FINANE PUBLICE Consemnri pentru prelegeri CONCEPTUL I FUNCIILE FINANTELOR Chiinu 1996 CUPRINS Introducere 1.

Fluxurile financiare n economie ............... ..5 2. Finanele in sistemul relaiilor de producie..6 3. Necesitatea i apariia finanelor .............. ..8 4. Retrospectiv istorica asupra evoluiei finanelor10 4.1. Finanele in statul sclavagist............. ..10 4.2. Finanele in statul feudal................ ..13 4.3. Finanele in statul capitalist.............. ..14 5. Tratarea termenului "finane".15 6. Finanele - categorie economic..16 7. Coninutul economic al finanelor publice....................................18 8. Funciile finanelor publice......................... ...19 8.1. Funcia de repartiie.......................... ..19 8.2. Funcia de control............................ ....20 9. Rolul finanelor n economiile moderne...23 Rezumat............................. ................................ 25 ntrebri de verificare...... ................................... 28 Glosar.................. 30 Scheme................................................................ 37 Bibliografie......................................................... 46 ANEXE: 1. Opinii referitor la termenul finane ............................................48

2. Opinii referitor la conceptul finane.....50 3. Opinii referitor la coninutul finanelor publice 52 4. Opinii referitor la funciile i rolul finanelor.54 INTRODUCERE Fenomenul financiar are o istorie de milenii. Ins i in prezent el este un misteriu pe care ncearc s-1 descifreze oamenii. Gndirea financiar, care s-a format in principal pe parcursul ultimelor sute de ani, are in arsenalul sau diverse teorii menite s explice fenomenul financiar. Pornind de la faptul c specialitii in materie pn in prezent n-au un punct de vedere unic asupra conceptului de finane i c nsei finanele i modific permanent coninutul lor, in lucrarea "dat s-a fcut ncercarea de a expune concepia predominant in prezent privind finanele i funciile lor. In acest scop, s-a pornit de la ilustrarea economiei prin fluxurile de mrfuri i bani i desprinderea din sistemul relaiilor de producie a unui grup de relaii specifice - relaiile financiare sau finanele. In continuare s-a urmrit scopul de a arta necesitatea, apariia i evoluia finanelor pe parcursul dezvoltrii societii umane. O deosebit atenie a fost acordat explicrii esenei categoriei finane, descrierii funciilor finanelor etc. In ncheiere se expune un punct de vedere asupra rolului finanelor in economiile moderne. n vederea recapitulrii i nsuirii mai eficiente a materialului, in lucrare este prevzut un rezumat respectiv i un ir de ntrebri de verificare. Pentru nelegerea ct mai profund a lucrurilor descrise, este prezentat i un glosar, care conine tratarea termenilor cheie. In anexe sunt expuse diverse opinii ale unor economiti asupra conceptului, finane, funciilor finanelor, termenului finane etc. Fiind contieni de posibilele neajunsuri, sperm c lucrarea dat va nlesni ntructva munca de cunoatere. 1. Fluxurile financiare in economie Sistemele economice contemporane sunt destul de complicate, posed un numr important de subsisteme, mecanisme, elemente i funcioneaz in corespundere cu anumite legi economice. Pentru ilustrarea celor mai importante elemente i conexiuni din economie, vom apela la modelul sistemului economic, cunoscut i sub denumirea de circulaia veniturilor si produselor. Acest model are mai multe versiuni, ce se deosebesc prin gradul de reflectare a realitii. Vom analiza unul ct mai complex, de tipul celui reprezentat n schema l. Modelul ilustreaz fluxurile de produse i venituri, care trec prin pieele de mrfuri i resurse, fluxurile de economii i investiii, care trec prin pieele de capital, fluxurile de bunuri i bani spre i de la economiile strine. Un rol central in model revine guvernului, care reglementeaz i dirijeaz repartiia financiar public. Pe diagram sunt artate trei legturi financiare principale a guvernului cu sistemul economic. Prima - prin propotite care se deplaseaz de la menage la guvern, i transferte, care se deplaseaz invers - de la guvern la menage. A doua - achiziiile guvernamentale, in rezultatul crora mijloacele se deplaseaz de la guvern pe piaa produselor. Dac achiziiile guvernamentale

