1. Charles Darwin si teoria Evolutionista - Pleistoros 2. Andres Breivik,bratul inarmat al razbunarii europene 3. Legenda Lupului Alb 4.

Lupii Albi din Conneticut - Traducere Gabriel Dacian 5. Lupii Albi - traducere Gabriel Dacian

Charles Darwin si teoria Evolutionista

Una din marile dileme ale omenirii este modul in care insasi specia umana a aparut. Fondatorul teoriei evolutioniste este Charles Darwin (n. 12 februarie 1809, Shrewsbury, Shropshire - d. 19 aprilie 1882, Down, lng Beckenham, Kent) este cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog i autor de cri, fondatorul teoriei referitoare la evoluia speciilor de plante i animale (teoria evoluionist). A observat i a demonstrat c toate speciile de forme de via au evoluat de-a lungul timpului din anumii strmoi comuni, proces pe care l-a numit selecie natural, toate acestea fiind publicate n cea mai celebra scriere a sa, Originea speciilor, publicat n 1859. Teoria evoluionist a fost acceptat de ctre comunitatea tiinific i publicul larg nc din timpul vieii sale, n timp ce teoria seleciei naturale a fost considerat ca prim argument al procesului evoluiei abia prin anii 1930 iar acum constituie baza evoluionismului sintetic. Examineaz evoluia uman i selecia sexual n lucrarea Originea omului, urmat de Exprimarea emoiilor la oameni i animale. Darwin s-a mprietenit cu cel mai mare geolog al epocii sale, Charles Lyell, creatorul teoriei despre procesul treptat de dezvoltare al Pmntului. n urma discuiilor cu acesta, Darwin a ajuns la concluzia c speciile au evoluat n mod asemntor cu evoluia n timp a Pmntului. Reverendul Henslow a prezentat o parte din fosilele i jurnalele lui Charles Darwin unor naturaliti celebrii din acea perioad. Datorit acestor expuneri, Charles Darwin a devenit celebru n cercurile tiinifice britanice. O dat cu revenirea n Anglia, pe data de 2 octombrie 1836, Darwin a nceput s-i formuleze teoria, pe care o considera singura viabil. Conform acestei teorii, speciile evolueaz, adic sunt supuse unor transformri treptate, de la formele simple la cele mai avansate, deci strmoii tuturor formelor vii de astzi au fost organisme monocelulare. n anul 1858, primete o scrisoare din partea naturalistului Alfred Russel Wallace. Observaiile pe care acesta le formuleaz, cltorind prin America de Nord, referitoare la ereditate i transformarea proprietilor printre specii, l fac pe Darwin s grbeasc finalizarea teoriei evoluiei. Cteva luni mai trziu, att Alfred Russell Wallace ct i Chales Darwin se prezint la Linnean Society pentru atestarea teoriei evoluiei. Acest consiliu decide asupra ntietii formulrii teoriei i astfel Charles Darwin este considerat printele evoluiei. Charles Darwin a murit pe 19 aprilie 1882; ca dovad de recunoatere a valorii operelor sale tiinifice, a fost nmormntat n Westminster Abbey, lng Isaac Newton. In teoria evolutionista tezele principale sunt : 1. Speciile se transform treptat unele n altele prin interaciunea urmtorilor factori: variabilitatea, ereditatea, suprapopulaia, lupta pentru existen i selecia natural.

a. Variabilitatea individual ofer material pentru aciunea seleciei. Variabilitatea este rezultatul corelaiei dintre organism i mediu , dintre modificrile condiiilor de mediu i aciunea factorilor interni specifici organismului. b. Ereditatea fixeaz variaiile i face posibil acumularea lor n cursul generaiilor. Darwin admite inconsecvent ereditatea caracterelor dobndite. c. Suprapopulaia este creterea excesiv a numrului de indivizi ai unei specii n raport cu mijloacele de trai. d. Lupta pentru mijlocele de trai dintre indivizii speciilor apropiate (interspecific) sau dintre indivizii aceleiai specii (intraspecific) duce la supravieuirea celor mai api care se reproduc preferenial. e. Selecia natural acioneaz totodat i prin mijlocirea factorilor abiotici i prin mijlocirea factorilor biotici. Selecia duce astfel la trierea formelor mai bine adaptate i la accentuarea n curs de generaii a caracterelor adaptative; selecia orienteaz variaiile neorientate. Observam ca tezele sale promoveaza superioritatea unei rase , unei specii ba chiar noi putem sa aplicam teoriile sale in mersul societatii (socio-darwinismul ) , Darwin isasi facand cateva comentarii cu privire la societatea umana, si rasele umane. Intr-o perioada viitoare , nu prea distanta , masurata in secole , rasele umane civilizate vor elimina si inlocuii rasele salbatice din lumea intreaga. Charles Darwin Charles Darwin , a vazut bine potentialul rasei albe de a domina planeta , fiind raportul perfect intre inteligenta, fizic si aptitudini sociale . In acel moment avansand nestingherita inspre progres. Deasemenea , el explica foarte bine inferioritatea rasei negre : De la inceputul istoriei , negrul a dominat continentul african mai bogat decat visul oricarui poet, avand hectare intregi de diamante sub picioarele sale negre. Dar nu a ridicat niciunul din pamant , decat atunci cand omul alb i-a aratat lumina sa sclipitoare. Taramul sau colcaia de animale puternice si blande, iar el nu a visat niciodata un ham , un car sau o sanie. Fiind vanator prin nevoie , el nu a construit niciodata un topor , o sageata sau o sulita care sa nu fie de unica folosinta. El a trait ca o dobitoaca , multumit sa pasca o ora. Intr-un taram de piatra si lemn , el niciodata nu a taiat un metru de lemn , sculptat un bolovan , doar a amestecat bete rupte cu pamant. Cu leghe si leghe de ocean , si mile intregi de mari interioare , timp de 4000 de ani a privit suprafata lor incretinduse in vant, a auzit tunetul valurilor pe plaja , urletul furtunii , a privit orizontul albastrui cu chemarea sa catre lumi necunoscute , dar niciodata nu a visat o vela. Charles Darwin Victorie ratiunii , victorie cunoasterii , victorie stiintei.

