Lynn Picknett & Clive Prince, MISTERUL TEMPLIERILOR Pastratorii secreti ai adevaratei identitati a lui lisus Hristos Pentru aceia

pe care îi iubim cel mai mult, în timp si dincolo de el... Multumiri Aparitia acestei carti nu ar fi fost posibila fara ajutorul si sustinerea unui mare numar de persoane, dar, tinînd seama de c aracterul controversat al concluziilor noastre, trebuie sa sublinie m ca majoritatea celor de mai jos nu ne împartasesc în mod obligatori u opiniile. Dorim sa ne exprimam multumirea fata de: Keith Prince, pentru cercetarile sale meticuloase, atît pe teren, cît si în biblioteci, pentru ideile sale originale si adesea neortodoxe asupra subiectului si pentru ca si-a riscat, efectiv, viata în numele acestui proiect. Craig Oakley, pentru sustinerea sa hotarîta, pentru entuziasmul si ajutorul acordat. Filip Coppens, fiindca ne-a oferit un bogat material documentar, nepretuit. Lavinia Trevor, agentul nostru literar, pentru ca a netezit calea si a facilitat concretizarea acestui proiect. Jim Cochrane, editorul nostru de la Bantam Press, pentru comentariile sale informate si constructive. Multumim, de asemenea, colegilor sai, Kate Melhuish, Sheila Corr si Martin Macrae. Lucien Morgan, fiindca ne-a sugerat subiectul acestei carti. Materialul din capitolele opt si noua, referitor la Rennes-leChâteau, îsi datoreaza existenta informatiilor si sugestiilor primite de la numeroase persoane: În Marea Britanie, membrii Grupului Rennes-le-Château Research, îndeosebi John si Joy Miliar, Gay Roberts, Howard Bark-way, Jonothon Boulter, Marke Pawson si Guy Palton, îi sîntem îndatorati lui Guy deopotriva pentru ajutorul oferit în documentarea cu privire la cavalerii templieri. În Franta, Alain Feral, Sonia Moreu, Antoine si Claire Captier, Jean-Luc si Louise Robin, Celia Brooke, Marcel Captier si Eliza-beth van Buren. (De asemenea, Monique si Michel Marrot de la localul La Pomme Bleue, Rennes-le-Château, pentru dejunurile delicioase.) Dorim sa ne exprimam, de asemenea, recunostinta fata de regretatul Jos Bertaulet, pentru studiile sale privind Notre-Dame de Marceille. Multumim vaduvei sale, Suzanne, si fiilor Christian si Diederick pentru ospitalitatea lor. John Stephenson si Anita Forsythe, fiindca ne-au ajutat la Fer-ran, ne-au însufletit calatoriile în Languedoc si ne-au împartasit

din

cunostintele lor. Le multumim, de asemenea, pentru ospitalitatea si disponibilitatea de care au dat dovada. Peter Humber, pentru ca ne-a pus la dispozitie casa în timpul primei noastre calatorii de documentare în Languedoc si pentru atitudinea lui cît se poate de calma fata de starea în care m adus-o; multumim, de asemenea, satenilor din Ferran si Departamentului de

a

Pompieri din Montreal fiin dca ne-au venit în ajutor în acea zi de 17 ianuarie 1995. Sîntem recunoscatori deopotriva pentru existenta Cafe Fou din Boundary Road, care a parut a fi destinata sa ne se rveasca drept refugiu. Robert Howells, pentru ca ne-a împartasit cu generozitate rezultatele complexelor sale cercetari în domeniul misterelor din Franta. Niven Sinclair, pentru generozitatea sa si pentru detaliile fascinante cu privire la Capela Rosslyn si la cavalerii templieri. Jane Lyle, pentru ca ne-a împartasit bogatele ei cunostinte despre sexualitatea sacra si pentru încurajarile, optimismul si sprijinul ei practic. Steve Wilson, pentru ajutorul oferit în privinta mandeenilor si pentru prezentarea de la Talking Stick, precum si pentru memorabila si interesanta calatorie cu trenul împreuna. Karine Esparseil Lopez, pentru ajutorul oferit la traducerile di n limba franceza, pentru sustinerea si prietenia de care a dat dovada. Le multumim, de asemenea, urmatorilor, pentru informatiile pretioase oferite ori pentru sprijinul si încurajarile lor: Nicole Dawe si Charles Bywaters si fiicele lor, Laura Dawe, respectiv Kathryn si Jennifer Bywaters; Trevor Poots; Andy Collins; Dominiq ue Hyde; Lionel Beer si grupul TEMS: Steve Moore de la portean Times; Bob si Veronica Cowley de la RILKO; Georges Keiss; Yuri Stoianov; B enoist Riviere; Henri Buthion; Jean-Pierre Aptei; Andre Galaup; Louis Va zart; Gino Sandri; Manfred Cassirer; Alun Harris; John Spencer; Steve Pear; Olivia Robertson de laFel-lowship of Isis; Caroline Wise; Gareth Medway; Tony Pritchett; Mick si Lorraine Jones; Mark Bennett; Dave Srni th si Natalie Hac; Loren McLaughlin; David N. Corona; dr. Richard Wisernan; Sylvia Patton; Barry si Fiona Johnstone; Sarah Litvinoff; Vida A damoli; Helen Scott; Michele Kaczynski; Mary Saxe-Falstein; Sally „Morgana" Morgan; Will Fowler; Sheila si Eric Taylor; Samuel Lopez, James Dew; Nic Davis; Lisa Bailey; David Bell; I-N. Multumim, de asemenea, personalului de la British Library Reading Rooms si Westminster Reference Library. Multumim deopotriva serviciilor medicale de urgenta din Limoux si Carcassonne, pentru salvarea lui Keith Prince — si prietenului nostru anonim care a telefonat dupa ajutor de la Notre-Dame de Marceille. Leonardo da Vinci a fost cel care a in itiat cerceta rile concretizate mai tîrziu în scrierea acestei carti. De fapt, documentarea noastra cu privire la acest fascinant, însa eluziv, geniu renascentist si la rolul sau în falsificarea Giulgiului din Torino s-a tra nsformat treptat într-o mult mai vasta analiza a „ereziilor" secrete care au constituit motorul tuturor actiunilor sale. Trebuia sa descoperim în ce a fost Leonardo implicat, ce stia si ce convingeri avea, de ce a folosit anumite coduri si simboluri în operele pe care le-a lasat posteritatii. De aceea — cu toate ca sîntem constienti de inerentele dezavantaje — lui Leonardo trebuie sa-i multumim pentru descoperirile care au dus la scrierea acestei carti. La început ni s-a parut ciudat sa ne afundam în lumea complexa si adesea întunecata a societatilor secrete si a credintelor hetero-doxe. La urma urmei, este aproape unanim accepta t faptul ca Leona rdo da

Vinci a fost un a teu si un rationa list; noi însa am descoperit cu totul altceva, în foarte scurt timp am avansat si ne-am pomenit în fata unei serii de implicatii extrem de tulburatoare. Ceea ce începuse ca un modest studiu al unor culte interesante, însa nicidecum extraordina re, a devenit o veritabila cercetare a radacinilor si a credintelo r crestinismului însusi. Am facut astfel o ca latorie în timp si spatiu: întîi din epoca lu i Leonardo pîn a în ziua de azi si dupa aceea îna poi, dincolo de Renastere si Evul Mediu, pînâ în Palestina secolului I, pe funda l ul cuvintelor si al faptelor celor trei protagonisti ai cartii de fata : loan Botezatorul, Maria Magdalena si lisus. Pe parcurs ne-a m oprit de multe ori pentru a studia cu obiectivitate numeroase grupari si organiza tii secrete: francmasonii, cavalerii templieri, catarii, Prioria din Sion, esenienii si cultul închinat zeilor Isis si Osiris. Desigur, aceste subiecte au mai fost abordate în diverse carti recent publicate, printre ca re mentionam TheHolyBlood and the Hol y Grail („Sîngele Sfînt si Sfîntul Graal") de Michael Baigent, Richard Leigh si Henry Lincoln - o bogata sursa de inspiratie pentru noi —, The Sign and the Seal („Semnul si pecetea") de Graham Han cock, The Temple and the Lodge („Templul si Loja") de Baigent si Leigh si, cea ma i recenta, The Hiram Key („Cheia lui Hiram") de Christopher Knight si Robert Lomas. Ne exprimam profunda recunostinta fata de toti acesti scriitori, pe ntru lamurirea unor aspecte confuze ale cercetarilor noastre, însa consideram ca nici unul dintre ei nu a gasit cheia catre miezul acestor mistere. Acest lucru nu este însa surprinzator, întreaga noastra cultura se bazeaza pe anumite supozitii despre trecut — îndeosebi despre crestinism, despre caracterul si aspira tiile fondatorului sau. Da r daca ac este supozitii sînt eronate, atunci concluziile la care am ajuns pe baza lor sînt undeva departe de adevar sau, cel putin, prezinta o imagine distorsionata a realitatii. La început, cînd am constientizat concluziile tulburatoare ce reies din aceasta carte, ne-am spus ca trebuie sa fi gresit undeva. Dar apoi am ajuns într-un punct în care am fost nevoiti sa luam o decizie: ne continuam investigatiile si dam publicitatii acele concluzii sau uitam pur si simplu ca am facut niste descoperiri uluitoare? Am hotarît sa mergem înainte; la urma urmei, cartea de fata pare a decurge firesc din cele citate anterior, ca si cum vremea ei ar fi sosit. Identificînd credintele asumate de mii de „eretici" în decursul secolelor, am remarcat conturarea unei imagini extrem de coerent e. Traditiile unui mare numar de grupari aparent fara legatura între ele au la baza principii tainice similare sau chiar identice. La început am crezut ca toate aceste organizatii si-au asumat un statut secret fiindca asa era obiceiul vremii sau din pura afectare, dar acum întelegem necesitatea de a se feri de ochii autoritatilor si îndeosebi de cei ai Bisericii, întrebare

acheie nu e însa ce anume credeau aceste grupari, ci daca la baza convingerilor nutrite de ele se afla ceva concret, ceva veridic. Iar daca raspunsul este afirmativ, daca societatile secrete considerate eretice au detinut cu adevarat cheia catre esenta crestinismului, atunci ne af la m în fa ta unui scenariu revolutionar. Cartea de fata este rezultatul celor opt ani de cauta ri si explorari într-un „tinut" în ma re parte necun oscut, cartogra fiat de cei dinaintea noastra , dar înca nestrabatut. LYNN PICKNETT CLIVE PRINCE St John's Wood, Londra 22 iulie 1996 PAR TEA ÎN TÎI ITELE EREZIEI CAPITOLUL l Codul secret al lui Leonardo da Vinci Este una dintre cele mai cunoscute opere de arta ale lumii. Fresca Cina cea de taina a lui Leonardo da Vinci este singurul element care s-a pastrat din biserica originala Santa Maria delle Gra-zie din Milano, fiind realizata pe unicul zid ramas în picioare dupa ce bombardamentul aliat a distrus locasul de cult, în Al Doilea Razboi Mondial. Desi multi alti artisti renumiti, precum Ghirlandaio si Nicolas Poussin — pentru a nu mai aminti de Salvador Dali —, au daruit lumii versiuni proprii ale acestei scene biblice, Leonardo da Vinci este cel care, pentru un motiv oarec are, a stîrnit cele mai multe dezbateri si controverse. Reprezentari ale U ltimei Cine pot fi vazute pretutindeni, cuprinzînd întregul spectru al gusturilor artistice, de la sublim pînâ la ridicol. Unele ne sînt a tît de familiare, încît n ici nu le mai analizam cu adevarat si, cu toate ca se deschid privirilor oricui, invitînd la un studiu detaliat, în esenta, la cel mai profund nivel, ramîn aidoma unor cart i închise. Asa s-a întîmplat cu Cina cea de taina a lui Leonardo si, în mod aproape incredibil, cu majorita tea operelor sale. Or, exact aceste lucrari ale lui Leonardo da Vinci — acel gen iu frâmîntat al Italiei renascentiste — au fost cele care ne-au deschis drumul catre o serie de descoperiri cu implicatii atît de cutremuratoare, încît la prima vedere par imposibile. Este de necrezut ca generatii întreg i de savanti si specialisti nu au observat ceea ce noua ni se pare evident — si la fel de necrezut ca asemenea informatii explozive au zacut ascunse atîta vreme, asteptînd rabdatoare sa fie descoperite de niste scriitori care nu au decît o vaga tangenta cu domeniul studiilor istorice si religioase. Astfel, pentru a ne începe relatarea cum se cuvine, trebuie sa ne întoarcem la Cina cea de taina a lui Leonardo si s-o privim dintr-o

de

perspectiva noua, însa de data aceasta nu o vom analiza în context artistic si istoric; acum este momentul pentru a o vedea asa cum ar perc epe-o cineva care nu a mai privit-o niciodata, ridicîndu-ne de pe ochi valul oricaror idei preconcepute. Figura centrala este, desigur, cea a lui lisus, pe care Leonardo îl numeste „Mîntuitorul" în notitele ca re însotesc lucrarea. (Totusi, cititorul este rugat sa nu traga de aici concluziile evidente, însa pripite.) lisus priveste contemplativ în jos si usor spre stînga, cu mîinile întinse pe masa în fata lui, ca si cum i-ar oferi un dar privitorului. Dat fiind ca aceasta este cina la care, conform Noului Testament, lisus a initiat împarta sania cu pîin e si vin , îndemnîndu-si ucenicii sa le considere „carnea" si „sîngele" sau, ne-am astepta sa vedem pe masa, în fata lui, între palmele întinse, o cupa sau un pahar cu vin. La urma urmei, crestinii considera ca imediat dupa aceasta masa au urmat patimile din Gradina Ghetsi-mani, cînd lisus s-a rugat fierbinte: „Treaca de la Mine paharul acesta" — o alta aluzie la simbolistica sînge/vin —, si apoi rastignirea, cînd sîngele sau sfînt a fost varsat pentru a mîntui întreaga omenire. Si totusi, nici o cupa cu vin nu se afla în fata lui lisus (iar pe toata masa exista doar o cantitate simbolica). Este oare posibil ca mîinile sale întinse sa fie — dupa cum considera artistii — doar un gest fara semnificatie? Tinînd seama de lipsa vinului, poate nu este întîmplator nici faptul ca, din toata pîinea de pe masa, foarte putina este frînta. Dat fiind ca lisus însusi a pus semnul egal între pîine si trupul sau ce urmeaza a se frînge în supremul sacrificiu, putem banui oare ca Leonardo încearca sa transmita astfel un mesaj subtil cu privire la adevarata natur a a suferintei lui lisus? Acesta este însa doar vîrful aisbergului reprezentat de imaginea prea putin ortodoxa1 redata de fresca lui da Vinci, în conformitate c u litera Bibliei, tînârul loan — supranumit „cel Preaiubit" — este personajul care, la Cina cea de taina, se afla cel mai aproape de lisus, rezemîndu-se „de sînul Lui", Si totusi, în fresca lui Leonardo, acest personaj are o cu totul alta atitudine, înclinîndu-se în partea opusa, cît mai depa rte de Mîntuitor, a vînd capul plecat usor spre drea pta, într-un gest aproape cochet. Chiar si în privin ta a cestui unic persona j lucrurile sîn t ma i complicate; n u ne-am mira deloc daca un spectator nefamilia rizat cu scena biblica ar avea a numite dubii vâ zîndu-1 pe acest Sfînt loan . Fiindca, desi se stie bine ca, pentru da Vinci, chintesenta fr umusetii ma sculine are o tusa de efe-minare, personajul de linga lisus este în mod cert o femeie. Totul în înfa tisa rea „lui" este uimitor de feminin. Oricît de stearsa si de deteriorata ar fi fresca, nu putem sa nu observam mîinile mici si delicate, trasaturile fine, pieptul evident feminin si col ierul de aur de la gît. În plus, vesmintele acestei femei — fiindca o femeie este, în mod sigur — au darul de a-i reliefa prezenta într-un mod neasteptat: sînt imaginea în oglinda a hainelor Mîntuitorului. El poarta o roba albastra si mantie rosie, iar la ea roba este rosie si mantia albastra, cr oiala si stilul fiind însa similare. Nici un alt personaj de la masa nu mai poarta vesminte care le reflecta în acest mod pe cele ale lui lisus. Dar, pe de alta

parte, nici un alt personaj de la masa nu este de sex feminin. Un element central al compozitiei este forma pe care, împreuna, lisus si aceasta femeie o alcatuiesc: un „M" urias, la rg, ca si cum trupurile celor doi s-ar atinge în zona soldurilor, pentru a se departa apoi unul de celala lt. Din cîte stim noi, nici un specialist nu s-a ref erit la acest personaj numindu-1 altfel decît „Sfîntul loan" si nimanui nu i-a atras atentia pîna acum acel „M" urias. Asa cum am descoperit în cercetarile noastre, Leonardo da Vinci era un psiholog excelent, pe car e adesea îl amuza sa picteze imagini evident neorto-doxe ca raspuns la comenzi cît se poate de serioase, avînd cara cter pur religios, stiind ca oamen ii vad, de obicei, ceea ce se asteapta sa va da si, în con secinta, pot privi cu evlavie chiar si cea mai crasa erezie. Daca ti se cere sa pictezi o scena crestina standard si ceea ce prezinti publicului are acea sta aparenta, nimeni nu-i va sesiza simbolismul subtil. Si totusi, Leonardo a sperat, probabil, ca spectatorii care-i împartasesc ideile neobisnuit e cu privire la Noul Testament îi vor recunoaste mesajul si ca undeva, cîndva, un observator obiectiv va remarca acea prezenta femin ina misterioasa, marcata de litera "M" si îsi va pune o serie de întrebari. C ine este aceasta „M" si de ce este a tît de importanta? De ce si-ar fi riscat Leonardo da Vinci reputatia — si chiar viata — pentru a o include într-o scena crestina Prin excelenta? Oricine ar fi ea însa, soarta nu pare a-i fi favorabila, deoarece o mînâ apare în dreptul gîtului ei gratios plecat, în ceea ce pare a fi un gest de amenintare. Si Mîntuitorul, pe de alta parte, este vizat de o mîna cu indexul ridicat, înfipta parca în fata lui cu evidenta vehementa. Atît lisus, cît si „M" par a ignora gesturile amenintatoare, fiecare pierdut în propria sa reverie, ambii la fel de senini si de detasati. Dar impresia lasata este aceea a unor simboluri secrete, folosite nu numai pentru a le sugera celor doua personaje centrale ca destinele lor urmeaza cai diferite, ci si pentru a-i indica (sau poate reaminti) spectatorului o informatie a carei dezvaluire publica ar putea fi periculoasa, încearca oare Leonardo sa transmita prin intermediul acestei fresce o convingere personala pe care ar fi fost de-a dreptul nebunesc s-o împartaseasca unui public mai larg, într-un mod mai explicit? Ar fi totusi posibil ca aceasta conv ingere sa poarte un mesaj destinat nu doar apropiatilor sai, ci si unui public mult mai numeros — poate chiar noua, astazi? Sa analizam mai departe aceasta uluitoare opera de arta. în partea dreapta a frescei, un barbat înalt, cu barba, se apleaca foarte mult pentru a vorbi cu ultimul ucenic de la masa. Prin acest gest, se întoa rce complet

Leonardo a fost primul om de stiinta veritabil. sare în ochi. Am auzit adesea spunîndu-se ca Leonardo da Vinci era un crestin pios. fiindca i-ar fi imposibil din punct de vedere fizic cuiva sa se rasuceasca astfel încît sa aduca pumnalul în pozitia aceea. Elem entele ciudate prezente într-una dintre operele sale par a sugera faptu l ca Leonardo a încercat sa atraga atentia asupra unui alt înteles al cunoscutei scene biblice. de fapt. cel putin una dintre ele ascunde o simbolistica extrem de neobisnuita din perspectiva ortodoxiei crestine. A picta Cina . ar fi pozat chiar enervan tul staret al manastirii Santa Maria!) Si atunci. Nici un element dintre cele reprezentate de pictorii renascentisti pe pînza nu era ales la întîmplare sau din pure ra tiuni estetice. efectiv. pentru ei. trebuie s-o subliniem. nu putem crede ca mînâ respectiva apartine unuia dintre personajele de la masa. ochiul si mintea privitorului o trec pur si simplu cu vederea. Oricît ne-am stradui. Si totusi. tocmai fiindca este atît de iesita din comun. nici ei nu au reusit sa sesizeze adevarul care.cu spatele spre Mîntuitor. Ca în cazul Sfîntului loan care este. fiind în sasi antiteza misticului sau a ocultistului. O mînâ stranie îndreapta un pumnal asupra pîntecelui unui ucenic aflat la o persoana distant a de „M". de ce s-a pictat Leonardo pe sine cu spatele spre lisus? Si ciudateniile nu se sfîrsesc aici. la polul opus fata de crestinismul ortodox. iar da Vinci este renumit pentru frecventele duble înte lesuri vizuale din lucrarile sale. iar cercetarile noastre ulterioare au demonstrat lipsa de fundamen t a i deii conform careia artistul ar fi fost cu adevarat credincios. o data ce ai remarcat-o. o personalitate deloc atrasa de superstitii si de religie. aceasta se afla. Mai uimitor însa în privinta mîinii fara trup este un alt fapt: în toate cercetarile noastre cu privire la Leonardo da Vinci. Discrepanta ilustrata aici nu este cîtusi de putin necunoscuta materialistilor si rationalistilor actuali. ale carui lucrari religioase reflecta profunzimea credintei sale. Indiferent care ar fi sensul simbolisticii sale heterodoxe. asupra unor convingeri care transcend sensul unanim acceptat al imaginii redate în secolul al XV-lea de fres ca din Milano. (Preocuparea lui de a alege cel m ai potrivit model pen tru fiecare ucenic este ilustrata de o aluzie pe ca re ar fi facuto el însusi: aceea ca. nimic n-ar putea parea mai evident — s i mai bizar. Si totusi. pentru figura lui Iuda. Din cîte am vazut noi pîna acum. femeie. am întîlnit doar vreo doua referiri la ea si ambele dovedesc o stranie retinere în a observa ceva ciudat. Specialistii sînt de acord ca modelul folosit de Leonardo pentru a-1 reda pe acest ucenic — Sfîntul Tadeus sau Sfîntul Iuda — a fost el însusi.

ori încerci sa comunici o cu totul alta esenta. ar fi poate de asteptat ca ideile sale asupra religiei si filozofiei sa se abata de la curentul obisnuit. în primul rînd. irelevante. de pilda. Data fiind aceasta personalitate complexa. spre deosebire de zbor. De asemenea. însa unele dintre inventiile sale erau atît de iesite din comun pentru vremea în care a trait. Ce-ar mai putea aduce nou un inventato r singuratic. neîntrecut în conceperea farselor. Toata lumea stie ca el a proiectat masini zburatoare si tancuri de asalt primitive.cea de taina fara o cantitate semnificativa de vin pe masa este ca si cum ai imortaliza momentul culminant al unei ceremonii de încoronare fara a desena coroana: ori ai ratat complet esenta. dar în acelasi timp putea fi sarea si piperul unei petreceri. în plus. însa unele ce difera considerabil de ortodoxia crestina. mentinîndu-se într-un echilibru precar pe doua roti (si. Chiar mai fascinanta decît schita în sine este întrebarea care îti vine în minte automat: ce motiv ar fi avut Leonardo pentru a inventa o bicicleta? Omul a nazuit întotdeauna sa poata zbura aidoma pasarilor. ati putea spune ca ideile bizare ale lui Leonardo era u ideile lui bizare si atît. un cod despre care noi credem ca are o relevanta aparte pentru lumea actuala. Desi talentele si neobisnuitele capacitati ale lui Leonardo sînt unanim recunoscute. daca ar fi fost asa. un maestru al saradelor. Desigur. Leonardo s-ar fi limitat. si alte lucrari ale lui Leonardo reflecta. dar „cotiza" în mod regulat la conturile astrologilor. da Vinci nu era un geniu de duzina — daca ne putem exprima astfel. dispretuia ghicitorii. însa dragostea lui se râsfrîngea rareori asupra speciei umane: diseca un cadavru dupa altul si urma rea executiile cu ochiul rece al unui fiziolog. Ceea ce transpare însa din Cina cea de taina si din multe alte lucrari ale lui da Vinci este codul sau secret. aceleasi obsesii eretice. vehiculul imaginat de da Vinci avea rotile de marime egala si era prevazut cu lant de transmisie. au iesit la lumina abia la sfîrsitul anilor 1960. era un gînditor profund. mersul pe bicicleta nu apare în vreo . din vremuri de mult apuse. Din acest motiv — si numai din acesta — am putea fi tentati sa-i consideram convingerile eretice ca fiind. ciudateniile unui om renumit pentru seria nesfîrsita de paradoxuri. fapt care indica fara dubii ca artistul nu era doar un simplu ateu care încerca sa cîstige o pîine. în prezent. exista o tendinta moderna. unei lumi în care Inter netul constituie o sursa inepuizabila de informatii.2 Spre deosebire însa de stîngacele încercari si prototipuri ale bici-clului victorian. sa-i picteze Sfîntului Petru un nas rosu ca de clovn. La urma urmelor. Astfel. Era un tip singuratic. pictorul iese în evidenta ca un eretic în toata puterea cuvîntului — o persoana care manifesta convingeri religioase. era un vegetarian convins si un iubitor de animale. încît unii 1-au „suspectat" ca ar fi avut stranii viziuni ale viitorului. ce încearca sa-i minimalizeze realizarile. printr-o simbolistica atent aplicata si consecventa. aceste elemente si simboluri neasteptate nu pot fi doar replica ironica adresata de un sceptic celor care i-au cerut o astfel de lucrare. iar continente înca nedescoperite în zilele lui Leonardo pot comunica între ele în rastimp de secunde'? Întrebarea de mai sus are doua raspunsuri. pe vremea lui c hiar si tiparul era o noutate. de exemplu. aroganta. dar este greu de crezut ca cineva ar fi visat vreodata sa dea din pedale pe drumuri pline de hîrtoape. Schitele sale pentru bicicleta.

reproducînd astfel pentru prima data caracteristicile pîna acum inexplicabile ale acestei pînze.fabula clasica). Giulgiul din Torino este o fotografie. în 1988. am putea argumenta ca învataturile unui rabin din secolul I d. Asa cum am relatat în detaliu în ultima noastra carte3 . Am utilizat o camera improvizata. dar negativul fotografic ofera detalii vizuale remarcabile . Fiindca nici o pictura sau gravura cunoscuta nu se comporta în ac est mod. atît cea favorabila autenticitatii sale. astfel încît sa marcheze lumea atît de profund chiar si la cinci secole dupa moartea sa. Chiar daca geniul sau a fost si mai stralucit decît îl recunos c cartile de istorie. însa la fel de adevarat este faptul ca unele idei au un caracter universal si etern si ca adevarul — daca poate fi aflat si definit — nu se erodeaza o data cu trecerea veacurilor. ci una dintre realizarile sale cu adevarat paradoxale — extrem de cunoscuta si în acelasi timp cel mai putin descifrata. noi am descoperit ca imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie fiindca exact asta este. am descoperit ca Leonardo a fost cel care a „creat" Giulgiul din Torino. printre alte dispozitive futuriste. în orice caz. în ciuda a firmatiilor raspicate ale „giulgistilor" ca asa ceva este imposibil. despre care s-a crezut ca poarta imaginea miraculos imortalizata a lui lisus în clipa mortii. arata ca o urma vaga de arsura cînd e privit cu ochiul liber. cu alte cuvinte. Acest lucru nu a diminuat însa cîtusi de putin caracterul de exceptie al obiectului si nu a oferit raspuns la problema care noua ni s-a parut a fi cea mai s tringenta: identitatea „fa rsorului" fiindca. Oricît de incredibil ar parea. efectul de negativ a fost considerat de „giulgisti" (cei care cred ca este cu adevarat lintoliul lui lisus) o dovada a caracteristicilor miraculoase ale amprentei. Artefactul prezinta un ciudat „efect de negativ". Dar nu filozofia (declara ta sau nu) ori arta lui da Vinci a fost ce a care ne-a atras atentia asupra lui. ar fi de asteptat sa aiba o relevanta mai redus a pentru epoca noastra decît au avut-o inventiile lui da Vinci.4 Si. am reusit acest lucru folosind un echipament extrem de simplu. am reconstruit ceea ce noi credem a fi tehnica originala. o pînza prelucrata chimic.Hr. cît si cea defavorabila — aidoma unei fotografii. la urma urmei. Giulgiul din Torino se comporta — asa cum o recunoaste întreaga literatura de specialitate. în plus. Desigur. testarea cu izotopi de carbon le-a dovedit tuturor — cu exceptia cîtorva fanatici — ca giulgiul dateaza de la sfîrsitul Evului Mediu sau din primii ani ai Renasterii. Leonardo a prevazut si inventarea telefonului. împreuna cu Keith Prince. tratata cu substante disponibile în . nu putem sa nu ne întrebam ce cunostinte detinea. cel care a creat aceasta „relicva" nu putea fi decît un geniu.

o înt orsatura providentiala într-o poveste si asa remarcabila. cu o atentie deosebita pentru detaliu si chiar — am putea banui — cu o anumita doza de placere. de fapt. cel care falsifica acest sînge nu poate fi considerat în nici un caz credincios. din pac ate. Giulgiul din Torino este o fotografie de cinci sute de ani a nimanui altuia decît Leonardo da Vinci. în mod cert si-a dat seama ca. oameni cu capul pe umeri se vor converti la catolicism doar vazîndu-i chipul întiparit pe bucata aceea de pînza? A prevazut el ca ideea occidentalilor cu privire la trasaturile lui lisus se va contura pornind de la imaginea de pe Giulgiul din Torino? Si-a dat oare seama ca milioane de oameni de pe întregul glob vor ajunge sa venereze chipul unui eretic homosexual din secolul al XV-lea în locul Dumnezeului lor preaiubit'? A stiut Leonardo da Vinci ca figura sa avea sa devina efectiv imaginea lui lisus Hristos? Dupa parerea noastra. cu toate ca a pacalit milioane de oameni. Dupa parerea noastra.secolul al XV-lea. nevazut. în aparenta. în întreaga istorie. Dar si-a închipuit el cîti crestini îi vor preaslavi imaginea în decursul secolelor? Si-a imaginat oare ca. opera unei minti geniale. chipul de pe giulgiu este c el al „farsorului" însusi. reprezentînd presupusa imagine a lui lisus — cine ar fi putut suspecta ca. pentru crestini el constituie instrumentul prin care lumea va fi mîntuita. Giulgiul din Torino poart a anumite simboluri ilustrative pentru ideile neobisnuite ale lui Leonardo. într-o zi. utilizînd cele mai sofisticate tehnologii . care. asa cum se poate vedea si în alte opere ale sale. asa cum cineva care nutreste macar o urma de respect fata de persoana lui lisus nu va îndrazni sâ-i înlocuiasca imaginea cu a sa. consideram ca nu e doar un fa ls gra tuit si ca Leon ardo a creat acea sta „relicva" pen tru a transmite un dublu mesaj: existenta unei tehnici novatoare si o convingere eretica cifrata. îi dispretuia. de aceasta data chiar dincolo de mormînt. nu semana nici pe departe cu modelul original. si ma i reusita. pe lîngâ faptul ca e de esenta divina. la baza gîtu lui se observa o clara linie de demarcatie. si „doze" mari de lumina. cum se închinau în fata lui. giulgiul nu poate fi opera unui crestin evlavios. De exempl u. unul. Leonardo a facut si una. era chipul artistului florentin?6 —. în acea epoca de superstitii paranoice. Cînd imaginea este transformata întro harta cu izohipse. si alta. Altfel spus. negativul fotografic al pînzei înfatiseaza trupul însîngerat al lui lisus. dezvaluirea publica a tehnicii fotografiei ar fi constituit — asa cum o vor demonstra evenimentele ulterioare7 — un risc enorm. farsa jucata omenirii. giulgiul va fi venerat de numerosi pelerini chiar de la bun început. desi nu-i apartine — asa cum s-a crezut — lui lisus. Din cîte ne putem da seama cunoscîndu-i caracterul. Leonardo ia urmarit din umbra. la personajul al carui chip este imprimat pe giulgiu. însa pentru noi nu e altceva decît o noua dovada a pasiunii florentinului de a detine controlul total. Dar. Giulgiul din Torino este cea mai crunta. Nu ne îndoim însa ca Leonardo s-a amuzat copios vazînd cum prototipul sau este protejat chiar de clericii pe care el. Trebuie sa ne reamintim ca acesta nu este un sînge obisnuit. În ciuda unor bizare afirmatii contrare. Fiindca. Desigur ca acest lucru ar putea fi doar o coincidenta. Subiectul fotografiei noastr e experimentale a fost un bust feminin din ghips. Desi fals.

Chiar si asa. fiindca imaginea vazuta din fata este o combinatie: trupul îi apartine unei persoane crucificate. probabil. înfipta parca în fata lui. Autorul falsului nu era însa cîtusi de putin neîndemînatic si i-ar fi fost în mod cert usor sa acopere sau sa stearga linia aceea de demarcatie. la prima vedere. se poate vedea ca linia marcheaza baza capului în fata. Sfîntul. avea. de fapt. iar imaginea de pe giulgiu este o combinatie. în aceeasi fresca. însa deocamdata subliniem doar ca raspunsul la aceste întrebari poate fi gasit daca vom privi ate nt doua aspecte principale ale imaginii. unde contururile încep sa se zareasca din nou8. prin urmare. chiar codificat? Desigur ca exista o limita a simbolurilor ce pot fi incluse în tr-o simpla imagine a unui corp gol. iar fata este cea a lui Leonardo. Celalalt aspect pe care îl mentionam se refera la linia de demarcatie dintre cap si trunchi. de ce sa fie „s uprapus" un decapitat peste un crucificat? Asa cum vom vedea. pîna la partea de s us a pieptului. dar. rastignit — una analizata în mod repet at de numerosi oameni de stiinta. dupa parerea lui Leonardo. dotati cu cele mai moderne echipame nte. întunecata . indiciul capului taiat de pe Giulgiul din Torino nu e altceva decît o subliniere a simbolurilor întîlnite în multe dintre lucrarile lui da Vinci. Din cîte stim noi. mîna cu aratatorul ridicat este. asa cum a facut-o Leonardo cu loan Botezatorul. de fiecare data. dupa care urmeaza o zona lata. întreaga lui viata pare . si va amintiti ca. o importanta extrema. daca ar fi sa judecam dupa omniprezenta sa în lucrarile artistului florentin. cel care a spus lumii: „iata Mielul lui Dumnezeu" ale carui sandale nu era vrednic sa i le dezlege. locul în care cele doua imagini au fost unite. tînara din Cina cea de taina. Dupa parerea noastra. astfel . pentru a sugera ceva celor care „au ochi sa vada"? Ce mesaj eretic ar putea purta Giulgiul din Torino. În opera lui Leonardo da Vinci. lisus însusi este amenintat de o mîna cu indexul ridicat. Este greu de înteles de ce un pictor pentru care personajele si traditiile crestine nu înseamna nimic ar fi dedicat atît de mult timp si energie unui sfînt anume. subliniaza înca o data concluzia la care am ajuns noi. exista doua explicatii posibile. linie ce pare a sugera ca Leonardo vrea sa atraga atentia asupra unei decapitari. linia respectiva denota. Vom reveni la acest subiect mai tîrziu. pare sa contrazica simbolica lipsa de vin de pe masa Cinei celei de taina.computerizate. Am mentionat deja mîna care pare a reteza gîtul delicat al misterioasei „M". Primul se refera la volumul mare de sînge ce pare sa curga pe bratele lui Iisus — si care. de amintire sau poate ca amîndouâ la un loc. presupusul înainte-mergator al lui lisus. o referire directa la loan Botezatorul. Una este pur practica. Dar daca Leonardo pur si simplu nu a vrut s-o elimine? Daca a lasat-o acolo în mod deliberat. Obsesia în sine este bizara la un om despre care multi rationalisti moderni sustin ca nu avea nici o aplecare pentru religie. între care exista însa o relatie de un anumit tip. ca un gest de atentionare. sîntem îndemnati sa luam în consideratie imaginile a doua personaje distincte. lisus nu a fost decapitat...

în tabloul neterminat Adoratia magilor (început în 1481). un personaj anonim schiteaza acest gest în apropierea unei movile de pamînt pe care creste un roscov. Iubitul sau oras. pentru Rafael si pentru altii din acelasi cerc). cît mai degrab a este profund semnificativ pentru el (si. insipid. este asociat în mod traditional cu . si de aceasta data avem de-a face cu o pictura crestina doar l a nivel superficial. în aparenta închinîndu-se deopotriva mamei si pruncului. am mai spus-o. Acestia au înfatisari mai sanatoase si mai normale. aurul nu era doar un simbol al bogatiei. Florenta. întruchipari ale frumusetii si bunastarii. E aproape ca si cum loan Botezatorul 1-ar fi urmat pretutindeni. zarim un al doilea grup de adoratori. dar nu si aur. haide sa mai privim cîteva reprezentari ale sale în operele lui da Vinci. Personajele din fundal nu sînt. chiar în încaperea în care si-a dat obstescul sfîrsit. dar daca le urmam directia privirilor. Dar. Daca vi se pare ca insistam prea mult asupra aratatorului ridicat. al stâpînirii. Serafica si visatoarea Fecioar a cu pruncul lisus pe genunchi este reprezentata sub chipul unui perso naj tern. Acum. ci si al regalitatii. Acel aratator ridicat — pe care îl vom numi în continuare „gestul lui loan" — apare si în celebra lucrare a lui Rafael. Magii îngenuncheaza. Majoritatea privitorilor îl trec usor cu vederea. probabil. Scoala din Atena (1 509). ci par mai degraba a venera radacinile roscovului. asa cum am spus deja. sculptura se afla în baptisteriul din Florenta. iar gestul nu-i este caracteristic atît lui. nici pe departe. dar numai doua dintre cele trei mentionate în Biblie: smirna si tamîie. deoarece privirile le sînt în mod inevitabil atrase spre ceea ce se considera a fi punctul central al tabloului: dupa cum indica si titlul. se afla sub patronajul sfîntului. Acolo îl vedem pe venerabilul Platon schitînd acest gest. tradus în coincidentele care i-au marcat existenta. mîinile lor raschirate nu par ridicate spre ceruri într-un gest de veneratie. a fost loan Botezatorul. din pacate. Iar roscovul. Daca privim dincolo de Fecioara si de ma gi. magii care venereaza Sfînta Familie. modelul lui Rafael pentru Platon a fost chiar Leonardo da Vinci. are mereu aceeasi semnificatie. iar în aceasta pictura artistul i-1 refuza micului lisus. la dispozitia stolurilor de porumbei. ci lasa mai degraba impresia ca se îndreapta ca niste gheare de cosmar asupra cuplului divin. asemenea catedralei din Torino în care este gazduit giulgiul. atît la un nivel constient. deasupra capetelorturistilor si. alaturi de MonaLisa. În vremea lui Leonardo. 1-a pastrat aproape de sine. dar în a cele circumstante aluzia sa nu este atît de misterioasa pe cît ne-am put ea astepta. un cunoscut ocultist) îl înfatiseaza tot pe loan Botezatorul. iar în fundal o multime de oameni se agita. Apare într-o serie de picturi si. de asemenea. Ultimul sau tablou pe care. Scheletice. la fel ca în cazul Cinei celei de taina. în operele de arta. De fapt. cît si la unul sincronistic. care merita o analiza mai atenta.dominata de a cest loan. Magii îsi ofera darurile. lînga trunchiul caruia un ba rba t schiteaza „gestul lui loan". oferindu-i daruri copilului. observam imediat ca ei nu se uita la mama si la prunc. unica sculptura a lui da Vinci pastrata pînâ astazi (lucrata împreuna cu Giovani Francesco Rustici. la intrare.

mai ciudata este pozitia micului lisus. pentru panoul central al unui triptic destinat altarului din capela bisericii San Francesco Grande. de fapt. relevînd astfel o reactie emotionala extrema la adresa figurilor centrale ale credintei crestine. cît si metaforic. ca si cum 1-ar fi adus în scena doar pentru acest lucru si abia îl mai poate tine acolo. Elisabeta .mama lui loan. Aparenta inversare a rolurilor lui lisus si loan apare si într-una din cele doua versiuni ale tabloului Fecioara pe stînci. iar cealalta — mult mai interesanta din punctu l nostru de vedere — la Muzeul LUvru. sub chipul Sfîntului Tadeus (sau Sfîntul Iuda) din Cina cea de taina. Si. În coltul din dreapta jos al tabloului. împreuna cu Sfînta Ana (mama Mariei). (Celelalte doua picturi ale tripticului au fost încredintate altor artisti. daca este reala. se reazema comod de genunchiul Sfintei Ana. copil. Este general acceptat faptul ca acest tînar este Leonardo însusi. în contract se specifica în mod detaliat forma si dimensiun ile picturii — necesare deoarece cadrul tripticului exista deja. exista si astazi si arunca o lumina interesanta asupra a ceea ce a dorit con-fraternitatea. de parca onoarea ce i se face îl lasa complet indiferent. dar argumentul adus adesea pentru a explica aceasta pozitie — acela ca artistul nu se simtea demn sa priveasca în fata cuplul divin — nu prea sta în picioare. cu toate ca Fecioara pare asezata într-o pozitie extrem de incomoda. loan. în Paris. remarcam si de aceasta data elemente care ar trebui — dar rareori reusesc — sa atraga atentia privitorului asupra unor implicatii subversive. care se afla astazi în Galeria Nationala din Londra . atît în sens literal. în aparenta. se stie ca da Vinci nu era un iubitor al Bisericii. Desenul îi înfatiseaza pe Fecioara cu Pruncul. pictorul îi întoa rce spatele Mîntuitorului. Fecioara îl tine de parca tocmai 1-ar fi împins în fata pentru a-i da lui loan binecuvîntarea. Supozitia este plauzibila si. îndreptîndu-ne atentia spre frapanta schita a lui Leonardo pentru SfîntaAna. nedumeriti de tineretea Sfintei Ana si de prezenta neobisnuita a Botezatorului . un tînar se rasuceste cu spatele spre Sfînta Familie.loan Botezatorul9. e greu de crezut ca reactia sa a fost inspirata de un sentiment de inferioritate sau de venerare. si pe loan Botezatorul.. masculina. dar una este expusa în prezent la Galeria Nationala din Londra. si ce a primit. de fapt.. loan. au presupus ca pictura le înfatiseaza. în mod ciudat. care priveste în sus cu un aer meditativ. sa ne amintim ca. în vreme ce Sfînta Ana fixeaza de aproape chipul visator al fiicei sale si schiteaza „gestul lui loan" cu o mîna ciudata. Aratatorul ei se ridica imediat deasupra mîinii micute a lui lisus. La urma urmei. E oare posibil ca mama Fecioarei sa-i aminteasca fiicei sale de un secret în legatura cu loan? Conform notitei ce însoteste tabloul. Si cum Leonardo nu era cîtusi de putin un exemplu de pietate sau de cucernicie. în Milano10. pe Maria si pe veris oara ei.) Contractul.. în plus. ca si cum ar umbri-o. lisus îl binecuvînteazâ pe varul sau. tot de Leon ardo. Istoricii de arta nu au oferit niciodata o explicatie sa tisfacatoare pent ru existenta celor doua versiuni.. unii experti. Initial pictura a fost comandata de o organizatie numita Confraternitatea Imaculatei Conceptiuni. Fecioara si Pruncul (1501). lata. . nu face decît sa întareasca afirmatiile noastre. pe de alta parte. datat 25 aprilie 1483.

asa cum este ea redata în Biblie. lisus i-a conferit varului sau autoritatea de a1 boteza cînd amîndoi vor ajunge la maturitate. desi scena reprezinta fuga Sfintei Familii în Egipt. cu foita de aur si cu o ceata întreaga de îngerasi si profeti ai Vechiului Testament. bogat ornamentata. tema picturii: un eveniment nementionat în Evanghelii. De fapt. readuc în atentie codurile utilizate de Leonardo în al . losif. protejat de arhanghelul Uriel. un gest simbolic de spalare a pacatelor si de curatire în vederea ulter ioarei accederi la împaratia cereasca? De ce a trebuit Fiul lui Dumnezeu sa se supuna unui evident act de autoritate din partea Botezatorului? Legenda povesteste cum. În consecinta. La urma urmei. pe lînga ca sugereaza mesaje subliminale intense si extrem de neortodoxe. o înfatiseaza pe Fecioara într-o roba albastra. copilul care binecuvînteaza trebuie sa fie lisus! Exista însa si alte posibilitati de interpretare a scenei. Din mai multe motive. dar cunoscut în traditia crestina. din cine stie ce motiv. confraternitatea a cerut o pictura somptuoasa. de fa pt. Maria si pruncul lisus si-au gasit adapost într-o grota. istoricii de arta au presupus ca. nu exista vreo eticheta care sa identifice personajele si. cei doi copii sînt identici. Versiunea de la Luvru. prima realizata de Leonardo. mai ciudat însa este faptul ca micutul de lînga arhanghel îl binecuvînteaza pe celalalt. far a personaje secundare — în nici un caz îngerasi bucâlati si profeti întunecati. Contractul impunea. posibilitati care. de asemenea. în mod cert.ambele versiuni respecta aceste cerinte. Putem însa banui ca la mijloc se afla inter pretarile diferite. dramatis personae au fost drastic reduse. Ceea ce a primit semana atît de putin cu ceea ce a solicitat. iar celalalt prunc sta alaturi de Uriel. da Vinci a ales sa-1 aseze pe loan lînga Maria. în mod straniu. dat fiind ca. în vreme ce pruncul Mariei îngenuncheaza umil. În stilul epocii. Esential în privinta ac estei legende este faptul ca ofera o „iesire de siguranta" pentru una dintre cele mai tulburatoare întrebari ridicate de povestea botezului lui lisus. care au mai putin de-a face cu perfectionismul si mai mult cu potentialul lor exploziv. la aceasta (uimitor de) întîmplatoare întîlnire între cei doi copii. cu un brat asezat protector în jurul unuia din copii. losif nici macar nu a pare în pictura. încît relatiile dintre ea si artist au devenit tensionate si au culminat cu un proces ce s-a prelungit pe mai mult de douazeci de ani. în timpul fugii în Egipt. De ce a fost nevoie ca lisus. Leonardo a reprezentat scena ceruta cît mai realist posibil. unde 1-au întîlnit pe micul loa n Botezatorul. sa fie botezat. dat fiind ca ritualul constituie. Este vorba despre momentul în care. însa tot nu stim de ce Leonardo a rea lizat doua. pur si lipsit de pacate. comanda primita de Leonardo pare a f i o culme a ironiei si ne put em imagina ca artistul a fost chiar încîntat s-o primeasca si s-o ex ecute conform propriilor sale idei — cel putin într-una din variante.

constatam ca toate elementele care duc la aceste deductii eretice au disparut — dar numai acestea. nu putem s a nu ne gîndim si la alte posibile semnificatii. Acest tip de analiza a lucrarilor lui da Vinci scoate la lumina o serie vasta de subîntelesuri incitante si deconcertante.te lucrari ale sale. Cei doi copii nu mai seamana între ei.. Mîna dreapta a Mariei este întinsa si aici deasupra celuilalt copil. adica în directie opusa Fecioarei. la urma urmei. este lisus — asa cum ne-am putea astepta în mod logic —. propriile concluzii. atunci el binecuvînteaza. în acest caz loan îl binecuvînteaza pe lisus. provocîndu-ne sa tragem. nu ar fi exagerat sa ne imaginam ca degetele întinse ale Mariei par a se sprijini pe crestetul unui cap invizibil. La cîtiva centimetri sub palma întinsa a Mariei. dar nevazut — ar trebui sa se afle în spatiul dintre cele doua mîini. marcata de ingenioase indicii si simboluri subliminale. Exista o intentie bine conturata în privinta acestei insistente. în vreme ce aratatorul lui Uriel taie aerul exact acolo unde s-ar a fla în mod normal gîtul. a Botezatorului (desi este posibil ca aceasta s a fi fost adaugata mai tîrziu. E ca si cum Leonardo ne-ar invita sa „descoperim diferentele". faptul ca artistul le-a „încetosat" în mod intentionat identitatile. în recenta sa biografie a lui da Vinci. cît si imaginile care îl reprezinta sînt situate pe un plan mai ridicat comparativ cu acela pe care se afla lisus — chiar si în simbolurile ascunse în mod ingenios în Giulgiul din Torino. care din ei a murit decapitat? Si daca acesta este loan Botezatorul. Uriel arata cu degetul spre copilul de lînga Maria. Iar tema loan Botezatorul pare a se repeta. în versiunea de la Luvru a picturii. din aceste detalii ciudate. vizibila atît în complexitatea imaginilor folosite de artist. Daca privim însa cealalta versiune a picturii. In calitatea sa de protector al Botezatorului. fiecare. copilul de lînga Maria. Serge Bramly descrie acest gest ca „amintind de ghearele unui vultur"11. De nenumarate ori. în vreme ce îl îmbratiseaza cu un gest tandru si protector pe copilul considerat a fi loan. cel de lînga Maria poarta crucea traditionala. Asemanarea dintre cei doi copii denota. Prin urmare. Daca. Uriel nu mai arata cu degetul si nici nu îsi mai în toarce ochii de la protagonistii scenei. Maria întinde mîna dreapta deasupra capului lui „lisus" în ceea ce pare a fi un gest de evidenta ostilitate. Desi ar fi mai comod si mai acceptabil sa consideram ges tul sau ca o indicatie asupra celui care avea sa devina Mesia. în acest context. iar Maria. Si. atît el. cît si în riscurile pe care el si le-a asumat afisîndu-si în vazul tuturor ideile . de un alt artist). într-adevar. aparîndu-si fiul. fiindca. ca si cum cele doua gesturi ar încadra un indiciu criptic. întinde o mînâ amenintatoare deasupra lui loan. poate.. ni se indica fara dubii cine este acest copil. el detine aceasta autoritate. Totul pare ca si cum Leonardo ar sugera ca un obiect — ceva semnificativ. Acest cap fantomatic pare sa pluteasca deasupra copilului de lînga arhanghel. mîna cu aratatorul întins a arhanghelului reteaza aerul. dar — fapt de asemenea semnificativ — priveste enigmatic spre observator. Uriel îsi întoarce privirea de la micul lisus. mai tîrzie si aflata azi la Galeria Nationala din Londra. c u brate inegale. iar cel asezat lîngâ Uriel este loan? Amintiti-va ca. dar de aceasta data gestul nu mai este amenintator.

în cea mai mare parte a Europei acelor vremuri.ingenios disimulate. termenul „ocult" înseamna „ascuns" si este utilizat frecvent în astronomie. Florenta însa — orasul în care Leonardo s-a nascut. Primii protectori ai lui Leonardo. departe de a fi ateul materialist atît de îndragit de multi modernisti. Asa cum am vazut deja. asa cum am mentionat deja. Distinsul istoric Frances Yates a sugerat chiar ca geniul multilateral al lui da Vinci ar putea fi explicat în raport cu ideile contemporane privind magia. Magicienii însa tinteau mai departe.13 Detalii despre conceptele caracteristice acestei miscari oculte florentine pot fi gasite în cartea noastra precedenta14. Principalul motiv al acestei deschideri catre cunoastere a Florentei era — oricît de uimitor ar parea — numarul mare de magicieni si ocultisti care traiau aici. artistul a fost animat de o continua sete de cunoastere. „blasfemia" întruchipata de lucrarile sale. la fel de adevarat este faptul ca. mai cu sea ma. a crescut si si-a început cariera — era un centru înfloritor al artelor si al stiintei. Poate ca. Privit din aceasta perspectiva. încura ja în mod efectiv studiile oculte si chiar sponsoriz a activitatile de cautare si traducere a anumitor manuscrise pierdute. Medici. În prezent. Majoritatea cercetarilor sale au fost însa „ocultate" de societate si. familia conducatoare a orasulu i. ducînd cu gîndul la magia neagra sau la elucubratiile sarlatanilor lipsiti de scrupule — ori la ambele. Astrologia Renasterii era cu totul altceva decît horoscoapele pe care le citim astazi în ziare. de pilda atunci cînd se descrie modul în care un corp ceresc îl „oculteaza" sau îl eclipseaza pe altul prin fata caruia trece. Biserica nu agrea experimentele stiintifice si nu pregeta sa-i reduca la tacere pe cei care îsi expuneau în public ideile neortodoxe ori pur si simplu deosebite. multe altele consti tuiau tentative serioase de a întelege universul si locul omului în cadrul acestuia. faptul ca Leonardo da Vinci a fost un reprezentant activ al culturii o culte din vremea sa nu mai este deloc de mirare. Desi unele zone de investigatie pot parea în prezent naive sau pur si simplu superstitioase. desi trebuie sa recunoastem ca au existat în viata sa elemente si convingeri ce amintesc de ritualuri sinistre si practici magice. daca nu ar fi crezut profund în ele. „Ocult" este termenul pe care multi 1-ar folosi pentru acest sistem. în ceea ce-1 priveste pe Leonardo da Vinci. Leonardo era loial unui sistem de convingeri total opuse fata de ceea ce era pe atunci — si este si acum — traditia crestina. De fapt. cît mai degraba constientizarea faptului ca ar fi suferit repercusiuni grave daca vreuna dintre personalitatile vremii ar f i întrezarit. încercînd sa descopere modul în care pot fi controlate fortele naturii. Probabil chiar si un intelectual de talia lu i Leonardo evita sa cada în dizgratia autoritatilor — o data îi fusese de ajuns. în primul rînd. da Vinci nu si-ar fi pus viata în joc „împanîndu-si" operele cu asemenea mesaje eretice. dar putem sp .12 În mod cert însa. de o omniprezenta si atotputernica institutie. cuvîntul are conotatii clare si nu tocmai pozitive. motivul pentru care multe dintre lucrarile lui au ramas neterminate nu este atît perfectionismul. prin stratul superficial de ortodoxism.

Giordano Bruno (1548-1600).une într-un cuvînt ca esenta tuturor organizatiilor vremii era ermetismul . o miscare puternica si deloc ascunsa: protestantismul.doxe ale lui da Vinci si ale celor din jurul lui nu erau doar rezultatul razvratirii lor împo triva unei Biserici corupte si credule. în mod cert nu 1-am vedea închinîndu-se nici în bisericile protestante!) Exista însa numeroase dovezi clare care atesta ca ermeticii pot " deopotriva eretici în adevaratul sens al cuvîntului. se stie ca frecventa cercurile oculte. Principiile ermetice au detinut un loc concret în viata si activitatea lui Leonardo. existau discrepant e majore. a declarat ca propr iile convingeri au la baza vechea religie egipteana care a Precedat crestinismul . curent al carui nume deriva de la Hermes Trismegistul.si care 1-a eclipsat ca importanta. Dar daca Leonardo ar mai fi trait astazi.16) Mai simplu spus. Asa cum a demonstrat istoria. am ajuns la concluzia ca tehn ica fotografica însasi a fost unul dintre marile secrete ale alchimiei. iar cercetarile noastre în problema Giulgiului din To rino sugereaza ca aceasta imagine a fost rezultatul direct al propri ilor sale experimente „alchimice". fanatic sustinator al ermetismului. pe controlul total al propriului destin. Nu este greu de înteles deci ca un om cu setea de cunoastere a lui da Vinci s-a simtit atras de aceasta miscare. ba poate a fost chiar unul dintre personajele ei cheie. implicit. încît a atras dupa sine anatemizarea. pe de alta . pe de o parte. în opozitie cu Biserica Catolica s-a ma nifestat. Desi nu exista dovezi clare care sa ateste aceasta implicare a sa. Ce l mai important element al gîndirii ermetice era ideea conform careia omul este divin în sens literal — un concept atît de periculos pentru domina tia Bisericii asupra inimii si a mintii credinciosilor. dar si pe transformarea de sine si. la prima vedere. într-adevar. între aceste idei filozofice si cosmologice sofisticate. Astazi se considera în general ca alchimistii erau niste bieti aiuriti care îsi iroseau viata încercînd sa transforme metalul în aur. aceasta imagine a servit însa drept paravan alchimistilor seriosi. un renumit mag egiptean ale carui scrieri reflecta un sistem magic coerent. (De fapt. dar. este greu de crezut ca da Vinci nu era familiarizat cu toate sistemele de cunoastere disponibile în vremea sa. (Trebuie sa subliniem faptul ca ideile hetero. Si în acest caz avem de-a face cu o preju decata a lumii moderne. axati pe experimentarea stiintifica.15 Din aceasta înfloritoare lume a ocultismului — care se temea însa prea mult de reactia Bisericii pentru a iesi din clandestinitate — faceau parte si alchimistii. pe de alta parte. si conceptele eretice c are totusi puneau accentul pe figurile biblice.

pe cînd se afla la Florenta.parte însa. din rîndurile acestor cercuri au razbatut zvonuri care. am evidentia t filonul cen tral al a parentei obsesii a florentinului: loan Botezatorul. Dar ar fi oare posibil ca l a baza convingerilor sale sa se a fle o semnificatie mai profunda ? Ca mesajul transmis de picturile sale sa fie. zvonurile si licentele arti stice nu constituie o dovada în sine. ultimul tablou la care lucra în ainte de a muri. Poate ca a vrut ca pe chipul acestuia sa i se odihneasca privirea în ultimele clipe de viata. date fiind riscurile implicate. fiecare reprezenta re a lui loan este realizata astfel încît sa transmita un mesaj specific. s-ar putea sustine ca acest sir nesfîrsit de aratatoare ridicate nu înseamna decît un singur lucru — ca acest geniu renascentist era obsedat de loan Botezatorul. spre ne-au deschis apetitul pentru a afla cît mai multe de c necunoscutul Leonardo. de fapt. chiar daca acesta este perceput imperfect si la nivel subliminal. el a fost premergatorul. daca acestea si-ar fi dat seama de adevar ata lor natura. la urma urmei. fascinatia pentru ermetism pare . La urma urmei. de fapt. cea care ne-a nedumerit si ne-a incitat sa ne continuam cercetarile. sugerau deopotriva ca Leonardo ar fi fost un mag recunoscut.. simbolurile si imagin ile pe ca re le-a folosit în mod repetat în asanumitele sale picturi religioase nu ar fi fost în nici un caz apre ciate de autoritatile Bisericii. Si. dar. Desigur. este la fel de improbabil ca el sa fi lasat vreo marturie scrisa a acestui fapt. Pîna acum. Botezatorul este înfatisat ca un personaj important. dar. Am vazut chiar un afis publicitar parizian din secolul al XlX-lea pentru Salonul Rozei si al Crucii — un loc de întîlnire a ocultistilor cu înclinatii artistice — care îl înfatisa pe Leonardo a Pastrator al S fîntului Graal (ceea ce. Desi n-a r fi fost cîtusi de putin neobisnuit sa i se ceara. trebuie sa spunem ca da Vinci a facut acest lucru din proprie initiativa. asa cum am vazut. cel putin la prima vedere. este sinonim cu Pastrator al Sfintelor Taine). Cînd am început sa studiem rolul pe care el 1-a jucat în crearea Giulgiu lui din Torino. Fireste. Aceas ta discrepanta a fost. adevarat? Fara îndoiala ca. ori de cîte ori i s-a cerut sa picteze o scena desprinsa din tra ditia crestina. a accentuat pe cît posibil rolul Botezatorului. în cercurile oculte. total opusa fata de preocuparea pentru loan Botezatorul si pentru presupusa semnificatie a femeii . pe lîngâ faptul ca-i confirmau implicarea. era loan Botezatorul. . sa realizeze picturi sau sculpturi reprezentîndu-1 pe loan. în contextul indiciior prezentate anterior. în acele cercuri. maestrul florentin a avut întotdeauna reputatia ca ar detine anumite cunostinte secrete. Chiar si în aceste conditii. Dupa cum am vazut deja.M". în 1519 — si care nu i-a fost solicitat de nimeni —. Si totusi.

Aceasta societate. da Vin ci pare un glas ce striga în Pustie. dar si sa dezinformeze s i sa deruteze. sanatoasa venerea za radacinile roscovului — copacul lui loan —. pentru Leonardo. ni s-a întîmplat des sa fim prinsi în lumea ascunsa a societatilor secrete. multe genii au avut idei excentrice. foarte puternica. în acele zile de început. cel putin. ne-am fi înselat extraordinar de mult. în conformitate cu unele surse.vestitorul si ruda de sînge a lui lisus. singur si neînteles. descifrînd picturi renascentiste. exista înca si astazi. de altfel — inferior lui lisus. iar în prezent unele dintre cele mai proeminente figuri ale vietii politic e si economice o mentin vie. Pe parcurs aveam sa ajungem de multe ori în cîte o fundatura. spectatorii cu înfatisare normala. ce-i drept — care stabiles c o conexiune strînsâ între Leonardo si o sinistra organizatie secreta. însa chiar de la primii pasi ai cerc etarilor noastre. poarta acelasi tip de simbolism: imaginea unui cap aparent retezat suprapusa peste un trup rastignit. este înfipt la Cina cea de taina în f ata lui lisus într-un mod cîtusi de putin iubitor. la sfîrsitul anilor 1980. pare a spune. acesta binecuvîntîndu-1 pe lisus. CAPITOLUL 2 In lumea tenebrelor Cercetarile noastre în lumea „necunoscutului Leonardo" aveau sa devina o îndelungata si incredibil de pasionanta cautare — mai degraba o calatorie initiatica decît o simpla deplasare între doua puncte date. a unuia dintre cele mai impenetrabile filme ale francezului Jea n Cocleau . La urma urmei. Iar „gestul lui loan". cea mai putin cunoscuta realizare a lui da Vinci. Membri marcanti ai aristocratiei s-au aflat de-a lungul timpului în esaloanele ei superioare. Giulgiul din Torino. p entru a folosi un eufemism. acel aratator ridicat. cu un aer amenintator: „Aminteste-ti de loan!" în plus. de fapt. Si totusi da Vinci nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca loan i-ar fi fost în vreun fel — ca toti ceilalti. nu invers. În tabloul Fecioara pe stînci. de asemenea. ne-am fi imaginat ca ne vom petrece vremea în galeriile de arta. carora le place nu doar sa joace jocuri sinistre. ne-am dat seama ca în ultimul timp au aparut dovezi — extrem de controversate. Daca. astfel ca e firesc sa fie recunoscut ca atare. a atras în rîndurile ei unele dintre cele mai proeminente personalitati ale istoriei europene si. Ne-am întrebat adesea cum a fost posibil ca un simplu studiu al vietii si al activitatii lui da Vinci sa ne duca într-o lume despre a carei existenta nici macar nu aveam idee — cu exceptia. arha nghelul arata spre loan. în Adoratia magilor. poate. loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. nu pe Fecioara si pe pruncul ei. despre care se presupune ca a fost înfiintata cu multe secole înainte de epoca lui da Vinci. Poate ca acesta a fost doar un alt dom eniu al existentei sale în care s-a delimitat de gîndirea conventionala a vremii sale. Toa te acestea sugereaza ca. Privit din aceasta perspectiva.

atît cele interioare. decorat cu o serie de cer curi concentrice. fara a realiza cît de mult difera aspectu l sau de cel al majoritatii locaselor de cult crestine. sa privim biserica Notre-Dame de France în ansamblu. De fapt. iar aici aceasta este accentuata de o serie de de talii. dar care constituie totusi o reprezentare acceptabila a tinerei Maria. înainte de a ne îndrepta atentia spre aceasta veritabila curiozitate. Notre-Dame de France a fost distrusa aproape în întregime de bombardamentele germane din Al Doilea Razboi Mondial. ca Jean Cocteau (1889-1963) pare a fi facut parte din aceasta societate secreta. fresca lui Cocteau releva. De exemplu. se afla biserica Notre-Dame de France. Deocamdata însa.. Lasînd la o parte „distanta" de 500 de ani. la prima vedere. poate fi interpretat ca sugerînd o pînzâ de paianjen. se afla o capela mica.cladirea este difici l de identificat. accesibila printr-o mag ica traversare a oglinzilor. luminatorul în forma de cupola. vorn analiza un tip de probe m ult mai evidente — cele oferite de Propriii nostri ochi. fara nici o statuie de cult. la un moment dat. Desi nu este un caz unic. cît si cele exterioare. sînt decorate cu motivul repetat al crucilor cu brate egale. fiind reconstruita la sfîrsitul anilor 1950. un simbolism nu tocmai ortodox. pe de alta parte. Construita initial în 1865 pe un amplasament asociat cu Ordinul Cavalerilor Templieri. O data ce a trecut de modestul ei exterior. Poti trece usor pe lînga ea fara a-i acorda vreo atentie — si. privind spre altarul principal. Iar comparatia cu arta lui Leonardo nu a fost aici doar o întîmplare. ce figureaza la loc de cinste pe toate cartile postale vîndute de biserica. însusi acest exponent al suprarealismului — Cocteau — a fost cel care ne-a oferit noi indicii. Pe laterala stînga a bisericii. la o privire atenta. deoarece fatada ei nu are nimic din pitorescul aso ciat de obicei cu marile biserici catolice. dar cîtusi de putin banala. biserica este decorata cu mici placi ce simbolizeaza Opririle de pe Drumul Crucii. Orphee. alternînd cu alte . strajuit de o tapiserie care înfatiseaza o Fecioara blonda înconjurata de animale ce i se prosterneaza — o imagine care aminteste de scenele duioase din filmele lui Disney. Ca în cazul asa-ziselor picturi „crestine" ale lui da Vinci. nu doar despre convingerile lui Leonardo. dovezile în acest sens vor fi discutate mai jos. Surprinzator de aproape de forfota Pietii Leicester din Londra. în mod cert. Ampla sata în Leicester. Vizitatorii intra aici ca sa fotografieze si sa a dmire fresca neobisnuita . cu doar cîtiva sfinti din ipsos în capelele laterale si cu un altar înalt. cu aceleasi preocupari. pare tipica pentru bisericile catolice moderne. Am descoperit. Finalizata în 1960. Zidurile. lucrarea a fost realizata de Jean Cocleau. ci si despre existenta unui vechi curent ascuns. în mod cert rar se întîmpla ca bisericile catolice sa aiba o forma circulara. Aproape lipsita de sculpturile de prost gust ce orneaza pîna la refuz alte locase de cult. vizitatorul patrunde într-o incinta vasta si înalta care. aproap e zid în zid cu un frecventat local „pentru adulti". ce descrie o lume a tenebrelor. am putea spune ca cei doi maestri au colaborat îndeaproape.

dar sa fii de fata atunci cînd Dumnezeu întrupat îsi varsa sîngele pentru omenire trebuie sa fie cu adevarat traumatic. Personajul central. nu e nimic profund sau sinistru în prezenta acelei lespezi în structura cladirii. observatorul încearca un sentiment de dezamagire. deoarece . deoarece nu-1 vedem decît de la genunchi în jos. La prima vedere. Si. În mod cert. Ia r daca adaugam si faptul ca despre ambii artisti s-a spus ca au fost membri de rang înalt ai aceleiasi organizatii eretice secrete. desi unul dintre motivele vizitei lor poate fi si liniste a pe care o regasesc în aceasta oaza de calm din inima agitatei capitale. putem spune ca exista cel putin o asemanare între aceste picturi. Iar la picioarele crucii zace un urias trandafir rosu cu albastru. un simbol reprezentativ al meleagurilor natale. Lucrarea înfatiseaza Rastignirea. Biserica postbelica include în structura ei o lespede adusa din catedrala. daca ne amintim ca Leonardo da Vinci s-a reprezentat pe sine întors cu spatele la Sfînta Familie în Adoratia magilor si refuzînd sa priveasca spre lisus la Cina cea de taina. asa cum am descoperit între timp. scena are un impact cutremurator. care sînt tratati aici cu deosebita întelegere. poate fi lisus. sa vezi un om murind în conditii atît de cumplite este greu de suportat. . în timpul razboiului. In prim-plan apare o figura care nu e nici soldat roman. partea de sus a corpului nu ne este aratata.fresca nu pare a fi decît o schita colorata. cine este acest participant critic la unul dintre cele mai sacre evenimente ale crestinatatii? Nu e nimeni altul decît Jean Cocleau.cercuri. Locasul pare a fi unul dintre cele mai frecventate din Londra si constituie totodata un adapost pentru dezmostenitii soartei. Notre-Dame de France a fost locul de întrunire al Fortelor Libere franceze si un fragment din catedrala de la Chartres constituia. într-a-devar. nici discipol. pentru membrii acestora. cuprinde toale „ingredientele" unei crucificari traditionale. Cercetarile noastre a u demonstrat însa ca semnificatia sa reala este mult mai profunda. Zi de zi. releva date interesante. Si atunci. nici a unui discipol îndurerat. fruntea încruntata si privirile în laturi sugereaza mai degraba o persoana nemultumita. o scena ilustrata în cîteva nuante aplicale pe un suport banal de mortar. un focar al gruparilor caracterizate de convingeri religioase mult mai putin ortodoxe decît sugereaza cartile de istorie. un chip care priveste în partea opusa crucii. de ucenici si de femei plînse. multi oameni — londonezi si turisti deopotriva — intra în biserica pentru a se ruga si a participa la slujbe. Daca e sa fim cinstiti. aparent puternic impresionat de evenimentele ce se desfasoara în spatele lui. la urma urmei. dar. Si totusi. victima fiind înconjurata de soldati romani smeriti. Desigur. expresia de pe chipul din prim-plan nu este nici aceea a unui suflet omenos impresionat.la fel ca majoritatea operelor lui Cocleau . la fel ca si Cina cea de taina a lui Leonardo. de la Chartres — acel veritabil giuvaer al arhitecturii gotice si. la o examinare mai atenta si mai critica — si chiar mai realista —. Spunem „poate" fiindca nu avem cum sa-i cunoastem identilatea exacta. ba chiar dezgustata. Dar fresca lui Cocleau este cea care îi atrage pe cei mai mul ti dintre turisti. victima acestei morti cumplite. ci a unuia care îsi exprima opiniile de la egal la egal. Aceasta nu este în nici un caz reactia unui om gata sa îngenuncheze plin de veneratie.

Richard Leigh si Henry Lincoln. chiar sub omul cu ochi bulbucati. suma punctelor vizibile este cincizeci si opt. dar cercetari le ulterioare au demonstrat cu certitudine ca problema nu este chiar atît de simplista. am împartasit si noi acesl lip de reactie. Esle un ordin cavaleresc sau cvasimasonic cu evidente ambitii polilice si. cu o considerabil a putere ascunsa. Prioria din Sion a ajuns în atentia publicului de limba engleza abia în 1982. semnificat ive. însasi existenta ei a fost la un moment dat disculabila si d e aceea presupusele sale aclivitati constituie adesea obiectul ironiilor. îndurerata. Chiar în fata lui se afla o persoana — probabil un barbat — ai carei ochi bulbucati. a parent. Ultimul personaj al acestei scene. prin intermediul extrem de apreciat al cartii The Hol y Blood and the Holy Grail de Michael Baigenl. trupul îi este rasucit cu spatele spre ea. Acestea fiind spuse. Patru soldati romani sînt surprinsi în pozitii eroice în jurul crucii. cea tînara are un aer mai distant si. poate si din cauza caracterului himeric al unei astfel de miscari. privirea lui goala fiind atintita asupra uneia din cele doua femei prezente. al carui unic ochi vizibil are forma clara a unui peste. date despre existenta ei au începu t sa transpara la începulul anilor 1960. definirea Prioriei devine fo arte dificila. cu toa te ca sta aproape de cruce. Franta. ce-si întinde pe cer razele întunecate. se pare. cu lancile îndreptate în directii diferite si. Extrem de conlroversata. Acestea par a fi unite de un „M" larg. un tînar cu aer insipid îsi încruciseaza mîinile.cercetarile aprofundate devin imperioase. La picioarele a doi dintre soldati zace o bucata de pînza pe car e sînt împrastiate zaruri. L a început. nu a existai nimic iluzoriu în informatiile ce ne-au fost . reliefati pe fondul cerului. acest fapt nu face obiectul preocuparilor noastre aici. aflat în extrema dreapta a tabloului. si pare a plînge cu lacrimi de sînge. chiar în fata frescei. La baza crucii. desi în tara sa de origine. Numele Leonardo da Vinci si Jean Cocleau apar pe lista Marilor Maestri ai uneia dintre cele mai vechi si mai influente socielati secrete din Europa — La Prieure de Sion (Prioria din Sion). seamana cu n iste sîni obraznici. Scena este dominata de un soa re negru. este un barbat de vîrstâ nedeterminata. Forma literei M se repeta pe altar. Oricît de interesant ar fi. Unii comentatori1 au subliniat ca unghiurile de orientare a lancilor formeaza o pentagrama — un element cîtusi de putin ortodox într-o scena crestina traditionala. par a exista unele legaturi superficiale între mesajele subliminale din lucrarile avînd caracter religios ale lui da Vinci si cele semnate de Cocleau. unul dintre ei poa rta un scut pe ca re se zareste un soim stilizat. Oricum însa. Asa cum am vazut. Femeia mai vîrstnica priveste în jos. tocmai a ceste simboluri comune celor doi ne-au atras atentia.

însa în nici un caz cu refuzul obstinat al multora dintre detractorii lor. nu am putut sa nu le luam în serios. dupa o emisiune radiofonica pe tema Giulgiului din Torino. exact asta si este. dar pentru moment este sufi-cient sa spunem ca „Giovanni" — un italian care ni s-a prezentat doar sub acesl pseudonim si ne-a declarat ca este un membru de rang înalt al Prioriei din Sion — ne-a urmarit cu atentie înca din primele etape ale cercetarilor noaslre cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino. O mare parte dintre acele informatii s-au concretizat în cele din urma — dupa verificari extrem de lente — în cartea pe care am scris-o despre Giulgiul din Torino. Poate ca. asa cum sustin unii. este posibil ca si influentii sai patroni — Lorenzo de Medici si regele Francisc I al Frantei — sa fi fost implicati. a fost însa aceasta. mai cu seama ca cercetarile noastre independente le-au confirmat. La început. afirmatiilor conform carora membrii ei sînt — si au fost dintotdeauna detinatorii unui secret colosal. cel putin partial. daca ar fi dezvaluit p ublic. aceasta 1-a atras în egala masura. unul care. o parte tot atît de semnificativa nu ni s-a parut însa a avea o relevanta deosebita si. Giovanni a decis în cele din urma sa ne dezvaluie unele dintre obiectivele organizatiei si poate. atît la nivel spiritual. în consecinta. fiindca. privindu-le cel mult cu un oarecare scepticism. înlîlnirea în sine a fosl rezultalul unei ii de scrisori bizare trimise pe adresa noastra. netezind drumul tinerilor artisti spre cele mai influente curti europene. Indiferent de tipul organizatiei din care facea part e. Daca da Vinci a activat într-o puternica retea subteran a. cît si material. neam dat seama ca. ar — .oferite de un reprezentant al organizatiei pe care 1-am întîlnit la începulul anului 1991. motivatiile sa le devin mult mai usor de descifrat. Spre exemplu. imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie. Culisele aceslui rendez-vous cu tenla usor suprarealista sînt detaliale în precedenta noastra carie2. acest lucru nu explica însa profunzimea evidenta a convin gerilor ciudate nutrite de Leonardo. le oferea sustinere materiala si sociala. a idoma francmasoneriei moderne. În ciuda implicatiilor adesea uimitoare sau chiar socante ale informatiilor primite de la Giovanni. nu am inclus-o în carte. daca acea sta organiza tie secreta a facut într-adev ar parte integra nta din viata lui. atunci societatea avea deja o existenta îndelungata în momentul în ser care da Vinci a fost recrutat în rîndurile ei. Prioria din Sion? Daca afirmatiile unor reprezentanti ai acesteia sînt reale. probabil ca a exercitat o atractie extrem de puternica asupra florentinului si asupra altor artisti renascentisti. Si. chiar sa ne implice în planurile acesteia. Puterea detinuta de Prioria din Sion se datoreaza . în umbra obsesiilor lui Leonardo pare sa se fi aflat o organizatie obscura. asa cum am demonstrat. cînd am patruns în lumea tainica a lui Leonardo. Iar daca datele oferite de Giovanni provin — asa cum a sustinut el — din arhivele Prioriei. Indiferent însa de vechimea ei. Nu stim din ce molive. la urma urmei. atunci nu le putem ignora.

regalisti cu infinite iluzii de grandoare. desigur. din rîndul membrilor obisnuiti ar fi facut parte. cunoscuta si sub numele Ordinul din Sion sau Ordinul Madonei din Sion. dramaturgul. pictorul si cineastul Jean Cocleau. ne-am gîndit la un moment dat s a renuntam la aceasta directie a cercetarilor noastre. ca orga nizatia s-a aflat la baza Ordinului Cavalerilor Templieri — acei calugari-razbo inici medievali cu o sinistra reputatie. altceva decît oficializarea unui grup mult mai vechi. Leonardo da Vinci. desi evaluarea Prioriei comporta doua aspecte — chestiun ea existentei sale actuale si cea a pretentiilor de natura istorica —. se pare. care au domnit începînd cu secolul al V-lea pînâ la asasinarea lui Dagobert al II-lea.5 Prin urmare. Prioria si templierii au devenit una si aceeasi organizatie. pîna la schis ma din 1188. pastrator al acelui secret extrem de periculos. Unii critici sustin însa ca Pri oria a luat fiinta abia în anii 1950 si ca nu e altceva decît un grup de mitomani lipsiti de orice putere veritabila. Habsburg. Nostradamus (Michel de Notre Dame) si chiar papa loan al XXIII-lea. Prioria din Sion. Dar ne-am dat seama ca. printre ele: d'Anjou. Prioria a continuat sa fiinteze dirijata de o serie de Mari Maestri — nume sonore din istorie. în timpul primei cruciade. sustine ca a fost fondata în anul 1099. Sandro Filipepi (cunoscut ca Botticelli ). Confruntati cu aceast a aparent de netrecut prapastie.zdruncina din temelii atît structurile de stat. timp de generatii întregi. în activitatea Prioriei ar fi fost implicate.3 Membrii prioriei sustin. Sinclair si Montgomery. Scopul declarat al organizatiei este acela de a-i proteja pe descendentii vechii dinastii de regi merovingieni ai statului franc . cît si pe cele ale Bise ricii. si ca aceasta fondare nu a fost. Printre liderii de data recenta se numara Victor Hugo. condusa de acelasi Mare Maestru. la sfîrsitul secolului al VH-lea. de fapt. cînd fiecare si-a reluat drumul propriu. pe de o parte avem de-a face cu afirmatiile Priori ei referitoare la propriile sale raison d'etre si genealogie. de a semenea. problema . figuri istorice precum Ioana d'Arc.4 De asemenea. Claude Debussy si scriitorul. Pe lînga aceste celebritati. despre care se spune ca ar fi condus Prioria în decursul ultimilor sai noua ani de viata. iar pe de alta ne confruntam cu declaratiile detractorilor sai. precum Sir Isaac Newton. unele dintre cele mai de seama familii regale sau aristocratice ale Europei. filozoful ocultist englez Robert Fludd si.

dar si oarecum deconcertati. ci la doi pasi de domiciliul unuia dintre noi. Nu avem nici un dubiu cu privire la existenta actuala a Prio riei. într-un impuls evident bine cîntarit. ne-a pus la dispozitie o serie de detalii referitoare la alte persoane implicate în prezent în activitatile Prioriei si. era totodata un ocultist practicant. dar în numai cîteva luni s-a petrecut un lucru straniu. dar care nu se afla cîtusi de putin în apropiere de casa e i. atît din Marea Britanic. Despre gazda noastra stiam deja ca face parte dintr-o organizatie de tip ma sonic. ale altor organizatii ezoteri ce înrudite. chiar sub nasul nostru. Am pastrat apoi legatura si am fost invitati acasa la el. El însusi ne-a spus acest lucru. Ne-am bucurat de compania placuta a lui si a sotiei sale. acel con sultant a participat la o petrecere organizata de una dintre prietenele noastre în noiembrie 1991. Ni s-a parut foarte ciudat ca una dintre persoanele mentionate de Giovanni sa se afle printre participantii la petrecere. dar cît si ce anume? Oricare ar fi fost motivele sale ascunse. în ciuda spiritului sau alert si adesea tumultos. Discutiile noastre cu Giovanni ne-au convins ca el cel putin nu este un farsor si ca informatiile pe care ni le-a oferit sînt veridice. în Surrey. în Home Counties. dar prieteneasca. iar ceilalti oaspeti erau cosmopoliti încîntatori. Evenimentul s-a desfasurat într -o atmosfera de gala. iar acestia sînt preocupati mai degraba sa transmita idei pline de forta si uneori chiar socante prin intermediul imaginilor arhetipale. La prima vedere. privind retrospectiv — de cercetarile noastre despre Leonardo da Vinci si Giulgiul din Torino.este complexa si nimic în ceea ce priveste aceasta organizatie nu este clar conturat. profund interesati — poate chiar exagerat. dar cu timpul un fapt a devenit evident: era. am aflat . într-adevar. Era clar ca voia sa aflam cîte ceva despre cunostintele oculte pe care le detineau „j si celelalte persoane din cercul lui. Pe lîngâ faptul ca ne-a furnizat date pretioase despre Giulgiul din Torino. cît si de pe continentul european. Relatiile noastre au culminat cu o invitatie la o petrecere de dupa Craciun. ne-a dezvaluit ca un consultant editorial cu care unul din noi colaboras e în anii 1970 este membru al Prioriei. probabil. Desigur. ne-am simtit flatati. O singura conexiune dubioasa ori o contradictie aparent a referitoare la activitatile Prioriei le permite scepticilor sa denunte întreaga problema ca fiind o simpla aiurea la de la început pîna la sfîrsit. afirmatiil e sale despre aceasta persoana au parut doar niste fabulatii rautacioase. Dar trebuie sa ne amintim ca avem de-a face aici cu veritabili crea tori de mituri. dat fii nd ca erau cu totii actori ai scenei bancare internationale. la un restaurant care îi placea în mo d deosebit. dar. decît sa comunice adevarul efectiv. la casa lui de vacanta. Prin ceea ce am putea numi o sincronizare frapanta. De pilda. membru al Prioriei din Sion.

Organizatia si-a declarat un singur obiect de activitate: acela de a edita o publicatie intitulata Circuit. Legea franceza impune înregistrarea tuturor asociatiilor — oricît de paradoxala ar fi aceasta prevedere în cazul asa-numitelor organizatii „secrete". sub diferite pseudonime. iar controversa iscata pe marginea lui a adus Prioria în atentia unui public mult mai larg. a fost publicat fenomenalul best-seller The HolyBlood and the Holy Grail de Michael Baigent. în 1982. în ciuda altruismului afabil. Ca urmare a datelor si experientelor recente. în lucrarea Les templiers sont parmis nous („Templierii sînt printre noi"). nu este o coincidenta faptul ca detine o a doua casa foarte aproape de un anumit sat din Franta care. Prioria exista. pare un exemplu stralucit de neutralitate atent exprimata. femei si barbati deopotriva. Richard Leigh si Henry Lincoln. împreuna cu semnatura unuia dintre presupusii sai Mari Maestri. Trebuie sa le recunoastem criticilor ei un argumen t importa nt. (Si. Giovanni ne-a indicat totodata numele unui director al unei edituri din Londra. „Debutul" sau din acest punct de vedere a avut loc în 1962. Prioria a devenit însa cunoscuta unor cercuri mult mai largi. cel mai interesant — si mai bine cunoscut — fiind Pierre Plantard. în declaratie erau mentionati patru membri de vîrf ai asociatiei. si anume acela ca prima referire documentata la Priorie dateaza din 25 iunie 19566. Despre concluziile la care a ajuns cartea cu privire la organiza tie si la obiectivele ei vom discuta mai tîrziu. Pierre Plantard se contureaza ca . în mintea noastra nu înc ape îndoiala ca. dupa cum vom vedea. desigur. însa abia dupa douazeci de ani Pr ioria a devenit un nume cunoscut în afara lumii vorbitoare de limba franceza. asa cum sustin criticii ei. joaca un rol important în ceea ce priveste Prioria din Sion. Dupa acea declaratie obscura. acum cel putin. care ar avea rolul „de informare si de aparare a drepturilor si a libertatilor în constructia de locuinte cu chirii mici" (foyers HLM7). org anizatia a fost mentionata într-o serie de carti. omul a jucat un rol important în popularizarea cartii The Holy Blood and the Holy Grail la publicarea acesteia. am descoperit ca interesele s ale în domeniul ocultismului depaseau granitele cartilor si ale articolelor pe care le scria din cînd în cînd pe aceasta tema. La data înregistrarii sale. Jean Cocleau (desi. vorbitori de engleza. Pe lînga faptul ca statutul ei a fost tiparit8 .astfel ca din rîndu-rile Prioriei fac parte oameni cultivati si influenti. pe care îl cunosteam si noi. în care era inclus si un interviu cu Pierre Plantard. totodata editorul revistei Circuit. Prioria a declarat ca are scopul de a oferi „studii si ajutor reciproc membrilor sai" — o afirmatie care. doar nascocirea unui grup restrîns de francezi cu fantezii monarhiste. De asemenea. de Gerard de Sede. în 1982. Desi nu i-am putut co nfirma calitatea de membru al Prioriei. Trecutul sau istoric însa constituie o alta problema. ar putea fi vorba despre un fals). desigur.) Din raporturile noastre cu aceste persoane reiese însa un element important: actuala Priorie din Sion nu este. Din materialele date publicitatii.

sub aces t nume a aparut în The Holy Blood and the Holy Grail si pe acesta 1-a folosit în calitatea sa de Mare Maestru al Prioriei din Sion. un . pe care Pierre Plantard îl editeaza împreuna cu fiul sau. între anii 1981 si 1984. Pierre Plantard de Saint-Clair — sub pseudonimul „Captain Way" — a fost cel care a organizat Comitetul Sigurantei Publice. ele sînt o amestecatura de texte si genealogii istorice. ne putem întreba de unde provin informatiile publice referitoare la aceasta organizatie si cît de credibile sînt ele. care apoi s-a transformat în „Pierre de Fran ce-Plantard" si în cel e din urma în „Pierre Plantard". Thomas. însotite de lucrari alegorice moderne care sînt atribuite unor autori anonimi sau altora cu pseudonime bombastice ori care poarta numele unor oameni care nu au nimic de-a face c u ele. publicat cu aprobarea acestuia. sursa principala de informatii este o serie de numai sapte documente enigmatice gazduite de Bibliotheque Nationale din Paris. Oficial. avea dificultati în asi plati chiria11 a exercitat o influenta considerabila asupra i storiei europene. care a facilitat revenirea la putere a generalului Charles de Oaulle. în timpul ocupatiei naziste în Franta. în primul rînd. a ajuns în atentia opiniei publice în 1942. din cînd în cînd. în calitatea sa de editor al unui jurnal numit Vaincre pour une jeune chevalerie („Vi ctorie pentru o tînara cavalerie"). Nascut în 1920. o societate cavalereasca si cvasimasonica ce-si avea sediul în Paris si al carei Mare Maestru a devenit Plantard la vîrsta de numai douazeci si doi de ani. de altfel. 9 Obsesia privind ceea ce considera el a fi versiunea corecta a numelui sau a fost accentuata atunci cînd a adoptat grandiosul titlu „Pierre Plantard de Saint-Clair".La prima vedere. care stapîneste la perfectie arta diplomatica de asi privi intelocutorul drept în ochi în vreme ce raspunsurile pe ca re i le ofera nu sînt nici pe departe directe. Majoritatea articolelor se refera la presupusa obsesie merovingiana a organizatiei si se axeaza pe celebrul mister de la Rennes-le-Château. Asa cu m se mentioneaza în The Hol y Blood and the Holy Grail.un personaj pitoresc. care avea un ton evident indulgent la adresa ocupantului si care a fost. Editorialele sale apareau la început sub numele „Pierre de France" .10) Acest fost proiectant care lucra pentru o firma ce realiza s ubansamble pentru cuptoare si care. publicatia era organul de presa al Ordinului Alpha-Gala tes. (Vaincre este acum titlul buletinului intern al Prioriei. cunoscute sub numele de Les dossiers secrets („Dosarele secrete")13. Sa analizam în cele ce urmeaza natura paradoxala a Prioriei di n Sion.

recunoaste ca studiile practice . desi este datat 1956. Totusi. bine documentate. cea mai mare parte a continutului acestor dosare poate fi considerata cel mult o gluma. dar amploarea eforturilor si a resurselor implicate în realizarea si coroborare a lor sugereaza altceva . nu putem sa nu ne întrebam din nou cum ar fi posibil ca o astfel de cauza sa fi inspirat generatii de-a rîndul de oameni cu o inteligenta iesita din comun. din care au pornit cercetarile efectuate de Baigent. Actuala Priorie din Sion se confrunta cu dificultati mari în atingerea scopului declarat — readucerea pe tron a dinastiei merovingiene. nu ne îndoim ca este practic imposibil ca personalitati precum Leonardo da Vinci si Isaac Newton sa fi fost fascinat e atît de profund de obsesia referitoare la o dinastie de mult disparuta si de readucerea ei la putere în Franta epocii actuale. echivocuri si duble întelesuri. de pilda. dar în nici un caz nu un re ge al Frantei". deoarece. în cel mai rau. Din documente transpar însa si alte teme. pe care le vom discuta în curînd. Initial. Chiar si scriitorul francez Gerard de Sede.satuc din regiunea Languedoc. Asa cum preciza scriitorul francez Jean Robi n: „Dagobert a fost.. Ultimul a fost depus în 1967. o purâ fantezie. pe care a respins-o acum mai bine de un s ecol.15 Les dossiers secrets pot pa rea doar niste elucubratii. de o organizatie engleza al carui obiectiv era restauratia descenden tilor regelui Harold al II-lea (ucis de soldatii lui Wilhelm Cuceritorul în 1066). în dosul unei perdele groase de baliverne. în pagini întregi. Leonardo si altii asemenea lor ar fi fost profund impresionati. care. ipoteza ca dinastia merovingiana a supravietuit dupa domnia regelui Dagobert al II-lea — fara a mai Pune la socoteala existenta unui sir continuu de descendenti pînâ în secolul XX — este în cel mai bun caz fragila si. apare o alta dificultate: dina stia merovingiana nu ar putea emite preten tii la tron. un rege în Franta. chiar daca ar reusi acest lucru (în ipoteza ca ar putea demo nstra continuitatea liniei merovingiene). Pe baza dovezilor prezente în dosarele secrete. din experienta noastra privind Prioria din Si on si modul ei de operare. De aceea. demonteaza presupusele dovezi în sprijinul pretentiilor merovingiene. Primul articol din dosarele secrete a fost depus în biblioteca în 1964. mult mai semnificative pentru noi. Este greu de imaginat ca Isaac N ewton. Leigh si Lincoln (vom vorbi despre ele mai tîrziu).. fiindca în vre mea ei Franta nu exista ca atare.14 La urma urmei. toti cei care încearca stabilirea arborelui genealogic dincolo de doua sau trei generat ii descopera în scurt timp cît de complex si de problematic este în tregul proces. se ascund intentii extrem de serioase si de ferme. Noi nu am recomanda însa o aseme nea abordare. stim ca exceleaza printr-o dezinformare deliberata si detaliata. Pe lînga problema revenirii Frantei republicane la forma de organizare monarhica.

pentru a purta o data din februarie. Dar. asa cum precizeaza de Sede. cuprinde un bogat simbolism astrologie. Dar mai exista un lucru. s-au scurs numai treisprezece zile între cele trei morti si intrarea brosurii în Biblioteca Nation ala — o miscare atît de rapida. au fost achizitionate de un englez în 1955 si depuse într-o cutie de valori. Se pare ca cineva a folosit aceasta ser ie bizara de trei decese pentru propriile scopuri ascunse. Desi se arata sarcastic la adresa „acestor fabulatii delirante". care a fost motivul? Si. în cadrul documentarilor pentru cartea The . la interval de douazeci si pa tru de ore unul de altul. Desi nimeni nu a vazut documentele respective. încît sugereaza ca autorul sau autorii real i au dispus de informatii confidentiale din interiorul unei anchete a politiei . se stie ca au existat cîteva scrisori ce confirmau depunerea lor la banca. Acest text extraordinar de treisprezece pagini. în final ajunge la concluzia ca exista totusi un mister real în privinta lor.19 Al doilea exemplu este cazul documentelor falsificate ale Lloyds Bank. mai degraba un exemplu de talent poetic. cu trei presupusi autori — Pierre Feugere. alegoric si alchimic.18 Iar Franck Marie. scriitor si detectiv particular. fireste. desi fisa de intrare în Bibilotheque Nationale poarta data de 15 februarie. Vom aminti aici numai doua dintre numeroasele exemple în acest sens. la o filiala a Lloyds Bank din Londra. scrisori semnate de trei cunoscuti oameni de afaceri englezi care au avut anterior legatur i cu serviciile britanice de spionaj. De aici se poate deduce. care dovedeau continuitatea generatiilor în dinastia merovingiana. Investigatiile ulterioare au demonstrat însa ca Le serpent rouge a fost introdus în dosarele secrete pe data de 20 martie — dupa decesul lor — si ca fisa de intrare a fost falsificata în mod intentionat. chiar mai uimitor. în dosare a fost adaugata o brosura intitulata Le serpent rouge („Sarpele rosu"). Sinistru în privinta brosurii este faptul ca toti cei trei autori au fost gasiti spînzurati. nici cu Prioria din Sion. Louis Saint-Maxent si Gaston de Koker — datata 17 ianuarie 19671. în perioa da 6-7 mai a aceluiasi an. a stabilit far a urma de îndoiala ca aceeasi masina de scris a fost utilizata pentru a redacta „Sarpele rosu" si o serie de documente ulterioare din Les dossiers secrets. ca moartea lor a fost rezultatul colaborarii în scrierea acestui text. O serie de presupuse pergamente din secolul al XVII-lea gasite de un preot francez doua secole mai tîrziu. În 1967. O trasatura ciudata a dosarelor o constituie permanentele aluzii mai mult sau mai putin voalate ca autorii au avut acces la o serie de documente ofi ciale guvernamentale si politienesti.si resursele teoretice care au stat la baza lor sînt impresiona nte. în legatura cu aceasta afacere stranie: cei trei presupusi autori nu au avut absolut nici o legatura nici cu brosur a în sine.

cu toate ca includeau fragmente ale unor documente originale ce purtau semnaturile reale ale celor trei oameni de afaceri. guvernate de un tip aparte de logica paradoxala. decît sa oferiti pu blicului informatii aparent incitante. în subconstient se nasc visele. în acelasi timp însa. dar în realitate complet absurde?! în cazul nostru. ar fi o mare greseala sa ignoram Les dossiers secrets doar pentru simplul fapt ca mesajul lor aparen t este incredibil. Eforturile uriase depuse pentru conceperea lor sugereaza ca totusi documentele au ceva de oferit. Este adevarat ca multi maniaci. si tot subconstientul este factorul motivator care. printr-o serie de coincidente bizare. probabil. Ce modalitate mai eficienta ar putea exista. Scepticii. mostre abile de dezinformare. iar nonsensurile prezentate în mod deliberat ca adevaruri riguros docu mentate au un efect ciudat de puternic asupra subconstientului. un volum urias de timp. perdeaua de distorsiuni te va împiedica efectiv sa mergi mai departe cu investigatiile. care se mîndresc în general cu spiritul lor rational. ori negru nepatruns. în care putine lucruri sînt ceea ce par si adesea cele mai limpezi elemente sînt. fiindca pentru ei totul este ori alb stralucitor. Leigh si Lincoln au demonstrat ca scri sorile erau. O contrafacere atît de complexa si de elaborata a necesitat. fara ca amploarea eforturilor implicate sa co . de fapt. de pilda. odata „prins". odata descifrate. Dupa parerea noastra. pentru a atrage atentia pe de o parte si a eli mina intrusii nedoriti ori simplii curiosi pe de alta. completeaza si clarifica întreaga imagine. privita retrospectiv. e ca si cum deslusirea adevarului în ceea ce priveste Prioria ar fi de fapt o initiere: daca nu esti demn de el. efort si. absurditatile ne ramîn în memorie.Mesianic Legacy20. continua sa lucreze ani de zile pe baza celor mai vagi si mai slabe mesaje. Din a cest punct de vedere. falsuri. indiferent de identitatea ei. Dar dac a te dovedesti merituos. La urma urmei. sînt de multe ori ciudat de naivi. Ce l mai semnificativ si mai interesant element este însa altul: persoana care a falsificat scrisorile. într-un mod care sugereaza implicarea serviciilor de spionaj franceze. în curînd îti vor pica în mîna date suplimentare sau vei descoperi singur. risc personal. alaturi de copii ale certificatelor de nastere ale acestora. de fapt. în general.21 Trebuie sa recunoastem ca este cît se poate de bizar. în decursul istoriei. Baigent. Exista însa motive care ne îndeamna sa nu trecem cu vederea paradoxurile. pare sa fi obtinut fra gmentele originale din documente afla te în arhiva guvernului francez. întreaga a facere respecta vechea traditie a serviciilor de spionaj. extragînd fiece graunte de înteles simbolic dintr-o frîntura de aparente fantasmagorii. adevar sau fals — adica exact asa cum ar dori unii sa fie vazute lucrurile respective. acele informatii care. fara îndoiala. pare a fi complet lipsita de rost. si-au dedicat timpul si energia cine stie caror proi ecte vaste si inutile.

In plus. într-adevar. coroborat cu celelalte indicii de care dispunem (si pe care v i le vom prezenta la momentul oportun). cît si despre Jea n Cocleau s-a afirmat ca ar fi fost Mari Maestri si. cu atît mai dificil este sa-i demonstrezi existenta. Pe lîngâ faptul ca se cunosteau între ele — unele fiind chiar înrudite —. prin extinderea continua a granitelor cunoasterii. iar acest lucru. în mod evident. imagistica lor Prezinta o similaritate remarcabila. Si atunci. Se stie ca multi dintre ei au facut parte din miscari ezoterice si societati secrete precum francmasoneria. ambii au detinut pozitii de vîrf într-o organ izatie cel putin de tipul Prioriei din Sion. cît si Cocteau a u uti-uzat un simbolism heterodox în picturile lor presupus crestine. La distanta de cinci sute de ani una de cealalta. De exemplu. La urma urmei. de-a lungul anilor. toate avînd obiective comune. legaturi interesante între Marii Maestri aflati pe pozitii alaturate cronologic în lista. pare oarecum rezonabil sa deducem de aici ca. bine structura ta deja chia r în epoca lui Leonardo. Dar atunci cînd e neîndoielnic ca pretinsii ei membri au avut în mod repetat. Leigh si Lincoln au demonstrat ca la baza ei se afla date veridice. interese si obiective similare.nfere credibilitate rezultatelor obtinute. cum sa tratam afirma tiile Prioriei privind caracterul sau istoric? Dateaza într-adevâr organizatia din secolul al Xl-lea? AU activat în rîndurile ei toate acele nume rasunatoare citate în dosarele secrete? În primul rînd. lâ sînd sa transpire însa aluzii privind importanta acelui „ceva". cercetarile pe care noi însine le-am efectuat si care s -au concretizat în cartea noastra anterior publicata. atît da Vin ci. Grupul respectiv încearca ori sa ne spuna.25 Acest lucru demonstreaza ca ei au facut parte într-adeva r dintr-o miscare subterana organizata. un plan complex. de asemenea. Leigh si Lincoln în cartea The Holy Blood and the Holy Grail cu privire la existenta istorica a Prioriei . Oricît de improbabila ar parea lista Marilor Maestri ai Prioriei (asa cum apare ea în Les dossiers secrets).22 Exist a. s-ar putea spune ca e totdeauna problematic sa dovedesti existenta — actuala sau trecuta — a unei societati secrete. Roza-Cruce si La Compagnie du Saint-Sacre-ment23. întreaga lor literatura este caracterizata de aceeasi tema evident ermetica — un entuziasm real stîrnit de posibilitatea unei deveniri aproape divi ne a omului. aceste personalitati nutreau interese si preocupar i similare. Da t fiind ca atît despre florentin. motive asema-natoare se întîlnesc si în operele a ltor artisti si scriitori ca re au avut conexiuni cu Prioria. tinînd sea ma de preocuparile lor comune. cu cît aceasta a reusit mai bine sa-si pastreze anonimatul. demonstreaza ca totusi ceva se întîmpla. ori sa ne ascunda ceva. Volumul de probe adunate de Baigent. este firesc sa presupui ca respectivul grup a existat sau exista cu adevarat.24 Asa cum am vazut deja. cercetarile efectuate de Bai gent. într-adevar. Dar în cazul Prioriei avem de-a face cu un grup ce respecta. au confirmat ca persoanele si familiile prezumptiv implicate în activitatile Prioriei au fost totodata cele care au întretinut ceea ce am putea numi Marea Farsa a Giulgi ului Sfmt.

de pilda . dar cuvîntul cross nu exista în aceasta limba (exista în engleza. Lâ sînd la o parte mitomania merovingian a. fac parte din culturi diferite. MAGDALENA. a celebrului ol cu balsam vindecator. altii. într-o discutie recenta.27 Acest scurt pasaj este derutant. înainte unii o chemau ISIS. publicul a aflat despre aceasta din urma numai de la membrii organizatiei actuale. artistul francez Alain Feral — care a lucrat cu Jean Cocteau si 1-a cunoscut îndeaproape — ne-a declarat hotarît ca mentorul sau nu a fost Mare Maestru al Priori ei din Sion. pe semintia lui Beniamin si pe Maria Magdalena . Initiatii îi cunosc adevaratul nume: NOT RE DAME DES CROSS". (Lucrarea celor trei este o lectura esentiala pentru toti cei interesati de acest subiect. îndeosebi pe cele referitoare la satul Rennes-le-Château din Languedoc. ) Toate aceste probe indica faptul ca a existat cu adevarat o societate secreta ce functiona în secolul al XH-lea. ar putea arunca o raza de lumina si asupra celor dintîi.26 În acest stadiu al cercetarilor noastre. una era o zeita. împarateasa izvoarelor binefacatoare. am decis sa ignoram prezumptivele ambitii politice ale Prioriei si sa ne concentram pe aspectele istorice care. dar este actuala Priorie din Sion urmasa ei? Chiar daca între cele doua organizatii nu se poate pune semnul egal. în mod cert Prioria de astazi detine cunostinte aprofundate despre cealalta societate. Des este. desigur. si a ajuns la concluzia ca persoanele enumerate în Les dossiers secrets ca Mari Maestri. Cocteau nu a avut nici o le gatura cu organizatia care sustine ca a fost apoi condusa de Pierre Pla ntard de Saint-Clair. VENITI LA MINE TOTI CEI CARE SUFERITI SI EU VA VOI MÎNGÎIA. Feral a investigat însa personal anumite aspecte ale informatiilor legate de Priorie. ne-a asigurat el. . au într-adevar un numitor comun: o autentica traditie secreta. inclusiv Cocteau. Cel putin. alte dovezi — strînse de alti cercetatori — au fost publicate în editia revazuta si adaugita a cartii lor. dosarele secrete pun un accent deosebit pe Sfîntul Graal. la urma urmei. aparent fara nici o legatura într e ele. iar cealalta o „femeie cazuta" si. Apoi mai este si bizara confuzie între Is is si Maria Magdalena. forma de plural a art icolului nehotarît. fie si numai pentru ca ultim ele cuvinte — „Notre Dame des Cross" — nu au nici un sens (cu excepti a cazului în care „Cross" este un nume de familie si în care lucrurile devin putin mai clare). urmatorul fragment din Le serpent rouge: „De la cea pe care nazuiesc sa o eliberez se înalta catre mi ne miresmele parfumului ce impregneaza mormîntul. în franceza. la urma urmei.este de netagaduit. în plus. în plus. din 1996. Iata. dar e la singular). Dar accesul la arhivele vechii Priorii nu presupune în mod necesar o continuitate veritabila.

în Les dossiers secrets se arata ca francii sicambrieni. problema pe care o vom aborda în detaliu mai tîrziu. De fapt. în consecinta. dar da nastere unor întrebari fundamentale. trebuie sa specificam ca Pierre Plantard însusi nu a mentionat niciodata ca ar fi urmasul lui lisus.Desigur ca apare o problema evidenta în încercarea de a corobora subiecte aparent atît de diferire precum Maria Magdalena. indiferent din cine descinde. si faptul ca el ar fi supravietuit rastignirii poate fi argumentat. Esenta acestei credinte în dinastia merovingiana este alta: lisus fiind din neamul lui Dav . cu multi ani înainte de publicarea cartii The HolyBlood and the Holy Grail. Si atunci. De asemenea. Afirmat iile lor transpun întreaga problema într-o cu totul alta dimensiune — una care a stîrnit imaginatia milioanelor de cititori ai cartii. de ce sînt considerati presupusii sai urmasi atît de importanti? Se crede ca unul dintre acesti descendenti este nimeni altul decît Pierre Plantard de Saint-Clair. este practic imposibil ca o linie sangvina sa supravietuiasca în forma „pura" necesara pentru a sustine astfel de pretentii. Descendentii lor au devenit conducatorii francilor sicambrieni. fon dînd astfel dinastia merovingiana. care au migrat în Grecia si de acolo în Germania. Ipoteza pare a se potrivi cu tematica principa la a Prioriei din . Pentru ei. Conform acestora. Asa cum am vazut. ei erau semintia pierduta a lui Beniamin. Leigh si Lincoln. cu toate ca încearca sa nu atraga atentia publicului asupra ei. în ciuda convingerii populare contrare. fiind sustinute documentat de o serie de specialisti. Fara îndoiala. Fiul lui Dumnezeu. Ei sustin ca lisus ar fi fos t casatorit cu Maria Magdalena si ca din acest mariaj ar fi rezultat urmasi. exista argumente puternice în favoarea unei casatorii între lisus si Maria Magdalena — sau cel putin în sprijinul ideii unei relatii intime între ei —. dar sotia lui si-a luat copiii si a fugit. Dar autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au complicat scenariul si mai mult. fara el. atunci nu se mai poate spune ca a murit pentru pacatele noastre. stramosii mero-vingienilor. în ciuda limbajului emfatic al u nor comentatori cu privire la aceasta ipoteza.28 Exista totusi o problema considerabila în supozitiile lor — una de care sînt în mod cert constienti. importanta dinastiei merovingiene nu e limitata doar la visul cîtorva regalisti excentrici. nici una dintre aceste asertiuni nu se bazeaza pe cercetarile efectuate de Baigent. merovingienii sînt importanti fii ndca descind din lisus. lisus a supravietuit rastignirii. ca este de origine divina. Dar daca a supravietuit rastignirii. ca a înviat din morti si. aveau origine iudaica. neam putea întreba. Tinem sa subliniem înca o data ca semnificatia presupusei succesiu ni merovingiene nu este data de ideea crestina ca lisus a fost Du mnezeu întrupat — si deci ca urmasii sai ar fi si ei divini. Sfîntul Graal si semintia lui Beniamin — fara a mai aminti de zeita-mama egipteana Isis — cu dinastia merovingiana. unde au devenit cunoscuti sub numele de sicambrieni. într-o colonie evreiasca din regiunea de sud a Frantei actu ale.

sustin ei. ei au dat dovada de o oarecare selectivitate în alegerea probelor pe care le-au luat în considera tie. în dosare se afirma ca regii merovingieni. Les dossiers secrets mentioneaza persoane — ori din rîndul Marilor Maestri. Miriam din Betania este descrisa ca „o preoteasa a unui cult feminin". acest lucru îi confer a textului o evidenta aura pagîna. si deci rege legitim al Ierusalimului. a fost alchimist. Este oare posibil la Prioria din Sion sa se joace cu noi? Un lucru a devenit foarte clar pentru noi: motivatia acestei organizatii nu este doar puterea pur politica la care se refera Baigent. dupa parerea noastra. Un alt exemplu al ciudatei selectivitati demonstrate de Baigent. nici nu a in firmat ipoteza expusa în The Holy Blood and the Holy Grail .29 în mod cert. Data documentului original este incerta.30 Acesta e ste. De exemplu. ori al membrilor simpli — a caror implicare principala nu este de ordin politic. familiei si descendentilor sai. Leigh si Lincoln au folosit acest document pentru a-si sustine teoria. Interesant este ca Prioria nici nu a confirmat. Miriam este arestata si eliberata numai fiindca e însarcinata. „un text care a iesit la iveala" în arhiva familiei Montgomery si care le-a fost pus la dispozitie de un membru al respectivei familii. în urma unei revolte împotriva stâpînirii romane. De nenumarate ori. Leigh si Lincoln si-au construit teoria pe baza afirmatiilor din Les dossiers secrets. unde naste o fetita. împreuna cu veneratia merovingienilor pentru zeita Diana. fireste. desi. fie si numai teoretic. nu poate fi considerat o dovada în sprijinul acesteia. Leigh si Lincoln este cel al „documentului Montgomery". Prin urmare. în acest text. care era casatorit cu Miriam (Maria) din Betania (personajul biblic pe care multi îl considera a fi acelasi cu Maria Madgalena). dar. fiul lui losif). de pilda. Documentul Montgomery relateaza povestea lui Yeshua ben Joseph (lisus. Leigh si Lincoln. Este usor de înteles de ce Baigent. Cel putin însa. Robert Fludd (1595-1637) . acest titlu revine în mod automat. greu de armonizat cu ideea ca Prioria este preocupata în principal de genealogia regelui David. Mare Maestru între 1398 si 1418. sustinea teoria expusa în The Holy Blood and the Holy Grail. Cei trei 1-au considerat valoros deoarec e. începînd cu fondatorul dinastiei. afirma clar ca ideea unei casatorii între lisus si Maria Madgalena era cunoscuta cu minimum un secol înainte ca ei sa-si înceapa cercetarile. Nicolas Flamei. aceste afirmatii sînt greu de „împacat" cu ideea descendentei lor din lisus sau dintr-un trib iudaic. Baigen t. Dupa acest moment fuge din Pa lestina si ajun ge în Galia (astazi Franta). si pîna la Clovis (care s-a convertit la crestinism în an ul 496) erau „regi pagîni ai cultului Dianei". ciudat e însa faptul ca n u au exploatat suficient anumite aspecte ale relatarii.id. Meroveu. în esenta.fapt care iarasi da nastere unor suspiciuni. dar versiunea ce le-a fost prezent ata data din secolul al XlX-lea. ci ocult. puterea politica si nu cea divina este vizata pentru dinastia merovingiana. care îl includ e pe lisus.

un alt geniu complet neînteles de criticii moderni. Am descris în paginile anterioare fresca acestuia din biserica londoneza Notre Damme de France. Leigh si Lincoln nu par sa aprecieze întreaga semnificatie a ideilor nutrite de acestia. ci preocuparea esentiala de-o viata a fiecaruia dintre cei mentionati. a fost un adept al ermetismului si un alchimist pasionat. daca lasam la o parte improbabila diversiune merovingianâ? Oricît de incitanta si de convingatoare ar fi The Holy Blood and the Holy Grail. ocultismul nu era doar un hobby ocazional. Charles Nodier (Mare Maestru între 1801-1844) a contribuit din plin la renasterea ocultismului modern. în mod ce rt. Iar studiile noastre sugereaza ca membrii actuali ai Prioriei au. Luînd în consideratie expresia de pe chipul lui Cocteau. se contura tot mai clar ideea ca temele centrale identificate în viata si în opera lui da Vinci seamana izbitor cu cele existente în materialele Prioriei. simpla problema a legitimitatii monarhiei franceze nu ar fi jus tificat energiile uriase consumate în decursul timpului. fapt care-1 transforma într-un „candidat" ideal pe lista Marilor Maestri ai Prioriei. În mod surprinzator. La urma urmei. Si. cunoscut si aparat îndeaproape de o retea subterana de initiati. explicatiile pe care le ofera pentru obiec tivele si motivatiile Prioriei nu sînt cîtusi de putin multumitoare. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. Leonardo s-a reprezentat de cel putin doua ori într-o poz itie similara — în Adoratia magilor si în Cina cea de taina. în majoritatea cazurilor. Chiar si în decursul cercetarilor cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino ne-am vazut confruntati de nenumarate ori cu senzatia pregnanta ca undeva exista un secret real. care sugereaza o . sa verificam din nou suspiciunile ca exact aceste subiectetranspar si din lucrarile lui Jean Cocteau. Acest lucru ne-a determinat. fireste. Dar ce relevanta poate avea simbolistica ei ciudata pentru opera de acum cinci secole a lui Leonardo si pentru o miscare presupus ezoterica ori chiar eretica? Cea mai evidenta conexiune cu da Vin ci este faptul ca artistul s-a pictat pe sine însusi cu spatele spre cruce. detinator al u nor exemplare intens studiate ale Manifestelor Rozicruciene. în realitate. desi recunosc interesele oculte ale acestor personalitati. Baigent. pentru care intelectul sau ascutit a fost exclusiv produsul unei gîndiri materialiste. oricare ar f i adevarul. puternice înclinatii oculte. Si atunci. care sa fie secretul care a preocupat atît de mult timp cele mai stralucite minti ale lumii. asa cum am vazut. chiar si dupa epoca iluminismului. Chiar si Sir Isaac Newton (Mare Maestru în perioada 169 11727). pazit cu strasnicie de cîtiva alesi.31 Sa nu-1 uitam nici pe Leonardo da Vinci. obsesiile sale aveau surse cu totul diferite. Dupa cum am mentio nat deja. de asemenea.era rozicrucian si. cunoscut astazi în primul rînd ca savant si matematician. probabil ca reprezinta o amenintare atît de grava la adresa ordinii stabilite încît. mai aproape de vremea noastra. a treb uit pastrat în cel mai strict secret.

în fresca imagi . De exemplu. Desi în arta Evului Mediu si a Renasterii timpurii exista traditia — prea putin cunoscuta — de a o înfatisa pe Maria Magdalena la Cina cea de taina. nu numai ca nu putem vedea chipul rastignitului. atît în fresca lui da Vinci. si de ce — în calitatea ei de „jumatate" — poarta un fel de ne în oglinda a vesmintelor lui. oare n-am putea spune ca omul cu ochiul în forma de peste este chiar lisus! Sa fi fost el martor la torturarea si uciderea unei victime-surogat? Într-o asemenea situatie. dar în scena apare un personaj care nu este în mod obisnuit asociat cu scena crucificarii. Judecind dupa imagin ea acestor fresce. Leonardo a declarat ca personajul de la dreapta lui lisus. de la picioarele crucii este în mod clar o aluzie la misca rea rozicruciana care. la dreapta sotului ei. Fresca lui Cocteau reflecta. lipsa ciudata a vinului sugereaza un serios dubiu în privinta naturii sacrificiului pe care urmeaza sa-1 faca lisus. este în mod evident înrudit cu acestea .profunda stînjenea lâ . nu ar fi poate exagerat sa identificam un punct de legatura în ostilitatea cu care Leonardo si-a întors fata de la Sfînta Familie în Adoratia magilor. tînara îsi întoarce chipul de la el. Convingerea Prioriei ca ea a fost casatorita cu lisus expl ica suficient motivul prezentei sale la Cina cea de taina. unele dintre factiunile ei afirmînd chiar ca un „înlocuitor" a îndurat ceea ce trebuia sa fi fost soa rta lui. cît mai departe de lisus. proba bil Fecioara Maria si Maria Magdalena. uimitor de mare.32 Trandafirul alb cu albastru. iar „Doa mna M" se înclina în directie opusa. cine ar putea fi acest personaj? Daca ne gîndim la ideea Prioriei conform careia lisus nu a fost tintuit pe cruce. Aceeasi similaritate se remarca în privinta literei M supradimensionate. Si de aceasta data putem banui ca Magdalena este personajul întors cu spatele spre cruce. Maria Magdalena. Pe de alta parte. cu ochiul în forma de peste — neîndoielnic o aluzie la simbolul crestin timpuriu pentru „Hristos". pe zarurile aruncate d e soldatii romani sînt cincizeci si opt de puncte — numarul ezoter ic al Prioriei. În fresca lui Cocteau. Spre exemplu. În Cina cea de taina a lui Leonardo. Este vorba despre barbatul din dreapta. Am mentionat deja ca membrii Prioriei nu cred ca lisus a murit pe cruce. plîngînd. Deci. desi aparent sta aproape de el. un simbolism care. pentru cei familiarizati cu preocupa rile Prioriei din Sion. ne putem imagina emotiile pe care le-a resimtit. neîn fatisîndu-1 pe lisus deloc. în vreme ce mama lui lisus priveste în jos. dupa cum vom vedea. ceea ce implica anumite suspiciuni cu privire la identitatea sa. cît si în cea a lui Cocteau apare Doamna M — cu certitudine. omul de pe cruce este vazut doar de la genunchi în jos. în ambele cazuri. de asemenea. are legaturi strînse cu Prioria si cu Leonardo da Vinci. În Cina lui Leonardo. În fresca lui Cocteau acea sta le leaga pe cele doua femei îndurerate. am putea crede ca la fel gîn dea si Coctea u. pe de alta parte. Cocteau merge însa si mai departe. litera M îi uneste pe lisus si pe suspect de feminin ul „Sfînt loan".

sa zabovim mai mult cu gîndul asupra ei. propriile îndoieli cu privire la rolul lui lisus. încît sa cunoasca bine întreaga istorie? A fost Maria Magdalena sotia lui lisus si. poate. oricît de neobisnuit ar parea pentru un ordin cavaleresc atît de vechi. fiecare cu titlul Croise de Saint Jean. Maria Magdalena pare sa-si exprime. un loan verita bil — Jean de Gisors. dar obsesia principala a lui Leonardo pare a fi cea legata de Sfîntul loan Botezatorul. o modalitate subtila de a spori forta subliminala a imagisticii sale? La urma urmei. „Kyria" fiind echiva lentul în limba greaca al cuvîntului „doamna". Nautonnier este un grad ca re are în componenta trei initiati. trebuie s-o spunem. De ce a ales sa induca publicul în eroare astfel? Era. (în versiuni le recente ale statutului. a cesta din urma poarta un titlu mai simplu: Constable. a stiut adevaratele urmari ale rastignirii? De aceea îsi întoarce fata? Rolul Mariei Magdalena este abil accentuat — la un nivel subliminal — în Cina cea de taina. el a încercat sa ne atraga atentia asupra unei alte probleme. De fapt însa. Asa cum remarcau si autorii câ nii The Holy Blood and the Holy Grail: . de exemplu. (Astazi. ei primesc si numele Jea n (loan) sau Jeanne (Ioana). Partea cea mai stranie o constituie însa faptul ca numele sau în cadrul Prioriei a fost Jean II. mult mai semnificative. Daca florentinul a fost într-adevar membru al Prioriei din Sion — si tinînd seama de accentul pus de aceasta organizatie pe filiatia lui lisus —. numit Arca Kyria . una dintre sectiun ile franceze ale Prioriei are o conducere feminina. Trebuie sa rema rcam ca. apare în lista Prioriei ca Jean IX. însa primele trei. fiecare purtînd titlul Prince Noachite de Notre Dame.) Mai exista alte sa se gra de. prin intermediul limbajului corporal. Prioria s-a pretins totdeauna a f i o societate secreta egalitara si patru Ma ri Maestri au fost femei. Dar este ea conforma cu interesele Prioriei? Giovanni. Leonardo. „Cruciat al Sfîntului loan". obsesia aceasta referitoare la loan Botezatorul pare usor de neînteles.33) Aceasta politica este în deplina con cordanta cu adevara ta natura si cu crezul organizatiei — asa cum le-am înteles noi. sursa noastra de informatii. la un nivel inconstient. în cazul femeilor. un termen de politete pentru femei.34 Primul Mare Maestru al organizatiei a fost. dupa acesta urmeaza un grad cu noua membri. confuzia resimtita ne va determina. Conform statutului sau. un nobil francez din secolul al Xlllea. iar creierul ne spune ca e o femeie.sa. era totodata un epitet al zeitei Isis. era Sfîntul loan. în lumea elenistica a primelor s ecole înainte de Hristos. din care fac par te treisprezece membri. I-a fost ea într-adevar atît de apropiata. Preocuparile Prioriei sînt oglindite în titlurile iera rhiei sale organizationa le. Pe lînga faptul ca Marii Maestri poarta în organizatie titlul de pjautonnier („cîrma ci"). daca artistul afirma ca avem în fata un barba t. prin urmare. ne-a „lansat" o întrebare chinuitoare: „De ce toti Marii Maestri poa rta numele loan?" Initial am crezut ca aceasta chestiune este doar o aluzie semivoa lata la adresa propriului sau pseudonim si am tras de aici concluzia ca personajul detine o pozitie înalta în cadrul Prioriei. constituie forul conducator. În ambele fresce (a lui da Vinci si a lui Cocteau).

asa cum declara Pierre Plantard de Saint-Clair în cartea lui Deloux si Bretigny: „Astfel. cînd Baigent. Leigh si Lincoln 1-au întîlnit pentru prirna data36 si fara îndoiala ca Plantard a avut o contributie majora la cartea susmentionata. lucrarea explica modul în care s-a format aceasta organizatie. la începutul secolului al XH-lea. nu stiam nici macar care loan era venerat. publicate în revista L'Inexplique — periodic care.„întrebarea fundamentala .38 Din acest plan maret au derivat atît Prioria din Sion — organizatia ai carei Mari Maestri poarta totdeauna numele „loan" —. daca ar fi cunoscut unui public mai larg. conform Bibliei. este care loan a fost întîiul. accentul pus asupra lui loan a ramas extrem de obscur. o importanta mai mare lui loan Botezatorul decît lui lisus însusi? Ideea are implicatii uriase. publicata în 1982. Daca exista chiar si cele mai vagi motive pentru a crede ca loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. aidoma lui Leonardo. Rezultatul acestui fervent „ioanism" avea sa fie „o renastere spirituala" capabila sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". (Deloux si Bretigny sînt. în Tara Sfînta.. a fost fondat si este finantat de Priorie. au fost constituite mijloacele spirituale si materiale care au permis realizarea visului sublim al lui Godefroi de Bouillon. Chiar si în ipot eza ca punctul de vedere „ioanist" ar fi bazat pe o interpretare gresita. în ciuda importantei evidente pentru Priorie. da te fiind ideile deloc ortodoxe ale acestei organizatii cu privire la rolul lui lisus. Si. Ambii autori au relatii strînse cu Pierre Plantard de Saint-Clair. împreuna cu care a „format un plan maret". În mod cert propagandistica în favoarea Prioriei. în secret. Dar care sa fi fost motivul ac estei obscuritati? De ce nu se spune pur si simplu la care loan se refera? Si de ce ar fi constituit veneratia (oricît de extrema) pentru unul dintre sfi ntii loan o amenintare la adresa crestinismului. a însusi fundamentului sau? Daca însa tinem seama de obsesia lui da Vinci pentru Botezator. loan Botezatorul? loan Evanghelistul . cine a fost Jean I? O alta conexiune incitanta este mentionata în cartea Rennes-leChâteau: capitale secrete de l'histoire de France. autorul Apocalipsei? Se pare ca trebuie sa fi fost unul dintre acestia. Sa fie oare posibil ca Prioria. Si totusi. sa-i acorde. la începutul cercetarilor noastre. dupa unele opinii. Ar fi . de Jean-Pierre Deloux si Jacques Bretigny. putem cel putin sa banuim care loan este vizat de Priorie. nu a fost decît înainte-mergatorul lui lisus.„iubitul ucenic" din cea de-a Patra Eva nghelie? Sau loan. cît si cavalerii templieri. faceau parte din anturajul lui în anii 1980. armele ce respecta spiritul Sionului".37) Principala idee a fost. sustine cartea.. pare ilogic ca ea sa-si fi îndreptat adoratia spre un personaj car e. Prin urmare. de asemenea. desigur. efectele sale ar fi cutremuratoare. Ordinul Templului va fi purtatorul de spada al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii. Godefroi a întîlnit o organizatie numita Biserica lui loan. repercusiunile asupra Bisericii ar fi mai mult decît traumatice. formarea unui „guvern secret" în frunte cu Godefroi de Bouillon — unul dintre liderii celei dintîi cruciade. autorii unor articole despre Prioria din Sion. El „si-a pus spada în slujba Bisericii lui loan — acea Biserica ezoretica si initiatoare ce reprezenta Traditia si îsi baza primatul pe Spirit".

fara a-1 lua în consideratie pe lisus. nu aveam ca probe pentru convingerile Prioriei cu privire la loan Botezatorul decît obsesia lui da Vinci si fapt ul ca toti Ma rii Maestri ai Prioriei purta u numele loa n. Prioria e interesata — din anumite ratiuni proprii — transmita ideea ca erezia îsi are rostul sau. pentru Priorie. si Les dossiers secrets subliniaza în mod repetat caracterul anticlerical si proeretic al descendentilor merovingieni. Maria Magdalena pare a avea o importanta în sine. Desi scurt si concis. rolul lui se limiteaza la acela de tata al copilului ei. Ceva mai tîrziu în decursul cercetarilor noastre. fara a ma i figura în desfasurarea ulterioara a evenimentelor. Sincer vorbind. orice conexiune ezoterica între Maria Magdalena si loan Botezatorul sa este . Maria Magdal ena. Sandri ne aducea la cunostinta ca ne-ar putea ajuta. o semnificatie deosebita este. Dar mesajul lui Sandri mai continea un indiciu interesant: desi marcata la oficiul postal pe 28 iulie. De asemenea. asa cum am vazut deja. Ne-am dat în curînd seama ca presupusul sacrilegiu ioanit are implicatii extraordinare si. daca doream sa investigam Prioria m ai în profunzime. ne dadea de în teles ca stie ceva anume despre noi. desi initial nu eram siguri ca vom gasi vreo dovada în sprijinul acestei erezii. La acea data. Pentru o persoana nefamiliarizata cu aceste chestiuni. scrisoarea în sine avea data de 24 iunie — ziua Sfîntului loa n Botezatorul. semnificatia iesita din comun a Mariei Magdalena rezida în ea însasi.40 în mod cert. Dar face ea oare parte din marele secret pe care se presupune ca1 detine si îl apara aceasta organizatie? Celalalt personaj al Noului Testament care are. nici nu credeam ca vom gasi ceva mai concret. dar treptat ne-a fost dat sa descoperim dovezi mult mai substantiale care atestau ca Prioria din Sion face în tr-adevar parte dintr-o astfel de traditie „ioanitâ". aceasta explicatie pare îndoielnica. Sustinuta sau nu de dovezi. am reusit sa-1 contactam pe Pierre Plantard de Saint-Clair si sa-i adresam o serie de întreba ri privind preocuparea Prioriei din Sion pentru Maria Madgalena. în consecinta. de pilda. mesajul sau a mintea de bine cunoscuta tendinta spre malitiozitate a Prioriei. trebuia sa abordam problema frontal. Pentru Prioria din Sion. în „Documentul Montgomery". Raspunsul sau parea a sugera ca aveam deja toate informatiile care ne erau necesare si ca nu ne râmînea acum decît sa le descifram. Am primit raspuns de la secretarul lui Plantard. Gino Sandri — un italian care locuieste la Paris. am putea merge chiar pîna la a spune ca. Dar tinînd seama de parerea Prioriei cu privire la lisus. dar „poate ca dumneavoastra aveti deja unele informatii cu privire la acest subiect".aproape erezia suprema. lisus fiind aproape irelevant. este posibil ca aceasta erezie sa fi constituit o convingere profunda pentru generatii întregi de membr ai Prioriei. Autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca importanta ei rezida exclusiv în faptul (prezumptiv) ca a fost sotia lui lisus si mama copiilor lui.

Dar ne-a fost dat sa constatam. La ora patru a dupa-amiezei. Este bine sa ne reamintim ca pretutindeni exista credinciosi patima si si pelerini devotati si ca simpla lor credinta nu con stituie o masura a autenticitatii isto rice. Prioria pusese un accent deosebit pe sosirea ei în sudul Frantei. CAPITOLUL 3 Pe unnele Mariei Magdalena E frumoasa — avînd mai degraba acea frumusete clasica a statuilor elene decît chipul dragut. marturisim ca intensitatea acestui festival ni se pare greu de imaginat. anul vizitei noastre. în mod obisnuit expus în întreaga sa glorie sinistra în interiorul bazilicii. fiindca textele Evangheliilor cunoscute nici nu amintesc de vreo întîlnire a celor doi. asa ca într-acolo trebuia sa ne îndreptam si noi. sîn-tem asigurati. Craniul. într-o litiera ce pare a larmant de insta bila . cui nu-i pla ce o parada? În multime par a se afla în sa si numerosi pelerini animati de o credin ta ferventa. cu parul bogat împartit în doua de o carare pe mijlocul capului. locuitorii orasului scot relicva la lumina zilei. într-o caldura sufocanta . Nimic nu pare a sugera desfrînarea voluptuoasa caracteristica legendei sale. este acum cuminte încastrat în ma sca funera r a aurie si plimbat în procesiune pe aglomeratele stradute ale orasului S t Ma ximin din Provence. Sute de persoane se a duna la locul procesiunii. . ofera impresia unui caracter de o integritate si o seriozitate ce frizeaza pedanteria. Si totusi. bine conturate. Fiindca acesta. „Ia moda". proven ind dintr-o cultura în care Ma ria Madgalena este doar o prezenta marginala. iata-ne în prezenta unui aparent secret stravechi care îi implica — si îi onoreaza — pe amîndoi. am început sa investigam secretul Mariei Magdalena pe „teritoriul ei de domiciliu". fie si numai pentru a descoperi noi însine ca întreaga poveste e o fan tezie medievala menita — la fel ca Giulgiul din Torino — sa atraga un intens si profitabil pelerinaj. dupa prelun gul prînz specific francezilor.de domeniul fanteziei. plimbat printre ei. parada a avut loc pe 23 iulie. In consecinta. sub razele unui soare orbitor. în ziua de azi. poate doar pentru a casca gura. într-ade-var. Dar toate cercetarile noastre cu privire la i storia Mariei Magdalena sugerau ca semnificativa o regiune mult ma i a propia ta de „casa" decît Israelul. Prin ce anume s-au distins aceste personalitati ale primului secol al erei crestine. înca de la început. 22 iulie. care fixeaza cu priviri entuzia ste capul ciuda t. asa-zis eretice? Si ce anume reprezinta ele atît de deranjant pentru Biserica? Ne-a fost dificil — si motivul este usor de înteles — sa ne dam seama de unde sa începem. astfel încît sa dea nastere acestei traditii persistente. este chipul Mariei Magda lena. Aceasta celebrare se desfasoara în fiecare an. în duminica cea mai apropia ta de ziua Mariei Magdalena. Ne aflam. ca exista un element incitant si deloc mercantil în relatia pe care acest personaj enigmatic al Noului Testament a avut-o cu regiunea de sud a Frantei. Totusi. în 1995. în tinutul Magdalenei. Cu trasaturi ferme. la urma urmei.