depesc impozitele nete (diferena dintre impozite i transferte), apare deficitul bugetar i guvernul este nevoit s ia mprumut pe pieele de capital. In cazul cnd impozitele nete depesc achiziiile guvernamentale, se va forma un flux de mijloace de la guvern la pieele de capital. mprumuturile de stat exprim esena legturii a treia din diagrama analizat. Dup cum se observ, n sistemul economic un loc important i un rol deosebit revine repartiiei financiare, care alctuiete un domeniu vast i specific. Prin repartiia financiar public se manifest esena fenomenului financiar: formarea fondurilor de resurse financiare publice din acumulrile, veniturile, patrimoniul obinut de anumite persoane fizice i n urma activitilor economice prin intermediul diferitelor instrumente speciale i canalizarea lor la dispoziia persoanelor fizice l juridice implicate in realizarea funciilor i scopurilor statului. O variant de reprezentare schematic a repartiiei financiare este prezentat n schema 2. Schema indicat detaliaz componentele principale ale procesului de repartiie. Bunurile, care pot s se gseasc sub diferite forme materiale i valorice (produse, avere, venituri, etc.), se afl n posesia anumitor deintori (ntreprinderi, ceteni, etc.). O parte din aceste bunuri, prin relaii specifice (impozite, taxe, mprumuturi, etc.), directate spre autoritile publice, sunt transferate la fondurile financiare publice (buget de stat, fonduri extrabugetare, etc.). Prin intermediul relaiilor de aceeai natur, ins directate de la puterea public (pli pentru achiziii, subvenii, etc.) resursele financiare sunt transferate persoanelor fizice i juridice implicate in exercitarea funciilor statului (nvmnt, sntate, aprare, etc.) sau aflate sub ocrotirea lui (pensionari, invalizi, etc.). Relaiile prin intermediul crora se realizeaz repartiia financiar de asemenea sunt numite financiare i ocup rolul cheie in fenomenul financiar. 2. Finanele n sistemul relaiilor de producie Relaiile de producie obiectiv apar i se formeaz intre oameni in procesul de producie, distribuie, schimb i - consum de bunuri materiale. Ele constituie o parte a ansamblului relaiilor sociale. Relaiile de producie posed un caracter obiectiv i sunt determinate de nivelul de dezvoltare i caracterul forelor de producie. Ele reprezint totalitatea de relaii materiale dintre oameni in procesul produciei sociale i deplasrii produsului de la producere la consuni. Baza relaiilor de producie o alctuiesc relaiile de proprietate, ce in de posesia, utilizarea, dispunerea i nstrinarea bunurilor. O alt parte a relaiilor de producie sunt relaiile organizaionale, care se formeaz in procesul de munc i sunt cauzate de particularitile lui tehnologice i organizatorice. De exemplu, relaiile dintre productorii legai de diviziunea tehnologic a procesului de producie, relaiile dintre specialiti in cadrul procesului tehnologic i organizatoric unic etc. Un ansamblu deosebit al relaiilor de producie alctuiesc relaiile economice. Ele exprim relaiile dintre oameni, care se stabilesc in procesul de producere a bunurilor materiale i spirituale, de distribuie a lor in conformitate cu aportul sub cele mai diverse forme (munc fizic, intelectual, capital, terenuri de pmnt etc.) dat la crearea valorilor, de consum in scop personal sau de producie. Relaiile economice dezvoltate permit de a stimula creterea produciei, de a regla proporiile economice, de a depi tendinele negative i situaiile de criz din economie. Aceste posibiliti largi se datoreaz varietii relaiilor economice, diversitii formelor de manifestare i flexibilitii lor. La rndul lor, relaiile economice sunt foarte diverse i formeaz ansambluri separate de relaii. Spre exemplu, trocul - schimb direct de mrfuri. Ins cel mai vast domeniu ii alctuiesc relaiile bani (banii). Lor le revine un rol deosebit in economie in vederea evalurii valorice, transmitere' informaiei ce reflect cuantumul mrfurilor i serviciilor, efecturii plailor, de toate genurile, formrii fondurilor de mijloace bneti etc. Relaiile bani de asemenea sunt eterogene. O sfer specific in care funcioneaz banii - efectuarea diferitelor pli, transferuri de bani n scopul formrii si utilizrii veniturilor, acumulrilor fondurilor de resurse bneti se afl in afara schimburilor economice. Aceast parte a relaiilor bani, care are funcia de a deplasa i a acumula mijloacele bneti in diferite fonduri, alctuiesc domeniul relaiilor financiare.

