Lynn Picknett & Clive Prince, MISTERUL TEMPLIERILOR Pastratorii secreti ai adevaratei identitati a lui lisus Hristos Pentru aceia

pe care îi iubim cel mai mult, în timp si dincolo de el... Multumiri Aparitia acestei carti nu ar fi fost posibila fara ajutorul si sustinerea unui mare numar de persoane, dar, tinînd seama de c aracterul controversat al concluziilor noastre, trebuie sa sublinie m ca majoritatea celor de mai jos nu ne împartasesc în mod obligatori u opiniile. Dorim sa ne exprimam multumirea fata de: Keith Prince, pentru cercetarile sale meticuloase, atît pe teren, cît si în biblioteci, pentru ideile sale originale si adesea neortodoxe asupra subiectului si pentru ca si-a riscat, efectiv, viata în numele acestui proiect. Craig Oakley, pentru sustinerea sa hotarîta, pentru entuziasmul si ajutorul acordat. Filip Coppens, fiindca ne-a oferit un bogat material documentar, nepretuit. Lavinia Trevor, agentul nostru literar, pentru ca a netezit calea si a facilitat concretizarea acestui proiect. Jim Cochrane, editorul nostru de la Bantam Press, pentru comentariile sale informate si constructive. Multumim, de asemenea, colegilor sai, Kate Melhuish, Sheila Corr si Martin Macrae. Lucien Morgan, fiindca ne-a sugerat subiectul acestei carti. Materialul din capitolele opt si noua, referitor la Rennes-leChâteau, îsi datoreaza existenta informatiilor si sugestiilor primite de la numeroase persoane: În Marea Britanie, membrii Grupului Rennes-le-Château Research, îndeosebi John si Joy Miliar, Gay Roberts, Howard Bark-way, Jonothon Boulter, Marke Pawson si Guy Palton, îi sîntem îndatorati lui Guy deopotriva pentru ajutorul oferit în documentarea cu privire la cavalerii templieri. În Franta, Alain Feral, Sonia Moreu, Antoine si Claire Captier, Jean-Luc si Louise Robin, Celia Brooke, Marcel Captier si Eliza-beth van Buren. (De asemenea, Monique si Michel Marrot de la localul La Pomme Bleue, Rennes-le-Château, pentru dejunurile delicioase.) Dorim sa ne exprimam, de asemenea, recunostinta fata de regretatul Jos Bertaulet, pentru studiile sale privind Notre-Dame de Marceille. Multumim vaduvei sale, Suzanne, si fiilor Christian si Diederick pentru ospitalitatea lor. John Stephenson si Anita Forsythe, fiindca ne-au ajutat la Fer-ran, ne-au însufletit calatoriile în Languedoc si ne-au împartasit

din

cunostintele lor. Le multumim, de asemenea, pentru ospitalitatea si disponibilitatea de care au dat dovada. Peter Humber, pentru ca ne-a pus la dispozitie casa în timpul primei noastre calatorii de documentare în Languedoc si pentru atitudinea lui cît se poate de calma fata de starea în care m adus-o; multumim, de asemenea, satenilor din Ferran si Departamentului de

a

Pompieri din Montreal fiin dca ne-au venit în ajutor în acea zi de 17 ianuarie 1995. Sîntem recunoscatori deopotriva pentru existenta Cafe Fou din Boundary Road, care a parut a fi destinata sa ne se rveasca drept refugiu. Robert Howells, pentru ca ne-a împartasit cu generozitate rezultatele complexelor sale cercetari în domeniul misterelor din Franta. Niven Sinclair, pentru generozitatea sa si pentru detaliile fascinante cu privire la Capela Rosslyn si la cavalerii templieri. Jane Lyle, pentru ca ne-a împartasit bogatele ei cunostinte despre sexualitatea sacra si pentru încurajarile, optimismul si sprijinul ei practic. Steve Wilson, pentru ajutorul oferit în privinta mandeenilor si pentru prezentarea de la Talking Stick, precum si pentru memorabila si interesanta calatorie cu trenul împreuna. Karine Esparseil Lopez, pentru ajutorul oferit la traducerile di n limba franceza, pentru sustinerea si prietenia de care a dat dovada. Le multumim, de asemenea, urmatorilor, pentru informatiile pretioase oferite ori pentru sprijinul si încurajarile lor: Nicole Dawe si Charles Bywaters si fiicele lor, Laura Dawe, respectiv Kathryn si Jennifer Bywaters; Trevor Poots; Andy Collins; Dominiq ue Hyde; Lionel Beer si grupul TEMS: Steve Moore de la portean Times; Bob si Veronica Cowley de la RILKO; Georges Keiss; Yuri Stoianov; B enoist Riviere; Henri Buthion; Jean-Pierre Aptei; Andre Galaup; Louis Va zart; Gino Sandri; Manfred Cassirer; Alun Harris; John Spencer; Steve Pear; Olivia Robertson de laFel-lowship of Isis; Caroline Wise; Gareth Medway; Tony Pritchett; Mick si Lorraine Jones; Mark Bennett; Dave Srni th si Natalie Hac; Loren McLaughlin; David N. Corona; dr. Richard Wisernan; Sylvia Patton; Barry si Fiona Johnstone; Sarah Litvinoff; Vida A damoli; Helen Scott; Michele Kaczynski; Mary Saxe-Falstein; Sally „Morgana" Morgan; Will Fowler; Sheila si Eric Taylor; Samuel Lopez, James Dew; Nic Davis; Lisa Bailey; David Bell; I-N. Multumim, de asemenea, personalului de la British Library Reading Rooms si Westminster Reference Library. Multumim deopotriva serviciilor medicale de urgenta din Limoux si Carcassonne, pentru salvarea lui Keith Prince — si prietenului nostru anonim care a telefonat dupa ajutor de la Notre-Dame de Marceille. Leonardo da Vinci a fost cel care a in itiat cerceta rile concretizate mai tîrziu în scrierea acestei carti. De fapt, documentarea noastra cu privire la acest fascinant, însa eluziv, geniu renascentist si la rolul sau în falsificarea Giulgiului din Torino s-a tra nsformat treptat într-o mult mai vasta analiza a „ereziilor" secrete care au constituit motorul tuturor actiunilor sale. Trebuia sa descoperim în ce a fost Leonardo implicat, ce stia si ce convingeri avea, de ce a folosit anumite coduri si simboluri în operele pe care le-a lasat posteritatii. De aceea — cu toate ca sîntem constienti de inerentele dezavantaje — lui Leonardo trebuie sa-i multumim pentru descoperirile care au dus la scrierea acestei carti. La început ni s-a parut ciudat sa ne afundam în lumea complexa si adesea întunecata a societatilor secrete si a credintelor hetero-doxe. La urma urmei, este aproape unanim accepta t faptul ca Leona rdo da

Vinci a fost un a teu si un rationa list; noi însa am descoperit cu totul altceva, în foarte scurt timp am avansat si ne-am pomenit în fata unei serii de implicatii extrem de tulburatoare. Ceea ce începuse ca un modest studiu al unor culte interesante, însa nicidecum extraordina re, a devenit o veritabila cercetare a radacinilor si a credintelo r crestinismului însusi. Am facut astfel o ca latorie în timp si spatiu: întîi din epoca lu i Leonardo pîn a în ziua de azi si dupa aceea îna poi, dincolo de Renastere si Evul Mediu, pînâ în Palestina secolului I, pe funda l ul cuvintelor si al faptelor celor trei protagonisti ai cartii de fata : loan Botezatorul, Maria Magdalena si lisus. Pe parcurs ne-a m oprit de multe ori pentru a studia cu obiectivitate numeroase grupari si organiza tii secrete: francmasonii, cavalerii templieri, catarii, Prioria din Sion, esenienii si cultul închinat zeilor Isis si Osiris. Desigur, aceste subiecte au mai fost abordate în diverse carti recent publicate, printre ca re mentionam TheHolyBlood and the Hol y Grail („Sîngele Sfînt si Sfîntul Graal") de Michael Baigent, Richard Leigh si Henry Lincoln - o bogata sursa de inspiratie pentru noi —, The Sign and the Seal („Semnul si pecetea") de Graham Han cock, The Temple and the Lodge („Templul si Loja") de Baigent si Leigh si, cea ma i recenta, The Hiram Key („Cheia lui Hiram") de Christopher Knight si Robert Lomas. Ne exprimam profunda recunostinta fata de toti acesti scriitori, pe ntru lamurirea unor aspecte confuze ale cercetarilor noastre, însa consideram ca nici unul dintre ei nu a gasit cheia catre miezul acestor mistere. Acest lucru nu este însa surprinzator, întreaga noastra cultura se bazeaza pe anumite supozitii despre trecut — îndeosebi despre crestinism, despre caracterul si aspira tiile fondatorului sau. Da r daca ac este supozitii sînt eronate, atunci concluziile la care am ajuns pe baza lor sînt undeva departe de adevar sau, cel putin, prezinta o imagine distorsionata a realitatii. La început, cînd am constientizat concluziile tulburatoare ce reies din aceasta carte, ne-am spus ca trebuie sa fi gresit undeva. Dar apoi am ajuns într-un punct în care am fost nevoiti sa luam o decizie: ne continuam investigatiile si dam publicitatii acele concluzii sau uitam pur si simplu ca am facut niste descoperiri uluitoare? Am hotarît sa mergem înainte; la urma urmei, cartea de fata pare a decurge firesc din cele citate anterior, ca si cum vremea ei ar fi sosit. Identificînd credintele asumate de mii de „eretici" în decursul secolelor, am remarcat conturarea unei imagini extrem de coerent e. Traditiile unui mare numar de grupari aparent fara legatura între ele au la baza principii tainice similare sau chiar identice. La început am crezut ca toate aceste organizatii si-au asumat un statut secret fiindca asa era obiceiul vremii sau din pura afectare, dar acum întelegem necesitatea de a se feri de ochii autoritatilor si îndeosebi de cei ai Bisericii, întrebare

acheie nu e însa ce anume credeau aceste grupari, ci daca la baza convingerilor nutrite de ele se afla ceva concret, ceva veridic. Iar daca raspunsul este afirmativ, daca societatile secrete considerate eretice au detinut cu adevarat cheia catre esenta crestinismului, atunci ne af la m în fa ta unui scenariu revolutionar. Cartea de fata este rezultatul celor opt ani de cauta ri si explorari într-un „tinut" în ma re parte necun oscut, cartogra fiat de cei dinaintea noastra , dar înca nestrabatut. LYNN PICKNETT CLIVE PRINCE St John's Wood, Londra 22 iulie 1996 PAR TEA ÎN TÎI ITELE EREZIEI CAPITOLUL l Codul secret al lui Leonardo da Vinci Este una dintre cele mai cunoscute opere de arta ale lumii. Fresca Cina cea de taina a lui Leonardo da Vinci este singurul element care s-a pastrat din biserica originala Santa Maria delle Gra-zie din Milano, fiind realizata pe unicul zid ramas în picioare dupa ce bombardamentul aliat a distrus locasul de cult, în Al Doilea Razboi Mondial. Desi multi alti artisti renumiti, precum Ghirlandaio si Nicolas Poussin — pentru a nu mai aminti de Salvador Dali —, au daruit lumii versiuni proprii ale acestei scene biblice, Leonardo da Vinci este cel care, pentru un motiv oarec are, a stîrnit cele mai multe dezbateri si controverse. Reprezentari ale U ltimei Cine pot fi vazute pretutindeni, cuprinzînd întregul spectru al gusturilor artistice, de la sublim pînâ la ridicol. Unele ne sînt a tît de familiare, încît n ici nu le mai analizam cu adevarat si, cu toate ca se deschid privirilor oricui, invitînd la un studiu detaliat, în esenta, la cel mai profund nivel, ramîn aidoma unor cart i închise. Asa s-a întîmplat cu Cina cea de taina a lui Leonardo si, în mod aproape incredibil, cu majorita tea operelor sale. Or, exact aceste lucrari ale lui Leonardo da Vinci — acel gen iu frâmîntat al Italiei renascentiste — au fost cele care ne-au deschis drumul catre o serie de descoperiri cu implicatii atît de cutremuratoare, încît la prima vedere par imposibile. Este de necrezut ca generatii întreg i de savanti si specialisti nu au observat ceea ce noua ni se pare evident — si la fel de necrezut ca asemenea informatii explozive au zacut ascunse atîta vreme, asteptînd rabdatoare sa fie descoperite de niste scriitori care nu au decît o vaga tangenta cu domeniul studiilor istorice si religioase. Astfel, pentru a ne începe relatarea cum se cuvine, trebuie sa ne întoarcem la Cina cea de taina a lui Leonardo si s-o privim dintr-o

de

perspectiva noua, însa de data aceasta nu o vom analiza în context artistic si istoric; acum este momentul pentru a o vedea asa cum ar perc epe-o cineva care nu a mai privit-o niciodata, ridicîndu-ne de pe ochi valul oricaror idei preconcepute. Figura centrala este, desigur, cea a lui lisus, pe care Leonardo îl numeste „Mîntuitorul" în notitele ca re însotesc lucrarea. (Totusi, cititorul este rugat sa nu traga de aici concluziile evidente, însa pripite.) lisus priveste contemplativ în jos si usor spre stînga, cu mîinile întinse pe masa în fata lui, ca si cum i-ar oferi un dar privitorului. Dat fiind ca aceasta este cina la care, conform Noului Testament, lisus a initiat împarta sania cu pîin e si vin , îndemnîndu-si ucenicii sa le considere „carnea" si „sîngele" sau, ne-am astepta sa vedem pe masa, în fata lui, între palmele întinse, o cupa sau un pahar cu vin. La urma urmei, crestinii considera ca imediat dupa aceasta masa au urmat patimile din Gradina Ghetsi-mani, cînd lisus s-a rugat fierbinte: „Treaca de la Mine paharul acesta" — o alta aluzie la simbolistica sînge/vin —, si apoi rastignirea, cînd sîngele sau sfînt a fost varsat pentru a mîntui întreaga omenire. Si totusi, nici o cupa cu vin nu se afla în fata lui lisus (iar pe toata masa exista doar o cantitate simbolica). Este oare posibil ca mîinile sale întinse sa fie — dupa cum considera artistii — doar un gest fara semnificatie? Tinînd seama de lipsa vinului, poate nu este întîmplator nici faptul ca, din toata pîinea de pe masa, foarte putina este frînta. Dat fiind ca lisus însusi a pus semnul egal între pîine si trupul sau ce urmeaza a se frînge în supremul sacrificiu, putem banui oare ca Leonardo încearca sa transmita astfel un mesaj subtil cu privire la adevarata natur a a suferintei lui lisus? Acesta este însa doar vîrful aisbergului reprezentat de imaginea prea putin ortodoxa1 redata de fresca lui da Vinci, în conformitate c u litera Bibliei, tînârul loan — supranumit „cel Preaiubit" — este personajul care, la Cina cea de taina, se afla cel mai aproape de lisus, rezemîndu-se „de sînul Lui", Si totusi, în fresca lui Leonardo, acest personaj are o cu totul alta atitudine, înclinîndu-se în partea opusa, cît mai depa rte de Mîntuitor, a vînd capul plecat usor spre drea pta, într-un gest aproape cochet. Chiar si în privin ta a cestui unic persona j lucrurile sîn t ma i complicate; n u ne-am mira deloc daca un spectator nefamilia rizat cu scena biblica ar avea a numite dubii vâ zîndu-1 pe acest Sfînt loan . Fiindca, desi se stie bine ca, pentru da Vinci, chintesenta fr umusetii ma sculine are o tusa de efe-minare, personajul de linga lisus este în mod cert o femeie. Totul în înfa tisa rea „lui" este uimitor de feminin. Oricît de stearsa si de deteriorata ar fi fresca, nu putem sa nu observam mîinile mici si delicate, trasaturile fine, pieptul evident feminin si col ierul de aur de la gît. În plus, vesmintele acestei femei — fiindca o femeie este, în mod sigur — au darul de a-i reliefa prezenta într-un mod neasteptat: sînt imaginea în oglinda a hainelor Mîntuitorului. El poarta o roba albastra si mantie rosie, iar la ea roba este rosie si mantia albastra, cr oiala si stilul fiind însa similare. Nici un alt personaj de la masa nu mai poarta vesminte care le reflecta în acest mod pe cele ale lui lisus. Dar, pe de alta

parte, nici un alt personaj de la masa nu este de sex feminin. Un element central al compozitiei este forma pe care, împreuna, lisus si aceasta femeie o alcatuiesc: un „M" urias, la rg, ca si cum trupurile celor doi s-ar atinge în zona soldurilor, pentru a se departa apoi unul de celala lt. Din cîte stim noi, nici un specialist nu s-a ref erit la acest personaj numindu-1 altfel decît „Sfîntul loan" si nimanui nu i-a atras atentia pîna acum acel „M" urias. Asa cum am descoperit în cercetarile noastre, Leonardo da Vinci era un psiholog excelent, pe car e adesea îl amuza sa picteze imagini evident neorto-doxe ca raspuns la comenzi cît se poate de serioase, avînd cara cter pur religios, stiind ca oamen ii vad, de obicei, ceea ce se asteapta sa va da si, în con secinta, pot privi cu evlavie chiar si cea mai crasa erezie. Daca ti se cere sa pictezi o scena crestina standard si ceea ce prezinti publicului are acea sta aparenta, nimeni nu-i va sesiza simbolismul subtil. Si totusi, Leonardo a sperat, probabil, ca spectatorii care-i împartasesc ideile neobisnuit e cu privire la Noul Testament îi vor recunoaste mesajul si ca undeva, cîndva, un observator obiectiv va remarca acea prezenta femin ina misterioasa, marcata de litera "M" si îsi va pune o serie de întrebari. C ine este aceasta „M" si de ce este a tît de importanta? De ce si-ar fi riscat Leonardo da Vinci reputatia — si chiar viata — pentru a o include într-o scena crestina Prin excelenta? Oricine ar fi ea însa, soarta nu pare a-i fi favorabila, deoarece o mînâ apare în dreptul gîtului ei gratios plecat, în ceea ce pare a fi un gest de amenintare. Si Mîntuitorul, pe de alta parte, este vizat de o mîna cu indexul ridicat, înfipta parca în fata lui cu evidenta vehementa. Atît lisus, cît si „M" par a ignora gesturile amenintatoare, fiecare pierdut în propria sa reverie, ambii la fel de senini si de detasati. Dar impresia lasata este aceea a unor simboluri secrete, folosite nu numai pentru a le sugera celor doua personaje centrale ca destinele lor urmeaza cai diferite, ci si pentru a-i indica (sau poate reaminti) spectatorului o informatie a carei dezvaluire publica ar putea fi periculoasa, încearca oare Leonardo sa transmita prin intermediul acestei fresce o convingere personala pe care ar fi fost de-a dreptul nebunesc s-o împartaseasca unui public mai larg, într-un mod mai explicit? Ar fi totusi posibil ca aceasta conv ingere sa poarte un mesaj destinat nu doar apropiatilor sai, ci si unui public mult mai numeros — poate chiar noua, astazi? Sa analizam mai departe aceasta uluitoare opera de arta. în partea dreapta a frescei, un barbat înalt, cu barba, se apleaca foarte mult pentru a vorbi cu ultimul ucenic de la masa. Prin acest gest, se întoa rce complet

nici ei nu au reusit sa sesizeze adevarul care. ale carui lucrari religioase reflecta profunzimea credintei sale. Oricît ne-am stradui. Si totusi. asupra unor convingeri care transcend sensul unanim acceptat al imaginii redate în secolul al XV-lea de fres ca din Milano. Leonardo a fost primul om de stiinta veritabil. Nici un element dintre cele reprezentate de pictorii renascentisti pe pînza nu era ales la întîmplare sau din pure ra tiuni estetice. Am auzit adesea spunîndu-se ca Leonardo da Vinci era un crestin pios. o data ce ai remarcat-o. iar cercetarile noastre ulterioare au demonstrat lipsa de fundamen t a i deii conform careia artistul ar fi fost cu adevarat credincios. tocmai fiindca este atît de iesita din comun. fiindca i-ar fi imposibil din punct de vedere fizic cuiva sa se rasuceasca astfel încît sa aduca pumnalul în pozitia aceea. o personalitate deloc atrasa de superstitii si de religie. de fapt. am întîlnit doar vreo doua referiri la ea si ambele dovedesc o stranie retinere în a observa ceva ciudat. aceasta se afla. cel putin una dintre ele ascunde o simbolistica extrem de neobisnuita din perspectiva ortodoxiei crestine. efectiv. (Preocuparea lui de a alege cel m ai potrivit model pen tru fiecare ucenic este ilustrata de o aluzie pe ca re ar fi facuto el însusi: aceea ca. A picta Cina .cu spatele spre Mîntuitor. Elem entele ciudate prezente într-una dintre operele sale par a sugera faptu l ca Leonardo a încercat sa atraga atentia asupra unui alt înteles al cunoscutei scene biblice. trebuie s-o subliniem. Specialistii sînt de acord ca modelul folosit de Leonardo pentru a-1 reda pe acest ucenic — Sfîntul Tadeus sau Sfîntul Iuda — a fost el însusi. nimic n-ar putea parea mai evident — s i mai bizar. Indiferent care ar fi sensul simbolisticii sale heterodoxe. sare în ochi. fiind în sasi antiteza misticului sau a ocultistului. nu putem crede ca mînâ respectiva apartine unuia dintre personajele de la masa. Si totusi. Discrepanta ilustrata aici nu este cîtusi de putin necunoscuta materialistilor si rationalistilor actuali. ar fi pozat chiar enervan tul staret al manastirii Santa Maria!) Si atunci. O mînâ stranie îndreapta un pumnal asupra pîntecelui unui ucenic aflat la o persoana distant a de „M". iar da Vinci este renumit pentru frecventele duble înte lesuri vizuale din lucrarile sale. pentru figura lui Iuda. pentru ei. ochiul si mintea privitorului o trec pur si simplu cu vederea. la polul opus fata de crestinismul ortodox. de ce s-a pictat Leonardo pe sine cu spatele spre lisus? Si ciudateniile nu se sfîrsesc aici. Mai uimitor însa în privinta mîinii fara trup este un alt fapt: în toate cercetarile noastre cu privire la Leonardo da Vinci. Ca în cazul Sfîntului loan care este. Din cîte am vazut noi pîna acum. femeie.

era un vegetarian convins si un iubitor de animale. de exemplu. mersul pe bicicleta nu apare în vreo . au iesit la lumina abia la sfîrsitul anilor 1960. încît unii 1-au „suspectat" ca ar fi avut stranii viziuni ale viitorului. de pilda. daca ar fi fost asa. însa unele ce difera considerabil de ortodoxia crestina. printr-o simbolistica atent aplicata si consecventa. spre deosebire de zbor. pe vremea lui c hiar si tiparul era o noutate. însa unele dintre inventiile sale erau atît de iesite din comun pentru vremea în care a trait. Toata lumea stie ca el a proiectat masini zburatoare si tancuri de asalt primitive. Era un tip singuratic. Leonardo s-ar fi limitat. irelevante. Ce-ar mai putea aduce nou un inventato r singuratic. ati putea spune ca ideile bizare ale lui Leonardo era u ideile lui bizare si atît.2 Spre deosebire însa de stîngacele încercari si prototipuri ale bici-clului victorian. în primul rînd. Din acest motiv — si numai din acesta — am putea fi tentati sa-i consideram convingerile eretice ca fiind. ce încearca sa-i minimalizeze realizarile. exista o tendinta moderna. fapt care indica fara dubii ca artistul nu era doar un simplu ateu care încerca sa cîstige o pîine. da Vinci nu era un geniu de duzina — daca ne putem exprima astfel. un cod despre care noi credem ca are o relevanta aparte pentru lumea actuala. pictorul iese în evidenta ca un eretic în toata puterea cuvîntului — o persoana care manifesta convingeri religioase. Desigur. Desi talentele si neobisnuitele capacitati ale lui Leonardo sînt unanim recunoscute. aroganta. Chiar mai fascinanta decît schita în sine este întrebarea care îti vine în minte automat: ce motiv ar fi avut Leonardo pentru a inventa o bicicleta? Omul a nazuit întotdeauna sa poata zbura aidoma pasarilor. mentinîndu-se într-un echilibru precar pe doua roti (si. neîntrecut în conceperea farselor. în plus.cea de taina fara o cantitate semnificativa de vin pe masa este ca si cum ai imortaliza momentul culminant al unei ceremonii de încoronare fara a desena coroana: ori ai ratat complet esenta. dar „cotiza" în mod regulat la conturile astrologilor. în prezent. dispretuia ghicitorii. dar este greu de crezut ca cineva ar fi visat vreodata sa dea din pedale pe drumuri pline de hîrtoape. aceste elemente si simboluri neasteptate nu pot fi doar replica ironica adresata de un sceptic celor care i-au cerut o astfel de lucrare. din vremuri de mult apuse. vehiculul imaginat de da Vinci avea rotile de marime egala si era prevazut cu lant de transmisie. însa dragostea lui se râsfrîngea rareori asupra speciei umane: diseca un cadavru dupa altul si urma rea executiile cu ochiul rece al unui fiziolog. ciudateniile unui om renumit pentru seria nesfîrsita de paradoxuri. aceleasi obsesii eretice. si alte lucrari ale lui Leonardo reflecta. Ceea ce transpare însa din Cina cea de taina si din multe alte lucrari ale lui da Vinci este codul sau secret. iar continente înca nedescoperite în zilele lui Leonardo pot comunica între ele în rastimp de secunde'? Întrebarea de mai sus are doua raspunsuri. ar fi poate de asteptat ca ideile sale asupra religiei si filozofiei sa se abata de la curentul obisnuit. Data fiind aceasta personalitate complexa. era un gînditor profund. un maestru al saradelor. unei lumi în care Inter netul constituie o sursa inepuizabila de informatii. dar în acelasi timp putea fi sarea si piperul unei petreceri. Astfel. Schitele sale pentru bicicleta. De asemenea. La urma urmelor. sa-i picteze Sfîntului Petru un nas rosu ca de clovn. ori încerci sa comunici o cu totul alta esenta.

în 1988. cît si cea defavorabila — aidoma unei fotografii. Artefactul prezinta un ciudat „efect de negativ". reproducînd astfel pentru prima data caracteristicile pîna acum inexplicabile ale acestei pînze. în plus. o pînza prelucrata chimic. astfel încît sa marcheze lumea atît de profund chiar si la cinci secole dupa moartea sa. nu putem sa nu ne întrebam ce cunostinte detinea. Acest lucru nu a diminuat însa cîtusi de putin caracterul de exceptie al obiectului si nu a oferit raspuns la problema care noua ni s-a parut a fi cea mai s tringenta: identitatea „fa rsorului" fiindca. am reconstruit ceea ce noi credem a fi tehnica originala. am putea argumenta ca învataturile unui rabin din secolul I d. Giulgiul din Torino este o fotografie. testarea cu izotopi de carbon le-a dovedit tuturor — cu exceptia cîtorva fanatici — ca giulgiul dateaza de la sfîrsitul Evului Mediu sau din primii ani ai Renasterii. Fiindca nici o pictura sau gravura cunoscuta nu se comporta în ac est mod. la urma urmei. Dar nu filozofia (declara ta sau nu) ori arta lui da Vinci a fost ce a care ne-a atras atentia asupra lui. efectul de negativ a fost considerat de „giulgisti" (cei care cred ca este cu adevarat lintoliul lui lisus) o dovada a caracteristicilor miraculoase ale amprentei. Giulgiul din Torino se comporta — asa cum o recunoaste întreaga literatura de specialitate. ar fi de asteptat sa aiba o relevanta mai redus a pentru epoca noastra decît au avut-o inventiile lui da Vinci. însa la fel de adevarat este faptul ca unele idei au un caracter universal si etern si ca adevarul — daca poate fi aflat si definit — nu se erodeaza o data cu trecerea veacurilor. în ciuda a firmatiilor raspicate ale „giulgistilor" ca asa ceva este imposibil. atît cea favorabila autenticitatii sale. cel care a creat aceasta „relicva" nu putea fi decît un geniu. noi am descoperit ca imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie fiindca exact asta este. tratata cu substante disponibile în . Leonardo a prevazut si inventarea telefonului. arata ca o urma vaga de arsura cînd e privit cu ochiul liber.Hr. Chiar daca geniul sau a fost si mai stralucit decît îl recunos c cartile de istorie. Asa cum am relatat în detaliu în ultima noastra carte3 . Am utilizat o camera improvizata. printre alte dispozitive futuriste. Oricît de incredibil ar parea. am reusit acest lucru folosind un echipament extrem de simplu.fabula clasica). Desigur. în orice caz. împreuna cu Keith Prince. cu alte cuvinte. dar negativul fotografic ofera detalii vizuale remarcabile . am descoperit ca Leonardo a fost cel care a „creat" Giulgiul din Torino.4 Si. ci una dintre realizarile sale cu adevarat paradoxale — extrem de cunoscuta si în acelasi timp cel mai putin descifrata. despre care s-a crezut ca poarta imaginea miraculos imortalizata a lui lisus în clipa mortii.

reprezentînd presupusa imagine a lui lisus — cine ar fi putut suspecta ca. utilizînd cele mai sofisticate tehnologii . desi nu-i apartine — asa cum s-a crezut — lui lisus. si ma i reusita. Fiindca. Cînd imaginea este transformata întro harta cu izohipse. Dar si-a închipuit el cîti crestini îi vor preaslavi imaginea în decursul secolelor? Si-a imaginat oare ca. în mod cert si-a dat seama ca. Dupa parerea noastra. însa pentru noi nu e altceva decît o noua dovada a pasiunii florentinului de a detine controlul total. pe lîngâ faptul ca e de esenta divina. Giulgiul din Torino este cea mai crunta. farsa jucata omenirii. Leonardo a facut si una. la personajul al carui chip este imprimat pe giulgiu. cu o atentie deosebita pentru detaliu si chiar — am putea banui — cu o anumita doza de placere. În ciuda unor bizare afirmatii contrare. consideram ca nu e doar un fa ls gra tuit si ca Leon ardo a creat acea sta „relicva" pen tru a transmite un dublu mesaj: existenta unei tehnici novatoare si o convingere eretica cifrata. giulgiul va fi venerat de numerosi pelerini chiar de la bun început.secolul al XV-lea. Desi fals. într-o zi. negativul fotografic al pînzei înfatiseaza trupul însîngerat al lui lisus. Nu ne îndoim însa ca Leonardo s-a amuzat copios vazînd cum prototipul sau este protejat chiar de clericii pe care el. îi dispretuia. unul. Trebuie sa ne reamintim ca acesta nu este un sînge obisnuit. Leonardo ia urmarit din umbra. si „doze" mari de lumina. asa cum cineva care nutreste macar o urma de respect fata de persoana lui lisus nu va îndrazni sâ-i înlocuiasca imaginea cu a sa. Altfel spus. Dar. pentru crestini el constituie instrumentul prin care lumea va fi mîntuita. din pac ate. în aparenta. giulgiul nu poate fi opera unui crestin evlavios. Giulgiul din Torino este o fotografie de cinci sute de ani a nimanui altuia decît Leonardo da Vinci. Din cîte ne putem da seama cunoscîndu-i caracterul. nevazut. dezvaluirea publica a tehnicii fotografiei ar fi constituit — asa cum o vor demonstra evenimentele ulterioare7 — un risc enorm. asa cum se poate vedea si în alte opere ale sale. cel care falsifica acest sînge nu poate fi considerat în nici un caz credincios. de aceasta data chiar dincolo de mormînt. era chipul artistului florentin?6 —. De exempl u. si alta. la baza gîtu lui se observa o clara linie de demarcatie. de fapt. Giulgiul din Torino poart a anumite simboluri ilustrative pentru ideile neobisnuite ale lui Leonardo. în acea epoca de superstitii paranoice. Desigur ca acest lucru ar putea fi doar o coincidenta. opera unei minti geniale. chipul de pe giulgiu este c el al „farsorului" însusi. o înt orsatura providentiala într-o poveste si asa remarcabila. care. oameni cu capul pe umeri se vor converti la catolicism doar vazîndu-i chipul întiparit pe bucata aceea de pînza? A prevazut el ca ideea occidentalilor cu privire la trasaturile lui lisus se va contura pornind de la imaginea de pe Giulgiul din Torino? Si-a dat oare seama ca milioane de oameni de pe întregul glob vor ajunge sa venereze chipul unui eretic homosexual din secolul al XV-lea în locul Dumnezeului lor preaiubit'? A stiut Leonardo da Vinci ca figura sa avea sa devina efectiv imaginea lui lisus Hristos? Dupa parerea noastra. cu toate ca a pacalit milioane de oameni. cum se închinau în fata lui. Subiectul fotografiei noastr e experimentale a fost un bust feminin din ghips. în întreaga istorie. nu semana nici pe departe cu modelul original.

dotati cu cele mai moderne echipame nte. asa cum a facut-o Leonardo cu loan Botezatorul. Chiar si asa.. tînara din Cina cea de taina. avea. Vom reveni la acest subiect mai tîrziu. între care exista însa o relatie de un anumit tip. daca ar fi sa judecam dupa omniprezenta sa în lucrarile artistului florentin. dar. subliniaza înca o data concluzia la care am ajuns noi. linie ce pare a sugera ca Leonardo vrea sa atraga atentia asupra unei decapitari. Una este pur practica. si va amintiti ca. înfipta parca în fata lui. dupa parerea lui Leonardo. cel care a spus lumii: „iata Mielul lui Dumnezeu" ale carui sandale nu era vrednic sa i le dezlege. Dar daca Leonardo pur si simplu nu a vrut s-o elimine? Daca a lasat-o acolo în mod deliberat. indiciul capului taiat de pe Giulgiul din Torino nu e altceva decît o subliniere a simbolurilor întîlnite în multe dintre lucrarile lui da Vinci. lisus nu a fost decapitat. astfel . locul în care cele doua imagini au fost unite. dupa care urmeaza o zona lata. o importanta extrema. iar imaginea de pe giulgiu este o combinatie. de ce sa fie „s uprapus" un decapitat peste un crucificat? Asa cum vom vedea.. Din cîte stim noi. lisus însusi este amenintat de o mîna cu indexul ridicat. probabil. însa deocamdata subliniem doar ca raspunsul la aceste întrebari poate fi gasit daca vom privi ate nt doua aspecte principale ale imaginii. se poate vedea ca linia marcheaza baza capului în fata. o referire directa la loan Botezatorul. ca un gest de atentionare. prin urmare. Am mentionat deja mîna care pare a reteza gîtul delicat al misterioasei „M".computerizate. Primul se refera la volumul mare de sînge ce pare sa curga pe bratele lui Iisus — si care. presupusul înainte-mergator al lui lisus. Celalalt aspect pe care îl mentionam se refera la linia de demarcatie dintre cap si trunchi. pare sa contrazica simbolica lipsa de vin de pe masa Cinei celei de taina. sîntem îndemnati sa luam în consideratie imaginile a doua personaje distincte. de fiecare data. mîna cu aratatorul ridicat este. pîna la partea de s us a pieptului. la prima vedere. În opera lui Leonardo da Vinci. întunecata . în aceeasi fresca. exista doua explicatii posibile. Sfîntul. iar fata este cea a lui Leonardo. unde contururile încep sa se zareasca din nou8. Este greu de înteles de ce un pictor pentru care personajele si traditiile crestine nu înseamna nimic ar fi dedicat atît de mult timp si energie unui sfînt anume. Obsesia în sine este bizara la un om despre care multi rationalisti moderni sustin ca nu avea nici o aplecare pentru religie. rastignit — una analizata în mod repet at de numerosi oameni de stiinta. fiindca imaginea vazuta din fata este o combinatie: trupul îi apartine unei persoane crucificate. Dupa parerea noastra. de fapt. întreaga lui viata pare . linia respectiva denota. pentru a sugera ceva celor care „au ochi sa vada"? Ce mesaj eretic ar putea purta Giulgiul din Torino. chiar codificat? Desigur ca exista o limita a simbolurilor ce pot fi incluse în tr-o simpla imagine a unui corp gol. de amintire sau poate ca amîndouâ la un loc. Autorul falsului nu era însa cîtusi de putin neîndemînatic si i-ar fi fost în mod cert usor sa acopere sau sa stearga linia aceea de demarcatie.

un personaj anonim schiteaza acest gest în apropierea unei movile de pamînt pe care creste un roscov. în tabloul neterminat Adoratia magilor (început în 1481). Acolo îl vedem pe venerabilul Platon schitînd acest gest. iar în aceasta pictura artistul i-1 refuza micului lisus. Florenta. de asemenea. pentru Rafael si pentru altii din acelasi cerc). Ultimul sau tablou pe care. Scoala din Atena (1 509). Acum. are mereu aceeasi semnificatie. zarim un al doilea grup de adoratori. Dar. cît si la unul sincronistic. lînga trunchiul caruia un ba rba t schiteaza „gestul lui loan". iar în fundal o multime de oameni se agita. alaturi de MonaLisa. Iubitul sau oras. Magii îngenuncheaza. unica sculptura a lui da Vinci pastrata pînâ astazi (lucrata împreuna cu Giovani Francesco Rustici. tradus în coincidentele care i-au marcat existenta. Daca vi se pare ca insistam prea mult asupra aratatorului ridicat. Magii îsi ofera darurile. mîinile lor raschirate nu par ridicate spre ceruri într-un gest de veneratie. Iar roscovul. asemenea catedralei din Torino în care este gazduit giulgiul. probabil. ci par mai degraba a venera radacinile roscovului. a fost loan Botezatorul. se afla sub patronajul sfîntului. iar gestul nu-i este caracteristic atît lui. haide sa mai privim cîteva reprezentari ale sale în operele lui da Vinci. am mai spus-o. chiar în încaperea în care si-a dat obstescul sfîrsit. este asociat în mod traditional cu . atît la un nivel constient. care merita o analiza mai atenta. Acel aratator ridicat — pe care îl vom numi în continuare „gestul lui loan" — apare si în celebra lucrare a lui Rafael. la intrare. dar în a cele circumstante aluzia sa nu este atît de misterioasa pe cît ne-am put ea astepta. modelul lui Rafael pentru Platon a fost chiar Leonardo da Vinci. în operele de arta. Acestia au înfatisari mai sanatoase si mai normale. un cunoscut ocultist) îl înfatiseaza tot pe loan Botezatorul. al stâpînirii. asa cum am spus deja. oferindu-i daruri copilului. 1-a pastrat aproape de sine. sculptura se afla în baptisteriul din Florenta. E aproape ca si cum loan Botezatorul 1-ar fi urmat pretutindeni. magii care venereaza Sfînta Familie. Apare într-o serie de picturi si. întruchipari ale frumusetii si bunastarii. deasupra capetelorturistilor si. Majoritatea privitorilor îl trec usor cu vederea. dar nu si aur. De fapt. aurul nu era doar un simbol al bogatiei. Scheletice. În vremea lui Leonardo. din pacate. nici pe departe. deoarece privirile le sînt în mod inevitabil atrase spre ceea ce se considera a fi punctul central al tabloului: dupa cum indica si titlul. Daca privim dincolo de Fecioara si de ma gi. la fel ca în cazul Cinei celei de taina. Serafica si visatoarea Fecioar a cu pruncul lisus pe genunchi este reprezentata sub chipul unui perso naj tern. dar daca le urmam directia privirilor. Personajele din fundal nu sînt. observam imediat ca ei nu se uita la mama si la prunc. la dispozitia stolurilor de porumbei. ci lasa mai degraba impresia ca se îndreapta ca niste gheare de cosmar asupra cuplului divin. dar numai doua dintre cele trei mentionate în Biblie: smirna si tamîie.dominata de a cest loan. cît mai degrab a este profund semnificativ pentru el (si. în aparenta închinîndu-se deopotriva mamei si pruncului. si de aceasta data avem de-a face cu o pictura crestina doar l a nivel superficial. ci si al regalitatii. insipid.

pe de alta parte. un tînar se rasuceste cu spatele spre Sfînta Familie. nedumeriti de tineretea Sfintei Ana si de prezenta neobisnuita a Botezatorului . cît si metaforic. dar argumentul adus adesea pentru a explica aceasta pozitie — acela ca artistul nu se simtea demn sa priveasca în fata cuplul divin — nu prea sta în picioare. sub chipul Sfîntului Tadeus (sau Sfîntul Iuda) din Cina cea de taina. au presupus ca pictura le înfatiseaza. în Milano10.mama lui loan. exista si astazi si arunca o lumina interesanta asupra a ceea ce a dorit con-fraternitatea. în aparenta. de parca onoarea ce i se face îl lasa complet indiferent. în plus. se stie ca da Vinci nu era un iubitor al Bisericii. E oare posibil ca mama Fecioarei sa-i aminteasca fiicei sale de un secret în legatura cu loan? Conform notitei ce însoteste tabloul. Fecioara si Pruncul (1501). masculina. dar una este expusa în prezent la Galeria Nationala din Londra. lisus îl binecuvînteazâ pe varul sau. daca este reala. Elisabeta .. Aparenta inversare a rolurilor lui lisus si loan apare si într-una din cele doua versiuni ale tabloului Fecioara pe stînci. si pe loan Botezatorul. Supozitia este plauzibila si. (Celelalte doua picturi ale tripticului au fost încredintate altor artisti. pictorul îi întoa rce spatele Mîntuitorului. Si cum Leonardo nu era cîtusi de putin un exemplu de pietate sau de cucernicie. cu toate ca Fecioara pare asezata într-o pozitie extrem de incomoda. îndreptîndu-ne atentia spre frapanta schita a lui Leonardo pentru SfîntaAna. tot de Leon ardo. loan. de fapt. si ce a primit. se reazema comod de genunchiul Sfintei Ana. ca si cum 1-ar fi adus în scena doar pentru acest lucru si abia îl mai poate tine acolo. lata. datat 25 aprilie 1483. în contract se specifica în mod detaliat forma si dimensiun ile picturii — necesare deoarece cadrul tripticului exista deja. Aratatorul ei se ridica imediat deasupra mîinii micute a lui lisus. ca si cum ar umbri-o. loan. iar cealalta — mult mai interesanta din punctu l nostru de vedere — la Muzeul LUvru. Este general acceptat faptul ca acest tînar este Leonardo însusi. în Paris. copil. . care se afla astazi în Galeria Nationala din Londra .. În coltul din dreapta jos al tabloului. relevînd astfel o reactie emotionala extrema la adresa figurilor centrale ale credintei crestine. atît în sens literal.) Contractul.. pentru panoul central al unui triptic destinat altarului din capela bisericii San Francesco Grande. Desenul îi înfatiseaza pe Fecioara cu Pruncul. în mod ciudat. Si. care priveste în sus cu un aer meditativ. La urma urmei. remarcam si de aceasta data elemente care ar trebui — dar rareori reusesc — sa atraga atentia privitorului asupra unor implicatii subversive. de fapt. în vreme ce Sfînta Ana fixeaza de aproape chipul visator al fiicei sale si schiteaza „gestul lui loan" cu o mîna ciudata. mai ciudata este pozitia micului lisus. nu face decît sa întareasca afirmatiile noastre. împreuna cu Sfînta Ana (mama Mariei). e greu de crezut ca reactia sa a fost inspirata de un sentiment de inferioritate sau de venerare. sa ne amintim ca.loan Botezatorul9. pe Maria si pe veris oara ei. Initial pictura a fost comandata de o organizatie numita Confraternitatea Imaculatei Conceptiuni. unii experti.. Fecioara îl tine de parca tocmai 1-ar fi împins în fata pentru a-i da lui loan binecuvîntarea. Istoricii de arta nu au oferit niciodata o explicatie sa tisfacatoare pent ru existenta celor doua versiuni.

confraternitatea a cerut o pictura somptuoasa. dat fiind ca. Este vorba despre momentul în care. Maria si pruncul lisus si-au gasit adapost într-o grota. În consecinta. istoricii de arta au presupus ca. dar cunoscut în traditia crestina. La urma urmei. la aceasta (uimitor de) întîmplatoare întîlnire între cei doi copii. în mod straniu. protejat de arhanghelul Uriel. încît relatiile dintre ea si artist au devenit tensionate si au culminat cu un proces ce s-a prelungit pe mai mult de douazeci de ani. da Vinci a ales sa-1 aseze pe loan lînga Maria. în timpul fugii în Egipt. cu un brat asezat protector în jurul unuia din copii. din cine stie ce motiv. dat fiind ca ritualul constituie. Esential în privinta ac estei legende este faptul ca ofera o „iesire de siguranta" pentru una dintre cele mai tulburatoare întrebari ridicate de povestea botezului lui lisus. Leonardo a reprezentat scena ceruta cît mai realist posibil. lisus i-a conferit varului sau autoritatea de a1 boteza cînd amîndoi vor ajunge la maturitate. care au mai putin de-a face cu perfectionismul si mai mult cu potentialul lor exploziv. comanda primita de Leonardo pare a f i o culme a ironiei si ne put em imagina ca artistul a fost chiar încîntat s-o primeasca si s-o ex ecute conform propriilor sale idei — cel putin într-una din variante. prima realizata de Leonardo. în vreme ce pruncul Mariei îngenuncheaza umil. în mod cert. losif nici macar nu a pare în pictura. o înfatiseaza pe Fecioara într-o roba albastra. dramatis personae au fost drastic reduse. un gest simbolic de spalare a pacatelor si de curatire în vederea ulter ioarei accederi la împaratia cereasca? De ce a trebuit Fiul lui Dumnezeu sa se supuna unui evident act de autoritate din partea Botezatorului? Legenda povesteste cum. pur si lipsit de pacate. desi scena reprezinta fuga Sfintei Familii în Egipt. De fapt. asa cum este ea redata în Biblie. Versiunea de la Luvru. bogat ornamentata. Din mai multe motive. De ce a fost nevoie ca lisus. tema picturii: un eveniment nementionat în Evanghelii. Putem însa banui ca la mijloc se afla inter pretarile diferite. de asemenea. de fa pt. însa tot nu stim de ce Leonardo a rea lizat doua. losif. readuc în atentie codurile utilizate de Leonardo în al . Contractul impunea. unde 1-au întîlnit pe micul loa n Botezatorul. pe lînga ca sugereaza mesaje subliminale intense si extrem de neortodoxe. posibilitati care. Ceea ce a primit semana atît de putin cu ceea ce a solicitat. cei doi copii sînt identici. copilul care binecuvînteaza trebuie sa fie lisus! Exista însa si alte posibilitati de interpretare a scenei. mai ciudat însa este faptul ca micutul de lînga arhanghel îl binecuvînteaza pe celalalt.ambele versiuni respecta aceste cerinte. În stilul epocii. iar celalalt prunc sta alaturi de Uriel. cu foita de aur si cu o ceata întreaga de îngerasi si profeti ai Vechiului Testament. sa fie botezat. far a personaje secundare — în nici un caz îngerasi bucâlati si profeti întunecati. nu exista vreo eticheta care sa identifice personajele si.

marcata de ingenioase indicii si simboluri subliminale. în versiunea de la Luvru a picturii. în acest caz loan îl binecuvînteaza pe lisus. Serge Bramly descrie acest gest ca „amintind de ghearele unui vultur"11. nu putem s a nu ne gîndim si la alte posibile semnificatii. este lisus — asa cum ne-am putea astepta în mod logic —. Iar tema loan Botezatorul pare a se repeta. Asemanarea dintre cei doi copii denota. nu ar fi exagerat sa ne imaginam ca degetele întinse ale Mariei par a se sprijini pe crestetul unui cap invizibil. mîna cu aratatorul întins a arhanghelului reteaza aerul. într-adevar. fiindca. în vreme ce aratatorul lui Uriel taie aerul exact acolo unde s-ar a fla în mod normal gîtul. iar cel asezat lîngâ Uriel este loan? Amintiti-va ca. Exista o intentie bine conturata în privinta acestei insistente. a Botezatorului (desi este posibil ca aceasta s a fi fost adaugata mai tîrziu. constatam ca toate elementele care duc la aceste deductii eretice au disparut — dar numai acestea. care din ei a murit decapitat? Si daca acesta este loan Botezatorul. cel de lînga Maria poarta crucea traditionala. dar nevazut — ar trebui sa se afle în spatiul dintre cele doua mîini. poate. E ca si cum Leonardo ne-ar invita sa „descoperim diferentele". Totul pare ca si cum Leonardo ar sugera ca un obiect — ceva semnificativ. Daca privim însa cealalta versiune a picturii.te lucrari ale sale. provocîndu-ne sa tragem. în vreme ce îl îmbratiseaza cu un gest tandru si protector pe copilul considerat a fi loan. aparîndu-si fiul. Acest tip de analiza a lucrarilor lui da Vinci scoate la lumina o serie vasta de subîntelesuri incitante si deconcertante. Maria întinde mîna dreapta deasupra capului lui „lisus" în ceea ce pare a fi un gest de evidenta ostilitate. ni se indica fara dubii cine este acest copil. faptul ca artistul le-a „încetosat" în mod intentionat identitatile. copilul de lînga Maria. De nenumarate ori. adica în directie opusa Fecioarei. cît si imaginile care îl reprezinta sînt situate pe un plan mai ridicat comparativ cu acela pe care se afla lisus — chiar si în simbolurile ascunse în mod ingenios în Giulgiul din Torino. In calitatea sa de protector al Botezatorului. Daca. Uriel nu mai arata cu degetul si nici nu îsi mai în toarce ochii de la protagonistii scenei. mai tîrzie si aflata azi la Galeria Nationala din Londra. el detine aceasta autoritate. din aceste detalii ciudate. iar Maria. dar de aceasta data gestul nu mai este amenintator. la urma urmei. propriile concluzii. vizibila atît în complexitatea imaginilor folosite de artist. cît si în riscurile pe care el si le-a asumat afisîndu-si în vazul tuturor ideile . de un alt artist). c u brate inegale. Cei doi copii nu mai seamana între ei. în recenta sa biografie a lui da Vinci. atunci el binecuvînteaza. atît el. în acest context.. Mîna dreapta a Mariei este întinsa si aici deasupra celuilalt copil. Si.. La cîtiva centimetri sub palma întinsa a Mariei. ca si cum cele doua gesturi ar încadra un indiciu criptic. Acest cap fantomatic pare sa pluteasca deasupra copilului de lînga arhanghel. Uriel arata cu degetul spre copilul de lînga Maria. Prin urmare. Uriel îsi întoarce privirea de la micul lisus. întinde o mînâ amenintatoare deasupra lui loan. fiecare. Desi ar fi mai comod si mai acceptabil sa consideram ges tul sau ca o indicatie asupra celui care avea sa devina Mesia. dar — fapt de asemenea semnificativ — priveste enigmatic spre observator.

