Proiect: ACCESS

Penetrarea accelerata a tehnologiilor,

la scara redusa, de utilizare a biomasei
si a energiei solare
Contract nr. EIE/05/048/SI2.420191
Work package 3:
Sistematizarea potentialului de biomasa
si perspective de dezvoltare
Deliverable: D14
Raport privind perspectivele de dezvoltare
ale potentialului de biomasa
Singura responsabilitate pentru continutul acestui document apartine autorilor. Aceasta nu reprezinta
opinia Comunitatii Europene. Comisia Europeana nu este responsabila in cazul utilizarii in orice scop a
informatiilor continute in acest document.

2
Cupri ns
ROMANIA - RAPORT DE TARA
1. GENERALITATI............................................................................................... 3
1.1. Informatii generale ................................................................................ 3
1.2. Definitia energiei regenerabile si a biomasei .............................................. 5
1.3. Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie.............................. 6
1.4. Biomasa in politica energetica, strategii si legislatie .................................... 7
2. POTENTIALUL ENERGETIC AL BIOMASEI............................................................... 8
2.1. Metodologie .......................................................................................... 8
2.2. Potentialul energetic total al biomasei forestiere si agricole .......................... 9
2.3. Potentialul de biomasa lemnoasa............................................................ 12
3. UTILIZAREA ACTUALA A BIOMASEI ................................................................... 13
3.1. Utilizarea actuala a surselor regenerabile de energie pentru producerea de
energie electrica si caldura............................................................................. 13
3.2. Utilizarea biomasei in prezent ................................................................ 14
4. BARIERE SI OPORTUNITATI IN UTILIZAREA BIOMASEI.......................................... 17
3
Romani a
1. General i t at i
1. 1. Inf or mat i i gener al e
Cu o suprafata de 238391 km
2
si o populatie de 21,7 milioane locuitori, Romania este una din
cele mai mari tari din Europa Centrala si de Est. Romania se invecineaza la nord cu Ucraina, la
est cu Republica Moldova, in partea de sud-est cu Marea Neagra, in sud cu Bulgaria, in
sud-vest cu Serbia, iar in partea de vest cu Ungaria. Regiunile NUTS III din Romania sunt
prezentate in figura 1.
Figura 1. Harta Romaniei (regiunile NUTS III)
4

6,7%

7,3%

3,9%

5,9%

0,5%

22,7%

8,7%

13,5%

15,5%

15,3%

mport de energie electrica

Alte resurse

Energie hidro

si

energie nucleara

Carbune+ cocs

Titei

Gaz natural

Productie+ stoc la

1ianuarie
mport

In figura 2 sunt prezentate resursele de energie primara in anul 2004.

