredincios, s-i cear mai putin. Si spune acolo: Dac cel ce
m-ar fi mahnit i m-ar fi intristat ar fi fost strin, vrfmaul
meu, nu m-a fi maniat pe el, dar m-am maniat pe cel ce a
mancat cu mine impreun paine in casa lui Dumne:eu.
61
eci
mai periculos e blestemul ntre crestini. e ce? Pentru c
amndoi cunosc legea iubirii si a lui umnezeu. Si atunci
umnezeu ce Iace?
E obligat s Iac urmtoarea chestiune. Ati auzit n
tribunal de dosare casate? Asa se ntmpl si n rai. umnezeu
st pe tronul vremii, ngerii aduc cererile, c spune: Nu
defimati pe cei mai mici ai mei c ingerii lor vd fata lui
Dumne:eu in cer
80
si ce Iace? ngerul de aici vine si spune:
80
M
a
rina a blestemat-o pe omnica pentru c i-a lsat gstele n
porumb. Vine ngerul omnici si spune: oamne, omnica
plnge c a lsat gstele la rina si i pare ru. O poti ierta?
Acuma, umnezeu ar ierta-o, dar nu poate c rina -a cerut
s-i moar gstele, s i se ntmple nu stiu ce. umnezeu ce
spune? a s-mi iau Eu harul de la amndou si las s se
judece ntre ele.
t
e
i

1
8
,

1
0
.
382 51
Si cnd se ridic harul, cine intervine? Satana. Satana
cum lucreaz? AltIel. Se duce si i mai spune omnici o
vorb la ureche, pe care a spus-o rina si invers. Si dup ce
iese o vrajb si o nenorocire, alearg Iiecare la preot si spune:
Printe, dac ati sti ct am gresit, ce Iacem noi, cum reparm?
Cititi Psaltirea amndou s vedem cine e vinovat. Si cine e
vinovat? racul care le-a ntrtat. Chiar le-am spus duminic
la predic: Luati cartea NiIon Episcopul Constantianei,
episcop ascet si cititi si o s vedeti cum chinuie diavolul pe
om. eci blestemul are rdcin n diavolul, nu n umnezeu.
Blestemul nu e de sorginte divin. umnezeu cnd s-a suprat
pe om a spus asa, scrie n Scriptur: Joi pierde fptura aceasta
de pe pmant
81
eodat S-a cit dup multimea milei Sale si a
spus: Nu-1 voi pierde, l voi mntui c asa spune: C vine s
fudece pmantul
82
o dat vine s ne iubeasc, o dat vine s ne
81
F
a
c
e
r
e
a

6
,

7
.
82
P
s
a
l
m
pedepseasc, s judece, adic s cercete:e lumea cu dreptate i
popoarele cu indreptare
83
. nti ne trimite dreptatea s vedem
ct e de dur, c nu o putem rbda si apoi ne trimite
ndreptarea prin mila Lui. eci mila si dreptatea merg
mpreun. Asa spune n psalmi, mila i dreptatea s-au srutat.
Adevrul din pmant a rsrit i dreptatea din cer a privit
Gra(ia: Ati spus c blestemul e ca un bumerang asupra celui
care l arunc, dar asupra celui cruia se arunc blestemul si
asupra Iamiliei lui actioneaz? Printele Calistrat: n general
blestemul umbl ca un urlet de sarpe, el propriu-zis de diavolul
este purtat, c el este ca o sgeat rnitoare. Cnd gseste inim
nIrnt si smerit se ntoarce. Ati vzut c a blestemat si i-a
ptit ceva sotul, calul, vaca, s.a.m.d. Am s v spun o
ntmplare trit de mine personal, banal la prima vedere. n