12 În mod cert însa. departe de a fi ateul materialist atît de îndragit de multi modernisti. Astrologia Renasterii era cu totul altceva decît horoscoapele pe care le citim astazi în ziare. asa cum am mentionat deja. în cea mai mare parte a Europei acelor vremuri. faptul ca Leonardo da Vinci a fost un reprezentant activ al culturii o culte din vremea sa nu mai este deloc de mirare. încura ja în mod efectiv studiile oculte si chiar sponsoriz a activitatile de cautare si traducere a anumitor manuscrise pierdute.ingenios disimulate. Majoritatea cercetarilor sale au fost însa „ocultate" de societate si. Principalul motiv al acestei deschideri catre cunoastere a Florentei era — oricît de uimitor ar parea — numarul mare de magicieni si ocultisti care traiau aici. motivul pentru care multe dintre lucrarile lui au ramas neterminate nu este atît perfectionismul. Asa cum am vazut deja. Magicienii însa tinteau mai departe. Leonardo era loial unui sistem de convingeri total opuse fata de ceea ce era pe atunci — si este si acum — traditia crestina. desi trebuie sa recunoastem ca au existat în viata sa elemente si convingeri ce amintesc de ritualuri sinistre si practici magice. mai cu sea ma. cuvîntul are conotatii clare si nu tocmai pozitive. Medici. multe altele consti tuiau tentative serioase de a întelege universul si locul omului în cadrul acestuia. de o omniprezenta si atotputernica institutie. la fel de adevarat este faptul ca. prin stratul superficial de ortodoxism. în ceea ce-1 priveste pe Leonardo da Vinci.13 Detalii despre conceptele caracteristice acestei miscari oculte florentine pot fi gasite în cartea noastra precedenta14. În prezent. cît mai degraba constientizarea faptului ca ar fi suferit repercusiuni grave daca vreuna dintre personalitatile vremii ar f i întrezarit. Biserica nu agrea experimentele stiintifice si nu pregeta sa-i reduca la tacere pe cei care îsi expuneau în public ideile neortodoxe ori pur si simplu deosebite. da Vinci nu si-ar fi pus viata în joc „împanîndu-si" operele cu asemenea mesaje eretice. termenul „ocult" înseamna „ascuns" si este utilizat frecvent în astronomie. dar putem sp . Privit din aceasta perspectiva. Primii protectori ai lui Leonardo. încercînd sa descopere modul în care pot fi controlate fortele naturii. ducînd cu gîndul la magia neagra sau la elucubratiile sarlatanilor lipsiti de scrupule — ori la ambele. „Ocult" este termenul pe care multi 1-ar folosi pentru acest sistem. artistul a fost animat de o continua sete de cunoastere. Probabil chiar si un intelectual de talia lu i Leonardo evita sa cada în dizgratia autoritatilor — o data îi fusese de ajuns. Poate ca. Distinsul istoric Frances Yates a sugerat chiar ca geniul multilateral al lui da Vinci ar putea fi explicat în raport cu ideile contemporane privind magia. Florenta însa — orasul în care Leonardo s-a nascut. De fapt. familia conducatoare a orasulu i. „blasfemia" întruchipata de lucrarile sale. daca nu ar fi crezut profund în ele. a crescut si si-a început cariera — era un centru înfloritor al artelor si al stiintei. Desi unele zone de investigatie pot parea în prezent naive sau pur si simplu superstitioase. de pilda atunci cînd se descrie modul în care un corp ceresc îl „oculteaza" sau îl eclipseaza pe altul prin fata caruia trece. în primul rînd.

între aceste idei filozofice si cosmologice sofisticate. Desi nu exista dovezi clare care sa ateste aceasta implicare a sa.une într-un cuvînt ca esenta tuturor organizatiilor vremii era ermetismul . pe de o parte. a declarat ca propr iile convingeri au la baza vechea religie egipteana care a Precedat crestinismul . implicit. si conceptele eretice c are totusi puneau accentul pe figurile biblice. într-adevar. pe de alta . (Trebuie sa subliniem faptul ca ideile hetero. fanatic sustinator al ermetismului.si care 1-a eclipsat ca importanta. la prima vedere. Ce l mai important element al gîndirii ermetice era ideea conform careia omul este divin în sens literal — un concept atît de periculos pentru domina tia Bisericii asupra inimii si a mintii credinciosilor. Asa cum a demonstrat istoria. un renumit mag egiptean ale carui scrieri reflecta un sistem magic coerent.doxe ale lui da Vinci si ale celor din jurul lui nu erau doar rezultatul razvratirii lor împo triva unei Biserici corupte si credule. dar. Giordano Bruno (1548-1600). încît a atras dupa sine anatemizarea. pe de alta parte. Si în acest caz avem de-a face cu o preju decata a lumii moderne. o miscare puternica si deloc ascunsa: protestantismul. în opozitie cu Biserica Catolica s-a ma nifestat. iar cercetarile noastre în problema Giulgiului din To rino sugereaza ca aceasta imagine a fost rezultatul direct al propri ilor sale experimente „alchimice". Nu este greu de înteles deci ca un om cu setea de cunoastere a lui da Vinci s-a simtit atras de aceasta miscare. (De fapt. ba poate a fost chiar unul dintre personajele ei cheie. curent al carui nume deriva de la Hermes Trismegistul. aceasta imagine a servit însa drept paravan alchimistilor seriosi. Dar daca Leonardo ar mai fi trait astazi.15 Din aceasta înfloritoare lume a ocultismului — care se temea însa prea mult de reactia Bisericii pentru a iesi din clandestinitate — faceau parte si alchimistii. se stie ca frecventa cercurile oculte. axati pe experimentarea stiintifica. Principiile ermetice au detinut un loc concret în viata si activitatea lui Leonardo. în mod cert nu 1-am vedea închinîndu-se nici în bisericile protestante!) Exista însa numeroase dovezi clare care atesta ca ermeticii pot " deopotriva eretici în adevaratul sens al cuvîntului. existau discrepant e majore. am ajuns la concluzia ca tehn ica fotografica însasi a fost unul dintre marile secrete ale alchimiei. dar si pe transformarea de sine si. este greu de crezut ca da Vinci nu era familiarizat cu toate sistemele de cunoastere disponibile în vremea sa. Astazi se considera în general ca alchimistii erau niste bieti aiuriti care îsi iroseau viata încercînd sa transforme metalul în aur. pe controlul total al propriului destin.16) Mai simplu spus.

daca acestea si-ar fi dat seama de adevar ata lor natura. era loan Botezatorul. trebuie sa spunem ca da Vinci a facut acest lucru din proprie initiativa. Aceas ta discrepanta a fost. pe cînd se afla la Florenta. s-ar putea sustine ca acest sir nesfîrsit de aratatoare ridicate nu înseamna decît un singur lucru — ca acest geniu renascentist era obsedat de loan Botezatorul. în contextul indiciior prezentate anterior. el a fost premergatorul.M". din rîndurile acestor cercuri au razbatut zvonuri care. Dupa cum am vazut deja. de fapt.. de fapt. date fiind riscurile implicate. cel putin la prima vedere. sugerau deopotriva ca Leonardo ar fi fost un mag recunoscut. sa realizeze picturi sau sculpturi reprezentîndu-1 pe loan. a accentuat pe cît posibil rolul Botezatorului. Dar ar fi oare posibil ca l a baza convingerilor sale sa se a fle o semnificatie mai profunda ? Ca mesajul transmis de picturile sale sa fie. ori de cîte ori i s-a cerut sa picteze o scena desprinsa din tra ditia crestina. asa cum am vazut. este sinonim cu Pastrator al Sfintelor Taine). Chiar si în aceste conditii. în acele cercuri. Poate ca a vrut ca pe chipul acestuia sa i se odihneasca privirea în ultimele clipe de viata. dar. Cînd am început sa studiem rolul pe care el 1-a jucat în crearea Giulgiu lui din Torino. Desi n-a r fi fost cîtusi de putin neobisnuit sa i se ceara. Pîna acum. Si. ultimul tablou la care lucra în ainte de a muri. adevarat? Fara îndoiala ca. maestrul florentin a avut întotdeauna reputatia ca ar detine anumite cunostinte secrete. Desigur. fascinatia pentru ermetism pare . zvonurile si licentele arti stice nu constituie o dovada în sine. total opusa fata de preocuparea pentru loan Botezatorul si pentru presupusa semnificatie a femeii . în 1519 — si care nu i-a fost solicitat de nimeni —. La urma urmei. fiecare reprezenta re a lui loan este realizata astfel încît sa transmita un mesaj specific. Fireste.parte însa. . este la fel de improbabil ca el sa fi lasat vreo marturie scrisa a acestui fapt. în cercurile oculte. dar. spre ne-au deschis apetitul pentru a afla cît mai multe de c necunoscutul Leonardo. am evidentia t filonul cen tral al a parentei obsesii a florentinului: loan Botezatorul. Si totusi. chiar daca acesta este perceput imperfect si la nivel subliminal. pe lîngâ faptul ca-i confirmau implicarea. Am vazut chiar un afis publicitar parizian din secolul al XlX-lea pentru Salonul Rozei si al Crucii — un loc de întîlnire a ocultistilor cu înclinatii artistice — care îl înfatisa pe Leonardo a Pastrator al S fîntului Graal (ceea ce. Botezatorul este înfatisat ca un personaj important. la urma urmei. cea care ne-a nedumerit si ne-a incitat sa ne continuam cercetarile. simbolurile si imagin ile pe ca re le-a folosit în mod repetat în asanumitele sale picturi religioase nu ar fi fost în nici un caz apre ciate de autoritatile Bisericii.

spectatorii cu înfatisare normala. cel putin. ne-am fi înselat extraordinar de mult. ce-i drept — care stabiles c o conexiune strînsâ între Leonardo si o sinistra organizatie secreta. este înfipt la Cina cea de taina în f ata lui lisus într-un mod cîtusi de putin iubitor. Iar „gestul lui loan". În tabloul Fecioara pe stînci. dar si sa dezinformeze s i sa deruteze. poarta acelasi tip de simbolism: imaginea unui cap aparent retezat suprapusa peste un trup rastignit. La urma urmei. ni s-a întîmplat des sa fim prinsi în lumea ascunsa a societatilor secrete. în conformitate cu unele surse. Giulgiul din Torino. la sfîrsitul anilor 1980. ne-am fi imaginat ca ne vom petrece vremea în galeriile de arta. multe genii au avut idei excentrice. CAPITOLUL 2 In lumea tenebrelor Cercetarile noastre în lumea „necunoscutului Leonardo" aveau sa devina o îndelungata si incredibil de pasionanta cautare — mai degraba o calatorie initiatica decît o simpla deplasare între doua puncte date. de asemenea. Daca. ne-am dat seama ca în ultimul timp au aparut dovezi — extrem de controversate. în Adoratia magilor. arha nghelul arata spre loan. p entru a folosi un eufemism. loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. nu pe Fecioara si pe pruncul ei. Aceasta societate. singur si neînteles. sanatoasa venerea za radacinile roscovului — copacul lui loan —. Membri marcanti ai aristocratiei s-au aflat de-a lungul timpului în esaloanele ei superioare. Si totusi da Vinci nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca loan i-ar fi fost în vreun fel — ca toti ceilalti. Pe parcurs aveam sa ajungem de multe ori în cîte o fundatura. de altfel — inferior lui lisus. exista înca si astazi. Ne-am întrebat adesea cum a fost posibil ca un simplu studiu al vietii si al activitatii lui da Vinci sa ne duca într-o lume despre a carei existenta nici macar nu aveam idee — cu exceptia. da Vin ci pare un glas ce striga în Pustie. de fapt. Privit din aceasta perspectiva. acel aratator ridicat. pentru Leonardo. descifrînd picturi renascentiste. a unuia dintre cele mai impenetrabile filme ale francezului Jea n Cocleau . cea mai putin cunoscuta realizare a lui da Vinci. iar în prezent unele dintre cele mai proeminente figuri ale vietii politic e si economice o mentin vie.vestitorul si ruda de sînge a lui lisus. poate. astfel ca e firesc sa fie recunoscut ca atare. a atras în rîndurile ei unele dintre cele mai proeminente personalitati ale istoriei europene si. pare a spune. în acele zile de început. Poate ca acesta a fost doar un alt dom eniu al existentei sale în care s-a delimitat de gîndirea conventionala a vremii sale. însa chiar de la primii pasi ai cerc etarilor noastre. cu un aer amenintator: „Aminteste-ti de loan!" în plus. despre care se presupune ca a fost înfiintata cu multe secole înainte de epoca lui da Vinci. carora le place nu doar sa joace jocuri sinistre. foarte puternica. acesta binecuvîntîndu-1 pe lisus. nu invers. Toa te acestea sugereaza ca.

atît cele interioare. ce figureaza la loc de cinste pe toate cartile postale vîndute de biserica. Finalizata în 1960. în mod cert. pare tipica pentru bisericile catolice moderne. strajuit de o tapiserie care înfatiseaza o Fecioara blonda înconjurata de animale ce i se prosterneaza — o imagine care aminteste de scenele duioase din filmele lui Disney. Aproape lipsita de sculpturile de prost gust ce orneaza pîna la refuz alte locase de cult. Pe laterala stînga a bisericii. cu aceleasi preocupari. fara nici o statuie de cult. poate fi interpretat ca sugerînd o pînzâ de paianjen. se afla biserica Notre-Dame de France. am putea spune ca cei doi maestri au colaborat îndeaproape. Lasînd la o parte „distanta" de 500 de ani. Poti trece usor pe lînga ea fara a-i acorda vreo atentie — si. ce descrie o lume a tenebrelor. accesibila printr-o mag ica traversare a oglinzilor. vizitatorul patrunde într-o incinta vasta si înalta care.. la prima vedere. Vizitatorii intra aici ca sa fotografieze si sa a dmire fresca neobisnuita . alternînd cu alte . Surprinzator de aproape de forfota Pietii Leicester din Londra. De fapt. în mod cert rar se întîmpla ca bisericile catolice sa aiba o forma circulara. Ampla sata în Leicester. dar cîtusi de putin banala. Construita initial în 1865 pe un amplasament asociat cu Ordinul Cavalerilor Templieri. însusi acest exponent al suprarealismului — Cocteau — a fost cel care ne-a oferit noi indicii. fara a realiza cît de mult difera aspectu l sau de cel al majoritatii locaselor de cult crestine. De exemplu. se afla o capela mica. fiind reconstruita la sfîrsitul anilor 1950.cladirea este difici l de identificat. cu doar cîtiva sfinti din ipsos în capelele laterale si cu un altar înalt. deoarece fatada ei nu are nimic din pitorescul aso ciat de obicei cu marile biserici catolice. un simbolism nu tocmai ortodox. Ca în cazul asa-ziselor picturi „crestine" ale lui da Vinci. ca Jean Cocteau (1889-1963) pare a fi facut parte din aceasta societate secreta. luminatorul în forma de cupola. dovezile în acest sens vor fi discutate mai jos. ci si despre existenta unui vechi curent ascuns. biserica este decorata cu mici placi ce simbolizeaza Opririle de pe Drumul Crucii. înainte de a ne îndrepta atentia spre aceasta veritabila curiozitate. vorn analiza un tip de probe m ult mai evidente — cele oferite de Propriii nostri ochi. sa privim biserica Notre-Dame de France în ansamblu. la o privire atenta. privind spre altarul principal. fresca lui Cocteau releva. lucrarea a fost realizata de Jean Cocleau. Desi nu este un caz unic. la un moment dat. nu doar despre convingerile lui Leonardo. Am descoperit. Iar comparatia cu arta lui Leonardo nu a fost aici doar o întîmplare. Deocamdata însa. sînt decorate cu motivul repetat al crucilor cu brate egale. decorat cu o serie de cer curi concentrice. O data ce a trecut de modestul ei exterior. Orphee. Zidurile. aproap e zid în zid cu un frecventat local „pentru adulti". iar aici aceasta este accentuata de o serie de de talii. dar care constituie totusi o reprezentare acceptabila a tinerei Maria. cît si cele exterioare. Notre-Dame de France a fost distrusa aproape în întregime de bombardamentele germane din Al Doilea Razboi Mondial. pe de alta parte.

scena are un impact cutremurator. dar sa fii de fata atunci cînd Dumnezeu întrupat îsi varsa sîngele pentru omenire trebuie sa fie cu adevarat traumatic. Zi de zi. poate fi lisus. Personajul central. de ucenici si de femei plînse. un chip care priveste în partea opusa crucii. Spunem „poate" fiindca nu avem cum sa-i cunoastem identilatea exacta. La prima vedere. Ia r daca adaugam si faptul ca despre ambii artisti s-a spus ca au fost membri de rang înalt ai aceleiasi organizatii eretice secrete. observatorul încearca un sentiment de dezamagire. Cercetarile noastre a u demonstrat însa ca semnificatia sa reala este mult mai profunda. cine este acest participant critic la unul dintre cele mai sacre evenimente ale crestinatatii? Nu e nimeni altul decît Jean Cocleau. Si atunci. desi unul dintre motivele vizitei lor poate fi si liniste a pe care o regasesc în aceasta oaza de calm din inima agitatei capitale. releva date interesante. ci a unuia care îsi exprima opiniile de la egal la egal. Iar la picioarele crucii zace un urias trandafir rosu cu albastru.fresca nu pare a fi decît o schita colorata. Desigur. putem spune ca exista cel putin o asemanare între aceste picturi. În mod cert. Dar fresca lui Cocleau este cea care îi atrage pe cei mai mul ti dintre turisti. Aceasta nu este în nici un caz reactia unui om gata sa îngenuncheze plin de veneratie. fruntea încruntata si privirile în laturi sugereaza mai degraba o persoana nemultumita. Lucrarea înfatiseaza Rastignirea. într-a-devar. la fel ca si Cina cea de taina a lui Leonardo. Notre-Dame de France a fost locul de întrunire al Fortelor Libere franceze si un fragment din catedrala de la Chartres constituia. în timpul razboiului. la urma urmei. deoarece . un simbol reprezentativ al meleagurilor natale.cercuri. partea de sus a corpului nu ne este aratata. expresia de pe chipul din prim-plan nu este nici aceea a unui suflet omenos impresionat. nici a unui discipol îndurerat. victima fiind înconjurata de soldati romani smeriti. deoarece nu-1 vedem decît de la genunchi în jos. o scena ilustrata în cîteva nuante aplicale pe un suport banal de mortar. In prim-plan apare o figura care nu e nici soldat roman. multi oameni — londonezi si turisti deopotriva — intra în biserica pentru a se ruga si a participa la slujbe. daca ne amintim ca Leonardo da Vinci s-a reprezentat pe sine întors cu spatele la Sfînta Familie în Adoratia magilor si refuzînd sa priveasca spre lisus la Cina cea de taina.la fel ca majoritatea operelor lui Cocleau . Si totusi. Daca e sa fim cinstiti. Locasul pare a fi unul dintre cele mai frecventate din Londra si constituie totodata un adapost pentru dezmostenitii soartei. Si. asa cum am descoperit între timp. un focar al gruparilor caracterizate de convingeri religioase mult mai putin ortodoxe decît sugereaza cartile de istorie. victima acestei morti cumplite. nu e nimic profund sau sinistru în prezenta acelei lespezi în structura cladirii. ba chiar dezgustata. . aparent puternic impresionat de evenimentele ce se desfasoara în spatele lui. la o examinare mai atenta si mai critica — si chiar mai realista —. dar. nici discipol. pentru membrii acestora. Biserica postbelica include în structura ei o lespede adusa din catedrala. care sînt tratati aici cu deosebita întelegere. de la Chartres — acel veritabil giuvaer al arhitecturii gotice si. sa vezi un om murind în conditii atît de cumplite este greu de suportat. cuprinde toale „ingredientele" unei crucificari traditionale.

chiar în fata frescei. acest fapt nu face obiectul preocuparilor noastre aici. dar cercetari le ulterioare au demonstrat cu certitudine ca problema nu este chiar atît de simplista. Acestea fiind spuse. Richard Leigh si Henry Lincoln. privirea lui goala fiind atintita asupra uneia din cele doua femei prezente. nu a existai nimic iluzoriu în informatiile ce ne-au fost . Esle un ordin cavaleresc sau cvasimasonic cu evidente ambitii polilice si. tocmai a ceste simboluri comune celor doi ne-au atras atentia. unul dintre ei poa rta un scut pe ca re se zareste un soim stilizat. desi în tara sa de origine. Oricît de interesant ar fi. a parent. La picioarele a doi dintre soldati zace o bucata de pînza pe car e sînt împrastiate zaruri. poate si din cauza caracterului himeric al unei astfel de miscari. Prioria din Sion a ajuns în atentia publicului de limba engleza abia în 1982. reliefati pe fondul cerului. însasi existenta ei a fost la un moment dat disculabila si d e aceea presupusele sale aclivitati constituie adesea obiectul ironiilor. par a exista unele legaturi superficiale între mesajele subliminale din lucrarile avînd caracter religios ale lui da Vinci si cele semnate de Cocleau. Scena este dominata de un soa re negru. seamana cu n iste sîni obraznici. ce-si întinde pe cer razele întunecate. Asa cum am vazut. Forma literei M se repeta pe altar. Oricum însa. Extrem de conlroversata.cercetarile aprofundate devin imperioase. cu toa te ca sta aproape de cruce. este un barbat de vîrstâ nedeterminata. si pare a plînge cu lacrimi de sînge. chiar sub omul cu ochi bulbucati. se pare. îndurerata. suma punctelor vizibile este cincizeci si opt. cu lancile îndreptate în directii diferite si. Acestea par a fi unite de un „M" larg. L a început. cu o considerabil a putere ascunsa. La baza crucii. prin intermediul extrem de apreciat al cartii The Hol y Blood and the Holy Grail de Michael Baigenl. Ultimul personaj al acestei scene. am împartasit si noi acesl lip de reactie. Unii comentatori1 au subliniat ca unghiurile de orientare a lancilor formeaza o pentagrama — un element cîtusi de putin ortodox într-o scena crestina traditionala. Femeia mai vîrstnica priveste în jos. semnificat ive. un tînar cu aer insipid îsi încruciseaza mîinile. Patru soldati romani sînt surprinsi în pozitii eroice în jurul crucii. Franta. Numele Leonardo da Vinci si Jean Cocleau apar pe lista Marilor Maestri ai uneia dintre cele mai vechi si mai influente socielati secrete din Europa — La Prieure de Sion (Prioria din Sion). definirea Prioriei devine fo arte dificila. al carui unic ochi vizibil are forma clara a unui peste. date despre existenta ei au începu t sa transpara la începulul anilor 1960. cea tînara are un aer mai distant si. Chiar în fata lui se afla o persoana — probabil un barbat — ai carei ochi bulbucati. aflat în extrema dreapta a tabloului. trupul îi este rasucit cu spatele spre ea.

afirmatiilor conform carora membrii ei sînt — si au fost dintotdeauna detinatorii unui secret colosal. este posibil ca si influentii sai patroni — Lorenzo de Medici si regele Francisc I al Frantei — sa fi fost implicati. unul care. asa cum am demonstrat. mai cu seama ca cercetarile noastre independente le-au confirmat. neam dat seama ca. La început. atunci nu le putem ignora. Giovanni a decis în cele din urma sa ne dezvaluie unele dintre obiectivele organizatiei si poate. atît la nivel spiritual. Daca da Vinci a activat într-o puternica retea subteran a. netezind drumul tinerilor artisti spre cele mai influente curti europene. le oferea sustinere materiala si sociala. Culisele aceslui rendez-vous cu tenla usor suprarealista sînt detaliale în precedenta noastra carie2. aceasta 1-a atras în egala masura. O mare parte dintre acele informatii s-au concretizat în cele din urma — dupa verificari extrem de lente — în cartea pe care am scris-o despre Giulgiul din Torino. Poate ca. Nu stim din ce molive. ar — . Prioria din Sion? Daca afirmatiile unor reprezentanti ai acesteia sînt reale. Iar daca datele oferite de Giovanni provin — asa cum a sustinut el — din arhivele Prioriei. a idoma francmasoneriei moderne. în consecinta. Indiferent însa de vechimea ei. acest lucru nu explica însa profunzimea evidenta a convin gerilor ciudate nutrite de Leonardo. dar pentru moment este sufi-cient sa spunem ca „Giovanni" — un italian care ni s-a prezentat doar sub acesl pseudonim si ne-a declarat ca este un membru de rang înalt al Prioriei din Sion — ne-a urmarit cu atentie înca din primele etape ale cercetarilor noaslre cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino. exact asta si este. Spre exemplu. atunci societatea avea deja o existenta îndelungata în momentul în ser care da Vinci a fost recrutat în rîndurile ei. În ciuda implicatiilor adesea uimitoare sau chiar socante ale informatiilor primite de la Giovanni. fiindca. dupa o emisiune radiofonica pe tema Giulgiului din Torino. Puterea detinuta de Prioria din Sion se datoreaza . cînd am patruns în lumea tainica a lui Leonardo. la urma urmei. în umbra obsesiilor lui Leonardo pare sa se fi aflat o organizatie obscura. înlîlnirea în sine a fosl rezultalul unei ii de scrisori bizare trimise pe adresa noastra. privindu-le cel mult cu un oarecare scepticism.oferite de un reprezentant al organizatiei pe care 1-am întîlnit la începulul anului 1991. Si. Indiferent de tipul organizatiei din care facea part e. cel putin partial. o parte tot atît de semnificativa nu ni s-a parut însa a avea o relevanta deosebita si. cît si material. imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie. însa în nici un caz cu refuzul obstinat al multora dintre detractorii lor. nu am putut sa nu le luam în serios. motivatiile sa le devin mult mai usor de descifrat. chiar sa ne implice în planurile acesteia. a fost însa aceasta. daca acea sta organiza tie secreta a facut într-adev ar parte integra nta din viata lui. nu am inclus-o în carte. probabil ca a exercitat o atractie extrem de puternica asupra florentinului si asupra altor artisti renascentisti. daca ar fi dezvaluit p ublic. asa cum sustin unii.

Prioria din Sion. regalisti cu infinite iluzii de grandoare. Nostradamus (Michel de Notre Dame) si chiar papa loan al XXIII-lea. pîna la schis ma din 1188. Dar ne-am dat seama ca. sustine ca a fost fondata în anul 1099. dramaturgul. la sfîrsitul secolului al VH-lea. timp de generatii întregi. Habsburg. precum Sir Isaac Newton. Sandro Filipepi (cunoscut ca Botticelli ). Printre liderii de data recenta se numara Victor Hugo. pastrator al acelui secret extrem de periculos.5 Prin urmare. Scopul declarat al organizatiei este acela de a-i proteja pe descendentii vechii dinastii de regi merovingieni ai statului franc . Prioria si templierii au devenit una si aceeasi organizatie. ne-am gîndit la un moment dat s a renuntam la aceasta directie a cercetarilor noastre. figuri istorice precum Ioana d'Arc. Confruntati cu aceast a aparent de netrecut prapastie. pictorul si cineastul Jean Cocleau. filozoful ocultist englez Robert Fludd si. problema . si ca aceasta fondare nu a fost. Claude Debussy si scriitorul. care au domnit începînd cu secolul al V-lea pînâ la asasinarea lui Dagobert al II-lea.zdruncina din temelii atît structurile de stat. Pe lînga aceste celebritati.3 Membrii prioriei sustin. printre ele: d'Anjou. cît si pe cele ale Bise ricii. desi evaluarea Prioriei comporta doua aspecte — chestiun ea existentei sale actuale si cea a pretentiilor de natura istorica —. unele dintre cele mai de seama familii regale sau aristocratice ale Europei. din rîndul membrilor obisnuiti ar fi facut parte. cunoscuta si sub numele Ordinul din Sion sau Ordinul Madonei din Sion. în timpul primei cruciade. de fapt. Sinclair si Montgomery. condusa de acelasi Mare Maestru. cînd fiecare si-a reluat drumul propriu.4 De asemenea. despre care se spune ca ar fi condus Prioria în decursul ultimilor sai noua ani de viata. iar pe de alta ne confruntam cu declaratiile detractorilor sai. de a semenea. ca orga nizatia s-a aflat la baza Ordinului Cavalerilor Templieri — acei calugari-razbo inici medievali cu o sinistra reputatie. Unii critici sustin însa ca Pri oria a luat fiinta abia în anii 1950 si ca nu e altceva decît un grup de mitomani lipsiti de orice putere veritabila. pe de o parte avem de-a face cu afirmatiile Priori ei referitoare la propriile sale raison d'etre si genealogie. desigur. Leonardo da Vinci. Prioria a continuat sa fiinteze dirijata de o serie de Mari Maestri — nume sonore din istorie. altceva decît oficializarea unui grup mult mai vechi. se pare. în activitatea Prioriei ar fi fost implicate.

într-un impuls evident bine cîntarit. dar în numai cîteva luni s-a petrecut un lucru straniu. La prima vedere. Relatiile noastre au culminat cu o invitatie la o petrecere de dupa Craciun. acel con sultant a participat la o petrecere organizata de una dintre prietenele noastre în noiembrie 1991. Discutiile noastre cu Giovanni ne-au convins ca el cel putin nu este un farsor si ca informatiile pe care ni le-a oferit sînt veridice. O singura conexiune dubioasa ori o contradictie aparent a referitoare la activitatile Prioriei le permite scepticilor sa denunte întreaga problema ca fiind o simpla aiurea la de la început pîna la sfîrsit. profund interesati — poate chiar exagerat. în Surrey. ne-am simtit flatati. membru al Prioriei din Sion. în Home Counties. Dar trebuie sa ne amintim ca avem de-a face aici cu veritabili crea tori de mituri.este complexa si nimic în ceea ce priveste aceasta organizatie nu este clar conturat. Era clar ca voia sa aflam cîte ceva despre cunostintele oculte pe care le detineau „j si celelalte persoane din cercul lui. Ne-am bucurat de compania placuta a lui si a sotiei sale. Desigur. De pilda. iar ceilalti oaspeti erau cosmopoliti încîntatori. ne-a pus la dispozitie o serie de detalii referitoare la alte persoane implicate în prezent în activitatile Prioriei si. Prin ceea ce am putea numi o sincronizare frapanta. Pe lîngâ faptul ca ne-a furnizat date pretioase despre Giulgiul din Torino. Am pastrat apoi legatura si am fost invitati acasa la el. Evenimentul s-a desfasurat într -o atmosfera de gala. dar cu timpul un fapt a devenit evident: era. Despre gazda noastra stiam deja ca face parte dintr-o organizatie de tip ma sonic. atît din Marea Britanic. El însusi ne-a spus acest lucru. am aflat . dar si oarecum deconcertati. iar acestia sînt preocupati mai degraba sa transmita idei pline de forta si uneori chiar socante prin intermediul imaginilor arhetipale. într-adevar. afirmatiil e sale despre aceasta persoana au parut doar niste fabulatii rautacioase. la casa lui de vacanta. decît sa comunice adevarul efectiv. dar. probabil. chiar sub nasul nostru. dar prieteneasca. dat fii nd ca erau cu totii actori ai scenei bancare internationale. Ni s-a parut foarte ciudat ca una dintre persoanele mentionate de Giovanni sa se afle printre participantii la petrecere. dar care nu se afla cîtusi de putin în apropiere de casa e i. Nu avem nici un dubiu cu privire la existenta actuala a Prio riei. la un restaurant care îi placea în mo d deosebit. privind retrospectiv — de cercetarile noastre despre Leonardo da Vinci si Giulgiul din Torino. ci la doi pasi de domiciliul unuia dintre noi. cît si de pe continentul european. ale altor organizatii ezoteri ce înrudite. în ciuda spiritului sau alert si adesea tumultos. era totodata un ocultist practicant. ne-a dezvaluit ca un consultant editorial cu care unul din noi colaboras e în anii 1970 este membru al Prioriei. dar cît si ce anume? Oricare ar fi fost motivele sale ascunse.

Trecutul sau istoric însa constituie o alta problema. a fost publicat fenomenalul best-seller The HolyBlood and the Holy Grail de Michael Baigent. Despre concluziile la care a ajuns cartea cu privire la organiza tie si la obiectivele ei vom discuta mai tîrziu. pe care îl cunosteam si noi. La data înregistrarii sale. „Debutul" sau din acest punct de vedere a avut loc în 1962. Dupa acea declaratie obscura. si anume acela ca prima referire documentata la Priorie dateaza din 25 iunie 19566. Ca urmare a datelor si experientelor recente. iar controversa iscata pe marginea lui a adus Prioria în atentia unui public mult mai larg. în lucrarea Les templiers sont parmis nous („Templierii sînt printre noi"). doar nascocirea unui grup restrîns de francezi cu fantezii monarhiste. am descoperit ca interesele s ale în domeniul ocultismului depaseau granitele cartilor si ale articolelor pe care le scria din cînd în cînd pe aceasta tema. Trebuie sa le recunoastem criticilor ei un argumen t importa nt. desigur. în mintea noastra nu înc ape îndoiala ca. femei si barbati deopotriva. Prioria a devenit însa cunoscuta unor cercuri mult mai largi. nu este o coincidenta faptul ca detine o a doua casa foarte aproape de un anumit sat din Franta care. Richard Leigh si Henry Lincoln. asa cum sustin criticii ei. (Si. în 1982. org anizatia a fost mentionata într-o serie de carti. joaca un rol important în ceea ce priveste Prioria din Sion. Giovanni ne-a indicat totodata numele unui director al unei edituri din Londra. Din materialele date publicitatii. în declaratie erau mentionati patru membri de vîrf ai asociatiei.) Din raporturile noastre cu aceste persoane reiese însa un element important: actuala Priorie din Sion nu este. Pe lînga faptul ca statutul ei a fost tiparit8 . de Gerard de Sede. sub diferite pseudonime. Jean Cocleau (desi. Prioria exista. însa abia dupa douazeci de ani Pr ioria a devenit un nume cunoscut în afara lumii vorbitoare de limba franceza. desigur. Legea franceza impune înregistrarea tuturor asociatiilor — oricît de paradoxala ar fi aceasta prevedere în cazul asa-numitelor organizatii „secrete". pare un exemplu stralucit de neutralitate atent exprimata. care ar avea rolul „de informare si de aparare a drepturilor si a libertatilor în constructia de locuinte cu chirii mici" (foyers HLM7). omul a jucat un rol important în popularizarea cartii The Holy Blood and the Holy Grail la publicarea acesteia. De asemenea. Pierre Plantard se contureaza ca . dupa cum vom vedea. împreuna cu semnatura unuia dintre presupusii sai Mari Maestri. în ciuda altruismului afabil. totodata editorul revistei Circuit. vorbitori de engleza. Organizatia si-a declarat un singur obiect de activitate: acela de a edita o publicatie intitulata Circuit. cel mai interesant — si mai bine cunoscut — fiind Pierre Plantard. în 1982. Prioria a declarat ca are scopul de a oferi „studii si ajutor reciproc membrilor sai" — o afirmatie care. ar putea fi vorba despre un fals). în care era inclus si un interviu cu Pierre Plantard. acum cel putin. Desi nu i-am putut co nfirma calitatea de membru al Prioriei.astfel ca din rîndu-rile Prioriei fac parte oameni cultivati si influenti.

cunoscute sub numele de Les dossiers secrets („Dosarele secrete")13. în calitatea sa de editor al unui jurnal numit Vaincre pour une jeune chevalerie („Vi ctorie pentru o tînara cavalerie"). care a facilitat revenirea la putere a generalului Charles de Oaulle. Nascut în 1920. o societate cavalereasca si cvasimasonica ce-si avea sediul în Paris si al carei Mare Maestru a devenit Plantard la vîrsta de numai douazeci si doi de ani. Thomas. publicat cu aprobarea acestuia. Asa cu m se mentioneaza în The Hol y Blood and the Holy Grail. a ajuns în atentia opiniei publice în 1942. din cînd în cînd. care apoi s-a transformat în „Pierre de Fran ce-Plantard" si în cel e din urma în „Pierre Plantard".un personaj pitoresc. care stapîneste la perfectie arta diplomatica de asi privi intelocutorul drept în ochi în vreme ce raspunsurile pe ca re i le ofera nu sînt nici pe departe directe. 9 Obsesia privind ceea ce considera el a fi versiunea corecta a numelui sau a fost accentuata atunci cînd a adoptat grandiosul titlu „Pierre Plantard de Saint-Clair". în primul rînd. Sa analizam în cele ce urmeaza natura paradoxala a Prioriei di n Sion.La prima vedere. Majoritatea articolelor se refera la presupusa obsesie merovingiana a organizatiei si se axeaza pe celebrul mister de la Rennes-le-Château. Editorialele sale apareau la început sub numele „Pierre de France" . sub aces t nume a aparut în The Holy Blood and the Holy Grail si pe acesta 1-a folosit în calitatea sa de Mare Maestru al Prioriei din Sion. pe care Pierre Plantard îl editeaza împreuna cu fiul sau. ele sînt o amestecatura de texte si genealogii istorice. însotite de lucrari alegorice moderne care sînt atribuite unor autori anonimi sau altora cu pseudonime bombastice ori care poarta numele unor oameni care nu au nimic de-a face c u ele. care avea un ton evident indulgent la adresa ocupantului si care a fost. ne putem întreba de unde provin informatiile publice referitoare la aceasta organizatie si cît de credibile sînt ele. Oficial. de altfel.10) Acest fost proiectant care lucra pentru o firma ce realiza s ubansamble pentru cuptoare si care. sursa principala de informatii este o serie de numai sapte documente enigmatice gazduite de Bibliotheque Nationale din Paris. în timpul ocupatiei naziste în Franta. un . avea dificultati în asi plati chiria11 a exercitat o influenta considerabila asupra i storiei europene. (Vaincre este acum titlul buletinului intern al Prioriei. între anii 1981 si 1984. Pierre Plantard de Saint-Clair — sub pseudonimul „Captain Way" — a fost cel care a organizat Comitetul Sigurantei Publice. publicatia era organul de presa al Ordinului Alpha-Gala tes.