Figura 2. Resursele de energie primara (Sursa: Institutul National de Statistica)
In anul 2004 puterea instalata totala in sectorul energetic din Romania a fost de 19626 MW,
din care:
- 12640 MW in centrale termoelectrice,
- 6279 MW in centrale hidroelectrice, si
- 707 MW in centrala nuclearoelectrica de la Cernavoda.
Productia de energie electrica in anul 2004 a fost de 56482 GWh, din care, aproape 41% a
fost produsa in centrale termoelectrice pe carbune, 20% in centrale termoelectrice pe
hidrocarburi, 29% in centrale hidroelectrice si 10% in centrala nuclearoelectrica de la
Cernavoda.
Consumul final de energie in anul 2004 a fost de 27331 tep, din care 41,3% in industrie,
36,3% in sectorul tertiar (gospodarii, comert si organizatii publice etc.), 0,8% in sectoarele
agricultura si silvicultura si 21,6% in sectorul transport.
Luand in considerare o serie de factori economici si sociali, in ultimii 10 ani au aparut
importante modificari in situatia demografica a Romaniei (tabelul 2): o rata scazuta de
crestere a populatiei (descrescatoare in ultimii ani), o rata scazuta a natalitatii, imbatranirea
populatiei, o rata ridicata a migratiei si a mortalitatii.
10
3
locuitori
Anul Total populatie Populatia in
mediul urban
Populatia in
mediul rural
2000 22435 12245 10190
2001 22408 12244 10164
2002 21795 11609 10186
2003 21733 11600 10133
2004 21712 11644 10068
Tabelul 2. Populatia Romaniei (Sursa: Institutul National de Statistica)
5
1. 2. Def i ni t i a ener gi ei r egener abi l e si a bi omasei
Valorificarea surselor regenerabile de energie ar putea contribui la atingerea catorva obiective
strategice privind cresterea securitatii in furnizarea de energie prin diversificarea surselor de
energie si reducerea importurilor, cat si pentru o dezvoltare durabila a sectorului energetic si
protectia mediului.
Sursele regenerabile de energie (biomasa, de exemplu) pot fi o solutie buna pentru incalzire
in zonele rurale. Pentru valorificarea potentialului economic al surselor regenerabile de
energie trebuie adoptate si implementate masuri si politici adecvate tinand seama de conditiile
piatei de energie.
Tinand seama de conditiile reale ale pietei de energie din Romania, in balanta de energie sunt
considerate urmatoarele tipuri de surse regenerabile de energie (SER):
- energia solara - pentru producerea de caldura folosind metode de conversie pasive sau
active sau pentru producerea de energie electrica folosind sistemele fotovoltaice;
- energia eoliana - pentru producerea de energie electrica;
- energia hidro - in centrale hidroelectrice cu o putere instalata 10 MW (micro
hidrocentrale), respectiv in centrale hidroelectrice cu o putere instalata 10 MW (centrale
hidroelectrice mari);
- energia geotermala - energia stocata in depozite geotermale subterane, exploatata cu
tehnologii speciale de extractie;
- biomasa.
HG 443 /2003 - pentru promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de
energie defineste biomasa ca reprezentand reziduurile si deseurile din agricultura si activitati
forestiere, deseurile din activitatile de prelucrare a lemnului, biogazul rezultat din fermentarea
anaeroba a dejectiilor animale sau din tratarea apelor reziduale municipale.
In datele statistice romanesti, biomasa este grupata in doua categorii:
- lemn de foc si reziduuri agricole etc., ceea ce reprezinta aproape 95% din total, si
- reziduuri de lemn provenite din procese industriale reprezentand aproape 5%.
Categoria "lemn de foc si reziduuri agricole etc. contine:
- lemnul din exploatarile silvice;
- lemnul sortat din taierile din horticultura in zona rurala si din cranguri;
- reziduurile provenite din agricultura, cum sunt paiele, cocenii de porumb, tulpini de
porumb, reziduurile de in si canepa, corzile de vita de vie, cojile de seminte de
floarea-soarelui, rapita etc.
Reziduurile de lemn provenite din procesele industriale includ:
- resturi de lemn provenite din prelucrarea primara a lemnului (fabricarea cherestelei,
placajelor, furnirurilor etc.);
- resturi de lemn provenite din prelucrarea secundara a produselor din lemn (mobila,
usi - ferestre, placi aglomerate, parchet, panouri etc.);
- resturi de lemn si pasta de lemn din industria de celuloza si hartie.
6
1. 3. Pot ent i al ul ener get i c al sur sel or r egener abi l e de ener gi e
Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie este prezentat sintetic in tabelul 3
conform "Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie.
Sursa regenerabile de
energie
Potentialul anual
energetic
Echivalentul
energetic
economic
(10
3
tep)
Aplicatie
Energie solara
- caldura
- fotovoltaic
60x10
6
GJ
1200 GWh
1433
103,2
Caldura
Energie electrica
Energie eoliana 23000 GWh 1978 Energie electrica
Energie hidro, din care,
sub 10 MW
40000 GWh
6000 GWh 516
Energie electrica
Biomasa 318 x 10
6
GJ 7597 Caldura
Energie geotermala 7 x 10
6
GJ 167 Caldura
Tabelul 3. Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania
(Sursa: Strategia de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie)
Aportul energetic al sistemelor solare-termale la necesarul de caldura si apa calda menajera
din Romania este evaluat la circa 1434 x 10
3
tep (60 PJ/an), ceea ce ar putea substitui
aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota de energie termica
pentru incalzirea curenta.
Conversia radiatiei solare in energia electrica se realizeaza cu instalatii fotovoltaice alcatuite
din module solare cu configuratii si dimensiuni diferite. Potentialul exploatabil al producerii de
energie electrica prin sisteme fotovoltaice este de aproximativ 1200 GWh/an.
Pe baza evaluarilor preliminare in zona litoralului, inclusiv mediul off-shore, pe termen scurt si
mediu, potentialul energetic eolian amenajabil este de circa 2000 MW, cu o cantitate medie de
energie electrica de 4500 GWh/an.
In Romania potentialul hidroelectric tehnic amenajabil pe principalele rauri insumeaza circa
36 TWh/an, din care:
- 23 - 25 TWh/an economic amenajabil in amenajari hidroelectrice mari si
- aproape 6 TWh/an in amenajari hidroelectrice mici (<10 MW).
Rezerva de energie geotermala cu posibilitati de exploatare curenta in Romania este de circa
167 x 10
3
tep (7000 x 10
6
GJ/an). Cantitatea de energie echivalenta produsa si livrata la capul
de exploatare al sondei este de circa 30,171 x 10
3
tep (1326 x 10
6
GJ/an), cu un grad mediu
de folosire anuala de 22,3%.
Limita economica de foraj si extractie pentru ape geotermale s-a convenit pentru adancimea
de 3300 m si a fost atinsa in unele zone din Romania, precum bazinul geotermal Bucuresti
Nord - Otopeni, anumite perimetre din aria localitatilor Snagov si Balotesti s.a.
In anul 1990, in Romania, se aflau in exploatare 64 sonde cu utilizari locale pentru asigurarea
nevoilor de incalzire si apa calda menajera la ansambluri de locuinte, cladiri cu destinatie
publica sau industriale, incinte agrozootehnice etc.
7
In prezent se afla in functiune 70 sonde pentru de apa calda (cu temperature peste 60