9
5
,

1
2
.
83
P
s
a
l
m

9
7
,

1
1
.
382 52
Brnova era o Iemeie necredincioas n primii ani cnd am
venit noi. Ei nu stiau ce sunt aceia clugri, credeau c noi
suntem o sect, si a spus: ,Cine, dracu' v-a mai adus si pe voi
aici, n mnstirea aceasta s tulburati linistea satului cu
clopotele astea toat ziua si toat noaptea." Noi trgeam la
vecernie, la liturghie, la parastas, la utrenie, la priveghere si
pn s-au nvtat cu aceste rnduieli, nu stiau, dup 50 de ani
de comunism si ea mi-a spus:
- ac crezi c nu am dreptate, blestem-m!
- Nu v blestem deloc, eu v spun un singur lucru: Are
grij umnezeu. Pociti-v pn nu e prea trziu.
A doua zi vine un brbat speriat la mnstire:
- Printe, opriti blestemul, Printe.
- Ce s-a ntmplat cu tine, ce blestem?
- Sotia mea a suprat ieri un clugr de aici. Mi-a
czut calul n Intn, mi-a crpat vaca n lucern. Mata ti dai
seama c eu sunt un om nenorocit?
- Gata, s se opreasc. Stai linistit c nu e nimica.
Mi-am dat seama ct de repede a lucrat umnezeu,
pentru c ea, de Iapt, nu avea nimic cu mine, ea nu suporta c
este rugciune. A intervenit umnezeu ca s bage spaima n
toti necredinciosii. A Iost ceva banal, eu nici nu m-am gndit
c o s-i Iac treaba asta. Ea tipa acolo si Icea urt, eu mi-am
vzut de treab, nu am stat la discutie. ar cum a lucrat
umnezeu de rapid!
Sunt Iapte care atrag blestemul. Aveam, tot asa, o
Iemeie necjit acolo care venea si cersea tot timpul, dar
pentru c era Iemeie, mie mi se muia inima gndind c poate e
si ea mam, poate a Iost mam, pe ideea aceasta mergeam,
cum s o lasi s mearg cu mna goal? Acesta e modul meu
de a gndi: ac as Ii eu n locul lui, ce as vrea s se ntmple?
Si atunci mi vine Ioarte usor s judec, dac mi este mil de
mine, mi este mil si de cellalt, nu e greu s iau decizia. Si i-
am spus: Uite, ai Iasole, ai Iin, ai ulei, dar te rog, nu le mai
da pe butur c o s te pedepseasc umnezeu si o s arzi de
vie. Eu am spus aceast vorb instantaneu. Ea s-a dus si a dat
pe butur tot ce a luat de poman, a but, a uitat sticla de
butur lng sob, a curs jratic, a explodat, s-a aprins
alcoolul acela sanitar si pn dimineat a ars casa si ea a ars n
cas. Si am zis, uite mnia lui umnezeu! e ce am scos
aceast vorb din gur? eci, sunt cazuri cnd blestemul trage
singur, nu trebuie s-l duci.
382 53
V-am spus, jignirea printilor, lovirea mamei,
neascultarea Iat de printi, lovirea lor, calomnierea lor,
dispretuirea lor, vorbele de insult atrag nenorociri. Nu este
voie. ndiIerent, poate s te supere un printe orict de mult,
rabzi, nchizi gura, taci si spui Doamne miluietel Pentru c
acolo este toat mnia lui umnezeu, toat dreptatea Lui st
acolo. Numai El stie Iiecare somn si gean nedormit pn ai
ajuns mare si nu e permisibil. ac spune s cinsteti pe
printii ti ca s-ti fie tie bine ani multi pe pmant
461
,
nseamn c oglinda printilor e si dup viat, nu numai n
viat. Si ati vzut, c sunt printi crora le e rusine cu copiii lor
sau sunt printi care sunt mndri de copiii lor sau este acel
egoism - orice printe, orict de ru copil ar avea, tot are inima
aceea s-1 vad bun, sau s caute ceva bun la el. Mai vin si
spun:
- Printe, bea, njur, nu-i credincios, dar e bun la
inim.
- a, da. F mata rugciuni pentru el ca s-1 Iacem si
mai bun, c el e bun, dar e bun de iad, e marI solvabil pentru
diavol, abia asteapt s-1 chinuie n Iocul vesnic.
ar vin bietii printi din dragoste absurd, vor s-i
vad bine. ar nu dm noi acest bine, tot umnezeu l d si
atunci cnd cade un blestem pe ei pentru comportamentul
imoral ... mi aduc aminte, eu dac am crescut printre btrnii
mei, v pot spune, au avut alt mentalitate, oamenii btrni nu
gndesc ca cei mai tineri. mi ziceau:
- a' de ce nu spui sru' mna pentru mas? Ce, vrei
s-ti sece gura?
- Am spus sru' mna pentru mas.
- S aud si eu.
eci niste reguli Ioarte obisnuite si chiar v spun c
pn si cei mai mari boieri la Iel procedau, si spuneau:
- Sru' mna mam, gata, plec.
- Las, nu mai pupa mna, du-te sntos!
Adic cerea acest respect, Iaptul c ti punea n
IarIurie, aceasta era si vorba: Atta timp ct eu ti umplu
IarIuria, tu esti obligat s m respecti. Era o vorb de la tar pe
care am prins-o n plin. Gra(ia: Exist blesteme usoare si
blesteme grele?
Printele Calistrat: a. Blestemele usoare sunt blestemele de
ndreptare, pe care le trimite umnezeu, blesteme care cad din
Iaptele noastre, spune acolo, din nebgare de seam, de
exemplu, ori pe vreun om am amrat, ori legtur
nede:legat am luat, ori din pi:ma i lucrarea diavolului am
alunecat sau fr de bgare de seam am vorbit sau altceva
nechib:uit am vorbit. in acestea putem scpa. Cel mai des
blestem pe care l auzim noi la tar este: ,Luate-ar dracu'."
Este cel mai Irecvent blestem pe care cu atta usurint l
rostim nct noi nu ne dm seama de gravitatea lui. S stiti c
blestemul rostit trebuie spovedit, pentru c tot ce avem noi n
cas, c este pasre, c este animal, c este copil, poate Ii
aIectat. Sau mncate-ar boala sau luate-ar naiba sau trsnite-
ar, sunt vorbe care nou ni se par inoIensive pentru c nu am
njurat de lucruri sIinte dar sunt mai periculoase ca lucrurile
sIinte. e ce spun c sunt blesteme usoare? Pe ct de usoare
sunt pe att sunt de periculoase.
O mam, o btrn simpatic, a venit la mnstire si
am spovedit-o cu ani n urm. n 1991 cnd am venit la
Brnova, Mnstirea Brnova era singura din mprejurimi
pn la bisericile si mnstirile din asi. Atunci era doar
Cettuia cu Printele TeoIan, mai trziu s-a deschis Trei
erarhi si Golia. Pe perimetrul Mnstirii Brnova, toate satele
acelea nu aveau preot, era dup revolutie, cu acel regim al lui
Ceausescu cnd era un preot la sate, era Ioarte greu. Era un
preot n Poieni care slujea si n Pun, n Pietrrie era un preot
care slujea si n Brnova jos si era la noi la mnstire si apoi l-
a dat la paraclisul din sat, pn n Ciurea. Era Printele
Bostan, avea vreo 90 de ani si nu se putea deplasa si era
382 5
Curturile, era umbrava, Santa, Lunca Cettuii, toate care
erau Ir preot, Visani, Bucium era pn la Printele Carp.
382 55
Eu eram n acele sate, cum se spune, singurul
duhovnic al lor care le ascultam psurile la orice or. Stteam
din dou motive, una, c era mnstirea srac, s avem din
ce tri, eram si dornic de aIirmare c eram tnr si doream si
eu s spovedesc, s am ucenici, s Iiu si eu cutat, s Iiu
cineva. e ce? Fiecare trieste acest sentiment. Eram bucuros
c stau 5-6 la coad sau 10, sunt oameni la poart, nseamn
c valorez si eu ceva si usor, usor am spovedit toate acele
sate. e aceea v spun, cunosc totul din TuIestii Scnteii pn
n Poieni spre Vaslui si pn n Holboca si n captul
Letcanilor, toat Valea Lupului stiu tot, am spovedit toate
acele sate, pentru c erau putini preoti si nu Iaceau Iat. Ei
cnd au auzit c s-a deschis o mnstire nou, rapid au
nvlit. Printele TeoIan era si el n putere dar n vrst si era
mai mult cu molitIele, dezlegrile, era alt Iel de a Ii. Si atunci,
eu am urmat dup Printele Cleopa tot cu spovedania si
spovedeam de dimineata pn seara. Ei, vine o bbut si mi
spune asa:
- Printe, am un pcat pe care nu l-am spus nimnui.
- a, bunic.
- Printe, am scos odat o vorb nechibzuit si mi- am
nenorocit Iamilia.
- Cum bunic?
- A venit biatul beat. Eu veneam de la muls vaca si
cnd l-am vzut n Iata ochilor tot cum se clatin, tot murdar
de glod, am zis: Mai bine te vedeam ntre scnduri dect n
halul acesta. M-am dus n cas, l-am splat, s-a culcat, am
uitat. A trecut vremea si la o sptmn sau dou s-a dus din
nou la but, a dormit pe linie si mi l-a tiat trenul si mi l-a
adus chiar n scnduri de la morg. mi pare ru c au rmas
copiii n urm cu sotia. ar, uite, vorba asta nechibzuit am
spus-o si m ciesc toat viata mea. e ce nu am putut eu s
cer altceva atunci? C mi-a ascultat umnezeu rugciunea si
asa mi l-a adus.
Vedeti? Acestea sunt blesteme usoare. El e usor la
prima vedere. Of, cnd spunem acest cuvnt of, pe umnezeu
l mnie. e ce? Noi spunem of pentru c s-a spart un geam,
pentru c a intrat cineva cu glod n cas, c a uitat Irigiderul
deschis, c a dat drumul la ap n baie si a Iost neglijent, c a
lsat patul desIcut. ar umnezeu c tolereaz pcatele la 6
miliarde de oameni pe glob si pgni si nepgni si atei si
neatei? El cum iart n Iiecare secund? Le iart pentru c a
existat jertIa crucii lui Hristos si rstignirea Mielului si
desertarea Fiului din Treime n Fecioara ca s ne mntuiasc
cu micile mruntisuri pe care le ptim noi?
68
Matei 18, 1-17.
56 57
Noi spunem, vai ce greutti! Avea Printele Cleopa o
istorioar Irumoas pe care cred c ati prins-o, era Ioarte
semniIicativ. El dorea s curme plngerea din tine, adic
autovitarea noastr. Spunea asa: Mam, astea sunt greutti
care le aveti voi, nu aveti bani n portoIel si lux cum vreti
voi? Stati s v spun eu ce e greul. Sttea un om la pat si era
tot rni si crtea tot timpul si a zis: ,oamne, las-m mai
bine s stau 3 ceasuri n iad, numai ia-m de pe pmnt c nu
mai pot." A venit ngerul si l-a ntrebat: ,Esti hotrt?" ,Sunt
hotrt." -a luat suIletul, l-a dus n iad, l-a lsat acolo si dus a
Iost ngerul. Si se vita bietul suIlet: ,oamne, du-m pe
pmnt s rabd pn la a doua venire, numai s nu mai spun
niciodat c e greu pe pmnt. oamne, du-m pe pmnt si
tine-m ct vrei Tu, numai nu m pedepsi pentru c aici mi-i
sIrsitul, acum dac eu de aici nu mai ies." La un moment
dat, a nceput s spun: ,oamne, nu Te gndesti la mine? Ai
spus c m lasi aici 3 ceasuri si eu stau de sute de ani si nu
mai vii s m iei?!" eodat apare ngerul si ntreab:
,Crtesti? Vezi? Abia ai stat 3 minute." ,u-m pe pmnt s
mai rabd nc dou vieti, numai scoate-m de aici si s Iiu tot
trupul numai rni si suIerinte si Ioame si sete, numai aici s
nu stau."
eci att de necomparabil este mnia drepttii lui
umnezeu pentru cei ce nu cred si l batjocoresc pe dnsul,
Iat de ct de mici ncercri ne d El nou pe pmnt. Pentru
c noi nici nu ne-am nvtat cu jertIa. a s ne mai bat si cuie,
ia s ne mai biciuiasc, ia s ne mai trag la palme, ia s ne
pun pe cruce, ia s ne pun cunun de spini, ia s mai stm
Ilmnzi, ia s mai stm n temnit, ia s mai stm cu
picioarele pe butuc, ia s mai stm scuipati si batjocoriti! Am
scrie la CEO. ar Hristos le-a rbdat pentru noi oamenii si
pentru a noastr mntuire.
o. Blestem, afurisanie, anatema
Gra(ia: Care este legtura ntre blestem, aIurisanie si
anatema?
Printele Calistrat: Aici trebuie s Iacem o distinctie.
Blestemul atrage dup sine anumite Iapte, indiIerent dac este
pus sau nu, pentru c zice, de exemplu: ,Blestematule", Ir
s spun cineva ceva din gur, dup Iaptele svrsite. Aceste
blesteme sunt cuvinte grele aruncate sau rostite sau trite prin
propriile Iapte ca pedeaps slobozit de umnezeu sau de
mnia semenilor.
Aici spune asa SInta Scriptur: n momentul n care
cineva (i-a greit, ceart-l intre el i tine. Dac s-a indreptat,
iart-l. Dac nu s-a indreptat, mai cheam 23, din nou
ceart-l. Dac s-a indreptat ai catigat pe aproapele tu.
Dac nu s-a indreptat spune-l Bisericii,
468
adic soborului.
Apoi Biserica ia decizia si n momentul n care l-a certat si nu
s-a ndreptat, l aIurisesti, adic l ndeprteaz de Trupul lui
Hristos. l opreste de la SInta mprtsanie, de la accesul la
cele 7 Taine.
eocamdat este pus n starea de pocint, n starea de
pridvor, n starea de penitent n spatele bisericii sau la usa
bisericii, cum arat !roloagele si Jietile sfintilor. ar n clipa
cnd nici asa nu ascult sau leapd nvttura cea dreapt sau
vine si aduce o nvttur nou sau schimb o iot sau o cirt
din lege, este deja o abatere Ioarte grav. Spune Apostolul
Pavel: inger din cer dac ar veni s v aduc alt Evanghelie
decat mi-a vestit mie Hristos i v-am vestit eu vou, anatema
s fie.
Ab9
Ce nseamn anatema? esprtirea de viu de Biserica
si Trupul tainic al lui Hristos si mergerea de viu n iad cu
dracii, adic tu esti deja jertIa lor nc de pe pmnt, deci esti
lepdat, esti apostat, ca s spun asa, mai mult dect apostat, nu
mai Iaci parte din Trupul tainic al lui Hristos, ai Iost tiat, cum
au Iost Origen si multi altii care au Iost anatematizati si au Iost
excluse scrierile lor din Biseric, prerile lor, mentalittile lor.
68
Matei 18, 1-17.
56 58
n timp s-au revizuit, s-au corectat si ceea ce a
corespuns cu interpretarea dogmei ortodoxe, s-a scris: Scrieri
alese sau Texte veridice, restul au rmas ca niste minciuni,
cunoscute ca scrieri gnostice. Tot ce este Ials n Biseric este
anatema. Primul care este dat anatema de Biseric este
diavolul. Asa spune Apostolul Pavel: Cel ce nu iubete pe
Domnul s fie anatema.
84
Scrie acolo Irumos n epistole.
Anatema este cel mai greu blestem si pe acesta nu-1 poate
ridica dect episcopul sau sinodul si tot ei l pun asupra celui
n cauz, care iese din rnduiala cea dreapt a credintei.
84
1

