Ministerul Educatiei si Stiintei

Universitatea de Stat din R.Moldova Catedra de Finante

Banca Centrala : functiile si rolul ei in politica monetar-creditara.

Efectuata de : Carp Ion

gr. BA 1003

Chiinau 2011

Planul: Introducere CAPITOLUL I I. Banca centrala: Concept, functii, rol

I.1. Functiile active si pasive ale bancilor I.2. Functiile bancii centrale. I.3. Tipurile de banci I.4. Institutiile bancar-financiare si de asigurari din Romania I.5. Emisiunea de moneda prin banca centrala I.6. Functia de emisiune a bancii centrale I.7. Banca de emisiune banca a bancilor I.8. Banca de emisiune banca a statului CAPITOLUL II II. Banca Nationala a Moldovei II.1. BNM: - BNM - Baza legislativa a BNM - Istoria - Organigrama BNM II.2. Activitati BNM: - Acte legislative bancare (hotariri, regulamente) - Sistemul bancar (date de baza pe sistemul bancar) - Politica monetara (sinteza monetara) - Pietele financiare (activitatea BNM pe piata monetara, piata titlurilor de stat)

Concluzie Anexa

INTRODUCERE
Intr-o economie de piata, banca are un rol dublu. In primul rind, banca garanteaza depozitele celor care doresc sa economiseasca. Cealalta sarcina a bancii este de a acorda imprumuturi celor care doresc sa investeasca In plus, banca poate converti depozitele pe termen scurt in crdite pe termen lung. ( A.Isachsen, C.Hamilton, T.Gylfason) Bancile au luat fiinta cu multe secole in urma. Initial, activitatile acestora se limitau la pastrarea valorilor mobiliare ce le erau incredintate si la executarea ordinelor de plata primite de la clientii lor. Forma moderna de organizare si de functionare a unitatilor bancare a fost prefigurata de Banca din Amsterdam (1609) si apoi de Banca Angliei (1694). Ca urmare a unui amplu proces de perfectionare si diversificare a activitatilor financiar-bancare, bancile s-au impus in ultimul timp ca un agent economic foarte dinamic si cu impact major asupra intregii societati. Ele au incetat de a mai fi simple intermediare intre participantii la activitatile economice. Bancile, institutiile financiare, societatile de asigurari- private, publice, mixte reprezinta acel agent economic agregat care indeplineste rolul de intermediar specializat intre ceilalti agenti economici, gestioneaza instrumentele monetare si pirghiile financiare ale tarii. Serviciile bancar-financiare, indiferent de forma de proprietate a prestatorilor, se desfasoara pe baze comerciale, lucrative. Bancile au indeplinit si indeplinesc doua categorii de functii: active si pasive. Oricum, unitatile bancare au devenit cu timpul institutii universale, obiectul activitatii lor fiind tot mai diversificat.

Capitolul I
Functiile active si pasive ale bancilor
Principala functie activa a bancilor si a celorlalte institutii financiare consta in acordarea de imprumuturi solicitantilor care intrunesc conditiile de bonitate financiare; aceasta din urma consta din capacitatea economica a unei persoane fizice sau juridice de a restitui, la scadenta, creditele contractate impreuna cu dobinzile aferente. Imprumuturile se acorda fie pe seama capitalurilor proprii ale bancilor, fie pe seama soldului lor activ, rezultat din diferenta relativ permanenta dintre depunerile clientilor si solicitarile medii de restituire ale acestora intr-un orizont de timp. Alte servicii bancare active: gestionarea conturilor deponentilor (supravegherea miscarii banilor in conturile unitatilor solicitante); organizarea infiintarii de societati pe actiuni si operatiuni cu titlurile de valoare; crearea de instrumente (active) financiare proprii. Principala functie pasiva a institutiilor bancare, financiare si de asigurari, se refera la primirea spre pastrare a economiilor populatiei si agentilor economici nonfinanciari (depozitul). Printre functiile bancare de acest gen se mai inscriu: executarea de plati, pe baza ordinelor clientilor, din depozitele constituite ale acestora; conducerea operatiunilor de casa ale intreprinderilor si institutiilor.

Functiile bancii centrale.

In conditiile actuale, pe linga functiile bancare traditionale, sistemul bancar exercita si o serie de functii noi, prioritar macroeconomice. Una dintre primele asemenea functii consta in faptul ca bancile, banca de emisiune coordoneaza platile si incasarile ce se efectueaza in intreaga economie nationala. Ele au misiunea de a asigura cadrul necesar emisiunii suplimentare de moneda, respectiv diminuarii masei monetare. In acest context, trebuie de precizt ca bancile gestioneaza moneda nationala si supravegheaza relatiile ei cu celelalte monede. Ele indeplinesc rolul de intermediere financiara la nivelul economiei nationale, drenind economiile nationale, drenind economiile agentilor economici, ale intregii populatii spre domenii considerate a fi prioritare sau mai atractive.

Institutiile bancar-financiare au rolul de a restrictiona creditul. In anumite conditii, si pe baza unor criterii speciale, aceste institutii limiteaza riscul neacoperit al unor imprumutatori prea entuziasti, punindu-le anumite conditii restrictive. Mai mult, prin diverse prevederi, se produce ceea ce se numeste transformarea riscului, adica repartizarea lui relativ egala asupra tuturor debitorilor. Agentul bancar-financiar a dobindit posibilitatea de a crea putere de cumparare aditionala, aceasta decurgind din mecanismul transformarii depunerilor la vedere (in baza rezervelor fractionare) in credite pe termen lung. Gestionind fluxurile monetare in ansamblul lor, transformind depunerile la vedere in surse de creditare, bancile pot selectiona proiectele de dezvoltare, pe care le sustin cu credite. De aceea se afirma, pe buna dreptate, ca ele exercita un pronuntat rol de orientare economica, de sustinere a unor modificari structurale in economiile nationale. Cunoscind situatia economica a clientilor lor, si chiar pe cea a guvernului, bancile si societatile financiare indeplinesc un rol strategic de netagatuit in tarile cu economie de piata; ele ofera consultanta economico-financiara celor interesati. Pentru serviciile active prestate, bancile pretind si incaseaza dobinda sau comision de la solicitantii lor, in timp ce clientilor lor creditori le platesc dobinda. Diferenta dintre dobinzile incasate de banci si cele platite de ele constituie profitul bancar brut. Daca, din aceasta marime, se scad cheltuielile de administratie si de intretinere ale bancii, ca si impozitele legale, ceea ce ramine este profitul net sau cistig net bancar. Amploarea crescinda a importantei bancilor, ca si diversificarea operatiunilor efectuate de ele au condus, mai intii, la specializarea lor, pentru ca, recent, sa apara o tendinta puternica spre universalizarea functiilor pe care o institutie bancar-financiara le indeplineste. Cea mai generala grupare a unitatilor specializate respective se concretizeaza in banci de emisiune (una in fiecare tara) si banci comerciale. In pofida denumirii lor, bancile centrale (de emisiune, banca bancilor sau banca de prim rang) nu sint banci in sensul strict al termenului. Ea nu este preocupata, mai ales, de maximizarea profitului ei, ci de realizarea anumitor obiective pentru intreaga economie nationala, obiective care ii revin din mandatul national, atribuit acesteia de forul legislativ. Functiile principale ale bancilor centrale sint: asigurarea si reglarea cantitatii de bani in circulatie si a ratelor dobinzii; prevenirea falimentelor bancare, falimente care ar putea deregla mecanismul

bancar in general; autorizarea si supravegherea exercitarii functiei de operator bancar. In plus, bancile centrale ofera servicii specifice bancilor comerciale. In acest sens, ele actioneaza ca o banca a bancherilor, detinind majoritatea rezervelor bancilor comerciale. Banca centrala ofera servicii specifice si guvernului. Guvernul detine un cont la banca centrala, isi completeaza cecurile pentru acest cont si, in unele tari, el plaseaza obligatiunile sale prin intermediul acestei banci. Banca centrala conlucreaza cu Trezoreria, in unele cazuri, acordind acesteia imprumuturile solicitate. Fiind banca de emisiune, banca centrala pune in circulatie bancnotele si moneda divizionara. La origine, biletul de banca era o creanta a detinatorului lui asupra unui activ existent in depozitele bancii emitente. In prezent biletele de banca (bancnotele) se emit relativ independent de activul bancii centrale. Respectiva banca pune in circulatie cantitatile de bani care, de regula, corespund nevoilor de lichiditate ale economiei in ansamblul ei si care se incadreaza in obiectivele de politica monetara si bugetara a tarii.

Tipurile de banci
Bancile comerciale reprezinta un tip de intreprindere lucrativa specializata in ansamblul activitatilor economice, care furnizeaza bani capital celorlalti agenti economici persoane fizice si/sau juridice. O asemenea activitate principala se desfasoara, mai ales, pe baza resurselor banesti atrase, dar si a capitalului lor propriu. Bancile comerciale se impart in banci de depozit si in banci ipotecare. Banci comerciale de depozit isi procura mijloacele financiare de care au nevoie de pe piata monetara, prin depunerile pe termen scurt ale clientilor lor. La rindul lor, acestea pot fi: de depozit propriu-zise, care primesc depuneri la vedere si pe termen si care acorda credite pe termen scurt; banci de afaceri, care dispun de capitaluri proprii importante si isi procura mijloacele necesare si prin emisiunea de obligatiuni sau de actiuni, ele putind acorda credite pe termen lung. Bancile ipotecare sint acelea care isi procura mijloacele necesare prin emisiunea de inscrisuri si obligatiuni ipotecare. In cadrul sistemului bancar-financiar, au loc insemnat ocupa diferitele societati financiare si de asigurari.

Institutiile bancar-financiare si de asigurari din Romania

Institutiile bancar-financiare si de asigurari din Romania. In contextul trecerii la un nou sistem economic in Romania, un loc aparte a ocupat si ocupa reorganizarea si restructurarea sistemului bancar-financiar. Sensul general al acestor transformari a