Andres Breivik,bratul inarmat al razbunarii europene

Motto: Cine-au ndrgit strinii, Mnca-i-ar inima cnii, Mnca-i-ar casa pustia, i neamul nemernicia! Anders Breivik este una dintre din ce n ce mai puinele celule sntoase ale trupului European mncat de cancer. Privind lucrurile astfel vom vedea c gestul su extrem a fost unul nu doar necesar, dar i eroic prin exemplaritatea i singularitatea sa! Tnrul norvegian, un perfect exemplar al rasei europene, a ocat o lume bolnav prin caracterul sntos al faptei sale. ntr-o lume de nebuni, cel lucid este ntotdeauna nchis la ospiciu. Cu secole n urma faptele unui Anders ar fi fost glorificate i cntate de menestreli. Relevant este faptul c norvegianul se consider inspirat (printre alii) de Vlad epe, un alt erou al luptei mpotriva islamizrii Europei. Dac n Evul Mediu ar fi existat jalnica mass-media sau societatea civil, presa ar fi urlat mpotriva terorismului, extremismului, totalitarismului, rasismului, nazismului domnitorului valah! Unii dintre cei ce i neleg motivaiile anti-islamice nu neleg totui de ce Anders nu a comis un atentat mpotriva musulmanilor din Norvegia, de ce aciunea sa a fost ndreptat mpotriva unor nativi norvegieni. Problema este ns c acei care propovduiesc egalitatea ntre culturi i diversitatea de dragul diversitii sunt cei care import musulmani i schimb datele demografice ale rilor europene, cu consecine dezastroase. Ei sunt vinovai de epidemia de violuri i tlhrii din rile nordice (Stockholm este capitala european a violurilor, nici Oslo nu e departe). Aa c nu e de mirare c sunt pedepsii pentru faptul c sacrific sigurana populaiei pe altarul diversitii. Dac buctria i-e invadat de gndaci, degeaba i vnezi cu papucul n man dac nu-i trece prin cap s pstrezi curenia i s arunci gunoiul! Asta a fcut Anders, a aruncat gunoiul! A acionat chirurgical, cu maxim eficien, cu aceeai eficien a terorii pe care o admira la Vlad epe. Atacnd tabra de tineret a partidului laburist (principalul promotor al multiculturalismului neomarxist i importatorul exclusiv de gndaci n Norvegia), Breivik a scontat pe un efect maxim. Atentatul cu bomba asupra sediului guvernului din Oslo s-a vrut o reacie ofensiv de aprare contra unui prezent multicultural. Atacul asupra tineretului laburist a fost o rsuntoare lovitur dat unui viitor al multiculturalismului.

Motto: Cine-au ndrgit strinii, Mnca-i-ar inima cnii, Mnca-i-ar casa pustia,

i neamul nemernicia! n cursul unei conversaii pe care am avut-o cu un prieten suedez i cu o doamn care a crescut n timpul dictaturii comuniste din Romnia, am ajuns la concluzia c occidentalii au creierele splate de principiul corectitudinii politice i multiculturalismului, aa cum se ntmpla n comunism. Acesta este un citat din manifestul de 1500 de pagini a lui Anders Breivik, cel care n urm cu o sptmn, a zguduit din temelii nu doar Norvegia, ci nsi fundamentele Europei toleranei i multiculturalismului. Acest citat a fost postat i pe Facebook, n cadrul unui relevant experiment. Fr a se dezvlui numele autorului, cititorii au fost ndemnai s posteze comentarii privitoare la cele de mai sus. Toi cei care au comentat au concluzionat c autorul are dreptate, i c cele spuse de Breivik nu constituie altceva dect o observaie lucid, pertinent i perfect conform cu realitatea. Muli dintre cei care au i-au exprimat acordul cu cele afirmate de Breivik sunt aceiai care s-au declarat revoltai, oripilai, indignai de gestul extrem prin care acesta a neles s ia atitudine fa de starea de fapt expus. Anders a fost numit n toate felurile de ctre media: bestia, monstrul, cel mai sngeros criminal, etc. Internetul abund de sugestii de tortur, de pedepse groaznice pe care ar trebui s le primeasc asasinul din Oslo, sugestii fcute, bineneles, de ctre tot felul de anonimi mioritici viteji de tastatur (ndemnurile la ucidere provin exclusiv din mediul virtual romnesc, occidentalii nefiind capabili, graie excesului de civilizaie, s imagineze vreo pedeaps barbar mpotriva autorului)! Aadar, mare parte a opiniei publice nelege resorturile care l-au condus pe Anders spre acest gest, fiind de acord (cel puin la nivel subcontient) cu faptul c motivaiile acestuia sunt ct se poate de reale. Dar, spun ei, nu trebuia s omoare oameni nevinovai! Eventual trebuia s se fac auzit altfel, s organizeze o manifestaie de protest panic (cu autorizaie de la primrie, ntr-un arc bine-delimitat), s scrie o petiie, s se adreseze presei cu nemulumirile sale, s activeze n cadrul vreunui partid democratic sau s nfiineze vreun ONG Opinia public este prea castrat mental pentru a nelege c Anders a fcut exact ceea ce trebuia, cnd trebuia, cui trebuia! Europa mileniului III a devenit, din motorul agresiv a creativitii umane, din homeland-ul lupttorilor, creatorilor de civilizaie, cuceritorilor, un teritoriu populat de jalnice populaii de timizi emasculai, de masochiti, de roboei umani ntori cu cheia political correctness-ului. Europa e pe buza prpastiei iar liderii ei actuali nu precupeesc niciun efort pentru a o mpinge nainte! Europa noastr i a strbunilor notri tocmai ne este furat, bucat cu bucat, cu uurina cu care i se ia bomboana din mna unui copil. Am fost pregtii timp de decenii pentru acest lucru, am fost deposedai n urma unui ndelung i insistent proces de siluire mentala de orice urm de Onoare, Demnitate, Brbie! Suntem n continuare invadai de organism parazitare, de agresive cpue extrem de bine adaptate, care ne ajut s facem praf tot ce a construit n secole glorioasa civilizaie european. Anticorpii au fost anihilai iar cancerul se extinde exploziv, fr opreliti, n

organismul vlguit al btrnului continent. Tolerana exagerat a dus, dup cum era normal, la abuzuri din partea invadatorilor. Aceste abuzuri, n loc s-i capete cuvenita reacie de auto-aprare, au constituit pretextul unei noi lrgiri a toleranei, pentru ca n acest cadru lrgit s-i gseasc locul din ce n ce mai obraznicele pretenii ale celulelor canceroase! Anders Breivik este una dintre din ce n ce mai puinele celule sntoase ale trupului European mncat de cancer. Privind lucrurile astfel vom vedea c gestul su extrem a fost unul nu doar necesar, dar i eroic prin exemplaritatea i singularitatea sa! Tnrul norvegian, un perfect exemplar al rasei europene, a ocat o lume bolnav prin caracterul sntos al faptei sale. ntr-o lume de nebuni, cel lucid este ntotdeauna nchis la ospiciu. Cu secole n urma faptele unui Anders ar fi fost glorificate i cntate de menestreli. Relevant este faptul c norvegianul se consider inspirat (printre alii) de Vlad epe, un alt erou al luptei mpotriva islamizrii Europei. Dac n Evul Mediu ar fi existat jalnica mass-media sau societatea civil, presa ar fi urlat mpotriva terorismului, extremismului, totalitarismului, rasismului, nazismului domnitorului valah! Unii dintre cei ce i neleg motivaiile anti-islamice nu neleg totui de ce Anders nu a comis un atentat mpotriva musulmanilor din Norvegia, de ce aciunea sa a fost ndreptat mpotriva unor nativi norvegieni. Problema este ns c acei care propovduiesc egalitatea ntre culturi i diversitatea de dragul diversitii sunt cei care import musulmani i schimb datele demografice ale rilor europene, cu consecine dezastroase. Ei sunt vinovai de epidemia de violuri i tlhrii din rile nordice (Stockholm este capitala european a violurilor, nici Oslo nu e departe). Aa c nu e de mirare c sunt pedepsii pentru faptul c sacrific sigurana populaiei pe altarul diversitii. Dac buctria i-e invadat de gndaci, degeaba i vnezi cu papucul n man dac nu-i trece prin cap s pstrezi curenia i s arunci gunoiul! Asta a fcut Anders, a aruncat gunoiul! A acionat chirurgical, cu maxim eficien, cu aceeai eficien a terorii pe care o admira la Vlad epe. Atacnd tabra de tineret a partidului laburist (principalul promotor al multiculturalismului neo-marxist i importatorul exclusiv de gndaci n Norvegia), Breivik a scontat pe un efect maxim. Atentatul cu bomba asupra sediului guvernului din Oslo s-a vrut o reacie ofensiv de aprare contra unui prezent multicultural. Atacul asupra tineretului laburist a fost o rsuntoare lovitur dat unui viitor al multiculturalismului. Reiternd analogia cu gndacii, putem spune c Anders a strivit o colonie unde erau depuse oule multiculturalismului, strpind larvele noii generaii ce se pregtea s infesteze buctria norvegian! n alt ordine de idei, orice civilizaie rzboinic a pedepsit mult mai aspru proprii trdtori dect pe nii inamici. S ne aducem aminte de legionarii care au fost mai necrutori n pedepsirea romnilor trdtori, dect mpotriva evreilor. n marul tinereii legionare se spune Avem doar gloane pentru TRDTORI!... nu pentru evrei! ntr-adevr, invazia musulman e odioas, musulmanii trebuie privii ca nite invadatori mpotriva crora trebuie s luptm fr cruare. Nu e neaprat ns s-i dispreuim. Ei au interesul lor, nu le putem cere s ne respecte valorile. Dac sunt mai puternici ca noi, ne vor impune valorile lor, profitnd la maximum de tolerana noastr sinuciga. Dac se

