Lynn Picknett & Clive Prince, MISTERUL TEMPLIERILOR Pastratorii secreti ai adevaratei identitati a lui lisus Hristos Pentru aceia

pe care îi iubim cel mai mult, în timp si dincolo de el... Multumiri Aparitia acestei carti nu ar fi fost posibila fara ajutorul si sustinerea unui mare numar de persoane, dar, tinînd seama de c aracterul controversat al concluziilor noastre, trebuie sa sublinie m ca majoritatea celor de mai jos nu ne împartasesc în mod obligatori u opiniile. Dorim sa ne exprimam multumirea fata de: Keith Prince, pentru cercetarile sale meticuloase, atît pe teren, cît si în biblioteci, pentru ideile sale originale si adesea neortodoxe asupra subiectului si pentru ca si-a riscat, efectiv, viata în numele acestui proiect. Craig Oakley, pentru sustinerea sa hotarîta, pentru entuziasmul si ajutorul acordat. Filip Coppens, fiindca ne-a oferit un bogat material documentar, nepretuit. Lavinia Trevor, agentul nostru literar, pentru ca a netezit calea si a facilitat concretizarea acestui proiect. Jim Cochrane, editorul nostru de la Bantam Press, pentru comentariile sale informate si constructive. Multumim, de asemenea, colegilor sai, Kate Melhuish, Sheila Corr si Martin Macrae. Lucien Morgan, fiindca ne-a sugerat subiectul acestei carti. Materialul din capitolele opt si noua, referitor la Rennes-leChâteau, îsi datoreaza existenta informatiilor si sugestiilor primite de la numeroase persoane: În Marea Britanie, membrii Grupului Rennes-le-Château Research, îndeosebi John si Joy Miliar, Gay Roberts, Howard Bark-way, Jonothon Boulter, Marke Pawson si Guy Palton, îi sîntem îndatorati lui Guy deopotriva pentru ajutorul oferit în documentarea cu privire la cavalerii templieri. În Franta, Alain Feral, Sonia Moreu, Antoine si Claire Captier, Jean-Luc si Louise Robin, Celia Brooke, Marcel Captier si Eliza-beth van Buren. (De asemenea, Monique si Michel Marrot de la localul La Pomme Bleue, Rennes-le-Château, pentru dejunurile delicioase.) Dorim sa ne exprimam, de asemenea, recunostinta fata de regretatul Jos Bertaulet, pentru studiile sale privind Notre-Dame de Marceille. Multumim vaduvei sale, Suzanne, si fiilor Christian si Diederick pentru ospitalitatea lor. John Stephenson si Anita Forsythe, fiindca ne-au ajutat la Fer-ran, ne-au însufletit calatoriile în Languedoc si ne-au împartasit

din

cunostintele lor. Le multumim, de asemenea, pentru ospitalitatea si disponibilitatea de care au dat dovada. Peter Humber, pentru ca ne-a pus la dispozitie casa în timpul primei noastre calatorii de documentare în Languedoc si pentru atitudinea lui cît se poate de calma fata de starea în care m adus-o; multumim, de asemenea, satenilor din Ferran si Departamentului de

a

Pompieri din Montreal fiin dca ne-au venit în ajutor în acea zi de 17 ianuarie 1995. Sîntem recunoscatori deopotriva pentru existenta Cafe Fou din Boundary Road, care a parut a fi destinata sa ne se rveasca drept refugiu. Robert Howells, pentru ca ne-a împartasit cu generozitate rezultatele complexelor sale cercetari în domeniul misterelor din Franta. Niven Sinclair, pentru generozitatea sa si pentru detaliile fascinante cu privire la Capela Rosslyn si la cavalerii templieri. Jane Lyle, pentru ca ne-a împartasit bogatele ei cunostinte despre sexualitatea sacra si pentru încurajarile, optimismul si sprijinul ei practic. Steve Wilson, pentru ajutorul oferit în privinta mandeenilor si pentru prezentarea de la Talking Stick, precum si pentru memorabila si interesanta calatorie cu trenul împreuna. Karine Esparseil Lopez, pentru ajutorul oferit la traducerile di n limba franceza, pentru sustinerea si prietenia de care a dat dovada. Le multumim, de asemenea, urmatorilor, pentru informatiile pretioase oferite ori pentru sprijinul si încurajarile lor: Nicole Dawe si Charles Bywaters si fiicele lor, Laura Dawe, respectiv Kathryn si Jennifer Bywaters; Trevor Poots; Andy Collins; Dominiq ue Hyde; Lionel Beer si grupul TEMS: Steve Moore de la portean Times; Bob si Veronica Cowley de la RILKO; Georges Keiss; Yuri Stoianov; B enoist Riviere; Henri Buthion; Jean-Pierre Aptei; Andre Galaup; Louis Va zart; Gino Sandri; Manfred Cassirer; Alun Harris; John Spencer; Steve Pear; Olivia Robertson de laFel-lowship of Isis; Caroline Wise; Gareth Medway; Tony Pritchett; Mick si Lorraine Jones; Mark Bennett; Dave Srni th si Natalie Hac; Loren McLaughlin; David N. Corona; dr. Richard Wisernan; Sylvia Patton; Barry si Fiona Johnstone; Sarah Litvinoff; Vida A damoli; Helen Scott; Michele Kaczynski; Mary Saxe-Falstein; Sally „Morgana" Morgan; Will Fowler; Sheila si Eric Taylor; Samuel Lopez, James Dew; Nic Davis; Lisa Bailey; David Bell; I-N. Multumim, de asemenea, personalului de la British Library Reading Rooms si Westminster Reference Library. Multumim deopotriva serviciilor medicale de urgenta din Limoux si Carcassonne, pentru salvarea lui Keith Prince — si prietenului nostru anonim care a telefonat dupa ajutor de la Notre-Dame de Marceille. Leonardo da Vinci a fost cel care a in itiat cerceta rile concretizate mai tîrziu în scrierea acestei carti. De fapt, documentarea noastra cu privire la acest fascinant, însa eluziv, geniu renascentist si la rolul sau în falsificarea Giulgiului din Torino s-a tra nsformat treptat într-o mult mai vasta analiza a „ereziilor" secrete care au constituit motorul tuturor actiunilor sale. Trebuia sa descoperim în ce a fost Leonardo implicat, ce stia si ce convingeri avea, de ce a folosit anumite coduri si simboluri în operele pe care le-a lasat posteritatii. De aceea — cu toate ca sîntem constienti de inerentele dezavantaje — lui Leonardo trebuie sa-i multumim pentru descoperirile care au dus la scrierea acestei carti. La început ni s-a parut ciudat sa ne afundam în lumea complexa si adesea întunecata a societatilor secrete si a credintelor hetero-doxe. La urma urmei, este aproape unanim accepta t faptul ca Leona rdo da

Vinci a fost un a teu si un rationa list; noi însa am descoperit cu totul altceva, în foarte scurt timp am avansat si ne-am pomenit în fata unei serii de implicatii extrem de tulburatoare. Ceea ce începuse ca un modest studiu al unor culte interesante, însa nicidecum extraordina re, a devenit o veritabila cercetare a radacinilor si a credintelo r crestinismului însusi. Am facut astfel o ca latorie în timp si spatiu: întîi din epoca lu i Leonardo pîn a în ziua de azi si dupa aceea îna poi, dincolo de Renastere si Evul Mediu, pînâ în Palestina secolului I, pe funda l ul cuvintelor si al faptelor celor trei protagonisti ai cartii de fata : loan Botezatorul, Maria Magdalena si lisus. Pe parcurs ne-a m oprit de multe ori pentru a studia cu obiectivitate numeroase grupari si organiza tii secrete: francmasonii, cavalerii templieri, catarii, Prioria din Sion, esenienii si cultul închinat zeilor Isis si Osiris. Desigur, aceste subiecte au mai fost abordate în diverse carti recent publicate, printre ca re mentionam TheHolyBlood and the Hol y Grail („Sîngele Sfînt si Sfîntul Graal") de Michael Baigent, Richard Leigh si Henry Lincoln - o bogata sursa de inspiratie pentru noi —, The Sign and the Seal („Semnul si pecetea") de Graham Han cock, The Temple and the Lodge („Templul si Loja") de Baigent si Leigh si, cea ma i recenta, The Hiram Key („Cheia lui Hiram") de Christopher Knight si Robert Lomas. Ne exprimam profunda recunostinta fata de toti acesti scriitori, pe ntru lamurirea unor aspecte confuze ale cercetarilor noastre, însa consideram ca nici unul dintre ei nu a gasit cheia catre miezul acestor mistere. Acest lucru nu este însa surprinzator, întreaga noastra cultura se bazeaza pe anumite supozitii despre trecut — îndeosebi despre crestinism, despre caracterul si aspira tiile fondatorului sau. Da r daca ac este supozitii sînt eronate, atunci concluziile la care am ajuns pe baza lor sînt undeva departe de adevar sau, cel putin, prezinta o imagine distorsionata a realitatii. La început, cînd am constientizat concluziile tulburatoare ce reies din aceasta carte, ne-am spus ca trebuie sa fi gresit undeva. Dar apoi am ajuns într-un punct în care am fost nevoiti sa luam o decizie: ne continuam investigatiile si dam publicitatii acele concluzii sau uitam pur si simplu ca am facut niste descoperiri uluitoare? Am hotarît sa mergem înainte; la urma urmei, cartea de fata pare a decurge firesc din cele citate anterior, ca si cum vremea ei ar fi sosit. Identificînd credintele asumate de mii de „eretici" în decursul secolelor, am remarcat conturarea unei imagini extrem de coerent e. Traditiile unui mare numar de grupari aparent fara legatura între ele au la baza principii tainice similare sau chiar identice. La început am crezut ca toate aceste organizatii si-au asumat un statut secret fiindca asa era obiceiul vremii sau din pura afectare, dar acum întelegem necesitatea de a se feri de ochii autoritatilor si îndeosebi de cei ai Bisericii, întrebare

acheie nu e însa ce anume credeau aceste grupari, ci daca la baza convingerilor nutrite de ele se afla ceva concret, ceva veridic. Iar daca raspunsul este afirmativ, daca societatile secrete considerate eretice au detinut cu adevarat cheia catre esenta crestinismului, atunci ne af la m în fa ta unui scenariu revolutionar. Cartea de fata este rezultatul celor opt ani de cauta ri si explorari într-un „tinut" în ma re parte necun oscut, cartogra fiat de cei dinaintea noastra , dar înca nestrabatut. LYNN PICKNETT CLIVE PRINCE St John's Wood, Londra 22 iulie 1996 PAR TEA ÎN TÎI ITELE EREZIEI CAPITOLUL l Codul secret al lui Leonardo da Vinci Este una dintre cele mai cunoscute opere de arta ale lumii. Fresca Cina cea de taina a lui Leonardo da Vinci este singurul element care s-a pastrat din biserica originala Santa Maria delle Gra-zie din Milano, fiind realizata pe unicul zid ramas în picioare dupa ce bombardamentul aliat a distrus locasul de cult, în Al Doilea Razboi Mondial. Desi multi alti artisti renumiti, precum Ghirlandaio si Nicolas Poussin — pentru a nu mai aminti de Salvador Dali —, au daruit lumii versiuni proprii ale acestei scene biblice, Leonardo da Vinci este cel care, pentru un motiv oarec are, a stîrnit cele mai multe dezbateri si controverse. Reprezentari ale U ltimei Cine pot fi vazute pretutindeni, cuprinzînd întregul spectru al gusturilor artistice, de la sublim pînâ la ridicol. Unele ne sînt a tît de familiare, încît n ici nu le mai analizam cu adevarat si, cu toate ca se deschid privirilor oricui, invitînd la un studiu detaliat, în esenta, la cel mai profund nivel, ramîn aidoma unor cart i închise. Asa s-a întîmplat cu Cina cea de taina a lui Leonardo si, în mod aproape incredibil, cu majorita tea operelor sale. Or, exact aceste lucrari ale lui Leonardo da Vinci — acel gen iu frâmîntat al Italiei renascentiste — au fost cele care ne-au deschis drumul catre o serie de descoperiri cu implicatii atît de cutremuratoare, încît la prima vedere par imposibile. Este de necrezut ca generatii întreg i de savanti si specialisti nu au observat ceea ce noua ni se pare evident — si la fel de necrezut ca asemenea informatii explozive au zacut ascunse atîta vreme, asteptînd rabdatoare sa fie descoperite de niste scriitori care nu au decît o vaga tangenta cu domeniul studiilor istorice si religioase. Astfel, pentru a ne începe relatarea cum se cuvine, trebuie sa ne întoarcem la Cina cea de taina a lui Leonardo si s-o privim dintr-o

de

perspectiva noua, însa de data aceasta nu o vom analiza în context artistic si istoric; acum este momentul pentru a o vedea asa cum ar perc epe-o cineva care nu a mai privit-o niciodata, ridicîndu-ne de pe ochi valul oricaror idei preconcepute. Figura centrala este, desigur, cea a lui lisus, pe care Leonardo îl numeste „Mîntuitorul" în notitele ca re însotesc lucrarea. (Totusi, cititorul este rugat sa nu traga de aici concluziile evidente, însa pripite.) lisus priveste contemplativ în jos si usor spre stînga, cu mîinile întinse pe masa în fata lui, ca si cum i-ar oferi un dar privitorului. Dat fiind ca aceasta este cina la care, conform Noului Testament, lisus a initiat împarta sania cu pîin e si vin , îndemnîndu-si ucenicii sa le considere „carnea" si „sîngele" sau, ne-am astepta sa vedem pe masa, în fata lui, între palmele întinse, o cupa sau un pahar cu vin. La urma urmei, crestinii considera ca imediat dupa aceasta masa au urmat patimile din Gradina Ghetsi-mani, cînd lisus s-a rugat fierbinte: „Treaca de la Mine paharul acesta" — o alta aluzie la simbolistica sînge/vin —, si apoi rastignirea, cînd sîngele sau sfînt a fost varsat pentru a mîntui întreaga omenire. Si totusi, nici o cupa cu vin nu se afla în fata lui lisus (iar pe toata masa exista doar o cantitate simbolica). Este oare posibil ca mîinile sale întinse sa fie — dupa cum considera artistii — doar un gest fara semnificatie? Tinînd seama de lipsa vinului, poate nu este întîmplator nici faptul ca, din toata pîinea de pe masa, foarte putina este frînta. Dat fiind ca lisus însusi a pus semnul egal între pîine si trupul sau ce urmeaza a se frînge în supremul sacrificiu, putem banui oare ca Leonardo încearca sa transmita astfel un mesaj subtil cu privire la adevarata natur a a suferintei lui lisus? Acesta este însa doar vîrful aisbergului reprezentat de imaginea prea putin ortodoxa1 redata de fresca lui da Vinci, în conformitate c u litera Bibliei, tînârul loan — supranumit „cel Preaiubit" — este personajul care, la Cina cea de taina, se afla cel mai aproape de lisus, rezemîndu-se „de sînul Lui", Si totusi, în fresca lui Leonardo, acest personaj are o cu totul alta atitudine, înclinîndu-se în partea opusa, cît mai depa rte de Mîntuitor, a vînd capul plecat usor spre drea pta, într-un gest aproape cochet. Chiar si în privin ta a cestui unic persona j lucrurile sîn t ma i complicate; n u ne-am mira deloc daca un spectator nefamilia rizat cu scena biblica ar avea a numite dubii vâ zîndu-1 pe acest Sfînt loan . Fiindca, desi se stie bine ca, pentru da Vinci, chintesenta fr umusetii ma sculine are o tusa de efe-minare, personajul de linga lisus este în mod cert o femeie. Totul în înfa tisa rea „lui" este uimitor de feminin. Oricît de stearsa si de deteriorata ar fi fresca, nu putem sa nu observam mîinile mici si delicate, trasaturile fine, pieptul evident feminin si col ierul de aur de la gît. În plus, vesmintele acestei femei — fiindca o femeie este, în mod sigur — au darul de a-i reliefa prezenta într-un mod neasteptat: sînt imaginea în oglinda a hainelor Mîntuitorului. El poarta o roba albastra si mantie rosie, iar la ea roba este rosie si mantia albastra, cr oiala si stilul fiind însa similare. Nici un alt personaj de la masa nu mai poarta vesminte care le reflecta în acest mod pe cele ale lui lisus. Dar, pe de alta

parte, nici un alt personaj de la masa nu este de sex feminin. Un element central al compozitiei este forma pe care, împreuna, lisus si aceasta femeie o alcatuiesc: un „M" urias, la rg, ca si cum trupurile celor doi s-ar atinge în zona soldurilor, pentru a se departa apoi unul de celala lt. Din cîte stim noi, nici un specialist nu s-a ref erit la acest personaj numindu-1 altfel decît „Sfîntul loan" si nimanui nu i-a atras atentia pîna acum acel „M" urias. Asa cum am descoperit în cercetarile noastre, Leonardo da Vinci era un psiholog excelent, pe car e adesea îl amuza sa picteze imagini evident neorto-doxe ca raspuns la comenzi cît se poate de serioase, avînd cara cter pur religios, stiind ca oamen ii vad, de obicei, ceea ce se asteapta sa va da si, în con secinta, pot privi cu evlavie chiar si cea mai crasa erezie. Daca ti se cere sa pictezi o scena crestina standard si ceea ce prezinti publicului are acea sta aparenta, nimeni nu-i va sesiza simbolismul subtil. Si totusi, Leonardo a sperat, probabil, ca spectatorii care-i împartasesc ideile neobisnuit e cu privire la Noul Testament îi vor recunoaste mesajul si ca undeva, cîndva, un observator obiectiv va remarca acea prezenta femin ina misterioasa, marcata de litera "M" si îsi va pune o serie de întrebari. C ine este aceasta „M" si de ce este a tît de importanta? De ce si-ar fi riscat Leonardo da Vinci reputatia — si chiar viata — pentru a o include într-o scena crestina Prin excelenta? Oricine ar fi ea însa, soarta nu pare a-i fi favorabila, deoarece o mînâ apare în dreptul gîtului ei gratios plecat, în ceea ce pare a fi un gest de amenintare. Si Mîntuitorul, pe de alta parte, este vizat de o mîna cu indexul ridicat, înfipta parca în fata lui cu evidenta vehementa. Atît lisus, cît si „M" par a ignora gesturile amenintatoare, fiecare pierdut în propria sa reverie, ambii la fel de senini si de detasati. Dar impresia lasata este aceea a unor simboluri secrete, folosite nu numai pentru a le sugera celor doua personaje centrale ca destinele lor urmeaza cai diferite, ci si pentru a-i indica (sau poate reaminti) spectatorului o informatie a carei dezvaluire publica ar putea fi periculoasa, încearca oare Leonardo sa transmita prin intermediul acestei fresce o convingere personala pe care ar fi fost de-a dreptul nebunesc s-o împartaseasca unui public mai larg, într-un mod mai explicit? Ar fi totusi posibil ca aceasta conv ingere sa poarte un mesaj destinat nu doar apropiatilor sai, ci si unui public mult mai numeros — poate chiar noua, astazi? Sa analizam mai departe aceasta uluitoare opera de arta. în partea dreapta a frescei, un barbat înalt, cu barba, se apleaca foarte mult pentru a vorbi cu ultimul ucenic de la masa. Prin acest gest, se întoa rce complet

Specialistii sînt de acord ca modelul folosit de Leonardo pentru a-1 reda pe acest ucenic — Sfîntul Tadeus sau Sfîntul Iuda — a fost el însusi. tocmai fiindca este atît de iesita din comun. Leonardo a fost primul om de stiinta veritabil. ochiul si mintea privitorului o trec pur si simplu cu vederea. o personalitate deloc atrasa de superstitii si de religie. Din cîte am vazut noi pîna acum. nici ei nu au reusit sa sesizeze adevarul care.cu spatele spre Mîntuitor. efectiv. iar da Vinci este renumit pentru frecventele duble înte lesuri vizuale din lucrarile sale. Am auzit adesea spunîndu-se ca Leonardo da Vinci era un crestin pios. Si totusi. pentru ei. pentru figura lui Iuda. o data ce ai remarcat-o. Oricît ne-am stradui. de ce s-a pictat Leonardo pe sine cu spatele spre lisus? Si ciudateniile nu se sfîrsesc aici. Discrepanta ilustrata aici nu este cîtusi de putin necunoscuta materialistilor si rationalistilor actuali. Mai uimitor însa în privinta mîinii fara trup este un alt fapt: în toate cercetarile noastre cu privire la Leonardo da Vinci. cel putin una dintre ele ascunde o simbolistica extrem de neobisnuita din perspectiva ortodoxiei crestine. aceasta se afla. Nici un element dintre cele reprezentate de pictorii renascentisti pe pînza nu era ales la întîmplare sau din pure ra tiuni estetice. ar fi pozat chiar enervan tul staret al manastirii Santa Maria!) Si atunci. la polul opus fata de crestinismul ortodox. nimic n-ar putea parea mai evident — s i mai bizar. Si totusi. am întîlnit doar vreo doua referiri la ea si ambele dovedesc o stranie retinere în a observa ceva ciudat. de fapt. femeie. Indiferent care ar fi sensul simbolisticii sale heterodoxe. Elem entele ciudate prezente într-una dintre operele sale par a sugera faptu l ca Leonardo a încercat sa atraga atentia asupra unui alt înteles al cunoscutei scene biblice. nu putem crede ca mînâ respectiva apartine unuia dintre personajele de la masa. iar cercetarile noastre ulterioare au demonstrat lipsa de fundamen t a i deii conform careia artistul ar fi fost cu adevarat credincios. fiind în sasi antiteza misticului sau a ocultistului. fiindca i-ar fi imposibil din punct de vedere fizic cuiva sa se rasuceasca astfel încît sa aduca pumnalul în pozitia aceea. sare în ochi. trebuie s-o subliniem. O mînâ stranie îndreapta un pumnal asupra pîntecelui unui ucenic aflat la o persoana distant a de „M". ale carui lucrari religioase reflecta profunzimea credintei sale. (Preocuparea lui de a alege cel m ai potrivit model pen tru fiecare ucenic este ilustrata de o aluzie pe ca re ar fi facuto el însusi: aceea ca. asupra unor convingeri care transcend sensul unanim acceptat al imaginii redate în secolul al XV-lea de fres ca din Milano. Ca în cazul Sfîntului loan care este. A picta Cina .

vehiculul imaginat de da Vinci avea rotile de marime egala si era prevazut cu lant de transmisie. Ceea ce transpare însa din Cina cea de taina si din multe alte lucrari ale lui da Vinci este codul sau secret. spre deosebire de zbor. dar în acelasi timp putea fi sarea si piperul unei petreceri. ori încerci sa comunici o cu totul alta esenta. daca ar fi fost asa. încît unii 1-au „suspectat" ca ar fi avut stranii viziuni ale viitorului. Leonardo s-ar fi limitat. da Vinci nu era un geniu de duzina — daca ne putem exprima astfel. dar este greu de crezut ca cineva ar fi visat vreodata sa dea din pedale pe drumuri pline de hîrtoape. De asemenea. au iesit la lumina abia la sfîrsitul anilor 1960. La urma urmelor. Schitele sale pentru bicicleta. mersul pe bicicleta nu apare în vreo . ciudateniile unui om renumit pentru seria nesfîrsita de paradoxuri. fapt care indica fara dubii ca artistul nu era doar un simplu ateu care încerca sa cîstige o pîine. Din acest motiv — si numai din acesta — am putea fi tentati sa-i consideram convingerile eretice ca fiind. si alte lucrari ale lui Leonardo reflecta. în primul rînd. însa unele ce difera considerabil de ortodoxia crestina. Desi talentele si neobisnuitele capacitati ale lui Leonardo sînt unanim recunoscute. Ce-ar mai putea aduce nou un inventato r singuratic. pe vremea lui c hiar si tiparul era o noutate. aceleasi obsesii eretice. Toata lumea stie ca el a proiectat masini zburatoare si tancuri de asalt primitive. în prezent. sa-i picteze Sfîntului Petru un nas rosu ca de clovn. Era un tip singuratic. însa unele dintre inventiile sale erau atît de iesite din comun pentru vremea în care a trait. exista o tendinta moderna. dar „cotiza" în mod regulat la conturile astrologilor. iar continente înca nedescoperite în zilele lui Leonardo pot comunica între ele în rastimp de secunde'? Întrebarea de mai sus are doua raspunsuri. irelevante. Data fiind aceasta personalitate complexa. ati putea spune ca ideile bizare ale lui Leonardo era u ideile lui bizare si atît. de pilda. un maestru al saradelor. era un gînditor profund. neîntrecut în conceperea farselor. un cod despre care noi credem ca are o relevanta aparte pentru lumea actuala. mentinîndu-se într-un echilibru precar pe doua roti (si. Desigur. era un vegetarian convins si un iubitor de animale. pictorul iese în evidenta ca un eretic în toata puterea cuvîntului — o persoana care manifesta convingeri religioase. printr-o simbolistica atent aplicata si consecventa. Chiar mai fascinanta decît schita în sine este întrebarea care îti vine în minte automat: ce motiv ar fi avut Leonardo pentru a inventa o bicicleta? Omul a nazuit întotdeauna sa poata zbura aidoma pasarilor. de exemplu. dispretuia ghicitorii. ar fi poate de asteptat ca ideile sale asupra religiei si filozofiei sa se abata de la curentul obisnuit. unei lumi în care Inter netul constituie o sursa inepuizabila de informatii. Astfel.cea de taina fara o cantitate semnificativa de vin pe masa este ca si cum ai imortaliza momentul culminant al unei ceremonii de încoronare fara a desena coroana: ori ai ratat complet esenta. aceste elemente si simboluri neasteptate nu pot fi doar replica ironica adresata de un sceptic celor care i-au cerut o astfel de lucrare. aroganta.2 Spre deosebire însa de stîngacele încercari si prototipuri ale bici-clului victorian. din vremuri de mult apuse. în plus. ce încearca sa-i minimalizeze realizarile. însa dragostea lui se râsfrîngea rareori asupra speciei umane: diseca un cadavru dupa altul si urma rea executiile cu ochiul rece al unui fiziolog.

Hr. atît cea favorabila autenticitatii sale. în ciuda a firmatiilor raspicate ale „giulgistilor" ca asa ceva este imposibil. o pînza prelucrata chimic. cu alte cuvinte. în plus.4 Si. Asa cum am relatat în detaliu în ultima noastra carte3 . în 1988. cel care a creat aceasta „relicva" nu putea fi decît un geniu. Giulgiul din Torino se comporta — asa cum o recunoaste întreaga literatura de specialitate. Acest lucru nu a diminuat însa cîtusi de putin caracterul de exceptie al obiectului si nu a oferit raspuns la problema care noua ni s-a parut a fi cea mai s tringenta: identitatea „fa rsorului" fiindca. Chiar daca geniul sau a fost si mai stralucit decît îl recunos c cartile de istorie. Dar nu filozofia (declara ta sau nu) ori arta lui da Vinci a fost ce a care ne-a atras atentia asupra lui. Leonardo a prevazut si inventarea telefonului. printre alte dispozitive futuriste. Desigur. însa la fel de adevarat este faptul ca unele idei au un caracter universal si etern si ca adevarul — daca poate fi aflat si definit — nu se erodeaza o data cu trecerea veacurilor. Oricît de incredibil ar parea. am putea argumenta ca învataturile unui rabin din secolul I d. am reusit acest lucru folosind un echipament extrem de simplu. am reconstruit ceea ce noi credem a fi tehnica originala. Artefactul prezinta un ciudat „efect de negativ". ci una dintre realizarile sale cu adevarat paradoxale — extrem de cunoscuta si în acelasi timp cel mai putin descifrata. noi am descoperit ca imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie fiindca exact asta este. efectul de negativ a fost considerat de „giulgisti" (cei care cred ca este cu adevarat lintoliul lui lisus) o dovada a caracteristicilor miraculoase ale amprentei. astfel încît sa marcheze lumea atît de profund chiar si la cinci secole dupa moartea sa. în orice caz. reproducînd astfel pentru prima data caracteristicile pîna acum inexplicabile ale acestei pînze. ar fi de asteptat sa aiba o relevanta mai redus a pentru epoca noastra decît au avut-o inventiile lui da Vinci. la urma urmei. am descoperit ca Leonardo a fost cel care a „creat" Giulgiul din Torino. dar negativul fotografic ofera detalii vizuale remarcabile . împreuna cu Keith Prince. tratata cu substante disponibile în . nu putem sa nu ne întrebam ce cunostinte detinea. cît si cea defavorabila — aidoma unei fotografii. Am utilizat o camera improvizata. Fiindca nici o pictura sau gravura cunoscuta nu se comporta în ac est mod.fabula clasica). arata ca o urma vaga de arsura cînd e privit cu ochiul liber. Giulgiul din Torino este o fotografie. testarea cu izotopi de carbon le-a dovedit tuturor — cu exceptia cîtorva fanatici — ca giulgiul dateaza de la sfîrsitul Evului Mediu sau din primii ani ai Renasterii. despre care s-a crezut ca poarta imaginea miraculos imortalizata a lui lisus în clipa mortii.

utilizînd cele mai sofisticate tehnologii . Leonardo a facut si una. pentru crestini el constituie instrumentul prin care lumea va fi mîntuita. Subiectul fotografiei noastr e experimentale a fost un bust feminin din ghips. în întreaga istorie. însa pentru noi nu e altceva decît o noua dovada a pasiunii florentinului de a detine controlul total. îi dispretuia. care. era chipul artistului florentin?6 —. oameni cu capul pe umeri se vor converti la catolicism doar vazîndu-i chipul întiparit pe bucata aceea de pînza? A prevazut el ca ideea occidentalilor cu privire la trasaturile lui lisus se va contura pornind de la imaginea de pe Giulgiul din Torino? Si-a dat oare seama ca milioane de oameni de pe întregul glob vor ajunge sa venereze chipul unui eretic homosexual din secolul al XV-lea în locul Dumnezeului lor preaiubit'? A stiut Leonardo da Vinci ca figura sa avea sa devina efectiv imaginea lui lisus Hristos? Dupa parerea noastra. pe lîngâ faptul ca e de esenta divina. consideram ca nu e doar un fa ls gra tuit si ca Leon ardo a creat acea sta „relicva" pen tru a transmite un dublu mesaj: existenta unei tehnici novatoare si o convingere eretica cifrata. de fapt. Giulgiul din Torino poart a anumite simboluri ilustrative pentru ideile neobisnuite ale lui Leonardo. cel care falsifica acest sînge nu poate fi considerat în nici un caz credincios. chipul de pe giulgiu este c el al „farsorului" însusi. Dar. giulgiul va fi venerat de numerosi pelerini chiar de la bun început. o înt orsatura providentiala într-o poveste si asa remarcabila. si „doze" mari de lumina. Giulgiul din Torino este cea mai crunta. Trebuie sa ne reamintim ca acesta nu este un sînge obisnuit. Dupa parerea noastra. Leonardo ia urmarit din umbra. de aceasta data chiar dincolo de mormînt. si alta. negativul fotografic al pînzei înfatiseaza trupul însîngerat al lui lisus. Dar si-a închipuit el cîti crestini îi vor preaslavi imaginea în decursul secolelor? Si-a imaginat oare ca. si ma i reusita. cum se închinau în fata lui. asa cum se poate vedea si în alte opere ale sale. nu semana nici pe departe cu modelul original. Altfel spus. la baza gîtu lui se observa o clara linie de demarcatie. giulgiul nu poate fi opera unui crestin evlavios. în mod cert si-a dat seama ca. nevazut. asa cum cineva care nutreste macar o urma de respect fata de persoana lui lisus nu va îndrazni sâ-i înlocuiasca imaginea cu a sa. la personajul al carui chip este imprimat pe giulgiu. farsa jucata omenirii. opera unei minti geniale. dezvaluirea publica a tehnicii fotografiei ar fi constituit — asa cum o vor demonstra evenimentele ulterioare7 — un risc enorm. Nu ne îndoim însa ca Leonardo s-a amuzat copios vazînd cum prototipul sau este protejat chiar de clericii pe care el. cu toate ca a pacalit milioane de oameni. din pac ate. Desi fals. Cînd imaginea este transformata întro harta cu izohipse. De exempl u. reprezentînd presupusa imagine a lui lisus — cine ar fi putut suspecta ca. Fiindca. desi nu-i apartine — asa cum s-a crezut — lui lisus. într-o zi. în acea epoca de superstitii paranoice. Din cîte ne putem da seama cunoscîndu-i caracterul.secolul al XV-lea. unul. În ciuda unor bizare afirmatii contrare. în aparenta. Desigur ca acest lucru ar putea fi doar o coincidenta. cu o atentie deosebita pentru detaliu si chiar — am putea banui — cu o anumita doza de placere. Giulgiul din Torino este o fotografie de cinci sute de ani a nimanui altuia decît Leonardo da Vinci.

dupa parerea lui Leonardo. tînara din Cina cea de taina. dar. Chiar si asa. locul în care cele doua imagini au fost unite. linie ce pare a sugera ca Leonardo vrea sa atraga atentia asupra unei decapitari. astfel . Dupa parerea noastra. Obsesia în sine este bizara la un om despre care multi rationalisti moderni sustin ca nu avea nici o aplecare pentru religie. mîna cu aratatorul ridicat este. Celalalt aspect pe care îl mentionam se refera la linia de demarcatie dintre cap si trunchi.. Dar daca Leonardo pur si simplu nu a vrut s-o elimine? Daca a lasat-o acolo în mod deliberat. întreaga lui viata pare . cel care a spus lumii: „iata Mielul lui Dumnezeu" ale carui sandale nu era vrednic sa i le dezlege. Autorul falsului nu era însa cîtusi de putin neîndemînatic si i-ar fi fost în mod cert usor sa acopere sau sa stearga linia aceea de demarcatie. daca ar fi sa judecam dupa omniprezenta sa în lucrarile artistului florentin. sîntem îndemnati sa luam în consideratie imaginile a doua personaje distincte. chiar codificat? Desigur ca exista o limita a simbolurilor ce pot fi incluse în tr-o simpla imagine a unui corp gol. o importanta extrema. unde contururile încep sa se zareasca din nou8. o referire directa la loan Botezatorul. se poate vedea ca linia marcheaza baza capului în fata. dotati cu cele mai moderne echipame nte. Vom reveni la acest subiect mai tîrziu. de amintire sau poate ca amîndouâ la un loc. de fapt. dupa care urmeaza o zona lata. asa cum a facut-o Leonardo cu loan Botezatorul. Am mentionat deja mîna care pare a reteza gîtul delicat al misterioasei „M". ca un gest de atentionare. avea. exista doua explicatii posibile. În opera lui Leonardo da Vinci. însa deocamdata subliniem doar ca raspunsul la aceste întrebari poate fi gasit daca vom privi ate nt doua aspecte principale ale imaginii. Din cîte stim noi. Una este pur practica. în aceeasi fresca. iar fata este cea a lui Leonardo. pare sa contrazica simbolica lipsa de vin de pe masa Cinei celei de taina. fiindca imaginea vazuta din fata este o combinatie: trupul îi apartine unei persoane crucificate. linia respectiva denota. probabil. lisus însusi este amenintat de o mîna cu indexul ridicat.computerizate. de fiecare data. la prima vedere. rastignit — una analizata în mod repet at de numerosi oameni de stiinta. de ce sa fie „s uprapus" un decapitat peste un crucificat? Asa cum vom vedea. Sfîntul. Este greu de înteles de ce un pictor pentru care personajele si traditiile crestine nu înseamna nimic ar fi dedicat atît de mult timp si energie unui sfînt anume. indiciul capului taiat de pe Giulgiul din Torino nu e altceva decît o subliniere a simbolurilor întîlnite în multe dintre lucrarile lui da Vinci. lisus nu a fost decapitat. iar imaginea de pe giulgiu este o combinatie. între care exista însa o relatie de un anumit tip. subliniaza înca o data concluzia la care am ajuns noi. si va amintiti ca. presupusul înainte-mergator al lui lisus. pîna la partea de s us a pieptului. înfipta parca în fata lui. Primul se refera la volumul mare de sînge ce pare sa curga pe bratele lui Iisus — si care. întunecata . pentru a sugera ceva celor care „au ochi sa vada"? Ce mesaj eretic ar putea purta Giulgiul din Torino. prin urmare..

Scoala din Atena (1 509). în operele de arta. deasupra capetelorturistilor si. Acolo îl vedem pe venerabilul Platon schitînd acest gest. deoarece privirile le sînt în mod inevitabil atrase spre ceea ce se considera a fi punctul central al tabloului: dupa cum indica si titlul. mîinile lor raschirate nu par ridicate spre ceruri într-un gest de veneratie. asa cum am spus deja. lînga trunchiul caruia un ba rba t schiteaza „gestul lui loan". iar în aceasta pictura artistul i-1 refuza micului lisus. E aproape ca si cum loan Botezatorul 1-ar fi urmat pretutindeni. un personaj anonim schiteaza acest gest în apropierea unei movile de pamînt pe care creste un roscov. nici pe departe. unica sculptura a lui da Vinci pastrata pînâ astazi (lucrata împreuna cu Giovani Francesco Rustici. 1-a pastrat aproape de sine. haide sa mai privim cîteva reprezentari ale sale în operele lui da Vinci. are mereu aceeasi semnificatie. dar numai doua dintre cele trei mentionate în Biblie: smirna si tamîie. de asemenea. si de aceasta data avem de-a face cu o pictura crestina doar l a nivel superficial. oferindu-i daruri copilului. Iubitul sau oras. la fel ca în cazul Cinei celei de taina. din pacate. ci lasa mai degraba impresia ca se îndreapta ca niste gheare de cosmar asupra cuplului divin. este asociat în mod traditional cu . În vremea lui Leonardo. dar nu si aur. a fost loan Botezatorul. la intrare. Scheletice. ci si al regalitatii. Serafica si visatoarea Fecioar a cu pruncul lisus pe genunchi este reprezentata sub chipul unui perso naj tern. al stâpînirii. iar în fundal o multime de oameni se agita. chiar în încaperea în care si-a dat obstescul sfîrsit. Acum. aurul nu era doar un simbol al bogatiei. se afla sub patronajul sfîntului. care merita o analiza mai atenta. insipid. tradus în coincidentele care i-au marcat existenta.dominata de a cest loan. observam imediat ca ei nu se uita la mama si la prunc. modelul lui Rafael pentru Platon a fost chiar Leonardo da Vinci. magii care venereaza Sfînta Familie. ci par mai degraba a venera radacinile roscovului. sculptura se afla în baptisteriul din Florenta. pentru Rafael si pentru altii din acelasi cerc). în tabloul neterminat Adoratia magilor (început în 1481). Ultimul sau tablou pe care. dar în a cele circumstante aluzia sa nu este atît de misterioasa pe cît ne-am put ea astepta. un cunoscut ocultist) îl înfatiseaza tot pe loan Botezatorul. Magii îsi ofera darurile. întruchipari ale frumusetii si bunastarii. atît la un nivel constient. cît mai degrab a este profund semnificativ pentru el (si. am mai spus-o. Daca privim dincolo de Fecioara si de ma gi. Iar roscovul. zarim un al doilea grup de adoratori. Majoritatea privitorilor îl trec usor cu vederea. în aparenta închinîndu-se deopotriva mamei si pruncului. De fapt. probabil. Dar. Florenta. Apare într-o serie de picturi si. Personajele din fundal nu sînt. alaturi de MonaLisa. Magii îngenuncheaza. cît si la unul sincronistic. Acestia au înfatisari mai sanatoase si mai normale. la dispozitia stolurilor de porumbei. Daca vi se pare ca insistam prea mult asupra aratatorului ridicat. asemenea catedralei din Torino în care este gazduit giulgiul. Acel aratator ridicat — pe care îl vom numi în continuare „gestul lui loan" — apare si în celebra lucrare a lui Rafael. dar daca le urmam directia privirilor. iar gestul nu-i este caracteristic atît lui.

lata. masculina. ca si cum ar umbri-o. si pe loan Botezatorul. au presupus ca pictura le înfatiseaza. lisus îl binecuvînteazâ pe varul sau. sub chipul Sfîntului Tadeus (sau Sfîntul Iuda) din Cina cea de taina. sa ne amintim ca. un tînar se rasuceste cu spatele spre Sfînta Familie. În coltul din dreapta jos al tabloului. Desenul îi înfatiseaza pe Fecioara cu Pruncul. pe de alta parte. iar cealalta — mult mai interesanta din punctu l nostru de vedere — la Muzeul LUvru. Fecioara si Pruncul (1501). exista si astazi si arunca o lumina interesanta asupra a ceea ce a dorit con-fraternitatea. daca este reala. împreuna cu Sfînta Ana (mama Mariei). datat 25 aprilie 1483. care priveste în sus cu un aer meditativ.. e greu de crezut ca reactia sa a fost inspirata de un sentiment de inferioritate sau de venerare. Fecioara îl tine de parca tocmai 1-ar fi împins în fata pentru a-i da lui loan binecuvîntarea. atît în sens literal. în mod ciudat. si ce a primit.. în Milano10. care se afla astazi în Galeria Nationala din Londra . mai ciudata este pozitia micului lisus.mama lui loan. Si. tot de Leon ardo. Si cum Leonardo nu era cîtusi de putin un exemplu de pietate sau de cucernicie. La urma urmei. unii experti. nu face decît sa întareasca afirmatiile noastre. loan. în plus. îndreptîndu-ne atentia spre frapanta schita a lui Leonardo pentru SfîntaAna.. Este general acceptat faptul ca acest tînar este Leonardo însusi. Supozitia este plauzibila si. Istoricii de arta nu au oferit niciodata o explicatie sa tisfacatoare pent ru existenta celor doua versiuni. dar argumentul adus adesea pentru a explica aceasta pozitie — acela ca artistul nu se simtea demn sa priveasca în fata cuplul divin — nu prea sta în picioare. cît si metaforic. ca si cum 1-ar fi adus în scena doar pentru acest lucru si abia îl mai poate tine acolo. copil. cu toate ca Fecioara pare asezata într-o pozitie extrem de incomoda.) Contractul. Elisabeta .. nedumeriti de tineretea Sfintei Ana si de prezenta neobisnuita a Botezatorului . Aratatorul ei se ridica imediat deasupra mîinii micute a lui lisus. de fapt. pictorul îi întoa rce spatele Mîntuitorului. (Celelalte doua picturi ale tripticului au fost încredintate altor artisti. loan. dar una este expusa în prezent la Galeria Nationala din Londra. E oare posibil ca mama Fecioarei sa-i aminteasca fiicei sale de un secret în legatura cu loan? Conform notitei ce însoteste tabloul. remarcam si de aceasta data elemente care ar trebui — dar rareori reusesc — sa atraga atentia privitorului asupra unor implicatii subversive. în Paris. în vreme ce Sfînta Ana fixeaza de aproape chipul visator al fiicei sale si schiteaza „gestul lui loan" cu o mîna ciudata. Aparenta inversare a rolurilor lui lisus si loan apare si într-una din cele doua versiuni ale tabloului Fecioara pe stînci. de fapt. în aparenta. Initial pictura a fost comandata de o organizatie numita Confraternitatea Imaculatei Conceptiuni. pe Maria si pe veris oara ei. . se stie ca da Vinci nu era un iubitor al Bisericii.loan Botezatorul9. relevînd astfel o reactie emotionala extrema la adresa figurilor centrale ale credintei crestine. se reazema comod de genunchiul Sfintei Ana. de parca onoarea ce i se face îl lasa complet indiferent. pentru panoul central al unui triptic destinat altarului din capela bisericii San Francesco Grande. în contract se specifica în mod detaliat forma si dimensiun ile picturii — necesare deoarece cadrul tripticului exista deja.

copilul care binecuvînteaza trebuie sa fie lisus! Exista însa si alte posibilitati de interpretare a scenei. da Vinci a ales sa-1 aseze pe loan lînga Maria. cu foita de aur si cu o ceata întreaga de îngerasi si profeti ai Vechiului Testament. Versiunea de la Luvru. care au mai putin de-a face cu perfectionismul si mai mult cu potentialul lor exploziv. iar celalalt prunc sta alaturi de Uriel. desi scena reprezinta fuga Sfintei Familii în Egipt. Esential în privinta ac estei legende este faptul ca ofera o „iesire de siguranta" pentru una dintre cele mai tulburatoare întrebari ridicate de povestea botezului lui lisus. sa fie botezat. lisus i-a conferit varului sau autoritatea de a1 boteza cînd amîndoi vor ajunge la maturitate. cu un brat asezat protector în jurul unuia din copii. La urma urmei. mai ciudat însa este faptul ca micutul de lînga arhanghel îl binecuvînteaza pe celalalt. în vreme ce pruncul Mariei îngenuncheaza umil. De ce a fost nevoie ca lisus. În stilul epocii. cei doi copii sînt identici. încît relatiile dintre ea si artist au devenit tensionate si au culminat cu un proces ce s-a prelungit pe mai mult de douazeci de ani. un gest simbolic de spalare a pacatelor si de curatire în vederea ulter ioarei accederi la împaratia cereasca? De ce a trebuit Fiul lui Dumnezeu sa se supuna unui evident act de autoritate din partea Botezatorului? Legenda povesteste cum. protejat de arhanghelul Uriel. Este vorba despre momentul în care. Din mai multe motive. din cine stie ce motiv. de asemenea. confraternitatea a cerut o pictura somptuoasa. Leonardo a reprezentat scena ceruta cît mai realist posibil. far a personaje secundare — în nici un caz îngerasi bucâlati si profeti întunecati. dat fiind ca. comanda primita de Leonardo pare a f i o culme a ironiei si ne put em imagina ca artistul a fost chiar încîntat s-o primeasca si s-o ex ecute conform propriilor sale idei — cel putin într-una din variante. dar cunoscut în traditia crestina. posibilitati care. bogat ornamentata. Ceea ce a primit semana atît de putin cu ceea ce a solicitat. losif nici macar nu a pare în pictura. pe lînga ca sugereaza mesaje subliminale intense si extrem de neortodoxe. în timpul fugii în Egipt. de fa pt. prima realizata de Leonardo. readuc în atentie codurile utilizate de Leonardo în al .ambele versiuni respecta aceste cerinte. în mod straniu. De fapt. Putem însa banui ca la mijloc se afla inter pretarile diferite. În consecinta. nu exista vreo eticheta care sa identifice personajele si. o înfatiseaza pe Fecioara într-o roba albastra. losif. în mod cert. Maria si pruncul lisus si-au gasit adapost într-o grota. dat fiind ca ritualul constituie. istoricii de arta au presupus ca. însa tot nu stim de ce Leonardo a rea lizat doua. unde 1-au întîlnit pe micul loa n Botezatorul. la aceasta (uimitor de) întîmplatoare întîlnire între cei doi copii. pur si lipsit de pacate. tema picturii: un eveniment nementionat în Evanghelii. dramatis personae au fost drastic reduse. Contractul impunea. asa cum este ea redata în Biblie.

constatam ca toate elementele care duc la aceste deductii eretice au disparut — dar numai acestea. fiecare. Asemanarea dintre cei doi copii denota. în recenta sa biografie a lui da Vinci. cît si în riscurile pe care el si le-a asumat afisîndu-si în vazul tuturor ideile . Iar tema loan Botezatorul pare a se repeta. E ca si cum Leonardo ne-ar invita sa „descoperim diferentele". marcata de ingenioase indicii si simboluri subliminale. aparîndu-si fiul. adica în directie opusa Fecioarei. care din ei a murit decapitat? Si daca acesta este loan Botezatorul. în acest context. Uriel arata cu degetul spre copilul de lînga Maria. întinde o mînâ amenintatoare deasupra lui loan. Daca. Exista o intentie bine conturata în privinta acestei insistente. în acest caz loan îl binecuvînteaza pe lisus. Maria întinde mîna dreapta deasupra capului lui „lisus" în ceea ce pare a fi un gest de evidenta ostilitate. este lisus — asa cum ne-am putea astepta în mod logic —. poate. iar Maria. provocîndu-ne sa tragem. mai tîrzie si aflata azi la Galeria Nationala din Londra. faptul ca artistul le-a „încetosat" în mod intentionat identitatile. din aceste detalii ciudate. fiindca. într-adevar.te lucrari ale sale. cel de lînga Maria poarta crucea traditionala. vizibila atît în complexitatea imaginilor folosite de artist. dar de aceasta data gestul nu mai este amenintator. în vreme ce aratatorul lui Uriel taie aerul exact acolo unde s-ar a fla în mod normal gîtul. Uriel nu mai arata cu degetul si nici nu îsi mai în toarce ochii de la protagonistii scenei. In calitatea sa de protector al Botezatorului. Daca privim însa cealalta versiune a picturii. în versiunea de la Luvru a picturii. atunci el binecuvînteaza.. nu ar fi exagerat sa ne imaginam ca degetele întinse ale Mariei par a se sprijini pe crestetul unui cap invizibil. la urma urmei. ni se indica fara dubii cine este acest copil. mîna cu aratatorul întins a arhanghelului reteaza aerul. La cîtiva centimetri sub palma întinsa a Mariei. nu putem s a nu ne gîndim si la alte posibile semnificatii. Cei doi copii nu mai seamana între ei. dar — fapt de asemenea semnificativ — priveste enigmatic spre observator. Acest cap fantomatic pare sa pluteasca deasupra copilului de lînga arhanghel. Uriel îsi întoarce privirea de la micul lisus. el detine aceasta autoritate. de un alt artist). Mîna dreapta a Mariei este întinsa si aici deasupra celuilalt copil. iar cel asezat lîngâ Uriel este loan? Amintiti-va ca. Serge Bramly descrie acest gest ca „amintind de ghearele unui vultur"11. dar nevazut — ar trebui sa se afle în spatiul dintre cele doua mîini. în vreme ce îl îmbratiseaza cu un gest tandru si protector pe copilul considerat a fi loan. a Botezatorului (desi este posibil ca aceasta s a fi fost adaugata mai tîrziu. c u brate inegale. Totul pare ca si cum Leonardo ar sugera ca un obiect — ceva semnificativ. De nenumarate ori. ca si cum cele doua gesturi ar încadra un indiciu criptic. Si. Acest tip de analiza a lucrarilor lui da Vinci scoate la lumina o serie vasta de subîntelesuri incitante si deconcertante. copilul de lînga Maria. cît si imaginile care îl reprezinta sînt situate pe un plan mai ridicat comparativ cu acela pe care se afla lisus — chiar si în simbolurile ascunse în mod ingenios în Giulgiul din Torino. atît el.. Desi ar fi mai comod si mai acceptabil sa consideram ges tul sau ca o indicatie asupra celui care avea sa devina Mesia. propriile concluzii. Prin urmare.

la fel de adevarat este faptul ca. Leonardo era loial unui sistem de convingeri total opuse fata de ceea ce era pe atunci — si este si acum — traditia crestina. familia conducatoare a orasulu i. artistul a fost animat de o continua sete de cunoastere. de pilda atunci cînd se descrie modul în care un corp ceresc îl „oculteaza" sau îl eclipseaza pe altul prin fata caruia trece. în ceea ce-1 priveste pe Leonardo da Vinci. Astrologia Renasterii era cu totul altceva decît horoscoapele pe care le citim astazi în ziare. ducînd cu gîndul la magia neagra sau la elucubratiile sarlatanilor lipsiti de scrupule — ori la ambele. mai cu sea ma. De fapt. Poate ca. cuvîntul are conotatii clare si nu tocmai pozitive. da Vinci nu si-ar fi pus viata în joc „împanîndu-si" operele cu asemenea mesaje eretice. În prezent. Probabil chiar si un intelectual de talia lu i Leonardo evita sa cada în dizgratia autoritatilor — o data îi fusese de ajuns. cît mai degraba constientizarea faptului ca ar fi suferit repercusiuni grave daca vreuna dintre personalitatile vremii ar f i întrezarit. Distinsul istoric Frances Yates a sugerat chiar ca geniul multilateral al lui da Vinci ar putea fi explicat în raport cu ideile contemporane privind magia. Desi unele zone de investigatie pot parea în prezent naive sau pur si simplu superstitioase. încercînd sa descopere modul în care pot fi controlate fortele naturii. Biserica nu agrea experimentele stiintifice si nu pregeta sa-i reduca la tacere pe cei care îsi expuneau în public ideile neortodoxe ori pur si simplu deosebite. multe altele consti tuiau tentative serioase de a întelege universul si locul omului în cadrul acestuia. departe de a fi ateul materialist atît de îndragit de multi modernisti. în cea mai mare parte a Europei acelor vremuri. motivul pentru care multe dintre lucrarile lui au ramas neterminate nu este atît perfectionismul. asa cum am mentionat deja. Primii protectori ai lui Leonardo. Medici. Florenta însa — orasul în care Leonardo s-a nascut. Majoritatea cercetarilor sale au fost însa „ocultate" de societate si. Magicienii însa tinteau mai departe. „blasfemia" întruchipata de lucrarile sale. Asa cum am vazut deja. termenul „ocult" înseamna „ascuns" si este utilizat frecvent în astronomie. dar putem sp . în primul rînd. încura ja în mod efectiv studiile oculte si chiar sponsoriz a activitatile de cautare si traducere a anumitor manuscrise pierdute. faptul ca Leonardo da Vinci a fost un reprezentant activ al culturii o culte din vremea sa nu mai este deloc de mirare. prin stratul superficial de ortodoxism. daca nu ar fi crezut profund în ele.ingenios disimulate. Principalul motiv al acestei deschideri catre cunoastere a Florentei era — oricît de uimitor ar parea — numarul mare de magicieni si ocultisti care traiau aici.12 În mod cert însa. Privit din aceasta perspectiva. „Ocult" este termenul pe care multi 1-ar folosi pentru acest sistem. de o omniprezenta si atotputernica institutie. desi trebuie sa recunoastem ca au existat în viata sa elemente si convingeri ce amintesc de ritualuri sinistre si practici magice. a crescut si si-a început cariera — era un centru înfloritor al artelor si al stiintei.13 Detalii despre conceptele caracteristice acestei miscari oculte florentine pot fi gasite în cartea noastra precedenta14.

aceasta imagine a servit însa drept paravan alchimistilor seriosi. Ce l mai important element al gîndirii ermetice era ideea conform careia omul este divin în sens literal — un concept atît de periculos pentru domina tia Bisericii asupra inimii si a mintii credinciosilor. implicit. Asa cum a demonstrat istoria. un renumit mag egiptean ale carui scrieri reflecta un sistem magic coerent.si care 1-a eclipsat ca importanta. o miscare puternica si deloc ascunsa: protestantismul.15 Din aceasta înfloritoare lume a ocultismului — care se temea însa prea mult de reactia Bisericii pentru a iesi din clandestinitate — faceau parte si alchimistii. Dar daca Leonardo ar mai fi trait astazi. am ajuns la concluzia ca tehn ica fotografica însasi a fost unul dintre marile secrete ale alchimiei. între aceste idei filozofice si cosmologice sofisticate. a declarat ca propr iile convingeri au la baza vechea religie egipteana care a Precedat crestinismul . într-adevar. se stie ca frecventa cercurile oculte.doxe ale lui da Vinci si ale celor din jurul lui nu erau doar rezultatul razvratirii lor împo triva unei Biserici corupte si credule. ba poate a fost chiar unul dintre personajele ei cheie. axati pe experimentarea stiintifica. pe controlul total al propriului destin. la prima vedere. dar si pe transformarea de sine si. iar cercetarile noastre în problema Giulgiului din To rino sugereaza ca aceasta imagine a fost rezultatul direct al propri ilor sale experimente „alchimice". (Trebuie sa subliniem faptul ca ideile hetero. Astazi se considera în general ca alchimistii erau niste bieti aiuriti care îsi iroseau viata încercînd sa transforme metalul în aur. pe de alta parte. (De fapt. dar. Nu este greu de înteles deci ca un om cu setea de cunoastere a lui da Vinci s-a simtit atras de aceasta miscare. Desi nu exista dovezi clare care sa ateste aceasta implicare a sa. existau discrepant e majore. Giordano Bruno (1548-1600). si conceptele eretice c are totusi puneau accentul pe figurile biblice. pe de alta .une într-un cuvînt ca esenta tuturor organizatiilor vremii era ermetismul . pe de o parte. în mod cert nu 1-am vedea închinîndu-se nici în bisericile protestante!) Exista însa numeroase dovezi clare care atesta ca ermeticii pot " deopotriva eretici în adevaratul sens al cuvîntului. în opozitie cu Biserica Catolica s-a ma nifestat. Si în acest caz avem de-a face cu o preju decata a lumii moderne. încît a atras dupa sine anatemizarea. este greu de crezut ca da Vinci nu era familiarizat cu toate sistemele de cunoastere disponibile în vremea sa. fanatic sustinator al ermetismului. Principiile ermetice au detinut un loc concret în viata si activitatea lui Leonardo. curent al carui nume deriva de la Hermes Trismegistul.16) Mai simplu spus.

zvonurile si licentele arti stice nu constituie o dovada în sine. la urma urmei. ori de cîte ori i s-a cerut sa picteze o scena desprinsa din tra ditia crestina. daca acestea si-ar fi dat seama de adevar ata lor natura. spre ne-au deschis apetitul pentru a afla cît mai multe de c necunoscutul Leonardo.. fascinatia pentru ermetism pare . Fireste. este sinonim cu Pastrator al Sfintelor Taine). sugerau deopotriva ca Leonardo ar fi fost un mag recunoscut. Dupa cum am vazut deja. în contextul indiciior prezentate anterior. el a fost premergatorul. sa realizeze picturi sau sculpturi reprezentîndu-1 pe loan. Desigur. Cînd am început sa studiem rolul pe care el 1-a jucat în crearea Giulgiu lui din Torino. . în cercurile oculte. a accentuat pe cît posibil rolul Botezatorului. în acele cercuri. maestrul florentin a avut întotdeauna reputatia ca ar detine anumite cunostinte secrete. Dar ar fi oare posibil ca l a baza convingerilor sale sa se a fle o semnificatie mai profunda ? Ca mesajul transmis de picturile sale sa fie. Botezatorul este înfatisat ca un personaj important. simbolurile si imagin ile pe ca re le-a folosit în mod repetat în asanumitele sale picturi religioase nu ar fi fost în nici un caz apre ciate de autoritatile Bisericii. pe cînd se afla la Florenta. ultimul tablou la care lucra în ainte de a muri. Chiar si în aceste conditii. Pîna acum. s-ar putea sustine ca acest sir nesfîrsit de aratatoare ridicate nu înseamna decît un singur lucru — ca acest geniu renascentist era obsedat de loan Botezatorul. cel putin la prima vedere. era loan Botezatorul. date fiind riscurile implicate. din rîndurile acestor cercuri au razbatut zvonuri care. Si. de fapt. cea care ne-a nedumerit si ne-a incitat sa ne continuam cercetarile. total opusa fata de preocuparea pentru loan Botezatorul si pentru presupusa semnificatie a femeii . trebuie sa spunem ca da Vinci a facut acest lucru din proprie initiativa. dar. Desi n-a r fi fost cîtusi de putin neobisnuit sa i se ceara. fiecare reprezenta re a lui loan este realizata astfel încît sa transmita un mesaj specific. chiar daca acesta este perceput imperfect si la nivel subliminal. dar. este la fel de improbabil ca el sa fi lasat vreo marturie scrisa a acestui fapt. am evidentia t filonul cen tral al a parentei obsesii a florentinului: loan Botezatorul. Am vazut chiar un afis publicitar parizian din secolul al XlX-lea pentru Salonul Rozei si al Crucii — un loc de întîlnire a ocultistilor cu înclinatii artistice — care îl înfatisa pe Leonardo a Pastrator al S fîntului Graal (ceea ce. de fapt. asa cum am vazut. pe lîngâ faptul ca-i confirmau implicarea. în 1519 — si care nu i-a fost solicitat de nimeni —. Poate ca a vrut ca pe chipul acestuia sa i se odihneasca privirea în ultimele clipe de viata. Aceas ta discrepanta a fost.M".parte însa. Si totusi. adevarat? Fara îndoiala ca. La urma urmei.

este înfipt la Cina cea de taina în f ata lui lisus într-un mod cîtusi de putin iubitor. Si totusi da Vinci nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca loan i-ar fi fost în vreun fel — ca toti ceilalti. cea mai putin cunoscuta realizare a lui da Vinci. în Adoratia magilor. Daca. pare a spune. sanatoasa venerea za radacinile roscovului — copacul lui loan —. acesta binecuvîntîndu-1 pe lisus. dar si sa dezinformeze s i sa deruteze. Poate ca acesta a fost doar un alt dom eniu al existentei sale în care s-a delimitat de gîndirea conventionala a vremii sale. La urma urmei. acel aratator ridicat. poarta acelasi tip de simbolism: imaginea unui cap aparent retezat suprapusa peste un trup rastignit. ne-am fi imaginat ca ne vom petrece vremea în galeriile de arta. Membri marcanti ai aristocratiei s-au aflat de-a lungul timpului în esaloanele ei superioare. a unuia dintre cele mai impenetrabile filme ale francezului Jea n Cocleau . de altfel — inferior lui lisus. nu invers. ne-am fi înselat extraordinar de mult. pentru Leonardo. cel putin. da Vin ci pare un glas ce striga în Pustie. cu un aer amenintator: „Aminteste-ti de loan!" în plus. ni s-a întîmplat des sa fim prinsi în lumea ascunsa a societatilor secrete. ce-i drept — care stabiles c o conexiune strînsâ între Leonardo si o sinistra organizatie secreta. iar în prezent unele dintre cele mai proeminente figuri ale vietii politic e si economice o mentin vie. a atras în rîndurile ei unele dintre cele mai proeminente personalitati ale istoriei europene si. carora le place nu doar sa joace jocuri sinistre. CAPITOLUL 2 In lumea tenebrelor Cercetarile noastre în lumea „necunoscutului Leonardo" aveau sa devina o îndelungata si incredibil de pasionanta cautare — mai degraba o calatorie initiatica decît o simpla deplasare între doua puncte date. ne-am dat seama ca în ultimul timp au aparut dovezi — extrem de controversate. p entru a folosi un eufemism. Ne-am întrebat adesea cum a fost posibil ca un simplu studiu al vietii si al activitatii lui da Vinci sa ne duca într-o lume despre a carei existenta nici macar nu aveam idee — cu exceptia. Privit din aceasta perspectiva. În tabloul Fecioara pe stînci. în conformitate cu unele surse. nu pe Fecioara si pe pruncul ei. însa chiar de la primii pasi ai cerc etarilor noastre. arha nghelul arata spre loan. descifrînd picturi renascentiste. Aceasta societate. poate. de asemenea. Iar „gestul lui loan". loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. despre care se presupune ca a fost înfiintata cu multe secole înainte de epoca lui da Vinci. astfel ca e firesc sa fie recunoscut ca atare.vestitorul si ruda de sînge a lui lisus. Giulgiul din Torino. de fapt. singur si neînteles. la sfîrsitul anilor 1980. multe genii au avut idei excentrice. Pe parcurs aveam sa ajungem de multe ori în cîte o fundatura. foarte puternica. exista înca si astazi. Toa te acestea sugereaza ca. spectatorii cu înfatisare normala. în acele zile de început.

ca Jean Cocteau (1889-1963) pare a fi facut parte din aceasta societate secreta. Deocamdata însa. un simbolism nu tocmai ortodox. dar cîtusi de putin banala. Pe laterala stînga a bisericii. vizitatorul patrunde într-o incinta vasta si înalta care. accesibila printr-o mag ica traversare a oglinzilor. alternînd cu alte . Desi nu este un caz unic. cît si cele exterioare. Ampla sata în Leicester. Poti trece usor pe lînga ea fara a-i acorda vreo atentie — si. fiind reconstruita la sfîrsitul anilor 1950. fara a realiza cît de mult difera aspectu l sau de cel al majoritatii locaselor de cult crestine. fresca lui Cocteau releva. Orphee. Am descoperit. Ca în cazul asa-ziselor picturi „crestine" ale lui da Vinci. aproap e zid în zid cu un frecventat local „pentru adulti".. în mod cert rar se întîmpla ca bisericile catolice sa aiba o forma circulara. cu doar cîtiva sfinti din ipsos în capelele laterale si cu un altar înalt. De exemplu. vorn analiza un tip de probe m ult mai evidente — cele oferite de Propriii nostri ochi. Construita initial în 1865 pe un amplasament asociat cu Ordinul Cavalerilor Templieri. dovezile în acest sens vor fi discutate mai jos. se afla biserica Notre-Dame de France. Finalizata în 1960.cladirea este difici l de identificat. atît cele interioare. Aproape lipsita de sculpturile de prost gust ce orneaza pîna la refuz alte locase de cult. la un moment dat. O data ce a trecut de modestul ei exterior. sînt decorate cu motivul repetat al crucilor cu brate egale. biserica este decorata cu mici placi ce simbolizeaza Opririle de pe Drumul Crucii. fara nici o statuie de cult. în mod cert. nu doar despre convingerile lui Leonardo. luminatorul în forma de cupola. ci si despre existenta unui vechi curent ascuns. Lasînd la o parte „distanta" de 500 de ani. înainte de a ne îndrepta atentia spre aceasta veritabila curiozitate. Iar comparatia cu arta lui Leonardo nu a fost aici doar o întîmplare. strajuit de o tapiserie care înfatiseaza o Fecioara blonda înconjurata de animale ce i se prosterneaza — o imagine care aminteste de scenele duioase din filmele lui Disney. Zidurile. poate fi interpretat ca sugerînd o pînzâ de paianjen. sa privim biserica Notre-Dame de France în ansamblu. iar aici aceasta este accentuata de o serie de de talii. Surprinzator de aproape de forfota Pietii Leicester din Londra. am putea spune ca cei doi maestri au colaborat îndeaproape. pe de alta parte. decorat cu o serie de cer curi concentrice. ce descrie o lume a tenebrelor. lucrarea a fost realizata de Jean Cocleau. la o privire atenta. privind spre altarul principal. se afla o capela mica. deoarece fatada ei nu are nimic din pitorescul aso ciat de obicei cu marile biserici catolice. la prima vedere. De fapt. dar care constituie totusi o reprezentare acceptabila a tinerei Maria. pare tipica pentru bisericile catolice moderne. însusi acest exponent al suprarealismului — Cocteau — a fost cel care ne-a oferit noi indicii. cu aceleasi preocupari. ce figureaza la loc de cinste pe toate cartile postale vîndute de biserica. Notre-Dame de France a fost distrusa aproape în întregime de bombardamentele germane din Al Doilea Razboi Mondial. Vizitatorii intra aici ca sa fotografieze si sa a dmire fresca neobisnuita .

Lucrarea înfatiseaza Rastignirea.la fel ca majoritatea operelor lui Cocleau . care sînt tratati aici cu deosebita întelegere. deoarece nu-1 vedem decît de la genunchi în jos. dar sa fii de fata atunci cînd Dumnezeu întrupat îsi varsa sîngele pentru omenire trebuie sa fie cu adevarat traumatic. Iar la picioarele crucii zace un urias trandafir rosu cu albastru. nu e nimic profund sau sinistru în prezenta acelei lespezi în structura cladirii. scena are un impact cutremurator. partea de sus a corpului nu ne este aratata. releva date interesante. nici a unui discipol îndurerat. Zi de zi. Notre-Dame de France a fost locul de întrunire al Fortelor Libere franceze si un fragment din catedrala de la Chartres constituia. asa cum am descoperit între timp. victima fiind înconjurata de soldati romani smeriti. poate fi lisus. La prima vedere. cine este acest participant critic la unul dintre cele mai sacre evenimente ale crestinatatii? Nu e nimeni altul decît Jean Cocleau. . Si atunci. observatorul încearca un sentiment de dezamagire. într-a-devar. Aceasta nu este în nici un caz reactia unui om gata sa îngenuncheze plin de veneratie. pentru membrii acestora. o scena ilustrata în cîteva nuante aplicale pe un suport banal de mortar. Spunem „poate" fiindca nu avem cum sa-i cunoastem identilatea exacta. multi oameni — londonezi si turisti deopotriva — intra în biserica pentru a se ruga si a participa la slujbe. daca ne amintim ca Leonardo da Vinci s-a reprezentat pe sine întors cu spatele la Sfînta Familie în Adoratia magilor si refuzînd sa priveasca spre lisus la Cina cea de taina. sa vezi un om murind în conditii atît de cumplite este greu de suportat. Biserica postbelica include în structura ei o lespede adusa din catedrala. la o examinare mai atenta si mai critica — si chiar mai realista —. în timpul razboiului. la fel ca si Cina cea de taina a lui Leonardo. Locasul pare a fi unul dintre cele mai frecventate din Londra si constituie totodata un adapost pentru dezmostenitii soartei.fresca nu pare a fi decît o schita colorata. nici discipol. Si totusi.cercuri. victima acestei morti cumplite. desi unul dintre motivele vizitei lor poate fi si liniste a pe care o regasesc în aceasta oaza de calm din inima agitatei capitale. Daca e sa fim cinstiti. un simbol reprezentativ al meleagurilor natale. dar. Si. Ia r daca adaugam si faptul ca despre ambii artisti s-a spus ca au fost membri de rang înalt ai aceleiasi organizatii eretice secrete. la urma urmei. un chip care priveste în partea opusa crucii. ci a unuia care îsi exprima opiniile de la egal la egal. In prim-plan apare o figura care nu e nici soldat roman. aparent puternic impresionat de evenimentele ce se desfasoara în spatele lui. expresia de pe chipul din prim-plan nu este nici aceea a unui suflet omenos impresionat. fruntea încruntata si privirile în laturi sugereaza mai degraba o persoana nemultumita. deoarece . Cercetarile noastre a u demonstrat însa ca semnificatia sa reala este mult mai profunda. cuprinde toale „ingredientele" unei crucificari traditionale. ba chiar dezgustata. un focar al gruparilor caracterizate de convingeri religioase mult mai putin ortodoxe decît sugereaza cartile de istorie. putem spune ca exista cel putin o asemanare între aceste picturi. Dar fresca lui Cocleau este cea care îi atrage pe cei mai mul ti dintre turisti. de ucenici si de femei plînse. Personajul central. Desigur. În mod cert. de la Chartres — acel veritabil giuvaer al arhitecturii gotice si.

suma punctelor vizibile este cincizeci si opt. poate si din cauza caracterului himeric al unei astfel de miscari. chiar sub omul cu ochi bulbucati. seamana cu n iste sîni obraznici. definirea Prioriei devine fo arte dificila. Forma literei M se repeta pe altar. unul dintre ei poa rta un scut pe ca re se zareste un soim stilizat. Acestea par a fi unite de un „M" larg. trupul îi este rasucit cu spatele spre ea. si pare a plînge cu lacrimi de sînge. dar cercetari le ulterioare au demonstrat cu certitudine ca problema nu este chiar atît de simplista. La baza crucii. am împartasit si noi acesl lip de reactie.cercetarile aprofundate devin imperioase. prin intermediul extrem de apreciat al cartii The Hol y Blood and the Holy Grail de Michael Baigenl. Scena este dominata de un soa re negru. cea tînara are un aer mai distant si. Franta. par a exista unele legaturi superficiale între mesajele subliminale din lucrarile avînd caracter religios ale lui da Vinci si cele semnate de Cocleau. Unii comentatori1 au subliniat ca unghiurile de orientare a lancilor formeaza o pentagrama — un element cîtusi de putin ortodox într-o scena crestina traditionala. este un barbat de vîrstâ nedeterminata. reliefati pe fondul cerului. Richard Leigh si Henry Lincoln. Asa cum am vazut. cu toa te ca sta aproape de cruce. tocmai a ceste simboluri comune celor doi ne-au atras atentia. privirea lui goala fiind atintita asupra uneia din cele doua femei prezente. semnificat ive. desi în tara sa de origine. Numele Leonardo da Vinci si Jean Cocleau apar pe lista Marilor Maestri ai uneia dintre cele mai vechi si mai influente socielati secrete din Europa — La Prieure de Sion (Prioria din Sion). date despre existenta ei au începu t sa transpara la începulul anilor 1960. chiar în fata frescei. Extrem de conlroversata. un tînar cu aer insipid îsi încruciseaza mîinile. aflat în extrema dreapta a tabloului. se pare. Oricum însa. a parent. Oricît de interesant ar fi. cu o considerabil a putere ascunsa. îndurerata. Patru soldati romani sînt surprinsi în pozitii eroice în jurul crucii. La picioarele a doi dintre soldati zace o bucata de pînza pe car e sînt împrastiate zaruri. Acestea fiind spuse. al carui unic ochi vizibil are forma clara a unui peste. nu a existai nimic iluzoriu în informatiile ce ne-au fost . ce-si întinde pe cer razele întunecate. Prioria din Sion a ajuns în atentia publicului de limba engleza abia în 1982. însasi existenta ei a fost la un moment dat disculabila si d e aceea presupusele sale aclivitati constituie adesea obiectul ironiilor. acest fapt nu face obiectul preocuparilor noastre aici. Esle un ordin cavaleresc sau cvasimasonic cu evidente ambitii polilice si. Femeia mai vîrstnica priveste în jos. L a început. Chiar în fata lui se afla o persoana — probabil un barbat — ai carei ochi bulbucati. cu lancile îndreptate în directii diferite si. Ultimul personaj al acestei scene.

cît si material. daca acea sta organiza tie secreta a facut într-adev ar parte integra nta din viata lui. ar — . Indiferent însa de vechimea ei. mai cu seama ca cercetarile noastre independente le-au confirmat. Nu stim din ce molive. motivatiile sa le devin mult mai usor de descifrat. probabil ca a exercitat o atractie extrem de puternica asupra florentinului si asupra altor artisti renascentisti. privindu-le cel mult cu un oarecare scepticism. a fost însa aceasta. neam dat seama ca. nu am inclus-o în carte. asa cum am demonstrat. o parte tot atît de semnificativa nu ni s-a parut însa a avea o relevanta deosebita si. acest lucru nu explica însa profunzimea evidenta a convin gerilor ciudate nutrite de Leonardo. exact asta si este. unul care. Poate ca. daca ar fi dezvaluit p ublic. este posibil ca si influentii sai patroni — Lorenzo de Medici si regele Francisc I al Frantei — sa fi fost implicati. cînd am patruns în lumea tainica a lui Leonardo. atît la nivel spiritual. înlîlnirea în sine a fosl rezultalul unei ii de scrisori bizare trimise pe adresa noastra. în umbra obsesiilor lui Leonardo pare sa se fi aflat o organizatie obscura.oferite de un reprezentant al organizatiei pe care 1-am întîlnit la începulul anului 1991. afirmatiilor conform carora membrii ei sînt — si au fost dintotdeauna detinatorii unui secret colosal. fiindca. netezind drumul tinerilor artisti spre cele mai influente curti europene. nu am putut sa nu le luam în serios. aceasta 1-a atras în egala masura. chiar sa ne implice în planurile acesteia. Spre exemplu. Si. În ciuda implicatiilor adesea uimitoare sau chiar socante ale informatiilor primite de la Giovanni. asa cum sustin unii. dupa o emisiune radiofonica pe tema Giulgiului din Torino. La început. atunci societatea avea deja o existenta îndelungata în momentul în ser care da Vinci a fost recrutat în rîndurile ei. Daca da Vinci a activat într-o puternica retea subteran a. dar pentru moment este sufi-cient sa spunem ca „Giovanni" — un italian care ni s-a prezentat doar sub acesl pseudonim si ne-a declarat ca este un membru de rang înalt al Prioriei din Sion — ne-a urmarit cu atentie înca din primele etape ale cercetarilor noaslre cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino. la urma urmei. a idoma francmasoneriei moderne. Giovanni a decis în cele din urma sa ne dezvaluie unele dintre obiectivele organizatiei si poate. însa în nici un caz cu refuzul obstinat al multora dintre detractorii lor. Prioria din Sion? Daca afirmatiile unor reprezentanti ai acesteia sînt reale. atunci nu le putem ignora. Indiferent de tipul organizatiei din care facea part e. Iar daca datele oferite de Giovanni provin — asa cum a sustinut el — din arhivele Prioriei. O mare parte dintre acele informatii s-au concretizat în cele din urma — dupa verificari extrem de lente — în cartea pe care am scris-o despre Giulgiul din Torino. Puterea detinuta de Prioria din Sion se datoreaza . în consecinta. imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie. cel putin partial. Culisele aceslui rendez-vous cu tenla usor suprarealista sînt detaliale în precedenta noastra carie2. le oferea sustinere materiala si sociala.

pastrator al acelui secret extrem de periculos. despre care se spune ca ar fi condus Prioria în decursul ultimilor sai noua ani de viata. condusa de acelasi Mare Maestru.4 De asemenea. Unii critici sustin însa ca Pri oria a luat fiinta abia în anii 1950 si ca nu e altceva decît un grup de mitomani lipsiti de orice putere veritabila. cînd fiecare si-a reluat drumul propriu. Nostradamus (Michel de Notre Dame) si chiar papa loan al XXIII-lea. pe de o parte avem de-a face cu afirmatiile Priori ei referitoare la propriile sale raison d'etre si genealogie. problema . figuri istorice precum Ioana d'Arc. Sinclair si Montgomery. Leonardo da Vinci. filozoful ocultist englez Robert Fludd si. iar pe de alta ne confruntam cu declaratiile detractorilor sai. timp de generatii întregi. Confruntati cu aceast a aparent de netrecut prapastie. unele dintre cele mai de seama familii regale sau aristocratice ale Europei. precum Sir Isaac Newton. pictorul si cineastul Jean Cocleau. Prioria si templierii au devenit una si aceeasi organizatie. ne-am gîndit la un moment dat s a renuntam la aceasta directie a cercetarilor noastre. se pare. Dar ne-am dat seama ca. Pe lînga aceste celebritati. altceva decît oficializarea unui grup mult mai vechi. Scopul declarat al organizatiei este acela de a-i proteja pe descendentii vechii dinastii de regi merovingieni ai statului franc . în activitatea Prioriei ar fi fost implicate. de fapt. dramaturgul. regalisti cu infinite iluzii de grandoare. în timpul primei cruciade. la sfîrsitul secolului al VH-lea. Claude Debussy si scriitorul. printre ele: d'Anjou. desi evaluarea Prioriei comporta doua aspecte — chestiun ea existentei sale actuale si cea a pretentiilor de natura istorica —. Printre liderii de data recenta se numara Victor Hugo. Prioria din Sion. ca orga nizatia s-a aflat la baza Ordinului Cavalerilor Templieri — acei calugari-razbo inici medievali cu o sinistra reputatie. Prioria a continuat sa fiinteze dirijata de o serie de Mari Maestri — nume sonore din istorie.3 Membrii prioriei sustin. de a semenea. din rîndul membrilor obisnuiti ar fi facut parte. si ca aceasta fondare nu a fost. Habsburg. Sandro Filipepi (cunoscut ca Botticelli ). cunoscuta si sub numele Ordinul din Sion sau Ordinul Madonei din Sion.5 Prin urmare. desigur.zdruncina din temelii atît structurile de stat. sustine ca a fost fondata în anul 1099. pîna la schis ma din 1188. cît si pe cele ale Bise ricii. care au domnit începînd cu secolul al V-lea pînâ la asasinarea lui Dagobert al II-lea.

cît si de pe continentul european. Discutiile noastre cu Giovanni ne-au convins ca el cel putin nu este un farsor si ca informatiile pe care ni le-a oferit sînt veridice. chiar sub nasul nostru. iar acestia sînt preocupati mai degraba sa transmita idei pline de forta si uneori chiar socante prin intermediul imaginilor arhetipale. am aflat . ne-am simtit flatati. Desigur. în Home Counties. iar ceilalti oaspeti erau cosmopoliti încîntatori. acel con sultant a participat la o petrecere organizata de una dintre prietenele noastre în noiembrie 1991. la un restaurant care îi placea în mo d deosebit. atît din Marea Britanic. ne-a dezvaluit ca un consultant editorial cu care unul din noi colaboras e în anii 1970 este membru al Prioriei. De pilda. dat fii nd ca erau cu totii actori ai scenei bancare internationale. Nu avem nici un dubiu cu privire la existenta actuala a Prio riei. membru al Prioriei din Sion. Era clar ca voia sa aflam cîte ceva despre cunostintele oculte pe care le detineau „j si celelalte persoane din cercul lui. ne-a pus la dispozitie o serie de detalii referitoare la alte persoane implicate în prezent în activitatile Prioriei si. afirmatiil e sale despre aceasta persoana au parut doar niste fabulatii rautacioase. dar în numai cîteva luni s-a petrecut un lucru straniu. ale altor organizatii ezoteri ce înrudite. privind retrospectiv — de cercetarile noastre despre Leonardo da Vinci si Giulgiul din Torino. dar prieteneasca. ci la doi pasi de domiciliul unuia dintre noi. Ne-am bucurat de compania placuta a lui si a sotiei sale. dar si oarecum deconcertati. într-un impuls evident bine cîntarit. într-adevar.este complexa si nimic în ceea ce priveste aceasta organizatie nu este clar conturat. Despre gazda noastra stiam deja ca face parte dintr-o organizatie de tip ma sonic. dar care nu se afla cîtusi de putin în apropiere de casa e i. El însusi ne-a spus acest lucru. probabil. decît sa comunice adevarul efectiv. Prin ceea ce am putea numi o sincronizare frapanta. Am pastrat apoi legatura si am fost invitati acasa la el. La prima vedere. Ni s-a parut foarte ciudat ca una dintre persoanele mentionate de Giovanni sa se afle printre participantii la petrecere. la casa lui de vacanta. Dar trebuie sa ne amintim ca avem de-a face aici cu veritabili crea tori de mituri. în ciuda spiritului sau alert si adesea tumultos. dar cît si ce anume? Oricare ar fi fost motivele sale ascunse. O singura conexiune dubioasa ori o contradictie aparent a referitoare la activitatile Prioriei le permite scepticilor sa denunte întreaga problema ca fiind o simpla aiurea la de la început pîna la sfîrsit. profund interesati — poate chiar exagerat. era totodata un ocultist practicant. dar cu timpul un fapt a devenit evident: era. Evenimentul s-a desfasurat într -o atmosfera de gala. Pe lîngâ faptul ca ne-a furnizat date pretioase despre Giulgiul din Torino. dar. Relatiile noastre au culminat cu o invitatie la o petrecere de dupa Craciun. în Surrey.

Trebuie sa le recunoastem criticilor ei un argumen t importa nt. iar controversa iscata pe marginea lui a adus Prioria în atentia unui public mult mai larg. Ca urmare a datelor si experientelor recente. desigur. pe care îl cunosteam si noi. De asemenea. totodata editorul revistei Circuit. în ciuda altruismului afabil. Prioria a devenit însa cunoscuta unor cercuri mult mai largi. La data înregistrarii sale. în care era inclus si un interviu cu Pierre Plantard. Pe lînga faptul ca statutul ei a fost tiparit8 . sub diferite pseudonime. Legea franceza impune înregistrarea tuturor asociatiilor — oricît de paradoxala ar fi aceasta prevedere în cazul asa-numitelor organizatii „secrete". „Debutul" sau din acest punct de vedere a avut loc în 1962. si anume acela ca prima referire documentata la Priorie dateaza din 25 iunie 19566. (Si. Din materialele date publicitatii. Trecutul sau istoric însa constituie o alta problema. Richard Leigh si Henry Lincoln. asa cum sustin criticii ei. vorbitori de engleza. Dupa acea declaratie obscura. am descoperit ca interesele s ale în domeniul ocultismului depaseau granitele cartilor si ale articolelor pe care le scria din cînd în cînd pe aceasta tema. însa abia dupa douazeci de ani Pr ioria a devenit un nume cunoscut în afara lumii vorbitoare de limba franceza. doar nascocirea unui grup restrîns de francezi cu fantezii monarhiste. pare un exemplu stralucit de neutralitate atent exprimata. Pierre Plantard se contureaza ca . Prioria exista.astfel ca din rîndu-rile Prioriei fac parte oameni cultivati si influenti. în 1982. Giovanni ne-a indicat totodata numele unui director al unei edituri din Londra. omul a jucat un rol important în popularizarea cartii The Holy Blood and the Holy Grail la publicarea acesteia. Despre concluziile la care a ajuns cartea cu privire la organiza tie si la obiectivele ei vom discuta mai tîrziu. a fost publicat fenomenalul best-seller The HolyBlood and the Holy Grail de Michael Baigent. joaca un rol important în ceea ce priveste Prioria din Sion. femei si barbati deopotriva. în 1982. în lucrarea Les templiers sont parmis nous („Templierii sînt printre noi").) Din raporturile noastre cu aceste persoane reiese însa un element important: actuala Priorie din Sion nu este. în mintea noastra nu înc ape îndoiala ca. dupa cum vom vedea. de Gerard de Sede. acum cel putin. Desi nu i-am putut co nfirma calitatea de membru al Prioriei. Prioria a declarat ca are scopul de a oferi „studii si ajutor reciproc membrilor sai" — o afirmatie care. org anizatia a fost mentionata într-o serie de carti. Organizatia si-a declarat un singur obiect de activitate: acela de a edita o publicatie intitulata Circuit. ar putea fi vorba despre un fals). desigur. Jean Cocleau (desi. în declaratie erau mentionati patru membri de vîrf ai asociatiei. nu este o coincidenta faptul ca detine o a doua casa foarte aproape de un anumit sat din Franta care. împreuna cu semnatura unuia dintre presupusii sai Mari Maestri. cel mai interesant — si mai bine cunoscut — fiind Pierre Plantard. care ar avea rolul „de informare si de aparare a drepturilor si a libertatilor în constructia de locuinte cu chirii mici" (foyers HLM7).

care a facilitat revenirea la putere a generalului Charles de Oaulle. care stapîneste la perfectie arta diplomatica de asi privi intelocutorul drept în ochi în vreme ce raspunsurile pe ca re i le ofera nu sînt nici pe departe directe. publicatia era organul de presa al Ordinului Alpha-Gala tes. între anii 1981 si 1984. în timpul ocupatiei naziste în Franta. însotite de lucrari alegorice moderne care sînt atribuite unor autori anonimi sau altora cu pseudonime bombastice ori care poarta numele unor oameni care nu au nimic de-a face c u ele. un . de altfel. Pierre Plantard de Saint-Clair — sub pseudonimul „Captain Way" — a fost cel care a organizat Comitetul Sigurantei Publice. Majoritatea articolelor se refera la presupusa obsesie merovingiana a organizatiei si se axeaza pe celebrul mister de la Rennes-le-Château. 9 Obsesia privind ceea ce considera el a fi versiunea corecta a numelui sau a fost accentuata atunci cînd a adoptat grandiosul titlu „Pierre Plantard de Saint-Clair". în primul rînd. Nascut în 1920. a ajuns în atentia opiniei publice în 1942. sursa principala de informatii este o serie de numai sapte documente enigmatice gazduite de Bibliotheque Nationale din Paris.un personaj pitoresc. care apoi s-a transformat în „Pierre de Fran ce-Plantard" si în cel e din urma în „Pierre Plantard". sub aces t nume a aparut în The Holy Blood and the Holy Grail si pe acesta 1-a folosit în calitatea sa de Mare Maestru al Prioriei din Sion. Sa analizam în cele ce urmeaza natura paradoxala a Prioriei di n Sion. ele sînt o amestecatura de texte si genealogii istorice.La prima vedere. cunoscute sub numele de Les dossiers secrets („Dosarele secrete")13. pe care Pierre Plantard îl editeaza împreuna cu fiul sau. Oficial. din cînd în cînd. Asa cu m se mentioneaza în The Hol y Blood and the Holy Grail. ne putem întreba de unde provin informatiile publice referitoare la aceasta organizatie si cît de credibile sînt ele. în calitatea sa de editor al unui jurnal numit Vaincre pour une jeune chevalerie („Vi ctorie pentru o tînara cavalerie").10) Acest fost proiectant care lucra pentru o firma ce realiza s ubansamble pentru cuptoare si care. (Vaincre este acum titlul buletinului intern al Prioriei. Editorialele sale apareau la început sub numele „Pierre de France" . o societate cavalereasca si cvasimasonica ce-si avea sediul în Paris si al carei Mare Maestru a devenit Plantard la vîrsta de numai douazeci si doi de ani. avea dificultati în asi plati chiria11 a exercitat o influenta considerabila asupra i storiei europene. publicat cu aprobarea acestuia. Thomas. care avea un ton evident indulgent la adresa ocupantului si care a fost.

15 Les dossiers secrets pot pa rea doar niste elucubratii. Asa cum preciza scriitorul francez Jean Robi n: „Dagobert a fost. de o organizatie engleza al carui obiectiv era restauratia descenden tilor regelui Harold al II-lea (ucis de soldatii lui Wilhelm Cuceritorul în 1066). pe care le vom discuta în curînd. Leigh si Lincoln (vom vorbi despre ele mai tîrziu). Noi nu am recomanda însa o aseme nea abordare. Actuala Priorie din Sion se confrunta cu dificultati mari în atingerea scopului declarat — readucerea pe tron a dinastiei merovingiene. dar amploarea eforturilor si a resurselor implicate în realizarea si coroborare a lor sugereaza altceva .. mult mai semnificative pentru noi. pe care a respins-o acum mai bine de un s ecol.. bine documentate. care.satuc din regiunea Languedoc. din experienta noastra privind Prioria din Si on si modul ei de operare. în dosul unei perdele groase de baliverne. desi este datat 1956. Primul articol din dosarele secrete a fost depus în biblioteca în 1964. în cel mai rau. nu putem sa nu ne întrebam din nou cum ar fi posibil ca o astfel de cauza sa fi inspirat generatii de-a rîndul de oameni cu o inteligenta iesita din comun. chiar daca ar reusi acest lucru (în ipoteza ca ar putea demo nstra continuitatea liniei merovingiene). Leonardo si altii asemenea lor ar fi fost profund impresionati. stim ca exceleaza printr-o dezinformare deliberata si detaliata. echivocuri si duble întelesuri. deoarece. Chiar si scriitorul francez Gerard de Sede. ipoteza ca dinastia merovingiana a supravietuit dupa domnia regelui Dagobert al II-lea — fara a mai Pune la socoteala existenta unui sir continuu de descendenti pînâ în secolul XX — este în cel mai bun caz fragila si. dar în nici un caz nu un re ge al Frantei". din care au pornit cercetarile efectuate de Baigent. Este greu de imaginat ca Isaac N ewton. Totusi. un rege în Franta. Din documente transpar însa si alte teme. de pilda. De aceea. Pe lînga problema revenirii Frantei republicane la forma de organizare monarhica. Initial. recunoaste ca studiile practice . fiindca în vre mea ei Franta nu exista ca atare.14 La urma urmei. se ascund intentii extrem de serioase si de ferme. apare o alta dificultate: dina stia merovingiana nu ar putea emite preten tii la tron. Pe baza dovezilor prezente în dosarele secrete. cea mai mare parte a continutului acestor dosare poate fi considerata cel mult o gluma. o purâ fantezie. demonteaza presupusele dovezi în sprijinul pretentiilor merovingiene. în pagini întregi. nu ne îndoim ca este practic imposibil ca personalitati precum Leonardo da Vinci si Isaac Newton sa fi fost fascinat e atît de profund de obsesia referitoare la o dinastie de mult disparuta si de readucerea ei la putere în Franta epocii actuale. toti cei care încearca stabilirea arborelui genealogic dincolo de doua sau trei generat ii descopera în scurt timp cît de complex si de problematic este în tregul proces. Ultimul a fost depus în 1967.

asa cum precizeaza de Sede. care dovedeau continuitatea generatiilor în dinastia merovingiana. încît sugereaza ca autorul sau autorii real i au dispus de informatii confidentiale din interiorul unei anchete a politiei . Acest text extraordinar de treisprezece pagini. a stabilit far a urma de îndoiala ca aceeasi masina de scris a fost utilizata pentru a redacta „Sarpele rosu" si o serie de documente ulterioare din Les dossiers secrets. care a fost motivul? Si. Louis Saint-Maxent si Gaston de Koker — datata 17 ianuarie 19671. Investigatiile ulterioare au demonstrat însa ca Le serpent rouge a fost introdus în dosarele secrete pe data de 20 martie — dupa decesul lor — si ca fisa de intrare a fost falsificata în mod intentionat. Desi nimeni nu a vazut documentele respective. scriitor si detectiv particular. Se pare ca cineva a folosit aceasta ser ie bizara de trei decese pentru propriile scopuri ascunse. au fost achizitionate de un englez în 1955 si depuse într-o cutie de valori. cuprinde un bogat simbolism astrologie. la o filiala a Lloyds Bank din Londra.19 Al doilea exemplu este cazul documentelor falsificate ale Lloyds Bank. În 1967. la interval de douazeci si pa tru de ore unul de altul. desi fisa de intrare în Bibilotheque Nationale poarta data de 15 februarie. O trasatura ciudata a dosarelor o constituie permanentele aluzii mai mult sau mai putin voalate ca autorii au avut acces la o serie de documente ofi ciale guvernamentale si politienesti.si resursele teoretice care au stat la baza lor sînt impresiona nte. fireste. nici cu Prioria din Sion. Dar. mai degraba un exemplu de talent poetic. Sinistru în privinta brosurii este faptul ca toti cei trei autori au fost gasiti spînzurati. Dar mai exista un lucru. alegoric si alchimic. ca moartea lor a fost rezultatul colaborarii în scrierea acestui text. cu trei presupusi autori — Pierre Feugere. De aici se poate deduce. în legatura cu aceasta afacere stranie: cei trei presupusi autori nu au avut absolut nici o legatura nici cu brosur a în sine. chiar mai uimitor. Vom aminti aici numai doua dintre numeroasele exemple în acest sens. pentru a purta o data din februarie. s-au scurs numai treisprezece zile între cele trei morti si intrarea brosurii în Biblioteca Nation ala — o miscare atît de rapida. în cadrul documentarilor pentru cartea The . în final ajunge la concluzia ca exista totusi un mister real în privinta lor. Desi se arata sarcastic la adresa „acestor fabulatii delirante". în dosare a fost adaugata o brosura intitulata Le serpent rouge („Sarpele rosu"). în perioa da 6-7 mai a aceluiasi an.18 Iar Franck Marie. O serie de presupuse pergamente din secolul al XVII-lea gasite de un preot francez doua secole mai tîrziu. scrisori semnate de trei cunoscuti oameni de afaceri englezi care au avut anterior legatur i cu serviciile britanice de spionaj. se stie ca au existat cîteva scrisori ce confirmau depunerea lor la banca.

adevar sau fals — adica exact asa cum ar dori unii sa fie vazute lucrurile respective. printr-o serie de coincidente bizare. Baigent. extragînd fiece graunte de înteles simbolic dintr-o frîntura de aparente fantasmagorii.Mesianic Legacy20. în curînd îti vor pica în mîna date suplimentare sau vei descoperi singur. Ce modalitate mai eficienta ar putea exista. efort si. întreaga a facere respecta vechea traditie a serviciilor de spionaj. perdeaua de distorsiuni te va împiedica efectiv sa mergi mai departe cu investigatiile. pare sa fi obtinut fra gmentele originale din documente afla te în arhiva guvernului francez. Eforturile uriase depuse pentru conceperea lor sugereaza ca totusi documentele au ceva de oferit. La urma urmei. pare a fi complet lipsita de rost. alaturi de copii ale certificatelor de nastere ale acestora. Scepticii. probabil. în care putine lucruri sînt ceea ce par si adesea cele mai limpezi elemente sînt. ar fi o mare greseala sa ignoram Les dossiers secrets doar pentru simplul fapt ca mesajul lor aparen t este incredibil. risc personal. odata descifrate. indiferent de identitatea ei. fiindca pentru ei totul este ori alb stralucitor. Leigh si Lincoln au demonstrat ca scri sorile erau. în decursul istoriei. O contrafacere atît de complexa si de elaborata a necesitat. care se mîndresc în general cu spiritul lor rational. Dupa parerea noastra. e ca si cum deslusirea adevarului în ceea ce priveste Prioria ar fi de fapt o initiere: daca nu esti demn de el. si-au dedicat timpul si energia cine stie caror proi ecte vaste si inutile. în general. ori negru nepatruns. Dar dac a te dovedesti merituos. cu toate ca includeau fragmente ale unor documente originale ce purtau semnaturile reale ale celor trei oameni de afaceri. în subconstient se nasc visele. absurditatile ne ramîn în memorie. Exista însa motive care ne îndeamna sa nu trecem cu vederea paradoxurile. de fapt. un volum urias de timp. fara îndoiala. fara ca amploarea eforturilor implicate sa co . completeaza si clarifica întreaga imagine. odata „prins". guvernate de un tip aparte de logica paradoxala. continua sa lucreze ani de zile pe baza celor mai vagi si mai slabe mesaje. dar în realitate complet absurde?! în cazul nostru. decît sa oferiti pu blicului informatii aparent incitante. Din a cest punct de vedere. de pilda. falsuri. pentru a atrage atentia pe de o parte si a eli mina intrusii nedoriti ori simplii curiosi pe de alta. sînt de multe ori ciudat de naivi. de fapt. privita retrospectiv. acele informatii care. în acelasi timp însa. într-un mod care sugereaza implicarea serviciilor de spionaj franceze. Ce l mai semnificativ si mai interesant element este însa altul: persoana care a falsificat scrisorile. Este adevarat ca multi maniaci. si tot subconstientul este factorul motivator care.21 Trebuie sa recunoastem ca este cît se poate de bizar. iar nonsensurile prezentate în mod deliberat ca adevaruri riguros docu mentate au un efect ciudat de puternic asupra subconstientului. mostre abile de dezinformare.

Grupul respectiv încearca ori sa ne spuna. cercetarile efectuate de Bai gent. iar acest lucru. într-adevar. In plus. Si atunci. ambii au detinut pozitii de vîrf într-o organ izatie cel putin de tipul Prioriei din Sion. pare oarecum rezonabil sa deducem de aici ca. motive asema-natoare se întîlnesc si în operele a ltor artisti si scriitori ca re au avut conexiuni cu Prioria. este firesc sa presupui ca respectivul grup a existat sau exista cu adevarat. cu cît aceasta a reusit mai bine sa-si pastreze anonimatul. Oricît de improbabila ar parea lista Marilor Maestri ai Prioriei (asa cum apare ea în Les dossiers secrets). ori sa ne ascunda ceva.22 Exist a. Pe lîngâ faptul ca se cunosteau între ele — unele fiind chiar înrudite —. toate avînd obiective comune. atît da Vin ci. cu atît mai dificil este sa-i demonstrezi existenta. s-ar putea spune ca e totdeauna problematic sa dovedesti existenta — actuala sau trecuta — a unei societati secrete. La urma urmei.nfere credibilitate rezultatelor obtinute. de asemenea. într-adevar. tinînd sea ma de preocuparile lor comune. prin extinderea continua a granitelor cunoasterii. Leigh si Lincoln au demonstrat ca la baza ei se afla date veridice. coroborat cu celelalte indicii de care dispunem (si pe care v i le vom prezenta la momentul oportun). Roza-Cruce si La Compagnie du Saint-Sacre-ment23. Volumul de probe adunate de Baigent. cum sa tratam afirma tiile Prioriei privind caracterul sau istoric? Dateaza într-adevâr organizatia din secolul al Xl-lea? AU activat în rîndurile ei toate acele nume rasunatoare citate în dosarele secrete? În primul rînd. De exemplu. cercetarile pe care noi însine le-am efectuat si care s -au concretizat în cartea noastra anterior publicata. au confirmat ca persoanele si familiile prezumptiv implicate în activitatile Prioriei au fost totodata cele care au întretinut ceea ce am putea numi Marea Farsa a Giulgi ului Sfmt. aceste personalitati nutreau interese si preocupar i similare. Se stie ca multi dintre ei au facut parte din miscari ezoterice si societati secrete precum francmasoneria. lâ sînd sa transpire însa aluzii privind importanta acelui „ceva". întreaga lor literatura este caracterizata de aceeasi tema evident ermetica — un entuziasm real stîrnit de posibilitatea unei deveniri aproape divi ne a omului. Da t fiind ca atît despre florentin. demonstreaza ca totusi ceva se întîmpla. interese si obiective similare. cît si despre Jea n Cocleau s-a afirmat ca ar fi fost Mari Maestri si. în mod evident. cît si Cocteau a u uti-uzat un simbolism heterodox în picturile lor presupus crestine.25 Acest lucru demonstreaza ca ei au facut parte într-adeva r dintr-o miscare subterana organizata. bine structura ta deja chia r în epoca lui Leonardo.24 Asa cum am vazut deja. Leigh si Lincoln în cartea The Holy Blood and the Holy Grail cu privire la existenta istorica a Prioriei . Dar atunci cînd e neîndoielnic ca pretinsii ei membri au avut în mod repetat. un plan complex. de-a lungul anilor. legaturi interesante între Marii Maestri aflati pe pozitii alaturate cronologic în lista. La distanta de cinci sute de ani una de cealalta. imagistica lor Prezinta o similaritate remarcabila. Dar în cazul Prioriei avem de-a face cu un grup ce respecta.

Des este. dar este actuala Priorie din Sion urmasa ei? Chiar daca între cele doua organizatii nu se poate pune semnul egal. Feral a investigat însa personal anumite aspecte ale informatiilor legate de Priorie. împarateasa izvoarelor binefacatoare. într-o discutie recenta. artistul francez Alain Feral — care a lucrat cu Jean Cocteau si 1-a cunoscut îndeaproape — ne-a declarat hotarît ca mentorul sau nu a fost Mare Maestru al Priori ei din Sion. de pilda . ne-a asigurat el. în mod cert Prioria de astazi detine cunostinte aprofundate despre cealalta societate. din 1996. la urma urmei. desigur. fie si numai pentru ca ultim ele cuvinte — „Notre Dame des Cross" — nu au nici un sens (cu excepti a cazului în care „Cross" este un nume de familie si în care lucrurile devin putin mai clare). (Lucrarea celor trei este o lectura esentiala pentru toti cei interesati de acest subiect. ) Toate aceste probe indica faptul ca a existat cu adevarat o societate secreta ce functiona în secolul al XH-lea. dar e la singular). Cocteau nu a avut nici o le gatura cu organizatia care sustine ca a fost apoi condusa de Pierre Pla ntard de Saint-Clair. în franceza. în plus. înainte unii o chemau ISIS. Apoi mai este si bizara confuzie între Is is si Maria Magdalena. alte dovezi — strînse de alti cercetatori — au fost publicate în editia revazuta si adaugita a cartii lor. aparent fara nici o legatura într e ele. inclusiv Cocteau. MAGDALENA. la urma urmei. Initiatii îi cunosc adevaratul nume: NOT RE DAME DES CROSS". fac parte din culturi diferite. si a ajuns la concluzia ca persoanele enumerate în Les dossiers secrets ca Mari Maestri. dosarele secrete pun un accent deosebit pe Sfîntul Graal.27 Acest scurt pasaj este derutant. au într-adevar un numitor comun: o autentica traditie secreta. pe semintia lui Beniamin si pe Maria Magdalena . . forma de plural a art icolului nehotarît.este de netagaduit. Cel putin. în plus. ar putea arunca o raza de lumina si asupra celor dintîi. urmatorul fragment din Le serpent rouge: „De la cea pe care nazuiesc sa o eliberez se înalta catre mi ne miresmele parfumului ce impregneaza mormîntul. îndeosebi pe cele referitoare la satul Rennes-le-Château din Languedoc. una era o zeita. dar cuvîntul cross nu exista în aceasta limba (exista în engleza. iar cealalta o „femeie cazuta" si. Iata. Lâ sînd la o parte mitomania merovingian a. publicul a aflat despre aceasta din urma numai de la membrii organizatiei actuale. Dar accesul la arhivele vechii Priorii nu presupune în mod necesar o continuitate veritabila. VENITI LA MINE TOTI CEI CARE SUFERITI SI EU VA VOI MÎNGÎIA.26 În acest stadiu al cercetarilor noastre. a celebrului ol cu balsam vindecator. am decis sa ignoram prezumptivele ambitii politice ale Prioriei si sa ne concentram pe aspectele istorice care. altii.

Fiul lui Dumnezeu. Dar daca a supravietuit rastignirii. fiind sustinute documentat de o serie de specialisti.28 Exista totusi o problema considerabila în supozitiile lor — una de care sînt în mod cert constienti. Fara îndoiala. exista argumente puternice în favoarea unei casatorii între lisus si Maria Magdalena — sau cel putin în sprijinul ideii unei relatii intime între ei —. cu toate ca încearca sa nu atraga atentia publicului asupra ei. ei erau semintia pierduta a lui Beniamin. ca a înviat din morti si. Leigh si Lincoln. care au migrat în Grecia si de acolo în Germania. atunci nu se mai poate spune ca a murit pentru pacatele noastre. ca este de origine divina. de ce sînt considerati presupusii sai urmasi atît de importanti? Se crede ca unul dintre acesti descendenti este nimeni altul decît Pierre Plantard de Saint-Clair. în consecinta. Asa cum am vazut. si faptul ca el ar fi supravietuit rastignirii poate fi argumentat. Si atunci. în ciuda limbajului emfatic al u nor comentatori cu privire la aceasta ipoteza. importanta dinastiei merovingiene nu e limitata doar la visul cîtorva regalisti excentrici.Desigur ca apare o problema evidenta în încercarea de a corobora subiecte aparent atît de diferire precum Maria Magdalena. fara el. dar da nastere unor întrebari fundamentale. fon dînd astfel dinastia merovingiana. lisus a supravietuit rastignirii. Descendentii lor au devenit conducatorii francilor sicambrieni. aveau origine iudaica. De fapt. dar sotia lui si-a luat copiii si a fugit. De asemenea. Ei sustin ca lisus ar fi fos t casatorit cu Maria Magdalena si ca din acest mariaj ar fi rezultat urmasi. este practic imposibil ca o linie sangvina sa supravietuiasca în forma „pura" necesara pentru a sustine astfel de pretentii. unde au devenit cunoscuti sub numele de sicambrieni. merovingienii sînt importanti fii ndca descind din lisus. Pentru ei. Esenta acestei credinte în dinastia merovingiana este alta: lisus fiind din neamul lui Dav . cu multi ani înainte de publicarea cartii The HolyBlood and the Holy Grail. Ipoteza pare a se potrivi cu tematica principa la a Prioriei din . Conform acestora. neam putea întreba. trebuie sa specificam ca Pierre Plantard însusi nu a mentionat niciodata ca ar fi urmasul lui lisus. stramosii mero-vingienilor. în ciuda convingerii populare contrare. nici una dintre aceste asertiuni nu se bazeaza pe cercetarile efectuate de Baigent. Dar autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au complicat scenariul si mai mult. problema pe care o vom aborda în detaliu mai tîrziu. indiferent din cine descinde. în Les dossiers secrets se arata ca francii sicambrieni. Afirmat iile lor transpun întreaga problema într-o cu totul alta dimensiune — una care a stîrnit imaginatia milioanelor de cititori ai cartii. într-o colonie evreiasca din regiunea de sud a Frantei actu ale. Sfîntul Graal si semintia lui Beniamin — fara a mai aminti de zeita-mama egipteana Isis — cu dinastia merovingiana. Tinem sa subliniem înca o data ca semnificatia presupusei succesiu ni merovingiene nu este data de ideea crestina ca lisus a fost Du mnezeu întrupat — si deci ca urmasii sai ar fi si ei divini.

unde naste o fetita. ci ocult. Este oare posibil la Prioria din Sion sa se joace cu noi? Un lucru a devenit foarte clar pentru noi: motivatia acestei organizatii nu este doar puterea pur politica la care se refera Baigent. De exemplu. Nicolas Flamei. în urma unei revolte împotriva stâpînirii romane. fie si numai teoretic.29 în mod cert. ei au dat dovada de o oarecare selectivitate în alegerea probelor pe care le-au luat în considera tie. ori al membrilor simpli — a caror implicare principala nu este de ordin politic. Data documentului original este incerta. de pilda. aceste afirmatii sînt greu de „împacat" cu ideea descendentei lor din lisus sau dintr-un trib iudaic. în dosare se afirma ca regii merovingieni. începînd cu fondatorul dinastiei. dar versiunea ce le-a fost prezent ata data din secolul al XlX-lea. De nenumarate ori. Documentul Montgomery relateaza povestea lui Yeshua ben Joseph (lisus. familiei si descendentilor sai. fiul lui losif). Interesant este ca Prioria nici nu a confirmat. Leigh si Lincoln si-au construit teoria pe baza afirmatiilor din Les dossiers secrets. acest titlu revine în mod automat. nu poate fi considerat o dovada în sprijinul acesteia. în acest text. Leigh si Lincoln. fireste. si deci rege legitim al Ierusalimului. care era casatorit cu Miriam (Maria) din Betania (personajul biblic pe care multi îl considera a fi acelasi cu Maria Madgalena). Leigh si Lincoln au folosit acest document pentru a-si sustine teoria. Este usor de înteles de ce Baigent. sustinea teoria expusa în The Holy Blood and the Holy Grail. Cei trei 1-au considerat valoros deoarec e. în esenta.fapt care iarasi da nastere unor suspiciuni. împreuna cu veneratia merovingienilor pentru zeita Diana. „un text care a iesit la iveala" în arhiva familiei Montgomery si care le-a fost pus la dispozitie de un membru al respectivei familii. nici nu a in firmat ipoteza expusa în The Holy Blood and the Holy Grail . dupa parerea noastra. puterea politica si nu cea divina este vizata pentru dinastia merovingiana.id. care îl includ e pe lisus. Baigen t. Mare Maestru între 1398 si 1418. a fost alchimist. Un alt exemplu al ciudatei selectivitati demonstrate de Baigent. sustin ei. si pîna la Clovis (care s-a convertit la crestinism în an ul 496) erau „regi pagîni ai cultului Dianei". dar. Leigh si Lincoln este cel al „documentului Montgomery". ciudat e însa faptul ca n u au exploatat suficient anumite aspecte ale relatarii.30 Acesta e ste. Dupa acest moment fuge din Pa lestina si ajun ge în Galia (astazi Franta). Meroveu. acest lucru îi confer a textului o evidenta aura pagîna. Cel putin însa. Les dossiers secrets mentioneaza persoane — ori din rîndul Marilor Maestri. Miriam din Betania este descrisa ca „o preoteasa a unui cult feminin". afirma clar ca ideea unei casatorii între lisus si Maria Madgalena era cunoscuta cu minimum un secol înainte ca ei sa-si înceapa cercetarile. Robert Fludd (1595-1637) . Prin urmare. Miriam este arestata si eliberata numai fiindca e însarcinata. desi. greu de armonizat cu ideea ca Prioria este preocupata în principal de genealogia regelui David.

chiar si dupa epoca iluminismului. Luînd în consideratie expresia de pe chipul lui Cocteau. În mod surprinzator. ocultismul nu era doar un hobby ocazional.era rozicrucian si. Chiar si Sir Isaac Newton (Mare Maestru în perioada 169 11727). Am descris în paginile anterioare fresca acestuia din biserica londoneza Notre Damme de France. a fost un adept al ermetismului si un alchimist pasionat. Iar studiile noastre sugereaza ca membrii actuali ai Prioriei au. Leonardo s-a reprezentat de cel putin doua ori într-o poz itie similara — în Adoratia magilor si în Cina cea de taina. cunoscut astazi în primul rînd ca savant si matematician. Leigh si Lincoln nu par sa aprecieze întreaga semnificatie a ideilor nutrite de acestia. La urma urmei. ci preocuparea esentiala de-o viata a fiecaruia dintre cei mentionati. probabil ca reprezinta o amenintare atît de grava la adresa ordinii stabilite încît. Si atunci. asa cum am vazut. fapt care-1 transforma într-un „candidat" ideal pe lista Marilor Maestri ai Prioriei. daca lasam la o parte improbabila diversiune merovingianâ? Oricît de incitanta si de convingatoare ar fi The Holy Blood and the Holy Grail. Charles Nodier (Mare Maestru între 1801-1844) a contribuit din plin la renasterea ocultismului modern. se contura tot mai clar ideea ca temele centrale identificate în viata si în opera lui da Vinci seamana izbitor cu cele existente în materialele Prioriei. în majoritatea cazurilor. în mod ce rt. fireste. desi recunosc interesele oculte ale acestor personalitati. mai aproape de vremea noastra. simpla problema a legitimitatii monarhiei franceze nu ar fi jus tificat energiile uriase consumate în decursul timpului. pazit cu strasnicie de cîtiva alesi. care sa fie secretul care a preocupat atît de mult timp cele mai stralucite minti ale lumii. sa verificam din nou suspiciunile ca exact aceste subiectetranspar si din lucrarile lui Jean Cocteau. detinator al u nor exemplare intens studiate ale Manifestelor Rozicruciene. explicatiile pe care le ofera pentru obiec tivele si motivatiile Prioriei nu sînt cîtusi de putin multumitoare. Dupa cum am mentio nat deja. Baigent. Chiar si în decursul cercetarilor cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino ne-am vazut confruntati de nenumarate ori cu senzatia pregnanta ca undeva exista un secret real. a treb uit pastrat în cel mai strict secret. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. de asemenea. Acest lucru ne-a determinat. Si.31 Sa nu-1 uitam nici pe Leonardo da Vinci. care sugereaza o . un alt geniu complet neînteles de criticii moderni. în realitate. puternice înclinatii oculte. Dar ce relevanta poate avea simbolistica ei ciudata pentru opera de acum cinci secole a lui Leonardo si pentru o miscare presupus ezoterica ori chiar eretica? Cea mai evidenta conexiune cu da Vin ci este faptul ca artistul s-a pictat pe sine însusi cu spatele spre cruce. oricare ar f i adevarul. obsesiile sale aveau surse cu totul diferite. cunoscut si aparat îndeaproape de o retea subterana de initiati. pentru care intelectul sau ascutit a fost exclusiv produsul unei gîndiri materialiste.

are legaturi strînse cu Prioria si cu Leonardo da Vinci. Convingerea Prioriei ca ea a fost casatorita cu lisus expl ica suficient motivul prezentei sale la Cina cea de taina. litera M îi uneste pe lisus si pe suspect de feminin ul „Sfînt loan". omul de pe cruce este vazut doar de la genunchi în jos. Si de aceasta data putem banui ca Magdalena este personajul întors cu spatele spre cruce. Fresca lui Cocteau reflecta. de asemenea.32 Trandafirul alb cu albastru. am putea crede ca la fel gîn dea si Coctea u. în ambele cazuri. Este vorba despre barbatul din dreapta. În Cina cea de taina a lui Leonardo. Desi în arta Evului Mediu si a Renasterii timpurii exista traditia — prea putin cunoscuta — de a o înfatisa pe Maria Magdalena la Cina cea de taina. si de ce — în calitatea ei de „jumatate" — poarta un fel de ne în oglinda a vesmintelor lui. În fresca lui Cocteau acea sta le leaga pe cele doua femei îndurerate. oare n-am putea spune ca omul cu ochiul în forma de peste este chiar lisus! Sa fi fost el martor la torturarea si uciderea unei victime-surogat? Într-o asemenea situatie. neîn fatisîndu-1 pe lisus deloc. unele dintre factiunile ei afirmînd chiar ca un „înlocuitor" a îndurat ceea ce trebuia sa fi fost soa rta lui. În Cina lui Leonardo. pe de alta parte. ceea ce implica anumite suspiciuni cu privire la identitatea sa. În fresca lui Cocteau. Deci. lipsa ciudata a vinului sugereaza un serios dubiu în privinta naturii sacrificiului pe care urmeaza sa-1 faca lisus. Am mentionat deja ca membrii Prioriei nu cred ca lisus a murit pe cruce. tînara îsi întoarce chipul de la el. atît în fresca lui da Vinci. Maria Magdalena. în vreme ce mama lui lisus priveste în jos. Aceeasi similaritate se remarca în privinta literei M supradimensionate. Judecind dupa imagin ea acestor fresce. de la picioarele crucii este în mod clar o aluzie la misca rea rozicruciana care. un simbolism care. Leonardo a declarat ca personajul de la dreapta lui lisus. ne putem imagina emotiile pe care le-a resimtit.profunda stînjenea lâ . iar „Doa mna M" se înclina în directie opusa. desi aparent sta aproape de el. proba bil Fecioara Maria si Maria Magdalena. dar în scena apare un personaj care nu este în mod obisnuit asociat cu scena crucificarii. plîngînd. nu numai ca nu putem vedea chipul rastignitului. la dreapta sotului ei. dupa cum vom vedea. uimitor de mare. este în mod evident înrudit cu acestea . cît mai departe de lisus. De exemplu. Cocteau merge însa si mai departe. pe zarurile aruncate d e soldatii romani sînt cincizeci si opt de puncte — numarul ezoter ic al Prioriei. cu ochiul în forma de peste — neîndoielnic o aluzie la simbolul crestin timpuriu pentru „Hristos". Pe de alta parte. cine ar putea fi acest personaj? Daca ne gîndim la ideea Prioriei conform careia lisus nu a fost tintuit pe cruce. pentru cei familiarizati cu preocupa rile Prioriei din Sion. în fresca imagi . Spre exemplu. cît si în cea a lui Cocteau apare Doamna M — cu certitudine. nu ar fi poate exagerat sa identificam un punct de legatura în ostilitatea cu care Leonardo si-a întors fata de la Sfînta Familie în Adoratia magilor.

) Mai exista alte sa se gra de. Nautonnier este un grad ca re are în componenta trei initiati. fiecare purtînd titlul Prince Noachite de Notre Dame. un loan verita bil — Jean de Gisors. din care fac par te treisprezece membri. Leonardo.33) Aceasta politica este în deplina con cordanta cu adevara ta natura si cu crezul organizatiei — asa cum le-am înteles noi. însa primele trei. era totodata un epitet al zeitei Isis. De ce a ales sa induca publicul în eroare astfel? Era. el a încercat sa ne atraga atentia asupra unei alte probleme. dar obsesia principala a lui Leonardo pare a fi cea legata de Sfîntul loan Botezatorul. Asa cum remarcau si autorii câ nii The Holy Blood and the Holy Grail: . în lumea elenistica a primelor s ecole înainte de Hristos. o modalitate subtila de a spori forta subliminala a imagisticii sale? La urma urmei. Preocuparile Prioriei sînt oglindite în titlurile iera rhiei sale organizationa le. poate. obsesia aceasta referitoare la loan Botezatorul pare usor de neînteles. daca artistul afirma ca avem în fata un barba t. În ambele fresce (a lui da Vinci si a lui Cocteau). I-a fost ea într-adevar atît de apropiata. era Sfîntul loan. Trebuie sa rema rcam ca. Partea cea mai stranie o constituie însa faptul ca numele sau în cadrul Prioriei a fost Jean II. sursa noastra de informatii. propriile îndoieli cu privire la rolul lui lisus. Daca florentinul a fost într-adevar membru al Prioriei din Sion — si tinînd seama de accentul pus de aceasta organizatie pe filiatia lui lisus —. dupa acesta urmeaza un grad cu noua membri. prin intermediul limbajului corporal. De fapt însa. constituie forul conducator. Prioria s-a pretins totdeauna a f i o societate secreta egalitara si patru Ma ri Maestri au fost femei.34 Primul Mare Maestru al organizatiei a fost. iar creierul ne spune ca e o femeie. apare în lista Prioriei ca Jean IX. ei primesc si numele Jea n (loan) sau Jeanne (Ioana). „Cruciat al Sfîntului loan". oricît de neobisnuit ar parea pentru un ordin cavaleresc atît de vechi. mult mai semnificative. „Kyria" fiind echiva lentul în limba greaca al cuvîntului „doamna". Conform statutului sau. a stiut adevaratele urmari ale rastignirii? De aceea îsi întoarce fata? Rolul Mariei Magdalena este abil accentuat — la un nivel subliminal — în Cina cea de taina. a cesta din urma poarta un titlu mai simplu: Constable. ne-a „lansat" o întrebare chinuitoare: „De ce toti Marii Maestri poa rta numele loan?" Initial am crezut ca aceasta chestiune este doar o aluzie semivoa lata la adresa propriului sau pseudonim si am tras de aici concluzia ca personajul detine o pozitie înalta în cadrul Prioriei. încît sa cunoasca bine întreaga istorie? A fost Maria Magdalena sotia lui lisus si. un termen de politete pentru femei. una dintre sectiun ile franceze ale Prioriei are o conducere feminina. trebuie s-o spunem. un nobil francez din secolul al Xlllea. (Astazi. sa zabovim mai mult cu gîndul asupra ei. (în versiuni le recente ale statutului. numit Arca Kyria . fiecare cu titlul Croise de Saint Jean. Dar este ea conforma cu interesele Prioriei? Giovanni. confuzia resimtita ne va determina. la un nivel inconstient. Maria Magdalena pare sa-si exprime. Pe lînga faptul ca Marii Maestri poarta în organizatie titlul de pjautonnier („cîrma ci"). în cazul femeilor.sa. prin urmare. de exemplu.

accentul pus asupra lui loan a ramas extrem de obscur. publicata în 1982. loan Botezatorul? loan Evanghelistul . formarea unui „guvern secret" în frunte cu Godefroi de Bouillon — unul dintre liderii celei dintîi cruciade. Si totusi. pare ilogic ca ea sa-si fi îndreptat adoratia spre un personaj car e.38 Din acest plan maret au derivat atît Prioria din Sion — organizatia ai carei Mari Maestri poarta totdeauna numele „loan" —. Ordinul Templului va fi purtatorul de spada al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii. desigur. Si. nu a fost decît înainte-mergatorul lui lisus. dupa unele opinii. repercusiunile asupra Bisericii ar fi mai mult decît traumatice. Sa fie oare posibil ca Prioria. armele ce respecta spiritul Sionului". da te fiind ideile deloc ortodoxe ale acestei organizatii cu privire la rolul lui lisus. de Jean-Pierre Deloux si Jacques Bretigny. Chiar si în ipot eza ca punctul de vedere „ioanist" ar fi bazat pe o interpretare gresita. Rezultatul acestui fervent „ioanism" avea sa fie „o renastere spirituala" capabila sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". Leigh si Lincoln 1-au întîlnit pentru prirna data36 si fara îndoiala ca Plantard a avut o contributie majora la cartea susmentionata. publicate în revista L'Inexplique — periodic care.. în secret. conform Bibliei. autorul Apocalipsei? Se pare ca trebuie sa fi fost unul dintre acestia. în Tara Sfînta. sa-i acorde. a însusi fundamentului sau? Daca însa tinem seama de obsesia lui da Vinci pentru Botezator. în ciuda importantei evidente pentru Priorie. (Deloux si Bretigny sînt. efectele sale ar fi cutremuratoare. daca ar fi cunoscut unui public mai larg.„întrebarea fundamentala . În mod cert propagandistica în favoarea Prioriei. asa cum declara Pierre Plantard de Saint-Clair în cartea lui Deloux si Bretigny: „Astfel. la începutul cercetarilor noastre. de asemenea. Godefroi a întîlnit o organizatie numita Biserica lui loan.37) Principala idee a fost. a fost fondat si este finantat de Priorie. autorii unor articole despre Prioria din Sion. Dar care sa fi fost motivul ac estei obscuritati? De ce nu se spune pur si simplu la care loan se refera? Si de ce ar fi constituit veneratia (oricît de extrema) pentru unul dintre sfi ntii loan o amenintare la adresa crestinismului. este care loan a fost întîiul. cît si cavalerii templieri. o importanta mai mare lui loan Botezatorul decît lui lisus însusi? Ideea are implicatii uriase. aidoma lui Leonardo.„iubitul ucenic" din cea de-a Patra Eva nghelie? Sau loan. împreuna cu care a „format un plan maret". cînd Baigent. Daca exista chiar si cele mai vagi motive pentru a crede ca loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. lucrarea explica modul în care s-a format aceasta organizatie. sustine cartea. au fost constituite mijloacele spirituale si materiale care au permis realizarea visului sublim al lui Godefroi de Bouillon. nu stiam nici macar care loan era venerat. faceau parte din anturajul lui în anii 1980. Ambii autori au relatii strînse cu Pierre Plantard de Saint-Clair.. Ar fi . El „si-a pus spada în slujba Bisericii lui loan — acea Biserica ezoretica si initiatoare ce reprezenta Traditia si îsi baza primatul pe Spirit". la începutul secolului al XH-lea. Prin urmare. putem cel putin sa banuim care loan este vizat de Priorie. cine a fost Jean I? O alta conexiune incitanta este mentionata în cartea Rennes-leChâteau: capitale secrete de l'histoire de France.

aproape erezia suprema. Maria Magdal ena. lisus fiind aproape irelevant. Maria Magdalena pare a avea o importanta în sine. fara a-1 lua în consideratie pe lisus. Sustinuta sau nu de dovezi. fara a ma i figura în desfasurarea ulterioara a evenimentelor. Ne-am dat în curînd seama ca presupusul sacrilegiu ioanit are implicatii extraordinare si. pentru Priorie. dar „poate ca dumneavoastra aveti deja unele informatii cu privire la acest subiect". La acea data. Dar face ea oare parte din marele secret pe care se presupune ca1 detine si îl apara aceasta organizatie? Celalalt personaj al Noului Testament care are. Sandri ne aducea la cunostinta ca ne-ar putea ajuta. o semnificatie deosebita este. semnificatia iesita din comun a Mariei Magdalena rezida în ea însasi. Dar mesajul lui Sandri mai continea un indiciu interesant: desi marcata la oficiul postal pe 28 iulie. dar treptat ne-a fost dat sa descoperim dovezi mult mai substantiale care atestau ca Prioria din Sion face în tr-adevar parte dintr-o astfel de traditie „ioanitâ". asa cum am vazut deja. desi initial nu eram siguri ca vom gasi vreo dovada în sprijinul acestei erezii. daca doream sa investigam Prioria m ai în profunzime. am putea merge chiar pîna la a spune ca. Dar tinînd seama de parerea Prioriei cu privire la lisus. Pentru Prioria din Sion. scrisoarea în sine avea data de 24 iunie — ziua Sfîntului loa n Botezatorul. în consecinta. De asemenea. trebuia sa abordam problema frontal. Prioria e interesata — din anumite ratiuni proprii — transmita ideea ca erezia îsi are rostul sau. Ceva mai tîrziu în decursul cercetarilor noastre. aceasta explicatie pare îndoielnica. mesajul sau a mintea de bine cunoscuta tendinta spre malitiozitate a Prioriei.40 în mod cert. este posibil ca aceasta erezie sa fi constituit o convingere profunda pentru generatii întregi de membr ai Prioriei. rolul lui se limiteaza la acela de tata al copilului ei. ne dadea de în teles ca stie ceva anume despre noi. în „Documentul Montgomery". am reusit sa-1 contactam pe Pierre Plantard de Saint-Clair si sa-i adresam o serie de întreba ri privind preocuparea Prioriei din Sion pentru Maria Madgalena. Am primit raspuns de la secretarul lui Plantard. Autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca importanta ei rezida exclusiv în faptul (prezumptiv) ca a fost sotia lui lisus si mama copiilor lui. orice conexiune ezoterica între Maria Magdalena si loan Botezatorul sa este . Desi scurt si concis. de pilda. Pentru o persoana nefamiliarizata cu aceste chestiuni. Gino Sandri — un italian care locuieste la Paris. nici nu credeam ca vom gasi ceva mai concret. si Les dossiers secrets subliniaza în mod repetat caracterul anticlerical si proeretic al descendentilor merovingieni. Sincer vorbind. nu aveam ca probe pentru convingerile Prioriei cu privire la loan Botezatorul decît obsesia lui da Vinci si fapt ul ca toti Ma rii Maestri ai Prioriei purta u numele loa n. Raspunsul sau parea a sugera ca aveam deja toate informatiile care ne erau necesare si ca nu ne râmînea acum decît sa le descifram.

marturisim ca intensitatea acestui festival ni se pare greu de imaginat. bine conturate. cu parul bogat împartit în doua de o carare pe mijlocul capului. fie si numai pentru a descoperi noi însine ca întreaga poveste e o fan tezie medievala menita — la fel ca Giulgiul din Torino — sa atraga un intens si profitabil pelerinaj. Sute de persoane se a duna la locul procesiunii. este chipul Mariei Magda lena. ofera impresia unui caracter de o integritate si o seriozitate ce frizeaza pedanteria. asa-zis eretice? Si ce anume reprezinta ele atît de deranjant pentru Biserica? Ne-a fost dificil — si motivul este usor de înteles — sa ne dam seama de unde sa începem. în 1995. înca de la început. în tinutul Magdalenei. In consecinta. Aceasta celebrare se desfasoara în fiecare an. ca exista un element incitant si deloc mercantil în relatia pe care acest personaj enigmatic al Noului Testament a avut-o cu regiunea de sud a Frantei. într-o litiera ce pare a larmant de insta bila . astfel încît sa dea nastere acestei traditii persistente. iata-ne în prezenta unui aparent secret stravechi care îi implica — si îi onoreaza — pe amîndoi. anul vizitei noastre. parada a avut loc pe 23 iulie. poate doar pentru a casca gura. fiindca textele Evangheliilor cunoscute nici nu amintesc de vreo întîlnire a celor doi. Prin ce anume s-au distins aceste personalitati ale primului secol al erei crestine. 22 iulie. Dar toate cercetarile noastre cu privire la i storia Mariei Magdalena sugerau ca semnificativa o regiune mult ma i a propia ta de „casa" decît Israelul. Prioria pusese un accent deosebit pe sosirea ei în sudul Frantei. Cu trasaturi ferme. Fiindca acesta. este acum cuminte încastrat în ma sca funera r a aurie si plimbat în procesiune pe aglomeratele stradute ale orasului S t Ma ximin din Provence. dupa prelun gul prînz specific francezilor. la urma urmei. am început sa investigam secretul Mariei Magdalena pe „teritoriul ei de domiciliu". într-ade-var. Dar ne-a fost dat sa constatam. CAPITOLUL 3 Pe unnele Mariei Magdalena E frumoasa — avînd mai degraba acea frumusete clasica a statuilor elene decît chipul dragut. asa ca într-acolo trebuia sa ne îndreptam si noi. plimbat printre ei. care fixeaza cu priviri entuzia ste capul ciuda t.de domeniul fanteziei. Totusi. proven ind dintr-o cultura în care Ma ria Madgalena este doar o prezenta marginala. locuitorii orasului scot relicva la lumina zilei. în duminica cea mai apropia ta de ziua Mariei Magdalena. sub razele unui soare orbitor. Este bine sa ne reamintim ca pretutindeni exista credinciosi patima si si pelerini devotati si ca simpla lor credinta nu con stituie o masura a autenticitatii isto rice. în ziua de azi. La ora patru a dupa-amiezei. sîn-tem asigurati. Si totusi. Ne aflam. Nimic nu pare a sugera desfrînarea voluptuoasa caracteristica legendei sale. „Ia moda". în mod obisnuit expus în întreaga sa glorie sinistra în interiorul bazilicii. cui nu-i pla ce o parada? În multime par a se afla în sa si numerosi pelerini animati de o credin ta ferventa. . într-o caldura sufocanta . Craniul.