în centrul unui mare numar de mistere a ntice si a carei influen ta marcheaza cultu ra contempora na într-un mod pe care nu 1-am înteles înca pe deplin. Poa te cuvîntul de ordine aici este „local". cu sentimente amestecate . Pentru o persoana crescuta în Anglia protesta nta. al caror entuziasm pentru sfînta lor nu este totusi în întregime solemn. In Provence. multi sînt con vinsi de adevarul ei. spre locurile asociate în mod traditional cultului ei. Fiindca. În acest caz în sa. în general se crede ca ea a venit din Pa lestina pe mare si ca s-a stabilit în Provence. un fals si ne-a atras atentia asupra lui. de fapt. Datarea cu izotopi de carbon a Giulgiului din Torino în 1988. încît Maria Magdalena nu e doar venerata aici. S i totusi acesta nu este doar un exemplu de pioa sa perpetuare a unei traditii ca tolice. aparent. spre deosebire de relativa raceala cu care este privita în lumea protestanta moderna. Si exact asupra acestui element subteran ne-am focalizat noi eforturile. ne-am întrebat cum e posibil ca o evreica din Palestina secolului I sa-si doarma somnul de veci în regiunea de sud a Frantei. iar Magdalena este considerata o sfînta locala. în desfasurarea acestei investigatii. chiar daca a sosit pe aceste meleaguri relativ tîrziu în via ta. ci iubita cu o patima neobisnuita. numai pentru a afla adevarul despre Maria Magdalena — femeia aflata. am petrecut mult timp reflectînd la contextul istoric. unde a si murit. Prin ce anume a reusit aceasta femeie — aceasta sfîn ta — sa nasca o fervoare si o evlavie atît de durabile? Si de ce constituie — daca aceasta este realitatea — obiectul unei veneratii atît de neobisnuite d in partea Prioriei? Înainte de a porni în prima noastra calatorie în Franta. Forta pe care o emana amintirea ei este atît de vie si astazi. ci cel provensal. Trebuia sa aflam cum a fost ea perceputa în cultura noastra în decursul timpului si cît de puternic este impactul ei actual. fiindca deasupra capetelor nu flutura drapelul francez. Se si mte clar ca sub aparenta suprafata se ascunde ceva mult mai semnificativ. în caldura sufocanta . Trebuie sa spunem totusi ca. pentru multi catolici europeni cu sîngele . am urmarit procesiunea anua la a presupusului cap al Mariei Magdalena. în sudul Frantei. prin care s-a stabilit ca acesta este. si legenda mortii ei în aceste tinuturi persista înca si astazi. încremeniti acolo. ceea ce ne-a izbit nu a fost izul ridicol de superstitie. Pentru început. am lasat la o parte toate conceptiile noastre cu privire la Giulgiul din Torino. Tot acest fast pare lipsit de gust. a folosit ca material de control un frag ment din hlamida regelui Ludovic cel Sfînt — secolul al IX-lea — pastrata în bazilica din St Maximin. Ne afla m acolo. ci mîndria si cucernicia localnicilor. tipator si chiar înspaimîntâtor. fanatice chiar. ea este tinta unei adoratii extraordinare. în intentia de a-i aduce la lumina.Prezenta noastra la St Ma ximin are în ea si un gra unte de ironie a sortii. festivitatile catolice si ritualul ce însoteste relicvele sfinte au forta unui veritabil soc cultu ral.

fierbinte. ret orica ei avîntata a reusit sa-1 inspire dar 1-a transformat totodata într-un martir. Astfel. reabilitata de el. Desi lisus a fost înfatisat oarecum ca un nataflet. ea este cea mai importanta femeie din istorie. Dar. a fost considerata aproape unanim o blasfemie crasa. muzicalul — adaptat apoi cinematografic — a stîrnit senzatie printre crestinii traditionalisti. desi nu aceasta a fost cauza valurilor de furie ce au agitat masele crestine din lumea întreaga. Judith — în film originara din Tara Galilor — este. chiar patimase. temelia pe care s-a cladit forta personajului si a miscarii sale. dupa aceasta definitie însa — în functie de punctul de vedere al persoanei respective — veti auzi întotdeauna un comentariu despre nedefinita. Maria Magdalena a fost prezentata ca „tîrfa cu suflet" atît de draga teatrului britanic si. oricît de confuz ar fi el. oroarea iscata de faptul ca o parte a vietii lui lisus a fost exploatata în scopuri artistice si transformata. Întrebati astazi orice persoana educata cine a fost Maria Magdalena si ce anume a reprezentat ea si veti primi raspunsuri foarte interesante. alerta si deconcertanta —. nici mai mult nici mai putin. dupa parerea lor. Acest cliseu cultural. implica în mod a uto mat anumite dubii cu privire la cara cterul divin al lui lisus. chiar si în contextul unei casatorii. probabil fiindca. ideea unui lisus activ din punct de vedere sexual. si-a gasit exprimarea artistica în melodia IDon't Know How to Love Him din muzicalul Jesus Christ Superstar (1970) de Tom Rice si Andrew Lloyd Webber. al carei personaj principal nu e altceva decît o aluzie usor voalata la adresa lui lisus însusi —. dupa parerea noastra. atunci cînd a fost difuzat filmul lui Martin Scorsese The Last Temptat ion ofChrist (1988). a fost evidenta si persistenta fascinatie a lui Scorsese pentru Maria Magdalena si pentru ideea unei relatii in . filmul nu a avut intentia de a-1 portretiza pe lisus. de fapt. contra zicînd în mod ferm identitatea sa ca Fiu al lui Dumnezeu. ci mai degraba scenele de sex dintre Maria Magdalena si lisus — chiar da ca acesta a fost doar imaginar. iubita lui Brian. probabil. aceasta idee are un aer ciudat de respingator pentru majoritate a crestinilor. Crestinii au pichetat cinematogra fele din întreaga lume. Maria Madgalena constituie tinta unei devotiuni fervente. Din motive pe care le vom analiza mai tîrziu. nu aceasta pare sa fi fost cauza rea ctiilor oripilate ale publicu lui. într-o opera rock! O întruchipare a Magdalenei a aparut si în Monthy Python's Life ofBrian (1979). intriga lui a avut la baza o serie de idei pro funde si cîteva elemente de detaliu uimitor de atent documentate. totusi. constituie o blasfemie. chiar si în rîndul neimpresionabililor britanici. La primele sale reprezentatii. mai semnifica tiv pentru noi în privinta filmului. ca alinatoare si sustinatoare a lui lisus. „eminenta lui cenusie". Comedia. fiind mai de graba un a tac satiric la adresa cultelor mesianice actuale. Majoritatea va vor spune ca a fost o prostituata. însa apropiata ei relatie cu lisus. Pentru ei. Lasînd însa senzationalul la o parte. Motivul a fost. în acest spectacol. P entru ei. totodata. dupa Fecioara Maria.

aceasta a fost Biserica. ea a întruchipat mereu atitudinea contemporana fata de femei. dificil. Pînâ de curînd. atotcunoscatoare si necunoscute. predica citita a fost capitolul din Noul Testament în care lisus înviat din morti o întîlneste pe Maria Magdalena . În prezent se considera ca rolul ei a fost mult mai important si pe aceste descoperiri recente ne-am bazat si noi ipoteza. asa cum mention eaza Susan Haskins în recentul ei studiu intitulat Mary Magdalen1 (1993). Si totusi. asupra lor ne vom îndrepta atentia acum. de aceea. Magdalena era un bun motiv pentru a picta desfrînate pocaite. intangibila Fecioara Maria. accentul cade asupra relatiei ei cu lisus. Magdalen a este unica femeie al ca rei nume este mentionat în toate cele patru Evanghelii. Evangheliile sînt singurele texte familiare publicului larg. cînd primele femei a u f ost n umite vicari. la fel ca în cazul lui Robin Hood. în ultimii douazeci de an i în sa. desigur. ea a existat dintotdeauna si a exercitat mereu o atractie profunda . Nu a fost. desi deta liile acestor reprezentatii aveau prea putine în comun cu povestea narata în Evanghelii. Astazi însa. care amintesc de Maria Magdalena. în epoca victoriana.time între ea si lisus. în cadrul . atractia pe care o exercita Magdalena pare de neîn teles. însasi lipsa de informatie a constituit un imbold pentru a inventa „legende" menite sa umple golurile. cu exceptia mamei lui. (în mod interesant. personajul Magda lena a fost considerat de majoritatea crestinilor ca avînd un rol marginal în istoria lui lisus si a discipolilor sai.) Dar nu permisivitatea epocii a ctuale este cea care a tra nsformato pe Maria Magdalena într-o tinta a adulatiei. Marcu. Magda lena a fost singura femeie cu un rol semnificativ în viata lui lisus. a fost acceptata în rîndul sfintilor. în aceste vremuri postfeministe. în rîndul specialistilor s-a manifesta t o schimbare de opinie în acest sens. mai cu seama ca prezenta ei în Noul Testament este aproape inexistenta. Luca si loan. extatice si pe jumata te goale — concomitent sfinte si pacatoase. mai cu seama atunci cînd hirotonisirea femeilor a devenit o problema controversata în Biserica Anglicana. era la moda ca „pensionarele" sa-i puna în scena actele de penitenta. iar popularizarea legendei sale a depins de cainta ara tata si de un mod de viata solitar. În mod firesc. da r imaginea ei în decursul istoriei a reflectat t otodata atitudinea Bisericii fata de femei si fata de sexualitatea acestora . Prima ei aparitie are loc în timpul propovaduirii lui lisus în Galileea . de exemplu. regizorul este crestin. întrucît. daca a existat cineva care a creat o Maria Magdalena imaginara. Sfintenia ei se bazeaza pe sacrificiul de sine. La prima vedere. personajul descris în Noul Testament se deosebeste con siderabil de cel conturat de Biserica. aceasta Marie a con stituit un punct focal pentru modul în care Biserica Crestina si-a tratat adeptele. În decursul istoriei. În ultimele doua decen ii. în unele bordeluri ale epocii. o întîmplare fa ptul ca în 1994. Am fost tentati sa credem ca. numeroase sînt activistele din sînul Bisericii moderne pentru care ea constituie un simbol ilustrativ. Doar în calitatea ei de prostituata penitenta. Imaginea de prostituata penitenta nu are nici o lega tura cu povestea ei prezenta ta în Eva ngheliile dupa Matei. Fiindca forta Ma riei Magdalena nu este imaginara. Pe lînga Fecioara Maria. asa cum nu a fost posibil pentru cealalta figura feminina emblematica a Evangheliilor. Maria Magdalena si-a pastrat rolul de etalon al moravurilor sale contemporane.

Desi multi cred ca la originea acestui primat a stat fraza lu i lisus „pe acea sta Piatra voi zidi Biserica mea"3. care îl unge pe lisus cu mir dintr-un vas de alabastru. cînd s-a sugerat în mod serios ca aceasta e cea ma i r apida modalitate de râspîndire a unei vesti: sa i-o spui unei femei! În prezent. femeile au jucat atît în timpul vietii lui. cît si dupa aceea. Poate cea mai „originala" explicatie a fost aceea gasita în Evul Mediu. atunci cînd este a mintita prezenta la rastignire si. si-a fundamenta t autoritatea exclusiv pe conceptul de apostolat — Petru fiind „Primul apostol" si deci instrumentul prin intermediul caruia puterea detinuta de lisus a fost transm isa posterita tii. Biserica Primelor secole crestine i-a recunoscut Magdalenei locul real în cadrul ierarhiei si i-a conferit titlul de Apostola Apostolorum (. în miscarea initiata de lisus. mai pregnant. Vom explora mai tîrziu aceasta conexiune. în mod oficial se considera ca autoritatea lui Petru deriva din faptul ca a fos t primul ucenic care 1-a vazut pe lisus înviat. Biserica. toate sînt de acord asupra identitatii primei persoane ca re îl întîlneste pe lisus înviat: Maria Magdalena .4 Motivul pentru care lisus a a les sa a para pen tru prima da ta înviere în fata unei femei a constituit totdeauna un spin în coas ta teologilor. si o femeie fara nume. mai explicit. privita din acest punct de vedere. dar pentru moment ne vom limita la personajul identificat fara echivoc ca fiind Maria Magdalena. Si asta nu e tot. sub influenta .6 în mod ironic.unui grup de femei ca re îl urmau si îl „slujea u din avutul lor". primul discipol care a primit o misiune apostolica direct de la lisus. adevarul despre locul real detinut de femei ar fi putut râmîne si astazi necunoscut daca nu ar fi existat controversa iscata de campania de hirotonisire a femeilor.Apostolul apostolilor") sau. Rolul acestora a fost minimizat abia atunci cînd Biserica a devenit o institutie organ izata . În mod curios. Maria Magdalena a suferit o nedreptate uriasa. Traditia o identifica. sora cu Marta si Lazar. de a semenea. ci prima fiinta umana care 1-a vazut dupa ce el sia parasit mormîntul — un fapt adesea trecut cu vederea de cei c are prefera sa-i considere doar pe ucen icii barbati ca fiind adeva rati apostoli. specialistii sînt de acord ca. a cesta cerîndu-i sa duca celorlalti ucenici vestea învierii lui. Rolul ei capata dintr-o data o noua semnificatie. un rol mult mai amplu si ma i activ decît recunoaste în general Biserica. cu alte doua femei mentionate în Noul Testament: Maria din Betania. „cel dintii apostol" . Desi relata rile celor patru Evanghelii cu privire la gasirea mormîntului gol dife ra considerabil. Ea era cea din care au fost scosi "Sapte draci". Ea a fost nu numai primul ma rtor de sex feminin. Ea a fost. profunda si durabila. atunci cînd devine primul martor al învierii. care atrage dupa sine implicatii extreme. Evident. de fapt. Dar textul Noului Testam ent contrazice fla grant aceasta afirmatie a Bisericii. deasemenea.

trebuie sa subliniem ca marturia femeilor nu era admisa în „tribunalele" evreiesti la acea data. ramase alaturi de un condamnat la moarte. de fapt. deodata. ca îi „sustinea" pe ceilalti. numele ei e mentionat primul ori de cîte ori sînt amintite mai multe adepte ale lui lisus. nu contau. aproape fara exceptie9. unde prezenta ei este reliefata. despre semnificatia lui vom discuta însa mai tîrziu. Iar procesul a avut si un caracter retroactiv. care îi întretinea pe lisus si pe ceilalti barbati. Doar o singura data în textul lui Luca sînt amintite femeile care calatoreau cu el. indiferent de subiect. acest personaj important. plin de forta. Chiar si unii catolici sugereaza în prezent ca ea era un fel de conducatoare a grupului ucenicelor.. Toate celelalte persoane de sex feminin amintite în Evangheliile canonice sînt definite prin relatia lor cu un anumit barbat: „soata lui. ci o femeie cu stare.". În mod semnificativ. fara nici o în doiala. Ar fi de necrezut ca o poveste bazata în primul rînd pe marturia unei femei sa fi fost doar un fals. într-o societate atît de rigida si de ierarhizata. M aria Magdalena — probabil la fel ca si celelalte femei care îl însoteau pe lisus — nu era o nepoftita lipsita de mijloace financiare. Importanta ei este demonstrata de faptul ca . ceva mai tîrziu. Nu cumva fiindca toti adeptii de sex masculin ai lui lisus îl parasisera? Au fost femeile lasate în scena în acest punct crucial al evenimentelor tocmai fiindca ele singure i-au ramas aproape?7 Autorii Evangheliilor au fost nevoiti probabil sa aminteasca prezenta lor în ziua rastignirii pur si simplu fiindca ele au fost unicii martori ai scenei si fiindca pe relatarile lor se bazeaza istoria acelor momente. Exemple vii de loialitate si curaj. de nicaieri. pentru a ocupa un loc central în jurul crucii. Si totusi. pare greu de înteles de ce devin. care se prosterna mereu în fata mult mai importantilor barbati din grup. Pavel si ai sai au avut grija sa le împinga treptat pe tusa istoriei. Asa cum am vazut. Dupa parerea multor specialisti. asa cum am vazut deja. Este adeva rat ca Evangheliile în sine lasa impresia ca toti ucenicii lui lisus au fost barbati. ea est e totdeauna mentionata prima. asa ca opiniile lor. cuvintele utilizate înseamna. Cu alte cuvinte.. Realitatea a fost însa cu totul alta. ea era una dintre cele care „îi slujeau di n avutul lor" pe lisus si pe ucenicii lui barbati. Doar aceasta Marie are ceea ce am putea considera un nume complet. Lucrurile devin însa derutante cînd.Sfîntului Pavel.. centrul atentiei. Dar una dintre ele se înalta deasupra celorlalte: Maria Magdalena. femeile par a aparea brusc. Printre numeroasele implicatii ale acestui fapt se afla si aceasta: ideea conform careia Maria Magdalena a fost prima persoana care 1-a vazut pe lisus înviat trebuie sa fi avut un fundament real. iar „din avutul lor" se refera la bunurile de care ea dispunea. Dupa „complimentul" stîngaci din Evanghelii.10 Desi Biblia folose ste aceste cuvinte si cu referire la alte femei din acel grup. ramîne enigmatic. desi femeile nu au fost cîtusi de putin personaje secundare în evenimentele de la începutul erei crestine. Acest lucru a fost totdeauna explicat prin faptul ca Magdalena era un fel de slujnica devotata. o asemenea onoare nu era nici neînsemnata si nici accidentala: Magdalena este mentionata prima chiar si de cei care contesta rolul oricarei femei în miscarea lui lisus si care nu au sentimente cîtusi de putin calde fata de aceasta femeie în special. " sau „mama lui. femeile merita toate laudele noastre. Judecind dupa marginalizarea generala a femeilor în restul relatarilor. Maria Magdalena este în mod deliberat si ferm reliefata între celelalte femei prin chiar numele sau.. nimeni nu o mai mentioneaza nicaieri — nici în Faptele Sfintilor .

11 Sînt scrieri pe care Biserica din primele secole crestine le-a considerat '. dupa aparenta pierdere a celui care-i condusese pîna atunci. dar textele gnostice îi proclama si confirma deschis preeminenta.Apostoli. nu Petru a fost ales de lisus pentru a-1 seconda. dar pentru moment trebuie sa subliniem cîteva elemente de prima importanta. si se constituie într-o serie de texte crestine timpurii. capabil sa ruineze institutia religioasa în formare.. cu fervoare. pe lînga faptul c a a fost nevoita sa faca fata sexismului precumpanitor din epoca. Conform acestor documente. ci Maria Magdalena. înaintea celorlalti discipoli.. ci Maria Magdalena. ea este în mod efectiv Apostolul apostolilor. Desigur. dar si cu istetime. fara a fi însa descifrat vreodata. ca Maria Magdalena a detinut un rol major în miscarea initiata de lisus. Ea este cea care. acest statut de superioritate nu se limiteaza la grupul femeilor. nici în Epistolele lui Pavel (nici macar atunci cînd descrie gasirea mormîntului gol) si nici în Epistolele lui Petru. în Egipt. le-a vînat sistematic pentru a le distruge.12 Ea le-a spulberat îndoielile. în plus. martir si fondator al Bisericii Romano-Cato lice. s-a vazut si în situatia de a se confrunta cu un puternic rival de ordin personal: Petru. ca si cum ar fi continut un mare secret. fie ei barbati sau femei. unul dintre ele este chiar intitulat „Evanghelia dupa Maria". Aceste documente — peste cincizeci la numar — au fost descoperite în 1945 la Nag Hammadi. Marele Pescar. Acesta pare a fi un alt mister menit sa stîrneasca numeroase discutii.Evanghelii gnostice". Evangheliile gnostice subliniaza în mod repetat ca Petru o ura si se temea de ea. conform acestor scrieri. Relatarile din Noul Testament sugereaza. a doua ca importanta dupa lisus. Iar aceas ta Marie nu este marna lui lisus. desi atît timp cît lisus a fost în viata nu a putut decît . originalele unora dintre ele datînd din aproximativ aceeasi perioada cu Evangheliile canonice. n-a fost o sarcina usoara.eretice" si. atîta vreme cît nu ne îndreptam atentia spre o serie de texte cunoscute sub numele de . prin urmare. insuflîndu-le o n oua vointa cînd erau gata sa renunte si sa se retraga. pe cînd cele considerate „eretice" îi subliniaza importanta. în care imaginea prinde imediat un contur uimitor. asa cum am vazut. Multe dintre aceste texte afirma preeminenta Mariei Magdalena. ea este cea care i-a interpretat cuvintele pe întelesul lor. Ar fi oare posibil c a Noul Testament sa fie în realitate o forma de propaganda în favoarea grupari i anti-Magdalena? Despre Evangheliile gnostice vom discuta în detaliu într-un capitol ulterior. fiindca. a constituit puntea de legatura între li sus si ceilalti discipoli ai sai. In „Evanghelia dupa Maria" se precizeaza ca ea a fost cea care i-a regrupat pe ucenicii descurajati dupa rastignire. inspirîndu-i sa devina apostoli adevarat i si devotati. Poate nu este o coincidenta faptul ca cele patru Evanghelii a le Noului Testament o marginalizeazâ în mod hotarît..

Proba bilitatea înclin a în favoarea Evangheliilor gnostice. Marcu. Daca Maria Magda lena a fost. în sens pur platonic. Sora. de fapt. îl întrebau: «De ce o iubesti mai mult decit pe noi toti?» Mintuitorul le raspun dea. dar ar fi fost mentionat clar în . termenul grec original însemna. mama si însotitoarea lui se numesc toate Maria. Si însotiîoarea Mîntuitorului este Maria Magdalena". dar motivul acestei importa nte nu este niciodata cla rificat. poate ca autorii textelor considerau ca cititorii au deja cunostinte despre relatia ei cu lisus. fiindca uraste toate femeile.17 In vreme ce astazi cuvîn tul „însotitor" desemneaza o relatie colegiala. într-o astfel de cultura dinastica. „Evanghe lia gnostica dupa Filip": „Dar Hristos o iubea mai mult decît pe ceilalti ucenici si o saruta adesea pe gura. Petru declara: „Las-o pe Maria sa plece de la noi. de exemplu. Ea pare a fi un personaj importa nt. în Evanghelii. Ceilalti ucenici se simteau jigniti si îsi ara tau dezaprobarea. care au tot a tîta credibilitate cît si cele oficial acceptate de Biserica. acest fapt ar fi stîrnit nu numai agitatie. sora lui si Magdalena ."14 Iar în „Evanghelia dupa Toma". fara copii. Asa cum Magda lena însa si relateaza într-o alta evanghelie gnostica. Imaginea pe care o contureaza în privinta relatiei dintre lisus si Maria Ma gdalena nu este cea dintre un dascal si ucenicul sau ori dintre un guru si discipolul sau preferat.15 Mai exista un a spect al Evangheliilor gnostice care le confera un caracter exploziv pentru Biserica. acesta din urma cerindu-i lui lisus sâ-i explice de ce prefera compania acelei femei. într-adevar. spunîndu-le: «De ce nu va iubesc pe voi asa cum o iubesc pe ea?»"16 în aceeasi Eva nghelie gnostica putem citi si urmatoarea fraza. sotia sau iubita lui lisus. caci femeile nu merita sa traiasca". mama lui.18 Putem considera ca Evangheliile canonice au fost incluse în Noul Testament fiindca e le si numai ele constituie adevaratul cuvînt al lui Dumnezeu — si sînt numerosi fundamentalistii care cred acest lucru — sau ca Evangheliile gnostice contin cel putin acelasi volum de informatii veridice pr ecum cele ale lui Ma tei. Pistis Sophia: „Petru ma fa ce sa ma codesc:mi-e teama de el. „consort/consoarta" sau partener sexual. atunci situatia ei enigmatica din Noul Testament este explicabila. Daca lisus ar fi fost celibatar. aparen t ba nala: „Erau trei care mergeau pretutindeni cu Domnul: Maria. Cei doi sînt descrisi — adesea în termeni expliciti — ca aflîndu-se într-o relatie mult mai intima.sa protesteze în van împotriva influentei de care se bucura ea. La urma urmei — si acest lucru s-a mai spus — rabinii erau în mod obisnuit persoane casatorite.13 Mai multe texte relateaza schimburi aprinse de replici între Maria Magdalena si Petru. Iata ce precizeaza. în mod cert. Luca si loa n. un predicator burlac ar fi stîrnit mult mai multe comentarii si cîteva cuvinte privind situatia lui ar fi fost incluse. careia i se spune însotitoa rea lui.

)". The Mân who Died („Omul care a murit"). Amantul doamnei Chatterley. D. cu un . Viata monastica este o „cucerire" crestina mult mai tîrzie. Lawrence 1-a asociat de asemenea pe lisus cu Osiris. nici chiar de cei mai aprigi dusmani ai lui. Or oarea resimtita la ideea lui lisus — el. autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail sustin ca ipoteza conform careia Maria Magdalena a fost sotia lui lisus explica important a ei deosebita pentru Prioria din Sion. în fond. mintea si spiritul barbatilor puri prin însasi natura lor. la fel de oripilanta li se pare si ideea ca ei sa fi fost casatoriti. Crestinii de pretutindeni au denuntat ideea ca fiind un senzationalism ieftin. încît era considerat un pacat. lisus ar fi fost aratat cu degetul pentru ca propovaduia celibatul. dintre toti oamenii! — ca partener sexual al unei femei atinge cote paroxistice atunci cînd iubita sa este identificata cu Maria Magdalena — o prostituata cunoscuta. cu certitudine — sustin crestinii înversunati — Fiul lui Dumnezeu nu s-ar fi pus într-un asemenea pericol letal.învataturile sale. însa niciodata n-a fost acuzat de acest lucru. identificata clar ca preoteasa a zeitei Isis. mentionam aici doar faptul ca problema în sine — daca a fost Maria Magdalena o femeie usoara — ramîne deschisa. Daca pentru majoritatea crestinilor este de neacceptat ca lisus si aceasta (presupusa) fosta tîrfâ sa fi avut o relatie de dragoste. are o erectie. Ideea unui lisus privit ca o fiinta sexuala este atît de respingatoare pentru majoritatea crestinilor de astazi. Dar motivul real al acestei furii nu este altul decît teama si ura atavica fata de femei. zeul mort si înviat.H. din filmul lui Martin Scorsese. Desi vom aborda acest aspect pe larg în capitolele urmatoare. Celibatul era — si este înca si azi — atît de inacceptabil în traditia iudaica.. fie si una care se caieste . pe cînd aceasta nuvela. Aceasta interpretare extrem de subiectiva a servit totodata pentru a tra nsmite doua mesaje importante: ca Magdalena în particular si toate femeil e în general sînt necurate si inferioare barbatilor din punct de vedere spiritual si ca mîntuirea nu poate fi aflata decît prin mijlocirea Bisericii. Asa cum am vazut. si totodata sotul lui Isis. cît si contra.H. ele sînt percepute ca fundamental necurat e. în mod traditional.. Lawrence.21 (Este ciudat ca romanul lui D. în care lisus supravietuieste rastignirii si îsi gaseste mîntuirea prin unirea sexuala cu Maria Magdalena. chiar si aparent misoginul Pavel a recunoscut ca „mai bine este sa se casatoreasca decît sa arda"19. un sacrilegiu si o blasfemie . a stîrnit atîta a gitatie. încît — asa cum am vazut — secventa fantezista cu lisus si Maria în pat. Lawrence a publicat ultima sa nuvela. În 1931. Titlul initial al nuvelei a fost The Escaped Cock20 („Cocosul evadat") si. în final. dar cel mai semnificativ aspect este acela ca Biserica a preferat s-o prezinte ca pe o prostituata. Dar aceste conceptii au mai vazut si înainte lumina tiparului.. a stîrnit aproape o revolta în masa. precum si ideea unei dinastii sfinte. apropierea lor fizica mînjind trupul.. asa cum scrie Susan Haskins: „Cocosul este. asociat cu ideea de trup «înaltat» (personajul lisus exclama cu dublu înteles: «M-am ridicat!» cînd. Exista dovezi atît pro.

Provence facea parte din Imperiul Roman. Povestea spune ca Maria Magdalena a predicat în regiune. exista date importante care demonteaza ideea unei dinastii merovingiene initiate de cei doi. o alta afirma ca proscrisii fusesera urcati de dusmanii lor într-o ambarcatiune fara vîsle si fara cîrma si li se daduse drumul pe mare. amanuntul este foarte interesant deoarece acestea sînt rolurile atribuite ei în întregul cuprins al textelor gnostice. unul dintre cei saptezeci si doi de ucenici ai lui lisus si primul episcop de Provence. exista o serie de variatiuni pe aceeasi tema. implicit. Motivul acestei periculoase si îndelungi calatorii pe mare variaza. autorul. Faptul ca au izbutit sa ajunga la tarm a fost. femeie fiind. de asemenea. ba dimpotriva. Printre cei care a u însotit-o se aflau: Sfîntul Maximin. Legendele sînt de acord ca expatriatii au debarcat în actualul orasel Saintes-Maries-de-la-Mer. ca a avut chiar copii —. Ind icii în acest sens pot fi gasite în forta imaginii pe care o are Maria Magdalena în cultura noastra. În aceasta scriere. în zilele Mariei Magdalena.potential mult mai exploziv. dar esenta ramîne mereu la fel. din ceva eluziv. Maria Magdalena împreuna cu fratii ei. fiind o regiune cu un grad ridicat de civilizatie. nicaieri nu se sugereaza ideea ca ar fi fost inferioara spiritual. Din povestea medievala reiese ca. un adevarat miracol. în functie de versiunea citita.) Desi pot fi aduse multe probe în sprijinul ideii ca lisus a fost casatorit cu Maria Magdalena — si. initiata si initiatoare. pentru a propovadui Evanghelia. a ra mas aproape neobservat de cenzura. De fapt. La fel ca în cazul oricarei legende. pînâ la Roma. Maria lacobi si Maria Salome. spre exemplu. Dac a grupul sus-amintit a venit în Provence. Cea mai cunoscuta relatare a perioadei traite de Magdalena în Franta este „Legenda de Aur" (1250)22. presupusele matusi ale lui lisus. Marta si Lazar. acest lucru în sine nu constituie un motiv suficient pentru ca Prioria din Sion sa-i acorde Magdalenei o veneratie atît de profunda. desigur. interzise de Biserica. calatorii s-au despartit si fiecare a pornit pe drumul lui. convertind pagînii înainte de a se retrage într-o pestera la . în Camargue. si cu alte cîteva persoane — identitatea acestora variaza de la o versiune la alta — au pornit într-o calatorie pe mare pînâ la tarmul actualei regiuni Provence din Franta. care este mai frecvent asociat cu povestea de la Glastonbury. un prieten bogat al lui lisus. Maria Magdalena este înfatisata ca o persoana iluminata în sine si capabila sa-i ilumineze pe ceilalti. a lui Jacobus de Voragine. dar în Franta se presupune ca si-ar fi petrec ut ea ultimele zile din viata. departe de a fi o aventura atît de riscanta în necunoscut. o numeste deopotriva Illuminata si Illuminatrix — „Iluminata" si »Ilurninatoarea". locuit de pagîni. si losif din Arimateea. Una dintre ele sustine ca grupul respectiv fugise de persecutiile la care îi supuneau evreii pe primii crestini. fara sa fi fost obligat de cineva. fiindca. Odata ajunsi acolo. în mod cert. drumul pe mare se afla pe ruta fireasca a vaselor comerciale si nu era cîtusi de putin mai periculos decît o calatorie de la Tyr sau Sidon. familia lui Irod detinea posesiuni în sudul Frantei. în care înfloreau numeroase comunitati romane. dar nu imposibil de descifrat. asa cum vom vedea în ultimul capitol. probabil ca a facut-o cu de la sine putere. atractivitatea ei deriva din altceva. Si. elene si chiar iudaice. Iata filonul principal al povestii: la scurt timp dupa rastignire. arhiepiscopul dominican al Genovei. sudul Frantei era un tinut salbatic. o servitoare neagra pe nume Sara.

este extrem de improbabil ca Maria Magdalena sa fi trait ca o pustnica într-o pestera de la Sainte-Baume.Sainte-Baume ca sa duca o viata de eremit. Interesant. dar pare a se fi intensificat în epoca actuala. Exista mii de legende referitoare la cei mai diversi sfinti. în vreme ce crestinarea locurilor de cult pagîne constituie o practica istorica bine cunoscuta. Si. o falsa mostenire biblica (cam c a . O poveste frumoasa. de ce ar fi alta situatia în privinta Mariei Magdalena? De ce am da crezare legendei sale? Multi critici au afirmat ca povestea timpului petrecut de ea în Franta n-a fost altceva decît o inventie a unor publicisti francezi abili. aici alta pare a fi tinta. probabil. neîndoielnic. descoperind ceea ce nu a facut ea.) De fapt. din pacate. care i-a dat ultima împartasanie.) Evident — si în lumina unor dovezi pe care le vom mentiona mai tîrziu —. Dar. Desi o Magdalena goala — dar netunsa — ar fi stîrnit fara îndoiala senzatie în zona . fiindca numeroase alte preotese si valuri de credinciosi s-ar fi adunat la gura pesterii sale. par e sa fi gazduit o serie de grupari adoratoare ale zeitei egiptene si a constituit. Chiar si îngrijitorul de astazi al altarului catolic de aici recunoaste ca Magdalena nu a fost niciodata acolo. unele mai credibile decît altele. zona avea o populatie numeroasa. neprimitoare. despre Sfînta Maria Egipteanca — o prostituata pocaita. dar cît de adevarata? Pentru început. se crede ca Magdalena a trait tot acest fimp goala. Si. a carei penitenta în pustiul Palestinian a durat patruzeci si sapte de ani. metamorfoza voluptuoasei Magdalena în pocaita si înlacrimata pustnica este interpretarea crestina a unei povesti mult mai inofensive: toate elementele-cheie au fost extrase dintr-o legenda care circula în secolul al V-lea .24 Aceasta zona mlastinoasa. îngerii au purtat-o la Sfîntul Maximin (deja primul episcop de provence). care nu numai ca a rezistat secolelor. pentru a condimenta putin povestea. ce o acoperea într-un mod ce aminteste de pieile de animal ale lui loan Botezatorul. petrecîndu-si zilele caindu-se pentru pacatele ei si meditînd la lisus. ni se spune. Dar. în epoca romana. învelita însa în curios de bogatul ei par. în nici un caz ea nu ar fi putut trai în izolare. Si totusi. majoritatea sînt doar fabulatii. iar pestera în cauza era un centru de venerare a zeitei Diana Lucifera („Aducatoarea de lumina" sau llluminatrix). nu aflam nimic mai mult despre istoria sau personalitatea ei. (Obiceiurile vechi dispar greu. fiindca sfînta si-a finantat calatoria pe mare oferindu-le marinarilor serviciile la care se pricepea atît de bine si ceea ce este cu atît mai remarcabil. pentru a-i conferi o aura mai puter nica de acceptabilitate. Trupul ei a fost îngropat în orasul ce poarta azi numele episcopului. în propriul beneficiu. departe de a fi pustietatea descrisa de legenda. dar. dornici sa creeze. a fost considerata si mai sfîntâ fiindca a procedat asa. Arles — orasul cel mai apropiat de locul în care s e presupune ca ar fi debarcat Maria Magdalena — era un centru major de cult al zeitei Isis. la sfîrsitul vietii. un loc de refugiu pentru membrii respectivelor culte d upa crestinarea regiunii. Unele legende sustin ca ea a trait acolo biblicul. de nenumar ate ori ne-am confruntat cu ciudata forta de atractie a acestei femei. partea cu penitenta din povestea Magdalenei este o inve ntie deliberata a Bisericii medievale. dar implauzibilul rastimp de ani.23 Locul nu este totusi lipsit de semnificatie.

multe dintre detaliile vietii Mariei Magdalena pe tarîm francez sînt adaugiri ulterioare. La fel ca întreaga regiune Camargue. inclusiv o arena pentru luptele cu tauri. în care este descrisa în mod explicit ca predicatoare. dar avem motive sa banuim ca la baz a întregii istorii stau fapte reale. Impunatoarea biserica Notre-Dame de la Mer se ridica abrupt deasupra cladirilor scunde ale orasului si nu e deloc surprinza tor ca locasul. oda ta ajuns aici. baruri si restaurante. a unei femei car e a existat cu adevarat. ampl asata chiar lînga plaja. punctata de o sumedenie de . Biserica primilor ani de crestinism a numit-o „Apostol al apostolilor". care dateaza din secolul al Xll-lea.povestile ry a Angliei). printre care stoluri de flamingo venite aici din Africa . Si istoricii sînt de acord ca. e greu de crezut ca ei i-ar fi atribuit rolul evident masculin de apostol. oras aflat la aproximativ doua ore distanta de Marsilia.25 Luînd ca punct de plecare orasul Marsilia. cu parc de distractii. este înconjurat de fortificatii : aflîndu-se într-un oras de coasta. Asa cum am vazut. în Camargue — regiunea mlastinoasa. în Provence. era continuu amenintat de pirati si de diversi alti dusmani. Acest lucru sugerea za ca legenda se bazeaza pe o am intire reala. Mult mai suge stiv însa este rolul jucat de ea în aceste legende. începe la Saintes-Maries-de-laMer. E ste un loc salbatic. dupa lungul dr um prin pustietatea mlastinoasa . crestinismul a luat fiinta în secolul I dupa Hristos. la fel ca povestea în sine. Saintes-Maries este singurul oras dintr-o zona în care principala activitate este cresterea cai lor si care constituie un veritabil refugiu pentru numeroase specii de pasari acvatice.26 . gjestee (etangs) în care Ronul se varsa în Marea Mediterana. am pornit într-un circuit al principalelor locuri asociate cu legenda Magdalenei. legenda franceza a Magdalenei ar fi fost inventata de cl ericii medievali. Fiindca. poate „înfrumusetata" în decursul secolelor. dar în Evul Mediu era de neconceput ca o femeie sa detina un asemenea rol. un oras turistic frematator. desi ar fi prea exa gerat sa pretindem ca lisus a vizitat acea zona din Anglia — pe atunci a flata în afara Imperiului Roman — putem crede foarte bine ca o femeie idependentâ din punct de vedere material s-a îndreptat spre o regi une înfloritoare de pe tarmul romanizat al Mediteranei. locul are un aer spaniol distinct. Drumul. vizitatorul descopera cu uimire. despre calatoria lui lisus copil în regiunea West Count Indubitabil. asa cum sustin unii critici. bîntuit la asfintit de roiuri de tîntari si. Daca. izolat de orice alte asezari umane.

la un festival organizat în onoarea ei. cineva trebuie sa se fi aflat pe aproape pentru a-i boteza în credinta crestina. am revenit în arsita si aglomeratia Marsiliei. S-a spus ca Roncalli ar fi fost membru al Prior iei din Sion în vremea în care Jean Cocteau era Marele ei Maestru. Considerata în mod traditional negresa. o serie de celebritati. Si dat fiind ca înregistra probabil succese în convertirea „pagînilor". rege al Neapolelui si al Siciliei si. în decursul anilor. Maria Magdalena obisnuia sa predice pe treptele unui vechi templu închinat zeitei Diana. asa cum 1-a retinut istoria. este sfînta patroana a tiganilor. pe atunci ambasadorul Vaticanului în Franta si viitoru l papa loan al XXIII-lea. în mijlocul unei încrengaturi de . Printre personalitatile care au vizitat orasul se afla si una amin-llta de o placuta montata în piata de lîngâ biserica: cardinalul Roncal li (1881-1963). acolo unde ea ar fi predicat. în zona actualei Place de Lenche. fireste.Trei Marii sînt venerate aici: Maria Magdalena. Dar cine? Ar fi oare posibil ca ea. Cealalta cladire însa. Desi prin decoratii celebreaza amintirea Magdalenei. se pare. conform afirmatiilor membrilor Prioriei din Sion. Departe de a constitui fundatia uneia dintre cele doua catedrale sus-mentionate. presupusa servitoare a celor trei Marii. oferita de Evangheliile gnostice. Mare Maestru al acesteia. Maria lacobi si Maria Salome. Basoreliefurile au fost comandate de Rene d'Anjou si unul dintre ele o reprezinta pe Magdalena predicînd. „Bunul rege Rene". Pe lîngâ faptul ca în interior se afla o capela dedicata exclusiv Mariei Magdalena. în capela Sfîntul Serenus pot fi vazute o serie de basoreliefuri înfatisînd scene din viata ei. acesta se afla. o importanta atractie turistica a regiunii si a adus aici. este ilustrativa pentru vechea traditie mag-dalenistâ. acum catedrala nu mai este deschisa pentru public. Acolo a gasit doua schelete. Ca la Notre Dame de France din Londra. fapt care subliniaza imaginea ei de apostol. Biserica a constituit un punct aparte de interes pentru Robert d'Anjou (1408-1480). În interiorul bisericii se afla un curios altar al egiptencei Sara. Participantii aleg în fiecare an o regina în fata statuii care o reprezinta pe Sara pe care o poarta apoi în procesiune si o cufunda în mare. sub acelasi nume de loan al XXIII-lea. care a compus cu aceasta ocazie o melodie27. Vieille Major. care ilustreaza viata si activitatea sfintei în regiune. acest lucru este probabil rezulta tul traditiilor si al asteptarilor locale. una are numai 150 de ani vechime si este înca deschisa credinciosilor. despre care a afirmat ca le apartin Mariei lacobi si Mariei Salome. Apostol al apostolilor. a fost un pasionat adept al Magdalenei si a obtinut din partea papei permisiunea de a face sapaturi în cripta bisericii. Dintre cele doua mari catedrale ale orasului. Festivalul a devenit. printre care si Bob Dylan. aflate una lînga cealalta.28 Urmînd presupusul itinerar al Mariei Magdalena. plafonul bisericii a fost astfel decorat încît sa para o uriasa pînzâ de paianjen. care se aduna în oras cu miile pe 25 mai. sa-si fi asumat aceasta misiune? Conform traditiei locale. Construita în secolul al Xll-lea pe locul unui baptisteriu din vea cul al V-lea. este mult mai interesanta si contine lucrari artistice aparent autentice. nu a descoperit nimic. În privinta Magdalenei însa. Considerata însa nesigura.

De aici urmeaza un drum lung si dificil prin padure. pe vremea Mariei Magdalena. din secolul al XlII-lea. vor spune ca atitudinea ei era cum nu se poate mai adecvata . Cladirea actuala dateaza din secolul al XlH-lea. Probabil. strabate apoi un platou si duce în cele din urma la o mica îngramadire de casute. Sfînta tine în brate Un copil si are pielea de culoare neagra. uitînd pe moment orice notiune de pudoare. Nu exista nimic aici care sa aminteasca de un asemenea trecut istoric. în prezent sanctuar catolic. pestera era un centru de venerare a unei zeite pagîne. De la începutul secolului al V-lea. fiindca. fiind una dintre faimoasele — si controversatele — „Madone negre". sînt asezate pe litiera si purtate pe un traseu bine stabilit pe stradutele înguste ale orasului. dar convingatoare este insistenta cu care localnicii declara ca acest petic triunghiular de pamînt este locul în care a predicat odinioara Maria Magdalena. se afla a batia S t Victor — un alt sit religios important. O poteca serpuita urca abrupt pîna la aproape l 000 de metri.stradute. unde. drumul continua pîn â la presupusul loc în care Maria Magdalena a murit si a fost îngropata. Biserica a inclus Sainte-Baume în povestea Magdalenei pentru a ogli ndi viata unei alte sfinte prostituate — Maria Egipteanca. De la Sainte-Baume. O orchestra de percutie si suflatori în costumul traditional provensal conduce parada. pretioasa relicva are. la sosirea noastra. La est de Marsilia se afla Sainte-Baume. apare capul însusi. aici s-a aflat o manastire ridicata deasupra ruinelor unui cimitir pagîn . ca un preambul. închinata Mariei Magdalena. pentru noi însa. pîna la grota în sine. dupa o lunga asteptare. Mitul creat are o dubla valoare: o metamorfozeaza pe eluziva Magdalena într-un personaj mai usor de controlat de Biserica si transforma un fost sat pagîn în destinatie pentru pelerinii crestini. în plus. în mod normal închise în sacristie. Moastele. din perioada romana. dar cripta este mult mai veche si contine numeroase sarcofage bogat ornamentate. vin doua litiere pe care se afla cîteva statuete ale unor sfinti mai putin importanti. Apoi. probabil. dupa cum am vazut. calugari dominicani si oficialitati locale. Stralucita procesiune în care este purtat capul sfintei începe cu o slujba religioasa în bazilica Sainte-Marie-Madeleine. la aproximativ 200 de metri distanta. Vizitatorul ajuns aici nu trebuie sa se astepte în sa la vreo revelatie. încît am zarit o tînarâ care. în mod evident. cel mai fascinant element de aici este statuia Notre-Dame de Confession. înconjurata de mici medalioane de aur ce decoreaza marginea baldachinului. preoti. festivalul anual dedicat ei era în plina desfasurare. Dupa acestia. Tot în cripta se afla o capela asemanatoare cu o grota. se aplecase peste pervazul ferestrei în costumul Evei. Localnici înarmati cu sulite mentin o garda simbolica în jurul ei si forta de atractie pe care o exercita este atît de mare. urmata imediat de episcopi. (Unii. o însemnatate covîrsitoare. care alcatuiesc satul Sainte-Baume. Dincolo de fortul Sfîntul loan Botezatorul si de pitorescul port vechi cu celebra — dar rau-mirositoarea — sa piata de peste. legendara pestera în ca re si-ar fi petrecut Magdalen a zilele de pustnica. Saint-Maxi-minlaSainte-Baume.

mai cu seama din afa ra Bisericii Catolice. se spune. Lucrarile au început în 1295 si au fost aparent încheiate dupa 250 de ani. false si se poate demonstra dincolo de orice îndoia la ca documentele care le „autentifica " sînt si ele plasmuite: folosesc sistemul de datare utilizat în secolul al XHI-lea. diferit de cel în uz cu cinci secole în urma. daca ar fi puse laolalta. Din pacate. cel mai profitabil tip de relicve era trupul unui sfînt sau. ar forma o padure întreaga. în acorduri de orga. Ironic era însa faptul ca pîna si cei mai cinici „expozanti" întîmpinau greutati în a convinge hoardele de pelerini ca în parohia lor aveau ceva legat de lisus însusi. dar biserica nu a atins niciod ata celebritatea de care se bucura. Desigur ca. cu aprobare din partea papei. Scheletul este pastrat si astazi în sicriul sau de piatra din cripta bisericii. Mii de credinciosi si pelerini umpleau vistieriile acelor biserici care se laudau ca detin relicve sfinte. la fel ca în cazul altor catedrale. cît de putin.29 Comertul cu relicve era considerat. nu au fost efectiv finalizate. desi. posibil. Sa fie oare tot acest ceremonial doar o fatada? Ne transmite el ceva. întradevar. pentru a-1 proteja de navalitorii sarazini si abia la aceasta data a fost facuta si mentiunea scrisa corespunzatoare. spre exemplu. Carol de Anjou a finantat construirea bazilicii si tot el a pus-o sub protectia Ordinului Dominican. Orinde te duceai pe cuprinsul crestinatatii. pentru care el nu era altceva decît o flagranta si banoasa înselatorie în detrimentul celor cu adevarat piosi. În prezent. trupul Magdalenei a fost ascuns într-un alt sarcofag. au scrupule în a denunta aproape toate aceste relicve ca fiind contrafaceri — si înca unele atît de grosolane încît devin insultatoare. personajul enigmatic al Noului Testament si. la urmei. îngropate în cripta bisericii din St Maximin. dar craniul a fost mutat în relicvarul de aur din sacristie. pe 9 decembrie 1279. Documentele descoperite o data cu ramasitele trupesti ofera explicatia acestei înhumari tîrzii: în anul 7 10. conte de Provence. fiindca. San tiago de Compostella. chiar si în epoca medievala. ce data din secolul al V-lea. sotia lui lisus? Moastele au fost descoperite. acelasi refren se înalta din rîndul preotilor si al multimii — un imn adresat Mariei Magdalena. Carol de Anjou a dorit sa transforme locul într-un centru de p elerinaj pentru adeptii Mariei Magdalena. inacceptabil în rîndul persoanelor educate. Presupusul ei schelet a fost gasit într-un sarcofag scump d in alabastru. despre adevarata Maria Magdalena.) Pretutindeni pe traseul procesiunii. încît se estimeaza ca. „oasele Mariei Magdalena" de la St Maxirnin sînt. puteai fi sigur c a gasesti unghia de la picior a nu stiu carui sfînt ori lobul urechii altuia. c are culmineaza cu o oda rasunatoare în interiorul bazilicii. o parte a acestuia. de Carol al II-lea de Anjou. iar la vremea aceea în Fra nta nu existau amenintari din partea . cel putin. de departe. nu urcase El la ceruri? Tot ce puteau ga si era cîte un spin din „coroana" de spini sau aschii din Adevarata Cruce — atît de multe pîna la urma.pentru celebrarea acestei sfinte. putini comentatori.

prezumtivele ramasite pa mîntesti ale regelui Arthur si ale sotiei sale a u fost descoperite la Gla stonbury. iar pentru velsi regele Arthur era un erou legen dar. Din nefericire. pentru a-si face abatia cunoscuta . cu toate ca. initial. nicidecum scheletul complet pe care se presupunea ca îl detin. englezii luptau pentru cucerirea Tarii Galilor. probabil. Despre oa sele Mariei Magdalena s-a crezut ca se afla la Veze-lay. în Burgundia. sa fie expuse în cadrul unei ceremonii fastuoase.) La ceremonie a participat. în secolul al Xl-lea. o însel atorie deliberata. sapînd el însusi pamîntul cu mîinile goale. Pasiunea lui pentru Magdalena i-a nedumerit totdeauna pe specialisti si 1-a determinat pe un istoric francez sa scrie: „Am vrea sa stim de unde se trage devotiunea aceasta a printului"..32 Carol a ordonat sa se excaveze sub biserica din St Maximin. da r la mijloc se mai afla si alte elemen te. De asemenea. si nepotul lui Ludovic. în acea perioada. Dupa acest eveniment. Carol a devenit convins — motivele ramîn un mister — ca adevaratul trup al Mariei Magdalena se afla înca undeva în Provence si a capatat o obsesie privind descoperirea lui. calugarii de la Vezelay nu au putut aduce la lumina decît cîteva oase într-un cufar metalic. între timp. menita sa stopeze orice cautari ulterioare. în 1265. englezii le-a u dat o grea lovitura psihologica velsilor. care — credeau multi — nu murise si avea sa se întoarca într-o zi sa lupte alaturi de ei împotriva inamicilor. unde ar fi fost aduse din Provence si pastrate sub altarul abatiei Sainte-Marie-Madeleine. Multi considera ca a cea sta a fost doa r o stra tagema din partea abatelui.sarazinilor. doi ani niai tîrziu. aceasta i-a f ost jucata lui Carol si nu el este autorul. acestia au refuzat si a fost nevoie de un ordi n al papei . din comportamentul si a ctiunil e lui Carol putem deduce ca . Ludovic cel Sfînt — mare colectiona r si vobitor de relicve — a ordonat ca oasele sa fie exhumate si. Apoi. dar motivele sînt adesea altele a tunci cîn d în cauza este presupusul trup al unei mari personalitati a istoriei. La gasirea oaselor. Se pare însa ca intriga a fost mai complicata de atît si se stie ca planurile au fost puse la punct de Carol în cadrul unor întîlniri secrete cu arhiepiscopii locali. Carol al II-lea de Anjou. pe atunci în vîrsta de nouasprezece ani. Este adevarat ca relicvele con stituiau o a fa cere rentabila. fara a fi vazute vreodata de cineva.31 (Aceasta poveste este remarca bila prin lipsa totala de ima gina tie de care au dat dovada calugarii de la Vezelay. un simbol al rezistentei lor. daca la mijloc s-a aflat o farsa. Desi moastele descoperite — cele venerate astazi — sînt falsuri. Spre exemplu. Mai exista însa o alta posibilitate : „descoperirea" de la St Maximin sa fi fost. el a insist at ca benedictinii stabiliti deja la St Maximin sa fie înlocuiti de dominicani. în realitate. Carol a insistat pe lînga suveranul pontif pentru recunoasterea oficiala a acestor moaste în locul celor de la Vezelay — ceea ce a si reusit în 1295 — si pentru a i se aproba proiectul de construire a bazilicii.30 Exista în sa unele elemente care sugereaza ca la ba za mistificarii a stat ceva mai mult decît simpla vena litate. la care a luat si el parte. Scotînd la iveala ca davrul regelui Arthur. Carol si familia lui îsi puteau continua nestingheriti vîn atoarea..

Bazilica a fost plasata sub controlul dire ct al suveranului pontif. Carol de Anjou declarase ca le-a gasit el.va vedea pe Dumnezeu. în mod traditional.. orientala si. pe care le priveste cel putin cu suspiciune. toti preotii si calugaritele din public au parasit sala. Ce relatie ar putea exista între ele si Maria Magdalena. aceasta se manifesta la scara locala si nu este niciodata ofic ial recunoscuta sau sustinuta de Biserica Catolica. în cartea sa The Cult of the Black Virgin („Cultul Fecioarei negre". la Prezentarea documentelor despre Fecioarele negre în fata Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintific. despre care stia m ca au lega turi strînse cu traditia Magdalenei. Cel care bea tot dintr-o singura îngh ititura îi va vedea pe Dumnezeu în mod cert. Despre el se spune ca detinea o cupa în stilul Graalu-lui. sor a si mama" a ordinului. 1985). nimeni nu le-a gasit pîna acum. pentru familia de Anjou.pentru a-i convinge. dar schimbarea auspiciilor a stîrnit o rezistenta feroce a oficialitatilor din oras. Aceste statuete religioase seamana foarte bine cu obisnuitele reprezentari ale Fecioarei cu pruncul. majoritatea clericilor de astazi demonstreaza ori lipsa de . desi nu eram înca sigur ce fel de legaturi si de ce."38 Begg mentioneaza în continuare ca. Rene d'Anjou (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion) avea aceeasi opinie despre Magdalena. deoarece. în ciuda declaratiilor celor doi. aceste statui au devenit pretutin deni veritabile centre de cult.37 Desi statuile sînt înca si astazi tinta unei venera tii fervente. un urmas al lui Carol. Dar se pare ca .34 Asa cum am vazut. la St Maximin.36 Numite si „Fecioare negre". dar. o femeie despre care se stie ca era de rasa alba. cu doua secole înainte. În Marsilia am descoperit un a dintre straniile Madone n egre.. nu avea copii? În speranta ca vom gasi cîteva indicii. pentru un motiv oarecare. cu apelativul „fiica. Trebuie sa spunem ca Biserica nu îndrageste deloc aceste statui. lasînd la o parte ostilitatea manifesta. trecîndu-se astfel peste capul arhiepiscopilor local i. cele mai multe — aproximativ 65% în conformitate cu studiul Ean Begg din 1985 — se afla în Franta si majoritatea sînt grupa te în sudul tarii.33 Un ciudat efect al acestui proces a fost faptul ca. Faptul ca Rene d' Anjou a sapat la Saintes-Maries-de-la-Mer — în aparenta pentru a cauta ramasitele pamîntesti ale Mariei Magdalena — este foarte ciuda t. Madona este înfatisata ca avînd pielea neagra. am investigat mai profund cultul Ma donei negre. dominicanii au declarat-o pe Maria Magdalena sfînta lor protectoare. si ca exista numeroase teorii ce încearca sa explice culoarea lor neagra. Desi pot fi întîlnite într-o zona întinsa de pe continentul european. cu enigmatica inscriptie: „Cel care bea adîricdH . Ostilitatea a fost evidenta pe 28 decembrie 1952 cînd. Ean Begg scrie: „. în 1297. inclusiv în Polonia si Marea Britanie. Maria Magdalena avea o semnificatie coplesitoare. fervoarea lor ramîne un mister. Exista — depunem marturie pe baza propriei noastre experiente — ceva considerat „nu tocma i pla cut" cu privire la Madonele negre. încît Carol a fost nevoit sa trimita trupe înarmate în ajuto rul staretului dominican si al reprezentantilor regali si papali. si totusi.

pentru a emite o astfel de interdictie — în zilele noastre. fiindca au stat în aer cu un continut ridicat de fum de luminari. care au luat forma exterioara a crestinismului. de ce Madonele sînt negre — în ciuda apologetilor crestini care pretind ca orice asemenea conexiune trebuie sa ramîna. fiind concomitent asociata cu marea si cu Luna. În cadrul documentarii pentru cartea sa. Madonele negre sînt totdeaun a asociate cu situri pagîne. cu o preponderenta clara însa a celor dintîi. în plus. majoritatea statuilor de acest tip au fost pictate în mod intentionat cu negru sau au fost sculptate într-un material de culoare închisa. Desigur. printre ale carei „daruri" se numarau magia si tamaduirea. Madone cu fete murdare. De fapt. prin ce anume sînt aceste culte atît de deranjante pentru catolicismul oficial? Exista numeroase teorii care încearca sa explice culoarea neagra a statuilor. Atunci. Probabil ca de aceea Biserica le trateaza cu dispret. a disparut. multe dintre aceste situri au fost asociate cu zeite precrestine precum Diana si Cibele. ca urmare a fer-vorii pe care le-o arata populatia locala. de fapt. „întunecata". mai cu seama — clerul ar trebui sa precizeze si motivul ei. O alta zeita reprezentata uneori ca fiind neagra este Isis. acestea fiind înfatisa te cu figuri negre tot timpul cît au fost venerate. precum abanosul. Madonele negre sînt tinta unei adoratii patimase din partea populatiei locale. Si totusi. nu putem sa deducem de aici decît ca asa s-a intentionat. Sora cu Nepythys. din greseala. timp de secole întregi. Oamenii nu sînt atît de naivi încît sa fi venerat. Poa te ca ma i plauzibila este o alta idee: statuile sînt negre fiindca au fost aduse de cruciati din regiuni populate cu oameni de culoare. cu o fervoare atît de deosebita si de rar întîlnita. prin urmare. Si totusi. avea si el înfatisare neagra. ori ignoranta în legatura cu acest subiect si nu au nici o dorinta de a-1 studia. majoritatea Madonelor negre au fost sculptate acolo unde urmau a fi venerate si nu au fost copiate dupa un original adus de cruciati din cine stie ce tinuturi exotice. fara a le putea interzice însa.interes. de la ridicol la sublim. ceea ce nu ar face decît sa atraga atentia publicului asupra unui fenomen ce continua de aproape doua mii de ani. în zona mediteraneana. macar simbolic. La întrebarea: „Parinte. prelatul raspunde: „Fiul meu. explicatii ce acopera o gama întreaga. într-un fel sau altul. In plus. între un coleg al sau si un preot. e neagra fiindca e neagra". mult mai vechi. Conexiunile pagîne în sine nu explica. Sotul ei.40 Crestinarea acestor situri a fost un fenomen frecvent întîlnit pe întregul teritoriu al Europei. pretutindeni unde au existat sau mai exista înca. de ce Madona aceasta este neagra?".39 Printre celelalte explicatii se numara si condescendenta sugestie ca aceste statui au devenit negre cu timpul. Osiris. o continuare a traditiilor pagîne. Begg a vizitat frecvent situri cunoscute pentru Madonele negre pe care le detin. iar culoarea neagra a statuilor sugereaza ca ele reprezinta. O alta teorie pare însa mai plauzibila. constatînd însa cu surprindere ca prelatii afirmau ca nu stiu despre existenta unei asemenea statui sau ca aceasta. faptul ca toate celelalte statui cu aceeasi vechime si pastrate în aceleasi conditii au ramas cel putin curatabile nu mai intra în discutie. în decursul secolelor. fiind zeul mortii si al târîmului . desigur. Ean Begg citeaza un dialog tipic pe aceasta tema. era o zeita complexa. al carei cult a persistat îndelung dupa crestinare.

spre exemplu. atît în lumea materiala. era reprezentativa pentru toate aspectele vietii f eminine. precum „Stea a marilor" (Stella maris) si „împarateasa cerurilor". cele trei aspecte erau totodata legate de fazele Lunii: Luna noua. dar nici unul nu le cere credinciosilor sa renunte la logica într-o asemenea masura. Pentru ei. Isienii nu-si pierdeau vremea cautînd pînza care ar fi putut înfasu ra trupul lui Osiris si nici nu li se parea important sa gaseasca vreo aschie din sicriul în care fusese acesta închis. guverna asupra conceptului de dreptate si justitie. pentru a-i da apoi nastere fiului lor. întrupate. Venus sau Ma'a t pasisera odata pe Pamînt sau nu. Batrîna. Spre exemplu. la fel si Fecioara Maria. conceptul era deja prezent si bine afirmat în cultul zeitei Isis. apoi Mama si. Initial era Fecioara. desi era toto data mama lui Horus. Osiris a fost tradat si ucis de zeul malefic Set.41 Si zeita egipteana era venerata ca o fecioara sacra. corespunzatoare ciclului de viata al femeii reale. Este cunoscut faptui ca primii crestini au transferat asupra Fecioarei Maria o mare parte a iconografiei zeitei Isis.tenebrelor. Horus. Majoritatea crestinilor cred ca reprezentarile Fecioarei cu Pruncul apar exclusiv în iconografia crestina. putin conta daca Zeus. Isienii ar fi considerat de-a dreptul ridicola ideea une i nasteri virgine. si deci putea fi invocata pentru a ajuta o femeie indiferent de problema pe care o avea aceasta — spre deosebire de . adeptii zeite i Isis (isieni) si alti pagini asemenea lor nu se confruntau cu astfel de dileme intelectuale. în realitate. i-au fost atribuite cîteva dintre titlurile zeitei egiptene. în majoritatea cazurilor. cît si atunci cînd sufletele raposati lor erau cîntârite în balanta. z eita egipteana Ma'at. Zeii erau arhetipuri vii. Departe de a fi simplista si igno ranta. Isis era înfatisata asezata pe o semiluna sau cu stele în Par ori în jurul capului. în vreme ce crestinii de azi trebuie sa accepte imacu lata conceptie ca un act de credinta si totodata ca un fapt istoric. religia egipteana iesea în evidenta printr-o profunda cunoastere a spiritului uman. însa Isis a reusit sa-1 readuca la viata. or fi zeii capabili de miracole. Luna plina si perioada în care astrul nu este vizibil. în cele din urma. în mod traditional. Dar cea mai izbitoare imagine prin similaritatea ei este aceea a mamei cu pruncul în brate. Isis era venerata ma ca Fecioara si ca Mama. inclusiv Isis. însa. Fiecare zeita. Fiecare zeu raspundea de un anumit domeniu al vietii umane. dar nu ca o Ma fecioara. acest lucru nu constituia o problema pentru Milioanele de credinciosi. inclusiv dragostea sexuala. important era ceea ce întruchipau ei. împartind-o în trei mari aspecte. nu personaje istor ice. cultul zeitelor punea accentul pe feminitat ea lor.

a fost descoperit într-o regiune atît de nordica precum Parisul. iar cultul ei era mult mai raspîndit decît am putea banui. aflata undeva deasupra operativelor biologice. ca Madonele negre sînt asociate cu antice situri pagîne. creata de misogini pentru misogini. o zeita artificiala. Celebra statuie neagra a Sfintei Sara Egipteanca. se afla la Saintes-Maries-de-la-Mer — acolo unde se spune ca ar fi debarcat Magdalena la capatul calatoriei sale din Palestina. Iar în Marsilia se gasesc nu mai putin de trei Madone negre. primul instinct al Biseric ii de tip patriarhal a fost acela de a eradica toate cultele pagîne dedicate zeitelor. de exemplu. era uneori înfatisata cu pi elea neagra. ci totodata initiatoare în tainele sexuale si raspunzatoare pentru destinul barbatilor? Ar fi oare posibil ca veneratia pentru Maria Magdalena. fara îndoiala. a carei prezumtiva puritate constituie o bariera de netrecut pentru cele care ar dori sâ-i solicite sprijinul în probleme de ordin sexual. sa ascunda. mai pu tin recunoscuta. a fost venerata de femei din toate culturile. constituind o amenintare la adresa Parintilor Bisericii. si acesta nu a fost un caz izolat. Dar interesul pentru divinita tile feminine a ramas la fel de intens. Existenta unei legaturi între cultul Mariei Magdalena si cel al Madonelor negre nu poate fi negata. atît de dispretuit de Biserica. aidoma cultului Madonei negre. emotionale si spirituale ale femeilor reale. Da r era probabil ca asexuata Fecioara Maria sa poata prelua torta de la Isis fara poticneli din partea celor care credeau în aceasta din urma. de fapt. însa mult prea pura Fecioara Maria sa îi ia locul deplinei Isis — nu doar Fecioara. Un templu închinat ei. De aceea a fost acceptata existenta Fecioarei Maria — o versiune epurata a zeitei Isis.Fecioara Maria. Nu o data s-a remarcat ca aceste statui enigmatice si vechile culte care le corespund sînt prezente alaturi de cele ale Mari ei Magdalena. reprezentativa pentru întregul ciclu de viata feminina . Chiar de la fondarea ei. O alta statuie se afla în biserica „ei" din Aix-en-Provence (aproape de locul în care se crede ca ar fi fost îngropata) si înca una în principala catedrala a orasului. splendi da femeie-zeita careia femeile i se puteau ruga — pastrîndu-si constii nta împacata — pentru absolut orice. una dintre ele fiind adapos tita în cripta bazilicii St Victor. Isis. Mama si Bâtrîna. Ean Begg noteaza ca nu mai putin de cincizeci de centre dedicate celei dintîi contin altare închinate Feci oarei . alaturi de capela închinata Mariei Magdalena. de pilda. dar între cele doua mai exista o relatie. St Saveur. o c onceptie mult mai veche si mai complexa cu privire la feminitate? S-a constatat. Cum ar fi putut buna si blînda. o femeie în adevaratul sens al cuvîntului. Isis.

acest lucru este însa mai putin cunoscut — manifesta un interes special în pnvinta cultului dedicat Madonei negre. au scris articole pe aceasta tema pentru saptamînalul L'Inexplicable. Iar Begg remarca o alta discrepanta: veneratia pe care o poarta Prioria actuala zeitei Isis poate fi considerata o în cercare de a -si fauri o „genealogie" ce coboara pîna în epoca romana si dincolo de ea.45 Pentru ei. ce legatura ar putea exista între Isis/Madona neagra si obsesia Prioriei pentru dinastia merovingianâ? Plantard de Saint-Clair o explica prin faptul ca merovingienii au fost cei care au initiat cultul Fecioarelor ne gre. dar pe atunci divinitatile feminine adorate în Galia erau Cibele si Diana. ce l putin. Michael Baigent si Richard Leigh. acest cult nu pare a avea nimic în comun cu afirmatiile ca merovingienii descind din tribul lui David. în aceeasi perioada în care au lucrat la carte. cunoscuta sub numele Notre-Dame de Lumieres („Madona Luminilor"). în Provence si în Pirineii Orientali. (Este ciudat ca acest fapt nu e mentionat în The Holy Blood and theHolyGrail. De ce? Begg sugereaza ca acest lucru ar putea constitui o aluzie la o importanta conexiune a organizatiei cu Egiptul antic. Numeroase situri închinate Madonei negre exista. Membrii ei acorda o veneratie aparte celei de la Goult.47 Daca exista un personaj legendar care poate oferi solutia acestu i mister sau care constituie puntea de legatura între traditiile pagîne si cele crestine îngemanate în cultul Madonei negre. a socierea între cele doua culte este clara — spre deosebire însa de motivul ei.44 Cultul Madonei negre este esential pentru Priorie. Am vazut cît de importanta este ea pentru Priorie. organizatie care o identifica pe Isis cu Madonele negre. Plantard de Saint-Clair insista însa asupra asocierii dintre Priorie si Isis. aceasta este Maria Magdalena. Si aici ne întîln im din nou cu Prioria din Sion. Sion-Vaudemont si Blois.negre. deoarece doi dintre autori. pe Valea Loarei.42 Un studiu cartografic al sitarilor destinate Madonei neg re în Franta indica o concentrare maxima în zona Lyon/Vichy/ClermontFerrand. ambele regiuni avînd legaturi strînse cu legenda Magdalenei. Prin urmare. de asemenea. nicidecum Isis. nu exista dubii în ceea ce priveste reala semnificatie a Fecioa rei negre. fiindca. Dar cum de a ajuns aceasta penitenta crestina sa fie asociata cu o serie de situri pagîne antice? Un indiciu în acest sens poate fi gasit în Cîntarea Cîntarilor— o . Chiar netinînd seama de îndoielile privind continuitatea dinastiei.43) O serie de locuri asociate cu Prioria detin statui ale Madonei negre — de pilda. lîngâ Avignon. Pierre Plantard de Saint-Clair scria explicit: „Fecioara neagra este Isis. ca re .46 Aici pare a f i o discrepanta. iar numele ei e Notre-Dame de Lumiere". la urma urmei. strabatuta de un lant deluros numit Monts de la Madel eine („Muntii Magdalenei"). unde se reunesc în mod traditional membrii organizatiei pentru a-si alege Marele Maestru.

post crestine — un secret în care sînt implicate forte politice înca influente în Europa de astazi". Acest lucru este uimitor. care strajuieste înca intrarea în Port. fiindca la un moment dat iubita spune: „Neagra sînt. pînâ nu 1-am dus în casa ei". de pilda. Cîntarea Cîntarilor a fost asociata cu Maria Magdalena. În mod bizar. nu 1-am mai aflat. dar frumoasa" — o alta referire la cultul Madonei negre49 si la zeita egipteana Isis. Pe zidul unei case de pe o strada ce duc e spre catedrala se afla un basorelief ce înfatiseaza decapitarea Botezato rului. apucatu-1-am atunci si nu 1-am mai lasat.. cei ce tîrgul strajuiesc. Întîln itu-m-am cu pa zn icii. dar ce paralela poate fi facuta între ea si povestea Mariei Magdalena? La prima vedere. dar. de spiritul unui alt personaj semnificativ al Noului Testament: loan Botezatorul. de ziua Mariei Magdalena. Scula-ma-voi. si-n tîrg voi alerga . Regiunea Provence. un numar peste medie de biserici fiachinate lui loan Botezatorul. 1-am cautat.culegere de versuri erotice incluse în Vechiul Testament si atribuite regelui Solomon. Este uimitor numarul mare de biserici închinate lui si de locuri ce-i poarta n umele. pînâ nu 1-am dus la mama mea. întrebarea pare a nu avea un raspuns clar. La fel ca tînara care se lamenteaza în versurile de mai sus. Pretutindeni în calatoriile noastre. Mai exista însa un alt element. L-a m cautat. iata. care pot fi întîlnite aici. care preamarea astfel farmecele reginei din Saba. oricît am încerca. povestea Fecioarei negre ar putea a scunde un secret eretic capabil sa socheze chiar si spiritele moderne.50 Desigur ca numarul mare de constructii dedicate lui loan Botezatorul poate fi explicat prin faptul ca Ordinul Cavalerilor O spitalieri . am întîlnit acelasi fenomen inexplicabil: în regiunile cu o densitate mare de situri dedicate Magdalenei se aflau. caminul „magdalenismului" si al cîtorva Madone negre. si mai derutant. daca exista cîteva conexiuni evidente între Magdalena si Madonele negre. care merita luat în consideratie.48 Poate ca versurile mai ascund si o alta conexiun e. de asemenea. pe Osiris.. Isis a pornit sa-si caute sotul. în Marsilia. amanuntit voi ca uta pe dragul sufletului meu. Iata-1 (Cîntarea Clntarilor 3:1-4): „Noaptea-n pat 1-am cautat pe dragul sufletului meu. In Aix-en-Provence se înalta catedral a Sfîntul loan de Malta. Pe lînga biserica dedicata sfîntului. zic eu. este patrunsa. pe ulite. se mai afla vechiul fort St Jean al Cavalerilor Ospit alieri. Înca din primii ani ai erei crestine. daca e sa credem spusele Prioriei. «N-ati vazut. Poate ca aceasta conexiune aparesttialfanie l-a determinat pe Begg sa scrie: „. prin piete. pe dragul sufletului meu?» Dar abia m-am despartit de ei si. unul dintre aceste poeme este citit în bisericile catolice. mi-am zis. piesele tot nu se potrivesc între ele. acelasi lucru poate fi spus despre sfînta penitenta si Cîntarea Cîntarilor. deoarece. iata nu 1-am mai aflat. de asemenea. eu 1-am gasit pe cel iubit.

prin urmare. Aici se afla unele din tre cele mai opulente resedinte imaginabile — cu exceptia filmelor cu Bond. mergînd de la tencuirea peretilor pîna la forma sfesnicelor. a nutrit dintotdeauna o veneratie aparte pentru acest sfînt. În sat se afla o biserica închinata lui loan Botezatorul — personajul biblic care a dat numele întregii zone. poate51 — si un anume Château St Jean ce se înalta aproape amenintator. iar piata înconjuratoare poarta numele Place des Chevaliers de Malte („Piata Cavalerilor de Ma lta "). este numita de localnici La Vierge noire — „Fecioara neagra". pe întreaga suprafata a zidurilor. alaturi de diverse figuri ciudate. din nou. la capatul peninsulei — un excelent punct de observare. cu o prezenta intensa în zona. Pretutindeni sînt pictati ochi deschisi: unii uriasi. în . Pe zidurile capelei se afla cîteva placi care comemoreaza vizita diversilor Mari Maestri ai ordinului. Motivul rezida. Ca urmare a acestei asociatii. Ni s-a parut ciudata prezenta acesteia aici. desi are astazi o patina gri-verzuie. aratîndu-i-le parca privitorului. la St John's Point. una ne-a atras în mod deosebit atentia: înfatiseaza cîteva siluete de tigani care danseaza în jurul unei fete aidoma unei zeite — în mod evident o aluzie la ceremonia desfasurata anual la Saintes-Maries-de-la-Mer. cu un impact puternic în regiunea de sud a Frantei. frecventata de comunitatea pescarilor locali. Exista o vaga asemanare cu decorul templelor masonice. nu puteam rata ocazia de a vizita zona St-Jean-Cap-Ferrat. dar pentru noi mai interesanta este identitatea celui care a creat remarcabilele deco-ratiuni interioare: Jean Cocleau a finalizat lucrarile aici în 1958. un nou exemplu al acelui bizar fenomen de aparenta simbioza între Madonele negre si loan Botezatorul. spre elegantul oras-stat Monaco. desi aceasta din urma se afla doar la cîtiva kilometri mai departe pe coasta . Din aceasta îngramadire bizara de simboluri si reprezentari artistice. am putut constata existenta unei si mai neasteptate conexiuni cu Prioria din Sion. desi aici imaginile au un caracter mai pregnant suprarealist. mai mici. amintind parca de peliculele lui Hitchcock. Nici chiar în acest paradis al celor celebri si bogati. capela St Hospice construita de ei se înalta si astazi pe locul fostului lor fort. Nu departe însa. fara a exagera deloc. Drumul de la Marsilia la Nisa parea sa nu se mai sfîrsea scâ. capela îi este închinata Sfîntului Petru („Marele Pescar"). precum o femeie care ridica trei degete. ea a strajuit marea timp de aproape un secol. în prezenta cavalerilor de Malta în aceasta regiune. Decorarea capelei a cazut exclusiv în sarcina sa. lucrurile nu sînt chiar atît de exclusiv materialiste pe cît par: accentul pus si aici asupra „Sfîntului loan" nu este un accident. Dar un alt ordin cavaleresc major.(numiti mai tîrziu Cavaleri de Malta). unde a locuit o perioada Jean Cocleau . St-Jean-Cap-Ferrat se întinde la capatul unei peninsule si trecutul sau de paradis al vedetelor de film pr ecum David Niven îi confera o aura cinematografica. straniu. a fost cel al Cavalerilor Templieri — si ei devotati lui loan Botezatorul. Si fiindca tot ne aflam în Provence. De peste cinci metri înaltime. Iar rezultatul este. de-o parte si de alta a altarului si numerosi altii.Îîn portul oraselului Villefranche-sur-Mer se afla o capela micuta. Zon a este do mi na ta de o uria s a stat uie de bronz a Fecioarei cu Pruncul care. desi capela fusese un mult mai vechi vis al sau. St-Jean-Cap-Ferrat este.

în satul Saint-Dalmas. la nivel inconstient. a fost dusmanul declarat al Mariei Magdalena. dar de cele mai multe ori acestea îl înfatiseaza pe loan botezîndu-1 pe lisus. Exista foarte putin e scene ale decapitarii. în ambele cazuri. a carui capela închinata Sfîntului Sebastian strajuieste de la înaltime unicul drum din zona. ca si cum o serie de imagini subliminale îi transmit. cu toate ca legendele nu au totdeauna o baza reala. în interior poa te fi admirata o pictura ce-1 înfatiseaza pe Sfîntul Grat — un fost episcop din regiune — tinînd în mînâ capul lui loan Botezatorul. Cel mai mare oras din regiune este St-Martin-de-Vesubie. atît catolice. locul unui legendar masacru al templierilor. La numai cinci kilometri departare. Si asta nu e tot. deopotriva pentru templieri si pentru cavalerii de Malta? Iata . De-a lungul sau se însira locuri ale caror nume amintesc de aceleasi asociatii pe care le-am remarcat la St-Jean-Cap-Ferrat. pot fi vazute diverse reprezentari ale Botezatorului. desi originea numelui este controversata). Cocteau a decorat aceasta capela chiar înainte de a începe lucrul la fresca din Londra si. asa cum am vazut. pot fi întîlnite numeroase asemenea reprezentari: faptul nu e cîtusi de putin întîmplator. exista o concentrare considerabila de situri ale templierilor si ale unor ordine înrudite. adusa în zona de aceiasi templieri . fiindca se considera ca aceste imagini sînt adecvate doar acolo unde loan Botezatorul se bucura de o veneratie apar te. conform Evangheliilor gnostice. se înalta una din tre cele mai vechi constructii religioase din Franta: Biserica Sainte-Croix. Fireste ca în numeroase biserici.celalalt capat al regiunii Provence si într-o capela dedicata Sfîntului Petru care. vizitatorul ramîne cu o senzatie stranie. cît si protestante. ridicata de Cavalerii Templieri. Se stie dintotdeauna ca loan Botezatoru l a fost sfîntul patron al cavalerilor templieri. conform traditiei locale.52 Aici se afla o celebra Madona neagra: la Madone des Fenestre s („Madona Ferestrelor". Utelle. Urmînd îndeaproape valea rîului Vesubie. în aceasta regiune a Frantei însa. cultul Fecioarei negre si cavalerii templieri. se afla satul Venanson. un grup de sate reflecta acelasi tipar al coexistentei siturilor dedicat e Mariei Magdalena si lui loan Botezatorul. Aici exista si un vechi ora s al templierilor. Pictura interioara o înfatiseaza pe Salomea oferindule lui Irodiada si lui Irod capul lui loan Botezatorul. fiindca în zona. în 1308. Satul Sainte-Madaleine (sic) se afla nu departe de Marie si respectiv St Jean. un mesaj cu totul diferit de cel obisnuit mtr-un locas de cult crestin. iar în amonte de el ajungem la o alta asezare a acelorasi cavaleri. în dreptul orasului St-Martin-de-Vesubie. se întinde drumul ce lega odinioara Alpii de tarmul Mediteranei. La aproximativ treizeci si cinci de kilometri nord de Nisa.53 Si. ale carui case medievale poarta si azi pecetile ezoterice ale alchimis tilor. Dar de ce era el atît de important. sfînta atît de iubita de Priorie. Pe celalalt mal al vaii. Roquebilliere. e interesant sa notam ca localnicilor li se par absolut firesti conexiunile între Magdalena. statuia a fos t introdusa în Franta de Maria Magdalena. Dar.

în aceste locuri exista si numeroase Madone negre. Castele în ruina si vechi fortarete distruse din ordinul regilor si al papilor împestriteaza peisajul si amintesc de brutalitati ce depasesc chiar si obisnuita tendinta medievala spre tira nie si cruzime. am descoperit o încrengatura de conexiuni ezoterice. Alte fire din urzeala legau acest veritabil triumvirat feminin de Prioria din Sion si. trebuie s-o spunem. CAPITOLUL 4 In inima ereziei Legenda Mariei Magdalena depaseste granitele regiunii Pro-vence. iar în locurile în care cultul ei fusese activ se îna ltase în trecut un altar închinat unei zeite pagîne. Asa cum era de prev azut. a . mai ample si mai orga nizate. se gasea în totdeauna si sta tuia un ei Ma done negre. în primele etape ale investigatiilor noa stre nu am facut decît sa constatam existenta acestor conexiuni. în zona Pirineilor. de sfîntul pa tron al templierilor. poate chiar mai întunecate. unele vechi de cîteva secole. am ajuns în regiunea Langue-docRoussillon. loan Botezatorul. am fost totodata primii si cei mai înversuna ti cercetatori ai trecutului sau istoric. iar astazi printr e cele mai sarace. Legendele despre ea sînt numeroase în sud. Dar. desi siturile asociate cu viata ei în Franta pot fi întîlnite numai aici. Dovezi ale unor apuse vremuri turbulente sînt pretutinden i. Si. Este un tinut depopulat. vinurile locale. au un fundament real si ne-a oferit totodata o serie de indicii care sugereaza existenta unei structuri mult ma i vechi.o întrebare ce a vea sa capete proportii nebanuite în cursul cercetarilor noastre. Uneori ne-am îndoit chiar ca le vom descifra vreodata. pe masura ce am con tinua t. Pornind de la Marsilia spre vest. pustiu si tacut. odinioara cea mai bogata din Franta. ne-am dat seama ca date. pe linga faptul ca. în mod inexplicabil. si în departamentul Ariege. fiind concentrate îndeosebi în sud-vest. Fiindca. fara a reusi sa le întelegem rostul. Acolo unde ce va amintea de Maria Magdalena. este una de ca re si Leonardo da Vinci ar fi fost mîndru. Calatoria care ne-a purtat prin Provence a demonstrat ca legendele despre Magdalena. mai cu seama în Pirineii Râsariteni. Mergînd pe urmele ei. de ce nu. aidoma un or buni europeni ce sîntem.. Se spune ca în aceste regiuni ea ar fi dus Sfîntul Graal.. Fara a banui cît de tulburatoare avea sa fie urmatoarea noastra descoperire. am lasat în urma Proven ce si am patruns mai adînc în inima ereziilor europene. în ciuda numarului tot mai mare de turisti care vin pentru a cunoaste istoria însîngeratâ locurilor si. frecvente în zona. legen de si personaje aparent contradictorii încep sa-si gaseasca locul în imaginea genera la — si imaginea. ne-am adus propria contributie la crester ea economica a zonei.

De asemenea. De fapt. fiindca — asa cum aveam sa ne convingem — este vorba despre o regiune cu o reputatie iesita din comun. probabil fiindca o cultura ce stimuleaza cunoasterea este. o fortareata a catarilor). tinutul era o culme a civilizatiei si a culturii europene. acesta este Languedoc-Roussillon. în care casele sînt înca decorate cu un bogat simbolism ezoteric. la nivel oficial. idealizate. în esenta. Occitania. prinzînd radacini îndeosebi în Germania si în Tarile de Jos. regiunea a fost — si este înca în prezent — un nucleu al alchimiei. cîntecele trubadurilor aveau o real a rezonanta erotica. un exemplu graitor este Alet-les-Bains. numeroase sate fiind marturii vii ale preocuparilor prea putin ortodoxe ale locuitorilor din trecut. unde trubadurii erau numiti minnesingers — literal. în general. menita sa tina în umbra istoria catarilor. O suta de ani mai tîrziu însa. ci era stapînitâ de contii de Toulouse care. „cîntareti ai doamnei". Un element esential al acestei culturi erau trubadurii — acei menestreli itineranti. aceasta cultura extraordinara a fost distrusa de invaziile triburilor barbare din nord — un eveniment ale carui ecouri persista înca si astazi. erau. Influenta lor s-a extins dincolo de Languedoc. un ii pretinz înd chiar ca a exista t în decursul timpului o veritabila conspiratie a tacerii. cînd peste 100 000 de membri ai gruparii eretice a catarilor au fost masacrati din ordinul papei. Aceasta traditie a iubirii cavaleresti era axata pe feminitatea idealizata si pe femeia ideala. Pîna în secolul al XHI-lea. ale caror cîntece de dragoste erau. din apropiere de Limoux. În Languedoc a avut loc primul genocid european. Artele. desi. mai bogati si mai puternici decît acestia. Vechiul Languedoc a fost dintotdeauna un focar al ideilor eretice. Cu exceptia unor teritori i precum Bosnia si Irlanda de Nord. putine sînt tinuturile pe a caror prosperitate economica religia sa-si fi pus o asemenea amprenta. Si. literatura si stiintele erau aici mai avansate decît oriunde altundeva. Probabil ca impactul sau nu a fost la fel de rasunator ca al Holocaustului modern. cu toa te ca erau prin excelenta romantice. în acest caz . limba locala —. pentru interogarea si exterminarea acestor eretici a fost creata initial Inchizitia. Multi localnici sînt însa si astazi animati de Pa timile vechi. În plus. de fapt.daca exista un loc în Europa despre care sa putem spune ca a fost inima ereziei. ode închinate Principiului Feminin. z ona nu facea parte din regatul propriu-zis al Frantei. Initial numita simplu Languedoc — de la Langue d'Oc. în timpul cruciadei împotriva albigenzilor (numiti astfel dupa orasul Albi. regiunea se întinde din Provence pîna în zona cuprinsa între Toulouse si extremitatea estica a Pirineilor. Si exact acest lucru a provocat saracirea sistematica a zonei. În secolele al Xl-lea si al Xll-lea. termenul are semnificatia unei femei arhetipale. în Tou-louse si Carcassonne au aparut pentru prima data acuzatiile de participare la a sa-numitul „Sabat al . mai toleranta fata de conceptiile noi si radicale. desi supusi prin jurâmînt de credinta regilor france zi. Multi locuitori prefera sa foloseasca vechiul nume al regiunii. pentru simplul fapt ca s-a petrecut în secolul al VUI-lea. zeita.

În folclor. ulterior papa Silvestru al II-lea. Un alt personaj legendar al zonei este Meridiana. sa nu uitam evidenta conexiune cu Lilith . care avea un oracol sub forma unui cap vorbitor. la Pays d'Oc. astazi St-Bertrand-deComminges. venerat în majoritatea regiunilor rurale ale Europei — pot fi vazute în multe biserici c restine. a fost discipolul acestei Meridiana. Irodiada. Fiindca. * Numeroase elemente pagîne supravietuiesc înca în zona si pot fi întîlnite în cele mai surprinzatoare locuri. Lilith a reusit sa patrunda într-o biserica: o sculptura de aici înfatiseaza o femeie cu aripi si picioa re de pa sare dînd na stere unei crea turi dionisiace. O alta femeie. M ann si Jane Lyle: „În Catedrala St-Bertrand-de-Comminges.4 în plus. dar cercetatorii francezi au identificat acest personaj cu zeita asirianâ Anath. transmisa prin intermediul initi erii sexuale. în conformitate cu cronicarul evreu Josephus din secolul I. tinta unor acuzatii similare. marturiile lor fiind obtinute prin obisnuitele metode cu rezultat garantat ale Inchizitiei. Cercetatoarea si scriitoarea americana Barbara G. Irod. saizeci si trei de persoane din Toulouse au fost condamnate pentru vrajitorie. un Om Verde". lumea este un cîmp de batalie între doi zei: Stapînul Cerurilor si Stâpînul Acestei Lumi. iar Irodiada a continuat sa existe prin legendele locale. dar. despre care se crede ca a vorbit în numele tuturor celorlalti. Silvestru. o forma d e cunoastere alchimica si ezoterica. bogatiile si întelepciunea ei magica"5 — în mod evident. Salornea a murit înecata într-un rîu de munte. în realitate. si fiica lui vitrega. din Pirinei. în 1335. a marturisit ca luase parte la „Sabat" pentru a-i „servi pe catari la cina".vrajitoarelor". Cea mai renumita aparitie a sa a avut loc cînd Gerbert d'Aurillac (circa 9401003). Salomea . atunci cînd si-a descris credinta.2 Acelasi orasel pretinde ca ar fi locul de îngropaciune a nimanui altcuiva decît Irod Antipas. Anne-Marie a decla rat ca. La loc de frunte printre acestea s-a aflat o tînara pe nume Anne-Marie de Georgel. pur si simplu.cea ramasa în amintire prin asa-numitul „dans al celor sapte valuri" — au fost exilati în orasul roman Lugdunum Covenarum din Galia. care i-a oferit „trupul. în ezotericul „limbaj al pasarilor". devenind tartorita soborului vrajitoarelor". precum Catedra la din Norwich. îndeaproape înrudita cu Isis. în anii 1330 si 1340.T.3 O alta legenda pitoreasca din Languedoc aminteste de „Regina Sudului" (Reine du Midi). protectoarea orasului Toulouse este La Reine Pedauque („Regina Picior-deGîsca") — o referire. cea cu picioare de pasare. Pentru înaltii reprezentanti ai clerului. Ea si ceilalti condamnati îl slujeau pe acesta din urma. Irod a disparut aici fara urma. aceasta convingere o fi parut „vrajitorie". sotia lui. fapt ce sugereaza o legatura între aceasta zeita pagîna si legendele Marie i . desi sculpturi înfatisîndu-1 pe „Omul Verde" — zeul vegetatiei. era gnosticism. tetrarhul Galileii care a cerut uciderea lui loan Botezatorul. Walker considera ca numele Meridiana provine de la Maria-Diana. poate. Iata ce scriu A. de obicei n u este reprezentat ca un vlastar al unei zeite din Vechiul Testament. a calatorit în Spania pentru a învata tainele alchimiei. pentru ei. un supranume al contesei de Toulouse. deoarece credeau ca el va învinge. Numele ei pare a fi legat de amiaza si de punctul cadinal sud (ambele midi în franceza).

cea mai mare concentrare a Ordinului Cavalerilor Templieri de pe întregul teritoriu european. în 1213. în 1209. fara nici o dificultate. Chiar si în analele însîngerate — si bizare — ale acestei campanii îndelungate. locuitorii orasului au jurat sa-i apere pe catari. În consecinta. au ucis tot ce-a fost viu — barbati. O serie de comentatori contemporani au relatat aceasta istorie. Daca. acestia au raspuns: „Omorîti-i pe toti. s-a întîmplat un lucru de necrezut: localnicii au refuzat ambele optiuni. cînd a fost atacat de cruciati. era o enclava în care 222 de catari traiau nederanjati de re stul populatiei. e un oras dens populat. la Mediterana. în conformitate cu raportul trimis papei de reprezentantii sai. Circa 15 000-20 000 de persoane au fost astfel macelarite. nici altar. Unul dintre pr imele orase mari prin care am trecut în drumul nostru dinspre Marsilia a fost centrul unor patimi arzatoare nascute în numele ei mii de oameni f iind macelariti din cauza a ceea ce însemna Maria Magdalena pentru ei. Beziers devenise un fel de centru al ereticilor si. au preferat „sa moara ca eretici. cînd iadul era o realitate indiscutabila — si alternativa era suficient de generoasa. în iulie 1209. dar si-a bazat relatarea pe spusele cruciatilor care au luat parte la ele.8 Desi nu se stie daca seniorul de Beziers era el însusi catar sau doar simpatiza cu ei.Magdalena. pretutindeni putind fi vazute si astazi ruine ale castelelor si ale citadelelor ce le-au apartinut odinioara templierilor. de asemenea. din sudul Frantei. nici cruce. preoti. Ei au cerut ca locuitorii orasului — de credinta catolica — sa-i predea pe catari sau sa paraseasca cetatea. asa cum banuiam noi.7 Calugarul nu a fost de fata la evenimentele respective. Beziers se afla azi în departamentul Herault. în mod cert aceas ta e zona cu cea mai mare probabilitate de a le întîlni. Dumnezeu va sti sa-i deosebeasca". „Nimic nu i-ar fi putut salva. decît sa ramînâ în viata ca crestini". au pus stâpînire pe cetate. aflat la circa zece kilometri de Golful Leilor. pe lînga cele din Provence. locuitorii acestei cetati au fost vînati si ucisi pînâ la ultimul în cadrul cruciadei împotriva albi-genzilor. copii. Este usor de înteles ca localnicii au vrut sa-si fereasca orasul de prapadul obisnuit lasat în urma de orice armata. nici crucifix. oferind catolicilor o posibilitate facila de a scapa de masacrul anuntat. Asa cum scrie Pierre des Vaux-de-Cernat. putini peste 200 erau eretici. pîna la suprimarea lui la începutul secolului al XlV-lea." Cînd cruciatii i-au întrebat pe trimisii papei cum sa-i deosebeasca pe eretici de restul locuitorilor. fara deosebire — si au ars locul din temelii. femei. dintre acestea. Desi solicitarea a fost facuta sub amenintarea excomunicarii — perspectiva dificil de ignorat în acele vremuri. cruciatii au patruns în Beziers si. în LanguedocRoussillon. au existat si alte ramuri „eretice" ale cultului Magdalenei. dar trebuie s a ne . În Languedoc a existat. astfel încît „ereticii" sa poata fi prinsi mai usor. un calugar cistercian. cert este faptul ca nu a facut nimic pentru a-i persecuta sau pentru a-i anihila — si tocmai acest lucru i-a înfuriat mai râu pe cruciati. evenimentele de atunci au un iz aparte. dar noi ne vom limita la cronica scrisa de Pierre des Vaux-de-Ce r-nat.

oferind o imagine deslusita asupra contextului în care a avut loc cruciada împotriva albigenzilor. încît sînt usor de observat chiar si în prezent. Catarii nu erau tratati cu dispretul si ironia cu care cultura moderna tinde sa priveasca azi minoritatile religioase. Era ziua de 22 iulie. De asemenea.. Toate familiile nobiliare din regiune apartineau acestei credinte sau erau simpatizante si sustinatoare active ale ei.. catarismul devenise practic . ar fi putut foarte bin e sa-i predea pe eretici si sa-si continue viata nestingheriti. Ereticii pretindeau ca Sfînta M aria Magdalena a fost concubina lui lisus Hristos. În Lan-guedoc. a devenit o forta redutabila în Langue-doc. Dar cum de au aflat tîrgovetii aceia medievali despre aceasta idee? Evangheliile gnosti ce nu fusesera înca descoperite (si chiar daca ar fi fost. trebuie sa precizam data exacta a masacrului. iar localnicii le aratau un respect deosebit. Si atunci. în biserica Mariei Magdalena din Beziers fusese ucis seniorul local. cu patruzeci de ani înainte.. dar în scurt timp..amintim ca li se oferise posibilitatea de a pleca nevatamati. lasînd cicatrice atît de adînci în spiritul colect iv al regiunii. Raymond Trencavel I. încît a impus crearea Inchizitiei ca arma de lupta pentru a-i nimici? Nu se stie exact cum a luat nastere credinta catara. care le -au luat în mod activ partea ereticilor. de unde provine aceastâ traditie? Acest episod a fost preambulul întregii cruciade împotriva albi8enzilor. sarbatoarea Mariei Magdalena. motivele asasinatului ramîn însa necunoscute. Oh. Asa cum am vazut. cînd a u jurat sa-i sprijine pe catari. pîna la moarte.. în secolul al Xl-lea. i ar daca tineau atît de mult la casele si bunurile lor. si nici unul dintre cronicarii epocii nu ezita sa sublinieze acest lucru. ei constituiau religia dominanta în zona." Oricît de socanta li s-a parut aceasta idee cuviosilor preoti si cruciatilor. Este deci clar ca aceasta credinta constituia o traditie locala ce stapînea cu o forta extrema inimile si mintile oamenilor. Asa cum scria Pietre des Vaux-de-Cernat: „Bezieres a fost cucerit în ziua Sfintei Maria Magdalena. care avea sa framînte provincia Languedoc timp de pest e Patruzeci de ani. evident ca nu la fel au gîndit si locuitorii orasului. Deci. drept a fost ca acesti cîini murdari sa fie prinsi si masacrati de sarbatoarea celei p e care au insultat-o. Evangheliile gnostice si alte texte vechi descriu în mod deschis relatia dintre lisus si Mar ia Magdalena ca avînd o componenta sexuala indiscutabila. Prin urmare. Dar în Beziers conexiunea dintre Magdalena si erezia catarilor nu era cîtusi de putin întîmplatoare. Oare ce s-a întîmplat atunci la Bezieres? În primul rînd. însa au ales sa ramîna si astfel si-au semnat o dubla condamnare la moarte. cine erau acesti catari — sau albigenzi — a caror credinta avea sa provoace pornirea unei adevarate cruciade împotriva lor? Ce anume era atît de înspaimîntator pentru institutia Bisericii. e greu de crezut ca ar fi fost aduse la cunostinta maselor largi).. suprema justitie a Providentei!.

Pîna la aceasta data. dar toti fusesera primiti cu cea mai deplina apatie. toti fiind considerati preoti. Desi. Cercetatorii actuali. sustin ca ei erau reprezentantii unui curent ce propovaduia reîntoarcerea la valorile fundamentale ale crestinismului. urau întregul cult al mor tilor si comertul cu relicve — o sursa majora de venituri pentru Roma acelor zile. Printre primii sa numarat. ai carui membri au condus ulterior Sfînta Inchizitie).religie de stat. Biserica trimisese misionari specializati — vorbitori talentati — pentru a încerca sa-i readuca pe cei din Languedoc la „adevarata credinta". Aceasta institutie a gasit însa o sumedenie de motive pentru a-i persecuta. trimitînd si ea predicatori itineranti. asa cum vom vedea ceva mai tîrziu). si. Chiar si marele Bernard de Clairvaux (1090-1153) a fost trimis în regiune. Urmatoarea tactica la care a apelat Biserica a fost sa le raspunda cu aceeasi moneda. aveau convingeri pacifiste si credeau într-o forma de reîncarnare. Poate mai surprinzator pentru acea epoca e accentul pe care ei îl puneau pe egalitatea dintre sexe. daca „le studiem modul de viata. toti membrii botezati ai cultului erau egali din punct de vedere spiritual. pentru ei. în ciuda unor similaritati superficiale însa. Preferau sa se reuneasca în aer liber sau în case obisnuite. nimic nu era mai pacatos decît luxul si opulenta pe care le afiseaza Biserica. cu toate ca gradul ridicat de civilizatie din Languedoc determinase în rîndul populatiei o atiudine mai „moderna" cu privire la femei. Catarii au acuzat Biserica Catolica de deviere grosolana de la conceptul originar al miscarii initiate de lisus. Erau. celebrul Dominic Guzman. dar a sfîrsit prin a se întoarce la Roma exasperat de intransigenta locuitorilor. o încercare de respectare a învataturilor lui lisus. dar acceptau pestele (din motive nu tocmai juste. iar în 1179.9 Supranumiti Les Bonhommes sau Les Bons Chretiens — „oameni buni" sau „buni crestini" —. calatorind în cupluri. Dar principalul motiv pentru care catarii au atras mînia Bisericii era acela ca refuzau sa recunoasca autoritatea papei. la prima vedere. De asemenea. mai cu seama cei cu orienta ri New Age. el a avut grija sa explice ca. nu în biserici. Oamenii cei Buni nu pareau a constitui o amenintare pentru nimeni. predicatori itineranti. de altfel. de asemenea. cu exceptia Bisericii. realitatea este alta. catarii ar putea fi considerati precursorii miscarii protestante.. cu toate ca dispuneau de o ierarhie administrativa din care faceau parte si episcopi. traind în deplina saracie si simplitate. în 1205. nu-i putem gasi nimic de reprosat". Catarii manifestau o ostilitate vie fata de simbolul crucii. o serie de concilii au condamna t cultul catarilor. în darea sa de seama catre papa însa. catarii pareau a nu deranja pe nimeni. o trasatura comuna a întregii cruciade: chiar si cei mai aprigi dusmani ai catarilor au fost nevoiti sa admita ca stilul lor de viata era exemplar. asa cum vom vedea. considerîndu-1 un memento sinistru al instrumentului pe care a f ost torturat si ucis lisus. un calugar spaniol care a fondat apoi Ordinul Fratilor Predicatori (mai tîrziu Ordinul Sfîntul ui Domin ic. într-adevar. În decursul secolului al XH-lea. au preluat multe idei exterioare si profesau o ideologie oarecum con fuza..10 Aceasta a fost. oprin du-se pentru a da o mîna de ajuto r oriunde era nevoie. Prin urmare. Prin urmare. ei si protectorii lor au fost „anatemizati". Erau vegetarieni. modul lor de viata era. . acestea contravenind total preceptelor lui lisus. Catarii aveau un mod de viata foarte simplu. desi se aflau pe o cale gresita din punct de vedere doctrinar.

în mod cert. Campa nia a durat pînâ în 1244 — o perioada lunga. chiar si astazi. în 1207. la o înaltime ametitoare . Aceasta a fost ultima picatura: Papa a declarat o cr uciada generalizata împotriva catarilor si a celor care îi sustineau sau care simpatizau cu ei. Fortareata de piatra. papa Inocentiu al III-lea si-a pierdut rabdarea si 1-a excomuni cat pe contele de Toulouse. devenise parte integranta a Frantei. Aceasta de acum însa avea sa fie dusa de crestini împotriva crestinilor. de ziua Sfîntului loan Botezatorul. Acest lucru a fost evident cu deosebire la finele asediului la care au fost supusi în ultimul lor refugiu. Montsegur a capatat în timp o aura mitica. iar bogatia si puterea detinute de cei din Languedoc nu-i puteau lasa indiferenti. Dar daca în acest din urma caz urcarea le poate pune probleme celor neantrenati. regiunea era independenta. de ordin politic. Cruciada împotriva albigenzilor. este cocotata aproape incredibil. împotriva unor „salbatici" care traiau pe tarîmuri atît de îndepartate. amintind de Glastonbury Tor. Chemarea la cruciada a avut loc pe 24 iunie 1209. Catarii erau pacifisti. care a început la Beziers în 1209. chiar daca asta însemna martiriul pe rug. dintre ei. Pe lîngâ faptul ca a constituit primul genocid al Europei. Acest episod al istoriei europene a fost. a reprezentat. multi nu au aratat nici cea mai vaga teama sau oroare la ideea unei astfel de morti. ea nici nu se compara cu drumul pîna sus. Dupa parerea noastra însa. legatul papal care a adus vestea fiind ucis de Unul dintre c avalerii lui Raymond. Exista locuri în Languedoc unde. Pîna la acea data. dar dispretuiau atît de intens „învelisul murdar de carne". La începutul cruciadei. aproape sub nasul papei. numele Simon de Montfort stîrneste reactii de spaima amestecata cu ura. un fel de apriga dezbatere publica soldata cu un esec total. în cele din urma. de asemenea. Miscarea a fost una extrem de nepopulara . la sfîrsitul ei. extrem de semnificativ. o miscare decisiva pentru unificarea Frantei si a pus bazele înfiintarii Inchizitiei. fiindca nu a luat nici o masura împotriva ereticilor.11 Majoritatea soldatilor proveneau din zonele de nord ale Frantei. avînd forma conica a unei capatîni de zahar. Montsegur. În acea epoca însa. Raymond al IV-lea. cruci ada împotriva albigenzilor a însemnat mai mult decît o campanie de atrocitati în mod ciudat uitata. încît nici imaginatia nu le putea cuprinde. motivele religioase ale cruciadei au atras rapid dupa sine ratiuni mult mai cinice. în timpul cruciadei. la „castelul" Montsegur. toate cruciadele fusesera lansate împotriva musulmanilor. Un punct important pe traseele turistice actuale. încît erau nerabdatori sa scape de el. mii de catari au sfîrsit în flacari si. Era chiar posibil ca unii dintre cruciati sa-i cunoasca personal pe ereticii pe care jurasera sa-i nimiceasca. a fost de o brutalitate fara margini.Cele doua tabere s-au întîlnit în cadrul unei serii de dispute. Unii chiar nu au demonstrat nici un semn de durere. în care cruciatii au scos la iveala ce era mai rau în ei. oras dupa oras câzînd în fata trupelor conduse de Simon de Montfort.

din orice epoca. ci cu un calm absolut. ar vrea sa-1 cunoasca. Cel mai incitant mister este cel al asa-numitei comori a catarilor. Oare practicau si ei o tehnica similara ce le-a permi s sa îndure cele mai cumplite chinuri? Desigur ca acesta este un secret pe care orice soldat. Desi au capitulat în mod oficial pe data de 2 martie 1244. pe de alta parte . Mai multi soldati au trecut de partea catarilor. Oare ce a putut sa determine un asemenea comportament? Unii au sugerat ca. nici maca r nu se puteau gîndi la escaladare. jurînd sa ramîna devotati credintei lor chiar si în fata torturii. catarii întîmpinau tortura si moartea sigura nu doar cu stoicism. fiindca soldatii calare. Pentru cei care îsi amintesc perioada anilor 1970. de la vînatorii de comori nazisti la caut atorii Sfîntului Graa l. a subliniat importanta citadelei atunci cînd a scris. urcarea este foarte dificila. Monahul a ramas neclintit în vreme ce flacarile 1-au ucis. în mijlocul noptii. Oricum însa. viata lor d evenea usoara. Odata aflati însa în fortareata. În timpul celor zece luni de asediu de la Montsegur. acest lucru trimite la imaginea impresionanta a calugarului budist care s-a sinucis pentru a protesta împotriva Razboiului d in Vietnam. din motive înca necunoscute li s-a permis sa ramîna în fortareata timp de înca cincisprezece zile. deasupra haului ce se deschide în coasta muntelui. s-a petrecut un fenomen curios. Acesti eretici descurcareti au re usit într-un final sa scape coborînd pe frînghii. cruciatii îi împinsesera deja pe catari tot mai departe. în ciuda faptului ca stiau bine care avea sa fie sfîrsitul acestora. La începutul anilor 1240. caderea fortarefei Montsegur a lasat în urma o serie de mistere de nepatruns. p e liderii acestora. chiar si pentru drumetii arsi de soare. cu rucsacuri în spinare. pe care patru dintre ei ar fi reusit s-o scoata din cita dela cu o noapte înainte de masacrul final. prada unei transe posibile gratie inimaginabilei discipline interioare n ascute dintr-o intensa si îndelunga pregatire. de unde strajuieste satul si valea amenintata mereu de caderi de stînci. care au fascinat generatii întregi si au atras cele mai variate personaje. chiar si în clipele în care — se spune — flacarile le învaluiau trupul. Blanche de Castilia. interval la capatul caruia urmau sa se . mai cu seama. spre poalele Pirineilor. Panouri în mai multe limbi avertizeaza turistii ca ascensiunea pîna la „castel" nu e indicata decît celor bine antrena ti. cruciatii au suferit o profunda transformare interioara. puternic impresionati de purtarea exemplara a catarilor. E greu de imaginat cum reuseau catarii — si proviziile lor — sa ajunga sus. cu armurile lor grele. fortareata devenise o atractie irezistibila pentru oamenii papei. Asa cum am vazut. astfel ca Montsegur devenise cartierul lor general. referindu-se la capturarea ei: „(trebuie sa) retezam capul balaurului". Adapostind circa 300 de eretici si. Catarii.gunstei de munte. s-au pregatit si ei pentru moarte. Regina Frantei.

stilul lo r de viata era mai interesant. o miscare eretica aparuta initial în Balcani. întruchipînd poate legendara semintie pierduta a lui lisus. care si-a exercitat influenta în regiune pîna dupa disparitia catarilor. deriva din termenul „bulgar" si are ambele semnificatii atît în sens literal (toti ereticii sînt acuzati —justificat sau nu — de deviere sexuala). cînd. Si. asa cum subliniaza Walter Birks si R. o serie de scrieri. culte precu m cel dionisiac si religii dualiste ca zoroastris-mul. cunostinte. altii sînt de parere ca asa-zisa lor comoara ar fi fost. ei ar fi solicitat aceasta pasuire pentru a avea timp sa îndeplineasca un ritual anume.12 Religia a derivat însa dintr-o viziune aparte asupra lumii. 1987). spiritul fiind prizonier într-un trup mizer si unica modalitate de eliberare este prin gnosis. Judecind dupa traseul dificil urmat de cei patru evadati. (Detalii mai ample în acest sens pot fi gasite în documentatul studiul al lui Iuri Stoianov. s-a pus prea mult accentul pe presupusa lor teologie. de fapt. cît si în sensul mai general. Bogomilii si „ramificatiile" lor. peiorativ. The Hidden . la mijlocul secolului al X-lea. originile ei exacte ramînînd înca subiect de dezbatere. în argou : „nemernic". e greu de crezut ca ei ar fi transportat saci cu lingouri de aur. C uvîn tul din li mba engleza bugger "pederast". Unii au presupus ca ar fi fost vorba despre Sfîntul Graal însusi sau despre un alt obiect ritualic cu o semnificatie deosebita. Gilbert în cartea The Treasure of Montsegur („Comoara din Montsegur". Inchizitia. erau deopotriva dualisti si gnostici: pentru ei. Catarii erau o ramura a bogomililor. Bogomilismul a avut o râspîndire larga — cel putin pîna la Constantinopol — si a fost considerat o amenintare serioasa la adresa ortodoxiei religioase. de exemplu. lumea este în sine malefica. Unele relatari afirma chiar ca ac estia s-ar fi napustit pe pantele muntelui si ar fi sarit direct în focurile aprinse la poale. Un alt subiect de energice speculatii este comoara catarilor. ce forma ar fi putut lua ele? Ce credeau catarii cu adevarat? Credintele lor sînt dificil de evaluat astazi. dar nimeni nu poate sti care este adevarul. Bogomilii din Bulgaria erau mostenitorii unei lungi traditii „eretice" si îsi creasera o reputatie pitoreasca printre cei care nu le împarta sea u credi nta . revelatia de tip personal ce duce sufletul la desavîrsire si la adevarata cunoastere a lui Dumnezeu. precum catarii.A. Conform unor supozitii. Exista numeroase radacini posibile ale gnosticismului: filozofia Greciei antice. de fapt. deoarece au lasat în urma foarte pu tine scrieri si majoritatea informatiilor în acest sens provin de la mar ele lor dusman. învataturi sau chiar ca evadatii însisi ar fi avut o importanta anume — reprezentînd o forma de autoritate. Dar daca ar fi fost vorba despre cunostinte sau învataturi secrete.predea pentru a fi arsi pe rug.

Tradition in Europe. ci ca urmare a urii pe care o resimteau pentru procreare si mîncau peste pe baza convingerii eronate ca pestii se reproduc asexuat. care refuzau hotarît accesul direct al populatiei la Scripturi). într-adevar. a fost tintuit pe cruce. ci numai de cei cîtiva initiati din pozitiile de vîrf. Din punct de vedere teologic. au fost nevoiti sa reinte rpreteze evenimentele biblice. ce avea la baza o teologie simplista. pentru ei. de aceea. pe de o parte. unele elemente specifice zonei Languedoc. urmau sa se tot reîncarneze pîna ce reuseau s-o sfîrseasca în mod corect. era de neimaginat. acest lucru nu era menit sa fie cunoscut de toti ttiernbrii cultului. încît n-o împartaseau decît celor care se dovedisera demni de asemenea cunoastere. „Traditiile tainice ale Europei". este greu de crezut ca ar f i inven ta t a sa ceva. toate acestea nu sînt altceva decît aiureli sentimentale. teologia catarilor a inclus. care. daca nu. îsi încurajau adeptii sa citeasca singuri Biblia (spre deosebire de catolici. Prin cipalul exemplu în privinta reinventarii Noului Testament este opinia lor cu privire la rastignire — aceea ca un lisus necarnal. Un aspect existent numai în acest cult este credinta ca Maria Magdalena a fost sotia lui lisus sau poate concubina lui. acest „a lt" lisus a trebuit inventat ca urmare a dispretului resimtit de catari pen tru corpul fizic. carnal. Au existat si unele opinii conform carora catarismul a fost un «produs" exclusiv local. spirit pur. am putea crede ca aceasta era un soi de religie New Age romantata. Pe scurt spus însa. Catarii aveau virulente tendinte antisex si chiar anticasatorie si. Desi nu exista nici o dovada biblica în acest sens. Fireste . pentru a se potrivi cu credintele lor.14 desi afirmatia este cît se poate de er onata. presupunea martiriul pentru credinta lor. poate ca ipoteza îi oripila atît de mult. pe de alta parte. catarii se aflau într-o pozitie delicata. dar. în aceasta vale a plîngerii. precum reîncarnarea si vegetarianismul. nu aveau sa mai revina în alt trup. Catarii erau vegetarieni nu fiindca ar fi iubit animalele. era fundamentata pe conceptul „sfîrsitu-lui bun" (moartea). Ideea lor de reîncarnare. un Hris-tos întrupat. de obicei . pe de alta parte. Daca îsi puteau încheia astfel viata. . Tinînd seama de literatura pe tema catarismului disponibila în majoritatea buticurilor pentru turisti din Languedoc. 1994)13. Exista sute de carti si brosuri care celeb reaza umanismul catarilor si credinta lor într-o serie de principii „moder ne".

deschide specialistilor o perspectiva interesanta. cu privire la trairile religioase ale unei femei si. Spre exemplu. fara un co' responden t în doctrinele bogomililor". ideea unei relatii sexuale între lisus si Maria Mag-dalena nu putea fi rezultatul imaginatiei lor bogate. la un moment dat se afirma: „Dumnezeu este Mama Universala. sub semnatura misticului german Meister Eckhart. au presupus ca aceste idei gnostice timpurii au sta la baza cultului Magdalenei din regiunea de sud a Frantei. Brosura prezinta o serie de dialoguri într e „Sora Caterina" si confesorul ei. cu toate ca prezinta o serie de idei ortodoxe. deoarece contine unele idei care nu se mai întîlnesc decît în Evangheliile de laNagHammadi: Maria Magdalena este înfatisata ca fiindu-i superioara lui Petru prin faptul ca îl întelege mai bine pe lisus. pe lîngâ traditia trubadurilor/minnesingerilor. Ar fi oare posibil ca ele — sau alte scrieri similare — sa fi constituit sursa credintei înversunate a celor din Languedo c? Unii specialisti. Acest tratat neobisnuit subliniaza conexiunea dintre Magdalena siMinne — femeia personificare a iubirii pentru minnesingeri. mai mult decît atît însa." si. în Languedoc ea a de venit punctul centra l al unor convingeri în mod eviden t eretice si — asa cum aveam sa constatam mai tîrziu — tot în aceasta regiune a dat nastere unor pasiuni salbatice.. Ceea ce ar trebui sa retinem de aici este faptul ca. în anii 1330. intitulat Schwester Katrei („Sora Caterina"). desi specialistii considera ca autorul real a fost una dintre adeptele acestuia.17 Si exista probe care sustin aceasta ipoteza. la acea vreme în Languedoc. Am mentionat deja ca ideea unei relatii romantice între lisus s i Maria Magdalena apare si în Evangheliile de la Nag Hammadi. mai mult decît atît.Prin urmare. încît nu putea fi nicicum ignorata. Si. unor zvonuri bizare si unor secrete întunecate. din text transpare aceeasi tensiune existenta între Magdalena si Petru. de fapt. catarii au cautat îndelung diverse justificari teologice pentru a explica aceasta casatorie — un efort pe care nu 1-ar fi facut daca ar fi putut respinge pur si simplu povestea ca fiind o aiureala. printre care Marjorie. o serie de incidente specifice descrise în Nag Hammadi apar si în tratatul S orei Caterina. cuprinde si multe altele ce nu pot fi în nici un caz considerate astfel. pe care o exprima astfel: „Faptul ca «Sora Caterina» oglindeste aceste idei ridica o problema spinoasa privind . o traditie originala a catarilor. la Strasbourg a fost publicat un mic tratat remarcabil. denota o puternica influenta catara.16 Desi Magdalena era si înca este o sfînta foarte populara în Provence.. dupa cum scrie Iuri Stoianov: „Ideea Mariei Magda lena ca «sotie» sau «concubina» a lui Hristos pare a fi. unde se presupune ca ar fi trait. De fapt. ascunse în Egipt în secolul al IV-lea. existenta unei relatii între lisus si Maria Magdalena era o credinta atît de raspînditâ în rîndul populatiei si atît de importanta pentru întreaga lume crestina a regiunii.19 Profesorul Barbara Newman de la Universitatea Pennsylvania subliniaza o alta dilema.

Textul. Numeroase secte catare aveau idei mai ortodoxe despre loan si se pare chiar ca bogomilii din Balcani îi marcau prin ritualuri ziua de 24 iunie. Aceste idei dualist-gnostice concorda cu teologia generala a catarilor. Si este posibil ca aceste informatii sa provina nu numai din textele de la Nag Hammadi. Ideea este mostenita direct de la bogomili.îndeosebi în lucrarile unor persoa ne asociate cu Prioria din Sion. (în cercurile oculte se vorbeste de mult despre o alta versiune. si numerosi ocultisti au cercetat zona Montsegur pentru a o gasi. precxtin Cesar. încît îl con siderau „un demon". pe care specialistii o considera a fi cea mai gnostica din Noul Testament.) În mod cert. cu origini bogomile. lisus le spune discipolilor sai ca loan Botezatorul era. catarii aveau idei neortodoxe. în mod evident. trimis pentru a încerca sa-i submineze misiunea de mîntuire. fiul lui Nostrada mus (text publicat la Toulouse)21. ca locurile dedica te Magdalenei a"u de obicei în apropiere centre a socia te cu loan B otezatorul. am presupus ca manifestau aceleasi sentimente fata de Botezator. sa intre în posesia unor texte descoperite sase sute de ani mai tîrziu? Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Sora Caterina reflecta influenta catarilor si a trubadurilor din Languedoc. Dimpotriva însa. nici de toti catarii. Cercetarile nepublicate realizate de John Saul au scos la iveala numeroase referinte la o astfel de relatie în literatura din sudul Frantei de pîna în secolul al XVII-lea . poate con fuze. Catarii aratau. un emisar al Satanei (stapînul lumii ma teriale).22 Unul dintre putinele texte sacre ale catarilor care s-au pastrat pîna astazi este „Cartea lui loan" (cunoscuta si sub numele Liber Secretum)'. întrucît ca tarii îi acordau ei o a semenea veneratie. a. Dar exista vreun graunte de adevar în opinia lor cu privire la un lisus bun si un loan malefic? Probabil ca nu.transmiterea istorica a mesajului" si releva „un fenomen real. dezvaluite în particular lui loan. însa — asa cum au sugerat numerosi critici contemporani — este posibil ca relatia dintre cei doi sa nu fi fost chiar atît de bine definita cum cred majoritatea . o versiune gnostica a Evengheliei unui alt loan. în sudul Frantei. despre loan Botezatorul. unii dintre a cestia numin du-1 (oarecum derutant) „înainte-mer-gatorul Antihristului". Interesant este faptul ca. în Provence. în secolul al XlV-lea. aversiunea lor fata de el era atît de puternica. care s-ar fi aflat în posesia catarilor. care înca nu au f ost redescoperite. acum pierduta. dar contine si unele „revelatii" suplimentare. în mare parte. o pretuire aparte Evangheliei dupa loan. nu era în întregime acceptat nici de toti bogomilii. da r tulburator". Evangheliei dupa loan. persista înca o convingere trainica în existenta unei relatii sexuale între Maria Magdalena si lisus. „ucenicul iubit". textul este identic cu cel al Evangheliei canonice.20 Cum a reusit autorul acestui tratat.23 În aceasta carte. dar în van25. de fapt. Prin intermediul lor trebuie sa se fi transmis relatarile Evangheliilor gnostice despre Maria Magdalena. ' Am vazut. ci si din alte documente similare.

nu are rost sa cautam la catari o confirmare a pretuirii pe care i-o acorda miscarile eretice lui loan Botezatorul. organizatia a fost înfiintata în 1118 de nobilul francez Hugues de Pa yens pen tru a escorta pelerinii în Tara S fînta. Acest lucru sugereaza ca în zona persista din timpuri stravechi anumite dubii cu privire la presupusa sustinere acordata de loan Botezatorul misiunii lui lisus. în zilele de vineri în care am fost noi acolo n-am vazut si n-am auzit nimic. povestea arata însa cît de profund sînt ancorati templierii în legendele locale. Celebra cîntareata de opera Emma . în mod inexplicabil. asa cum îsi pot da seama toti cei care au citit romanele lui Umberto Eco. persistente. Altfel spus. catarii îi considerau rivali — o opinie în dezacord total cu traditia crestina. asa cum cruciada împotriva albigenzil or a lasat urme adînci. O treime dintre proprietatile detinute odinioara de templieri în Europa se afla în Languedoc. tinta unei devotiuni fervente. Din pacate. despre Cavalerii Templi eri. cea dintre lisus si loan pare a fi fost perceputa în regiune în chip cu totul diferit fata de versiunea propovaduita de Biserica. pentru care loan Botezatorul a fost dintotdeauna. nu se putea ca ei sa nu constitui e o parte integranta a cercetarilor noastre. în zone izolate ale aceluiasi tinut. la fel se înalta azi. Dat fiind însa ca în toate misterele ce învaluie Prioria din Sion sînt implicati deopotriva si acesti calugari razboinici. cei doi sînt opusi. ordinul a cuprins doa r n oua cavaleri. dar în scurt timp s-a ien tul extin s. o ilustrare la nivel fundamental a filozofiei lor de tip dualist: un membru al diadei este bun.28 Purtînd titulatura oficiala Ordin ul Cavalerilor S araci ai Templului lui Solomon. Templierii au devenit în prezent un fel de laitmotiv ezoteric.26 Conceptia pe care o aveau catarii în acest sens era. Da r nu putem trece cu vederea un ordin major. Una dintre cele mai pit oresti legende locale sustine ca. ori de cîte ori ziua de 13 octombrie cade într-o vineri (data si ziua exterminarii brutale a ordinului). Si. scria în memoriile sale ca localnicii obisn uiesc sa spuna lAtaftt un baiat deosebit de inteligent sau de frumos ca „este un adevarat fiu al templierilor". devenind o f orta redutabila nu numa i în Or . lumini stra nii apar printre ruine si siluete întunecate pot fi vazute rniscîndu-se în zona. 27 Principa lele date referitoare la cavalerii templieri sînt simple. De aici se desprinde însa o concluzie logica: pentru catari. desigur. Cavalerii detin un loc aparte în memoria colectiva a regiunii — un loc cîtusi de putin negativ. care contribuie din pl in la restabilirea echilibrului. dar egali.crestinilor. ruinele castelelor si ale fortaretelor sporind astazi frumusetea salbatica a regiunii. Este vorba. timp de noua ani. probabil. iar celalalt rau. La nivel superficial. La fel ca relatia dintre lisus si Magdalena. majoritatea istoricilor nu au astâzi nici un fel de scrupule în a p rivi cu suveran dispret tot ce aminteste de asa-zisele lor „secrete". originara din Aveyron (în nordul provinciei Languedoc). castelele acestor enigmatici cavaleri ai trecutului. Ini tial. cu exceptia grohaitului alarrnant al porcilor mistreti. asupra regiunii Languedoc.

cît si religioase. în scurt timp. era unchiul lui Bernard. can oniza t ma i tîrziu. unde acesta si-a construit apoi „imperiul" monastic. atît laice. ci si în Europa . si larga raspîndire a unor nume ca Temple Fortune si Temple Bar (în Londra) sau Temple Meads (în Bristol). La fel ca toti calugarii. devenit între timp papa Inocentiu al II-lea. unul dintre cei noua cavaleri fondatori. templierii au f ost recunoscuti oficial ca ordin militar si religio s. contele de Champagne.29 Bernard este cel care a scris Regulamentul Cavalerilor Templieri. din a cel moment. dar stratagema lor nu a reusit. a declarat în 1139 ca. Nu exista oras mare în care ei sa nu aiba o comunitate. con ducato rul Ordinului C istercian . pentru a pune stapînire pe crestinatate. i-a donat viitorului Sfînt Bernard pamînturile din Clairvaux. Dupa recun oasterea oficia la a organiza tiei. În 1128. templierii nu vor mai raspunde decît în fa ta suveranului pontif. cava lerii depusesera juramînt de sa racie. da r traiau în lumea ma teriala si se angaja ser a sa ia spada în mîini la n evoie. de pilda. de altfel. împotriva dusma nilor lui Hristos . solicitînd pamînturi si ban i din partea familiil or rega le si nobiliare. seniorul lui Hugues de Payens. un rezultat al Regulamentului lor: noii membri erau obligati sa cedeze ordinului to ate proprietatile pe care le detineau. Protagonistul a flat la originea a cestui evenimen t a fost B erna rd de Clairvaux. În perioada lor de glorie în Europa. iar unul dintre protejatii sai. asa cum o demonstreaza. în 1129 a a jun s în Anglia si a f ondat primul cen tru templier de aici. Dar. aroganta tot mai accentuata a ordinului a început sa învenineze relatiile dintre templieri si autoritati. la acestea se adaugau masivele donatii de pamînturi si bani din partea unui mare numar de nobili si capete încoronate. pe baza celui al cistercienilor. pe locul în ca re se a fla a sta zi sta tia londoneza de metrou Ho lbom. la con ci liul de la Troyes.. astfel ca ima ginea templierilor a devenit inseparabila de cea a cruciadelor menite sâ-i alunge pe necredin ciosi din Ierusalim si s a asigure suprematia crestinilor în Tara Sf în ta . lipsit de scrupule în metodele pe care le folosea pentru a-si doborî adversarii". Unii specialisti au sugerat ca templierii si cistercienii au actionat împreuna. Semnificativ este si faptul ca Andre de Montbard. un politicia n viclean. iar unul dintre motive a fost si impresionanta abilitate financiara de care . prestigiul si forta financiara a templierilor erau aproape inimaginabile. în parte. în conformita te cu un plan prestabilit.. Averea cavalerilor constituia. între cele doua ordine a existat un anumi t gra d de coordon are deliberata. dupa cum scria Ba mber Gasco ign e: „Era agresiv. ofensiv. Hugues de Payen s a pornit spre Europa. pe masura ce „imperiul" lor se extindea. castitate si supunere. Dezvoltîndu-se în pa ralel. Dar.Mijlociu. vistieria templierilor s-a umplut cu vîrf si îndesat.

desi majoritatea celor capturati au fost „luati la întrebari" — un eufemism convenabil pentru torturile înfioratoare la care au fost supusi. Ramînînd fara „slujba". chiar în acest caz. o forta de elita ce-1 avea pe Dumnezeu — dar si banii — de partea ei. un monarh extrem de puternic. cetatea Acra 31. motivatia pentru o asemenea campanie în rîndul regilor care ar fi putut s-o finanteze s-a erodat. dar la fel de bogati si aroganti. ars în Ile de la Cite din Paris. Nici nu exista o modalitate mai sigura de a-si consolida puterea. Templierii erau. . templierii au devenit primii bancheri internationali. în primul rînd fiindca erau scutiti de taxe si fiindca nu datorau supunere decît papei si numai lui. spre exemplu. Regele Frantei Filip cel Frumos. ei hotarînd dobînzile percepute la orice credite. aveau nevoie de acordul comandantului. într-un fel. ideii conform careia erau luptatori devotati ai lui lisus si sustina tori ai idealurilor crestine si. Principala ratiune de a fi a Cavalerilor Templieri disparuse. au fost acuzati ca au calcat si au scuipat pe cruce. în numai cîtiva ani. Pe lînga bogatia colosala. inevitabilul sfîrsit s-a produs. Gratie acesteia. a pus la cale dist rugerea templierilor de comun acord cu papa. De asemenea. din pacate însa. Dintre miile de membri ai ordinului.au dat dovada liderii ordinului. s-ar fi deda t la orgii homosexuale ca parte a îndatoririlor cavaleresti sau s-a r fi închinat unui demon pe nume Baphomet si/sau unui cap fara trunchi. a ajuns în mîinile dusmanilor. Cîtiva au ajuns pe rug. cu cît erau torturati mai mult. pentru totdeauna. în 1291. templierii au fost arestati în ziua de vineri. Serviciile Speciale ale vremii lor. Conduita lor în lupta era guvernata de reguli specifice. Aceasta este povestea relatata de majoritatea surselor istorice. si-au atras resentimente tot mai puternice. putini cavaleri au fost executati. Ea lasa impresia ca întregul ordin si-a gasit sfîrsitul în acea zi cumplita de demult si ca templierii au disparut efectiv de pe fata pâmîntului. în cadrul ritualului de initiere. astfel ca. torturati si apoi arsi pe rug. adevarul este altul. în 1307. în urma unor ordine secrete transmise reprezentantilor regelui. Dar cît de reale au fost acele marturisiri smulse cu fierul rosu? Si ce anume era de asteptat sa recunoasca templierii? Relatarile în acest sens sînt pitoresti. duse uneori pîna la nesabuinta. chiar daca membrii de rînd ai ordinului nu dispuneau de nici un fel de averi. 13 octombrie 1307. Templierii nu mai Puteau face nimic altceva decît sa revina în Europa si sa planuiasca o ulterioara recucerire. membrii ordinului ar fi venerat o pisica. în conformitate cu acestea. Astfel. sub zidurile Catedralei Notre-Dame. numai cei care au refuzat sa recunoasca acuzatiile aduse si cei care si-au retractat marturisirea au fost ucisi. titlul lor de „cavaleri saraci" a ramas fara acoperire. printre ei aflîndu-se si Marele Maestru Jacques de Molay. In ciuda unor eforturi sustinute. templierii erau renumiti si pentru curajul si abilita tea lor în lupta. Si totusi. pe care îl avea la degetul cel mic. ultimul teritoriu crestin. fireste. în cel mai bun caz. În primul rînd. cu atît aceasta discrepanta devenea mai clara. Tara Sfîntâ a cazut treptat sub stapînirea sarazinilor. le era interzis sa se predea înainte ca sansele de a în-vinge sa scada sub una din trei si. Toate acestea contravin flagrant.

care a afirmat ca i-a fost aratat un crucifix s i i s-a spus „sa nu ai mare credinta în acesta. exista dovezi care atesta ca templierii erau implicati în ceva misterios si poate chiar „întunecat". atunci acesta a fost unul dintre cele mai bine pastrate secrete ale istoriei. Li s-a atribuit.32 Date fiind cunostintele sumare ale vremii în privinta istoriei. Prioria din Sion pretinde ca s-a aflat la originea Ordinului Cavalerilor Templieri. nu exista dovezi care sa ateste ca templierii chiar au încercat în mod serios sa îndeplinea sca o astfel de misiune. desi motivul pentr u . în scurt timp. una si aceeasi organizatie pînâ la schisma din 1188. Si totusi se spune ca ordine le au fost. comparativ cu meritele lor. de la care provine. confiscînd a verea ordinului. folosind chiar cuvintele sugerate de tortionari? în acest caz însa. Pe de o parte. de pilda.Faptul nu este deloc surprinzator: cîte victime ale torturii au taria de a strînge din dinti si a nu recunoaste acuzatiile aduse.33 Este adevarat ca fondarea Ordinului Templierilor pare a fi fost rodul unei conspiratii. este greu de crezut ca aceasta declaratie enigmatica ar fi nascocirea unui inchizitor. de altfel.) Nimeni nu poate raspunde în mod cert la aceasta întrebare. dupa acest moment fiecare urmîndu-si calea proprie. ca fusese construita pe fundatia Templului lui Solomon. Un alt mister al începuturilor lor se refera la o serie de dovezi ce sugereaza ca ordinul exista cu mult înainte de 1118. cele doua ipoteze nu se exclud reciproc. daca asa stau lucrurile. Au fost ei vinovati de faptele pe care le-au recunoscut sau Inchizitia a inventat „pacatele" dinainte si apoi i-a torturat pîna ce a obtinut de la ei tot ce a vrut? nii cavaleri au (U ma rturisit. în acest fel. desi acuzatiile nu au fost. de exemplu. probabil. numele templierilor. s-a spus ca toate acuzatiile aduse templierilor au fost scornite de cei care îi invidiau pentru bog atia si puterea lor si care. în mod gresit. fiindca e prea tî-nâr". o înt reaga aripa din palatul regal din Ierusalim. Exista însa o marturisire care ar trebui sa ne puna pe gînduri: cea a lui Fulk de Troyes. asaltati de privilegii si onoruri disproportion d e mari. Despre aceasta din urma s-a spus. ca li s-a spus ca lisus a fost un „fals profet". povestea are dedesubturi mai adînci. Desigur. unde se sflase înainte o mos chee. cavalerii a u devenit rasfatatii Europei. adevarate. Pe de alta parte. i-au oferit regelui Frantei o ocazie perfecta de a iesi din marasmul financiar in care se afla. Multa cerneala a curs în disputele cu privire la acuzatiile aduse cavalerilor templieri si la marturisirile lor. în sensul ocult al termenului. Logica fireasca ne conduce usor la ideea ca ar fi fost nevoie de mult mai mult decît noua cavaleri pentru a apara cohortele de pelerini care straba teau Tara Sfîntâ — si mai ales pentru a face acest lucru timp de noua ani! în plus. de fapt.

pare-se. de exemplu în simbol face referire semnificatie. în cartea The Hiram Key. printre care si contele de Provence36. Recent. nici unul dintre documentele lor oficiale nu precizeaza motivul acestui devotament. ca templierii nu erau doar niste simpli cavaleri crestini. Mielul lui Dumnezeu.38 Dar adoratia pentru un astfel de totem presupune. probabil în amintirea Botezatorului. iar zon Mielul lui Dumnezeu a . ce anume se ascunde în spat ele mistificarii nu se stie. Oricît de incitanta este aceasta sugestie. Pentru majoritatea crestinilor. în a West Country din Anglia. vreo comoara straveche ori documente care i-ar fi putut conduce la el sau anumite cun ostinte secrete. preferinta lor pentru loan Botezatorul este explicata în mod obisnuit prin faptul ca a fost învatatorul lui lisus. erau originari din regiunea Champange sau din Languedoc. în calatoriile lor. Poate ca. asa cum vom vedea. Hugues de Payens si cei noua tovarasi ai sai. în orice caz.care data a fost falsificata nu este cunoscut. asa cum s-a sugerat. se pare ca William nu a facut decît sa relateze poveste a asa cum a înteles-o el. acest pentru templieri se pare ca el avea aceeasi pe lisus.34 (Desi nutrea o ostilitate profunda fata de templieri35. si se pare ca ei au pornit spre Tara Sfînta cu o misiune foarte clara. întreaga problema a provenientei manuscriselor este marcata de interpretari gresite si de supozitii. Multi comentato ri au presupus ca prima atestare a fondarii ordinului — înregistrata în scris de William of Tyre cu cincizeci de ani mai tîrziu decît evenimentul propriu-zis — a fost doar o mistificare. repetam. la loan. cautau Chivotul Legii37. nu exista dovezi care sa o confirme si. unul dintre cele mai fascinante aspecte referitoare la templieri este veneratia lor neobisnuit de prof unda pentru loan Botezatorul. Prioria din Sion — odinioa ra. Si totusi.) Dar. de pilda. e ra una dintre cele mai importa nte imagini ale templierilor. Unii au sugerat chiar ca ac el cap retezat pe care au fost acuzati ca-1 venereaza i-ar fi apartin ut însusi Botezatorului. Christopher Knight si Robert Lomas au înaintat ipoteza ca templierii au cautat — si au gasit — o serie de documente provenind din aceeasi sursa ca Manuscrisele de la Marea Moarta. templierii au acumulat noi cunostinte de la arabi si de la alte popoare. Exista însa probe care demonstreaza ca. o mare parte din simbolismul lor aparent ortodox ascunde aluzii directe la loan. capabile sa le confere puterea de a stapîni oamenii si bogatiile acestora. Din punctul nostru de vedere. corp comun cu templierii — le atribuie Marilor sai Maestri numele de loan. Botezatorul însusi spunînd: multe regiuni însa. sintagma îl desemneaza „Iata Mielul lui Dumnezeu". De altfel. care pare a avea pentru ei o importanta mult mai mare decît a unui sfînt patron obisnuit.

odinioara tinutul cu cea mai mare concentrare a templierilor din întreaga Europa. tinta principala a cavalerilor în acea . într-adevar.. autorii reproduc o ilustratie ce înfatiseaza ideea lui Lambert cu privir e la „Ierusalimul ceresc" si mentioneaza pe marginea ei: „.40 Lull pare a se referi nu numai la amenintarea pe care dezvaluirile despre templieri o constituiau pentru Biserica. de aceeasi amploare. Asa cum am vazut. dat fiind ca es te vorba despre o regiune cu o memorie foarte buna si cu un adevarat dis pret pentru conventional. In mod aparent.. ci ca ascunde ceva cu mult mai radical poate fi întîlnit într-o lucrare a unui preot pe nume Lambert de St Omer. daca nu sustinatori activi. printre crestini multe secrete. anterior un sustinator fervent al ordinului. cel putin simpatizan ti ai „ereticilor" din munti si în mod cert s-au remarcat prin absenta din cruciada albigenzilor. sugereaza ca fondatorul (Ierusalimului ceresc) ar fi loan Botezatorul. fiind specif ic ramurii active în sudul Frantei. O asemenea publica si manifesta infamie poate pune în pericol barca Sfîntului Petru". tinînd seama de ceea ce se stie despre valorile lor relative. adaugînd ca: „Exista. catarii si templierii s-au dezvoltat aici concomitent. Un indiciu ca veneratia cavalerilor pentru loan Botezatorul nu era doar un omagiu adus sfîntului lor patron. Lambert era înrudit cu unul dintre cei noua fondatori ai ordinului.. sar parea ca aceste grupari se situau pe pozitii divergente. ci si la alte se crete.. nu doar pentru rolul sau de precursor al lui lisus.39 La fel ca în cazul simbolismului din picturile lui Leonardo da Vinci. în timp ce ca valerii erau înca judecati. El da impresia ca accepta acuzatiile aduse ordinului. dar. si anume cu numarul doi în ierarhie dupa Hugues de Payens. probabil ca ar fi fost imprudent din lui sa le conteste. La doi ani dupa arestarea în masa a templierilor. S imbolul templierilor — o cruce rosie pe fond alb — este adesea confundat cu cel al cruciatilor obisnuiti. 118 LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE Ar fi oare posibil ca provincia Languedoc. Exista în sa numeroase elemente care sugereaza ca templierii erau. în The Hiram Key.devenit unul dintre sigiliile oficiale ale ordinului. în acest document asa-zis crestin nu exista nici o mentiune despre lisus". dintre care unul (anume) poate duce la o incredibila revelatie. vizionarul si ocultistul catalan Ramon Lull (12 32— circa 1316). la urma urmei. probabil. exact ca aceea aparuta de la templieri. sa ascun da indicii relevante despre acest ordin? Posibil. a scris ca procesul a dezvaluit „pericole pentru barca Sfîntului Petru". implicatia este clara: loan Botezatorul este important ca personaj în sine. Godefroi de St Omer.

ca l atura ez oterica a templieril or n u poa te f i i gno ra ta . ) C a urma re a acestei a titudin i. de asemenea. unele situri esentia le nefiind n icioda ta studiate.epoca era Tara Sfîntâ si. însa n u ar decl ara -o nicio dat a în public. precum Centrul pentru Studii si Cercetari asupra Templierilor. a m spune — din acest motiv este La nguedo c. dar poate ca nici unul dintre aceste motive nu explica în totalitate lipsa lor de implicare în anihilarea catarilor. Peste 30 de pro cente di n to tal ul euro pean al fo rt âretelor si al cita del el or ordin ului s. (E xista ma i multi istorici de seama care recun osc. cît si a numeroaselor documente ce zaceau neatinse în arhivele locale — sînt impresionante. în plus. Da t fi ind ca a cea sta este opini a genera l a ccep tata .au a fla t în a cea sta zon a restrînsa . ma jorit at ea i sto rici lo r a fi rma ca ei era u. La sîn d la o pa rte Tara Sfî nta. în tr. î n pa rticul ar. Exista. acesta a f ost „caminul" Ca valerilor Templi er i. asa cum pretind eau. doa r si mpli c aluga ri lupta to ri si ca ori ce sugest ie ca a r f i avut preo cupari ezoterice. o serie de situri importa nte ale templieri lor n u a u fo st corespunz ator studia te. Dar care erau interesele si fortele motrice reale ale templierilor? Au fost ei doar niste simpli calugari razboinici. de tea ma ca-si vor pierde reputa tia (si fin an ta rea a cademica ).o f aca pe f at a. sau planurile si actiunile lor au avut o dimensiune oculta? CAPITOLUL 5 Pastratorii Graalului Poz iti a of icia la sta nda rd este aceea ca în tre templieri si t er men ul „ ocult " nu poate fi în nici un caz pus semn ul ega l. tendi nta o ficial a este con tra bala nsata de n umerosi cerceta tori pa rti culari ca re nutresc un interes deose bit pentru a cesti misteriosi cavaleri si multi localnici considera ca este de datoria lor sa protejeze vechile situri ale templierilor. condus de Georges Kiess din Esperaza (Aude). cei care doresc sa studieze a cea sta la tura „ întun eca ta " a ordi nului nu în draz nesc s. multi faceau parte din aceleasi familii ca cea mai mare parte a catarilor. chia r si vagi. Din ferici re. aceste cercetari sîn t o ri evi tat e. care i-au depasit cu mult pe specialistii acredi tati. o ri nici oda ta publica te. o serie de organizatii de profil particulare.a deva r. S i to tusi lucrarile arheologice desfa surate a ici sînt a proape inexistente. Prin urma re. Noi a m consta tat ca regiunea care a a vut cel mai mult de suferit — incredibil de mult. Descoperirile acestor entuziasti — rezultate atît în urma studierii siturilor.Roussillo n. mai ales daca tinem seama de lipsa . este rez ulta tul unei ima gina tii h ipera ctive sa u al un or cerceta ri superf iciale.