Relaiile financiare,in aa mod, sunt o parte component a relaiilor economice, manifestate prin intermediul banilor, in vederea formarii veniturilor, acumulrilor i fondurilor de mijloace bneti i utilizrii lor n scopuri sociale i economice. n schema 3 este reprezentat locul relaiilor financiare in componena relaiilor de producie. Relaiile financiare ce exist in economiile contemporane sunt foarte diverse, alctuiesc .sfere i verigi separate, ptrund In toate domeniile activitii economice i sociale. De menionat c ele sunt influenate de dinamica vieii social-economice att cantitativ ct i calitativ. 3. Necesitatea i apariia finanelor In condiiile primei faze a societii omeneti, numit de majoritatea cercettorilor istorici comuna gentilic, nu exista proprietate privat, mprirea societii in pturi, stat, organe de constrngere i altele. Deci nu era necesitate de a cuta mijloace materiale pentru funcionarea autoritilor publice. La o anumita etap de dezvoltare a forelor de producie, s-au produs dou diviziuni mari ale muncii: divizarea agriculturii in dou ramuri - cultivarea plantelor i vitritul, i desprinderea de la agricultur a meteugriei. In urma acestor diviziuni sociale a muncii, a crescut productivitatea ei, ce a condus la apariia surplusului de produse folosit pentru schimb. Schimbul de produse a cptat treptat caracter regulat. n procesul schimbului de mrfuri a aprut echivalentul general - banii. Aceste procese, paralel cu altele, au contribuit la apariia proprietii private asupra vitelor, pmntului, altor mijloace de producie i asupra roadelor muncii. O dat cu dezvoltarea produciei, din comun s-a separat familia individual. Iniial, in comuna gentilic predomina gospodria natural, dar deja la stadiul ei superior au cptat dezvoltare relaiile marf - bani. La diferite popoare In calitate de bani se foloseau diverse obiecte: pene de psri, scoici, filde, sare, gru, vite, diamante, aur etc. In perioada de descompunere a societii primitive acumulrile de bunuri, pe de o parte, i marea necesitate a lor, pe de alta parte, a condus la apariia mprumutului, care iniial exista sub form de cam trie. De regul sracii mprumutau la bogai. La nceput mprumuturile erau naturale, dar o dat cu dezvoltarea relaiilor marf - bani tot mai frecvent au nceput s capete form bneasc. Aceasta, de fapt, a condus la o nou diviziune a muncii - apariia negustoriei (comerului). Dup cea de a treia diviziune a muncii se lrgete circulaia bneasc, se ncepe baterea monedelor, capt rspndire mprumuturile cmtreti. Cmtria, la rndul su, a contribuit la descompunerea ornduirii primitive. Dup cum se vede, marfa, banii i creditul au aprut in faza superioar a ornduirii primitive. De rnd cu dezvoltarea forelor de producie, schimbului i proprietii private, apar surplusul de produse i surplusul de munc. Aceasta a creat condiii pentru exploatarea muncii strine i diviziunea societii in grupe sociale. Apare necesitatea de organe de constrngere i conducere, in aa mod, la un anumit grad de dezvoltare a omenirii, a aprut prima societate organizat i dirijat de o autoritate public - suitul sclavagist, care a substituit ornduirea primitiv. Societatea s-a dispersat in grupe mari - stpni de sclavi i sclavi. In afara lor, existau rani liberi i meteugari. Ins, in urma dezvoltrii i extinderii produciei sclavagiste, ranii i meteugarii treptat se ruinau i, din cauza datoriilor, completau rndurile sclavilor sau al lumpenilor . Munca avea caracter vdit forat. Stpnul de sclavi nsuea integral produsul, in afar de partea absolut necesar - sclavului pentru existena sa. Exploatarea era aspr i grosolan dup forma. Puterea public, care sta asupra societii, avea impus in obligaiunile sale de ctre grupurile sociale dominante anumite funcii in domeniul ordinii publice, aprrii, organizrii etc. Exercitarea funciilor enumerate necesitau cheltuieli publice. Acoperirea lor generat cutarea diferitelor surse de venituri publice i forme de prelevare a lor in posesiune guvernatorilor si, in cele din urm, apariia relaiilor social-economice cu coninut nou. Aadar, paralel cu apariia statului apare o nou grup de relaii economice, necunoscute pn atunci - relaiile financiare. Prin urmare, la o anumit etap de dezvoltare a societii umane - dup apariia banilor i organizarea societii in form de stat - relaiile de producie sau completat cu o nou form - relaiile financiare. Aceste relaii sunt rezultatul legturilor stabilite i interaciunilor produse ntre puterea public i supuii si n vederea procurrii i utilizrii mijloacelor necesare pentru exercitarea funciilor proprii statului. 4. Retrospectiva istoric asupra evoluiei finanelor

4.1. Finanele in statul sclavagist CHELTUIELI PUBLICE. Cheltuielile statului sclavagist erau diverse. Una dintre cele mai importante speze o constituia ntreinerea puterii publice i curii regale. Mijloace importante se cheltuiau pentru ntreinerea armatelor i campaniilor militare. Despre dimensiunile acestor cheltuieli se poate judeca dup numrul rzboaielor ncontinue, subjugarea popoarelor, formarea statelor mari ((Egipt, Persia, Sparta, Macedonia, Imperiul Roman etc.), care pretindeau dominaia mondial. Ele creau, ntreineau, narmau colosale armate terestre i marine, inclusiv de mercenari. Cheltuieli mari se cereau i la construcia de ceti, corbii fortificaii etc. In condiiile gospodriei naturale cheltuielile aveau caracter natural, dar o dat cu dezvoltarea gospodriei marf si a banilor, mai cu seam in Grecia i Roma, capt form bneasc. In Imperiul Roman militarii primeau solda in bani. Cheltuieli mari necesitau construcia i dotarea construciilor publice: apeducte, canale ele irigare, stvilare, zgazuri, drumuri, poduri etc., pentru ce se efectuau colosale lucrri de pmnt, transportri de materiale la distane mari. In acea perioada, cnd lucrrile erau ndeplinite manual, edificarea construciilor necesitau mii de lucrtori. Alt gen de cheltuieli erau acelea pentru religie: construcia de templuri, piramide, organizarea srbtorilor religioase si altele. Cheltuieli se efectuau pentru primirea i ntreinerea solilor, rscumprarea prizonierilor, pentru cadouri i mite. Alte speze speciale erau prevzute pentru "pine i spectacole". Munca ieftin a sclavilor a condus la ruinarea ranilor i meteugarilor liberi. Strzile Atenei i Romei