C) in
diferite zone geografice. In prezent se afla in conservare sau rezerva 45 sonde cu potential
energetic atestat.
1. 4. Bi omasa i n pol i t i ca ener get i ca, st r at egi i si l egi sl at i e
Tabelul 4 prezinta legislatia romaneasca referitoare la sursele regenerabile de energie si la
utilizarea biomasei.
Reglementarea Continut principal
HG 443 /2003 - pentru
promovarea productiei de
energie electrica din surse
regenerabile de energie
ofera definitia biomasei
Aceasta hotarare stabileste cadrul legal pentru cresterea
ponderii surselor regenerabile de energie in productia de
energie electrica. HG 443/2003 stabileste ca energia electrica
produsa din surse regenerabile de energie sa ajunga in 2010
sa fie 30% din consumul brut national de energie electrica.
De asemenea, defineste si "garantia originii pentru energia
electrica produsa din sursele regenerabile de energie (SER).
Garantia originii precizeaza sursa energiei electrice, locul si
data producerii energiei (cat si puterea instalata pentru
centralele hidroelectrice). Aceasta garantie a originii dovedeste
ca energie electrica vanduta de catre un producator provine
din SRE.
HG 1535/2003 care aproba
Strategia de valorificare a
surselor regenerabile de
energie
HG 1429/2004 pentru
aprobarea Regulamentului
de certificare a originii
energiei electrice produse
din surse regenerabile de
energie
Sunt specificate conditiile de obtinere a garantiei originii si
metoda de calcul a energiei electrice produsa din SER de catre
o centrala care functioneaza atat cu biomasa, cat si cu
combustibil conventional.
HG 1892 /2004 - pentru
stabilirea sistemului de
promovare a producerii
energiei electrice din surse
regenerabile de energie
Prevederile acestei hotarari se aplica capacitatilor de productie
care folosesc SRE (eolian, solar, biomasa si capacitati hidro cu
o putere instalata de pana la 10 MW) date in functiune sau
modernizate in anul 2004 sau mai tarziu. Hotararea defineste:
- Sistemul de cote obligatorii: acest mecanism forteaza
furnizorii de energie electrica sa cumpere o cantitate de
energie produsa din SRE si sa o vanda consumatorilor.
Cantitatea de energie electrica din SRE cumparata este
dovedita prin numarul de "certificate verzi achizitionate;
- "certificatul verde: un certificat verde reprezinta 1 MWh de
energie electrica produsa din SRE.
Nivelul de cote obligatorii stabilite pana in anul 2010 sunt:
0,7% pentru anul 2005, 1,4% pentru anul 2006, 2,2% pentru
anul 2007, 2,9% pentru anul 2008, 3,6% pentru anul 2009 si
4,3% pentru anul 2010.
Banii sunt colectati de catre Operatorul Sistemului de
Transport si vor fi alocati pentru proiecte de cercetare in
domeniul SRE.
8
Ordinul 23/2004 care aproba
procedura de supraveghere
a emiterii garantiei de
origine pentru energia
electrica produsa din SRE
Ordinul a intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2005. Scopul
principal este calcularea corecta a ponderii energiei electrice
din SRE in totalul de energie electrica furnizata pentru
consumatorii finali.
Procedura stabileste fiecare etapa a procedurii de emitere a
garantiei originii:
- activitatile pentru asigurarea credibilitatii garantiei originii;
- partile implicate si responsabilitatile lor;
- operatiunile realizate in Registrul Unic al garantiei originii.
Ordinul 33/2004 care aproba
reglementarea pentru
calificarea prioritatii pentru
producerea de energie
electrica
Producerea de energie electrica prioritara este reprezentata de
energia electrica produsa din SRE si energia electrica produsa
in cogenerare.
Ordinul specifica cerintele, inregistrarea si procedura de
calificare pentru energia electrica produsa din SRE cat si
drepturile si obligatiile pentru producatorii calificati ca
producatori prioritari de energie electrica.
Ordinul 15/2005 care aproba
reglementarea pentru
organizarea pie[ei
certificatelor verzi
Ordinul 19/2005 de
aprobare a metodologiei
care stipuleaza valoarile
maxima si minima a
certificatelor verzi
Order 20/2005 care aproba
valorile maxima si minima
ale certificatelor verzi pentru
anul 2005
Valoarea minima a unui certificat verde aprobata pentru anul
2005 este de 1022000 lei/MWh. Valoarea maxima a unui
certificat verde aprobata pentru anul 2005 este de
1533 000 lei/MWh.
Tabelul 4. Legislatia romaneasca referitoare la sursele regenerabile de energie si utilizarea
biomasei
2. Pot ent i al ul energet i c al bi omasei
2. 1. Met odol ogi e
Datele de baza pentru evaluarea potentialului de biomasa sunt urmatoarele:
Biomasa lemnoasa
Suprafata totala acoperita cu paduri este de 6,22 milioane hectare, din care aproximativ 67%
se gasesc in zona montana. Volumul total de lemn din padurile romanesti insumeaza
1,6 miliarde m
3
. Cresterea medie anuala a padurilor este de 33000 x 10
3
m
3
/an. Potentialul
exploatabil este cuprins intre 20000 si 22000 x 10
3
m
3
.
Resturile rezultate din taierile de lemn se constituie din crengi cu grosime mai mica de 3 cm,
noduri si radacini. Pana acum in Romania tehnologiile de reutilizare a nodurilor si radacinilor
nu au fost utilizate, astfel ca, potentialul energetic al acestora nu poate fi considerat in