C
o
r
i
n
t
e
n
i

1
6
,

2
2
.
382 59
p. Violen(a n familie
Gra(ia: A nceput s se maniIeste violenta domestic att n
Iamilii ct si n rndul celor care triesc n concubinaj, unde
sunt si copii, care sunt marcati de suIerinte majore. S-au Iormat
diIerite Iundatii care se ocup acest Ienomen n sensul c
asigur un numr limitat de zile gzduire persoanei care a Iost
maltratat, agresat, tratat necorespunztor.
Nu ar trebui ca aceste Iundatii s se ocupe de o educare
a Iamiliei ca s nu se ajung la violent? Se ntmpl cazuri
cnd o Iemeie, de exemplu, care a Iost maltratat intr ntr-o
alt relatie unde este tratat la Iel sau mai ru.
Printele Calistrat: Acolo problema se explic altIel. n
primul rnd protectia social si asistenta social, cele dou
elemente din societatea moral care se ocup de educatie cum
se spune, c aici este vorba de o asa-zis reeducare sau un
ajutor n educarea Iamiliei. Se vine cu dou sprijinuri, unul
pozitiv si unul negativ, pozitiv pentru moment, pentru c d
impresia c d o mn de ajutor, dar negativ prin Iaptul c
adnceste mai mult boala si suIerinta celor care au ajuns la
punctul respectiv.
Problema Iundamental care trebuie rezolvat de aceste
Iundatii, sau care trebuie rezolvat de societatea civil, de
Iorurile superioare ale trii, nu sunt violentele din Iamilie ci
sunt problema locurilor de munc, problema locuin(elor
sociale care ar trebui s existe. n momentul n care unui om i
asiguri un loc de munc si o locuint social, el este obligat s
munceasc s-si plteasc locuinta n care trieste.
Sistemul comunist a stiut s Iac acest lucru, a asigurat
o locuint pentru Iiecare, dup nevoile pe care le avea. eci
dac programa social din perioada comunist a stiut s tin
cont de acest lucru, asa cum ntr-un sistem nu totul poate Ii ru
si nu totul poate Ii bun, la Iel si aici trebuie rezolvat aceast
problem.
Violenta n Iamilie are la baz dou lucruri.
Nechibzuin(a celor doi, zis - sot-sotie sau mam si tat, pentru
c noi nu stim acum ce Iel de Iamilii sunt, sunt si Iamiliile de
prob, aceste concubinaje. A doua inechitate este imoralitatea.
ac ati Iost atenti, cel putin de -5 ani ncoace, pornograIia si
mass media aceasta dezbrcat, ca s spunem asa, a luat loc pe
toate ecranele, n toate revistele, n toate emisiunile.
e Iapt, ce au Icut? Au stimulat animalul luntric sau
poIta slbatec nechibzuit din omul rational. Pur si simplu au
ucis oamenii suIleteste mai nainte de moartea trupului.
Oameni la 30 de ani, la 0 de ani, la 50 de ani, la 60 de ani, se
trezesc c s-au dezvoltat n ei simturile tineretii, devin gelosi,
devin suspiciosi, devin amanti, devin concubini si creeaz
mariaje Ialse, ascunse, n aIara cstoriei si atunci sigur c n
momentul n care n Iamilie apare o socoteal, indiIerent c e
sotia sau sotul sau perechea, ca s spunem asa, normal c
cellalt l ntreab: Unde ai Iost? Ce ai Icut? e unde vii? Ce
s-a ntmplat? Cum se explic? Care e cauza? Neavnd
Iundament si rspuns la problema respectiv si pe baza buturii
care este o mod, are un puseu de Iurie. n vremea comunist,
dac v aduceti aminte, ntre orele 10 si 5 dup amiaza se
serveau buturi alcoolice n magazinele care desIceau
asemenea produse.
382 61
Acum omul are bar non-stop si poate bea la Iiecare pas
de dimineata pn seara. Ei Iac propaganda tigrilor, Iac
propaganda consumului de alcool neautorizat. ar,
autorizeaz-le! F magazine unde s se poat bea alcool sau
consuma tigri avizat. Oriunde vrei gsesti, orice om este
productor de tigri, orice om este productor de alcool. Si
atunci, sigur, n spatele acestei maIii a alcoolului si a tigrilor,
de Iapt, ce se ascunde? Cronicizarea bolilor suIletesti si trupesti
ale romnilor.
Spuneati c de obicei violenta vine din partea
brbatilor, automat vine din partea brbatilor, dar simt si Iemei
care stau n baruri, pentru c s-a nmultit si acest Ienomen.
ndiIerent care ar Ii numrul lor, tot brbatii sunt cei care
sprijin permanent crsma, pentru c el nu este brbat dac nu
bea. Trebuie s arate c el este cel care poate duce tria. Si
dac ar putea-o duce rational si intelectual, dar o duce numai
biologic, adic car povara dup el, vine, sparge, bate, Iur,
njunghie.
Nu stiu dac ati Iost atenti, toate programele mass
media de stiri au grij ca ntr-o societate romneasc s Iie
prezentate romnilor doar violurile, pentru a stimula acest
lucru, crimele, pentru a stimula acest lucru, divorturile, pentru
a stimula acest lucru, btile, ultrajele, de ce? Pentru a stimula
acest lucru. ar nu d nimeni exemplu educativ de o Iamilie
model, nu d nimeni exemplu educativ de copii model, de
printi model, de bunici model, de crestini model.
Avem postul de televiziune bisericesc Trinitas, dar cti
stau s se uite pe TV Trinitas? Normal c toat lumea caut n
programe Iilme sau show-uri desntate. Toat ncurajarea mass
media trebuie s aib rdcini: violenta, crima, sexul si
ultrajul. Toat lumea se bate, toat lumea stie karate, toat
lumea boxeaz, toat lumea Iace judo, toat lumea sare pe
geam cu butelia n spate cnd explodeaz, toate masinile
explodeaz, toate blocurile sar n aer, toat lumea mitraliaz,
toat lumea cunoaste strategiile acestea de paz, deci scenarii,
c de asta se si numesc Iilme artistice. La baza acestor Iilme
stau niste scenarii, asa explic psiho-pedagogii si psihologii
aceast ratiune a mass mediei: Pun acolo ptrtelul, c-i rosu,
c-i galben, c-i verde, c-i 12 ani, c-i 13 ani, c-i 16 ani, c-i
dram, c-i durere, c-i dragoste, c-i moarte, c-i viat.
ar noi nu putem sti la ce or deschid copiii
televizorul, noi nu putem sti la ce or sunt desene animate. Tu
i pui tot Ielul de cpcuni ciudati, adic desene animate
moderne si ai eliminat Tom si Jerry, ai eliminat povestile
normale copiilor care puteau s-i dezvolte ca si copii, nu s-i
dezvolte ca si maturi.
Spunea ntr-un articol de ziar o chestiune, apropo de
ntrebarea dumneavoastr, c s-a constatat c Ioarte multi copii
se maturizeaz precoce, devin anxiosi, devin depresivi, devin
violenti, devin tristi si devin marcati social. a, el pn la 8
ani e stul de calculator, pn la 10 ani e stul de internet, pn
la 1 ani e stul de Iilme pornograIice, pn la 15 ani deja el
cunoaste viata trupeasc si atunci eu m ntreb ce mai poate
experimenta acel om dac din Irageda lui copilrie el a
experimentat totul? Nu a rmas absolut nimic neexperimentat.
El stie tot, si imde mai puneti c de la vrsta de 7-8 ani deja se
Iumeaz, unde mai puneti c de la vrsta de 10 ani deja se
consum buturi alcoolice si unde mai puneti c tot societatea
a Iormat acel teleIon n care copilul si reclam printele dac
l educ ntr-un mod putin mai categoric, s nu spunem
agresiv, c orice printe si iubeste copilul si i vrea binele.
Niciodat nu vom ntlni printi care doresc s-si ucid copiii.
Avem cazuri izolate de paranoici, ca s spun,
ntmpltoare, unde poate tot cu butura n cap sau tot pe baza
agresiunii Iamiliale sau a lipsei de educatie sau a moralittii
din Iamilie s-a ajuns, oamne Iereste, la o nenorocire. ar noi
nu putem generaliza o societate n care triesc zeci de mii de
tineri, zeci de mii de copii, c doar avem 1.800.000 de mame
382 62
tinere, avem vreo 2.000.000 de mame cu copii majori si
minori, avem aproape 1.000.000 de mame cu copii trecuti de
majorat. Acestea toate au educat copii, nu s-au luat dup mass
media. Acestea au pus de 3 ori pe zi masa, au pus masina de
ruIe la splat, au Icut temele cu ei ca s mearg la scoal.
eci e o anumit implicare n viata de Iamilie.
ar pentru rezolvarea acestei nenorociri, pentru mame
agresate, pentru copii maltratati si alte probleme, ar trebui s
existe acele centre de plasament, unde mama si tata sunt
chemati s primeasc o educatie, nu un ajutor care tine o
sptmn si dup aceea ncepe circul din nou. Aici este vorba
de o schem, o anumit structur organizatoric. Mai ia bani
un psiholog, un director, un adjunct, un contabil, un portar, un
buctar si ei nu Iac altceva dect circuitul unei slbiciuni din
care se trieste tot dintr-un ONG guvernamental, pe baza unor
bani ncasati tot de la contribuabili. Nu este neaprat
ntotdeauna o chestiune beneIic.
SIntul oan amaschin, unul dintre marii dogmatisti,
cel care a si scris Dogmatica ortodox, un mare tritor si un
mare comunicativ cu transcendentul, un om al lui umnezeu
care vorbeste cu umnezeu, spune asa: Binele nu este bine
dac nu este fcut bine. Si cnd se bazeaz pe acest lucru
spune clar: i milostenia s asude in mana ta, i sfatul s fie o
milostenie i mustrarea i certarea s fie o milostenie. eci pe
om, cnd Iace rele, nu-1 chemi si-i dai mncare si-1 pui s
doarm gratis ci l implici n viata social. Repet, am aceeasi
prere pe care am sustinut-o ntotdeauna - noi trebuie s
ajutm pe cei care doresc s Iac parte din societate, nu pe cei
ce nu doresc.
Pentru c stiti ce se ntmpl? Lum alt metod de
corectie. Un brbat sau o Iemeie Iac glgie, se bat. Este
nstiintat politia, mama este luat la plasament. Ce Iace tata?
Este amendat cu o sum de bani, nu are de unde s o
plteasc, oricum ei sunt niste amrti, niste someri, niste
imorali sau poate chiar niste oameni neintegrati social. Si
atunci ce Iace? l duce la nchisoare, trebuie s lucreze n
comunitatea public de valoarea sumei banilor si n loc s vin
educat de acolo, din contra, vine mai stricat, c poate acolo
ntlneste mai ri dect era el.
Trebuie gsit un act de educatie prin care familia s
fie responsabilizat de ndatorirea pe care o are, nu de
substituirea ndatoririlor. ac nu Iacem aceasta, restul este
n zadar, putem Iace noi 10 Iundatii pe Iiecare comun. Se vor
nvta mamele s vin s mnnce si s triasc gratis c se d
de la stat. Vorba unui politician romn: ,Romnii asteapt, dar
nu stiu ce." Noi trebuie s nvtm s Iim buni agricultori
pentru c avem o tar agrar, s Iim buni gospodari pentru c
detinem cel mai bun Iond Iunciar pe care-1 poate avea orice
tar cu munte, cu ap, cu ploaie, cu tot ce vrem noi si trebuie
s Iim cei mai seriosi oameni pentru c avem la rdcina
noastr baza seriozittii, morala ortodox. Morala creytin
romneasc are la baz nv(tura bisericeasc.
382 65
Cred c Romnia este tara cu cele mai multe biserici si
mnstiri, dac am sta s Iacem un inventar al tuturor trilor
ortodoxe si cred c avem atta personal monahal, ca drept
dovad c vatra e sntoas si se nasc noi sperante. Vin alti
tineri din urm care nlocuiesc generatia care trece. Ca dovad
c nc avem mame sntoase si copii sntosi, avem
mentalitti sntoase. eci noi nu putem spune c ne putem
compara cu America sau cu Anglia sau cu Germania sau cu nu
stiu ce stat occidental care nu are contact cu biserica. La noi
clopotul si toaca se aud n timp ce mergem pe strad, n timp
ce ti Iaci piata pentru c nu Iaci doi pasi si ai o biseric.
n primul rnd, la baza familiilor dezintegrate st
lipsa de credin(, lipsa de bun simt, lipsa de moralitate. Ce
are ca Iundament aceast Iamilie n care este agresiune?
moralitatea. eci dac ei ar avea putin bun simt, ar actiona
altIel. Era o vorb btrneasc: ,Ai o vrst, se uit lumea la
tine. Tie nu-ti este rusine c te vd oamenii?" Asa te ntreba
cnd erai acas. ,Mi, se uit lumea la tine. Ce socoteal dai
oamenilor care te vd pe drum?" Ei, n ziua de astzi, cred c
ar trebui s nviem lucrul acesta. Nu se cumpr. Stiti, singurul
lucru pe care nu-1 putem gsi n magazinele de specialitate
este bunul simt si morala personal. Aceasta se dobndeste.
Asa cum omul a Iost nzestrat cu ratiune si cu intelect
si cu cuvnt, asa a Iost nzestrat si cu constiint. Cine si-a
pierdut-o trebuie s si-o caute iar cine o are s o reactiveze,
adic s o regenereze. Aceasta vine numai din cunoayterea
lui Dumnezeu, cum ne spune Printele Stniloae,
Cunoaterea lui Dumne:eu din imprefurrile vietii. Vedeti c
totusi, la ora actual s-a Icut un progres - la spital ai o capel,
la nchisoare ai o capel, la cminul de copii ai o capel. e
ce? Ca prin vederea preotului s-si aduc aminte de
umnezeu. Spune la un moment dat psalmistul avid: De m-
ar fi ascultat Israel pe Mine i ar fi p:itoruncile Mele, intru
nimic a fi smerit pe vrfmaii lor, dar asa, i-am lsat s
mearg dup mintea lor i dup voile lor i s-au pierdut intre
neamuri
411
.
Asa si noi, umnezeu ne-a Icut crestini, ne-a dat o
biseric, o pleiad de sIinti. Ne-a dat. Mi, modele aveti,
urmati-le! Nu poate veni umnezeu s urmeze modelele n
locul nostru, pentru c, aici nchei cu un cuvnt din SInta
Scriptur. Vine nvttorul de lege si ntreab: Ce s Iac ca s
m mntuiesc? Ce scrie n lege. Si el zice: ar ce scrie n lege?
Si atunci i spune: S iubeti pe aproapele ca pe tine insuti
41A