erau pline de oameni fr ocupaie i flmnzi care cereau pine i distracii. Autoritile publice pentru inerea lor in supunere le acorda sprijin material. VENITURILE PUBLICE. Veniturile In teniei proveneau din patrimoniul statului i din impozite. n statele sclavagiste antice forma tipic de conducere era monarhia absolut. Unul din veniturile statului era cel provenit de la pmnturile statului. Statul organiza si conducea singur lucrrile, de cultivare a pmntului sau ii da In arend. Existau contribuii prin munc: strngerea roadei, construcia drumurilor etc. Munca robilor era folosit i pe latifundiile statului, la construcia cldirilor publice, cetilor. Cetenii liberi acordau contribuie prin munc, prin participarea la construcia de canale de irigaie, palate, temple etc. O contribuie personal era i participarea cetenilor la companiile militare. Acumularea resurselor i folosirea lor in acea perioad se efectua cu precdere in form natural. Colectrile naturale constau din alimente, furaje, muniie pentru armat etc. ns o dat cu dezvoltarea - relaiilor marf bani, cretea ponderea banilor att in volumul de venituri ct i in cel de cheltuieli, iar p parte din colectri se vindeau special pentru acumularea banilor. IMPOZITELE. Iniial se percepeau in form natural, i ulterior au cptat treptat forma bneasc. Procesul a fost de lung durat i dificil. Spre exemplu, in Imperiul Roman de dou ori a euat ncercarea de a percepe impozitele sub forma bneasc. Dezvoltarea produciei marf a accelerat dezvoltarea banilor i rspndirea formei bneti a impozitelor. In statele antice relaiile financiare aveau un grad nalt de dezvoltare. Existau impozite directe i indirecte. Ctre impozitele directe se refereau impozitul funciar, impozitul pe animale i psri. Impozite generale pe persoane nu erau. In timpul rzboaielor toi cetenii erau supui impozitului pe avere. Impozitele indirecte erau prezente sub forma impozitului pe comer i taxelor vamale. n Imperiul Roman existau impozite pe sclavi, sau mai exact pe preul de vnzare sau cumprare a sclavului. In timpul mprailor de pe preul unui sclav vndut se pltea sub form de impozit 4 %, iar de pe un sclav eliberat - 5 %. In timpul mpratului August, pentru vinderea unui obiect, se percepea un impozit general de 1 % de la pre. n timpul rzboiului de la ceteni se percepea un impozit de pe avere extraordinar numit "tributum civicum". Toi cetenii plteau impozit pentru motenire in mrime de 5 la sut. Statul sclavagist obinea venituri de pe urma przii de rzboi, confiscrii avuiei cetenilor rilor cucerite, birurilor pltite regulat in natur i bani. n caz de necesitate, statul lua mprumuturi de la biserici, etc., pe care, n multe cazuri, nu le rambursa.

Pentru cptarea veniturilor statul apela la stricarea monedelor, rechiziii, predarea obligatorie a pinii la 4, pre fix etc. 4.2. Finanele n statul feudal CHELTUIELILE PUBLICE. Cele mai importante cheltuieli efectuate de statul feudal erau cele cu caracter militar, modificndu-se de la o perioad la alta i de la o ar la alta. Cheltuielile publice pentru scopuri militare in rile europene in sec. XVII-XVIII alctuiau de la 25 pn la 75 % din totalul cheltuielilor publice. Mijloacele erau folosite pentru perfecionarea tehnicii militare, construcia fortificaiilor, angajarea mercenarilor, rscumprarea prizonierilor etc. Din resurse financiare publice importante mijloace se foloseau la ntreinerea curii regale, la petrecerea balurilor, pentru obiecte de lux, ntreinerea ambasadelor i solilor. Din mijloacele statului sunt ntreinui i artitii apropiai de curte, se acord un oarecare sprijin nvmntului public i ocrotirii sntii. VENITURILE PUBLICE. In statul feodal veniturile publice se formau in principal din contribuiile personale i colectrile naturale. De asemenea veniturile proveneau i de la. regiile monarhului in exploatarea zcmintelor, pescuit, baterea monedelor, producerea prafului de puc etc. Veniturile publice proveneau din diferite taxe - pentru judecat, pentru folosirea porturilor i locurilor de depozitare etc. Veniturile se formau i de pe urma vinderii titlurilor i posturilor, confiscrilor, amenzilor, contribuiilor, birurilor, mprumuturilor. Existau in acea perioad de asemenea impozite pe avere, pe comer,taxe vamale, accize. Prestaiile, in dependen de caracterul lor, se fceau sub form natural sau bneasc. 4.3.Finanele n statul capitalist Dup descompunerea feudalismului i dezvoltarea capitalismului, un rol din ce in ce mai mare capt cheltuielile i veniturile statului sub form bneasc. n aceast perioad se produce separarea vistieriei statului de la proprietatea monarhului. Datorit proceselor de democratizare, cheltuielile i veniturile publice au cptat transparena, s-a nceput ntocmirea bugetului public, s-a stabilit controlul din partea organelor puterii de stat asupra finanelor publice, s-a nceput elaborarea legislaiei financiare. CHELTUIELILE PUBLICE. In statul capitalist, datorit realitilor epocii, de asemenea predominau cheltuielile militare. Desele rzboaie, mai ales cele de cucerire l remprire a coloniilor, dezvoltarea rapid a tiinei i tehnicii militare, predominarea gndirii imperiale au cutat ponderea sporita a cheltuielilor pentru scopuri militare. Totodat, sub influena burgeziei, au sporit cheltuielile pentru obiective i scopuri economice (alocri bugetare, subvenii, subsidii etc.), formarea infrastructurii economiei naionale etc. In aceast perioad se ivesc i se dezvolt cheltuielile publice pentru scopuri sociale (nvmnt public, cultur, ocrotirea sntii), inclusiv protecia sociala. Modificarea sistemului . de dirijare a statului a condus la creterea cheltuielilor pentru serviciile publice generale (ntreinerea organelor legislative, executive, judectoreti, de ordine public etc.). VENITURILE PUBLICE. Noua ornduire economica a condus i la modificri eseniale in sistema de resurse financiare a statului, Locul principal in veniturile publice revenea impozitelor, care au evoluat in direcia diversificrii obiectelor de impunere (venituri personale, salariu, profit, dobnd, dividende), creterea numrului contribuabililor (muncitori, industriai, bancheri, brokeri, liber profesioniti), rspndirii impunerii indirecte (taxe de consumaie) etc. n aceast perioad au nceput s fie practicate pe larg mprumuturile de stat.