evaluarea potentialului actual.
9
Combustibilul lemnos provine din cantitatile de lemn rezultate din taierea coroanelor pomilor
care nu au utilizare industriala si din cantitatile de lemn care urmeaza a fi prelucrate, dar care
au o calitate inferioara (este distrus, cariat etc.).
Resturile lemnoase provenite din prelucrarea industriala a lemnului, care pot fi utilizate ca
sursa de energie sunt: scoarta, bucati de trunchi, rumegus, reziduuri de furnir, talas. Volumul
acestora este foarte mare (cam 60% din cantitatea de lemn prelucrat) dar cea mai mare parte
a acestor reziduuri este utilizata ca materie prima secundara pentru fabricarea panourilor de
lemn si in industria celulozei.
Pentru reziduurile rezultate din silvicultura si pentru combustibilul lemnos s-a considerat un
volum mediu de lemn exploatabil cu o densitate medie de aproape 750 kg/m
3
si o putere
calorifica inferioara de aproape 10,5 MJ/kg.
In ceea ce priveste reziduurile din lemn rezultate din industria de prelucrare a lemnului, s-au
considerat volumul de lemn ce urmeaza sa fie prelucrat, sortimentele de produse fabricate si
consumul lor specific mediu, precum si reutilizarea unei parti din reziduurile rezultate din
prelucrarea primara ca materie prima secundara in industria panourilor din lemn si in industria
celulozei.
Tinand seama de umiditatea medie a reziduurilor lemnoase rezultate din industria de
prelucrarea lemnului, s-a considerat o putere calorifica inferioara de aproape 14,9 MJ/kg.
Biomasa provenita din agricultura
Suprafata agricola a Romaniei este de aproape 14,8 milioane ha, din care 9,42 milioane ha
este teren arabil.
Reziduurile provenite din culturile agricole pot fi folosite in intregime ca si combustibil.
Considerand posibilitatile de colectare si de compactare pentru a putea fi transportate, pot fi
utilizate urmatoarele tipuri de reziduuri agricole: paiele, tulpinile, stiuletii de porumb, corzile
de vita de vie.
Din prelucrarea industriala a produselor agricole rezulta urmatoarele reziduuri care pot fi
folosite ca surse de energie: coji de seminte de floarea soarelui, rapita, in si canepa.
Pentru reziduurile rezultate din exploatarile agricole si din prelucrarea industriala a produselor
agricole, cat si pentru cantitatea de reziduuri reutilizate din agricultura (in special din
cresterea animalelor) sau ca materii prime, recolta din anul 1997 a fost considerata a fi cea de
referinta.
2. 2. Pot ent i al ul ener get i c t ot al al bi omasei f or est i er e si
agr i col e
Din punct de vedere al potentialului energetic, teritoriul Romaniei a fost impartit in
urmatoarele 7 regiuni: Dobrogea, Moldova, Carpatii (Orientali, Meridionali si Apuseni), Podisul
Transilvaniei, Campia de Vest, Subcarpatii si Campia de Sud.
Potentialul de biomasa pe tipuri, regiuni si total este prezentat in tabelul 5.
10
[TJ]
Regiunea
Biomasa
din lemn
forestier
Deseuri
lemnoase
Biomasa
agricola
Biogaz
Deseuri
urbane
Total
Dobrogea 451 269 13422 1477 910 16529
Moldova 1728 802 37071 2462 2370 44433
Carpatii 19552 8049 17506 1231 1640 47978
Podisul Transilvaniei 8721 3482 12956 2954 2740 30853
Campia de Vest 3622 1603 24761 4432 1825 36243
Subcarpatii 13034 5366 40849 3693 6570 69512
Campia de Sud 2133 861 54370 8371 6750 72485
TOTAL 49241 20432 200935 24620 22805 318033
Tabelul 5. Potentialul de biomasa (Sursa: ICEMENERG)
Romania are un potential energetic al biomasei considerabil, evaluat la aproape
7594 mii tep/an (318 x 10
9
MJ/an), reprezentand aproape 19% din totalul surselor de energie
primara la nivelul anului 2000, din urmatoarele categorii de combustibil:
- resturi de lemn din padure si lemn de foc, 1175 x 10
3
tep/an (49,2 PJ/an);
- rumegus si alte resturi de lemn, 487 x 10
3
tep (20,4 PJ/an);
- resturi din agricultura, rezultate din cereale, coceni de porumb, resturi de vita de vie etc.,
4799 x 10
3
tep (200,9 PJ/an);
- biogaz, 588 x 10
3
tep/an; si
- deseuri urbane si deseuri menajere, 545 x 10
3
tep/an.
Lemnul de foc si deseurile agricole (cca. 250000 TJ) insumeaza aproape 80% din totalul
cantitatii de biomasa, in timp ce deseurile lemnoase provenite din procesele industriale
reprezinta aproape 6,5%. Aproape 66% din lemnul de foc si 66% din reziduurile lemnoase
sunt localizate in zona Carpatilor si a Subcarpatilor. Aproape 58% din deseurile agricole sunt
localizate in Campia de Sud, Campia de Vest si Moldova. Aproape 52% din cantitatea de
biogaz este localizata in Campia de Sud si Campia de Vest.
Din cantitatea totala de lemn de foc si deseuri agricole se estimeaza ca doar un procent de
30% este biomasa comerciala, iar restul de 70% reprezinta contributia biomasei recoltate de
catre proprietarii de paduri private si gradini si deseurile agricole rezultate din gospodariile
rurale. Ponderea celorlalte categorii de biomasa, de exemplu a paielor, este de 2/3 din totalul
utilizarii biomasei. Utilizarea in gospodarii a lemnului de foc reprezinta aproape 30% din total,
n timp ce ponderile produselor industriale secundare solide si lichide sunt minore.
Deseurile agricole rezultate din produc[ia agricola sunt utilizate in principal in ferme si ca