va ntmpla asta (cci n aceasta direcie se ndreapt lucrurile!) ne vom merita soarta. Cu adevrat vrednici de ura i dispreul nostru sunt ns cei de acelai snge care se pun n slujba inamicului, care i netezesc calea, care otrvesc minile i sufletele europenilor cu zeama fetid i toxic a multiculturalismului, a socialismului, a etno-masochismului, cei care au pus la index coerena etnic i rasial, Onoarea, Demnitatea, Brbia, Mndria! Dar s presupunem c Anders nu a avut dreptate, c gestul su este unul oribil, odios; ntr-adevr, norvegienii, de fapt o mare parte din europeni aa vd lucrurile. Cu toate acestea, indignarea fa de cumplita crim creia i-au czut victime copiii Norvegiei s-a manifestat n spiritul caracteristic europeanului actual: floricele, patetisme ridicole, un cor de vicreli, demonstraii panice cu sute de mii de eunuci nlcrimai, rugciuni, procesiuni, manifestaii cu voie de la Primrie. Jalnic! Anders a recunoscut sfidtor tot ce a fcut, le-a scuipat n fa dispreul lui suveran dup ce le-a ucis copiii, ca un rzboinic barbar ce este Iar ei nici mcar nu au curajul s-l omoare, dei sunt infinit mai muli i au toate prghiile statului la ndemn! Am citit comentarii laudative la lipsa vreunui sentiment vindicativ al norvegienilor, la faptul c acetia nu au cerut moartea odiosului criminal Asemenea interpretri nu sunt altceva dect un ruinos elogiu al impotenei! Evident, dup ce au fost obinuii sa fie violai de imigranii musulmani, norvegienii au dezvoltat (sau le-a fost dezvoltat) un ruinos masochism colectiv. Dar asta e valabil pentru majoritatea europenilor! n alta epoc, Anders ar fi fost rupt in buci cu minile goale de prinii i rudele celor ucii. Dei poate ar prea paradoxal, o astfel de reacie ar fi fost o victorie a lui Anders, cel care a vrut s dea un impuls pentru a scoate la iveal Rzboinicul European din fiecare dintre noi Din pcate, Rzboinicul European, dac mai slluiete pe undeva prin strfundurile subcontientului nostru colectiv, e att de adnc ngropat sub straturile conformismului social, nct nici mcar iminena unei catastrofe rasiale nu l-ar mai putea aduce la lumin! Rzboinicul European a rbufnit, cu furie barbar, n Anders Breivik. Nici nu mai conteaz ce se consider el sau ce l consider alii a fi: cruciat, cretin, mason, fundamentalist, nazist, terorist El este doar braul narmat al rzbunrii europene!

Articol preluat de pe http://www.tracologie.info/polemici/anders-breivik-bratul-inarmat-al-razbunarii-europene-3184.html Toate drepturile apartin autorului.

Legenda Lupului Alb

Se povesteste cum in muntii ce-l adaposteau pe Marele Zeu al Geto-Dacilor se afla un preot al lui Zamolxis care avea parul alb ca neaua. Preotul nu era batran, era chiar un barbat in floarea varstei si cu mare putere, dar care pur si simplu asa se stia de cand era pe lume, cu plete lungi si albe ca omatul. La inceput, el umblase din sat in sat si vorbise cu oamenii, convingandu-I de adevarata credinta, de puterea si bunatatea marelui Zamolxis. Aceasta ii era menirea de preot si o indeplinea cu sarg deosebit si bucurie, pentru ca era convins de ceea ce facea. Preumblarile sale intre hotarele tarii au durat pana in clipa in care Zeul a aflat ca are in el un slujitor puternic si demn de incredere, asa ca l-a chemat in munti, mai aproape de el. Acum, preotul cu parul alb ca neaua nu mai era nevoit sa ceara in fiecare noapte adapost si mancare taranilor. Avea propria sa coliba la intrarea intr-o pestera. Fructele padurii erau hrana sa, iar un izvor din apropiere ii dadea cea mai dulce apa din cate fusesera vreodata pe pamant. Preotul nu statu degeaba in padure. Pentru ca nu avea aproape oameni carora sa le vorbeasca, incepu sa glasuiasca vietuitoarelor codrului. Mai mult: stand cat era ziulica de lunga singur si avand ca tovarasie doar fiarele padurii, le-a prins graiul. La inceput era mai greu, doar intelegea, apoi, incetul cu incetul a inceput sa le si vorbeasca pe limba lor, sa le ajute sis a le ceara sfaturi cateodata. Nu de putine ori a facut in asa fel incat animalele sa nu se mai ucida intre ele. Preotul cu parul alb ca neaua ajunsese in cativa ani un adevarat conducator al padurii, dar dintre toate vietuitoarele de acolo, mari si mici, cel mai bine se intelegea cu lupii, acestia fiind cel mai aproape de sufletul sau. Haitele veneau mereu la coliba din gura pesterii pentru a vorbi cu preotul, iar atunci cand foamea mistuitoare le cerea sa omoare vreo ciuta, omul nostrum mergea chiar in fruntea lor la vanatoare invatandu-I pe lupi sa aleaga pentru hrana animalele bolnave sau batrane. Le spunea: -Cu totii ne-am nascut pe acelasi pamant si traim pentru bunul nostrum stapan, Zamolxis atotputernicul. Si eu, si voi, dar si bietele ciute. Fiecare lucru are cate un rost pe lume, asa ca sa nu ucideti decat caprioarele care, dintr-o pricina sau alta, nu mai sunt de trebuinta.Haitele ascultau cu luare aminte la vorbele sale. Atunci cand nu intelegeau, intrebau. Se mai certau din cand in cand, dar intotdeauna dupa astfel de clipe veneau la preot si-i cereau iertare daca il suparasera cu ceva. Il iubeau ca pe unul din fratii lor si-l respectau ca pe o capetenie. Viata preotului nostru continua multi ani asa, dar soarta sa avea sa se schimbe in curand. In vremurile in care ne aflam, nu numai preotul, dar intreg poporul Geto-Dac traia in buna intelegere cu jivinele de prin paduri si munti, si mai ales se intelegeau cu haitele de lupi care cresteau si se inmulteau sub obladuirea Zeului. Poate tocmai de aceea preotul cu parul alb ca neaua se apropiase atat de mult de eipoate fusese mana lui Zamolxis, asta nu o mai stim, caci pierdut pe veci in negura vremii ramane acest lucru. Dar daca Geto-Dacii traiau uniti prin si intru credinta in Zamolxis, haitele lupilor nu aveau un conducator care sa le adune si sa le indrume. Afara de foame, nimic nu le tinea impreuna. Zamolxis intelese cat de mare ajutor ii pot adduce lupii in vremurile de izbeliste ce se vesteau, asa ca se horati asupra unui gand ce de multa vreme il framanta. Il chema la el pe preotul cu parul alb ca neaua. -Preotule, spuse Zeul, am urmarit pas cu pas tot ce ai facut de la venirea ta in munti si