Leigh si Lincoln (vom vorbi despre ele mai tîrziu). cea mai mare parte a continutului acestor dosare poate fi considerata cel mult o gluma. din care au pornit cercetarile efectuate de Baigent.14 La urma urmei. care. pe care a respins-o acum mai bine de un s ecol. nu putem sa nu ne întrebam din nou cum ar fi posibil ca o astfel de cauza sa fi inspirat generatii de-a rîndul de oameni cu o inteligenta iesita din comun. desi este datat 1956. Pe lînga problema revenirii Frantei republicane la forma de organizare monarhica. dar în nici un caz nu un re ge al Frantei". stim ca exceleaza printr-o dezinformare deliberata si detaliata. recunoaste ca studiile practice . dar amploarea eforturilor si a resurselor implicate în realizarea si coroborare a lor sugereaza altceva . un rege în Franta. Pe baza dovezilor prezente în dosarele secrete.15 Les dossiers secrets pot pa rea doar niste elucubratii. Din documente transpar însa si alte teme. Este greu de imaginat ca Isaac N ewton. toti cei care încearca stabilirea arborelui genealogic dincolo de doua sau trei generat ii descopera în scurt timp cît de complex si de problematic este în tregul proces. echivocuri si duble întelesuri. ipoteza ca dinastia merovingiana a supravietuit dupa domnia regelui Dagobert al II-lea — fara a mai Pune la socoteala existenta unui sir continuu de descendenti pînâ în secolul XX — este în cel mai bun caz fragila si. De aceea. mult mai semnificative pentru noi.. Initial. o purâ fantezie. de o organizatie engleza al carui obiectiv era restauratia descenden tilor regelui Harold al II-lea (ucis de soldatii lui Wilhelm Cuceritorul în 1066). Leonardo si altii asemenea lor ar fi fost profund impresionati. bine documentate. pe care le vom discuta în curînd. de pilda. Totusi.. deoarece. Actuala Priorie din Sion se confrunta cu dificultati mari în atingerea scopului declarat — readucerea pe tron a dinastiei merovingiene.satuc din regiunea Languedoc. fiindca în vre mea ei Franta nu exista ca atare. în cel mai rau. Chiar si scriitorul francez Gerard de Sede. în dosul unei perdele groase de baliverne. Ultimul a fost depus în 1967. Primul articol din dosarele secrete a fost depus în biblioteca în 1964. în pagini întregi. chiar daca ar reusi acest lucru (în ipoteza ca ar putea demo nstra continuitatea liniei merovingiene). se ascund intentii extrem de serioase si de ferme. demonteaza presupusele dovezi în sprijinul pretentiilor merovingiene. Noi nu am recomanda însa o aseme nea abordare. din experienta noastra privind Prioria din Si on si modul ei de operare. Asa cum preciza scriitorul francez Jean Robi n: „Dagobert a fost. nu ne îndoim ca este practic imposibil ca personalitati precum Leonardo da Vinci si Isaac Newton sa fi fost fascinat e atît de profund de obsesia referitoare la o dinastie de mult disparuta si de readucerea ei la putere în Franta epocii actuale. apare o alta dificultate: dina stia merovingiana nu ar putea emite preten tii la tron.

asa cum precizeaza de Sede. în cadrul documentarilor pentru cartea The . Dar. la o filiala a Lloyds Bank din Londra. Se pare ca cineva a folosit aceasta ser ie bizara de trei decese pentru propriile scopuri ascunse. care a fost motivul? Si. chiar mai uimitor. Sinistru în privinta brosurii este faptul ca toti cei trei autori au fost gasiti spînzurati. se stie ca au existat cîteva scrisori ce confirmau depunerea lor la banca. mai degraba un exemplu de talent poetic. O serie de presupuse pergamente din secolul al XVII-lea gasite de un preot francez doua secole mai tîrziu. încît sugereaza ca autorul sau autorii real i au dispus de informatii confidentiale din interiorul unei anchete a politiei . s-au scurs numai treisprezece zile între cele trei morti si intrarea brosurii în Biblioteca Nation ala — o miscare atît de rapida. În 1967. Dar mai exista un lucru. De aici se poate deduce. în perioa da 6-7 mai a aceluiasi an.19 Al doilea exemplu este cazul documentelor falsificate ale Lloyds Bank. Louis Saint-Maxent si Gaston de Koker — datata 17 ianuarie 19671. în final ajunge la concluzia ca exista totusi un mister real în privinta lor. scriitor si detectiv particular.18 Iar Franck Marie. Acest text extraordinar de treisprezece pagini. Investigatiile ulterioare au demonstrat însa ca Le serpent rouge a fost introdus în dosarele secrete pe data de 20 martie — dupa decesul lor — si ca fisa de intrare a fost falsificata în mod intentionat. Desi nimeni nu a vazut documentele respective. scrisori semnate de trei cunoscuti oameni de afaceri englezi care au avut anterior legatur i cu serviciile britanice de spionaj. în dosare a fost adaugata o brosura intitulata Le serpent rouge („Sarpele rosu"). în legatura cu aceasta afacere stranie: cei trei presupusi autori nu au avut absolut nici o legatura nici cu brosur a în sine. cu trei presupusi autori — Pierre Feugere. cuprinde un bogat simbolism astrologie. Vom aminti aici numai doua dintre numeroasele exemple în acest sens. O trasatura ciudata a dosarelor o constituie permanentele aluzii mai mult sau mai putin voalate ca autorii au avut acces la o serie de documente ofi ciale guvernamentale si politienesti. desi fisa de intrare în Bibilotheque Nationale poarta data de 15 februarie. ca moartea lor a fost rezultatul colaborarii în scrierea acestui text. la interval de douazeci si pa tru de ore unul de altul. au fost achizitionate de un englez în 1955 si depuse într-o cutie de valori. Desi se arata sarcastic la adresa „acestor fabulatii delirante". pentru a purta o data din februarie. a stabilit far a urma de îndoiala ca aceeasi masina de scris a fost utilizata pentru a redacta „Sarpele rosu" si o serie de documente ulterioare din Les dossiers secrets. care dovedeau continuitatea generatiilor în dinastia merovingiana. alegoric si alchimic.si resursele teoretice care au stat la baza lor sînt impresiona nte. fireste. nici cu Prioria din Sion.

pare sa fi obtinut fra gmentele originale din documente afla te în arhiva guvernului francez. care se mîndresc în general cu spiritul lor rational. în acelasi timp însa. O contrafacere atît de complexa si de elaborata a necesitat. perdeaua de distorsiuni te va împiedica efectiv sa mergi mai departe cu investigatiile. fara îndoiala. decît sa oferiti pu blicului informatii aparent incitante. si tot subconstientul este factorul motivator care. Baigent. ar fi o mare greseala sa ignoram Les dossiers secrets doar pentru simplul fapt ca mesajul lor aparen t este incredibil. de fapt. Scepticii. în subconstient se nasc visele.21 Trebuie sa recunoastem ca este cît se poate de bizar. în care putine lucruri sînt ceea ce par si adesea cele mai limpezi elemente sînt. mostre abile de dezinformare. Dupa parerea noastra. odata descifrate. completeaza si clarifica întreaga imagine. de pilda. Eforturile uriase depuse pentru conceperea lor sugereaza ca totusi documentele au ceva de oferit. falsuri. în curînd îti vor pica în mîna date suplimentare sau vei descoperi singur. absurditatile ne ramîn în memorie. acele informatii care. odata „prins". întreaga a facere respecta vechea traditie a serviciilor de spionaj. ori negru nepatruns. extragînd fiece graunte de înteles simbolic dintr-o frîntura de aparente fantasmagorii. dar în realitate complet absurde?! în cazul nostru. pentru a atrage atentia pe de o parte si a eli mina intrusii nedoriti ori simplii curiosi pe de alta. probabil. în general. în decursul istoriei. într-un mod care sugereaza implicarea serviciilor de spionaj franceze. e ca si cum deslusirea adevarului în ceea ce priveste Prioria ar fi de fapt o initiere: daca nu esti demn de el. adevar sau fals — adica exact asa cum ar dori unii sa fie vazute lucrurile respective. privita retrospectiv. alaturi de copii ale certificatelor de nastere ale acestora. Exista însa motive care ne îndeamna sa nu trecem cu vederea paradoxurile. sînt de multe ori ciudat de naivi. de fapt. pare a fi complet lipsita de rost. fiindca pentru ei totul este ori alb stralucitor. Ce modalitate mai eficienta ar putea exista. cu toate ca includeau fragmente ale unor documente originale ce purtau semnaturile reale ale celor trei oameni de afaceri. Leigh si Lincoln au demonstrat ca scri sorile erau. indiferent de identitatea ei. efort si. si-au dedicat timpul si energia cine stie caror proi ecte vaste si inutile. La urma urmei. Ce l mai semnificativ si mai interesant element este însa altul: persoana care a falsificat scrisorile. un volum urias de timp. iar nonsensurile prezentate în mod deliberat ca adevaruri riguros docu mentate au un efect ciudat de puternic asupra subconstientului. Este adevarat ca multi maniaci. Din a cest punct de vedere. risc personal. guvernate de un tip aparte de logica paradoxala. printr-o serie de coincidente bizare.Mesianic Legacy20. Dar dac a te dovedesti merituos. continua sa lucreze ani de zile pe baza celor mai vagi si mai slabe mesaje. fara ca amploarea eforturilor implicate sa co .

In plus. Roza-Cruce si La Compagnie du Saint-Sacre-ment23. atît da Vin ci. Grupul respectiv încearca ori sa ne spuna. toate avînd obiective comune. De exemplu. aceste personalitati nutreau interese si preocupar i similare. cum sa tratam afirma tiile Prioriei privind caracterul sau istoric? Dateaza într-adevâr organizatia din secolul al Xl-lea? AU activat în rîndurile ei toate acele nume rasunatoare citate în dosarele secrete? În primul rînd.24 Asa cum am vazut deja. un plan complex. cît si Cocteau a u uti-uzat un simbolism heterodox în picturile lor presupus crestine. La urma urmei. într-adevar. în mod evident. au confirmat ca persoanele si familiile prezumptiv implicate în activitatile Prioriei au fost totodata cele care au întretinut ceea ce am putea numi Marea Farsa a Giulgi ului Sfmt.nfere credibilitate rezultatelor obtinute. într-adevar. Volumul de probe adunate de Baigent. cu cît aceasta a reusit mai bine sa-si pastreze anonimatul. de-a lungul anilor. demonstreaza ca totusi ceva se întîmpla. motive asema-natoare se întîlnesc si în operele a ltor artisti si scriitori ca re au avut conexiuni cu Prioria. legaturi interesante între Marii Maestri aflati pe pozitii alaturate cronologic în lista. iar acest lucru. Da t fiind ca atît despre florentin. Leigh si Lincoln au demonstrat ca la baza ei se afla date veridice. tinînd sea ma de preocuparile lor comune. cercetarile pe care noi însine le-am efectuat si care s -au concretizat în cartea noastra anterior publicata. interese si obiective similare.22 Exist a. pare oarecum rezonabil sa deducem de aici ca. Se stie ca multi dintre ei au facut parte din miscari ezoterice si societati secrete precum francmasoneria. cît si despre Jea n Cocleau s-a afirmat ca ar fi fost Mari Maestri si. întreaga lor literatura este caracterizata de aceeasi tema evident ermetica — un entuziasm real stîrnit de posibilitatea unei deveniri aproape divi ne a omului. La distanta de cinci sute de ani una de cealalta. Dar în cazul Prioriei avem de-a face cu un grup ce respecta. ori sa ne ascunda ceva. lâ sînd sa transpire însa aluzii privind importanta acelui „ceva". de asemenea. s-ar putea spune ca e totdeauna problematic sa dovedesti existenta — actuala sau trecuta — a unei societati secrete. imagistica lor Prezinta o similaritate remarcabila.25 Acest lucru demonstreaza ca ei au facut parte într-adeva r dintr-o miscare subterana organizata. Leigh si Lincoln în cartea The Holy Blood and the Holy Grail cu privire la existenta istorica a Prioriei . prin extinderea continua a granitelor cunoasterii. bine structura ta deja chia r în epoca lui Leonardo. este firesc sa presupui ca respectivul grup a existat sau exista cu adevarat. Si atunci. coroborat cu celelalte indicii de care dispunem (si pe care v i le vom prezenta la momentul oportun). cercetarile efectuate de Bai gent. Pe lîngâ faptul ca se cunosteau între ele — unele fiind chiar înrudite —. cu atît mai dificil este sa-i demonstrezi existenta. Dar atunci cînd e neîndoielnic ca pretinsii ei membri au avut în mod repetat. ambii au detinut pozitii de vîrf într-o organ izatie cel putin de tipul Prioriei din Sion. Oricît de improbabila ar parea lista Marilor Maestri ai Prioriei (asa cum apare ea în Les dossiers secrets).

Cel putin. si a ajuns la concluzia ca persoanele enumerate în Les dossiers secrets ca Mari Maestri. . Apoi mai este si bizara confuzie între Is is si Maria Magdalena. Iata. VENITI LA MINE TOTI CEI CARE SUFERITI SI EU VA VOI MÎNGÎIA. Initiatii îi cunosc adevaratul nume: NOT RE DAME DES CROSS". una era o zeita. împarateasa izvoarelor binefacatoare. am decis sa ignoram prezumptivele ambitii politice ale Prioriei si sa ne concentram pe aspectele istorice care. în franceza. altii. Feral a investigat însa personal anumite aspecte ale informatiilor legate de Priorie. publicul a aflat despre aceasta din urma numai de la membrii organizatiei actuale. a celebrului ol cu balsam vindecator. în plus. în plus. Cocteau nu a avut nici o le gatura cu organizatia care sustine ca a fost apoi condusa de Pierre Pla ntard de Saint-Clair. înainte unii o chemau ISIS. iar cealalta o „femeie cazuta" si. de pilda . la urma urmei. fie si numai pentru ca ultim ele cuvinte — „Notre Dame des Cross" — nu au nici un sens (cu excepti a cazului în care „Cross" este un nume de familie si în care lucrurile devin putin mai clare). urmatorul fragment din Le serpent rouge: „De la cea pe care nazuiesc sa o eliberez se înalta catre mi ne miresmele parfumului ce impregneaza mormîntul. aparent fara nici o legatura într e ele. dar cuvîntul cross nu exista în aceasta limba (exista în engleza. ne-a asigurat el. Dar accesul la arhivele vechii Priorii nu presupune în mod necesar o continuitate veritabila. din 1996.27 Acest scurt pasaj este derutant. ) Toate aceste probe indica faptul ca a existat cu adevarat o societate secreta ce functiona în secolul al XH-lea. inclusiv Cocteau. au într-adevar un numitor comun: o autentica traditie secreta. îndeosebi pe cele referitoare la satul Rennes-le-Château din Languedoc. pe semintia lui Beniamin si pe Maria Magdalena . dar e la singular). desigur. într-o discutie recenta. ar putea arunca o raza de lumina si asupra celor dintîi.este de netagaduit. (Lucrarea celor trei este o lectura esentiala pentru toti cei interesati de acest subiect. fac parte din culturi diferite. Des este. alte dovezi — strînse de alti cercetatori — au fost publicate în editia revazuta si adaugita a cartii lor. MAGDALENA. forma de plural a art icolului nehotarît. la urma urmei. dosarele secrete pun un accent deosebit pe Sfîntul Graal. Lâ sînd la o parte mitomania merovingian a. dar este actuala Priorie din Sion urmasa ei? Chiar daca între cele doua organizatii nu se poate pune semnul egal.26 În acest stadiu al cercetarilor noastre. în mod cert Prioria de astazi detine cunostinte aprofundate despre cealalta societate. artistul francez Alain Feral — care a lucrat cu Jean Cocteau si 1-a cunoscut îndeaproape — ne-a declarat hotarît ca mentorul sau nu a fost Mare Maestru al Priori ei din Sion.

28 Exista totusi o problema considerabila în supozitiile lor — una de care sînt în mod cert constienti. aveau origine iudaica. Asa cum am vazut. trebuie sa specificam ca Pierre Plantard însusi nu a mentionat niciodata ca ar fi urmasul lui lisus. Pentru ei. Afirmat iile lor transpun întreaga problema într-o cu totul alta dimensiune — una care a stîrnit imaginatia milioanelor de cititori ai cartii.Desigur ca apare o problema evidenta în încercarea de a corobora subiecte aparent atît de diferire precum Maria Magdalena. dar da nastere unor întrebari fundamentale. cu multi ani înainte de publicarea cartii The HolyBlood and the Holy Grail. Tinem sa subliniem înca o data ca semnificatia presupusei succesiu ni merovingiene nu este data de ideea crestina ca lisus a fost Du mnezeu întrupat — si deci ca urmasii sai ar fi si ei divini. Esenta acestei credinte în dinastia merovingiana este alta: lisus fiind din neamul lui Dav . importanta dinastiei merovingiene nu e limitata doar la visul cîtorva regalisti excentrici. si faptul ca el ar fi supravietuit rastignirii poate fi argumentat. De fapt. ei erau semintia pierduta a lui Beniamin. într-o colonie evreiasca din regiunea de sud a Frantei actu ale. Fara îndoiala. fon dînd astfel dinastia merovingiana. indiferent din cine descinde. Si atunci. este practic imposibil ca o linie sangvina sa supravietuiasca în forma „pura" necesara pentru a sustine astfel de pretentii. în consecinta. care au migrat în Grecia si de acolo în Germania. neam putea întreba. lisus a supravietuit rastignirii. Ipoteza pare a se potrivi cu tematica principa la a Prioriei din . Ei sustin ca lisus ar fi fos t casatorit cu Maria Magdalena si ca din acest mariaj ar fi rezultat urmasi. de ce sînt considerati presupusii sai urmasi atît de importanti? Se crede ca unul dintre acesti descendenti este nimeni altul decît Pierre Plantard de Saint-Clair. nici una dintre aceste asertiuni nu se bazeaza pe cercetarile efectuate de Baigent. în Les dossiers secrets se arata ca francii sicambrieni. problema pe care o vom aborda în detaliu mai tîrziu. fiind sustinute documentat de o serie de specialisti. ca este de origine divina. Dar daca a supravietuit rastignirii. cu toate ca încearca sa nu atraga atentia publicului asupra ei. Fiul lui Dumnezeu. în ciuda convingerii populare contrare. Dar autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au complicat scenariul si mai mult. merovingienii sînt importanti fii ndca descind din lisus. fara el. Conform acestora. în ciuda limbajului emfatic al u nor comentatori cu privire la aceasta ipoteza. Descendentii lor au devenit conducatorii francilor sicambrieni. De asemenea. exista argumente puternice în favoarea unei casatorii între lisus si Maria Magdalena — sau cel putin în sprijinul ideii unei relatii intime între ei —. stramosii mero-vingienilor. ca a înviat din morti si. atunci nu se mai poate spune ca a murit pentru pacatele noastre. Sfîntul Graal si semintia lui Beniamin — fara a mai aminti de zeita-mama egipteana Isis — cu dinastia merovingiana. dar sotia lui si-a luat copiii si a fugit. unde au devenit cunoscuti sub numele de sicambrieni. Leigh si Lincoln.

Leigh si Lincoln si-au construit teoria pe baza afirmatiilor din Les dossiers secrets. acest titlu revine în mod automat. Baigen t. începînd cu fondatorul dinastiei. familiei si descendentilor sai. în dosare se afirma ca regii merovingieni.id. dar versiunea ce le-a fost prezent ata data din secolul al XlX-lea. fie si numai teoretic. Leigh si Lincoln este cel al „documentului Montgomery". ci ocult.29 în mod cert. si deci rege legitim al Ierusalimului. Les dossiers secrets mentioneaza persoane — ori din rîndul Marilor Maestri. Nicolas Flamei. fiul lui losif). Miriam din Betania este descrisa ca „o preoteasa a unui cult feminin". împreuna cu veneratia merovingienilor pentru zeita Diana. în esenta. fireste. de pilda. unde naste o fetita. sustinea teoria expusa în The Holy Blood and the Holy Grail. Mare Maestru între 1398 si 1418. Leigh si Lincoln. Cei trei 1-au considerat valoros deoarec e. si pîna la Clovis (care s-a convertit la crestinism în an ul 496) erau „regi pagîni ai cultului Dianei". ei au dat dovada de o oarecare selectivitate în alegerea probelor pe care le-au luat în considera tie. în urma unei revolte împotriva stâpînirii romane. „un text care a iesit la iveala" în arhiva familiei Montgomery si care le-a fost pus la dispozitie de un membru al respectivei familii. Robert Fludd (1595-1637) . De exemplu. Leigh si Lincoln au folosit acest document pentru a-si sustine teoria. greu de armonizat cu ideea ca Prioria este preocupata în principal de genealogia regelui David. afirma clar ca ideea unei casatorii între lisus si Maria Madgalena era cunoscuta cu minimum un secol înainte ca ei sa-si înceapa cercetarile. aceste afirmatii sînt greu de „împacat" cu ideea descendentei lor din lisus sau dintr-un trib iudaic. Documentul Montgomery relateaza povestea lui Yeshua ben Joseph (lisus.30 Acesta e ste. ciudat e însa faptul ca n u au exploatat suficient anumite aspecte ale relatarii. sustin ei. care era casatorit cu Miriam (Maria) din Betania (personajul biblic pe care multi îl considera a fi acelasi cu Maria Madgalena). Meroveu. Miriam este arestata si eliberata numai fiindca e însarcinata. desi. în acest text. Un alt exemplu al ciudatei selectivitati demonstrate de Baigent. acest lucru îi confer a textului o evidenta aura pagîna. Dupa acest moment fuge din Pa lestina si ajun ge în Galia (astazi Franta). Cel putin însa. Este usor de înteles de ce Baigent. puterea politica si nu cea divina este vizata pentru dinastia merovingiana. Interesant este ca Prioria nici nu a confirmat. dar. nici nu a in firmat ipoteza expusa în The Holy Blood and the Holy Grail .fapt care iarasi da nastere unor suspiciuni. dupa parerea noastra. Prin urmare. ori al membrilor simpli — a caror implicare principala nu este de ordin politic. Data documentului original este incerta. a fost alchimist. Este oare posibil la Prioria din Sion sa se joace cu noi? Un lucru a devenit foarte clar pentru noi: motivatia acestei organizatii nu este doar puterea pur politica la care se refera Baigent. care îl includ e pe lisus. nu poate fi considerat o dovada în sprijinul acesteia. De nenumarate ori.

daca lasam la o parte improbabila diversiune merovingianâ? Oricît de incitanta si de convingatoare ar fi The Holy Blood and the Holy Grail. cunoscut si aparat îndeaproape de o retea subterana de initiati. Leigh si Lincoln nu par sa aprecieze întreaga semnificatie a ideilor nutrite de acestia. Luînd în consideratie expresia de pe chipul lui Cocteau. pentru care intelectul sau ascutit a fost exclusiv produsul unei gîndiri materialiste. ocultismul nu era doar un hobby ocazional. Si atunci.31 Sa nu-1 uitam nici pe Leonardo da Vinci. asa cum am vazut.era rozicrucian si. La urma urmei. Leonardo s-a reprezentat de cel putin doua ori într-o poz itie similara — în Adoratia magilor si în Cina cea de taina. Am descris în paginile anterioare fresca acestuia din biserica londoneza Notre Damme de France. fapt care-1 transforma într-un „candidat" ideal pe lista Marilor Maestri ai Prioriei. care sugereaza o . chiar si dupa epoca iluminismului. Dupa cum am mentio nat deja. Baigent. Acest lucru ne-a determinat. probabil ca reprezinta o amenintare atît de grava la adresa ordinii stabilite încît. Charles Nodier (Mare Maestru între 1801-1844) a contribuit din plin la renasterea ocultismului modern. explicatiile pe care le ofera pentru obiec tivele si motivatiile Prioriei nu sînt cîtusi de putin multumitoare. care sa fie secretul care a preocupat atît de mult timp cele mai stralucite minti ale lumii. simpla problema a legitimitatii monarhiei franceze nu ar fi jus tificat energiile uriase consumate în decursul timpului. se contura tot mai clar ideea ca temele centrale identificate în viata si în opera lui da Vinci seamana izbitor cu cele existente în materialele Prioriei. cunoscut astazi în primul rînd ca savant si matematician. Dar ce relevanta poate avea simbolistica ei ciudata pentru opera de acum cinci secole a lui Leonardo si pentru o miscare presupus ezoterica ori chiar eretica? Cea mai evidenta conexiune cu da Vin ci este faptul ca artistul s-a pictat pe sine însusi cu spatele spre cruce. a treb uit pastrat în cel mai strict secret. Iar studiile noastre sugereaza ca membrii actuali ai Prioriei au. a fost un adept al ermetismului si un alchimist pasionat. Chiar si în decursul cercetarilor cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino ne-am vazut confruntati de nenumarate ori cu senzatia pregnanta ca undeva exista un secret real. în majoritatea cazurilor. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. puternice înclinatii oculte. în mod ce rt. desi recunosc interesele oculte ale acestor personalitati. obsesiile sale aveau surse cu totul diferite. mai aproape de vremea noastra. un alt geniu complet neînteles de criticii moderni. în realitate. de asemenea. detinator al u nor exemplare intens studiate ale Manifestelor Rozicruciene. ci preocuparea esentiala de-o viata a fiecaruia dintre cei mentionati. Si. pazit cu strasnicie de cîtiva alesi. Chiar si Sir Isaac Newton (Mare Maestru în perioada 169 11727). oricare ar f i adevarul. fireste. sa verificam din nou suspiciunile ca exact aceste subiectetranspar si din lucrarile lui Jean Cocteau. În mod surprinzator.

În Cina lui Leonardo. neîn fatisîndu-1 pe lisus deloc. în fresca imagi . Fresca lui Cocteau reflecta. pentru cei familiarizati cu preocupa rile Prioriei din Sion. plîngînd. are legaturi strînse cu Prioria si cu Leonardo da Vinci. Desi în arta Evului Mediu si a Renasterii timpurii exista traditia — prea putin cunoscuta — de a o înfatisa pe Maria Magdalena la Cina cea de taina. Deci. unele dintre factiunile ei afirmînd chiar ca un „înlocuitor" a îndurat ceea ce trebuia sa fi fost soa rta lui. dupa cum vom vedea. lipsa ciudata a vinului sugereaza un serios dubiu în privinta naturii sacrificiului pe care urmeaza sa-1 faca lisus. oare n-am putea spune ca omul cu ochiul în forma de peste este chiar lisus! Sa fi fost el martor la torturarea si uciderea unei victime-surogat? Într-o asemenea situatie. Pe de alta parte. ceea ce implica anumite suspiciuni cu privire la identitatea sa. Aceeasi similaritate se remarca în privinta literei M supradimensionate. În fresca lui Cocteau.32 Trandafirul alb cu albastru. desi aparent sta aproape de el. de asemenea. pe de alta parte. am putea crede ca la fel gîn dea si Coctea u. cine ar putea fi acest personaj? Daca ne gîndim la ideea Prioriei conform careia lisus nu a fost tintuit pe cruce. cît si în cea a lui Cocteau apare Doamna M — cu certitudine. în ambele cazuri. De exemplu. Si de aceasta data putem banui ca Magdalena este personajul întors cu spatele spre cruce. litera M îi uneste pe lisus si pe suspect de feminin ul „Sfînt loan". ne putem imagina emotiile pe care le-a resimtit. Este vorba despre barbatul din dreapta. Spre exemplu.profunda stînjenea lâ . omul de pe cruce este vazut doar de la genunchi în jos. cu ochiul în forma de peste — neîndoielnic o aluzie la simbolul crestin timpuriu pentru „Hristos". nu numai ca nu putem vedea chipul rastignitului. În fresca lui Cocteau acea sta le leaga pe cele doua femei îndurerate. Judecind dupa imagin ea acestor fresce. în vreme ce mama lui lisus priveste în jos. tînara îsi întoarce chipul de la el. cît mai departe de lisus. Maria Magdalena. dar în scena apare un personaj care nu este în mod obisnuit asociat cu scena crucificarii. nu ar fi poate exagerat sa identificam un punct de legatura în ostilitatea cu care Leonardo si-a întors fata de la Sfînta Familie în Adoratia magilor. Leonardo a declarat ca personajul de la dreapta lui lisus. Cocteau merge însa si mai departe. de la picioarele crucii este în mod clar o aluzie la misca rea rozicruciana care. proba bil Fecioara Maria si Maria Magdalena. atît în fresca lui da Vinci. uimitor de mare. iar „Doa mna M" se înclina în directie opusa. Convingerea Prioriei ca ea a fost casatorita cu lisus expl ica suficient motivul prezentei sale la Cina cea de taina. este în mod evident înrudit cu acestea . În Cina cea de taina a lui Leonardo. si de ce — în calitatea ei de „jumatate" — poarta un fel de ne în oglinda a vesmintelor lui. la dreapta sotului ei. pe zarurile aruncate d e soldatii romani sînt cincizeci si opt de puncte — numarul ezoter ic al Prioriei. un simbolism care. Am mentionat deja ca membrii Prioriei nu cred ca lisus a murit pe cruce.

fiecare cu titlul Croise de Saint Jean. Leonardo. Prioria s-a pretins totdeauna a f i o societate secreta egalitara si patru Ma ri Maestri au fost femei. în cazul femeilor. a cesta din urma poarta un titlu mai simplu: Constable.33) Aceasta politica este în deplina con cordanta cu adevara ta natura si cu crezul organizatiei — asa cum le-am înteles noi. fiecare purtînd titlul Prince Noachite de Notre Dame. daca artistul afirma ca avem în fata un barba t. un nobil francez din secolul al Xlllea. Maria Magdalena pare sa-si exprime. era totodata un epitet al zeitei Isis. propriile îndoieli cu privire la rolul lui lisus.34 Primul Mare Maestru al organizatiei a fost. ei primesc si numele Jea n (loan) sau Jeanne (Ioana). De ce a ales sa induca publicul în eroare astfel? Era. Conform statutului sau. din care fac par te treisprezece membri. încît sa cunoasca bine întreaga istorie? A fost Maria Magdalena sotia lui lisus si. Trebuie sa rema rcam ca. una dintre sectiun ile franceze ale Prioriei are o conducere feminina. Partea cea mai stranie o constituie însa faptul ca numele sau în cadrul Prioriei a fost Jean II. obsesia aceasta referitoare la loan Botezatorul pare usor de neînteles. un termen de politete pentru femei. la un nivel inconstient. „Cruciat al Sfîntului loan". o modalitate subtila de a spori forta subliminala a imagisticii sale? La urma urmei. mult mai semnificative. Preocuparile Prioriei sînt oglindite în titlurile iera rhiei sale organizationa le. Daca florentinul a fost într-adevar membru al Prioriei din Sion — si tinînd seama de accentul pus de aceasta organizatie pe filiatia lui lisus —. „Kyria" fiind echiva lentul în limba greaca al cuvîntului „doamna". constituie forul conducator. Pe lînga faptul ca Marii Maestri poarta în organizatie titlul de pjautonnier („cîrma ci"). Nautonnier este un grad ca re are în componenta trei initiati. Asa cum remarcau si autorii câ nii The Holy Blood and the Holy Grail: . sa zabovim mai mult cu gîndul asupra ei. numit Arca Kyria . În ambele fresce (a lui da Vinci si a lui Cocteau). I-a fost ea într-adevar atît de apropiata. confuzia resimtita ne va determina. dupa acesta urmeaza un grad cu noua membri. (în versiuni le recente ale statutului. un loan verita bil — Jean de Gisors. sursa noastra de informatii. prin urmare. apare în lista Prioriei ca Jean IX. a stiut adevaratele urmari ale rastignirii? De aceea îsi întoarce fata? Rolul Mariei Magdalena este abil accentuat — la un nivel subliminal — în Cina cea de taina. oricît de neobisnuit ar parea pentru un ordin cavaleresc atît de vechi. Dar este ea conforma cu interesele Prioriei? Giovanni. De fapt însa. poate.sa. el a încercat sa ne atraga atentia asupra unei alte probleme. (Astazi. de exemplu. iar creierul ne spune ca e o femeie. dar obsesia principala a lui Leonardo pare a fi cea legata de Sfîntul loan Botezatorul. prin intermediul limbajului corporal. în lumea elenistica a primelor s ecole înainte de Hristos. însa primele trei. trebuie s-o spunem. era Sfîntul loan.) Mai exista alte sa se gra de. ne-a „lansat" o întrebare chinuitoare: „De ce toti Marii Maestri poa rta numele loan?" Initial am crezut ca aceasta chestiune este doar o aluzie semivoa lata la adresa propriului sau pseudonim si am tras de aici concluzia ca personajul detine o pozitie înalta în cadrul Prioriei.

a însusi fundamentului sau? Daca însa tinem seama de obsesia lui da Vinci pentru Botezator. Ar fi . pare ilogic ca ea sa-si fi îndreptat adoratia spre un personaj car e. formarea unui „guvern secret" în frunte cu Godefroi de Bouillon — unul dintre liderii celei dintîi cruciade. Sa fie oare posibil ca Prioria. Rezultatul acestui fervent „ioanism" avea sa fie „o renastere spirituala" capabila sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". efectele sale ar fi cutremuratoare. publicate în revista L'Inexplique — periodic care. cînd Baigent.„iubitul ucenic" din cea de-a Patra Eva nghelie? Sau loan. în secret. armele ce respecta spiritul Sionului". Prin urmare. desigur. Chiar si în ipot eza ca punctul de vedere „ioanist" ar fi bazat pe o interpretare gresita.„întrebarea fundamentala . Leigh si Lincoln 1-au întîlnit pentru prirna data36 si fara îndoiala ca Plantard a avut o contributie majora la cartea susmentionata.38 Din acest plan maret au derivat atît Prioria din Sion — organizatia ai carei Mari Maestri poarta totdeauna numele „loan" —. daca ar fi cunoscut unui public mai larg. este care loan a fost întîiul. Si. împreuna cu care a „format un plan maret". o importanta mai mare lui loan Botezatorul decît lui lisus însusi? Ideea are implicatii uriase. Ordinul Templului va fi purtatorul de spada al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii. accentul pus asupra lui loan a ramas extrem de obscur.. autorii unor articole despre Prioria din Sion. publicata în 1982. Ambii autori au relatii strînse cu Pierre Plantard de Saint-Clair.37) Principala idee a fost. Daca exista chiar si cele mai vagi motive pentru a crede ca loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. da te fiind ideile deloc ortodoxe ale acestei organizatii cu privire la rolul lui lisus. în Tara Sfînta. loan Botezatorul? loan Evanghelistul . sa-i acorde. faceau parte din anturajul lui în anii 1980. repercusiunile asupra Bisericii ar fi mai mult decît traumatice. a fost fondat si este finantat de Priorie. Godefroi a întîlnit o organizatie numita Biserica lui loan. la începutul cercetarilor noastre. sustine cartea. aidoma lui Leonardo. putem cel putin sa banuim care loan este vizat de Priorie. (Deloux si Bretigny sînt. conform Bibliei. asa cum declara Pierre Plantard de Saint-Clair în cartea lui Deloux si Bretigny: „Astfel. cine a fost Jean I? O alta conexiune incitanta este mentionata în cartea Rennes-leChâteau: capitale secrete de l'histoire de France. de asemenea. la începutul secolului al XH-lea. Dar care sa fi fost motivul ac estei obscuritati? De ce nu se spune pur si simplu la care loan se refera? Si de ce ar fi constituit veneratia (oricît de extrema) pentru unul dintre sfi ntii loan o amenintare la adresa crestinismului. nu stiam nici macar care loan era venerat.. autorul Apocalipsei? Se pare ca trebuie sa fi fost unul dintre acestia. Si totusi. El „si-a pus spada în slujba Bisericii lui loan — acea Biserica ezoretica si initiatoare ce reprezenta Traditia si îsi baza primatul pe Spirit". de Jean-Pierre Deloux si Jacques Bretigny. cît si cavalerii templieri. au fost constituite mijloacele spirituale si materiale care au permis realizarea visului sublim al lui Godefroi de Bouillon. În mod cert propagandistica în favoarea Prioriei. în ciuda importantei evidente pentru Priorie. dupa unele opinii. lucrarea explica modul în care s-a format aceasta organizatie. nu a fost decît înainte-mergatorul lui lisus.

La acea data. de pilda. trebuia sa abordam problema frontal. De asemenea. Am primit raspuns de la secretarul lui Plantard. Pentru o persoana nefamiliarizata cu aceste chestiuni. dar treptat ne-a fost dat sa descoperim dovezi mult mai substantiale care atestau ca Prioria din Sion face în tr-adevar parte dintr-o astfel de traditie „ioanitâ". fara a-1 lua în consideratie pe lisus. mesajul sau a mintea de bine cunoscuta tendinta spre malitiozitate a Prioriei. nici nu credeam ca vom gasi ceva mai concret. am putea merge chiar pîna la a spune ca. Sustinuta sau nu de dovezi. Ne-am dat în curînd seama ca presupusul sacrilegiu ioanit are implicatii extraordinare si. în consecinta. rolul lui se limiteaza la acela de tata al copilului ei. Maria Magdalena pare a avea o importanta în sine. Raspunsul sau parea a sugera ca aveam deja toate informatiile care ne erau necesare si ca nu ne râmînea acum decît sa le descifram. o semnificatie deosebita este. desi initial nu eram siguri ca vom gasi vreo dovada în sprijinul acestei erezii. Gino Sandri — un italian care locuieste la Paris. Ceva mai tîrziu în decursul cercetarilor noastre. Pentru Prioria din Sion. Prioria e interesata — din anumite ratiuni proprii — transmita ideea ca erezia îsi are rostul sau. nu aveam ca probe pentru convingerile Prioriei cu privire la loan Botezatorul decît obsesia lui da Vinci si fapt ul ca toti Ma rii Maestri ai Prioriei purta u numele loa n. Autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca importanta ei rezida exclusiv în faptul (prezumptiv) ca a fost sotia lui lisus si mama copiilor lui. pentru Priorie. fara a ma i figura în desfasurarea ulterioara a evenimentelor. am reusit sa-1 contactam pe Pierre Plantard de Saint-Clair si sa-i adresam o serie de întreba ri privind preocuparea Prioriei din Sion pentru Maria Madgalena. si Les dossiers secrets subliniaza în mod repetat caracterul anticlerical si proeretic al descendentilor merovingieni. ne dadea de în teles ca stie ceva anume despre noi. dar „poate ca dumneavoastra aveti deja unele informatii cu privire la acest subiect". Desi scurt si concis. aceasta explicatie pare îndoielnica. scrisoarea în sine avea data de 24 iunie — ziua Sfîntului loa n Botezatorul. Dar tinînd seama de parerea Prioriei cu privire la lisus. lisus fiind aproape irelevant. Dar face ea oare parte din marele secret pe care se presupune ca1 detine si îl apara aceasta organizatie? Celalalt personaj al Noului Testament care are. asa cum am vazut deja.40 în mod cert. Maria Magdal ena. semnificatia iesita din comun a Mariei Magdalena rezida în ea însasi. este posibil ca aceasta erezie sa fi constituit o convingere profunda pentru generatii întregi de membr ai Prioriei. daca doream sa investigam Prioria m ai în profunzime. în „Documentul Montgomery". Sincer vorbind. orice conexiune ezoterica între Maria Magdalena si loan Botezatorul sa este . Sandri ne aducea la cunostinta ca ne-ar putea ajuta.aproape erezia suprema. Dar mesajul lui Sandri mai continea un indiciu interesant: desi marcata la oficiul postal pe 28 iulie.

cui nu-i pla ce o parada? În multime par a se afla în sa si numerosi pelerini animati de o credin ta ferventa. în mod obisnuit expus în întreaga sa glorie sinistra în interiorul bazilicii. la urma urmei. iata-ne în prezenta unui aparent secret stravechi care îi implica — si îi onoreaza — pe amîndoi. în ziua de azi. înca de la început. „Ia moda". sub razele unui soare orbitor. La ora patru a dupa-amiezei. poate doar pentru a casca gura. Dar ne-a fost dat sa constatam. care fixeaza cu priviri entuzia ste capul ciuda t. în tinutul Magdalenei. Si totusi. Craniul. In consecinta. CAPITOLUL 3 Pe unnele Mariei Magdalena E frumoasa — avînd mai degraba acea frumusete clasica a statuilor elene decît chipul dragut. plimbat printre ei. este chipul Mariei Magda lena. cu parul bogat împartit în doua de o carare pe mijlocul capului. locuitorii orasului scot relicva la lumina zilei. ca exista un element incitant si deloc mercantil în relatia pe care acest personaj enigmatic al Noului Testament a avut-o cu regiunea de sud a Frantei. asa-zis eretice? Si ce anume reprezinta ele atît de deranjant pentru Biserica? Ne-a fost dificil — si motivul este usor de înteles — sa ne dam seama de unde sa începem. parada a avut loc pe 23 iulie. Fiindca acesta. Prioria pusese un accent deosebit pe sosirea ei în sudul Frantei. Totusi. sîn-tem asigurati. în duminica cea mai apropia ta de ziua Mariei Magdalena. într-ade-var. 22 iulie. Nimic nu pare a sugera desfrînarea voluptuoasa caracteristica legendei sale. fiindca textele Evangheliilor cunoscute nici nu amintesc de vreo întîlnire a celor doi. Este bine sa ne reamintim ca pretutindeni exista credinciosi patima si si pelerini devotati si ca simpla lor credinta nu con stituie o masura a autenticitatii isto rice. în 1995. fie si numai pentru a descoperi noi însine ca întreaga poveste e o fan tezie medievala menita — la fel ca Giulgiul din Torino — sa atraga un intens si profitabil pelerinaj. ofera impresia unui caracter de o integritate si o seriozitate ce frizeaza pedanteria. marturisim ca intensitatea acestui festival ni se pare greu de imaginat. Prin ce anume s-au distins aceste personalitati ale primului secol al erei crestine. astfel încît sa dea nastere acestei traditii persistente. am început sa investigam secretul Mariei Magdalena pe „teritoriul ei de domiciliu". proven ind dintr-o cultura în care Ma ria Madgalena este doar o prezenta marginala. Cu trasaturi ferme. Sute de persoane se a duna la locul procesiunii. într-o caldura sufocanta . este acum cuminte încastrat în ma sca funera r a aurie si plimbat în procesiune pe aglomeratele stradute ale orasului S t Ma ximin din Provence. Aceasta celebrare se desfasoara în fiecare an. Dar toate cercetarile noastre cu privire la i storia Mariei Magdalena sugerau ca semnificativa o regiune mult ma i a propia ta de „casa" decît Israelul. anul vizitei noastre. bine conturate.de domeniul fanteziei. dupa prelun gul prînz specific francezilor. într-o litiera ce pare a larmant de insta bila . Ne aflam. . asa ca într-acolo trebuia sa ne îndreptam si noi.

încremeniti acolo. Trebuie sa spunem totusi ca. Si exact asupra acestui element subteran ne-am focalizat noi eforturile. ceea ce ne-a izbit nu a fost izul ridicol de superstitie. încît Maria Magdalena nu e doar venerata aici. în intentia de a-i aduce la lumina. Tot acest fast pare lipsit de gust. Pentru o persoana crescuta în Anglia protesta nta. în centrul unui mare numar de mistere a ntice si a carei influen ta marcheaza cultu ra contempora na într-un mod pe care nu 1-am înteles înca pe deplin. S i totusi acesta nu este doar un exemplu de pioa sa perpetuare a unei traditii ca tolice. în general se crede ca ea a venit din Pa lestina pe mare si ca s-a stabilit în Provence. ne-am întrebat cum e posibil ca o evreica din Palestina secolului I sa-si doarma somnul de veci în regiunea de sud a Frantei. si legenda mortii ei în aceste tinuturi persista înca si astazi. Se si mte clar ca sub aparenta suprafata se ascunde ceva mult mai semnificativ. In Provence. chiar daca a sosit pe aceste meleaguri relativ tîrziu în via ta. Prin ce anume a reusit aceasta femeie — aceasta sfîn ta — sa nasca o fervoare si o evlavie atît de durabile? Si de ce constituie — daca aceasta este realitatea — obiectul unei veneratii atît de neobisnuite d in partea Prioriei? Înainte de a porni în prima noastra calatorie în Franta. spre locurile asociate în mod traditional cultului ei. tipator si chiar înspaimîntâtor. un fals si ne-a atras atentia asupra lui. În acest caz în sa. de fapt. multi sînt con vinsi de adevarul ei. spre deosebire de relativa raceala cu care este privita în lumea protestanta moderna. ea este tinta unei adoratii extraordinare. fiindca deasupra capetelor nu flutura drapelul francez. am petrecut mult timp reflectînd la contextul istoric. unde a si murit. în caldura sufocanta .Prezenta noastra la St Ma ximin are în ea si un gra unte de ironie a sortii. Pentru început. al caror entuziasm pentru sfînta lor nu este totusi în întregime solemn. Datarea cu izotopi de carbon a Giulgiului din Torino în 1988. festivitatile catolice si ritualul ce însoteste relicvele sfinte au forta unui veritabil soc cultu ral. Fiindca. cu sentimente amestecate . în sudul Frantei. iar Magdalena este considerata o sfînta locala. în desfasurarea acestei investigatii. ci iubita cu o patima neobisnuita. a folosit ca material de control un frag ment din hlamida regelui Ludovic cel Sfînt — secolul al IX-lea — pastrata în bazilica din St Maximin. aparent. Poa te cuvîntul de ordine aici este „local". Ne afla m acolo. am urmarit procesiunea anua la a presupusului cap al Mariei Magdalena. prin care s-a stabilit ca acesta este. ci mîndria si cucernicia localnicilor. Trebuia sa aflam cum a fost ea perceputa în cultura noastra în decursul timpului si cît de puternic este impactul ei actual. ci cel provensal. fanatice chiar. Forta pe care o emana amintirea ei este atît de vie si astazi. numai pentru a afla adevarul despre Maria Magdalena — femeia aflata. pentru multi catolici europeni cu sîngele . am lasat la o parte toate conceptiile noastre cu privire la Giulgiul din Torino.