constat, pe de o parte, in lichidarea sistemului de tip monobancar, in cadrul caruia B.N.R. indeplinea functia de emisiune monetara si de adaptare pasiva la cererea de bani a agentilor economici; fara ca rata dobinzii sa joace un rol major in atragerea economiilor populatiei si onorarea solicitarilor de credite. Pe de alta parte, se urmareste constituirea si dezvoltarea unui sistem bancar la doua niveluri: (a) banca de emisiune; (b) societatile, bancile si institutiile financiare si de asigurari. Acestea din urma se preconizeaza a fi organizate pe criteriul universalitatii operatiunilor. Pentru atingerea obiectivelor aratate s-au intreprins o serie de masuri in plan legislativ si operational-functional. A fost adoptat statutul de organizare si de functionare a B.N.R.; a fost reglementata problema crearii de noi banci, restrictiile in acest sens fiind doar de ordin economic si managerial (capitalul propriu minim; calitatea profesionala a personalului si probitatea sa morala etc.); a fost eliminat monopolul societatii de asigurari (ADAS) etc. Banca Nationala a Romaniei este conceputa ca un organism al statului, functionarea sa fiind supravegheata de Parlament. Prin lege, B.N.R. este mandatata sa conduca politica monetara si de credit si sa caute profesional caile de mentinere a puterii de cumparare a monedei nationale (leul). Capitalul B.N.R. este public. Banca Nationala a Romaniei are de indeplinit mai multe functii principale a) Aceasta este singura institutie de emisiune monetara; de aceea, numerarul emis de aceasta trebuie acceptat de catre toate persoanele fizice si/sau juridice la valoarea nominala a acestuia pentru stingerea obligatiilor publice sau private. b) Fiind banca a bancilor, ea indeplineste rolul de imprumutator ultim, intervenind in cazul in care o societate bancara intimpina dificultati temporare, respectiv nu dispune de numerarul necesar pentru a face fata retragerilor neanticipate ce depasesc rezervele sale. B.N.R. furnizeaza numerar bancii respective in limita maxima de 75% din fodurile proprii. c) Banca Nationala conduce politica monetara si valutara a tarii; prima operatiune o realizeaza prin influentarea nivelului ratei dobinzii si a evolutiei masei monetare; cea de a doua prin cumpararea si vinzarea de valuta (in limita rezervelor ei valutare). d) B.N.R. deruleaza operatiunile cu Trezoreria statului, (reprezentanta statului ca agent financiar, in calitatea sa de debitor si de creditor). Deoarece intre cheltuielile publice (cu ritmuri uniforme de efectuare) si incasarea impozitelor si taxelor (avind caracter periodic) exista necordonante in timp, apar asincronisme, statul se imprumuta de la B.N.R. pentru ajustarea acestui decalaj si sustinerea ritmica a cheltuielilor sale. Functia de gestiune a politicii de trezorerie, incredintata prin lege B.N.R., a fost delegata de aceasta din urma Bancii Comerciale Romane, care dispune de o retea de ghisee in masura sa exercite atributiile delegate cu bune rezultate. Garantia indeplinirii obiectivului central al B.N.R. (mentinerea puterii de cumparare a leului) consta in asigurarea autonomiei sale. Aceatsa vizeaza doua laturi: - una functionala, ceea ce inseamna ca ea trebuie sa se concentreze asupra obiectivelor proprii, sa se manifeste ca autoritate monetara nationala suprema, sa-si aleaga in mod liber mijloacele de actiune etc.; - alta organica, care se refera la competentele de numire a membrilor Consiliului de administratie, la durata mandatelor, la modul de functionare si deliberare a acestuia.

Societatile bancare au statut de societati comerciale pe actiuni, chiar daca sistemul bancar specific actualmente Romaniei poarta inca pecetea tranzitiei la noul sistem economic. Oricum, este evidenta trecerea de la specializarea bancara din preioada anterioara anului 1989 la sistemul de societati bancare universale. Banca Comerciala Romana (B.C.R.) a fost creata in decembrie 1990, cind acesteia iau revenit operatiunile comerciale ale fostei B.N.R., indeosebi operatiunile de cont curent ale unitatilor de stat. Ea dispune de o retea de peste 110 sucursale, raspindite uniform in teritoriu. In ciuda insuficientei in personal bancar specializat, B.C.R. dispune de serioase avantaje in comparatie cu celelalte banci, indeosebi, in ceea ce priveste reteaua de sucursale. Celelalte trei noi banci Banca Agricola, Banca Romana de Dezvoltare si Banca Romana de Comert Exterior au fost reorganizate ca societati bancare (comerciale) in anii 1990-1991 prin preluarea operatiunilor specializate de la fostele banci de stat. De aceea eforturile pe care le fac noile institutii vizeaza atit largirea si diversificarea operatiunilor, cit si atragerea de agenti economici clienti din alte sectoare, altele decit cel in care se specializasera inainte. Conform angajamentelor din Memorandumul cu FMI, adoptat de Parlamentul Romaniei, doua dintre aceste banci trebuia sa fie privatizate pina in luna mai 1995. Alaturi de cele patru mari banci, functioneaza numeroase alte banci comerciale, cu capital integral particular, unele avind si capital strain, cum sint: Bankcoop, Banca Comerciala Ion Tiriac, B anca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa, Eximbank, Banca Internationala a Religiilor, Credit Bank, Banca Dacia Felix, Banca Renasterea Creditului Romanesc etc. Functioneaza, de asemenea, unele banci mixte sau filiale ale unor banci straine (Banca franco-romana, Banca turco-romana etc.) Casele de economii sint niste intermediari financiari care colecteaza depozite cu amanuntul de la populatie si le ofera, apoi, pe piata interbancara (bancilor si celorlalte institutii financiare). Principala institutie de acest fel este Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), activitatea careia a crescut continuu, in prezent, CEC dispunind de o retea de peste 2.300 de ghisee. O alta institutie din aceasta categorie este Banc Post; infiintata in cursul anului 1993, ca o alternativa la activitatea CEC, cu scopul de a introduce competitia si in acest domeniu. Ea s-a organizat pe structura retelei de ghisee a oficiilor postale. Din categoria institutiilor financiare mai fac parte institutiile de credit mutual, adica: cooperativele de credit, casele de ajutor reciproc, casele de pensii. Societatile de asigurari sint institutii care garanteaza asiguratului, in schimbul platii unei sume de bani (polita de asigurare), despagubirea totala sau partiala in cazul producerii unui eveniment (incendiu, furt, seceta etc.) pentru care (impotriva careia) acesta s-a asigurat. Ele colecteaza primele de asigurare, achita despagubirile daca s-a produs riscul impotriva caruia persoana s-a asigurat, plaseaza soldul resurselor colectate si necheltuite la alte institutii financiare cu dobinda etc. Infiintata in 1948, ADAS a detinut monopolul asigurarilor in tara noastra pina in 1990. Dupa 1990, aceasta institutie a fost reorganizata sub forma de trei societati comerciale (ASIROM S.A., ASTRA S.A., CAROM S.A.) si au luat nastere alte 12 noi societati de asigurare, cu capital autohton, strain sau mixt, intre care se desfasoara o concurenta puternica.

Emisiunea de moneda prin banca centrala

Emisiunea de moenda prin banca centrala se realizeaza in principiu in funcetie de aceleasi mecanisme ca pentru fiecare intermediar monetar. Ea se sprijina pe achizitia si monetizarea activelor monetare sub doua forme. Pe de o parte, banca centrala, ca institut de emisiune, pune in circulatie in economie, moenda materiala (bilete sau piese) sau manuala. In aceste operatiuni nu e vorba de ecuatie monetara, ci de o singura transformare a activelor bancare: bancile restituite, in bancnote si monede, sumele depuse si inscrise in conturile particularilor si intreprinderilor. Pe de alta parte, banca centrala emite si gereaza moneda centrala constituita din soldurile (pozitive) ale bancilor si intermediarilor financiari in conturile lor (la banca de emisiune). Aceasta moneda nu circula decit pentru reglarea platilor intre intermediari si asigura preschimbarea cu toate celelalte forme ale monedei.

In sistemul de emisiune actual al bancii centrale s-au mentinut mecanisme existente inca din epoca convertibilitatii bancnotelor in aur. Se stie ca in adoptarea sistemului de emisiune a bancnotelor si convertirea in aur a acestora, prin legea lui Robert Peel, in Anglia in 1844, s-au confruntat doua concepte sustinute de Curency School si Banking School. Legea adoptata reflecitnd principiile scolii monetare a promovat sistemul rapoartelor proportionale dintre stocul de aur si volumul bancnotelor emise, ca masura de asigurare a stabilitatii monedei si evitare a scaderii puterii sale de cumparare. Adoptarea aceleiasi viziuni si de alte tari a adus la generalizarea sistemelor de plafoane de emisiune sau rezerve proportionale limitate functie de acoperire, situate pe acelasi cadru al raportului intre stocuri de aur si volumul bancnotelor emise.
Mai tirziu, sufocate adesea de limitele strimte ale unei asemenea statuari, statele si bancile lor centrale s-au reorientat, dind priritate principiilor scolii bancare. Banking School apreciaza ca biletele emise nu sint in realitate decit instrumente de credit puse in circulatie, in principal, pentru scontarea efectelor de comert si ca volumul lor e determinat de tranzactii si de circulatia economica generala si ca, in acest cadru riscurile inflatiei sint foarte slabe, caci aceste bilete nu sint decit avansuri rambursabile intrucit ele se reintorc la banca emitenta, in momentul restituirii creditelor acordate.

Astfel, ideile scolii bancare, care n-au avut succes la aparitie au supravietuit si au revenit pe scena economica, regasindu-se subintelese, in sistemele de moneda-hirtie neconvertibile existente astazi. In conceptia actuala, in special in conceptele monetarizmului, emisiunea este un element al politicii monetare, bugetare financiare a statului si ea incearca sa duca la indeplinire obiective economice importante: deplina utilizarea a fortei de munca, cresterea si stabilitatea economica. Sa examinam, pe rind, determinantele emisiunii de moneda a bancii centrale. Avansurile directe catre Tezaur sint actualmente in multe tari cauza principala a creatiei de moneda centrala. Ele reprezinta necesitatea stringenta, in conditiile in care exista dificitul bugetar, ca urmare a unui decalaj in timp, intre cheltuielile necesare si veniturile reale. Aceste avansuri sint convenite cu respectarea tuturor conditiilor de legalitate (conventii intre banca centrala si tezaur, acordul parlamentelor etc.). In unele tari se stabileste prin aceste conventii plafonul maxim al datoriei. Avansurile catre buget se acorda prin rescontarea obligatiilor garantate sau prin impreumuturi speciale obtinute de tezaur prin inscrisuri adhoc. Pe de alta parte tot ca inscrisuri sint considerate detinerile de bonuri de tezaur achizitionate pe piata monetara in cadrul politicii de open market. Moneda divizionara pusa in circulatie prilejueste, de asemenea avansuri ale bancii centrale acordate tezaurului. Printre cauzele care determina crearea monedei centrale, creantele asupra strainatatii ocupa al doilea rang ca importanta. In principal crearea de moneda, emisiune de noi semne monetare, este determinata de cresterea rezervei valutare. Cedarea de devize de catre banci si achizitie de valuta, de la banci sau alti agenti economici necesita sume importante care se asigura prin creatia monetara. Adesea statele isi asuma responsabilitati in asigurarea stabilitatii cursului valutar si creaza o institutie specifica in cadrul bancii centrale in acest scop. In Franta s-a infiintat in acest sens fondul de stabilizare a schimburilor. De asemenea statele desfasoara relatii cu FMI si sint beneficiare ale operatiilor privind D.S.T. statele europeene ca membre ale Sistemului Monetar European, recurg la importante interventii pe pietile valutare. Toate aceste operatiuni intensifica rolul bancii centrale in creatia monetara majoreaza necesitatie economiei privind volumul de moneda interna ca expresie a sporirii si intensificarii relatiilor economice si de credit internationale.

Creantele asupra economiei ca fundament al creatiei monetare decurg de relatiile dintre banca central si celelalte banci in cadrul pietei monetare.

Functia de emisiune a bancii centrale

Originea bancilor de emisiune este strins legata de cresterea rolului bancnotelor in circulatia monetara, fenomene specifice climatului de dezvoltare economica, specific revolutiei industriale. Infiintarea unei banci de emisiune, de regula prin desprinderea lor bancile comerciale, au fost un prim pas al automatizarii si dezvoltarii emisiunii care au avut loc la date diferite in tarile avansaste, functiile de evolutie istorice, economice si sociale diferite (Banca Angliei la 1694, Banca Frantei la 1800, bancile nationale in 1863, in SUA). In momentele respective, in fiecare din aceste tari, era evidenta discrepanta dintre cerintele tot mai ample de moneda si posibilitatile restrinse de satisfacere, in functie de efectivul si productia curenta de metal monetar. Astfel, s-a impus satisfacerea majora a cererii de moneda pe baza emisiunii de bancnote a caror rol devine primordial in activitatea economica.

