Sunteți pe pagina 1din 3

Lanturi Si Retele Trofice

Majoritatea organismelor, cu exceptia celor autotrofe, traiesc unele pe seama altora fiind consumatori, dar in acelasi timp sunt si hrana pentru alte organisme. In ecosistem, hrana circula de la producatori -> consumatori fitofagi -> consumatori zoofagi. Asezand organismele in linie, in ordinea in care sunt mancate unele de altele se obtine un lant in care hrana circula intr-un singur sens. Calea de circulatie a materiei si energiei intre nivelurile trofice succesive se numeste lant trofic. El este consecinta relatiilor trofice care se stabilesc intre indivizii nivelulilor trofice succesive. Lantul trofic este un sir de verigi care se succede de la producatori pana la ultimul consumator. Fiecare veriga reprezinta o specie. Dupa tipul de ecosistem, lanturile trofice pot fi terestre si acvatice. Dupa timpul de activitate al diferitelor specii, lanturile trofice sunt diurne si nocturne. In unele lanturi trofice, prima veriga o constituie materialul organic mort, de origine vegetala sau animala, urmata de verigile animalelor saprofage si zoofage. Numarul verigilor intr-un lant trofic este variabil; frecvent sunt 3-5 verigi, rareori ajungand la un numar mai mare. Acest numar este limitat datorita mai multor factori: -Nu toata hrana(substanta) dintr-o veriga trofica este transferata la veriga urmatoare; o parte este neutilizabila, alta parte nesimilanta, iar alta parte se pierde prin respiratie. -Volumul limitat al cantitatii de substante minerale care patrund in veriga initiala si care depind de resursele minerale din soi; -Dimensiunea hranei (de exemplu, o balena sau un elefant nu pot fi inghititi de alte animale). -Cresterea consumului de energie spre capatul lantului trofic

(animalele zoofage consuma mai multa energie pentru a obtine prada decat animalele fitofage, iar acestea consuma mai multa energie decat producatorii). Intr-un lant trofic se constata cresterea dimensiunilor consumatorilor spre capatul lui. In multe lanturi trofice intra si omul, care poate fi: Plante-> animale domestice -> om sau prin consumul de peste, omul incheie unele lanturi trofice. Consumator dintr-o viata intermediara, urmatoarea veriga fiind constituita din diferiti paraziti la om (viermi paraziti, tantari). In ecosistemele antropizate, datorita interventiei omului, lanturile trofice sunt mult mai scurte decat in cele naturale, deoarece dispare o serie de verigi (insecte daunatoare, pasari care se hranesc cu acestea, animale care nu-si mai pot gasi un adapost prin distrugerea unor plante). Intr-un ecosistem, lanturile trofice nu sunt izolate unele de altele. Ele se intretaie in anumite puncte de contact sau noduri. In aceste noduri se gasesc specii care consuma hrana diferita si de aceea pot functiona in doua sau mai multe lanturi trofice(de exemplu , o planta de grau este consumata de insecte, dar si de diferite mamifere; uliul se hraneste cu pasari, dar si cu mamifere mici).Datorita intretaierii lanturile, biocenoza se prezinta ca o retea. Ea se numeste retea trofica. Intr-o retea trofica sunt lanturi trofice principale, alcatuite din specii dominate ca numar si lanturi trofice secundare, conectate intre ele prin diferite verigi. Retelele trofice dintr-un ecosistem vin in contact cu ecosistemele vecine (de exemplu, reteaua trofica a unei pajisti de campie si cea a unei manoculturi). In zona de contact se constata un numar mare de specii care sunt active in ambele retele (de exemplu, pe malul unui lac cuibaresc numeroase pasari se hranesc cu peste).Intr-o retea trofica circulatia substantei nu este liniara ca intr-un lant trofic, ci descrie un ciclu trofic, in care toate lanturile trofice se inchid si se reunesc prin descompunatori dupa schema: Substante anorganice -> Producatori (P) -> Consumatori fitofagi (C1) ->

Consumatori zoofagi(C2,C3) -> Descompunatori (D) -> Substante anorganice. Niveluri si piramide trofice Numarul si masa plantelor verzi (P) dintr-un ecosistem (de exemplu, un lan de grau) este mult mai mare decat numarul consumatorilor C1. Daca am comprima toate plantele de grau (P) s-ar obtine un strat mult mai gros decat al consumatorilor C1, iar stratul consumatorilor C2 ar fi mult mai subtire decat stratul C1. Organismele care apartin aceleiasi categorii trofice, deci au aceeasi functie trofica poarta numele de nivel trofic. Nivelurile trofice poarta numele categoriilor trofice (de exemplu, plantele de grau formeaza nivelul producatorilor, soarecii de camp nivelul consumatorilor primari). Numarul nivelurilor trofice este redus (cel mult cinci) datorita, in primul rand, pierderilor de energie transferata de la un nivel trofic la altul. Unele organisme apartin unui singur nivel trofic (plantele autotrofe, animale fitofage, animale zoofage si animale parasite).

Papurica Corina Stan Andra clasa a XI-a F