hrana pentru animale. Strangerea de pe camp a deseurilor vegetale este costisitoare, insa
reprezinta un pas obligatoriu in pregatirea pamantului pentru urmatoarea recolta. Aceste
deseuri nu sunt inca utilizate la fabricarea brichetelor. In lipsa eficientei economice, curatarea
campurilor de deseurile vegetale se face prin arderea acestor resturi, acest lucru avand efecte
negative asupra calitatii solului.
Zona cultivata cu cereale are cea mai importanta pondere (63%). Restul suprafetelor sunt
cultivate cu nutret (14%) si culturi industriale (13%). Impreuna, aceste categorii de culturi
reprezinta 90% din intreaga suprafata cultivata. Aceaste ponderi reflecta o diversificare
scazuta a culturilor agricole, fiind necesare masuri pentru diversificarea culturilor agricole, in
special a celor care incorporeaza o rata ridicata de utilizare in scop industrial.
11
Suprafetele cultivate cu grau si cu orz au o tendinta de scadere, in special din cauza pretului
scazut si a cererii scazute pe piata pentru aceste produse. Productiile medii variaza in functie
de conditiile climatice.
Deseurile vegetale agricole au valoarea calorifica si umiditatea corelate cu perioada in care au
fost recoltate.
In tabelul 6 sunt prezentate date obtinute din diverse studii realizate de catre Institutul de
Cercetari Agricole.
Deseurile vegetale
agricole
Putere
calorifica
MJ/kg
Umiditate
%
Perioada de
recoltare
Paie
14,5
11,6
10,3
10
30
40
iulie
Tulpini si stiuleti de
porumb
17,39
10
8,2
6
10
40
50
60
septembrie-octombrie
Tulpini de
floarea-soarelui
12,4
8,02
10
40
septembrie
Tulpini de tutun 9,2 40 octombrie
Ramuri de pomi
fructiferi din taieri 10,5 40
decembrie - martie
Corzi de vita de vie 10,5 30 octombrie - martie
Tabelul 6. Caracteristicile deseurilor rezultate din principalele culturi agricole
Valorile din tabelul 6 sunt valori medii si pot varia de la o regiune la alta in functie de
conditiile climatice, varsta plantatiilor etc.
Combustibilii proveniti din biomasa sunt foarte importanti din punct de vedere al dezvoltarii
durabile a agriculturii, reprezentand o sursa regenerabila si alternativa de energie in acelasi
timp. In ultimele decenii mai multi cercetatori au fost directionati spre producerea de biomasa
in scopuri energetice. Un nou termen de "cultura energetica a fost introdus, ceea ce insemna
producerea de produse secundare din agricultura, silvicultura, acvacultura cat si din activitati
industriale sau sociale care produc deseuri (de exemplu, din procesarea hranei, deseuri
urbane). Principalul scop al acestei activitati este acela de a produce energie, dar, mai ales de
combinare a productiei de energie si de biocombustibili cu produsele agricole sau alte produse
din biomasa.
Conform analizelor specialistilor si evaluarii potentialului exista doua etape de dezvoltare:
- imbunatatirea si dezvoltarea tehnologiilor si echipamentelor pentru combustia directa a
biomasei existente (lemn de foc, deseuri agricole si produse secundare) pentru caldura, si
- cresterea eficientei in utilizarea energiei prin producerea de combustibili secundari, cum ar
fi biogazul, combustibili lichizi (metanol, etanol, uleiuri) si solizi (carbune si cenusa).
12
2. 3. Pot ent i al ul de bi omasa l emnoasa
Biomasa lemnoasa este una dintre cele mai utilizate tipuri de biomasa. Sursele de lemn
folosite in scopuri energetice sunt:
- lemnul de foc din exploatari forestiere;
- lemnul de foc din lemnul sortat pentru industrie;
- lemnul pentru productia de mangan;
- deseuri de lemn rezultate din prelucrarea primara a lemnului (fabricarea cherestelei,
placajului, furnirului);
- deseuri de lemn rezultate din prelucrarea secundara a lemnului (mobila, usi-ferestre,
resturi de scanduri, parchet, placi etc.);
- deseuri de lemn rezultate din chimizarea lemnului.
Suprafata parcursa cu taieri reprezinta suprafata padurilor pe care se desfasoara actiunile de
recoltare a arborilor, in vederea valorificarii lor si pentru asigurarea conditiilor favorabile de
dezvoltare a arboretelor.
Actiunile de taiere pot fi:
- taieri succesive reprezentand extragerea arborilor in 2-4 etape esalonate in timp si spatiu,
prin care se recolteaza arboretul batran;
- taieri progresive reprezentand extragerea neuniforma a arborilor numai din anumite
portiuni, sub forma de ochiuri;
- taieri gradinarite reprezentand extragerea arborilor de anumite dimensiuni, in mod izolat
si selectiv, pentru realizarea unei structuri a padurii cu reprezentarea arborilor de toate
varstele, in vederea asigurarii continuitatii procesului de productie;
- taieri rase reprezentand acele extrageri care conduc la taierea in totalitate a arborilor pe
anumite suprafete.
In tabelul 7 sunt prezentate zonele parcurse cu taieri.
ha
2000 2001 2002 2003 2004
Suprafata parcursa cu taieri
de regenerare - total
54543 56391 62212 68820 82247
In codru 48966 45759 52092 57008 67136
Taieri succesive 11064 9564 8429 9565 9482
Taieri progresive 29640 29143 34461 38962 46436
Taieri gradinarite 5688 4323 6142 4998 6521
Taieri rase 2574 2729 3060 3483 4697
In crang 4097 3881 4105 4329 4214
Taieri de substituiri-refaceri