Istoria arata ca aceasta prima etapa a evolutiei bancilor de emisiune nu a rezolvat satisfacator problema. In toate tarile au aparut cu timpul crize, desincronizari si fenomene negative, determinate de excesul cantitativ al emisiunii, fie din diletantism sau rea-credinta, fie din lipsa unor reglementari.
Astfel ca in mod necesar, etapa hotaritoare a dezvoltarii bancilor de emisiune a fost etapa reglementarii de catre statul de drept a sistemului de emisiune, adesea concomitenta cu instituirea monopolului asupra emisiunii. Un asemenea moment a fost in istoria Angliei adoptarea legii lui Robert Peel (1844) care a stabilit sistemul de emisiune, la care s-a aliniat, mai tirziu, multe tari. In Franta, anul 1848 aduce excluderea de la dreptul de emisiune a bancilor departamentale si asigura monopolul Bancii Frantei. In sfirsit, anul 1913 marcheaza crearea Sistemului Federal de Rezerve in SUA, autoritate monetara unica, constituita din 12 banci federale de rezerva care inlocuieste, printr-o emisiune unitara, bancnotele celor 7500 de Banci N ationale, care beneficiau pina atunci de dreptul de emisiune.

Desavirsirea sistemului de emisiune in tarile dezvoltate este o expresie a procesului de consolidare a pietelor nationale, o emisiune reglemenata si care are girul statului, reprezentind unul din stilpii de rezistenta al esafudajului economiei de piata. Tarile angajate mai tirziu pe fagasul dezvoltarii economice industriale, au avut de acum modelul, pe care l-au preluat si adoptat, plecind de la forme deja revolute, asa cum s-au petrecut si la noi, la infiintarea in 1890 a Bancii Nationale, banca de emisiune. In general, in marea majoritate a tarilor, activitatea bancii de emisiune se desfasoara sub reglemenatrea si girul statului, in conditiile in care aceasta, banca de emisiune este considerata autonoma, independenta. Uniunea intre stat si banca de emisie se statuiaza pe temeiul privilegiului de emisiune pe care statul il confera pe abza dreptului regalian, atribut al suveranitatii statale. Facindu-se probabil cu ecoeu al unor interpretari pertinente din epoca, Napoleon care a avut meritul patronajului marilor legiferari spune: Banca nu apartine numai actionarilor, ci apartine de asemenea statului, pentru ca acesta ii da privilegiul de a bate moneda. In strinsa legatura cu exercitarea privilegiului de emisiune, banca de emisiune devine, patrimonial detinatoarea stocului de aur unitar si titulatura rezervelor valutare ale tarii. In perioada etalonului aur-monede, banca de emisiune a fost, de drept, detinatoarea stocului de aur necesar pentru convertibilitatea (ce constituie asa-zisa acoperire) in cadrul normelor de emisiune valabila in fiecare tara. Desi convertibilitatea in aur-monede nu mai functioneaza, in marea majoritate a tarilor din 1914, iar prin hotarirea comuna a tarilor membre ale FMI in 1976 la Kingston (Jamaica), s-a cazut de acord asupra demonetizarii autului, totusi statele pastreaza cu parcinomie stocurile de aur monetar. Asa se explica de ce bilanturile bancilor de emisiune includ asemenea sechele, cu pondere, nefunctionale pentru ele. Este la mijloc, probabil, o chestiune de prestigiu al statelor dar si o expresie finala a unei rezerve monetare, respectiv valutare, extreme, pe care imprejurari exceptionale le-ar putea solicita. Functionarea etalonului aur-divizie a determinat detinerea de catre banca de emisiune a unor rezerve valutare ample pentru asigurarea conditiilor de convertibilitate. Cu timpul ele s-au mentinut fiind considerate utile si in cadrul functional contemporan al convertibilitatii pe baza flotarii libere. In functie de emisiune, banca are un rol primordial si preponderent in creatia monetara. Bancnotele emise precum si depozitele la banca de emisiune denumite si detineri de moneda centrala (pentru ca pot fi transformate direct in bancnote ale bancii de emisiune, deci in moneda) reprezinta partea

substantiala a circulatiei monetare, parte cu pondere a componentei M1 a masei monetare. Responsabilitatea speciala a bancii centrale se exprima si prin organizarea unui departament special al emisiunii la Banca Angliei si la alte banci de emisiune. Prin functia de emisiune, banca de emisiune are raspunderea calitatii circulatiei monetare, ceea ce este inainte de toate o expresie cantitativa. Dimensiunea masei monetare, masura in care aceasta satisface nevoile circulatiei sau le depaseste, sint probleme vitale ale economiei si sarcini ce urmeaza sa fie rezolvate in primul rind de banca de emisiune.

Banca de emisiune banca a bancilor

Expresia banca a bancilor implica doua interpretari, ambele valabile. Pe de o parte, ea se afirma in lumea bancilor cu calitati deosebite care decurg atit din atributiile sale distincte, cit si din raporturile pe care le implica cu celelalte banci, ceea ce faciliteaza aprecierea de mama a bancilor sau banca a bancilor expresie a superlativului. Pe de alta parte banca de emisiune este o banca care joaca efectiv, fata de celelalte banci, rolul de banca, privind depozite si mai ales acordind credite.
Sa examinam calitatea de banca a bancilor urmarind cele doua cai ale relatiilor reciproce intre banci si banca de emisiune; constituire de resurse si distribuirea acestora catre banci. Principala motivatie a constituirii de depozite de catre insesi bancle comerciale este prudenta, necesitatea de a asigura lichiditate. Primind depozite la vedere, bancile au perspectiva perpetua de solicitare a restituirii, din partea depunatorilor, perspectiva cu ritmuri si desfasurarea imprevizibile, astfel ca in mod firesc nu trebuie sa angajeze, in scopul acordarii de credite, toate resursele, si sa pastreze, chiar la o alta banca rezerve. Experientele nefericite care au culminat in periada 1929-1933, periada de intensa criza bancara, care a condus numai in SUA la falimentul a peste 9000 de banci, au determinat statuarea obligativitatii depozitelor la banca de emisiune, prin rezervele minime obligatorii, fapt care aduce bancii de emisiune un aflux de resurse adesea neremunerate. O alta motivatie principala a depozitelor la banci este determinata de necesitatea circulatiei monedei scripturale in desfasurarea careia intervine ca un moment necesar, compensarea creantelor reciproce intre banci.

Asa cum este cunoscut prin bancarizarea avansata, caracteristica sfirsitului secolului XX, costul bancar si desfasurarea ampla a platilor prin conturile bancare sint fenomene atotcuprinzatoare. In aceste conditii platile intre persoane devin plati intre banci. Daca A plateste lui B o suma, aceasta operatiune se efectuiaza prin doua banci corespondente. Plata lui A catre B, devine plata bancii lui A (BA) catre banca lui B (BB). In aceeasi zi banca lui A (BA) inregistreaza o serie de plati catre banca lui B (BB) si o alta seri de incasari decurgind din ordinele de plata ale altor clienti ale aceleiasi banci. Evident relatii de aceeasi natura au fiecare din bancile A si B cu numeroase alte banci. Implicit, in economie, existenta a numeroase banci multiplica relatiile de plati reciproce si amplifica fluxul monetar determinat. Decurgind prin aceste realitati din timpuri mai vechi s-au instituit case de compensare interbancare care au fost puse ulterior sub tutele bancii de emisiune. Prin compensare o parte mare a platilor reciproce se sting. Rezidiul compensarii presupune insa plati de la banci catre banci pentru soldurile platilor reciproce necompensate. Evident, acest lucru devine posibil la banca bancilor, acolo unde toate bancile isi au deschise conturi si unde efectuarea propriu-zisa a platilor devine posibila prin trecerea sumelor dintr-un cont in altul. Este cazul sa subliniem importanta acestui moment in cadrul circulatiei monetare in ansamblul sau. Prin inregistrarea acestor solduri ca urmare a compensarii creantelor interbancare se incheie astfel zilnic fluxul circuitelor banesti, ce au ca efect sedimentarea disponibilitatilor prin solduri in conturile bancare, sau prin rezerve de moneda manuala la detinatori. A Banca de emisiune B A B Banca A Banca B BA BB Banca C Banca D Banca E

Pornin de aici, in ziua urmatoare circuitele si fluxurile monetare vor parcurge alte trase determinate de procesele economice ce le genereaza. Referindu-ne la operatiile active ale bancii de emisiune, trebuie sa mentionam aici fara a ne repeta, rolul important pe care il are banca de emisiune in creditarea economiei, ca izvor al creditului decurgind din emisiunea si factor esential in procesul de recreditare. De remarcat ca resursele de creditare sporesec in legatura cu functie ce o examinam ca o consecinta a constituirii depozitelor bancilor la banca de emisiune. Acelasi cadru ofera posibilitatea compensarii si in completare posibilitaea angajarii unor raporturi directe intre banci in cadrul unei piete specifice afiliate bancii de emisiune. Relatiile de credit interbancare, decurgind din compensare reprezinta o conditie necesara a incheierii zilnice a circuitului monetar scriptural al caror rol de esenta se manifesta zilnic in procesul de creditare a economiei nationale. Rolul de banca a bancilor confera bancii de emisiune si alte raspunderi.

In primul rind baca de emisiune isi afirma in mod necesar atributii de custode al comertului de banca supunind unui control specificat inscrierea, functionarea si orientarea bancilor. Aceste atributii si le indeplineste deopotriva, ca aparator al intereselor de breasla, dar in special ca sustinatoare a intereselor economiei nationale. Banca de emisiune nu sustine o politica proprie ci o politica stabila de guvern, ca expresie a sustinerii si promovarii a intereselor nationale.
In acest cadru, astfel conturat, banca de emisiune se manifesta ca dirijor al politicii monetare si de credit, care inseamna, primordial, dimensionarea creditului si a fluxurilor monetare, pirghii de implimentare a politicilor economice considerate optime in periada respectiva si in afirmarea si realizarea careia banca de emisiune are un rol hotaritor.

Banca de emisiune banca a statului

Atribuirea calitatii de banca a statului pentru baca de emisiune poate avea trei motivatii principale: - Decurgind din forma de proprietate; - Exprimind raporturi de credit, in special in calitate de creditare a statului; - Ca instrument de promovare a politicii economice a statului.

Asa cum se va vedea toate aceste ipoteze sint valabile pentru majoritatea tarilor dezvoltate. In ce priveste formarea capitalului in tarile care au pornit timpuriu pe drumul dezvolatrii, banca de emisiune s-a constitui predominant prin subscrierea privata, aceasta functionind ca societate de actiuni (Anglia, Franta, Belgia etc). In multe tari principalii actinari sint bancile (SUA, Italia). De subliniat ca in SUA capitalul Sistemului Federal de Rezerva, banca de emisiune a tarii, se completeaza si azi, prin subscrierea obligatorie de 3%, din profit, cu care contribuie bancile membre ale sistemului. In unele tari statul a fost initiatorul si stapinul absolut al bancii de emisiune sau a avutm, de la inceput, o contributie importanta la capital. Dupa cel de-al doilea razboi mondial se manifesta fenomene semnificative de preluare a bancii de emisiune de catre stat prin nationalizare, intre care exempele Frantei si Angliei (1945) sint graitoare. O analiza mai atenta a semnificatiei modului de actiune a bancii de emisiune ne arata cu claritate ca nju forma de proprietate este cea care determina rolul bancii in economie ci, mai ales, sistemul legislativ care ia conferit, cu timpul functii si atributii deosebit de importante si a facut prin lege, din banca de emisiune, instrumentul statului. Statul reprezinta pentru banca de emisiune unul din principalii beneficiari de credite. In unele tari (Franta) se prevedea prin lege avansul statului ca o destinatie speciala a unei parti din emisiunea monetara. In altele tari (SUA) titlurile de credit sau hirtiile de valoare (bunuri de tezaur si obligatiuni ale statului) reprezinta de fapt o parte principala a activelor bancilor de emisiune. Astfel banca de emisiune reprezinta in tarile dezvoltate o sursa permanenta a statului careia ii sint puse la dispozitie o parte din sumele provenite din emisiune ca sursa perpetua. Uneori activele bacii de emisiune provenind din titlurile de creidit si hirtiile de valoare emise de stat se formeaza in relatii directe cu statul. In ultima instanta in calitate de active a bancii de emisiune, ele reprezinta insa un plasament al acesteia, ce are in emisiunea bancii o acoperire care, este prin permanenta acestor active, si ea, permanenta. Pe de alta parte constituirea unor active din detinerea de hirtii de valoare permite bancii de emisiune sa determine o influenta specifica in economie, in relatiile cu celelalte banci, prin desfasurarea de operatiuni in aplicarea politicii monetare si de credit dispuse de stat.
Astfel ipostaza mai pregnanta in care banca de emisiune este purtatoare si promotoare a intereselor statului este cea in care ea se afirma, potrivit legii ca stegar al politicii monetare si de credit in conformotate cu politica economica a guvernului.