Pi, iubeste-1!
Prima porunc din lege este s nu dai cu parul n sotie.
Femeia s-yi respecte brbatul yi s se team de el n duh
bisericesc, adic n duh dumnezeiesc, iar brbatul s o
iubeasc pe femeie cum a iubit Hristos Biserica. ac el e un
neisprvit, este deplasat intelectual si psihologic si este
anormal, este jalnic din punct de vedere moral, atunci vina este
si a Iemeii c si-a luat un asemenea model si dac ea consider
c asa este Hristos n cer cum e brbatul ei, s-1 asculte n
continuare, dac nu, s-si regseasc crarea unde s-a rupt
Iirul.
Cnd cdem ntr-un dezechilibru, toat lumea ntreab:
Ce s Iacem ca s strpim rul? Altii ntreab: Ce s Iacem ca
s oprim necazurile? Un copil de 10 ani m ntreab: Printe,
da' dac umnezeu este iubire, de ce este atta ru n lume? Si
atunci, sigur c m-am gndit cum s-i explic: a, dar
umnezeu este iubire numai pentru cei care iubesc. Pentru cei
care ursc, acelasi umnezeu este un umnezeu al urii, pentru
c El se deprteaz si vine diavolul si- ia locul si vine tot cu
chip de dumnezeu si ne nseal si ne trage la rele, c el e
dezbintorul. umnezeu n-o s Iac ru niciodat, dar cnd
vede c omul nu vrea s nteleag, se retrage si i las loc:
,Omule, desIasoar-te si
71
Stniloae, umitru, pr. proI., Teologia dogmatic, voi 1, EBMBOR.
382 66
72
CI. Psalm 80, 12-13.
73
EIeseni 1,11.
7
Matei 22, 39.
75
CI. EIeseni 5, 21-25.
382 67
suport-ti consecintele." Si i-am spus: Rul reprezint
consecin(ele lipsei de conytiin(, nu a iubirii lui umnezeu.
Nu umnezeu a creat rul. Rul s-a creat prin sine.
7. (Destrmarea famifiei
Ceea ce a impreunat Dumne:eu, omul s
nu mai despart (Marcu 10, 9).
a. Divor(ul
Gra(ia: Sunt situatii cnd cei doi soti triesc n nentelegeri,
ajung la divort, divorteaz si apoi unul dintre ei sau amndoi l
santajeaz pe cellalt prin propriul copil sau cti copii sunt
acolo. Care este situatia copiilor? Triesc ei o traum? Trauma
aceasta trece sau se simte toat viata? Printele Calistrat: n
primul rnd, neIolosind termenul de traum, pentru c aici
putem vorbi propriu-zis de un dezechilibru de Iamilie. n
momentul n care sunt doi soti iresponsabili de datoria lor
moral Iat de copii, acestia devin pionii din tabla de sah a
divortului pentru c, binenteles, copiii ntotdeauna, chiar dac
sunt copii, ei vor specula aceast dram a printilor, aceast
nentelegere prin Iaptul c de Ioarte multe ori, copiii nclin
spre partea unde sunt atrasi.
Att mama ct si tata ncearc din punct de vedere
moral s se arate ct mai indulgent, s se arate ct mai omenos,
ct mai prietenos, ct mai la voia copiilor, tocmai ca s-i poat
tr ntr-un proces care are loc n Iamilie si de a da o declaratie
n Iavoarea unuia sau a celuilalt.
n momentul n care avem de-a Iace cu printi care se
lupt cu acesti copii, la cine s rmn, cum se spune, dup
lege si dup legile Iirii, corect ar Ii mama s aib ntotdeauna
grij de copii, pentru c mama este cea care poate s educe
totusi un copil n limita normalului prin Iaptul c este mai
grijulie si mai responsabil.
n societate veti vedea Ioarte putini brbati care au Iost
lsati de sotii cu copiii si Ioarte multe Iemei care Iiind
divortate, cresc copiii cu sau Iar pensie alimentar. Aici
trauma nu se resimte din punct de vedere suIletesc, suIletesc
are mai putin important. e obicei, toate mamele acestea
care ajung la divorturi, si gsesc sprijin ntr-o rudenie, ntr-un
Irate, ntr-o sor, ntr-un printe, mam sau tat, deci bunicii
copiilor, dar mai mult dect att, si gsesc uneori linistea chiar
lng biseric. ac acesti copii iau calea lui umnezeu, ei nu
au nimic de pierdut pentru c lng biseric ei nvat o anumit
moral care i duce ntotdeauna la bine.
Sunt tati care Iorteaz nota pentru a obtine copiii iar n
momentul n care apare reIacerea Iamiliei, asta si n cazul unui
deces, este valabil acelasi lucru cnd moare partea matern,
tatii de obicei sunt preocupati de reIacerea cstoriei, iar
aceast reIacere a cstoriei este mai Iebril la un brbat dect
la o Iemeie. Femeia, de exemplu, mai are acea ndrzneal si
spune: Am copii, dac vrei s m iei cu copii, s m ntelegi
asa cum sunt, Iacem pasul dac nu ne desprtim.
382 69
Brbatii, doresc s nu rmn singuri, ei au nevoie de
un sprijin pentru c se cunoaste nemijlocit rolul unei Iemei n
cas. nchipuiti-v c partea nevzut a gospodriei n cstorie
nu s-a cinstit niciodat. Brbatul, de exemplu, dac a venit
obosit de la servici se pune n pat, se odihneste sau asteapt s i
se ntind masa. Pe cnd Iemeia, la Iel dup 8 ore de munc,
indiIerent dac e n serviciu prelungit sau orice Iel de activitate
ar avea, vine acas si ncepe splatul si ngrijitul copiilor,
ncepe Icutul lectiilor, ncepe educatia, ncepe pregtirea
pentru a doua zi, pune masa brbatului, spal haine. Este o
multime ntreag de activitti pe care nimeni nu le vede.
n general, cnd se ceart sotii, el spune: E lenes, nu
avea servici, st acas. ar n strintate unde se duc romnii
nostri pentru un bnut, o Iemeie, o bon sau o ngrijitoare, o
menajer, o pltesc ntre 800 si 1000 de euro ca s Iac toate
cele ale casei, splat, curat, mncare, clcat, ntretinut, pe cnd
mama, gospodina casei, toate astea le Iace gratis, ele nu se vd
niciodat, nu se gsesc reIlectate nicieri.
Si atunci, sigur c este Ioarte usor s spui: Eee, Iemeia,
doar n-are servici, st acas. St acas dar nu doarme, Iace o
munc care nu-si are eIectul. Ai umplut masina, peste o zi iar e
plin, ai splat chiuveta plin de vase, la urmtoarea mas iar e
plin, ai dat cu aspiratorul, la urmtoarea miscare iar trebuie
dat, acuma ai Icut piata, acuma e Irigiderul gol. Acuma ai
umplut cmara cu provizii pentru o sptmn, acusi e din nou
goal. Toate acestea sunt atributele Iemeii.
Femeia care e chibzuitoarea casei, cum spune oan
Gur de Aur, limanul familiei, alearg ntre dou piete si
cumpr ce e mai ieItin si mai mult, numai s-si poat asigura
aprovizionarea si s tin un echilibru al casei. Pentru c ati
vzut, unii spun: Nu pot posti. E adevrat c nu poti posti. Nu
poti posti dac nu ai o Iemeie gospodin pentru c mncarea de
post este mai bun dar este costisitoare si implic talent. n
momentul cnd ai intrat n buctrie, acolo e o adevrat art.
Ei, aceea e arta Iemeii.
ar n momentul n care apare divortul, apar si tot Ielul
de reprosuri, santaje. Biatul ncepe s Iie sItuit de tata: Vezi
c mama e asa. Fetita sau biatul este sItuit de mama: Uite,
tata e asa. Acestea sunt cele mai mari greseli, de care avocatii
si judectorii ar trebui s tin seama si s o pun pe seama
Scripturii, c tot e vorba de jurat pe Biblie acolo. Eu am Iost
ntotdeauna mpotriva divortului si am spus asa: e ce oare
avocatul si judectorul d att de usor drumul la divort, cnd
Ioarte multe divorturi ar putea Ii remediate prin asteptare.
Avem prima etap, n care li se poate spune: ,Mai stati un an
de zile s vedeti dac ati ajuns la concluzia care trebuie." Vine
etapa a doua: ,Mai stati 6 luni de zile s mai aducem niste
probe, s vedem ce se poate repara la problema aceasta." La
urm, n etapa a treia, caut-1 cu adevrat pe cel mai vinovat si
pune-i o tax de nerespectare a Iamiliei sau d-i o amend din
care el s nteleag responsabilitatea Iamiliei.
Vedeti, ei vin cu atta usurint n Iata SIntului Altar,
se cstoresc, depun mrturia pe Scriptur c vor sta pn la
sIrsit, depun Igduintele, primesc Taina Cununiei, primesc
nasii, primesc tot respectul Bisericii, dar cnd se duc la divort
nu mai trec pe la biseric. Se duc, rapid semneaz divortul si
au plecat ca si cum nimic nu s-a ntmplat. Eu cred c cel mai
greu lucru ntr-un divort nu este mprtirea lucrurilor. Un pat
sau o mas o Iaci dintr-un salar sau dintr-o rat, dar n
momentul n care ai mprtit copiii, ai dezbinat Iamilia, asa
este Iamilia n divort. Cnd unul dintre soti s-a rupt, automat
suIer amndoi. n orgoliile lor niciodat nu vor recunoaste c
unul suIer sau cellalt suIer, ci ntotdeauna va Ii gradul de
comparatie. Eu care spovedesc, am ntlnit multe, multe
cazuri. Foarte multe le-am prevenit si chiar am reusit si sunt
ncntat de lucrul acesta pentru c am spus:
382 71
- Eu momentan, un an de zile nu v dau voie s
divortati pentru c cred c mai sunt sanse de a repara lucrurile.
- Printe, nu mai sunt.
- Nu ati ncercat s stiti c nu sunt. A trecut vremea si
ati vzut c nu s-a sedimentat nimic n bine? Chiar Iemeia
aceea e cea mai rea sau brbatul acela e cel mai ru? Uite,
ncercati s-l aduceti si pe el sau ncercati si aduceti-o si pe
doamna.
Si atunci usor, usor, cu rugciune, cu agheasm n
cas, cu o rugciune de SIntul Maslu, cu o spovedanie, cu o
mprtsanie, cu o citire, cu o dezlegare. Usor, usor am reusit
si am sudat niste lucruri. Chiar au spus:
- Printe, de cnd ne rugm si de cnd am luat-o pe
calea Bisericii, s stiti c am nceput s ne vedem reciproc
greselile.
Acesta e un mare lucru. ntotdeauna, cnd am
contabilizat partea advers, nu mai vedem greselile noastre. Si
judectorii vor avea greu rspuns la judecat pentru c prea
usor dau solutiile. Nu asa se d o solutie, ,Articolul cutare din
Codul Civil, v declar desprtiti". Stai un pic, nainte de a-i
declara pe acesti oameni desprtiti, i-ai declarat distrusi pentru