1. Tratarea termenului "finane" In prezent termenul "finane" este acceptat univoc de economitii contemporani i utilizat in absoluta majoritate a limbilor vorbite pe glob. Acest termen, reflectnd specificul limbii respective - finance (eng., fran.), finanzen (germ.), (rus.) etc. - este ntlnit in limbajul economic din diferite ri. Cuvntul "finane" i are originea in latina medieval -"finatio","financia", care erau folosite pentru a marca plile, sfritul termenului de plat i/sau o sum de bani (anexa 1). Derivatele acestui cuvnt cu nelesul respectiv s-au folosit in diferite perioade in diferite ri. Cuvintele din latina veche "figo" (a scoate, a stoarce) i "finis" (sfrit, capt, hotar) au generat termenul "finare", care era iniial folosit pentru redarea plaii rentei i plii birului. Mai trziu acest termen se folosea pentru exprimarea plilor conform deciziei judiciare, conform sentinei, plilor obligatorii pentru servicii i plilor contribuiilor. Aadar, "termenul contemporan "finane Ta apariia sa in limbajul economic era tratat ca pia i/sau sfritul termenului de plat. In limba latin medieval la cuvntul "financia" s-a adugat i cuvntul "pecuniare" (bnesc), cea ce poate servi drept argument c "financia" putea s exprime operaiuni i fr caracter bnesc. Pentru prima oar cu sensul de "plat in bani" termenul "financia" a nceput s se foloseasc in secolul al XIH-lea in Italia, unde un ir de orae - Florena, Veneia, Genua - erau cele mai mari centre europene de comer i activitate bancar. n Frana, ncepnd cu secolul al XVI-lea, termenul "finance" a nceput s fie subneles ca totalitatea patrimoniului de stat. In Germania din secolul ai XVIII-lea termenul "finanz" se folosea pentru redarea patrimoniului public. Cuvntul spaniol "hacienda", care nseamn "finane", provine de la cuvntul arab "chasena" - vistierie. O dat cu dezvoltarea intens In secolele al XV-lea - XVII-lea a activitilor bneti, bancare, de burs, trezorerie etc. se cristalizeaz specificul termenului "finane" (schema 4). In aa mod, termenul "finane", avnd originea latin i evolund pe parcursul a sute de ani, in prezent ocup un loc central in tiina i practica economic i este folosit pentru identificarea unui ntreg fenomen economic, inclusiv prile lui componente, realizat in procesul activitii umane. 2. Finane - categorie economic Finane este o categorie economic general. Pentru apariia oricrei categorii economice sunt necesare anumite condiii economice care formeaz un "mediu ambiant" de dezvoltare a ei. Aa mediu ambiant pentru finane sunt relaiile marf - bani. Producerea urnirilor pentru schimb, folosirea banilor pentru meseria schimbului, cptarea de ctre bani a valorii proprii au format mediul ambiant economic respectiv, in care a fost posibil apariia finanelor ca relaii de transfer a valorii. Finanele nu pot s existe in afara relaiilor marf - bani. Evident c apariia finanelor a fost cauzat de anumite necesiti. Principala cauz in aceast ordine de idei, const in crearea in urma activitii economice a produsului intern brut care, pentru funcionarea normal a societii, trebuie s fie repartizat intre toate sferele de activitate uman i intre toi membrii societii. Funcia de repartiie valoric revine pe seama finanelor. Evident c, pentru apariia finanelor era necesar i existena unor anumite circumstane. Una din principalele circumstane de apariie i funcionare a finanelor este prezena subiecilor procesului de repartiie - statui (guvernul), persoanele juridice, persoanele fizice etc. Guvernul organizeaz i dirijeaz funcionarea finanelor (schema 5). Avnd in vedere condiiile economice, cauzele i necesitile, circumstanele de apariie i funcionare, putem

conchide c finanele sunt relaii economice ce in de formarea, distribuirea i utilizarea fondurilor bneti pe baza produsului intern brut. Pornind de la acest concept, vom remarca faptul c de-a lungul anilor concepiile despre finane au evoluat continuu (anexa 2). i in prezent concepiile specialitilor despre finane nu coincid. Astfel economitii trateaz finanele ca: a) fonduri bneti (aflate la dispoziia persoanelor fizice, juridice, organelor locale i centrale a administraiei publice, organismelor internaionale etc.); b) prghii i instrumente de intervenie a guvernului in economie (impozite, taxe, alocaii bugetare, mprumuturi, subvenii etc.); c) metode de gestionare a acumulrilor bneti (procedee i tehnici de administrare a mijloacelor bneti aflate la dispoziia menagelor, agenilor economici, guvernului etc.); d) acte juridice (lege, decret, dispoziie autorizat sau contractuala etc. ce reglementeaz procesul de repartiie financiar); e) relaii sociale, de