pana acum. Stiu cat de bine te intelegi cu salbaticiunile padurii si mai cunosc si faptul ca haitele de lupi te asculta orbeste. Sufletul ti-l stiu de mai demult pe de-a-ntregul. Iata acum de ce te-am chemat la mine si pentru ce ti-am spus mai intai toate aceste vorbe: se apropie vremuri grele si a sosit clipa ca sacrificiul tau sa ajute neamul Dacilor. Esti gata sa te supui, sa urmezi calea destinului tau? In timp ce graia, Zamolxis se uita in ochii si in sufletul preotului cu parul alb ca neaua. Isi dadu seama, inca o data, ca are in fata un supus ce s-ar fi aruncat si-n flacari pentru fericirea tarii sale. Preotul cazu in genunchi la auzul cuvintelor rostite de zeu si vorbi apoi, molcolm, la fel cum o facea odinioara taranilor pe care-I povatuia despre adevarata credinta si puterea ei: -Stapane, nu cunosc nimic sa-mi fie mai drag decat meleagurile acestea, libertatea si fericirea neamului meu. Vointa ta, preabunule Zamolxis, este lege pentru mine, iar daca sacrificial meu poate fi de ajutor nu pot decat sa-ti multumesc ca m-ai ales. Porunceste sa mor si asa voi face, daca asta trebuie. Sunt la picioarele Zeului meu si ma supun. -Nu, preotule cu parul alb ca neaua, spuse Zamolxis, moartea ta mie nu mi-ar fi de nici un folos, iar in inimile dusmanilor tarii ar adduce o mare usurare, pentru ca soarta gliei noastre va depinde, de aici inainte, si de tine. Asa sa stii! Zamolxis tacu pret de cateva clipe parand ca se gandeste la ceva anume, apoi il privi adanc in ochi pe preot si continua: -Te voi transforma prin puterea mea si-a Pietrei Sacre, intru gloria vesnica a Dacilor Liberi, intr-un lupdar nu intr-unul obisnuit. Parul ti-e alb ca neaua si asta iti arata gandirea ta adanca. Bratul ti-e puternic, iar asta dovedeste forta ta. Iti voi darui nemurirea si vei deveni Marele Lup Alb, conducatorul in lupta sip e timp de pace al tuturor haitelor de lupi de pe cuprinsul Marii Dacii. Vei fi, ca si pana acum, supusul meu. Preotul cu parul alb ca neaua avea lacrimi in ochi atunci cand vorbi din nou: -Stapane, nu sunt demn de aceasta cinste! -Asta nu tu o hotarasti, raspunse aprig Zamolxis, ci eu. Hotararea mea este luata. -Ma voi supune cu dragoste, preabunule Zamolxis. -Stiu. Dar iata ce trebuie sa faci: prima ta menire este sa unesti toti lupii sub cuvantul si porunca ta, astfel incat sa fie gata de lupta, iar la cel mai mic semn al tau sa se adune pentru a-mi asculta poruncile. Cand acest lucru va fi bine adus la indeplinire, vei veni alaturi mie, in Muntele Sacru, pe care nu-l vei mai parasi, afara doar de cazurile de primejdie grava pentru tara. Dupa ce termina ce avea de spus, Zamolxis se ridica de pe tronul sau de granit si se indrepta spre Piatra, o ridica de la locul ei si o inalta spre cer. Din inima Pietrei Sacre a Geto-Dacilor porni o raza de lumina ce il invalui dintr-o data pe preot intr-o ceata orbitoare. Orice muritor de rand si-ar fi pierdut vederea in fata acelui fantastic spectacol. Ca prin minune, preotul cu parul alb ca neaua se transforma in lup, dar nu intr-unul ca toti ceilalti ci intr-unul asa cum nimeni n-a mai vazut unul asemanator nici pana atunci si nici dupa aceea. Lupul nou aparut era unic in toata semintia sa. Mare de statura cat un urs, avea ochii precum jaratecul, labele puternice, ghearele si coltii lungi si ascutiti ca sabiile, iar blana sa era alba, alba, mai alba decat laptele. Prin vrerea si puterea bunului Zamolxis, se nascuse Marele Lup Alb al Dacilor Liberi. Din acea clipa, destinul patriei avea inca un aparator de temut. Misiunea Marelui Lup Alb incepu imediat si nu a fost nevoie de vreme prea indelungata pentru ca toate haitele de lupi din tara, de la catelandri abia nascuti si pana la cei mai batrani si neputinciosi, sa se afle sub conducerea sa. Pasamite, lupii asteptasera si ei