Capitolul II
Banca Naional a Moldovei este o persoan juridic public autonom i este responsabil fa de Parlament. Obiectivul principal al Bncii Naionale este de a realiza i a menine stabilitatea monedei naionale. Banca Naional conlucreaz cu Guvernul n realizarea obiectivelor sale i, conform legii, ntreprinde aciunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare. Banca Naional aduce periodic la cunotina publicului rezultatele analizei macroeconomice, evoluiei pieei financiare i informaia statistic, inclusiv cea privind masa monetar, acordarea creditelor, balana de pli i situaia pieei valutare. n scopul ndeplinirii atribuiilor sale Banca Naional are dreptul s emit hotrri, regulamente, instruciuni i ordonane. Actele normative ale Bncii Naionale, care snt obligatorii pentru instituiile financiare i alte persoane juridice i fizice, se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova i intr n vigoare fie la data publicrii lor, fie la o alt dat prevzut n textul actului respectiv, cu condiia informrii publicului In 1991, conform legislatiei a fost format un sistem bancar de doua niveluri, in care Banca Nationala a Moldovei (B.N.M.) indeplineste functia de banca centrala, dar nu este angajata in activitatea bancara comerciala. In iunie si iulie 1995 Parlamentul a adoptat doua legi cu privire la B.N.M. si institutiile financiare. Aceste legi includ elemente indreptate spre intarirea rolului B.N.M. in elaborarea si implimentarea politicii monetare si valutare si spre o activitate sigura si durabila a sistemului financiar. B.N.M. este responsabila pentru autorizarea, supravegherea si reglementarea activitatii institutiilor financiare. Banca Naional a Moldovei a fost nfiinat n anul 1991. Atribuiile de baz ale B.N.M. sunt: stabilirea i promovarea politicii monetare i valutare n stat; emisiunea monedei naionale;

activitatea de bancher i agent fiscal al statului;

autorizarea, supravegherea i reglementarea activitii instituiilor financiare; gestionarea rezervelor valutare ale statului; ntocmirea balanei de pli a statului.

Bncii Naionale a Moldovei i revine un rol important n procesul de tranziie la economia de pia a Republicii Moldova. Din 1991 i pn n prezent au fost elaborate i implementate un ir de msuri eficiente n vederea stabilizrii mediului monetar i creditor. Cel mai important pas n acest sens a constituit introducerea n circulaie la 29 noiembrie 1993 a monedei naionale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioar a unei politici monetare i de credit antiinflaioniste. A fost stopat inflaia galopant i stabilizat monedei naional. n anul 1993 rata inflaiei a constituit 2705.7%, n 1994 - 104.6%, n 1995 23.8% (cea mai sczut rat n CSI), n 1996 - 15.1%, n 1997-1 1.2%, n 1998 ca urmare a crizei financiare din regiune ea a crescut pn la 18.3%. n 1994, ca rezultat al diminurii ratei inflaiei, rata de refinanare a B.N.M. a devenit pozitiv n termeni reali. n anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naional a Moldovei i Legea instituiilor financiare. Conform primei legi B.N.M. este independent n promovarea politicii monetare, fiind responsabil fa de Parlament. Cea de-a doua lege sus-menionat are drept scop crearea unui sector financiar puternic i competitiv, neadmiterea riscului excesiv n acest sistem, protejarea intereselor deponenilor.

Activitatea Bncii Naionale pe piaa monetar

Activitatea BNM pe piaa monetar este ndreptat spre meninerea condiiilor optimale a acestei piee, prin formarea i gestionarea unui sistem flexibil al instrumentelor sale aplicate, sistem adecvat fluctuaiilor mediului macroeconomic, structurii pieei interne financiare. Paralel cu dezvoltarea ulterioar a instrumentelor deja aplicate: Operaiuni de pia deschis cu Hrtii de Valoare de Stat, faciliti de LOMBARD, Rezervele Obligatorii, BNM pe parcursul anului 2001 va implementa noi instrumente de reglementare monetar-creditar: va efectua refinanarea bncilor pe termen de 2 luni prin licitaii REPO de cumprare a HVS; va implimenta mecanismul creditului "overnight" i va continua utilizarea mecanismului facilitii Lombard (pe un termen de pn la 5 zile), ceia ce va contribui la dirijarea eficient a lichiditii bncilor i funcionarea sistemului de pli n timp real; va implimenta mecanismul de acceptare a depozitelor de la bncile comerciale; Va promova o politica a ratelor dobnzilor care va tinde spre meninerea ratelor reale la un nivel pozitiv jos, stimulnd creterea cererii sectorului

real al economiei la credite i corespunztor creterea economic. n scopul dirijrii ratelor dobnzilor, BNM va utiliza rata REPO pe termen de 2 luni ca rata de baz, ce va servi drept reper n stabilirea ratelor la celelalte instrumente monetare, respectnd principiul: cea mai nalt rata va fi aplicat la creditele "overnight" pe cnd la depozite - cea mai joas. innd cont de faptul c BNM continu deservirea creditelor acordate pe termen lung pentru realizarea unor programe de stat, n anul 2001 se va prelungi determinarea ratei de dobnda pentru creditele pe termen lung (mai mult de 5 ani) reieind din nivelul inflaiei pe ultimii 5 ani, n dependen de tendinele nivelului inflaiei i condiiile pieei de credit.

Piaa Titlurilor de Stat

De la desfurarea la 14 martie 1995 a primei licitaii de vnzare a Bonurilor de Trezorerie cu termenul de circulaie de 91 zile n Republica Moldova au fost ntreprinse msuri eficiente n domeniul dezvoltrii pieei hrtiilor de valoare de stat. Diapazonul datelor de scaden a hrtiilor de valoare de stat oferite spre comercializare de ctre Ministerul Finanelor al Republicii Moldova s-a lrgit prin emiterea Bonurilor de Trezorerie de 28,182,273,364 zile, a Obligaiunilor de Stat cu scadenele de 365 zile i 2 ani, precum i a Bonurilor de acoperire a decalajului de cas cu diferite termene de pn la 364 zile. Hrtiile de valoare de stat se emit n form dematerializat i se nregistreaz n sistemul electronic de nscrieri n conturi implementat de Banca Naional a Moldovei n februarie 1996. Piaa secundar a hrtiilor de valoare de stat n Moldova este o pia extrabursier organizat de bncile - dealeri primari. Banca Naional a Moldovei utilizeaz hrtiile de valoare de stat n operaiunile de pia deschis care sunt un instrument important al controlului monetar i al dirijrii lichiditii bncilor.

Parlamentul adopt prezenta lege. Capitolul I DISPOZIII GENERALE

Articolul 1. Statutul juridic al Bncii Naionale a Moldovei (1) Banca Naional a Moldovei (denumirea echivalent - Banca Naional) este o persoan juridic public autonom i este responsabil fa de Parlament. (2) Banca Naional poate s deschid sucursale, filiale i reprezentane n ar i n strintate unde consider necesar. Articolul 2. Noiuni utilizate n sensul prezentei legi se utilizeaz urmtoarele noiuni: Banc - acea instituie financiar care prin activitatea sa accept de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora ce snt transferabile prin diferite instrumente de plat, i care utilizeaz aceste mijloace total sau parial pentru a acorda credite sau a face investiii pe propriul su cont i risc. Cerin - cerin fa de active sau orice alte valori, naintat de ctre o persoan altei persoane, cerin de a efectua plata pentru rambursarea datoriei sau altor forme de stingere a obligaiilor. Crean - orice instrument negocial de datorie sau orice alt instrument echivalent, precum i orice instrument negociabil care acord dreptul de a achiziiona o alt crean negociabil prin subscriere sau schimb. Creanele negociabile pot fi n form de certificat sau de nscriere n registrul contabil. Instituie financiar - persoan juridic care prin activitatea sa accept de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, ce nu snt transferabile prin diferite instrumente de plat, i care utilizeaz aceste mijloace total sau parial pentru a acorda credite sau a face investiii pe propriul su cont i risc. Ordonan - norm obligatorie, emis de Banca Naional n scopul executrii prezentei legi, cu privire la una sau mai multe instituii financiare care constituie mai puin de o categorie de instituii financiare. Rata de baz - rata anual a dobnzii la care Banca Naional acord credite n mod obinuit i se public periodic de Banca Naional. Recomandare - ndrumare a Bncii Naionale fr putere obligatorie. Regulament - norm obligatorie, emis de Banca Naional n scopul exercitrii prezentei legi, pentru una sau mai multe categorii de instituii financiare i alte persoane juridice i fizice. Articolul 3. Competena Bncii Naionale De competena Bncii Naionale in: a) ncheierea contractelor i emiterea obligaiilor;

b) achiziionarea i dispunerea de bunuri mobile i imobile n scopul exercitrii atribuiilor sale; c) intentarea aciunilor n instana de judecat i participarea la proces n calitate de subiect. Articolul 4. Obiectivul principal Obiectivul principal al Bncii Naionale este de a realiza i a menine stabilitatea monedei naionale. Pentru atingerea acestui obiectiv Banca Naional stabilete i menine condiiile pieei monetare, de credit i valutare care conduc la dezvoltarea economic susinut, stabil a statului i, n special, a sistemului financiar i valutar bazat pe legile pieei. Articolul 5. Atribuiile de baz Banca Naional are urmtoarele atribuii de baz: a) stabilete i promoveaz politica monetar i valutar n stat; b) acioneaz ca bancher i agent fiscal al statului; c) ntocmete analize economice i monetare i n baza lor adreseaz Guvernului propuneri, aduce rezultatele analizelor la cunotina publicului; d) autorizeaz, supravegheaz i reglementeaz activitatea instituiilor financiare; e) acord credite bncilor i statului; f) supravegheaz sistemul de pli n republic i faciliteaz funcionarea eficient a sistemului de pli interbancare; g) activeaz ca organ unic de emisiune a monedei naionale; h) pstreaz i gestioneaz rezervele valutare ale statului; i) n numele Republicii Moldova i asum obligaii i execut tranzaciile rezultate din participarea Republicii Moldova la activitatea instituiilor publice internaionale n domeniul bancar, de credit i monetar n conformitate cu condiiile acordurilor internaionale; j) ntocmete balana de pli a statului. Articolul 6. Conlucrarea cu organele statului (1) Banca Naional conlucreaz cu Guvernul n realizarea obiectivelor sale i, conform prezentei legi, ntreprinde aciunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare. La stabilirea politicii monetare i valutare Banca Naional se consult cu organele economice i financiare respective ale Guvernului. (2) Banca Naionl furnizeaz organelor economice i financiare ale Guvernului, la cererea acestora, informaii referitoare la problemele