natur economic, care apar in procesul constituirii fondurilor publice i private de: resurse bneti i repartizrii acestora n scopul satisfacerii diverselor necesiti individuale, de producie, sociale, politice etc. (schema 6). Gndirea economic contemporan, bazndu-se pe tratarea larg a conceptului finane, a lrgit considerabil domeniul de aplicare a lui i mai ales in activitile monetare, creditare, bancare, de asigurare operaiile cu hrtii de valoare etc. In literatura de specialitate, avnd ca baz conceptul finane, se folosesc expresele - finane private, finane ale ntreprinderilor, finane publice, finane internaionale etc. De fapt fiecare din ele alctuiesc un domeniul separat al fenomenului financiar. 3. Coninutul economic al finanelor publice Pentru satisfacerea cerinelor generale ale societii, este necesar constituirea unor importante fonduri bneti la dispoziia autoritilor publice. Sursa principal de mijloace este produsul intern brut. Formarea fondurilor se efectueaz prin transferul valorii de la persoanele fizice i juridice la dispoziia organelor administraiei de stat centrale i locale. Ulterior, din aceste fonduri se acoper cheltuielile publice prin transferarea valorii la diveri beneficiari, care livreaz bunuri i presteaz servicii statului (schema 2). In aa mod, au loc fluxuri de resurse bneti ctre i de la fondurile financiare publice, ceea ce genereaz anumite raporturi Intre participanii la acest proces. Aceste raporturi, exprimate in form bneasc, in limbajul economic se numesc relaii financiare sau finane. Relaiile financiare prin esena lor reprezint un transfer de valoare. Transferul de valoare, ce st la baza relaiilor, are un ir de particulariti, printre care doua principale. In primul rnd, transferul respectiv se efectueaz sub form bneasc. In aa mod relaiile financiare se manifest numai prin bani. In al doilea rnd, transferul se efectueaz fr contraprestaie direct. Aceasta conduce la concluzia c prin relaiile financiare se produce o cedare definitiv i fr contraprestaie de putere de cumprare. Aadar, relaiile economice, realizate prin intermediul banilor, care apar in procesul repartiiei in legtur cu satisfacerea nevoilor colective ale societii constituie finanele publice. Existena finanelor publice este indisolubil legat de existena, statului i de folosirea banilor i a formelor valorice de repartiie a P.I.B. Este necesar de a marca faptul c in condiiile actuale conceptul de relaii financiare s-a lrgit, incluznd noi tipuri de relaii economice realizate prin bani. Astfel, conceptul contemporan finane publice include: a) relaiile care exprima un transfer de resurse bneti fr contraprestaie i cu titlu nerambursabil; b) relaiile care exprim un mprumut de resurse bneti pe o perioad de timp determinat, pentru o anumit dobnda (creditul); c) relaii care exprim un transfer de resurse bneti obligatoriu sau facultativ n schimbul unei contraprestaii care depinde de producerea unui eveniment aleatoriu (asigurri) etc. (schema 7). Conceptul contemporan al finanelor publice nu mai presupune un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor statului, ci, nainte de toate, - un mijloc de intervenie in economie. 4. Funciile finanelor publice

Finanele publice au aprut i exist pentru realizarea unor obiective concrete, exact stabilite, care nu pot fi realizate pe alta cale sau cu alte mijloace. Ele i exercit destinata social prin funciile sale, i anume funcia de repartiie i funcia de control (schema 8). 4.1 Funcia de repartiie Resursele care alimenteaz fondurile publice, in majoritatea lor covritoare, provin din produsul intern brut i ntr-o mai mic msur - din avuia naional i din transferurile din strintate (schema 2). Veniturile fondurilor financiare publice mbrac forme diferite, i anume: impozite, taxe, contribuii pentru asigurri sociale, amenzi, penaliti, revedene, chirii, venituri de la valorificarea unor bunuri, patrimoniul public sau fr stpn, mprumuturi de stat primite, rambursri de mprumuturi de stat acordate, dobnzi aferente mprumuturilor acordate, donaii, ajutoare i alte transferuri primite. Mijloacele financiare, transferate prin canalele enumerate mai sus, sunt acumulate ntr-un ir de fonduri publice financiare - bugetul administraiei centrale, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, fonduri extrabugetare, guvernamentale, speciale etc. Cheltuielile din fondurile financiare publice capt diferite forme, i anume: plata salariilor,, procurarea materialelor, plata serviciilor, investiii capitale, subvenii i subsidii, pensii, burse, indemnizaii, mprumuturi de stat acordate, dobnzi aferente la mprumuturile primite, donaii, ajutoare i alte transferuri. Prin aceste canale financiare se transfer mijloace bneti pentru realizarea obiectivelor guvernului in domeniul nvmntului, sntii, culturii, produciei sociale, gospodriei comunale, economiei naionale, administraiei de stat, ordinii publice, aprrii, deservirii datoriei publice etc. Prin urmare, constituirea i utilizarea fondurilor financiare publice este un proces unitar i continuu care se realizeaz datorita funciei de repartiie a finanelor publice. 