Exista documente clare în acest sens". pentru a deveni membri mireni ai ordinului.fondurilor si de frustrarea stîrnita de apatia istoricilor si a arhivarilor profesionisti. împotriva cruciatilor. oamenii si-au cedat acest uia proprietatile. în Aude. templierii au permis fara dubii initierea unor actiuni ostile pornite de pe teritoriul lo r. ci am apelat la Nicole si Charles. catarii au gasit adapost si chiar au fost îngropati în pâmînt sfînt. cavalerii au facut tot ce-au putut pentru a se asigura ca familiile catarilor — sau urmasii lor — si-au primit pamînturile înapoi". au primit sprijin din partea ordinului.În apartamentul lui Charles de pe s trada principala (si singura. unii cavaleri i-au adapostit pe catarii fugari si se cunosc cazuri documentate în care templierii care au luptat activ alaturi de catari. am început prin a-i întreba despre posibila conexiune între templieri si catari. Noua ni s-a parut extrem de semnificativ faptul ca . Nicole si Charles au descoperit cîteva situri majore ale templierilor care nu au fost vreodata atinse de arheologi. dar cei doi pl anuiesc sa remedieze aceasta situatie în scurt timp. nu ne-am adresat autoritatilor.1 Charles a continuat: „într-o anumita regiune. desi unele dintre acuzatiile a duse ordinului au fost în mod cert trucate. dar si entuziasmului exagerat al vînatorilor de „comori" — care constituie o amenintare considerabila pentru integritatea siturilor —. coroborate cu rezultatele obtinute de alte organizatii similare. Studiile lor. de altfel) din Rennes-les-Bains. Unii au oferit o explicatie cinica a acestui fapt: si anume ca. Un asemenea grup de cercetare este Abraxas. Pîna în momentul de fata doar o mica parte a rezultatelor obtinute de ei au fost publicate. pentru a afla mai multe despre trecutul templierilor în „ereticul" Languedoc-Roussillon. este cert ca în unele situri ale cavalerilor. mai cu seama. singurul element care nu a fost folosit ca dovada împotriva lui a fost relatia sa . Asa cum preciza Nicole: „Nu trebuie decît sa treci în revista numele catarilor din evidentele Inchizitiei si numele templierilor din acea perioada si vei vedea ca multe sînt identice. Raspunsul lor a fost ferm: exista legaturi clare între cele doua grupari. legaturi ce depasesc simplele relatii de rudenie si care au fost sistematic ignorate de istorici. Strâduindu-se sa faca fata pasivitatii oficiale. condus de expatriata britanica Nicole Dawe si de texanul Charles Bywaters din stati unea Rennes-les-Bains. Mai mult decît atît. au permis rescrierea efectiva a istoriei templierilor. In unele cazuri. De exemplu. chiar si în cele mai intense momente ale cruciade i împotriva albigenzilor. Cavalerii catari luau parte la lupte si apoi se retrâgeau pe proprietatile templierilor. dar au fost îngropati pe proprietatile ordinului cînd au murit. Prin urmare. Noi am gasit însa dovezi despre catari care au apel at la templieri dupa ce au ramas fara nici un fel de mijloace materia le si nu numai ca au fost primiti si li s-a oferit adapost.

dar au fost gasiti nevinovati si. Nicole si Charles sînt convinsi ca în structurile de conducere functiona un nucleu de initiati. ce anume era acest ceva? Cine s-a folosit de cine. cînd papa i s-au alaturat altor confrerii similare ori a restul zilelor pe propriile domenii. exista date care sugereaza existenta unei entitati obscure implicate în însasi formarea ordinului. încît nimeni nu a scos nici o vorba. Asa cum am vazut deja. daca exista cineva ca re sa stie despre conexiunile lor cu catarii. Multi au fost lasati în viata si s-au reorganizat sub un alt nume. Ei sustin chia r ca întreaga miscare a fost creata pentru a-i oferi acestui nucleu o fatada publica. erau teritorii franceze. poate ceva cunoscut suvera nului fra ncez si considerat atît de periculos daca ar fi a juns la urechile publicului. Sa presupunem ca acest element eluziv avea legatura cu Prioria din Sion. Ordinul Templierilor a supravietuit tentativei de distrugere si exista înca si astazi . inclusiv Carcassonne. premergator datei oficiale de fondare a templierilor. doua târi ma i cu seama oferindu-le adapost cava lerilor fugari: Scotia si Portugalia. se afla sub protectia regatului spaniol al Aragonului. Templierii din Roussillon au fost arestati si judecati. dar din ce în ce mai concreta — ca dincolo de paravanul istoriei oficiale se ascunde un secret monumental. Oare nu cumva si templierii.) De la Charles si Nicole am aflat ca regiunea Languedoc a constituit o exceptie de la „tiparul" general al persecutii lor. papa sau regele Filip? Indiferent din ce unghi am privi aceasta istorie. cu toate ca zonele de nord.) Cu siguranta ca altceva era la mijloc.strîn sâ cu catarii. reprezentantii ei erau aceia. entitate care pare sa fi regizat toate miscarile sale ulterioare. tot pare a lipsi o veriga esentiala. a desfiintat oficial ordinul. . De fapt. (Si. chiar si la peste treizeci de a ni de la sfîrsitul cruciadei. Iar faptul ca Inchizitia avea deplina cun ostinta despre aceasta relatie este a testat de dezgroparea ca tarilor înmormîntati în pamînturile templierilor. desi dovezile atesta ca a suferit numeroase scindari. pe parcursul cercetarilor noa stre privind Ordinul Cavalerilor Templieri am avut tot timpul senzatia — bizara. si catarii detineau niste informatii potential explozive? Oare a cesta sa fi fost si motivul real pentru care Filip cel Frumos a pus la cale o campanie atît de bine planificata împotriva lor? Dar nu toti templierii au pierit în acea zi nefasta de vineri. diverse organiz atii pretinzînd ca sînt descenden te directe ale ordinului initia l. partea de est a regiunii. Daca templierii ascundeau într-adevar ceva — un secret pe care regele Frantei îl considera atît de periculos încît a luat masuri drasti ce împotriva lor —. au devenit cunoscuti sub numele Cavalerii lui Hristos. tinînd seama ca templierii au fost torturati de Inchizitie. (în aceasta din urma. e s-au multumit sa-si traiasc Asa cum au sugerat mai multi comentatori2. Roussillon. treisprezece. pentru a li se arde trupurile ca un avertisment la adresa celor care ar mai fi a vut idei eretice.

Probabil ca majoritatea mem brilor erau. în esenta.4 Dat fiind ca templierii erau. într-adevâr. corespunzatoare initierii în marile mistere. cît si convingeri diferite de ale acestora. una dintre primele lor eminente cenusii. nu erau interesati de cercetare doar de dragul cercetarii. în cartea The Sign and The Seal. a scris aproape nouazeci de predici pe marginea Cîntarii Clntarilor si a sustinut de la amvon mult mai multe. ne-au la sat o serie de indicii care sugereaza ce anume era important pentru ei. dedicate misterelor minore. au ajuns sa tolereze — si poate chiar sa adopte — o serie de convingeri neortodoxe. firi extrem de practice.necesara o data cu sosirea europenilor în Tara Sfîntâ. autorul britanic Graham Hancock scrie: „. Exista si alti cercetatori care au ajuns la aceeasi concluzie. de altfel. Iata ce scrie francezul Jeân Robin (pe baza cercetarilor efectuate de Geor ges Cagger): „Ordinul Templului era. pe atunci.. o scoala a misterelor — altfel spus. poate ca acesta era unul dintre motivele secretomaniei lor. Iar «nucleul» era compus din acei saptezeci de templieri «interogati» de Clement al V-lea (dupa arestarile din 1307)". Este deci plauzibil ca un membru de rînd sa aiba atît cunostinte mult mai reduse decît superiorii sai. asa c um o demonstreaza multe dintre predicile sale. sa desluseasca tainele universului prin orice metode si oriunde banuiau ca acestea s-ar putea ascunde. constituit din sapte cercuri «exterioare». Cînd perseverau într-un anumit domeniu de studiu. facînd o legatura clara între „Mireasa" si Maria din Betania6 care. Acest prelat cultivat si orgolios îi era în aparenta total devotat Fecioarei Maria. a carei identitate reala este sugerata de ca Bernard de Cla irvaux avea o pasiune pentru Ma donele negre. Fiind implicati în aspectele oculte ale lumii islamice si iudaice. într-adevâr. iar pe parcursul acestor peregrinari geografice si intelectuale. aveau o ierarhie bazata pe initiere si discretie — existenta unui asemenea nucleu era perfect posibila. Cercetarile pe care le-am efectuat în ceea ce priveste credintele si actiunile acestui grup straniu de calugari razboinici m-au convins ca acestia detineau cunostinte despre o traditie extrem de straveche". Se pare însa ca nu Fecioara era adevaratul obiect al adoratiei sale spirituale. si din trei cercuri «interio are». aveau un motiv cît se poate de serios Si.3 În mod similar. în acele vremuri era nevoie de o motivatie puternica pentru a cauta cunoasterea cu orice pret. Mai exista pentru el o alta Maria. dar situatia er a cu totul alta în privinta nucleului central. Unul dintre aceste indicii este gama de obsesii ale lui Bernard de Clairvaux. doar niste simpli calugari razboinici. s i templierii. ca urmare.5 De asemenea. era considerata una si aceeasi persoa na cvi . Templierii cautau.. Acesta din urma pare a fi avut menirea de a aprofunda studiile ezoterice si religioase.

pentru a evidentia natura „ereziei" pedepsite. Nu exista nica ieri indicii care sa sugereze existent a unei enclave secrete de razboinice în interiorul Templului. dar frumoasa".) De fa pt.13 Sa ne amintim ca masacrul de la Beziers a a vut loc în aceeasi zi. desi cele doua nu se exclud reciproc. Prelat ul a afirmat ca sursa lui de inspiratie spirituala a aparut în copilarie. lînga Dijon) nutrea un devotament profund. în care îl reaminteau pe Sfîntul Bernard ca fondator al religiei Sfintei Fe cioare Maria. Specialistii presupun ca aceasta este o referinta ci frata la initierea sa în cultul respectiv. aceasta pasiune a sa fiind apoi transmisa ordinul ui. Semnificativ este si faptul ca templierii le jurau credinta „lui Dumnezeu si Doamnei Noastre" — sau adesea „lui Dumnezeu si Binecuvîntatei Maria". numeroase femei au d epus jurâmîntul de credinta. spune iubita — o fraza care sugereaza clar existenta unei relatii între Cîntarea Cîntarilor si cultul Madonei negre. Totusi. opinie accentuata de cuvintele rugaciunii lor de iertare a pacatelor: „Ma rog ca Dumnezeu sa-ti ierte pacatele asa cum i le-a iertat Sfintei Maria Magdalena si tîlharului de pe cruce". templierii erau preocupa ti de conceptul general de Feminin — o idee ce pare a distona profund cu imaginea lor de raz boinici. Chiar si în clipele în care îsi asteptau moartea. a sa cum scriu Michael Baigent si Richard Leigh în The Temple and the L odge .12 Acest lucru demonstreaza importanta pe care o detinea Magdalena pentru templieri. Bernard de Clairvaux a ales s-o faca de la Vezelay. Se pare deci ca aparenta sa veneratie pentru Fecioara Maria era doar un paravan în spatele caruia se ascundea pasiunea pentru Magdalena. fata de care Bernard (nascut într-un centru reprezentativ pentru a cest cult.Maria Magdalena. (Este demn de remarcat ca. Fontaines. Bernard le-a impus cavalerilor sai „supunere fata de Betania. caste lul Mariei si al Martei"9. în primii ani de existenta. este posibil ca si aceasta sa fie o referire cifrata la cultul Magdalenei.Date fiind însa restul probelor. desi ramîneau apoi membre mirene ale ordinului. oras reprezentativ pentru cultul Mariei Magdalena. cînd a primit trei stropi din laptele miraculos scurs din sînul Madonei negre de la Châtillon. „Neagra sînt.11 Se pare însa ca „Doamna Noastra" din legâmînt nu era Fecioara Maria.7 Iar cînd si-a lansat chemarea la a doua cruciada în Tara Sfîntâ. Charles si Nicole au descoperit ca din Ordinul Templului faceau parte si femei. Dar în Regulamentul Templierilor. în timpul captivitatii cavalerilor din Roussillon. dar. cavalerii întemnitati alaturi de Marele Maestru Jacques de Molay în carcerele fortâretei Chinon a u compus o rugaciune catre Notre Dame („Doamna noastra"). conditiile în care erau întemnitati au fost înrautatite în mod deliberat — la ordinele papei — de ziua Sfintei Maria Magdalena.

Toti ce i care erau acceptati depuneau jurâmînt de «cedare catre Ordinul Templului a casei. Si majoritatea templierilor din Franta par a se fi dus asemenea mieilor la taiere. celebra f lota a . au reusit sa scape într-un mod care sugereaza ca ar fi fost înstiintati despre ceea ce li se pregateste. Daca esti cercetator — ceea ce se presupune ca sînt acesti oameni -. Semnificativ este faptul ca unii cavaleri. ceea ce sugereaza clar existenta unei aripi feminine în interiorul ordinului sau al ipite la acesta. Dar nu s-au gasit nici un fel de date suplimentare în acest sens. a pâmînturilor. se-nesa lii regelui au deschis ordinele sigilate prin care li se cerea s a strînga suficiente trupe pentru a-i aresta pe cei mai bine pregatiti lu ptatori ai crestinatatii — ca si cum unui sef de post oarecare i-ar reveni sarcina de a-i captura pe membrii Fortelor Speciale cantonati în zona. O relata re din Anglia sfîrsitului de secol doisprezece aminteste despre o femeie care a fost primita în Templu ca Sora. Nicole si Charles adopta un ton mai ferm: „Daca ne întoarcem la documentele din secolul al XII-lea. pîna în acel moment. cu certitudine în primul secol de existenta a acestuia. aceste mentiuni au fost trecute cu vederea în mod intentionat. adesea întîlnindu-se cupluri.14 În studiul lor aprofundat asupra documentelor ordinului. a trupului si a sufletului me u». N i se pare straniu ca nici un cavaler nu a solicitat ajutoare din afara tarii. Este însa remarcabil ca lovitura de forta din 13 octombrie 1307 a fost atît de putin sîngeroasâ. adevarul ar trebui sâ-ti sara în ochi.(1989): „.. în mare parte. Si totusi. Cînd ne-am exprimat surprinderea ca acest lucru nu este mai bine cunoscut si ca. prin urmare.15 în plus. este ignorat". un numar mare de femei". inclusiv trezorierul ordinului. repetate iar si iar. Documentele de acest tip se gasesc în principal în aceasta zona (Languedoc) si exista numeroase exemple care sugereaza ca din ordin trebuie sa fi facut parte.. exceptie facînd unele aluzii vagi. Exista doua explicatii posibile : ori toti acesti oameni sînt orbi. In carti nu gasesti decît acele asi informatii redundante. Charles ne-a spus: „Uneori am impresia ca. la un moment dat. ori — dintr-un motiv anume — evita sa acorde atentie acestor date. situatia fusese alta. interzicîndu-se cu desavîrsire prezenta femeilor — fapt care demonstreaza ca. implicarea femeilor nu este mentionata în lucrarile despre templieri. La sfîrsitul acestor documente se afla deopotriva nume de femei si de barbati. gasim numeroase elemente care atesta ca femeile au fost primite în ca drul ordinului. Chiar si informatiile de acest tip continute în arhivele Inchizit iei au disparut de mult sau au fost distruse". Pe întregul teritoriu al Frantei. si femeile trebuie sa fi depus jurâmîntul. Charles si Nicole precizeaza ca ma i tîrziu regulamentul a fost Codificat.

El nu are dubii în aceasta privinta si nici nu considera asta ceva iesit din comun.templierilor. cu baza în Franta. un rep utat specialist în problemele Noului Testament. o veneratie deosebita a femininului. dar rnai degraba credem ca era o ilustrare a femininului. Exista însa numeroase alte indicii ca acest element era integrat într-o obsesie profunda pentru principiul feminin. cercetatorul scotian Niven Sinclair. fiindca asa credeau ei ca fusese Templul lui Solomon. Cercurile si ciclurile au fost dintotdeauna asociate cu zeitele si cu tot ceea ce îi apartine sexului feminin. fireste. modul în care templierii utilizau termenul Sophia — încifrat în Baphomet — nu demonstreaza. Graham. este cheia interpretarii gnostice a Cabalei (sistemul ocult care a stat la baza magiei medieva le si renascentiste). Pentru gnostici. pur si simplu. Hugh Schonfield16. cît si altor grupari ezoterice. Ea este cea care exercita o influenta asupra lui si chiar îl sfatuieste. poate ca. Ce s-a întîmplat cu flota? Nu se poate sa fi disparut pur si simplu. fiindca este înfatisata ca partenera a lui Dumnezeu. Hancock scrie în The Sign and the Seal ca sophia „nu înseamna nimic altceva decît «întelepciune»"17. Nucleul de initiati ai ordinului a depus eforturi considerabile pentru a-si pastra secretele neatinse. Numita simplu „întelepciune". de oarece codul a fost folosit si de autorii unora dintre Manuscrisele de la Marea Moarta. în realitate însa. Schonfield arata ca. înseamna mult mai mult. daca acest cod este aplicat asupra numelui misteriosului cap fara trup pe care se spune ca îl venerau cavalerii — Baphomet — se obtine cuvîntul din limba greaca sophia. Cavalerii îsi construiau bisericile în forma circulara. în textul de la Nag Hammadi intitulat Pistis Sophia. Luat ca atare. Chokmah în ebraica. de asemenea. .18 Sophia era. îndeosebi în Cartea Proverbelor — le-a dat multe batai de cap criticilor crestini si evrei deopotriva. este strîns asociata cu Maria Magdalena. ne-a declarat: „Templierii nutreau o credinta profunda în latura feminina"20. Faptul este remarcabil. a demonstrat ca templie rii utilizau un cod numit cifrul Atbash. cu cel putin o mie de ani înainte de fondarea Ordinului Templului. atît la nivel biologic. pretuiau cautarea întelepciu nii. numita uneori chiar Sophia19. specifica atît templierilor. iar semnificatia sa arunca o noua lumi na asupra ratiunii de a exista a templierilor. ea era zeita elena Atena si Isis din mitologia egipteana. îndepartate în timp. sub numele Chokmah. Acest lucru dovedeste — cel putin — ca templierii erau maestri în a-si pastra secretele în cele mai ingenioase moduri si ca informatiil e lor proveneau din surse ezoterice. Este posibil ca acest lucru sa fi simbolizat ideea unui univers sferic. pare sa se fi volatilizat în mom entele respective. un personaj central în cosmologia gnostica. In arhivele regale referitoare la bunurile si posesi unile confiscate de la acestia nu este mentionata nici macar o corabie. Sophia — o figura feminina prezenta în Vechiul Testament. Un fin cunoscator al traditiilor ordinului. Si.

latime.22 în întreaga istorie a marilor catedrale. Dar le-au dobîndit ei oare din întîmplare sau leau cautat în mod deliberat'? Dovezile par a înclina catre cea de-a doua ipoteza: au pornit în cautarea anumitor secrete si. atît în interior. putem spune ca templierii detineau o serie de cunostinte eretice si exotice. au constituit poate veriga lipsa în reteaua de transmitere a cunostintelor arhitecturale secrete.. Prin urmare. aspect subliniat si repetat de nume roase motive decorative. 1-a definit pe Dumnezeu ca «lungime. excelase si el în acest domeniu". dar cavalerii au lasat în urma o serie de indicii codificate. la fel c a simbolul fazei „mama" a zeitei. printre care si cea a pietrarilor. Referindu-se la arhitectura sacra a vechilor egipteni. Biserica a declarat eretica structura circulara a biser icilor. Luna plina. în mod cert nu are nimic de-a face cu masculinul. Cavalerii templieri au constituit forta motrice care a stat la baza construirii marilor catedrale gotice.. înaltime si profun zime» — o descriere uluitoare pentru un crestin. De asemenea.21 Dar. Acestea sugereaza ca . Sfîntul Bernard. nu pot sa ignor faptul ca temp lierii însisi au fost arhitecti si constructori de seama sau ca Ordin ul Cistercian.23 Structura catedralelor era astfel proiectata. unele chiar sapate în piatra. Indiferent care ar fi semnificatia exacta a sfericitatii pentru templieri. Este un simbol arhetipal prezent la toate civil izatiile: mormintele preistorice erau circulare deoarece reprezentau pîntecele pamîntului. Iar dupa desfiintarea ordinului. straniul simbolism al structurii si al decoratiunii lor a constituit o enigma pentru spec ialistii din numeroase domenii.cît si ezoteric. Multe dintre acestea le-au ramas cunoscute numai lor. Abia de curînd a fost recunoscuta semnificatia lui reala — aceea de codificare a cunostintelor ezoterice detinut e de templieri. au putut alege sa le împartaseasca lumii întregi sau sa le pastreze pentru ei. asa cum am vazut. patronul templierilor. ei au initiat formarea breslelor mestesugaresti. biserica franceza din Londra (Notre Da me de France) are o forma rotunda. încît sa tina seama — sa ilustreze — principiile geometriei sacre24. Graha m Hancock noteaza ca: „în Europa a fost egalata doar de marile catedrale gotice ale Evului Mediu. caruia îi apa rtin use viitorul Sfînt Bernard. beneficiind de toate avantajele inerente. acestia au devenit membri mireni ai ordinului. în prim-plan fiind cea de la Chartres. ca ruia raposatul avea sa rena sca sub forma de spirit. precum cea de la Chartres". gratie descoperirilor facute în timpul cruciadelor. cît si în exterior. în calitatea lor de „motor" al dezvoltarii în principalele centre europene de cultura. odata aflati în posesia lor. Iar rotunjimea abdomenului însarcinat este familiara tuturor. precum scutirile de taxe. autorul se întreaba totodata: „Sa fie o simpla întîmplare?" si continua: „Am banuit de mult ca exista o relatie în tre cele doua si c a templierii.

ci depasea puterea de a bsorbtie a celor cinci simturi. Si totus i. asemenea indicii apar la loc vizibil — si niciodata la întîmplare. geometria sacra detinînd un loc privilegiat în întrea ga lor activitate intelectuala. fie c a reprezinta fiinte umane sau masinarii. însusi sufletul lui Dumnezeu întrupat în piatra. cu însa si a rmonia sferelor celeste. ue nenumarate ori. pentru francmasoni. Templul lui Solomon era. numerosi vizitatori sînt nedumeriti de caracterul evident astrologie al decoratiunilor din piatra ale vechilor catedr ale. daca putem spune asa. ilustrea za convingerea artistului ca proportiile în natura au o semnificatie si o armonie a lor.proportiile geometrice în sine sînt un element al armoniei divine si c a unele proportii au un caracter „mai divin" decît altele. flori sau valuri. toate lucrurile si fiintele. siuni ale de la o simpla lingura pîna la om. Toata aceasta simbolistica a catedralelor reflecta. In prezent. Era menit sa rezoneze. lungimea si latimea. pentru initiat ii vremii. Semnificatia este simpla: tot ce exista pe pamînt are un corespondent în ceruri si viceversa — un principiu pe care Plato n 1-a concretizat în conceptul de Ideal. pentru care „numarul de aur" — pentru ei proportia perfecta — era un veritabil panaceu. Printre reprezenta ntii de seama ai acestei arhitecturi ezoteric e au fost artistii rena scentisti. sînt doar ver . am putea crede ca simbolul zodiacal al Berbecului scul. în diverse catedrale. însa nu la aceasta idee se reducea filozofia lor. dar este posibil ca originile ei sa fie mu lt mai vechi. pentru templieri si. stravechiul adagiu ermetic Asa ca sus. Desenele lui Leonardo. este o întruchipare perfecta a numarului de aur. Astfel este subliniata afirmatia lui Pitagora ca „numarul este totul" si con ceptul ermetic care sustine ca matematica este codul prin care zeii îi vorbesc omului. mai tîrziu. Omul Vitruvian. cel mai stralucit exemplu al geometriei sacre. unul dintre cele mai cunoscute desene ale sale. Se considera ca expresia provine din Tableta de Smarald a lui Hermes Trismegistul . în conformitate cu acesta. transcendental. la fel si jos.P tat deasupra intrarii principale a unui venerabil loca s de cult nu e altce va decît o aberatie. Desigur. legendarul mag egiptean. Legendarul Templu al lui Solomon constituia. un capriciu al unui zidar oarecare. Era nu doar o suprema încîntare pen tru ochii tuturor muritorilor. într-un mod unic. înaltimea si adîncimea lui respectînd strict proportiile preferate de univers.

26 Templierii mai cu seama pretuiau aplicatiile: practice ale oricaror cunostinte ezoterice. dar la fel de valabila era si reciproca: ideea — co nsiderata „eretica" de evrei si de crestini — ca omul putea deveni la rîndul lui zeu. probabil. eroul legendar al Vechiului Testament. Asa cum precizeaz a Baigent si Leigh în The Temple and the Lodge. încifrarea unor mesaje secrete chiar în piat ra catedralelor era mai mult decît o fantezie la moda. Fiul regelui David. în sine. Acest dispozitiv „temperamental" era renumit atît pentru binecuvîntarile pe care le revarsa asupra drept-credinciosilor. ca aceasta ar putea fi arma ideala. cît si cavalerii care finantau lucrarile erau familiarizati cu principiile ermetice. Conform unor ipoteze. Arhitectura catedralelor sugereaza ca atît constructorii. Pentru ei. Anticii nu considerau ca exista vreo discrepanta între supunerea în fata olimpianului Zeus si credinta ca maretul zeu adopta uneori înfatisarea unui animal pentru a seduce o pâmînteanca. ideal ce exista într-un fel de dimensiune alternat iva a „tiparelor" perfecte. mult mai veche? Poate ca este evoc . Si iata-ne înca o data directionati catre Templul lui Solomon. Acest concept a dus la ideea universurilor paralele din stiinta contempora na. asa ca au pornit în cautarea ei.. Era de asteptat ca zeii sa se comporte asemenea oamenilor. „. folosind cele mai frumoase si mai scumpe materiale. considerînd ca fiece gînd si fiece actiune are o replica în alt plan si ca ambele dimensiuni se influenteaza reciproc în mod absolut. de pilda — creatia eminentei cenusii a ordinului. Maria Magdalena. Dar poate ca unele indicii despre ceea ce credeau ei a fi Chivotul Legii se gasesc în decoratiunile catedralelor. Bernard de Clairvaux — se afla o sculptura în piatra ce pare a o reprezenta pe Fecioara Maria si care poarta inscriptia gravata: arcis foederis — Chivotul Legii. Magicienii — sau magii — mergeau chiar mai departe. Dar cum Chartres a fost un centru de cult al Madonei negre. ori cu o zeita pagina.idealului lor. templierilor li s-a parut. nu cumva Chivotul este identificat aici cu cealalta Marie . în cea din Chartres. fiind un simbol crestin frecvent utilizat în epoca medievala. cît si pentru nimicirea raufacatorilor si a celor carora nu li se spusese cum sa combata efectele funestei sale prezente. iar Dumnezeu însusi sa se simta ca acasa. lemn înmiresmat si cele mai fine tesaturi au fost utilizate pentru crearea unui templu în care simturile credinciosilor sa fie desfatate. Astfel. Marmura si pietre pretioase. locul în care marele preot putea comunica direct cu Atotputernicul prin intermediul unui instrument misterios — Chivotul Legii. Solomon a construit un templu de o frumusete nemaiîntîlnita. Dumnezeu i-a învatat modul de punere în practica a geometriei sacre prin intermediul arhitecturii"27. sculptura nu este deosebit de semnificativa.. povestile anticilor despre zeii caracterizati de gelozii maru nte si obsesii adesea sordide erau considerate reprezentative din punct de vedere arhetipal pentru specia umana. Nici una dintre ideile de mai sus nu le erau necunoscute templierilor. În centrul lui se afla Sfînta Sfintelor.

disciplina a devenit cunoscuta sub numele de „arta neagra". despre Nico las Flamei.) Prin urmare. umplînd carnete întregi cu schite ale acestora. fiindca arhitectii catedralei au avut un motiv special pentru a evoca arhetipul unei femei active sexual. Alchimistii erau însetati de cunoastere si nu aveau vreme pentru opozitia Bisericii Iata de experimentele lor. printr-o „lucrare" magica axata pe sexualitate. la baza decoratiunilor aparent bizare ale constructiilor gotice se afla rau famata si prea putin înteleasa disciplina a alchimiei (aceasta fiind un veritabil numitor comun al majoritatii Marilor Maestri ai Prioriei din Sion). de fapt. iar pentru autoritatile religioase nu existau alchimisti neeretici. prin urmare. au folosit cele mai sofisticate tehnici computerizate. dar mai existau si altele. mai secrete. era considerata a fi punctul în care alchimistul devine iluminat spiritual si revitalizat din pu nct de vedere fizic. pe 17 ianuarie 1382. Sculptura nu poa te fi o referire la Fecioara Maria. în cercurile ezoterice însa. independent ul de un . de la filozofie si ermetism la geometrie sacra si cos-ftiologie. De asemenea. (Vom discuta mai tîrziu aceasta problema în detaliu. se crede ca aceasta Lucrare Sublima reprezenta momentul de glorie d in viata unui alchimist. Practica ei includea o gama larga de a ctivitati si tipuri de gîndire interconectate. Lucrarea Sublima era un act de suprema initiere. de la magie la chimie. obiectul ei viza ceea ce am numi astazi inginerie genetica. în mod traditional. termenul „erezie" nu exista. se spune ca ar fi avut dupa aceea o viata exceptional de lunga.at astfel însusi principiul feminin.30 în alchimie. ce implicau o misterioasa „Lucrare Sublima".) în realitate. Cercetarile efectuate de doctor Digby Quested de la Spitalul Maudsley din Londra si Lillian Schwartz de la Laboratoarele Bell. Iar studiile recente asupra celui m ai celebru portret din lume — enigmatic surîzatoarea Mona Lisa — au sugerat ca ca „ea" ar fi. (La fel de semnificativ este si faptul ca primele ilustrari ale legendei despre viata Mariei Magdalena în Franta sînt cele reprezentate de vitraliile din catedrala de la Chartres. Pentru alchimisti. care si-a desavîrsit Lucrarea Sublima în compania sotiei sale. unele chiar pornografice. SUA. simbolul Lucrarii Sublime împlinite este hermafroditul — zeul Hermes si zeita Afrodita îngemanati într-o singura fiinta. sub „paravanul" simbolului crestin. însusi Leonardo. a sa încît au activat în ascuns si si-au continuat cercetarile în secret. cel exterior. presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. Alchimia avea mai multe niveluri. Pernelle. clipa în care izbuteste sa transforme metal ul obisnuit în aur. metode de întîrziere a procesului de îm-oâtrînire Si de atingere a imortalitatii fizice. Leonardo da Vinci era fascinat de hermafroditi. sau exoteric. viz a experimentele efectuate cu metale.29 Se crede ca alchimia a fost mostenita de la egipten ii antici Prin intermediul arabilor (termenul în sine deriva din limba araba) §i era mai mult decît o simpla stiinta. Poate se credea ca acest ritual ofera longevitate.

. asanumita statuie a reginei din Saba are barba!33 De altfel.31 Poate ca nici aceasta nu a fost altceva decît una dintre farsele sale inteligente la adresa posteritatii. În catedralele gotice pot fi remarcate numeroase simboluri ciudate. ' „Cercetarile noastre au aratat. a unui batrîn. momentul orgasmului. în sine. se înalta pe ruinele unui fost templu al zeitei Isis. de asemenea din Paris. ca o miscare deliberata a autoritatilor religioase. sim boluri alchimice exista în multe catedrale asociate cu templierii. Unii sînt de parere ca astfel s-ar realiza o transformare fizica atît de radicala. sa fi comunicat astfel mesajul ca a desavîrsit Lucrarea Sublima. Iar aceste afirmatii sînt bine documentate. poa te ca acesta a fost conceptul a flat la ba za Mona Lisei. iar Saint Sulpice. deoa rece acolo solul avea proprietati tamaduitoa re. Dar în numeroase cazuri. se înalta pe fundatia unui templu închinat Dianei.celalalt. Este evident ca templierii cunosteau alchimia. acest lucru nu este neobisnuit. deoa rece pretutindeni în Europa bisericile crestine au fost construite pe stravechi situri pagîne. alchimist fiind. dar la fel de posibil este si ca Leonardo. cît si cu albigenzii. localnicii nu au facut decît sa-si modeleze forma de pagînism astfel încît sa includa si . într-o anumita zona au construit un azil pentru cavalerii care se întorceau din Tara Sfînta. în a carei structura se gasesc simboluri cla r alchimice si care prezinta conexiuni atît cu musulmanii. Ni se pare semnificativ ca am gasit o locatie aleasa în mod special datorita naturii vindecatoare a solului. o sculptura înfatiseaza o femeie care priveste în oglinda. iar rezultatul a fost o potrivire perfecta. nutreau o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. dar ceafa ei este.32 Iar la Chartre s." In cursul calatoriilor noastre în Franta am descoperit multe cazuri în care orase aflate anterior în proprietatea templierilor — precum Utelle în Provence si Alet-les-Bains în Languedoc — au devenit apoi centre ale alchimiei. Aceste legaturi sînt implicite. veridicitatea lor fiin d usor demonstrabila. pentru a suprapune chipul artistului peste figura Mona Lisei. Catedrala Notre-Dame din Paris. Unele sînt însa extrem de bizar e: în catedrala de la Nantes. marile catedrale si multe alte biserici cunoscute au fost construite pe locuri dedicate anterior unei zeite. asemenea templierilor. Dar simbolu l herma froditului reprezinta. cînd ambii participanti au senzatia dizolvarii unul în celalalt. pentru a-si demonstra triumful asupra necredintei. de asemenea. La fel de semnificatiav este si faptul câ alchimistii. încît alchimistul si-ar putea schimba chiar sexul. de pilda. în situl respectiv exista simboluri alchimice. a contopirii întro constientizare mistica a universului si a lor însile. ca membrii ordinului erau bine familiarizati cu proprietatile solului. dar Charles Bywaters si Nicole Dawe au descoperit în Languedoc-Roussillon unele situri ale Cavalerilor Templieri ce prezinta un simbolism alchimic explicit.34 Asa cum am vazut. de la demoni la omuleti verzi. de fapt. printre altele..

. .. erezia si-a gasit un alt debuseu. Si alte simboluri existente în catedralele gotice transmit intense mesaje subliminale despre forta principiului feminin.. cînd Maria era venerata aidoma unei zeite în «Palatele Reginei Cerurilor».. sau Notre Dames. în mod cert. O alta traditie eretica este reprezentata de legendele privind Sfîntul Graal. Tinînd însa cont de interesele profunde ale templierilor. fapt care aminteste de zeita Isis. — al Marelui Maestru al Prioriei din Sion se refera la rolul acestuia în cadrul Corabiei zeitei Isis. de fapt. Rugul-de-Trandafiri. nicidecum pe aceea de a-1 suprima? Poate ca bisericile ridicate de ei erau. în viziunea lor. n-ar fi oare posibil ca. catedra la gotica reprezinta trupul zeitei si to todata universul întreg. Roza Mistica. pentru care ambarcatiunile erau mijlocul preferat de transport. În epoca în care au fost construite marile catedrale. care în Roma antica era numita Floarea Zeitei Venus. asigurîndu-se astfel ca mesajul sau va traversa istoria. în epoca marilor catedrale. In mod similar. uriasul labirint desenat pe pardoseala catedrale i din Chartres aminteste de misterele feminine. pentru arhitectii acesteia.. Asa cum vom vedea. Aidoma unui templu pagîn. „timonier. Walker subliniaza semnificatia. este clar ca a avut. zeita-paianjen care guverneaza soarta omului.. acei interpreti ai cîntecului de dragoste din sudul Frantei. ode în piatra închinate zeitei.. dar majoritatea decoratiunilor din interior au o puternica ampre nta feminina. Astazi se considera în general ca arhitectura gotica este de t ip masculin. Sophia. Pînza de pâianjen gravata sau sculptata — o imagine prezenta pe cupola bisericii Notre-Dame de France din Londra — o reprezinta pe Arachne. roza era si simbolul adoptat de trubaduri. îndeosebi splendidele rozase. gratie spirelor avîntate spre cer si a navelor în forma de cruce. desi — la fel ca în Cina cea de taina a lui da Vinci — codurile folosite pentru a o exprima sînt adesea gresit interpretate. într-o catedrala aflata atît de departe de Provence. i se spunea adesea Roza. nicidecum opusa acesteia. Ghirlanda-de-Roze. simbolul prostituatelor ei sacre. sfînta patroana a atîtor locase de cult. Rozei.. în rolul ei de urzitoare a destinului. o semnificatie aparte. sau pe Isis. care au strînse conexiuni cu misterele erotice. Barbara G. Ceea ce era spus «sub roza» (sub ros a) facea parte dintre misterele sexuale ale zeitei si nu trebuia dezvaluit neinitiatilor. noile catedrale sa fi avut menirea de a continua venerarea principiului feminin... Tot aici poate fi admirat un vitraliu ce o reprezinta pe Maria Magdalena sosind în Fra nta pe ma re. iar Notre Dame. era în realitate principiul feminin însusi.. în interiorul careia era continuta esenta divinitat ii masculine.) Acest vitraliu este cea mai veche reprezentare a legendei Mariei Magdalena în Franta si. prin care initiatul îsi poate gasi calea numai daca urmeaza firul depanat pentru el de zeita.crestinismul.. aceasta catedrala nu a fost destinata venerarii Fecioarei Maria — în primul rînd pentru ca aici se afla o Madona neagra: Notre Dame de Souterrain („Madona Tenebrelor"). (Poate ca titlul de Nautonnier — „cîrmaci".. pentru ei noua biserica fiind complementara cu vechea religie.. „.

extinzîndu-le astfel încît sa includa idei eretice vehiculate în secolul al XlII-lea. Este semni ficativ faptul ca ora sul Troyes. publicata în 1994. de zi cu zi. atmosfera generala este cît se poate de pagîna. Godwin identifica un al treilea tip. unele dintre cele mai interesante. dupa parerea noast ra. multe elemente derivînd din conceptul celtic de venerare a zeitei. ceva ce tran scende lumea reala. Dintre milioanele de fraze scrise pe aceasta tema în decursul secolelor. la fel de important: cel alchimic. acesta avînd proprietati tamaduitoare. o comoara ce existâ cu adevarat undeva. Graalul era un vas sau un platou — fapt extrem de semnificativ. care în cautarile sale a întîlnit. asa cum vom vedea mai tîrziu. Majoritatea oamenilor stiu ca ea se refera la ceva stravechi. nestemata ce va încorona munca de o viata. Graalul poate fi considerat un obiect misterios. El afirma ca primele versiuni ale legendei Graalului s-au inspirat din miturile celtice referitoare la regele Arthur si la Curtea acestuia .În prezent. Chretien si-a bazat relatarea pe o mult mai veche legenda celtica despre eroul Peredur38. nu exista nici o conotatie religioasa evidenta si. reprezentînd ceva ce le apartine totodata ambelor dimensiuni — cea reala si cea mitica.36 în povestea lui Chretien nu se mentioneaza nicaieri ca Graalul ar fi o cupa sau ca ar avea vreo legatura cu Cina cea de taina ori cu lisus. îi apartin lui Malcolm Godwin. ci si din cultura în care acestea au înflorit. Pove stea Graalului redefineste vechile legende ale celtilor. într-o ascunzatoare. inclusiv de pe tarîmul supranaturalului. Primul dintre romanele cavaleresti dedicate Graalului a fost Le Conte del Graal (circa 1190).37 în roman. Una dintre legende sustine ca losif din Arimateea. aici se afla si Curtea contelui de Cham-pagne. sintagma „Sfîntul Graal" este utilizata pentru a desemna un tel greu de atins. bogatul prieten si adept al lui lisus. Despre cautarea Sfîntului Graal se crede ca este o întreprindere marcata de pericole fizice si spirituale deopotriva. cupa este atît un obiect concret. era un centru caba listic si locul comandamentului initial al Cavalerilor Templieri. din acest motiv. (De fapt. de natura religioasa — de obicei. cît si un simbol al perfectiunii. dupa unele opinii. De fapt. cautatorul întîlnind în cale tot felul de inamici. Aceasta aura de nazuinta spirituala s-a nascut nu numai din legend ele initiale ale Graalului. extrem de concentrata si la obiect. Lucrarea este o remarcabila trecere în revista a tuturor legendelor si a interpretarilor în domeniu. dar — implicit — simbolizeaza totodata ceva inefabil. într-un castel . de Chretien de Troyes.) Iar cea mai cunoscuta biserica din Troyes îi este închinata Mariei Magdalena. cupa din care a baut lisus la Cina cea de taina. i-ar fi strîns în ea sîngele scurs la rastignire. în cartea sa The Holy Grail („Sfîntul Graal"). de la care si-a luat Chretien numele. în toate versiunile legendei. majoritatea celor noua templieri initia li erau vasalii sai. a stîrnit imaginatia ca nici o alta relicva. Pe lînga obisnuitele tipuri de legende romantice crestin e si celtice de la sfîrsitul secolului al XH-lea si începutul celui de-al XlIIlea.

acest pacat al omisiunii expunîndu-1 unui pericol cumplit. Malcolm Godwin adauga : „Au reusit sa învaluie o profunda erezie într-un mister atît de pios. roma nul lui Chretien a înregistrat un succes fulminant. Daca Peredur ar fi întrebat al cui cap este si ce legatura avea teasta cu el însusi. eroul întîlneste o caruta în care se afla o suta cincizeci de ca pete de cavaleri taia te. capete ferecate în plumb si corpurile de la care au fos t taiate aceste capete. iar în cealalta pe cel plumbuit al unei regine. Cava lerul Gawa in cauta sabia care i-a retezat capul lui loan Botezatorul si c are sîngereaza. nobilii cautatori ai Graa lului poarta vesminte albe cu o cruce rosie — exact ca templierii."39 (Tarîmul fusese blestemat si de aceea deven ise neroditor. pe nume Perceval. mentionati implicit în diferitele ei variante". O trasatura comuna a legendelor despre Graal este momentul critic în care eroul esueaza în a pune o întrebare esentiala. dînd nastere unei serii întregi de povesti simil are. îti spun ca trebuie sa aduci laolalta aPul regelui si pe cel al reginei". în aceasta procesiune era purtata o sulita de pe care picura sînge si un cap taiat. întrebarea care nu este pusa se refera la natura capului. în povestire mai apare si o domnita bizara.40 Una dintre aceste versiuni crestinizate a fost Perlesvaus. ca re poarta într-o mîna capul argintuit al unui rege. Iata ce spune Malcolm Godwin: „Aici. de fapt. cu mai multe capete retezate. în mod miraculos. unele erau ferecate în aur. neterminat. cît si autorul ei au supravietuit zelului puniti v al Parintilor Bisericii.. majoritatea avînd un accent evident crestin. în mod surprinzator. ar fi aflat cum sa spulbere vraja ce domnea peste Wasteland. . si chiar a cavalerilor temp lieri..41 Po vestea rela teaza. pe un platou.. Apoi mai e o cruce rosie într-o padure. crucea cade prada unui preot care o bate „peste tot" cu un baston — un episod care aminteste clar de acuzatia conform câreia templierii scuipau pe cruce si o calcau în picioare. Printre alte obiecte. ca: „Sînt capete ferecate în argint. In Perlesvaus.izolat. doua aventuri interconectate.) Chiar si asa. Unii dintre Pazit orii Graalului îi spune eroului. reticente în a denunta ideea. mintile ortodoxe de la Roma au avut. scrisa — dupa unele opinii — de un calugar de la abatia Glastonbury în jurul anului 1205. altele în argint. iar dupa alte pareri de un templier anonim. Urmeaza iara si o scena ciudata. în fieca re zi la amiaza. si altele în plumb.. o procesiune înspai-mîntâtoare si aparent ritualica. Chiar mai ciudat este faptul ca legenda a ramas neatinsa inclusiv dupa suprima rea ereticilor catari. încît atît povestea. referindu-se la calugarii care le-au scris. Fara a recunoaste vreodata existenta Graalului. La un mom ent dat. Dar.

pastratorii Graalului erau cei care cunosteau acest secret al genealogiei sacre — templierii si Prioria din Sion. de asemenea. scris de obicei sân graal („Sfîntul Graal"). de fapt. Graalul. regi si regine.47 Exista totusi o problema: în legende. de fa pt. sangraal.45 Dar care era acest deznodâmînt? în Parzival. „S în gele Sfîn t". numele loan? Exact acest concept al descendentei este central în teoriile emise de Baigent. asa cum vom vedea în continuare. Leigh si Lincoln cu privire la Graal. Graalul în sine este o notiune distincta. accentul cade asupra genealogiei celor care au descoperit sau care pastreaza. „oamenii botezati").44 în Parzival. concepînd astfel o teorie proprie: Graalul amintit în legende era.42 Dintre toate povestirile ciudate despre Graal. o referire sim bolica la descendentii lui lisus si ai Mariei Magdalena. Leigh si Lincoln au identificat o conexiune între accentul pus de legendele despre Graal pe descendenta si faptul secret ca lisus si Maria Magdalena au fost casatoriti. Wolfram scrie: „Povestea autentica si deznodamîntul romanului cavaleresc au ajuns pe pâmînturile germane venind din Provence". în ciuda aversiunii tacite a Bisericii pentru Graal. Baigent. de fapt. Sa fie a ceasta o referire la Prioria din Sion . Castelul Graalului este un loc misterios. corecteaza versiunea lui Chretien de Troyes.Simbolismul a lchimic este bogat: meta le inferioare si pretioase. Convingerea lor se bazeaza pe ideea ca termenul francez initia l. Este posibil ca legendele sa se refere l a un . majoritatea versiunilor crestinizate au fost scrise de o echipa de calugari cis-tercien i. sinta gma ce desemneaza pentru ei o dina stie. ortografiat sân g real — „sînge regal".43 Autorul afirma clar ca. scrisa de poetul bavarez Wolfram von Eschenbach (circa 1200). Imaginile pot fi întîlnite deopotriva în alte reinte rpretâri ma jore ale legendei Graalului. în conformitate cu teoria lor. ar trebui. La sfîrsitul povestii. pazit de templieri (pe care Wolfra m îi numeste. trubadur si totodata un calugar reprezentativ pentru Ordinul Templierilor. El sustine ca relatarea sa are un grad mai mare de veridicitate fiindca a aflat povestea adevarata de la un anume Kyot de Provence — identificat mai tîrziu cu Guiot de Provins.. este remarcabila în primul rînd pentru faptul ca simbolismul sau mistic se bazeaza pe Cîntarea Cîntarilor. în mod semnificativ. acestia fiind trimisi sa-si disemineze în secret credinta. Repanse de Schoye (purtatoarea Graalului) si fra tele vitreg al lui Parzival. în lucrarea sa. Numita Queste del Sân Graal. cea mai bizara — si mai incitantâ — este Parzival. ai carei Mari Maestri adopta.. Dupa cum r eiese din titlul primei lor carti. pleaca spre India. Sînt subliniate caracterul secret si aversiunea pastratorilor Graalului pentru întrebari. unde au un fiu pe nume loan — celebrul Preot loan46 — ai carui descendenti îsi iau totdeauna numele loan. pentru ei „Sfîntul Graal" este. Fierefiz. care nu oferea toate informatiile disponib ile.

cît si între ei si o comoara nu foarte clar definita. legendele Graalului sînt texte gnostice. ideea s-a nascut dintr-o simpla manipulare a termenului francez sangraal si am vazut deja ce dificultati se nasc din orice ipoteza care are la baza ideea mentinerii unei descendente „pure" de-a lungul secolelor. Wolfram aminteste ca seniorul castelului în care era pastrat se numea Perilla. Adevaratul senior al fortaretei Montsegur era Ramon de Perella. La urma urmei.48 De asemenea.49 Castelul a fost 'dentificat cu Montsegur. exact aceasta — transformarea de sine — reprezinta unul dintre motivele majore ale alchimiei. Eroul progreseaza prin forte proprii — desi uneori are parte de ajutoare — în cautarea iluminarii si a transformarii spirituale. experienta Graalului este prezentata ca fiind rezervata exclusiv . nu poate fi ignorat evi dentul simbolism derivat din tarot. La urma urm ei.50 într-un alt Poem. în toate povestirile însa. „mesagerul Graalului" în Parzival. dar acestea sînt pure speculatii. Kundry poarta cu sine un vas cu „balsam" cu care îi spala picioarele eroului si apoi — aseme nea Mariei Magdalena — le sterge cu pârul ei. Despre Wolfram von Eschenbach se banuieste ca a calatorit mult si ca a vizitat cetatile ordinului din Orientul Mijlociu. însa foarte pretioasa. Malcolm Godwin preciza. Alte explicatii sugereaza ca piatra ar fi giuvaerul cazut din coroana lui Lucifer cînd acesta a fost aruncat din ceruri sau celebra Piatra Filozofala (lapis elixir) a alchimistilor. Dar oare numai din cauza subtextului alchimic au fost considerate „eretice" legendele despre Graal? Fara îndoiala. în context.51 (în mod cert. ultima fortareata a catarilor. Dar în absolut toate relatarile despre Graal exista mult ma i multe elemente capabile sa irite sensibilitatile Bisericii. Asa cum am vazut.) Poate ca exista o legatura între cupa Graalului si va sul de alabastru pe care Maria Magdalena îl poarta în mîini în iconografia crestina traditionala.secret pastrat de unele familii si transmis din generatie în generatie. Cabala si noile i dei spirituale ale Orientului". Graalul este o piatra — lapsit exillis. aceasta era si opinia lui Wagner. nume care ar putea însemna Piatra Mortii. nimeni nu stie sigur. dar nu pare credibil ca aceasta sa fie o aluzie la o dinastie. Relatia dintre legendele Graalului si mostenirea templierilor pare solida si reala. În versiunea lui Wolfram nu exista nici o cupa cu puteri supranaturale. întreaga povestire are un bogat simbolism alchimic. Prin urmare. aici. pastratorii Graalului de la castelul Montsalvasch sînt numiti explicit templieri. Unii comentatori considera ca personajul Cundrie. deocamdata. Wolfram puncteaza relatarea cu aluzii la astrologie. Biserica s-a simtit profund ofensata de modul în care aceste povesti îi ignorau autoritatea si ideea de succesiune apost olica. în opera Parsifal [1882]. În aceasta versiune a legendei. de altfel: „în Parzival. alchimie. care subliniaza responsabilit atea individuala pentru propriul spirit. este Maria Magdalena. Din n ou constatam existenta unei conexiuni atît între catari si templieri. iar povestea sa are cel mai pregnant caracter templier dintre toate romanele cavaleresti despre Graal. ultima interpretare pare mai realista. cautarea Graalului este o alegorie a calatoriei spirituale a eroului spre — si dincolo de — transformarea de sine. în esenta.

putem crede ca relicva templierilor si cea din legenda era una si aceeasi. un barbat care pa re sa venereze r adâ cinile unui roscov schiteaza acest gest. isian si ca. astfel încît femeile si barbatii deopotriva puteau fi preoti. obiectul în sine — indiferent ce este acesta — e pastrat de femei. De exemplu. Chiar si în pov estea celtica a lui Peredur. Jacobus de Voragine mentioneaza ca degetul lui loan Botezatorul — singura parte a cadavrului decapitat care a scapat furiei distructive a împaratului Iulian — a fost adus în Franta de Sfînta Tecla.) Conexiunea cu templierii este însa cea mai pregnanta în povestirile despre Graal. în Adoratia magilor. prin urmare. în plus. în procesiune baietii poarta sulita. dupa cum am vazut. în plus fata de acuzatiile ca ar venera acest cap. Asa cum am va zut în Capitolul l. în scenele religioase. apar adesea ca pete fara trup. Templierii erau învinuiti ca ar atribui a cestui Baphomet puteri similare celor ale Graalului: facea pomii sa înfloreasca. Acest element poate fi mai semnificativ decît pare la prima vedere. acuzatia ca acestia venerau un cap retezat — numit. exista un sistem social ba zat pe egalitatea s exelor.55 Printre relicvele templierilor se spune ca s-ar fi a flat si (presupusul) aratator drept al lui loan Botezatorul.)^6 Conexiunile dintre cavalerii templieri si Graal sînt numeroase. a caror forta rea ta de la Montsegur a fost preluata de Wolfram ca model pentru Castelul Graalului. Hugh Schon field scrie: „Nu e nici o îndoiala ca minunatul cap de femeie al templierilor o reprezenta pe Sophia în aspectul ei feminin. dar fetele sînt cele care duc prototipul Graalului. vîrfurilor elitei — ceva ce depaseste cu mult chiar transcendenta liturghiei. cît si amintesc de Botezator. Bapho-met — aminteste de romanele cavaleresti referitoare la Graal în care. platoul cu capul reteza t. în toate legendele Graalului. atît roscovul. Dar cum desi asumau femeile un asemenea rol în ceva ce putea fi conside rat o forma superioa ra de liturghie? (Sa ne a mintim ca la ca tari. cavalerii detineau un r elicvar de argint în forma unui craniu de femeie. se pare. Asa cum au subliniat mai multi comentator i-'2. un personaj cu aratatorul ridicat în mod deliberat — si ritual —. unde templierii au efectuat sapaturi. gestul avînd aparente conexiuni loan Botezatorul. Iar de Voragine aminteste si de o traditie conform careia capul Botezatorului a fost îngropat sub templul lui Irod din Ierusalim. pentru a vedea o fresca în care era înfatisata o lance cu trei picaturi de sînge si o cupa — o imagine extrasa clar din legendele despre Graal .54 Analizînd implicatiile a cestui cap feminin si decodificînd numele Baphomet în Sophia. numit simplu caput („cap") 58.53 De fapt. iar pamîntul sa devina fertil. Leonardo da Vin ci înfatisa adesea . în Ariege. Este posibil ca relicva despre care se crede ca le-ar fi apartinut templierilor sa fi constituit motivul material al preferintei lui da Vinci pentru acest simbol. în interpretare a crestina. (În cronicile intitulate „Legenda de Aur".marilor initiati. Scriitoarea britanica Nina Epton povesteste în cartea The Valley of Pyrene (1995) ca a urcat pîna la ruinele castelului templierilor din Montreal-deSos. am vazut cum. facea referire la Maria Magdalena".

Desi nu sustine ca aceasta este singura conexiune posibila.E. care se afla într-o stare jalnica. Waite a fost unul dintre primii specialisti ca re au remarcat elementele alchimice. care sustine ca ar fi existat o scoala mistica a crestinismului. Desi era sigur ca exista indicii puternice cu privire la prezenta unei asemenea „biserici ascunse" în legendele Graalului. ocultistul nu a putut pre ciza natura acesteia. în care losif din Arimateea (purtînd o cruce de Lorena) este reprezentat în partea dreapta prin.61 În ciuda elementelor celtice din legendele Graalului. Cel mai semnificativ a spect al legendei în sa este relatia pe care o stabileste întredecapitarea templierilor si blestemul asupra pamîntului — doua elejnente majore din canonul Graalului.59 Legenda sustine ca toti templierii de aici au fost decapitati în timpul represiunii — informatie greu de crezut în lipsa oricaror probe oficiale în acest sens — si ca victimele au blestemat pâmîntul. La St-Martin-duVesubie. care are în mîna un baston sau o vergea. Autorul este sigur însa ca povestile despre Graal aveau la baza — . Oricare ar fi adevarul. însarcinata. chiar mai ciudate. ducele Emm anuel Filibert de Savoia a cerut exorcizarea pâmîntului din regiune. ermetice si gnostice ale povestirilor. Waite crede ca influenta ioanita provine din Orientul Mijlociu. în Provence — un sit al templierilor si deopotriva al Madonelor negre — exista o legenda care include elemente interesante din povestirile Graalului. The Hidden Church of the Hol'y Graal („Biserica ascunsa a Sfîntului Graal". transmis prin intermediul lui Petru. ceva legat de capetele retezate — sau de un singur cap retezat — a adus nenorocirea asupra regiunii. în care au fost întemnitati numerosi templieri. el afirrnâ ca este totusi cea mai plauzibila.Alte desene stranii au fost descoperite în castelul de la Domnie. Ean si Deike Begg descriu o bizara scena a crucificarii. Exista însa si alte conexiuni. Diversele povestiri despre Graal si numeroasele lor versiuni pot parea derutante. dar în monumentalul studiu al legendelor Sfîntului Graal. dar a subliniat ceea ce el a numit „traditia ioanina (sau ioanita)"60. „maladie"). în plus. Pen tru cei care au scris povest ile Graalului. unul dintre vîrfurile montane din zona este numit Maledia (aproximativ „boala". Waite considera ca aceasta tradi tie a patruns în Europa prin sudul Galici — regiunea sudica â Frantei înainte de a fi rafinata de Biserica celtica timpurie din Anglia. fondata de lo an Botezatorul pe baza învataturilor secrete primite de la lisus. eruditul ocultist A. fiindca nu exista dovezi convingatoare. în mod semnificativ. Waite a identificat în cad rul crestinismului o traditie secreta ce se afla la baza întregului concep t al acestor legende. iar solul si-a pierdut rodnicia. fiind transmisa de templieri. în 1560. este o realitate istorica faptul ca. dar în acelasi timp se dovedea benefic celor pe care îi „placea". 1902). Barbatii au devenit impotenti sau sterili. în stinga se afla o femeie goala.zînd picaturi din sîngele lui lisus. Aceasta idee oculta nu-si are locul în crestinismul exoteric. Waite se refera la o idee straveche în cercurile ezoterice.

Conexiu nile dintre alchimie. deoarece nu a oferit detalii asupra ei si nu i-a precizat sursele. aidoma cultului Madonei negre. . prin intermediul templierilor. care traiesc si astazi în mijlocul nostru.legatura care. prin urmare. 1972). iar unele organizatii pretind ca sînt urmasele lor. Ambele se bazeaza pe o tema mai veche. Da r traditia oculta aminteste în mod con stant despre descendentii spirituali ai acelor cavaleri de de mult. Madonele negre si templieri fac obiectul unui studiu realizat de istoricul francez Jacques Huynen în cartea L'enigme de s Vierges Noires („Enigma Fecioarelor Negre". nu sînt interesati de potentialele indicii a le existentei lor dupa acea data. asociata cu templierii. asa cum vom vedea în capitolul urmator. Iar puntea de legatura între ideile exoterice si ezoterice ale templierilor pe de o parte si lu mea crestina a vremii lor pe de alta era întruchipata în imaginea unei femei : Maria Magdalena. aceasta constiinta mistica si alchimica a principiului feminin a pierit oare si ea în negura veacurilor? Poate ca nu. pagîn a: legendele Graalului pe miturile celtice. Toate acestea s-au întîmplat cu secole în urma. Cata rii au disparut de mult. gratie contactului cu Tara Sfîntâ. Mai mult decît atît. inclusiv alchimia si sexualitatea sacra . Acestia detineau o seama de cunostinte derivate din numeroa se surse ezoterice. Ambele au înflorit în secolele al XH-lea si al XHI-lea.un fel de „Biserica ascunsa". Poate ca a devenit cel mai incitant si cel mai periculos secret pastrat în „subteranele" Europei de azi. Conexiunea dintre cel e doua este izbitoare. Dar aceasta cunoastere secreta. Lucrarea sa reliefeaza însa o interesanta legatura între legendele i si un an umit Sfîn t loan . Povestirile despre Graal nu sînt decît o alta manifestare a ideil or neortodoxe care circulau în Franta Evului Mediu sub auspiciile templierilor. iar cultul Madonei negr e pe altarele închinate zeitelor pagîne. o serie de cercetari rece nte au demonstrat convingator ca Ordinul Templierilor a supravietuit pîna astazi si ca exercita în prezent o influenta considerabila asupra cultur ii occidentale. Accentul pus de Waite asupra traditiei „ioanite" este incitant. CAPITOLUL 6 Mostenirea templierilor Majorita tea istoricilor considera ca violentele evenimente de la începutul secolului al XlV-lea au constituit sfîrsitul definitiv al templierilor si. va elucida în mare parte necunoscutele din acest domeniu. ia r templierii le-a u supravietuit pentru scurt timp.

pînâ la unul. în final. regele Edward al II-lea nu a vrut sa creada acuzatiile aduse ordinului si s-a angajat chiar într-o vie dezbatere pe aceasta tema cu însusi papa. persecutiile si executiile au avut o amploare mult mai mica. în care acestia au fost gasiti nevinovati. Hugo de Gumbach. pentru a se regrupa. modul în care au iesit din scena demonstreaza acest lucru. daca nu e crezut pe cuvînt. alesi unul si unul. ca Ordinul este nevinovat si ca. În Aragon si Castilia au avut loc procese ale templierilor. urmînd sa-si dovedeasca inocent a cu alta ocazie. treisprezece octombrie. Da r mai întîi a fost nevoie sa ne convingem ca Ordinul Templierilor nu a pierit acum mai bine de sase secole. care includ poa te cunostin te stiintifice ale vechilor alchi-nristi si practici magice din Orient. e l si oameni sai sînt gata sa se întreaca în lupta dreapta cu ono rata adunare prezenta. nu se poate spune ca toti cavalerii din Europa au fost prinsi. dar chiar si acolo au existat unii care au scapat. în primul rînd. Este foarte probabil ca templieri apart inînd ambelor niveluri sa se fi retras si sa-si fi format propriile lor miscari. Dupa o tacere împietrita. supravietuirea ordinului presupune o oareca re continuitate în acest sens. si-a facut o intrare dramatica în mijlocul conciliului gazduit de arhiepiscopul de Metz. Prin urmare. iar în alte tari ordinul pur si simplu s-a reconstituit sub un alt nume sau s-a alaturat unor alte organizatii. Desigur ca au intrat în ilegalitate. oricît de îngaduitori ar fi fost judecatorii ecleziastici. Chiar si în Franta însa. subiectul a fost încheiat pe loc si cavalerii au plecat linistiti. Masacrul s-a petrecut exclusiv în Franta. suveranul a refuzat sa foloseasca tortura asupra templierilor. în alte tari însa. în Anglia. templierii de azi — mostenitori ai unui stravechi sistem de convingeri si practici eretice — ar putea arunca o raza de lumina asupra investigatiilor noastre. prin intermediul unei tr aditii oculte existente înca în prezent. Totusi. Si. relativ putin templieri au fost executati. de fapt. aceste secrete. Sa nu uitam ca membrii de rînd nu aveau aceeasi situatie nucleul de initiati — elita care conducea ordinul. cu . exista înca în societatea actuala. în acea zi de vineri. a declarat ca papa e malefic si ar trebui destituit. multi fiind eliberati dupa ce s-au dezis de convingerile lor. ipoteza nimicirii complete a templierilor nu este valabila. învesmîntat de sus pîna jos în a rmura si însotit de douazeci de cavaleri oteliti. Marele Maestru al ordinului din Germania. Altfel spus. Daca — asa cum considera unii cercetatori — cavalerii templieri erau depozitarii unor vaste cunostinte ezoterice si alchimice. nici unul dintre ei nu-si putea permite sa ignore porunca papei de a dizolva ordinul în 1312. precum Cavalerii Teutoni. în Germania s-a petrecut o scena de-a dreptul ilara. fiind totodata depozitara unor cunostinte secrete.Implicatiile acestor date sînt ample si profunde. de pilda. Iar daca asa stau luc rurile. din punct de vedere istoric. Logica elementara respinge ideea ca o societate extrem de organizaa ca aceea a templierilor a depus pur si simplu armele si si-a acceptat umila sfîrsitul.

oferind împreuna o imagine destul de ampla a relatiei dintre cele doua mari organizatii oculte. aceste lucrari se completeaza reciproc. în mod explicit. Exista însa un punct important asupra caruia Baigent/Leigh si Robinson au divergente: primii considera ca francmasoneria s-a dezvoltat pornind de la grupul izolat de templieri din Scotia si apoi a migrat în Anglia. în cursul careia au fost atacate deliberat proprietatile Bisericii si ale Cavalerilor Ospita lieri — cei doi principali dusmani ai templierilor — evitîndu-se cu grija afectarea fostelor cladiri care le apartinusera acestora din urma. P rin urmare. atragînd dupa sine un veritabil aflux al aristocratiei scotiene. dovezile existente su-gerînd ca vechile proprietati ale ordinului în Londra le apartin si astazi unor fami lii cu genealogie templiera. preocupata. crede ca templierii au dat nastere francmasoneriei în Anglia. o retea exclusivista care asigura membrilor sai relatii si contacte de afaceri. stim ca nucle ul de initiati era interesat de aceasta straveche stiinta — asa cum am constatat în apropierea centrelor alchimice. Si. în vreme ce al doilea parcurge drumul înapoi. alchimistii. Doua carti — The Temple and the Lodge de Michael Baigent si Richard Leigh si Born in Blood („Nascut din sînge") de istoricul si scriitorul american John J.creînd astfel doua organizatii diferite. El sustine ca acestia s-au aflat la originea revoltei taranesti din 1381. Recent. dar la începuturile sale francmasoneria era o scoala a misterelor. Robinson. Primul urmareste continuitatea Ordinului Templierilor prin Scotia. ambele urmase de drept ale ordinului initial. Robinson — au ajuns la aceeasi concluzie. menite sa aduca iluminarea spirituala si sa creeze legaturi mai strînse între initiat si confratii sai. am vazut deja. a preluat tronul englez. în 1603. ce coboa ra pîna Ia anul 1650. Dupa dizolvarea din 1312. de la ritualurile francmasonice modeme pîna la origini. Latura sa ritualica este considerata ridicola — cu fratii care îsi suflecau un crac al pantalonului si bolboroseau lega-minte arhaice. cînd regele Scotiei. pe de alta parte. cu initieri solemne derivate din stravechi traditii oculte. francmasoneria e doar un soi de club demodat. Pentru multi nespecialisti. In Scotia si în Anglia însa. mai multi specialisti au prezentat dovezi care sugereaza ca francmasoneria îsi are originile în Ordinul Templierilor. Initial era o organizatie oculta. asemenea templierilor. Desi nu exista dovezi concludente care sa ateste ca templierii erau eminentele cenusii ale retelei alchimiste secrete. lipsite de sens. Ca val erii Ospitalieri. precum Alet-les-Bains. cea mai mare parte a pamînturilor detinute de templieri au fost ceda te rivalilor acestora. lacob al Vl-lea. e d . desi au abordat subiectul din punct e de vedere cu totul diferite. ajungînd tot la templieri.1 Pe noi nu ne-a interesat însa continuitatea în domeniul proprietatilor imobiliare. acest transfer de pro-nrietate a avut loc la scara foarte mica. nutreau o stima deosebita pentru loan Botezatorul. ci modul de transmitere a cunostintelor ezoterice detinute de templieri. Poate ca acum situatia nu e departe de aceasta viziune.

Daca asa stau lucrurile. atunci organizatia a re. în mare parte. organizatia fusese într-adevâr o societate secreta .2 (Si atunci. ceea ce numim no i astazi stiinta provine din rîndurile acelei confrerii — asa cum o demonstreaza si fondarea Societatii Regale din Anglia. P rin înfiintarea ei s-a conferit un caracter oficial „Colegiului Invizibi l" al francmasonilor. care si-au creat o serie de coduri secrete de r ecunoastere. dar daca a existat cu adevarat o legatura între ea si templieri. a c arei menire era si este dezvoltarea si promovarea cunoasterii stiintifice. De exemplu. origini mult mai vechi. cît de veche este francmasoneria? Prima referire documentata dateaza din 16413. au evitat cea mai clara conexiune posibila: societatea al carei nume complet era Ordinul Cavalerilor Saraci ai lui Hristos si ai Templului lui Solomon — altfel spus. preponderenta azi este francmasoneria Marii Loje. în 1662. înainte de formarea Marii Loje. Si a tunci. de ce au ignorat ei o alta organizatie ce av ea legaturi evidente cu templul respectiv? Aparent. aceste bresle au iesit în evidenta. templierii.) Desi în mod cert multi dintre francmasonii contempora ni abordeaza ritualul initiatic cu solemnitate si deschidere spiritua la. iar un tratat alchi mic din 1450 utilizeaza în mod explicit termenul „fra ncmason"5. deoarece detineau cunostinte de geometrie sacra. iesit pe juma tate în luminile ram pei. Robinson citeaza documente ce mentionea za existenta unor loji masonice în anii 13804. Robinson. Masonii însisi sustin ca deriva din breslele medievale engleze ale pietrarilor. francmasonii vehiculau acelasi tip de informatii despre geometrie sacra.6 Un alt mit al francmasoneriei sustine ca pietrarii au mostenit cunostintei6 lor secrete de la cei care au construit legendarul Templu al lui Solomon. unul din . Si totusi. ca re s-a format însa relativ recent. pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1717. potential periculoase. la fel ca în epoca lui da Vinci. dar aparitia Marii Loje a pecetluit transforma rea ei într-un banal club aristocratic. Dar. în Anglia medievala. perceptia generala este aceea a unei orga nizatii care si-a uitat me nirea initiala. un tratat de profil de la mijlocul secolului al XV-lea aminte ste de francmasoni ca „lucratori în alchimie"7 si.transmiterea unor cunostinte sacre. nicidecum antitetice. eviden t. primii masoni erau intens preocupati de alchimie. prin totala lor absenta. fiin dca nu mai avea ce secrete sa pastreze pentru sine. John J. înainte de acea data. pe de alta parte. cunoasterea oculta si cea stiintifica erau considerate unul si acelasi lucru. De fapt. asa cum au aratat cercetarile ample si meticuloase ale lui Jo hn J. în ciuda tuturor asteptarilor. alchimie si ermetism ca templierii. format în 1645.

a detinut aceeasi "functie" pentru templieri. ermetic si rozicrucian. Construita între 1450 si 1480 de Sir William St Clair. prima persoana care a scris pozitiv despre templieri. cînd fortele conduse de Robert de Bruce le-au înfrînt pe cele engleze. ca disparuta flota a templierilor a acostat în cele din urma pe t armurile Scotiei. Dovezile sugereaza însa ca scotienii au beneficiat de un ajutor considerabil -un contingent de cavaleri . însa Pierre are cel putin un motiv serios pentru a o face12). a ramas singura. batalia de la Bannockburn. dupa suprimarea ordinului9). care fusese excomunicat. înainte. Descinzînd am vikingi. desigur. aflata la cîtiva kilometri de Edin-burgh. în cele din urma însa. Numerosi critici s-au întrebat daca are totusi dreptul sa foloseasca acest patronimic. care s-a desfasurat pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1314. o coincidenta faptul ca.8 (Ashmole a fost. care a fost decapitat. cladirea pare a fi într-o stare atît de jalnica. (Asa cum am vazut.tre primii initiati masoni a fost Elias Ashmole (membru al ordinulu i din 1646). detinînd un loc de frunte în societatea scotiana si Franta. fara îndoiala. dar i nteriorul este uimitor de rezistent — asa cum. familia St Clair/Sinclair este una dintre cele mai interesante din istorie. Baigent si Leigh sustin. care avea sa devina cartierul lor general. Dupa suprimarea oficiala a ordinului. templierii s-au concentrat în mod cert în Scotia — poate si pentru faptul ca teritoriul se afla în stapînirea lui Robert de Bruce. (Demn de mentionat ni se pare si faptul ca numele prov ine de la martirul scotian Saint Clair. de asemenea. Ordinul Cavalerilor Templieri a avut legaturi strînse cu familia Sinclair si cu Rosslyn. urma sa fie doar capela unei cladiri mult mai mari. ttugues de Payens.) Hugues si Catherine au vizitat mosiile de lîngâ Rosslyn si au fondat aici primul comandament al templierilor în Scotia. începînd cu secolul al Xllea. Familia St Clair (al carei nume a devenit mai tîrziu Sinclair) si-a asumat rolul de protectoare ereditara a francmasoneriei în Scotia. Pierre de Plantard a adoptat numele St Clair. Un veritabil giuvaer al masonilor este ciudata si impresionanta constructie numita Capela Rosslyn. De la începuturile sale. al carei proiect trebuia sa respecte structura Templului lui Solomon. ar si trebui sa fie. Privita din exterior. Primul Mare Maestru. încît lasa impresia ca sta sa se prabuseasca de la o zi la alta. începînd cu secolul al XV-lea.11 nu e. dat fiind ca Rosslyn este azi punctul focal declarat al multor organizatii masonice si templiere. era casatorit cu Catherine St Clair. fondatorul Muzeului Ashmolean de la Oxford — alchimist. si papa nu mai avea jurisdictie asupra lui. Unul dintre evenimentele cruciale în istoria Insulelor Britanice a fost. senior de Rosslyn. de aseme nea. de altfel. trasînd astfel în mod evident o legatura între el însusi si ramura franceza a acestei familii stravechi.

Tim Wallace-Murp hy îl asociaza pe Omul Verde cu zeul babilonian Tammuz. exista aici o vasta gama de imagini pagîne si unele chiar islamice. o parte cel putin egala e în mod cert de inspi ratie templierâ: planul capelei are forma crucii lor specifice. femeile sînt cele mai tari.15 Par. printre altele. iar în interior pot fi vazute peste o suta de reprezentari ale Omului Verde. consortul zeitei Isis. reprezentat astfel era Osiris . un asa-nu-mit „Stîlp al Ucenicului" — o paralela explicita cu mitul masonic al lui Hiram Abiff14. în vreme ce o mare parte a simbolismului de la Rosslyn este evident masonic. Pe de alta parte. care a murit si apoi a renascut. iar pr intre sculpturi se afla si celebra imagine de pe sigiliul lor. o semnificativa sintagma masonica (importanta si pentru investigatia noastra). în conformitate cu istoria standard.13 Decoratiunile Capelei Rosslyn prezinta unele anomalii. Toate aceste elemente sînt extrem de ciudate. care a murit în 1330 si a fost îngropat la Rosslyn. de obicei. dar ADEVARUL cucereste totul". deoarece. cavalerul e si mai tare. într-un mormînt templier tipic. nici templier. Fiecare centimetru patrat din interior este acoperit cu simboluri sculptate. doi bar bati pe un cal. francmasoneria dateaza doar de la sfîrsitul anilor 1500. creata în jurul anil or 1460. Aceasta este. în plus. iar din 1312. în exterior se afla o statueta a lui Hermes — o aluzie clara la ermetism —. Unul dintre cavalerii care au luptat alaturi de Robert de Bruce în acea batalie a fost (un alt) Sir William St Clair. desi cel care era. Toti acesti zei aveau atribute similare si erau adesea înfatisati cu chipuri verzi.templieri care au întors soarta bataliei în ceasul al doisprezecel ea. e prea timpurie pentru primii si prea tîrzie pentru ultimii. Prin urmare. si convingerea templierilor actuali din Scotia ( care se considera descendentii fugarilor din secolul al XlV-lea). imagistica de la Rosslyn. templierii nu mai constituiau o f orta redutabila. iar ucenicul înfatisat aici este cunoscut sub numele de „Fiul Vaduvei". car e comemoreaza în Capela Rosslyn lupta de la Bannockburn. în sens clasic. un procent semnificativ din simbolismul prezent în Capela Rosslyn nu este nici masonic. fara îndoiala. considerata momentul în care „valul s-a ridicat de deasupra templierilor". . paduricea din apropiere a fost plantata în forma aceleiasi cruci templiere. iar cladirea în sine a fost proiectata în consonanta cu idealurile geometri ei sacre. zeul celt al vegetatiei. în capela se afla. Placuta alaturata poarta urmatoarea inscriptie: MISTERUL TEMPLIERILOR 151 „Vinul e tare. de inspir atie masonica. de altfel. Multe dintre aceste elemente sînt. în istoria oficiala a Capelei Rosslyn.

dar loan a fost venerat de gnostici si de templieri. El ne-a spus ca acestea au fost înc astrate codificat în structura Capelei Rosslyn. iar pe coperta sta scris: „JHESUS (sic!) MARIA . loan). în plus. am fost coplesiti de multitudinea dovezilor care sugerau ca membrii ei au fost nu doar templieri. ^earn dat seama de extraordinara ingeniozitate pe care a dovedit-o stramosul sau.18 Astfel. dar este evident faptul ca au dorit sa lase în urma lor indicii cu privire la preocuparile lor reale. Daca vii la Capela Rosslyn însa. Decoratiunile din Capela Rosslyn constituie doar un exemplu al acestui mesaj cripti c. cea mai veche lucrare scotiana în proza. ne-a of erit o serie de detalii semnificative despre ceea ce s-a întîmplat cu „pierdutele" cunostinte ale templierilor.16 Pe masura ce Niven ne-a vorbit despre subiectul sau favorit.. n pasionat u cercetator al istoriei familiei sale si a domeniului Rosslyn. Asta e fru musetea locului. tot aici am gasit „Manuscrisul Rosslyn-Hay"." Rosslyn nu este nici pe departe o capela crestina tipica. numerosi specialisti sînt de parere ca în cripta de la Ro sslyn a existat odata o Madona neagra.JOHANNES" (lisus. poti vedea totul într-o singura vizita. ci si pagini. în acest caz. Mielul lui . Si în Capela Rosslyn este sculptat sigiliul templierilor.. familia Sinclair a promovat activ o serie de ritualuri pagîne si le-a oferit adapost tiganilor (despre care spunea ca sînt „printre ultimii pastratori activi ai cultului divinitatii feminine în Europ a"17). De sute de ori a m fost acolo si de fiecare data mai descopar ceva nou. în crearea acestei veritabile carti în piatra. spre uimirea noastra. e remarcabil cît de putine simboluri crestine gasesti aici". Niven a afirmat la un moment dat: „Se spune ca Sir William ar fi construit-o spre «mareata glorie a lui Dumnezeu». Mielul Domnului. din familia de ilustra traditie sus-amintitâ.. pentru „cei care au ochi sa vada". Niven. „Daca te duci la Catedrala St Paul din Londra. nu poti. Asa cum mentioneaza Andrew Sinclair în The Sword and the Grail („Sabia si Graalul". asa cum se c rede în general.. Este o traducere a scrierilor cavaleresti si politice ale lui Rene d'Anjou. El a vrut sa lase astfel un mesaj pen11:11 Posteritate".Cînd 1-am vizitat pe Niven Sinclair. pentru a fi transmise generatiilo r viitoare: „Contele William St Clair a construit capela într-o epoca în care cartile Puteau fi arse sau interzise. în acest sens. 1992): „Adaugarea numelui lui loan la cel al lui lisus si al Mariei este neobisnuita. O alta trasatura interesanta a copertei este Agnus Dei. dar revelator. Maria. Imaginea pe care si-au creat-o a functionat extrem de eficien t. Sir William. în Evul Mediu. ne-am dat seama ca templierii nu erau nicidecum niste cucernici cavaleri crestini. De f apt.

An drew Micha el Ra msa y a f ost cel care. a sa cum a m ment ion at .Dumnezeu". care a dus la na sterea fran cma so neriei . un ele ramuri a le fra ncma so neriei a u pretin s dintot dea un a ca sîn t urmasele templ ierilo r si ca îsi au origin ile în S cotia. le-a oferit f ra ncma so nilo r din Paris ceea ce a devenit cuno scut sub n umele de „ Oratia lui Ramsa y". care i nclud. Minerva si Isis. fiin d n eadevara ta. viata l or dulce a fost din no u a men int ata cîn d ex co jnuni ca rea lui Robert de Bruce a fost a nul ata. ci si într. a cesta a f ost mo men tul. a runca a ceea si lumina fa lsa a supra î ntregului do cumen t.19 C ontele William si Rene d'Anjo u erau a pro pia ti. asa ca bunului cava ler Ra msa y i se poate a co rda credit în privin ta acestei afirmatii — si deci în privinta tuturor celorlalte. Este deci cla r ca templierii a u supra vietuit în Scotia si a u a ctiva t ajci deschis. iar spectrul a utoritati i papa le s-a înto rs pen tru a -i bî ntui. nu n uma i din cauz a ul timei a firma tii. nu do ar l a R ossl yn. î n Insulele Brita nice. ambii fiin d membri ai Ordin ului Lînii de Aur — o grupare a l ca rei obiectiv decla ra t era restabilirea vechilor idealuri templiere de ca va lerism si fraternitate. templierii a u con siderat ca este mai pruden t sa se retra ga în subtera n. Cun ostin tele lo r. sa pus ch iar pro blema ini tierii un ei cruciade împotriva S cotiei si. dar. Do cumen tul a stîrn it di sp retul multor g en erati i. cel putin partia l. elemente de ermetism si a lch imie. în mod semni fica tiv. declarîn d ca . Speci ali stii în domen iu si -a u a xat comen tarii le pe a cest e a firmat ii.o serie de a lte loca tii. Este însa posibil ca a cesti ma soni „templa risti" sa fi mo st en it verita bilele secrete a le cava leril or. st udi ile recen te a u demon stra t ca î n Evul Mediu. la fel ca multi dintre conf ra tii lor euro pen i. pe l în ga geo met ria sa cra . Un sco tian . da r si f iindca Ra msa y pretin dea ca ordin ul nu este urmasul pietra rilor medieval i. Ramsay a sublin iat faptul ca a cestia descin d din cava lerii crucia ti — o aluzie uso r voa l ata la templieri. n u ex ista u bresle ale pietrarilor. în 1737. La un moment dat. despre ori gini le iden tifi ca te în cult el e divin itat ii f emin ine. Oratia din 1737 a fost prima aluzie publica la faptul ca f ranc- . cu to ate ca jdeea a ra mas doa r la stadiul de proiect. sîn t con si derate pretio a se si astazi — poate cu atît ma i mult cu cît vizea za probl eme cu totul dif erite fa ta de cele a le lumi i actuale. se spune.21 Ca valer al O rdi nului St Laz arus si tutore al micului B onn ie Prin ce C ha rl ie. Acea sta expri ma re indirecta a fo st necesa ra f iind ca în Fra nt a t empl ierii era u înca în a fa ra legii. da r putini istorici — chia r din cadrul ma so neriei — i -au luat în serio s. 20 În 1329 însa . Orat ia pret inde a deopot riva ca mason ii îsi au o rigin ile în misterele z eitelor Dia na .

probabil. daca vrem sa fim cinici si ga consideram ca lista Prioriei a fost fabrica ta cîndva. „ponturile" anonime constituie un obicei frecvent al grupari lor oculte. atunci cînd ordinul a fost suprimat. Dupa aluziile lui Ramsay cu privire la relatia cu templierii. papa a denuntat întrea ga confrerie a francmasonilor? Incredibil. Lista lui von Hund însa este identica cu cea care apare în Les dossiers secrets ale Prioriei din Sion. desi nu putem avea o certitudine în aceasta privinta — documentele jji acest sens fiind foarte rare —. Lojele lui von Hund au înregistrat aproape imediat un succes fulminant. ca i s-a încredintat „adevarata" istorie a francmasoneriei si a fost autorizat sa înfiinteze loje. Karl Gotthelf. dar istoricii 1-au acuzat de sarlatanie crasa si au considera t ca istoria sa „adevarata" nu e nimic altceva decît o adunatura de aiureli. iar recent unii dintre acesti „superiori" au fost identificati cu o serie de personalitati cît se poate de credibile. Baronul von Hund avea ceea ce pretindea el a fi o lista cu numele Marilor Maestri care i-au u rmat lui Jacques de Molay în clandestinitate. ca urmare a arhivelor incomplete disponibile. în anii 1950. Principalul motiv al acestei respingeri a fost faptul ca afirm atiile baronului se bazau pe spusele unor persoane anonime — pe care el le numea „superiorii mei necunoscuti" — si deci pareau pure scorneli. baron von Hund und Alten-Grotkau.23 Aceleasi reactii le-a stîrnit si lista presupusilor Mari Maestri ai ordinului. nici un an mai tîrziu. lista a facut fata cercetarii atente a specialistilor si. în realitate. d esi în Germania erau cunoscute sub numele de Fratii lui loan Botezatorul.masoneria ar deriva din Ordinul Templierilor. a afirmat ca ar fi fost i nitiat în riturile unui Ordin Masonic al Templului din Paris. în 1743. 22 Adevarata istorie care i se încredintase cuprindea si informatia conform careia. asa cum ne-am convins si noi însine. mult mai explicita si mai credibila. Sa fie doar o coincidenta ca. nu acelasi lucru putem crede despre cea a lui von . a aparut o alta dovada. pe care el le-a numit Ritul Strict Templier. dar chiar si la acea data — în secolul al XVIIIlea! — Inchizitia a arestat si a torturat membri ai ordinului ca o consecinta directa a bulei papale. asa încît este posibil ca afirmatiile lui von Hund despre sursele sale necunoscute sa fi fost totusi veridice. într-unul dintre cele mai controversate episoade din istoria francmasonilor. este co recta.25 Din cercetarile efectuate de Baigent. Dar. Leigh si Lincoln2" a reiesit ca lista Priori ei este cea mai exacta dintre cele existente. unii cavaleri au izb utit sa fuga în Scotia si s-au stabilit acolo.24 Semnificativ este faptul ca istoricii nu au reusit nici pînâ astazi sa alcatuiasca o lista a Marilor Maestri ai Ordinului Templierilor.

El a fost — sustine legenda — unul dintre mesterii care au luc rat la Templul lui Solomon. Adeptii aprigului sau dusman. au hotarît sa-1 ucida. la urma urmei. asa ca Jacques s-a ascuns în pestera de la Sainte-Baume — cea în care si-ar fi gasit mai tîrziu salas M aria Magdalena. de ambele parti ale Atlanticului. capabile sa îmbine activitatea de artis t cu studiile de mecanica si matematica. de fapt . Degeaba însa. patronul breslelor medievale ale pietrarilor . rozicrucia nismul este considerat a fi forta mo trice a spiritului renascentist — un ideal întruchipat perfect de Leonardo da Vinci. pe 22 iulie. se constata o curioasa lipsa de supozitii cu privire la posibila motivatie a baronului. Masonii vin si astazi în pelerinaj aici în fiecare an. Cu toate ca pe marginea afirmatiilor si a organizatiei lui von Hund a curs multa cerneala. îndeosebi forma numita Ritul Scotian Rectificat. legatura dintre cele doua liste subliniaza existenta unei traditii comune a Ritului Strict Templier si a Pr ioriei din Sion. Francmasonii francezi au o legenda curioasa despre Maître Jacques.Hund.27 Sa fi înce rcat astfel von Hund sa duca mai departe traditia templierilor? Oricare ar fi adevarul în privinta organizatiei si a preocuparil or baronului. ca o atitudine. a pornit spre Mars ilia. Frances Yates scria: „Poate ca ideea unei personalitati ca Leon ardo.28 Un alt „candidat" cu sanse mari la rolul de mostenitor al cunostintelor ezoterice ale templierilor este miscarea numita rozi crucianism. mesterul pietrar numit Parintele Soubise. nu contravenea conceptiilor unui mag". Daca nu ca nume. Maître Jacques a fost tradat si ucis. împreuna cu treisprezece colegi. el însusi fiind în primul rînd un alchimist. el a para sit Palestina si. Organizatia sa era..) Ea a influentat totodata o alta grupare importanta pentru cercetarea noa stra: Francmasoneria de Rit Scotian. devenind în scurt timp o structura importanta a masoneriei. francmasoneria templierilor s-a dezvoltat rapid. în 1750 nu existau documente si nici studii istorice despre templieri. organizatia începe sa fie recunoscuta c a avînd radacini în traditiile Renasterii.29 . deosebit de puternica în Franta. o retea alchimica. Q. în consecinta. cel putin ca un ideal. (S-a sugerat la un moment dat ca templierii s-au „ascuns" efectiv în rîndurile gradelor superioare ale francmasoneriei. un personaj mitic. In acest sens. Dupa moartea lui Hiram Abiff. Odinioara luata în derîdere de istorici ca o inventie a lnceputului de secol XVII.

Cor-nelius Agrippa sau Robert Fludd. Omul este o fiinta divina la origine. care a constituit un puternic impuls pentru renascentism si rozicrucianism. atît gnosticismul. (Un vers ermetic adesea citat este: „Nu stiti voi ca sînteti dumnezei'?") încercarea de reunire cu divinul este posibila. asa cum nu se poate face o distinctie clara între religie si magie. Ermetismul. Dumnezeu. care a dat nastere miscarii catar e. Cele trei ramuri principale care au înflorit în secret au fost alchimia. alchimia era — în sensul în care este perceputa astazi — un produs al Egiptului din primele secole ale erei crestine. precum Marsilio Ficino. mai precis din Alexandria. si gnosticismul. dar pastrînd înca o scînteie de divinitate. cît si ermetismul par a-si avea originile în acelasi timp si spatiu — focarul de gîndire din Egipt. Acest veritabil creuzet al ideilor religioase si filozofice îsi tragea seva din credintele si conving erile multor culturi — greaca. sînt doua concretizari ale acelorasi idei cosmologice. în termenii de atunci. (Relatia strînsa dintre gnosticism si ermetism e ste ilustrata de faptul ca Evangheliile gnostice descoperite la Nag Hamm adi includ tratate ce contin dialogurile lui Hermes Trismegistul. „prinsa" apoi în trupul fizic. egipteana si chiar din religii le Orientului îndepartat — rafinîndu-le în conceptiile aflate astazi la baza culturii noastre. Lumea materiala este cea mai joasa în ierarhia „lumilor" — a „sferelor". ermetismul si gnosti cismul. în secolele I si II î.Hr. Ca urmare a ostilitatii Bisericii. iar ermeticii folosesc termeni din mag ie. dar ideea fundamentala este aceeasi. a „planurilor". persana.) Cosmologia din Pistis Sophia — Evanghelia gnostica în care jylaria Magdalena detine un rol-cheie — nu difera esential de cea profesata d e unii magi ai Renasterii. În plus. G nosticii exprima acest deziderat în termeni religiosi (considerînd ca reunirea cu divinitatea înseamna mîntuire). acelasi timp si spatiu au dat nastere alchimiei. cea mai înalta dintre lumi f iind divinitatea. fiind chiar o îndatorire a omului. în terminologia actuala —. Radacinile alc himiei si paralele ei cu ermetismul si gnosticismul sînt explorate de Jack Lindsay în The Qrigins ofAlchemyin Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în . Desi inspirata. iudaica. aceste miscari erau nevoite sa functioneze în ascuns. Aceleasi idei. de asemenea. da Vinci a trait într-o epoca în care marile miscari intelectuale si mistice constituiau un magnet pentru cei însetati de cunoastere si de putere deopotriva. din concepte mult mai vechi. Nu se poate trage o linie neta de demarcatie între gnosticism si ermetism.Fireste. aceeasi cultura.

Multi dintre ei (sau ele. în acelasi timp însa. Aceasta era însasi cheia miscarii renascentiste si neînfricarea pe care a indus-o a fost vizibila în valul d e explorari si descoperiri geografice initiat în acea perioada. reda ideea ca omenirea contine acea scînteie de divinita te. aceasta era una dintre ameninta rile majore ale gnosticismului la adresa Bisericii. Ideea gnostica a unei relatii directe cu Dumnezeu ameninta însasi existenta Bisericii. cît si pe cea dinlâuntrul sau. Mai mult decît atît. Fiindca toti copiii sînt rezultatul unui act sexual „rusinos". traind astfel gnoza. Ca urmare a combinatiei dintre stiintele interzise si filozofia pacatoasa. Acesti oameni erau periculosi. cu toate ca nu era o optiune facila. cum îsi mai putea ea mentine controlul? La fel ca în cazul alchimiei. pe lînga ideile teologice categoric neortodoxe. nici ermeticii nu se ploconeau în fata Dumnezeului lor. Fiecare individ era încurajat sa exploreze singur atît lumea exterioara. 1970). nu acordau nici o atentie notiunii de „pacat originar". amenintarea pentru Biserica este evidenta. cunoas terea divinului. daca nu chiar iadului. destinate purgatoriului. cel putin la nivel spiritual. adeptii acestor credinte erau ostracizati si singura solutie era formarea unei retele subterane. Fa ra autoritatea preotilor asupra turmei de credinciosi. Acest accent pus pe mîntuirea individuala era în antiteza totala cu preceptul Bisericii conform caruia preotii sînt singurii mijlocitori prin care Dumnezeu comunica într-un fel cu omenirea.Egiptul greco-roman". Spre deosebire de catolici. aces t concept considera femeile si c°piii implicati deopotriva într-un soi de eterna conspiratie împotri-va ba rbatilor puri si a unui Dumnezeu razbunator. Este usor de înteles interesul pentru gnosticism. Gnosticii si ermeticii. Nici gnosticii. ei nu se considerau fiinte inferioare si pacatoase. Exclamatia „Oh! Ce miracol e Omul!". pe de alta parte. Din punctul de vedere al Bisericii. implicatia acestei notiuni de potential div in al individului era chiar mai grava prin faptul ca femeile se aflau pe acee asi treapta cu barbatii. dat fiind ca printre alchimistii Renasterii se aflau si femei) nutreau convingeri neobisnuite în domenii ca arhitectura si matematica. femeile au avut totdeauna un cuvînt de spus si chiar oficiau în ceremoniile religioase. iar riscul era dublat de for . atribuita lui Hermes Trismegistul. accentul fiind pus pe responsabilitatea indivi dului pentru propriile actiuni. prudenta cerea ca gnosticismul si ermetismul sa fie ferite de ochii Bisericii. notiunea statutului fundamental divin al omului contravenea conceptului crestin de „pacat originar" — ideea conform careia toti oamenii se nasc pacatosi ca urmare a caderii lui Adam si a Evei (mai cu seama a ac esteia din urma). în gnosticism. Recunoasterea scînteii de divinitate atragea automat dupa sine ceea ce am numi astazi „autoapreciere" sau încredere în sine — ingredientul esential în manifestarea propriului potential.

iar el însusi a fost amenintat de papa Inocentiu al VUI-lea. Prima sa etapa majora de dezvoltare a avut loc — la fel ca în cazul multor altor miscari — în Renastere. de fapt. curînd. pîna atunci disparate. în acea epoca. ermetismul nu ar mai fi fost cîtusi de put in „ocult". Ultimul este renumit în primul rînd pentru introducerea în Europa a teoriei si a pract icii cabalistice. Termen ul „ rozicrucian" da teaz a de la începutul secolului al XVII-lea. a anulat în mod bizar toate acuzatiile si amenintarile la adresa lui Mirandola. al carui autor prezumtiv ar fi însusi Hermes Tris-niegistul. Daca ar fi fost lasat în seama entuziastilor renascentisti. cel care a tradus C orpus Her-jneticum. Alexandru al Vl-lea — membru al familiei Borgia —. Amagindu-se probabil cu un fals sentiment al securitatii indus de patronul sau aristocrat. Dintr-o data. trimitîn-du-i chiar o scrisoare personala de sustinere. la curtea familiei Medici din Florenta (unde a exer citat o influenta puternica asupra unui mare numar de gînditori. precum Corpus fjerrneticum. însa setea de explorare a implicatiilor profunde ale ermetismului avea o amploare fara precedent. O foarte mica parte a informatiilor din aceste domenii erau noi. precum Marsilio Ficino (1433-1499). dar a fost inventat pentru a denumi o miscare deja functionala la acea vreme. Acest val de interes pentru tot ceea ce era ermetic îsi avea cen trul. . nu am exagera daca am pune semnul egal între rozicrucianism si Renastere. aceste probleme devenisera subiect propice pentru dezbaterile intelectuale. Pe lîngâ faptul ca a initiat cautarea unor opere legendare. Mirandola a fost prea explicit în ideile sale oculte si.30 Sub patronajul acestei familii — ja loc de frunte aflîndu-se Cosimo cel Batrîn (1389-1464) si ne-potiil sau. Noul papa. si Pico della Mirandola (1463-1494). Cosimo a finantat si traducerea l or. în cea de-a doua jumatate a secolului al XV-lea s-a înregistrat o veritabila explozie a interesului pentru ermetism si pentru stiintele oculte. De ce? Poate un indiciu este faptul ca acest suveran pontif sia decorat apartamentele de la Vatican cu fresce reprezentînd teme egiptene antice. în afara enclavelor secrete în care fusesera pastrate cu grija pîna atunci. desi fireste ca existau numeroase personalitati si influente contemporane. cartile sale au fost trecute la Indexul papal. La curtea Medici au gasit gazduire gînditori celebri pentru preocuparile lor oculte. Pentru o perioada a par ut ca Mirandola va avea soarta tuturor oponentilor Bisericii. printre care si Leonardo da Vinci). Lorenzo Magnificul (1449-1492) — s-a produs prima sinteza de amploare a ideilor oculte.ta inerenta a tot ceea ce este secret si care atrage heterodoxia. Una din tre principalele manifestari ale acestei erezii era miscarea rozicruciana. dar apoi ceva straniu s-a petrecut.

despre ultima piesa a marelui dramaturg. prin comparatie. ele au. Desi putini ermetici au dat crezare acestui mit. deoarece Bruno i-a dedicat doua dintre lucrarile sale scrise pe cînd se afla în Anglia. desi Grecia antica a reprezentat un filon bogat pentru gînditori în general. se spune ca ar întruchipa o serie de concepte rozacruciene importante si ca ar fi fost inspirata de viata doctorului Giordano Bruno a fost o personalitate similara ca anvergura cu . de asemenea. în vreme ce generatiile anterioare au accentuat influenta filozofiei elene. Sydney. de fapt. iar secretele nu puteau fi aflate decît în urma unor stagii intense de initiere treptata. sistemul filozofic egiptean era întruchipat de o scoala a misterelor. prin intermediul unui fragment din Tableta de Smarald. Fascinatia pentru ocultism nu era doar un simptom a l deschiderii catre noi idei. ci însasi cauza ei. era în mod cert o personalitate de prim rang în aceasta lume subterana.33 Asa cum am vazut. Calatorind prin diverse tari precum Germania si Anglia. ei si-au dat seama ca aceasta cunoastere nu este la îndemîna oricui. Dar. id eile derivate din religia Egiptului antic au influentat dezvoltarea conceptelor ermetice mai puternic decît s-a crezut anterior. De asemenea. noua filozofie oculta s-a raspîndit din Italia în restul Europei. Dar ocultismul a supravietuit si a exercitat o influenta majora as upra Renasterii. autor. el a propovaduit reîntoarcerea la religia Egiptului antic si a fost foarte explicit în afirmatiile cu privire la ceea ce considera el ca fiind relele crestinismului oficial.32 Dupa cum sustine ea. elev al unui mare ocultist englez. doctor John Dee (1527-1606). Este posibil ca un alt personaj al cercurilor oculte din societatea elisabetana sa fi fost. Radacinile acestor idei ajung în Egiptul secolelor I-III. se crede ca ermetismul a fost fondat de „Hermes cel de trei ori mare". specialistii au recunoscut ca. o fac pentru a sublinia. o origine mai apropiata de epoca lui lisus. rolul real al ocultismului în istorie.35 în plus.31 Istoricii contemporani nu iau în serios forta si influenta elementelor oculte. printre altele.printre care si zeita Isis. desi multi reprezentanti ai ermetismului renascentist credeau ca aceste secret e provin din Egiptul faraonic din vremea lui Moise. Giordano Bruno (1548-1600). prezent la întîlnirea dintre Giordano Bruno si Philip Sydney: William Shakespeare. Recent. Frances Yates a schitat. iar atunci cînd abordeaza aceasta tema. triumful iluminismului — în care aceste „aiureli superstitioase" au fost respinse de toti cei dotati cu simtul ratiunii. Giordano Bruno a ajuns în Anglia în 1583 si în scurt timp a intrat în contact cu personalitati de talia lui Sir Philip Sydney. dincolo de aceasta perioada se face simtita influenta unui numar mare de culturi. al lucrarii Arcadia. ei acorda o impor tanta deosebita semnificatiei panteonului egiptean. punctul culminant fiind campania marelui predicator reprezentant al ermetismului. civilizatia egipteana este cea care detine cheile cunoasterii vizate de ei. Furtuna.34 Ermeticii sînt de acord ca. într-o serie de carti. pe care erau înscrise numeroase secrete covîr-sitoare. (Semnificativ este faptul ca prima cladire a Teatrului Globe din Londra a fost construita pe baza principiilor ermetice ale geometriei sacre.

Probabil ca totul a fost . Christian Rosenkreutz (Christian Rozacruce). Bruno nu predica nici una dintre v ersiunile acceptate ale crestinismului si. si soarta ce i-a fost rezervata nu e greu de ghicit. mai cu seama sfinti catolici). un veritabil magician vels. spre deosebire de ei. O personalitate complexa. în Germania. Acest erou se presupune ca a calatorit în Egipt si în Tara Sfînta. si totusi numele sau este rareori mentionat în istoria predata în scoli. Fama Fratemitatis sau „Descoperirea Fraternitatii Preanobilului Ordin al Roza-Crucii" si Confessio Fratemitati s sau „Confesiunea Laudabilei Fraternitati a Preaonorabilului Ordin al Roza-Crucii" au început sa circule în Germania. trupul sau ar fi fost — zice-se — «incoruptibil": si-a pastrat aparenta vie si nu s-a descompus (un fenomen ce pare a afecta post-mortem un numar suprinzator de oameni. cu exceptia faptului ca a avut o influenta majora asupra dezvoltarii rozicrucianismului în Europa. era nu numai astrologul si consilierul reginei Elisabeta I. ce era luminat de un „soare interior". 37 Dar acelasi lucru poate fi spus si despre sus-mentio-natul doctor J ohn Dee. alch imist si necromant. rozicrucienii. Bruno si-a format propria societate secreta. în 1600. Daca viata lui a fost una neobisnuita. zilele i-au fost numarate . era o fire rigida si neiertatoare. De asemenea. Existenta sa a devenit cunoscuta atunci cînd doua lucrari anonime. si ca a fost înmormîntat într-un loc tainic. din acest jnotiv. I Giordanisti. Manifestele rozicruciene — numele sub care au devenit cunoscute cele doua lucrari — nu dezvaluiau nici unele dintre aceste secrete. dupa canoanele vremii. Asemenea lor — si la fel ca toti ceilalti reprezen tanti ai contrareformei —. sugerau ca toti cei care doreau sa afle mai multe sa ia legatura cu ea. prin faptul ca an unta u existenta confreriei. dar. una dintre cele mai misterioase din istorie. în 1484. Dar. acumulînd cunostinte secrete sau oculte pe care le-a transferat apoi unei noi generatii de adepti. numiti astfel dupa miticul lor fondator. ci si a gent secret. în 1614 si 1615. Se spune ca Rosenkreutz avea 106 ani cînd s-a stins.38 (S i un a man unt mai putin cunoscut: numele de cod al doctorului Dee ca spion era „007"!) Din aceste radacini s-a dezvoltat miscarea rozicruciana.39 Aceste publicatii anuntau existenta unei confrerii secrete. modul în care a murit si a fost îngropat a avut un caracter chiar mai straniu . Adaugati la aceasta realitate firea sa bombastica.Luther sau Calvin. Giordano Bruno a murit pe rug la Roma. dupa ce a fost tradat si denuntat Inchizitiei de un a dept nemultumit. Putine lucruri se cunosc despre ea.

care le-au considerat un soi de farsa ciudata. dar specialistii sînt aproape unanim de acord ca el însusi a s cris Manifestele Rozicruciene sau. cel putin. pentru . fiindca miscarea rozicruciana era o sinteza a tuturo r conceptelor oculte si ermetice. alchimistul englez care a detinut functia între 1595-1637. Andraea a scris însa cu certitudine ceea ce se considera a fi al treilea Manifest. dar el nu si-a spus niciodata „rozicrucian". asa cum a indicat Frances Yates40. în mod neasteptat. pe car e îl numeau „nedumnezeiesc si blestemat"41. fara nici o legatura cu obtinerea aurului. chiar si Francis Bacon. singurul aspect cu adevarat nou era faptul ca acum avea un nume. Johann Valentin Andr aea (1586-1654). Poate ca însasi prezenta sa la vîrful miscarii rozicruciene i-a asigurat aceasta functie. printre care Robert Fludd (1574-1637) si Sir Isaac Newton. numele lui da Vinci apare pe lista Marilor Maestri ai Prioriei din Sion. autorii Manifestelor au demonstrat o profunda cunoa stere a principiilor ermetice si alchimice. Iar Frances Yates nu ezita sa1 defineasca pe Leonardo da Vinci ca „un rozicrucian timpuriu"43. fiindca termenul nu fusese înca inventat în vremea lui. „Nunta chimica a lui Christian Rosenkreutz"44. în mod semnificativ.doar un fel de testa re a pietei. într-un fel. fiindca nu se oferea nici o adresa pentru contact sau corespondenta. cu multi ani înainte de a prelua conducerea Prioriei. Aceasta continuitate în rîndul celor patru Mari Maestri ai Prio-riei din Sion a început o data cu Robert Fludd. Acest lucru sporeste. Les dossiers secrets sustin ca el s-a aflat la cîrma Prioriei între 1637 si 1654. se pare ca tema rozicrucianismului a constituit un numitor comun al celor patru presupusi Mari Maestrii din secolul al XVI I-lea. celebrul reprezentant al rationalismului. La urma urmei. în 1616. de pilda. Dar. pentru ei alchimia e ra o disciplina spirituala. Fludd a declarat ca a încercat sâ-i gaseasca pe rozicrucieni dupa ce le-a citit Manifestele. s-a aflat la originea lor. credibilitatea listei. Acest lucru a fost suficient pentru a atrage dispretul si neîncrederea istoricilor. poet si dramaturg german si totodata pastor luteran. fiindca abia în anii 1970 a reusit Frances Yates sa arunce o raza de lumina asupra existentei si influentei exercitate de miscarea rozicruciana. Altii de pe lista respectiva nu au avut însa aceeasi problema. Oricare ar fi adevarul despre rozicrucieni. realitatea este ca au exercitat o influenta puternica asupra unui mare numar de gîndi-tori de renume. a fost în esenta rozicrucian.42 Si totusi faptul nu este atît de ciudat. Daca ne amintim.

Newton detinea un exemplar din traducerea în limba engleza a Manifestelor. Mare Maestru pîna în 1654. de asemenea. În literatura masonica exista si alte referiri care stabilesc clar o legatura între „Fratii de Roza-Cruce" si francmasoni. chimist Ia Oxford. mentioneaza ca. o referire ironica la modul în care rozicrucienii se descriau ei însisi. dar acestea par a sugera ca. dar acestea demonstreaza o buna cunoastere a continutului Manifestelor.5 ! Interconexiunile dintre rozicrucianism. probabil.) Reala implicare a lui Newton în ocultism a fost recunoscuta abia de curînd: mai bine de 10 la suta dintre lucrarile sale erau tratate de alchimie. francmasonerie. Mai sugestiv. rezida în faptul . în fapt. într-un desen. este faptul ca Isaac Newton a reconstruit. Cunoscut pentru practica alchimiei. 4^) Dupa Fludd a urmat Andraea. povestea lui Rosenkreutz era doar un mit. „a contribuit probabil mai mult decît oricine altcineva la fondarea Societat ii Regale"50. alchimist — aveau conexiuni cu miscarea rozicruciana. mai cu seama. în vreme ce Mora y. cum a fost numita. precum si simbolurile cabalistice . în 1984. Cele peste cinci sute de documente au ca princ ipal obiect geometria sacra si arhitectura. dar nu a reusit. multe dintre ele cu un impact puternic — de pilda. Utriusque cosmi historia („Istoria celor doua lumi". 1617). ermetism si alchimie — identificate anterior de istorici precum Frances Yates — au primit o confirmare categorica în ultimii ani. cele doua organizatii si-au pastrat individualitatea. o profesoara de muzica din Manchester pe nume Joy Hancox a descoperit un set de documente. Robert Fludd a folosit „un limbaj ce amint este puternic de francmasonerie" si ca „societatea sa" era structurata ierarhic pe grade. ermetice si alchimice. desi apropiate.52 Importanta „Colectiei Byrom". prin descoperirea unei se rii de documente care ilustreaza amploarea relatiilor dintre aceste miscari si idei. viitoarea Societate Regala. prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din 1691 pînâ în 1727. Cu toate acestea. în vreme ce studia istoria casei în care locuia.a li se alatura.47 Iar atunci cînd a fondat. desi a scris în anii 1630. o legatura strînsâ cu dezvoltarea francmasoneriei. Boyle nu a mentionat termenul „rozicrucian" în scrierile sale. Primul. Din cîte se stie.49 Rozicrucianismul a avut. în principal diagrame si desene geometrice. critic ocultist. strînse de John Byrom (1691-1763) si pastrate de urmasii acestuia. pentru el. 45 (Lewis Spence. în conformitate cu Frances Yates. era un r°zicrucian recunoscut. Primii doi francmasoni cunoscuti din Anglia — Elias Ashmole si Sir Robert Moray. care nu le cunosteau reala semnificatie.48 Dupa Boyle a urmat Isaac Newton. planul Templului lui Solomon. masonice. sub numele Colegiul Inv izibil. numele -era. (Specialistii în domeniu si-au dat seama ca povestea nu a fost niciodata menita sa fie considerata un adevar literal. a scris pe larg de spre acest subiect si a inclus idei preluate din Manifeste în scrierile sale. ca fiind o societate „invizibila" . desi unele dovezi sugereaza ca. cînd s-a stins din viata si i-a succedat Robert Boyle.

Robert Boyle. o figura centrala a misca rii iacobite care urmarea restauratia dinastiei Stuart pe tronul Angliei. masonii sînt urmasi ai templierilor. sugereaza ca acea sta confrerie si masonii au o origine comuna. Byrom. Robert Fludd. cu membri cunoscuti si sedii declarate. de asemenea. Dar. asa cum se pare. ai ca rui membr i se reuneau într-o cladire în St Paul's Churchyard. de templieri. Iar prezenta materialelor de inspiratie templiera în documentele Byrom. fa cea parte din „Clubul Ca bala". Din colectie f ace parte si o diagrama a bisericii Temple din Londra. anterior unul dintre centrele catare. Scrierile din colectia sa au la baza toate societatile si perso nalitatile despre care am discutat pîna acum. materiale ce se refe ra la Templul lui Solomon si la Chivotul Legii. în Languedoc. rozicrucienilor nu li s-a stabilit o identitate foarte clara astfel încît termenul „rozicru-cian" pare a se referi . Daca. prin urmare. Cambridge. er a francmason si membru al Societatii Rega le. Jurnalul sau sugereaza ca Byrom avea relatii cu intelectualii de frunte ai epocii sale. demonstrînd înca o data ca toate ace ste cladiri se încadreaza într-o traditie continua si ca membrii confreriilo r rozicruciene si masonice din secolul al XVIII-lea erau constienti de acest lucru. se pare. ridicata în secolul al XlV-lea. De exemplu. o diagrama indica fa ptul ca arhitectura capelei de la Kings College. plus schite ale altor constructii ale templierilor. inclusiv rozicrucienii John Dee (cu care Byrom era înrudit prin casatorie). Structura capelei a fost inspirata. în vreme ce francmasonii au fost si sînt o organizatie bine definita.ca arunca o raza de lumina asupra relatiei dintre aceste subie cte si asupra persoanelor — crema societatii stiintifice si intelectuale a vremii — care aveau astfel de preocupari. totodata sediul unei a dintre cele patru loje fon datoare ale Marii Loje a francmasone riei engleze. numit si Clubul S oarelui. chiar si cavalerii templieri. De asemenea . în „Nunta chimica" a lui Andraea . iar lucrarile lui în general amintesc puternic de legendele Graalului si. ar fi oare posibil ca si rozicrucienii sa aiba aceleasi origini? în sus i numele „Roza Cruce" aminteste de cavalerii care aveau ca emblema o cruce rosie sau trandafirie. specialist în simbolismul ezoteric). crucea rosie pe fon d alb este mentiona ta în mod repetat. care dateaza de la mijlocul secolului al XV-lea — „una dintre ultimele constructii gotice majore din aceasta tara"53 — se bazeaza pe conceptul cabalistic de Arbore al Vietii (concluzie la care a ajuns si Nig el Pennick. ilustrînd prin urmare o continuitate în cunoasterea principiilor respective. Colectia Byrom contine. de cea a catedralei de Ia Albi. Dintre documente fac parte diagrame ce detaliaza geometria sacra a unui mare numar de cladiri datînd din diverse perioade. predomina nt rozicruciene.

ca o „societate invizibila". cel care a descoperit "Magnetismul animal" (fara a fi însa. Desi înainte de aceasta data distinctia între masoni. si care s-au dezvoltat în principal în F ranta. provocate de zvonurile ca templierii aveau un plan secret de a se razbuna pe monarhia franceza si pe papalitate pentru suprimarea ordinului lor si executarea lui Jacques de Molay. Este însa posibila identificarea unui fir comun între anumite sisteme masonice recuzate de francmasoneria conventionala. conform careia-. fiind imposibil sa ne dam seama daca motivul este descendenta autentica sau simpla sonoritate interesanta a unor astfel de titluri. initiatii primesc titlul de „cavaler templier" si „Roza Cruce". în 1778 s-a organizat la Lyon o Conventie a masoni lor . dedicat în mod special studiilor oculte. într-adevar.mai degraba la un ideal decît la o societate concreta.54 Saizeci de ani mai tîrziu însa. Pionierul hipnotismului). „Fiecare mason e un templier". Simplul fapt ca o societate rozicruciana se putea transforma atît de usor într-o loja a Ritului Strict Templier dedmonstreaza originile lor comune. Acestea sîn t variatiuni ale francmasoneriei „oculte". Se estimeaza ca. nu se poate sti care sisteme au aparut în secolul al XVIII-lea si care erau într-ade-var mult mai vechi. Cheia este un sistem masonic numit Ritul Scotian Rectificat. încît par efectiv una si aceeasi. ordinul s-a transformat într-o Loja Masonica a Ritului Strict Templier. itele se încurca rau. în unele forme ale masoneriei. între anii 1700 si 1800. Dar prima organizatie rozicruciana „concreta si vizibila" a fost Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii. care au respins în mod oficial ideea originilor templiere. asa cum se crede îndeobste. Au existat unele frictiuni între membrii sai si cei ai francmasoneriei conventionale. Aceasta forma a francmasoneriei este cea care ar e cele mai strînse legaturi cu societatile rozicruciene. fiind iritati mai cu seama de afirmatia lui von Hund . al carei tel principal era cercetarea alchimica. în consecinta. Manifestele îi definesc. printre care Franz Anton Mesmer (1734-1815). Dupa anul 1750. rozicrucieni si alte organizatii care îsi as umau origini templiere era clara. peste 800 de gr ade si ritualuri au fost adaugate la practica francmasonica. De exemplu. Orice tentativa de a trasa o succesiune directa de la templier i la francmasonerie si rozicrucianism este destinata esecului din cauza acestei uriase proliferari a riturilor si a sistemelor masonice. Mai îngrijoratoare erau suspiciunile autoritatilor. Loja a avut numerosi membri de seama. fondata în Germania de Sigmund Richter în 1710. în multe cazuri. cu toate ca si-a pastrat caracterul alchimic. cu origini în Ritul Strict Templier al baronului von Hund. si care pune un accent deosebit pe originile sale templiere. Confuzia este accentuata si de faptul ca. dintr-o data toate aceste grupari devin atît d e strîns interconectate. Utilizarea termenului „templier" a devenit o problema pentru aceasta scoala masonica.

ci si pentru societatile rozicruciene din Franta secolului al XlX-lea. care nu era altceva decît Ritul Strict Templier cu un alt nume. în decursul anilor. sînt foarte apropi ate de Ritul Scotian Rectificat. în cadrul careia a fost creat Ritul Scotian Rectificat. în Hessen. pretinde ca s-a nascut ca un nucleu al Ordinului Templierilor si s-a dezvoltat firesc. unele ilustrative prin ele însele. Desi era aparent un celibatar convins. Un factor de influenta pare sa fi fost Jacques-Etienne Marconis de Negre (1795-1865). Marconis de Negre a schitat un veritabil „mit fondator" al orga - . o alta mar e conferinta masonica — la care au participat reprezentanti ai tut uror gruparilor masonice din Europa — a fost organizata la Wilhelmsbad. Deopotriva semnificative în francmasoneria oculta sînt sistemele numite Rituri Egiptene. adepta declarata a zeitei Isis.57 Prioria din Sion. Ritul din Memphis.„templaristi". în Riturile Egiptene. „vaduva" este Isis. atragîndu-si diverse asocieri ezoterice. sub presedintia ducelui de Brunswick. Toate deriva însa din preaiubitu l Rit Strict Templier al lui von Hund si. în 1782. care a fondat în 1838 unul dintre Riturile Egiptene ale francmasoneriei oculte. O influenta importanta asupra Conventiei de la Lyon — si a ezo terismului francez ulterior — a fost exercitata de filozoful ocultist Louis Claude de Saint-Martin (1743-1804). Spre deosebire de obisnuitele aparente ale francmasoneriei. Obiectivul conferinte i a fost eliminarea profundelor divergente din cadrul masoneriei. „Martinismul" a fost cea mai influenta filozofie oculta. prin lamurirea o data pentru totdeauna a relatiei dintre francmasoneri e si cavalerii templieri. si a însemnat sfîrsitul definitiv al Ritului Strict Templier. Rezultatul a fost umilitor pentru baronul von Hund. pe care o considera „forma feminina a Marel ui Arhitect"56. Si acesta pretinde ca îsi are originile în traditia "templarista" a lui von Hund. se pune un accent deosebit pe principiul feminin (unele forme includ si loji feminine active). filozofia sa era axata pe venerarea principiului feminin întruchipat de Sophia. Si totusi. care a participat pentru a sustine originea templiera. nu doar pentru aceste forme ale masoneriei. Toti francmasonii îl venere aza pe misteriosul „fiu al vaduvei". templaristii au cîstigat batalia: conventia a acceptat Ritul Scotian Rectificat. La cîtiva ani dupa reuniunea de la Lyon. prin urmare. acesta cupriundea un ordin numit Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — doar un alt nume pentru „templier". care aveau sa devina importante în stadii le ulterioare ale cercetarilor noastre. despre care vom discuta pe larg în capito lul urmator.

cunoscuta sub numele mai simplu de „Carta Larmenius". care sustine ca s-a bazat în aceasta actiune pe „Carta Transmiterii l ui Larmenius". implicatiile pentru investigatia noastra sînt profunde. crestina (poate o forma eretica) si a ezoterismului iudaic. de fapt însa. fiindca. dar Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim pare d estul de convingator pentru a fi luat în serios. cînd acesta a devenit o Loja a Ritului Strict Templier. traducatorul i-a corectat gramatica. bazîndu-si obiectiile pe o traducere din latina a originalului din secolul al XIX-lea. Daca este adevarat. Aceasta. printre discipolii acestuia s-ar fi aflat si unii membri ai comunitatii eseniene. care fusese numit Mare Maestru de Jacques de Molay în susi. din Elvetia.) Unul dintre motivele pentru care este considerata un fals este acela ca limba utilizata este prea corecta — latina medievala fiind renumita pentru incorectitudinea ei. Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim a fost fondat în 1804 de un medic pe nume Bernard Raymond Fabre-Palaprat. Astazi are sediul în Por tugalia. Documentul poa rta semnaturile prezumtive ale tuturor Marilor Maestri ulteriori ai ordinului — fapt semnificativ.63 (Carta este scrisa în latina si transcrisa într-un cod bazat pe geometria crucii templiere. fâcînd obisnuita afirmatie pretentioasa ca ritul îsi are originile în antichitate. Ceea ce ni s-a parut noua interesant în privinta acestui mit est e faptul ca — asa cum stiu cei care au citit The Holy Blood and the Holy Grail — Prioria din Sion a preluat numele Ormus ca pe un „subtitlu".62 Dar foarte putini critici au vazut. repetam. într-o grupare numita Societatea Fratilor Rozicrucieni din Est. motivul acestei identitati este . În mod previzibil. Criticii au desconsiderat si lista cu declaratii ale Marilor Maestri. dupa executarea lui de Mo-jay. deoarece forma cuvintelor este identica în toate — ceva greu de crezut pentru o perioada atît de îndelungata. Majoritatea pot fi cu usurinta ignorate.58 Mitul Ormus sugereaza existenta a patru influente: rozicru-cianâ. Nu este totusi suprinzator ca exista organizatii care se pretind a fi succesoare oficiale ale templierilor.59 Dar. unde sustine ca se concentreaza pe actiuni caritabile si cercetari istorice. fusese înfiintata de un preot al unei stravechi religii egiptene pe nume Ormus. precum Baigent si Leigh. convertit la crestinism de Sfîntul Marcu. desi o aripa a sa opereaza din localitatea cu nume rezonant Sion. la rîndul ei. Iar mai tîrziu am aflat ca mitul a fost mentionat mai întîi în relatie cu Ordinul Crucii Aurii si Tran dafirii. înseamna ca Fabre-Palaprat descinde într-adevar din templieri.60 Originile sale însa — ale gruparii noi — se afla în Franta. precum Cabala (despre esenieni se crede — pe drept sau nu -ca erau cabalisti). egipteana. nu ar mai fi trebuit sa existe nici un Mare Maestru. deoarece se pare ca aceasta carta ar fi fost scrisa în 1 324 de Johannes Marcus Larmenius. asa cum vom vedea.61 Chiar si autori cu deschidere spiritua la. de fapt. Dar. documentul. istoricii au considerat carta un fals. în 1770. cuprinsa între 1324 si 1804. sînt de acord ca nu este autentica.nizatiei sale.

prezinta o „poveste" cu totul diferita de cea din cartea cu acelasi nume a Noului Testament. Din nou. lucrurile par putin cam prea bine a ranjate. Prima sectiune descrie. francmason de rang înalt si erou al razboa ielor napoleoniene. declaratiile se deosebeau între ele. duce de Orleans — mai regent al Frantei —. De fapt. cîrma a fost preluata de Sir William Sydney Smith. cînd Filip. Prin urmare. iar dupa moartea sa. „Biserica lui loan " a templierilor si afirma ca acestia îsi spuneau „ioaniti" sau „crestini . o versiune a Evangheliei dupa loan despre care unele opinii considera ca dateaza din secolul al XI-lea65. Pe baza L evitikonului.66 Prima contine doctrinele religioase ce trebuie împartasite initiatilor. Daca este adevarat. care a fost tradus din latina în greaca. Fiindca Levitikonul. da r daca documentul este autentic. Fabre-Palaprat detinea un alt document important. pe care el pretinde ca a gasit-o într-un anticariat. Carta a fost criticata si pentru ca este foarte agresiva la adresa „dezertorilor templieri scotieni" care. si acesta respins de la bun început de majoritatea criticil or. considera Larmenius. istoricii sînt de parere ca furia împotriva lor e o dovada a falsitatii cartei — dat fiind ca. în care si-a initiat adeptii. baronul a inventat „transmiterea scotiana" în jurul anului 1750. atunci imaginea gene rala se schimba complet. arunca o raza de lumina asupra motive lor pentru care ideile gnostice au fost pastrate în secret. atunci acest eveniment constituie în sine o dovada a continuitatii templierilor în Europa. Ordinul Antic si Militar al Templului pretinde ca d ocumentul exista deja cu cel putin o suta de ani înainte ca Fabre-sâ-1 dea publicitatii. principalele doua motive care au dus la respingerea „Cartei Larmenius" nu stau în picioare. în original. inclusiv ritualuri referitoare la cele noua grade ale Ordinului Templierilor. (Acelasi duce de Orleans 1-a introdus pe cavalerul Ramsay în Ordinul St Lazarus.standardizarea realizata de traducator.) Pe lînga „Carta Larmenius". Este vorba despre Levitikon — o versiune a Evangheliei dupa loan c u implicatii evident gnostice. a convocat la Versailles o adunare a mem-°rilor acestui ordin. împreuna cu ei. Levitikonul. cavalerii ospitalieri). are doua sectiuni. în 1828 Fa bre-Palaprat a fondat la Paris Biserica loanita Neotempliera. dupa parerea lor. zece ani mai tîrziu. ar treb ui „spulberati cu anatema" (si. Presupunînd ca acesti schismatici erau masonii Ritului Strict al lui von Hund. de asemenea. Daca însa von Hund spunea adevarul în privinta originilor reale ale francmasonilor.

nu mai apar unele referiri la Sfîntul Petru. aceasta relatie incestuoasa era obisnuita în traditia faraonica si î-ar fi parut cît se poate de fireasca oricarui credincios din Egiptul antic. în relatia lor pare a fi fost implicat un element de razbunare. Osiris era sotul surorii lui. pe care ei îl numeau „Yeshu cel uns". Pe lînga extraordinara afirmatie ca lisus ar fi fost un initiat al misterelor lui Osiris.originari". unul dintre principalii zei egipteni din vremea respectiva. desi motivele nu sînt foarte clare. sînt eliminate toate aluziile la eleme ntul miraculos din parabola transformarii apei în vin. Osiris. Tînarul s-a vindecat. Dupa ce a reasam-blat corpul. Oricît de surprinzatoare ar fi aceste lucruri.) Fratele lor. care dezaproba crima comisa. Levitikonul aminteste de o traditie perpetuata din generatie în generatie de o secta — sau Biserica — a Crestinilor loâniti din Orientul Mijlociu. fiind ajutata în acest scop de zeita Nepthys. a tamaduirii si a magiei. ea ar fi avut apoi o relatie cu Set. o dorea pe Isis pentru el si a complotat pentru a-1 ucide pe Osiris. Acestia sustineau ca au mostenit „învataturile secrete" Si adevarata istorie a Iui lisus. Set. Isis i-a alipit un falus artificial. cu exceptia falusului. De asemenea. chiar socante: lisus este prezentat ca fiind un initiat în misterele lui Osiris. Levitikonul sustine si ca el ar fi împartasit aceste cunostinte ezoterice unuia dintre ucenicii sai. Pe Horus. Isis a ratacit prin lume în cautarea lor. zeita iubirii. printre altele. ultimele. Levitikonul contine si alte elemente bizare. avînd însa cîteva omisiuni semnificative. aceste cunostinte secrete. în conformitate cu Fabre-Palaprat. versiunea sa asupra vi etii lui lisus este atît de neortodoxa. dar au fâcut-o fara a cunoaste adevaratele învataturi ale lui lisus. Daca însa o astfel de secta a existat cu adevarat. prin intermediu] caruia a conceput în mod magic un copil. a pîi-nilor si a pestilor si a învierii lui Lazar. ajuns la vîrsta tineretii. textul mentioneaza ca Pavel si ceilalti apostoli au f ondat Biserica Crestina. care i-au ciopîrtit trupul si au împrastiat bucatile de cadavru. Capitolele 20 si 21. fiindca nu faceau parte din cercul sau de apropia ti. încît este de mirare ca se conside ra . au fost pastrate si preluate apoi de cavalerii templieri. 1-a ucis. iar el a ramas fara un ochi. loan „cel Preaiubit ". De asemenea. De aceea. care i-au fost transmise lui loan cel Preaiubit. 1-a iritat aceasta legatura. De asemenea. (Oricît de scandaloasa ni s-ar parea astazi. sotia lui Set. Acesta din urma a fost luat prin surprindere de acolitii lui Set. Partea a doua este similara cu Evanghelia dupa loan din Noul Testament. s-a luptat cu Set. Cele doua zeite au recuperat toate ramasitele trupesti. în unele versiuni ale povestii. Suferind cumplit. lipsesc. inclusiv faptul ca lisus ar fi spus: „Pe aceasta piatra voi cladi Biserica Mea". pe care a considerat-o o tradare a memoriei tatalui sau. iar ochiul lui Horus a devenit talismanul favorit al egiptenilor. frumoasa Isis. pe Horus.