monitare i financiare. Organele menionate, la rndul lor, furnizeaz Bncii Naionale, la cererea ei, informaii referitoare la problemele macroeconomice, monetare sau financiare. Articolul 7. Cooperarea internaional (1) Banca Naional reprezint Republica Moldova la ntrunirile, consiliile i organizaiile interguvernamentale n problemele politicii monetare, autorizrii activitii bancare, n problemele controlului bancar i n alte probleme ce in de competena ei. (2) Banca Naional poate acorda servicii bancare instituiilor guvernamentale, financiare i bancare strine, precum i organizaiilor internaionale publice, la care Banca Naional sau Republica Moldova particip. (3) Banca Naional poate participa la organizaii internaionale, care urmresc scopul de a obine stabilitatea financiar i economic prin intermediul cooperrii internaionale. (4) n limita mputernicirilor sale, Banca Naional ca agent al Republicii Moldova poate s-i asume obligaii i s execute tranzacii ce in de participarea Republicii Moldova la organizaiile internaionale. Articolul 8. Relaiile cu publicul, Guvernul i Parlamentul (1) Banca Naional aduce periodic la cunotina publicului rezultatele analizei macroeconomice, evoluiei pieei financiare i informaia statistic, inclusiv privind masa monetar, acordarea creditelor, balana de pli i situaia pieei valutare. (2) Banca Naional conlucreaz cu Guvernul n problemele financiare i bugetare: a) Guvernatorul Bncii Naionale: - poate asista i lua cuvntul la edinele Guvernului, alocuiuneafiind consemnat n procesul-verbal; - poate prezenta n scris opinii cu privire la problemele abordate n urma participrii n edine; b) minitrii responsabili de problemele economice i financiare pot asista la edinele Consiliului de administraie al Bncii Naionale. (3) Guvernatorul Bncii Naionale sau membrii Consiliului de administraie trebuie s explice Parlamentului sau comisiilor lui permanente politica Bncii Naionale, s avizeze proiecte de legi, la cererea Parlamentului. Articolul 9. Sediul

Sediul Bncii Naionale este n municipiul Chiinu. Articolul 10. Conturile Banca Naional poate s deschid conturi n registrele sale numai n numele statului i al organelor statului, bncilor autorizate de Banca Naional, bncilor centrale ale statelor strine i instituiilor financiare publice internaionale. Banca Naional nu deschide conturi administraiei publice locale, ntreprinderilor, inclusiv celor de stat. Articolul 11. Actele normative n scopul ndeplinirii atribuilor sale Banca Naional are dreptul s emit hotrri, regulamente, instruciuni i ordonane. Actele normative ale Bncii Naionale, care snt obligatorii pentru instituiile financiare i alte persoane juridice i fizice, se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova i intr n vigoare fie la data publicrii lor, fie la o alt dat prevzut n textul actului respectiv, cu condiia informrii publicului. Capitolul II POLITICA MONETAR I VALUTAR Articolul 12. Stabilirea politicii monetare i valutare Banca Naional prin conlucrare cu Guvernul stabilete i promoveaz politica monetar i valutar n conformitate cu articolul 4, lund n considerare starea economic i financiar a statului. Articolul 13. Raportri anuale (1) Anual, cel mai trziu la 1 februarie, Banca Naional transmite Parlamentului i Guvernului i public un raport privind: a) evaluarea strii economice i financiare a statului, descrierea politicii monetare i valutare, pe care Banca Naional o propune pentru anul urmtor i pentru un termen mai ndelungat, i considerentele din care Banca Naional a reieit la stabilirea ei; b) reviziurea i evaluarea politicii monetare i valutare pe parcursul anului precedent. (2) Banca Naional mpreun cu Guvernul prezint Parlamentului prognoza executrii balanei de pli a statului pentru anul curent i anul urmtor. Articolul 14. Instrumentele politicii monetare Pentru exercitarea atribuiilor sale privind politica monetar i valutar,

Banca Naional va lua msuri, inclusiv cele descrise n prezentul capitol. Articolul 15. Operaiuni de pia deschis Banca Naional poate efectua pe pieele financiare operaiuni cu creane emise de stat, de ctre Banca Naional sau cu orice alte creane prin cumprarea, pstrarea i vnzarea lor (spot i forwatd). Articolul 16. Operaiuni valutare Banca Naional are dreptul: a) s cumpere, s vnd i s negocieze monede de aur, lingouri de aur i alte metale preioase; b) s cumpere, s vnd i s negocieze valut strin, folosind activele indicate la articolul 53 alineatul (1); c) s cumpere i s vnd bonuri de tezaur i alte hrtii de valoare emise sau garantate de ctre guverne strine i instituiile financiare publice internaionale; d) s stabileasc rata la care va cumpra, vinde i va efectua operaiuni valutare. Articolul 17. Rezerve obligatorii stabilite instituiilor financiare (1) Banca Naional stabilete instituiilor financiare cerinele meninerii rezervelor obligatorii fa de depozite i alte pasive similare, specificate n acest scop. Aceste rezerve se menin prin reinerea banilor n numerar n casa sau n conturile de corespondent ale bncilor sau n conturi speciale ale instituiilor financiare la Banca Naional. (2) Banca Naional stabilete aceleai rate de rezerve obligatorii pentru pasive de acelai fel i detemin modul lor de calcul. Cerinele fa de meninerea rezervelor obligatorii i de majorarea lor intr n vigoare n termen de cel puin 10 zile de la notificarea instituiilor financiare. (3) Banca Naional pltete dobnd la cota din rezervele obligatorii ce depete 5 % din pasivele n baza crora se calculeaz aceste rezerve sau la o cot mai mare stabilit prin regulamentul Bncii Naionale. (4) n cazul nerespectrii de ctre instituiile financiare a cerinelor stabilite privind rezervele obligatorii, Banca Naional le aplic o amend la o rat egal cu rata de baz pe zi la data deficienei plus 0,2 % nmulit cu deficiena pentru toat perioada ct dureaz ea. Amenda se ncaseaz n bugetul statului prin deducerea incontestabil din contul instituiei financiare aflat la Banca Naional. Articolul 18. Acordarea de credite bncilor

(1) Banca Naional poate acorda bncilor credite n condiii stabilite periodic de Banca Naional i garantate prin: a) hrtiile de valoare emise de Guvern, ce constituie o parte a emisiunii publice cu scadena nu mai mare de un an de la data achiziionrii lor de ctre Banca Naional; b) hrtiile de valoare emise de Banca Naional; c) cambii simple sau trate, emise i fcute cu bun credin n scopuri comerciale, industriale sau agricole, coninnd dou sau mai multe giruri din care cel puin unul s aparin unei bnci i s fie cu scadena nu mai mare de 9 luni de la data achiziionrii lor de ctre Banca Naional; d) titlurile emise cu privire la bunuri sau mrfuri pe deplin asigurate mpotriva riscului sau pierderii la nivelul stabilit de Banca Naional; e) depozitele i alte conturi la Banca Naional sau la o alt instituie financir acceptat de banc, reprezentnd orice fel de active pe care Banca Naional le poate cumpra, vinde i negocia. (2) Creditele artate la alineatul (1) se pot acorda sub form de avansuri, mprumuturi, cumprri, vnzri, scontri i rescontri ale instrumentelor negociabile, pe baz competitiv sau necompetitiv. (3) Banca Naional poate acorda credite neasigurate, dar numai n cazuri excepionale, cnd aceasta este necesar pentru protejarea integritii sistemului bancar. (4) Banca Naional stabilete i periodic aduce la cunotina publicului: a) rata minimal a dobnzii la care ea acord credite bncilor; b) criteriile obiective, conform crora bncile vor fi eligibile pentru a li se acorda credite n mod competitiv. (5) Banca Naional poate stabili rate difereniate, plafoane pentru diferite categorii ale acestor tranzacii i termenele exigibilitii lor. Capitolul III PREVEDERI FINANCIARE Articolul 19. Capitalul (1) Capitalul Bncii Naionale este de 20 milioane lei. El poate fi majorat prin decizia Consiliului de administraie, aprobat de Parlament. Tot capitalul trebuie s fie subscris i deinut de ctre stat. Capitalul nu poate fi transferabil sau grevat cu sarcini. (2) Nici o reducere a capitalului nu poate fi efectuat dect prin modificarea prezentei legi. (3) n caz dac valoarea activelor n bilanul Bncii Naionale scade fa de suma pasivelor i a capitalului existent, Ministerul Finanelor transfer Bncii Naionale, n termen de 60 de zile de la publicarea bilanului, o contribuie de capital n hrtii de valoare negociabile

ale Guvernului la dobnda pieei n volumul necesar pentru remedierea deficienei. Articolul 20. Repartizarea venitului (1) Venitul net al Bncii Naionale pentru fiecare an financiar va fi determinat dup deducerea cheltuielilor operaionale ale acestui an i dup: a) acoperirea datoriilor dubioase i compromise, deducerea cotelor de amortizare; b) rscumprarea hrtiilor de valore deinute de Banca Naional care au fost transferate n conformitate cu articolul 19 alineatul (3); c) defalcarea a 20 % din venitul rmas pentru fondul de rezerv pn cnd acesta nu va atinge nivelul dublu al capitalului existent. (2) Soldul venitului net se transfer la venitul bugetului de stat. Articolul 21. Devizul de cheltuieli (1) Toate cheltuielile Bncii Naionale se prevd n devizul de cheltuieli, aprobat de Consiliul de administraie conform unui regulament coordonat cu Comisia pentru buget i finane a Parlamentului. (2) Devizul de cheltuieli va fi supus n decursul anului financiar controlului contabil efectuat de Curtea de Conturi. Capitolul IV ORGANIZAREA I ADMINISTRAREA Articolul 22. Organizarea Banca Naional este format din departamente, direcii, servicii i alte subdiviziuni i este condus de Consiliul de administraie. Articolul 23. Guvernatorul Bncii Naionale i membrii Consiliului de administraie (1) Consiliul de administraie este alctuit din cinci membri: - Guvernatorul Bncii Naionale - preedintele Consiliului; - primul-viceguvernator al Bncii Naionale - vicepreedinte al Consiliului; - trei viceguvernatori al Bncii Naionale. (2) Guvernatorul Bncii Naionale se numete de Parlament, la propunerea Preedintelui Parlamentului. Guvernatorul se bucur de imunitate. (3) Primul-viceguvernator i viceguvernatorii Bncii Naionale snt numii de Parlament, la propunerea Guvernatorului Bncii Naionale. (4) Un candidat poate fi propus Parlamentului pentru numire, n caz de respingere, nu mai mult de dou ori.