a arboretelor slab
productive si degradate
1480 1503 1550 1659 1782
Taieri de conservare - 5248 4465 5284 9115
Operatiuni de igiena si
curatire a padurilor
658122 785229 651082 693824 685270
Taieri de ingrijire in paduri
tinere
226127 181826 175834 170267 182205
Taieri produse accidental 479893 461542 661593 606056 635111
Tabelul 7. Suprafata parcursa cu taieri (Sursa: Institutul National de Statistica)
13
Operatiunile de igiena si curatire a padurilor cuprind lucrarile de selectie artificiala ce se aplica
arboretului din momentul constituirii starii de masiv, inlaturand igienic produsele rezultate din
procesul normal al eliminarii naturale (doborare, despicare, lemn putred sau atacat de
insectele de copaci).
Taierile de ingrijire in padurile tinere cuprind operatiile executate in culturile rezultate din
impaduriri pana la realizarea starii de masiv, ce au drept scop asigurarea reusitei culturilor si
dezvoltarea puietilor in conditii bune.
Taierile produse accidental reprezinta recoltarea produselor brute lemnoase rezultate
intamplator datorita calamitatilor naturale sau a unor defrisari.
Locul in care se formeaza deseurile depinde de tehnologia si tratamentul aplicat. Astfel cele
mai mari cantitati de deseuri sunt obtinute din suprafetele parcurse cu taieri.
In functie de grosimea deseurilor, materialele lemnoase sunt utilizate ca: lemn de foc, pentru
producerea placilor aglomerate din fibre de lemn, pentru producerea placilor aglomerate din
particule lemn si pentru producerea de celuloza si hartie. Pana acum in tara noastra insa, nu
exista o productie reala de pelete si brichete.
Volumul de lemn recoltat reprezinta volumul brut (pe picior) atribuit agentilor economici, pe
baza de autorizatie de exploatare si caiet de sarcini, elaborate de unitatile silvice, in vederea
exploatarii.
3. Ut i l i zarea act ual a a bi omasei
3. 1. Ut i l i zar ea act ual a a sur sel or r egener abi l e de ener gi e
pent r u pr oducer ea de ener gi e el ect r i ca si cal dur a
Sursele regenerabile de energie reprezinta o piata noua in Romania, cu mult mai putini actori
de piata decat in tarile dezvoltate, insa cu perspective de dezvoltare in viitor. Din pacate, in
Romania nu exista in prezent o industrie a surselor regenerabile de energie, ci doar proiecte la
scara mica sau proiecte pilot dezvoltate de cateva institute de cercetare sau companii mici.
Incepand cu anul 1979, in Romania a fost implementat un program pe scara larga pentru
diferite aplicatii solare: sisteme solare pentru apa calda pentru hoteluri la Marea Neagra,
blocuri de locuit, uscare solara pentru produsele agricole, racire solara pentru conservarea
pestelui. Insa, datorita calitatii slabe, a lipsei intretinerii si a incetarii acestor activitati o data
cu inceperea reformei economice in anul 1990, doar 10% din cei 1 milion m
2
de colectoare
solare sunt inca in functiune. In prezent, sunt instalate cateva capacitati demonstrative de sub
1 kW.
In Romania exista un proiect demonstrativ care foloseste energia eoliana in Pasul Tihuta,
judetul Bistrita (cu o putere instalata de 250 kW) situat la 1205 m altitudine. Energia electrica
estimata a fi produsa este de 550 - 600 MWh/an.
O alta centrala eoliana este instalata la Crangul lui Bot, la 8 km distanta de Ploiesti, judetul
Prahova si are o putere instalata de 660 kW.
14
Doua proiecte demonstrative pe energie eoliana cu o capacitate de 100 kW fiecare, situate in
Muntii Semenic si in zona de coasta a Marii Negre, nu mai sunt in functiune din cauza lipsei de
resurse financiare.
Potentialul hidroelectric este estimat la 40 TWh (din care 34 TWh hidrocentrale mari si 6 TWh
hidrocentrale mici) si 12 TWh/an sunt amenajabili. Cele 362 centrale hidroelectrice, cu o
putere totala instalata de 6120 MW, reprezinta 27,9% din totalul puterii instalate in sistemul
electroenergetic din Romania.
Exploatarea si cercetarea resurselor geotermale a inceput in Romania in anii `60. Primele
sonde geotermale au fost forate in Campia de Vest (in zonele Oradea, Baile Felix, Calacea si
Timisoara). In anul 1990 existau aici 64 de izvoare active. In prezent exista 70 de izvoare
active care produc apa fierbinte cu o temperatura cuprinsa intre 60 si 125C. Conform
Constitutiei romane, resursele de apa geotermala sunt in proprietate publica.
Un proiect pe baza de surse geotermale, ce are drept scop substituirea combustibililor fosili cu
resurse locale de energie geotermala in sistemele de termoficare din doua orase, a fost
identificat datorita cooperarii dintre companii de sustinere si guvern; localitatile au fost alese
in urma cercetarii a numeroase amplasamente din partea de nord a Transilvaniei. Proiectul a
fost implementat in opt luni si a fost dat in functiune in orasele Oradea si Beius in a doua
jumatate a anului 2004.
In prezent in Romania sursele geotermale de energie sunt utilizate pentru:
- incalzirea spatiului si prepararea apei calde menajere - 38%
- in scopuri recreative si de tratament balnear - 30%
- incalzirea serelor - 34%
- procese industriale: uscarea lemnului, pasteurizarea laptelui - 11%
- piscicultura - 2%