8.2 Funcia de control Concomitent cu funcia de repartiie, finanele exercit i funcia de control. Aceast funcie apare ca rezultat ai capacitii finanelor de a reflecta cantitativ transferurile de bani. Funcia de control este o nsuire a finanelor de a servi drept mijloc de control asupra distribuiei valorice a produsului intern brut. Se manifest aceast funcie in procesul de formare i utilizare a fondurilor de mijloace bneti. Datorit funciei de control, este posibil verificarea exactitii i oportunitii vrsmintelor in fondurile bneti, plenitudinii mobilizrii mijloacelor bneti, utilizrii ntemeiate i eficiente a acumulrilor bneti etc. Datorita nsuirilor i funciilor pe care le exercit finanele este posibil aprecierea corespunderii proceselor de repartiie valoric, legilor economice i actelor juridice in vigoare. Aciunea funciei de control cuprinde toate fazele procesului de reproducie social. Prin finane se dimensioneaz, evalueaz i controleaz cheltuielile, rezultatele i eficiena activitilor respective. In acest scop se folosesc diveri indici financiari printre care principalii sunt costurile, cheltuielile, veniturile, ncasrile, profitul, rentabilitatea etc. Finanele furnizeaz informaie referitor la mrimea consumului, schimburilor, creterii economice, alocrilor in nvmnt, ocrotirea sntii, securitate social etc., datorit crui fapt procesul de formare a proporiilor macroeconomice se gsete sub controlul i influena activ a guvernului. In aa mod, rolul funciei de control a finanelor in activitatea economic se manifest prin faptul c finanele: a) exercit controlul asupra distribuiei valorice a resurselor i formrii proporiilor economice; b) permit aciunea activ asupra eficienei utilizrii tuturor resurselor din economie; c) efectueaz controlul asupra respectrii legislaiei financiare in vigoare i disciplinei financiare etc. Funcia de control a finanelor se realizeaz n procesul activitii practice prin efectuarea controlului financiar. *** In pofida istoriei lungi de existen a fenomenului financiar, a conceptului finane si a instrumentelor financiare practice de lucru, esena lor nu este definitiv studiat i dezvluit. Sarcina de cunoatere deplin a esenei finanelor se complic prin faptul c ea se gsete ascuns sub diverse forme exterioare de manifestare a ei, in care diferite evenimente financiare apar la suprafaa vieii economice si sociale.

Evident c aceast situaie motiveaz apariia problemelor de discuie i existena multitudinii de opinii asupra componentelor i elementelor lui (Anexa 3). Ctre problemele de discuie se refer i cea a funciilor finanelor. Muli economiti consider c finanele exercit dou funcii - de repartiie i control. ns in literatura de specialitate se ntlnesc afirmaii c finanele, in afar de cele dou nominalizate, mai posed i alte funcii: de producie, de stimulare, de reglementare etc. Fiind de acord cu necesitatea cercetrii problemei funciilor finanelor, este important de a meniona c rezultatele cercetrilor tiinifice vor depinde n multe privine de exactitatea i precizia determinrii obiectului de cercetare. Spre exemplu, poate conduce la rezultate greite substituirea problemei funciilor finanelor prin problema rolului lor in producia social, deoarece acestea fiind aspecte interconexionate, totui sunt probleme diferite. Desigur, finanele au un rol foarte important In producia social, cu ajutorul lor poate fi stimulat utilizarea efectiv a factorilor de producie, reglementate proporiile valorice, asigurat economisirea etc. ns identificarea acestor rezultate, cptate datorit funcionrii finanelor, cu funciile lor nu este corect. Deoarece funcia este mod de exprimare a esenei categoriei economice; de aceea ea acioneaz ntotdeauna ntr-un anumit cadru al acelor relaii economice care constituie esena categoriei respective. Dac efectele aciunii se extind asupra obiectelor ce se afl in afara cadrului relaiilor economice ce alctuiesc esena categoriei date, aceasta se refer nu la funciile categoriei, ci la rolul ei, la rezultatele concrete obinute in urma valorificrii funciilor. Unii economiti consider c finanele au trei funcii: formarea fondurilor (veniturilor) bneti, utilizarea fondurilor (veniturilor) bneti i funcia de control. Fr a nega in principiu aceast schem de ilustrare a funciilor finanelor, menionm c primele dou exist in mod real ns fiecare din ele exprim aciunea unor elemente separate a relaiilor financiare (impozite, subsidii) i nu a finanelor integral. Pe de alt parte, ele mai mult amintesc mecanismul de realizare a funciei de repartiie, dect un mod independent de funcionare a categoriei finane. Persistarea problemelor de discuie motiveaz necesitatea elaborrii in continuare a aspectelor teoretice ale funciilor finanelor. Cunoaterea mai. profund a proprietilor finanelor va permite elaborarea metodelor de mai bun utilizare a lor in activitatea economic, implementarea instrumentelor financiare noi in practica de gospodrire, asigurarea echilibrului financiar i creterii economice. 5. Rolul finanelor n economiile moderne Mecanismele de funcionare a economiilor modeme se bazeaz pe principiile de pia. n rile dezvoltare din punct de vedere economic aplicarea acestor principii s-a produs pe parcursul unei perioade de doua secole, cea permis formarea i perfecionarea ulterioar a unui sistem de relaii social-economice efectivi n acest sistem un rol deosebit revine relaiilor financiare. Sistemul financiar (relaii, metode de lucru, organe cu funcii in finane, legislaie financiar) are un grad nalt de dezvoltare. La baza funcionrii lui sunt puse principii tiinifice i democratice de lucru. Finanele sunt folosite nu numai n scopul tradiional - acumularea mijloacelor i folosirea lor pentru exercitarea funciilor guvernului. Autoritile publice folosesc finanele i in scopul influenrii proceselor economice , corectrii ciclului economic, nlturrii dezechilibrelor economice. In perioadele de intensificare a activitilor economice (supranclzire a economiei), prin diferite msuri financiare (majorri fiscale s.a.), se normalizeaz situaia, iar in perioada de recesiune, prin faciliti fiscale i prin alocaii bugetare, se asigur relansarea economiei (schema 9). n prezent unui ir de state, inclusiv Republicii Moldova, le este caracteristic economia de tranziie economia in procesul de trecere de la sistemul administrativ de comand i planificat, centralizat la sistemul cu caracteristici de pia. n aceast perioad se reface cardinal i sistemul financiar. A fost lrgit zona de aciune a finanelor (sfera social, privatizarea etc.), aplicate noi instrumente financiare (impozite, taxe, subsidii, subvenii etc. ), reformat cadrul instituional (serviciul fiscal, Garda financiar, Fondul Social etc.), elaborat i aprobat noul drept financiar i alte aciuni.

n economiile de tranziie pe seama resurselor financiare publice se finaneaz diverse aciuni orientate spre crearea de noi locuri de munc, recalificarea omerilor i plasarea lor in cmpul de munc, pre-pensionarea celora care nu-i mai gsesc plasament din cauza vrstei naintate i ajutorarea celor care i-au pierdut locul de munc etc. Finanele sunt utilizate pe larg in procesul de privatizare i reorganizare a patrimoniului public. Un coninut nou, datorit, in primul rnd, primirii in organismele financiare internaionale, capt i relaiile valutar-financiare internaionale. Aadar, in economiile moderne finanele publice sunt utilizate in scopul realizrii unei dezvoltri economice i sociale pe ct se poate de accelerate i pe ct posibil ntr-un cadru echilibrat. SCHEME

ZONA REPARTIIEI FINANCIARE Schema 2. Repartiia financiar public

BIBLIOGRAFIE 1. Gliga Ioan. Dreptul finanelor publice. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic, R.A., 1992. - 266 p. 2. Finane publice / Coordonator prof. univ. dr. Iulian Vcrel . - Bucureti: Editura Didactic si pedagoic, R.A., 1992. - 432 p. 3. Toma Mihai. Finane t gestiunea financiar. - Bucureti: Editurr Didactic si Pedagogic, R.., 1994. - 238 p. 4. aguna Dan-Drosu. Drept financiar si fiscal. Bucureti: Editura OSCAR-PRINT, 1994. - 527 p. 5. /.. , .. ,.. .; . .. ..: ,1995.-435 . 6. ... .-:- ,1979. 7. Eduard Allix. Traite elementaire de scinces des financeset de legislation financiere francaise, Paris, Ed. A. Rousseau 1921. 8. Gaston Jeze. Course de finances publiques. Ed.M.Goird, Paris, 1929. 9. Francois Deruel. Finances publiques / Dalloz, Paris, 1977. - 170p. 10. Maurice Duverger. Institutions financieres, Coll.Themis, Presses Universitaires de France, Paris, 1956. 11. Pierre Labimiere. Les finances publiques, Li-braite Armnd Colin, Paris. 1970. 12. Richard Musqrave, Peggy Musgrave. Public Finance in Theory and Practice. Tourth Edition, McGraw - Hill Bobk Company, New York, St.Louis. San Francisco. 1984. - 824p.