(5) Candidaii la funcia de membri ai Consiliului de administraie trebuie s fie ceteni ai Republicii Moldova, s aib reputaie ireproabil i o experien de munc de 10 ani n domeniul financiar i monetar i s nu aib pentru numire n funcie obstacolele artate la articolul 27. (6) Membrii Consiliului de administraie se numesc pe termen de 7 ani cu condiia ca pe ct posibil expirarea termenului fiecruia s fie repartizat uniform pe parcursul perioadei de 7 ani. Mandatul membrilor Consiliului poate fi rennoit cu condiia ca ei s nu aib pentru numire n funcie obstacolele artate la articolul 27. Articolul 24. Competenele Guvernatorului (1) Guvernatorul este responsabil de formularea iniiativelor n domeniul politicii monetare i valutare pentru a fi prezentate Consiliului de administraie i de executarea lor. Guvernatorul reprezint Banca Naional n relaiile cu alte instituii. (2) mputernicirile ce nu in de competena Consiliului de administraie revin Guvernatorului. n cazul absenei Guvernatorului sau n cazul imposibilitii de a-i ndeplini atribuiile, acesta va fi suplinit de primulviceguvernator, iar n lipsa ultimului - de unul dintre viceguvernatori. Guvernatorul poate transmite unele mputerniciri ale sale conductorilor de subdiviziuni ale Bncii Naionale. Articolul 25. Atribuiile Consiliului de administraie (1) Consiliul de administraie stabilete modul de funcionare a Bncii Naionale. (2) n exercitarea atribuiilor sale Consiliul de administraie examineaz rapoarte privind situaia economic i monetarea a statului. n acest scop vicepreedintele Consiliului asigur prezentarea periodic a rapoartelor de ctre departamente, direcii i secii cu privire la: a) administrarea i executarea operaiunilor Bncii Naionale; b) realizarea i reglementarea politicii monetare; c) starea sistemului financiar, inclusiv a bncilor; d) situaia pieei financiare i valutare; e) alte rapoarte, la decizia Consiliului. Articolul 26. mputernicirile Consiliului de administraie Consiliul de administraie are urmtoarele mputerniciri: a) stabilete politica monetar n stat, inclusiv limitele pentru operaiunile de pia deschis efectuate de Banca Naional, rata dobnzii la depozitele la Banca Naional, condiiile de acordare a creditelor, timpul i nivelul

rezervelor pe care instituiile financiare snt obligate s le in la Banca Naional; b) stabilete politica valutar n stat, inclusiv modalitile de determinare a cursului de schimb al monedei naionale; c) adopt actele normative de aplicare general ale Bncii Naionale; d) aprob rapoartele i recomandrile ce urmeaz a fi prezentate de Banca Naional Parlamentului i Guvernului; e) adopt decizii cu privire la participarea Bncii Naionale la organizaiile internaionale; f) stabilete valoarea nominal, designul bancnotelor i monedelor metalice, modul de punere n i condiiile de retragere a lor din circulie; g) aprob fiecare mprumut acordat Guvernului n limitele stablite de politica monetar; h) aprob cu votul a cel puin 2/3 din membrii Consiliului prezeni la edin fiecare acordare de credit sau folosirea altor instrumente financiare n favoarea unei bnci sau instituii financiare n conformitate cu articolul 18 alineatul (3); i) nainteaz propuneri viznd majorarea capitalului Bncii Naionale; j) aprob rapoartele anuale i drile de seam financiare ale Bncii Naionale; k) hotrte asupra emiterii creanelor Bncii Naionale, volumului i condiiilor de emitere a lor; l) determin care creane snt acceptabile pentru investiiile Bncii Naionale; m) aprob Statutul Bncii Naionale i determin modalitile de administrare i funcionare a Bncii Naionale; n) determin structura Bncii Naionale; o) determin modalitile i condiiile de asigurare a personalului Bncii Naionale; p) nfiineaz i lichideaz sucursale, filiale i reprezentane ale Bncii Naionale; r) aprob devizul de cheltuieli al Bncii Naionale. Articolul 27. Destituirea din funcie a membrilor Consiliului de administraie (1) Guvernatorul i ceilali membri ai Consiliului de administraie se destituie din funcie la propunerea Preedintelui Parlamentului dac: a) devin neeligibili pentru funcia din Consiliu din motivele artate la alineatul (2); b) au fost condamnai prin sentina judecii rmas definitiv; c) au devenit insolvabili ca proprietari sau au fost declarai falimentari i nu au fost eliberai de datorii;

d) au fost descalificai sau suspendai de autoritile competente de a practica n profesie ca urmare a comportrii inadecvate. (2) Membrii Consiliului de administraie se destituie din funcie la propunerea Guvernatorului dac: a) au lipsit nemotivat la trei sau mai multe edine consecutive ale Consiliului; b) nu-i pot ndeplini atribuiile din cauza ncapacitii fizice sau mintale; c) au avut atitudine necorespunztoare fa de munc ceea ce a cauzat prejudicii substaniale intereselor Bncii Naionale. (3) Guvernatorul se destituie din funcie de Parlament cu votul a 2/3 din numrul total al deputailor. Membrii Consiliului de administraie se destituie din funcie de Parlament cu majoritatea simpl de voturi (50 % + 1) de la numrul total al deputailor. Articolul 28. Demisia membrilor Consiliului de administraie Membrii Consiliului de administraie pot demisiona cu condiia informrii n scris a Parlamentului cu trei luni nainte. Articolul 29. Exercitarea unor funcii ulterioare Membrii Consiliului de administraie timp de un an dup eliberarea lor din funcie de la Banca Naional nu pot activa n calitate de conductori ai instituiilor financiare. Articolul 30. Posturi vacante n Consiliul de administraie Posturile vacamte n Consiliul de administraie se completeaz prin numirea de noi membri n conformitate cu articolul 23. Articolul 31. edinele Consiliului de administraie (1) edinele Consiliului de administraie snt prezidate de guvernator, iar n lipsa acestuia de primul-viceguvernator. (2) edinele Consiliului de administraie se convoac de Guvernator cel puin o dat pe lun. edinele pot fi convocate i la cererea n scris a 3 membri ai Consiliului. (3) Decizia privind convcarea edinelor Consiliului de administraie se comunic tuturor membrilor lui cu cel puin 5 zile lucrtoare nainte cu excepia situailor de urgen, cnd edinele pot fi covocate urgent. Totodat se aduce la cunotina membrilor Consiliului data, locul ntrunirii i ordinea de zi. (4) Fiecare membru al Cosiliului de administraiei are dreptul la un vot.

edina este deliberativ dac la ea snt prezeni mai mult de jumtate din mombrii activi ai Consiliului, inclusiv Guvernatorul sau primulviceguvernator. (5) edinele Consiliului de administraie snt secrete. Conform deciziei Consiliului toate sau o parte din hotrrile sale pot fi aduse la cunotina opiniei publice n conformitate cu Legea cu privire la secretul comercial. (6) Hotrrile Consiliului se adopt cu majoritatea simpl de voturi ale membrilor lui prezeni la edin, cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege sau de Statutul Bncii Naionale. Dreptul le vor aparine numai acelor membri ai Consiliului care s-au prezentat la edin. n caz de paritate a voturilor votul preedintelui edinei este decisiv. (7) Hotrrile Consiliului de administraie se emit sub semntura preedintelui edinei. (8) Nici o hotrre a Consiliului de administraie nu poate fi anulat din cauza c exist posturi vacante n componena lui. (9) Hotrrile Consiliului de administraie rmn valabile indiferent de descoperirea ulterioar a unor neregulariti legate de numirea membrului Consiliului n funcie, de eligibilitate sau de calificarea profesional. (10) La fiecare edin a Consiliului de administraie se ntocmete un proces-verbal pe care l semneaz preedintele edinei i secretarul Consiliului. Articolul 32. Interesele personale ale membrilor Consiliului de administraie (1) Membrii Consiliului de administraie, dup numire i ulterior anual, trebuie s aduc la cunotina Consiliului toate interesele lor financiare directe sau indirecte i ale membrilor familiilor lor n modul stabilit de Consiliu. (2) n cazul n care se examineaz o problem legat de astfel de interese, membrul Consiliului de administraie le aduce la cunotina Consiliului la nceputul dezbaterilor i nu ia parte la examinarea i votarea acestei chestiuni. Totodat prezena lui se ia n considerare la stabilirea cvorumului. Articolul 33. Controlul intern (1) Banca Naional are un organ de control intern constituit din specialiti de nalt calificare, cu experien de munc n domeniul contabilitii i finanelor, care este condus de controlorul general. (2) Controlorul general al Bncii Naionale se numete de Consiliul de administraie pe un termen de 5 ani. Candidatul la aceast funcie trebuie s fie cetean al Republicii Moldova i s nu aib pentru numire

obstacolele artate la articolul 27. Controlorul general poate fi numit pe un nou termen. (3) Controlorul general se elibereaz din funcie prin decizia Consiliului de administraie n urma depistrii obstacolelor artate la articolul 27. Controlorul general poate s demisioneze cu condiia notificrii Guvernatorului Bncii Naionale. (4) Controlorul general n comun cu experii organului de control intern: a) stabilete regulile controlului intern; b) efectueaz controlul asupra operaiunilor Bncii Naionale n scopul strictei respectri a legislaiei; c) efectueaz verificri ale conturilor i registrelor contabile, procedurilor contabile i ale ndeplinirii devizului de cheltuieli al Bncii Naionale, prezint Consiliului de administraie rapoarte i recomandri privind rezultatele acestor verificri; d) efectueaz verificarea contabil a drilor de seam financiare i a documentelor relevante, confirmnd aceasta printr-un aviz. Articolul 34. Personalul Bncii Naionale (1) Consiliul de administraie aprob Regulamentul cu privire la personalul Bncii Naionale. (2) Guvernatorul angajeaz i concedieaz personalul Bncii Naionale n modul i condiiile stabilite de Consiliul de administraie. (3) Consiliul de administraie decide asupra remunerrii personalului scriptic al Bncii Naionale n conformitate cu legislaia. (4) Funcionarii Bncii Naionale nu au dreptul s cumuleze funcii pe baza acordului de munc, s primeasc sume bneti de la persoane fizice i juridice (cu excepia onorariilor pentru publicaii i plilor pentru predarea la instituii de nvmnt). (5) Funcionarii Bncii Naionale snt obligai s declare orice mprumuturi, cu excepia celor primite de la Banca Naional, organului de control intern care ine evidena acestora. Consiliul de administraie poate stabili mrimile maxime ale mprumuturilor pe care angajaii le pot primi de la alte instituii financiare. Articolul 35. Conflicte de interese Membrii Consiliului de administraie i ali funcionari ai Bncii Naionale nu pot reprezenta interese de afaceri comerciale, financiare sau alte interese n cazul n care ele intr n contradicie cu obligaiunile lor de serviciu. Articolul 36. Pstrarea secretului