Pentru ei. al carei personaj principal nu e altceva decît o aluzie usor voalata la adresa lui lisus însusi —. Desi lisus a fost înfatisat oarecum ca un nataflet. ca alinatoare si sustinatoare a lui lisus. ideea unui lisus activ din punct de vedere sexual. ea este cea mai importanta femeie din istorie. Maria Madgalena constituie tinta unei devotiuni fervente. P entru ei. a fost evidenta si persistenta fascinatie a lui Scorsese pentru Maria Magdalena si pentru ideea unei relatii in . Judith — în film originara din Tara Galilor — este. constituie o blasfemie. Acest cliseu cultural. La primele sale reprezentatii. dupa Fecioara Maria. si-a gasit exprimarea artistica în melodia IDon't Know How to Love Him din muzicalul Jesus Christ Superstar (1970) de Tom Rice si Andrew Lloyd Webber. Întrebati astazi orice persoana educata cine a fost Maria Magdalena si ce anume a reprezentat ea si veti primi raspunsuri foarte interesante. ci mai degraba scenele de sex dintre Maria Magdalena si lisus — chiar da ca acesta a fost doar imaginar. alerta si deconcertanta —. Astfel. Din motive pe care le vom analiza mai tîrziu. totusi. dupa aceasta definitie însa — în functie de punctul de vedere al persoanei respective — veti auzi întotdeauna un comentariu despre nedefinita. Lasînd însa senzationalul la o parte. Majoritatea va vor spune ca a fost o prostituata. nici mai mult nici mai putin. „eminenta lui cenusie". muzicalul — adaptat apoi cinematografic — a stîrnit senzatie printre crestinii traditionalisti. însa apropiata ei relatie cu lisus. Motivul a fost. a fost considerata aproape unanim o blasfemie crasa. aceasta idee are un aer ciudat de respingator pentru majoritate a crestinilor.fierbinte. de fapt. chiar si în contextul unei casatorii. desi nu aceasta a fost cauza valurilor de furie ce au agitat masele crestine din lumea întreaga. într-o opera rock! O întruchipare a Magdalenei a aparut si în Monthy Python's Life ofBrian (1979). în acest spectacol. nu aceasta pare sa fi fost cauza rea ctiilor oripilate ale publicu lui. Crestinii au pichetat cinematogra fele din întreaga lume. intriga lui a avut la baza o serie de idei pro funde si cîteva elemente de detaliu uimitor de atent documentate. atunci cînd a fost difuzat filmul lui Martin Scorsese The Last Temptat ion ofChrist (1988). contra zicînd în mod ferm identitatea sa ca Fiu al lui Dumnezeu. oroarea iscata de faptul ca o parte a vietii lui lisus a fost exploatata în scopuri artistice si transformata. ret orica ei avîntata a reusit sa-1 inspire dar 1-a transformat totodata într-un martir. totodata. Comedia. probabil fiindca. probabil. Dar. mai semnifica tiv pentru noi în privinta filmului. Maria Magdalena a fost prezentata ca „tîrfa cu suflet" atît de draga teatrului britanic si. fiind mai de graba un a tac satiric la adresa cultelor mesianice actuale. chiar patimase. chiar si în rîndul neimpresionabililor britanici. dupa parerea lor. temelia pe care s-a cladit forta personajului si a miscarii sale. reabilitata de el. implica în mod a uto mat anumite dubii cu privire la cara cterul divin al lui lisus. dupa parerea noastra. oricît de confuz ar fi el. filmul nu a avut intentia de a-1 portretiza pe lisus. iubita lui Brian.

o întîmplare fa ptul ca în 1994. Prima ei aparitie are loc în timpul propovaduirii lui lisus în Galileea . Magdalen a este unica femeie al ca rei nume este mentionat în toate cele patru Evanghelii. da r imaginea ei în decursul istoriei a reflectat t otodata atitudinea Bisericii fata de femei si fata de sexualitatea acestora . cînd primele femei a u f ost n umite vicari. Marcu. numeroase sînt activistele din sînul Bisericii moderne pentru care ea constituie un simbol ilustrativ. asa cum mention eaza Susan Haskins în recentul ei studiu intitulat Mary Magdalen1 (1993). mai cu seama ca prezenta ei în Noul Testament este aproape inexistenta. în ultimii douazeci de an i în sa. regizorul este crestin. extatice si pe jumata te goale — concomitent sfinte si pacatoase. atotcunoscatoare si necunoscute. în cadrul . atractia pe care o exercita Magdalena pare de neîn teles. Maria Magdalena si-a pastrat rolul de etalon al moravurilor sale contemporane. asupra lor ne vom îndrepta atentia acum. în aceste vremuri postfeministe. Am fost tentati sa credem ca. Astazi însa. (în mod interesant. În ultimele doua decen ii. predica citita a fost capitolul din Noul Testament în care lisus înviat din morti o întîlneste pe Maria Magdalena . dificil. Pe lînga Fecioara Maria. Doar în calitatea ei de prostituata penitenta. intangibila Fecioara Maria. a fost acceptata în rîndul sfintilor. era la moda ca „pensionarele" sa-i puna în scena actele de penitenta. în epoca victoriana. desigur. daca a existat cineva care a creat o Maria Magdalena imaginara. în unele bordeluri ale epocii. În mod firesc. cu exceptia mamei lui. accentul cade asupra relatiei ei cu lisus. Fiindca forta Ma riei Magdalena nu este imaginara. Luca si loan. care amintesc de Maria Magdalena. însasi lipsa de informatie a constituit un imbold pentru a inventa „legende" menite sa umple golurile. de aceea. În prezent se considera ca rolul ei a fost mult mai important si pe aceste descoperiri recente ne-am bazat si noi ipoteza. la fel ca în cazul lui Robin Hood. Nu a fost. Si totusi. aceasta a fost Biserica. Magdalena era un bun motiv pentru a picta desfrînate pocaite. Evangheliile sînt singurele texte familiare publicului larg.time între ea si lisus. În decursul istoriei.) Dar nu permisivitatea epocii a ctuale este cea care a tra nsformato pe Maria Magdalena într-o tinta a adulatiei. de exemplu. Pînâ de curînd. Magda lena a fost singura femeie cu un rol semnificativ în viata lui lisus. mai cu seama atunci cînd hirotonisirea femeilor a devenit o problema controversata în Biserica Anglicana. ea a existat dintotdeauna si a exercitat mereu o atractie profunda . personajul descris în Noul Testament se deosebeste con siderabil de cel conturat de Biserica. Imaginea de prostituata penitenta nu are nici o lega tura cu povestea ei prezenta ta în Eva ngheliile dupa Matei. aceasta Marie a con stituit un punct focal pentru modul în care Biserica Crestina si-a tratat adeptele. întrucît. desi deta liile acestor reprezentatii aveau prea putine în comun cu povestea narata în Evanghelii. La prima vedere. iar popularizarea legendei sale a depins de cainta ara tata si de un mod de viata solitar. personajul Magda lena a fost considerat de majoritatea crestinilor ca avînd un rol marginal în istoria lui lisus si a discipolilor sai. asa cum nu a fost posibil pentru cealalta figura feminina emblematica a Evangheliilor. ea a întruchipat mereu atitudinea contemporana fata de femei. Sfintenia ei se bazeaza pe sacrificiul de sine. în rîndul specialistilor s-a manifesta t o schimbare de opinie în acest sens.

cu alte doua femei mentionate în Noul Testament: Maria din Betania. profunda si durabila. Biserica. un rol mult mai amplu si ma i activ decît recunoaste în general Biserica. de fapt.6 în mod ironic.Apostolul apostolilor") sau. în mod oficial se considera ca autoritatea lui Petru deriva din faptul ca a fos t primul ucenic care 1-a vazut pe lisus înviat. Rolul ei capata dintr-o data o noua semnificatie. Ea a fost nu numai primul ma rtor de sex feminin. si o femeie fara nume. adevarul despre locul real detinut de femei ar fi putut râmîne si astazi necunoscut daca nu ar fi existat controversa iscata de campania de hirotonisire a femeilor. mai pregnant. Biserica Primelor secole crestine i-a recunoscut Magdalenei locul real în cadrul ierarhiei si i-a conferit titlul de Apostola Apostolorum (. specialistii sînt de acord ca. Dar textul Noului Testam ent contrazice fla grant aceasta afirmatie a Bisericii. privita din acest punct de vedere. care îl unge pe lisus cu mir dintr-un vas de alabastru. si-a fundamenta t autoritatea exclusiv pe conceptul de apostolat — Petru fiind „Primul apostol" si deci instrumentul prin intermediul caruia puterea detinuta de lisus a fost transm isa posterita tii. Maria Magdalena a suferit o nedreptate uriasa. Desi multi cred ca la originea acestui primat a stat fraza lu i lisus „pe acea sta Piatra voi zidi Biserica mea"3. Rolul acestora a fost minimizat abia atunci cînd Biserica a devenit o institutie organ izata . Evident. primul discipol care a primit o misiune apostolica direct de la lisus. cînd s-a sugerat în mod serios ca aceasta e cea ma i r apida modalitate de râspîndire a unei vesti: sa i-o spui unei femei! În prezent. Si asta nu e tot. „cel dintii apostol" .4 Motivul pentru care lisus a a les sa a para pen tru prima da ta înviere în fata unei femei a constituit totdeauna un spin în coas ta teologilor. Desi relata rile celor patru Evanghelii cu privire la gasirea mormîntului gol dife ra considerabil. În mod curios. Traditia o identifica. sub influenta . femeile au jucat atît în timpul vietii lui. atunci cînd devine primul martor al învierii. cît si dupa aceea. de a semenea. a cesta cerîndu-i sa duca celorlalti ucenici vestea învierii lui. mai explicit. deasemenea. toate sînt de acord asupra identitatii primei persoane ca re îl întîlneste pe lisus înviat: Maria Magdalena . Ea era cea din care au fost scosi "Sapte draci". ci prima fiinta umana care 1-a vazut dupa ce el sia parasit mormîntul — un fapt adesea trecut cu vederea de cei c are prefera sa-i considere doar pe ucen icii barbati ca fiind adeva rati apostoli. Poate cea mai „originala" explicatie a fost aceea gasita în Evul Mediu. atunci cînd este a mintita prezenta la rastignire si. care atrage dupa sine implicatii extreme.unui grup de femei ca re îl urmau si îl „slujea u din avutul lor". sora cu Marta si Lazar. în miscarea initiata de lisus. Ea a fost. Vom explora mai tîrziu aceasta conexiune. dar pentru moment ne vom limita la personajul identificat fara echivoc ca fiind Maria Magdalena.

ramîne enigmatic. ramase alaturi de un condamnat la moarte. Acest lucru a fost totdeauna explicat prin faptul ca Magdalena era un fel de slujnica devotata. pare greu de înteles de ce devin. într-o societate atît de rigida si de ierarhizata. Realitatea a fost însa cu totul alta. Judecind dupa marginalizarea generala a femeilor în restul relatarilor. M aria Magdalena — probabil la fel ca si celelalte femei care îl însoteau pe lisus — nu era o nepoftita lipsita de mijloace financiare. Lucrurile devin însa derutante cînd. ca îi „sustinea" pe ceilalti. centrul atentiei. deodata. Cu alte cuvinte. asa ca opiniile lor. Iar procesul a avut si un caracter retroactiv. ea era una dintre cele care „îi slujeau di n avutul lor" pe lisus si pe ucenicii lui barbati. desi femeile nu au fost cîtusi de putin personaje secundare în evenimentele de la începutul erei crestine. fara nici o în doiala. indiferent de subiect. Toate celelalte persoane de sex feminin amintite în Evangheliile canonice sînt definite prin relatia lor cu un anumit barbat: „soata lui. " sau „mama lui. Doar aceasta Marie are ceea ce am putea considera un nume complet. Maria Magdalena este în mod deliberat si ferm reliefata între celelalte femei prin chiar numele sau. femeile merita toate laudele noastre. unde prezenta ei este reliefata. Printre numeroasele implicatii ale acestui fapt se afla si aceasta: ideea conform careia Maria Magdalena a fost prima persoana care 1-a vazut pe lisus înviat trebuie sa fi avut un fundament real. cuvintele utilizate înseamna. o asemenea onoare nu era nici neînsemnata si nici accidentala: Magdalena este mentionata prima chiar si de cei care contesta rolul oricarei femei în miscarea lui lisus si care nu au sentimente cîtusi de putin calde fata de aceasta femeie în special. Asa cum am vazut.. Si totusi. Dupa parerea multor specialisti.. pentru a ocupa un loc central în jurul crucii. numele ei e mentionat primul ori de cîte ori sînt amintite mai multe adepte ale lui lisus. Chiar si unii catolici sugereaza în prezent ca ea era un fel de conducatoare a grupului ucenicelor. despre semnificatia lui vom discuta însa mai tîrziu. Pavel si ai sai au avut grija sa le împinga treptat pe tusa istoriei.10 Desi Biblia folose ste aceste cuvinte si cu referire la alte femei din acel grup. de fapt. ea est e totdeauna mentionata prima.Sfîntului Pavel. Nu cumva fiindca toti adeptii de sex masculin ai lui lisus îl parasisera? Au fost femeile lasate în scena în acest punct crucial al evenimentelor tocmai fiindca ele singure i-au ramas aproape?7 Autorii Evangheliilor au fost nevoiti probabil sa aminteasca prezenta lor în ziua rastignirii pur si simplu fiindca ele au fost unicii martori ai scenei si fiindca pe relatarile lor se bazeaza istoria acelor momente. nu contau. asa cum am vazut deja. de nicaieri. aproape fara exceptie9. Doar o singura data în textul lui Luca sînt amintite femeile care calatoreau cu el. iar „din avutul lor" se refera la bunurile de care ea dispunea. Ar fi de necrezut ca o poveste bazata în primul rînd pe marturia unei femei sa fi fost doar un fals. trebuie sa subliniem ca marturia femeilor nu era admisa în „tribunalele" evreiesti la acea data. femeile par a aparea brusc.". Dupa „complimentul" stîngaci din Evanghelii. ceva mai tîrziu.. ci o femeie cu stare.. Importanta ei este demonstrata de faptul ca . Exemple vii de loialitate si curaj. nimeni nu o mai mentioneaza nicaieri — nici în Faptele Sfintilor . În mod semnificativ. care îi întretinea pe lisus si pe ceilalti barbati. Dar una dintre ele se înalta deasupra celorlalte: Maria Magdalena. care se prosterna mereu în fata mult mai importantilor barbati din grup. Este adeva rat ca Evangheliile în sine lasa impresia ca toti ucenicii lui lisus au fost barbati. acest personaj important. plin de forta.

Relatarile din Noul Testament sugereaza.11 Sînt scrieri pe care Biserica din primele secole crestine le-a considerat '. acest statut de superioritate nu se limiteaza la grupul femeilor.. fiindca. fie ei barbati sau femei. a doua ca importanta dupa lisus. Multe dintre aceste texte afirma preeminenta Mariei Magdalena. ci Maria Magdalena. în care imaginea prinde imediat un contur uimitor. Iar aceas ta Marie nu este marna lui lisus. pe cînd cele considerate „eretice" îi subliniaza importanta. unul dintre ele este chiar intitulat „Evanghelia dupa Maria". asa cum am vazut.Apostoli. In „Evanghelia dupa Maria" se precizeaza ca ea a fost cea care i-a regrupat pe ucenicii descurajati dupa rastignire. Desigur. dupa aparenta pierdere a celui care-i condusese pîna atunci. Marele Pescar. pe lînga faptul c a a fost nevoita sa faca fata sexismului precumpanitor din epoca. originalele unora dintre ele datînd din aproximativ aceeasi perioada cu Evangheliile canonice. martir si fondator al Bisericii Romano-Cato lice. conform acestor scrieri. s-a vazut si în situatia de a se confrunta cu un puternic rival de ordin personal: Petru. în plus.12 Ea le-a spulberat îndoielile. inspirîndu-i sa devina apostoli adevarat i si devotati. cu fervoare. atîta vreme cît nu ne îndreptam atentia spre o serie de texte cunoscute sub numele de . le-a vînat sistematic pentru a le distruge. si se constituie într-o serie de texte crestine timpurii. nici în Epistolele lui Pavel (nici macar atunci cînd descrie gasirea mormîntului gol) si nici în Epistolele lui Petru. ea este în mod efectiv Apostolul apostolilor.eretice" si.Evanghelii gnostice". Evangheliile gnostice subliniaza în mod repetat ca Petru o ura si se temea de ea. n-a fost o sarcina usoara. ci Maria Magdalena. ca si cum ar fi continut un mare secret. Poate nu este o coincidenta faptul ca cele patru Evanghelii a le Noului Testament o marginalizeazâ în mod hotarît. desi atît timp cît lisus a fost în viata nu a putut decît . a constituit puntea de legatura între li sus si ceilalti discipoli ai sai. Conform acestor documente. prin urmare. în Egipt.. Aceste documente — peste cincizeci la numar — au fost descoperite în 1945 la Nag Hammadi. Ea este cea care. Acesta pare a fi un alt mister menit sa stîrneasca numeroase discutii. dar si cu istetime. ea este cea care i-a interpretat cuvintele pe întelesul lor. dar textele gnostice îi proclama si confirma deschis preeminenta. nu Petru a fost ales de lisus pentru a-1 seconda. ca Maria Magdalena a detinut un rol major în miscarea initiata de lisus. dar pentru moment trebuie sa subliniem cîteva elemente de prima importanta. capabil sa ruineze institutia religioasa în formare. insuflîndu-le o n oua vointa cînd erau gata sa renunte si sa se retraga.. fara a fi însa descifrat vreodata. înaintea celorlalti discipoli. Ar fi oare posibil c a Noul Testament sa fie în realitate o forma de propaganda în favoarea grupari i anti-Magdalena? Despre Evangheliile gnostice vom discuta în detaliu într-un capitol ulterior.

acest fapt ar fi stîrnit nu numai agitatie.18 Putem considera ca Evangheliile canonice au fost incluse în Noul Testament fiindca e le si numai ele constituie adevaratul cuvînt al lui Dumnezeu — si sînt numerosi fundamentalistii care cred acest lucru — sau ca Evangheliile gnostice contin cel putin acelasi volum de informatii veridice pr ecum cele ale lui Ma tei. Imaginea pe care o contureaza în privinta relatiei dintre lisus si Maria Ma gdalena nu este cea dintre un dascal si ucenicul sau ori dintre un guru si discipolul sau preferat. „Evanghe lia gnostica dupa Filip": „Dar Hristos o iubea mai mult decît pe ceilalti ucenici si o saruta adesea pe gura. atunci situatia ei enigmatica din Noul Testament este explicabila. Daca Maria Magda lena a fost.17 In vreme ce astazi cuvîn tul „însotitor" desemneaza o relatie colegiala. dar ar fi fost mentionat clar în . Daca lisus ar fi fost celibatar. în Evanghelii. într-o astfel de cultura dinastica. Sora. Pistis Sophia: „Petru ma fa ce sa ma codesc:mi-e teama de el. Cei doi sînt descrisi — adesea în termeni expliciti — ca aflîndu-se într-o relatie mult mai intima. Ceilalti ucenici se simteau jigniti si îsi ara tau dezaprobarea. Ea pare a fi un personaj importa nt. mama lui. La urma urmei — si acest lucru s-a mai spus — rabinii erau în mod obisnuit persoane casatorite. în mod cert. Luca si loa n. în sens pur platonic. Si însotiîoarea Mîntuitorului este Maria Magdalena". de fapt.sa protesteze în van împotriva influentei de care se bucura ea. termenul grec original însemna. care au tot a tîta credibilitate cît si cele oficial acceptate de Biserica. „consort/consoarta" sau partener sexual. un predicator burlac ar fi stîrnit mult mai multe comentarii si cîteva cuvinte privind situatia lui ar fi fost incluse. aparen t ba nala: „Erau trei care mergeau pretutindeni cu Domnul: Maria.13 Mai multe texte relateaza schimburi aprinse de replici între Maria Magdalena si Petru. Asa cum Magda lena însa si relateaza într-o alta evanghelie gnostica. într-adevar."14 Iar în „Evanghelia dupa Toma". caci femeile nu merita sa traiasca". de exemplu. fiindca uraste toate femeile. sotia sau iubita lui lisus. dar motivul acestei importa nte nu este niciodata cla rificat. careia i se spune însotitoa rea lui. mama si însotitoarea lui se numesc toate Maria. spunîndu-le: «De ce nu va iubesc pe voi asa cum o iubesc pe ea?»"16 în aceeasi Eva nghelie gnostica putem citi si urmatoarea fraza. fara copii. îl întrebau: «De ce o iubesti mai mult decit pe noi toti?» Mintuitorul le raspun dea. Proba bilitatea înclin a în favoarea Evangheliilor gnostice. poate ca autorii textelor considerau ca cititorii au deja cunostinte despre relatia ei cu lisus. acesta din urma cerindu-i lui lisus sâ-i explice de ce prefera compania acelei femei. sora lui si Magdalena . Marcu.15 Mai exista un a spect al Evangheliilor gnostice care le confera un caracter exploziv pentru Biserica. Iata ce precizeaza. Petru declara: „Las-o pe Maria sa plece de la noi.

încît era considerat un pacat. si totodata sotul lui Isis. nici chiar de cei mai aprigi dusmani ai lui. Daca pentru majoritatea crestinilor este de neacceptat ca lisus si aceasta (presupusa) fosta tîrfâ sa fi avut o relatie de dragoste. încît — asa cum am vazut — secventa fantezista cu lisus si Maria în pat. a stîrnit aproape o revolta în masa. Dar motivul real al acestei furii nu este altul decît teama si ura atavica fata de femei. cît si contra. D.21 (Este ciudat ca romanul lui D. Lawrence. Dar aceste conceptii au mai vazut si înainte lumina tiparului. dintre toti oamenii! — ca partener sexual al unei femei atinge cote paroxistice atunci cînd iubita sa este identificata cu Maria Magdalena — o prostituata cunoscuta. Amantul doamnei Chatterley. fie si una care se caieste . în final.)". Or oarea resimtita la ideea lui lisus — el.. Exista dovezi atît pro. Celibatul era — si este înca si azi — atît de inacceptabil în traditia iudaica. Viata monastica este o „cucerire" crestina mult mai tîrzie. însa niciodata n-a fost acuzat de acest lucru. Ideea unui lisus privit ca o fiinta sexuala este atît de respingatoare pentru majoritatea crestinilor de astazi. Crestinii de pretutindeni au denuntat ideea ca fiind un senzationalism ieftin.învataturile sale.H. în mod traditional. mentionam aici doar faptul ca problema în sine — daca a fost Maria Magdalena o femeie usoara — ramîne deschisa. chiar si aparent misoginul Pavel a recunoscut ca „mai bine este sa se casatoreasca decît sa arda"19. asociat cu ideea de trup «înaltat» (personajul lisus exclama cu dublu înteles: «M-am ridicat!» cînd. mintea si spiritul barbatilor puri prin însasi natura lor. în care lisus supravietuieste rastignirii si îsi gaseste mîntuirea prin unirea sexuala cu Maria Magdalena. Titlul initial al nuvelei a fost The Escaped Cock20 („Cocosul evadat") si. dar cel mai semnificativ aspect este acela ca Biserica a preferat s-o prezinte ca pe o prostituata.. un sacrilegiu si o blasfemie . Desi vom aborda acest aspect pe larg în capitolele urmatoare.. identificata clar ca preoteasa a zeitei Isis. ele sînt percepute ca fundamental necurat e. Asa cum am vazut. din filmul lui Martin Scorsese.. The Mân who Died („Omul care a murit"). lisus ar fi fost aratat cu degetul pentru ca propovaduia celibatul. zeul mort si înviat. cu un . precum si ideea unei dinastii sfinte.H. Aceasta interpretare extrem de subiectiva a servit totodata pentru a tra nsmite doua mesaje importante: ca Magdalena în particular si toate femeil e în general sînt necurate si inferioare barbatilor din punct de vedere spiritual si ca mîntuirea nu poate fi aflata decît prin mijlocirea Bisericii. pe cînd aceasta nuvela. cu certitudine — sustin crestinii înversunati — Fiul lui Dumnezeu nu s-ar fi pus într-un asemenea pericol letal. Lawrence a publicat ultima sa nuvela. la fel de oripilanta li se pare si ideea ca ei sa fi fost casatoriti. în fond. Lawrence 1-a asociat de asemenea pe lisus cu Osiris. autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail sustin ca ipoteza conform careia Maria Magdalena a fost sotia lui lisus explica important a ei deosebita pentru Prioria din Sion. a stîrnit atîta a gitatie. În 1931. apropierea lor fizica mînjind trupul. are o erectie. asa cum scrie Susan Haskins: „Cocosul este.

implicit. presupusele matusi ale lui lisus. sudul Frantei era un tinut salbatic. care este mai frecvent asociat cu povestea de la Glastonbury. în Camargue. o servitoare neagra pe nume Sara. femeie fiind. dar esenta ramîne mereu la fel. de asemenea. o numeste deopotriva Illuminata si Illuminatrix — „Iluminata" si »Ilurninatoarea". si cu alte cîteva persoane — identitatea acestora variaza de la o versiune la alta — au pornit într-o calatorie pe mare pînâ la tarmul actualei regiuni Provence din Franta. nicaieri nu se sugereaza ideea ca ar fi fost inferioara spiritual. acest lucru în sine nu constituie un motiv suficient pentru ca Prioria din Sion sa-i acorde Magdalenei o veneratie atît de profunda. Odata ajunsi acolo. din ceva eluziv. dar în Franta se presupune ca si-ar fi petrec ut ea ultimele zile din viata. Iata filonul principal al povestii: la scurt timp dupa rastignire. atractivitatea ei deriva din altceva. departe de a fi o aventura atît de riscanta în necunoscut. un prieten bogat al lui lisus. pînâ la Roma. exista date importante care demonteaza ideea unei dinastii merovingiene initiate de cei doi. Una dintre ele sustine ca grupul respectiv fugise de persecutiile la care îi supuneau evreii pe primii crestini. calatorii s-au despartit si fiecare a pornit pe drumul lui. în mod cert. Provence facea parte din Imperiul Roman. ca a avut chiar copii —. pentru a propovadui Evanghelia. dar nu imposibil de descifrat. a lui Jacobus de Voragine. în functie de versiunea citita. Marta si Lazar. Maria Magdalena împreuna cu fratii ei. exista o serie de variatiuni pe aceeasi tema. în care înfloreau numeroase comunitati romane. asa cum vom vedea în ultimul capitol. si losif din Arimateea. probabil ca a facut-o cu de la sine putere. De fapt. familia lui Irod detinea posesiuni în sudul Frantei. convertind pagînii înainte de a se retrage într-o pestera la . initiata si initiatoare. locuit de pagîni. amanuntul este foarte interesant deoarece acestea sînt rolurile atribuite ei în întregul cuprins al textelor gnostice. Din povestea medievala reiese ca. desigur.potential mult mai exploziv. Povestea spune ca Maria Magdalena a predicat în regiune. autorul. Faptul ca au izbutit sa ajunga la tarm a fost. unul dintre cei saptezeci si doi de ucenici ai lui lisus si primul episcop de Provence. elene si chiar iudaice. La fel ca în cazul oricarei legende. Printre cei care a u însotit-o se aflau: Sfîntul Maximin. a ra mas aproape neobservat de cenzura. spre exemplu. Si. fara sa fi fost obligat de cineva. fiind o regiune cu un grad ridicat de civilizatie. arhiepiscopul dominican al Genovei. în zilele Mariei Magdalena. fiindca. Maria Magdalena este înfatisata ca o persoana iluminata în sine si capabila sa-i ilumineze pe ceilalti. un adevarat miracol. Ind icii în acest sens pot fi gasite în forta imaginii pe care o are Maria Magdalena în cultura noastra. În aceasta scriere. Legendele sînt de acord ca expatriatii au debarcat în actualul orasel Saintes-Maries-de-la-Mer. Dac a grupul sus-amintit a venit în Provence. interzise de Biserica. o alta afirma ca proscrisii fusesera urcati de dusmanii lor într-o ambarcatiune fara vîsle si fara cîrma si li se daduse drumul pe mare. Motivul acestei periculoase si îndelungi calatorii pe mare variaza. ba dimpotriva. drumul pe mare se afla pe ruta fireasca a vaselor comerciale si nu era cîtusi de putin mai periculos decît o calatorie de la Tyr sau Sidon.) Desi pot fi aduse multe probe în sprijinul ideii ca lisus a fost casatorit cu Maria Magdalena — si. Cea mai cunoscuta relatare a perioadei traite de Magdalena în Franta este „Legenda de Aur" (1250)22. Maria lacobi si Maria Salome.

de ce ar fi alta situatia în privinta Mariei Magdalena? De ce am da crezare legendei sale? Multi critici au afirmat ca povestea timpului petrecut de ea în Franta n-a fost altceva decît o inventie a unor publicisti francezi abili.) De fapt. Dar. pentru a condimenta putin povestea. departe de a fi pustietatea descrisa de legenda. din pacate. în vreme ce crestinarea locurilor de cult pagîne constituie o practica istorica bine cunoscuta.23 Locul nu este totusi lipsit de semnificatie. dar. nu aflam nimic mai mult despre istoria sau personalitatea ei. partea cu penitenta din povestea Magdalenei este o inve ntie deliberata a Bisericii medievale. în propriul beneficiu. fiindca sfînta si-a finantat calatoria pe mare oferindu-le marinarilor serviciile la care se pricepea atît de bine si ceea ce este cu atît mai remarcabil. o falsa mostenire biblica (cam c a . neîndoielnic. (Obiceiurile vechi dispar greu. zona avea o populatie numeroasa. Chiar si îngrijitorul de astazi al altarului catolic de aici recunoaste ca Magdalena nu a fost niciodata acolo. majoritatea sînt doar fabulatii. Trupul ei a fost îngropat în orasul ce poarta azi numele episcopului. Interesant. este extrem de improbabil ca Maria Magdalena sa fi trait ca o pustnica într-o pestera de la Sainte-Baume. petrecîndu-si zilele caindu-se pentru pacatele ei si meditînd la lisus. se crede ca Magdalena a trait tot acest fimp goala. un loc de refugiu pentru membrii respectivelor culte d upa crestinarea regiunii. par e sa fi gazduit o serie de grupari adoratoare ale zeitei egiptene si a constituit.Sainte-Baume ca sa duca o viata de eremit. neprimitoare.24 Aceasta zona mlastinoasa. a carei penitenta în pustiul Palestinian a durat patruzeci si sapte de ani. Unele legende sustin ca ea a trait acolo biblicul. dar pare a se fi intensificat în epoca actuala. Exista mii de legende referitoare la cei mai diversi sfinti. a fost considerata si mai sfîntâ fiindca a procedat asa. învelita însa în curios de bogatul ei par. iar pestera în cauza era un centru de venerare a zeitei Diana Lucifera („Aducatoarea de lumina" sau llluminatrix). îngerii au purtat-o la Sfîntul Maximin (deja primul episcop de provence). probabil. O poveste frumoasa. fiindca numeroase alte preotese si valuri de credinciosi s-ar fi adunat la gura pesterii sale. unele mai credibile decît altele. în nici un caz ea nu ar fi putut trai în izolare. dar implauzibilul rastimp de ani.) Evident — si în lumina unor dovezi pe care le vom mentiona mai tîrziu —. metamorfoza voluptuoasei Magdalena în pocaita si înlacrimata pustnica este interpretarea crestina a unei povesti mult mai inofensive: toate elementele-cheie au fost extrase dintr-o legenda care circula în secolul al V-lea . ni se spune. dornici sa creeze. Si. aici alta pare a fi tinta. la sfîrsitul vietii. în epoca romana. dar cît de adevarata? Pentru început. Si. descoperind ceea ce nu a facut ea. care nu numai ca a rezistat secolelor. Dar. Si totusi. despre Sfînta Maria Egipteanca — o prostituata pocaita. Desi o Magdalena goala — dar netunsa — ar fi stîrnit fara îndoiala senzatie în zona . pentru a-i conferi o aura mai puter nica de acceptabilitate. ce o acoperea într-un mod ce aminteste de pieile de animal ale lui loan Botezatorul. de nenumar ate ori ne-am confruntat cu ciudata forta de atractie a acestei femei. care i-a dat ultima împartasanie. Arles — orasul cel mai apropiat de locul în care s e presupune ca ar fi debarcat Maria Magdalena — era un centru major de cult al zeitei Isis.

desi ar fi prea exa gerat sa pretindem ca lisus a vizitat acea zona din Anglia — pe atunci a flata în afara Imperiului Roman — putem crede foarte bine ca o femeie idependentâ din punct de vedere material s-a îndreptat spre o regi une înfloritoare de pe tarmul romanizat al Mediteranei. în care este descrisa în mod explicit ca predicatoare. poate „înfrumusetata" în decursul secolelor. era continuu amenintat de pirati si de diversi alti dusmani. care dateaza din secolul al Xll-lea. ampl asata chiar lînga plaja. crestinismul a luat fiinta în secolul I dupa Hristos. începe la Saintes-Maries-de-laMer. dar avem motive sa banuim ca la baz a întregii istorii stau fapte reale. bîntuit la asfintit de roiuri de tîntari si. oda ta ajuns aici. este înconjurat de fortificatii : aflîndu-se într-un oras de coasta. la fel ca povestea în sine. La fel ca întreaga regiune Camargue. despre calatoria lui lisus copil în regiunea West Count Indubitabil. Drumul. Acest lucru sugerea za ca legenda se bazeaza pe o am intire reala. locul are un aer spaniol distinct. Fiindca. Impunatoarea biserica Notre-Dame de la Mer se ridica abrupt deasupra cladirilor scunde ale orasului si nu e deloc surprinza tor ca locasul.povestile ry a Angliei). inclusiv o arena pentru luptele cu tauri. Mult mai suge stiv însa este rolul jucat de ea în aceste legende. izolat de orice alte asezari umane. multe dintre detaliile vietii Mariei Magdalena pe tarîm francez sînt adaugiri ulterioare. Daca. a unei femei car e a existat cu adevarat. am pornit într-un circuit al principalelor locuri asociate cu legenda Magdalenei. e greu de crezut ca ei i-ar fi atribuit rolul evident masculin de apostol. dupa lungul dr um prin pustietatea mlastinoasa . Si istoricii sînt de acord ca. în Camargue — regiunea mlastinoasa.25 Luînd ca punct de plecare orasul Marsilia. în Provence. punctata de o sumedenie de . baruri si restaurante. oras aflat la aproximativ doua ore distanta de Marsilia. asa cum sustin unii critici. printre care stoluri de flamingo venite aici din Africa . cu parc de distractii. dar în Evul Mediu era de neconceput ca o femeie sa detina un asemenea rol. un oras turistic frematator. legenda franceza a Magdalenei ar fi fost inventata de cl ericii medievali. gjestee (etangs) în care Ronul se varsa în Marea Mediterana. E ste un loc salbatic. Biserica primilor ani de crestinism a numit-o „Apostol al apostolilor".26 . Saintes-Maries este singurul oras dintr-o zona în care principala activitate este cresterea cai lor si care constituie un veritabil refugiu pentru numeroase specii de pasari acvatice. vizitatorul descopera cu uimire. Asa cum am vazut.

una are numai 150 de ani vechime si este înca deschisa credinciosilor. Desi prin decoratii celebreaza amintirea Magdalenei. Mare Maestru al acesteia. Si dat fiind ca înregistra probabil succese în convertirea „pagînilor". care se aduna în oras cu miile pe 25 mai. Dar cine? Ar fi oare posibil ca ea. Apostol al apostolilor. Pe lîngâ faptul ca în interior se afla o capela dedicata exclusiv Mariei Magdalena. sub acelasi nume de loan al XXIII-lea. Festivalul a devenit. Considerata în mod traditional negresa. nu a descoperit nimic. sa-si fi asumat aceasta misiune? Conform traditiei locale. Construita în secolul al Xll-lea pe locul unui baptisteriu din vea cul al V-lea. în capela Sfîntul Serenus pot fi vazute o serie de basoreliefuri înfatisînd scene din viata ei. în decursul anilor. este ilustrativa pentru vechea traditie mag-dalenistâ. Participantii aleg în fiecare an o regina în fata statuii care o reprezinta pe Sara pe care o poarta apoi în procesiune si o cufunda în mare. asa cum 1-a retinut istoria. fapt care subliniaza imaginea ei de apostol. acum catedrala nu mai este deschisa pentru public. Vieille Major. Maria lacobi si Maria Salome. o importanta atractie turistica a regiunii si a adus aici. a fost un pasionat adept al Magdalenei si a obtinut din partea papei permisiunea de a face sapaturi în cripta bisericii. Ca la Notre Dame de France din Londra. este sfînta patroana a tiganilor. Printre personalitatile care au vizitat orasul se afla si una amin-llta de o placuta montata în piata de lîngâ biserica: cardinalul Roncal li (1881-1963). Cealalta cladire însa. Biserica a constituit un punct aparte de interes pentru Robert d'Anjou (1408-1480). care ilustreaza viata si activitatea sfintei în regiune. aflate una lînga cealalta. conform afirmatiilor membrilor Prioriei din Sion. S-a spus ca Roncalli ar fi fost membru al Prior iei din Sion în vremea în care Jean Cocteau era Marele ei Maestru. se pare. oferita de Evangheliile gnostice. „Bunul rege Rene". Maria Magdalena obisnuia sa predice pe treptele unui vechi templu închinat zeitei Diana. despre care a afirmat ca le apartin Mariei lacobi si Mariei Salome. este mult mai interesanta si contine lucrari artistice aparent autentice. care a compus cu aceasta ocazie o melodie27. Departe de a constitui fundatia uneia dintre cele doua catedrale sus-mentionate. rege al Neapolelui si al Siciliei si. presupusa servitoare a celor trei Marii. la un festival organizat în onoarea ei. acest lucru este probabil rezulta tul traditiilor si al asteptarilor locale. în mijlocul unei încrengaturi de . cineva trebuie sa se fi aflat pe aproape pentru a-i boteza în credinta crestina. În privinta Magdalenei însa. fireste. o serie de celebritati.28 Urmînd presupusul itinerar al Mariei Magdalena.Trei Marii sînt venerate aici: Maria Magdalena. Basoreliefurile au fost comandate de Rene d'Anjou si unul dintre ele o reprezinta pe Magdalena predicînd. acolo unde ea ar fi predicat. Dintre cele doua mari catedrale ale orasului. acesta se afla. Considerata însa nesigura. Acolo a gasit doua schelete. în zona actualei Place de Lenche. plafonul bisericii a fost astfel decorat încît sa para o uriasa pînzâ de paianjen. În interiorul bisericii se afla un curios altar al egiptencei Sara. printre care si Bob Dylan. pe atunci ambasadorul Vaticanului în Franta si viitoru l papa loan al XXIII-lea. am revenit în arsita si aglomeratia Marsiliei.

De la Sainte-Baume. Vizitatorul ajuns aici nu trebuie sa se astepte în sa la vreo revelatie. festivalul anual dedicat ei era în plina desfasurare. La est de Marsilia se afla Sainte-Baume. preoti. Mitul creat are o dubla valoare: o metamorfozeaza pe eluziva Magdalena într-un personaj mai usor de controlat de Biserica si transforma un fost sat pagîn în destinatie pentru pelerinii crestini. Dincolo de fortul Sfîntul loan Botezatorul si de pitorescul port vechi cu celebra — dar rau-mirositoarea — sa piata de peste. Biserica a inclus Sainte-Baume în povestea Magdalenei pentru a ogli ndi viata unei alte sfinte prostituate — Maria Egipteanca. urmata imediat de episcopi. care alcatuiesc satul Sainte-Baume. Apoi. fiind una dintre faimoasele — si controversatele — „Madone negre". sînt asezate pe litiera si purtate pe un traseu bine stabilit pe stradutele înguste ale orasului. în mod evident. De aici urmeaza un drum lung si dificil prin padure. pîna la grota în sine. din perioada romana. în mod normal închise în sacristie. pentru noi însa. dupa o lunga asteptare. Nu exista nimic aici care sa aminteasca de un asemenea trecut istoric. se aplecase peste pervazul ferestrei în costumul Evei. uitînd pe moment orice notiune de pudoare. dupa cum am vazut. cel mai fascinant element de aici este statuia Notre-Dame de Confession. calugari dominicani si oficialitati locale. unde. (Unii. probabil. la aproximativ 200 de metri distanta. O orchestra de percutie si suflatori în costumul traditional provensal conduce parada. drumul continua pîn â la presupusul loc în care Maria Magdalena a murit si a fost îngropata. în prezent sanctuar catolic. vor spune ca atitudinea ei era cum nu se poate mai adecvata . pretioasa relicva are. încît am zarit o tînarâ care. dar cripta este mult mai veche si contine numeroase sarcofage bogat ornamentate. dar convingatoare este insistenta cu care localnicii declara ca acest petic triunghiular de pamînt este locul în care a predicat odinioara Maria Magdalena. la sosirea noastra. fiindca. strabate apoi un platou si duce în cele din urma la o mica îngramadire de casute. Cladirea actuala dateaza din secolul al XlH-lea. Saint-Maxi-minlaSainte-Baume. înconjurata de mici medalioane de aur ce decoreaza marginea baldachinului. pestera era un centru de venerare a unei zeite pagîne. Sfînta tine în brate Un copil si are pielea de culoare neagra. Moastele. o însemnatate covîrsitoare. De la începutul secolului al V-lea. Dupa acestia. din secolul al XlII-lea. apare capul însusi. O poteca serpuita urca abrupt pîna la aproape l 000 de metri. închinata Mariei Magdalena. se afla a batia S t Victor — un alt sit religios important. Probabil. Stralucita procesiune în care este purtat capul sfintei începe cu o slujba religioasa în bazilica Sainte-Marie-Madeleine. vin doua litiere pe care se afla cîteva statuete ale unor sfinti mai putin importanti. ca un preambul. pe vremea Mariei Magdalena. în plus. aici s-a aflat o manastire ridicata deasupra ruinelor unui cimitir pagîn . legendara pestera în ca re si-ar fi petrecut Magdalen a zilele de pustnica. Localnici înarmati cu sulite mentin o garda simbolica în jurul ei si forta de atractie pe care o exercita este atît de mare. Tot în cripta se afla o capela asemanatoare cu o grota.stradute.

Scheletul este pastrat si astazi în sicriul sau de piatra din cripta bisericii. Carol de Anjou a dorit sa transforme locul într-un centru de p elerinaj pentru adeptii Mariei Magdalena. Presupusul ei schelet a fost gasit într-un sarcofag scump d in alabastru. posibil. o parte a acestuia. mai cu seama din afa ra Bisericii Catolice. fiindca. diferit de cel în uz cu cinci secole în urma. San tiago de Compostella. încît se estimeaza ca. Din pacate. Mii de credinciosi si pelerini umpleau vistieriile acelor biserici care se laudau ca detin relicve sfinte. desi. pentru a-1 proteja de navalitorii sarazini si abia la aceasta data a fost facuta si mentiunea scrisa corespunzatoare. pentru care el nu era altceva decît o flagranta si banoasa înselatorie în detrimentul celor cu adevarat piosi. Documentele descoperite o data cu ramasitele trupesti ofera explicatia acestei înhumari tîrzii: în anul 7 10.29 Comertul cu relicve era considerat. personajul enigmatic al Noului Testament si. ar forma o padure întreaga. conte de Provence. daca ar fi puse laolalta. puteai fi sigur c a gasesti unghia de la picior a nu stiu carui sfînt ori lobul urechii altuia. cel mai profitabil tip de relicve era trupul unui sfînt sau. în acorduri de orga. cel putin. acelasi refren se înalta din rîndul preotilor si al multimii — un imn adresat Mariei Magdalena. Lucrarile au început în 1295 si au fost aparent încheiate dupa 250 de ani. pe 9 decembrie 1279. sotia lui lisus? Moastele au fost descoperite. la fel ca în cazul altor catedrale. întradevar. c are culmineaza cu o oda rasunatoare în interiorul bazilicii. îngropate în cripta bisericii din St Maximin. Carol de Anjou a finantat construirea bazilicii si tot el a pus-o sub protectia Ordinului Dominican. dar biserica nu a atins niciod ata celebritatea de care se bucura. la urmei. cît de putin. dar craniul a fost mutat în relicvarul de aur din sacristie. Orinde te duceai pe cuprinsul crestinatatii. Ironic era însa faptul ca pîna si cei mai cinici „expozanti" întîmpinau greutati în a convinge hoardele de pelerini ca în parohia lor aveau ceva legat de lisus însusi. În prezent. nu au fost efectiv finalizate. nu urcase El la ceruri? Tot ce puteau ga si era cîte un spin din „coroana" de spini sau aschii din Adevarata Cruce — atît de multe pîna la urma. despre adevarata Maria Magdalena. au scrupule în a denunta aproape toate aceste relicve ca fiind contrafaceri — si înca unele atît de grosolane încît devin insultatoare. putini comentatori. Sa fie oare tot acest ceremonial doar o fatada? Ne transmite el ceva. se spune. spre exemplu.) Pretutindeni pe traseul procesiunii. iar la vremea aceea în Fra nta nu existau amenintari din partea . trupul Magdalenei a fost ascuns într-un alt sarcofag. ce data din secolul al V-lea. false si se poate demonstra dincolo de orice îndoia la ca documentele care le „autentifica " sînt si ele plasmuite: folosesc sistemul de datare utilizat în secolul al XHI-lea.pentru celebrarea acestei sfinte. cu aprobare din partea papei. de Carol al II-lea de Anjou. chiar si în epoca medievala. „oasele Mariei Magdalena" de la St Maxirnin sînt. inacceptabil în rîndul persoanelor educate. Desigur ca. de departe.