In Provence. un fals si ne-a atras atentia asupra lui. cu sentimente amestecate . si legenda mortii ei în aceste tinuturi persista înca si astazi. am petrecut mult timp reflectînd la contextul istoric.Prezenta noastra la St Ma ximin are în ea si un gra unte de ironie a sortii. pentru multi catolici europeni cu sîngele . tipator si chiar înspaimîntâtor. Datarea cu izotopi de carbon a Giulgiului din Torino în 1988. ci mîndria si cucernicia localnicilor. Poa te cuvîntul de ordine aici este „local". fanatice chiar. Trebuie sa spunem totusi ca. ci cel provensal. ea este tinta unei adoratii extraordinare. în sudul Frantei. Trebuia sa aflam cum a fost ea perceputa în cultura noastra în decursul timpului si cît de puternic este impactul ei actual. încît Maria Magdalena nu e doar venerata aici. în desfasurarea acestei investigatii. în caldura sufocanta . Ne afla m acolo. chiar daca a sosit pe aceste meleaguri relativ tîrziu în via ta. am urmarit procesiunea anua la a presupusului cap al Mariei Magdalena. multi sînt con vinsi de adevarul ei. Tot acest fast pare lipsit de gust. Fiindca. încremeniti acolo. S i totusi acesta nu este doar un exemplu de pioa sa perpetuare a unei traditii ca tolice. unde a si murit. Se si mte clar ca sub aparenta suprafata se ascunde ceva mult mai semnificativ. a folosit ca material de control un frag ment din hlamida regelui Ludovic cel Sfînt — secolul al IX-lea — pastrata în bazilica din St Maximin. Pentru început. fiindca deasupra capetelor nu flutura drapelul francez. ceea ce ne-a izbit nu a fost izul ridicol de superstitie. al caror entuziasm pentru sfînta lor nu este totusi în întregime solemn. ci iubita cu o patima neobisnuita. în general se crede ca ea a venit din Pa lestina pe mare si ca s-a stabilit în Provence. ne-am întrebat cum e posibil ca o evreica din Palestina secolului I sa-si doarma somnul de veci în regiunea de sud a Frantei. Si exact asupra acestui element subteran ne-am focalizat noi eforturile. de fapt. aparent. am lasat la o parte toate conceptiile noastre cu privire la Giulgiul din Torino. Pentru o persoana crescuta în Anglia protesta nta. iar Magdalena este considerata o sfînta locala. numai pentru a afla adevarul despre Maria Magdalena — femeia aflata. spre deosebire de relativa raceala cu care este privita în lumea protestanta moderna. Forta pe care o emana amintirea ei este atît de vie si astazi. În acest caz în sa. în centrul unui mare numar de mistere a ntice si a carei influen ta marcheaza cultu ra contempora na într-un mod pe care nu 1-am înteles înca pe deplin. festivitatile catolice si ritualul ce însoteste relicvele sfinte au forta unui veritabil soc cultu ral. spre locurile asociate în mod traditional cultului ei. Prin ce anume a reusit aceasta femeie — aceasta sfîn ta — sa nasca o fervoare si o evlavie atît de durabile? Si de ce constituie — daca aceasta este realitatea — obiectul unei veneratii atît de neobisnuite d in partea Prioriei? Înainte de a porni în prima noastra calatorie în Franta. prin care s-a stabilit ca acesta este. în intentia de a-i aduce la lumina.

oricît de confuz ar fi el. „eminenta lui cenusie". si-a gasit exprimarea artistica în melodia IDon't Know How to Love Him din muzicalul Jesus Christ Superstar (1970) de Tom Rice si Andrew Lloyd Webber. a fost considerata aproape unanim o blasfemie crasa. dupa parerea noastra. atunci cînd a fost difuzat filmul lui Martin Scorsese The Last Temptat ion ofChrist (1988). Comedia. iubita lui Brian. Majoritatea va vor spune ca a fost o prostituata. totusi. Lasînd însa senzationalul la o parte. oroarea iscata de faptul ca o parte a vietii lui lisus a fost exploatata în scopuri artistice si transformata. alerta si deconcertanta —. Din motive pe care le vom analiza mai tîrziu. implica în mod a uto mat anumite dubii cu privire la cara cterul divin al lui lisus. ca alinatoare si sustinatoare a lui lisus. chiar si în rîndul neimpresionabililor britanici. P entru ei. probabil. constituie o blasfemie. aceasta idee are un aer ciudat de respingator pentru majoritate a crestinilor. totodata. ret orica ei avîntata a reusit sa-1 inspire dar 1-a transformat totodata într-un martir. muzicalul — adaptat apoi cinematografic — a stîrnit senzatie printre crestinii traditionalisti. mai semnifica tiv pentru noi în privinta filmului. intriga lui a avut la baza o serie de idei pro funde si cîteva elemente de detaliu uimitor de atent documentate. ci mai degraba scenele de sex dintre Maria Magdalena si lisus — chiar da ca acesta a fost doar imaginar. nu aceasta pare sa fi fost cauza rea ctiilor oripilate ale publicu lui. chiar patimase. temelia pe care s-a cladit forta personajului si a miscarii sale. reabilitata de el. Maria Magdalena a fost prezentata ca „tîrfa cu suflet" atît de draga teatrului britanic si. Astfel. de fapt.fierbinte. chiar si în contextul unei casatorii. dupa Fecioara Maria. desi nu aceasta a fost cauza valurilor de furie ce au agitat masele crestine din lumea întreaga. contra zicînd în mod ferm identitatea sa ca Fiu al lui Dumnezeu. Dar. probabil fiindca. ideea unui lisus activ din punct de vedere sexual. nici mai mult nici mai putin. însa apropiata ei relatie cu lisus. Întrebati astazi orice persoana educata cine a fost Maria Magdalena si ce anume a reprezentat ea si veti primi raspunsuri foarte interesante. La primele sale reprezentatii. într-o opera rock! O întruchipare a Magdalenei a aparut si în Monthy Python's Life ofBrian (1979). Desi lisus a fost înfatisat oarecum ca un nataflet. Maria Madgalena constituie tinta unei devotiuni fervente. a fost evidenta si persistenta fascinatie a lui Scorsese pentru Maria Magdalena si pentru ideea unei relatii in . ea este cea mai importanta femeie din istorie. fiind mai de graba un a tac satiric la adresa cultelor mesianice actuale. Crestinii au pichetat cinematogra fele din întreaga lume. Acest cliseu cultural. Pentru ei. dupa aceasta definitie însa — în functie de punctul de vedere al persoanei respective — veti auzi întotdeauna un comentariu despre nedefinita. al carei personaj principal nu e altceva decît o aluzie usor voalata la adresa lui lisus însusi —. în acest spectacol. dupa parerea lor. Judith — în film originara din Tara Galilor — este. Motivul a fost. filmul nu a avut intentia de a-1 portretiza pe lisus.

iar popularizarea legendei sale a depins de cainta ara tata si de un mod de viata solitar. Pe lînga Fecioara Maria. însasi lipsa de informatie a constituit un imbold pentru a inventa „legende" menite sa umple golurile. asa cum mention eaza Susan Haskins în recentul ei studiu intitulat Mary Magdalen1 (1993). (în mod interesant. aceasta a fost Biserica. a fost acceptata în rîndul sfintilor. Magdalen a este unica femeie al ca rei nume este mentionat în toate cele patru Evanghelii. aceasta Marie a con stituit un punct focal pentru modul în care Biserica Crestina si-a tratat adeptele. ea a întruchipat mereu atitudinea contemporana fata de femei. în ultimii douazeci de an i în sa. În prezent se considera ca rolul ei a fost mult mai important si pe aceste descoperiri recente ne-am bazat si noi ipoteza. în cadrul . dificil. Fiindca forta Ma riei Magdalena nu este imaginara. Nu a fost. Prima ei aparitie are loc în timpul propovaduirii lui lisus în Galileea . La prima vedere. o întîmplare fa ptul ca în 1994. Astazi însa. regizorul este crestin. desi deta liile acestor reprezentatii aveau prea putine în comun cu povestea narata în Evanghelii. Sfintenia ei se bazeaza pe sacrificiul de sine. cu exceptia mamei lui. În ultimele doua decen ii. întrucît. Si totusi. extatice si pe jumata te goale — concomitent sfinte si pacatoase. asa cum nu a fost posibil pentru cealalta figura feminina emblematica a Evangheliilor. personajul descris în Noul Testament se deosebeste con siderabil de cel conturat de Biserica. numeroase sînt activistele din sînul Bisericii moderne pentru care ea constituie un simbol ilustrativ. asupra lor ne vom îndrepta atentia acum. de aceea. mai cu seama atunci cînd hirotonisirea femeilor a devenit o problema controversata în Biserica Anglicana. accentul cade asupra relatiei ei cu lisus. Magdalena era un bun motiv pentru a picta desfrînate pocaite. Doar în calitatea ei de prostituata penitenta. Maria Magdalena si-a pastrat rolul de etalon al moravurilor sale contemporane. Luca si loan. Am fost tentati sa credem ca. la fel ca în cazul lui Robin Hood. Marcu. Imaginea de prostituata penitenta nu are nici o lega tura cu povestea ei prezenta ta în Eva ngheliile dupa Matei.time între ea si lisus. predica citita a fost capitolul din Noul Testament în care lisus înviat din morti o întîlneste pe Maria Magdalena . atractia pe care o exercita Magdalena pare de neîn teles. de exemplu. da r imaginea ei în decursul istoriei a reflectat t otodata atitudinea Bisericii fata de femei si fata de sexualitatea acestora . în rîndul specialistilor s-a manifesta t o schimbare de opinie în acest sens. era la moda ca „pensionarele" sa-i puna în scena actele de penitenta. ea a existat dintotdeauna si a exercitat mereu o atractie profunda . Pînâ de curînd. desigur. cînd primele femei a u f ost n umite vicari. Evangheliile sînt singurele texte familiare publicului larg.) Dar nu permisivitatea epocii a ctuale este cea care a tra nsformato pe Maria Magdalena într-o tinta a adulatiei. În mod firesc. care amintesc de Maria Magdalena. personajul Magda lena a fost considerat de majoritatea crestinilor ca avînd un rol marginal în istoria lui lisus si a discipolilor sai. intangibila Fecioara Maria. în epoca victoriana. în aceste vremuri postfeministe. Magda lena a fost singura femeie cu un rol semnificativ în viata lui lisus. atotcunoscatoare si necunoscute. daca a existat cineva care a creat o Maria Magdalena imaginara. în unele bordeluri ale epocii. În decursul istoriei. mai cu seama ca prezenta ei în Noul Testament este aproape inexistenta.

cît si dupa aceea.4 Motivul pentru care lisus a a les sa a para pen tru prima da ta înviere în fata unei femei a constituit totdeauna un spin în coas ta teologilor. adevarul despre locul real detinut de femei ar fi putut râmîne si astazi necunoscut daca nu ar fi existat controversa iscata de campania de hirotonisire a femeilor. sub influenta . în mod oficial se considera ca autoritatea lui Petru deriva din faptul ca a fos t primul ucenic care 1-a vazut pe lisus înviat. deasemenea. sora cu Marta si Lazar. a cesta cerîndu-i sa duca celorlalti ucenici vestea învierii lui. Biserica Primelor secole crestine i-a recunoscut Magdalenei locul real în cadrul ierarhiei si i-a conferit titlul de Apostola Apostolorum (. de a semenea. primul discipol care a primit o misiune apostolica direct de la lisus. cînd s-a sugerat în mod serios ca aceasta e cea ma i r apida modalitate de râspîndire a unei vesti: sa i-o spui unei femei! În prezent. si-a fundamenta t autoritatea exclusiv pe conceptul de apostolat — Petru fiind „Primul apostol" si deci instrumentul prin intermediul caruia puterea detinuta de lisus a fost transm isa posterita tii. atunci cînd este a mintita prezenta la rastignire si. „cel dintii apostol" . Poate cea mai „originala" explicatie a fost aceea gasita în Evul Mediu. care îl unge pe lisus cu mir dintr-un vas de alabastru. Traditia o identifica. Maria Magdalena a suferit o nedreptate uriasa. femeile au jucat atît în timpul vietii lui. care atrage dupa sine implicatii extreme. specialistii sînt de acord ca. Ea a fost nu numai primul ma rtor de sex feminin. atunci cînd devine primul martor al învierii. de fapt. si o femeie fara nume.6 în mod ironic. un rol mult mai amplu si ma i activ decît recunoaste în general Biserica. Dar textul Noului Testam ent contrazice fla grant aceasta afirmatie a Bisericii. Rolul ei capata dintr-o data o noua semnificatie. dar pentru moment ne vom limita la personajul identificat fara echivoc ca fiind Maria Magdalena. Vom explora mai tîrziu aceasta conexiune. toate sînt de acord asupra identitatii primei persoane ca re îl întîlneste pe lisus înviat: Maria Magdalena . Si asta nu e tot. în miscarea initiata de lisus. cu alte doua femei mentionate în Noul Testament: Maria din Betania. ci prima fiinta umana care 1-a vazut dupa ce el sia parasit mormîntul — un fapt adesea trecut cu vederea de cei c are prefera sa-i considere doar pe ucen icii barbati ca fiind adeva rati apostoli.Apostolul apostolilor") sau. mai pregnant. Evident. Desi relata rile celor patru Evanghelii cu privire la gasirea mormîntului gol dife ra considerabil. profunda si durabila. Desi multi cred ca la originea acestui primat a stat fraza lu i lisus „pe acea sta Piatra voi zidi Biserica mea"3. privita din acest punct de vedere. Biserica.unui grup de femei ca re îl urmau si îl „slujea u din avutul lor". Ea era cea din care au fost scosi "Sapte draci". În mod curios. Rolul acestora a fost minimizat abia atunci cînd Biserica a devenit o institutie organ izata . mai explicit. Ea a fost.

o asemenea onoare nu era nici neînsemnata si nici accidentala: Magdalena este mentionata prima chiar si de cei care contesta rolul oricarei femei în miscarea lui lisus si care nu au sentimente cîtusi de putin calde fata de aceasta femeie în special. Importanta ei este demonstrata de faptul ca . Pavel si ai sai au avut grija sa le împinga treptat pe tusa istoriei. Doar aceasta Marie are ceea ce am putea considera un nume complet.Sfîntului Pavel. Maria Magdalena este în mod deliberat si ferm reliefata între celelalte femei prin chiar numele sau. Cu alte cuvinte. nimeni nu o mai mentioneaza nicaieri — nici în Faptele Sfintilor . În mod semnificativ. Chiar si unii catolici sugereaza în prezent ca ea era un fel de conducatoare a grupului ucenicelor. plin de forta. despre semnificatia lui vom discuta însa mai tîrziu. fara nici o în doiala. ea era una dintre cele care „îi slujeau di n avutul lor" pe lisus si pe ucenicii lui barbati. care îi întretinea pe lisus si pe ceilalti barbati. ea est e totdeauna mentionata prima. trebuie sa subliniem ca marturia femeilor nu era admisa în „tribunalele" evreiesti la acea data. Lucrurile devin însa derutante cînd. ci o femeie cu stare. unde prezenta ei este reliefata. " sau „mama lui.. nu contau. Iar procesul a avut si un caracter retroactiv. Judecind dupa marginalizarea generala a femeilor în restul relatarilor. Nu cumva fiindca toti adeptii de sex masculin ai lui lisus îl parasisera? Au fost femeile lasate în scena în acest punct crucial al evenimentelor tocmai fiindca ele singure i-au ramas aproape?7 Autorii Evangheliilor au fost nevoiti probabil sa aminteasca prezenta lor în ziua rastignirii pur si simplu fiindca ele au fost unicii martori ai scenei si fiindca pe relatarile lor se bazeaza istoria acelor momente. Dupa parerea multor specialisti. iar „din avutul lor" se refera la bunurile de care ea dispunea. care se prosterna mereu în fata mult mai importantilor barbati din grup. numele ei e mentionat primul ori de cîte ori sînt amintite mai multe adepte ale lui lisus. femeile par a aparea brusc. asa ca opiniile lor. Dar una dintre ele se înalta deasupra celorlalte: Maria Magdalena. ramase alaturi de un condamnat la moarte. Este adeva rat ca Evangheliile în sine lasa impresia ca toti ucenicii lui lisus au fost barbati. de nicaieri. într-o societate atît de rigida si de ierarhizata.". Toate celelalte persoane de sex feminin amintite în Evangheliile canonice sînt definite prin relatia lor cu un anumit barbat: „soata lui. M aria Magdalena — probabil la fel ca si celelalte femei care îl însoteau pe lisus — nu era o nepoftita lipsita de mijloace financiare. asa cum am vazut deja. ceva mai tîrziu. ca îi „sustinea" pe ceilalti. Acest lucru a fost totdeauna explicat prin faptul ca Magdalena era un fel de slujnica devotata. ramîne enigmatic. aproape fara exceptie9. Exemple vii de loialitate si curaj. Ar fi de necrezut ca o poveste bazata în primul rînd pe marturia unei femei sa fi fost doar un fals. cuvintele utilizate înseamna. centrul atentiei. Printre numeroasele implicatii ale acestui fapt se afla si aceasta: ideea conform careia Maria Magdalena a fost prima persoana care 1-a vazut pe lisus înviat trebuie sa fi avut un fundament real.. Dupa „complimentul" stîngaci din Evanghelii. Doar o singura data în textul lui Luca sînt amintite femeile care calatoreau cu el. femeile merita toate laudele noastre.. Asa cum am vazut. de fapt. Si totusi.10 Desi Biblia folose ste aceste cuvinte si cu referire la alte femei din acel grup.. pare greu de înteles de ce devin. acest personaj important. desi femeile nu au fost cîtusi de putin personaje secundare în evenimentele de la începutul erei crestine. Realitatea a fost însa cu totul alta. deodata. indiferent de subiect. pentru a ocupa un loc central în jurul crucii.

. inspirîndu-i sa devina apostoli adevarat i si devotati. cu fervoare. le-a vînat sistematic pentru a le distruge.Apostoli. fie ei barbati sau femei. înaintea celorlalti discipoli. dar textele gnostice îi proclama si confirma deschis preeminenta. s-a vazut si în situatia de a se confrunta cu un puternic rival de ordin personal: Petru.. insuflîndu-le o n oua vointa cînd erau gata sa renunte si sa se retraga. a constituit puntea de legatura între li sus si ceilalti discipoli ai sai. Conform acestor documente. ci Maria Magdalena. si se constituie într-o serie de texte crestine timpurii. Relatarile din Noul Testament sugereaza. asa cum am vazut. Marele Pescar. pe cînd cele considerate „eretice" îi subliniaza importanta.Evanghelii gnostice". pe lînga faptul c a a fost nevoita sa faca fata sexismului precumpanitor din epoca. Multe dintre aceste texte afirma preeminenta Mariei Magdalena. Acesta pare a fi un alt mister menit sa stîrneasca numeroase discutii. Iar aceas ta Marie nu este marna lui lisus. ca si cum ar fi continut un mare secret. Ar fi oare posibil c a Noul Testament sa fie în realitate o forma de propaganda în favoarea grupari i anti-Magdalena? Despre Evangheliile gnostice vom discuta în detaliu într-un capitol ulterior. ci Maria Magdalena. Poate nu este o coincidenta faptul ca cele patru Evanghelii a le Noului Testament o marginalizeazâ în mod hotarît. în plus. în Egipt. fara a fi însa descifrat vreodata. Desigur. ea este cea care i-a interpretat cuvintele pe întelesul lor. dar si cu istetime.11 Sînt scrieri pe care Biserica din primele secole crestine le-a considerat '.eretice" si. martir si fondator al Bisericii Romano-Cato lice. fiindca. Evangheliile gnostice subliniaza în mod repetat ca Petru o ura si se temea de ea. prin urmare. conform acestor scrieri. unul dintre ele este chiar intitulat „Evanghelia dupa Maria". dupa aparenta pierdere a celui care-i condusese pîna atunci. în care imaginea prinde imediat un contur uimitor. ca Maria Magdalena a detinut un rol major în miscarea initiata de lisus. desi atît timp cît lisus a fost în viata nu a putut decît .. nici în Epistolele lui Pavel (nici macar atunci cînd descrie gasirea mormîntului gol) si nici în Epistolele lui Petru. nu Petru a fost ales de lisus pentru a-1 seconda. Ea este cea care. dar pentru moment trebuie sa subliniem cîteva elemente de prima importanta. acest statut de superioritate nu se limiteaza la grupul femeilor. In „Evanghelia dupa Maria" se precizeaza ca ea a fost cea care i-a regrupat pe ucenicii descurajati dupa rastignire. atîta vreme cît nu ne îndreptam atentia spre o serie de texte cunoscute sub numele de . capabil sa ruineze institutia religioasa în formare. Aceste documente — peste cincizeci la numar — au fost descoperite în 1945 la Nag Hammadi. a doua ca importanta dupa lisus. originalele unora dintre ele datînd din aproximativ aceeasi perioada cu Evangheliile canonice. n-a fost o sarcina usoara. ea este în mod efectiv Apostolul apostolilor.12 Ea le-a spulberat îndoielile.

"14 Iar în „Evanghelia dupa Toma". Asa cum Magda lena însa si relateaza într-o alta evanghelie gnostica. Si însotiîoarea Mîntuitorului este Maria Magdalena". Daca lisus ar fi fost celibatar. caci femeile nu merita sa traiasca". Petru declara: „Las-o pe Maria sa plece de la noi. La urma urmei — si acest lucru s-a mai spus — rabinii erau în mod obisnuit persoane casatorite. un predicator burlac ar fi stîrnit mult mai multe comentarii si cîteva cuvinte privind situatia lui ar fi fost incluse. fara copii. îl întrebau: «De ce o iubesti mai mult decit pe noi toti?» Mintuitorul le raspun dea. Sora. într-o astfel de cultura dinastica. Ea pare a fi un personaj importa nt. mama si însotitoarea lui se numesc toate Maria.13 Mai multe texte relateaza schimburi aprinse de replici între Maria Magdalena si Petru. în sens pur platonic. într-adevar. acest fapt ar fi stîrnit nu numai agitatie. atunci situatia ei enigmatica din Noul Testament este explicabila.15 Mai exista un a spect al Evangheliilor gnostice care le confera un caracter exploziv pentru Biserica. în mod cert. aparen t ba nala: „Erau trei care mergeau pretutindeni cu Domnul: Maria.sa protesteze în van împotriva influentei de care se bucura ea. Cei doi sînt descrisi — adesea în termeni expliciti — ca aflîndu-se într-o relatie mult mai intima. dar motivul acestei importa nte nu este niciodata cla rificat. sora lui si Magdalena . mama lui. Daca Maria Magda lena a fost.17 In vreme ce astazi cuvîn tul „însotitor" desemneaza o relatie colegiala. care au tot a tîta credibilitate cît si cele oficial acceptate de Biserica. Pistis Sophia: „Petru ma fa ce sa ma codesc:mi-e teama de el. de exemplu. „Evanghe lia gnostica dupa Filip": „Dar Hristos o iubea mai mult decît pe ceilalti ucenici si o saruta adesea pe gura. poate ca autorii textelor considerau ca cititorii au deja cunostinte despre relatia ei cu lisus. termenul grec original însemna. Iata ce precizeaza. „consort/consoarta" sau partener sexual. acesta din urma cerindu-i lui lisus sâ-i explice de ce prefera compania acelei femei. sotia sau iubita lui lisus. fiindca uraste toate femeile. Luca si loa n. Imaginea pe care o contureaza în privinta relatiei dintre lisus si Maria Ma gdalena nu este cea dintre un dascal si ucenicul sau ori dintre un guru si discipolul sau preferat. dar ar fi fost mentionat clar în . spunîndu-le: «De ce nu va iubesc pe voi asa cum o iubesc pe ea?»"16 în aceeasi Eva nghelie gnostica putem citi si urmatoarea fraza.18 Putem considera ca Evangheliile canonice au fost incluse în Noul Testament fiindca e le si numai ele constituie adevaratul cuvînt al lui Dumnezeu — si sînt numerosi fundamentalistii care cred acest lucru — sau ca Evangheliile gnostice contin cel putin acelasi volum de informatii veridice pr ecum cele ale lui Ma tei. Proba bilitatea înclin a în favoarea Evangheliilor gnostice. careia i se spune însotitoa rea lui. de fapt. Ceilalti ucenici se simteau jigniti si îsi ara tau dezaprobarea. Marcu. în Evanghelii.

a stîrnit aproape o revolta în masa. Lawrence.)". cu certitudine — sustin crestinii înversunati — Fiul lui Dumnezeu nu s-ar fi pus într-un asemenea pericol letal. The Mân who Died („Omul care a murit").. în care lisus supravietuieste rastignirii si îsi gaseste mîntuirea prin unirea sexuala cu Maria Magdalena. însa niciodata n-a fost acuzat de acest lucru. Lawrence 1-a asociat de asemenea pe lisus cu Osiris. fie si una care se caieste . în fond. mentionam aici doar faptul ca problema în sine — daca a fost Maria Magdalena o femeie usoara — ramîne deschisa. precum si ideea unei dinastii sfinte. a stîrnit atîta a gitatie. identificata clar ca preoteasa a zeitei Isis. încît era considerat un pacat. în mod traditional. are o erectie. ele sînt percepute ca fundamental necurat e. Dar aceste conceptii au mai vazut si înainte lumina tiparului. Dar motivul real al acestei furii nu este altul decît teama si ura atavica fata de femei. dar cel mai semnificativ aspect este acela ca Biserica a preferat s-o prezinte ca pe o prostituata. În 1931. Crestinii de pretutindeni au denuntat ideea ca fiind un senzationalism ieftin. dintre toti oamenii! — ca partener sexual al unei femei atinge cote paroxistice atunci cînd iubita sa este identificata cu Maria Magdalena — o prostituata cunoscuta. Lawrence a publicat ultima sa nuvela. Ideea unui lisus privit ca o fiinta sexuala este atît de respingatoare pentru majoritatea crestinilor de astazi.. zeul mort si înviat. D. un sacrilegiu si o blasfemie . Desi vom aborda acest aspect pe larg în capitolele urmatoare. Amantul doamnei Chatterley. Asa cum am vazut. mintea si spiritul barbatilor puri prin însasi natura lor. în final. la fel de oripilanta li se pare si ideea ca ei sa fi fost casatoriti. Or oarea resimtita la ideea lui lisus — el. si totodata sotul lui Isis..21 (Este ciudat ca romanul lui D. Exista dovezi atît pro. asa cum scrie Susan Haskins: „Cocosul este. autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail sustin ca ipoteza conform careia Maria Magdalena a fost sotia lui lisus explica important a ei deosebita pentru Prioria din Sion. Celibatul era — si este înca si azi — atît de inacceptabil în traditia iudaica. apropierea lor fizica mînjind trupul. Aceasta interpretare extrem de subiectiva a servit totodata pentru a tra nsmite doua mesaje importante: ca Magdalena în particular si toate femeil e în general sînt necurate si inferioare barbatilor din punct de vedere spiritual si ca mîntuirea nu poate fi aflata decît prin mijlocirea Bisericii. Viata monastica este o „cucerire" crestina mult mai tîrzie. cît si contra. Daca pentru majoritatea crestinilor este de neacceptat ca lisus si aceasta (presupusa) fosta tîrfâ sa fi avut o relatie de dragoste. pe cînd aceasta nuvela. asociat cu ideea de trup «înaltat» (personajul lisus exclama cu dublu înteles: «M-am ridicat!» cînd. cu un . Titlul initial al nuvelei a fost The Escaped Cock20 („Cocosul evadat") si.H.H. încît — asa cum am vazut — secventa fantezista cu lisus si Maria în pat. nici chiar de cei mai aprigi dusmani ai lui.. chiar si aparent misoginul Pavel a recunoscut ca „mai bine este sa se casatoreasca decît sa arda"19. din filmul lui Martin Scorsese. lisus ar fi fost aratat cu degetul pentru ca propovaduia celibatul.învataturile sale.

ca a avut chiar copii —. asa cum vom vedea în ultimul capitol. elene si chiar iudaice. Maria Magdalena este înfatisata ca o persoana iluminata în sine si capabila sa-i ilumineze pe ceilalti. spre exemplu. sudul Frantei era un tinut salbatic. amanuntul este foarte interesant deoarece acestea sînt rolurile atribuite ei în întregul cuprins al textelor gnostice. departe de a fi o aventura atît de riscanta în necunoscut. în mod cert. Motivul acestei periculoase si îndelungi calatorii pe mare variaza. Legendele sînt de acord ca expatriatii au debarcat în actualul orasel Saintes-Maries-de-la-Mer. un adevarat miracol. Maria lacobi si Maria Salome. în care înfloreau numeroase comunitati romane. interzise de Biserica. autorul.potential mult mai exploziv. si losif din Arimateea. din ceva eluziv. de asemenea. dar nu imposibil de descifrat. dar în Franta se presupune ca si-ar fi petrec ut ea ultimele zile din viata. o servitoare neagra pe nume Sara. fiindca. implicit. Si. desigur. si cu alte cîteva persoane — identitatea acestora variaza de la o versiune la alta — au pornit într-o calatorie pe mare pînâ la tarmul actualei regiuni Provence din Franta. o alta afirma ca proscrisii fusesera urcati de dusmanii lor într-o ambarcatiune fara vîsle si fara cîrma si li se daduse drumul pe mare. pentru a propovadui Evanghelia. familia lui Irod detinea posesiuni în sudul Frantei. Marta si Lazar. un prieten bogat al lui lisus. în Camargue. acest lucru în sine nu constituie un motiv suficient pentru ca Prioria din Sion sa-i acorde Magdalenei o veneratie atît de profunda. a ra mas aproape neobservat de cenzura. ba dimpotriva. Cea mai cunoscuta relatare a perioadei traite de Magdalena în Franta este „Legenda de Aur" (1250)22. La fel ca în cazul oricarei legende. calatorii s-au despartit si fiecare a pornit pe drumul lui. exista date importante care demonteaza ideea unei dinastii merovingiene initiate de cei doi. a lui Jacobus de Voragine. Dac a grupul sus-amintit a venit în Provence. exista o serie de variatiuni pe aceeasi tema. nicaieri nu se sugereaza ideea ca ar fi fost inferioara spiritual. probabil ca a facut-o cu de la sine putere. o numeste deopotriva Illuminata si Illuminatrix — „Iluminata" si »Ilurninatoarea". locuit de pagîni. De fapt. atractivitatea ei deriva din altceva. în functie de versiunea citita. Iata filonul principal al povestii: la scurt timp dupa rastignire. Odata ajunsi acolo. femeie fiind. Una dintre ele sustine ca grupul respectiv fugise de persecutiile la care îi supuneau evreii pe primii crestini. pînâ la Roma. Printre cei care a u însotit-o se aflau: Sfîntul Maximin. fiind o regiune cu un grad ridicat de civilizatie. dar esenta ramîne mereu la fel. Din povestea medievala reiese ca. arhiepiscopul dominican al Genovei. care este mai frecvent asociat cu povestea de la Glastonbury. drumul pe mare se afla pe ruta fireasca a vaselor comerciale si nu era cîtusi de putin mai periculos decît o calatorie de la Tyr sau Sidon.) Desi pot fi aduse multe probe în sprijinul ideii ca lisus a fost casatorit cu Maria Magdalena — si. Faptul ca au izbutit sa ajunga la tarm a fost. fara sa fi fost obligat de cineva. Provence facea parte din Imperiul Roman. în zilele Mariei Magdalena. unul dintre cei saptezeci si doi de ucenici ai lui lisus si primul episcop de Provence. Povestea spune ca Maria Magdalena a predicat în regiune. Ind icii în acest sens pot fi gasite în forta imaginii pe care o are Maria Magdalena în cultura noastra. În aceasta scriere. convertind pagînii înainte de a se retrage într-o pestera la . Maria Magdalena împreuna cu fratii ei. presupusele matusi ale lui lisus. initiata si initiatoare.

care nu numai ca a rezistat secolelor. nu aflam nimic mai mult despre istoria sau personalitatea ei. (Obiceiurile vechi dispar greu. partea cu penitenta din povestea Magdalenei este o inve ntie deliberata a Bisericii medievale. învelita însa în curios de bogatul ei par. dornici sa creeze. la sfîrsitul vietii. care i-a dat ultima împartasanie. dar. este extrem de improbabil ca Maria Magdalena sa fi trait ca o pustnica într-o pestera de la Sainte-Baume. pentru a-i conferi o aura mai puter nica de acceptabilitate. Dar. aici alta pare a fi tinta. Chiar si îngrijitorul de astazi al altarului catolic de aici recunoaste ca Magdalena nu a fost niciodata acolo. Desi o Magdalena goala — dar netunsa — ar fi stîrnit fara îndoiala senzatie în zona . de nenumar ate ori ne-am confruntat cu ciudata forta de atractie a acestei femei. neprimitoare. departe de a fi pustietatea descrisa de legenda. Unele legende sustin ca ea a trait acolo biblicul. fiindca numeroase alte preotese si valuri de credinciosi s-ar fi adunat la gura pesterii sale. Arles — orasul cel mai apropiat de locul în care s e presupune ca ar fi debarcat Maria Magdalena — era un centru major de cult al zeitei Isis. Si. fiindca sfînta si-a finantat calatoria pe mare oferindu-le marinarilor serviciile la care se pricepea atît de bine si ceea ce este cu atît mai remarcabil. în propriul beneficiu. par e sa fi gazduit o serie de grupari adoratoare ale zeitei egiptene si a constituit. zona avea o populatie numeroasa. neîndoielnic. Trupul ei a fost îngropat în orasul ce poarta azi numele episcopului. de ce ar fi alta situatia în privinta Mariei Magdalena? De ce am da crezare legendei sale? Multi critici au afirmat ca povestea timpului petrecut de ea în Franta n-a fost altceva decît o inventie a unor publicisti francezi abili. pentru a condimenta putin povestea. în nici un caz ea nu ar fi putut trai în izolare. dar implauzibilul rastimp de ani. O poveste frumoasa. Si totusi. unele mai credibile decît altele. petrecîndu-si zilele caindu-se pentru pacatele ei si meditînd la lisus. iar pestera în cauza era un centru de venerare a zeitei Diana Lucifera („Aducatoarea de lumina" sau llluminatrix). în epoca romana. ni se spune. metamorfoza voluptuoasei Magdalena în pocaita si înlacrimata pustnica este interpretarea crestina a unei povesti mult mai inofensive: toate elementele-cheie au fost extrase dintr-o legenda care circula în secolul al V-lea .23 Locul nu este totusi lipsit de semnificatie. îngerii au purtat-o la Sfîntul Maximin (deja primul episcop de provence). dar pare a se fi intensificat în epoca actuala. Exista mii de legende referitoare la cei mai diversi sfinti. se crede ca Magdalena a trait tot acest fimp goala. din pacate. Si. o falsa mostenire biblica (cam c a . Dar.24 Aceasta zona mlastinoasa. ce o acoperea într-un mod ce aminteste de pieile de animal ale lui loan Botezatorul. descoperind ceea ce nu a facut ea. despre Sfînta Maria Egipteanca — o prostituata pocaita.) Evident — si în lumina unor dovezi pe care le vom mentiona mai tîrziu —. în vreme ce crestinarea locurilor de cult pagîne constituie o practica istorica bine cunoscuta. a carei penitenta în pustiul Palestinian a durat patruzeci si sapte de ani. un loc de refugiu pentru membrii respectivelor culte d upa crestinarea regiunii. probabil.) De fapt.Sainte-Baume ca sa duca o viata de eremit. Interesant. majoritatea sînt doar fabulatii. dar cît de adevarata? Pentru început. a fost considerata si mai sfîntâ fiindca a procedat asa.

Biserica primilor ani de crestinism a numit-o „Apostol al apostolilor". în Provence. în Camargue — regiunea mlastinoasa. dar avem motive sa banuim ca la baz a întregii istorii stau fapte reale. Saintes-Maries este singurul oras dintr-o zona în care principala activitate este cresterea cai lor si care constituie un veritabil refugiu pentru numeroase specii de pasari acvatice. care dateaza din secolul al Xll-lea.povestile ry a Angliei). ampl asata chiar lînga plaja. poate „înfrumusetata" în decursul secolelor. inclusiv o arena pentru luptele cu tauri. Drumul. Si istoricii sînt de acord ca. Impunatoarea biserica Notre-Dame de la Mer se ridica abrupt deasupra cladirilor scunde ale orasului si nu e deloc surprinza tor ca locasul.26 . Asa cum am vazut. oras aflat la aproximativ doua ore distanta de Marsilia. e greu de crezut ca ei i-ar fi atribuit rolul evident masculin de apostol. Acest lucru sugerea za ca legenda se bazeaza pe o am intire reala. vizitatorul descopera cu uimire. izolat de orice alte asezari umane. oda ta ajuns aici. în care este descrisa în mod explicit ca predicatoare. un oras turistic frematator. a unei femei car e a existat cu adevarat. desi ar fi prea exa gerat sa pretindem ca lisus a vizitat acea zona din Anglia — pe atunci a flata în afara Imperiului Roman — putem crede foarte bine ca o femeie idependentâ din punct de vedere material s-a îndreptat spre o regi une înfloritoare de pe tarmul romanizat al Mediteranei. baruri si restaurante. la fel ca povestea în sine. E ste un loc salbatic. La fel ca întreaga regiune Camargue. asa cum sustin unii critici. gjestee (etangs) în care Ronul se varsa în Marea Mediterana. crestinismul a luat fiinta în secolul I dupa Hristos. despre calatoria lui lisus copil în regiunea West Count Indubitabil. era continuu amenintat de pirati si de diversi alti dusmani. punctata de o sumedenie de . dar în Evul Mediu era de neconceput ca o femeie sa detina un asemenea rol.25 Luînd ca punct de plecare orasul Marsilia. cu parc de distractii. începe la Saintes-Maries-de-laMer. dupa lungul dr um prin pustietatea mlastinoasa . Mult mai suge stiv însa este rolul jucat de ea în aceste legende. Daca. printre care stoluri de flamingo venite aici din Africa . multe dintre detaliile vietii Mariei Magdalena pe tarîm francez sînt adaugiri ulterioare. am pornit într-un circuit al principalelor locuri asociate cu legenda Magdalenei. este înconjurat de fortificatii : aflîndu-se într-un oras de coasta. locul are un aer spaniol distinct. legenda franceza a Magdalenei ar fi fost inventata de cl ericii medievali. bîntuit la asfintit de roiuri de tîntari si. Fiindca.

S-a spus ca Roncalli ar fi fost membru al Prior iei din Sion în vremea în care Jean Cocteau era Marele ei Maestru. acum catedrala nu mai este deschisa pentru public. sub acelasi nume de loan al XXIII-lea. nu a descoperit nimic. Apostol al apostolilor. acest lucru este probabil rezulta tul traditiilor si al asteptarilor locale. care se aduna în oras cu miile pe 25 mai. este sfînta patroana a tiganilor. pe atunci ambasadorul Vaticanului în Franta si viitoru l papa loan al XXIII-lea. fapt care subliniaza imaginea ei de apostol. Mare Maestru al acesteia.28 Urmînd presupusul itinerar al Mariei Magdalena. în capela Sfîntul Serenus pot fi vazute o serie de basoreliefuri înfatisînd scene din viata ei. Festivalul a devenit. Printre personalitatile care au vizitat orasul se afla si una amin-llta de o placuta montata în piata de lîngâ biserica: cardinalul Roncal li (1881-1963). cineva trebuie sa se fi aflat pe aproape pentru a-i boteza în credinta crestina. oferita de Evangheliile gnostice. care ilustreaza viata si activitatea sfintei în regiune. o serie de celebritati. asa cum 1-a retinut istoria. Cealalta cladire însa. Vieille Major. Acolo a gasit doua schelete. Considerata însa nesigura. a fost un pasionat adept al Magdalenei si a obtinut din partea papei permisiunea de a face sapaturi în cripta bisericii. plafonul bisericii a fost astfel decorat încît sa para o uriasa pînzâ de paianjen. una are numai 150 de ani vechime si este înca deschisa credinciosilor. o importanta atractie turistica a regiunii si a adus aici. despre care a afirmat ca le apartin Mariei lacobi si Mariei Salome. Dintre cele doua mari catedrale ale orasului. Si dat fiind ca înregistra probabil succese în convertirea „pagînilor". În privinta Magdalenei însa. presupusa servitoare a celor trei Marii. în zona actualei Place de Lenche. Biserica a constituit un punct aparte de interes pentru Robert d'Anjou (1408-1480). în decursul anilor. fireste. rege al Neapolelui si al Siciliei si. la un festival organizat în onoarea ei. Maria Magdalena obisnuia sa predice pe treptele unui vechi templu închinat zeitei Diana. în mijlocul unei încrengaturi de . Participantii aleg în fiecare an o regina în fata statuii care o reprezinta pe Sara pe care o poarta apoi în procesiune si o cufunda în mare. acolo unde ea ar fi predicat. Considerata în mod traditional negresa.Trei Marii sînt venerate aici: Maria Magdalena. „Bunul rege Rene". Basoreliefurile au fost comandate de Rene d'Anjou si unul dintre ele o reprezinta pe Magdalena predicînd. În interiorul bisericii se afla un curios altar al egiptencei Sara. Ca la Notre Dame de France din Londra. care a compus cu aceasta ocazie o melodie27. sa-si fi asumat aceasta misiune? Conform traditiei locale. Maria lacobi si Maria Salome. acesta se afla. Desi prin decoratii celebreaza amintirea Magdalenei. conform afirmatiilor membrilor Prioriei din Sion. este mult mai interesanta si contine lucrari artistice aparent autentice. Pe lîngâ faptul ca în interior se afla o capela dedicata exclusiv Mariei Magdalena. se pare. printre care si Bob Dylan. aflate una lînga cealalta. Dar cine? Ar fi oare posibil ca ea. este ilustrativa pentru vechea traditie mag-dalenistâ. Construita în secolul al Xll-lea pe locul unui baptisteriu din vea cul al V-lea. am revenit în arsita si aglomeratia Marsiliei. Departe de a constitui fundatia uneia dintre cele doua catedrale sus-mentionate.

Probabil. Dincolo de fortul Sfîntul loan Botezatorul si de pitorescul port vechi cu celebra — dar rau-mirositoarea — sa piata de peste. urmata imediat de episcopi. în prezent sanctuar catolic. De aici urmeaza un drum lung si dificil prin padure. ca un preambul. De la Sainte-Baume. din secolul al XlII-lea. cel mai fascinant element de aici este statuia Notre-Dame de Confession. uitînd pe moment orice notiune de pudoare. Biserica a inclus Sainte-Baume în povestea Magdalenei pentru a ogli ndi viata unei alte sfinte prostituate — Maria Egipteanca. fiindca. Localnici înarmati cu sulite mentin o garda simbolica în jurul ei si forta de atractie pe care o exercita este atît de mare. apare capul însusi. Sfînta tine în brate Un copil si are pielea de culoare neagra. Moastele. închinata Mariei Magdalena. O poteca serpuita urca abrupt pîna la aproape l 000 de metri. drumul continua pîn â la presupusul loc în care Maria Magdalena a murit si a fost îngropata. (Unii. calugari dominicani si oficialitati locale. dupa cum am vazut. la sosirea noastra. încît am zarit o tînarâ care. care alcatuiesc satul Sainte-Baume. dupa o lunga asteptare. se aplecase peste pervazul ferestrei în costumul Evei. Saint-Maxi-minlaSainte-Baume. în plus. strabate apoi un platou si duce în cele din urma la o mica îngramadire de casute. Nu exista nimic aici care sa aminteasca de un asemenea trecut istoric. în mod normal închise în sacristie. La est de Marsilia se afla Sainte-Baume. pe vremea Mariei Magdalena. la aproximativ 200 de metri distanta. Tot în cripta se afla o capela asemanatoare cu o grota. De la începutul secolului al V-lea. vor spune ca atitudinea ei era cum nu se poate mai adecvata . pestera era un centru de venerare a unei zeite pagîne. se afla a batia S t Victor — un alt sit religios important. Stralucita procesiune în care este purtat capul sfintei începe cu o slujba religioasa în bazilica Sainte-Marie-Madeleine. înconjurata de mici medalioane de aur ce decoreaza marginea baldachinului. legendara pestera în ca re si-ar fi petrecut Magdalen a zilele de pustnica. festivalul anual dedicat ei era în plina desfasurare. aici s-a aflat o manastire ridicata deasupra ruinelor unui cimitir pagîn . unde. sînt asezate pe litiera si purtate pe un traseu bine stabilit pe stradutele înguste ale orasului. Mitul creat are o dubla valoare: o metamorfozeaza pe eluziva Magdalena într-un personaj mai usor de controlat de Biserica si transforma un fost sat pagîn în destinatie pentru pelerinii crestini. pîna la grota în sine. probabil. dar cripta este mult mai veche si contine numeroase sarcofage bogat ornamentate. fiind una dintre faimoasele — si controversatele — „Madone negre". o însemnatate covîrsitoare. Vizitatorul ajuns aici nu trebuie sa se astepte în sa la vreo revelatie. din perioada romana. Apoi. Cladirea actuala dateaza din secolul al XlH-lea.stradute. vin doua litiere pe care se afla cîteva statuete ale unor sfinti mai putin importanti. în mod evident. pentru noi însa. O orchestra de percutie si suflatori în costumul traditional provensal conduce parada. Dupa acestia. preoti. pretioasa relicva are. dar convingatoare este insistenta cu care localnicii declara ca acest petic triunghiular de pamînt este locul în care a predicat odinioara Maria Magdalena.

ce data din secolul al V-lea. Desigur ca. o parte a acestuia. Documentele descoperite o data cu ramasitele trupesti ofera explicatia acestei înhumari tîrzii: în anul 7 10. trupul Magdalenei a fost ascuns într-un alt sarcofag.) Pretutindeni pe traseul procesiunii. încît se estimeaza ca. Mii de credinciosi si pelerini umpleau vistieriile acelor biserici care se laudau ca detin relicve sfinte. c are culmineaza cu o oda rasunatoare în interiorul bazilicii. diferit de cel în uz cu cinci secole în urma. Din pacate. Presupusul ei schelet a fost gasit într-un sarcofag scump d in alabastru. la fel ca în cazul altor catedrale. cel putin. Sa fie oare tot acest ceremonial doar o fatada? Ne transmite el ceva. ar forma o padure întreaga. cel mai profitabil tip de relicve era trupul unui sfînt sau. de departe. Lucrarile au început în 1295 si au fost aparent încheiate dupa 250 de ani.pentru celebrarea acestei sfinte. despre adevarata Maria Magdalena. conte de Provence. posibil. chiar si în epoca medievala. daca ar fi puse laolalta. la urmei. sotia lui lisus? Moastele au fost descoperite. se spune. cît de putin. nu urcase El la ceruri? Tot ce puteau ga si era cîte un spin din „coroana" de spini sau aschii din Adevarata Cruce — atît de multe pîna la urma. dar biserica nu a atins niciod ata celebritatea de care se bucura. Carol de Anjou a finantat construirea bazilicii si tot el a pus-o sub protectia Ordinului Dominican. iar la vremea aceea în Fra nta nu existau amenintari din partea . acelasi refren se înalta din rîndul preotilor si al multimii — un imn adresat Mariei Magdalena. de Carol al II-lea de Anjou. spre exemplu. desi.29 Comertul cu relicve era considerat. San tiago de Compostella. „oasele Mariei Magdalena" de la St Maxirnin sînt. putini comentatori. pe 9 decembrie 1279. inacceptabil în rîndul persoanelor educate. mai cu seama din afa ra Bisericii Catolice. fiindca. În prezent. false si se poate demonstra dincolo de orice îndoia la ca documentele care le „autentifica " sînt si ele plasmuite: folosesc sistemul de datare utilizat în secolul al XHI-lea. întradevar. Carol de Anjou a dorit sa transforme locul într-un centru de p elerinaj pentru adeptii Mariei Magdalena. personajul enigmatic al Noului Testament si. dar craniul a fost mutat în relicvarul de aur din sacristie. Ironic era însa faptul ca pîna si cei mai cinici „expozanti" întîmpinau greutati în a convinge hoardele de pelerini ca în parohia lor aveau ceva legat de lisus însusi. puteai fi sigur c a gasesti unghia de la picior a nu stiu carui sfînt ori lobul urechii altuia. cu aprobare din partea papei. în acorduri de orga. Scheletul este pastrat si astazi în sicriul sau de piatra din cripta bisericii. Orinde te duceai pe cuprinsul crestinatatii. pentru care el nu era altceva decît o flagranta si banoasa înselatorie în detrimentul celor cu adevarat piosi. îngropate în cripta bisericii din St Maximin. pentru a-1 proteja de navalitorii sarazini si abia la aceasta data a fost facuta si mentiunea scrisa corespunzatoare. au scrupule în a denunta aproape toate aceste relicve ca fiind contrafaceri — si înca unele atît de grosolane încît devin insultatoare. nu au fost efectiv finalizate.

Desi moastele descoperite — cele venerate astazi — sînt falsuri. Despre oa sele Mariei Magdalena s-a crezut ca se afla la Veze-lay.. din comportamentul si a ctiunil e lui Carol putem deduce ca . pe atunci în vîrsta de nouasprezece ani. Spre exemplu. cu toate ca. care — credeau multi — nu murise si avea sa se întoarca într-o zi sa lupte alaturi de ei împotriva inamicilor. La gasirea oaselor. da r la mijloc se mai afla si alte elemen te. doi ani niai tîrziu. la care a luat si el parte. Din nefericire. pentru a-si face abatia cunoscuta . iar pentru velsi regele Arthur era un erou legen dar. dar motivele sînt adesea altele a tunci cîn d în cauza este presupusul trup al unei mari personalitati a istoriei. nicidecum scheletul complet pe care se presupunea ca îl detin. sapînd el însusi pamîntul cu mîinile goale. Carol si familia lui îsi puteau continua nestingheriti vîn atoarea. un simbol al rezistentei lor.30 Exista în sa unele elemente care sugereaza ca la ba za mistificarii a stat ceva mai mult decît simpla vena litate. initial. între timp. acestia au refuzat si a fost nevoie de un ordi n al papei . în Burgundia. el a insist at ca benedictinii stabiliti deja la St Maximin sa fie înlocuiti de dominicani. aceasta i-a f ost jucata lui Carol si nu el este autorul. si nepotul lui Ludovic. în secolul al Xl-lea. Ludovic cel Sfînt — mare colectiona r si vobitor de relicve — a ordonat ca oasele sa fie exhumate si.) La ceremonie a participat.31 (Aceasta poveste este remarca bila prin lipsa totala de ima gina tie de care au dat dovada calugarii de la Vezelay. în acea perioada. Mai exista însa o alta posibilitate : „descoperirea" de la St Maximin sa fi fost. englezii le-a u dat o grea lovitura psihologica velsilor. Scotînd la iveala ca davrul regelui Arthur. Multi considera ca a cea sta a fost doa r o stra tagema din partea abatelui.. calugarii de la Vezelay nu au putut aduce la lumina decît cîteva oase într-un cufar metalic. Se pare însa ca intriga a fost mai complicata de atît si se stie ca planurile au fost puse la punct de Carol în cadrul unor întîlniri secrete cu arhiepiscopii locali. De asemenea. sa fie expuse în cadrul unei ceremonii fastuoase. daca la mijloc s-a aflat o farsa. Apoi. Este adevarat ca relicvele con stituiau o a fa cere rentabila. în 1265. Dupa acest eveniment. prezumtivele ramasite pa mîntesti ale regelui Arthur si ale sotiei sale a u fost descoperite la Gla stonbury. probabil. Pasiunea lui pentru Magdalena i-a nedumerit totdeauna pe specialisti si 1-a determinat pe un istoric francez sa scrie: „Am vrea sa stim de unde se trage devotiunea aceasta a printului". în realitate.sarazinilor. Carol a devenit convins — motivele ramîn un mister — ca adevaratul trup al Mariei Magdalena se afla înca undeva în Provence si a capatat o obsesie privind descoperirea lui. fara a fi vazute vreodata de cineva. Carol a insistat pe lînga suveranul pontif pentru recunoasterea oficiala a acestor moaste în locul celor de la Vezelay — ceea ce a si reusit în 1295 — si pentru a i se aproba proiectul de construire a bazilicii. englezii luptau pentru cucerirea Tarii Galilor. o însel atorie deliberata. unde ar fi fost aduse din Provence si pastrate sub altarul abatiei Sainte-Marie-Madeleine. Carol al II-lea de Anjou. menita sa stopeze orice cautari ulterioare.32 Carol a ordonat sa se excaveze sub biserica din St Maximin.

cu doua secole înainte. încît Carol a fost nevoit sa trimita trupe înarmate în ajuto rul staretului dominican si al reprezentantilor regali si papali. si totusi.pentru a-i convinge. orientala si. trecîndu-se astfel peste capul arhiepiscopilor local i. cele mai multe — aproximativ 65% în conformitate cu studiul Ean Begg din 1985 — se afla în Franta si majoritatea sînt grupa te în sudul tarii. nimeni nu le-a gasit pîna acum. am investigat mai profund cultul Ma donei negre. Despre el se spune ca detinea o cupa în stilul Graalu-lui. aceste statui au devenit pretutin deni veritabile centre de cult. Cel care bea tot dintr-o singura îngh ititura îi va vedea pe Dumnezeu în mod cert. pentru un motiv oarecare.. în mod traditional. Ce relatie ar putea exista între ele si Maria Magdalena. la Prezentarea documentelor despre Fecioarele negre în fata Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintific. o femeie despre care se stie ca era de rasa alba. în cartea sa The Cult of the Black Virgin („Cultul Fecioarei negre". cu apelativul „fiica. Ostilitatea a fost evidenta pe 28 decembrie 1952 cînd. Madona este înfatisata ca avînd pielea neagra. Ean Begg scrie: „. Carol de Anjou declarase ca le-a gasit el. Dar se pare ca ."38 Begg mentioneaza în continuare ca. deoarece. toti preotii si calugaritele din public au parasit sala. aceasta se manifesta la scara locala si nu este niciodata ofic ial recunoscuta sau sustinuta de Biserica Catolica. Trebuie sa spunem ca Biserica nu îndrageste deloc aceste statui. Maria Magdalena avea o semnificatie coplesitoare. sor a si mama" a ordinului. inclusiv în Polonia si Marea Britanie. Exista — depunem marturie pe baza propriei noastre experiente — ceva considerat „nu tocma i pla cut" cu privire la Madonele negre. cu enigmatica inscriptie: „Cel care bea adîricdH . 1985). dar schimbarea auspiciilor a stîrnit o rezistenta feroce a oficialitatilor din oras. pentru familia de Anjou.37 Desi statuile sînt înca si astazi tinta unei venera tii fervente.. un urmas al lui Carol. la St Maximin. În Marsilia am descoperit un a dintre straniile Madone n egre. dominicanii au declarat-o pe Maria Magdalena sfînta lor protectoare.34 Asa cum am vazut. lasînd la o parte ostilitatea manifesta. dar. în 1297.36 Numite si „Fecioare negre". si ca exista numeroase teorii ce încearca sa explice culoarea lor neagra. Rene d'Anjou (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion) avea aceeasi opinie despre Magdalena.33 Un ciudat efect al acestui proces a fost faptul ca. Desi pot fi întîlnite într-o zona întinsa de pe continentul european. fervoarea lor ramîne un mister. majoritatea clericilor de astazi demonstreaza ori lipsa de . desi nu eram înca sigur ce fel de legaturi si de ce. Faptul ca Rene d' Anjou a sapat la Saintes-Maries-de-la-Mer — în aparenta pentru a cauta ramasitele pamîntesti ale Mariei Magdalena — este foarte ciuda t. Aceste statuete religioase seamana foarte bine cu obisnuitele reprezentari ale Fecioarei cu pruncul. în ciuda declaratiilor celor doi. nu avea copii? În speranta ca vom gasi cîteva indicii. pe care le priveste cel putin cu suspiciune.va vedea pe Dumnezeu. despre care stia m ca au lega turi strînse cu traditia Magdalenei. Bazilica a fost plasata sub controlul dire ct al suveranului pontif.

o continuare a traditiilor pagîne. Ean Begg citeaza un dialog tipic pe aceasta tema. fiindca au stat în aer cu un continut ridicat de fum de luminari. Begg a vizitat frecvent situri cunoscute pentru Madonele negre pe care le detin. faptul ca toate celelalte statui cu aceeasi vechime si pastrate în aceleasi conditii au ramas cel putin curatabile nu mai intra în discutie.40 Crestinarea acestor situri a fost un fenomen frecvent întîlnit pe întregul teritoriu al Europei. În cadrul documentarii pentru cartea sa. Atunci. fara a le putea interzice însa. Desigur. prin ce anume sînt aceste culte atît de deranjante pentru catolicismul oficial? Exista numeroase teorii care încearca sa explice culoarea neagra a statuilor. mai cu seama — clerul ar trebui sa precizeze si motivul ei. pretutindeni unde au existat sau mai exista înca. pentru a emite o astfel de interdictie — în zilele noastre. în plus. De fapt. care au luat forma exterioara a crestinismului. majoritatea Madonelor negre au fost sculptate acolo unde urmau a fi venerate si nu au fost copiate dupa un original adus de cruciati din cine stie ce tinuturi exotice. Si totusi. de fapt. Sotul ei.interes. O alta teorie pare însa mai plauzibila. „întunecata". Si totusi. a disparut. ori ignoranta în legatura cu acest subiect si nu au nici o dorinta de a-1 studia. Oamenii nu sînt atît de naivi încît sa fi venerat. de ce Madonele sînt negre — în ciuda apologetilor crestini care pretind ca orice asemenea conexiune trebuie sa ramîna. de ce Madona aceasta este neagra?". între un coleg al sau si un preot. Conexiunile pagîne în sine nu explica. cu o fervoare atît de deosebita si de rar întîlnita. e neagra fiindca e neagra". Poa te ca ma i plauzibila este o alta idee: statuile sînt negre fiindca au fost aduse de cruciati din regiuni populate cu oameni de culoare. multe dintre aceste situri au fost asociate cu zeite precrestine precum Diana si Cibele. Madone cu fete murdare. O alta zeita reprezentata uneori ca fiind neagra este Isis. Madonele negre sînt totdeaun a asociate cu situri pagîne.39 Printre celelalte explicatii se numara si condescendenta sugestie ca aceste statui au devenit negre cu timpul. macar simbolic. de la ridicol la sublim. precum abanosul. prin urmare. nu putem sa deducem de aici decît ca asa s-a intentionat. ca urmare a fer-vorii pe care le-o arata populatia locala. iar culoarea neagra a statuilor sugereaza ca ele reprezinta. timp de secole întregi. ceea ce nu ar face decît sa atraga atentia publicului asupra unui fenomen ce continua de aproape doua mii de ani. majoritatea statuilor de acest tip au fost pictate în mod intentionat cu negru sau au fost sculptate într-un material de culoare închisa. Madonele negre sînt tinta unei adoratii patimase din partea populatiei locale. al carei cult a persistat îndelung dupa crestinare. fiind concomitent asociata cu marea si cu Luna. La întrebarea: „Parinte. într-un fel sau altul. Osiris. în zona mediteraneana. prelatul raspunde: „Fiul meu. Sora cu Nepythys. cu o preponderenta clara însa a celor dintîi. în decursul secolelor. fiind zeul mortii si al târîmului . constatînd însa cu surprindere ca prelatii afirmau ca nu stiu despre existenta unei asemenea statui sau ca aceasta. explicatii ce acopera o gama întreaga. Probabil ca de aceea Biserica le trateaza cu dispret. era o zeita complexa. desigur. acestea fiind înfatisa te cu figuri negre tot timpul cît au fost venerate. din greseala. mult mai vechi. printre ale carei „daruri" se numarau magia si tamaduirea. In plus. avea si el înfatisare neagra.

Initial era Fecioara. Spre exemplu. Isienii ar fi considerat de-a dreptul ridicola ideea une i nasteri virgine. Fiecare zeita. pentru a-i da apoi nastere fiului lor. nu personaje istor ice. z eita egipteana Ma'at. Departe de a fi simplista si igno ranta. Dar cea mai izbitoare imagine prin similaritatea ei este aceea a mamei cu pruncul în brate. în vreme ce crestinii de azi trebuie sa accepte imacu lata conceptie ca un act de credinta si totodata ca un fapt istoric. adeptii zeite i Isis (isieni) si alti pagini asemenea lor nu se confruntau cu astfel de dileme intelectuale. corespunzatoare ciclului de viata al femeii reale. în realitate. conceptul era deja prezent si bine afirmat în cultul zeitei Isis. Este cunoscut faptui ca primii crestini au transferat asupra Fecioarei Maria o mare parte a iconografiei zeitei Isis.41 Si zeita egipteana era venerata ca o fecioara sacra. în majoritatea cazurilor. Pentru ei. precum „Stea a marilor" (Stella maris) si „împarateasa cerurilor". dar nici unul nu le cere credinciosilor sa renunte la logica într-o asemenea masura. dar nu ca o Ma fecioara. spre exemplu. însa Isis a reusit sa-1 readuca la viata. cele trei aspecte erau totodata legate de fazele Lunii: Luna noua. Venus sau Ma'a t pasisera odata pe Pamînt sau nu. atît în lumea materiala. împartind-o în trei mari aspecte. acest lucru nu constituia o problema pentru Milioanele de credinciosi. or fi zeii capabili de miracole. inclusiv dragostea sexuala. Isienii nu-si pierdeau vremea cautînd pînza care ar fi putut înfasu ra trupul lui Osiris si nici nu li se parea important sa gaseasca vreo aschie din sicriul în care fusese acesta închis. inclusiv Isis. Luna plina si perioada în care astrul nu este vizibil. la fel si Fecioara Maria. Isis era înfatisata asezata pe o semiluna sau cu stele în Par ori în jurul capului. Majoritatea crestinilor cred ca reprezentarile Fecioarei cu Pruncul apar exclusiv în iconografia crestina. religia egipteana iesea în evidenta printr-o profunda cunoastere a spiritului uman. important era ceea ce întruchipau ei. apoi Mama si. cît si atunci cînd sufletele raposati lor erau cîntârite în balanta. Isis era venerata ma ca Fecioara si ca Mama. si deci putea fi invocata pentru a ajuta o femeie indiferent de problema pe care o avea aceasta — spre deosebire de . Batrîna. putin conta daca Zeus. i-au fost atribuite cîteva dintre titlurile zeitei egiptene. Horus. era reprezentativa pentru toate aspectele vietii f eminine. în cele din urma. Osiris a fost tradat si ucis de zeul malefic Set. cultul zeitelor punea accentul pe feminitat ea lor. Zeii erau arhetipuri vii. Fiecare zeu raspundea de un anumit domeniu al vietii umane.tenebrelor. guverna asupra conceptului de dreptate si justitie. desi era toto data mama lui Horus. întrupate. în mod traditional. însa.

Existenta unei legaturi între cultul Mariei Magdalena si cel al Madonelor negre nu poate fi negata. Nu o data s-a remarcat ca aceste statui enigmatice si vechile culte care le corespund sînt prezente alaturi de cele ale Mari ei Magdalena. Un templu închinat ei. fara îndoiala. o c onceptie mult mai veche si mai complexa cu privire la feminitate? S-a constatat. constituind o amenintare la adresa Parintilor Bisericii. alaturi de capela închinata Mariei Magdalena. o femeie în adevaratul sens al cuvîntului. de pilda. sa ascunda. atît de dispretuit de Biserica. a fost descoperit într-o regiune atît de nordica precum Parisul. St Saveur. Isis. era uneori înfatisata cu pi elea neagra. mai pu tin recunoscuta. emotionale si spirituale ale femeilor reale. primul instinct al Biseric ii de tip patriarhal a fost acela de a eradica toate cultele pagîne dedicate zeitelor. si acesta nu a fost un caz izolat. creata de misogini pentru misogini. Cum ar fi putut buna si blînda. De aceea a fost acceptata existenta Fecioarei Maria — o versiune epurata a zeitei Isis. o zeita artificiala. însa mult prea pura Fecioara Maria sa îi ia locul deplinei Isis — nu doar Fecioara. Isis. a fost venerata de femei din toate culturile. dar între cele doua mai exista o relatie. Mama si Bâtrîna. a carei prezumtiva puritate constituie o bariera de netrecut pentru cele care ar dori sâ-i solicite sprijinul în probleme de ordin sexual. Chiar de la fondarea ei. de exemplu. Da r era probabil ca asexuata Fecioara Maria sa poata prelua torta de la Isis fara poticneli din partea celor care credeau în aceasta din urma. aflata undeva deasupra operativelor biologice. una dintre ele fiind adapos tita în cripta bazilicii St Victor. reprezentativa pentru întregul ciclu de viata feminina . ci totodata initiatoare în tainele sexuale si raspunzatoare pentru destinul barbatilor? Ar fi oare posibil ca veneratia pentru Maria Magdalena. aidoma cultului Madonei negre. O alta statuie se afla în biserica „ei" din Aix-en-Provence (aproape de locul în care se crede ca ar fi fost îngropata) si înca una în principala catedrala a orasului. Ean Begg noteaza ca nu mai putin de cincizeci de centre dedicate celei dintîi contin altare închinate Feci oarei . Iar în Marsilia se gasesc nu mai putin de trei Madone negre. splendi da femeie-zeita careia femeile i se puteau ruga — pastrîndu-si constii nta împacata — pentru absolut orice. ca Madonele negre sînt asociate cu antice situri pagîne. Dar interesul pentru divinita tile feminine a ramas la fel de intens. de fapt. iar cultul ei era mult mai raspîndit decît am putea banui.Fecioara Maria. Celebra statuie neagra a Sfintei Sara Egipteanca. se afla la Saintes-Maries-de-la-Mer — acolo unde se spune ca ar fi debarcat Magdalena la capatul calatoriei sale din Palestina.

Membrii ei acorda o veneratie aparte celei de la Goult.43) O serie de locuri asociate cu Prioria detin statui ale Madonei negre — de pilda. Chiar netinînd seama de îndoielile privind continuitatea dinastiei. strabatuta de un lant deluros numit Monts de la Madel eine („Muntii Magdalenei").negre. dar pe atunci divinitatile feminine adorate în Galia erau Cibele si Diana. Am vazut cît de importanta este ea pentru Priorie.47 Daca exista un personaj legendar care poate oferi solutia acestu i mister sau care constituie puntea de legatura între traditiile pagîne si cele crestine îngemanate în cultul Madonei negre. acest cult nu pare a avea nimic în comun cu afirmatiile ca merovingienii descind din tribul lui David. nu exista dubii în ceea ce priveste reala semnificatie a Fecioa rei negre. Michael Baigent si Richard Leigh. deoarece doi dintre autori. aceasta este Maria Magdalena. de asemenea. unde se reunesc în mod traditional membrii organizatiei pentru a-si alege Marele Maestru. Iar Begg remarca o alta discrepanta: veneratia pe care o poarta Prioria actuala zeitei Isis poate fi considerata o în cercare de a -si fauri o „genealogie" ce coboara pîna în epoca romana si dincolo de ea. în Provence si în Pirineii Orientali.44 Cultul Madonei negre este esential pentru Priorie. ca re . ce legatura ar putea exista între Isis/Madona neagra si obsesia Prioriei pentru dinastia merovingianâ? Plantard de Saint-Clair o explica prin faptul ca merovingienii au fost cei care au initiat cultul Fecioarelor ne gre. lîngâ Avignon. iar numele ei e Notre-Dame de Lumiere". Numeroase situri închinate Madonei negre exista. ambele regiuni avînd legaturi strînse cu legenda Magdalenei. la urma urmei.42 Un studiu cartografic al sitarilor destinate Madonei neg re în Franta indica o concentrare maxima în zona Lyon/Vichy/ClermontFerrand. De ce? Begg sugereaza ca acest lucru ar putea constitui o aluzie la o importanta conexiune a organizatiei cu Egiptul antic. cunoscuta sub numele Notre-Dame de Lumieres („Madona Luminilor"). organizatie care o identifica pe Isis cu Madonele negre. Pierre Plantard de Saint-Clair scria explicit: „Fecioara neagra este Isis. Dar cum de a ajuns aceasta penitenta crestina sa fie asociata cu o serie de situri pagîne antice? Un indiciu în acest sens poate fi gasit în Cîntarea Cîntarilor— o . pe Valea Loarei. Sion-Vaudemont si Blois. a socierea între cele doua culte este clara — spre deosebire însa de motivul ei. ce l putin.45 Pentru ei. (Este ciudat ca acest fapt nu e mentionat în The Holy Blood and theHolyGrail. au scris articole pe aceasta tema pentru saptamînalul L'Inexplicable. fiindca.acest lucru este însa mai putin cunoscut — manifesta un interes special în pnvinta cultului dedicat Madonei negre. Prin urmare. Si aici ne întîln im din nou cu Prioria din Sion. în aceeasi perioada în care au lucrat la carte. nicidecum Isis. Plantard de Saint-Clair insista însa asupra asocierii dintre Priorie si Isis.46 Aici pare a f i o discrepanta.

zic eu. piesele tot nu se potrivesc între ele. iata nu 1-am mai aflat. pînâ nu 1-am dus la mama mea. acelasi lucru poate fi spus despre sfînta penitenta si Cîntarea Cîntarilor. Iata-1 (Cîntarea Clntarilor 3:1-4): „Noaptea-n pat 1-am cautat pe dragul sufletului meu. caminul „magdalenismului" si al cîtorva Madone negre. In Aix-en-Provence se înalta catedral a Sfîntul loan de Malta. unul dintre aceste poeme este citit în bisericile catolice. «N-ati vazut. deoarece. La fel ca tînara care se lamenteaza în versurile de mai sus. Pe lînga biserica dedicata sfîntului.48 Poate ca versurile mai ascund si o alta conexiun e. un numar peste medie de biserici fiachinate lui loan Botezatorul. iata. care pot fi întîlnite aici. si mai derutant. pe ulite. Înca din primii ani ai erei crestine. de asemenea. fiindca la un moment dat iubita spune: „Neagra sînt. dar.. În mod bizar. în Marsilia. Pretutindeni în calatoriile noastre. întrebarea pare a nu avea un raspuns clar. Este uimitor numarul mare de biserici închinate lui si de locuri ce-i poarta n umele. daca e sa credem spusele Prioriei.. Regiunea Provence. Mai exista însa un alt element. prin piete. Pe zidul unei case de pe o strada ce duc e spre catedrala se afla un basorelief ce înfatiseaza decapitarea Botezato rului. se mai afla vechiul fort St Jean al Cavalerilor Ospit alieri. dar ce paralela poate fi facuta între ea si povestea Mariei Magdalena? La prima vedere. pe dragul sufletului meu?» Dar abia m-am despartit de ei si. povestea Fecioarei negre ar putea a scunde un secret eretic capabil sa socheze chiar si spiritele moderne. care preamarea astfel farmecele reginei din Saba. de pilda. pe Osiris. de asemenea.50 Desigur ca numarul mare de constructii dedicate lui loan Botezatorul poate fi explicat prin faptul ca Ordinul Cavalerilor O spitalieri . apucatu-1-am atunci si nu 1-am mai lasat. dar frumoasa" — o alta referire la cultul Madonei negre49 si la zeita egipteana Isis. pînâ nu 1-am dus în casa ei". Poate ca aceasta conexiune aparesttialfanie l-a determinat pe Begg sa scrie: „. oricît am încerca. post crestine — un secret în care sînt implicate forte politice înca influente în Europa de astazi". care merita luat în consideratie. de ziua Mariei Magdalena. eu 1-am gasit pe cel iubit. L-a m cautat. Acest lucru este uimitor.culegere de versuri erotice incluse în Vechiul Testament si atribuite regelui Solomon. mi-am zis. amanuntit voi ca uta pe dragul sufletului meu. Isis a pornit sa-si caute sotul. nu 1-am mai aflat. Întîln itu-m-am cu pa zn icii. este patrunsa. am întîlnit acelasi fenomen inexplicabil: în regiunile cu o densitate mare de situri dedicate Magdalenei se aflau. si-n tîrg voi alerga . 1-am cautat. de spiritul unui alt personaj semnificativ al Noului Testament: loan Botezatorul. Cîntarea Cîntarilor a fost asociata cu Maria Magdalena. cei ce tîrgul strajuiesc. care strajuieste înca intrarea în Port. daca exista cîteva conexiuni evidente între Magdalena si Madonele negre. Scula-ma-voi.

Exista o vaga asemanare cu decorul templelor masonice. desi aceasta din urma se afla doar la cîtiva kilometri mai departe pe coasta . dar pentru noi mai interesanta este identitatea celui care a creat remarcabilele deco-ratiuni interioare: Jean Cocleau a finalizat lucrarile aici în 1958. spre elegantul oras-stat Monaco. frecventata de comunitatea pescarilor locali. Nu departe însa. Motivul rezida. Aici se afla unele din tre cele mai opulente resedinte imaginabile — cu exceptia filmelor cu Bond. St-Jean-Cap-Ferrat este. mergînd de la tencuirea peretilor pîna la forma sfesnicelor. Pretutindeni sînt pictati ochi deschisi: unii uriasi. Iar rezultatul este. capela St Hospice construita de ei se înalta si astazi pe locul fostului lor fort. fara a exagera deloc. la St John's Point. Pe zidurile capelei se afla cîteva placi care comemoreaza vizita diversilor Mari Maestri ai ordinului. am putut constata existenta unei si mai neasteptate conexiuni cu Prioria din Sion. St-Jean-Cap-Ferrat se întinde la capatul unei peninsule si trecutul sau de paradis al vedetelor de film pr ecum David Niven îi confera o aura cinematografica. cu un impact puternic în regiunea de sud a Frantei. straniu. Nici chiar în acest paradis al celor celebri si bogati. lucrurile nu sînt chiar atît de exclusiv materialiste pe cît par: accentul pus si aici asupra „Sfîntului loan" nu este un accident.(numiti mai tîrziu Cavaleri de Malta). este numita de localnici La Vierge noire — „Fecioara neagra". Zon a este do mi na ta de o uria s a stat uie de bronz a Fecioarei cu Pruncul care. nu puteam rata ocazia de a vizita zona St-Jean-Cap-Ferrat. desi aici imaginile au un caracter mai pregnant suprarealist. pe întreaga suprafata a zidurilor. alaturi de diverse figuri ciudate. iar piata înconjuratoare poarta numele Place des Chevaliers de Malte („Piata Cavalerilor de Ma lta "). de-o parte si de alta a altarului si numerosi altii. din nou. ea a strajuit marea timp de aproape un secol. prin urmare. Ni s-a parut ciudata prezenta acesteia aici. Dar un alt ordin cavaleresc major. capela îi este închinata Sfîntului Petru („Marele Pescar"). poate51 — si un anume Château St Jean ce se înalta aproape amenintator.Îîn portul oraselului Villefranche-sur-Mer se afla o capela micuta. Decorarea capelei a cazut exclusiv în sarcina sa. a fost cel al Cavalerilor Templieri — si ei devotati lui loan Botezatorul. aratîndu-i-le parca privitorului. cu o prezenta intensa în zona. Ca urmare a acestei asociatii. desi are astazi o patina gri-verzuie. mai mici. Drumul de la Marsilia la Nisa parea sa nu se mai sfîrsea scâ. a nutrit dintotdeauna o veneratie aparte pentru acest sfînt. unde a locuit o perioada Jean Cocleau . În sat se afla o biserica închinata lui loan Botezatorul — personajul biblic care a dat numele întregii zone. în prezenta cavalerilor de Malta în aceasta regiune. precum o femeie care ridica trei degete. un nou exemplu al acelui bizar fenomen de aparenta simbioza între Madonele negre si loan Botezatorul. una ne-a atras în mod deosebit atentia: înfatiseaza cîteva siluete de tigani care danseaza în jurul unei fete aidoma unei zeite — în mod evident o aluzie la ceremonia desfasurata anual la Saintes-Maries-de-la-Mer. Din aceasta îngramadire bizara de simboluri si reprezentari artistice. amintind parca de peliculele lui Hitchcock. în . desi capela fusese un mult mai vechi vis al sau. De peste cinci metri înaltime. la capatul peninsulei — un excelent punct de observare. Si fiindca tot ne aflam în Provence.

Aici exista si un vechi ora s al templierilor. Exista foarte putin e scene ale decapitarii. cu toate ca legendele nu au totdeauna o baza reala. asa cum am vazut. se înalta una din tre cele mai vechi constructii religioase din Franta: Biserica Sainte-Croix. se afla satul Venanson. ale carui case medievale poarta si azi pecetile ezoterice ale alchimis tilor. Dar. conform Evangheliilor gnostice. în aceasta regiune a Frantei însa. a carui capela închinata Sfîntului Sebastian strajuieste de la înaltime unicul drum din zona. exista o concentrare considerabila de situri ale templierilor si ale unor ordine înrudite. dar de cele mai multe ori acestea îl înfatiseaza pe loan botezîndu-1 pe lisus. Se stie dintotdeauna ca loan Botezatoru l a fost sfîntul patron al cavalerilor templieri. Fireste ca în numeroase biserici. Pictura interioara o înfatiseaza pe Salomea oferindule lui Irodiada si lui Irod capul lui loan Botezatorul. sfînta atît de iubita de Priorie. Roquebilliere. pot fi vazute diverse reprezentari ale Botezatorului. desi originea numelui este controversata). se întinde drumul ce lega odinioara Alpii de tarmul Mediteranei. în satul Saint-Dalmas. Dar de ce era el atît de important. în interior poa te fi admirata o pictura ce-1 înfatiseaza pe Sfîntul Grat — un fost episcop din regiune — tinînd în mînâ capul lui loan Botezatorul. Utelle. în ambele cazuri. Satul Sainte-Madaleine (sic) se afla nu departe de Marie si respectiv St Jean.52 Aici se afla o celebra Madona neagra: la Madone des Fenestre s („Madona Ferestrelor". pot fi întîlnite numeroase asemenea reprezentari: faptul nu e cîtusi de putin întîmplator. vizitatorul ramîne cu o senzatie stranie. în dreptul orasului St-Martin-de-Vesubie. cît si protestante. ca si cum o serie de imagini subliminale îi transmit. la nivel inconstient. a fost dusmanul declarat al Mariei Magdalena. atît catolice. iar în amonte de el ajungem la o alta asezare a acelorasi cavaleri. în 1308. fiindca în zona. La numai cinci kilometri departare. un mesaj cu totul diferit de cel obisnuit mtr-un locas de cult crestin. locul unui legendar masacru al templierilor.53 Si. deopotriva pentru templieri si pentru cavalerii de Malta? Iata . Urmînd îndeaproape valea rîului Vesubie. statuia a fos t introdusa în Franta de Maria Magdalena. fiindca se considera ca aceste imagini sînt adecvate doar acolo unde loan Botezatorul se bucura de o veneratie apar te. ridicata de Cavalerii Templieri. e interesant sa notam ca localnicilor li se par absolut firesti conexiunile între Magdalena. Cocteau a decorat aceasta capela chiar înainte de a începe lucrul la fresca din Londra si. cultul Fecioarei negre si cavalerii templieri. La aproximativ treizeci si cinci de kilometri nord de Nisa. un grup de sate reflecta acelasi tipar al coexistentei siturilor dedicat e Mariei Magdalena si lui loan Botezatorul. adusa în zona de aceiasi templieri . Cel mai mare oras din regiune este St-Martin-de-Vesubie. Pe celalalt mal al vaii. De-a lungul sau se însira locuri ale caror nume amintesc de aceleasi asociatii pe care le-am remarcat la St-Jean-Cap-Ferrat. Si asta nu e tot.celalalt capat al regiunii Provence si într-o capela dedicata Sfîntului Petru care. conform traditiei locale.

desi siturile asociate cu viata ei în Franta pot fi întîlnite numai aici. legen de si personaje aparent contradictorii încep sa-si gaseasca locul în imaginea genera la — si imaginea. pe linga faptul ca. este una de ca re si Leonardo da Vinci ar fi fost mîndru. în aceste locuri exista si numeroase Madone negre. Alte fire din urzeala legau acest veritabil triumvirat feminin de Prioria din Sion si. Si. si în departamentul Ariege. iar în locurile în care cultul ei fusese activ se îna ltase în trecut un altar închinat unei zeite pagîne. mai cu seama în Pirineii Râsariteni. fara a reusi sa le întelegem rostul. am ajuns în regiunea Langue-docRoussillon. unele vechi de cîteva secole. mai ample si mai orga nizate. Dar. Uneori ne-am îndoit chiar ca le vom descifra vreodata. în ciuda numarului tot mai mare de turisti care vin pentru a cunoaste istoria însîngeratâ locurilor si. în primele etape ale investigatiilor noa stre nu am facut decît sa constatam existenta acestor conexiuni. Asa cum era de prev azut. Se spune ca în aceste regiuni ea ar fi dus Sfîntul Graal.o întrebare ce a vea sa capete proportii nebanuite în cursul cercetarilor noastre. de sfîntul pa tron al templierilor. am lasat în urma Proven ce si am patruns mai adînc în inima ereziilor europene.. am fost totodata primii si cei mai înversuna ti cercetatori ai trecutului sau istoric. am descoperit o încrengatura de conexiuni ezoterice. ne-am adus propria contributie la crester ea economica a zonei.. frecvente în zona. se gasea în totdeauna si sta tuia un ei Ma done negre. de ce nu. CAPITOLUL 4 In inima ereziei Legenda Mariei Magdalena depaseste granitele regiunii Pro-vence. loan Botezatorul. Pornind de la Marsilia spre vest. pustiu si tacut. în zona Pirineilor. iar astazi printr e cele mai sarace. în mod inexplicabil. Legendele despre ea sînt numeroase în sud. au un fundament real si ne-a oferit totodata o serie de indicii care sugereaza existenta unei structuri mult ma i vechi. Acolo unde ce va amintea de Maria Magdalena. fiind concentrate îndeosebi în sud-vest. Mergînd pe urmele ei. pe masura ce am con tinua t. Fara a banui cît de tulburatoare avea sa fie urmatoarea noastra descoperire. vinurile locale. Fiindca. ne-am dat seama ca date. odinioara cea mai bogata din Franta. Dovezi ale unor apuse vremuri turbulente sînt pretutinden i. Este un tinut depopulat. poate chiar mai întunecate. trebuie s-o spunem. a . Castele în ruina si vechi fortarete distruse din ordinul regilor si al papilor împestriteaza peisajul si amintesc de brutalitati ce depasesc chiar si obisnuita tendinta medievala spre tira nie si cruzime. aidoma un or buni europeni ce sîntem. Calatoria care ne-a purtat prin Provence a demonstrat ca legendele despre Magdalena.

Initial numita simplu Languedoc — de la Langue d'Oc. cîntecele trubadurilor aveau o real a rezonanta erotica. cînd peste 100 000 de membri ai gruparii eretice a catarilor au fost masacrati din ordinul papei. o fortareata a catarilor). ci era stapînitâ de contii de Toulouse care. din apropiere de Limoux. în esenta. Multi locuitori prefera sa foloseasca vechiul nume al regiunii.daca exista un loc în Europa despre care sa putem spune ca a fost inima ereziei. De fapt. Si. În Languedoc a avut loc primul genocid european. Multi localnici sînt însa si astazi animati de Pa timile vechi. mai bogati si mai puternici decît acestia. idealizate. termenul are semnificatia unei femei arhetipale. Vechiul Languedoc a fost dintotdeauna un focar al ideilor eretice. prinzînd radacini îndeosebi în Germania si în Tarile de Jos. ode închinate Principiului Feminin. putine sînt tinuturile pe a caror prosperitate economica religia sa-si fi pus o asemenea amprenta. în timpul cruciadei împotriva albigenzilor (numiti astfel dupa orasul Albi. Aceasta traditie a iubirii cavaleresti era axata pe feminitatea idealizata si pe femeia ideala. aceasta cultura extraordinara a fost distrusa de invaziile triburilor barbare din nord — un eveniment ale carui ecouri persista înca si astazi. În secolele al Xl-lea si al Xll-lea. probabil fiindca o cultura ce stimuleaza cunoasterea este. Cu exceptia unor teritori i precum Bosnia si Irlanda de Nord. în general. regiunea a fost — si este înca în prezent — un nucleu al alchimiei. În plus. Probabil ca impactul sau nu a fost la fel de rasunator ca al Holocaustului modern. numeroase sate fiind marturii vii ale preocuparilor prea putin ortodoxe ale locuitorilor din trecut. ale caror cîntece de dragoste erau. unde trubadurii erau numiti minnesingers — literal. în acest caz . cu toa te ca erau prin excelenta romantice. z ona nu facea parte din regatul propriu-zis al Frantei. de fapt. O suta de ani mai tîrziu însa. Influenta lor s-a extins dincolo de Languedoc. menita sa tina în umbra istoria catarilor. zeita. acesta este Languedoc-Roussillon. Occitania. De asemenea. un ii pretinz înd chiar ca a exista t în decursul timpului o veritabila conspiratie a tacerii. erau. Pîna în secolul al XHI-lea. la nivel oficial. Un element esential al acestei culturi erau trubadurii — acei menestreli itineranti. „cîntareti ai doamnei". în care casele sînt înca decorate cu un bogat simbolism ezoteric. pentru interogarea si exterminarea acestor eretici a fost creata initial Inchizitia. în Tou-louse si Carcassonne au aparut pentru prima data acuzatiile de participare la a sa-numitul „Sabat al . regiunea se întinde din Provence pîna în zona cuprinsa între Toulouse si extremitatea estica a Pirineilor. limba locala —. Si exact acest lucru a provocat saracirea sistematica a zonei. un exemplu graitor este Alet-les-Bains. pentru simplul fapt ca s-a petrecut în secolul al VUI-lea. fiindca — asa cum aveam sa ne convingem — este vorba despre o regiune cu o reputatie iesita din comun. literatura si stiintele erau aici mai avansate decît oriunde altundeva. desi supusi prin jurâmînt de credinta regilor france zi. tinutul era o culme a civilizatiei si a culturii europene. desi. Artele. mai toleranta fata de conceptiile noi si radicale.

o forma d e cunoastere alchimica si ezoterica. fapt ce sugereaza o legatura între aceasta zeita pagîna si legendele Marie i . Lilith a reusit sa patrunda într-o biserica: o sculptura de aici înfatiseaza o femeie cu aripi si picioa re de pa sare dînd na stere unei crea turi dionisiace. precum Catedra la din Norwich. Ea si ceilalti condamnati îl slujeau pe acesta din urma. un supranume al contesei de Toulouse. Iata ce scriu A. aceasta convingere o fi parut „vrajitorie".cea ramasa în amintire prin asa-numitul „dans al celor sapte valuri" — au fost exilati în orasul roman Lugdunum Covenarum din Galia. un Om Verde". Silvestru. dar. Irod. în conformitate cu cronicarul evreu Josephus din secolul I. sa nu uitam evidenta conexiune cu Lilith . tinta unor acuzatii similare. a fost discipolul acestei Meridiana.2 Acelasi orasel pretinde ca ar fi locul de îngropaciune a nimanui altcuiva decît Irod Antipas.vrajitoarelor". era gnosticism. din Pirinei. venerat în majoritatea regiunilor rurale ale Europei — pot fi vazute în multe biserici c restine. atunci cînd si-a descris credinta. deoarece credeau ca el va învinge. Anne-Marie a decla rat ca. Walker considera ca numele Meridiana provine de la Maria-Diana. tetrarhul Galileii care a cerut uciderea lui loan Botezatorul. desi sculpturi înfatisîndu-1 pe „Omul Verde" — zeul vegetatiei. O alta femeie. în realitate. În folclor. * Numeroase elemente pagîne supravietuiesc înca în zona si pot fi întîlnite în cele mai surprinzatoare locuri. Un alt personaj legendar al zonei este Meridiana. Numele ei pare a fi legat de amiaza si de punctul cadinal sud (ambele midi în franceza). marturiile lor fiind obtinute prin obisnuitele metode cu rezultat garantat ale Inchizitiei. iar Irodiada a continuat sa existe prin legendele locale. în anii 1330 si 1340. sotia lui. bogatiile si întelepciunea ei magica"5 — în mod evident. cea cu picioare de pasare. care avea un oracol sub forma unui cap vorbitor. pentru ei. Pentru înaltii reprezentanti ai clerului. în 1335. în ezotericul „limbaj al pasarilor". saizeci si trei de persoane din Toulouse au fost condamnate pentru vrajitorie. Salornea a murit înecata într-un rîu de munte. protectoarea orasului Toulouse este La Reine Pedauque („Regina Picior-deGîsca") — o referire. astazi St-Bertrand-deComminges. Cea mai renumita aparitie a sa a avut loc cînd Gerbert d'Aurillac (circa 9401003). lumea este un cîmp de batalie între doi zei: Stapînul Cerurilor si Stâpînul Acestei Lumi. îndeaproape înrudita cu Isis. Irod a disparut aici fara urma. de obicei n u este reprezentat ca un vlastar al unei zeite din Vechiul Testament. Cercetatoarea si scriitoarea americana Barbara G. Salomea . ulterior papa Silvestru al II-lea. care i-a oferit „trupul. poate. la Pays d'Oc. devenind tartorita soborului vrajitoarelor". M ann si Jane Lyle: „În Catedrala St-Bertrand-de-Comminges.4 în plus.3 O alta legenda pitoreasca din Languedoc aminteste de „Regina Sudului" (Reine du Midi). si fiica lui vitrega. Fiindca. Irodiada. a marturisit ca luase parte la „Sabat" pentru a-i „servi pe catari la cina". La loc de frunte printre acestea s-a aflat o tînara pe nume Anne-Marie de Georgel. pur si simplu. a calatorit în Spania pentru a învata tainele alchimiei. transmisa prin intermediul initi erii sexuale.T. dar cercetatorii francezi au identificat acest personaj cu zeita asirianâ Anath. despre care se crede ca a vorbit în numele tuturor celorlalti.

Beziers se afla azi în departamentul Herault. în LanguedocRoussillon. femei. oferind catolicilor o posibilitate facila de a scapa de masacrul anuntat. cert este faptul ca nu a facut nimic pentru a-i persecuta sau pentru a-i anihila — si tocmai acest lucru i-a înfuriat mai râu pe cruciati. decît sa ramînâ în viata ca crestini". Este usor de înteles ca localnicii au vrut sa-si fereasca orasul de prapadul obisnuit lasat în urma de orice armata. cruciatii au patruns în Beziers si. locuitorii orasului au jurat sa-i apere pe catari. la Mediterana. fara nici o dificultate. dar trebuie s a ne ." Cînd cruciatii i-au întrebat pe trimisii papei cum sa-i deosebeasca pe eretici de restul locuitorilor. cînd a fost atacat de cruciati. un calugar cistercian. Beziers devenise un fel de centru al ereticilor si. era o enclava în care 222 de catari traiau nederanjati de re stul populatiei. putini peste 200 erau eretici. nici crucifix. pretutindeni putind fi vazute si astazi ruine ale castelelor si ale citadelelor ce le-au apartinut odinioara templierilor. dar si-a bazat relatarea pe spusele cruciatilor care au luat parte la ele. În consecinta. din sudul Frantei. în 1213. „Nimic nu i-ar fi putut salva.8 Desi nu se stie daca seniorul de Beziers era el însusi catar sau doar simpatiza cu ei. în mod cert aceas ta e zona cu cea mai mare probabilitate de a le întîlni. pe lînga cele din Provence. e un oras dens populat. au existat si alte ramuri „eretice" ale cultului Magdalenei. Asa cum scrie Pierre des Vaux-de-Cernat. de asemenea. Ei au cerut ca locuitorii orasului — de credinta catolica — sa-i predea pe catari sau sa paraseasca cetatea. pîna la suprimarea lui la începutul secolului al XlV-lea. Chiar si în analele însîngerate — si bizare — ale acestei campanii îndelungate. acestia au raspuns: „Omorîti-i pe toti. fara deosebire — si au ars locul din temelii. astfel încît „ereticii" sa poata fi prinsi mai usor. cea mai mare concentrare a Ordinului Cavalerilor Templieri de pe întregul teritoriu european. În Languedoc a existat. au pus stâpînire pe cetate. Daca. O serie de comentatori contemporani au relatat aceasta istorie. Desi solicitarea a fost facuta sub amenintarea excomunicarii — perspectiva dificil de ignorat în acele vremuri. cînd iadul era o realitate indiscutabila — si alternativa era suficient de generoasa. dintre acestea. dar noi ne vom limita la cronica scrisa de Pierre des Vaux-de-Ce r-nat. nici altar. în conformitate cu raportul trimis papei de reprezentantii sai. Circa 15 000-20 000 de persoane au fost astfel macelarite. în iulie 1209. aflat la circa zece kilometri de Golful Leilor. locuitorii acestei cetati au fost vînati si ucisi pînâ la ultimul în cadrul cruciadei împotriva albi-genzilor. evenimentele de atunci au un iz aparte. copii.7 Calugarul nu a fost de fata la evenimentele respective. au ucis tot ce-a fost viu — barbati. s-a întîmplat un lucru de necrezut: localnicii au refuzat ambele optiuni. Dumnezeu va sti sa-i deosebeasca". în 1209.Magdalena. asa cum banuiam noi. nici cruce. Unul dintre pr imele orase mari prin care am trecut în drumul nostru dinspre Marsilia a fost centrul unor patimi arzatoare nascute în numele ei mii de oameni f iind macelariti din cauza a ceea ce însemna Maria Magdalena pentru ei. preoti. au preferat „sa moara ca eretici.

trebuie sa precizam data exacta a masacrului. cine erau acesti catari — sau albigenzi — a caror credinta avea sa provoace pornirea unei adevarate cruciade împotriva lor? Ce anume era atît de înspaimîntator pentru institutia Bisericii. lasînd cicatrice atît de adînci în spiritul colect iv al regiunii. motivele asasinatului ramîn însa necunoscute. suprema justitie a Providentei!. drept a fost ca acesti cîini murdari sa fie prinsi si masacrati de sarbatoarea celei p e care au insultat-o.amintim ca li se oferise posibilitatea de a pleca nevatamati. Si atunci. care avea sa framînte provincia Languedoc timp de pest e Patruzeci de ani. Dar în Beziers conexiunea dintre Magdalena si erezia catarilor nu era cîtusi de putin întîmplatoare. Deci." Oricît de socanta li s-a parut aceasta idee cuviosilor preoti si cruciatilor. Oh. Ereticii pretindeau ca Sfînta M aria Magdalena a fost concubina lui lisus Hristos. Oare ce s-a întîmplat atunci la Bezieres? În primul rînd. ar fi putut foarte bin e sa-i predea pe eretici si sa-si continue viata nestingheriti. oferind o imagine deslusita asupra contextului în care a avut loc cruciada împotriva albigenzilor. de unde provine aceastâ traditie? Acest episod a fost preambulul întregii cruciade împotriva albi8enzilor. încît sînt usor de observat chiar si în prezent. De asemenea. Asa cum am vazut. Dar cum de au aflat tîrgovetii aceia medievali despre aceasta idee? Evangheliile gnosti ce nu fusesera înca descoperite (si chiar daca ar fi fost. Raymond Trencavel I. catarismul devenise practic . sarbatoarea Mariei Magdalena. în secolul al Xl-lea. e greu de crezut ca ar fi fost aduse la cunostinta maselor largi).. cînd a u jurat sa-i sprijine pe catari. evident ca nu la fel au gîndit si locuitorii orasului.. Evangheliile gnostice si alte texte vechi descriu în mod deschis relatia dintre lisus si Mar ia Magdalena ca avînd o componenta sexuala indiscutabila. a devenit o forta redutabila în Langue-doc. ei constituiau religia dominanta în zona. În Lan-guedoc. si nici unul dintre cronicarii epocii nu ezita sa sublinieze acest lucru. Prin urmare. Toate familiile nobiliare din regiune apartineau acestei credinte sau erau simpatizante si sustinatoare active ale ei. însa au ales sa ramîna si astfel si-au semnat o dubla condamnare la moarte. Asa cum scria Pietre des Vaux-de-Cernat: „Bezieres a fost cucerit în ziua Sfintei Maria Magdalena. iar localnicii le aratau un respect deosebit. Era ziua de 22 iulie.. care le -au luat în mod activ partea ereticilor... dar în scurt timp. încît a impus crearea Inchizitiei ca arma de lupta pentru a-i nimici? Nu se stie exact cum a luat nastere credinta catara. pîna la moarte. în biserica Mariei Magdalena din Beziers fusese ucis seniorul local. cu patruzeci de ani înainte. Este deci clar ca aceasta credinta constituia o traditie locala ce stapînea cu o forta extrema inimile si mintile oamenilor.. i ar daca tineau atît de mult la casele si bunurile lor. Catarii nu erau tratati cu dispretul si ironia cu care cultura moderna tinde sa priveasca azi minoritatile religioase.

toti membrii botezati ai cultului erau egali din punct de vedere spiritual. asa cum vom vedea. în 1205. Oamenii cei Buni nu pareau a constitui o amenintare pentru nimeni.10 Aceasta a fost.9 Supranumiti Les Bonhommes sau Les Bons Chretiens — „oameni buni" sau „buni crestini" —. pentru ei. de altfel. Prin urmare. sustin ca ei erau reprezentantii unui curent ce propovaduia reîntoarcerea la valorile fundamentale ale crestinismului. cu toate ca dispuneau de o ierarhie administrativa din care faceau parte si episcopi. Dar principalul motiv pentru care catarii au atras mînia Bisericii era acela ca refuzau sa recunoasca autoritatea papei. Catarii aveau un mod de viata foarte simplu. la prima vedere. toti fiind considerati preoti. trimitînd si ea predicatori itineranti. considerîndu-1 un memento sinistru al instrumentului pe care a f ost torturat si ucis lisus. modul lor de viata era. . mai cu seama cei cu orienta ri New Age. nu în biserici. Chiar si marele Bernard de Clairvaux (1090-1153) a fost trimis în regiune. dar a sfîrsit prin a se întoarce la Roma exasperat de intransigenta locuitorilor. au preluat multe idei exterioare si profesau o ideologie oarecum con fuza. Erau. Desi. celebrul Dominic Guzman.. în ciuda unor similaritati superficiale însa. o încercare de respectare a învataturilor lui lisus. urau întregul cult al mor tilor si comertul cu relicve — o sursa majora de venituri pentru Roma acelor zile. Biserica trimisese misionari specializati — vorbitori talentati — pentru a încerca sa-i readuca pe cei din Languedoc la „adevarata credinta". Preferau sa se reuneasca în aer liber sau în case obisnuite. o trasatura comuna a întregii cruciade: chiar si cei mai aprigi dusmani ai catarilor au fost nevoiti sa admita ca stilul lor de viata era exemplar. asa cum vom vedea ceva mai tîrziu). realitatea este alta. dar acceptau pestele (din motive nu tocmai juste. oprin du-se pentru a da o mîna de ajuto r oriunde era nevoie. Prin urmare. Printre primii sa numarat. în darea sa de seama catre papa însa. nimic nu era mai pacatos decît luxul si opulenta pe care le afiseaza Biserica. acestea contravenind total preceptelor lui lisus. Cercetatorii actuali.. De asemenea. catarii pareau a nu deranja pe nimeni. dar toti fusesera primiti cu cea mai deplina apatie. Catarii au acuzat Biserica Catolica de deviere grosolana de la conceptul originar al miscarii initiate de lisus. de asemenea. daca „le studiem modul de viata. si. el a avut grija sa explice ca. Aceasta institutie a gasit însa o sumedenie de motive pentru a-i persecuta. Catarii manifestau o ostilitate vie fata de simbolul crucii. într-adevar. calatorind în cupluri. iar în 1179. Urmatoarea tactica la care a apelat Biserica a fost sa le raspunda cu aceeasi moneda. aveau convingeri pacifiste si credeau într-o forma de reîncarnare. ai carui membri au condus ulterior Sfînta Inchizitie). cu exceptia Bisericii. În decursul secolului al XH-lea. o serie de concilii au condamna t cultul catarilor. nu-i putem gasi nimic de reprosat". ei si protectorii lor au fost „anatemizati". Erau vegetarieni. catarii ar putea fi considerati precursorii miscarii protestante. desi se aflau pe o cale gresita din punct de vedere doctrinar.religie de stat. Poate mai surprinzator pentru acea epoca e accentul pe care ei îl puneau pe egalitatea dintre sexe. Pîna la aceasta data. traind în deplina saracie si simplitate. predicatori itineranti. un calugar spaniol care a fondat apoi Ordinul Fratilor Predicatori (mai tîrziu Ordinul Sfîntul ui Domin ic. cu toate ca gradul ridicat de civilizatie din Languedoc determinase în rîndul populatiei o atiudine mai „moderna" cu privire la femei.

dintre ei. Dupa parerea noastra însa. Aceasta a fost ultima picatura: Papa a declarat o cr uciada generalizata împotriva catarilor si a celor care îi sustineau sau care simpatizau cu ei. aproape sub nasul papei. un fel de apriga dezbatere publica soldata cu un esec total. împotriva unor „salbatici" care traiau pe tarîmuri atît de îndepartate. iar bogatia si puterea detinute de cei din Languedoc nu-i puteau lasa indiferenti. regiunea era independenta. Un punct important pe traseele turistice actuale. Era chiar posibil ca unii dintre cruciati sa-i cunoasca personal pe ereticii pe care jurasera sa-i nimiceasca. dar dispretuiau atît de intens „învelisul murdar de carne". care a început la Beziers în 1209. chiar si astazi. Chemarea la cruciada a avut loc pe 24 iunie 1209. o miscare decisiva pentru unificarea Frantei si a pus bazele înfiintarii Inchizitiei. în care cruciatii au scos la iveala ce era mai rau în ei. de asemenea. Cruciada împotriva albigenzilor. încît nici imaginatia nu le putea cuprinde. în cele din urma. de ordin politic. în 1207. Acest episod al istoriei europene a fost. de ziua Sfîntului loan Botezatorul. fiindca nu a luat nici o masura împotriva ereticilor. oras dupa oras câzînd în fata trupelor conduse de Simon de Montfort. papa Inocentiu al III-lea si-a pierdut rabdarea si 1-a excomuni cat pe contele de Toulouse. Catarii erau pacifisti. Dar daca în acest din urma caz urcarea le poate pune probleme celor neantrenati.Cele doua tabere s-au întîlnit în cadrul unei serii de dispute. Campa nia a durat pînâ în 1244 — o perioada lunga. a reprezentat. Pe lîngâ faptul ca a constituit primul genocid al Europei. Pîna la acea data. toate cruciadele fusesera lansate împotriva musulmanilor. la o înaltime ametitoare . în timpul cruciadei. devenise parte integranta a Frantei. cruci ada împotriva albigenzilor a însemnat mai mult decît o campanie de atrocitati în mod ciudat uitata. extrem de semnificativ.11 Majoritatea soldatilor proveneau din zonele de nord ale Frantei. Exista locuri în Languedoc unde. în mod cert. la „castelul" Montsegur. avînd forma conica a unei capatîni de zahar. multi nu au aratat nici cea mai vaga teama sau oroare la ideea unei astfel de morti. Montsegur a capatat în timp o aura mitica. motivele religioase ale cruciadei au atras rapid dupa sine ratiuni mult mai cinice. În acea epoca însa. ea nici nu se compara cu drumul pîna sus. Fortareata de piatra. legatul papal care a adus vestea fiind ucis de Unul dintre c avalerii lui Raymond. Unii chiar nu au demonstrat nici un semn de durere. la sfîrsitul ei. Aceasta de acum însa avea sa fie dusa de crestini împotriva crestinilor. este cocotata aproape incredibil. Acest lucru a fost evident cu deosebire la finele asediului la care au fost supusi în ultimul lor refugiu. La începutul cruciadei. numele Simon de Montfort stîrneste reactii de spaima amestecata cu ura. amintind de Glastonbury Tor. încît erau nerabdatori sa scape de el. chiar daca asta însemna martiriul pe rug. mii de catari au sfîrsit în flacari si. Miscarea a fost una extrem de nepopulara . Montsegur. Raymond al IV-lea. a fost de o brutalitate fara margini.

cu armurile lor grele. a subliniat importanta citadelei atunci cînd a scris. interval la capatul caruia urmau sa se . Blanche de Castilia. puternic impresionati de purtarea exemplara a catarilor. ar vrea sa-1 cunoasca.gunstei de munte. pe de alta parte . Catarii. pe care patru dintre ei ar fi reusit s-o scoata din cita dela cu o noapte înainte de masacrul final. Pentru cei care îsi amintesc perioada anilor 1970. ci cu un calm absolut. cruciatii îi împinsesera deja pe catari tot mai departe. nici maca r nu se puteau gîndi la escaladare. chiar si pentru drumetii arsi de soare. acest lucru trimite la imaginea impresionanta a calugarului budist care s-a sinucis pentru a protesta împotriva Razboiului d in Vietnam. fiindca soldatii calare. s-au pregatit si ei pentru moarte. chiar si în clipele în care — se spune — flacarile le învaluiau trupul. Desi au capitulat în mod oficial pe data de 2 martie 1244. astfel ca Montsegur devenise cartierul lor general. caderea fortarefei Montsegur a lasat în urma o serie de mistere de nepatruns. Oare ce a putut sa determine un asemenea comportament? Unii au sugerat ca. de unde strajuieste satul si valea amenintata mereu de caderi de stînci. urcarea este foarte dificila. în ciuda faptului ca stiau bine care avea sa fie sfîrsitul acestora. La începutul anilor 1240. Oare practicau si ei o tehnica similara ce le-a permi s sa îndure cele mai cumplite chinuri? Desigur ca acesta este un secret pe care orice soldat. p e liderii acestora. Odata aflati însa în fortareata. în mijlocul noptii. referindu-se la capturarea ei: „(trebuie sa) retezam capul balaurului". deasupra haului ce se deschide în coasta muntelui. care au fascinat generatii întregi si au atras cele mai variate personaje. Oricum însa. mai cu seama. Panouri în mai multe limbi avertizeaza turistii ca ascensiunea pîna la „castel" nu e indicata decît celor bine antrena ti. Adapostind circa 300 de eretici si. din orice epoca. din motive înca necunoscute li s-a permis sa ramîna în fortareata timp de înca cincisprezece zile. Asa cum am vazut. E greu de imaginat cum reuseau catarii — si proviziile lor — sa ajunga sus. spre poalele Pirineilor. Mai multi soldati au trecut de partea catarilor. catarii întîmpinau tortura si moartea sigura nu doar cu stoicism. În timpul celor zece luni de asediu de la Montsegur. prada unei transe posibile gratie inimaginabilei discipline interioare n ascute dintr-o intensa si îndelunga pregatire. cruciatii au suferit o profunda transformare interioara. cu rucsacuri în spinare. de la vînatorii de comori nazisti la caut atorii Sfîntului Graa l. Regina Frantei. s-a petrecut un fenomen curios. jurînd sa ramîna devotati credintei lor chiar si în fata torturii. viata lor d evenea usoara. Cel mai incitant mister este cel al asa-numitei comori a catarilor. Monahul a ramas neclintit în vreme ce flacarile 1-au ucis. fortareata devenise o atractie irezistibila pentru oamenii papei. Acesti eretici descurcareti au re usit într-un final sa scape coborînd pe frînghii.

de exemplu. Un alt subiect de energice speculatii este comoara catarilor. în argou : „nemernic". The Hidden . revelatia de tip personal ce duce sufletul la desavîrsire si la adevarata cunoastere a lui Dumnezeu. ce forma ar fi putut lua ele? Ce credeau catarii cu adevarat? Credintele lor sînt dificil de evaluat astazi. Unele relatari afirma chiar ca ac estia s-ar fi napustit pe pantele muntelui si ar fi sarit direct în focurile aprinse la poale. C uvîn tul din li mba engleza bugger "pederast". cunostinte. Bogomilismul a avut o râspîndire larga — cel putin pîna la Constantinopol — si a fost considerat o amenintare serioasa la adresa ortodoxiei religioase. o serie de scrieri. Bogomilii si „ramificatiile" lor. Judecind dupa traseul dificil urmat de cei patru evadati. învataturi sau chiar ca evadatii însisi ar fi avut o importanta anume — reprezentînd o forma de autoritate. culte precu m cel dionisiac si religii dualiste ca zoroastris-mul. întruchipînd poate legendara semintie pierduta a lui lisus. la mijlocul secolului al X-lea. cînd. originile ei exacte ramînînd înca subiect de dezbatere. peiorativ.12 Religia a derivat însa dintr-o viziune aparte asupra lumii. Catarii erau o ramura a bogomililor. s-a pus prea mult accentul pe presupusa lor teologie. ei ar fi solicitat aceasta pasuire pentru a avea timp sa îndeplineasca un ritual anume. Conform unor supozitii. deoarece au lasat în urma foarte pu tine scrieri si majoritatea informatiilor în acest sens provin de la mar ele lor dusman. cît si în sensul mai general. 1987). spiritul fiind prizonier într-un trup mizer si unica modalitate de eliberare este prin gnosis. o miscare eretica aparuta initial în Balcani.predea pentru a fi arsi pe rug. (Detalii mai ample în acest sens pot fi gasite în documentatul studiul al lui Iuri Stoianov. dar nimeni nu poate sti care este adevarul. e greu de crezut ca ei ar fi transportat saci cu lingouri de aur. asa cum subliniaza Walter Birks si R. de fapt. Unii au presupus ca ar fi fost vorba despre Sfîntul Graal însusi sau despre un alt obiect ritualic cu o semnificatie deosebita. precum catarii. Gilbert în cartea The Treasure of Montsegur („Comoara din Montsegur". erau deopotriva dualisti si gnostici: pentru ei. stilul lo r de viata era mai interesant. deriva din termenul „bulgar" si are ambele semnificatii atît în sens literal (toti ereticii sînt acuzati —justificat sau nu — de deviere sexuala). Bogomilii din Bulgaria erau mostenitorii unei lungi traditii „eretice" si îsi creasera o reputatie pitoreasca printre cei care nu le împarta sea u credi nta .A. lumea este în sine malefica. Exista numeroase radacini posibile ale gnosticismului: filozofia Greciei antice. Inchizitia. care si-a exercitat influenta în regiune pîna dupa disparitia catarilor. altii sînt de parere ca asa-zisa lor comoara ar fi fost. de fapt. Dar daca ar fi fost vorba despre cunostinte sau învataturi secrete. Si.

daca nu. Exista sute de carti si brosuri care celeb reaza umanismul catarilor si credinta lor într-o serie de principii „moder ne". dar. ce avea la baza o teologie simplista. acest „a lt" lisus a trebuit inventat ca urmare a dispretului resimtit de catari pen tru corpul fizic.14 desi afirmatia este cît se poate de er onata. Pe scurt spus însa. de aceea. Din punct de vedere teologic. poate ca ipoteza îi oripila atît de mult. carnal. pe de alta parte. 1994)13. Catarii aveau virulente tendinte antisex si chiar anticasatorie si. un Hris-tos întrupat. toate acestea nu sînt altceva decît aiureli sentimentale. Au existat si unele opinii conform carora catarismul a fost un «produs" exclusiv local. îsi încurajau adeptii sa citeasca singuri Biblia (spre deosebire de catolici. încît n-o împartaseau decît celor care se dovedisera demni de asemenea cunoastere. Desi nu exista nici o dovada biblica în acest sens. Prin cipalul exemplu în privinta reinventarii Noului Testament este opinia lor cu privire la rastignire — aceea ca un lisus necarnal. pentru ei. Daca îsi puteau încheia astfel viata. care. era de neimaginat. Un aspect existent numai în acest cult este credinta ca Maria Magdalena a fost sotia lui lisus sau poate concubina lui. Tinînd seama de literatura pe tema catarismului disponibila în majoritatea buticurilor pentru turisti din Languedoc. teologia catarilor a inclus. urmau sa se tot reîncarneze pîna ce reuseau s-o sfîrseasca în mod corect. nu aveau sa mai revina în alt trup. era fundamentata pe conceptul „sfîrsitu-lui bun" (moartea). pentru a se potrivi cu credintele lor. într-adevar. am putea crede ca aceasta era un soi de religie New Age romantata. spirit pur. „Traditiile tainice ale Europei". au fost nevoiti sa reinte rpreteze evenimentele biblice. . în aceasta vale a plîngerii. precum reîncarnarea si vegetarianismul. de obicei . este greu de crezut ca ar f i inven ta t a sa ceva. care refuzau hotarît accesul direct al populatiei la Scripturi). acest lucru nu era menit sa fie cunoscut de toti ttiernbrii cultului. Ideea lor de reîncarnare. pe de o parte. presupunea martiriul pentru credinta lor. ci ca urmare a urii pe care o resimteau pentru procreare si mîncau peste pe baza convingerii eronate ca pestii se reproduc asexuat. unele elemente specifice zonei Languedoc. Fireste . a fost tintuit pe cruce. catarii se aflau într-o pozitie delicata. pe de alta parte. Catarii erau vegetarieni nu fiindca ar fi iubit animalele.Tradition in Europe. ci numai de cei cîtiva initiati din pozitiile de vîrf.

la Strasbourg a fost publicat un mic tratat remarcabil. catarii au cautat îndelung diverse justificari teologice pentru a explica aceasta casatorie — un efort pe care nu 1-ar fi facut daca ar fi putut respinge pur si simplu povestea ca fiind o aiureala.19 Profesorul Barbara Newman de la Universitatea Pennsylvania subliniaza o alta dilema. existenta unei relatii între lisus si Maria Magdalena era o credinta atît de raspînditâ în rîndul populatiei si atît de importanta pentru întreaga lume crestina a regiunii. în anii 1330. Si. Ceea ce ar trebui sa retinem de aici este faptul ca. intitulat Schwester Katrei („Sora Caterina"). o traditie originala a catarilor. mai mult decît atît. deoarece contine unele idei care nu se mai întîlnesc decît în Evangheliile de laNagHammadi: Maria Magdalena este înfatisata ca fiindu-i superioara lui Petru prin faptul ca îl întelege mai bine pe lisus. mai mult decît atît însa.. denota o puternica influenta catara. Am mentionat deja ca ideea unei relatii romantice între lisus s i Maria Magdalena apare si în Evangheliile de la Nag Hammadi. cuprinde si multe altele ce nu pot fi în nici un caz considerate astfel. Spre exemplu.Prin urmare." si. în Languedoc ea a de venit punctul centra l al unor convingeri în mod eviden t eretice si — asa cum aveam sa constatam mai tîrziu — tot în aceasta regiune a dat nastere unor pasiuni salbatice. unor zvonuri bizare si unor secrete întunecate. deschide specialistilor o perspectiva interesanta. pe lîngâ traditia trubadurilor/minnesingerilor. au presupus ca aceste idei gnostice timpurii au sta la baza cultului Magdalenei din regiunea de sud a Frantei. la acea vreme în Languedoc. printre care Marjorie. ascunse în Egipt în secolul al IV-lea.. desi specialistii considera ca autorul real a fost una dintre adeptele acestuia. Acest tratat neobisnuit subliniaza conexiunea dintre Magdalena siMinne — femeia personificare a iubirii pentru minnesingeri. dupa cum scrie Iuri Stoianov: „Ideea Mariei Magda lena ca «sotie» sau «concubina» a lui Hristos pare a fi.17 Si exista probe care sustin aceasta ipoteza. De fapt. cu privire la trairile religioase ale unei femei si. încît nu putea fi nicicum ignorata. de fapt. cu toate ca prezinta o serie de idei ortodoxe. pe care o exprima astfel: „Faptul ca «Sora Caterina» oglindeste aceste idei ridica o problema spinoasa privind .16 Desi Magdalena era si înca este o sfînta foarte populara în Provence. ideea unei relatii sexuale între lisus si Maria Mag-dalena nu putea fi rezultatul imaginatiei lor bogate. o serie de incidente specifice descrise în Nag Hammadi apar si în tratatul S orei Caterina. Ar fi oare posibil ca ele — sau alte scrieri similare — sa fi constituit sursa credintei înversunate a celor din Languedo c? Unii specialisti. din text transpare aceeasi tensiune existenta între Magdalena si Petru. fara un co' responden t în doctrinele bogomililor". la un moment dat se afirma: „Dumnezeu este Mama Universala. sub semnatura misticului german Meister Eckhart. Brosura prezinta o serie de dialoguri într e „Sora Caterina" si confesorul ei. unde se presupune ca ar fi trait.

) În mod cert. însa — asa cum au sugerat numerosi critici contemporani — este posibil ca relatia dintre cei doi sa nu fi fost chiar atît de bine definita cum cred majoritatea . Cercetarile nepublicate realizate de John Saul au scos la iveala numeroase referinte la o astfel de relatie în literatura din sudul Frantei de pîna în secolul al XVII-lea .23 În aceasta carte. care s-ar fi aflat în posesia catarilor.transmiterea istorica a mesajului" si releva „un fenomen real. întrucît ca tarii îi acordau ei o a semenea veneratie. „ucenicul iubit". în Provence. Textul. Interesant este faptul ca.22 Unul dintre putinele texte sacre ale catarilor care s-au pastrat pîna astazi este „Cartea lui loan" (cunoscuta si sub numele Liber Secretum)'. dezvaluite în particular lui loan. acum pierduta. care înca nu au f ost redescoperite. ca locurile dedica te Magdalenei a"u de obicei în apropiere centre a socia te cu loan B otezatorul. am presupus ca manifestau aceleasi sentimente fata de Botezator. poate con fuze. Dar exista vreun graunte de adevar în opinia lor cu privire la un lisus bun si un loan malefic? Probabil ca nu. de fapt. nici de toti catarii. Ideea este mostenita direct de la bogomili. precxtin Cesar. despre loan Botezatorul. Catarii aratau. o pretuire aparte Evangheliei dupa loan. Numeroase secte catare aveau idei mai ortodoxe despre loan si se pare chiar ca bogomilii din Balcani îi marcau prin ritualuri ziua de 24 iunie. în sudul Frantei. pe care specialistii o considera a fi cea mai gnostica din Noul Testament. da r tulburator". un emisar al Satanei (stapînul lumii ma teriale). Aceste idei dualist-gnostice concorda cu teologia generala a catarilor. în mod evident. catarii aveau idei neortodoxe. Dimpotriva însa. încît îl con siderau „un demon". Si este posibil ca aceste informatii sa provina nu numai din textele de la Nag Hammadi. trimis pentru a încerca sa-i submineze misiunea de mîntuire.îndeosebi în lucrarile unor persoa ne asociate cu Prioria din Sion. persista înca o convingere trainica în existenta unei relatii sexuale între Maria Magdalena si lisus. o versiune gnostica a Evengheliei unui alt loan. fiul lui Nostrada mus (text publicat la Toulouse)21. în secolul al XlV-lea. si numerosi ocultisti au cercetat zona Montsegur pentru a o gasi. dar contine si unele „revelatii" suplimentare. cu origini bogomile.20 Cum a reusit autorul acestui tratat. aversiunea lor fata de el era atît de puternica. dar în van25. ci si din alte documente similare. a. ' Am vazut. (în cercurile oculte se vorbeste de mult despre o alta versiune. lisus le spune discipolilor sai ca loan Botezatorul era. sa intre în posesia unor texte descoperite sase sute de ani mai tîrziu? Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Sora Caterina reflecta influenta catarilor si a trubadurilor din Languedoc. unii dintre a cestia numin du-1 (oarecum derutant) „înainte-mer-gatorul Antihristului". în mare parte. textul este identic cu cel al Evangheliei canonice. nu era în întregime acceptat nici de toti bogomilii. Prin intermediul lor trebuie sa se fi transmis relatarile Evangheliilor gnostice despre Maria Magdalena. Evangheliei dupa loan.

28 Purtînd titulatura oficiala Ordin ul Cavalerilor S araci ai Templului lui Solomon. Cavalerii detin un loc aparte în memoria colectiva a regiunii — un loc cîtusi de putin negativ. la fel se înalta azi. Templierii au devenit în prezent un fel de laitmotiv ezoteric. La fel ca relatia dintre lisus si Magdalena. cei doi sînt opusi. ordinul a cuprins doa r n oua cavaleri. iar celalalt rau. Da r nu putem trece cu vederea un ordin major. lumini stra nii apar printre ruine si siluete întunecate pot fi vazute rniscîndu-se în zona. Acest lucru sugereaza ca în zona persista din timpuri stravechi anumite dubii cu privire la presupusa sustinere acordata de loan Botezatorul misiunii lui lisus. Celebra cîntareata de opera Emma . dar în scurt timp s-a ien tul extin s. Din pacate. originara din Aveyron (în nordul provinciei Languedoc). Este vorba. 27 Principa lele date referitoare la cavalerii templieri sînt simple. asa cum cruciada împotriva albigenzil or a lasat urme adînci. povestea arata însa cît de profund sînt ancorati templierii în legendele locale. nu se putea ca ei sa nu constitui e o parte integranta a cercetarilor noastre. în zilele de vineri în care am fost noi acolo n-am vazut si n-am auzit nimic. Si. La nivel superficial. Una dintre cele mai pit oresti legende locale sustine ca. pentru care loan Botezatorul a fost dintotdeauna. castelele acestor enigmatici cavaleri ai trecutului. organizatia a fost înfiintata în 1118 de nobilul francez Hugues de Pa yens pen tru a escorta pelerinii în Tara S fînta. despre Cavalerii Templi eri. nu are rost sa cautam la catari o confirmare a pretuirii pe care i-o acorda miscarile eretice lui loan Botezatorul. timp de noua ani. cea dintre lisus si loan pare a fi fost perceputa în regiune în chip cu totul diferit fata de versiunea propovaduita de Biserica. desigur. scria în memoriile sale ca localnicii obisn uiesc sa spuna lAtaftt un baiat deosebit de inteligent sau de frumos ca „este un adevarat fiu al templierilor". care contribuie din pl in la restabilirea echilibrului.crestinilor. asa cum îsi pot da seama toti cei care au citit romanele lui Umberto Eco. majoritatea istoricilor nu au astâzi nici un fel de scrupule în a p rivi cu suveran dispret tot ce aminteste de asa-zisele lor „secrete". Dat fiind însa ca în toate misterele ce învaluie Prioria din Sion sînt implicati deopotriva si acesti calugari razboinici. ori de cîte ori ziua de 13 octombrie cade într-o vineri (data si ziua exterminarii brutale a ordinului). persistente. Ini tial. în zone izolate ale aceluiasi tinut.26 Conceptia pe care o aveau catarii în acest sens era. tinta unei devotiuni fervente. cu exceptia grohaitului alarrnant al porcilor mistreti. De aici se desprinde însa o concluzie logica: pentru catari. dar egali. asupra regiunii Languedoc. o ilustrare la nivel fundamental a filozofiei lor de tip dualist: un membru al diadei este bun. devenind o f orta redutabila nu numa i în Or . catarii îi considerau rivali — o opinie în dezacord total cu traditia crestina. probabil. Altfel spus. în mod inexplicabil. O treime dintre proprietatile detinute odinioara de templieri în Europa se afla în Languedoc. ruinele castelelor si ale fortaretelor sporind astazi frumusetea salbatica a regiunii.

Mijlociu. pe locul în ca re se a fla a sta zi sta tia londoneza de metrou Ho lbom. templierii nu vor mai raspunde decît în fa ta suveranului pontif. Averea cavalerilor constituia. cava lerii depusesera juramînt de sa racie. împotriva dusma nilor lui Hristos . cît si religioase. vistieria templierilor s-a umplut cu vîrf si îndesat. Nu exista oras mare în care ei sa nu aiba o comunitate. a declarat în 1139 ca. La fel ca toti calugarii. castitate si supunere. iar unul dintre protejatii sai. da r traiau în lumea ma teriala si se angaja ser a sa ia spada în mîini la n evoie.. Unii specialisti au sugerat ca templierii si cistercienii au actionat împreuna. În 1128.29 Bernard este cel care a scris Regulamentul Cavalerilor Templieri. era unchiul lui Bernard. în 1129 a a jun s în Anglia si a f ondat primul cen tru templier de aici.. ofensiv. Dar. la acestea se adaugau masivele donatii de pamînturi si bani din partea unui mare numar de nobili si capete încoronate. contele de Champagne. de altfel. un politicia n viclean. dupa cum scria Ba mber Gasco ign e: „Era agresiv. din a cel moment. prestigiul si forta financiara a templierilor erau aproape inimaginabile. în conformita te cu un plan prestabilit. pentru a pune stapînire pe crestinatate. în scurt timp. seniorul lui Hugues de Payens. templierii au f ost recunoscuti oficial ca ordin militar si religio s. iar unul dintre motive a fost si impresionanta abilitate financiara de care . asa cum o demonstreaza. unul dintre cei noua cavaleri fondatori. în parte. can oniza t ma i tîrziu. lipsit de scrupule în metodele pe care le folosea pentru a-si doborî adversarii". de pilda. Dupa recun oasterea oficia la a organiza tiei. pe baza celui al cistercienilor. pe masura ce „imperiul" lor se extindea. ci si în Europa . Dezvoltîndu-se în pa ralel. În perioada lor de glorie în Europa. si larga raspîndire a unor nume ca Temple Fortune si Temple Bar (în Londra) sau Temple Meads (în Bristol). solicitînd pamînturi si ban i din partea familiil or rega le si nobiliare. Protagonistul a flat la originea a cestui evenimen t a fost B erna rd de Clairvaux. Dar. între cele doua ordine a existat un anumi t gra d de coordon are deliberata. aroganta tot mai accentuata a ordinului a început sa învenineze relatiile dintre templieri si autoritati. Semnificativ este si faptul ca Andre de Montbard. un rezultat al Regulamentului lor: noii membri erau obligati sa cedeze ordinului to ate proprietatile pe care le detineau. Hugues de Payen s a pornit spre Europa. i-a donat viitorului Sfînt Bernard pamînturile din Clairvaux. atît laice. devenit între timp papa Inocentiu al II-lea. unde acesta si-a construit apoi „imperiul" monastic. astfel ca ima ginea templierilor a devenit inseparabila de cea a cruciadelor menite sâ-i alunge pe necredin ciosi din Ierusalim si s a asigure suprematia crestinilor în Tara Sf în ta . con ducato rul Ordinului C istercian . dar stratagema lor nu a reusit. la con ci liul de la Troyes.

desi majoritatea celor capturati au fost „luati la întrebari" — un eufemism convenabil pentru torturile înfioratoare la care au fost supusi. Gratie acesteia. Nici nu exista o modalitate mai sigura de a-si consolida puterea. Toate acestea contravin flagrant. În primul rînd. templierii au fost arestati în ziua de vineri. ultimul teritoriu crestin. torturati si apoi arsi pe rug. o forta de elita ce-1 avea pe Dumnezeu — dar si banii — de partea ei. Templierii erau. pe care îl avea la degetul cel mic. Astfel. Tara Sfîntâ a cazut treptat sub stapînirea sarazinilor. chiar daca membrii de rînd ai ordinului nu dispuneau de nici un fel de averi. De asemenea. templierii au devenit primii bancheri internationali. în cel mai bun caz. si-au atras resentimente tot mai puternice. un monarh extrem de puternic. ars în Ile de la Cite din Paris. cu atît aceasta discrepanta devenea mai clara. Ramînînd fara „slujba". membrii ordinului ar fi venerat o pisica. au fost acuzati ca au calcat si au scuipat pe cruce. Serviciile Speciale ale vremii lor. inevitabilul sfîrsit s-a produs. în 1307. s-ar fi deda t la orgii homosexuale ca parte a îndatoririlor cavaleresti sau s-a r fi închinat unui demon pe nume Baphomet si/sau unui cap fara trunchi. Dar cît de reale au fost acele marturisiri smulse cu fierul rosu? Si ce anume era de asteptat sa recunoasca templierii? Relatarile în acest sens sînt pitoresti. motivatia pentru o asemenea campanie în rîndul regilor care ar fi putut s-o finanteze s-a erodat. Si totusi. Pe lînga bogatia colosala. Aceasta este povestea relatata de majoritatea surselor istorice. cetatea Acra 31. 13 octombrie 1307. dar la fel de bogati si aroganti. din pacate însa. titlul lor de „cavaleri saraci" a ramas fara acoperire. fireste. Regele Frantei Filip cel Frumos. astfel ca. chiar în acest caz.au dat dovada liderii ordinului. în primul rînd fiindca erau scutiti de taxe si fiindca nu datorau supunere decît papei si numai lui. în conformitate cu acestea. Ea lasa impresia ca întregul ordin si-a gasit sfîrsitul în acea zi cumplita de demult si ca templierii au disparut efectiv de pe fata pâmîntului. a pus la cale dist rugerea templierilor de comun acord cu papa. în 1291. ei hotarînd dobînzile percepute la orice credite. putini cavaleri au fost executati. cu cît erau torturati mai mult. Cîtiva au ajuns pe rug. a ajuns în mîinile dusmanilor. în urma unor ordine secrete transmise reprezentantilor regelui. în cadrul ritualului de initiere. . aveau nevoie de acordul comandantului. le era interzis sa se predea înainte ca sansele de a în-vinge sa scada sub una din trei si. Conduita lor în lupta era guvernata de reguli specifice. spre exemplu. într-un fel. duse uneori pîna la nesabuinta. sub zidurile Catedralei Notre-Dame. în numai cîtiva ani. templierii erau renumiti si pentru curajul si abilita tea lor în lupta. numai cei care au refuzat sa recunoasca acuzatiile aduse si cei care si-au retractat marturisirea au fost ucisi. ideii conform careia erau luptatori devotati ai lui lisus si sustina tori ai idealurilor crestine si. pentru totdeauna. Principala ratiune de a fi a Cavalerilor Templieri disparuse. adevarul este altul. In ciuda unor eforturi sustinute. Dintre miile de membri ai ordinului. Templierii nu mai Puteau face nimic altceva decît sa revina în Europa si sa planuiasca o ulterioara recucerire. printre ei aflîndu-se si Marele Maestru Jacques de Molay.

numele templierilor. nu exista dovezi care sa ateste ca templierii chiar au încercat în mod serios sa îndeplinea sca o astfel de misiune. Logica fireasca ne conduce usor la ideea ca ar fi fost nevoie de mult mai mult decît noua cavaleri pentru a apara cohortele de pelerini care straba teau Tara Sfîntâ — si mai ales pentru a face acest lucru timp de noua ani! în plus. de fapt. atunci acesta a fost unul dintre cele mai bine pastrate secrete ale istoriei. dupa acest moment fiecare urmîndu-si calea proprie. cele doua ipoteze nu se exclud reciproc. Li s-a atribuit. ca fusese construita pe fundatia Templului lui Solomon. de altfel. care a afirmat ca i-a fost aratat un crucifix s i i s-a spus „sa nu ai mare credinta în acesta. confiscînd a verea ordinului. ca li s-a spus ca lisus a fost un „fals profet".) Nimeni nu poate raspunde în mod cert la aceasta întrebare. desi motivul pentr u . desi acuzatiile nu au fost. Desigur. exista dovezi care atesta ca templierii erau implicati în ceva misterios si poate chiar „întunecat". Exista însa o marturisire care ar trebui sa ne puna pe gînduri: cea a lui Fulk de Troyes. povestea are dedesubturi mai adînci.33 Este adevarat ca fondarea Ordinului Templierilor pare a fi fost rodul unei conspiratii. Prioria din Sion pretinde ca s-a aflat la originea Ordinului Cavalerilor Templieri. de la care provine. Pe de alta parte. unde se sflase înainte o mos chee. Multa cerneala a curs în disputele cu privire la acuzatiile aduse cavalerilor templieri si la marturisirile lor. asaltati de privilegii si onoruri disproportion d e mari. una si aceeasi organizatie pînâ la schisma din 1188. este greu de crezut ca aceasta declaratie enigmatica ar fi nascocirea unui inchizitor.Faptul nu este deloc surprinzator: cîte victime ale torturii au taria de a strînge din dinti si a nu recunoaste acuzatiile aduse. în scurt timp. Si totusi se spune ca ordine le au fost. de pilda. s-a spus ca toate acuzatiile aduse templierilor au fost scornite de cei care îi invidiau pentru bog atia si puterea lor si care. folosind chiar cuvintele sugerate de tortionari? în acest caz însa. probabil. Pe de o parte. fiindca e prea tî-nâr".32 Date fiind cunostintele sumare ale vremii în privinta istoriei. adevarate. comparativ cu meritele lor. cavalerii a u devenit rasfatatii Europei. o înt reaga aripa din palatul regal din Ierusalim. i-au oferit regelui Frantei o ocazie perfecta de a iesi din marasmul financiar in care se afla. daca asa stau lucrurile. în mod gresit. în acest fel. de exemplu. Au fost ei vinovati de faptele pe care le-au recunoscut sau Inchizitia a inventat „pacatele" dinainte si apoi i-a torturat pîna ce a obtinut de la ei tot ce a vrut? nii cavaleri au (U ma rturisit. Despre aceasta din urma s-a spus. Un alt mister al începuturilor lor se refera la o serie de dovezi ce sugereaza ca ordinul exista cu mult înainte de 1118. în sensul ocult al termenului.