(1) Nici o persoan care exercit sau a exercitat funcia de membru al Consiliului de administraie sau orice alt angajat al Bncii Naionale nu are dreptul dect n cazurile prevzute de lege: a) s permit oricrei alte persoane accesul la informaia ce constituie secret comercial obinut n timpul exercitrii atribuiilor sale la Banca Naional, s o divulge sau s o publice; b) s foloseasc aceast informaie sau s permit folosirea ei n interes personal. (2) Persoanele artate la alineatul (1) pot divulga informaia ce constituie secret comercial al Bncii Naionale n urmtoarele cazuri: a) cu consimmntul, exptimat ntr-o form explicit, al persoanei la care se refer informaia; b) ndeplinirii atribuiilor privind informaia publicului, inclusiv la cererea instanei judectoreti, a altor organe competente dac aceasta este prevzut de lege; c) controlului de audit extern; d) la cererea Curii de Conturi; e) la cererea autoritilor strine de supraveghere a instituiilor financiare; f) cnd nsei interesele Bncii Naionale necesit dezvluirea acestei informaii n cadrul unor aciuni n justiie. Capitolul V RELAIILE FINANCIARE CU ORGANELE STATULUI Articolul 37. Bancherul statului i agentul lui fiscal (1) Banca Naional acioneaz ca bancher i agent fiscal al statului i al organelor acestuia. Nici o tranzacie sau operaiune efectuat de Banca Naional nu poate avea ca rezultat acordarea de asisten financiar organelor menionate dect n cazurile prevzute la articolul 41. (2) Banca Naional este datoare s ofere Guvernului consultaii n problemele monetare i financiare importante ce in de competena sa, iar Guvernul este dator s ofere consultaii Bncii Naionale n problemele ce in de competena lui. (3) Anual, la elaborarea proiectului bugetului de stat, Guvernul se consult n problemele economice i financiare cu Banca Naional, care i prezint un raport n aceste probleme. Guvernul i Banca Naional ajung la o nelegere cu privire la suma total a mprumuturilor pe care banca le va acorda statului n anul bugetar respectiv cu respectarea condiiilor de acordare de mprumuturi statului, prevzute de prezenta lege. Articolul 38. Consultri i informaii asupra mprumuturilor

sectorului public Anual, Guvernul se consult cu Banca Naional referitor la obiectivele sale n domeniul mprumuturilor interne i externe sectorului public pentru urmtorul an financiar, inclusiv la sumele i condiiile la care aceste mprumuturi vor fi contractate. mprumuturile statului i organelor lui trebuie raportate Bncii Naionale n modul stabilit de banc. Toate aceste mprumuturi se efectueaz n conformitate cu legislaia. Articolul 39. Depozite i operaiuni de cas (1) Banca Naional accept depozite de la Trezoreria statului i de la alte organe ale statului n baza unui demers al Guvernului. n calitate de depozitar Banca Naional primete i elibereaz bani, ine evidena conturilor i ofer orice alte servicii financiare. Banca Naional efectueaz pli n limita soldului n conturile respective. (2) Banca Naional poate autoriza alte bnci s accepte astfel de depozite la condiiile stabilite prin nelegere mutual. (3) Impozitele, taxele i alte pli obligatorii, care s-au vrsat de la contribuabil n conturile bugetului de stat i n fondurile extrabugetare din bncile care l deservesc, se transfer n contul unic al Trezoreriei statului n Banca Naional sau n contul respectiv al bugetului local nu mai trziu de sfritul zilei ce urmeaz dup ziua n care s-au vrsat. Pentru fiecare zi de ntrziere bncile pltesc amend n mrime de 5 % din sumele transferate cu ntrziere. Articolul 40. Atribuiile de agent fiscal Banca Naional, n termenele i condiiile stabilite de comun acord cu Guvernul, acioneaz ca agent fiscal al statului n organizarea deservirii hrtiilor de valoare dematerializate ale statului n urmtoarele domenii: a) marketingul hrtiilor de valore emise de stat i organele lui; b) plata sumei de baz la hrtiile de valoare menionate, a dobnzii i a altor comisioane; c) n alte domenii ce corespund obiectivelor i atribuiilor de baz ale Bncii Naionale. Articolul 41. Creditarea statului (1) Banca Naional poate acorda mprumuturi statului sau organelor statului n conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) mprumuturile se acord statului numai n lei moldoveneti. mprumuturile se garanteaz cu creane negociabile la dobnda pieei i cu

termenul de exigibilitate corespunztor termenului mprumuturilor pe care le garanteaz, emise i livrate de stat Bncii Naionale. Pentru fiecare mprumut ntre Guvern n persoana Ministerului Finanelor i Banca Naional se ncheie un acord. n acord se specific suma de baz a mprumutului, termenul, dobnda i alte comisioane. Articolul 42. Cumprarea hrtiilor de valoare emise de stat Nici o prevedere din prezentul capitol nu poate interzice Bncii Naionale s cumpere i s vnd hrtiile de valoare emise de stat: a) cu condiia c Banca Naional va cumpra numai hrtiile de valoare cu scaden n termen de 180 de zile care au fost emise public n operaiuni de pia deschis; b) n legtur cu acordarea de credite bncilor. Articolul 43. Furnizarea informaiilor Banca Naional primete de la organele statului toate informaiile i documentele financiare i economice, necesare exercitrii atribuiilor sale. Capitolul VI RELAIILE CU INSTITUIILE FINANCIARE Articolul 44. Supravegherea i reglementarea activitii instituiilor financiare Banca Naional este unica instituie care efectueaz autorizarea, supravegherea i reflementarea activitii instituiilor financiare. n acest scop Banca Naional este mputernicit: a) s emit actele normative necesare i s ia msurile cuvenite pentru ai exercita mputernicirile i atribuiile ce decurg din prezenta lege, prin acordarea de licene instituiilor financiare i elaborarea de standarde de supraveghere a acestora i s stabileasc modul de aplicare a actelor normative i msurilor menionate; b) s efectueze, prin intermediul funcionarilor si sau al altor specialiti calificai antrenai n acest scop, controale asupra tuturor instituiilor financiare, precum i s examineze registrele, documentele i conturile acestora, condiiile la care i desfoar activitatea, i respectrea de ctre aceste instituii a legislaiei; c) s cear oricrui salariat dintr-o instituie financiar s furnizeze Bncii Naionale informaiile necesare n scopul supravegherii i reglementrii activitii instituiilor financiare; d) s impun oricrei instituii financiare msuri de remediere sau s aplice sanciunile prevzute de Legea cu privire la instituiile financiare,

dac instituia financiar sau salariaii ei; - au nclcat legea menionat sau vreun act normativ al Bncii Naionale; - au nlcat vreo obligaiune fiduciar; - s-au angajat n operaiuni riscante sau incorecte ale instituiei financiare sau ale oricreia din sucursalele ei. Articolul 45. Servicii de depozit Banca Naional poate deschide conturi bncilor care funcioneaz n Moldova i accepta depozite de la ele n condiiile stabilite de ea, ce prevd plata dobnzilor i stabilirea comisioanelor. Articolul 46. Reglementri prudeniale Orice instituie financiar va ndeplini n mod obligatoriu cerinele actelor normative ale Bncii Naionale cu privire la: a) conturile de bilan, obligaiunile extrabilaniere, veniturile i cheltuielile privind anumii indici din conturi; b) restriciile sau condiiile privind anumite tipuri de credit sau investiii ce depesc nivelul stabilit; anumite angajamente purttoare de risc; echilibrarea termenelor de scaden a activelor i pasivelor i a elementelor extrabilaniere; poziiile deschise privind valuta, operaiunile de swap, opioanele i alte poziii similare; accesul la sistemul de pli. Articolul 47. Furnizarea informaiilor (1) Instituiile financiare snt obligate s furnizeze Bncii Naionale orice informaii i date, solicitate de aceasta, necesare pentru exercitarea atribuiilor sale. (2) Banca Naional poate publica aceste informaii i datele agregate integral sau parial pe categoriile instituiilor financiare clasificate conform genului lor de activitate. Articolul 48. Clearing i decontri interbancare Banca Naional poate acorda asisten bncilor prin organizarea serviciilor de clearing i de decontri interbancare, inclusiv pli prin cec sau prin alte instrumente de plat, precum i stabili reguli i emite acte normative respective. Articolul 49. Reeaua de informaii

Banca Naional poate crea i ntreine o reea de informaii pentru necesitile sistemului bancar. Capitolul VII REGLEMENTAREA OPERAIUNILOR VALUTARE Articolul 50. Controlul valutar Banca Naional funcioneaz ca unul din agenii statului n aplicarea legislaiei privind controlul valutar. Drile de seam, informaiile privind conturile i alte informaii prevzute de legislaia menionat pot fi transmise prin intermediul Bncii Naionale. Articolul 51. Reglementarea valutar De competena Bncii Naionale n domeniul reglementrii valutare in: a) emiterea de acte normative referitor la reglementarea operaiunilor valutare ale persoanelor fizice i juridice, inclusiv a instituiilor financiare i organelor de stat; b) eliberarea i retragerea autoritilor, supravegherea i reglementarea activitii unitilor de schimb valutar, inclusiv a bncilor; c) stabilirea de limite ale poziiilor valutare pentru unitile de schimb valutar, inclusiv bncile; d) determinarea metodei de stabilire a cursului leului moldovenesc n raport cu alte monede. Articolul 52. Raportarea operaiunilor valutare Unitile de schimb valutar autorizate, inclusiv bncile, snt obligate s raporteze periodic Bncii Naionale despre operaiunile lor valutare, inclusiv poziia lor valutar deschis. Modul de raportare i documentele necesare prezentrii se stabilete de Banca Naional. Articolul 53. Rezervele internaionale (1) Banca Naional menine n bilanul su rezervele internaionale ale statului care snt reprezentate prin urmtoarele active: a) aur; b) valut strin n form de bancnote i monede metalice ori conturi bancare inute peste hotare n moned strin; c) orice alte active recunoscute pe plan internaional; d) cambii achitabile n valut strin; e) creane exprimate i achitabile n valut strin, emise sau garantate de statele strine, bncile lor centrale sau instituiile financiare publice internaionale, precum i de acorduri de cumprare forward i

recumprare ncheiate cu sau garantate de acestea. (2) Criteriile principale pentru selectarea activelor de rezerv snt sigurana sumelor de baz i lichiditatea. (3) Banca Naional menine rezervele internaionale la un nivel care n viziunea sa este adecvat pentru realizarea politicii monetare i valutare a statului. (4) n cazul diminurii rezervelor internaionale sau dac Banca Naional aprecieaz c snt pe cale de a diminua pn la un nivel care ar periclita executarea politicii valutare sau ndeplinirea la timp a tranzaciilor internaionale, Banca Naional va prezenta Parlamentului i Guvernului un raport privind situaia rezervelor internaionale i cauzele care au condus sau pot conduce la diminuarea lor. Raportul va conine i recomandri pentru remedierea situaiei. (5) Banca Naional va continua s fac asemenea rapoarte i recomandri pn nu va considera situaia remediat. Articolul 54. Profiturile i pierderile valutare nerealizate Profiturile i pierderile valutare nerealizate ale Bncii Naionale, reflectate n bilanul anual, ce au provenit din schimbarea evalurii activelor i pasivelor exprimate n aur, drepturi speciale de tragere sau valut strin i care rezult din schimbarea preurilor sau a cursului de schimb al activelor i pasivelor menionate n raport cu leul, vor fi luate la eviden i compensate n modul urmtor: a) profiturile i pierderile nete valutare nerealizate se echilibreaz cu o sum corespunztoare la un cont special n bilanul Bncii Naionale (contul de rezerv de evaluare); b) suma nregistrat n contul de rezerv de evaluare corespunztoare pierderilor nete valutare va fi garantat prin creane negociabile la dobnda pieei, emise de Guvern pentru Banca Naional i inute de banc ntr-un cont separat (hrtii de valoare ale contului de rezerv de evaluare); dup expirarea a 4 luni de la sfritul fiecrui an financiar suma total de baz a acestor creane, deinute de Banca Naional, se majoreaz sau se reduce n dependen de necesitatea restabilirii echilibrului dintre acea sum i suma nregistrat n contul de rezerv de evaluare ca pierderi nete valutare existente la sfritul anului financiar respectiv; c) att profiturile nete, ct i pierderile nete, menionate n prezentul articol, nu vor fi incluse n calcularea venitului anual al Bncii Naionale. Articolul 55. Acordurile internaionale de plat i de clearing Banca Naional poate ncheia acorduri de plat i de clearing sau orice