10

indelung momentul in care vor avea un stapan demn, un ales al Zeului. Marele Lup Alb a avut grija sa invete haitele sa nu mai atace casele si gospodariile oamenilor pentru a le prada, iar la strigatul sau trebuiau sa se adune cu totii pentru a porni la lupta. In acest timp, Zamolxis le-a cerut dacilor sa-si ajute fratii de sange, cum erau considerati lupii, sa le ofere hrana si adapost ori de cate ori era nevoie. Acestia din urma, la randul lor, aveau datoria invatata de la conducatorul lor si trebuiau sa-i ajute pe Geto-Daci in lupta si in apararea Muntelui Sacru. Marele Lup Alb mergea tot timpul la Zamolxis, ducandu-i vesti aflate de la lupii ce erau cata frunza si iarba prin muntii si luncile Daciei. Nimeni nu trecea spre Hotarul Sacru fara ca fiarele sa aiba de stire, anuntandu-si imediat carmuitorul. In momentele de cumpana, cand oamenii erau atacati si libertatea sau viata le era pusa in pericol, ei mergea in lupte alaturi de armate si loveau dusmanii de unde acestia se asteptau mai putin. Nenumaratele victorii ale dacilor au fost castigate cu ajutorul lupilor, care isi ofereau ofranda de sange pentru apararea minunatului taram al Daciei. Tot ei erau aceia care patrundeau nestiuti de nimeni in taberele dusmane aducand informatii nepretuite Marelui Lup Alb pe care acesta, la randul sau, le transmitea comnadantilor de osti. Marele Lup Alb avea si sarcina de a adduce in fata Zeului, la judecata, tradatorii si lasii. Dupa ce netrebnicii erau judecati dupa faptele lor, erau oferiti fara de mila lupilor, caci nu aveau dreptul la Sacrificiul Suprem al Nemuririi, ci trebuiau sa aiba o moarte cat mai injositoare si nedemna, pentru a fi dati exemplu celorlalti. Toti cei care se simteau vinovati se temeau de Marele Lup Alb, care era fara de mila in astfel de cazuri, dar cei drepti si bravi, atunci cand auzeau din mijlocul muntilor mugetul sau de lupta, simteau cum se infioara pana in strafundul finite de mandrie si curaj, pornind in lupta cu gandul ca nimeni nu-I poate invinge. Mana protectoare a Zeului era deasupra lor si ii apara. Atunci cand dusmanii se simteau impresurati de haite si oameni, si auzeau cantul de lupta al Marelui Lup Alb, intelegeau pe data ca sfarsitul nu le poate fi prea departe, singura cale de scapare ce le mai ramanea fiind rusnioasa fuga. Vrajmasii capturati in lupta si tradatorii erau cei care aveau parte de cea mai cumplita soarta. Totusi, in acele vremuri, in randurile Dacilor erau putini tradatori, si cei mai multi proveneau din multimea strainilor adapostiti din mila acestui popor brav, dar care in micimea lor nu se multumeau intotdeauna cu ce li se oferea, dorind mereu tot mai mult. Daca pe tradatorii pripasiti ii devorau lupii, pe nenorocitii din randurile poporului lui Zamolxis ii lasa, dupa judecata, sa moara de foame in chinuri groaznice. Sila ce o aveau lupii fata de ei nu ii lasa nici macar pe ei sa se apropie de lesurile lor. Intr-o vara, pe cand Zamolxis privea cerul instelat din fata intrarii in Muntele Ascuns si se gandea la poporul sau drag, Zeul il intreba pe Marele Lup Alb: -Spune-mi, prietene credincios, crezi ca ar trebui sa te fac din nou om? M-ai slujit secole la rand si poate ti s-a facut dor de ceea ce erai candva. Marele Lup Alb privi mirat spre Zamolxis si grai: -Stapane, gandurile mele nu stau la ceea ce mi-as putea dori eu. Destinele Daciei si fericirea semenilor mei sunt mai presus de orice vrere a mea. -Stiu asta, spuse Zeul zambind cu caldura, dar daca ai vrea te-as putea intoarce la fiinta muritoare ce erai. -Marite Zeu, Dacii au nevoie de mine asa cum sunt acum, iar nu altfel. Datoria ca om mi-am facut-o pe cand umblam prin sate, iar fara mine, asa cum sunt, haitele s-ar destrama si nu ar mai ajuta in lupte. Apoi, in scurta vreme, ar incepe iarasi sa atace oamenii si gospodariile lor. Lasa-ma, rogu-te, asa cum ma aflu, pentru ca hotararea de atunci a fost

11

inteleapta. -Bine, Mare Lup Alb. Am sa-ti respect voia si-ti multumesc pentru credinta ta, dar totusi iti voi spune de ce te-am intrebat aceasta. -Urechile imi sunt ciulite, bunule Zamolxis. -Se apropie vremea cand n-am sa te mai pot face om iarasi. In curand va veni momentul greu cand ne vom retrage in Munte si de acolo vom veghea. -Eu insumi simt asta, marite, ofta Marele Lup Alb. Stiu insa ca de mai mare folos iti pot fi asa decat ca om. -Bine, Mare Lup Alb. Asa va fi, precum ai grait. -Stapane! Relua usor lupul. -Da, prietene, ce te framanta? Marele Lup Alb statu putin in cumpana intrebandu-se daca era mai bine sa taca sau sa deschida gura. Zeul fu cel care hotari: -Graieste, nu ai teama! Spune-mi ce ai pe suflet! -Marite Zamolxis, iata ce ma tot intreb de ceva vreme incoace: oare nu se poate face ceva pentru a feri pe Dacii Liberi de greseala ce-o vor savarsi? Zamolxis se incrunta usor la gandul ce-i trecuse prin minte si spuse ferm: -Nu, Mare Lup Alb! Nu exista leac, oamenii singuri trebuie sa-si traiasca viata asa precum aleg. Sa vada unde gresesc si sa se caiasca. Noi nu avem nimic a face, nu ne sta-n putinta. -Inteleg, stapane. -Acum hai sa mergem! mai adauga Zeul. Cei doi se retrasera in inima Muntelui Sacru care avea sa devina, nu peste multa vreme, pentru totdeauna, Muntele Ascuns. Pentru asta, insa, vor mai trebui sa treaca secole, pe care noi le vom parcurge ca si pana acum. Nu ne mai ramane decat un singur lucru de facut, si anume acela de a reinoda firul povestii din locul in care a fost intrerupt. Legatura Marelui Lup Alb si, prin el, a haitelor, cu Geto-Dacii era profunda, dar se oare ca, de multe ori, mai bine intelegeau lupii decat oamenii ce se intampla. Cateodata, parca, tot ei erau mai aproape de credinta stramoseasca in Zamolxis. Si asta pentru ca fiarele aveau o singura dorinta: sa apere, de era nevoie cu pretul vietii lor, Muntele Sacru si tara acestuia. Cateva secole fericite haitele Marelui Lup Alb si Geto-Dacii au trait in buna intelegere, se ajutau unii pe altii n viata de zi cu zi si in lupta, iar Marele Lup Alb conducea cu dreptate vointa lupilor ce-I erau supusi, la fel cum Zamolxis facea cu oamenii. Toate bune si frumoase, numai ca oamenii sunt nestatornici, iar cand este asa, fericirea si intelegerea nu pot dura la nesfarsit. Marea invazie era din ce in ce mai aproape de hotarele Daciei, iar o parte din supusii lui Zamolxis, spre marea lor nefericire, incepusera sa se indoiasca de puterea Marelui Zau, indreptandu-si rugaciunile si ofrandele spre alte zeitati. Se vede treaba ca frica roade sufletul omului, sau poate ca acei tradatori sperau la avutii mai mari. Miseii nu s-au multumit numai cu tradarea si, de teama ca nu care cumva sa ajunga in fata Marelui Lup Alb, incepura sa omoare in nestire orice lup care le iesea in cale. Pacea Dacilor incepea sa se clatine datorita fricii si pierderii credintei stramosesti. Din haitele numeroase ce populau tara ramaneau pe zi ce trece tot mai putine anumale, iar lupii infricosati de moarte, se retrageau tot mai adanc in munti si paduri din calea asupritorilor, incercand sa scape de furia dezlantuita a celor care le fusesera, nu cu mult timp in urma, frati. Putini la numar mai erau cei care ascultau acum de conducatorul lor, Marele Lup Alb. Mai intai cativa, apoi din ce in ce mai multi tradatori isi luau armele la spinare si cutreiereau codrii pentru a ucide lupi. Nimeni nu rostea cu voce tare un gand anume, dar fiecare in sinea lui spera la ceva: toti doreau sa-l gaseasca pe Marele Lup Alb si sa-I