3. 2. Ut i l i zar ea bi omasei i n pr ezent
Caldura rezultata din arderea biomasei detine ponderi diferite in balanta resurselor primare, in
functie, de tipul deseurilor folosite sau de destinatia finala. Consumul de biomasa in scopuri
energetice in perioada 1997 - 2004 este prezentat in tabelul 8.
Specificatie UM 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Consumul de resurse
primare
PJ 2146 1934 1666 1689 1788 1843 1901 1978
Consumul de biomasa PJ 141 127 118 116 90 100 123 136
Ponderea biomasei % 6,57 6,56 7,10 6,87 5,03 5,42 6,47 6,88
Tabelul 8. Consumul de biomasa in balanta resurselor energetice
(Sursa: Institutul National de Statistica)
Rezultatele arata ca in anul 2000 numai 36,5% din potentialul national total de biomasa a fost
utilizat in scopuri energetice, in timp ce in anul 2004 a ajuns la valoarea de 42,8%. Analizele
care au fost realizate au evidentiat faptul ca intreaga cantitate de biomasa folosita pentru
producerea de energie a fost consumata pentru producerea de caldura, dupa cum urmeaza:
15
- caldura produsa din biomasa - 54%; si
- caldura produsa din deseuri agricole - 46%.
Biomasa a fost utilizata predominant in zonele rurale si in oraselele marginase, cu tehnologii
de ardere traditionale (89% din total).
Peste 14 milioane de sobe si cuptoare care ard lemn si/sau deseuri agricole, folosite pentru
incalzire sau prepararea hranei in gospodariile individuale, au o eficienta energetica redusa si
genereaza cantitati mari de emisii (CO, CO
2
, NO
x
).
Doar 11% din energia produsa pe baza de biomasa este generata in instalatii relativ moderne.
Cateva unitati industriale, in special cele din industria de prelucrare a lemnului, si-au
achizitionat cazane industriale pentru prepararea de abur si apa calda, care folosesc biomasa
(inclusiv rumegusul) ca si combustibil. De asemenea, in cateva orase situate in zone montane
au fost puse in functiune cazane cu ardere de lemn pentru prepararea apei calde si incalzire
prin termoficare.
In Romania exista mai mult de 550 de cazane industriale de apa fierbinte si abur care
functioneaza cu combustibil lemnos si circa 10 cazane de apa fierbinte, cu o capacitate intre
0,7 MW si 7 MW pentru incalzire (in total 45 MW).
Astazi, in Romania exista sapte locatii urbane in care se produc 38,9 MWt in instalatii de
caldura care functioneaza cu biomasa lemnoasa.
In cadrul programului PHARE a fost implementat un proiect demonstrativ numit "Asistenta
Tehnica pentru Implementarea Strategiei de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie.
In cadrul proiectului a fost realizata reabilitarea centralei termice a orasului Campeni, prin
utilizarea resurselor locale de deseuri lemnoase, avand drept scopuri rezolvarea problemei de
mediu cauzata de depozitarea necontrolata a rumegusului, si furnizarea de caldura catre
populatia orasului. O centrala de 2 x 0,7 MW a fost pusa in functiune in anul 1999.
In anul 2001 a fost lansat proiectul "Rumegus 2000 de catre Agentia Daneza de Protectie a
Mediului (DEPA) si de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor din Romania. Proiectul
propunea implementarea tehnologiei de utilizare a rumegusului ca sursa de energie in locul
combustibilului fosil pentru sistemele de incalzire in orasele selectate.
Proiectul pilot a fost implementat intr-un oras mic din Romania (Tasca) in perioada
1999 - 2001 si consta in implementarea termoficarii in acest oras prin:
- construirea unei noi centrale de termoficare, echipata cu un cazan, cu o putere instalata
de 2,5 MWt, care func[ioneaza pe rumegus si deseuri lemnoase, pentru inlocuirea
echipamentelor si sobelor existente utilizate la incalzirea spatiului si la prepararea apei
calde pentru populatie si alte categorii de consumatori;
- construirea unui depozit final pentru rumegus, pentru asigurarea rezervei, necesare
pentru functionarea continua a centralei de termoficare timp de 7 zile;
- instalarea sistemului de distributie si a schimbatoarelor de caldura;
- conectarea consumatorilor la reeaua de distributie a caldurii;
- organizarea colectarii deseurilor lemnoase de la companiile de prelucrare a lemnului din
zona.
16
Depozite de rumegus existente, Vatra Dornei
Inaugurarea centralei de la Vatra Dornei
O evaluare ulterioara in cooperare cu Agentia Romana de Conservare a Energiei a dovedit ca
cinci (5) orase de marime medie indeplinesc cerintele necesare pentru implementarea
proiectului. Astfel au fost date in functiune in primavara anului 2004 urmatoarele centrale la:
- Vatra Dornei (judetul Suceava) - 1 x 5 MW + 1 x 7 MW;
- Gheorghieni (judetul Harghita) - 1 x 6 MW;
- Huedin (judetul Cluj) - 1 x 4 MW;
- Vlahita (judetul Harghita) - 1 x 6 MW; si
- Intorsura Buzaului (judetul Covasna) - 1 x 7 MW.
Obiectivele mentionate mai sus au fost dezvoltate si implementate in cadrul unui proiect de
tip JI (Implementare in Comun) intre Danemarca si Romania. Proiectul a fost finantat de catre
Agentia Daneza de Protectie a Mediului, programul UE PHARE 2000, Agentia Romana pentru
Conservarea Energiei, municipalitatile locale si de catre firma daneza Grue & Hornstrup A/S.