contracte similare cu instituii de clearing centrale, publice sau private din alte ri, att n numele propriu, ct i n numele i din nsrcinarea organelor statului. Capitolul VIII MONEDA Articolul 56. Unitatea monetar (1) Unitatea monetar a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Un leu se divizeaz n 100 de bani. (2) Leul moldovenesc este unicul mijloc legal de plat pe teritoriul Republicii Moldova. Articolul 57. Dreptul de a emite bancnote i monede metalice Banca Naional are dreptul exclusiv de a emite n circulaie bancnote i monede metalice ca mijloc de plat pe teritoriul Republicii Moldova. Articolul 58. Mijlocul de plat Bancnotele i monedele metalice, emise de Banca Naional ca mijloc de plat i care nu snt retrase din circulaie, trebuie s fie acceptate la valoarea lor nominal pentru plata tuturor datoriilor publice sau private pe teritoriul Republicii Moldova. Articolul 59. Caracteristicile monedei naionale Banca Naional prin regulamentele sale stabilete valoarea nominal dimensiunile, greutatea, designul i alte caracteristici ale bancnotelor i monedelor metalice care snt mijloc de plat n Republica Moldova. Articolul 60. Tiprirea monedei i msurile de siguran Banca Naional organizeaz tiprirea bancnotelor i baterea monedelor metalice i ia msuri pentru pstrarea n siguran a celor neemise n circulaie, de retragere i distrugere a bancnotelor i monedelor metalice retrase din circulaie. Articolul 61. Schimbul monedei naionale (1) Banca Naional poate efectua schimbul monedei naionale care este n circulaie n Republica Moldova. (2) Bancnotele i monedele metalice uzate vor fi retrase, distruse i

nlocuite de Banca Naional cu alte bancnote i monede metalice. (3) Banca Naional poate refuza s schimbe bancnotele i monedele metalice, dac modul lor de prezentare nu corespunde normelor stabilite de ea. Articolul 62. Furnizarea monedei Banca Naional asigur furnizarea periodic de bancnote i monede metalice pentru acoperirea necesitilor de moned ale economicei naionale. Articolul 63. Evidena monedei emise Suma total a bancnotelor i monedelor metalice n circulaie se evidenieaz n contabilitatea Bncii Naionale ca pasiv al acesteia. n pasiv nu se includ bancnotele i monedele metalice aflate n rezerva de numerar. Articolul 64. Retragerea monedei (1) Banca Naional prin hotrrea Consiliului de administaie poate retrage din circulaie orice bancnote sau monede metalice care au fost emise de ea i s pun n circulaie la locul lor alte bancnote i monede metalice n sume echivalente. (2) La expirarea perioadei de preschimbare bancnotele i monedele metalice retrase vor nceta s mai fie mijloc de plat. Capitolul IX DRILE DE SEAM. CONTROLUL CONTABIL. RAPOARTELE Articolul 65. Anul financiar Anul financiar al Bncii Naionale ncepe la 1 ianuarie i se termin la 31 decembrie. Articolul 66. Procedurile contabile Banca Naional este obligat s menin permanent conturile i registrele sale contabile ntr-un mod care, conform procedurilor contabile acceptate n practica internaional, ar reflecta corect operaiunile bncii i situaia ei financiar. Articolul 67. Darea de seam anual La sfritul fiecrui an financiar Banca Naional ntocmete o dare de seam care include balana, contul de profituri i pierderi i alte documente necesare.

Articolul 68. Controale contabile externe Drile de seam, conturile i registrele Bncii Naionale pot fi supuse unor controale contabile externe efectuate de contabili autorizai, antrenai de Banca Naional, i de colaboratori ai Curii de Conturi. Articolul 69. Prezentarea i publicarea drilor de seam i rapoartelor (1) Banca Naional prezint Parlamentului n termen de patru luni dup ncheierea fiecrui an financiar: a) darea de seam financiar, confirmat prin aviz de organul de control intern; b) un raport asupra activitii i operaiunilor sale din acel an; c) un raport asupra situaiei economice a statului. (2) Banca Naional prezint Parlamentului i Guvernului pn la 25 ale fiecrei luni un rezimat al situaiei financiare pentru luna precedent. (3) Banca Naional poate publica darea de seam i rapoartele artate la alineatele (1) i (2), precum i orice alte rapoarte sau studii financiare i economice. Capitolul X DISPOZIII DIVERSE Articolul 70. Dreptul preferenial (1) Banca Naional dispune de dreptul preferenial i necondiionat de a satisface fiecare cerin a sa ajuns la termen din orice conturi bancare sau din alte active pe care le menine: a) pe cont propriu; b) pe contul debitorului respectiv; c) ca gaj pentru asigurarea cerinelor sale; d) n oricare alt mod. (2) Banca Naional exercit dreptul sus-menionat prin deducerea datoriilor din conturile bancare i vnzarea altor active la un pre rezonabil, acoperind cerinele din venitul net rezultat din vnzare. Exercitarea acestui drept n conformitate cu prezentul articol nu necesit aciune n justiie. Nici un fel de concuren ntre creane, inclusiv ntre cerinele bazate pe drept de proprietate, nu poate mpiedica exercitarea acestui drept preferenial, cu excepia cazurilor cnd exist dovezi clare c personalul Bncii Naionale a tiut sau ar fi trebuit s tie c la momentul intrrii acestor active, cu excepia celor bneti, n posesia Bncii Naionale ele nu aparineau debitorilor respectiv. Articolul 71. Activiti interzise

(1) Cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege, Banca Naional nu poate: a) s acorde nici un fel de asisten financiar, fie n forma unui mprumut direct sau indirect, fie prin cumprarea unui mprumut, participarea n cadrul unui mprumut sau utilizarea oricrui instrument din care rezult oricare obligaiuni, preluarea unei datorii sau alte aciuni analoage; b) s practice activiti comerciale, cum ar fi: cumprarea de aciuni ale societilor comerciale, inclusiv aciuni ale instituiilor finanaciare, achiziionarea oricrui drept de proprietate de natur financiar, comercial, agricol, industrial. (2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), Banca Naional poate: a) s fac investiii de capital n sum de cel mult 20 % din capitalul i rezervele sale n instiuiile care s-au angajat s ofere numai Bncii Naionale i altor instituii financiare servicii privind evaluarea, gestionarea i meninerea gajului, prelucrarea i transmiterea de date, tiprirea instrumentelor financiare, operaiunile de clearing, serviciile de curier i vnzarea de proprieti; b) s investeasc mijloacele sale financiare n hrtii de valoare (creane) lichide, emise de instituii de ncredere; c) s achiziioneze, n scopul acoperirii sumelor care i snt datorate, orice drepturi din cele menionate la alineatul (1) litera b) cu condiia ca ea s se elibereze de toate aceste drepturi ct mai curind posibil; d) s acorde credite oricrui salariat al su n baza regulamentului aprobat de Consiliul de administraie. Articolul 72. Colectarea de informaii statistice (1) Banca Naional colecteaz informaiile statistice primare, necesare realizrii obiectivelor i ndeplinirii atribuiilor sale, de la autoritile competente ale statului, instituiile financiare i de la alte persoane juridice i fizice. (2) Banca Naional contribuie la armonizarea regulilor i practicii de colectare, prelucrare i utilizare a datelor statistice n domeniul su de competen. (3) Prin derogare de la articolul 5 alineatele (1) i (2) din Legea cu privire la secretul comercial Banca Naional stabilete prin regulament tipul informaiilor statistice primare necesare ei i modul de prezentare a lor, unitile care snt obligate s le prezinte Bncii Naionale, precum i condiiile de pstrare a secretului acestor informaii. (4) n ndeplinirea ndatoriilor sale, prevzute la articolul 8 alineatul (1),

Banca Naional poate publica datele statistice agregate de care dispune, integral sau parial. (5) Prevederile prezentului articol se refer i la compilarea i publicarea balanei de pli a statului. Articolul 73. Imunitatea fa de impozite Banca Naional, patrimoniul, bunurile i veniturile ei, precum i tranzaciile i operaiunile snt scutite de orice fel de impozite i taxe. Articolul 74. Standarde privind gestionarea adecvat (1) Banca Naional trebuie s-i exercite mputernicirile prevzute de prezenta lege n mod echitabil, uniform i n conformitate cu practica gestionrii adecvate. Banca nu poate folosi mputernicirile sale n scopuri ce depesc competena i obiectivul su. (2) Hotrrile Bncii Naionale, adoptate n conformitate cu prezenta lege, trebuie s fie impariale, ntemeiate numai pe motive obiective i aduse la ndeplinire cu strictee i corectitudine. Articolul 75. Sanciuni Banca Naional, n caz de descoperire a nclcrilor legii sau a actelor sale normative, poate ntreprinde urmtoarele msuri: a) s fac un avertisment n scris; b) s incheie un aranjament cu instituia care a nclcat legislaia prevznd msuri de nlturare a nclcrilor; c) s aplice i s perceap incontestabil amend pn la mrimea tripl a venitului obinut sau a prejudiciului cauzat, ns n nici un caz mai mic dect mrimea salariului mediu lunar nmulit cu numrul de zile ct a continuat nclcarea plus costul cheltuielilor, suportate de Banca Naional n procesul examinrii nclcrilor, i plile relevante n favoarea terilor; d) s suspende temporar activitatea parial sau total; e) s retrag autorizaia eliberat. Articolul 76. Soluionarea litigiilor Litigiile aprute ntre Banca Naional i ali subieci se examineaz de instana de judecat competent. Capitolul XI DISPOZIII FINALE

Articolul 77. (1) Prezenta lege intr n vigoare la data publicrii. (2) La data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog: - Legea nr. 599-XII din 11 iunie 1991 cu privire la Banca Naional de Stat a Moldovei (Banca Naional a Moldovei); - Hotrrea Parlamentului nr. 600-XII din 11 iunie 1991 despre punerea n aplicare a Legii Republicii Moldova cu privire la Banca Naional de Stat a Moldovei; - Hotrrea Parlamentului nr. 667-XII din 24 iulie 1991 cu privire la aprobarea Statutului Bncii Naionale a Moldovei; - Legea nr. 884-XII din 23 ianuarie 1992 despre introducerea unor modificri n Legea cu privire la Banca Naional de Stat a Moldovei; - Hotrrea Parlamentului nr. 976-XII din 19 martie 1992 privind numirea domnului Leonid Talmaci n funcia de Guvernator al Bncii Naionale de Stat a Moldovei; - Articolul 4 punctul (1) din Hotrrea Parlamentului nr. 1201-XII din 19 noiembrie 1992 cu privire la soluionarea problemelor social-economice expuse n raportul Prim-ministrului; - Legea nr. 1202-XII din 19 noiembrie 1992 privind modificarea Legii cu privire la Banca Naional de Stat a Moldovei (Banca Naional a Moldovei); - Hotrrea Parlamentului nr. 1234-XII din 15 decembrie 1992 pentru modificarea i completarea Legii cu privire la Banca Naional de Stat a Moldovei; - Hotrrea Parlamentului nr. 1235-XII din 15 decembrie 1992 privind modificarea articolului 19 din Statutul Bncii Naionale de Stat a Moldovei; - Legea nr. 125-XIII din 27 mai 1994 pentru modificarea i competarea Legii cu privire la Banca Naional de Stat a Moldovei (Banca Naional a Moldovei); - Hotrrea Parlamentului nr. 125a-XIII din 27 mai 1994 despre punerea n aplicare a Legii pentru modificarea i completarea Legii cu privire la Banca Naional de Stat a Moldovei (Banca Naional a Moldovei); - Hotrrea Parlamentului nr. 128a-XIII din 27 mai 1994 pentru modificarea punctului 5 din Hotrrea Parlamentului despre punerea n aplicare a Legii cu privire la Banca Naional de Stat a Moldovei; - Hotrrea Parlamentului nr. 281-XIII din 11 noiembrie 1994 privind modificarea i completarea Statutului Bncii Naionale de Stat a Moldovei (Banca Naional a Moldovei). (3) Se propune Preedintelui Republicii Moldova s anuleze Decretul din 4 iunie 1991 cu privire la Banca Naional a Moldovei. (4) Alte acte normative, cu excepia Constituiei, nu au putere juridic

asupra prezentei legi.