12

taie capul pentru a-l putea arata conducatorilor romani, nadajduind astfel intr-o rasplata grasa. Pasamite printre Daci patrunsesera, prin grija tradatorilor, destule iscoade ale romanilor. Acestea stranisera la revolta pe cai mai slabi de inger mai intai si apoi, incetul cu incetul, si pe ceilalti. Acest fapt nu-l mai stiu precis nici macar cei mai batrani, insa, daramite noi. Si astfel, intr-un tarziu, s-a petrecut ceea ce zeul stia dinainte: suparat la culme de nelegiuirile din juru-i, Zamolxis l-a chemat la el pe Marele Lup Alb si s-au retras impreuna in ascunzisul Muntelui, interzicand totodata, prin porunca apriga, haitelor adapostite in Muntele Sacru sa mai insoteasca trupele in lupta. Zeul, manios, ii spusese atunsi prietenului sau cu blana alba ca neaua: -Poate, candva, intr-un tarziu pe care nici macar eu nu-l cunosc, Dacii se vor cai pentru greselile lor si vor intelege ca numai eu le pot conduce destinele intru fericire si pace. Pena atunci, insa, mania ce m-a cuprins va fi neinduplecata. Vom astepta impreuna, prietene, pana cand va sosi clipa in care Dacii vor crede iarasi in libertatea lor si in noi. Sa mergem in Munte si sa asteptam, este singurul lucru ce ne mai sta-n putinta acum. Indurerat, cu ochii scaldati in lacrimi amare, Marele Lup Alb il intreba pe Zeu: -Oare ani multi vor trece, stapane, pana atunci? -Ani nu doar multi, ci foarte multi, Mare Lup Alb. Vremuri grele cobori-vor asupa Daciei si sufletul ma doare crunt, dar nu-i nimic ce noi am mai putea face. Vino! mai adauga Zamolxis, dupa care cei doi se indreptara spre Triunghiul Sacru din inima Multelui Ascuns, langa Piatra Geto-Dacilor. In Triubghi ii astepta Mos Timp, Duhul Pietrei, iar in priviri i se putea citi aceeasi durere surda, nemangaiata. Nici el nu putea face nimic in calea nenorocirii ce se abatuse, cerul isi intorsese fata de la Dacii carora le slabise credinta. Nu mai rosti nimeni nici un cuvant. Tacerea era apasatoare, dar tot ce fusese de spus, se auzise deja. Priveau bolta inalta a Grotei si fiecare traia in sine propria durere, care era si durerea celorlalti. Cu toata vitejia de care au dat dovada cei care mai credeau in Zamolxis, fara ajutorul Zeului si a Marelui Lup Alb, acesti ultimi bravi Daci au fost in cele din urma invinsi, iar cei care au reusit sa scape cu viata s-au refugiat in adapostul oferit de marea cetate a Muntilor Apuseni. Din cand in cand, in toiul luptelor, Marele Lup Alb putea fi zarit pe cate vreo colina indepartata cum privea la moartea fratilor sai. Nimeni insa nu l-a mai auzit, iar daca cineva s-ar fi putut afla destul de aproape de el incat sa-i poata citi sufletul prin ochii inlacrimati, si-ar fi dat seama ca marele conducator cu blana alba ca neaua plange cu durere. In fata sa se desfasura infrangerea pas cu pas a poporului sau drag, iar el nu putea decat sa priveasca neputincios. O data cu biruirea definitiva a Dacilor, Marele Lup Alb s-a retras fara cale de intoarcere langa stapanul sau, Zamolxis, iar sub privirile muritoarilor de rand nu s-a mai aratat decat rar, foarte rar. Cand o facea, insemna ca erau vremuri de mare izbeliste pentru urmasii Dacilor Liberi. Nu intra in lupta, nu aduna haitele, doar privea cu jale, dupa care revenea langa Zeu, povestindu-i ceea ce se intampla afara. Desi s-au scurs de atunci multime de secole, Marele Lup Alb si astazi mai vegheaza si asteapta indurarea Zeului intru iertarea Dacilor Liberi, in randul carora el insusi se nascuse. Inca mai spera sa vina clipa in care Zamolxis ii va cere sa stranga iarasi haitele pentru a alunga dusmanii, pentru a recladi vechiul regat Dac, pentru a bucura urechile credinciosilor si a inspaimanta pe tradatori prin urletu-i de lupta, cantul atat de dulce al neimblanzitului Mare Lup Alb.

13

Legendele sacre ale Dacilor Liberi Felix Crainicu, Cristi Ionita Articol preluat de pe : alchimiasipoezia.blogspot.com

14

Lupii Albi din Conneticut

Pe parcursul ultimilor 2 ani,ceea ce a inceput ca o mica coletie de skinheads rasisti in Stratford,Conneticut,a devenitcel mai mare si mai activ grup rasist din stat.Cunoscut drept Conneticut White Wolves,grupul se audescrie drept o organizatie nationalista alba de skinheadssi promoveaza o ideologie ce adopta ura fata de evrei si fata de minoritatile etnice.Membrii ,desi deobicei tineri,au fost implicati intr-o serie de acte criminale in Conneticut si au facut legaturi cu grupuri nationlaiste recunoscute pentru ura,inclusiv Nationali Alliance,Creativity Movement,White Revolution si Ku Klux Klan.

Origini

Lupii Albi au fost fondati de catre Kenneth si Matthew Zrallack,2 frati din Stratford.Ken Zrallack este liderul recunoscut al Lupilor Albi,Desi grupul initial si-a facut prezenta cunoscuta in comunitate in 2002,dupa ce Matt Zrallack si un alt elev au aparut pe coperata anuarului liceului din Stratford in 2002 facand salutul nazist.In acele timpuri, fratii Zrallack si cativa din prietenii lor au pus baxzele siteului Lupilor Albi si un mesaj de intampinare numitOrdinul Albpentru a atrage noi recruit si pentru a-si raspandi mesajul . Desi originari din Conneticut, Lupii Albi nu si-au limitat activitatiile in acel stat.DE la inceputul grupului (ostentativ 20 aprilie,ziua de nastere a lui Adolf Hitler),membrii au cautat sa extinda influenta grupului sis a atraga noi membrii din afara Conneticut-ului prin a calatori in alte parti ale tarii si incecand sa stabileasca legaturi cu ale grupuri ale urii.In august 2002,Lupii Albi au participat la un miting in Washington ,DC,pentru a protesta pentru suportul Statelor unite pentru Istrael,care a fost sponsorizat de organizatia neo-nazista National Allinance. Anul urmator,grupul a luat partela White Uniti Fest,un eveninemt rasist organizat de National Knight of Ku Klux Klan in Osceola,Indiana si au participat la arderea de cruci. Membrul White Revolution,Mark Martin i-a descries pe Ken Zrallack si grupul sau in Osceola :La putin timp dupa ce am sosit i-am intalint pe Ken si Lupii sai Albi din Conneticut.Vorbesc despre frumoasa afisare in tricourile si pantalonii lor negrii,bretele si sireturi rosii.Sa-l intalnesc pe Ken a fost intradevar unul din punctele forte ale weekendului.Am comunicat de mai multe ori in ultima luna si motivatia,determinarea sa si da,tatuajele,erau limpede de vazut. Doua luni mai tarziu,in octombrie 2003,membrii Lupii Albi s-au alaturat mitingului antiimigrationist de la Lberty State Park in New Jersey organizat de gazda talkshowului de radio supremasist alb Hal Turner. Incercarea grupului de-a se lega de alte grupuri de ura s-a intamplat in 2003,cand Kenneth Zrallack,recrutat de Mark Martin,a fost numit contact al White Revolution pentru Conneticut,un grup neo-nazi din Arkensas cu filiale regionale in intreaga tara.Facem parte dintr-o forta de elita. A proclamat Zrallack.Aceasta noua pozitie i-a asigurat lui

15

Zrallack oportunitatea de-a spori contactele grupurilor prin alte grupuri rasiste pe aceasi lungime de unda la nivel local si national.