„crestina". Pentru membrii ei, lisus a fost nu doar un initiat al lui Osiris, ci si un simplu om, nicidecum Fiul lui Dumnezeu. In plus, el era copilul nelegitim al Mariei, iar despre imaculata conceptie nici nu se pune problema. loanitii considerau ca toate aceste povesti au fost, de fa pt, o ingenioasa — si scandaloasa — mistificare pusa la cale de autorii Evangheliilor, pentru a ascunde ilegitimitatea lui lisus si faptul ca mama lui nu stia cine era tatal! Secta ioanita recunostea faptul ca titlul „Hristos" nu îi era rezervat exclusiv lui lisus; cuvîntul din limba greaca, Chnstos, însemna, de fapt , „cel Uns" — un termen care putea fi aplicat multor persoane, inc lusiv regilor si autoritatilor romane, în consecinta, liderii ioaniti îsi asumau totdeauna acest titlu. f„Evanghelia dupa Filip", descoperita la Na g Hammadi, foloseste termenul „Hristos" pentru toti initiatii gnostici.67) Despre aceasta grupare s-a spus ca era o secta gnostica, detin atoare a unor variate secrete ezoterice, prin tre care si cele ale Cabalei. Membrii ei au conceput un plan de a se transforma într-o organizatie „sub acoperire", care (în cuvintele scriitorului Eliphas Levi, din secolul al XlXlea) „sa fie unica depozitara a marilor secrete religioase si s ociale, sa numeasca regi si pontifi, fara a se expune capacitatii de cor uptie a puterii"68; altfel spus, o organizatie misterioasa, nesupusa capric iilor si nesigurantei inerente schimbarilor politice si sociale în decursul an ilor. Instrumentul sau de lucru avea sa fie Ordinul Templierilor, iar Hugues de Payens si ceilalti cavaleri fondatori erau, de fapt, initiati i oaniti. Ca urmare a patimii lor pentru avere si putere, templierii au devenit corupti si, în cele din urma, au fost suprimati. Papa si regele Frantei nu-si puteau permite sa dea publicitatii adevarata natura a amenintarii reprezentate de Ordinul Templierilor si, de aceea, au inventat acuzatiile de idolatrie, erezie si imoralitate. Dar înainte de a fi executat, Jacques de Molay ar fi „organizat si instituit masoneria oculta"69, pentru a cita din nou cuvintele lui Levi. Daca este adevarata, aceasta asertiune rastoarna din temelii ver siunea oficial acceptata a istoriei. Dat fiind ca stabileste o legatura directa între un tip de francmasonerie si vechii templieri, am putea crede ca acei masoni ne-ar putea oferi cîteva informatii suplimentare despre cunostintele detinute de cavalerii templieri. În „Istoria magiei", Eliphas Levi consacra o sectiune întreaga traditiei ioanite asa cum este ea descrisa în Levitikon. Noi am citit-o prima data în traducerea în limba engleza a lui A.E. Waite, da r apoi am gasit o alta traducere a sectiunii respective într-o lucrare a lui Albert Pike — erudit mason si Mare Maestru al Ritului Scotian Antic si Acceptat din America

— Morals and Dogma of the Ancient and Accepted Scottish Rite of Freemasonry („Morala si Dogma Ritului Scotian Antic si Acceptat al Francmasoneriei", 1871). între cele doua versiuni exista cîteva deosebiri. Care dintre ele sa fie însa autentica? Am verificat editia originala în franceza a lucrarii lui Levi70 s i am constatat ca Pike a operat de la sine unele adaugiri si corecturi, probabil în functie de modul în care a înteles el traditia respectiva. De ex emplu, ultima parte a afirmatiei citate mai sus apare la el sub forma „masoneria oculta, ermetica sau scotiana"71. De asemenea, modifica usor cuvintele lui Levi referitoare la relatia dintre templierii ioaniti si rozicru cieni. în traducerea fidela a lui A.E. Waite, Levi scrie: „Modificînd putin cîte putin metodele austere si ierarhice ale precursorilor în initiere, succesorii vechilor rozicrucieni au devenit o secta mistica si au îmbratisat cu fervoare doctrinele magice ale templierilo r, iar drept urmare, se considerau unicii depozitari (sic!) ai secretelor sugera te de Evanghelia dupa Sfîntul /oan".72 Pike a modificat fragmentul scris cu italice, astfel: „... Si s-au unit cu multi dintre templieri, dogmele celor dou a organizatii combinîndu-se între ele.. ."73 Mo dificarile operate de Pike sînt semnifica tive, deoarece, aacâ Levi era un observator si un comentator neimplicat al lumii e si oculte, Pike avea cunostinte din interiorul acesteia. El a considerat de cuviinta sa corecteze versiunea lui Levi si astfel, în loc sa afirme ca rozicrucienii au adoptat „doctrinele templierilor", el a dat de înteles ca acestia s-au unit efectiv cu gruparile templiere exi stente înca la acea data. Dar cel mai important amendament operat de Pike este un element cu totul nou. Dupa fraza care se refera la faptul ca Jacques de Mo lay a instituit „masoneria oculta, ermetica sau scotiana", Pike adauga ca acest ordin „1-a adoptat pe Sfîntul loan Evanghelistul ca unul dintre patronii sai, asociindu-1, pentru a nu stîrni suspiciunile Romei, cu Sfîntul loan Botezatorul.. ,"74 Acest lucru este cel putin curios. Tinînd seama ca atît loan Evanghelistul, cît si loan Botezatorul sînt sfinti catolici recunoscuti oficial, de ce ar fi fost nevoie ca veneratia pentru unul sa constituie un paravan pentru adorarea celuilalt? Si totusi, nu se poate ca Pike, unul dintre cei mai de seama specialisti în masonerie, sa fi introdus degeaba ac easta informatie în traducerea unei carti scrise de o alta persoa na , în mod cert, era nevoie sa aprofunda m acest subiect ioanit din tradit ia masonica. Asa cum am vazut în ultimul capitol, A.E. Waite a amintit de o „traditie ioanita" care a influentat legendele despre Graal si care, la prima vedere, pare de neînteles. Acum însa începea sa capete sens; în mod cert, „traditia ioanita" are anumite conexiuni ori cu loan Evanghelistul, ori cu

loan Botezatorul. Ideea nu este,

desigur,

noua

pentru

investigatia

noastra.

Aceasta

traditie si relatia ei directa cu unul din cei doi sfinti loan este esentiala si pentru Prioria din Sion; pentru aceasta organizatie, pe de alta parte, loan Botezatorul se afla în prim-plan. Dupa cum mentionam în Capitolul 2, Prioria sustine ca Gode-froi de Bouillon s-a întîlnit cu reprezentantii unei misterioase „Biserici a lui loan" — cu alte cuvinte, Confreria Ormus — si, în urma acestei întrevederi, a decis formarea unui „guvern secret". Cavalerii templieri si Prioria din Sion au fost înfiintate ca parte integranta a acest ui plan. Trebuie sa subliniem înca o data ca , în con formitate cu acea sta relatare, cel putin, atît Prioria, cît si Qrdinul Templierilor au fost astfe l create încît sa corespunda idealurilor misterioasei Biserici a lui loan. Cu exceptia cîtorva detalii minore, povestea este similara cu aceea din Levitikon, iar aceasta similaritate demonstreaza ca Prioria si templierii se încadreaza în aceeasi traditie. Perceperea templierilor ca o organizatie secreta cu autoritatea de a întrona si detrona regi aminteste de cea a Cavalerilor Templieri ai Graalului din romanul Parzival, de Wolfram von Eschenbach, iar dovezile atesta c a Ordinul Templierilor si-a arogat acest drept.75 Problema e ca majoritat ea acestor declaratii cu privire la o lunga descendenta istorica dateaza din secolul al XlX-lea si apartin gruparilor neotempliere. Ele ar deveni însa credibile daca ar putea fi coroborate cu o serie de dovezi indepe ndente referitoare la conexiunea lor cu organizatii existente în mod cert cu seco le în urma, precum asocierea dintre rozicrucieni si masonerie. O alta dificultate a fost cauzata de faptul ca s-au facut doua afirmatii diferite ca sens. Prima: anumite forme ale francmasoneriei descind direct din Ordinul Templierilor. A doua: templierii însisi sînt o continuare a unei traditii eretice mult mai vechi, cu radacini în epoca lui lisus. Din pacat e, atestarea celei dintii nu demonstreaza în mod automat si veridicitatea celei de-a doua. Dar accentul pus pe o versiune particulara a Evangheliei dupa loan este incitant, desi la un moment dat pare a exista o confuzie între loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Afirmatia lui Albert Pike conform careia masonii 1-ar fi adoptat pe Botezato r ca un paravan pentru veneratia lor secreta la adresa lui loan Evanghelistul este, asa cum am vazut, lipsita de sens. De ce ar fi vrut ei sa-si ascunda adoratia pentru unul din cei doi sfinti, cînd ambii erau pe deplin acceptati de Biserica? Pike nu a reusit astfel decît sa atraga aten tia a supra ambilor sfinti loan, învaluindu-i pe amîndoi în mister. Poate ca aceasta a si fost intentia sa. Cu alta ocazie, A.E. Waite a citat unele scrieri francmasonice despre masoneria ioanita , în care se sustine ideea unei conexiuni cu un crestinism ioanit organizat în jurul Botezatorului, considerat „singurul profet a devarat".76 Am vazut ca loan Botezatorul era deopotriva patronul templierilor si

al francmasonilor. Marea Loja din Anglia a fost fondata pe 24 iuni e, de ziua Sfîntului loan Botezatorul. Mai mult decît atît, pe pardoseala tuturor templelor masonice exista doua linii paralele; una reprezinta toiagul l ui loan Evanghelistul (un alt nume al lui loan „cel Preaiubit"), iar cealalta îl simbolizeaza pe cel al lui loan Botezatorul, în mod evident, ambii sfinti au o importanta deosebita pentru organizatie, desi pe primul plan se situeaza cel de-al doilea, în plus, juramîntul masonic se adreseaza „preasfintil or loan".77 Masonii din ziua de azi însa sustin ca nu stiu de ce sînt venerati cei doi loan.78 Este posibil ca între cele doua personaje biblice sa se fi creat o confuzie în decursul anilor si ca termenul „ioanit" sa nu se ref ere la adeptii lui loan „cel Preaiubit", ci la cei ai Botezatorului. Dar, ind iferent despre care dintre acesti sfinti loan este vorba, un alt nume se remarca prin absenta sa totala din riturile lojilor masonice: cel al lui lisus însusi, în mod oficial, motivul este acela ca masoneria nu este o org anizatie esential crestina; pentru a intra în rîndurile ei, teismul este suficient. Dar în acest caz, de ce acorda ea o asemenea veneratie sfintilor loan — sfinti crestini? Ideea conform careia E vanghelia dupa loan ar ascunde o serie de secrete oculte sau ca ar exista o alta versiune a ei a aparut de mai multe ori în cursul cercetarilor noastre. Catarii se presupune ca ar f i avut o alternativa eretica, iar Sir Isaac Newton era obsedat de ea. (Iata ce scrie Graham Hancock: „.. . în ciuda convingerilor sale religioase ferme, parea uneori câ-1 considera pe Hristos un om exceptional de dotat... mai degraba decît Fiul lui Dumnezeu".79) Astfel, este posibil ca atît francmasonii de Rit Scotian, cît si templierii Cartei lui Larmenius sa fi detinut secretele initiale ale Ordinului Templierilor si ambele organizatii asociaza acest ordin cu „secta ioanita". Desi în Riturile Egiptene ale francmasoneriei nu e xista nimic evident ioanit, toate aceste sisteme deriva din Ritul Strict Templier al baronului von Hund. Iar Prioria din Sion afirma ca are conexiun i cu toate aceste trei sisteme. Asa cum am mentionat, Pierre Plantard de Saint-Clair a definit obiectivul Ordinului Templului ca acela de a fi „purtatorul de sabie al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii, armel e ce respecta spiritul S ionului". Acest proiect maret urma sa duca la o „renastere spirituala" ce avea sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". Evident, acest lucru înca nu s-a întîmplat — desi cercetarile noastre demonstreaza ca revelatia ce ar putea avea un asemenea rezultat este pe cale de a-si face o aparitie dramatica pe scena lumii — poate în „persoana"

Prioriei sau a organizatiilor înrudite, precum ioanistii80. în orice caz însa, noi putem spune ca am realizat un lucru remarcabil: am început cu aparenta obsesie a lui Leonardo da Vinci pentru loan Botezatorul si am urmat ipoteza conform careia Prioria din Sion era, într-un fel, asociata cu acelasi sfînt. în acea etapa a investigatiilor noastre, acest lucru nu parea foarte important, dar pe masura ce am parcurs calea de la templieri la masoni si apoi la celelalte grupari oculte, în fata ochilor nostri a prins contur o conexiune mult mai convingatoare. Erezia ioanita se afla la baza tuturor aspectelor lumii oculte si, conform p ropriei declaratii, acestei traditii îi apartine si Prioria din Sion. Desi numeroase întrebari „grele" ramasesera înca fara raspuns, începuse deja sa se reliefeze o imagine coerenta, care îl asocia pe l oan Botezatorul cu o traditie oculta complexa. Si totusi, aceasta era do ar o fateta a unei erezii duble, cealalta fiind veneratia sacra pentru o zeita sau pentru principiul feminin. Desigur ca aceasta din urma fateta este mai dificil de armonizat cu structurile vizibile ale unor organizatii precum masoneria, care par a avea o orientare masculina. Dar, în mod cert, secretele ascunse dincolo de aceste doua fatete au o importanta deosebita, fiindca au fost pastrate si aparate cu strasnicie, uneori cu un pret urias, si Par a fi stîrnit profunda ostilitate a Bisericii. Faptul nu este surprinzator, fiindca cea de-a doua fateta a stravechilor secrete ezoterice — venerarea principiului feminin — a luat forma unei magii sexuale transcendente, cu toate implicatiile acesteia privind forta uierenta a femininului. CAPITOLUL 7 Sexul: supremu l sacrament Vechile texte alchimice au o simbolistica bogata, complexa si derutanta, menita sa-i împiedice pe neinitiati sa le descopere secretele. Asa cum am mentionat, la nivel fundamental, alchimia viza transforma rea personala, spirituala si sexuala, iar secretele sale se refereau la tehnici le de realizare a acestei „Lucrari Marete". Recu-noscînd preocuparile nemateriale si sexuale ale alchimiei, psihologul C.G. Jung a considerat ca aceasta disciplina este precursoarea psihanalizei.l Am vazut deja ca „Mareata Lucrare" a alchimistilor era în sine o experienta profund transformatoare, dar nimeni nu stie cu certitudine în ce anume consta ea. Nicholas Flamei (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion), care a înfâptuit-o pe 17 ianuarie 1382 la Paris, a subliniat ca a reusit acest lucru împreuna cu sotia sa, Femeile.2 Cei doi formau, se pare, un cuplu bine sudat; si ea era, probabil, alchimistâ, asa cum erau, de altfel, numeroase femei, în secret. Dar Flamei a subliniat oare prezenta ei în acea zi memorabila ca o aluzie la adevarata natura a „Lucrarii Marete"? Sa fi sugerat el astfel ca ar fi fost vorba despre un ritual sexual? Este neîndoielnic ca, în practica alchimiei, exista cel putin o componenta de ordin sexua l, asa cum releva, de altfel, si textu l clasic intitulat „C oroa na N aturii", citat în „Alchimia" lui Johannes Fabricius: .............................................. ,. „Domnita cu pielea alba, alipita dragastos de sotul ei cu membr e rumene, îmbratisati în beatitudinea uniunii maritale, îngemanîndu-se si dizolvîndu-se unul în altul pentru a atinge telul perfectiunii. Erau doi si au

devenit unul, ca si cum ar fi un singur trup".3 În mod semnificativ, exista doua discipline orientale care subliniaza transcendenta religioasa si spirituala a sexualitatii: tantra indiana si taoismul chinez. Ambele sînt stravechi — bucurîndu-se de un respect deosebit în culturile respective — si pun accentul pe potentialul anumitor practici sexuale de atingere a constiintei mistice, de regenerare fizica si de longevitate, de uniune cu divinitatea. Desi aceste aspecte sînt bine cunoscute în prezent, ceea ce nu se stie în afara grupurilor de initiati este faptul ca exista cîte o ramura alchimica a ambelor discipline, tantra si taoismul. Si, asa cum vom vedea, acest lucru demonstreaza adevarata natura a alchimiei occidentale. În tantrism, spre exemplu, terminologia „chimica" desemneaza, de fapt, practicile sexuale, în lucrarea sa Mân, Myth & Magic („Omul, mitul si magia"), Benjamin Walker sustine: „Desi în aparenta preocupata de transmutatia metalelor inferioare în aur, de mijloacele, modalitatile si instrumentele economice si de gestica rituala a alchimistului în atelierul sau, alchimia are loc, de fapt, în interiorul corpului".4 Ironic este însa ca elementele sexuale ale alchimiei occidentale au fost considerate de obicei o metafora pentru procesele chimice! Intr-un articol pe tenia alchimiei sexuale tantrice si taoiste, publicat ln revista T he Unexplained, Brian Innes remarca: „Similaritatea dintre imagistica si substantele utilizate în alchimie în toate aceste culturi este izbitoare. La fel de pregnanta este si ° deosebire fundamentala între ele: alchimia europeana medievala ftu pare a a vea o baza sexuala explicita".5 A existat, de asemenea, o diferenta considerabila între nivelurile de acceptabilitate ale alchimiei în Orient si în Occident, în China si India, alchimia nu era o stiinta interzisa, iar atitudinile fata de sex erau mai relaxate si mai bine acceptate decît în Europa; prin urma re, nivel ul de transparenta era considerabil mai mare. De curînd, Occidentul a „descoperit" si el „sexualitatea sacra" ~ ideea conform careia sexualitatea este supremul sacrament, oferind nu doa r placere, ci si uniunea cu divinul si cu universul. Sexu l este considerat o punte între cer si pamînt, ce permite eliberarea unei uriase energii creatoare si revitalizeaza cuplul chiar pîna la nivel celular. No ua cunoastere în privinta sexualitatii sacre are ca rezultat faptul ca, în sfîrsit, vechile texte alchimice pot fi pe deplin si corect întel ese în Occident, desi cei mai dispusi sa exploreze acest aspect par a fi cercetatorii francezi. Printre autorii anglo-saxoni care nu s-au sfiit sa abordeze subiectul se afla A.T. Mann si Jane Lyle, care în 1995, în cartea Sacred Sexuality („Sexualitate sacra"), afirmau: „Este neîndoielnic ca învataturile alchimice ascundeau secrete sexuale magice, strîns înrudite cu principiile tantrice. Ca urmare a complexitatii si a diversitatii sale, alchimia a disimulat în mod cert si alte mistere sub forma alegoriilor poetice, pe care doar mintea initiat

pare a fi un simbol mistic. nimic n-ai putea face tu s ingur daca n-as fi eu cu puterea mea. Acum situatia s-a schimbat. de fapt. cea care ar fi putut fi Marea Prostituata . Secretul vizat de majoritatea alchimistilor era unul erotic.. Despre Diadema Regala a progeniturii sale se a firma ca apare in menstro meretricis. La nivel esential. chimie si ca întregul sau simbolism nu era decît o fantezie. dupa cum la fel de posibil este ca simbolismul alchimic sa nu ascunda absolut nimi c secret. în lumina epocii noastre postfreudiene: Luna îi spu ne consortului sau. Soarele: „O. în care urma sa se nasca filius philosophorum. o copulatie" fiind nimic mai mult decît actul în sine.. Soare. Motivul este usor de înteles: înainte ca traditiile orientale sa fie cun oscute în Occident. «în sîngele menstrual al unei tîrfe».ilor le poate patrunde". iar conceptul capata rapid o recunoastere larga. Dar cuvintele au fost mereu atent alese. cu semnificatie deopotriva chimica si sexuala. Walker exprima astfel semnificatia fundamentala a alchimiei: „Secretul este în parte revelat de preponderenta simbolismului sexual în literatura alchimica. dar în Occident nu a existat o astfel de practica bine definita si usor identificabila — daca nu lu am în consideratie alchimia. Ilustrat iile din tratatele alchimice sugereaza de cele mai multe ori existenta unui misticism sexual. putem spune ca textele alchimice contin concomitent „lectii" de magie sexuala si de chimie. Barbara G.8 Experimentele chimice adopta forma mariajelor" sau a „copulatiilor" — dupa de cum o demonstreaza si titlul tratatului scris Johann Valentin Andraea: The Chemical \tfedding . o eprubeta sau o retorta. alchimia nu e.„Nunta chimica". Andre Nataf scrie: „. n u exista un cadru de referinta pentru acest concept al alchimiei sexuale. Mercur sau Hermes era eroul alchimic care fertiliza Potirul Sfînt.6 Dintre numerosii scriitori francezi care au abordat aceasta tema... în majoritatea cazurilor însa. «Copulatia dintre Atena si Hermes» poate însemna combinarea sulfului (sic!) cu mercurul într-o retorta sau poate desemna «lucrarea» sexuala a alchimistului $i a iubitei sale. o sfera sau un ou asemanator unui uter. (Walker greseste însa cînd sugerea za ca. aflati în cautarea asa- . Desigur ca întelesul acestei imagistici poate fi cel aparent. în fapt. Imagistica sexuala a textelor alchimice pare evidenta daca o privim a stazi.7 Tantrismul si taoismul sînt considerate de mult timp reprezentative pentru traditia orientala a sexualitatii sacre. altceva decît cucerirea iubirii. astfel încît sa redea instructiuni complexe.«vuj» un epitet a ntic al z eitei. asa cum cocosul este neajutorat fara gaina lui".. Este posibil ca vasul respectiv sa fi fost unul real.. În mod ciudat — tinînd seama de tonul evident sexual al majoritatii lucrarilor în domeniu — ideea acreditata din punct de vedere istoric a fost aceea ca alchimia era. un «aliaj» al eroticului cu spiritualul".

constrîngerile istorice (adica Biserica) i-au obligat pe autorii occidentali sa dea dovada de o prudenta considerabila. în gura lui ce e în gura ei. la urma urmei. înmuiata în sîngele lui Osiris si pune-o : în mîna lui Isis. si adauga: „în Europa. Fiindca. Isis detinea un rol importa nt în a lchimia acelor timpuri. Condu-o în casa lui (numele barbatului) si las-o sa aseze în mîna lui ce e în mîna ei. în principal în Germania". a luat na stere în Egiptul primelor seco le a le erei crestine. în revis ta ezoterica franceza L 'Originel. alchimistii nu au facut decît sa adopte acest simbolism. dar pentru alchimisti ea avea o semnificati e mult ma i profunda decît ideea de simpla atractie trupeasca.) Astazi se foloseste adesea expresia „chimie sexuala" pentru a defini atractia de aceeasi natura..numitului vas hermeticum — „Potirul lui Hermes" — alchimistii îl identificau cu vas spirituale. în f orma în care era ea pra ctica ta în secret de a deptii ei medievali. în vergeaua lui ce e în pîntecele ei". potirul sau pîntecele spiritual a l Fecioar ei Maria. dar insista ca ea face parte dintr-o „mos tenire occidentala traditionala" (cursivele ne apartin).Hr. în trupul lui ce e în trupul ei. de fapt. care Marie este reprezentata în mod obisnuit purtînd în mîna un va s sau un recipien t? Care Marie es te înfatisata cu vesminte de culoarea sîngelui sau învelita în parul ei lung si roscat? Care Marie este asociata cu ideea prostitutiei si a sexualita tii? Ia ta ca din nou o vedem pe Fecioara Maria ca un para van pentru cultul secret al Mariei Magdalena.11 Alchimia. zeita arata ca a aflat . în curentele alchimice si cabalistice din Evul Mediu si Renastere — în care numeroase texte alchimice pot fi citite pe doua niveluri — pentru a le regasi apoi în organizatiile oculte formate si structurate în secolul al XVII-lea.10 Laboure continua citind un tratat al lui Cesare della Riviera.Iata un descîn tec de dragoste egiptean atribuit lui Hermes Trismegistul. Iata ce afirma el: „Daca alchimia interna este bine cunoscuta în taoism si hinduism. Utilizarea simbolismului „metalurgic" dateaza. c e datea za din secolul I î. de la primele începuturi ale alchimiei. sufla-1 în inima si în ficat. din 1605. tot ce se topeste în acest cuptor de foc. Unele texte fac însa referiri clare la aceasta alchimie". si se axea za pe faurirea simbolica a unei sabii: „Adu-o (sabia) la mine. în rarun chii si în pîntecele (numele femeii). Horus". în tratatul intitula t „Profetesa Isis catre fiul ei. ocultistul Denis Laboure abordeaza tema alchimiei „interne" în opozitie cu cea „metalica" si totodata paralela dintre aceasta si tantrism. în Alexandria secolelor I-III-Metaforele metalurgice pentru sex sînt frecvente în descîntecele rnagice egiptene.. urmele acestor ritualuri (sexuale) antice se întrevad în scolile gnostice.

De aceea misterul unirii trupesti este practicat în secret. Pent ru învatatii din primele doua secole ale erei crestine.. a tribuit unei femei alchimist pe n um e Cleopatra — o initiata a scolii fondate de legendara Maria Evreic a13 — contin e o simbolistica explicit sexua la : „Sa vezi împlinirea arte i în unirea dintre mire si mireasa si în contopirea lor". probabil. dar — asa cum remarca Jack Lindsay — deja în secolul al VHlea simbolismul sexual din textele alchimice era tratat într-un „mo d aluziv. aidoma vechilor eg ipteni. Am putea oare sa credem . gratie viclesugurilor ei feminine. Textul se amana uimitor cu un text gnostic contemporan . Unele dintre cele mai sacre ritualuri din Egiptul antic aveau o natura sexuala — de pilda — un obicei religios zilnic al faraonului si al consoartei sale. despre care am vorbit în Ca pitolul 4. ascuns"15. derivate probabil dintrun echivalent egiptean al taoismului si al tantrismului. alchimia occidentala a avut o . chiar de la începuturile sale.12 (Aceasta legen da a minteste de povestea papei Silvestru al II-lea si a Meridianei. un ritual religios. ca re afirma : „Cînd barbatul atinge clipa suprema si samînta tîsneste. Vechile texte alchimice sînt saturate de un simbolism ce face referire la tehnicile secrete ale sexualitatii sacre. L-a încurajat s-o doreasca pîna cînd el nu s-a mai putut stapîn i..tainele alchimiei de la un „înger si profet". subiectul es te discutat si în prezent pe un ton ezitant.) Un alt tratat stravechi. Aceasta era o întruchipare simbolica a modului similar în care zeul Ptah a creat universul. subiectul nu constituia o problema. Acest refuz nu este cîtusi de putin o noutate în istorie. chiar si asa însa. sexul ca un sacrament. Existenta unei asemenea traditii este subliniata în textul intitulat „Papirusul erotic din Torino" (fiindca în acest oras este pastrat în prezent) — mult ti mp considerat un exemplu de pornografie egipteana. în mod cert. Occidentul mai are un drum lung de parcurs pîna la a accepta. da r nu i-a cedat decît dupa ce i-a dezva luit toate secretele sale — o aluzie clara la natura sexuala a initierii alchimice. în acel moment femeia primeste forta lui si el primeste forta ei. îl masturba. Acest lucru demonstreaza înca o data eroarea comisa de lumea occidentala: ceea ce este considerat pornografie este. astfel ca îngemanarea firii sa nu fie înjosita de prezenta multimilor. conform ca reia în altul prela t a primit cun oasterea alch imica prin un irea sexuala cu a ceasta f igura feminina arhetipa la . în care ea. Prin urmare. dar arheologii si ist oricii au consi-derat-o atît de abjecta. încît abia de curînd i-au putut recunoaste adevarata semnificatie. în componenta sexuala consistenta. Imagistica religioasa din temple si palate reflecta fara echivoc acest act. care ar desconsidera lucrarea". de fapt.

delibera ta a mînare a org asmului p entru i nducerea un or sen za ti i de bea tit ud in e si c° nstien ta mistica. demonstreaza o buna cunoastere a modului în care Maria Magdalena este privita în Evangheliile gnostice. de altfel. în plus. în absenta unor marturii ma i putin ostile. întruchipare a puritatii. numiti si adamiti.. de asemenea.18 Dragostea cavalerilor pentru acea sta doamna reflecta veneratia si devotamentu l fata de principiul feminin. cea numit a maithun a. Nici chiar un reprezentant al mediilor academice precum Barbara Newman nu a putut evita un vocabular derivat din sacra sexualitate cînd a descris acea sta traditie ca."20 In ma re pa rte. si termenul german minnesinger. considerîndu-le josnice si dezgustatoare. la vin nivel ezoteric. despre care se spunea ca practica un „secret sexual" înca din secolele al XlII-lea si al 20V-lea . Fratii si Surorile Liberului Spirit.aceste conditii. devenind el însusi divin. de la o distanta casta — sa simbolizeze.. posibilitatea ca omniprezenta lor „Doamna" — cea careia i se supunea cavalerul si care trebuia adorata... de fapt.17 O alta grupare implicata în misticismul erotic — fara a fi consi derata o secta religioasa — era cea a trubadurilor. tra diti a iubiri i ro man ti ce impl ica sta pîn ir ea un or tehn ici specifi ce — de pilda . Nu este deci surprinzator faptul ca Parintii Bisericii le-au condamnat. Întreaga istorie a crestinismului a fost marca ta de aparitia unor secte „eretice" cu o atitudine mai liberala fata de sex.21 Trubadurii si-au ales ca simbol roza. c i crinul: splendid. ca pîna în Evul Mediu aceasta traditie profunda si puternica a pierit în întregime? Unele dintre primele secte gnostice — precum carpocratienii din Alexandria — practicau ritualuri sexuale. poate fiindca termenul (în franceza. acei cîntareti ai iubirii din sud-vestul Frantei. asa cum sugereaza. cu totul altceva. cu toate ca roza era considerata simbolul ei în Evul Mediu. dar si în engleza) este o anagrama a numelui Eros. Exista.. în plus. asa cum am vazut. S criit orul brita n ic P et er R edgrove remarca î n a cest sen s: „S e poa te identifi ca o întreaga traditie maithuna (sexua litate vizion ara tantrica) în litera tura cava lereasca".. continutul poemelor — o combinatie de „spiritualitate si carnal"19 — poate fi privit ca o serie de stravezii aluzii la sexualitatea sacra.16 Filozofia adamitilor a avut o influenta considerabila asupra tratatului Sch wester Katrei care. care însa au fost invariabil condamnate si desfiintate — spre exemplu. nu putem sti exact ce forma adoptau ritualurile lor. autoarea tratatului pare sa fi facut parte din aceasta secta. Aceasta femeie arhetipala nu putea fi Fecioara Maria. zeul iubirii erotice în mitologia elena. numiti în Germania minnesinger — Minne reprezentînd femeia idea lizata sau divinitatea feminina. Si atunci. dar auster. pe cine celebrau . floa rea care îi definea cel mai fidel calitatile nu era pasionalul trandafir. de asemenea. un joc erotic cu o uluitoare diversitate a miscarilor: individ ul poate deveni amantul zeitei sau mireasa zeului ori se poate cont opi cu Preaiubitul. dar cultul pentru ea nu avea nevoie sa se a scunda în spatele unor coduri. „.

Conducîndu-1 pe credincios în interiorul întunecat. asa cum sugereaza si Botticelli — presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. punctul cardinal al zeitatilor feminine22 — si. stim bine. Energia si forta sa deriva din sexua l itate. aceste enigmatice statui înfatiseaza divinitatea feminina „deghizata". la adresa tuturor cultelor cres tine. Sexul era — si în multe cazuri este înca si astazi — considerat acceptabil doar în actele uniunii menite sa creeze o noua viata. Unele dintre ele sînt atît de elocvente încît. labirintul/pînza de paianjen. fiind o întruchipare a anticei celebrari a sexualitatii feminine. Nasterea Iui Venus. impunatoarele intrari îo catedralele gotice. în vreme ce Bise rica Catolica interzice utilizarea mijloacelor contra ceptive. Ajuns înauntru. reprezentari ale celor mai intime parti trupesti ale zeitei. o data ce le înteleg. de fapt. nu accepta activitatea sexuala dupa menopauza. pe lînga acestea. constituie o referire directa la Zeita Suprema. mistic si religios. Pe linga roza sacra. de pilda.23) Adeptii principiului feminin au utilizat în mod deliberat toate aceste simboluri care. De exemplu. se afla un altar în chinat Madonei negre (Madonna = „Doamna mea"). mormonii. odinioara emblema pelerinilor crestini. crestinii risca sa-si schimbe modul în care îsi privesc propriile biserici. constituind deci o amenin tare grava la adresa Bisericii Catolice si. desi active la un nivel subliminal. Din a cest motiv. Asa cum am vazut. catedralele gotice prezinta si alte elemente de imagistica pagîna. de fapt. Pe fondul muzicii înaltatoare. de pilda. credinciosul se opreste în fata vasului cu Apa Sfînta. de la Chartres si din alte catedrale. undeva în apropierea acestora. (Iar ghiocul. simbol al nasterii zeitei. au un efect tulburator asupra subconstientului. al luminarilor aprinse si al parfumului de tamîie. (Si. arcada este încununata de un boboc de trandafir aidoma unui clitoris. de cele mai multe ori. în crestinism nu exista notiunea sexului pentru pura placere — ca sa nu mai vorbim despre sexul ca instrument al iluminarii spirituale. adesea sculptat în forma unei scoici uriase. prin care generatii întregi de credinciosi au trecut nestiutori.) Toa te a ceste reguli restrictive au însa ca scop controlul asupr a femeilor. în manifesta rea ei ca urzitoare si stapîna a destinului uman. alte grupa ri crestine merg chiar mai departe. sînt. imediat dupa Leonardo da Vinci — în lucrarea sa. de fiecare data. multe alte biserici contin un bogat simbolism feminin . Ele trebuie sa învete sa priveasca sexul cu îngrijorare —o ri . aidoma unui uter al Mamei Biserici. adica a crosului. nu e de mirare ca au stîrn it o asemenea fervoare în rîndul credinciosilor! Pentru initiatii acestor mistere. este recunoscut ca un simbol clasic al vulvei. asa cum este perceput în tantrism sau în alchimie. intrarea este decorata cu reliefuri spiralate si.cîntecele trubadurilor? Cine era „zeita" iubita a gruparilor eretice ale vremii? Cine alta decît Maria Magdalena? Marile rozase ale catedralelor gotice sînt orientate totdeauna spre vest — în mod traditional. femininul era un concept deopotriva carna l. Cunoasterea înseamna putere. dar. iar întelepciunea — numita uneori „întelepciune prostituata" — provine din cunoasterea „rozei". iar asemenea secrete confera o putere extra ordinara.

Nu numai ca li se spunea ca sînt pacatoase în sine. este unicul organ uman al carui unic scop este senzatia de pl acere. la toate nivelurile. Chiar daca barbatii din Evul Mediu nu aveau cunostintele anatomice de astazi.E. creata în mod special pentru a rezolva problema catarilor. în decursul timpului. Iar cînd simteau pofte carnale. în majoritate femei. Unul dintre principalele motive ale atrocitatilor care au însotit vînatoarea de vrajitoare era ura si frica fata de moase. în acest sens: „Aproape întreaga vinovatie pentru oribilul cosmar care a fost vînatoarea de vrajitoare si cea mai mare responsabilitate pentru otravirea vietii sexuale în Occident cad în exclusivitate asupra Bisericii Romano-Catolice". nici nu le-ar fi trecut prin minte. altfel. în mod inevitabil.L. Teroarea stîrnita de sexualitatea feminina a lasat în urma sute de mii de cadavre. în mod semnificativ.24 R. violatorul îsi pierdea sufletul — fapta pentru care pacatoasa avea sa plateasca în ziua Judecatii de Apoi. Acea mica protuberanta. Masters scrie. autorii teribilului op Malleus Maleficar um — manualul vînâtorilor de vrajitoare din Europa — subliniau în mod clar ca moasele meritau cel mai crud tratament posibil. Oare la originea lui s-a aflat reactia contra unui anumit gen de catarism rezidua l sau procesu l în sine a fost doar un simptom al terorii pe care femeile din Languedoc leo inspirau inchizitorilor obsedati de sex? La baza urii si a fricii fata de femei se afla constiinta faptului ca ele au capacitatea de a se bucura de activitatea sexuala. tortionar si calau al vrajitoarelor. Daca dispa rea teama de durerile nasterii. barbatii erau învatati ca astfel nu faceau decît sa reactioneze la farmecele diavolesti ale femeilor. a caror capacitate de atenuare a durerilor facerii era considerata o amenintare la adresa lu mii civilizate: Kramer si Sprenger. în mod cert avea sa se instaleze haosul. experienta personala nu putea sa nu le dezvaluie existenta acelui organ ciuda t si amenintator — clitorisul. cînd acestia se îndoiau chiar ca femeile ar avea suflet. dar erau considerate principala cauza — si uneori singura — care îi atragea pe barbati în pacat. si-a asumat cu usurinta noul rol de dibuitor. De la începutul epocii misogine a Parintilor Bisericii. Acea sta Perspectiva era esentiala pentru modul în care femeile erau percepute de Biserica si de ba rbati în genera l. ori fiindca duce. primul proces al vrajitoarelor s-a desfasurat la Toulouse — cartierul general al Inchizitiei anticatare. o datorie conjuga la si nimic altceva. la durerile nasterii.fiin dca e lipsit de placere. O expresie extrema a acestei atit udini este ilustrata de ideea Bisericii medievale conform careia o femeie violata era responsabila nu doar fiindca ar fi provocat atacul împotriva ei însasi. ci si pentru ca. care îi atîtau sa comita fapte care. din cauza ei. . în decursul celor trei secole de procese ale vrajitoarelor. atît de iscusit celebrata — la nivel subliminal — de trandafirul îmbobocit din vîrful arcelor gotice.25 Inchizitia. desi nici protestantii nu s-au lasat deloc mai p rejos. s-a încercat totul pentru ca ele sa se simta profund inferioare.

al caror „echipament" sexua l serve ste deopotriva la procreare si la urinare. a pedofiliei si a violurilor. ideea ca a ctivitatea sexuala este prin ea însasi murdara si rusinoasa con stituie în mod cert o traditie occidentala. Dar a fost Dumnezeu bucuros ca fiinta pe care o crease a dat dovada de initiativa si autonomie mîncînd din Pomul Cunoasterii — adica exprimîndu-si dorinta de a învata? Dupa ce a aratat o ciudata lipsa de cunoastere f ata de capacitatile Evei — mai cu seama pentru un omnipotent si omniscie nt creator al universului — Dumnezeu o condamna la o viata de suferinta . Acest mit simplist a oferit o justificare retroactiva pentru umili a . aflîndu-se atît la baza întregii campanii de oprimare sexista. (Fiindca ea si nefericitul Adam trebuiau sa-si confectioneze cingâtori din frun ze de smochin pentru a-si ascunde goliciunea. desigur. combinat cu ura si teama stîrnite de sex. ni se da de înteles ca Dumnezeu însusi fost oripilat de vederea trupurilor goale. Si totusi. nu siretenia si rautatea. încît ideea ca femeile se puteau bucura de sexualitatea lor a deven it acceptabila în Occident abia în secolul al XXlea —. islamismul si iudaismul nu trebuie sa ne amintim decît de obiceiul de a arde sotia pe rugul sotului în India —. Irascibilul si contradictoriul lehova din Vechiul Testament a creato pe Eva si. cît si în centrul tuturor riturilor sexuale si tantrice. demonstreaza ca femeile au fost astfel create încît sa se bucure de placerea sexuala — s pre deosebire de barbati. nasterea si copiii sînt perceputi ca fiind intrinsec necurate. reprezentînd întelepciunea... fata de sexualitate. ne-au lasat o teribila mostenire acum. în mod si mai bizar. crestinismul. femeia si-a demonstrat capacitatea de a gîndi singura. la pragul dintre milenii. în mod evident. lui Adam si Evei le-a fost instilata ideea rusinii fata de trupurile lor si. Clitorisul. asocierea nu e deloc surprinzatoare. Eva si „sarpele" au format o echipa puternica. sub forma violentei domestice. Si pretutinden i acolo unde se a firma astfel de a titudini. începînd — trebuie sa remarcam — cu blestemul de a coase. probabil. Cu toa te ca inegalitatea si reticenta sexua la nu sînt concepte exclusive ale celor trei mari religii patriarhale. Fundalul puritan al Occidentului. Aproape imediat ce sa „nascut". dorintele reprimate si sentimentul de vin ovatie duc în mod inevitabil la crime împotriva femeilor si chia r la manii de genul vînatorii de vrajitoare.Implicatiile acestui adevar sînt — si au fost dintotdeauna — urias e. mult superioara celei a lui Adam. însa nu si din punctul de vedere al Bisericii. pe care chiar el le crease. tra ditia misogin a a patriarha tului iudeo-crestin a avut un asemenea succes. a regretat dupa aceea.) Astfel. si a s ta zi considerat cu greu subiect decent de discutie. deoarece sarpele era simbolul antic al Sophiei. Fiindca acolo unde sexul este temut.

pîna de curînd. care imp lica o pregatire îndelungata si extrem de riguroasa atît a barbatilor. Tantrismul nu se limiteaza însa la lumea exotica a Orientului. Asa cum am vazut. Am retinut. desi extrem a rigurozitate a tehn icilor îi tine pe multi la distan ta . care îi condamna la purgatoriu chiar si pe nevinovatii nounascuti. Din aceasta poveste înveninata a derivat conceptul de pacat originar. jvlann si Jane Lyle (1995). Pa ris si New York. sexul ca sacrament nu constituie o noutate pentru lumea occidentala. de altfel. precum cea de la Chartres.T. nu toate culturile sufera de aceeasi problema (cu singura conditie sa nu fi fost contaminate de gîndirea occidenta la ). în plus. în unele civilizatii sexul fiin d considerat mai mult decît o art a: era considerat un veritabil sacrament — ceva ce le permite participantilor sa devina una cu divinitatea. A înlocuit dragostea si extazul cu rusine si vinovatie si a indus o frica nevrotica de un Dumnezeu masculin. Aceasta este ratiunea de a fi a tantrism ului. Printre ele se numara The Art of Sexual Ecstasy („Arta exta zului sexual") de Margo (1990) si Sacred Sexuality („Sexualitate sacra") de A. cu Puternice implicatii pagîne. O serie de ca rti au fost deschizatoare de drumuri în acest sens sau poate redeschizatoare. cît si a femeilor. au folosit în mod extensiv simbolis tica trandafirului rosu si au ridicat altare închinate Madonei negre. Ne dam totodata seama ca Graalul perceput ca un potir este un . ba chiar a demonizat actul sexual — în mod normal placut si magic. Si totusi. Astazi exista scoli tantrice în Londra . de pilda. mitul biblic a învaluit. ca arhitectii marilor catedral e. aparent atît de plin de ura încît îsi detesta cea mai desavîrsita creatie: omenirea. le-a redus la tacere timp de mii de ani si a înjosit. de pilda. ambele celebrînd sexul ca o cale de iluminare si de transformare spiritua la. lucrurile stau cu mult mai bine astazi decît cu zece ani în urma. între care se considera ca exista o egalitate deplina. Tantrismul este o „arta martiala " a practicii sexuale. acel sistem mistic de uniune cu zeii prin intermediul unor te hnici sexuale precum karezza sau a tingerea beatitudinii fara orga sm. si motivul pentru care a fost inventat. uimitorul miracol al nasterii într-un lintoliu de superstitii si stînjeneala si a anihi lat forta unica a femininului — acesta fiind. de asemenea. Desi în societatea actuala se manifesta înca o ignoranta crasa cu privire la sex. doar învatarea modului corect de a respira poate dura luni de zile.rea femeilor si a descurajat orice încercare de atenuare a durerilor nasterii. Am vazut ca rada cinile alchimiei erau de natura sexuala si ca veneratia trubadurilor pentru roza poate fi perceputa ca un cu lt al erosului.

lirica de dragoste a Iadurilor „scrierile tantrice ale Occidentului"... mai stralucitor decît stelele. Fata a început a-i vorbi imaginii de la piept: «Am fost cu tine de la începuturi. p Romanciera Lindsay Clarke denumeste. adesea simbolizata printr-o „rana la coapsa". femei. Wolfram este chiar mai explicit: rana e localizata la organele genitale. de fapt. la urma urmei. fiindca „forta eternitatii însasi a creat contopirea fizic . în Parzival. în zorii a tot ce e preasfînt. nu încape îndoiala privind adevarata natura a cautarii lor. înf âtisîndu-i pe cavalerii Graalului adorînd-o pe Venus. O alta femeie care cunostea potentialul mistic al iubirii sexuale a fost Sfînta Hildegard de Bingen (1098-1179). iar în legenda lui Tristan si a Isoldei." La fel ca toti romanticii medievali. îsi schimba numele . asa cum am va zut. Hildegard a scris despre o figura feminina. La piept purta o tablita de fildes pe care. într-o pictura italiana din secolul al XV-lea.în Tantris26. nerodnicia pamîntului este cauzata de pierderea potentei sexuale a regelui. pîna de curînd prea putin cunoscuta. o imagine de necontestat a divinitatii feminine. care i-a aparut în timpul unei meditatii profunde: «Apoi mi s-a parut ca vad o fata de o frumusete fara seaman. D ar se poate spune oare ca tantrismul sufist a prins radacini în Proven ce si Languedoc pentru ca în aceste regiuni exista deja o traditie similara? Am vazut în capitolele anterioare ca în Languedoc se punea accentul pe egalitatea dintre cele doua sexe. macar în parte. Avea un vesmînt mai alb decît neaua. ce anume sperau sa eradicheze adeptii vînâtorii de vrajitoare cînd si-au început activitatea în Toulouse? latâ-ne ajunsi din nou în fata aceleiasi întruchipari a cultului pentru dragoste: Maria Magdalena. Acest fapt a fost considerat o replica la reprimarea sexualitatii firesti de catre Biserica. Atît în legendele Graalului.flagranta miscare! .. ale caror credinte si practici religioase oglindesc ideea de sexualitate sacra. în mîna dreapta tinea Soarele si Luna. radacinile în regiunea de sud-vest a Frantei. as tfel încît „Pamîntul întreg sa devina o unica gradina a iubirii".28 Stagnarea spirituala inerenta nu putea fi combatuta decît printr-o cautare a Gra alului care. pe ca re le mîngîia cu dragoste. În legendele Graalului. a aparut imaginea unui barbat. Si întreaga creatie o numea pe aceasta fata «doamna suverana». este totdeauna direct legat de . Si.simbol feminin. cît si în lirica de dragoste a trubadurilor sînt subliniate spiritualitatea femeilor si respectul acordat lor. încît n-am putut s-o privesc în fata. Noua ni s-a parut semnificativ faptul ca ambele fatete ale acestei traditii îsi au. Si am auzit o voce spunîndu-mi: «Fata la care privesti este Iubire: ea-si are locul în eternitate». cu chipul de o stralucire atît de orbitoare. Iar aceasta iubire avea un caracter global — o expresie a uniunii deopotriva trupesti si sufletesti. Hildegard credea ca atît barbatii cît si femeile puteau accede la divinitate iubindu-se unii pe altii. te-am purtat în pîntece înainte de începutul zilelor». Este evidenta existenta unor paralele între lim bajul folosit de trubaduri si de sufisti pentru exprimarea acestor idei. Mann si Lyle afirma despre ea: „Autentica vizionara. Majoritatea cercetatorilor contemporani sînt de parere ca tantrismul a ajuns în Europa prin intermediul sectei islamice mistic e a sufistilor. eroul Graalului Tristan. iar încaltarile ei erau din aur pur. în nuante de safir.

o alegorie a întelepciunii Divine pe care o cautau".30 Aceasta calugarita a realizat./ fidele d'amore. Poate ca aceasta era o referire voalata la o anume scoala a misterelor sau la o organiza tie similara. trebuie spus ca Hildegard de Bingen a exerc itat o influenta puternica asupra Sfîntului Bernard de Clair-vaux. îndeosebi în domeniul medical. reputatul profesor William Anderson descrie fidele d'amore ca fiind „o confrerie ce viza sa atinga armonia între latura sexuala si cea emotionala a fiintei lor si un echilibru între aspiratiile intelectuale si mistice care îi animau".31 Acesti calugari razboinici par a nu se încadra cîtusi de putin în traditia ri subterana neîntrerupta a unui cult eretic al dragostei. Corbin sustine: . Eliphas Levi spunea despre Infern ca este un poem „ioanit si gnostic"32. Multe dintre scirierile ei demonstreaza o familiarizare cu filozofia ermetica. Se stie de mult timp ca scrierile sale contin teme gnostice si ermetice.. descrieri detaliate — si fidele — ale orgasmului feminin. cu un secol în urma. Dante s-a inspirat direct din lirica trubadurilor francezi si era membru al unei societati de poeti care îsi spuneau fidele d'amo re — „adeptii fideli ai iubirii".3^ Asemenea colegului sau. Henry Corbin. Celibata convinsi (desi circulau insistent zvonuri cu privire la homosexuali tatea templierilor). de curîn d cercetatorii au descoperit ca la baza sa se aflau motivatii se crete. Dar ca indicii puternice în sprijinul acestei idei în lucrarile unuia dintre cei mai ferventi sustinatori ai lor. Se pare ca pentru ea toate acestea nu erau doar cunostinte teoretice — lucru neobisnuit pentru o sfînta. ce aveau caracter ezoteric.33 Anderson s-a bazat în acest sens pe studiile savantilor italieni si francezi. profeseaza o religie secreta.a si a impus ca doua fiinte umane sa devina una". Anderson considera ca Dante se afla pe calea spirituala a iluminarii prin misticism sexual. patronul si initiatorul Ordinului Templierilor. Oricare ar fi însa sursa secret a a informatiilor sale. ca trubadurii. amintind inclusiv de contractiile uterine. Mult timp considerat un cerc estetic. În studiul intitulat Dante the Maker („Dante Creatorul").. nu pare credibil ca ei sa fi fost exponentii unei filozofii care celebra sexualitatea feminina. de asemenea.29 Hildegard era o femeie remarcabila.. ci reprezentari ale idealului feminin — Sapientia sau Sfînta întelepciune" si ca „Doamna lor era. Despre educatia ei nu se poate spune nimic cert. ea atribuind-o viziunilor sale. cu o vasta cultura si cu o pregatire complexa.. care au ajuns la concluzia ca „doamnele pe care le adorau toti acesti poeti nu erau femei în came si oase. de altfel. tovarasii lui Dante. . poetul florentin Dante Alighieri (1265-1321).

faptul devine mai usor de înteles. a s ugerat existenta unei conexiuni între fidele d'amore si cavalerii templieri . cînd asocierea cu ei nu era cîtusi de putin recomandabila. Ordinul Templierilor. In mod similar.. Anderson subliniaza: „în aparenta. îngerul Cunoasterii sau întelepciunea. multi templie ri cunosteau foarte bine cultura orientala si unii dintre ei au avut. iar rolul lor impunea.o uniune a aspectului intelectual al sufletului omenesc cu Inte ligenta Activa.. probabil.. mergînd chiar pînâ la a-i considera o confrerie laica a ordinului". iar pe lista Ma ril or Maestri se afla si patru femei — fapt cu atît mai straniu cu cît numele lor apar în perioada medievala. Charles Bywaters si Nicole Dawe. ci însasi regula în ceea ce priveste implica rea templierilor întrun cult al iubirii. La baza multora dintre scolile mistice de mai tîrziu s-au afla t rozicrucienii.Sophia.. poate ca poetul nu era o exceptie. La Fede Santa."36 Ia r mai departe rezuma astfel concluziile la care a ajuns Henry Corbin: „Relatia dintre Sapientia (întelepciune) si imagistica Templului lui Solomon. a avut totdeauna membri de sex feminin. în Divina Comedie.35 Si mai interesanta este însa relatia lui Dante si a misticilo r sai colegi cu templierii.37 Împreuna cu probele extraordinare identificate de cercetatori ca Niven Sinclair. cele de ma i sus indica faptul ca cel putin nucleul interior al templierilor era integrat într-o traditie secreta ce venera principiul feminin. este vizualizata si experimentata ca o comuniune în dragoste". ar fi cel mai improbabil candidat pentru o grupare devotat a preamaririi frumoaselor domnite.. militar si celibatar prin excelenta. pe fondul asocierilor cu pelerinajul Marelui Cerc. Poetul a fost unul dintre cei mai pasi onati sustinatori ai ordinului. Desi pare ciudat ca femeile sa se fi aflat la cîrma unei organizatii atît de influente într-o epoca în ca re analfabetismul era regula printre semenele lor. acea controversata ramura a templierilor. Prio-na din Sion.. chiar si dupa suprimarea acestuia. stan dar de înalte de integritate si ca pacitatea de a tine ln frîu diverse orgolii si interese conflictuale. aceste femei au d etinut o putere considera bila. cînd ar fi fost de asteptat ca sexismul sa fie la apogeu. în calitatea lor de Mari Maestri. contacte cu scolile sufiste. Pe de alta parte. târa îndoiala. C on exiun ile sînt prea sugestive pentru a fi ignora te. al caror interes pentru misticismul sexual este ilustrat chiar . ca urmare a masurilor luate de el împotriva cavalerilor templieri. Despre Dante si se crede ca ar fi fost membra al unui Ordin Templier tertiar. îl numeste pe Filip cel Frumos „noul Pilat". privit în contextul unei traditii se crete a venera rii divinita tii feminine.

prin alaturarea dintre crucea falica si roza feminina. în timpul sederii sale în Anglia. care au dus vieti agitate — exact ca Maria Magdalena si zeita Isis. el a pus semnul egal între aceasta zeita si „Mama lui Dumnezeu". din cîte stim deocamdata. Sir Philip Sydney. Acest simbol al uniunii sexuale aminteste de vechea cruce egipteana buclata în partea superioara (ankh). dedicat prietenului si patronului sau.. imaginea rozei si a crucii este prezenta pe mormîntul templier al lui SirWillia mStCla ir3. desi multi ani mai tîrziu este posibil sa fi revenit pentru a trai alaturi de el. .de numele lor. ca Leonardo era de acord cu educatia în rîndul femeilor. Mai interesant înca. ol femeie educata si inteligenta. pare sa-1 fi parasit la o vîrsta foarte frageda. Mama lui. cel putin. în mod cert. asa cum exp lica în secolul al XVII-lea alchimistul rozicrucian Thomas Vaughan: „. nu obisnuia sa afiseze sentimente profemi-nine. relatia dintre ei sugereaza. Ceea ce se stie însa mai putin este faptul c a a dat publicitatii si un volum de poezii de dragoste pasionale intitulat De gli eroici furori („Despre frenezia eroica"). Vi ata însasi nu e altceva decît uniunea dintre principiile masculin si feminin. „Idolii" homosexualilor sînt adesea femei puternice si pitoresti. . In plus.. Leonardo însusi era considerat un misogin homosexual si. elementul vertical reprezentînd falusul.. a publicat o serie de lucrari în care descria filozofia ermetica asa cum poate fi ea citita în orice carte de istorie. De asemenea. rozicrucienii au sesizat aceste principii. iar s bucla în forma de migdala întruchipînd vulva.) Chiar daca exista dovezi ce sugereaza ca templierii. Dar si de aceasta data aparentele însala. Poemele nu erau doar manifestarea unui banal foc .40 Chiar si Giordano Bruno era puternic implicat în venerarea femininului. Poate ca era homosexual. mai greu de cr ezut ar fi existenta unei relatii între o grupare prin excelenta masculina de filozofi ermetici si o organizatie feminina sau poate feminista. Desi ar însenina sa exageram presupunînd ca Isabella era membra a Prioriei din Sion sau a unei alte organizatii „feministe" subterane.. da Vinci a avut o menajera pe care o numea ironic „la Caterina" si a carei înmormîntare a plâtit-o.. cum ar tr ebui sa procedeze cu o sotie. dar acest lucru nu a stat niciodata în calea venerarii principiului feminin — ba chiar dimpotriva. Cartea sa La Strega („Vrajitoarea") reda povestea unui cu lt italian devotat orgiilor sexuale si prezidat de o zeita."38 (Sa ne amintim uriasul trandafir de la baza crucii în fresca pe care a realizat-o Cocteau în biserica Notre D ame de France din Londra.. alchimistii si Prioria faceau parte dintr-un cult al dragostei. în mod cert însa. iar cel care cunoaste la perfectie acest secret stie. este un simbol rozicrucian. se stie ca Leonardo a fost foarte apropiat de Isabella d'Este. misterioasa Caterina. Ermeticul florentin Pico della Mirandola a scris mult pe tema fortei feminine. între 1583-1585. Initiati în alchimie i gnosticism.

. toate formele de iubire intensa si Venus. Aceasta stare este exprimata ca extazul contopirii cu c elalata jumatate a eului. fiecare dintre acestea fiind asociata cu o figura mitologica: inspiratia poetica si muzele. ermeticii nu i-ar fi atribuit-o în nici un caz zeitei Venus! Aparenta „timiditate" a istoricilor în acest sens este cauzata de ignoranta în privinta traditiilor secrete.43 Ermeticii. fervoarea religioasa si Dionysos.44 Interesant este faptul ca istoricii au privit întotdeauna în sens literal primele trei stari. „Frenezia" din titlu este. spirituala. Dar iubirea ilus trata de poemele sale nu este cîtusi de putin alegorica..41 Cu alte cuvinte. pentru a o cita pe Frances Yates. este clar ca asemenea sentimente nu erau doar metaforice. Ultima este apogeul din toate punctele de v edere. si care se afla în curs de a redeveni divin. . identificau patru tipuri de stari în care sufletul se reuneste cu divinul. Desi este recunoscut faptul ca versurile sale pot fi interpretate la un nivel mai profund.42 Si totusi. Conceptul de sexualitate sacra se pliaza perfect pe cuvintele lui Herm es Trismegistul în al sau Corpus Hermeticum: „Daca îti urasti trupul. Cred ca t rairea religioasa a eroici furori are ca tinta reala S^oza ermetica. Dupa cum precizeaza Frances : „. ci literala. Acest accent pus pe iluminarea prin sex era parte integranta a filozofiei si practicii erm etice. fiindca are loc atunci cînd sufletul îsi regaseste uniunea cu divinul. a ceasta este poezia mistica de dragoste a magului. Daca asa ar fi stat însa lucrur ile. nu te poti iubi pe tine însuti". care devine însa limpede o data ce luam în consideratie ideea de sexualitate sacra. transa profetica si Apolo. Avem în fata un alt exemplu de concept con siderat obscur.de paie si nici o incursiune în viata pîna atunci secreta a unui Don Juan de ocazie. Giordano Bruno se refera la o stare de constiinta alterata în care ermeticul îsi întelege si îsi asuma Potentiala divinitate. majoritatea specialistilor le considera doa r o expresie alegorica a experientei sale ermetice. ave m de-a face înca o data cu o cunoastere a fortei transformatoare a sexului. cu puteri divine. din perspectiva traditiei urmate de Bruno. „o experienta gratie careia sufletul devine «divin si eroic» si care poate fi asemanata cu transa freneziei iubirii pasionale". In a ceste poeme. copilul meu. dar au preferat ca pe cea de-a patra — ri tul lui Venus — s-o considere nimic mai mult decît o alegorie sau un fel de dragoste impersonala. asumîndu-si acele puteri divine". care a fost creat ca fiinta divina. precum Marsilio Ficino.

47 Newman si alti specialisti au identificat sursele de inspiratie ale lui Agrippa. ermetismul. Aceasta extraordinara lucrare a fost pîna de curînd ignora ta dintr-un motiv trist. Nici chiar un cititor cu o atitudine pozitiva nu ar putea fi sigur daca Agrippa sustine o biserica a egalitatii de sanse indiferent de sex sau o forma de venerare a femininului". în acest caz însa. practic si mistic. Ar fi o greseala sa credem ca Agripa propovaduia doar egalitatea si respectul fata de femei. facîndu1 în întregime asemenea lui Dumnezeu. Agrippa subliniaza. în lucrarea sa De occulta philosophia. despre care în mod obisnuit se considera ca desemnea za nebuneasca încercare de a transforma plumbul în aur.. printre care se numara Cabala. cau tarea Sophiei este citata ca avînd o influenta majora. Ideea sa centrala era aceea ca femeil e trebuie. De nobilitate et praecellentia foeminei sexus ( Des pre caracterul nobil si superioritatea sexului feminin"). Tratatul sau. Si de aceasta data. dar previzibil. .46 Locul lui Agrippa în aceasta traditie eretica nu trebuie subestima t. astfel încît întreaga creatie sa fie uluita de ea. un lt „produs" pretios este cautat. la fel ca alchim istii. literal. venerate: „Numai un orb nu poate vedea ca Dumnezeu a adunat în femeie toata frumusetea de care e lumea capabila. publicat în 1529. ci a încercat sa disemineze principiul aflat la baza intentiei sale. Pennsylvania. ca uniunea sexuala este „plina de înzestrari magice". s-o iubeasca si s-o venereze sub multe nume". o imagine adevarata a Domnului". El nu a sustinut doar ceea ce am numi noi astazi drepturi le femeilor — respectiv redefinirea statutului politic al sexului „slab" —. A sa cum mentioneaza profesorul Barbara Newman de la Northwest University.48 (Semnificativ este si faptul ca si Agrippa.45 Remarcati utilizarea termenului alchimic „transmuta". Fiindca sustinea egalitatea sexuala — propunînd chiar hirotonisirea femeilor — a fost considerata o satira! Faptul ca un apel pasionat în favoarea femeilor este privit ca o gluma arunca o lumina sumbra asupra culturii noastre.49 Li e rau de parere ca acesta continea un elixir deosebit si ca ingera . de a semenea. provenita de la Venus. alchimia. neoplatonismul si traditia trubadurilor. poate fi a considerat mai mult decît un modern apel fervent pentru drepturi le femeii. în studiul dedicat acestui tratat: „.Marele mag ermetic Henry Cornelius Agrippa (1486-1535) este cît se poate de explicit. Dar e clar ca Agrippa nu a glumit deloc. el scrie: „Cît despre cea de-a patra frenezie. cr edea ca sîngele menstrual are un rol special. ea transforma si transmuta spiritul omului într-unul divin prin pasiunea iubirii. însa bazat pe o dizertatie sustinuta cu douazeci de ani mai devreme.

Bruno si Agrippa erau cu totii ba rbati si am putea crede ca trageau spuza pe turta lor în privinta acestui par a dis sexual. fireste. el stabileste o asociere clara între aceasta si Cîntarea Cîn-tarilor. Giordano Bruno nu era omul care sâ-si tina convingerile pentru sine. dar chiar si acea sta a fost ignorata s au ra stalmacita de istorici: acolo unde este mentionata în lucrarile clasice. la fel de posibil este ca ea sa fie. Desi este foarte posibil ca aceasta persoana sa fi fost o femeie reala — sau chiar un barbat —. cuvintele sale au fost privite tot ca o alegorie.. s i m-am •„„. si am devenit un adorator al formei ei. William Shakespeare. de fapt. Desigur. Pe lîngâ aceasta.rea lui în anumite conditii. cu toate c a. B runo a mentionat la un moment dat o „zeita" ca fiind femeia anonima careia îi erau dedicate poemele sale.•.. i se da o interpretare alegorica. nazuind catre acelasi obiectiv si beneficiin d de aceeasi iluminare — exact ca în conceptul chinez al principiilor Yin si Yang prezente în întreaga fire. trebuie sa spunem ca ritul lui Venus „functiona" numai daca ambii parteneri aveau aceleasi teluri.'(' mine ca sa aflu ceea ce-mi lipsea. afirmîn d raspica t ca zeita Minerva era Sophia (întelepciune)."51 Ma i convinga tor însa este fa ptul ca. sa poata fi trimisa pentru a vietui cu mine si a l ucra cu . Iar mai tîrziu. termenul a fost considerat un simplu epitet dragastos.52 Din nou ne afla m în fata unui cult al Madonei negre si prin urmare. Dar. o reprezentare a Madonei negre. de fapt.. rugat. garanteaza în tinerirea fizica si ofera întelepciune. atitudinea Bisericii se afla exact la capa tul opus al spectrului. a reusit un lucru care parea imposibil: a aparat o femeie acuzata de vrajitorie si a cîstigat! Desigur ca Vaugha n. în dedicatia din Eroici furori. folosind tehnici stravechi.. (Un alt autor ermetic si rozicrucian al epocii. al Mariei Magdalena.) Agrippa nu era doar un teoretician si nu era nici las. în lucârile publicate mai tîrziu în viata a utilizat o imagi stica sexuala chiar mai explicitâ-'O. Ideea era aceea a partenerilor egali si opusi. Si. ch iar da ca erau persoane profund spirituale. Pe lîngâ faptul ca a fost casatorit de trei ori. zeita întunecata. cînd si-a luat adio de Ia Germania. ermeticii simbolizau o stare anume — un tip deosebit de transa — printr-o femeie cu . orice femeie care ar fi îndraznit sa scrie despre ase menea chestiuni ar fi fost imediat acuzata de vrajitorie.. si alte idei la fel de explicite din scrierile sale au suferit un tratament similar. Dar modul lui de exprimare era clar acela al unui adorator al femininului: „Pe ea am iubit-o si am cautat-o din tineretea mea si mi-am /'•'• dorit-o de sotie. si-a dedicat sonetele unei misterioase Doamne Negre.. a carei identitate a constituit un subiect de de/bateri pentru generatii întregi de critici.

Ca urmare a opozitiei Bisericii si a necesitatii de a ramîne cît mai nevazuti si neauziti. în principal fiindca. practica „alchimiei interne" a fost preluata. ultimul proces al unei femei în baza Legii Vrajitoriei. Atunci cînd miscarile de acest tip încep sa fie persecutate. la acea data. ori cenzurate. (Si nu trebuie sa uitam ca. Asa au decurs lucrurile în cazul templierilor si al catarilor si. desi pentru membrii lor aveau. ce au determinat etichetarea miscarii c a imorala. o impo . Motivele de ordin politic ale gruparilor respective nu fac obie ctul acestei carti. Germania pare sa fi devenit un focar al acestor practici. Printre care si cele ale do ctorului Stephen E. au confirmat faptul ca ocultismul german din acea perioada a avut un caracter esential sexual. în Germania. pîna de curînd. Alte investigatii recente. aceasta fiind în conexiune directa cu loan Botezatorul. În acea perioada au aparut cîteva miscari interconectate care — desi s-au format în cadrul Bisericii Catolice si implicau oameni care se considerau buni crestini — aveau la baza concepte de sexualitate sacra si de elevare a femininului (de obicei. Atacurile ferme ale lui Giordano Bruno a moravurilor crestine 1-au condus spre o la adresa credintei si ce a moarte îngrozitoare. iar ceea ce ramîne pentru posteritate este doar versiunea persecutorilor. Acelasi fenomen se repeta ori de cîte ori sînt exprimate idei referitoare la sexualitatea sacra — cum s-a întîmplat. de diverse societ ati secrete. documentele lor sînt ori distruse. a avut loc în 1944!) Dar dragostea transcendentala ca o practica secreta specifica lumii oculte subterane nu era limitata la nivelul individului si nu a murit o data cu cei condamnati. majoritatea documentelor si relatarilor în acest sens provin de la dusmanii ei. în conformitate cu cercetatorii francezi moderni — precum Denis Laboure —. Realitatea în aceasta privinta este extrem de complexa si foarte greu de deslusit. si în Franta secolului al XlX-lea.tenul închis la culoare53). în persoana Fecioarei Maria) si erau asociate cu o misterioasa societate „ioani-tâ". desi studiile în acest sens au fost spora dice. în Marea Britanic. un nivel sporit de circumspectie în rîndul „ereticilor". desi nu se mai practica de mult arderea pe rug. Flowers. Atr ocele holocaust reprezentat de procesele vrajitoarelor a impus. de altfel. este relativ dificil de urmarit cronologic traditia sexua litatii sacre în Europa. constituit un avertisment la adresa altor spirite curajoase. cu certitudine — la un nivel exacerbat — în cazul „vrajitoarelor". lasînd la o parte conceptele si ideile neortodoxe privind sexualitatea. de asemenea.54 Una dintre problemele cu care se confrunta cercetatorii în acest domeniu este faptul ca dovezile privind cultele sexuale provin din sînul Bisericii sau de la cei care considerau satanic tot ce avea legatura cu sexul. în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea însa. Prin urmare. membrii ei erau implicati în cauze politice care au at ras ostilitatea autoritatilor.

iar rolul lui loan Botezatorul a fost unul crucial. Dupa ce a fost eliberat. gruparea devenind în scurt timp tinta unor acuzatii de diabolism. condamnata de autoritatile religioase. iar — pentru a-1 cita pe Ean Begg — „cel mai mare sacrament era actul sexual". în scurt timp însa. precum cea din localitatea La Salette. la poalele Alpilor vestici. S pre deosebire de ioanitii „masonici" despre care am amintit anterior. a fost condamnat în 1842 la cinci ani de închisoare. Un alt „guru" autoafirmat al epocii — Thomas Martin. Vintras s-a pomenit implicat în ceea ce era în mod cert un proces de senzatie. Este suficient sa mentionam însa ca miscarea a sustinut afirmatiile unui oarecare Charles Guillaume Naiindorff (1785-1845). promovat de ioaniti.cu un crestinism mistic si ezoteric. Acuzat de frauda — desi chiar si presupusele victime au negat ca s-ar fi produs vreo infractiune —. daca ar fi reusit. Secta data din anii 1770 si pare a fi a vut un rol în tulburarile ca re au preceda t Revolutia Fra nceza. în acest caz nu existau dubii cu privire la Sfîntul loan pe care îl venerau: era Botezatorul. în mod cert. În primul rîn d amintim încercarea de a regenera catolicismul în interior. Desi în mare parte rezultatul unei imaginatii hipera ctive. numita si Oeuvre de la Misericorde („Lucrarea misericordiei").56 Dupa Revolutie. în timpul Revolutiei Franceze). în mod inevitabil. fondata la începutul anilor 1840 de Eugene Vintras (1807-1875). Miscarea s-a implicat. caracterul sexual al miscarii a devenit mai explicit si a început sa atraga ostilitatea Bisericii. Acest lucru presupunea înlocuirea dogmei oficiale — bazate pe autoritatea lui Petru . Una dintre trasaturile fundamentale era elevarea femininului. în 1846. Ludovic al XVI-lea. ioanitii au devenit preocupati de restaurarea monarh iei si au sustinut pretentiile lui Naiindorff la tron.rtanta extrema. Viziunea de la La Salette. era esentiala pentru aceasta tentativa. în vreme ce se afla acolo.55 Pentru ca lucrurile sa fie si mai grave în ochii autoritatilor. Prin urmare. Vintras a atras în miscarea sa crema societatii fran ceze. ritualurile sale aveau un oarecare continut sexual. de asemenea. desi nu se stie daca gruparea lui Vintras respecta aceleasi principii.58 Ceea ce s-a petrecut acolo în mod exact. din convingerea ca se aratau zorii unei noi ere. de asemenea. Predicator charismatic si convingator. a devenit independenta si a numit preoti atît barbati. da r pot fi Wentificate cîteva linii directoare ce caracterizeaza deopotriva si unele evenimente aparent asociate. în consecinta. cunoscuta sub numele „Sa lvatorii lui Ludovic al XVII-lea" sau ioanitii. noul monarh ar fi sustinut la rîndul lui noua religie ( o . secta pa re totodata sa fi „regizat" unele aparitii ale Fecioarei. În umbra lui Vintras si Naiindorff se afla o secta obscura. cît si femei — aidoma catarilor. Una dintre aceste grupari era Biserica din Cârmei. în care Sfîntul Duh avea sa fie precumpanitor. Apoi. precum cea a lui Vintras. a plecat la Londra si. care sustinea ca el ar fi Ludovic al XVII-lea (despre care se credea ca a fost ucis împreuna cu tatal sau. în încercarea de a-i aduce lui Naiindorff recunoasterea ca rege legitim al Frantei — probabil deoar ece. papa a declarat secta eretica si toti membrii sai au fost excomunicati. unul dintre fostii membri ai bisericii sale — un preot pe nume Gozzoli — a scris un pamflet în care îl acuza de tot soiul de orgii sexuale. este totusi posibil ca unele aspecte ale acuzatiilor respective sa fi fost reale. personificat de Fecioara Maria. în 1848. sprijinind si unele misca ri „profetice". cu greu poate fi spus. Vin-tras si Naiindorff s-au sustinut unul pe celalalt. care a avansat fulgerator de la pozitia sa de simplu taran la cea de consilier al regelui57 — a fost.

(Aceasta doctrina a primit o neasteptata s i convenabila „confirmare" patru ani mai tîrziu chiar din partea Fecioarei Maria. desi la început fata si-a descris viziun ea numind-o simplu „lucrul acela". a carui carta îl asocia cu abatia de la Muntele Sion din Ierusalim. care locuia în Place St Sulpice din Paris si era cunoscuta sub un nume evocator: „Sora Salome". axat în jurul unei Madone negre. unde nu mai constituia un pericol. de la care Prioria pretinde ca deriva numele sau. Dogma Imaculatei Conceptii.61 Asadar pare semnificativ faptul ca una dintre noile biserici a le fratilor Baillard a fost ridicata în acel loc. ei au creat doua case religioase pe cîte un munte: St Odille în Alsacia si Sion-Vaudemon în Lorena. fiind mai degraba „promovati" de ioaniti. doua decenii mai tîrziu60). Fiul lui Ferri s-a casatorit cu lolande de Bar. Ferri de Vaudemont a fondat acolo un ordin atestat istoric. unei fetite de taran p e nume Bernadette Soubirous. functiona înca la Paris în anii 1940 si s-a zvonit ca a existat un grup similar în Londra. Biserica din Cârmei. inclusiv . fondata în 1838. a luat si ea pozitie în favoarea Iui Naiindorff. (Gruparea lui Vintras. înfiintata de trei frati pe nume Baillard. Biserica a reactionat trimi-tînd-o la o manastire din Darlington. Ambele erau situri importante în regiune si nu se stie cum au reusit fratii Baillard sa intre în posesia lor. în secolul al XlV-lea. O alta miscare. care i-a aparut într-o viziune la Lour-des. Considerîndu-se catolici.) Diversi profeti precum Martin si Vintras par sa nu fi facut p arte efectiv din secta. Fratii aveau idei simila re celor ale lui Vintras si puneau acela si accent pe noua epoca a Duhului S fîn t si pe sexualitatea sacra. a fuzionat cu Biserica din Cârmei: Fratii Doctrinei Crestine. Melanie Calvet. prin urmare.59 Fortele combinate ale Bisericii si ale statului au împiedicat concretizarea maretului plan si evenimentele — oricare ar fi fost ele -au fost îngropate ulterior într-o avalansa de scandaluri si insinuari. Mare Maestru al Prioriei între 1480 si 1483 si fiica a lui Rene d'Anjou. Or dre de Notre Dame de Sion. Semnificativ este însa faptul ca Biserica a reactionat impunînd. în plus. în 1854. Statuia a fost distrusa în timpul Revo lutiei Franceze si înlocuita cu o Fecioara medievala — alba de aceasta data — din biserica locala. Miscarea lor s-a bucurat de un sprijin deosebit. o anume Madame Bouche. precendentul Mare Maestru. Legatura lui Vintras cu ei era mentorul sau. fata care avusese viziunea de la La Salette.data ce facuse acelasi lucru pentru Vintras). închinata lui loan Botezatorul. l olande a promovat Sion-Vaudemont ca un important centru de pelerinaj. în nord-estul Angliei. Sion-Vaudemont fusese în antichitate o importanta locatie pagina dedicata zeitei Rosamerta si — asa cum poate banuiti din numele sau — era de mult asociata cu Prioria din Sion. n u este surprinzator ca aveau aceleasi radacini. De fapt. toti preoti.

utilizat ca sacrament.o figura chiar mai controversata. Astfel a provocat o schisma în sînul organizatiei: membrii care i-au acceptat prezenta1-au însotit la Lyon. Boullan s-a alaturat Bisericii din Cârmei a lui Vintras. înca o data.62 Pe cînd se afla în Roma. adevarul în privinta lui Boullan este mai complex. pe care scriitorul J. abatele sedusese o tînarâ calugarita de la manastirea din La Salette. In 1861. da r decizia a fost a nula ta dup a numai cîteva luni. Dupa ce a fost eliberat. este sigur ca a scapat de judecata. devenin d liderul ei. Gruparea avea la baza în mod cert o serie de ritualuri sexuale. în Biblioteca Vaticanului. Detalii despre continutul carnetelului nu se cunosc. din pacate Boullan a extins beneficiile ritului s i asupra regnului animal. Aceasta ipoteza explica serioasele discrepante din viata sa si din atitudinile oficialitatilor fata de el.63 În mod cert. fara a-i putea acuza însa de altcev a). La o privire superficiala. a fost suspend at din activita tea preoteasca în anul respectiv. Desi acest con cept pare în sine pur chimic. miscarea a fost preluata de abatele Joseph Boullan (1824-1893) . pare a contraveni flagrant afirmatiilor lui Boullan. într-a devar. dar si de aceasta data hotâ rîrea a fost anulata. el si Adele au fost închisi pentru frauda (poate ca aceasta era modalitatea prin care autoritatile obisnuia u sa trateze cu cei pe care nu-i agreau. Dar si ea a fost suprimata în 1852. conform carora el ar fi fost reîncarnarea . a ordonat sa fie lasat în pace si exista indicii ca Boullan ar fi detinut un anumit secret care i-a oferit protectie. evident dupa culoarea copertei). pare doar o alta poveste cu perversi. Cu ceva timp în urma. Huysmans 1-a gasit dupa moartea autorului. Dupa reîntoarcerea de la Roma. în 1875. Dupa moartea lui Vintras. Adele Chevalier si. La condamnare. unde si-au stabilit cartierul general. cei doi fondasera Societatea pentru îndreptarea Sufletelor. printre hîrtiile acestuia. Desi literatura moderna sustine veridicitatea acestui sacrificiu. în 1860. Se spune ca Boullan si Adele Chevalier si-ar fi sacrificat copilul nou-nascut în cadrul unei Messe Negre.64 Povestea respecta fidel tiparul agentului provocator. în orice caz. Boullan si-a scris doctrinele într-un carnetel (numit le cahier rose. s-a prezentat voluntar la Sfîntul Oficiu (pe atunci numele oficial al Inchizitiei) din Roma. Boullan a fost iarasi suspendat din functie. Acolo s-au petrecut apoi scene de un libertinaj sexual salbatic — fapt care. care nu i-a gasit nici o vina si i-a permis sa revina la Paris. Spre exemplu. Toate cererile de a-1 vedea si studia au fost refuzate. împreuna. pe principiul filozofic conform caruia omenirea îsi va gasi mîntuirea prin sex.K. dar se pare ca Biserica 1-a protejat într-o oarecare masura pe abatele sectant. în 1859. acesta — descris ca „un document socant" — aflîndu-se astazi la loc sigur. care se infiltreaza într-o organizatie — în numele unei grupari diferite — cu scopul deliberat de a o discredita. nu exista surse de încredere care s-o poata atesta.din partea Casei de Habsburg. daca Boullan a comis o a semenea f apta. în 1893.

pe J. Cîteva ordine rozicruciene evoluasera dintr-o combinatie de miscari templariste. dar. person al. cu toate ca era bine familiarizat cu domeniul magiei — Ia nivel teoretic. dar pripita. sau Sophia). tocmai rozicrucienii s-au afla t pe o pozitie total opusa fata de Boullan si de idealurile sale. a ramas totdeauna u n adevarat fiu al Bisericii.65 Prima dintre aceste organizatii rozicruciene pare a fi fost un vlastar al unei loje masonice oarecum neconventionale din Toulouse. Romanul La-Bas este cunoscut astazi în principal pentru sinistra descriere a unei Messe Negre. deoar ece Doctor Johan nes era înfatisat ca un preot care practica magia pentru a lupta împotriva satanismului si care a fost gresit înteles de Bise rica. numite La Sagesse („întelepciunea". din cauza celebrei batalii magice dintre Boullan si membrii unor anumite ordine rozicruciene care au aparut în Franta acelei epoci. Desigur. masonice si rozicruciene aparute în sud-vestul tarii. Atît gruparile masonice. Huysmans era prieten cu Boullan si a locuit împreuna cu el în Lyon. conduce rea acestei grupari a fost preluata de Josephin Peladan (1859-1918). 1891). vicontele de Lapasse (1792-1867). probabil. In Franta s-au dezvoltat numeroase grupari oculte. unul dintre membrii ei.K. Huysma ns (un adept al cultului Madonei negre). în timp ce se documenta pentru roman. dintre toate organizatiile. al Templului si al Graalului). La-Bas („Acolo jos".66 Ulterior. Ar putea parea greu de crezut ca. Desi nu erau strict ordine masonice. însa adevaratii eroi negativi ai romanului sînt rozicru-cienii. de . precum Ritul Scotian Rectificat si Riturile Egiptene. cît si cele rozicruciene îmbratisasera filozofia martinista — învataturile oculte ale lui Louis Qaude de Saint-Martin. aceasta denuntînd orice magie ca fiin d lucru diavolesc. conflic tul poate sa fi fost doar una dintre acele ciocniri ale orgoliilor care afect eaza în mod obisnuit asemenea miscari. dar la fel de posibil este si ca rozicrucienii sa fi fost alarmati de larghetea de care Boullan dadea dovada în ceea ce priveste secretele lor. Ar fi însa o greseala sa tragem o concluzia evidenta. la care ar fi participat. se pare. acestea aveau o anumita asociere cu diverse sisteme masonice oculte. cel putin —. a fondat L'Ordre de la Rose-Croix. du Temple et du Graal (Ordinul Roza-Crucii. care 1-a preluat pe Boullan ca niodel pentru personajul „Doctor Johannes" (unul dintre pseudonimele abatelui) în roma nul sau despre satan ismul din Paris. un reputat medic si alchimist. Semnifica tia martinismului nu trebuie în nici un caz trecuta cu vederea: francmasonii de Rit Scotian Rectificat actuali provin exclusiv din rîndul martinistilor. Aceasta idee 1-a in spirat. în jurul anului 1850.lui loan Botezatorul.

origine din Toulouse.7^ (Condamnarea lor a fost pron untata pe 23 ma i 1887. înainte ca Guaita sa se in filtrez e în gruparea lui B oulla n. Dante este înfatisat sub chipul lui Hugues de Payens. Peladan a pus bazele unui sistem magic descris ulterior ca fiind „erotic Catholicism-cum-magic"67 si a organizat popularul Salon de la Rose-Croix. pentru el. asociata cu rozicrucienii din secolul al XVII-lea. fidele d'amore era o organizatie ezoterica.unul între Guaita si un discipol al lui Boullan.au at acat Gua'ita si ro zicrucien ii din Paris pe Boulla n? (Sa nu uitam ca nu n e putem baza decît pe a firma tiile lui Gua 'ita si Wirth pri vin d presupusele perversiuni comise de Boulla n si de adeptii lui. motivul devine clar: Gua'ita si un tribuna l al rozicrucienilor 1-a u condamna t initial pe Boullan pentru „profa narea" si dezvaluirea un or „secrete ca ba listice" — a dica învataturi considera te domeniul propriu al rozicrucienilor. si celalalt între a cesta din urma si un rozicrucian. Gerard Gn causse (cunoscut si sub numele Papus). împreuna cu Oswald Wirth.69 Peladan a întîlnit un alt ocultist. Jules Bois. în 1888. în care Boullan si Guaita s-au acuzat reciproc de utilizarea unor mijloace magice pentru a-si ucide adversarul. La o privire mai atenta în sa . pr imul Mare Maestru al templierilor. a scris c artea „Templul Satanei". nu a fost niciodata explicat în mod satisf aca tor. Peladan credea ca Biserica Catolica se afla în posesia unor cunostinte despre a caror existenta a uitat si era interesat mai cu seama de Evanghelia lui loan . pe Stanislas de Guai'ta (18611898) si. Numerosi critici par sa n u fi remarca t implicatiile a cestui fapt: . Peladan era un reputat expert în ocultism. De ce 1. a na lizat de numerosi a utori din domeniul ocult. iar Leonardo este reprezentat ca Pastrator al Graalului (vezi ilustratia). Guai'ta a fost cel care s-a infiltrat în Biserica din Cârmei condusa de Boullan si. 1810-1875). Boullan pare a fi murit în sa din cauze naturale. în care miscarea lui Boullan era definita ca diabolica.) în realita te. care a devenit ceea „nasul" societatilor rozicruciene franceze ale vremii. Ambele dueluri s-a u încheiat n edecis. nu ex ista o legatura clara între lojele oculte si ordinul religios al lui Boullan.) Acesta a f ost motiv ul real pen tru care a u considerat ca a ba tele trebuie oprit. desi disputa a dus la doua dueluri sîngeroase .68 De asemenea. Pe un afis publicitar pentru una dintre reuniunile aces tui salon. un fost membru al respectivului cult. Acest lucru a provocat „batalia magica". ce am putea de numi scriitorul inspirat francez filiphas Levi (pe numele adevarat Alphonse Louis Constan t. îsi devansase epoca prin aceea ca. Episodul . cei doi au forma t L'Ordre Kabbalistique de la RoseCroix (Ordinul Cabalistic al Roza-Crucii).

alchimist si rozicrucian.preferabil. Melanie Calvet. situat nu departe de localitatea sa de bastina. Claude Debussy si W. Calve mentioneaza ca în castel „se refugiase un anumit grup de cavaleri templieri"72. a deva rata Un iun e European a era o confrerie oculta. Considerat îndeobste un sa rlatan. În Pa risul sfîrsitului de secol XIX.) Tot Emma Calve a fost cea care a detinut u n rol semnificativ în complexa poveste a abatelui Sauniere. unde 1-a întîlnit pe Ma rele Maestru al Cavalerilor de Malta. solista a orga niza t propriile serate. Initierea sa în francmasonerie — în loja Ritului Strict Templier — a avut . folosita de Flamei pentru a-si împlini Mareata Lucrare. preotul paroh al satului Rennes-le-Château din Languedoc.) Sa loa nele elega nte erau frecventa te de figuri celebre. Ele au fost influenta te de francmasoneria Ritului Strict Templier a baronului von Hund. dorn ice atî t sa î nvete ceva f ormule ma gice. Si. desi cel e mai importante efecte asupra lor le-a avut un personaj mult mai sumbru — contele Cagliostro (1743-1795)73. în secolul al XVII-lea. Cagliostro s-a molipsit de microbul ocultismului. acest actor desavîrsit era un autentic pasionat al stiintelor oculte. Yeats. prin tre acestea se af lau Marcel Proust.71 în autobiografia ei. Papus si Jules B ois (unul di ntre numerosii iubiti ai Emmei Ca lve).B . cît si sa mai a sculte o bîrfa . avusese celeb ra viziune de la La Salette. vreun ma re secret ocult. atunci si ei trebuie sa fi practicat unele r ituri sexuale. la fel ca Emma Calve. (S i a tun ci. Din aceste medii f aceau pa rte si personaje ca Joseph in Pelada n. calugarita care fusese sedusa de Boullan. precum Oscar Wilde. puternic influentat de Ritul Strict Templier al lui von Hund. la ca re putea u pa rti cipa toti c ei care con siderau ca au ceva de spus . era prietena cu Melanie. de altfel. Si alte importante grupari oculte au debutat în Languedoc si au fost apoi asociate cu societatile rozicruciene. despre care vom discuta mai tîrziu. Ca pital a Fran tei a a tra s în a cea perio ada di versi gîndi tori si a rtisti. în timpul unei vizite în Malta. în mod interesant. în 1894. Millau. mult cautata „Carte a lui Avraam Evreul". ea a cumparat castelul Cabrieres (în Aveyron). devenind la rîndul sau alchimist si francmason. Ma urice Maeterlinck si cîntarea ta de opera Emma Ca lve (1858-1942). G reseala lui Boullan a constat în dezva luirea lor. unde se spunea ca fusese ascunsa. poa te. n azuinta catre un sens mai profun d a l vietii . O celebra frumusete.daca riturile lui Boullan erau privite ca apartinîn d rozicrucien ilor. devenind partenera lui . Adele Chevalie r. Primii pasi în domeniul ocultismului i-a facut pe cînd avea douazeci si trei de a ni. filo zofia si ocult ismul era u în floa re — reflectîn d. Pe numele sau real Giuseppe Balsamo. a preluat titlul de conte Alessandro Cagliostro de la nasa lui. (Asocierea ei cu misticismul nu era deloc întîmplatoare: o ruda a ei. dar nu precizeaza nimic mai mult. ca în totdea un a. Multi dintre protagonistii acestor cercuri erau originari din Languedoc.

de asemenea. în care functionau atît loje masculine.74 Cercetarile lui Cagliostro în domeniul societatilor oculte din Europa s-au concretizat într-un tratat intitulat Arcana Arcanorum („Secretul secretelor") sau A. în cadrul gruparilor rozicruciene.) Ritul Memphis a fost. pe Gerrard Street din cartierul Soho. Cagliostro a pus bazele francmasoneriei „egiptene" (loja-mama a fost fondata la Lyon. în 1782). dar lucrarea sa consta în descrieri ale practicilor magice care puneau un accent special pe „alchimia interna". ultimele fiind conduse de sotia lui. este vorba aici despre tehnici sexuale simil are tantrismului si totusi Cagliostro le-a învatat în Germania.o alta „mladita" a Ri tului Strict Templier al lui von Hund. Ritul Misrai'm a fost antecesorul direct al Ritului Memphis — care a fost fondat de Jacques-Etienne Marconis de Negre si cu care s-a asociat Prioria din Sion. efectele ei facîndu-se simtite aidoma unui urias val mareic în întreaga societate oculta din Europa. desi telul sau declarat era acumul area cunostintelor oculte. împreuna însa. Apoi a calatorit prin toata Europa. cînd a decedat. a fost creat la Venetia.nu a exercitat în sine o influenta deosebita. A murit în temnita San Leo. Nu-1 putem omite pe Karl Kellne r care. cunoscut mai degraba sub acronimul OTO. El a preluat aceasta sintagma din rozicrucianismul secolului al XVII-lea. cît si feminine. precum ocultistul britanic Aleister Crowley. împreuna cu Theodore Reuss. dar si-a petrecut cel mai mult timp în Germania. în 1795. De asemenea.Memphis si Misrai'm . dar si mistici renumiti ca Rudolf Steiner. Memphis-Misrai'm constituia o forta redutabila. în jurul anului 1810. unde a fost încorporat în Ritul Scotian Rectificat al francmasoneriei. fondata de marchizul de Chefdebien în 1780 . A.la ordinele aceluiasi suveran pontif — sub acuzatia de erezie. în cauta rea cunostintelor pierdute ale templierilor. Marconis de Negre a subliniat legaturile strînse ale ritului sau cu filadel-henii si a numit unul dintre gradele misc arii sale „Filadelfii". în aprilie 1777. Serafina. si-a cîstigat o reputatie de vindecator. cei trei frati Bedarride au „importat" sistemul în Franta. sub conducerea lui Papus.77 Nici unul din aceste rituri . strîn s asociat cu o societate secreta numita Filadelfien ii. a fondat Ordinul Templierilor d in Orient. si conspiratie politica si a fost condamnat la închisoare pe viata. (Cele doua sisteme s-au unificat în 1899. Aceasta organizatie a avut — si are înca — o orientare explicita spre .loc la Londra. imediat ce a sosit a fost dat pe mina In chizitiei . sub autoritatea lui Cagliostro. Asa cum am vazut. Ritul Misrai'm („egipteni" în limba ebraica).75 În 1788. Dupa ce a primit permisiunea papei de a vizita Roma. sub titulatura Ritul Memphis-Misrai'm. Printre membrii ei se aflau personalitati întunecate. care a ramas la cîrma gruparii pîna în 1918. în 1789. Levi a descris acest tip de miscare ca o tentativa de „a resuscita misterioasa venerare a zeitei Isis".

magia sexuala. Desi majoritatea specialistilor o considera o occidentalizare a tantrismului, gruparea reprezinta o evolutie log ica a doctrinelor secrete din ritul Memphis-Misraim, acestea derivînd la rîndul lor din învataturile deprinse de Cagliostro de la societatile rozicruciene din Germania si de la lojele Ritului Strict Templier. Crowley a parasit Memphis-Misraim pentru a intra în rîndurile OTO - ca, de altfel, si Rudolf Steiner - devenind Mare Maestru al acestei organizatii. Steiner, pe de alta parte, a ramas celebru, în deosebi pent ru tipul sau „pur" de misticism, numit antropozofie, si a fost atît de discret în privinta asocierii sale cu OTO, încît multi dintre cei mai ferventi adepti ai sai actuali nu au cunostinta despre acest episod din viata maestrului lor. Cînd a murit însa, a fost îngropat în tinuta OTO.78 în mod semnificativ, Theodore Reuss a scris ca magia sexuala a OTO era „cheia care deschide toate secretele masonice si ermetice..."7 9 De asemenea, a afirmat deschis ca magia sexuala era secretul Cavaleri lor Templieri.80 Un alt vlastar al miscarii Memphis-Misraîm a prins contur la sfîrsitul secolului al XlX-lea, în Anglia: Ordinul ermetic Golden Dawn („Ordinul Zorilor de Aur"), printre ai carui membrii s-au numarat Bram Stocker, autorul romanului Dracula, misticul, patriotul si poetul irlandez Aleister Crowley, W.B. Yeats si Con-stance Wilde, sotia lui Osca r Wilde. Fondat în 1888 de Macgre-gor Mathers si W. Wynn Westcott, îsi afirma ca ascendenta directa Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii al Ritului Strict Tem' plier despre care am amintit în capitolul anterior si de la care provin multe dintre gradele si riturile sale actuale.81 Alte ritualuri au fost preluate însa de la Memphis-Misra'im. În fond însa, ordinul se datoreaza existenta baronului von Hund, dat fiind ca atît influentele germane, cît si cele franceze coboara în timp pîna la el si la riturile sale templiere.82 Golden Dawn este mult mai bine cunoscut în lumea anglofona, comparativ cu celelalte grupari europene. Are reputatia de a fi integru si, la prima vedere, pare a fi o societate de ezoterici carora le place sa-si pun a robe de gala si sa murmure incantatii, dar care nu sjnt altceva decît niste ocultisti de duminica animati de idealuri mari. Printre ocultistii franc ezi însa, Golden Dawn are o reputatie mult mai sinistra; cînd si-a inaugurat filiala din Paris, în 1891, a acceptat în cadrul sau multe din tre personajele dubioase amintite mai sus, printre care si pe omniprezentul Jules Bois. De fapt, chiar si ra mura engleza a ordinului are un aspect profund, mai putin cunoscut, în realitate, existau doua ordine distincte: pe de o parte era fatada publica, bine cunoscuta si respectabila, iar pe de alta exista un nucleu numit Rose of Ruby and the Cross of Gold („Roza de Rubin si Crucea de Aur"), în care initiatii puteau patrunde numai în urma unei invitatii. Cercul exterior actiona, se pare, ca „agent de recrutare" pentru nucleul central, secret, ale carui practici includeau rituri sexuale. În mod cert, Golden Dawn si-a pastrat secretele cu grija. Timp de ani întregi, chiar si scriitori integrati în lumea oculta, precum Katan Shu'al83, nu au putut decît sa emita speculatii în privinta riturilor sexuale din cadrul ordinului. Desi probele sînt disparate, se pare cel putin ca aceste rituri chiar au existat, ele fiind prezente înca de la înfiintarea ordinului. Golden Dawn s-a format dintr-o alta organizatie, Societas Rosicruciana

din Anglia; printre fondatorii acesteia s-a aflat si un oarecare Hargrave Jennings (1817-1890), ale carui scrieri sînt atît de explicite pe cît putea fi un gentleman yictorian în privinta magiei sexuale. Despre impresionanta sa carte TheRosicrucians: TheirRites and Mysteries („Rozicrucienii: riturile si misterele lor", 1870), Peter Tompkins afirma ca: „Jennings sugereaza cît mai clar posibil ca aceste rituri si mistere aveau o fundamental sexuala".84 Spre exemplu, discutînd despre simbolismul triunghiurilor interconectate care formeaza Pecetea lui Solomon (Steaua lui David), Jennings declara explicit: „... Piramida indica forta ascensionala, expansiva, a femininului nu supusa si smerita, ci afirmativ sugestiva , sincronizata în ; clitorisul ana tomic... acel organ minuscul central si esentia l în anatomia rozicrucianâ".85 Pe 18 iulie 1921, Moina Mathers — una dintre fondatoarele gruparii Golden Dawn (si sora filozofului Henri Bergson) — i-a scris lu i Paul Poster Case, responsabilul filialei din New York a ordinului, ca raspuns la vestea ca acesta preda ritualuri sexuale: „Regret ca aspecte ale Chestiunii Sexuale patrund în Templu în acest stadiu, fiindca abia începem sa abordam direct problemele de ordin sexual noi, cei din gradele superioare..."86 Apoi, cînd ocultista Dion Fortune (pe numele real Violet Firth), membru al Golden Dawn, a scris o serie de articole despre sex, Moina a vrut s-o excluda pe motivul ca a tradat secretele ordinului. Dar în cele din urma a fost nevoita sa recunoasca faptul ca Dion Fortune nu ar fi avut cum sa stie respectivele secrete, fiindca nu atinsese gradele necesare .87 Comentatori precum Mary K. Greer88 sînt de parere ca exista dovezi care sustin ideea ca în Golden Dawn se pra ctica într-a-devar ma gia sexuala, ritual pe care ordinul îl considera prea puternic si prea pretios pentru a- 1 împa rtasi noilor recruti din gradele inferioare. Aluzii la secretele ordinului Golden Dawn se regasesc si în cuvintele ce descriu o viziune comuna pe care Florence Farr si Elaine Simpson — doua adepte ale organizatiei — au avut-o în anii 1890. Farr, o c elebra actrita londoneza, era renumita si pentru numeroasele sale legat uri amoroase cu personalitati precum George Bernard • Shaw si ocultistul W.B. Yeats. Floren ce si colega ei întru ezoterism, Elaine, au facut împreuna o calatorie astrala — un soi de aventura dubla în Planur ile Launtrice, sau o halucinatie comuna. Acest fenomen constituie un aspect obisnuit al pregatirii magice, facînd parte din „calea" cabalistica — un fel de proiectie mintala sau o asociere de imagini în cadrul clasic al „Arborelui Vietii". Florence si Elaine au vizitat, cu ochii mintii, „sfera lui Ven us". Calatoria lor astrala a culminat cu întîlnirea cu un arhetip feminin, care lea spus surîzînd: „Eu sînt mareata Mama Isis; cea mai puternica din lumea întreaga, eu sînt cea care nu lupta, dar e mereu victorioasa. Sînt Fru-m oasaAdormitâ pe care oamenii au câutat-o de la începutul timpului. Calea ce duce la palatul meu e presarata cu iluzii si pericole. Cei care nu reusesc sa ma gaseasca, dorm; sau poate alearga dupa Fata Morgana, ducîndu-i pe cai gresite pe cei care îi simt influenta iluzorie. Eu sed în înalt si atrag oamenii catre mine. Sînt dorinta lumii, dar putini sînt cei care ma

vor gasi. Cînd secretul meu e deslusit, este secretul Sfîntului Graal... Eu mi-am daruit inima lumii, aceasta e puterea mea. Dragostea este Mama Omului-Dumnezeu, daruindu-si chintesenta vietii ei pentru a salva omenirea de la distrugere si pentru a-i arata calea catre viata ve snica. Iubirea e Mama Cristului-Spirit si acest Crist este dragostea su prema. Cristul este inima iubirii, inima Maretei Mame Isis, Isis a Natur ii. El e expresia puterii ei. Ea este Sfîntul Graal, iar el e sîngele vital al Spiritului din potir".89 Cuvintele erau însotite de imagini vii ale unei cupe ce continea un fluid de culoarea rubinului si o cruce cu trei brate. La prima vedere, relatarea nu pare a fi decît un soi de aiurea la New Age, în care lisus si zeita egipteana Isis sînt pomeniti alatu ri de Sfîntul Graal doar pentru ca suna mistic si interesant, asa cum a scris mai tîrziu expertul în ocultism Francis X.Textul prezinta doua elemente semnificative: „Primul este identificarea Fecioarei, «Mama Omului-Dumnezeu», cu Venus, zeita iubirii - a iubirii sexuale, eros, nu agape. Cel de-al d oilea este identificarea Graalului... cu Venus, arhietipalul yoni sau organul feminin al creatiei".90 Cititorii de astazi ar putea interpreta viziunea celor doua ca pe un soi de visare cu ochii deschisi, o fantezie sexuala comuna - mai cu seama daca tinem cont de reputatia lui Florence Farr, un fel de replica britanica a Emmei Calve. Si totusi, se considera ca viziunea lor a relevat un secret în concordanta cu filozofia magica a Ordinului Golden Dawn, iar Francis X. King se întreaba de unde ar fi putut avea cele doua femei aceasta inspiratie, dat fiind ca societatea lor nu era — se presupune — implicata în nici un fel de rituri sexuale. Relatarea lor indica însa contrariul, desi, repetam, riturile de a cest gen pareau a fi rezervate doar initiat ilor din cele mai înalte grade ierarhice. Semnificativ este faptul ca viziunea o asociaza pe Isis cu Graalul si cu sexul — asociere care nu le-ar fi parut deloc stranie alchimist ilor, gnosticilor sau trubadurilor. Imaginea Graalului — vazut aici sub forma traditionala a unui potir — ca un simbol feminin este usor de înteles pentru lumea noastra postfreudian a, dar ! avea acelasi caracter revelator si pentru cei de dinainte. Dar aici fluidul rosu, sîngele pe care îl contine, este purtat de Isis... Nu mai putin interesant este si faptul ca tema Frumoasei-Adormite, mentionata în viziunea celor doua, figureaza pe larg si în , L e serpent rouge, acel text fundamen ta l al Prioriei din S ion. i Cautarea Frumoasei-Adormite este un motiv frecvent, întrepatruns ! cu acela al cautarii reginei unui rega t pierdut. Asa cum am vazut, documentul susmentionat demonstreaza atentia pe care Prioria le-o acorda Mariei Magdalena si zeitei Isis, pe care le combina într-o singura figura. Cautarea reginei face parte din imagistica alchimica; prin urmare, nu ar trebui sa fim surprinsi vâzînd ca cele doua întrupari ale sexualita tii, Magdalena si Isis, sînt esentiale pentru ea. Desi nici chiar astazi rolul sexualitatii în miscarile eretice si oculte nu este pe deplin recunoscut si

acceptat, importanta ei ramîne una cruciala. Sexul nu a fost niciodata un element secundar sau o marota personala, ci s-a aflat în inima celor mai puternice organizatii secrete. Traditia pe urmele careia am pornit în cercetarile noastre este puternic marcata de notiunea de sexualitate sacra. Si, asa cum am vazut, pare a fi formata din doua filoane principale: veneratia fata de Maria Magdalena si cea pentru loan Botezatorul, în acest stadiu al investigatiilor noastre, am acceptat posibilitatea ca Magdalena sa fie doar o figura simbolica, reprezentativa pentru ideea de sex sacru, fara a fi, de fapt, asociata cu un personaj istoric real. în orice caz, conexiunea dintre Maria Magdalena si sex nu este dificil de înteles si pare perfect fireasca. Mai putin fireasca este însa asocierea dintre loan Botezatorul si ideea de sexualitate sacra. Traditia crestina si referintele biblice au conturat net si durabil imaginea unui om de o asceza extrema, cu principii morale inflexibile si celibatar pîna în maduva oaselor. Cum este deci posibil ca tocmai el sa constituie o figura centrala a cultelor bazate pe practici sexuale?! La o prima privire, o asemenea conexiune pare de neconceput; si totusi, în mod repetat, cercetarile noastre au scos la iveala faptul ca generatii întregi de ocultisi au crezut în existenta ei. Si, asa cum demonstreaza cazul Golden Dawn, primele impresii pot fi înselatoare chiar si în privinta gruparilor oculte; însasi ratiunea lor de a exista poate avea implicatii surprinzatoare. Florence Farr si colegele ei din Ordinul Golden Dawn faceau parte dintr-un vast cerc ocult international, printre ai carui membri s-au numarat Peladan si Emma Calve. Organizatiile asociate erau extrem de influente în epoca, ele oferind cadrul necesar pentru unul dintre cele mai celebre mistere din Franta — unul care are legaturi strînse cu Prioria din Sion. Punctul focal al Les dossiers secrets si al celorlalte document e similare ale Prioriei este, în mod incontestabil, misterul de la Rennes-leChâteau. Le serpent rouge, spre exemplu, aminteste în mod repetat de unele locuri din satul respectiv si din împrejurimile lui. Nici noi nu am putut ramîne departe de el si înca o data am ajuns astfel în Languedoc inima ereziei. CAPITOLUL 8 „Cît de înfricosator este locul acesta" Rennes-le-Château a devenit deja un cliseu în lumea oculta, la fel ca Graalul însusi si tot atît de evaziv. Si totusi, locul este real; a ici am ajuns si noi în cautarile noastre. Zona ar putea fi comparata c u Glastonbury, din Marea Britanic, fiindca ambele par a ascunde în inima lor mistere profunde si, de asemenea, ambele sînt învaluite în cele mai grotesti mituri si supozitii. Rennes-le-Château se afla în departamentul Aude din Langue-doc, nu departe de orasul Limoux, care si-a împrumutat numele celebrului vin spumant, blanquette^ din regiunea numita, în secolele al VIII-lea si al I Xlea, Razes. Din oraselul Couiza, panouri mari indica un drum secundar si poarta inscriptia Domaine de Abbe Sauniere. Urmîndu-le, vizitatorul

ajunge pe o sosea cu serpentine, ce urca pîna la satul Rennes-le-Château. Pentru noi, ca pentru multi altii în zilele noastre, calatoria este incitantâ. în principal ca urmare a cartii The Holy Blood and the Ho ly Graîl, dar si datorita legendelor orale, acest simplu urcus pe coasta unui deal din Franta capata proportiile unei veritabile initieri. Dar privelistea de la capatul drumului este una cît se poate de prozaica. Mica sosea de acces duce, în mod inevitabil, într-o obisnuita si singuratica parcare si apoi Ia o îngusta grande rue, pe care nu se zareste nici macar un oficiu postal sau un magazin alimentar, dar pe care troneaza în schim b o librarie ezoterica, un bar-restaurant, castelul în ruine care a dat numele satului si cîteva alei ce urca spre renumita bisericuta si spre casa parohiala. Locul are o istorie sinistra si o reputatie chiar mai întuneca ta, oarecum vaga. Iata, pe scurt, povestea: cu putin peste o suta de ani în urma, un preot local, Francois Berenger Sauniere (1852-19l7), nascut si crescut în satul Montazels, la doar trei kilometri de Rennes-le-Château, a facut o descoperire în timpul lucrarilor de renovare a bisericii parohiale ce data din secolul al X-lea1. Ca urmare a acestei descoperiri — ori datorita valorii ei intrinseci, ori fiindca l-a condus la ceva ce a putut fi transforma t într-un avantaj financiar —, preotul a devenit incredibil de bogat. În decursul anilor s-au emis numeroase ipoteze si speculatii cu privire la adevarata natura a descoperirii lui Sauniere; unii au sugera t ca ar fi gasit o uriasa comoara, altii au presupus ca a fost vorba despre ceva mult mai uluitor, precum Chivotul Legii, comoara Templului din Ierusalim, Sfîntul Graal sau chiar mormîntul lui lisus — o idee preluata recent în cartea The Tomb of God („Mormîntul lui Dumnezeu") de Richard Andrews si Paul Schellenberg (1996). (Pentru o scurta prezentare a teoriei lor, vezi Anexa II.) Vizita noastra la Rennes-le-Château s-a impus deoarece, în conformitate cu Les dossiers secrets si The Holy Blood and the Hol y Grail, locul are o semnificatie deosebita pentru Prioria din Sion — desi motivele exacte ramîn învaluite în ceata. Prioria sustine ca Sauniere a descoperit o serie de pergamente cu informatii de ordin genealogic, care do vedesc supravietuirea dinastiei merovingiene si demonstreaza ca anumite persoane, precum Pierre Plantard de Saint-Clair, au dreptul de a pretinde tronul Frantei. Dat fiind însa ca nimeni din afara Prioriei nu a vazut vreodata aceste pergamente si ca ideea continuitatii în timp a dinast iei merovingiene este cel putin dubioasa, nu trebuie sa dam crezare acestei afirmatii. În plus, în povestea Prioriei mai exista o discrepanta majora, flagranta. Daca unica ratiune de a fi a acestei organizatii în decursul secolelor a fost protejarea descendentilor merovingieni, este ciudat ca au avut nevoie de informatii care sa le spuna cine anume erau acesti descendenti, în mod cert, membrii ei stiau pe cine jurasera sa apere; altfel e greu de crezut ca ar fi fost animati, timp de sute de ani, de acel zel fanatic care i-a

mentinut laolalta atîta vreme- A accepta ca unica explicatie ceea ce este, în fond, o justificare existentiala retrospectiva pare cel putin straniu. Ceea ce ne-a intrigat însa în primul rînd a fost importanta acordata de Priorie satului Rennes-le-Château. Exista doua explicatii posibile acest sens: ori satul este cu adevarat semnificativ, dar nu pentru motivele mentionate în Les dossîers secrets, ori povestea lui Sauniere nu are nici o legatura cu Prioria, dar organizatia a pre-luat-o pentru proprii le sale scopuri. Noi am încercat sa aflam care din aceste doua variante era mai aproape de adevar. Ajungînd în parcarea din sat, vizitatorului i se deschide în fata splendida priveliste a vaii Aude, dincolo de care se profileaza piscurile înzapezite ale Pirineilor. Este usor de înteles de ce, în trecut, acest satuc aparent banal a fost considerat a avea o importanta strategica: de a ici, nici o miscare a inamicului nu putea trece neobservata. De aceea Rennesle-Château a fost odinioara o fortareata a vizigotilor; unii merg atît de departe, încît identifica satul cu cetatea pierduta Rhedae, aflata pe picior de egalitate cu Carcassonne si Narbonne, desi e greu sa întrevezi agitatia unei metropole în manunchiul izolat de case de astazi. Si totus i, locul exercita o atractie deosebita: desi în sat nu locuiesc nici o suta de persoane, peste 25 000 de turisti viziteaza anual Rennes-le-Château. Turnul de apa, ce domina parcarea, poarta semnele zodiacului — un

în

o

motiv ce poate fi regasit la unele case, deasupra usilor; dar faptul se dovedeste a fi doar un banal obicei al locului. Toti ochii sînt însa atras i de constructia bizara, ca de basm, ce pare a fi crescut din însasi roca dealului, cocotata deasupra haului. Este Tour Magdala („Turnul Magdala"), unde se aflau biblioteca particulara si biroul lui S auniere, recent deschise publicului. Asemenea unui mic foisor medieval, turnul se continua cu un sir lung de metereze si cu o sera, astazi pâraginita. în salile din interiorul meterezelor functioneaza în prezent un muzeu dedicat vietii lui Sauniere si misterului care îl înconjoara. O gradina desparte turnul de casa impunatoare pe care a construit-o gratie inexplicabilei sale ave ri — Vila Betania; cîteva încaperi sînt deschise publicului, în spate, la capatul unei alei acoperite cu pietris, se afla o mica grota construi ta de Sauniere din pietre aduse aici special, probabil cu mari eforturi, dintr -o vale apropiata. Apoi vizitatorul ajunge la micul cimitir al satu lui si la biserica în ruine. Lacasul este închinat Mariei Magdalena. Dat fiind renumele abatiei, ne-am astepta la niste dimensiuni impunatoare, însa dezamagirea ne este rapid spulberata de caracterul bizar — si el celebru — al decoratiunilor realizate de însusi abat ele Sauniere. Din acest punct de vedere, cel putin, biserica nu înceteaza sa uimeasca.

Deasupra acestuia se gasesc patru îngeri. . O statuie a Mariei Magdalena troneaza deasupra usji. Sub ei sta scris: Par ce signe tu le vaincras („Prin acest semn îl vei învinge"). între demon si botezul lui lisus. înzorzonata cu sfinti din ghips — precum Sfîntul Anton Ermitul si Sfîntul Roche —. (în aprilie 1996. hidos contorsionat. sparte. Pe peretele din spate se afla un tablou ce înfatiseaza botezul lui lisus. Pe Drumul Cruci i. Mai surprinzatoare însa este imaginea unui demon de ipsos. într-o maniera numita mai tîrziu latte. el însusi lucrînd la el pentru a-1 finisa. O cruce cizelata aparent din lemnul unui copac viu — cu o mladita înfrunzita cam la jumatatea înaltimii -se ridica în fata ei. în tabl ou. ce pare ca pazeste intrarea dincolo de portic. fiecare schitînd unul dintre gesturile din semn ul crucii. iar dincolo de grota pietroasa lîngâ ca re e îngenuncheata se zaresc clar siluetele unor cladiri profilate pe cer. la prima veder e ai impresia ca te afli într-o biserica catolica oarecare. Cu figura schimonosita si încornorat. turnînd pe capul lui apa dintr-o scoica — o reluare a motivului de la vasul cu apa sfintita pu rtat de demon în spate. Atît lisus.se spune -mîndria lui Sa uniere.) Stînd pe pardoseala în patrate albe si negre si privind împrejur. în mica biserica închin ata Sfintei Ma ria Magdalena . acesta fiind asezat într-o pozitie ce o oglindeste perfect pe cea a demonului. loan Botezatorul se ridica deasupra lui lisus. pardoseala are un desen de tip tabla de sah. Lucrarea o înfatiseaza pe Maria Magdalena într-un vesmînt auriu. care aici este reprezentat în sens invers acelor de ceasornic . Este evident ca exista o paralela între cele d oua reprezentari. tenda de deasupra amvonului imita ca forma Templul lui Solomon. afiseaza doza obisnuita de decoratiuni. îngenuncheata în rugaciune. trandafiri sculptati si o cruce. un necunoscut a retezat si a furat capul demonului. Curios este faptul ca. Degetele ei sînt în mod curios încrucisate. în urma unui act de vandalism dintre multele a caror tinta este biseri ca. aici obisnuitul vas cu mir lipseste. desi cartea deschisa si craniul fac parte din iconografia acceptata a Mariei Magdalena. demonul sta ghemuit într-o pozitie sugestiva. sînt gravate cuvintele: Terribilis est locus iste („Cît je înfricosator este locul acesta"). cu o carte deschisa în fata si un craniu lînga genunchi. un citat din Facerea (28:17) cornpletat. în latina. se observa ca ma joritatea au cel putin o trasatura ciudata. iar timpanul este decorat cu un triunghi echilateral. Basorelieful de pe partea anterioara a altarului era . La o privire mai atenta însa. Magdalena este reprezentata si pe vitraliul de deasupra altarului. purtînd pe umeri vasul cu apa sfintita. de exemplu.Deasupra porticului decorat cu ilare pasari de ipsos si cu ti gle galbene. De asemenea. apar un ba iat în kilt si un copil de culoare. pe arcada intra rii: „Este casa Domnului si poarta Raiului". cît si demonul privesc spre o zona preci sa a podelei.

acest memento lingvistic al catarilor — Ies bonhommes — pare a avea o rezonanta aparte. templieri sau asa-nu-jnite „vrajitoare". dar trebuie sa spunem ca nu ne-am înselat cînd am banuit ca misterul de la Rennes va arunca o raza de lumina asupra vietiei ezoterice care constituie obiectul investiga tiei noastre. poate fi recunoscut Templul lui Solomon. Unica sa fer eastra. tinut cu amintiri vechi si amare. pe care se pot vedea generoase aranjamente florale si fotograf ii ale decedatilor— ca în majoritatea cimitirelor din Franta. Marta si Maria. Nu este locul sa discutam aici despre aceasta poveste. cunostea limbile greaca si latina. din metal. populatia locala nu a ma i acordat niciodata o încredere totala Vaticanului. de aceea. de altfel — se afla si cele ale familiei Bonhomme. Exista o camaruta secreta în spatele unui dulap din sacristie. Sauniere s-a dovedit a fi un cleric rebel. Asa cum a m vazut deja. Marie Denamaud. De la trauma crucia dei împotriva albigenzilor. erezia si politica au mer s mereu mîna în mîna si poate ca o mai fac si azi. În biserica se afla cu totul patru imagini ale Mariei Magdalena — multe pentru un locas atît de micut. Indiferent da ca Sau niere a gasit sau nu o comoara secreta . fie ei catari. Mormîntul lui Sauniere. Nici chiar intrarea în cimitir nu este obisnuita. Printre morminte. ele nu ar fi s tîrnit mirare. înca o data. Arcada e decorata cu una dintre emblemele templierilor: o teasta si doua oase încrucisate. am gasit dovezi în sprijinul existen tei Unei traditii gnostice în regiune — o regiune cunoscuta din timpuri stravechi pentru „ereticii" sai. în Languedoc. are un vitraliu ce pare a în fatisa o obisnuita scena a rastignirii. mai bizar este însa rînjetul celor douazeci si doi de dinti. care se distinge cu greu de afara. bana lizata deja. în Biblie. a constituit un teren fe rtil pentru ideile neortodoxe atît în plan religios.aparînd parca de sub o masa pentru a unge picioarele lui lisus cu pretiosul mir. dar si aceasta din urma este rareori accesibila publicului. în mod evident. Devotamentul lui Sauniere fata de ea este subliniat si de numele pe care 1-a dat bibliotecii — „Turnul Magdala" — si casei sale: Vila Betania. cu profilul sau în basorelief — usor afectat recent de vandalism — este chiar lînga zidul ce desparte cimitirul de fostul sau domaine. din Betania era originara familia din care faceau parte Lazar. este îngropa ta alaturi. extravertit. cît si politic. Ochiul privitorului este atras catre peisajul îndepartat. este greu de crezut ca toata ac easta „afa cere de la Rennes" ar putea fi pura fa bula tie. ca toate celelalte elemente d in acest „loc teribil". Nu a vea nimic din aerul preotului de tara tipic. nici aceasta nu e ceea ce pare. ce poate fi zarit pe sub bratele barbatului de pe cruce. Exista însa o serie de . Dar. credincioasa lui menajera (daca nu cumva ceva mai mult decît atît). fiind totodata abonat la un ziar germa n. Oriunde în alta parte. dar aici. acesta este nucleul real al imaginii si.

Construita pe fundatia unui templu antic al zeitei Isis în 1645. Huysmans se desfasoara în biserica Saint-Sulpice. va duva unui fost pretendent la tronul Fra ntei — Hen ri de Bourbon . a primit în dar 3 000 de franci de la contesa de Chambord. Si se pare ca aceasta descoperire s-a aflat la originea comportamentului bizar a l preotului. în mare parte. a fost gresit înteleasa. clopotarul Antoine C aptier a gasit ceva interesa nt. în numai cîteva luni. majoritatea relatarilor sustin ca acesta a fost momentul în care pilastrul vizigot care sustinea altarul a fost îndepartat si aici —se spune ar fi gasit preotul o serie de pergamente cifrate.)3 în plus. în orice caz însa. fiindca abia în 1891 a început el sa afiseze un comportamen t excentric si sa-si puna în aplicare planurile ambitioase. ci pe memoria satenilor. asa cum este ea cunoscuta în genera l. iar seminarul de lîngâ . ca o recunoastere a serviciilor aduse cauzei monar hice. Se pare ca Sauniere a folosit a cesti bani pentru renovarea vechii biserici. altii sustin ca ar fi fost un flacon de sticla.j rului era director al Seminarului SaintSulpice din Paris. Ca m în ace a perioa da. Biserica poarta numele episcopului de Bourges din vremea regelui merovingian Dagobert al II-lea. pentru a fi decodificate. dat fiindca se bazeaza în mare parte nu pe documente scrise. de : asemenea. actiunea romanului satanistLâ-Bas al lui J.K . de o importanta aparte pentru Prioria din Sion. în urma : întrevederii. (Mai tîrziu Hoffet a predat la Biserica Notre-Dames de Lumieres din Goult — un sit dedicat Madonei negre. a fost înlaturat temporar din functia detinuta. Povestea pare însa putin credibila. Versiunea obisnuita sustine ca Sauniere i-a aratat pergamentul i episcopului din Carcassonne. dupa o predica declarat antirepublicana rostita de la amvonul bisericii sale (în timpul alegerilor din acel an). si ca. si ca acel expert ar fi fost un oarecare Emile Hoffet — pe atunci tînar student la seminar. Numit iarasi preot paroh în vara anului urmator.motive care sugereaza ca povestea. se crede ca flaconulul respectiv continea un su l de documente pe care clopotarul 1-a dat lui Sauniere. Sauniere si-a preluat postul d e preot paroh la începutul lui iunie 1885. Unii spun ca era un cilindru de lemn. ca Sauniere a fost sfatuit sa îi duca documentele unui expert. a fost fondata de Jean-Jacques Olier. iar ziua lui de celebrare este 17 ianuarie — o data ce apare în misterele de la Rennes-le-Château si în cele ale Prioriei din Sion. Felix-Arsene Biliard.2Cronologia exacta a evenimentelor e dificil de stabilit. Biserica Saint-Sulpice se distinge prin faptul ca meridianul Paris — care trece prin apropiere de Rennes-le-Château — este marcat printr-o linie de cupru ce traverseaza pardoseala. dar deja l detinator al unor vaste cunostinte în domeniul ocultismului si al societatilor secrete. Se spune. unchiul tînâ. care a proiectat-o în conformitate cu proportia de aur din geometria sacra. parohul a plecat în graba spre Paris. ca re si-a asuma t titlul de Henric al V-lea —.

Toulouse si Budapesta si a investit considera bil în actiuni si titluri valorice — o activitate financiara cîtusi de putin tipica pentru un . da r. Avea conturi banca re în Paris. De asemenea. din cîte stim noi. Scri itorul Gerard de Sede5. Perpignan. între 1896 si 1917 (anul mortii sale). În cursul sederii sale la Paris — în vara lui 1891 sau în primavara anului urmator —. Vizita la Paris constituie o pa rte esentiala a misterului care 1-a înconjurat pe Sauniere si a fost subiectul unor investigatii atente din partea cercetatorilor. Stanislas de Gua'ita. De exemplu. Cînd si-a luat parohia în primire. ce poarta numele unui studio foto din Paris. sa dovedit recent a f i a fratelui sau mai tînar. asa cum a firma unii. si vizit a preotului în ca pitala Fra ntei este sustinuta numai de amintirile si ma rturiile saten ilor si ale altor persoane. Sauniere a fost introdus de Hoffet în înfloritoarea societate oculta ce gravita în jurul Emmei Calv6 si din care faceau parte personaje ca Josephin Peladan. un parav an pentru Prioria din Sion. în 1953 — sustine ferm ca viz ita preotului paroh la Paris a fost reala în urma a ceea ce a gasit — indiferent ce a fost acest lucru — a devenit extrem de bogat. considerata o proba în acest sens. Se pare ca preotul a vizitat biserica Saint-Sulpice. aici si-a avut „ca rtierul general" misterioasa societate secreta din secolul al XVII-lea numita La Compagnie du Saint-Sacrement care ar fi fost. dar cel putin 160 000 de franci în fieca re luna. nascuta Corbu. O fotogra fie a preotului. 4 De asemenea. din pacate). dar faptul nu a fost confirmat. pare-se. fiica celui care a cumparat domeniul lui Sauniere de la Marie Denarnaud în 1946 — acea sta din urma locuin d împreuna cu familia Corbu pîna la moartea ei. sustine ca a cestea contin o nota privind o întîlnire cu Sauniere Ia Paris (nedata ta. Zvonuri insistente au sustinut ca între Sauniere si Emma a existat o idila. a vea un salariu de 75 de franci pe luna . La fel ca întreaga poveste. Claire Ca ptier. a studiat o serie de picturi de aici si — în conformitate cu relatarile obisnuite " a cumparat reproduceri ale anumitor tablouri de la Luvru (despre care vom discuta mai tîrziu). Alfred (tot preot). în foarte scurt timp. Totusi. nimic nu confirma aceasta informatie.ea era notoriu la sfîrsitul secolului al XlX-lea pentru neortodoxia sa (pentru a folosi un termen blînd). a început sâ-si decoreze biserica si sa-si construiasca domeniul. Jules Bois si Papus (Garard Encausse). a cheltuit o suma uriasa — poate nu chiar 23 de milioane. Nu exista dovezi concrete ca re sa ateste ca aceasta vizita a avut loc cu a devarat. s-a afirmat ca semnatura lui Sauniere apare în registrul de messe de la Saint-Sulpice. în a carui posesie se afla cîteva dintre documentel e lui Hoffet. La întoarcerea la Rennes-le-Château.