) Dar. preferinta lor pentru loan Botezatorul este explicata în mod obisnuit prin faptul ca a fost învatatorul lui lisus. asa cum s-a sugerat. de pilda. templierii au acumulat noi cunostinte de la arabi si de la alte popoare. în calatoriile lor. si se pare ca ei au pornit spre Tara Sfînta cu o misiune foarte clara. iar zon Mielul lui Dumnezeu a . capabile sa le confere puterea de a stapîni oamenii si bogatiile acestora. ca templierii nu erau doar niste simpli cavaleri crestini. Oricît de incitanta este aceasta sugestie. cautau Chivotul Legii37. Multi comentato ri au presupus ca prima atestare a fondarii ordinului — înregistrata în scris de William of Tyre cu cincizeci de ani mai tîrziu decît evenimentul propriu-zis — a fost doar o mistificare. în a West Country din Anglia. Hugues de Payens si cei noua tovarasi ai sai. Mielul lui Dumnezeu. Din punctul nostru de vedere. întreaga problema a provenientei manuscriselor este marcata de interpretari gresite si de supozitii. nici unul dintre documentele lor oficiale nu precizeaza motivul acestui devotament. Pentru majoritatea crestinilor. De altfel. Botezatorul însusi spunînd: multe regiuni însa. în cartea The Hiram Key. asa cum vom vedea. Poate ca. printre care si contele de Provence36. probabil în amintirea Botezatorului. vreo comoara straveche ori documente care i-ar fi putut conduce la el sau anumite cun ostinte secrete. care pare a avea pentru ei o importanta mult mai mare decît a unui sfînt patron obisnuit. sintagma îl desemneaza „Iata Mielul lui Dumnezeu". o mare parte din simbolismul lor aparent ortodox ascunde aluzii directe la loan.38 Dar adoratia pentru un astfel de totem presupune. erau originari din regiunea Champange sau din Languedoc. de exemplu în simbol face referire semnificatie. repetam. Recent. e ra una dintre cele mai importa nte imagini ale templierilor.care data a fost falsificata nu este cunoscut. nu exista dovezi care sa o confirme si. Christopher Knight si Robert Lomas au înaintat ipoteza ca templierii au cautat — si au gasit — o serie de documente provenind din aceeasi sursa ca Manuscrisele de la Marea Moarta. pare-se. Si totusi. unul dintre cele mai fascinante aspecte referitoare la templieri este veneratia lor neobisnuit de prof unda pentru loan Botezatorul. acest pentru templieri se pare ca el avea aceeasi pe lisus. corp comun cu templierii — le atribuie Marilor sai Maestri numele de loan.34 (Desi nutrea o ostilitate profunda fata de templieri35. la loan. se pare ca William nu a facut decît sa relateze poveste a asa cum a înteles-o el. Prioria din Sion — odinioa ra. în orice caz. Unii au sugerat chiar ca ac el cap retezat pe care au fost acuzati ca-1 venereaza i-ar fi apartin ut însusi Botezatorului. Exista însa probe care demonstreaza ca. ce anume se ascunde în spat ele mistificarii nu se stie.

39 La fel ca în cazul simbolismului din picturile lui Leonardo da Vinci.40 Lull pare a se referi nu numai la amenintarea pe care dezvaluirile despre templieri o constituiau pentru Biserica. probabil. anterior un sustinator fervent al ordinului. El da impresia ca accepta acuzatiile aduse ordinului. în The Hiram Key. în acest document asa-zis crestin nu exista nici o mentiune despre lisus". daca nu sustinatori activi. 118 LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE Ar fi oare posibil ca provincia Languedoc. vizionarul si ocultistul catalan Ramon Lull (12 32— circa 1316). de aceeasi amploare. Godefroi de St Omer. fiind specif ic ramurii active în sudul Frantei. printre crestini multe secrete. Lambert era înrudit cu unul dintre cei noua fondatori ai ordinului. implicatia este clara: loan Botezatorul este important ca personaj în sine. sugereaza ca fondatorul (Ierusalimului ceresc) ar fi loan Botezatorul. sa ascun da indicii relevante despre acest ordin? Posibil. Exista în sa numeroase elemente care sugereaza ca templierii erau. ci si la alte se crete.. dintre care unul (anume) poate duce la o incredibila revelatie. In mod aparent.devenit unul dintre sigiliile oficiale ale ordinului. exact ca aceea aparuta de la templieri. adaugînd ca: „Exista. autorii reproduc o ilustratie ce înfatiseaza ideea lui Lambert cu privir e la „Ierusalimul ceresc" si mentioneaza pe marginea ei: „.. ci ca ascunde ceva cu mult mai radical poate fi întîlnit într-o lucrare a unui preot pe nume Lambert de St Omer. Un indiciu ca veneratia cavalerilor pentru loan Botezatorul nu era doar un omagiu adus sfîntului lor patron. si anume cu numarul doi în ierarhie dupa Hugues de Payens. cel putin simpatizan ti ai „ereticilor" din munti si în mod cert s-au remarcat prin absenta din cruciada albigenzilor. probabil ca ar fi fost imprudent din lui sa le conteste. O asemenea publica si manifesta infamie poate pune în pericol barca Sfîntului Petru". dar.. dat fiind ca es te vorba despre o regiune cu o memorie foarte buna si cu un adevarat dis pret pentru conventional. la urma urmei. catarii si templierii s-au dezvoltat aici concomitent. sar parea ca aceste grupari se situau pe pozitii divergente. La doi ani dupa arestarea în masa a templierilor.. în timp ce ca valerii erau înca judecati. nu doar pentru rolul sau de precursor al lui lisus. tinta principala a cavalerilor în acea . a scris ca procesul a dezvaluit „pericole pentru barca Sfîntului Petru". odinioara tinutul cu cea mai mare concentrare a templierilor din întreaga Europa. S imbolul templierilor — o cruce rosie pe fond alb — este adesea confundat cu cel al cruciatilor obisnuiti. tinînd seama de ceea ce se stie despre valorile lor relative. Asa cum am vazut. într-adevar.

dar poate ca nici unul dintre aceste motive nu explica în totalitate lipsa lor de implicare în anihilarea catarilor. o serie de organizatii de profil particulare. Din ferici re. Da t fi ind ca a cea sta este opini a genera l a ccep tata . o ri nici oda ta publica te. asa cum pretind eau. ca l atura ez oterica a templieril or n u poa te f i i gno ra ta . î n pa rticul ar. în plus. de tea ma ca-si vor pierde reputa tia (si fin an ta rea a cademica ). ) C a urma re a acestei a titudin i. Peste 30 de pro cente di n to tal ul euro pean al fo rt âretelor si al cita del el or ordin ului s. (E xista ma i multi istorici de seama care recun osc. acesta a f ost „caminul" Ca valerilor Templi er i.o f aca pe f at a. Prin urma re. S i to tusi lucrarile arheologice desfa surate a ici sînt a proape inexistente. aceste cercetari sîn t o ri evi tat e. mai ales daca tinem seama de lipsa . condus de Georges Kiess din Esperaza (Aude). Dar care erau interesele si fortele motrice reale ale templierilor? Au fost ei doar niste simpli calugari razboinici. cei care doresc sa studieze a cea sta la tura „ întun eca ta " a ordi nului nu în draz nesc s. o serie de situri importa nte ale templieri lor n u a u fo st corespunz ator studia te. Descoperirile acestor entuziasti — rezultate atît în urma studierii siturilor. ma jorit at ea i sto rici lo r a fi rma ca ei era u.a deva r. La sîn d la o pa rte Tara Sfî nta. precum Centrul pentru Studii si Cercetari asupra Templierilor. însa n u ar decl ara -o nicio dat a în public. sau planurile si actiunile lor au avut o dimensiune oculta? CAPITOLUL 5 Pastratorii Graalului Poz iti a of icia la sta nda rd este aceea ca în tre templieri si t er men ul „ ocult " nu poate fi în nici un caz pus semn ul ega l. Exista. multi faceau parte din aceleasi familii ca cea mai mare parte a catarilor. chia r si vagi.epoca era Tara Sfîntâ si. este rez ulta tul unei ima gina tii h ipera ctive sa u al un or cerceta ri superf iciale. tendi nta o ficial a este con tra bala nsata de n umerosi cerceta tori pa rti culari ca re nutresc un interes deose bit pentru a cesti misteriosi cavaleri si multi localnici considera ca este de datoria lor sa protejeze vechile situri ale templierilor. cît si a numeroaselor documente ce zaceau neatinse în arhivele locale — sînt impresionante. Noi a m consta tat ca regiunea care a a vut cel mai mult de suferit — incredibil de mult. în tr. unele situri esentia le nefiind n icioda ta studiate.au a fla t în a cea sta zon a restrînsa .Roussillo n. care i-au depasit cu mult pe specialistii acredi tati. a m spune — din acest motiv este La nguedo c. de asemenea. doa r si mpli c aluga ri lupta to ri si ca ori ce sugest ie ca a r f i avut preo cupari ezoterice.

am început prin a-i întreba despre posibila conexiune între templieri si catari. Cavalerii catari luau parte la lupte si apoi se retrâgeau pe proprietatile templierilor. împotriva cruciatilor. Noua ni s-a parut extrem de semnificativ faptul ca . legaturi ce depasesc simplele relatii de rudenie si care au fost sistematic ignorate de istorici. Asa cum preciza Nicole: „Nu trebuie decît sa treci în revista numele catarilor din evidentele Inchizitiei si numele templierilor din acea perioada si vei vedea ca multe sînt identice. Exista documente clare în acest sens".1 Charles a continuat: „într-o anumita regiune. pentru a deveni membri mireni ai ordinului. Mai mult decît atît. Raspunsul lor a fost ferm: exista legaturi clare între cele doua grupari. Nicole si Charles au descoperit cîteva situri majore ale templierilor care nu au fost vreodata atinse de arheologi. Un asemenea grup de cercetare este Abraxas. Noi am gasit însa dovezi despre catari care au apel at la templieri dupa ce au ramas fara nici un fel de mijloace materia le si nu numai ca au fost primiti si li s-a oferit adapost. de altfel) din Rennes-les-Bains. nu ne-am adresat autoritatilor. chiar si în cele mai intense momente ale cruciade i împotriva albigenzilor. oamenii si-au cedat acest uia proprietatile. au primit sprijin din partea ordinului. unii cavaleri i-au adapostit pe catarii fugari si se cunosc cazuri documentate în care templierii care au luptat activ alaturi de catari. De exemplu. dar si entuziasmului exagerat al vînatorilor de „comori" — care constituie o amenintare considerabila pentru integritatea siturilor —. catarii au gasit adapost si chiar au fost îngropati în pâmînt sfînt.În apartamentul lui Charles de pe s trada principala (si singura. dar au fost îngropati pe proprietatile ordinului cînd au murit. templierii au permis fara dubii initierea unor actiuni ostile pornite de pe teritoriul lo r. Studiile lor. condus de expatriata britanica Nicole Dawe si de texanul Charles Bywaters din stati unea Rennes-les-Bains. dar cei doi pl anuiesc sa remedieze aceasta situatie în scurt timp. Pîna în momentul de fata doar o mica parte a rezultatelor obtinute de ei au fost publicate. Prin urmare. singurul element care nu a fost folosit ca dovada împotriva lui a fost relatia sa . au permis rescrierea efectiva a istoriei templierilor. desi unele dintre acuzatiile a duse ordinului au fost în mod cert trucate. mai cu seama. pentru a afla mai multe despre trecutul templierilor în „ereticul" Languedoc-Roussillon. coroborate cu rezultatele obtinute de alte organizatii similare. In unele cazuri. Strâduindu-se sa faca fata pasivitatii oficiale.fondurilor si de frustrarea stîrnita de apatia istoricilor si a arhivarilor profesionisti. în Aude. este cert ca în unele situri ale cavalerilor. ci am apelat la Nicole si Charles. Unii au oferit o explicatie cinica a acestui fapt: si anume ca. cavalerii au facut tot ce-au putut pentru a se asigura ca familiile catarilor — sau urmasii lor — si-au primit pamînturile înapoi".

reprezentantii ei erau aceia. (Si. tot pare a lipsi o veriga esentiala. erau teritorii franceze. Nicole si Charles sînt convinsi ca în structurile de conducere functiona un nucleu de initiati. pentru a li se arde trupurile ca un avertisment la adresa celor care ar mai fi a vut idei eretice. treisprezece. Ordinul Templierilor a supravietuit tentativei de distrugere si exista înca si astazi . se afla sub protectia regatului spaniol al Aragonului. diverse organiz atii pretinzînd ca sînt descenden te directe ale ordinului initia l. tinînd seama ca templierii au fost torturati de Inchizitie. au devenit cunoscuti sub numele Cavalerii lui Hristos. partea de est a regiunii. papa sau regele Filip? Indiferent din ce unghi am privi aceasta istorie. Iar faptul ca Inchizitia avea deplina cun ostinta despre aceasta relatie este a testat de dezgroparea ca tarilor înmormîntati în pamînturile templierilor. Daca templierii ascundeau într-adevar ceva — un secret pe care regele Frantei îl considera atît de periculos încît a luat masuri drasti ce împotriva lor —.) Cu siguranta ca altceva era la mijloc. Roussillon. exista date care sugereaza existenta unei entitati obscure implicate în însasi formarea ordinului.strîn sâ cu catarii. Multi au fost lasati în viata si s-au reorganizat sub un alt nume. a desfiintat oficial ordinul. Ei sustin chia r ca întreaga miscare a fost creata pentru a-i oferi acestui nucleu o fatada publica. cu toate ca zonele de nord. chiar si la peste treizeci de a ni de la sfîrsitul cruciadei. cînd papa i s-au alaturat altor confrerii similare ori a restul zilelor pe propriile domenii. Sa presupunem ca acest element eluziv avea legatura cu Prioria din Sion. doua târi ma i cu seama oferindu-le adapost cava lerilor fugari: Scotia si Portugalia. Oare nu cumva si templierii. entitate care pare sa fi regizat toate miscarile sale ulterioare. De fapt. ce anume era acest ceva? Cine s-a folosit de cine. Templierii din Roussillon au fost arestati si judecati. (în aceasta din urma. încît nimeni nu a scos nici o vorba. . desi dovezile atesta ca a suferit numeroase scindari. dar au fost gasiti nevinovati si. daca exista cineva ca re sa stie despre conexiunile lor cu catarii. si catarii detineau niste informatii potential explozive? Oare a cesta sa fi fost si motivul real pentru care Filip cel Frumos a pus la cale o campanie atît de bine planificata împotriva lor? Dar nu toti templierii au pierit în acea zi nefasta de vineri. e s-au multumit sa-si traiasc Asa cum au sugerat mai multi comentatori2. poate ceva cunoscut suvera nului fra ncez si considerat atît de periculos daca ar fi a juns la urechile publicului. Asa cum am vazut deja. premergator datei oficiale de fondare a templierilor.) De la Charles si Nicole am aflat ca regiunea Languedoc a constituit o exceptie de la „tiparul" general al persecutii lor. pe parcursul cercetarilor noa stre privind Ordinul Cavalerilor Templieri am avut tot timpul senzatia — bizara. dar din ce în ce mai concreta — ca dincolo de paravanul istoriei oficiale se ascunde un secret monumental. inclusiv Carcassonne.

în cartea The Sign and The Seal. Cercetarile pe care le-am efectuat în ceea ce priveste credintele si actiunile acestui grup straniu de calugari razboinici m-au convins ca acestia detineau cunostinte despre o traditie extrem de straveche".necesara o data cu sosirea europenilor în Tara Sfîntâ. Cînd perseverau într-un anumit domeniu de studiu. Acest prelat cultivat si orgolios îi era în aparenta total devotat Fecioarei Maria.5 De asemenea. pe atunci. ne-au la sat o serie de indicii care sugereaza ce anume era important pentru ei. a carei identitate reala este sugerata de ca Bernard de Cla irvaux avea o pasiune pentru Ma donele negre. si din trei cercuri «interio are». ca urmare.. poate ca acesta era unul dintre motivele secretomaniei lor. a scris aproape nouazeci de predici pe marginea Cîntarii Clntarilor si a sustinut de la amvon mult mai multe. iar pe parcursul acestor peregrinari geografice si intelectuale. au ajuns sa tolereze — si poate chiar sa adopte — o serie de convingeri neortodoxe. Unul dintre aceste indicii este gama de obsesii ale lui Bernard de Clairvaux. firi extrem de practice. aveau o ierarhie bazata pe initiere si discretie — existenta unui asemenea nucleu era perfect posibila. s i templierii. Este deci plauzibil ca un membru de rînd sa aiba atît cunostinte mult mai reduse decît superiorii sai. constituit din sapte cercuri «exterioare». nu erau interesati de cercetare doar de dragul cercetarii. o scoala a misterelor — altfel spus. de altfel. în acele vremuri era nevoie de o motivatie puternica pentru a cauta cunoasterea cu orice pret. autorul britanic Graham Hancock scrie: „. corespunzatoare initierii în marile mistere. aveau un motiv cît se poate de serios Si.. într-adevâr. Probabil ca majoritatea mem brilor erau. Templierii cautau. asa c um o demonstreaza multe dintre predicile sale. dar situatia er a cu totul alta în privinta nucleului central. Exista si alti cercetatori care au ajuns la aceeasi concluzie. era considerata una si aceeasi persoa na cvi . cît si convingeri diferite de ale acestora. Fiind implicati în aspectele oculte ale lumii islamice si iudaice. sa desluseasca tainele universului prin orice metode si oriunde banuiau ca acestea s-ar putea ascunde. Acesta din urma pare a fi avut menirea de a aprofunda studiile ezoterice si religioase. Iata ce scrie francezul Jeân Robin (pe baza cercetarilor efectuate de Geor ges Cagger): „Ordinul Templului era. într-adevâr.4 Dat fiind ca templierii erau. în esenta. Se pare însa ca nu Fecioara era adevaratul obiect al adoratiei sale spirituale.3 În mod similar. una dintre primele lor eminente cenusii. facînd o legatura clara între „Mireasa" si Maria din Betania6 care. doar niste simpli calugari razboinici. Mai exista pentru el o alta Maria. Iar «nucleul» era compus din acei saptezeci de templieri «interogati» de Clement al V-lea (dupa arestarile din 1307)". dedicate misterelor minore.

opinie accentuata de cuvintele rugaciunii lor de iertare a pacatelor: „Ma rog ca Dumnezeu sa-ti ierte pacatele asa cum i le-a iertat Sfintei Maria Magdalena si tîlharului de pe cruce". Chiar si în clipele în care îsi asteptau moartea. spune iubita — o fraza care sugereaza clar existenta unei relatii între Cîntarea Cîntarilor si cultul Madonei negre. în care îl reaminteau pe Sfîntul Bernard ca fondator al religiei Sfintei Fe cioare Maria. cînd a primit trei stropi din laptele miraculos scurs din sînul Madonei negre de la Châtillon. dar. conditiile în care erau întemnitati au fost înrautatite în mod deliberat — la ordinele papei — de ziua Sfintei Maria Magdalena. în timpul captivitatii cavalerilor din Roussillon. a sa cum scriu Michael Baigent si Richard Leigh în The Temple and the L odge .) De fa pt.13 Sa ne amintim ca masacrul de la Beziers a a vut loc în aceeasi zi.Date fiind însa restul probelor. caste lul Mariei si al Martei"9. Bernard de Clairvaux a ales s-o faca de la Vezelay. oras reprezentativ pentru cultul Mariei Magdalena. în primii ani de existenta. fata de care Bernard (nascut într-un centru reprezentativ pentru a cest cult.Maria Magdalena. „Neagra sînt. numeroase femei au d epus jurâmîntul de credinta. Bernard le-a impus cavalerilor sai „supunere fata de Betania. templierii erau preocupa ti de conceptul general de Feminin — o idee ce pare a distona profund cu imaginea lor de raz boinici. lînga Dijon) nutrea un devotament profund. Semnificativ este si faptul ca templierii le jurau credinta „lui Dumnezeu si Doamnei Noastre" — sau adesea „lui Dumnezeu si Binecuvîntatei Maria". Se pare deci ca aparenta sa veneratie pentru Fecioara Maria era doar un paravan în spatele caruia se ascundea pasiunea pentru Magdalena. Charles si Nicole au descoperit ca din Ordinul Templului faceau parte si femei. Specialistii presupun ca aceasta este o referinta ci frata la initierea sa în cultul respectiv. (Este demn de remarcat ca.7 Iar cînd si-a lansat chemarea la a doua cruciada în Tara Sfîntâ. aceasta pasiune a sa fiind apoi transmisa ordinul ui. Nu exista nica ieri indicii care sa sugereze existent a unei enclave secrete de razboinice în interiorul Templului.12 Acest lucru demonstreaza importanta pe care o detinea Magdalena pentru templieri.11 Se pare însa ca „Doamna Noastra" din legâmînt nu era Fecioara Maria. Prelat ul a afirmat ca sursa lui de inspiratie spirituala a aparut în copilarie. pentru a evidentia natura „ereziei" pedepsite. desi ramîneau apoi membre mirene ale ordinului. Dar în Regulamentul Templierilor. dar frumoasa". este posibil ca si aceasta sa fie o referire cifrata la cultul Magdalenei. Totusi. Fontaines. cavalerii întemnitati alaturi de Marele Maestru Jacques de Molay în carcerele fortâretei Chinon a u compus o rugaciune catre Notre Dame („Doamna noastra"). desi cele doua nu se exclud reciproc.

inclusiv trezorierul ordinului. Semnificativ este faptul ca unii cavaleri. Dar nu s-au gasit nici un fel de date suplimentare în acest sens. a pâmînturilor. Charles ne-a spus: „Uneori am impresia ca. In carti nu gasesti decît acele asi informatii redundante.(1989): „. Charles si Nicole precizeaza ca ma i tîrziu regulamentul a fost Codificat. celebra f lota a . N i se pare straniu ca nici un cavaler nu a solicitat ajutoare din afara tarii. repetate iar si iar. în mare parte. exceptie facînd unele aluzii vagi. La sfîrsitul acestor documente se afla deopotriva nume de femei si de barbati. pîna în acel moment. Este însa remarcabil ca lovitura de forta din 13 octombrie 1307 a fost atît de putin sîngeroasâ. Pe întregul teritoriu al Frantei. Si majoritatea templierilor din Franta par a se fi dus asemenea mieilor la taiere. ceea ce sugereaza clar existenta unei aripi feminine în interiorul ordinului sau al ipite la acesta. la un moment dat. aceste mentiuni au fost trecute cu vederea în mod intentionat. Chiar si informatiile de acest tip continute în arhivele Inchizit iei au disparut de mult sau au fost distruse". Cînd ne-am exprimat surprinderea ca acest lucru nu este mai bine cunoscut si ca. interzicîndu-se cu desavîrsire prezenta femeilor — fapt care demonstreaza ca. adesea întîlnindu-se cupluri. Documentele de acest tip se gasesc în principal în aceasta zona (Languedoc) si exista numeroase exemple care sugereaza ca din ordin trebuie sa fi facut parte. Exista doua explicatii posibile : ori toti acesti oameni sînt orbi.15 în plus. a trupului si a sufletului me u».. este ignorat". si femeile trebuie sa fi depus jurâmîntul. situatia fusese alta. prin urmare. un numar mare de femei". au reusit sa scape într-un mod care sugereaza ca ar fi fost înstiintati despre ceea ce li se pregateste. Si totusi.14 În studiul lor aprofundat asupra documentelor ordinului. gasim numeroase elemente care atesta ca femeile au fost primite în ca drul ordinului. O relata re din Anglia sfîrsitului de secol doisprezece aminteste despre o femeie care a fost primita în Templu ca Sora. Toti ce i care erau acceptati depuneau jurâmînt de «cedare catre Ordinul Templului a casei. se-nesa lii regelui au deschis ordinele sigilate prin care li se cerea s a strînga suficiente trupe pentru a-i aresta pe cei mai bine pregatiti lu ptatori ai crestinatatii — ca si cum unui sef de post oarecare i-ar reveni sarcina de a-i captura pe membrii Fortelor Speciale cantonati în zona. Nicole si Charles adopta un ton mai ferm: „Daca ne întoarcem la documentele din secolul al XII-lea. ori — dintr-un motiv anume — evita sa acorde atentie acestor date. adevarul ar trebui sâ-ti sara în ochi. implicarea femeilor nu este mentionata în lucrarile despre templieri. cu certitudine în primul secol de existenta a acestuia. Daca esti cercetator — ceea ce se presupune ca sînt acesti oameni -..

sub numele Chokmah. numita uneori chiar Sophia19. fiindca asa credeau ei ca fusese Templul lui Solomon. Exista însa numeroase alte indicii ca acest element era integrat într-o obsesie profunda pentru principiul feminin. fireste. Schonfield arata ca. cu baza în Franta. cît si altor grupari ezoterice. Si. pur si simplu. specifica atît templierilor. Hugh Schonfield16. Numita simplu „întelepciune". Hancock scrie în The Sign and the Seal ca sophia „nu înseamna nimic altceva decît «întelepciune»"17. El nu are dubii în aceasta privinta si nici nu considera asta ceva iesit din comun. un personaj central în cosmologia gnostica. poate ca. Chokmah în ebraica. pare sa se fi volatilizat în mom entele respective. Este posibil ca acest lucru sa fi simbolizat ideea unui univers sferic. ea era zeita elena Atena si Isis din mitologia egipteana. Nucleul de initiati ai ordinului a depus eforturi considerabile pentru a-si pastra secretele neatinse. Ce s-a întîmplat cu flota? Nu se poate sa fi disparut pur si simplu. dar rnai degraba credem ca era o ilustrare a femininului. atît la nivel biologic. Cercurile si ciclurile au fost dintotdeauna asociate cu zeitele si cu tot ceea ce îi apartine sexului feminin. Cavalerii îsi construiau bisericile în forma circulara. îndeosebi în Cartea Proverbelor — le-a dat multe batai de cap criticilor crestini si evrei deopotriva.18 Sophia era. în realitate însa. în textul de la Nag Hammadi intitulat Pistis Sophia. de oarece codul a fost folosit si de autorii unora dintre Manuscrisele de la Marea Moarta. o veneratie deosebita a femininului. este strîns asociata cu Maria Magdalena. Faptul este remarcabil. un rep utat specialist în problemele Noului Testament.templierilor. de asemenea. modul în care templierii utilizau termenul Sophia — încifrat în Baphomet — nu demonstreaza. a demonstrat ca templie rii utilizau un cod numit cifrul Atbash. îndepartate în timp. In arhivele regale referitoare la bunurile si posesi unile confiscate de la acestia nu este mentionata nici macar o corabie. iar semnificatia sa arunca o noua lumi na asupra ratiunii de a exista a templierilor. înseamna mult mai mult. pretuiau cautarea întelepciu nii. Acest lucru dovedeste — cel putin — ca templierii erau maestri în a-si pastra secretele în cele mai ingenioase moduri si ca informatiil e lor proveneau din surse ezoterice. Sophia — o figura feminina prezenta în Vechiul Testament. Luat ca atare. cercetatorul scotian Niven Sinclair. . ne-a declarat: „Templierii nutreau o credinta profunda în latura feminina"20. Pentru gnostici. este cheia interpretarii gnostice a Cabalei (sistemul ocult care a stat la baza magiei medieva le si renascentiste). Ea este cea care exercita o influenta asupra lui si chiar îl sfatuieste. Graham. daca acest cod este aplicat asupra numelui misteriosului cap fara trup pe care se spune ca îl venerau cavalerii — Baphomet — se obtine cuvîntul din limba greaca sophia. cu cel putin o mie de ani înainte de fondarea Ordinului Templului. fiindca este înfatisata ca partenera a lui Dumnezeu. Un fin cunoscator al traditiilor ordinului.

Multe dintre acestea le-au ramas cunoscute numai lor. Abia de curînd a fost recunoscuta semnificatia lui reala — aceea de codificare a cunostintelor ezoterice detinut e de templieri. Sfîntul Bernard. printre care si cea a pietrarilor. aspect subliniat si repetat de nume roase motive decorative. precum scutirile de taxe. cît si în exterior. excelase si el în acest domeniu". Iar dupa desfiintarea ordinului. caruia îi apa rtin use viitorul Sfînt Bernard. patronul templierilor.23 Structura catedralelor era astfel proiectata. la fel c a simbolul fazei „mama" a zeitei. în calitatea lor de „motor" al dezvoltarii în principalele centre europene de cultura. dar cavalerii au lasat în urma o serie de indicii codificate. acestia au devenit membri mireni ai ordinului. putem spune ca templierii detineau o serie de cunostinte eretice si exotice. Graha m Hancock noteaza ca: „în Europa a fost egalata doar de marile catedrale gotice ale Evului Mediu. nu pot sa ignor faptul ca temp lierii însisi au fost arhitecti si constructori de seama sau ca Ordin ul Cistercian. Iar rotunjimea abdomenului însarcinat este familiara tuturor. Referindu-se la arhitectura sacra a vechilor egipteni. Dar le-au dobîndit ei oare din întîmplare sau leau cautat în mod deliberat'? Dovezile par a înclina catre cea de-a doua ipoteza: au pornit în cautarea anumitor secrete si. beneficiind de toate avantajele inerente. asa cum am vazut.cît si ezoteric.22 în întreaga istorie a marilor catedrale. au constituit poate veriga lipsa în reteaua de transmitere a cunostintelor arhitecturale secrete. latime. în prim-plan fiind cea de la Chartres. înaltime si profun zime» — o descriere uluitoare pentru un crestin.21 Dar. straniul simbolism al structurii si al decoratiunii lor a constituit o enigma pentru spec ialistii din numeroase domenii. în mod cert nu are nimic de-a face cu masculinul. Este un simbol arhetipal prezent la toate civil izatiile: mormintele preistorice erau circulare deoarece reprezentau pîntecele pamîntului. Acestea sugereaza ca .. Biserica a declarat eretica structura circulara a biser icilor. unele chiar sapate în piatra. precum cea de la Chartres". odata aflati în posesia lor. ei au initiat formarea breslelor mestesugaresti. ca ruia raposatul avea sa rena sca sub forma de spirit. De asemenea. Luna plina. gratie descoperirilor facute în timpul cruciadelor. încît sa tina seama — sa ilustreze — principiile geometriei sacre24. autorul se întreaba totodata: „Sa fie o simpla întîmplare?" si continua: „Am banuit de mult ca exista o relatie în tre cele doua si c a templierii. au putut alege sa le împartaseasca lumii întregi sau sa le pastreze pentru ei. biserica franceza din Londra (Notre Da me de France) are o forma rotunda. atît în interior.. 1-a definit pe Dumnezeu ca «lungime. Indiferent care ar fi semnificatia exacta a sfericitatii pentru templieri. Prin urmare. Cavalerii templieri au constituit forta motrice care a stat la baza construirii marilor catedrale gotice.

în diverse catedrale. într-un mod unic. Era menit sa rezoneze. mai tîrziu. stravechiul adagiu ermetic Asa ca sus. dar este posibil ca originile ei sa fie mu lt mai vechi. Legendarul Templu al lui Solomon constituia. asemenea indicii apar la loc vizibil — si niciodata la întîmplare. ilustrea za convingerea artistului ca proportiile în natura au o semnificatie si o armonie a lor. Era nu doar o suprema încîntare pen tru ochii tuturor muritorilor. legendarul mag egiptean. este o întruchipare perfecta a numarului de aur. la fel si jos. Desenele lui Leonardo. daca putem spune asa. în conformitate cu acesta. pentru care „numarul de aur" — pentru ei proportia perfecta — era un veritabil panaceu. Semnificatia este simpla: tot ce exista pe pamînt are un corespondent în ceruri si viceversa — un principiu pe care Plato n 1-a concretizat în conceptul de Ideal. numerosi vizitatori sînt nedumeriti de caracterul evident astrologie al decoratiunilor din piatra ale vechilor catedr ale. Omul Vitruvian. Si totus i. cel mai stralucit exemplu al geometriei sacre. sînt doar ver . Toata aceasta simbolistica a catedralelor reflecta. siuni ale de la o simpla lingura pîna la om. am putea crede ca simbolul zodiacal al Berbecului scul. lungimea si latimea. flori sau valuri. geometria sacra detinînd un loc privilegiat în întrea ga lor activitate intelectuala. pentru templieri si. Printre reprezenta ntii de seama ai acestei arhitecturi ezoteric e au fost artistii rena scentisti. pentru francmasoni. toate lucrurile si fiintele.proportiile geometrice în sine sînt un element al armoniei divine si c a unele proportii au un caracter „mai divin" decît altele. un capriciu al unui zidar oarecare.P tat deasupra intrarii principale a unui venerabil loca s de cult nu e altce va decît o aberatie. transcendental. Se considera ca expresia provine din Tableta de Smarald a lui Hermes Trismegistul . pentru initiat ii vremii. însa nu la aceasta idee se reducea filozofia lor. Desigur. fie c a reprezinta fiinte umane sau masinarii. unul dintre cele mai cunoscute desene ale sale. Templul lui Solomon era. Astfel este subliniata afirmatia lui Pitagora ca „numarul este totul" si con ceptul ermetic care sustine ca matematica este codul prin care zeii îi vorbesc omului. ue nenumarate ori. înaltimea si adîncimea lui respectînd strict proportiile preferate de univers. In prezent. ci depasea puterea de a bsorbtie a celor cinci simturi. însusi sufletul lui Dumnezeu întrupat în piatra. cu însa si a rmonia sferelor celeste.

Dumnezeu i-a învatat modul de punere în practica a geometriei sacre prin intermediul arhitecturii"27. fiind un simbol crestin frecvent utilizat în epoca medievala. lemn înmiresmat si cele mai fine tesaturi au fost utilizate pentru crearea unui templu în care simturile credinciosilor sa fie desfatate.. „. Bernard de Clairvaux — se afla o sculptura în piatra ce pare a o reprezenta pe Fecioara Maria si care poarta inscriptia gravata: arcis foederis — Chivotul Legii. iar Dumnezeu însusi sa se simta ca acasa. Acest concept a dus la ideea universurilor paralele din stiinta contempora na. Astfel. Asa cum precizeaz a Baigent si Leigh în The Temple and the Lodge. Nici una dintre ideile de mai sus nu le erau necunoscute templierilor. de pilda — creatia eminentei cenusii a ordinului. considerînd ca fiece gînd si fiece actiune are o replica în alt plan si ca ambele dimensiuni se influenteaza reciproc în mod absolut. povestile anticilor despre zeii caracterizati de gelozii maru nte si obsesii adesea sordide erau considerate reprezentative din punct de vedere arhetipal pentru specia umana. ori cu o zeita pagina. dar la fel de valabila era si reciproca: ideea — co nsiderata „eretica" de evrei si de crestini — ca omul putea deveni la rîndul lui zeu. mult mai veche? Poate ca este evoc . Fiul regelui David. sculptura nu este deosebit de semnificativa. Solomon a construit un templu de o frumusete nemaiîntîlnita. nu cumva Chivotul este identificat aici cu cealalta Marie . Pentru ei. Arhitectura catedralelor sugereaza ca atît constructorii. folosind cele mai frumoase si mai scumpe materiale. templierilor li s-a parut. locul în care marele preot putea comunica direct cu Atotputernicul prin intermediul unui instrument misterios — Chivotul Legii. în cea din Chartres.26 Templierii mai cu seama pretuiau aplicatiile: practice ale oricaror cunostinte ezoterice..idealului lor. asa ca au pornit în cautarea ei. Anticii nu considerau ca exista vreo discrepanta între supunerea în fata olimpianului Zeus si credinta ca maretul zeu adopta uneori înfatisarea unui animal pentru a seduce o pâmînteanca. În centrul lui se afla Sfînta Sfintelor. Si iata-ne înca o data directionati catre Templul lui Solomon. Conform unor ipoteze. Maria Magdalena. Era de asteptat ca zeii sa se comporte asemenea oamenilor. cît si pentru nimicirea raufacatorilor si a celor carora nu li se spusese cum sa combata efectele funestei sale prezente. Marmura si pietre pretioase. Acest dispozitiv „temperamental" era renumit atît pentru binecuvîntarile pe care le revarsa asupra drept-credinciosilor. ideal ce exista într-un fel de dimensiune alternat iva a „tiparelor" perfecte. Dar cum Chartres a fost un centru de cult al Madonei negre. cît si cavalerii care finantau lucrarile erau familiarizati cu principiile ermetice. ca aceasta ar putea fi arma ideala. încifrarea unor mesaje secrete chiar în piat ra catedralelor era mai mult decît o fantezie la moda. Dar poate ca unele indicii despre ceea ce credeau ei a fi Chivotul Legii se gasesc în decoratiunile catedralelor. probabil. în sine. eroul legendar al Vechiului Testament. Magicienii — sau magii — mergeau chiar mai departe.

independent ul de un . prin urmare. Cercetarile efectuate de doctor Digby Quested de la Spitalul Maudsley din Londra si Lillian Schwartz de la Laboratoarele Bell. obiectul ei viza ceea ce am numi astazi inginerie genetica. însusi Leonardo. presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. în mod traditional. termenul „erezie" nu exista. Pernelle. SUA. sub „paravanul" simbolului crestin. Alchimia avea mai multe niveluri. dar mai existau si altele. umplînd carnete întregi cu schite ale acestora. ce implicau o misterioasa „Lucrare Sublima". la baza decoratiunilor aparent bizare ale constructiilor gotice se afla rau famata si prea putin înteleasa disciplina a alchimiei (aceasta fiind un veritabil numitor comun al majoritatii Marilor Maestri ai Prioriei din Sion). de la filozofie si ermetism la geometrie sacra si cos-ftiologie. de fapt.) în realitate. metode de întîrziere a procesului de îm-oâtrînire Si de atingere a imortalitatii fizice. (Vom discuta mai tîrziu aceasta problema în detaliu. care si-a desavîrsit Lucrarea Sublima în compania sotiei sale. fiindca arhitectii catedralei au avut un motiv special pentru a evoca arhetipul unei femei active sexual. clipa în care izbuteste sa transforme metal ul obisnuit în aur. (La fel de semnificativ este si faptul ca primele ilustrari ale legendei despre viata Mariei Magdalena în Franta sînt cele reprezentate de vitraliile din catedrala de la Chartres. Practica ei includea o gama larga de a ctivitati si tipuri de gîndire interconectate.at astfel însusi principiul feminin.29 Se crede ca alchimia a fost mostenita de la egipten ii antici Prin intermediul arabilor (termenul în sine deriva din limba araba) §i era mai mult decît o simpla stiinta. Lucrarea Sublima era un act de suprema initiere. Leonardo da Vinci era fascinat de hermafroditi. viz a experimentele efectuate cu metale. pe 17 ianuarie 1382. De asemenea. Pentru alchimisti. au folosit cele mai sofisticate tehnici computerizate. iar pentru autoritatile religioase nu existau alchimisti neeretici. a sa încît au activat în ascuns si si-au continuat cercetarile în secret. disciplina a devenit cunoscuta sub numele de „arta neagra". era considerata a fi punctul în care alchimistul devine iluminat spiritual si revitalizat din pu nct de vedere fizic.30 în alchimie. sau exoteric. Alchimistii erau însetati de cunoastere si nu aveau vreme pentru opozitia Bisericii Iata de experimentele lor. cel exterior. în cercurile ezoterice însa.) Prin urmare. unele chiar pornografice. se crede ca aceasta Lucrare Sublima reprezenta momentul de glorie d in viata unui alchimist. mai secrete. simbolul Lucrarii Sublime împlinite este hermafroditul — zeul Hermes si zeita Afrodita îngemanati într-o singura fiinta. se spune ca ar fi avut dupa aceea o viata exceptional de lunga. Iar studiile recente asupra celui m ai celebru portret din lume — enigmatic surîzatoarea Mona Lisa — au sugerat ca ca „ea" ar fi. printr-o „lucrare" magica axata pe sexualitate. Poate se credea ca acest ritual ofera longevitate. despre Nico las Flamei. Sculptura nu poa te fi o referire la Fecioara Maria. de la magie la chimie.

sim boluri alchimice exista în multe catedrale asociate cu templierii. Unii sînt de parere ca astfel s-ar realiza o transformare fizica atît de radicala. de asemenea. alchimist fiind. Este evident ca templierii cunosteau alchimia. de pilda. veridicitatea lor fiin d usor demonstrabila. a unui batrîn. pentru a suprapune chipul artistului peste figura Mona Lisei.34 Asa cum am vazut. pentru a-si demonstra triumful asupra necredintei.31 Poate ca nici aceasta nu a fost altceva decît una dintre farsele sale inteligente la adresa posteritatii. se înalta pe fundatia unui templu închinat Dianei. Iar aceste afirmatii sînt bine documentate." In cursul calatoriilor noastre în Franta am descoperit multe cazuri în care orase aflate anterior în proprietatea templierilor — precum Utelle în Provence si Alet-les-Bains în Languedoc — au devenit apoi centre ale alchimiei. Unele sînt însa extrem de bizar e: în catedrala de la Nantes. într-o anumita zona au construit un azil pentru cavalerii care se întorceau din Tara Sfînta. La fel de semnificatiav este si faptul câ alchimistii. localnicii nu au facut decît sa-si modeleze forma de pagînism astfel încît sa includa si . În catedralele gotice pot fi remarcate numeroase simboluri ciudate. deoa rece acolo solul avea proprietati tamaduitoa re. nutreau o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. asanumita statuie a reginei din Saba are barba!33 De altfel. printre altele. ca o miscare deliberata a autoritatilor religioase. cînd ambii participanti au senzatia dizolvarii unul în celalalt. de la demoni la omuleti verzi. Catedrala Notre-Dame din Paris. asemenea templierilor.. ca membrii ordinului erau bine familiarizati cu proprietatile solului. dar Charles Bywaters si Nicole Dawe au descoperit în Languedoc-Roussillon unele situri ale Cavalerilor Templieri ce prezinta un simbolism alchimic explicit. momentul orgasmului. marile catedrale si multe alte biserici cunoscute au fost construite pe locuri dedicate anterior unei zeite. Ni se pare semnificativ ca am gasit o locatie aleasa în mod special datorita naturii vindecatoare a solului. iar rezultatul a fost o potrivire perfecta. încît alchimistul si-ar putea schimba chiar sexul. acest lucru nu este neobisnuit. a contopirii întro constientizare mistica a universului si a lor însile. dar la fel de posibil este si ca Leonardo.. în a carei structura se gasesc simboluri cla r alchimice si care prezinta conexiuni atît cu musulmanii. Aceste legaturi sînt implicite. o sculptura înfatiseaza o femeie care priveste în oglinda.celalalt. poa te ca acesta a fost conceptul a flat la ba za Mona Lisei. în situl respectiv exista simboluri alchimice. sa fi comunicat astfel mesajul ca a desavîrsit Lucrarea Sublima. de asemenea din Paris. iar Saint Sulpice.32 Iar la Chartre s. Dar în numeroase cazuri. în sine. ' „Cercetarile noastre au aratat. de fapt. se înalta pe ruinele unui fost templu al zeitei Isis. dar ceafa ei este. cît si cu albigenzii. deoa rece pretutindeni în Europa bisericile crestine au fost construite pe stravechi situri pagîne. Dar simbolu l herma froditului reprezinta.

Walker subliniaza semnificatia. Barbara G. într-o catedrala aflata atît de departe de Provence. pentru care ambarcatiunile erau mijlocul preferat de transport... Rugul-de-Trandafiri.) Acest vitraliu este cea mai veche reprezentare a legendei Mariei Magdalena în Franta si. Ghirlanda-de-Roze. „timonier. — al Marelui Maestru al Prioriei din Sion se refera la rolul acestuia în cadrul Corabiei zeitei Isis. în epoca marilor catedrale.. catedra la gotica reprezinta trupul zeitei si to todata universul întreg.. în mod cert. simbolul prostituatelor ei sacre. dar majoritatea decoratiunilor din interior au o puternica ampre nta feminina. Pînza de pâianjen gravata sau sculptata — o imagine prezenta pe cupola bisericii Notre-Dame de France din Londra — o reprezinta pe Arachne.. era în realitate principiul feminin însusi. Tot aici poate fi admirat un vitraliu ce o reprezinta pe Maria Magdalena sosind în Fra nta pe ma re.crestinismul. In mod similar. Roza Mistica. . erezia si-a gasit un alt debuseu. i se spunea adesea Roza. Sophia. Asa cum vom vedea.. ode în piatra închinate zeitei. iar Notre Dame.. roza era si simbolul adoptat de trubaduri. (Poate ca titlul de Nautonnier — „cîrmaci". prin care initiatul îsi poate gasi calea numai daca urmeaza firul depanat pentru el de zeita. Si alte simboluri existente în catedralele gotice transmit intense mesaje subliminale despre forta principiului feminin... sau Notre Dames. în rolul ei de urzitoare a destinului.. aceasta catedrala nu a fost destinata venerarii Fecioarei Maria — în primul rînd pentru ca aici se afla o Madona neagra: Notre Dame de Souterrain („Madona Tenebrelor"). de fapt. Aidoma unui templu pagîn... acei interpreti ai cîntecului de dragoste din sudul Frantei. desi — la fel ca în Cina cea de taina a lui da Vinci — codurile folosite pentru a o exprima sînt adesea gresit interpretate. O alta traditie eretica este reprezentata de legendele privind Sfîntul Graal. în interiorul careia era continuta esenta divinitat ii masculine. sau pe Isis. fapt care aminteste de zeita Isis. Ceea ce era spus «sub roza» (sub ros a) facea parte dintre misterele sexuale ale zeitei si nu trebuia dezvaluit neinitiatilor. în viziunea lor. nicidecum opusa acesteia.. care în Roma antica era numita Floarea Zeitei Venus. care au strînse conexiuni cu misterele erotice. sfînta patroana a atîtor locase de cult. Astazi se considera în general ca arhitectura gotica este de t ip masculin. n-ar fi oare posibil ca. este clar ca a avut. pentru ei noua biserica fiind complementara cu vechea religie. zeita-paianjen care guverneaza soarta omului. îndeosebi splendidele rozase.. cînd Maria era venerata aidoma unei zeite în «Palatele Reginei Cerurilor». nicidecum pe aceea de a-1 suprima? Poate ca bisericile ridicate de ei erau. o semnificatie aparte. pentru arhitectii acesteia. Tinînd însa cont de interesele profunde ale templierilor. Rozei. asigurîndu-se astfel ca mesajul sau va traversa istoria. În epoca în care au fost construite marile catedrale. gratie spirelor avîntate spre cer si a navelor în forma de cruce. noile catedrale sa fi avut menirea de a continua venerarea principiului feminin. „. uriasul labirint desenat pe pardoseala catedrale i din Chartres aminteste de misterele feminine.

dupa unele opinii. extrem de concentrata si la obiect. Una dintre legende sustine ca losif din Arimateea. de la care si-a luat Chretien numele. sintagma „Sfîntul Graal" este utilizata pentru a desemna un tel greu de atins. era un centru caba listic si locul comandamentului initial al Cavalerilor Templieri. ceva ce tran scende lumea reala. Graalul era un vas sau un platou — fapt extrem de semnificativ. Pove stea Graalului redefineste vechile legende ale celtilor. într-un castel . de zi cu zi.36 în povestea lui Chretien nu se mentioneaza nicaieri ca Graalul ar fi o cupa sau ca ar avea vreo legatura cu Cina cea de taina ori cu lisus. Dintre milioanele de fraze scrise pe aceasta tema în decursul secolelor. de natura religioasa — de obicei.) Iar cea mai cunoscuta biserica din Troyes îi este închinata Mariei Magdalena. cupa din care a baut lisus la Cina cea de taina. cautatorul întîlnind în cale tot felul de inamici. inclusiv de pe tarîmul supranaturalului. reprezentînd ceva ce le apartine totodata ambelor dimensiuni — cea reala si cea mitica. Majoritatea oamenilor stiu ca ea se refera la ceva stravechi. a stîrnit imaginatia ca nici o alta relicva. nu exista nici o conotatie religioasa evidenta si. de Chretien de Troyes.În prezent. Aceasta aura de nazuinta spirituala s-a nascut nu numai din legend ele initiale ale Graalului. unele dintre cele mai interesante. Chretien si-a bazat relatarea pe o mult mai veche legenda celtica despre eroul Peredur38. multe elemente derivînd din conceptul celtic de venerare a zeitei. De fapt. publicata în 1994. extinzîndu-le astfel încît sa includa idei eretice vehiculate în secolul al XlII-lea. care în cautarile sale a întîlnit. din acest motiv. într-o ascunzatoare. (De fapt. atmosfera generala este cît se poate de pagîna. Primul dintre romanele cavaleresti dedicate Graalului a fost Le Conte del Graal (circa 1190). la fel de important: cel alchimic. ci si din cultura în care acestea au înflorit. bogatul prieten si adept al lui lisus. El afirma ca primele versiuni ale legendei Graalului s-au inspirat din miturile celtice referitoare la regele Arthur si la Curtea acestuia . o comoara ce existâ cu adevarat undeva. asa cum vom vedea mai tîrziu. în toate versiunile legendei. Lucrarea este o remarcabila trecere în revista a tuturor legendelor si a interpretarilor în domeniu. i-ar fi strîns în ea sîngele scurs la rastignire. în cartea sa The Holy Grail („Sfîntul Graal"). Este semni ficativ faptul ca ora sul Troyes. dar — implicit — simbolizeaza totodata ceva inefabil. acesta avînd proprietati tamaduitoare. dupa parerea noast ra. Godwin identifica un al treilea tip. majoritatea celor noua templieri initia li erau vasalii sai. Graalul poate fi considerat un obiect misterios. cupa este atît un obiect concret. cît si un simbol al perfectiunii. nestemata ce va încorona munca de o viata. îi apartin lui Malcolm Godwin.37 în roman. Despre cautarea Sfîntului Graal se crede ca este o întreprindere marcata de pericole fizice si spirituale deopotriva. aici se afla si Curtea contelui de Cham-pagne. Pe lînga obisnuitele tipuri de legende romantice crestin e si celtice de la sfîrsitul secolului al XH-lea si începutul celui de-al XlIIlea.

Urmeaza iara si o scena ciudata.41 Po vestea rela teaza. . si altele în plumb..40 Una dintre aceste versiuni crestinizate a fost Perlesvaus."39 (Tarîmul fusese blestemat si de aceea deven ise neroditor. referindu-se la calugarii care le-au scris. La un mom ent dat. întrebarea care nu este pusa se refera la natura capului. în mod miraculos. încît atît povestea. pe nume Perceval. o procesiune înspai-mîntâtoare si aparent ritualica. în mod surprinzator. roma nul lui Chretien a înregistrat un succes fulminant. doua aventuri interconectate. neterminat. Fara a recunoaste vreodata existenta Graalului. O trasatura comuna a legendelor despre Graal este momentul critic în care eroul esueaza în a pune o întrebare esentiala. Chiar mai ciudat este faptul ca legenda a ramas neatinsa inclusiv dupa suprima rea ereticilor catari. de fapt. reticente în a denunta ideea. acest pacat al omisiunii expunîndu-1 unui pericol cumplit. nobilii cautatori ai Graa lului poarta vesminte albe cu o cruce rosie — exact ca templierii. în aceasta procesiune era purtata o sulita de pe care picura sînge si un cap taiat. Dar. Printre alte obiecte. ar fi aflat cum sa spulbere vraja ce domnea peste Wasteland.izolat. iar în cealalta pe cel plumbuit al unei regine. majoritatea avînd un accent evident crestin. mintile ortodoxe de la Roma au avut. îti spun ca trebuie sa aduci laolalta aPul regelui si pe cel al reginei".. In Perlesvaus. Apoi mai e o cruce rosie într-o padure. Iata ce spune Malcolm Godwin: „Aici. ca re poarta într-o mîna capul argintuit al unui rege. în fieca re zi la amiaza. eroul întîlneste o caruta în care se afla o suta cincizeci de ca pete de cavaleri taia te. mentionati implicit în diferitele ei variante". în povestire mai apare si o domnita bizara. cu mai multe capete retezate. ca: „Sînt capete ferecate în argint. scrisa — dupa unele opinii — de un calugar de la abatia Glastonbury în jurul anului 1205. iar dupa alte pareri de un templier anonim.. Daca Peredur ar fi întrebat al cui cap este si ce legatura avea teasta cu el însusi. Unii dintre Pazit orii Graalului îi spune eroului. cît si autorul ei au supravietuit zelului puniti v al Parintilor Bisericii. Malcolm Godwin adauga : „Au reusit sa învaluie o profunda erezie într-un mister atît de pios. altele în argint. capete ferecate în plumb si corpurile de la care au fos t taiate aceste capete. si chiar a cavalerilor temp lieri. pe un platou.. unele erau ferecate în aur. crucea cade prada unui preot care o bate „peste tot" cu un baston — un episod care aminteste clar de acuzatia conform câreia templierii scuipau pe cruce si o calcau în picioare.) Chiar si asa. Cava lerul Gawa in cauta sabia care i-a retezat capul lui loan Botezatorul si c are sîngereaza. dînd nastere unei serii întregi de povesti simil are.

pastratorii Graalului erau cei care cunosteau acest secret al genealogiei sacre — templierii si Prioria din Sion. este remarcabila în primul rînd pentru faptul ca simbolismul sau mistic se bazeaza pe Cîntarea Cîntarilor.Simbolismul a lchimic este bogat: meta le inferioare si pretioase. regi si regine. La sfîrsitul povestii. Graalul. în lucrarea sa. în conformitate cu teoria lor. Imaginile pot fi întîlnite deopotriva în alte reinte rpretâri ma jore ale legendei Graalului. numele loan? Exact acest concept al descendentei este central în teoriile emise de Baigent. Graalul în sine este o notiune distincta. corecteaza versiunea lui Chretien de Troyes.44 în Parzival. „oamenii botezati"). ar trebui.42 Dintre toate povestirile ciudate despre Graal. Repanse de Schoye (purtatoarea Graalului) si fra tele vitreg al lui Parzival. sinta gma ce desemneaza pentru ei o dina stie. de fa pt. ai carei Mari Maestri adopta.45 Dar care era acest deznodâmînt? în Parzival. acestia fiind trimisi sa-si disemineze în secret credinta. Dupa cum r eiese din titlul primei lor carti.47 Exista totusi o problema: în legende. majoritatea versiunilor crestinizate au fost scrise de o echipa de calugari cis-tercien i. Leigh si Lincoln au identificat o conexiune între accentul pus de legendele despre Graal pe descendenta si faptul secret ca lisus si Maria Magdalena au fost casatoriti. în mod semnificativ.43 Autorul afirma clar ca. cea mai bizara — si mai incitantâ — este Parzival. accentul cade asupra genealogiei celor care au descoperit sau care pastreaza. Leigh si Lincoln cu privire la Graal. trubadur si totodata un calugar reprezentativ pentru Ordinul Templierilor. Sînt subliniate caracterul secret si aversiunea pastratorilor Graalului pentru întrebari. Numita Queste del Sân Graal. sangraal.. Castelul Graalului este un loc misterios. ortografiat sân g real — „sînge regal". în ciuda aversiunii tacite a Bisericii pentru Graal. Baigent. Convingerea lor se bazeaza pe ideea ca termenul francez initia l. „S în gele Sfîn t". scris de obicei sân graal („Sfîntul Graal"). de asemenea. concepînd astfel o teorie proprie: Graalul amintit în legende era. pentru ei „Sfîntul Graal" este. Este posibil ca legendele sa se refere l a un . scrisa de poetul bavarez Wolfram von Eschenbach (circa 1200). de fapt. unde au un fiu pe nume loan — celebrul Preot loan46 — ai carui descendenti îsi iau totdeauna numele loan.. pazit de templieri (pe care Wolfra m îi numeste. pleaca spre India. o referire sim bolica la descendentii lui lisus si ai Mariei Magdalena. asa cum vom vedea în continuare. El sustine ca relatarea sa are un grad mai mare de veridicitate fiindca a aflat povestea adevarata de la un anume Kyot de Provence — identificat mai tîrziu cu Guiot de Provins. Sa fie a ceasta o referire la Prioria din Sion . Wolfram scrie: „Povestea autentica si deznodamîntul romanului cavaleresc au ajuns pe pâmînturile germane venind din Provence". Fierefiz. care nu oferea toate informatiile disponib ile. de fapt.

Cabala si noile i dei spirituale ale Orientului". în context. Kundry poarta cu sine un vas cu „balsam" cu care îi spala picioarele eroului si apoi — aseme nea Mariei Magdalena — le sterge cu pârul ei. alchimie. În aceasta versiune a legendei. Graalul este o piatra — lapsit exillis. „mesagerul Graalului" în Parzival. nume care ar putea însemna Piatra Mortii. La urma urm ei. care subliniaza responsabilit atea individuala pentru propriul spirit. cautarea Graalului este o alegorie a calatoriei spirituale a eroului spre — si dincolo de — transformarea de sine. nimeni nu stie sigur. Eroul progreseaza prin forte proprii — desi uneori are parte de ajutoare — în cautarea iluminarii si a transformarii spirituale. Unii comentatori considera ca personajul Cundrie. Alte explicatii sugereaza ca piatra ar fi giuvaerul cazut din coroana lui Lucifer cînd acesta a fost aruncat din ceruri sau celebra Piatra Filozofala (lapis elixir) a alchimistilor. La urma urmei. în opera Parsifal [1882]. întreaga povestire are un bogat simbolism alchimic. însa foarte pretioasa.) Poate ca exista o legatura între cupa Graalului si va sul de alabastru pe care Maria Magdalena îl poarta în mîini în iconografia crestina traditionala. Prin urmare.secret pastrat de unele familii si transmis din generatie în generatie. ideea s-a nascut dintr-o simpla manipulare a termenului francez sangraal si am vazut deja ce dificultati se nasc din orice ipoteza care are la baza ideea mentinerii unei descendente „pure" de-a lungul secolelor. Relatia dintre legendele Graalului si mostenirea templierilor pare solida si reala. Dar oare numai din cauza subtextului alchimic au fost considerate „eretice" legendele despre Graal? Fara îndoiala. Dar în absolut toate relatarile despre Graal exista mult ma i multe elemente capabile sa irite sensibilitatile Bisericii. legendele Graalului sînt texte gnostice.51 (în mod cert. Din n ou constatam existenta unei conexiuni atît între catari si templieri. Biserica s-a simtit profund ofensata de modul în care aceste povesti îi ignorau autoritatea si ideea de succesiune apost olica.48 De asemenea. aici.49 Castelul a fost 'dentificat cu Montsegur. Adevaratul senior al fortaretei Montsegur era Ramon de Perella.50 într-un alt Poem. iar povestea sa are cel mai pregnant caracter templier dintre toate romanele cavaleresti despre Graal. este Maria Magdalena. deocamdata. Malcolm Godwin preciza. Wolfram puncteaza relatarea cu aluzii la astrologie. dar nu pare credibil ca aceasta sa fie o aluzie la o dinastie. dar acestea sînt pure speculatii. nu poate fi ignorat evi dentul simbolism derivat din tarot. Despre Wolfram von Eschenbach se banuieste ca a calatorit mult si ca a vizitat cetatile ordinului din Orientul Mijlociu. în esenta. aceasta era si opinia lui Wagner. Asa cum am vazut. ultima fortareata a catarilor. Wolfram aminteste ca seniorul castelului în care era pastrat se numea Perilla. experienta Graalului este prezentata ca fiind rezervata exclusiv . În versiunea lui Wolfram nu exista nici o cupa cu puteri supranaturale. exact aceasta — transformarea de sine — reprezinta unul dintre motivele majore ale alchimiei. pastratorii Graalului de la castelul Montsalvasch sînt numiti explicit templieri. de altfel: „în Parzival. în toate povestirile însa. ultima interpretare pare mai realista. cît si între ei si o comoara nu foarte clar definita.

pentru a vedea o fresca în care era înfatisata o lance cu trei picaturi de sînge si o cupa — o imagine extrasa clar din legendele despre Graal . dar fetele sînt cele care duc prototipul Graalului. Asa cum am va zut în Capitolul l.marilor initiati. un personaj cu aratatorul ridicat în mod deliberat — si ritual —. în procesiune baietii poarta sulita. apar adesea ca pete fara trup.55 Printre relicvele templierilor se spune ca s-ar fi a flat si (presupusul) aratator drept al lui loan Botezatorul.53 De fapt.) Conexiunea cu templierii este însa cea mai pregnanta în povestirile despre Graal. unde templierii au efectuat sapaturi. în scenele religioase. (În cronicile intitulate „Legenda de Aur". exista un sistem social ba zat pe egalitatea s exelor. Chiar si în pov estea celtica a lui Peredur. Scriitoarea britanica Nina Epton povesteste în cartea The Valley of Pyrene (1995) ca a urcat pîna la ruinele castelului templierilor din Montreal-deSos. Asa cum au subliniat mai multi comentator i-'2. în Adoratia magilor. Iar de Voragine aminteste si de o traditie conform careia capul Botezatorului a fost îngropat sub templul lui Irod din Ierusalim. în toate legendele Graalului. acuzatia ca acestia venerau un cap retezat — numit. putem crede ca relicva templierilor si cea din legenda era una si aceeasi. a caror forta rea ta de la Montsegur a fost preluata de Wolfram ca model pentru Castelul Graalului. dupa cum am vazut. obiectul în sine — indiferent ce este acesta — e pastrat de femei. cavalerii detineau un r elicvar de argint în forma unui craniu de femeie. în interpretare a crestina. Jacobus de Voragine mentioneaza ca degetul lui loan Botezatorul — singura parte a cadavrului decapitat care a scapat furiei distructive a împaratului Iulian — a fost adus în Franta de Sfînta Tecla. în plus fata de acuzatiile ca ar venera acest cap. numit simplu caput („cap") 58. atît roscovul. prin urmare. astfel încît femeile si barbatii deopotriva puteau fi preoti. facea referire la Maria Magdalena". De exemplu. Hugh Schon field scrie: „Nu e nici o îndoiala ca minunatul cap de femeie al templierilor o reprezenta pe Sophia în aspectul ei feminin. în plus. Bapho-met — aminteste de romanele cavaleresti referitoare la Graal în care. am vazut cum. Este posibil ca relicva despre care se crede ca le-ar fi apartinut templierilor sa fi constituit motivul material al preferintei lui da Vinci pentru acest simbol.54 Analizînd implicatiile a cestui cap feminin si decodificînd numele Baphomet în Sophia. în Ariege. Templierii erau învinuiti ca ar atribui a cestui Baphomet puteri similare celor ale Graalului: facea pomii sa înfloreasca. platoul cu capul reteza t.)^6 Conexiunile dintre cavalerii templieri si Graal sînt numeroase. vîrfurilor elitei — ceva ce depaseste cu mult chiar transcendenta liturghiei. gestul avînd aparente conexiuni loan Botezatorul. Leonardo da Vin ci înfatisa adesea . Dar cum desi asumau femeile un asemenea rol în ceva ce putea fi conside rat o forma superioa ra de liturghie? (Sa ne a mintim ca la ca tari. iar pamîntul sa devina fertil. se pare. cît si amintesc de Botezator. un barbat care pa re sa venereze r adâ cinile unui roscov schiteaza acest gest. isian si ca. Acest element poate fi mai semnificativ decît pare la prima vedere.

transmis prin intermediul lui Petru. dar în acelasi timp se dovedea benefic celor pe care îi „placea". în care losif din Arimateea (purtînd o cruce de Lorena) este reprezentat în partea dreapta prin. în Provence — un sit al templierilor si deopotriva al Madonelor negre — exista o legenda care include elemente interesante din povestirile Graalului. în stinga se afla o femeie goala. în plus. Autorul este sigur însa ca povestile despre Graal aveau la baza — . ceva legat de capetele retezate — sau de un singur cap retezat — a adus nenorocirea asupra regiunii. ocultistul nu a putut pre ciza natura acesteia. Waite se refera la o idee straveche în cercurile ezoterice. Pen tru cei care au scris povest ile Graalului. el afirrnâ ca este totusi cea mai plauzibila. chiar mai ciudate.zînd picaturi din sîngele lui lisus. iar solul si-a pierdut rodnicia. La St-Martin-duVesubie. în care au fost întemnitati numerosi templieri. The Hidden Church of the Hol'y Graal („Biserica ascunsa a Sfîntului Graal". care are în mîna un baston sau o vergea. care se afla într-o stare jalnica. care sustine ca ar fi existat o scoala mistica a crestinismului.59 Legenda sustine ca toti templierii de aici au fost decapitati în timpul represiunii — informatie greu de crezut în lipsa oricaror probe oficiale în acest sens — si ca victimele au blestemat pâmîntul. eruditul ocultist A. dar în monumentalul studiu al legendelor Sfîntului Graal. fiind transmisa de templieri.E. ermetice si gnostice ale povestirilor. „maladie"). Cel mai semnificativ a spect al legendei în sa este relatia pe care o stabileste întredecapitarea templierilor si blestemul asupra pamîntului — doua elejnente majore din canonul Graalului. unul dintre vîrfurile montane din zona este numit Maledia (aproximativ „boala". Ean si Deike Begg descriu o bizara scena a crucificarii.61 În ciuda elementelor celtice din legendele Graalului. Waite crede ca influenta ioanita provine din Orientul Mijlociu. fiindca nu exista dovezi convingatoare. dar a subliniat ceea ce el a numit „traditia ioanina (sau ioanita)"60. ducele Emm anuel Filibert de Savoia a cerut exorcizarea pâmîntului din regiune. Aceasta idee oculta nu-si are locul în crestinismul exoteric. este o realitate istorica faptul ca. Desi nu sustine ca aceasta este singura conexiune posibila. Exista însa si alte conexiuni. Diversele povestiri despre Graal si numeroasele lor versiuni pot parea derutante. Desi era sigur ca exista indicii puternice cu privire la prezenta unei asemenea „biserici ascunse" în legendele Graalului. Barbatii au devenit impotenti sau sterili. Waite a identificat în cad rul crestinismului o traditie secreta ce se afla la baza întregului concep t al acestor legende. însarcinata. Waite considera ca aceasta tradi tie a patruns în Europa prin sudul Galici — regiunea sudica â Frantei înainte de a fi rafinata de Biserica celtica timpurie din Anglia. în 1560. Waite a fost unul dintre primii specialisti ca re au remarcat elementele alchimice. în mod semnificativ. fondata de lo an Botezatorul pe baza învataturilor secrete primite de la lisus. Oricare ar fi adevarul. 1902).Alte desene stranii au fost descoperite în castelul de la Domnie.

Lucrarea sa reliefeaza însa o interesanta legatura între legendele i si un an umit Sfîn t loan . gratie contactului cu Tara Sfîntâ. iar cultul Madonei negr e pe altarele închinate zeitelor pagîne. Ambele se bazeaza pe o tema mai veche. Povestirile despre Graal nu sînt decît o alta manifestare a ideil or neortodoxe care circulau în Franta Evului Mediu sub auspiciile templierilor. Conexiunea dintre cel e doua este izbitoare. Acestia detineau o seama de cunostinte derivate din numeroa se surse ezoterice. va elucida în mare parte necunoscutele din acest domeniu. . pagîn a: legendele Graalului pe miturile celtice. Iar puntea de legatura între ideile exoterice si ezoterice ale templierilor pe de o parte si lu mea crestina a vremii lor pe de alta era întruchipata în imaginea unei femei : Maria Magdalena. Cata rii au disparut de mult. asociata cu templierii. 1972). inclusiv alchimia si sexualitatea sacra . Madonele negre si templieri fac obiectul unui studiu realizat de istoricul francez Jacques Huynen în cartea L'enigme de s Vierges Noires („Enigma Fecioarelor Negre". care traiesc si astazi în mijlocul nostru. Ambele au înflorit în secolele al XH-lea si al XHI-lea. Toate acestea s-au întîmplat cu secole în urma. Accentul pus de Waite asupra traditiei „ioanite" este incitant. ia r templierii le-a u supravietuit pentru scurt timp. aidoma cultului Madonei negre. Conexiu nile dintre alchimie.un fel de „Biserica ascunsa". Da r traditia oculta aminteste în mod con stant despre descendentii spirituali ai acelor cavaleri de de mult. deoarece nu a oferit detalii asupra ei si nu i-a precizat sursele. CAPITOLUL 6 Mostenirea templierilor Majorita tea istoricilor considera ca violentele evenimente de la începutul secolului al XlV-lea au constituit sfîrsitul definitiv al templierilor si. Dar aceasta cunoastere secreta. Mai mult decît atît.legatura care. Poate ca a devenit cel mai incitant si cel mai periculos secret pastrat în „subteranele" Europei de azi. prin urmare. asa cum vom vedea în capitolul urmator. iar unele organizatii pretind ca sînt urmasele lor. nu sînt interesati de potentialele indicii a le existentei lor dupa acea data. o serie de cercetari rece nte au demonstrat convingator ca Ordinul Templierilor a supravietuit pîna astazi si ca exercita în prezent o influenta considerabila asupra cultur ii occidentale. prin intermediul templierilor. aceasta constiinta mistica si alchimica a principiului feminin a pierit oare si ea în negura veacurilor? Poate ca nu.

în alte tari însa. precum Cavalerii Teutoni. Marele Maestru al ordinului din Germania. aceste secrete. Totusi. Masacrul s-a petrecut exclusiv în Franta. în care acestia au fost gasiti nevinovati. alesi unul si unul. de pilda. Altfel spus. a declarat ca papa e malefic si ar trebui destituit. de fapt. Si. Prin urmare. pentru a se regrupa. în primul rînd. daca nu e crezut pe cuvînt. oricît de îngaduitori ar fi fost judecatorii ecleziastici. si-a facut o intrare dramatica în mijlocul conciliului gazduit de arhiepiscopul de Metz. relativ putin templieri au fost executati. regele Edward al II-lea nu a vrut sa creada acuzatiile aduse ordinului si s-a angajat chiar într-o vie dezbatere pe aceasta tema cu însusi papa. în final. e l si oameni sai sînt gata sa se întreaca în lupta dreapta cu ono rata adunare prezenta. care includ poa te cunostin te stiintifice ale vechilor alchi-nristi si practici magice din Orient. Chiar si în Franta însa. Da r mai întîi a fost nevoie sa ne convingem ca Ordinul Templierilor nu a pierit acum mai bine de sase secole. Logica elementara respinge ideea ca o societate extrem de organizaa ca aceea a templierilor a depus pur si simplu armele si si-a acceptat umila sfîrsitul. supravietuirea ordinului presupune o oareca re continuitate în acest sens. multi fiind eliberati dupa ce s-au dezis de convingerile lor. nu se poate spune ca toti cavalerii din Europa au fost prinsi. templierii de azi — mostenitori ai unui stravechi sistem de convingeri si practici eretice — ar putea arunca o raza de lumina asupra investigatiilor noastre. Hugo de Gumbach. Daca — asa cum considera unii cercetatori — cavalerii templieri erau depozitarii unor vaste cunostinte ezoterice si alchimice. urmînd sa-si dovedeasca inocent a cu alta ocazie. din punct de vedere istoric. ca Ordinul este nevinovat si ca. învesmîntat de sus pîna jos în a rmura si însotit de douazeci de cavaleri oteliti. exista înca în societatea actuala. în Germania s-a petrecut o scena de-a dreptul ilara. Este foarte probabil ca templieri apart inînd ambelor niveluri sa se fi retras si sa-si fi format propriile lor miscari. cu . iar în alte tari ordinul pur si simplu s-a reconstituit sub un alt nume sau s-a alaturat unor alte organizatii. Desigur ca au intrat în ilegalitate. Dupa o tacere împietrita.Implicatiile acestor date sînt ample si profunde. modul în care au iesit din scena demonstreaza acest lucru. suveranul a refuzat sa foloseasca tortura asupra templierilor. fiind totodata depozitara unor cunostinte secrete. dar chiar si acolo au existat unii care au scapat. pînâ la unul. ipoteza nimicirii complete a templierilor nu este valabila. în Anglia. Sa nu uitam ca membrii de rînd nu aveau aceeasi situatie nucleul de initiati — elita care conducea ordinul. Iar daca asa stau luc rurile. în acea zi de vineri. În Aragon si Castilia au avut loc procese ale templierilor. subiectul a fost încheiat pe loc si cavalerii au plecat linistiti. nici unul dintre ei nu-si putea permite sa ignore porunca papei de a dizolva ordinul în 1312. treisprezece octombrie. persecutiile si executiile au avut o amploare mult mai mica. prin intermediul unei tr aditii oculte existente înca în prezent.

Recent. mai multi specialisti au prezentat dovezi care sugereaza ca francmasoneria îsi are originile în Ordinul Templierilor. Robinson. nutreau o stima deosebita pentru loan Botezatorul. Exista însa un punct important asupra caruia Baigent/Leigh si Robinson au divergente: primii considera ca francmasoneria s-a dezvoltat pornind de la grupul izolat de templieri din Scotia si apoi a migrat în Anglia. Doua carti — The Temple and the Lodge de Michael Baigent si Richard Leigh si Born in Blood („Nascut din sînge") de istoricul si scriitorul american John J. de la ritualurile francmasonice modeme pîna la origini. în 1603. In Scotia si în Anglia însa. crede ca templierii au dat nastere francmasoneriei în Anglia. stim ca nucle ul de initiati era interesat de aceasta straveche stiinta — asa cum am constatat în apropierea centrelor alchimice. francmasoneria e doar un soi de club demodat. în mod explicit. alchimistii. Initial era o organizatie oculta. ajungînd tot la templieri. Pentru multi nespecialisti. cu initieri solemne derivate din stravechi traditii oculte. dar la începuturile sale francmasoneria era o scoala a misterelor. ce coboa ra pîna Ia anul 1650. El sustine ca acestia s-au aflat la originea revoltei taranesti din 1381. ci modul de transmitere a cunostintelor ezoterice detinute de templieri. atragînd dupa sine un veritabil aflux al aristocratiei scotiene. a preluat tronul englez. P rin urmare. pe de alta parte. menite sa aduca iluminarea spirituala si sa creeze legaturi mai strînse între initiat si confratii sai. am vazut deja. desi au abordat subiectul din punct e de vedere cu totul diferite. Latura sa ritualica este considerata ridicola — cu fratii care îsi suflecau un crac al pantalonului si bolboroseau lega-minte arhaice. dovezile existente su-gerînd ca vechile proprietati ale ordinului în Londra le apartin si astazi unor fami lii cu genealogie templiera. Si. cînd regele Scotiei. în vreme ce al doilea parcurge drumul înapoi. Desi nu exista dovezi concludente care sa ateste ca templierii erau eminentele cenusii ale retelei alchimiste secrete. e d . lipsite de sens. Poate ca acum situatia nu e departe de aceasta viziune. asemenea templierilor. Ca val erii Ospitalieri.creînd astfel doua organizatii diferite. cea mai mare parte a pamînturilor detinute de templieri au fost ceda te rivalilor acestora. aceste lucrari se completeaza reciproc. Robinson — au ajuns la aceeasi concluzie. în cursul careia au fost atacate deliberat proprietatile Bisericii si ale Cavalerilor Ospita lieri — cei doi principali dusmani ai templierilor — evitîndu-se cu grija afectarea fostelor cladiri care le apartinusera acestora din urma. Primul urmareste continuitatea Ordinului Templierilor prin Scotia. Dupa dizolvarea din 1312. preocupata. precum Alet-les-Bains. lacob al Vl-lea.1 Pe noi nu ne-a interesat însa continuitatea în domeniul proprietatilor imobiliare. acest transfer de pro-nrietate a avut loc la scara foarte mica. oferind împreuna o imagine destul de ampla a relatiei dintre cele doua mari organizatii oculte. ambele urmase de drept ale ordinului initial. o retea exclusivista care asigura membrilor sai relatii si contacte de afaceri.

au evitat cea mai clara conexiune posibila: societatea al carei nume complet era Ordinul Cavalerilor Saraci ai lui Hristos si ai Templului lui Solomon — altfel spus. alchimie si ermetism ca templierii. asa cum au aratat cercetarile ample si meticuloase ale lui Jo hn J. fiin dca nu mai avea ce secrete sa pastreze pentru sine. format în 1645. un tratat de profil de la mijlocul secolului al XV-lea aminte ste de francmasoni ca „lucratori în alchimie"7 si.6 Un alt mit al francmasoneriei sustine ca pietrarii au mostenit cunostintei6 lor secrete de la cei care au construit legendarul Templu al lui Solomon. preponderenta azi este francmasoneria Marii Loje. pe de alta parte. dar aparitia Marii Loje a pecetluit transforma rea ei într-un banal club aristocratic. în ciuda tuturor asteptarilor. pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1717. de ce au ignorat ei o alta organizatie ce av ea legaturi evidente cu templul respectiv? Aparent. aceste bresle au iesit în evidenta. perceptia generala este aceea a unei orga nizatii care si-a uitat me nirea initiala. eviden t. unul din . potential periculoase. Robinson. în 1662. Si a tunci. nicidecum antitetice. Robinson citeaza documente ce mentionea za existenta unor loji masonice în anii 13804.transmiterea unor cunostinte sacre. origini mult mai vechi. organizatia fusese într-adevâr o societate secreta . francmasonii vehiculau acelasi tip de informatii despre geometrie sacra.2 (Si atunci. templierii. cunoasterea oculta si cea stiintifica erau considerate unul si acelasi lucru. ca re s-a format însa relativ recent. ceea ce numim no i astazi stiinta provine din rîndurile acelei confrerii — asa cum o demonstreaza si fondarea Societatii Regale din Anglia.) Desi în mod cert multi dintre francmasonii contempora ni abordeaza ritualul initiatic cu solemnitate si deschidere spiritua la. dar daca a existat cu adevarat o legatura între ea si templieri. De exemplu. în Anglia medievala. John J. Daca asa stau lucrurile. De fapt. în mare parte. atunci organizatia a re. P rin înfiintarea ei s-a conferit un caracter oficial „Colegiului Invizibi l" al francmasonilor. deoarece detineau cunostinte de geometrie sacra. înainte de formarea Marii Loje. care si-au creat o serie de coduri secrete de r ecunoastere. prin totala lor absenta. iesit pe juma tate în luminile ram pei. Masonii însisi sustin ca deriva din breslele medievale engleze ale pietrarilor. la fel ca în epoca lui da Vinci. Dar. Si totusi. primii masoni erau intens preocupati de alchimie. cît de veche este francmasoneria? Prima referire documentata dateaza din 16413. iar un tratat alchi mic din 1450 utilizeaza în mod explicit termenul „fra ncmason"5. a c arei menire era si este dezvoltarea si promovarea cunoasterii stiintifice. înainte de acea data.

începînd cu secolul al Xllea. De la începuturile sale. fondatorul Muzeului Ashmolean de la Oxford — alchimist. familia St Clair/Sinclair este una dintre cele mai interesante din istorie. Ordinul Cavalerilor Templieri a avut legaturi strînse cu familia Sinclair si cu Rosslyn. ttugues de Payens. detinînd un loc de frunte în societatea scotiana si Franta. de altfel. aflata la cîtiva kilometri de Edin-burgh. Unul dintre evenimentele cruciale în istoria Insulelor Britanice a fost. Primul Mare Maestru. batalia de la Bannockburn. care avea sa devina cartierul lor general. Dupa suprimarea oficiala a ordinului. dar i nteriorul este uimitor de rezistent — asa cum. (Demn de mentionat ni se pare si faptul ca numele prov ine de la martirul scotian Saint Clair. Un veritabil giuvaer al masonilor este ciudata si impresionanta constructie numita Capela Rosslyn. în cele din urma însa.8 (Ashmole a fost.tre primii initiati masoni a fost Elias Ashmole (membru al ordinulu i din 1646). Privita din exterior.) Hugues si Catherine au vizitat mosiile de lîngâ Rosslyn si au fondat aici primul comandament al templierilor în Scotia. înainte. însa Pierre are cel putin un motiv serios pentru a o face12). Construita între 1450 si 1480 de Sir William St Clair. a ramas singura. templierii s-au concentrat în mod cert în Scotia — poate si pentru faptul ca teritoriul se afla în stapînirea lui Robert de Bruce. desigur. o coincidenta faptul ca. a detinut aceeasi "functie" pentru templieri. Baigent si Leigh sustin. ca disparuta flota a templierilor a acostat în cele din urma pe t armurile Scotiei. cladirea pare a fi într-o stare atît de jalnica. (Asa cum am vazut. fara îndoiala. ermetic si rozicrucian. începînd cu secolul al XV-lea. cînd fortele conduse de Robert de Bruce le-au înfrînt pe cele engleze. Familia St Clair (al carei nume a devenit mai tîrziu Sinclair) si-a asumat rolul de protectoare ereditara a francmasoneriei în Scotia. care s-a desfasurat pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1314. de aseme nea. dat fiind ca Rosslyn este azi punctul focal declarat al multor organizatii masonice si templiere. prima persoana care a scris pozitiv despre templieri. urma sa fie doar capela unei cladiri mult mai mari. era casatorit cu Catherine St Clair. trasînd astfel în mod evident o legatura între el însusi si ramura franceza a acestei familii stravechi. care a fost decapitat. ar si trebui sa fie. si papa nu mai avea jurisdictie asupra lui. al carei proiect trebuia sa respecte structura Templului lui Solomon. dupa suprimarea ordinului9). Dovezile sugereaza însa ca scotienii au beneficiat de un ajutor considerabil -un contingent de cavaleri . Descinzînd am vikingi. Numerosi critici s-au întrebat daca are totusi dreptul sa foloseasca acest patronimic. încît lasa impresia ca sta sa se prabuseasca de la o zi la alta.11 nu e. care fusese excomunicat. senior de Rosslyn. de asemenea. Pierre de Plantard a adoptat numele St Clair.

15 Par. imagistica de la Rosslyn. în conformitate cu istoria standard. Aceasta este. Unul dintre cavalerii care au luptat alaturi de Robert de Bruce în acea batalie a fost (un alt) Sir William St Clair. în vreme ce o mare parte a simbolismului de la Rosslyn este evident masonic. în capela se afla. si convingerea templierilor actuali din Scotia ( care se considera descendentii fugarilor din secolul al XlV-lea). cavalerul e si mai tare. fara îndoiala. Prin urmare. printre altele. de altfel. în plus. Pe de alta parte. Tim Wallace-Murp hy îl asociaza pe Omul Verde cu zeul babilonian Tammuz. creata în jurul anil or 1460. car e comemoreaza în Capela Rosslyn lupta de la Bannockburn. e prea timpurie pentru primii si prea tîrzie pentru ultimii. de inspir atie masonica.templieri care au întors soarta bataliei în ceasul al doisprezecel ea. de obicei. paduricea din apropiere a fost plantata în forma aceleiasi cruci templiere. în sens clasic. femeile sînt cele mai tari. doi bar bati pe un cal. un procent semnificativ din simbolismul prezent în Capela Rosslyn nu este nici masonic. Fiecare centimetru patrat din interior este acoperit cu simboluri sculptate. dar ADEVARUL cucereste totul". Toti acesti zei aveau atribute similare si erau adesea înfatisati cu chipuri verzi. iar din 1312. o semnificativa sintagma masonica (importanta si pentru investigatia noastra). iar pr intre sculpturi se afla si celebra imagine de pe sigiliul lor. Toate aceste elemente sînt extrem de ciudate. care a murit în 1330 si a fost îngropat la Rosslyn. consortul zeitei Isis. exista aici o vasta gama de imagini pagîne si unele chiar islamice. francmasoneria dateaza doar de la sfîrsitul anilor 1500. iar în interior pot fi vazute peste o suta de reprezentari ale Omului Verde. Multe dintre aceste elemente sînt. deoarece. care a murit si apoi a renascut.13 Decoratiunile Capelei Rosslyn prezinta unele anomalii. considerata momentul în care „valul s-a ridicat de deasupra templierilor". iar cladirea în sine a fost proiectata în consonanta cu idealurile geometri ei sacre. un asa-nu-mit „Stîlp al Ucenicului" — o paralela explicita cu mitul masonic al lui Hiram Abiff14. reprezentat astfel era Osiris . templierii nu mai constituiau o f orta redutabila. . desi cel care era. într-un mormînt templier tipic. nici templier. în exterior se afla o statueta a lui Hermes — o aluzie clara la ermetism —. în istoria oficiala a Capelei Rosslyn. iar ucenicul înfatisat aici este cunoscut sub numele de „Fiul Vaduvei". Placuta alaturata poarta urmatoarea inscriptie: MISTERUL TEMPLIERILOR 151 „Vinul e tare. zeul celt al vegetatiei. o parte cel putin egala e în mod cert de inspi ratie templierâ: planul capelei are forma crucii lor specifice.

O alta trasatura interesanta a copertei este Agnus Dei. Niven.JOHANNES" (lisus.Cînd 1-am vizitat pe Niven Sinclair. cea mai veche lucrare scotiana în proza. ne-am dat seama ca templierii nu erau nicidecum niste cucernici cavaleri crestini. în acest sens.. asa cum se c rede în general. în plus. El a vrut sa lase astfel un mesaj pen11:11 Posteritate". Daca vii la Capela Rosslyn însa. El ne-a spus ca acestea au fost înc astrate codificat în structura Capelei Rosslyn. Asa cum mentioneaza Andrew Sinclair în The Sword and the Grail („Sabia si Graalul".18 Astfel. în crearea acestei veritabile carti în piatra. De sute de ori a m fost acolo si de fiecare data mai descopar ceva nou. în Evul Mediu.. loan). numerosi specialisti sînt de parere ca în cripta de la Ro sslyn a existat odata o Madona neagra. Mielul lui . în acest caz." Rosslyn nu este nici pe departe o capela crestina tipica. spre uimirea noastra.16 Pe masura ce Niven ne-a vorbit despre subiectul sau favorit. pentru „cei care au ochi sa vada". De f apt. dar loan a fost venerat de gnostici si de templieri. Decoratiunile din Capela Rosslyn constituie doar un exemplu al acestui mesaj cripti c. ^earn dat seama de extraordinara ingeniozitate pe care a dovedit-o stramosul sau. Imaginea pe care si-au creat-o a functionat extrem de eficien t. 1992): „Adaugarea numelui lui loan la cel al lui lisus si al Mariei este neobisnuita. Si în Capela Rosslyn este sculptat sigiliul templierilor. Asta e fru musetea locului. iar pe coperta sta scris: „JHESUS (sic!) MARIA . nu poti. din familia de ilustra traditie sus-amintitâ. am fost coplesiti de multitudinea dovezilor care sugerau ca membrii ei au fost nu doar templieri. dar este evident faptul ca au dorit sa lase în urma lor indicii cu privire la preocuparile lor reale. n pasionat u cercetator al istoriei familiei sale si a domeniului Rosslyn. Sir William. pentru a fi transmise generatiilo r viitoare: „Contele William St Clair a construit capela într-o epoca în care cartile Puteau fi arse sau interzise. Maria. „Daca te duci la Catedrala St Paul din Londra. Mielul Domnului.. ci si pagini.. Este o traducere a scrierilor cavaleresti si politice ale lui Rene d'Anjou. familia Sinclair a promovat activ o serie de ritualuri pagîne si le-a oferit adapost tiganilor (despre care spunea ca sînt „printre ultimii pastratori activi ai cultului divinitatii feminine în Europ a"17). e remarcabil cît de putine simboluri crestine gasesti aici". ne-a of erit o serie de detalii semnificative despre ceea ce s-a întîmplat cu „pierdutele" cunostinte ale templierilor. poti vedea totul într-o singura vizita. dar revelator. tot aici am gasit „Manuscrisul Rosslyn-Hay". Niven a afirmat la un moment dat: „Se spune ca Sir William ar fi construit-o spre «mareata glorie a lui Dumnezeu».

Speci ali stii în domen iu si -a u a xat comen tarii le pe a cest e a firmat ii. sîn t con si derate pretio a se si astazi — poate cu atît ma i mult cu cît vizea za probl eme cu totul dif erite fa ta de cele a le lumi i actuale. la fel ca multi dintre conf ra tii lor euro pen i. Do cumen tul a stîrn it di sp retul multor g en erati i. st udi ile recen te a u demon stra t ca î n Evul Mediu. care a dus la na sterea fran cma so neriei . n u ex ista u bresle ale pietrarilor. care i nclud. elemente de ermetism si a lch imie. 20 În 1329 însa . Un sco tian . în mod semni fica tiv.o serie de a lte loca tii. Ramsay a sublin iat faptul ca a cestia descin d din cava lerii crucia ti — o aluzie uso r voa l ata la templieri. nu n uma i din cauz a ul timei a firma tii. le-a oferit f ra ncma so nilo r din Paris ceea ce a devenit cuno scut sub n umele de „ Oratia lui Ramsa y". La un moment dat. se spune. a cesta a f ost mo men tul. nu do ar l a R ossl yn. An drew Micha el Ra msa y a f ost cel care. pe l în ga geo met ria sa cra . Minerva si Isis.21 Ca valer al O rdi nului St Laz arus si tutore al micului B onn ie Prin ce C ha rl ie.19 C ontele William si Rene d'Anjo u erau a pro pia ti. un ele ramuri a le fra ncma so neriei a u pretin s dintot dea un a ca sîn t urmasele templ ierilo r si ca îsi au origin ile în S cotia.Dumnezeu". declarîn d ca . Oratia din 1737 a fost prima aluzie publica la faptul ca f ranc- . fiin d n eadevara ta. ci si într. Este deci cla r ca templierii a u supra vietuit în Scotia si a u a ctiva t ajci deschis. î n Insulele Brita nice. în 1737. Orat ia pret inde a deopot riva ca mason ii îsi au o rigin ile în misterele z eitelor Dia na . Este însa posibil ca a cesti ma soni „templa risti" sa fi mo st en it verita bilele secrete a le cava leril or. a runca a ceea si lumina fa lsa a supra î ntregului do cumen t. templierii a u con siderat ca este mai pruden t sa se retra ga în subtera n. iar spectrul a utoritati i papa le s-a înto rs pen tru a -i bî ntui. ambii fiin d membri ai Ordin ului Lînii de Aur — o grupare a l ca rei obiectiv decla ra t era restabilirea vechilor idealuri templiere de ca va lerism si fraternitate. cel putin partia l. dar. sa pus ch iar pro blema ini tierii un ei cruciade împotriva S cotiei si. da r putini istorici — chia r din cadrul ma so neriei — i -au luat în serio s. a sa cum a m ment ion at . despre ori gini le iden tifi ca te în cult el e divin itat ii f emin ine. asa ca bunului cava ler Ra msa y i se poate a co rda credit în privin ta acestei afirmatii — si deci în privinta tuturor celorlalte. da r si f iindca Ra msa y pretin dea ca ordin ul nu este urmasul pietra rilor medieval i. Acea sta expri ma re indirecta a fo st necesa ra f iind ca în Fra nt a t empl ierii era u înca în a fa ra legii. cu to ate ca jdeea a ra mas doa r la stadiul de proiect. Cun ostin tele lo r. viata l or dulce a fost din no u a men int ata cîn d ex co jnuni ca rea lui Robert de Bruce a fost a nul ata.

23 Aceleasi reactii le-a stîrnit si lista presupusilor Mari Maestri ai ordinului. nu acelasi lucru putem crede despre cea a lui von . asa încît este posibil ca afirmatiile lui von Hund despre sursele sale necunoscute sa fi fost totusi veridice. papa a denuntat întrea ga confrerie a francmasonilor? Incredibil. în anii 1950. ca i s-a încredintat „adevarata" istorie a francmasoneriei si a fost autorizat sa înfiinteze loje. „ponturile" anonime constituie un obicei frecvent al grupari lor oculte. iar recent unii dintre acesti „superiori" au fost identificati cu o serie de personalitati cît se poate de credibile. ca urmare a arhivelor incomplete disponibile. Principalul motiv al acestei respingeri a fost faptul ca afirm atiile baronului se bazau pe spusele unor persoane anonime — pe care el le numea „superiorii mei necunoscuti" — si deci pareau pure scorneli. Karl Gotthelf. Dar. în 1743. atunci cînd ordinul a fost suprimat. dar istoricii 1-au acuzat de sarlatanie crasa si au considera t ca istoria sa „adevarata" nu e nimic altceva decît o adunatura de aiureli. baron von Hund und Alten-Grotkau. 22 Adevarata istorie care i se încredintase cuprindea si informatia conform careia. mult mai explicita si mai credibila.25 Din cercetarile efectuate de Baigent. Baronul von Hund avea ceea ce pretindea el a fi o lista cu numele Marilor Maestri care i-au u rmat lui Jacques de Molay în clandestinitate. Sa fie doar o coincidenta ca. a afirmat ca ar fi fost i nitiat în riturile unui Ordin Masonic al Templului din Paris. într-unul dintre cele mai controversate episoade din istoria francmasonilor. lista a facut fata cercetarii atente a specialistilor si. desi nu putem avea o certitudine în aceasta privinta — documentele jji acest sens fiind foarte rare —. pe care el le-a numit Ritul Strict Templier. nici un an mai tîrziu. daca vrem sa fim cinici si ga consideram ca lista Prioriei a fost fabrica ta cîndva. probabil. este co recta. Lojele lui von Hund au înregistrat aproape imediat un succes fulminant. Leigh si Lincoln2" a reiesit ca lista Priori ei este cea mai exacta dintre cele existente.masoneria ar deriva din Ordinul Templierilor. asa cum ne-am convins si noi însine. în realitate. d esi în Germania erau cunoscute sub numele de Fratii lui loan Botezatorul. Dupa aluziile lui Ramsay cu privire la relatia cu templierii. a aparut o alta dovada.24 Semnificativ este faptul ca istoricii nu au reusit nici pînâ astazi sa alcatuiasca o lista a Marilor Maestri ai Ordinului Templierilor. Lista lui von Hund însa este identica cu cea care apare în Les dossiers secrets ale Prioriei din Sion. dar chiar si la acea data — în secolul al XVIIIlea! — Inchizitia a arestat si a torturat membri ai ordinului ca o consecinta directa a bulei papale. unii cavaleri au izb utit sa fuga în Scotia si s-au stabilit acolo.

. patronul breslelor medievale ale pietrarilor . o retea alchimica. îndeosebi forma numita Ritul Scotian Rectificat. Daca nu ca nume. el a para sit Palestina si. se constata o curioasa lipsa de supozitii cu privire la posibila motivatie a baronului. Frances Yates scria: „Poate ca ideea unei personalitati ca Leon ardo. El a fost — sustine legenda — unul dintre mesterii care au luc rat la Templul lui Solomon. împreuna cu treisprezece colegi. deosebit de puternica în Franta.) Ea a influentat totodata o alta grupare importanta pentru cercetarea noa stra: Francmasoneria de Rit Scotian. Francmasonii francezi au o legenda curioasa despre Maître Jacques. mesterul pietrar numit Parintele Soubise.28 Un alt „candidat" cu sanse mari la rolul de mostenitor al cunostintelor ezoterice ale templierilor este miscarea numita rozi crucianism. el însusi fiind în primul rînd un alchimist.Hund. de ambele parti ale Atlanticului. Dupa moartea lui Hiram Abiff. a pornit spre Mars ilia.29 . Masonii vin si astazi în pelerinaj aici în fiecare an. Odinioara luata în derîdere de istorici ca o inventie a lnceputului de secol XVII. legatura dintre cele doua liste subliniaza existenta unei traditii comune a Ritului Strict Templier si a Pr ioriei din Sion. de fapt . nu contravenea conceptiilor unui mag". (S-a sugerat la un moment dat ca templierii s-au „ascuns" efectiv în rîndurile gradelor superioare ale francmasoneriei. organizatia începe sa fie recunoscuta c a avînd radacini în traditiile Renasterii. Q. Organizatia sa era. un personaj mitic. capabile sa îmbine activitatea de artis t cu studiile de mecanica si matematica. devenind în scurt timp o structura importanta a masoneriei. Cu toate ca pe marginea afirmatiilor si a organizatiei lui von Hund a curs multa cerneala. la urma urmei. Maître Jacques a fost tradat si ucis. francmasoneria templierilor s-a dezvoltat rapid. rozicrucia nismul este considerat a fi forta mo trice a spiritului renascentist — un ideal întruchipat perfect de Leonardo da Vinci.27 Sa fi înce rcat astfel von Hund sa duca mai departe traditia templierilor? Oricare ar fi adevarul în privinta organizatiei si a preocuparil or baronului. în 1750 nu existau documente si nici studii istorice despre templieri. Adeptii aprigului sau dusman. Degeaba însa. cel putin ca un ideal. au hotarît sa-1 ucida. In acest sens. în consecinta. pe 22 iulie. ca o atitudine. asa ca Jacques s-a ascuns în pestera de la Sainte-Baume — cea în care si-ar fi gasit mai tîrziu salas M aria Magdalena.

Radacinile alc himiei si paralele ei cu ermetismul si gnosticismul sînt explorate de Jack Lindsay în The Qrigins ofAlchemyin Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în . ermetismul si gnosti cismul. cît si ermetismul par a-si avea originile în acelasi timp si spatiu — focarul de gîndire din Egipt. dar ideea fundamentala este aceeasi. alchimia era — în sensul în care este perceputa astazi — un produs al Egiptului din primele secole ale erei crestine. Ca urmare a ostilitatii Bisericii. Nu se poate trage o linie neta de demarcatie între gnosticism si ermetism. Desi inspirata. Dumnezeu. aceeasi cultura. în termenii de atunci. G nosticii exprima acest deziderat în termeni religiosi (considerînd ca reunirea cu divinitatea înseamna mîntuire). iudaica. În plus. Ermetismul. care a dat nastere miscarii catar e. în terminologia actuala —. cea mai înalta dintre lumi f iind divinitatea. fiind chiar o îndatorire a omului. asa cum nu se poate face o distinctie clara între religie si magie. atît gnosticismul. dar pastrînd înca o scînteie de divinitate. si gnosticismul. Cele trei ramuri principale care au înflorit în secret au fost alchimia. (Relatia strînsa dintre gnosticism si ermetism e ste ilustrata de faptul ca Evangheliile gnostice descoperite la Nag Hamm adi includ tratate ce contin dialogurile lui Hermes Trismegistul. precum Marsilio Ficino. din concepte mult mai vechi. (Un vers ermetic adesea citat este: „Nu stiti voi ca sînteti dumnezei'?") încercarea de reunire cu divinul este posibila. mai precis din Alexandria. Aceleasi idei. Acest veritabil creuzet al ideilor religioase si filozofice îsi tragea seva din credintele si conving erile multor culturi — greaca. egipteana si chiar din religii le Orientului îndepartat — rafinîndu-le în conceptiile aflate astazi la baza culturii noastre. sînt doua concretizari ale acelorasi idei cosmologice. Lumea materiala este cea mai joasa în ierarhia „lumilor" — a „sferelor". persana.) Cosmologia din Pistis Sophia — Evanghelia gnostica în care jylaria Magdalena detine un rol-cheie — nu difera esential de cea profesata d e unii magi ai Renasterii. iar ermeticii folosesc termeni din mag ie. în secolele I si II î.Hr. care a constituit un puternic impuls pentru renascentism si rozicrucianism. Omul este o fiinta divina la origine. da Vinci a trait într-o epoca în care marile miscari intelectuale si mistice constituiau un magnet pentru cei însetati de cunoastere si de putere deopotriva. acelasi timp si spatiu au dat nastere alchimiei. aceste miscari erau nevoite sa functioneze în ascuns. a „planurilor". Cor-nelius Agrippa sau Robert Fludd. „prinsa" apoi în trupul fizic. de asemenea.Fireste.

cel putin la nivel spiritual. Gnosticii si ermeticii. cum îsi mai putea ea mentine controlul? La fel ca în cazul alchimiei. femeile au avut totdeauna un cuvînt de spus si chiar oficiau în ceremoniile religioase. daca nu chiar iadului. Fiindca toti copiii sînt rezultatul unui act sexual „rusinos". Spre deosebire de catolici. adeptii acestor credinte erau ostracizati si singura solutie era formarea unei retele subterane. implicatia acestei notiuni de potential div in al individului era chiar mai grava prin faptul ca femeile se aflau pe acee asi treapta cu barbatii. amenintarea pentru Biserica este evidenta. destinate purgatoriului. aceasta era una dintre ameninta rile majore ale gnosticismului la adresa Bisericii. Fa ra autoritatea preotilor asupra turmei de credinciosi. nici ermeticii nu se ploconeau în fata Dumnezeului lor. reda ideea ca omenirea contine acea scînteie de divinita te. în acelasi timp însa. Nici gnosticii. 1970). Ca urmare a combinatiei dintre stiintele interzise si filozofia pacatoasa. pe de alta parte. Este usor de înteles interesul pentru gnosticism. Acesti oameni erau periculosi. cît si pe cea dinlâuntrul sau. Recunoasterea scînteii de divinitate atragea automat dupa sine ceea ce am numi astazi „autoapreciere" sau încredere în sine — ingredientul esential în manifestarea propriului potential. traind astfel gnoza. nu acordau nici o atentie notiunii de „pacat originar". aces t concept considera femeile si c°piii implicati deopotriva într-un soi de eterna conspiratie împotri-va ba rbatilor puri si a unui Dumnezeu razbunator. notiunea statutului fundamental divin al omului contravenea conceptului crestin de „pacat originar" — ideea conform careia toti oamenii se nasc pacatosi ca urmare a caderii lui Adam si a Evei (mai cu seama a ac esteia din urma). Aceasta era însasi cheia miscarii renascentiste si neînfricarea pe care a indus-o a fost vizibila în valul d e explorari si descoperiri geografice initiat în acea perioada. pe lînga ideile teologice categoric neortodoxe. accentul fiind pus pe responsabilitatea indivi dului pentru propriile actiuni. ei nu se considerau fiinte inferioare si pacatoase. Exclamatia „Oh! Ce miracol e Omul!". cu toate ca nu era o optiune facila. atribuita lui Hermes Trismegistul. Acest accent pus pe mîntuirea individuala era în antiteza totala cu preceptul Bisericii conform caruia preotii sînt singurii mijlocitori prin care Dumnezeu comunica într-un fel cu omenirea. Multi dintre ei (sau ele. Mai mult decît atît. Fiecare individ era încurajat sa exploreze singur atît lumea exterioara. dat fiind ca printre alchimistii Renasterii se aflau si femei) nutreau convingeri neobisnuite în domenii ca arhitectura si matematica. iar riscul era dublat de for . Ideea gnostica a unei relatii directe cu Dumnezeu ameninta însasi existenta Bisericii. Din punctul de vedere al Bisericii. prudenta cerea ca gnosticismul si ermetismul sa fie ferite de ochii Bisericii. cunoas terea divinului.Egiptul greco-roman". în gnosticism.

Cosimo a finantat si traducerea l or. de fapt.ta inerenta a tot ceea ce este secret si care atrage heterodoxia. trimitîn-du-i chiar o scrisoare personala de sustinere. Pe lîngâ faptul ca a initiat cautarea unor opere legendare. dar apoi ceva straniu s-a petrecut. Ultimul este renumit în primul rînd pentru introducerea în Europa a teoriei si a pract icii cabalistice. cel care a tradus C orpus Her-jneticum. curînd. Amagindu-se probabil cu un fals sentiment al securitatii indus de patronul sau aristocrat. Una din tre principalele manifestari ale acestei erezii era miscarea rozicruciana. al carui autor prezumtiv ar fi însusi Hermes Tris-niegistul. nu am exagera daca am pune semnul egal între rozicrucianism si Renastere. Lorenzo Magnificul (1449-1492) — s-a produs prima sinteza de amploare a ideilor oculte. si Pico della Mirandola (1463-1494). Termen ul „ rozicrucian" da teaz a de la începutul secolului al XVII-lea. a anulat în mod bizar toate acuzatiile si amenintarile la adresa lui Mirandola. Acest val de interes pentru tot ceea ce era ermetic îsi avea cen trul. cartile sale au fost trecute la Indexul papal. aceste probleme devenisera subiect propice pentru dezbaterile intelectuale. O foarte mica parte a informatiilor din aceste domenii erau noi. în afara enclavelor secrete în care fusesera pastrate cu grija pîna atunci. la curtea familiei Medici din Florenta (unde a exer citat o influenta puternica asupra unui mare numar de gînditori.30 Sub patronajul acestei familii — ja loc de frunte aflîndu-se Cosimo cel Batrîn (1389-1464) si ne-potiil sau. iar el însusi a fost amenintat de papa Inocentiu al VUI-lea. . Prima sa etapa majora de dezvoltare a avut loc — la fel ca în cazul multor altor miscari — în Renastere. dar a fost inventat pentru a denumi o miscare deja functionala la acea vreme. De ce? Poate un indiciu este faptul ca acest suveran pontif sia decorat apartamentele de la Vatican cu fresce reprezentînd teme egiptene antice. Noul papa. pîna atunci disparate. Alexandru al Vl-lea — membru al familiei Borgia —. Daca ar fi fost lasat în seama entuziastilor renascentisti. în acea epoca. Mirandola a fost prea explicit în ideile sale oculte si. precum Corpus fjerrneticum. în cea de-a doua jumatate a secolului al XV-lea s-a înregistrat o veritabila explozie a interesului pentru ermetism si pentru stiintele oculte. Dintr-o data. La curtea Medici au gasit gazduire gînditori celebri pentru preocuparile lor oculte. precum Marsilio Ficino (1433-1499). ermetismul nu ar mai fi fost cîtusi de put in „ocult". Pentru o perioada a par ut ca Mirandola va avea soarta tuturor oponentilor Bisericii. printre care si Leonardo da Vinci). însa setea de explorare a implicatiilor profunde ale ermetismului avea o amploare fara precedent. desi fireste ca existau numeroase personalitati si influente contemporane.

Dar ocultismul a supravietuit si a exercitat o influenta majora as upra Renasterii. iar secretele nu puteau fi aflate decît în urma unor stagii intense de initiere treptata. De asemenea. Frances Yates a schitat. iar atunci cînd abordeaza aceasta tema. pe care erau înscrise numeroase secrete covîr-sitoare. ele au. autor.35 în plus. ei acorda o impor tanta deosebita semnificatiei panteonului egiptean. se crede ca ermetismul a fost fondat de „Hermes cel de trei ori mare". Furtuna. prin intermediul unui fragment din Tableta de Smarald. Giordano Bruno (1548-1600). de fapt. elev al unui mare ocultist englez. desi Grecia antica a reprezentat un filon bogat pentru gînditori în general. ei si-au dat seama ca aceasta cunoastere nu este la îndemîna oricui. civilizatia egipteana este cea care detine cheile cunoasterii vizate de ei. triumful iluminismului — în care aceste „aiureli superstitioase" au fost respinse de toti cei dotati cu simtul ratiunii.printre care si zeita Isis. Recent. Desi putini ermetici au dat crezare acestui mit.31 Istoricii contemporani nu iau în serios forta si influenta elementelor oculte. de asemenea. Calatorind prin diverse tari precum Germania si Anglia.33 Asa cum am vazut. Dar. (Semnificativ este faptul ca prima cladire a Teatrului Globe din Londra a fost construita pe baza principiilor ermetice ale geometriei sacre. Giordano Bruno a ajuns în Anglia în 1583 si în scurt timp a intrat în contact cu personalitati de talia lui Sir Philip Sydney. dincolo de aceasta perioada se face simtita influenta unui numar mare de culturi. desi multi reprezentanti ai ermetismului renascentist credeau ca aceste secret e provin din Egiptul faraonic din vremea lui Moise. id eile derivate din religia Egiptului antic au influentat dezvoltarea conceptelor ermetice mai puternic decît s-a crezut anterior. noua filozofie oculta s-a raspîndit din Italia în restul Europei. deoarece Bruno i-a dedicat doua dintre lucrarile sale scrise pe cînd se afla în Anglia. prin comparatie. Fascinatia pentru ocultism nu era doar un simptom a l deschiderii catre noi idei. Radacinile acestor idei ajung în Egiptul secolelor I-III.34 Ermeticii sînt de acord ca. doctor John Dee (1527-1606). Sydney. ci însasi cauza ei.32 Dupa cum sustine ea. despre ultima piesa a marelui dramaturg. rolul real al ocultismului în istorie. se spune ca ar întruchipa o serie de concepte rozacruciene importante si ca ar fi fost inspirata de viata doctorului Giordano Bruno a fost o personalitate similara ca anvergura cu . Este posibil ca un alt personaj al cercurilor oculte din societatea elisabetana sa fi fost. într-o serie de carti. o origine mai apropiata de epoca lui lisus. al lucrarii Arcadia. printre altele. el a propovaduit reîntoarcerea la religia Egiptului antic si a fost foarte explicit în afirmatiile cu privire la ceea ce considera el ca fiind relele crestinismului oficial. sistemul filozofic egiptean era întruchipat de o scoala a misterelor. specialistii au recunoscut ca. în vreme ce generatiile anterioare au accentuat influenta filozofiei elene. prezent la întîlnirea dintre Giordano Bruno si Philip Sydney: William Shakespeare. o fac pentru a sublinia. era în mod cert o personalitate de prim rang în aceasta lume subterana. punctul culminant fiind campania marelui predicator reprezentant al ermetismului.

din acest jnotiv. Bruno si-a format propria societate secreta. 37 Dar acelasi lucru poate fi spus si despre sus-mentio-natul doctor J ohn Dee. dupa canoanele vremii. trupul sau ar fi fost — zice-se — «incoruptibil": si-a pastrat aparenta vie si nu s-a descompus (un fenomen ce pare a afecta post-mortem un numar suprinzator de oameni. Dar. Giordano Bruno a murit pe rug la Roma. numiti astfel dupa miticul lor fondator. Manifestele rozicruciene — numele sub care au devenit cunoscute cele doua lucrari — nu dezvaluiau nici unele dintre aceste secrete. zilele i-au fost numarate . Bruno nu predica nici una dintre v ersiunile acceptate ale crestinismului si. si ca a fost înmormîntat într-un loc tainic. prin faptul ca an unta u existenta confreriei. Daca viata lui a fost una neobisnuita. ce era luminat de un „soare interior". dupa ce a fost tradat si denuntat Inchizitiei de un a dept nemultumit. în 1614 si 1615. era nu numai astrologul si consilierul reginei Elisabeta I. Asemenea lor — si la fel ca toti ceilalti reprezen tanti ai contrareformei —. si totusi numele sau este rareori mentionat în istoria predata în scoli. era o fire rigida si neiertatoare. una dintre cele mai misterioase din istorie. Christian Rosenkreutz (Christian Rozacruce). alch imist si necromant. I Giordanisti. mai cu seama sfinti catolici).38 (S i un a man unt mai putin cunoscut: numele de cod al doctorului Dee ca spion era „007"!) Din aceste radacini s-a dezvoltat miscarea rozicruciana. acumulînd cunostinte secrete sau oculte pe care le-a transferat apoi unei noi generatii de adepti. cu exceptia faptului ca a avut o influenta majora asupra dezvoltarii rozicrucianismului în Europa. dar. Fama Fratemitatis sau „Descoperirea Fraternitatii Preanobilului Ordin al Roza-Crucii" si Confessio Fratemitati s sau „Confesiunea Laudabilei Fraternitati a Preaonorabilului Ordin al Roza-Crucii" au început sa circule în Germania. în 1484. O personalitate complexa. Adaugati la aceasta realitate firea sa bombastica. De asemenea. Putine lucruri se cunosc despre ea.Luther sau Calvin. Acest erou se presupune ca a calatorit în Egipt si în Tara Sfînta. si soarta ce i-a fost rezervata nu e greu de ghicit. sugerau ca toti cei care doreau sa afle mai multe sa ia legatura cu ea.39 Aceste publicatii anuntau existenta unei confrerii secrete. în Germania. Se spune ca Rosenkreutz avea 106 ani cînd s-a stins. rozicrucienii. în 1600. spre deosebire de ei. un veritabil magician vels. Existenta sa a devenit cunoscuta atunci cînd doua lucrari anonime. modul în care a murit si a fost îngropat a avut un caracter chiar mai straniu . Probabil ca totul a fost . ci si a gent secret.

fiindca miscarea rozicruciana era o sinteza a tuturo r conceptelor oculte si ermetice. Les dossiers secrets sustin ca el s-a aflat la cîrma Prioriei între 1637 si 1654. într-un fel. pentru ei alchimia e ra o disciplina spirituala. care le-au considerat un soi de farsa ciudata. credibilitatea listei.42 Si totusi faptul nu este atît de ciudat.doar un fel de testa re a pietei. fiindca abia în anii 1970 a reusit Frances Yates sa arunce o raza de lumina asupra existentei si influentei exercitate de miscarea rozicruciana. Dar. se pare ca tema rozicrucianismului a constituit un numitor comun al celor patru presupusi Mari Maestrii din secolul al XVI I-lea. cel putin. cu multi ani înainte de a prelua conducerea Prioriei. Altii de pe lista respectiva nu au avut însa aceeasi problema. în 1616. fara nici o legatura cu obtinerea aurului. poet si dramaturg german si totodata pastor luteran. Aceasta continuitate în rîndul celor patru Mari Maestri ai Prio-riei din Sion a început o data cu Robert Fludd. realitatea este ca au exercitat o influenta puternica asupra unui mare numar de gîndi-tori de renume. dar specialistii sînt aproape unanim de acord ca el însusi a s cris Manifestele Rozicruciene sau. Daca ne amintim. autorii Manifestelor au demonstrat o profunda cunoa stere a principiilor ermetice si alchimice. pe car e îl numeau „nedumnezeiesc si blestemat"41. chiar si Francis Bacon. a fost în esenta rozicrucian. fiindca termenul nu fusese înca inventat în vremea lui. Acest lucru sporeste. dar el nu si-a spus niciodata „rozicrucian". La urma urmei. printre care Robert Fludd (1574-1637) si Sir Isaac Newton. „Nunta chimica a lui Christian Rosenkreutz"44. Oricare ar fi adevarul despre rozicrucieni. Andraea a scris însa cu certitudine ceea ce se considera a fi al treilea Manifest. Acest lucru a fost suficient pentru a atrage dispretul si neîncrederea istoricilor. pentru . alchimistul englez care a detinut functia între 1595-1637. Fludd a declarat ca a încercat sâ-i gaseasca pe rozicrucieni dupa ce le-a citit Manifestele. Johann Valentin Andr aea (1586-1654). în mod neasteptat. numele lui da Vinci apare pe lista Marilor Maestri ai Prioriei din Sion. de pilda. în mod semnificativ. Iar Frances Yates nu ezita sa1 defineasca pe Leonardo da Vinci ca „un rozicrucian timpuriu"43. singurul aspect cu adevarat nou era faptul ca acum avea un nume. s-a aflat la originea lor. asa cum a indicat Frances Yates40. fiindca nu se oferea nici o adresa pentru contact sau corespondenta. Poate ca însasi prezenta sa la vîrful miscarii rozicruciene i-a asigurat aceasta functie. celebrul reprezentant al rationalismului.

dar acestea demonstreaza o buna cunoastere a continutului Manifestelor. este faptul ca Isaac Newton a reconstruit. desi unele dovezi sugereaza ca. care nu le cunosteau reala semnificatie. povestea lui Rosenkreutz era doar un mit. prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din 1691 pînâ în 1727. prin descoperirea unei se rii de documente care ilustreaza amploarea relatiilor dintre aceste miscari si idei. strînse de John Byrom (1691-1763) si pastrate de urmasii acestuia. cele doua organizatii si-au pastrat individualitatea. critic ocultist.49 Rozicrucianismul a avut. Primul. „a contribuit probabil mai mult decît oricine altcineva la fondarea Societat ii Regale"50.5 ! Interconexiunile dintre rozicrucianism. Primii doi francmasoni cunoscuti din Anglia — Elias Ashmole si Sir Robert Moray. Din cîte se stie. mentioneaza ca. numele -era. ermetism si alchimie — identificate anterior de istorici precum Frances Yates — au primit o confirmare categorica în ultimii ani. dar nu a reusit. probabil. planul Templului lui Solomon. Cu toate acestea. o profesoara de muzica din Manchester pe nume Joy Hancox a descoperit un set de documente. o legatura strînsâ cu dezvoltarea francmasoneriei. Boyle nu a mentionat termenul „rozicrucian" în scrierile sale. În literatura masonica exista si alte referiri care stabilesc clar o legatura între „Fratii de Roza-Cruce" si francmasoni. dar acestea par a sugera ca. o referire ironica la modul în care rozicrucienii se descriau ei însisi. în vreme ce Mora y. francmasonerie. în vreme ce studia istoria casei în care locuia.52 Importanta „Colectiei Byrom". ca fiind o societate „invizibila" . 1617). cum a fost numita. ermetice si alchimice. 45 (Lewis Spence.48 Dupa Boyle a urmat Isaac Newton. sub numele Colegiul Inv izibil. de asemenea.47 Iar atunci cînd a fondat.) Reala implicare a lui Newton în ocultism a fost recunoscuta abia de curînd: mai bine de 10 la suta dintre lucrarile sale erau tratate de alchimie. în principal diagrame si desene geometrice. multe dintre ele cu un impact puternic — de pilda. era un r°zicrucian recunoscut. Robert Fludd a folosit „un limbaj ce amint este puternic de francmasonerie" si ca „societatea sa" era structurata ierarhic pe grade. Cunoscut pentru practica alchimiei. masonice. în conformitate cu Frances Yates. pentru el. Mare Maestru pîna în 1654. într-un desen. Newton detinea un exemplar din traducerea în limba engleza a Manifestelor. alchimist — aveau conexiuni cu miscarea rozicruciana. rezida în faptul . în 1984. cînd s-a stins din viata si i-a succedat Robert Boyle. viitoarea Societate Regala. desi a scris în anii 1630. chimist Ia Oxford. Utriusque cosmi historia („Istoria celor doua lumi". (Specialistii în domeniu si-au dat seama ca povestea nu a fost niciodata menita sa fie considerata un adevar literal. Mai sugestiv. mai cu seama. 4^) Dupa Fludd a urmat Andraea. Cele peste cinci sute de documente au ca princ ipal obiect geometria sacra si arhitectura. desi apropiate. în fapt. precum si simbolurile cabalistice .a li se alatura. a scris pe larg de spre acest subiect si a inclus idei preluate din Manifeste în scrierile sale.

ar fi oare posibil ca si rozicrucienii sa aiba aceleasi origini? în sus i numele „Roza Cruce" aminteste de cavalerii care aveau ca emblema o cruce rosie sau trandafirie. numit si Clubul S oarelui. cu membri cunoscuti si sedii declarate. De asemenea . Structura capelei a fost inspirata.ca arunca o raza de lumina asupra relatiei dintre aceste subie cte si asupra persoanelor — crema societatii stiintifice si intelectuale a vremii — care aveau astfel de preocupari. materiale ce se refe ra la Templul lui Solomon si la Chivotul Legii. Cambridge. Dintre documente fac parte diagrame ce detaliaza geometria sacra a unui mare numar de cladiri datînd din diverse perioade. totodata sediul unei a dintre cele patru loje fon datoare ale Marii Loje a francmasone riei engleze. Din colectie f ace parte si o diagrama a bisericii Temple din Londra. asa cum se pare. iar lucrarile lui în general amintesc puternic de legendele Graalului si. în „Nunta chimica" a lui Andraea . De exemplu. Daca. inclusiv rozicrucienii John Dee (cu care Byrom era înrudit prin casatorie). prin urmare. demonstrînd înca o data ca toate ace ste cladiri se încadreaza într-o traditie continua si ca membrii confreriilo r rozicruciene si masonice din secolul al XVIII-lea erau constienti de acest lucru. predomina nt rozicruciene. chiar si cavalerii templieri. se pare. în Languedoc. Scrierile din colectia sa au la baza toate societatile si perso nalitatile despre care am discutat pîna acum. sugereaza ca acea sta confrerie si masonii au o origine comuna. o diagrama indica fa ptul ca arhitectura capelei de la Kings College. în vreme ce francmasonii au fost si sînt o organizatie bine definita. rozicrucienilor nu li s-a stabilit o identitate foarte clara astfel încît termenul „rozicru-cian" pare a se referi . de asemenea. Colectia Byrom contine. ilustrînd prin urmare o continuitate în cunoasterea principiilor respective. Dar. care dateaza de la mijlocul secolului al XV-lea — „una dintre ultimele constructii gotice majore din aceasta tara"53 — se bazeaza pe conceptul cabalistic de Arbore al Vietii (concluzie la care a ajuns si Nig el Pennick. Jurnalul sau sugereaza ca Byrom avea relatii cu intelectualii de frunte ai epocii sale. plus schite ale altor constructii ale templierilor. Robert Boyle. crucea rosie pe fon d alb este mentiona ta în mod repetat. de cea a catedralei de Ia Albi. specialist în simbolismul ezoteric). o figura centrala a misca rii iacobite care urmarea restauratia dinastiei Stuart pe tronul Angliei. Robert Fludd. anterior unul dintre centrele catare. er a francmason si membru al Societatii Rega le. ridicata în secolul al XlV-lea. fa cea parte din „Clubul Ca bala". masonii sînt urmasi ai templierilor. Byrom. ai ca rui membr i se reuneau într-o cladire în St Paul's Churchyard. Iar prezenta materialelor de inspiratie templiera în documentele Byrom. de templieri.

între anii 1700 si 1800. în consecinta. rozicrucieni si alte organizatii care îsi as umau origini templiere era clara. în multe cazuri. dedicat în mod special studiilor oculte. si care pune un accent deosebit pe originile sale templiere. care au respins în mod oficial ideea originilor templiere. Simplul fapt ca o societate rozicruciana se putea transforma atît de usor într-o loja a Ritului Strict Templier dedmonstreaza originile lor comune. Dupa anul 1750. Acestea sîn t variatiuni ale francmasoneriei „oculte". cu origini în Ritul Strict Templier al baronului von Hund.mai degraba la un ideal decît la o societate concreta. nu se poate sti care sisteme au aparut în secolul al XVIII-lea si care erau într-ade-var mult mai vechi. Este însa posibila identificarea unui fir comun între anumite sisteme masonice recuzate de francmasoneria conventionala. ordinul s-a transformat într-o Loja Masonica a Ritului Strict Templier. Dar prima organizatie rozicruciana „concreta si vizibila" a fost Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii. conform careia-. „Fiecare mason e un templier". De exemplu. fiind imposibil sa ne dam seama daca motivul este descendenta autentica sau simpla sonoritate interesanta a unor astfel de titluri. Cheia este un sistem masonic numit Ritul Scotian Rectificat. cel care a descoperit "Magnetismul animal" (fara a fi însa. fiind iritati mai cu seama de afirmatia lui von Hund . peste 800 de gr ade si ritualuri au fost adaugate la practica francmasonica. itele se încurca rau. Pionierul hipnotismului). Orice tentativa de a trasa o succesiune directa de la templier i la francmasonerie si rozicrucianism este destinata esecului din cauza acestei uriase proliferari a riturilor si a sistemelor masonice. Mai îngrijoratoare erau suspiciunile autoritatilor. Se estimeaza ca. cu toate ca si-a pastrat caracterul alchimic. Manifestele îi definesc. într-adevar. încît par efectiv una si aceeasi. Au existat unele frictiuni între membrii sai si cei ai francmasoneriei conventionale. Aceasta forma a francmasoneriei este cea care ar e cele mai strînse legaturi cu societatile rozicruciene. Confuzia este accentuata si de faptul ca. Loja a avut numerosi membri de seama. printre care Franz Anton Mesmer (1734-1815). initiatii primesc titlul de „cavaler templier" si „Roza Cruce". asa cum se crede îndeobste. dintr-o data toate aceste grupari devin atît d e strîns interconectate. în unele forme ale masoneriei. provocate de zvonurile ca templierii aveau un plan secret de a se razbuna pe monarhia franceza si pe papalitate pentru suprimarea ordinului lor si executarea lui Jacques de Molay. Utilizarea termenului „templier" a devenit o problema pentru aceasta scoala masonica. si care s-au dezvoltat în principal în F ranta. Desi înainte de aceasta data distinctia între masoni. în 1778 s-a organizat la Lyon o Conventie a masoni lor .54 Saizeci de ani mai tîrziu însa. ca o „societate invizibila". al carei tel principal era cercetarea alchimica. fondata în Germania de Sigmund Richter în 1710.

Toate deriva însa din preaiubitu l Rit Strict Templier al lui von Hund si. Desi era aparent un celibatar convins. La cîtiva ani dupa reuniunea de la Lyon. care aveau sa devina importante în stadii le ulterioare ale cercetarilor noastre. si a însemnat sfîrsitul definitiv al Ritului Strict Templier. Rezultatul a fost umilitor pentru baronul von Hund. care a fondat în 1838 unul dintre Riturile Egiptene ale francmasoneriei oculte. pe care o considera „forma feminina a Marel ui Arhitect"56. Si acesta pretinde ca îsi are originile în traditia "templarista" a lui von Hund. „vaduva" este Isis. Ritul din Memphis. despre care vom discuta pe larg în capito lul urmator.57 Prioria din Sion. care nu era altceva decît Ritul Strict Templier cu un alt nume. Deopotriva semnificative în francmasoneria oculta sînt sistemele numite Rituri Egiptene. O influenta importanta asupra Conventiei de la Lyon — si a ezo terismului francez ulterior — a fost exercitata de filozoful ocultist Louis Claude de Saint-Martin (1743-1804). sub presedintia ducelui de Brunswick. adepta declarata a zeitei Isis. Si totusi. Toti francmasonii îl venere aza pe misteriosul „fiu al vaduvei". ci si pentru societatile rozicruciene din Franta secolului al XlX-lea. Marconis de Negre a schitat un veritabil „mit fondator" al orga - . în decursul anilor. filozofia sa era axata pe venerarea principiului feminin întruchipat de Sophia. acesta cupriundea un ordin numit Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — doar un alt nume pentru „templier". în Riturile Egiptene. „Martinismul" a fost cea mai influenta filozofie oculta. sînt foarte apropi ate de Ritul Scotian Rectificat. unele ilustrative prin ele însele. se pune un accent deosebit pe principiul feminin (unele forme includ si loji feminine active). Un factor de influenta pare sa fi fost Jacques-Etienne Marconis de Negre (1795-1865). în Hessen. în 1782. pretinde ca s-a nascut ca un nucleu al Ordinului Templierilor si s-a dezvoltat firesc. nu doar pentru aceste forme ale masoneriei. o alta mar e conferinta masonica — la care au participat reprezentanti ai tut uror gruparilor masonice din Europa — a fost organizata la Wilhelmsbad. prin lamurirea o data pentru totdeauna a relatiei dintre francmasoneri e si cavalerii templieri. prin urmare. Spre deosebire de obisnuitele aparente ale francmasoneriei.„templaristi". Obiectivul conferinte i a fost eliminarea profundelor divergente din cadrul masoneriei. care a participat pentru a sustine originea templiera. atragîndu-si diverse asocieri ezoterice. în cadrul careia a fost creat Ritul Scotian Rectificat. templaristii au cîstigat batalia: conventia a acceptat Ritul Scotian Rectificat.

60 Originile sale însa — ale gruparii noi — se afla în Franta. care sustine ca s-a bazat în aceasta actiune pe „Carta Transmiterii l ui Larmenius". egipteana. cunoscuta sub numele mai simplu de „Carta Larmenius". fiindca. la rîndul ei. Ceea ce ni s-a parut noua interesant în privinta acestui mit est e faptul ca — asa cum stiu cei care au citit The Holy Blood and the Holy Grail — Prioria din Sion a preluat numele Ormus ca pe un „subtitlu". fusese înfiintata de un preot al unei stravechi religii egiptene pe nume Ormus. unde sustine ca se concentreaza pe actiuni caritabile si cercetari istorice. repetam. Astazi are sediul în Por tugalia. dar Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim pare d estul de convingator pentru a fi luat în serios. deoarece forma cuvintelor este identica în toate — ceva greu de crezut pentru o perioada atît de îndelungata. deoarece se pare ca aceasta carta ar fi fost scrisa în 1 324 de Johannes Marcus Larmenius. istoricii au considerat carta un fals. cînd acesta a devenit o Loja a Ritului Strict Templier. cuprinsa între 1324 si 1804.59 Dar. dupa executarea lui de Mo-jay. Nu este totusi suprinzator ca exista organizatii care se pretind a fi succesoare oficiale ale templierilor.61 Chiar si autori cu deschidere spiritua la.62 Dar foarte putini critici au vazut. Documentul poa rta semnaturile prezumtive ale tuturor Marilor Maestri ulteriori ai ordinului — fapt semnificativ. bazîndu-si obiectiile pe o traducere din latina a originalului din secolul al XIX-lea. printre discipolii acestuia s-ar fi aflat si unii membri ai comunitatii eseniene. care fusese numit Mare Maestru de Jacques de Molay în susi. de fapt însa. implicatiile pentru investigatia noastra sînt profunde. convertit la crestinism de Sfîntul Marcu. Aceasta. documentul. Dar. înseamna ca Fabre-Palaprat descinde într-adevar din templieri. traducatorul i-a corectat gramatica.58 Mitul Ormus sugereaza existenta a patru influente: rozicru-cianâ. în 1770.nizatiei sale. Daca este adevarat. din Elvetia. nu ar mai fi trebuit sa existe nici un Mare Maestru. precum Cabala (despre esenieni se crede — pe drept sau nu -ca erau cabalisti).63 (Carta este scrisa în latina si transcrisa într-un cod bazat pe geometria crucii templiere. motivul acestei identitati este . Criticii au desconsiderat si lista cu declaratii ale Marilor Maestri. În mod previzibil. crestina (poate o forma eretica) si a ezoterismului iudaic. asa cum vom vedea.) Unul dintre motivele pentru care este considerata un fals este acela ca limba utilizata este prea corecta — latina medievala fiind renumita pentru incorectitudinea ei. Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim a fost fondat în 1804 de un medic pe nume Bernard Raymond Fabre-Palaprat. Iar mai tîrziu am aflat ca mitul a fost mentionat mai întîi în relatie cu Ordinul Crucii Aurii si Tran dafirii. într-o grupare numita Societatea Fratilor Rozicrucieni din Est. fâcînd obisnuita afirmatie pretentioasa ca ritul îsi are originile în antichitate. desi o aripa a sa opereaza din localitatea cu nume rezonant Sion. de fapt. Majoritatea pot fi cu usurinta ignorate. precum Baigent si Leigh. sînt de acord ca nu este autentica.