Multi considera ca a cea sta a fost doa r o stra tagema din partea abatelui. Ludovic cel Sfînt — mare colectiona r si vobitor de relicve — a ordonat ca oasele sa fie exhumate si. dar motivele sînt adesea altele a tunci cîn d în cauza este presupusul trup al unei mari personalitati a istoriei.. pe atunci în vîrsta de nouasprezece ani. Spre exemplu. la care a luat si el parte. în Burgundia. un simbol al rezistentei lor. Dupa acest eveniment. el a insist at ca benedictinii stabiliti deja la St Maximin sa fie înlocuiti de dominicani. initial. Carol al II-lea de Anjou. si nepotul lui Ludovic. menita sa stopeze orice cautari ulterioare. în realitate. Scotînd la iveala ca davrul regelui Arthur. între timp. din comportamentul si a ctiunil e lui Carol putem deduce ca . în secolul al Xl-lea. sa fie expuse în cadrul unei ceremonii fastuoase.32 Carol a ordonat sa se excaveze sub biserica din St Maximin. fara a fi vazute vreodata de cineva.) La ceremonie a participat. doi ani niai tîrziu. cu toate ca. Carol a devenit convins — motivele ramîn un mister — ca adevaratul trup al Mariei Magdalena se afla înca undeva în Provence si a capatat o obsesie privind descoperirea lui. La gasirea oaselor.sarazinilor. probabil. sapînd el însusi pamîntul cu mîinile goale. pentru a-si face abatia cunoscuta . Din nefericire. Apoi. o însel atorie deliberata. în 1265.. englezii le-a u dat o grea lovitura psihologica velsilor. unde ar fi fost aduse din Provence si pastrate sub altarul abatiei Sainte-Marie-Madeleine.30 Exista în sa unele elemente care sugereaza ca la ba za mistificarii a stat ceva mai mult decît simpla vena litate. Desi moastele descoperite — cele venerate astazi — sînt falsuri. prezumtivele ramasite pa mîntesti ale regelui Arthur si ale sotiei sale a u fost descoperite la Gla stonbury. acestia au refuzat si a fost nevoie de un ordi n al papei . iar pentru velsi regele Arthur era un erou legen dar.31 (Aceasta poveste este remarca bila prin lipsa totala de ima gina tie de care au dat dovada calugarii de la Vezelay. da r la mijloc se mai afla si alte elemen te. aceasta i-a f ost jucata lui Carol si nu el este autorul. Despre oa sele Mariei Magdalena s-a crezut ca se afla la Veze-lay. care — credeau multi — nu murise si avea sa se întoarca într-o zi sa lupte alaturi de ei împotriva inamicilor. în acea perioada. Este adevarat ca relicvele con stituiau o a fa cere rentabila. Carol a insistat pe lînga suveranul pontif pentru recunoasterea oficiala a acestor moaste în locul celor de la Vezelay — ceea ce a si reusit în 1295 — si pentru a i se aproba proiectul de construire a bazilicii. calugarii de la Vezelay nu au putut aduce la lumina decît cîteva oase într-un cufar metalic. nicidecum scheletul complet pe care se presupunea ca îl detin. Mai exista însa o alta posibilitate : „descoperirea" de la St Maximin sa fi fost. englezii luptau pentru cucerirea Tarii Galilor. Se pare însa ca intriga a fost mai complicata de atît si se stie ca planurile au fost puse la punct de Carol în cadrul unor întîlniri secrete cu arhiepiscopii locali. Carol si familia lui îsi puteau continua nestingheriti vîn atoarea. De asemenea. daca la mijloc s-a aflat o farsa. Pasiunea lui pentru Magdalena i-a nedumerit totdeauna pe specialisti si 1-a determinat pe un istoric francez sa scrie: „Am vrea sa stim de unde se trage devotiunea aceasta a printului".

în 1297. nimeni nu le-a gasit pîna acum. si totusi. Desi pot fi întîlnite într-o zona întinsa de pe continentul european. fervoarea lor ramîne un mister. aceasta se manifesta la scara locala si nu este niciodata ofic ial recunoscuta sau sustinuta de Biserica Catolica..va vedea pe Dumnezeu.37 Desi statuile sînt înca si astazi tinta unei venera tii fervente. am investigat mai profund cultul Ma donei negre. Dar se pare ca . pentru un motiv oarecare. în ciuda declaratiilor celor doi. Carol de Anjou declarase ca le-a gasit el.. în mod traditional. o femeie despre care se stie ca era de rasa alba. lasînd la o parte ostilitatea manifesta. sor a si mama" a ordinului. inclusiv în Polonia si Marea Britanie.33 Un ciudat efect al acestui proces a fost faptul ca.34 Asa cum am vazut. aceste statui au devenit pretutin deni veritabile centre de cult. la St Maximin. Bazilica a fost plasata sub controlul dire ct al suveranului pontif. la Prezentarea documentelor despre Fecioarele negre în fata Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintific. toti preotii si calugaritele din public au parasit sala. trecîndu-se astfel peste capul arhiepiscopilor local i. Madona este înfatisata ca avînd pielea neagra. Aceste statuete religioase seamana foarte bine cu obisnuitele reprezentari ale Fecioarei cu pruncul. cu apelativul „fiica. Ce relatie ar putea exista între ele si Maria Magdalena. cu doua secole înainte. Despre el se spune ca detinea o cupa în stilul Graalu-lui. Ean Begg scrie: „. nu avea copii? În speranta ca vom gasi cîteva indicii. despre care stia m ca au lega turi strînse cu traditia Magdalenei.pentru a-i convinge."38 Begg mentioneaza în continuare ca. Exista — depunem marturie pe baza propriei noastre experiente — ceva considerat „nu tocma i pla cut" cu privire la Madonele negre. Maria Magdalena avea o semnificatie coplesitoare. dominicanii au declarat-o pe Maria Magdalena sfînta lor protectoare.36 Numite si „Fecioare negre". În Marsilia am descoperit un a dintre straniile Madone n egre. deoarece. 1985). Trebuie sa spunem ca Biserica nu îndrageste deloc aceste statui. Ostilitatea a fost evidenta pe 28 decembrie 1952 cînd. cele mai multe — aproximativ 65% în conformitate cu studiul Ean Begg din 1985 — se afla în Franta si majoritatea sînt grupa te în sudul tarii. dar. Rene d'Anjou (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion) avea aceeasi opinie despre Magdalena. orientala si. încît Carol a fost nevoit sa trimita trupe înarmate în ajuto rul staretului dominican si al reprezentantilor regali si papali. desi nu eram înca sigur ce fel de legaturi si de ce. dar schimbarea auspiciilor a stîrnit o rezistenta feroce a oficialitatilor din oras. un urmas al lui Carol. pe care le priveste cel putin cu suspiciune. majoritatea clericilor de astazi demonstreaza ori lipsa de . si ca exista numeroase teorii ce încearca sa explice culoarea lor neagra. pentru familia de Anjou. cu enigmatica inscriptie: „Cel care bea adîricdH . Cel care bea tot dintr-o singura îngh ititura îi va vedea pe Dumnezeu în mod cert. în cartea sa The Cult of the Black Virgin („Cultul Fecioarei negre". Faptul ca Rene d' Anjou a sapat la Saintes-Maries-de-la-Mer — în aparenta pentru a cauta ramasitele pamîntesti ale Mariei Magdalena — este foarte ciuda t.

O alta zeita reprezentata uneori ca fiind neagra este Isis.39 Printre celelalte explicatii se numara si condescendenta sugestie ca aceste statui au devenit negre cu timpul. în zona mediteraneana. Osiris. a disparut. pretutindeni unde au existat sau mai exista înca. ca urmare a fer-vorii pe care le-o arata populatia locala. Poa te ca ma i plauzibila este o alta idee: statuile sînt negre fiindca au fost aduse de cruciati din regiuni populate cu oameni de culoare. De fapt. Atunci. Ean Begg citeaza un dialog tipic pe aceasta tema. Oamenii nu sînt atît de naivi încît sa fi venerat. fiind concomitent asociata cu marea si cu Luna. fara a le putea interzice însa. era o zeita complexa. ori ignoranta în legatura cu acest subiect si nu au nici o dorinta de a-1 studia. timp de secole întregi. Desigur. nu putem sa deducem de aici decît ca asa s-a intentionat. In plus. iar culoarea neagra a statuilor sugereaza ca ele reprezinta. în decursul secolelor. o continuare a traditiilor pagîne. acestea fiind înfatisa te cu figuri negre tot timpul cît au fost venerate. fiind zeul mortii si al târîmului . Madonele negre sînt tinta unei adoratii patimase din partea populatiei locale. într-un fel sau altul. de fapt. avea si el înfatisare neagra. de la ridicol la sublim. La întrebarea: „Parinte. din greseala. Madone cu fete murdare. între un coleg al sau si un preot. O alta teorie pare însa mai plauzibila. „întunecata". fiindca au stat în aer cu un continut ridicat de fum de luminari. Madonele negre sînt totdeaun a asociate cu situri pagîne.interes. cu o preponderenta clara însa a celor dintîi. Conexiunile pagîne în sine nu explica. macar simbolic.40 Crestinarea acestor situri a fost un fenomen frecvent întîlnit pe întregul teritoriu al Europei. e neagra fiindca e neagra". mai cu seama — clerul ar trebui sa precizeze si motivul ei. Probabil ca de aceea Biserica le trateaza cu dispret. de ce Madonele sînt negre — în ciuda apologetilor crestini care pretind ca orice asemenea conexiune trebuie sa ramîna. printre ale carei „daruri" se numarau magia si tamaduirea. desigur. prin ce anume sînt aceste culte atît de deranjante pentru catolicismul oficial? Exista numeroase teorii care încearca sa explice culoarea neagra a statuilor. pentru a emite o astfel de interdictie — în zilele noastre. mult mai vechi. prin urmare. Sora cu Nepythys. majoritatea Madonelor negre au fost sculptate acolo unde urmau a fi venerate si nu au fost copiate dupa un original adus de cruciati din cine stie ce tinuturi exotice. Begg a vizitat frecvent situri cunoscute pentru Madonele negre pe care le detin. Si totusi. În cadrul documentarii pentru cartea sa. al carei cult a persistat îndelung dupa crestinare. care au luat forma exterioara a crestinismului. constatînd însa cu surprindere ca prelatii afirmau ca nu stiu despre existenta unei asemenea statui sau ca aceasta. Si totusi. de ce Madona aceasta este neagra?". precum abanosul. ceea ce nu ar face decît sa atraga atentia publicului asupra unui fenomen ce continua de aproape doua mii de ani. faptul ca toate celelalte statui cu aceeasi vechime si pastrate în aceleasi conditii au ramas cel putin curatabile nu mai intra în discutie. în plus. majoritatea statuilor de acest tip au fost pictate în mod intentionat cu negru sau au fost sculptate într-un material de culoare închisa. prelatul raspunde: „Fiul meu. explicatii ce acopera o gama întreaga. multe dintre aceste situri au fost asociate cu zeite precrestine precum Diana si Cibele. cu o fervoare atît de deosebita si de rar întîlnita. Sotul ei.

Fiecare zeu raspundea de un anumit domeniu al vietii umane. putin conta daca Zeus. adeptii zeite i Isis (isieni) si alti pagini asemenea lor nu se confruntau cu astfel de dileme intelectuale. dar nici unul nu le cere credinciosilor sa renunte la logica într-o asemenea masura. apoi Mama si. religia egipteana iesea în evidenta printr-o profunda cunoastere a spiritului uman. Spre exemplu. Venus sau Ma'a t pasisera odata pe Pamînt sau nu. Initial era Fecioara. desi era toto data mama lui Horus. Isis era venerata ma ca Fecioara si ca Mama. pentru a-i da apoi nastere fiului lor. Fiecare zeita. atît în lumea materiala. întrupate. Luna plina si perioada în care astrul nu este vizibil. Majoritatea crestinilor cred ca reprezentarile Fecioarei cu Pruncul apar exclusiv în iconografia crestina. în cele din urma. în realitate. conceptul era deja prezent si bine afirmat în cultul zeitei Isis. si deci putea fi invocata pentru a ajuta o femeie indiferent de problema pe care o avea aceasta — spre deosebire de . în mod traditional. acest lucru nu constituia o problema pentru Milioanele de credinciosi. Horus. cît si atunci cînd sufletele raposati lor erau cîntârite în balanta. inclusiv Isis. z eita egipteana Ma'at. era reprezentativa pentru toate aspectele vietii f eminine. Isienii ar fi considerat de-a dreptul ridicola ideea une i nasteri virgine. spre exemplu. în vreme ce crestinii de azi trebuie sa accepte imacu lata conceptie ca un act de credinta si totodata ca un fapt istoric. guverna asupra conceptului de dreptate si justitie.tenebrelor. nu personaje istor ice. Isis era înfatisata asezata pe o semiluna sau cu stele în Par ori în jurul capului. însa. cele trei aspecte erau totodata legate de fazele Lunii: Luna noua. la fel si Fecioara Maria. i-au fost atribuite cîteva dintre titlurile zeitei egiptene. Departe de a fi simplista si igno ranta. Isienii nu-si pierdeau vremea cautînd pînza care ar fi putut înfasu ra trupul lui Osiris si nici nu li se parea important sa gaseasca vreo aschie din sicriul în care fusese acesta închis. însa Isis a reusit sa-1 readuca la viata. Zeii erau arhetipuri vii.41 Si zeita egipteana era venerata ca o fecioara sacra. Osiris a fost tradat si ucis de zeul malefic Set. corespunzatoare ciclului de viata al femeii reale. precum „Stea a marilor" (Stella maris) si „împarateasa cerurilor". Pentru ei. inclusiv dragostea sexuala. dar nu ca o Ma fecioara. Batrîna. or fi zeii capabili de miracole. Este cunoscut faptui ca primii crestini au transferat asupra Fecioarei Maria o mare parte a iconografiei zeitei Isis. împartind-o în trei mari aspecte. cultul zeitelor punea accentul pe feminitat ea lor. în majoritatea cazurilor. important era ceea ce întruchipau ei. Dar cea mai izbitoare imagine prin similaritatea ei este aceea a mamei cu pruncul în brate.

fara îndoiala. emotionale si spirituale ale femeilor reale. una dintre ele fiind adapos tita în cripta bazilicii St Victor. Nu o data s-a remarcat ca aceste statui enigmatice si vechile culte care le corespund sînt prezente alaturi de cele ale Mari ei Magdalena. de pilda. Mama si Bâtrîna. se afla la Saintes-Maries-de-la-Mer — acolo unde se spune ca ar fi debarcat Magdalena la capatul calatoriei sale din Palestina. de exemplu. reprezentativa pentru întregul ciclu de viata feminina .Fecioara Maria. Un templu închinat ei. aflata undeva deasupra operativelor biologice. atît de dispretuit de Biserica. St Saveur. Isis. constituind o amenintare la adresa Parintilor Bisericii. splendi da femeie-zeita careia femeile i se puteau ruga — pastrîndu-si constii nta împacata — pentru absolut orice. o c onceptie mult mai veche si mai complexa cu privire la feminitate? S-a constatat. sa ascunda. a fost descoperit într-o regiune atît de nordica precum Parisul. Cum ar fi putut buna si blînda. Iar în Marsilia se gasesc nu mai putin de trei Madone negre. aidoma cultului Madonei negre. o femeie în adevaratul sens al cuvîntului. ci totodata initiatoare în tainele sexuale si raspunzatoare pentru destinul barbatilor? Ar fi oare posibil ca veneratia pentru Maria Magdalena. Isis. Existenta unei legaturi între cultul Mariei Magdalena si cel al Madonelor negre nu poate fi negata. Chiar de la fondarea ei. de fapt. mai pu tin recunoscuta. primul instinct al Biseric ii de tip patriarhal a fost acela de a eradica toate cultele pagîne dedicate zeitelor. alaturi de capela închinata Mariei Magdalena. o zeita artificiala. ca Madonele negre sînt asociate cu antice situri pagîne. Da r era probabil ca asexuata Fecioara Maria sa poata prelua torta de la Isis fara poticneli din partea celor care credeau în aceasta din urma. a carei prezumtiva puritate constituie o bariera de netrecut pentru cele care ar dori sâ-i solicite sprijinul în probleme de ordin sexual. Ean Begg noteaza ca nu mai putin de cincizeci de centre dedicate celei dintîi contin altare închinate Feci oarei . Dar interesul pentru divinita tile feminine a ramas la fel de intens. creata de misogini pentru misogini. Celebra statuie neagra a Sfintei Sara Egipteanca. De aceea a fost acceptata existenta Fecioarei Maria — o versiune epurata a zeitei Isis. însa mult prea pura Fecioara Maria sa îi ia locul deplinei Isis — nu doar Fecioara. iar cultul ei era mult mai raspîndit decît am putea banui. dar între cele doua mai exista o relatie. a fost venerata de femei din toate culturile. si acesta nu a fost un caz izolat. O alta statuie se afla în biserica „ei" din Aix-en-Provence (aproape de locul în care se crede ca ar fi fost îngropata) si înca una în principala catedrala a orasului. era uneori înfatisata cu pi elea neagra.

cunoscuta sub numele Notre-Dame de Lumieres („Madona Luminilor"). la urma urmei.42 Un studiu cartografic al sitarilor destinate Madonei neg re în Franta indica o concentrare maxima în zona Lyon/Vichy/ClermontFerrand. Chiar netinînd seama de îndoielile privind continuitatea dinastiei.negre. nu exista dubii în ceea ce priveste reala semnificatie a Fecioa rei negre. au scris articole pe aceasta tema pentru saptamînalul L'Inexplicable. strabatuta de un lant deluros numit Monts de la Madel eine („Muntii Magdalenei"). De ce? Begg sugereaza ca acest lucru ar putea constitui o aluzie la o importanta conexiune a organizatiei cu Egiptul antic. dar pe atunci divinitatile feminine adorate în Galia erau Cibele si Diana. aceasta este Maria Magdalena. Sion-Vaudemont si Blois. Membrii ei acorda o veneratie aparte celei de la Goult.45 Pentru ei. a socierea între cele doua culte este clara — spre deosebire însa de motivul ei. deoarece doi dintre autori. în Provence si în Pirineii Orientali. Iar Begg remarca o alta discrepanta: veneratia pe care o poarta Prioria actuala zeitei Isis poate fi considerata o în cercare de a -si fauri o „genealogie" ce coboara pîna în epoca romana si dincolo de ea.46 Aici pare a f i o discrepanta. ce legatura ar putea exista între Isis/Madona neagra si obsesia Prioriei pentru dinastia merovingianâ? Plantard de Saint-Clair o explica prin faptul ca merovingienii au fost cei care au initiat cultul Fecioarelor ne gre.acest lucru este însa mai putin cunoscut — manifesta un interes special în pnvinta cultului dedicat Madonei negre. lîngâ Avignon. Pierre Plantard de Saint-Clair scria explicit: „Fecioara neagra este Isis.43) O serie de locuri asociate cu Prioria detin statui ale Madonei negre — de pilda. acest cult nu pare a avea nimic în comun cu afirmatiile ca merovingienii descind din tribul lui David. Michael Baigent si Richard Leigh.44 Cultul Madonei negre este esential pentru Priorie. fiindca. Am vazut cît de importanta este ea pentru Priorie. iar numele ei e Notre-Dame de Lumiere". organizatie care o identifica pe Isis cu Madonele negre. nicidecum Isis. Dar cum de a ajuns aceasta penitenta crestina sa fie asociata cu o serie de situri pagîne antice? Un indiciu în acest sens poate fi gasit în Cîntarea Cîntarilor— o . ce l putin. Si aici ne întîln im din nou cu Prioria din Sion. Plantard de Saint-Clair insista însa asupra asocierii dintre Priorie si Isis. ca re . în aceeasi perioada în care au lucrat la carte. ambele regiuni avînd legaturi strînse cu legenda Magdalenei. unde se reunesc în mod traditional membrii organizatiei pentru a-si alege Marele Maestru.47 Daca exista un personaj legendar care poate oferi solutia acestu i mister sau care constituie puntea de legatura între traditiile pagîne si cele crestine îngemanate în cultul Madonei negre. de asemenea. Prin urmare. pe Valea Loarei. Numeroase situri închinate Madonei negre exista. (Este ciudat ca acest fapt nu e mentionat în The Holy Blood and theHolyGrail.

Înca din primii ani ai erei crestine. piesele tot nu se potrivesc între ele. si-n tîrg voi alerga . pe ulite. Cîntarea Cîntarilor a fost asociata cu Maria Magdalena. pînâ nu 1-am dus în casa ei". oricît am încerca. Scula-ma-voi. eu 1-am gasit pe cel iubit. de pilda. iata. Întîln itu-m-am cu pa zn icii. povestea Fecioarei negre ar putea a scunde un secret eretic capabil sa socheze chiar si spiritele moderne. Pe lînga biserica dedicata sfîntului. pînâ nu 1-am dus la mama mea. întrebarea pare a nu avea un raspuns clar. Este uimitor numarul mare de biserici închinate lui si de locuri ce-i poarta n umele. fiindca la un moment dat iubita spune: „Neagra sînt. zic eu. Regiunea Provence. Poate ca aceasta conexiune aparesttialfanie l-a determinat pe Begg sa scrie: „. acelasi lucru poate fi spus despre sfînta penitenta si Cîntarea Cîntarilor. de asemenea. un numar peste medie de biserici fiachinate lui loan Botezatorul. daca exista cîteva conexiuni evidente între Magdalena si Madonele negre.50 Desigur ca numarul mare de constructii dedicate lui loan Botezatorul poate fi explicat prin faptul ca Ordinul Cavalerilor O spitalieri . unul dintre aceste poeme este citit în bisericile catolice. mi-am zis. prin piete. se mai afla vechiul fort St Jean al Cavalerilor Ospit alieri. dar frumoasa" — o alta referire la cultul Madonei negre49 si la zeita egipteana Isis. iata nu 1-am mai aflat. Iata-1 (Cîntarea Clntarilor 3:1-4): „Noaptea-n pat 1-am cautat pe dragul sufletului meu. am întîlnit acelasi fenomen inexplicabil: în regiunile cu o densitate mare de situri dedicate Magdalenei se aflau. si mai derutant. nu 1-am mai aflat. dar. În mod bizar. pe dragul sufletului meu?» Dar abia m-am despartit de ei si.48 Poate ca versurile mai ascund si o alta conexiun e. La fel ca tînara care se lamenteaza în versurile de mai sus. Pe zidul unei case de pe o strada ce duc e spre catedrala se afla un basorelief ce înfatiseaza decapitarea Botezato rului. deoarece. L-a m cautat. care merita luat în consideratie. daca e sa credem spusele Prioriei. care preamarea astfel farmecele reginei din Saba. Acest lucru este uimitor. post crestine — un secret în care sînt implicate forte politice înca influente în Europa de astazi". 1-am cautat. care strajuieste înca intrarea în Port. dar ce paralela poate fi facuta între ea si povestea Mariei Magdalena? La prima vedere. în Marsilia. cei ce tîrgul strajuiesc.. In Aix-en-Provence se înalta catedral a Sfîntul loan de Malta. Mai exista însa un alt element. apucatu-1-am atunci si nu 1-am mai lasat. Pretutindeni în calatoriile noastre. de spiritul unui alt personaj semnificativ al Noului Testament: loan Botezatorul.culegere de versuri erotice incluse în Vechiul Testament si atribuite regelui Solomon.. de ziua Mariei Magdalena. pe Osiris. Isis a pornit sa-si caute sotul. amanuntit voi ca uta pe dragul sufletului meu. de asemenea. este patrunsa. care pot fi întîlnite aici. caminul „magdalenismului" si al cîtorva Madone negre. «N-ati vazut.

de-o parte si de alta a altarului si numerosi altii. prin urmare. Decorarea capelei a cazut exclusiv în sarcina sa. Zon a este do mi na ta de o uria s a stat uie de bronz a Fecioarei cu Pruncul care. mai mici. Pe zidurile capelei se afla cîteva placi care comemoreaza vizita diversilor Mari Maestri ai ordinului. alaturi de diverse figuri ciudate. Exista o vaga asemanare cu decorul templelor masonice. fara a exagera deloc. este numita de localnici La Vierge noire — „Fecioara neagra". cu un impact puternic în regiunea de sud a Frantei. ea a strajuit marea timp de aproape un secol. mergînd de la tencuirea peretilor pîna la forma sfesnicelor. poate51 — si un anume Château St Jean ce se înalta aproape amenintator. capela St Hospice construita de ei se înalta si astazi pe locul fostului lor fort. Si fiindca tot ne aflam în Provence. Pretutindeni sînt pictati ochi deschisi: unii uriasi. Ni s-a parut ciudata prezenta acesteia aici. St-Jean-Cap-Ferrat este. în prezenta cavalerilor de Malta în aceasta regiune. St-Jean-Cap-Ferrat se întinde la capatul unei peninsule si trecutul sau de paradis al vedetelor de film pr ecum David Niven îi confera o aura cinematografica. la St John's Point. precum o femeie care ridica trei degete. desi aceasta din urma se afla doar la cîtiva kilometri mai departe pe coasta .Îîn portul oraselului Villefranche-sur-Mer se afla o capela micuta. iar piata înconjuratoare poarta numele Place des Chevaliers de Malte („Piata Cavalerilor de Ma lta "). Iar rezultatul este. lucrurile nu sînt chiar atît de exclusiv materialiste pe cît par: accentul pus si aici asupra „Sfîntului loan" nu este un accident. un nou exemplu al acelui bizar fenomen de aparenta simbioza între Madonele negre si loan Botezatorul. De peste cinci metri înaltime. cu o prezenta intensa în zona. desi capela fusese un mult mai vechi vis al sau. a nutrit dintotdeauna o veneratie aparte pentru acest sfînt.(numiti mai tîrziu Cavaleri de Malta). pe întreaga suprafata a zidurilor. aratîndu-i-le parca privitorului. amintind parca de peliculele lui Hitchcock. dar pentru noi mai interesanta este identitatea celui care a creat remarcabilele deco-ratiuni interioare: Jean Cocleau a finalizat lucrarile aici în 1958. la capatul peninsulei — un excelent punct de observare. Drumul de la Marsilia la Nisa parea sa nu se mai sfîrsea scâ. una ne-a atras în mod deosebit atentia: înfatiseaza cîteva siluete de tigani care danseaza în jurul unei fete aidoma unei zeite — în mod evident o aluzie la ceremonia desfasurata anual la Saintes-Maries-de-la-Mer. capela îi este închinata Sfîntului Petru („Marele Pescar"). Aici se afla unele din tre cele mai opulente resedinte imaginabile — cu exceptia filmelor cu Bond. spre elegantul oras-stat Monaco. Dar un alt ordin cavaleresc major. nu puteam rata ocazia de a vizita zona St-Jean-Cap-Ferrat. desi are astazi o patina gri-verzuie. frecventata de comunitatea pescarilor locali. În sat se afla o biserica închinata lui loan Botezatorul — personajul biblic care a dat numele întregii zone. din nou. Ca urmare a acestei asociatii. în . a fost cel al Cavalerilor Templieri — si ei devotati lui loan Botezatorul. Nici chiar în acest paradis al celor celebri si bogati. Motivul rezida. unde a locuit o perioada Jean Cocleau . am putut constata existenta unei si mai neasteptate conexiuni cu Prioria din Sion. Din aceasta îngramadire bizara de simboluri si reprezentari artistice. Nu departe însa. desi aici imaginile au un caracter mai pregnant suprarealist. straniu.

La numai cinci kilometri departare. De-a lungul sau se însira locuri ale caror nume amintesc de aceleasi asociatii pe care le-am remarcat la St-Jean-Cap-Ferrat. a carui capela închinata Sfîntului Sebastian strajuieste de la înaltime unicul drum din zona. sfînta atît de iubita de Priorie. ale carui case medievale poarta si azi pecetile ezoterice ale alchimis tilor. la nivel inconstient. locul unui legendar masacru al templierilor. a fost dusmanul declarat al Mariei Magdalena. în interior poa te fi admirata o pictura ce-1 înfatiseaza pe Sfîntul Grat — un fost episcop din regiune — tinînd în mînâ capul lui loan Botezatorul. în 1308. un mesaj cu totul diferit de cel obisnuit mtr-un locas de cult crestin. asa cum am vazut. Fireste ca în numeroase biserici. cultul Fecioarei negre si cavalerii templieri. exista o concentrare considerabila de situri ale templierilor si ale unor ordine înrudite. se afla satul Venanson. fiindca se considera ca aceste imagini sînt adecvate doar acolo unde loan Botezatorul se bucura de o veneratie apar te. ca si cum o serie de imagini subliminale îi transmit. cît si protestante. în aceasta regiune a Frantei însa. Utelle. conform Evangheliilor gnostice. pot fi vazute diverse reprezentari ale Botezatorului. Satul Sainte-Madaleine (sic) se afla nu departe de Marie si respectiv St Jean. în dreptul orasului St-Martin-de-Vesubie. Pictura interioara o înfatiseaza pe Salomea oferindule lui Irodiada si lui Irod capul lui loan Botezatorul. La aproximativ treizeci si cinci de kilometri nord de Nisa. fiindca în zona. vizitatorul ramîne cu o senzatie stranie. Aici exista si un vechi ora s al templierilor. se înalta una din tre cele mai vechi constructii religioase din Franta: Biserica Sainte-Croix. în satul Saint-Dalmas. conform traditiei locale. statuia a fos t introdusa în Franta de Maria Magdalena. Urmînd îndeaproape valea rîului Vesubie. ridicata de Cavalerii Templieri.52 Aici se afla o celebra Madona neagra: la Madone des Fenestre s („Madona Ferestrelor". Dar de ce era el atît de important. în ambele cazuri. Dar.celalalt capat al regiunii Provence si într-o capela dedicata Sfîntului Petru care. desi originea numelui este controversata). Si asta nu e tot. un grup de sate reflecta acelasi tipar al coexistentei siturilor dedicat e Mariei Magdalena si lui loan Botezatorul. Cel mai mare oras din regiune este St-Martin-de-Vesubie. se întinde drumul ce lega odinioara Alpii de tarmul Mediteranei. e interesant sa notam ca localnicilor li se par absolut firesti conexiunile între Magdalena. pot fi întîlnite numeroase asemenea reprezentari: faptul nu e cîtusi de putin întîmplator. adusa în zona de aceiasi templieri . Se stie dintotdeauna ca loan Botezatoru l a fost sfîntul patron al cavalerilor templieri. atît catolice. Exista foarte putin e scene ale decapitarii.53 Si. dar de cele mai multe ori acestea îl înfatiseaza pe loan botezîndu-1 pe lisus. Cocteau a decorat aceasta capela chiar înainte de a începe lucrul la fresca din Londra si. cu toate ca legendele nu au totdeauna o baza reala. Pe celalalt mal al vaii. Roquebilliere. iar în amonte de el ajungem la o alta asezare a acelorasi cavaleri. deopotriva pentru templieri si pentru cavalerii de Malta? Iata .

Acolo unde ce va amintea de Maria Magdalena. Dovezi ale unor apuse vremuri turbulente sînt pretutinden i. iar în locurile în care cultul ei fusese activ se îna ltase în trecut un altar închinat unei zeite pagîne. si în departamentul Ariege. Asa cum era de prev azut. Mergînd pe urmele ei. în ciuda numarului tot mai mare de turisti care vin pentru a cunoaste istoria însîngeratâ locurilor si. ne-am dat seama ca date. Uneori ne-am îndoit chiar ca le vom descifra vreodata. Si. pe masura ce am con tinua t. se gasea în totdeauna si sta tuia un ei Ma done negre. Dar. am ajuns în regiunea Langue-docRoussillon. este una de ca re si Leonardo da Vinci ar fi fost mîndru. Este un tinut depopulat. Legendele despre ea sînt numeroase în sud. CAPITOLUL 4 In inima ereziei Legenda Mariei Magdalena depaseste granitele regiunii Pro-vence. în mod inexplicabil. legen de si personaje aparent contradictorii încep sa-si gaseasca locul în imaginea genera la — si imaginea. trebuie s-o spunem. poate chiar mai întunecate. în zona Pirineilor. mai cu seama în Pirineii Râsariteni. Se spune ca în aceste regiuni ea ar fi dus Sfîntul Graal. odinioara cea mai bogata din Franta. în aceste locuri exista si numeroase Madone negre. pe linga faptul ca. desi siturile asociate cu viata ei în Franta pot fi întîlnite numai aici. aidoma un or buni europeni ce sîntem. loan Botezatorul. am fost totodata primii si cei mai înversuna ti cercetatori ai trecutului sau istoric. Fara a banui cît de tulburatoare avea sa fie urmatoarea noastra descoperire. au un fundament real si ne-a oferit totodata o serie de indicii care sugereaza existenta unei structuri mult ma i vechi. de sfîntul pa tron al templierilor. de ce nu. în primele etape ale investigatiilor noa stre nu am facut decît sa constatam existenta acestor conexiuni. am lasat în urma Proven ce si am patruns mai adînc în inima ereziilor europene. pustiu si tacut. vinurile locale. Pornind de la Marsilia spre vest. ne-am adus propria contributie la crester ea economica a zonei. a . am descoperit o încrengatura de conexiuni ezoterice. Alte fire din urzeala legau acest veritabil triumvirat feminin de Prioria din Sion si. mai ample si mai orga nizate. Castele în ruina si vechi fortarete distruse din ordinul regilor si al papilor împestriteaza peisajul si amintesc de brutalitati ce depasesc chiar si obisnuita tendinta medievala spre tira nie si cruzime. fara a reusi sa le întelegem rostul.. frecvente în zona. unele vechi de cîteva secole.. fiind concentrate îndeosebi în sud-vest. Calatoria care ne-a purtat prin Provence a demonstrat ca legendele despre Magdalena. Fiindca.o întrebare ce a vea sa capete proportii nebanuite în cursul cercetarilor noastre. iar astazi printr e cele mai sarace.

Cu exceptia unor teritori i precum Bosnia si Irlanda de Nord. din apropiere de Limoux. Artele. literatura si stiintele erau aici mai avansate decît oriunde altundeva. în care casele sînt înca decorate cu un bogat simbolism ezoteric. erau. De fapt. de fapt. pentru simplul fapt ca s-a petrecut în secolul al VUI-lea. z ona nu facea parte din regatul propriu-zis al Frantei. zeita. termenul are semnificatia unei femei arhetipale. Pîna în secolul al XHI-lea. menita sa tina în umbra istoria catarilor. Occitania. acesta este Languedoc-Roussillon. ode închinate Principiului Feminin. ci era stapînitâ de contii de Toulouse care. Influenta lor s-a extins dincolo de Languedoc. cîntecele trubadurilor aveau o real a rezonanta erotica. un ii pretinz înd chiar ca a exista t în decursul timpului o veritabila conspiratie a tacerii. desi supusi prin jurâmînt de credinta regilor france zi. Si. pentru interogarea si exterminarea acestor eretici a fost creata initial Inchizitia. În secolele al Xl-lea si al Xll-lea. în esenta. putine sînt tinuturile pe a caror prosperitate economica religia sa-si fi pus o asemenea amprenta. Multi locuitori prefera sa foloseasca vechiul nume al regiunii. idealizate. Aceasta traditie a iubirii cavaleresti era axata pe feminitatea idealizata si pe femeia ideala. Multi localnici sînt însa si astazi animati de Pa timile vechi. numeroase sate fiind marturii vii ale preocuparilor prea putin ortodoxe ale locuitorilor din trecut. desi. în acest caz . prinzînd radacini îndeosebi în Germania si în Tarile de Jos. în Tou-louse si Carcassonne au aparut pentru prima data acuzatiile de participare la a sa-numitul „Sabat al . în general.daca exista un loc în Europa despre care sa putem spune ca a fost inima ereziei. unde trubadurii erau numiti minnesingers — literal. tinutul era o culme a civilizatiei si a culturii europene. Initial numita simplu Languedoc — de la Langue d'Oc. Probabil ca impactul sau nu a fost la fel de rasunator ca al Holocaustului modern. Un element esential al acestei culturi erau trubadurii — acei menestreli itineranti. Vechiul Languedoc a fost dintotdeauna un focar al ideilor eretice. fiindca — asa cum aveam sa ne convingem — este vorba despre o regiune cu o reputatie iesita din comun. În Languedoc a avut loc primul genocid european. În plus. limba locala —. Si exact acest lucru a provocat saracirea sistematica a zonei. O suta de ani mai tîrziu însa. aceasta cultura extraordinara a fost distrusa de invaziile triburilor barbare din nord — un eveniment ale carui ecouri persista înca si astazi. regiunea se întinde din Provence pîna în zona cuprinsa între Toulouse si extremitatea estica a Pirineilor. în timpul cruciadei împotriva albigenzilor (numiti astfel dupa orasul Albi. cînd peste 100 000 de membri ai gruparii eretice a catarilor au fost masacrati din ordinul papei. probabil fiindca o cultura ce stimuleaza cunoasterea este. un exemplu graitor este Alet-les-Bains. De asemenea. regiunea a fost — si este înca în prezent — un nucleu al alchimiei. la nivel oficial. cu toa te ca erau prin excelenta romantice. ale caror cîntece de dragoste erau. o fortareata a catarilor). mai toleranta fata de conceptiile noi si radicale. „cîntareti ai doamnei". mai bogati si mai puternici decît acestia.

atunci cînd si-a descris credinta. lumea este un cîmp de batalie între doi zei: Stapînul Cerurilor si Stâpînul Acestei Lumi. Numele ei pare a fi legat de amiaza si de punctul cadinal sud (ambele midi în franceza). Irod. în ezotericul „limbaj al pasarilor". Salornea a murit înecata într-un rîu de munte. desi sculpturi înfatisîndu-1 pe „Omul Verde" — zeul vegetatiei. Cercetatoarea si scriitoarea americana Barbara G. Un alt personaj legendar al zonei este Meridiana.vrajitoarelor". în 1335. dar. venerat în majoritatea regiunilor rurale ale Europei — pot fi vazute în multe biserici c restine. dar cercetatorii francezi au identificat acest personaj cu zeita asirianâ Anath. * Numeroase elemente pagîne supravietuiesc înca în zona si pot fi întîlnite în cele mai surprinzatoare locuri. Ea si ceilalti condamnati îl slujeau pe acesta din urma. La loc de frunte printre acestea s-a aflat o tînara pe nume Anne-Marie de Georgel. Pentru înaltii reprezentanti ai clerului. Irodiada. cea cu picioare de pasare. saizeci si trei de persoane din Toulouse au fost condamnate pentru vrajitorie. si fiica lui vitrega. în anii 1330 si 1340. Irod a disparut aici fara urma. la Pays d'Oc. din Pirinei. Cea mai renumita aparitie a sa a avut loc cînd Gerbert d'Aurillac (circa 9401003). Fiindca. devenind tartorita soborului vrajitoarelor". era gnosticism.4 în plus. fapt ce sugereaza o legatura între aceasta zeita pagîna si legendele Marie i . precum Catedra la din Norwich. sotia lui. o forma d e cunoastere alchimica si ezoterica. îndeaproape înrudita cu Isis. un Om Verde". despre care se crede ca a vorbit în numele tuturor celorlalti. tinta unor acuzatii similare.3 O alta legenda pitoreasca din Languedoc aminteste de „Regina Sudului" (Reine du Midi). În folclor. în conformitate cu cronicarul evreu Josephus din secolul I. poate. Lilith a reusit sa patrunda într-o biserica: o sculptura de aici înfatiseaza o femeie cu aripi si picioa re de pa sare dînd na stere unei crea turi dionisiace. bogatiile si întelepciunea ei magica"5 — în mod evident. marturiile lor fiind obtinute prin obisnuitele metode cu rezultat garantat ale Inchizitiei. tetrarhul Galileii care a cerut uciderea lui loan Botezatorul.2 Acelasi orasel pretinde ca ar fi locul de îngropaciune a nimanui altcuiva decît Irod Antipas. Silvestru. Salomea . care avea un oracol sub forma unui cap vorbitor. care i-a oferit „trupul. O alta femeie. M ann si Jane Lyle: „În Catedrala St-Bertrand-de-Comminges. protectoarea orasului Toulouse este La Reine Pedauque („Regina Picior-deGîsca") — o referire.T. Iata ce scriu A. de obicei n u este reprezentat ca un vlastar al unei zeite din Vechiul Testament. un supranume al contesei de Toulouse. aceasta convingere o fi parut „vrajitorie". pur si simplu. transmisa prin intermediul initi erii sexuale. iar Irodiada a continuat sa existe prin legendele locale. a marturisit ca luase parte la „Sabat" pentru a-i „servi pe catari la cina". Walker considera ca numele Meridiana provine de la Maria-Diana. în realitate. deoarece credeau ca el va învinge. sa nu uitam evidenta conexiune cu Lilith . pentru ei. Anne-Marie a decla rat ca.cea ramasa în amintire prin asa-numitul „dans al celor sapte valuri" — au fost exilati în orasul roman Lugdunum Covenarum din Galia. ulterior papa Silvestru al II-lea. astazi St-Bertrand-deComminges. a fost discipolul acestei Meridiana. a calatorit în Spania pentru a învata tainele alchimiei.

dar trebuie s a ne .7 Calugarul nu a fost de fata la evenimentele respective. în mod cert aceas ta e zona cu cea mai mare probabilitate de a le întîlni. e un oras dens populat. Circa 15 000-20 000 de persoane au fost astfel macelarite. cruciatii au patruns în Beziers si. dintre acestea. din sudul Frantei. astfel încît „ereticii" sa poata fi prinsi mai usor. locuitorii acestei cetati au fost vînati si ucisi pînâ la ultimul în cadrul cruciadei împotriva albi-genzilor. în 1213. pe lînga cele din Provence. Ei au cerut ca locuitorii orasului — de credinta catolica — sa-i predea pe catari sau sa paraseasca cetatea. preoti. putini peste 200 erau eretici. Este usor de înteles ca localnicii au vrut sa-si fereasca orasul de prapadul obisnuit lasat în urma de orice armata. era o enclava în care 222 de catari traiau nederanjati de re stul populatiei. Dumnezeu va sti sa-i deosebeasca". cea mai mare concentrare a Ordinului Cavalerilor Templieri de pe întregul teritoriu european. în LanguedocRoussillon. aflat la circa zece kilometri de Golful Leilor. pîna la suprimarea lui la începutul secolului al XlV-lea. „Nimic nu i-ar fi putut salva. în conformitate cu raportul trimis papei de reprezentantii sai. au ucis tot ce-a fost viu — barbati. au preferat „sa moara ca eretici. la Mediterana. locuitorii orasului au jurat sa-i apere pe catari. Beziers devenise un fel de centru al ereticilor si. fara deosebire — si au ars locul din temelii. cînd a fost atacat de cruciati. Daca. în 1209. Asa cum scrie Pierre des Vaux-de-Cernat. nici altar. În consecinta.8 Desi nu se stie daca seniorul de Beziers era el însusi catar sau doar simpatiza cu ei. Desi solicitarea a fost facuta sub amenintarea excomunicarii — perspectiva dificil de ignorat în acele vremuri. Unul dintre pr imele orase mari prin care am trecut în drumul nostru dinspre Marsilia a fost centrul unor patimi arzatoare nascute în numele ei mii de oameni f iind macelariti din cauza a ceea ce însemna Maria Magdalena pentru ei. copii. au pus stâpînire pe cetate. au existat si alte ramuri „eretice" ale cultului Magdalenei. Beziers se afla azi în departamentul Herault. cînd iadul era o realitate indiscutabila — si alternativa era suficient de generoasa. în iulie 1209. Chiar si în analele însîngerate — si bizare — ale acestei campanii îndelungate. femei. de asemenea. acestia au raspuns: „Omorîti-i pe toti. un calugar cistercian. pretutindeni putind fi vazute si astazi ruine ale castelelor si ale citadelelor ce le-au apartinut odinioara templierilor. nici crucifix. s-a întîmplat un lucru de necrezut: localnicii au refuzat ambele optiuni. oferind catolicilor o posibilitate facila de a scapa de masacrul anuntat.Magdalena. evenimentele de atunci au un iz aparte. dar si-a bazat relatarea pe spusele cruciatilor care au luat parte la ele. În Languedoc a existat. nici cruce." Cînd cruciatii i-au întrebat pe trimisii papei cum sa-i deosebeasca pe eretici de restul locuitorilor. decît sa ramînâ în viata ca crestini". fara nici o dificultate. asa cum banuiam noi. dar noi ne vom limita la cronica scrisa de Pierre des Vaux-de-Ce r-nat. cert este faptul ca nu a facut nimic pentru a-i persecuta sau pentru a-i anihila — si tocmai acest lucru i-a înfuriat mai râu pe cruciati. O serie de comentatori contemporani au relatat aceasta istorie.