c tu ai rupt ntre ei tot ce a Iost Irumos. Copilul acela va avea
jumtate de tat aici, jumtate de mam acolo. ar el cnd va
avea nevoie va sti, dac nu ascult de tata, Iuge la mama, dac
nu ascult de mama, Iuge la tata. Nu-mi d tata bani, mi d
mama; nu-mi d mama, mi d tata. Si atunci el va Ii mielul cu
dou oi care ntotdeauna va avea de suIerit. El nu va Ii
niciodat un om vertical pentru c si printii au greseli. Eu am
sItuit pe Ioarte multi printi cnd mi-au spus:
- Printe, mi-a cerut sotul copilul s-l plimbe, ntr-un
program stabilit de lege, de vacant.
-am spus asa:
- Uite care este treaba, te rog Irumos s lasi Iigurile si
s lasi copilul la tata. Vorbeste-i Irumos despre tatl lui, las-1
s-l educe, las-1 s-l plimbe, las-1 s-l vad. ac l cere o
sptmn, poti s i-1 dai si o sptmn.
- Nu, c eu l-am Icut.
- Tu l-ai Icut dar tatl su l educ. Un biat crescut
numai de mam ntotdeauna va avea niste carente, lipsa
brbatului din cas, ori va Ii Iricos, ori va Ii timid, ori va Ii
mai rusinos, ori va Ii mai putin ndrznet, ori chiar poate Ii
luat nainte din cauz c nu are acel exemplu de personalitate
pe care tata l d n cas: ,Mi, Iii serios."
Vedeti, nainte se spunea asa: ,Las-1 s Iac armat
c se maturizeaz." Acum nu avem acest element. A disprut
maturizarea prin institutie. Spune: ,Las-1 s Iac scoal c se
maturizeaz." Nu se mai poate maturiza nici la scoal pentru
c el nu are ce s maturizeze. Nu este capabil s ia un 7 prin
mintea lui, ia un 7 la Iacultatea cu tax, care nseamn cu totul
alt valoare. eci nu mai este nevoie s comentm. Nici acolo
nu se poate maturiza. e ce? Pentru c el pe bani si poate Iace
moIturile, el i spune proIesorului n Iat: ,Am pltit taxa, sunt
student, dumneata esti obligat s m treci, iei salariul pe banii
mei." El nu se maturizeaz nici acolo, nu are competitivitate.
El este un produs fr competi(ie. eci el nu este pus ntr-o
scar de valori. El creste cu lanul cum creste grul. Nu
conteaz, produce nu produce pai s se vad. Ei, nu e bine.
Aici este vorba de o sortare a vietii. n momentul n
care ntr-o institutie de nvtmnt superior sunt 100 de locuri
si 1000 de candidati, atunci creste si personalitatea, creste si
istetimea, creste si perspicacitatea si inteligenta, speculatia de
a sti, de a nvta, de a te bate, adic apare spiritul rzboinic,
ori azi nu ai cum s-l cultivi. La grdinit sunt attea clase
cte trebuie, la scoal sunt attea clase cte trebuie. ProIesori
ai peste msur, trebuie s se roage proIesorii de elevi s vin
la scoal s le pun o not.
Atunci el este lipsit de cteva elemente: scoala nu-1
nvat mare lucru, armata nu mai exist, societatea nu are ce
s-1 nvete c deja el intr pe o pist dezordonat, iar cnd
Iamilia i-a dat aceeasi directie, atunci esecul este garantat. V
dau de pild un caz pe care l am eu n minte.
382 72
O doamn avea copii, i-a crescut singur pe toti de
mici. n momentul n care ea nu a mai putut Iace Iat, s-a
apucat de mturat scri la bloc, 50 de lei scara, pe sptmn,
pe lun, nu stiu cum, ca la sIrsitul lunii ea s mai ia un ban. -
a adus pn n pozitia n care primul a terminat o scoal
militar, s-a angajat, e la casa lui. Al doilea s-a cstorit, s-a
dus cu sotia lui. Al treilea e major si el, s-a cstorit.
A rmas ultimul care Iace liceul si i spune mamei:
,Poti s iesi din cas. E casa tatei." ar cum este casa tatei?
Este casa tatei cnd ea i-a crescut singur, pe cel mai mic de la
5-6 ani pn n clasa a X-a, Iemeie cu un singur salar, splnd
scri si cu acea alocatie, ct o Ii ea, vreo 30 de lei. -a crescut
pe toti , i-a hrnit de 3 ori pe zi, le-a pus masa, i-a purtat la
scoal, a pltit ntretinerea la bloc. El vine prin hotrre
judectoreasc s ia jumtate de cas, n conditiile n care, el
cnd plecase de acas, apartamentul acela avea vreo 50-60 de
milioane restant la ntretinere si vreo 70 penalizare.
ar judectorul, care cunoaste legea si este om autorizat
n stat si reprezint balanta drepttii umane pe pmnt, i spune
n hotrre: ,Ati pierdut casa, trebuie s o scoatem la licitatie si
s ia brbatul jumtate c e dreptul lui." ntrebarea mea este,
dac tu esti judector, ce Iaci? C ce nseamn a judeca? A
analiza. Ce nseamn duhovnic? A cerceta duhul. ac tu esti
judector, analizezi c o mam timp de 10-15 ani a crescut
singur copii si i-a adus mari si a trit muncind cu palma din
greu, cu menaj si cu curtenie ca s-i vad mari, tu vii si-i dai
dreptate celui care, cnd a plecat de acas nu a avut nici o
responsabilitate, nu a dat o dat pensie alimentar?
Sigur c n momentul n care s-a ntlnit cu tatl su si
i-a dat bani pentru o pereche de blugi sau o pereche de pantoIi,
acum el a venit si i-a spus mamei: ,Te rog Irumos, iesi din
cas c e casa tatei." Si i-am spus: ,Stii ce trebuie s Iaci?
Vinde apartamentul, ia-ti jumtate din bani, du-te la printi la
tar c triesc printii doamnei, pune banii la CEC s ai de
nmormntare si de o boal, copiii, trimite-i toti la tatl lor c
de acuma sunt majori, sunt mari si tu vezi-ti de btrnete." Ca
s-i spun judectorul cu expertul: ,Ce Iel de mam esti?"
eci mama era vinovat c de acuma bietii la 18 ani nu aveau
unde s stea c a vndut casa. Tot ea trebuia s se ocupe s
cumpere o cas. C de ce, din suma primit, nu Iace un credit
n banc s ia un acoperis copiilor? ar ea are acoperis.
Si a dat procesul peste granit, la Strassburg, la Curtea
European si de acolo i-a venit exact reversul. Ca s vedeti
cum au gndit cei din aIar care nu au treab cu noi. ,Nu se
nstrineaz apartamentul pn la terminarea si cstorirea
ultimului copil si el nu are dreptul s primeasc, dup ce i se
scad tatlui toate, si din cheltuielile pe care le-a lsat la
ntretinere si din ce a costat ntretinerea si din cresterea
copiilor si dreptul la alocatie." Si el nu mai trebuia s ia
aproape nimic.
A renceput procesul n tar nc o dat de la capt c
doar vorba ceea, dac mai stm 7 ani prin tribunal mai trece o
vreme. Vedeti? Aceasta este urmarea unui proces n care copiii
sunt trti si angrenati n mod samavolnic.
382 7
Copiii cresc Iar stpn, vor Ii oricnd piesele elementelor
negative din societate. Oricnd pot Ii victime ale prostitutiei
dac e Iat, victima unui proxenetism sau drog, dac e biat,
sau pot Ii victimele unui viitor somaj si oameni Iar cpti,
pentru c dac nu-i o mam cu mn de Iier sau nu-i un tat cu
mn de Iier, automat copiii cresc anapoda, cresc Iar educatie.
Scoala nu poate s-i nvete prea multe. Ati vzut,
proIesotul nu are voie s ridice tonul la copil sau s strige c l
d aIar din nvtmnt. Armat nu se mai Iace c nu este
nevoie si atunci el unde s se educe? Mai spune cte o mam:
Vai, de l-as vedea nsurat s scap de el! ar ce Iaci? l nsori s-
l dai unei Iemei ca s l lase aceea? e ce mai ncurci lucrurile
inutil? Betiv este, Iumtor este, Iar servici este.
Matriarhatul este o mod n ziua de astzi, s stiti!
Acest divort a ncurajat la noi n tar matriarhatul. Majoritatea
Iemeilor sunt acum responsabile si au cas si mas si servici si
tin cte un brbat n ograd doar asa de paravan, ca s spun, s
dea imagine c are statut de doamn cstorit, pentru c el
caut servici dar nu gseste. Eu am cheI de munc, hai s
muncesc, nu. ac gseste o Iemeie care s-l ntretin, e Ioarte
bine. Aceasta este urmarea nenorocit a acestei stri de Iapt.
Aceasta ar trebui condamnat de justitie, de judectori,
de instantele de judecat, unde se Iac aceste analize, s se
puriIice la snge o hotrre de divort si puse niste taxe
categorice, niste instruiri categorice. Si v-am spus, una dintre
dorintele mele Iundamentale, pentru c avem asistenta social
si psihologia, cred si repet nc o dat c ar trebui alctuit un
manual de conduit n Iamilie, un manual al codului manierelor
elegante, al sotului Iat de sotie si al sotiei Iat de sot, al
tnrului Iat de tnr si al tinerei Iat de tnr, si al copiilor
Iat de printi si al printilor Iat de copii si predate acestor
asistenti sociali, acestor psihologi, acestor psihiatri, acestor
sociologi, pentru c societatea noastr nu stie s se ghideze. n
baza acestor manuale s se poat stabili chiar si un criteriu de
lege dup care s poat Ii pedepsit conduita. Merg pe strad,
vine unul si m scuip. ConIorm codului manierelor elegante,
cine scuip un om Iar motiv, plteste suma de ... si aceea intr
n contributia statului. Si atunci s vezi cum l nveti pe om pe
strad, nu s dea bun ziua, s te evite, nu s se izbeasc n tine.
Poate vi se pare o glum dar eu consider c este o
necesitate absolut. Si un psiholog, un sociolog, un asistent
social si un psihiatru pot s stpneasc Ioarte bine lucrurile
astea, pentru c de aici se umple si spitalul de nebuni, tot din
asemenea elemente. Srcia, necazul, lipsa, nentelegerile,
btile, certurile, toate divergentele, toate neajunsurile, toate
aceste decalaje Iamiliale nu duc dect la urgii si la catastroIe
att Iamiliale ct si sociale. Se simte lipsa de asistent social
adecvat, pozitiv.
Ati vzut, se duc la o cantin de btrni si dau o mas,
mai dau niste cadouri, mai Iac niste analize acestora care dorm
prin canale. Cine si doreste asa o viat s o triasc sntos.
Nimeni nu-1 duce acolo. Orice om are un loc n societate,
depinde unde se pozitioneaz. Eu nu sunt adeptul Iaptului c