Daca este adevarat.standardizarea realizata de traducator. Daca însa von Hund spunea adevarul în privinta originilor reale ale francmasonilor. inclusiv ritualuri referitoare la cele noua grade ale Ordinului Templierilor. Este vorba despre Levitikon — o versiune a Evangheliei dupa loan c u implicatii evident gnostice. „Biserica lui loan " a templierilor si afirma ca acestia îsi spuneau „ioaniti" sau „crestini . iar dupa moartea sa. atunci acest eveniment constituie în sine o dovada a continuitatii templierilor în Europa. Prin urmare. zece ani mai tîrziu. Din nou. are doua sectiuni. a convocat la Versailles o adunare a mem-°rilor acestui ordin. declaratiile se deosebeau între ele.) Pe lînga „Carta Larmenius". de asemenea. De fapt. considera Larmenius. care a fost tradus din latina în greaca. cavalerii ospitalieri). Prima sectiune descrie. în original. o versiune a Evangheliei dupa loan despre care unele opinii considera ca dateaza din secolul al XI-lea65. baronul a inventat „transmiterea scotiana" în jurul anului 1750. atunci imaginea gene rala se schimba complet. (Acelasi duce de Orleans 1-a introdus pe cavalerul Ramsay în Ordinul St Lazarus.66 Prima contine doctrinele religioase ce trebuie împartasite initiatilor. Carta a fost criticata si pentru ca este foarte agresiva la adresa „dezertorilor templieri scotieni" care. Pe baza L evitikonului. da r daca documentul este autentic. duce de Orleans — mai regent al Frantei —. pe care el pretinde ca a gasit-o într-un anticariat. arunca o raza de lumina asupra motive lor pentru care ideile gnostice au fost pastrate în secret. Levitikonul. ar treb ui „spulberati cu anatema" (si. împreuna cu ei. francmason de rang înalt si erou al razboa ielor napoleoniene. Presupunînd ca acesti schismatici erau masonii Ritului Strict al lui von Hund. prezinta o „poveste" cu totul diferita de cea din cartea cu acelasi nume a Noului Testament. dupa parerea lor. în care si-a initiat adeptii. cînd Filip. Fabre-Palaprat detinea un alt document important. Ordinul Antic si Militar al Templului pretinde ca d ocumentul exista deja cu cel putin o suta de ani înainte ca Fabre-sâ-1 dea publicitatii. principalele doua motive care au dus la respingerea „Cartei Larmenius" nu stau în picioare. si acesta respins de la bun început de majoritatea criticil or. lucrurile par putin cam prea bine a ranjate. cîrma a fost preluata de Sir William Sydney Smith. Fiindca Levitikonul. în 1828 Fa bre-Palaprat a fondat la Paris Biserica loanita Neotempliera. istoricii sînt de parere ca furia împotriva lor e o dovada a falsitatii cartei — dat fiind ca.

s-a luptat cu Set. în unele versiuni ale povestii. Isis i-a alipit un falus artificial. Levitikonul aminteste de o traditie perpetuata din generatie în generatie de o secta — sau Biserica — a Crestinilor loâniti din Orientul Mijlociu. versiunea sa asupra vi etii lui lisus este atît de neortodoxa. Tînarul s-a vindecat. Pe lînga extraordinara afirmatie ca lisus ar fi fost un initiat al misterelor lui Osiris. care dezaproba crima comisa. desi motivele nu sînt foarte clare. Levitikonul sustine si ca el ar fi împartasit aceste cunostinte ezoterice unuia dintre ucenicii sai. Levitikonul contine si alte elemente bizare. care i-au ciopîrtit trupul si au împrastiat bucatile de cadavru. în relatia lor pare a fi fost implicat un element de razbunare. cu exceptia falusului. Suferind cumplit. în conformitate cu Fabre-Palaprat. loan „cel Preaiubit ". pe care a considerat-o o tradare a memoriei tatalui sau.) Fratele lor. încît este de mirare ca se conside ra . Capitolele 20 si 21. frumoasa Isis. iar ochiul lui Horus a devenit talismanul favorit al egiptenilor. avînd însa cîteva omisiuni semnificative. Osiris. aceasta relatie incestuoasa era obisnuita în traditia faraonica si î-ar fi parut cît se poate de fireasca oricarui credincios din Egiptul antic. au fost pastrate si preluate apoi de cavalerii templieri. Osiris era sotul surorii lui. zeita iubirii. Set. pe care ei îl numeau „Yeshu cel uns". pe Horus. 1-a iritat aceasta legatura. lipsesc. printre altele. Cele doua zeite au recuperat toate ramasitele trupesti. a tamaduirii si a magiei. 1-a ucis. unul dintre principalii zei egipteni din vremea respectiva. sotia lui Set. Oricît de surprinzatoare ar fi aceste lucruri. inclusiv faptul ca lisus ar fi spus: „Pe aceasta piatra voi cladi Biserica Mea". ea ar fi avut apoi o relatie cu Set. ajuns la vîrsta tineretii. De aceea. De asemenea. Acesta din urma a fost luat prin surprindere de acolitii lui Set. iar el a ramas fara un ochi. textul mentioneaza ca Pavel si ceilalti apostoli au f ondat Biserica Crestina. fiind ajutata în acest scop de zeita Nepthys. a pîi-nilor si a pestilor si a învierii lui Lazar. De asemenea. Isis a ratacit prin lume în cautarea lor. care i-au fost transmise lui loan cel Preaiubit. (Oricît de scandaloasa ni s-ar parea astazi. Acestia sustineau ca au mostenit „învataturile secrete" Si adevarata istorie a Iui lisus. Partea a doua este similara cu Evanghelia dupa loan din Noul Testament. fiindca nu faceau parte din cercul sau de apropia ti. Dupa ce a reasam-blat corpul. Daca însa o astfel de secta a existat cu adevarat. aceste cunostinte secrete. ultimele. Pe Horus. De asemenea. sînt eliminate toate aluziile la eleme ntul miraculos din parabola transformarii apei în vin. dar au fâcut-o fara a cunoaste adevaratele învataturi ale lui lisus.originari". nu mai apar unele referiri la Sfîntul Petru. chiar socante: lisus este prezentat ca fiind un initiat în misterele lui Osiris. prin intermediu] caruia a conceput în mod magic un copil. o dorea pe Isis pentru el si a complotat pentru a-1 ucide pe Osiris.

„crestina". Pentru membrii ei, lisus a fost nu doar un initiat al lui Osiris, ci si un simplu om, nicidecum Fiul lui Dumnezeu. In plus, el era copilul nelegitim al Mariei, iar despre imaculata conceptie nici nu se pune problema. loanitii considerau ca toate aceste povesti au fost, de fa pt, o ingenioasa — si scandaloasa — mistificare pusa la cale de autorii Evangheliilor, pentru a ascunde ilegitimitatea lui lisus si faptul ca mama lui nu stia cine era tatal! Secta ioanita recunostea faptul ca titlul „Hristos" nu îi era rezervat exclusiv lui lisus; cuvîntul din limba greaca, Chnstos, însemna, de fapt , „cel Uns" — un termen care putea fi aplicat multor persoane, inc lusiv regilor si autoritatilor romane, în consecinta, liderii ioaniti îsi asumau totdeauna acest titlu. f„Evanghelia dupa Filip", descoperita la Na g Hammadi, foloseste termenul „Hristos" pentru toti initiatii gnostici.67) Despre aceasta grupare s-a spus ca era o secta gnostica, detin atoare a unor variate secrete ezoterice, prin tre care si cele ale Cabalei. Membrii ei au conceput un plan de a se transforma într-o organizatie „sub acoperire", care (în cuvintele scriitorului Eliphas Levi, din secolul al XlXlea) „sa fie unica depozitara a marilor secrete religioase si s ociale, sa numeasca regi si pontifi, fara a se expune capacitatii de cor uptie a puterii"68; altfel spus, o organizatie misterioasa, nesupusa capric iilor si nesigurantei inerente schimbarilor politice si sociale în decursul an ilor. Instrumentul sau de lucru avea sa fie Ordinul Templierilor, iar Hugues de Payens si ceilalti cavaleri fondatori erau, de fapt, initiati i oaniti. Ca urmare a patimii lor pentru avere si putere, templierii au devenit corupti si, în cele din urma, au fost suprimati. Papa si regele Frantei nu-si puteau permite sa dea publicitatii adevarata natura a amenintarii reprezentate de Ordinul Templierilor si, de aceea, au inventat acuzatiile de idolatrie, erezie si imoralitate. Dar înainte de a fi executat, Jacques de Molay ar fi „organizat si instituit masoneria oculta"69, pentru a cita din nou cuvintele lui Levi. Daca este adevarata, aceasta asertiune rastoarna din temelii ver siunea oficial acceptata a istoriei. Dat fiind ca stabileste o legatura directa între un tip de francmasonerie si vechii templieri, am putea crede ca acei masoni ne-ar putea oferi cîteva informatii suplimentare despre cunostintele detinute de cavalerii templieri. În „Istoria magiei", Eliphas Levi consacra o sectiune întreaga traditiei ioanite asa cum este ea descrisa în Levitikon. Noi am citit-o prima data în traducerea în limba engleza a lui A.E. Waite, da r apoi am gasit o alta traducere a sectiunii respective într-o lucrare a lui Albert Pike — erudit mason si Mare Maestru al Ritului Scotian Antic si Acceptat din America

— Morals and Dogma of the Ancient and Accepted Scottish Rite of Freemasonry („Morala si Dogma Ritului Scotian Antic si Acceptat al Francmasoneriei", 1871). între cele doua versiuni exista cîteva deosebiri. Care dintre ele sa fie însa autentica? Am verificat editia originala în franceza a lucrarii lui Levi70 s i am constatat ca Pike a operat de la sine unele adaugiri si corecturi, probabil în functie de modul în care a înteles el traditia respectiva. De ex emplu, ultima parte a afirmatiei citate mai sus apare la el sub forma „masoneria oculta, ermetica sau scotiana"71. De asemenea, modifica usor cuvintele lui Levi referitoare la relatia dintre templierii ioaniti si rozicru cieni. în traducerea fidela a lui A.E. Waite, Levi scrie: „Modificînd putin cîte putin metodele austere si ierarhice ale precursorilor în initiere, succesorii vechilor rozicrucieni au devenit o secta mistica si au îmbratisat cu fervoare doctrinele magice ale templierilo r, iar drept urmare, se considerau unicii depozitari (sic!) ai secretelor sugera te de Evanghelia dupa Sfîntul /oan".72 Pike a modificat fragmentul scris cu italice, astfel: „... Si s-au unit cu multi dintre templieri, dogmele celor dou a organizatii combinîndu-se între ele.. ."73 Mo dificarile operate de Pike sînt semnifica tive, deoarece, aacâ Levi era un observator si un comentator neimplicat al lumii e si oculte, Pike avea cunostinte din interiorul acesteia. El a considerat de cuviinta sa corecteze versiunea lui Levi si astfel, în loc sa afirme ca rozicrucienii au adoptat „doctrinele templierilor", el a dat de înteles ca acestia s-au unit efectiv cu gruparile templiere exi stente înca la acea data. Dar cel mai important amendament operat de Pike este un element cu totul nou. Dupa fraza care se refera la faptul ca Jacques de Mo lay a instituit „masoneria oculta, ermetica sau scotiana", Pike adauga ca acest ordin „1-a adoptat pe Sfîntul loan Evanghelistul ca unul dintre patronii sai, asociindu-1, pentru a nu stîrni suspiciunile Romei, cu Sfîntul loan Botezatorul.. ,"74 Acest lucru este cel putin curios. Tinînd seama ca atît loan Evanghelistul, cît si loan Botezatorul sînt sfinti catolici recunoscuti oficial, de ce ar fi fost nevoie ca veneratia pentru unul sa constituie un paravan pentru adorarea celuilalt? Si totusi, nu se poate ca Pike, unul dintre cei mai de seama specialisti în masonerie, sa fi introdus degeaba ac easta informatie în traducerea unei carti scrise de o alta persoa na , în mod cert, era nevoie sa aprofunda m acest subiect ioanit din tradit ia masonica. Asa cum am vazut în ultimul capitol, A.E. Waite a amintit de o „traditie ioanita" care a influentat legendele despre Graal si care, la prima vedere, pare de neînteles. Acum însa începea sa capete sens; în mod cert, „traditia ioanita" are anumite conexiuni ori cu loan Evanghelistul, ori cu

loan Botezatorul. Ideea nu este,

desigur,

noua

pentru

investigatia

noastra.

Aceasta

traditie si relatia ei directa cu unul din cei doi sfinti loan este esentiala si pentru Prioria din Sion; pentru aceasta organizatie, pe de alta parte, loan Botezatorul se afla în prim-plan. Dupa cum mentionam în Capitolul 2, Prioria sustine ca Gode-froi de Bouillon s-a întîlnit cu reprezentantii unei misterioase „Biserici a lui loan" — cu alte cuvinte, Confreria Ormus — si, în urma acestei întrevederi, a decis formarea unui „guvern secret". Cavalerii templieri si Prioria din Sion au fost înfiintate ca parte integranta a acest ui plan. Trebuie sa subliniem înca o data ca , în con formitate cu acea sta relatare, cel putin, atît Prioria, cît si Qrdinul Templierilor au fost astfe l create încît sa corespunda idealurilor misterioasei Biserici a lui loan. Cu exceptia cîtorva detalii minore, povestea este similara cu aceea din Levitikon, iar aceasta similaritate demonstreaza ca Prioria si templierii se încadreaza în aceeasi traditie. Perceperea templierilor ca o organizatie secreta cu autoritatea de a întrona si detrona regi aminteste de cea a Cavalerilor Templieri ai Graalului din romanul Parzival, de Wolfram von Eschenbach, iar dovezile atesta c a Ordinul Templierilor si-a arogat acest drept.75 Problema e ca majoritat ea acestor declaratii cu privire la o lunga descendenta istorica dateaza din secolul al XlX-lea si apartin gruparilor neotempliere. Ele ar deveni însa credibile daca ar putea fi coroborate cu o serie de dovezi indepe ndente referitoare la conexiunea lor cu organizatii existente în mod cert cu seco le în urma, precum asocierea dintre rozicrucieni si masonerie. O alta dificultate a fost cauzata de faptul ca s-au facut doua afirmatii diferite ca sens. Prima: anumite forme ale francmasoneriei descind direct din Ordinul Templierilor. A doua: templierii însisi sînt o continuare a unei traditii eretice mult mai vechi, cu radacini în epoca lui lisus. Din pacat e, atestarea celei dintii nu demonstreaza în mod automat si veridicitatea celei de-a doua. Dar accentul pus pe o versiune particulara a Evangheliei dupa loan este incitant, desi la un moment dat pare a exista o confuzie între loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Afirmatia lui Albert Pike conform careia masonii 1-ar fi adoptat pe Botezato r ca un paravan pentru veneratia lor secreta la adresa lui loan Evanghelistul este, asa cum am vazut, lipsita de sens. De ce ar fi vrut ei sa-si ascunda adoratia pentru unul din cei doi sfinti, cînd ambii erau pe deplin acceptati de Biserica? Pike nu a reusit astfel decît sa atraga aten tia a supra ambilor sfinti loan, învaluindu-i pe amîndoi în mister. Poate ca aceasta a si fost intentia sa. Cu alta ocazie, A.E. Waite a citat unele scrieri francmasonice despre masoneria ioanita , în care se sustine ideea unei conexiuni cu un crestinism ioanit organizat în jurul Botezatorului, considerat „singurul profet a devarat".76 Am vazut ca loan Botezatorul era deopotriva patronul templierilor si

al francmasonilor. Marea Loja din Anglia a fost fondata pe 24 iuni e, de ziua Sfîntului loan Botezatorul. Mai mult decît atît, pe pardoseala tuturor templelor masonice exista doua linii paralele; una reprezinta toiagul l ui loan Evanghelistul (un alt nume al lui loan „cel Preaiubit"), iar cealalta îl simbolizeaza pe cel al lui loan Botezatorul, în mod evident, ambii sfinti au o importanta deosebita pentru organizatie, desi pe primul plan se situeaza cel de-al doilea, în plus, juramîntul masonic se adreseaza „preasfintil or loan".77 Masonii din ziua de azi însa sustin ca nu stiu de ce sînt venerati cei doi loan.78 Este posibil ca între cele doua personaje biblice sa se fi creat o confuzie în decursul anilor si ca termenul „ioanit" sa nu se ref ere la adeptii lui loan „cel Preaiubit", ci la cei ai Botezatorului. Dar, ind iferent despre care dintre acesti sfinti loan este vorba, un alt nume se remarca prin absenta sa totala din riturile lojilor masonice: cel al lui lisus însusi, în mod oficial, motivul este acela ca masoneria nu este o org anizatie esential crestina; pentru a intra în rîndurile ei, teismul este suficient. Dar în acest caz, de ce acorda ea o asemenea veneratie sfintilor loan — sfinti crestini? Ideea conform careia E vanghelia dupa loan ar ascunde o serie de secrete oculte sau ca ar exista o alta versiune a ei a aparut de mai multe ori în cursul cercetarilor noastre. Catarii se presupune ca ar f i avut o alternativa eretica, iar Sir Isaac Newton era obsedat de ea. (Iata ce scrie Graham Hancock: „.. . în ciuda convingerilor sale religioase ferme, parea uneori câ-1 considera pe Hristos un om exceptional de dotat... mai degraba decît Fiul lui Dumnezeu".79) Astfel, este posibil ca atît francmasonii de Rit Scotian, cît si templierii Cartei lui Larmenius sa fi detinut secretele initiale ale Ordinului Templierilor si ambele organizatii asociaza acest ordin cu „secta ioanita". Desi în Riturile Egiptene ale francmasoneriei nu e xista nimic evident ioanit, toate aceste sisteme deriva din Ritul Strict Templier al baronului von Hund. Iar Prioria din Sion afirma ca are conexiun i cu toate aceste trei sisteme. Asa cum am mentionat, Pierre Plantard de Saint-Clair a definit obiectivul Ordinului Templului ca acela de a fi „purtatorul de sabie al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii, armel e ce respecta spiritul S ionului". Acest proiect maret urma sa duca la o „renastere spirituala" ce avea sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". Evident, acest lucru înca nu s-a întîmplat — desi cercetarile noastre demonstreaza ca revelatia ce ar putea avea un asemenea rezultat este pe cale de a-si face o aparitie dramatica pe scena lumii — poate în „persoana"

Prioriei sau a organizatiilor înrudite, precum ioanistii80. în orice caz însa, noi putem spune ca am realizat un lucru remarcabil: am început cu aparenta obsesie a lui Leonardo da Vinci pentru loan Botezatorul si am urmat ipoteza conform careia Prioria din Sion era, într-un fel, asociata cu acelasi sfînt. în acea etapa a investigatiilor noastre, acest lucru nu parea foarte important, dar pe masura ce am parcurs calea de la templieri la masoni si apoi la celelalte grupari oculte, în fata ochilor nostri a prins contur o conexiune mult mai convingatoare. Erezia ioanita se afla la baza tuturor aspectelor lumii oculte si, conform p ropriei declaratii, acestei traditii îi apartine si Prioria din Sion. Desi numeroase întrebari „grele" ramasesera înca fara raspuns, începuse deja sa se reliefeze o imagine coerenta, care îl asocia pe l oan Botezatorul cu o traditie oculta complexa. Si totusi, aceasta era do ar o fateta a unei erezii duble, cealalta fiind veneratia sacra pentru o zeita sau pentru principiul feminin. Desigur ca aceasta din urma fateta este mai dificil de armonizat cu structurile vizibile ale unor organizatii precum masoneria, care par a avea o orientare masculina. Dar, în mod cert, secretele ascunse dincolo de aceste doua fatete au o importanta deosebita, fiindca au fost pastrate si aparate cu strasnicie, uneori cu un pret urias, si Par a fi stîrnit profunda ostilitate a Bisericii. Faptul nu este surprinzator, fiindca cea de-a doua fateta a stravechilor secrete ezoterice — venerarea principiului feminin — a luat forma unei magii sexuale transcendente, cu toate implicatiile acesteia privind forta uierenta a femininului. CAPITOLUL 7 Sexul: supremu l sacrament Vechile texte alchimice au o simbolistica bogata, complexa si derutanta, menita sa-i împiedice pe neinitiati sa le descopere secretele. Asa cum am mentionat, la nivel fundamental, alchimia viza transforma rea personala, spirituala si sexuala, iar secretele sale se refereau la tehnici le de realizare a acestei „Lucrari Marete". Recu-noscînd preocuparile nemateriale si sexuale ale alchimiei, psihologul C.G. Jung a considerat ca aceasta disciplina este precursoarea psihanalizei.l Am vazut deja ca „Mareata Lucrare" a alchimistilor era în sine o experienta profund transformatoare, dar nimeni nu stie cu certitudine în ce anume consta ea. Nicholas Flamei (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion), care a înfâptuit-o pe 17 ianuarie 1382 la Paris, a subliniat ca a reusit acest lucru împreuna cu sotia sa, Femeile.2 Cei doi formau, se pare, un cuplu bine sudat; si ea era, probabil, alchimistâ, asa cum erau, de altfel, numeroase femei, în secret. Dar Flamei a subliniat oare prezenta ei în acea zi memorabila ca o aluzie la adevarata natura a „Lucrarii Marete"? Sa fi sugerat el astfel ca ar fi fost vorba despre un ritual sexual? Este neîndoielnic ca, în practica alchimiei, exista cel putin o componenta de ordin sexua l, asa cum releva, de altfel, si textu l clasic intitulat „C oroa na N aturii", citat în „Alchimia" lui Johannes Fabricius: .............................................. ,. „Domnita cu pielea alba, alipita dragastos de sotul ei cu membr e rumene, îmbratisati în beatitudinea uniunii maritale, îngemanîndu-se si dizolvîndu-se unul în altul pentru a atinge telul perfectiunii. Erau doi si au

devenit unul, ca si cum ar fi un singur trup".3 În mod semnificativ, exista doua discipline orientale care subliniaza transcendenta religioasa si spirituala a sexualitatii: tantra indiana si taoismul chinez. Ambele sînt stravechi — bucurîndu-se de un respect deosebit în culturile respective — si pun accentul pe potentialul anumitor practici sexuale de atingere a constiintei mistice, de regenerare fizica si de longevitate, de uniune cu divinitatea. Desi aceste aspecte sînt bine cunoscute în prezent, ceea ce nu se stie în afara grupurilor de initiati este faptul ca exista cîte o ramura alchimica a ambelor discipline, tantra si taoismul. Si, asa cum vom vedea, acest lucru demonstreaza adevarata natura a alchimiei occidentale. În tantrism, spre exemplu, terminologia „chimica" desemneaza, de fapt, practicile sexuale, în lucrarea sa Mân, Myth & Magic („Omul, mitul si magia"), Benjamin Walker sustine: „Desi în aparenta preocupata de transmutatia metalelor inferioare în aur, de mijloacele, modalitatile si instrumentele economice si de gestica rituala a alchimistului în atelierul sau, alchimia are loc, de fapt, în interiorul corpului".4 Ironic este însa ca elementele sexuale ale alchimiei occidentale au fost considerate de obicei o metafora pentru procesele chimice! Intr-un articol pe tenia alchimiei sexuale tantrice si taoiste, publicat ln revista T he Unexplained, Brian Innes remarca: „Similaritatea dintre imagistica si substantele utilizate în alchimie în toate aceste culturi este izbitoare. La fel de pregnanta este si ° deosebire fundamentala între ele: alchimia europeana medievala ftu pare a a vea o baza sexuala explicita".5 A existat, de asemenea, o diferenta considerabila între nivelurile de acceptabilitate ale alchimiei în Orient si în Occident, în China si India, alchimia nu era o stiinta interzisa, iar atitudinile fata de sex erau mai relaxate si mai bine acceptate decît în Europa; prin urma re, nivel ul de transparenta era considerabil mai mare. De curînd, Occidentul a „descoperit" si el „sexualitatea sacra" ~ ideea conform careia sexualitatea este supremul sacrament, oferind nu doa r placere, ci si uniunea cu divinul si cu universul. Sexu l este considerat o punte între cer si pamînt, ce permite eliberarea unei uriase energii creatoare si revitalizeaza cuplul chiar pîna la nivel celular. No ua cunoastere în privinta sexualitatii sacre are ca rezultat faptul ca, în sfîrsit, vechile texte alchimice pot fi pe deplin si corect întel ese în Occident, desi cei mai dispusi sa exploreze acest aspect par a fi cercetatorii francezi. Printre autorii anglo-saxoni care nu s-au sfiit sa abordeze subiectul se afla A.T. Mann si Jane Lyle, care în 1995, în cartea Sacred Sexuality („Sexualitate sacra"), afirmau: „Este neîndoielnic ca învataturile alchimice ascundeau secrete sexuale magice, strîns înrudite cu principiile tantrice. Ca urmare a complexitatii si a diversitatii sale, alchimia a disimulat în mod cert si alte mistere sub forma alegoriilor poetice, pe care doar mintea initiat

În mod ciudat — tinînd seama de tonul evident sexual al majoritatii lucrarilor în domeniu — ideea acreditata din punct de vedere istoric a fost aceea ca alchimia era.. Dar cuvintele au fost mereu atent alese. (Walker greseste însa cînd sugerea za ca. Soarele: „O. Soare.ilor le poate patrunde". în lumina epocii noastre postfreudiene: Luna îi spu ne consortului sau. «în sîngele menstrual al unei tîrfe». aflati în cautarea asa- . în fapt. un «aliaj» al eroticului cu spiritualul". asa cum cocosul este neajutorat fara gaina lui". dupa cum la fel de posibil este ca simbolismul alchimic sa nu ascunda absolut nimi c secret. Mercur sau Hermes era eroul alchimic care fertiliza Potirul Sfînt. pare a fi un simbol mistic. în care urma sa se nasca filius philosophorum..«vuj» un epitet a ntic al z eitei. o sfera sau un ou asemanator unui uter. iar conceptul capata rapid o recunoastere larga. Barbara G. Imagistica sexuala a textelor alchimice pare evidenta daca o privim a stazi. astfel încît sa redea instructiuni complexe. cea care ar fi putut fi Marea Prostituata .6 Dintre numerosii scriitori francezi care au abordat aceasta tema. n u exista un cadru de referinta pentru acest concept al alchimiei sexuale. cu semnificatie deopotriva chimica si sexuala. Walker exprima astfel semnificatia fundamentala a alchimiei: „Secretul este în parte revelat de preponderenta simbolismului sexual în literatura alchimica. Secretul vizat de majoritatea alchimistilor era unul erotic. Desigur ca întelesul acestei imagistici poate fi cel aparent.. putem spune ca textele alchimice contin concomitent „lectii" de magie sexuala si de chimie. Andre Nataf scrie: „.. Acum situatia s-a schimbat. «Copulatia dintre Atena si Hermes» poate însemna combinarea sulfului (sic!) cu mercurul într-o retorta sau poate desemna «lucrarea» sexuala a alchimistului $i a iubitei sale.. în majoritatea cazurilor însa. Este posibil ca vasul respectiv sa fi fost unul real. nimic n-ai putea face tu s ingur daca n-as fi eu cu puterea mea. alchimia nu e.7 Tantrismul si taoismul sînt considerate de mult timp reprezentative pentru traditia orientala a sexualitatii sacre. Motivul este usor de înteles: înainte ca traditiile orientale sa fie cun oscute în Occident. altceva decît cucerirea iubirii. chimie si ca întregul sau simbolism nu era decît o fantezie. dar în Occident nu a existat o astfel de practica bine definita si usor identificabila — daca nu lu am în consideratie alchimia. o eprubeta sau o retorta. La nivel esential. o copulatie" fiind nimic mai mult decît actul în sine.8 Experimentele chimice adopta forma mariajelor" sau a „copulatiilor" — dupa de cum o demonstreaza si titlul tratatului scris Johann Valentin Andraea: The Chemical \tfedding . Ilustrat iile din tratatele alchimice sugereaza de cele mai multe ori existenta unui misticism sexual.„Nunta chimica". Despre Diadema Regala a progeniturii sale se a firma ca apare in menstro meretricis. de fapt..

tot ce se topeste în acest cuptor de foc.Iata un descîn tec de dragoste egiptean atribuit lui Hermes Trismegistul. în trupul lui ce e în trupul ei.10 Laboure continua citind un tratat al lui Cesare della Riviera. în tratatul intitula t „Profetesa Isis catre fiul ei. care Marie este reprezentata în mod obisnuit purtînd în mîna un va s sau un recipien t? Care Marie es te înfatisata cu vesminte de culoarea sîngelui sau învelita în parul ei lung si roscat? Care Marie este asociata cu ideea prostitutiei si a sexualita tii? Ia ta ca din nou o vedem pe Fecioara Maria ca un para van pentru cultul secret al Mariei Magdalena. în f orma în care era ea pra ctica ta în secret de a deptii ei medievali. în gura lui ce e în gura ei. potirul sau pîntecele spiritual a l Fecioar ei Maria. din 1605. a luat na stere în Egiptul primelor seco le a le erei crestine. constrîngerile istorice (adica Biserica) i-au obligat pe autorii occidentali sa dea dovada de o prudenta considerabila. în vergeaua lui ce e în pîntecele ei". dar pentru alchimisti ea avea o semnificati e mult ma i profunda decît ideea de simpla atractie trupeasca. în rarun chii si în pîntecele (numele femeii). zeita arata ca a aflat . urmele acestor ritualuri (sexuale) antice se întrevad în scolile gnostice. Condu-o în casa lui (numele barbatului) si las-o sa aseze în mîna lui ce e în mîna ei. Iata ce afirma el: „Daca alchimia interna este bine cunoscuta în taoism si hinduism. si se axea za pe faurirea simbolica a unei sabii: „Adu-o (sabia) la mine. si adauga: „în Europa. sufla-1 în inima si în ficat. în principal în Germania". Fiindca. c e datea za din secolul I î. Unele texte fac însa referiri clare la aceasta alchimie". la urma urmei. în curentele alchimice si cabalistice din Evul Mediu si Renastere — în care numeroase texte alchimice pot fi citite pe doua niveluri — pentru a le regasi apoi în organizatiile oculte formate si structurate în secolul al XVII-lea. de la primele începuturi ale alchimiei. Horus". în Alexandria secolelor I-III-Metaforele metalurgice pentru sex sînt frecvente în descîntecele rnagice egiptene. în revis ta ezoterica franceza L 'Originel.. alchimistii nu au facut decît sa adopte acest simbolism. dar insista ca ea face parte dintr-o „mos tenire occidentala traditionala" (cursivele ne apartin). ocultistul Denis Laboure abordeaza tema alchimiei „interne" în opozitie cu cea „metalica" si totodata paralela dintre aceasta si tantrism.) Astazi se foloseste adesea expresia „chimie sexuala" pentru a defini atractia de aceeasi natura. Utilizarea simbolismului „metalurgic" dateaza.11 Alchimia.numitului vas hermeticum — „Potirul lui Hermes" — alchimistii îl identificau cu vas spirituale.Hr. Isis detinea un rol importa nt în a lchimia acelor timpuri.. înmuiata în sîngele lui Osiris si pune-o : în mîna lui Isis. de fapt.

derivate probabil dintrun echivalent egiptean al taoismului si al tantrismului. Textul se amana uimitor cu un text gnostic contemporan . L-a încurajat s-o doreasca pîna cînd el nu s-a mai putut stapîn i. Unele dintre cele mai sacre ritualuri din Egiptul antic aveau o natura sexuala — de pilda — un obicei religios zilnic al faraonului si al consoartei sale. subiectul es te discutat si în prezent pe un ton ezitant. Occidentul mai are un drum lung de parcurs pîna la a accepta. Imagistica religioasa din temple si palate reflecta fara echivoc acest act. îl masturba. astfel ca îngemanarea firii sa nu fie înjosita de prezenta multimilor. dar arheologii si ist oricii au consi-derat-o atît de abjecta. a tribuit unei femei alchimist pe n um e Cleopatra — o initiata a scolii fondate de legendara Maria Evreic a13 — contin e o simbolistica explicit sexua la : „Sa vezi împlinirea arte i în unirea dintre mire si mireasa si în contopirea lor". Am putea oare sa credem . chiar de la începuturile sale. gratie viclesugurilor ei feminine. încît abia de curînd i-au putut recunoaste adevarata semnificatie. Existenta unei asemenea traditii este subliniata în textul intitulat „Papirusul erotic din Torino" (fiindca în acest oras este pastrat în prezent) — mult ti mp considerat un exemplu de pornografie egipteana. în mod cert. aidoma vechilor eg ipteni. care ar desconsidera lucrarea". Pent ru învatatii din primele doua secole ale erei crestine. dar — asa cum remarca Jack Lindsay — deja în secolul al VHlea simbolismul sexual din textele alchimice era tratat într-un „mo d aluziv. De aceea misterul unirii trupesti este practicat în secret. Acest refuz nu este cîtusi de putin o noutate în istorie. ca re afirma : „Cînd barbatul atinge clipa suprema si samînta tîsneste. în care ea. sexul ca un sacrament. de fapt.) Un alt tratat stravechi. subiectul nu constituia o problema. un ritual religios. da r nu i-a cedat decît dupa ce i-a dezva luit toate secretele sale — o aluzie clara la natura sexuala a initierii alchimice.. probabil. Acest lucru demonstreaza înca o data eroarea comisa de lumea occidentala: ceea ce este considerat pornografie este.12 (Aceasta legen da a minteste de povestea papei Silvestru al II-lea si a Meridianei. Vechile texte alchimice sînt saturate de un simbolism ce face referire la tehnicile secrete ale sexualitatii sacre. în acel moment femeia primeste forta lui si el primeste forta ei.tainele alchimiei de la un „înger si profet". conform ca reia în altul prela t a primit cun oasterea alch imica prin un irea sexuala cu a ceasta f igura feminina arhetipa la . chiar si asa însa. alchimia occidentala a avut o . ascuns"15. despre care am vorbit în Ca pitolul 4. în componenta sexuala consistenta. Prin urmare. Aceasta era o întruchipare simbolica a modului similar în care zeul Ptah a creat universul..

de la o distanta casta — sa simbolizeze. dar cultul pentru ea nu avea nevoie sa se a scunda în spatele unor coduri. poate fiindca termenul (în franceza. în absenta unor marturii ma i putin ostile. asa cum am vazut. zeul iubirii erotice în mitologia elena. considerîndu-le josnice si dezgustatoare. posibilitatea ca omniprezenta lor „Doamna" — cea careia i se supunea cavalerul si care trebuia adorata. autoarea tratatului pare sa fi facut parte din aceasta secta. Nici chiar un reprezentant al mediilor academice precum Barbara Newman nu a putut evita un vocabular derivat din sacra sexualitate cînd a descris acea sta traditie ca. cea numit a maithun a. de asemenea. c i crinul: splendid. floa rea care îi definea cel mai fidel calitatile nu era pasionalul trandafir. în plus.. în plus. numiti în Germania minnesinger — Minne reprezentînd femeia idea lizata sau divinitatea feminina. de altfel. de fapt. Nu este deci surprinzator faptul ca Parintii Bisericii le-au condamnat... continutul poemelor — o combinatie de „spiritualitate si carnal"19 — poate fi privit ca o serie de stravezii aluzii la sexualitatea sacra. devenind el însusi divin.18 Dragostea cavalerilor pentru acea sta doamna reflecta veneratia si devotamentu l fata de principiul feminin. Si atunci..aceste conditii. întruchipare a puritatii. delibera ta a mînare a org asmului p entru i nducerea un or sen za ti i de bea tit ud in e si c° nstien ta mistica. un joc erotic cu o uluitoare diversitate a miscarilor: individ ul poate deveni amantul zeitei sau mireasa zeului ori se poate cont opi cu Preaiubitul. si termenul german minnesinger. Fratii si Surorile Liberului Spirit. dar si în engleza) este o anagrama a numelui Eros. de asemenea.. tra diti a iubiri i ro man ti ce impl ica sta pîn ir ea un or tehn ici specifi ce — de pilda . despre care se spunea ca practica un „secret sexual" înca din secolele al XlII-lea si al 20V-lea . demonstreaza o buna cunoastere a modului în care Maria Magdalena este privita în Evangheliile gnostice."20 In ma re pa rte. ca pîna în Evul Mediu aceasta traditie profunda si puternica a pierit în întregime? Unele dintre primele secte gnostice — precum carpocratienii din Alexandria — practicau ritualuri sexuale.16 Filozofia adamitilor a avut o influenta considerabila asupra tratatului Sch wester Katrei care. cu toate ca roza era considerata simbolul ei în Evul Mediu. acei cîntareti ai iubirii din sud-vestul Frantei. Aceasta femeie arhetipala nu putea fi Fecioara Maria. cu totul altceva. „. nu putem sti exact ce forma adoptau ritualurile lor. dar auster. pe cine celebrau . asa cum sugereaza.21 Trubadurii si-au ales ca simbol roza.. la vin nivel ezoteric. Întreaga istorie a crestinismului a fost marca ta de aparitia unor secte „eretice" cu o atitudine mai liberala fata de sex. care însa au fost invariabil condamnate si desfiintate — spre exemplu. numiti si adamiti.17 O alta grupare implicata în misticismul erotic — fara a fi consi derata o secta religioasa — era cea a trubadurilor. S criit orul brita n ic P et er R edgrove remarca î n a cest sen s: „S e poa te identifi ca o întreaga traditie maithuna (sexua litate vizion ara tantrica) în litera tura cava lereasca". Exista.

sînt. de fapt. stim bine. constituie o referire directa la Zeita Suprema. de pilda. imediat dupa Leonardo da Vinci — în lucrarea sa. Din a cest motiv. credinciosul se opreste în fata vasului cu Apa Sfînta. alte grupa ri crestine merg chiar mai departe. asa cum este perceput în tantrism sau în alchimie. pe lînga acestea. asa cum sugereaza si Botticelli — presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. undeva în apropierea acestora. aceste enigmatice statui înfatiseaza divinitatea feminina „deghizata". constituind deci o amenin tare grava la adresa Bisericii Catolice si. mistic si religios. în manifesta rea ei ca urzitoare si stapîna a destinului uman. Unele dintre ele sînt atît de elocvente încît. desi active la un nivel subliminal. Nasterea Iui Venus. (Iar ghiocul. De exemplu. Cunoasterea înseamna putere. au un efect tulburator asupra subconstientului. (Si. fiind o întruchipare a anticei celebrari a sexualitatii feminine. Sexul era — si în multe cazuri este înca si astazi — considerat acceptabil doar în actele uniunii menite sa creeze o noua viata. Pe fondul muzicii înaltatoare.) Toa te a ceste reguli restrictive au însa ca scop controlul asupr a femeilor. multe alte biserici contin un bogat simbolism feminin . de fapt. crestinii risca sa-si schimbe modul în care îsi privesc propriile biserici. simbol al nasterii zeitei. reprezentari ale celor mai intime parti trupesti ale zeitei. de la Chartres si din alte catedrale. iar întelepciunea — numita uneori „întelepciune prostituata" — provine din cunoasterea „rozei".cîntecele trubadurilor? Cine era „zeita" iubita a gruparilor eretice ale vremii? Cine alta decît Maria Magdalena? Marile rozase ale catedralelor gotice sînt orientate totdeauna spre vest — în mod traditional. iar asemenea secrete confera o putere extra ordinara. catedralele gotice prezinta si alte elemente de imagistica pagîna. punctul cardinal al zeitatilor feminine22 — si. mormonii. este recunoscut ca un simbol clasic al vulvei.23) Adeptii principiului feminin au utilizat în mod deliberat toate aceste simboluri care. prin care generatii întregi de credinciosi au trecut nestiutori. aidoma unui uter al Mamei Biserici. dar. nu accepta activitatea sexuala dupa menopauza. al luminarilor aprinse si al parfumului de tamîie. odinioara emblema pelerinilor crestini. femininul era un concept deopotriva carna l. la adresa tuturor cultelor cres tine. Ajuns înauntru. adica a crosului. o data ce le înteleg. în crestinism nu exista notiunea sexului pentru pura placere — ca sa nu mai vorbim despre sexul ca instrument al iluminarii spirituale. Pe linga roza sacra. adesea sculptat în forma unei scoici uriase. impunatoarele intrari îo catedralele gotice. Asa cum am vazut. se afla un altar în chinat Madonei negre (Madonna = „Doamna mea"). Ele trebuie sa învete sa priveasca sexul cu îngrijorare —o ri . Conducîndu-1 pe credincios în interiorul întunecat. labirintul/pînza de paianjen. intrarea este decorata cu reliefuri spiralate si. Energia si forta sa deriva din sexua l itate. nu e de mirare ca au stîrn it o asemenea fervoare în rîndul credinciosilor! Pentru initiatii acestor mistere. de fiecare data. în vreme ce Bise rica Catolica interzice utilizarea mijloacelor contra ceptive. de pilda. arcada este încununata de un boboc de trandafir aidoma unui clitoris. de cele mai multe ori.

în mod inevitabil. Chiar daca barbatii din Evul Mediu nu aveau cunostintele anatomice de astazi. în majoritate femei. o datorie conjuga la si nimic altceva.E. Masters scrie. dar erau considerate principala cauza — si uneori singura — care îi atragea pe barbati în pacat. . Unul dintre principalele motive ale atrocitatilor care au însotit vînatoarea de vrajitoare era ura si frica fata de moase. desi nici protestantii nu s-au lasat deloc mai p rejos. tortionar si calau al vrajitoarelor. De la începutul epocii misogine a Parintilor Bisericii. Nu numai ca li se spunea ca sînt pacatoase în sine. nici nu le-ar fi trecut prin minte. altfel. în decursul celor trei secole de procese ale vrajitoarelor. Acea mica protuberanta. O expresie extrema a acestei atit udini este ilustrata de ideea Bisericii medievale conform careia o femeie violata era responsabila nu doar fiindca ar fi provocat atacul împotriva ei însasi. în mod cert avea sa se instaleze haosul. Iar cînd simteau pofte carnale. atît de iscusit celebrata — la nivel subliminal — de trandafirul îmbobocit din vîrful arcelor gotice. Oare la originea lui s-a aflat reactia contra unui anumit gen de catarism rezidua l sau procesu l în sine a fost doar un simptom al terorii pe care femeile din Languedoc leo inspirau inchizitorilor obsedati de sex? La baza urii si a fricii fata de femei se afla constiinta faptului ca ele au capacitatea de a se bucura de activitatea sexuala. barbatii erau învatati ca astfel nu faceau decît sa reactioneze la farmecele diavolesti ale femeilor. a caror capacitate de atenuare a durerilor facerii era considerata o amenintare la adresa lu mii civilizate: Kramer si Sprenger. în acest sens: „Aproape întreaga vinovatie pentru oribilul cosmar care a fost vînatoarea de vrajitoare si cea mai mare responsabilitate pentru otravirea vietii sexuale în Occident cad în exclusivitate asupra Bisericii Romano-Catolice". care îi atîtau sa comita fapte care.25 Inchizitia. Daca dispa rea teama de durerile nasterii.fiin dca e lipsit de placere. Teroarea stîrnita de sexualitatea feminina a lasat în urma sute de mii de cadavre. la durerile nasterii.L. din cauza ei.24 R. cînd acestia se îndoiau chiar ca femeile ar avea suflet. ori fiindca duce. creata în mod special pentru a rezolva problema catarilor. în decursul timpului. experienta personala nu putea sa nu le dezvaluie existenta acelui organ ciuda t si amenintator — clitorisul. violatorul îsi pierdea sufletul — fapta pentru care pacatoasa avea sa plateasca în ziua Judecatii de Apoi. în mod semnificativ. ci si pentru ca. la toate nivelurile. primul proces al vrajitoarelor s-a desfasurat la Toulouse — cartierul general al Inchizitiei anticatare. autorii teribilului op Malleus Maleficar um — manualul vînâtorilor de vrajitoare din Europa — subliniau în mod clar ca moasele meritau cel mai crud tratament posibil. Acea sta Perspectiva era esentiala pentru modul în care femeile erau percepute de Biserica si de ba rbati în genera l. si-a asumat cu usurinta noul rol de dibuitor. s-a încercat totul pentru ca ele sa se simta profund inferioare. este unicul organ uman al carui unic scop este senzatia de pl acere.

Aproape imediat ce sa „nascut". Si pretutinden i acolo unde se a firma astfel de a titudini. Irascibilul si contradictoriul lehova din Vechiul Testament a creato pe Eva si. ni se da de înteles ca Dumnezeu însusi fost oripilat de vederea trupurilor goale. fata de sexualitate. Dar a fost Dumnezeu bucuros ca fiinta pe care o crease a dat dovada de initiativa si autonomie mîncînd din Pomul Cunoasterii — adica exprimîndu-si dorinta de a învata? Dupa ce a aratat o ciudata lipsa de cunoastere f ata de capacitatile Evei — mai cu seama pentru un omnipotent si omniscie nt creator al universului — Dumnezeu o condamna la o viata de suferinta . Acest mit simplist a oferit o justificare retroactiva pentru umili a . deoarece sarpele era simbolul antic al Sophiei.Implicatiile acestui adevar sînt — si au fost dintotdeauna — urias e. combinat cu ura si teama stîrnite de sex.. islamismul si iudaismul nu trebuie sa ne amintim decît de obiceiul de a arde sotia pe rugul sotului în India —. demonstreaza ca femeile au fost astfel create încît sa se bucure de placerea sexuala — s pre deosebire de barbati. (Fiindca ea si nefericitul Adam trebuiau sa-si confectioneze cingâtori din frun ze de smochin pentru a-si ascunde goliciunea. ideea ca a ctivitatea sexuala este prin ea însasi murdara si rusinoasa con stituie în mod cert o traditie occidentala. pe care chiar el le crease. lui Adam si Evei le-a fost instilata ideea rusinii fata de trupurile lor si. încît ideea ca femeile se puteau bucura de sexualitatea lor a deven it acceptabila în Occident abia în secolul al XXlea —. aflîndu-se atît la baza întregii campanii de oprimare sexista. începînd — trebuie sa remarcam — cu blestemul de a coase. reprezentînd întelepciunea. Si totusi. tra ditia misogin a a patriarha tului iudeo-crestin a avut un asemenea succes. desigur. si a s ta zi considerat cu greu subiect decent de discutie. Fiindca acolo unde sexul este temut. Eva si „sarpele" au format o echipa puternica. dorintele reprimate si sentimentul de vin ovatie duc în mod inevitabil la crime împotriva femeilor si chia r la manii de genul vînatorii de vrajitoare. mult superioara celei a lui Adam. femeia si-a demonstrat capacitatea de a gîndi singura. însa nu si din punctul de vedere al Bisericii. Cu toa te ca inegalitatea si reticenta sexua la nu sînt concepte exclusive ale celor trei mari religii patriarhale. a pedofiliei si a violurilor. al caror „echipament" sexua l serve ste deopotriva la procreare si la urinare. a regretat dupa aceea. nu siretenia si rautatea. asocierea nu e deloc surprinzatoare. în mod si mai bizar. Fundalul puritan al Occidentului.. cît si în centrul tuturor riturilor sexuale si tantrice. în mod evident. ne-au lasat o teribila mostenire acum. sub forma violentei domestice.) Astfel. la pragul dintre milenii. nasterea si copiii sînt perceputi ca fiind intrinsec necurate. probabil. Clitorisul. crestinismul.

Aceasta este ratiunea de a fi a tantrism ului. le-a redus la tacere timp de mii de ani si a înjosit. Pa ris si New York. de pilda.T. nu toate culturile sufera de aceeasi problema (cu singura conditie sa nu fi fost contaminate de gîndirea occidenta la ). Tantrismul este o „arta martiala " a practicii sexuale. acel sistem mistic de uniune cu zeii prin intermediul unor te hnici sexuale precum karezza sau a tingerea beatitudinii fara orga sm. lucrurile stau cu mult mai bine astazi decît cu zece ani în urma. Am vazut ca rada cinile alchimiei erau de natura sexuala si ca veneratia trubadurilor pentru roza poate fi perceputa ca un cu lt al erosului. jvlann si Jane Lyle (1995). în plus. cu Puternice implicatii pagîne. O serie de ca rti au fost deschizatoare de drumuri în acest sens sau poate redeschizatoare. aparent atît de plin de ura încît îsi detesta cea mai desavîrsita creatie: omenirea. A înlocuit dragostea si extazul cu rusine si vinovatie si a indus o frica nevrotica de un Dumnezeu masculin. de asemenea. cît si a femeilor. Asa cum am vazut. Desi în societatea actuala se manifesta înca o ignoranta crasa cu privire la sex. au folosit în mod extensiv simbolis tica trandafirului rosu si au ridicat altare închinate Madonei negre. ca arhitectii marilor catedral e. ambele celebrînd sexul ca o cale de iluminare si de transformare spiritua la. Si totusi. între care se considera ca exista o egalitate deplina. mitul biblic a învaluit. care imp lica o pregatire îndelungata si extrem de riguroasa atît a barbatilor.rea femeilor si a descurajat orice încercare de atenuare a durerilor nasterii. de altfel. pîna de curînd. desi extrem a rigurozitate a tehn icilor îi tine pe multi la distan ta . Tantrismul nu se limiteaza însa la lumea exotica a Orientului. Am retinut. uimitorul miracol al nasterii într-un lintoliu de superstitii si stînjeneala si a anihi lat forta unica a femininului — acesta fiind. Din aceasta poveste înveninata a derivat conceptul de pacat originar. în unele civilizatii sexul fiin d considerat mai mult decît o art a: era considerat un veritabil sacrament — ceva ce le permite participantilor sa devina una cu divinitatea. Printre ele se numara The Art of Sexual Ecstasy („Arta exta zului sexual") de Margo (1990) si Sacred Sexuality („Sexualitate sacra") de A. doar învatarea modului corect de a respira poate dura luni de zile. care îi condamna la purgatoriu chiar si pe nevinovatii nounascuti. de pilda. Astazi exista scoli tantrice în Londra . ba chiar a demonizat actul sexual — în mod normal placut si magic. sexul ca sacrament nu constituie o noutate pentru lumea occidentala. si motivul pentru care a fost inventat. precum cea de la Chartres. Ne dam totodata seama ca Graalul perceput ca un potir este un .

de fapt.flagranta miscare! . Majoritatea cercetatorilor contemporani sînt de parere ca tantrismul a ajuns în Europa prin intermediul sectei islamice mistic e a sufistilor. cu chipul de o stralucire atît de orbitoare. înf âtisîndu-i pe cavalerii Graalului adorînd-o pe Venus. Si am auzit o voce spunîndu-mi: «Fata la care privesti este Iubire: ea-si are locul în eternitate».. Acest fapt a fost considerat o replica la reprimarea sexualitatii firesti de catre Biserica. a aparut imaginea unui barbat. pe ca re le mîngîia cu dragoste. fiindca „forta eternitatii însasi a creat contopirea fizic . Si întreaga creatie o numea pe aceasta fata «doamna suverana». te-am purtat în pîntece înainte de începutul zilelor». Si. p Romanciera Lindsay Clarke denumeste. încît n-am putut s-o privesc în fata. o imagine de necontestat a divinitatii feminine. În legendele Graalului. O alta femeie care cunostea potentialul mistic al iubirii sexuale a fost Sfînta Hildegard de Bingen (1098-1179). ce anume sperau sa eradicheze adeptii vînâtorii de vrajitoare cînd si-au început activitatea în Toulouse? latâ-ne ajunsi din nou în fata aceleiasi întruchipari a cultului pentru dragoste: Maria Magdalena. Atît în legendele Graalului. Avea un vesmînt mai alb decît neaua. La piept purta o tablita de fildes pe care. radacinile în regiunea de sud-vest a Frantei. Hildegard a scris despre o figura feminina. pîna de curînd prea putin cunoscuta. în zorii a tot ce e preasfînt.simbol feminin. în Parzival. Wolfram este chiar mai explicit: rana e localizata la organele genitale. Hildegard credea ca atît barbatii cît si femeile puteau accede la divinitate iubindu-se unii pe altii. în nuante de safir. mai stralucitor decît stelele. ale caror credinte si practici religioase oglindesc ideea de sexualitate sacra. D ar se poate spune oare ca tantrismul sufist a prins radacini în Proven ce si Languedoc pentru ca în aceste regiuni exista deja o traditie similara? Am vazut în capitolele anterioare ca în Languedoc se punea accentul pe egalitatea dintre cele doua sexe. iar în legenda lui Tristan si a Isoldei. cît si în lirica de dragoste a trubadurilor sînt subliniate spiritualitatea femeilor si respectul acordat lor. în mîna dreapta tinea Soarele si Luna. Fata a început a-i vorbi imaginii de la piept: «Am fost cu tine de la începuturi. la urma urmei. într-o pictura italiana din secolul al XV-lea. as tfel încît „Pamîntul întreg sa devina o unica gradina a iubirii". îsi schimba numele ." La fel ca toti romanticii medievali.în Tantris26. nu încape îndoiala privind adevarata natura a cautarii lor. iar încaltarile ei erau din aur pur. este totdeauna direct legat de . Noua ni s-a parut semnificativ faptul ca ambele fatete ale acestei traditii îsi au..28 Stagnarea spirituala inerenta nu putea fi combatuta decît printr-o cautare a Gra alului care. Mann si Lyle afirma despre ea: „Autentica vizionara. asa cum am va zut. care i-a aparut în timpul unei meditatii profunde: «Apoi mi s-a parut ca vad o fata de o frumusete fara seaman. lirica de dragoste a Iadurilor „scrierile tantrice ale Occidentului".. Este evidenta existenta unor paralele între lim bajul folosit de trubaduri si de sufisti pentru exprimarea acestor idei. eroul Graalului Tristan. macar în parte. adesea simbolizata printr-o „rana la coapsa". femei. nerodnicia pamîntului este cauzata de pierderea potentei sexuale a regelui. Iar aceasta iubire avea un caracter global — o expresie a uniunii deopotriva trupesti si sufletesti.

În studiul intitulat Dante the Maker („Dante Creatorul").a si a impus ca doua fiinte umane sa devina una". Se stie de mult timp ca scrierile sale contin teme gnostice si ermetice. Dar ca indicii puternice în sprijinul acestei idei în lucrarile unuia dintre cei mai ferventi sustinatori ai lor. descrieri detaliate — si fidele — ale orgasmului feminin.33 Anderson s-a bazat în acest sens pe studiile savantilor italieni si francezi. Oricare ar fi însa sursa secret a a informatiilor sale.. Se pare ca pentru ea toate acestea nu erau doar cunostinte teoretice — lucru neobisnuit pentru o sfînta.29 Hildegard era o femeie remarcabila. îndeosebi în domeniul medical.31 Acesti calugari razboinici par a nu se încadra cîtusi de putin în traditia ri subterana neîntrerupta a unui cult eretic al dragostei. Mult timp considerat un cerc estetic. Celibata convinsi (desi circulau insistent zvonuri cu privire la homosexuali tatea templierilor). profeseaza o religie secreta. cu o vasta cultura si cu o pregatire complexa.3^ Asemenea colegului sau. ce aveau caracter ezoteric. de curîn d cercetatorii au descoperit ca la baza sa se aflau motivatii se crete. ci reprezentari ale idealului feminin — Sapientia sau Sfînta întelepciune" si ca „Doamna lor era. Poate ca aceasta era o referire voalata la o anume scoala a misterelor sau la o organiza tie similara. Henry Corbin. ... Anderson considera ca Dante se afla pe calea spirituala a iluminarii prin misticism sexual. trebuie spus ca Hildegard de Bingen a exerc itat o influenta puternica asupra Sfîntului Bernard de Clair-vaux. de altfel. o alegorie a întelepciunii Divine pe care o cautau". cu un secol în urma. Despre educatia ei nu se poate spune nimic cert. Multe dintre scirierile ei demonstreaza o familiarizare cu filozofia ermetica. Dante s-a inspirat direct din lirica trubadurilor francezi si era membru al unei societati de poeti care îsi spuneau fidele d'amo re — „adeptii fideli ai iubirii". care au ajuns la concluzia ca „doamnele pe care le adorau toti acesti poeti nu erau femei în came si oase. ea atribuind-o viziunilor sale. ca trubadurii. patronul si initiatorul Ordinului Templierilor. amintind inclusiv de contractiile uterine. tovarasii lui Dante./ fidele d'amore. Corbin sustine: . Eliphas Levi spunea despre Infern ca este un poem „ioanit si gnostic"32. poetul florentin Dante Alighieri (1265-1321). nu pare credibil ca ei sa fi fost exponentii unei filozofii care celebra sexualitatea feminina. reputatul profesor William Anderson descrie fidele d'amore ca fiind „o confrerie ce viza sa atinga armonia între latura sexuala si cea emotionala a fiintei lor si un echilibru între aspiratiile intelectuale si mistice care îi animau".30 Aceasta calugarita a realizat. de asemenea..

contacte cu scolile sufiste. La Fede Santa. îl numeste pe Filip cel Frumos „noul Pilat". cînd ar fi fost de asteptat ca sexismul sa fie la apogeu. a s ugerat existenta unei conexiuni între fidele d'amore si cavalerii templieri . Prio-na din Sion.35 Si mai interesanta este însa relatia lui Dante si a misticilo r sai colegi cu templierii.37 Împreuna cu probele extraordinare identificate de cercetatori ca Niven Sinclair. faptul devine mai usor de înteles. târa îndoiala. stan dar de înalte de integritate si ca pacitatea de a tine ln frîu diverse orgolii si interese conflictuale. ar fi cel mai improbabil candidat pentru o grupare devotat a preamaririi frumoaselor domnite. Pe de alta parte. aceste femei au d etinut o putere considera bila. ca urmare a masurilor luate de el împotriva cavalerilor templieri. acea controversata ramura a templierilor.. în Divina Comedie.. poate ca poetul nu era o exceptie. mergînd chiar pînâ la a-i considera o confrerie laica a ordinului".Sophia.. iar pe lista Ma ril or Maestri se afla si patru femei — fapt cu atît mai straniu cu cît numele lor apar în perioada medievala. a avut totdeauna membri de sex feminin. chiar si dupa suprimarea acestuia. al caror interes pentru misticismul sexual este ilustrat chiar .. probabil. C on exiun ile sînt prea sugestive pentru a fi ignora te. cele de ma i sus indica faptul ca cel putin nucleul interior al templierilor era integrat într-o traditie secreta ce venera principiul feminin. ci însasi regula în ceea ce priveste implica rea templierilor întrun cult al iubirii. militar si celibatar prin excelenta."36 Ia r mai departe rezuma astfel concluziile la care a ajuns Henry Corbin: „Relatia dintre Sapientia (întelepciune) si imagistica Templului lui Solomon. Anderson subliniaza: „în aparenta.. In mod similar. pe fondul asocierilor cu pelerinajul Marelui Cerc. Despre Dante si se crede ca ar fi fost membra al unui Ordin Templier tertiar. Charles Bywaters si Nicole Dawe.o uniune a aspectului intelectual al sufletului omenesc cu Inte ligenta Activa. Ordinul Templierilor. este vizualizata si experimentata ca o comuniune în dragoste". iar rolul lor impunea. La baza multora dintre scolile mistice de mai tîrziu s-au afla t rozicrucienii. în calitatea lor de Mari Maestri. Desi pare ciudat ca femeile sa se fi aflat la cîrma unei organizatii atît de influente într-o epoca în ca re analfabetismul era regula printre semenele lor. cînd asocierea cu ei nu era cîtusi de putin recomandabila.. îngerul Cunoasterii sau întelepciunea. privit în contextul unei traditii se crete a venera rii divinita tii feminine. multi templie ri cunosteau foarte bine cultura orientala si unii dintre ei au avut. Poetul a fost unul dintre cei mai pasi onati sustinatori ai ordinului.

. imaginea rozei si a crucii este prezenta pe mormîntul templier al lui SirWillia mStCla ir3. Vi ata însasi nu e altceva decît uniunea dintre principiile masculin si feminin. Ermeticul florentin Pico della Mirandola a scris mult pe tema fortei feminine.de numele lor. elementul vertical reprezentînd falusul. în mod cert. misterioasa Caterina. Ceea ce se stie însa mai putin este faptul c a a dat publicitatii si un volum de poezii de dragoste pasionale intitulat De gli eroici furori („Despre frenezia eroica"). ol femeie educata si inteligenta. iar s bucla în forma de migdala întruchipînd vulva. relatia dintre ei sugereaza. în timpul sederii sale în Anglia. Poate ca era homosexual. Leonardo însusi era considerat un misogin homosexual si. . alchimistii si Prioria faceau parte dintr-un cult al dragostei. el a pus semnul egal între aceasta zeita si „Mama lui Dumnezeu".40 Chiar si Giordano Bruno era puternic implicat în venerarea femininului. nu obisnuia sa afiseze sentimente profemi-nine. dedicat prietenului si patronului sau... cum ar tr ebui sa procedeze cu o sotie. care au dus vieti agitate — exact ca Maria Magdalena si zeita Isis. în mod cert însa.. se stie ca Leonardo a fost foarte apropiat de Isabella d'Este. prin alaturarea dintre crucea falica si roza feminina. Poemele nu erau doar manifestarea unui banal foc . pare sa-1 fi parasit la o vîrsta foarte frageda. Mai interesant înca. între 1583-1585. „Idolii" homosexualilor sînt adesea femei puternice si pitoresti. Acest simbol al uniunii sexuale aminteste de vechea cruce egipteana buclata în partea superioara (ankh)."38 (Sa ne amintim uriasul trandafir de la baza crucii în fresca pe care a realizat-o Cocteau în biserica Notre D ame de France din Londra. . iar cel care cunoaste la perfectie acest secret stie. Cartea sa La Strega („Vrajitoarea") reda povestea unui cu lt italian devotat orgiilor sexuale si prezidat de o zeita. Initiati în alchimie i gnosticism. ca Leonardo era de acord cu educatia în rîndul femeilor. dar acest lucru nu a stat niciodata în calea venerarii principiului feminin — ba chiar dimpotriva. cel putin. da Vinci a avut o menajera pe care o numea ironic „la Caterina" si a carei înmormîntare a plâtit-o. rozicrucienii au sesizat aceste principii. Mama lui. este un simbol rozicrucian. din cîte stim deocamdata..) Chiar daca exista dovezi ce sugereaza ca templierii. Dar si de aceasta data aparentele însala. De asemenea. desi multi ani mai tîrziu este posibil sa fi revenit pentru a trai alaturi de el. In plus. Desi ar însenina sa exageram presupunînd ca Isabella era membra a Prioriei din Sion sau a unei alte organizatii „feministe" subterane. asa cum exp lica în secolul al XVII-lea alchimistul rozicrucian Thomas Vaughan: „. Sir Philip Sydney. mai greu de cr ezut ar fi existenta unei relatii între o grupare prin excelenta masculina de filozofi ermetici si o organizatie feminina sau poate feminista. a publicat o serie de lucrari în care descria filozofia ermetica asa cum poate fi ea citita în orice carte de istorie..

toate formele de iubire intensa si Venus. fiindca are loc atunci cînd sufletul îsi regaseste uniunea cu divinul. majoritatea specialistilor le considera doa r o expresie alegorica a experientei sale ermetice. nu te poti iubi pe tine însuti". ermeticii nu i-ar fi atribuit-o în nici un caz zeitei Venus! Aparenta „timiditate" a istoricilor în acest sens este cauzata de ignoranta în privinta traditiilor secrete.41 Cu alte cuvinte. Aceasta stare este exprimata ca extazul contopirii cu c elalata jumatate a eului. Avem în fata un alt exemplu de concept con siderat obscur. fiecare dintre acestea fiind asociata cu o figura mitologica: inspiratia poetica si muzele.de paie si nici o incursiune în viata pîna atunci secreta a unui Don Juan de ocazie. ci literala. transa profetica si Apolo. pentru a o cita pe Frances Yates.. fervoarea religioasa si Dionysos.42 Si totusi. Conceptul de sexualitate sacra se pliaza perfect pe cuvintele lui Herm es Trismegistul în al sau Corpus Hermeticum: „Daca îti urasti trupul. Cred ca t rairea religioasa a eroici furori are ca tinta reala S^oza ermetica. ave m de-a face înca o data cu o cunoastere a fortei transformatoare a sexului. „Frenezia" din titlu este.44 Interesant este faptul ca istoricii au privit întotdeauna în sens literal primele trei stari. copilul meu. Daca asa ar fi stat însa lucrur ile. dar au preferat ca pe cea de-a patra — ri tul lui Venus — s-o considere nimic mai mult decît o alegorie sau un fel de dragoste impersonala. care a fost creat ca fiinta divina. Giordano Bruno se refera la o stare de constiinta alterata în care ermeticul îsi întelege si îsi asuma Potentiala divinitate. din perspectiva traditiei urmate de Bruno. este clar ca asemenea sentimente nu erau doar metaforice.. In a ceste poeme. asumîndu-si acele puteri divine". precum Marsilio Ficino. „o experienta gratie careia sufletul devine «divin si eroic» si care poate fi asemanata cu transa freneziei iubirii pasionale". a ceasta este poezia mistica de dragoste a magului. Desi este recunoscut faptul ca versurile sale pot fi interpretate la un nivel mai profund. Dar iubirea ilus trata de poemele sale nu este cîtusi de putin alegorica. cu puteri divine. Dupa cum precizeaza Frances : „. si care se afla în curs de a redeveni divin.43 Ermeticii. . identificau patru tipuri de stari în care sufletul se reuneste cu divinul. Acest accent pus pe iluminarea prin sex era parte integranta a filozofiei si practicii erm etice. Ultima este apogeul din toate punctele de v edere. care devine însa limpede o data ce luam în consideratie ideea de sexualitate sacra. spirituala.

alchimia. practic si mistic. Aceasta extraordinara lucrare a fost pîna de curînd ignora ta dintr-un motiv trist. facîndu1 în întregime asemenea lui Dumnezeu. Dar e clar ca Agrippa nu a glumit deloc. Tratatul sau. Nici chiar un cititor cu o atitudine pozitiva nu ar putea fi sigur daca Agrippa sustine o biserica a egalitatii de sanse indiferent de sex sau o forma de venerare a femininului". în lucrarea sa De occulta philosophia. ermetismul.Marele mag ermetic Henry Cornelius Agrippa (1486-1535) este cît se poate de explicit. Pennsylvania. Fiindca sustinea egalitatea sexuala — propunînd chiar hirotonisirea femeilor — a fost considerata o satira! Faptul ca un apel pasionat în favoarea femeilor este privit ca o gluma arunca o lumina sumbra asupra culturii noastre. s-o iubeasca si s-o venereze sub multe nume". el scrie: „Cît despre cea de-a patra frenezie. dar previzibil. . literal.48 (Semnificativ este si faptul ca si Agrippa. ci a încercat sa disemineze principiul aflat la baza intentiei sale. în studiul dedicat acestui tratat: „. de a semenea. A sa cum mentioneaza profesorul Barbara Newman de la Northwest University.45 Remarcati utilizarea termenului alchimic „transmuta". cau tarea Sophiei este citata ca avînd o influenta majora. Ar fi o greseala sa credem ca Agripa propovaduia doar egalitatea si respectul fata de femei. neoplatonismul si traditia trubadurilor.. provenita de la Venus. Si de aceasta data. poate fi a considerat mai mult decît un modern apel fervent pentru drepturi le femeii. însa bazat pe o dizertatie sustinuta cu douazeci de ani mai devreme. ea transforma si transmuta spiritul omului într-unul divin prin pasiunea iubirii. Agrippa subliniaza. Ideea sa centrala era aceea ca femeil e trebuie.49 Li e rau de parere ca acesta continea un elixir deosebit si ca ingera . publicat în 1529. cr edea ca sîngele menstrual are un rol special. ca uniunea sexuala este „plina de înzestrari magice". De nobilitate et praecellentia foeminei sexus ( Des pre caracterul nobil si superioritatea sexului feminin"). El nu a sustinut doar ceea ce am numi noi astazi drepturi le femeilor — respectiv redefinirea statutului politic al sexului „slab" —. un lt „produs" pretios este cautat. în acest caz însa.47 Newman si alti specialisti au identificat sursele de inspiratie ale lui Agrippa. la fel ca alchim istii. astfel încît întreaga creatie sa fie uluita de ea.46 Locul lui Agrippa în aceasta traditie eretica nu trebuie subestima t. o imagine adevarata a Domnului". venerate: „Numai un orb nu poate vedea ca Dumnezeu a adunat în femeie toata frumusetea de care e lumea capabila. printre care se numara Cabala. despre care în mod obisnuit se considera ca desemnea za nebuneasca încercare de a transforma plumbul în aur.

de fapt. s i m-am •„„.. Dar. garanteaza în tinerirea fizica si ofera întelepciune.52 Din nou ne afla m în fata unui cult al Madonei negre si prin urmare..) Agrippa nu era doar un teoretician si nu era nici las. cuvintele sale au fost privite tot ca o alegorie. a carei identitate a constituit un subiect de de/bateri pentru generatii întregi de critici. si alte idei la fel de explicite din scrierile sale au suferit un tratament similar. termenul a fost considerat un simplu epitet dragastos. Desi este foarte posibil ca aceasta persoana sa fi fost o femeie reala — sau chiar un barbat —. afirmîn d raspica t ca zeita Minerva era Sophia (întelepciune). Desigur. zeita întunecata. nazuind catre acelasi obiectiv si beneficiin d de aceeasi iluminare — exact ca în conceptul chinez al principiilor Yin si Yang prezente în întreaga fire. rugat. sa poata fi trimisa pentru a vietui cu mine si a l ucra cu . de fapt. Bruno si Agrippa erau cu totii ba rbati si am putea crede ca trageau spuza pe turta lor în privinta acestui par a dis sexual. în dedicatia din Eroici furori. a reusit un lucru care parea imposibil: a aparat o femeie acuzata de vrajitorie si a cîstigat! Desigur ca Vaugha n. o reprezentare a Madonei negre.rea lui în anumite conditii. ch iar da ca erau persoane profund spirituale. Dar modul lui de exprimare era clar acela al unui adorator al femininului: „Pe ea am iubit-o si am cautat-o din tineretea mea si mi-am /'•'• dorit-o de sotie. cu toate c a."51 Ma i convinga tor însa este fa ptul ca. B runo a mentionat la un moment dat o „zeita" ca fiind femeia anonima careia îi erau dedicate poemele sale. al Mariei Magdalena. William Shakespeare. el stabileste o asociere clara între aceasta si Cîntarea Cîn-tarilor. Pe lîngâ aceasta. folosind tehnici stravechi.'(' mine ca sa aflu ceea ce-mi lipsea. la fel de posibil este ca ea sa fie. fireste. ermeticii simbolizau o stare anume — un tip deosebit de transa — printr-o femeie cu . Giordano Bruno nu era omul care sâ-si tina convingerile pentru sine. orice femeie care ar fi îndraznit sa scrie despre ase menea chestiuni ar fi fost imediat acuzata de vrajitorie.•.. Si. Ideea era aceea a partenerilor egali si opusi.. cînd si-a luat adio de Ia Germania. (Un alt autor ermetic si rozicrucian al epocii. trebuie sa spunem ca ritul lui Venus „functiona" numai daca ambii parteneri aveau aceleasi teluri.. si-a dedicat sonetele unei misterioase Doamne Negre. i se da o interpretare alegorica. si am devenit un adorator al formei ei. Iar mai tîrziu. dar chiar si acea sta a fost ignorata s au ra stalmacita de istorici: acolo unde este mentionata în lucrarile clasice.. în lucârile publicate mai tîrziu în viata a utilizat o imagi stica sexuala chiar mai explicitâ-'O. atitudinea Bisericii se afla exact la capa tul opus al spectrului. Pe lîngâ faptul ca a fost casatorit de trei ori.

este relativ dificil de urmarit cronologic traditia sexua litatii sacre în Europa. Printre care si cele ale do ctorului Stephen E. Prin urmare. de asemenea. pîna de curînd. documentele lor sînt ori distruse. În acea perioada au aparut cîteva miscari interconectate care — desi s-au format în cadrul Bisericii Catolice si implicau oameni care se considerau buni crestini — aveau la baza concepte de sexualitate sacra si de elevare a femininului (de obicei. în Germania. majoritatea documentelor si relatarilor în acest sens provin de la dusmanii ei. în principal fiindca. o impo . în Marea Britanic. membrii ei erau implicati în cauze politice care au at ras ostilitatea autoritatilor. un nivel sporit de circumspectie în rîndul „ereticilor". ori cenzurate. Atacurile ferme ale lui Giordano Bruno a moravurilor crestine 1-au condus spre o la adresa credintei si ce a moarte îngrozitoare. au confirmat faptul ca ocultismul german din acea perioada a avut un caracter esential sexual. lasînd la o parte conceptele si ideile neortodoxe privind sexualitatea. de diverse societ ati secrete. Alte investigatii recente. Atr ocele holocaust reprezentat de procesele vrajitoarelor a impus. Motivele de ordin politic ale gruparilor respective nu fac obie ctul acestei carti. si în Franta secolului al XlX-lea. iar ceea ce ramîne pentru posteritate este doar versiunea persecutorilor.54 Una dintre problemele cu care se confrunta cercetatorii în acest domeniu este faptul ca dovezile privind cultele sexuale provin din sînul Bisericii sau de la cei care considerau satanic tot ce avea legatura cu sexul. constituit un avertisment la adresa altor spirite curajoase. Atunci cînd miscarile de acest tip încep sa fie persecutate. la acea data. Ca urmare a opozitiei Bisericii si a necesitatii de a ramîne cît mai nevazuti si neauziti. în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea însa. Germania pare sa fi devenit un focar al acestor practici. în conformitate cu cercetatorii francezi moderni — precum Denis Laboure —. Flowers. Acelasi fenomen se repeta ori de cîte ori sînt exprimate idei referitoare la sexualitatea sacra — cum s-a întîmplat. ultimul proces al unei femei în baza Legii Vrajitoriei. ce au determinat etichetarea miscarii c a imorala. Asa au decurs lucrurile în cazul templierilor si al catarilor si. aceasta fiind în conexiune directa cu loan Botezatorul. desi nu se mai practica de mult arderea pe rug. (Si nu trebuie sa uitam ca. a avut loc în 1944!) Dar dragostea transcendentala ca o practica secreta specifica lumii oculte subterane nu era limitata la nivelul individului si nu a murit o data cu cei condamnati. desi pentru membrii lor aveau. desi studiile în acest sens au fost spora dice. practica „alchimiei interne" a fost preluata.tenul închis la culoare53). în persoana Fecioarei Maria) si erau asociate cu o misterioasa societate „ioani-tâ". cu certitudine — la un nivel exacerbat — în cazul „vrajitoarelor". de altfel. Realitatea în aceasta privinta este extrem de complexa si foarte greu de deslusit.

în consecinta. în scurt timp însa. care a avansat fulgerator de la pozitia sa de simplu taran la cea de consilier al regelui57 — a fost. de asemenea. în care Sfîntul Duh avea sa fie precumpanitor. Vin-tras si Naiindorff s-au sustinut unul pe celalalt. cît si femei — aidoma catarilor. în 1846. condamnata de autoritatile religioase. Vintras s-a pomenit implicat în ceea ce era în mod cert un proces de senzatie. Ludovic al XVI-lea. sprijinind si unele misca ri „profetice". promovat de ioaniti. Desi în mare parte rezultatul unei imaginatii hipera ctive. S pre deosebire de ioanitii „masonici" despre care am amintit anterior. Una dintre trasaturile fundamentale era elevarea femininului.rtanta extrema. în vreme ce se afla acolo. ritualurile sale aveau un oarecare continut sexual. În umbra lui Vintras si Naiindorff se afla o secta obscura. Este suficient sa mentionam însa ca miscarea a sustinut afirmatiile unui oarecare Charles Guillaume Naiindorff (1785-1845). unul dintre fostii membri ai bisericii sale — un preot pe nume Gozzoli — a scris un pamflet în care îl acuza de tot soiul de orgii sexuale. ioanitii au devenit preocupati de restaurarea monarh iei si au sustinut pretentiile lui Naiindorff la tron. Secta data din anii 1770 si pare a fi a vut un rol în tulburarile ca re au preceda t Revolutia Fra nceza. Dupa ce a fost eliberat. a plecat la Londra si. Acuzat de frauda — desi chiar si presupusele victime au negat ca s-ar fi produs vreo infractiune —.58 Ceea ce s-a petrecut acolo în mod exact. iar — pentru a-1 cita pe Ean Begg — „cel mai mare sacrament era actul sexual". Una dintre aceste grupari era Biserica din Cârmei. precum cea din localitatea La Salette. cunoscuta sub numele „Sa lvatorii lui Ludovic al XVII-lea" sau ioanitii. de asemenea. papa a declarat secta eretica si toti membrii sai au fost excomunicati. a fost condamnat în 1842 la cinci ani de închisoare. personificat de Fecioara Maria. numita si Oeuvre de la Misericorde („Lucrarea misericordiei"). Un alt „guru" autoafirmat al epocii — Thomas Martin. gruparea devenind în scurt timp tinta unor acuzatii de diabolism. caracterul sexual al miscarii a devenit mai explicit si a început sa atraga ostilitatea Bisericii. Miscarea s-a implicat. cu greu poate fi spus. în 1848. În primul rîn d amintim încercarea de a regenera catolicismul în interior. desi nu se stie daca gruparea lui Vintras respecta aceleasi principii. Viziunea de la La Salette. daca ar fi reusit. este totusi posibil ca unele aspecte ale acuzatiilor respective sa fi fost reale.55 Pentru ca lucrurile sa fie si mai grave în ochii autoritatilor. la poalele Alpilor vestici.cu un crestinism mistic si ezoteric. iar rolul lui loan Botezatorul a fost unul crucial. precum cea a lui Vintras. care sustinea ca el ar fi Ludovic al XVII-lea (despre care se credea ca a fost ucis împreuna cu tatal sau. era esentiala pentru aceasta tentativa. Prin urmare. noul monarh ar fi sustinut la rîndul lui noua religie ( o . Acest lucru presupunea înlocuirea dogmei oficiale — bazate pe autoritatea lui Petru . secta pa re totodata sa fi „regizat" unele aparitii ale Fecioarei. a devenit independenta si a numit preoti atît barbati. în încercarea de a-i aduce lui Naiindorff recunoasterea ca rege legitim al Frantei — probabil deoar ece. Predicator charismatic si convingator. din convingerea ca se aratau zorii unei noi ere. în acest caz nu existau dubii cu privire la Sfîntul loan pe care îl venerau: era Botezatorul. în timpul Revolutiei Franceze).56 Dupa Revolutie. în mod inevitabil. Apoi. fondata la începutul anilor 1840 de Eugene Vintras (1807-1875). în mod cert. da r pot fi Wentificate cîteva linii directoare ce caracterizeaza deopotriva si unele evenimente aparent asociate. Vintras a atras în miscarea sa crema societatii fran ceze.

unei fetite de taran p e nume Bernadette Soubirous. în 1854. înfiintata de trei frati pe nume Baillard. O alta miscare. n u este surprinzator ca aveau aceleasi radacini. Melanie Calvet.) Diversi profeti precum Martin si Vintras par sa nu fi facut p arte efectiv din secta. Biserica din Cârmei. ei au creat doua case religioase pe cîte un munte: St Odille în Alsacia si Sion-Vaudemon în Lorena. Fiul lui Ferri s-a casatorit cu lolande de Bar. Statuia a fost distrusa în timpul Revo lutiei Franceze si înlocuita cu o Fecioara medievala — alba de aceasta data — din biserica locala. Or dre de Notre Dame de Sion.data ce facuse acelasi lucru pentru Vintras). în secolul al XlV-lea. prin urmare. Ambele erau situri importante în regiune si nu se stie cum au reusit fratii Baillard sa intre în posesia lor. Mare Maestru al Prioriei între 1480 si 1483 si fiica a lui Rene d'Anjou. De fapt. l olande a promovat Sion-Vaudemont ca un important centru de pelerinaj. a fuzionat cu Biserica din Cârmei: Fratii Doctrinei Crestine. în nord-estul Angliei. toti preoti. fiind mai degraba „promovati" de ioaniti. care i-a aparut într-o viziune la Lour-des. a carui carta îl asocia cu abatia de la Muntele Sion din Ierusalim. doua decenii mai tîrziu60). functiona înca la Paris în anii 1940 si s-a zvonit ca a existat un grup similar în Londra.59 Fortele combinate ale Bisericii si ale statului au împiedicat concretizarea maretului plan si evenimentele — oricare ar fi fost ele -au fost îngropate ulterior într-o avalansa de scandaluri si insinuari. unde nu mai constituia un pericol. (Gruparea lui Vintras. Semnificativ este însa faptul ca Biserica a reactionat impunînd. Biserica a reactionat trimi-tînd-o la o manastire din Darlington. Legatura lui Vintras cu ei era mentorul sau. închinata lui loan Botezatorul. fondata în 1838. în plus. care locuia în Place St Sulpice din Paris si era cunoscuta sub un nume evocator: „Sora Salome". Ferri de Vaudemont a fondat acolo un ordin atestat istoric. Considerîndu-se catolici. Dogma Imaculatei Conceptii. Miscarea lor s-a bucurat de un sprijin deosebit. o anume Madame Bouche. Fratii aveau idei simila re celor ale lui Vintras si puneau acela si accent pe noua epoca a Duhului S fîn t si pe sexualitatea sacra. (Aceasta doctrina a primit o neasteptata s i convenabila „confirmare" patru ani mai tîrziu chiar din partea Fecioarei Maria.61 Asadar pare semnificativ faptul ca una dintre noile biserici a le fratilor Baillard a fost ridicata în acel loc. a luat si ea pozitie în favoarea Iui Naiindorff. axat în jurul unei Madone negre. de la care Prioria pretinde ca deriva numele sau. inclusiv . Sion-Vaudemont fusese în antichitate o importanta locatie pagina dedicata zeitei Rosamerta si — asa cum poate banuiti din numele sau — era de mult asociata cu Prioria din Sion. fata care avusese viziunea de la La Salette. desi la început fata si-a descris viziun ea numind-o simplu „lucrul acela". precendentul Mare Maestru.

pare doar o alta poveste cu perversi. Toate cererile de a-1 vedea si studia au fost refuzate. în 1893. evident dupa culoarea copertei). abatele sedusese o tînarâ calugarita de la manastirea din La Salette. Astfel a provocat o schisma în sînul organizatiei: membrii care i-au acceptat prezenta1-au însotit la Lyon. din pacate Boullan a extins beneficiile ritului s i asupra regnului animal. el si Adele au fost închisi pentru frauda (poate ca aceasta era modalitatea prin care autoritatile obisnuia u sa trateze cu cei pe care nu-i agreau. Detalii despre continutul carnetelului nu se cunosc. Dupa reîntoarcerea de la Roma. cei doi fondasera Societatea pentru îndreptarea Sufletelor. în 1859. nu exista surse de încredere care s-o poata atesta. Aceasta ipoteza explica serioasele discrepante din viata sa si din atitudinile oficialitatilor fata de el. Desi acest con cept pare în sine pur chimic.din partea Casei de Habsburg. Cu ceva timp în urma. dar se pare ca Biserica 1-a protejat într-o oarecare masura pe abatele sectant. unde si-au stabilit cartierul general. în orice caz. Adele Chevalier si. s-a prezentat voluntar la Sfîntul Oficiu (pe atunci numele oficial al Inchizitiei) din Roma. Dupa moartea lui Vintras. La condamnare. în Biblioteca Vaticanului. pe care scriitorul J. în 1860. a fost suspend at din activita tea preoteasca în anul respectiv.62 Pe cînd se afla în Roma. dar si de aceasta data hotâ rîrea a fost anulata. pare a contraveni flagrant afirmatiilor lui Boullan.64 Povestea respecta fidel tiparul agentului provocator. daca Boullan a comis o a semenea f apta. Boullan a fost iarasi suspendat din functie. într-a devar. Boullan si-a scris doctrinele într-un carnetel (numit le cahier rose. printre hîrtiile acestuia. devenin d liderul ei. Dar si ea a fost suprimata în 1852. fara a-i putea acuza însa de altcev a).63 În mod cert. Dupa ce a fost eliberat. conform carora el ar fi fost reîncarnarea . miscarea a fost preluata de abatele Joseph Boullan (1824-1893) .o figura chiar mai controversata. In 1861. împreuna. este sigur ca a scapat de judecata. La o privire superficiala. Huysmans 1-a gasit dupa moartea autorului. pe principiul filozofic conform caruia omenirea îsi va gasi mîntuirea prin sex. Gruparea avea la baza în mod cert o serie de ritualuri sexuale. Boullan s-a alaturat Bisericii din Cârmei a lui Vintras. Spre exemplu. da r decizia a fost a nula ta dup a numai cîteva luni. a ordonat sa fie lasat în pace si exista indicii ca Boullan ar fi detinut un anumit secret care i-a oferit protectie. care se infiltreaza într-o organizatie — în numele unei grupari diferite — cu scopul deliberat de a o discredita. Se spune ca Boullan si Adele Chevalier si-ar fi sacrificat copilul nou-nascut în cadrul unei Messe Negre. Desi literatura moderna sustine veridicitatea acestui sacrificiu. acesta — descris ca „un document socant" — aflîndu-se astazi la loc sigur. adevarul în privinta lui Boullan este mai complex. utilizat ca sacrament. Acolo s-au petrecut apoi scene de un libertinaj sexual salbatic — fapt care. în 1875. care nu i-a gasit nici o vina si i-a permis sa revina la Paris.K. înca o data.

Aceasta idee 1-a in spirat. 1891). însa adevaratii eroi negativi ai romanului sînt rozicru-cienii. a ramas totdeauna u n adevarat fiu al Bisericii. cît si cele rozicruciene îmbratisasera filozofia martinista — învataturile oculte ale lui Louis Qaude de Saint-Martin. Ar putea parea greu de crezut ca. cel putin —.65 Prima dintre aceste organizatii rozicruciene pare a fi fost un vlastar al unei loje masonice oarecum neconventionale din Toulouse. la care ar fi participat. tocmai rozicrucienii s-au afla t pe o pozitie total opusa fata de Boullan si de idealurile sale. conflic tul poate sa fi fost doar una dintre acele ciocniri ale orgoliilor care afect eaza în mod obisnuit asemenea miscari. vicontele de Lapasse (1792-1867). dintre toate organizatiile. se pare. In Franta s-au dezvoltat numeroase grupari oculte. Semnifica tia martinismului nu trebuie în nici un caz trecuta cu vederea: francmasonii de Rit Scotian Rectificat actuali provin exclusiv din rîndul martinistilor.66 Ulterior. conduce rea acestei grupari a fost preluata de Josephin Peladan (1859-1918). du Temple et du Graal (Ordinul Roza-Crucii. unul dintre membrii ei. numite La Sagesse („întelepciunea". La-Bas („Acolo jos". Huysmans era prieten cu Boullan si a locuit împreuna cu el în Lyon.K. masonice si rozicruciene aparute în sud-vestul tarii. acestea aveau o anumita asociere cu diverse sisteme masonice oculte.lui loan Botezatorul. Romanul La-Bas este cunoscut astazi în principal pentru sinistra descriere a unei Messe Negre. de . sau Sophia). care 1-a preluat pe Boullan ca niodel pentru personajul „Doctor Johannes" (unul dintre pseudonimele abatelui) în roma nul sau despre satan ismul din Paris. Ar fi însa o greseala sa tragem o concluzia evidenta. dar pripita. a fondat L'Ordre de la Rose-Croix. precum Ritul Scotian Rectificat si Riturile Egiptene. în timp ce se documenta pentru roman. din cauza celebrei batalii magice dintre Boullan si membrii unor anumite ordine rozicruciene care au aparut în Franta acelei epoci. în jurul anului 1850. probabil. dar. un reputat medic si alchimist. Huysma ns (un adept al cultului Madonei negre). pe J. aceasta denuntînd orice magie ca fiin d lucru diavolesc. Cîteva ordine rozicruciene evoluasera dintr-o combinatie de miscari templariste. deoar ece Doctor Johan nes era înfatisat ca un preot care practica magia pentru a lupta împotriva satanismului si care a fost gresit înteles de Bise rica. Atît gruparile masonice. dar la fel de posibil este si ca rozicrucienii sa fi fost alarmati de larghetea de care Boullan dadea dovada în ceea ce priveste secretele lor. al Templului si al Graalului). person al. cu toate ca era bine familiarizat cu domeniul magiei — Ia nivel teoretic. Desi nu erau strict ordine masonice. Desigur.

în care miscarea lui Boullan era definita ca diabolica. La o privire mai atenta în sa . Peladan a pus bazele unui sistem magic descris ulterior ca fiind „erotic Catholicism-cum-magic"67 si a organizat popularul Salon de la Rose-Croix. Pe un afis publicitar pentru una dintre reuniunile aces tui salon.7^ (Condamnarea lor a fost pron untata pe 23 ma i 1887. îsi devansase epoca prin aceea ca. pr imul Mare Maestru al templierilor. motivul devine clar: Gua'ita si un tribuna l al rozicrucienilor 1-a u condamna t initial pe Boullan pentru „profa narea" si dezvaluirea un or „secrete ca ba listice" — a dica învataturi considera te domeniul propriu al rozicrucienilor. pe Stanislas de Guai'ta (18611898) si. fidele d'amore era o organizatie ezoterica. Peladan era un reputat expert în ocultism. pentru el. Peladan credea ca Biserica Catolica se afla în posesia unor cunostinte despre a caror existenta a uitat si era interesat mai cu seama de Evanghelia lui loan . în care Boullan si Guaita s-au acuzat reciproc de utilizarea unor mijloace magice pentru a-si ucide adversarul. iar Leonardo este reprezentat ca Pastrator al Graalului (vezi ilustratia). 1810-1875). ce am putea de numi scriitorul inspirat francez filiphas Levi (pe numele adevarat Alphonse Louis Constan t.) în realita te.69 Peladan a întîlnit un alt ocultist. Ambele dueluri s-a u încheiat n edecis. Acest lucru a provocat „batalia magica".unul între Guaita si un discipol al lui Boullan. un fost membru al respectivului cult. Boullan pare a fi murit în sa din cauze naturale. înainte ca Guaita sa se in filtrez e în gruparea lui B oulla n. Gerard Gn causse (cunoscut si sub numele Papus).origine din Toulouse. Numerosi critici par sa n u fi remarca t implicatiile a cestui fapt: . a scris c artea „Templul Satanei".) Acesta a f ost motiv ul real pen tru care a u considerat ca a ba tele trebuie oprit. a na lizat de numerosi a utori din domeniul ocult. Dante este înfatisat sub chipul lui Hugues de Payens. nu a fost niciodata explicat în mod satisf aca tor. Guai'ta a fost cel care s-a infiltrat în Biserica din Cârmei condusa de Boullan si. De ce 1. Jules Bois. împreuna cu Oswald Wirth. nu ex ista o legatura clara între lojele oculte si ordinul religios al lui Boullan. care a devenit ceea „nasul" societatilor rozicruciene franceze ale vremii. si celalalt între a cesta din urma si un rozicrucian. cei doi au forma t L'Ordre Kabbalistique de la RoseCroix (Ordinul Cabalistic al Roza-Crucii).68 De asemenea. desi disputa a dus la doua dueluri sîngeroase . în 1888.au at acat Gua'ita si ro zicrucien ii din Paris pe Boulla n? (Sa nu uitam ca nu n e putem baza decît pe a firma tiile lui Gua 'ita si Wirth pri vin d presupusele perversiuni comise de Boulla n si de adeptii lui. Episodul . asociata cu rozicrucienii din secolul al XVII-lea.

Si. Papus si Jules B ois (unul di ntre numerosii iubiti ai Emmei Ca lve). Pe numele sau real Giuseppe Balsamo. în secolul al XVII-lea. Calve mentioneaza ca în castel „se refugiase un anumit grup de cavaleri templieri"72. Primii pasi în domeniul ocultismului i-a facut pe cînd avea douazeci si trei de a ni. în 1894. precum Oscar Wilde. vreun ma re secret ocult. Si alte importante grupari oculte au debutat în Languedoc si au fost apoi asociate cu societatile rozicruciene. Ca pital a Fran tei a a tra s în a cea perio ada di versi gîndi tori si a rtisti. Cagliostro s-a molipsit de microbul ocultismului. poa te. la ca re putea u pa rti cipa toti c ei care con siderau ca au ceva de spus .) Tot Emma Calve a fost cea care a detinut u n rol semnificativ în complexa poveste a abatelui Sauniere. a deva rata Un iun e European a era o confrerie oculta.) Sa loa nele elega nte erau frecventa te de figuri celebre. avusese celeb ra viziune de la La Salette. Multi dintre protagonistii acestor cercuri erau originari din Languedoc. dorn ice atî t sa î nvete ceva f ormule ma gice. Initierea sa în francmasonerie — în loja Ritului Strict Templier — a avut . era prietena cu Melanie. cît si sa mai a sculte o bîrfa . mult cautata „Carte a lui Avraam Evreul". puternic influentat de Ritul Strict Templier al lui von Hund. devenind partenera lui . Yeats. ca în totdea un a.71 în autobiografia ei. desi cel e mai importante efecte asupra lor le-a avut un personaj mult mai sumbru — contele Cagliostro (1743-1795)73. Melanie Calvet. În Pa risul sfîrsitului de secol XIX. în timpul unei vizite în Malta. acest actor desavîrsit era un autentic pasionat al stiintelor oculte. preotul paroh al satului Rennes-le-Château din Languedoc. ea a cumparat castelul Cabrieres (în Aveyron). solista a orga niza t propriile serate. devenind la rîndul sau alchimist si francmason. Adele Chevalie r. O celebra frumusete. calugarita care fusese sedusa de Boullan. folosita de Flamei pentru a-si împlini Mareata Lucrare. la fel ca Emma Calve. în mod interesant. (S i a tun ci. Millau. Ma urice Maeterlinck si cîntarea ta de opera Emma Ca lve (1858-1942). Considerat îndeobste un sa rlatan. G reseala lui Boullan a constat în dezva luirea lor. prin tre acestea se af lau Marcel Proust. (Asocierea ei cu misticismul nu era deloc întîmplatoare: o ruda a ei. situat nu departe de localitatea sa de bastina. unde 1-a întîlnit pe Ma rele Maestru al Cavalerilor de Malta. filo zofia si ocult ismul era u în floa re — reflectîn d.daca riturile lui Boullan erau privite ca apartinîn d rozicrucien ilor. alchimist si rozicrucian. a preluat titlul de conte Alessandro Cagliostro de la nasa lui. atunci si ei trebuie sa fi practicat unele r ituri sexuale.B . dar nu precizeaza nimic mai mult. Claude Debussy si W. n azuinta catre un sens mai profun d a l vietii . de altfel. unde se spunea ca fusese ascunsa. despre care vom discuta mai tîrziu. Din aceste medii f aceau pa rte si personaje ca Joseph in Pelada n.preferabil. Ele au fost influenta te de francmasoneria Ritului Strict Templier a baronului von Hund.

Nu-1 putem omite pe Karl Kellne r care.Memphis si Misrai'm . Ritul Misrai'm („egipteni" în limba ebraica). sub autoritatea lui Cagliostro. A murit în temnita San Leo. Serafina.loc la Londra. cînd a decedat. dar lucrarea sa consta în descrieri ale practicilor magice care puneau un accent special pe „alchimia interna". cît si feminine. în cauta rea cunostintelor pierdute ale templierilor. în care functionau atît loje masculine. care a ramas la cîrma gruparii pîna în 1918. imediat ce a sosit a fost dat pe mina In chizitiei . si-a cîstigat o reputatie de vindecator.la ordinele aceluiasi suveran pontif — sub acuzatia de erezie.77 Nici unul din aceste rituri . fondata de marchizul de Chefdebien în 1780 . Printre membrii ei se aflau personalitati întunecate. strîn s asociat cu o societate secreta numita Filadelfien ii. ultimele fiind conduse de sotia lui. Levi a descris acest tip de miscare ca o tentativa de „a resuscita misterioasa venerare a zeitei Isis". în aprilie 1777.) Ritul Memphis a fost. Marconis de Negre a subliniat legaturile strînse ale ritului sau cu filadel-henii si a numit unul dintre gradele misc arii sale „Filadelfii". De asemenea. împreuna însa. Asa cum am vazut. sub conducerea lui Papus. dar si-a petrecut cel mai mult timp în Germania. Cagliostro a pus bazele francmasoneriei „egiptene" (loja-mama a fost fondata la Lyon. în 1782). A. Aceasta organizatie a avut — si are înca — o orientare explicita spre .75 În 1788. cunoscut mai degraba sub acronimul OTO. desi telul sau declarat era acumul area cunostintelor oculte. efectele ei facîndu-se simtite aidoma unui urias val mareic în întreaga societate oculta din Europa. precum ocultistul britanic Aleister Crowley. Dupa ce a primit permisiunea papei de a vizita Roma. în jurul anului 1810. în 1789. în cadrul gruparilor rozicruciene. în 1795.74 Cercetarile lui Cagliostro în domeniul societatilor oculte din Europa s-au concretizat într-un tratat intitulat Arcana Arcanorum („Secretul secretelor") sau A. împreuna cu Theodore Reuss.nu a exercitat în sine o influenta deosebita. pe Gerrard Street din cartierul Soho. Ritul Misrai'm a fost antecesorul direct al Ritului Memphis — care a fost fondat de Jacques-Etienne Marconis de Negre si cu care s-a asociat Prioria din Sion. dar si mistici renumiti ca Rudolf Steiner.o alta „mladita" a Ri tului Strict Templier al lui von Hund. de asemenea. (Cele doua sisteme s-au unificat în 1899. sub titulatura Ritul Memphis-Misrai'm. Apoi a calatorit prin toata Europa. si conspiratie politica si a fost condamnat la închisoare pe viata. a fondat Ordinul Templierilor d in Orient. unde a fost încorporat în Ritul Scotian Rectificat al francmasoneriei. a fost creat la Venetia. cei trei frati Bedarride au „importat" sistemul în Franta. este vorba aici despre tehnici sexuale simil are tantrismului si totusi Cagliostro le-a învatat în Germania. Memphis-Misrai'm constituia o forta redutabila. El a preluat aceasta sintagma din rozicrucianismul secolului al XVII-lea.

magia sexuala. Desi majoritatea specialistilor o considera o occidentalizare a tantrismului, gruparea reprezinta o evolutie log ica a doctrinelor secrete din ritul Memphis-Misraim, acestea derivînd la rîndul lor din învataturile deprinse de Cagliostro de la societatile rozicruciene din Germania si de la lojele Ritului Strict Templier. Crowley a parasit Memphis-Misraim pentru a intra în rîndurile OTO - ca, de altfel, si Rudolf Steiner - devenind Mare Maestru al acestei organizatii. Steiner, pe de alta parte, a ramas celebru, în deosebi pent ru tipul sau „pur" de misticism, numit antropozofie, si a fost atît de discret în privinta asocierii sale cu OTO, încît multi dintre cei mai ferventi adepti ai sai actuali nu au cunostinta despre acest episod din viata maestrului lor. Cînd a murit însa, a fost îngropat în tinuta OTO.78 în mod semnificativ, Theodore Reuss a scris ca magia sexuala a OTO era „cheia care deschide toate secretele masonice si ermetice..."7 9 De asemenea, a afirmat deschis ca magia sexuala era secretul Cavaleri lor Templieri.80 Un alt vlastar al miscarii Memphis-Misraîm a prins contur la sfîrsitul secolului al XlX-lea, în Anglia: Ordinul ermetic Golden Dawn („Ordinul Zorilor de Aur"), printre ai carui membrii s-au numarat Bram Stocker, autorul romanului Dracula, misticul, patriotul si poetul irlandez Aleister Crowley, W.B. Yeats si Con-stance Wilde, sotia lui Osca r Wilde. Fondat în 1888 de Macgre-gor Mathers si W. Wynn Westcott, îsi afirma ca ascendenta directa Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii al Ritului Strict Tem' plier despre care am amintit în capitolul anterior si de la care provin multe dintre gradele si riturile sale actuale.81 Alte ritualuri au fost preluate însa de la Memphis-Misra'im. În fond însa, ordinul se datoreaza existenta baronului von Hund, dat fiind ca atît influentele germane, cît si cele franceze coboara în timp pîna la el si la riturile sale templiere.82 Golden Dawn este mult mai bine cunoscut în lumea anglofona, comparativ cu celelalte grupari europene. Are reputatia de a fi integru si, la prima vedere, pare a fi o societate de ezoterici carora le place sa-si pun a robe de gala si sa murmure incantatii, dar care nu sjnt altceva decît niste ocultisti de duminica animati de idealuri mari. Printre ocultistii franc ezi însa, Golden Dawn are o reputatie mult mai sinistra; cînd si-a inaugurat filiala din Paris, în 1891, a acceptat în cadrul sau multe din tre personajele dubioase amintite mai sus, printre care si pe omniprezentul Jules Bois. De fapt, chiar si ra mura engleza a ordinului are un aspect profund, mai putin cunoscut, în realitate, existau doua ordine distincte: pe de o parte era fatada publica, bine cunoscuta si respectabila, iar pe de alta exista un nucleu numit Rose of Ruby and the Cross of Gold („Roza de Rubin si Crucea de Aur"), în care initiatii puteau patrunde numai în urma unei invitatii. Cercul exterior actiona, se pare, ca „agent de recrutare" pentru nucleul central, secret, ale carui practici includeau rituri sexuale. În mod cert, Golden Dawn si-a pastrat secretele cu grija. Timp de ani întregi, chiar si scriitori integrati în lumea oculta, precum Katan Shu'al83, nu au putut decît sa emita speculatii în privinta riturilor sexuale din cadrul ordinului. Desi probele sînt disparate, se pare cel putin ca aceste rituri chiar au existat, ele fiind prezente înca de la înfiintarea ordinului. Golden Dawn s-a format dintr-o alta organizatie, Societas Rosicruciana

din Anglia; printre fondatorii acesteia s-a aflat si un oarecare Hargrave Jennings (1817-1890), ale carui scrieri sînt atît de explicite pe cît putea fi un gentleman yictorian în privinta magiei sexuale. Despre impresionanta sa carte TheRosicrucians: TheirRites and Mysteries („Rozicrucienii: riturile si misterele lor", 1870), Peter Tompkins afirma ca: „Jennings sugereaza cît mai clar posibil ca aceste rituri si mistere aveau o fundamental sexuala".84 Spre exemplu, discutînd despre simbolismul triunghiurilor interconectate care formeaza Pecetea lui Solomon (Steaua lui David), Jennings declara explicit: „... Piramida indica forta ascensionala, expansiva, a femininului nu supusa si smerita, ci afirmativ sugestiva , sincronizata în ; clitorisul ana tomic... acel organ minuscul central si esentia l în anatomia rozicrucianâ".85 Pe 18 iulie 1921, Moina Mathers — una dintre fondatoarele gruparii Golden Dawn (si sora filozofului Henri Bergson) — i-a scris lu i Paul Poster Case, responsabilul filialei din New York a ordinului, ca raspuns la vestea ca acesta preda ritualuri sexuale: „Regret ca aspecte ale Chestiunii Sexuale patrund în Templu în acest stadiu, fiindca abia începem sa abordam direct problemele de ordin sexual noi, cei din gradele superioare..."86 Apoi, cînd ocultista Dion Fortune (pe numele real Violet Firth), membru al Golden Dawn, a scris o serie de articole despre sex, Moina a vrut s-o excluda pe motivul ca a tradat secretele ordinului. Dar în cele din urma a fost nevoita sa recunoasca faptul ca Dion Fortune nu ar fi avut cum sa stie respectivele secrete, fiindca nu atinsese gradele necesare .87 Comentatori precum Mary K. Greer88 sînt de parere ca exista dovezi care sustin ideea ca în Golden Dawn se pra ctica într-a-devar ma gia sexuala, ritual pe care ordinul îl considera prea puternic si prea pretios pentru a- 1 împa rtasi noilor recruti din gradele inferioare. Aluzii la secretele ordinului Golden Dawn se regasesc si în cuvintele ce descriu o viziune comuna pe care Florence Farr si Elaine Simpson — doua adepte ale organizatiei — au avut-o în anii 1890. Farr, o c elebra actrita londoneza, era renumita si pentru numeroasele sale legat uri amoroase cu personalitati precum George Bernard • Shaw si ocultistul W.B. Yeats. Floren ce si colega ei întru ezoterism, Elaine, au facut împreuna o calatorie astrala — un soi de aventura dubla în Planur ile Launtrice, sau o halucinatie comuna. Acest fenomen constituie un aspect obisnuit al pregatirii magice, facînd parte din „calea" cabalistica — un fel de proiectie mintala sau o asociere de imagini în cadrul clasic al „Arborelui Vietii". Florence si Elaine au vizitat, cu ochii mintii, „sfera lui Ven us". Calatoria lor astrala a culminat cu întîlnirea cu un arhetip feminin, care lea spus surîzînd: „Eu sînt mareata Mama Isis; cea mai puternica din lumea întreaga, eu sînt cea care nu lupta, dar e mereu victorioasa. Sînt Fru-m oasaAdormitâ pe care oamenii au câutat-o de la începutul timpului. Calea ce duce la palatul meu e presarata cu iluzii si pericole. Cei care nu reusesc sa ma gaseasca, dorm; sau poate alearga dupa Fata Morgana, ducîndu-i pe cai gresite pe cei care îi simt influenta iluzorie. Eu sed în înalt si atrag oamenii catre mine. Sînt dorinta lumii, dar putini sînt cei care ma

vor gasi. Cînd secretul meu e deslusit, este secretul Sfîntului Graal... Eu mi-am daruit inima lumii, aceasta e puterea mea. Dragostea este Mama Omului-Dumnezeu, daruindu-si chintesenta vietii ei pentru a salva omenirea de la distrugere si pentru a-i arata calea catre viata ve snica. Iubirea e Mama Cristului-Spirit si acest Crist este dragostea su prema. Cristul este inima iubirii, inima Maretei Mame Isis, Isis a Natur ii. El e expresia puterii ei. Ea este Sfîntul Graal, iar el e sîngele vital al Spiritului din potir".89 Cuvintele erau însotite de imagini vii ale unei cupe ce continea un fluid de culoarea rubinului si o cruce cu trei brate. La prima vedere, relatarea nu pare a fi decît un soi de aiurea la New Age, în care lisus si zeita egipteana Isis sînt pomeniti alatu ri de Sfîntul Graal doar pentru ca suna mistic si interesant, asa cum a scris mai tîrziu expertul în ocultism Francis X.Textul prezinta doua elemente semnificative: „Primul este identificarea Fecioarei, «Mama Omului-Dumnezeu», cu Venus, zeita iubirii - a iubirii sexuale, eros, nu agape. Cel de-al d oilea este identificarea Graalului... cu Venus, arhietipalul yoni sau organul feminin al creatiei".90 Cititorii de astazi ar putea interpreta viziunea celor doua ca pe un soi de visare cu ochii deschisi, o fantezie sexuala comuna - mai cu seama daca tinem cont de reputatia lui Florence Farr, un fel de replica britanica a Emmei Calve. Si totusi, se considera ca viziunea lor a relevat un secret în concordanta cu filozofia magica a Ordinului Golden Dawn, iar Francis X. King se întreaba de unde ar fi putut avea cele doua femei aceasta inspiratie, dat fiind ca societatea lor nu era — se presupune — implicata în nici un fel de rituri sexuale. Relatarea lor indica însa contrariul, desi, repetam, riturile de a cest gen pareau a fi rezervate doar initiat ilor din cele mai înalte grade ierarhice. Semnificativ este faptul ca viziunea o asociaza pe Isis cu Graalul si cu sexul — asociere care nu le-ar fi parut deloc stranie alchimist ilor, gnosticilor sau trubadurilor. Imaginea Graalului — vazut aici sub forma traditionala a unui potir — ca un simbol feminin este usor de înteles pentru lumea noastra postfreudian a, dar ! avea acelasi caracter revelator si pentru cei de dinainte. Dar aici fluidul rosu, sîngele pe care îl contine, este purtat de Isis... Nu mai putin interesant este si faptul ca tema Frumoasei-Adormite, mentionata în viziunea celor doua, figureaza pe larg si în , L e serpent rouge, acel text fundamen ta l al Prioriei din S ion. i Cautarea Frumoasei-Adormite este un motiv frecvent, întrepatruns ! cu acela al cautarii reginei unui rega t pierdut. Asa cum am vazut, documentul susmentionat demonstreaza atentia pe care Prioria le-o acorda Mariei Magdalena si zeitei Isis, pe care le combina într-o singura figura. Cautarea reginei face parte din imagistica alchimica; prin urmare, nu ar trebui sa fim surprinsi vâzînd ca cele doua întrupari ale sexualita tii, Magdalena si Isis, sînt esentiale pentru ea. Desi nici chiar astazi rolul sexualitatii în miscarile eretice si oculte nu este pe deplin recunoscut si

acceptat, importanta ei ramîne una cruciala. Sexul nu a fost niciodata un element secundar sau o marota personala, ci s-a aflat în inima celor mai puternice organizatii secrete. Traditia pe urmele careia am pornit în cercetarile noastre este puternic marcata de notiunea de sexualitate sacra. Si, asa cum am vazut, pare a fi formata din doua filoane principale: veneratia fata de Maria Magdalena si cea pentru loan Botezatorul, în acest stadiu al investigatiilor noastre, am acceptat posibilitatea ca Magdalena sa fie doar o figura simbolica, reprezentativa pentru ideea de sex sacru, fara a fi, de fapt, asociata cu un personaj istoric real. în orice caz, conexiunea dintre Maria Magdalena si sex nu este dificil de înteles si pare perfect fireasca. Mai putin fireasca este însa asocierea dintre loan Botezatorul si ideea de sexualitate sacra. Traditia crestina si referintele biblice au conturat net si durabil imaginea unui om de o asceza extrema, cu principii morale inflexibile si celibatar pîna în maduva oaselor. Cum este deci posibil ca tocmai el sa constituie o figura centrala a cultelor bazate pe practici sexuale?! La o prima privire, o asemenea conexiune pare de neconceput; si totusi, în mod repetat, cercetarile noastre au scos la iveala faptul ca generatii întregi de ocultisi au crezut în existenta ei. Si, asa cum demonstreaza cazul Golden Dawn, primele impresii pot fi înselatoare chiar si în privinta gruparilor oculte; însasi ratiunea lor de a exista poate avea implicatii surprinzatoare. Florence Farr si colegele ei din Ordinul Golden Dawn faceau parte dintr-un vast cerc ocult international, printre ai carui membri s-au numarat Peladan si Emma Calve. Organizatiile asociate erau extrem de influente în epoca, ele oferind cadrul necesar pentru unul dintre cele mai celebre mistere din Franta — unul care are legaturi strînse cu Prioria din Sion. Punctul focal al Les dossiers secrets si al celorlalte document e similare ale Prioriei este, în mod incontestabil, misterul de la Rennes-leChâteau. Le serpent rouge, spre exemplu, aminteste în mod repetat de unele locuri din satul respectiv si din împrejurimile lui. Nici noi nu am putut ramîne departe de el si înca o data am ajuns astfel în Languedoc inima ereziei. CAPITOLUL 8 „Cît de înfricosator este locul acesta" Rennes-le-Château a devenit deja un cliseu în lumea oculta, la fel ca Graalul însusi si tot atît de evaziv. Si totusi, locul este real; a ici am ajuns si noi în cautarile noastre. Zona ar putea fi comparata c u Glastonbury, din Marea Britanic, fiindca ambele par a ascunde în inima lor mistere profunde si, de asemenea, ambele sînt învaluite în cele mai grotesti mituri si supozitii. Rennes-le-Château se afla în departamentul Aude din Langue-doc, nu departe de orasul Limoux, care si-a împrumutat numele celebrului vin spumant, blanquette^ din regiunea numita, în secolele al VIII-lea si al I Xlea, Razes. Din oraselul Couiza, panouri mari indica un drum secundar si poarta inscriptia Domaine de Abbe Sauniere. Urmîndu-le, vizitatorul

ajunge pe o sosea cu serpentine, ce urca pîna la satul Rennes-le-Château. Pentru noi, ca pentru multi altii în zilele noastre, calatoria este incitantâ. în principal ca urmare a cartii The Holy Blood and the Ho ly Graîl, dar si datorita legendelor orale, acest simplu urcus pe coasta unui deal din Franta capata proportiile unei veritabile initieri. Dar privelistea de la capatul drumului este una cît se poate de prozaica. Mica sosea de acces duce, în mod inevitabil, într-o obisnuita si singuratica parcare si apoi Ia o îngusta grande rue, pe care nu se zareste nici macar un oficiu postal sau un magazin alimentar, dar pe care troneaza în schim b o librarie ezoterica, un bar-restaurant, castelul în ruine care a dat numele satului si cîteva alei ce urca spre renumita bisericuta si spre casa parohiala. Locul are o istorie sinistra si o reputatie chiar mai întuneca ta, oarecum vaga. Iata, pe scurt, povestea: cu putin peste o suta de ani în urma, un preot local, Francois Berenger Sauniere (1852-19l7), nascut si crescut în satul Montazels, la doar trei kilometri de Rennes-le-Château, a facut o descoperire în timpul lucrarilor de renovare a bisericii parohiale ce data din secolul al X-lea1. Ca urmare a acestei descoperiri — ori datorita valorii ei intrinseci, ori fiindca l-a condus la ceva ce a putut fi transforma t într-un avantaj financiar —, preotul a devenit incredibil de bogat. În decursul anilor s-au emis numeroase ipoteze si speculatii cu privire la adevarata natura a descoperirii lui Sauniere; unii au sugera t ca ar fi gasit o uriasa comoara, altii au presupus ca a fost vorba despre ceva mult mai uluitor, precum Chivotul Legii, comoara Templului din Ierusalim, Sfîntul Graal sau chiar mormîntul lui lisus — o idee preluata recent în cartea The Tomb of God („Mormîntul lui Dumnezeu") de Richard Andrews si Paul Schellenberg (1996). (Pentru o scurta prezentare a teoriei lor, vezi Anexa II.) Vizita noastra la Rennes-le-Château s-a impus deoarece, în conformitate cu Les dossiers secrets si The Holy Blood and the Hol y Grail, locul are o semnificatie deosebita pentru Prioria din Sion — desi motivele exacte ramîn învaluite în ceata. Prioria sustine ca Sauniere a descoperit o serie de pergamente cu informatii de ordin genealogic, care do vedesc supravietuirea dinastiei merovingiene si demonstreaza ca anumite persoane, precum Pierre Plantard de Saint-Clair, au dreptul de a pretinde tronul Frantei. Dat fiind însa ca nimeni din afara Prioriei nu a vazut vreodata aceste pergamente si ca ideea continuitatii în timp a dinast iei merovingiene este cel putin dubioasa, nu trebuie sa dam crezare acestei afirmatii. În plus, în povestea Prioriei mai exista o discrepanta majora, flagranta. Daca unica ratiune de a fi a acestei organizatii în decursul secolelor a fost protejarea descendentilor merovingieni, este ciudat ca au avut nevoie de informatii care sa le spuna cine anume erau acesti descendenti, în mod cert, membrii ei stiau pe cine jurasera sa apere; altfel e greu de crezut ca ar fi fost animati, timp de sute de ani, de acel zel fanatic care i-a

mentinut laolalta atîta vreme- A accepta ca unica explicatie ceea ce este, în fond, o justificare existentiala retrospectiva pare cel putin straniu. Ceea ce ne-a intrigat însa în primul rînd a fost importanta acordata de Priorie satului Rennes-le-Château. Exista doua explicatii posibile acest sens: ori satul este cu adevarat semnificativ, dar nu pentru motivele mentionate în Les dossîers secrets, ori povestea lui Sauniere nu are nici o legatura cu Prioria, dar organizatia a pre-luat-o pentru proprii le sale scopuri. Noi am încercat sa aflam care din aceste doua variante era mai aproape de adevar. Ajungînd în parcarea din sat, vizitatorului i se deschide în fata splendida priveliste a vaii Aude, dincolo de care se profileaza piscurile înzapezite ale Pirineilor. Este usor de înteles de ce, în trecut, acest satuc aparent banal a fost considerat a avea o importanta strategica: de a ici, nici o miscare a inamicului nu putea trece neobservata. De aceea Rennesle-Château a fost odinioara o fortareata a vizigotilor; unii merg atît de departe, încît identifica satul cu cetatea pierduta Rhedae, aflata pe picior de egalitate cu Carcassonne si Narbonne, desi e greu sa întrevezi agitatia unei metropole în manunchiul izolat de case de astazi. Si totus i, locul exercita o atractie deosebita: desi în sat nu locuiesc nici o suta de persoane, peste 25 000 de turisti viziteaza anual Rennes-le-Château. Turnul de apa, ce domina parcarea, poarta semnele zodiacului — un

în

o

motiv ce poate fi regasit la unele case, deasupra usilor; dar faptul se dovedeste a fi doar un banal obicei al locului. Toti ochii sînt însa atras i de constructia bizara, ca de basm, ce pare a fi crescut din însasi roca dealului, cocotata deasupra haului. Este Tour Magdala („Turnul Magdala"), unde se aflau biblioteca particulara si biroul lui S auniere, recent deschise publicului. Asemenea unui mic foisor medieval, turnul se continua cu un sir lung de metereze si cu o sera, astazi pâraginita. în salile din interiorul meterezelor functioneaza în prezent un muzeu dedicat vietii lui Sauniere si misterului care îl înconjoara. O gradina desparte turnul de casa impunatoare pe care a construit-o gratie inexplicabilei sale ave ri — Vila Betania; cîteva încaperi sînt deschise publicului, în spate, la capatul unei alei acoperite cu pietris, se afla o mica grota construi ta de Sauniere din pietre aduse aici special, probabil cu mari eforturi, dintr -o vale apropiata. Apoi vizitatorul ajunge la micul cimitir al satu lui si la biserica în ruine. Lacasul este închinat Mariei Magdalena. Dat fiind renumele abatiei, ne-am astepta la niste dimensiuni impunatoare, însa dezamagirea ne este rapid spulberata de caracterul bizar — si el celebru — al decoratiunilor realizate de însusi abat ele Sauniere. Din acest punct de vedere, cel putin, biserica nu înceteaza sa uimeasca.

hidos contorsionat. la prima veder e ai impresia ca te afli într-o biserica catolica oarecare. pardoseala are un desen de tip tabla de sah. purtînd pe umeri vasul cu apa sfintita. iar dincolo de grota pietroasa lîngâ ca re e îngenuncheata se zaresc clar siluetele unor cladiri profilate pe cer. cu o carte deschisa în fata si un craniu lînga genunchi. de exemplu. sparte. Pe Drumul Cruci i. Deasupra acestuia se gasesc patru îngeri. într-o maniera numita mai tîrziu latte. aici obisnuitul vas cu mir lipseste. Mai surprinzatoare însa este imaginea unui demon de ipsos. îngenuncheata în rugaciune. care aici este reprezentat în sens invers acelor de ceasornic . trandafiri sculptati si o cruce. în latina. Este evident ca exista o paralela între cele d oua reprezentari. apar un ba iat în kilt si un copil de culoare.) Stînd pe pardoseala în patrate albe si negre si privind împrejur. Cu figura schimonosita si încornorat. în mica biserica închin ata Sfintei Ma ria Magdalena . ce pare ca pazeste intrarea dincolo de portic. el însusi lucrînd la el pentru a-1 finisa. fiecare schitînd unul dintre gesturile din semn ul crucii. un necunoscut a retezat si a furat capul demonului. sînt gravate cuvintele: Terribilis est locus iste („Cît je înfricosator este locul acesta"). loan Botezatorul se ridica deasupra lui lisus. turnînd pe capul lui apa dintr-o scoica — o reluare a motivului de la vasul cu apa sfintita pu rtat de demon în spate. O cruce cizelata aparent din lemnul unui copac viu — cu o mladita înfrunzita cam la jumatatea înaltimii -se ridica în fata ei. De asemenea. între demon si botezul lui lisus. . iar timpanul este decorat cu un triunghi echilateral. pe arcada intra rii: „Este casa Domnului si poarta Raiului".se spune -mîndria lui Sa uniere. O statuie a Mariei Magdalena troneaza deasupra usji. acesta fiind asezat într-o pozitie ce o oglindeste perfect pe cea a demonului. cît si demonul privesc spre o zona preci sa a podelei. Magdalena este reprezentata si pe vitraliul de deasupra altarului. (în aprilie 1996. în urma unui act de vandalism dintre multele a caror tinta este biseri ca.Deasupra porticului decorat cu ilare pasari de ipsos si cu ti gle galbene. La o privire mai atenta însa. tenda de deasupra amvonului imita ca forma Templul lui Solomon. Sub ei sta scris: Par ce signe tu le vaincras („Prin acest semn îl vei învinge"). se observa ca ma joritatea au cel putin o trasatura ciudata. afiseaza doza obisnuita de decoratiuni. Atît lisus. demonul sta ghemuit într-o pozitie sugestiva. desi cartea deschisa si craniul fac parte din iconografia acceptata a Mariei Magdalena. Lucrarea o înfatiseaza pe Maria Magdalena într-un vesmînt auriu. Curios este faptul ca. un citat din Facerea (28:17) cornpletat. Basorelieful de pe partea anterioara a altarului era . Pe peretele din spate se afla un tablou ce înfatiseaza botezul lui lisus. Degetele ei sînt în mod curios încrucisate. în tabl ou. înzorzonata cu sfinti din ghips — precum Sfîntul Anton Ermitul si Sfîntul Roche —.

Devotamentul lui Sauniere fata de ea este subliniat si de numele pe care 1-a dat bibliotecii — „Turnul Magdala" — si casei sale: Vila Betania. Exista însa o serie de . este îngropa ta alaturi. Asa cum a m vazut deja. Nu este locul sa discutam aici despre aceasta poveste. erezia si politica au mer s mereu mîna în mîna si poate ca o mai fac si azi. acesta este nucleul real al imaginii si. bana lizata deja. credincioasa lui menajera (daca nu cumva ceva mai mult decît atît). Arcada e decorata cu una dintre emblemele templierilor: o teasta si doua oase încrucisate. dar aici. Marta si Maria. din Betania era originara familia din care faceau parte Lazar. tinut cu amintiri vechi si amare. poate fi recunoscut Templul lui Solomon. ca toate celelalte elemente d in acest „loc teribil". Nu a vea nimic din aerul preotului de tara tipic. cît si politic. În biserica se afla cu totul patru imagini ale Mariei Magdalena — multe pentru un locas atît de micut. Dar. care se distinge cu greu de afara. ce poate fi zarit pe sub bratele barbatului de pe cruce. dar si aceasta din urma este rareori accesibila publicului. nici aceasta nu e ceea ce pare. cunostea limbile greaca si latina. Marie Denamaud. de aceea. templieri sau asa-nu-jnite „vrajitoare". în Languedoc. Ochiul privitorului este atras catre peisajul îndepartat. fiind totodata abonat la un ziar germa n. fie ei catari. Sauniere s-a dovedit a fi un cleric rebel. ele nu ar fi s tîrnit mirare. dar trebuie sa spunem ca nu ne-am înselat cînd am banuit ca misterul de la Rennes va arunca o raza de lumina asupra vietiei ezoterice care constituie obiectul investiga tiei noastre. Printre morminte. Nici chiar intrarea în cimitir nu este obisnuita. Unica sa fer eastra. este greu de crezut ca toata ac easta „afa cere de la Rennes" ar putea fi pura fa bula tie. de altfel — se afla si cele ale familiei Bonhomme. cu profilul sau în basorelief — usor afectat recent de vandalism — este chiar lînga zidul ce desparte cimitirul de fostul sau domaine. acest memento lingvistic al catarilor — Ies bonhommes — pare a avea o rezonanta aparte. din metal. Exista o camaruta secreta în spatele unui dulap din sacristie. are un vitraliu ce pare a în fatisa o obisnuita scena a rastignirii. în Biblie. am gasit dovezi în sprijinul existen tei Unei traditii gnostice în regiune — o regiune cunoscuta din timpuri stravechi pentru „ereticii" sai. Oriunde în alta parte. înca o data. Indiferent da ca Sau niere a gasit sau nu o comoara secreta . mai bizar este însa rînjetul celor douazeci si doi de dinti. populatia locala nu a ma i acordat niciodata o încredere totala Vaticanului. extravertit. în mod evident.aparînd parca de sub o masa pentru a unge picioarele lui lisus cu pretiosul mir. Mormîntul lui Sauniere. De la trauma crucia dei împotriva albigenzilor. pe care se pot vedea generoase aranjamente florale si fotograf ii ale decedatilor— ca în majoritatea cimitirelor din Franta. a constituit un teren fe rtil pentru ideile neortodoxe atît în plan religios.

Felix-Arsene Biliard. unchiul tînâ. Povestea pare însa putin credibila. în mare parte. Si se pare ca aceasta descoperire s-a aflat la originea comportamentului bizar a l preotului. a fost gresit înteleasa.j rului era director al Seminarului SaintSulpice din Paris. pentru a fi decodificate. în numai cîteva luni. de : asemenea. actiunea romanului satanistLâ-Bas al lui J.K . Biserica Saint-Sulpice se distinge prin faptul ca meridianul Paris — care trece prin apropiere de Rennes-le-Château — este marcat printr-o linie de cupru ce traverseaza pardoseala. Numit iarasi preot paroh în vara anului urmator. dar deja l detinator al unor vaste cunostinte în domeniul ocultismului si al societatilor secrete.2Cronologia exacta a evenimentelor e dificil de stabilit. dat fiindca se bazeaza în mare parte nu pe documente scrise.)3 în plus. altii sustin ca ar fi fost un flacon de sticla. Biserica poarta numele episcopului de Bourges din vremea regelui merovingian Dagobert al II-lea. Se pare ca Sauniere a folosit a cesti bani pentru renovarea vechii biserici. ci pe memoria satenilor. se crede ca flaconulul respectiv continea un su l de documente pe care clopotarul 1-a dat lui Sauniere. Ca m în ace a perioa da. Sauniere si-a preluat postul d e preot paroh la începutul lui iunie 1885. a fost înlaturat temporar din functia detinuta. ca re si-a asuma t titlul de Henric al V-lea —. de o importanta aparte pentru Prioria din Sion. Construita pe fundatia unui templu antic al zeitei Isis în 1645. Huysmans se desfasoara în biserica Saint-Sulpice. a fost fondata de Jean-Jacques Olier. iar seminarul de lîngâ . (Mai tîrziu Hoffet a predat la Biserica Notre-Dames de Lumieres din Goult — un sit dedicat Madonei negre. iar ziua lui de celebrare este 17 ianuarie — o data ce apare în misterele de la Rennes-le-Château si în cele ale Prioriei din Sion. Unii spun ca era un cilindru de lemn. Se spune. ca o recunoastere a serviciilor aduse cauzei monar hice. în urma : întrevederii. si ca. va duva unui fost pretendent la tronul Fra ntei — Hen ri de Bourbon . fiindca abia în 1891 a început el sa afiseze un comportamen t excentric si sa-si puna în aplicare planurile ambitioase. Versiunea obisnuita sustine ca Sauniere i-a aratat pergamentul i episcopului din Carcassonne.motive care sugereaza ca povestea. dupa o predica declarat antirepublicana rostita de la amvonul bisericii sale (în timpul alegerilor din acel an). parohul a plecat în graba spre Paris. în orice caz însa. majoritatea relatarilor sustin ca acesta a fost momentul în care pilastrul vizigot care sustinea altarul a fost îndepartat si aici —se spune ar fi gasit preotul o serie de pergamente cifrate. clopotarul Antoine C aptier a gasit ceva interesa nt. asa cum este ea cunoscuta în genera l. care a proiectat-o în conformitate cu proportia de aur din geometria sacra. ca Sauniere a fost sfatuit sa îi duca documentele unui expert. si ca acel expert ar fi fost un oarecare Emile Hoffet — pe atunci tînar student la seminar. a primit în dar 3 000 de franci de la contesa de Chambord.

Se pare ca preotul a vizitat biserica Saint-Sulpice. Cînd si-a luat parohia în primire. Vizita la Paris constituie o pa rte esentiala a misterului care 1-a înconjurat pe Sauniere si a fost subiectul unor investigatii atente din partea cercetatorilor. aici si-a avut „ca rtierul general" misterioasa societate secreta din secolul al XVII-lea numita La Compagnie du Saint-Sacrement care ar fi fost. considerata o proba în acest sens. sa dovedit recent a f i a fratelui sau mai tînar. a vea un salariu de 75 de franci pe luna . 4 De asemenea. O fotogra fie a preotului. a cheltuit o suma uriasa — poate nu chiar 23 de milioane. Sauniere a fost introdus de Hoffet în înfloritoarea societate oculta ce gravita în jurul Emmei Calv6 si din care faceau parte personaje ca Josephin Peladan. un parav an pentru Prioria din Sion. fiica celui care a cumparat domeniul lui Sauniere de la Marie Denarnaud în 1946 — acea sta din urma locuin d împreuna cu familia Corbu pîna la moartea ei. în a carui posesie se afla cîteva dintre documentel e lui Hoffet. în foarte scurt timp.ea era notoriu la sfîrsitul secolului al XlX-lea pentru neortodoxia sa (pentru a folosi un termen blînd). Totusi. a început sâ-si decoreze biserica si sa-si construiasca domeniul. Toulouse si Budapesta si a investit considera bil în actiuni si titluri valorice — o activitate financiara cîtusi de putin tipica pentru un . De asemenea. asa cum a firma unii. La fel ca întreaga poveste. s-a afirmat ca semnatura lui Sauniere apare în registrul de messe de la Saint-Sulpice. da r. a studiat o serie de picturi de aici si — în conformitate cu relatarile obisnuite " a cumparat reproduceri ale anumitor tablouri de la Luvru (despre care vom discuta mai tîrziu). Claire Ca ptier. sustine ca a cestea contin o nota privind o întîlnire cu Sauniere Ia Paris (nedata ta. Perpignan. si vizit a preotului în ca pitala Fra ntei este sustinuta numai de amintirile si ma rturiile saten ilor si ale altor persoane. De exemplu. Stanislas de Gua'ita. Jules Bois si Papus (Garard Encausse). dar cel putin 160 000 de franci în fieca re luna. pare-se. Avea conturi banca re în Paris. dar faptul nu a fost confirmat. Nu exista dovezi concrete ca re sa ateste ca aceasta vizita a avut loc cu a devarat. între 1896 si 1917 (anul mortii sale). din pacate). nimic nu confirma aceasta informatie. ce poarta numele unui studio foto din Paris. La întoarcerea la Rennes-le-Château. În cursul sederii sale la Paris — în vara lui 1891 sau în primavara anului urmator —. din cîte stim noi. Scri itorul Gerard de Sede5. nascuta Corbu. Zvonuri insistente au sustinut ca între Sauniere si Emma a existat o idila. în 1953 — sustine ferm ca viz ita preotului paroh la Paris a fost reala în urma a ceea ce a gasit — indiferent ce a fost acest lucru — a devenit extrem de bogat. Alfred (tot preot).

desi este în mod cert adevarat. fiindca Sauniere a înlocuit apoi pardoseala. numai pentru a-i vizita. asa cum afirma istoricul francez Ren6 Descadeillas . Descoperirea unui mormînt. o aristocrata din zona. Desi nimeni nu poate spune cu certitudine c e urmareau astfel. Sapaturile nocturne ale preotului au stîrnit un scandal în sat.Preot de tara . probabil. Sauniere a gasit „Piatra cavalerului" zacînd cu fata în jos lînga altar — o lespede ce data din epoca vizigotilor si pe care era gravata imaginea unui cava ler calare. niste artefacte sau intrarea într-o cripta. distrugerea in formatiilor contin ute de respectivele inscriptii. A fost trimis într -o alta parohie. concomitent. pe data de 21 septembrie 1891.considerat princi-specialist în „afa cerea Sauniere" -. sigur este faptul ca au sters inscriptiile de pe piatra de mormîn t si lespedea ce acopereau cavoul unei anume Marie de Negre d'Ables.poate o noua serie de documente. pe picior atît de mare. (Dintr-un motiv necunoscut. Dar nu numai ospitalitatea aceasta exagerata a fost cea care a stîrn it ostilitatea celor din jur. Cam în perioada presupusei sale calatorii la Paris. Sauniere si Marie obisnuiau sa sape noaptea în cimitir. numeroase personalitati ale vremii au strabatut dificilul drum pîna la Rennes-le-Château. dar în jurnalul sau apare. dintr-o parohie oarecare. dar comertul cu liturghii a fost cel care a provocat în cele din urma mîn ia autoritatilor Bisericii. deoarece exista deja o copie a inscriptiilor. o mentiune enigmatica: „Scrisoare de la Granes. Nimeni nu stie cu certitudine. Dupa cum vom vedea însa.) Printre cei care i-au trecut pragul s-au aflat un print de Habsburg — cu un nume rezonant: Johann Salvator von Habsburg —. la un nivel total disproportionat fata de veniturile lor si de statutul social deopotriva. gratie membrilor unei asociatii locale a anticarilor. un ministru francez si Emma Calve. ne-am putea întreba de ce ar fj existat atîtia doritori de liturghii ros tite de Sauniere — un banal preot rural. Sauniere îsi primea doar oaspetii în Vila Betania. Ei nu si-au dat seama însa ca eforturile le-au fost în zadar. a cea sta practica nu i-a r fi putut aduce „sum ele necesare pentru a ridica asemenea constructii si a trai. dar. Prin urmare. Împreuna cu Marie. S-a spus ca a facut bani din comertul cu liturghii (ca ar fi perceput bani pentru a rosti o messa ce-i asigura „beneficiaruluil" cîtîva ani în purgatoriu). dorinta lui Sauniere de a distruge informatiile respective are o semnificati e deosebita pentru investigatia noastra. la mijloc s-a aflat altceva"7. care 1-au înlaturat din functie. Mai mult decît atît. si-a atras numeroase critici ca urmare a modului lor de viata luxos: ea se îmbraca totdeauna dupa ultima moda de la Paris (se spune ca de aceea fusese poreclita „la Ma-donne". Sub ea se pare ca preotul a descoperit iarasi ceva important . în orice caz. împreuna cu un copil. dar a refuzat cu desâvîrsire sa se supuna ordinelor si s-a . el preferind sa locuiasca în pârâginita casa parohiala lipita de biserica. Madona) si casa lor era totdeauna plina de musafiri. motivul celor doi a fost. A plouat". care a murit pe 17 ianuarie 1781.