Prin urmare. Descoperirea unui mormînt. dintr-o parohie oarecare.considerat princi-specialist în „afa cerea Sauniere" -. sigur este faptul ca au sters inscriptiile de pe piatra de mormîn t si lespedea ce acopereau cavoul unei anume Marie de Negre d'Ables. un ministru francez si Emma Calve. dorinta lui Sauniere de a distruge informatiile respective are o semnificati e deosebita pentru investigatia noastra. el preferind sa locuiasca în pârâginita casa parohiala lipita de biserica. a cea sta practica nu i-a r fi putut aduce „sum ele necesare pentru a ridica asemenea constructii si a trai. dar în jurnalul sau apare. Madona) si casa lor era totdeauna plina de musafiri. pe picior atît de mare.poate o noua serie de documente. asa cum afirma istoricul francez Ren6 Descadeillas . fiindca Sauniere a înlocuit apoi pardoseala. Dupa cum vom vedea însa. si-a atras numeroase critici ca urmare a modului lor de viata luxos: ea se îmbraca totdeauna dupa ultima moda de la Paris (se spune ca de aceea fusese poreclita „la Ma-donne". A fost trimis într -o alta parohie. Mai mult decît atît. Împreuna cu Marie. în orice caz. Sauniere a gasit „Piatra cavalerului" zacînd cu fata în jos lînga altar — o lespede ce data din epoca vizigotilor si pe care era gravata imaginea unui cava ler calare. la mijloc s-a aflat altceva"7. probabil. Nimeni nu stie cu certitudine. dar a refuzat cu desâvîrsire sa se supuna ordinelor si s-a . pe data de 21 septembrie 1891. care a murit pe 17 ianuarie 1781. ne-am putea întreba de ce ar fj existat atîtia doritori de liturghii ros tite de Sauniere — un banal preot rural. (Dintr-un motiv necunoscut. Dar nu numai ospitalitatea aceasta exagerata a fost cea care a stîrn it ostilitatea celor din jur. deoarece exista deja o copie a inscriptiilor. la un nivel total disproportionat fata de veniturile lor si de statutul social deopotriva. Desi nimeni nu poate spune cu certitudine c e urmareau astfel. desi este în mod cert adevarat. care 1-au înlaturat din functie.) Printre cei care i-au trecut pragul s-au aflat un print de Habsburg — cu un nume rezonant: Johann Salvator von Habsburg —. numeroase personalitati ale vremii au strabatut dificilul drum pîna la Rennes-le-Château. dar. împreuna cu un copil. Sauniere îsi primea doar oaspetii în Vila Betania.Preot de tara . Sub ea se pare ca preotul a descoperit iarasi ceva important . S-a spus ca a facut bani din comertul cu liturghii (ca ar fi perceput bani pentru a rosti o messa ce-i asigura „beneficiaruluil" cîtîva ani în purgatoriu). o mentiune enigmatica: „Scrisoare de la Granes. gratie membrilor unei asociatii locale a anticarilor. motivul celor doi a fost. Sapaturile nocturne ale preotului au stîrnit un scandal în sat. distrugerea in formatiilor contin ute de respectivele inscriptii. Ei nu si-au dat seama însa ca eforturile le-au fost în zadar. niste artefacte sau intrarea într-o cripta. Cam în perioada presupusei sale calatorii la Paris. o aristocrata din zona. numai pentru a-i vizita. dar comertul cu liturghii a fost cel care a provocat în cele din urma mîn ia autoritatilor Bisericii. concomitent. Sauniere si Marie obisnuiau sa sape noaptea în cimitir. A plouat".

foarte bogat!" Din nefericire. fiindca si cheltuielile sa le erau variabile. în conformitate cu spusele ei. în ianuarie 19 53. Sauniere nu avusese voie sa detina nici un fel de proprietati.. dispar întotdeauna". Dar. poate ca unul dintre cele mai nedeslusite este cel care a urmat mo rtii lui. care 1-ar fi costat cel putin opt milioane de franci12: voia sa construiasca un drum pîna în sat pentru un automobil pe ca re intentiona sa -1 cumpere. Sauniere a celebrat în Vila Betania o messa neoficiala pentru sateni. sa cladeasca un bazin pentru botez în aer liber si sa ridice un . cinci zile mai tîrziu a murit si trupul i-a fost asezat în pozitie verticala pe meterezele terase i de pe domeniul sau. Marie i-a povestit tinerei Claire despre un fenomen extraordinar ce se petrecea în cursul unora dintre aceste vizite funebre. Merg încet.Cu timpul. cînd afacerea lui Corbu trecea printr-o perioada mai dificila. de ziua Mariei Magdalena9.. Fiica lui Corbu. un om de afaceri. ele ma urmeaza. Preotul s-a îmbolnavit pe 17 ianuarie 1917. suferise un soc". as fi putut hrani întregul Rennes timp de o suta de ani si tot ar mai fi ramas". Averea sa nu a consta t într-o unica suma substantiala. iar satenii si cei care venisera de departe au trecut prin fata lui.. tot a refuzat sa plece). ca preot. în cele din urrna însa. Cînd Biserica a trimis în sat un alt preot. Adesea trecea prin perioade dificile. în 1946. în mod evident. a locuit acolo în copilarie. se opresc si ele. Din acea zi.. Care a fost adevarul în privinta lui Sauniere? Se pare ca cineva îi platea sume consistente pentru a ramîne în sat (chiar cînd a deveni t bogat si nu mai era preot paroh. iar cînd închid poarta cimitirului. Marie a devenit senila si secretul a pierit o data cu ea. dragul meu Noel.. desi pla tile erau probabil neregulate. Cînd a murit. Cînd ma opresc. Dintre toate misterele care au marcat existenta lui Sauniere. punînd conditia sa fie lasata sa Caiasca acolo pîna la sfîrsitul vietii. ea 1-a încurajat: „Nu-ti face atîtea griji. credincioasa Marie Denarnaud a continuat sa locuiasca în Vila Betania. întrebata fiind de ce traia în saraci e daca îi fusesera lasati atît de multi bani.. în lunile dinaintea mortii în urma unui atac cerebral.încapatînat sa ramîna împreuna cu Marie la Rennes-le-Château. Claire Captier. ea replica: „M-am obisnuit. Ultima confesiune si-a rostit-o în fata preotului din localitatea apropiata Esperaza si marturisirea sa a avut un efect atît de puternic asupra clericului. întrebata daca îi era frica. raspundea: „Nu ma pot atinge de ei". Iar în 1949. smulgînd pufusoare rosii din mantia care-1 învelea. asa încît cumparase totul pe numele ei. acestia ramînîndu-i fideli. încît asa cum scrie Rene Descadeillas: „. Marie vizita mormîntul lui Sauniere În fiecare zi si la miezul fiecarei nopti. Batrîna îi spunea: „Aseara arn fost urmata de spiritele cimitirului". într-o zi îti voi spune un secret care te va face un om bogat..8 Dupa decesul lui.. refuzînd numeroasele oferte de a vinde domeniul deja paraginii.10 Claire Captier11 îsi aminteste si ca Marie i-a spus: „Cu ce mi-a lasat domnul abate. asa cum au sugerat unii... Marie a devenit tot mai retrasa si irascibila. era angajat în noi proiecte ambitioase. avea de gînd sa aduca apa în casele tutu ror satenilor. reluîndu-si apoi stilul de viata luxos. batrînul preot n-a mai fost acelasi om. în numai cîteva luni. i 1-a vîndut lui Noel Corbu.

. desi nu este considerat ca atare. for meaza "nnâtoarea fraza: „A DAOOBERT II ROI ET A SION EST CE TRESOR ET ÎL EST LA MORT". Din Pilda Noului Testament în care lisus si ucenicii merg prin lan ul de Porumb în ziua de Sabat. as a cum vom vedea. în lucra rea L'Or de Rennes. încît ei sa-i plateasca sume atît de mari'? Ar fi posibil ca obsesia sa pentru Maria Magdalena sa aiba o legatura cu motivu l acestor recompense opulente? Iar memorii la sate în urma dovedesc. se obtine .al doilea text descrie momen tul în ca re Ma ria din Betania îl unge pe lisus. Dar ce ar trebui sa credem despre celebrele pergamente gasite de Sa uniere (conform surselor din interiorul Prioriei)? Se spune ca ele ar fi con stat în doua genealogii referitoare la supravietuirea dina s tiei merovingiene si doua extrase din Eva nghelii în care anumite litere — ma rcate — transmit un mesaj codificat. („Lui/pen tru Dagobert II rege si pentru Sion este aceasta comoara si este moartea/el este acolo mort. prima data a pârînd în 1967.13 Din nou ne confruntam cu secrete referitoare la principiul feminin întrupat în Maria Magdalena. pentru Berenger (Sauniere). Este foarte posibil ca banii sa-i fi venit de la monarhisti." Descifrarea acestui al doilea cod a fost mult mai dificila decît în cazul primului. ia r în acest caz. dar presupuse copii ale textelor cifrate au fos t publicate în repeta te rînduri. Pergamentele nu au vazut niciodata lumina zilei. (Pierre Planta rd de Saint-Cla ir a a firmat ca ar f i coa utor a l acestei carti. dupa cum afirma d de Sede: „O ciudata devotiune fata de Bona Dea. literele marcate. Citind literele marcate în acest text. misterul ar fi unul cu totul diferit. Ce serviciu le-ar fi putut face Saun iere. iar versiunea decodifica ta este reda ta astfel: „BERGERE PAS DE TENTATION QVE POUSSIN TENJERS GARDENT LA CLEF PAX 681 PAR LA CROIX ET CE CHEVAL DE DIEU J'ACHEVE CE DAEMON DE GARDIEN A MIDI POMMES BLEUE". .)14 Textele au facut obiectul unor aprige dezbateri si speculatii. si cu o conexiune clara cu Prio-ria din Sion.turn înalt de saptezeci de metri. scrisa de Gerard de S ede si de so tia sa.") Cel de. citite în ordine. („Pastorita OU ispitire ce poussin teniers detine cheia pace 681 prin cruce si acest cal al lui dumnezeu eu termin (sau ucid) acest demon gardian la prînz (sau la sud) mere albastre. So ph ie. regiunea din jurul satului Rennes-le-C hâteau ascunde multe alte indicii privind supravietuirea în timp a acestei form e de venerare a feminin ului. care afirma ca venereaza Madon ele negre si pe zeita Isis. Iar. eternul principiu feminin care. de unde urma sa -si cheme enoriasii la rugaciune. pare a transcende credinta si convingerile religioase".

dar au fost adaugate 140 de Utere suplimentare. însa afirmatia lui nu este pe deplin convingatoare. în mod cert. Zilnic. este clar ca ele constituie un veritabil succes ca probleme de enigmistica pentru divertisment.) Mesajul final este o anagrama perfecta a inscriptiei de pe mo rmîntul Mariei de Negre (vom discuta despre acest lucru în capitolul urmator). Plantard de SaintClair a declarat ca Cherisey le-ar fi copiat doar. foarte probabil.16 (întrebat în aceasta privinta de autorii cartii The HoIyBlood and the Holy Grai' în 1979. din pacate nu-i decît o aiureala. a gasit cîteva monede vechi si giu-vaer uri în biserica. corecta.)17 Oricum am privi aceste pergamente. nu ispitire"15. în 1956. fiind discutata în Anexa II. dar cum întreaga zona este fertila din punct de veder e arheologic. daca voia sa pastreze banii pentru el însusi. însa au existat numeroase încercari ingenioase — si uneori fantasmagorice -d e interpretare sau de explicare a continutului sau. în cele din urma. Dar daca preotul din Rennes-le-Château nu a gasit acele pergamente. poate ca a descoperit în schimb o comoara — asa cum cred multi cu tarie. în al doilea rînd. încît nici macar înaltii sai oaspeti nu au reusit s-o goleasca. Sa uniere a crea t asanumitele harti ale comorii — simbolismul din biserica —. S-a sugerat chiar ca elaboratul simbolism din biserica. „Regele Lumii" — un termen gnostic pentru zeul acestui pamînt. . a recunoscut mai tîrziu ca el le-a „fabricat". folosit de catari). îngreunînd cumplit descifrarea pentru a obtine mesajul „pastorita. asociat al lui Pierre Plantard de Saint-Clair (si. un lucru nu tocmai inteligent. alte comori asteptîndu-i acolo pe întreprinzatorii moderni. precum pergamentul c u „merele albastre". dar ca nu pot fi luate în consideratie de cei care cerceteaza povestea lui Sauniere. în primul rînd. o asemenea descoperire nu ar fi putut stîrni interesul de care s-a bucurat preotul. atît de bogata. sînt menite sa îi ofere cautatorului pasionat indici ile care îl vor duce la restul comorii. Oricît de romantica ar parea aceasta idee. acest scenariu nu poate explica perioade le repetate de criza financiara. Decodificarea mesajului este. (Interesant este faptul ca sistemul folosit a fost conceput de alchimistul francez Blaise de Vignere.REX MUNDI (în latina. daca biserica nu e altceva decît o ampla harta a comorii. p robabil succesorul sau ca Mare Maestru al Prioriei din Sion în 1984). secretarul lui Lorenzo de Medici. Numerosi sînt cei care cred ca el ar fi gasit o veritabila pestera a lui Alladin . (Cea ma i rece nta le apartine lui Andrews si Schellenberger. alaturi de diversele mesaje codificate.) Problema în privinta acestor pergamente este aceea ca Philippe de Cherisey.

a scos la iveala o ma cheta. nu ar fi trasat o harta publica (oricît de absconsa ar fi aceasta). care uneori durau zile întregi. facea plimbari lungi în împrejurimi si chiar mai departe în regiune. episcopul de Carcassonne. Începînd cu anul 1872. La yraie langue celtique et le cromleck de Rennes-les-Bains („Adevarata limba celtica si cromlehul . se pare mai degraba ca Sauniere era platit de cineva pentru ceva — pentru un serviciu care necesita ca el sa continue sa locuiasca în Rennes-le-Château. dupa moartea lui. Daca Sauniere ar fi vrut sa pastreze banii pentru sine. de ce nu le-a spus pur si simplu unde e? în plus. abatele a fost condamnat. El este cel care 1-ar fi trimis pe Sauniere la Paris si tot el s-a prefacut ca nu observa comportamentul excentric al acestuia. Date fiind toate aceste dovezi. (Unele dintre aceste raspunsuri gata confectionate au fost gasite printre hîrtiile preotului. unde a insistat sa rarnîna chiar si dupa ce i s-a ordonat sa plece. o data cu numirea succesorului sau.18 Este un peisaj cu dealuri si vai strabatute de ceea ce par a fi niste drumuri sau rîuri. Totusi. distrage atentia de la rolul altor personalitati din regiune.atunci simbolismul utilizat este bizar si ezoteric pînâ la extrem. inclusiv superiorul abatelui. si rolul sau — sa stîrneasca vîlvâ în jurul lui. Activitatile sale sugereaza ca era în cautarea a ceva anume: sapa noaptea în curtea bisericii. desi este semnificativ în sine. Biliard însusi a fost implicat în unele tranzactii financiare dubioase. Fiindca. Dupa aparente. pe care a pretins ca Sauniere 1ar fi coma ndat chiar înainte de a muri. Marie Denarnaud trimitea cu regularitate scrisori scrise în avans ca raspuns la corespondenta primita. poate ca reprezinta totusi regiunea din jurul satului Rennes-le-Château. (Abi a la moartea lui. sugerînd ca abatele era prea ocupat pentru a raspunde personal la momentul respectiv. în 1902.) Pe de alta parte. peisajul machetei nu corespunde cîtusi de putin cu cel al Ierusalimului. în afacere au fost implicati si preoti din parohiile învecinate.) O noua întorsatura a povestii lui Sauniere a aparut în 1995. iar daca dorea ca numai unii oameni sa poata gasi comoara. încît în timpul acestor absente. cînd Andre Douzet. fiind indicate locuri cu rezo nanta biblica precum Gradina Ghetsimani si Golgota. ar fi vorba despre zona din jurul Ierusa limului. Pe coas ta unui deal se afla o singura cladire de forma cubica. Sa fi a vut oare de gîn d Sa uniere sa -si transforme caminul într-un Nou Ierusalim?19 Poti petrece o viata de om studiind implicatiile si variantele misterului de la Rennes-le-Château. Dar era atît de important ca restul lumii sa îl creada înca la Rennes-le-Château. Un tip educat. în 1886 a publicat o carte bizara. pasionat al ezoterismului. faptul ca ar fi gasit o uriasa avere nu explica motivele pen tru care atîtea persoane bogate si influente veneau pentru a-1 vizita în îndepartata sa parohie de tara. de altf el. un model de ghips al unui peisaj în relief. poate ca acesta este. Felix-Arsene Biliard. era si el angrenat în activitati ciudate. cultivat si rezervat— opusul lui Sauniere din punct de vedere temperamental —. paroh la Rennes-les-Ba in s. Cel mai cunoscut dintre preotii din jurul lui Sauniere este abatele Henri Boudet (1837-1915).

teorie sustinuta de exemple uneori ilare ale unor nume de localita ti din jurul sa tului Rennes-les-Bains care ar proveni din radacini engleze. Unii 1-au considerat pe Boudet adevarata „eminenta cenusie" care a dirijat activitatea de constructii a lui Sauniere. Celelalte activitati ale sale amintesc însa de cele ale lui Sauniere. aflat de cealalta parte a vaii rîului Sals fata de Rennes-le-Château. celtica etc. asasinul a asezat cadavrul într-o pozitie ritualica. iar teoriile prezentate în cartea sa sînt atît de bizare. împreuna. Si ma i ciudat înca. nimeni nu a reusit înca sa descifreze mesajul si cartea lui Boudet râmîne si astazi la fel de enigmatica. la loc vizibil. Gelis era prieten cu Sauniere. Gelis ascunsese banii în casa si în biserica. Dar Boudet este semnificativ si pentru un alt pion important al complexului mister de la Rennes: Plantard de Saint-Clair însusi a scris prefata unei editi i în facsimil din 1978 a Cartu. de fapt. Daca asa stau lucrurile. constituie o indicatie cifrata catre „comoara". s-a constatat ca nici un ban nu lipseste. Totusi.de la Rennes-les-Bains"). aproape 800 de franci. care a constituit o sursa de nedumerire pentru toti cei care au studiat-o. si detine proprietati în apropiere de Rennes-les-Bains. cartea trateaza doua subiecte: o teorie conform careia multe limbi antice — ebraica. a cautat prin casa.. tinîndu-si mereu usa încuiata si acceptînd sa o vada doar pe nepoata sa. de fapt. acesta din urma si-a notat în jurnal ca a avut o întrevedere cu el si cu alte persoane pe 29 septembrie 1891. ucis în mod salbatic cu numeroase lovituri la cap. înspâimîntat. la numai opt zile dupa mentiunea referitoare la „descoperirea unui mormînt". batrînul Gelis (în vîrsta de saptezeci de ani) a fost gas it asasinat. pupa toate aparentele. si el modificînd in scriptii pe pietrele de mormînt si schimbînd locul unor jaloane din zona. si o descriere a diverselor monumente megalitice din regiune. un mesaj profund si secret — un echivalent literar al decorului din biserica lui Sauniere. se pare. care nu a fost prins niciodata. sur sa platilor. O alta fata bisericeasca din vreme a lui Sauniere a fost abatele Antoirie Gelis.21 nu exista însa dovezi în sprijinul acestei ipoteze. — deriva din anglo-saxona.. Recent intrase în poosesia unei sume mari de bani — circa 14 000 de franci — despre a caror provenienta nimeni nu stia nimic. Unii au sugerat chiar ca activitatile celor doi se completeaza una pe cealalta si ca.La vraie langue celtique. Criminalul. De asemenea. Gelis era. în perioada dinaintea atacului. iar altii — printre care si Pierre Plantard de Saint-Clair — au sugerat ca abatele era. încrucisîndu-i . încît multi considera ca ele ascund. dupa asasinarea sa. Boudet era un respectat istoric si anticar. aparent de un atacator pe care el însusi îl primise în casa parohiala si cu care discutase anterior. în cimitirul vechii biserici a lui B oudet se afla o borna ce marchea za locul pe ca re Plantard de SaintClair si 1-a rezervat pentru sine. care îi aducea de mîncare. preotul paroh al satului Coustassa. au fost gasite dupa moartea sa niste hîrtii care indi cau ascunzatorile. Pe l noiembrie 1897. dar a lasat neatinsi.

un studiu al zonei Rennes-le-Château ofera numeroase indicii nu doar despre Priorie. Cazul Gelis este caracterizat de cîteva elemente cu totul neobisnuite. De fapt. În mod neîndoielnic. doi avocati au reconstituit crima. ci si despre o mult mai vasta traditie secreta — una a carei existenta noi am banuit-o. vizibil pe o coasta de deal. daca într-adevâr preotul din Rennes-le-Château a gasit ceva.) În Les dossiers secrets se afirma clar ca Sauniere lucra pentru Prioria din Sion. dar putem spune ca preocuparile organizatiei se reflecta cu adevarat în regiune? Ar fi surprinzator daca lucrurile nu ar sta asa.22 S-a presupus chiar ca Sauniere ar fi fost responsabil pentru uciderea lui Gelis. date fiind complexitatea si multitudinea de societati secrete din Languedoc. parohul obisnuia sa faca si lungi plimbari în zonele din apropiere. pe baza înregistrarilor politiei si ale judecatoriei locale. uneori timp de zile sau saptâmîni întregi. În zona se constata o remarcabila proliferare a bisericilor închinate Botezatorului. închinata lui loan Botezatorul. nu a gasit nici un document în acest sens în arhivele diecezei de la Car-cassonne. adesea construite în grupuri. descoperirea ar fi putut avea loc într-o sumedenie de alte locuri. Si. (Iar excursiile sale la pescuit si vînatoare ar fi putut fi un paravan pentru o cu totul alta activitate. este ca o vasta parte a acestei regiuni poarta numele La Magdalene. Se pare însa ca. în vreme ce satul avea o alta biserica. dar poate ca prea mult s-a pus accentul asupra lui. în orice caz. alaturi a lasat o bucata de hîrtie pe care scrisese: „V iva Angelina". (Interesant. Aveam sa descoperim cu acest prilej ca în regiune este bine reprezentata ceea ce am putea numi Marea Erezie Europeana — veneratia extrema de care se bucura Maria Magdalena si loan Botezatorul. cu toate ca asasinarea brutala a batrî-nului preot a socat întreaga populatie din zona. satul Rennes-le-Château este important în sine. Motivul crimei a ramas si astazi neelucidat.) La fel de semnificativ e faptul ca actuala biserica a Magdalenei "in Rennes-le-Château a fost initial capela castelului. jylajoritatea cercetatorilor recunosc faptul ca exista si alte situri în apropiere. dar exista oare dovezi ale influentei acesteia în zona? Am vazut ca Pierre Plantard de Saint-Clair detine terenuri în apropiere de Rennes-lesBains si ca a cumparat un loc de veci în cimitirul din sat. dar le considera doar un fundal pentru povestea lui Sauniere. într-adevar. Pe lespede sînt gravate o roza si o cruce. Piatra sa de mormînt din cimitirul satului Coustassa e ste pozitionata — spre deosebire de toate celelalte morminte — cu fata spre Rennes-le-Château. dar nu exista nici o proba care sa ateste acest lucru. preotii din împrejurimile satului Rennes-leChâteau erau implicati într-o afacere sinistra. tinînd searna de faptul ca întreaga regiune din jur este învaluita în mister.23 Aceasta din urma a fost . la fel de interesante. la începutul anilor 1960. de asemenea. sînt trei biserici dedicate lui loan Botezatorul în mica regiune Belzeve-du-Razes. Abia în 1975 . Lasînd la o parte absentele sale din sat. de exemplu.bratele la piept. dioceza a dorit ca întreaga afacere sa fie uitata cît mai rapid posibil. Cînd Gerard de Sede a încercat s-o investigheze.

un istoria ezoterica a zonei. Alet era în Evul Mediu un renumit centru al alchimiei. totusi. se pare ca mesajul sorei Augustine avea un sens diferit.28 Un unchi al lui Roche era medicul lui Sauniere. îi cerea sa rosteasca liturghii speciale în onoarea Madonei negre. unde poate fi vazuta si astazi în biserica Surorilor Sfintei Inimi (în al doisprezecelea arondisment). crezîndu-se cu fermitate ca înauntru era ascunsa o comoara. O inexplicabila schimbare de situatie s-a petrecut în localitatea învecinata Arques. aflat la originea uneia încercari de refacere a Bisericii Calare în regiune. Familia lui Nostradamus provenea din localitate si se poate ca ilustrul clarvazator sa fi locuit aici o perioada. poate codificat. Fost sediu al episcopiei locale (mutata apoi la Carcassonne). sora Augustine Marie. acum fiind dedicata Sfintei Ana.distrusa în secolul al XlV-lea . ridicata pe ruinele unui antic castel distrus de oamenii lui Simon de Montfort. secretara ordinului. modificarea este ciudata si din cauza faptului ca biserica adaposteste înca o relicva a Botezatorului. biserica i-a fost închinata odinioara lui loan Botezatorul. în plus. În Couzia sau în Arques a existat odata o Madona neagra . elevul lui Robert Fludd — care a fost chemat în mod special d in Anglia în acest scop. Familia de Joyeuse a construit si Biserica Sfîntul loan Botezatorul din Arques. într-o scrisoare datata 5 februarie 190327. dupa suprimarea ordinului. Una dintre cladiri se remarca prin . La jumatatea drumului între Rennes-le-Château si Limoux se afla oraselul balnear Alet-les-Bains. familia Joyeuse a dus-o în 1576 la Paris. pe armoariile orasului se afla si o cruce templiera. cînd satul a fost cucerit de trupele unui aristocrat spaniol. cu care avea o relatie speciala. numita Notre-Dame de la Paix. Arques si Couiza — unde se afla o alta biserica „a lui loan" -s-au aflat în proprietatea familiei de Joyeuse pîna în anul 1646. în anii 1930 si 1940 a fost Deodat Roche. Orasul a fost asociat cu templierii înca de la începuturile ordinului — o serie de documente importante prin care li se alocau terenuri au fost semnate aici în anii 1130 —. Impunatoarea biserica a Sfîntului Andrei are o conexiune ciudata cu acest ordin. duce de Guise. iar altul a fos t notarul acestuia. Si totusi. Ea era vaduva lui Charles. Scriitorul si cercetatorul Franck Marie29 a demonstrat ca (aidoma Capelei Rosslyn) structura sa respecta geometria crucii templiere. biserica a fost construita la sfîrsitul secolului al XlV-lea. si ca exista ceva aparte în privinta parohiei Rennes-le-Château (si a enoriasilor ei). unde biserica dedicata initial lui loan Botezatorul a fost închinata apoi Sfintei Ana.Sauniere a corespondat cu superioara acestui ordin. Aceasta sintagma se putea referi la un oarecare pretendent la tronul Frantei sau la lisus. desi — dupa cum vom vedea — mai i exista un „rege" venerat de gruparile heterodoxe. primarul localitatii nu ne-a putut spune care au Predecesorul sau jnare pasionat de dintre cele mai serioase fost jpotivele acestei modificari. Asa cum am vazut. locasul de cult fiind demolat piatra cu piatra. iar simboluri templiere pot fi vazute si astazi pe lemnaria unor case datînd din epoca medievala. se oferea sa-i vînda o statuie a Micului lisus din Praga (care exista si astazi în Vila Betania) si — oarecum enigmatic -îi multumeste „pentru credinta pe care o arati bunului nostru Rege". cînd Henriette-Catherine de Joyeuse i-a vîndut monarhiei franceze toate pamînturile detinute în Languedoc. Actuala clopotnita si zidul principal fac parte din castelul initial.

Poate ca.prezenta. regele a fost nevoit sa intervina într-o disputa iscata între arhiepiscop seniorul de Limoux si Guillaume de Voisins. Pavilion a fost inima cunoscutei Compagnie du Saint-Sa crement.) Situl are o serie de conexiuni incitante cu „ereziile" care fac obiectul investigatiei noastre. Bazilica a fost construita pe locul unui antic sanctuar pagîn. numita astfel în amintirea celui mai cunoscut episcop al orasului (în functie între 1637-1677) — un personaj important. (Parintele lazarist de la Notre-Dame de Marceille era una di ntre persoanele invitate de Sauniere la ceremoniile de inaugurare a diverselor sectiuni ale domeniului sau. cartierul sau general se afla la seminarul Saint Sulpice din Paris. a stelei în sase colturi. Atît de bine a reusit compania sa-si disimuleze adevaratele obiective. Ordinul Benedictin si cel Dominican. de existenta careia sînt legate numeroase miracole. încît istoricii nu stiu nici astazi cu certitudine ce anume se ascundea în spatele numelui — uneori organizatia pare sa fi fost fundamental catolica. Pe 14 martie 1344 (la împlinirea a o suta de ani de la misterioasa ceremonie catara de la Montsegur. în a ca ror îngrijire se afla bazilica din anul 1876. afla ta în extremitatea de nord a orasului Limoux. Mai tîrziu.) în secolul al XlII-lea. fiindca je-a oferit adapost. Principala strada din Aletles-Bains este Avenue Nicolas Pavilion. în posesia caruia a ramas pînâ la jumatatea secolului al XVII-lea. în ciuda diferentei de ortografiere. tinînd seama de acest context. simbolul are si o conotatie magica. nu ar trebui sa ne surprinda faptul ca locasul le apartinea anterior templierilor. „Marceille" (nume cu origine necunoscuta) aminteste de Magdalena prin asocierea cu Marsilia (Marseille în limba franceza). pe ferestre. reprezentînd uniunea dintre principiile masculin si feminin. cînd a trecut sub administratia episcopului din Alet-les-Bains. implicat în even imente ce au avut legatura cu Prioria din Sion. istoricii recunosc în prezent ca era o societate secreta politico-religioasa. doar un paravan pentru Prioria din Sion. Unele opinii sustin ca era. Unul dintre acesti conspira tori. O statuie a lui St Vincent aminteste ca el a fondat Ordinul Parintilor Lazaristi. seniorul din Rennes-le-Château. principala sursa financiara a Colegiului Narbonne era venitul adus de biserica Mariei . care în timpul cruciadei contra albigenzilor si-a atras critici ca urmare a politicii sale de neutralitate fata de catari. cu o noapte înainte de a se preda pentru a fi arsi pe rug). Numele bisericii provine de la o Madona neagra din secolul al Xl-lea. este cinstit într-unul dintre cele mai enigmatice situri din Languedoc: bazilica Notre-Dame de Marceille.30 Asa cum am vazut. Desi aparent er a o organizatie caritabila. În decursul anilor. care se gaseste înca în interior. care avea forta de a-i ma nipula pe mai-marii vremii. lupta s-a dat între arhiepiscopul de Narbonne. Pe lîngâ rezonanta sa evident iudaica (extrem de neobisnuita pentru o biserica crestina medievala). ridicat în jurul unui izvor despre care se spunea ca are proprietati tamaduitoare. de fapt. alteori evident eretica. celebrul St Vincen t de Paul si Jeacques Olier (cel care a construit biserica Saint-Sulpice). dintr-un motiv oarecare. Împreuna cu alti doi clerici. misteriosul St Vincent de Paul (circa 1580-1660) — care a pretins ca a fost educat în domeniul alchimiei —. papa Clement al VIlea a cedat locasul de cult Colegiului Narbonne din Paris. steaua lui David. (Interesant. timp de secole. îndeosebi pentru ochi. între diversele autoritati religioase au existat con fruntari pentru controlul locasului-Initial acesta a apartinut abatiei benedictine St Hilaire din apropiere. ^urnita de membrii ei si „Cabala Credinciosului". (întreaga popu-jatje din Limoux a fost excomunicata la un moment dat.31 Pentru început. bucurîndu-se de influenta chiar s{ asupra monarhiei. a fost un centru de pelerinaj.

Clive Prince a vizitat zona împreuna cu fratele sau. Acest statut este acordat de obicei bisericilor cu o semnificatie deosebita. pe malurile rîului Aude.. La vraie langue celtique. Notre-Dame de Marceille figureaza în strania carte a abatelui Boudet. Zona de lînga Notre-Dame de Marceille este cunoscuta si pentru faptul ca a fost. dar Madona neagra a fost ascunsa de Stâretia Ordinului Penitentilor Albastri. în care se afla (presupusele) moaste ale Mariei Magdalena. Jos Bertaulet acoperise partial cu pietre gura de . pîna de curînd. în vara anului 1995. exista o galerie subterana formata din doua încaperi mari.33 O alta disputa a avut loc în vremea Iui Sauniere si 1-a implicat pe superiorul acestuia. În timpul unei calatorii de documentare în Franta. în rastimp de patru luni. si aceasta mentionare a fost cea care 1-a adus pe regretatul cercetator belgian Jos Bertaulet în regiune34 si a permis o descoperire interesanta. Situl avea atunci mai multi proprietari. de un metr u înaltime. In 1912. cu toate ca secretul fusese a tît de bine pastrat. Se presupune ca ar fi servit ca încapere funerara pentru vizigoti — desi acum este goala — sau ca loc de initiere al unei scoli ezoterice. ce avea legaturi cu francmasonii Ritului Scotian Rectificat si cu familia Chefdebien care. aflate acum în proprietate particulara. Interesant este faptul ca vînzarea s-a petrecut pe 17 ianuarie 1893 (desi Biliard intra se în posesia Madon ei negre. Poate ca pe aceasta galerie subterana era Biliard atît de nerabdator sa puna mîna. care fusese Pastrata în Limoux pentru o perioada). papa Pius al X-lea a decretat ca biserica trebuie ridicaa la statutul de bazilica — o onoare rara. un loc de interes aparte pentru tiga ni. prima încapere are o gura de aerisire în acoperisul boltit. care aveau o tabara pe cîmpul dintre biserica si rîul Aude care curge la cîteva sute de metri mai spre vest. precum St Maximin din Provence. Oricare ar fi fost însa functia e i. Pe fostele terenuri ale bisericii. Keith. De aproximativ sase metri înaltime. dar printr-o serie de miscari iscusite — si nu tocmai etice — episcopul s-a folosit de un bancher si a cumparat prin intermediu] acestuia toate actiunile. asa cum vom vedea. au detinut un rol important în aceasta drama. dar singura intrare este un tunel îngust..)32 în timpul revolutiei. Monseigneur Biliard. dat fiind ca intrarea era acoperita de o vegetatie salbatica extrem de bogata. în Aude. un grup ciudat. Cercetatorul belgian Filip Coppens ne oferise informatii cu privire la galerie si indicatii despre posibilitatile de acces la ea — care s-au dovedit a fi nepretuite. acum în ruine (ce pare a fi fost construita specia l în acest scop). inexplicabila pentru un locas atît de umil.Magdalena din Azille. exista dovezi care atesta ca era în ca în uz în prima parte a secolului XX. noul proprietar a revîndut pamîntul episcopiei si astfel Biliard a obtinut ce a vrut. biserica si pamînturile sale au fost vîndute. ce dateaza din epoca romana tîrzie sau de la începutul perioadei vizigotilor (secolele III-IV). episcop de Carcas-sonne. construit aparent mai tîrziu si ascuns într-o casa de mic i dimensiuni. Rolul galeriei este necunoscut. încît — asa cum aveam sa descoperim în circumstante traumatice — nici chiar preotii bazilicii nu stiau nimic despre existenta ei.

Cu putin timp înainte de moartea sa în urma unei boli canceroase. Ascunsese el oare ceva în spatele usii zidite? Poate ca da. tema regilor decapitati este frecventa în aceste povest iri. desi nu am încercat sa exploram cele doua încaperi.. (Episodul a avut si un rezultat neasteptat: cînd s-a dus la bazilica pentru a cere ajutor. în 1995. ci. încît am avut impresia ca accidentul lui Keith era cel mai interesant lucru petrecut de multa vreme în Limoux). Clive si-a dat seama ca autoritatile nu aveau habar despre existenta galeriei subterane. la sugestia lui Filip Coppens. parea putin probabil. fapt care sugereaza n u ca ar fi ascuns ceva. Clive nu a avut de ales decît sa cheme serviciile de urgenta (care au venit în numar atît de mare. sub ea se afla — asa cum aveam sa descoperim P6 propria noastra piele — un gol de sase metri adîncime. La vraie langue celtique. Dupa patru ore. pentru a preveni eventualele accidente. nu puteau fi ele cele care blocasera tunelul.aerisire a primei încaperi. au putrezit de mult). am cercetat tunelul ce duce spre ele si am fa cut o descoperire interesanta. fapt care. Posibilitatea de a cerceta locul mai în amanunt presupune permisiunea de deblocare a usii. Keith a crezut la început ca si-a rupt piciorul si. cînd Biliard devenise unicul proprietar al locului. însa actiunile sale au dovedit o rea la dispera re de a intra în posesia sitului. la momentul scrierii acestei carti. în plus. iar barele de fier încastrate în piatra servisera probabil drept mînere.) Din cauza acestui accident. fiindca altfel episcopul nu si-ar ma i fi dat atîta ostenea la pentru a-1 sigila. trebuie sa mai fi ramas niste indicii în acest loc întunecat sj secret.. orice ar fi fost acolo. Aceasta fusese zidita în mod deliberat — aparent relativ recent —. Cu aceasta ocazie. Jos Bertaulet a pretins ca ar fi descifrat misterioasa carte a lui Boudet. daca u existat. o echipa de spe-ologi a reusit sa -1 scoata prin gura de aerisire si a p oi a fost transportat la spitalul din Carcassonne. înca mai grava a fost amenintarea autoritatilor ca le vor închide pentru a preveni alte probleme de acest gen. Keith s-a împiedicat de molozul împrastiat pe podea si a cazut. cercetarea ulterioara a încaperilor secrete a devenit imposibila. însa. amenintarea nu a fost pusa în practica. cu atît mai putin sa escaladeze putul pentru a iesi. (Sa nu uitam ca Surorile Sfintei Inimi din Paris îi multumisera lui Sauniere pentru credinta fata de „bunul nostru Rege". nu putea nici maca r sa stea în picioare. cine o facuse si de ce sigilase astfel doar una din încaperi? Dupa starea barelor de fier. Si atunci. am examinat zidul respectiv si am constatat ca initial în locul lui fusese o usa. ca ar fi cautat ceva anume.) Si. cu toate ca mai tîrziu s-a Dovedit ca nu era vorba decît despre un ligament întins. Din fericire. desi intrarile fusesera acoperite în primavara lui 1996. Dar zona pare a gazdui numeroase aspecte . lucrarea ar fi relatat ca în acea galerie subterana fusese ascuns un relicvar ce continea capul „unui rege sfînt" si ca Boudet asocia încaperea respectiva cu legendele Sfîntului Graal.. Zacînd astfel în întuneric. Dupa cum am vazut. Tunelul pare a porni dintr-un zid. cînd am revenit noi împreuna cu Charles Bywaters. dimpotriva. Tinînd seama de ignoranta autoritatilor în privinta galeriei. biserica Notre-Da-me de Marceille le-a apartinut odinioara templierilor. am estimat ca usa fusese blocata cu aproximativ o suta de ani în urma. Coborînd în prima încapere pe o funie (scarile din lemn. Si.

Cercetarile noastre au scos însa la iveala o serie de indicii sugestive. Dupa cum am mentionat. Rolul sau îl depaseste cu mult pe cel a l unui simplu proprietar de hotel si povestitor de snoave — asa cum o demonstreaza. acestea au aparut pentru prima data într-o carte a lui Gerard de Sede.esentiale pentru investigatia noastra: Madonele negre. Cît despre a ccentul pus de Les dossiers secrets asupra satului si a mitului respectiv. a marturisit ca el le-ar fi fabricat. în cursul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. semnificatia acestora depaseste cu mult granitele ciudatului sat Rennesle-Château. de altfel. iar povestea asa-zisei c omori descoperite de el a fost inventata pur si simplu pentru a atrage turistii în zon a.1 Astfel se explica . despre care credea ca ar fi fost adusa aici de la Montsegur. Investigatiile sugereaza ca exista însa un mister. în anii 1930. S-a spus ca ar fi cautat Sfîntul Graal. . în mod cert a detinut într-adevâr un rol în ea. zona în general situl si Notre-Dame de Marceille în particular ascund înca un secret adînc. a umilului cleric de tara care a dat din întîmplare peste o comoara. Sauniere s-a îmbogatit facînd comert cu liturghii — sau poate prin intermediul altor afaceri obscure —. mai cu seama ca ne aflam într-o regiune în care exista atîtea biserici închinate lui. Asa cum se stie astazi. poate. în pl us. arheologul german Otto Rahn si-a concenntrat eforturile în aceasta regiune pentru a-1 gasi. Iar povestea capului retezat aminteste clar de loan Botezatorul. care a vazut lumina tiparului în 1967. si implicarea sa în publicarea celebrelor pergamente codificate. nici acesta nu a fost altceva — declara ei — decît o modalitate prin care Prioria s-a învaluit într-un aer de mister. De exemplu. Magdalena si legendele Graalului. în mod cert. în 1950. Probabil ca abatele a descoperit ceva important. Pentru ei. Mai mult decît atît. Noel Corbu este un pion important în povestea de la Rennes-le-teau. si ciudata prezenta a ofiterilor armatei germane în Vila Betania. l CAPITOLUL 9 O comoara ciudata Scepticii sustin ca nu exista nici un mister la Rennes-le-Château. derivate din anturajul pe care Sauniere si 1-a atras. nazistii erau obsedati de artefactele oculte si religioase si au petrecut mult timp facînd sapaturi la Montsegur. o persoana a venit în zona special pentru a cauta fabuloasa comoara a catarilor. transformata într-un hotel-restaurant. Philippe de Cherisey. În cea mai recenta carte a sa despre afacerea Rennes-le-Château. Neîndoielnic. originile povestii asa cum o stim n oi astazi dateaza doa r din 1956. Oricare ar fi fost adevaratele lui preocupari . dar nimeni nu poate spune ce era cu exactitate acest „ceva". satul fiind în niod evident tinta cercetarilor ezoterice cu mult înainte de acel moment. dar mai tîrziu un coleg al lui Pierre Plan-tard de SaintClair si membru al Prioriei din Sion. dovezile pe care le-am adunat cu grija în p rivinta convingerilor si a realei apartenente a preotului paroh modifica dramatic imaginea consacrata. Desi e dificil de înteles care este locul lui Sauniere în acea sta intriga. cîn d Noel C orbu a redactat un text menit sâ-i distreze pe oaspetii de la Vila Betania. templierii.

se pare.3 Faptul este semnificativ. a încercat de cîteva ori s-o convinga pe Marie sa vîndâ. am vazut ca Sa uniere a fost doa r una din tre .4 Aici intriga se complica. a intrat deliberat în relatii de prietenie cu Marie. în orice caz însa. (Interesant este ca s-a afirmat la un moment dat ca. Dar de Sede se fereste sa precizeze numele acestei persoane. o data ce Marie i-ar fi vîndut proprietatea. Si. Vaticanul a acceptat sa dea bani i solicitati. nu 1-a inventat. Povestea încetatenita este simpla: Corbu s-ar fi nimerit în sat în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. cu cît cercetam mai în ama nuntime circumstantele în care Noel Corbu a intrat în posesia domeniului lui Sauniere. la începutul anilor 1940. înainte de a duce originalele la Paris. Mai tîrziu. abatele Gau.)6 În capitolul anterior. Pentru un motiv oarecare. Biserica 1-ar fi convins pe Corbu sa actioneze în numele ei. Corbu nu le-ar fi putut obtine decît prin intermediul unei legaturi cu Prioria din Sion. un raport negativ. tinînd seama ca Noel Corbu a locuit împreuna cu jvlari e Denarnaud timp de aproape sapte ani.aparuta în 1988. Iar acest amba sador nu era altul decît cardinalul Roncall i — viitorul papa loan al XXIII-lea (care. aceste afirmatii nu au fost însa niciodata demonstrate. în mod straniu însa. probabil convenind ca. Se pare însa ca. recoma ndînd refuzare a finantarii. Gerard de Sede afirma ca el le-a publica t considerîndule autentice si ca textele i-au fost date de o persoana care avea legaturi la Rennes-le-Château si care a pretins ca acestea erau copiile înmînate de Sauniere primarului. prin intermediul unui preot. Pe de alta parte. în anii 1950. probabil ca a reusit sa descopere secretul a cesteia. ar fi fost el însusi membru al P rioriei). deoarece. în conformitate cu autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail. împreuna cu pierre Plantard de Sa intClair. Noel Corbu a r fi detinut un rol de prim rang în apa ritia P rioriei pe scena publica. cu atît acestea par mai ciudate. poate ca Noel Corbu nu a mai vrut sa respecte întelegerea. pentru a efectua cercetari la fata locului. dar ea a refuzat de fiecare data. Dioceza a emis. Biserica a vrut întotdea una sa intre în posesia fostului domeniu al lui Sauniere. dat fiind ca Roma l-a ales pe ambasadorul papal în persoana. daca de Cherisey a falsificat într-adevar pergamentele. De fapt. Este cert ca relatiile lui Corbu aduc o raza de lumina în misterul de la Rennes-le-Château: acesta nu a luat sfîrsit o da ta cu moartea lui Sauniere.2 Identitatea acesteia este însa mentionata în lucrarea lui Jean Robin: era vorba despre Noel Corbu. avînd însa grija sa nu lase impresia ca doreste acest lucru. Corbu s-o cedeze Bisericii. Adevarul pare a fi însa altul: Corbu era i nteresat de afacerea Sauniere de ceva vreme si. el a solicitat direct Vaticanului sustinere financiara " cerere considerata de o importanta deosebita. Ceva însa nu a decurs cum trebuie. pentru a afla mai multe. s-ar fi împrietenit cu batrîna Marie Denarnaud si ar fi decis ca i-ar placea sa locuiasca la vila.

Desi scepticii sustin ca decoratiunile dubioase din interiorul acesteia pot fi puse pe seama prostului gust al lui Sauniere sau pe seama problemelor sale mintale. un rol în acest mister au avut si gruparile din Paris cu care Sauniere a luat legatura. în vreme ce primul este constr uit din piatra masiva si are douazeci si doua de trepte ce urca pînâ în vîrf. fa ptul ca multe dintre persona jele proeminente din antura jul Emmei Calve — precum si ea însasi. despre care am discutat anterior. în ciuda timpului si a eforturilor dedicate descifra rii a cestui mister. în care sau vehiculat sume mari de bani si care s-a soldat la un moment dat cu o crima. cu o semnificatie anume. Princip alele sale teme par a fi inversiunea. Toate aceste relatii au o semnificatie exceptionala: pe lînga faptul ca arunca o raza de lumina asupra lui Sauniere însusi. un bine cunoscut artist care locuieste în sat si totodata protejat al lui Jean Cocleau. ci Henri Boudet sau arhitectul angajat pentru realizarea constructiei ori chiar persoanele de vaza din grupul caruia îi apartinea preotul. In mod biza r însa . a efectuat masuratori detaliate ale bisericii si ale cladirilor din jur. Indicii referitoare la preocuparile si con exiunile lui Sauniere se gasesc chiar în biserica din Rennes-le-Château. Noi am banuit ca biserica si împrejurimile sale au fost concepute si realizate în conformitate cu un plan ocult.persoanele implicate într-un mister complex. ele sugereaza si ca povestea de la Rennes-le-Château are relevanta pentru cercetarile noastre. Feral.) Sustinînd ideea noastra cu privire la tema imaginilor în oglinda. Turnului Magdala îi corespunde sera de la cela lalt capat al meterezelor. Iar gradina lui Sauniere si mi ca Golgotâ de lînga biserica respecta în mod evident un tipar geometric. unele dintre raspunsuri sîn t mai mult decît evidente. de ase menea. studii aprofundate au demonstrat ca acel loc „teribil" este învaluit într-un mister chiar mai mare. S-a mentiona t la un moment dat ca Sauniere nu ar fi avut nevoie sa plece la Paris pentru a se întîlni cu aceste personaje. este posibil c a nu Sauniere sa se fi aflat la originea acestora. ne-a oferit o serie de revelatii incitante cu privire la adeva rata natura a misterului din Languedoc.7 Din nou vedem cum pistele duc spre oameni si grupari cu preocupari deja fam iliare pentru investigatia noastra. mult mai vast. Interesant este. „leaga nul cercului lor" . dat fiind ca ele veneau adesea în vizita la Toulouse. care traieste în Rennes-le-Château de la începutul anilor 1980. (Desigur. Observatiile noastre au fost confirmare de Alain Feral8. imaginea în oglinda si echilib rarea elementelor opuse. sera este realizata din sticla transparenta si are douazeci si doua de trepte ce coboara într-o încapere subtera na . foarte precis. De . de exemplu. Neîndoielnic. Legaturile preotului cu amplul „a rbore genealogic" al gruparilor oculte. constatînd existenta anumitor teme recurente. de altfel — proveneau din Lan guedoc. Feral subliniaza ca pilastrul vizigot (care sustinea înainte altarul) are gravata o cruce si ca Sauniere 1-a asezat cu susul în jos în afara bisericii.

fiecare avînd cîte unsprezece trepte. artistul atrage atentia asupra numarului douazeci si doi. aflat exact în fata altarului. la fel cum a fos1 adaugat un le suplimentar în inscripta în franceza.10 Asa cum am vazut. altarul însusi. pare a fi fost modificat în mod deliberat. „numere supreme". aceste patru elemente poarta un mesaj simbolic. respectiv. pentru ca ambele expresii sa aiba cîte douazeci si doua de litere. (Emma si-a schimbat modul de ortogra fiere a numelui cînd a devenit solista de opera. Din cele doua tinere care au avut viziunea . Daca Sa uniere ar fi gasit ceva care 1-a îmbogatit. fiecare cuplu pare a întruchipa o calatorie sau o initiere spirituala. avînd o importanta deosebita în studiile cabalistice.asemenea. de la cainta la iertare si apoi la mîntuire. statuia Fecioarei d e la Lourdes (cu inscriptia „Penitenta! Penitenta!") de pe pilastrul v izigot plasat în pozitie inversa în afara bisericii si „Golgota " din gradi na pe care S auniere a realiza t-o el însusi. una era o pastorita pe nume Melanie Calvet. Sa fi dorit oare Sauniere sa sugereze ca ierta rea si mîntuirea pot fi gasite si în afara Bisericii'? Mai exista cumva aic i si o alta aluzie. (Originalul în latina. si Par ce signe tu le vain-cras. doua din interiorul si doua din exteriorul bisericii: confesionalul. dar Biserica Catolica a decis ca era. o farsa. Mai degraba putem crede ca decoratiunile . deasupra portalului. în afara de treptele din turn si din sera.) Accentul pus pe numerele unsprezece si doua zeci si doi nu este gratuit: amîndoua sînt. Atît confesiona lul. Aparitia din La Sal ette a fost însa sustinuta de miscarea Naiin-dorff/Vintras/ioanita (vezi Capitolul 7) si de Sauniere însusi. cît si inscriptia „Penitenta!" amintesc de cainta si sînt plasate în fata altarului si. este greu de crezut ca ar fi amplasat în biserica semne codificate menite sa arate unde fusese ascunsa respectiva comoara.9 Dispunerea a fost aleasa cu atîta grija. una care are legatura cu personajele care reprezinta cainta si penitenta — loan Botezatorul si Maria Magdalena? Cuvintele „Penitenta ! Penitenta!" ar fi fost rostite de Fecioa ra Ma ria în cadrul aparitiilor sale de la La Sa lette. viziunea de la La Salette ameninta sa o umbreasca pe cea de la Lourdes. numarul apare în numeroase alte locuri de pe domeniul lui Sauniere. Apoi. sa remarcam a cel ciudat tipa r heterodox creat de pa tr u elemente. Pe lînga faptul ca formea za un patrat perfect. a mbele simbo lizînd mîntuirea.) Pentru o vreme. celebrele decoratiuni din interiorul bisericii Par indicii neverosimile ale locului în care ar fi ascunsa o comoara. ruda cu Emma Calve. în literatura oculta. Teribilis est hjC locus. încît trebuie sa aiba o semnificatie aparte. de fapt. Prin urmare. Cele doua inscriptii principale din biserica — Ter-ribilis est locus iste. a „Golgotei". Doua siruri de trepte duc din gra dina pe terasa. deasupra vasului cu apa sfintita — sînt compuse fiecare din cîte douazeci si doua de litere.

trebuie sa cunosti istoria. una probabil adecvata — este aceea cu o loja masonica. care se autointituleaza „Fii ai Vaduvei". I ar decoratiunile de pe vasul cu apa-' îngeri. asociate în mod obisnuit cu lisus. multi au identificat simboluri ale diverselor societati oculte si secrete: rozicrucienii. templierii si francmasonii. Ar fi fost de asteptat ca litera alfa sa apara în drep . si faptul ca în astrologie. ea cuprinde un baietel învelit într-un pled de lîna. Cea mai potrivita analogie — în aceste circumstante. casa a opta guverneaza misterele sexului. . secretele si principiile filozofice aflate la baza lor. si plafonul albastru cu stele aurii de deasupra altarului amintesc de decoratiunile standard ale lojilor masonice. a fost „anihilat" fiind obligat sa care apa — singurul element ce putea fi folosit pentru a-1 controla. salamandre. Una dintre anomaliile flagrante în cadrul Opririlor pe Drumul Crucii este la cea de-a opta oprire. În decoratiunile bisericii. ale mortii si ale renasterii. regele a folosit diverse stratageme. prima si ultima. pamînt si apa. Pentru un neinitiat. Recent vandalizatul demon din prag a fost numit dintotdeau-na „Asmodeus" — cel care pazeste în mod traditional comorile îngropate —.11 Asemenea legende au fost încorporate în traditia masonica si nu constituie. în care lisus (du-cîndu-si fara greutate crucea) întîlneste o femeie care poarta ceea ce pare a fi un val de vaduvie. o coincidenta faptul ca imaginea se regaseste în biserica lui Sauniere: Asmodeus este tinut sub control gratie vasului cu apa pe care îl poarta — sub inscriptia: „Prin acest semn îl vei cuceri".încearca sa disimuleze ceva sau. Pentru a le întelege. desi nimic nu pare a lega explicit aceasta statuie de diavolul cu acelasi nume. El ne-a atras atentia asupra un ei vechi legende iudaice cu privire la Templul lui Solomon: pentru a preîntîmpina amestecul diversilor demoni în construirea acestuia. deoarece imaginea demonului si cea a botezului lui TJSUS trebuie — asa cum am vazut — privite împreuna.roza vînturilor. în calitatea sa de director al uneia dintre cele mai cunoscute librarii ocultiste din Londr a. atun ci este si foarte curioasa. Am discutat despre aceasta problema cu Robert Howells care. Daca semnificatia lui Asmodeus este corecta . demon si cup a — reprezinta cele patru elemente clasice: aer.nu pot fi „decodificate" astfel încît sa ofere o imagine coerenta a preocuparilor masoneriei. (Semnificativ este. unul dintre demoni. diversele simboluri utilizate într-un a semenea loc . patrat e et c. ample si bine documentate asupra misterului de la Rennes-le-Château. alfa si omega. Asmodeus. poate. Aceasta este considerata o aluzie la francmasoni. Demonul este jjjjblînzit de apa.) Pardoseala în alb si negru a bisericii. aidoma unei table de sah. dar si tot ceea ce tine de ocultism. detine vaste cunostinte despre simbolismul ezoteric si care a efectuat la rîndul sau studii pertinente. cel putin. Dupa parerea noastra. desigur. dar a celasi lucru se poate spune si despre lisus b otezat de loan? Apoi mai este si neobisnuita inversare a ordinii celor doua liter e din alfabetul grec. esentiale în orice lucrare oculta. Rozele si crucile de pe timpan se refera în mod cert la rozicrucieni. unul dintre cele mai importante elemente ale bisericii este primul pe care vizitatorul îl vede cînd intra în locas. ca ofera widicii inteligibile doar pentru initiati. cu bratul. foc.

atît în interiorul. Sfîntul Luca. Caruia dintre acestea îi apartinea preotul? În aceasta privinta. Sfîntul Anton din Padova. ne-a spus: „Stim ca facea parte dintr-o loja masonica. cînd Jacques de Molay. Statuile sfintilor din biserica sa — lâsîndu-le la o parte pe cele ale Mariei Magdalena — au constituit subiect de aprige dezbateri printre specialisti. conducatorul templierilor. se afla pe poz itiile treisprezece si paisprezece (pronumele le este superfluu si modific a întelesul întregii expresii) sugereaza. În cartea sa despre Rennes-le-Château. daca cele . Dar nu era singur. raspunsul ar putea fi cît se poate de simplu si de evident. Ritului Scotian Rectificat. I mpresia pe care o lasa este aceea ca locasurile de cult. La o concluzie similara a ajuns si Gerard de Sede. fac aluzie ori la ma soni. specializat în decorarea bisericilor. deasupra amvonului. A gasit anumite lucruri. specia listii francezi sînt de acord. Faptul ca literele suplimentare în expresia Par ce signe tu le vaincras.13 în cursul conversatiei. vizitatorul poa te admira o reprezentare a Opririlor pe Drumul Crucii care searnana extrem de bine cu cea realizata de Giscard. în biserica loan Botezatorul din Couiza. ori la templieri. Sfîntul Roch.12 Asa cum am vazut însa. simbolismul bisericii din Rennes-leChâteau nu a fost niciodata de neînteles pentru cei familiarizati cu traditia masonica. elementul culminant. Acestea îi reprezinta pe Sfîntul Germain e. Alain Feral a subliniat ca. ar fi fost construite astfel încît sa fie comparate pentru a sublinia ciudateniile din biserica lui Sauniere. Giscard era un cunoscut francmason. a preciz at: „Sauniere avea legaturi cu Ritul Scotian Rectificat". Nu a lucrat de unul singur". francmasoneria este alcatuita dintr-o serie de filoane distincte.tul lui loan — presupusul înainte-mergator — iar omega în dreptul lui lisus. aflate la numai doi kilometri distanta. cît si în exteriorul bisericii. acea ramura a francmasoneriei „oculte" ce sustine ca deriva din Ordinul Templier. Antoine Captier. Sfîntul Anton Ermitul si. care locuia în Tou-louse si a carui ca sa bizar decorata poate fi vazuta si a stazi pe Avenue de la Colonne. De fapt. O dovada suplimenta ra în acest sens este sculptorul ales pentru a reprezenta Opririle pe Drumul Crucii si pentru a realiza celelalte statui din biserica: un anume Giscard. orasel de la poalele dealului pe care se afla Rennes-le-Château. gravata între cei patru îngeri si demon.14 Si mai exista înca un indiciu al posibilei apartenente masonice a lui Sauniere. nepotul clopotarului din vremea lui Sauniere. rezultatele fiind aproape tot atîtea interpretari diferite. care a investigat problema timp de treizeci de ani. aceasta este asa monocroma si anomaliile din biserica lui Sauniere lipsesc. Si totusi. De Sede crede ca simbolismul celei de-a noua Opriri pe Drumul Crucii evoca în mod direct gradul de Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — un termen eufemistic pentru „templier". Dar aici ordinea este inversata. Si a adaugat: „Acesta nu e deloc un secret". Numarul ma re al imaginilor ce se refera la Templul lui Solo-nion. care a lucrat în numeroase situri din Languedoc. anul 1314. dupa unele opinii. a fost ars pe rug. Toate aceste simboluri au fost a siduu studiate de nenumarati cercetatori în decursul timpului. demonstrînd apartenenta lui Sauniere la francmasonerie. A fost trimis într-un loc în care se afla ceva (semnificativ). Jean Robin afirma ca apartenenta lui Sauniere la masonerie este confirmata de arhivele diecezei.

Ea a fost ultimul descendent care a pastrat acest titlu în Renn es-leChâteau. Iar aceasta nu este o coincidenta. La fel ca Ritul "îernphis. Am vazut ca Sauniere a man ifestat un interes deosebit pentru mormîntul Mariei de Negre d'Ables. du Temple et du Graa l. Dintr-un punct de vedere. doar un fe l de turn). ale carui ruine sînt vizibile si asta zi. Acesta a fost fo ndat în 1838 de Jacques-Etienne Marconis de Negre. desi în general din motive gresite. Aceasta este o alta societate ma sonica templiera inf luentata de ideile baronului von Hund: Chefdebien a participat la celebra Con-Ventie de la Wilhelmsbad. Familia Mariei avea însa niste legaturi interesante. Mare Maestru între 1801 si 1844. am crezut ca ideea celorlalti specialisti în domeniu. La începutul cercetarilor noastre. a carui vaduva s-a dovedit atît d e generoasa cu Sauniere. din care a derivat L'Ordre de la Rose-Croix.19 Armând d'Hautpoul a fost. în Narboune. este eronata.patru statui sînt unite printr-un „M" imaginar schitat pe pardoseal a bisericii. o data pentru totdeauna . Desigur. initialele lor formeaza cuvîntul Graal. Am discuta t deja despre in fluen tul Rit Memphis. acest fapt aminteste de Ordre de la Rose-Croix. creata în 178021. ei au însa dreptate. desi alte ra muri ale familiei au supravietuit. membru al aceleiasi familii ca Ma rie din povestea de la Rennes-le-Château. Nepotul s i mostenitorul Mariei de Negre. filadelfienii erau . preceptorul contelui de Cha mbord. care a încercat sa clarifice.20 Ritul Memphis al lui Marconis de Negre avea relatii strînse cu societatea numita Filadelfienii. construit de Antoine Bigou.17 Membri ai aceleiasi familii au facut parte din loja masonica La Sagesse. numele acestuia provenind de la un „castel" din apropiere (de fapt. si condus mai tîrziu de nimeni altul decît Jose-phin Peladan. ci face parte dintr-un plan meticulos si riguros. problema originilor templierilor mason i si care i-a luat în mod clar partea baronului von Hund. avea cu sigura n ta rela tii cu membri ai Prioriei. în jurul anului 1850. d'Hautpoul de Blanchefort. parintele gruparilor erotico-oculte ale vremii.15 Împreuna cu simbolurile rozicruciene si numeroasele imagini ale Templului lui Solomon . a fost incitant sa dezvaluim complexa retea de grupari ocute si masonice despre care am discutat anterior si sa identificam relatia dintre ele si Sauniere. pus la pun ct cu mult înainte de nasterea lui si care continua si astazi. în 1791. cu alte cuvinte — în 1778.16 în plus. din 1782. preot paroh la Rennes-le-Château. conform careia toate drumurile duc la Rennes-le-Château. Armand d'Hautpoul. du Temple et du Graal — ordinul fondat în Toulouse. unit ma i tîrz iu cu Ritul Misra'im. de marchizul de Chefdebien . un Hautpoul — Jean-Marie Alexandre — a detinut un rol principal în crearea gradului de Chevalier Bienfaisant de Ia Cite Sainte din cadrul Ritului Scotian Rectificat — templier. printre care si Charles Nodier.un ma son al Ritului Scotian Rectificat. de asemenea. jVlarie de Negr e d'Ables s-a casatorit cu ultimul marchiz de Blanchefort în 1732.

"23 O data ce am aflat despre relatiile lui Sauniere cu francmasoneria de Rit Scotian. a fost agent dublu al serviciilor de spionaj franceze si germane. fara îndoiala. desi nu este si printre cele mai cunoscute. Cel mai probabil însa. pe care le-au obtinut prin mijloace deschise ori prin intermediul infiltrarilor în respectivele organizatii. desi se stie ca era amantul marchizei du Bourg de Bozas. Sauniere amintea despre ideile locale conform carora „ar fi de asteptat sa platesc pentru greselile fratelui meu. con vertindu-se chia r . În decursul anilor. Si. fiind concediat la un moment dat pentru ca furase o parte din arhivele acesteia. Monti a dus o viata atît de complexa. lumea spionajului si cea a ocultismului merg adesea mînâ în mînâ. era preceptorul familiei Chefdebien. la fel ca în cazul lui John Dee si poate. adesea pentru a se infiltra în rîndurile lor. departe de a fi o obsesie personala. Ei au devenit detinatorii unor vaste cunostinte despre masonerie si despre alte societati similare. Monti a înregistrat un succes extraordinar în latura secreta a vietii sale. înctt este imposibil de stiut cui i-a fost loial cu adevarat. De exemplu.22 Alfred Sauniere este. dupa ce fusese excomunicat. ori în conditiile în care fiecare credea ca s-a infilt rat în cealalta pentru a o spiona. este unul dintre cele mai puternice si mai lipsite de scrupule personaje din cercul societatilor secrete ale secolului XX. ca el însusi. a urcat în ierarhia unui mare numar de societati oculte. Aleister Crowley. putem stabili o legatura între Sauniere si Pierre Plan-tard de Saint-Clair prin intermediul unui singur om: Georges Monti. spre deosebire de asociatul sau. De fapt. Pentru a-i descoperi secretele si obiectivele initiale. si-a urmarit mereu propriile interese si si-a satisfacut pasiunea pentru intriga si putere personala. care a murit pr ea devreme. Cunoscut si sub pseudonimele contele Israel Monti si Marcus Vella. Indiferent care ar fi fost veritabilele sale motive. el a preferat sa-si exercite influenta din umbra. este semnificativ faptul ca fratele lui Sauniere.interesati în principal de ocultism. personajul-cheie în straniile evenimente în care a fost implicat fratele sau mai vîrstnic si mai celebru si de aceea merita investigat mai îndeaproape. desi unele grupari d in care facea parte erau. B'nai B'rith. Alfred a murit în 1905. De asemenea. A fost însa dificil sa gasim date despre el. Alfred (de asemenea preot). al lui da Vinci. magice si masonice. ambele avînd grade dedicate exclusiv dezvoltarii cunostintelor oculte. detinînd adesea pozitii înalte în orga nizatii reciproc ostile. ocultista si oaspete la Vila Betania. abatele. Ajuns alcoolic. declarat an tisemite. ori fara st irea acestora. într-o scrisoare adresata episcopului. grade si ritualuri. veneratia lui pentru Maria Magdalena s-a dovedit a f i o parte integranta a Marii Erezii Europene. imaginea de ansamblu a început sa devina rnai clar a. Monti a reusit sa acceada într-o pozitie de frunte în cadrul unei societati evreiest i cvasimasonice fondate în SUA. în beneficiul altor persoane. în buna traditie a magilor de acest tip. filadelfienii intentionau sa desluseasca istoria complexa a francmasoneriei. De aceea. În plus. cu reteaua sa de ierarhii. Cheia afi lierii lui spirituale o constituie anturajul pe care îl frecventa. Dupa moartea fratelui sau.

De asemenea. al carui Mare Maestru a devenit. foarte probabil membru al influentelor societati secrete din Paris si Languedoc. disimulari si mistificari. în octomb rie 1936. Dovezile existente sugereaza existenta unui „sponsor" secret. a cunoscut-o. a copiilor sau a mostenitorilor lor".sonne i-a cerut socoteala pentru stilul sau de vi ata extravagant. în persoana lui Georges Monti. a fost crescut de iezuiti. Pe lîngâ faptul ca aceasta este cea mai logica explicatie. Printre numeroa sele societati din care a facut parte s-a aflat si Holy Vehm. caracterul duplicitar al vietii sale si-a spus în cele din urma cuvîntul si Monti a murit otravit în Paris.. de asemenea . Monti s-a nascut la Toulouse în 1880 si.la iudaism în acest scop. se spunea despre el ca „detin e cheile francmasoneriei italiene".. în plus. În 1934. scria într-un articol din 1960 ca: „(Plantard de Saint-Clair) îl cunostea bine pe contele Georges Monti". Monti era considerat „reprezen tantul lui Crowley în Franta" 25. acesta din urma era de origine din Languedoc si a locuit mult timp în Toulouse si în alte regiuni din sudul Frantei.. Anne Lea Hisler. fiind deci un intim a l antura jului Emmei Calve. A calatorit p rin cea mai mare parte a Europei si a stat un timp în Egipt si în Al geria. ai caror membri m-au finantat fara stirea sotilor. ce putem crede despre povestea lui Sauniere? Nu e deloc usor de razbit prin hatisul de legende...27 . fiind a bandonat de parintii sai italieni.. se pare ca a existat o legatura clara între Sauniere si Plantard de Saint-Clair. A le face public numele fara permisiunea lor implica riscul de a crea disensiuni în sînul unor familii. Motivul pentru care 1-am inclus în investigatia noa stra a fost acela ca primul sau rol în lumea oculta pariziana a fost cel de secretar a l lui Josephin Peladan. Asa cum am vazut. Cînd succesorul lui Biliard ca episcop de Carcas. o organizatie germana specializata în asasinate politice. îl cunostea destul de bine: fosta sotie a lui Plantard. De la o vîrs tâ tînara s-a ara tat interesa t de lumea ascunsa a societatlor secrete.26 Este posibil ca acesta din urma sa-i fi fost profesor si mentor. de fapt. Monti a fondat Ordre Alpha -Galates. reprezen-tînd poate o continuare a unei traditii oculte. fiind membru al OTO în vremea în care britanicul era Marele ei Maestru. Asadar. Prin urinare. Si cu toate ca Plantard avea doar saisprezece an i la moartea lui Monti. în rîndul numerosilor sai cunoscuti s-a aflat si Aleister Crowley. este si cea pe care a oferit-o Sauniere însusi. dar se pare ca preotul într-adevâr cauta ceva si ca nu lucra în acest sens d e unul singur. sa divulg numele sponsorilor mei. Pierre Plantard de Saint-Cla ir la frageda însa semnificativa — vîrsta de douazeci si doi de ani. pe Calve si deci trebuie sa-1 fi întîlnit pe Monti. în 1942. preotul a raspuns: „Nu sînt obligat. în mod deloc surprinzator. si Sauniere întretinea relatii cu Peladan si cu cercul sau.

deoarece locasul fusese capela familiei senioriale a regiunii. de asemenea. conform Noului Testament.Mai tîrziu însa. ar fi fost parte a acestui secret. care a fost uimit sa descopere ca Turnul Magdala si meterezele fusesera construite în conformitate cu anticele principii ale unui anumit tip de ritual sexual.1-am invitat sa ne însoteasca pe Lucien Morgan... ar fi trait Magdalena împreuna cu fratii ei. a declarat ca îi va spune episcopului numele sponsorilor sai. Daca cineva ti-a dat bani în secret. Dintre toate decoratiunile bisericii. în 1995. Morgan crede ca Sauniere si anturajul sau secret practicau rituri sexuale oculte menite sa faciliteze clarviziunea si contactul cu divinitatea — realizînd astfel Mareata Lucrare a vech ilor alchimisti — si sa le asigure totodata influenta si forta materiala dorite. se pare ca obiectul acestora s-ar fi aflat în alta parte. rolul de intermediar pentru acele suflete generoase". cea pe care a preferat s-o realizeze el . fratele meu avea numeroase relatii. Alfred. elementul cel mâi semnificativ în privinta activitatii lui Sauniere în Rennes-le-Château este accentul pus asupra Mariei Magdalena. Ca raspuns la întrebarile autoritatilor cu privire la extravagantele sale. aceea a Mariei de Negre. la care lu au parte. prezentator de televiziune si o autoritate în domeniul tantrismului. Si. Lazar si Mart a.. dar nici aceasta nu este doar o simpla coincidenta. Marie Denarnaud si Emma Calve.. O scrisoare de sustinere trimisa lui Sauniere de un prieten apropiat în 1910 folos este un limbaj mai sugestiv: „Ai avut banii. data fiind strînsa conex iune a acesteia cu Ritul Scotian Rectificat. Sauniere a dat numele Magdalenei turnului în care sia construit biblioteca. în cursul uneia dintre calatoriile noastre în zona. esti obligat sa pastrezi acest secret si nimic nu te poate scuti de acea sta înda-". dar numai sub taina spovedaniei. Recent.. torire."28 Si fratele lui Sauniere. preotul a declarat: „Fiind predicator. parent. Pentru investigatia noastra.29 par. De asemenea. cu toate ca Rennes-le-Château pare a fi fost punctul de lecare al misterioaselor cautari ale lui Sauniere — întreprinse. faptul devine cu atît mai semnificativ.. Nimen i nu trebuie sa deslusea sca secretul pe care îl detii.. numerosi cercetatori au gasit pe domeniul lui Sau-iiiere o serie de indicii referitoare la realele sale preocupari si jtiotivatii. S i altii au recunoscut indiciile magiei sexuale: scriitorii britanici L ionel si Patricia Fanhthorpe citeaza cuvintele expertei în domeniul ocultismului Bremna Agostini. El a jucat . biserica îi fusese închinata ei cu mult înainte de venirea lui pe lume. în numele altora —. iar casa a numit-o dupa cea în care. Intr-adevar. care a afirmat ca Sauniere efectua un ritual magic sexual cunoscut sub numele de „Convocarea lui Venus".

prin urmare. de fapt. în ultimii sai ani de viata. în a ceeasi perioada în care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în biserica. Betel devine un centru de putere ce rivalizeaza cu Ierusalimul. Multe persoane cred ca Sauniere a încercat sa lase în urma o serie de indicii prin decoratiunile din biserica. în oglinda. Si Sauniere. aflat la circa douazeci de kilometri departare. detine foto.'ttsusj a fost basorelieful din fata altarului. a basoreliefului. am fost uimiti de aparenta contradictie din comportamentul sau. Sauniere sa transmita'? în mod interesant. la rîndul lui. gigou a fost preot într-un satuc de munte. el rosteste aceste cuvinte si continua prin a numi locul respectiv Betel. Sa fi cautat el ceva ce ave a legatura cu Bigou si. acum pensionar. si se refera la visul lui lacov despre o scara pe care urca si coboara îngerii. Dar în Vechiul Testament.33 Noi ne-am decis sa ne concentram eforturile asupra a ceea ce a gasit Sauniere la sosirea sa în Rennes-le-Château si deopotriva pe ceea ce i-ar fi putut motiva cautarile. La trezire. grafii ale ei. implicatiile sînt mai pregnante: un dictionar francez defineste Betel ca „templul unei secte disidente"32. astfel. în Franta însa. (Ridicarea aces-tei pietre pare a fi fost o etapa impo rtanta în cauta rile lui Sauniere. totusi. 28:17. De asemenea . expresia se regaseste în Fac erea. Ultima construct ie planificata pentru domeniul sau — turnul înalt si vasul baptismal de afara — se încadra în aceasta ambitie. la zece ani dupa moartea femeii care se presupunea a fi îngropata acolo -. cu familia d'Hautpoul sau . numele capata conotatia unei alternative la centrul religios „oficial ". le-a mutat departe de mormînt. Le Clat. Oare asta încerca. se stie ca el a distrus cu meticulozitate anumite elemente ps care le-a gasit aici. Asa cum am vazut. Dar aici exista deja o ciudatenie: Bigou a afnplasat pietrele în 1791. aceste pietre — o lespede orizontala si o piatra de capâtîi . Lasînd la o parte „momeala" pergamentelor. fapt ce sugereaza ca dorea sa ascunda locul exact al acestuia. fiind imaginea exacta. însemnînd Casa lui Dumnezeu.) Si mai exista un indiciu care atesta ca Saun iere calca pe urmele lui Bigou: înainte de a deveni paroh la Renne s-leChâteau. dar Andrg Galaup. am descoperit ca tot el a sculptat si o mica statuie din bronz a Magdalenei. pe care a amplasat-o în afara grotei de lînga biserica.au fost asezate pe mormîntul Mariei de Negre & abat ele Antoine Bigou cu aproximativ o suta de ani înainte de sosirea lui Sauniere în sat. Les dossiers secrets sustin ca.31 Inscriptia „Terribilis est locus iste" iese în evidenta deasupra usii. a slujit în acelasi sat chiar înainte de a veni la Rennes. care o înfatisea za pe Magdalena. In plus. un fost ziarist din Limoux. Asa cum ne-a explicat Keith Prince. Sculptura avea putin sub un metru înaltime si cîntarea aproximativ optzeci si cinci de kilograme. printre ele si inscriptiile de pe cele doua pietre ce marchea za mormîntul Mariei de Negre. Statuia a disparut de mult. preotul planuise sa puna bazele u nei „noi religii" si sa porneasca o cruciada în regiune.

Poate ca noi nu vom afla niciodata. poate ca documentele gasite i-au indicat unde anume sa caute. lipsesc litere. Dar ce anume? Un alt cadavru. Astazi locul nu se mai cunoaste. desi se pare ca Sauniere "a descoperit. Dar cel de-al doilea. erau îngropati în mod obisnuit în cavoul lor. De ce ar fi tinut atît de mult cei doi preoti. dar una anume este atît de grava. cel din cimitir. probabil pentru a i se pierde urma. în Spania. acoperind intrarea. expus acum 'a muzeu. a fugit peste granita. Oare mesajul oferea anumite indicii privind continutul real al mormîntului? Inscriptia de pe piatra de capatîi a Mariei de Negre contine pre a multe greseli. în mod evident. în conformitate cu acesta. Si a avut grija ca mesajul de pe cele doua pietre sa se piarda pentru totdeauna — sau cel putin cel de pe lespedea orizontala.cu de Negre? Lucrarile efectuate de Bigou Ia mormînt ar fi putut fi impulsionate de evenimentele petrecute în Franta între moartea Mariei si anul 1791 — începutul terorii stîrnite de Revolutia Franceza. unele spatii au fost omise sau adaugate acolo unde nu-si au rostul. încît a r trebui sa aduca o jignire serioasa familiei. un oponent al Republicii. despre care se spune ca se afla sub biserica.Sauniere ar fi descoperit intrarea în cripa sub Piatra Cavalerului si ar fi coborît în interiorul ei. Seniorii de Rennes. cine — sau ce — se afla acolo? O ipoteza plauzibila este aceea ca Bigou. Unele par banale. de ce pentru Marie s-a facut o exceptie? Existenta criptei este certa. Daca Sauniere a intrat în cavou si a gasit mormîntul Mariei de Negre acolo unde ar fi fost firesc sa fie. Si mai exista o bizarerie în ceea ce priveste înmormîntarea Mariei de Negre. La scurt timp dupa sederea sa la Rennes-le-Château. icoane si decoratiuni au fost distruse sau furate în aceasta perioada. a carui inscriptie a distrus-o. fusese facut de Bigou la zece ani dupa moartea ei.3 5 Cuvintele sînt incorect ortografiate. Dupa parerea fratilor Antoine si Marcel Captier — formata pe baza amintirilor familiei34 . unde a si murit. nu mai putin de unsprezece contin greseli. Si atunci . Antoine Bigou trebuie sa fi avut aceleasi preocupari fiindca el a fost cel care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în 1791. Dintre cele douazeci si cinci de cuvinte ale inscriptiei. un obiect sau niste documente'? Poate ca era ceva prea mare si prea dificil de transportat în Spania sau poate ca era ceva ce apartinea satului Rennes-le-Château. dar se pare ca Sauniere stia ceva. probabil ca urmare a tulburarilor din timpul Revolutiei din 1789 care îl amenintau dir ect. asa cum o atesta registrul Parohiei pentru perioada cuprinsa între 1694 si 1726. Apoi a ascuns intrarea sub noua podea a bisericii. si-a dat imediat seama ca se afla în fata unei ciudatenii: femeia avea doua morminte. care nu pot fi doar rezultatul neîndemînarii mesterului. membrii familiei d'Hautpoul. a ascuns ceva în cimitirul din Rennes-le-Château înainte de a fugi în Spania. în 1793. Bigou. fiindca a deschis mormîntul pentru a cauta în el.Ultimele cuvinte ar fi trebuit sa fie . ca nimeni sa nu ma. la un secol distanta unul de celalalt. Revolutionarii erau osti li Bisericii Catolice si numeroase relicve. Marie nu era îngropata în cimitir. patrunda în cripta seniorilor de la Rennes-le-Château? Raspunsul este unul simplu. intrarea în cripta se face prin "'serica. Prin urmare.

în orice caz.„Odihneascâ-se în pace" -.) . asa cum banuim noi. înseamna ori „fort alb". în franceza. între relatarile publicate pe seama ei existînd o serie de discrepante. sau doar o ortografiere fone tica a numelui actua l. fi ind interpretat în diverse moduri. o referire la ora sul Arles din Provence. scrise de-a latul pietrei: Redd is Regis Cellis Arcis. poate — în contextul zvonurilor despre o „comoara" —. Cea mai recenta versiune a mormîntului a fost dinamitata în 1988 fiindca taranul pe al carui teren se afla se saturase de sutele de turisti care-i încalcau proprietatea. desi este în mod cert numele unui sit din zon a. lespedea orizontala. Mai semnificativa înca este o alta greseala de ortografie de pe piatra de mormînt: D'ABLES este scris D'ARLES. ca o referire codificata la ceva foarte important. de asemenea . aflat — sub o forma sau alta — pe marginea drumului dintre Rennes-le-Château si Couiza spre Arques. dar par a se referi la Un mormînt rega l. de fapt. mormînt c are seamana extraordinar de bine cu unul real. subliniata de aluzia termenului hautpoul la „prostitutia înalta". iar poule („gaina") este un alt termen argotic care defineste o prostituata . Din pacate pentru el. numele de pe pia tra de mormînt aminteste de tenie importante pentru investigatia noastra. ori „alb tare" — un termen alchimic. catin este un t ermen argotic pentru „tîrfa". Sensul nu se schimba foarte mult. Daca aceasta este. Archis. în mod ciudat. Blan-chefort. ar putea fi o simpla a luzie la Arq ues. hautpoul ar însemna „prostituata înalta".) Expresia Et în Arcadia ego se regaseste si pe mormîntul din tabloul lui Nicola s Poussin (1593. dar apar scrise astfel: REQUIES C ATIN PACE. „în interior". Cea de-a doua piatra de pe mormîntul Mariei de Negre. (Cuvîntul Arcis are ma i multe sensuri posibile. Iata ca din nou gasim conexiuni ce a mintesc de sexualitatea sacra si.formula traditionala REQUI-ESCAT IN PACE . Chiar ni s-a parut inci-tanta ideea ca Marie de Negre ar fi putut exista doar ca un nume. Aceasta greseala este agravata de o eroare înl ortografierea numelui de familie al sotului ei: d'Hautpoul apafe DHAUPOUL. este situat foarte aproape de Saintes-Maries-de-la-Mer. Iar Marie de Negre evoca Madonele negre si asocierea lor cu Maria Magdalena. poate asociat cu Rhedae si/sau cu satul Arques. Sensul acestora din urma nu este clar. aceasta masura drastica a avut un efect aproape contrar: acum turistii vin în numar la fel de mare pentru a fotografia locul în care s-a aflat mormîntul. a stîrnit mai multe dispute.1665) Pastorii din Arcadia -. însa atentia „rivitorului este atrasa asupra numelui. La urma urmei. de asemenea în latina. scrisa cu caractere din alfabetul grec — Et in Arcadia ego si patru cuvinte. de la „arca" la termeni care înseamna „închis în". de aspectele sexuale ale Lucrarii Marete. ne duce cu gîndul la faptul ca Arles a fost un vechi centru de cult al zeitei Isis. la numele vechi al o rasului. dar. lespedea avea gravate doua inscriptii principale: fraza — în latina.37 în majoritatea versiuni lor. 36 În mod similar.

înfatiseaza un grup de trei pastori care studiaza un mormînt. din acest motiv. nimeni în secolele ce vor urma n u le va avea vreodata. prin intermediul domnului Poussin. Desi similar. este interesant sa mentionam scrisoarea pe care. iar în departare se vede chiar Rennes-le-Château. nu vor fi necesare cheltuieli mari.Despre Sauniere se spune ca ar fi adus de la Paris copii ale anumitor picturi. Jean Galibert. iar a ceste lucruri sînt atît de greu de gasit. cu aproximativ douazeci de ani mai devreme. A fost construit în 1903 de un proprietar de fabrica din zona. timp de paisprezece ani. încît nimic pe acest pamînt n u va putea oferi o avere mai mare sau macar egala". Lucrurile sînt totusi chiar ma i complexe: mormîntul de la Arques dateaza doar din primii ani ai secolului XX. si vîndut apoi u nui .40 Semnificativ este si faptul ca episcopul de Narbonne Charles fouquet. moartea e preze nta. dar vor aduce profit. o reflectie asupra caracterul ui muritor: chiar si pe tarîmul pa-radisiac al Arcadiei. avantaje pe care nici regii nu le-ar putea obtine de la el si pe care. a obtinut mai tîrziu control ul total. Tema centrala a tabloului nu a fost rezultatul imaginatiei lui Poussin. Motoul are o strînsâ lega tura cu povestea Prioriei din Sion si apa re pe blazonul lui Pierre Plantard de Saint-Clair. Dupa parerea noastra însa. dupa parerea lui. peisajul seamana destul de bine cu originalul pentru a banui ca Poussin a intentionat sa rede a chiar regiunea din jurul satului Rennes-le-Château. Iar cea mai veche reprezentare cunoscuta în arta a expresiei Et in Arcadia ego este o gravura germana din secolul al XVI-lea. asemanarea fiind considerata uneori. se pare ca i-ar fi sugerat tema si lui Guercino. asupra bisericii Notre Dame de jvlarceille. cardinalul Rospigliosi. asa cum am mentionat deja. frate cu Louis si Nicolas. în aprilie 1656. abatele Louis Fouquet i-a scris -o din Roma fratelui sau Nicolas. realizat în jurul anului 1640. superintendent al Finantelor în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea: „(Poussin) si cu mine am planuit anumite lucruri despre care îti voi vorbi în detaliu curînd (si) care îti vor oferi. în general considerîndu-se a fi un memento mori. peisajul nu este identic. printre care si Pastorii din Arcadia?8 Tabelul. si. ."39 Referitor la Nicolas Poussin. sub privirile unei femei considerate în mod obisnuit o ciobanita. intitulata „Regele Noului Sion detronat dupa ce a inaugurat Era de Aur. apârînd si în lucrarile lui Giovanni Francesco Guercino..41 Exista însa si un alt motiv pentru care pictura lui Poussin a atras atentia celor care au cercetat Rennes-le-Château: peisajul reprezentat în tablou seamana foarte bine cu zona din jurul mormîntului de la Arques. Dar cel care i-a co mandat lucrarea lui Poussin. Pe mormînt se afla inscriptia în latina Et in Arcadia ego — o bizara struc tura gramaticala care a fost interpretata în diverse moduri. în plus. pura coincidenta. De asemenea. a fost gravat pe lespedea orizontala de pe mor mîntul Mariei de Negre.

De aceea. în conformitate cu afirmatiile pe care le fac Deloux si Bretigny în cartea lor Rennes le Château: capitale secrete de l'histoire de France. desi locul este mult mai aproape de satul Serres. Monumentul funerar este numit în zona „mormîntul de la Arq ues" — nume care. Labou'ise-Rochefort a mai scris o carte. inscriptia de pe mormîntul Mariei de Negre era strabatuta pe mijloc de o sageata. locul a fost totdeauna considerat important. Les Amants. lespedea a fost mutata. fapt ce contesta afirmatiile scepticilor cum ca ar fi fost o inventie a anilor 1950 sau 1960. pe drumul principal. Exista însa zvonuri care sustin ca mormîntul era o replica a unei versiuni anterioare existente în acelasi loc. la rîndul ei. pentru Eleonore"). John Stephenson ne-a mai spus ca legatura cu tablou l lui Poussin era cunoscutâ în regiune de multa vreme. Ce anume se ascundea în cel de-al doilea mormînt al Mariei de Negre-Inscriptia . Din pacate. ori un indiciu catre acesta. („Rennes-le-Château: capitala secreta a istoriei Frantei"). adica un mormînt cu inscriptia E t in Arcadia ego? John Stephenson ne-a povestit o uimitoare legenda locala privitoare la mormîntul de la Arques: cum ca ar fi ori locul de odihna vesni ca al Mariei Magdalena. care a locuit timp de multi ani în regiune. este posibil ca Poussin sa fi pictat într-adevar ceea ce a vazut în zona respectiva. lespedea de pe mormîntul Mariei de Negre a fost adusa aici de abatele Bigou. a confirmat ca localnicii sustin ca „a existat mereu un mormînt în locul acel a". a înlocuit un mormînt si mai vechi. la fel de noua fiind si presupusa lui conexiune cu pictura lui Poussin si cu mormîntul Mariei de Negre. asa încît nu se mai poate sti încotro indica sageata. nu este întru totul adecvat. Dovezile sugereaza ca Sauniere credea ca ar putea gasi undeva trupul Mariei Magdalena: ori ca acesta s-ar afla în apropiere de Rennesle-Château. pe a carei pagina de titlu aparea si expresia respectiva. ori ca în sat exista un indiciu referitor la el. a JS/eonore („Amantii. Prietenul nostru John Stephenson. fiindca Arques se afla la distanta de trei kilometri spre est. care a luato de la o versiune mai veche a mormîntu-lui de la Arques. numele Arques aminteste prea bine de Arcadia pentru a nu fi exploatat.american pe nume Lawrence. în care facea referire la o comoara ascunsa si la conexiunile ei cu Rennes-leChâteau si Blanchefort. Dar expresia a avut rezonanta în zona cu mult înainte de nasterea lui Sauniere. se deschid unele perspective interesante.42 Daca acest lucru este adevarat. în 1832 un oarecare Auguste de Labou'ise-Rochefort a scris o carte intitulata Voyage â Rennes-les-Bains. Sa fi pictat Poussin exact ceea ce a vazut. s-a sustinut ca motoul Et in Arcadia ego ar fi fost acolo pictat de Plantard de Saint-Clair si de Prioria din Sion abia în se-XX. Cte asemenea. desi mai corect decît „mormîntul lui Poussin". care.

Sauniere cauta ceva deosebit. dar curînd ne-am dat seama ca ne aflam pe o pozitie singulara în acest sens. „Nu va voi spune ceea ce nu stiu" — cu aceasta fraza si-a mceput el discutia cu noi. legat îtr-un fel de draga sa Maria Magdalena. împreuna cu Charles Bywaters. Antoine ne-a spus ca urmatorul numar al ziarului sau „va va interesa. ce se referea aparent la o „înalta prostituata" facea într-adevâr aluzie la Maria Magdalena? (Poate ca termenul e citit mai degraba „înalta preoteasa". nepotul clopotarului care a gasit cilindrul de lemn cu documente. ni s-a parut încurajator sa constatam ca specialistii francezi urmau acela si filon ca noi. Aix-en-Provence si regiunea înconjuratoare. Si ce ar putea fi mai pretios decît ramasitele ei pamîntesti? Desigur.43 Ne-a declarat ca nu crede ca-i vom Pune întrebari ce nu i-au mai fost puse. care îl si finanta. pe care i 1 -a dat lui Sauniere. însa interesul nostru era dublat de cel al unotr cercetatori francezi. în consecinta. Acest lucru urma sa apara într-un ziar intitulat Cep d'Or de Pyla. dar au avut impresia ca rezolvarea misterului se afla undeva la distanta de Rennes-le-Château. ca. fiica lui Noel Corbu. în timpul uneia dintre calatoriile noastre în zona. Prin intermediul lui Nicole.. Pe de alta parte. Nicole Dawe a organizat o cina la care i-am întîlnit pe Antoine si Claire Captier. acesta era un punct de vedere care fusese Onorat pîna de curînd.. Sa fi fost si membrii acesteia victimele unei iluzii similare? Poate ca nu. Antoine a fost sincer: nu doreste sa scormoneasca si mai mul t Misterul. Douzet si cei din anturajul sau sînt cercetatori entuziasti si documentati ai istoriei ezoteri ce a Frantei. Pentru ei nu era deloc greu de crezut ca Sauniere si misteriosii sai sponsori sa o fi cautat pe însasi Maria Magdalena. vizitînd. cel putin în rîndul specialistilor britanici. si Claire. fiindca veti gasi în el ceva profund. realizat de Andre Douzet — cel care a gasit macheta despre care vom vorbi în ultimul capitol si care locuieste în Nar-bonne. 1-am întîlnh mai tîrziu pe Andre Douzet care ne-a declarat ca el si alti cîtiva.codificata. Andre nu fusese atras de la bun . ceva pretios. au studiat interesul pe care Sauniere 1-a aratat Mari ei Magdalena.) Jn mod cert. Dovezile sugereaza ca preotul actiona pe baza unor informatii secrete despre un obiect concret. printre care si Antoine Bruzeau. de altfel. referitor la Magdalena". de pilda. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. asociind astfel conceptul fe sexualitate sacra cu practicile oculte antice. în primavara anului 1995. Antoine ne-a spus ca Sauniere studiase legenda referitoare la Magdalena. am vazut ca Sauniere lucra pentru o organizatie din umbra. a tra it în prea jma acestui mister întreaga sa viata. am putea avea de-a face doar cu o obsesie personala si cu rezultatul unei imaginatii prea bogate. Antoine. aceasta ipoteza a Mariei Magdalena a început sa ni se para tot mai convingatoare . dar s-a aratat surprins cînd 1arn cerut parerea despre posibila conexiune dintre Sauniere si cul-tal Mariei Magd alena.

un cunoscut învatat. ci în Languedoc. Narbonne si Provence — un domeniu vast. a murit în cruciada. În secolul al XlV-lea. Dupa aceea.44 Pentru un motiv neclar. în Burgundia. proprietati în regiunea Le Pilat . legaturi cu Nicolas Poussin.început de enigma Sauniere. Antoine Bruzeau sustine ca familia s-a aflat în posesia adevaratelor moaste ale Mariei Magdalena si ca Beatrix le-ar fi dus la Sainte Croix. s-a pierdut între timp si o alta referitoare la zona Aix-en-Provence-St Maximin-Sainte Baume. De la Riviere a avut. abatia Sainte-Croix a fost decorata cu o fresca stranie. în Provence. unde — s-a afirmat mai tîrziu — ar fi dus trupul Mariei Magdalena. (într-o capela a Sfintei Magdalena din regiunea Le Pilat se spune ca ar fi existat moastele lui Lazar. ca Magdalena a debarcat pe teritoriul actual al Frantei. i-a dezvaluit abatelui secretul privind locul în care erau ascunse. Beatrix s-a retras în zona Le Pilat. Sainte-Croix-en-Jarez. De asemenea . într-un loc numit si astazi Mas de Ia jtfadeleine. Guillaume de Roussillon. în secolul al IX-lea. ci ajunsese la ea pe o cale ocoli ta: unele situri interesante din orasul sau natal. în Z0na Rennes-le-Château. mana stirea a dobîndit o stran ie a sociere cu Maria Magdalena. îl adusesera în cele din urma aici. ci în Roussillon. a fondat abatia de la Vezelay. unde a fondat o mana stire carthu' siana. iar vaduva sa îndoliata. Dom Polycarpe de la Riviere. cînd calugarii de la Vezelay nu au putut ar ata relicvele pe care se presupunea ca le-ar fi detinut. El a demonstrat un interes aparte pentru Maria Magdalena: a scris despre ea o carte care. acest moment 1-a determinat pe Carol al II-lea de Anjou sa porneasca o intensa cautare a lor. cît si secretul cu privire la ele — fapt extrem de ciudat într-o perioada în care comertul cu moaste era atît de rentab il. stapînul domeniului. Gerard de Roussillon era conte de Barcelona. Familia lui detinea. de asemenea.) În secolul al XlII-Iea. Lyon. zona fiind un centru al cultului ei . Ne amintim (vezi Capitolul 3) ca acest lucru a fost contrazis mai tîrziu de c ei din St Maximin. unde a trait pîna la sfîrsitul zilelor ei. dar redescoperita în 1896 — cu putin timp înainte ca Sauniere sa picteze personal basorelieful de pe altarul de la Rennesle-Château. Cu totii erau devotati Mariei Magdalena. a renovat manastirea si a descopertit. de asemenea.) El sugereaza. unul dintre calugarii de la Sainte-Croix. lucru care sugereaza existenta unor motive mai puternice decît simpla venerare a unei sfinte din Noul Testa ment. convins ca relicvele se mai afla înca în Provence. la sud de Lyon . Poate ca la mijloc era ceva în legatura cu adevaratul rol al Mariei Magdalena. (Sau poate. Conexiunea dateaza din vremea lui Gerard de Roussillon care. în care Magdalena contem-pleaza o cruce din lemn înca verde. iar studiile lui Bruzeau sugereaza ca amîndoi . în care lisus e rastignit pe o cruce din lemn înca viu. pe care Vaticanul a interzis-o. din nefericire. În secolul al XVII-lea. Conform teoriei sale. Mai tîrziu fresca a fost acoperita. probabil. ceva.astazi Parcul National Le Pilat -. de aseme-nea. ea ar fi trait nu în Provence. nu în Carnargue. familia Roussillon a considerat de datoria sa sa pastreze atît moastele. pur si simplu.

erau membri ai unei societâti secrete numite Societe Angelique.45 În regiunea deluroasa Le Pilat, un drum stravechi urca pe Mont dat pîna la 0 capela închinata Mariei Magdalena. Cararea porneste în satul Ma lleval, în a carui biserica se afla statui ale sfintilor Anton din Padova si Germaine, identice cu cele de la Rennes-le-Château. Drumul trece pe lînga o capela închinata Sfîntului Anton Ermitul — un alt sfînt prezent si în biserica lui Sauniere (sarbatorit pe 17 ianuarie), în Capela Magdalenei poate fi vazut un tablou al sfintei în grota sa, uimitor de asemanator cu cel de la Rennes-le-Château. Bruzeau subliniaza ca, pe fundalul altarului din biserica lui Sauniere, se afla un arc si o coloana: în limba celta primul este pyla, în latina cea de-a doua e pila, ambele indicînd fonetic zona Le Pilat. Iar culmile ce se profileaza la orizont par a fi cele de lîngâ Mont Pilat. întotdeauna ni s-a parut ciudat faptul ca, în basorelieful sau, Sauniere nu a inclus si cel mai reprezentativ element din icon ografia Mariei Magdalena: vasul cu mir sfînt — în franceza, sainte baume... Sa fi fost aceasta o modalitate de a sugera ca moastele ei ' nu se afla totusi la St Maximin-la-Sainte-Baume, în Provence? Judecind dupa facturile pentru închirierea cailor si a trasurilor în zona Lyon în anii 1898 si 1899,46 se pare ca Sauniere a batut intens regiunea Le Pilat, cautînd ceea ce mai ramasese din adorata sa Maria Magdalena. Aici se ridica însa o întrebare fundamentala: de ce si-ar da cineva atîta osteneala pentru a gasi, în esenta, niste oase? Fiindca, desi catolicii au avut dintotdeauna o înclinatie aparte spre moastele sfintilor, trebuie sa retinem ca multi dintre cei care cautau ramasitele Magdalenei erau, de fapt, ocultisti sau catolici rebeli, în orice caz, nu aveau aeru l unor persoane sentimentale, iar epoca în care comertul cu relicve era profitabil apusese de mult. Prin urmare, care este motivul insistentei lor? Poate ca, de fapt, nu cautau doar niste oase; poate credeau ca în sicriu s-ar afla un secret — ceva referitor ori la trupul însusi, ori la un obiect de lîngâ el. Henry Lincoln a sugerat presei franceze, probabil ironic, ca acest „ceva" ar putea fi certificatul de casatorie a lui lisus cu Maria Magdalena47. Serios vorbind însa, secretul respectiv trebuie sa fie ceva similar — o dovada concludenta care.odata facuta publica, ar stîrni senzatie. Tinînd seama de interesele diverselor grupari pe care le-am studiat, proba bil ca este ceva eretic, ceva care a r a vea un impa ct en orm asupra structurilor oficia le ale Bisericii. Dar ce anume ar pu tea constitui o astfel de amenintare? Si cum ar fi posibil ca un obiect vechi — de 2 000 de ani — se presupune sa aiba o semnificatie atît de mare pentru lumea modern a? CAPITOLUL 10 În cautarea filonului subteran În aceasta etapa a cercetarilor noastre, ne-am vazut din nou confruntati cu aparenta semnificatie a Mariei Magdalena pentru o veritabila retea de organizatii eretice, subterane. De aici am si început, de altfel, de la simbolismul subliminal al „Doamnei M" folosit de Leonardo da Vinci în fresca Cina cea de taina, în anii care s-au scurs de cînd ne-am lasat antrenati în lumea secreta a ereziilor europene, am strabatut o distanta considerabila, în ambele sensuri ale termenului. Venise vremea sa facem un popas si un bilant: ce aflasem'? „Doamna M", pe care noi am interpretat-o ca fiind Maria Magdalena, avea,

în mod evident, o importanta uriasa pentru da Vinci, prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din Sion. întrevederile pe care le-am avut cu membri actuali ai acestei organizatii ne-au confirmat faptul ca Magdalena are aceeasi semnificatie si pentru ei. Acelasi lucru poate fi spus si despre loan Botezatorul — un personaj pregnant în lucrarile lui Leonardo si caruia Prioria pare sa-i acorde o veneratie deosebita. Numeroasele noastre calatorii în sudul Frantei ne-au convins ca exista motive solide pentru a nu lua în derîdere legendele privind viata Mariei Magdalena în regiune, dar asocierea ei cu Madonele negre indica existenta unei conexiuni pagîne. Totul în privinta venerarii Magdalenei are puternice implicatii sexuale — aspect evident mai cu seama în rela tia dintre ea si poemul erotic din Vechiul Testament, Cîntarea Cîntarilor. Dar aici apare un paradox. Pe de o parte, exista dovezi care sugereaza ca Maria Magdalen a a fost sotia lui lisus — sau, cel putin, iubita lui —, iar pe de alta avem asocierea ei insistenta cu divin itatile pagîne. Contradictia este evidenta si pare irationala: cum e posibil ca între femeia ca re a r fi fost casatorita cu Fiul lui Dumnezeu si figuri ca Diana, zeita vînatorii, si Isis, zeita egipteana a dragostei si a magi ei, sa fie facute astfel de conexiuni? Iata o întrebare la care ne-am str aduit îndelung sa raspundem. În decursul cercetarilor noastre, am constatat ca diverse persoa ne si grupari, precum templierii, St Bernard de Cla irvaux si abatele Sauniere, au manifestat puternice înclinatii spre tema centrala a principiului feminin. Desi se poate ca pentru unii dintre ei acesta sa fi fost doar un ideal filozofic, simplul fapt ca i-a fost asociata o figura feminina precisa sugereaza o veneratie deosebita . Aceasta figura a fost cînd Maria Magdalena, cînd Isis, stravechea Regina a Cerurilor si consoarta zeului Osiris, mort si revenit apoi la viata. In mod cert, aceasta conexiune — Magdalena/Madona neagra/ Isis — a fost totdeauna centrala pentru Prioria din S ion. Pentru membrii lui, Madona neagra este reprezentativa, simultan, pentru Magdalena si pentru Isis. Acest lucru este însa ciuda t, deoarece prima este o sfînta crestina, iar cea dea doua o zeita pagina; cum ar putea exista o legatura între ele? Dupa cum am vazut, catarii nutreau idei heterodoxe, total inacceptabile, cu privire la Maria Magdalena; la urma urmei, întregul o ras Beziers a fost trecut prin foc si sabie din cauza acestei erezii. Pentru ei, ea a fost concubina lui lisus — o idee ce aminteste de Evang heliile gnostice, care o descriu ca fiind femeia pe care lisus o saruta adesea pe gura si pe care o iubea mai mult decît pe oricine altcineva. Cata rii credeau acest lucru, desi cu o deosebita retinere, fiindca prop ria lor versiune de gnosticism considera sexul si procrearea ca fiind, în cel mai bun caz, un râu necesar. Ideea relatiei dintre lisus si Ma gdalena nu a aparut în rîndul precursorilor lor, "° gomi lii, ci era deja prezen t a în sudul Frantei, în tr- o cultura pe prea marirea femininului, asa cu m o demon strea za si tra-trubadurilor. Si, asa cum am vazut, tratatul „Sora Caterina" Sugereaza ca ideile Evangheliilor gnostice cu privire la Maria

Magdalena erau înca vii în secolul al XlV-lea. La fel de ciudat ni s-a parut sa descoperim ca unii dintre cei mai barbati, cavalerii templieri - sau cel putin nucleul lor , e rau, de asemenea, devotati venerarii principiului feminin. Adoratia lor pe ntru Madonele negre era neîntrecuta, iar nazuinta lor cavalereasca spre iubirea transcendentala a stat la baza legendelor despre Sfîntul Graal. Templierii erau însetati de cunoastere, aceasta fiind principala lor forta calauzitoare. Ei culegeau date si informatii de oriunde li se ivea posibilitatea: de la arabi au preluat principiile geometriei sac re, iar contactele strînse dintre ei si catari au adaugat un plus de gnosticism ideilor religioase pe care le nutreau, si asa heterodoxe. Chia r de la început, interesele acestui ordin cavaleresc au fost în esenta ocu lte; neconvingatoarea explicatie a formarii sale ca protector al pele rinilor crestini în Tara Sfînta nu a facut decît sa atraga atentia asupra anomaliilor ce îl înconjoara. Cea mai mare concentrare de proprietati templiere din Europa s-a aflat în Languedoc, acea regiune ciudata din sud-vestul Frantei care pare ca a actionat ca un magnet pentru numeroase grupari eretice, în z ilele sale de glorie, catarismul a devenit practic religia oficiala a acestei provincii în care a înflorit si s-a dezvoltat, de asemenea, tradi tia trubadurilor. Studii recente au demonstrat, pe de alta parte, ca templierii practicau alchimia. Cladirile din cîteva orase în Languedoc, precum Aletles-Bains, mai poarta si astazi complexe simboluri alchimice si ilustreaza puternice legaturi cu Ordinul Templier. Dupa sinistrele evenimente ce au însotit desfiintarea organizatiei, membrii ei s-au retras din prim-plan si au continuat sa-si ex ercite influenta asupra unui numar mare de societati. Cum au reusit templierii acest lucru si cui au transmis cunostintele detinute, nu s-a stiut niciodata cu certitudine pîna acum zece ani. Treptat, a iesit la iveala faptul ca fostii cavaleri au supravietuit sub forma rozicrucianismului si a francmasoneriei, care le-au preluat si bagajul de cunostinte. Am descoperit ca, la o examinare atenta, interesele fundamentale ale acestor societati devin evidente. Unul dintre ele este veneratia deosebita — exagerata chiar — pentru cei doi sfinti loan — loan Evanghelistul (sau cel Preaiubit) si loan Botezatorul. Acest lucru este uimitor, deoarece ambele organizatii pot fi cu greu considerate adepte ale ortodoxismului crestin si dovedesc chiar o anumita raceala fata de lisus. Una dintre ac este organizatii este Prioria din Sion, dar mai uluitor în acest con text este faptul ca, desi toti Marii ai Prioriei îsi iau numele „loan", Pierre Plantard de 5aint-Clair sustine ca titlul celui dintii din aceasta succesiune -loan I" — este „în mod simbolic rezervat pentru Hristos".1 Nu putem sa nu ne

întrebam de ce ar fi o cinste pentru Hristos sa fie numit loan. Poate ca raspunsul consta în convingerea împartasita de aceste societati, conform careia lisus si-a transmis învataturile secrete tînarului Sfînt loan, aceasta traditie fiind pastrata cu extrema rigurozitat e de templieri, rozicrucieni si francmasoni. Si, astfel, se pare ca loan Evanghelistul a ajuns sa fie confundat — poate în mod deliberat — c u Botezatorul. însusi conceptul existentei unei Evanghelii secrete a lui loan era raspîndit în rîndul „ereticilor", de la catarii din secolul al XH-le a pîna la.Levitikon. Este ciudat ca acest motiv ioanit marcheaza atît de pregnant si de constant toate aceste grupari, deoarece este unul dintre cele mai putin cunoscute. Motivul este poate acela ca s-a reusit perfect, un t imp atît de îndelungat, pastrarea sa în secret, ferit de ochii lumii. O alta tema majora comuna diverselor ramuri ale acestui „filon subteran" al ereziei este elevarea principiului feminin si, în p rincipal, acceptarea sexului ca sacrament. Mareata Lucrare a alchimistilor, de exemplu, are paralele clare cu riturile sexuale tantrice, desi aceste conotatii au fost întelese abia de curînd. In mod ironic, multe dintre vechile practici traditiona le ale Occidentului au capatat sens abia atunci cînd cultura noastra a luat cunostinta de principiile tantrismului. Nazuinta catre întelepciunea feminina are radacini adînci, atît în sens filozofic, cît si ca rezultat al magiei, prin intermediul actului sexu al. Aceasta cautare a întelepciunii feminine — Sophia — este numitorul comun al tuturor gruparilor pe care le-am studiat noi: de exemplu, primii gnostici, societatile ermetice, templierii si succesorii acestora din francm asoneria Ritului Scotian Rectificat. Textul gnostic intitulat Pistis Sophia stabileste o relatie între Maria Mag-Qalena si Sophia, aceasta din urma fiind asociata cu zeita Isis; poate c^ astfel se explica aparenta corelatie pe care o face Prioria din ^on între sfînta si zeita. Oricum însa, acesta este doa r un indiciu, nu raspunsul cautat. Semnificatia constanta a Mariei Magdalena este, pe de alta Part e, neîn doielnica. Ramasitele ei trupesti au fost cautate - si poate ca m ai sînt si astazi — cu o fervoare extrema. In secolul aj XlII-lea, Carol al II-lea de Anjou a dovedit în acest sens un zel fanatic, desi în van, fiindca doua secole mai tîrziu, urmasul sau rnai celebru, Rene d'Anjou, înca mai cauta moastele respective. Chiar sj la sfîrsitul secolului al XlX-lea, aceeasi dorinta arzatoare 1-a animat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château. într-un fel sau altul, Magdalena detine cheia unui mister adînc, pastrat cu strasnicie timp de secole. Iar în parte, în acest secret este direct implicat loan Botezatorul (si/sau loan Evanghelistul). O data ce neam dat seama de existenta unui astfel de secret, am devenit nerabdatori sa

scuturam praful istoriei cît mai rapid posibil si sa aruncam o r aza de lumina asupra lui. Dar nu ne-am asumat o sa rcina simpla: gruparile si organizatiile care au pastrat acest secret timp de secole si-au dezvolta t metode eficiente de a tine curiosii la distanta de adevar. Desi au existat unele persoane care ne-au oferit cîteva indicii, nimeni nu avea sa vina sa ne dezvaluie în mod direct întregul secret. Tot ce stiam era ca dovez ile indicau existenta unui esafodaj la baza caruia se afla Sophia si loan. De ce, nu stiam, desi un indiciu consta în faptul ca, indiferent de natura secretului, acesta în nici un caz nu era unul menit sa conso lideze autoritatea Bisericii. De fapt, aceasta erezie necunoscuta pare sa constituie o amenintare serioasa nu doar la adresa catolicismului, ci a crestinismului însusi, asa cum îl stim noi. Gruparile pastra toare ale secretului considerau, în mod evident, ca se afla în posesia uno r cunostinte referitoare la originile reale ale crestinismului si c hiar la persoana lui lisus. Indiferent de natura acestui secret, este vorba, cu certitudine, de ceva relevant — si semnificativ — pentru lumea moderna. La Rennes-leChâteau, Sauniere nu-i avea ca oaspeti doar pe reprezentantii îna lt ei societati pa riziene precum Emma Calve, ci si politicieni si membr i ai familiilor regale. Mai aproape de zilele noastre, Pierre Plantard de SaintClair si Prioria din Sion au fost asociati cu personalitati de cali brul lui Charles de Gaulle si Alain Poher, un proeminent om de stat francez, de doua ori presedinte interimar.2 Recent au circulat zvonuri despre o posibila conexiune între fostul presedinte Francois Mitterrand si P ierre Plantard de Saint-Clair.3 în mod cert, Mitterrand a vizitat Rennes -leChâteau îfl 1981, cînd a fost fotografiat în Turnul Magdala si alaturi de statuia lui Asmodeus, în biserica.4 Semnificativ este, poate, si faptul ca fostul presedinte s-a nascut în Jarnac, unde a si fost îngropat în cadrul unei ceremonii particulare, în vreme ce oficialitatile au luat narte la slujba desfasurata în catedrala Notre-Dame din Paris, în conformitate cu statutul din anii 1950 al Prioriei din Sion, Jarnac era, de mult timp, unul dintre centrele sale principale.5 Jn multe cercuri se considera ca Prioria din Sion exercita o Afluenta reala asupra politicii europene si chiar internationale. Dar ce legatura ar putea avea în acest sens aspectele pe care s-a axat investigatia noastra, oricît de interesante ar fi ele din punct de vedere istoric si filozofic? Sa fie oare la mijloc acea „rasturnare din temelii a crestinismului"

promisa de colaborarea dintre Priorie si Biserica lui loan, despre care am discutat mai devreme? Unicul lucru pe care-1 au în comun Maria Magdalena si loan Botezatorul este acela ca amîndoi sînt sfinti si ca au fost personaje istorice care apar în Noul Testament. Singura directie logica de cercetare pe care am identificat-o în continuare a fost aceea de a le studia viata si rolurile , sperînd ca astfel vom afla motivul pentru care constituie, de atîta vreme, punctul focal al traditiilor secrete. Iar daca voiam sa întelegem importanta lor pentru initiatii celor mai importante grupari ezoterice, treb uia sa începem prin a citi cu atentie Biblia. CAPITOLUL 11 Neadevarurile E vangheliilor În perioada sarbatorilor pascale ale anului 1996, presa britanica1 a acordat o atentie deosebita unei descoperiri aparent senzationale: un osuar în Ierusalim, ce continea osemintele unui mic grup de oameni, printre care si „lisus, fiul lui losif ". Ceilalti erau doua Marii (una dintre inscriptii fiind în limba greaca) — posibil, în acest context, Fecioara Maria si Maria Magdalena —, un losif, un Matei si un „Iuda, fiul lui lisus". Desigur ca aceste nume, descoperite astfel împreuna, au stîrnit entuziasm în rîn dul crestinilor, desi implicatiile nu le erau, neaparat, pe plac; la urma urmei, crestinismul a fost fondat pe ideea ca lisus a înviat din morti în trup si a urcat astfel la ceruri. Descoperirea osemintelor sale ar fi deci deva statoare. Dar erau ele cu adevarat ramasitele lui lisus — si ale familiei sale? Trebuie sa admitem ca, dupa toate probabilitatile, nu era u. Ar putea fi doar o coincidenta faptul ca numele respective au o rezonanta aparte pentru crestini; în fond, erau nume foarte raspîndite în Palestina secolului I. Dar semnificatia acestei descoperiri rezida în unasa amplitudine si intensitate a dezbaterilor pe care le-a cauzat. Numeroase progra me de televiziun e si publicatii serioase au încercat sa raspun da la întrebarea: daca s-ar fi putut dovedi ca acele °serrdnte apartineau întradevar personajelor din Noul Testament, Ce însemna tate ar fi avut acest fapt pentru crestinism? Iar pentru noi unul dintre cele mai interesante aspecte ale problemei a fost Uluirea si iritarea manifestate de numerosi crestini la ideea ca lisus ar fi putut fi un om obisnuit. Pentru multi a constituit o surpriza chiar si faptul ca numele sau era unul frecvent întîlnit. Este de înteles de ce crestinii devotati prefera sa -si pastreze opiniile proprii despre lisus ca fiu al lui Dumnezeu, ignorînd afirmati ile celorlalti cu privire la el; cu toate acestea, e ciudat ca atît de multi dint re ei nu stiu nici pîna astazi în ce proportie substantiala s-a dovedit litera Evangheliei a fi incorecta. Niciodata n-au fost disponibile atît de multe informatii ca în ziua de astazi: în decursul ultimilor cincizeci de a ni au fost scrise numeroase carti ce prezinta o ga ma uriasa de idei si teorii cu privire la lisus si la miscarea sa, unele chiar amuzante. Dintre aceste a, unele sugereaza ca lisus ar fi fost un tata divortat cu tr ei copii,

Chiar si cele mai familiare concepte ale religiei crestine capata un sens cu totul diferit în contextul istoric al Palestinei secolului I. De exemplu. dar faptul ca ele au putut aparea are o alta explicatie: studiile recent e au demonstrat existenta unor erori flagrante în istoria traditionala a vietii lui lisus. Vidul la care ne referim nu a putut fi identificat decît o data ce studiile în domenii adiacente au oferit istoriei un context bine d efinit. de pilda. Un alt exemplu al modului în care traditia crestina s-a transformat în „adevar" istoric este cel al celebrarilor cu ocazia Pastelul sau a Craciunului. Pentru ei. aceasta expresi e întruchipeaza ideea caracterului indiscutabil divin al lui lisus — Domnul. în orice . asa ca micul lisus s-a n ascut într-o iesle (sau. desi vidul de cunoastere faciliteaza aparitia unor astfel de teorii. milioane de crestini din lumea întreag a sarbatoresc nasterea lui lisus pe 25 decembrie. hipnotizator. la han nu exista loc si pentru ea si pentru sotul ei. complotist. ci efectiv rescrierea lor. budist. jar magii si pastorii au venit pentru a se închina Mîntuitorului nou-nâscut. echivalenta astazi. caz însa. Dar. . într-o pestera). Descoperirile arheologice precum textele de la Nag Ham-madi si Manuscrisele de la Marea Moarta au dezvaluit o serie de detalii privi nd societatea si cultura în care a trait lisus. crestinii evanghelici obisnuiesc sa-si „afiseze" pe biserici cuvintele: „lisus Hristos e Domnul". dar. devenind apr oape o dovada ca lisus este unicul Dumnezeu. losif. Fraza a fost extrasa din Evanghelii din convingerea ca ucenicii i-au conferit acest titlu ca o recunoastere a sta tutului sau unic. în fiecare an.francmason. poves tea este una dintre primele spuse tuturor copiilor si devine pentru ei. Povestea este una dintre cele mai cunoscute din toate timpurile: Maria era o fecioara care a conceput un copil prin interventia Duhului Sfînt. în decursul secolelor. parintele unei dinastii de regi ai Frantei. ele impun nu doar reinterpretarea Evangheliilor.2 Expresia nu implica absolut nimic spiritual sau divin. asa cum a aratat apreciatul carturar Geza Vermes. Dumnezeu întrupat. a devenit evident ca multe aspecte considerate unice si proprii crestinismului nu erau cîtusi de putin astfel. astfel. cu sir în limba engleza. o ciuperca halucinogena (!) si chiar o femeie ! Aceasta veritabila explozie de idei bizare a fost poate rezulta tul disponibilitatii omului modern de a-si pune anumite întrebari. în unele versiuni. aceasta era doar o formula obisnuita de respect folosita de copii fata de tatal lor ori de o femeie fata de sotul ei. Chiar daca nu este pe deplin acceptata de crestinii mai sofisticati ori de teologi. filozof cinic. sensul sau initial s-a pierdut.

Si a mai existat o supozitie: aceea ca documentele sînt scrierile unei singure . pe tarmul Marii Moarte. vestita prin semne si minuni. precum Osiris. va veni cu adevarat un zeu mîntuitor si si-au creat astfel un fel de parodie a crestinismului ce avea sa apara mai tîrziu. Attis. Osiris. la un moment dat. între care si aparitia unei noi stele. Iar daca materialul originar este gresit interpretat. nimic nu dovedeste macar ca manuscrisele în sine au o origine eseniana. pe 25 decembrie si ca aceasta data a fost aleasa deoarece coincidea cu un vechi festival pâgîn . Si totusi. aceasta a fost doar presupunerea facuta la gasirea lor. pastori au fost. de Pilda în pesteri. anuntul sau a stîrnit o adevarata stare de tulburare. cercetatori ai Bibliei. Pentru majorita tea crestinilor obisnuiti. de exemplu. mai tîrziu. Dionysos etc. are aceeasi semnificatie în cazul multor zei pagîni. prezenti la nasterea lor. în prezent. acesta este doar vîrful aisbergulu i.de la o vîrsta frageda. descoperite în 1947. De fapt. clericii tind sa se prevaleze de legea ca pagînii din vremurile stravechi stiau oarecum ca. Ad evarul despre toate aceste divinitati care au murit si au înviat este cunoscut de multi ani de teologi. Data de 25 decembrie. acum ne vom margini sa spunem ca data de 25 decembrie ca zi de nastere nu este singura similaritate dintre povestea lui lisus si cea a altor divinitati pâgîne. simbolizînd carnea si sîngele zeului. Anumite pasaje i-au convins pe multi ca lisus si loan Botezatorul erau membri ai sectei esenienilor. Incredibil ni se pare însa faptul ca aceasta explicatie a venit abia în anul 1994. în mod deliberat. Misterele lui Dionysos erau celebrate printr-o m agica ingerare de pîine si vin. aleasa ca zi de nastere a lui lisus. istorici. „litera de Evanghelie". de asemenea. concluziile care deriva din el pot fi foarte departe de realitate. Însa amploarea ignorantei în care sînt tinuti. multe s-au spus pe margi nea Manuscriselor de la Marea Moarta. Cînd papa a considerat firesc sa explice ca lisus nu s-a nascut. Unele dintre ele par a arunca o noua lumina asupra crestinismului timpuriu. de fapt. a murit ucis întro vineri si a fost „înviat" în mod magic dupa ce a ramas în lumea de dincolo timp de trei zile. Tammuz. nu putini sînt cei care considera acest lucru indiscutabil. dar se pare ca a existat o conspiratie tacita de a-1 pastra departe de urechile „turmei" de credinciosi. fiindca teologii stiu de multa vreme ca întreaga poveste a Craciunului nu e altceva decît un mit. Adonis. Desi vom trata în detaliu. vestea a cons tituit aproape o revelatie. De exemplu. Cu atîtea date si informatii noi despre originile crestinismului. Daca sînt confruntati cu dovezi privind faptul ca lisus a fost doar unul dintr-o lunga serie de zei care "au murit si au înviat". sotul lui Isis. Printre numeroasele titluri care le-au fost acordate s-au aflat si cele de "Bun Pastor" sau „Salvatorul Omenirii". Si acestia s-au nascut în locuri umile. e foarte usor sa te lasi purtat de entuziasm si sa accepti o idee anume fara a sta prea mult pe gînduri si fara discernâmîntul necesar. cu principalul sediu la Qumran. originile reale ale relig iei crestine. majoritatea crestinilor atinge granite greu de imaginat.

credule etc. ni s-a paru t c& exista motive serioase pentru a face acest lucru — cel putin . nu le vom include în investigatia noastra. cum cartile acopera o gama variata de opinii — sceptice. de fapt. textele de la Nag Hammadi nu au fost niciodata considerate produsul unei singure secte. Norman Golb. Ei sustin ca. este de alta parere. Dar unul dintre cei mai reputati profesori de istor ie iudaica. rationale. asa ca întreaga lor argumentatie se prabuseste. Asa cum am vazut însa. de exemplu. din an ul 70 d. (Pe de alta parte. ascunsa la Qumran în timpul revoltei iudeilor. —. care sa ateste ca documentele provin de la o singura comunitate sau ca la Qumran ar fi existat. Dar fiindca rolul lor în studierea orig inilor crestinismului este minor.3 Daca istoricul are dreptate. Majoritatea autorilor nu au facut altceva decît sa încerce sa reconstituie credintele unei presupuse secte pe baza scurgerii de documente care-si au.) Desi epitetul „esenian" atasat Manuscriselor de la Marea Moarta este incorect. în nici un caz nu se poate spune ca reprezinta ceea ce cred eu. La urma urmei. Am ajuns astfel într-un punct în care ne-am dat seama ca se Hnpunea de mult o reevaluare radicala a statutului detinut de loan Botezatorul si de Maria Magdalena. care a studiat îndeaproape descoperirea Manuscriselor de la Marea Moarta si analizarea lor ulterioara. dar . dezvalui e cu usurinta interesul pe care îl nutresc în domeniile religios si ezoteric. Faptul ca derivarea unor concluzii pornind de la premise eronate comporta riscuri serioase este exemplificat în cartea The Hiram Key. ele îsi pastreaza profunda semnificatie istorica pentru întelegerea iudaismului din acea epoca. concluzia e clara: lisus a fost francmason. respectivele manuscrise nu sînt opera esenienilor si nici nu exista dovezi ca lisus ar fi fa cut part e din acea secta. Golb este de parere ca documentele fac parte din bib lioteca Templului. din moment ce unele manuscrise de la Qumran contin idei similare cu cele ale francmasoneriei si fiindca — dupa parerea lor — „autorii Manuscriselor de la Marea Moarta. at unci toate cartile scrise despre Manuscrisele de la Marea Moarta nu-S1 mai au rostul.secte — ale esenienilor sau ale alteia dintre multele care si-au gasit refugiu în zona respectiva.Hr. de Knight si Lomas. El a demonstrat ca nu exista dovezi nici arheologice. originile în rîndul unui mare nUJnar de grupari diferite. E ca si cum am încerca noi sa deducem cOnvingerile cuiva privind cartil e din biblioteca sa.. nici în manuscrisele respective. biblioteca mea personala.. înseamna ca esenienii au fost precursorii francmasonilor. de fapt. erau esenieni fara nici o îndoiala"4. o grupare religioasa. si dovezile sugereaza ca are. Iar daca mai adaugam si convingerea lor ca lisus era esenian. Acest exem plu îndeamna deci la moderatie din partea cercetatorilor prea entuziasti.

loan si Magdalena nu par a avea nimic în comun. Pe lînga faptul ca în traditia acceptata a crestinismului nu exista nimic care sa-i lege -cu exceptia aparentei lor veneratii pentru lisus —. desi. conform traditiei crestine. ia r în Evanghelii nu se sugereaza nicaieri ca ei s-a r f i întîlnit vreodata. nu exista nimic care sa a teste ca apostolii» ori macar Sfîntul Petru. se crede ca loan si lisus erau veri sau ca între ei exista un alt grad de rudenie. Dar a fost acest lucru într-adevar mai mult decît un soi de încapatînata si persistenta revolta împotriva Bisericii pur si simplu de dragul revoltei? A existat oare ceva substantial la baza acestei erezii? Pentru a afla raspunsul la acea sta întrebare. le aduce prosoape curate si gateste pentru ei. venit din salbaticie pentru a îndemna oamenii la pocainta. iar Maria era una dintre femeile care-1 urmau pe lisus. initial. Poate ca auzise despre reputatia pe care ea o avusese în trecut si dezaprobase prezenta ei „necurata" în preajma lui lisus — cu exceptia situatiei în care o botezase el însusi. iar Magdalena lui Iisus ca predicator: loan re . Nu exista nimic care sa ateste acest lucru. au fost botezati. Prim ul element major de legatura între cei doi este caracterul complementar a l rolurilor detinute în activitatea prezinta începutul ei. exista indicii ca macar se cunosteau.dupa parerea unei tena ce miscari subtera ne din Europa . Totusi. loan Botezatorul este înfatisat ca un ascet care moare din cauza inflexibilelor sale standarde morale —. Marturisim ca. despre Magdalena se crede ca ar fi fost o prostituata care. la cele patru Evanghelii canonice dupa Matei. am fost nedumeriti de aceasta conexiune „eretica" între Botezator si Maria Magdalena. ne-am întors la Noul Testament si îndeosebi. desigur. nu se sugereaza nicaieri ca el ar fi invocat învataturile lui lisus cînd a luat pozitie împotriva lui Irod Antipa. Citi nd printre rînduri. din rîndurile careia au fa cut parte cîteva dintre cele mai luminate rctinti ale omenirii. nu a sfîrsit ca un martir crestin. la prima vedere nici exam inarea ereziilor în sine nu scoate la iveala nimic în acest sens.5 O cercetare mai atenta a fundalului pe care se desfasoara evenimentele descrise în Biblie ofera însa o serie de indicii cu privire la conexiunea dintre Maria Ma gdalena si loa nl Botezatorul. s-ar fi pocait si si-ar fi petrecut restul vietii facînd penitenta. Imaginile celor doi difera considerabil. De asemenea. deopotriva. Principala tema a ceea ce am numit noi Marea Erezie Europeana este inexplicabila veneratie — la modul practic în multe cazuri — Pentru Maria Magdalena si loan Botezatorul. Despre loan Bote zatorul specialistii sustin ca era bine cunoscut în vremea sa dr ept un predicator virtuos.) Pe de alta parte. Marcu. Luca si loan. detinînd un rol important în anturajul sau. fapt graitor. Prin urmare. dar. ne putem imagina ca loan o cunostea pe Magdalena ca p e o femeie care spala picioarele barbatilor. (De fapt.

înseamna ca situatia se schimbase din zilele lui Rut si Naomi. în Biblie nu exista aproape nici un fel de inforrnatii despre ea. Ca si cum autorii textelor biblice se asteptau ca cititorii sa stie la cine se refereau. Evangheliile afirma ca femeile care-1 urmau pe lisus „slujeau din avutul lor".scotînd din ea sapte draci".6 Ioan este cel care initiaza „cariera" de predicator a lui lisus nrin ritualul botezului. de exemplu. considerata în mod aproape unanim ca una si aceeasi cu Maria Magdalena. La început. pe propriilei picioare. rolul ei este unul important în viata lui lisus. nici unul nu a fost inclus în Evanghelii decît marginal. de ce nu este ea mentionata clar si mai înainte? Poate fiindca autorii Evangheliilor au fost nevoiti sa recunoasca rolurile centrale pe care loan si Maria Magdalena le-au avut în activitatea lui lisus. Magdalena apare brusc în scena la momentul rastignirii. principala cone xiune este aceea ca amîndoi oficiaza un anumit fel de ungere.simbolizeaza sfîrsitul. Magdalena. Toate celelalte femei din Biblie sînt identificate dupa statut ul lor de sotie. Botezul pe care îl face loan cu apa este în mod cert similar cu ungerea cu mir pe c are o practica Maria din Betania. are un rOl central în evenimentele din perioada mortii si a învierii sale. Principala similaritate între cele doua personaje este însa alta: cu toate ca ambele au detinut o importanta functie rituala în viata lui lisus. astfel încît nu i-au putut trece complet cu vederea. am presupus în mod naiv ca orice discipol de sex feminin al lui lisus ar fi primit acelasi tratament pentru simplul motiv ca era femeie si deci cetatean de rangul al doilea în Palestina secolului I. într-un rol ce sugereaza o oarecare intimitate cu lisus si tot ea este primul martor al învierii. Maria Magdalena. apar si dispar din paginile Bibliei atît de brusc. dar n u putem sa nu remarcam ca însasi mentionarea sa de catre autorii Evangheliilor sugereaza ca Maria era o femeie independenta. Nu ni se spune cum a ajuns în rîndul ucenicilor. Sa fi facut Magdalena parte dintr-un grup de femei bine situate material. Pe de o parte. dar pe de alta. mama sau sora a unui anume barbat. mai cu seama la înmormîntarea lui lisus. Pe de o parte. Nu se precizeaza nici ce rol a avut ea în mod exact. dar pe de alta nu ni se spune nimic despre modul în care lisus a deplîns moartea lui sau despre cum si-a îndemnat discipolii sa-i cinsteasca memoria. tot ea unge cu mir si aloe trupul mort al lui lisus în vederea înmormîntarii. ceea ce sugereaza ca detineau un „avut" cu care sâ-1 ajute. citim cum loan a fost decapitat de oameni i lui Irod. Apoi sa nu uitam accentul ciudat pus pe patronimicul ei. amintindu-se doar ca lisus a vindecat-o la un moment dat. simplu. ale caror vieti sînt descrise pe larg în Ve chiul Testament. desi ar fi preferat sa nu-i mentioneze deloc. ea intra în scena în mod real abia ca tartor al rastignirii. fiind parca tolerati acolo. Dar ce anume în privinta celor doi a fost atît de irita nt pentru autorii Evangheliilor si pentru Parintii Bisericii? Aceasta marginalizare deliberata este si mai clara în cazul Ma rieiei Magdalena. Despre originea acestuia vom discuta mai tîrziu. încît creea za un efect disonant. Ea este însa. . pe de alta parte. Dar daca asa ar fi stat lucrurile. Maria Magdalena. Cu exceptia unei scurte mentiuni în Evanghe-«a dupa Luca.