Activitatea infractionala

In Conneticut,Lupii Abli au capatat notorietate pentru o serie de atacuri si alte infractiuni.In septembrie 2002,politia din Hamden a raspuns unui incident intr-un bar,implicat fiind Arthur Legere,un membru al Lupilor Albi. Legere si alti 2 barbati,inclusive Louis Wagner,Mare Titan al White Knights of Ku Klux Klan din Conneticut,au facut amenintari la adresa propietarului unui bar.Pana cand a sosit politia,Legere a lovit un client in cap cu un box rozeta.Legere a fost arestat si acuzat de agresiune de gradul 2,tulburarea linistii si port de arma periculoasa.In aprilie 2003,Legere a fost condamnat si incarcerat la 18 luni de inchisoare(Lupii Albi il considera un prizonier de razboi).Nu au fost depuse plangeri impotriva lui Wagner si a prietenului sau. Arestarea lui Legere a fost doar inceputul unui lung sir de inclestari intre Lupii Abli si fortele de ordine locale.Pe data de 21 mai,2003,mai multi Lupi albi au incercat sa intrerupa o intrunire a unui grup pentru dreputirle gaylor si lesbienelor la Biblioteca Publica din Stratford prin a scandal si tinand pancarde pe care se putea citi Homosexualitatea e un pacatsi In nici un caz CT nu va vi Gay.Dupa ce au fost somatic de polita din Stratford sa plece ,Matt Zrallack a fost arestat pentru ca a luat de gat un politest in civil.Zrallack a fost condamnat pentru lovire de gradful 3 si tulburarea linistii in 2004,si condamnat la 6 luni de inchisoare cu 3 ani suspendare.In timpul procesului sau,Zrallack a negat apartenanta la Lupii Albi si a pretins ca nu impartaseste convingerile fratelui sau. Un alt Lup Alb,Brian Staehly din West Haven,asteapta in present procesul in baza acuzatiilor de intimidare si pagube de gradul 2 ce decurg de la un incident in Trumbull in septembrie 2003.Politia locala,ce a raspuns la o plangere de zgomot la o petrecere de minori,a fost martora la cum mai multi adolescenti albi au incercuit o masina ce avea la bord 2 afro-americani si pe prietena lor alba.Cand masina a incercat sa plece,Staehly a lovit geamul din spate cu pumnul ,conform politiei.Staehly risca 3 ani de inchisoare daca este condamnat. In decembrie 2003,in West Haven, dupa ce au fost anuntati de o femeie ce s-a plans de faptul ca vecinii ei au strigat insulte rasiste la adresa ei,politia s-a prezentat la fata locului si a identificat mai multi membrii ai Lupilor Albi ;un membru a fost retinut pentru incalcarea linistii si intervenirea cu ofiterii de politie,dar eliberat.Pliante si alte material de la Resistence Records,un distribuitor de inregistrari rasiste,au fost gasite la locul faptei. Raspunsul comunitatii Ca alte grupuri de ura stabilite,Lupii Albi promoveaza ideologia lor de ura prin manifeste date vecinilor cu propaganda supremasista alba.De ziua Sfantului Valentin in 2004,numerosi oameni de afaceri si localnici din Milford si Stratford au primit pliante ce promovau aliatul Lupilor,White Revolution.

16

Lupii deasemeni apar la evenimente ce in mod normal nu sunt asociate skinheads rasisti,inclusiv protestele anti-razboi,ansambluri detinute de comitetele regionale pentru drepturile omului si alte adunari ale comunitatii in Conneticut.In cateva cazuri,membrii ai National Alliance si ai Creativity Movement au luat deasemeni parte la asemenea evenimente.Lupii nu au castigat nici o transformare prin aceste eforturi ,dar au acumulat destula publicitate. Lupii Albi au primit mult mai multa atentie din partea mass-mediei decat majoritatea altor grupuri de skinheads rasisti,ceea ce nelinisteste cetatenii din Conneticut,ce se tem ca grupul incearca sa recruteze noi membrii in principal din zona scolilor.Ca raspuns, guvernul local si grupuri de comunitati din Stratford,Milford si Trumbull au luat masuri pentru a deplange ura sis a reaminteasca faptul ca,comunitatitiile lor accepta toti oamenii.Acesti pasi au inclus reamintirea rezolutiilr comitetului de acceptare,antrenamentul politiei in intreaga regiune,crearea unei forte de ostilitate anti-ura,forumuri ale comunitatii pentru problem ale bigotismului si discriminarii ,crearea Declaratiei de Tolerantapentru populatia locala pnetru a suna si initiative locale anti-bios. In ciuda acestor eforturi,dealtfel,politia si liderii comunitatii din Conneticut ar dori sa continue sa confrunte tensiunile entice si rasiale create de Lupii Albi. Sursa: adl.org - 2.04.2004 Traducere:Gabriel Dacian

17

Lupii Albi
In suburbiile Conneticut-ului,violenta si ura din partea unor tineri rasisti trimite un fior prin intermediul scolilor. In februarie 2003,a aparut pe internet inca un site White Power-acesta anuntand venirea Lupilor Albi,o banda de skinheads nationalisti albi mandrii din statul Conneticut.Nimeni nu a dat prea multa importanta. Si de c ear face-o?Desigur,grafica lupului cel furios de pe prima pagina este intr-un fel grozava,dar retorica de pe site este cam aceasi:Copii albi n-ar trebui sa fie lasati in societatea iubiotare de hip-hop,homosexualitate si diversitatesi asa mai departe. Siteuri ca al Lupilor sunt o gramada pe net,des alcatuite de rasisti solitary in speranta de a face cateva conexiuni-orice fel de conexiuni-cu lumea larga a urii.Nu parea cu nici un motiv de ingrijorare ca Lupii Albi,oricine ar fi,sa si urmeze cu adevarat promisiunea dea incerca sa ajunga la orice copil alb. Dar timp de cateva luni,Lupii albi ar fi facut un vacarm in suburbiile bogate din sudul Conneticut-ului.Urmariti de publicitatea ziarelor locale infometate,aceasta clica de aproape o duzina de tineri purtatori de palton majoritatea dintre ele produse de resentimentele albe,multe cu buzunare de suburbia au devenit repede cea mai infama banda din Fairfield Country. Fiecare protest,fiecare agresiune,fiecare insulta publica din partea unui Lup Alb parea a tine prima pagina din Milford Mirror,New Haven Register,Conneticut Post.Publicitatea facuta de Lupii Albi,mai ales de care liderul haitei,Ken Zrallack Jr,de 22 de ani,invidia rasistii de pretudindeni in cautare de publicitate. Deasemeni a costat si un pret: prin luna ianuaria a acestui an,grupul a vazut 3 dintre membrii sai si afiliati arestati,unul dintre ei fiind dj in spatele gratiilor. Oameniii-au observant pe Lupii Albi prima oara in luna mai,cand siteul lor anunta prouri de prote de protest pentru o intruninire pro-poponarila Libraria Publica din Stratford. Bridges,un grup de lesbiene/gay/bisexuali/travestiti se aduna pentru a lucre la noul centru al comunitatii. Lupii Albi si-au facut aparitia intr-unmod impresionant,dand buzna in sala de sedinta cu o duzina de protestatari inarmati cu pancarde de genul vreau copii mei sa creasca in Statford sis a nu se gandeasca la sexul anal cand or sa vada un poster roz fierbinte(pictat pe o pancarda roz). Brian Staehly,de 17 ani,1,95m,138kg,centru la echipa de fotbal American a liceului West Haven,statea cu postere si iflacarat si cu un steag American infasurat ca o pelerine in jurul umerilor sai masivi.Un lup a adus portavocea,pentru a strica mai bine la poponari. Cand politistii si-au facut aparitia si au inceput legitimarile,Mattew Zrallack de 18 ani,fratele lui Ken,a incercat sa isi croiasca drumul catre iesirea din sala,dar a dat peste