noi trebuie s cutm s-i integrm pe cei ce ies din societate,
noi trebuie s-i pstrm pe cei ce sunt integrati n societate. C
cei care vor voi s se integreze pot veni singuri, nu trebuie
poItiti.
b. Divor(ul e fug de responsabilitate
382 76
Tandretea tine pn la copii, iar de acolo
intercomunicarea. Si ceea ce spuneati dumneavoastr, ce Iacem
n cazul n care apare divortul? ivortul nu este un act de
gndire social, divor(ul este un moft yi o fug de
responsabilitate. ivortul nu ar trebui acordat cu ct usurint
se acord. in ce motiv? ac doi printi nu sunt n stare s
tin o Iamilie, cum va putea unul singur s o tin? E ntrebarea
cea mai simpl. Aici ar trebui s gndeasc judectorul, aici
este punctul lui Iorte n care si poate arta miestria aplicrii
articolelor de lege. Femeia asta are doi copii sau un copil sau
domnul acesta are trei bieti, un biat sau nici un biat, dar dac
ei n doi nu au putut Iace Iat, ce va Iace de unul singur? Este
deja o sinucidere moral, este mai mult dect a-ti pune capt
zilelor. Tu pui capt unui drum eIectiv.
Ce naste divortul? Alcoolici, oameni ratati, Iemei
distruse, copii abandonati, delincventi minori. Pentru c ce
avem aici? Copiii crescuti de tat vor Ii lipsiti de educatia
matern si vor Ii cel mai greu integrabili n societate pentru c
ei sunt ca slbticiunile, respingtori, reci, nencreztori, tot
timpul au impresia c cineva i loveste, i bruscheaz, i
exploateaz, tot Ielul de maniIestri ale copiilor. ar copiii care
cresc numai cu mam, si ei la rndul lor au niste slbiciuni,
pentru c o mam nu are autoritatea unui tat, ceea ce este
absolut necesar ntr-o Iamilie. Ce se ntmpl cu acei copii?
Sunt sIiosi, rusinosi, lipsiti de ndrzneal, prea cuminti, usor
santajabili, usor coruptibili, usor inIluentabili. e ce? Pentru c
ei cresc si mprumut din elementul mamei - blndetea si
Ieminismul. Ea atta poate s dea unui copil, s nu njure, s nu
Iure, s Iie cuminte, s Iie politicos.
ar el, n momentul n care gseste caracterul de gasc,
va ceda usor. Automat, el este Iactor participant la elementele
negative din societate. n momentul n care tata i spune: ,Fii
atent c iau msuri." Mama i spune: ,Ai grij c o s ai
probleme cu tata." El deja are o responsabilitate, stie c acolo
este un stpn. ar cnd nu este stpnul, apare si la copil
libertatea, un Iel de libertate bolnav pe care o putem conIunda
astzi cu democratia noastr. Adic e o democratie de la care
nu stii ce s ceri. Asa e si Iamilia desprtit, o Iamilie de la care
nu stii ce s ceri. e ce nu stii ce s ceri? Pentru c mama de-
abia munceste s ntretin.
ac stm s analizm Iactorul mam, dac l-ai
nlocui, s-ar Ialsa totul, tot ce s-ar crea n societatea aceasta,
dac lipseste elementul mama, acea societate e Ialimentar.
Karl May spune Ioarte Irumos: Din :ambetul mamei i din
laptele mamei au ieit i geniile i poetii i voievo:ii i oamenii
mari. Pentru c mama l simte cel mai bine pe copil, cum
trebuie educat si cum trebuie crescut.
Acelasi lucru l-a spus Simion Mehedinti: Familia intr-o
societate d tonul mersului tuturor lucrurilor. Dac familia
este sntoas, societatea este sntoas. Noi avem obiceiul
de a spune asa: Vai ce s-a stricat lumea! ar noi cine suntem?
Nu suntem lumea din acea lume? Nu noi suntem cei care trim
n mijlocul acelei lumi? ac Iiecare si-a adus n societate
contributia lui negativ la mersul societtii, nu automat s-a
distrus elementul social?
382 79
Cu ct sunt mai multi hoti ti trebuie mai multi politisti,
cu ct sunt mai multe nenorociri ti trebuie mai multi
judectori, cu ct sunt mai multi btusi ti trebuie mai multi
jandarmi sau gardieni si atonei ce Iaci? Umpli societatea de
oameni stricati si de pzitorii lor. ar dac lumea este corect
si educat si crescut cum trebuie si societatea si Iamilia e
sntoas, societatea este curat, ti ajunge un judector la un
oras, un politist la un sat, un jandarm la o comunitate. Nu-ti
trebuie pe Iiecare strad cte 5-6 pzitori. Nu nseamn c
nmultind numrul de elemente sociale, tu asiguri bunstarea
societtii. Tu prin asta nu Iaci altceva dect s o slbesti. O
societate e sntoas cu ct are elemente de risc foarte
pu(ine.
Chiar m gndeam odat la contextul istoric n care ne
aIlm acum, cu criza n care se vorbea de banii publici
consumati, si m ntrebam cum poti acelasi ban, un singur ban
s-l mprti la toti cei care au nevoie, cnd nimeni nu-1
produce? Atunci, elementul de baz care scoate societatea
dintr-o greutate nu rmne tot munca? Nu ea e cea care te
scoate din impas? Nu prin prevederi, nu prin legi, nu prin
regulamente, nu prin articole de lege, ci prin munc. Trebuie s
gsesti si s practici ceea ce te poate scoate la liman, chiar dac
o Iamilie este necjit, o zi m duc cu ziua, o zi prsesc, o zi
cosesc. Aceste greutti, dac ai credint si lucrare, poti s le
depsesti. ar stnd degeaba si asteptnd ceva si cineva s
rezolve, nu vei reusi s Iaci nimic. n Iamilie, responsabilitatea
cade pe sot si sotie, nici pe sot nici pe sotie, ci sot-sotie. Unul
preia conducerea unor lucruri, cellalt Iace alte lucruri. Mi-a
plcut odat vorba unei Iemei. Am ntrebat-o Ioarte mirat:
- umneavoastr ce servici ati Icut?
- Printe, eu am Iost casnic si am crescut 5 copii.
Munca mea a Iost de 10 ori mai grea dect a unei Iemei cu
serviciu. Aceea s-a dus la birou si si-a luat banii. ar v
nchipuiti c 5 copii ca s-i cresti ti trebuia proIesor, ti trebuia
ddac, ti trebuia ngrijitoare, ti trebuia educatoare si eu le-am
Icut toate singur.
Vedeti? Si atunci am spus:
- Nu m-am mirat de treaba asta dar stiu c n general
toat lumea alearg dup un servici.
- Serviciul meu a Iost cel mai greu. A-mi educa copiii
si a-i creste cum trebuie depseste orice norm de servici.
Foarte transant, Iar o rusine, eu sunt tranc sau sunt
casnic.
Gra(ia: Problema este c salariul sotului a asigurat ntretinerea
a 7 oameni, nseamn c era Ioarte mare si a avut de unde.
Printele Calistrat: a, dar a stiut s gestioneze viata si
probabil c si el a Iost responsabil la vremea respectiv. V
spun lucrul acesta ca s vedeti c totul este legat de sot si de
sotie. Nu poate interveni Iactorul colateral. Judectorul nu
poate subestima valoarea unui divort nici nu i-o poate creste.
Avocatul nu poate subestima un divort, nici nu-1 poate creste.
e ce? Martori ai acelui dezechilibru sunt sotul si sotia, ei sunt
cei mai cunosctori. Atunci cnd apar aceste elemente trebuie
insistat pe pstrarea familiei, nu pe divor(.
Gra(ia: Avnd n vedere c procentul de ortodocsi este de
86, Iamiliile ortodoxe sunt ntr-un procent Ioarte mare.
Printele Calistrat: ntr-un procent Ioarte mare numeric dar
ntr-un procent Ioarte mic activ ortodox.
c. Divor(ul prin(ilor n via(a copiilor Gra(ia: Pentru c ati
atins problema divortului, vreau s m opresc asupra unei
aIirmatii care se Iace. Lumea divorteaz ca s Iie la mod.
Aceast aIirmatie, dup mine, e dureroas: ,Am ales de comun
acord s divortm tocmai pentru binele copiilor." ns un copil
trieste o adevrat dram tot restul vietii atunci cnd printii se
despart, indiIerent cum urmeaz relatia ntre cei doi printi
desprtiti.
382 81
Printele Calistrat: Copiii, n aceast situatie, vor Ii pn la
maturitatea 'lor speculantii acestei de comun acord slbiciuni,
pentru c ei vor Ii cnd cu mama, cnd cu tata. Balanta va
nclina n raport de interese si Iavoritisme, pentru c unul va Ii
cu mama si mama i va da tot ce-i trebuie ca s nu plece la tata.
Chiar am ntlnit o mam care spunea:
- Vai, sotul vrea s-mi ia copilul.
- Si de ce nu i-1 dai?
- Pi cum, dar sunt mam.
- Trebuie s Iii mam si cnd l nasti si cnd l cresti.
-i-1 s vad cum se hrneste un copil, d-i-1 s vad cum se
creste un copil, d-i-1 s vad cum se culc un copil, cum se
scoal un copil, cum se mbrac un copil, cum se educ un
copil si atunci te va cuta el pe tine si va spune: ,ti pltesc ct
vrei, haide s-i educm."
Pentru c ce se ntmpl? e obicei acesti copii sunt
baza delincventelor juvenile din societate pentru c ei, n
momentul n care mama si tata s-au desprtit, devin rebelii
independen(i de familie, deci nu le mai pas de nimic, sau
devin materia prim pentru bunicile care i cresc ntr-un alt
duh, diIerenta de mentalitate si de vrst si atunci, bunica Iiind
mai n vrst sau Iiind mai obosit sau Iiind mai depsit de
situatie, l las oricum. Chiar am auzit aceast expresie: , las
s Iac ce vrea numai s nu plece de acas." Eu am ntrebat
odat pe cineva: ,Si dac pleac de acas care e problema?
Cine crezi c i va nclzi patul, cine i va umple Irigiderul, cine
i va da bani de buzunar sau cine l va spla si l va mbrca? O
s umble o zi, dou, patru, nou, zece n rtcire iar n
momentul n care si d seama c a gresit, va Iace alegerea
corect, cci prietenul te d la o parte c viata e scump,
vecinul te d la o parte c viata e scump.
Te ntorci singur la viata de Iamilie si te comporti ca
atare pentru c nu poti s nu te integrezi ntr-un circuit dat care
tine de mersul normal al societtii. Rar ai s auzi un tnr care
pleac de acas si spune: ,Mi, pentru c nu m pot acomoda
n societate, plec la mnstire, nu." Pentru c nu se poate
acomoda n societate merge si se drogheaz, pentru c nu se