. Marie a devenit senila si secretul a pierit o data cu ea.. avea de gînd sa aduca apa în casele tutu ror satenilor. ele ma urmeaza. Din acea zi. Averea sa nu a consta t într-o unica suma substantiala. în mod evident. întrebata daca îi era frica. Sauniere a celebrat în Vila Betania o messa neoficiala pentru sateni. Marie a devenit tot mai retrasa si irascibila. Iar în 1949. Merg încet.8 Dupa decesul lui. smulgînd pufusoare rosii din mantia care-1 învelea. fiindca si cheltuielile sa le erau variabile. Adesea trecea prin perioade dificile. raspundea: „Nu ma pot atinge de ei". asa încît cumparase totul pe numele ei.. în numai cîteva luni.Cu timpul. Ultima confesiune si-a rostit-o în fata preotului din localitatea apropiata Esperaza si marturisirea sa a avut un efect atît de puternic asupra clericului. tot a refuzat sa plece). asa cum au sugerat unii.. sa cladeasca un bazin pentru botez în aer liber si sa ridice un . Cînd ma opresc. ca preot.. Dintre toate misterele care au marcat existenta lui Sauniere. acestia ramînîndu-i fideli. batrînul preot n-a mai fost acelasi om. întrebata fiind de ce traia în saraci e daca îi fusesera lasati atît de multi bani. i 1-a vîndut lui Noel Corbu. as fi putut hrani întregul Rennes timp de o suta de ani si tot ar mai fi ramas". era angajat în noi proiecte ambitioase. Cînd Biserica a trimis în sat un alt preot. cînd afacerea lui Corbu trecea printr-o perioada mai dificila. dispar întotdeauna". punînd conditia sa fie lasata sa Caiasca acolo pîna la sfîrsitul vietii. refuzînd numeroasele oferte de a vinde domeniul deja paraginii.10 Claire Captier11 îsi aminteste si ca Marie i-a spus: „Cu ce mi-a lasat domnul abate. Preotul s-a îmbolnavit pe 17 ianuarie 1917. se opresc si ele. Marie i-a povestit tinerei Claire despre un fenomen extraordinar ce se petrecea în cursul unora dintre aceste vizite funebre.. în conformitate cu spusele ei. Cînd a murit. desi pla tile erau probabil neregulate. suferise un soc". Claire Captier. de ziua Mariei Magdalena9.. iar satenii si cei care venisera de departe au trecut prin fata lui. Dar. reluîndu-si apoi stilul de viata luxos. a locuit acolo în copilarie. ea replica: „M-am obisnuit. Fiica lui Corbu. dragul meu Noel. în lunile dinaintea mortii în urma unui atac cerebral. iar cînd închid poarta cimitirului. Marie vizita mormîntul lui Sauniere În fiecare zi si la miezul fiecarei nopti. în 1946. în ianuarie 19 53. credincioasa Marie Denarnaud a continuat sa locuiasca în Vila Betania. poate ca unul dintre cele mai nedeslusite este cel care a urmat mo rtii lui. ea 1-a încurajat: „Nu-ti face atîtea griji. cinci zile mai tîrziu a murit si trupul i-a fost asezat în pozitie verticala pe meterezele terase i de pe domeniul sau. încît asa cum scrie Rene Descadeillas: „. un om de afaceri. care 1-ar fi costat cel putin opt milioane de franci12: voia sa construiasca un drum pîna în sat pentru un automobil pe ca re intentiona sa -1 cumpere... în cele din urrna însa.încapatînat sa ramîna împreuna cu Marie la Rennes-le-Château.. Care a fost adevarul în privinta lui Sauniere? Se pare ca cineva îi platea sume consistente pentru a ramîne în sat (chiar cînd a deveni t bogat si nu mai era preot paroh. Sauniere nu avusese voie sa detina nici un fel de proprietati. într-o zi îti voi spune un secret care te va face un om bogat. foarte bogat!" Din nefericire. Batrîna îi spunea: „Aseara arn fost urmata de spiritele cimitirului".

se obtine . desi nu este considerat ca atare. literele marcate.turn înalt de saptezeci de metri. eternul principiu feminin care. pare a transcende credinta si convingerile religioase". care afirma ca venereaza Madon ele negre si pe zeita Isis.13 Din nou ne confruntam cu secrete referitoare la principiul feminin întrupat în Maria Magdalena. („Lui/pen tru Dagobert II rege si pentru Sion este aceasta comoara si este moartea/el este acolo mort.)14 Textele au facut obiectul unor aprige dezbateri si speculatii. Din Pilda Noului Testament în care lisus si ucenicii merg prin lan ul de Porumb în ziua de Sabat. dar presupuse copii ale textelor cifrate au fos t publicate în repeta te rînduri. încît ei sa-i plateasca sume atît de mari'? Ar fi posibil ca obsesia sa pentru Maria Magdalena sa aiba o legatura cu motivu l acestor recompense opulente? Iar memorii la sate în urma dovedesc. Este foarte posibil ca banii sa-i fi venit de la monarhisti. Pergamentele nu au vazut niciodata lumina zilei." Descifrarea acestui al doilea cod a fost mult mai dificila decît în cazul primului. So ph ie. în lucra rea L'Or de Rennes.al doilea text descrie momen tul în ca re Ma ria din Betania îl unge pe lisus. as a cum vom vedea. for meaza "nnâtoarea fraza: „A DAOOBERT II ROI ET A SION EST CE TRESOR ET ÎL EST LA MORT". („Pastorita OU ispitire ce poussin teniers detine cheia pace 681 prin cruce si acest cal al lui dumnezeu eu termin (sau ucid) acest demon gardian la prînz (sau la sud) mere albastre. prima data a pârînd în 1967. dupa cum afirma d de Sede: „O ciudata devotiune fata de Bona Dea.") Cel de. ia r în acest caz. pentru Berenger (Sauniere). . misterul ar fi unul cu totul diferit. (Pierre Planta rd de Saint-Cla ir a a firmat ca ar f i coa utor a l acestei carti. si cu o conexiune clara cu Prio-ria din Sion. regiunea din jurul satului Rennes-le-C hâteau ascunde multe alte indicii privind supravietuirea în timp a acestei form e de venerare a feminin ului. scrisa de Gerard de S ede si de so tia sa. Citind literele marcate în acest text. Iar. Dar ce ar trebui sa credem despre celebrele pergamente gasite de Sa uniere (conform surselor din interiorul Prioriei)? Se spune ca ele ar fi con stat în doua genealogii referitoare la supravietuirea dina s tiei merovingiene si doua extrase din Eva nghelii în care anumite litere — ma rcate — transmit un mesaj codificat. Ce serviciu le-ar fi putut face Saun iere. citite în ordine. . de unde urma sa -si cheme enoriasii la rugaciune. iar versiunea decodifica ta este reda ta astfel: „BERGERE PAS DE TENTATION QVE POUSSIN TENJERS GARDENT LA CLEF PAX 681 PAR LA CROIX ET CE CHEVAL DE DIEU J'ACHEVE CE DAEMON DE GARDIEN A MIDI POMMES BLEUE".

Decodificarea mesajului este. în primul rînd. în al doilea rînd. în 1956. Numerosi sînt cei care cred ca el ar fi gasit o veritabila pestera a lui Alladin . fiind discutata în Anexa II. S-a sugerat chiar ca elaboratul simbolism din biserica. însa au existat numeroase încercari ingenioase — si uneori fantasmagorice -d e interpretare sau de explicare a continutului sau. . dar ca nu pot fi luate în consideratie de cei care cerceteaza povestea lui Sauniere. Oricît de romantica ar parea aceasta idee. un lucru nu tocmai inteligent.16 (întrebat în aceasta privinta de autorii cartii The HoIyBlood and the Holy Grai' în 1979. Plantard de SaintClair a declarat ca Cherisey le-ar fi copiat doar.) Mesajul final este o anagrama perfecta a inscriptiei de pe mo rmîntul Mariei de Negre (vom discuta despre acest lucru în capitolul urmator). (Cea ma i rece nta le apartine lui Andrews si Schellenberger. Sa uniere a crea t asanumitele harti ale comorii — simbolismul din biserica —.) Problema în privinta acestor pergamente este aceea ca Philippe de Cherisey. în cele din urma. foarte probabil. folosit de catari). în mod cert. este clar ca ele constituie un veritabil succes ca probleme de enigmistica pentru divertisment. încît nici macar înaltii sai oaspeti nu au reusit s-o goleasca. acest scenariu nu poate explica perioade le repetate de criza financiara. îngreunînd cumplit descifrarea pentru a obtine mesajul „pastorita. daca biserica nu e altceva decît o ampla harta a comorii. asociat al lui Pierre Plantard de Saint-Clair (si.REX MUNDI (în latina. dar au fost adaugate 140 de Utere suplimentare. p robabil succesorul sau ca Mare Maestru al Prioriei din Sion în 1984). precum pergamentul c u „merele albastre". nu ispitire"15. secretarul lui Lorenzo de Medici. atît de bogata. sînt menite sa îi ofere cautatorului pasionat indici ile care îl vor duce la restul comorii. din pacate nu-i decît o aiureala.)17 Oricum am privi aceste pergamente. alte comori asteptîndu-i acolo pe întreprinzatorii moderni. poate ca a descoperit în schimb o comoara — asa cum cred multi cu tarie. „Regele Lumii" — un termen gnostic pentru zeul acestui pamînt. (Interesant este faptul ca sistemul folosit a fost conceput de alchimistul francez Blaise de Vignere. corecta. Dar daca preotul din Rennes-le-Château nu a gasit acele pergamente. însa afirmatia lui nu este pe deplin convingatoare. daca voia sa pastreze banii pentru el însusi. o asemenea descoperire nu ar fi putut stîrni interesul de care s-a bucurat preotul. a gasit cîteva monede vechi si giu-vaer uri în biserica. alaturi de diversele mesaje codificate. Zilnic. dar cum întreaga zona este fertila din punct de veder e arheologic. a recunoscut mai tîrziu ca el le-a „fabricat".

inclusiv superiorul abatelui. un model de ghips al unui peisaj în relief. de ce nu le-a spus pur si simplu unde e? în plus. se pare mai degraba ca Sauniere era platit de cineva pentru ceva — pentru un serviciu care necesita ca el sa continue sa locuiasca în Rennes-le-Château. cultivat si rezervat— opusul lui Sauniere din punct de vedere temperamental —. ar fi vorba despre zona din jurul Ierusa limului. în 1902.18 Este un peisaj cu dealuri si vai strabatute de ceea ce par a fi niste drumuri sau rîuri. sugerînd ca abatele era prea ocupat pentru a raspunde personal la momentul respectiv. nu ar fi trasat o harta publica (oricît de absconsa ar fi aceasta).) Pe de alta parte. Începînd cu anul 1872. poate ca reprezinta totusi regiunea din jurul satului Rennes-le-Château. Fiindca. si rolul sau — sa stîrneasca vîlvâ în jurul lui. Dar era atît de important ca restul lumii sa îl creada înca la Rennes-le-Château. poate ca acesta este. (Abi a la moartea lui. paroh la Rennes-les-Ba in s. Marie Denarnaud trimitea cu regularitate scrisori scrise în avans ca raspuns la corespondenta primita. pe care a pretins ca Sauniere 1ar fi coma ndat chiar înainte de a muri. episcopul de Carcassonne. facea plimbari lungi în împrejurimi si chiar mai departe în regiune. Totusi. Felix-Arsene Biliard. iar daca dorea ca numai unii oameni sa poata gasi comoara. Daca Sauniere ar fi vrut sa pastreze banii pentru sine. Un tip educat.) O noua întorsatura a povestii lui Sauniere a aparut în 1995. Cel mai cunoscut dintre preotii din jurul lui Sauniere este abatele Henri Boudet (1837-1915). abatele a fost condamnat. Biliard însusi a fost implicat în unele tranzactii financiare dubioase. La yraie langue celtique et le cromleck de Rennes-les-Bains („Adevarata limba celtica si cromlehul . dupa moartea lui. (Unele dintre aceste raspunsuri gata confectionate au fost gasite printre hîrtiile preotului. faptul ca ar fi gasit o uriasa avere nu explica motivele pen tru care atîtea persoane bogate si influente veneau pentru a-1 vizita în îndepartata sa parohie de tara. pasionat al ezoterismului. care uneori durau zile întregi. fiind indicate locuri cu rezo nanta biblica precum Gradina Ghetsimani si Golgota. a scos la iveala o ma cheta. Activitatile sale sugereaza ca era în cautarea a ceva anume: sapa noaptea în curtea bisericii. o data cu numirea succesorului sau. Pe coas ta unui deal se afla o singura cladire de forma cubica. cînd Andre Douzet. încît în timpul acestor absente. El este cel care 1-ar fi trimis pe Sauniere la Paris si tot el s-a prefacut ca nu observa comportamentul excentric al acestuia. era si el angrenat în activitati ciudate. distrage atentia de la rolul altor personalitati din regiune. desi este semnificativ în sine. în afacere au fost implicati si preoti din parohiile învecinate. peisajul machetei nu corespunde cîtusi de putin cu cel al Ierusalimului. Sa fi a vut oare de gîn d Sa uniere sa -si transforme caminul într-un Nou Ierusalim?19 Poti petrece o viata de om studiind implicatiile si variantele misterului de la Rennes-le-Château. de altf el. Date fiind toate aceste dovezi. în 1886 a publicat o carte bizara.atunci simbolismul utilizat este bizar si ezoteric pînâ la extrem. Dupa aparente. unde a insistat sa rarnîna chiar si dupa ce i s-a ordonat sa plece.

acesta din urma si-a notat în jurnal ca a avut o întrevedere cu el si cu alte persoane pe 29 septembrie 1891. care îi aducea de mîncare.. Daca asa stau lucrurile. dupa asasinarea sa. Criminalul.. — deriva din anglo-saxona.La vraie langue celtique. aparent de un atacator pe care el însusi îl primise în casa parohiala si cu care discutase anterior. Dar Boudet este semnificativ si pentru un alt pion important al complexului mister de la Rennes: Plantard de Saint-Clair însusi a scris prefata unei editi i în facsimil din 1978 a Cartu. la loc vizibil. s-a constatat ca nici un ban nu lipseste. a cautat prin casa. ucis în mod salbatic cu numeroase lovituri la cap. teorie sustinuta de exemple uneori ilare ale unor nume de localita ti din jurul sa tului Rennes-les-Bains care ar proveni din radacini engleze.de la Rennes-les-Bains"). si o descriere a diverselor monumente megalitice din regiune. Unii au sugerat chiar ca activitatile celor doi se completeaza una pe cealalta si ca. încît multi considera ca ele ascund. care a constituit o sursa de nedumerire pentru toti cei care au studiat-o. Boudet era un respectat istoric si anticar. si el modificînd in scriptii pe pietrele de mormînt si schimbînd locul unor jaloane din zona. Pe l noiembrie 1897. dar a lasat neatinsi. asasinul a asezat cadavrul într-o pozitie ritualica. batrînul Gelis (în vîrsta de saptezeci de ani) a fost gas it asasinat. celtica etc. preotul paroh al satului Coustassa. Totusi. iar teoriile prezentate în cartea sa sînt atît de bizare. Unii 1-au considerat pe Boudet adevarata „eminenta cenusie" care a dirijat activitatea de constructii a lui Sauniere. aproape 800 de franci. sur sa platilor. în perioada dinaintea atacului. tinîndu-si mereu usa încuiata si acceptînd sa o vada doar pe nepoata sa. la numai opt zile dupa mentiunea referitoare la „descoperirea unui mormînt". De asemenea. se pare. Si ma i ciudat înca. Celelalte activitati ale sale amintesc însa de cele ale lui Sauniere. un mesaj profund si secret — un echivalent literar al decorului din biserica lui Sauniere. Gelis ascunsese banii în casa si în biserica. nimeni nu a reusit înca sa descifreze mesajul si cartea lui Boudet râmîne si astazi la fel de enigmatica. de fapt. încrucisîndu-i . O alta fata bisericeasca din vreme a lui Sauniere a fost abatele Antoirie Gelis. înspâimîntat. Gelis era prieten cu Sauniere. iar altii — printre care si Pierre Plantard de Saint-Clair — au sugerat ca abatele era. Recent intrase în poosesia unei sume mari de bani — circa 14 000 de franci — despre a caror provenienta nimeni nu stia nimic.21 nu exista însa dovezi în sprijinul acestei ipoteze. care nu a fost prins niciodata. de fapt. constituie o indicatie cifrata catre „comoara". împreuna. au fost gasite dupa moartea sa niste hîrtii care indi cau ascunzatorile. aflat de cealalta parte a vaii rîului Sals fata de Rennes-le-Château. în cimitirul vechii biserici a lui B oudet se afla o borna ce marchea za locul pe ca re Plantard de SaintClair si 1-a rezervat pentru sine. si detine proprietati în apropiere de Rennes-les-Bains. Gelis era. pupa toate aparentele. cartea trateaza doua subiecte: o teorie conform careia multe limbi antice — ebraica.

într-adevar. dar nu exista nici o proba care sa ateste acest lucru. date fiind complexitatea si multitudinea de societati secrete din Languedoc. Cînd Gerard de Sede a încercat s-o investigheze.) La fel de semnificativ e faptul ca actuala biserica a Magdalenei "in Rennes-le-Château a fost initial capela castelului. În zona se constata o remarcabila proliferare a bisericilor închinate Botezatorului. jylajoritatea cercetatorilor recunosc faptul ca exista si alte situri în apropiere. Se pare însa ca. Pe lespede sînt gravate o roza si o cruce. un studiu al zonei Rennes-le-Château ofera numeroase indicii nu doar despre Priorie. Abia în 1975 . Aveam sa descoperim cu acest prilej ca în regiune este bine reprezentata ceea ce am putea numi Marea Erezie Europeana — veneratia extrema de care se bucura Maria Magdalena si loan Botezatorul. doi avocati au reconstituit crima. de asemenea. Motivul crimei a ramas si astazi neelucidat. alaturi a lasat o bucata de hîrtie pe care scrisese: „V iva Angelina". Piatra sa de mormînt din cimitirul satului Coustassa e ste pozitionata — spre deosebire de toate celelalte morminte — cu fata spre Rennes-le-Château. În mod neîndoielnic.bratele la piept. la începutul anilor 1960. ci si despre o mult mai vasta traditie secreta — una a carei existenta noi am banuit-o. în orice caz. descoperirea ar fi putut avea loc într-o sumedenie de alte locuri. pe baza înregistrarilor politiei si ale judecatoriei locale. de exemplu. tinînd searna de faptul ca întreaga regiune din jur este învaluita în mister. Cazul Gelis este caracterizat de cîteva elemente cu totul neobisnuite.22 S-a presupus chiar ca Sauniere ar fi fost responsabil pentru uciderea lui Gelis. în vreme ce satul avea o alta biserica. vizibil pe o coasta de deal. dioceza a dorit ca întreaga afacere sa fie uitata cît mai rapid posibil. este ca o vasta parte a acestei regiuni poarta numele La Magdalene. cu toate ca asasinarea brutala a batrî-nului preot a socat întreaga populatie din zona. dar le considera doar un fundal pentru povestea lui Sauniere. De fapt.23 Aceasta din urma a fost . Si. preotii din împrejurimile satului Rennes-leChâteau erau implicati într-o afacere sinistra. adesea construite în grupuri. dar putem spune ca preocuparile organizatiei se reflecta cu adevarat în regiune? Ar fi surprinzator daca lucrurile nu ar sta asa. sînt trei biserici dedicate lui loan Botezatorul în mica regiune Belzeve-du-Razes. nu a gasit nici un document în acest sens în arhivele diecezei de la Car-cassonne.) În Les dossiers secrets se afirma clar ca Sauniere lucra pentru Prioria din Sion. dar poate ca prea mult s-a pus accentul asupra lui. daca într-adevâr preotul din Rennes-le-Château a gasit ceva. închinata lui loan Botezatorul. (Iar excursiile sale la pescuit si vînatoare ar fi putut fi un paravan pentru o cu totul alta activitate. satul Rennes-le-Château este important în sine. la fel de interesante. (Interesant. dar exista oare dovezi ale influentei acesteia în zona? Am vazut ca Pierre Plantard de Saint-Clair detine terenuri în apropiere de Rennes-lesBains si ca a cumparat un loc de veci în cimitirul din sat. parohul obisnuia sa faca si lungi plimbari în zonele din apropiere. uneori timp de zile sau saptâmîni întregi. Lasînd la o parte absentele sale din sat.

sora Augustine Marie.28 Un unchi al lui Roche era medicul lui Sauniere. desi — dupa cum vom vedea — mai i exista un „rege" venerat de gruparile heterodoxe. iar altul a fos t notarul acestuia. în anii 1930 si 1940 a fost Deodat Roche. aflat la originea uneia încercari de refacere a Bisericii Calare în regiune. modificarea este ciudata si din cauza faptului ca biserica adaposteste înca o relicva a Botezatorului. Familia de Joyeuse a construit si Biserica Sfîntul loan Botezatorul din Arques. ridicata pe ruinele unui antic castel distrus de oamenii lui Simon de Montfort. La jumatatea drumului între Rennes-le-Château si Limoux se afla oraselul balnear Alet-les-Bains. biserica a fost construita la sfîrsitul secolului al XlV-lea. locasul de cult fiind demolat piatra cu piatra.distrusa în secolul al XlV-lea . secretara ordinului. Familia lui Nostradamus provenea din localitate si se poate ca ilustrul clarvazator sa fi locuit aici o perioada. pe armoariile orasului se afla si o cruce templiera. un istoria ezoterica a zonei. se pare ca mesajul sorei Augustine avea un sens diferit. iar simboluri templiere pot fi vazute si astazi pe lemnaria unor case datînd din epoca medievala. în plus. Si totusi. Una dintre cladiri se remarca prin . cînd Henriette-Catherine de Joyeuse i-a vîndut monarhiei franceze toate pamînturile detinute în Languedoc. Aceasta sintagma se putea referi la un oarecare pretendent la tronul Frantei sau la lisus. îi cerea sa rosteasca liturghii speciale în onoarea Madonei negre. Actuala clopotnita si zidul principal fac parte din castelul initial. primarul localitatii nu ne-a putut spune care au Predecesorul sau jnare pasionat de dintre cele mai serioase fost jpotivele acestei modificari. cu care avea o relatie speciala. într-o scrisoare datata 5 februarie 190327. biserica i-a fost închinata odinioara lui loan Botezatorul. unde biserica dedicata initial lui loan Botezatorul a fost închinata apoi Sfintei Ana. elevul lui Robert Fludd — care a fost chemat în mod special d in Anglia în acest scop. poate codificat. Alet era în Evul Mediu un renumit centru al alchimiei. Arques si Couiza — unde se afla o alta biserica „a lui loan" -s-au aflat în proprietatea familiei de Joyeuse pîna în anul 1646. Impunatoarea biserica a Sfîntului Andrei are o conexiune ciudata cu acest ordin. numita Notre-Dame de la Paix. unde poate fi vazuta si astazi în biserica Surorilor Sfintei Inimi (în al doisprezecelea arondisment). Scriitorul si cercetatorul Franck Marie29 a demonstrat ca (aidoma Capelei Rosslyn) structura sa respecta geometria crucii templiere. acum fiind dedicata Sfintei Ana. Fost sediu al episcopiei locale (mutata apoi la Carcassonne). se oferea sa-i vînda o statuie a Micului lisus din Praga (care exista si astazi în Vila Betania) si — oarecum enigmatic -îi multumeste „pentru credinta pe care o arati bunului nostru Rege". si ca exista ceva aparte în privinta parohiei Rennes-le-Château (si a enoriasilor ei). O inexplicabila schimbare de situatie s-a petrecut în localitatea învecinata Arques. Orasul a fost asociat cu templierii înca de la începuturile ordinului — o serie de documente importante prin care li se alocau terenuri au fost semnate aici în anii 1130 —. Asa cum am vazut. duce de Guise. Ea era vaduva lui Charles. familia Joyeuse a dus-o în 1576 la Paris.Sauniere a corespondat cu superioara acestui ordin. dupa suprimarea ordinului. În Couzia sau în Arques a existat odata o Madona neagra . totusi. crezîndu-se cu fermitate ca înauntru era ascunsa o comoara. cînd satul a fost cucerit de trupele unui aristocrat spaniol.

încît istoricii nu stiu nici astazi cu certitudine ce anume se ascundea în spatele numelui — uneori organizatia pare sa fi fost fundamental catolica. alteori evident eretica. Desi aparent er a o organizatie caritabila. lupta s-a dat între arhiepiscopul de Narbonne. afla ta în extremitatea de nord a orasului Limoux.) în secolul al XlII-lea. simbolul are si o conotatie magica. reprezentînd uniunea dintre principiile masculin si feminin. tinînd seama de acest context. de fapt. În decursul anilor. nu ar trebui sa ne surprinda faptul ca locasul le apartinea anterior templierilor.prezenta. de existenta careia sînt legate numeroase miracole. istoricii recunosc în prezent ca era o societate secreta politico-religioasa. ridicat în jurul unui izvor despre care se spunea ca are proprietati tamaduitoare.) Situl are o serie de conexiuni incitante cu „ereziile" care fac obiectul investigatiei noastre.31 Pentru început. în a ca ror îngrijire se afla bazilica din anul 1876. timp de secole. ^urnita de membrii ei si „Cabala Credinciosului". cu o noapte înainte de a se preda pentru a fi arsi pe rug). Împreuna cu alti doi clerici. implicat în even imente ce au avut legatura cu Prioria din Sion. steaua lui David. a stelei în sase colturi. este cinstit într-unul dintre cele mai enigmatice situri din Languedoc: bazilica Notre-Dame de Marceille. O statuie a lui St Vincent aminteste ca el a fondat Ordinul Parintilor Lazaristi. între diversele autoritati religioase au existat con fruntari pentru controlul locasului-Initial acesta a apartinut abatiei benedictine St Hilaire din apropiere. a fost un centru de pelerinaj. fiindca je-a oferit adapost. misteriosul St Vincent de Paul (circa 1580-1660) — care a pretins ca a fost educat în domeniul alchimiei —. (întreaga popu-jatje din Limoux a fost excomunicata la un moment dat. Pe lîngâ rezonanta sa evident iudaica (extrem de neobisnuita pentru o biserica crestina medievala). Atît de bine a reusit compania sa-si disimuleze adevaratele obiective. celebrul St Vincen t de Paul si Jeacques Olier (cel care a construit biserica Saint-Sulpice). îndeosebi pentru ochi. care se gaseste înca în interior. „Marceille" (nume cu origine necunoscuta) aminteste de Magdalena prin asocierea cu Marsilia (Marseille în limba franceza). dintr-un motiv oarecare. Numele bisericii provine de la o Madona neagra din secolul al Xl-lea. Mai tîrziu. regele a fost nevoit sa intervina într-o disputa iscata între arhiepiscop seniorul de Limoux si Guillaume de Voisins. care avea forta de a-i ma nipula pe mai-marii vremii. cînd a trecut sub administratia episcopului din Alet-les-Bains. (Interesant. pe ferestre. Pe 14 martie 1344 (la împlinirea a o suta de ani de la misterioasa ceremonie catara de la Montsegur. Bazilica a fost construita pe locul unui antic sanctuar pagîn. care în timpul cruciadei contra albigenzilor si-a atras critici ca urmare a politicii sale de neutralitate fata de catari. bucurîndu-se de influenta chiar s{ asupra monarhiei. în posesia caruia a ramas pînâ la jumatatea secolului al XVII-lea. Unul dintre acesti conspira tori. în ciuda diferentei de ortografiere. seniorul din Rennes-le-Château. (Parintele lazarist de la Notre-Dame de Marceille era una di ntre persoanele invitate de Sauniere la ceremoniile de inaugurare a diverselor sectiuni ale domeniului sau. doar un paravan pentru Prioria din Sion. Pavilion a fost inima cunoscutei Compagnie du Saint-Sa crement. Principala strada din Aletles-Bains este Avenue Nicolas Pavilion. numita astfel în amintirea celui mai cunoscut episcop al orasului (în functie între 1637-1677) — un personaj important.30 Asa cum am vazut. Unele opinii sustin ca era. cartierul sau general se afla la seminarul Saint Sulpice din Paris. principala sursa financiara a Colegiului Narbonne era venitul adus de biserica Mariei . Ordinul Benedictin si cel Dominican. Poate ca. papa Clement al VIlea a cedat locasul de cult Colegiului Narbonne din Paris.

construit aparent mai tîrziu si ascuns într-o casa de mic i dimensiuni. un grup ciudat. episcop de Carcas-sonne. dat fiind ca intrarea era acoperita de o vegetatie salbatica extrem de bogata. în vara anului 1995. noul proprietar a revîndut pamîntul episcopiei si astfel Biliard a obtinut ce a vrut. papa Pius al X-lea a decretat ca biserica trebuie ridicaa la statutul de bazilica — o onoare rara. care aveau o tabara pe cîmpul dintre biserica si rîul Aude care curge la cîteva sute de metri mai spre vest. ce dateaza din epoca romana tîrzie sau de la începutul perioadei vizigotilor (secolele III-IV). dar singura intrare este un tunel îngust. Zona de lînga Notre-Dame de Marceille este cunoscuta si pentru faptul ca a fost. de un metr u înaltime. exista dovezi care atesta ca era în ca în uz în prima parte a secolului XX. Poate ca pe aceasta galerie subterana era Biliard atît de nerabdator sa puna mîna. Interesant este faptul ca vînzarea s-a petrecut pe 17 ianuarie 1893 (desi Biliard intra se în posesia Madon ei negre. Cercetatorul belgian Filip Coppens ne oferise informatii cu privire la galerie si indicatii despre posibilitatile de acces la ea — care s-au dovedit a fi nepretuite. Monseigneur Biliard. Keith. Jos Bertaulet acoperise partial cu pietre gura de . cu toate ca secretul fusese a tît de bine pastrat.)32 în timpul revolutiei. Se presupune ca ar fi servit ca încapere funerara pentru vizigoti — desi acum este goala — sau ca loc de initiere al unei scoli ezoterice. un loc de interes aparte pentru tiga ni. inexplicabila pentru un locas atît de umil. dar Madona neagra a fost ascunsa de Stâretia Ordinului Penitentilor Albastri. Clive Prince a vizitat zona împreuna cu fratele sau. au detinut un rol important în aceasta drama. pe malurile rîului Aude. asa cum vom vedea. acum în ruine (ce pare a fi fost construita specia l în acest scop). încît — asa cum aveam sa descoperim în circumstante traumatice — nici chiar preotii bazilicii nu stiau nimic despre existenta ei. în Aude. Pe fostele terenuri ale bisericii. Oricare ar fi fost însa functia e i. si aceasta mentionare a fost cea care 1-a adus pe regretatul cercetator belgian Jos Bertaulet în regiune34 si a permis o descoperire interesanta. În timpul unei calatorii de documentare în Franta. care fusese Pastrata în Limoux pentru o perioada). Notre-Dame de Marceille figureaza în strania carte a abatelui Boudet. în rastimp de patru luni. biserica si pamînturile sale au fost vîndute. ce avea legaturi cu francmasonii Ritului Scotian Rectificat si cu familia Chefdebien care. în care se afla (presupusele) moaste ale Mariei Magdalena. Acest statut este acordat de obicei bisericilor cu o semnificatie deosebita. exista o galerie subterana formata din doua încaperi mari. precum St Maximin din Provence. In 1912. Rolul galeriei este necunoscut. De aproximativ sase metri înaltime.33 O alta disputa a avut loc în vremea Iui Sauniere si 1-a implicat pe superiorul acestuia.Magdalena din Azille. dar printr-o serie de miscari iscusite — si nu tocmai etice — episcopul s-a folosit de un bancher si a cumparat prin intermediu] acestuia toate actiunile. Situl avea atunci mai multi proprietari. pîna de curînd. aflate acum în proprietate particulara.. La vraie langue celtique. prima încapere are o gura de aerisire în acoperisul boltit..

) Si.aerisire a primei încaperi. cercetarea ulterioara a încaperilor secrete a devenit imposibila. pentru a preveni eventualele accidente. Dar zona pare a gazdui numeroase aspecte . Ascunsese el oare ceva în spatele usii zidite? Poate ca da. înca mai grava a fost amenintarea autoritatilor ca le vor închide pentru a preveni alte probleme de acest gen. nu putea nici maca r sa stea în picioare. Posibilitatea de a cerceta locul mai în amanunt presupune permisiunea de deblocare a usii. (Sa nu uitam ca Surorile Sfintei Inimi din Paris îi multumisera lui Sauniere pentru credinta fata de „bunul nostru Rege". o echipa de spe-ologi a reusit sa -1 scoata prin gura de aerisire si a p oi a fost transportat la spitalul din Carcassonne. însa. tema regilor decapitati este frecventa în aceste povest iri. La vraie langue celtique. nu puteau fi ele cele care blocasera tunelul. Zacînd astfel în întuneric. Tunelul pare a porni dintr-un zid. amenintarea nu a fost pusa în practica. lucrarea ar fi relatat ca în acea galerie subterana fusese ascuns un relicvar ce continea capul „unui rege sfînt" si ca Boudet asocia încaperea respectiva cu legendele Sfîntului Graal. la sugestia lui Filip Coppens. cine o facuse si de ce sigilase astfel doar una din încaperi? Dupa starea barelor de fier. daca u existat.. desi nu am încercat sa exploram cele doua încaperi.) Din cauza acestui accident. am examinat zidul respectiv si am constatat ca initial în locul lui fusese o usa. Clive si-a dat seama ca autoritatile nu aveau habar despre existenta galeriei subterane. Aceasta fusese zidita în mod deliberat — aparent relativ recent —. la momentul scrierii acestei carti.. am cercetat tunelul ce duce spre ele si am fa cut o descoperire interesanta. Din fericire. (Episodul a avut si un rezultat neasteptat: cînd s-a dus la bazilica pentru a cere ajutor. desi intrarile fusesera acoperite în primavara lui 1996. au putrezit de mult). cu toate ca mai tîrziu s-a Dovedit ca nu era vorba decît despre un ligament întins. în plus. cînd Biliard devenise unicul proprietar al locului. ca ar fi cautat ceva anume. fapt care. Clive nu a avut de ales decît sa cheme serviciile de urgenta (care au venit în numar atît de mare.. trebuie sa mai fi ramas niste indicii în acest loc întunecat sj secret. ci. orice ar fi fost acolo. Si. însa actiunile sale au dovedit o rea la dispera re de a intra în posesia sitului. biserica Notre-Da-me de Marceille le-a apartinut odinioara templierilor. Dupa patru ore. Jos Bertaulet a pretins ca ar fi descifrat misterioasa carte a lui Boudet. Cu putin timp înainte de moartea sa în urma unei boli canceroase. Keith s-a împiedicat de molozul împrastiat pe podea si a cazut. în 1995. Si atunci. Tinînd seama de ignoranta autoritatilor în privinta galeriei. fiindca altfel episcopul nu si-ar ma i fi dat atîta ostenea la pentru a-1 sigila. Dupa cum am vazut. cînd am revenit noi împreuna cu Charles Bywaters. am estimat ca usa fusese blocata cu aproximativ o suta de ani în urma. parea putin probabil. Keith a crezut la început ca si-a rupt piciorul si. Cu aceasta ocazie. încît am avut impresia ca accidentul lui Keith era cel mai interesant lucru petrecut de multa vreme în Limoux). sub ea se afla — asa cum aveam sa descoperim P6 propria noastra piele — un gol de sase metri adîncime. fapt care sugereaza n u ca ar fi ascuns ceva. cu atît mai putin sa escaladeze putul pentru a iesi. iar barele de fier încastrate în piatra servisera probabil drept mînere. Coborînd în prima încapere pe o funie (scarile din lemn. dimpotriva.

Philippe de Cherisey. a umilului cleric de tara care a dat din întîmplare peste o comoara. satul fiind în niod evident tinta cercetarilor ezoterice cu mult înainte de acel moment. acestea au aparut pentru prima data într-o carte a lui Gerard de Sede. care a vazut lumina tiparului în 1967. Neîndoielnic. în cursul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Noel Corbu este un pion important în povestea de la Rennes-le-teau. Asa cum se stie astazi. mai cu seama ca ne aflam într-o regiune în care exista atîtea biserici închinate lui. Probabil ca abatele a descoperit ceva important. poate. derivate din anturajul pe care Sauniere si 1-a atras. în pl us. în mod cert a detinut într-adevâr un rol în ea. Iar povestea capului retezat aminteste clar de loan Botezatorul. transformata într-un hotel-restaurant.1 Astfel se explica . S-a spus ca ar fi cautat Sfîntul Graal. în 1950. l CAPITOLUL 9 O comoara ciudata Scepticii sustin ca nu exista nici un mister la Rennes-le-Château. dar nimeni nu poate spune ce era cu exactitate acest „ceva". Oricare ar fi fost adevaratele lui preocupari . originile povestii asa cum o stim n oi astazi dateaza doa r din 1956. . nazistii erau obsedati de artefactele oculte si religioase si au petrecut mult timp facînd sapaturi la Montsegur. Mai mult decît atît. iar povestea asa-zisei c omori descoperite de el a fost inventata pur si simplu pentru a atrage turistii în zon a. de altfel. Rolul sau îl depaseste cu mult pe cel a l unui simplu proprietar de hotel si povestitor de snoave — asa cum o demonstreaza. De exemplu. Cît despre a ccentul pus de Les dossiers secrets asupra satului si a mitului respectiv. Desi e dificil de înteles care este locul lui Sauniere în acea sta intriga. Cercetarile noastre au scos însa la iveala o serie de indicii sugestive. arheologul german Otto Rahn si-a concenntrat eforturile în aceasta regiune pentru a-1 gasi. cîn d Noel C orbu a redactat un text menit sâ-i distreze pe oaspetii de la Vila Betania. si ciudata prezenta a ofiterilor armatei germane în Vila Betania. Pentru ei. o persoana a venit în zona special pentru a cauta fabuloasa comoara a catarilor. Magdalena si legendele Graalului. a marturisit ca el le-ar fi fabricat. dar mai tîrziu un coleg al lui Pierre Plan-tard de SaintClair si membru al Prioriei din Sion. în anii 1930. În cea mai recenta carte a sa despre afacerea Rennes-le-Château.esentiale pentru investigatia noastra: Madonele negre. dovezile pe care le-am adunat cu grija în p rivinta convingerilor si a realei apartenente a preotului paroh modifica dramatic imaginea consacrata. în mod cert. templierii. nici acesta nu a fost altceva — declara ei — decît o modalitate prin care Prioria s-a învaluit într-un aer de mister. zona în general situl si Notre-Dame de Marceille în particular ascund înca un secret adînc. despre care credea ca ar fi fost adusa aici de la Montsegur. semnificatia acestora depaseste cu mult granitele ciudatului sat Rennesle-Château. Dupa cum am mentionat. Sauniere s-a îmbogatit facînd comert cu liturghii — sau poate prin intermediul altor afaceri obscure —. si implicarea sa în publicarea celebrelor pergamente codificate. Investigatiile sugereaza ca exista însa un mister.

Noel Corbu a r fi detinut un rol de prim rang în apa ritia P rioriei pe scena publica.aparuta în 1988. Povestea încetatenita este simpla: Corbu s-ar fi nimerit în sat în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Corbu nu le-ar fi putut obtine decît prin intermediul unei legaturi cu Prioria din Sion. în anii 1950. Este cert ca relatiile lui Corbu aduc o raza de lumina în misterul de la Rennes-le-Château: acesta nu a luat sfîrsit o da ta cu moartea lui Sauniere.2 Identitatea acesteia este însa mentionata în lucrarea lui Jean Robin: era vorba despre Noel Corbu. avînd însa grija sa nu lase impresia ca doreste acest lucru. aceste afirmatii nu au fost însa niciodata demonstrate. Dioceza a emis. cu atît acestea par mai ciudate. în mod straniu însa. Iar acest amba sador nu era altul decît cardinalul Roncall i — viitorul papa loan al XXIII-lea (care. la începutul anilor 1940. în orice caz însa. deoarece. dat fiind ca Roma l-a ales pe ambasadorul papal în persoana. ar fi fost el însusi membru al P rioriei). el a solicitat direct Vaticanului sustinere financiara " cerere considerata de o importanta deosebita. Adevarul pare a fi însa altul: Corbu era i nteresat de afacerea Sauniere de ceva vreme si. Mai tîrziu. dar ea a refuzat de fiecare data. se pare. a intrat deliberat în relatii de prietenie cu Marie. Si. Gerard de Sede afirma ca el le-a publica t considerîndule autentice si ca textele i-au fost date de o persoana care avea legaturi la Rennes-le-Château si care a pretins ca acestea erau copiile înmînate de Sauniere primarului. cu cît cercetam mai în ama nuntime circumstantele în care Noel Corbu a intrat în posesia domeniului lui Sauniere. Se pare însa ca. pentru a afla mai multe. Pe de alta parte. am vazut ca Sa uniere a fost doa r una din tre . Biserica 1-ar fi convins pe Corbu sa actioneze în numele ei. s-ar fi împrietenit cu batrîna Marie Denarnaud si ar fi decis ca i-ar placea sa locuiasca la vila. poate ca Noel Corbu nu a mai vrut sa respecte întelegerea. (Interesant este ca s-a afirmat la un moment dat ca. probabil ca a reusit sa descopere secretul a cesteia. nu 1-a inventat. înainte de a duce originalele la Paris.3 Faptul este semnificativ. pentru a efectua cercetari la fata locului. recoma ndînd refuzare a finantarii. în conformitate cu autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail. o data ce Marie i-ar fi vîndut proprietatea. probabil convenind ca. prin intermediul unui preot. Corbu s-o cedeze Bisericii. daca de Cherisey a falsificat într-adevar pergamentele. Dar de Sede se fereste sa precizeze numele acestei persoane. Ceva însa nu a decurs cum trebuie. abatele Gau. a încercat de cîteva ori s-o convinga pe Marie sa vîndâ.)6 În capitolul anterior. un raport negativ. Vaticanul a acceptat sa dea bani i solicitati. tinînd seama ca Noel Corbu a locuit împreuna cu jvlari e Denarnaud timp de aproape sapte ani. Biserica a vrut întotdea una sa intre în posesia fostului domeniu al lui Sauniere. Pentru un motiv oarecare. împreuna cu pierre Plantard de Sa intClair. De fapt.4 Aici intriga se complica.

ele sugereaza si ca povestea de la Rennes-le-Château are relevanta pentru cercetarile noastre. în ciuda timpului si a eforturilor dedicate descifra rii a cestui mister. a efectuat masuratori detaliate ale bisericii si ale cladirilor din jur. (Desigur. dat fiind ca ele veneau adesea în vizita la Toulouse. despre care am discutat anterior. un rol în acest mister au avut si gruparile din Paris cu care Sauniere a luat legatura. ne-a oferit o serie de revelatii incitante cu privire la adeva rata natura a misterului din Languedoc. mult mai vast. în care sau vehiculat sume mari de bani si care s-a soldat la un moment dat cu o crima. foarte precis. Noi am banuit ca biserica si împrejurimile sale au fost concepute si realizate în conformitate cu un plan ocult.persoanele implicate într-un mister complex. Feral. Iar gradina lui Sauniere si mi ca Golgotâ de lînga biserica respecta în mod evident un tipar geometric. de ase menea. Indicii referitoare la preocuparile si con exiunile lui Sauniere se gasesc chiar în biserica din Rennes-le-Château. studii aprofundate au demonstrat ca acel loc „teribil" este învaluit într-un mister chiar mai mare. Feral subliniaza ca pilastrul vizigot (care sustinea înainte altarul) are gravata o cruce si ca Sauniere 1-a asezat cu susul în jos în afara bisericii. imaginea în oglinda si echilib rarea elementelor opuse. ci Henri Boudet sau arhitectul angajat pentru realizarea constructiei ori chiar persoanele de vaza din grupul caruia îi apartinea preotul. unele dintre raspunsuri sîn t mai mult decît evidente. sera este realizata din sticla transparenta si are douazeci si doua de trepte ce coboara într-o încapere subtera na . în vreme ce primul este constr uit din piatra masiva si are douazeci si doua de trepte ce urca pînâ în vîrf. de altfel — proveneau din Lan guedoc.7 Din nou vedem cum pistele duc spre oameni si grupari cu preocupari deja fam iliare pentru investigatia noastra. Observatiile noastre au fost confirmare de Alain Feral8. cu o semnificatie anume. Legaturile preotului cu amplul „a rbore genealogic" al gruparilor oculte.) Sustinînd ideea noastra cu privire la tema imaginilor în oglinda. „leaga nul cercului lor" . este posibil c a nu Sauniere sa se fi aflat la originea acestora. In mod biza r însa . un bine cunoscut artist care locuieste în sat si totodata protejat al lui Jean Cocleau. care traieste în Rennes-le-Château de la începutul anilor 1980. Turnului Magdala îi corespunde sera de la cela lalt capat al meterezelor. De . de exemplu. Toate aceste relatii au o semnificatie exceptionala: pe lînga faptul ca arunca o raza de lumina asupra lui Sauniere însusi. Neîndoielnic. constatînd existenta anumitor teme recurente. Interesant este. Desi scepticii sustin ca decoratiunile dubioase din interiorul acesteia pot fi puse pe seama prostului gust al lui Sauniere sau pe seama problemelor sale mintale. fa ptul ca multe dintre persona jele proeminente din antura jul Emmei Calve — precum si ea însasi. Princip alele sale teme par a fi inversiunea. S-a mentiona t la un moment dat ca Sauniere nu ar fi avut nevoie sa plece la Paris pentru a se întîlni cu aceste personaje.

una care are legatura cu personajele care reprezinta cainta si penitenta — loan Botezatorul si Maria Magdalena? Cuvintele „Penitenta ! Penitenta!" ar fi fost rostite de Fecioa ra Ma ria în cadrul aparitiilor sale de la La Sa lette. dar Biserica Catolica a decis ca era. doua din interiorul si doua din exteriorul bisericii: confesionalul. respectiv. Cele doua inscriptii principale din biserica — Ter-ribilis est locus iste. aceste patru elemente poarta un mesaj simbolic.9 Dispunerea a fost aleasa cu atîta grija. ruda cu Emma Calve. pare a fi fost modificat în mod deliberat. una era o pastorita pe nume Melanie Calvet.) Pentru o vreme. artistul atrage atentia asupra numarului douazeci si doi. (Emma si-a schimbat modul de ortogra fiere a numelui cînd a devenit solista de opera. Pe lînga faptul ca formea za un patrat perfect. fiecare avînd cîte unsprezece trepte. la fel cum a fos1 adaugat un le suplimentar în inscripta în franceza. deasupra portalului. sa remarcam a cel ciudat tipa r heterodox creat de pa tr u elemente. „numere supreme". de la cainta la iertare si apoi la mîntuire. Teribilis est hjC locus. de fapt. Aparitia din La Sal ette a fost însa sustinuta de miscarea Naiin-dorff/Vintras/ioanita (vezi Capitolul 7) si de Sauniere însusi. (Originalul în latina. aflat exact în fata altarului. în literatura oculta.asemenea. Doua siruri de trepte duc din gra dina pe terasa. Atît confesiona lul. fiecare cuplu pare a întruchipa o calatorie sau o initiere spirituala. cît si inscriptia „Penitenta!" amintesc de cainta si sînt plasate în fata altarului si. Mai degraba putem crede ca decoratiunile . a „Golgotei". Daca Sa uniere ar fi gasit ceva care 1-a îmbogatit. altarul însusi. o farsa. viziunea de la La Salette ameninta sa o umbreasca pe cea de la Lourdes.) Accentul pus pe numerele unsprezece si doua zeci si doi nu este gratuit: amîndoua sînt. Din cele doua tinere care au avut viziunea . deasupra vasului cu apa sfintita — sînt compuse fiecare din cîte douazeci si doua de litere. în afara de treptele din turn si din sera. a mbele simbo lizînd mîntuirea. avînd o importanta deosebita în studiile cabalistice. celebrele decoratiuni din interiorul bisericii Par indicii neverosimile ale locului în care ar fi ascunsa o comoara. Prin urmare. pentru ca ambele expresii sa aiba cîte douazeci si doua de litere. Sa fi dorit oare Sauniere sa sugereze ca ierta rea si mîntuirea pot fi gasite si în afara Bisericii'? Mai exista cumva aic i si o alta aluzie. si Par ce signe tu le vain-cras. Apoi. statuia Fecioarei d e la Lourdes (cu inscriptia „Penitenta! Penitenta!") de pe pilastrul v izigot plasat în pozitie inversa în afara bisericii si „Golgota " din gradi na pe care S auniere a realiza t-o el însusi.10 Asa cum am vazut. încît trebuie sa aiba o semnificatie aparte. este greu de crezut ca ar fi amplasat în biserica semne codificate menite sa arate unde fusese ascunsa respectiva comoara. numarul apare în numeroase alte locuri de pe domeniul lui Sauniere.

Cea mai potrivita analogie — în aceste circumstante. si faptul ca în astrologie. asociate în mod obisnuit cu lisus. secretele si principiile filozofice aflate la baza lor. care se autointituleaza „Fii ai Vaduvei". Recent vandalizatul demon din prag a fost numit dintotdeau-na „Asmodeus" — cel care pazeste în mod traditional comorile îngropate —.) Pardoseala în alb si negru a bisericii. demon si cup a — reprezinta cele patru elemente clasice: aer. ale mortii si ale renasterii. unul dintre cele mai importante elemente ale bisericii este primul pe care vizitatorul îl vede cînd intra în locas. regele a folosit diverse stratageme.11 Asemenea legende au fost încorporate în traditia masonica si nu constituie. casa a opta guverneaza misterele sexului. Rozele si crucile de pe timpan se refera în mod cert la rozicrucieni. templierii si francmasonii. Pentru un neinitiat. diversele simboluri utilizate într-un a semenea loc . ample si bine documentate asupra misterului de la Rennes-le-Château. Dupa parerea noastra. Demonul este jjjjblînzit de apa.roza vînturilor. atun ci este si foarte curioasa. prima si ultima. multi au identificat simboluri ale diverselor societati oculte si secrete: rozicrucienii. pamînt si apa. Am discutat despre aceasta problema cu Robert Howells care. în care lisus (du-cîndu-si fara greutate crucea) întîlneste o femeie care poarta ceea ce pare a fi un val de vaduvie. Pentru a le întelege. unul dintre demoni. aidoma unei table de sah. desi nimic nu pare a lega explicit aceasta statuie de diavolul cu acelasi nume. esentiale în orice lucrare oculta. salamandre. cel putin. I ar decoratiunile de pe vasul cu apa-' îngeri. (Semnificativ este. deoarece imaginea demonului si cea a botezului lui TJSUS trebuie — asa cum am vazut — privite împreuna. alfa si omega. în calitatea sa de director al uneia dintre cele mai cunoscute librarii ocultiste din Londr a. Una dintre anomaliile flagrante în cadrul Opririlor pe Drumul Crucii este la cea de-a opta oprire. Daca semnificatia lui Asmodeus este corecta . . una probabil adecvata — este aceea cu o loja masonica. trebuie sa cunosti istoria. Asmodeus. poate. Ar fi fost de asteptat ca litera alfa sa apara în drep . a fost „anihilat" fiind obligat sa care apa — singurul element ce putea fi folosit pentru a-1 controla. detine vaste cunostinte despre simbolismul ezoteric si care a efectuat la rîndul sau studii pertinente.încearca sa disimuleze ceva sau.nu pot fi „decodificate" astfel încît sa ofere o imagine coerenta a preocuparilor masoneriei. El ne-a atras atentia asupra un ei vechi legende iudaice cu privire la Templul lui Solomon: pentru a preîntîmpina amestecul diversilor demoni în construirea acestuia. dar si tot ceea ce tine de ocultism. patrat e et c. foc. dar a celasi lucru se poate spune si despre lisus b otezat de loan? Apoi mai este si neobisnuita inversare a ordinii celor doua liter e din alfabetul grec. În decoratiunile bisericii. desigur. si plafonul albastru cu stele aurii de deasupra altarului amintesc de decoratiunile standard ale lojilor masonice. ca ofera widicii inteligibile doar pentru initiati. ea cuprinde un baietel învelit într-un pled de lîna. Aceasta este considerata o aluzie la francmasoni. o coincidenta faptul ca imaginea se regaseste în biserica lui Sauniere: Asmodeus este tinut sub control gratie vasului cu apa pe care îl poarta — sub inscriptia: „Prin acest semn îl vei cuceri". cu bratul.

Giscard era un cunoscut francmason. a preciz at: „Sauniere avea legaturi cu Ritul Scotian Rectificat". aflate la numai doi kilometri distanta. Si a adaugat: „Acesta nu e deloc un secret".14 Si mai exista înca un indiciu al posibilei apartenente masonice a lui Sauniere. francmasoneria este alcatuita dintr-o serie de filoane distincte. specializat în decorarea bisericilor. De Sede crede ca simbolismul celei de-a noua Opriri pe Drumul Crucii evoca în mod direct gradul de Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — un termen eufemistic pentru „templier". atît în interiorul. I mpresia pe care o lasa este aceea ca locasurile de cult. care a lucrat în numeroase situri din Languedoc. Sfîntul Roch. Jean Robin afirma ca apartenenta lui Sauniere la masonerie este confirmata de arhivele diecezei. se afla pe poz itiile treisprezece si paisprezece (pronumele le este superfluu si modific a întelesul întregii expresii) sugereaza. simbolismul bisericii din Rennes-leChâteau nu a fost niciodata de neînteles pentru cei familiarizati cu traditia masonica. daca cele . În cartea sa despre Rennes-le-Château. Ritului Scotian Rectificat.tul lui loan — presupusul înainte-mergator — iar omega în dreptul lui lisus. rezultatele fiind aproape tot atîtea interpretari diferite. Faptul ca literele suplimentare în expresia Par ce signe tu le vaincras. Acestea îi reprezinta pe Sfîntul Germain e. raspunsul ar putea fi cît se poate de simplu si de evident. A gasit anumite lucruri. a fost ars pe rug.12 Asa cum am vazut însa. Numarul ma re al imaginilor ce se refera la Templul lui Solo-nion. Dar aici ordinea este inversata. Antoine Captier. ori la templieri. care locuia în Tou-louse si a carui ca sa bizar decorata poate fi vazuta si a stazi pe Avenue de la Colonne. nepotul clopotarului din vremea lui Sauniere. dupa unele opinii. ne-a spus: „Stim ca facea parte dintr-o loja masonica. orasel de la poalele dealului pe care se afla Rennes-le-Château. Caruia dintre acestea îi apartinea preotul? În aceasta privinta. ar fi fost construite astfel încît sa fie comparate pentru a sublinia ciudateniile din biserica lui Sauniere. vizitatorul poa te admira o reprezentare a Opririlor pe Drumul Crucii care searnana extrem de bine cu cea realizata de Giscard. La o concluzie similara a ajuns si Gerard de Sede. cît si în exteriorul bisericii. în biserica loan Botezatorul din Couiza. elementul culminant. specia listii francezi sînt de acord. A fost trimis într-un loc în care se afla ceva (semnificativ). conducatorul templierilor. care a investigat problema timp de treizeci de ani. De fapt. Dar nu era singur. Si totusi. anul 1314.13 în cursul conversatiei. demonstrînd apartenenta lui Sauniere la francmasonerie. O dovada suplimenta ra în acest sens este sculptorul ales pentru a reprezenta Opririle pe Drumul Crucii si pentru a realiza celelalte statui din biserica: un anume Giscard. Statuile sfintilor din biserica sa — lâsîndu-le la o parte pe cele ale Mariei Magdalena — au constituit subiect de aprige dezbateri printre specialisti. Sfîntul Anton Ermitul si. cînd Jacques de Molay. Alain Feral a subliniat ca. Toate aceste simboluri au fost a siduu studiate de nenumarati cercetatori în decursul timpului. deasupra amvonului. gravata între cei patru îngeri si demon. acea ramura a francmasoneriei „oculte" ce sustine ca deriva din Ordinul Templier. fac aluzie ori la ma soni. Nu a lucrat de unul singur". aceasta este asa monocroma si anomaliile din biserica lui Sauniere lipsesc. Sfîntul Luca. Sfîntul Anton din Padova.

printre care si Charles Nodier. du Temple et du Graal — ordinul fondat în Toulouse. desi în general din motive gresite. din care a derivat L'Ordre de la Rose-Croix. du Temple et du Graa l. Am vazut ca Sauniere a man ifestat un interes deosebit pentru mormîntul Mariei de Negre d'Ables.15 Împreuna cu simbolurile rozicruciene si numeroasele imagini ale Templului lui Solomon .16 în plus. Dintr-un punct de vedere. un Hautpoul — Jean-Marie Alexandre — a detinut un rol principal în crearea gradului de Chevalier Bienfaisant de Ia Cite Sainte din cadrul Ritului Scotian Rectificat — templier.17 Membri ai aceleiasi familii au facut parte din loja masonica La Sagesse. numele acestuia provenind de la un „castel" din apropiere (de fapt. Ea a fost ultimul descendent care a pastrat acest titlu în Renn es-leChâteau. La începutul cercetarilor noastre.patru statui sînt unite printr-un „M" imaginar schitat pe pardoseal a bisericii. doar un fe l de turn). preceptorul contelui de Cha mbord. Aceasta este o alta societate ma sonica templiera inf luentata de ideile baronului von Hund: Chefdebien a participat la celebra Con-Ventie de la Wilhelmsbad. ei au însa dreptate. construit de Antoine Bigou.19 Armând d'Hautpoul a fost. filadelfienii erau . o data pentru totdeauna .20 Ritul Memphis al lui Marconis de Negre avea relatii strînse cu societatea numita Filadelfienii. ci face parte dintr-un plan meticulos si riguros. creata în 178021. si condus mai tîrziu de nimeni altul decît Jose-phin Peladan. care a încercat sa clarifice. cu alte cuvinte — în 1778. Am discuta t deja despre in fluen tul Rit Memphis. a carui vaduva s-a dovedit atît d e generoasa cu Sauniere. în jurul anului 1850. de asemenea. Familia Mariei avea însa niste legaturi interesante. unit ma i tîrz iu cu Ritul Misra'im. este eronata. preot paroh la Rennes-le-Château. Armand d'Hautpoul. pus la pun ct cu mult înainte de nasterea lui si care continua si astazi. Nepotul s i mostenitorul Mariei de Negre. parintele gruparilor erotico-oculte ale vremii. Acesta a fost fo ndat în 1838 de Jacques-Etienne Marconis de Negre. La fel ca Ritul "îernphis. în Narboune. conform careia toate drumurile duc la Rennes-le-Château. în 1791. avea cu sigura n ta rela tii cu membri ai Prioriei. am crezut ca ideea celorlalti specialisti în domeniu. d'Hautpoul de Blanchefort. initialele lor formeaza cuvîntul Graal. din 1782. a fost incitant sa dezvaluim complexa retea de grupari ocute si masonice despre care am discutat anterior si sa identificam relatia dintre ele si Sauniere.un ma son al Ritului Scotian Rectificat. jVlarie de Negr e d'Ables s-a casatorit cu ultimul marchiz de Blanchefort în 1732. Iar aceasta nu este o coincidenta. de marchizul de Chefdebien . Mare Maestru între 1801 si 1844. desi alte ra muri ale familiei au supravietuit. acest fapt aminteste de Ordre de la Rose-Croix. ale carui ruine sînt vizibile si asta zi. Desigur. problema originilor templierilor mason i si care i-a luat în mod clar partea baronului von Hund. membru al aceleiasi familii ca Ma rie din povestea de la Rennes-le-Château.

adesea pentru a se infiltra în rîndurile lor. În decursul anilor. De exemplu. Alfred a murit în 1905. De fapt. care a murit pr ea devreme. era preceptorul familiei Chefdebien. cu reteaua sa de ierarhii."23 O data ce am aflat despre relatiile lui Sauniere cu francmasoneria de Rit Scotian. ocultista si oaspete la Vila Betania. personajul-cheie în straniile evenimente în care a fost implicat fratele sau mai vîrstnic si mai celebru si de aceea merita investigat mai îndeaproape. De aceea. a fost agent dublu al serviciilor de spionaj franceze si germane. spre deosebire de asociatul sau. lumea spionajului si cea a ocultismului merg adesea mînâ în mînâ. si-a urmarit mereu propriile interese si si-a satisfacut pasiunea pentru intriga si putere personala. la fel ca în cazul lui John Dee si poate. B'nai B'rith. în beneficiul altor persoane. înctt este imposibil de stiut cui i-a fost loial cu adevarat. ca el însusi. Pentru a-i descoperi secretele si obiectivele initiale. con vertindu-se chia r . De asemenea. În plus. Indiferent care ar fi fost veritabilele sale motive. magice si masonice. a urcat în ierarhia unui mare numar de societati oculte.interesati în principal de ocultism. detinînd adesea pozitii înalte în orga nizatii reciproc ostile. desi nu este si printre cele mai cunoscute. abatele. desi se stie ca era amantul marchizei du Bourg de Bozas. imaginea de ansamblu a început sa devina rnai clar a. grade si ritualuri. ori fara st irea acestora. veneratia lui pentru Maria Magdalena s-a dovedit a f i o parte integranta a Marii Erezii Europene. într-o scrisoare adresata episcopului. fiind concediat la un moment dat pentru ca furase o parte din arhivele acesteia. Si. pe care le-au obtinut prin mijloace deschise ori prin intermediul infiltrarilor în respectivele organizatii. este unul dintre cele mai puternice si mai lipsite de scrupule personaje din cercul societatilor secrete ale secolului XX. Cheia afi lierii lui spirituale o constituie anturajul pe care îl frecventa. ori în conditiile în care fiecare credea ca s-a infilt rat în cealalta pentru a o spiona. declarat an tisemite. Aleister Crowley.22 Alfred Sauniere este. desi unele grupari d in care facea parte erau. Alfred (de asemenea preot). Cel mai probabil însa. Monti a dus o viata atît de complexa. departe de a fi o obsesie personala. Monti a reusit sa acceada într-o pozitie de frunte în cadrul unei societati evreiest i cvasimasonice fondate în SUA. fara îndoiala. în buna traditie a magilor de acest tip. Ei au devenit detinatorii unor vaste cunostinte despre masonerie si despre alte societati similare. Sauniere amintea despre ideile locale conform carora „ar fi de asteptat sa platesc pentru greselile fratelui meu. ambele avînd grade dedicate exclusiv dezvoltarii cunostintelor oculte. putem stabili o legatura între Sauniere si Pierre Plan-tard de Saint-Clair prin intermediul unui singur om: Georges Monti. Ajuns alcoolic. al lui da Vinci. Cunoscut si sub pseudonimele contele Israel Monti si Marcus Vella. A fost însa dificil sa gasim date despre el. este semnificativ faptul ca fratele lui Sauniere. Monti a înregistrat un succes extraordinar în latura secreta a vietii sale. el a preferat sa-si exercite influenta din umbra. Dupa moartea fratelui sau. dupa ce fusese excomunicat. filadelfienii intentionau sa desluseasca istoria complexa a francmasoneriei.

este si cea pe care a oferit-o Sauniere însusi. Dovezile existente sugereaza existenta unui „sponsor" secret. a fost crescut de iezuiti. În 1934. sa divulg numele sponsorilor mei. disimulari si mistificari. preotul a raspuns: „Nu sînt obligat. Monti era considerat „reprezen tantul lui Crowley în Franta" 25. de asemenea . în mod deloc surprinzator. Monti s-a nascut la Toulouse în 1880 si.sonne i-a cerut socoteala pentru stilul sau de vi ata extravagant.. fiind deci un intim a l antura jului Emmei Calve. de fapt. A calatorit p rin cea mai mare parte a Europei si a stat un timp în Egipt si în Al geria.. în rîndul numerosilor sai cunoscuti s-a aflat si Aleister Crowley. Si cu toate ca Plantard avea doar saisprezece an i la moartea lui Monti. se spunea despre el ca „detin e cheile francmasoneriei italiene".26 Este posibil ca acesta din urma sa-i fi fost profesor si mentor. în persoana lui Georges Monti. acesta din urma era de origine din Languedoc si a locuit mult timp în Toulouse si în alte regiuni din sudul Frantei. o organizatie germana specializata în asasinate politice. Pierre Plantard de Saint-Cla ir la frageda însa semnificativa — vîrsta de douazeci si doi de ani.. în octomb rie 1936. ce putem crede despre povestea lui Sauniere? Nu e deloc usor de razbit prin hatisul de legende. Monti a fondat Ordre Alpha -Galates. Printre numeroa sele societati din care a facut parte s-a aflat si Holy Vehm. scria într-un articol din 1960 ca: „(Plantard de Saint-Clair) îl cunostea bine pe contele Georges Monti".. în plus. fiind a bandonat de parintii sai italieni. pe Calve si deci trebuie sa-1 fi întîlnit pe Monti. Anne Lea Hisler. ai caror membri m-au finantat fara stirea sotilor. îl cunostea destul de bine: fosta sotie a lui Plantard. în 1942. a copiilor sau a mostenitorilor lor". Prin urinare. Pe lîngâ faptul ca aceasta este cea mai logica explicatie.. a cunoscut-o. De la o vîrs tâ tînara s-a ara tat interesa t de lumea ascunsa a societatlor secrete. Cînd succesorul lui Biliard ca episcop de Carcas. De asemenea. Motivul pentru care 1-am inclus în investigatia noa stra a fost acela ca primul sau rol în lumea oculta pariziana a fost cel de secretar a l lui Josephin Peladan. si Sauniere întretinea relatii cu Peladan si cu cercul sau.. dar se pare ca preotul într-adevâr cauta ceva si ca nu lucra în acest sens d e unul singur. reprezen-tînd poate o continuare a unei traditii oculte. Asa cum am vazut. se pare ca a existat o legatura clara între Sauniere si Plantard de Saint-Clair. A le face public numele fara permisiunea lor implica riscul de a crea disensiuni în sînul unor familii. Asadar.la iudaism în acest scop. al carui Mare Maestru a devenit.27 . fiind membru al OTO în vremea în care britanicul era Marele ei Maestru. foarte probabil membru al influentelor societati secrete din Paris si Languedoc. caracterul duplicitar al vietii sale si-a spus în cele din urma cuvîntul si Monti a murit otravit în Paris.

Marie Denarnaud si Emma Calve. elementul cel mâi semnificativ în privinta activitatii lui Sauniere în Rennes-le-Château este accentul pus asupra Mariei Magdalena. biserica îi fusese închinata ei cu mult înainte de venirea lui pe lume. se pare ca obiectul acestora s-ar fi aflat în alta parte.. fratele meu avea numeroase relatii. parent.. Pentru investigatia noastra. prezentator de televiziune si o autoritate în domeniul tantrismului. în 1995. în cursul uneia dintre calatoriile noastre în zona. Alfred.. Ca raspuns la întrebarile autoritatilor cu privire la extravagantele sale. Si. cu toate ca Rennes-le-Château pare a fi fost punctul de lecare al misterioaselor cautari ale lui Sauniere — întreprinse. a declarat ca îi va spune episcopului numele sponsorilor sai. Daca cineva ti-a dat bani în secret.1-am invitat sa ne însoteasca pe Lucien Morgan. aceea a Mariei de Negre. torire. El a jucat . dar nici aceasta nu este doar o simpla coincidenta. ar fi fost parte a acestui secret. Recent. Nimen i nu trebuie sa deslusea sca secretul pe care îl detii. Lazar si Mart a... în numele altora —. De asemenea. iar casa a numit-o dupa cea în care. care a fost uimit sa descopere ca Turnul Magdala si meterezele fusesera construite în conformitate cu anticele principii ale unui anumit tip de ritual sexual. O scrisoare de sustinere trimisa lui Sauniere de un prieten apropiat în 1910 folos este un limbaj mai sugestiv: „Ai avut banii. faptul devine cu atît mai semnificativ. conform Noului Testament. Dintre toate decoratiunile bisericii. Sauniere a dat numele Magdalenei turnului în care sia construit biblioteca.. Morgan crede ca Sauniere si anturajul sau secret practicau rituri sexuale oculte menite sa faciliteze clarviziunea si contactul cu divinitatea — realizînd astfel Mareata Lucrare a vech ilor alchimisti — si sa le asigure totodata influenta si forta materiala dorite. de asemenea. Intr-adevar. care a afirmat ca Sauniere efectua un ritual magic sexual cunoscut sub numele de „Convocarea lui Venus". numerosi cercetatori au gasit pe domeniul lui Sau-iiiere o serie de indicii referitoare la realele sale preocupari si jtiotivatii.. S i altii au recunoscut indiciile magiei sexuale: scriitorii britanici L ionel si Patricia Fanhthorpe citeaza cuvintele expertei în domeniul ocultismului Bremna Agostini. esti obligat sa pastrezi acest secret si nimic nu te poate scuti de acea sta înda-"."28 Si fratele lui Sauniere. ar fi trait Magdalena împreuna cu fratii ei.Mai tîrziu însa. dar numai sub taina spovedaniei.29 par. preotul a declarat: „Fiind predicator. rolul de intermediar pentru acele suflete generoase". la care lu au parte. cea pe care a preferat s-o realizeze el . deoarece locasul fusese capela familiei senioriale a regiunii. data fiind strînsa conex iune a acesteia cu Ritul Scotian Rectificat.

aceste pietre — o lespede orizontala si o piatra de capâtîi . a basoreliefului. Asa cum am vazut. 28:17.31 Inscriptia „Terribilis est locus iste" iese în evidenta deasupra usii. La trezire. în ultimii sai ani de viata. expresia se regaseste în Fac erea. Multe persoane cred ca Sauniere a încercat sa lase în urma o serie de indicii prin decoratiunile din biserica.) Si mai exista un indiciu care atesta ca Saun iere calca pe urmele lui Bigou: înainte de a deveni paroh la Renne s-leChâteau. Sauniere sa transmita'? în mod interesant. detine foto. dar Andrg Galaup. pe care a amplasat-o în afara grotei de lînga biserica.33 Noi ne-am decis sa ne concentram eforturile asupra a ceea ce a gasit Sauniere la sosirea sa în Rennes-le-Château si deopotriva pe ceea ce i-ar fi putut motiva cautarile. cu familia d'Hautpoul sau .au fost asezate pe mormîntul Mariei de Negre & abat ele Antoine Bigou cu aproximativ o suta de ani înainte de sosirea lui Sauniere în sat. Statuia a disparut de mult. implicatiile sînt mai pregnante: un dictionar francez defineste Betel ca „templul unei secte disidente"32. gigou a fost preot într-un satuc de munte. am fost uimiti de aparenta contradictie din comportamentul sau. care o înfatisea za pe Magdalena. se stie ca el a distrus cu meticulozitate anumite elemente ps care le-a gasit aici. în Franta însa. la zece ani dupa moartea femeii care se presupunea a fi îngropata acolo -. fiind imaginea exacta. (Ridicarea aces-tei pietre pare a fi fost o etapa impo rtanta în cauta rile lui Sauniere. Dar aici exista deja o ciudatenie: Bigou a afnplasat pietrele în 1791. preotul planuise sa puna bazele u nei „noi religii" si sa porneasca o cruciada în regiune. De asemenea . le-a mutat departe de mormînt. însemnînd Casa lui Dumnezeu. Lasînd la o parte „momeala" pergamentelor. Oare asta încerca. a slujit în acelasi sat chiar înainte de a veni la Rennes. Les dossiers secrets sustin ca. Si Sauniere. prin urmare. am descoperit ca tot el a sculptat si o mica statuie din bronz a Magdalenei. Sculptura avea putin sub un metru înaltime si cîntarea aproximativ optzeci si cinci de kilograme. Betel devine un centru de putere ce rivalizeaza cu Ierusalimul. totusi. Asa cum ne-a explicat Keith Prince. numele capata conotatia unei alternative la centrul religios „oficial ". In plus.'ttsusj a fost basorelieful din fata altarului. Dar în Vechiul Testament. Sa fi cautat el ceva ce ave a legatura cu Bigou si. la rîndul lui. aflat la circa douazeci de kilometri departare. Le Clat. Ultima construct ie planificata pentru domeniul sau — turnul înalt si vasul baptismal de afara — se încadra în aceasta ambitie. grafii ale ei. în oglinda. în a ceeasi perioada în care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în biserica. un fost ziarist din Limoux. fapt ce sugereaza ca dorea sa ascunda locul exact al acestuia. el rosteste aceste cuvinte si continua prin a numi locul respectiv Betel. de fapt. acum pensionar. astfel. printre ele si inscriptiile de pe cele doua pietre ce marchea za mormîntul Mariei de Negre. si se refera la visul lui lacov despre o scara pe care urca si coboara îngerii.

3 5 Cuvintele sînt incorect ortografiate. Seniorii de Rennes. de ce pentru Marie s-a facut o exceptie? Existenta criptei este certa. care nu pot fi doar rezultatul neîndemînarii mesterului. la un secol distanta unul de celalalt. Apoi a ascuns intrarea sub noua podea a bisericii. Poate ca noi nu vom afla niciodata. intrarea în cripta se face prin "'serica. un oponent al Republicii. în mod evident. membrii familiei d'Hautpoul. Dar cel de-al doilea. Dar ce anume? Un alt cadavru. Bigou. De ce ar fi tinut atît de mult cei doi preoti. lipsesc litere. Daca Sauniere a intrat în cavou si a gasit mormîntul Mariei de Negre acolo unde ar fi fost firesc sa fie. probabil pentru a i se pierde urma. cel din cimitir. a carui inscriptie a distrus-o. La scurt timp dupa sederea sa la Rennes-le-Château.Sauniere ar fi descoperit intrarea în cripa sub Piatra Cavalerului si ar fi coborît în interiorul ei. dar una anume este atît de grava. desi se pare ca Sauniere "a descoperit. Astazi locul nu se mai cunoaste. ca nimeni sa nu ma. despre care se spune ca se afla sub biserica. acoperind intrarea. în 1793. Si mai exista o bizarerie în ceea ce priveste înmormîntarea Mariei de Negre. asa cum o atesta registrul Parohiei pentru perioada cuprinsa între 1694 si 1726. Unele par banale. unele spatii au fost omise sau adaugate acolo unde nu-si au rostul. expus acum 'a muzeu. Antoine Bigou trebuie sa fi avut aceleasi preocupari fiindca el a fost cel care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în 1791. Revolutionarii erau osti li Bisericii Catolice si numeroase relicve. unde a si murit. si-a dat imediat seama ca se afla în fata unei ciudatenii: femeia avea doua morminte. Dintre cele douazeci si cinci de cuvinte ale inscriptiei. a ascuns ceva în cimitirul din Rennes-le-Château înainte de a fugi în Spania.Ultimele cuvinte ar fi trebuit sa fie . fusese facut de Bigou la zece ani dupa moartea ei. Si atunci . Si a avut grija ca mesajul de pe cele doua pietre sa se piarda pentru totdeauna — sau cel putin cel de pe lespedea orizontala. Prin urmare. poate ca documentele gasite i-au indicat unde anume sa caute. în Spania.cu de Negre? Lucrarile efectuate de Bigou Ia mormînt ar fi putut fi impulsionate de evenimentele petrecute în Franta între moartea Mariei si anul 1791 — începutul terorii stîrnite de Revolutia Franceza. patrunda în cripta seniorilor de la Rennes-le-Château? Raspunsul este unul simplu. Oare mesajul oferea anumite indicii privind continutul real al mormîntului? Inscriptia de pe piatra de capatîi a Mariei de Negre contine pre a multe greseli. probabil ca urmare a tulburarilor din timpul Revolutiei din 1789 care îl amenintau dir ect. în conformitate cu acesta. Dupa parerea fratilor Antoine si Marcel Captier — formata pe baza amintirilor familiei34 . un obiect sau niste documente'? Poate ca era ceva prea mare si prea dificil de transportat în Spania sau poate ca era ceva ce apartinea satului Rennes-le-Château. dar se pare ca Sauniere stia ceva. Marie nu era îngropata în cimitir. cine — sau ce — se afla acolo? O ipoteza plauzibila este aceea ca Bigou. erau îngropati în mod obisnuit în cavoul lor. a fugit peste granita. fiindca a deschis mormîntul pentru a cauta în el. încît a r trebui sa aduca o jignire serioasa familiei. nu mai putin de unsprezece contin greseli. icoane si decoratiuni au fost distruse sau furate în aceasta perioada.

Cea de-a doua piatra de pe mormîntul Mariei de Negre.„Odihneascâ-se în pace" -. scrisa cu caractere din alfabetul grec — Et in Arcadia ego si patru cuvinte. o referire la ora sul Arles din Provence. dar par a se referi la Un mormînt rega l. însa atentia „rivitorului este atrasa asupra numelui. Iata ca din nou gasim conexiuni ce a mintesc de sexualitatea sacra si. în orice caz. desi este în mod cert numele unui sit din zon a. 36 În mod similar. în mod ciudat. Archis. numele de pe pia tra de mormînt aminteste de tenie importante pentru investigatia noastra. poate — în contextul zvonurilor despre o „comoara" —. Daca aceasta este. ca o referire codificata la ceva foarte important. Din pacate pentru el. Iar Marie de Negre evoca Madonele negre si asocierea lor cu Maria Magdalena.37 în majoritatea versiuni lor. Aceasta greseala este agravata de o eroare înl ortografierea numelui de familie al sotului ei: d'Hautpoul apafe DHAUPOUL. aflat — sub o forma sau alta — pe marginea drumului dintre Rennes-le-Château si Couiza spre Arques. dar. „în interior". lespedea orizontala. Cea mai recenta versiune a mormîntului a fost dinamitata în 1988 fiindca taranul pe al carui teren se afla se saturase de sutele de turisti care-i încalcau proprietatea. (Cuvîntul Arcis are ma i multe sensuri posibile. în franceza. de asemenea în latina.) Expresia Et în Arcadia ego se regaseste si pe mormîntul din tabloul lui Nicola s Poussin (1593. mormînt c are seamana extraordinar de bine cu unul real. iar poule („gaina") este un alt termen argotic care defineste o prostituata . Chiar ni s-a parut inci-tanta ideea ca Marie de Negre ar fi putut exista doar ca un nume. Mai semnificativa înca este o alta greseala de ortografie de pe piatra de mormînt: D'ABLES este scris D'ARLES. Sensul nu se schimba foarte mult. Sensul acestora din urma nu este clar.formula traditionala REQUI-ESCAT IN PACE . la numele vechi al o rasului. dar apar scrise astfel: REQUIES C ATIN PACE. catin este un t ermen argotic pentru „tîrfa".) . a stîrnit mai multe dispute. între relatarile publicate pe seama ei existînd o serie de discrepante. subliniata de aluzia termenului hautpoul la „prostitutia înalta". Blan-chefort. lespedea avea gravate doua inscriptii principale: fraza — în latina. ar putea fi o simpla a luzie la Arq ues. fi ind interpretat în diverse moduri. este situat foarte aproape de Saintes-Maries-de-la-Mer. de aspectele sexuale ale Lucrarii Marete. hautpoul ar însemna „prostituata înalta". de fapt. poate asociat cu Rhedae si/sau cu satul Arques. scrise de-a latul pietrei: Redd is Regis Cellis Arcis. înseamna ori „fort alb". de la „arca" la termeni care înseamna „închis în". ori „alb tare" — un termen alchimic. ne duce cu gîndul la faptul ca Arles a fost un vechi centru de cult al zeitei Isis. La urma urmei.1665) Pastorii din Arcadia -. sau doar o ortografiere fone tica a numelui actua l. aceasta masura drastica a avut un efect aproape contrar: acum turistii vin în numar la fel de mare pentru a fotografia locul în care s-a aflat mormîntul. de asemenea . asa cum banuim noi.

încît nimic pe acest pamînt n u va putea oferi o avere mai mare sau macar egala". sub privirile unei femei considerate în mod obisnuit o ciobanita. în general considerîndu-se a fi un memento mori. apârînd si în lucrarile lui Giovanni Francesco Guercino. dupa parerea lui. Desi similar. nu vor fi necesare cheltuieli mari. Iar cea mai veche reprezentare cunoscuta în arta a expresiei Et in Arcadia ego este o gravura germana din secolul al XVI-lea."39 Referitor la Nicolas Poussin. moartea e preze nta. a fost gravat pe lespedea orizontala de pe mor mîntul Mariei de Negre. asemanarea fiind considerata uneori. o reflectie asupra caracterul ui muritor: chiar si pe tarîmul pa-radisiac al Arcadiei. pura coincidenta. se pare ca i-ar fi sugerat tema si lui Guercino. cardinalul Rospigliosi. printre care si Pastorii din Arcadia?8 Tabelul. cu aproximativ douazeci de ani mai devreme. timp de paisprezece ani. în plus. De asemenea. asa cum am mentionat deja. si vîndut apoi u nui . intitulata „Regele Noului Sion detronat dupa ce a inaugurat Era de Aur. a obtinut mai tîrziu control ul total. iar a ceste lucruri sînt atît de greu de gasit. Lucrurile sînt totusi chiar ma i complexe: mormîntul de la Arques dateaza doar din primii ani ai secolului XX. asupra bisericii Notre Dame de jvlarceille. Dupa parerea noastra însa. din acest motiv. dar vor aduce profit. Jean Galibert. nimeni în secolele ce vor urma n u le va avea vreodata. înfatiseaza un grup de trei pastori care studiaza un mormînt. . abatele Louis Fouquet i-a scris -o din Roma fratelui sau Nicolas. este interesant sa mentionam scrisoarea pe care. avantaje pe care nici regii nu le-ar putea obtine de la el si pe care. superintendent al Finantelor în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea: „(Poussin) si cu mine am planuit anumite lucruri despre care îti voi vorbi în detaliu curînd (si) care îti vor oferi. realizat în jurul anului 1640.. frate cu Louis si Nicolas. iar în departare se vede chiar Rennes-le-Château. A fost construit în 1903 de un proprietar de fabrica din zona. Dar cel care i-a co mandat lucrarea lui Poussin.Despre Sauniere se spune ca ar fi adus de la Paris copii ale anumitor picturi. Pe mormînt se afla inscriptia în latina Et in Arcadia ego — o bizara struc tura gramaticala care a fost interpretata în diverse moduri. peisajul nu este identic. Motoul are o strînsâ lega tura cu povestea Prioriei din Sion si apa re pe blazonul lui Pierre Plantard de Saint-Clair. peisajul seamana destul de bine cu originalul pentru a banui ca Poussin a intentionat sa rede a chiar regiunea din jurul satului Rennes-le-Château. Tema centrala a tabloului nu a fost rezultatul imaginatiei lui Poussin. în aprilie 1656.40 Semnificativ este si faptul ca episcopul de Narbonne Charles fouquet. si. prin intermediul domnului Poussin.41 Exista însa si un alt motiv pentru care pictura lui Poussin a atras atentia celor care au cercetat Rennes-le-Château: peisajul reprezentat în tablou seamana foarte bine cu zona din jurul mormîntului de la Arques.

care a luato de la o versiune mai veche a mormîntu-lui de la Arques. De aceea. John Stephenson ne-a mai spus ca legatura cu tablou l lui Poussin era cunoscutâ în regiune de multa vreme.american pe nume Lawrence. Cte asemenea. desi locul este mult mai aproape de satul Serres. lespedea a fost mutata. inscriptia de pe mormîntul Mariei de Negre era strabatuta pe mijloc de o sageata. Dar expresia a avut rezonanta în zona cu mult înainte de nasterea lui Sauniere. fiindca Arques se afla la distanta de trei kilometri spre est. Sa fi pictat Poussin exact ceea ce a vazut. este posibil ca Poussin sa fi pictat într-adevar ceea ce a vazut în zona respectiva. a JS/eonore („Amantii. desi mai corect decît „mormîntul lui Poussin". s-a sustinut ca motoul Et in Arcadia ego ar fi fost acolo pictat de Plantard de Saint-Clair si de Prioria din Sion abia în se-XX. adica un mormînt cu inscriptia E t in Arcadia ego? John Stephenson ne-a povestit o uimitoare legenda locala privitoare la mormîntul de la Arques: cum ca ar fi ori locul de odihna vesni ca al Mariei Magdalena. în 1832 un oarecare Auguste de Labou'ise-Rochefort a scris o carte intitulata Voyage â Rennes-les-Bains. asa încît nu se mai poate sti încotro indica sageata. Les Amants. fapt ce contesta afirmatiile scepticilor cum ca ar fi fost o inventie a anilor 1950 sau 1960. locul a fost totdeauna considerat important. („Rennes-le-Château: capitala secreta a istoriei Frantei"). Ce anume se ascundea în cel de-al doilea mormînt al Mariei de Negre-Inscriptia . nu este întru totul adecvat. ori ca în sat exista un indiciu referitor la el. pentru Eleonore"). în care facea referire la o comoara ascunsa si la conexiunile ei cu Rennes-leChâteau si Blanchefort. numele Arques aminteste prea bine de Arcadia pentru a nu fi exploatat. pe drumul principal. în conformitate cu afirmatiile pe care le fac Deloux si Bretigny în cartea lor Rennes le Château: capitale secrete de l'histoire de France. pe a carei pagina de titlu aparea si expresia respectiva.42 Daca acest lucru este adevarat. care a locuit timp de multi ani în regiune. a înlocuit un mormînt si mai vechi. Monumentul funerar este numit în zona „mormîntul de la Arq ues" — nume care. a confirmat ca localnicii sustin ca „a existat mereu un mormînt în locul acel a". lespedea de pe mormîntul Mariei de Negre a fost adusa aici de abatele Bigou. la fel de noua fiind si presupusa lui conexiune cu pictura lui Poussin si cu mormîntul Mariei de Negre. Dovezile sugereaza ca Sauniere credea ca ar putea gasi undeva trupul Mariei Magdalena: ori ca acesta s-ar afla în apropiere de Rennesle-Château. ori un indiciu catre acesta. Din pacate. Exista însa zvonuri care sustin ca mormîntul era o replica a unei versiuni anterioare existente în acelasi loc. la rîndul ei. care. Prietenul nostru John Stephenson. se deschid unele perspective interesante. Labou'ise-Rochefort a mai scris o carte.

Nicole Dawe a organizat o cina la care i-am întîlnit pe Antoine si Claire Captier. printre care si Antoine Bruzeau. realizat de Andre Douzet — cel care a gasit macheta despre care vom vorbi în ultimul capitol si care locuieste în Nar-bonne. „Nu va voi spune ceea ce nu stiu" — cu aceasta fraza si-a mceput el discutia cu noi. Si ce ar putea fi mai pretios decît ramasitele ei pamîntesti? Desigur. si Claire. nepotul clopotarului care a gasit cilindrul de lemn cu documente.43 Ne-a declarat ca nu crede ca-i vom Pune întrebari ce nu i-au mai fost puse. dar curînd ne-am dat seama ca ne aflam pe o pozitie singulara în acest sens. am vazut ca Sauniere lucra pentru o organizatie din umbra.. a tra it în prea jma acestui mister întreaga sa viata. pe care i 1 -a dat lui Sauniere. împreuna cu Charles Bywaters. 1-am întîlnh mai tîrziu pe Andre Douzet care ne-a declarat ca el si alti cîtiva. de altfel. vizitînd. Douzet si cei din anturajul sau sînt cercetatori entuziasti si documentati ai istoriei ezoteri ce a Frantei. aceasta ipoteza a Mariei Magdalena a început sa ni se para tot mai convingatoare . Sauniere cauta ceva deosebit. fiica lui Noel Corbu. ce se referea aparent la o „înalta prostituata" facea într-adevâr aluzie la Maria Magdalena? (Poate ca termenul e citit mai degraba „înalta preoteasa". referitor la Magdalena". Andre nu fusese atras de la bun . am putea avea de-a face doar cu o obsesie personala si cu rezultatul unei imaginatii prea bogate. în primavara anului 1995. cel putin în rîndul specialistilor britanici. Prin intermediul lui Nicole. care îl si finanta. însa interesul nostru era dublat de cel al unotr cercetatori francezi. Aix-en-Provence si regiunea înconjuratoare. Acest lucru urma sa apara într-un ziar intitulat Cep d'Or de Pyla. ceva pretios..) Jn mod cert. acesta era un punct de vedere care fusese Onorat pîna de curînd. în timpul uneia dintre calatoriile noastre în zona. legat îtr-un fel de draga sa Maria Magdalena. Antoine ne-a spus ca urmatorul numar al ziarului sau „va va interesa. Antoine ne-a spus ca Sauniere studiase legenda referitoare la Magdalena. de pilda. Dovezile sugereaza ca preotul actiona pe baza unor informatii secrete despre un obiect concret. au studiat interesul pe care Sauniere 1-a aratat Mari ei Magdalena.codificata. fiindca veti gasi în el ceva profund. în consecinta. dar au avut impresia ca rezolvarea misterului se afla undeva la distanta de Rennes-le-Château. Pe de alta parte. Sa fi fost si membrii acesteia victimele unei iluzii similare? Poate ca nu. asociind astfel conceptul fe sexualitate sacra cu practicile oculte antice. ni s-a parut încurajator sa constatam ca specialistii francezi urmau acela si filon ca noi. Antoine a fost sincer: nu doreste sa scormoneasca si mai mul t Misterul. Pentru ei nu era deloc greu de crezut ca Sauniere si misteriosii sai sponsori sa o fi cautat pe însasi Maria Magdalena. Antoine. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. dar s-a aratat surprins cînd 1arn cerut parerea despre posibila conexiune dintre Sauniere si cul-tal Mariei Magd alena. ca.

abatia Sainte-Croix a fost decorata cu o fresca stranie. convins ca relicvele se mai afla înca în Provence. pur si simplu. El a demonstrat un interes aparte pentru Maria Magdalena: a scris despre ea o carte care. legaturi cu Nicolas Poussin. ci ajunsese la ea pe o cale ocoli ta: unele situri interesante din orasul sau natal. lucru care sugereaza existenta unor motive mai puternice decît simpla venerare a unei sfinte din Noul Testa ment. unde a trait pîna la sfîrsitul zilelor ei. Narbonne si Provence — un domeniu vast. Antoine Bruzeau sustine ca familia s-a aflat în posesia adevaratelor moaste ale Mariei Magdalena si ca Beatrix le-ar fi dus la Sainte Croix. cînd calugarii de la Vezelay nu au putut ar ata relicvele pe care se presupunea ca le-ar fi detinut. Cu totii erau devotati Mariei Magdalena. a fondat abatia de la Vezelay. mana stirea a dobîndit o stran ie a sociere cu Maria Magdalena. În secolul al XVII-lea. nu în Carnargue. i-a dezvaluit abatelui secretul privind locul în care erau ascunse. unde a fondat o mana stire carthu' siana. în Burgundia. la sud de Lyon . În secolul al XlV-lea. cît si secretul cu privire la ele — fapt extrem de ciudat într-o perioada în care comertul cu moaste era atît de rentab il. de asemenea. în Provence. Lyon. stapînul domeniului. din nefericire. ci în Roussillon. într-un loc numit si astazi Mas de Ia jtfadeleine. Mai tîrziu fresca a fost acoperita.astazi Parcul National Le Pilat -. de asemenea. ea ar fi trait nu în Provence. în Z0na Rennes-le-Château. a murit în cruciada. dar redescoperita în 1896 — cu putin timp înainte ca Sauniere sa picteze personal basorelieful de pe altarul de la Rennesle-Château. probabil. Conform teoriei sale.) El sugereaza. acest moment 1-a determinat pe Carol al II-lea de Anjou sa porneasca o intensa cautare a lor. (într-o capela a Sfintei Magdalena din regiunea Le Pilat se spune ca ar fi existat moastele lui Lazar. familia Roussillon a considerat de datoria sa sa pastreze atît moastele. ci în Languedoc. în care lisus e rastignit pe o cruce din lemn înca viu. un cunoscut învatat. Poate ca la mijloc era ceva în legatura cu adevaratul rol al Mariei Magdalena. (Sau poate.) În secolul al XlII-Iea. Gerard de Roussillon era conte de Barcelona. îl adusesera în cele din urma aici. ceva. proprietati în regiunea Le Pilat . Dom Polycarpe de la Riviere. a renovat manastirea si a descopertit. iar vaduva sa îndoliata. unde — s-a afirmat mai tîrziu — ar fi dus trupul Mariei Magdalena. Ne amintim (vezi Capitolul 3) ca acest lucru a fost contrazis mai tîrziu de c ei din St Maximin. ca Magdalena a debarcat pe teritoriul actual al Frantei.44 Pentru un motiv neclar. iar studiile lui Bruzeau sugereaza ca amîndoi . Dupa aceea. s-a pierdut între timp si o alta referitoare la zona Aix-en-Provence-St Maximin-Sainte Baume. pe care Vaticanul a interzis-o. De la Riviere a avut. zona fiind un centru al cultului ei .început de enigma Sauniere. Familia lui detinea. în care Magdalena contem-pleaza o cruce din lemn înca verde. Guillaume de Roussillon. de aseme-nea. Sainte-Croix-en-Jarez. Conexiunea dateaza din vremea lui Gerard de Roussillon care. Beatrix s-a retras în zona Le Pilat. unul dintre calugarii de la Sainte-Croix. în secolul al IX-lea. De asemenea .

erau membri ai unei societâti secrete numite Societe Angelique.45 În regiunea deluroasa Le Pilat, un drum stravechi urca pe Mont dat pîna la 0 capela închinata Mariei Magdalena. Cararea porneste în satul Ma lleval, în a carui biserica se afla statui ale sfintilor Anton din Padova si Germaine, identice cu cele de la Rennes-le-Château. Drumul trece pe lînga o capela închinata Sfîntului Anton Ermitul — un alt sfînt prezent si în biserica lui Sauniere (sarbatorit pe 17 ianuarie), în Capela Magdalenei poate fi vazut un tablou al sfintei în grota sa, uimitor de asemanator cu cel de la Rennes-le-Château. Bruzeau subliniaza ca, pe fundalul altarului din biserica lui Sauniere, se afla un arc si o coloana: în limba celta primul este pyla, în latina cea de-a doua e pila, ambele indicînd fonetic zona Le Pilat. Iar culmile ce se profileaza la orizont par a fi cele de lîngâ Mont Pilat. întotdeauna ni s-a parut ciudat faptul ca, în basorelieful sau, Sauniere nu a inclus si cel mai reprezentativ element din icon ografia Mariei Magdalena: vasul cu mir sfînt — în franceza, sainte baume... Sa fi fost aceasta o modalitate de a sugera ca moastele ei ' nu se afla totusi la St Maximin-la-Sainte-Baume, în Provence? Judecind dupa facturile pentru închirierea cailor si a trasurilor în zona Lyon în anii 1898 si 1899,46 se pare ca Sauniere a batut intens regiunea Le Pilat, cautînd ceea ce mai ramasese din adorata sa Maria Magdalena. Aici se ridica însa o întrebare fundamentala: de ce si-ar da cineva atîta osteneala pentru a gasi, în esenta, niste oase? Fiindca, desi catolicii au avut dintotdeauna o înclinatie aparte spre moastele sfintilor, trebuie sa retinem ca multi dintre cei care cautau ramasitele Magdalenei erau, de fapt, ocultisti sau catolici rebeli, în orice caz, nu aveau aeru l unor persoane sentimentale, iar epoca în care comertul cu relicve era profitabil apusese de mult. Prin urmare, care este motivul insistentei lor? Poate ca, de fapt, nu cautau doar niste oase; poate credeau ca în sicriu s-ar afla un secret — ceva referitor ori la trupul însusi, ori la un obiect de lîngâ el. Henry Lincoln a sugerat presei franceze, probabil ironic, ca acest „ceva" ar putea fi certificatul de casatorie a lui lisus cu Maria Magdalena47. Serios vorbind însa, secretul respectiv trebuie sa fie ceva similar — o dovada concludenta care.odata facuta publica, ar stîrni senzatie. Tinînd seama de interesele diverselor grupari pe care le-am studiat, proba bil ca este ceva eretic, ceva care a r a vea un impa ct en orm asupra structurilor oficia le ale Bisericii. Dar ce anume ar pu tea constitui o astfel de amenintare? Si cum ar fi posibil ca un obiect vechi — de 2 000 de ani — se presupune sa aiba o semnificatie atît de mare pentru lumea modern a? CAPITOLUL 10 În cautarea filonului subteran În aceasta etapa a cercetarilor noastre, ne-am vazut din nou confruntati cu aparenta semnificatie a Mariei Magdalena pentru o veritabila retea de organizatii eretice, subterane. De aici am si început, de altfel, de la simbolismul subliminal al „Doamnei M" folosit de Leonardo da Vinci în fresca Cina cea de taina, în anii care s-au scurs de cînd ne-am lasat antrenati în lumea secreta a ereziilor europene, am strabatut o distanta considerabila, în ambele sensuri ale termenului. Venise vremea sa facem un popas si un bilant: ce aflasem'? „Doamna M", pe care noi am interpretat-o ca fiind Maria Magdalena, avea,

în mod evident, o importanta uriasa pentru da Vinci, prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din Sion. întrevederile pe care le-am avut cu membri actuali ai acestei organizatii ne-au confirmat faptul ca Magdalena are aceeasi semnificatie si pentru ei. Acelasi lucru poate fi spus si despre loan Botezatorul — un personaj pregnant în lucrarile lui Leonardo si caruia Prioria pare sa-i acorde o veneratie deosebita. Numeroasele noastre calatorii în sudul Frantei ne-au convins ca exista motive solide pentru a nu lua în derîdere legendele privind viata Mariei Magdalena în regiune, dar asocierea ei cu Madonele negre indica existenta unei conexiuni pagîne. Totul în privinta venerarii Magdalenei are puternice implicatii sexuale — aspect evident mai cu seama în rela tia dintre ea si poemul erotic din Vechiul Testament, Cîntarea Cîntarilor. Dar aici apare un paradox. Pe de o parte, exista dovezi care sugereaza ca Maria Magdalen a a fost sotia lui lisus — sau, cel putin, iubita lui —, iar pe de alta avem asocierea ei insistenta cu divin itatile pagîne. Contradictia este evidenta si pare irationala: cum e posibil ca între femeia ca re a r fi fost casatorita cu Fiul lui Dumnezeu si figuri ca Diana, zeita vînatorii, si Isis, zeita egipteana a dragostei si a magi ei, sa fie facute astfel de conexiuni? Iata o întrebare la care ne-am str aduit îndelung sa raspundem. În decursul cercetarilor noastre, am constatat ca diverse persoa ne si grupari, precum templierii, St Bernard de Cla irvaux si abatele Sauniere, au manifestat puternice înclinatii spre tema centrala a principiului feminin. Desi se poate ca pentru unii dintre ei acesta sa fi fost doar un ideal filozofic, simplul fapt ca i-a fost asociata o figura feminina precisa sugereaza o veneratie deosebita . Aceasta figura a fost cînd Maria Magdalena, cînd Isis, stravechea Regina a Cerurilor si consoarta zeului Osiris, mort si revenit apoi la viata. In mod cert, aceasta conexiune — Magdalena/Madona neagra/ Isis — a fost totdeauna centrala pentru Prioria din S ion. Pentru membrii lui, Madona neagra este reprezentativa, simultan, pentru Magdalena si pentru Isis. Acest lucru este însa ciuda t, deoarece prima este o sfînta crestina, iar cea dea doua o zeita pagina; cum ar putea exista o legatura între ele? Dupa cum am vazut, catarii nutreau idei heterodoxe, total inacceptabile, cu privire la Maria Magdalena; la urma urmei, întregul o ras Beziers a fost trecut prin foc si sabie din cauza acestei erezii. Pentru ei, ea a fost concubina lui lisus — o idee ce aminteste de Evang heliile gnostice, care o descriu ca fiind femeia pe care lisus o saruta adesea pe gura si pe care o iubea mai mult decît pe oricine altcineva. Cata rii credeau acest lucru, desi cu o deosebita retinere, fiindca prop ria lor versiune de gnosticism considera sexul si procrearea ca fiind, în cel mai bun caz, un râu necesar. Ideea relatiei dintre lisus si Ma gdalena nu a aparut în rîndul precursorilor lor, "° gomi lii, ci era deja prezen t a în sudul Frantei, în tr- o cultura pe prea marirea femininului, asa cu m o demon strea za si tra-trubadurilor. Si, asa cum am vazut, tratatul „Sora Caterina" Sugereaza ca ideile Evangheliilor gnostice cu privire la Maria

Magdalena erau înca vii în secolul al XlV-lea. La fel de ciudat ni s-a parut sa descoperim ca unii dintre cei mai barbati, cavalerii templieri - sau cel putin nucleul lor , e rau, de asemenea, devotati venerarii principiului feminin. Adoratia lor pe ntru Madonele negre era neîntrecuta, iar nazuinta lor cavalereasca spre iubirea transcendentala a stat la baza legendelor despre Sfîntul Graal. Templierii erau însetati de cunoastere, aceasta fiind principala lor forta calauzitoare. Ei culegeau date si informatii de oriunde li se ivea posibilitatea: de la arabi au preluat principiile geometriei sac re, iar contactele strînse dintre ei si catari au adaugat un plus de gnosticism ideilor religioase pe care le nutreau, si asa heterodoxe. Chia r de la început, interesele acestui ordin cavaleresc au fost în esenta ocu lte; neconvingatoarea explicatie a formarii sale ca protector al pele rinilor crestini în Tara Sfînta nu a facut decît sa atraga atentia asupra anomaliilor ce îl înconjoara. Cea mai mare concentrare de proprietati templiere din Europa s-a aflat în Languedoc, acea regiune ciudata din sud-vestul Frantei care pare ca a actionat ca un magnet pentru numeroase grupari eretice, în z ilele sale de glorie, catarismul a devenit practic religia oficiala a acestei provincii în care a înflorit si s-a dezvoltat, de asemenea, tradi tia trubadurilor. Studii recente au demonstrat, pe de alta parte, ca templierii practicau alchimia. Cladirile din cîteva orase în Languedoc, precum Aletles-Bains, mai poarta si astazi complexe simboluri alchimice si ilustreaza puternice legaturi cu Ordinul Templier. Dupa sinistrele evenimente ce au însotit desfiintarea organizatiei, membrii ei s-au retras din prim-plan si au continuat sa-si ex ercite influenta asupra unui numar mare de societati. Cum au reusit templierii acest lucru si cui au transmis cunostintele detinute, nu s-a stiut niciodata cu certitudine pîna acum zece ani. Treptat, a iesit la iveala faptul ca fostii cavaleri au supravietuit sub forma rozicrucianismului si a francmasoneriei, care le-au preluat si bagajul de cunostinte. Am descoperit ca, la o examinare atenta, interesele fundamentale ale acestor societati devin evidente. Unul dintre ele este veneratia deosebita — exagerata chiar — pentru cei doi sfinti loan — loan Evanghelistul (sau cel Preaiubit) si loan Botezatorul. Acest lucru este uimitor, deoarece ambele organizatii pot fi cu greu considerate adepte ale ortodoxismului crestin si dovedesc chiar o anumita raceala fata de lisus. Una dintre ac este organizatii este Prioria din Sion, dar mai uluitor în acest con text este faptul ca, desi toti Marii ai Prioriei îsi iau numele „loan", Pierre Plantard de 5aint-Clair sustine ca titlul celui dintii din aceasta succesiune -loan I" — este „în mod simbolic rezervat pentru Hristos".1 Nu putem sa nu ne

întrebam de ce ar fi o cinste pentru Hristos sa fie numit loan. Poate ca raspunsul consta în convingerea împartasita de aceste societati, conform careia lisus si-a transmis învataturile secrete tînarului Sfînt loan, aceasta traditie fiind pastrata cu extrema rigurozitat e de templieri, rozicrucieni si francmasoni. Si, astfel, se pare ca loan Evanghelistul a ajuns sa fie confundat — poate în mod deliberat — c u Botezatorul. însusi conceptul existentei unei Evanghelii secrete a lui loan era raspîndit în rîndul „ereticilor", de la catarii din secolul al XH-le a pîna la.Levitikon. Este ciudat ca acest motiv ioanit marcheaza atît de pregnant si de constant toate aceste grupari, deoarece este unul dintre cele mai putin cunoscute. Motivul este poate acela ca s-a reusit perfect, un t imp atît de îndelungat, pastrarea sa în secret, ferit de ochii lumii. O alta tema majora comuna diverselor ramuri ale acestui „filon subteran" al ereziei este elevarea principiului feminin si, în p rincipal, acceptarea sexului ca sacrament. Mareata Lucrare a alchimistilor, de exemplu, are paralele clare cu riturile sexuale tantrice, desi aceste conotatii au fost întelese abia de curînd. In mod ironic, multe dintre vechile practici traditiona le ale Occidentului au capatat sens abia atunci cînd cultura noastra a luat cunostinta de principiile tantrismului. Nazuinta catre întelepciunea feminina are radacini adînci, atît în sens filozofic, cît si ca rezultat al magiei, prin intermediul actului sexu al. Aceasta cautare a întelepciunii feminine — Sophia — este numitorul comun al tuturor gruparilor pe care le-am studiat noi: de exemplu, primii gnostici, societatile ermetice, templierii si succesorii acestora din francm asoneria Ritului Scotian Rectificat. Textul gnostic intitulat Pistis Sophia stabileste o relatie între Maria Mag-Qalena si Sophia, aceasta din urma fiind asociata cu zeita Isis; poate c^ astfel se explica aparenta corelatie pe care o face Prioria din ^on între sfînta si zeita. Oricum însa, acesta este doa r un indiciu, nu raspunsul cautat. Semnificatia constanta a Mariei Magdalena este, pe de alta Part e, neîn doielnica. Ramasitele ei trupesti au fost cautate - si poate ca m ai sînt si astazi — cu o fervoare extrema. In secolul aj XlII-lea, Carol al II-lea de Anjou a dovedit în acest sens un zel fanatic, desi în van, fiindca doua secole mai tîrziu, urmasul sau rnai celebru, Rene d'Anjou, înca mai cauta moastele respective. Chiar sj la sfîrsitul secolului al XlX-lea, aceeasi dorinta arzatoare 1-a animat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château. într-un fel sau altul, Magdalena detine cheia unui mister adînc, pastrat cu strasnicie timp de secole. Iar în parte, în acest secret este direct implicat loan Botezatorul (si/sau loan Evanghelistul). O data ce neam dat seama de existenta unui astfel de secret, am devenit nerabdatori sa

scuturam praful istoriei cît mai rapid posibil si sa aruncam o r aza de lumina asupra lui. Dar nu ne-am asumat o sa rcina simpla: gruparile si organizatiile care au pastrat acest secret timp de secole si-au dezvolta t metode eficiente de a tine curiosii la distanta de adevar. Desi au existat unele persoane care ne-au oferit cîteva indicii, nimeni nu avea sa vina sa ne dezvaluie în mod direct întregul secret. Tot ce stiam era ca dovez ile indicau existenta unui esafodaj la baza caruia se afla Sophia si loan. De ce, nu stiam, desi un indiciu consta în faptul ca, indiferent de natura secretului, acesta în nici un caz nu era unul menit sa conso lideze autoritatea Bisericii. De fapt, aceasta erezie necunoscuta pare sa constituie o amenintare serioasa nu doar la adresa catolicismului, ci a crestinismului însusi, asa cum îl stim noi. Gruparile pastra toare ale secretului considerau, în mod evident, ca se afla în posesia uno r cunostinte referitoare la originile reale ale crestinismului si c hiar la persoana lui lisus. Indiferent de natura acestui secret, este vorba, cu certitudine, de ceva relevant — si semnificativ — pentru lumea moderna. La Rennes-leChâteau, Sauniere nu-i avea ca oaspeti doar pe reprezentantii îna lt ei societati pa riziene precum Emma Calve, ci si politicieni si membr i ai familiilor regale. Mai aproape de zilele noastre, Pierre Plantard de SaintClair si Prioria din Sion au fost asociati cu personalitati de cali brul lui Charles de Gaulle si Alain Poher, un proeminent om de stat francez, de doua ori presedinte interimar.2 Recent au circulat zvonuri despre o posibila conexiune între fostul presedinte Francois Mitterrand si P ierre Plantard de Saint-Clair.3 în mod cert, Mitterrand a vizitat Rennes -leChâteau îfl 1981, cînd a fost fotografiat în Turnul Magdala si alaturi de statuia lui Asmodeus, în biserica.4 Semnificativ este, poate, si faptul ca fostul presedinte s-a nascut în Jarnac, unde a si fost îngropat în cadrul unei ceremonii particulare, în vreme ce oficialitatile au luat narte la slujba desfasurata în catedrala Notre-Dame din Paris, în conformitate cu statutul din anii 1950 al Prioriei din Sion, Jarnac era, de mult timp, unul dintre centrele sale principale.5 Jn multe cercuri se considera ca Prioria din Sion exercita o Afluenta reala asupra politicii europene si chiar internationale. Dar ce legatura ar putea avea în acest sens aspectele pe care s-a axat investigatia noastra, oricît de interesante ar fi ele din punct de vedere istoric si filozofic? Sa fie oare la mijloc acea „rasturnare din temelii a crestinismului"

promisa de colaborarea dintre Priorie si Biserica lui loan, despre care am discutat mai devreme? Unicul lucru pe care-1 au în comun Maria Magdalena si loan Botezatorul este acela ca amîndoi sînt sfinti si ca au fost personaje istorice care apar în Noul Testament. Singura directie logica de cercetare pe care am identificat-o în continuare a fost aceea de a le studia viata si rolurile , sperînd ca astfel vom afla motivul pentru care constituie, de atîta vreme, punctul focal al traditiilor secrete. Iar daca voiam sa întelegem importanta lor pentru initiatii celor mai importante grupari ezoterice, treb uia sa începem prin a citi cu atentie Biblia. CAPITOLUL 11 Neadevarurile E vangheliilor În perioada sarbatorilor pascale ale anului 1996, presa britanica1 a acordat o atentie deosebita unei descoperiri aparent senzationale: un osuar în Ierusalim, ce continea osemintele unui mic grup de oameni, printre care si „lisus, fiul lui losif ". Ceilalti erau doua Marii (una dintre inscriptii fiind în limba greaca) — posibil, în acest context, Fecioara Maria si Maria Magdalena —, un losif, un Matei si un „Iuda, fiul lui lisus". Desigur ca aceste nume, descoperite astfel împreuna, au stîrnit entuziasm în rîn dul crestinilor, desi implicatiile nu le erau, neaparat, pe plac; la urma urmei, crestinismul a fost fondat pe ideea ca lisus a înviat din morti în trup si a urcat astfel la ceruri. Descoperirea osemintelor sale ar fi deci deva statoare. Dar erau ele cu adevarat ramasitele lui lisus — si ale familiei sale? Trebuie sa admitem ca, dupa toate probabilitatile, nu era u. Ar putea fi doar o coincidenta faptul ca numele respective au o rezonanta aparte pentru crestini; în fond, erau nume foarte raspîndite în Palestina secolului I. Dar semnificatia acestei descoperiri rezida în unasa amplitudine si intensitate a dezbaterilor pe care le-a cauzat. Numeroase progra me de televiziun e si publicatii serioase au încercat sa raspun da la întrebarea: daca s-ar fi putut dovedi ca acele °serrdnte apartineau întradevar personajelor din Noul Testament, Ce însemna tate ar fi avut acest fapt pentru crestinism? Iar pentru noi unul dintre cele mai interesante aspecte ale problemei a fost Uluirea si iritarea manifestate de numerosi crestini la ideea ca lisus ar fi putut fi un om obisnuit. Pentru multi a constituit o surpriza chiar si faptul ca numele sau era unul frecvent întîlnit. Este de înteles de ce crestinii devotati prefera sa -si pastreze opiniile proprii despre lisus ca fiu al lui Dumnezeu, ignorînd afirmati ile celorlalti cu privire la el; cu toate acestea, e ciudat ca atît de multi dint re ei nu stiu nici pîna astazi în ce proportie substantiala s-a dovedit litera Evangheliei a fi incorecta. Niciodata n-au fost disponibile atît de multe informatii ca în ziua de astazi: în decursul ultimilor cincizeci de a ni au fost scrise numeroase carti ce prezinta o ga ma uriasa de idei si teorii cu privire la lisus si la miscarea sa, unele chiar amuzante. Dintre aceste a, unele sugereaza ca lisus ar fi fost un tata divortat cu tr ei copii,

parintele unei dinastii de regi ai Frantei. într-o pestera). Dumnezeu întrupat. asa cum a aratat apreciatul carturar Geza Vermes. Fraza a fost extrasa din Evanghelii din convingerea ca ucenicii i-au conferit acest titlu ca o recunoastere a sta tutului sau unic. cu sir în limba engleza. budist. Dar. . devenind apr oape o dovada ca lisus este unicul Dumnezeu. jar magii si pastorii au venit pentru a se închina Mîntuitorului nou-nâscut. desi vidul de cunoastere faciliteaza aparitia unor astfel de teorii. la han nu exista loc si pentru ea si pentru sotul ei. Chiar si cele mai familiare concepte ale religiei crestine capata un sens cu totul diferit în contextul istoric al Palestinei secolului I. în decursul secolelor. ci efectiv rescrierea lor. Descoperirile arheologice precum textele de la Nag Ham-madi si Manuscrisele de la Marea Moarta au dezvaluit o serie de detalii privi nd societatea si cultura în care a trait lisus. complotist. Un alt exemplu al modului în care traditia crestina s-a transformat în „adevar" istoric este cel al celebrarilor cu ocazia Pastelul sau a Craciunului. De exemplu. în fiecare an. a devenit evident ca multe aspecte considerate unice si proprii crestinismului nu erau cîtusi de putin astfel. în orice . Chiar daca nu este pe deplin acceptata de crestinii mai sofisticati ori de teologi. dar faptul ca ele au putut aparea are o alta explicatie: studiile recent e au demonstrat existenta unor erori flagrante în istoria traditionala a vietii lui lisus. echivalenta astazi. o ciuperca halucinogena (!) si chiar o femeie ! Aceasta veritabila explozie de idei bizare a fost poate rezulta tul disponibilitatii omului modern de a-si pune anumite întrebari. dar.francmason. ele impun nu doar reinterpretarea Evangheliilor.2 Expresia nu implica absolut nimic spiritual sau divin. de pilda. caz însa. milioane de crestini din lumea întreag a sarbatoresc nasterea lui lisus pe 25 decembrie. poves tea este una dintre primele spuse tuturor copiilor si devine pentru ei. hipnotizator. asa ca micul lisus s-a n ascut într-o iesle (sau. Pentru ei. Vidul la care ne referim nu a putut fi identificat decît o data ce studiile în domenii adiacente au oferit istoriei un context bine d efinit. în unele versiuni. crestinii evanghelici obisnuiesc sa-si „afiseze" pe biserici cuvintele: „lisus Hristos e Domnul". losif. aceasta era doar o formula obisnuita de respect folosita de copii fata de tatal lor ori de o femeie fata de sotul ei. astfel. aceasta expresi e întruchipeaza ideea caracterului indiscutabil divin al lui lisus — Domnul. sensul sau initial s-a pierdut. Povestea este una dintre cele mai cunoscute din toate timpurile: Maria era o fecioara care a conceput un copil prin interventia Duhului Sfînt. filozof cinic.

anuntul sau a stîrnit o adevarata stare de tulburare. dar se pare ca a existat o conspiratie tacita de a-1 pastra departe de urechile „turmei" de credinciosi. concluziile care deriva din el pot fi foarte departe de realitate. cercetatori ai Bibliei. Unele dintre ele par a arunca o noua lumina asupra crestinismului timpuriu. are aceeasi semnificatie în cazul multor zei pagîni. Adonis. nimic nu dovedeste macar ca manuscrisele în sine au o origine eseniana. acum ne vom margini sa spunem ca data de 25 decembrie ca zi de nastere nu este singura similaritate dintre povestea lui lisus si cea a altor divinitati pâgîne.de la o vîrsta frageda. istorici. Misterele lui Dionysos erau celebrate printr-o m agica ingerare de pîine si vin. pastori au fost. descoperite în 1947. de Pilda în pesteri. majoritatea crestinilor atinge granite greu de imaginat. sotul lui Isis. De fapt. Cînd papa a considerat firesc sa explice ca lisus nu s-a nascut. de exemplu. cu principalul sediu la Qumran. e foarte usor sa te lasi purtat de entuziasm si sa accepti o idee anume fara a sta prea mult pe gînduri si fara discernâmîntul necesar. Desi vom trata în detaliu. Pentru majorita tea crestinilor obisnuiti. Si a mai existat o supozitie: aceea ca documentele sînt scrierile unei singure . multe s-au spus pe margi nea Manuscriselor de la Marea Moarta. Si totusi. a murit ucis întro vineri si a fost „înviat" în mod magic dupa ce a ramas în lumea de dincolo timp de trei zile. în mod deliberat. Si acestia s-au nascut în locuri umile. Dionysos etc. între care si aparitia unei noi stele. aleasa ca zi de nastere a lui lisus. acesta este doar vîrful aisbergulu i. pe tarmul Marii Moarte. vestita prin semne si minuni. De exemplu. pe 25 decembrie si ca aceasta data a fost aleasa deoarece coincidea cu un vechi festival pâgîn . la un moment dat. vestea a cons tituit aproape o revelatie. „litera de Evanghelie". Însa amploarea ignorantei în care sînt tinuti. prezenti la nasterea lor. nu putini sînt cei care considera acest lucru indiscutabil. Cu atîtea date si informatii noi despre originile crestinismului. în prezent. mai tîrziu. Osiris. de fapt. fiindca teologii stiu de multa vreme ca întreaga poveste a Craciunului nu e altceva decît un mit. Printre numeroasele titluri care le-au fost acordate s-au aflat si cele de "Bun Pastor" sau „Salvatorul Omenirii". Data de 25 decembrie. simbolizînd carnea si sîngele zeului. clericii tind sa se prevaleze de legea ca pagînii din vremurile stravechi stiau oarecum ca. Iar daca materialul originar este gresit interpretat. Daca sînt confruntati cu dovezi privind faptul ca lisus a fost doar unul dintr-o lunga serie de zei care "au murit si au înviat". Ad evarul despre toate aceste divinitati care au murit si au înviat este cunoscut de multi ani de teologi. aceasta a fost doar presupunerea facuta la gasirea lor. precum Osiris. va veni cu adevarat un zeu mîntuitor si si-au creat astfel un fel de parodie a crestinismului ce avea sa apara mai tîrziu. originile reale ale relig iei crestine. Attis. Anumite pasaje i-au convins pe multi ca lisus si loan Botezatorul erau membri ai sectei esenienilor. Tammuz. de asemenea. Incredibil ni se pare însa faptul ca aceasta explicatie a venit abia în anul 1994.

originile în rîndul unui mare nUJnar de grupari diferite. —.Hr. biblioteca mea personala. de fapt. Iar daca mai adaugam si convingerea lor ca lisus era esenian.secte — ale esenienilor sau ale alteia dintre multele care si-au gasit refugiu în zona respectiva. Asa cum am vazut însa. dezvalui e cu usurinta interesul pe care îl nutresc în domeniile religios si ezoteric. erau esenieni fara nici o îndoiala"4.) Desi epitetul „esenian" atasat Manuscriselor de la Marea Moarta este incorect. Golb este de parere ca documentele fac parte din bib lioteca Templului. Faptul ca derivarea unor concluzii pornind de la premise eronate comporta riscuri serioase este exemplificat în cartea The Hiram Key. dar . ni s-a paru t c& exista motive serioase pentru a face acest lucru — cel putin . si dovezile sugereaza ca are. care sa ateste ca documentele provin de la o singura comunitate sau ca la Qumran ar fi existat. concluzia e clara: lisus a fost francmason. Norman Golb. asa ca întreaga lor argumentatie se prabuseste. Dar unul dintre cei mai reputati profesori de istor ie iudaica. este de alta parere. La urma urmei. nici în manuscrisele respective.. care a studiat îndeaproape descoperirea Manuscriselor de la Marea Moarta si analizarea lor ulterioara. respectivele manuscrise nu sînt opera esenienilor si nici nu exista dovezi ca lisus ar fi fa cut part e din acea secta. din an ul 70 d. de Knight si Lomas. înseamna ca esenienii au fost precursorii francmasonilor. E ca si cum am încerca noi sa deducem cOnvingerile cuiva privind cartil e din biblioteca sa. at unci toate cartile scrise despre Manuscrisele de la Marea Moarta nu-S1 mai au rostul. Acest exem plu îndeamna deci la moderatie din partea cercetatorilor prea entuziasti. în nici un caz nu se poate spune ca reprezinta ceea ce cred eu. de fapt. ele îsi pastreaza profunda semnificatie istorica pentru întelegerea iudaismului din acea epoca. Ei sustin ca. Dar fiindca rolul lor în studierea orig inilor crestinismului este minor. (Pe de alta parte. de exemplu.3 Daca istoricul are dreptate. o grupare religioasa. El a demonstrat ca nu exista dovezi nici arheologice.. textele de la Nag Hammadi nu au fost niciodata considerate produsul unei singure secte. din moment ce unele manuscrise de la Qumran contin idei similare cu cele ale francmasoneriei si fiindca — dupa parerea lor — „autorii Manuscriselor de la Marea Moarta. nu le vom include în investigatia noastra. cum cartile acopera o gama variata de opinii — sceptice. ascunsa la Qumran în timpul revoltei iudeilor. Majoritatea autorilor nu au facut altceva decît sa încerce sa reconstituie credintele unei presupuse secte pe baza scurgerii de documente care-si au. Am ajuns astfel într-un punct în care ne-am dat seama ca se Hnpunea de mult o reevaluare radicala a statutului detinut de loan Botezatorul si de Maria Magdalena. rationale. credule etc.

loan si Magdalena nu par a avea nimic în comun. Imaginile celor doi difera considerabil. Pe lînga faptul ca în traditia acceptata a crestinismului nu exista nimic care sa-i lege -cu exceptia aparentei lor veneratii pentru lisus —. nu a sfîrsit ca un martir crestin. au fost botezati. despre Magdalena se crede ca ar fi fost o prostituata care. Totusi. deopotriva. am fost nedumeriti de aceasta conexiune „eretica" între Botezator si Maria Magdalena. nu exista nimic care sa a teste ca apostolii» ori macar Sfîntul Petru. Nu exista nimic care sa ateste acest lucru. la cele patru Evanghelii canonice dupa Matei. conform traditiei crestine. se crede ca loan si lisus erau veri sau ca între ei exista un alt grad de rudenie. Citi nd printre rînduri. venit din salbaticie pentru a îndemna oamenii la pocainta. ne putem imagina ca loan o cunostea pe Magdalena ca p e o femeie care spala picioarele barbatilor. Poate ca auzise despre reputatia pe care ea o avusese în trecut si dezaprobase prezenta ei „necurata" în preajma lui lisus — cu exceptia situatiei în care o botezase el însusi. Dar a fost acest lucru într-adevar mai mult decît un soi de încapatînata si persistenta revolta împotriva Bisericii pur si simplu de dragul revoltei? A existat oare ceva substantial la baza acestei erezii? Pentru a afla raspunsul la acea sta întrebare. exista indicii ca macar se cunosteau. Prin urmare. iar Magdalena lui Iisus ca predicator: loan re . nu se sugereaza nicaieri ca el ar fi invocat învataturile lui lisus cînd a luat pozitie împotriva lui Irod Antipa. din rîndurile careia au fa cut parte cîteva dintre cele mai luminate rctinti ale omenirii. iar Maria era una dintre femeile care-1 urmau pe lisus. desi. s-ar fi pocait si si-ar fi petrecut restul vietii facînd penitenta. initial. Prim ul element major de legatura între cei doi este caracterul complementar a l rolurilor detinute în activitatea prezinta începutul ei. ia r în Evanghelii nu se sugereaza nicaieri ca ei s-a r f i întîlnit vreodata. Principala tema a ceea ce am numit noi Marea Erezie Europeana este inexplicabila veneratie — la modul practic în multe cazuri — Pentru Maria Magdalena si loan Botezatorul. detinînd un rol important în anturajul sau.5 O cercetare mai atenta a fundalului pe care se desfasoara evenimentele descrise în Biblie ofera însa o serie de indicii cu privire la conexiunea dintre Maria Ma gdalena si loa nl Botezatorul. Marturisim ca. Despre loan Bote zatorul specialistii sustin ca era bine cunoscut în vremea sa dr ept un predicator virtuos. le aduce prosoape curate si gateste pentru ei. loan Botezatorul este înfatisat ca un ascet care moare din cauza inflexibilelor sale standarde morale —. dar. De asemenea. la prima vedere nici exam inarea ereziilor în sine nu scoate la iveala nimic în acest sens.) Pe de alta parte. Luca si loan. (De fapt. ne-am întors la Noul Testament si îndeosebi. fapt graitor.dupa parerea unei tena ce miscari subtera ne din Europa . desigur. Marcu.

încît creea za un efect disonant. tot ea unge cu mir si aloe trupul mort al lui lisus în vederea înmormîntarii. Toate celelalte femei din Biblie sînt identificate dupa statut ul lor de sotie. înseamna ca situatia se schimbase din zilele lui Rut si Naomi. Dar ce anume în privinta celor doi a fost atît de irita nt pentru autorii Evangheliilor si pentru Parintii Bisericii? Aceasta marginalizare deliberata este si mai clara în cazul Ma rieiei Magdalena. mama sau sora a unui anume barbat. simplu. Apoi sa nu uitam accentul ciudat pus pe patronimicul ei. dar n u putem sa nu remarcam ca însasi mentionarea sa de catre autorii Evangheliilor sugereaza ca Maria era o femeie independenta. Maria Magdalena. La început. Principala similaritate între cele doua personaje este însa alta: cu toate ca ambele au detinut o importanta functie rituala în viata lui lisus. ale caror vieti sînt descrise pe larg în Ve chiul Testament. citim cum loan a fost decapitat de oameni i lui Irod. considerata în mod aproape unanim ca una si aceeasi cu Maria Magdalena. pe propriilei picioare. de ce nu este ea mentionata clar si mai înainte? Poate fiindca autorii Evangheliilor au fost nevoiti sa recunoasca rolurile centrale pe care loan si Maria Magdalena le-au avut în activitatea lui lisus. în Biblie nu exista aproape nici un fel de inforrnatii despre ea. amintindu-se doar ca lisus a vindecat-o la un moment dat.simbolizeaza sfîrsitul. principala cone xiune este aceea ca amîndoi oficiaza un anumit fel de ungere. Maria Magdalena. dar pe de alta. nici unul nu a fost inclus în Evanghelii decît marginal. Ca si cum autorii textelor biblice se asteptau ca cititorii sa stie la cine se refereau. într-un rol ce sugereaza o oarecare intimitate cu lisus si tot ea este primul martor al învierii. . mai cu seama la înmormîntarea lui lisus. are un rOl central în evenimentele din perioada mortii si a învierii sale. Pe de o parte. Nu se precizeaza nici ce rol a avut ea în mod exact. Pe de o parte. desi ar fi preferat sa nu-i mentioneze deloc. Despre originea acestuia vom discuta mai tîrziu. pe de alta parte. Botezul pe care îl face loan cu apa este în mod cert similar cu ungerea cu mir pe c are o practica Maria din Betania. ea intra în scena în mod real abia ca tartor al rastignirii. de exemplu. rolul ei este unul important în viata lui lisus. ceea ce sugereaza ca detineau un „avut" cu care sâ-1 ajute. Evangheliile afirma ca femeile care-1 urmau pe lisus „slujeau din avutul lor".scotînd din ea sapte draci". apar si dispar din paginile Bibliei atît de brusc. Dar daca asa ar fi stat lucrurile. astfel încît nu i-au putut trece complet cu vederea. Ea este însa. Magdalena.6 Ioan este cel care initiaza „cariera" de predicator a lui lisus nrin ritualul botezului. fiind parca tolerati acolo. dar pe de alta nu ni se spune nimic despre modul în care lisus a deplîns moartea lui sau despre cum si-a îndemnat discipolii sa-i cinsteasca memoria. Cu exceptia unei scurte mentiuni în Evanghe-«a dupa Luca. am presupus în mod naiv ca orice discipol de sex feminin al lui lisus ar fi primit acelasi tratament pentru simplul motiv ca era femeie si deci cetatean de rangul al doilea în Palestina secolului I. Sa fi facut Magdalena parte dintr-un grup de femei bine situate material. Nu ni se spune cum a ajuns în rîndul ucenicilor. Magdalena apare brusc în scena la momentul rastignirii.

Ma i sugestiv în sa este faptul ca loa n este înfa tisat ca a vînd unele dubii cu privire la rolul lui lisus de Mesia. Prioria din Sion crede ca Maria Magdalena este una si aceeas i persoana cu Maria din Betania. deloc surprinzator. desi probabil ca autorii lor stiau bine cine era ea si de ce anume era importanta. de fapt. un paravan în spatele caruia se ascunde rivalitatea Dintre cei doi si dintre gruparile lor de discipoli.Din acest motiv. în mod semnificativ. ei au încercat sa ascunda pe cît posibil rolul si identitatea e i reala. iar cîteva pasaje din Noul Testament se refera la existenta unor dispute între discipolii lui lisus si cei ai lui loan.7 Dar. în primul rînd. Daca asa stau lucrurile. Despre tînârul loan „cel Preaiubit". în mod deliberat. multi specialisti au dedus ca subordonarea umila a lui loan fata de lisus. pe care e bazeaza si cele ale lui Matei si Luca — insista mai putin asupra olului secundar. se stie ca fusese unul dintre discipolii Botezatorului.care întretineau. repetata în Biblie pîna la satietate. exceptie facînd acele situatii în care exista un motiv pent ru ca aceasta ordine sa fie schimbata. într-un pasaj care. Pe cînd se afl a în închisoarea lui Irod. Acela si proces de marginalizare pare a-i fi fost aplicat si lui l oan Botezatorul. este. Un studiu atent al Evangheliilor releva unele aluzii la aceast a riva litate. sora lui Lazar. chiar înaintea Fecioarei Maria. lectura fara idei preconcepute a Bibl iei sugereaza ca multi dintre primii — si cei mai cunoscuti — ucenici ai lui lisus proveneau din rîndurile adeptilor lui loan. cea care îi unge picioarele lui lisus. subordonat. Multi dintre ei sublini aza aparenta supraestimare a rolului sau de simplu înainte-mergator. ucenicii Botezatorului au ramas grupati într-o entitate distincta. Cercetatorii moderni ai Noului Testament recunosc ca relatia dintre lisus si loan este greu de definit. al lui loan. grupul de ucenici? Multi specialisti sînt de parere ca acesta este adevarul. Evangheliile sinoptice merg chiar mai departe: pentru ele. de fapt. M aria Magdalena — atunci cînd numele ei este specificat — este întotdeauna mentionata prima în rîndul celorlalte femei. comparativ cu textele mai ii. Se pare ca. este rareori mentionat de Biserica. pe tema modului lor de viata diferit. sugerînd ca „protesteaza prea mult". luîndusi poate chiar numele de „loan" din respect pentru acesta din u rma. Evanghelia dupa Marcu — probabil cea mai veche. de pilda (personaj central în numeroa se credinte „eretice"). loan îi trimite pe doi dintre discipolii sai pentru a1 întreba pe lisus: „Tu esti Cel ce va sa vina sau sa asteptam pe altul?"9 Episodul este stînjenitor pentru teologi. indiferent de situatia ei financiara. femeia care îl unge pe lisus este o anonima. ei îl considera pe . atunci marginalizarea ei su b pana autorilor Evangheliilor devine si mai evidenta. ni se spune ca unii dintre ei i-au cerut trupul. Pe de o parte. Dupa decapitarea conducatorului lor.