Un studiu atent al Evangheliilor releva unele aluzii la aceast a riva litate. de fapt. în mod deliberat. femeia care îl unge pe lisus este o anonima. luîndusi poate chiar numele de „loan" din respect pentru acesta din u rma. ei au încercat sa ascunda pe cît posibil rolul si identitatea e i reala. al lui loan. Se pare ca. este. desi probabil ca autorii lor stiau bine cine era ea si de ce anume era importanta. cea care îi unge picioarele lui lisus. sugerînd ca „protesteaza prea mult".Din acest motiv. subordonat. Evanghelia dupa Marcu — probabil cea mai veche. Ma i sugestiv în sa este faptul ca loa n este înfa tisat ca a vînd unele dubii cu privire la rolul lui lisus de Mesia. Cercetatorii moderni ai Noului Testament recunosc ca relatia dintre lisus si loan este greu de definit. Pe de o parte. Despre tînârul loan „cel Preaiubit". de pilda (personaj central în numeroa se credinte „eretice"). comparativ cu textele mai ii. de fapt. Multi dintre ei sublini aza aparenta supraestimare a rolului sau de simplu înainte-mergator. Dupa decapitarea conducatorului lor. Pe cînd se afl a în închisoarea lui Irod. repetata în Biblie pîna la satietate. deloc surprinzator. Acela si proces de marginalizare pare a-i fi fost aplicat si lui l oan Botezatorul. lectura fara idei preconcepute a Bibl iei sugereaza ca multi dintre primii — si cei mai cunoscuti — ucenici ai lui lisus proveneau din rîndurile adeptilor lui loan. indiferent de situatia ei financiara. într-un pasaj care. iar cîteva pasaje din Noul Testament se refera la existenta unor dispute între discipolii lui lisus si cei ai lui loan. M aria Magdalena — atunci cînd numele ei este specificat — este întotdeauna mentionata prima în rîndul celorlalte femei. ei îl considera pe . multi specialisti au dedus ca subordonarea umila a lui loan fata de lisus. Daca asa stau lucrurile. Evangheliile sinoptice merg chiar mai departe: pentru ele. atunci marginalizarea ei su b pana autorilor Evangheliilor devine si mai evidenta. pe care e bazeaza si cele ale lui Matei si Luca — insista mai putin asupra olului secundar. chiar înaintea Fecioarei Maria. pe tema modului lor de viata diferit.7 Dar. ucenicii Botezatorului au ramas grupati într-o entitate distincta. în mod semnificativ. în primul rînd. ni se spune ca unii dintre ei i-au cerut trupul. un paravan în spatele caruia se ascunde rivalitatea Dintre cei doi si dintre gruparile lor de discipoli. Prioria din Sion crede ca Maria Magdalena este una si aceeas i persoana cu Maria din Betania. exceptie facînd acele situatii în care exista un motiv pent ru ca aceasta ordine sa fie schimbata.care întretineau. sora lui Lazar. este rareori mentionat de Biserica. grupul de ucenici? Multi specialisti sînt de parere ca acesta este adevarul. se stie ca fusese unul dintre discipolii Botezatorului. loan îi trimite pe doi dintre discipolii sai pentru a1 întreba pe lisus: „Tu esti Cel ce va sa vina sau sa asteptam pe altul?"9 Episodul este stînjenitor pentru teologi.

pe loan în fata multimilor. Daca Geza Vermes are dreptate si lisus a declarat ca el e si mai mare. „O fi loan mare. sîntem siguri ca autori i Evangheliilor ar fi fost mult mai fericiti daca ar fi putut omite orice mentiune despre loan. nu este nici unul mai mare decît loan Botezatorul" trebuie perceputa ca o insulta directa. a comparat expresia „cel mai mic în împara tia cerurilo r" cu alt e exemple similare si a ajun s la concluzia ca ar fi vorba despre o perifraza — o expresie impersonala — ce se refera la vorbitorul însusi. Se stie ca expresia „na scut din femeie" putea fi considerata o insulta. Eminentul cercetator al Noului Testament. poate nu atît de evidente. aparent. Geza Vermes. întregul fragment capata o cu totul alta conotatie. Aceasta ponegrire pare subliniata de urmatoarele cuvinte — „cel mai mic în împaratia cerurilor este mai mare decît el". Mai exista însa si o alta posibila interpretare. dar la fel de sugestive. Fara îndoiala ca rivalitatea dintre ei le era cunoscuta autorilo r Evangheliilor. o insulta chiar mai grava. dar eu sînt mai mare decît el". atunci cu greu poate fi crezut ca i-a facut un compliment lui loan. de exemplu. Poate ca cele patru Evanghelii au fost redactate cu scopul de a minimiza aceasta rivalitate si de a-1 p lasa pe lisus pe o pozitie superioara. iar pe de alta „înaintemergatorul" se întreaba daca a facut sau nu alegerea cea buna! Mai exista înca si alte indicii. De fapt. într-o oarecare masura. este limpede ca spusele sale se refereau la Botezator. de fapt.loan ca trimis al lui Dumnezeu pentru a-i netezi calea lui lisus si pentru a-1 prezenta multimilor ca fiind Mesia — recunoscîndu-i astfel. îndrumarea divina — . în contextul acelei discutii.11 Cu alte cuvinte. cel putin la cincizeci de ani dupa crucificare (aproximativ perioada în care au fost scrise). lisus le spune multimilor. spunînd ca: „Nu s-a ridicat între cei nascuti din femei unul mai mare decît loan Botezatorul"10. chiar în cuvintele rostite de lisus.. Poate ca fraza „între cei nascuti din femei. cu sensul ca „pînâ si cel mai marunt dintre ucenicii mei e mai mare decît el". spusele sale fiind. în acea vreme. Prin urmare. cu privire la rivalitatea dintre cei doi. Apoi adauga însa. iar loan era mereu îmbracat în piei de animale.. Semnificatia exacta a Acestor cuvinte a stîrnit numeroase dispute. 12 în acest caz. binecunoscutul pasaj în care lisus îl Preamareste. deoarece implica slabiciune. cel mai mic ln împaratia cerurilor este mai mare decît el". învierea — sînt uniti prin sentimentele neplacute iscate în rîndul celor care au scris Evangheliile-Dar este oare posibil sa întelegem de ce si sa reconstituim a/J adevaratul lor rol si reala lor semnificatie? Principala problema e aceea ca Noul Testament nu constituie o . enigmatic: „Totusi. pe care nu arn auzito însa la nici unul dintre cercetatorii Bibliei. vinul se pastra în burdufuri din piei de animale. S-a sugerat13 ca ar mai exista înca o aluzie jignitoare usor voalata la loan — evidenta pentru iudeii secolului I — în cuvintele lui lisus din cadrul unei dispute între ucenicii sai si cei ai lui loan: „nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi"14. Iata . este clar faptul ca Botezatorul si Magdalena — cel care 1-a botezat pe lisus si cea care a fost primul martor al evenimentului crucial pentru crestinatate.

Termenul utilizat în limba aramaica. Specialistii sînt. în acest sens.17 în context. dar altele extrem de semnificative. desi timp de secole învatatii 1-au studiat cu asiduitate. în care au fost scrise initi a l textele. de parere ca textele lui Matei si Luca sînt inspirate din cel al lui Ma rcu. selectie. Wilson scrie: „Unul dintre cele mai curioase aspecte ale cercetarilor cu privire la Noul Testament este faptul ca. La fel ca toate textele antice. Perioadele în care au fost scrise Evangheliile canonice au constituit. Celelalte trei — numite cu un termen generic Evanghel iile sinoptice — relateaza mai mult sau mai putin aceeasi poveste. au cazut de acord ca Evanghelia dupa Marcu este cea mai veche. dar sînt în mod evident copii ale unor texte mai vechi. Evanghelia dupa loan este considerata a fi fost scrisa cel mai tîrziu. ideea ca lisu s era dulgher este astazi la fel de încetatenita în traditia crestina.16 Autenticitatea sa este înca dezbatuta si astazi.Hr. fraza „Caci trei sînt care marturisesc în cer: Tatal. A. era naggar. De aceea. terpretare. si ele au fost supuse unui continuu proces de adaptare. prezentînd evenimentele în aproximativ aceeasi ordine si înfatisîndu-1 pe lisus în . episodul „femeii prinse în preacurvie" apare numai in Evanghelia dupa îoan — iar versiunile anterioare ale acesteia nu-1 contin nici ele. specialistii s-au vazut nevoiti sa încerce sa le stabileaca provenienta analizînd limbajul folosit în fragmentele care au rezistat pîna astazi.sursa de informatii credibila. De exemplu. de asemenea. ca re înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat". se stie ca în prima epistola a lui îoan.N. ca lisus era un umil du lgher. cel de-al doilea sens este mai plauzibil. fiind scrisa probabil în jurul anului 70 d. iar învatatura sa stîrnea numeroa se comentarii în rîndul celor care îl ascultau.Hr.18 Si totusi. dar gresita.15 Apoi. cînd si. nimeni nu a reusit sa gaseasca în mod cert si definitiv raspunsul la o serie de întrebari cît se poate de simple: unde anume au fost scrise Evangheliile. de asemenea. Un exemplu important cu privire la confuziile cauzate de traducere este parerea încetatenita. ca si cea a nasterii sale pe 25 decembrie. traducere si .19 Primele manuscrise complete care ne-au parvenit dateaza din secolul al IV-lea. cuvîntul naggar este utilizat numa i atunci cînd oamenii discuta în mod direct despre eruditia lui. si deci trebuie sa fi f ost scrise mai tîrz iu incluzînd însa si materiale provenite din a lte surse. fragmente noi au fost adaugate textel or originale — unele nu tocmai importante.20 Aceasta ultima Evanghelie a fost considerata dintotdeauna un soi de enigma. subiectul unor ample dezbateri si controverse. si Acesti trei Una sînt" a fost adaugata mai tîrziu. cine au fost cei care le-au scris". Desi problema nu a fost transata definitiv. cîndva între anii 90 si 120 d. In decursul secolelor. Cuvîntul si Sfîntul Duh. f iindca nicaieri nu se mai mentioneaza nimic despre vreun mestesug al lui lisus. mai cu seama.

Deoarece Evanghelia dupa loan se concentreaza asupra acestor aspecte. variind de la ideea ca l oan a avut cea mai bogata imaginatie pîna la aceea ca s-a bazat pe marturii oculare. care devine la loan unul dintre elementele cruciale ale textului. Astfel se explica. idei precum zeificarea lui lisus: trebuia sa fie cunoscut ca fiu al lui Dumnezeu — literal. Evanghelia dupa loan contine în mod cert cele mai multe detalii de circumstanta. dar este cea mai putin iudaica si cea mai elenista dintre toate. care se încadreaza în contextul iudaic al vremii. De asemenea.mod similar —. are cea mai ostila atitudine . Faptul ca ceilalti trei cronicari nu au avut cunostinta de a ceste episoade atît de importante i-a nedumerit totdeauna pe specialisti. Demonstreaza o cunoastere mai exacta a practicilor religioase iudaice. cu un accent puternic pe divinitatea lui lisus. De aceea. dar a adaugat mai tîrziu si propria sa interpretare a faptelor. Un bun exemplu în acest sens este numarul si numele diferite ale femeilor care vin la mormîntul lui lisus în cel e trei versiuni. sustin ei. Mult timp a constituit un motiv de confuzie chiar si pentru cei mai eruditi specialisti. în mod evident. considerat în mod traditional a fi loan cel Tînar. s-a presupus ca a fost scrisa într-o perioada mai tîrzie din dezvoltarea crestinismului. tonul e i este contrazis flagrant de datele si informatiile prezentate cititorului. fiindca învataturile lui „au prins" în restul Imperiului Roman. Problema este însa ca Evanghelia dupa loan este singura care pretinde ca se bazeaza pe marturia directa a cuiva prezent la majoritatea evenimentelor importante din viata lui lisus: „ucenicul preaiubit". cînd noua religie începea sa se afirme în Imperiul Roman. Dumnezeu întrupat — pentru a stîrni interesul lumii romane. Evanghelia dupa loan este recunoscuta ca fiind cea mai pretioasa din punct de vedere istoric si totusi e considerata cea mai îndepartata cronologic de viata lui lisus. la care lisus face prima sa minune — transformînd apa în vin — si învierea lui Lazâr. obisnuita cu divinizarea eroilor si a conducatorilor ei. încearca sa explice semnificatia evenimentelor pe masura ce le descrie. unii specialisti22 sustin ca textul lui loan ar fi cel mai vechi. Datorit a detaliilor oferite. Doua exemple în aceasta privinta sînt nunta din Cana. stranie. desi exista si alte interpretari. de fapt. desi exista si între ele numeroase discrepante în privinta anumitor episoade. cum ar fi numele unor persoane care apar anonime în celelalte versiuni. Evanghelia dupa loan relateaza însa evenimentele într-o alta ordine si include episoade pe care celelalte trei nu le mentioneaza. în vreme ce Evangheliile sinoptice relateaza povestea unui învatator religios facator de minuni.21 Ideea acceptata în prezent este aceea ca lisus era un lider religios iudeu respins îndeosebi de poporul lui. Numerosi comentatori moderni sînt de parere ca el nu a intentiona t sa fondeze o noua religie. dupa toate standa rdele. ca urmare a mesajelor sale derutante. crestinismul apârînd aproape accidental. Evanghelia dupa loan este diferita însa si prin imaginea pe care i-o confera lui lisus. textul lui loan are un caracter mult mai pregnant mistic si gnostic. Evanghelia dupa loan este.

sugerînd astfel ca Botezatorul era un personaj imiportant prin sine însusi. unele dintre a ceste surse au un caracter extrem revelator. Datele concrete nu sustin însa aceasta ipoteza: în anul 325 d. ei au stabilit ca numai patru Evanghelii vor ' fi incluse în Noul Testament. ale caror co nsecinte amare le mai suportam înca sj astazi. nu iudeii. început în secolul al IV-lea la Niceea. Dintr-o data. punctele de vedere exprimate. cu sensul de adevar cert. Conciliul de la Niceea a decis care dintre numeroasel e texte existente aveau sa fie incluse în ceea ce urma s^ devina Noul Testament. La niv el general. acelasi proces de selectie. în cele din urma. mentioneaza ca lisus si-a atras primii Ucenici dintre discip olii lui loan si ca rivalitatea dintre cele doua Snjpuri a continuat. sînt responsabili pentru uciderea lui lisus. în 1945. respin gînd pentru totdeauna peste cincizeci de texte care aveau aceeasi probabilitate de a fi autentice la fel ca cele patru selectate. Si. explicit sau implicit. continua înca si astazi. a sa cum vom vedea. descriind pe larg aparenta sa inferioritate si ignorînd cu desavîrs ire soarta ulterioara a acestuia.. acestea sînt. despre a carei existenta se stie deja de mult timp. termenul erezie însemna initial alegere. totusi. text e ce provin din mediul gnostic. neechivoc si divin inspirat. Dar foarte . Multi crestini cred în prezent ca Noul Testament este rezultata} unei inspiratii divine. Crestinii cunosc bine notiunea de „litera de Evanghelie".) într-un sens. a fost descoperita în întregime abia o data cu textele de la Nag Hammadi. limpede.fata de evrei — diatribele sale Ia adresa lor demonstreaza o ura veritabila — si totusi precizeaza mai clar decît celelalte Evanghelii ca roma nii. De exemplu. Aceasta confuzie este în sa explicabila prin numarul mare de &Ufse folosite pentru compilarea Evangheliei lui loan. (De fapt. în general.Hr. populatia nu are posibilitatea de a-si forma propria opinie cu privire la textele care s-au pastrat pîna în prezent. Totodata. incluzînd si ma rturii directe privin d misiunea lui lisus. Dar bucuria stîmita de acest lucru este temperata de motivul pentru care a fost acceptata de teologi: este similara cu cele patru Evanghelii accepta te si de aceea s-a permis introducerea ei în canonul neoficia l (desi Biserica Catolica a declarat-o eretica). în textele respinse au devenit sinonime cu erezia. Nu ne îndoim ca participantii la concili^ s-au lasat in fluentati în aceasta misiune de propriile lor obiective si prejudecati. Evanghelia dupa Toma. Alte texte datînd din aproximativ ace easi perioada au fost recuzate fiindca opiniile religioase exprimate în ele contravin celor din Noul Testament. spre deosebire de Evangheli ile sinoptice. este cea m ai stridenta în ceea ce priveste marginalizarea lui loan Botezatorul.

sa aibâ o memorie buna în acest sens). dar nu stim înca ce anume era el. Mai mult decît atît. totusi. el nu lasa sa se înteleaga ca ar fi stiut despre viata si faptele lui lisus altceva decît doar ca a fost rastign it si a înviat din morti. deoarece nu se poate sti care pasaje se bazeaza pe realitatea istorica si care pe simple zvonuri sau pe extrapolari ale zvonurilor ori chiar pe inventii crase. Sa fie oare o coincidenta faptul ca Evangheliile au fost scrise abia dupa ce primul misionar. nu pot oferi o explicatie convingatoare a rasti . asa cum am vazut. ca si ucenicii sai sa-si fi amintit gresit unele învata turi sau afirmatii (desi nu e greu de crezut ca popoarele cu o puternica traditie orala. De asemenea. desigur. deci. nu se materializase înca. la cel putin patru decenii dupa rastignire. a evanghelizat majoritate3 tinuturilor din rasaritul Mediteranei? în epistolele sale. s-a considerat ca el este Fiul lui Dumnezeu. despre învataturile si despre mesajul sau adresat omenirii. Din pacate. probabil ca nu 1-a interesat pe autor. Pavel. Textele Evangheliilor au fost scrise. studiul Noului Testament trece în prezent printr-g perioada de criza. au fost Evangheliile create pentru a sustine versiunea sa de crestinism sau pentru a o contracara? Autorii lor au fost în mod cert constienti ie activitatea lui Pavel. Ar fi fost de asteptat ca un asemenea proces sa clarifice imaginea pe care o aveam cu privire la persoana lui lisus si la motivatiile sale. nu pot explica semnificatia multora dintre lucrurile pe care el le-a fac ut. printre altele si pentru ca „venirea împaratiei lui Dumnezeu". pe aceea a Paginilor din lumea greaca si romana. precum: „A pretins lisus. În cea mai mare parte a ultimilor doua mii de ani. Abia în ultimele doua secole Biblia a fost supusa aceleiasi examinari riguroase ca oricare alt Document istoric si s-a încercat încadrarea vietii si activitatii lui isus în contexul epocii sale. probleme uriase în încercarea de a evalua autenticitatea Evangheliilor. Acest interval de timp în sine ridica. lisus nu a fost executat la initiativa conducatorilor religiosi ai iudeilor.27 Ca urmare. Multe dintre cuvintele pe care credem noi astazi ca le-a rostit însusi lisus este posibil sa nu fi fost notate ca atare sau sa fi fost pur si simplu nascocite. trimis pentru a mîntui omenirea de pacate printr-un act de suprem sacrificiu si pentru a pune bazele unei noi Biserici menite sa înlocuiasca religia Vechiului Testament si. s-a presupus ca Evangheliile sînt de inspiratie divina si ca relateaza adevarul absolut despre lisus. una dintre putinele modalitati prin care se poate verifica daca o afirmatie este autentica sau nu e „principiul disimilaritatii": daca ea contrazice sau nu mesajul general al Evangheliilor. stiind ca textul sau nu este cîtusi de putin mai mult sau mai putin plauzibil decît orice alt material scris la cincizeci de ani dupa petrecerea evenimentelor relatate. la fel de posibil este si ca spusele altcuiva sa-i fi fost atribuite în mod eronat lui lisus.putini specialisti mai considera în prezent ca Noul Testament este însusi cuvîntul lui Dumnezeu. iar situatia evoluase de atunci. s-a întîmplat exact contrariul -de pilda. daca nu se armonizeaza cu spiritul textului în integralitatea sa. La urma urmei. ci ca urmare a acuzatiilor de ordin politic venite din partea romanilor26 — nu s-a gasit înca raspuns la unele dintre cele mai importante întrebari în privinta lui Putem spune ce nu era lisus. Nu exista înca în rîndul specialistilor un consen s în privinta unor întrebari fundamentale.24 Se poate. proorocita de lisus. ca ar fi Mesia? A afirmat el ca este Fiul lui Dumnezeu?" De asemenea. el însusi. ca iudeii. Prin urmare. de asemenea.

mergînd pîna acolo încît si-a aranjat de bunavoie moartea prin crucificare. mai mult de cît atît. Hugh Schonfield si Geza Vermes. nu pot fi corelate cu nimic din religia iudaica. atunci se poate spune ca nu si-a îndeplinit rolul. Amîndoi au sperat sa descopere adevarul pnn compararea atenta a Evangheliilor cu religia iudaica a epocii lul lisus si ambii au publicat — pe lînga lucrarile cu titlu academic .28 Multe dintre actiunile sale simbolice. Un exemplu al acestei derute este evident în lucrarile celor mai de seama specialisti contemporani în studiul Noului Testament. îl considera pe lisus ca fiind jn primul rînd un personaj inatia politic care viza eliberarea Palestinei de sub dom roma na si care si-a creat în mod deliberat o imagine conform tiparelor mult-asteptatului Mesia. cu atît mai p utin. Si totusi. Paralela dintre cei doi profesori este extrem de interesanta. diferit a de ceilalti iudei. fiul lui Dumnezeu. Studiile sale au demonstrat ca. credinta în el i-a determinat sa se constituie ca o grupare aparte. cum ar fi alungarea negustorilor din Templu sau instituirea euharistiei la Cina cea de taina. concluziile la care au ajuns sînt complet diferite. Desi argumentatia sa este rela . în spatele lui lisus si al grupului sau de d iscipoli. fiindca a fost umilit. Totusi. Mai uimitor este însa faptul ca cei care studiaza Noul Testament nu pot explica motivul pentru care o noua religie s-a fondat în numele lui lisus. adeptii sai au continuat sâ-1 venereze si. Daca el era îndelung asteptatul Mesia al evreilor. înca din tinerete. El sustine ca nimic în Noul Testament nu sugereaza ca lisus ar fi pretins despre sine ca ar fi Mesia si. Vermes îl prezinta pe lisus ca un hasid — un urma s de tip arnâ nic al profetilor din Vechiul Testament. exista o a lta organizatie. Schonfield.° serie de carti de mare succes. destinate publicului larg. în care si-au prezentat rezulta tele activitatii lor de-o viata: Schon field The PassoverPlot („Complotul Pastelui". Ambii erau intelectuali evrei care. 1965) ). Ambii siau dat seama ca majoritatea cercetatorilor crestini nu au reusit sa analizeze caracterul istoric al lui lisus în contextul larg al culturii iudaice din vremea respectiva. au demonstrat un interes crescut pentru originile crestinismului si si-au devotat cea mai mare parte a activitatii profesionale studierii acestui domeniu. cunoscuti pentru ind eoendenta lor fata de iudaismul institutional si pentru miracolele pe care le faceau. torturat si ucis. Cartea lui S chonfield a scos la iveala o serie de motive s uplimentare pentru a pune la îndoiala „litera de Evanghelie". a ceste titluri fiindu-i atribuite mai tîrziu de adeptii sai.gnirii. animata de propriile sale obiective si int erese în manipularea istoriei lui lisus. fiindca nimic din actiunile sau din cuvintele sale — asa cum au fost ele înregistrate în Evanghelii — nu i-ar fi deranjat pe conducatorii religiosi ai iudeilor sau pe romani într-atît încît sa-1 condamne la moarte. pe de alta parte.

încaperea unde are loc Cina cea de taina este si ea pregatita si-1 asteapta. situata la aproximativ douazeci de kilometri de Ierusalim. cînd a ajuns si în Palestina.32 Cartile lui Vermes si Schonfield sînt relativ bine cunoscute si usor disponibile. lucrarea unui alt cercetator. fusese în mod evident pregatit înainte. Asinul pe care este asezat. numele unei astfel de grupari. se stie ca printre discipolii sai se af lau membri ai unor diverse factiuni — unele atît de extremiste. a facut o descoperire semnificativa în biblioteca de la Mar Saba.30 Apoi. o comunitate izolata si închisa a Bisericii Ortodoxe Rasaritene. Simon Zi lotul este un alt exemplu al personajelor violente care îl înconjurau pe lisus. ar putea deriva — asa cum cred azi majoritatea specialistilor — din sicarii. Pe întregul parcurs al evenimentelor descrise în Evanghelii. lisus le spune ucenicilor sa intre în ora s si sa ca ute un barbat care duce un urcior cu apa (care ar fi iesit în evidenta aidoma unui neg în vîrful nasului. mult mai interesanta. I ata deci un alt exemplu al modului în care Evangheliile nu ofera o imag ine completa a activitatii lui lisus. nici din masa mare a adeptilor sai si care sîn t în general bine situate din punct de vedere material si social . în care cei din Betania erau principalii actori. Smith . Cel de-al doilea nume al lui Iuda . în studentie. se bucura însa de o audienta mult mai slaba. un exemplu în acest sens este losif din Arimateea. New Y ork). merita s-o trecem în revista pe scurt.tiv cunoscuta. cu toate ca era cea mai aglomerata perioada a anului în Ierusa lim. care apa re brusc. de obicei redat ca „Iscarioteanul". lisus întîlneste în mod repetat anumite persoane care nu fac parte nici din grupul de discipoli. doctor Morton Smith (devenit apoi profesor de istorie antica la Universitatea Columbia. pe care Schon field o numeste „cartierul general" al lui lisus. si de aceasta data trebuia rostita o parola. împlinind astfel profetia lui Zaharia (9:9). ca si „parola" necesara pentru a-i fi dat — desi ucenicii lui nu Stiau nimic despre acest lucru.29 Acest grup pare sa-si fi luat masurile necesare pentru a se asigura ca lisus îsi îndeplineste rolul asteptatului Mesia. Realizînd potentiala importanta a documentelor reunite în acea biblioteca în decursul secolelor. cu un a ccent deosebit pe intrarea în Ierusalim.în 1958. si monopolizeaza aranja mentele pentru înmormîntarea lui lisus. Smith a vizitat pentru prima data manastirea în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. de asemenea. încît în prezent ar fi considerate teroriste. deoarece numai femeile îndeplineau asemenea sarcini). dupa care omul avea sa-i conduca în încaperea pregatita. parca de nicaieri.31 Toate acestea sugereaza ca ucenicii nu cunosteau adevarul cu privire la cele ce urmau sa se întîmple si ca lisus actiona în conformitate cu un plan prestabilit. Personajele centrale ale acestei organizatii ar fi constituit g rupul din Betania. Multi oameni sînt constienti astazi de motivele de ordin politic atribuite lui lisus.

a gasit copia scrisorii unuia dintre Parintii Bisericii din secolul al Il-lea. Descoperirea este semnificativa din trei motive. paleografii au stabilit ca originalul fusese întradevâr scris de el. Clement d in Alexandria. mai bine cunoscuta.desi îi ac uza pe carpocratieni ca falsificasera anumite parti din ea si o interpr etasera în mod eronat —. în plus. Evanghelia secreta a lui Marcu seamana foarte bine cu varianta canonica. cenzurate si adaptate si ca materiale considerate de aceeasi valoare cu Evangheliile canonice au fost ferite de ochii credinciosilor de rînd. în scrisoarea sa . Acesta era un cult gnostic ale carui practici includeau rituri sexuale. (De exernplu la un moment dat. într-adevar . numai cea a lui Marcu îi atribuie lui lisus piotii si sentimente umane firesti. desi recunoaste în scrisoarea catre Teodor ca Evanghelia secreta a lui . sugereaza originalitatea acesto ra. în primul rînd. dovedeste ca textele au fost. carpocratienii (numiti astfel dupa fondatorul lor. Doctrinele sectei se bazau pe v arianta alternativa a Evangheliei lui Marcu. de Parintii Bisericii. se mentioneaza ca lisus s-ar fi mîniat. Astfel. desigur. anumite elemente în extrasele di n Evanghelia secretai citate în scrisoare. care li ceruse probabil lui Clement sfatul în privinta unei secte eretic e. în celelalte nu se regasesc as e-enea aspecte si este greu de crezut ca un Parinte al Bisericii precum Clement ar fi inventat asa ceva. demonstreaza ca pîna si o personalitate precum Clement din Alexandria sa aratat gata sa minta pentru ca asemenea texte sa nu devina cunoscute. pentru lumina pe care o arunca asupra primilor ani ai Bisericii Crestine si a metodelor folosite de Parintii Bisericii atunci cînd au instituit canonul dogmei crestine. Cea mai interesanta descoperire a sa aici au fost o serie de f ragmente dintr-o Evanghelie secreta. Din Evangheliile canonice. condamnat e. pentru a nu ajunge la cunostinta „neinitiatilor". Din analiza stilului folosit -care contine multe dintre idiosinc rasiile cunoscute ale lui Clement -. dar contine cel putin doua fragmente eliminate în mod deliberat.a revenit pentru a le studia în 1958.) Scrisoarea este un raspuns adresat cuiva pe nume Teodor. Clement recunostea existenta si autenticitatea aceste i Evanghelii si ca în cuprinsul ei se aflau învataturi ezoterice ce nu era u menite sa fie cunoscute de crestinii de rînd.33 De fapt. atribuita lui Marcu. Carpocrates). Copia data din cea de-a doua jumatate a secolului al XVII-lea si era scrisa pe paginile albe de la sfîrsitul unei carti din 1646 (o practica obisnuita atunci cînd un document foarte vechi începea sa se deterioreze). De asemenea.

tînârul a venit la lisus „purtînd o pînza de in pe trupul gol" si a ramas împreuna cu el o noapte. rezervate nucleului de initiati din jurul lui lisus. ghidîndu-se dupa aluzia la unica bucata de pînzâ care acoperea trupul gol al tînarului si la faptul ca acesta petrecuse o noapte singur cu învatatorul sau. Dupa parerea noast ra însa. Unul era cel exoteric. Faptul ca unul dintre fragmentele citate de Clement reda învierea lui Lazar este. important. pentru discipolii deosebiti — sau pentru cel de-al treilea element semnificat iv — unul extrem de relevant pentru investigatia noastra — este caracterul celor doua fragmente citate de Clement în scrisoarea sa. o astfel de interpretare este exagerata si prea modernista. explica de ce texte atît de importante au fost cenzurate si sugereaza existenta unor învataturi secrete. Un asemenea rit era prezent în multe dintre religiile practicate în lumea antica greaca si romana. timp în care a fost „învatat. în care novicele sufera o moarte si o renastere simbolice. dar ca a fost eliminat din ea în mod deliberat. desi în aceasta versiune numele sau nu este mentionat.. fi ind considerat de critici o dovada a neautenticitatii acesteia. S1 iesind din lerihon El. dar în aceasta versiune exista si o urmare a miracolului pro-priu-zis: dupa sase zile. destinat adeptilor de rînd. cît si un timp îndelungat petrecut în izolare cu initiatorul. Primul este o relatare a învierii lui Lazar. în Evanghelia canonica dupa Marcu (10:46) apare o fraza curioasa: „S i (lisus si ucenicii sai) au ajuns la lerihon. rnai scurt. Celalalt fragment citat de Clement. fiind descris doar ca un „tînar" din Betania.. Ideea ca este mentionat totusi cel putin într-o alta Evanghelie. fiindca umple un enigmatic gol în desfasurarea evenimentel or relatate în Noul Testament — gol remarcat de mult de specialisti. fara a implica însa si o activitate sexuala. includea el oare — asa cum ar putea banui unii cititori — si o initiere homosexuala? Morton Smith a presupus ca da. misterul împaratiei lui Dumnezeu". este la fel de interesant. sustine caracterul autentic al Evangheli ei lui loan. confirma faptul ca Evangheliile canonice si celelalte carti ale Noului Testament nu ofera o imagine comple ta a Bataturilor si a motivatiilor lui lisus si ca (asa cum sugereaza ^odu l în care au fost redate unele dintre cuvintele lui în Evangheli-lle ca nonice). îl sfatuieste totodata sa nege existenta ei în discutiile cu toti ceilalti. In al doilea rînd. înainte de a-i fi încredintate învataturile secrete. Asa cum am vazut. învierea lui Lazar pare mai degraba o etapa a unui rit initiatic. acesta es te unul dintre episoadele care apar doar în Evanghelia dupa loan. Povestea seamana bine cu cea din Evanghelia dupa loan.34 În consecinta. de asemenea. exista cel putin doua niveluri de interpretare a ivataturilor sale.Marcu exista. deoarece anticele mistere presupuneau în mod obisnuit atît nuditatea novicelui. . al doilea era cel ezoteric .

pe baza caruia este aproape imposibil sa reconstituim o imagine veridica a primilor ani de crestinism. poate dezvalui ceea ce trebuia. sa ascunda. sedea j os pe marginea drumului". daca acceptam ca aceasta Marie este Maria Magdalena. Tinînd seama ca »mitul fondator" al Prioriei din Sion si al Ritului Memphis stabileste o legatur a între preotul egiptean Ormus si Sfîntul Marcu. daca este analizata cu atentie. Semnificativ este însa fa ptul ca. Clement credea ca Marcu a scris aceasta Evanghelie secreta Pe cînd locuia în orasul Alexan dria din Egipt. asa cum îl stim noi astazi. obiectiva.) Surorile lui Lazar sînt Marta si Maria din Betania si. dar este mai semnificativ decît pare la prima vedere. nu este o flatare fidela . Este încurajator sa stim însa ca o mare parte dintre materialele „interzise". Bartimeu orbul. Ce motiv ar fi putut ave a Parintii Bisericii pentru a prefera sa le ascunda credinciosilor faptul ca a exi stat un eveniment în care au fost implicati lisus si sora lui Lazar — poate Maria Magdalena —. textul ridica unele întrebari incitante. de fapt. fiul lui Timeu. „Tînarul pe care îl iubea lisus" este Lazar. suspicioase sînt. Dupa parerea noastra însa. acest fragment nu are implicatiile teologice ale celuilalt. fara a avea un motiv clar. eliminate din textul original al Noului Testament în ca drul Conciliului de la Niceea . (Si fiindca expresia este folosita si cu re ferire la ucenicul pe a carui marturie se bazeaza aceasta Evanghelie — lo an Evanghelistul — putem presupune ca „Preaiubitul ucenic" si Lazar sînt una si aceeasi persoana. propaganda poate duce la o serie de concluzii rezonabile. Dar mai exista o raza de speranta. pentru o ratiune anume. se poate spune ca este un text propagandistic. Scrisoarea lui Clement confirma acest lucru si reda pasajul eliminat: „Si sora tînarului pe care îl iubea lisus si mama lui si Salome erau acolo. a vietii si a activitatii lui lisus. Deoarece este atît de scurt. astfel este numit el în Evanghelia dupa loan. Cum nu are rost sa ni se spuna ca lisus a intrat în Ierihon si apOi imediat ca a plecat de acolo. ni se pare evident ca din relatare lipseste ceva. atunci înseamna ca ea ar fi una dintre cele trei femei pe care lisus le-a evitat la Ierihon. Versetul omis pare inofensiv si nu a atras interesul pe care 1-a stîrnit fragmentul cu Lazar. Într-o oarecare masura. arft putea crede oare ca textul este o referire voalata la aceasta traditie secreta? Descoperirea Evangheliei secrete a lui Marcu nu face decît sa confirme ca Noul Testament. Atîta vreme cît este recunoscuta ca atare.ucenicii Lui si multime mare. au fost pastrate în secret de asa-n . pasajele în care omisiunile sînt evidente. o fraza aparent inofensiva a fost eliminata într-o etapa timpurie a istoriei Bisericii. iar lisus nu le-a primit". citat anterior. de pilda. mama acestuia si o femeie pe nume Salome? Specialistii au reactionat la descoperirea lui Smith ignorînd implicatiile materialului si declarîndu-1 prea lipsit de importanta pentru a fi analizat în mod corespunzator.

încît la început ne-am îndoit de propriile noastre concluzii.pentru a cita un singur exemplu -Demonstreaza ca aproape nimic nu s-a schimbat de 2 000 de ani. de fapt. din modul în care este mentionata ne dam seama clar ca ea era cea mai importanta dintre ucenicele lui lisus.umitii eretici. pentru stravechile miscari „eretice" din Europa.. De fapt. cu toate ca aceste nume sînt mentionate chia r de . Daca ludeii secolului I aveau retineri de ordin sociologic si religios în Privinta conceptului de importanta a femeilor — retineri explicabile ln contextul culturii lor traditionale —. n umeroa se legende s-au tesut în jurul acestei femei enigma tice. ucenice ignorate acum aproape complet de Biserica.. rolul discipolilor de sex feminin a fost minima lizat în mod nepermis de criticii din epoci mult mai tîrzii decît cea în care au fost scrise Evangheliile. CAPITOLUL 12 Femeia pe care o saruta lisus Femeia pe care o cunoastem noi sub numele Maria Ma gdalena avea. o face de obicei cu a luzia subînteleasa ca termenul „ucenic" are o rezonanta mai clara atunci cînd îi este aplicat unui barbat. Dupa cum am va zut. Dar ce anume era atît de amenintator pentru Biserica în textele cenzurate. trubadurii medievali si catedralele gotice. Dar cine era ea si care e secretul ei? În Evan gheliile incluse în Noul Testament exista putine referiri explicite la Maria Magdalen a. sînt. ceva considerat de Biserica periculos. încît cei care cunosteau adevarul sa fi fost vînati cu îndîrjire si chiar ucisi din acest motiv? Bazîndu-ne pe indiciile oferite de studiul nostru asupra organizatiilor secrete din Europa. misterul ce 1a înconjurat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château — si Prioria din Sion — sugereaza ca exista ceva anume în privinta ei. nicidecum Maria Mag-dalena. Daca multi dintre acei „eretici". de la Noui Testament si textele gnostice si apocrife la lucrarile alchimistilor si ale ermeticilor. Salome etc. Ioana. în cele din urma am vazut con-turîndu-se un tipar si imaginea sa ni s-a parut atît de uluitoare. Conexiun ile din tre ea si cultul Madonei negre. cu ideile lor secrete despre povestea originala a lui lisus. Luca etc. lacob. atît de diferita de versiunea sustinuta de Biserica. Totusi. însa enigmatica. am încercat sa reevaluam istoria lui lisus si învataturile sale. Pentru credinciosii de pretutindeni. Ani întregi am cautat sa punem ordine în cantitat ea uriasa de informatii diverse adunate din cele mai variate surse — de la materiale teologice standard la interviuri cu „eretici". dezbaterea referitoare la hirotonisirea emeilor în Biserica Anglicana . o semnifica tie uriasa. adevaratii crestini? Ce ne-ar putea dezvalui o analiza obiectiva a evenimentelor petrecute în Palestina secolului I? Sosise vremea sa sfîsiem valul prejudecatilor si sa privim dincolo de traditii si de mit. „ucenicii" sînt în mod automat si exclusiv barbati: Petru. Daca se refera totusi la ele. criticii recenti nu mai au aceasta scuza. S i totusi. despre a caror erezie consta doar în aceea ca stiau adevarul pasajele cenzurate.

mama episcopului respectiv —.autorii Evangheliilor. de altfel. Karen Jo Torjesen. si în decursul cîtorv a generatii din epoca timpurie a crestinismului. o serie de femei sînt mentionate nominal ca fâcînd parte din anturajul sau si cu toate ca traditia iudaica a epo cii respective era de asa natura încît prezenta femeilor ar fi fost ignorata în întregime. În cartea sa When Women Were Priests („Cînd femeile erau preoti". se afla un mozaic ce înfatiseaza patru f iguri feminine: cele doua sfinte. ar „întina" pîinea si . Cele patru personaje prive sc cu seninatate. ci preoti si chiar episcopi. daca s-ar fi putut. Asa cum a dovedit. ca un preot femeie. printre altii. asa cum am vazut. un profesor de istorie a Bisericii din Italia. dar faptele vorbesc de la sine. Atît imaginea cît si precizia gramaticala a inscriptiei indica fara dubii ca episcopul Theodora era o femeie. femininul e episco-pa. detasîndu-se pe fundalul auriu stralucitor. O inscriptie îngrijita mentioneaza ca persoana din stinga este Theodora Episcopa. Femeile nu se achitau doar de sar cini echivalente în secolul I cu prepararea cafelei si a gustarilor. ceea ce înseamna „episcop Theodora". de fapt. ceea ce sugereaza ca s-a încercat distrugerea terminatiei de feminin. 1993). în ciuda faptului ca. Giorgio Otranto. dar identitatea celeilalte este mai putin evidenta. specialist în problematica femeilor în crestinismul timpuriu. Mentionarea explicita a numelui lo r demonstreaza ca ele au detinut un rol semnificativ în activitatea si mesajul lui lisus — asa cum s-a întîmplat. ci of iciau în timpul slujbelor religioase. De exemplu. descrierile eronate privindu-i pe discipolii lui lisus au fost citate ca „dovada" ca femeile nu pot intra în rîndurile clerului.1 Reprezentantii masculini ai clerului pot încerca pîna în pînzele albe sa explice astfel de reprezentari grafice ale femeilor ca preoti -unji chi ar au încercat sa sugereze ca Theodora era. în acea ep oca de început. Maria si o a patra cu un val pe cap si cu o aura patrata — un procedeu artistic ce arata ca persoana era înca în viata atunci cînd a fost realizat mozaicul. Dar lit era a a numelui a fost partial stearsa printr-o serie de zgîrieturi pe su prafata placutelor de mozaic. Figura Mariei si cele ale sfintelor sînt usor de recunoscut. în decursul nesfîrsitelor dezbateri privind femeile-preot (chiar sj cele implicate fiind foarte atente sa nu foloseasca termenul „pagîn" de preoteasa). Nu s-a pomenit niciodata. s-a sustinut ca lisus si-a ales ucenicii doar dintre barbati. Forma de masculin a termenului „episcop" în latina este episcopus. t imp de sute de ani femeile au fost nu doar membre ale congregatiilor. jn timpul menstruatiei. scrie: „Sub o arcada înalta dintr-o bazilica romana închinata sfintelor Prudentiana si Praxedis. poate chiar în antichitate".

cel putin egal ca statut cu cel al barbatilor. din modul în care este descrisa Maria Magdalena. încît orice crestin si-ar fi dat imediat seama despre cine era vorba. asa cum subliniaza Susan Haskins. asa cum se sugereaza astazi. sora. acum însa ne vom multumi sa spunem ca femeile au detinut în mod cert un rol eclezia stic în prima perioada a Bis ericii Crestine. e clar ca ea a fost una dintre primele femei care i-au sustinut financiar pe lisus si pe ucenici.2 Abia în noiembrie 1992 Biserica Anglicana a luat o decizie în privinta spinoasei probleme a femeii or-preoti si. pe care antichitatea nu ezita sa le nu measca preotesc. Agrippa mentioneaza: „[nu sîntem] nestiutori cu privire la numeroasele starete si calugarite dintre noi. si dintre acestea doua ies în . cuvintele folosite în materialul original indicînd o participare deplina la activitatile si practicile grupului. nu o reinterpretare radic ala. un alt aspect reiese limpede din relatarile Evangheliilor: Maria Magdalena era o femeie independenta . Asa cum am vazut. Si."3) Motivele prezentei femeilor în prim-plan în cultul lui lisus au fost cît se poate de serioase. ele au luptat doar pentru un drept pe care 1-ar fi avut cu secole în urma. a permis hirotonisirea lor. Una dintre supozitiile condescendente ale reprezentantilor masculini ai clerului este aceea ca femeile mentionate în Epistole si în Faptele Sfintilor Apostoli nu faceau decît sa gospodareasca pentru apostoli. despre care am amintit în Capitolul 7. Putine alte personaje ale Noului Testament sînt mentionate pe numele complet. precum Maria Magdalena. la numai doua voturi diferenta. Desi nu avem intentia de a z abovi asupra controversei respective. în Evan ghelii singura femeie care nu e identificata prin relatia de rudenie cu un barbat. Ea si celelalte femei „îi slujeau din avutul lor" — exprimare care sugereaza o sustinere materiala. adevaratul statut al femeilor în zilele de început ale Bisericii Cr estine pare sa fi fost cunoscut în secolul al XVI-lea : în tratatul sa u despre superioritatea feminina. dorim sa ne exprimam sustinerea pentru cele care au încercat sa le explice „superiorilor" barbati ca tot ceea ce solicita ele este o revenire la situatia initiala. fapt care i-a determinat pe unii reprezentanti ai sexului tare sa încerce sa le denigreze. Vom discuta despre ace asta chestiune mai tîrziu. Noi nu consideram ca aceasta era unica lor functie. este mai probabil ca ea era atît de cunoscuta în epoca. ca fiica. acest lucru implica o „anume situatie materiala"4.vinul împartasaniei. (în mod uimitor. mama sau sotie. în vreme ce relatia ei cu ceilalti este înca neclara. Dar. Pretutindeni în text femeile sîn t descrise ca „urmîndu-1". modernista. Femeilor ca Luculla si Phillippa li se aduc multumiri pentru sustinere si este evident ca multe dintre ele erau bogate si poate suprinzator de independente Pentru epoca respectiva. Cerînd sa le fie permisa hirotonisirea. Maria Magdalena este. Desi acest lucru poate sugera o ignoranta din partera autorului în ceea ce priv este identitatea ei. însa. ci îi este specificat direct numele. în vreme ce ei predicau si botezau.

în apropiere de granita cu ludeea — probabil acelasi cu Migdol din Cartea lui Ezechiel. Starbird adauga: „în ebraica. înca din timpul vietii Mariei Magdalena. „locul turnului" sau „turnultemplu". atunci cînd autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca ea ar fi fost sotia lui lisus. literal.evidenta: lisus Nazarineanul si loan Botezatorul. Trebuie sa ne la . cu reconstruirea Sionului? La fel de sugestiv este ca Magdaleder înseamna „turnul turmei". încît orice sugestie o eventuala partenera sexuala a lui lisus — chiar si în contextul unui mariaj monogam. Si totusi. Desi nu era deloc noua.5 Semnificatia numelui Magdala permite si ea o serie de interpretari. la cineva care vegheaza asupra unor oameni mai neajutorati — poate chiar la „Bunul Pastor". la tine se va întoarce stâpînirea de odinioara. exista numeroase motive pentru a crede ca lisus era implicat într-o r elatie intima. Sa fi fost oare cunoscuta. «maret». iar celibatul în cazul unui barbat de peste treizeci de ani era pe atunci nemai. Dar ce semnificatie are numele ei? „Magdalena" pare a însemna „din Ma gdala" si s-a presupus dintotdeauna ca se refera la or asul pescaresc El Mejdel din Galileea. supozitia a ajuns pentru prima data la urechile marelui public si a agitat spiritele. probabil cu Maria Magdalena. The Woman with the Alabaster Jar / femeia cu va sul de alaba stru"). liber consimtit — este considerata dezgustatoare si profanatoare. tra duse ca turnul turme i". ceea ce duce cu gîndul la un turn de veghe. Ideea unui lisus casatorit continua sa fie considera ta cel putin improbabila. Maria Magdalena a stîrnit deja o controversa apriga în cultura moderna. conexiunea ei cu „turnul" si.6 Se poate chiar ca numele Mariei sa fie o referire la un loc si deopotriva la un titlu.mtîlnît. epitetul Magdala în seamna. împaratia fiicei Ierusa limului!" Asa cum preciza Margaret Sarbird în studiul sau din 1993 cu privire la cultul Magdalenei. colina fiicei Sionului. daca nu chiar „lucrare diavoleasca". Da r nu exista nici o dovada în a ce st sens si nici nu se stie da ca orasul respectiv era numit Ma gdala în epoca lui lisus. Sentimentul de culpabilitate asociat cu sexul este atît de adînc înradacinat în cultura noastra. «magnific»". (De fapt. «turn» sau «înalt». mai cu seama. cuvintele originale. turnul de paza al turmei. asa cum era si de asteptat. istoricul Josephus s-a referit la El Mejdel numindu-1 Tarichea. Multi critici au subliniat ca tacerea totala pastrata de Noul Testament în privinta starii civile a lui lisus este foarte ciudata.) Exista însa un oras Magdolum în nord-estul Egiptului. precum „locul porumbitei". sint Magdaleder . Cronicarii vremii obisnuiau sa descrie persoanele la care se refereau prin Prisma aspectelor care le deosebeau de celelalte. fiindca în Vechiul Testament exista urma toarea profetie (Miheia 4:8): „Iar la tine.

aceea ca lisus era necasatorit. Acuzele de ace st gen nu sînt rezervate pentru publicatiile de scandal din zilele noastre. în încercarea sa de a-1 defini pe lisus ca personaj istoric. Nu exista date care sa sugereze ca mesajul au modul de viata al lui lisus ar fi promovat celibatul. iar gruparea sa ar fi avut fo arte slabe sanse de a supravietui dupa moartea fondatorului ei. lisus si adeptii sai aveau numerosi dusmani. dificultatea de a-i dovedi statutul marital este evidenta. unii rabini din secolul al II-lea „comparau chiar refuzul de a proc rea cu crima" Genealogiile mentionate frecvent în Biblie dovedesc ca iudeii erau un popor dinastic. ca nu toti specialistii sînt la fel de usor de convins. Vermes se vede nevoit sa recunoasca faptul ca cei mai multi hasidim pe care i-a luat ca termen de comparatie erau casatoriti si aveau copii. exista în cui' tura respectiva un singur sfînt care sustine celibatul: Pinhas ben lair. fie si numai pentru a le condamna. In cazul u nui predicator celebru si charismatic. Pe imaginea lui lisus asa cum a fost ea schitata de autorii Evanghe-ulor si de sursele ace stora. acest exemplu a fost pentru ca Vermes sa afirme ca lisus a avut un mod de viata similar. mai cu seama atunci cînd asupra poporului plana o amenintare. în acest fel specialistul încearca -uneori cu succes. Casatoria a fost dintotdeauna un element esential al modului d e viata iuda ic. De fapt. încît omul a devenit celebru din acest motiv. Pentru evrei. Cînd abordeaza însa problema celibatului (pe care îl accepta în cazul lui lisus). însus i acest fapt ar fi stîrnit agitatie în rîndul autoritatilor. iar perspectiva lor era una esential ludaicâ. ale noastre. De fapt. luînd ca atare conceptia traditionala a Bisericii. Geza Vermes a ajuns la concluzia ca se încadreaza cel mai bine în tiparele hasidim — urmasii profetilor din Vechiul Testament. asa cum era situatia în perioada dominatiei romane. iar evreii aveau cunostin ta despre relatiile homosexuale. paralela devine dificila. De exemplu. daca asa . în cercetarea noastra. desigur. car e ar fi ajuns la urechile Romei si. nu exista acuzatii cunoscute de homosexualitat e în rîndul lor — asa cum s-ar fi întîmplat în mod cert daca barbatii în cauza ar fi fost cu totii celibatari. Pilat si oamenii sai nu erau niste naivi. comparîndule cu cele ale altor hasidim cunoscuti. lucru pe care mai-marii sinagogilor nu puteau decît sa-1 condamne. care a trait la un secol dupa lisus si nici macar nu a fost hasid!9 Desi pare greu de crezut. care punea un pret deosebit pe relatiile familiaje strînse. deoarece implica de a a duce pe lume o n oua gene ra tie a poporului ales al domnului. celibatul si lipsa urmasilor ar fi constituit un lucru scandalos. celibatul era inacceptabil.amintim ca ne bazam. situatia ar fi iscat un scandal urias. alteori nu — sa priveasca rolul si actiunile lui lisus din perspectiva unui asemenea rol. Specialistii evita în general problema celibatului. Dar atunci cînd subiectul este adus în discutie. Potrivit Noului Testament. Daca lisus si ucenicii sai ar fi fost celibatari si daca ar fi propovaduit burlâcia. staturii lui Pinhas era atît de neobisnuit. din aceeasi epoca si din aceeasi regiune. Si totusi. astazi. în conformitate cu Geza Vermes.

Am putea crede ca explicatia consta în ideea Bisericii Crestine ca femeile sînt inferioare si ca procrearea constituie un rau necesar.) Cît despre dovezile în sprijinul ideii unui lisus casatorit. „Cin e era sotia?" „De ce sa fi vrut ucen icii sa stearga orice informatii despre ea?" Poate ca o evitau fiindca relatia ei cu lisus li se parea stînjenitoare si dera njanta pentru misiunea lor. ci aveau doar o relatie sexuala si spirituala.10 Statutul sau în aceasta relatare pare a fi cel al mirelui. fapt cu totul bizar. Ar mai putea exista însa o alta interpretare a nuntii din Cana. (Traditia eretica subliniaza faptul ca lisus si Maria Magdalena erau parteneri sexuali. pe care o vom discuta mai tîrziu. Ma i exista în sa o a lta posibila interpretare pentru tacerea desâvîrsita pastrata de Evanghelii în privinta starii civile a lui lisus: poate ca încheiase un fel de casatorie nerecunoscuta de evrei sau poate ca avea o partenera sexuala în afara cadrului marital. s-a sustinut la un moment dat ca nunta din Cana. a fost. Secta nu este mentionata însa nici macar o data în Nou l Testament. Este adeva rat ca membrii unor secte iudaice. precum esenienii. în care lisus face primul sau miracol. Evangheliile gnostice. Cît despre motivele pentru care relatia lui lisus cu Maria Magdalena a fost ascunsa. fara a fi mentionat în celelalte trei. în care identitatea partenerei lui lisus este precizata. nu cauza acestei disimulari. repetam. erau celibatari. dar. de fapt. Din motive aparent inexplicabile. în mod cert am fi stiut si noi. rezultatul. asa cum am vazu t. nu ca ar fi fost sot si sotie. stim astazi acest lucru doar pentru ca era ceva atît de neobisnuit. la care lisus a transformat apa în vin. nunta sa. Dovezile atesta însa ca atitudinea ant icasatorie este. Interesant este ca acest eveniment crucial. apare doar în Evanghelia dupa loan. Biserica nu avea nici un fel de prejudecati în privinta femeilor. trebuie sa spunem ca ceea ce pare evident astazi nu era la fel în contextul istoric al secolului I. Nici unul dintre aceste argumente nu ofera totusi raspuns la o serie de întrebari: „Daca lisus era casatorit.Unii specia listi au folosit acest argument pentru a sustine ca jisus însusi era esenian. dar purul misoginism nu co . Caracterul deliberat al tacerii cu privire la Maria Magdalena si la relatia ei cu lisus este evident. precum „uniune" în loc de „casatorie".ar fi stat situatia. probabil ca nefiind de sex masculin au preferat s-o ignore. de ce Evangheliile nu precizeaza nimic despre sotia sa u f amilia sa?". de fapt. încît a atras numeroase critici si comentarii. Iar daca nu era u casatoriti. înainte de a deveni o institutie cu o ierarhi e bine structurata. se asteapta de la el sa asigure vinul pentru ospat. La începuturile sale. daca lisus ar fi fost cel mai de seama membru al ei. catarii si alte organizatii secrete se refer a la ea numind-o „concubina" sau „consoarta" si prefera sa foloseasca termen i ambigui. Exact aceasta este situatia descrisa în Evangheliile gnostice. Maria Magdalena era partenera lui sexuala si ucenicii erau deranjati de influenta pe care ea o detinea asupra conducatorului lor.

contradictiile si discrepantele complica si ma i situatia. problema. Din tre cei patr . Probabil ca motivul are legatura cu identitatea ei si/sau cu tipul relatiei dintre ea si lisus. Identitatea Mariei Magdalena. este greu de crezut ca numele locului le-ar fi fost necunoscut celorlalti cronicari. descoperirea facuta de Morton Smith jgjnonstreazâ ca relatarea învierii lui Laza r a fost eliminata di n Evanghelia dupa Marcu în urma unui act deliberat de cenzura. formula evaziva care stîrneste imediat suspiciuni. Desigur. la evenimentele si la fa milia care locuia acolo — Lazar. dar în 1969 si-a schimbat optica . nu faptul ca era casatorit. dar nu aminteste nimic despre un frate si nici nu specifica numele locului. Acum nu ne mai ramînea decît sa aflam ce anume îi conferea aura aceasta de pericol si ce factori. Si totusi» în unica sa versiune canonica — în Evanghelia dupa loan — episodul con stituie unul dintre cele mai importante momente din întreaga activitate a lui lisus.) Tot Evanghelia dupa Luca (7:36-50) ofera cea ma i vaga descriere a episodului în care o femeie îi unge picioarele lui lisus. Biserica Catolica a decis la scurt timp dupa fondarea sa ca aceste t rei nume desemneaza una si aceeasi persoana. Atunci de ce primii crestini — care s-au strad uit sâ-1 îndepa rteze din cel putin una dintre celelalte gvanghelii _ s-au simtit amenintati de el? Poate fiindca în derularea evenimentelor aparea si Maria Magdalena? Sau pentru ca asezarea în sine — Betania — ridica anumite probleme? Evanghelia dupa L uca (10:38) descrie un episod în care lisus intra în casa unor surori. Biserica Ordodoxa Rasariteana a considerat dintotdeauna ca între Maria Magdalena si Maria din Betania nu exista nici o legatura. dar con fuzia este semnificativa prin ea însasi aidoma unei persoane care se stie vinovata. De nenumarate ori în decursul investigatiei noastre am descoperit indicii care sugerau ca Maria Magdalena era considerata. Maria si Marta — sînt vagi este în sine extrem de sugestiv. ci persoana pe care o avea ca sotie reprezenta. Si personajul Lazar este omis în mo d intentionat din Evanghelia dupa Luca. Trebuie sa mai fi existat un alt factor la originea „campaniei" anti-Magdalena. Cu alte cuvinte. autorii Evangheliei devin mult prea evazivi atunci cîn d încea rca sa ascunda faptul ca toate referirile la Betania. Maria si Marta. se mentioneaza doar „într-un sat". se aflau la baza stravechilor temeri stîrnite de iubita lui lisus. a Mariei din Betania (sora lui Lazar) si a „pacatoasei anonime" care îl unge pe lisus cu mir în Evanghelia dupa Luca a constituit întotdeauna subiect de dezbateri aprinse. La urma urmei. dincolo de si mplul misoginism. într-un fel sau altul. Ce era deci în neregula cu orasul respectiv si cu familia care locuia acolo? (Poate un indiciu ni-1 ofera faptul ca loan Botezatorul si-a început propo-vaduirea într-un loc numit Betania.nstituie o explicatie suficienta. Asa cum am vazut. inacceptabila. de fapt.

Se pare deci ca totul în ceea ce priveste Betania si familia respectiva a fost de natura sa-i nelin isteasca pe autorii textelor sinoptice. fiind nevoiti sa includa în relatarea lor si eposidul respectiv. (Unii. Phipps. desi înainte de acest moment nu a fost amintita decît în treacat. ungerea a avut loc în casa lui Simon Leprosul. de pilda. William E. Totusi. vinele aranjamente. Maria fiind cea ca re îl unge cu mir. cu toate ca ucenicii pareau sa nu stie nimic despre cele ce aveau sa se întîmple. da r mentioneaz a ca even imentele s-au petrecut în Betania. era însa aceasta Maria Magdalena? Majoritatea criticilor moderni considera ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt doua femei diferite. Poate ca motivele acestei nelinisti sînt acelea si pentru care gruparile eretice considera evenimentul atît de important. Maria din Betania si femeia anonima care îi unge picioarele lui lisus sînt. la începutul propovaduirii lui lisus. stergîndu-1 apoi cu parul ei. astfel încît. recunosc însa ca exista anumite detalii despre grupul din Betani a pe care cronicarii ori le-au ascuns în mod voit. . au facut-o într-o forma cît mai „denaturata". Totusi. unele elemente sugereaza ca familia din Betania nu era chiar atît de nestiutoare si ca a pus la cale. în mod evident. în functie de context. Maria . Evanghelia dupa loan (12:1-8) este mai explicita . fara a mentiona numele femeii care a aparut pe cînd sedea el la masa si i-a uns capul si picioa rele cu pretiosul mir. Acest lucru este cu atît mai credibil. Episodul are loc în Betania . Maria si Marta. Unii specialisti sînt de parere ca între Maria Magda lena si Maria din Betania se poate pune semnul egal. Betania este semnificativa si pentru faptul ca de acolo a por nit lisus în drumul sau spre Ierusalim — spre Cina cea de taina s i spre rastignire. una si aceeasi persoana. cercetatorii resping ideea ca autorii Evangheliilor au eliminat sau au modificat în mod intentionat anum ite aspecte ale evenimentelor relatate.9) si nici Ma tei (26: 6-13) n u preci zeaza umele femeii în ca uza . Versetele ce descriu învierea 'ui La zâ r subliniaza (11:2) ca sora a cestuia . Ei totusi nu pot explica de ce au preferat evanghelistii sa fie neclari în aceasta privinta. cu doua zile (la loan sînt sase) înainte de Cina cea de ta ina. printre care asinul pe care a intrat lisus în capitala. ori pur si simplu nu le-au cunoscut sau nu le-au înteles ei însisi. printre care si Hugh Schonfield. la nivel general. în ca sa lui Lazâr si a surorilor lui. Si.) Iar o data ce ideea existentei unei asemenea denaturari este acceptata. N ici Marcu (14:3. cu cît autorii textelor au încercat în mod deliberat sa creeze confuzie cu privire la identitatea ei. de asemenea. asa cum am vazut. numai Luca plaseaza evenimentul în Capernaum. de aceeasi persoana capata consistenta. e femeia care l-a uns. posibilitatea ca Maria din Betania si Maria Magdalena sa fie.11 Philipps subliniaza. ca este posibil ca cele doua patronime — „din Betania" si „din Magdala" — sa fie aplicate aceleiasi persoane. în conformitate cu cei doi eva nghelisti.u evanghelisti. considera ciudat faptul ca Maria din Betania — aflata neîndoielnic în relatii strînse cu lisus — nu e mentionata ca fiind prezenta la rastignire si ca Maria Magdalena apare brusc la picioarele crucii.

unde a dat nastere unei fetite. în °rice caz. în acest context. printre care si „documentul Montgornery" care. ca lisus a fost casatorit cu „Miriam din Betania" si ca aceasta din urma a fu git în Franta. respectiv de la unul dintre reprezentantii ei. Prioria din Si on. pentru prima data. Exista însa dovezi care sa ateste aceasta supozitie? Evanghelia dupa Luca ne ofera un indiciu. Iata. Si. Astfel se face o asociere implicita între aceasta femeie din Betania si Maria Magdalena. Editia revizuita. Se pare deci ca asociatia între cele doua era prea puternica pent ru ca Luca sa o poata ignora. care susti ne cu tarie ca Maria Magdalena si Maria din Betania sînt una si ac eeasi persoana. apologii Prioriei cred ca asa au stat lucrurile. cel putin la nivel inconstient. în toate vechile traditii ce relateaza calatoria Mariei Magdalena în Franta — precum „Legenda de aur" — se considera ca ea era una si aceeasi persoana cu Maria din Betania. Desi nu e deloc imposibil ca între Maria Magdalena si Maria din Betania sa poata fi pus semnul identitatii. cronicarul o mentioneaza imediat. Asa cum am vazut. Documentul specifica . c are este . de asemenea. Ideea încetatenita ca Magdalena era prostituata provine din asocierea (sau confuzia) ei traditionala cu Maria din Betania.Investigatia noastra a pornit de la studiul traditiilor secrete. daca ne amintim. cîteva zile mai tîrz iu. cît si intentiona ta Ungere a cadavrului sînt ritualuri foarte importante în cultura iudaica si ele în sine constituie o conexiun e între cele doua femei. si d e la presupusa confrerie din ca re facea acesta parte. pe Maria Magdalena (8:1-3). în Evanghelia dupa Marca (14:8): „Ea a facut ceea ce avea de facut: mai înainte a uns trupul Meu spre înmormîn tare". de pilda. sa nu uitam ca. contine o serie de materiale noi. Mai semnificativ înca . este preferabil sa ne Pastram obiectivita tea si sa a nalizam ma i în profunzime rolurile si personalitatile celor doua femei. în orice ca z. dupa ce relateaza episodul în care femeia pacatoasa îl unge pe lisus. extrem de semnificativ e faptul ca persoana care îl unge pe lisus — ca o subliniere a adevaratului sau destin — este o femeie. fiindca aceasta din urma e cea care vine. nu doar actul ungerii în sine. asa cum sînt ele prezentate de Noul Testament. publicata în 1996. se cons idera ca „Miriam" era Maria Magdalena. organizatia a fost adusa în atentia publicului larg pr in intermediul cartii The Holy Blood and the Holy (Jrail. sustine premisele de la care a pornit The Holy Blood and the Holy Grail. la mormînt pentru a unge trupul lui lisus. lisus în susi stabileste o conexiune între apropiata sa înmormîntare si persoana care îl unge. Atît ungerea persoanei în viata. în niod cert. Leonardo da Vinci.

(Pe baza acestei interpretari. se refera la o persoana care nu respecta legea si riturile iudaice.14 Daca femeia respectiva n u era evreica. la urma urmei. ori fiindca îi urmeaza practicile respective. Desigur. era atît de scump. In Luca. atitudinea evanghelistilor fata de ea este de înteles. daca ar fi fost patroana bogata a unui bordel. dar acesta nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca femeia era o prostituata care-si culegea clientii din strada . ori fiin dca nu fa ce parte pur si simplu dintre iudei.) . ambii se bucurau de o reputatie buna si erau prieteni apropiati cu lisus. obtinut dintr-o planta rara provenita din India. dar precizeaza ca era o pacatoasa. în Evanghelia dupq loan. Marta si Lazar. expresia folosita pentru a o desemna pe cea care îl unge pe lisus este „o femeie pacatoasa din cetate". Magdal ena. pare greu de crezut ca. atitudinea ucenicilor fata de ea. Maria ar fi continuat sa locui asca în aceeasi casa împreuna cu sora si cu fratele ei. încît în nici un caz nu si 1-ar fi putut permite omul de rînd. care a fost trecut în mare pa rte cu vederea. trebuie sa analizam personajul Maria din Betania. Phipps este de parere ca mirul de nard costa echivalentul venitului anual al unui agricultor. Dar ceea ce sugereaza ca pacatul ei era de natura sexuala este detaliul referitor la pa despletit — si. Evangheliile sinoptice nu specifica numele femeii care îl unge pe lisus. ca re la rîndul sau este tra ducerea termenului „Mesia" din ebraica . ne putem întreba c are era adevarata natura a „pacatului" ei. Prin urmare. întelegem extrema precautie a cronicarilor si deliberata „voalare" a datelor în privinta ei. Desi termenul original din limba greaca pentru „pacatos" —harmartolos.descrisa ca o „pacatoasa". pe care 1-au s1 gazduit. Harmartolos era un termen provenit din „jargonul" arcasilor si îl desemna pe cel care a ratat tinta. Discrepanta în sine are darul de a ri dica anumite suspiciuni.12 în contexul culturii iudaice a vremii. Pentru a deslusi adevarul în acest sens. accentul pus pe parul ei despletit — purtare neobisnuita la femeile respectabile — sugereaza totusi un pacat de ordin sexual. desigur. în ciuda convingerilor încetatenite însa. daca Maria din Betania era o femeie de conditie usoara. în acest context. Exista în acea sta privinta un element major.)13 De asemenea. (Mirul. fiind totodata una si aceeasi cu Maria. William E. dar de care depinde însasi esenta crestin ismului. cel putin în viziune a evanghelistilor. Intentionat sau nu. însa nu i se mentioneaza statutul moral. aceasta atmosfera de suspiciune umbreste adevarata semnifica tie a momentului un gerii. Christos înseamna doar „cel uns". exista un aspect dezagreabil în privinta Mariei din Betania. orice persoana „un sa" într-un post — de la Pilat din Pont la regina Marii Britanii — este un „Hristos". ea este identificata în mod explicit ca fiind Maria din Betania. care înseamna „cel care a încalcat legea" — nu implica neaparat ideea de prostitutie. Se stie ca urnele „Hri stos" provine din grecesul Christos. numele nu implica un caracter divin.

se va spune si ce a facut (femeia) acea sta . a fost o femeie. ca si cum acestia s-au vazut nevoiti sa-i aminteasca numai fiindca faptele lor au fost atît de importante încît nu puteau fi omise.rindu-i deci titlu l de Hristos. Pe lînga faptul ca ambele îi confera celui botezat. în acest caz cuvintele lui lisus sînt ignorate a proape cu desavîrsire. ambii au fost marginalizati de autor ii Evangheliilor. în secolul I deci. în toata lumea. Tinînd seama de modul în care ea este condamnata în predicile preotilor de pretutindeni. Unele opinii identifica a ceasta „ungere" cu botezul oficiat de loa n. Aceasta mustrare — pe lînga ca dezminte ideea avansata de unii. lisus le-a raspuns ca saraci vor exista întotdeauna. Numai despre doua persoane se aminteste în Noul Testament ca ar fi oficiat rituri importante în viata lui lisus: loan. dar el nu va ramîne mereu alaturi de ei (pentru a primi o asemenea cinste). ni se spune ca ucenicii. sa remarcam cît de ciudat este faptul ca episodul ungerii a fost inclus în Evanghelii. au condamna t-o pe Maria pentru ca a folosit mirul de nard atît de scump si de rar pentru a-1 unge pe lisus. Vom trata ceva mai departe problema autoritatii lui loan. Si totusi. ca lisus ar fi fost un fel de protomarxist — justifica fapta Mariei si sugereaza ca numai el si ea i-au înteles . în sa chiar si în rarele ocazii în care li se acorda atentia cuvenita. în 1953 —. deocamdata. si Maria din Betania. am putea spune ca toti cei care fusesera botezati de loan în apa Iordanului devenisera si ei „Hristosi". Si totusi. confe. ales de Dumnezeu. mai cu seama Iuda. Esential râmîn e faptul ca unica persoana care 1-a uns pe lisus. o autoritate — asa cum arhiepiscopul de Canterbury i-a conferit statutul rega l Elisabetei a II-a. Si exista un motiv serios în acest sens: este de la sin e înteles ca persoanele care oficiaza botezul si ungerea au autoritatea de a face acest lucr u. lipsit de semnificatii.Ideea caracterului divin al lui Hristos provine dintr-o interpretare ulterioara a crestinilor: pentru iudei. Curios e faptul ca Biserica. spre pomenirea ei". dar urmînd aceeasi logica. nu ar fi fost mentionata deloc. în loc sâ-1 vînda si sa strînga astfel bani pentru saraci. respectiv uns. termenul „Mesia" sau „Hristos" atribuit lui lisus însemna doar „cel uns". a preferat sa lgnore cuvintele lui. Daca ungerea ar fi constituit un gest oarecare. asa cum am mentionat. Mesia era multasteptatul lider politic si militar. impljcatiile lor sînt trecute sub tacere. desi a crezut dintotdeauna ca femeia care 1-a uns pe lisus a fost Sfînta Maria Magdalena . Noul Testament citeaza chiar cuvintele pe ca re se presupune ca lear fi rostit lisus însusi cu aceasta ocazie (Marcu 14:9): „Adevarat zic voua: Oriunde se va propovadui Evanghelia. de altf el. Iar în Evanghelii nu se mentioneaza decît o singura ungere a sa. care 1a botezat la începutul propovâdurii sale. care 1-a uns la sfîrsit. se pare ca pîna si Pusele lu i lisus sînt supuse aceluiasi proces de selectie si reinter-Pretare ca înt regul material al Noului Testament. ele însele trebuie sa detina autoritatea de a o face.

ceremonia nu are nimic din practicile iudaice traditionale.adevarata semnificatie.. Cu exceptia cadrului intim a l cuplului. în societatea iudaica a acelor vremuri. La baza a cestuia se afla ideea ca un rege sau un preo t nu putea accede la întreaga sa forta divina decît prin intermediu l autoritatii unei înalte preotese. în mod traditional. sexualita tea sacra nu are nici o semnificatie pentru noi. el devenea cu adevarat rege. El însusi a precizat (Marca 14:8): „. de ce i-a permis el s-o faca? Exista cumva o paralela între acest ritual si ceremoniile a sociate în mod obisnuit cu pagînismul acelor vremuri? întradevâr. Maria din Betania 1-a uns pe lisus cu mir de nard. a unei traditii de venerare a divinitatii feminine. acest rit se concretiza în asa-numitul hieros gamos. mariajul sacru: comuniunea dintre regelepreot si regina-preoteasa. care îi daruieste barbatului — întruchipare a zeului un — . Preoteasa devine zeita însasi. pentru aceasta ocazie. nu este clar însa motivul pent ru care lisus îl accepta. Mai dinainte a s trupul Meu. care a fost totusi scopul sau exact? Si de ce. atunci putem întelege de ce ri tul ungerii pare atît de strain ucenicilor. omului modern fiindu-i greu sa înteleaga princi piul hieros gamos. fara îndoiala. Acest episod este important si dintr-un alt punct de vedere: marcheaza momentul în care Iuda devine tradator. fiind destinat rituri lor de înmormîntare. altfel spus. care este descrisa ca fiind o „p reoteasa a unui cult feminin". el nu mai însemna nimic. Nici o practica occidenta la nu ma i aminteste astazi de aceas ta idee sau practica.. exista un ritual antic ce pare uimitor de releva nt: u ngerea unui rege sfînt. un unguent pastrat. indiferent cît de elevat se considera acesta a fi. barbatul si femeia devin cu adevarat zei. Lasînd la o parte importanta episodului. Daca ne amintim bine. Poate ca „documentul Montgomery" ofera o explicatie privind realul înteles al ungerii. arâtîndu-se chiar ostili fata de Maria si de gestul ei. Si — întrebarea revine — daca Maria din Betania era preoteasa a unui cult pa gîn. Pr in acest mariaj sa cru. ungerea avea semnificatia unui ritual. Esenta sa nu este însa purul erotism. cel putin. Discipolii barbati par si de aceasta data sa nu sesizeze aspectele subtile ale acestui ritual. Daca acest lucru este adevarat. a fost facut de o femeie? Tin înd seama de sexul si de reputa tia ei (oricît de nemeritatâ). Pentru el. cu toate ca lisus însusi i-a subliniat autoritatea. Iar daca ea era într-adeva r o preoteasa pa gîna. pentru îngropare". nu ne ma i mira nici faptul ca discipolilor li s-a parut o femeie cu moravuri dubioase. îl vinde pe lisus autoritatilor religioase. documen tul se refera la ca satoria lui jjsus cu Maria din Betania. imediat dupa aceea. Prin unirea lor sexuala. în lipsa preotesei. de ce 1-a uns pe lisus? Sau.

Attis etc. subliniind numeroa sele simila ritati cu astfel de ceremonii din Egipt si din alte tari ale Orientului Mijlociu. barbatul nu se putea împlini spiritual. menita sa fertilizeze pâmîntul înca o data. Pentru pagîni. în care preotesele. Dionysos. includeau un rit în care zeul era uns de zeita înainte de moartea sa reala sau simbolica.pentru a avea experienta divinului prin actul fizic al dragostei. el nu putea spera la un contact ex tatic cu Dumnezeu sau cu zeii. Un irea cel or doi avea darul de a proiecta în ei însisi si 'n lumea din jur ul lor un spirit regenerator. Tammuz. Exista o conexiune clara între ungerea lui lisus si Cîntarea cîntarilor. Vom discuta în detaliu despre acest lucru ceva mai departe. Semnificativ e ca termenul ce definea initial o ast fel de preoteasa este hierodula. gratie magicei interventii a preotesei/zeitei. astfel. spirituala si magica a uniunii. nu putem ignora inevitabilele asocieri cu unele rituri antice. zeita spunea: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde sa-1 gasesc" — aceleasi cuvinte atribuite si Mariei Magdalena linga mormînt. nardul meu a revarsat mireasma". la trei zile dupa aceea. Este posibil ca „ungerea" lui lisus sa fi simbolizat actul sexual al penetrarii. cu toate implicatiile sale morale. cuvîntul „prostituata". aceasta slujitoare în templu detinea controlul asupra situatiei si a bar batului care apela la ea si amîndoi beneficiau de forta fizica. In mod traditional. la fel ca în alch imie. este o inventie victorian a. timp de înca un an.15 Hieros gamos era expresia suprema a ceea ce se numeste . Exista în acest sens o asociere extrem de sugestiva. care se ascunde între sînii mei". Sa ne amintim ca lisus însusi asociase actul ungerii sale cu înmormîntarea. Lasînd la o parte iluminarea spirituala oferita de aceasta asanumita prostitutie de templu — un proces cunoscut sub numele de horasis — în lipsa „cunoasterii" carnale a hierodulei.. Desi nu este necesar sa gîndim în acesti termeni pentru a întelege solemnitatea ritualului. Multi specialisti considera ca acea sta din urma este. liturghia unui rit al mariajului sacru. reflectînd astfel impulsul creator ce a dus la nasterea planetei. Prin sine însusi. Asa cum . femeia.prostitutie de templu". trupul preotesei devenea -în sens metaforic.) Indicii privind adevarata semnificatie a ungerii lui lisus putem gasi în Cîntarea Cîntarilor (1:12) din Vechiul Testament. spre deosebire de prostituata în sens clasic al termenului. Desigur ca toate acestea nu amintesc prin absolut nimic — ba dimpotriva — de atitudinea Bisericii moderne fata de actul sexual si fata de femei. femeile se afla în mod firesc în strînsâ legatura cu divinul. de fapt. pe de alta parte.binecuvîntarea suprema a renasterii. dar si literal — o poarta catre zei. în care „iubita" spune: „Cît regele a stat la masa. Toate misterele lui Osiris. în plus. reprezentînd zeita. într-un mod aproape inimaginabil pentru occidentalii de astazi. cînd barbatul venea înaintea preotesei pentru a primi gnoza . care înseamna „slujitoare sacra"16. (în mistere. erau pregatite din punct de vedere fizic pentru a-1 „primi" pe cel care fusese ales ca simbol al regelui sfînt sau al zeului mîntuitor. nu avea nevoie de aceasta ceremonie. zeul revenea la viata si întreaga populatie rasufla usurata. versetul urmator capata o semnificatie deosebita: „Pernita de mirt este iubitul meu.

18 Zeita/preoteasa se uneste cu zeul/preotul în cadrul mariajului sacru. Noua. avem de-a face cu un rit al fertilitatii. care sugereaza ca el ar fi convertit-o si amintesc de opinia traditionala conform careia. analistul jung-ian Na ncy Qua lls-Corbett pune un a ccent deosebit pe legatura dintre prostituata sacra si principiul feminin simbolizat de Sophia (întelepciune). desi sustin ca Magdalena era asociata cu un cult al divinitatii feminine. . era o preoteasa. în ca rtea sa The Sacred Prostitute („Prostitua ta sacra". aceasta constituind de alt fel. pentru ei. Astfel. 1988). cît si cu Isis. este foarte probabil ca rolul ei în cadrul cercului restrîns din care facea parte lisus sa fi fost acela de initiatoare sexuala. pentru a asigura viitorul poporului si rodnicia pamîntului. desi a o contesta înseamna a aduce în prim-plan un scenariu alternativ tulburator.precizeaza Margaret Starbird: „Versuri identice cu cele din Cîntarea Cîntarilor se gasesc în poemul liturgic din cultul zeitei egiptene Isis. Osiris". Magdalen a era o preoteasa pagina. ei par a considera ca implicatiile sale nu merita un studiu aprofundat. ei aj ung la concluzia ca „înainte de afilierea ei la grupul lui lisus. menit sa asigure fecunditatea personala si la nivel na tional. era protejata de furia celor din jur. cît si Biserica Catolica cred de mult timp ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt una si a ceeasi persoana. prin intimitatea si extazul ritului sexual. Fiind o hierodula în lumea patriarhatului iudaic. Dar sa nu uitam ca atît ereticii. strîns asociata atît cu Maria Magdalena. aceasta imagine ni se pare putin naiva. de initiatoare sexuala. Rolul Magdalenei ca preoteasa pagînâ este recunoscut de Bai-gent. Maria din Betania. cu toate ca abordeaza acest subiect. Privit superficial. De exemplu.20 Si apoi abandoneaza subiectul. Ungerea lui lisus a fost un ritual pâgîn: femeia care 1-a oficiat. Este însa evident ca. în mod cert era privita ca o pacatoasa. asa cum o demonstreaza si diversele ei schimburi de replici cu Petru (redate în Evangheliile gnostice). prin relatia cu el. în mod cert.19 Dupa cum am vazut. sora-mireasa a zeului mutilat.Jnainte de afilierea ei la grupul lui lisus". Sophia a aparut în mod repetat pe parcursul investigatiei noastre — fiind venerata îndeosebi de templieri —. întruchipata de Madona neagra. Leigh si Lincoln. 'ntelegem confuzia creata în jurul adevaratului rol pe care 1-a Atinut ea în viata lui lisus. Dar totodata. ratiunea lor de a fi. de Maria Magdalena sau de Isis însasi. din motive complexe. s-ar fi pocait si îndreptat . se contureaza înca o paralela între ea si Maria din Betania. este posibil la Magdalena sa fi fost asociata cu un astfel de cult". ei o asociaza pe Maria Magdalena cu Isis. zeita/preoteasa îi ofe ra partenerului ei întelepciune. Membrii Prioriei din Sion sînt credinciosi zeitei. daca o privim în aceasta calitate. Dar atîta vreme cît se afla în preajma lui lisus. în lumina acestui nou scenariu. Esentiale sînt însa cuvintele .

zeul/preot se transforma atît de mult. 1989): „Este interesant sa comparam acest lucru cu practicile sexuale religioase din Orientul Mijlociu si cu imaginea pe care am mostenit-o de la ele. desi impune redefinirea esen tiala a termenului. care îl transporta pe consort pe târîmul cunoasterii vizionare. care nu se traducea totodata în jtiod neaparat într-o relatie amoroasa. Maria Magdalena este înfatisata ca iluminatoare — Maria Lucifer. Sexualitatea sacra — anatema pentru Biserica Catolica — îsi gaseste expresia în conceptul de maria j sacru si de „prostitutie sacra" din vechile sisteme filozofice orientale ale taoismului si ta ntrismului. În mod semnificativ. Cîntarea Cîntarilor este o liturghie a ma ria jului sacru — dintotdeauna asociata cu Maria Magdalena.Qualls-Corbett citeaza. în mod similar.22 Ia r referindu-se la artele sexuale din taoism. subliniind astfel relatiile descr ise de noi în partea întîi a acestei carti. din care avea sa revina la chemarea ei. si Madona neagra. Marvin jj. asa cum Nancy Qualls-Corbett si alti critici au remarcat recent. Numai femeile puteau oficia aceste rituri în numele zeitei si de a ceea nici un ba rbat nu s-a dus dimi neata la mormîntul lui lisus. acest lucru sugereaza identitatea dintre ea si Maria Magdalena. îl unge pe consortul sau. conexiunea dintre Prostituata Sacra. Maria Magdalena.21 Aceasta personificare multifatetatâ a principiului feminin arunca o raza de lumina asupra bine pastratu lui secret erotic din traditia oculta occidentala. cea care confera iluminare prin sexualitatea sacra. Un . ci doar Maria Magdalena si celelalte femei. Acest scenariu sustine ideea unei casatorii între lisus si Magdalen a. Tammuz (cu ca re a fost identificat lisus) si astfel îl tra nsforma în Hristos. Alaturi de concluziile noastre despre Maria din Betania. Fiindca Sophia est e Prostituata si totodata „Preaiubita" din mariajul sacru. Ea sau preoteasa ei era numita Ma rea Prostitua ta deoarece era vorba despre ritul sexual horasis. de asemenea. Ungerea constituia o pregatire în vederea coborîrii sale în lumea tenebrelor. un orgasm generalizat. In urma acestei experiente supreme alaturi de zeita/preoteasa. Era un rit de trecere. încît aproape ca nu mai poate fi recunoscut si „renaste" pentru o noua viata. aducatoarea de lumina —. lisus a precizat ca Maria Magdalena 1-a uns pentru îngropare. Ea era partenera lui într-un mariaj sacru. Sophia. Pope afirma: „Imnurile tantrice închinate zeitei con stituie unele dintre cele mai incitante paralele cu Cîntarea Cîntânlor". Asa cum am vazut. de altfel. în care ritul sexual confera iluminare spirituala si chiar transformare fi zica. dupa care avea sa se întoar ca transformat. În amplul sau studiu despre Cîntarea Cîntârilor (1977). în Evangheliile gnostice. Sexualitatea sacra implicita în Mareata Lucrare a alchimistilor este o contin uare directa a acestei stravechi traditii. precum si în alchimie. Madona neagra si Isis. Peter Redgrove explica în The Black Goddess („Zeita neagra". Marea Prostituata. Mari-Istar.

în Evanghelii se precizeaza ca era mir de nard — o pomada extrem de scumpa. În epopeea lui Ghilgames.în conformitate cu textele cenzurate — eliminate în mod deliberat pentru a ascunde realitatea —. (Este instructiv sa retinem ca aceasta opozitie a început ca o ciocnire personala. fiind întruchipata de rena sterea primaverii — sau. iar o fraza similara apare în misterele zeului muribund Tammuz. desigur. mireasa regelui sacrificat — Marea Preoteasa — era cea care decidea momentul mortii. între doi indivizi. Luca si loan.24 Si. Evanghelia gnostica a lui Filip mentioneaza ca ceilalti ucen ici nu o a greau si ca Petru mai cu seama 1. Asa cum a m va zut. lisus i-a conferit Magdalenei titlul de „Apostol al apostolilor". Prin urma re. Asa cum am vazut deja. fiindca pîna la acea data — secolul al IV-lea — cultul Magdalenei era deja prea raspîndit pentru a-i mai face fata. Conciliul de la Niceea nu a avut un mandat divin în acest sens. aceasta „înviere" era pur simbolica.a chestio nat pe lisus cu privire la statutul ei. Cînd a respins majoritatea Eva ngheliilor gnostice si a ales sa includa în Noul Testament numai textele lui Marcu. diverse arome si uleiuri sînt asociate cu zone specifice ale corpului omenesc."23 Mai exista un aspect important în privinta vasului cu mir folosit de Maria Magdalena pentru a-1 unge pe lisus. în majoritatea cazurilor. iar ma joritatea crestinilor nici macar nu au idee despre existenta lor. Faptul ca acest ol este diametral opus celui pe care i 1-a atribuit Biserica nu ar trebui sa ne mai surprinda. Petru spune: „Las-o pe Maria sa plece de la noi. în cazul lui Osiris. Pretul sau exorbitant era determinat de faptul ca trebuia adus tocmai din India — patria anticei arte sexuale a tantris-i. cea care participa la îngroparea lui si a carei magie îl rea ducea din lumea de dincolo. Matei..un semn exterior al botezului interior trait de taoisti. nardul era destinat parului si picioarelor. Iar în tra ditia tantrica. la o noua viata. întrebîndu-1 la un moment dat desi o prefera pe ea celorlalti ucenici si de ce obisnuia s-o sarute pe gît în „Evanghelia gnostica dupa Maria". în mod semnificativ.) r . în virtutea autorita tii sale de preoteasa.simbol major al Magdalenei în arta crestina este va sul cu mir sfînt . regilor care urmeaza a fi sacrificati lj se spune: „Prostituata care v-a uns cu uleiuri pa rfumate plînge pentru voi acum". . ce a sigura rodnicia pamîntului. al carui cult era raspîndit în Ierusalim în vremea lui lisus. fiindca nu ar fi putut sa-i refuze nimic. „Femeia care stie Totul". A adaugat ca ea va fi înaltata deasupra tuturor ucenicilor si va conduce viitoare3 împaratie a Luminii. Magdalena afirma ca petru o ura pe ea si „neamul femeiesc". putem întelege adevarata semnificatie a ungerii oficiate de Maria Magdalena: vestea astfel ca sosise pentru li sus momentul sacrificiului si totodata îl desemna în mod ritual ca împara t sfînt. Dupa pa rerea noastra. Prelatii au actionat astfel dintr-un in stinct de conservare. iar în „Evanghelia dupa Toma". fiindca femeile nu merita sa traiasca" — o anticipare a luptei surde dintre Biserica Catolica.. cei „sapte dra ci" pe ca re lisus i-ar fi scos din trupul Mariei Magdalena pot fi identificati cu cei sapte Maskim — spiritele sumeroakkadiene ce guvernau cele sapte sfere sacre si care fusesera aduse pe lume de zeita Mari. a numit-o Maria Lucifef „Maria Aducatoarea de Lumina" — si s-a spus ca 1-a readus la viata pe Lazar din dragoste pentru ea.25 În tra ditia mariajului sacru. si curentul eretic al Magdalenei. Biserica Catolica nu a vrut ca membrii sai sa cunoasca adevarul despre relatia dintre lisus si Maria Magdalena si de aceea Evangheliile gnostice nu au fost incluse în Noul Testament. unul din acestia fiin d consoarta lui lisus. de revarsarea anuala a Nilului. fondata de Petru..

cuvintele fragmentului respectiv ofera un indiciu cu privire la adevarata natura a relatiei dintre lisus si Maria Magdalena. Crucea. gîndurile si secretel e. mireasa e Sophia. Iar cel mai înalt sacrament era „camera nuptiala". Comparatia între relatia lor si cea a lui lisus cu ucenicii ilustreaza clar cine îi cunostea cel mai bine ideile. Discipolii barbati sînt descrisi adesea ca fiind confuzi. Sfîntul Duh.. dintre mire si mireasa.2 6 (Interesant este ca si în Evangheliile canonice lisus se refera adesea la el însusi cu termenul „mire". Cel uns detine Totul. mîntuirea si."28 Daca ritul ungerii era superior botezului. De nenumarate ori ei „n-au înteles ce-a vrut el sa spuna" — o calitate îndoielnica la cei c are aveau sa fondeze într-o zi Biserica lui. Este remarcabil ca în Pistis Sophia.. în Faptele Sfintilor Apos toli se spune despre focul ceresc al Rusaliilor. Magdalena a fost cea care i-a reunit pe ucenicii dispersati dupa rastignire si. Mai semnificativ înca. în Evangheliile gnostice ea este numita „Femeia care stie Totul". chestionîndu1 pentru a-i da la iveala întelepciunea — exact ca zeita orientala Shakt i. lumina. i-a determinat sa reia cauza pe care parusera gata s-o abandoneze. Acesta este si cuvîntul pe care si-1 adreseaza unul altuia partenerii în cadrul mariajului sacru. si Hristos este numit (asa) datorita ei. Asa cum am vazut. Aici. în plus.. în conformitate cu acest text cenzurat. în mod clar.27 Aceasta ultima evanghelie gnostica enumera cinci rituri initia-tice: botezul. „came ra nuptiala": „Ungerea este superioara botezului. iar sarcina rezultata este aparitia gnozei. acesta nu este însa niciodata explicat. care a conferit ucenicilor putere si întelepciune. Este drept . aici lisus este mirele. deveneau "Cristi" dupa ungere. Intimitatea dintre lisus si Magdalena mai are înca o implicatie profunda. în lumina celor aflate de noi pînâ acum. în „Evanghelia dupj Filip" se mentioneaza direct: „Sa întelegi ce forta uriasa are actul sexual curat". lisus utilizeaza la adresa Mariei Magdalena acelasi termen cu c el folosit pentru acea zeita: „Preaiubita". Tatal i le-a dat în «ca mera nuptiala ». înseamna ca autoritatea Mariei Magdalena o depasea pe cea a lui loan Botezatorul. Ilumi narea suprema este simbolizata de fructele unirii mirelui cu mireasa. Ale lui sînt învierea.29 Textul gnostic din secolul al III-Iea numit Pistis Sophia contine ceea ce se afirma a fi învataturile lui lisus la doisprezece ani dupa învierea sa. ungerea (chrism). de asemenea. iar aici ni se spune ca „cel uns detine Totul". euharistia. nu doar lisus. Magdalena este înfatisata în rolul arhetipal de catihet.„Evanghelia gnostica dupa Filip" (care o descrie în mod explicit pe Magdalena ca fiind partenera sexuala a lui lisus) este plina d e aluzii la uniunea dintre barbat si femeie. ramînînd un mister Pentru istorici. putem face o presupunere ingenioasa: în mod cert.) „Evanghelia dupa Filip" o asociaza. pe Maria Magdalena cu Sophia. în „Evanghelia dupa Filip" se precizeaza ca toti gnosticii care urmau acest sistem. prin forta cuvintelor ei înflacarate .. dar Evangheliile gnostice amintesc despre singurul discipol care nu a avut nevoie de aceasta interventie divina. cel mai înalt. care îsi chestioneaza consortul în mod ritualic.

judecind dupa imaginea oferita de Evangheliile gnostice priv ind apatia ucenicilor dupa crucificare. pe de alta. pe de o parte. simplele obisnuinte sociale nu constituie o explicatie suficienta. ca lisus trebuia sa învieze din morti". în mod cert. numai preotesele proclamau apogeul sacrificiului regal — miraculoasa lui înviere. în comparatie cu ea.30 Maria Magdalena si tovarasele ei au fost cele care s-au dus la mormîntul lui. însusi fa ptul de a zab ovi asupra ipotezei de mai sus presupune crearea unui scenariu complet nou. în traditia misterelor. fiind doar cei mai loiali dintre discipolii sa i neinitiati? Privind retrospectiv. moartea si învierea lui lisus. Dar motive convingatoare. desi moartea si învierea lui lisus constituiau chintesenta misiunii sale în lume.ca ea îl vazuse pe lisus înviat. tot nu putem întelege motivul pentru care lisus ar fi întors spatele traditiei iudaice seculare. De ce ar fi participat tocmai el la un ritual pâgîn ? Aceasta întrebare ne duce cu gîndul la o posibilitate pîna acum inimaginabila. ignoranta lor este uimitoare. Dar. care ne îndeamna sa credem ca aceste cuvinte apartin unei persoane familiarizate cu misterele. De exemplu. poate chiar unei preotese. pagîna si straveche. nu putem sa nu ne întrebam de ce s-ar fi implicat un predicator iudeu într-un astfel de scenariu. si traditiile pagîne din vremea respectiva . dupa toate probabilitatile. dar lipsa de motivatie. credinta si curaj a celorlalti. exercita o influenta consid erabila asupra partenerului ei. consoarta lui lisus si cel dintîi apostol si este de crezut ca rolul ei avea si o alta semnificatie. Chiar daca acceptam însa aparentele similaritati între ungerea. Este oare posibil ca cei doisprezece sa nu fi constituit nucl eul central al adeptilor lui lisus. cum era omul aflat în centru? Cine a fost a devaratul lisus? CAPITOLUL 13 Fiul zeitei Dupa cum am vazut. Am vazut ca adevarul privindu-1 pe lisus si misiunea sa ar putea fi diferit de cel sustinut de Biserica. în realitate lisus înviat — „Au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus" exagerea za ca n ici ea nu stia mai multe decît ucenicii barbati. este totusi izbitoare. ei nu se asteptasera la aceste evenimente: "Caci înca nu stiau Scriptura . Maria Magdalena a fost. Cu toate ca Maria Magdalena pare într-adevâr sa fi facut parte dintr-un cult al prostituatelor sacre si. fiind cel putin egala lui Usus din punct de vedere spiritual? Daca Petru si ceilalti ucenici barbati nu faceau parte din nucleul de initia ti al miscarii respective? Si se mai impune înca o întrebare: daca acceptam acest cadru complet nou — fie el si ipotetic — . Daca lisus a fost implica t în tr-un maria j sacru si deci a participat de bunavoie la o serie de rituri sexua le Pagîne? Daca Maria Magdalena a fost cu adevarat o îna lta preoteasa a unui cult al divinitatii feminine. Poate ca spusele ei adresate „îngerului". istoricii moderni au la dispozitie o serie vasta . Criticii considera ca nici un barbat nu a venit la mormîntul lui Tisus fiindca barbatii nu obisnuiau sa fa ca asa ceva în acele vrem uri.

ei contribuie la mentinerea convingeri din ce în ce mai vulnerabile la critici. în multe cazuri. milioane de crestini nu cunosc dovezile c e atesta ca Noul Testament este o combinatie de legende. de fapt. secole de-a rîndul. (Acest lucru constituie un verita bil soc pentru multi crestin i care îsi înch ipuie ca. versiuni rastalmacite ale marturiilor oculare si materiale preluate de alte trad itii. Faptul ca analiza Noului Testament a început abia în secolul al XlXlea reflecta o reticenta aproape superstitioasa în a examina text ele originale — explicabila prin aceea ca. rezultatele înregistrate au fost extrem de interesante. California. doar ei erau alfabetizati. Una dintre primele ipoteze conturate a fost a ceea ca îisus nu a existat în realitate. profesor care se ocupa cu studiul Noului Testament la Claremont School of Theolo gy. asa cum vom vedea. dar nu ofera dovezi concrete în acest sens.de noi descoperiri incitante cu privire la originile crestinismului. În secolul al XlX-lea. Bur-ton L. putini critici accepta a ceasta idee. Dar toate formele extreme ale miscarii protestante — de la puritanism la ceea ce este cunoscut acum sub numele de fundamentalism — au subliniat inspiratia de natura divina aflata la baza textelor din Noul Testament si din acest motiv au interzis orice aluzie la faptul ca ele ar putea sa nu co nstituie adevarul real. Chiar si asta zi. cu exceptia celor despre rastignire: nimic despre parinti i . inventii. compuse din materiale mitologice si metaforice. nu exista dovezi independente privind existen ta lui lisus. cînd specialistii au început sa îi aplice Bibliei aceleasi criterii pe care le utilizau în mod obisnuit la analiza celorlalte texte istorice. Astazi. Evangheliile fiind. persoana lui nu este men tionata în nici un text din acea vreme. trebuie sa fi fost foarte c unoscut atun ci cînd a trait. însa merita sa trecem în revista argumentele celor care sustin contrariul — ca lisus ar fi fost o inventie a primilor crestini. daca el ocup a un loc atît de important în via ta lor. Aparitia protestantismului a eliminat în parte aceasta exclusivitate si a oferit un acces mai larg la textele considerate sacre. Mack. Biseric a le-a interzis oamenilor obisnuiti sa citeasca Biblia. Timp de sute de ani.) Celela lte carti ale Noului Testament — de exemplu Epistolele lui Pavel — considera existenta lui lisus de Ia sine întelea sa. Epistolele — cele mai vechi scrieri crestine cunoscute — nu includ nici un fel de detalii biografi ce despre lisus. Dovezile privind existenta rea la a lui lisus sînt solide. Ei afirma ca. a deplîns recent „teribila lipsa de cunostinte elementare despre alcatuirea Noului Testament. numai preotii citeau Scriptura. de fapt. de fapt. ipoteza îsi are sustinatorii ei. desi. în rîndul crestinilor obisnuiti"!. si totusi prapa stia dintre ceea ce cunosc specialistii despre religie si ceea stiu crestinii obisnuiti se adînceste tot mai mult. Ignorîn d aceste dovezi. în afara Evangheliilor în sine.

Arn va zut ca nici un cronicar din secolul I nu-1 mentioneaza. desi dovezile par a sustine prima varianta. Suetoniu mentioneaza o revolta a evreilor din Roma în anul 49 d. nu a ajuns pîna la noi nici un cuvînt scris despre Hristos sau despre adeptii lui". ci joar ca . aid oma celorla lti autori ai Noului Testament. Dar. în acea vreme. Relatarea sa are însa un aspect interesant: arata ca deja Hristos era consid erat un zeu.5 Ambii erau însa cronicari romani si. într-unul dintre ele.). despre lisus si miscarea sa? Nu putem fi siguri.8 Desigur ca lipsa mentiunilor scrise contemporane.4 Un alt istoric roman care aminteste despre crestinii din primii ani ai secolului I a fost Pliniu cel Tînâr.Hr. un evreu care a participat la revolta evreilor si apoi s-a stabilit la Roma. „Hristos". însa nu de toti specialistii.) Mentiunile lui Josephus cu privire la loan Botezatorul si la executarea sa din ordinul lui Irod Antipa sînt însa certe. ar fi fost de asteptat ca viata si activitatea lui lisus sa fie macar mentionate.Hr.în plus. Pavel este preocupat în primul rînd de problemele teologice. dar nici el nu ofera informatii asupra lor. rebelilor si criminalilor nu li se facea atîta „publicitate" ca în zilele noastre.lui. dar fa ra a oferi deta lii sinumindu-l simplu „Hristos". încît criticii s-au întrebat de ce Flavius Josephus — daca avea despre lisus o parere atît de stralucita — nu s-a convertit la crestinism! întrebarea care se pune este însa alta: adaugirea era menita sa constituie o referinta istorica acolo unde nu exista nici una sau înlocuia. Palestina fiind într-un fel o „suburbie" a Imperiului Roman. tocmai pentru a destrama stînjenitoarea tacere care învaluia subiectul. fragmentul nu respecta stilul lui Josephus si nu se încadreaza în fluxul relatarii. Bamber Gascoigne afirrna în acest sens: „Din primii cincizeci de ani ai asa-numitei ere crestine. daca nu detaliate în scrierile lui Flavius Josephus (30-circa 100 d. (în plus.6 Pasajul respectiv este scris în termeni atît de magulitori. Multi istorici din secolul al XlX-lea s-au aratat intrigati de lipsa marturiilor scrise despre lisus. probabil în secolul al IV-lea. la instigarea lui „Chrestus" Cuvintele sale sînt considerate o dovada a existentei unei rarnur[ timpurii a crestinismului în Roma —.2 Cronicarul roman Tacit (m Analele sale. mentionînd doar ca miscarea a fost fondata de „Hristos".. este oarecum firesc ca ei sa fi acordat doar o atentie pasagera lui lisus si Bisericii Crestine nou formate. nu de biografia acestuia.3 În Vietile Cezarilor (circa 120). nu înseamna ca lisus nu a existat în rea litate. o alta. cronicarul crestin Origenes.Hr.7 (Desi Eusebius o citeaza un secol mai tîrziu.Hr. iar Suetoniu lasa de înteles ca cel la care se refera el era activ în acea vreme. de fapt. circa 115 d. Chiar si revolta condusa de Spartacus a fost mentionata în cronici doar în treacat. despre nasterea sa u despre viata sa în genera l. mult mai putin flatantâ. Exista o singura referire la lisus. în greceste.) amin -teste despre dezvoltarea crestinismului — pe care el îl numeste „o superstitie periculoasa" — în Ierusa lim si Roma si se refera la executa rea fon da torului sau. dar se stie ca aceasta a fost adaugata mult mai tîrziu de un autor crestin. unde a scris doua tratate istorice despre perioada respectiva. con temporane cu el. sînt mentionate cîteva personaje din Evanghelii — în primul rînd loan Botezatorul si Pilat din Pont. cu exceptia Evangheliilor. au existat numerosi Mesia autoproclamati printre evreii acelei epoci toti putind fi numiti.).) Cu toate acestea. incitînd evreii din Roma la revolta. de sustinerea miscarii initiate de lisus si de explicarea învataturilor lui. de la sfîrsitul secolului al III-lea nu pare a sti despre existenta unei referiri la lisus în lucrarile lui Josephus. Antichitati iudaice (circa 93 d.

este greu de crezut ca lisus ar fi fost exclusiv rodul imaginatiei. La urma urmei. dar s-a si certat cu el (iar acest comportament constituie în sine o dovada a existentei lor nici un scriitor al acelor vremuri nu ar fi creat niste personaje atît de neverosimile). în plus. în mod extrem a cunoscut oameni care îl întîlnisera pe lisus. nici unul dintre criticii tim purii ai crestinismului nu au contestat prezenta fondatorului sau — lucru pe care în mod cert 1-ar fi facut daca ar fi avut dubii în acest sens. Pentru ce ar fi trebuit sa se inventeze unul? Este semnificativ. Mai mult decît atît. eori neinteligibile. el a existat un cu Mesia. însusi modul în care este lisus prezentat sugereaza ca -ar fi dat osteneala sa atîta ambiguitate si impenetrabile. între învataturile lui. asa cum vom vedea. adevarat. a devenit evident ca „povestea" lui lisus contine asemanari izbitoare cu cele ale unor celebre personaje din mitologie — în special cu zeii morti si reveniti la viata ai populatiilor din Orientul Mijlociu . De exemplu. Fie si numai din acest motiv. de pilda Alexandru cel Mare. Aceasta constituie o dovada în sprijinul existentei sale. Lipsa detaliilor de ordin biografic din Epistolele luiPavel a fost atâ de sceptici o dovada a caracterului fictiv al lui lisus. venerati în cadrul unor culte mult mai vechi decît crestinismul. aceasta nu înseamna ca întregul cuprins al Evangheliilor este real. Dar a mai existat vin motiv care i-a determinat pe criticii din secolul al XlX-lea sa presupuna ca lisus a fost un personaj fictiv Pe masura ce cunoasterea istorica s-a dezvoltat si Noul Testament a fost sup us unei analize tot mai critice. ca autorii Evangheliilor 1-au plasat pe lisus într-un context populat cu personaje istorice cunosc ute. numerosi asazisi Mesia ai epocii respective au scapat atentiei cronicarilor. Pavel nu numai ca 1-a întîlnit pe Petru.9 Chiar si lucrarile lor de fictiune aveau totdeauna la baza un personaj real.impactul sau în epoca nu a fost deosebit. pentru ce ar fi fost inventat si de ce atît de multi oamen i ar fi crezut cu atîta putere în povestea lui încît sa fondeze în numele sau o religie care s-a dezvoltat cu repeziciune? Asa cum subliniaza G eoffrey Ashe. pentru Nici a-1 un descrie autor apoi nu cu si inventeze nu ar fi introdus. ar nimeni nu se îndoieste de existenta reala a lui Pavel si. existau deja suficienti dintre care sa se poata alege. iar daca în epoca s-a r fi înregistrat o atît de puternica nazuinta catre un zeu care se sacrifica. se pare ca lisus a trait cu adevarat-totusi. Si apoi se mai ridica o problema: daca personajul lisus nu a existat. atîtea aluzii si citate Acest caracter eluziv si exprimarile alambicate. Prin urmare. precum Pila t si loan Botezatorul. Una dintre cele mai bine documentate si mai convingatoare lucrari . conceptul de personaj fictiv — parte componenta esentiala a culturii contemporane — nu le era familiar autorilor antici. de asemenea. un indica faptul ca Evangheliile prezinta viata si activitatea unui personaj istoric real.

la instituirea euharistiei la Cina cea de taina. deconcertanta a fost concluzia ca .pe aceasta tema este Pagân Chnsts. Hristos preia cheile simbolice ale ra iului si îsi atribuie rolul de cel nascut din fecioara. distrugatorul Celui Ma lefic.. Un recent sustinator al acestei ipoteze este Ahrned Osman care în lucrarea sa The House of theMessiah („Casa lui Mesia"). al doilea consta în semnificatia atribuita acestor evenimente de primii crestini. Din mithra ism. Robertson mentioneaza: „Asemenea lui Hristos. Nimeni nu sustine ca Adonis. crestinismul nu e altceva decît pâgînism sub o forma noua. respectiv ritualurile botezului si ale împartasan iei". Saosha yant. crestinismul era similar cultelor elenistice. de fapt..13 (sublinierea noastra) Nu exista nici un concept asociat cu lisus care sa nu fie întîlnit în cîteva sau în toate cultele antice dedicate unui zeu Mtntuitor.ca aceea a lui Mithra — . Burton L. Atunci. lui Adonis si lui Attis. de altfel — Iisus trateaza faptul ca multe dintre cele mai sacre aspecte ale vietii si a ctivitatii ale lui lisus sînt identice cu cele ce se regasesc în alte religii antice. mor si revin apoi la viata. a tran sformat apa în vin.. de asemenea. Attis sau Osiris au fost per-t*' sonaje istorice. Aidoma ima ginii zeului-copil din cultul lui Dionysos.16 Criticii. în introducerea la un studiu recent al lucrarii. la fel ca Dionysos. prin urma re.M.. considera ca nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca a tît de multe elemen te din cultele unor morti si învia ti se rega sesc în religia crestin a. regina cerurilor. a readus mortii la via ta si le-a redat vederea orbilor.. Hristos a fost reprezenta t ca prunc.. de altfel — au avut un impact uimitor de redus la vremea respectiva. În acest sens. Un scurt rezumat al concluziilor la care a ajuns Robertson — la fel ca alti specialisti. Mai recent. Ei sînt de parere ca autorii Evangheliilor au preluat evenimentele-cheie ale lui Osiris. chiar m ai incredibil pare faptul ca si astazi acestea sînt aproape necunoscute. Hector Hawton a rezvimat argumentatia acestuia sub forma unei întrebari: „. ca moartea si învierea sa. rezultate în urma încercarii nefericite de a îmbina idealurile incompatibile ale iudaismului si ale pagînismului". ca Horus — în templul-staul al zeitei virgine Isis. si le-au aplicat unui „ erou loca l" Isus care nu ar fi existat în realitate . Concluziile la care a ajuns Robertson — si altii în epoca. îndeosebi în aspectele sale esentiale: mitul mortii si al învierii zeului.12 Mitul crestin s-a dezvoltat preluînd deta lii de la cultele pagîne.. sustine c . Osiris si Dionysos sufera si ei. S-a n ascut în iesle. de ce s-a facut o exceptie în cazul prezumtivului fondator al crestinismului?"10 Aceste paralele au doua tipuri de conexiuni cu religia crestina. ci ca a fost „influentat" de religiile antichitatii. dintr-un mormînt sapat în stîncâ. Primul se refera la relatarea evenimentelor din viata lui lisus. este plîn s si slavit de femei. în scutece.11La nivel fundamental. reale... Robert-son si publicata în 1903. si.. A deveni una cu ei este si telul mistic al celor care îi venereaza. Toti se aseamana prin faptul ca misterele lor confera nemurire. scrisa de J. Mack scria în 1994: „Numeroase studii au demonstrat ca. asemenea lui Asclepios. Attis etc.. ca Attis si Adonis. printre care si Robertson . Din nou. crestinismul timpuriu nu era o religie complet noua.15 Hugh Schonfield afirma în The Passover Plot: „Crestinii sînt si astazi intrigati de doctrinele contra dictorii ale Bisericii. în epoca sa de început. învierea lui a avut loc .

exista atît de multe materiale provenind din misterele pagîne. Daca privim însa problema din toate unghiurile posibile. în conformitate cu teoria sa. o serie de mistere vechi de secole din epoca Egiptului an tic. ca urmare a unui accident al istoriei. Criticul este de parere ca evreii asteptau un Mesia care sa moara pentru ei. nu avem motive sa credem ca religia lui lacob era mai apropiata de învat aturile . Aceasta desfasurare a evenimentelor pare a explica de ce în Evanghelii. asa cum vom vedea. Ipoteza este însa neverosimila. astfel ca în timpul vietii el nu ar fi putut atrage numerosi adepti. drumul a ramas liber pentru Pavel. de fapt. Ideeâ mortii sale rascumparatoare. lacob cel Drept. nu este cert faptul ca loan Botezatorul a r fi facut celebra profetie despre cel care avea sa vina dupa el. din mai multe motive: e greu de crezut ca adeptii lui loan ar fi inventat o poveste în care învatatorul lor sa aiba un rol atît d e marginal — fiind inclus doar pentru a permite glorificarea altcuiva . Ei sustin ca aluziile la pagînism au fost adaugate ulterior. de asemenea. Putini specialisti se mai îndoiesc în prezent de existenta reala a lui lisus. observam ca mai exista o explicatie plauzibila. a crestinismului. Ca predecesorii sai. este o interpretare crestina ulterioara. constituia forma originala. din acest motiv. fapt care sugereaza ca la baza credintei lor se aflau practicile iudaice.a Evangheliile redau. Daca versiunea lui Pavel privind crestinismul era cea mai apropiata de învataturile lui lisus. Opinia general acceptata este aceea ca Biserica din Ierusalim. Prezumtia lui este însa falsa: iudeii nu au visat niciodata ca eroul lor sa se sacrifice sau sa fie umilit în felul respectiv. Stim însa ca adeptii el se reuneau în Templul din Ierusalim. tind s-o ignore cu desâvîrsire. Din nefericire. cînd primii crestini au venit în contact cu traditiile Imperiului Roman. astfel ca nu putem decît sa presupunem care era natura exacta a convingerilor sale. Dupa disparitia Bisericii din jgj-usalim. în principal ca rezultat al calatoriilor lui Pavel. de aceea. asa cum le cunoastem noi astazi. asa cum o cunoastem noi astazi. ei 1-au „fabricat" pe lisus pentru a împlini astfel profetiile conducatorului lor despre cel care avea sa vina dupa el si care — probabil — nu se „grabea" sa apara. si nu aceea a Bisericii din Ierusalim? între frati exista adesea disensiu ni. Osman si-a construit teoria pe baza izbitoarelor paralele dintre mitul lui lisus si religia egipteana antica si. „pura". în plus. pe dubiile cu privire la existenta istorica a lui lisus. dar majoritatea se confrunta cu dificultati în încercarea de a explica evidenta paralela între Evanghelii si cultele pagîne. precum loan Botezatorul? Osm an crede ca evenimentele relatate în Evanghelii au fost inventate de adeptii Botezatorului. Osman sustine ca misiunea de Mîntuitor a lui lisus nu a devenit evidenta decît dupa moartea lui. condusa de fratele lui lisus.17 Dar pentru ce ar „deturna" cineva un mister al unei alte traditii si ar introduce în el personaje reale. iar dezacordurile dintre lisus si familia lui sînt evidente. Biserica lui lacob a fost distrusa în timpul revoltei iudeilor.

Nici una dintre ele nu are la baza dovezile concrete cerute în genera l de istorici . desi exista div ergente în privinta sectei careia îi apartinea . De exemplu. pînâ si pe fondul scepticismului ce a cara cterizat secolul XX. lucrare despre care vom discuta în detaliu putin mai tîrziu): „Desigur ca lisus era evreu. La urma urmei. într-un rastimp de cel mult cinci ani dupa rastignire si. apostolul a constatat ca în capitala imperi ului existau deja crestini. larga raspîndir e a crestinismului nu i se datoreaza în mod exclusiv lui Pavel. Probabilitatea însa nu e certitudine". Asa cum afirma cu ironie Mor ton Smith în Jesus the Magician („lisus magicianul". si ucenicii sai.originale ale lui lisus decît cea propovaduita de Pavel. am con statat ca supozitiile de ma i sus erau exa ct acest lucru: presupuneri. Poate ca ele provin de la vin alt misiona r. în al doilea rînd. Imaginea lui lisus general acceptata în rîndul specialistilor se bazeaza pe doua supozitii ce încearca sa explice evidenta dintre elementele iudaice si cele pagîne. dat fiind ca puteau explica esecul lui lisus de a-si îndeplin i rolul de Mesia. Wilson. probabil.18 Pentru început. Teoria general acceptata cu privire la dezvoltarea crestinismului timpuriu nu explica de ce Pavel — un iudeu — ar fi simtit dorinta de a predica o forma pâgînizatâ a nou-aparutei religii. cea care 1-a initiat. Cu uimire. Ia ta si explicatia: pe masura ce crestinis mul a început sa se raspîndeascâ în comunitatile non-iuda ice din lumea roma na. e presupune ca aspectele pagîn e din Evanghelii sînt rezultatul unor adaugiri ulterioare. de exemplu. Se pare ca. încît nici chia r cei mai obiectivi critici nu izbutesc sa faca deosebirea între propriile lor idei precon cepute si adevarul istor ic. ea însasi fiind. Descoperirea noastra privind rolul Mariei Magdalena de preoteasa a unei scoli a misterelor sugereaza ca si lisus era un initiat al acesteia. cînd a ajuns la Roma. probabil. poate. la fel cum erau. Nimic nu atesta ca elementele pagîne au fost introduse de Pavel. Celebra sa convertire pe drumul Damascului s-a petrecut. legaturile acestuia cu misterele au fost remarcate si acceptate. este de crezut ca stia bine pentru ce îi persecuta. Dar cum de s-a implicat el atît de profund într-un cult pagîn. traditia crestina are radacini atît de adînci si de necontestate. data fiind activitatea sa anterio ara de persecutare a crestinilor. Prima supozitie este aceea ca lisus era evreu. am crezut de cuviinta sa analizam mai îndeapr oape problema fondului religios al lui lisus. sa vedem de unde „stim" aceste lucruri. nicidecum adevaruri documenta te.N . A. un comentator de altfel analitic si ration s . cînd toata lumea stie ca era evreu'? Constatînd ca nimic nu este asa cum pare în aceasta istorie a religiei crestine.

a scris urmatoarele fraze. de la germanul Quelle. în Orientul Apropiat si în Egiptul a ntic. Mack în 1994. „izvor" — sau mai degraba pe ceea ce s-a putut reconstitui d in aceasta.. înainte de a începe (sa cautam raspunsul la întrebarile cu i. Am ana lizat îndeaproape ideea ca lisus era evreu — termen ce se refera deopotriva la apartenenta etnica si la cea religioas a — si am constata t ca este cel putin discutabil^ (Poa te ca era ev reu din punct de vedere etn ic. care înseamna „sursa". cunoscuta sub numele de Q.al. ce se încadra perfect în asa-numita „literatura a întelepciunii ". caracteristica epocii. Mack a ajuns la concluzia ca învataturile lui lisus nu deriva din iudaism. desi înca de la sfîrsitul anilor 1980 au început sa apara în presa diverse studii ce urmareau acelasi filon. Mack a abordat problema din punct de vedere al învataturilor lui lisus si si-a bazat argumentatia pe sursa pierduta a Evangheliilor sinoptice. ei sugereazâ ca ideea zeului care moare si revine apoi la viata si Dementele ce amintesc de misterele pa gîne sîn t . este necesar sa ne eliberam :x mintea de prejudecati. privire la caracterul istoric al lui lisus). la urma urmei. fiind mai apropiate de conceptele si de stilul anumito r scoli filozofice elene. Versiunea standard a începuturilor crestinismului se bazeaza pe premisa ca lisus era de religie iudaica — ceea ce înseamna ca mult e a specte decon certante ale Eva ngheliil or sînt în mod a utomat eliminate. însa întîlnita nu doar în cultura sa u religia iudaica. dar n u si de religie iuda ica . ci si în lumea elenistica. Q difera însa de ele prin faptul ca include materiale profetice si apocaliptice. Despre Q se crede ca era o culegere de maxime si învataturi ale lui lisus. am încercat un sentiment de usurare cînd jje-arn dat seama ca ultima tendinta în domeniu avea la origine exact aceeasi întrebare: a fost lisus într-adevar evreu? Prima lucrare de acest gen care s-a bucurat de o larga popularizare a fost The Lost Gospel („Evanghelia pierduta") scrisa de Burton L. De aceea. ne confruntam cu rezultatele unui secol de studii si cercetari asupra Noului Testament. dar Mack este de parer e ca acestea din urma au fost adaugate ulterior.19 Noi am hotarît sa vedem ce s-ar întîmpla daca am contesta aceste supozitii. Atît Mack. cît si ceilalti specialisti care au opinii similare se bazeaza în studiul lor pe învataturile lui lisus. îndeosebi de cea a cinicilor. aparent fara a remarca evidenta contradi ctie dintre ele: „.) Desigur ca nu ne-a fost usor sa contestam presupunerea deja încetatenita a religiei iudaice a lui lisus. ignorînd evenimentele. în cele ce urmea za vom f olosi termenul „evreu" pentru a ne referi la lisus doar în acest ultim sens — cu exceptia situatiilor jO care vom preciza altceva. Kloppenborg sustine ca aceasta culegere urmeaza îndeaproape modelul elenistic al „manualelor de învatatura". Esenta învataturilor lui lisus o constituie credinta sa în Dumnezeu si în iudaism".. asa cum au fost ele relatate în Evanghelii. fiindca nu se încadreaza nici în traditiile iudeilor si nici în cele ale cinicilor.

autorii Evangheliilor sînt de acord ca misiunea sa a început în Galileea. se angajeze în dispute cu fariseii privind legea iudaica si. exista dovezi care sa demonstreze ca era? Aspectele derivate din misterele pâgîne contribuie la deslusirea misterului sau dimpotriva? Dupa cum se presupune. precum Avraam si Moise. acestia însa nu detineau vreo functie s au o autoritate speciala — mai cu seama în Galileea — pe vremea lui lisus. el constituia probabil o enigma — unii nu erau siguri. dar pozitia lor se consolidase deja atunci cînd au fost redactate Evangheliile. Discipolii apropiati si cei care au scris Evangheliile îl considerau.22 Unica modalitate de a deslusi originile lui lisus este aceea de a-1 plasa în contextul cronologic si geografic al epocii sale. Evangheliile nu fac aceasta observatie si cu privire la lisus. se pare. A fost instituit de evrei dupa captivitatea în Babilon si se afla în continua evolutie. s-ar parea ca avem suficiente motive pentru a crede ca lisus era evreu.inventii ale Primilor crestini. a cestia dezvoltîndu -si o forma distincta de iudaism. toti cei din Galileea erau evrei. Pentru multi însa. daca nu ar fi fost evreu. evreu. ca el era Mesia — iar autorii Evangheliilor au avut mari dificultati în a armoniza elementele contradictorii ale vietii si învataturilor sale. de pilda. Se pare ca nu stiau prea bine cum sa-1 abordeze. Dar nu toti evreii fusesera în exil. ultimii ani de redactare a Evangheliilor". care se deosebea considerabil de c . 80 si 90. de asemenea. ca religia Palestinei era iudaismul si ca. de fapt. al ca rui centru religios era Templul din Ierusalim. din Palestina. din rîndul fariseilor. fiindca apostolii s-au aflat în situatia de a discuta legea iuda ica si au simtit nevoia sa-si creeze un fel de justificare retro activa prin intermediul lui lisus însusi. La prima vedere. doar iudaismul d e templu din ludeea.21 Morton Smith explica: „Aproape toate referirile la farisei din Evanghelii dateaza din anii 70. este greu d e crezut ca ar fi provenit de aici fiindca. O dovada în sprijinul aceste ipoteze este faptul ca persoanele cu care lisus discuta în contradictoriu în Evanghelii sînt. de obicei.24 Ceea ce consideram noi ca era iuda ism în vremea lui lisus — din imaginea conturata în Evanghelii — era. cititorul trebuie sâ-si formeze una corecta". prin urmare. Dar din moment ce aceasta imagine e falsa.. pentru ce ar fi facut toate aceste lucruri? Majoritatea criticilor considera ca e foarte probabil ca aceste pasaje sa nu redea totusi cuvintele lui lisus.. obisnuia sa. Totusi.20 În consecinta. activitatea lui lisus s-a desfasurat în context iudaic — în ludeea secolului I — si majoritatea adeptilor sai erau evrei. desi remarca adeseor i accentul galileean distinctiv al ucenicilor -pe care iudeii îl considerau caraghios de rustic —. Adesea amintea despre personaje venerabile ale Vechiului Testament. Desi controversa pe tema locului în care s-a nascut si a crescut continua. Este posibil ca ele sa fi fost adaugate ulterior.23 Dar ce stim despre Galileea din vremea lui lisus? Mack rezum a astfel opiniile specialistilor în acest sens: „Crestinii si-au închipuit dintotdeauna ca Galileea facea parte . ne-am pus urmatoarele întrebari: exista dovezi care poate sa ateste ca lisus nu era evreu? Pe de alta parte.

nu putem sa nu ne întrebam care erau obiectivele si motivele reale ale propovâduirii lui lisus. la scurt tim p dupa a ceea. fusese doar pentru scurt timp inclusa în regat ul lui Israel cu multe secole înaintea lui lisus si de atunci suferise influentele succesive ale unor culturi diferite. Nu degeaba era Galileea n umita „pâmîntul ne-evreilor"25. lro cj Antipa stapînea în Galileea .Hr.27 Galileenii erau recunoscuti pentru dorinta lor apriga de independenta.26 Datorita climatului sau prielnic agriculturii si pescuitului în Marea Galileii. ta ra fusese deja împart ita între cei trei fii ai regelui. o data ce a m sta bilit ca Ga lileea nu seman a delo c cu imaginea ei din închipuirea populara. iar ludeea era condusa direct de Rorna (dupa ce fratele lui Antipa . Pilat din Pont. lipsita de fero . persana. întretinea relatii economice cu alte culturi din lumea elenistica si se afla în centrul unei r etele de rute comerciale ce o legau de Siria. Galileea nu era însa n ici pe departe un centru al iudaismului fervent. roma nii au cucerit întreaga Palestina si au tra nsformat-o în provinicie romana. Babilon si Egipt. feniciana si egipteana". pâ gînismul semitic. Israelul era con dus de regelemarioneta Irod cel Mare .un politeist din Idumeea -. în mod semnifica tiv. Asa cum sub liniaza Morton Smith. care se afla între ludeea si Galileea. fusese trimis pe domeniul familial. în sudul actual al Frantei) prin intermediul unui guvernator. da r treizeci de ani mai tîrziu. regiunea „nu avea capi tala. cînd lisus si-a în ceput duirea. Aici traiau tr iburi diferite si chiar beduinii strabateau zona frecvent. Da ca în Galileea înflorise într-adevar o cultura sofisticata. pentru a-1 cita pe Mack.29 Zona fusese anexata de Isra el în anul 100 î. palestiniana. templu si nici o ierarhie a preotilor"28. Arhelau. Dar. cea mai veche sinagoga din Galileea dateaza doar din secolul al III-le a al erei crestine. Religia celor dintîi era preponderenta în Samaria si Galileea spre nord si în Idumeea. spre sudul ludeei. regiunea era bogata si fertila. Astfel. Era o regiune chiar mai cosmopolita decît Samaria. La nasterea lui lisus. Galileea era o regiune cosmopolita si bogata — nicidecum fundatura rustica din imaginatia populara — în care predominanti nu erau evreii si în ca re autoritatile de la Ierusalim nu erau deloc mai bine vazute decît stâ pînitorii romani. principalele influente asupra religiei din Galileea erau „cea loca la.ea a grupului întors din robie. Asa cum sustine Mack: „Am gresi daca ne-am imagina ca Galileea s-a convertit brusc la cultura si credinta iudaica". In epoca lui lisus. De fapt. greaca..

orice tentativa de redefinire a iudaismului ar fi fost de la bun început sorti ta esecului si nu ar fi dus în mod logic la încheierea misiunii lui lisu s în Iersualim. da r se pare ca a inclus numeroase aspecte din credintele sirienilor si din '!" cele a le fenicienilor.. neortodox. nu exista atestari ale existentei acestui oras mai vechi de secolul al III-lea. dat fiind ca deriva din ebraicul notsrim.. dupa cum se pare. existent si în Israelul actual. Mai exista însa si un alt motiv pentru a ne opri atentia asup ra Samariei. asa cum au sugerat unii comen tatori moderni? Era oare Galileea cel ma i potrivit loc pent ru a initia o ca mpanie de reformare a iudaismului. încerca oare lisus sa incite împotriva romanilor.. Poate ca lisus a nascocit parabola bunului samaritean ca un fel de multumire pentru sustinerea primita din partea locuitorilor acestei regiuni. . Localnicii asteptau si ei venirea unui iminent Mesia. nefiind nicidecum eradicata în aceeasi masura în care a fost în sud. Asa cum sublinia za Schonfield în The PassoverPlot: „. Au înflorit aici chiar si unele forme „eretice" de iudaism. Nu stim prea multe despre vechea religie israelita. Despre acestia se stiu foarte putine amanunte. Ca urmare a numeroaselor predici pe aceasta tema. cei care mentineau adevarata traditie si adevaratele învataturi sau care ascundea u anumite secrete. dar nu ca fondator al ei. ferindu-se sa le divulge altora. atmosfera lejera de toleranta a permis coexistenta unui mare numar de religii si credinte. asa cum cred altii? Desi în regiune traiau evrei. Pe un teritoriu în care.. amintit în pilda bunului samaritean. pe care îl numeau Ta'eb si care diferea considerabil de „versiunea" sa judaica.. în cel mai bun caz. Evreii considerau Palestina ca un creuzet firesc al ereziilor. care 1-ar identifica pe lisus ca membru al uneia dintre sectele reunite sub acest nume —. care însemna „pastratorii. fapt care indica mai ferm ca nu aceasta era zona cea ma i potrivita pentru a initia o reforma iudaica. O alta idee gresita cu privire la originile lui lisus este ideea ca era „nazarinea n" — cu alte cuvinte. ca ar fi provenit din orasul Na zaret. acela ca religia este destinata tuturor si ca nu are secrete — o imagine . în urma zelului reformator al lui Ezra si '' a succesorilor sai"."31 Acest fapt contrazice un ul dintre principiile crestinismului. Cuvîntul în sine este însa sugestiv. citim cum lisus a întîlnit la fîntîna o femeie samariteancâ si acea sta 1-a recunoscut ca fiind jylesia — probabil drept Ta'eb —.ce partizanate antiromane populatia la revolta si proiudaice..30Un alt teritoriu din nord ce avea sa devina important pen tru Marcus era Samaria.. ceea ce sugereaza ca iudaismul lui era. De fapt însa. orice religie era acceptata. credinciosii cred ca samaritenii erau dispretuiti de ceilalti evrei si ca povestea localnicului care a traversat drumul pentru a ajuta victima unei tîlhârii este un exemplu perfect al necesitatii de a recunoaste potentialul pozitiv existent în fiecare individ. In Evanghelia dupa loan (4:6-10). Termenul corect ar fi nazorean.

) Am mentionat mai devreme ca lisus este numit naggar — termen ce înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat". similaritatile dintre scolile misterelor si miscarea lui lisus sînt prea multe pentru a fi ignorate pur si simplu. auto rii Evangheliilor se asteapta ca cititorul sa fie impresionat de po vestea magilor care îi aduc micului lisus smirna. fara ca autorii Evangheliilor sa cenzureze sau sa critice acest episod. Ideea era frecvent 'ntîlnitâ în epoca lui lisu s: scoli ale misterelor din Grecia. de fapt. probabil ca a doua semnificatie era cea intentionata. povestea Craciunului este exact acest lucru: o poveste de tipul miturilor nasterii întîlnite în alte religii. din viata împaratului Nero. Si astazi aceasta abordare este utilizata de numeroase religii orientale si scoli filozofice (Printre care si budismul zen). în Evanghelia dupa loan (7:42) se mentioneaza clar ca nu s-a nascut acolo. ca disciplina distincta nu exista în a cea vreme). dar si de or ganizatii precum templieri si francmasonii. (Dar. "ta inuit" . ci trebuie cîstigata . iluminarea nu este oferita. „ascuns". Si. care însea mna. asa cum am vazut. în aceste culte. Daca învataturile lui lisus nu erau dest inate maselor largi. în cazul sau. Leonardo da Vinci a omis aurul — simbolul perfectiunii si al regalitatii. De fapt. Si. tinînd seama ca au fost ghidati de o stea pîna la Bethleem. Ni se pare foarte ciudat ca ni se povest este cum echivalentul a trei Aleister Crowley au venit la pruncul lisus pentru a -i aduce daruri. atunci prin însasi natura lor erau elitiste si ier arhice — oculte.misterele râmîn secrete pînâ la momentul potrivit. membrii fiind initiati doar atunci cînd maestrii lor spirituali îi considera pregatiti pentru acea sta. °abilon si Egipt folosea u în mod obisnuit un asemena tip de initiere si îsi pastrau secretele cu vigilenta.diametral opusa misterelor si cultelor ce le permit membrilor di verse niveluri de cunoastere sau de ilumina re. Exact a ceasta notiune de initiere este cea de la care provine termenul ocult. Si ideile eronate cu privire la lisus nu se opresc aici. în Adoratia magilor. De exemplu.32 Mag era titlul acordat unor magicieni — sau d vrajitori — persani. cînd învatacelul este pregatit. Daca majoritatea elementelor caracteristice nasterii Domnului deriva neîndoielnic din miturile altor zei morti si reveniti la viata. nici ucenicii lui lisus nu erau pescarii modesti si umili pe care îi descrie . Roma. aur si tamîie. Pe de alta parte. Din pacate însa exista ubii chiar si în privinta nasterii lui lisus în Bethleem. înseamna ca erau totodata si astrologi (astronomia. asa cum am vazut cînd am reevaluat statutul Mariei Magdalena. în f unctie de gradul de initiere. în mod cert. vizita celor trei magi de la rasarit se bazeaza pe un episod contemporan.

de fapt. de la Universitatea din Chicago: „Nu exista nici cel mai mic indiciu ca acolo aveau loc activitati financiare sau sacramentale inadecvate". Unii au sugerat chiar ca episodul ispitirii releva nici mai mult. unii discipoli nu erau evrei: Filip este un nume grecesc. care a încercat sa-1 convinga sa-si demonstreze caracterul divin — cîtusi de putin limpede. lisus s-a retras în desert. nimeni nu joaca pentru a cîstiga nis te vechituri de calitate îndoielnica. Desi episodul pare limpede si firesc.35 Altii36 însa au subliniat ca pa rabolele demonstreaza. La urma urmei. unde a fost ispitit de diavol. pentru simplul . Dar. tot ceea ce reprezenta Templul". Asa cum subliniaza profesorul de studii biblice Dominic ^rossan. Profesorul continua adaâugînd ca a fost „un atac la adresa existentei însesi a Templului. sa spunem ca gestul lui lisus ar fi fost echivalent cu cel al unui anglican de astazi care se opune hirotonisirii femeilor si îsi exprima dezacordul navalind în Catedrala Westminster si calcînd în picioare crucea de pe altar.)34 Multi critici considera parabolele ca o dovada a originil°r umile ale lui lisus. o parte integranta a credintei religioase. sugereaza ca acestea aveau o valoare intrinseca.37 Afirmatia este discutabila.. dar exista un alt episod care reflecta atitudinea lui fata de Dumnezeul iudeilor. de pilda. dar aceasta este o atitudine strict occidentala. ca si cum lisus ar fi avut un statut social mult mai înalt si s-ar fi straduit sa vorbea sca pe întelesul maselor. Pentru a face o analogie. Un asemenea lucru nu s-ar întîmpla. si înca una de data recenta. episodul demonstreaza ca lisus gravita în cercurile „mondene". ca un candidat aristocrat conservator care se a dresea za alegatorilor din clasa muncitoare în termeni pe care spera ca acestia îi vor întelege. Wilson subliniaza ca ei erau. se contureaza o imagine a lui lisus substantial diferita de cea pe care o cunosc cei mai multi dintre noi. recunoscuta de mult de teologi si de cei care studiaza Noul Testament. A. fiind. el aduce în prim-plan o problema importanta. o negare simbolica a. Iar episodul cu soldatii romani care juca u la zaruri hainele lui. de fa pt. o asemenea manifestare exagerata ar fi frizat dezechilibrul mintal.33 (în plus. proprietarii unei „firme" de pescuit pe Marea Galileii. Schimbarea banilor pentru a cumpara animale ce urmau a h sacrificate în Templul din Ierusalim nu constituia în epoca un 'ucru imoral sau ilegal. Chiar daca nunta din Cana nu a marcat — asa cum sustin unii comentatori — propria sa casatorie cu Maria Magdalena.N. exista dovezi în Evanghelii în sprijinul ideii ca lisus nu era evreu? Dupa botez. nici mai putin decît ca lisus îl respinge categoric pe l ehova.. av em cu adevarat motive sa facem vreo presupunere în acest sens? De exemplu.38 Unii au încercat sa explice acest gest — esential în cadrul activitatii lui lisus — sugerînd ca el denota nemultumirea fata de regimul aflat la conducerea Templului în acea perioada. judecind jupa amploarea celebrarilor. de fapt.traditia. Gestul lui lisus este explicat de obicei prin prisma furiei pe care ° resimte vazînd cum locasul sfînt e pîngarit de tranzactii financiare. la picioarele crucii. o cunoa stere superficiala a realitatilor domestice ale vietii.° experienta personala în aceasta privinta. Unul dintre cele mai cunoscute evenimente din Noul Testament este acela în care lisus... Prin urmare. plin de mînie la vederea zarafilor din Te mplu. asa cum remarca Morton Smit h. fapt care li sugereaza — sustin ei . Dar în contextul epocii. le rastoarna mesele si îi alunga. el facea în mod obisnuit analogii cu situati' din viata rurala de zi cu zi.

