Sunteți pe pagina 1din 2

Tudor Arghezi

A.Universul poetic
Opera lui Tudor Arghezi cuprinde :
I. Versuri aparute în volumele:
-Cuvinte potrivite 1927;
-Flori de mucigai 1931;
-Versuri de seara 1935;
-Hore 1939;
-Una sut una poeme 1947;
-1907-Peizaje 1955;
-Cntare omului 1956;
-Stihuri pestrite 1957;
-Frunze 1961;
-Poeme noi 1963;
-Cadene 1964;
-Silabe 1965;
-Ritmuri 1966;
-Noaptea 1967;
II. Proze:
-Icoane de lemn 1929;
-Poarta neagr 1930;
-Tablete din 3:37 PMra de Kuty 1933;
-Bilete de papagal 1946;
-Pagini din trecut 1955;
-Lume veche, lume nou 1958;
-Tablete de cronicar 1960;
-Cu bastonul prin Bucureti 1962;
-Rzlee 1967;
III. Romane:
-Ochii maicii Domnului 1934;
-Cimitirul Buna-Vestire 1936;
-Lina 1967;
B. Marile teme ale liricii argheziene
1.Poezia filosofic:
-ars poetica: - Rug de sear 1910;
-Testament 1927;
-Portret 1927;
-lirica existen: -în cutarea lui Dumnezeu: -Psalmi 1910;
-confruntarea cu moartea: -Duhovniceasc 1927;
` -De-a v-ai ascuns 1927;
-De ce-a fi trist 1961;
-lirica sociogonic: -Cântare omului 1956;
2.Poezia social:
-Cuvinte potrivite 1927;
-Cântare omului 1956;
-Flori de mucigai 1931;
-1907-Peizaje 1955;
3.Poezia de dragoste:
-Cuvinte potrivite 1927;
-Versuri de sear 1935;
4.Poezia jocului a boabei si a frmei:
-Cuvinte potrivite (Cntec de adormit Miura)
-Buruieni
-Marioare
-Prisaca
-Cartea cu jucrii (proze)

1.Poezia filozofic arghezian se adap din singuratatea, ca fiina gnditoare a omului


pe pmnt. Sursa ei se afl n permanenta cutare a unui "Dumnezeu" care refuz a se arta i
care determin o stare sufleteasc de permanent pendulare între credin i tgad. Poetul
accept i refuz succesiv existena dumnezeirii, trecând prin cele mai felurite i
contradictorii stri de spirit .Eecul lui Arghezi de a ajunge la revelaia divin l-a condus pe
acesta la o viziune panteistic asupra vieii atta vreme ct cerul ramâne mut.(Psalmii)
O tem bine reprezentat n poezia filozofic este aceea a confruntrii omului cu
moartea în care distingem trei atitudini:
a) spaima de nefiin, de neant (Duhovniceasc)
b) acceptarea ca pe un dat firesc, in sens mioritic, a mortii (De-a v-ai
ascuns)
c) spaima de moarte care este atenuat de gndul c, att ct triete,omul se ilustreaz
prin realizrile i mplinirile sale (De ce-a fi trist ?)
2.Poezia social în concepia lui Tudor Arghezi este una de angajare social,de
participare activ la transformarea naturii i a omului nsui, a societii aa cum vedem în
Rug de sear, Testament, Belug, Plugule, Caligula, Blesteme, Cântare omului, 1907-
Peizaje.
3.Poezia erotic arghezien se resimte de influena eminescian. Poezii de dragoste
întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie, Toamna, Desprire, Creion (obrajii ti
mi-s dragi), Creion (Trecînd pe puntea-ngust)] i volumul Versuri de sear.
Dou atitudini se pot defini in trirea sentimentului de dragoste:
a) Una de reticen, de amânare a clipei erotice (Melancolie, , Creion (Obrajii
tai mi-s dragi)
b) mplinirea erotic care este urmarit i exprimat în ambianta universului
casnic din care natura vegetal i animal, în toat bogia, varietatea i splendoarea ei, nu
poate lipsi.
Femeia devine stapâna acestui univers, ea fertilizeaz acest univers în care
brbatul devine sub influena pozitiv a femeii un luptator i un demiurg (Mireasa, Csnicie,
Mirele ).
4.Tudor Arghezi continu tradiia lui Emil Grleanu i a lui George Topîrceanu în
descrierea universului mrunt, al vieuitoarelor fr cuvânt. Nicieri ca pn la el lumea
vieuitoarelor fr cuvânt, de la gzele minuscule, la felurimea psrilor (cocoi, rndunele,
vrbii, lstuni, etc) i patrupedelor casnice (vaci,mgari, iezi, purcei, cei, pisici, etc) n-a
cpatat un contur mai unitar i mai complex zeitatea uman, n cele mai felurite ipostaze,
de la copil pna la matur. Poetul se coboar pna la dimensiunea ludic a vieii.Din toat
aceast poezie (Cântec de adormit Miura, Versuri de sear, Buruieni, Marioare, Cartea cu
jucrii, Copilreti, Prisaca ), reiese gingie, inocen, prospeime si delicatee. Universul e
mrunt, atitudinea e de joc, dar mesteugul poetului e nentrecut i metafora se insiuneaz
firesc în text pentru a sublinia c esenele cele mari ale vietii exist i n lumea mrunt de
cele mai multe ori adevrate i mai convingtoare ,n orice caz statornice, dect in lumea
grav a oamenilor.