poate acomoda n societate se sinucide sau se duce si intr ntr-
o band de derbedei sau ntr-o retea de proxenetism, orice. ar
nu ai ntlni un tnr care s spun aceast vorb: ,Gata, nu-mi
gsesc rostul n societate, uite, m duc la mnstire si m rog
lui umnezeu." Nu Iace lucrul acesta. e ce? Tocmai pentru c
lipseyte educa(ia spiritual. Asta e. ac ar Ii educatia
spiritual, l-ai gsi imediat la un preot sau Ia un duhovnic
spovedindu-se sau cernd un sfat. Si imediat cnd printii au
venit dup el, ar Ii si ei dirijati pe calea cea bun: ,Mi, uite,
biatul vostru asa, biatul vostru asa." ar nu ntlnesti lucrul
acesta. Este Ioarte diIicil. Apostolul Pavel are aceast
nteleapt Iraz: Nu fac binele pe care il doresc, ci rul pe
, 76 care
nu-l voiesc.
Gra(ia: Mai nainte ne-ati vorbit despre sIinti crescuti de
mame sIinte. n zilele noastre, ce inIluent au nentelegerile
ntre mam si tat, divorturile asupra copiilor pentru restul
vietii si pentru viitoarea Iamilie pe care o vor ntemeia ei?
Printele Calistrat: Un proverb popular spune asa: Achia nu
sare departe de trunchi. eci chiar dac noi voim sau nu voim,
aceast inoculare a ceea ce se petrece n Iamilie se resoarbe
usor n Iirea celui care a trit trauma. e exemplu, n general,
un biat crescut numai de tat, va Ii un element dur sau rece.
Nu va avea sentimental de sensibilitate care e speciIic Iemeilor.
Un biat crescut numai de mam va Ii ntotdeauna mai sensibil,
mai Iricos, mai usor coruptibil pentru c este crescut n starea
de Iric si curiozitate, c mama i spune: ,Nu I asta c nu e
bine sau vezi, nu te bga
76
CI. Romani 7, 19.
382 83
acolo c sunt oameni ri." Pe el curiozitatea l mnnc dar nu
i-o explic nimeni si atunci ce se ntmpl? Aceste divorturi au
dou eIecte Ioarte importante: nti, desolidarizeaz ideea de
Iamilie. e aici apar si aceste cupluri de mod nou, cum se
spune, n probe. Chiar ntr-o zi, la spovedit, o doamn a Iolosit
expresia:
- Fata mea a stat 3 ani de zile n probe cu un biat si nu
s-au potrivit.
Mi-a vorbit ca despre un utilaj. i zic:
- V rog s-i dati aceast rugciune la SIantul erarh
Nicolae si Paraclisul Maicii omnului s intre direct pe Iagasul
cel bun. N-o mai supuneti probelor.
Si a zis:
- Printe, dar nu se poate. Tinerii dac nu se cunosc
este o crim s-i cstoresti.
Si i-am spus:
- n anii '50, n anii '0 era o crim ca Iemeia s
rmn vduv de rzboi cu o groaz de copii dup ea, s-i
aduc mari n stare de educatie, s-i Iac domni, s-i scoleasc,
s-i duc n Iacultti, s-i scoat oameni cu bucata de pine n
mn, iar noi astzi ne plngem cu o singur odrasl pe timp de
pace si cu toate metodele moderne de educatie, c nu am reusit
nimic bun cu ea.
mi zicea cineva: ,Nu stiu ce se ntmpl, am un biat
ratat." Rata(i sunt n primul rnd prin(ii c nu au pus la
baz morala yi credin(a. Ratati sunt printii care l-au crescut
si l-au stimulat numai n cele care se vd si se simt. Un om
trebuie s fie cultivat yi din punct de vedere religios. Se
practic n popor aceast expresie, c ,biserica e a sracilor".
S stiti c bogatii au mai mult nevoie de ea. Cnd credem noi
c un om este plin de bani si de tot ce-i trebuie, atunci i vine
necazul si nimereste biserica. Si cea mai Irumoas expresie este
aceasta:
- Printe, dac rezolv problema, dau o donatie
consistent.
- V rog Irumos s v-o donati dumneavoastr. Faceti
rugciuni s v rezolvati problema.
Adic si aici, n momentul n care este strns cu usa si
umnezeu i-a dat o ncercare concret a vietii, si aici el vine s
intervin prin ban, nu prin credint. eci vine s intervin prin
ceea ce poate el stpni mai bine, nu prin munca cinstit. Ar
trebui s spun: ,Hai s depun un eIort pentru Iiul meu, s-i Iiu
prieten, s-i Iiu sItuitor, s m implic, s-l caut, s m
strduiesc mai mult." -am spus unei mame:
- uceti-v n Iiecare zi de mn Ietita la scoal si
mergeti la prnz s o luati pentru c veti gsi mult liniste n
lucrul acesta. V veti simti ca o scolrit si o s o ntelegeti
altIel n momentul n care mergeti cu ea de mn.
- Aaa, dar pltesc taxiul s o duc.
- oamn, nu poate s-i oIere taxiul pe strad sau de
acas pn la scoal, ce i poti oIeri mata. Mata i oIeri n
primul rnd exemplul personal. Ea vede c tu Iaci o jertIa cu
ea de la clas pn acas. n momentul n care vede c o astepti
simte dragostea ta. n momentul n care vede c o duci de
mn simte c trieyti pentru ea. Asa, dac ai dat-o la 3 ani la
cminul cu program prelungit, la ani la grupa nceptoare, la
5 ani la grupa pregtitoare, la 6 ani n clasa a -a, la 18 ani la
Iacultate, tu cnd te mai ntlnesti cu acest prunc? Voi doi cnd
v mai ntreptrundeti suIleteste ca s-i inoculezi ceva cnd va
Ii ea domnisoar, cnd va Ii Iamilist, s stie - copiii trebuie
dusi de mn la scoal, nu pltit taxiul.
- a, dar mi cereti prea mult.
85
8
a, i cer prea mult! eci nu avem timp. Acesta este
rspunsul modern al omului grbit. Nu avem timp. Secunda
rmne aceeasi, minutul rmne acelasi, rsritul si asIintitul
rmn aceleasi, noi rmnem aceiasi, timpul la Iel trece, la Iel
curge, noi l grbim sau l scurtm. grbim dac ne sculm
trziu si l lungim dac ne sculm devreme. Este si proverbul
popular: Cine se scoal de dimineat departe afunge. Sau, era
o vorb: Cine se scoal de dimineat ostenete i trudete dar
catig. Aici am pierdut noi notiunea.
Eu am trit aceste lucruri si o spun nu ca o chestiune de
educatie, ci ca o chestiune de amintire, eu am mers de mn
la ycoal cu bunica mea cnd eram copil si m lsa la poarta
scolii si mi spunea: ,ac cumva vezi c a trecut de 5 si nu
vin, tine-te si tu de niste bieti mai mari care vin spre cas.
ac nu, asteapt-m c vin s te iau." e ce lucrul acesta? Ca
s simti plcerea pentru ceea ce Iaci. e aceea spun copiii, m-
am plictisit la scoal, sunt n lncezeal, nu-i mai intereseaz
nvtatul, nu-i intereseaz notele. Ati vzut, nimeni nu citeste,
nu mai sunt povesti, nu mai este lectur. ntrebam un bietel n
clasa a V-a ce carte citeste el si mi-a dat un nume de scriitor
strin, Crima din beci. -am spus:
- Ce treab ai tu cu asta?
- Nu, dar e roman politist, Printe. Eu nu citesc
Ileacuri din astea.
- a, dar tu esti prea micut. Tu ar trebui s te
obisnuiesti cu basme de Petre spirescu sau cu on Creang
sau, uite, este Fram ursul polar sau ...
- Aaa, dar nu citesc Ileacuri din astea.
- Atunci, citeste crti istorice. Citeste despre Mihai
Viteazu, SteIan cel Mare, Vlad Tepes.
- Aaa, dar stia sunt depsiti.
Acesta e rspunsul unui copil n clasa a V-a. e ce?
Pentru Iaptul c noi ne grbim. Calculatorul grbeste timpul,
monitorizarea grbeste timpul, orele si programul grbesc
timpul, presiunea aceasta a secundelor grbeste timpul, masa la
program grbeste timpul. mi aduc aminte cnd eram mai mic,
c la ora unu, cnd eram n vacante, era obligatoriu o or de
program de somn. ti era somn sau nu-ti era somn, trebuia s te
pui n pat, s te nvelesti cu ptura si s stai acolo si n loc s
adorm urmream ceasul. Binenteles c pn la urm
adormeam o jumtate de or sau un sIert de or. La ora dou
era scularea: ,u-te si I aia sau strnge niste buruiene la pui
sau scoate o gleat de ap sau strnge niste surcele." Era o
activitate usoar, care era dirijat sub Iorm educational, s te
deprinzi s diversiIici un pic. Copiii, acuma, dac dau de
calculator, stau cte 20 de ore pn se plictisesc, la televizor
stau cte 30 de ore pn se plictisesc, muzic ascult pn se
plictisesc, inIormatii de internet au pn se plictisesc si la un
moment dat, ei se vd mbtrniti suIleteste iar printii spun:
- Ce s-i Iac?
- Nu-i I nimic. -i s citeasc Noul Testament si du-
1 la biseric. -i s se mprtseasc, du-1 la SInta
Liturghie, du-1 la un preot s-i citeasc si numai n Ielul acesta
se poate recupera. n rest nu putem Iace nimic.
Prin(ii care pleac de la premiza c de comun
acord se despart n vederea folosului copiilor svryesc cea
mai mare crim sufleteasc pentru c acei copii, n comun
acord cu voia lor, sunt distrusi suIleteste pentru ziua de mine,
pentru c dac ei au vzut c printii au putut tri liberi, de ce
nu ar tri si ei liberi? Ei sunt viitorii concubini ai societtii
pentru c asa a Iost mama si tata. Si mai nou, am ntlnit si
aceast chestiune:
- Stiti, m lupt, Printe, s-1 nvt pe biatul meu c
prietenul pe care l am acuma, el este tatl lui.
382 87
- mi pare ru, gresiti, doamn. Tatl lui este sotul
dumneavoastr cu care l-ati conceput si al crui nume l poart.
- Nu, l-am nvtat s spun c acela este un neisprvit.
- Cea mai mare greseal. Nu are cum, este sngele
tatlui lui si nu puteti Iace aceast crim. nvtati-1 s-si
respecte tatl bun sau ru cum este. Trebuie s i se spun:
,Tatl este plecat, asa a Iost conjunctura, cnd ai s Iii mare ai
s ntelegi."
- Nu, c el deja i spune tat prietenului meu.
- Nu poate s aib doi tati. Cnd va avea doi tati nu va
avea nici o educatie pentru c un tat l va nvta ntr-un Iel si
un tat ntr-un Iel. El cnd vede c nu gseste din doi tati ce s
aleag, alearg la al treilea si si-1 caut singur.
Subiectul este Ioarte sensibil. Divor(ul nu este o
solu(ie. ivortul ar trebui s Iie ceva de ordonant
prezidential. Chiar vechiul sistem comunist, asa cu toate
slbiciunile lui, nainte de a divorta doi oameni, erau chemati la