Totusi. (Vom discuta mai în amanunt aceasta paralela în capitolul urmator. Fecioara pe stinci. în plus. putem spune ca iudaismul sau era cel putin neortodox — afirmatie care lasa drum liber pentru alte ipoteze în privinta apartenentei sale religioase reale. fiindca exista o vech e traditie crestina care sustine ca familia lui loan a fugit în Egipt pentru a sca pa de mînia lui Irod. precedat de marturisirea pacatelor si de pocainta. vizibil. cu toate ca în Manuscrisele de la Marea Moarta apar referiri la spalarile rituale — cufundari repetate în apa ce simbolizau purificarea. Iar gestul lui lisus se încadreaza în aceasta din urma categorie. aceasta traditie si-a gasit exprimarea în pictu ra lui Leonardo da Vinci. botezul. articolul hotarît demonstreaza ca unul singur era Botezatorul. Desmont Stewart merge . radical. dar în afara lumii iudaice. prin urmare. Botezul ca un simbol exterior. desi exista. este posibil ca loan sa fi fost influentat de ritualul egiptean. numeroase precedente si paralele fidele. hotarîtor. Templele ridicate în cinstea ei pe malurile Nilului era precedat de jpanifesta ri publice de cainta si de marturisirea pacatelor în fata un ui preot. unica perioada din istoria îndelungata a cultului zeitei Isis în care au fost trimisi misionari în tarile învecinate cu Egiptul. Dar gasim în Evanghelii episoade care sa confirme aceasta supozitie? Înca de la începutul investigatiei noastre ne-am dat seama cu surprindere ca foarte putini cercetatori si-au pus o problema care noua ni se pare fundamentala: „De unde a preluat loan Botezatorul ritualul botezului?" Studiile ulterioare ne-au demonstrat ca în iudaism nu existase absolut nici un precedent în acest sens. Faptul ca acest ritual nu avea precedent în iudaism este atestat de însusi numele lui loan: Botezatorul. al transformarii spiritu ale interioare era un element întîlnit în multe dintre misterele existent e la vreme respectiva în spatiul elenistic.motiv ca oamenii stiu sa traseze linia de demarcatie între o actiune acceptabila — oricît de simbolica ar fi ea — si sacrilegiu. ca el sa fi deprins practicile religiei egiptene la ea acasa. Exista în acest sens numeroase indicii care sugereaza ca ar fi facut parte dintr-o scoala a misterelor. Botezul lui lisus ridica o serie de probleme. în vreme ce Morton Smith39 se margineste sa observe ca simbolul porumbelului nu are precedent sau echivalent în traditia iudaica .) Aceasta a fost. în mod semnificativ. Ritualul a fost considerat adesea o inovatie a sa proprie. La fel de bine se poate. fiindca nicaieri în Evanghelii nu se precizeaza asa ceva. de altfel. Prima si în nici un caz cea mai putin importanta este aceea a nevoii nepatatului Fiu a l lui Dumnezeu de a-i fi spalate pacatele. Chestiunea nu poate fi ex plicata spunînd pur si simplu — asa cum au încercat multi — ca lisus a vrut sa le dea un exemplu pozitiv adeptilor sai. Prin urmare. ceea ce propunea loan era un act initiatic unic. asa cum vom vedea. aceste ritualuri nu pot fi considerate „botezuri". exista cîteva anomalii semnificative în modul în care autorii Evangheliilor descriu botezul lui lisus. nu unul oarecare dintre cei multi care botezau. Avea o traditie îndelungat3 îndeosebi în cultul zeitei egiptene Isis. de fapt.

.. (Sa ne amintim ca scena rastignirii din fresca lui Jean Cocteau din Londra este dominata de un soare negru. indiferent ca o numim Afrodita sau Astarte.. identificînd conexiuni clare cu simbolismul si practi cile egiptene. soarele devenea negru atunci cînd zeul îsi dadea ultima suflare si trecea în lumea de dincolo. Sa ne gîndim. Tammuz si Osiris. Cînd Re (sau Ra. Zeul Soare) îl lua la piept pe fiul sau preaiubit.40 Principala zeitate egipteana asociata cu simbolul porumbelului e ~ din nou .42 Crestinii cred ca împartasania cu pîine si vin — element crucial în sfintele sacramente — este un ritual prezent numai în religia lo r. de exemplu. si le-a transformat nu într-un sacrificiu. cînd adevarul este cu totul altul. era deja o practica obisnuita în toate scolile misterelor ce aveau în centru un zeu muribund. multi crestini sînt încurajati sa creada ca religia lor este unica din toate punctele de vedere. lehova nu obisnuieste sa se manifeste prin intermediul pasarilor. reprezenta o modalitate de comuniune cu zeul respectiv si de înaltare spirituala (desi romanii si-au exprimat oroarea fata de canibalismul implicit al ritualului)' Toate aceste culte erau . Dar d aca ea s-a petrecut cu adevarat si a fost un rit pagini Desmond Stewart subliniaza aceasta paralela si precizeaza: „(lisus) a luat plinea si vinul. în toate cazurile. aflate la loc de frunte însa în simbolismul osirian.. numita si „împara teasa Cerurilor".Isis. în cadrul ritului bap-tismal. Isis era frecvent reprezentata alaptîndu-l pe Horus. ci într-o punte între cele doua stari". precum si apropierea geografica de Egipt — fara a mai mentiona atmosfera cosmopolitana din Galileea — nu este deloc surprinzator ca loan. si astazi.N. El precizeaza: „Desi a trimis corbi pentru a-1 hrani pe unul dintre profeti. faraonul. lisus si discipolii lor ar fi putut fi influentati de cultul lui Isis.. elemente ale vietii de zi cu zi. la Cina cea de taina. inclusiv în cele ale lui Diony-sos.. a unui muritor de catre un zeu nu constituia o problema Pentru egipteni". Remarcabil este faptul ca. al carui simbol obisnuit era soimul. „Steaua Marii" (Stella Maris) sau „Mama lui Dumnezeu" cu mult înainte de nasterea Fecioarei Maria. în orice caz. Adoptarea. trei zile mai tîrziu. nea fectata de nici o alta credinta sau filozofie. Porumbeii. în realitate. A. Cît despre ce a crezut lisus ca vede.ma i departe. erau pasarile sacre ale zeitei pagîne a dragostei..41 El se prevaleaza de aceasta asemanare pentru a-si sustine ideea ca Cina cea de taina a fost o inventie a autorilor Evangheli ilor. Wilson scrie: „Acest rit aminteste în mod clar de cultele din regiunea mediteraneana si are prea putine în comun cu iudaismul". o facea sub înfatisarea lui Horus. la care se considera ca lisus a instituit împartasania cu pîine si vin — simbolurile trupului si sîngelui sau sacrificat pentru omenire. egiptenii ofera o explicati e mai buna. învierea zeului.) Dat fiind neobisnuitul zel misionar al unor grupuri de adepti ai zeitei Isis în epoca respectiva. La festivalul anual care marca moartea si. fiul conceput în mod magic cu decedatul Osiris..

singura care relateaza acest episod — cea a lui loan — îi confera un caracter miraculos. Desmond Stewart precizeaza în aces t sens: „Notiunea ca grînele sînt însusi Osiris era raspîndita în rîndul egiptenilor. Des-niond Stewart afirma: „. Avem de-a face în mod clar cu un act initiatic: Lazar este „înviat" în cadrul ceremonialului mortii si al renasterii simbolice care constituia o trasatura comuna a misterelor din acea vreme si care razbate înca d in anumite ritualuri ale francmasoneriei moderne.. Ideea de a ingera trupul zeului — ritualul împartasaniei — este considerat de evrei dezgustator. Referindu-s e la misticul isian din secolul I. Dintre Evangheliile canonice. Probabil ca episodul a fost elimina t din celelalte Evanghelii deoarece era o aluzie evidenta la activitat ile din cadrul scolii misterelor. In ceea ce priveste obiectivul investigatiei noastre însa. Se pare ca interpretarea crestina a ra stignirii ca supremul sa crificiu mistic a fost inventata mai tîrziu. cel mai semnificativ aspect al ritualului este paralela dir ecta cu ceremoniile „renasterii" din cultul zeitei egiptene Isis. astfel ca influenta lor este usor de înteles.bine reprezentate în Palestina în Cinei celei de taina. S-a sugerat ca lisus si cei din cercul sa u apropiat si-au creat . Exista în sa alte probleme con siderabile în privinta modului în care este relatata moartea lui în Noul Testament. Si în alte fragmente din Evanghelia dupa loan (6:54) apare implicatia ca împartasania cu pîine si vin exista înca din primele zile ale propovâduirii lui lisus în Galileea. de readucere propriu-zisa a lui Lazâr înapoi d in moarte. Chiar si rastignirea este un argument în favoarea refuzului rvr eilor de a crede ca lisus era mult asteptatul Mesia.poate fiindca nu atunci a fost celebrat pentru prima data. Dar „Evanghelia secreta a lui Marcu" precizeaza ca acesta a fost un act simbolic. cea a lui joan omite orice referire la sacramentul pîinii si vinului atunci cînd arninteste de Ultima cina . fiindca acesta nu ar fi acceptat sa moara în asemenea circumstante umilitoare Crestinii nu se lasa impresionati de acest argumen t. Dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament.43 O alta paralela cu scolile misterelor — una care nu are nimic în comun cu practicile si credintele iudeilor — este episodul învieri i lui Lazâr. deoa rece ei sustin ca misiunea mesianica a lui lisus a depasit cu mult — în termeni spirituali — ceea ce asteptau evreii de la el. Dovezile din Betania sugereaza ca lisus practica un tip d e mistere similar celui încercat de Lucius Apuleius în cultul lui Is is". pentru a explica într-un fel discrepantele d intre asteptarile iudeilor si ceea ce s-a întîmplat în realitate. în vreme ce un concept similar era aplicabil (zeitelor) Demetra si Persefona în Hellas (Grecia)". ce a marcat „moartea" vechiului Lazar si renasterea lui ca fiinta spiritua la superioara ..

precum Sfîntul Ieronim. si împaratul Mesianic. Atît versiunea din Evanghelia dupa Marcu. Si. în nordul eretic al Palestinei — în Galileea — losif „cel în suferinta" a preluat unele din tre cara cteristicile cultului siria n al lui Adonis-Tammuz. Eh!" au fost traduse „Dumnezeul meu.Lloi. Conform traditiei. asa cum a fost ea reflecta ta în scrierile apocrife ale iudeilor.46 care este atît de importa nta în cultul Ma donei negre. se relateaza ca martorii au crezut ca lisus îl chema pe Helios. la interpretari pagîne.JSli. Chrestos.) Desi recunosc existenta unor puternice influente pagîne asupra vietii si asupra învataturilor lui lisus. la Delos exista chiar o inscriptie c u dedicatia Chreste Isis. pe care însusi lisus îl asociase cu lo an Botezatorul.50 Strigatul lui lisus pe cruce poate da nastere. cît si cea redata de Matei. Desmond Stewa rt52 sugereaza ca termenul folosit de lisus ar fi f ost. la Bethleem. Este de presupus ca lisus si-a spus Bunul Pastor inspirîndu-se de la Tammuz si ca adeptii sa i cunostea u bine termenul.49 De asemenea."48 Arhetipul ce corespunde cel mai îndeaproape cu viata si activitatea lui lisus este cel al zeului egiptean Osiris.45 Specialistii au remarcat. derivat din figura lui losif. numerosi critici contemporani refuza sa le ana lizeze în detaliu. în mod semnificativ însa. în zilele de început ale crestinismului. faptul este extrem de interesant. de asemenea. însasi traditia regiunii în care Adonis murea si revenea anual la viata parea a o cere". exista unele indicii care sugereaza ca. desi se precizeaza ca un ii dintre martorii la rastignire au înteles cuvîntul gresit si au crezut ca îl striga pe profetul Ilie. . Dar Chrestos era unul dintre epite tele atribuite în mod obisnuit lui Osiris. (Este interesant sa remarcam ca unii crestin i. de fapt. Ma i mult decît atît.-5' Dar în limba ara-maicâ. EloL'". într-unul dintre cele mai vechi manuscrise ale Noului Testament. pe de o parte. pe de alta). Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si a înviat dupa trei zile. . care înseamna „bun" sau „blînd". Bethleem era un importa nt centru de cult al zeului Adonis-Tammuz. Helios — numele Zeului-Soare. asa cum mentioneaza Hugh Schonfield: „A fost nevoie de un nazorean din Galileea pentru a întelege ca moartea si învierea constituie puntea dintre cele doua faze (Cel Drept si în Suferinta.47 Iar Geoffrey Ashe recunoa ste: „Hristos a devenit Mîntuitor asemenea zeilor morti si reveniti la viata ai misterelor — Osiris Adonis etc. de asemenea . „Dumnezeul meu" ar fi fost Ilahi. au existat unele confuzii între titlul Christos si un alt termen din limba elena. Spre exemplu. al carui cult — raspîndit în Siria pîna în secolul al IVlea — a fost crestinat prin înlocuirea numelui Helios cu Ilie. sau simtit iritati de prezenta unui templu în chinat lui Tammuz acolo unde se presupune ca s-ar fi nascut lisus. consortul lui I sis. Dumnezeul meu! (de ce m-ai parasit?)".propriul lor con cept de Mesia. incorporîn d în el idea lul Celui Drept si în Suferinta. evident. Unele dintre primele manuscrise în limba greaca ale Evangheliilor foloses c acest cuvînt în loc de Christos. Zeul-Soare este esential în cultele axate pe ciclul moarte .înviere. deoarece strigatul a survenit în momentele de întuneric anormal din miezul zilei. . influenta zeului pastor Tammuz asupra Cîntarii Cîntarilor.

dar acest arhetip nu constituie imaginea completa a anticelor mistere. un evreu contemporan cu lisus. . care îi modifica radical întelesul si. Attis.. n u putea aparea singur. totodata. elimina o serie de implicatii deranjante. în consecinta.56 . Sau. Magdalena a fost cea care a condus ceremoniile de la mormîntul lui lisus.. Nu poate exista Osiris fara Isis sau Attis fara Cibele". nu se poate spune ca lisus si-a asumat rolul unui zeu care moare si apoi renaste. Maria Magdalena a fost înfatisata purtînd o rochie rosie.Prin urmare. Egiptenii i se adresau zeitei Isis cu apelative ca „Stâpîna a zeilor. Logos este substantiv masculin. Desigur ca s-a facut o încurcatura cînd textul Evangheliei a fost preluat din sursa originala si abia mult mai tîrziu a iesit l a iveala semnificatia sursei reale a acestui fragment. zeita. Conceptul de Cuvînt (Logos) deriva din ideile filozofului neoplatonician Filon din Alexandria. dar. despre care s-a considerat ca face însa referire la conditia ei sociala rusinoasa. asa cum precizeaza George Witterschein: „. tu suverana în vesminte rosii. Ashe continua: „în rolul sau de Mîntuitor care moare si revine apoi la viata.. Zeul — Osiris. Diony-s°s etc.. este clar ca lisus se încadreaza în tra ditia zeilor care mor si revin la viata.. Nici un asemenea zeu nu a procedat asa vreodata. Evanghelia dupa loan se deschide cu bine cunoscutele cuvinte: „La început era Cuvîntul si Dumnezeu era Cuvîntul si Cuvîntul era Dumnezeu". Sinta gma „si Cuvîntul era la Dumnezeu" contine o grava greseala de traducere. Geof-Ashes precizeaza: „Totdeauna zeul-companion era partenerul tragic al Zeitei. principiul feminin nu lipseste cu desavîrsire din Evanghelii — cel putin din forma lor originala."55 în mod traditional. multe dintre elementele pierdute sau în mod deliberat ascunse ori distorsionate capata sens — inclusiv natura a ceea ce am putea numi adevaratul crestinism. paradoxal. Tammuz. care murea în fiecare an o data cu lumea vegetala a naturii si învia apoi în primavara. .. simbolizata prin atractia dintre Cuvînt si Dumnezeu". Cuvintele folosite în versi' unea origina la.. conceptul descris de e l este feminin. Privite în aceasta lumina.. dar în Evanghelia dupa loan termenul pare a fi în mod explicit feminin. care în gener al îndeplinea rolul principal în scenariul învierii. în greaca.Jsis" a lui lisus a fost Maria Magdalena. Cheia. Dar daca lisus a avut totusi o astfel de partenera? Desigur ca asa au stat lucrurile.. Putem folosi chiar termenul erotic pentru a descrie nazuinta spre uniune. el a fost unic si nu a avut nevoie de o femeie cu care sa-si împarta caracterul divin.. — era în mod inevitabil asociat cu propria consoarta.. acesta fiind secretul pastrat cu atîta grija de generatii întregi de „eretici". neavînd o zeita-companion. menita sa elimine separarea..54 Criticii ar putea argumenta ca. De asemenea. era atractia dintre barbat si femeie. Desi la prima vedere nu s-ar putea spune acest lucru. sîntpros ton theon. care în seamna litera "rnergîn d spre Dumnezeu" si a re întelesul de barbat care ca uta nirea cu o f emeie. doamna si regina a mor-mîntului. Daca lisus respecta o asemenea traditie a „Zeului care Moare" este evident ca din imagine lipsea totusi ceva..

la vîrsta de doisprezece a ni. Cu toa te acestea. evident. desigur. autorul unui amplu studiu al religiei egiptene si al influentei acesteia asupra conceptelor teologice si filozofice ulterioare. Si. ci afirma. Stewart afirma ca numeroase aspecte din viata lui lisus.60 Mai mult decît atît. de asemenea. fara echivoc. în care autorul sugereaza ca miracole precum transformarea apei în vin si mersul pe apa erau tot atît de des întîlnite în „repertoriul" magilor egipteni. schiteaza o paralela între viata si activitatea lui lisus. tra ducerea corecta a primelor versete ale Evangheliei dupa loan este: „La început a fost Cuvîntul si Cuvîntul era spre Dumnezeu si Dumnezeu era ce era si Cuvîntul. mai .. separa ta de Dumnezeu. Cu exceptia episodului în care lisus discuta cu preotii în Templu. Chiar si acest episod este însa o inventie. Unde a fost el în acest rastimp'? De ce se pastreaza o asemenea tacere asupra copilariei si a adolescentei sale? Daca a trait în alta tara si deci în alta cultura. In lucrarea sa The Foreigner („Strainul"). ca nu sta în puterile lor — sa inventeze o serie de incidente pentru a umple perioada lipsa. Cuvîntul era o forta distincta. iuda ice. nu exista nici o men tiune cu privire la perioada copilariei sale. Jesus the Magician (1978). în Evangheliile canonice nu exista nici o informatie autentica despre viata lui lisus. ar fi putut fi evreu. pe de o parte. Astfel. dogmatic. Noul Testament ne spune ca Maria. nu se îndoieste de adevarata lor origine: „. ca venea din Egipt. ca trucul cu frînghia la fachirii indieni. Era Sophia. nu se refera la lisus ca fiind originar din Gali-le ea sau din Nazareth. de la lipsa accentului ga lilean pîna la contextul parabolelor sale. se considera ca Sfîntul Duh si Cuvîntul sînt sinonime. losif si pruncul Iisus au fugit în Egipt pentru a scapa de mînia lui Irod. dar nici nu au aparut o data cu „noua" religie crestina . fiindca în acea perioada în Egipt exista u largi si înfloritoare comunitati de evrei. Talmudul. Era la început cu Dumnezeu".57 Prin urmare. în general.58 Conceptele evocate în aceste versete nu sînt. in dica o educatie egipteana. în întreaga literatura religioasa din asa-zisa perioada elenistica nu exista un rezumat mai sugestiv al anticei teologii ortodoxe egiptene decît prologul Evangheliei dupa loan". Exista surse care confirma aceasta ipoteza.Altfel spus. Cuvîntul este feminin. în Talmud se specifica. autorii Evangheliilor au considerat poate ca nu este cazul — sau. mai degraba. Smith ofera numeroase exemple privind asemanarile dintre miracolele lui lisus si incantatiile magice si vrâjile descoperite în numeroase papirusuri din acele vremuri si.. Antropologul si profesorul de istorie a religiei Karl Luckert. desi termenul original pentru cel dintii era în mod clar de genul feminin. fiindca în el Maria si losif dovedesc o ignoranta totala în privinta caracterului divin al lui lisus — imediat dupa ce este redata povestea nasterii sale miraculoase. si cele ale celebrului mag Apollonius din Tyana (un contemporan al lui lisus . Acest concept a fost dezvoltat în cartea lui Morton Smith. si poate mai sugestiv. ca mo tivul arestarii lui lisus a fost acuzatia de vrajitorie si ca era in itiat în magia egipteana. din primii ani ai copilariei si pînâ la maturitate. Cartea sfînta a evreilor. Prin urmare. Desmond S tewart sustine ca lisus a crescut — poate chiar s-a si nascut — în Egipt.

în Evanghelia dupa loan. Exista si alte indicii. magicianul-zeu îsi ofera sîngele si trupul credinciosului care. dar uluirea maselor de spectatori este reala si publicitatea de la om la om are un rol important în construirea reputatiei de „facator de minuni".. Si aceast a interpretare este însa la fel de discutabila ca cealalta. desi bazate în întregime pe comparatia dintre Evanghelii . Magicianul îsi dobîndea puterile printr-un proces prin care devenea „canalul de comunicare" al unui zeu. Smith remarca — si sublinierea îi apartine: „Acesfea sint cele mai apropiate paralele cunoscute cu textul euharistiei. Existau în lumea greco-romana a vremii numerosi magicieni — gau vrajitori — itineranti. Minunea preschimbarii apei în vin la nunta din Cana este suspicios de asemanatoare cu o ceremonie dionisiaca organizata la Sidon. Prin urmare..63 Smith cite aza. Atît Apollonius. existînd însa mai putine argumente în favoarea sa. va deveni una cu el în dra goste". acuzatorii spun despre el ca este un „facator de rele". lisus a devenit Fiul lui Dumnezeu lasîn du-se posedat in mod magic de divinitate. din doua texte magice egiptene care amintesc în mod clar de euharistie. chiar în Evanghelii. pe care crestin ii îl considera instituit de lisus. asa cum procedea za samanii tribali. dar 1-a si venerat ca pe un mag de seama". (A utenticitatea vindecarilor râmîne discutabila. mai mult sau mai putin celebri si la joc de cin ste în repertoriul lor erau vin decarile si exorcizarile. similaritatea mergînd chiar pînâ la cuvintele folosite. precum în acesta din urma . în dreptul roman. Dionisos era explicit asociat cu Osiris. ritualul împartasaniei cu pîine si vin.62 Iar în lumea elenistica. continua Smith. în ele. ingerîndu-le. Trebuie sa luam în consideratie o traditie care nu numai ca a încercat sâ-1 exonereze pe lisus de acuzatia de vrajitorie. Crestinii ar putea spune ca interpretarile eronate ale populatie i credule sînt cele care i-au conturat lui lisus o imagine de ocultis t si ca miracolele sale au fost posibile gratie Duhului Sfînt.) Smith sugereaza ca expresia „Fiul lui Dumnezeu" — care i-a nedumerit dintotdeauna pe teologi si pe cercetatorii Noului Test amen t fiindca nu are un precedent iudaic si nu era un concept asociat cu cel de Mesia — deriva si ea din traditia greco-romano-egipteana. cînd lisus este adus în fata lui Pilat. Cel mai semnificativ aspect al cercetarilor lui Morton Srnith est e acela ca. care sugereaza ca Iisus era considerat în epoca magician. cît si Simon Magul au fost creditati cu abilitati aproape egale cu c ele demonstrate de lisus. pe de alta. asa cum se întîmplâ azi la vracii indienii si la preotii voodoo. Iar Morton Smith ne atrage ate ntia asupra unui paradox major al religiei crestine: „. printre altii. de asemenea.tînar decît el) si respectiv Simon Magul.64 Chiar si cuvintele rostite de lisus sînt similare cu cele din textele magice sus-amintite.

lisus este asemanat cu un personaj din trecut. evreii. Asa cum am vazut. a amagit si a dus poporul lui Israel pe cai gresite". a superioritatii Fiului lui Dumnezeu. aducîndu-i smirna. Unii comentatori încearca sa sugereze ca predictia magilor în fata pruncului lisus constituie o recunoastere simbolica.. Pentru ei. într-un mod similar. Acestea nu 1-au înfatisat niciodata ca pe un evreu care a creat o for ma eretica de iudaism. autorii Evangheliilor nu au considerat cîtusi de putin deranjant sau surprinzator faptul ca magii au venit sa i se închine micului lisus. îndeosebi cei din Egipt. ori o persoana care a fost de alta origine decît cea iudaica. aur si tamîie. lisus a adus în credinta evreilor aceste practici magice egiptene. Originile Talmudului si ale altor texte rabinice nu pot fi trasate decît pîna în secolul al III-lea d. asa cum ar parea la prima vedere. desi a crescut în Galileea. ci membri ai unei fraternitati oculte fondate în Persia. existînd dovezi ca asemenea idei cu privire la lisus au circulat si înainte de secolul al III-lea. e greu de crezut ca au fost inventate. Acuzatiile de vrajitorie nu ar fi putut fi însa rezultatul unei simple dorinte de razbunar e. Unele dintre cele mai vechi artefacte crestine cunoscute erau amuletele magice cu imaginea lui lisus si incantatii scrise. desi istoria a încercat sa ascunda acest fapt. primii crestini.Hr.. dar în Evanghelii nu exista o astfel de interpreta re. Acesta a fost un evreu care a încercat sa introduca în ludeea credinta în alte divinitati. pagîne. vizita magilor fiind relatata cu scopul evident de a stîrni admiratia cititorilor. Povestea subliniaza ca. pe nume Ben Stada. lisus a muncit pentru o vreme în Egipt. Este evident deci ca iudeii contemporani îl considerau un adept al magiei egiptene.Hr. ori fiindca stiau ca asa au stat lucrurile. practicau magia. îl denunta ca un practicant al magiei egiptene. textele respective îl considera ori un evreu convertit în totalitate la o alta rel igie. de asemenea.66 . ori fiindca persoana lui s-a potrivit la perfectie în acest rol. ca. ceea ce a sugerat ipoteza unei defaimari intentionate din partea dusmanilor lui lisus. si care a folosit practici magice aduse din Egipt. Talmudul însusi afirma clar ca lisus si-a petrecut anii tineretii în Egipt si ca acolo a învatat magia.Hr. Iustin Martirul relateaza în scrierile sale o discutie cu un evreu pe nume Trypho.si papirusurile respective. Implicatia e clara: prima generatie de adepti ai lui lisus 1-a recunoscut ca magician. în jurul anului 160 d. concluziile la care a ajuns corespund exact cu modul în care este descris lisus în Talmud si în scrierile rabinice timpurii. unde a deprins si tehnicile magiei. Alte texte rabinice sînt la fel de explicite în aceasta privinta: lisus „a practicat magia. Morton Smith subliniaza ca. pe linga cea în lehova. asa cum cred azi numerosi crestini. care îl numeste pe lisus „magician galileean". Mai mult decît atît. Filozoful platonician Celsus scria în jurul an ului 175 d. Acestia nu erau doar regi sau întelepti. infractiunea de care se facea vinovat era aceea ca încercase sa introduca în tara lui Israel idei pagîne si zei pagini. într-un text din literatura rabinica.

exista paralele foarte clare între viata lui lisus si povestea zeului egiptean Osiris. care îsi exprima îndoiala si smerenia fata de învierea miraculoasa. de asemenea. lisus a spus (loan 12:24): „Da ca gra un tele de grîu. Atît imaginea. care strabatuse tara jelin. pentru egipteni. ramîne singur. este. în misterele osiriene desfasurate anual în Egipt. („Domnul meu" era o formula frecvent utilizata în epoca de o femeie la adresa sotului ei. explicit osiriana si provine direct din Car tea Egipteana a Mortilor. cît si conceptul în sine deriva în mod clar din cultul osirian. pe care o vom discuta mai tîrziu. aduce multa roada". Faptul ca lisus cunostea aceasta lucrare sugereaza nu doar o buna familiarizare cu scrierile religioase ale cultului islam/osirian. cînd cade în pa mînt nu va muri.68 Mai corect intitulata „întâmpinarea de zi". zeul a înviat _ g ratie magicei interventii a zeitei Isis. lucrarea consta într-o &erie de incantatii menite sa ajute sufletul sa depaseasca spaimele 'urn ii de din colo si erau citite muribundului de catre un preot sau 0 fer neiepreot. fiindca. pe lînga faptul ca sustine cele relatate de textele rabinice. Asa cum am vazut. iar daca va muri. cu privire la implicarea lui în magie si vrajitorie — un zvon care. una dintre cele mai derutante probleme biblice.. poate solutiona. cînd. c i si a magiei acestuia. religia si magia erau.. în care Magdalena a rostit cuvintele . ridicâ-te asupra n efericitului care zace aici! Eu sînt Isis". din traditia egipteana. asa cum am vazut. Dupa trei zile.)70 Poate ca a mai avut loc un ritual în mormînt. precum â importantei acestuia din urma pentru gruparile oculte dea lungul secolelor. chiar unele dintre cuvintele sale par a proven i direct.A existat însa un zvon mult mai întunecat în epoca lui lisus. în cele din urma aduna toate ramasitele. înalta preoteasa care joaca rolul lui Isis plînge: „Cei rai 1-au ucis pe iubitul meu si eu nu stiu unde-i e trupul".67 Iar fraza lui lisus: . Spre exemplu. O. poate detine cheia misterului care învaluie relatia dintre lisus si loan Bote zatorul. sinonime. neschimbate. care a nedumerit generatii întregi de crestini. d aca este adevarat. Mai mult decît atît însa.în casa Tata lui Meu sînt multe locasuri" (loan 14:2). Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si bucatile trupului sau dezmembrat au fost împra stiate.. te-am ga sit za cînd acolo. Acea sta acuzatie bizara si socanta. du-1. continua : „Ia ta. Osiris.69 Sa comparam prima fraza rostita de Isis cu cea adresata de Maria Magdalena îngerului (care se dovedeste a fi lisus) la mor-mînt: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus". traieste. Preotul care -I întruchipeaza pe Osiris se ridica si li se arata credinciosilor.

rolu l în drama lui Osiris. înainte de a tamadui ranile de pe trupul lui l isus. iar daca. constient. iar cei din administratie aveau o înde-'ungatâ experienta în . Este posibil ca rastignirea sa fi fost pusa la cale în jnod deliberat — cu ajutorul unui slujbas mituit — astfel încît lisus.zeitei egiptene. Pentru ei. Ea a fost cea care ia conferit calitatea de Mesia ungîndu-1 cu mir de nard si. alaturi de însotitoarel e ei. Dar nu putem sa nu observa m numeroasele obiectii de ordin logic. fiindca. rastignirea pare a fi fost alegerea perfecta. altii cred ca lisus a fost într-a devar rastignit. Cîteva Evanghelii gnostice. a sa cum presupunem noi. Date fiind presupusul sau trecut egiptean si imagistica osirian3 folosita. ci fiindca ele îsi interpretau astfel. cel care a facut-o trebuie sa fi avut aceleasi convingeri. fiindca crucea era deja un stravechi simbol o sirian. la moa rtea sa. ceea ce nu s-ar întîmpla în cazul unui cadavru. înseamna în mod cert ca lisus era viu în mormînt. coboara în lumea de dincolo pentru a-1 readuce la lumina zilei pe zeul înviat. ca printr-o moarte si o înviere simbolice avea sa devina chiar zeu. Daca. Maria Magdalena. este posibil ca lisus sa fi acceptat de bunavoie chinuri»5 rastign irii. sa poata renaste dupa „tipicul" misterelor oSiriene. poate. Leonardo da Vinci a crezut în aceasta ultima ipote za: sîngele curge înca pe ima ginea de pe Giulgiul din Torino. în chip de Osiris însusi. poate ca influenta de care se bucura a facut posibil ritul initiatic s1 magic al crucificarii. Coranul si unii eretici de la începuturile crestinismului — poate si Prioria din S ion banuiesc ca locul sau a fost luat de altcineva (poate. în misterele zeului care moare. giulgiul este autentic. partenera sa sexuala si spirituala. (Chiar daca teza noastra este gresita si nu Leonardo a „creat" giulgiul.) Desigur. în mod cert. Simon din Cirena). Romanii erau oameni practici. lisus avea rolul zeului care moare si revine ap oi la viata gratie interventiei — magice sau nu -din partea „zeitei". da r ca a fost coborît de pe cruce viu si ca „învierea" sa nu a fost decît o simpla vindecare a ranilor. în ciuda tuturor dovezilor. iar acea lume a tenebrelor era în mod obisnuit reprezentata sub forma unui mormînt. Ipoteza devine cu atît mai plauzibila daca lisus se considera într-adevar ca fiind de vita regala — din neamul lui David —. din motive însa aproape ironice fata de modul în care este el perceput de crestini. asemenea lui Lazar. lisus si Maria Magdalena interpretau scena mortii si învierii lui Osiris. lisus este Dumnezeu întrupat. Se astepta oare lisus sa iasa din mormînt dota t cu puteri divine'? Poate ca aceasta idee elucideaza una dintre cele mai vechi enigme ale crestinismului: a murit sau nu lisus pe cruce? Multi considera ca nu. zeita este cea care. stâpînul cerului si al tarîmului de dincolo prin magica interventie a zeitei Isis. daca avea cu adevarat o situatie materiala buna. Maria Magdalena si însotitoarele ei au fost cele care s-au îngrijit de înmormîntarea lui lisus nu pentru ca o asemenea sarcina le revenea în mod obisnuit femeilor. si credea. poate ca a fost un accident faptul ca lisus a fost coborît de pe cruce viu si versiunea standard a prinderii si a rastignirii sale este cea mai a propiata de adevar dintre cele pe care le avem. faraonul devenea în mod automat „un Osiris".

fiindca o moarte atît de rusinoasa nu se potrivea cîtu si de putin cu imaginea mult asteptatului Mesia. astfel în cît sa poa ta fi îngropati înainte de începerea Sabatului. Toate aceste indicii sugereaza ca s-a urmarit montarea unui spectacol cinic: rastignirea era cea mai publica modalitate de a anunta un deces si. iar daca începuse cu numai cîteva ore înainte? Crucificarea era cea mai groaznica moarte imaginabila. în Palestina. se încadra într-un alt concept. dupa e a. Exista în textul Evangheliilor anomalii care dau nastere unor suspiciuni grave. vineri fiind. ni se spune ca. Unii critici au presupus ca. fiindca în mod obisnuit victimele agonizau zile întregi pe cruce. de asemenea. în acest caz. cînd la apusul soarelui oricum ar fi trebuit coborît de pe cruce. Daca iudeii 1-ar fi declarat vinovat. nu putem decît sa banuim ca soldatii romani au fost mituiti pentru a închide ochii. însasi natura acestui aranjament demonstreaza de ce a fost nevoie ca romanii.privinta torturilor si a executiilor. si rostul ei. Hugh Schonfield explica în mod elegant si convingator cum s-ar fi petrecut lucrurile. Dar se pare ca lisus si apropiatii sai — în rîndul carora intra si „familia din Betania" au organizat evenimentele conform unui plan pus la cale dinainte. Nicaieri nu exista o asemenea interpretare. lisus s-a stins pur si simplu înainte de apusul soarelui. viu sau mort? Desigur. vinerea. ranindu-le fluierele picioarelor celor doi tîlhari rastigniti împreuna cu lisus. iar o asemenea moarte nu putea fi masluita. Si totusi ni se spune ca au încheia t în gra ba executiile din acea zi de vineri. planul nu trebuia sa respecte traditiile evreilor. în T he Passover Plot. pentru ce ar fi fost cinev a rastignit. asa cum am vazut. i s-a dat un narcotic puternic îmbibat în burete. desi celor doi tîlhari a trebuit sa li se dea lovitura de gratie pentru a muri înainte de Sabat. nu evreii. Si atunci. Dar presupusa planificare nu se limiteaza la arestare si la rastignire. Ar trebui sa credem oare ca romanii tineau atît de mult la obiceiurile iudeilor? Sau. sa-1 aresteze si sa-1 condamne pe lisus. a existat un proces si apoi executia. Dar ce sperau conspiratorii sa obtina prin acest subterfugiu elaborat si riscant? La urma urmei. asa cum ana vazut. redusa. pentru ca nu exista decît un singur Dumnezeu si ideea ca a cesta ar fi putut avea legaturi cu un cult ce — . da ca tineau întradevar. Durata alocata crucificarii lui lisus a fost. Iudeii n-ar fi putut accepta în nici un caz un astfel de concept. iudeii nu se asteptau ca acest a sa fie rastignit si nici sa învie din morti. Prin urmare. chinul rastignirii trebuia sa ia sfîrsit seara. aflat în centrul unor importante scoli ale misterelor. de altfel. în vreme ce era pe cruce. care i-a conferit aparenta mortii. cel al zeului care moare si revine viata. orice aparenta revenire la viata n-ar fi putut fi decît un miracol. de pilda. Acesta er a. dar nu spune si de ce ar fi ales lisus sa fie crucificat. un c rimin al crucificat nu putea fi acceptat ca Mesia. al carui rol si-1 asumase. atunci ar fi fost executat prin lap idare.

Soare! Pentru ce mai parasit? în consecinta. Oricare ar fi adevarul. lisus a pus în scena povestea lui Osiris. Astfel. Desigur. Exista numeroase întrebari fara raspuns în privinta rastignirii. Dar în celelalte regiuni ale Orientului Mijlociu si ale Mediteranei. revenind la viata în vreme ce toti ceilalti putrezeau încâ în mormintele lor. venerarea un or asemenea zei era foarte raspîndita. Soare!"). una dintre surse — a sa cum ^ttiarca si Hugh S chonfield . Helios! („Soare. daca presupunem ca ideea crestina a mortii si a învierii reale a lui lisus este gresita. nici pe departe. ale popularitatii de care se bucu ra si astazi. de asemenea. ciuda acestui caracter con fuz. de altfel. adica prin lipsa luminii. în contextul proliferarii cultelor bazate pe acest concept. Probabil ca nu trebuie sa mai amintim înca o data ca ideea piortii si a învierii nu se întîlneste. fiindca ei considerau necurat tot ce avea legatura cu sîngele si cu mormintele. în ce stare se afla el cîn d a fost coborît de pe cruce? In mormînt era în coma sau doar ranit. lisus cel din Evanghelii dispare din istorie imediat dupa presupusa sa înviere.71 Desi conceptul viitoarei învieri trupesti face parte din credinta iudaica. Asa cum subliniaza. Si totusi. Textul Evangheliilor devine confuz dupa descoperirea mormîntului gol. ceea ce s-a întîmplat la învierea lui lisus nu corespunde cu filozofia evreilor. desi a spus ca spiritul sau e de-a pururi alaturi de cei care cred în el. Apoi s-a înaltat la cer fara a-si lasa în urma ramasitele trupesti. si Karl Luckert. se pare ca în acea zi de vineri de demult. este clar ca l isus dorea sa fie asociat cu unul dintre ele. necrestinii sînt de parere ca aceasta obscuritate este o dovada a imaginarului continut în textele anghelice — un punct de vedere la care subscriem si noi. Episodul în care lisus le apare ucenicilor si cel al înaltarii sale la cer sînt foarte neclare. si a calatorit în locuri îndepartate. în mod traditional. strigatul lui lisus ar fi putut fi: Soare. asa cum au sugerat unii critici. desi recunosc ca . însa constient? Ce s-a întîmplat dupa aceea? A parasit el Palestina. doar în crestinis m. Moartea lui Osiris este reprezent ata în mod traditional prin intermediul unui soare negru. fiindca ea pare sa fi plecat în Galia fara el. Dar cu care? Si ce sp era el sa obtina în urma acestui plan periculos? Am vazut deja ca strigatul lui lisus pe cruce ar putea fi interpretat ca: Helios. Spre exemplu. lisus nu a respectat însa acest plan. la urma urmei.poate fi identifica ta în mod cert: modul în care doi ucenici se întîlnesc cu lisus înviat pe drumul spre Emaus a fost extras din lucrarea isiana a lui Lucius Apuleius Magarul de aur. acestia cred ca aceia care sînt drept i vor învia împreuna în Ziua de Apoi. permanenta sa prezenta spirituala a constituit unul dintr e principalele motive ale rapiditatii cu care noua religie s-a ras pîndit în lumea romana si. precum In dia? Si cum a evolua t rela tia sa cu Maria Magdalen a. neconvingatoare — chiar si daca le consideram un simplu mit.presupunea va rsare de sînge era de peconceput.

. Iar notiunea prezentei continue a spiritului dupa moarte a fost preluata în mod direct din credintele referitoare la moartea f arao nilo r. scripturile egiptene sînt clare: „La început a fost Isis. cît si cel al perma nentei sale p rezente spirituale apartin." înca o data vedem deci ca o serie de concepte esentiale în religia crestina — care au fost considerate mult timp o dovada a caracterului unic si divin al lui lisus — nu au aparut brusc.^3 Specialistii sînt de a cord ca primii crestini au inclus în religia lor anumite aspecte preluate din cultul lui Isis. pentru eternitate. si astfel s-a întors la Tatal. Conceptul învierii individuale si cel al existentei vesnice a sp1' ritului în lumea de apoi provin din Egipt... în cadrul vietii si al învataturilor sale si nici nu s-au nascut din tipul de iudaism eretic evocat atît de des pentru a explica geneza lor. au fost observate unele aparitii ale lui Hristos. o invocatie traditionala spunînd: „. Dar de unde provine ea? Analiza documentata realizata de Luckert72 demonstreaza ca atît con ceptul învierii lui lisus. comentatorii moderni nu ofera nici o ipoteza cu privi re la adevaratul ei context. ca teologia egipteana „. Dar mai mult decît atît.. Sfînta si eterna Mîntuitoare a omenirii. teologiei egiptene. pentru o vreme. îi corespunde celui al zeitei Isis. Arhetipul osirian este oglindit în faptul ca lisus si-a asumat constient rolul respectiv — a „murit" într-o zi de vineri. a fost jelit de „Isis" si a revenit la viata trei zile mai tîrziu —. Tu ca lci moartea în picioare". MariaMagdalena. Ideea ca rolul e i nu a fost unul de subordonare trebuie subliniata din n ou.. Aristides. Isis era considerata Creatoarea. Prima dintre Primii"... o descrie ca „o Lumina si alte lucruri de nespus ce duc la mîntuire". Am vazut deci ca evenimentele crucia le din viata lui lisus par a se potrivi cu povestea lui Osiris si ca rolul partenerei sale. în concordanta cu logica egipteana era si notiunea ca. fara nici o îndoiala.ideea permanentei prezente spirituale a lui lisus nu face part e din traditia iudeilor. înainte de a se înalta complet la cer. dar înviere a a fost posibila doa r gratie zeitei si magiei sale. Isis — si nu Osiris — a fost Mîntuitorul initial. în acest sens.. precum ideea conform . Da r trebuie sa mai facem o remarca importanta în acest context. în vreme ce Lucius Apuleius i se adresa astfel: „O.. Tu. din neant. unde erau considerate adevarul absolut. Autorul explica.. despre care se credea ca îi conduceau pe oameni dintr-o lume invizibila. a permis aparitia credintei ca Fiul lui Dumnezeu s-a ridicat din morti.. întelegem astfel de ce. desi s-a întors la Tatal ceresc. lisus Hristos conti nua sa ramîna prezent. Tu îi dai lumina Soarelui. printre adeptii sai. în acest sens. De asemenea. Ea era zeita „din care întreag a fire s-a nascut".. Tu esti creatoare a tuturor lucrurilor bune". unul dintre ini tiatii cultului ei.

pe cînd era templu al zeitei Isis. Ori cît de straniu ar parea. fra za . fiin d adaugate mai tîrziu. specialistii au preferat una dintre urmatoarele doua abordari: unii. mult mai tîrziu. sustin ca referirile la mistere nu au facut parte din povestea initiala. Presupunerea ca lisus a fost de religie iudaica a împiedicat conturarea unei ima gini clare. precum Ahmed Osman. initial. dupa cum am vazut. In fluenta cultului isian este vizibila chiar si în Evangheliile canonice. alinarea promisa este în mod cert. cel de la Sais — o veche capitala a Egiptului — a devenit în secolul a l III-lea biserica închinata Fecioarei Maria. crestinismul a fost cu totul diferit de religia patriarhala. un grup secret din care facea parte. cuvînt cu cuvînt. De fapt. aceste doua aspecte aparent ireconciliabile capata sens daca sînt privite împreuna. pe zidurile sale se putea citi inscriptia: „Eu sînt tot ce era. aceea a unei mame. au ajuns la concluzia ca lisus nu a existat în realitate. prefa tat de cuvintele: '' Iisus a spus". si-au gasit loc în Apocalipsa (1:8). ei au preluat multe dintre templele dedicate ei. în mod aproape cert. unele dintre cele mai citate cuvinte ale lui Iisus: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna". preluate din scolile egiptene ale misterelor. întemeiata pe frica fata de Dumnezeu . Gruparea lui lisus era formata dintr-un nucleu de initiati si din cercul exterior — versiunea ezoterica si cea exoterica a cultului. Principala dificultate a fost totdeauna încercarea de a „împaca" existenta istorica a lui lisus cu evidentele aspecte din viata sa. în mod ironic. marturisesc adesea . înseamna ca. Nu vrem sa sustinem astfel ca ucenicii sai nu erau evrei sau c a propovâduirea lui nu se adresa în mod deliberat iudeilor. Poate fi vazuta si astazi deasupra portii unui templu închinat ei. lisus si Maria Ma gdalena erau initiati ai misterelor lui Isis si Osiris. Daca. Dar. asa cum credem noi. majoritatea discipolilor si sursele pe baza carora au fost scrise ma i tîrziu Evangheliile au facut parte din cercul exterior. ca A. Cu o mie de ani înainte. asa cum am demonstrat. exact aceasta este situatia înfatisata în mod repetat în Evanghelii: ucenicii. Iar fundalul ei pagîn izbuteste sa arunce o raza de lumina asupra unora dintre cele mai vechi enigme ale Noului Testament. Unul dintre acestea. în orice caz. De asemenea. Deoarece promite alinare în mijlocul greutatilor vietii. si „famil ia din Betania". totul devine limpede. acela pe care lisus 1a tinut în mod intentionat departe de adevaratul sau mesaj. asa cum a devenit mai tîrziu. Dar. Daca însa credinta lui deriva dintr-o alta traditie decît cea iudaica. ca fiind rostite de lehova. a fost preluata din învataturile zeitei Isis. îndemnul este gravat a desea la intrarea în biserici. Spre exemplu.careia credinta în zeita asigura viata vesnica. printre care si Petru. în umbra miscarii sale se afla un fel de eminenta cenusie. altii. la Dendera.N. Wi lson. ce este si ce va veni" — cuvinte care. în acest context.

în mod repetat. Crestinismul a fost unic prin aceea ca era familiar atît evreilor. ele sustin ideea o riginilor iudaice. pe întelesul lor. desi sînt singurele pe care Biserica ar dori sa ne bazam. Specialistii recunosc ca nu pot raspunde Ia o serie de întrebar1 fundamentale . în aceste documente ap ar concepte de origine evident egipteana. termenul care defineste în egipteana iadul: Amente. o combinatie de aspecte ale iudaismului si de elemente pâgîne. crestinismul a fost singurul care a supravietuit si s-a raspîndit Am vazut deja ca miscarea lui lisus a cîstigat atîtia adepti în afara Iudeii pentru simplul motiv ca era deja recunoscuta ca un cult al misterelor. Mai semnificativ înc a. cit si ne-iudeilor. Critici precum Jean Doresse — în studiul sau asupra textelor de la Nag Hammadi — recunoaste influenta considerabila a teologiei egiptene asupra scrierilor gnostice. multi ar putea contesta fondul egiptean al crestinismului. Acestea sînt — argumenteaza ei — singurele dovezi de care dispunem cu privire la începuturile religiei crestine si. Luca si loan sînt de . Asa cum am vazut. Evangheliile gnostice descriu un cu lt egiptean al misterelor. citind în acest sens tonul general iudaic al Evangheliilor. Desigur. fiind în acelasi timp deosebit de fiecare religie anterioara în parte. Crestinismul s-a nascut din dinamica diverselor grupari etnice si religioase care încercau sa defineasca. mitul zeului c are moare si renaste cu tiparul mesianic clasic. substantiala masa a documentelor numite generi c Evangheliile gnostice a fost în mod deliberat tinuta departe de ochii credinciosilor secole de-a rîndul. De fapt. a carui cosmologie o reproduce fidel pe cea din Cartea egipteana a mortilor.74 Timp de secole. aceasta combinatie imposibila devenind cu timpul Biserica lui Hristos. cele gnostice fiind „gresite".ca nu înteleg intentiile si cuvintele învatatorului lor. Secretul atractivitatii sale a fost faptul ca era un hibrid. Cel mai notabil exemplu în a cest sens este Pistis Sophia. de ce. Dar Evangheliile din Noul Testament nu constituie unicele dovezi pe care le avem. Se crede ca textele lui Matei.de pilda. Adeptii s-au vazut confruntati permanent cu dificultatea de a armoniza. iar imaginea pe care o confer a ele crestinismului timpuriu nu este cîtusi de putin aceea a unei s ecte iudaice schismatice. membrii acestui cerc exterior nu erau siguri nici macar cu p rivire la planurile si la adevaratul rol al lui lisus. crestinilor li s-a spus ca Evangheliile din Noul Testament sînt „corecte" din punct de vedere istoric si spiritual. Evangheliile Snostice folosesc chiar si ac eeasi terminologie — de pilda. în mod cert. dintre toate cultele mesianice ale epocii respective. de cult mistic. elementele individuale — si adesea contradictorii — ale hibridului. Marcu.

acesta nu a fost construit exclusiv în cinstea lui lehova.) Antropologul si specialistul în istoria biblica Raphael Patai. Grupari de evrei „eretici". dar . asa cum s-a întîmplat. exista dovezi coplesitoare care sugereaza ca valoarea lor este cel putin egala cu cea a textelor canonice. adoratori ai divinitatii feminine. cei care au încercat sa-1 explice."75 Templul lui Solomon a fost construit dupa modelul templelor feniciene. iar preotii au rescris efectiv istoria pentru a sterge — nu în totalitate însa — referiri le la anterioara venerare a zeitelor. au supravietuit în diverse regiuni. Evangheliile gnostice au fost respinse de Parintii Bisericii din motive de autoaparare. Printre numeroasele exemple în acest sens. sînt identici cu reprezentarile clasice ale zeitei Isis.în mod ironic — acestia par a fi cei care au înteles doar în mica parte ideile sale. a iudaismului. a ceea ce era în esenta un mesaj pagîn ?" Religia initiala a evreilor a fost. politeista. Pe lînga faptul ca accentuau importanta Mariei Magdalena (si a celorlalte f emeiucenic). era un element integral al vietii religioase în anticul Israel. venerînd af/f zei. una pe care ei nu erau interesati sa o sustina. consoarta lui lehova. în inima iudaismului. Nimeni nu neaga faptul ca Evangheliile din Noul Testament au fost scrise de adeptii evrei ai lui lisus. Si totusi. nici o variatie. înaintea reformelor instituite de regele losia în anul 621 î. a demonstrat în lucrarea The Hebrew Goddess („Zeita iudaica") faptul ca evreii se închinasera unei divinitati minine. el se refera si la Templul lui Solomon: contrar celor sustinute de traditia iudaica. ci si a celei ce o celebra pe zeita Asherah. în Samaria.inspiratie divina. asa cum speram ca am demonstrat deja. din acelasi motiv. pe el. pe cînd toate celelalte sînt considerate (atunci cînd existenta lor este recunoscuta) doar niste aiureli. cit si zeite. pe zeita. si la începuturile crestinismului.Hr. (Ca rezultat.7^ Multi specialisti considera ca imaginile gravat e pe Chivotul Legii îl înfatisau pe lehova alaturi de o divinitate fe minina. de origine ungara. care la rîndul lor au fost inspirate din arhitectura religioasa a Egiptului antic. ca aceea a tuturor cultu rilor din antichitate.77 Chiar si în iudaismul . fiindca ele prezentau o imagine cu totul diferita a crestinismului. Abia mai tîrz iu s-a conturat lehova ca zeitate principala.. prin prisma propriului lor context cultural si religios. oricîi de eretica. aceste texte interzise conturau imaginea unei religii care — spre deosebire de cea oferita în Noul Testament — îsi avea originile în teologia egipteana. îndeosebi în Egipt. Pe de alta parte. statutul femeilor a sufe rit un declin brusc. de asemenea. se pare ca Evangheliile gnostice ofera o imagine mai apropiata de realitate a originilor noii religii si chiar a convingerilor lui lisus. superioara. Patai precizeaza: „Venerarea zeitei Asherah. Crestinismul nu fost menit sa devina nici o religie patriarhala. Dar înca nu am raspuns la întrebarea anterioara: „Ce anume sperau lisus si cercul sau de initiati sa realizeze prin popula rizarea. Heruvimii de pe Chivot o reprezentau. dar si propova-duire a sa.. c ei doi „heruvimi" sculptati din palatul regelui Ahab.

7^ Criticii sînt de acord ca originile sale se afla în divinitatile feminine ale culturilor învecinate. la urma urmei. deoarece ar însemna ca mai multe episoade din Evanghelii — precum intrarea lui lisus în Ierusalim calare pe utj asin — sînt pure inventii. Prima este personificarea lui Israel ca femeie. Desi exista cu adevarat unele episoade fic_ tive în Evanghelii (mai cu seama cele referitoare la copilaria sa) dovezile atesta ca aceste fragmente la care ne-am referit sînt autentice. venerarea zeitei s-a pastrat.. înseamna ca lisus a fost. este clar ca Chokmah are o alta semnificatie: întelepciunea este reprezentata ca o femeie. Chiar si cei reputati specialisti au respins întregul material mesianic atunci acesta nu a corespuns ipotezelor emise de ei. pentru a împlini profetiile mesianice. sub doua forme principale. Aspectul pagîn. de pilda. Mack. „în ascuns". ne confruntam cu o contradictie evidenta: luate ca atare. cealalta. Daca ei ar fi inventat episodul respectiv.oficial. un initiat al unei scoli a misterelor. Daca nu tinem seama de el. revolta macabeilor de la jumatatea secolului a l II-lea î. spre exemplu.79 In epoca lui lisus. Burton L. totusi. exista dovezi care sugereaza ca el si-a asumat în mod constient rolul de Mesia si ca Majoritatea adeptilor sai îl considerau a fi regele lor. daca ei nu s-au înselat. desi este clar ca autorii textelor nu si-au dat seama de semnificatia lor. de altfel. iudeii s-au convertit la alte religii în perioadele de do minatie romana si elena. de venerare a divinitatii feminine. coexistînd cu lehova de la începutul începuturilor. „lisus nazoreanul" fiind. în plus . care au fost intentiile reale ale lui lisus? Poate c a s-a folosit de „mania" mesianica a vremii pentru a readuce în actuali tate venera rea zeitei. a subliniat in fluenta zeitelor egiptene Maat si Isis.Hr. acest lucru nu ar fi constituit cîtusi de putin un obstacol. fiindca însusi David fusese un adorator al divinitatii feminine. Desi explicata în mod obisnuit ca o alegorie a întelepciunii divine. Poate ca lisus a fost un preot isian care a încercat sa le prezinte iudeilor o versiune acceptabila pentru ei a religiei egiptene sau care a folosit tendintele promesianice pentru puner ea în aplicare a altor planuri secrete pe termen lung. cu rastignirea. Noi însa nu ne-am putut declara multumiti cu respia_ gerea acestui material. ce implicau initieri ezoterice si care au culminat. în mod cert nu ar fi nascocit si dovezile în sine. în greaca Sophia. iuda ismul nu-si uitase complet radacinile pagîne. desprinse din context. Asa cum am vazut în Capitolul 11. Dovezile referitoare la aceste pregatiri se gasesc chiar în Evanghelii. a fost cauzata în mare parte de schisma produsa de evreii apostati. la fel ca si regele Solomon. probabil. urmas al regelui David. daca el era. într-adevar. asa cum s-a sustinut. printre altii. imagine a întelepciunii — în ebraica Chokmah. absolut toate spusele si actiunile lui amintesc de scolile misterelor — îndeosebi de cele ale cuplului Isis/Osiris. din iudaismul eretic ne poate ajuta sa întelegem adevaratele motive si misiunea reala a lui lisus. lui Dionysos. Si atunci. asinul pe care avea sa calareasca lisus. facea parte dintr-o „familie" primitiva de secte iudai ce . evenimentele ce au culminat cu intrarea triumfala a lui lisus în Ierusalim par a fi fost aranjate dinainte — de pilda. care se închinau.

Oricît de uimitor ar parea acest lucru. de fapt. în consecinta.. nimic din toate acestea nu constituie o dovada irefutabila dar ipoteza este sustinuta. care le considerau un punct de pornire a curentelor subversive. forma originala a religiei. la Serapeum-ul din Alexandria. doctrinele lor erau identice. un alt centru important fiind cel d in Delos. similaritatile dintre crestinismul timpuriu si cultul isian/osirian erau recunoscute de Bise-rjca acelor vremuri. în orice caz însa. de fapt. Cultul a fost interzis în mod oficial de lulius Cezar. religia egipteana si ca evreii uitasera ca exista si o zeita. ele se armonizau perfect cu propriile conceptii despre mistere.. în timpul dominati ei elene în Egipt. atributele zeitei s-au modificat în timp. asimilînd trasatu rile altor divinitati feminine.Hr. De fapt. In anul 43 î.Hr. lisus este un initiat al cultului osirian. In cele din urma. Cultul a ajun s la Roma înainte de anul 200 î. Cultul isian din vremea lui lisus nu era exact acelasi cu cel care sa dezvoltat în Egipt înainte de perioada de înflorire a imperiului elenistic. Principalul sau centru se afla totusi în Egipt . triumviratul a ordonat pe neasteptate construirea unui nou templu închinat cuplului Isis-Serapis. a aparut un nou cult al lui Isis si Sera pis (echival entul grec al lui Osiris) — o combinatie a mai multor scoli ale m isterelor. Nu put em decît sa banuim care era natura convingerilor nazorene. care întelege ca religia initiala a lui Moise si a triburilor lui Israel a fost. conceptul atribuit lui lisus în Levitikon. cele doua religii „concurau" pentru jnjntile S i inimile aceleiasi populatii. Acesta este. lâsîn d la o parte insistenta crestinism ului asupra faptului ca fonda torul sau a fost un om în came si o ase. isienii din Roma a u fost supusi la numeroase persecutii. Desigur. din unele surse extrem de surprinzatoare. dupa ce se raspîndise în întregul imperiu. Aceasta decizie .eretice care ar fi diseminat. cît mai degraba Fiul Zeitei.Hr. în secolul al IV-lea î. Senatul a ordonat distrugerea templelor închinate zeilor Isis si Serapis în capita la imperiului. Miscarile populare de acest tip erau totdeaun a tratate cu suspiciun e de autoritati. în ciuda constientizarii depline a consecin telor. dar în ceea ce-1 priveste pe lisus.^0 Masele populare ale Romei au îndragit cultul zeitei Isis si 1-au îmbratisat din toata inima. lisus nu a fost atît Fiul lui Dumnezeu. n u s-a gasit nici un muncitor dispus sa le demoleze. asa cum vom vedea în capitolul urmator. Conform acestuia. se pare. însa. Ideea ca el încerca sa reinstituie cultul divinitatii feminine în rîndul evreilor este bine documentata. acel text esential al miscarii ioa-nite.

Dar de ce era cuinii zeitei Isis atît de popular? Ce le ofer ea el adeptilor sai? Asa cum am vazut. Prin urmare. ideile filozofice platoniciene începînd sa fi e asociate cu el (la fel ca în cazul crestinismului). Brandon subliniaza ca aceste doua concepte — cufundarea în apa si ceea ce simboliza ea. Caligula a sustinut activitatea de constructie a templelor si a instituit festivaluri isiene.84 Marturisite. în vreme ce iubitul ei era înfatisat ca Osiris sau Dionysos. în timpul Domniei sale.81 Ceva neobisnuit s-a întîmplat însa cu religia isiana a epocii respective.Hr. Asa cum sustine Sharon Kelly Heyob în The Cult of Isis among Women in the Graeco-Rornafl World („Cultul lui Isis la femeile din epoca greco-romanâ". poate. cel mai mare rival al sau fiind crestinismul .82 În primul secol al erei crestine.. crestinii au distrus Serapeum-ul din Alexandria si au luat masuri pentru a suprima cultul pretutindeni. situatia s-a schimbat si cultul si-a facut adepti în rîndul claselor sociale superioare si chiar printre împarati.85" S. le promitea mîntuirea individuala si le garanta existenta unei vieti de apoi eterne.a fost. Ultimul festival isian ofici al s-a desfasurat în Roma.F. Merkelbach continua aceasta idee despre cultul zeitei Isis: „Era popular fiindca raspundea dorintei de mîntuire personala (asemenea crestinismului). cazul nu ar fi stîrnit în mod normal nimic mai mult decît o simpla ridicare din umeri. Iata ce afirma R.. dar motivul real pare a fi acela ca primii fusesera implicati într-o serie de miscari sociale. Mîntuirea individuala putea fi asigurata prin participarea la misterele ei. Credinta ca imortalitatea putea fi obtinuta era principala sa doctrina". In anul 391 d. Cleopatra a impus venerarea zeitei Isis ca religie nationala a Egiptului. mit si magie")'. în timpul împaratului Tiberiu. Claudiu si Nero erau atrasi de cultele misterelor în general si îndeosebi de cultul lui Isis. Motivul acestui exces de zel dublu din partea autoritatilor este neclar. 1975): „Isis a devenit în cele din urma o zeita mîntuitoare. Marc Antoniu prefer a sa fie numit Noul Dionysos. dar tinînd seama de moravurile înaltei societati romane.G. pacatele erau iertate prin cufundarea în apa. rezultatul celebrei relatii dintre Marc Antoniu S1 Cleopatra. este neîndoielnic ca propaganda în favoarea ei era în floare".... cînd preotii cultului au fost crucificati si 4 000 de membri au luat calea exilului. Josephus a scris în cronicile sale despre aceste evenimente si le-a atribuit unui scandal în care un preot isian l-a ajutat pe un nobil roman în încercarea acestuia de a o seduce pe sotia altuia în templu. Merkelbach în lucrarea Mân. Persecutiile împotriva lor au coincis cu acelea împotriva evreilor din capitala imperiului. în sensul de baza al termenului. Alti împarati din perioada ulterioara au devenit chiar membri ai cultului. Cele mai severe persecutii ale isienilor din Roma au avut loc în 19 d. Probabil ca Josephus a dorit sa faca o distinctie între persecutiile la care au fost supusi isienii si cele care i-au afectat pe evrei. ei i-a placut întotdea una sa fie înfatisata sub chipul 2eHei Isis. „Este clar ca «biserica» zeitei Isis a avut o «misiune» în perioa da imperiala. în 394. adica purifica rea spiritua la si renaste .Hr. Myth & Magic („Om. Veneratia zeitei Isis a continuat nestingherita pînâ la sfîrsitul secolului al IV-lea..

în care preotii barbati. Biserica Ortodoxa de rit vechi sarbatoreste Craciunul pe 6 ianuarie. Mirenii detineau un rol activ în cadrul religiei — spre deosebire de situatia de la Roma. din punctul de vedere al implicarii si al statutului sPmtual. fiul zeitei Isis. printre care si ritul botezului cvi apa din Nil. exista o paralela strînsa între descrierea pe care o face Pavel botezului si cea din scolile misterelor osiriene. cu toate ca o serie de critici din Roma i-au acuzat pe isieni de comportament imoral aceiasi critici sau plîns.88 Si mai exista o similaritate fra panta între practicile din cult ul isian si cele ale catolicismului de mai tîrziu: con ceptul de confesiune. Dar multe dintre cultele misterelor din epoca lui lisus implic au practici similare. S. trinitatea Isis — Osiris — • exercita o influenta puternica asupra vietii de familie a erelor: femeile. desi se estimeaza ca numarul preotilor îl depasea pe cel al preoteselor. în secolul al IV-lea. Meyer în The Ancient Mysteries („Misterele stravechi"): „în mod obisnuit. în epoca romana tîrzie. celebrîndu-i atributele de sotie si de mama. Si. Aion.86 într-adevar. Din punct de vedere sexual. Myth & Magic. asa cum noteaza Marvin W. de marturisire a pacatelor. pînâ la aparitia crestinismului". pe 6 ian uarie.87 La fel ca în crestinism. Douasprezece zile ma i tîrziu. de perioadele regulate de abstinenta sexuala pe care le respectau consoartele lor de religie isiana. cultul isian încuraja monogamie si sustinea caracterul sacrosanct al familiei. mystal (initiatii) împarteau mîncare si bautura în cadrul unor celebrari rituale si uneori puteau deveni una cu divinul luînd parte la o «ma sa» sacra mentala simila ra cu împartasania crestina. preluînd o serie de elemente din festivalul de dicat lui Aion. în lucrarea Mân. Cu toate acestea.G. crestinii din Egipt celebrau în aceast a zi botezul lui lisus. fara a neglija însa celela lte talente ale femininitatii sale. exercitau un control total asupra enoriasilor — si existau numeroase „asociatii" ale laicilor pe lînga temple. Spre exemplu.89 O alta trasatura comuna isienilor si Bisericii Crestine timpurii — ta ciuda parerilor încetatenite — este rolul activ jucat de femei. Ambele date au fost prelua te ca atare de crestini. De fapt. cele doua sexe erau egale. pe de alta pa rte.rea ulterioara — au fost corelate în Egipt în cadrul ritualurilor din scolile misterelor lui Osiris si ca: „Acest proces dual menit sa asigure nemurirea nu mai este întîlnit nicaieri altundeva. se celebra nasterea celuilalt fiu al ei. . în zilele de glorie ale cultului. În consecinta. toate afirmau ca initiatii lor s-au „nascut din nou" si. cînd se aniversa nasterea lui Horus.F. barbatii si copiii deopotriva aveau sentimentul ca sînt întelesi de zeii lor. iar acesta înalta rugi catre Isis pentru a-i obtine iertarea. mîntuirea personala a credinciosului depinde de cainta acestuia. doar aceste doua religii au pus un accent deosebit pe cainta . Cultul isian se concentra pe aspectul matern al zeitei. credinciosul îsi recunostea pacatul în fata preotului. în Egipt. Brandon remarca „evidenta influenta a festivalurilor isiene asupra obiceiurilor populare crestine asociate cu Boboteaza"90. cea mai importanta sarbatoare isiana era ziua de 25 decembrie.

în esenta. acea unica mentiune e o semnificatie profunda pentru investigatia noastra.93 în mod cert. Mircea Elia-de afirma în acest sens: „Coptii se considera adevaratii urmasi ai vechilor egipteni". Brandon îl descrie pe Osiris ca fiind „un prototip al lui lisus". festinul carnii. specialistii considera ca arh ivele au fost distruse în totalita te de factiunea crestina dominanta.G.91 Oricît de mare ar fi asemanarea celorlalte culte ale misterelor cu crestinismul timpuriu si cu învataturile lui lisus.95 Numeroase piese ale mozaicului studiat de noi au luat fiinta în aceeaasi epoca si în acelasi spatiu geografic.. se gra beste apologetul sa a dauge. a împartasaniei crestine".) De asemenea. Doctrinele sale sînt. în cît a constituit un motiv de deruta si stînjenea la pentru apologetul crestin Iustin Ma rtirul.Hr.. în mod neîndoielnic. le-a inspirat în mod direct. se spunea ca devorau carnea cruda a unui animal în omophagJa. cultul lui Qsiris este ce l care. Biserica Copta a adoptat ca simbol crucea egipteana — ankh — pe care o foloseste înca si astazi. Un indiciu în acest sens ne este oferit. Ist oricii recunosc ca exista numeroase necunoscute referitoare la originile si dezvoltarea religiei crestine în Egipt. de faptul ca. atun ci cîn d Serapeum-ul a fost distrus. în anul 391 d. Toate erau. expresii ale aceluiasi accent pus pe forta transcendenta a femininului si pe magia comuniunii zeitei cu zeul ei.Despre mena dele salbatice ale lui Dio-nysos.. asimilarea celor doua decurgînd cu extrema usurinta.Hr. mystai cultului mithra ic mîncau pîine si beau a pa (poate apa amestecata cu vin) în cadrul unei mese initiatice — ca o diavoleasca imitare. Descrierile ospatarilor cu carne cruda sugereaza ca participa ntii credeau ca ingereaza astfel însusi zeul.. (Dar. asa cum vom vedea. în conformitate cu acesta . ramura egipteana a crestinismului avea în ea însasi ceva extrem de deranjant pentru Biserica. dupa toate probabilitatile. în ciu a importantei sale ca metropola. gnosticismul. fiind mentionata o singura data.. poa te. multi dintre credin ciosi au trecut la Biserica Crestina Copta (Egipteana). Alexandria este ar nu ignorata aproape complet de autorii Noului Testament. textele de la Nag Hammadi 51 Alchimia în forma sa „moderna". de pilda.94 Biserica Copta si-a pastrat în decursul timpului independenta totala fata de Roma sau de Biserica Rasariteana.F.. tot ceea ce se stie sigur e faptul ca s-a desprins din da dimensiunilor si trunchiul principal la o data foarte timpurie. . Alexandria acelei vremi a fost un veritabil creuzet de idei si convingeri din care au Deriv at apoi ermetismul. initiatii luau parte la o ceremonie care a minteste atît de mult de Cina cea de taina a crestinilor. în misterele lui Mithra. exista nici o înregistrare scrisa despre Biserica pîna în secolul al III-le a d.92 Istoria Bisericii timpurii din Egipt este foarte sugestiva în privinta similaritatilor dintre crestinism si cultul zeilor Isis/Osiris. Dupa a nul 391. o combinatie de credinte egiptene si crestine. S .

axat pe lisus. Dar daca a fost cu adevarat un misionar egiptean. de a cea sta data „codificat". Aceasta este. ar fi riscat sa zdruncine Biserica din temelii. în persoana lui loan Botezatorul. multi credinciosi s-au simtit înselati într-un fel de Biserica. putem crede ca nu a urmarit decît obiectivul altruist al slujirii zeilor sai? Ca nu a vrut decît sa ajunga la inimile si la sufletele oamenilor de rînd? Din imaginea generala lipseste totusi ceva. Si. adresîndu-se unui numar cît mai mare de oameni. în scurt timp însa. poate nu-i intereseaza ca lisus a fost unul dintr-un lung sir de mîntuitori. Si spre ea — spre vocea lui loan Botezatorul — ne vom îndrepta noi atentia acum. în carne si oase. daca ar fi fost facute publice. desi conexiunile dintre crestinism si re ligia isiana/osiriana sînt cunoscute specialistilor de mai bine de saize ci de ani. a devenit un cult al personalitatii. alaturi de lisus. lisus a avut un tel material. pentru majoritatea gruparilor eretice de-a lungul timpului ea o întruchipa pe însasi zeita Isis. celui care striga în pustie. respectiv. cît si misiunea sa. fiindca pentru ei credinta este mai importanta decît adevarul istoric. Pe de alta parte. în acest caz. Gratie Mariei Magdalena am înteles ca el a fost un preot al religei egiptene. Desigur. Nu din întîmplare si-a propovaduit el mesajul în atît de multe zone ale Palestinei. în partea întîi a acestei lucrari am identificat doua filoane principale — axate asupra Mariei Magdalena si. asupra lui loan Botezatorul — ce se regasesc în toate ereziile pe care le-am analizat. Pe langa faptul ca era reprezentanta traditiei pâgîne careia îi apartinea. ea devenind astfel una dintre principalele chei care permit dezlegarea vechilor secrete tesute în jurul lui lisus. cercetarile noastre au demonstrat veridicitatea acestei ipoteze. aflînd despre aceste conexiun i din diverse alte surse. în mod cert. un element esential pentru a întelege atît omul. în epoca si în regiunea respectiva. un scop politic care s-a îngemanat cu intentiile sale de prozelitism isiano-osirian. dealtfel. în cazul Mariei Magdalena. Orice campanie cu miza atît de mare le pune probleme considerabile celor din fruntea ei. de zei care au murit si înviat. crestinismul es te religia zeilor Isis si Osiris. Crestinismul nu este o religie fondata de unicul Fiu al lui Du mnezeu. loan a fost un om real. care i-a . semn ificatia eretica si chin tesenta cultului Mariei Magdalena. Dar ereticii au mai pastra t cu grija în ca un secret. prezentata sub o alta forma.Trist este faptul ca. un conducator religios de anvergura constituia totodata o forta pol itica redutabila. în mod evident. politica si religia erau inseparabile. care s-a jertfit pentru pacatele noastre. ambele filoane ascundeau în ele o serie de cunostinte periculoase care. nevoiti sa înfrunte vocile contestatare ce apar în mod automat. vocea îi apartinea celui care venise înaintea sa. la fel ca în caz ul Mariei Magda lena. un adept pe care ea 1-a initiat prin intermediul sexului sacru ritual. putini crestini stiu despre existenta lor.

probabil. Sa fie oare aceasta Maria Magdalena. La loc de frunte printre acestea se afla Florenta si. ce dateaza din perioada primei cruciade si a carei forma neobisnuita se dator eaza. în sudul Frantei. care sta la dreapta lui lisus. . Asadar. desigur. templierilor. Am dorit sa vedem baptisteriu l în primul rînd deoarece unica sculptura a lui da Vinci care a supra vietuit pîna astazi (realizata în comun cu Giovanni Francesco Rustici) se afla pe unul dintre zidurile exterioare ale cladirii. stîngâ— Holy Shroud Guild). unde se crede ca ar fi murit Ma ria Ma gdalena. Giulgiul din Torino. pe lînga bisericile circulare caracteristice. o sta tuie a lui loan Botezatorul. Londra (jos . la fel ca artistul francez din secolul XX Jean Cocleau. ca „Pastrator al Graalului". aratatorul ridicat este totdeauna asociat cu loan Botezatorul. inspirîndu-se în acest sens de l a Templul lui Solomon din Ierusalim. am fost uimiti de frecventa cu care loan Botezatorul aparea în activitatea artistului florentin.. Un poster rozicrucian din secolul al XIX4ea (sus . Multi cred ca el a fost Mare Maestru al Prioriei din Sion. mai cu seama.dar copilul binecuvîntat fiind lîngâ Maria. binecuvîntat de loan . Si. ca în ultima sa opera. am ajuns la aceasta constructie împreuna cu o echipa de filmare cu ajutorul careia — multumita siglei „magice" BBC — ne-am putut bucura de cîteva clipe de singuratate în interior.cunoscut pe lisus. în partea stîngâ. sugerînd o decapitare (jos. de Rafael (sus — Mansell Collection) î] înfatiseaza pe Leonardo da Vinci sub chipul lui Platon.Clive Prince) releva un bogat simbolism eretic. Aceasta negare a lui lisus este vizibila si în Adoratia magilor (jos — Mansell Collection): Leonardo este cel din coltul din dreapta. octogonala. în lucrarile lui da Vinci. în timp ce realizam un documentar de televiziune despre Giulgiul din Torino. O versiune a Fecioarei pe stînci (stinga — Reunion des Musees Nationaux) pare a-1 prezenta pe lisus binecuvîntîndu-1 pe loan . cu aratatorul ridicat. în 1995. Remarcati „gestul lui loan" lîngâ copac. ce revelatii ne poate el oferi? CAPITOLUL 14 loan Hristos Atunci cînd ne-am documentat cu privire la rolul lui Leonardo da Vinci în „fabricarea" Giulgiului din Torino. multe dintre locurile în care a trait si a lucrat i-au fost — poate printr-o coincidenta — dedicate Botezatorului. despre care se crede ca ar fi fost iubita sau sotia lui lisus? Leonardo s-a pictat pe sine sub chipul celui de-al doilea ucenic din dreapta. este în mod clar o femeie.Mansell Collection) „Sfîntul loan". unde capul lui „lisus" este despartit de trup. dreapta -Reunion des Musees Nationaux). acestia au promovat si structura octogonala. extraordinarul baptisteriu din inima sa. P e lîngâ faptul ca-i purta o admiratie sincera.Michael Holford) îl înfatiseaza pe Leonardo. înainte ca edificiul sâ-si deschida portile pe ntru public. la fel ca Scoala din Arena. Baptisteriul este o constructie ciudata. în dreapta. În Cina cea de taina a lui Leonardo (sus . Sfîntul loan Botezatorul (jos. Leonardo face o alta referire la Botezator in marea sa mistificare. este posibil ca acesta sa fie lisus. cel care priveste în partea opusa Mîntuitorului. jos. a carui fresca din biserica NotreDame de France. Era.

sus — dive Prince). Descoperirile arheologice au demonstrat ca iudaismul însusi îsi are radacinile în religia anticului Egipt. La baza „ereziei" europene se afla secreta credinta în zeita Egiptului antic Isis (sus stinga — British Museum).British Museum). simbolizeaza vulva Hozasa . de pilda. predominant pagîne. Secretele de ordin sexual erau fundamentale pentru alchimie (sus .British Museum).Wellcome Institute Library. acestea reprezentînd elemente ale anatomiei feminine intime: arcada. Feigen & Co. În Marsilia. Un element-cheie al traditiilor secrete din Europa era sexualitatea sacra. un basorelief din secolul al XV-lea (centru) o înfatiseaza ca „Apostol al apostolilor".constituia în limbajul alchimistilor si al trubadurilor 0 anagrama pentru eros sau dragostea sexuala. prin care «edmciosul patrunde în trupul Mamei Biserici. adesea disimulata sub forma cultului închinat Mariei Magdalena sau Madonelor negre (sus dreapta).sau roza . cele doua simbolizînd conceptul gnostic de echilibrare a contrariilor (jos — Clive Prince). sus . în 1981 (alaturi. Misterul 1-a atras chiar si pe Francois Mitterrand. era ilustrata. Sunbohsmul sexual este prezent chiar si în marile catedrale gotice Proiectate si realizate de cavalerii templieri. de Venus adorata de cavalerii si eroii Graalului (dreapta). (alaturi. In toate locasurile de cult ale Mariei Magdalena se gaseste si cîte una dintre misterioasele Madone negre. Zona era totodata un centru al Cavalerilor Templieri (în stînga.Hr. ROSARIVM CONIVNCTIO SIVE Coitw. Spre exemplu. Printre cele mai frecvente caracteristici in acest sens stat rozasele si arcadele gotice (prezente în aceasta imagine a catedralei de la Chartres . Kersting). Provence. Turnul Magdala contrasteaza clar cu un delicat tum din sticla. în orasul St Maximin. dreapta jos . pe care a proiectat-o si a decorat-o în conformitate cu principiile oculte si masonice. jos) sea mana izbitor cu zeitele egiptene înaripate (alaturi. stinga jos — Mary Evans Picture Library) ilustreaza. sau Sophia.Andre Galaup/Midi Libre). în secolul al XIH-lea. Sauniere era obsedat de Maria Magdalena: el însusi a finisat basorelieful din biserica (alaturi. concepte masonice si oculte. ambele sînt asociate cu venerarea divinitatii feminine. de asemenea.A. In biserica de pe domeniul sau. Forta sexualitatii feminine constituie deopotriva nucleul unor miscari precum rozicrucianismul. Sa fi încercat oare lisus sa readuca iudaismul înapoi la originile sale? . catarii. Alte indicii despre convingerile templierilor pot fi gasite în decoratiunile Capelei Rosslyn (dreapta . ermetismul si anumite forme ale francmasoneriei. Prioria din Sion nutreste o adoratie deosebita pentru Notre Dame de Lumieres.multimi uriase pa rticipa la procesiunea anuala în care este purtat presupusul ei craniu (sus — Clive Prince) acoperit cu o masca de aur (jos — Clive Prince). „heruvimii" descoperiti într-un palat evreiesc din secolul al IX-lea î. al caror ultim bastion împotriva papalitatii a fost Montsegur (sus . aflata linga Avignon (dreapta -Clive Prince). demonul ce sustine vasul cu apa sfintita (alaturi. Londra).Comstock). au pastrat vii o serie de secrete despre lisus si Maria Magdalena. Inexplicabila avere a abatelui Sauniere de la Rennes. Maria Magdalena a fost totdeauna incomoda pentru Biserica.le-Château i-a permis sa construiasca o resedinta complexa (sus: planul trasat de artistul francez Alain Feral). Provincia Languedoc a fost dintotdeauna inima ereziei europene. Studiile au dezvaluit ca lisus era un initiat al cultului lui Isis si Osiris din religia egipteana (jos . Spre exemplu. oculte si masonice.F.Richard L. sigiliul lor -British Library).).Derek Braid st Doug Corrance/Still Moving Pictare Company). Aceasta celebrare a întelepciunii feminine. aceasta considerînd-o o eterna penitenta (jos . care a vizitat domeniul cu cîteva sâptamîni înainte de a fi ales presedinte al Frantei.

care a influen tat convingerile cavalerilor templieri? Decapitarea lui loa n Botezatorul a exercitat dintotdeauna o influenta deosebita asupra pictorilor. curentul eretic european este axat în parte pe figura lui loan Botezatorul. De fapt. încît cititorul modern încearca o senzatie de retinere. Ideea superioritatii sale nu este specifica doar Europei. iar povestea conceptiei si a nasterii miraculoase a lui lisus este întretesuta cu descrierea evenimentelor — evident mult mai putin miraculoase — care au dus la venirea pe lume a lui loan. Astfel. Mielul lui Dumnezeu de pe sigiliul templierilor din La nguedoc (dreapta . Si.British Library) demonstreaza devotamentul lor fata de loan Botezatorul. de fapt. se considera unanim acceptat ca botezul lui lisus a marcat începutul propovaduirii sale. printre care Cavalerii Templieri si Prioria din Sion. Asa cum am vazut. scriitorilor si muzicienilor. asa cum o demonstreaza si statuia a cestuia din Baptisteriul din Florenta. la scurt timp dupa aceasta vestire. pe lisus un uzurpator al lui loan. Wa ndeen ii din Irak si Iran îl considera. cu toate ca textul biblic contine denaturari deliberate ale a devarului. printre acestea aflîndu-se si lisus. Chiar de la început. o data ce si-a îndeplinit acest rol. în conformitate cu Marcu.stînga) si pe sîngerarea rituala a Bunilor (sus. sus Clive Prince). textul Eva ngheliilor releva foa rte putine ama nun te despre loan Botezatorul. batrîna Elisabeta concepe un . nici un element care sa justifice veneratia patimasa cu care 1-au privit generatii întregi de eretici. sculpta ta de Leonardo da Vinci (alaturi. portretul lui loan este conturat în termeni atît de reci si de inflexibili. desi motivele reale ale acestei preferinte sîn t neclare. cu cîtiva a ni în urma. Sînt ei oare ultimii reprezentanti ai Bisericii lui loan". chiar de la începutul investigatiilor noastre. Matei. precum Leonardo da Vinci.loan Botezatorul a fost totdeauna un personaj important pentru gruparile eretice. si a ici notezatorul este înfatisat cu aratatorul ridicat. Dar de ce con sidera ele ca misterul trebuie sa raniînâ nepatruns chiar si astazi? Imaginea traditionala a lui loan Boteza torul în crestinism este simpla si clara. Numerosi critici contemporani sînt de parere ca a existat ceva dubios în legatura cu moartea lui loan Botezatorul. ne-am dat seama ca acest lucru constituia un secret bine pastrat al unor organizatii de tipul templierilor sau al francmasonilor. cel a nuntat de profeti. preotul Zaharia si sotia lui. doua dintre Evangheliile canonice debuteaza cu episodul în care loan predica pe malurile Iordanului. Elisabeta. dar Arhanghelul Gabriel îi înstiinteaza ca au fost alesi pentru a da viata unui fiu. de asemenea. este oare posibil ca secretele atît de bine pastrate ale gruparilor eretice sa cuprinda adevarul cu privire la decapitarea sa? Acesta sa fie revelatia aceea misterioasa de care s-a temut Biserica dintotdeauna? Toate celelalte reprezentari ale sa le în opera lui da Vinci. Autorii îl descriu ca pe un ascet neînduplecat. Luca si loan Botezatorul a declarat ca el este doar precursorul mult asteptatului Mesia. În Evanghelia dupa Luca se precizeaza ca lisus si loan erau veri. printre ei aflîndu-se valori intelectuale deosebite. Ni se spune ca botezul sau era un simbol exterior al caintei si ca numeroase persoane au raspuns chemarii sale. în fond. care a renuntat la viata de pustnic în desert pentru a îndemna poporul lui Israel sa se caiasca si sa se boteze. jos -Bridgeman Art Library). ven ind sa f ie botezate în apa Iordan ului. nu exista în textul Evangheliilor nimic. Parintii acestuia din urma. si cea din biserica de la Renn es-le-Châ teau (alaturi. sînt vîrst-nici si nu au copii. Riturile lor au sta t axate pe botez (sus. asa cum o demonstreaza si lucrarea L 'Apparition (Reunion des Musees Nationaux) a lui Gustave Moreau. drea pta). dispare aproape cu desavîrsire din scena . si 1-a recunoscut pe lisus ca fiind acesta.

Filip. dat fiind ca cei doi divortasera. chia si „jumatate din împaratie". muzicieni si drama" turgi. Evangheliile ne spun cum. Spre deosebire de fragmentul referitor la lis us. Celebrul poster realizat de Aubrey Be ardsley pentru piesa ilustreaza modul în care \Vilde a interpretat povestea biblica. si câ a împlinit. loan este arestat si închis din ordinul lui Irod Ant ipa. La îndemnul Irodiadei.a saltat în pîntecele ei". pruncul . Una dintre acestea a fost opera a lui Richard Strauss. o tînara dansatoare si moartea cutremuratoare a unui sfînt celebru —. tinînd seama ca se rezuma doar la cîteva versete din Evanghelie. la auzul vestii aduse de Maria. Neputînd sa nu-si respecte promisiunea. desi nu se specifica daca li s-a dat si capul sau nu. Acest melanj de erotism imaginar nu are nimic de-a face cu relatarea seaca din Noul Testament. astfel ea îsi da seama ca acesta avea sa fie Mesia. inferior acestuia din punct de vedere spiritual.copil. o mama vitrega hapsîna. danseaza la ziua de nastere a lui Irod. ciudata poa te. La ea vine apoi Maria. Antichitati iudaice. Povestea are toate ingredientele necesare — un rege tiranic. Cea de-a doua. nu a avut decît o singura reprezentatie. autenticitatea pasajelor despre Botezator este indicutabilâ. Elisabeta o preaslaveste pe Maria. încît îi promite ca-i va da orice-i va cere. mai exista o sursa de informatii usor accesibila cu privire la loan Botezatorul: tratatul lui Flavius J ose-phus. piesa cu acelasi nume a lui Oscar Wilde. punînd si el accentul pe presupusa desfrînare necrofila a Salomeei. iar el este atît de încîntat. La acea data. mariajul era împotriva legilor iudaice. care s-a axat pe faptul câ dramaturgul însu si interpreta rolul principal. Ucenicilor sai li se permite sa-i ia trupul si sa-1 îngroape. loan a fos t executat. Doua adaptari mai cu seama au scandalizat opinia la începutul secolului XX. la scurt timp dupa ce 1-a botezat pe lisus. respinsa fiind. poeti. Irod se vede nevoit sa accepte — desi ajunsese sa-1 admire pe Botezator — si ordona decapitarea lui. Povestea bine cunoscuta relateaza cum Salomea. fata îi cere capul lui loan Botezatorul.. Mai departe. cînd ramîne însarcinata cu lisus. ca Ilie reîncarnat. Elisabeta era gravida în sase luni si. Intriga pare sa exercite de fiecare data o fascinatie deosebita. acestea se . Motivul mentionat de cronicari este acela ca loan condamnase desc his recenta casatorie a lui Irod cu Irodiada. iar aceasta din urma rosteste „cîntarea" cunoscuta acum de catolici sub numele de Magnificat1. profetia despre venirea lui Mesia. al carei unic scop pare a fi acela de a specifica în termeni indiscutabili câ loan a fost înainte-mergatorul lui lisus. fosta sotie a fratelui sa u vitreg. în care o tînara de moravuri îndoielnice încearca sa-1 seduca pe loan în închisoare si. fiica Irodiadei din casatoria anterioara. Pe lîngâ Evanghelii însa. publicul fiind oripilat de publicitatea facu ta anterior punerii în scena. se jâzbuna cerîndu-i capul si apoi sarutînd triumfatoare buzele lipsite de viata. Dupa un rastimp — nespecificat -petrecut în închisoare. constituind deci o fertila sursa de inspiratie p entru generatii de scriitori.

precum si cu ce i care traiau dincolo de Iordan". Unii comentatori cred ca acesti „altii" nu pot fi decît ne-evrei si. Irod a suferit o grava mfrîngere într-o batalie — esec pe care populatia 1-a considerat o Pedeapsa pentru uciderea lui loan. care 1-a arestat si 1-a executat „într-o lovitura fulgerat oare".3 Josephus notea za câ loa n predica si boteza. considerat un etalon academic în domeniu. Relatarea sa sublini-azâ însa uriasa sustinere populara de care se bucura Botezatorul si Precizeaza câ. am remarcat mai devreme ca autori i Evangheliilor au preferat sa marginalizeze pe cît posibil rolul lui loan. fiindca însusi faptul ca a fost mentionat demonstreaza ca era prea bin e cunoscut pentru a fi omis. ca episodul botezului este real. în nordul Vaii Iordanului (3:23). obiectiva. la scurt timp dupa executie. . Botezatorul si-a desfasurat propovaduirea la rasarit de Iordan -teritoriu care. Cele do ua orase sînt la o distanta considerabila unul fata de celalalt.încadreaza perfect în stilul tratatului si constituie o relatare impersonala. care difera în mod semnificativ de cea din Evanghelii. poate fi doar o greseala de interpretare. Termenul ori ginal din limba greaca.cea a lui loan e mai clara si precizeaza numele a doua orase în care boteza loan: „Betabara. posibil ca propovaduirea lui loan sa nu se fi limitat doar la iudei. se afla sub stâpînirea lui Irod Antipa. Desi la început mentioneaza ca loan îi îndemna „pe evrei" la pietate si virtute. tradus prin „desert" sau „pustietate". cu re ferire la locul în care lisus hraneste multimile. de asemenea. Josephus adauga ca „si altii se adunau împreuna (în jurul lui) (fiindca erau la fel de entuziasmati auzi ndu-i învataturile)"7.. astfel ca loan trebuie sa fi calatorit mult în cursul misiunii sale. dincolo de Iordan" (1:28) — o localitate aflata în apropierea unei rute comerciale — si Enom. Locul în care propovaduia loan arata ca el avea probabil legaturi cu ne-evreii care strabateau rutele comerciale dinspre est. Relatarea din Evanghelia dupa Matei este contradictorie.. împreuna cu Galileea. Ce putem deduce deci despre loan din textul Evangh eliilor si din cel al lui Josephus? în primul rînd. Cari Kraeli ng afirma ca regimul alimentar al lui loan — „lacuste si miere salbatica" — nu sustine ipoteza unui stil de viata ascetic. de pilda. mentionînd ca popularitatea si influenta sa asupra maselor a stîrnit îngrijorarea lui Irod Antipa.6 Este. în conformitate cu specialistul britanic în studii biblice Robert L. Acela si termen este folosit. Impresia de ascetism dus la extrem. eremos. Cronicarul nu ofera detalii cu privire la încarcerare ori 'a circumstantele executiei lui loan si nu aminteste nimic despre criticile acestuia la adresa casatoriei lui Irod.5 în studiul sau asupra lui loan Botezatorul. sugerata de traducerea textelor evanghelice. Nu exista nimic în text care sa sugereze ca ei ar fi putut fi altceva decît ne-evrei. defineste orice loc singuratic. Webb: „.

Nabateea se învecina cu Pereea. în plus. ci si fiindca era gratuita. dar. de fapt. Prima sa sotie fusese o printesa a rega tului arab Nabateea. alternativa ridica o alta întrebare: de ce. Dar. Culisele casatoriei lui Irod aveau. asa cum am vazut. o fac în mod deliberat. îndemnurile sale la botez au înfuriat. cu toate ca informatia este corecta din punct de . probabil. ci pe regele Nabateei. Se sustine ca loan 1-a criticat pe Irod din cauza casatoriei acestuia cu fosta sotie a fratelui sau vitreg. Prin urmare. c onsiderata în general aproximativ egala cu cea a lui lisus. daca tot au inventat ceva. ar fi putut sa scrie ca loan a fost arestat fiindca 1-a declarat pe lisus ca fiind Mesia. Din textele ce lor patru Evanghelii reiese însa ca loan începuse sa predice. de ce nu au facut-o în avantajul lui lisus? Spre exemplu. mai cu seama daca facem comparatia cu relatarea lui Josephus. de asemenea. nu numai fiindca el sustinea ca propovâduirea sa este superioara din punc t de vedere spiritual riturilor oficia le.9 (Povestea nasterii lui loan redata în Evanghelia dupa Luca este. în acest caz. Daca însa acceptam ideea ca textele Evangheliilor erau doar materiale de propaganda si ca. respectiv. considerat de familia acesteia o insulta grava. autoritatile religioase.10 Cele de mai sus pot parea putin exagerate. declansase un razboi între cele doua regate. Motivele atribuite lui Irod — criticile sale la a dresa ma ria jului acestuia (Evan gheliile) si. în mare parte inventata si deci depar te de adevar. Problema consta în identitatea celei de care divortase pentru a se casatori. de par tea regelui inamic. dar este derutant faptul ca autorii Evangheliilor au „atenuat" motivele pentru care Irod a executat pe loan. implicatii politice. teama de influ enta politica a lui loan (Josephus) — nu se exclud reciproc. autorii Evangheliilor si-au dat osteneala pentru a mistific a respectivele motive? Este de înteles motivul pentru care ei au preferat ei sa elimi ne orice aluzie la popularitatea lui loan — aceasta preferinta se încadreaza în „politica" lor generala cu privire la el —. În relatarea din Evanghelii exista. dar nu din cauza persoanei cu care se însurase. teritoriu aflat sub sta-pînirea lui Irod si în care predica loan.) Mesajul lui loan — la fel ca cel al lui lisus — era un atac implicit la adresa cultului care avea la baza Templul din leusalim —. de fapt» cu vr eo cîtfva ani înainte de botezul lui lisus si ca era mai vîrstnic decît acesta cu circa doi ani.O alta idee eronata este cea referitoare la vîrsta lui loan. si o greseala. atunci cînd trec cu vederea un episod. iar divortul. exista unele a nomalii în modul în ca re Evangheliile descriu moartea sa. Aretas — ceea ce însemna un risc ca masele atrase de loan sa sfîrseasca prin a'l sustine nu pe Irod. criticile sale îl Plasau oarecum în tabara dusmana. ci însasi esenta sa. vizînd nu doar posibila coruptie a reprezentantilor sai.

Lasînd la o parte implicatiile profunde asupra teologiei crestine însesi. învata-ne sa ne rugam. Geza Vermes scrie.deoarece influenta lui loan asupra lui lisus era prea bine cunoscuta — „ei nu 1-au putut discredita Pe Botezator si s-au vazut nevoiti. reputatul egiptolog Sir E. întrun episod ale carui implicatii se pare ca nu au fost sesizate decît de prea putini crestini.. esecul de a recunoaste ostilitatea dintre lisus si loan nu permite întelegerea noilor teorii 111 domeniu. În general. rugaciunea Tatal nostru nu a fost compusa de acesta din urma. spre exemplu: „Autorii Evangheliilor au dorit.." Apoi ni se spune ca lisus i-a învatat rugaciunea pe care o numim noi astazi Tatal nostru („Tatal nostru care esti în ceruri. iar „Tatal" invocat nu era nici lehova si nici presupusul sau fiu. fara îndoiala. Hugh Schonfield afirma: „Sursele crestine sugereaza ca exista o secta iudaica importanta ce rivaliza cu ucenicii lui lisus si care sustinea ca loan Bote zatorul era adevaratul Mesia.12 Solicitarea lor poate fi interpretata în doua moduri: „învata-ne niste rugaciuni."16 (Fara o întelegere a rivalitatii dintre ei. Ideea a fost remarcata de multi dintre cei mai reputati critici actuali. cel putin . Wallis Budge13 facea urmatoarea remarca legata de originile primel or cuvinte ale rugaciunii Tatal nostru: o antica rugaciune egipteana adresata lui Amon. fratele vitreg în chestiune nu era Filip. a fost marginalizat în mod intentionat de autorii Evangheliilor. se considera ca loan a fost coplesit de veneratie la vederea lui lisus. de fapt. în schimb. În ciuda faptului ca loan. rugaciunea îi preceda pe loan si pe lisus cu cîteva secole."15 Schonfield mentioneaza. poate întreaga sa viata . dar adauga ca . în secolul al noua sprezecelea însa. începe astfel: „Amon. ci un alt Irod. lisus.. în textele acestora pot fi identificate indicii referitoare la influenta sa asupra contemporanilor. De fapt. a fost în dreptat spre acest eveniment crucial. Ni se induce astfel impresia ca întrea ga sa misiune. Prin urmar e.").vedere istoric." în mod cert. Acest Irod era.. la fel ca Maria Magdalena. înainte de a-1 boteza.Nu se poa te ca cititorului obiectiv sa nu i se pa ra suspicios faptu l ca loan subliniaza iar si iar superioritatea celui care „va veni dupa mine"... exista indicii clare ca lisus si Ioan — desi strîns asociati la începutul misiunii acestuia din urma — erau rivali aprigi. Ni se face astfel portretul unui loan care se ploconeste în fata lui lisus. nu putem deslusi cu adevarat nici adevara tul rol al fiecaruia . cum i-a învatat si loan pe ucenicii lui". dar eforturile lor în acest sens au fost superficiale si analiza atenta a dovezilor fragmentare de care dispunem sugereaza ca. sa lase impresia unei relatii de prietenie si respect reciproc. Spre l . „apriga rivalitate" dintre discipolii celor doi.. tatal Salomeei. sa insiste asupra ocu-!ui secundar al acestuia. sentimentele de rivalitate nu lipseau". cum a facut si loan cu ucenicii sai" sau „învatâ-ne aceleasi rugaciuni pe care loan.14 Vermes descrie totoda ta insi stenta lui Ma tei si a lui Luca asupra preeminentei lui lisus comparativ cu loan ca fiin d „fortata". / Sfmteasca-se Numele Tau. ucenicii îi spun Iui lisus: „Doamne. de asemenea . la nivelul ucenicilor fiecaruia. care esti în ceruri..A. Amon.

dar ca un adept al acestuia. Identitatea lui le-ar fi devenit totusi evidenta treptat. întemnitarea îi oferise timp pentru a se gîndi mai bine sau poate ca inspiratia divina îl parasise între timp. din Evanghelia dupa loan. pe care pavel i-a întîlnit în cursul activita tii sale misionare din Efes si Corint.) Concluzia logica este aceea ca lisus si-a început activitatea ca ucenic al lui loan si mai tîrziu s-a desprins de discipolii acestuia. nu stiau nimic despre presupusa afirmatie a învatatorului lor referitoare la cel care avea sa vina dupa el. ba poate chiar sâ-1 fi denuntat în acest sens? Din punctul de vedere al mesajului crestin. prin „cel care mâ urmeaza". pentru a-si forma propria sa grupare. în cartea The Hiram Key7. nu ca Fiul lui Dumnezeu!) în mod cert. discipolii de mai tîrziu ai lui loan. actionînd ca parteneri-conform teoriei lor.exemplu. este posibil ca expresia sa desemneze un ucenic. pe p . Cea mai convinga toare dovada în sprijinul ideii ca loan gotezatorul nu 1-a proclamat niciodata pe lisus ca fiind mult asteptatul Mesia este faptul ca propriii sai ucenici nu 1-au recunoscut ca atare. dar întrebarea sa din temnita demonstreaza ca avea îndoieli în aceasta privinta. în acest sens. În mod similar. cel putin la începutul propovaduirii sale. Knight si Lomas ca lisus si loan erau un fel de co-Mesia. Ar fi oare posibil ca loan sa fi negat pur si simplu ca lisus er a Mesia. asa cum am vazut. în mod cert. d ar nicaieri nu se spune ca ei 1-ar fi urmat fiindca ar fi crezut ca este Mes ia. (Este foarte posibil ca el sa fi fost într-adevar botezat de loan. Dat fiind ca ambiguitatea se pastreaza în engleza — precum si în ro mâna. implicatiile acestui episod sînt — sau ar trebui sa fie — tulburatoare. de altfel —. Dodds este de parere ca acesta este adevarul. acesta ar putea fi totusi un alt exemplu al dorintei cronicarilor de a adapta un episod real în functie de propriile lor obiective. în temnita lui Irod fiind. am putea spune) ca. Evangheliile mentioneaza (ingenuu. Dodds traduce expresia „cel care vine dupa mine" (ho opiso mou ercho-menos). Era conducatorul si învatatorul lor. Ahmed Osman Usthie chiar ca lisus a fost inventat de discipolii lui loan pentru a i a stfel prof etia sa despre cel care a vea sa vina dupa el. Pe de o parte.H. Se sugereaza astfel ca nu mai era sigur ca avusese dreptate sustinîndu-1 initial. loan pune la îndoiala autenticitatea misi unii lui lisus ca Mesia. crestinii accepta faptul ca loan a fost inspirat divin cîn d l-a recunoscut pe lisus ca Mesia. specialistul britanic în studii biblice C. Asa cum vom vedea. cei doi predicatori ar fi fost colegi apropiatidar se pare ca adevarul a fost cu totul altul. Exista si o serie de date concrete în acest sens. Evangheliile mentioneaza ca lisus si-a recrutat primii ucenici din rîndul discipolilor lui loan.18 Cele mai recente analize ale Bibliei subliniaza ca loan nu a facut niciodata celebra sa afirmatie despre superioritatea lui lisus si ca nici macar nu ar fi amintit vreodata ca acesta era Mesia.

daca loan declarase ca lisus este Mesia. cuvintele „loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el" (prin lisus) sugereaza ca loan era deja cunoscut pentru minunile si miracolele sale. Dar sa ne amintim ca avem de-a face cu o epoca si cu o cultura atît de deosebite de civilizatia actuala. Smith este de parere ca popularitatea lui lisus poate fi explicata prin actele de magie egipteana al caror autor era. O posibila explicatie privind bizarele cuvinte ale lui Irod pare. scrisa în 1978. cuvin tele lui Irod capata o semnificatie clara doar daca sînt privite ca reflectînd ideile oculte predominante în lumea greco-romanâ a epocii lui lisus. Ce voia Irod sa spuna — ca lisus era loan reîncarnat? Greu de crezut asa ceva. si atunci. cel putin la prima vedere. Evangheliile amintesc acest lucru în pasajul în care lisus le vorbeste ucenicilor despre loan si despre acuzatia ca acesta „are drac". ca „unul mai mare" ca el îi va urma. este clar ca Antipa nu stia despre prevestirea Botezatorului. A transformat loan Botezatorul apa în vin. înainte de a examina în detaliu aceasta problema. ci dintr-un alt motiv. altfel. De fapt. atunci Irod ar fi auzit si el despre ea. a tamaduit bolnavii si a înviat chiar mortii? Poate ca da. In primul rînd. ar fi tras concluzia evidenta ca lisus era acela. Expresia nu se refera. la o posesiun e . încît pare o mistificare. de ce nimeni nu mai parea sa stie acest lucru? (în Evanghelii se mentioneaza clar ca adeptii îl urmau nu fiindca ar fi fost Mesia. Cînd miscarea lui lisus a devenit cunoscuta. Irod Antipa a început sa se teama si a crezut la un moment dat ca lisus era loan înviat sau reîncarnat (Marcu 6:14): „Si a auzit regele Irod.) Dar sa ne gîndim la alta idee incitanta. Daca apropiata venire a lui Mesia ar fi constituit o parte importanta a învataturilor lui loan asa cum afirma Evangheliile —. incredibila — atît în sens literal. Cuvintele sale au constituit totdeauna motiv de nedumerire. si zicea ca loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el". Asa cum sublinia Cari Krae-ling în 1940. Un lucru este însa cert: fiind un material de propaganda a miscarii initiate de lisus. încît par din multe puncte de vedere o cu totul alta lume. vrajitorul trebuia sa aiba sub puterea sa un spirit sau un de mon. dar aceasta a început dupa ce a fost botezat de loan. Ideea este negata însa ferm în Evanghelii. în acea perioada se credea ca. pentru a face lucrari de magie .19 Aceast a sugestie a fost preluata si elaborata de Morton Smith în cartea Jesus the Magician. În al doilea rînd.20 Asa cum am vazut deja. sa remarcam însa cîteva din-fre cele mai interesante implicatii ale cuvintelor lui Irod.arcursul activitatii sale de propovaduire. fiindca amîndoi au trait în aceeasi perioada. a hranit multimile cu cinci pîini si doi pesti. de fapt. Evanghelia dupa loan (10:41) are un ton atît de emfatic în aceasta privinta. asa cum am putea crede. Noul Testament nu putea contine astfel de informatii. cît si metaforic. caci numele lui lisus se facuse cunoscut.

22 în sprijinul acestei idei. cartarii s i ba trîn ii î i pun î ntreba ri-capcan a."24 Fa ptul ca popularitatea lui loan era mai mare decît cea a lui este ilustrata si de un alt episod al Evan gheliilor: cel în care Iisus le vorbeste multimilor în templul din Ierusalim. Un asemenea suflet ducea la îndeplinire — credeau oamefl11 vremii — toate dorintele stâpînului sau. preotii îsi recunosc nestiinta. ci si spiritul unei fiinte uma ne. desigur ca Botezatorul nu era doar un predicat or ..». (O astfel de acuzatie a fost facuta ma i tîrziu împotriva lui Simon Magul despre care s-a spus ca ar fi „supus" spiritul unui baiat asasinat. În acest context. plus fa gaduia la ca „vei fi vene rat ca un zeu. fiindca nu numai demonii puteau fi „supusi astfel. Kraeling sugereaza ca Irod Antipa s-ar fi putut referi la aceasta idee. iata cum. nu de a sa proprie. poate — Zeului-Soare Helios: „Da-mi putere asupra spiritului unui om ucis. Semnificativ în acest dialog este faptul ca lisus a exploatat teama preotilor de popularitatea lui loan. în sine. prin necro mantie.) Kraeling scrie în acest sens: „Detractorii lui loan au folosit prilejul mortii sale pentru a induce ideea ca sufletul sau devenise instrumentul prin care lisus îsi îndeplinea lucrarile de magie neagra — idee care." Interesa nte în acest context sîn t puterile pe care „vra jitoria " i le confera magicianului: capacitatea de a vindeca si de a sti d aca un bolnav va trai sa u va muri. Ani vazut ca Josephus a subliniat influenta si sustinerea de care se bucura lo an în rîndul populatiei. caci toti socoteau ca loan a fost în adevar un prooroc". Smith citeaza un text magic de pe u n papirus aflat acum la Paris. din al carui trup detin o parte. Confruntati cu aceasta dilema.. . se temeau de norod. Si de aceea (aflîndu-se sub controlul lui lisus-Ioan).25 Preotii. lisus îl avea în stapînire pe loa n). va zice: «Dar de ce nu 1-ati crezut?» Si daca vom raspunde: «De la oameni.1 vor tr age în cursa. Invocatia îi este adresata — semnifi cativ. sugereaza puterea detinuta de loan". interpreteaza Morton Smith cuvintele lui Irod Antipa: „loan Botezatorul a fost sculat din morti (de lisus. ci la afirmatia ca loan avea un demon în puterea sa. ia r lisus le raspunde printro alta întrebare: „Botezul lui loan venea din cer sau de la oameni?" Interlocutorii sai ramîn un moment pe gînduri: „Ei însa vorbeau astfel între ei: Daca raspundem: «Din cer».21 Pe baza acestei explicatii..demonica.. mai cu seama al unui ofl1 ucis.. el le ocoleste însa cu a bilitatea unui politicia n versat Preotii îi cer sa spuna cu a cui autoritate vorbeste. puterile acestea (inferioare) lucreaza p rin el (adica la ordinele sale)". în spera nta ca.

loan si lisus. de fapt. Se pare însa ca anumite fragmente din ea nu corespundeau cu relatarile Noului Testament despre lisus si loan. concretizate în ceea ce putem numi pe drept scripturile lui loan. Un episod ciudat din „Cartea lui lacob". Imediat însa. dupa moa rtea lui loan ucenicii au început sa scrie relatari ale vietii si fragmente ale învataturilor sale. exista o aluzie clara la o alta „Sfînta Familie". pe lînga acestia se aflau si oameni obisnuit i. fara urma de îndoiala. cît si ne-evreii „erau extrem de entuziasmati ascultîndu-i învataturile". constituiau un cerc de ucenici apropiati. Pîna în acest punct. " înfasoara în scutece si îl asaza pur si simplu într-un staul. De asemenea . Zaharia.oarecare. Elisabeta este cea care fuge cu pruncul ei spre munti. la fel ca în cazul lui lisus. prob abil pentru a-1 ascunde de soldati. Dar se pare ca loan era cel cautat de ei. Modul în care Luca reda conceperea celor doi prunci. veniti pentru a-i asculta propovâduirea. !ar cealalta referitoare la lisus — povesti care (în conformitate cu Kra eling) „au f ost îmbinate cu ajutorul unor materiale fara leiâtura cu firul evenimentelor". . este extrem de interesant. probabil. altfel ar fi fost conservata în mod oficial. Irod ordon a uciderea pruncilor. Citim mai departe cum Irod îsi trimite oamenii pentru a-1 interoga pe tatal Botezatorului. la un moment dat. în conformitate cu scrierile lui Josephus. Analizînd textul. atît evreii. Luca (sau sursa pe care a utilizat-o el) a luat doua povesti separate si a încercat sa le uneasca printr-un artificiu literar: întîlnirea dintre cele doua viitoare mame. Concluzia logica este aceea ca povestea copilariei lui loa n a fost initial indepen den ta de Evanghelii si ca. demonstreaza ca loan era o persoana ' importanta în sine. ci un conducator cu o deosebita forta interioara. ca acesta este. situatia se schimba. dar între timp s-a pierdut. Dupa cum am vazut. poate chiar una rivala. Este însa dificil de înteles cum cineva care cunostea textul Evangheliilor canonice a putut inventa tot acest material. loan avea numerosi adepti care. criticii au ajuns la concluzia. ca în ca zul miscarii initiate de lisus. Maria îsi ia copilul. o combinatie a doua povesti distincte. Conform relatarilor despre copilaria lui lisus si loan — dupa familiara poveste a nasterii si a celor trei magi. Elisabeta si Maria. Poate ca a fost distrusa ori poate ca este pastrata în secret de „eretici". o Evanghelie apocrifa numita si Protoevangelium. episodul din Protoevangelium este identic cu versiunea din Noul Testament. Specialistii stiu ca.27 Cu alte cuvinte. a existat o asemenea „literatura ioanita". într-un fel sau altul. care i zbutise sâ-si atraga un public urias. dar cuprinde materiale provenite din mai multe surse si. este mai veche decît cea a nasterii lui lisus. care îl însoteau pretutindeni. Astfel.26 într-adevar. Cînd aude despre masacrarea pruncilor. poate oferi informatii despre o serie de traditii bine cunoscute. una privind conceperea lui loan. iar acestia se întorc si declara ca ul nu stie unde se afla sotia si fiul lui: „Irod s-a mîniat si a zis: «Fiul lui are sa fie rege peste Israel». prin urmare. aceasta Evanghelie a fost scrisa i relativ tîrziu si include numeroase episoade din copilaria lui lisus pe care acum nimeni nu le mai ia în serios." În aceasta Evanghelie.

Cuvintele folosite o asociaza cu un personaj al Vechiului Testament.30 În plus. Elisabetei si se referea la copilul ei. Evanghelia dupa loan are cel mai virulent ton anti-Botezator. i-a familiarizat pe crestini cu povestile na sterii lui loan. Zaharia. la circumcizia lui loan. dintre cele patru canonice. de fapt. In primul rînd înseamna ca existau deja relatari despre loan. o femeie care a fost stearpa pînâ la batrînete. mentioneaza (în circa 170) ca ea. În mod similar. Aceasta ipoteza este sustinuta de un alt element. conti ne diverse elemente evident gnostice. AtîtMagnificat.. „miracolul" venirii pe lume a Botezatorului consta doar în fertilitatea parintilor sai atît de vîrstnici. pentru a o „umbri" pe cea despre loan. si totusi este singura care precizeaza explicit ca lisus si-a . unul din tre Parintii Bisericii. Si unicul motiv plauzibil pentru care Luca a relatat evenimentele astfel este acela ca loan avea înca adepti. tatal lui. Dupa cum am vazut. prin urmare.31 Iar Geza Vermes este de parere ca unele episoade din Evanghelii si din Faptele Sfintilor Apostoli sugereaza ca discipolii lui loan îl considerau pe el ca fiind Mesia. nu Maria. materialul prezinta o seri e de contradictii. care contrasteaza atît cu celela lte Evanghelii. în cinstea fiului sau nou-nascut. Magnifica!. Bine cunoscuta „cîntare" a Mariei. rosteste o „profetie" sau un imn cunoscut azi sub numele Benedictus. cît si Benedictus par a fi fost „imnuri" distincte închinate lui loan parte a unei „Evanghelii a lui loan" ce a fost apoi modificata de Luca pentru a deveni „pe placul" adeptilor lui lisus. iar acestia riva lizau cu cei ai lui lisus.29 Nu ne îndoim ca acesta trebuie sa fi facut parte din povestea originala a nativitatii lui loan Botezatorul. Hana. nascut la Bethleem". Cel mai bun exemplu în acest sens este „prologul" referitor la Dumnezeu si la Cuvînt. cîteva dintre primele manuscrise ale Noului Testament precizeaza ca Elisabetei îi apartine „cîntarea". Acest lucru sugereaza ca au existat nu doar relatari ale vietii lui loan. i-a apartinut. iar Irineu. în care el era micul Mesia vestit de pro roci. Dar au fost aceste traditii legate de loan cele care le-au oferit autorilor ma1 tîrzii ai Evangheliilor materialul din care s-au inspirat pentru a scrie „istoria" lui lisus'? în The Essene Odyssey („Odiseea eseniana' )> Schonfield afirma: „Contactul cu adeptii Botezatorului.Acest lucru are implicatii deosebite. cît si cu tonul general al materialului în sine. a rostit cuvintele respective. ci si imnuri si versuri ce i-au fost dedicate. în vreme ce Luca a firma ca lisus s-a nascut dintr-o ma ma fecioara . în al doilea rînd versiunea lui Luca în privinta nasterii lui lisus a fost adusa în prim-plan în mod intentionat..32 Faptul ca a existat o „literatura a lui loan" ofera raspuns la numeroase întrebari privind cea de-a patra Evanghelie. La urma urmei. Desi este unica Evanghelie bazata pe o marturie oculara — afirmatie sustinuta de amanuntele circumstantiale din text —. dar înca necun oscut de majoritatea crestinilor. De fapt. recunoscut de specialisti. o serie de texte bisericesti timpurii numite „Cunoasterea clementina" precizeaza ca unii dintre ucenicii lui loan chiar credeau ca el este Mesia. situatia îi co respunde mai degraba Elisa bete i. atribuita ucenicului loan.

"35 Sa remarcam ca aceste elemente din Evanghelia dupa loan au cel mai pronuntat caracter gnostic si.) loan a avut numerosi adepti în cursul vietii.34 Materialul preluat de la adeptii Botezatorului consta în prolog si " asanumitele „dialoguri revelatorii" dintre lisus si ucenicii sai. Wilson scrie: .. rescriind materialul acolo unde i s-a parut necesar s-o faca . Asa cum am vazut. (Aceste descoperiri pot pune capat controversei privind datarea Evangheliei dupa loan. Prin urmare.N. în consecinta. iar dupa moartea sa numarul acestora a continuat sa creasca într-un mod similar cu cel înregistrat în dezvoltarea crestinismului.. gnostici ei însisi. „iubitul ucenic" însusi. publicata în 1992. asa cum vom vedea. Indiferent cine a fost a utorul ei real. în cartea sa Jesus.„al patrul ea evanghelist. Exista dovezi ce sugereaza ca miscarea lui loan a devenit o Biserica în sine si ca nu s-a limitat la teritoriul Palestinei. gnostici — este foarte posibil ca aceasta Evanghelie sa fie contemporana cu celelalte sau chi ar anterioara. pe care le-a combinat si le-a interpretat conform propriilor s ale convingeri despre lisus. materialul lui loan trebuie sa fi fost scris mult mai tîr ziu. ca aceasta Evanghelie a fost scrisa dupa cele sinoptice. considerate documente originale ale a deptilor lui loan Botezatorul. le-a demi-hzat si le-a crestinizat". iar multi dintre cei care studiaza Noul Testament considera ca autorul s-a inspi rat si dintr-o serie de texte scrise de adeptii Botezatorului. o parte considerabila a Evangheliei dupa loan nu a fost crestina la origine. Dar faptul ca el provine dintr-o alta sursa decît discipolii lui lisu s modifica oarecum imaginea si numerosi comentatori au asociat ce-a de-a p atra evanghelie cu o „sursa gnostica precrestina". Este clar ca autorul a compilat textul pe baza mai multor surse. fiind atît de contrastant cu teologia celorlalte Evanghelii si a Noului Testam ent în genera l. ci a rezultat din tra nsformarea unei tra ditii a Botezatorului. A. d in cauza materialelor gnostice si non-iudaice continute. Dar daca lisus nu a fost iudeu si daca o mare parte a materialului a fost preluat de la adeptii lu i loan Botezatorul — care au fost.. adaptata apoi de cronicar. inclusiv pe presupusul autor al textului. care îl preamareau pe acesta si îi conferea u initial lui rolul de Mîntuitor trimis de pe Târîmul Luminii.33 Dar aceste contradictii nu impieteaza valorii intrinseci a Evangheliei. Adesea s-a presupus ca. Specialistul german în studii biblice Rudolf Bultmann sustine ca acestea au fost „. a ceasta Evanghelie pare a fi marturia directa a „iubitului ucenic". Aceasta sursa pare a fi loan Botezatorul si ucenicii lui.recrutat primii ucenici din rîndul celor ai lui loan. le-au cauzat cele m ai multe probleme istoricilor. se considera în general.. texte pe care — dupa parerea specialistului în orien-alistica Edwin Yamauchi .

. sugereaza c& loan nu a predicat vreodata despre „unul mai mare" care vine dupa el sau. Se pare câ. acela de a încerca sa „cumperi" Sfîntul Duh: simonia. Iar cultul lor nu era deloc nesemnificativ.. în mod inocent. în Faptele Sfintilor Apostoli se precizeaza ca religia lui loan fusese adusa în Ef es de un locuitor al Alexandriei pe nume Apollo — unica referire la Alexandria din întregul Nou Testament. surclasîndo pe cea a lui lisus. Biserica lui loan. S-a spus despre el ca avea un caracter „international"38 si ca se î nti ndea din Asia Mica pîn a în Alexa n dri a. Wilson în comentariul citat mai sus — ca religia sa a fost absorbita de Biserica Crestina în perioada ei de început. sa se înteleaga acest lucru. care i-au supravietuit formînd o veritabila Biserica S-a presupus însa — asa cum sustine si A. Acest accident al istoriei însa nu a fost sa fie". El este considerat înca. sau daca nu si-ar fi scris Epistolele. j Spre deosebire de celelalte doua personalitati ma jore despre . desigur. probabil ca «Botezul l ui loan» ar fi fost religia care ar fi cucerit ima ginatia lumii antice. un practicant al magiei negre de cea mai joasa speta. Desigur ca unele dintre comunitatile sale au fost surclasate. însasi existenta lor ca entitate distincta. un personaj malefic. omul .. loan Botezatorul avea propriii sai adepti.N.. Ele subliniaza însa rolul unui persona j ca re. Simon ' Magul nu a fost cîtusi de putin margin alizat de primii cronicari crestini. cel care a compilat Faptele Sfintilor Apost oli lasa. ioanitii nu aveau habar despre existenta unei asemenea profetii... la întîlnirea lui Pavel cu acestia. Prin urmare. Dar exista dovezi convingatoare care atesta ca Biseri ca lui loan a supravietuit. ca acelea întîlnite de Pavel. la prima vedere. dupa ra stignirea lui lisus. ba dimpotriva. care am discutat — Maria Magdalena si loan Botezatorul —. Ne referim. loan era divin. Numele sau a fost dat chiar unui pacat. în Efes. devotati si numerosi. persoana aceea nu a fost lisus. la Simon Magul. daca a facut-o..„Daca religia lui loan Botezatorul (si stim ca a existat o astfe l de religie) a devenit cultul dominant în regiunea mediteraneana... Cultul s-ar fi putut dezvolta într-atît încît actualii ioaniti sau baptistii sa creada ca . am putea crede ca stim despre aces t personaj interesant mai multe decît stim în realitate. nu «Botezul lui Hris-tos».37 Grupul de oameni era. fara dubii. se considera ca a urma «Calea» (asa cum era numita religia acestor credincios i) însemna a urma «Botezul Iui loan». . Bamber Ga scoigne sc rie în aceeasi ordine de idei: „Un grup de oameni pe care Pavel i-a întîlnit în Efes ne ofera indicii interesante cu privire la dezvoltarea unei asemenea religii potential e — una pe care Pavel a stîrpit-o de la radacina".36 Prin urmare. chiar Noul Testament descrie existenta unei Biserici a lui loa n în afara granitelor Israelului. pare nelalocul sau în aceasta poveste... Daca Pavel ar fi fost o personalitate mai slaba. de versiunea acestuia cu privire la m iscarea initiata de lisus. Cultul sau a supravie tuit pînâ la jumatatea anilor 50. un personaj care pe întregul parcurs al istoriei crestine a fost considerat „parintele tuturor ereziilor". desigur.

careia el îi spunea Primul Gînd (Ennoia). Simon se caleste si le cere apostolilor sa se roage pentru el. desigur. De ce? Un indiciu în acest sens ne este oferit de faptul ca. În mod semnificativ. Parintii Bisericii stiau însa mai multe despre acest personaj. Ideea a derivat din convingerile sale gn ostice: Simon considera ca „primul gînd" al lui Dumnezeu — precum si Întelepciunea/Sophia din filozofia iudaica. zeii acestei lumi. pentru primii Parinti ai Bisericii. în fiecare încarnare fiind supusa unor umilinte de nesuporta t. Cînd apostolul Filip vine în regiune pentru a predica. De asernen ea. în consecinta. Numit uneori si „cel dintîi eretic". Simon Magul este considerat un pacatos pentru care aproape ca nu mai exista salvare. care a supra vietuit pîna în Evul Mediu. el a cautat-o si a salvat-o. Simon Magul calatorea împreuna cu o femeie pe nume Elena. cuvîntul gnostic era sinonim cu eretic. încît cere sa fie botezat. în timpul domniei lui Claudius (41-54 d. fiind aspru dojenit de ei. Desi detaliile variaza. Simon este atît de impresionat. exista similaritati evidente cu alte sisteme de gîndire asspre ca . si care se afla la baza cosmologiei ermetice si deci a ocultism ului occidental. în vremea ca ta rilor. sub înfatisarea lui Simon. ea a fost închisa într-o serie de trupuri de femei (inclusiv în cel al Elenei din Troia). celor din ziua de astazi. iar Simon era gnostic (dar nu. În Noul Testament. Dar aceasta se dovedeste a fi doar o stratagema din partea sa. de fapt. de la alch imie la ermetismul Renasterii.39 Simon se nascuse în satul Gitta si era renumit pentr u abilita tile sa le de magician (de aici provenind si numele sau). care sînt. tot mai grave. a plecat la Roma. fiindca si Dumnezeu se întrupase. în lumea materiala. Astfel. adica la zece ani dupa rastignirea lui lisus).care a încercat sa-1 imite pe lisus si care s-a infiltrat la un moment dat în Biserica Crestina ce abia facea primii pasi. Simon este mentionat o singura data. a ceasta este convingerea gnostica ssentiala.Hr. fondatorul gnosticismului). ia r rela tarile lor contrazic simpla poveste moralizatoare din Faptele Sfintilor Apostoli. Sama ritenii deja îl considerau un zeu. Dar mai exista o speranta. spre a-i afla secretele — pîna cînd a fost. pentru a învat3 cum sa dobîndeasca si el puterea de a da Duhul Sfînt. o fosta prostituata din orasul fenician Tir. în Faptele Sfintilor Apostoli (8:9-24). temîndu-se pentru sufletul sau. Mama Tuturor. unde a fost cinstit ca un zeu si chiar i s-a ridicat o statuie. dovedit de apostoli. despre ca re am discutat anterior — a fost feminin. o femeie care a creat apoi îngerii si semiz eii. Drept urmare. da r la un moment dat s-au razvratit si au închistat -o în materie. În acest scop le ofera bani lui Petru si loan. Sistemul cosmologic ce cuprinde o serie de lumi pa ralele si de planuri inferioare si superioare ne este familiar noua. era un samaritean care folosise vrajitoria pentru a „cuceri" populatia Samariei.. pîna ce a sfîrsit ca prostituata în orasul-port Tir. asa cum credeau ei. Ei au creat Pamîntul dup a instructiunile ei.

Pe scurt spus. dar din pacate nu ofera amanunte lamuritoare. înspaimîntati de Simotl Magul si de influenta sa.47 Epifanie elaboreaza: „Din vremea lui Hristos si pînâ astazi.. eman atii a le trupurilor. fsminarum menstruorum. inclusiv minuni. si cerea ca ei sa se reunea sca pentru mistere în cele mai josnice adunaturi".42 Geoffrey Ashe s adauga: „(Elenei) i se reda gloria initiala. împotriva ereziei: „El impunea mistere obscene si . a creat mare prapad prin tulburarea pe care a produs-o în rîndu l crestinilor". Pentru Simon. în vreme ce lisus era animat de forta Sfîntului Duh. un cucernic victorian. Mead. în ca re lisus por-în cauta rea Sophiei închistate — un person aj asociat în mod explicit în textul respectiv cu Maria Magdalena. a pastrat în traducerea os mai sus expresiile respective în limba latina. emissionum virorum. desi lisus si Simon propovâduiau si faceau în mare parte acelasi lucru.ea cu textul gnostic coptic Pistis Sophia.. prima erezie a fost cea a lui Simon magicianul si. în chip de Kyria. ei practicau ritualuri sexuale. divinitate identificata în Egipt cu Isis". Hugh Schonfield scrie în acest sens: „. Simonienii o venerau pe Elena ca fiind Atena (zeita întelepciunii).48Mai mult decît atît. Cea mai semnificativa este a se.46 *if (G. Reprezentantii Bisericii s-au stra duit sa sublinieze ca. în mod cert însa.) Personificarea întelepciunii ca femeie — o prostituata! — este vin aspect cu care deja ne-am familiarizat în aceasta investigatie. în mod evident.. Astfel. Simon era o parodie satanica a lui lisus.R. Karl Luckert stabileste si el o conexiune între conceptul simo-nian de Ennoia încarnat în persoana Elenei si zeita Isis.43 O alta sursa apocrifa ce dateaza din jurul anului 185 o descrie pe Elena ca fiind „neagra ca o etiopiana".(Simon o numea pe Elena.. în persoana Elenei. în conformitate cu Ipolit: .44 Irineu al Alexandriei scrie ca initiatii cultului simonian „duceau o viata imorala"45. asa cum indica si Ep ifanie în lucrarea sa. Acesta pare a fi constituit o amenintare serioasa la adresa Bisericii — fapt ciudat. Simon folose a în acest scop vrajitoria. cu toate acestea.) Parintii Bisericii erau. dar care devine usor de înteles si ne dam sea ma cît de multe avea Simon în comun cu Iisus. cu toate ca nu era corect si distinct de tip crestin. mentioneaza ca dansa în lanturi si adauga: „întreaga putere a lui Simon si a Dumnezeului sau este aceasta femeie care danseaza" .re am discutat anterior. se pare ca secta lui Simon practica sexul magic în ritualuri ce implicau „em anatii trupesti": sperma si sînge menstrual. întruparea era literala. „oaia sa pierduta".S.41 Schonfield o asociaza de asemenea pe Elena cu Sophia însasi si cu Astarte. sursele puterii lor erau cît se poate de diferite. Ipolit afirma sec cu privire la Simon : „El nu era Hristos". sau împarateasa cerurilor" .