întregul fragment capata o cu totul alta conotatie. iar pe de alta „înaintemergatorul" se întreaba daca a facut sau nu alegerea cea buna! Mai exista înca si alte indicii. Daca Geza Vermes are dreptate si lisus a declarat ca el e si mai mare. binecunoscutul pasaj în care lisus îl Preamareste.11 Cu alte cuvinte. a comparat expresia „cel mai mic în împara tia cerurilo r" cu alt e exemple similare si a ajun s la concluzia ca ar fi vorba despre o perifraza — o expresie impersonala — ce se refera la vorbitorul însusi. Fara îndoiala ca rivalitatea dintre ei le era cunoscuta autorilo r Evangheliilor. poate nu atît de evidente. învierea — sînt uniti prin sentimentele neplacute iscate în rîndul celor care au scris Evangheliile-Dar este oare posibil sa întelegem de ce si sa reconstituim a/J adevaratul lor rol si reala lor semnificatie? Principala problema e aceea ca Noul Testament nu constituie o . cu privire la rivalitatea dintre cei doi. în contextul acelei discutii. îndrumarea divina — . chiar în cuvintele rostite de lisus. este limpede ca spusele sale se refereau la Botezator. atunci cu greu poate fi crezut ca i-a facut un compliment lui loan. Eminentul cercetator al Noului Testament. în acea vreme. într-o oarecare masura. pe care nu arn auzito însa la nici unul dintre cercetatorii Bibliei. Aceasta ponegrire pare subliniata de urmatoarele cuvinte — „cel mai mic în împaratia cerurilor este mai mare decît el".. Semnificatia exacta a Acestor cuvinte a stîrnit numeroase dispute. cel mai mic ln împaratia cerurilor este mai mare decît el". Se stie ca expresia „na scut din femeie" putea fi considerata o insulta.loan ca trimis al lui Dumnezeu pentru a-i netezi calea lui lisus si pentru a-1 prezenta multimilor ca fiind Mesia — recunoscîndu-i astfel. pe loan în fata multimilor. deoarece implica slabiciune. spunînd ca: „Nu s-a ridicat între cei nascuti din femei unul mai mare decît loan Botezatorul"10. Geza Vermes. vinul se pastra în burdufuri din piei de animale. De fapt.. o insulta chiar mai grava. „O fi loan mare. cu sensul ca „pînâ si cel mai marunt dintre ucenicii mei e mai mare decît el". aparent. Poate ca fraza „între cei nascuti din femei. lisus le spune multimilor. de exemplu. Poate ca cele patru Evanghelii au fost redactate cu scopul de a minimiza aceasta rivalitate si de a-1 p lasa pe lisus pe o pozitie superioara. cel putin la cincizeci de ani dupa crucificare (aproximativ perioada în care au fost scrise). Prin urmare. de fapt. Apoi adauga însa. 12 în acest caz. dar eu sînt mai mare decît el". este clar faptul ca Botezatorul si Magdalena — cel care 1-a botezat pe lisus si cea care a fost primul martor al evenimentului crucial pentru crestinatate. spusele sale fiind. nu este nici unul mai mare decît loan Botezatorul" trebuie perceputa ca o insulta directa. enigmatic: „Totusi. Iata . Mai exista însa si o alta posibila interpretare. dar la fel de sugestive. iar loan era mereu îmbracat în piei de animale. S-a sugerat13 ca ar mai exista înca o aluzie jignitoare usor voalata la loan — evidenta pentru iudeii secolului I — în cuvintele lui lisus din cadrul unei dispute între ucenicii sai si cei ai lui loan: „nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi"14. sîntem siguri ca autori i Evangheliilor ar fi fost mult mai fericiti daca ar fi putut omite orice mentiune despre loan.

sursa de informatii credibila. cuvîntul naggar este utilizat numa i atunci cînd oamenii discuta în mod direct despre eruditia lui. terpretare. prezentînd evenimentele în aproximativ aceeasi ordine si înfatisîndu-1 pe lisus în . traducere si . Evanghelia dupa loan este considerata a fi fost scrisa cel mai tîrziu. cînd si. In decursul secolelor. ca si cea a nasterii sale pe 25 decembrie. Un exemplu important cu privire la confuziile cauzate de traducere este parerea încetatenita. ca re înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat".16 Autenticitatea sa este înca dezbatuta si astazi. fiind scrisa probabil în jurul anului 70 d. specialistii s-au vazut nevoiti sa încerce sa le stabileaca provenienta analizînd limbajul folosit în fragmentele care au rezistat pîna astazi. ca lisus era un umil du lgher. selectie. episodul „femeii prinse în preacurvie" apare numai in Evanghelia dupa îoan — iar versiunile anterioare ale acesteia nu-1 contin nici ele.N. Desi problema nu a fost transata definitiv. De exemplu.Hr. subiectul unor ample dezbateri si controverse. ideea ca lisu s era dulgher este astazi la fel de încetatenita în traditia crestina.15 Apoi. mai cu seama. f iindca nicaieri nu se mai mentioneaza nimic despre vreun mestesug al lui lisus. Specialistii sînt. se stie ca în prima epistola a lui îoan. desi timp de secole învatatii 1-au studiat cu asiduitate. Wilson scrie: „Unul dintre cele mai curioase aspecte ale cercetarilor cu privire la Noul Testament este faptul ca. de asemenea.17 în context. era naggar. cine au fost cei care le-au scris". si deci trebuie sa fi f ost scrise mai tîrz iu incluzînd însa si materiale provenite din a lte surse. de asemenea. La fel ca toate textele antice. si Acesti trei Una sînt" a fost adaugata mai tîrziu. Cuvîntul si Sfîntul Duh.Hr.20 Aceasta ultima Evanghelie a fost considerata dintotdeauna un soi de enigma. de parere ca textele lui Matei si Luca sînt inspirate din cel al lui Ma rcu.18 Si totusi.19 Primele manuscrise complete care ne-au parvenit dateaza din secolul al IV-lea. Celelalte trei — numite cu un termen generic Evanghel iile sinoptice — relateaza mai mult sau mai putin aceeasi poveste. au cazut de acord ca Evanghelia dupa Marcu este cea mai veche. dar altele extrem de semnificative. în acest sens. De aceea. Termenul utilizat în limba aramaica. în care au fost scrise initi a l textele. cîndva între anii 90 si 120 d. dar gresita. cel de-al doilea sens este mai plauzibil. fragmente noi au fost adaugate textel or originale — unele nu tocmai importante. nimeni nu a reusit sa gaseasca în mod cert si definitiv raspunsul la o serie de întrebari cît se poate de simple: unde anume au fost scrise Evangheliile. dar sînt în mod evident copii ale unor texte mai vechi. si ele au fost supuse unui continuu proces de adaptare. iar învatatura sa stîrnea numeroa se comentarii în rîndul celor care îl ascultau. A. Perioadele în care au fost scrise Evangheliile canonice au constituit. fraza „Caci trei sînt care marturisesc în cer: Tatal.

dar a adaugat mai tîrziu si propria sa interpretare a faptelor. Dumnezeu întrupat — pentru a stîrni interesul lumii romane. dar este cea mai putin iudaica si cea mai elenista dintre toate. care se încadreaza în contextul iudaic al vremii. desi exista si alte interpretari. Faptul ca ceilalti trei cronicari nu au avut cunostinta de a ceste episoade atît de importante i-a nedumerit totdeauna pe specialisti. are cea mai ostila atitudine . crestinismul apârînd aproape accidental. Un bun exemplu în acest sens este numarul si numele diferite ale femeilor care vin la mormîntul lui lisus în cel e trei versiuni. cînd noua religie începea sa se afirme în Imperiul Roman. tonul e i este contrazis flagrant de datele si informatiile prezentate cititorului. Astfel se explica. variind de la ideea ca l oan a avut cea mai bogata imaginatie pîna la aceea ca s-a bazat pe marturii oculare. Evanghelia dupa loan este recunoscuta ca fiind cea mai pretioasa din punct de vedere istoric si totusi e considerata cea mai îndepartata cronologic de viata lui lisus. încearca sa explice semnificatia evenimentelor pe masura ce le descrie. care devine la loan unul dintre elementele cruciale ale textului. obisnuita cu divinizarea eroilor si a conducatorilor ei. De asemenea. dupa toate standa rdele. cu un accent puternic pe divinitatea lui lisus. idei precum zeificarea lui lisus: trebuia sa fie cunoscut ca fiu al lui Dumnezeu — literal. Mult timp a constituit un motiv de confuzie chiar si pentru cei mai eruditi specialisti. De aceea. desi exista si între ele numeroase discrepante în privinta anumitor episoade. Demonstreaza o cunoastere mai exacta a practicilor religioase iudaice. sustin ei. Evanghelia dupa loan este. Problema este însa ca Evanghelia dupa loan este singura care pretinde ca se bazeaza pe marturia directa a cuiva prezent la majoritatea evenimentelor importante din viata lui lisus: „ucenicul preaiubit". considerat în mod traditional a fi loan cel Tînar. textul lui loan are un caracter mult mai pregnant mistic si gnostic. în vreme ce Evangheliile sinoptice relateaza povestea unui învatator religios facator de minuni. de fapt. Doua exemple în aceasta privinta sînt nunta din Cana. Deoarece Evanghelia dupa loan se concentreaza asupra acestor aspecte. s-a presupus ca a fost scrisa într-o perioada mai tîrzie din dezvoltarea crestinismului.21 Ideea acceptata în prezent este aceea ca lisus era un lider religios iudeu respins îndeosebi de poporul lui.mod similar —. Evanghelia dupa loan relateaza însa evenimentele într-o alta ordine si include episoade pe care celelalte trei nu le mentioneaza. Evanghelia dupa loan contine în mod cert cele mai multe detalii de circumstanta. unii specialisti22 sustin ca textul lui loan ar fi cel mai vechi. fiindca învataturile lui „au prins" în restul Imperiului Roman. stranie. Evanghelia dupa loan este diferita însa si prin imaginea pe care i-o confera lui lisus. Numerosi comentatori moderni sînt de parere ca el nu a intentiona t sa fondeze o noua religie. la care lisus face prima sa minune — transformînd apa în vin — si învierea lui Lazâr. cum ar fi numele unor persoane care apar anonime în celelalte versiuni. ca urmare a mesajelor sale derutante. în mod evident. Datorit a detaliilor oferite.

Si. acelasi proces de selectie. Crestinii cunosc bine notiunea de „litera de Evanghelie". a sa cum vom vedea. Alte texte datînd din aproximativ ace easi perioada au fost recuzate fiindca opiniile religioase exprimate în ele contravin celor din Noul Testament. Dar foarte . Multi crestini cred în prezent ca Noul Testament este rezultata} unei inspiratii divine. populatia nu are posibilitatea de a-si forma propria opinie cu privire la textele care s-au pastrat pîna în prezent.Hr. descriind pe larg aparenta sa inferioritate si ignorînd cu desavîrs ire soarta ulterioara a acestuia. (De fapt. în textele respinse au devenit sinonime cu erezia. în cele din urma. punctele de vedere exprimate. nu iudeii. Datele concrete nu sustin însa aceasta ipoteza: în anul 325 d. Dar bucuria stîmita de acest lucru este temperata de motivul pentru care a fost acceptata de teologi: este similara cu cele patru Evanghelii accepta te si de aceea s-a permis introducerea ei în canonul neoficia l (desi Biserica Catolica a declarat-o eretica). este cea m ai stridenta în ceea ce priveste marginalizarea lui loan Botezatorul.fata de evrei — diatribele sale Ia adresa lor demonstreaza o ura veritabila — si totusi precizeaza mai clar decît celelalte Evanghelii ca roma nii. termenul erezie însemna initial alegere. ei au stabilit ca numai patru Evanghelii vor ' fi incluse în Noul Testament. totusi. cu sensul de adevar cert. Evanghelia dupa Toma. început în secolul al IV-lea la Niceea. explicit sau implicit. Nu ne îndoim ca participantii la concili^ s-au lasat in fluentati în aceasta misiune de propriile lor obiective si prejudecati. unele dintre a ceste surse au un caracter extrem revelator. Totodata. La niv el general.. respin gînd pentru totdeauna peste cincizeci de texte care aveau aceeasi probabilitate de a fi autentice la fel ca cele patru selectate. în 1945. spre deosebire de Evangheli ile sinoptice. Dintr-o data. în general. sugerînd astfel ca Botezatorul era un personaj imiportant prin sine însusi. sînt responsabili pentru uciderea lui lisus. continua înca si astazi. a fost descoperita în întregime abia o data cu textele de la Nag Hammadi. limpede. acestea sînt. despre a carei existenta se stie deja de mult timp. Conciliul de la Niceea a decis care dintre numeroasel e texte existente aveau sa fie incluse în ceea ce urma s^ devina Noul Testament. Aceasta confuzie este în sa explicabila prin numarul mare de &Ufse folosite pentru compilarea Evangheliei lui loan. De exemplu. ale caror co nsecinte amare le mai suportam înca sj astazi. incluzînd si ma rturii directe privin d misiunea lui lisus. neechivoc si divin inspirat. text e ce provin din mediul gnostic. mentioneaza ca lisus si-a atras primii Ucenici dintre discip olii lui loan si ca rivalitatea dintre cele doua Snjpuri a continuat.) într-un sens.

proorocita de lisus. Din pacate. Abia în ultimele doua secole Biblia a fost supusa aceleiasi examinari riguroase ca oricare alt Document istoric si s-a încercat încadrarea vietii si activitatii lui isus în contexul epocii sale. s-a presupus ca Evangheliile sînt de inspiratie divina si ca relateaza adevarul absolut despre lisus. ca si ucenicii sai sa-si fi amintit gresit unele învata turi sau afirmatii (desi nu e greu de crezut ca popoarele cu o puternica traditie orala. la fel de posibil este si ca spusele altcuiva sa-i fi fost atribuite în mod eronat lui lisus. sa aibâ o memorie buna în acest sens). una dintre putinele modalitati prin care se poate verifica daca o afirmatie este autentica sau nu e „principiul disimilaritatii": daca ea contrazice sau nu mesajul general al Evangheliilor. de asemenea. Prin urmare. s-a întîmplat exact contrariul -de pilda. asa cum am vazut. Sa fie oare o coincidenta faptul ca Evangheliile au fost scrise abia dupa ce primul misionar. Acest interval de timp în sine ridica. deoarece nu se poate sti care pasaje se bazeaza pe realitatea istorica si care pe simple zvonuri sau pe extrapolari ale zvonurilor ori chiar pe inventii crase. În cea mai mare parte a ultimilor doua mii de ani.27 Ca urmare. Nu exista înca în rîndul specialistilor un consen s în privinta unor întrebari fundamentale. iar situatia evoluase de atunci. Multe dintre cuvintele pe care credem noi astazi ca le-a rostit însusi lisus este posibil sa nu fi fost notate ca atare sau sa fi fost pur si simplu nascocite. precum: „A pretins lisus. daca nu se armonizeaza cu spiritul textului în integralitatea sa. ci ca urmare a acuzatiilor de ordin politic venite din partea romanilor26 — nu s-a gasit înca raspuns la unele dintre cele mai importante întrebari în privinta lui Putem spune ce nu era lisus. el nu lasa sa se înteleaga ca ar fi stiut despre viata si faptele lui lisus altceva decît doar ca a fost rastign it si a înviat din morti. De asemenea. pe aceea a Paginilor din lumea greaca si romana. ca ar fi Mesia? A afirmat el ca este Fiul lui Dumnezeu?" De asemenea. despre învataturile si despre mesajul sau adresat omenirii. printre altele si pentru ca „venirea împaratiei lui Dumnezeu".24 Se poate. el însusi. stiind ca textul sau nu este cîtusi de putin mai mult sau mai putin plauzibil decît orice alt material scris la cincizeci de ani dupa petrecerea evenimentelor relatate. desigur. au fost Evangheliile create pentru a sustine versiunea sa de crestinism sau pentru a o contracara? Autorii lor au fost în mod cert constienti ie activitatea lui Pavel. a evanghelizat majoritate3 tinuturilor din rasaritul Mediteranei? în epistolele sale. trimis pentru a mîntui omenirea de pacate printr-un act de suprem sacrificiu si pentru a pune bazele unei noi Biserici menite sa înlocuiasca religia Vechiului Testament si. nu pot explica semnificatia multora dintre lucrurile pe care el le-a fac ut. la cel putin patru decenii dupa rastignire. lisus nu a fost executat la initiativa conducatorilor religiosi ai iudeilor. Pavel. probabil ca nu 1-a interesat pe autor. probleme uriase în încercarea de a evalua autenticitatea Evangheliilor. La urma urmei. Mai mult decît atît. Textele Evangheliilor au fost scrise. s-a considerat ca el este Fiul lui Dumnezeu. nu se materializase înca. dar nu stim înca ce anume era el. deci. nu pot oferi o explicatie convingatoare a rasti . Ar fi fost de asteptat ca un asemenea proces sa clarifice imaginea pe care o aveam cu privire la persoana lui lisus si la motivatiile sale. ca iudeii.putini specialisti mai considera în prezent ca Noul Testament este însusi cuvîntul lui Dumnezeu. totusi. studiul Noului Testament trece în prezent printr-g perioada de criza.

Hugh Schonfield si Geza Vermes. exista o a lta organizatie. cunoscuti pentru ind eoendenta lor fata de iudaismul institutional si pentru miracolele pe care le faceau. în spatele lui lisus si al grupului sau de d iscipoli. Mai uimitor este însa faptul ca cei care studiaza Noul Testament nu pot explica motivul pentru care o noua religie s-a fondat în numele lui lisus. diferit a de ceilalti iudei.28 Multe dintre actiunile sale simbolice. îl considera pe lisus ca fiind jn primul rînd un personaj inatia politic care viza eliberarea Palestinei de sub dom roma na si care si-a creat în mod deliberat o imagine conform tiparelor mult-asteptatului Mesia. în care si-au prezentat rezulta tele activitatii lor de-o viata: Schon field The PassoverPlot („Complotul Pastelui".gnirii. Si totusi. Totusi. înca din tinerete. Un exemplu al acestei derute este evident în lucrarile celor mai de seama specialisti contemporani în studiul Noului Testament. torturat si ucis. adeptii sai au continuat sâ-1 venereze si. credinta în el i-a determinat sa se constituie ca o grupare aparte. nu pot fi corelate cu nimic din religia iudaica. Ambii siau dat seama ca majoritatea cercetatorilor crestini nu au reusit sa analizeze caracterul istoric al lui lisus în contextul larg al culturii iudaice din vremea respectiva. atunci se poate spune ca nu si-a îndeplinit rolul. Cartea lui S chonfield a scos la iveala o serie de motive s uplimentare pentru a pune la îndoiala „litera de Evanghelie". Vermes îl prezinta pe lisus ca un hasid — un urma s de tip arnâ nic al profetilor din Vechiul Testament. concluziile la care au ajuns sînt complet diferite.° serie de carti de mare succes. Paralela dintre cei doi profesori este extrem de interesanta. El sustine ca nimic în Noul Testament nu sugereaza ca lisus ar fi pretins despre sine ca ar fi Mesia si. mergînd pîna acolo încît si-a aranjat de bunavoie moartea prin crucificare. pe de alta parte. cum ar fi alungarea negustorilor din Templu sau instituirea euharistiei la Cina cea de taina. fiul lui Dumnezeu. fiindca nimic din actiunile sau din cuvintele sale — asa cum au fost ele înregistrate în Evanghelii — nu i-ar fi deranjat pe conducatorii religiosi ai iudeilor sau pe romani într-atît încît sa-1 condamne la moarte. animata de propriile sale obiective si int erese în manipularea istoriei lui lisus. 1965) ). mai mult de cît atît. Studiile sale au demonstrat ca. Schonfield. Daca el era îndelung asteptatul Mesia al evreilor. fiindca a fost umilit. Amîndoi au sperat sa descopere adevarul pnn compararea atenta a Evangheliilor cu religia iudaica a epocii lul lisus si ambii au publicat — pe lînga lucrarile cu titlu academic . cu atît mai p utin. Ambii erau intelectuali evrei care. au demonstrat un interes crescut pentru originile crestinismului si si-au devotat cea mai mare parte a activitatii profesionale studierii acestui domeniu. a ceste titluri fiindu-i atribuite mai tîrziu de adeptii sai. Desi argumentatia sa este rela . destinate publicului larg.

parca de nicaieri. doctor Morton Smith (devenit apoi profesor de istorie antica la Universitatea Columbia. cu un a ccent deosebit pe intrarea în Ierusalim.29 Acest grup pare sa-si fi luat masurile necesare pentru a se asigura ca lisus îsi îndeplineste rolul asteptatului Mesia. pe care Schon field o numeste „cartierul general" al lui lisus. Personajele centrale ale acestei organizatii ar fi constituit g rupul din Betania. numele unei astfel de grupari. o comunitate izolata si închisa a Bisericii Ortodoxe Rasaritene. fusese în mod evident pregatit înainte. încaperea unde are loc Cina cea de taina este si ea pregatita si-1 asteapta. I ata deci un alt exemplu al modului în care Evangheliile nu ofera o imag ine completa a activitatii lui lisus. situata la aproximativ douazeci de kilometri de Ierusalim. în care cei din Betania erau principalii actori. lisus le spune ucenicilor sa intre în ora s si sa ca ute un barbat care duce un urcior cu apa (care ar fi iesit în evidenta aidoma unui neg în vîrful nasului. lisus întîlneste în mod repetat anumite persoane care nu fac parte nici din grupul de discipoli. se bucura însa de o audienta mult mai slaba. Asinul pe care este asezat. Pe întregul parcurs al evenimentelor descrise în Evanghelii. si monopolizeaza aranja mentele pentru înmormîntarea lui lisus. lucrarea unui alt cercetator.în 1958. a facut o descoperire semnificativa în biblioteca de la Mar Saba. ar putea deriva — asa cum cred azi majoritatea specialistilor — din sicarii. care apa re brusc.tiv cunoscuta. de asemenea. dupa care omul avea sa-i conduca în încaperea pregatita. un exemplu în acest sens este losif din Arimateea. de obicei redat ca „Iscarioteanul". Simon Zi lotul este un alt exemplu al personajelor violente care îl înconjurau pe lisus.32 Cartile lui Vermes si Schonfield sînt relativ bine cunoscute si usor disponibile. cu toate ca era cea mai aglomerata perioada a anului în Ierusa lim. împlinind astfel profetia lui Zaharia (9:9). Cel de-al doilea nume al lui Iuda . New Y ork). deoarece numai femeile îndeplineau asemenea sarcini). în studentie. merita s-o trecem în revista pe scurt. se stie ca printre discipolii sai se af lau membri ai unor diverse factiuni — unele atît de extremiste. cînd a ajuns si în Palestina. Realizînd potentiala importanta a documentelor reunite în acea biblioteca în decursul secolelor. nici din masa mare a adeptilor sai si care sîn t în general bine situate din punct de vedere material si social . Smith . Smith a vizitat pentru prima data manastirea în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. ca si „parola" necesara pentru a-i fi dat — desi ucenicii lui nu Stiau nimic despre acest lucru.30 Apoi.31 Toate acestea sugereaza ca ucenicii nu cunosteau adevarul cu privire la cele ce urmau sa se întîmple si ca lisus actiona în conformitate cu un plan prestabilit. încît în prezent ar fi considerate teroriste. mult mai interesanta. si de aceasta data trebuia rostita o parola. Multi oameni sînt constienti astazi de motivele de ordin politic atribuite lui lisus.

Din Evangheliile canonice. numai cea a lui Marcu îi atribuie lui lisus piotii si sentimente umane firesti. mai bine cunoscuta. Carpocrates). condamnat e. în primul rînd. pentru a nu ajunge la cunostinta „neinitiatilor". de Parintii Bisericii. Descoperirea este semnificativa din trei motive. atribuita lui Marcu. cenzurate si adaptate si ca materiale considerate de aceeasi valoare cu Evangheliile canonice au fost ferite de ochii credinciosilor de rînd. în plus. sugereaza originalitatea acesto ra.a revenit pentru a le studia în 1958. Astfel. se mentioneaza ca lisus s-ar fi mîniat. carpocratienii (numiti astfel dupa fondatorul lor. Evanghelia secreta a lui Marcu seamana foarte bine cu varianta canonica. demonstreaza ca pîna si o personalitate precum Clement din Alexandria sa aratat gata sa minta pentru ca asemenea texte sa nu devina cunoscute. într-adevar . anumite elemente în extrasele di n Evanghelia secretai citate în scrisoare. dar contine cel putin doua fragmente eliminate în mod deliberat. pentru lumina pe care o arunca asupra primilor ani ai Bisericii Crestine si a metodelor folosite de Parintii Bisericii atunci cînd au instituit canonul dogmei crestine. care li ceruse probabil lui Clement sfatul în privinta unei secte eretic e.) Scrisoarea este un raspuns adresat cuiva pe nume Teodor. desi recunoaste în scrisoarea catre Teodor ca Evanghelia secreta a lui .33 De fapt. a gasit copia scrisorii unuia dintre Parintii Bisericii din secolul al Il-lea. Acesta era un cult gnostic ale carui practici includeau rituri sexuale. în scrisoarea sa . Cea mai interesanta descoperire a sa aici au fost o serie de f ragmente dintr-o Evanghelie secreta. Clement recunostea existenta si autenticitatea aceste i Evanghelii si ca în cuprinsul ei se aflau învataturi ezoterice ce nu era u menite sa fie cunoscute de crestinii de rînd. (De exernplu la un moment dat. Copia data din cea de-a doua jumatate a secolului al XVII-lea si era scrisa pe paginile albe de la sfîrsitul unei carti din 1646 (o practica obisnuita atunci cînd un document foarte vechi începea sa se deterioreze). Doctrinele sectei se bazau pe v arianta alternativa a Evangheliei lui Marcu. De asemenea. în celelalte nu se regasesc as e-enea aspecte si este greu de crezut ca un Parinte al Bisericii precum Clement ar fi inventat asa ceva. Din analiza stilului folosit -care contine multe dintre idiosinc rasiile cunoscute ale lui Clement -. Clement d in Alexandria. desigur.desi îi ac uza pe carpocratieni ca falsificasera anumite parti din ea si o interpr etasera în mod eronat —. paleografii au stabilit ca originalul fusese întradevâr scris de el. dovedeste ca textele au fost.

dar ca a fost eliminat din ea în mod deliberat. tînârul a venit la lisus „purtînd o pînza de in pe trupul gol" si a ramas împreuna cu el o noapte. Ideea ca este mentionat totusi cel putin într-o alta Evanghelie.. includea el oare — asa cum ar putea banui unii cititori — si o initiere homosexuala? Morton Smith a presupus ca da. deoarece anticele mistere presupuneau în mod obisnuit atît nuditatea novicelui. învierea lui Lazar pare mai degraba o etapa a unui rit initiatic. în care novicele sufera o moarte si o renastere simbolice. fiind descris doar ca un „tînar" din Betania. fiindca umple un enigmatic gol în desfasurarea evenimentel or relatate în Noul Testament — gol remarcat de mult de specialisti. acesta es te unul dintre episoadele care apar doar în Evanghelia dupa loan. rezervate nucleului de initiati din jurul lui lisus. Faptul ca unul dintre fragmentele citate de Clement reda învierea lui Lazar este. fara a implica însa si o activitate sexuala. . Asa cum am vazut. Dupa parerea noast ra însa. Primul este o relatare a învierii lui Lazar. înainte de a-i fi încredintate învataturile secrete. timp în care a fost „învatat. este la fel de interesant. fi ind considerat de critici o dovada a neautenticitatii acesteia. confirma faptul ca Evangheliile canonice si celelalte carti ale Noului Testament nu ofera o imagine comple ta a Bataturilor si a motivatiilor lui lisus si ca (asa cum sugereaza ^odu l în care au fost redate unele dintre cuvintele lui în Evangheli-lle ca nonice). In al doilea rînd. exista cel putin doua niveluri de interpretare a ivataturilor sale. sustine caracterul autentic al Evangheli ei lui loan. de asemenea. S1 iesind din lerihon El. important. pentru discipolii deosebiti — sau pentru cel de-al treilea element semnificat iv — unul extrem de relevant pentru investigatia noastra — este caracterul celor doua fragmente citate de Clement în scrisoarea sa. desi în aceasta versiune numele sau nu este mentionat. misterul împaratiei lui Dumnezeu". Un asemenea rit era prezent în multe dintre religiile practicate în lumea antica greaca si romana. în Evanghelia canonica dupa Marcu (10:46) apare o fraza curioasa: „S i (lisus si ucenicii sai) au ajuns la lerihon. Povestea seamana bine cu cea din Evanghelia dupa loan. rnai scurt. al doilea era cel ezoteric . dar în aceasta versiune exista si o urmare a miracolului pro-priu-zis: dupa sase zile. explica de ce texte atît de importante au fost cenzurate si sugereaza existenta unor învataturi secrete. cît si un timp îndelungat petrecut în izolare cu initiatorul.. o astfel de interpretare este exagerata si prea modernista. destinat adeptilor de rînd. Celalalt fragment citat de Clement. ghidîndu-se dupa aluzia la unica bucata de pînzâ care acoperea trupul gol al tînarului si la faptul ca acesta petrecuse o noapte singur cu învatatorul sau.Marcu exista. îl sfatuieste totodata sa nege existenta ei în discutiile cu toti ceilalti. Unul era cel exoteric.34 În consecinta.

poate dezvalui ceea ce trebuia. daca este analizata cu atentie. atunci înseamna ca ea ar fi una dintre cele trei femei pe care lisus le-a evitat la Ierihon. Scrisoarea lui Clement confirma acest lucru si reda pasajul eliminat: „Si sora tînarului pe care îl iubea lisus si mama lui si Salome erau acolo. Deoarece este atît de scurt. pasajele în care omisiunile sînt evidente. obiectiva. (Si fiindca expresia este folosita si cu re ferire la ucenicul pe a carui marturie se bazeaza aceasta Evanghelie — lo an Evanghelistul — putem presupune ca „Preaiubitul ucenic" si Lazar sînt una si aceeasi persoana.) Surorile lui Lazar sînt Marta si Maria din Betania si. pentru o ratiune anume. Clement credea ca Marcu a scris aceasta Evanghelie secreta Pe cînd locuia în orasul Alexan dria din Egipt. Tinînd seama ca »mitul fondator" al Prioriei din Sion si al Ritului Memphis stabileste o legatur a între preotul egiptean Ormus si Sfîntul Marcu. de fapt. iar lisus nu le-a primit".ucenicii Lui si multime mare. asa cum îl stim noi astazi. fara a avea un motiv clar. citat anterior. daca acceptam ca aceasta Marie este Maria Magdalena. nu este o flatare fidela . de pilda. ni se pare evident ca din relatare lipseste ceva. pe baza caruia este aproape imposibil sa reconstituim o imagine veridica a primilor ani de crestinism. fiul lui Timeu. propaganda poate duce la o serie de concluzii rezonabile. Ce motiv ar fi putut ave a Parintii Bisericii pentru a prefera sa le ascunda credinciosilor faptul ca a exi stat un eveniment în care au fost implicati lisus si sora lui Lazar — poate Maria Magdalena —. Dupa parerea noastra însa. suspicioase sînt. Atîta vreme cît este recunoscuta ca atare. au fost pastrate în secret de asa-n . „Tînarul pe care îl iubea lisus" este Lazar. Semnificativ este însa fa ptul ca. se poate spune ca este un text propagandistic. Dar mai exista o raza de speranta. mama acestuia si o femeie pe nume Salome? Specialistii au reactionat la descoperirea lui Smith ignorînd implicatiile materialului si declarîndu-1 prea lipsit de importanta pentru a fi analizat în mod corespunzator. Este încurajator sa stim însa ca o mare parte dintre materialele „interzise". Într-o oarecare masura. acest fragment nu are implicatiile teologice ale celuilalt. dar este mai semnificativ decît pare la prima vedere. eliminate din textul original al Noului Testament în ca drul Conciliului de la Niceea . arft putea crede oare ca textul este o referire voalata la aceasta traditie secreta? Descoperirea Evangheliei secrete a lui Marcu nu face decît sa confirme ca Noul Testament. sedea j os pe marginea drumului". astfel este numit el în Evanghelia dupa loan. Versetul omis pare inofensiv si nu a atras interesul pe care 1-a stîrnit fragmentul cu Lazar. Bartimeu orbul. a vietii si a activitatii lui lisus. o fraza aparent inofensiva a fost eliminata într-o etapa timpurie a istoriei Bisericii. sa ascunda. textul ridica unele întrebari incitante. Cum nu are rost sa ni se spuna ca lisus a intrat în Ierihon si apOi imediat ca a plecat de acolo.

Pentru credinciosii de pretutindeni. cu ideile lor secrete despre povestea originala a lui lisus. o face de obicei cu a luzia subînteleasa ca termenul „ucenic" are o rezonanta mai clara atunci cînd îi este aplicat unui barbat. Dar cine era ea si care e secretul ei? În Evan gheliile incluse în Noul Testament exista putine referiri explicite la Maria Magdalen a. Salome etc. atît de diferita de versiunea sustinuta de Biserica. Daca ludeii secolului I aveau retineri de ordin sociologic si religios în Privinta conceptului de importanta a femeilor — retineri explicabile ln contextul culturii lor traditionale —. Dupa cum am va zut. o semnifica tie uriasa. încît cei care cunosteau adevarul sa fi fost vînati cu îndîrjire si chiar ucisi din acest motiv? Bazîndu-ne pe indiciile oferite de studiul nostru asupra organizatiilor secrete din Europa. Dar ce anume era atît de amenintator pentru Biserica în textele cenzurate. lacob. misterul ce 1a înconjurat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château — si Prioria din Sion — sugereaza ca exista ceva anume în privinta ei. Totusi. Daca multi dintre acei „eretici". despre a caror erezie consta doar în aceea ca stiau adevarul pasajele cenzurate. în cele din urma am vazut con-turîndu-se un tipar si imaginea sa ni s-a parut atît de uluitoare.pentru a cita un singur exemplu -Demonstreaza ca aproape nimic nu s-a schimbat de 2 000 de ani. De fapt. n umeroa se legende s-au tesut în jurul acestei femei enigma tice.umitii eretici. trubadurii medievali si catedralele gotice. Daca se refera totusi la ele. adevaratii crestini? Ce ne-ar putea dezvalui o analiza obiectiva a evenimentelor petrecute în Palestina secolului I? Sosise vremea sa sfîsiem valul prejudecatilor si sa privim dincolo de traditii si de mit. Conexiun ile din tre ea si cultul Madonei negre. de fapt. am încercat sa reevaluam istoria lui lisus si învataturile sale. nicidecum Maria Mag-dalena. Luca etc. dezbaterea referitoare la hirotonisirea emeilor în Biserica Anglicana . din modul în care este mentionata ne dam seama clar ca ea era cea mai importanta dintre ucenicele lui lisus. încît la început ne-am îndoit de propriile noastre concluzii. Ioana.. „ucenicii" sînt în mod automat si exclusiv barbati: Petru. criticii recenti nu mai au aceasta scuza. CAPITOLUL 12 Femeia pe care o saruta lisus Femeia pe care o cunoastem noi sub numele Maria Ma gdalena avea. ceva considerat de Biserica periculos. pentru stravechile miscari „eretice" din Europa. Ani întregi am cautat sa punem ordine în cantitat ea uriasa de informatii diverse adunate din cele mai variate surse — de la materiale teologice standard la interviuri cu „eretici".. rolul discipolilor de sex feminin a fost minima lizat în mod nepermis de criticii din epoci mult mai tîrzii decît cea în care au fost scrise Evangheliile. ucenice ignorate acum aproape complet de Biserica. de la Noui Testament si textele gnostice si apocrife la lucrarile alchimistilor si ale ermeticilor. cu toate ca aceste nume sînt mentionate chia r de . însa enigmatica. sînt. S i totusi.

Figura Mariei si cele ale sfintelor sînt usor de recunoscut. ci preoti si chiar episcopi. ceea ce sugereaza ca s-a încercat distrugerea terminatiei de feminin. Atît imaginea cît si precizia gramaticala a inscriptiei indica fara dubii ca episcopul Theodora era o femeie. t imp de sute de ani femeile au fost nu doar membre ale congregatiilor. descrierile eronate privindu-i pe discipolii lui lisus au fost citate ca „dovada" ca femeile nu pot intra în rîndurile clerului. în acea ep oca de început. Cele patru personaje prive sc cu seninatate. ca un preot femeie. În cartea sa When Women Were Priests („Cînd femeile erau preoti". Dar lit era a a numelui a fost partial stearsa printr-o serie de zgîrieturi pe su prafata placutelor de mozaic. scrie: „Sub o arcada înalta dintr-o bazilica romana închinata sfintelor Prudentiana si Praxedis. printre altii. dar faptele vorbesc de la sine. daca s-ar fi putut. jn timpul menstruatiei.1 Reprezentantii masculini ai clerului pot încerca pîna în pînzele albe sa explice astfel de reprezentari grafice ale femeilor ca preoti -unji chi ar au încercat sa sugereze ca Theodora era. specialist în problematica femeilor în crestinismul timpuriu. Giorgio Otranto. în ciuda faptului ca. Karen Jo Torjesen. De exemplu. ceea ce înseamna „episcop Theodora". Nu s-a pomenit niciodata. un profesor de istorie a Bisericii din Italia. de altfel. poate chiar în antichitate". Asa cum a dovedit. în decursul nesfîrsitelor dezbateri privind femeile-preot (chiar sj cele implicate fiind foarte atente sa nu foloseasca termenul „pagîn" de preoteasa).autorii Evangheliilor. Maria si o a patra cu un val pe cap si cu o aura patrata — un procedeu artistic ce arata ca persoana era înca în viata atunci cînd a fost realizat mozaicul. si în decursul cîtorv a generatii din epoca timpurie a crestinismului. 1993). femininul e episco-pa. asa cum am vazut. O inscriptie îngrijita mentioneaza ca persoana din stinga este Theodora Episcopa. Forma de masculin a termenului „episcop" în latina este episcopus. dar identitatea celeilalte este mai putin evidenta. o serie de femei sînt mentionate nominal ca fâcînd parte din anturajul sau si cu toate ca traditia iudaica a epo cii respective era de asa natura încît prezenta femeilor ar fi fost ignorata în întregime. Mentionarea explicita a numelui lo r demonstreaza ca ele au detinut un rol semnificativ în activitatea si mesajul lui lisus — asa cum s-a întîmplat. mama episcopului respectiv —. ar „întina" pîinea si . ci of iciau în timpul slujbelor religioase. detasîndu-se pe fundalul auriu stralucitor. de fapt. s-a sustinut ca lisus si-a ales ucenicii doar dintre barbati. se afla un mozaic ce înfatiseaza patru f iguri feminine: cele doua sfinte. Femeile nu se achitau doar de sar cini echivalente în secolul I cu prepararea cafelei si a gustarilor.

modernista. fapt care i-a determinat pe unii reprezentanti ai sexului tare sa încerce sa le denigreze. Agrippa mentioneaza: „[nu sîntem] nestiutori cu privire la numeroasele starete si calugarite dintre noi. pe care antichitatea nu ezita sa le nu measca preotesc. asa cum subliniaza Susan Haskins. a permis hirotonisirea lor. ele au luptat doar pentru un drept pe care 1-ar fi avut cu secole în urma. acest lucru implica o „anume situatie materiala"4. în Evan ghelii singura femeie care nu e identificata prin relatia de rudenie cu un barbat. asa cum se sugereaza astazi. Si. în vreme ce ei predicau si botezau. un alt aspect reiese limpede din relatarile Evangheliilor: Maria Magdalena era o femeie independenta . ca fiica. însa. Vom discuta despre ace asta chestiune mai tîrziu. dorim sa ne exprimam sustinerea pentru cele care au încercat sa le explice „superiorilor" barbati ca tot ceea ce solicita ele este o revenire la situatia initiala. în vreme ce relatia ei cu ceilalti este înca neclara. mama sau sotie. Desi nu avem intentia de a z abovi asupra controversei respective. Asa cum am vazut.vinul împartasaniei. Putine alte personaje ale Noului Testament sînt mentionate pe numele complet. cuvintele folosite în materialul original indicînd o participare deplina la activitatile si practicile grupului. sora. Cerînd sa le fie permisa hirotonisirea. adevaratul statut al femeilor în zilele de început ale Bisericii Cr estine pare sa fi fost cunoscut în secolul al XVI-lea : în tratatul sa u despre superioritatea feminina. Dar. acum însa ne vom multumi sa spunem ca femeile au detinut în mod cert un rol eclezia stic în prima perioada a Bis ericii Crestine. Desi acest lucru poate sugera o ignoranta din partera autorului în ceea ce priv este identitatea ei. cel putin egal ca statut cu cel al barbatilor. este mai probabil ca ea era atît de cunoscuta în epoca.2 Abia în noiembrie 1992 Biserica Anglicana a luat o decizie în privinta spinoasei probleme a femeii or-preoti si. Maria Magdalena este. precum Maria Magdalena. (în mod uimitor. din modul în care este descrisa Maria Magdalena. Femeilor ca Luculla si Phillippa li se aduc multumiri pentru sustinere si este evident ca multe dintre ele erau bogate si poate suprinzator de independente Pentru epoca respectiva. e clar ca ea a fost una dintre primele femei care i-au sustinut financiar pe lisus si pe ucenici. încît orice crestin si-ar fi dat imediat seama despre cine era vorba. ci îi este specificat direct numele. despre care am amintit în Capitolul 7. Pretutindeni în text femeile sîn t descrise ca „urmîndu-1"."3) Motivele prezentei femeilor în prim-plan în cultul lui lisus au fost cît se poate de serioase. Noi nu consideram ca aceasta era unica lor functie. Ea si celelalte femei „îi slujeau din avutul lor" — exprimare care sugereaza o sustinere materiala. si dintre acestea doua ies în . nu o reinterpretare radic ala. la numai doua voturi diferenta. Una dintre supozitiile condescendente ale reprezentantilor masculini ai clerului este aceea ca femeile mentionate în Epistole si în Faptele Sfintilor Apostoli nu faceau decît sa gospodareasca pentru apostoli.

tra duse ca turnul turme i". precum „locul porumbitei". Starbird adauga: „în ebraica. «maret». Sa fi fost oare cunoscuta.evidenta: lisus Nazarineanul si loan Botezatorul. Desi nu era deloc noua. colina fiicei Sionului.6 Se poate chiar ca numele Mariei sa fie o referire la un loc si deopotriva la un titlu. Sentimentul de culpabilitate asociat cu sexul este atît de adînc înradacinat în cultura noastra.5 Semnificatia numelui Magdala permite si ea o serie de interpretari. Cronicarii vremii obisnuiau sa descrie persoanele la care se refereau prin Prisma aspectelor care le deosebeau de celelalte. Multi critici au subliniat ca tacerea totala pastrata de Noul Testament în privinta starii civile a lui lisus este foarte ciudata. atunci cînd autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca ea ar fi fost sotia lui lisus. epitetul Magdala în seamna. The Woman with the Alabaster Jar / femeia cu va sul de alaba stru"). mai cu seama. la tine se va întoarce stâpînirea de odinioara. fiindca în Vechiul Testament exista urma toarea profetie (Miheia 4:8): „Iar la tine. Trebuie sa ne la . Da r nu exista nici o dovada în a ce st sens si nici nu se stie da ca orasul respectiv era numit Ma gdala în epoca lui lisus. Dar ce semnificatie are numele ei? „Magdalena" pare a însemna „din Ma gdala" si s-a presupus dintotdeauna ca se refera la or asul pescaresc El Mejdel din Galileea.mtîlnît. turnul de paza al turmei. «turn» sau «înalt». Maria Magdalena a stîrnit deja o controversa apriga în cultura moderna. la cineva care vegheaza asupra unor oameni mai neajutorati — poate chiar la „Bunul Pastor". sint Magdaleder . «magnific»". Ideea unui lisus casatorit continua sa fie considera ta cel putin improbabila. asa cum era si de asteptat. conexiunea ei cu „turnul" si. istoricul Josephus s-a referit la El Mejdel numindu-1 Tarichea. în apropiere de granita cu ludeea — probabil acelasi cu Migdol din Cartea lui Ezechiel. probabil cu Maria Magdalena. „locul turnului" sau „turnultemplu". (De fapt. iar celibatul în cazul unui barbat de peste treizeci de ani era pe atunci nemai. supozitia a ajuns pentru prima data la urechile marelui public si a agitat spiritele. daca nu chiar „lucrare diavoleasca". exista numeroase motive pentru a crede ca lisus era implicat într-o r elatie intima. înca din timpul vietii Mariei Magdalena. liber consimtit — este considerata dezgustatoare si profanatoare. cu reconstruirea Sionului? La fel de sugestiv este ca Magdaleder înseamna „turnul turmei".) Exista însa un oras Magdolum în nord-estul Egiptului. cuvintele originale. Si totusi. împaratia fiicei Ierusa limului!" Asa cum preciza Margaret Sarbird în studiul sau din 1993 cu privire la cultul Magdalenei. ceea ce duce cu gîndul la un turn de veghe. încît orice sugestie o eventuala partenera sexuala a lui lisus — chiar si în contextul unui mariaj monogam. literal.

lisus si adeptii sai aveau numerosi dusmani. deoarece implica de a a duce pe lume o n oua gene ra tie a poporului ales al domnului. situatia ar fi iscat un scandal urias. celibatul si lipsa urmasilor ar fi constituit un lucru scandalos. în acest fel specialistul încearca -uneori cu succes. Pilat si oamenii sai nu erau niste naivi. fie si numai pentru a le condamna. Casatoria a fost dintotdeauna un element esential al modului d e viata iuda ic. Cînd abordeaza însa problema celibatului (pe care îl accepta în cazul lui lisus). încît omul a devenit celebru din acest motiv. comparîndule cu cele ale altor hasidim cunoscuti. aceea ca lisus era necasatorit. De exemplu. In cazul u nui predicator celebru si charismatic. din aceeasi epoca si din aceeasi regiune. Si totusi. care a trait la un secol dupa lisus si nici macar nu a fost hasid!9 Desi pare greu de crezut. paralela devine dificila. în conformitate cu Geza Vermes. Dar atunci cînd subiectul este adus în discutie. ale noastre. Vermes se vede nevoit sa recunoasca faptul ca cei mai multi hasidim pe care i-a luat ca termen de comparatie erau casatoriti si aveau copii. Daca lisus si ucenicii sai ar fi fost celibatari si daca ar fi propovaduit burlâcia. care punea un pret deosebit pe relatiile familiaje strînse. celibatul era inacceptabil. daca asa . însus i acest fapt ar fi stîrnit agitatie în rîndul autoritatilor. iar evreii aveau cunostin ta despre relatiile homosexuale. unii rabini din secolul al II-lea „comparau chiar refuzul de a proc rea cu crima" Genealogiile mentionate frecvent în Biblie dovedesc ca iudeii erau un popor dinastic. De fapt. mai cu seama atunci cînd asupra poporului plana o amenintare. Acuzele de ace st gen nu sînt rezervate pentru publicatiile de scandal din zilele noastre. desigur. Specialistii evita în general problema celibatului. în încercarea sa de a-1 defini pe lisus ca personaj istoric. exista în cui' tura respectiva un singur sfînt care sustine celibatul: Pinhas ben lair. acest exemplu a fost pentru ca Vermes sa afirme ca lisus a avut un mod de viata similar. Potrivit Noului Testament. nu exista acuzatii cunoscute de homosexualitat e în rîndul lor — asa cum s-ar fi întîmplat în mod cert daca barbatii în cauza ar fi fost cu totii celibatari. Nu exista date care sa sugereze ca mesajul au modul de viata al lui lisus ar fi promovat celibatul. luînd ca atare conceptia traditionala a Bisericii. alteori nu — sa priveasca rolul si actiunile lui lisus din perspectiva unui asemenea rol. Pentru evrei. în cercetarea noastra. iar gruparea sa ar fi avut fo arte slabe sanse de a supravietui dupa moartea fondatorului ei. asa cum era situatia în perioada dominatiei romane. De fapt. Geza Vermes a ajuns la concluzia ca se încadreaza cel mai bine în tiparele hasidim — urmasii profetilor din Vechiul Testament. Pe imaginea lui lisus asa cum a fost ea schitata de autorii Evanghe-ulor si de sursele ace stora. iar perspectiva lor era una esential ludaicâ.amintim ca ne bazam. car e ar fi ajuns la urechile Romei si. astazi. staturii lui Pinhas era atît de neobisnuit. lucru pe care mai-marii sinagogilor nu puteau decît sa-1 condamne. ca nu toti specialistii sînt la fel de usor de convins. dificultatea de a-i dovedi statutul marital este evidenta.

„Cin e era sotia?" „De ce sa fi vrut ucen icii sa stearga orice informatii despre ea?" Poate ca o evitau fiindca relatia ei cu lisus li se parea stînjenitoare si dera njanta pentru misiunea lor. înainte de a deveni o institutie cu o ierarhi e bine structurata.ar fi stat situatia. de fapt. La începuturile sale. asa cum am vazu t. s-a sustinut la un moment dat ca nunta din Cana. la care lisus a transformat apa în vin. Cît despre motivele pentru care relatia lui lisus cu Maria Magdalena a fost ascunsa. Ma i exista în sa o a lta posibila interpretare pentru tacerea desâvîrsita pastrata de Evanghelii în privinta starii civile a lui lisus: poate ca încheiase un fel de casatorie nerecunoscuta de evrei sau poate ca avea o partenera sexuala în afara cadrului marital. Maria Magdalena era partenera lui sexuala si ucenicii erau deranjati de influenta pe care ea o detinea asupra conducatorului lor. Caracterul deliberat al tacerii cu privire la Maria Magdalena si la relatia ei cu lisus este evident. Ar mai putea exista însa o alta interpretare a nuntii din Cana. nu ca ar fi fost sot si sotie. probabil ca nefiind de sex masculin au preferat s-o ignore.) Cît despre dovezile în sprijinul ideii unui lisus casatorit. dar purul misoginism nu co . Interesant este ca acest eveniment crucial. în care identitatea partenerei lui lisus este precizata. Este adeva rat ca membrii unor secte iudaice. în mod cert am fi stiut si noi. Iar daca nu era u casatoriti. apare doar în Evanghelia dupa loan. precum „uniune" în loc de „casatorie". pe care o vom discuta mai tîrziu. stim astazi acest lucru doar pentru ca era ceva atît de neobisnuit. se asteapta de la el sa asigure vinul pentru ospat. Nici unul dintre aceste argumente nu ofera totusi raspuns la o serie de întrebari: „Daca lisus era casatorit. rezultatul. trebuie sa spunem ca ceea ce pare evident astazi nu era la fel în contextul istoric al secolului I. precum esenienii. de ce Evangheliile nu precizeaza nimic despre sotia sa u f amilia sa?". dar. repetam. Evangheliile gnostice.Unii specia listi au folosit acest argument pentru a sustine ca jisus însusi era esenian. de fapt. ci aveau doar o relatie sexuala si spirituala. Exact aceasta este situatia descrisa în Evangheliile gnostice. Biserica nu avea nici un fel de prejudecati în privinta femeilor. în care lisus face primul sau miracol. fapt cu totul bizar. erau celibatari. încît a atras numeroase critici si comentarii. daca lisus ar fi fost cel mai de seama membru al ei. Dovezile atesta însa ca atitudinea ant icasatorie este. nu cauza acestei disimulari. nunta sa. a fost. catarii si alte organizatii secrete se refer a la ea numind-o „concubina" sau „consoarta" si prefera sa foloseasca termen i ambigui. (Traditia eretica subliniaza faptul ca lisus si Maria Magdalena erau parteneri sexuali. Am putea crede ca explicatia consta în ideea Bisericii Crestine ca femeile sînt inferioare si ca procrearea constituie un rau necesar. Din motive aparent inexplicabile. fara a fi mentionat în celelalte trei.10 Statutul sau în aceasta relatare pare a fi cel al mirelui. Secta nu este mentionata însa nici macar o data în Nou l Testament.

autorii Evangheliei devin mult prea evazivi atunci cîn d încea rca sa ascunda faptul ca toate referirile la Betania. este greu de crezut ca numele locului le-ar fi fost necunoscut celorlalti cronicari. nu faptul ca era casatorit. contradictiile si discrepantele complica si ma i situatia. dar în 1969 si-a schimbat optica . dar con fuzia este semnificativa prin ea însasi aidoma unei persoane care se stie vinovata. Si personajul Lazar este omis în mo d intentionat din Evanghelia dupa Luca. formula evaziva care stîrneste imediat suspiciuni. inacceptabila. Acum nu ne mai ramînea decît sa aflam ce anume îi conferea aura aceasta de pericol si ce factori. Asa cum am vazut. Desigur. Probabil ca motivul are legatura cu identitatea ei si/sau cu tipul relatiei dintre ea si lisus. De nenumarate ori în decursul investigatiei noastre am descoperit indicii care sugerau ca Maria Magdalena era considerata. Identitatea Mariei Magdalena. problema.) Tot Evanghelia dupa Luca (7:36-50) ofera cea ma i vaga descriere a episodului în care o femeie îi unge picioarele lui lisus. de fapt. La urma urmei. ci persoana pe care o avea ca sotie reprezenta. Si totusi» în unica sa versiune canonica — în Evanghelia dupa loan — episodul con stituie unul dintre cele mai importante momente din întreaga activitate a lui lisus. la evenimentele si la fa milia care locuia acolo — Lazar. se mentioneaza doar „într-un sat". dar nu aminteste nimic despre un frate si nici nu specifica numele locului. se aflau la baza stravechilor temeri stîrnite de iubita lui lisus. Trebuie sa mai fi existat un alt factor la originea „campaniei" anti-Magdalena. dincolo de si mplul misoginism. descoperirea facuta de Morton Smith jgjnonstreazâ ca relatarea învierii lui Laza r a fost eliminata di n Evanghelia dupa Marcu în urma unui act deliberat de cenzura. Ce era deci în neregula cu orasul respectiv si cu familia care locuia acolo? (Poate un indiciu ni-1 ofera faptul ca loan Botezatorul si-a început propo-vaduirea într-un loc numit Betania. Atunci de ce primii crestini — care s-au strad uit sâ-1 îndepa rteze din cel putin una dintre celelalte gvanghelii _ s-au simtit amenintati de el? Poate fiindca în derularea evenimentelor aparea si Maria Magdalena? Sau pentru ca asezarea în sine — Betania — ridica anumite probleme? Evanghelia dupa L uca (10:38) descrie un episod în care lisus intra în casa unor surori. Maria si Marta. într-un fel sau altul. Din tre cei patr . Biserica Catolica a decis la scurt timp dupa fondarea sa ca aceste t rei nume desemneaza una si aceeasi persoana. Cu alte cuvinte. Maria si Marta — sînt vagi este în sine extrem de sugestiv.nstituie o explicatie suficienta. Biserica Ordodoxa Rasariteana a considerat dintotdeauna ca între Maria Magdalena si Maria din Betania nu exista nici o legatura. a Mariei din Betania (sora lui Lazar) si a „pacatoasei anonime" care îl unge pe lisus cu mir în Evanghelia dupa Luca a constituit întotdeauna subiect de dezbateri aprinse.

Maria . Maria fiind cea ca re îl unge cu mir. Maria si Marta. da r mentioneaz a ca even imentele s-au petrecut în Betania. Episodul are loc în Betania . de aceeasi persoana capata consistenta. asa cum am vazut. Acest lucru este cu atît mai credibil. Unii specialisti sînt de parere ca între Maria Magda lena si Maria din Betania se poate pune semnul egal. ca este posibil ca cele doua patronime — „din Betania" si „din Magdala" — sa fie aplicate aceleiasi persoane. vinele aranjamente. cu toate ca ucenicii pareau sa nu stie nimic despre cele ce aveau sa se întîmple. fara a mentiona numele femeii care a aparut pe cînd sedea el la masa si i-a uns capul si picioa rele cu pretiosul mir. era însa aceasta Maria Magdalena? Majoritatea criticilor moderni considera ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt doua femei diferite. Si. considera ciudat faptul ca Maria din Betania — aflata neîndoielnic în relatii strînse cu lisus — nu e mentionata ca fiind prezenta la rastignire si ca Maria Magdalena apare brusc la picioarele crucii. recunosc însa ca exista anumite detalii despre grupul din Betani a pe care cronicarii ori le-au ascuns în mod voit. (Unii. unele elemente sugereaza ca familia din Betania nu era chiar atît de nestiutoare si ca a pus la cale. cu cît autorii textelor au încercat în mod deliberat sa creeze confuzie cu privire la identitatea ei. Totusi. Betania este semnificativa si pentru faptul ca de acolo a por nit lisus în drumul sau spre Ierusalim — spre Cina cea de taina s i spre rastignire. ori pur si simplu nu le-au cunoscut sau nu le-au înteles ei însisi. Poate ca motivele acestei nelinisti sînt acelea si pentru care gruparile eretice considera evenimentul atît de important. stergîndu-1 apoi cu parul ei. numai Luca plaseaza evenimentul în Capernaum. Se pare deci ca totul în ceea ce priveste Betania si familia respectiva a fost de natura sa-i nelin isteasca pe autorii textelor sinoptice.9) si nici Ma tei (26: 6-13) n u preci zeaza umele femeii în ca uza . desi înainte de acest moment nu a fost amintita decît în treacat. ungerea a avut loc în casa lui Simon Leprosul. posibilitatea ca Maria din Betania si Maria Magdalena sa fie. William E.11 Philipps subliniaza. de asemenea. cu doua zile (la loan sînt sase) înainte de Cina cea de ta ina. în functie de context. în conformitate cu cei doi eva nghelisti. e femeia care l-a uns. la începutul propovaduirii lui lisus. N ici Marcu (14:3. Phipps. una si aceeasi persoana. printre care si Hugh Schonfield. . Evanghelia dupa loan (12:1-8) este mai explicita . Ei totusi nu pot explica de ce au preferat evanghelistii sa fie neclari în aceasta privinta. Versetele ce descriu învierea 'ui La zâ r subliniaza (11:2) ca sora a cestuia . Maria din Betania si femeia anonima care îi unge picioarele lui lisus sînt. astfel încît. fiind nevoiti sa includa în relatarea lor si eposidul respectiv. Totusi. au facut-o într-o forma cît mai „denaturata". în ca sa lui Lazâr si a surorilor lui. cercetatorii resping ideea ca autorii Evangheliilor au eliminat sau au modificat în mod intentionat anum ite aspecte ale evenimentelor relatate.u evanghelisti. de pilda. la nivel general.) Iar o data ce ideea existentei unei asemenea denaturari este acceptata. printre care asinul pe care a intrat lisus în capitala. în mod evident.

Exista însa dovezi care sa ateste aceasta supozitie? Evanghelia dupa Luca ne ofera un indiciu. în niod cert. Ideea încetatenita ca Magdalena era prostituata provine din asocierea (sau confuzia) ei traditionala cu Maria din Betania. la mormînt pentru a unge trupul lui lisus. publicata în 1996. Mai semnificativ înca . cît si intentiona ta Ungere a cadavrului sînt ritualuri foarte importante în cultura iudaica si ele în sine constituie o conexiun e între cele doua femei. cel putin la nivel inconstient. si d e la presupusa confrerie din ca re facea acesta parte. fiindca aceasta din urma e cea care vine. se cons idera ca „Miriam" era Maria Magdalena. apologii Prioriei cred ca asa au stat lucrurile. unde a dat nastere unei fetite. Se pare deci ca asociatia între cele doua era prea puternica pent ru ca Luca sa o poata ignora. sa nu uitam ca. Iata. Leonardo da Vinci. ca lisus a fost casatorit cu „Miriam din Betania" si ca aceasta din urma a fu git în Franta. în orice ca z. de pilda. Si. Documentul specifica . c are este . organizatia a fost adusa în atentia publicului larg pr in intermediul cartii The Holy Blood and the Holy (Jrail. pentru prima data. Editia revizuita. cîteva zile mai tîrz iu. extrem de semnificativ e faptul ca persoana care îl unge pe lisus — ca o subliniere a adevaratului sau destin — este o femeie. respectiv de la unul dintre reprezentantii ei. Prioria din Si on.Investigatia noastra a pornit de la studiul traditiilor secrete. pe Maria Magdalena (8:1-3). printre care si „documentul Montgornery" care. lisus în susi stabileste o conexiune între apropiata sa înmormîntare si persoana care îl unge. contine o serie de materiale noi. Atît ungerea persoanei în viata. în °rice caz. în acest context. Asa cum am vazut. de asemenea. Desi nu e deloc imposibil ca între Maria Magdalena si Maria din Betania sa poata fi pus semnul identitatii. sustine premisele de la care a pornit The Holy Blood and the Holy Grail. daca ne amintim. cronicarul o mentioneaza imediat. asa cum sînt ele prezentate de Noul Testament. nu doar actul ungerii în sine. Astfel se face o asociere implicita între aceasta femeie din Betania si Maria Magdalena. dupa ce relateaza episodul în care femeia pacatoasa îl unge pe lisus. în toate vechile traditii ce relateaza calatoria Mariei Magdalena în Franta — precum „Legenda de aur" — se considera ca ea era una si aceeasi persoana cu Maria din Betania. în Evanghelia dupa Marca (14:8): „Ea a facut ceea ce avea de facut: mai înainte a uns trupul Meu spre înmormîn tare". care susti ne cu tarie ca Maria Magdalena si Maria din Betania sînt una si ac eeasi persoana. este preferabil sa ne Pastram obiectivita tea si sa a nalizam ma i în profunzime rolurile si personalitatile celor doua femei.

la urma urmei. în Evanghelia dupq loan. Se stie ca urnele „Hri stos" provine din grecesul Christos. era atît de scump. ambii se bucurau de o reputatie buna si erau prieteni apropiati cu lisus. fiind totodata una si aceeasi cu Maria. daca Maria din Betania era o femeie de conditie usoara.12 în contexul culturii iudaice a vremii.descrisa ca o „pacatoasa". trebuie sa analizam personajul Maria din Betania. în acest context. In Luca. William E. aceasta atmosfera de suspiciune umbreste adevarata semnifica tie a momentului un gerii.) . expresia folosita pentru a o desemna pe cea care îl unge pe lisus este „o femeie pacatoasa din cetate". întelegem extrema precautie a cronicarilor si deliberata „voalare" a datelor în privinta ei. desigur. se refera la o persoana care nu respecta legea si riturile iudaice. atitudinea ucenicilor fata de ea. Magdal ena. Desigur. Dar ceea ce sugereaza ca pacatul ei era de natura sexuala este detaliul referitor la pa despletit — si. Prin urmare. dar precizeaza ca era o pacatoasa. Desi termenul original din limba greaca pentru „pacatos" —harmartolos. dar de care depinde însasi esenta crestin ismului. Evangheliile sinoptice nu specifica numele femeii care îl unge pe lisus. (Pe baza acestei interpretari. pe care 1-au s1 gazduit. ori fiin dca nu fa ce parte pur si simplu dintre iudei. care a fost trecut în mare pa rte cu vederea. Pentru a deslusi adevarul în acest sens. Maria ar fi continuat sa locui asca în aceeasi casa împreuna cu sora si cu fratele ei. Phipps este de parere ca mirul de nard costa echivalentul venitului anual al unui agricultor. accentul pus pe parul ei despletit — purtare neobisnuita la femeile respectabile — sugereaza totusi un pacat de ordin sexual. (Mirul. pare greu de crezut ca. cel putin în viziune a evanghelistilor. Christos înseamna doar „cel uns". orice persoana „un sa" într-un post — de la Pilat din Pont la regina Marii Britanii — este un „Hristos". ca re la rîndul sau este tra ducerea termenului „Mesia" din ebraica . numele nu implica un caracter divin. Intentionat sau nu. Exista în acea sta privinta un element major. care înseamna „cel care a încalcat legea" — nu implica neaparat ideea de prostitutie. obtinut dintr-o planta rara provenita din India.14 Daca femeia respectiva n u era evreica. atitudinea evanghelistilor fata de ea este de înteles. exista un aspect dezagreabil în privinta Mariei din Betania. dar acesta nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca femeia era o prostituata care-si culegea clientii din strada . Discrepanta în sine are darul de a ri dica anumite suspiciuni. ne putem întreba c are era adevarata natura a „pacatului" ei.)13 De asemenea. Harmartolos era un termen provenit din „jargonul" arcasilor si îl desemna pe cel care a ratat tinta. însa nu i se mentioneaza statutul moral. în ciuda convingerilor încetatenite însa. ea este identificata în mod explicit ca fiind Maria din Betania. încît în nici un caz nu si 1-ar fi putut permite omul de rînd. Marta si Lazar. daca ar fi fost patroana bogata a unui bordel. ori fiindca îi urmeaza practicile respective.

mai cu seama Iuda. am putea spune ca toti cei care fusesera botezati de loan în apa Iordanului devenisera si ei „Hristosi". în sa chiar si în rarele ocazii în care li se acorda atentia cuvenita. Vom trata ceva mai departe problema autoritatii lui loan. a fost o femeie. în loc sâ-1 vînda si sa strînga astfel bani pentru saraci. se va spune si ce a facut (femeia) acea sta . Daca ungerea ar fi constituit un gest oarecare. desi a crezut dintotdeauna ca femeia care 1-a uns pe lisus a fost Sfînta Maria Magdalena .rindu-i deci titlu l de Hristos. de altf el. si Maria din Betania. ca lisus ar fi fost un fel de protomarxist — justifica fapta Mariei si sugereaza ca numai el si ea i-au înteles . confe. spre pomenirea ei". au condamna t-o pe Maria pentru ca a folosit mirul de nard atît de scump si de rar pentru a-1 unge pe lisus. în 1953 —. Unele opinii identifica a ceasta „ungere" cu botezul oficiat de loa n. Curios e faptul ca Biserica. impljcatiile lor sînt trecute sub tacere. Esential râmîn e faptul ca unica persoana care 1-a uns pe lisus. o autoritate — asa cum arhiepiscopul de Canterbury i-a conferit statutul rega l Elisabetei a II-a. Numai despre doua persoane se aminteste în Noul Testament ca ar fi oficiat rituri importante în viata lui lisus: loan. a preferat sa lgnore cuvintele lui. Si totusi. dar el nu va ramîne mereu alaturi de ei (pentru a primi o asemenea cinste). Aceasta mustrare — pe lînga ca dezminte ideea avansata de unii. ca si cum acestia s-au vazut nevoiti sa-i aminteasca numai fiindca faptele lor au fost atît de importante încît nu puteau fi omise. respectiv uns. Mesia era multasteptatul lider politic si militar. Pe lînga faptul ca ambele îi confera celui botezat. ales de Dumnezeu. dar urmînd aceeasi logica. nu ar fi fost mentionata deloc. Si exista un motiv serios în acest sens: este de la sin e înteles ca persoanele care oficiaza botezul si ungerea au autoritatea de a face acest lucr u. ni se spune ca ucenicii. Noul Testament citeaza chiar cuvintele pe ca re se presupune ca lear fi rostit lisus însusi cu aceasta ocazie (Marcu 14:9): „Adevarat zic voua: Oriunde se va propovadui Evanghelia. Iar în Evanghelii nu se mentioneaza decît o singura ungere a sa. ele însele trebuie sa detina autoritatea de a o face. în secolul I deci. deocamdata.Ideea caracterului divin al lui Hristos provine dintr-o interpretare ulterioara a crestinilor: pentru iudei. se pare ca pîna si Pusele lu i lisus sînt supuse aceluiasi proces de selectie si reinter-Pretare ca înt regul material al Noului Testament. care 1a botezat la începutul propovâdurii sale. lipsit de semnificatii. Tinînd seama de modul în care ea este condamnata în predicile preotilor de pretutindeni. asa cum am mentionat. sa remarcam cît de ciudat este faptul ca episodul ungerii a fost inclus în Evanghelii. în acest caz cuvintele lui lisus sînt ignorate a proape cu desavîrsire. lisus le-a raspuns ca saraci vor exista întotdeauna. în toata lumea. Si totusi. ambii au fost marginalizati de autor ii Evangheliilor. termenul „Mesia" sau „Hristos" atribuit lui lisus însemna doar „cel uns". care 1-a uns la sfîrsit.

fara îndoiala. documen tul se refera la ca satoria lui jjsus cu Maria din Betania. ungerea avea semnificatia unui ritual. Preoteasa devine zeita însasi. a unei traditii de venerare a divinitatii feminine. Si — întrebarea revine — daca Maria din Betania era preoteasa a unui cult pa gîn. fiind destinat rituri lor de înmormîntare. cel putin. îl vinde pe lisus autoritatilor religioase. Prin unirea lor sexuala. în mod traditional. în societatea iudaica a acelor vremuri. Nici o practica occidenta la nu ma i aminteste astazi de aceas ta idee sau practica. care este descrisa ca fiind o „p reoteasa a unui cult feminin". Pentru el. Maria din Betania 1-a uns pe lisus cu mir de nard. Acest episod este important si dintr-un alt punct de vedere: marcheaza momentul în care Iuda devine tradator. Pr in acest mariaj sa cru. Daca acest lucru este adevarat. care a fost totusi scopul sau exact? Si de ce. La baza a cestuia se afla ideea ca un rege sau un preo t nu putea accede la întreaga sa forta divina decît prin intermediu l autoritatii unei înalte preotese. imediat dupa aceea. atunci putem întelege de ce ri tul ungerii pare atît de strain ucenicilor. nu este clar însa motivul pent ru care lisus îl accepta. de ce i-a permis el s-o faca? Exista cumva o paralela între acest ritual si ceremoniile a sociate în mod obisnuit cu pagînismul acelor vremuri? întradevâr. sexualita tea sacra nu are nici o semnificatie pentru noi. arâtîndu-se chiar ostili fata de Maria si de gestul ei. Poate ca „documentul Montgomery" ofera o explicatie privind realul înteles al ungerii. pentru aceasta ocazie. acest rit se concretiza în asa-numitul hieros gamos. mariajul sacru: comuniunea dintre regelepreot si regina-preoteasa. a fost facut de o femeie? Tin înd seama de sexul si de reputa tia ei (oricît de nemeritatâ). El însusi a precizat (Marca 14:8): „. Esenta sa nu este însa purul erotism. ceremonia nu are nimic din practicile iudaice traditionale. barbatul si femeia devin cu adevarat zei. cu toate ca lisus însusi i-a subliniat autoritatea. el devenea cu adevarat rege. indiferent cît de elevat se considera acesta a fi. Mai dinainte a s trupul Meu. omului modern fiindu-i greu sa înteleaga princi piul hieros gamos. el nu mai însemna nimic. Lasînd la o parte importanta episodului. exista un ritual antic ce pare uimitor de releva nt: u ngerea unui rege sfînt. un unguent pastrat.. Iar daca ea era într-adeva r o preoteasa pa gîna.adevarata semnificatie. de ce 1-a uns pe lisus? Sau. Daca ne amintim bine.. pentru îngropare". care îi daruieste barbatului — întruchipare a zeului un — . altfel spus. nu ne ma i mira nici faptul ca discipolilor li s-a parut o femeie cu moravuri dubioase. Cu exceptia cadrului intim a l cuplului. Discipolii barbati par si de aceasta data sa nu sesizeze aspectele subtile ale acestui ritual. în lipsa preotesei.

aceasta slujitoare în templu detinea controlul asupra situatiei si a bar batului care apela la ea si amîndoi beneficiau de forta fizica. femeile se afla în mod firesc în strînsâ legatura cu divinul. într-un mod aproape inimaginabil pentru occidentalii de astazi. Vom discuta în detaliu despre acest lucru ceva mai departe. gratie magicei interventii a preotesei/zeitei. Toate misterele lui Osiris. zeul revenea la viata si întreaga populatie rasufla usurata. astfel. subliniind numeroa sele simila ritati cu astfel de ceremonii din Egipt si din alte tari ale Orientului Mijlociu. în plus. timp de înca un an. Un irea cel or doi avea darul de a proiecta în ei însisi si 'n lumea din jur ul lor un spirit regenerator. Exista o conexiune clara între ungerea lui lisus si Cîntarea cîntarilor. Lasînd la o parte iluminarea spirituala oferita de aceasta asanumita prostitutie de templu — un proces cunoscut sub numele de horasis — în lipsa „cunoasterii" carnale a hierodulei. nu putem ignora inevitabilele asocieri cu unele rituri antice. trupul preotesei devenea -în sens metaforic. (în mistere. Exista în acest sens o asociere extrem de sugestiva. Prin sine însusi. liturghia unui rit al mariajului sacru. spre deosebire de prostituata în sens clasic al termenului.pentru a avea experienta divinului prin actul fizic al dragostei. dar si literal — o poarta catre zei. Tammuz. Sa ne amintim ca lisus însusi asociase actul ungerii sale cu înmormîntarea. în care preotesele. Attis etc.15 Hieros gamos era expresia suprema a ceea ce se numeste . reflectînd astfel impulsul creator ce a dus la nasterea planetei. menita sa fertilizeze pâmîntul înca o data. nardul meu a revarsat mireasma". Pentru pagîni. cuvîntul „prostituata". Desigur ca toate acestea nu amintesc prin absolut nimic — ba dimpotriva — de atitudinea Bisericii moderne fata de actul sexual si fata de femei. care înseamna „slujitoare sacra"16. In mod traditional. includeau un rit în care zeul era uns de zeita înainte de moartea sa reala sau simbolica. Desi nu este necesar sa gîndim în acesti termeni pentru a întelege solemnitatea ritualului.prostitutie de templu". cînd barbatul venea înaintea preotesei pentru a primi gnoza . barbatul nu se putea împlini spiritual. la fel ca în alch imie. spirituala si magica a uniunii. zeita spunea: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde sa-1 gasesc" — aceleasi cuvinte atribuite si Mariei Magdalena linga mormînt. cu toate implicatiile sale morale. Multi specialisti considera ca acea sta din urma este. Semnificativ e ca termenul ce definea initial o ast fel de preoteasa este hierodula. nu avea nevoie de aceasta ceremonie. în care „iubita" spune: „Cît regele a stat la masa. femeia. care se ascunde între sînii mei".) Indicii privind adevarata semnificatie a ungerii lui lisus putem gasi în Cîntarea Cîntarilor (1:12) din Vechiul Testament. el nu putea spera la un contact ex tatic cu Dumnezeu sau cu zeii. la trei zile dupa aceea. Asa cum . pe de alta parte. erau pregatite din punct de vedere fizic pentru a-1 „primi" pe cel care fusese ales ca simbol al regelui sfînt sau al zeului mîntuitor. reprezentînd zeita. de fapt.binecuvîntarea suprema a renasterii. este o inventie victorian a. Este posibil ca „ungerea" lui lisus sa fi simbolizat actul sexual al penetrarii. versetul urmator capata o semnificatie deosebita: „Pernita de mirt este iubitul meu.. Dionysos.

strîns asociata atît cu Maria Magdalena.precizeaza Margaret Starbird: „Versuri identice cu cele din Cîntarea Cîntarilor se gasesc în poemul liturgic din cultul zeitei egiptene Isis. prin intimitatea si extazul ritului sexual. aceasta imagine ni se pare putin naiva. ei aj ung la concluzia ca „înainte de afilierea ei la grupul lui lisus. . Este însa evident ca. din motive complexe.Jnainte de afilierea ei la grupul lui lisus". Osiris". asa cum o demonstreaza si diversele ei schimburi de replici cu Petru (redate în Evangheliile gnostice). Sophia a aparut în mod repetat pe parcursul investigatiei noastre — fiind venerata îndeosebi de templieri —. care sugereaza ca el ar fi convertit-o si amintesc de opinia traditionala conform careia. cu toate ca abordeaza acest subiect. ei par a considera ca implicatiile sale nu merita un studiu aprofundat. de Maria Magdalena sau de Isis însasi. era o preoteasa. în lumina acestui nou scenariu. pentru a asigura viitorul poporului si rodnicia pamîntului. cît si cu Isis. Fiind o hierodula în lumea patriarhatului iudaic. analistul jung-ian Na ncy Qua lls-Corbett pune un a ccent deosebit pe legatura dintre prostituata sacra si principiul feminin simbolizat de Sophia (întelepciune). 'ntelegem confuzia creata în jurul adevaratului rol pe care 1-a Atinut ea în viata lui lisus. 1988). Maria din Betania.19 Dupa cum am vazut. Dar totodata. Dar atîta vreme cît se afla în preajma lui lisus. Noua. prin relatia cu el. avem de-a face cu un rit al fertilitatii. ei o asociaza pe Maria Magdalena cu Isis. este foarte probabil ca rolul ei în cadrul cercului restrîns din care facea parte lisus sa fi fost acela de initiatoare sexuala. de initiatoare sexuala. în mod cert era privita ca o pacatoasa. daca o privim în aceasta calitate. cît si Biserica Catolica cred de mult timp ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt una si a ceeasi persoana. sora-mireasa a zeului mutilat. Magdalen a era o preoteasa pagina. menit sa asigure fecunditatea personala si la nivel na tional. era protejata de furia celor din jur. aceasta constituind de alt fel. în mod cert. Membrii Prioriei din Sion sînt credinciosi zeitei. De exemplu. în ca rtea sa The Sacred Prostitute („Prostitua ta sacra".20 Si apoi abandoneaza subiectul. întruchipata de Madona neagra.18 Zeita/preoteasa se uneste cu zeul/preotul în cadrul mariajului sacru. pentru ei. Astfel. Esentiale sînt însa cuvintele . desi sustin ca Magdalena era asociata cu un cult al divinitatii feminine. Privit superficial. se contureaza înca o paralela între ea si Maria din Betania. Ungerea lui lisus a fost un ritual pâgîn: femeia care 1-a oficiat. Leigh si Lincoln. este posibil la Magdalena sa fi fost asociata cu un astfel de cult". ratiunea lor de a fi. zeita/preoteasa îi ofe ra partenerului ei întelepciune. Dar sa nu uitam ca atît ereticii. Rolul Magdalenei ca preoteasa pagînâ este recunoscut de Bai-gent. s-ar fi pocait si îndreptat . desi a o contesta înseamna a aduce în prim-plan un scenariu alternativ tulburator.

În amplul sau studiu despre Cîntarea Cîntârilor (1977). 1989): „Este interesant sa comparam acest lucru cu practicile sexuale religioase din Orientul Mijlociu si cu imaginea pe care am mostenit-o de la ele. dupa care avea sa se întoar ca transformat. Asa cum am vazut. Marea Prostituata. acest lucru sugereaza identitatea dintre ea si Maria Magdalena. încît aproape ca nu mai poate fi recunoscut si „renaste" pentru o noua viata. de asemenea. Ungerea constituia o pregatire în vederea coborîrii sale în lumea tenebrelor. din care avea sa revina la chemarea ei. Madona neagra si Isis. în Evangheliile gnostice. Fiindca Sophia est e Prostituata si totodata „Preaiubita" din mariajul sacru. care nu se traducea totodata în jtiod neaparat într-o relatie amoroasa.21 Aceasta personificare multifatetatâ a principiului feminin arunca o raza de lumina asupra bine pastratu lui secret erotic din traditia oculta occidentala. Pope afirma: „Imnurile tantrice închinate zeitei con stituie unele dintre cele mai incitante paralele cu Cîntarea Cîntânlor". Ea sau preoteasa ei era numita Ma rea Prostitua ta deoarece era vorba despre ritul sexual horasis. în care ritul sexual confera iluminare spirituala si chiar transformare fi zica. Un . un orgasm generalizat. În mod semnificativ. Sexualitatea sacra — anatema pentru Biserica Catolica — îsi gaseste expresia în conceptul de maria j sacru si de „prostitutie sacra" din vechile sisteme filozofice orientale ale taoismului si ta ntrismului. Alaturi de concluziile noastre despre Maria din Betania.22 Ia r referindu-se la artele sexuale din taoism. lisus a precizat ca Maria Magdalena 1-a uns pentru îngropare. asa cum Nancy Qualls-Corbett si alti critici au remarcat recent. Ea era partenera lui într-un mariaj sacru. Peter Redgrove explica în The Black Goddess („Zeita neagra". îl unge pe consortul sau. ci doar Maria Magdalena si celelalte femei. Acest scenariu sustine ideea unei casatorii între lisus si Magdalen a. de altfel. în mod similar.Qualls-Corbett citeaza. Tammuz (cu ca re a fost identificat lisus) si astfel îl tra nsforma în Hristos. Maria Magdalena este înfatisata ca iluminatoare — Maria Lucifer. Maria Magdalena. conexiunea dintre Prostituata Sacra. desi impune redefinirea esen tiala a termenului. cea care confera iluminare prin sexualitatea sacra. Cîntarea Cîntarilor este o liturghie a ma ria jului sacru — dintotdeauna asociata cu Maria Magdalena. Sexualitatea sacra implicita în Mareata Lucrare a alchimistilor este o contin uare directa a acestei stravechi traditii. In urma acestei experiente supreme alaturi de zeita/preoteasa. precum si în alchimie. aducatoarea de lumina —. zeul/preot se transforma atît de mult. Sophia. Mari-Istar. care îl transporta pe consort pe târîmul cunoasterii vizionare. Numai femeile puteau oficia aceste rituri în numele zeitei si de a ceea nici un ba rbat nu s-a dus dimi neata la mormîntul lui lisus. si Madona neagra. Era un rit de trecere. subliniind astfel relatiile descr ise de noi în partea întîi a acestei carti. Marvin jj.

la o noua viata. . nardul era destinat parului si picioarelor. Petru spune: „Las-o pe Maria sa plece de la noi. fiindca nu ar fi putut sa-i refuze nimic. cea care participa la îngroparea lui si a carei magie îl rea ducea din lumea de dincolo. (Este instructiv sa retinem ca aceasta opozitie a început ca o ciocnire personala. Pretul sau exorbitant era determinat de faptul ca trebuia adus tocmai din India — patria anticei arte sexuale a tantris-i. Iar în tra ditia tantrica.un semn exterior al botezului interior trait de taoisti. Magdalena afirma ca petru o ura pe ea si „neamul femeiesc".) r . Prin urma re. A adaugat ca ea va fi înaltata deasupra tuturor ucenicilor si va conduce viitoare3 împaratie a Luminii.. mireasa regelui sacrificat — Marea Preoteasa — era cea care decidea momentul mortii.a chestio nat pe lisus cu privire la statutul ei. întrebîndu-1 la un moment dat desi o prefera pe ea celorlalti ucenici si de ce obisnuia s-o sarute pe gît în „Evanghelia gnostica dupa Maria". putem întelege adevarata semnificatie a ungerii oficiate de Maria Magdalena: vestea astfel ca sosise pentru li sus momentul sacrificiului si totodata îl desemna în mod ritual ca împara t sfînt. al carui cult era raspîndit în Ierusalim în vremea lui lisus. în virtutea autorita tii sale de preoteasa. fiindca pîna la acea data — secolul al IV-lea — cultul Magdalenei era deja prea raspîndit pentru a-i mai face fata. între doi indivizi. iar o fraza similara apare în misterele zeului muribund Tammuz. desigur. în mod semnificativ.în conformitate cu textele cenzurate — eliminate în mod deliberat pentru a ascunde realitatea —. „Femeia care stie Totul". Dupa pa rerea noastra. si curentul eretic al Magdalenei..simbol major al Magdalenei în arta crestina este va sul cu mir sfînt . regilor care urmeaza a fi sacrificati lj se spune: „Prostituata care v-a uns cu uleiuri pa rfumate plînge pentru voi acum".24 Si."23 Mai exista un aspect important în privinta vasului cu mir folosit de Maria Magdalena pentru a-1 unge pe lisus. fiindca femeile nu merita sa traiasca" — o anticipare a luptei surde dintre Biserica Catolica. fondata de Petru. iar ma joritatea crestinilor nici macar nu au idee despre existenta lor. aceasta „înviere" era pur simbolica. iar în „Evanghelia dupa Toma". cei „sapte dra ci" pe ca re lisus i-ar fi scos din trupul Mariei Magdalena pot fi identificati cu cei sapte Maskim — spiritele sumeroakkadiene ce guvernau cele sapte sfere sacre si care fusesera aduse pe lume de zeita Mari. în Evanghelii se precizeaza ca era mir de nard — o pomada extrem de scumpa. Evanghelia gnostica a lui Filip mentioneaza ca ceilalti ucen ici nu o a greau si ca Petru mai cu seama 1. lisus i-a conferit Magdalenei titlul de „Apostol al apostolilor". Asa cum am vazut deja. Conciliul de la Niceea nu a avut un mandat divin în acest sens. în cazul lui Osiris. unul din acestia fiin d consoarta lui lisus. diverse arome si uleiuri sînt asociate cu zone specifice ale corpului omenesc. În epopeea lui Ghilgames. Asa cum a m va zut.. ce a sigura rodnicia pamîntului. de revarsarea anuala a Nilului. Luca si loan.25 În tra ditia mariajului sacru. Cînd a respins majoritatea Eva ngheliilor gnostice si a ales sa includa în Noul Testament numai textele lui Marcu. Biserica Catolica nu a vrut ca membrii sai sa cunoasca adevarul despre relatia dintre lisus si Maria Magdalena si de aceea Evangheliile gnostice nu au fost incluse în Noul Testament. Faptul ca acest ol este diametral opus celui pe care i 1-a atribuit Biserica nu ar trebui sa ne mai surprinda. a numit-o Maria Lucifef „Maria Aducatoarea de Lumina" — si s-a spus ca 1-a readus la viata pe Lazar din dragoste pentru ea. Prelatii au actionat astfel dintr-un in stinct de conservare. în majoritatea cazurilor. Matei. fiind întruchipata de rena sterea primaverii — sau.

pe Maria Magdalena cu Sophia."28 Daca ritul ungerii era superior botezului. mireasa e Sophia. Intimitatea dintre lisus si Magdalena mai are înca o implicatie profunda. si Hristos este numit (asa) datorita ei. în conformitate cu acest text cenzurat. Ale lui sînt învierea. prin forta cuvintelor ei înflacarate . în mod clar. Tatal i le-a dat în «ca mera nuptiala ». cuvintele fragmentului respectiv ofera un indiciu cu privire la adevarata natura a relatiei dintre lisus si Maria Magdalena. în Evangheliile gnostice ea este numita „Femeia care stie Totul". înseamna ca autoritatea Mariei Magdalena o depasea pe cea a lui loan Botezatorul. chestionîndu1 pentru a-i da la iveala întelepciunea — exact ca zeita orientala Shakt i. Sfîntul Duh. iar sarcina rezultata este aparitia gnozei.. De nenumarate ori ei „n-au înteles ce-a vrut el sa spuna" — o calitate îndoielnica la cei c are aveau sa fondeze într-o zi Biserica lui.2 6 (Interesant este ca si în Evangheliile canonice lisus se refera adesea la el însusi cu termenul „mire". care îsi chestioneaza consortul în mod ritualic. în „Evanghelia dupj Filip" se mentioneaza direct: „Sa întelegi ce forta uriasa are actul sexual curat". mîntuirea si. Crucea. Acesta este si cuvîntul pe care si-1 adreseaza unul altuia partenerii în cadrul mariajului sacru. ramînînd un mister Pentru istorici. care a conferit ucenicilor putere si întelepciune. Iar cel mai înalt sacrament era „camera nuptiala". i-a determinat sa reia cauza pe care parusera gata s-o abandoneze. dintre mire si mireasa. lumina. Comparatia între relatia lor si cea a lui lisus cu ucenicii ilustreaza clar cine îi cunostea cel mai bine ideile.. Este drept . lisus utilizeaza la adresa Mariei Magdalena acelasi termen cu c el folosit pentru acea zeita: „Preaiubita". în plus. ungerea (chrism). aici lisus este mirele. Discipolii barbati sînt descrisi adesea ca fiind confuzi. de asemenea. acesta nu este însa niciodata explicat. deveneau "Cristi" dupa ungere. dar Evangheliile gnostice amintesc despre singurul discipol care nu a avut nevoie de aceasta interventie divina. în lumina celor aflate de noi pînâ acum. Asa cum am vazut. Ilumi narea suprema este simbolizata de fructele unirii mirelui cu mireasa. Magdalena a fost cea care i-a reunit pe ucenicii dispersati dupa rastignire si..) „Evanghelia dupa Filip" o asociaza. Cel uns detine Totul. Magdalena este înfatisata în rolul arhetipal de catihet. nu doar lisus.„Evanghelia gnostica dupa Filip" (care o descrie în mod explicit pe Magdalena ca fiind partenera sexuala a lui lisus) este plina d e aluzii la uniunea dintre barbat si femeie.29 Textul gnostic din secolul al III-Iea numit Pistis Sophia contine ceea ce se afirma a fi învataturile lui lisus la doisprezece ani dupa învierea sa. Este remarcabil ca în Pistis Sophia. Aici.. euharistia. „came ra nuptiala": „Ungerea este superioara botezului. gîndurile si secretel e. iar aici ni se spune ca „cel uns detine Totul". cel mai înalt. Mai semnificativ înca. putem face o presupunere ingenioasa: în mod cert. în „Evanghelia dupa Filip" se precizeaza ca toti gnosticii care urmau acest sistem. în Faptele Sfintilor Apos toli se spune despre focul ceresc al Rusaliilor.27 Aceasta ultima evanghelie gnostica enumera cinci rituri initia-tice: botezul.

consoarta lui lisus si cel dintîi apostol si este de crezut ca rolul ei avea si o alta semnificatie. Maria Magdalena a fost. în traditia misterelor. cum era omul aflat în centru? Cine a fost a devaratul lisus? CAPITOLUL 13 Fiul zeitei Dupa cum am vazut. Poate ca spusele ei adresate „îngerului". Cu toate ca Maria Magdalena pare într-adevâr sa fi facut parte dintr-un cult al prostituatelor sacre si. exercita o influenta consid erabila asupra partenerului ei. Dar. fiind cel putin egala lui Usus din punct de vedere spiritual? Daca Petru si ceilalti ucenici barbati nu faceau parte din nucleul de initia ti al miscarii respective? Si se mai impune înca o întrebare: daca acceptam acest cadru complet nou — fie el si ipotetic — . ca lisus trebuia sa învieze din morti". judecind dupa imaginea oferita de Evangheliile gnostice priv ind apatia ucenicilor dupa crucificare. în mod cert. si traditiile pagîne din vremea respectiva . ignoranta lor este uimitoare. numai preotesele proclamau apogeul sacrificiului regal — miraculoasa lui înviere. însusi fa ptul de a zab ovi asupra ipotezei de mai sus presupune crearea unui scenariu complet nou. nu putem sa nu ne întrebam de ce s-ar fi implicat un predicator iudeu într-un astfel de scenariu. fiind doar cei mai loiali dintre discipolii sa i neinitiati? Privind retrospectiv. poate chiar unei preotese. tot nu putem întelege motivul pentru care lisus ar fi întors spatele traditiei iudaice seculare. moartea si învierea lui lisus. pe de o parte. credinta si curaj a celorlalti. Daca lisus a fost implica t în tr-un maria j sacru si deci a participat de bunavoie la o serie de rituri sexua le Pagîne? Daca Maria Magdalena a fost cu adevarat o îna lta preoteasa a unui cult al divinitatii feminine. pe de alta. Este oare posibil ca cei doisprezece sa nu fi constituit nucl eul central al adeptilor lui lisus. desi moartea si învierea lui lisus constituiau chintesenta misiunii sale în lume.30 Maria Magdalena si tovarasele ei au fost cele care s-au dus la mormîntul lui. De ce ar fi participat tocmai el la un ritual pâgîn ? Aceasta întrebare ne duce cu gîndul la o posibilitate pîna acum inimaginabila. Criticii considera ca nici un barbat nu a venit la mormîntul lui Tisus fiindca barbatii nu obisnuiau sa fa ca asa ceva în acele vrem uri. Dar motive convingatoare. dupa toate probabilitatile. în comparatie cu ea. ei nu se asteptasera la aceste evenimente: "Caci înca nu stiau Scriptura . Am vazut ca adevarul privindu-1 pe lisus si misiunea sa ar putea fi diferit de cel sustinut de Biserica. care ne îndeamna sa credem ca aceste cuvinte apartin unei persoane familiarizate cu misterele. dar lipsa de motivatie. Chiar daca acceptam însa aparentele similaritati între ungerea. este totusi izbitoare.ca ea îl vazuse pe lisus înviat. istoricii moderni au la dispozitie o serie vasta . în realitate lisus înviat — „Au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus" exagerea za ca n ici ea nu stia mai multe decît ucenicii barbati. simplele obisnuinte sociale nu constituie o explicatie suficienta. De exemplu. pagîna si straveche.

ei contribuie la mentinerea convingeri din ce în ce mai vulnerabile la critici. asa cum vom vedea. în multe cazuri. Ei afirma ca. de fapt. inventii.) Celela lte carti ale Noului Testament — de exemplu Epistolele lui Pavel — considera existenta lui lisus de Ia sine întelea sa. În secolul al XlX-lea. de fapt. Ignorîn d aceste dovezi. în rîndul crestinilor obisnuiti"!. secole de-a rîndul. Una dintre primele ipoteze conturate a fost a ceea ca îisus nu a existat în realitate. Faptul ca analiza Noului Testament a început abia în secolul al XlXlea reflecta o reticenta aproape superstitioasa în a examina text ele originale — explicabila prin aceea ca. profesor care se ocupa cu studiul Noului Testament la Claremont School of Theolo gy. ipoteza îsi are sustinatorii ei. desi. de fapt. Astazi. numai preotii citeau Scriptura. Timp de sute de ani. (Acest lucru constituie un verita bil soc pentru multi crestin i care îsi înch ipuie ca. persoana lui nu este men tionata în nici un text din acea vreme. Mack. putini critici accepta a ceasta idee. în afara Evangheliilor în sine. California. cu exceptia celor despre rastignire: nimic despre parinti i . Bur-ton L. însa merita sa trecem în revista argumentele celor care sustin contrariul — ca lisus ar fi fost o inventie a primilor crestini. doar ei erau alfabetizati. milioane de crestini nu cunosc dovezile c e atesta ca Noul Testament este o combinatie de legende.de noi descoperiri incitante cu privire la originile crestinismului. nu exista dovezi independente privind existen ta lui lisus. Chiar si asta zi. versiuni rastalmacite ale marturiilor oculare si materiale preluate de alte trad itii. cînd specialistii au început sa îi aplice Bibliei aceleasi criterii pe care le utilizau în mod obisnuit la analiza celorlalte texte istorice. Aparitia protestantismului a eliminat în parte aceasta exclusivitate si a oferit un acces mai larg la textele considerate sacre. Epistolele — cele mai vechi scrieri crestine cunoscute — nu includ nici un fel de detalii biografi ce despre lisus. si totusi prapa stia dintre ceea ce cunosc specialistii despre religie si ceea stiu crestinii obisnuiti se adînceste tot mai mult. dar nu ofera dovezi concrete în acest sens. a deplîns recent „teribila lipsa de cunostinte elementare despre alcatuirea Noului Testament. compuse din materiale mitologice si metaforice. trebuie sa fi fost foarte c unoscut atun ci cînd a trait. daca el ocup a un loc atît de important în via ta lor. Dar toate formele extreme ale miscarii protestante — de la puritanism la ceea ce este cunoscut acum sub numele de fundamentalism — au subliniat inspiratia de natura divina aflata la baza textelor din Noul Testament si din acest motiv au interzis orice aluzie la faptul ca ele ar putea sa nu co nstituie adevarul real. Dovezile privind existenta rea la a lui lisus sînt solide. Evangheliile fiind. rezultatele înregistrate au fost extrem de interesante. Biseric a le-a interzis oamenilor obisnuiti sa citeasca Biblia.

un evreu care a participat la revolta evreilor si apoi s-a stabilit la Roma. de sustinerea miscarii initiate de lisus si de explicarea învataturilor lui. este oarecum firesc ca ei sa fi acordat doar o atentie pasagera lui lisus si Bisericii Crestine nou formate.Hr.. în greceste. Pavel este preocupat în primul rînd de problemele teologice. fragmentul nu respecta stilul lui Josephus si nu se încadreaza în fluxul relatarii. cronicarul crestin Origenes.4 Un alt istoric roman care aminteste despre crestinii din primii ani ai secolului I a fost Pliniu cel Tînâr. probabil în secolul al IV-lea. dar fa ra a oferi deta lii sinumindu-l simplu „Hristos". au existat numerosi Mesia autoproclamati printre evreii acelei epoci toti putind fi numiti. Palestina fiind într-un fel o „suburbie" a Imperiului Roman. Multi istorici din secolul al XlX-lea s-au aratat intrigati de lipsa marturiilor scrise despre lisus.Hr. Exista o singura referire la lisus. Bamber Gascoigne afirrna în acest sens: „Din primii cincizeci de ani ai asa-numitei ere crestine. încît criticii s-au întrebat de ce Flavius Josephus — daca avea despre lisus o parere atît de stralucita — nu s-a convertit la crestinism! întrebarea care se pune este însa alta: adaugirea era menita sa constituie o referinta istorica acolo unde nu exista nici una sau înlocuia. nu a ajuns pîna la noi nici un cuvînt scris despre Hristos sau despre adeptii lui". Dar. con temporane cu el. de fapt. la instigarea lui „Chrestus" Cuvintele sale sînt considerate o dovada a existentei unei rarnur[ timpurii a crestinismului în Roma —.7 (Desi Eusebius o citeaza un secol mai tîrziu. o alta. într-unul dintre ele.). (în plus. tocmai pentru a destrama stînjenitoarea tacere care învaluia subiectul.3 În Vietile Cezarilor (circa 120). circa 115 d.) amin -teste despre dezvoltarea crestinismului — pe care el îl numeste „o superstitie periculoasa" — în Ierusa lim si Roma si se refera la executa rea fon da torului sau. Chiar si revolta condusa de Spartacus a fost mentionata în cronici doar în treacat. Antichitati iudaice (circa 93 d. rebelilor si criminalilor nu li se facea atîta „publicitate" ca în zilele noastre.5 Ambii erau însa cronicari romani si. Relatarea sa are însa un aspect interesant: arata ca deja Hristos era consid erat un zeu. de la sfîrsitul secolului al III-lea nu pare a sti despre existenta unei referiri la lisus în lucrarile lui Josephus. „Hristos". sînt mentionate cîteva personaje din Evanghelii — în primul rînd loan Botezatorul si Pilat din Pont. ci joar ca .Hr.) Mentiunile lui Josephus cu privire la loan Botezatorul si la executarea sa din ordinul lui Irod Antipa sînt însa certe. dar se stie ca aceasta a fost adaugata mult mai tîrziu de un autor crestin. ar fi fost de asteptat ca viata si activitatea lui lisus sa fie macar mentionate.Hr. Suetoniu mentioneaza o revolta a evreilor din Roma în anul 49 d.6 Pasajul respectiv este scris în termeni atît de magulitori. dar nici el nu ofera informatii asupra lor. daca nu detaliate în scrierile lui Flavius Josephus (30-circa 100 d. mult mai putin flatantâ. desi dovezile par a sustine prima varianta. în acea vreme. Arn va zut ca nici un cronicar din secolul I nu-1 mentioneaza. unde a scris doua tratate istorice despre perioada respectiva.lui. iar Suetoniu lasa de înteles ca cel la care se refera el era activ în acea vreme. însa nu de toti specialistii.).2 Cronicarul roman Tacit (m Analele sale. despre nasterea sa u despre viata sa în genera l.8 Desigur ca lipsa mentiunilor scrise contemporane. cu exceptia Evangheliilor.în plus. nu înseamna ca lisus nu a existat în rea litate. despre lisus si miscarea sa? Nu putem fi siguri. incitînd evreii din Roma la revolta.) Cu toate acestea. nu de biografia acestuia. aid oma celorla lti autori ai Noului Testament. mentionînd doar ca miscarea a fost fondata de „Hristos".

a devenit evident ca „povestea" lui lisus contine asemanari izbitoare cu cele ale unor celebre personaje din mitologie — în special cu zeii morti si reveniti la viata ai populatiilor din Orientul Mijlociu . venerati în cadrul unor culte mult mai vechi decît crestinismul. Lipsa detaliilor de ordin biografic din Epistolele luiPavel a fost atâ de sceptici o dovada a caracterului fictiv al lui lisus. pentru Nici a-1 un descrie autor apoi nu cu si inventeze nu ar fi introdus. adevarat. se pare ca lisus a trait cu adevarat-totusi. de asemenea. aceasta nu înseamna ca întregul cuprins al Evangheliilor este real. nici unul dintre criticii tim purii ai crestinismului nu au contestat prezenta fondatorului sau — lucru pe care în mod cert 1-ar fi facut daca ar fi avut dubii în acest sens. este greu de crezut ca lisus ar fi fost exclusiv rodul imaginatiei. între învataturile lui. eori neinteligibile. numerosi asazisi Mesia ai epocii respective au scapat atentiei cronicarilor. ar nimeni nu se îndoieste de existenta reala a lui Pavel si.9 Chiar si lucrarile lor de fictiune aveau totdeauna la baza un personaj real. Pentru ce ar fi trebuit sa se inventeze unul? Este semnificativ. Aceasta constituie o dovada în sprijinul existentei sale. Pavel nu numai ca 1-a întîlnit pe Petru. La urma urmei. un indica faptul ca Evangheliile prezinta viata si activitatea unui personaj istoric real. dar s-a si certat cu el (iar acest comportament constituie în sine o dovada a existentei lor nici un scriitor al acelor vremuri nu ar fi creat niste personaje atît de neverosimile). de pilda Alexandru cel Mare. atîtea aluzii si citate Acest caracter eluziv si exprimarile alambicate. pentru ce ar fi fost inventat si de ce atît de multi oamen i ar fi crezut cu atîta putere în povestea lui încît sa fondeze în numele sau o religie care s-a dezvoltat cu repeziciune? Asa cum subliniaza G eoffrey Ashe. Una dintre cele mai bine documentate si mai convingatoare lucrari . Dar a mai existat vin motiv care i-a determinat pe criticii din secolul al XlX-lea sa presupuna ca lisus a fost un personaj fictiv Pe masura ce cunoasterea istorica s-a dezvoltat si Noul Testament a fost sup us unei analize tot mai critice. Mai mult decît atît. el a existat un cu Mesia. conceptul de personaj fictiv — parte componenta esentiala a culturii contemporane — nu le era familiar autorilor antici. însusi modul în care este lisus prezentat sugereaza ca -ar fi dat osteneala sa atîta ambiguitate si impenetrabile. în mod extrem a cunoscut oameni care îl întîlnisera pe lisus. Prin urmare. în plus. iar daca în epoca s-a r fi înregistrat o atît de puternica nazuinta catre un zeu care se sacrifica. asa cum vom vedea. existau deja suficienti dintre care sa se poata alege. Si apoi se mai ridica o problema: daca personajul lisus nu a existat. De exemplu. ca autorii Evangheliilor 1-au plasat pe lisus într-un context populat cu personaje istorice cunosc ute. precum Pila t si loan Botezatorul.impactul sau în epoca nu a fost deosebit. Fie si numai din acest motiv.

Atunci. de altfel — au avut un impact uimitor de redus la vremea respectiva.12 Mitul crestin s-a dezvoltat preluînd deta lii de la cultele pagîne. a readus mortii la via ta si le-a redat vederea orbilor. considera ca nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca a tît de multe elemen te din cultele unor morti si învia ti se rega sesc în religia crestin a.. în epoca sa de început. de ce s-a facut o exceptie în cazul prezumtivului fondator al crestinismului?"10 Aceste paralele au doua tipuri de conexiuni cu religia crestina. Saosha yant. asemenea lui Asclepios. Un recent sustinator al acestei ipoteze este Ahrned Osman care în lucrarea sa The House of theMessiah („Casa lui Mesia"). Robert-son si publicata în 1903.. deconcertanta a fost concluzia ca . În acest sens. distrugatorul Celui Ma lefic.13 (sublinierea noastra) Nu exista nici un concept asociat cu lisus care sa nu fie întîlnit în cîteva sau în toate cultele antice dedicate unui zeu Mtntuitor. de fapt. Hristos preia cheile simbolice ale ra iului si îsi atribuie rolul de cel nascut din fecioara. în scutece. îndeosebi în aspectele sale esentiale: mitul mortii si al învierii zeului. scrisa de J. a tran sformat apa în vin..pe aceasta tema este Pagân Chnsts. ca Horus — în templul-staul al zeitei virgine Isis. de asemenea. Burton L. chiar m ai incredibil pare faptul ca si astazi acestea sînt aproape necunoscute.. Ei sînt de parere ca autorii Evangheliilor au preluat evenimentele-cheie ale lui Osiris. mor si revin apoi la viata. al doilea consta în semnificatia atribuita acestor evenimente de primii crestini. si le-au aplicat unui „ erou loca l" Isus care nu ar fi existat în realitate . Concluziile la care a ajuns Robertson — si altii în epoca. respectiv ritualurile botezului si ale împartasan iei". Attis etc. de altfel — Iisus trateaza faptul ca multe dintre cele mai sacre aspecte ale vietii si a ctivitatii ale lui lisus sînt identice cu cele ce se regasesc în alte religii antice. Nimeni nu sustine ca Adonis. ci ca a fost „influentat" de religiile antichitatii. crestinismul timpuriu nu era o religie complet noua. Robertson mentioneaza: „Asemenea lui Hristos. la instituirea euharistiei la Cina cea de taina. la fel ca Dionysos. Osiris si Dionysos sufera si ei. învierea lui a avut loc . prin urma re. Hector Hawton a rezvimat argumentatia acestuia sub forma unei întrebari: „. rezultate în urma încercarii nefericite de a îmbina idealurile incompatibile ale iudaismului si ale pagînismului"..ca aceea a lui Mithra — . crestinismul nu e altceva decît pâgînism sub o forma noua.15 Hugh Schonfield afirma în The Passover Plot: „Crestinii sînt si astazi intrigati de doctrinele contra dictorii ale Bisericii. si.. Aidoma ima ginii zeului-copil din cultul lui Dionysos. Primul se refera la relatarea evenimentelor din viata lui lisus..16 Criticii. dintr-un mormînt sapat în stîncâ. Din nou.. regina cerurilor. S-a n ascut în iesle. Mai recent. Toti se aseamana prin faptul ca misterele lor confera nemurire. Un scurt rezumat al concluziilor la care a ajuns Robertson — la fel ca alti specialisti. în introducerea la un studiu recent al lucrarii. A deveni una cu ei este si telul mistic al celor care îi venereaza.11La nivel fundamental.M. reale.. Attis sau Osiris au fost per-t*' sonaje istorice. ca Attis si Adonis. Din mithra ism. crestinismul era similar cultelor elenistice. Hristos a fost reprezenta t ca prunc.. Mack scria în 1994: „Numeroase studii au demonstrat ca. printre care si Robertson . este plîn s si slavit de femei. sustine c . lui Adonis si lui Attis. ca moartea si învierea sa..

a Evangheliile redau. Osman sustine ca misiunea de Mîntuitor a lui lisus nu a devenit evidenta decît dupa moartea lui. „pura". asa cum le cunoastem noi astazi. observam ca mai exista o explicatie plauzibila. nu avem motive sa credem ca religia lui lacob era mai apropiata de învat aturile . lacob cel Drept. Din nefericire. a crestinismului. Aceasta desfasurare a evenimentelor pare a explica de ce în Evanghelii. drumul a ramas liber pentru Pavel. pe dubiile cu privire la existenta istorica a lui lisus. Ideeâ mortii sale rascumparatoare.17 Dar pentru ce ar „deturna" cineva un mister al unei alte traditii si ar introduce în el personaje reale. asa cum vom vedea. în plus. Prezumtia lui este însa falsa: iudeii nu au visat niciodata ca eroul lor sa se sacrifice sau sa fie umilit în felul respectiv. ei 1-au „fabricat" pe lisus pentru a împlini astfel profetiile conducatorului lor despre cel care avea sa vina dupa el si care — probabil — nu se „grabea" sa apara. precum loan Botezatorul? Osm an crede ca evenimentele relatate în Evanghelii au fost inventate de adeptii Botezatorului. constituia forma originala. Daca versiunea lui Pavel privind crestinismul era cea mai apropiata de învataturile lui lisus. Ipoteza este însa neverosimila. de aceea. ca urmare a unui accident al istoriei. astfel ca în timpul vietii el nu ar fi putut atrage numerosi adepti. Criticul este de parere ca evreii asteptau un Mesia care sa moara pentru ei. Daca privim însa problema din toate unghiurile posibile. din mai multe motive: e greu de crezut ca adeptii lui loan ar fi inventat o poveste în care învatatorul lor sa aiba un rol atît d e marginal — fiind inclus doar pentru a permite glorificarea altcuiva . cînd primii crestini au venit în contact cu traditiile Imperiului Roman. nu este cert faptul ca loan Botezatorul a r fi facut celebra profetie despre cel care avea sa vina dupa el. este o interpretare crestina ulterioara. de fapt. asa cum o cunoastem noi astazi. Stim însa ca adeptii el se reuneau în Templul din Ierusalim. Ei sustin ca aluziile la pagînism au fost adaugate ulterior. Dupa disparitia Bisericii din jgj-usalim. fapt care sugereaza ca la baza credintei lor se aflau practicile iudaice. Putini specialisti se mai îndoiesc în prezent de existenta reala a lui lisus. Osman si-a construit teoria pe baza izbitoarelor paralele dintre mitul lui lisus si religia egipteana antica si. dar majoritatea se confrunta cu dificultati în încercarea de a explica evidenta paralela între Evanghelii si cultele pagîne. si nu aceea a Bisericii din Ierusalim? între frati exista adesea disensiu ni. în conformitate cu teoria sa. Ca predecesorii sai. o serie de mistere vechi de secole din epoca Egiptului an tic. tind s-o ignore cu desâvîrsire. din acest motiv. în principal ca rezultat al calatoriilor lui Pavel. exista atît de multe materiale provenind din misterele pagîne. de asemenea. astfel ca nu putem decît sa presupunem care era natura exacta a convingerilor sale. Biserica lui lacob a fost distrusa în timpul revoltei iudeilor. Opinia general acceptata este aceea ca Biserica din Ierusalim. iar dezacordurile dintre lisus si familia lui sînt evidente. condusa de fratele lui lisus.

legaturile acestuia cu misterele au fost remarcate si acceptate. într-un rastimp de cel mult cinci ani dupa rastignire si. Poate ca ele provin de la vin alt misiona r. si ucenicii sai. nicidecum adevaruri documenta te. cînd a ajuns la Roma.N . pînâ si pe fondul scepticismului ce a cara cterizat secolul XX. Ia ta si explicatia: pe masura ce crestinis mul a început sa se raspîndeascâ în comunitatile non-iuda ice din lumea roma na. larga raspîndir e a crestinismului nu i se datoreaza în mod exclusiv lui Pavel. apostolul a constatat ca în capitala imperi ului existau deja crestini. Dar cum de s-a implicat el atît de profund într-un cult pagîn. la fel cum erau. este de crezut ca stia bine pentru ce îi persecuta. Cu uimire. poate. Wilson. desi exista div ergente în privinta sectei careia îi apartinea . încît nici chia r cei mai obiectivi critici nu izbutesc sa faca deosebirea între propriile lor idei precon cepute si adevarul istor ic. Teoria general acceptata cu privire la dezvoltarea crestinismului timpuriu nu explica de ce Pavel — un iudeu — ar fi simtit dorinta de a predica o forma pâgînizatâ a nou-aparutei religii. am con statat ca supozitiile de ma i sus erau exa ct acest lucru: presupuneri. un comentator de altfel analitic si ration s . Descoperirea noastra privind rolul Mariei Magdalena de preoteasa a unei scoli a misterelor sugereaza ca si lisus era un initiat al acesteia. traditia crestina are radacini atît de adînci si de necontestate. probabil. De exemplu. Asa cum afirma cu ironie Mor ton Smith în Jesus the Magician („lisus magicianul".originale ale lui lisus decît cea propovaduita de Pavel. ea însasi fiind. lucrare despre care vom discuta în detaliu putin mai tîrziu): „Desigur ca lisus era evreu. cea care 1-a initiat. Prima supozitie este aceea ca lisus era evreu. Nimic nu atesta ca elementele pagîne au fost introduse de Pavel. Se pare ca. Imaginea lui lisus general acceptata în rîndul specialistilor se bazeaza pe doua supozitii ce încearca sa explice evidenta dintre elementele iudaice si cele pagîne. data fiind activitatea sa anterio ara de persecutare a crestinilor. sa vedem de unde „stim" aceste lucruri. Celebra sa convertire pe drumul Damascului s-a petrecut. de exemplu. în al doilea rînd. Probabilitatea însa nu e certitudine". dat fiind ca puteau explica esecul lui lisus de a-si îndeplin i rolul de Mesia. probabil. Nici una dintre ele nu are la baza dovezile concrete cerute în genera l de istorici . La urma urmei. cînd toata lumea stie ca era evreu'? Constatînd ca nimic nu este asa cum pare în aceasta istorie a religiei crestine.18 Pentru început. e presupune ca aspectele pagîn e din Evanghelii sînt rezultatul unor adaugiri ulterioare. am crezut de cuviinta sa analizam mai îndeapr oape problema fondului religios al lui lisus. A.

aparent fara a remarca evidenta contradi ctie dintre ele: „. Mack a ajuns la concluzia ca învataturile lui lisus nu deriva din iudaism. Am ana lizat îndeaproape ideea ca lisus era evreu — termen ce se refera deopotriva la apartenenta etnica si la cea religioas a — si am constata t ca este cel putin discutabil^ (Poa te ca era ev reu din punct de vedere etn ic. caracteristica epocii. desi înca de la sfîrsitul anilor 1980 au început sa apara în presa diverse studii ce urmareau acelasi filon. a scris urmatoarele fraze. Versiunea standard a începuturilor crestinismului se bazeaza pe premisa ca lisus era de religie iudaica — ceea ce înseamna ca mult e a specte decon certante ale Eva ngheliil or sînt în mod a utomat eliminate. îndeosebi de cea a cinicilor. ci si în lumea elenistica. ignorînd evenimentele.al. De aceea. cunoscuta sub numele de Q. este necesar sa ne eliberam :x mintea de prejudecati. ne confruntam cu rezultatele unui secol de studii si cercetari asupra Noului Testament. Esenta învataturilor lui lisus o constituie credinta sa în Dumnezeu si în iudaism". Mack în 1994. Mack a abordat problema din punct de vedere al învataturilor lui lisus si si-a bazat argumentatia pe sursa pierduta a Evangheliilor sinoptice. în Orientul Apropiat si în Egiptul a ntic.. fiindca nu se încadreaza nici în traditiile iudeilor si nici în cele ale cinicilor.. Atît Mack. am încercat un sentiment de usurare cînd jje-arn dat seama ca ultima tendinta în domeniu avea la origine exact aceeasi întrebare: a fost lisus într-adevar evreu? Prima lucrare de acest gen care s-a bucurat de o larga popularizare a fost The Lost Gospel („Evanghelia pierduta") scrisa de Burton L. Kloppenborg sustine ca aceasta culegere urmeaza îndeaproape modelul elenistic al „manualelor de învatatura". cît si ceilalti specialisti care au opinii similare se bazeaza în studiul lor pe învataturile lui lisus. Q difera însa de ele prin faptul ca include materiale profetice si apocaliptice. la urma urmei. însa întîlnita nu doar în cultura sa u religia iudaica. ei sugereazâ ca ideea zeului care moare si revine apoi la viata si Dementele ce amintesc de misterele pa gîne sîn t . Despre Q se crede ca era o culegere de maxime si învataturi ale lui lisus. dar n u si de religie iuda ica . asa cum au fost ele relatate în Evanghelii.19 Noi am hotarît sa vedem ce s-ar întîmpla daca am contesta aceste supozitii. privire la caracterul istoric al lui lisus). în cele ce urmea za vom f olosi termenul „evreu" pentru a ne referi la lisus doar în acest ultim sens — cu exceptia situatiilor jO care vom preciza altceva.) Desigur ca nu ne-a fost usor sa contestam presupunerea deja încetatenita a religiei iudaice a lui lisus. înainte de a începe (sa cautam raspunsul la întrebarile cu i. de la germanul Quelle. fiind mai apropiate de conceptele si de stilul anumito r scoli filozofice elene. „izvor" — sau mai degraba pe ceea ce s-a putut reconstitui d in aceasta. ce se încadra perfect în asa-numita „literatura a întelepciunii ". care înseamna „sursa". dar Mack este de parer e ca acestea din urma au fost adaugate ulterior.

Dar din moment ce aceasta imagine e falsa. care se deosebea considerabil de c . el constituia probabil o enigma — unii nu erau siguri. ca religia Palestinei era iudaismul si ca. Desi controversa pe tema locului în care s-a nascut si a crescut continua. obisnuia sa. Dar nu toti evreii fusesera în exil. fiindca apostolii s-au aflat în situatia de a discuta legea iuda ica si au simtit nevoia sa-si creeze un fel de justificare retro activa prin intermediul lui lisus însusi. O dovada în sprijinul aceste ipoteze este faptul ca persoanele cu care lisus discuta în contradictoriu în Evanghelii sînt.20 În consecinta. autorii Evangheliilor sînt de acord ca misiunea sa a început în Galileea. este greu d e crezut ca ar fi provenit de aici fiindca.inventii ale Primilor crestini. ne-am pus urmatoarele întrebari: exista dovezi care poate sa ateste ca lisus nu era evreu? Pe de alta parte. de pilda. din rîndul fariseilor. doar iudaismul d e templu din ludeea. Discipolii apropiati si cei care au scris Evangheliile îl considerau. Este posibil ca ele sa fi fost adaugate ulterior. desi remarca adeseor i accentul galileean distinctiv al ucenicilor -pe care iudeii îl considerau caraghios de rustic —. al ca rui centru religios era Templul din Ierusalim. prin urmare.22 Unica modalitate de a deslusi originile lui lisus este aceea de a-1 plasa în contextul cronologic si geografic al epocii sale. din Palestina. ca el era Mesia — iar autorii Evangheliilor au avut mari dificultati în a armoniza elementele contradictorii ale vietii si învataturilor sale. ultimii ani de redactare a Evangheliilor". cititorul trebuie sâ-si formeze una corecta". precum Avraam si Moise. daca nu ar fi fost evreu. a cestia dezvoltîndu -si o forma distincta de iudaism. se pare. 80 si 90. Pentru multi însa. acestia însa nu detineau vreo functie s au o autoritate speciala — mai cu seama în Galileea — pe vremea lui lisus. activitatea lui lisus s-a desfasurat în context iudaic — în ludeea secolului I — si majoritatea adeptilor sai erau evrei. Adesea amintea despre personaje venerabile ale Vechiului Testament. exista dovezi care sa demonstreze ca era? Aspectele derivate din misterele pâgîne contribuie la deslusirea misterului sau dimpotriva? Dupa cum se presupune. Totusi. s-ar parea ca avem suficiente motive pentru a crede ca lisus era evreu. se angajeze în dispute cu fariseii privind legea iudaica si. toti cei din Galileea erau evrei. Se pare ca nu stiau prea bine cum sa-1 abordeze.23 Dar ce stim despre Galileea din vremea lui lisus? Mack rezum a astfel opiniile specialistilor în acest sens: „Crestinii si-au închipuit dintotdeauna ca Galileea facea parte . A fost instituit de evrei dupa captivitatea în Babilon si se afla în continua evolutie. de asemenea. de obicei. pentru ce ar fi facut toate aceste lucruri? Majoritatea criticilor considera ca e foarte probabil ca aceste pasaje sa nu redea totusi cuvintele lui lisus. evreu. La prima vedere. Evangheliile nu fac aceasta observatie si cu privire la lisus.21 Morton Smith explica: „Aproape toate referirile la farisei din Evanghelii dateaza din anii 70. de fapt. dar pozitia lor se consolidase deja atunci cînd au fost redactate Evangheliile.24 Ceea ce consideram noi ca era iuda ism în vremea lui lisus — din imaginea conturata în Evanghelii — era...

templu si nici o ierarhie a preotilor"28. greaca. pentru a-1 cita pe Mack.. La nasterea lui lisus. Nu degeaba era Galileea n umita „pâmîntul ne-evreilor"25. la scurt tim p dupa a ceea. Religia celor dintîi era preponderenta în Samaria si Galileea spre nord si în Idumeea. regiunea „nu avea capi tala. palestiniana. Era o regiune chiar mai cosmopolita decît Samaria. fusese trimis pe domeniul familial. Aici traiau tr iburi diferite si chiar beduinii strabateau zona frecvent. regiunea era bogata si fertila. iar ludeea era condusa direct de Rorna (dupa ce fratele lui Antipa . lro cj Antipa stapînea în Galileea . întretinea relatii economice cu alte culturi din lumea elenistica si se afla în centrul unei r etele de rute comerciale ce o legau de Siria. roma nii au cucerit întreaga Palestina si au tra nsformat-o în provinicie romana. o data ce a m sta bilit ca Ga lileea nu seman a delo c cu imaginea ei din închipuirea populara. Galileea nu era însa n ici pe departe un centru al iudaismului fervent. lipsita de fero . fusese doar pentru scurt timp inclusa în regat ul lui Israel cu multe secole înaintea lui lisus si de atunci suferise influentele succesive ale unor culturi diferite. Israelul era con dus de regelemarioneta Irod cel Mare . nu putem sa nu ne întrebam care erau obiectivele si motivele reale ale propovâduirii lui lisus. Arhelau. Da ca în Galileea înflorise într-adevar o cultura sofisticata. principalele influente asupra religiei din Galileea erau „cea loca la.29 Zona fusese anexata de Isra el în anul 100 î. Galileea era o regiune cosmopolita si bogata — nicidecum fundatura rustica din imaginatia populara — în care predominanti nu erau evreii si în ca re autoritatile de la Ierusalim nu erau deloc mai bine vazute decît stâ pînitorii romani. Babilon si Egipt.ea a grupului întors din robie. cînd lisus si-a în ceput duirea. Pilat din Pont. feniciana si egipteana". In epoca lui lisus. în sudul actual al Frantei) prin intermediul unui guvernator. da r treizeci de ani mai tîrziu. în mod semnifica tiv.un politeist din Idumeea -. care se afla între ludeea si Galileea. Asa cum sub liniaza Morton Smith. De fapt. spre sudul ludeei. persana.Hr. Asa cum sustine Mack: „Am gresi daca ne-am imagina ca Galileea s-a convertit brusc la cultura si credinta iudaica".27 Galileenii erau recunoscuti pentru dorinta lor apriga de independenta. cea mai veche sinagoga din Galileea dateaza doar din secolul al III-le a al erei crestine. pâ gînismul semitic. Dar. ta ra fusese deja împart ita între cei trei fii ai regelui. Astfel.26 Datorita climatului sau prielnic agriculturii si pescuitului în Marea Galileii.

în cel mai bun caz. care 1-ar identifica pe lisus ca membru al uneia dintre sectele reunite sub acest nume —. Poate ca lisus a nascocit parabola bunului samaritean ca un fel de multumire pentru sustinerea primita din partea locuitorilor acestei regiuni. Pe un teritoriu în care.. nu exista atestari ale existentei acestui oras mai vechi de secolul al III-lea. atmosfera lejera de toleranta a permis coexistenta unui mare numar de religii si credinte. existent si în Israelul actual. cei care mentineau adevarata traditie si adevaratele învataturi sau care ascundea u anumite secrete. In Evanghelia dupa loan (4:6-10). orice tentativa de redefinire a iudaismului ar fi fost de la bun început sorti ta esecului si nu ar fi dus în mod logic la încheierea misiunii lui lisu s în Iersualim.ce partizanate antiromane populatia la revolta si proiudaice. în urma zelului reformator al lui Ezra si '' a succesorilor sai". da r se pare ca a inclus numeroase aspecte din credintele sirienilor si din '!" cele a le fenicienilor. dat fiind ca deriva din ebraicul notsrim. Mai exista însa si un alt motiv pentru a ne opri atentia asup ra Samariei. O alta idee gresita cu privire la originile lui lisus este ideea ca era „nazarinea n" — cu alte cuvinte. Evreii considerau Palestina ca un creuzet firesc al ereziilor. dupa cum se pare. nefiind nicidecum eradicata în aceeasi masura în care a fost în sud. neortodox. Au înflorit aici chiar si unele forme „eretice" de iudaism. asa cum cred altii? Desi în regiune traiau evrei. credinciosii cred ca samaritenii erau dispretuiti de ceilalti evrei si ca povestea localnicului care a traversat drumul pentru a ajuta victima unei tîlhârii este un exemplu perfect al necesitatii de a recunoaste potentialul pozitiv existent în fiecare individ. De fapt însa. acela ca religia este destinata tuturor si ca nu are secrete — o imagine . orice religie era acceptata. Ca urmare a numeroaselor predici pe aceasta tema.. ceea ce sugereaza ca iudaismul lui era. Cuvîntul în sine este însa sugestiv."31 Acest fapt contrazice un ul dintre principiile crestinismului. care însemna „pastratorii. încerca oare lisus sa incite împotriva romanilor. amintit în pilda bunului samaritean... dar nu ca fondator al ei. fapt care indica mai ferm ca nu aceasta era zona cea ma i potrivita pentru a initia o reforma iudaica. Despre acestia se stiu foarte putine amanunte... pe care îl numeau Ta'eb si care diferea considerabil de „versiunea" sa judaica.. Termenul corect ar fi nazorean. . citim cum lisus a întîlnit la fîntîna o femeie samariteancâ si acea sta 1-a recunoscut ca fiind jylesia — probabil drept Ta'eb —.30Un alt teritoriu din nord ce avea sa devina important pen tru Marcus era Samaria. Asa cum sublinia za Schonfield în The PassoverPlot: „. Nu stim prea multe despre vechea religie israelita. ferindu-se sa le divulge altora. asa cum au sugerat unii comen tatori moderni? Era oare Galileea cel ma i potrivit loc pent ru a initia o ca mpanie de reformare a iudaismului. ca ar fi provenit din orasul Na zaret. Localnicii asteptau si ei venirea unui iminent Mesia.

32 Mag era titlul acordat unor magicieni — sau d vrajitori — persani. Pe de alta parte. fara ca autorii Evangheliilor sa cenzureze sau sa critice acest episod. "ta inuit" . Daca majoritatea elementelor caracteristice nasterii Domnului deriva neîndoielnic din miturile altor zei morti si reveniti la viata. Si. Din pacate însa exista ubii chiar si în privinta nasterii lui lisus în Bethleem. Daca învataturile lui lisus nu erau dest inate maselor largi. asa cum am vazut. De exemplu. similaritatile dintre scolile misterelor si miscarea lui lisus sînt prea multe pentru a fi ignorate pur si simplu. aur si tamîie. Ideea era frecvent 'ntîlnitâ în epoca lui lisu s: scoli ale misterelor din Grecia.misterele râmîn secrete pînâ la momentul potrivit. în Adoratia magilor. în cazul sau. în mod cert. (Dar. de fapt. Exact a ceasta notiune de initiere este cea de la care provine termenul ocult. înseamna ca erau totodata si astrologi (astronomia. în f unctie de gradul de initiere. °abilon si Egipt folosea u în mod obisnuit un asemena tip de initiere si îsi pastrau secretele cu vigilenta. Si ideile eronate cu privire la lisus nu se opresc aici. membrii fiind initiati doar atunci cînd maestrii lor spirituali îi considera pregatiti pentru acea sta. iluminarea nu este oferita. vizita celor trei magi de la rasarit se bazeaza pe un episod contemporan. în aceste culte. cînd învatacelul este pregatit. ci trebuie cîstigata . Ni se pare foarte ciudat ca ni se povest este cum echivalentul a trei Aleister Crowley au venit la pruncul lisus pentru a -i aduce daruri. nici ucenicii lui lisus nu erau pescarii modesti si umili pe care îi descrie . Si.) Am mentionat mai devreme ca lisus este numit naggar — termen ce înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat". în Evanghelia dupa loan (7:42) se mentioneaza clar ca nu s-a nascut acolo. „ascuns". asa cum am vazut cînd am reevaluat statutul Mariei Magdalena. De fapt. probabil ca a doua semnificatie era cea intentionata. ca disciplina distincta nu exista în a cea vreme). povestea Craciunului este exact acest lucru: o poveste de tipul miturilor nasterii întîlnite în alte religii. auto rii Evangheliilor se asteapta ca cititorul sa fie impresionat de po vestea magilor care îi aduc micului lisus smirna. tinînd seama ca au fost ghidati de o stea pîna la Bethleem. dar si de or ganizatii precum templieri si francmasonii. Leonardo da Vinci a omis aurul — simbolul perfectiunii si al regalitatii. atunci prin însasi natura lor erau elitiste si ier arhice — oculte. care însea mna. Si astazi aceasta abordare este utilizata de numeroase religii orientale si scoli filozofice (Printre care si budismul zen). din viata împaratului Nero. Roma.diametral opusa misterelor si cultelor ce le permit membrilor di verse niveluri de cunoastere sau de ilumina re.

N..37 Afirmatia este discutabila. Schimbarea banilor pentru a cumpara animale ce urmau a h sacrificate în Templul din Ierusalim nu constituia în epoca un 'ucru imoral sau ilegal. nici mai putin decît ca lisus îl respinge categoric pe l ehova. o cunoa stere superficiala a realitatilor domestice ale vietii. episodul demonstreaza ca lisus gravita în cercurile „mondene". si înca una de data recenta. unii discipoli nu erau evrei: Filip este un nume grecesc. Profesorul continua adaâugînd ca a fost „un atac la adresa existentei însesi a Templului. de pilda. el facea în mod obisnuit analogii cu situati' din viata rurala de zi cu zi. o parte integranta a credintei religioase. sugereaza ca acestea aveau o valoare intrinseca. de fapt. La urma urmei. proprietarii unei „firme" de pescuit pe Marea Galileii.35 Altii36 însa au subliniat ca pa rabolele demonstreaza. Gestul lui lisus este explicat de obicei prin prisma furiei pe care ° resimte vazînd cum locasul sfînt e pîngarit de tranzactii financiare. plin de mînie la vederea zarafilor din Te mplu. exista dovezi în Evanghelii în sprijinul ideii ca lisus nu era evreu? Dupa botez. le rastoarna mesele si îi alunga. Un asemenea lucru nu s-ar întîmpla. pentru simplul . se contureaza o imagine a lui lisus substantial diferita de cea pe care o cunosc cei mai multi dintre noi. judecind jupa amploarea celebrarilor. av em cu adevarat motive sa facem vreo presupunere în acest sens? De exemplu.. dar aceasta este o atitudine strict occidentala. el aduce în prim-plan o problema importanta.38 Unii au încercat sa explice acest gest — esential în cadrul activitatii lui lisus — sugerînd ca el denota nemultumirea fata de regimul aflat la conducerea Templului în acea perioada. ca un candidat aristocrat conservator care se a dresea za alegatorilor din clasa muncitoare în termeni pe care spera ca acestia îi vor întelege.)34 Multi critici considera parabolele ca o dovada a originil°r umile ale lui lisus. Iar episodul cu soldatii romani care juca u la zaruri hainele lui. Unul dintre cele mai cunoscute evenimente din Noul Testament este acela în care lisus. Chiar daca nunta din Cana nu a marcat — asa cum sustin unii comentatori — propria sa casatorie cu Maria Magdalena. Dar în contextul epocii. Pentru a face o analogie. recunoscuta de mult de teologi si de cei care studiaza Noul Testament. dar exista un alt episod care reflecta atitudinea lui fata de Dumnezeul iudeilor. o asemenea manifestare exagerata ar fi frizat dezechilibrul mintal. Prin urmare.. o negare simbolica a. de fapt. Wilson subliniaza ca ei erau. Asa cum subliniaza profesorul de studii biblice Dominic ^rossan.° experienta personala în aceasta privinta. de la Universitatea din Chicago: „Nu exista nici cel mai mic indiciu ca acolo aveau loc activitati financiare sau sacramentale inadecvate". lisus s-a retras în desert. nimeni nu joaca pentru a cîstiga nis te vechituri de calitate îndoielnica. la picioarele crucii. Dar. care a încercat sa-1 convinga sa-si demonstreze caracterul divin — cîtusi de putin limpede. asa cum remarca Morton Smit h.. fapt care li sugereaza — sustin ei .33 (în plus. ca si cum lisus ar fi avut un statut social mult mai înalt si s-ar fi straduit sa vorbea sca pe întelesul maselor. Desi episodul pare limpede si firesc. unde a fost ispitit de diavol. fiind. de fa pt. sa spunem ca gestul lui lisus ar fi fost echivalent cu cel al unui anglican de astazi care se opune hirotonisirii femeilor si îsi exprima dezacordul navalind în Catedrala Westminster si calcînd în picioare crucea de pe altar. Unii au sugerat chiar ca episodul ispitirii releva nici mai mult. A. tot ceea ce reprezenta Templul".traditia.