care avea sa framînte provincia Languedoc timp de pest e Patruzeci de ani. Dar cum de au aflat tîrgovetii aceia medievali despre aceasta idee? Evangheliile gnosti ce nu fusesera înca descoperite (si chiar daca ar fi fost. În Lan-guedoc. însa au ales sa ramîna si astfel si-au semnat o dubla condamnare la moarte. i ar daca tineau atît de mult la casele si bunurile lor. Evangheliile gnostice si alte texte vechi descriu în mod deschis relatia dintre lisus si Mar ia Magdalena ca avînd o componenta sexuala indiscutabila. de unde provine aceastâ traditie? Acest episod a fost preambulul întregii cruciade împotriva albi8enzilor. care le -au luat în mod activ partea ereticilor. e greu de crezut ca ar fi fost aduse la cunostinta maselor largi).. ar fi putut foarte bin e sa-i predea pe eretici si sa-si continue viata nestingheriti. oferind o imagine deslusita asupra contextului în care a avut loc cruciada împotriva albigenzilor. dar în scurt timp. Oh. în biserica Mariei Magdalena din Beziers fusese ucis seniorul local.amintim ca li se oferise posibilitatea de a pleca nevatamati. cu patruzeci de ani înainte.. a devenit o forta redutabila în Langue-doc. Prin urmare. Asa cum am vazut. lasînd cicatrice atît de adînci în spiritul colect iv al regiunii. pîna la moarte. iar localnicii le aratau un respect deosebit. Dar în Beziers conexiunea dintre Magdalena si erezia catarilor nu era cîtusi de putin întîmplatoare.. motivele asasinatului ramîn însa necunoscute. suprema justitie a Providentei!." Oricît de socanta li s-a parut aceasta idee cuviosilor preoti si cruciatilor. Toate familiile nobiliare din regiune apartineau acestei credinte sau erau simpatizante si sustinatoare active ale ei. De asemenea. evident ca nu la fel au gîndit si locuitorii orasului.. Asa cum scria Pietre des Vaux-de-Cernat: „Bezieres a fost cucerit în ziua Sfintei Maria Magdalena. încît a impus crearea Inchizitiei ca arma de lupta pentru a-i nimici? Nu se stie exact cum a luat nastere credinta catara. Era ziua de 22 iulie. si nici unul dintre cronicarii epocii nu ezita sa sublinieze acest lucru. cine erau acesti catari — sau albigenzi — a caror credinta avea sa provoace pornirea unei adevarate cruciade împotriva lor? Ce anume era atît de înspaimîntator pentru institutia Bisericii. trebuie sa precizam data exacta a masacrului. în secolul al Xl-lea. Raymond Trencavel I. cînd a u jurat sa-i sprijine pe catari. Oare ce s-a întîmplat atunci la Bezieres? În primul rînd.. Ereticii pretindeau ca Sfînta M aria Magdalena a fost concubina lui lisus Hristos.. Si atunci. drept a fost ca acesti cîini murdari sa fie prinsi si masacrati de sarbatoarea celei p e care au insultat-o. Catarii nu erau tratati cu dispretul si ironia cu care cultura moderna tinde sa priveasca azi minoritatile religioase. Este deci clar ca aceasta credinta constituia o traditie locala ce stapînea cu o forta extrema inimile si mintile oamenilor. Deci. sarbatoarea Mariei Magdalena. ei constituiau religia dominanta în zona. catarismul devenise practic . încît sînt usor de observat chiar si în prezent.

un calugar spaniol care a fondat apoi Ordinul Fratilor Predicatori (mai tîrziu Ordinul Sfîntul ui Domin ic. asa cum vom vedea ceva mai tîrziu). modul lor de viata era. oprin du-se pentru a da o mîna de ajuto r oriunde era nevoie. la prima vedere. Erau. dar acceptau pestele (din motive nu tocmai juste. dar a sfîrsit prin a se întoarce la Roma exasperat de intransigenta locuitorilor. în darea sa de seama catre papa însa. toti fiind considerati preoti. acestea contravenind total preceptelor lui lisus. iar în 1179. desi se aflau pe o cale gresita din punct de vedere doctrinar. Catarii manifestau o ostilitate vie fata de simbolul crucii. o încercare de respectare a învataturilor lui lisus. ei si protectorii lor au fost „anatemizati". calatorind în cupluri. Catarii aveau un mod de viata foarte simplu. predicatori itineranti. în ciuda unor similaritati superficiale însa. si. Erau vegetarieni. toti membrii botezati ai cultului erau egali din punct de vedere spiritual. Biserica trimisese misionari specializati — vorbitori talentati — pentru a încerca sa-i readuca pe cei din Languedoc la „adevarata credinta". sustin ca ei erau reprezentantii unui curent ce propovaduia reîntoarcerea la valorile fundamentale ale crestinismului. nu-i putem gasi nimic de reprosat". Prin urmare. nu în biserici. cu toate ca dispuneau de o ierarhie administrativa din care faceau parte si episcopi. Preferau sa se reuneasca în aer liber sau în case obisnuite. celebrul Dominic Guzman. în 1205. asa cum vom vedea. Pîna la aceasta data.religie de stat. o trasatura comuna a întregii cruciade: chiar si cei mai aprigi dusmani ai catarilor au fost nevoiti sa admita ca stilul lor de viata era exemplar. pentru ei. au preluat multe idei exterioare si profesau o ideologie oarecum con fuza. Dar principalul motiv pentru care catarii au atras mînia Bisericii era acela ca refuzau sa recunoasca autoritatea papei. Oamenii cei Buni nu pareau a constitui o amenintare pentru nimeni. . Aceasta institutie a gasit însa o sumedenie de motive pentru a-i persecuta. daca „le studiem modul de viata. realitatea este alta. el a avut grija sa explice ca. Prin urmare. nimic nu era mai pacatos decît luxul si opulenta pe care le afiseaza Biserica. trimitînd si ea predicatori itineranti. într-adevar. de asemenea. de altfel. urau întregul cult al mor tilor si comertul cu relicve — o sursa majora de venituri pentru Roma acelor zile. Urmatoarea tactica la care a apelat Biserica a fost sa le raspunda cu aceeasi moneda. catarii ar putea fi considerati precursorii miscarii protestante.10 Aceasta a fost. ai carui membri au condus ulterior Sfînta Inchizitie). Chiar si marele Bernard de Clairvaux (1090-1153) a fost trimis în regiune. dar toti fusesera primiti cu cea mai deplina apatie. Printre primii sa numarat. Desi. catarii pareau a nu deranja pe nimeni. În decursul secolului al XH-lea. mai cu seama cei cu orienta ri New Age. cu exceptia Bisericii. De asemenea. cu toate ca gradul ridicat de civilizatie din Languedoc determinase în rîndul populatiei o atiudine mai „moderna" cu privire la femei. considerîndu-1 un memento sinistru al instrumentului pe care a f ost torturat si ucis lisus. aveau convingeri pacifiste si credeau într-o forma de reîncarnare.. Catarii au acuzat Biserica Catolica de deviere grosolana de la conceptul originar al miscarii initiate de lisus.9 Supranumiti Les Bonhommes sau Les Bons Chretiens — „oameni buni" sau „buni crestini" —. Cercetatorii actuali.. traind în deplina saracie si simplitate. o serie de concilii au condamna t cultul catarilor. Poate mai surprinzator pentru acea epoca e accentul pe care ei îl puneau pe egalitatea dintre sexe.

legatul papal care a adus vestea fiind ucis de Unul dintre c avalerii lui Raymond. dar dispretuiau atît de intens „învelisul murdar de carne". Miscarea a fost una extrem de nepopulara . Catarii erau pacifisti. la o înaltime ametitoare . Dupa parerea noastra însa. aproape sub nasul papei. în timpul cruciadei. Cruciada împotriva albigenzilor. de ziua Sfîntului loan Botezatorul. Era chiar posibil ca unii dintre cruciati sa-i cunoasca personal pe ereticii pe care jurasera sa-i nimiceasca. Aceasta a fost ultima picatura: Papa a declarat o cr uciada generalizata împotriva catarilor si a celor care îi sustineau sau care simpatizau cu ei.11 Majoritatea soldatilor proveneau din zonele de nord ale Frantei. regiunea era independenta. papa Inocentiu al III-lea si-a pierdut rabdarea si 1-a excomuni cat pe contele de Toulouse. în care cruciatii au scos la iveala ce era mai rau în ei. fiindca nu a luat nici o masura împotriva ereticilor. avînd forma conica a unei capatîni de zahar. În acea epoca însa. Dar daca în acest din urma caz urcarea le poate pune probleme celor neantrenati. a fost de o brutalitate fara margini. în mod cert.Cele doua tabere s-au întîlnit în cadrul unei serii de dispute. Raymond al IV-lea. Chemarea la cruciada a avut loc pe 24 iunie 1209. Aceasta de acum însa avea sa fie dusa de crestini împotriva crestinilor. numele Simon de Montfort stîrneste reactii de spaima amestecata cu ura. motivele religioase ale cruciadei au atras rapid dupa sine ratiuni mult mai cinice. Acest episod al istoriei europene a fost. în 1207. chiar daca asta însemna martiriul pe rug. chiar si astazi. Montsegur a capatat în timp o aura mitica. amintind de Glastonbury Tor. Un punct important pe traseele turistice actuale. dintre ei. Pe lîngâ faptul ca a constituit primul genocid al Europei. a reprezentat. mii de catari au sfîrsit în flacari si. devenise parte integranta a Frantei. Campa nia a durat pînâ în 1244 — o perioada lunga. Acest lucru a fost evident cu deosebire la finele asediului la care au fost supusi în ultimul lor refugiu. ea nici nu se compara cu drumul pîna sus. oras dupa oras câzînd în fata trupelor conduse de Simon de Montfort. Fortareata de piatra. cruci ada împotriva albigenzilor a însemnat mai mult decît o campanie de atrocitati în mod ciudat uitata. împotriva unor „salbatici" care traiau pe tarîmuri atît de îndepartate. o miscare decisiva pentru unificarea Frantei si a pus bazele înfiintarii Inchizitiei. de ordin politic. în cele din urma. Montsegur. toate cruciadele fusesera lansate împotriva musulmanilor. Exista locuri în Languedoc unde. la „castelul" Montsegur. încît erau nerabdatori sa scape de el. este cocotata aproape incredibil. Pîna la acea data. de asemenea. iar bogatia si puterea detinute de cei din Languedoc nu-i puteau lasa indiferenti. care a început la Beziers în 1209. un fel de apriga dezbatere publica soldata cu un esec total. extrem de semnificativ. Unii chiar nu au demonstrat nici un semn de durere. încît nici imaginatia nu le putea cuprinde. La începutul cruciadei. multi nu au aratat nici cea mai vaga teama sau oroare la ideea unei astfel de morti. la sfîrsitul ei.

referindu-se la capturarea ei: „(trebuie sa) retezam capul balaurului". cu rucsacuri în spinare. Oare ce a putut sa determine un asemenea comportament? Unii au sugerat ca. catarii întîmpinau tortura si moartea sigura nu doar cu stoicism. Odata aflati însa în fortareata. chiar si în clipele în care — se spune — flacarile le învaluiau trupul. acest lucru trimite la imaginea impresionanta a calugarului budist care s-a sinucis pentru a protesta împotriva Razboiului d in Vietnam. În timpul celor zece luni de asediu de la Montsegur. cu armurile lor grele. astfel ca Montsegur devenise cartierul lor general. urcarea este foarte dificila. a subliniat importanta citadelei atunci cînd a scris. s-a petrecut un fenomen curios. Panouri în mai multe limbi avertizeaza turistii ca ascensiunea pîna la „castel" nu e indicata decît celor bine antrena ti. Cel mai incitant mister este cel al asa-numitei comori a catarilor. chiar si pentru drumetii arsi de soare. cruciatii au suferit o profunda transformare interioara. prada unei transe posibile gratie inimaginabilei discipline interioare n ascute dintr-o intensa si îndelunga pregatire. pe de alta parte . caderea fortarefei Montsegur a lasat în urma o serie de mistere de nepatruns. fortareata devenise o atractie irezistibila pentru oamenii papei. Adapostind circa 300 de eretici si. Monahul a ramas neclintit în vreme ce flacarile 1-au ucis. E greu de imaginat cum reuseau catarii — si proviziile lor — sa ajunga sus. Oricum însa. spre poalele Pirineilor. mai cu seama. jurînd sa ramîna devotati credintei lor chiar si în fata torturii. Regina Frantei. viata lor d evenea usoara. Oare practicau si ei o tehnica similara ce le-a permi s sa îndure cele mai cumplite chinuri? Desigur ca acesta este un secret pe care orice soldat. din orice epoca. din motive înca necunoscute li s-a permis sa ramîna în fortareata timp de înca cincisprezece zile. Desi au capitulat în mod oficial pe data de 2 martie 1244. de unde strajuieste satul si valea amenintata mereu de caderi de stînci. Asa cum am vazut. pe care patru dintre ei ar fi reusit s-o scoata din cita dela cu o noapte înainte de masacrul final. deasupra haului ce se deschide în coasta muntelui. puternic impresionati de purtarea exemplara a catarilor. Mai multi soldati au trecut de partea catarilor. p e liderii acestora. cruciatii îi împinsesera deja pe catari tot mai departe. Pentru cei care îsi amintesc perioada anilor 1970. Catarii.gunstei de munte. de la vînatorii de comori nazisti la caut atorii Sfîntului Graa l. fiindca soldatii calare. care au fascinat generatii întregi si au atras cele mai variate personaje. Acesti eretici descurcareti au re usit într-un final sa scape coborînd pe frînghii. nici maca r nu se puteau gîndi la escaladare. Blanche de Castilia. interval la capatul caruia urmau sa se . în mijlocul noptii. La începutul anilor 1240. ar vrea sa-1 cunoasca. s-au pregatit si ei pentru moarte. în ciuda faptului ca stiau bine care avea sa fie sfîrsitul acestora. ci cu un calm absolut.

cînd. deriva din termenul „bulgar" si are ambele semnificatii atît în sens literal (toti ereticii sînt acuzati —justificat sau nu — de deviere sexuala). Bogomilismul a avut o râspîndire larga — cel putin pîna la Constantinopol — si a fost considerat o amenintare serioasa la adresa ortodoxiei religioase. Conform unor supozitii. Unii au presupus ca ar fi fost vorba despre Sfîntul Graal însusi sau despre un alt obiect ritualic cu o semnificatie deosebita. ce forma ar fi putut lua ele? Ce credeau catarii cu adevarat? Credintele lor sînt dificil de evaluat astazi. precum catarii. deoarece au lasat în urma foarte pu tine scrieri si majoritatea informatiilor în acest sens provin de la mar ele lor dusman.12 Religia a derivat însa dintr-o viziune aparte asupra lumii. cît si în sensul mai general. în argou : „nemernic". Judecind dupa traseul dificil urmat de cei patru evadati. lumea este în sine malefica. The Hidden . e greu de crezut ca ei ar fi transportat saci cu lingouri de aur. Bogomilii din Bulgaria erau mostenitorii unei lungi traditii „eretice" si îsi creasera o reputatie pitoreasca printre cei care nu le împarta sea u credi nta . de exemplu. stilul lo r de viata era mai interesant. originile ei exacte ramînînd înca subiect de dezbatere. o miscare eretica aparuta initial în Balcani. Un alt subiect de energice speculatii este comoara catarilor. întruchipînd poate legendara semintie pierduta a lui lisus. 1987). (Detalii mai ample în acest sens pot fi gasite în documentatul studiul al lui Iuri Stoianov. care si-a exercitat influenta în regiune pîna dupa disparitia catarilor. asa cum subliniaza Walter Birks si R. Catarii erau o ramura a bogomililor.A. spiritul fiind prizonier într-un trup mizer si unica modalitate de eliberare este prin gnosis. Exista numeroase radacini posibile ale gnosticismului: filozofia Greciei antice. Si. revelatia de tip personal ce duce sufletul la desavîrsire si la adevarata cunoastere a lui Dumnezeu.predea pentru a fi arsi pe rug. Unele relatari afirma chiar ca ac estia s-ar fi napustit pe pantele muntelui si ar fi sarit direct în focurile aprinse la poale. erau deopotriva dualisti si gnostici: pentru ei. Dar daca ar fi fost vorba despre cunostinte sau învataturi secrete. peiorativ. de fapt. de fapt. altii sînt de parere ca asa-zisa lor comoara ar fi fost. s-a pus prea mult accentul pe presupusa lor teologie. culte precu m cel dionisiac si religii dualiste ca zoroastris-mul. cunostinte. Bogomilii si „ramificatiile" lor. învataturi sau chiar ca evadatii însisi ar fi avut o importanta anume — reprezentînd o forma de autoritate. Inchizitia. o serie de scrieri. C uvîn tul din li mba engleza bugger "pederast". dar nimeni nu poate sti care este adevarul. ei ar fi solicitat aceasta pasuire pentru a avea timp sa îndeplineasca un ritual anume. Gilbert în cartea The Treasure of Montsegur („Comoara din Montsegur". la mijlocul secolului al X-lea.

„Traditiile tainice ale Europei". poate ca ipoteza îi oripila atît de mult. presupunea martiriul pentru credinta lor. daca nu. Pe scurt spus însa. urmau sa se tot reîncarneze pîna ce reuseau s-o sfîrseasca în mod corect. pe de alta parte.14 desi afirmatia este cît se poate de er onata. Ideea lor de reîncarnare. pe de alta parte. acest „a lt" lisus a trebuit inventat ca urmare a dispretului resimtit de catari pen tru corpul fizic. de aceea. au fost nevoiti sa reinte rpreteze evenimentele biblice. era de neimaginat. pentru a se potrivi cu credintele lor. ci numai de cei cîtiva initiati din pozitiile de vîrf. unele elemente specifice zonei Languedoc. Daca îsi puteau încheia astfel viata.Tradition in Europe. era fundamentata pe conceptul „sfîrsitu-lui bun" (moartea). catarii se aflau într-o pozitie delicata. nu aveau sa mai revina în alt trup. încît n-o împartaseau decît celor care se dovedisera demni de asemenea cunoastere. teologia catarilor a inclus. dar. Tinînd seama de literatura pe tema catarismului disponibila în majoritatea buticurilor pentru turisti din Languedoc. în aceasta vale a plîngerii. îsi încurajau adeptii sa citeasca singuri Biblia (spre deosebire de catolici. care refuzau hotarît accesul direct al populatiei la Scripturi). . precum reîncarnarea si vegetarianismul. Exista sute de carti si brosuri care celeb reaza umanismul catarilor si credinta lor într-o serie de principii „moder ne". spirit pur. care. pe de o parte. într-adevar. Fireste . Au existat si unele opinii conform carora catarismul a fost un «produs" exclusiv local. Din punct de vedere teologic. Catarii aveau virulente tendinte antisex si chiar anticasatorie si. ci ca urmare a urii pe care o resimteau pentru procreare si mîncau peste pe baza convingerii eronate ca pestii se reproduc asexuat. a fost tintuit pe cruce. pentru ei. 1994)13. Un aspect existent numai în acest cult este credinta ca Maria Magdalena a fost sotia lui lisus sau poate concubina lui. ce avea la baza o teologie simplista. un Hris-tos întrupat. Desi nu exista nici o dovada biblica în acest sens. Catarii erau vegetarieni nu fiindca ar fi iubit animalele. carnal. Prin cipalul exemplu în privinta reinventarii Noului Testament este opinia lor cu privire la rastignire — aceea ca un lisus necarnal. este greu de crezut ca ar f i inven ta t a sa ceva. toate acestea nu sînt altceva decît aiureli sentimentale. am putea crede ca aceasta era un soi de religie New Age romantata. acest lucru nu era menit sa fie cunoscut de toti ttiernbrii cultului. de obicei .

existenta unei relatii între lisus si Maria Magdalena era o credinta atît de raspînditâ în rîndul populatiei si atît de importanta pentru întreaga lume crestina a regiunii. o serie de incidente specifice descrise în Nag Hammadi apar si în tratatul S orei Caterina. catarii au cautat îndelung diverse justificari teologice pentru a explica aceasta casatorie — un efort pe care nu 1-ar fi facut daca ar fi putut respinge pur si simplu povestea ca fiind o aiureala. în anii 1330.. deoarece contine unele idei care nu se mai întîlnesc decît în Evangheliile de laNagHammadi: Maria Magdalena este înfatisata ca fiindu-i superioara lui Petru prin faptul ca îl întelege mai bine pe lisus. din text transpare aceeasi tensiune existenta între Magdalena si Petru. mai mult decît atît însa. Si. Brosura prezinta o serie de dialoguri într e „Sora Caterina" si confesorul ei. la acea vreme în Languedoc.19 Profesorul Barbara Newman de la Universitatea Pennsylvania subliniaza o alta dilema. cu privire la trairile religioase ale unei femei si. De fapt. printre care Marjorie. deschide specialistilor o perspectiva interesanta. Am mentionat deja ca ideea unei relatii romantice între lisus s i Maria Magdalena apare si în Evangheliile de la Nag Hammadi.17 Si exista probe care sustin aceasta ipoteza. desi specialistii considera ca autorul real a fost una dintre adeptele acestuia. mai mult decît atît. au presupus ca aceste idei gnostice timpurii au sta la baza cultului Magdalenei din regiunea de sud a Frantei. pe care o exprima astfel: „Faptul ca «Sora Caterina» oglindeste aceste idei ridica o problema spinoasa privind . cu toate ca prezinta o serie de idei ortodoxe. Spre exemplu. unor zvonuri bizare si unor secrete întunecate.. pe lîngâ traditia trubadurilor/minnesingerilor. intitulat Schwester Katrei („Sora Caterina"). la un moment dat se afirma: „Dumnezeu este Mama Universala. în Languedoc ea a de venit punctul centra l al unor convingeri în mod eviden t eretice si — asa cum aveam sa constatam mai tîrziu — tot în aceasta regiune a dat nastere unor pasiuni salbatice. o traditie originala a catarilor.16 Desi Magdalena era si înca este o sfînta foarte populara în Provence. sub semnatura misticului german Meister Eckhart. Ar fi oare posibil ca ele — sau alte scrieri similare — sa fi constituit sursa credintei înversunate a celor din Languedo c? Unii specialisti. de fapt. cuprinde si multe altele ce nu pot fi în nici un caz considerate astfel. dupa cum scrie Iuri Stoianov: „Ideea Mariei Magda lena ca «sotie» sau «concubina» a lui Hristos pare a fi. ideea unei relatii sexuale între lisus si Maria Mag-dalena nu putea fi rezultatul imaginatiei lor bogate. Ceea ce ar trebui sa retinem de aici este faptul ca. unde se presupune ca ar fi trait.Prin urmare." si. încît nu putea fi nicicum ignorata. fara un co' responden t în doctrinele bogomililor". denota o puternica influenta catara. ascunse în Egipt în secolul al IV-lea. Acest tratat neobisnuit subliniaza conexiunea dintre Magdalena siMinne — femeia personificare a iubirii pentru minnesingeri. la Strasbourg a fost publicat un mic tratat remarcabil.

întrucît ca tarii îi acordau ei o a semenea veneratie. Textul. „ucenicul iubit". Ideea este mostenita direct de la bogomili. persista înca o convingere trainica în existenta unei relatii sexuale între Maria Magdalena si lisus. Cercetarile nepublicate realizate de John Saul au scos la iveala numeroase referinte la o astfel de relatie în literatura din sudul Frantei de pîna în secolul al XVII-lea . în secolul al XlV-lea. trimis pentru a încerca sa-i submineze misiunea de mîntuire. Dar exista vreun graunte de adevar în opinia lor cu privire la un lisus bun si un loan malefic? Probabil ca nu. poate con fuze. despre loan Botezatorul. aversiunea lor fata de el era atît de puternica. în sudul Frantei. a. o versiune gnostica a Evengheliei unui alt loan. Evangheliei dupa loan. în mod evident. de fapt. care înca nu au f ost redescoperite. Prin intermediul lor trebuie sa se fi transmis relatarile Evangheliilor gnostice despre Maria Magdalena. ci si din alte documente similare. fiul lui Nostrada mus (text publicat la Toulouse)21. Aceste idei dualist-gnostice concorda cu teologia generala a catarilor. pe care specialistii o considera a fi cea mai gnostica din Noul Testament. dezvaluite în particular lui loan. în Provence. Catarii aratau. dar în van25.23 În aceasta carte. un emisar al Satanei (stapînul lumii ma teriale).) În mod cert.transmiterea istorica a mesajului" si releva „un fenomen real. o pretuire aparte Evangheliei dupa loan.22 Unul dintre putinele texte sacre ale catarilor care s-au pastrat pîna astazi este „Cartea lui loan" (cunoscuta si sub numele Liber Secretum)'. care s-ar fi aflat în posesia catarilor. (în cercurile oculte se vorbeste de mult despre o alta versiune. da r tulburator".îndeosebi în lucrarile unor persoa ne asociate cu Prioria din Sion.20 Cum a reusit autorul acestui tratat. Dimpotriva însa. lisus le spune discipolilor sai ca loan Botezatorul era. încît îl con siderau „un demon". însa — asa cum au sugerat numerosi critici contemporani — este posibil ca relatia dintre cei doi sa nu fi fost chiar atît de bine definita cum cred majoritatea . Interesant este faptul ca. textul este identic cu cel al Evangheliei canonice. ' Am vazut. si numerosi ocultisti au cercetat zona Montsegur pentru a o gasi. cu origini bogomile. sa intre în posesia unor texte descoperite sase sute de ani mai tîrziu? Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Sora Caterina reflecta influenta catarilor si a trubadurilor din Languedoc. nu era în întregime acceptat nici de toti bogomilii. Numeroase secte catare aveau idei mai ortodoxe despre loan si se pare chiar ca bogomilii din Balcani îi marcau prin ritualuri ziua de 24 iunie. unii dintre a cestia numin du-1 (oarecum derutant) „înainte-mer-gatorul Antihristului". am presupus ca manifestau aceleasi sentimente fata de Botezator. catarii aveau idei neortodoxe. ca locurile dedica te Magdalenei a"u de obicei în apropiere centre a socia te cu loan B otezatorul. în mare parte. Si este posibil ca aceste informatii sa provina nu numai din textele de la Nag Hammadi. nici de toti catarii. precxtin Cesar. dar contine si unele „revelatii" suplimentare. acum pierduta.

La nivel superficial.crestinilor. Celebra cîntareata de opera Emma . Din pacate. la fel se înalta azi. Da r nu putem trece cu vederea un ordin major. persistente. Cavalerii detin un loc aparte în memoria colectiva a regiunii — un loc cîtusi de putin negativ.28 Purtînd titulatura oficiala Ordin ul Cavalerilor S araci ai Templului lui Solomon. Altfel spus. majoritatea istoricilor nu au astâzi nici un fel de scrupule în a p rivi cu suveran dispret tot ce aminteste de asa-zisele lor „secrete". asa cum îsi pot da seama toti cei care au citit romanele lui Umberto Eco. cea dintre lisus si loan pare a fi fost perceputa în regiune în chip cu totul diferit fata de versiunea propovaduita de Biserica. dar în scurt timp s-a ien tul extin s. nu se putea ca ei sa nu constitui e o parte integranta a cercetarilor noastre. ruinele castelelor si ale fortaretelor sporind astazi frumusetea salbatica a regiunii. 27 Principa lele date referitoare la cavalerii templieri sînt simple. o ilustrare la nivel fundamental a filozofiei lor de tip dualist: un membru al diadei este bun. asa cum cruciada împotriva albigenzil or a lasat urme adînci. Este vorba. în zone izolate ale aceluiasi tinut. desigur. devenind o f orta redutabila nu numa i în Or . timp de noua ani. Dat fiind însa ca în toate misterele ce învaluie Prioria din Sion sînt implicati deopotriva si acesti calugari razboinici. organizatia a fost înfiintata în 1118 de nobilul francez Hugues de Pa yens pen tru a escorta pelerinii în Tara S fînta. ordinul a cuprins doa r n oua cavaleri. nu are rost sa cautam la catari o confirmare a pretuirii pe care i-o acorda miscarile eretice lui loan Botezatorul. care contribuie din pl in la restabilirea echilibrului. Acest lucru sugereaza ca în zona persista din timpuri stravechi anumite dubii cu privire la presupusa sustinere acordata de loan Botezatorul misiunii lui lisus. povestea arata însa cît de profund sînt ancorati templierii în legendele locale. Si. iar celalalt rau. pentru care loan Botezatorul a fost dintotdeauna. Templierii au devenit în prezent un fel de laitmotiv ezoteric. La fel ca relatia dintre lisus si Magdalena. despre Cavalerii Templi eri.26 Conceptia pe care o aveau catarii în acest sens era. dar egali. probabil. cei doi sînt opusi. în zilele de vineri în care am fost noi acolo n-am vazut si n-am auzit nimic. De aici se desprinde însa o concluzie logica: pentru catari. tinta unei devotiuni fervente. asupra regiunii Languedoc. castelele acestor enigmatici cavaleri ai trecutului. Una dintre cele mai pit oresti legende locale sustine ca. ori de cîte ori ziua de 13 octombrie cade într-o vineri (data si ziua exterminarii brutale a ordinului). originara din Aveyron (în nordul provinciei Languedoc). lumini stra nii apar printre ruine si siluete întunecate pot fi vazute rniscîndu-se în zona. în mod inexplicabil. O treime dintre proprietatile detinute odinioara de templieri în Europa se afla în Languedoc. catarii îi considerau rivali — o opinie în dezacord total cu traditia crestina. scria în memoriile sale ca localnicii obisn uiesc sa spuna lAtaftt un baiat deosebit de inteligent sau de frumos ca „este un adevarat fiu al templierilor". cu exceptia grohaitului alarrnant al porcilor mistreti. Ini tial.

iar unul dintre motive a fost si impresionanta abilitate financiara de care . Hugues de Payen s a pornit spre Europa. seniorul lui Hugues de Payens. pe baza celui al cistercienilor. de pilda. prestigiul si forta financiara a templierilor erau aproape inimaginabile. aroganta tot mai accentuata a ordinului a început sa învenineze relatiile dintre templieri si autoritati. un politicia n viclean. Dupa recun oasterea oficia la a organiza tiei. castitate si supunere. contele de Champagne. La fel ca toti calugarii. un rezultat al Regulamentului lor: noii membri erau obligati sa cedeze ordinului to ate proprietatile pe care le detineau. unde acesta si-a construit apoi „imperiul" monastic. ci si în Europa . Nu exista oras mare în care ei sa nu aiba o comunitate. cît si religioase. vistieria templierilor s-a umplut cu vîrf si îndesat. Dar. unul dintre cei noua cavaleri fondatori. în conformita te cu un plan prestabilit. Averea cavalerilor constituia. pe masura ce „imperiul" lor se extindea. în 1129 a a jun s în Anglia si a f ondat primul cen tru templier de aici. Unii specialisti au sugerat ca templierii si cistercienii au actionat împreuna. lipsit de scrupule în metodele pe care le folosea pentru a-si doborî adversarii".. Dar. con ducato rul Ordinului C istercian . împotriva dusma nilor lui Hristos . la con ci liul de la Troyes. asa cum o demonstreaza. templierii nu vor mai raspunde decît în fa ta suveranului pontif. în parte. pe locul în ca re se a fla a sta zi sta tia londoneza de metrou Ho lbom. din a cel moment. În perioada lor de glorie în Europa. În 1128. can oniza t ma i tîrziu. si larga raspîndire a unor nume ca Temple Fortune si Temple Bar (în Londra) sau Temple Meads (în Bristol). Protagonistul a flat la originea a cestui evenimen t a fost B erna rd de Clairvaux. ofensiv. era unchiul lui Bernard.29 Bernard este cel care a scris Regulamentul Cavalerilor Templieri. pentru a pune stapînire pe crestinatate. da r traiau în lumea ma teriala si se angaja ser a sa ia spada în mîini la n evoie. între cele doua ordine a existat un anumi t gra d de coordon are deliberata. templierii au f ost recunoscuti oficial ca ordin militar si religio s. solicitînd pamînturi si ban i din partea familiil or rega le si nobiliare.. atît laice. astfel ca ima ginea templierilor a devenit inseparabila de cea a cruciadelor menite sâ-i alunge pe necredin ciosi din Ierusalim si s a asigure suprematia crestinilor în Tara Sf în ta .Mijlociu. Semnificativ este si faptul ca Andre de Montbard. dupa cum scria Ba mber Gasco ign e: „Era agresiv. cava lerii depusesera juramînt de sa racie. a declarat în 1139 ca. de altfel. Dezvoltîndu-se în pa ralel. în scurt timp. i-a donat viitorului Sfînt Bernard pamînturile din Clairvaux. devenit între timp papa Inocentiu al II-lea. dar stratagema lor nu a reusit. iar unul dintre protejatii sai. la acestea se adaugau masivele donatii de pamînturi si bani din partea unui mare numar de nobili si capete încoronate.

torturati si apoi arsi pe rug. fireste. a pus la cale dist rugerea templierilor de comun acord cu papa. numai cei care au refuzat sa recunoasca acuzatiile aduse si cei care si-au retractat marturisirea au fost ucisi. Aceasta este povestea relatata de majoritatea surselor istorice. Si totusi. s-ar fi deda t la orgii homosexuale ca parte a îndatoririlor cavaleresti sau s-a r fi închinat unui demon pe nume Baphomet si/sau unui cap fara trunchi. un monarh extrem de puternic. aveau nevoie de acordul comandantului. în conformitate cu acestea. în cadrul ritualului de initiere. templierii au devenit primii bancheri internationali. chiar daca membrii de rînd ai ordinului nu dispuneau de nici un fel de averi. ultimul teritoriu crestin. chiar în acest caz. ars în Ile de la Cite din Paris. în primul rînd fiindca erau scutiti de taxe si fiindca nu datorau supunere decît papei si numai lui. Ea lasa impresia ca întregul ordin si-a gasit sfîrsitul în acea zi cumplita de demult si ca templierii au disparut efectiv de pe fata pâmîntului. Nici nu exista o modalitate mai sigura de a-si consolida puterea. Tara Sfîntâ a cazut treptat sub stapînirea sarazinilor. spre exemplu. . dar la fel de bogati si aroganti. În primul rînd. templierii au fost arestati în ziua de vineri. pe care îl avea la degetul cel mic. a ajuns în mîinile dusmanilor. duse uneori pîna la nesabuinta. Conduita lor în lupta era guvernata de reguli specifice. astfel ca. si-au atras resentimente tot mai puternice. cu atît aceasta discrepanta devenea mai clara. ei hotarînd dobînzile percepute la orice credite. Dintre miile de membri ai ordinului.au dat dovada liderii ordinului. printre ei aflîndu-se si Marele Maestru Jacques de Molay. din pacate însa. Templierii nu mai Puteau face nimic altceva decît sa revina în Europa si sa planuiasca o ulterioara recucerire. au fost acuzati ca au calcat si au scuipat pe cruce. Templierii erau. în 1307. în 1291. membrii ordinului ar fi venerat o pisica. Pe lînga bogatia colosala. Gratie acesteia. 13 octombrie 1307. Regele Frantei Filip cel Frumos. în numai cîtiva ani. Ramînînd fara „slujba". motivatia pentru o asemenea campanie în rîndul regilor care ar fi putut s-o finanteze s-a erodat. In ciuda unor eforturi sustinute. templierii erau renumiti si pentru curajul si abilita tea lor în lupta. Cîtiva au ajuns pe rug. pentru totdeauna. Toate acestea contravin flagrant. ideii conform careia erau luptatori devotati ai lui lisus si sustina tori ai idealurilor crestine si. adevarul este altul. De asemenea. le era interzis sa se predea înainte ca sansele de a în-vinge sa scada sub una din trei si. sub zidurile Catedralei Notre-Dame. Serviciile Speciale ale vremii lor. inevitabilul sfîrsit s-a produs. cu cît erau torturati mai mult. putini cavaleri au fost executati. într-un fel. Principala ratiune de a fi a Cavalerilor Templieri disparuse. titlul lor de „cavaleri saraci" a ramas fara acoperire. Dar cît de reale au fost acele marturisiri smulse cu fierul rosu? Si ce anume era de asteptat sa recunoasca templierii? Relatarile în acest sens sînt pitoresti. o forta de elita ce-1 avea pe Dumnezeu — dar si banii — de partea ei. în cel mai bun caz. în urma unor ordine secrete transmise reprezentantilor regelui. Astfel. desi majoritatea celor capturati au fost „luati la întrebari" — un eufemism convenabil pentru torturile înfioratoare la care au fost supusi. cetatea Acra 31.

atunci acesta a fost unul dintre cele mai bine pastrate secrete ale istoriei. Logica fireasca ne conduce usor la ideea ca ar fi fost nevoie de mult mai mult decît noua cavaleri pentru a apara cohortele de pelerini care straba teau Tara Sfîntâ — si mai ales pentru a face acest lucru timp de noua ani! în plus. fiindca e prea tî-nâr". comparativ cu meritele lor. daca asa stau lucrurile. de fapt. nu exista dovezi care sa ateste ca templierii chiar au încercat în mod serios sa îndeplinea sca o astfel de misiune. confiscînd a verea ordinului. Exista însa o marturisire care ar trebui sa ne puna pe gînduri: cea a lui Fulk de Troyes. s-a spus ca toate acuzatiile aduse templierilor au fost scornite de cei care îi invidiau pentru bog atia si puterea lor si care. Li s-a atribuit. Au fost ei vinovati de faptele pe care le-au recunoscut sau Inchizitia a inventat „pacatele" dinainte si apoi i-a torturat pîna ce a obtinut de la ei tot ce a vrut? nii cavaleri au (U ma rturisit. Multa cerneala a curs în disputele cu privire la acuzatiile aduse cavalerilor templieri si la marturisirile lor. probabil. asaltati de privilegii si onoruri disproportion d e mari. Un alt mister al începuturilor lor se refera la o serie de dovezi ce sugereaza ca ordinul exista cu mult înainte de 1118. adevarate.) Nimeni nu poate raspunde în mod cert la aceasta întrebare. o înt reaga aripa din palatul regal din Ierusalim. numele templierilor. Prioria din Sion pretinde ca s-a aflat la originea Ordinului Cavalerilor Templieri. desi acuzatiile nu au fost. în acest fel.Faptul nu este deloc surprinzator: cîte victime ale torturii au taria de a strînge din dinti si a nu recunoaste acuzatiile aduse. exista dovezi care atesta ca templierii erau implicati în ceva misterios si poate chiar „întunecat". povestea are dedesubturi mai adînci.32 Date fiind cunostintele sumare ale vremii în privinta istoriei. i-au oferit regelui Frantei o ocazie perfecta de a iesi din marasmul financiar in care se afla. în scurt timp.33 Este adevarat ca fondarea Ordinului Templierilor pare a fi fost rodul unei conspiratii. ca fusese construita pe fundatia Templului lui Solomon. cavalerii a u devenit rasfatatii Europei. de la care provine. Desigur. care a afirmat ca i-a fost aratat un crucifix s i i s-a spus „sa nu ai mare credinta în acesta. în sensul ocult al termenului. de altfel. ca li s-a spus ca lisus a fost un „fals profet". folosind chiar cuvintele sugerate de tortionari? în acest caz însa. în mod gresit. unde se sflase înainte o mos chee. de exemplu. desi motivul pentr u . cele doua ipoteze nu se exclud reciproc. una si aceeasi organizatie pînâ la schisma din 1188. este greu de crezut ca aceasta declaratie enigmatica ar fi nascocirea unui inchizitor. Pe de alta parte. dupa acest moment fiecare urmîndu-si calea proprie. Despre aceasta din urma s-a spus. Pe de o parte. Si totusi se spune ca ordine le au fost. de pilda.

în calatoriile lor. sintagma îl desemneaza „Iata Mielul lui Dumnezeu".) Dar. de exemplu în simbol face referire semnificatie. asa cum vom vedea. preferinta lor pentru loan Botezatorul este explicata în mod obisnuit prin faptul ca a fost învatatorul lui lisus. în orice caz. cautau Chivotul Legii37. capabile sa le confere puterea de a stapîni oamenii si bogatiile acestora. Pentru majoritatea crestinilor. Botezatorul însusi spunînd: multe regiuni însa. Si totusi. printre care si contele de Provence36. corp comun cu templierii — le atribuie Marilor sai Maestri numele de loan. nu exista dovezi care sa o confirme si. probabil în amintirea Botezatorului. ce anume se ascunde în spat ele mistificarii nu se stie. o mare parte din simbolismul lor aparent ortodox ascunde aluzii directe la loan. asa cum s-a sugerat. Din punctul nostru de vedere. acest pentru templieri se pare ca el avea aceeasi pe lisus.38 Dar adoratia pentru un astfel de totem presupune. Prioria din Sion — odinioa ra. Mielul lui Dumnezeu. Christopher Knight si Robert Lomas au înaintat ipoteza ca templierii au cautat — si au gasit — o serie de documente provenind din aceeasi sursa ca Manuscrisele de la Marea Moarta. Exista însa probe care demonstreaza ca. unul dintre cele mai fascinante aspecte referitoare la templieri este veneratia lor neobisnuit de prof unda pentru loan Botezatorul. iar zon Mielul lui Dumnezeu a . în cartea The Hiram Key. templierii au acumulat noi cunostinte de la arabi si de la alte popoare. de pilda. ca templierii nu erau doar niste simpli cavaleri crestini. repetam. Recent. erau originari din regiunea Champange sau din Languedoc. întreaga problema a provenientei manuscriselor este marcata de interpretari gresite si de supozitii. la loan. Poate ca. pare-se. e ra una dintre cele mai importa nte imagini ale templierilor.care data a fost falsificata nu este cunoscut. care pare a avea pentru ei o importanta mult mai mare decît a unui sfînt patron obisnuit. Unii au sugerat chiar ca ac el cap retezat pe care au fost acuzati ca-1 venereaza i-ar fi apartin ut însusi Botezatorului. Oricît de incitanta este aceasta sugestie. vreo comoara straveche ori documente care i-ar fi putut conduce la el sau anumite cun ostinte secrete. Hugues de Payens si cei noua tovarasi ai sai. Multi comentato ri au presupus ca prima atestare a fondarii ordinului — înregistrata în scris de William of Tyre cu cincizeci de ani mai tîrziu decît evenimentul propriu-zis — a fost doar o mistificare. se pare ca William nu a facut decît sa relateze poveste a asa cum a înteles-o el. nici unul dintre documentele lor oficiale nu precizeaza motivul acestui devotament. în a West Country din Anglia.34 (Desi nutrea o ostilitate profunda fata de templieri35. si se pare ca ei au pornit spre Tara Sfînta cu o misiune foarte clara. De altfel.

si anume cu numarul doi în ierarhie dupa Hugues de Payens. El da impresia ca accepta acuzatiile aduse ordinului.. probabil ca ar fi fost imprudent din lui sa le conteste. a scris ca procesul a dezvaluit „pericole pentru barca Sfîntului Petru". dar. Un indiciu ca veneratia cavalerilor pentru loan Botezatorul nu era doar un omagiu adus sfîntului lor patron. vizionarul si ocultistul catalan Ramon Lull (12 32— circa 1316). odinioara tinutul cu cea mai mare concentrare a templierilor din întreaga Europa. adaugînd ca: „Exista. la urma urmei. sa ascun da indicii relevante despre acest ordin? Posibil. ci ca ascunde ceva cu mult mai radical poate fi întîlnit într-o lucrare a unui preot pe nume Lambert de St Omer. în timp ce ca valerii erau înca judecati. fiind specif ic ramurii active în sudul Frantei. într-adevar.. 118 LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE Ar fi oare posibil ca provincia Languedoc. Asa cum am vazut.devenit unul dintre sigiliile oficiale ale ordinului. probabil. dintre care unul (anume) poate duce la o incredibila revelatie. sugereaza ca fondatorul (Ierusalimului ceresc) ar fi loan Botezatorul.40 Lull pare a se referi nu numai la amenintarea pe care dezvaluirile despre templieri o constituiau pentru Biserica. ci si la alte se crete. cel putin simpatizan ti ai „ereticilor" din munti si în mod cert s-au remarcat prin absenta din cruciada albigenzilor. tinta principala a cavalerilor în acea . La doi ani dupa arestarea în masa a templierilor. de aceeasi amploare. nu doar pentru rolul sau de precursor al lui lisus. în The Hiram Key. anterior un sustinator fervent al ordinului. tinînd seama de ceea ce se stie despre valorile lor relative. Godefroi de St Omer. implicatia este clara: loan Botezatorul este important ca personaj în sine. dat fiind ca es te vorba despre o regiune cu o memorie foarte buna si cu un adevarat dis pret pentru conventional. In mod aparent..39 La fel ca în cazul simbolismului din picturile lui Leonardo da Vinci. printre crestini multe secrete. Exista în sa numeroase elemente care sugereaza ca templierii erau. S imbolul templierilor — o cruce rosie pe fond alb — este adesea confundat cu cel al cruciatilor obisnuiti. daca nu sustinatori activi. O asemenea publica si manifesta infamie poate pune în pericol barca Sfîntului Petru". catarii si templierii s-au dezvoltat aici concomitent. autorii reproduc o ilustratie ce înfatiseaza ideea lui Lambert cu privir e la „Ierusalimul ceresc" si mentioneaza pe marginea ei: „. exact ca aceea aparuta de la templieri. Lambert era înrudit cu unul dintre cei noua fondatori ai ordinului.. în acest document asa-zis crestin nu exista nici o mentiune despre lisus". sar parea ca aceste grupari se situau pe pozitii divergente.

o serie de situri importa nte ale templieri lor n u a u fo st corespunz ator studia te. Exista. Descoperirile acestor entuziasti — rezultate atît în urma studierii siturilor. chia r si vagi. cît si a numeroaselor documente ce zaceau neatinse în arhivele locale — sînt impresionante. S i to tusi lucrarile arheologice desfa surate a ici sînt a proape inexistente. unele situri esentia le nefiind n icioda ta studiate. Da t fi ind ca a cea sta este opini a genera l a ccep tata . Prin urma re. o ri nici oda ta publica te. în tr. Dar care erau interesele si fortele motrice reale ale templierilor? Au fost ei doar niste simpli calugari razboinici. multi faceau parte din aceleasi familii ca cea mai mare parte a catarilor. o serie de organizatii de profil particulare. care i-au depasit cu mult pe specialistii acredi tati.epoca era Tara Sfîntâ si. este rez ulta tul unei ima gina tii h ipera ctive sa u al un or cerceta ri superf iciale. ca l atura ez oterica a templieril or n u poa te f i i gno ra ta .Roussillo n. Noi a m consta tat ca regiunea care a a vut cel mai mult de suferit — incredibil de mult. cei care doresc sa studieze a cea sta la tura „ întun eca ta " a ordi nului nu în draz nesc s.a deva r. condus de Georges Kiess din Esperaza (Aude). (E xista ma i multi istorici de seama care recun osc. mai ales daca tinem seama de lipsa . tendi nta o ficial a este con tra bala nsata de n umerosi cerceta tori pa rti culari ca re nutresc un interes deose bit pentru a cesti misteriosi cavaleri si multi localnici considera ca este de datoria lor sa protejeze vechile situri ale templierilor. La sîn d la o pa rte Tara Sfî nta. doa r si mpli c aluga ri lupta to ri si ca ori ce sugest ie ca a r f i avut preo cupari ezoterice. însa n u ar decl ara -o nicio dat a în public. î n pa rticul ar. asa cum pretind eau. ma jorit at ea i sto rici lo r a fi rma ca ei era u. în plus.au a fla t în a cea sta zon a restrînsa . sau planurile si actiunile lor au avut o dimensiune oculta? CAPITOLUL 5 Pastratorii Graalului Poz iti a of icia la sta nda rd este aceea ca în tre templieri si t er men ul „ ocult " nu poate fi în nici un caz pus semn ul ega l. de tea ma ca-si vor pierde reputa tia (si fin an ta rea a cademica ). acesta a f ost „caminul" Ca valerilor Templi er i.o f aca pe f at a. Peste 30 de pro cente di n to tal ul euro pean al fo rt âretelor si al cita del el or ordin ului s. a m spune — din acest motiv este La nguedo c. Din ferici re. aceste cercetari sîn t o ri evi tat e. de asemenea. precum Centrul pentru Studii si Cercetari asupra Templierilor. dar poate ca nici unul dintre aceste motive nu explica în totalitate lipsa lor de implicare în anihilarea catarilor. ) C a urma re a acestei a titudin i.

oamenii si-au cedat acest uia proprietatile. Pîna în momentul de fata doar o mica parte a rezultatelor obtinute de ei au fost publicate. dar au fost îngropati pe proprietatile ordinului cînd au murit. desi unele dintre acuzatiile a duse ordinului au fost în mod cert trucate.În apartamentul lui Charles de pe s trada principala (si singura. ci am apelat la Nicole si Charles. In unele cazuri. Noua ni s-a parut extrem de semnificativ faptul ca . Raspunsul lor a fost ferm: exista legaturi clare între cele doua grupari. Un asemenea grup de cercetare este Abraxas. Unii au oferit o explicatie cinica a acestui fapt: si anume ca. nu ne-am adresat autoritatilor. templierii au permis fara dubii initierea unor actiuni ostile pornite de pe teritoriul lo r. dar cei doi pl anuiesc sa remedieze aceasta situatie în scurt timp. împotriva cruciatilor. pentru a deveni membri mireni ai ordinului. în Aude. pentru a afla mai multe despre trecutul templierilor în „ereticul" Languedoc-Roussillon. condus de expatriata britanica Nicole Dawe si de texanul Charles Bywaters din stati unea Rennes-les-Bains. unii cavaleri i-au adapostit pe catarii fugari si se cunosc cazuri documentate în care templierii care au luptat activ alaturi de catari. Asa cum preciza Nicole: „Nu trebuie decît sa treci în revista numele catarilor din evidentele Inchizitiei si numele templierilor din acea perioada si vei vedea ca multe sînt identice. de altfel) din Rennes-les-Bains. au primit sprijin din partea ordinului. De exemplu. Prin urmare. coroborate cu rezultatele obtinute de alte organizatii similare. Noi am gasit însa dovezi despre catari care au apel at la templieri dupa ce au ramas fara nici un fel de mijloace materia le si nu numai ca au fost primiti si li s-a oferit adapost. Exista documente clare în acest sens". Nicole si Charles au descoperit cîteva situri majore ale templierilor care nu au fost vreodata atinse de arheologi.1 Charles a continuat: „într-o anumita regiune. Strâduindu-se sa faca fata pasivitatii oficiale. dar si entuziasmului exagerat al vînatorilor de „comori" — care constituie o amenintare considerabila pentru integritatea siturilor —.fondurilor si de frustrarea stîrnita de apatia istoricilor si a arhivarilor profesionisti. am început prin a-i întreba despre posibila conexiune între templieri si catari. este cert ca în unele situri ale cavalerilor. Cavalerii catari luau parte la lupte si apoi se retrâgeau pe proprietatile templierilor. cavalerii au facut tot ce-au putut pentru a se asigura ca familiile catarilor — sau urmasii lor — si-au primit pamînturile înapoi". mai cu seama. chiar si în cele mai intense momente ale cruciade i împotriva albigenzilor. singurul element care nu a fost folosit ca dovada împotriva lui a fost relatia sa . catarii au gasit adapost si chiar au fost îngropati în pâmînt sfînt. Studiile lor. legaturi ce depasesc simplele relatii de rudenie si care au fost sistematic ignorate de istorici. au permis rescrierea efectiva a istoriei templierilor. Mai mult decît atît.