un centru de interogatoriu, unde erau analizati de persoane, s
vad motivele divortului. ar dac motivele erau nentemeiate,
erau certati, sanctionati, trimisi acas s se mpace sau chiar
amenintati c si pierd serviciul sau anumite drepturi. e ce?
Tocmai pentru a stimula Iamilia. Si chiar dac ei au Iost
necrestini, au Icut acest eIort, nu n detrimentul Bisericii ci n
Iolosul Bisericii. Pentru c nainte, chiar era o rusine s auzi c
s-a desprtit cutare, dar acuma e o normalitate. Chiar am
ntlnit o tnr care vine aici la Vldiceni si nu o vzusem de
ceva vreme si o ntreb:
- Tu ce mai Iaci? Stiu c erai la Medicin, ce drum
mai ai?
- Aaa, Printe, de ast toamn m-am si cstorit, am si
divortat, acuma sunt recstorit a doua oar. Nu stiu dac am
s m impact cu biatul cu care sunt acuma, dar sper ca
momentan nu vom Iace copii, iar dac nu-i bine o s termin si
cu el. Nu am avut noroc.
- ar asa n 3- luni ati constatat care v e norocul
si care nu v e norocul?
- Printe, asta e viata, nu avem timp s asteptm, e
prea scurt, trebuie s ne grbim s le Iacem pe toate la timp.
- a, dar le Iaceti ru, nu le Iaceti cum trebuie. Ati
ncercat s dati vreo sans problemelor, s nu ajungi n
punctual acesta?
- Nu, cred c nu m-a iubit din prima, m-a luat din
interes.
- ar nu l-ai vzut cnd te-ai cununat, c urmreste
un interes sau o dragoste?
- N-am cercetat lucrul acesta. Am vrut s am statut
de doamn cstorit.
at un nou rspuns modern legat de viata de Iamilie
vreau s am statut de doamn cstorit. Adic n momentul n
care vei divorta, indiIerent cti brbati vei mai avea, nu are
important, pentru c ai avut statut de doamn cstorit. eci
nimeni nu te poate lua la ntrebri. Si aceasta este o Iorm
imoral de a ne ascunde n dosul patimilor si pcatelor pe
seama celei mai sacre taine - mare e taina aceasta in Hristos i
in Biseric cstoria. Hai s o Iacem s Iie Icut, c vom
vedea noi dup aceea ce vom Iace. Vedeti, din start se pleac
pe o premiz gresit.
d. Urmrile divor(ului prin(ilor asupra adolescen(ilor
Gra(ia: Am constatat la adolescenti o pozitie Ioarte Ierm de
a-si pstra Iamilia, printii la un loc. Ajung pn la amenintri
c se sinucid dac printii divorteaz. Si ei nu au divortat, am
cunoscut situatii concrete. ns, n ultimii ani de la libertatea
aceasta nestpnit, adolescentii, n situatia divorturilor, a
nentelegerilor sunt pentru divort, iar cnd deja divortul este
pronuntat, ncearc s-si conving printii s si gseasc alte
relatii, nu neaprat cstorie. Care sunt cauzele si urmrile
acestor mprejurri? Printele Calistrat: V reIereati la dou
probleme, adolescentul educat timpuriu, n vremea mentalittii
vechi, avea notiunea de Iamilie, iar notiunea de Iamilie, s stiti
c n perioada comunist, a Iost Ioarte bine implementat.
382 88
ivortul era Ioarte rar si cnd v spun c era Ioarte rar, eu mi
aduc aminte n vremea copilriei mele, poate pn pe la 18 ani,
c nu stiu dac am auzit de 10 divorturi n satul n care eu m-
am nscut. ar cum s-a ajuns la aceste divorturi? La baz erau
ceva probleme din astea usor politice, brbatul era mereu
hrtuit de politie sau Iemeia era pus ntr-un pericol anume si
atunci au divortat pentru a masca anumite probleme si a avea o
anumit libertate de a nu avea necazuri sau copiii s nu trag
urmrile brbatului. Adic era o desprtire tacit, dar nu c nu
ar Ii vrut s Iie Iamilie, ceva care s arate copilul ca Iiind rupt
de realitatea problemei respective. eci era ceva cauzat
artiIicial.
ns, odat cu revolutia din 1989, exact ce spuneati,
ntlnim tineri care si conving printii s divorteze si aici
voiam s v dau rspunsul Ir a pune ntrebarea - sunt tineri
care au stiut s lupte pentru Iamilia lor, si printii, de dragul
copiilor au cedat si eu chiar le-am spus cnd am avut cazuri de
genul acesta:
- Si cum, de acuma v puteti ntelege?
- e dragul copiilor.
- Ei, dac este de dragul copiilor, Iaceti-o si de dragul
lui umnezeu, considerati c umnezeu este n copiii vostri si
luati-o ca n numele lui umnezeu.
Si usor, usor s-au sedimentat lucrurile. Chiar cnd erati
dumneavoastr si asteptati s discutm, doamna care Iusese
nainte exact asta mi spunea:
- Sotul ar vrea s dea divort, dar nu-i decis pentru c
suIer Ietita si Ietita i-a spus:
- Eu nu pot Ir tine.
Si tata i-a spus:
- Tata st pn cresti mare.
Si i-am spus:
- Poart-te ca atare, Iii si tu mai ntelegtoare, Iii mai
ngduitoare, nu mai Iorta nota pentru c ntre voi o s Iie bine.
Pune putin rugciune. Este arma cu care ntotdeauna am
ncercat s-i prind si zic, Ioarte bine v-ar prinde un Maslu, o
spovedanie si o mprtsanie, pentru c acolo l pot cerceta pe
om cel mai bine si cunosti si cauza. Cum spuneati, pe noi nu ne
intereseaz senzationalul, eIectul, ci de unde vine, care este
motivatia c se ajunge la aceast ruptur.
Aici, cum v spuneam, rolul copilului este Iundamental,
pentru c printii iubindu-si copiii peste msur, vor lua
decizia corect. e aceea se si spune: ,Ei, dac nu aveam
copii, de mult ne-am Ii desprtit dar copiii ne-au tinut
mpreun," am ntlnit multe cazuri. Probabil c si umnezeu
cnd a lsat Taina Cununiei, a spus: Aceasta s o faceti intru
naterea de fii i de prunci. e ce? eoarece copiii sunt
temelia casei prin(ilor, spune n rugciunea cununiei, chiar
cnd se citeste la altar.
382 91
ar adolescentii despre care vorbeati n Iinalul
ntrebrii care spun printilor: ,a, desprtiti-v, reIaceti- v
relatia," aceia sunt copiii care santajeaz, de Iapt proIit, Iiind
mrisori, la vrste naintate - 1, 15, 16 ani, si caut interesul
lor n aceast situatie. Cei care vor rmne cu mama nu vor
avea niciodat un stpn, pentru c o mam nu poate gestiona
tineretea unui copil. Si apoi, noi romnii avem ceva nativ -
putin pudicitate, si cnd spun lucrul acesta, am s v spun la
ce m reIer: Niciodat o mam, si aici e si o mic greseal, nu-
si permite s vorbeasc cu Ietita ei anumite lucruri putin
depsite de moralitate, adic nu discut, e si o greseal dar n
acelasi timp tine si de Ielul romnului de a Ii, n sensul c e o
chestiune de rusine. Adic nu poate s discute mama cu Iata
anumite lucruri.
Cnd apar adolescentii din Iinalul ntrebrii, lor de ce le
convine? Tocmai asa si pot justiIica iesirile: ,Mam, da' tu nu
ai o relatie, da' tu nu te-ai desprtit de tata, tu nu ai luat alt
brbat? a' las-m s-mi triesc viata, las-m s-mi caut
calea n viat." eci e o metod de libertinaj. Pentru bieti, cu
att mai mult, c dac ar rmne lng o mam, nici nu se pune
problema. Bietii de la 16, 17 ani, deja sunt independenti,
numai Iinanciar nu, c n rest nu mai au nici o opreliste asupra
nici unui Iapt.
n schimb, cei care rmn cu tata au marele ,avantaj" c
ntotdeauna tata este mai usor santajabil. esi se pare c ntr-o
Iamilie sotul este cel care gestioneaz problema Iamiliei, s stiti
c este o mare nselare. V spun eu c femeia este mai aspr
ntr-o familie dar lng brbat, nu Iar brbat. Cnd nu are
brbatul, Iemeia si pierde autoritatea. e ce? Pentru c ea cnd
se legitimeaz copilului spune: ,Asta nu Iaci c asa a spus si
tat-tu." El atunci ascult si se opreste. ac au spus amndoi,
are retinerea. ar n momentul n care Iemeia nu are autoritatea
tatlui lng ea, deci a sotului, copilul spune: ,M duc la tata si
cer voie." ar tata devine santajabil dintr-o iubire inexplicabil.
Chiar si psihologii si oamenii de stiint nu au putut demonstra
de ce, dar tatii cedeaz Ioarte usor n Iata santajului copiilor.
Eu am avut cu vreo sptmn n urm, o chestiune
Ioarte interesant: Un biat care nvta Ioarte bine a intrat ntr-o
combinatie din asta mai neserioas cu scoala, cu colegii si i
las tatlui o scrisoare: ,Eu sunt plecat pentru 2-3 zile, s nu te
temi c nu m sinucid. ar dac ndrznesti s m cauti, s stii
c chiar o voi Iace." Si eu i spun: ,Te rog s-mi asculti si mie o
singur dat sIatul. u-te acas, strnge-i lucrusoarele, pune-i-
le n dou geamantane la us, nu pentru c ai s-l pedepsesti, ci
pentru o lectie. n momentul cnd va aprea, peste 2, peste 3,
peste zile, s-i spui att: Bagajul l ai Icut, ia-1 si mergi unde
ai mai stat." ,Printe, nu-s tmpit s Iac asa ceva cu copilul
meu." Si i-am spus: ,Niciodat nu-1 vei nvta s se ntoarc

Despre Familia Ortodoxa Parintele Calistrat Chifan Barnova Vladiceni Interviu Gratia Lungu

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Despre Familia Ortodoxa Parintele Calistrat Chifan Barnova Vladiceni Interviu Gratia Lungu

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9

Gratia Lungu Constantineanu

Gratia Lungu Constantineanu espre Iamilia ortodox

s aveti viat vesnic dar aveti grij s nu v

Gratia Lungu Constantineanu espre Iamilia ortodox

Prin ce s-a asemnat, c a rmas cu cuvnt, a

Gratia Lungu Constantineanu espre Iamilia ortodox

Gratia Lungu Constantineanu

Gratia Lungu Constantineanu espre Iamilia ortodox

Gratia Lungu Constantineanu espre Iamilia ortodox

Gratia Lungu Constantineanu espre Iamilia ortodox

Gratia Lungu Constantineanu espre Iamilia ortodox

Gratia Lungu Constantineanu espre Iamilia ortodox

Gra(ia: Spuneati anterior cum ncepea tnrul s-si

Gratia LungnPrvuistantineanu espre Iamilia ortodox

Gratia Lungu Constantineanu

-a spus: Jei rmane