Fecioara pe stinci. unica perioada din istoria îndelungata a cultului zeitei Isis în care au fost trimisi misionari în tarile învecinate cu Egiptul. în plus. fiindca exista o vech e traditie crestina care sustine ca familia lui loan a fugit în Egipt pentru a sca pa de mînia lui Irod. dar în afara lumii iudaice. Prima si în nici un caz cea mai putin importanta este aceea a nevoii nepatatului Fiu a l lui Dumnezeu de a-i fi spalate pacatele. Iar gestul lui lisus se încadreaza în aceasta din urma categorie. La fel de bine se poate. fiindca nicaieri în Evanghelii nu se precizeaza asa ceva. al transformarii spiritu ale interioare era un element întîlnit în multe dintre misterele existent e la vreme respectiva în spatiul elenistic. radical. Botezul lui lisus ridica o serie de probleme. Templele ridicate în cinstea ei pe malurile Nilului era precedat de jpanifesta ri publice de cainta si de marturisirea pacatelor în fata un ui preot.) Aceasta a fost. ceea ce propunea loan era un act initiatic unic. desi exista. Desmont Stewart merge . în mod semnificativ.motiv ca oamenii stiu sa traseze linia de demarcatie între o actiune acceptabila — oricît de simbolica ar fi ea — si sacrilegiu. Exista în acest sens numeroase indicii care sugereaza ca ar fi facut parte dintr-o scoala a misterelor. hotarîtor. precedat de marturisirea pacatelor si de pocainta. nu unul oarecare dintre cei multi care botezau. Botezul ca un simbol exterior. de fapt. aceste ritualuri nu pot fi considerate „botezuri". exista cîteva anomalii semnificative în modul în care autorii Evangheliilor descriu botezul lui lisus. asa cum vom vedea. aceasta traditie si-a gasit exprimarea în pictu ra lui Leonardo da Vinci. articolul hotarît demonstreaza ca unul singur era Botezatorul. ca el sa fi deprins practicile religiei egiptene la ea acasa. (Vom discuta mai în amanunt aceasta paralela în capitolul urmator. Avea o traditie îndelungat3 îndeosebi în cultul zeitei egiptene Isis. este posibil ca loan sa fi fost influentat de ritualul egiptean. Faptul ca acest ritual nu avea precedent în iudaism este atestat de însusi numele lui loan: Botezatorul. cu toate ca în Manuscrisele de la Marea Moarta apar referiri la spalarile rituale — cufundari repetate în apa ce simbolizau purificarea. de altfel. în vreme ce Morton Smith39 se margineste sa observe ca simbolul porumbelului nu are precedent sau echivalent în traditia iudaica . putem spune ca iudaismul sau era cel putin neortodox — afirmatie care lasa drum liber pentru alte ipoteze în privinta apartenentei sale religioase reale. Prin urmare. prin urmare. Totusi. numeroase precedente si paralele fidele. vizibil. Chestiunea nu poate fi ex plicata spunînd pur si simplu — asa cum au încercat multi — ca lisus a vrut sa le dea un exemplu pozitiv adeptilor sai. Dar gasim în Evanghelii episoade care sa confirme aceasta supozitie? Înca de la începutul investigatiei noastre ne-am dat seama cu surprindere ca foarte putini cercetatori si-au pus o problema care noua ni se pare fundamentala: „De unde a preluat loan Botezatorul ritualul botezului?" Studiile ulterioare ne-au demonstrat ca în iudaism nu existase absolut nici un precedent în acest sens. Ritualul a fost considerat adesea o inovatie a sa proprie. botezul.

trei zile mai tîrziu.. La festivalul anual care marca moartea si. la care se considera ca lisus a instituit împartasania cu pîine si vin — simbolurile trupului si sîngelui sau sacrificat pentru omenire. al carui simbol obisnuit era soimul. „Steaua Marii" (Stella Maris) sau „Mama lui Dumnezeu" cu mult înainte de nasterea Fecioarei Maria.42 Crestinii cred ca împartasania cu pîine si vin — element crucial în sfintele sacramente — este un ritual prezent numai în religia lo r. Tammuz si Osiris.ma i departe..41 El se prevaleaza de aceasta asemanare pentru a-si sustine ideea ca Cina cea de taina a fost o inventie a autorilor Evangheli ilor. cînd adevarul este cu totul altul. erau pasarile sacre ale zeitei pagîne a dragostei.. Cînd Re (sau Ra. elemente ale vietii de zi cu zi. soarele devenea negru atunci cînd zeul îsi dadea ultima suflare si trecea în lumea de dincolo. lehova nu obisnuieste sa se manifeste prin intermediul pasarilor. Isis era frecvent reprezentata alaptîndu-l pe Horus. lisus si discipolii lor ar fi putut fi influentati de cultul lui Isis. în realitate. fiul conceput în mod magic cu decedatul Osiris. Zeul Soare) îl lua la piept pe fiul sau preaiubit. aflate la loc de frunte însa în simbolismul osirian. Sa ne gîndim. inclusiv în cele ale lui Diony-sos.) Dat fiind neobisnuitul zel misionar al unor grupuri de adepti ai zeitei Isis în epoca respectiva. în toate cazurile.40 Principala zeitate egipteana asociata cu simbolul porumbelului e ~ din nou . precum si apropierea geografica de Egipt — fara a mai mentiona atmosfera cosmopolitana din Galileea — nu este deloc surprinzator ca loan. faraonul. ci într-o punte între cele doua stari". reprezenta o modalitate de comuniune cu zeul respectiv si de înaltare spirituala (desi romanii si-au exprimat oroarea fata de canibalismul implicit al ritualului)' Toate aceste culte erau . numita si „împara teasa Cerurilor". a unui muritor de catre un zeu nu constituia o problema Pentru egipteni".N. Porumbeii. era deja o practica obisnuita în toate scolile misterelor ce aveau în centru un zeu muribund.. identificînd conexiuni clare cu simbolismul si practi cile egiptene. A. Wilson scrie: „Acest rit aminteste în mod clar de cultele din regiunea mediteraneana si are prea putine în comun cu iudaismul". o facea sub înfatisarea lui Horus.Isis. indiferent ca o numim Afrodita sau Astarte.. El precizeaza: „Desi a trimis corbi pentru a-1 hrani pe unul dintre profeti. Adoptarea.. la Cina cea de taina. în orice caz. Remarcabil este faptul ca. si le-a transformat nu într-un sacrificiu. nea fectata de nici o alta credinta sau filozofie. multi crestini sînt încurajati sa creada ca religia lor este unica din toate punctele de vedere. Cît despre ce a crezut lisus ca vede. în cadrul ritului bap-tismal.. egiptenii ofera o explicati e mai buna. învierea zeului.. si astazi. (Sa ne amintim ca scena rastignirii din fresca lui Jean Cocteau din Londra este dominata de un soare negru. Dar d aca ea s-a petrecut cu adevarat si a fost un rit pagini Desmond Stewart subliniaza aceasta paralela si precizeaza: „(lisus) a luat plinea si vinul. de exemplu.

Dintre Evangheliile canonice.poate fiindca nu atunci a fost celebrat pentru prima data.. S-a sugerat ca lisus si cei din cercul sa u apropiat si-au creat . In ceea ce priveste obiectivul investigatiei noastre însa. cel mai semnificativ aspect al ritualului este paralela dir ecta cu ceremoniile „renasterii" din cultul zeitei egiptene Isis. fiindca acesta nu ar fi acceptat sa moara în asemenea circumstante umilitoare Crestinii nu se lasa impresionati de acest argumen t. Dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament.bine reprezentate în Palestina în Cinei celei de taina. Si în alte fragmente din Evanghelia dupa loan (6:54) apare implicatia ca împartasania cu pîine si vin exista înca din primele zile ale propovâduirii lui lisus în Galileea. Referindu-s e la misticul isian din secolul I. Dovezile din Betania sugereaza ca lisus practica un tip d e mistere similar celui încercat de Lucius Apuleius în cultul lui Is is"..43 O alta paralela cu scolile misterelor — una care nu are nimic în comun cu practicile si credintele iudeilor — este episodul învieri i lui Lazâr. Dar „Evanghelia secreta a lui Marcu" precizeaza ca acesta a fost un act simbolic. deoa rece ei sustin ca misiunea mesianica a lui lisus a depasit cu mult — în termeni spirituali — ceea ce asteptau evreii de la el. Des-niond Stewart afirma: „. Desmond Stewart precizeaza în aces t sens: „Notiunea ca grînele sînt însusi Osiris era raspîndita în rîndul egiptenilor. Ideea de a ingera trupul zeului — ritualul împartasaniei — este considerat de evrei dezgustator. singura care relateaza acest episod — cea a lui loan — îi confera un caracter miraculos. de readucere propriu-zisa a lui Lazâr înapoi d in moarte. Avem de-a face în mod clar cu un act initiatic: Lazar este „înviat" în cadrul ceremonialului mortii si al renasterii simbolice care constituia o trasatura comuna a misterelor din acea vreme si care razbate înca d in anumite ritualuri ale francmasoneriei moderne. Exista în sa alte probleme con siderabile în privinta modului în care este relatata moartea lui în Noul Testament. Probabil ca episodul a fost elimina t din celelalte Evanghelii deoarece era o aluzie evidenta la activitat ile din cadrul scolii misterelor. în vreme ce un concept similar era aplicabil (zeitelor) Demetra si Persefona în Hellas (Grecia)". ce a marcat „moartea" vechiului Lazar si renasterea lui ca fiinta spiritua la superioara . Se pare ca interpretarea crestina a ra stignirii ca supremul sa crificiu mistic a fost inventata mai tîrziu. cea a lui joan omite orice referire la sacramentul pîinii si vinului atunci cînd arninteste de Ultima cina . Chiar si rastignirea este un argument în favoarea refuzului rvr eilor de a crede ca lisus era mult asteptatul Mesia. pentru a explica într-un fel discrepantele d intre asteptarile iudeilor si ceea ce s-a întîmplat în realitate. astfel ca influenta lor este usor de înteles.

Eh!" au fost traduse „Dumnezeul meu. evident. . si împaratul Mesianic. asa cum mentioneaza Hugh Schonfield: „A fost nevoie de un nazorean din Galileea pentru a întelege ca moartea si învierea constituie puntea dintre cele doua faze (Cel Drept si în Suferinta. influenta zeului pastor Tammuz asupra Cîntarii Cîntarilor. se relateaza ca martorii au crezut ca lisus îl chema pe Helios.46 care este atît de importa nta în cultul Ma donei negre. Dumnezeul meu! (de ce m-ai parasit?)". la Delos exista chiar o inscriptie c u dedicatia Chreste Isis. Desmond Stewa rt52 sugereaza ca termenul folosit de lisus ar fi f ost. Dar Chrestos era unul dintre epite tele atribuite în mod obisnuit lui Osiris."48 Arhetipul ce corespunde cel mai îndeaproape cu viata si activitatea lui lisus este cel al zeului egiptean Osiris. EloL'".50 Strigatul lui lisus pe cruce poate da nastere. Zeul-Soare este esential în cultele axate pe ciclul moarte . al carui cult — raspîndit în Siria pîna în secolul al IVlea — a fost crestinat prin înlocuirea numelui Helios cu Ilie. derivat din figura lui losif.47 Iar Geoffrey Ashe recunoa ste: „Hristos a devenit Mîntuitor asemenea zeilor morti si reveniti la viata ai misterelor — Osiris Adonis etc. Spre exemplu. exista unele indicii care sugereaza ca. la interpretari pagîne. . faptul este extrem de interesant.) Desi recunosc existenta unor puternice influente pagîne asupra vietii si asupra învataturilor lui lisus.JSli.propriul lor con cept de Mesia. Bethleem era un importa nt centru de cult al zeului Adonis-Tammuz. în zilele de început ale crestinismului. în nordul eretic al Palestinei — în Galileea — losif „cel în suferinta" a preluat unele din tre cara cteristicile cultului siria n al lui Adonis-Tammuz. incorporîn d în el idea lul Celui Drept si în Suferinta. la Bethleem. sau simtit iritati de prezenta unui templu în chinat lui Tammuz acolo unde se presupune ca s-ar fi nascut lisus. Este de presupus ca lisus si-a spus Bunul Pastor inspirîndu-se de la Tammuz si ca adeptii sa i cunostea u bine termenul.45 Specialistii au remarcat. au existat unele confuzii între titlul Christos si un alt termen din limba elena. de fapt. asa cum a fost ea reflecta ta în scrierile apocrife ale iudeilor.înviere. precum Sfîntul Ieronim. pe de o parte.-5' Dar în limba ara-maicâ. consortul lui I sis. însasi traditia regiunii în care Adonis murea si revenea anual la viata parea a o cere". desi se precizeaza ca un ii dintre martorii la rastignire au înteles cuvîntul gresit si au crezut ca îl striga pe profetul Ilie. care înseamna „bun" sau „blînd". .49 De asemenea. deoarece strigatul a survenit în momentele de întuneric anormal din miezul zilei. într-unul dintre cele mai vechi manuscrise ale Noului Testament. în mod semnificativ însa. Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si a înviat dupa trei zile. Unele dintre primele manuscrise în limba greaca ale Evangheliilor foloses c acest cuvînt în loc de Christos. numerosi critici contemporani refuza sa le ana lizeze în detaliu. pe care însusi lisus îl asociase cu lo an Botezatorul. Helios — numele Zeului-Soare. (Este interesant sa remarcam ca unii crestin i. „Dumnezeul meu" ar fi fost Ilahi.Lloi. Atît versiunea din Evanghelia dupa Marcu. pe de alta). cît si cea redata de Matei. Si. de asemenea. Ma i mult decît atît. Chrestos. Conform traditiei. de asemenea .

Zeul — Osiris. în consecinta. Desi la prima vedere nu s-ar putea spune acest lucru. Cheia. Conceptul de Cuvînt (Logos) deriva din ideile filozofului neoplatonician Filon din Alexandria. Daca lisus respecta o asemenea traditie a „Zeului care Moare" este evident ca din imagine lipsea totusi ceva. care îi modifica radical întelesul si.Prin urmare. Geof-Ashes precizeaza: „Totdeauna zeul-companion era partenerul tragic al Zeitei. el a fost unic si nu a avut nevoie de o femeie cu care sa-si împarta caracterul divin."55 în mod traditional. multe dintre elementele pierdute sau în mod deliberat ascunse ori distorsionate capata sens — inclusiv natura a ceea ce am putea numi adevaratul crestinism. dar.. n u putea aparea singur. zeita. dar în Evanghelia dupa loan termenul pare a fi în mod explicit feminin. Maria Magdalena a fost înfatisata purtînd o rochie rosie. care în seamna litera "rnergîn d spre Dumnezeu" si a re întelesul de barbat care ca uta nirea cu o f emeie. Sinta gma „si Cuvîntul era la Dumnezeu" contine o grava greseala de traducere. Nici un asemenea zeu nu a procedat asa vreodata. neavînd o zeita-companion. paradoxal. sîntpros ton theon. care murea în fiecare an o data cu lumea vegetala a naturii si învia apoi în primavara. tu suverana în vesminte rosii. Logos este substantiv masculin... principiul feminin nu lipseste cu desavîrsire din Evanghelii — cel putin din forma lor originala. Tammuz. Nu poate exista Osiris fara Isis sau Attis fara Cibele".. — era în mod inevitabil asociat cu propria consoarta. menita sa elimine separarea. în greaca.Jsis" a lui lisus a fost Maria Magdalena. Sau. un evreu contemporan cu lisus. Dar daca lisus a avut totusi o astfel de partenera? Desigur ca asa au stat lucrurile. Diony-s°s etc. .54 Criticii ar putea argumenta ca. Privite în aceasta lumina.. Evanghelia dupa loan se deschide cu bine cunoscutele cuvinte: „La început era Cuvîntul si Dumnezeu era Cuvîntul si Cuvîntul era Dumnezeu". doamna si regina a mor-mîntului.. Desigur ca s-a facut o încurcatura cînd textul Evangheliei a fost preluat din sursa originala si abia mult mai tîrziu a iesit l a iveala semnificatia sursei reale a acestui fragment. totodata.. acesta fiind secretul pastrat cu atîta grija de generatii întregi de „eretici". ... conceptul descris de e l este feminin.. De asemenea. nu se poate spune ca lisus si-a asumat rolul unui zeu care moare si apoi renaste. era atractia dintre barbat si femeie.56 .. Magdalena a fost cea care a condus ceremoniile de la mormîntul lui lisus. Cuvintele folosite în versi' unea origina la. este clar ca lisus se încadreaza în tra ditia zeilor care mor si revin la viata. asa cum precizeaza George Witterschein: „. Egiptenii i se adresau zeitei Isis cu apelative ca „Stâpîna a zeilor. despre care s-a considerat ca face însa referire la conditia ei sociala rusinoasa. care în gener al îndeplinea rolul principal în scenariul învierii.. Ashe continua: „în rolul sau de Mîntuitor care moare si revine apoi la viata.. Putem folosi chiar termenul erotic pentru a descrie nazuinta spre uniune. Attis. dar acest arhetip nu constituie imaginea completa a anticelor mistere. elimina o serie de implicatii deranjante. simbolizata prin atractia dintre Cuvînt si Dumnezeu".

se considera ca Sfîntul Duh si Cuvîntul sînt sinonime. Prin urmare. evident. Astfel. autorul unui amplu studiu al religiei egiptene si al influentei acesteia asupra conceptelor teologice si filozofice ulterioare. dar nici nu au aparut o data cu „noua" religie crestina . autorii Evangheliilor au considerat poate ca nu este cazul — sau. fiindca în acea perioada în Egipt exista u largi si înfloritoare comunitati de evrei. de la lipsa accentului ga lilean pîna la contextul parabolelor sale. în care autorul sugereaza ca miracole precum transformarea apei în vin si mersul pe apa erau tot atît de des întîlnite în „repertoriul" magilor egipteni. si poate mai sugestiv. de asemenea. dogmatic. ci afirma. în întreaga literatura religioasa din asa-zisa perioada elenistica nu exista un rezumat mai sugestiv al anticei teologii ortodoxe egiptene decît prologul Evangheliei dupa loan". Cartea sfînta a evreilor. în Talmud se specifica.. schiteaza o paralela între viata si activitatea lui lisus. Era Sophia. Noul Testament ne spune ca Maria. si cele ale celebrului mag Apollonius din Tyana (un contemporan al lui lisus . Chiar si acest episod este însa o inventie. Era la început cu Dumnezeu".58 Conceptele evocate în aceste versete nu sînt. tra ducerea corecta a primelor versete ale Evangheliei dupa loan este: „La început a fost Cuvîntul si Cuvîntul era spre Dumnezeu si Dumnezeu era ce era si Cuvîntul. losif si pruncul Iisus au fugit în Egipt pentru a scapa de mînia lui Irod. nu exista nici o men tiune cu privire la perioada copilariei sale. mai degraba. ca nu sta în puterile lor — sa inventeze o serie de incidente pentru a umple perioada lipsa. desigur.Altfel spus. Unde a fost el în acest rastimp'? De ce se pastreaza o asemenea tacere asupra copilariei si a adolescentei sale? Daca a trait în alta tara si deci în alta cultura. iuda ice. la vîrsta de doisprezece a ni. Exista surse care confirma aceasta ipoteza. Smith ofera numeroase exemple privind asemanarile dintre miracolele lui lisus si incantatiile magice si vrâjile descoperite în numeroase papirusuri din acele vremuri si. în general. Talmudul.60 Mai mult decît atît. ca trucul cu frînghia la fachirii indieni. Cu toa te acestea.57 Prin urmare. Stewart afirma ca numeroase aspecte din viata lui lisus. Desmond S tewart sustine ca lisus a crescut — poate chiar s-a si nascut — în Egipt. Antropologul si profesorul de istorie a religiei Karl Luckert. ar fi putut fi evreu. Cuvîntul era o forta distincta. Cu exceptia episodului în care lisus discuta cu preotii în Templu. nu se refera la lisus ca fiind originar din Gali-le ea sau din Nazareth. desi termenul original pentru cel dintii era în mod clar de genul feminin. fiindca în el Maria si losif dovedesc o ignoranta totala în privinta caracterului divin al lui lisus — imediat dupa ce este redata povestea nasterii sale miraculoase. pe de o parte. In lucrarea sa The Foreigner („Strainul"). în Evangheliile canonice nu exista nici o informatie autentica despre viata lui lisus. ca venea din Egipt. Jesus the Magician (1978). Cuvîntul este feminin. fara echivoc. Acest concept a fost dezvoltat în cartea lui Morton Smith. nu se îndoieste de adevarata lor origine: „.. in dica o educatie egipteana. separa ta de Dumnezeu. ca mo tivul arestarii lui lisus a fost acuzatia de vrajitorie si ca era in itiat în magia egipteana. mai . Si. din primii ani ai copilariei si pînâ la maturitate.

dar uluirea maselor de spectatori este reala si publicitatea de la om la om are un rol important în construirea reputatiei de „facator de minuni". va deveni una cu el în dra goste". Crestinii ar putea spune ca interpretarile eronate ale populatie i credule sînt cele care i-au conturat lui lisus o imagine de ocultis t si ca miracolele sale au fost posibile gratie Duhului Sfînt. Trebuie sa luam în consideratie o traditie care nu numai ca a încercat sâ-1 exonereze pe lisus de acuzatia de vrajitorie. continua Smith. în ele.. de asemenea. care sugereaza ca Iisus era considerat în epoca magician. similaritatea mergînd chiar pînâ la cuvintele folosite. dar 1-a si venerat ca pe un mag de seama". în dreptul roman. desi bazate în întregime pe comparatia dintre Evanghelii . Prin urmare.) Smith sugereaza ca expresia „Fiul lui Dumnezeu" — care i-a nedumerit dintotdeauna pe teologi si pe cercetatorii Noului Test amen t fiindca nu are un precedent iudaic si nu era un concept asociat cu cel de Mesia — deriva si ea din traditia greco-romano-egipteana. (A utenticitatea vindecarilor râmîne discutabila.tînar decît el) si respectiv Simon Magul. ritualul împartasaniei cu pîine si vin.64 Chiar si cuvintele rostite de lisus sînt similare cu cele din textele magice sus-amintite. Smith remarca — si sublinierea îi apartine: „Acesfea sint cele mai apropiate paralele cunoscute cu textul euharistiei. asa cum se întîmplâ azi la vracii indienii si la preotii voodoo. Si aceast a interpretare este însa la fel de discutabila ca cealalta. acuzatorii spun despre el ca este un „facator de rele".. chiar în Evanghelii. precum în acesta din urma . pe de alta. printre altii. mai mult sau mai putin celebri si la joc de cin ste în repertoriul lor erau vin decarile si exorcizarile. lisus a devenit Fiul lui Dumnezeu lasîn du-se posedat in mod magic de divinitate.62 Iar în lumea elenistica. Atît Apollonius. Existau în lumea greco-romana a vremii numerosi magicieni — gau vrajitori — itineranti. Exista si alte indicii. Magicianul îsi dobîndea puterile printr-un proces prin care devenea „canalul de comunicare" al unui zeu. existînd însa mai putine argumente în favoarea sa. Cel mai semnificativ aspect al cercetarilor lui Morton Srnith est e acela ca.63 Smith cite aza. ingerîndu-le. Dionisos era explicit asociat cu Osiris. cînd lisus este adus în fata lui Pilat. cît si Simon Magul au fost creditati cu abilitati aproape egale cu c ele demonstrate de lisus. în Evanghelia dupa loan. din doua texte magice egiptene care amintesc în mod clar de euharistie. asa cum procedea za samanii tribali. Iar Morton Smith ne atrage ate ntia asupra unui paradox major al religiei crestine: „. magicianul-zeu îsi ofera sîngele si trupul credinciosului care. Minunea preschimbarii apei în vin la nunta din Cana este suspicios de asemanatoare cu o ceremonie dionisiaca organizata la Sidon. pe care crestin ii îl considera instituit de lisus.

si care a folosit practici magice aduse din Egipt. Morton Smith subliniaza ca. concluziile la care a ajuns corespund exact cu modul în care este descris lisus în Talmud si în scrierile rabinice timpurii. desi a crescut în Galileea. într-un text din literatura rabinica. evreii. e greu de crezut ca au fost inventate. lisus este asemanat cu un personaj din trecut. asa cum cred azi numerosi crestini. vizita magilor fiind relatata cu scopul evident de a stîrni admiratia cititorilor. autorii Evangheliilor nu au considerat cîtusi de putin deranjant sau surprinzator faptul ca magii au venit sa i se închine micului lisus. care îl numeste pe lisus „magician galileean".. aducîndu-i smirna. pe linga cea în lehova. Acuzatiile de vrajitorie nu ar fi putut fi însa rezultatul unei simple dorinte de razbunar e.Hr. Unii comentatori încearca sa sugereze ca predictia magilor în fata pruncului lisus constituie o recunoastere simbolica.Hr. ori o persoana care a fost de alta origine decît cea iudaica. Acestea nu 1-au înfatisat niciodata ca pe un evreu care a creat o for ma eretica de iudaism. de asemenea. a superioritatii Fiului lui Dumnezeu. îl denunta ca un practicant al magiei egiptene. Talmudul însusi afirma clar ca lisus si-a petrecut anii tineretii în Egipt si ca acolo a învatat magia. Mai mult decît atît. Povestea subliniaza ca.. ori fiindca stiau ca asa au stat lucrurile. ci membri ai unei fraternitati oculte fondate în Persia. Alte texte rabinice sînt la fel de explicite în aceasta privinta: lisus „a practicat magia. Acesta a fost un evreu care a încercat sa introduca în ludeea credinta în alte divinitati. îndeosebi cei din Egipt. Acestia nu erau doar regi sau întelepti. într-un mod similar. pe nume Ben Stada. în jurul anului 160 d. Unele dintre cele mai vechi artefacte crestine cunoscute erau amuletele magice cu imaginea lui lisus si incantatii scrise. lisus a muncit pentru o vreme în Egipt. lisus a adus în credinta evreilor aceste practici magice egiptene. Originile Talmudului si ale altor texte rabinice nu pot fi trasate decît pîna în secolul al III-lea d.si papirusurile respective. desi istoria a încercat sa ascunda acest fapt. infractiunea de care se facea vinovat era aceea ca încercase sa introduca în tara lui Israel idei pagîne si zei pagini. Iustin Martirul relateaza în scrierile sale o discutie cu un evreu pe nume Trypho. Implicatia e clara: prima generatie de adepti ai lui lisus 1-a recunoscut ca magician. practicau magia. Filozoful platonician Celsus scria în jurul an ului 175 d. textele respective îl considera ori un evreu convertit în totalitate la o alta rel igie. Pentru ei. unde a deprins si tehnicile magiei. Este evident deci ca iudeii contemporani îl considerau un adept al magiei egiptene. aur si tamîie. ori fiindca persoana lui s-a potrivit la perfectie în acest rol. primii crestini. existînd dovezi ca asemenea idei cu privire la lisus au circulat si înainte de secolul al III-lea. ceea ce a sugerat ipoteza unei defaimari intentionate din partea dusmanilor lui lisus. asa cum ar parea la prima vedere. a amagit si a dus poporul lui Israel pe cai gresite". pagîne.Hr. dar în Evanghelii nu exista o astfel de interpreta re.66 . ca. Asa cum am vazut.

68 Mai corect intitulata „întâmpinarea de zi".69 Sa comparam prima fraza rostita de Isis cu cea adresata de Maria Magdalena îngerului (care se dovedeste a fi lisus) la mor-mînt: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus". Preotul care -I întruchipeaza pe Osiris se ridica si li se arata credinciosilor. neschimbate. fiindca. pe care o vom discuta mai tîrziu. Spre exemplu. Faptul ca lisus cunostea aceasta lucrare sugereaza nu doar o buna familiarizare cu scrierile religioase ale cultului islam/osirian. aduce multa roada". asa cum am vazut. Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si bucatile trupului sau dezmembrat au fost împra stiate. O. din traditia egipteana. Dupa trei zile. zeul a înviat _ g ratie magicei interventii a zeitei Isis. Acea sta acuzatie bizara si socanta. chiar unele dintre cuvintele sale par a proven i direct.. poate solutiona. care îsi exprima îndoiala si smerenia fata de învierea miraculoasa. te-am ga sit za cînd acolo.. Asa cum am vazut. du-1. Osiris. explicit osiriana si provine direct din Car tea Egipteana a Mortilor. înalta preoteasa care joaca rolul lui Isis plînge: „Cei rai 1-au ucis pe iubitul meu si eu nu stiu unde-i e trupul". exista paralele foarte clare între viata lui lisus si povestea zeului egiptean Osiris. lisus a spus (loan 12:24): „Da ca gra un tele de grîu. ridicâ-te asupra n efericitului care zace aici! Eu sînt Isis". care strabatuse tara jelin.în casa Tata lui Meu sînt multe locasuri" (loan 14:2). care a nedumerit generatii întregi de crestini.)70 Poate ca a mai avut loc un ritual în mormînt. ramîne singur. cît si conceptul în sine deriva în mod clar din cultul osirian. în cele din urma aduna toate ramasitele. („Domnul meu" era o formula frecvent utilizata în epoca de o femeie la adresa sotului ei.. traieste. Mai mult decît atît însa. poate detine cheia misterului care învaluie relatia dintre lisus si loan Bote zatorul. în care Magdalena a rostit cuvintele . de asemenea.A existat însa un zvon mult mai întunecat în epoca lui lisus. una dintre cele mai derutante probleme biblice. cînd.67 Iar fraza lui lisus: . Atît imaginea. pentru egipteni. iar daca va muri. pe lînga faptul ca sustine cele relatate de textele rabinice. cu privire la implicarea lui în magie si vrajitorie — un zvon care. continua : „Ia ta. sinonime. c i si a magiei acestuia. cînd cade în pa mînt nu va muri. precum â importantei acestuia din urma pentru gruparile oculte dea lungul secolelor. d aca este adevarat. religia si magia erau. în misterele osiriene desfasurate anual în Egipt. lucrarea consta într-o &erie de incantatii menite sa ajute sufletul sa depaseasca spaimele 'urn ii de din colo si erau citite muribundului de catre un preot sau 0 fer neiepreot. este.

(Chiar daca teza noastra este gresita si nu Leonardo a „creat" giulgiul. alaturi de însotitoarel e ei. în mod cert. în ciuda tuturor dovezilor. Maria Magdalena. da r ca a fost coborît de pe cruce viu si ca „învierea" sa nu a fost decît o simpla vindecare a ranilor. Romanii erau oameni practici. iar acea lume a tenebrelor era în mod obisnuit reprezentata sub forma unui mormînt. Este posibil ca rastignirea sa fi fost pusa la cale în jnod deliberat — cu ajutorul unui slujbas mituit — astfel încît lisus. coboara în lumea de dincolo pentru a-1 readuce la lumina zilei pe zeul înviat. Daca. lisus si Maria Magdalena interpretau scena mortii si învierii lui Osiris. lisus avea rolul zeului care moare si revine ap oi la viata gratie interventiei — magice sau nu -din partea „zeitei". daca avea cu adevarat o situatie materiala buna. ci fiindca ele îsi interpretau astfel. Date fiind presupusul sau trecut egiptean si imagistica osirian3 folosita. Leonardo da Vinci a crezut în aceasta ultima ipote za: sîngele curge înca pe ima ginea de pe Giulgiul din Torino. ca printr-o moarte si o înviere simbolice avea sa devina chiar zeu. din motive însa aproape ironice fata de modul în care este el perceput de crestini. asemenea lui Lazar. a sa cum presupunem noi. Dar nu putem sa nu observa m numeroasele obiectii de ordin logic. este posibil ca lisus sa fi acceptat de bunavoie chinuri»5 rastign irii. poate ca a fost un accident faptul ca lisus a fost coborît de pe cruce viu si versiunea standard a prinderii si a rastignirii sale este cea mai a propiata de adevar dintre cele pe care le avem. constient. lisus este Dumnezeu întrupat. giulgiul este autentic. în misterele zeului care moare. ceea ce nu s-ar întîmpla în cazul unui cadavru. rastignirea pare a fi fost alegerea perfecta. sa poata renaste dupa „tipicul" misterelor oSiriene. înainte de a tamadui ranile de pe trupul lui l isus. iar cei din administratie aveau o înde-'ungatâ experienta în . iar daca. poate. partenera sa sexuala si spirituala. în chip de Osiris însusi. Cîteva Evanghelii gnostice.) Desigur. si credea. poate ca influenta de care se bucura a facut posibil ritul initiatic s1 magic al crucificarii. înseamna în mod cert ca lisus era viu în mormînt. fiindca crucea era deja un stravechi simbol o sirian. Simon din Cirena). Pentru ei. cel care a facut-o trebuie sa fi avut aceleasi convingeri. zeita este cea care.zeitei egiptene. la moa rtea sa. Ea a fost cea care ia conferit calitatea de Mesia ungîndu-1 cu mir de nard si. faraonul devenea în mod automat „un Osiris". stâpînul cerului si al tarîmului de dincolo prin magica interventie a zeitei Isis. Coranul si unii eretici de la începuturile crestinismului — poate si Prioria din S ion banuiesc ca locul sau a fost luat de altcineva (poate. altii cred ca lisus a fost într-a devar rastignit. Ipoteza devine cu atît mai plauzibila daca lisus se considera într-adevar ca fiind de vita regala — din neamul lui David —. Se astepta oare lisus sa iasa din mormînt dota t cu puteri divine'? Poate ca aceasta idee elucideaza una dintre cele mai vechi enigme ale crestinismului: a murit sau nu lisus pe cruce? Multi considera ca nu. rolu l în drama lui Osiris. fiindca. Maria Magdalena si însotitoarele ei au fost cele care s-au îngrijit de înmormîntarea lui lisus nu pentru ca o asemenea sarcina le revenea în mod obisnuit femeilor.

aflat în centrul unor importante scoli ale misterelor. Iudeii n-ar fi putut accepta în nici un caz un astfel de concept. Nicaieri nu exista o asemenea interpretare. vinerea. de asemenea. iudeii nu se asteptau ca acest a sa fie rastignit si nici sa învie din morti. în vreme ce era pe cruce. Acesta er a. nu evreii. însasi natura acestui aranjament demonstreaza de ce a fost nevoie ca romanii. în Palestina. în T he Passover Plot. dupa e a.privinta torturilor si a executiilor. viu sau mort? Desigur. orice aparenta revenire la viata n-ar fi putut fi decît un miracol. iar daca începuse cu numai cîteva ore înainte? Crucificarea era cea mai groaznica moarte imaginabila. planul nu trebuia sa respecte traditiile evreilor. Dar se pare ca lisus si apropiatii sai — în rîndul carora intra si „familia din Betania" au organizat evenimentele conform unui plan pus la cale dinainte. redusa. da ca tineau întradevar. pentru ce ar fi fost cinev a rastignit. Unii critici au presupus ca. pentru ca nu exista decît un singur Dumnezeu si ideea ca a cesta ar fi putut avea legaturi cu un cult ce — . si rostul ei. iar o asemenea moarte nu putea fi masluita. de altfel. lisus s-a stins pur si simplu înainte de apusul soarelui. al carui rol si-1 asumase. sa-1 aresteze si sa-1 condamne pe lisus. un c rimin al crucificat nu putea fi acceptat ca Mesia. Exista în textul Evangheliilor anomalii care dau nastere unor suspiciuni grave. Prin urmare. fiindca o moarte atît de rusinoasa nu se potrivea cîtu si de putin cu imaginea mult asteptatului Mesia. Toate aceste indicii sugereaza ca s-a urmarit montarea unui spectacol cinic: rastignirea era cea mai publica modalitate de a anunta un deces si. desi celor doi tîlhari a trebuit sa li se dea lovitura de gratie pentru a muri înainte de Sabat. Daca iudeii 1-ar fi declarat vinovat. Dar ce sperau conspiratorii sa obtina prin acest subterfugiu elaborat si riscant? La urma urmei. cel al zeului care moare si revine viata. dar nu spune si de ce ar fi ales lisus sa fie crucificat. în acest caz. i s-a dat un narcotic puternic îmbibat în burete. de pilda. chinul rastignirii trebuia sa ia sfîrsit seara. Durata alocata crucificarii lui lisus a fost. Si atunci. Ar trebui sa credem oare ca romanii tineau atît de mult la obiceiurile iudeilor? Sau. Hugh Schonfield explica în mod elegant si convingator cum s-ar fi petrecut lucrurile. fiindca în mod obisnuit victimele agonizau zile întregi pe cruce. astfel în cît sa poa ta fi îngropati înainte de începerea Sabatului. care i-a conferit aparenta mortii. ranindu-le fluierele picioarelor celor doi tîlhari rastigniti împreuna cu lisus. a existat un proces si apoi executia. asa cum ana vazut. cînd la apusul soarelui oricum ar fi trebuit coborît de pe cruce. ni se spune ca. Dar presupusa planificare nu se limiteaza la arestare si la rastignire. se încadra într-un alt concept. nu putem decît sa banuim ca soldatii romani au fost mituiti pentru a închide ochii. Si totusi ni se spune ca au încheia t în gra ba executiile din acea zi de vineri. vineri fiind. atunci ar fi fost executat prin lap idare. asa cum am vazut.

fiindca ea pare sa fi plecat în Galia fara el. revenind la viata în vreme ce toti ceilalti putrezeau încâ în mormintele lor. adica prin lipsa luminii. nici pe departe. Oricare ar fi adevarul. Soare! Pentru ce mai parasit? în consecinta. Episodul în care lisus le apare ucenicilor si cel al înaltarii sale la cer sînt foarte neclare. precum In dia? Si cum a evolua t rela tia sa cu Maria Magdalen a. strigatul lui lisus ar fi putut fi: Soare. lisus cel din Evanghelii dispare din istorie imediat dupa presupusa sa înviere. necrestinii sînt de parere ca aceasta obscuritate este o dovada a imaginarului continut în textele anghelice — un punct de vedere la care subscriem si noi. Textul Evangheliilor devine confuz dupa descoperirea mormîntului gol.71 Desi conceptul viitoarei învieri trupesti face parte din credinta iudaica.presupunea va rsare de sînge era de peconceput. desi a spus ca spiritul sau e de-a pururi alaturi de cei care cred în el. Probabil ca nu trebuie sa mai amintim înca o data ca ideea piortii si a învierii nu se întîlneste. de asemenea. acestia cred ca aceia care sînt drept i vor învia împreuna în Ziua de Apoi. doar în crestinis m. una dintre surse — a sa cum ^ttiarca si Hugh S chonfield . la urma urmei. Desigur. venerarea un or asemenea zei era foarte raspîndita. desi recunosc ca . Moartea lui Osiris este reprezent ata în mod traditional prin intermediul unui soare negru. neconvingatoare — chiar si daca le consideram un simplu mit. Astfel. se pare ca în acea zi de vineri de demult. si a calatorit în locuri îndepartate. Spre exemplu. însa constient? Ce s-a întîmplat dupa aceea? A parasit el Palestina. Dar cu care? Si ce sp era el sa obtina în urma acestui plan periculos? Am vazut deja ca strigatul lui lisus pe cruce ar putea fi interpretat ca: Helios. permanenta sa prezenta spirituala a constituit unul dintr e principalele motive ale rapiditatii cu care noua religie s-a ras pîndit în lumea romana si. de altfel. ciuda acestui caracter con fuz. în ce stare se afla el cîn d a fost coborît de pe cruce? In mormînt era în coma sau doar ranit. ale popularitatii de care se bucu ra si astazi. este clar ca l isus dorea sa fie asociat cu unul dintre ele. fiindca ei considerau necurat tot ce avea legatura cu sîngele si cu mormintele. si Karl Luckert. Si totusi. Asa cum subliniaza. daca presupunem ca ideea crestina a mortii si a învierii reale a lui lisus este gresita. Helios! („Soare. lisus nu a respectat însa acest plan. ceea ce s-a întîmplat la învierea lui lisus nu corespunde cu filozofia evreilor. lisus a pus în scena povestea lui Osiris. Apoi s-a înaltat la cer fara a-si lasa în urma ramasitele trupesti. în contextul proliferarii cultelor bazate pe acest concept. Exista numeroase întrebari fara raspuns în privinta rastignirii. Dar în celelalte regiuni ale Orientului Mijlociu si ale Mediteranei. în mod traditional. asa cum au sugerat unii critici. Soare!").poate fi identifica ta în mod cert: modul în care doi ucenici se întîlnesc cu lisus înviat pe drumul spre Emaus a fost extras din lucrarea isiana a lui Lucius Apuleius Magarul de aur.

teologiei egiptene. Autorul explica. Sfînta si eterna Mîntuitoare a omenirii. comentatorii moderni nu ofera nici o ipoteza cu privi re la adevaratul ei context. Am vazut deci ca evenimentele crucia le din viata lui lisus par a se potrivi cu povestea lui Osiris si ca rolul partenerei sale.. o descrie ca „o Lumina si alte lucruri de nespus ce duc la mîntuire". precum ideea conform . Tu ca lci moartea în picioare". în acest sens. Ea era zeita „din care întreag a fire s-a nascut".. înainte de a se înalta complet la cer. întelegem astfel de ce. Ideea ca rolul e i nu a fost unul de subordonare trebuie subliniata din n ou. MariaMagdalena. Dar mai mult decît atît. desi s-a întors la Tatal ceresc. îi corespunde celui al zeitei Isis. a fost jelit de „Isis" si a revenit la viata trei zile mai tîrziu —. despre care se credea ca îi conduceau pe oameni dintr-o lume invizibila. pentru o vreme. Conceptul învierii individuale si cel al existentei vesnice a sp1' ritului în lumea de apoi provin din Egipt. Tu...^3 Specialistii sînt de a cord ca primii crestini au inclus în religia lor anumite aspecte preluate din cultul lui Isis. ca teologia egipteana „. unde erau considerate adevarul absolut. si astfel s-a întors la Tatal.. scripturile egiptene sînt clare: „La început a fost Isis.. Aristides. fara nici o îndoiala.. o invocatie traditionala spunînd: „.. Prima dintre Primii". lisus Hristos conti nua sa ramîna prezent.. în concordanta cu logica egipteana era si notiunea ca. au fost observate unele aparitii ale lui Hristos." înca o data vedem deci ca o serie de concepte esentiale în religia crestina — care au fost considerate mult timp o dovada a caracterului unic si divin al lui lisus — nu au aparut brusc... Iar notiunea prezentei continue a spiritului dupa moarte a fost preluata în mod direct din credintele referitoare la moartea f arao nilo r. Tu îi dai lumina Soarelui. De asemenea. dar înviere a a fost posibila doa r gratie zeitei si magiei sale. Arhetipul osirian este oglindit în faptul ca lisus si-a asumat constient rolul respectiv — a „murit" într-o zi de vineri. în vreme ce Lucius Apuleius i se adresa astfel: „O. în cadrul vietii si al învataturilor sale si nici nu s-au nascut din tipul de iudaism eretic evocat atît de des pentru a explica geneza lor. printre adeptii sai.. Isis — si nu Osiris — a fost Mîntuitorul initial. pentru eternitate. cît si cel al perma nentei sale p rezente spirituale apartin. din neant. unul dintre ini tiatii cultului ei. a permis aparitia credintei ca Fiul lui Dumnezeu s-a ridicat din morti. Tu esti creatoare a tuturor lucrurilor bune".ideea permanentei prezente spirituale a lui lisus nu face part e din traditia iudeilor. Isis era considerata Creatoarea. Da r trebuie sa mai facem o remarca importanta în acest context. în acest sens. Dar de unde provine ea? Analiza documentata realizata de Luckert72 demonstreaza ca atît con ceptul învierii lui lisus.

printre care si Petru. Nu vrem sa sustinem astfel ca ucenicii sai nu erau evrei sau c a propovâduirea lui nu se adresa în mod deliberat iudeilor. cuvînt cu cuvînt. De asemenea. ei au preluat multe dintre templele dedicate ei. Unul dintre acestea. prefa tat de cuvintele: '' Iisus a spus". si-au gasit loc în Apocalipsa (1:8). Spre exemplu. marturisesc adesea . au ajuns la concluzia ca lisus nu a existat în realitate. dupa cum am vazut. fra za . asa cum credem noi. asa cum a devenit mai tîrziu. alinarea promisa este în mod cert. în umbra miscarii sale se afla un fel de eminenta cenusie. Dar. în acest context. a fost preluata din învataturile zeitei Isis. De fapt. precum Ahmed Osman. acela pe care lisus 1a tinut în mod intentionat departe de adevaratul sau mesaj. Iar fundalul ei pagîn izbuteste sa arunce o raza de lumina asupra unora dintre cele mai vechi enigme ale Noului Testament. aceste doua aspecte aparent ireconciliabile capata sens daca sînt privite împreuna. înseamna ca. ca A. Daca însa credinta lui deriva dintr-o alta traditie decît cea iudaica. întemeiata pe frica fata de Dumnezeu . unele dintre cele mai citate cuvinte ale lui Iisus: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna".N. Principala dificultate a fost totdeauna încercarea de a „împaca" existenta istorica a lui lisus cu evidentele aspecte din viata sa. la Dendera. mult mai tîrziu. Daca. Dar. crestinismul a fost cu totul diferit de religia patriarhala. sustin ca referirile la mistere nu au facut parte din povestea initiala. In fluenta cultului isian este vizibila chiar si în Evangheliile canonice. preluate din scolile egiptene ale misterelor. exact aceasta este situatia înfatisata în mod repetat în Evanghelii: ucenicii. initial. Presupunerea ca lisus a fost de religie iudaica a împiedicat conturarea unei ima gini clare. aceea a unei mame. un grup secret din care facea parte. Deoarece promite alinare în mijlocul greutatilor vietii. si „famil ia din Betania". specialistii au preferat una dintre urmatoarele doua abordari: unii. totul devine limpede. Ori cît de straniu ar parea. în mod ironic. Poate fi vazuta si astazi deasupra portii unui templu închinat ei. asa cum am demonstrat. majoritatea discipolilor si sursele pe baza carora au fost scrise ma i tîrziu Evangheliile au facut parte din cercul exterior. în orice caz. Wi lson. lisus si Maria Ma gdalena erau initiati ai misterelor lui Isis si Osiris. fiin d adaugate mai tîrziu. cel de la Sais — o veche capitala a Egiptului — a devenit în secolul a l III-lea biserica închinata Fecioarei Maria. ce este si ce va veni" — cuvinte care.careia credinta în zeita asigura viata vesnica. pe zidurile sale se putea citi inscriptia: „Eu sînt tot ce era. altii. Gruparea lui lisus era formata dintr-un nucleu de initiati si din cercul exterior — versiunea ezoterica si cea exoterica a cultului. ca fiind rostite de lehova. în mod aproape cert. pe cînd era templu al zeitei Isis. îndemnul este gravat a desea la intrarea în biserici. Cu o mie de ani înainte.

Secretul atractivitatii sale a fost faptul ca era un hibrid. Luca si loan sînt de . elementele individuale — si adesea contradictorii — ale hibridului. multi ar putea contesta fondul egiptean al crestinismului. Specialistii recunosc ca nu pot raspunde Ia o serie de întrebar1 fundamentale . crestinismul a fost singurul care a supravietuit si s-a raspîndit Am vazut deja ca miscarea lui lisus a cîstigat atîtia adepti în afara Iudeii pentru simplul motiv ca era deja recunoscuta ca un cult al misterelor. Evangheliile Snostice folosesc chiar si ac eeasi terminologie — de pilda. desi sînt singurele pe care Biserica ar dori sa ne bazam. în mod cert. crestinilor li s-a spus ca Evangheliile din Noul Testament sînt „corecte" din punct de vedere istoric si spiritual.74 Timp de secole. aceasta combinatie imposibila devenind cu timpul Biserica lui Hristos. mitul zeului c are moare si renaste cu tiparul mesianic clasic. Asa cum am vazut. termenul care defineste în egipteana iadul: Amente. dintre toate cultele mesianice ale epocii respective. de ce. o combinatie de aspecte ale iudaismului si de elemente pâgîne. în aceste documente ap ar concepte de origine evident egipteana. Critici precum Jean Doresse — în studiul sau asupra textelor de la Nag Hammadi — recunoaste influenta considerabila a teologiei egiptene asupra scrierilor gnostice. Dar Evangheliile din Noul Testament nu constituie unicele dovezi pe care le avem. Crestinismul a fost unic prin aceea ca era familiar atît evreilor. ele sustin ideea o riginilor iudaice. de cult mistic. Se crede ca textele lui Matei. cele gnostice fiind „gresite".ca nu înteleg intentiile si cuvintele învatatorului lor. substantiala masa a documentelor numite generi c Evangheliile gnostice a fost în mod deliberat tinuta departe de ochii credinciosilor secole de-a rîndul. fiind în acelasi timp deosebit de fiecare religie anterioara în parte. Desigur. Crestinismul s-a nascut din dinamica diverselor grupari etnice si religioase care încercau sa defineasca. iar imaginea pe care o confer a ele crestinismului timpuriu nu este cîtusi de putin aceea a unei s ecte iudaice schismatice. Mai semnificativ înc a. Acestea sînt — argumenteaza ei — singurele dovezi de care dispunem cu privire la începuturile religiei crestine si. pe întelesul lor.de pilda. Marcu. Evangheliile gnostice descriu un cu lt egiptean al misterelor. membrii acestui cerc exterior nu erau siguri nici macar cu p rivire la planurile si la adevaratul rol al lui lisus. cit si ne-iudeilor. Adeptii s-au vazut confruntati permanent cu dificultatea de a armoniza. a carui cosmologie o reproduce fidel pe cea din Cartea egipteana a mortilor. Cel mai notabil exemplu în a cest sens este Pistis Sophia. De fapt. în mod repetat. citind în acest sens tonul general iudaic al Evangheliilor.

statutul femeilor a sufe rit un declin brusc. Pe de alta parte. Evangheliile gnostice au fost respinse de Parintii Bisericii din motive de autoaparare. prin prisma propriului lor context cultural si religios. pe zeita. de asemenea. aceste texte interzise conturau imaginea unei religii care — spre deosebire de cea oferita în Noul Testament — îsi avea originile în teologia egipteana.inspiratie divina. a ceea ce era în esenta un mesaj pagîn ?" Religia initiala a evreilor a fost. au supravietuit în diverse regiuni. Grupari de evrei „eretici". superioara. (Ca rezultat. una pe care ei nu erau interesati sa o sustina. el se refera si la Templul lui Solomon: contrar celor sustinute de traditia iudaica.7^ Multi specialisti considera ca imaginile gravat e pe Chivotul Legii îl înfatisau pe lehova alaturi de o divinitate fe minina.. c ei doi „heruvimi" sculptati din palatul regelui Ahab. înaintea reformelor instituite de regele losia în anul 621 î. iar preotii au rescris efectiv istoria pentru a sterge — nu în totalitate însa — referiri le la anterioara venerare a zeitelor. Pe lînga faptul ca accentuau importanta Mariei Magdalena (si a celorlalte f emeiucenic). cit si zeite.77 Chiar si în iudaismul . era un element integral al vietii religioase în anticul Israel. Crestinismul nu fost menit sa devina nici o religie patriarhala.. se pare ca Evangheliile gnostice ofera o imagine mai apropiata de realitate a originilor noii religii si chiar a convingerilor lui lisus. a demonstrat în lucrarea The Hebrew Goddess („Zeita iudaica") faptul ca evreii se închinasera unei divinitati minine. în Samaria. exista dovezi coplesitoare care sugereaza ca valoarea lor este cel putin egala cu cea a textelor canonice. ci si a celei ce o celebra pe zeita Asherah. dar si propova-duire a sa. asa cum s-a întîmplat. asa cum speram ca am demonstrat deja. Abia mai tîrz iu s-a conturat lehova ca zeitate principala. pe el. sînt identici cu reprezentarile clasice ale zeitei Isis. politeista. Si totusi.în mod ironic — acestia par a fi cei care au înteles doar în mica parte ideile sale. Nimeni nu neaga faptul ca Evangheliile din Noul Testament au fost scrise de adeptii evrei ai lui lisus. a iudaismului."75 Templul lui Solomon a fost construit dupa modelul templelor feniciene. în inima iudaismului. si la începuturile crestinismului. pe cînd toate celelalte sînt considerate (atunci cînd existenta lor este recunoscuta) doar niste aiureli. Printre numeroasele exemple în acest sens. nici o variatie. de origine ungara. cei care au încercat sa-1 explice. acesta nu a fost construit exclusiv în cinstea lui lehova. dar . adoratori ai divinitatii feminine. ca aceea a tuturor cultu rilor din antichitate. Heruvimii de pe Chivot o reprezentau. fiindca ele prezentau o imagine cu totul diferita a crestinismului. oricîi de eretica.) Antropologul si specialistul în istoria biblica Raphael Patai. consoarta lui lehova. venerînd af/f zei. din acelasi motiv. Dar înca nu am raspuns la întrebarea anterioara: „Ce anume sperau lisus si cercul sau de initiati sa realizeze prin popula rizarea. Patai precizeaza: „Venerarea zeitei Asherah. care la rîndul lor au fost inspirate din arhitectura religioasa a Egiptului antic. îndeosebi în Egipt.Hr.

Poate ca lisus a fost un preot isian care a încercat sa le prezinte iudeilor o versiune acceptabila pentru ei a religiei egiptene sau care a folosit tendintele promesianice pentru puner ea în aplicare a altor planuri secrete pe termen lung. care au fost intentiile reale ale lui lisus? Poate c a s-a folosit de „mania" mesianica a vremii pentru a readuce în actuali tate venera rea zeitei. iuda ismul nu-si uitase complet radacinile pagîne. totusi..7^ Criticii sînt de acord ca originile sale se afla în divinitatile feminine ale culturilor învecinate. Asa cum am vazut în Capitolul 11. la urma urmei. acest lucru nu ar fi constituit cîtusi de putin un obstacol. cealalta. desprinse din context. „lisus nazoreanul" fiind. evenimentele ce au culminat cu intrarea triumfala a lui lisus în Ierusalim par a fi fost aranjate dinainte — de pilda. Daca nu tinem seama de el. în plus . printre altii. daca el era. „în ascuns". facea parte dintr-o „familie" primitiva de secte iudai ce . fiindca însusi David fusese un adorator al divinitatii feminine. Si atunci. la fel ca si regele Solomon. un initiat al unei scoli a misterelor. desi este clar ca autorii textelor nu si-au dat seama de semnificatia lor. iudeii s-au convertit la alte religii în perioadele de do minatie romana si elena. ce implicau initieri ezoterice si care au culminat. este clar ca Chokmah are o alta semnificatie: întelepciunea este reprezentata ca o femeie. exista dovezi care sugereaza ca el si-a asumat în mod constient rolul de Mesia si ca Majoritatea adeptilor sai îl considerau a fi regele lor. a fost cauzata în mare parte de schisma produsa de evreii apostati. ne confruntam cu o contradictie evidenta: luate ca atare. Dovezile referitoare la aceste pregatiri se gasesc chiar în Evanghelii. Desi explicata în mod obisnuit ca o alegorie a întelepciunii divine. Mack.79 In epoca lui lisus. Prima este personificarea lui Israel ca femeie. urmas al regelui David. în greaca Sophia. Aspectul pagîn. de pilda. lui Dionysos. deoarece ar însemna ca mai multe episoade din Evanghelii — precum intrarea lui lisus în Ierusalim calare pe utj asin — sînt pure inventii. care se închinau. Chiar si cei reputati specialisti au respins întregul material mesianic atunci acesta nu a corespuns ipotezelor emise de ei. spre exemplu. daca ei nu s-au înselat.oficial. absolut toate spusele si actiunile lui amintesc de scolile misterelor — îndeosebi de cele ale cuplului Isis/Osiris. înseamna ca lisus a fost. pentru a împlini profetiile mesianice. într-adevar. probabil. de altfel. asinul pe care avea sa calareasca lisus. asa cum s-a sustinut. în mod cert nu ar fi nascocit si dovezile în sine. de venerare a divinitatii feminine. cu rastignirea. revolta macabeilor de la jumatatea secolului a l II-lea î. coexistînd cu lehova de la începutul începuturilor. venerarea zeitei s-a pastrat.Hr. a subliniat in fluenta zeitelor egiptene Maat si Isis. imagine a întelepciunii — în ebraica Chokmah. Desi exista cu adevarat unele episoade fic_ tive în Evanghelii (mai cu seama cele referitoare la copilaria sa) dovezile atesta ca aceste fragmente la care ne-am referit sînt autentice. Noi însa nu ne-am putut declara multumiti cu respia_ gerea acestui material. sub doua forme principale. Daca ei ar fi inventat episodul respectiv. Burton L. din iudaismul eretic ne poate ajuta sa întelegem adevaratele motive si misiunea reala a lui lisus.

a aparut un nou cult al lui Isis si Sera pis (echival entul grec al lui Osiris) — o combinatie a mai multor scoli ale m isterelor. conceptul atribuit lui lisus în Levitikon. Miscarile populare de acest tip erau totdeaun a tratate cu suspiciun e de autoritati. dupa ce se raspîndise în întregul imperiu. n u s-a gasit nici un muncitor dispus sa le demoleze.Hr. nimic din toate acestea nu constituie o dovada irefutabila dar ipoteza este sustinuta.Hr. lisus este un initiat al cultului osirian. Acesta este. care întelege ca religia initiala a lui Moise si a triburilor lui Israel a fost. în timpul dominati ei elene în Egipt. doctrinele lor erau identice. dar în ceea ce-1 priveste pe lisus. Cultul isian din vremea lui lisus nu era exact acelasi cu cel care sa dezvoltat în Egipt înainte de perioada de înflorire a imperiului elenistic. în secolul al IV-lea î. similaritatile dintre crestinismul timpuriu si cultul isian/osirian erau recunoscute de Bise-rjca acelor vremuri. cît mai degraba Fiul Zeitei. isienii din Roma a u fost supusi la numeroase persecutii. însa. lâsîn d la o parte insistenta crestinism ului asupra faptului ca fonda torul sau a fost un om în came si o ase. In cele din urma. Conform acestuia.. acel text esential al miscarii ioa-nite.Hr. lisus nu a fost atît Fiul lui Dumnezeu. atributele zeitei s-au modificat în timp. religia egipteana si ca evreii uitasera ca exista si o zeita. în ciuda constientizarii depline a consecin telor. în orice caz însa. un alt centru important fiind cel d in Delos. De fapt. de fapt. asimilînd trasatu rile altor divinitati feminine. Cultul a ajun s la Roma înainte de anul 200 î.^0 Masele populare ale Romei au îndragit cultul zeitei Isis si 1-au îmbratisat din toata inima. Desigur.. ele se armonizau perfect cu propriile conceptii despre mistere. se pare. In anul 43 î. forma originala a religiei. Cultul a fost interzis în mod oficial de lulius Cezar. asa cum vom vedea în capitolul urmator. Aceasta decizie . Nu put em decît sa banuim care era natura convingerilor nazorene. cele doua religii „concurau" pentru jnjntile S i inimile aceleiasi populatii. Ideea ca el încerca sa reinstituie cultul divinitatii feminine în rîndul evreilor este bine documentata. triumviratul a ordonat pe neasteptate construirea unui nou templu închinat cuplului Isis-Serapis. la Serapeum-ul din Alexandria. în consecinta. care le considerau un punct de pornire a curentelor subversive. Senatul a ordonat distrugerea templelor închinate zeilor Isis si Serapis în capita la imperiului.eretice care ar fi diseminat. de fapt. Oricît de uimitor ar parea acest lucru. din unele surse extrem de surprinzatoare. Principalul sau centru se afla totusi în Egipt .

a fost. Merkelbach continua aceasta idee despre cultul zeitei Isis: „Era popular fiindca raspundea dorintei de mîntuire personala (asemenea crestinismului). Merkelbach în lucrarea Mân. ei i-a placut întotdea una sa fie înfatisata sub chipul 2eHei Isis. Veneratia zeitei Isis a continuat nestingherita pînâ la sfîrsitul secolului al IV-lea.. în vreme ce iubitul ei era înfatisat ca Osiris sau Dionysos. pacatele erau iertate prin cufundarea în apa. Cleopatra a impus venerarea zeitei Isis ca religie nationala a Egiptului..84 Marturisite. Cele mai severe persecutii ale isienilor din Roma au avut loc în 19 d.Hr. In anul 391 d. poate. ideile filozofice platoniciene începînd sa fi e asociate cu el (la fel ca în cazul crestinismului). Marc Antoniu prefer a sa fie numit Noul Dionysos. Dar de ce era cuinii zeitei Isis atît de popular? Ce le ofer ea el adeptilor sai? Asa cum am vazut. cînd preotii cultului au fost crucificati si 4 000 de membri au luat calea exilului. rezultatul celebrei relatii dintre Marc Antoniu S1 Cleopatra. Motivul acestui exces de zel dublu din partea autoritatilor este neclar. Claudiu si Nero erau atrasi de cultele misterelor în general si îndeosebi de cultul lui Isis. Myth & Magic („Om. Alti împarati din perioada ulterioara au devenit chiar membri ai cultului. situatia s-a schimbat si cultul si-a facut adepti în rîndul claselor sociale superioare si chiar printre împarati. Asa cum sustine Sharon Kelly Heyob în The Cult of Isis among Women in the Graeco-Rornafl World („Cultul lui Isis la femeile din epoca greco-romanâ". Josephus a scris în cronicile sale despre aceste evenimente si le-a atribuit unui scandal în care un preot isian l-a ajutat pe un nobil roman în încercarea acestuia de a o seduce pe sotia altuia în templu. Mîntuirea individuala putea fi asigurata prin participarea la misterele ei.. în 394.82 În primul secol al erei crestine. Iata ce afirma R. Brandon subliniaza ca aceste doua concepte — cufundarea în apa si ceea ce simboliza ea. în sensul de baza al termenului. în timpul împaratului Tiberiu. Credinta ca imortalitatea putea fi obtinuta era principala sa doctrina". mit si magie")'.F. le promitea mîntuirea individuala si le garanta existenta unei vieti de apoi eterne. dar tinînd seama de moravurile înaltei societati romane. Persecutiile împotriva lor au coincis cu acelea împotriva evreilor din capitala imperiului.81 Ceva neobisnuit s-a întîmplat însa cu religia isiana a epocii respective. dar motivul real pare a fi acela ca primii fusesera implicati într-o serie de miscari sociale.Hr. Caligula a sustinut activitatea de constructie a templelor si a instituit festivaluri isiene.. în timpul Domniei sale.G.. cel mai mare rival al sau fiind crestinismul . cazul nu ar fi stîrnit în mod normal nimic mai mult decît o simpla ridicare din umeri.85" S. Prin urmare. crestinii au distrus Serapeum-ul din Alexandria si au luat masuri pentru a suprima cultul pretutindeni. Ultimul festival isian ofici al s-a desfasurat în Roma. Probabil ca Josephus a dorit sa faca o distinctie între persecutiile la care au fost supusi isienii si cele care i-au afectat pe evrei. adica purifica rea spiritua la si renaste .. 1975): „Isis a devenit în cele din urma o zeita mîntuitoare. „Este clar ca «biserica» zeitei Isis a avut o «misiune» în perioa da imperiala. este neîndoielnic ca propaganda în favoarea ei era în floare".

printre care si ritul botezului cvi apa din Nil. cele doua sexe erau egale. în secolul al IV-lea. Aion. cea mai importanta sarbatoare isiana era ziua de 25 decembrie. preluînd o serie de elemente din festivalul de dicat lui Aion. toate afirmau ca initiatii lor s-au „nascut din nou" si. S. Din punct de vedere sexual. Brandon remarca „evidenta influenta a festivalurilor isiene asupra obiceiurilor populare crestine asociate cu Boboteaza"90. mîntuirea personala a credinciosului depinde de cainta acestuia. se celebra nasterea celuilalt fiu al ei. fiul zeitei Isis. de marturisire a pacatelor. asa cum noteaza Marvin W. cultul isian încuraja monogamie si sustinea caracterul sacrosanct al familiei. barbatii si copiii deopotriva aveau sentimentul ca sînt întelesi de zeii lor. de perioadele regulate de abstinenta sexuala pe care le respectau consoartele lor de religie isiana. cu toate ca o serie de critici din Roma i-au acuzat pe isieni de comportament imoral aceiasi critici sau plîns. celebrîndu-i atributele de sotie si de mama. în lucrarea Mân. Myth & Magic. Si. Dar multe dintre cultele misterelor din epoca lui lisus implic au practici similare.89 O alta trasatura comuna isienilor si Bisericii Crestine timpurii — ta ciuda parerilor încetatenite — este rolul activ jucat de femei.87 La fel ca în crestinism.88 Si mai exista o similaritate fra panta între practicile din cult ul isian si cele ale catolicismului de mai tîrziu: con ceptul de confesiune. în zilele de glorie ale cultului. De fapt. pînâ la aparitia crestinismului". pe 6 ian uarie. Cu toate acestea. Cultul isian se concentra pe aspectul matern al zeitei. în Egipt. fara a neglija însa celela lte talente ale femininitatii sale.rea ulterioara — au fost corelate în Egipt în cadrul ritualurilor din scolile misterelor lui Osiris si ca: „Acest proces dual menit sa asigure nemurirea nu mai este întîlnit nicaieri altundeva. doar aceste doua religii au pus un accent deosebit pe cainta .G. Spre exemplu. iar acesta înalta rugi catre Isis pentru a-i obtine iertarea. în epoca romana tîrzie. Ambele date au fost prelua te ca atare de crestini. trinitatea Isis — Osiris — • exercita o influenta puternica asupra vietii de familie a erelor: femeile. . Biserica Ortodoxa de rit vechi sarbatoreste Craciunul pe 6 ianuarie. desi se estimeaza ca numarul preotilor îl depasea pe cel al preoteselor.F. în care preotii barbati. Mirenii detineau un rol activ în cadrul religiei — spre deosebire de situatia de la Roma. pe de alta pa rte. cînd se aniversa nasterea lui Horus. Douasprezece zile ma i tîrziu. credinciosul îsi recunostea pacatul în fata preotului. exercitau un control total asupra enoriasilor — si existau numeroase „asociatii" ale laicilor pe lînga temple. crestinii din Egipt celebrau în aceast a zi botezul lui lisus. din punctul de vedere al implicarii si al statutului sPmtual. În consecinta. mystal (initiatii) împarteau mîncare si bautura în cadrul unor celebrari rituale si uneori puteau deveni una cu divinul luînd parte la o «ma sa» sacra mentala simila ra cu împartasania crestina.86 într-adevar. exista o paralela strînsa între descrierea pe care o face Pavel botezului si cea din scolile misterelor osiriene. Meyer în The Ancient Mysteries („Misterele stravechi"): „în mod obisnuit.

dupa toate probabilitatile. a împartasaniei crestine". cultul lui Qsiris este ce l care. acea unica mentiune e o semnificatie profunda pentru investigatia noastra. (Dar.Despre mena dele salbatice ale lui Dio-nysos.. de faptul ca. mystai cultului mithra ic mîncau pîine si beau a pa (poate apa amestecata cu vin) în cadrul unei mese initiatice — ca o diavoleasca imitare. Brandon îl descrie pe Osiris ca fiind „un prototip al lui lisus". de pilda. Mircea Elia-de afirma în acest sens: „Coptii se considera adevaratii urmasi ai vechilor egipteni".94 Biserica Copta si-a pastrat în decursul timpului independenta totala fata de Roma sau de Biserica Rasariteana.. în esenta. Biserica Copta a adoptat ca simbol crucea egipteana — ankh — pe care o foloseste înca si astazi. specialistii considera ca arh ivele au fost distruse în totalita te de factiunea crestina dominanta. Doctrinele sale sînt. fiind mentionata o singura data.Hr. . gnosticismul. initiatii luau parte la o ceremonie care a minteste atît de mult de Cina cea de taina a crestinilor.95 Numeroase piese ale mozaicului studiat de noi au luat fiinta în aceeaasi epoca si în acelasi spatiu geografic. atun ci cîn d Serapeum-ul a fost distrus.F. asa cum vom vedea. S . asimilarea celor doua decurgînd cu extrema usurinta.G. le-a inspirat în mod direct. Dupa a nul 391.. o combinatie de credinte egiptene si crestine. expresii ale aceluiasi accent pus pe forta transcendenta a femininului si pe magia comuniunii zeitei cu zeul ei.. tot ceea ce se stie sigur e faptul ca s-a desprins din da dimensiunilor si trunchiul principal la o data foarte timpurie. în conformitate cu acesta . se gra beste apologetul sa a dauge.) De asemenea. Alexandria acelei vremi a fost un veritabil creuzet de idei si convingeri din care au Deriv at apoi ermetismul.. în ciu a importantei sale ca metropola. în anul 391 d. Un indiciu în acest sens ne este oferit. în cît a constituit un motiv de deruta si stînjenea la pentru apologetul crestin Iustin Ma rtirul. exista nici o înregistrare scrisa despre Biserica pîna în secolul al III-le a d. poa te..91 Oricît de mare ar fi asemanarea celorlalte culte ale misterelor cu crestinismul timpuriu si cu învataturile lui lisus. Toate erau. Ist oricii recunosc ca exista numeroase necunoscute referitoare la originile si dezvoltarea religiei crestine în Egipt. Descrierile ospatarilor cu carne cruda sugereaza ca participa ntii credeau ca ingereaza astfel însusi zeul. în mod neîndoielnic. textele de la Nag Hammadi 51 Alchimia în forma sa „moderna". multi dintre credin ciosi au trecut la Biserica Crestina Copta (Egipteana). Alexandria este ar nu ignorata aproape complet de autorii Noului Testament. se spunea ca devorau carnea cruda a unui animal în omophagJa.92 Istoria Bisericii timpurii din Egipt este foarte sugestiva în privinta similaritatilor dintre crestinism si cultul zeilor Isis/Osiris.Hr.93 în mod cert. ramura egipteana a crestinismului avea în ea însasi ceva extrem de deranjant pentru Biserica. în misterele lui Mithra. festinul carnii.

ea devenind astfel una dintre principalele chei care permit dezlegarea vechilor secrete tesute în jurul lui lisus. un adept pe care ea 1-a initiat prin intermediul sexului sacru ritual. loan a fost un om real. multi credinciosi s-au simtit înselati într-un fel de Biserica. semn ificatia eretica si chin tesenta cultului Mariei Magdalena. Dar daca a fost cu adevarat un misionar egiptean. Nu din întîmplare si-a propovaduit el mesajul în atît de multe zone ale Palestinei. de zei care au murit si înviat. la fel ca în caz ul Mariei Magda lena. ambele filoane ascundeau în ele o serie de cunostinte periculoase care. în epoca si în regiunea respectiva. un scop politic care s-a îngemanat cu intentiile sale de prozelitism isiano-osirian. în mod cert. putini crestini stiu despre existenta lor. vocea îi apartinea celui care venise înaintea sa. celui care striga în pustie. un conducator religios de anvergura constituia totodata o forta pol itica redutabila. cercetarile noastre au demonstrat veridicitatea acestei ipoteze. daca ar fi fost facute publice. desi conexiunile dintre crestinism si re ligia isiana/osiriana sînt cunoscute specialistilor de mai bine de saize ci de ani. asupra lui loan Botezatorul — ce se regasesc în toate ereziile pe care le-am analizat. politica si religia erau inseparabile. Pe de alta parte. Aceasta este. Pe langa faptul ca era reprezentanta traditiei pâgîne careia îi apartinea. putem crede ca nu a urmarit decît obiectivul altruist al slujirii zeilor sai? Ca nu a vrut decît sa ajunga la inimile si la sufletele oamenilor de rînd? Din imaginea generala lipseste totusi ceva. în persoana lui loan Botezatorul. pentru majoritatea gruparilor eretice de-a lungul timpului ea o întruchipa pe însasi zeita Isis. lisus a avut un tel material. nevoiti sa înfrunte vocile contestatare ce apar în mod automat. respectiv. care s-a jertfit pentru pacatele noastre. în partea întîi a acestei lucrari am identificat doua filoane principale — axate asupra Mariei Magdalena si.Trist este faptul ca. Si spre ea — spre vocea lui loan Botezatorul — ne vom îndrepta noi atentia acum. Crestinismul nu este o religie fondata de unicul Fiu al lui Du mnezeu. Gratie Mariei Magdalena am înteles ca el a fost un preot al religei egiptene. un element esential pentru a întelege atît omul. în cazul Mariei Magdalena. aflînd despre aceste conexiun i din diverse alte surse. a devenit un cult al personalitatii. poate nu-i intereseaza ca lisus a fost unul dintr-un lung sir de mîntuitori. Orice campanie cu miza atît de mare le pune probleme considerabile celor din fruntea ei. care i-a . Desigur. de a cea sta data „codificat". adresîndu-se unui numar cît mai mare de oameni. în carne si oase. fiindca pentru ei credinta este mai importanta decît adevarul istoric. alaturi de lisus. Si. axat pe lisus. prezentata sub o alta forma. Dar ereticii au mai pastra t cu grija în ca un secret. în scurt timp însa. în acest caz. dealtfel. în mod evident. ar fi riscat sa zdruncine Biserica din temelii. crestinismul es te religia zeilor Isis si Osiris. cît si misiunea sa.

Baptisteriul este o constructie ciudata. în dreapta.. ca în ultima sa opera. dreapta -Reunion des Musees Nationaux).cunoscut pe lisus. Si. ce revelatii ne poate el oferi? CAPITOLUL 14 loan Hristos Atunci cînd ne-am documentat cu privire la rolul lui Leonardo da Vinci în „fabricarea" Giulgiului din Torino. am fost uimiti de frecventa cu care loan Botezatorul aparea în activitatea artistului florentin. despre care se crede ca ar fi fost iubita sau sotia lui lisus? Leonardo s-a pictat pe sine sub chipul celui de-al doilea ucenic din dreapta.dar copilul binecuvîntat fiind lîngâ Maria. înainte ca edificiul sâ-si deschida portile pe ntru public. unde capul lui „lisus" este despartit de trup. cu aratatorul ridicat. în lucrarile lui da Vinci. extraordinarul baptisteriu din inima sa. Aceasta negare a lui lisus este vizibila si în Adoratia magilor (jos — Mansell Collection): Leonardo este cel din coltul din dreapta. unde se crede ca ar fi murit Ma ria Ma gdalena. aratatorul ridicat este totdeauna asociat cu loan Botezatorul. Un poster rozicrucian din secolul al XIX4ea (sus . ce dateaza din perioada primei cruciade si a carei forma neobisnuita se dator eaza. Giulgiul din Torino. La loc de frunte printre acestea se afla Florenta si. la fel ca artistul francez din secolul XX Jean Cocleau. desigur. O versiune a Fecioarei pe stînci (stinga — Reunion des Musees Nationaux) pare a-1 prezenta pe lisus binecuvîntîndu-1 pe loan . mai cu seama. inspirîndu-se în acest sens de l a Templul lui Solomon din Ierusalim. în timp ce realizam un documentar de televiziune despre Giulgiul din Torino. multe dintre locurile în care a trait si a lucrat i-au fost — poate printr-o coincidenta — dedicate Botezatorului. la fel ca Scoala din Arena. binecuvîntat de loan . În Cina cea de taina a lui Leonardo (sus . sugerînd o decapitare (jos. acestia au promovat si structura octogonala. am ajuns la aceasta constructie împreuna cu o echipa de filmare cu ajutorul careia — multumita siglei „magice" BBC — ne-am putut bucura de cîteva clipe de singuratate în interior. în partea stîngâ. Era.Clive Prince) releva un bogat simbolism eretic. este posibil ca acesta sa fie lisus. . Sfîntul loan Botezatorul (jos. Multi cred ca el a fost Mare Maestru al Prioriei din Sion. în sudul Frantei. de Rafael (sus — Mansell Collection) î] înfatiseaza pe Leonardo da Vinci sub chipul lui Platon. templierilor. jos. P e lîngâ faptul ca-i purta o admiratie sincera.Michael Holford) îl înfatiseaza pe Leonardo. Londra (jos . o sta tuie a lui loan Botezatorul. Remarcati „gestul lui loan" lîngâ copac. probabil. Leonardo face o alta referire la Botezator in marea sa mistificare.Mansell Collection) „Sfîntul loan". stîngâ— Holy Shroud Guild). a carui fresca din biserica NotreDame de France. ca „Pastrator al Graalului". în 1995. cel care priveste în partea opusa Mîntuitorului. octogonala. Asadar. Am dorit sa vedem baptisteriu l în primul rînd deoarece unica sculptura a lui da Vinci care a supra vietuit pîna astazi (realizata în comun cu Giovanni Francesco Rustici) se afla pe unul dintre zidurile exterioare ale cladirii. pe lînga bisericile circulare caracteristice. Sa fie oare aceasta Maria Magdalena. care sta la dreapta lui lisus. este în mod clar o femeie.

oculte si masonice. în secolul al XIH-lea. Un element-cheie al traditiilor secrete din Europa era sexualitatea sacra. Feigen & Co.constituia în limbajul alchimistilor si al trubadurilor 0 anagrama pentru eros sau dragostea sexuala. dreapta jos . „heruvimii" descoperiti într-un palat evreiesc din secolul al IX-lea î. pe care a proiectat-o si a decorat-o în conformitate cu principiile oculte si masonice. prin care «edmciosul patrunde în trupul Mamei Biserici. au pastrat vii o serie de secrete despre lisus si Maria Magdalena. Misterul 1-a atras chiar si pe Francois Mitterrand. simbolizeaza vulva Hozasa . Maria Magdalena a fost totdeauna incomoda pentru Biserica. Forta sexualitatii feminine constituie deopotriva nucleul unor miscari precum rozicrucianismul. sus — dive Prince). era ilustrata. de pilda. Provence.Andre Galaup/Midi Libre).F.Hr. Aceasta celebrare a întelepciunii feminine. adesea disimulata sub forma cultului închinat Mariei Magdalena sau Madonelor negre (sus dreapta). în orasul St Maximin. Alte indicii despre convingerile templierilor pot fi gasite în decoratiunile Capelei Rosslyn (dreapta .British Museum). de asemenea. Turnul Magdala contrasteaza clar cu un delicat tum din sticla. cele doua simbolizînd conceptul gnostic de echilibrare a contrariilor (jos — Clive Prince). Descoperirile arheologice au demonstrat ca iudaismul însusi îsi are radacinile în religia anticului Egipt.Comstock). Spre exemplu. ermetismul si anumite forme ale francmasoneriei. Londra). concepte masonice si oculte. care a vizitat domeniul cu cîteva sâptamîni înainte de a fi ales presedinte al Frantei. Sauniere era obsedat de Maria Magdalena: el însusi a finisat basorelieful din biserica (alaturi. In toate locasurile de cult ale Mariei Magdalena se gaseste si cîte una dintre misterioasele Madone negre. Sa fi încercat oare lisus sa readuca iudaismul înapoi la originile sale? .). demonul ce sustine vasul cu apa sfintita (alaturi. stinga jos — Mary Evans Picture Library) ilustreaza. aflata linga Avignon (dreapta -Clive Prince).Wellcome Institute Library. La baza „ereziei" europene se afla secreta credinta în zeita Egiptului antic Isis (sus stinga — British Museum).A. sus . In biserica de pe domeniul sau. Provincia Languedoc a fost dintotdeauna inima ereziei europene.British Museum). catarii. al caror ultim bastion împotriva papalitatii a fost Montsegur (sus . În Marsilia.multimi uriase pa rticipa la procesiunea anuala în care este purtat presupusul ei craniu (sus — Clive Prince) acoperit cu o masca de aur (jos — Clive Prince). Spre exemplu. în 1981 (alaturi.sau roza . predominant pagîne. sigiliul lor -British Library). un basorelief din secolul al XV-lea (centru) o înfatiseaza ca „Apostol al apostolilor". Sunbohsmul sexual este prezent chiar si în marile catedrale gotice Proiectate si realizate de cavalerii templieri. sau Sophia. Prioria din Sion nutreste o adoratie deosebita pentru Notre Dame de Lumieres.le-Château i-a permis sa construiasca o resedinta complexa (sus: planul trasat de artistul francez Alain Feral). jos) sea mana izbitor cu zeitele egiptene înaripate (alaturi. acestea reprezentînd elemente ale anatomiei feminine intime: arcada. Secretele de ordin sexual erau fundamentale pentru alchimie (sus . Inexplicabila avere a abatelui Sauniere de la Rennes.Derek Braid st Doug Corrance/Still Moving Pictare Company). Zona era totodata un centru al Cavalerilor Templieri (în stînga. ROSARIVM CONIVNCTIO SIVE Coitw. Printre cele mai frecvente caracteristici in acest sens stat rozasele si arcadele gotice (prezente în aceasta imagine a catedralei de la Chartres . de Venus adorata de cavalerii si eroii Graalului (dreapta). ambele sînt asociate cu venerarea divinitatii feminine. Kersting). Studiile au dezvaluit ca lisus era un initiat al cultului lui Isis si Osiris din religia egipteana (jos . (alaturi.Richard L. aceasta considerînd-o o eterna penitenta (jos .

În Evanghelia dupa Luca se precizeaza ca lisus si loan erau veri.British Library) demonstreaza devotamentul lor fata de loan Botezatorul.loan Botezatorul a fost totdeauna un personaj important pentru gruparile eretice. De fapt. sculpta ta de Leonardo da Vinci (alaturi. este oare posibil ca secretele atît de bine pastrate ale gruparilor eretice sa cuprinda adevarul cu privire la decapitarea sa? Acesta sa fie revelatia aceea misterioasa de care s-a temut Biserica dintotdeauna? Toate celelalte reprezentari ale sa le în opera lui da Vinci. Autorii îl descriu ca pe un ascet neînduplecat. batrîna Elisabeta concepe un . precum Leonardo da Vinci. printre care Cavalerii Templieri si Prioria din Sion. Dar de ce con sidera ele ca misterul trebuie sa raniînâ nepatruns chiar si astazi? Imaginea traditionala a lui loan Boteza torul în crestinism este simpla si clara. drea pta). o data ce si-a îndeplinit acest rol. preotul Zaharia si sotia lui. ven ind sa f ie botezate în apa Iordan ului. asa cum o demonstreaza si lucrarea L 'Apparition (Reunion des Musees Nationaux) a lui Gustave Moreau. Si. Mielul lui Dumnezeu de pe sigiliul templierilor din La nguedoc (dreapta . scriitorilor si muzicienilor. cu cîtiva a ni în urma. pe lisus un uzurpator al lui loan. care a renuntat la viata de pustnic în desert pentru a îndemna poporul lui Israel sa se caiasca si sa se boteze. asa cum o demonstreaza si statuia a cestuia din Baptisteriul din Florenta. Matei. iar povestea conceptiei si a nasterii miraculoase a lui lisus este întretesuta cu descrierea evenimentelor — evident mult mai putin miraculoase — care au dus la venirea pe lume a lui loan. Chiar de la început.stînga) si pe sîngerarea rituala a Bunilor (sus. Numerosi critici contemporani sînt de parere ca a existat ceva dubios în legatura cu moartea lui loan Botezatorul. ne-am dat seama ca acest lucru constituia un secret bine pastrat al unor organizatii de tipul templierilor sau al francmasonilor. printre acestea aflîndu-se si lisus. de asemenea. care a influen tat convingerile cavalerilor templieri? Decapitarea lui loa n Botezatorul a exercitat dintotdeauna o influenta deosebita asupra pictorilor. portretul lui loan este conturat în termeni atît de reci si de inflexibili. Astfel. nu exista în textul Evangheliilor nimic. se considera unanim acceptat ca botezul lui lisus a marcat începutul propovaduirii sale. si cea din biserica de la Renn es-le-Châ teau (alaturi. curentul eretic european este axat în parte pe figura lui loan Botezatorul. Parintii acestuia din urma. încît cititorul modern încearca o senzatie de retinere. sus Clive Prince). cu toate ca textul biblic contine denaturari deliberate ale a devarului. desi motivele reale ale acestei preferinte sîn t neclare. în fond. sînt vîrst-nici si nu au copii. printre ei aflîndu-se valori intelectuale deosebite. Sînt ei oare ultimii reprezentanti ai Bisericii lui loan". Riturile lor au sta t axate pe botez (sus. Ideea superioritatii sale nu este specifica doar Europei. si a ici notezatorul este înfatisat cu aratatorul ridicat. chiar de la începutul investigatiilor noastre. Ni se spune ca botezul sau era un simbol exterior al caintei si ca numeroase persoane au raspuns chemarii sale. Wa ndeen ii din Irak si Iran îl considera. jos -Bridgeman Art Library). Asa cum am vazut. nici un element care sa justifice veneratia patimasa cu care 1-au privit generatii întregi de eretici. dar Arhanghelul Gabriel îi înstiinteaza ca au fost alesi pentru a da viata unui fiu. doua dintre Evangheliile canonice debuteaza cu episodul în care loan predica pe malurile Iordanului. cel a nuntat de profeti. dispare aproape cu desavîrsire din scena . în conformitate cu Marcu. textul Eva ngheliilor releva foa rte putine ama nun te despre loan Botezatorul. de fapt. Elisabeta. la scurt timp dupa aceasta vestire. si 1-a recunoscut pe lisus ca fiind acesta. Luca si loan Botezatorul a declarat ca el este doar precursorul mult asteptatului Mesia.

constituind deci o fertila sursa de inspiratie p entru generatii de scriitori. Povestea bine cunoscuta relateaza cum Salomea. Celebrul poster realizat de Aubrey Be ardsley pentru piesa ilustreaza modul în care \Vilde a interpretat povestea biblica. Elisabeta era gravida în sase luni si. Dupa un rastimp — nespecificat -petrecut în închisoare. Elisabeta o preaslaveste pe Maria. Povestea are toate ingredientele necesare — un rege tiranic. Evangheliile ne spun cum. Irod se vede nevoit sa accepte — desi ajunsese sa-1 admire pe Botezator — si ordona decapitarea lui. Intriga pare sa exercite de fiecare data o fascinatie deosebita. ca Ilie reîncarnat. se jâzbuna cerîndu-i capul si apoi sarutînd triumfatoare buzele lipsite de viata.a saltat în pîntecele ei". La ea vine apoi Maria. la scurt timp dupa ce 1-a botezat pe lisus. chia si „jumatate din împaratie". tinînd seama ca se rezuma doar la cîteva versete din Evanghelie. loan este arestat si închis din ordinul lui Irod Ant ipa. o tînara dansatoare si moartea cutremuratoare a unui sfînt celebru —. mai exista o sursa de informatii usor accesibila cu privire la loan Botezatorul: tratatul lui Flavius J ose-phus. fiica Irodiadei din casatoria anterioara.. La acea data. dat fiind ca cei doi divortasera. piesa cu acelasi nume a lui Oscar Wilde. Pe lîngâ Evanghelii însa. iar el este atît de încîntat. Motivul mentionat de cronicari este acela ca loan condamnase desc his recenta casatorie a lui Irod cu Irodiada. poeti. cînd ramîne însarcinata cu lisus. publicul fiind oripilat de publicitatea facu ta anterior punerii în scena. în care o tînara de moravuri îndoielnice încearca sa-1 seduca pe loan în închisoare si. Antichitati iudaice. danseaza la ziua de nastere a lui Irod. Spre deosebire de fragmentul referitor la lis us. si câ a împlinit. Doua adaptari mai cu seama au scandalizat opinia la începutul secolului XX. Mai departe. nu a avut decît o singura reprezentatie. Acest melanj de erotism imaginar nu are nimic de-a face cu relatarea seaca din Noul Testament. inferior acestuia din punct de vedere spiritual. o mama vitrega hapsîna. respinsa fiind. al carei unic scop pare a fi acela de a specifica în termeni indiscutabili câ loan a fost înainte-mergatorul lui lisus. iar aceasta din urma rosteste „cîntarea" cunoscuta acum de catolici sub numele de Magnificat1. La îndemnul Irodiadei. fosta sotie a fratelui sa u vitreg. autenticitatea pasajelor despre Botezator este indicutabilâ. loan a fos t executat. fata îi cere capul lui loan Botezatorul. Cea de-a doua. mariajul era împotriva legilor iudaice. muzicieni si drama" turgi. pruncul . punînd si el accentul pe presupusa desfrînare necrofila a Salomeei. desi nu se specifica daca li s-a dat si capul sau nu.copil. încît îi promite ca-i va da orice-i va cere. Filip. Neputînd sa nu-si respecte promisiunea. acestea se . ciudata poa te. la auzul vestii aduse de Maria. profetia despre venirea lui Mesia. astfel ea îsi da seama ca acesta avea sa fie Mesia. care s-a axat pe faptul câ dramaturgul însu si interpreta rolul principal. Ucenicilor sai li se permite sa-i ia trupul si sa-1 îngroape. Una dintre acestea a fost opera a lui Richard Strauss.

încadreaza perfect în stilul tratatului si constituie o relatare impersonala. împreuna cu Galileea. defineste orice loc singuratic. fiindca însusi faptul ca a fost mentionat demonstreaza ca era prea bin e cunoscut pentru a fi omis. ca episodul botezului este real. Ce putem deduce deci despre loan din textul Evangh eliilor si din cel al lui Josephus? în primul rînd. Botezatorul si-a desfasurat propovaduirea la rasarit de Iordan -teritoriu care. care difera în mod semnificativ de cea din Evanghelii. . eremos.6 Este. obiectiva. Cari Kraeli ng afirma ca regimul alimentar al lui loan — „lacuste si miere salbatica" — nu sustine ipoteza unui stil de viata ascetic. se afla sub stâpînirea lui Irod Antipa. în conformitate cu specialistul britanic în studii biblice Robert L. posibil ca propovaduirea lui loan sa nu se fi limitat doar la iudei. Locul în care propovaduia loan arata ca el avea probabil legaturi cu ne-evreii care strabateau rutele comerciale dinspre est..3 Josephus notea za câ loa n predica si boteza. astfel ca loan trebuie sa fi calatorit mult în cursul misiunii sale. am remarcat mai devreme ca autori i Evangheliilor au preferat sa marginalizeze pe cît posibil rolul lui loan.cea a lui loan e mai clara si precizeaza numele a doua orase în care boteza loan: „Betabara. Unii comentatori cred ca acesti „altii" nu pot fi decît ne-evrei si. sugerata de traducerea textelor evanghelice. cu re ferire la locul în care lisus hraneste multimile. Desi la început mentioneaza ca loan îi îndemna „pe evrei" la pietate si virtute. dincolo de Iordan" (1:28) — o localitate aflata în apropierea unei rute comerciale — si Enom. Termenul ori ginal din limba greaca. Josephus adauga ca „si altii se adunau împreuna (în jurul lui) (fiindca erau la fel de entuziasmati auzi ndu-i învataturile)"7. la scurt timp dupa executie. tradus prin „desert" sau „pustietate". care 1-a arestat si 1-a executat „într-o lovitura fulgerat oare". Relatarea din Evanghelia dupa Matei este contradictorie. mentionînd ca popularitatea si influenta sa asupra maselor a stîrnit îngrijorarea lui Irod Antipa. Nu exista nimic în text care sa sugereze ca ei ar fi putut fi altceva decît ne-evrei. Cronicarul nu ofera detalii cu privire la încarcerare ori 'a circumstantele executiei lui loan si nu aminteste nimic despre criticile acestuia la adresa casatoriei lui Irod. Impresia de ascetism dus la extrem. Relatarea sa sublini-azâ însa uriasa sustinere populara de care se bucura Botezatorul si Precizeaza câ.. de pilda. poate fi doar o greseala de interpretare. Irod a suferit o grava mfrîngere într-o batalie — esec pe care populatia 1-a considerat o Pedeapsa pentru uciderea lui loan. Webb: „. considerat un etalon academic în domeniu.5 în studiul sau asupra lui loan Botezatorul. Acela si termen este folosit. de asemenea. în nordul Vaii Iordanului (3:23). Cele do ua orase sînt la o distanta considerabila unul fata de celalalt. precum si cu ce i care traiau dincolo de Iordan".

Culisele casatoriei lui Irod aveau. teama de influ enta politica a lui loan (Josephus) — nu se exclud reciproc. de asemenea. Prima sa sotie fusese o printesa a rega tului arab Nabateea. Nabateea se învecina cu Pereea. probabil. Se sustine ca loan 1-a criticat pe Irod din cauza casatoriei acestuia cu fosta sotie a fratelui sau vitreg. considerat de familia acesteia o insulta grava. de fapt. teritoriu aflat sub sta-pînirea lui Irod si în care predica loan. Daca însa acceptam ideea ca textele Evangheliilor erau doar materiale de propaganda si ca. îndemnurile sale la botez au înfuriat. Prin urmare. vizînd nu doar posibila coruptie a reprezentantilor sai. alternativa ridica o alta întrebare: de ce. ar fi putut sa scrie ca loan a fost arestat fiindca 1-a declarat pe lisus ca fiind Mesia. dar nu din cauza persoanei cu care se însurase. ci însasi esenta sa. de ce nu au facut-o în avantajul lui lisus? Spre exemplu.) Mesajul lui loan — la fel ca cel al lui lisus — era un atac implicit la adresa cultului care avea la baza Templul din leusalim —.O alta idee eronata este cea referitoare la vîrsta lui loan. autorii Evangheliilor si-au dat osteneala pentru a mistific a respectivele motive? Este de înteles motivul pentru care ei au preferat ei sa elimi ne orice aluzie la popularitatea lui loan — aceasta preferinta se încadreaza în „politica" lor generala cu privire la el —. declansase un razboi între cele doua regate. nu numai fiindca el sustinea ca propovâduirea sa este superioara din punc t de vedere spiritual riturilor oficia le. o fac în mod deliberat. dar. Aretas — ceea ce însemna un risc ca masele atrase de loan sa sfîrseasca prin a'l sustine nu pe Irod. Dar. În relatarea din Evanghelii exista. de fapt» cu vr eo cîtfva ani înainte de botezul lui lisus si ca era mai vîrstnic decît acesta cu circa doi ani. Din textele ce lor patru Evanghelii reiese însa ca loan începuse sa predice. mai cu seama daca facem comparatia cu relatarea lui Josephus. ci pe regele Nabateei. atunci cînd trec cu vederea un episod. dar este derutant faptul ca autorii Evangheliilor au „atenuat" motivele pentru care Irod a executat pe loan. respectiv. c onsiderata în general aproximativ egala cu cea a lui lisus.10 Cele de mai sus pot parea putin exagerate. cu toate ca informatia este corecta din punct de .9 (Povestea nasterii lui loan redata în Evanghelia dupa Luca este. iar divortul. Motivele atribuite lui Irod — criticile sale la a dresa ma ria jului acestuia (Evan gheliile) si. de par tea regelui inamic. asa cum am vazut. implicatii politice. daca tot au inventat ceva. ci si fiindca era gratuita. autoritatile religioase. exista unele a nomalii în modul în ca re Evangheliile descriu moartea sa. în mare parte inventata si deci depar te de adevar. si o greseala. în acest caz. criticile sale îl Plasau oarecum în tabara dusmana. Problema consta în identitatea celei de care divortase pentru a se casatori. în plus.

Nu se poa te ca cititorului obiectiv sa nu i se pa ra suspicios faptu l ca loan subliniaza iar si iar superioritatea celui care „va veni dupa mine". Hugh Schonfield afirma: „Sursele crestine sugereaza ca exista o secta iudaica importanta ce rivaliza cu ucenicii lui lisus si care sustinea ca loan Bote zatorul era adevaratul Mesia. dar eforturile lor în acest sens au fost superficiale si analiza atenta a dovezilor fragmentare de care dispunem sugereaza ca. În ciuda faptului ca loan. sentimentele de rivalitate nu lipseau". Wallis Budge13 facea urmatoarea remarca legata de originile primel or cuvinte ale rugaciunii Tatal nostru: o antica rugaciune egipteana adresata lui Amon. Prin urmar e. învata-ne sa ne rugam. cel putin ." în mod cert. în textele acestora pot fi identificate indicii referitoare la influenta sa asupra contemporanilor. rugaciunea îi preceda pe loan si pe lisus cu cîteva secole.deoarece influenta lui loan asupra lui lisus era prea bine cunoscuta — „ei nu 1-au putut discredita Pe Botezator si s-au vazut nevoiti. Spre l ." Apoi ni se spune ca lisus i-a învatat rugaciunea pe care o numim noi astazi Tatal nostru („Tatal nostru care esti în ceruri. Acest Irod era."15 Schonfield mentioneaza.. Geza Vermes scrie. ci un alt Irod.. rugaciunea Tatal nostru nu a fost compusa de acesta din urma. De fapt. întrun episod ale carui implicatii se pare ca nu au fost sesizate decît de prea putini crestini. în schimb. sa lase impresia unei relatii de prietenie si respect reciproc. dar adauga ca . reputatul egiptolog Sir E. lisus."16 (Fara o întelegere a rivalitatii dintre ei. În general. înainte de a-1 boteza. de asemenea . a fost în dreptat spre acest eveniment crucial. începe astfel: „Amon. Ideea a fost remarcata de multi dintre cei mai reputati critici actuali. cum i-a învatat si loan pe ucenicii lui". Ni se face astfel portretul unui loan care se ploconeste în fata lui lisus. a fost marginalizat în mod intentionat de autorii Evangheliilor. nu putem deslusi cu adevarat nici adevara tul rol al fiecaruia . se considera ca loan a fost coplesit de veneratie la vederea lui lisus.. la fel ca Maria Magdalena."). fratele vitreg în chestiune nu era Filip. / Sfmteasca-se Numele Tau. Ni se induce astfel impresia ca întrea ga sa misiune..12 Solicitarea lor poate fi interpretata în doua moduri: „învata-ne niste rugaciuni.14 Vermes descrie totoda ta insi stenta lui Ma tei si a lui Luca asupra preeminentei lui lisus comparativ cu loan ca fiin d „fortata". care esti în ceruri. „apriga rivalitate" dintre discipolii celor doi.A. fara îndoiala. cum a facut si loan cu ucenicii sai" sau „învatâ-ne aceleasi rugaciuni pe care loan.. ucenicii îi spun Iui lisus: „Doamne. în secolul al noua sprezecelea însa. iar „Tatal" invocat nu era nici lehova si nici presupusul sau fiu.. poate întreaga sa viata . de fapt.vedere istoric. esecul de a recunoaste ostilitatea dintre lisus si loan nu permite întelegerea noilor teorii 111 domeniu. tatal Salomeei. spre exemplu: „Autorii Evangheliilor au dorit. exista indicii clare ca lisus si Ioan — desi strîns asociati la începutul misiunii acestuia din urma — erau rivali aprigi... sa insiste asupra ocu-!ui secundar al acestuia. Lasînd la o parte implicatiile profunde asupra teologiei crestine însesi. la nivelul ucenicilor fiecaruia. Amon.

Exista si o serie de date concrete în acest sens. nu ca Fiul lui Dumnezeu!) în mod cert. pe care pavel i-a întîlnit în cursul activita tii sale misionare din Efes si Corint.18 Cele mai recente analize ale Bibliei subliniaza ca loan nu a facut niciodata celebra sa afirmatie despre superioritatea lui lisus si ca nici macar nu ar fi amintit vreodata ca acesta era Mesia. Knight si Lomas ca lisus si loan erau un fel de co-Mesia. asa cum am vazut. pentru a-si forma propria sa grupare. specialistul britanic în studii biblice C. întemnitarea îi oferise timp pentru a se gîndi mai bine sau poate ca inspiratia divina îl parasise între timp. în mod cert. în temnita lui Irod fiind. d ar nicaieri nu se spune ca ei 1-ar fi urmat fiindca ar fi crezut ca este Mes ia. Pe de o parte.H. actionînd ca parteneri-conform teoriei lor. Se sugereaza astfel ca nu mai era sigur ca avusese dreptate sustinîndu-1 initial. (Este foarte posibil ca el sa fi fost într-adevar botezat de loan. dar ca un adept al acestuia.) Concluzia logica este aceea ca lisus si-a început activitatea ca ucenic al lui loan si mai tîrziu s-a desprins de discipolii acestuia. Evangheliile mentioneaza ca lisus si-a recrutat primii ucenici din rîndul discipolilor lui loan. ba poate chiar sâ-1 fi denuntat în acest sens? Din punctul de vedere al mesajului crestin. discipolii de mai tîrziu ai lui loan. loan pune la îndoiala autenticitatea misi unii lui lisus ca Mesia. Evangheliile mentioneaza (ingenuu. cel putin la începutul propovaduirii sale. Asa cum vom vedea. Dat fiind ca ambiguitatea se pastreaza în engleza — precum si în ro mâna. nu stiau nimic despre presupusa afirmatie a învatatorului lor referitoare la cel care avea sa vina dupa el. Ahmed Osman Usthie chiar ca lisus a fost inventat de discipolii lui loan pentru a i a stfel prof etia sa despre cel care a vea sa vina dupa el. cei doi predicatori ar fi fost colegi apropiatidar se pare ca adevarul a fost cu totul altul. în acest sens. crestinii accepta faptul ca loan a fost inspirat divin cîn d l-a recunoscut pe lisus ca Mesia. acesta ar putea fi totusi un alt exemplu al dorintei cronicarilor de a adapta un episod real în functie de propriile lor obiective. de altfel —. Dodds traduce expresia „cel care vine dupa mine" (ho opiso mou ercho-menos). Dodds este de parere ca acesta este adevarul. am putea spune) ca. Era conducatorul si învatatorul lor. în cartea The Hiram Key7. implicatiile acestui episod sînt — sau ar trebui sa fie — tulburatoare. Identitatea lui le-ar fi devenit totusi evidenta treptat. În mod similar. prin „cel care mâ urmeaza". Ar fi oare posibil ca loan sa fi negat pur si simplu ca lisus er a Mesia. Cea mai convinga toare dovada în sprijinul ideii ca loan gotezatorul nu 1-a proclamat niciodata pe lisus ca fiind mult asteptatul Mesia este faptul ca propriii sai ucenici nu 1-au recunoscut ca atare. din Evanghelia dupa loan. dar întrebarea sa din temnita demonstreaza ca avea îndoieli în aceasta privinta.exemplu. pe p . este posibil ca expresia sa desemneze un ucenic.

Asa cum sublinia Cari Krae-ling în 1940. cuvintele „loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el" (prin lisus) sugereaza ca loan era deja cunoscut pentru minunile si miracolele sale. ar fi tras concluzia evidenta ca lisus era acela. În al doilea rînd. Expresia nu se refera. asa cum am putea crede. De fapt. Evangheliile amintesc acest lucru în pasajul în care lisus le vorbeste ucenicilor despre loan si despre acuzatia ca acesta „are drac". de ce nimeni nu mai parea sa stie acest lucru? (în Evanghelii se mentioneaza clar ca adeptii îl urmau nu fiindca ar fi fost Mesia. daca loan declarase ca lisus este Mesia. atunci Irod ar fi auzit si el despre ea.19 Aceast a sugestie a fost preluata si elaborata de Morton Smith în cartea Jesus the Magician. sa remarcam însa cîteva din-fre cele mai interesante implicatii ale cuvintelor lui Irod. încît par din multe puncte de vedere o cu totul alta lume. încît pare o mistificare. Smith este de parere ca popularitatea lui lisus poate fi explicata prin actele de magie egipteana al caror autor era. vrajitorul trebuia sa aiba sub puterea sa un spirit sau un de mon. si atunci. cuvin tele lui Irod capata o semnificatie clara doar daca sînt privite ca reflectînd ideile oculte predominante în lumea greco-romanâ a epocii lui lisus. dar aceasta a început dupa ce a fost botezat de loan. In primul rînd. cel putin la prima vedere. este clar ca Antipa nu stia despre prevestirea Botezatorului. cît si metaforic. a hranit multimile cu cinci pîini si doi pesti. scrisa în 1978.20 Asa cum am vazut deja. Irod Antipa a început sa se teama si a crezut la un moment dat ca lisus era loan înviat sau reîncarnat (Marcu 6:14): „Si a auzit regele Irod. la o posesiun e . ca „unul mai mare" ca el îi va urma. A transformat loan Botezatorul apa în vin. Daca apropiata venire a lui Mesia ar fi constituit o parte importanta a învataturilor lui loan asa cum afirma Evangheliile —. Noul Testament nu putea contine astfel de informatii.arcursul activitatii sale de propovaduire. în acea perioada se credea ca. a tamaduit bolnavii si a înviat chiar mortii? Poate ca da. Ce voia Irod sa spuna — ca lisus era loan reîncarnat? Greu de crezut asa ceva. incredibila — atît în sens literal. Evanghelia dupa loan (10:41) are un ton atît de emfatic în aceasta privinta. Un lucru este însa cert: fiind un material de propaganda a miscarii initiate de lisus. si zicea ca loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el". O posibila explicatie privind bizarele cuvinte ale lui Irod pare. Ideea este negata însa ferm în Evanghelii. pentru a face lucrari de magie . caci numele lui lisus se facuse cunoscut. înainte de a examina în detaliu aceasta problema. ci dintr-un alt motiv.) Dar sa ne gîndim la alta idee incitanta. altfel. Cînd miscarea lui lisus a devenit cunoscuta. fiindca amîndoi au trait în aceeasi perioada. de fapt. Dar sa ne amintim ca avem de-a face cu o epoca si cu o cultura atît de deosebite de civilizatia actuala. Cuvintele sale au constituit totdeauna motiv de nedumerire.

Smith citeaza un text magic de pe u n papirus aflat acum la Paris.1 vor tr age în cursa. iata cum. lisus îl avea în stapînire pe loa n)."24 Fa ptul ca popularitatea lui loan era mai mare decît cea a lui este ilustrata si de un alt episod al Evan gheliilor: cel în care Iisus le vorbeste multimilor în templul din Ierusalim. nu de a sa proprie. interpreteaza Morton Smith cuvintele lui Irod Antipa: „loan Botezatorul a fost sculat din morti (de lisus. ci la afirmatia ca loan avea un demon în puterea sa. cartarii s i ba trîn ii î i pun î ntreba ri-capcan a. sugereaza puterea detinuta de loan". ia r lisus le raspunde printro alta întrebare: „Botezul lui loan venea din cer sau de la oameni?" Interlocutorii sai ramîn un moment pe gînduri: „Ei însa vorbeau astfel între ei: Daca raspundem: «Din cer».) Kraeling scrie în acest sens: „Detractorii lui loan au folosit prilejul mortii sale pentru a induce ideea ca sufletul sau devenise instrumentul prin care lisus îsi îndeplinea lucrarile de magie neagra — idee care. poate — Zeului-Soare Helios: „Da-mi putere asupra spiritului unui om ucis. (O astfel de acuzatie a fost facuta ma i tîrziu împotriva lui Simon Magul despre care s-a spus ca ar fi „supus" spiritul unui baiat asasinat.. preotii îsi recunosc nestiinta. va zice: «Dar de ce nu 1-ati crezut?» Si daca vom raspunde: «De la oameni.. În acest context. Kraeling sugereaza ca Irod Antipa s-ar fi putut referi la aceasta idee. . Confruntati cu aceasta dilema. Semnificativ în acest dialog este faptul ca lisus a exploatat teama preotilor de popularitatea lui loan.22 în sprijinul acestei idei. mai cu seama al unui ofl1 ucis. Un asemenea suflet ducea la îndeplinire — credeau oamefl11 vremii — toate dorintele stâpînului sau. caci toti socoteau ca loan a fost în adevar un prooroc". ci si spiritul unei fiinte uma ne. desigur ca Botezatorul nu era doar un predicat or ." Interesa nte în acest context sîn t puterile pe care „vra jitoria " i le confera magicianului: capacitatea de a vindeca si de a sti d aca un bolnav va trai sa u va muri. plus fa gaduia la ca „vei fi vene rat ca un zeu.demonica. din al carui trup detin o parte. prin necro mantie. el le ocoleste însa cu a bilitatea unui politicia n versat Preotii îi cer sa spuna cu a cui autoritate vorbeste. Invocatia îi este adresata — semnifi cativ. în sine. fiindca nu numai demonii puteau fi „supusi astfel..25 Preotii.. în spera nta ca.. puterile acestea (inferioare) lucreaza p rin el (adica la ordinele sale)". Si de aceea (aflîndu-se sub controlul lui lisus-Ioan). Ani vazut ca Josephus a subliniat influenta si sustinerea de care se bucura lo an în rîndul populatiei.». se temeau de norod.21 Pe baza acestei explicatii.

Zaharia. ca acesta este. o combinatie a doua povesti distincte.27 Cu alte cuvinte. Concluzia logica este aceea ca povestea copilariei lui loa n a fost initial indepen den ta de Evanghelii si ca. Maria îsi ia copilul. " înfasoara în scutece si îl asaza pur si simplu într-un staul. la un moment dat. Specialistii stiu ca. cît si ne-evreii „erau extrem de entuziasmati ascultîndu-i învataturile". concretizate în ceea ce putem numi pe drept scripturile lui loan. Analizînd textul. veniti pentru a-i asculta propovâduirea. o Evanghelie apocrifa numita si Protoevangelium.oarecare. Imediat însa. Luca (sau sursa pe care a utilizat-o el) a luat doua povesti separate si a încercat sa le uneasca printr-un artificiu literar: întîlnirea dintre cele doua viitoare mame. pe lînga acestia se aflau si oameni obisnuit i. . iar acestia se întorc si declara ca ul nu stie unde se afla sotia si fiul lui: „Irod s-a mîniat si a zis: «Fiul lui are sa fie rege peste Israel». Pîna în acest punct. !ar cealalta referitoare la lisus — povesti care (în conformitate cu Kra eling) „au f ost îmbinate cu ajutorul unor materiale fara leiâtura cu firul evenimentelor". poate chiar una rivala. Dar se pare ca loan era cel cautat de ei. în conformitate cu scrierile lui Josephus. Poate ca a fost distrusa ori poate ca este pastrata în secret de „eretici".26 într-adevar. prin urmare. Dupa cum am vazut. este extrem de interesant. Cînd aude despre masacrarea pruncilor. dar între timp s-a pierdut. ci un conducator cu o deosebita forta interioara. altfel ar fi fost conservata în mod oficial. atît evreii. situatia se schimba. într-un fel sau altul. care i zbutise sâ-si atraga un public urias." În aceasta Evanghelie. dupa moa rtea lui loan ucenicii au început sa scrie relatari ale vietii si fragmente ale învataturilor sale. de fapt. fara urma de îndoiala. loan avea numerosi adepti care. constituiau un cerc de ucenici apropiati. aceasta Evanghelie a fost scrisa i relativ tîrziu si include numeroase episoade din copilaria lui lisus pe care acum nimeni nu le mai ia în serios. dar cuprinde materiale provenite din mai multe surse si. este mai veche decît cea a nasterii lui lisus. una privind conceperea lui loan. Elisabeta este cea care fuge cu pruncul ei spre munti. ca în ca zul miscarii initiate de lisus. Este însa dificil de înteles cum cineva care cunostea textul Evangheliilor canonice a putut inventa tot acest material. a existat o asemenea „literatura ioanita". De asemenea . exista o aluzie clara la o alta „Sfînta Familie". probabil. poate oferi informatii despre o serie de traditii bine cunoscute. Elisabeta si Maria. loan si lisus. Un episod ciudat din „Cartea lui lacob". Modul în care Luca reda conceperea celor doi prunci. prob abil pentru a-1 ascunde de soldati. Irod ordon a uciderea pruncilor. episodul din Protoevangelium este identic cu versiunea din Noul Testament. Se pare însa ca anumite fragmente din ea nu corespundeau cu relatarile Noului Testament despre lisus si loan. Astfel. criticii au ajuns la concluzia. Conform relatarilor despre copilaria lui lisus si loan — dupa familiara poveste a nasterii si a celor trei magi. la fel ca în cazul lui lisus. demonstreaza ca loan era o persoana ' importanta în sine. Citim mai departe cum Irod îsi trimite oamenii pentru a-1 interoga pe tatal Botezatorului. care îl însoteau pretutindeni.

ci si imnuri si versuri ce i-au fost dedicate. Hana. i-a familiarizat pe crestini cu povestile na sterii lui loan. în cinstea fiului sau nou-nascut.31 Iar Geza Vermes este de parere ca unele episoade din Evanghelii si din Faptele Sfintilor Apostoli sugereaza ca discipolii lui loan îl considerau pe el ca fiind Mesia. care contrasteaza atît cu celela lte Evanghelii. Evanghelia dupa loan are cel mai virulent ton anti-Botezator. AtîtMagnificat. si totusi este singura care precizeaza explicit ca lisus si-a . Elisabetei si se referea la copilul ei. unul din tre Parintii Bisericii. Si unicul motiv plauzibil pentru care Luca a relatat evenimentele astfel este acela ca loan avea înca adepti. la circumcizia lui loan. recunoscut de specialisti. nascut la Bethleem". în care el era micul Mesia vestit de pro roci. prin urmare. În mod similar.. Dar au fost aceste traditii legate de loan cele care le-au oferit autorilor ma1 tîrzii ai Evangheliilor materialul din care s-au inspirat pentru a scrie „istoria" lui lisus'? în The Essene Odyssey („Odiseea eseniana' )> Schonfield afirma: „Contactul cu adeptii Botezatorului. In primul rînd înseamna ca existau deja relatari despre loan. Bine cunoscuta „cîntare" a Mariei. de fapt. Dupa cum am vazut. iar Irineu. cît si cu tonul general al materialului în sine. situatia îi co respunde mai degraba Elisa bete i.. în al doilea rînd versiunea lui Luca în privinta nasterii lui lisus a fost adusa în prim-plan în mod intentionat.Acest lucru are implicatii deosebite. o femeie care a fost stearpa pînâ la batrînete. nu Maria.29 Nu ne îndoim ca acesta trebuie sa fi facut parte din povestea originala a nativitatii lui loan Botezatorul. rosteste o „profetie" sau un imn cunoscut azi sub numele Benedictus. mentioneaza (în circa 170) ca ea. La urma urmei.32 Faptul ca a existat o „literatura a lui loan" ofera raspuns la numeroase întrebari privind cea de-a patra Evanghelie. i-a apartinut. dintre cele patru canonice. cît si Benedictus par a fi fost „imnuri" distincte închinate lui loan parte a unei „Evanghelii a lui loan" ce a fost apoi modificata de Luca pentru a deveni „pe placul" adeptilor lui lisus. tatal lui. Zaharia. în vreme ce Luca a firma ca lisus s-a nascut dintr-o ma ma fecioara . Desi este unica Evanghelie bazata pe o marturie oculara — afirmatie sustinuta de amanuntele circumstantiale din text —. De fapt. „miracolul" venirii pe lume a Botezatorului consta doar în fertilitatea parintilor sai atît de vîrstnici. iar acestia riva lizau cu cei ai lui lisus. conti ne diverse elemente evident gnostice. a rostit cuvintele respective. Acest lucru sugereaza ca au existat nu doar relatari ale vietii lui loan.30 În plus. atribuita ucenicului loan. Cel mai bun exemplu în acest sens este „prologul" referitor la Dumnezeu si la Cuvînt. Magnifica!. materialul prezinta o seri e de contradictii. cîteva dintre primele manuscrise ale Noului Testament precizeaza ca Elisabetei îi apartine „cîntarea". pentru a o „umbri" pe cea despre loan. Aceasta ipoteza este sustinuta de un alt element. o serie de texte bisericesti timpurii numite „Cunoasterea clementina" precizeaza ca unii dintre ucenicii lui loan chiar credeau ca el este Mesia. dar înca necun oscut de majoritatea crestinilor. Cuvintele folosite o asociaza cu un personaj al Vechiului Testament.

a ceasta Evanghelie pare a fi marturia directa a „iubitului ucenic". iar multi dintre cei care studiaza Noul Testament considera ca autorul s-a inspi rat si dintr-o serie de texte scrise de adeptii Botezatorului.34 Materialul preluat de la adeptii Botezatorului consta în prolog si " asanumitele „dialoguri revelatorii" dintre lisus si ucenicii sai. pe care le-a combinat si le-a interpretat conform propriilor s ale convingeri despre lisus.) loan a avut numerosi adepti în cursul vietii. Wilson scrie: . Asa cum am vazut.. Specialistul german în studii biblice Rudolf Bultmann sustine ca acestea au fost „. Este clar ca autorul a compilat textul pe baza mai multor surse. inclusiv pe presupusul autor al textului. Prin urmare. se considera în general. adaptata apoi de cronicar."35 Sa remarcam ca aceste elemente din Evanghelia dupa loan au cel mai pronuntat caracter gnostic si. publicata în 1992. Aceasta sursa pare a fi loan Botezatorul si ucenicii lui. ci a rezultat din tra nsformarea unei tra ditii a Botezatorului.recrutat primii ucenici din rîndul celor ai lui loan. d in cauza materialelor gnostice si non-iudaice continute..N. fiind atît de contrastant cu teologia celorlalte Evanghelii si a Noului Testam ent în genera l.. o parte considerabila a Evangheliei dupa loan nu a fost crestina la origine. (Aceste descoperiri pot pune capat controversei privind datarea Evangheliei dupa loan. texte pe care — dupa parerea specialistului în orien-alistica Edwin Yamauchi . Adesea s-a presupus ca. A. le-au cauzat cele m ai multe probleme istoricilor. asa cum vom vedea. le-a demi-hzat si le-a crestinizat". ca aceasta Evanghelie a fost scrisa dupa cele sinoptice.. materialul lui loan trebuie sa fi fost scris mult mai tîr ziu. gnostici ei însisi. considerate documente originale ale a deptilor lui loan Botezatorul. care îl preamareau pe acesta si îi conferea u initial lui rolul de Mîntuitor trimis de pe Târîmul Luminii. Dar faptul ca el provine dintr-o alta sursa decît discipolii lui lisu s modifica oarecum imaginea si numerosi comentatori au asociat ce-a de-a p atra evanghelie cu o „sursa gnostica precrestina". rescriind materialul acolo unde i s-a parut necesar s-o faca . gnostici — este foarte posibil ca aceasta Evanghelie sa fie contemporana cu celelalte sau chi ar anterioara. în cartea sa Jesus. Exista dovezi ce sugereaza ca miscarea lui loan a devenit o Biserica în sine si ca nu s-a limitat la teritoriul Palestinei. „iubitul ucenic" însusi. Dar daca lisus nu a fost iudeu si daca o mare parte a materialului a fost preluat de la adeptii lu i loan Botezatorul — care au fost.„al patrul ea evanghelist. Indiferent cine a fost a utorul ei real. iar dupa moartea sa numarul acestora a continuat sa creasca într-un mod similar cu cel înregistrat în dezvoltarea crestinismului. în consecinta.33 Dar aceste contradictii nu impieteaza valorii intrinseci a Evangheliei.

Daca Pavel ar fi fost o personalitate mai slaba. Ne referim. la prima vedere. Cultul s-ar fi putut dezvolta într-atît încît actualii ioaniti sau baptistii sa creada ca . ba dimpotriva. devotati si numerosi. ioanitii nu aveau habar despre existenta unei asemenea profetii.. desigur.. Se pare câ. am putea crede ca stim despre aces t personaj interesant mai multe decît stim în realitate. sa se înteleaga acest lucru.. care i-au supravietuit formînd o veritabila Biserica S-a presupus însa — asa cum sustine si A.N. acela de a încerca sa „cumperi" Sfîntul Duh: simonia. S-a spus despre el ca avea un caracter „international"38 si ca se î nti ndea din Asia Mica pîn a în Alexa n dri a. Wilson în comentariul citat mai sus — ca religia sa a fost absorbita de Biserica Crestina în perioada ei de început.. un personaj malefic. j Spre deosebire de celelalte doua personalitati ma jore despre . Prin urmare... dupa ra stignirea lui lisus. Ele subliniaza însa rolul unui persona j ca re. care am discutat — Maria Magdalena si loan Botezatorul —. nu «Botezul lui Hris-tos». loan era divin. . de versiunea acestuia cu privire la m iscarea initiata de lisus.„Daca religia lui loan Botezatorul (si stim ca a existat o astfe l de religie) a devenit cultul dominant în regiunea mediteraneana. El este considerat înca. daca a facut-o. Acest accident al istoriei însa nu a fost sa fie".. cel care a compilat Faptele Sfintilor Apost oli lasa. în mod inocent. surclasîndo pe cea a lui lisus. Numele sau a fost dat chiar unui pacat. fara dubii.36 Prin urmare. un practicant al magiei negre de cea mai joasa speta.. persoana aceea nu a fost lisus. Bamber Ga scoigne sc rie în aceeasi ordine de idei: „Un grup de oameni pe care Pavel i-a întîlnit în Efes ne ofera indicii interesante cu privire la dezvoltarea unei asemenea religii potential e — una pe care Pavel a stîrpit-o de la radacina". sugereaza c& loan nu a predicat vreodata despre „unul mai mare" care vine dupa el sau. Desigur ca unele dintre comunitatile sale au fost surclasate. Dar exista dovezi convingatoare care atesta ca Biseri ca lui loan a supravietuit. omul .. însasi existenta lor ca entitate distincta.. la Simon Magul. pare nelalocul sau în aceasta poveste. Simon ' Magul nu a fost cîtusi de putin margin alizat de primii cronicari crestini. Iar cultul lor nu era deloc nesemnificativ. se considera ca a urma «Calea» (asa cum era numita religia acestor credincios i) însemna a urma «Botezul Iui loan». loan Botezatorul avea propriii sai adepti.37 Grupul de oameni era. în Faptele Sfintilor Apostoli se precizeaza ca religia lui loan fusese adusa în Ef es de un locuitor al Alexandriei pe nume Apollo — unica referire la Alexandria din întregul Nou Testament. Cultul sau a supravie tuit pînâ la jumatatea anilor 50.. probabil ca «Botezul l ui loan» ar fi fost religia care ar fi cucerit ima ginatia lumii antice. ca acelea întîlnite de Pavel. sau daca nu si-ar fi scris Epistolele. Biserica lui loan. în Efes. la întîlnirea lui Pavel cu acestia. chiar Noul Testament descrie existenta unei Biserici a lui loa n în afara granitelor Israelului. desigur. un personaj care pe întregul parcurs al istoriei crestine a fost considerat „parintele tuturor ereziilor".

Parintii Bisericii stiau însa mai multe despre acest personaj. Ideea a derivat din convingerile sale gn ostice: Simon considera ca „primul gînd" al lui Dumnezeu — precum si Întelepciunea/Sophia din filozofia iudaica. exista similaritati evidente cu alte sisteme de gîndire asspre ca . Simon se caleste si le cere apostolilor sa se roage pentru el. Desi detaliile variaza. În mod semnificativ. fiindca si Dumnezeu se întrupase. a plecat la Roma. Drept urmare. ia r rela tarile lor contrazic simpla poveste moralizatoare din Faptele Sfintilor Apostoli. Simon este mentionat o singura data. de fapt. pentru primii Parinti ai Bisericii. Numit uneori si „cel dintîi eretic". zeii acestei lumi. încît cere sa fie botezat. fiind aspru dojenit de ei. Ei au creat Pamîntul dup a instructiunile ei. care sînt. Mama Tuturor. în vremea ca ta rilor. unde a fost cinstit ca un zeu si chiar i s-a ridicat o statuie. dovedit de apostoli. Dar aceasta se dovedeste a fi doar o stratagema din partea sa. în timpul domniei lui Claudius (41-54 d. o fosta prostituata din orasul fenician Tir. în consecinta. de la alch imie la ermetismul Renasterii.Hr. temîndu-se pentru sufletul sau. în Faptele Sfintilor Apostoli (8:9-24). fondatorul gnosticismului). celor din ziua de astazi. cuvîntul gnostic era sinonim cu eretic. pîna ce a sfîrsit ca prostituata în orasul-port Tir. Simon Magul este considerat un pacatos pentru care aproape ca nu mai exista salvare. Simon Magul calatorea împreuna cu o femeie pe nume Elena. care a supra vietuit pîna în Evul Mediu. De asernen ea. spre a-i afla secretele — pîna cînd a fost.. pentru a învat3 cum sa dobîndeasca si el puterea de a da Duhul Sfînt. desigur. despre ca re am discutat anterior — a fost feminin. Sistemul cosmologic ce cuprinde o serie de lumi pa ralele si de planuri inferioare si superioare ne este familiar noua. el a cautat-o si a salvat-o. În acest scop le ofera bani lui Petru si loan. iar Simon era gnostic (dar nu. în lumea materiala. si care se afla la baza cosmologiei ermetice si deci a ocultism ului occidental. ea a fost închisa într-o serie de trupuri de femei (inclusiv în cel al Elenei din Troia). era un samaritean care folosise vrajitoria pentru a „cuceri" populatia Samariei. tot mai grave. Sama ritenii deja îl considerau un zeu. a ceasta este convingerea gnostica ssentiala. Simon este atît de impresionat. în fiecare încarnare fiind supusa unor umilinte de nesuporta t. careia el îi spunea Primul Gînd (Ennoia). De ce? Un indiciu în acest sens ne este oferit de faptul ca. o femeie care a creat apoi îngerii si semiz eii. adica la zece ani dupa rastignirea lui lisus). Cînd apostolul Filip vine în regiune pentru a predica. Dar mai exista o speranta. asa cum credeau ei.care a încercat sa-1 imite pe lisus si care s-a infiltrat la un moment dat în Biserica Crestina ce abia facea primii pasi. Astfel.39 Simon se nascuse în satul Gitta si era renumit pentr u abilita tile sa le de magician (de aici provenind si numele sau). sub înfatisarea lui Simon. În Noul Testament. da r la un moment dat s-au razvratit si au închistat -o în materie.

în chip de Kyria. a creat mare prapad prin tulburarea pe care a produs-o în rîndu l crestinilor". Reprezentantii Bisericii s-au stra duit sa sublinieze ca. înspaimîntati de Simotl Magul si de influenta sa. cu toate ca nu era corect si distinct de tip crestin. se pare ca secta lui Simon practica sexul magic în ritualuri ce implicau „em anatii trupesti": sperma si sînge menstrual.41 Schonfield o asociaza de asemenea pe Elena cu Sophia însasi si cu Astarte. dar din pacate nu ofera amanunte lamuritoare. în mod evident. în mod cert însa. un cucernic victorian.47 Epifanie elaboreaza: „Din vremea lui Hristos si pînâ astazi. Ipolit afirma sec cu privire la Simon : „El nu era Hristos". Cea mai semnificativa este a se. si cerea ca ei sa se reunea sca pentru mistere în cele mai josnice adunaturi".(Simon o numea pe Elena. sursele puterii lor erau cît se poate de diferite. emissionum virorum. dar care devine usor de înteles si ne dam sea ma cît de multe avea Simon în comun cu Iisus. întruparea era literala. în vreme ce lisus era animat de forta Sfîntului Duh. prima erezie a fost cea a lui Simon magicianul si.S. desi lisus si Simon propovâduiau si faceau în mare parte acelasi lucru. inclusiv minuni.46 *if (G.48Mai mult decît atît.42 Geoffrey Ashe s adauga: „(Elenei) i se reda gloria initiala.) Parintii Bisericii erau.. eman atii a le trupurilor.) Personificarea întelepciunii ca femeie — o prostituata! — este vin aspect cu care deja ne-am familiarizat în aceasta investigatie. împotriva ereziei: „El impunea mistere obscene si . în ca re lisus por-în cauta rea Sophiei închistate — un person aj asociat în mod explicit în textul respectiv cu Maria Magdalena. Pe scurt spus.ea cu textul gnostic coptic Pistis Sophia. fsminarum menstruorum. „oaia sa pierduta". Simon era o parodie satanica a lui lisus. asa cum indica si Ep ifanie în lucrarea sa. a pastrat în traducerea os mai sus expresiile respective în limba latina.. ei practicau ritualuri sexuale. Simon folose a în acest scop vrajitoria. Hugh Schonfield scrie în acest sens: „.R.44 Irineu al Alexandriei scrie ca initiatii cultului simonian „duceau o viata imorala"45. Mead. sau împarateasa cerurilor" .. divinitate identificata în Egipt cu Isis". Astfel.re am discutat anterior. mentioneaza ca dansa în lanturi si adauga: „întreaga putere a lui Simon si a Dumnezeului sau este aceasta femeie care danseaza" . în conformitate cu Ipolit: .. Acesta pare a fi constituit o amenintare serioasa la adresa Bisericii — fapt ciudat. cu toate acestea. în persoana Elenei.43 O alta sursa apocrifa ce dateaza din jurul anului 185 o descrie pe Elena ca fiind „neagra ca o etiopiana". Simonienii o venerau pe Elena ca fiind Atena (zeita întelepciunii). Karl Luckert stabileste si el o conexiune între conceptul simo-nian de Ennoia încarnat în persoana Elenei si zeita Isis. Pentru Simon.