De fapt. daca exista cineva ca re sa stie despre conexiunile lor cu catarii. Templierii din Roussillon au fost arestati si judecati.strîn sâ cu catarii. tinînd seama ca templierii au fost torturati de Inchizitie. a desfiintat oficial ordinul. încît nimeni nu a scos nici o vorba. doua târi ma i cu seama oferindu-le adapost cava lerilor fugari: Scotia si Portugalia. dar din ce în ce mai concreta — ca dincolo de paravanul istoriei oficiale se ascunde un secret monumental. erau teritorii franceze. cu toate ca zonele de nord. tot pare a lipsi o veriga esentiala. entitate care pare sa fi regizat toate miscarile sale ulterioare. Sa presupunem ca acest element eluziv avea legatura cu Prioria din Sion. dar au fost gasiti nevinovati si. cînd papa i s-au alaturat altor confrerii similare ori a restul zilelor pe propriile domenii. Daca templierii ascundeau într-adevar ceva — un secret pe care regele Frantei îl considera atît de periculos încît a luat masuri drasti ce împotriva lor —. Ei sustin chia r ca întreaga miscare a fost creata pentru a-i oferi acestui nucleu o fatada publica. poate ceva cunoscut suvera nului fra ncez si considerat atît de periculos daca ar fi a juns la urechile publicului. au devenit cunoscuti sub numele Cavalerii lui Hristos. partea de est a regiunii. diverse organiz atii pretinzînd ca sînt descenden te directe ale ordinului initia l. se afla sub protectia regatului spaniol al Aragonului. pe parcursul cercetarilor noa stre privind Ordinul Cavalerilor Templieri am avut tot timpul senzatia — bizara. (în aceasta din urma. inclusiv Carcassonne. exista date care sugereaza existenta unei entitati obscure implicate în însasi formarea ordinului. Ordinul Templierilor a supravietuit tentativei de distrugere si exista înca si astazi . desi dovezile atesta ca a suferit numeroase scindari. Multi au fost lasati în viata si s-au reorganizat sub un alt nume. Roussillon. (Si. Asa cum am vazut deja. reprezentantii ei erau aceia. pentru a li se arde trupurile ca un avertisment la adresa celor care ar mai fi a vut idei eretice. e s-au multumit sa-si traiasc Asa cum au sugerat mai multi comentatori2. Oare nu cumva si templierii.) Cu siguranta ca altceva era la mijloc. . Iar faptul ca Inchizitia avea deplina cun ostinta despre aceasta relatie este a testat de dezgroparea ca tarilor înmormîntati în pamînturile templierilor. treisprezece. si catarii detineau niste informatii potential explozive? Oare a cesta sa fi fost si motivul real pentru care Filip cel Frumos a pus la cale o campanie atît de bine planificata împotriva lor? Dar nu toti templierii au pierit în acea zi nefasta de vineri. chiar si la peste treizeci de a ni de la sfîrsitul cruciadei. ce anume era acest ceva? Cine s-a folosit de cine. papa sau regele Filip? Indiferent din ce unghi am privi aceasta istorie. premergator datei oficiale de fondare a templierilor.) De la Charles si Nicole am aflat ca regiunea Languedoc a constituit o exceptie de la „tiparul" general al persecutii lor. Nicole si Charles sînt convinsi ca în structurile de conducere functiona un nucleu de initiati.

. într-adevâr. corespunzatoare initierii în marile mistere.3 În mod similar. nu erau interesati de cercetare doar de dragul cercetarii. ca urmare. autorul britanic Graham Hancock scrie: „. poate ca acesta era unul dintre motivele secretomaniei lor. Mai exista pentru el o alta Maria. într-adevâr. si din trei cercuri «interio are». aveau o ierarhie bazata pe initiere si discretie — existenta unui asemenea nucleu era perfect posibila.. Iar «nucleul» era compus din acei saptezeci de templieri «interogati» de Clement al V-lea (dupa arestarile din 1307)".5 De asemenea. în acele vremuri era nevoie de o motivatie puternica pentru a cauta cunoasterea cu orice pret. una dintre primele lor eminente cenusii. în esenta.necesara o data cu sosirea europenilor în Tara Sfîntâ. Acesta din urma pare a fi avut menirea de a aprofunda studiile ezoterice si religioase. facînd o legatura clara între „Mireasa" si Maria din Betania6 care. au ajuns sa tolereze — si poate chiar sa adopte — o serie de convingeri neortodoxe. Cercetarile pe care le-am efectuat în ceea ce priveste credintele si actiunile acestui grup straniu de calugari razboinici m-au convins ca acestia detineau cunostinte despre o traditie extrem de straveche". dedicate misterelor minore. în cartea The Sign and The Seal. pe atunci. iar pe parcursul acestor peregrinari geografice si intelectuale. s i templierii. o scoala a misterelor — altfel spus. asa c um o demonstreaza multe dintre predicile sale. cît si convingeri diferite de ale acestora. Este deci plauzibil ca un membru de rînd sa aiba atît cunostinte mult mai reduse decît superiorii sai. Acest prelat cultivat si orgolios îi era în aparenta total devotat Fecioarei Maria. Exista si alti cercetatori care au ajuns la aceeasi concluzie. Unul dintre aceste indicii este gama de obsesii ale lui Bernard de Clairvaux. Probabil ca majoritatea mem brilor erau. doar niste simpli calugari razboinici. ne-au la sat o serie de indicii care sugereaza ce anume era important pentru ei. constituit din sapte cercuri «exterioare». Fiind implicati în aspectele oculte ale lumii islamice si iudaice. Cînd perseverau într-un anumit domeniu de studiu. dar situatia er a cu totul alta în privinta nucleului central.4 Dat fiind ca templierii erau. a scris aproape nouazeci de predici pe marginea Cîntarii Clntarilor si a sustinut de la amvon mult mai multe. de altfel. Templierii cautau. Se pare însa ca nu Fecioara era adevaratul obiect al adoratiei sale spirituale. sa desluseasca tainele universului prin orice metode si oriunde banuiau ca acestea s-ar putea ascunde. firi extrem de practice. Iata ce scrie francezul Jeân Robin (pe baza cercetarilor efectuate de Geor ges Cagger): „Ordinul Templului era. a carei identitate reala este sugerata de ca Bernard de Cla irvaux avea o pasiune pentru Ma donele negre. aveau un motiv cît se poate de serios Si. era considerata una si aceeasi persoa na cvi .

Semnificativ este si faptul ca templierii le jurau credinta „lui Dumnezeu si Doamnei Noastre" — sau adesea „lui Dumnezeu si Binecuvîntatei Maria". dar. Prelat ul a afirmat ca sursa lui de inspiratie spirituala a aparut în copilarie. Nu exista nica ieri indicii care sa sugereze existent a unei enclave secrete de razboinice în interiorul Templului.12 Acest lucru demonstreaza importanta pe care o detinea Magdalena pentru templieri. Se pare deci ca aparenta sa veneratie pentru Fecioara Maria era doar un paravan în spatele caruia se ascundea pasiunea pentru Magdalena. Fontaines. numeroase femei au d epus jurâmîntul de credinta.Maria Magdalena. opinie accentuata de cuvintele rugaciunii lor de iertare a pacatelor: „Ma rog ca Dumnezeu sa-ti ierte pacatele asa cum i le-a iertat Sfintei Maria Magdalena si tîlharului de pe cruce". caste lul Mariei si al Martei"9. lînga Dijon) nutrea un devotament profund. templierii erau preocupa ti de conceptul general de Feminin — o idee ce pare a distona profund cu imaginea lor de raz boinici. Totusi.7 Iar cînd si-a lansat chemarea la a doua cruciada în Tara Sfîntâ.) De fa pt. Bernard de Clairvaux a ales s-o faca de la Vezelay.Date fiind însa restul probelor. Specialistii presupun ca aceasta este o referinta ci frata la initierea sa în cultul respectiv. a sa cum scriu Michael Baigent si Richard Leigh în The Temple and the L odge . în timpul captivitatii cavalerilor din Roussillon. oras reprezentativ pentru cultul Mariei Magdalena. aceasta pasiune a sa fiind apoi transmisa ordinul ui. dar frumoasa". desi ramîneau apoi membre mirene ale ordinului.13 Sa ne amintim ca masacrul de la Beziers a a vut loc în aceeasi zi. desi cele doua nu se exclud reciproc. Chiar si în clipele în care îsi asteptau moartea. în primii ani de existenta.11 Se pare însa ca „Doamna Noastra" din legâmînt nu era Fecioara Maria. conditiile în care erau întemnitati au fost înrautatite în mod deliberat — la ordinele papei — de ziua Sfintei Maria Magdalena. Bernard le-a impus cavalerilor sai „supunere fata de Betania. este posibil ca si aceasta sa fie o referire cifrata la cultul Magdalenei. Dar în Regulamentul Templierilor. cînd a primit trei stropi din laptele miraculos scurs din sînul Madonei negre de la Châtillon. cavalerii întemnitati alaturi de Marele Maestru Jacques de Molay în carcerele fortâretei Chinon a u compus o rugaciune catre Notre Dame („Doamna noastra"). „Neagra sînt. spune iubita — o fraza care sugereaza clar existenta unei relatii între Cîntarea Cîntarilor si cultul Madonei negre. în care îl reaminteau pe Sfîntul Bernard ca fondator al religiei Sfintei Fe cioare Maria. (Este demn de remarcat ca. fata de care Bernard (nascut într-un centru reprezentativ pentru a cest cult. pentru a evidentia natura „ereziei" pedepsite. Charles si Nicole au descoperit ca din Ordinul Templului faceau parte si femei.

au reusit sa scape într-un mod care sugereaza ca ar fi fost înstiintati despre ceea ce li se pregateste. La sfîrsitul acestor documente se afla deopotriva nume de femei si de barbati. a trupului si a sufletului me u». Semnificativ este faptul ca unii cavaleri. cu certitudine în primul secol de existenta a acestuia. a pâmînturilor.14 În studiul lor aprofundat asupra documentelor ordinului. Nicole si Charles adopta un ton mai ferm: „Daca ne întoarcem la documentele din secolul al XII-lea.(1989): „.. O relata re din Anglia sfîrsitului de secol doisprezece aminteste despre o femeie care a fost primita în Templu ca Sora. celebra f lota a . interzicîndu-se cu desavîrsire prezenta femeilor — fapt care demonstreaza ca. este ignorat". Pe întregul teritoriu al Frantei. pîna în acel moment. situatia fusese alta. inclusiv trezorierul ordinului. Cînd ne-am exprimat surprinderea ca acest lucru nu este mai bine cunoscut si ca. Exista doua explicatii posibile : ori toti acesti oameni sînt orbi. implicarea femeilor nu este mentionata în lucrarile despre templieri. exceptie facînd unele aluzii vagi. adesea întîlnindu-se cupluri. Chiar si informatiile de acest tip continute în arhivele Inchizit iei au disparut de mult sau au fost distruse". ceea ce sugereaza clar existenta unei aripi feminine în interiorul ordinului sau al ipite la acesta. un numar mare de femei". Charles si Nicole precizeaza ca ma i tîrziu regulamentul a fost Codificat. Daca esti cercetator — ceea ce se presupune ca sînt acesti oameni -. In carti nu gasesti decît acele asi informatii redundante. prin urmare.. Charles ne-a spus: „Uneori am impresia ca.15 în plus. repetate iar si iar. si femeile trebuie sa fi depus jurâmîntul. Si totusi. ori — dintr-un motiv anume — evita sa acorde atentie acestor date. Si majoritatea templierilor din Franta par a se fi dus asemenea mieilor la taiere. în mare parte. se-nesa lii regelui au deschis ordinele sigilate prin care li se cerea s a strînga suficiente trupe pentru a-i aresta pe cei mai bine pregatiti lu ptatori ai crestinatatii — ca si cum unui sef de post oarecare i-ar reveni sarcina de a-i captura pe membrii Fortelor Speciale cantonati în zona. N i se pare straniu ca nici un cavaler nu a solicitat ajutoare din afara tarii. adevarul ar trebui sâ-ti sara în ochi. Este însa remarcabil ca lovitura de forta din 13 octombrie 1307 a fost atît de putin sîngeroasâ. la un moment dat. aceste mentiuni au fost trecute cu vederea în mod intentionat. Dar nu s-au gasit nici un fel de date suplimentare în acest sens. gasim numeroase elemente care atesta ca femeile au fost primite în ca drul ordinului. Toti ce i care erau acceptati depuneau jurâmînt de «cedare catre Ordinul Templului a casei. Documentele de acest tip se gasesc în principal în aceasta zona (Languedoc) si exista numeroase exemple care sugereaza ca din ordin trebuie sa fi facut parte.

îndepartate în timp. ea era zeita elena Atena si Isis din mitologia egipteana. cît si altor grupari ezoterice. în realitate însa. Cercurile si ciclurile au fost dintotdeauna asociate cu zeitele si cu tot ceea ce îi apartine sexului feminin. Este posibil ca acest lucru sa fi simbolizat ideea unui univers sferic. atît la nivel biologic. pretuiau cautarea întelepciu nii. în textul de la Nag Hammadi intitulat Pistis Sophia. Graham. Ce s-a întîmplat cu flota? Nu se poate sa fi disparut pur si simplu. este strîns asociata cu Maria Magdalena. numita uneori chiar Sophia19. a demonstrat ca templie rii utilizau un cod numit cifrul Atbash. Hugh Schonfield16. Schonfield arata ca. Si. . îndeosebi în Cartea Proverbelor — le-a dat multe batai de cap criticilor crestini si evrei deopotriva. Ea este cea care exercita o influenta asupra lui si chiar îl sfatuieste. poate ca. Luat ca atare.templierilor. Chokmah în ebraica. de asemenea. iar semnificatia sa arunca o noua lumi na asupra ratiunii de a exista a templierilor. Acest lucru dovedeste — cel putin — ca templierii erau maestri în a-si pastra secretele în cele mai ingenioase moduri si ca informatiil e lor proveneau din surse ezoterice. Pentru gnostici. specifica atît templierilor. El nu are dubii în aceasta privinta si nici nu considera asta ceva iesit din comun. Numita simplu „întelepciune". modul în care templierii utilizau termenul Sophia — încifrat în Baphomet — nu demonstreaza. Hancock scrie în The Sign and the Seal ca sophia „nu înseamna nimic altceva decît «întelepciune»"17. fiindca este înfatisata ca partenera a lui Dumnezeu. fireste. Exista însa numeroase alte indicii ca acest element era integrat într-o obsesie profunda pentru principiul feminin.18 Sophia era. pur si simplu. Nucleul de initiati ai ordinului a depus eforturi considerabile pentru a-si pastra secretele neatinse. înseamna mult mai mult. un personaj central în cosmologia gnostica. de oarece codul a fost folosit si de autorii unora dintre Manuscrisele de la Marea Moarta. daca acest cod este aplicat asupra numelui misteriosului cap fara trup pe care se spune ca îl venerau cavalerii — Baphomet — se obtine cuvîntul din limba greaca sophia. o veneratie deosebita a femininului. cercetatorul scotian Niven Sinclair. cu cel putin o mie de ani înainte de fondarea Ordinului Templului. Cavalerii îsi construiau bisericile în forma circulara. fiindca asa credeau ei ca fusese Templul lui Solomon. dar rnai degraba credem ca era o ilustrare a femininului. Faptul este remarcabil. cu baza în Franta. pare sa se fi volatilizat în mom entele respective. In arhivele regale referitoare la bunurile si posesi unile confiscate de la acestia nu este mentionata nici macar o corabie. Un fin cunoscator al traditiilor ordinului. ne-a declarat: „Templierii nutreau o credinta profunda în latura feminina"20. un rep utat specialist în problemele Noului Testament. Sophia — o figura feminina prezenta în Vechiul Testament. este cheia interpretarii gnostice a Cabalei (sistemul ocult care a stat la baza magiei medieva le si renascentiste). sub numele Chokmah.

patronul templierilor. Sfîntul Bernard. latime. Indiferent care ar fi semnificatia exacta a sfericitatii pentru templieri. ca ruia raposatul avea sa rena sca sub forma de spirit. biserica franceza din Londra (Notre Da me de France) are o forma rotunda. nu pot sa ignor faptul ca temp lierii însisi au fost arhitecti si constructori de seama sau ca Ordin ul Cistercian. în prim-plan fiind cea de la Chartres. beneficiind de toate avantajele inerente. asa cum am vazut. Referindu-se la arhitectura sacra a vechilor egipteni. Prin urmare. 1-a definit pe Dumnezeu ca «lungime. la fel c a simbolul fazei „mama" a zeitei. au constituit poate veriga lipsa în reteaua de transmitere a cunostintelor arhitecturale secrete.22 în întreaga istorie a marilor catedrale. Abia de curînd a fost recunoscuta semnificatia lui reala — aceea de codificare a cunostintelor ezoterice detinut e de templieri. Biserica a declarat eretica structura circulara a biser icilor. ei au initiat formarea breslelor mestesugaresti. Iar rotunjimea abdomenului însarcinat este familiara tuturor. au putut alege sa le împartaseasca lumii întregi sau sa le pastreze pentru ei. cît si în exterior. aspect subliniat si repetat de nume roase motive decorative. caruia îi apa rtin use viitorul Sfînt Bernard. precum cea de la Chartres". Iar dupa desfiintarea ordinului. autorul se întreaba totodata: „Sa fie o simpla întîmplare?" si continua: „Am banuit de mult ca exista o relatie în tre cele doua si c a templierii. în mod cert nu are nimic de-a face cu masculinul. Este un simbol arhetipal prezent la toate civil izatiile: mormintele preistorice erau circulare deoarece reprezentau pîntecele pamîntului. gratie descoperirilor facute în timpul cruciadelor. Acestea sugereaza ca .. odata aflati în posesia lor.23 Structura catedralelor era astfel proiectata. încît sa tina seama — sa ilustreze — principiile geometriei sacre24. Luna plina. atît în interior. precum scutirile de taxe. straniul simbolism al structurii si al decoratiunii lor a constituit o enigma pentru spec ialistii din numeroase domenii. Cavalerii templieri au constituit forta motrice care a stat la baza construirii marilor catedrale gotice. excelase si el în acest domeniu". De asemenea. printre care si cea a pietrarilor. acestia au devenit membri mireni ai ordinului.21 Dar. înaltime si profun zime» — o descriere uluitoare pentru un crestin. Graha m Hancock noteaza ca: „în Europa a fost egalata doar de marile catedrale gotice ale Evului Mediu.cît si ezoteric. în calitatea lor de „motor" al dezvoltarii în principalele centre europene de cultura. Multe dintre acestea le-au ramas cunoscute numai lor. Dar le-au dobîndit ei oare din întîmplare sau leau cautat în mod deliberat'? Dovezile par a înclina catre cea de-a doua ipoteza: au pornit în cautarea anumitor secrete si. dar cavalerii au lasat în urma o serie de indicii codificate. unele chiar sapate în piatra.. putem spune ca templierii detineau o serie de cunostinte eretice si exotice.

Era nu doar o suprema încîntare pen tru ochii tuturor muritorilor. fie c a reprezinta fiinte umane sau masinarii. Desigur. ci depasea puterea de a bsorbtie a celor cinci simturi. pentru francmasoni. toate lucrurile si fiintele. Omul Vitruvian. într-un mod unic. unul dintre cele mai cunoscute desene ale sale. un capriciu al unui zidar oarecare. numerosi vizitatori sînt nedumeriti de caracterul evident astrologie al decoratiunilor din piatra ale vechilor catedr ale. legendarul mag egiptean. mai tîrziu. Si totus i. In prezent. daca putem spune asa. înaltimea si adîncimea lui respectînd strict proportiile preferate de univers. însa nu la aceasta idee se reducea filozofia lor. Templul lui Solomon era. Printre reprezenta ntii de seama ai acestei arhitecturi ezoteric e au fost artistii rena scentisti. sînt doar ver . stravechiul adagiu ermetic Asa ca sus. ue nenumarate ori.proportiile geometrice în sine sînt un element al armoniei divine si c a unele proportii au un caracter „mai divin" decît altele.P tat deasupra intrarii principale a unui venerabil loca s de cult nu e altce va decît o aberatie. la fel si jos. Astfel este subliniata afirmatia lui Pitagora ca „numarul este totul" si con ceptul ermetic care sustine ca matematica este codul prin care zeii îi vorbesc omului. în conformitate cu acesta. Toata aceasta simbolistica a catedralelor reflecta. asemenea indicii apar la loc vizibil — si niciodata la întîmplare. siuni ale de la o simpla lingura pîna la om. pentru care „numarul de aur" — pentru ei proportia perfecta — era un veritabil panaceu. lungimea si latimea. transcendental. Semnificatia este simpla: tot ce exista pe pamînt are un corespondent în ceruri si viceversa — un principiu pe care Plato n 1-a concretizat în conceptul de Ideal. însusi sufletul lui Dumnezeu întrupat în piatra. Desenele lui Leonardo. este o întruchipare perfecta a numarului de aur. geometria sacra detinînd un loc privilegiat în întrea ga lor activitate intelectuala. Era menit sa rezoneze. cel mai stralucit exemplu al geometriei sacre. dar este posibil ca originile ei sa fie mu lt mai vechi. am putea crede ca simbolul zodiacal al Berbecului scul. Legendarul Templu al lui Solomon constituia. Se considera ca expresia provine din Tableta de Smarald a lui Hermes Trismegistul . pentru templieri si. cu însa si a rmonia sferelor celeste. în diverse catedrale. ilustrea za convingerea artistului ca proportiile în natura au o semnificatie si o armonie a lor. pentru initiat ii vremii. flori sau valuri.

în sine. Bernard de Clairvaux — se afla o sculptura în piatra ce pare a o reprezenta pe Fecioara Maria si care poarta inscriptia gravata: arcis foederis — Chivotul Legii. mult mai veche? Poate ca este evoc . Dumnezeu i-a învatat modul de punere în practica a geometriei sacre prin intermediul arhitecturii"27. Era de asteptat ca zeii sa se comporte asemenea oamenilor. Si iata-ne înca o data directionati catre Templul lui Solomon. ideal ce exista într-un fel de dimensiune alternat iva a „tiparelor" perfecte. Asa cum precizeaz a Baigent si Leigh în The Temple and the Lodge. locul în care marele preot putea comunica direct cu Atotputernicul prin intermediul unui instrument misterios — Chivotul Legii. cît si pentru nimicirea raufacatorilor si a celor carora nu li se spusese cum sa combata efectele funestei sale prezente. Nici una dintre ideile de mai sus nu le erau necunoscute templierilor. Fiul regelui David. ori cu o zeita pagina. fiind un simbol crestin frecvent utilizat în epoca medievala. Magicienii — sau magii — mergeau chiar mai departe. de pilda — creatia eminentei cenusii a ordinului. povestile anticilor despre zeii caracterizati de gelozii maru nte si obsesii adesea sordide erau considerate reprezentative din punct de vedere arhetipal pentru specia umana. Conform unor ipoteze. templierilor li s-a parut. încifrarea unor mesaje secrete chiar în piat ra catedralelor era mai mult decît o fantezie la moda.26 Templierii mai cu seama pretuiau aplicatiile: practice ale oricaror cunostinte ezoterice. Marmura si pietre pretioase. Acest dispozitiv „temperamental" era renumit atît pentru binecuvîntarile pe care le revarsa asupra drept-credinciosilor. cît si cavalerii care finantau lucrarile erau familiarizati cu principiile ermetice. Dar poate ca unele indicii despre ceea ce credeau ei a fi Chivotul Legii se gasesc în decoratiunile catedralelor. Pentru ei. Solomon a construit un templu de o frumusete nemaiîntîlnita. Maria Magdalena. Dar cum Chartres a fost un centru de cult al Madonei negre. considerînd ca fiece gînd si fiece actiune are o replica în alt plan si ca ambele dimensiuni se influenteaza reciproc în mod absolut. Astfel. Arhitectura catedralelor sugereaza ca atît constructorii. în cea din Chartres. Anticii nu considerau ca exista vreo discrepanta între supunerea în fata olimpianului Zeus si credinta ca maretul zeu adopta uneori înfatisarea unui animal pentru a seduce o pâmînteanca. „. În centrul lui se afla Sfînta Sfintelor. nu cumva Chivotul este identificat aici cu cealalta Marie . Acest concept a dus la ideea universurilor paralele din stiinta contempora na. eroul legendar al Vechiului Testament. dar la fel de valabila era si reciproca: ideea — co nsiderata „eretica" de evrei si de crestini — ca omul putea deveni la rîndul lui zeu. ca aceasta ar putea fi arma ideala.idealului lor.. asa ca au pornit în cautarea ei.. lemn înmiresmat si cele mai fine tesaturi au fost utilizate pentru crearea unui templu în care simturile credinciosilor sa fie desfatate. iar Dumnezeu însusi sa se simta ca acasa. folosind cele mai frumoase si mai scumpe materiale. sculptura nu este deosebit de semnificativa. probabil.

printr-o „lucrare" magica axata pe sexualitate. sub „paravanul" simbolului crestin.29 Se crede ca alchimia a fost mostenita de la egipten ii antici Prin intermediul arabilor (termenul în sine deriva din limba araba) §i era mai mult decît o simpla stiinta. (La fel de semnificativ este si faptul ca primele ilustrari ale legendei despre viata Mariei Magdalena în Franta sînt cele reprezentate de vitraliile din catedrala de la Chartres.) Prin urmare. Leonardo da Vinci era fascinat de hermafroditi. despre Nico las Flamei. Cercetarile efectuate de doctor Digby Quested de la Spitalul Maudsley din Londra si Lillian Schwartz de la Laboratoarele Bell. metode de întîrziere a procesului de îm-oâtrînire Si de atingere a imortalitatii fizice. Lucrarea Sublima era un act de suprema initiere. cel exterior. Pernelle. Alchimia avea mai multe niveluri. care si-a desavîrsit Lucrarea Sublima în compania sotiei sale. Poate se credea ca acest ritual ofera longevitate. prin urmare. independent ul de un . ce implicau o misterioasa „Lucrare Sublima". la baza decoratiunilor aparent bizare ale constructiilor gotice se afla rau famata si prea putin înteleasa disciplina a alchimiei (aceasta fiind un veritabil numitor comun al majoritatii Marilor Maestri ai Prioriei din Sion). presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. termenul „erezie" nu exista. se spune ca ar fi avut dupa aceea o viata exceptional de lunga. pe 17 ianuarie 1382. viz a experimentele efectuate cu metale. în cercurile ezoterice însa. au folosit cele mai sofisticate tehnici computerizate. unele chiar pornografice.) în realitate. clipa în care izbuteste sa transforme metal ul obisnuit în aur. însusi Leonardo. Iar studiile recente asupra celui m ai celebru portret din lume — enigmatic surîzatoarea Mona Lisa — au sugerat ca ca „ea" ar fi. se crede ca aceasta Lucrare Sublima reprezenta momentul de glorie d in viata unui alchimist. SUA. iar pentru autoritatile religioase nu existau alchimisti neeretici. Sculptura nu poa te fi o referire la Fecioara Maria.at astfel însusi principiul feminin.30 în alchimie. simbolul Lucrarii Sublime împlinite este hermafroditul — zeul Hermes si zeita Afrodita îngemanati într-o singura fiinta. de la magie la chimie. dar mai existau si altele. Pentru alchimisti. în mod traditional. mai secrete. era considerata a fi punctul în care alchimistul devine iluminat spiritual si revitalizat din pu nct de vedere fizic. Alchimistii erau însetati de cunoastere si nu aveau vreme pentru opozitia Bisericii Iata de experimentele lor. (Vom discuta mai tîrziu aceasta problema în detaliu. umplînd carnete întregi cu schite ale acestora. de la filozofie si ermetism la geometrie sacra si cos-ftiologie. obiectul ei viza ceea ce am numi astazi inginerie genetica. sau exoteric. fiindca arhitectii catedralei au avut un motiv special pentru a evoca arhetipul unei femei active sexual. Practica ei includea o gama larga de a ctivitati si tipuri de gîndire interconectate. a sa încît au activat în ascuns si si-au continuat cercetarile în secret. De asemenea. de fapt. disciplina a devenit cunoscuta sub numele de „arta neagra".

iar Saint Sulpice. printre altele. sim boluri alchimice exista în multe catedrale asociate cu templierii. marile catedrale si multe alte biserici cunoscute au fost construite pe locuri dedicate anterior unei zeite. deoa rece pretutindeni în Europa bisericile crestine au fost construite pe stravechi situri pagîne. În catedralele gotice pot fi remarcate numeroase simboluri ciudate. de pilda. momentul orgasmului. iar rezultatul a fost o potrivire perfecta. Iar aceste afirmatii sînt bine documentate.34 Asa cum am vazut. Este evident ca templierii cunosteau alchimia. cînd ambii participanti au senzatia dizolvarii unul în celalalt. se înalta pe fundatia unui templu închinat Dianei. în situl respectiv exista simboluri alchimice. Dar în numeroase cazuri. de la demoni la omuleti verzi..32 Iar la Chartre s.. veridicitatea lor fiin d usor demonstrabila. La fel de semnificatiav este si faptul câ alchimistii." In cursul calatoriilor noastre în Franta am descoperit multe cazuri în care orase aflate anterior în proprietatea templierilor — precum Utelle în Provence si Alet-les-Bains în Languedoc — au devenit apoi centre ale alchimiei. deoa rece acolo solul avea proprietati tamaduitoa re. ca o miscare deliberata a autoritatilor religioase. dar la fel de posibil este si ca Leonardo. localnicii nu au facut decît sa-si modeleze forma de pagînism astfel încît sa includa si . ' „Cercetarile noastre au aratat. a unui batrîn. pentru a suprapune chipul artistului peste figura Mona Lisei. Dar simbolu l herma froditului reprezinta. în sine. pentru a-si demonstra triumful asupra necredintei. acest lucru nu este neobisnuit. Aceste legaturi sînt implicite. încît alchimistul si-ar putea schimba chiar sexul. Unii sînt de parere ca astfel s-ar realiza o transformare fizica atît de radicala. Unele sînt însa extrem de bizar e: în catedrala de la Nantes.celalalt. dar Charles Bywaters si Nicole Dawe au descoperit în Languedoc-Roussillon unele situri ale Cavalerilor Templieri ce prezinta un simbolism alchimic explicit. o sculptura înfatiseaza o femeie care priveste în oglinda. alchimist fiind. asanumita statuie a reginei din Saba are barba!33 De altfel.31 Poate ca nici aceasta nu a fost altceva decît una dintre farsele sale inteligente la adresa posteritatii. sa fi comunicat astfel mesajul ca a desavîrsit Lucrarea Sublima. Catedrala Notre-Dame din Paris. se înalta pe ruinele unui fost templu al zeitei Isis. de asemenea. într-o anumita zona au construit un azil pentru cavalerii care se întorceau din Tara Sfînta. cît si cu albigenzii. asemenea templierilor. a contopirii întro constientizare mistica a universului si a lor însile. dar ceafa ei este. ca membrii ordinului erau bine familiarizati cu proprietatile solului. poa te ca acesta a fost conceptul a flat la ba za Mona Lisei. Ni se pare semnificativ ca am gasit o locatie aleasa în mod special datorita naturii vindecatoare a solului. nutreau o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. de asemenea din Paris. de fapt. în a carei structura se gasesc simboluri cla r alchimice si care prezinta conexiuni atît cu musulmanii.

In mod similar. fapt care aminteste de zeita Isis. simbolul prostituatelor ei sacre. Pînza de pâianjen gravata sau sculptata — o imagine prezenta pe cupola bisericii Notre-Dame de France din Londra — o reprezinta pe Arachne. Tinînd însa cont de interesele profunde ale templierilor. Rugul-de-Trandafiri. acei interpreti ai cîntecului de dragoste din sudul Frantei. desi — la fel ca în Cina cea de taina a lui da Vinci — codurile folosite pentru a o exprima sînt adesea gresit interpretate. o semnificatie aparte. este clar ca a avut.. era în realitate principiul feminin însusi.. Ghirlanda-de-Roze. în epoca marilor catedrale.. într-o catedrala aflata atît de departe de Provence..crestinismul. Astazi se considera în general ca arhitectura gotica este de t ip masculin. care în Roma antica era numita Floarea Zeitei Venus. pentru ei noua biserica fiind complementara cu vechea religie.. (Poate ca titlul de Nautonnier — „cîrmaci".. asigurîndu-se astfel ca mesajul sau va traversa istoria. dar majoritatea decoratiunilor din interior au o puternica ampre nta feminina.. care au strînse conexiuni cu misterele erotice.. aceasta catedrala nu a fost destinata venerarii Fecioarei Maria — în primul rînd pentru ca aici se afla o Madona neagra: Notre Dame de Souterrain („Madona Tenebrelor"). roza era si simbolul adoptat de trubaduri.. sau Notre Dames.. erezia si-a gasit un alt debuseu. . „. i se spunea adesea Roza.. n-ar fi oare posibil ca.. Ceea ce era spus «sub roza» (sub ros a) facea parte dintre misterele sexuale ale zeitei si nu trebuia dezvaluit neinitiatilor. nicidecum opusa acesteia. în interiorul careia era continuta esenta divinitat ii masculine. iar Notre Dame. „timonier.) Acest vitraliu este cea mai veche reprezentare a legendei Mariei Magdalena în Franta si. Sophia. În epoca în care au fost construite marile catedrale. cînd Maria era venerata aidoma unei zeite în «Palatele Reginei Cerurilor». sau pe Isis. sfînta patroana a atîtor locase de cult. gratie spirelor avîntate spre cer si a navelor în forma de cruce. pentru care ambarcatiunile erau mijlocul preferat de transport. în viziunea lor. Walker subliniaza semnificatia. — al Marelui Maestru al Prioriei din Sion se refera la rolul acestuia în cadrul Corabiei zeitei Isis. zeita-paianjen care guverneaza soarta omului. de fapt. în rolul ei de urzitoare a destinului. catedra la gotica reprezinta trupul zeitei si to todata universul întreg. Roza Mistica. îndeosebi splendidele rozase. Barbara G. Si alte simboluri existente în catedralele gotice transmit intense mesaje subliminale despre forta principiului feminin. noile catedrale sa fi avut menirea de a continua venerarea principiului feminin. Rozei. uriasul labirint desenat pe pardoseala catedrale i din Chartres aminteste de misterele feminine. pentru arhitectii acesteia. Asa cum vom vedea. Tot aici poate fi admirat un vitraliu ce o reprezinta pe Maria Magdalena sosind în Fra nta pe ma re. nicidecum pe aceea de a-1 suprima? Poate ca bisericile ridicate de ei erau. prin care initiatul îsi poate gasi calea numai daca urmeaza firul depanat pentru el de zeita. Aidoma unui templu pagîn. în mod cert... O alta traditie eretica este reprezentata de legendele privind Sfîntul Graal. ode în piatra închinate zeitei.

(De fapt. Despre cautarea Sfîntului Graal se crede ca este o întreprindere marcata de pericole fizice si spirituale deopotriva. cautatorul întîlnind în cale tot felul de inamici. o comoara ce existâ cu adevarat undeva.) Iar cea mai cunoscuta biserica din Troyes îi este închinata Mariei Magdalena.36 în povestea lui Chretien nu se mentioneaza nicaieri ca Graalul ar fi o cupa sau ca ar avea vreo legatura cu Cina cea de taina ori cu lisus. bogatul prieten si adept al lui lisus. unele dintre cele mai interesante. Lucrarea este o remarcabila trecere în revista a tuturor legendelor si a interpretarilor în domeniu. extrem de concentrata si la obiect. Aceasta aura de nazuinta spirituala s-a nascut nu numai din legend ele initiale ale Graalului. dupa unele opinii. nu exista nici o conotatie religioasa evidenta si. Graalul poate fi considerat un obiect misterios. Primul dintre romanele cavaleresti dedicate Graalului a fost Le Conte del Graal (circa 1190). dar — implicit — simbolizeaza totodata ceva inefabil. îi apartin lui Malcolm Godwin. a stîrnit imaginatia ca nici o alta relicva. i-ar fi strîns în ea sîngele scurs la rastignire. aici se afla si Curtea contelui de Cham-pagne. nestemata ce va încorona munca de o viata.În prezent. El afirma ca primele versiuni ale legendei Graalului s-au inspirat din miturile celtice referitoare la regele Arthur si la Curtea acestuia . Pove stea Graalului redefineste vechile legende ale celtilor. cupa este atît un obiect concret. De fapt. Pe lînga obisnuitele tipuri de legende romantice crestin e si celtice de la sfîrsitul secolului al XH-lea si începutul celui de-al XlIIlea. de la care si-a luat Chretien numele. era un centru caba listic si locul comandamentului initial al Cavalerilor Templieri. ceva ce tran scende lumea reala. ci si din cultura în care acestea au înflorit. Majoritatea oamenilor stiu ca ea se refera la ceva stravechi. Graalul era un vas sau un platou — fapt extrem de semnificativ. Godwin identifica un al treilea tip. publicata în 1994. într-o ascunzatoare. cît si un simbol al perfectiunii. Chretien si-a bazat relatarea pe o mult mai veche legenda celtica despre eroul Peredur38. dupa parerea noast ra. atmosfera generala este cît se poate de pagîna. extinzîndu-le astfel încît sa includa idei eretice vehiculate în secolul al XlII-lea. acesta avînd proprietati tamaduitoare. multe elemente derivînd din conceptul celtic de venerare a zeitei. majoritatea celor noua templieri initia li erau vasalii sai. inclusiv de pe tarîmul supranaturalului. sintagma „Sfîntul Graal" este utilizata pentru a desemna un tel greu de atins. de Chretien de Troyes. în cartea sa The Holy Grail („Sfîntul Graal"). cupa din care a baut lisus la Cina cea de taina. asa cum vom vedea mai tîrziu. Una dintre legende sustine ca losif din Arimateea. din acest motiv. reprezentînd ceva ce le apartine totodata ambelor dimensiuni — cea reala si cea mitica. care în cautarile sale a întîlnit. Este semni ficativ faptul ca ora sul Troyes. în toate versiunile legendei. de natura religioasa — de obicei. Dintre milioanele de fraze scrise pe aceasta tema în decursul secolelor. într-un castel .37 în roman. de zi cu zi. la fel de important: cel alchimic.