Conform datelor din tabelul 8 consumul total de biomasa a inregistrat o tendinta
descrescatoare in ultimii ani. Aceasta scadere se datoreaza expansiunii retelei de gaz natural
si a retelei de distributie a GPL. Multi consumatori de combustibil lemnos au renuntat la acest
tip de combustibil datorita faptului ca investitiile necesare pentru conversia instalatiilor
existente in instalatii cu consum de gaz natural sunt mici.
Tarifele de furnizare a gazului natural catre populatie, adoptate de oficialitati in ultimii 10 ani,
au favorizat acest proces.
In Romania nu exista taxe pe emisiile de gaze cu efect de sera si, in consecinta, nu exista
motivatie sa se inlocuiasca sistemele existente de producere al caldurii cu instalatii moderne.
17
Necesarul de biomasa pentru incalzirea urbana este in crestere, insa ritmul de crestere este
inca redus si nu compenseaza cererea scazuta din sistemele descentralizate. Oficialitatile
locale nu sunt interesate de inlocuirea combustibililor superiori (gaz natural sau combustibil
usor) utilizati in sistemele actuale de incalzire urbana cu resurse locale.
In Romania nu exista sustinere sub forma unor subventii, sisteme de creditare sau masuri
fiscale care sa conduca la cresterea utilizarii biomasei pentru producerea de energie.
"Strategia de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie (HG 1553/2003) ofer msurile
necesare, prin care, tinand seama de potentialul energetic al biomasei, pana in anul 2010
consumul echivalent de biomasa va creste. Acest obiectiv poate fi materializat prin punerea in
functiune de noi capacitati sau grupuri de cogenerare cu ardere de biomasa.
In 2004 puterea instalata in grupuri de cogenerare a fost de 4068 MW, ceea ce a reprezentat
28% din puterea instalata disponibila in centralele din Romania. In functie de tipurile de
tehnologii folosite capacitatea totala instalata a fost structurata dupa cum urmeaza: 83,7% -
grupuri de turbine cu abur, 16% - grupuri de turbine cu abur cu contrapresiune, 0,2% -
grupuri cu motoare cu ardere interna, 0,1% - grupuri cu ciclu combinat cu turbine pe gaz cu
recuperarea caldurii.
4. Bari ere si oport uni t at i i n ut i l i zarea bi omasei
In ultimii ani in Romania s-au creat oportunitati pentru utilizarea biomasei ca sursa de energie
datorita adoptarii cadrului legislativ primar pentru promovarea surselor regenerabile.
Strategia de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie ofera cadrul legal necesar,
principiile generale pentru dezvoltarea planului de actiune pentru sursele regenerabile de
energie si fixeaza obiective pentru cresterea reutilizarii deseurilor, inclusiv lemn si deseuri
agricole. Aceasta strategie furnizeaza masurile necesare prin care, luand in considerare
potentialul energetic al biomasei, consumul echivalent sa ajunga la circa 3347,3 tep pana in
anul 2010, cu o productie medie de energie de 97,5 tep (1134 GWh). Din acesta, un consum
de 1662 tep poate fi atins prin utilizarea deseurilor rezultate din exploatarile forestiere si a
lemnului de foc, a rumegusului si a deseurilor lemnoase din industria de prelucrare a lemnului.
Acest obiectiv poate fi materializat prin realizarea de noi capacitati sau grupuri de cogenerare
cu ardere de biomasa.
Potentialul de biomasa din Romania este de asteptat sa creasca in perioada 2005-2010 prin
intermediul reimpaduririlor cu alte specii variate de copaci si impaduriri de scurta durata.
Institutul National al Lemnului, sub coordonarea Ministerului Economiei si Comertului si al
Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor este responsabil pentru elaborarea studiilor de
fezabilitate si a proiectelor de executie pentru centrale pilot, centrale termice si grupuri
demonstrative. Pana in anul 2010, guvernul va aloca acestor actiuni, 100 milioane Euro, fiind
insa necesare si surse straine de finantare de circa 140 milioane Euro.
18
Barierele impotriva implementarii proiectelor pe biomasa in Romania includ:
- lipsa reglementarilor pentru acordarea de subventii pentru utilizarea deseurilor de
biomasa;
- Romania nu are taxe pe energie sau pe carbon pentru niciun tip de combustibil sau
energie;
- lipsa surselor financiare pentru producerea si utilizarea brichetelor si peletelor.
Legislatia in acest domeniu a fost completata de HG 1892/2004 privind stabilirea sistemului
de promovare a productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie. Hotararea
se aplica productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie (inclusiv biomasa)
in centrale electrice cu o putere instalata de pana la 10 MW, puse in functiune sau
modernizate incepand cu anul 2004. Aceasta hotarare de guvern asigura aplicarea ratelor
obligatorii de productie de energie combinata cu sistemul de comercializare a certificatelor
verzi (document care atesta ca o cantitate de 1 MWh de energie electrica a fost produsa din
surse regenerabile de energie).
In Romania piata de biomasa este in curs de dezvoltare, in special pentru producerea de
caldura si energie electrica, astfel ca, potentialii investitori au la dispozitie mai multe variante
pentru afaceri si dezvoltarea de parteneriate.