."52 Fragmentul aminteste de hermafroditul alchimic. într-o forma adaptata. „Marea Revelatie": „Din eonii universali exista doua mlâdite. dat fiind ca ele reflecta si poate chiar continua." învataturile Iui lisus si cele ale lui Simon Magul erau.. Ele demonstreaza însa ca popularitatea celui din urma era atît de mare. în unele cazuri ea este reprezentata cu barba si i se atribuie urmatoarea afirmatie: „Desi sînt femeie. este si va fi puterea masculin-feminina na din Puterea Nemarginita existenta dintotdeauna. spre exemplu. un citat din lucrarea sa. ci un filozof care si-a notat ideile.49 O alta relatare mentioneaza ca Simon avea capacitatea de a face minuni. dar este refuzat. Iata. ma sculina. Dar de unde proven eau aceste idei ale lui Simon Magul? Karl Luckert53 considera ca „radacinile ideologice" ale învataturilor lui Simon se afla în religiile Egiptului antic. si probabil ca nu greseste. a oferit mintuire prin cunostinte detinute doar de el".50 Cu alte cuvinte. acestea erau considerate uneori ca îngemanate în trupul zeitei Isis. inclusiv pe aceea de a transforma pietrele în pîine. scriere apocrifa. Aceste fragmente ilustreaza în mod clar gnosticismul lui Simon si accentul pus de acesta pe existenta a doua forte opuse. ni se spune ca lisus a hra nit cinci mii de oameni cu cinci pîin i si doi Pesti.„. iar cealalta femi nina. Astfel. în aceasta rezidii Ta tal. Desi scoala isiano-osiriana sublinia caracterul opus si egal al zeitatilor masculine si feminine. eu sînt Paracletul. tregime. Simon reuseste sa învie doar capul. periculos de asemanatoare si de aceea Simon a fost acuzat ca a încercat sa „fure" cunostintele detinute de crestini. unde au fost incluse doar pentru a fi condamnate cu fermitate. Asigurînd libertatea Elenei... Mintea Universala ce structureaza totul .. Simon Magul si Petru se întrec în a rea duce la via ta un cadavru. feminina . toate sfîrsindu-se cu victoria — previzibila — a crestinului. încît a fost nevoie de inventarea unor povesti pentru a contracara influenta sa asupra maselor.. Simon se proclama de esenta divina si le fagaduieste adeptilor sai mîntuirea... iar cealalta este de dedesubt.. am devenit barbat.. dar gasim citate ample în textele Parintilor Bisericii. În „Faptele lui Petru si Pavel".51 Exista numeroase astfel de descrieri apocrife ale „întrecerilor" de magie între Simon Petru si Simon Magul. de androginul simbolic care îl fascina pe Leonardo da Vinci. El este cel care a fost. cuplîndu-se între ele. acele culte.) leronim citeaza din lucra rile lui Simon: „Eu sînt Cuvfntul lui Dumnezeu. Mai tîrziu însa. eu sînt cel stralucit. Atotputernicul. Acest . Eu sînt întregul lui Dumnezeu".. dupa parerea Bisericii timpurii. Marele Gînd care produce tot ce exista. se unesc si manifesta Distanta de Mijloc. dar complementare: una masculina. cînd Satana îi ofera puterea de a face acela si lucru.. (Ac easta poa te fi o referire la ispitirea lui lisus. ceea ce e cam acelasi lucru. în vreme ce Petru reuseste în în. Fireste ca lucrarile sale s-au pierdut. una se manifesta de deasupra si este Marea Forta . Magul nu era doar un vrajitor itinerant.

Imaginea se sch imba însa radical daca luam în consideratie ideea ca ra stignirea nu s-a soldat. gnosticii aveau o carte intitulata „Marile întrebari ale Mariei".55 Si mai exista o conexiune: aceea a probabilei lor origini egiptene. ci si ca un competitor evident al lui Hristos în Biserica Crestina timpurie — poate chiar ca un potential aliat. asa cum o numeau crestinii.54 Ar fi tentant sa ignoram aceste afirmatii sub pretextul ca sîn t simple zvonuri menite sa provoace agitatie. Implicatiile acestui fapt sînt extraordinare. Karl Luckert spune despre Simon: „Ca «parinte a l tuturor ereziilor». de lisus s i Magdalena? în conformitate cu Epifanie. a fost desemnat de loan ca succesor al sau (desi. dar percepe si strînsâ conexiune dintre teologia ebraica initiala si cea egipteana. pentru noi. în cartea sa „Testament". din motive pe care le vom prezenta mai jos... al carei rol era acela de ho rasis: iluminarea spirituala prin intermediul actului sexual. ilustrativ — cu privire la Simon Magul: acela ca a fost un discipol al lui loan Botezatorul. Ameninta rea pe care o constituia Simon Magul deriva probabil din mostenirea lor egipteana comuna. El recunoaste aparenta dihotomie din învataturile lui lisus.. poate..57 Acesta este. Ma i mult decît atît. si anume eliminarea întregii dimensiuni feminine constituite de Tefhut-Mahet-Nut-Isis din Dumnezeul masculin". motivul pe care 1-am presupus privind misiunea lui lisus în ludeea — acelasi cu cel atribuit lui în Levi-ti kon. Lasînd la o parte paralela cu lisus. desigur. el trebuie studiat nu doar ca un oponent. cu moartea lui. mai exista un aspect deconcertant — si. constituita de faptul ca adresa „publicului" iudeu un mes aj egiptean. de asemenea. Pericolul friza chia r posibilitatea ca el sa fie confundat cu însusi Hristos.lucru este o recunoastere tacita a faptului ca înva taturile sal e erau compatibile cu cele ale lui lisus si ca el facea chiar parte din aceeasi miscare. despre care se spunea ca ar contine tainele miscarii lui lisus si care lua forma unor cer emonii „obscene"... Implicatiile sînt tulburatoare.. dar a m va zut ca exista dovezi ce sugereaza ca Magdalena era o initiata si initiatoare sexu a la în traditia prostitutiei de templu. Luckert trage concluzia ca lisus a iesit victorios din riva lit atea sa cu Simon Magul numai fiindca a inclus în „scenariu" si propria sa moarte. Despre Simon Magul afirma urmatoarele: „(el)-. Ritualurile sexuale îndeplinite d e Simon si Elena erau oare practicate. succesiunea nu avea sa fie una directa). fiindca Simon a fost . considera ca este de datoria sa sa corecteze ceea ce."56 Si Luckert identifica o paralela strînsâ între ceea ce considera el a fi misiunile celor doi. ' luase probabil o întorsatura gresita. John Romer subliniaza aceasta paralela: „Elena Prostituata. era Maria Magdalena a lui Simon Magul".

. atît secta sa. probabil fiindca aici au deprins protagonistii acestor evenimente tainele magiei.. ci e înca viu". de fapt. nu doar dupa moartea lui loan Botezatorul.59 Gruparea formata în numele lui Simon a rezistat pîna în secolul al III-lea. din secolul al III-lea: „La Alexandria. Simon era preferatul lui.. dar Ia moartea maestrului sau. si ea ucenica a lui loan.58 Lucrarea continua oferind explicatii numerologice extrem de complexe privin d motivul pentru care loa n ar fi avut treizeci de ucenici — probabil doar în cadrul nucleului de initiati — desi în realitate erau numai douazeci si noua si jumatate: unul dintre ei era o femeie si deci nu putea fi considerata o persoana întreaga. Cînd Simon s-a întors din Alexa ndria .60 Si totusi. Dositeenii „îl venerau pe loan Botezatorul" ca „învatatorul cel drept. Toate acestea lasa deconcertan ta impresie ca Botezatorul. loan a fost antemergatorul lui lisus. Dintre toti ucenicii lui loan..cunoscut mereu ca un vrajitor si un practicant al sexului magic. Asa . fiind un adept al lui loan.. Amanuntul este in teresant. care au si scrieri ale lui Dositei si povestesc despre el ca n-a simtit gustul mortii. O secta care poarta numele lui Dositei a izbutit sa supravietuiasca pîna în secolul al Vl-lea. cu totul altfel.. Dositei i-a încredintat con ducerea Bisericii lui loa n. Nu ne îndoim ca loan a stiut si a fost de acord cu învataturile lui Simon. Simon si-a definitivat studiile de magie. Urmatorul fragment este prelua t din lucrarea . Origen mentioneaza: „. Iar daca acesta din urma facea parte din cercul de initiati ai Botezatorulu i. desi nu chiar de bunavoie. ci conducatorul unei organizatii cu sediul în Alexandria. înseamna ca a deprin s acest „mestesug" chiar de la el — ca si ceil alti ucenici de acelasi rang-Precum lisus. deoarece contextul sugereaza ca ar fi fost acea Elena a lui Simon Magul. un alt ucenic.. . Nu putem spune deci despre el ca a întors foaia complet dupa ce maestrul sau a disparut din peisaj. Implicatia este clara: loan Botezatorul nu era un predicator oarecare. el se afla la Alexandria si de aceea Dositei.. prin care a ajuns sa învete doctrinele religioase. Un oarecare Dositei dintre samariteni a venit si a spus ca el era Hristos prorocit: De atunci exista pîna astazi dositeeni.Cunoa sterea clementina". era.. Numele ei era Elen a. Succesorul sau direct a fost Menandru. al Zilelor de Apoi". care a fost prezenta t totdeauna ca un puritan ascetic. un Hemerobotezator («Botezator de zi». Vedem deci înca o data ca orasul egiptean Alexandria are importanta sa în context.... a fost ales pentru a conduce scoala". cît si cea a lyj D ositei au fost în cele din urma desfiintate de Biserica. se stiu p rea putine în prezent despre acest termen)..

primii misionari ai uimiti sa gaseasca în Efes o „Biserica a lui lo din Alexandria. . acest lucru sugereaza ca a existat cel putin o traditie timpurie care îl asocia pe Botezator cu acea regiune. Am vazut deja ca loan predica ne-evreilor si ca a atacat cultul Templului d in Ierusalim — baza religiei iudaice. precum Irineu. coplesit de maretia si divinitatea acestuia. dar mai semnificativ este faptul ca succesorul sau a fost tot un ne-evreu. o abila încercare de a-i multumi pe discipolii lui loan sau pe cei ai Iui Simon Magul. autorii Evangheliilor au reusit sa se razbune pe loan. Dupa toate probabilitatile. metoda a înregistrat un succes urias. Dar stiau autorii Evangheliilor adevarul despre loan? Si-au dat. în parte. Nici chiar în cele mai virulente atacuri la adresa lui. La urma urmei. tendintei Bisericii acelor vremuri de a trata orice probleme de „erezie" cu masa de tortura si rugul în flacari. Fapt interesant. pe de alta parte. Povestea crestina în care credem astazi cu sinceritate este rezultatul campa niei de teroa re duse de Biserica si. au considerat ca la originea sectelor „eretice" se afla tocmai loanl Botezatorul. Ca mijloc de propaganda. oare. el a fost „inventatorul" botezului si a trait doar pentru a-i netezi calea lui lisus. (P oate ca parabola bunului samaritean a fost. desi poate ca reusita s-a datorat. avea legaturi strînse cu Alexandria. deopotriva . crestinii miscarii loan". al propagandei constituite de Evanghelii.si tinînd seama d e agresivitatea cu care evreii au fost acuzati de-a lungul timpului ca 1-au ucis pe Fiul lui Dumnezeu. Este straniu ca primii Parinti ai Bisericii. cuvintele si faptele reale ale lui loan si le-au înlocu it cu unele care sa se încadreze în imaginea creata de ei cu privire la lisus si la miscarea lui.cum am vazut. 1-au „îmblînzit" si j_au realiniat astfel încît fostul rival — poate chiar dusman — al lui lisus sa apara îngenuncheat. cunostea bine cultura egipteana.) Dar nu exista nimic care sa indice ca Simon era evreu. fie el si din Samaria. Parintii Bisericii nu au spus vreodata ca el ar fi fost evreu . îsi lui lisus au fost constituita acolo de Apol si Si desfasura activitatea oficial al lui loan si rivalul au venerat presupusul mormînt din Samaria al lui loan Botezatorul pînâ în secolul al IV-lea. ci un rival aprig. Lau reconstruit din temelii si. Tot în aceasta metropola mon Magul — un samaritean si totodata succesorul lui lisus. cînd a fost distrus de împaratul Iulian. de fapt. acest lucru este deosebit de suges tiv. Toate acestea sugereaza ca nici loan nu era evreu si ca. conform Evangheliilor. venerat el însusi ca Mesia? Au înteles ei ca loan nu a fost cîtusi de putin crestin? De fapt. în acest proces. A u eliminat intentiile. seama ca nu i-a fost un antemergator.

Stratagema este perfect ilustrata de urmatoarele cuvinte din cartea lor sacra. unde lucreaza ca aurari si argintari. cîtiva dintre devotatii urmasi ai lui loan i-au pastrat memoria v ie. Cercetatorii se bazeaza si astazi pe materialele pe care ea a reusit sa le strînga. prin care un nou membru era primit în congregatie. au povestit despre o populatie numita „crestinii Sfîntului loan". Dar nu-1 marturisi în inima ta si nu renega glasul Domnului tau. în pragul extinctiei. în zona de sud-vest a Iranului — sînt cunoscuti sub numele de man-deeni. Secta îl venereaza pe loan Botezatorul. departe de influenta veninoasa a autoritatilor ecleziastice. carora credinta le interzice varsarea de sînge si razboiul. dar nu poate fi considerata „crestina" în sensul obisnuit al termenului: membrii ei sustin ca lisus a fost un fals profet.1 înca de la primele contacte cu ei s-a constatat ca numele „crestinii Sfîntului loan" este cît se poate de incorect. dar persecutiile la care Saddam Hussein i-a supus pe arabii din z onele mlastinoase dupa Razboiul din Golf i-a adus. în mod deliberat. spune asa: «Tie îti apartinem». îi desemneaza doar pe mireni. fiindca celor mincinosi Mesia cel tainuit nu li se arata". Sînt oameni pasnici. iar în Coran apar cu apelativul sabieni. Iar ei exista înca si astazi. astazi Irak. membrii ei erau adepti ai unei forme de crestinism centrate în jurul lui loan Botezatorul. Desi traiau în lumea musulmana. membrii acestei secte — care mai traiesc înca în regiunile mlastinoase din sudul Irakului si. în 1978. marele Rege a l Luminii. CAPITOLUL 15 Urmasi ai Regelui Luminii În secolul al XVII-lea. Ginza: „Cînd lisus te asupreste. dar unii s-au mutat în orase.-^ Termenul „mandean" înseamna. printre care nu meroase fotografii facute cu ocazia diverselor ritualuri si copii ale car . acesta nu era pentru ei o ceremonie unica în viata omului. „gnostic" (de la manda. Lady Drower) în anii premergatori Celui de Al Doilea Razboi Mondial. ca „adevarat Mesia".2 în prezent. un mincinos care si-a indus în eroare semenii. teoretic. mestesuguri în care exceleaza. au preferat sa se autodefineasca într-un mod cît mai inofensiv pentru toti cei din jurul lor. profund religiosi. înconjurati de arabi. misionarii iezuiti care s-au întors din regiunea scaldata de fluviile Tigru si Eufrat. Din acest motiv si-au luat numele de „crestinii Sfîntului loan". Cele mai ample cercetari în privinta lor sînt cele pe care le-a realizat Ethel Stevens (mai tîrziu. ci detinea un rol important în toate sacramentele si ritualurile lor. într-adevar. limba vorbita de lisus si de loan. în orice caz. Majoritatea traiesc în satele si comunitatile traditionale. a musulmanilor si a crestinilor deopotriva. Pînâ în anii 1880 nu s-au efectuat studii documentate asupra mandeenilor. circumstantele politice din Irak nu permit aflarea unor date precise în domeniu. numarul lor era estimat la mai putin de 15 000 de persoane. în numar mai mic.Dar. literal. amb ele derivate din ara-maica. Si-au pastrat limba si modul de scriere propriu. desi adesea este folosit pentru întreaga comunitate. Arabii le spun Subba. Toate riturile lor religioase aveau ca punct focal botezul. probabil. „gnoza") si. Dar fiindca traiesc sub continua amenintare a persecutiilor din partea evreilor. Preotii lor sînt numiti nazoreani.

Mandeenii existenti astazi sînt. Retragîndu-se mereu din calea asupritorilor. mai cu seama în secolul al XlVlea. în cele din urma. daca putem spune . oferindu-i acces la textele lo r sacre (în secolul al XlX-lea. mai tîrziu. Sidia d'Yahya sau „Cartea lui loan" (numita si „Cartea Regilor"). forme gnostice. ei provin di n Palestina. iar Lady Drower a petrecut un timp îndelungat în încercarea de a le cîstiga încrederea. cele mai importan te fiind Ginza. membrii sectei formeaza — pe buna dreptate — o comunitate închisa. iar „Cartea lui loan" a fost scrisa. în conformitate cu legendele lor — si cu cercetarile actuale —.) în mod cert însa. credinta man deana este un fel de a ma lgam pestrit cj confuz: fragmente din iudaismul Vechiului Testament. care nu tolerau decît ceea ce numeau ei „popoarele Cartii" — populatiile a caror religie se bazeaza pe o carte sfînta si pe un profet. în încercarea de a evita persecutiile. Problema consta în a distinge care au fost asa . ce reda istoria sectei. savantii francezi si germani s-au straduit în zadar sa sparga acest zid al tacerii. Import ant este însa cît de vechi. mandeenii au ajuns în cele din urma sa ocupe teritoriul pe care traiesc în prezent. La un moment dat se con sidera ca mandeenii au compilat „Cartea lui loan" si 1-au ridicat pe Botezator la rangul de profet al sectei ca o stratagema abila de a evita persecutiile din partea musulmanilor. În prezen t. Ginza dateaza din secolu l al Vll-lea d. si Hawan Gawaita. mande enii pastreaza înca secrete pe care nu le-au împartasit nici unui strain. Titlul face referire la loan Botezatorul. sub numele de sabieni. probabil. Secta are o serie de texte sacre (întreaga ei literatura este religioasa). credintele si istoria lor. Mandeenii sînt însa mentionati si în Coran. fapt care demonstreaz a ca erau cunoscuti ca grupare cu mult înainte de cucerirea musulmana a regiunii. care îsi Pastreaza cu strasnicie secretele. „Comoara" sau „Cartea lui Adam". în decursul timpului s-au deplasat mereu spre est si spre sud.Hr.tilor sacre mandeene. Desi ospitalieri. ceea ce sugereaza ca textul a fost scris dupa cucerirea regiunii de catre musulman i. cînd autoritatile islamice i-au adus în pragul disparitiei. a reusit: mandeenii i-au dezvaluit detalii despre doctrinele. Acesta din urma este folosit mai des. eretice. al carui nume apare în textele man-deene sub doua forme: Yohanna (termen mandean) si Yahya -numele arab sub care figureaza în Coran. toti ceilalti erau considerati de ei pagîni. în orice caz. ca un „popor al Cartii". de crestinism si idei iraniene dualiste combinate formeaza cosmologia si teologia sectei. sau chiar dinainte.Hr. la mijlocul secolului a l Vll-lea. vestigiile unei vechi religii cu o arie de raspîndirs mult mai larga. cu toate ca materialul continut este mult mai vechi. au fost persecutati. zona din care au fost siliti sa fuga în secolul I d.

Ma nii cred ca ei descind din parinti apartinînd ambelor „seturi": Paghia si Hawa Kasya. fiind îndrumat pe acest drum gratie numeroaselor rugaciuni si ceremonii oficiate. despre actul creatiei si despre zei sînt.) La fel ca în alte sisteme de gîndire gnostica. dar opuse primelor. dar este considerata totodata Sfîntul Duh. Botezul presupune cufundarea completa în bazine special create. Aceste studii ne-au oferit si noua cîteva indicii importante referitoare la loan Botezatorul si la relatia sa cu lisus. Pentru gnostici. ale masculinului si ale femininului este o idee tipic gnostica. convingeri gnostice obisnuite. pagina în Pistis Sophia.. care stapîneste tarîmul întunericului. celibatul este un pacat. Pentru mandeeni. fa pt care automat a adus pe lume cinci fiin te ale întunericului. are diverse nume. nu exista. Omenirea a fost creata de o astfel de fiinta.credintele origina le ale man deenilor si ce a fost adaugat ulterio r. atît în sens literal. cît si figurat. pentru mandeeni semizeii sînt cei care au crea t si ca re guvern eaza universul material si Pamîn tul. barbatii care mor necasatoriti sînt condamnati sa se reîncarneze. sufletul lui se întoarce în lumea de lumina din care au venit initial mandeenii. si ana liza atenta. de pilda. Ei cred într-o ierarhie a zeilor si a semizeilor de ambele sexe. Aceasta a creat cinci „fiinte de lumina ". Atunci cînd omul se stinge di n viata. Accentul pus pe fortele egale si opuse ale binelui si ale râului. detaliata le-a permis cercetatorilor sa discearna o serie de idei cu privire la credintele lor din trecutul îndeparta t. iluminarea însemna . care a fost identifica ta cu Istar. Pentru ei. este Libat. ega le.4 O zeita importanta . în mod limpede. Din nici un ritual nu lipsesc o serie de strîn. fiindca prin el pâmîntul e fecund". careia i se adreseaza multe dintre rugaciunile mentionate în cartile mandeene. numita (în fun ctie de versiunea mitului) Hiwel Ziwa sau Ptahil. care se traduc prin „Via ta".. care au loc la un rîu numit Iordan. fiind exemplificata în urmatorul pasaj: „. iar cerul e ca un barbat. cu o sciziune fundamentala între divinitatile luminii si cele ale întunericului. p ractica t chiar si la ceremoniile de nunta si de înmormîntare. altfel. pa trunderea într-o lume a luminii. Man deenii con stituie asta zi unica grupare religioasa gnostica din lume: opiniile lor despre univers. Primii oameni au fost creaturile fizice Adam si Eva — Adam Paghia si Hawa Paghia — si corespondentele lor „oculte". în anticele rituri funerare egiptene. multe dintre acestea îsi au originile. ca re a creat universul si zeitatile mai mici. Fiinta lor suprema. „Minte" sau „Regele Luminii". (Accentul pus pe ega lita tea dintre lumina si binele suprem este cara cteristica gn osticismului. Religia îsi pune amprenta a supra tuturor aspectelor vietii de zi cu zi a mandeenilor. Pamîntul este ca o femeie. mandeenii nu cred în ciclul mortii si al renasterii. în care sa nu fie prezenta aceasta metafora . Se pare ca membrii gruparii au uita t în mare parte semn ificatia initiala a multor elemente din religia lor. dar sacramentul lor esential este botezul. Adam Ka sya si Hawa Kasya.geri de mînâ . Dar unele generalizari au fost posibile. ech ivalentul diavolului este zeita întunecata Ruha. toate.

Lady Drower mentiona ca ei se considera. de exemplu. într-un f el. în rîndul unei populatii care — sustin ei — a venit din Egipt. „coreligionari" cu anticii egipteni. mandeenii nu cunosc obiceiurile si traditiile iudaice. Dar dovezi ale apartenentei lor iudeilor botezati de loan. iar ziua lor de Sabat nu este sîmbâta. mandeenii au trait o perioada pe teritoriile partilor si în Persia . care primesc titlul de „rege" (malka). Demnitatea de preot este ereditara. dar în prezent seriozitate afirmatiile lor cu privire la f înainte de acea epoca si într-o alta regiune. nu se poate spune însa cu certitudine daca acest lucru este doar o coincidenta sau nu.6 Sa fi fost ei alungati de o miscare rivala. — cam în perioada rastignirii. Mandeenii pretind ca gruparea lor exista cu mult înainte de epoca lui loa n Botezatorul.Hr. Cînd au fost descoperiti de iezuiti. si ca provin dintr-o regiune muntoasa pe care o numesc Tura d'Madai — înca neidentificata de specialisti. Ei sustin ca au para sit Palestina în secolul I d. iar într-unul dintre textele lor sacre este scris: „Oamenii Egiptului aveau religia noastra". are o semnificatie deosebita pentru investigatia noastra. Toate comunitatile lor sînt conduse de preoti.7 Un amanunt care i-a nedumerit dintotdeauna pe specialisti în legatura cu mandeenii este insistenta cu care ei sustin ca radacinile lor se afla în Egipt. s-a presupus ca sînt descendenti ai criticii privesc cu mai multa aptul ca au existat. . Ziua sfîntâ a mandeenilor este duminica . dar n imic mai mult. dar s-au stabilit la un moment dat si în cetatea Harran .fapt care. asa cum vom constata. ceremoniile lor funerare amintesc pregnant de cele din Egiptul antic. pe care îl considera un conducator de seama a l sectei lor. ca populatie. în secolul al XVII-lea. regatul arab învecinat cu Pereea. est e totodata cea în care s-a conturat religia lor. numiti „discipoli" (tarmide).Hr.complexe între preoti si cei ca re sînt botezati. Desi în scrierile lor apar nume ale unor personaje mentionate în Vechiul Testament. dar nu au facut parte dintre ei. din care sustin mandeenii ca provin.5 Unele indicii dmHawan Gawaita sugereaza ca mandeenii ar fi parasit Palestina în anul 37 d. Numele semizeului care stapîneste lumea. dar în prezent este unanim acceptat faptul ca acestia nu au ascendenta iudaica. baietii nu sînt circumcisi. unde si-a început loan Botezatorul propovâduirea. Ptahil. Toate acestea sugereaza ca ei au trait la un moment dat alaturi de evrei. sub dominatia sa sanida . la Palestina secolului I sînt înca vizibile: scrierea lor este similara cu cea din jsfabateea. episcopii si un „sef al poporului" — desi de peste un secol nimeni nu a mai fost considerat demn de aceasta pozitie. da r anumite servicii religioase pot fi îndeplinite de laici. Dupa fuga lor din Palestina. asa cum am vazut deja. seamana izbitor cu cel al zeului egiptean Ptah si. iar clerul este compus din trei categorii: preotii obisnuiti. specialistii au fost de parere ca mandeenii se însala cînd sustin ca nu provin dintr-o secta iudaica disidenta.8 Misterioasa regiun e muntoasa Tura d'Madai. cea initiata de lisus? Pîna de curînd.

totusi. dar aceasta nu are un rol important în cadrul evenimentelor. care îl ia si îl ascunde într-un munte sfînt. pentru Simon Petru (sub forma „Pescarul de oameni"). loan si lisus. deasupra locului în care se afla Enishbai (Elisabeta). dar copilul est e aparat de Anosh (Enoh). Tatal lui este Zakhria (Zaharia) si ambii parinti — la fel ca în Evanghelii — sînt batrîni si lipsiti de copii. dar din el reiese ca lisus nu era un memb ru al sectei. un eretic. desigur. iar cel de-al doilea pentru numerosi zei din regiunea Marii Mediteraneene — inclusiv Tammuz si Osiris — si. Multe dintre scrierile lor cu privire la el nu au rol ul unor relatari biografice. Straniu este însa faptul ca mandeenii nu par a avea cunostinta despre moartea lui loan — prezentata atît de dramatic în Noul Testament. Anhar. Apoi devine conducatorul mandeenilor si -interesant — un tamaduitor de renume."9 „Cartea lui loan"10 reda povestea celor doi. Dar ce putem spune despre lisus. loan are o sotie. un Nasurai (învatat). faptul ca au ignorat. Prima data apare în poveste cerînd sa devina discipol al l ui loan. moartea unui martir nu poate decît sa ne sUrprinda. de unde acesta se întoarce la vîrsta de douazeci si doi de ani. care a dus oamenii pe cai gresite (si) a tradat doctrinele secrete. la urma urmei. privind cu . evreii comploteaza împotriva lui. Din „Cartea lui loan" reiese ca acesta s-a stins în pace si ca sufletul sau este ghidat apoi de zeul Manda-t-Haiy sub forma unui copil» dar aceasta pare a fi doar o prefigurare poetica a ceea ce credeau ei ca ar trebui sa i se întîmple Botezatorului. împotmolit a.. asa cum apare el în „Cartea jui loan"? Este mentionat aici sub doua nume: Yeshu Mesia si jvlesia Paulis (acest din urma termen se crede ca deriva de la un cuvînt persa n care înseamna „înselator"). în „Cartea lui loan" se regas este o lamentatie a Botezatorului. Conform legendelor mandeene. loan este numit Pescarul de suflete si Bunul Pastor. este posibil ca acest episod sa constituie flucleul credintelor si al ceremoniilor pe care le pastreaza înca în Deplin secret.Mandeenii nu au sustinut niciodata ca loan Botezatorul a fost fondatorul sectei lor sau ca el ar fi „inventat" botezul si îl considera doar un mare — chiar cel mai de seama — conducator al lor. Nasterea celui dintîi este prevestita într-un vis si o stea apare pe cer . pentru lisus. Ei pretind totodata ca si lisus a fost un Nasurai. textul este neclar. uneori fiindu-i atribuit si apelativul „Hristos Romanul". Primul apelativ a fost utilizat deopotriva pentru Isis si pentru Maria Magda-lena11. fiindca i se închina lui lisus. loan refuza.. dar a devenit apo i „un rebel. Dupa nasterea lui loan. Pe de alta parte. Cînd vine la Iordan si solicita sa fie botezat. care deplînge o oaie pierduta.

credinciosii lui îl vo r lega si trupul îi va fi ucis". o populatie derutata.13 în Ginza se spune: „Nu-1 credeti (pe lisus). povestea este mai degraba o alegorie a persecutiilor si a rata cirilor sectei. adepta a botezului. care nu e din lumina" si îl va „demasca pe Hristos Romanul ca un min cinos. Dupa ce devine ucenicul lui loan — într-o paralela frapanta cu povestea crestinilor despre Simon Magul — lisus „începe sa denatureze cuvîntul lui loan. adeptii profetului gnostic Mani (circa 216-276) si au ajuns la concluz ia ca secta Mughtasilah. înseamna ca .i spune ceea ce crede despre ea.16 Secta mandeenilor poate parea o simpla curiozitate antropologica. asa cum pare. fiul unei femei. fiindca practica vrajitoria si tradarea". la un moment dat. Dar numele Miriai si descrierea ei ca o „tîrfa" neînteleasa si persecutata a minteste de traditia Mariei Magdalena. modifica botezul în Iordan si devine întelept pr in întelepciunea lui loan" — (cuvintele îi apartin Iui Kurt Rudolph). Fiica a „conducatorilor Ierusalimului". ea pleaca împreuna cu sotul ei mandean si se stabileste la gurile Eufratului. mincinosul. la fel ca detaliile despre plecarea ei de pe târîmul natal pentru a deveni predicatoa re si profetesâ. într-un limbaj colora t. din care facea parte tat . aseza ta pe un tron ca re citeste din „Cartea Adevarului".14 în cronologia lor confuza . Daca . confuza.12 Hawan Gawaita îl denunta pe lisus astfel: „A pervertit cuvintele luminii si le-a preschimbat în întuneric si i-a convertit pe cei care erau a i mei si a denaturat toate cultele". va f i prins de mîinile evreilor.neîncredere motivele si valoarea sa. unde devine un fel de profetesâ . în momentul botezului. Documentele sacre ale mandeenilor sînt ilustrate cu reprezentari ale zeilor uimitor de asemanatoare cu cele din papirusurile magice elene si egiptene — de tipul celor utilizate de Morton Smith în cercetarile sale. o legenda despre o femeie pe nume Miriai (Miriam sau Maria). apare sub forma unui porumbel si arunca peste Iordan o cruce de lumina. numind-o „catea în calduri" s i „tîrfa destrabalata"). este interes ant faptul ca mandeenii au ales ca simbol al gruparii lor o femeie. ratacita undeva în timp. 17 Specialistii au comparat doctrinele mandeenilor cu cele ale maniheistilor. care îl va „acuza pe Hristos Romanul. zeita întunecata. o factiune iudaica s-a alaturat unei grupari ne-evreiesti. în plus.15 Secta are. mandeenii asteapta venirea unui personaj numit Anosh-Uthra (Enoh). Ruha. din ace asta combinatie rezultînd mandeenii. dar în cele din urma lisus îl convinge. care fuge cu iubitul ei si a carei familie face încercari dispera te de a o a duce îna poi (dar nu înain te de a. în orice caz. Studiul ama nuntit al textelo r sale sacre a relevat însa existenta unor paralele incitante cu literatura altei grupari antice interesante pentru investigatia noastra. care în decur sul anilor si-a creat o serie de credinte bizare.

Savanti precum G.H.19 Exista. de exemplu.al lui Mani. probabil cel mai de seama expert în problemele mandeenilor. pînâ la catari inclusiv. Mesopotamia. ori într-o comunitate azi disp aruta). a fost remarcata similarita tea dintre teologia mandeana si cea a Manuscriselor de la Marea Moarta. provenita din mediul oriental. la rîndul lor. Mead au subliniat asemanarile remarcabile dintre textele sacre ale mandeenilor si Sophia. H. a persistat printre sabienii din Harran. este evident ca filozofia lor a fost cea care i-a influentat pe cei de la Harran. De fa pt el considera ca o sectiune a „Cartii lui loan" intitulata Comoa ra dragostei" con stituie „ecoul unei faze a nterioa re" a aceleiasi lucra ri. care au fost asociate cu „miscarile baptismale" existente în epoca. care la rîndul lor au la sat urme în cultura regiunii de sud a Frantei în Evul Mediu — în cea a cavalerilor templieri.S. punîndu-si o amprenta puternica asupra sectelor gnostice din Europa. Dar ce alta mostenire.. multe asociate cu alchimia..21 Mostenitori ai ezoterismului egiptean. le-au mai lasat ei templierilor? Le-au tran smis oare Si venera tia pentru loan Botezatorul — poa te si cunostintele lor secrete cu privire la el? Cea mai interesanta asociere este însa aceea cu enigmatica Evanghelie dupa loan. a ici si-a desfasurat activitatea o secta sau o scoala cunoscuta sub numele de Sabieni.") si o serie de dialoguri teologice — au fost preluate din materiale scrise de adeptii lui loan Botezatorul. timp de cel putin doua secole". în Mesopotamia. ele. p e lîngâ ermetism.1 Fara îndoiala ca doctrinele lui Mani au fost influentate de mandeeni. pe care o putem utiliza la interpretarea anumitor texte din Noul Testament (îndeosebi a corpusului ioanit)". de asemenea. Pîna în secolul al X-lea. De asemenea. prin urmare.22 Am amintit deja ca mandeenii sînt numiti de musulmani „sabisni" (sau subba)..20 O alta conexiune incitantâ este reprezentata de fa ptul ca mandeenii s-au stabilit la un moment dat în Harran . înca din 1926. acestia au exercitat o influenta puternica a supra sectelor mistice musulma n e precum cea a sufitilor. foarte importanta în istoria ezoterismului. Kurt Rudolph. a fost cea a mandeenilor (ori în cursul îndelungatului lor exod spre regiunea sudica a Irakului actual. Ei au supravietuit ca o secta pagina în interiorul lumii islamice..23 Am mentionat anterior ca multi dintre cei mai apreciati cercetatori actuali ai Noului Testament considera ca unele parti ale Evangheliei dupa loan — în primul rînd prologul („La început a fost Cuvîntul. Specialistii sînt de acord ca aceste texte au o origine comuna: cartile sacre ale mandee-nilor. Schaeder . para lele evidente cu o serie de texte de la Nag Ha mmadi. Asa cum afirma Jack Lindsay în The Origins of Alchemy in Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în Egiptul greco-roman"): „O stranie enclava de credinte ermetice.R. scrie în acest sens: „Cele mai vechi elemente ale literaturii mandeene constituie pentru noi o marturie a crestinismului timpuriu.

Sursa ideilor pe care loan le prezinta sau la care subscrie este de esenta gnostica. Marcu si Luca. are aceleasi origini ca Ginza27 mandeenilor si s-a afirmat chiar ca botezul crestin a evoluat din riturile acestora. Comentatori precum Rudolf Bultmann au ajuns la concluzia ca mandeenii de astazi sînt într-adevâr descendentii adeptilor Botezatorului — eluziva Biserica a lui loan despre care am discutat anterior. Iar lucrurile nu se opresc aici. (Evanghelia dupa) loan ilustreaza o cunoastere îndeaproape a conceptiei gnostice asupra lumii.Hr.a sugerat ca prologul Evangheliei dupa loan — în care Cuvîntul este feminin — era „un imn mandaic preluat de la gruparile Botezatorului". citînd din Ginza. Schmitals rezuma concluziile lui Bultmann: „Pe de o parte. Era un anterior un grup de secte înrudite.25 Desigur ca aceasta sursa initiala nu-i a tribuie lui lisus apelativul „Bunul Pastor". unei alte persoane? A fost oare aceasta alta persoana tocmai rivalul sau. j Bunului Pastor în „Cartea lui loan" si a ajuns la concluzia ca provin din aceeasi sursa initiala.26 S-a sugerat. Am mentionat îna inte ca lisus era supranumit „Nazoreanul" primilor crestini. Cea mai veche referire documentara la ma ndeeni datea za din anul 792 d. cînd teologul sirian Theodore bar Konai.29 Si am vazut deja ca acestia erau o secta eretica fondata de unul dintre primii ucenici ai lui loan. Evan ghelia dupa loan din Noul Testament n-a facut decît sa-1 preia de la mandeeni/ioaniti. Schweizer. este interesant sa remarcam modul în care W. de fapt. profetul care nu a prevestit venir ea lui lisus. documentul-sursa al Evangheliilor lui Matei. Este oare posibil ca o mare parte din materialele pe care generatii într egi de crestini le-au pretuit crezînd ca se refera la lisus sau ca reprezinta chiar cuvintele lui sa apa rtina. ca materialul apocaliptic din Q. termenul „nazorean" îl defineste ca mem . ci lui loan Botezatorul. Aplicat lui sau „Nazareanul" — nume aplicat deopotriva si nu a fost „inventat" pentru a-i descrie pe ei. în paralel cu gruparea lui Simon Magul. a remarcat paralela dintre episodul Bun ului Pastor din Evanghelia dupa loan si fragmentul dedicat. ce Israel. E. afirma în mo d explicit ca populatia mandeeana deriva din dosi-teeni. Desi exista motive convingatoare ce ne îndeamna sa credem ca mandeenii actua li constituie doar o ramura a Bisericii loanite. ale caror prime traditii îsi au originile în perioada crestinismului timpuriu".. de asemenea. din regi se considerau pastratoarele adevaratei religii a lui lisus. ci a fost el însusi venerat ca Mesia — loan Botezatorul? Cercetarile au scos la iveala tot mai multe dovezi care atesta ca mandeenii sînt urmasii directi ai adeptilor Botezatorului.24 Un alt cercetator.28 Implicatiile acestui „plagiat" scriptural sînt remarcabile. Evanghelia prezinta cele mai strînse analogii cu scrierile mandeene. desi termen ce desemna unile Samaria si Galileea. de asemenea.

. Nu se poate ca aceasta sa fie doar o coincidenta. Preotul i-a dezvaluit „marele secret" al religiei lor: „Acest Graal despre care vorbesti este un simbol si reprez inta doctrina pe care Hristos i-a relevat-o numai lui loan cel Preaiubit. care era constituita din învataturile secrete pe care lisus i le-a desta in uit lui loan cel . Relatarea sa este foarte circumspecta. pe care o conducea — loan Botezatorul si ca lisus si-a început cariera ca ucenic al lui loan.H.A. este posibil ca ea ca fie reprezentata s i de o alta secta izolata si secreta. care a scris despre ei în cartea The Treasure of Montsegur (al carei coautor este. Interesant în mod deosebit este un schimb de replici între Birks si unul dintre preotii nosairilor. dupa ce discutasera despre catari si despre ceea ce ar putea fi Sfîntul Graal (Birks a remarcat ca unele din tre ritualurile lor se axau pe utilizarea unui potir sacru). Este vorb a despre nusairiyeh sau nosairi (numiti uneori si alawiti. Dar sa ne amintim ca mandeenii îsi numeau discipolii nasurai. detaliile despre ea sînt greu de descifrat. este cunoscut faptul ca au adoptat manifestarile externe ale acestei religii pentru a se apara împotriva persecutiilor. Dodds a conchis ca nazorenii constituiau secta careia îi apartinea — sau. Gilbert). dupa muntii în care traiesc). din motive evidente. pe care o pastreaza în secret. respectînd promisiunea facuta nosairilor.31 Este posibil ca gruparea mandeeana sa nu fie limitata strict la teritoriul actual al Irakului si Iranului (daca a reusit sa supr avietuiasca persecutiilor lui Saddam Hussein). De credinta declarat a islamica. Se crede însa ca ar fi vorba despre o forma de crestinism. dar apoi si-a creat propriul s au cult si a preluat totodata numele sectei initiale. dar din cuvintele sale reiese ca gruparea este o secta gnostica similara din multe puncte de vedere cu cea a mandeenilor. si s-a împrietenit cu cîtiva preoti. Hugh Schonfield noteaza: „Exista motive serioase pentru a crede ca mostenitorii acestor nazareni. Numele aminteste clar de „nazorean".32 Birks a petrecut o buna bucata de timp în regiune. în perioada Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Unul dintre putinii europeni care au izbutit sa se familiarizeze cît de cît cu învataturile nosairilor este Walter Birks. Desi se stie ca au o religie „adevarata". alaturi de R.33 Sa ne amintim ca traditia „ioanitâ" a unor forme ale francmasoneriei oculte europene si a Prioriei din Sion sustine ca t emplierii au adoptat religia „ioanitilor din Orient". Referitor la nazoii precrestini. sînt actualii nazoreni (numiti si mandeeni) de la gu rile Eufratului". existenta în prezent în Siria. mai corect spus. Noi înca o detinem".bru obisnuit al unui cult care — conform unor dovezi adiacente — exista cu cel putin 200 de ani înainte de nasterea lui.30 Reputatul cercetator biblic din Marea Britanic C..

preaiubit. O data ce întelegem ca Evanghelia dupa loan este, la origini, un text inspirat din traditia Botezatorului, confuzia dintre loan cel Preaiubit si loan Botezatorul remarcata anterior se lamureste. Credintele mandeenilor cu privire la lisus si la loan Botezato rul corespund perfect concluziilor expuse de noi în ultimul capitol: lisu s a fost initial un ucenic al Botezatorului, dar si-a creat apoi propria grupare, atragînd dupa sine alti discipoli ai lui loan. Cele doua scoli erau rivale, asemenea conducatorilor lor, de altfel. Toate aceste elemente creeaza, împreuna, o imagine coerenta. Stim ca loan Botezatorul era un personaj respectat, cu numerosi adepti — o veritabila Biserica, la urma urmei — si totusi el dispare din m aterialele „oficiale" ale Bisericii, dupa o mentionare în treacat în Faptele Sfi ntilor Apostoli. Miscarea sa a avut însa propria ei literatura, interzisa , desi unele elemente ale sale au fost „împrumutate" de Evangheliile crestine — printre ele, „nasterea lui loan" din Evanghelia dupa Luca (sau din su rsa originala a acesteia) si „cîn-tarea" Mariei, Magnificat. Mai frapanta este însa ideea, despre care am discutat anterior, ca masacrul pruncilor a fost un episod fictiv, asociat anterior cu nasterea lui loan, pe care Irod îl crede a adevaratul „rege al lui Israel". Celelalte doua miscari care au constituit o amenintare grava l a adresa tinerei Biserici crestine au fost cele fondate de alti discipoli a i lui loan: Simon Magul si Dositei; ambele erau secte gnostice, influen te în Alexandria, în mod semnificativ, materialele din traditia Botezatorului care au fost incluse în Evangheliile Noului Testament sînt, de asemenea , gnostice, la fel ca mandeenii, pe de alta parte. Concluzia evide nta este aceea ca loan Botezatorul însusi era un gnostic. Exista, de asemenea, paralele clare între scrierile mandeenilor, textele lui Simon Magul, Evanghelia dupa loan si materialele cop te de orientare gnostica, îndeosebi Pistis Sophia, care a jucat un rol esential în cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena.34 Nici una dintre sectele asociate cu loan Botezatorul — man-deeni, simonieni si dositeeni — nu se încadreaza în religia iudaica desi toate au debutat în Palestina, doua dintre ele formîndu-se pe teritoriul nordic al Samariei „eretice". Iar daca nici una dintre aceste grupari nu apartinea religiei iudaice, putem deduce ca aceeasi era situatia si în cazul lui l oan Botezatorul însusi. Cu toate ca ideile gnostice îsi au radacinile deopotriva în alte culturi si în alte regiuni, în primul rînd Iran, influenta exercitata de religia Egiptului antic nu poate fi negata. Ea prezinta cea m ai mare similaritate cu ideile si faptele lui lisus; mandeenii însisi, pe de alta parte, sustin ca provin din Egipt.

În ciuda informatiilor confuze din textele lor sacre, afirmatiile mandeenilor sînt în mare parte sustinute de cercetatorii actuali, care la început au fost totusi sceptici. Mandeenii pretind ca precursorii sectei lor provin din Egipt, desi gruparea în sine s-a constituit în Palestina. Acestia nu erau evrei, dar traiau alaturi de ei. Secta lor, numita atunci a nazorenilor, era consusa de loan Botezatorul, dar ea se constituise cu mult înaintea nasterii lui. Interesant este faptul ca mandeenii îl apreciaza pe loan Botezatorul, d ar nu-1 considera nimic mai mult decît un mare conducator si un profet. Mandeenii au fost persecutati mai întîi de evrei si apoi de crestini, fiind în cele din urma alungati din Palestina si siliti sa se retraga mereu mai spre rasarit, pînâ pe teritoriul pe care îl ocupa astazi. Ideile lor cu privire la lisus — ca a fost un mincinos, un înselator si un practicant al magiei negre — concorda cu cele din Talmud, car e îl acuza ca „a dus evreii pe cai gresite" si precizeaza ca motivul condamnarii sale la moarte a fost acuzatia de ocultism. Desi relativ mici, cînd sînt privite în ansamblu, sectele asociate cu loan Botezatorul se constituie într-o miscare de dimensiuni considerabile. Mandeenii, simonienii, dositeenii si, se pare, chiar tem" plierii au fost aprig persecutati si vînati de Biserica Catolica, din pricina cunostintelor si a veneratiei lor pentru loan Botezatorul, în urma acestor per secutii supravietuind pînâ astazi doar mica grupare a mandeenilor din Irak. în rest, ioanitii s-au retras probabil în umbra, dar nu au dispar ut cu desavîrsire. În cercurile oculte din Europa, despre cunostintele detinute de templieri se spunea ca provin de la „ioanitii din Orient". La fel ca ei, alte miscari ezoterice, secrete, precum francmasonii — îndeosebi acele ordine care pretind ca descind direct din templieri si Riturile egiptene — si Prioria din Sion au nutrit dintotdeauna o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. Rezumam în continuare principalele aspecte ale traditiei ioanite: 3.Acorda un loc aparte Evangheliei dupa loan, despre care sus tine ca ar contine învataturile secrete transmise de „Hristos" lui Ioan Evanghelistul (ucenicul „cel Preaiubit"). 4.Exista o confuzie evidenta între loan Evanghelistul (presupusul autor al celei de-a patra Evanghelii) si loa n Botezatorul. Aceasta confuzie este caracteristica francmasoneriei. 5.„ Tra ditiile secrete" la care fa ce referire sînt în esen ta gnostice. 6.Desi sustine ca reprezinta o forma de crestinism ezoteric, care pastreaza „învataturile secrete" a le lui lisus, traditia ioanita demonstreaza o vadita lipsa de respect fata de lisus. în cel mai bun caz, îl considera un muritor oarecare, lipsit de legitimitate si poate chiar suferind de mania grandorii. Pentru ioaniti, termenul „Hristos" nu este sinonim cu statutul divin, ci este doar un termen de respect; toti conducatorii lor a u purtat acest titlu. Prin urmare, atunci cînd un membru al unei asemenea grupari îsi spune „crestin", s- ar putea ca acest lucru sa nu semnifice exact ceea ce întelegem noi în mod obisnuit. Traditia îl considera deopotriva pe lisus ca un adept al misterelor lui Osiris, secretele pe care le-a transmis el mai departe fiind cele ale nucleului de initiati ai acestui cult egiptean. În forma sa originala, Evanghelia dupa

loan din Noul Testament nu a fost o scriptura a miscarii initiate de lisus, ci un document care le-a apartinut initial adeptilor lui loan Botezatorul. Astfel se explica nu doar pretuirea de care se bucura aceasta Evanghelie în rîndul ioanitilor, ci si confuzia dintre loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Traditia ioanitâ sustine însa ca aceasta confuzie a fost intentionata. Nu exista dovezi care sa ateste ca o miscare a „ioanitilor" orien tali ar fi constituit o Biserica fondata de loan Evanghelistul. Exista însa d ovezi concludente care sugereaza existenta unei astfel de Biserici înfiintate de loan Botezatorul. Biserica respectiva este azi reprezentata de mandeeni si, poate, de nosairi. Fara îndoiala ca mandeenii au ocupat si alte teritorii în Orientul Mijlociu — nu se stie exact unde —, însa astazi mai exista doar comunitati restrînse în Irak si în Iran. Este foarte posibil ca ei sa fi fost prezenti în regiune în perioada cruciadelor, intrînd deci în contact cu templierii; la fel de probabil e si faptul ca ramura occidentala a Bisericii lui loan s-a retras în umbra în primele secole ale erei crestine. Tinînd seama de persecutiile la care i-au supus crestinii, este greu de înteles de ce mandeenii continua sa afiseze o ura atît de profunda fata de lisus. într-adevar, îl considera un fals Mesia care a furat secretele l ui loan, învatatorul lor, si le-a folosit pentru a-i induce în eroare pe unii dintre ei, dar dupa doua mii de ani, ostilitatea lor pare inexplicabila. Nici trecutul marcat de persecutii nu explica vehementa dispretului cu care îl privesc pe lisus personal. De ce anume s-ar fi putut face el vinovat pentru a justifica o asemenea desconsiderare perpetuata secole de-a rîndul? Sîntem constienti de faptul ca materialul ultimelor capitole poate parea socant pentru multi dintre cititorii nostri, mai cu seama daca nu sînt familiarizati cu ultimele consideratii în domeniul bib lic. Afirmatia ca Noul Testa ment a denaturat adevarul, prezen-tîndu-1 p e loan Botezatorul pe o pozitie inferioara fata de lisus, si ca su ccesorul desemnat al lui loa n a fost magicianul gnostic Simon Magul contrasteaza atît de puternic cu versiunea „traditionala" a evenimentelor, încît pare a f i o pura inventie. Da r asa cum am vazut, cercetatori reputati ai Noului Testament au ajuns la aceste concluzii în mod independent unii de altii; noi n-am facut altceva decît sa le adunam pe toate la un loc si sa le comentam. Majoritatea specialistilor în domeniu considera ca loan Botezatorul a fost un conducator politic de prim-pla n, al carui mesaj religios a meninta sa desta bilizeze situatia politica si religioa sa din Palestina acelei epoci; de a semenea, se stie de mult ca a c ea sta descriere îi este a plicabila si lui lisus. Dar ce relevanta ar e a ceasta dimen siune politica a misiun ii sale pentru ceea ce am descoperit noi în privinta apartenentei sale la o scoala a misterelor egiptene? Trebuie sa ne reamintim ca, în antichitate, între politica si reli gie exista semnul ega litatii si ca orice person aj cu priza la masele Populare

era considerat în mod automat o amenintare la adresa autoritatil or politice, îngemanarea religiei cu politica era exemplificata în concept ul împaratului ca fiinta de esenta divina sau al cezaruluj considerat zeu. în Egipt, faraonii erau priviti ca zei din momentul preluarii pute rii: îsi începeau „mandatul" în chip de Horus întrupat — copilul magic conceput al zeilor Isis si Osiris —, iar dupa încheierea ritualurilor funerare, deveneau Osiris. Chiar si în perioada Imperiului Roman, familia conducatoar e a Egiptului — dinastia greaca a Ptolemeilor, a carei reprezentanta de seama a fost Cleopatra — avea grija sa pastreze cu scrupulozitate tra ditia faraonului ca zeu. Regina Nilului se identifica îndeaproape cu Isis, fiin d adesea înfatisata în chip de zeita. Unul dintre cele mai persistente concepte asociate cu lisus este cel de împarat. Sintagma „Hristos împaratul" este frecvent utilizata de crestini, precum si „Domnul Hristos"; cu toate ca ambele sînt folosite în mod simbolic, persista înca ideea ca lisus avea sînge regal, iar Bib lia o sustine. Noul Testament este limpede în acest sens: lisus era urmasul direct al regelui David, desi corectitudinea acestei afirmatii nu p oate fi verificata. Esential este faptul ca lisus însusi se considera de vita regala sau dorea sa fie privit astfel de adeptii sai. în orice caz, nu este nici o îndoiala ca lisus a sustinut ca este împaratul legitim al întregului Israel. La prima vedere, acest lucru pare a contraveni convingerii noastre referitoare la religia egipteana a Iui lisus; pentru ce i-ar fi acordat evreii atentie unui predicator ne-evreu, mai cu seama unuia care pretindea ca este împaratul lor de drept? Asa cum am vazut în capitolul 13, multi dintre adeptii sai îl credeau evreu; poate ca acesta era un element esential al pla nului sau. Si totusi, de ce ar fi sustinut el ca e ste împaratul iudeilor? Daca supozitiile noastre sînt corecte si el a intention at sa reinstituie ceea ce considera a fi religia originara a lui Israel si sa îi red ea zeitei pierdute a Templului lui Solomon locul ei initial, ce modalitate ar fi fost mai potrivita decît aceea de a se afirma în inimile si mintile maselor populare drept conducatorul lor? Iisus a dorit puterea politica; poate ca astfel întelegem ceea ce dorea el sa realizeze prin intermediul ritului initia tic al rastigniri1si apoi al „învierii" cu ajutorul preotesei si al partenerei lui în sa cru, Maria Magdalena . Poate ca lisus a crezut ca, " si revenind apoi la viata, va deveni — aidoma faraonilor — Qsiris însusi; si ca, în aceasta noua calitate de zeu, va dispune de puteri lumesti nelimitate, în mod evident însa, ceva nu a decurs conform planului. În privinta acelor puteri nelimitate, crucificarea s-a dovedit un esec si asteptatul val de energie magica nu s-a produs. Am vazut ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca lisus nu a murit pe cruce si nici ca urmare a suferintelor provocate de rastignire, în plus, se pare ca a

fost oarecum retras din prim-plan fiindca, pe lînga faptul ca puterea politica sperata nu s-a materializat, Magdalena a plecat, ajungînd tocmai în Franta. Am putea banui ca, în lipsa lui lisus, protectorul ei, s-a simtit brusc amenintata de vechii ei rivali, Simon Petru si aliatii acestuia. Ideea ca evreii s-ar fi putut arata receptivi la apelurile u nui conducator ne-evreu pare incredibila la prima vedere. Scenariul nu este însa imposibil — fiindca în reeditate chiar asa s-au în-tîmplat lucrurile. în Razboaiele iudeilor, istoricul Flavius Josephus mentioneaza ca, la aproximativ douazeci de ani dupa rastignire, un personaj rama s în istorie doar sub numele „Egipteanul" a intrat în ludeea si a a dunat o verita bila armata de iudei, menita sa rastoarne stapînirea romana . Referindu-se la el cu sintagma „un fals profet", Josephus afirma: „Sosind în tara, acest om, un impostor care se dadea drept clarvazator, a adunat cam 30 000 de naivi, i-a condus prin s albaticia tinutului pînâ la Muntele Maslinilor si de acolo s-a aratat gata sa intre în Ierusalim, sa atace garnizoana romana si sa preia puterea suprema , cu acolitii sai pe post de garzi de corp".1 Oastea a fost pusa pe fuga de romani (sub conducerea lui Felix, succesorul lui Pilat în functia de guvern ator), dar Egipteanul a scapat si a disparut apoi definitiv din istorie. Cu toate ca existau colonii evreiesti în Egipt si deci personajul respectiv ar fi putut fi un evreu, episodul este instructiv deoarece demonstreaza ca un individ perceput, cel putin, ca fiind egiptean putea aduna în jurul sau un numar considerabil de evrei în propria lor tara. Alte dovezi sugereaza însa ca personajul în cauza nu a fost evreu, fiind mentionat si în Faptele Sfintilor Apostoli (21:38), Pavel a fost salvat de furia multimii în fata Templului din Ierusalim si „luat în custodie" de soldatii romani, care nu stiu ce sa creada despre identitatea sa. Capitanul garzilor îl întreaba: „Nu esti tu, oare, egipteanul care, înainte de zilele acestea, te-ai rasculat si ai scos în pustie pe cei patru mii2 de barbati razvratiti?" Pavel raspunde: „Eu sîntiudeu, din Tarsul Ciliciei..." Episodul ridica o serie de întrebari interesante: de ce sâ-si fi dat un egiptean osteneala sa con duca o revolta a palestinienilor împotriva stâpînirii romane? Si, mai mult decît atît, de ce 1-au asociat romanii pe Pavel — un predicator crestin — cu acel egiptean instigator la rascoala? Ce a r fi putut av ea ei în comun? Si mai exista un amanunt semnificativ: cuvîntul tradus pri n „barbati razvratiti" este sicarii3, termen care îi desemna pe cei mai ap rigi nationalisti iudei, renumiti pentru tacticile lor de tip terorist. Faptul ca sau lasat organizati si condusi de un strain demonstreaza ca ar fi pu tut face la fel si în cazul lui lisus. Cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena si la loan Botezatorul au conturat o imagine a lui lisus diferita de cea ofe rita de traditia crestina. Astfel, în masa de noi informatii cu privire la el s-au evidentiat doua directii principale: una care îl asociaza cu un mediu neiudeu, egiptean, si alta în care apare ca rival al lui loan Botezatorul. Ce profil se contureaza daca încercam sa combinam aceste doua directii?

Evangheliile

se straduiesc

sa

schiteze

imaginea

unui

lisus literal

divin; prin urmare, toti ceilalti, inclusiv loan, îi sînt inferiori din punct de vedere spiritual. Dar daca privim aceasta imagine ca fiind un simplu rezultat al propagandei, piesele încep sa se îmbine, pj-jma deosebi re majora fata de istoria oficial acceptata a lui lisus este aceea ca, lasînd la o parte orice prejudecati, lisus nu se distinge de la bun început ca Fiu al lui Dumnezeu, iar nasterea sa nu a fost marcata de vreo prezenta angelica. Povestea nasterii miraculoase este, de fapt, o combinatie de m it si material „preluat" din istoria (de asemenea mitica) a venirii pe lume a lui loan. Evangheliile afirma ca misiunea lui lisus a început atunci cînd a fost botezat de loan si ca primii sai ucenici au fost recrutati dintre cei ai Botezatorului. De asemenea, în textele mandeene, el figureaza prin tre discipolii acestuia. Este foarte probabil însa ca lisus sa fi facut parte din nucleul de initiati ai Botezatorului si, luînd în consideratie ca loan nu 1-a proclamat niciodata ca fiind mult asteptatul Mesia, povestea pare ticluita la cere rea lui. Se poate ca el sa fi fost, într-adevar, desemnat la un moment da t ca succesor al lui loan, dar ceva grav trebuie sa se fi întîmplat pen tru ca acesta sa se razgîndeascâ si sâ-1 numeasca în locul lui pe Simon Magul. Acest lucru grav pare sa fi fost o miscare disidenta, desprinsa din grupul lui loan; poate ca lisus însusi a initiat schisma. Evangheliile amintesc de rivalitatea dintre cele doua grupari si se stie ca miscarea Botezatorului a continuat sa existe si dupa moartea acestuia, independent de cea a lui lisus. Desigur ca trebuie sa fi izbucnit o disputa aprinsa sau o lupta pentru putere între cei doi conducatori si, respectiv, între gruparile lor; sa ne amintim, în acest sens, dubiile lui loan în închisoare, cu privire la lisus. Exista doua scena rii posibile. Schisma s-a petrecut, poate, înainte de încarcerarea lui loan si a decurs lin. Acest lucru pare sa razbata din Evanghelia dupa loan (3:22-26), dar nu si din celelalte (care se concentreaza exclusiv asupra lui lisus dupa botezul acestuia). Sau este posibil ca lisus sa fi încercat sa preia conducerea §ruparii dupa arestarea lui loan, ori din proprie initiativa, ori ca urrnare a pozitiei sale secunde în ierarhia miscarii. Dar, dintr-un motiv oarecare, nu a fost acceptat de to ti discipolii. Asa cum am vazut, lisus a fost anima t de intentii politice complexe, dar pare indiscutabil faptul ca a pus în scena, în m od constient, doua scenarii politico-religioase, unul ezoteric si celalalt exoteric — povestea lui Osiris si, respectiv, rolul de Mesia al iudeilor. Activitatea sa sugereaza existenta unei strategii bine puse la punct, a fost aplicata în trei etape principale: în primul rînd, atragerea care maselor p

situatia reala a fost alta. indiferent de religie. iar pe de alta declara: „Nu am venit sa aduc pace (pe pamînt)."7 Ucenicii sînt deci îndemnati sa-si urasca propria viata.rin intermediul tentia populatiei. a convingerii ca el este Mesia. 5 De asemenea. Astfel. bazat pe compasiune si iubire este atît de râspîndita. Chiar si atunci cînd nu este considerat Fiul lui Dumnezeu. ne-am dat seama ca trebuie sa ne încadram ipoteza de lucru în contextul celor predicate de el. dar declara: „Daca vine cineva la Mine si n u uraste pe tatal sau. ci sabie". Iata deci un prim exemplu de rationa ment circular: pentru ei. chiar si sufletul sau însusi. si pe copii. însa îl considera ca fiind pe un plan secund în comparatie cu învataturile sale. De pilda. imaginea pe care o contureaza cu privire la omul lisus si la învataturile sale este evaziva si inconsecventa. ca urmare a sensibilitatii autoritatilor fata de potentialele miscari subversive. încît pare indiscutabila. iar altele doar met aforic. „instilarea". Teologii crestini pornesc de la presupunerea ca lisus era Dumnezeu întrupat. Problema este însa aceea ca teologia a fost inventata tocmai pen tru a lamuri asemenea contradictii. e totusi perceput ca un pacifis t. toate afirmatiile lui lisus trebui e sa fie . prin fâgaduiala odata unei cîstigata „epoci de a a aproape (împaratia Cerurilor) si a unei vieti mai bune. dar religia isiana a acelei epoci în mod particular punea un accent deosebit pe moralitate si pe responsabilitatea personala. Pentru oricine. apoi. Chiar daca ele nu sînt altceva decît material de propaganda. în al treilea rîn d. Pentru crestini si pentru foarte multi adepti ai altor religii deopotriva. lisus este întruchiparea binelui si a virtutii. si pe femeie. pe valo rile familiei si pe respectul fata de toti ceilalti. sâ-si ierte dusmanii si sa-si dea toate bunurile tîlharilor care încearca sâ-i jefuiasca4. în mod cert însa. si pe frati. desig ur ca nu putea sâ-si afirme pur si simplu caracterul mesianic. Multi oamenii accepta astazi faptul ca lisus a avut un scop politic. nu poate sa fie ucenicul Meu. O analiza obiectiva a Evangheliilor releva totusi un profil diferit de cel al propovaduitorului cu o morala nepatata. dar în acelasi timp sînt învatati sa-si iubeasca aproapele ca pe ei însisi. un aparator al celor nevoiasi si al copiilor. a compasiunii si a altruismului. ur" miracolelor mentinerea si ei al vindecarilor. si p e mama. subliniaza porunca „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta"6. si pe surori. pe de o parte le spune adeptilor sai sa „întoarca si celalalt obraz". Convingerea ca lisus a propovaduit un sistem etic coerent. de la sine înteleasa. desigur ca în orice cultura au existat si vor exi sta oameni virtuosi. Teologii încearca sa explice aceste discrepante afirmînd ca unele povete trebuie interpretate în sens literal. Iata un scurt exemplu: asa cum sînt ele prezentate în Noul Testament. în rîndul maselor. învataturile lui lisus par contradictorii. lisus este însasi chintesen ta iubirii.

Spre exemplu. Este întotdeauna important sa întelegem contextul tuturor afirmatiilor lui lisus. Din cauza agitatiei politice din epoca. Aceasta ar putea fi o a lta ilustrare a tendintei sale de a încalca regulile sociale sau poate ca pur si simplu dorea sa le arate discipolilor cine era seful. în public se aflau. de oricine. Teologii uita adesea ca el se adresa unor oameni reali. în mod cert. Daca însa lisus nu a fost Dumnezeu întrupat . trebuie sa ne amintim ca lui lisus îi placea sa încalce conventiile sociale ale vremii: statea laolalta cu femei de moravuri dubioase si chiar cu agenti fiscali. asa cum sînt ele prezen tate în Evanghelii.10 Majoritatea oamenilor interpreteaza aceste cuvinte ca o dovada a iubirii lui — deci a lui Dumnezeu — pentru copii. '• * mai bine i-ar fi lui daca si-ar lega de gît o piatra de moar a si sa fie aruncat în mare".adevarate fiindca el le-a facut si. Un alt exemplu în acest sens este avertismentul sau cu privire la copii: „Si cine va sminti pe unul din acestia mici. si informatori. În mod ciudat însa. discursurile sale pacifiste au constituit poate o modalitate de a spulbera suspiciunile autoritatilor cu privire la potentialul sau subversiv. Viziunea asupra lui lisus se modifica de la o epoca la alta si de la o zona geografica l a alta. Prin urmare. Lâsînd la o parte faptul ca toti politicienii versati obisnuiesc sa ia copiii în brate si sâ-i sarute. blînd si iubitor". iar pe de alta trebuia sa para ca nu ameninta în nici un fel situa tia politica din regiune — pîna cînd nu era pregatit. el a facut acele afirm atii fiindca sînt adevarate. care traiau într-un mediu politic la fel de real. loan fusese arestat fiind banuit ca pornise o revolta. lisus a reactionat imediat si le-a cerut sa se apropie. Spre exemplu. imaginea sa actuala este mult diferita fata de modul în care era el perceput cu numai doua secole în urma. lisus este m ai degraba -. dar începînd cu epoca victoriana. fraza „Lasati copiii sa vina la mine"9 este aproape în mod universal interpretata ca un exemplu al marinimiei si al iubirii sale pentru cei nevinovati. Dar putini sînt cei care acorda atentie cuvintelor „care cred în mine". exact acest caracter nebulos ar putea contribui la întelegerea cuvintelor lui lisus. care cred în Mine. cînd era considerat în primul rînd un judecator inflexibil. pot fi interpretate oricum. nu toti copiii îi merita . în realitate însa. Cînd ucenicii au încercat sa tina departe de el femeile si copiii. asa încît trebuia sa aiba grija ce anume vorbeste. Crestinii de astazi cred ca imaginea lui lisus a ramas neschimbata de 2 000 de ani. pe de alta parte. Aceste ima gin i co ntra dictorii au f ost posibile fiin dca înva taturile sale. Imaginea lui lisus ca un judecator neînduplecat a stat la baza unor atrocitati de tipul cruciadei împotriva albigenzilor sau al proces elor intentate vrajitoarelor.8 (La urma urmei.bun . întreaga teorie se destrama si contradictiile din spusele atribuite lui devin mai mult decît evidente.) lisus trebuia sa dea dovada de precautie: pe de o parte avea nevoie sa-si atraga sustinerea maselor.

Dupa cum am vazut. adaugind: „De aceea. motivul este acela ca dovezile par a-1 justifica. toti revolutionarii din istorie au încercat sa cîstige popularitate în rîndul maselor. cuvintele sale — cel putin asa cum sînt ele redate în Evanghelii — sînt adesea ambigue si uneori de-a dreptul contradictorii. fiindca totdeauna cei avuti au atras ostilitatea celorlalti. fara îndoiala. O data ce întelegem acest lucru. Asa cum am vazut si în privinta rugaciunii Tatal Nostru. a stazi. De exemplu. s-ar putea spune ca si sugestiile noastre au un caracter contradictoriu: pe de o parte îi punem la îndoiala motivele si chiar integritatea. exact asa cum. convingatoare si încurajatoare prin tonul autoritar cu care au fost rostite. tot pomul care nu face roada buna se taie si se arunca în foc". de aceea. lisus repeta aceasta metafora cuvînt cu cuvînt. merita o analiza atenta. în aceeasi Evanghelie (7:19-20). cele mai familiare si mai îndragite cuvinte ale lui lisus sînt totodata si ce le mai interpretabile. incluzînd îndemnuri etice. un om iubitor. Predica de pe munte pare o serie de îndemnuri concise. generos si milostiv. spunînd cu a lte cuvinte „chiar si un copil ca re ma urmeaza este important". adresîndu-li-se îndeosebi celor nevoiasi si nemultumiti. ca aceia vor vedea pe Dumnezeu". ca aceia vor mosteni pe Dumnezeu"). în orice caz. dupa cum afirma Bamber Gascoigne în cartea The Christians („Crestinii"): „Nimic din predica de pe munte nu este original si unic la Hristos". co mplexa. ci pe propria sa importanta. Mai tîrziu. el subliniaza astfel caracterul insignifiant al cOpiilor.. Dovezile care sugereaza ca lisus a urmarit un obiectiv politic sînt extrem de convingatoare. La urma urmei. precum: "Fericiti cei curati cu inima. în Evanghelia dupa Matei (3:10). Accentul nu cade asupra copiilor. un politician le face promisiuni somerilor. iar unele au fost rostite initial de loan Botezatorul..11 Si de aceasta data lisus rosteste cuvinte atribuite initial lui loan Botezatorul. probabil ca aceste cuvint e constituie esenta învataturilor sale. se pare ca era un spirit remarcabil. Fiul lui Dumnezeu sau nu. loan spune: „. Desi este improbabil ca lisus sa fi rostit vreodata „discursul" pe care noi îl numim acum „predica de pe munte". în predica de pe munte. spirituale si chiar politice. asa cum au fost ele întelese de autorii Evangheliilor. ci doar cei care fac parte dintre credinciosi. Cu toate acestea. lasam impresia unei doze de cinism cu privire la omul lisus si la obiectivele sale.dragostea. multe dintre spusele sale dificil de interpretat devin clare.De fapt. Aceeasi este situatia în cazul predicii de pe munte. Acest comportament se încadreaza perfect în ansamblul intentiilor sale: repetatele atacuri verbale la adresa celor bogati constituie un element esential al popularitatii lui în rîndul ma selor. se pare ca si loan o folosea si. iar daca. prin spusele noastre. întradevar. dupa roadele lor îi veti cunoaste". „Tatal nostru care esti în ceruri" nu este o form ula inventata de el. iar pe de alta stabilim o asociere neta între el si cultul ze itei . predica este. Important este ca spusele lui lisus — „iubeste-ti dusmanii/fericiti facatorii de pace/fericiti cei milostivi" — indica. Cu toate ca cel putin una dintre „povetele" respective facea parte din mesajul lui loan. se regaseste în rugaciunile închinate lui Osiris-Amon. Cinicii le-ar putea considera însa doar niste platitudini sau niste Promisiuni absurde („Fericiti cei blînzi.

numerosi au fost cei care s-au simtit atrasi de o religie sau de un sistem politic anume si au aderat ferm la el. adeptii lui loan. ei nu au avut cunostinta despre intentiile lui ascunse. putinele informatii de care dispunem nu ne ofera un raspuns clar. Si o data ce a reusit sa atraga atentia multimilor. Prin urmare. autorii Evangheliilor sugereaza ca episodul are o semnificatie aparte. dar este posibil ca gestul sau sa fi fost doar o masura de precautie. povestea a avut o semnific atie profunda. Pe de o parte. în care „gazda" uimeste multi mile înmultind cinci biete pîini si doi pesti micuti. spunînd enigmatic: „Ma cautati nu pentru ca ati fi vazut minuni. care se proclama unica religie a iubirii si compasiunii. lisus a început sa le predice. sâ-1 foloseasca pentru propria lor cauza. motivul ar putea fi acela ca loan a fost arestat înainte de a si le putea exprima sau. respecti v de Evangheliile din Noul Testament. poate crezînd sincer ca astfel nu vizeaza decît binele respectivei organizatii. mai apoi. astfel încît hraneste cu ele toti oamenii prezenti. pe care nici ei n-o înteleg pe deplin. îns a portretul sau e astfel conturat de propaganda crestina. Evenimentul care a marcat intrarea lui lisus în actiune pare a fi fost hranirea miraculoasa a celor cinci mii de oameni. Si totusi aici nu ex ista nici o contradictie: în decursul istoriei. Pe de alta parte. toate celelalte care erau destinate maselor largi se concretizau în vindecari sub o forma sau alta. Evangheliile îl prezinta ca pe un fel de picnic miraculos. care cu timpul s-a pierdut: în primul rînd. lisu s însusi subliniaza acest lucru. miracolul n u seamana cu nici un altul din cele atribuite lui lisus.12 în . în al doilea rînd. i ar acest lucru ridica o întrebare interesanta: a avut si Botezatorul ambi tii similare? Din pacate. nu o reactie fata de spusele sau faptele lui. în decursul anilor. Asa cum crestinismul. Am vazut însa ca. Exorcizarea — scoaterea demonilor — trebuie sa fi fost o priveliste spectaculoasa si îi asigura exorcistului o popularitate ce râmînea vie timp de luni întregi dupa plecarea lui din sat. si religia isiana a avut. a dat lumii fii si fiice cu vieti nu tocmai exemplare. oile sale negre. ci pentru ca ati mîncat din pîini si v-ati saturat ". desigur. lisus a fost ucenicul lui loan. în epoca însa. bazat pe dragoste si generozitate. nu le atribuiau conducatorului lor nici un fel de ambitii politice. Imaginea pe care o avem despre loan — un ascet inflexibil si rece — nu sugereaza prin nimic un conducator politic versat. initial. pentru a se afirma ca Mesia.Isis. lisus a fost un magician care atragea multimile fiindca le distra. inclusiv mandeenii. Irod Antipa 1-a arestat pe loan (conform relatarii lui Jose-phus) fiindca îl considera un eleme nt potential subversiv. pur si simplu. pentru ca.

Probabil ca lisus a fost atît de afectat de vestea mortii lui loan. 13 Semnificatia minunii în cazul hranirii multimilor nu rezida în caracterul sau paranormal.14 Relatarea începe prin a mentiona cinci mii de oameni. într-adevar. au navalit catre numarul doi în ierarhie — lisus. pe iarba verde. într-un loc pustiu. Exista multe întrebari fara raspuns în ceea ce priveste încar- . cete de cîte o suta si cîte cincizeci. Poate ca voiau sa se convinga ca idealurile lui loan erau înca vii si ca. Asa cum precizeaza A. deschizîndu-i calea catre conducerea gruparii si. cinci mii de barbati. desi nu stiau care ar putea fi acesta. reuniti. nu asupra înmultirii plinilor. conform Evangheliilor. cel putin temporar. din cetati". Wilson. a întregii populatii. ca. nimeni nu pare uluit de ac easta minune. nimeni nu manifesta nici cea mai vaga uimire la produ cerea miracolului.N.. pe jos. prin intermediul lui lisus. o masiva regrupare a vechilor dusmani. Probabil ca preluase deja rolul dominant în miscarea lui loan dupa arestarea acestuia. moartea Botezatorului a avut un impact puternic asupra lui lisus. de catre lisus. în orice caz. Conform Evangheliei dupa loan (6:15). nimeni nu e uluit". aceasta pare a fi fost o adunare a diverselor clanuri. Esential este însa faptul ca erau acolo. Dupa parerea lui A. dorinta multimilor ca sa le fie rege a fost un rezultat direct al „plinilor". evenimentul îi «uluieste» si îi «surprinde» pe toti cei care afla despre el. în Evanghelia dupa Matei însa. cete-cete. dar mai tîrziu se precizeaza ca era vorba despre o multime de barbati. auzind. Si au sezut cete. dar pare a avea si o alta sem-jjjficatie pe lînga cea evidenta. multimile au venit dupa El. fostul discipol al lui loan Botezatorul. dar. Wilson: „Miracolul sau semnul se concentreaza asupra hrânirii multimilor. voi barbati ai Israelului!" De fapt. dar dorinta ia fost în scurt timp zadarnicita de sosirea unei multimi de oameni care voiau sa-1 auda predicînd. s-a dus de acolo singur. lisus a convins fostele factiuni razboinice sa se aseze cuminti si sa împarta între ele o masa ritualica. s i copii. încît a vrut sa se retraga în linistea pustietatii. în Evanghelia dupa Matei (14:13) citim: „Iar lisus. cu o corabie. aflînd.N. în relatarea lui Marcu. alaturi de ghe-rilele lui teroriste animate de simt patriotic! Asezati-va. Atunci cînd lisus vindeca un lepros sau cînd reda vedere a unui orb. Wilson: „Obliga-i pe barbati sa se aseze! Obligâ-i pe esenieni sa se aseze! Obliga-i pe farisei sa se aseze! Obligâ-l pe Iscariotean sa se aseze. poate. Pentru a-1 cita din nou pe A. evenimentul este important în sine.N. si obliga-1 pe Simon Zelotul sa se aseze. poate ca alaturi de ei se aflau si femei. iar cînd oamenii au auzit ap oi de executarea lui. fiindca urmeaza imediat dupa decapitarea lui loan. dar prezenta lor este ireleva nta pentru acest episod.. Desigur. împreuna. Semnificatia acestui a parent detaliu este relevata de fa ptul ca lisus îi obliga sa se aseze jos.Evanghelia dupa Afarcu. Este posibil ca autorii Evangheliilor sa fi inventat elementul miraculos fiindca era necesar ca episodul sa ia sa în relief pentru un motiv oarecare. Se observa. continuitatea era asigurata. Chiar vocabularul folosit de Marcu (6:39-40) aminteste pregnant de un eveniment ce-a avut caracter militar: „Si El le-a poruncit sa-i aseze pe toti. cel putin.

indiferent de popularitatea lui loan. si de aceasta data se pare ca Evangheliile au ceva de ascuns. tinînd seama de ceea ce stim acum despre popularitatea lui loan. o amenintare. Un alt element interesant este schimbarea brusca de opinie a Botezatorului cu Privire la identitatea lui lisus c a Mesia. Tensiunile au fost potolite de lisus care. ar fi hotarît într-un fel sau altul doar pentru o toana de-a sadicei sale fiice vitrege. motivele oferite pentru moartea lui loan sînt în mod cert nesatisfacatoare: în conformitate cu Evangheliile. cel putin. Autorii lor prezinta ca motiv al arestarii faptul ca Botezatorul a criticat casatoria ilega la a lui Irod cu Irodiada. într-o problema atît de serioasa. 1-ar fi executat din propria sa vointa. Josephus nu ofera detalii despre circumstantele morti i si ale executiei lui loan. daca ar fi vrut doar sa minimalizeze popularitatea lui loan. Exista o serie de probleme în privinta modului în care Evangheliile relateaza episodul mortii Botezatorului. dupa cum am vazut. actionînd la indicatiile mamei ei. Fara îndoiala ca Irod si-ar fi cîntârit bine sansele si si-ar fi impus autoritatea. Dar nu s-a înregistrat nici o revolta. poate ca auzise ceva despre el în temnita si a început sa a iba îndoieli. multi dintre ucenicii lui loan au considerat ca lisus i-a luat locul conducatorului lor mort. survenita la scurt timp dupa aceea. acest lucru sugereaza. Ni se spune ca Salomea. e greu de crezut ca. Daca n e amintim în sa. Poate ca Botezatorul constituia. o pedeapsa divina pentru moartea lui loan. Ei au preferat s-o descrie însa ca pe o consecinta . ar fi putut transforma moartea lui în primul martiriu crestin. Prin urmare. ca tr agedia a avut un impact puternic si durabil asupra maselor. viu. pe cînd Josephus afir ma ca loan era considerat o amenintare reala sau Potentiala la a dresa autoritatilor. dar ca martir ar fi devenit m ult mai periculos.cerarea lui loan. însa în Evanghelii nu se specifica nimic în acest sens. e cert ca Irod nu ar fi fost atît de neg hiob încît sa-1 ucida pentru un asemenea capriciu. a luat imediat pozitie în fata celor cinci mii de barbati. Irodiada. desi fârâ tragere de inima. i-a cerut lui Irod c apul lui loan Botezatorul si ca acesta a acceptat. Dar pentru ce ar fi considerat ei necesar sa inventeze o astfel de poveste încîlcitâ? La urma urmei. Irod a fost determinat de Irodiada printr-un subterfugiu sa-1 execute pe loan Salomea jucînd rolul de intermediar în aceasta stratagema. A reusit el oare sâ-L calmeze? I-a linistit c u privire la moartea iubitului lor Botezator? Poate ca da. Tinînd seama de circumstante. asa cum am vazut. Scenariul nu este deloc plauzibil. Josephus noteaza ca populatia a considerat zdrobitoarea în frîngere a armatelor lui Irod. în acest caz. în mod cert însa. pare ciudat ca nu s-au iscat miscari popula re sau cel putin o revolta. versiunea evanghelistilor cu privire la uciderea lui loan nu este coerenta. Si.

în epoca au circulat zvonuri care sustineau ca factiunea condusa de lisus s-ar fi aflat la originea executarii lui. în circumstantele mortii lui loan. chiar daca precizeaza numele tuturor celorlalte personaje ale episodului. putem descoperi însa o serie d e dovezi circumstantiale capabile sa ne puna pe gînduri. numele fiicei Iro-diadei — Salomea — ne este cunoscut doar gratie lui Josephus. astfel ca trebuie pacalit într-un fel pentru a-1 si ucide. Autorii Evangheliilor evita sa-1 mentioneze. una prea bine cunoscuta pentru ca autori i Evangheliilor s-o poata ignora. decesu l Botezatorului i-a mai îngreunat situatia. pentru via ostilitate a mandeenilor la adresa lui. desi acesta trebuie sa fi fost unul dintre cele Riai cunoscute episoade ale Noului Testament. Iar aceste m otive se regasesc. Mai mult decît atît. criticile acestuia la adresa casatoriei sale cu Irodiada erau deja de domeniu public si raul fusese facut. Irod Antipa nu a avut nimic de cîstigat din moartea lui loan . Este mentionata printre femeile aflate la picioarele crucii lui lisus si a mers alat uri de Maria . pentru „raceala" ereticilor fata de lisus Si. Oare omisiunea a fost deliberata ? Iisus a avut o ucenica pe nume Salome. în ceea ce ar putea sa fi fo st ultimele sale cuvinte rostite în public. a avea anumite suspiciuni este un lucru. nu a existat o alta grupare care sa fi beneficiat mai mult ca urmare a mortii Botezatorului. trebuie sa fi existat motive certe pentru perpetuarea traditiei ioanite.a unei sordide intrigi de palat: Irod e multumit ca 1-a arestat pe loan si se limitea za la atît. cunoastem identitatea celui cu privire l a care loan si-a exprimat îndoielile în închisoare. În mod ciudat. Totusi. Dar rescriind istoria în conformit ate cu propriile lor obiective. Dupa 2 000 de ani. La urma urmei. Dar de ce s-au straduit evanghelistii sa-1 scoata pe Irod basma curata — un om integru care cade în capcana unor femei intrigante si se vede nevoit sa faca un gest oribil? Se pare ca totusi a existat o intriga de palat ce a dus la jnoartea Botezatorului. Din acest motiv — si daca executarea lui a fost rezultatul unui complot — sustinatorii lui lisus nu trebuie scosi din ecuatie. este cu certitudine foarte dificil sa mai gasim indicii directe care sa ne dezvaluie adevarul în aceasta privinta. Si atunci. cine a avut de cîstigat de pe urma mortii lui loan? în conformitate cu teologul australian Barbara Thiering. La urma urmei. au creat o absurditate. la celalalt capat al spect rului. probabil.16 Oricît de socanta ar parea aceasta ipoteza la prima vedere. iar identificar ea unor dovezi care sa le confirme e cu totul altceva.

da r în textele lui Matei si Luca — inspirate de cel al lui Marcu — dispare cu desavîrsire. probabil ca nici lisus nu a stiut nimic despre crima înfaptuita în beneficiul sau. Poate ca si executia lui loan intra în aceasta categorie. în „Evanghelia dupa egipteni"18 si în Pistis Sophia. care în nici un caz nu putea fi atît de naiv încît sa subestimeze posibilele reactii ulterioare ale maselor. dar faptul ca evanghelistii au preferat sa elimine referirile la ea sugereaza ca era un personaj important si totodata are darul de a ne atrage atentia asupra ei. conform Evangheliei dupa Marcu. Si apoi. Am mentionat deja ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca a existat un grup care. Astfel. care o descrie ca o ucenica a lui lisus. el nu pr egeta sa-si exprime îndoielile cu privire la statutul fostului sau discipol. Ipoteza este plauzibila. Grupul care îl sustinea pare sa fi fost format din persoane înstarite si influente.Magdalena la mormîn t. si mama lui. în plus. Istoria este plina de exemple ale unor decese surveni te la momentul potrivit — de exemplu. actionînd din umbra.) Desigur. a facilitat lui lisus. (Numele ei este mentionat însa în „Evanghelia dupa Toma" — unul dintre textele de la Nag Hammadi — unde este prezentata ca sezînd pe un divan alaturi de lisus17. si Salome erau acolo. sa ne amintim si ciudata omisiune a episodului aparent banal din Evanghelia dupa Marcu. asa cum Henric al II-lea nu a dorit niciodata ca oamenii sai sa-1 u cida pe arhiepiscopul Thomas Beckett. Spre deosebire de situatia episodului dedicat învierii lui Lazar. Salome era un nume frecvent întîlnit. cu cît — asa cum am vazut — succesorul sau oficial era Simon Magul. avînd deci anumite relatii în palatul lui Irod. poate ca membrii sai au considerat prudent sa-1 îndeparteze definitiv pe Botezator. a cest profet extrem de popular este ucis dintr-un capriciu de Irod. se pare ca autorii Evangheliilor au avut prop riile lor ratiuni pentru care au preferat sa nu aminteasca despre Salome . deoarece chiar si apropiatii lui lisus aveau ce l putin o cunostinta în interiorul palatului: Evangheliile o mentioneaza în rîndul . care au îndepartat ultimul obstacol aflat în calea ambitiilor politice ale noului regjrn. nu lisus. îndoieli care erau cu atît mai îngrijoratoare. în acest caz nu pare a exista un motiv evident pentru care ar fi fost eliminat. loan Botezatorul devenise o problema pentru gruparea disidenta a lui lisus. la care face referire Morton Smith în The Secret Gospel: „(lisus si ucenicii sai) au ajuns la Ierihon. Si sora tînarului pe care îl iubea lisus. Ar fi oare posibil ca grupul respectiv sa f i decis ca sosise vremea ca rivalul lui lisus sa paraseasca scena? Desigur. Nici chiar în temnita fiind. în mod neîndoielnic. moartea regelui Dagobert al II-lea si cea a lui Thomas Beckett. iar lisus nu le-a primit".

Biserica lui loan si-a asuma t numeroase „înfatisari" în decursul secolelor. Poate ca nici una din ele n u detine monopolul adevarului si ca atitudinile lor nu sînt decît o continuare a vechii rivalitati dintre discipolii celor doi profeti. ci ca Dumnezeu întrupat. iar pe lisus îl privesc ca pe un fals profet care a indus masele în eroare. sotia lui Huza. Alte organizatii. care. care era iconomul lui Irod. în plus. cert este ca în re latia dintre lisus si loan Botezatorul exista ceva dubios. Aceasta idee este ilustrata perfect de Leonardo da Vinci în tabloul Fecioara pe stînci.19 Oricare ar fi adevarul în aceasta privinta. Desigur ca a contura ipoteza existentei unor grupari care au crezut ca lisus a fost un fals profet si care au avut poate chiar un rol în uciderea lui loan Botezatorul nu este nici pe departe acela si lucru c u a o demonstra. precum Ordinul Cavalerilor Templieri. Cert este însa faptul ca ambele Biserici au existat în paralel timp de doua mii de ani: Biserica lui Petru. mandeenii îl considera pe loan „Rege al Luminii". Si totusi simpla existenta a unei traditii precum cea reprezentata de Biserica lui loan demonstreaza ca a venit de mult vremea pen tru o . ceva în care ereticii cred de secole — un aspect pe care specialistii încep în sfîrsit sa-1 recunoasca. care a profitat de moartea Botezatorului preluînd conducerea gruparii cu o graba indecenta — mai cu seama daca succesorul lui desemnat fusese Simon Magul. Cînd am remarcat obsesia lui da Vinci pentru suprematia Botezatorului. am constatat ca acesta functionase dintotdeauna departe de ochii Bisericii. Multi îl venerau în secret pe loan în vre me ce îngenuncheau la picioarele lui „Hristos". Poate ca misterul ce înconjoara moartea lui loan detine cheia veneratiei aproape inexplicabile pe care o nutresc fata de el gruparile aminti te în investigatia noastra. Pierre Plantard de Saint-Clair explica acest luc ru prin ceea ce pare a fi un non sequitur: titlul „loan I" îi este rezervat lui Hristos. Prioria din Sion. care îl preaslâveste pe lisus nu doar ca om perfect. Dar dupa ce am examinat numeroasele dovezi ce demonstrau existenta unui cult dedicat lui loan. dar si ele îl pun pe loan pe Un plan superior lui lisus. începînd cu razboinicii calugari din vechime si cu bratul lor armat. au opinii mai putin radicale. care are despre lisus o opinie contrara.ucenicilor pe Ioana. Asa cum am vazut. la fel este descris si în Talmud. despre care am amintit în Capitolul 1. ca de altfel într-o serie de alte lucrari ale florentinului. si Biserica lui loan. îl "Urneste si vrajitor. pâstrîndu-si secretele cu grija. Este posibil ca antipatia ereticilor fata de lisus sa aiba la baza ideea ca el a fost doar un oportunist lipsit de scrupule. sa ne amintim ca Marii Maestri ai Prioriei poarta totdeauna numele „loan" si ca traditia a înce put cu „loan al II-lea". ne-am întrebat daca nu cumva era doar un capriciu al sau.

Daca Biserica lui lisus a fost cladita pe adevarul absolut. cînd populatia era în asteptarea promisului Mesia. a ilujjjinarii personale. ne-a m conturat a ceste con cluzii pa s cu pas. Si. loan Botezatorul si Maria Magdalena au propovaduit în linii mari acelasi mesaj — dar.reevaluare a personalitatii. dar chiar si în tara sa de origine. dînd nastere astfel unui sistem hibrid. Este însa tulburator sa ne gîndim. nu garanteaza perfectiunea morala sau etica. Nu vrem sa spunem ca noi. pe masura ce am studiat datele si informatiile descoperite. exista un segment al societatii occidentale care le cunoaste si le pastreaza de secole. fie si numai pentru cîteva clipe. ale caror miracole constituiau — precum cele asociate cu lisus — o parte integranta a practicilor religioase. asa cum îl întelegem noi azi. Însa nici o religie. dreptate. respectiv. Ritualurile reprezentau fundamentul acestei miscari. putem spune ca imaginea care s-a conturat este — pentru a folosi un ter men blînd — foarte diferita de cea cu care eram noi familiarizati. Ei au introdus în Palestina o forma proprie de gnoza. în cultura occidentala. lisus. nu cel pe care îl presupun majoritatea credinciosilor. poate. de asemenea. orgoliile si ambitiile personale au contribuit la pervertirea mesajului transmis. religia devine chiar un cult al personalitatii. a rolului si a mostenirii lasate în urma de lisus „Hristos" si. ca ereticii au avut. de loan Botezatorul. Iar în Palestina. un soc pentru multi dintre ei. am venerat un alt Hristos decît cel care era. cu atît creste riscul abuzurilor de putere. Concluziile si implicatiile acestei investigatii constituie. cu toate ca ele reprezinta o noutate pentru majoritatea cititorilor. înseamna ca aceea a lui loan nu are la baza decît minciuni. . au existat numeroase cazuri de coruptie în rîndul preotilor si al preoteselor. botezîndu-i pe cei care doreau sa obtina aceasta cunoastere mistica si initiindu-i în tainele anticei traditii oculte. pâstrînd accentul deosebit pus pe iubire si toleranta. fiindca nu exista dovezi care sa sugereze ca loan si-ar fi asumat acest rol — sau ca un astfel de rol ar fi existat. în zilele agitate ale secolului I. înainte de a fi fost „inventat" de Pavel pentru jjsus. este posibil sa ne aflam în fata uneia dintre cele mai grave nedreptati ale istoriei. în mod cert. Aceasta noua imagine a originilor crestinismului si a omului în numele caruia a fost fondata religia crestina are implicatii extraordinare. Miscarea despre care vorbim poate sa fi fost initial de sorgin te isiana. în unele cazuri. Dar dac a situatia este inversa. Dar miza este mult mai mare. Dar. în multe cazuri. cu cît miza este mai ma re. o noutate pentru ma joritatea cititorilor si. loan a fost ucis pentru principiile sale. Egiptul. acestea au fost sus tinute ferm de rezultatele cercetarilor actuale în domeniu. indiferent de ceea ce propovâduieste. de la primul botez pîna la interpretarea misterelor egiptene. Dar suprema initiere era asigurata prin intermediul extazului sexual. Printre membrii miscarii se aflau. în orice caz însa. în mod ironic. a transformarii spirituale a individului — mister ele în cadrul carora sînt adorati zeii Isis si Osiris. Iar în final. Simon Magul si partenera sa Elena. Ca de fiecare data . asa cum speram ca am Demon strat. Firea omeneasca îsi spune totdeauna cuvîntul. principii care — credem noi — au izvorît direct din aceeasi traditie din care provine si ritualul botezului: antica religie a gnozei. proba bil.

pe care lisus a vindecat-o si a convertit-o. care s-a întrupat într-un iudeu. desi ca etnie se poate sa fi fost evreu. în drep-lul roman. Contemporanii sai 1au considerat un adept al magiei egiptene — opinie exprimata clar si în Talmud. în mod cert nu semana prea mult cu ceea ce numim noi astazi crestinism. . într-a-devar. Pentru ei. acuzatia care i s-a adu s a fost aceea ca era un „facator de rele".CAPITOLUL 17 Dincolo de Egipt La doua mii de ani dupa ce lisus. Caracter ul sexual al relatiei dintre ei este atestat de multe dintre textele gnostice pe care Biserica le-a exclus din Noul Testament. asa cum erau. probabil în scopuri initiatice. Simon Magul si Elena. h plus. desemna un vrajitor. Poate ca acesta nu a fost decît un zvon rautacios. milioane de oameni înca mai cred în povestea depanata de Evanghelii. poate aflat chiar pe locul al doilea în ierarhia gruparii. Fiindca. însa o serie d e specialisti. o predicatoare cunoscuta. reunin-du-i chiar pe ucenici dupa rastignire. printre care Morton Smith. loan nu 1-a recunoscut pe lisus ca fiind Mesia. la scurt timp dupa aceea fiind ucis. asa cum ura femeile în general. iar Maria Magdalena a fost o femeie cu reputatie îndoielnica. de teama lui. Si. Magia egipteana si secretele ezoterice au stat la baza misiunii lor. Investigatia noastra a relevat însa o cu totul alta imagine. Poate ca lisus si-a asumat în mod constient rolul de Mesia pentru a cîstiga sustinerea maselor. lisus nu a fost Fiul lui Dumnezeu si nici nu era de religie iudaica. Maria Magdalena era preoteasa si partenera a lui lisus într-un mariaj sacru. L-a botezat. cînd a fost predat în mîinile lui Pilat. de altfel. Dovezile sugereaza ca el a predicat un mesaj desprins dintr-o alta religie decît cea dominanta pe teritoriul pe care si -a început misiunea si si-a desfasurat apoi campania. Ea a fost totodata „Apostol al apostolilor". Influenta egipteana asupra textului Evangheliilor este evidenta. cu toate ca nu putem sti cu precizie care era mesajul ei. sintagma care. loan si Maria au trait si s i-au lasat amprenta asupra culturii umane într-o „nisa" a Imperiului Roman. inferior lui din punct de vedere spiritual. fiindca era unul dintre ucenicii sai. Dar ceva nu a decurs probabil cum trebuia: loan s-a razgîndit si 1-a numit ca succesor al sau pe Simon Magul. Maria Magdalena nu a fost o propovaduitoare crestina. lisus a fost Fiul lui Dumnezeu si al unei fecioare . Simon Petru o ura. indiferent cum am alege s-o definim. dar împreuna cu Maria Magdalena a întrupat totodata mitul isiano-osirian. si este posibil ca ea sa se fi refugiat pe actualul teritoriu al F rantei dupa crucificare. loan Botezatorul a fost antemergâtorul sau. sînt de acord ca miracol ele lui lisus se regaseau în „repertoriul" tipic al magicienilor egipteni.

fiindca în cercurile oculte din Grecia §i Egipt se consid era ca spiritul unui om ucis era o prada usoara Pentru vrajitori. Povestea mai are însa o fateta. dupa moartea acestuia.) Maria Magdalena si Simon Petru au pornit pe drumuri diferite: el a sfîrsit prin a fonda Biserica Crestina. celor care au înteles valoarea principiului feminin: „ereticii". Riturile oficiate erau de natura sexuala: hor asis. ea si-a transmis cunoasterea. Între loan. care avea deja un trecut bogat. Doi dintre discipolii acestuia — succesorul sau desemnat. în mod cert.loan Botezatorul fiindu-le învatator. Asa cum am vazut. Poate ca asa au si intentionat. asa cum se crede adesea. ci unul bazat pe misterele zeilor egipteni Isis si Osiris. datorate religiei pe care o practicau (aceea a Egiptului antic) si pe care au adaptato la cultura iudaica — asa cum au facut. similar în mare parte cu cel propovaduit de lisus si de loan Botezatorul. (Trebuie sa ne amintim ca ei propov aduiau învataturile si practicile cultului isiano-osirian. martirul rapus în floarea tineretii. acesta a fost Magdalena. iluminarea prin intermediul sexului transcendental cu o preoteasa — un concept familiar în Orient si în tara învecinata. Simon Magul. lisus si Maria Magdalena existau conexiuni strînse. mai cu seama daca acestia posedau o parte din trupul victimei. putem banui chiar ca nu facea parte nici macar din nucleul restrîns de initiati. Daca lisus a avut un su ccesor. din generat ie în generatie. de altfel. în epoca circula un zvon care pretindea ca lisus practicase rituri de magie neagra asupra Botezatorului. Maria Magdalena a fost venerata de miscarile secrete din Europa fiindca si-a fondat propria „Biserica" — nu un cult crestin în sensul general acceptat al termenului. Simon Petru si ceilalti unsprezece ucenici. Socul stîrnit de moartea lui a fost amplificat de circumstantele neclare ale acesteia si de ceea ce a fost apoi perceput ca o grosolana manipulare a ucenicilo r lui loan de catre fostul sau rival. Simon Magul si Elena în Samaria. Egipt. în ciuda celor afirmate de Biserica. Din acest nucleu interior de misionari egipteni nu faceau parte. judecind dupa repetatele esecuri de a în telege cuvintele învatatorului sau. nicidecum un fel de erezie iudaica. nu Simon Petru a fost cel mai apropiat ucenic al lui lisus. Indiferent daca . cei pentru care el a constituit „împaratul jertfit". si fosta prostituata Elena — constituie imaginea în oglinda a cuplului lisus-Maria Magdalena. deoarece ei erau urm asii spirituali directi ai primilor lui adepti. loan a fost venerat de aceiasi „eretici". Din studiile efectuate de Cari Kraeling si Morton Smith reiese ca Irod Antipa credea ca lisu s îi subjugase sufletul (sau constiinta) pentru a dobîndi astfel puteri magice.

autoritatea sa în rîndul maselor nu putea decît sa sporeasca. Ecouri ale acestei traditii au razbatut însa pîna la noi. la finele c ercetarilor pe care le-am efectuat.fiind idei în mod clar preluate din textele de la Nag Hammadi.. în jurul anului 400 d.. în secolul al Xll-lea. idei similare cu privire la importanta ei au continuat sa existe pe teritoriul Frantei. dar i-au venerat totodata ca reprezentanti ai unui stravechi sistem de convingeri religioase. ca Mare Preot si M are Preoteasa a împaratiei Luminii. exista un aparent hiat în continuitatea traditiilor. regasindu-se la catari. sub forma tratatu lui Sch wester Katrei si a credintelor catare cu privire la relatia dintre lisus si Maria Magdalena . B iserica lui loan a disparut dupa anul 50 d. Si dat fiind faptul ca lisus le spusese deja ucenicilor sai ca Botezatorul fusese profetul Ilie reîncarnat.Hr. cînd catarii si-au facut aparitia în Languedoc. ca si cum acestea ar fi disparut într-o gaura neag ra între secolele al IV-lea si al XH-lea. prin nosairi si prin predecesorii mandeenilor. asa cum am vazut în partea întîi a acestei lucrari. Si cu toate ca. au devenit vizibile abia în secolul al XH-lea. cu atît mai mult cu cît acesta parea sa detina puteri miraculoase. una axata pe loan Botezatorul si cealalta pe Maria Magdalena. Apoi. iar templierii au ajun s la apogeul puterii lor. existenta sa neîntrerupta reiese din atacurile furibunde ale Parintilor Bisericii la adresa succesorilor lui loan — Simon Magul si Dositei — timp de aproximativ doua sute de ani. textele de la Nag Hamma di — care sublin iaza rolul Mariei Magdalena — au fost îngropate în Egipt. aceasta traditie reiese la suprafata sub forma veneratiei mistice a templierilor pentru Botezator. dar stim ca . Prin urmare. Este de presupus ca traditia ioanita a supravietuit independent în Orientul Mijlociu. Ereticii i-au considerat pe loan Botezatorul si pe Maria Magdalena ca fiind personaje istorice reale.Hr. aparent. Cele doua traditii. Si totusi. pe fondul cruciadei contra albigenzilor. Este imposibil sa stim în mod cert ce s-a întîmplat cu aceste doua traditii între secolele al IV-lea si al Xll-lea. dar. desi toate dovez ile în acest sens au fost probabil distruse o data cu desfiintarea sistematica a culturii din Languedoc. putem încerca o presupunere în cunostinta de cauza.lisus oficiase sau nu un asemenea rit. în acea epoca a credintelor magice. zvonul ca sufletul lui loan era înca viu si ca se afla sub controlul lui nu avea cum sa aduca dezavantaje miscarii pe care o conducea. nu el constituie punctul focal a l traditiilor secrete. în ciuda straniei idei a unui lisus care avea sub controlul sau spiritele a doi profeti. i-ar fi determinat în mod cert pe majoritatea discipolilor lui loan sa treaca de partea lui lis us. Traditia Magdalenei a continuat în sudul Frantei.

Departe de a se limita la simpla largire a oriz ontului lor filozofic sau religios. probabil. Cunostintele lor în domenii precum arhitectura si geometria sacra si-au gasit expresia în impunatoarel e catedrale gotice. Subliniem înca o data ca aceste convingeri n u erau doar niste simple notiuni spirituale pe care le adoptasera din dorinta de a-si mîntui sufletele. Si este posibil ca alchimia sa le fi oferit cîteva dintre raspunsurile dorite. în secret. principiile? pin n ou. templierii au largit orizontul de cunoast ere în astronomie. despre alchimie s-a crezut dintotdeauna ca detine secretul longevitatii si chiar pe acela al vietii fara de moarte. Hugues de Payens si cei opt cavaleri ai sai au pornit spre Tara Sfînta cu un tel clar: sa-si asigure puterea oferita de cunoastere si. Dupa parerea noastra. poate. acele „carti" secrete în piatra care ascund mesa jul lor ezoteric. Sa ne amintim ca primii noua cavaleri care au fondat Ordinul Templier erau toti din Languedoc — inima cultului dedicat Magdalenei — si ca în traditi a oculta se considera ca secretele lor provin de la „ioanitii din Rasarit". medicina si matematica. obiectivul principal era acela de a cauta si a-si însusi cele mai profunde cunostinte ezoterice. chimie. La urma urmei. Prin cautarile lor. câlugârii-râzboinici ale caror campanii militare în Orientul Mijlociu ascundeau. masculin si feminin — un tot unitar si coerent. Templierii au adus în Europa traditia ioanitâ si au împletit-o cu cea a Magdalenei. navigatie. Templierii pareau a sti despre ex istenta traditiei ioanite înainte de a o „descoperi". Desigur ca la mijloc se afla ceva mult mai important decît un vag ideal religios. este greu de crezut ca îmbinarea celor doua traditii de catre templieri a fost o pura coincidenta. templierii au nazuit la atingerea cunoast erii supreme: aceea a stapînirii timpului si a eliberarii de sub tirania vietii si a mortii. dar cum au aflat despre ea nu putem sti. templierii erau oameni practici. Dar ambitiile cavalerilor templieri în ceea ce priveste ocultismul nu s-au oprit aici: ei au cautat raspuns la marile întrebari fundamentale ale spiritului uman. sa gaseasca un artefact pretios. La ur ma urmei.a aparut si în Europa cîteva secole mai tîrziu. raspunsul este: cavalerii templieri. exclusiv financiara. Dar cum? Cine i -a recunoscut valoarea si i-a preluat. iar pedeapsa pentru convingerile secrete pe car e le nutreau a fost cumplita. nazuinta catre cunoasterea ezoterica. beneficiile pentru omenire fiind evidente. . de fapt. preocupati în primul rînd de forta materiala. cosmologie. erau secrete magice si alchimice gratie carora pot fi considerati — daca nu altceva — cel putin deschizato ri de drum în ceea ce numim astazi stiinta. a carui valoare n u era. recreînd astfel _ din ceea ce parea a fi doua culte separate.

ei stiau din proprie experienta ca uniunea sexuala constituie o cale catre Dumnezeu. Fiului si Sfîntului Duh (de asemenea masculin). stii nta si cunoasterea. însa alfabetizarea — îndeosebi în rîndul femeilor — era rara si adesea privita cu suspiciune de autoritatile ecleziastice. Toate aceste idei. ei si-au gasit propria jnîntuire prin gnoza directa. Inventarea tiparului a stîrnit un entuziasm generalizat. poate chiar si Sfinxul. cu o fervoare egala. Prin intermediul acestor doi „sfinti". Mama si Prunc. desigur. În locul rigidului patriarhat al Tatalui.Templierii au fost urmati de generatii de „eretici" care au preluat stafeta si au dus mai departe traditia. În vreme ce pretutindeni în jurul lor femeile erau desconsiderate. prin cunoasterea divinului. crucea. cît si femei petreceau ore îndelungi în laboratoarele alchimice pentru a descoperi taine fundamentale. derivate din traditiile secrete ale Botezatorului si ale Mariei jVlagdalena. membrii acestei traditii secrete au preferat echilibrul vechii treimi constituite din Tata. se poate ca îngemanarea dintre cele doua traditii — loan Botezatorul si Maria Magdalena — sa contureze imaginea a ceea ce ar fi trebuit initial sa fie „crestinismul". (Nu este. Un al doilea motiv posibil al atractivitatii celor doua traditii este acela ca ereticii mentineau cunoasterea vie. în primul rînd. însa noi am identificat trei variante posibile. ei s-au putut alatura pe ascuns fluxului continuu de aderenti ai gnosticismului si ai pagînismului. în Jocul sentimentelor de vinovatie stîrnite de sex. sex si stiint a — iar de multe ori se pare ca le-au si gasit. ereticii gaseau alinare si iluminare în secretele celor doua traditii. Acele s ecrete mult dorite exercitau o forta de atractie atît de intensa. o coincidenta faptul ca despre Osiris se credea ca daruise omenirii cunoasterea necesara pentru dezvoltarea culturii si a civilizatiei. Ne este foarte usor asta zi sa subestimam forta care a constituit-o. si deopo triva cei care au ridicat splendide catedrale gotice în conformitate cu principiile geometriei sacre. Din aceasta neîntrerupta tra ditie secreta au facut parte cei ca re au construit piramidele din Egipt. Dar în ce constau ele? Ce anume ascundeau traditia ioanitâ si cea a Magdalenei. egiptenii a ntici posedau cunostinte . asa cum au aratat recent Robert Bauval si Graham Hancock1. Aceasta traditie secreta în sa încuraja în mod activ setea de cunoastere a ambelor sexe: atît barbati. aflate la granita dintre magie. Toti acestia si-au pus o amprenta durabila a supra civilizatiei mondiale. dupa cum am vazut. este „prea recent". nu e deci de mirare ca au fost pastrate în ascuns. în toc sa apeleze la intermedierea preotilor. încît au inspirat un asemenea zel fanatic? Nu exista un raspuns unic si cert la aceasta întrebare. riscau sa atraga pedeapsa cu moartea. comparativ cu ce a devenit el în acesti 2 000 de ani.) Iar. Religia egipteana — dupa parerea unor ocultisti precum Giordano Bruno — era mult superioara crestinismului din toate punctele de vedere si. cel putin unul dintre templieri a declarat ca simbolul fundamental al crestinismului. pe parcursul istoriei. iar preotii pozau în detinatori ai cheilor catre rai si iad. care îsi avea originile în Egiptul antic (si poate chiar mai departe). încît milioane de oameni s-au aratat gata sa riste totul pentru a le obtine.

Constatam astfel ca aceleasi concepte sînt ilustrate de Pistis Sophia. Din aceste radacini s-a dezvoltat apoi întreaga tradit ie ezoterica a Occidentului. însa ele mai aveau înca o dimensiune. a caror credinta îl are în centru pe loan Botezatorul. al unor loji francmasonice si al Prioriei din Sion. pe care nu trebuie s-o ignoram. stiintifice si artistice ale ereticilor s-a aflat o nazuinta fi erbinte catre cucerirea unei puteri magice. Problema validitatii si a eficacitatii (sau a lipsei de eficaci tate) ritualurilor magice nu se încadreaza în obiectul acestei carti. Sa fie aceasta o referire la capul Botezatorului si la puterile magice pe care se presupune ca le-ar avea si le-ar transfera celui care îl detine? Desigur. Aceste domenii constituiau. un cap retezat.stiintifice care le depaseau chiar pe cele ale epocii actuale. setea lor de cunoastere si credinta în esenta divin a a omului — concretizate în venerarea Sophiei — au evoluat din aceleasi radacini ca gnosticismul. în ritualurile lor secrete. La baza tuturor realizarilor arhitect urale. cavalerii pornesc în cautarea unui ca p barbatesc reteza t. Oare zvonul care sustinea ca lisus avea sub controlul sau spiritul lui loan ar putea explica de ce era aceasta „putere magica" atît de importanta pentru ocultisti? Semnificativ ni se pare faptul ca templierii. Ocultismul a fost forta reala care i-a animat pe multi dintr e gînditorii „rationalisti". Iar acest lung sir de magicieni — sau magi — i-ar putea include deopotriva pe lisus si pe loan Botezatorul într-una dintre cele mai putin cunoscute legen de ale Graalului. pe un platou. într-adevar. planurile si obiectivele lor. veritabil creuzet al noilor idei. precum Leonardo da Vinci si Sir Isaac Newton. Simon Magul si Dositei. important este ce anume au crezut altii în decursul secolelor si ce rol au juca t aceste convingeri în conspiratiile. D in acest curent de savanti eretici au facut parte si reprezenta ntii ermeti smului renascentist. ermetismul si gnosticismul îsi au toate originile în Alexandria din vremea lui lisus. este foarte usor sa adoptam deja sceptic ismul . au fost acuzati ca ar venera. Alchimia. au fost mentionati ca „absolventi" ai scolilor oculte din Alexandria. de C orpus Hermeticum al lui Hermes Trismegistul — text care a supravietuit din materialele lui Simon Magul — si de documentele sacre ale mandeenilor. Ar fi gresit sa ne închipuim însa ca templierii si ermeticii vizau. Am vazut deja ca exista asocieri clare ale lui lisus cu ma gia egipteana si ca loan Botezatorul împreuna cu succesorii sai. o parte importanta a preocuparilor care îi animau. si care a stat la baza nucleelor de initiati ale unor organizatii de tipul Templierilor. în cautarile lor. doar ceea ce am numi noi astazi filozofie sau chiar stiinta .

clasic al sfîrsitului de secol XX. întrun fel sau altul. Am vazut cum.3 (Sa fie doar o coincidenta ca unul dintre cele mai en igmatice si ma i suprarealiste filme ale lui Jean Cocleau s-a intitulat Orphee?) Pe al sau Giulgiu din Torino. într-una din cele doua versiuni ale tabloului S fînta Ana. a fost adus de mare pe tarmul Insulei Lesbos. Si celtii aveau o traditie a capetelor retezate. este totusi posibil ca motivul astfel repetat sa constituie o aluzie la o relicva veritabila -degetul lui loan. în lucrarile lui Leonardo.2 Într-un alt mit similar. dar si în statuia existenta azi în Baptisteriul din Fl orenta. marna lui loan. despre care sa crezut la un moment dat ca se afla printre moastele sfinte ale templierilor (în tabloul lui Nicolas Poussin La Peste d'Azoth — Ciuma din Azoth — o statuie uria sa reprezentînd un barbat si-a pierdut o mîna si ca pul barbos. în tabloul Adoratia magilor. iar în Cina cea de Taina. dar în lucrarile lui da Vinci si alte personaje schiteaza acelasi gest. Linia de demarcatie dintre cap si trunchi în acest caz este. deoarece multi artisti 1-au înfa tisat astfel. capul lui loan era considerat nu doar sacru. Poate era o referire la fapt ul ca lisus poseda capul lui loan si ca. unde a început sa prevada viitorul. ca în afisul publicitar pentru Le Salon de la Rose + Croix. în mod tra ditional. ci si magic. de asemenea. Leonardo da Vinci 1-a înfatisat pe lisus ca si cum ar fi fost decapitat. Important este sa retinem însa ca. Initial am crezut ca aceasta este doar o modalitate de a transmite ideea — conforma cu propriile convingeri ioanite ale artistului — ca omul decapitat era „deasupra" (din punct de ve dere moral si spiritual) celui crucificat. îi absorbise spiritul. In vreme ce toate acestea ar putea fi doar un îndemn de tipul: „Adepti ai lui loan. aratatorul ridicat este un simbol al Botezatorului: loan schiteaza acest gest în ultima pic tura a florentinului.) În cursul investigatiei noastre 1-am auzit pe un presupus templier spunînd „cel care detine capul lui loan Botezatorul stapî-neste lumea". dar este posi bil ca Leonardo sa fi încercat sa sugereze altceva. într-un fel. iar pe de alta parte _ si poate mai pertinent — în Templul lui Osiris din Abydos exista un cap retezat despre care se credea ca poate proroci. capul unui alt muritor ajuns în lumea de dincolo si revenit apoi la viata. cu in tentia vadita de a trimite cu gîndul la loan Botezatorul. ucenicul care se apleaca spre lisus împunge aerul sub ochii lui cu acelasi aratator amenintator. devenind — pentru a-1 cita pe Morton Smith — „lisus-Ioan". inten tionata. Sa ne amintim. Dar aratatorul mîinii retezate schiteaza „gestul lui loan". sta lînga radacinile roscovului (copac care. Elisabeta. da Vinci este înfatisat ca Pas trator al Graalului. îl simbolizeaza pe Botezator) ridica aratatorul în directia Fecioarei cu pruncul. Orfeu. Fecioara si Pruncul. . Bâtrînul care. face acelasi gest în fata Fecioarei. amintiti-va!". evident. din secolul al XlX-lea. Faptul nu este deosebit.

calculate si totodata motivul pentru care au suferit nenumarati „eretici". în epoca actuala însa. Toate aceste obiecte legendare au o stranie aura mistica. planul Prioriei pare a avea ca punct focal erezia despre care am discutat în acea sta carte."6. am considerat-o doar o fa ntasmagorie sau. o metafora. Graalul si. cînd abordarea religiei se face într-o nota mult mai toleranta. exemple în acest sens fiind „adevarata Cruce". s-ar putea afla ramasitele pamîn-testi ale celor doi oameni care. fara a preciza în sa natura exacta a acestor schimbari. autogenerata: „ereticii " sînt convinsi ca ei au dreptate si au decis ca Biserica se însala. ne-am îndreptat atentia asupra Prioriei din Sion si a activitatilor acesteia. Chiar lasînd la o parte acel concept al puterilor magice. în decursul istoriei. pot înflacara inimile ereticilor. Dar ei nu s-au limitat la a mentin e vie o alta religie într-o cultura „straina" . au fost obiectul unei nedreptati cumplite. de conturarea si pastrarea vie a traditiei secr ete. desigur. la fel ca relicvele lui loan. în comparatie cu ceea ce numesc ei „erezia" Bisericii Crestine. o serie de pa saje ce lasa sa se înteleaga cît se poate de cla r ca organizatia a fost responsabila. reale. direct sau indire ct. Le cercle d'Ulysse („Cercul lui Ulis .. poate explica doar interesul de care s-a bucurat traditia secreta în trecut. într-adevar. . . în orice caz. în fata lor. poate ca si ele sînt privite ca detinatoare ale unor puteri magice. simpla prezenta a capului retezat al lui loan Botezatorul si a osemintelor Mariei Magdalena ar exercita un impact urias asupra membrilor traditiei secrete. „la baza tuturor ereziilor. s-ar crea o încarcatura emotionala extraordinara fie si numai la gîndul ca. care fa c referire. artefacte reale ce exista în doua realitati paralele. „agitatori secreti împotriva Bisericii. Am vazut cît de importante sînt moastele Mariei Magdalena pentru reprezentantii traditiei secrete sus-mentionate. de la catari si templieri pîna la francmasoner ie.."7 Un alt document al Prioriei. Chivotul Legii. în Les dossier s secrets exista.4 În orice caz însa.. de parca ar fi ele însele un fel de poarta catre lumea divina. Ia ta cîteva dintre aceste fragmente. au exercitat întotdeauna o uriasa forta de atractie asupra mintii si sufletului uman. ci au întretinut ceea ce au considerat ei a fi flacara sacra a adevaratelor origini si a realei meniri a „crestinismului".. dar cu încarcatura mitica profunda. Dar acest sentiment ferm si neclintit al justetii lor. osemintele Mariei Magdalena constituie obiect de veneratie ardenta si.la început. un plan prin intermediul caruia intentioneaza sa determine anumite schimbari concrete la nivel mondial. timp de doua mii de ani. Dar nu trebuie sa uitam ca anumite obiecte. Dar daca obiecte precum Graalul sînt con siderate magice. Cea de-a treia explicatie posibila a interesului stîrnit de acea sta traditie secreta este certitudinea sa morala. nu e greu sa ne ima ginam cu cîta fervoare sînt cautate ra masitele pamîntesti ale unor oameni despre care se crede ca au fost întruparea unor energii supranaturale. ce rost mai are secretul'? Cînd am început aceasta investigatie. Sfîntul Giulgiu. în cel mai bun caz. Pierre Plantard de SaintClair ne-a declarat ca organizatia are un program bine definit. posesori ai unei cunoasteri secrete."5. la Prioria din Sion: „(Ei sînt) sustinatorii tuturor ereziilor.

Acum. nu fiindca fi fost eliminati. publicat în 1977 sub numele Jean Delaude. dovezi concrete. nu ne-am putut imagina ce fel de secret era acela pe care îl aparau cu atîta hotarîre si care ar fi putut ameninta o institutie solida si bine organizata.e"). hotârîti sa-si ia revansa? S-a zvonit chiar la un moment dat ca templierii au fost scînteia care a declansat Revolutia Franceza. cu sute de ani în urma. ar . ideea unei organizatii constituite cu scopul de a distruge Biserica nu este deloc noua.) Cercetarile noastre au demonstrat ca. Si nu trebuie sa uita m ca în tre Ordin ul Templi er si Prioria din S ion au existat întotdeauna conexiuni strînse: orice plan sau program al unuia apartine probabil. asa cum a m mentiona t anterior. dar el constituie o forta capabila sa distruga Vaticanul în anii care vin". furia si ura membrilor sai numai pentru a ucide un rege al Frantei si u n papa oarecare. în egala masura. tremura la gîndul stafiei razbunatoare a lui Jacques de Molay. trebuie cel putin lua te în serios. mai cu seama. Ideea razbunarii pleaca de la premisa c a desfiintarea ordinului constituie motivul urii templierilor fata de Biserica. menite sa le ateste convingerile si sa justifice traditia ioanita si de venera re a divinitatii feminine. Scenariul cavalerilor razbunatori nu sta însa în picioare. Nici o organizatie serioasa nu ar alimenta timp de secole. templierii sînt într-a devar pa stratorii reali si îndreptatiti ai secretului privind originile crestinismului. cu orice pret. sub o forma sau alta.8 Si. include si Armatoarele fraze: h ' „Ce planuieste Prioria din Sion? Nu stiu. Franta. ambii fara nici o legatura cu suprimarea Ordinului Templier. a jun si la capatul u nor cercetari si documenta ri ample. La începutul acestei investigatii. dar daca o urau deja. din principiu. sîntem de pa rere ca intentiile Priorie i. si celuilalt. este greu sa ne imaginam în ce a r putea consta aceste dovezi concrete sau ce fel de obiect ar fi acela capabil sa constituie o amen intare la adresa Bisericii. departe de a sustine doar un fa pt ipotetic. cînd au început sa apara societati secrete ce se pretindeau a fi urmas ele Templierilor. de exemplu. un val de agitatie paranoica a cuprins atît Vaticanul. referindu-se la co nexiun ile Prioriei cu „Biserica lui loan". în secolul al XVIII-lea. De fapt. cît si o serie de state europene. Se poate ca templierii si Prioria sa intentioneze sa prezinte crestinatatii uimite. la fel ca atîtia alti oamen i. precum Biserica Catolica. Iar Prioria este organiza tia în care cele doua filoa ne eretice — corespunzatoare tvlariei Magdalena si lui loan Botezatorul — se îmbina perfect. oricare ar fi ele. se întorceau oare templieri i. Chiar si tinînd seama însa de obsesia lor pentru relicve. am banuit ca membrii Prioriei sufereau de o ma nie a grandorii colectiva si. chiar si înainte de a se pune problema suprimarii? (în Levitikon se precizeaza ca templierii s-au opus Bisericii Catolice chiar de la înfiintarea ordinului. lucra rea Rennes-le-Château: capitale secrete de l'histoire de France aminteste de o serie de evenimente ce vor „zdruncina crestinismul din temelii".

într-un simbol al perfectiunii umane. desi este foarte posibil ca el sa fi rostit aceste cuvinte. lisus Hristos priveste în jos spre cei saraci si istoviti. Oamenii adora cautarile. probabil. si totusi se îndeparteaza mereu. alinîndu-i. blasfemia. un modest dulgher care a murit pentru pacatele noastre si apoi a înviat. relicvele cu cara cter religios detin o f orta de atractie extra ordinara asu pra maselor. Asa cum am vazut. prin ea. în rai. Majoritatea crestinilor din ziua de astazi stiu surprinzator de putine lucruri despre ultimele descoperiri din domeniul cerceta ri lor biblice. Smerenia. asa cum demonstreaza entuziasmul stîrnit de cartea lui Graham Hancock. suferintele si spiritul de toleranta demonstrat de lisu s 1-au transformat într-un model spiritual. acest îndemn — si multe altele. Da r. probabil — provin din texte atribuite zeitei Chreste Isis: Buna Isis. reprezentari ale unor secrete oculte. nu lui i-au apartinut initial. chiar radacinile culturii noastre occidentale. ele nu sînt pure inventii ale unor scriitori de science-fiction sau ale ateilor de clarati. undeva într-un colt al mintii. la îndemînâ . ci . stim ca aceste obiecte — chiar daca exista în realitate — sînt doar niste simboluri. orice obiect ce pare a fi avut o legatura cu unul dintre personajele centrale ale crestinismului capata pe loc o aura magica aparte.Dar asa cum ne-a demonstrat Giulgiul din Torino. cuvintele trebuie sa-i fi fost familiare. The Sign and the Seal. despre care aminteam mai devreme. Fi ul Iui Dumnezeu si al Fecioarei Maria. care s-ar fi simtit tradati si destabilizati din punct de vedere spiritual. Fiindca istoria crestinismului se bazeaz a în mare parte pe presupuneri. goana dupa ceva ce pare a ici. zeitamama a egiptenilor. trebuie sa recunoastem ca si istoria în sine ofera o serie de dovezi în acest sens. Din locul sau de-a dreapta Tatalui. Si totusi. Oricît de incitante ar fi. asemenea planuri nu mai sînt azi necesare pentru ca Biserica sa se simta amenintata — si. caci n-a spus el oare: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna"? În realitate. au o intensa încarcatura emotion ala. fara îndoiala ca ar fi dat nastere unui val de isterie în rîndul crestinilor. ca oricarui alt preot isian. Lui lisus. Ca utarea evazivului Graal sau a Chivotului pare a fi înscrisa în genele noa stre. au stîrn it imediat aprige dezbateri s i polemici. Daca Prioria si aliatii sai pregatesc dezvaluirea unor indicii concrete cu privire la convingerile lor. Este interesant sa ne gîndim ce amploare ar fi luat in ter esul publicului daca osemintele ar fi fost mai strîns legate de lisus si de familia lui. chiar si osuarele recent descoperite în Ierusalim. Pentru multi dintre ei. idei de tipul celor care sugereaza ca lisus a fost un mag egiptean sau ca a existat o rivalitate între el si loan Botezatorul frizeaza . iar concepte precum lisus Hristos. Mai mult decît atît.

Si totusi. nici Luckert nu remarca esentialul. Iar prima recunoastere a elementelor pagîne din viata si activitatea l ui lisus dateaza de mai bine de un secol. (dar) nici pîna în aceasta zi nu i s-a spus nimic despre iden titatea raposatei sale maici. au fost totusi dureri reale ale «mamei» crestinismului . Luckert scrie: „Aceste chinuri ale nasterii (crestinismului). unii dintre ei crestini credinc iosi. Multi sînt cei care au contribuit la conturarea unei noi imagini a lui lisus si a miscarii sale.concluzii ale unor reputati specialisti. Batrîna noastra maica egipteana s-a stins în secolele în care viguroasa ei progenitura a aparut si s-a dezvoltat în lumea mediteraneana. Dar daca lisus s-a bazat în propovâduirea sa pe materiale extrase din misterele egiptene. am fost uimiti sa con statam masura în care cercetatorii au pus sub semnul întrebarii adevarul traditiei crestine. aceasta fiica crestina a Mamei Egipt si-a cunoscut destul de bine traditia iudaica. profesorul Burton L. Desmond Stewa rt demonstreaza în chip stralucit ca activitatea lui a fost influen tata de misterele egiptene. Mack ig nora materialul gnostic din Evanghelii. m ai degra ba decît ca le-ar fi dedus din aluziile disparate si incerte prezente în Vechiul Testament. The Foreigner. chiar si cei care au descoperit aceste dovezi ezita sa faca pasul logic si sa admita ca religia lui nu era cea iudaica.. deoarece traditia care spune ca lisus era evreu ce este atît de a dînc înra dacin ata. paterna. dar nici el nu considera ca aceasta conexiu ne ar sugera altceva decît o deviere de la esenta iudaismului. Chiar si profesorul Karl W. prezentînd dovezi detaliate s1 bine documentate. Pentru ea.. în timpul vietii ei de aproape doua mii de ani. Dintre toti acesti critici si istorici. Cînd am început sa studiem acest subiect. ci un reprezentant a l religie1 egiptene.muribunda religie a Egiptului antic."9 Si cu toate ca argumenteaza în mod stralucit originile egiptene ale crestinismului... Smit h sustine ca ideile. este de crezut totusi ca a avut o experienta personala a acestora . durerile facerii au fost chinurile mortii. în lucrarea sa.. Si desi sustine ca lisus nu era de religie iudaica. pe motiv ca a fost adaugat mai tîrziu — o supozitie nesustinuta deocamdata de nici o dovada concreta.. în cartea sa Jesus the Magician. o singura persoana a schitat Pasul logic la care ne refeream. El considera ca influenta Egiptului s-a exercitat în mod indirect. convingerile si practicile lui lisus erau de . ce au conturat o versiune aproape de nerecunoscut a vietii lui lisus. Am fost surprinsi mai cu seama sa descoper im ca existau deja numeroase dovezi scolastice ce sugerau ca lisus nu a fost iudeu. . ca un ecou îndepartat al originilor egiptene ale iudaismului.

Consecintele atitudinii pe care Biserica a a doptat-o fata de iubirea carnala au fost. bazîndu-si aceasta afirmatie pe materiale preluate din anumite texte magice egiptene. ea a denaturat mesajul „crestin" original. dupa cum aln vazut. Interesant este faptul ca ideile lor sînt sustinute astazi de cercetatorii Noului Testament. De asemenea. egiptenii nu rau cunoscuti ca un popor licentios. lucrarea lui Smith a primit totusi o aprobare timida din partea altora. ci a facilitat o seri e nesfîrsita de nedreptati împotriva femeilor sj a copiilor. ea a provocat suferinta nu doar la nivel individual. în principiu cel putin. desi înca di mai su renegari discrimin al este un fenomen limitat la sale directe sînt în mare societatea occidentala. în care Isis era întotdeauna echilibrata de partenerul ei. implicatiile asupra culturii occidentale sînt atît de ample si de profunde. în decursul secolelor . si invers. Daca religia crestina este. într-adevâr. numeroase grupari au nutrit în secret credinta în originea egipteana — din punct de vedere spiritual — a lui lisus si a altora din jurul lui.natura egipteana. Faptul ca Biserica si-a renegat propriile radacini a avut si alte un e . acest concept promova respectul acordat deopotriva barbatilor si ntîi. fiind renumiti mai degra ba pe ntru spiritualitatea lor. Biserica a pierdut notiunea fundamentala a egalitatii arhetipale dintre cele doua sex e. Biserica a respins totodata — adesea cu o virulenta aparte — întregul concept al sexului ca sacrament. multe dintre ele ignorate în mod voit de autoritati. prin negarea originilor sale egiptene. parte rezultatul direct învataturilor Bisericii cu privire la locul cuvenit femeilor. De exemplu. caci Osiris era reprezen tativ pentru toti cei ilustrativa acestei pentru a toate femeile. încît nu pot fi discutate în lucrarea de fata. Fiindca zeii pe care lisus însusi îi venerau formau parteneriat sexual. a cesti „eretici" ne-a u oferit totoda ta o serie vasta de indicii cu privire la radacinile crestinismului. un vlastar al celei egiptene si nu misiunea sacra a Fiului lui Dumnezeu — sau chiar o deviatie radicala a iudaismului —. „Instalînd" un Fiu al lui Dumnezeu celibatar în fruntea unui veritabil patriarhat misogin. renegîndu-si radacinile egiptene. cu toate acestea. Osiris. Ignorata de numerosi cercetatori în domeniul biblic. iar Isis era fera consecintele area sexuala nu manifestarile femeilor. iar sexualitatea constituia un motiv de celebra re si emulatie în rîndul credinciosilor. teribile.10 Dar o piniile specialistilor nu sînt unice în acest context. Omenirea idealului egiptean.

Am identificat. punem aceasta întrebare doar cu titlu ipotetic. am vrea în schimb sa se înteleaga ca omenirea are acum nevoie nu de secrete ascunse si de razboaie sfinte. atunci aceasta fervoare crestina nu a constituit doar o încalcare a moralei umane elementare. Ereticii detin — dupa parerea noastra — cheia adevarului cu privire la trecutul Bisericii Crestine.repercusiun i ama re. crestinismul s-a razboi t întotdeauna cu popoarele pâgîne. a venit de mult vremea pentru a repara gra va nedreptate ce li s-a facut Botezatorului si Mariei Magdalena. Biserica a cons iderat dintotdeauna o blasfemie faptul ca evreii au negat caracterul mesianic al lui lisus. Din zelul sau de a se impune ca unica religie pe Pamînt. expunînd datele pas cu pas. pe parcursul acestei investigatii. Desigur. Daca se doreste ca noul mileniu sa nu fie si el marcat de represiuni si sentimente de culpabilitate. dar daca noi avem dreptate si trebuie s-o numim mai degraba egipteano-crestina? Desigur. ci . (Cealalta acuzatie majora la adresa evreilor — ca 1-au ucis pe lisus — a fost de mult timp recunoscuta ca falsa. pe masura ce noi însine le-am descoperit si am vazut imaginea generala conturîndu-se din masa d e informatii si de — trebuie s-o spunem — dezinformari. oameni torturati si ucisi din Islanda pîna în America de Sud si din Irlanda în Egipt — toate în numele lui lisus Hristos. o continuitate a credintelor „eretice" în Europa . reprezen tantii ei au închis ochii la atrocitatile comise împotriva evreilor.) Ostilitatea Bisericii si-a mai gasit o tinta în decursul anilor. Temple distruse.11 Dar daca noi avem dreptate si Ii sus însusi a fost pâgîn. Cultura occidentala în ansamblul sau este considerata iudeocrestina. Aceasta problema este înca relevanta. al alchimiei sexuale si al secretelor care învaluie persoana lui loan Botezato rul. Timp de secole. dar trebuie sa recunoastem ca spiritul uman se simte mai atras de o religie bazata pe magia si misterul piramidelor. pentru simplul motiv ca romanii au fost cei care 1-au executat. deoarece si asta zi adeptii pagînismu-lui mai sînt atacati de crestini. dar daca el nici macar nu a fost i