18

un detective care a raportat ca Zrallack s-a intors si ma apucat de gat. Zrallack dj casigase o popularitate locala prin salutul nazist de pe anuarul liceului Stratford din 2002.Acum,dup ace a fost condus pentru inregistrare,Zrallack si-a pastrat mintile pentru ai raspunde lui David Cappiella,presedintele Bridges: Nu vrem oameni ca voi pe aici,curva! Umblatul cu adultii Biblioteca se mototoli si titlurile o cereau doar au parut un fitil pentru lupi,care au inceput sa ia contact cu o miscare de ura mai mare.In august,plini pana la refuz de nouveniti,7din ei au fauct un pelerinaj de 15 ore la Oscelonea,Indiana pentru adunarea anuala cunoscuta ca White Power Fest. Stiam ca ne asteapta un drum lung dar nu ne pasa,scria pe net mai tarziu Ken Zrallack.Pentru intreaga calatorie am fost in uniforma pentru fiecare oprire pentru toaleta ,mancare si benzina.Purtam pantalonii nostril negri de mortar,bocanci cu sireturi rosii si tricourlie noastre cu CT White Wolves. Veteranii Klan-ului si activisti neo-nazisti i-au primit cu inima deschisa pe skinheadsii dedicati,si Lupii s-au alaturat in sir Indian,la meciuri de sparingfara manusi si la vechile arderi de cruci. Nu-mi venea sa cred,scria Zrallack,Am apucat torta si erau gata..Salutand crucea apoi mergand spre ea si aprnderea pentru Cristos a fost uimitor. Cel mai bun lucru dintre toate,Zrallackl-a inalnit pe omul pe care il numea recrutorul meu,Mark Martin de la White revolution,noua tinuta neo-nazi ce reiesea din mai puternica National Alliance in 2002. Datorita lui fac partea acum dintr-o forta de elita,exclama Zrallack,ce recent devenea contactul oficial White Revolution pentru Conneticut. In prima vineri din octombrie,o parte din lupi au mers pana-n Liberty State Park,New Jersey,unde s-au alaturat unui protest neo-nazi al Imigrant Workers Freedom Ride.Purtand tricourile White Revolution,lupii au ascultat discursuri inflacarate anti-imigranti,au pozat pentru camerele tv care roiau in fatal or si manuiau pancarde cu slogane de genul Nu vom schimba granitele noastre pentru peisagisti. Intorsi acasa in Conneticut,noul an scolar a adus noi cai de-a provoca probleme.In afara unei case cu o petrecere saritoare in Trumbull,vreo 20 de lupi si prietenii lor au incercuit o masina ce avea la bord 2 tineri afro-americani ce incercau sa plece de la festivitati.In timp ce soferita alba a masinii incerca sa se indeparteze de amenintari si de insultele pline de ura ce erau adresate prietenilor ei,Staehly a folosit antebratul sau masiv pentru a sparge geamul din spate. Politia a sosit repde si l-a arestat pe Staehly.Raportul politiei remarca faptul ca el avea un card de la organizatia neo-nazista National Alliance,ca si-ar fi aruncat tricoul cu zvastica in rulota unui prieten inainte ca politistii sa apara si bratul sau stang avea tatuat cuvantul kill.

19

Liceul West Haven a pierdut o parte din linia sa ofensiva. Flirtand cu faima Pana acum,alarmele sunau peste tot in suburbia.Consiliul orasului Stratford a adoptat o rezolutie pentru a condamna ura.Consiliul cetatenilor din Milford a format o Forta AntiUra,cerandu-le cetatenilor sa semneze Declaratia de Toleranta.Un official NAACP a declarat ca Lupii sunt rai.Primarul din Milford I-a numit idioti. Zvonurile s-au raspandit in scolile locale,mai ales dupa ce un adolescent afro-american s-a spanzurat l-or fi linsat Lupii ? Sperie oamenii foarte usor,a spus un elev in ultimul an de la liceul Stratford ce a rugat sa nu-I fie dat numele Nu vreau sa fiu batut inainte de balul de absolvire. Intre timp,ziarele acopera fiecare activitate,fiecare zvon,fiecare incident suspect:FBI ia probe de la atacul din Trumbull, Victimele atacului retraiesc groaza, Incursiunile de frica ale Lupilor in scoli, Politistii:Liderul Lupilor Albi insulta o fata supraponderala la cina. Lupii Albi colectioneaza taxa pentru Halloween, un titlu de ziar informeaza ziaristii pe 1 noiembrie. Flacarile s-au raspandit mai tarziu in noiembrie.Cand Lupul Alb de 18 ani,Ray Wotanabe a fost arestat cand facea ceea ce parintii locali se temeau cel mai mult:a atacat un baiat de 15 ani,se pare pentru ca a refuzat sa se alature Lupilor.Politia a spus ca Wotanabe l-a trantit pe baiat la pamant si l-a lovit cu bocancii in gura si picior. Bietul baia doar mergea pe bicicleta sa, un vecin ce a vazut atacul .Inutil de spus Zvonurile despre recruatori,Lupii Albi nu dispar. Dar titlurile au inceput sa scada in ultimul an,o data cu intrarea in apa calda a 3 dintre presupusii conducatori si liferul haitei Ken Zrallack sub un control serios din partea legii. In ianuarie.Mattew Zrallack a primit sentinta de 6 luni de inchisoare si 3 ani suspendare pentru atac si tulburarea linistii la biblioteca din Stratford. In luna februarie,Lupii au aparut in scurt timp din nou la stiri,suspectati de imprastierea pliantelor lunare Black History,ilustandu-i pe O.J.Simspon ,Michael Jackson si Kobe Bryant ca expemple ale realizarii negrilor. Relativa acalmie le-a dat oamenilor din sudul Conneticut-ului timp sa stea un pic,sa inspire adanca sis a se mire:erau Lupii Albi destinati sa dispara la fel de repede pe cat au devenit de notirii,sau pur si simplu hibernau pana la cand incercarile lor juridice sa dispara ? Autor Bob Maser Sursa:splc.org Raport informative nr 114,vara 2004 Traducere: Gabriel Dacian

20