Mintea Universala ce structureaza totul .. Atotputernicul... a oferit mintuire prin cunostinte detinute doar de el". eu sînt Paracletul. Magul nu era doar un vrajitor itinerant. tregime.. eu sînt cel stralucit. este si va fi puterea masculin-feminina na din Puterea Nemarginita existenta dintotdeauna. se unesc si manifesta Distanta de Mijloc. dar complementare: una masculina.. în aceasta rezidii Ta tal. de androginul simbolic care îl fascina pe Leonardo da Vinci. Eu sînt întregul lui Dumnezeu". Simon Magul si Petru se întrec în a rea duce la via ta un cadavru.49 O alta relatare mentioneaza ca Simon avea capacitatea de a face minuni.. una se manifesta de deasupra si este Marea Forta . în vreme ce Petru reuseste în în. iar cealalta este de dedesubt. unde au fost incluse doar pentru a fi condamnate cu fermitate." învataturile Iui lisus si cele ale lui Simon Magul erau. ci un filozof care si-a notat ideile. dat fiind ca ele reflecta si poate chiar continua. feminina . . ma sculina. Mai tîrziu însa. ni se spune ca lisus a hra nit cinci mii de oameni cu cinci pîin i si doi Pesti. Simon se proclama de esenta divina si le fagaduieste adeptilor sai mîntuirea. si probabil ca nu greseste.. Acest . În „Faptele lui Petru si Pavel". acestea erau considerate uneori ca îngemanate în trupul zeitei Isis. Astfel..) leronim citeaza din lucra rile lui Simon: „Eu sînt Cuvfntul lui Dumnezeu.„. Fireste ca lucrarile sale s-au pierdut. un citat din lucrarea sa. Desi scoala isiano-osiriana sublinia caracterul opus si egal al zeitatilor masculine si feminine. Aceste fragmente ilustreaza în mod clar gnosticismul lui Simon si accentul pus de acesta pe existenta a doua forte opuse. încît a fost nevoie de inventarea unor povesti pentru a contracara influenta sa asupra maselor. spre exemplu.. am devenit barbat.. Marele Gînd care produce tot ce exista. Dar de unde proven eau aceste idei ale lui Simon Magul? Karl Luckert53 considera ca „radacinile ideologice" ale învataturilor lui Simon se afla în religiile Egiptului antic. iar cealalta femi nina. într-o forma adaptata.. „Marea Revelatie": „Din eonii universali exista doua mlâdite. El este cel care a fost. Asigurînd libertatea Elenei. scriere apocrifa. Iata. dar este refuzat. (Ac easta poa te fi o referire la ispitirea lui lisus. Ele demonstreaza însa ca popularitatea celui din urma era atît de mare. inclusiv pe aceea de a transforma pietrele în pîine. acele culte. dar gasim citate ample în textele Parintilor Bisericii.51 Exista numeroase astfel de descrieri apocrife ale „întrecerilor" de magie între Simon Petru si Simon Magul. cînd Satana îi ofera puterea de a face acela si lucru. în unele cazuri ea este reprezentata cu barba si i se atribuie urmatoarea afirmatie: „Desi sînt femeie. dupa parerea Bisericii timpurii.50 Cu alte cuvinte. ceea ce e cam acelasi lucru. periculos de asemanatoare si de aceea Simon a fost acuzat ca a încercat sa „fure" cunostintele detinute de crestini."52 Fragmentul aminteste de hermafroditul alchimic. toate sfîrsindu-se cu victoria — previzibila — a crestinului. Simon reuseste sa învie doar capul. cuplîndu-se între ele.

"56 Si Luckert identifica o paralela strînsâ între ceea ce considera el a fi misiunile celor doi. si anume eliminarea întregii dimensiuni feminine constituite de Tefhut-Mahet-Nut-Isis din Dumnezeul masculin". dar a m va zut ca exista dovezi ce sugereaza ca Magdalena era o initiata si initiatoare sexu a la în traditia prostitutiei de templu. motivul pe care 1-am presupus privind misiunea lui lisus în ludeea — acelasi cu cel atribuit lui în Levi-ti kon. ci si ca un competitor evident al lui Hristos în Biserica Crestina timpurie — poate chiar ca un potential aliat. Implicatiile acestui fapt sînt extraordinare.. el trebuie studiat nu doar ca un oponent. Despre Simon Magul afirma urmatoarele: „(el)-. de lisus s i Magdalena? în conformitate cu Epifanie.. Ameninta rea pe care o constituia Simon Magul deriva probabil din mostenirea lor egipteana comuna. fiindca Simon a fost . constituita de faptul ca adresa „publicului" iudeu un mes aj egiptean. despre care se spunea ca ar contine tainele miscarii lui lisus si care lua forma unor cer emonii „obscene". Karl Luckert spune despre Simon: „Ca «parinte a l tuturor ereziilor». Imaginea se sch imba însa radical daca luam în consideratie ideea ca ra stignirea nu s-a soldat.55 Si mai exista o conexiune: aceea a probabilei lor origini egiptene. considera ca este de datoria sa sa corecteze ceea ce. Ritualurile sexuale îndeplinite d e Simon si Elena erau oare practicate.. dar percepe si strînsâ conexiune dintre teologia ebraica initiala si cea egipteana. Implicatiile sînt tulburatoare. al carei rol era acela de ho rasis: iluminarea spirituala prin intermediul actului sexual. Luckert trage concluzia ca lisus a iesit victorios din riva lit atea sa cu Simon Magul numai fiindca a inclus în „scenariu" si propria sa moarte. ' luase probabil o întorsatura gresita. pentru noi.. Ma i mult decît atît. desigur... poate. mai exista un aspect deconcertant — si.. El recunoaste aparenta dihotomie din învataturile lui lisus.54 Ar fi tentant sa ignoram aceste afirmatii sub pretextul ca sîn t simple zvonuri menite sa provoace agitatie. era Maria Magdalena a lui Simon Magul". în cartea sa „Testament".lucru este o recunoastere tacita a faptului ca înva taturile sal e erau compatibile cu cele ale lui lisus si ca el facea chiar parte din aceeasi miscare. din motive pe care le vom prezenta mai jos. Pericolul friza chia r posibilitatea ca el sa fie confundat cu însusi Hristos. cu moartea lui. Lasînd la o parte paralela cu lisus. ilustrativ — cu privire la Simon Magul: acela ca a fost un discipol al lui loan Botezatorul.57 Acesta este. de asemenea. John Romer subliniaza aceasta paralela: „Elena Prostituata. succesiunea nu avea sa fie una directa). gnosticii aveau o carte intitulata „Marile întrebari ale Mariei". a fost desemnat de loan ca succesor al sau (desi. asa cum o numeau crestinii.

ci e înca viu".58 Lucrarea continua oferind explicatii numerologice extrem de complexe privin d motivul pentru care loa n ar fi avut treizeci de ucenici — probabil doar în cadrul nucleului de initiati — desi în realitate erau numai douazeci si noua si jumatate: unul dintre ei era o femeie si deci nu putea fi considerata o persoana întreaga. Dositeenii „îl venerau pe loan Botezatorul" ca „învatatorul cel drept.. desi nu chiar de bunavoie. probabil fiindca aici au deprins protagonistii acestor evenimente tainele magiei. .. Origen mentioneaza: „.cunoscut mereu ca un vrajitor si un practicant al sexului magic. el se afla la Alexandria si de aceea Dositei. Iar daca acesta din urma facea parte din cercul de initiati ai Botezatorulu i. nu doar dupa moartea lui loan Botezatorul..60 Si totusi. Succesorul sau direct a fost Menandru... prin care a ajuns sa învete doctrinele religioase. ci conducatorul unei organizatii cu sediul în Alexandria. cu totul altfel. O secta care poarta numele lui Dositei a izbutit sa supravietuiasca pîna în secolul al Vl-lea. dar Ia moartea maestrului sau. un alt ucenic.Cunoa sterea clementina". si ea ucenica a lui loan. Implicatia este clara: loan Botezatorul nu era un predicator oarecare. a fost ales pentru a conduce scoala". care au si scrieri ale lui Dositei si povestesc despre el ca n-a simtit gustul mortii. Cînd Simon s-a întors din Alexa ndria .59 Gruparea formata în numele lui Simon a rezistat pîna în secolul al III-lea.. Numele ei era Elen a. deoarece contextul sugereaza ca ar fi fost acea Elena a lui Simon Magul. Toate acestea lasa deconcertan ta impresie ca Botezatorul. era.... din secolul al III-lea: „La Alexandria. atît secta sa. Asa . Simon era preferatul lui. Un oarecare Dositei dintre samariteni a venit si a spus ca el era Hristos prorocit: De atunci exista pîna astazi dositeeni. cît si cea a lyj D ositei au fost în cele din urma desfiintate de Biserica. Nu putem spune deci despre el ca a întors foaia complet dupa ce maestrul sau a disparut din peisaj. care a fost prezenta t totdeauna ca un puritan ascetic.. Amanuntul este in teresant. se stiu p rea putine în prezent despre acest termen).. al Zilelor de Apoi". un Hemerobotezator («Botezator de zi». Vedem deci înca o data ca orasul egiptean Alexandria are importanta sa în context... loan a fost antemergatorul lui lisus. Nu ne îndoim ca loan a stiut si a fost de acord cu învataturile lui Simon. de fapt. înseamna ca a deprin s acest „mestesug" chiar de la el — ca si ceil alti ucenici de acelasi rang-Precum lisus. Urmatorul fragment este prelua t din lucrarea . Simon si-a definitivat studiile de magie. Dositei i-a încredintat con ducerea Bisericii lui loa n. fiind un adept al lui loan. Dintre toti ucenicii lui loan.

avea legaturi strînse cu Alexandria. Tot în aceasta metropola mon Magul — un samaritean si totodata succesorul lui lisus. Lau reconstruit din temelii si. Nici chiar în cele mai virulente atacuri la adresa lui. de fapt. desi poate ca reusita s-a datorat. dar mai semnificativ este faptul ca succesorul sau a fost tot un ne-evreu. . îsi lui lisus au fost constituita acolo de Apol si Si desfasura activitatea oficial al lui loan si rivalul au venerat presupusul mormînt din Samaria al lui loan Botezatorul pînâ în secolul al IV-lea.) Dar nu exista nimic care sa indice ca Simon era evreu. Este straniu ca primii Parinti ai Bisericii. el a fost „inventatorul" botezului si a trait doar pentru a-i netezi calea lui lisus. Am vazut deja ca loan predica ne-evreilor si ca a atacat cultul Templului d in Ierusalim — baza religiei iudaice. tendintei Bisericii acelor vremuri de a trata orice probleme de „erezie" cu masa de tortura si rugul în flacari. metoda a înregistrat un succes urias. în acest proces. seama ca nu i-a fost un antemergator. fie el si din Samaria. cînd a fost distrus de împaratul Iulian. autorii Evangheliilor au reusit sa se razbune pe loan. Dupa toate probabilitatile. cuvintele si faptele reale ale lui loan si le-au înlocu it cu unele care sa se încadreze în imaginea creata de ei cu privire la lisus si la miscarea lui. oare. deopotriva . coplesit de maretia si divinitatea acestuia. o abila încercare de a-i multumi pe discipolii lui loan sau pe cei ai Iui Simon Magul. precum Irineu. Povestea crestina în care credem astazi cu sinceritate este rezultatul campa niei de teroa re duse de Biserica si. conform Evangheliilor. al propagandei constituite de Evanghelii. ci un rival aprig. acest lucru este deosebit de suges tiv.cum am vazut. La urma urmei. (P oate ca parabola bunului samaritean a fost. cunostea bine cultura egipteana. venerat el însusi ca Mesia? Au înteles ei ca loan nu a fost cîtusi de putin crestin? De fapt. acest lucru sugereaza ca a existat cel putin o traditie timpurie care îl asocia pe Botezator cu acea regiune. în parte. au considerat ca la originea sectelor „eretice" se afla tocmai loanl Botezatorul. primii misionari ai uimiti sa gaseasca în Efes o „Biserica a lui lo din Alexandria. Parintii Bisericii nu au spus vreodata ca el ar fi fost evreu . A u eliminat intentiile. Dar stiau autorii Evangheliilor adevarul despre loan? Si-au dat.si tinînd seama d e agresivitatea cu care evreii au fost acuzati de-a lungul timpului ca 1-au ucis pe Fiul lui Dumnezeu. Fapt interesant. pe de alta parte. crestinii miscarii loan". 1-au „îmblînzit" si j_au realiniat astfel încît fostul rival — poate chiar dusman — al lui lisus sa apara îngenuncheat. Ca mijloc de propaganda. Toate acestea sugereaza ca nici loan nu era evreu si ca.

în numar mai mic. au preferat sa se autodefineasca într-un mod cît mai inofensiv pentru toti cei din jurul lor. limba vorbita de lisus si de loan. în pragul extinctiei. Din acest motiv si-au luat numele de „crestinii Sfîntului loan". în orice caz. unde lucreaza ca aurari si argintari. a musulmanilor si a crestinilor deopotriva. printre care nu meroase fotografii facute cu ocazia diverselor ritualuri si copii ale car . departe de influenta veninoasa a autoritatilor ecleziastice. desi adesea este folosit pentru întreaga comunitate. membrii acestei secte — care mai traiesc înca în regiunile mlastinoase din sudul Irakului si. un mincinos care si-a indus în eroare semenii.2 în prezent.-^ Termenul „mandean" înseamna. într-adevar. dar nu poate fi considerata „crestina" în sensul obisnuit al termenului: membrii ei sustin ca lisus a fost un fals profet. profund religiosi. circumstantele politice din Irak nu permit aflarea unor date precise în domeniu. Cele mai ample cercetari în privinta lor sînt cele pe care le-a realizat Ethel Stevens (mai tîrziu. spune asa: «Tie îti apartinem».Dar. înconjurati de arabi. Cercetatorii se bazeaza si astazi pe materialele pe care ea a reusit sa le strînga. Secta îl venereaza pe loan Botezatorul. Toate riturile lor religioase aveau ca punct focal botezul. fiindca celor mincinosi Mesia cel tainuit nu li se arata". marele Rege a l Luminii. Preotii lor sînt numiti nazoreani. teoretic. Ginza: „Cînd lisus te asupreste. misionarii iezuiti care s-au întors din regiunea scaldata de fluviile Tigru si Eufrat. „gnostic" (de la manda. „gnoza") si. Arabii le spun Subba. carora credinta le interzice varsarea de sînge si razboiul. în mod deliberat. Majoritatea traiesc în satele si comunitatile traditionale. Sînt oameni pasnici.1 înca de la primele contacte cu ei s-a constatat ca numele „crestinii Sfîntului loan" este cît se poate de incorect. probabil. ci detinea un rol important în toate sacramentele si ritualurile lor. mestesuguri în care exceleaza. dar unii s-au mutat în orase. numarul lor era estimat la mai putin de 15 000 de persoane. CAPITOLUL 15 Urmasi ai Regelui Luminii În secolul al XVII-lea. literal. în 1978. Lady Drower) în anii premergatori Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Dar fiindca traiesc sub continua amenintare a persecutiilor din partea evreilor. prin care un nou membru era primit în congregatie. cîtiva dintre devotatii urmasi ai lui loan i-au pastrat memoria v ie. au povestit despre o populatie numita „crestinii Sfîntului loan". membrii ei erau adepti ai unei forme de crestinism centrate în jurul lui loan Botezatorul. Stratagema este perfect ilustrata de urmatoarele cuvinte din cartea lor sacra. Pînâ în anii 1880 nu s-au efectuat studii documentate asupra mandeenilor. Si-au pastrat limba si modul de scriere propriu. în zona de sud-vest a Iranului — sînt cunoscuti sub numele de man-deeni. iar în Coran apar cu apelativul sabieni. ca „adevarat Mesia". îi desemneaza doar pe mireni. Dar nu-1 marturisi în inima ta si nu renega glasul Domnului tau. amb ele derivate din ara-maica. Desi traiau în lumea musulmana. Iar ei exista înca si astazi. acesta nu era pentru ei o ceremonie unica în viata omului. astazi Irak. dar persecutiile la care Saddam Hussein i-a supus pe arabii din z onele mlastinoase dupa Razboiul din Golf i-a adus.

ei provin di n Palestina. „Comoara" sau „Cartea lui Adam". eretice. ca un „popor al Cartii". oferindu-i acces la textele lo r sacre (în secolul al XlX-lea. ce reda istoria sectei.Hr. în conformitate cu legendele lor — si cu cercetarile actuale —. membrii sectei formeaza — pe buna dreptate — o comunitate închisa. care îsi Pastreaza cu strasnicie secretele. Sidia d'Yahya sau „Cartea lui loan" (numita si „Cartea Regilor"). la mijlocul secolului a l Vll-lea. savantii francezi si germani s-au straduit în zadar sa sparga acest zid al tacerii. în cele din urma. în încercarea de a evita persecutiile. cele mai importan te fiind Ginza. iar Lady Drower a petrecut un timp îndelungat în încercarea de a le cîstiga încrederea. cu toate ca materialul continut este mult mai vechi. În prezen t. în orice caz. Titlul face referire la loan Botezatorul. zona din care au fost siliti sa fuga în secolul I d. vestigiile unei vechi religii cu o arie de raspîndirs mult mai larga. fapt care demonstreaz a ca erau cunoscuti ca grupare cu mult înainte de cucerirea musulmana a regiunii. care nu tolerau decît ceea ce numeau ei „popoarele Cartii" — populatiile a caror religie se bazeaza pe o carte sfînta si pe un profet. al carui nume apare în textele man-deene sub doua forme: Yohanna (termen mandean) si Yahya -numele arab sub care figureaza în Coran. si Hawan Gawaita. sau chiar dinainte. a reusit: mandeenii i-au dezvaluit detalii despre doctrinele. ceea ce sugereaza ca textul a fost scris dupa cucerirea regiunii de catre musulman i. mai cu seama în secolul al XlVlea. cînd autoritatile islamice i-au adus în pragul disparitiei. Desi ospitalieri. iar „Cartea lui loan" a fost scrisa. mande enii pastreaza înca secrete pe care nu le-au împartasit nici unui strain. Ginza dateaza din secolu l al Vll-lea d. au fost persecutati.) în mod cert însa.Hr. forme gnostice. credinta man deana este un fel de a ma lgam pestrit cj confuz: fragmente din iudaismul Vechiului Testament. Mandeenii sînt însa mentionati si în Coran. daca putem spune . Import ant este însa cît de vechi. sub numele de sabieni. Problema consta în a distinge care au fost asa . credintele si istoria lor. toti ceilalti erau considerati de ei pagîni. La un moment dat se con sidera ca mandeenii au compilat „Cartea lui loan" si 1-au ridicat pe Botezator la rangul de profet al sectei ca o stratagema abila de a evita persecutiile din partea musulmanilor.tilor sacre mandeene. în decursul timpului s-au deplasat mereu spre est si spre sud. mandeenii au ajuns în cele din urma sa ocupe teritoriul pe care traiesc în prezent. Secta are o serie de texte sacre (întreaga ei literatura este religioasa). Retragîndu-se mereu din calea asupritorilor. de crestinism si idei iraniene dualiste combinate formeaza cosmologia si teologia sectei. probabil. mai tîrziu. Acesta din urma este folosit mai des. Mandeenii existenti astazi sînt.

detaliata le-a permis cercetatorilor sa discearna o serie de idei cu privire la credintele lor din trecutul îndeparta t. celibatul este un pacat. fa pt care automat a adus pe lume cinci fiin te ale întunericului. numita (în fun ctie de versiunea mitului) Hiwel Ziwa sau Ptahil. ca re a creat universul si zeitatile mai mici.4 O zeita importanta . în care sa nu fie prezenta aceasta metafora . dar opuse primelor. sufletul lui se întoarce în lumea de lumina din care au venit initial mandeenii. convingeri gnostice obisnuite. pa trunderea într-o lume a luminii. altfel. Aceste studii ne-au oferit si noua cîteva indicii importante referitoare la loan Botezatorul si la relatia sa cu lisus. Man deenii con stituie asta zi unica grupare religioasa gnostica din lume: opiniile lor despre univers.geri de mînâ . iluminarea însemna . Adam Ka sya si Hawa Kasya. multe dintre acestea îsi au originile.) La fel ca în alte sisteme de gîndire gnostica. pagina în Pistis Sophia. cît si figurat. Dar unele generalizari au fost posibile. are diverse nume. „Minte" sau „Regele Luminii". Atunci cînd omul se stinge di n viata. în mod limpede. despre actul creatiei si despre zei sînt. Pentru mandeeni. Din nici un ritual nu lipsesc o serie de strîn. cu o sciziune fundamentala între divinitatile luminii si cele ale întunericului. Fiinta lor suprema. este Libat. fiind exemplificata în urmatorul pasaj: „. pentru mandeeni semizeii sînt cei care au crea t si ca re guvern eaza universul material si Pamîn tul. Se pare ca membrii gruparii au uita t în mare parte semn ificatia initiala a multor elemente din religia lor.. Primii oameni au fost creaturile fizice Adam si Eva — Adam Paghia si Hawa Paghia — si corespondentele lor „oculte". Omenirea a fost creata de o astfel de fiinta. fiindca prin el pâmîntul e fecund". Pentru ei. care au loc la un rîu numit Iordan. ega le.credintele origina le ale man deenilor si ce a fost adaugat ulterio r. fiind îndrumat pe acest drum gratie numeroaselor rugaciuni si ceremonii oficiate. de pilda. ale masculinului si ale femininului este o idee tipic gnostica. si ana liza atenta. barbatii care mor necasatoriti sînt condamnati sa se reîncarneze. care stapîneste tarîmul întunericului. ech ivalentul diavolului este zeita întunecata Ruha. Pentru gnostici. Aceasta a creat cinci „fiinte de lumina ".. (Accentul pus pe ega lita tea dintre lumina si binele suprem este cara cteristica gn osticismului. Ma nii cred ca ei descind din parinti apartinînd ambelor „seturi": Paghia si Hawa Kasya. mandeenii nu cred în ciclul mortii si al renasterii. iar cerul e ca un barbat. în anticele rituri funerare egiptene. careia i se adreseaza multe dintre rugaciunile mentionate în cartile mandeene. nu exista. p ractica t chiar si la ceremoniile de nunta si de înmormîntare. care a fost identifica ta cu Istar. Accentul pus pe fortele egale si opuse ale binelui si ale râului. care se traduc prin „Via ta". Pamîntul este ca o femeie. dar este considerata totodata Sfîntul Duh. Botezul presupune cufundarea completa în bazine special create. dar sacramentul lor esential este botezul. Religia îsi pune amprenta a supra tuturor aspectelor vietii de zi cu zi a mandeenilor. toate. atît în sens literal. Ei cred într-o ierarhie a zeilor si a semizeilor de ambele sexe.

cea initiata de lisus? Pîna de curînd. care primesc titlul de „rege" (malka). Ei sustin ca au para sit Palestina în secolul I d. dar în prezent seriozitate afirmatiile lor cu privire la f înainte de acea epoca si într-o alta regiune. dar în prezent este unanim acceptat faptul ca acestia nu au ascendenta iudaica.Hr. iar ziua lor de Sabat nu este sîmbâta. regatul arab învecinat cu Pereea. iar clerul este compus din trei categorii: preotii obisnuiti. unde si-a început loan Botezatorul propovâduirea. ca populatie. Dupa fuga lor din Palestina.fapt care. Ziua sfîntâ a mandeenilor este duminica . dar n imic mai mult. sub dominatia sa sanida . asa cum am vazut deja. Mandeenii pretind ca gruparea lor exista cu mult înainte de epoca lui loa n Botezatorul. episcopii si un „sef al poporului" — desi de peste un secol nimeni nu a mai fost considerat demn de aceasta pozitie. est e totodata cea în care s-a conturat religia lor. iar într-unul dintre textele lor sacre este scris: „Oamenii Egiptului aveau religia noastra".8 Misterioasa regiun e muntoasa Tura d'Madai. în secolul al XVII-lea. ceremoniile lor funerare amintesc pregnant de cele din Egiptul antic. dar nu au facut parte dintre ei. s-a presupus ca sînt descendenti ai criticii privesc cu mai multa aptul ca au existat. Ptahil. Lady Drower mentiona ca ei se considera. nu se poate spune însa cu certitudine daca acest lucru este doar o coincidenta sau nu. pe care îl considera un conducator de seama a l sectei lor. asa cum vom constata. da r anumite servicii religioase pot fi îndeplinite de laici. si ca provin dintr-o regiune muntoasa pe care o numesc Tura d'Madai — înca neidentificata de specialisti. Dar dovezi ale apartenentei lor iudeilor botezati de loan.5 Unele indicii dmHawan Gawaita sugereaza ca mandeenii ar fi parasit Palestina în anul 37 d. are o semnificatie deosebita pentru investigatia noastra. „coreligionari" cu anticii egipteni. în rîndul unei populatii care — sustin ei — a venit din Egipt. mandeenii nu cunosc obiceiurile si traditiile iudaice. seamana izbitor cu cel al zeului egiptean Ptah si. la Palestina secolului I sînt înca vizibile: scrierea lor este similara cu cea din jsfabateea.7 Un amanunt care i-a nedumerit dintotdeauna pe specialisti în legatura cu mandeenii este insistenta cu care ei sustin ca radacinile lor se afla în Egipt. — cam în perioada rastignirii. într-un f el. numiti „discipoli" (tarmide). Toate acestea sugereaza ca ei au trait la un moment dat alaturi de evrei. dar s-au stabilit la un moment dat si în cetatea Harran . din care sustin mandeenii ca provin. Toate comunitatile lor sînt conduse de preoti. . specialistii au fost de parere ca mandeenii se însala cînd sustin ca nu provin dintr-o secta iudaica disidenta. mandeenii au trait o perioada pe teritoriile partilor si în Persia . de exemplu.Hr. Demnitatea de preot este ereditara. Cînd au fost descoperiti de iezuiti. Numele semizeului care stapîneste lumea.complexe între preoti si cei ca re sînt botezati. Desi în scrierile lor apar nume ale unor personaje mentionate în Vechiul Testament. baietii nu sînt circumcisi.6 Sa fi fost ei alungati de o miscare rivala.

pentru Simon Petru (sub forma „Pescarul de oameni"). loan are o sotie. Din „Cartea lui loan" reiese ca acesta s-a stins în pace si ca sufletul sau este ghidat apoi de zeul Manda-t-Haiy sub forma unui copil» dar aceasta pare a fi doar o prefigurare poetica a ceea ce credeau ei ca ar trebui sa i se întîmple Botezatorului. Tatal lui este Zakhria (Zaharia) si ambii parinti — la fel ca în Evanghelii — sînt batrîni si lipsiti de copii. Anhar.. Pe de alta parte. dar a devenit apo i „un rebel. loan refuza. desigur.Mandeenii nu au sustinut niciodata ca loan Botezatorul a fost fondatorul sectei lor sau ca el ar fi „inventat" botezul si îl considera doar un mare — chiar cel mai de seama — conducator al lor. de unde acesta se întoarce la vîrsta de douazeci si doi de ani. care îl ia si îl ascunde într-un munte sfînt. asa cum apare el în „Cartea jui loan"? Este mentionat aici sub doua nume: Yeshu Mesia si jvlesia Paulis (acest din urma termen se crede ca deriva de la un cuvînt persa n care înseamna „înselator"). privind cu . un Nasurai (învatat). totusi. Nasterea celui dintîi este prevestita într-un vis si o stea apare pe cer . textul este neclar. dar aceasta nu are un rol important în cadrul evenimentelor. Multe dintre scrierile lor cu privire la el nu au rol ul unor relatari biografice. Straniu este însa faptul ca mandeenii nu par a avea cunostinta despre moartea lui loan — prezentata atît de dramatic în Noul Testament. Apoi devine conducatorul mandeenilor si -interesant — un tamaduitor de renume. dar din el reiese ca lisus nu era un memb ru al sectei. fiindca i se închina lui lisus. Conform legendelor mandeene. loan si lisus. faptul ca au ignorat. Dar ce putem spune despre lisus. la urma urmei. Dupa nasterea lui loan. Prima data apare în poveste cerînd sa devina discipol al l ui loan. care deplînge o oaie pierduta. Primul apelativ a fost utilizat deopotriva pentru Isis si pentru Maria Magda-lena11. dar copilul est e aparat de Anosh (Enoh). care a dus oamenii pe cai gresite (si) a tradat doctrinele secrete. pentru lisus. loan este numit Pescarul de suflete si Bunul Pastor. Cînd vine la Iordan si solicita sa fie botezat."9 „Cartea lui loan"10 reda povestea celor doi. uneori fiindu-i atribuit si apelativul „Hristos Romanul". moartea unui martir nu poate decît sa ne sUrprinda. iar cel de-al doilea pentru numerosi zei din regiunea Marii Mediteraneene — inclusiv Tammuz si Osiris — si. împotmolit a. evreii comploteaza împotriva lui. este posibil ca acest episod sa constituie flucleul credintelor si al ceremoniilor pe care le pastreaza înca în Deplin secret.. un eretic. Ei pretind totodata ca si lisus a fost un Nasurai. în „Cartea lui loan" se regas este o lamentatie a Botezatorului. deasupra locului în care se afla Enishbai (Elisabeta).

adeptii profetului gnostic Mani (circa 216-276) si au ajuns la concluz ia ca secta Mughtasilah. modifica botezul în Iordan si devine întelept pr in întelepciunea lui loan" — (cuvintele îi apartin Iui Kurt Rudolph). va f i prins de mîinile evreilor. o legenda despre o femeie pe nume Miriai (Miriam sau Maria). Documentele sacre ale mandeenilor sînt ilustrate cu reprezentari ale zeilor uimitor de asemanatoare cu cele din papirusurile magice elene si egiptene — de tipul celor utilizate de Morton Smith în cercetarile sale. credinciosii lui îl vo r lega si trupul îi va fi ucis". numind-o „catea în calduri" s i „tîrfa destrabalata"). care fuge cu iubitul ei si a carei familie face încercari dispera te de a o a duce îna poi (dar nu înain te de a. care nu e din lumina" si îl va „demasca pe Hristos Romanul ca un min cinos. care îl va „acuza pe Hristos Romanul. unde devine un fel de profetesâ . Studiul ama nuntit al textelo r sale sacre a relevat însa existenta unor paralele incitante cu literatura altei grupari antice interesante pentru investigatia noastra. ratacita undeva în timp.15 Secta are. mandeenii asteapta venirea unui personaj numit Anosh-Uthra (Enoh).neîncredere motivele si valoarea sa. 17 Specialistii au comparat doctrinele mandeenilor cu cele ale maniheistilor. în orice caz. asa cum pare. în momentul botezului. într-un limbaj colora t. la un moment dat. apare sub forma unui porumbel si arunca peste Iordan o cruce de lumina. o populatie derutata. este interes ant faptul ca mandeenii au ales ca simbol al gruparii lor o femeie. fiul unei femei. mincinosul. Dupa ce devine ucenicul lui loan — într-o paralela frapanta cu povestea crestinilor despre Simon Magul — lisus „începe sa denatureze cuvîntul lui loan. din care facea parte tat . Daca . Ruha. dar în cele din urma lisus îl convinge. înseamna ca . adepta a botezului. povestea este mai degraba o alegorie a persecutiilor si a rata cirilor sectei. zeita întunecata. la fel ca detaliile despre plecarea ei de pe târîmul natal pentru a deveni predicatoa re si profetesâ. aseza ta pe un tron ca re citeste din „Cartea Adevarului".13 în Ginza se spune: „Nu-1 credeti (pe lisus). care în decur sul anilor si-a creat o serie de credinte bizare. în plus. ea pleaca împreuna cu sotul ei mandean si se stabileste la gurile Eufratului. confuza.i spune ceea ce crede despre ea. o factiune iudaica s-a alaturat unei grupari ne-evreiesti.16 Secta mandeenilor poate parea o simpla curiozitate antropologica.12 Hawan Gawaita îl denunta pe lisus astfel: „A pervertit cuvintele luminii si le-a preschimbat în întuneric si i-a convertit pe cei care erau a i mei si a denaturat toate cultele". Dar numele Miriai si descrierea ei ca o „tîrfa" neînteleasa si persecutata a minteste de traditia Mariei Magdalena. din ace asta combinatie rezultînd mandeenii.14 în cronologia lor confuza . fiindca practica vrajitoria si tradarea". Fiica a „conducatorilor Ierusalimului".

.al lui Mani. De asemenea.S.. Savanti precum G. le-au mai lasat ei templierilor? Le-au tran smis oare Si venera tia pentru loan Botezatorul — poa te si cunostintele lor secrete cu privire la el? Cea mai interesanta asociere este însa aceea cu enigmatica Evanghelie dupa loan. Mead au subliniat asemanarile remarcabile dintre textele sacre ale mandeenilor si Sophia. punîndu-si o amprenta puternica asupra sectelor gnostice din Europa. Ei au supravietuit ca o secta pagina în interiorul lumii islamice.1 Fara îndoiala ca doctrinele lui Mani au fost influentate de mandeeni. timp de cel putin doua secole". Mesopotamia. în Mesopotamia. a ici si-a desfasurat activitatea o secta sau o scoala cunoscuta sub numele de Sabieni. pe care o putem utiliza la interpretarea anumitor texte din Noul Testament (îndeosebi a corpusului ioanit)". care la rîndul lor au la sat urme în cultura regiunii de sud a Frantei în Evul Mediu — în cea a cavalerilor templieri. Dar ce alta mostenire. Pîna în secolul al X-lea. p e lîngâ ermetism. provenita din mediul oriental.19 Exista. ori într-o comunitate azi disp aruta). a fost remarcata similarita tea dintre teologia mandeana si cea a Manuscriselor de la Marea Moarta. la rîndul lor.20 O alta conexiune incitantâ este reprezentata de fa ptul ca mandeenii s-au stabilit la un moment dat în Harran .H.21 Mostenitori ai ezoterismului egiptean. De fa pt el considera ca o sectiune a „Cartii lui loan" intitulata Comoa ra dragostei" con stituie „ecoul unei faze a nterioa re" a aceleiasi lucra ri. Kurt Rudolph. probabil cel mai de seama expert în problemele mandeenilor.23 Am mentionat anterior ca multi dintre cei mai apreciati cercetatori actuali ai Noului Testament considera ca unele parti ale Evangheliei dupa loan — în primul rînd prologul („La început a fost Cuvîntul. foarte importanta în istoria ezoterismului. a fost cea a mandeenilor (ori în cursul îndelungatului lor exod spre regiunea sudica a Irakului actual.. multe asociate cu alchimia. ele. para lele evidente cu o serie de texte de la Nag Ha mmadi.") si o serie de dialoguri teologice — au fost preluate din materiale scrise de adeptii lui loan Botezatorul.. prin urmare. de exemplu. de asemenea. Specialistii sînt de acord ca aceste texte au o origine comuna: cartile sacre ale mandee-nilor. înca din 1926. Asa cum afirma Jack Lindsay în The Origins of Alchemy in Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în Egiptul greco-roman"): „O stranie enclava de credinte ermetice.R. pînâ la catari inclusiv. este evident ca filozofia lor a fost cea care i-a influentat pe cei de la Harran. a persistat printre sabienii din Harran.22 Am amintit deja ca mandeenii sînt numiti de musulmani „sabisni" (sau subba). acestia au exercitat o influenta puternica a supra sectelor mistice musulma n e precum cea a sufitilor. H. care au fost asociate cu „miscarile baptismale" existente în epoca. scrie în acest sens: „Cele mai vechi elemente ale literaturii mandeene constituie pentru noi o marturie a crestinismului timpuriu. Schaeder .

E. citînd din Ginza.24 Un alt cercetator. ci a fost el însusi venerat ca Mesia — loan Botezatorul? Cercetarile au scos la iveala tot mai multe dovezi care atesta ca mandeenii sînt urmasii directi ai adeptilor Botezatorului. (Evanghelia dupa) loan ilustreaza o cunoastere îndeaproape a conceptiei gnostice asupra lumii. Marcu si Luca. termenul „nazorean" îl defineste ca mem .Hr. de fapt. în paralel cu gruparea lui Simon Magul. documentul-sursa al Evangheliilor lui Matei. Cea mai veche referire documentara la ma ndeeni datea za din anul 792 d. Este oare posibil ca o mare parte din materialele pe care generatii într egi de crestini le-au pretuit crezînd ca se refera la lisus sau ca reprezinta chiar cuvintele lui sa apa rtina. a remarcat paralela dintre episodul Bun ului Pastor din Evanghelia dupa loan si fragmentul dedicat. Aplicat lui sau „Nazareanul" — nume aplicat deopotriva si nu a fost „inventat" pentru a-i descrie pe ei. ale caror prime traditii îsi au originile în perioada crestinismului timpuriu". Evan ghelia dupa loan din Noul Testament n-a facut decît sa-1 preia de la mandeeni/ioaniti. Era un anterior un grup de secte înrudite. Am mentionat îna inte ca lisus era supranumit „Nazoreanul" primilor crestini. j Bunului Pastor în „Cartea lui loan" si a ajuns la concluzia ca provin din aceeasi sursa initiala. unei alte persoane? A fost oare aceasta alta persoana tocmai rivalul sau. Evanghelia prezinta cele mai strînse analogii cu scrierile mandeene. afirma în mo d explicit ca populatia mandeeana deriva din dosi-teeni. Comentatori precum Rudolf Bultmann au ajuns la concluzia ca mandeenii de astazi sînt într-adevâr descendentii adeptilor Botezatorului — eluziva Biserica a lui loan despre care am discutat anterior. Schmitals rezuma concluziile lui Bultmann: „Pe de o parte. ce Israel.25 Desigur ca aceasta sursa initiala nu-i a tribuie lui lisus apelativul „Bunul Pastor". din regi se considerau pastratoarele adevaratei religii a lui lisus. Schweizer. de asemenea. profetul care nu a prevestit venir ea lui lisus. este interesant sa remarcam modul în care W.29 Si am vazut deja ca acestia erau o secta eretica fondata de unul dintre primii ucenici ai lui loan. ca materialul apocaliptic din Q. Iar lucrurile nu se opresc aici. desi termen ce desemna unile Samaria si Galileea. are aceleasi origini ca Ginza27 mandeenilor si s-a afirmat chiar ca botezul crestin a evoluat din riturile acestora. cînd teologul sirian Theodore bar Konai. ci lui loan Botezatorul.28 Implicatiile acestui „plagiat" scriptural sînt remarcabile. Sursa ideilor pe care loan le prezinta sau la care subscrie este de esenta gnostica. de asemenea..a sugerat ca prologul Evangheliei dupa loan — în care Cuvîntul este feminin — era „un imn mandaic preluat de la gruparile Botezatorului".26 S-a sugerat. Desi exista motive convingatoare ce ne îndeamna sa credem ca mandeenii actua li constituie doar o ramura a Bisericii loanite.

De credinta declarat a islamica. care era constituita din învataturile secrete pe care lisus i le-a desta in uit lui loan cel . dupa ce discutasera despre catari si despre ceea ce ar putea fi Sfîntul Graal (Birks a remarcat ca unele din tre ritualurile lor se axau pe utilizarea unui potir sacru). Desi se stie ca au o religie „adevarata". Dar sa ne amintim ca mandeenii îsi numeau discipolii nasurai. dupa muntii în care traiesc). existenta în prezent în Siria. Este vorb a despre nusairiyeh sau nosairi (numiti uneori si alawiti. sînt actualii nazoreni (numiti si mandeeni) de la gu rile Eufratului".A. Preotul i-a dezvaluit „marele secret" al religiei lor: „Acest Graal despre care vorbesti este un simbol si reprez inta doctrina pe care Hristos i-a relevat-o numai lui loan cel Preaiubit.33 Sa ne amintim ca traditia „ioanitâ" a unor forme ale francmasoneriei oculte europene si a Prioriei din Sion sustine ca t emplierii au adoptat religia „ioanitilor din Orient". Noi înca o detinem".30 Reputatul cercetator biblic din Marea Britanic C. Interesant în mod deosebit este un schimb de replici între Birks si unul dintre preotii nosairilor. în perioada Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Se crede însa ca ar fi vorba despre o forma de crestinism. dar din cuvintele sale reiese ca gruparea este o secta gnostica similara din multe puncte de vedere cu cea a mandeenilor. Dodds a conchis ca nazorenii constituiau secta careia îi apartinea — sau. este cunoscut faptul ca au adoptat manifestarile externe ale acestei religii pentru a se apara împotriva persecutiilor. si s-a împrietenit cu cîtiva preoti. Referitor la nazoii precrestini.H.bru obisnuit al unui cult care — conform unor dovezi adiacente — exista cu cel putin 200 de ani înainte de nasterea lui. Numele aminteste clar de „nazorean". mai corect spus. detaliile despre ea sînt greu de descifrat. care a scris despre ei în cartea The Treasure of Montsegur (al carei coautor este. Gilbert). Hugh Schonfield noteaza: „Exista motive serioase pentru a crede ca mostenitorii acestor nazareni.. respectînd promisiunea facuta nosairilor. Nu se poate ca aceasta sa fie doar o coincidenta. este posibil ca ea ca fie reprezentata s i de o alta secta izolata si secreta.32 Birks a petrecut o buna bucata de timp în regiune. pe care o conducea — loan Botezatorul si ca lisus si-a început cariera ca ucenic al lui loan. din motive evidente. alaturi de R. pe care o pastreaza în secret. Relatarea sa este foarte circumspecta. Unul dintre putinii europeni care au izbutit sa se familiarizeze cît de cît cu învataturile nosairilor este Walter Birks. dar apoi si-a creat propriul s au cult si a preluat totodata numele sectei initiale.31 Este posibil ca gruparea mandeeana sa nu fie limitata strict la teritoriul actual al Irakului si Iranului (daca a reusit sa supr avietuiasca persecutiilor lui Saddam Hussein)..

preaiubit. O data ce întelegem ca Evanghelia dupa loan este, la origini, un text inspirat din traditia Botezatorului, confuzia dintre loan cel Preaiubit si loan Botezatorul remarcata anterior se lamureste. Credintele mandeenilor cu privire la lisus si la loan Botezato rul corespund perfect concluziilor expuse de noi în ultimul capitol: lisu s a fost initial un ucenic al Botezatorului, dar si-a creat apoi propria grupare, atragînd dupa sine alti discipoli ai lui loan. Cele doua scoli erau rivale, asemenea conducatorilor lor, de altfel. Toate aceste elemente creeaza, împreuna, o imagine coerenta. Stim ca loan Botezatorul era un personaj respectat, cu numerosi adepti — o veritabila Biserica, la urma urmei — si totusi el dispare din m aterialele „oficiale" ale Bisericii, dupa o mentionare în treacat în Faptele Sfi ntilor Apostoli. Miscarea sa a avut însa propria ei literatura, interzisa , desi unele elemente ale sale au fost „împrumutate" de Evangheliile crestine — printre ele, „nasterea lui loan" din Evanghelia dupa Luca (sau din su rsa originala a acesteia) si „cîn-tarea" Mariei, Magnificat. Mai frapanta este însa ideea, despre care am discutat anterior, ca masacrul pruncilor a fost un episod fictiv, asociat anterior cu nasterea lui loan, pe care Irod îl crede a adevaratul „rege al lui Israel". Celelalte doua miscari care au constituit o amenintare grava l a adresa tinerei Biserici crestine au fost cele fondate de alti discipoli a i lui loan: Simon Magul si Dositei; ambele erau secte gnostice, influen te în Alexandria, în mod semnificativ, materialele din traditia Botezatorului care au fost incluse în Evangheliile Noului Testament sînt, de asemenea , gnostice, la fel ca mandeenii, pe de alta parte. Concluzia evide nta este aceea ca loan Botezatorul însusi era un gnostic. Exista, de asemenea, paralele clare între scrierile mandeenilor, textele lui Simon Magul, Evanghelia dupa loan si materialele cop te de orientare gnostica, îndeosebi Pistis Sophia, care a jucat un rol esential în cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena.34 Nici una dintre sectele asociate cu loan Botezatorul — man-deeni, simonieni si dositeeni — nu se încadreaza în religia iudaica desi toate au debutat în Palestina, doua dintre ele formîndu-se pe teritoriul nordic al Samariei „eretice". Iar daca nici una dintre aceste grupari nu apartinea religiei iudaice, putem deduce ca aceeasi era situatia si în cazul lui l oan Botezatorul însusi. Cu toate ca ideile gnostice îsi au radacinile deopotriva în alte culturi si în alte regiuni, în primul rînd Iran, influenta exercitata de religia Egiptului antic nu poate fi negata. Ea prezinta cea m ai mare similaritate cu ideile si faptele lui lisus; mandeenii însisi, pe de alta parte, sustin ca provin din Egipt.

În ciuda informatiilor confuze din textele lor sacre, afirmatiile mandeenilor sînt în mare parte sustinute de cercetatorii actuali, care la început au fost totusi sceptici. Mandeenii pretind ca precursorii sectei lor provin din Egipt, desi gruparea în sine s-a constituit în Palestina. Acestia nu erau evrei, dar traiau alaturi de ei. Secta lor, numita atunci a nazorenilor, era consusa de loan Botezatorul, dar ea se constituise cu mult înaintea nasterii lui. Interesant este faptul ca mandeenii îl apreciaza pe loan Botezatorul, d ar nu-1 considera nimic mai mult decît un mare conducator si un profet. Mandeenii au fost persecutati mai întîi de evrei si apoi de crestini, fiind în cele din urma alungati din Palestina si siliti sa se retraga mereu mai spre rasarit, pînâ pe teritoriul pe care îl ocupa astazi. Ideile lor cu privire la lisus — ca a fost un mincinos, un înselator si un practicant al magiei negre — concorda cu cele din Talmud, car e îl acuza ca „a dus evreii pe cai gresite" si precizeaza ca motivul condamnarii sale la moarte a fost acuzatia de ocultism. Desi relativ mici, cînd sînt privite în ansamblu, sectele asociate cu loan Botezatorul se constituie într-o miscare de dimensiuni considerabile. Mandeenii, simonienii, dositeenii si, se pare, chiar tem" plierii au fost aprig persecutati si vînati de Biserica Catolica, din pricina cunostintelor si a veneratiei lor pentru loan Botezatorul, în urma acestor per secutii supravietuind pînâ astazi doar mica grupare a mandeenilor din Irak. în rest, ioanitii s-au retras probabil în umbra, dar nu au dispar ut cu desavîrsire. În cercurile oculte din Europa, despre cunostintele detinute de templieri se spunea ca provin de la „ioanitii din Orient". La fel ca ei, alte miscari ezoterice, secrete, precum francmasonii — îndeosebi acele ordine care pretind ca descind direct din templieri si Riturile egiptene — si Prioria din Sion au nutrit dintotdeauna o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. Rezumam în continuare principalele aspecte ale traditiei ioanite: 3.Acorda un loc aparte Evangheliei dupa loan, despre care sus tine ca ar contine învataturile secrete transmise de „Hristos" lui Ioan Evanghelistul (ucenicul „cel Preaiubit"). 4.Exista o confuzie evidenta între loan Evanghelistul (presupusul autor al celei de-a patra Evanghelii) si loa n Botezatorul. Aceasta confuzie este caracteristica francmasoneriei. 5.„ Tra ditiile secrete" la care fa ce referire sînt în esen ta gnostice. 6.Desi sustine ca reprezinta o forma de crestinism ezoteric, care pastreaza „învataturile secrete" a le lui lisus, traditia ioanita demonstreaza o vadita lipsa de respect fata de lisus. în cel mai bun caz, îl considera un muritor oarecare, lipsit de legitimitate si poate chiar suferind de mania grandorii. Pentru ioaniti, termenul „Hristos" nu este sinonim cu statutul divin, ci este doar un termen de respect; toti conducatorii lor a u purtat acest titlu. Prin urmare, atunci cînd un membru al unei asemenea grupari îsi spune „crestin", s- ar putea ca acest lucru sa nu semnifice exact ceea ce întelegem noi în mod obisnuit. Traditia îl considera deopotriva pe lisus ca un adept al misterelor lui Osiris, secretele pe care le-a transmis el mai departe fiind cele ale nucleului de initiati ai acestui cult egiptean. În forma sa originala, Evanghelia dupa

loan din Noul Testament nu a fost o scriptura a miscarii initiate de lisus, ci un document care le-a apartinut initial adeptilor lui loan Botezatorul. Astfel se explica nu doar pretuirea de care se bucura aceasta Evanghelie în rîndul ioanitilor, ci si confuzia dintre loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Traditia ioanitâ sustine însa ca aceasta confuzie a fost intentionata. Nu exista dovezi care sa ateste ca o miscare a „ioanitilor" orien tali ar fi constituit o Biserica fondata de loan Evanghelistul. Exista însa d ovezi concludente care sugereaza existenta unei astfel de Biserici înfiintate de loan Botezatorul. Biserica respectiva este azi reprezentata de mandeeni si, poate, de nosairi. Fara îndoiala ca mandeenii au ocupat si alte teritorii în Orientul Mijlociu — nu se stie exact unde —, însa astazi mai exista doar comunitati restrînse în Irak si în Iran. Este foarte posibil ca ei sa fi fost prezenti în regiune în perioada cruciadelor, intrînd deci în contact cu templierii; la fel de probabil e si faptul ca ramura occidentala a Bisericii lui loan s-a retras în umbra în primele secole ale erei crestine. Tinînd seama de persecutiile la care i-au supus crestinii, este greu de înteles de ce mandeenii continua sa afiseze o ura atît de profunda fata de lisus. într-adevar, îl considera un fals Mesia care a furat secretele l ui loan, învatatorul lor, si le-a folosit pentru a-i induce în eroare pe unii dintre ei, dar dupa doua mii de ani, ostilitatea lor pare inexplicabila. Nici trecutul marcat de persecutii nu explica vehementa dispretului cu care îl privesc pe lisus personal. De ce anume s-ar fi putut face el vinovat pentru a justifica o asemenea desconsiderare perpetuata secole de-a rîndul? Sîntem constienti de faptul ca materialul ultimelor capitole poate parea socant pentru multi dintre cititorii nostri, mai cu seama daca nu sînt familiarizati cu ultimele consideratii în domeniul bib lic. Afirmatia ca Noul Testa ment a denaturat adevarul, prezen-tîndu-1 p e loan Botezatorul pe o pozitie inferioara fata de lisus, si ca su ccesorul desemnat al lui loa n a fost magicianul gnostic Simon Magul contrasteaza atît de puternic cu versiunea „traditionala" a evenimentelor, încît pare a f i o pura inventie. Da r asa cum am vazut, cercetatori reputati ai Noului Testament au ajuns la aceste concluzii în mod independent unii de altii; noi n-am facut altceva decît sa le adunam pe toate la un loc si sa le comentam. Majoritatea specialistilor în domeniu considera ca loan Botezatorul a fost un conducator politic de prim-pla n, al carui mesaj religios a meninta sa desta bilizeze situatia politica si religioa sa din Palestina acelei epoci; de a semenea, se stie de mult ca a c ea sta descriere îi este a plicabila si lui lisus. Dar ce relevanta ar e a ceasta dimen siune politica a misiun ii sale pentru ceea ce am descoperit noi în privinta apartenentei sale la o scoala a misterelor egiptene? Trebuie sa ne reamintim ca, în antichitate, între politica si reli gie exista semnul ega litatii si ca orice person aj cu priza la masele Populare

era considerat în mod automat o amenintare la adresa autoritatil or politice, îngemanarea religiei cu politica era exemplificata în concept ul împaratului ca fiinta de esenta divina sau al cezaruluj considerat zeu. în Egipt, faraonii erau priviti ca zei din momentul preluarii pute rii: îsi începeau „mandatul" în chip de Horus întrupat — copilul magic conceput al zeilor Isis si Osiris —, iar dupa încheierea ritualurilor funerare, deveneau Osiris. Chiar si în perioada Imperiului Roman, familia conducatoar e a Egiptului — dinastia greaca a Ptolemeilor, a carei reprezentanta de seama a fost Cleopatra — avea grija sa pastreze cu scrupulozitate tra ditia faraonului ca zeu. Regina Nilului se identifica îndeaproape cu Isis, fiin d adesea înfatisata în chip de zeita. Unul dintre cele mai persistente concepte asociate cu lisus este cel de împarat. Sintagma „Hristos împaratul" este frecvent utilizata de crestini, precum si „Domnul Hristos"; cu toate ca ambele sînt folosite în mod simbolic, persista înca ideea ca lisus avea sînge regal, iar Bib lia o sustine. Noul Testament este limpede în acest sens: lisus era urmasul direct al regelui David, desi corectitudinea acestei afirmatii nu p oate fi verificata. Esential este faptul ca lisus însusi se considera de vita regala sau dorea sa fie privit astfel de adeptii sai. în orice caz, nu este nici o îndoiala ca lisus a sustinut ca este împaratul legitim al întregului Israel. La prima vedere, acest lucru pare a contraveni convingerii noastre referitoare la religia egipteana a Iui lisus; pentru ce i-ar fi acordat evreii atentie unui predicator ne-evreu, mai cu seama unuia care pretindea ca este împaratul lor de drept? Asa cum am vazut în capitolul 13, multi dintre adeptii sai îl credeau evreu; poate ca acesta era un element esential al pla nului sau. Si totusi, de ce ar fi sustinut el ca e ste împaratul iudeilor? Daca supozitiile noastre sînt corecte si el a intention at sa reinstituie ceea ce considera a fi religia originara a lui Israel si sa îi red ea zeitei pierdute a Templului lui Solomon locul ei initial, ce modalitate ar fi fost mai potrivita decît aceea de a se afirma în inimile si mintile maselor populare drept conducatorul lor? Iisus a dorit puterea politica; poate ca astfel întelegem ceea ce dorea el sa realizeze prin intermediul ritului initia tic al rastigniri1si apoi al „învierii" cu ajutorul preotesei si al partenerei lui în sa cru, Maria Magdalena . Poate ca lisus a crezut ca, " si revenind apoi la viata, va deveni — aidoma faraonilor — Qsiris însusi; si ca, în aceasta noua calitate de zeu, va dispune de puteri lumesti nelimitate, în mod evident însa, ceva nu a decurs conform planului. În privinta acelor puteri nelimitate, crucificarea s-a dovedit un esec si asteptatul val de energie magica nu s-a produs. Am vazut ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca lisus nu a murit pe cruce si nici ca urmare a suferintelor provocate de rastignire, în plus, se pare ca a

fost oarecum retras din prim-plan fiindca, pe lînga faptul ca puterea politica sperata nu s-a materializat, Magdalena a plecat, ajungînd tocmai în Franta. Am putea banui ca, în lipsa lui lisus, protectorul ei, s-a simtit brusc amenintata de vechii ei rivali, Simon Petru si aliatii acestuia. Ideea ca evreii s-ar fi putut arata receptivi la apelurile u nui conducator ne-evreu pare incredibila la prima vedere. Scenariul nu este însa imposibil — fiindca în reeditate chiar asa s-au în-tîmplat lucrurile. în Razboaiele iudeilor, istoricul Flavius Josephus mentioneaza ca, la aproximativ douazeci de ani dupa rastignire, un personaj rama s în istorie doar sub numele „Egipteanul" a intrat în ludeea si a a dunat o verita bila armata de iudei, menita sa rastoarne stapînirea romana . Referindu-se la el cu sintagma „un fals profet", Josephus afirma: „Sosind în tara, acest om, un impostor care se dadea drept clarvazator, a adunat cam 30 000 de naivi, i-a condus prin s albaticia tinutului pînâ la Muntele Maslinilor si de acolo s-a aratat gata sa intre în Ierusalim, sa atace garnizoana romana si sa preia puterea suprema , cu acolitii sai pe post de garzi de corp".1 Oastea a fost pusa pe fuga de romani (sub conducerea lui Felix, succesorul lui Pilat în functia de guvern ator), dar Egipteanul a scapat si a disparut apoi definitiv din istorie. Cu toate ca existau colonii evreiesti în Egipt si deci personajul respectiv ar fi putut fi un evreu, episodul este instructiv deoarece demonstreaza ca un individ perceput, cel putin, ca fiind egiptean putea aduna în jurul sau un numar considerabil de evrei în propria lor tara. Alte dovezi sugereaza însa ca personajul în cauza nu a fost evreu, fiind mentionat si în Faptele Sfintilor Apostoli (21:38), Pavel a fost salvat de furia multimii în fata Templului din Ierusalim si „luat în custodie" de soldatii romani, care nu stiu ce sa creada despre identitatea sa. Capitanul garzilor îl întreaba: „Nu esti tu, oare, egipteanul care, înainte de zilele acestea, te-ai rasculat si ai scos în pustie pe cei patru mii2 de barbati razvratiti?" Pavel raspunde: „Eu sîntiudeu, din Tarsul Ciliciei..." Episodul ridica o serie de întrebari interesante: de ce sâ-si fi dat un egiptean osteneala sa con duca o revolta a palestinienilor împotriva stâpînirii romane? Si, mai mult decît atît, de ce 1-au asociat romanii pe Pavel — un predicator crestin — cu acel egiptean instigator la rascoala? Ce a r fi putut av ea ei în comun? Si mai exista un amanunt semnificativ: cuvîntul tradus pri n „barbati razvratiti" este sicarii3, termen care îi desemna pe cei mai ap rigi nationalisti iudei, renumiti pentru tacticile lor de tip terorist. Faptul ca sau lasat organizati si condusi de un strain demonstreaza ca ar fi pu tut face la fel si în cazul lui lisus. Cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena si la loan Botezatorul au conturat o imagine a lui lisus diferita de cea ofe rita de traditia crestina. Astfel, în masa de noi informatii cu privire la el s-au evidentiat doua directii principale: una care îl asociaza cu un mediu neiudeu, egiptean, si alta în care apare ca rival al lui loan Botezatorul. Ce profil se contureaza daca încercam sa combinam aceste doua directii?

Evangheliile

se straduiesc

sa

schiteze

imaginea

unui

lisus literal

divin; prin urmare, toti ceilalti, inclusiv loan, îi sînt inferiori din punct de vedere spiritual. Dar daca privim aceasta imagine ca fiind un simplu rezultat al propagandei, piesele încep sa se îmbine, pj-jma deosebi re majora fata de istoria oficial acceptata a lui lisus este aceea ca, lasînd la o parte orice prejudecati, lisus nu se distinge de la bun început ca Fiu al lui Dumnezeu, iar nasterea sa nu a fost marcata de vreo prezenta angelica. Povestea nasterii miraculoase este, de fapt, o combinatie de m it si material „preluat" din istoria (de asemenea mitica) a venirii pe lume a lui loan. Evangheliile afirma ca misiunea lui lisus a început atunci cînd a fost botezat de loan si ca primii sai ucenici au fost recrutati dintre cei ai Botezatorului. De asemenea, în textele mandeene, el figureaza prin tre discipolii acestuia. Este foarte probabil însa ca lisus sa fi facut parte din nucleul de initiati ai Botezatorului si, luînd în consideratie ca loan nu 1-a proclamat niciodata ca fiind mult asteptatul Mesia, povestea pare ticluita la cere rea lui. Se poate ca el sa fi fost, într-adevar, desemnat la un moment da t ca succesor al lui loan, dar ceva grav trebuie sa se fi întîmplat pen tru ca acesta sa se razgîndeascâ si sâ-1 numeasca în locul lui pe Simon Magul. Acest lucru grav pare sa fi fost o miscare disidenta, desprinsa din grupul lui loan; poate ca lisus însusi a initiat schisma. Evangheliile amintesc de rivalitatea dintre cele doua grupari si se stie ca miscarea Botezatorului a continuat sa existe si dupa moartea acestuia, independent de cea a lui lisus. Desigur ca trebuie sa fi izbucnit o disputa aprinsa sau o lupta pentru putere între cei doi conducatori si, respectiv, între gruparile lor; sa ne amintim, în acest sens, dubiile lui loan în închisoare, cu privire la lisus. Exista doua scena rii posibile. Schisma s-a petrecut, poate, înainte de încarcerarea lui loan si a decurs lin. Acest lucru pare sa razbata din Evanghelia dupa loan (3:22-26), dar nu si din celelalte (care se concentreaza exclusiv asupra lui lisus dupa botezul acestuia). Sau este posibil ca lisus sa fi încercat sa preia conducerea §ruparii dupa arestarea lui loan, ori din proprie initiativa, ori ca urrnare a pozitiei sale secunde în ierarhia miscarii. Dar, dintr-un motiv oarecare, nu a fost acceptat de to ti discipolii. Asa cum am vazut, lisus a fost anima t de intentii politice complexe, dar pare indiscutabil faptul ca a pus în scena, în m od constient, doua scenarii politico-religioase, unul ezoteric si celalalt exoteric — povestea lui Osiris si, respectiv, rolul de Mesia al iudeilor. Activitatea sa sugereaza existenta unei strategii bine puse la punct, a fost aplicata în trei etape principale: în primul rînd, atragerea care maselor p

si pe surori. toate afirmatiile lui lisus trebui e sa fie . ur" miracolelor mentinerea si ei al vindecarilor. e totusi perceput ca un pacifis t. dar în acelasi timp sînt învatati sa-si iubeasca aproapele ca pe ei însisi. Problema este însa aceea ca teologia a fost inventata tocmai pen tru a lamuri asemenea contradictii. de la sine înteleasa. 5 De asemenea. indiferent de religie. bazat pe compasiune si iubire este atît de râspîndita. încît pare indiscutabila. ci sabie". dar religia isiana a acelei epoci în mod particular punea un accent deosebit pe moralitate si pe responsabilitatea personala. O analiza obiectiva a Evangheliilor releva totusi un profil diferit de cel al propovaduitorului cu o morala nepatata. lisus este întruchiparea binelui si a virtutii. Chiar si atunci cînd nu este considerat Fiul lui Dumnezeu. si p e mama. Teologii crestini pornesc de la presupunerea ca lisus era Dumnezeu întrupat. Multi oamenii accepta astazi faptul ca lisus a avut un scop politic. situatia reala a fost alta. Iata deci un prim exemplu de rationa ment circular: pentru ei. Teologii încearca sa explice aceste discrepante afirmînd ca unele povete trebuie interpretate în sens literal. „instilarea". în rîndul maselor. Chiar daca ele nu sînt altceva decît material de propaganda. apoi. lisus este însasi chintesen ta iubirii. învataturile lui lisus par contradictorii. desig ur ca nu putea sâ-si afirme pur si simplu caracterul mesianic. dar declara: „Daca vine cineva la Mine si n u uraste pe tatal sau. nu poate sa fie ucenicul Meu. în mod cert însa. pe de o parte le spune adeptilor sai sa „întoarca si celalalt obraz". însa îl considera ca fiind pe un plan secund în comparatie cu învataturile sale. imaginea pe care o contureaza cu privire la omul lisus si la învataturile sale este evaziva si inconsecventa. în al treilea rîn d."7 Ucenicii sînt deci îndemnati sa-si urasca propria viata. a convingerii ca el este Mesia. sâ-si ierte dusmanii si sa-si dea toate bunurile tîlharilor care încearca sâ-i jefuiasca4. Pentru crestini si pentru foarte multi adepti ai altor religii deopotriva. pe valo rile familiei si pe respectul fata de toti ceilalti. si pe copii. ne-am dat seama ca trebuie sa ne încadram ipoteza de lucru în contextul celor predicate de el. Astfel. si pe frati. a compasiunii si a altruismului. prin fâgaduiala odata unei cîstigata „epoci de a a aproape (împaratia Cerurilor) si a unei vieti mai bune. iar pe de alta declara: „Nu am venit sa aduc pace (pe pamînt). si pe femeie. un aparator al celor nevoiasi si al copiilor.rin intermediul tentia populatiei. Iata un scurt exemplu: asa cum sînt ele prezentate în Noul Testament. desigur ca în orice cultura au existat si vor exi sta oameni virtuosi. Convingerea ca lisus a propovaduit un sistem etic coerent. Pentru oricine. subliniaza porunca „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta"6. De pilda. chiar si sufletul sau însusi. ca urmare a sensibilitatii autoritatilor fata de potentialele miscari subversive. iar altele doar met aforic.

Spre exemplu. Din cauza agitatiei politice din epoca. în realitate însa. Aceasta ar putea fi o a lta ilustrare a tendintei sale de a încalca regulile sociale sau poate ca pur si simplu dorea sa le arate discipolilor cine era seful.) lisus trebuia sa dea dovada de precautie: pe de o parte avea nevoie sa-si atraga sustinerea maselor. Lâsînd la o parte faptul ca toti politicienii versati obisnuiesc sa ia copiii în brate si sâ-i sarute. Teologii uita adesea ca el se adresa unor oameni reali.adevarate fiindca el le-a facut si. discursurile sale pacifiste au constituit poate o modalitate de a spulbera suspiciunile autoritatilor cu privire la potentialul sau subversiv. pot fi interpretate oricum. de oricine. În mod ciudat însa. Cînd ucenicii au încercat sa tina departe de el femeile si copiii. cînd era considerat în primul rînd un judecator inflexibil. fraza „Lasati copiii sa vina la mine"9 este aproape în mod universal interpretata ca un exemplu al marinimiei si al iubirii sale pentru cei nevinovati. si informatori. întreaga teorie se destrama si contradictiile din spusele atribuite lui devin mai mult decît evidente. lisus a reactionat imediat si le-a cerut sa se apropie. '• * mai bine i-ar fi lui daca si-ar lega de gît o piatra de moar a si sa fie aruncat în mare". lisus este m ai degraba -.8 (La urma urmei.10 Majoritatea oamenilor interpreteaza aceste cuvinte ca o dovada a iubirii lui — deci a lui Dumnezeu — pentru copii. care traiau într-un mediu politic la fel de real. Spre exemplu. iar pe de alta trebuia sa para ca nu ameninta în nici un fel situa tia politica din regiune — pîna cînd nu era pregatit. Viziunea asupra lui lisus se modifica de la o epoca la alta si de la o zona geografica l a alta.bun . Imaginea lui lisus ca un judecator neînduplecat a stat la baza unor atrocitati de tipul cruciadei împotriva albigenzilor sau al proces elor intentate vrajitoarelor. loan fusese arestat fiind banuit ca pornise o revolta. în mod cert. în public se aflau. Este întotdeauna important sa întelegem contextul tuturor afirmatiilor lui lisus. dar începînd cu epoca victoriana. Crestinii de astazi cred ca imaginea lui lisus a ramas neschimbata de 2 000 de ani. blînd si iubitor". Daca însa lisus nu a fost Dumnezeu întrupat . Un alt exemplu în acest sens este avertismentul sau cu privire la copii: „Si cine va sminti pe unul din acestia mici. pe de alta parte. asa cum sînt ele prezen tate în Evanghelii. trebuie sa ne amintim ca lui lisus îi placea sa încalce conventiile sociale ale vremii: statea laolalta cu femei de moravuri dubioase si chiar cu agenti fiscali. nu toti copiii îi merita . imaginea sa actuala este mult diferita fata de modul în care era el perceput cu numai doua secole în urma. el a facut acele afirm atii fiindca sînt adevarate. Dar putini sînt cei care acorda atentie cuvintelor „care cred în mine". Aceste ima gin i co ntra dictorii au f ost posibile fiin dca înva taturile sale. asa încît trebuia sa aiba grija ce anume vorbeste. exact acest caracter nebulos ar putea contribui la întelegerea cuvintelor lui lisus. Prin urmare. care cred în Mine.

incluzînd îndemnuri etice. cele mai familiare si mai îndragite cuvinte ale lui lisus sînt totodata si ce le mai interpretabile. Cu toate acestea. exact asa cum. se pare ca era un spirit remarcabil. asa cum au fost ele întelese de autorii Evangheliilor. predica este. iar pe de alta stabilim o asociere neta între el si cultul ze itei . ca aceia vor mosteni pe Dumnezeu"). cuvintele sale — cel putin asa cum sînt ele redate în Evanghelii — sînt adesea ambigue si uneori de-a dreptul contradictorii. probabil ca aceste cuvint e constituie esenta învataturilor sale. s-ar putea spune ca si sugestiile noastre au un caracter contradictoriu: pe de o parte îi punem la îndoiala motivele si chiar integritatea. în aceeasi Evanghelie (7:19-20). co mplexa. lasam impresia unei doze de cinism cu privire la omul lisus si la obiectivele sale. convingatoare si încurajatoare prin tonul autoritar cu care au fost rostite. adresîndu-li-se îndeosebi celor nevoiasi si nemultumiti. iar daca. merita o analiza atenta. un politician le face promisiuni somerilor. ci pe propria sa importanta. De exemplu. în Evanghelia dupa Matei (3:10).De fapt. Aceeasi este situatia în cazul predicii de pe munte. loan spune: „. Fiul lui Dumnezeu sau nu. tot pomul care nu face roada buna se taie si se arunca în foc".. Desi este improbabil ca lisus sa fi rostit vreodata „discursul" pe care noi îl numim acum „predica de pe munte". ci doar cei care fac parte dintre credinciosi. iar unele au fost rostite initial de loan Botezatorul. fiindca totdeauna cei avuti au atras ostilitatea celorlalti. Dupa cum am vazut. O data ce întelegem acest lucru. în predica de pe munte. dupa cum afirma Bamber Gascoigne în cartea The Christians („Crestinii"): „Nimic din predica de pe munte nu este original si unic la Hristos". dupa roadele lor îi veti cunoaste". un om iubitor. spunînd cu a lte cuvinte „chiar si un copil ca re ma urmeaza este important".dragostea. Asa cum am vazut si în privinta rugaciunii Tatal Nostru. „Tatal nostru care esti în ceruri" nu este o form ula inventata de el. Accentul nu cade asupra copiilor. Dovezile care sugereaza ca lisus a urmarit un obiectiv politic sînt extrem de convingatoare. prin spusele noastre. se regaseste în rugaciunile închinate lui Osiris-Amon. Cu toate ca cel putin una dintre „povetele" respective facea parte din mesajul lui loan. multe dintre spusele sale dificil de interpretat devin clare. întradevar. precum: "Fericiti cei curati cu inima. el subliniaza astfel caracterul insignifiant al cOpiilor. Important este ca spusele lui lisus — „iubeste-ti dusmanii/fericiti facatorii de pace/fericiti cei milostivi" — indica. adaugind: „De aceea. se pare ca si loan o folosea si. Acest comportament se încadreaza perfect în ansamblul intentiilor sale: repetatele atacuri verbale la adresa celor bogati constituie un element esential al popularitatii lui în rîndul ma selor. fara îndoiala. spirituale si chiar politice. a stazi. ca aceia vor vedea pe Dumnezeu". Predica de pe munte pare o serie de îndemnuri concise. Cinicii le-ar putea considera însa doar niste platitudini sau niste Promisiuni absurde („Fericiti cei blînzi. lisus repeta aceasta metafora cuvînt cu cuvînt.11 Si de aceasta data lisus rosteste cuvinte atribuite initial lui loan Botezatorul.. în orice caz. generos si milostiv. toti revolutionarii din istorie au încercat sa cîstige popularitate în rîndul maselor. Mai tîrziu. La urma urmei. motivul este acela ca dovezile par a-1 justifica. de aceea.

desigur. pentru ca. Irod Antipa 1-a arestat pe loan (conform relatarii lui Jose-phus) fiindca îl considera un eleme nt potential subversiv. Pe de alta parte. toate celelalte care erau destinate maselor largi se concretizau în vindecari sub o forma sau alta. îns a portretul sau e astfel conturat de propaganda crestina. astfel încît hraneste cu ele toti oamenii prezenti. Prin urmare. Evangheliile îl prezinta ca pe un fel de picnic miraculos. mai apoi. pentru a se afirma ca Mesia.12 în . nu le atribuiau conducatorului lor nici un fel de ambitii politice. care cu timpul s-a pierdut: în primul rînd. Evenimentul care a marcat intrarea lui lisus în actiune pare a fi fost hranirea miraculoasa a celor cinci mii de oameni. initial. Am vazut însa ca. Si totusi aici nu ex ista nici o contradictie: în decursul istoriei. în epoca însa. putinele informatii de care dispunem nu ne ofera un raspuns clar. bazat pe dragoste si generozitate. nu o reactie fata de spusele sau faptele lui. spunînd enigmatic: „Ma cautati nu pentru ca ati fi vazut minuni. Pe de o parte. inclusiv mandeenii. lisus a fost un magician care atragea multimile fiindca le distra. ci pentru ca ati mîncat din pîini si v-ati saturat ". a dat lumii fii si fiice cu vieti nu tocmai exemplare. pur si simplu. pe care nici ei n-o înteleg pe deplin. numerosi au fost cei care s-au simtit atrasi de o religie sau de un sistem politic anume si au aderat ferm la el. lisus a început sa le predice. si religia isiana a avut. motivul ar putea fi acela ca loan a fost arestat înainte de a si le putea exprima sau. Asa cum crestinismul. sâ-1 foloseasca pentru propria lor cauza. Imaginea pe care o avem despre loan — un ascet inflexibil si rece — nu sugereaza prin nimic un conducator politic versat. în al doilea rînd. Exorcizarea — scoaterea demonilor — trebuie sa fi fost o priveliste spectaculoasa si îi asigura exorcistului o popularitate ce râmînea vie timp de luni întregi dupa plecarea lui din sat. povestea a avut o semnific atie profunda. adeptii lui loan.Isis. poate crezînd sincer ca astfel nu vizeaza decît binele respectivei organizatii. autorii Evangheliilor sugereaza ca episodul are o semnificatie aparte. în decursul anilor. i ar acest lucru ridica o întrebare interesanta: a avut si Botezatorul ambi tii similare? Din pacate. respecti v de Evangheliile din Noul Testament. ei nu au avut cunostinta despre intentiile lui ascunse. oile sale negre. în care „gazda" uimeste multi mile înmultind cinci biete pîini si doi pesti micuti. Si o data ce a reusit sa atraga atentia multimilor. miracolul n u seamana cu nici un altul din cele atribuite lui lisus. lisus a fost ucenicul lui loan. dar este posibil ca gestul sau sa fi fost doar o masura de precautie. lisu s însusi subliniaza acest lucru. care se proclama unica religie a iubirii si compasiunii.

conform Evangheliilor. nimeni nu manifesta nici cea mai vaga uimire la produ cerea miracolului. cete-cete. moartea Botezatorului a avut un impact puternic asupra lui lisus. în orice caz. Este posibil ca autorii Evangheliilor sa fi inventat elementul miraculos fiindca era necesar ca episodul sa ia sa în relief pentru un motiv oarecare. Exista multe întrebari fara raspuns în ceea ce priveste încar- . continuitatea era asigurata. aflînd. Se observa. Wilson: „Miracolul sau semnul se concentreaza asupra hrânirii multimilor. a întregii populatii. multimile au venit dupa El. Chiar vocabularul folosit de Marcu (6:39-40) aminteste pregnant de un eveniment ce-a avut caracter militar: „Si El le-a poruncit sa-i aseze pe toti. nimeni nu pare uluit de ac easta minune. ca. într-un loc pustiu. dar. împreuna. poate ca alaturi de ei se aflau si femei. nimeni nu e uluit". si obliga-1 pe Simon Zelotul sa se aseze. fostul discipol al lui loan Botezatorul. lisus a convins fostele factiuni razboinice sa se aseze cuminti si sa împarta între ele o masa ritualica. Probabil ca lisus a fost atît de afectat de vestea mortii lui loan.14 Relatarea începe prin a mentiona cinci mii de oameni. cete de cîte o suta si cîte cincizeci. fiindca urmeaza imediat dupa decapitarea lui loan. s-a dus de acolo singur. cu o corabie. aceasta pare a fi fost o adunare a diverselor clanuri.. 13 Semnificatia minunii în cazul hranirii multimilor nu rezida în caracterul sau paranormal. au navalit catre numarul doi în ierarhie — lisus. prin intermediul lui lisus. cinci mii de barbati. Atunci cînd lisus vindeca un lepros sau cînd reda vedere a unui orb. o masiva regrupare a vechilor dusmani. dar dorinta ia fost în scurt timp zadarnicita de sosirea unei multimi de oameni care voiau sa-1 auda predicînd. evenimentul este important în sine. deschizîndu-i calea catre conducerea gruparii si. Probabil ca preluase deja rolul dominant în miscarea lui loan dupa arestarea acestuia. de catre lisus. dorinta multimilor ca sa le fie rege a fost un rezultat direct al „plinilor". Wilson.N. desi nu stiau care ar putea fi acesta. Poate ca voiau sa se convinga ca idealurile lui loan erau înca vii si ca. Wilson: „Obliga-i pe barbati sa se aseze! Obligâ-i pe esenieni sa se aseze! Obliga-i pe farisei sa se aseze! Obligâ-l pe Iscariotean sa se aseze. poate. în relatarea lui Marcu. dar mai tîrziu se precizeaza ca era vorba despre o multime de barbati. Asa cum precizeaza A.Evanghelia dupa Afarcu. Conform Evangheliei dupa loan (6:15). nu asupra înmultirii plinilor.N. din cetati". s i copii.. într-adevar. Semnificatia acestui a parent detaliu este relevata de fa ptul ca lisus îi obliga sa se aseze jos. alaturi de ghe-rilele lui teroriste animate de simt patriotic! Asezati-va.N. dar pare a avea si o alta sem-jjjficatie pe lînga cea evidenta. Esential este însa faptul ca erau acolo. pe iarba verde. Desigur. voi barbati ai Israelului!" De fapt. iar cînd oamenii au auzit ap oi de executarea lui. Dupa parerea lui A. Si au sezut cete. cel putin. auzind. în Evanghelia dupa Matei însa. pe jos. Pentru a-1 cita din nou pe A. cel putin temporar. dar prezenta lor este ireleva nta pentru acest episod. reuniti. în Evanghelia dupa Matei (14:13) citim: „Iar lisus. încît a vrut sa se retraga în linistea pustietatii. evenimentul îi «uluieste» si îi «surprinde» pe toti cei care afla despre el.

Irod a fost determinat de Irodiada printr-un subterfugiu sa-1 execute pe loan Salomea jucînd rolul de intermediar în aceasta stratagema. desi fârâ tragere de inima.cerarea lui loan. indiferent de popularitatea lui loan. Tensiunile au fost potolite de lisus care. Scenariul nu este deloc plauzibil. e cert ca Irod nu ar fi fost atît de neg hiob încît sa-1 ucida pentru un asemenea capriciu. Tinînd seama de circumstante. motivele oferite pentru moartea lui loan sînt în mod cert nesatisfacatoare: în conformitate cu Evangheliile. Ei au preferat s-o descrie însa ca pe o consecinta . Prin urmare. Fara îndoiala ca Irod si-ar fi cîntârit bine sansele si si-ar fi impus autoritatea. Un alt element interesant este schimbarea brusca de opinie a Botezatorului cu Privire la identitatea lui lisus c a Mesia. ar fi putut transforma moartea lui în primul martiriu crestin. în mod cert însa. pe cînd Josephus afir ma ca loan era considerat o amenintare reala sau Potentiala la a dresa autoritatilor. însa în Evanghelii nu se specifica nimic în acest sens. în acest caz. Dar pentru ce ar fi considerat ei necesar sa inventeze o astfel de poveste încîlcitâ? La urma urmei. viu. ca tr agedia a avut un impact puternic si durabil asupra maselor. o amenintare. tinînd seama de ceea ce stim acum despre popularitatea lui loan. o pedeapsa divina pentru moartea lui loan. poate ca auzise ceva despre el în temnita si a început sa a iba îndoieli. Josephus noteaza ca populatia a considerat zdrobitoarea în frîngere a armatelor lui Irod. i-a cerut lui Irod c apul lui loan Botezatorul si ca acesta a acceptat. Daca n e amintim în sa. Josephus nu ofera detalii despre circumstantele morti i si ale executiei lui loan. 1-ar fi executat din propria sa vointa. Autorii lor prezinta ca motiv al arestarii faptul ca Botezatorul a criticat casatoria ilega la a lui Irod cu Irodiada. A reusit el oare sâ-L calmeze? I-a linistit c u privire la moartea iubitului lor Botezator? Poate ca da. actionînd la indicatiile mamei ei. pare ciudat ca nu s-au iscat miscari popula re sau cel putin o revolta. ar fi hotarît într-un fel sau altul doar pentru o toana de-a sadicei sale fiice vitrege. Irodiada. multi dintre ucenicii lui loan au considerat ca lisus i-a luat locul conducatorului lor mort. Exista o serie de probleme în privinta modului în care Evangheliile relateaza episodul mortii Botezatorului. Poate ca Botezatorul constituia. cel putin. versiunea evanghelistilor cu privire la uciderea lui loan nu este coerenta. si de aceasta data se pare ca Evangheliile au ceva de ascuns. Si. Ni se spune ca Salomea. dupa cum am vazut. dar ca martir ar fi devenit m ult mai periculos. într-o problema atît de serioasa. e greu de crezut ca. acest lucru sugereaza. Dar nu s-a înregistrat nici o revolta. asa cum am vazut. daca ar fi vrut doar sa minimalizeze popularitatea lui loan. survenita la scurt timp dupa aceea. a luat imediat pozitie în fata celor cinci mii de barbati.

trebuie sa fi existat motive certe pentru perpetuarea traditiei ioanite. Dupa 2 000 de ani. au creat o absurditate. una prea bine cunoscuta pentru ca autori i Evangheliilor s-o poata ignora. în epoca au circulat zvonuri care sustineau ca factiunea condusa de lisus s-ar fi aflat la originea executarii lui. Oare omisiunea a fost deliberata ? Iisus a avut o ucenica pe nume Salome. chiar daca precizeaza numele tuturor celorlalte personaje ale episodului. putem descoperi însa o serie d e dovezi circumstantiale capabile sa ne puna pe gînduri. Din acest motiv — si daca executarea lui a fost rezultatul unui complot — sustinatorii lui lisus nu trebuie scosi din ecuatie. Totusi. Iar aceste m otive se regasesc. criticile acestuia la adresa casatoriei sale cu Irodiada erau deja de domeniu public si raul fusese facut. Mai mult decît atît. la celalalt capat al spect rului. La urma urmei. în circumstantele mortii lui loan. Irod Antipa nu a avut nimic de cîstigat din moartea lui loan . astfel ca trebuie pacalit într-un fel pentru a-1 si ucide.a unei sordide intrigi de palat: Irod e multumit ca 1-a arestat pe loan si se limitea za la atît. cunoastem identitatea celui cu privire l a care loan si-a exprimat îndoielile în închisoare. Dar rescriind istoria în conformit ate cu propriile lor obiective. pentru „raceala" ereticilor fata de lisus Si. desi acesta trebuie sa fi fost unul dintre cele Riai cunoscute episoade ale Noului Testament. În mod ciudat. Autorii Evangheliilor evita sa-1 mentioneze. pentru via ostilitate a mandeenilor la adresa lui. La urma urmei. iar identificar ea unor dovezi care sa le confirme e cu totul altceva. în ceea ce ar putea sa fi fo st ultimele sale cuvinte rostite în public. numele fiicei Iro-diadei — Salomea — ne este cunoscut doar gratie lui Josephus. Este mentionata printre femeile aflate la picioarele crucii lui lisus si a mers alat uri de Maria .16 Oricît de socanta ar parea aceasta ipoteza la prima vedere. a avea anumite suspiciuni este un lucru. Dar de ce s-au straduit evanghelistii sa-1 scoata pe Irod basma curata — un om integru care cade în capcana unor femei intrigante si se vede nevoit sa faca un gest oribil? Se pare ca totusi a existat o intriga de palat ce a dus la jnoartea Botezatorului. Si atunci. este cu certitudine foarte dificil sa mai gasim indicii directe care sa ne dezvaluie adevarul în aceasta privinta. cine a avut de cîstigat de pe urma mortii lui loan? în conformitate cu teologul australian Barbara Thiering. nu a existat o alta grupare care sa fi beneficiat mai mult ca urmare a mortii Botezatorului. decesu l Botezatorului i-a mai îngreunat situatia. probabil.

Si sora tînarului pe care îl iubea lisus. Grupul care îl sustinea pare sa fi fost format din persoane înstarite si influente. în mod neîndoielnic. poate ca membrii sai au considerat prudent sa-1 îndeparteze definitiv pe Botezator. Ipoteza este plauzibila. se pare ca autorii Evangheliilor au avut prop riile lor ratiuni pentru care au preferat sa nu aminteasca despre Salome . în „Evanghelia dupa egipteni"18 si în Pistis Sophia.Magdalena la mormîn t. da r în textele lui Matei si Luca — inspirate de cel al lui Marcu — dispare cu desavîrsire. asa cum Henric al II-lea nu a dorit niciodata ca oamenii sai sa-1 u cida pe arhiepiscopul Thomas Beckett. conform Evangheliei dupa Marcu. la care face referire Morton Smith în The Secret Gospel: „(lisus si ucenicii sai) au ajuns la Ierihon. (Numele ei este mentionat însa în „Evanghelia dupa Toma" — unul dintre textele de la Nag Hammadi — unde este prezentata ca sezînd pe un divan alaturi de lisus17. a facilitat lui lisus. Poate ca si executia lui loan intra în aceasta categorie. si mama lui. dar faptul ca evanghelistii au preferat sa elimine referirile la ea sugereaza ca era un personaj important si totodata are darul de a ne atrage atentia asupra ei. Istoria este plina de exemple ale unor decese surveni te la momentul potrivit — de exemplu. în acest caz nu pare a exista un motiv evident pentru care ar fi fost eliminat. sa ne amintim si ciudata omisiune a episodului aparent banal din Evanghelia dupa Marcu. Astfel. Spre deosebire de situatia episodului dedicat învierii lui Lazar. a cest profet extrem de popular este ucis dintr-un capriciu de Irod. iar lisus nu le-a primit". nu lisus. Si apoi. loan Botezatorul devenise o problema pentru gruparea disidenta a lui lisus. si Salome erau acolo. el nu pr egeta sa-si exprime îndoielile cu privire la statutul fostului sau discipol. probabil ca nici lisus nu a stiut nimic despre crima înfaptuita în beneficiul sau. îndoieli care erau cu atît mai îngrijoratoare. care au îndepartat ultimul obstacol aflat în calea ambitiilor politice ale noului regjrn. Am mentionat deja ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca a existat un grup care.) Desigur. Salome era un nume frecvent întîlnit. moartea regelui Dagobert al II-lea si cea a lui Thomas Beckett. care în nici un caz nu putea fi atît de naiv încît sa subestimeze posibilele reactii ulterioare ale maselor. actionînd din umbra. în plus. Nici chiar în temnita fiind. Ar fi oare posibil ca grupul respectiv sa f i decis ca sosise vremea ca rivalul lui lisus sa paraseasca scena? Desigur. cu cît — asa cum am vazut — succesorul sau oficial era Simon Magul. deoarece chiar si apropiatii lui lisus aveau ce l putin o cunostinta în interiorul palatului: Evangheliile o mentioneaza în rîndul . care o descrie ca o ucenica a lui lisus. avînd deci anumite relatii în palatul lui Irod.

Biserica lui loan si-a asuma t numeroase „înfatisari" în decursul secolelor. precum Ordinul Cavalerilor Templieri. în plus. Alte organizatii. Poate ca nici una din ele n u detine monopolul adevarului si ca atitudinile lor nu sînt decît o continuare a vechii rivalitati dintre discipolii celor doi profeti. care era iconomul lui Irod. începînd cu razboinicii calugari din vechime si cu bratul lor armat. îl "Urneste si vrajitor. si Biserica lui loan. am constatat ca acesta functionase dintotdeauna departe de ochii Bisericii.ucenicilor pe Ioana. Multi îl venerau în secret pe loan în vre me ce îngenuncheau la picioarele lui „Hristos". ne-am întrebat daca nu cumva era doar un capriciu al sau. Este posibil ca antipatia ereticilor fata de lisus sa aiba la baza ideea ca el a fost doar un oportunist lipsit de scrupule. iar pe lisus îl privesc ca pe un fals profet care a indus masele în eroare. Aceasta idee este ilustrata perfect de Leonardo da Vinci în tabloul Fecioara pe stînci. sotia lui Huza. Prioria din Sion. ceva în care ereticii cred de secole — un aspect pe care specialistii încep în sfîrsit sa-1 recunoasca. mandeenii îl considera pe loan „Rege al Luminii". Dar dupa ce am examinat numeroasele dovezi ce demonstrau existenta unui cult dedicat lui loan. Poate ca misterul ce înconjoara moartea lui loan detine cheia veneratiei aproape inexplicabile pe care o nutresc fata de el gruparile aminti te în investigatia noastra. Desigur ca a contura ipoteza existentei unor grupari care au crezut ca lisus a fost un fals profet si care au avut poate chiar un rol în uciderea lui loan Botezatorul nu este nici pe departe acela si lucru c u a o demonstra. ci ca Dumnezeu întrupat. Cînd am remarcat obsesia lui da Vinci pentru suprematia Botezatorului. Cert este însa faptul ca ambele Biserici au existat în paralel timp de doua mii de ani: Biserica lui Petru. Asa cum am vazut.19 Oricare ar fi adevarul în aceasta privinta. au opinii mai putin radicale. sa ne amintim ca Marii Maestri ai Prioriei poarta totdeauna numele „loan" si ca traditia a înce put cu „loan al II-lea". la fel este descris si în Talmud. pâstrîndu-si secretele cu grija. Pierre Plantard de Saint-Clair explica acest luc ru prin ceea ce pare a fi un non sequitur: titlul „loan I" îi este rezervat lui Hristos. despre care am amintit în Capitolul 1. care îl preaslâveste pe lisus nu doar ca om perfect. care. care are despre lisus o opinie contrara. care a profitat de moartea Botezatorului preluînd conducerea gruparii cu o graba indecenta — mai cu seama daca succesorul lui desemnat fusese Simon Magul. ca de altfel într-o serie de alte lucrari ale florentinului. dar si ele îl pun pe loan pe Un plan superior lui lisus. Si totusi simpla existenta a unei traditii precum cea reprezentata de Biserica lui loan demonstreaza ca a venit de mult vremea pen tru o . cert este ca în re latia dintre lisus si loan Botezatorul exista ceva dubios.

nu cel pe care îl presupun majoritatea credinciosilor. loan a fost ucis pentru principiile sale. respectiv. Printre membrii miscarii se aflau. Nu vrem sa spunem ca noi. botezîndu-i pe cei care doreau sa obtina aceasta cunoastere mistica si initiindu-i în tainele anticei traditii oculte. putem spune ca imaginea care s-a conturat este — pentru a folosi un ter men blînd — foarte diferita de cea cu care eram noi familiarizati. Simon Magul si partenera sa Elena. ne-a m conturat a ceste con cluzii pa s cu pas. asa cum speram ca am Demon strat. Firea omeneasca îsi spune totdeauna cuvîntul. Iar în Palestina. lisus. Dar miza este mult mai mare. . Daca Biserica lui lisus a fost cladita pe adevarul absolut. înseamna ca aceea a lui loan nu are la baza decît minciuni. dar chiar si în tara sa de origine. este posibil sa ne aflam în fata uneia dintre cele mai grave nedreptati ale istoriei. asa cum îl întelegem noi azi. am venerat un alt Hristos decît cel care era. poate. ca ereticii au avut. în cultura occidentala. de la primul botez pîna la interpretarea misterelor egiptene. Si. Aceasta noua imagine a originilor crestinismului si a omului în numele caruia a fost fondata religia crestina are implicatii extraordinare. Este însa tulburator sa ne gîndim. în multe cazuri. Ca de fiecare data . fiindca nu exista dovezi care sa sugereze ca loan si-ar fi asumat acest rol — sau ca un astfel de rol ar fi existat. a ilujjjinarii personale. Concluziile si implicatiile acestei investigatii constituie. acestea au fost sus tinute ferm de rezultatele cercetarilor actuale în domeniu. în mod cert. a transformarii spirituale a individului — mister ele în cadrul carora sînt adorati zeii Isis si Osiris. o noutate pentru ma joritatea cititorilor si. Dar suprema initiere era asigurata prin intermediul extazului sexual. Ritualurile reprezentau fundamentul acestei miscari. Iar în final. în orice caz însa. înainte de a fi fost „inventat" de Pavel pentru jjsus. un soc pentru multi dintre ei. principii care — credem noi — au izvorît direct din aceeasi traditie din care provine si ritualul botezului: antica religie a gnozei. în zilele agitate ale secolului I. orgoliile si ambitiile personale au contribuit la pervertirea mesajului transmis. de loan Botezatorul. pâstrînd accentul deosebit pus pe iubire si toleranta. fie si numai pentru cîteva clipe. cînd populatia era în asteptarea promisului Mesia. au existat numeroase cazuri de coruptie în rîndul preotilor si al preoteselor. Dar dac a situatia este inversa. dreptate. religia devine chiar un cult al personalitatii. nu garanteaza perfectiunea morala sau etica. Miscarea despre care vorbim poate sa fi fost initial de sorgin te isiana. Dar. ale caror miracole constituiau — precum cele asociate cu lisus — o parte integranta a practicilor religioase. în mod ironic. de asemenea. dînd nastere astfel unui sistem hibrid. pe masura ce am studiat datele si informatiile descoperite. proba bil. indiferent de ceea ce propovâduieste. cu toate ca ele reprezinta o noutate pentru majoritatea cititorilor. loan Botezatorul si Maria Magdalena au propovaduit în linii mari acelasi mesaj — dar. Ei au introdus în Palestina o forma proprie de gnoza. Însa nici o religie. cu cît miza este mai ma re. a rolului si a mostenirii lasate în urma de lisus „Hristos" si. exista un segment al societatii occidentale care le cunoaste si le pastreaza de secole.reevaluare a personalitatii. cu atît creste riscul abuzurilor de putere. Egiptul. în unele cazuri.

cînd a fost predat în mîinile lui Pilat. L-a botezat. desemna un vrajitor.CAPITOLUL 17 Dincolo de Egipt La doua mii de ani dupa ce lisus. de altfel. fiindca era unul dintre ucenicii sai. inferior lui din punct de vedere spiritual. Pentru ei. lisus a fost Fiul lui Dumnezeu si al unei fecioare . desi ca etnie se poate sa fi fost evreu. Influenta egipteana asupra textului Evangheliilor este evidenta. dar împreuna cu Maria Magdalena a întrupat totodata mitul isiano-osirian. Dar ceva nu a decurs probabil cum trebuia: loan s-a razgîndit si 1-a numit ca succesor al sau pe Simon Magul. loan si Maria au trait si s i-au lasat amprenta asupra culturii umane într-o „nisa" a Imperiului Roman. . Simon Magul si Elena. Caracter ul sexual al relatiei dintre ei este atestat de multe dintre textele gnostice pe care Biserica le-a exclus din Noul Testament. Dovezile sugereaza ca el a predicat un mesaj desprins dintr-o alta religie decît cea dominanta pe teritoriul pe care si -a început misiunea si si-a desfasurat apoi campania. asa cum ura femeile în general. sintagma care. la scurt timp dupa aceea fiind ucis. Poate ca lisus si-a asumat în mod constient rolul de Mesia pentru a cîstiga sustinerea maselor. Poate ca acesta nu a fost decît un zvon rautacios. Si. însa o serie d e specialisti. poate aflat chiar pe locul al doilea în ierarhia gruparii. Maria Magdalena nu a fost o propovaduitoare crestina. iar Maria Magdalena a fost o femeie cu reputatie îndoielnica. care s-a întrupat într-un iudeu. probabil în scopuri initiatice. Ea a fost totodata „Apostol al apostolilor". acuzatia care i s-a adu s a fost aceea ca era un „facator de rele". si este posibil ca ea sa se fi refugiat pe actualul teritoriu al F rantei dupa crucificare. Contemporanii sai 1au considerat un adept al magiei egiptene — opinie exprimata clar si în Talmud. asa cum erau. Simon Petru o ura. milioane de oameni înca mai cred în povestea depanata de Evanghelii. indiferent cum am alege s-o definim. lisus nu a fost Fiul lui Dumnezeu si nici nu era de religie iudaica. în drep-lul roman. sînt de acord ca miracol ele lui lisus se regaseau în „repertoriul" tipic al magicienilor egipteni. Investigatia noastra a relevat însa o cu totul alta imagine. loan nu 1-a recunoscut pe lisus ca fiind Mesia. reunin-du-i chiar pe ucenici dupa rastignire. Magia egipteana si secretele ezoterice au stat la baza misiunii lor. Fiindca. printre care Morton Smith. loan Botezatorul a fost antemergâtorul sau. de teama lui. în mod cert nu semana prea mult cu ceea ce numim noi astazi crestinism. h plus. Maria Magdalena era preoteasa si partenera a lui lisus într-un mariaj sacru. cu toate ca nu putem sti cu precizie care era mesajul ei. într-a-devar. pe care lisus a vindecat-o si a convertit-o. o predicatoare cunoscuta.

loan Botezatorul fiindu-le învatator. Între loan. Povestea mai are însa o fateta. judecind dupa repetatele esecuri de a în telege cuvintele învatatorului sau. Asa cum am vazut. deoarece ei erau urm asii spirituali directi ai primilor lui adepti. Riturile oficiate erau de natura sexuala: hor asis. Din studiile efectuate de Cari Kraeling si Morton Smith reiese ca Irod Antipa credea ca lisu s îi subjugase sufletul (sau constiinta) pentru a dobîndi astfel puteri magice. martirul rapus în floarea tineretii. fiindca în cercurile oculte din Grecia §i Egipt se consid era ca spiritul unui om ucis era o prada usoara Pentru vrajitori. similar în mare parte cu cel propovaduit de lisus si de loan Botezatorul. în mod cert. ci unul bazat pe misterele zeilor egipteni Isis si Osiris. din generat ie în generatie. loan a fost venerat de aceiasi „eretici". cei pentru care el a constituit „împaratul jertfit". Indiferent daca . Egipt. Poate ca asa au si intentionat. ea si-a transmis cunoasterea. (Trebuie sa ne amintim ca ei propov aduiau învataturile si practicile cultului isiano-osirian. în epoca circula un zvon care pretindea ca lisus practicase rituri de magie neagra asupra Botezatorului. Simon Magul. nicidecum un fel de erezie iudaica. nu Simon Petru a fost cel mai apropiat ucenic al lui lisus. putem banui chiar ca nu facea parte nici macar din nucleul restrîns de initiati. Din acest nucleu interior de misionari egipteni nu faceau parte. lisus si Maria Magdalena existau conexiuni strînse. datorate religiei pe care o practicau (aceea a Egiptului antic) si pe care au adaptato la cultura iudaica — asa cum au facut. Simon Petru si ceilalti unsprezece ucenici.) Maria Magdalena si Simon Petru au pornit pe drumuri diferite: el a sfîrsit prin a fonda Biserica Crestina. acesta a fost Magdalena. care avea deja un trecut bogat. Simon Magul si Elena în Samaria. si fosta prostituata Elena — constituie imaginea în oglinda a cuplului lisus-Maria Magdalena. Doi dintre discipolii acestuia — succesorul sau desemnat. de altfel. Socul stîrnit de moartea lui a fost amplificat de circumstantele neclare ale acesteia si de ceea ce a fost apoi perceput ca o grosolana manipulare a ucenicilo r lui loan de catre fostul sau rival. în ciuda celor afirmate de Biserica. Daca lisus a avut un su ccesor. celor care au înteles valoarea principiului feminin: „ereticii". iluminarea prin intermediul sexului transcendental cu o preoteasa — un concept familiar în Orient si în tara învecinata. dupa moartea acestuia. asa cum se crede adesea. mai cu seama daca acestia posedau o parte din trupul victimei. Maria Magdalena a fost venerata de miscarile secrete din Europa fiindca si-a fondat propria „Biserica" — nu un cult crestin în sensul general acceptat al termenului.

cu atît mai mult cu cît acesta parea sa detina puteri miraculoase. autoritatea sa în rîndul maselor nu putea decît sa sporeasca. au devenit vizibile abia în secolul al XH-lea.. idei similare cu privire la importanta ei au continuat sa existe pe teritoriul Frantei. sub forma tratatu lui Sch wester Katrei si a credintelor catare cu privire la relatia dintre lisus si Maria Magdalena . pe fondul cruciadei contra albigenzilor. Apoi. existenta sa neîntrerupta reiese din atacurile furibunde ale Parintilor Bisericii la adresa succesorilor lui loan — Simon Magul si Dositei — timp de aproximativ doua sute de ani. Si cu toate ca. exista un aparent hiat în continuitatea traditiilor. asa cum am vazut în partea întîi a acestei lucrari. dar stim ca . regasindu-se la catari. una axata pe loan Botezatorul si cealalta pe Maria Magdalena. Ecouri ale acestei traditii au razbatut însa pîna la noi. nu el constituie punctul focal a l traditiilor secrete. textele de la Nag Hamma di — care sublin iaza rolul Mariei Magdalena — au fost îngropate în Egipt. Prin urmare. la finele c ercetarilor pe care le-am efectuat. iar templierii au ajun s la apogeul puterii lor.Hr. prin nosairi si prin predecesorii mandeenilor.Hr. Este imposibil sa stim în mod cert ce s-a întîmplat cu aceste doua traditii între secolele al IV-lea si al Xll-lea. aparent. Si dat fiind faptul ca lisus le spusese deja ucenicilor sai ca Botezatorul fusese profetul Ilie reîncarnat. desi toate dovez ile în acest sens au fost probabil distruse o data cu desfiintarea sistematica a culturii din Languedoc. dar i-au venerat totodata ca reprezentanti ai unui stravechi sistem de convingeri religioase. i-ar fi determinat în mod cert pe majoritatea discipolilor lui loan sa treaca de partea lui lis us. ca si cum acestea ar fi disparut într-o gaura neag ra între secolele al IV-lea si al XH-lea. Ereticii i-au considerat pe loan Botezatorul si pe Maria Magdalena ca fiind personaje istorice reale.. în jurul anului 400 d. aceasta traditie reiese la suprafata sub forma veneratiei mistice a templierilor pentru Botezator. ca Mare Preot si M are Preoteasa a împaratiei Luminii. cînd catarii si-au facut aparitia în Languedoc. Traditia Magdalenei a continuat în sudul Frantei. în acea epoca a credintelor magice. în secolul al Xll-lea. putem încerca o presupunere în cunostinta de cauza. dar. B iserica lui loan a disparut dupa anul 50 d. Este de presupus ca traditia ioanita a supravietuit independent în Orientul Mijlociu. în ciuda straniei idei a unui lisus care avea sub controlul sau spiritele a doi profeti. Cele doua traditii.fiind idei în mod clar preluate din textele de la Nag Hammadi. Si totusi.lisus oficiase sau nu un asemenea rit. zvonul ca sufletul lui loan era înca viu si ca se afla sub controlul lui nu avea cum sa aduca dezavantaje miscarii pe care o conducea.

Sa ne amintim ca primii noua cavaleri care au fondat Ordinul Templier erau toti din Languedoc — inima cultului dedicat Magdalenei — si ca în traditi a oculta se considera ca secretele lor provin de la „ioanitii din Rasarit". Dupa parerea noastra.a aparut si în Europa cîteva secole mai tîrziu. Templierii au adus în Europa traditia ioanitâ si au împletit-o cu cea a Magdalenei. chimie. navigatie. sa gaseasca un artefact pretios. în secret. Prin cautarile lor. Dar ambitiile cavalerilor templieri în ceea ce priveste ocultismul nu s-au oprit aici: ei au cautat raspuns la marile întrebari fundamentale ale spiritului uman. cosmologie. preocupati în primul rînd de forta materiala. beneficiile pentru omenire fiind evidente. poate. iar pedeapsa pentru convingerile secrete pe car e le nutreau a fost cumplita. probabil. dar cum au aflat despre ea nu putem sti. obiectivul principal era acela de a cauta si a-si însusi cele mai profunde cunostinte ezoterice. este greu de crezut ca îmbinarea celor doua traditii de catre templieri a fost o pura coincidenta. acele „carti" secrete în piatra care ascund mesa jul lor ezoteric. exclusiv financiara. La ur ma urmei. Departe de a se limita la simpla largire a oriz ontului lor filozofic sau religios. Subliniem înca o data ca aceste convingeri n u erau doar niste simple notiuni spirituale pe care le adoptasera din dorinta de a-si mîntui sufletele. masculin si feminin — un tot unitar si coerent. Si este posibil ca alchimia sa le fi oferit cîteva dintre raspunsurile dorite. La urma urmei. templierii erau oameni practici. principiile? pin n ou. despre alchimie s-a crezut dintotdeauna ca detine secretul longevitatii si chiar pe acela al vietii fara de moarte. raspunsul este: cavalerii templieri. templierii au largit orizontul de cunoast ere în astronomie. Cunostintele lor în domenii precum arhitectura si geometria sacra si-au gasit expresia în impunatoarel e catedrale gotice. Desigur ca la mijloc se afla ceva mult mai important decît un vag ideal religios. recreînd astfel _ din ceea ce parea a fi doua culte separate. de fapt. erau secrete magice si alchimice gratie carora pot fi considerati — daca nu altceva — cel putin deschizato ri de drum în ceea ce numim astazi stiinta. Dar cum? Cine i -a recunoscut valoarea si i-a preluat. Templierii pareau a sti despre ex istenta traditiei ioanite înainte de a o „descoperi". câlugârii-râzboinici ale caror campanii militare în Orientul Mijlociu ascundeau. templierii au nazuit la atingerea cunoast erii supreme: aceea a stapînirii timpului si a eliberarii de sub tirania vietii si a mortii. Hugues de Payens si cei opt cavaleri ai sai au pornit spre Tara Sfînta cu un tel clar: sa-si asigure puterea oferita de cunoastere si. nazuinta catre cunoasterea ezoterica. . medicina si matematica. a carui valoare n u era.

stii nta si cunoasterea. desigur. În vreme ce pretutindeni în jurul lor femeile erau desconsiderate. este „prea recent". Religia egipteana — dupa parerea unor ocultisti precum Giordano Bruno — era mult superioara crestinismului din toate punctele de vedere si. prin cunoasterea divinului. si deopo triva cei care au ridicat splendide catedrale gotice în conformitate cu principiile geometriei sacre. care îsi avea originile în Egiptul antic (si poate chiar mai departe). riscau sa atraga pedeapsa cu moartea. în toc sa apeleze la intermedierea preotilor.) Iar. Toate aceste idei. în primul rînd. cît si femei petreceau ore îndelungi în laboratoarele alchimice pentru a descoperi taine fundamentale. se poate ca îngemanarea dintre cele doua traditii — loan Botezatorul si Maria Magdalena — sa contureze imaginea a ceea ce ar fi trebuit initial sa fie „crestinismul". crucea. însa noi am identificat trei variante posibile. nu e deci de mirare ca au fost pastrate în ascuns. cel putin unul dintre templieri a declarat ca simbolul fundamental al crestinismului. Un al doilea motiv posibil al atractivitatii celor doua traditii este acela ca ereticii mentineau cunoasterea vie. Ne este foarte usor asta zi sa subestimam forta care a constituit-o. sex si stiint a — iar de multe ori se pare ca le-au si gasit. membrii acestei traditii secrete au preferat echilibrul vechii treimi constituite din Tata. încît milioane de oameni s-au aratat gata sa riste totul pentru a le obtine. însa alfabetizarea — îndeosebi în rîndul femeilor — era rara si adesea privita cu suspiciune de autoritatile ecleziastice. comparativ cu ce a devenit el în acesti 2 000 de ani. aflate la granita dintre magie. cu o fervoare egala. în Jocul sentimentelor de vinovatie stîrnite de sex. dupa cum am vazut. o coincidenta faptul ca despre Osiris se credea ca daruise omenirii cunoasterea necesara pentru dezvoltarea culturii si a civilizatiei. poate chiar si Sfinxul. (Nu este. ereticii gaseau alinare si iluminare în secretele celor doua traditii. Toti acestia si-au pus o amprenta durabila a supra civilizatiei mondiale. Fiului si Sfîntului Duh (de asemenea masculin). Prin intermediul acestor doi „sfinti". Aceasta traditie secreta în sa încuraja în mod activ setea de cunoastere a ambelor sexe: atît barbati. asa cum au aratat recent Robert Bauval si Graham Hancock1. ei si-au gasit propria jnîntuire prin gnoza directa. Din aceasta neîntrerupta tra ditie secreta au facut parte cei ca re au construit piramidele din Egipt. derivate din traditiile secrete ale Botezatorului si ale Mariei jVlagdalena. În locul rigidului patriarhat al Tatalui. ei stiau din proprie experienta ca uniunea sexuala constituie o cale catre Dumnezeu. Acele s ecrete mult dorite exercitau o forta de atractie atît de intensa. Inventarea tiparului a stîrnit un entuziasm generalizat. egiptenii a ntici posedau cunostinte . iar preotii pozau în detinatori ai cheilor catre rai si iad. Mama si Prunc. încît au inspirat un asemenea zel fanatic? Nu exista un raspuns unic si cert la aceasta întrebare.Templierii au fost urmati de generatii de „eretici" care au preluat stafeta si au dus mai departe traditia. pe parcursul istoriei. Dar în ce constau ele? Ce anume ascundeau traditia ioanitâ si cea a Magdalenei. ei s-au putut alatura pe ascuns fluxului continuu de aderenti ai gnosticismului si ai pagînismului.

si care a stat la baza nucleelor de initiati ale unor organizatii de tipul Templierilor. important este ce anume au crezut altii în decursul secolelor si ce rol au juca t aceste convingeri în conspiratiile. precum Leonardo da Vinci si Sir Isaac Newton. La baza tuturor realizarilor arhitect urale. de C orpus Hermeticum al lui Hermes Trismegistul — text care a supravietuit din materialele lui Simon Magul — si de documentele sacre ale mandeenilor. al unor loji francmasonice si al Prioriei din Sion. pe care nu trebuie s-o ignoram. D in acest curent de savanti eretici au facut parte si reprezenta ntii ermeti smului renascentist. pe un platou. Ocultismul a fost forta reala care i-a animat pe multi dintr e gînditorii „rationalisti".stiintifice care le depaseau chiar pe cele ale epocii actuale. setea lor de cunoastere si credinta în esenta divin a a omului — concretizate în venerarea Sophiei — au evoluat din aceleasi radacini ca gnosticismul. veritabil creuzet al noilor idei. într-adevar. a caror credinta îl are în centru pe loan Botezatorul. au fost acuzati ca ar venera. Aceste domenii constituiau. în ritualurile lor secrete. planurile si obiectivele lor. Constatam astfel ca aceleasi concepte sînt ilustrate de Pistis Sophia. Din aceste radacini s-a dezvoltat apoi întreaga tradit ie ezoterica a Occidentului. Am vazut deja ca exista asocieri clare ale lui lisus cu ma gia egipteana si ca loan Botezatorul împreuna cu succesorii sai. este foarte usor sa adoptam deja sceptic ismul . în cautarile lor. au fost mentionati ca „absolventi" ai scolilor oculte din Alexandria. doar ceea ce am numi noi astazi filozofie sau chiar stiinta . un cap retezat. Problema validitatii si a eficacitatii (sau a lipsei de eficaci tate) ritualurilor magice nu se încadreaza în obiectul acestei carti. Ar fi gresit sa ne închipuim însa ca templierii si ermeticii vizau. ermetismul si gnosticismul îsi au toate originile în Alexandria din vremea lui lisus. Simon Magul si Dositei. o parte importanta a preocuparilor care îi animau. Iar acest lung sir de magicieni — sau magi — i-ar putea include deopotriva pe lisus si pe loan Botezatorul într-una dintre cele mai putin cunoscute legen de ale Graalului. Alchimia. Oare zvonul care sustinea ca lisus avea sub controlul sau spiritul lui loan ar putea explica de ce era aceasta „putere magica" atît de importanta pentru ocultisti? Semnificativ ni se pare faptul ca templierii. însa ele mai aveau înca o dimensiune. cavalerii pornesc în cautarea unui ca p barbatesc reteza t. stiintifice si artistice ale ereticilor s-a aflat o nazuinta fi erbinte catre cucerirea unei puteri magice. Sa fie aceasta o referire la capul Botezatorului si la puterile magice pe care se presupune ca le-ar avea si le-ar transfera celui care îl detine? Desigur.

a fost adus de mare pe tarmul Insulei Lesbos. sta lînga radacinile roscovului (copac care. în tabloul Adoratia magilor. despre care sa crezut la un moment dat ca se afla printre moastele sfinte ale templierilor (în tabloul lui Nicolas Poussin La Peste d'Azoth — Ciuma din Azoth — o statuie uria sa reprezentînd un barbat si-a pierdut o mîna si ca pul barbos.3 (Sa fie doar o coincidenta ca unul dintre cele mai en igmatice si ma i suprarealiste filme ale lui Jean Cocleau s-a intitulat Orphee?) Pe al sau Giulgiu din Torino. Am vazut cum.) În cursul investigatiei noastre 1-am auzit pe un presupus templier spunînd „cel care detine capul lui loan Botezatorul stapî-neste lumea". Elisabeta. iar pe de alta parte _ si poate mai pertinent — în Templul lui Osiris din Abydos exista un cap retezat despre care se credea ca poate proroci. da Vinci este înfatisat ca Pas trator al Graalului. Linia de demarcatie dintre cap si trunchi în acest caz este. In vreme ce toate acestea ar putea fi doar un îndemn de tipul: „Adepti ai lui loan. îl simbolizeaza pe Botezator) ridica aratatorul în directia Fecioarei cu pruncul. capul lui loan era considerat nu doar sacru. unde a început sa prevada viitorul. Fecioara si Pruncul. Dar aratatorul mîinii retezate schiteaza „gestul lui loan". îi absorbise spiritul. Si celtii aveau o traditie a capetelor retezate. Bâtrînul care. Orfeu. inten tionata. aratatorul ridicat este un simbol al Botezatorului: loan schiteaza acest gest în ultima pic tura a florentinului. dar si în statuia existenta azi în Baptisteriul din Fl orenta. într-una din cele doua versiuni ale tabloului S fînta Ana. dar este posi bil ca Leonardo sa fi încercat sa sugereze altceva. Important este sa retinem însa ca.clasic al sfîrsitului de secol XX. este totusi posibil ca motivul astfel repetat sa constituie o aluzie la o relicva veritabila -degetul lui loan. iar în Cina cea de Taina. Faptul nu este deosebit. ucenicul care se apleaca spre lisus împunge aerul sub ochii lui cu acelasi aratator amenintator. Sa ne amintim. . cu in tentia vadita de a trimite cu gîndul la loan Botezatorul. într-un fel. în lucrarile lui Leonardo. Poate era o referire la fapt ul ca lisus poseda capul lui loan si ca. deoarece multi artisti 1-au înfa tisat astfel.2 Într-un alt mit similar. Leonardo da Vinci 1-a înfatisat pe lisus ca si cum ar fi fost decapitat. în mod tra ditional. amintiti-va!". Initial am crezut ca aceasta este doar o modalitate de a transmite ideea — conforma cu propriile convingeri ioanite ale artistului — ca omul decapitat era „deasupra" (din punct de ve dere moral si spiritual) celui crucificat. de asemenea. face acelasi gest în fata Fecioarei. ci si magic. din secolul al XlX-lea. capul unui alt muritor ajuns în lumea de dincolo si revenit apoi la viata. evident. devenind — pentru a-1 cita pe Morton Smith — „lisus-Ioan". întrun fel sau altul. ca în afisul publicitar pentru Le Salon de la Rose + Croix. marna lui loan. dar în lucrarile lui da Vinci si alte personaje schiteaza acelasi gest.

planul Prioriei pare a avea ca punct focal erezia despre care am discutat în acea sta carte. care fa c referire. timp de doua mii de ani. Dar nu trebuie sa uitam ca anumite obiecte. Chivotul Legii. cînd abordarea religiei se face într-o nota mult mai toleranta. ne-am îndreptat atentia asupra Prioriei din Sion si a activitatilor acesteia. Dar daca obiecte precum Graalul sînt con siderate magice. au fost obiectul unei nedreptati cumplite. o metafora. în comparatie cu ceea ce numesc ei „erezia" Bisericii Crestine."6. Dar acest sentiment ferm si neclintit al justetii lor. s-ar putea afla ramasitele pamîn-testi ale celor doi oameni care. desigur. în fata lor. Pierre Plantard de SaintClair ne-a declarat ca organizatia are un program bine definit. la Prioria din Sion: „(Ei sînt) sustinatorii tuturor ereziilor. în cel mai bun caz. ci au întretinut ceea ce au considerat ei a fi flacara sacra a adevaratelor origini si a realei meniri a „crestinismului". osemintele Mariei Magdalena constituie obiect de veneratie ardenta si. un plan prin intermediul caruia intentioneaza sa determine anumite schimbari concrete la nivel mondial. calculate si totodata motivul pentru care au suferit nenumarati „eretici".la început. Ia ta cîteva dintre aceste fragmente. fara a preciza în sa natura exacta a acestor schimbari. Chiar lasînd la o parte acel concept al puterilor magice. Le cercle d'Ulysse („Cercul lui Ulis .. de parca ar fi ele însele un fel de poarta catre lumea divina. Graalul si.. Cea de-a treia explicatie posibila a interesului stîrnit de acea sta traditie secreta este certitudinea sa morala. . posesori ai unei cunoasteri secrete. în epoca actuala însa. în Les dossier s secrets exista. de la catari si templieri pîna la francmasoner ie. în decursul istoriei. au exercitat întotdeauna o uriasa forta de atractie asupra mintii si sufletului uman.. dar cu încarcatura mitica profunda. nu e greu sa ne ima ginam cu cîta fervoare sînt cautate ra masitele pamîntesti ale unor oameni despre care se crede ca au fost întruparea unor energii supranaturale. în orice caz."5. la fel ca relicvele lui loan. direct sau indire ct. „la baza tuturor ereziilor. într-adevar.. am considerat-o doar o fa ntasmagorie sau. poate ca si ele sînt privite ca detinatoare ale unor puteri magice. ce rost mai are secretul'? Cînd am început aceasta investigatie. Dar ei nu s-au limitat la a mentin e vie o alta religie într-o cultura „straina" . pot înflacara inimile ereticilor. o serie de pa saje ce lasa sa se înteleaga cît se poate de cla r ca organizatia a fost responsabila. Toate aceste obiecte legendare au o stranie aura mistica. de conturarea si pastrarea vie a traditiei secr ete. poate explica doar interesul de care s-a bucurat traditia secreta în trecut. exemple în acest sens fiind „adevarata Cruce". reale."7 Un alt document al Prioriei. artefacte reale ce exista în doua realitati paralele. „agitatori secreti împotriva Bisericii. s-ar crea o încarcatura emotionala extraordinara fie si numai la gîndul ca.4 În orice caz însa. . Sfîntul Giulgiu. Am vazut cît de importante sînt moastele Mariei Magdalena pentru reprezentantii traditiei secrete sus-mentionate. autogenerata: „ereticii " sînt convinsi ca ei au dreptate si au decis ca Biserica se însala. simpla prezenta a capului retezat al lui loan Botezatorul si a osemintelor Mariei Magdalena ar exercita un impact urias asupra membrilor traditiei secrete.

Ideea razbunarii pleaca de la premisa c a desfiintarea ordinului constituie motivul urii templierilor fata de Biserica. menite sa le ateste convingerile si sa justifice traditia ioanita si de venera re a divinitatii feminine. tremura la gîndul stafiei razbunatoare a lui Jacques de Molay. în secolul al XVIII-lea. ambii fara nici o legatura cu suprimarea Ordinului Templier. La începutul acestei investigatii. Chiar si tinînd seama însa de obsesia lor pentru relicve. Acum. ideea unei organizatii constituite cu scopul de a distruge Biserica nu este deloc noua. dar el constituie o forta capabila sa distruga Vaticanul în anii care vin".8 Si. cu sute de ani în urma. ar . de exemplu. cu orice pret. la fel ca atîtia alti oamen i. din principiu. am banuit ca membrii Prioriei sufereau de o ma nie a grandorii colectiva si. Si nu trebuie sa uita m ca în tre Ordin ul Templi er si Prioria din S ion au existat întotdeauna conexiuni strînse: orice plan sau program al unuia apartine probabil. Franta. Iar Prioria este organiza tia în care cele doua filoa ne eretice — corespunzatoare tvlariei Magdalena si lui loan Botezatorul — se îmbina perfect. se întorceau oare templieri i. trebuie cel putin lua te în serios. este greu sa ne imaginam în ce a r putea consta aceste dovezi concrete sau ce fel de obiect ar fi acela capabil sa constituie o amen intare la adresa Bisericii. sîntem de pa rere ca intentiile Priorie i. cît si o serie de state europene. De fapt. furia si ura membrilor sai numai pentru a ucide un rege al Frantei si u n papa oarecare. Se poate ca templierii si Prioria sa intentioneze sa prezinte crestinatatii uimite. precum Biserica Catolica. nu ne-am putut imagina ce fel de secret era acela pe care îl aparau cu atîta hotarîre si care ar fi putut ameninta o institutie solida si bine organizata. mai cu seama. dovezi concrete. si celuilalt. oricare ar fi ele. lucra rea Rennes-le-Château: capitale secrete de l'histoire de France aminteste de o serie de evenimente ce vor „zdruncina crestinismul din temelii". asa cum a m mentiona t anterior. cînd au început sa apara societati secrete ce se pretindeau a fi urmas ele Templierilor. Nici o organizatie serioasa nu ar alimenta timp de secole. nu fiindca fi fost eliminati. în egala masura. chiar si înainte de a se pune problema suprimarii? (în Levitikon se precizeaza ca templierii s-au opus Bisericii Catolice chiar de la înfiintarea ordinului.) Cercetarile noastre au demonstrat ca. templierii sînt într-a devar pa stratorii reali si îndreptatiti ai secretului privind originile crestinismului. departe de a sustine doar un fa pt ipotetic. dar daca o urau deja.e"). a jun si la capatul u nor cercetari si documenta ri ample. un val de agitatie paranoica a cuprins atît Vaticanul. sub o forma sau alta. include si Armatoarele fraze: h ' „Ce planuieste Prioria din Sion? Nu stiu. publicat în 1977 sub numele Jean Delaude. referindu-se la co nexiun ile Prioriei cu „Biserica lui loan". Scenariul cavalerilor razbunatori nu sta însa în picioare. hotârîti sa-si ia revansa? S-a zvonit chiar la un moment dat ca templierii au fost scînteia care a declansat Revolutia Franceza.

Fi ul Iui Dumnezeu si al Fecioarei Maria. lisus Hristos priveste în jos spre cei saraci si istoviti. Fiindca istoria crestinismului se bazeaz a în mare parte pe presupuneri. orice obiect ce pare a fi avut o legatura cu unul dintre personajele centrale ale crestinismului capata pe loc o aura magica aparte. Daca Prioria si aliatii sai pregatesc dezvaluirea unor indicii concrete cu privire la convingerile lor. desi este foarte posibil ca el sa fi rostit aceste cuvinte. Smerenia. ci . alinîndu-i. asa cum demonstreaza entuziasmul stîrnit de cartea lui Graham Hancock. ele nu sînt pure inventii ale unor scriitori de science-fiction sau ale ateilor de clarati. trebuie sa recunoastem ca si istoria în sine ofera o serie de dovezi în acest sens. chiar radacinile culturii noastre occidentale. prin ea. într-un simbol al perfectiunii umane. Da r. în rai. Majoritatea crestinilor din ziua de astazi stiu surprinzator de putine lucruri despre ultimele descoperiri din domeniul cerceta ri lor biblice. care s-ar fi simtit tradati si destabilizati din punct de vedere spiritual. Asa cum am vazut. Din locul sau de-a dreapta Tatalui. stim ca aceste obiecte — chiar daca exista în realitate — sînt doar niste simboluri. The Sign and the Seal. relicvele cu cara cter religios detin o f orta de atractie extra ordinara asu pra maselor. asemenea planuri nu mai sînt azi necesare pentru ca Biserica sa se simta amenintata — si. probabil — provin din texte atribuite zeitei Chreste Isis: Buna Isis. au o intensa încarcatura emotion ala. la îndemînâ . Pentru multi dintre ei. undeva într-un colt al mintii. idei de tipul celor care sugereaza ca lisus a fost un mag egiptean sau ca a existat o rivalitate între el si loan Botezatorul frizeaza . Oricît de incitante ar fi. ca oricarui alt preot isian. si totusi se îndeparteaza mereu. Este interesant sa ne gîndim ce amploare ar fi luat in ter esul publicului daca osemintele ar fi fost mai strîns legate de lisus si de familia lui. acest îndemn — si multe altele. goana dupa ceva ce pare a ici. reprezentari ale unor secrete oculte. cuvintele trebuie sa-i fi fost familiare. Si totusi. probabil. iar concepte precum lisus Hristos. Lui lisus. un modest dulgher care a murit pentru pacatele noastre si apoi a înviat. blasfemia. despre care aminteam mai devreme. suferintele si spiritul de toleranta demonstrat de lisu s 1-au transformat într-un model spiritual. zeitamama a egiptenilor. Ca utarea evazivului Graal sau a Chivotului pare a fi înscrisa în genele noa stre. Oamenii adora cautarile. Mai mult decît atît. caci n-a spus el oare: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna"? În realitate. fara îndoiala ca ar fi dat nastere unui val de isterie în rîndul crestinilor. au stîrn it imediat aprige dezbateri s i polemici.Dar asa cum ne-a demonstrat Giulgiul din Torino. chiar si osuarele recent descoperite în Ierusalim. nu lui i-au apartinut initial.

. au fost totusi dureri reale ale «mamei» crestinismului .. deoarece traditia care spune ca lisus era evreu ce este atît de a dînc înra dacin ata. pe motiv ca a fost adaugat mai tîrziu — o supozitie nesustinuta deocamdata de nici o dovada concreta. Luckert scrie: „Aceste chinuri ale nasterii (crestinismului). Si desi sustine ca lisus nu era de religie iudaica. Smit h sustine ca ideile. convingerile si practicile lui lisus erau de ."9 Si cu toate ca argumenteaza în mod stralucit originile egiptene ale crestinismului. în cartea sa Jesus the Magician. unii dintre ei crestini credinc iosi. Dintre toti acesti critici si istorici. The Foreigner. Iar prima recunoastere a elementelor pagîne din viata si activitatea l ui lisus dateaza de mai bine de un secol... prezentînd dovezi detaliate s1 bine documentate. m ai degra ba decît ca le-ar fi dedus din aluziile disparate si incerte prezente în Vechiul Testament. paterna. ci un reprezentant a l religie1 egiptene. Batrîna noastra maica egipteana s-a stins în secolele în care viguroasa ei progenitura a aparut si s-a dezvoltat în lumea mediteraneana. Desmond Stewa rt demonstreaza în chip stralucit ca activitatea lui a fost influen tata de misterele egiptene.. în lucrarea sa. El considera ca influenta Egiptului s-a exercitat în mod indirect.concluzii ale unor reputati specialisti. Dar daca lisus s-a bazat în propovâduirea sa pe materiale extrase din misterele egiptene. (dar) nici pîna în aceasta zi nu i s-a spus nimic despre iden titatea raposatei sale maici. Am fost surprinsi mai cu seama sa descoper im ca existau deja numeroase dovezi scolastice ce sugerau ca lisus nu a fost iudeu. dar nici el nu considera ca aceasta conexiu ne ar sugera altceva decît o deviere de la esenta iudaismului. Multi sînt cei care au contribuit la conturarea unei noi imagini a lui lisus si a miscarii sale. în timpul vietii ei de aproape doua mii de ani. ca un ecou îndepartat al originilor egiptene ale iudaismului. durerile facerii au fost chinurile mortii.. Si totusi. o singura persoana a schitat Pasul logic la care ne refeream. profesorul Burton L. Cînd am început sa studiem acest subiect. Chiar si profesorul Karl W. am fost uimiti sa con statam masura în care cercetatorii au pus sub semnul întrebarii adevarul traditiei crestine. Mack ig nora materialul gnostic din Evanghelii. nici Luckert nu remarca esentialul. Pentru ea. ce au conturat o versiune aproape de nerecunoscut a vietii lui lisus. chiar si cei care au descoperit aceste dovezi ezita sa faca pasul logic si sa admita ca religia lui nu era cea iudaica. este de crezut totusi ca a avut o experienta personala a acestora . . aceasta fiica crestina a Mamei Egipt si-a cunoscut destul de bine traditia iudaica.muribunda religie a Egiptului antic.

egiptenii nu rau cunoscuti ca un popor licentios. Omenirea idealului egiptean. un vlastar al celei egiptene si nu misiunea sacra a Fiului lui Dumnezeu — sau chiar o deviatie radicala a iudaismului —.10 Dar o piniile specialistilor nu sînt unice în acest context. cu toate acestea. parte rezultatul direct învataturilor Bisericii cu privire la locul cuvenit femeilor. multe dintre ele ignorate în mod voit de autoritati. caci Osiris era reprezen tativ pentru toti cei ilustrativa acestei pentru a toate femeile. acest concept promova respectul acordat deopotriva barbatilor si ntîi.natura egipteana. prin negarea originilor sale egiptene. în care Isis era întotdeauna echilibrata de partenerul ei. în decursul secolelor . numeroase grupari au nutrit în secret credinta în originea egipteana — din punct de vedere spiritual — a lui lisus si a altora din jurul lui. Ignorata de numerosi cercetatori în domeniul biblic. ci a facilitat o seri e nesfîrsita de nedreptati împotriva femeilor sj a copiilor. De exemplu. „Instalînd" un Fiu al lui Dumnezeu celibatar în fruntea unui veritabil patriarhat misogin. bazîndu-si aceasta afirmatie pe materiale preluate din anumite texte magice egiptene. Daca religia crestina este. dupa cum aln vazut. implicatiile asupra culturii occidentale sînt atît de ample si de profunde. încît nu pot fi discutate în lucrarea de fata. iar Isis era fera consecintele area sexuala nu manifestarile femeilor. Fiindca zeii pe care lisus însusi îi venerau formau parteneriat sexual. De asemenea. Biserica a pierdut notiunea fundamentala a egalitatii arhetipale dintre cele doua sex e. renegîndu-si radacinile egiptene. ea a provocat suferinta nu doar la nivel individual. Consecintele atitudinii pe care Biserica a a doptat-o fata de iubirea carnala au fost. Osiris. teribile. într-adevâr. Interesant este faptul ca ideile lor sînt sustinute astazi de cercetatorii Noului Testament. si invers. iar sexualitatea constituia un motiv de celebra re si emulatie în rîndul credinciosilor. lucrarea lui Smith a primit totusi o aprobare timida din partea altora. a cesti „eretici" ne-a u oferit totoda ta o serie vasta de indicii cu privire la radacinile crestinismului. Biserica a respins totodata — adesea cu o virulenta aparte — întregul concept al sexului ca sacrament. fiind renumiti mai degra ba pe ntru spiritualitatea lor. Faptul ca Biserica si-a renegat propriile radacini a avut si alte un e . desi înca di mai su renegari discrimin al este un fenomen limitat la sale directe sînt în mare societatea occidentala. în principiu cel putin. ea a denaturat mesajul „crestin" original.

Desigur. Din zelul sau de a se impune ca unica religie pe Pamînt. Biserica a cons iderat dintotdeauna o blasfemie faptul ca evreii au negat caracterul mesianic al lui lisus. Daca se doreste ca noul mileniu sa nu fie si el marcat de represiuni si sentimente de culpabilitate. al alchimiei sexuale si al secretelor care învaluie persoana lui loan Botezato rul. ci si o renegare a principiilor susti nute de fondatorul sau. Ereticii detin — dupa parerea noastra — cheia adevarului cu privire la trecutul Bisericii Crestine. Temple distruse.11 Dar daca noi avem dreptate si Ii sus însusi a fost pâgîn. oameni torturati si ucisi din Islanda pîna în America de Sud si din Irlanda în Egipt — toate în numele lui lisus Hristos. atunci ororile comise împotriva evreilor nu mai au nici maca r aceasta palida justifica re. dar daca el nici macar nu a fost iudeu. deoarece si asta zi adeptii pagînismu-lui mai sînt atacati de crestini. Mama si Prunc are darul de a °feri un reconfortant sentiment de încredere si siguranta. dar trebuie sa recunoastem ca spiritul uman se simte mai atras de o religie bazata pe magia si misterul piramidelor. a venit de mult vremea pentru a repara gra va nedreptate ce li s-a facut Botezatorului si Mariei Magdalena.repercusiun i ama re. Aceasta problema este înca relevanta. din credinta ca iudaismul si crestinismul se aflau într-un fel de competitie. ci . am vrea în schimb sa se înteleaga ca omenirea are acum nevoie nu de secrete ascunse si de razboaie sfinte. punem aceasta întrebare doar cu titlu ipotetic. Am identificat. Cultura occidentala în ansamblul sau este considerata iudeocrestina. reprezen tantii ei au închis ochii la atrocitat