Unii dintre Pazit orii Graalului îi spune eroului. referindu-se la calugarii care le-au scris. în povestire mai apare si o domnita bizara. scrisa — dupa unele opinii — de un calugar de la abatia Glastonbury în jurul anului 1205.40 Una dintre aceste versiuni crestinizate a fost Perlesvaus. ar fi aflat cum sa spulbere vraja ce domnea peste Wasteland. Daca Peredur ar fi întrebat al cui cap este si ce legatura avea teasta cu el însusi. si chiar a cavalerilor temp lieri. ca: „Sînt capete ferecate în argint. cu mai multe capete retezate.) Chiar si asa. La un mom ent dat. de fapt. cît si autorul ei au supravietuit zelului puniti v al Parintilor Bisericii.izolat. în mod miraculos. roma nul lui Chretien a înregistrat un succes fulminant. In Perlesvaus. doua aventuri interconectate.41 Po vestea rela teaza. iar în cealalta pe cel plumbuit al unei regine. întrebarea care nu este pusa se refera la natura capului. Cava lerul Gawa in cauta sabia care i-a retezat capul lui loan Botezatorul si c are sîngereaza. iar dupa alte pareri de un templier anonim. Iata ce spune Malcolm Godwin: „Aici. ca re poarta într-o mîna capul argintuit al unui rege. Urmeaza iara si o scena ciudata. mentionati implicit în diferitele ei variante". neterminat. Chiar mai ciudat este faptul ca legenda a ramas neatinsa inclusiv dupa suprima rea ereticilor catari. mintile ortodoxe de la Roma au avut. nobilii cautatori ai Graa lului poarta vesminte albe cu o cruce rosie — exact ca templierii. acest pacat al omisiunii expunîndu-1 unui pericol cumplit. pe un platou. majoritatea avînd un accent evident crestin.. pe nume Perceval. Malcolm Godwin adauga : „Au reusit sa învaluie o profunda erezie într-un mister atît de pios. altele în argint. unele erau ferecate în aur.. capete ferecate în plumb si corpurile de la care au fos t taiate aceste capete.. Apoi mai e o cruce rosie într-o padure."39 (Tarîmul fusese blestemat si de aceea deven ise neroditor. reticente în a denunta ideea. si altele în plumb. o procesiune înspai-mîntâtoare si aparent ritualica. dînd nastere unei serii întregi de povesti simil are. O trasatura comuna a legendelor despre Graal este momentul critic în care eroul esueaza în a pune o întrebare esentiala. eroul întîlneste o caruta în care se afla o suta cincizeci de ca pete de cavaleri taia te. Dar.. Printre alte obiecte. în fieca re zi la amiaza. îti spun ca trebuie sa aduci laolalta aPul regelui si pe cel al reginei". încît atît povestea. crucea cade prada unui preot care o bate „peste tot" cu un baston — un episod care aminteste clar de acuzatia conform câreia templierii scuipau pe cruce si o calcau în picioare. în aceasta procesiune era purtata o sulita de pe care picura sînge si un cap taiat. în mod surprinzator. Fara a recunoaste vreodata existenta Graalului. .

Castelul Graalului este un loc misterios. ortografiat sân g real — „sînge regal". Wolfram scrie: „Povestea autentica si deznodamîntul romanului cavaleresc au ajuns pe pâmînturile germane venind din Provence". unde au un fiu pe nume loan — celebrul Preot loan46 — ai carui descendenti îsi iau totdeauna numele loan. în lucrarea sa. La sfîrsitul povestii. El sustine ca relatarea sa are un grad mai mare de veridicitate fiindca a aflat povestea adevarata de la un anume Kyot de Provence — identificat mai tîrziu cu Guiot de Provins. corecteaza versiunea lui Chretien de Troyes.45 Dar care era acest deznodâmînt? în Parzival.43 Autorul afirma clar ca. numele loan? Exact acest concept al descendentei este central în teoriile emise de Baigent. Convingerea lor se bazeaza pe ideea ca termenul francez initia l. scrisa de poetul bavarez Wolfram von Eschenbach (circa 1200). de fapt. majoritatea versiunilor crestinizate au fost scrise de o echipa de calugari cis-tercien i. „S în gele Sfîn t". ar trebui. Leigh si Lincoln cu privire la Graal..47 Exista totusi o problema: în legende. de fapt. pastratorii Graalului erau cei care cunosteau acest secret al genealogiei sacre — templierii si Prioria din Sion. Numita Queste del Sân Graal. Sa fie a ceasta o referire la Prioria din Sion . acestia fiind trimisi sa-si disemineze în secret credinta. ai carei Mari Maestri adopta. pleaca spre India. scris de obicei sân graal („Sfîntul Graal").. concepînd astfel o teorie proprie: Graalul amintit în legende era. Graalul. Graalul în sine este o notiune distincta. în ciuda aversiunii tacite a Bisericii pentru Graal. în mod semnificativ. Baigent. Este posibil ca legendele sa se refere l a un . sangraal. Repanse de Schoye (purtatoarea Graalului) si fra tele vitreg al lui Parzival. accentul cade asupra genealogiei celor care au descoperit sau care pastreaza.42 Dintre toate povestirile ciudate despre Graal. pentru ei „Sfîntul Graal" este. este remarcabila în primul rînd pentru faptul ca simbolismul sau mistic se bazeaza pe Cîntarea Cîntarilor. pazit de templieri (pe care Wolfra m îi numeste. care nu oferea toate informatiile disponib ile. Leigh si Lincoln au identificat o conexiune între accentul pus de legendele despre Graal pe descendenta si faptul secret ca lisus si Maria Magdalena au fost casatoriti. regi si regine. Imaginile pot fi întîlnite deopotriva în alte reinte rpretâri ma jore ale legendei Graalului. „oamenii botezati").Simbolismul a lchimic este bogat: meta le inferioare si pretioase.44 în Parzival. în conformitate cu teoria lor. Fierefiz. trubadur si totodata un calugar reprezentativ pentru Ordinul Templierilor. asa cum vom vedea în continuare. de fa pt. sinta gma ce desemneaza pentru ei o dina stie. o referire sim bolica la descendentii lui lisus si ai Mariei Magdalena. cea mai bizara — si mai incitantâ — este Parzival. de asemenea. Dupa cum r eiese din titlul primei lor carti. Sînt subliniate caracterul secret si aversiunea pastratorilor Graalului pentru întrebari.

pastratorii Graalului de la castelul Montsalvasch sînt numiti explicit templieri. ultima fortareata a catarilor.48 De asemenea. Asa cum am vazut.) Poate ca exista o legatura între cupa Graalului si va sul de alabastru pe care Maria Magdalena îl poarta în mîini în iconografia crestina traditionala. Alte explicatii sugereaza ca piatra ar fi giuvaerul cazut din coroana lui Lucifer cînd acesta a fost aruncat din ceruri sau celebra Piatra Filozofala (lapis elixir) a alchimistilor. Relatia dintre legendele Graalului si mostenirea templierilor pare solida si reala. în esenta. iar povestea sa are cel mai pregnant caracter templier dintre toate romanele cavaleresti despre Graal. cît si între ei si o comoara nu foarte clar definita. Kundry poarta cu sine un vas cu „balsam" cu care îi spala picioarele eroului si apoi — aseme nea Mariei Magdalena — le sterge cu pârul ei. Cabala si noile i dei spirituale ale Orientului". Eroul progreseaza prin forte proprii — desi uneori are parte de ajutoare — în cautarea iluminarii si a transformarii spirituale. legendele Graalului sînt texte gnostice.50 într-un alt Poem. dar acestea sînt pure speculatii. aici. cautarea Graalului este o alegorie a calatoriei spirituale a eroului spre — si dincolo de — transformarea de sine. în opera Parsifal [1882]. Unii comentatori considera ca personajul Cundrie. La urma urmei. care subliniaza responsabilit atea individuala pentru propriul spirit. Despre Wolfram von Eschenbach se banuieste ca a calatorit mult si ca a vizitat cetatile ordinului din Orientul Mijlociu.secret pastrat de unele familii si transmis din generatie în generatie. Malcolm Godwin preciza. ideea s-a nascut dintr-o simpla manipulare a termenului francez sangraal si am vazut deja ce dificultati se nasc din orice ipoteza care are la baza ideea mentinerii unei descendente „pure" de-a lungul secolelor. exact aceasta — transformarea de sine — reprezinta unul dintre motivele majore ale alchimiei. alchimie. însa foarte pretioasa. Dar oare numai din cauza subtextului alchimic au fost considerate „eretice" legendele despre Graal? Fara îndoiala. Wolfram aminteste ca seniorul castelului în care era pastrat se numea Perilla. Din n ou constatam existenta unei conexiuni atît între catari si templieri. Adevaratul senior al fortaretei Montsegur era Ramon de Perella. dar nu pare credibil ca aceasta sa fie o aluzie la o dinastie. este Maria Magdalena. nimeni nu stie sigur. Biserica s-a simtit profund ofensata de modul în care aceste povesti îi ignorau autoritatea si ideea de succesiune apost olica.51 (în mod cert. ultima interpretare pare mai realista. întreaga povestire are un bogat simbolism alchimic. În aceasta versiune a legendei. deocamdata. „mesagerul Graalului" în Parzival. Prin urmare. în context. în toate povestirile însa. În versiunea lui Wolfram nu exista nici o cupa cu puteri supranaturale. Graalul este o piatra — lapsit exillis. aceasta era si opinia lui Wagner. Wolfram puncteaza relatarea cu aluzii la astrologie. experienta Graalului este prezentata ca fiind rezervata exclusiv . nu poate fi ignorat evi dentul simbolism derivat din tarot. Dar în absolut toate relatarile despre Graal exista mult ma i multe elemente capabile sa irite sensibilitatile Bisericii. de altfel: „în Parzival. La urma urm ei.49 Castelul a fost 'dentificat cu Montsegur. nume care ar putea însemna Piatra Mortii.

(În cronicile intitulate „Legenda de Aur".55 Printre relicvele templierilor se spune ca s-ar fi a flat si (presupusul) aratator drept al lui loan Botezatorul. Acest element poate fi mai semnificativ decît pare la prima vedere. Templierii erau învinuiti ca ar atribui a cestui Baphomet puteri similare celor ale Graalului: facea pomii sa înfloreasca. în plus. un barbat care pa re sa venereze r adâ cinile unui roscov schiteaza acest gest. Dar cum desi asumau femeile un asemenea rol în ceva ce putea fi conside rat o forma superioa ra de liturghie? (Sa ne a mintim ca la ca tari. Scriitoarea britanica Nina Epton povesteste în cartea The Valley of Pyrene (1995) ca a urcat pîna la ruinele castelului templierilor din Montreal-deSos. unde templierii au efectuat sapaturi. vîrfurilor elitei — ceva ce depaseste cu mult chiar transcendenta liturghiei. facea referire la Maria Magdalena". în procesiune baietii poarta sulita. prin urmare. Iar de Voragine aminteste si de o traditie conform careia capul Botezatorului a fost îngropat sub templul lui Irod din Ierusalim. a caror forta rea ta de la Montsegur a fost preluata de Wolfram ca model pentru Castelul Graalului. în Adoratia magilor. Asa cum am va zut în Capitolul l. De exemplu. dar fetele sînt cele care duc prototipul Graalului. în toate legendele Graalului. cît si amintesc de Botezator. se pare.) Conexiunea cu templierii este însa cea mai pregnanta în povestirile despre Graal. Jacobus de Voragine mentioneaza ca degetul lui loan Botezatorul — singura parte a cadavrului decapitat care a scapat furiei distructive a împaratului Iulian — a fost adus în Franta de Sfînta Tecla. am vazut cum. dupa cum am vazut. Este posibil ca relicva despre care se crede ca le-ar fi apartinut templierilor sa fi constituit motivul material al preferintei lui da Vinci pentru acest simbol. în Ariege. isian si ca. un personaj cu aratatorul ridicat în mod deliberat — si ritual —. putem crede ca relicva templierilor si cea din legenda era una si aceeasi. obiectul în sine — indiferent ce este acesta — e pastrat de femei. Bapho-met — aminteste de romanele cavaleresti referitoare la Graal în care.)^6 Conexiunile dintre cavalerii templieri si Graal sînt numeroase. numit simplu caput („cap") 58. cavalerii detineau un r elicvar de argint în forma unui craniu de femeie. exista un sistem social ba zat pe egalitatea s exelor. gestul avînd aparente conexiuni loan Botezatorul. în scenele religioase. Leonardo da Vin ci înfatisa adesea . acuzatia ca acestia venerau un cap retezat — numit. atît roscovul.53 De fapt. astfel încît femeile si barbatii deopotriva puteau fi preoti.54 Analizînd implicatiile a cestui cap feminin si decodificînd numele Baphomet în Sophia. pentru a vedea o fresca în care era înfatisata o lance cu trei picaturi de sînge si o cupa — o imagine extrasa clar din legendele despre Graal . în plus fata de acuzatiile ca ar venera acest cap. platoul cu capul reteza t. Chiar si în pov estea celtica a lui Peredur. Hugh Schon field scrie: „Nu e nici o îndoiala ca minunatul cap de femeie al templierilor o reprezenta pe Sophia în aspectul ei feminin.marilor initiati. Asa cum au subliniat mai multi comentator i-'2. în interpretare a crestina. apar adesea ca pete fara trup. iar pamîntul sa devina fertil.

Ean si Deike Begg descriu o bizara scena a crucificarii. în care losif din Arimateea (purtînd o cruce de Lorena) este reprezentat în partea dreapta prin. în stinga se afla o femeie goala. „maladie"). ermetice si gnostice ale povestirilor. Waite considera ca aceasta tradi tie a patruns în Europa prin sudul Galici — regiunea sudica â Frantei înainte de a fi rafinata de Biserica celtica timpurie din Anglia.59 Legenda sustine ca toti templierii de aici au fost decapitati în timpul represiunii — informatie greu de crezut în lipsa oricaror probe oficiale în acest sens — si ca victimele au blestemat pâmîntul. eruditul ocultist A. 1902). în 1560.61 În ciuda elementelor celtice din legendele Graalului.E. care sustine ca ar fi existat o scoala mistica a crestinismului. Desi era sigur ca exista indicii puternice cu privire la prezenta unei asemenea „biserici ascunse" în legendele Graalului. unul dintre vîrfurile montane din zona este numit Maledia (aproximativ „boala". însarcinata. Barbatii au devenit impotenti sau sterili. Desi nu sustine ca aceasta este singura conexiune posibila. Exista însa si alte conexiuni. fondata de lo an Botezatorul pe baza învataturilor secrete primite de la lisus. care are în mîna un baston sau o vergea. el afirrnâ ca este totusi cea mai plauzibila. care se afla într-o stare jalnica. fiindca nu exista dovezi convingatoare. în Provence — un sit al templierilor si deopotriva al Madonelor negre — exista o legenda care include elemente interesante din povestirile Graalului. transmis prin intermediul lui Petru. fiind transmisa de templieri. Cel mai semnificativ a spect al legendei în sa este relatia pe care o stabileste întredecapitarea templierilor si blestemul asupra pamîntului — doua elejnente majore din canonul Graalului. iar solul si-a pierdut rodnicia. în plus. Aceasta idee oculta nu-si are locul în crestinismul exoteric. La St-Martin-duVesubie. The Hidden Church of the Hol'y Graal („Biserica ascunsa a Sfîntului Graal". este o realitate istorica faptul ca. chiar mai ciudate. Waite crede ca influenta ioanita provine din Orientul Mijlociu. dar în acelasi timp se dovedea benefic celor pe care îi „placea". în care au fost întemnitati numerosi templieri. ducele Emm anuel Filibert de Savoia a cerut exorcizarea pâmîntului din regiune. Waite se refera la o idee straveche în cercurile ezoterice. Pen tru cei care au scris povest ile Graalului. dar a subliniat ceea ce el a numit „traditia ioanina (sau ioanita)"60.zînd picaturi din sîngele lui lisus. ocultistul nu a putut pre ciza natura acesteia. Oricare ar fi adevarul. ceva legat de capetele retezate — sau de un singur cap retezat — a adus nenorocirea asupra regiunii.Alte desene stranii au fost descoperite în castelul de la Domnie. Waite a fost unul dintre primii specialisti ca re au remarcat elementele alchimice. dar în monumentalul studiu al legendelor Sfîntului Graal. Diversele povestiri despre Graal si numeroasele lor versiuni pot parea derutante. Autorul este sigur însa ca povestile despre Graal aveau la baza — . Waite a identificat în cad rul crestinismului o traditie secreta ce se afla la baza întregului concep t al acestor legende. în mod semnificativ.

o serie de cercetari rece nte au demonstrat convingator ca Ordinul Templierilor a supravietuit pîna astazi si ca exercita în prezent o influenta considerabila asupra cultur ii occidentale. asociata cu templierii. Iar puntea de legatura între ideile exoterice si ezoterice ale templierilor pe de o parte si lu mea crestina a vremii lor pe de alta era întruchipata în imaginea unei femei : Maria Magdalena. ia r templierii le-a u supravietuit pentru scurt timp. inclusiv alchimia si sexualitatea sacra . Conexiu nile dintre alchimie.un fel de „Biserica ascunsa". 1972). Toate acestea s-au întîmplat cu secole în urma. prin urmare. prin intermediul templierilor. Dar aceasta cunoastere secreta. iar unele organizatii pretind ca sînt urmasele lor. care traiesc si astazi în mijlocul nostru. iar cultul Madonei negr e pe altarele închinate zeitelor pagîne. asa cum vom vedea în capitolul urmator. va elucida în mare parte necunoscutele din acest domeniu. aidoma cultului Madonei negre.legatura care. Poate ca a devenit cel mai incitant si cel mai periculos secret pastrat în „subteranele" Europei de azi. Conexiunea dintre cel e doua este izbitoare. Ambele se bazeaza pe o tema mai veche. Madonele negre si templieri fac obiectul unui studiu realizat de istoricul francez Jacques Huynen în cartea L'enigme de s Vierges Noires („Enigma Fecioarelor Negre". Cata rii au disparut de mult. nu sînt interesati de potentialele indicii a le existentei lor dupa acea data. Ambele au înflorit în secolele al XH-lea si al XHI-lea. gratie contactului cu Tara Sfîntâ. Mai mult decît atît. pagîn a: legendele Graalului pe miturile celtice. . Lucrarea sa reliefeaza însa o interesanta legatura între legendele i si un an umit Sfîn t loan . deoarece nu a oferit detalii asupra ei si nu i-a precizat sursele. Acestia detineau o seama de cunostinte derivate din numeroa se surse ezoterice. Da r traditia oculta aminteste în mod con stant despre descendentii spirituali ai acelor cavaleri de de mult. CAPITOLUL 6 Mostenirea templierilor Majorita tea istoricilor considera ca violentele evenimente de la începutul secolului al XlV-lea au constituit sfîrsitul definitiv al templierilor si. aceasta constiinta mistica si alchimica a principiului feminin a pierit oare si ea în negura veacurilor? Poate ca nu. Accentul pus de Waite asupra traditiei „ioanite" este incitant. Povestirile despre Graal nu sînt decît o alta manifestare a ideil or neortodoxe care circulau în Franta Evului Mediu sub auspiciile templierilor.

învesmîntat de sus pîna jos în a rmura si însotit de douazeci de cavaleri oteliti. iar în alte tari ordinul pur si simplu s-a reconstituit sub un alt nume sau s-a alaturat unor alte organizatii. Desigur ca au intrat în ilegalitate. suveranul a refuzat sa foloseasca tortura asupra templierilor. e l si oameni sai sînt gata sa se întreaca în lupta dreapta cu ono rata adunare prezenta.Implicatiile acestor date sînt ample si profunde. relativ putin templieri au fost executati. Iar daca asa stau luc rurile. Daca — asa cum considera unii cercetatori — cavalerii templieri erau depozitarii unor vaste cunostinte ezoterice si alchimice. În Aragon si Castilia au avut loc procese ale templierilor. Este foarte probabil ca templieri apart inînd ambelor niveluri sa se fi retras si sa-si fi format propriile lor miscari. nu se poate spune ca toti cavalerii din Europa au fost prinsi. prin intermediul unei tr aditii oculte existente înca în prezent. precum Cavalerii Teutoni. pentru a se regrupa. supravietuirea ordinului presupune o oareca re continuitate în acest sens. Logica elementara respinge ideea ca o societate extrem de organizaa ca aceea a templierilor a depus pur si simplu armele si si-a acceptat umila sfîrsitul. a declarat ca papa e malefic si ar trebui destituit. de fapt. regele Edward al II-lea nu a vrut sa creada acuzatiile aduse ordinului si s-a angajat chiar într-o vie dezbatere pe aceasta tema cu însusi papa. în final. Sa nu uitam ca membrii de rînd nu aveau aceeasi situatie nucleul de initiati — elita care conducea ordinul. Prin urmare. fiind totodata depozitara unor cunostinte secrete. din punct de vedere istoric. ipoteza nimicirii complete a templierilor nu este valabila. dar chiar si acolo au existat unii care au scapat. Altfel spus. multi fiind eliberati dupa ce s-au dezis de convingerile lor. alesi unul si unul. Si. Totusi. cu . în care acestia au fost gasiti nevinovati. Hugo de Gumbach. ca Ordinul este nevinovat si ca. subiectul a fost încheiat pe loc si cavalerii au plecat linistiti. care includ poa te cunostin te stiintifice ale vechilor alchi-nristi si practici magice din Orient. Masacrul s-a petrecut exclusiv în Franta. templierii de azi — mostenitori ai unui stravechi sistem de convingeri si practici eretice — ar putea arunca o raza de lumina asupra investigatiilor noastre. urmînd sa-si dovedeasca inocent a cu alta ocazie. exista înca în societatea actuala. în acea zi de vineri. Da r mai întîi a fost nevoie sa ne convingem ca Ordinul Templierilor nu a pierit acum mai bine de sase secole. si-a facut o intrare dramatica în mijlocul conciliului gazduit de arhiepiscopul de Metz. pînâ la unul. în Anglia. de pilda. în Germania s-a petrecut o scena de-a dreptul ilara. Chiar si în Franta însa. daca nu e crezut pe cuvînt. în primul rînd. Marele Maestru al ordinului din Germania. nici unul dintre ei nu-si putea permite sa ignore porunca papei de a dizolva ordinul în 1312. în alte tari însa. modul în care au iesit din scena demonstreaza acest lucru. aceste secrete. treisprezece octombrie. Dupa o tacere împietrita. persecutiile si executiile au avut o amploare mult mai mica. oricît de îngaduitori ar fi fost judecatorii ecleziastici.

mai multi specialisti au prezentat dovezi care sugereaza ca francmasoneria îsi are originile în Ordinul Templierilor. Pentru multi nespecialisti. în 1603. aceste lucrari se completeaza reciproc. francmasoneria e doar un soi de club demodat. Robinson. Desi nu exista dovezi concludente care sa ateste ca templierii erau eminentele cenusii ale retelei alchimiste secrete. cea mai mare parte a pamînturilor detinute de templieri au fost ceda te rivalilor acestora.creînd astfel doua organizatii diferite. lacob al Vl-lea. In Scotia si în Anglia însa. cu initieri solemne derivate din stravechi traditii oculte. atragînd dupa sine un veritabil aflux al aristocratiei scotiene. ci modul de transmitere a cunostintelor ezoterice detinute de templieri. stim ca nucle ul de initiati era interesat de aceasta straveche stiinta — asa cum am constatat în apropierea centrelor alchimice. crede ca templierii au dat nastere francmasoneriei în Anglia. oferind împreuna o imagine destul de ampla a relatiei dintre cele doua mari organizatii oculte. asemenea templierilor. lipsite de sens. Primul urmareste continuitatea Ordinului Templierilor prin Scotia. în cursul careia au fost atacate deliberat proprietatile Bisericii si ale Cavalerilor Ospita lieri — cei doi principali dusmani ai templierilor — evitîndu-se cu grija afectarea fostelor cladiri care le apartinusera acestora din urma. Exista însa un punct important asupra caruia Baigent/Leigh si Robinson au divergente: primii considera ca francmasoneria s-a dezvoltat pornind de la grupul izolat de templieri din Scotia si apoi a migrat în Anglia. nutreau o stima deosebita pentru loan Botezatorul. pe de alta parte. alchimistii. Recent. P rin urmare. în mod explicit. de la ritualurile francmasonice modeme pîna la origini. ambele urmase de drept ale ordinului initial. Initial era o organizatie oculta.1 Pe noi nu ne-a interesat însa continuitatea în domeniul proprietatilor imobiliare. precum Alet-les-Bains. ce coboa ra pîna Ia anul 1650. Doua carti — The Temple and the Lodge de Michael Baigent si Richard Leigh si Born in Blood („Nascut din sînge") de istoricul si scriitorul american John J. dovezile existente su-gerînd ca vechile proprietati ale ordinului în Londra le apartin si astazi unor fami lii cu genealogie templiera. e d . menite sa aduca iluminarea spirituala si sa creeze legaturi mai strînse între initiat si confratii sai. a preluat tronul englez. ajungînd tot la templieri. am vazut deja. dar la începuturile sale francmasoneria era o scoala a misterelor. în vreme ce al doilea parcurge drumul înapoi. Latura sa ritualica este considerata ridicola — cu fratii care îsi suflecau un crac al pantalonului si bolboroseau lega-minte arhaice. Ca val erii Ospitalieri. acest transfer de pro-nrietate a avut loc la scara foarte mica. Poate ca acum situatia nu e departe de aceasta viziune. Si. cînd regele Scotiei. Dupa dizolvarea din 1312. o retea exclusivista care asigura membrilor sai relatii si contacte de afaceri. Robinson — au ajuns la aceeasi concluzie. desi au abordat subiectul din punct e de vedere cu totul diferite. preocupata. El sustine ca acestia s-au aflat la originea revoltei taranesti din 1381.

au evitat cea mai clara conexiune posibila: societatea al carei nume complet era Ordinul Cavalerilor Saraci ai lui Hristos si ai Templului lui Solomon — altfel spus. iesit pe juma tate în luminile ram pei. prin totala lor absenta. în Anglia medievala. atunci organizatia a re. Si totusi. John J. un tratat de profil de la mijlocul secolului al XV-lea aminte ste de francmasoni ca „lucratori în alchimie"7 si. cît de veche este francmasoneria? Prima referire documentata dateaza din 16413. alchimie si ermetism ca templierii. asa cum au aratat cercetarile ample si meticuloase ale lui Jo hn J. organizatia fusese într-adevâr o societate secreta . aceste bresle au iesit în evidenta. Si a tunci. la fel ca în epoca lui da Vinci. format în 1645. ceea ce numim no i astazi stiinta provine din rîndurile acelei confrerii — asa cum o demonstreaza si fondarea Societatii Regale din Anglia.6 Un alt mit al francmasoneriei sustine ca pietrarii au mostenit cunostintei6 lor secrete de la cei care au construit legendarul Templu al lui Solomon. nicidecum antitetice.) Desi în mod cert multi dintre francmasonii contempora ni abordeaza ritualul initiatic cu solemnitate si deschidere spiritua la. templierii. Daca asa stau lucrurile. P rin înfiintarea ei s-a conferit un caracter oficial „Colegiului Invizibi l" al francmasonilor. fiin dca nu mai avea ce secrete sa pastreze pentru sine. perceptia generala este aceea a unei orga nizatii care si-a uitat me nirea initiala.2 (Si atunci. în ciuda tuturor asteptarilor. origini mult mai vechi. a c arei menire era si este dezvoltarea si promovarea cunoasterii stiintifice. Robinson citeaza documente ce mentionea za existenta unor loji masonice în anii 13804. preponderenta azi este francmasoneria Marii Loje. care si-au creat o serie de coduri secrete de r ecunoastere. primii masoni erau intens preocupati de alchimie. în 1662. Robinson. unul din . cunoasterea oculta si cea stiintifica erau considerate unul si acelasi lucru. ca re s-a format însa relativ recent. De exemplu. Masonii însisi sustin ca deriva din breslele medievale engleze ale pietrarilor. pe de alta parte. dar daca a existat cu adevarat o legatura între ea si templieri. pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1717.transmiterea unor cunostinte sacre. eviden t. iar un tratat alchi mic din 1450 utilizeaza în mod explicit termenul „fra ncmason"5. francmasonii vehiculau acelasi tip de informatii despre geometrie sacra. deoarece detineau cunostinte de geometrie sacra. de ce au ignorat ei o alta organizatie ce av ea legaturi evidente cu templul respectiv? Aparent. Dar. dar aparitia Marii Loje a pecetluit transforma rea ei într-un banal club aristocratic. în mare parte. De fapt. înainte de acea data. înainte de formarea Marii Loje. potential periculoase.

a ramas singura. aflata la cîtiva kilometri de Edin-burgh. încît lasa impresia ca sta sa se prabuseasca de la o zi la alta. urma sa fie doar capela unei cladiri mult mai mari. dar i nteriorul este uimitor de rezistent — asa cum. si papa nu mai avea jurisdictie asupra lui. al carei proiect trebuia sa respecte structura Templului lui Solomon.) Hugues si Catherine au vizitat mosiile de lîngâ Rosslyn si au fondat aici primul comandament al templierilor în Scotia. trasînd astfel în mod evident o legatura între el însusi si ramura franceza a acestei familii stravechi. templierii s-au concentrat în mod cert în Scotia — poate si pentru faptul ca teritoriul se afla în stapînirea lui Robert de Bruce. de aseme nea. (Asa cum am vazut. care avea sa devina cartierul lor general. Pierre de Plantard a adoptat numele St Clair. Dovezile sugereaza însa ca scotienii au beneficiat de un ajutor considerabil -un contingent de cavaleri . dat fiind ca Rosslyn este azi punctul focal declarat al multor organizatii masonice si templiere. a detinut aceeasi "functie" pentru templieri. în cele din urma însa. prima persoana care a scris pozitiv despre templieri. Unul dintre evenimentele cruciale în istoria Insulelor Britanice a fost. fondatorul Muzeului Ashmolean de la Oxford — alchimist. (Demn de mentionat ni se pare si faptul ca numele prov ine de la martirul scotian Saint Clair. familia St Clair/Sinclair este una dintre cele mai interesante din istorie. ttugues de Payens. de altfel. Dupa suprimarea oficiala a ordinului. care fusese excomunicat. începînd cu secolul al XV-lea.8 (Ashmole a fost. însa Pierre are cel putin un motiv serios pentru a o face12). Privita din exterior. Construita între 1450 si 1480 de Sir William St Clair. De la începuturile sale. Descinzînd am vikingi. Baigent si Leigh sustin. începînd cu secolul al Xllea. Numerosi critici s-au întrebat daca are totusi dreptul sa foloseasca acest patronimic. Familia St Clair (al carei nume a devenit mai tîrziu Sinclair) si-a asumat rolul de protectoare ereditara a francmasoneriei în Scotia. o coincidenta faptul ca. cînd fortele conduse de Robert de Bruce le-au înfrînt pe cele engleze. ar si trebui sa fie.tre primii initiati masoni a fost Elias Ashmole (membru al ordinulu i din 1646). senior de Rosslyn. Un veritabil giuvaer al masonilor este ciudata si impresionanta constructie numita Capela Rosslyn. înainte. Primul Mare Maestru. dupa suprimarea ordinului9). fara îndoiala. era casatorit cu Catherine St Clair. ca disparuta flota a templierilor a acostat în cele din urma pe t armurile Scotiei. ermetic si rozicrucian. batalia de la Bannockburn. desigur. care s-a desfasurat pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1314. detinînd un loc de frunte în societatea scotiana si Franta. care a fost decapitat.11 nu e. Ordinul Cavalerilor Templieri a avut legaturi strînse cu familia Sinclair si cu Rosslyn. de asemenea. cladirea pare a fi într-o stare atît de jalnica.

zeul celt al vegetatiei. car e comemoreaza în Capela Rosslyn lupta de la Bannockburn. o semnificativa sintagma masonica (importanta si pentru investigatia noastra). cavalerul e si mai tare. într-un mormînt templier tipic. si convingerea templierilor actuali din Scotia ( care se considera descendentii fugarilor din secolul al XlV-lea). considerata momentul în care „valul s-a ridicat de deasupra templierilor". Pe de alta parte. e prea timpurie pentru primii si prea tîrzie pentru ultimii. iar din 1312. în conformitate cu istoria standard. doi bar bati pe un cal. iar pr intre sculpturi se afla si celebra imagine de pe sigiliul lor. iar cladirea în sine a fost proiectata în consonanta cu idealurile geometri ei sacre. francmasoneria dateaza doar de la sfîrsitul anilor 1500. în exterior se afla o statueta a lui Hermes — o aluzie clara la ermetism —. în vreme ce o mare parte a simbolismului de la Rosslyn este evident masonic. care a murit si apoi a renascut. femeile sînt cele mai tari. deoarece. dar ADEVARUL cucereste totul". un asa-nu-mit „Stîlp al Ucenicului" — o paralela explicita cu mitul masonic al lui Hiram Abiff14. Toti acesti zei aveau atribute similare si erau adesea înfatisati cu chipuri verzi. iar în interior pot fi vazute peste o suta de reprezentari ale Omului Verde. în istoria oficiala a Capelei Rosslyn. care a murit în 1330 si a fost îngropat la Rosslyn. paduricea din apropiere a fost plantata în forma aceleiasi cruci templiere. creata în jurul anil or 1460. Aceasta este. în plus. Toate aceste elemente sînt extrem de ciudate. un procent semnificativ din simbolismul prezent în Capela Rosslyn nu este nici masonic. . Prin urmare. consortul zeitei Isis. iar ucenicul înfatisat aici este cunoscut sub numele de „Fiul Vaduvei". fara îndoiala.13 Decoratiunile Capelei Rosslyn prezinta unele anomalii. Placuta alaturata poarta urmatoarea inscriptie: MISTERUL TEMPLIERILOR 151 „Vinul e tare. de obicei. Multe dintre aceste elemente sînt. imagistica de la Rosslyn. Fiecare centimetru patrat din interior este acoperit cu simboluri sculptate.templieri care au întors soarta bataliei în ceasul al doisprezecel ea.15 Par. de inspir atie masonica. o parte cel putin egala e în mod cert de inspi ratie templierâ: planul capelei are forma crucii lor specifice. exista aici o vasta gama de imagini pagîne si unele chiar islamice. în sens clasic. reprezentat astfel era Osiris . în capela se afla. nici templier. Unul dintre cavalerii care au luptat alaturi de Robert de Bruce în acea batalie a fost (un alt) Sir William St Clair. de altfel. printre altele. Tim Wallace-Murp hy îl asociaza pe Omul Verde cu zeul babilonian Tammuz. desi cel care era. templierii nu mai constituiau o f orta redutabila.

. Mielul lui . în Evul Mediu.18 Astfel. în acest sens. El a vrut sa lase astfel un mesaj pen11:11 Posteritate". Niven. Este o traducere a scrierilor cavaleresti si politice ale lui Rene d'Anjou. nu poti. Si în Capela Rosslyn este sculptat sigiliul templierilor. „Daca te duci la Catedrala St Paul din Londra. Daca vii la Capela Rosslyn însa.. în crearea acestei veritabile carti în piatra. spre uimirea noastra. poti vedea totul într-o singura vizita. ci si pagini. Asta e fru musetea locului. El ne-a spus ca acestea au fost înc astrate codificat în structura Capelei Rosslyn. am fost coplesiti de multitudinea dovezilor care sugerau ca membrii ei au fost nu doar templieri.Cînd 1-am vizitat pe Niven Sinclair. în plus. Sir William. Mielul Domnului. în acest caz. cea mai veche lucrare scotiana în proza. ^earn dat seama de extraordinara ingeniozitate pe care a dovedit-o stramosul sau.16 Pe masura ce Niven ne-a vorbit despre subiectul sau favorit. dar loan a fost venerat de gnostici si de templieri. din familia de ilustra traditie sus-amintitâ. 1992): „Adaugarea numelui lui loan la cel al lui lisus si al Mariei este neobisnuita. pentru „cei care au ochi sa vada". pentru a fi transmise generatiilo r viitoare: „Contele William St Clair a construit capela într-o epoca în care cartile Puteau fi arse sau interzise. iar pe coperta sta scris: „JHESUS (sic!) MARIA . n pasionat u cercetator al istoriei familiei sale si a domeniului Rosslyn. De sute de ori a m fost acolo si de fiecare data mai descopar ceva nou. De f apt. loan). dar este evident faptul ca au dorit sa lase în urma lor indicii cu privire la preocuparile lor reale. numerosi specialisti sînt de parere ca în cripta de la Ro sslyn a existat odata o Madona neagra. Imaginea pe care si-au creat-o a functionat extrem de eficien t.. Decoratiunile din Capela Rosslyn constituie doar un exemplu al acestui mesaj cripti c. O alta trasatura interesanta a copertei este Agnus Dei. e remarcabil cît de putine simboluri crestine gasesti aici". Maria. Asa cum mentioneaza Andrew Sinclair în The Sword and the Grail („Sabia si Graalul". dar revelator. familia Sinclair a promovat activ o serie de ritualuri pagîne si le-a oferit adapost tiganilor (despre care spunea ca sînt „printre ultimii pastratori activi ai cultului divinitatii feminine în Europ a"17)." Rosslyn nu este nici pe departe o capela crestina tipica. ne-a of erit o serie de detalii semnificative despre ceea ce s-a întîmplat cu „pierdutele" cunostinte ale templierilor. tot aici am gasit „Manuscrisul Rosslyn-Hay".JOHANNES" (lisus.. ne-am dat seama ca templierii nu erau nicidecum niste cucernici cavaleri crestini. Niven a afirmat la un moment dat: „Se spune ca Sir William ar fi construit-o spre «mareata glorie a lui Dumnezeu». asa cum se c rede în general.

se spune. Un sco tian . Oratia din 1737 a fost prima aluzie publica la faptul ca f ranc- . Speci ali stii în domen iu si -a u a xat comen tarii le pe a cest e a firmat ii. despre ori gini le iden tifi ca te în cult el e divin itat ii f emin ine. la fel ca multi dintre conf ra tii lor euro pen i. pe l în ga geo met ria sa cra . în 1737. sa pus ch iar pro blema ini tierii un ei cruciade împotriva S cotiei si. elemente de ermetism si a lch imie. Acea sta expri ma re indirecta a fo st necesa ra f iind ca în Fra nt a t empl ierii era u înca în a fa ra legii. n u ex ista u bresle ale pietrarilor. Este însa posibil ca a cesti ma soni „templa risti" sa fi mo st en it verita bilele secrete a le cava leril or. Minerva si Isis.19 C ontele William si Rene d'Anjo u erau a pro pia ti. declarîn d ca . Orat ia pret inde a deopot riva ca mason ii îsi au o rigin ile în misterele z eitelor Dia na . în mod semni fica tiv. cel putin partia l. viata l or dulce a fost din no u a men int ata cîn d ex co jnuni ca rea lui Robert de Bruce a fost a nul ata. Cun ostin tele lo r. fiin d n eadevara ta. Do cumen tul a stîrn it di sp retul multor g en erati i. sîn t con si derate pretio a se si astazi — poate cu atît ma i mult cu cît vizea za probl eme cu totul dif erite fa ta de cele a le lumi i actuale. care a dus la na sterea fran cma so neriei . st udi ile recen te a u demon stra t ca î n Evul Mediu. un ele ramuri a le fra ncma so neriei a u pretin s dintot dea un a ca sîn t urmasele templ ierilo r si ca îsi au origin ile în S cotia. da r putini istorici — chia r din cadrul ma so neriei — i -au luat în serio s. iar spectrul a utoritati i papa le s-a înto rs pen tru a -i bî ntui. a runca a ceea si lumina fa lsa a supra î ntregului do cumen t. î n Insulele Brita nice.21 Ca valer al O rdi nului St Laz arus si tutore al micului B onn ie Prin ce C ha rl ie. a cesta a f ost mo men tul. le-a oferit f ra ncma so nilo r din Paris ceea ce a devenit cuno scut sub n umele de „ Oratia lui Ramsa y". a sa cum a m ment ion at . care i nclud. ambii fiin d membri ai Ordin ului Lînii de Aur — o grupare a l ca rei obiectiv decla ra t era restabilirea vechilor idealuri templiere de ca va lerism si fraternitate. Este deci cla r ca templierii a u supra vietuit în Scotia si a u a ctiva t ajci deschis. Ramsay a sublin iat faptul ca a cestia descin d din cava lerii crucia ti — o aluzie uso r voa l ata la templieri. nu n uma i din cauz a ul timei a firma tii. da r si f iindca Ra msa y pretin dea ca ordin ul nu este urmasul pietra rilor medieval i.Dumnezeu". An drew Micha el Ra msa y a f ost cel care. La un moment dat. ci si într.o serie de a lte loca tii. asa ca bunului cava ler Ra msa y i se poate a co rda credit în privin ta acestei afirmatii — si deci în privinta tuturor celorlalte. cu to ate ca jdeea a ra mas doa r la stadiul de proiect. nu do ar l a R ossl yn. dar. 20 În 1329 însa . templierii a u con siderat ca este mai pruden t sa se retra ga în subtera n.

este co recta. Dar. desi nu putem avea o certitudine în aceasta privinta — documentele jji acest sens fiind foarte rare —.25 Din cercetarile efectuate de Baigent. pe care el le-a numit Ritul Strict Templier. ca urmare a arhivelor incomplete disponibile. Baronul von Hund avea ceea ce pretindea el a fi o lista cu numele Marilor Maestri care i-au u rmat lui Jacques de Molay în clandestinitate.24 Semnificativ este faptul ca istoricii nu au reusit nici pînâ astazi sa alcatuiasca o lista a Marilor Maestri ai Ordinului Templierilor.23 Aceleasi reactii le-a stîrnit si lista presupusilor Mari Maestri ai ordinului. într-unul dintre cele mai controversate episoade din istoria francmasonilor.masoneria ar deriva din Ordinul Templierilor. Leigh si Lincoln2" a reiesit ca lista Priori ei este cea mai exacta dintre cele existente. nu acelasi lucru putem crede despre cea a lui von . lista a facut fata cercetarii atente a specialistilor si. dar chiar si la acea data — în secolul al XVIIIlea! — Inchizitia a arestat si a torturat membri ai ordinului ca o consecinta directa a bulei papale. Principalul motiv al acestei respingeri a fost faptul ca afirm atiile baronului se bazau pe spusele unor persoane anonime — pe care el le numea „superiorii mei necunoscuti" — si deci pareau pure scorneli. „ponturile" anonime constituie un obicei frecvent al grupari lor oculte. ca i s-a încredintat „adevarata" istorie a francmasoneriei si a fost autorizat sa înfiinteze loje. în anii 1950. d esi în Germania erau cunoscute sub numele de Fratii lui loan Botezatorul. atunci cînd ordinul a fost suprimat. mult mai explicita si mai credibila. Lojele lui von Hund au înregistrat aproape imediat un succes fulminant. Karl Gotthelf. 22 Adevarata istorie care i se încredintase cuprindea si informatia conform careia. daca vrem sa fim cinici si ga consideram ca lista Prioriei a fost fabrica ta cîndva. probabil. a afirmat ca ar fi fost i nitiat în riturile unui Ordin Masonic al Templului din Paris. nici un an mai tîrziu. asa cum ne-am convins si noi însine. Lista lui von Hund însa este identica cu cea care apare în Les dossiers secrets ale Prioriei din Sion. Dupa aluziile lui Ramsay cu privire la relatia cu templierii. în 1743. papa a denuntat întrea ga confrerie a francmasonilor? Incredibil. asa încît este posibil ca afirmatiile lui von Hund despre sursele sale necunoscute sa fi fost totusi veridice. iar recent unii dintre acesti „superiori" au fost identificati cu o serie de personalitati cît se poate de credibile. unii cavaleri au izb utit sa fuga în Scotia si s-au stabilit acolo. a aparut o alta dovada. baron von Hund und Alten-Grotkau. în realitate. dar istoricii 1-au acuzat de sarlatanie crasa si au considera t ca istoria sa „adevarata" nu e nimic altceva decît o adunatura de aiureli. Sa fie doar o coincidenta ca.

Hund. Frances Yates scria: „Poate ca ideea unei personalitati ca Leon ardo.29 . Francmasonii francezi au o legenda curioasa despre Maître Jacques. capabile sa îmbine activitatea de artis t cu studiile de mecanica si matematica. la urma urmei. de ambele parti ale Atlanticului. el a para sit Palestina si. In acest sens.. mesterul pietrar numit Parintele Soubise. ca o atitudine. patronul breslelor medievale ale pietrarilor . Daca nu ca nume. un personaj mitic. pe 22 iulie. Organizatia sa era. de fapt . o retea alchimica. Masonii vin si astazi în pelerinaj aici în fiecare an. împreuna cu treisprezece colegi. (S-a sugerat la un moment dat ca templierii s-au „ascuns" efectiv în rîndurile gradelor superioare ale francmasoneriei. francmasoneria templierilor s-a dezvoltat rapid. rozicrucia nismul este considerat a fi forta mo trice a spiritului renascentist — un ideal întruchipat perfect de Leonardo da Vinci. în 1750 nu existau documente si nici studii istorice despre templieri. el însusi fiind în primul rînd un alchimist. Q.) Ea a influentat totodata o alta grupare importanta pentru cercetarea noa stra: Francmasoneria de Rit Scotian. a pornit spre Mars ilia. îndeosebi forma numita Ritul Scotian Rectificat. Odinioara luata în derîdere de istorici ca o inventie a lnceputului de secol XVII. Degeaba însa. devenind în scurt timp o structura importanta a masoneriei. organizatia începe sa fie recunoscuta c a avînd radacini în traditiile Renasterii. Cu toate ca pe marginea afirmatiilor si a organizatiei lui von Hund a curs multa cerneala.28 Un alt „candidat" cu sanse mari la rolul de mostenitor al cunostintelor ezoterice ale templierilor este miscarea numita rozi crucianism. legatura dintre cele doua liste subliniaza existenta unei traditii comune a Ritului Strict Templier si a Pr ioriei din Sion. cel putin ca un ideal. au hotarît sa-1 ucida.27 Sa fi înce rcat astfel von Hund sa duca mai departe traditia templierilor? Oricare ar fi adevarul în privinta organizatiei si a preocuparil or baronului. deosebit de puternica în Franta. în consecinta. asa ca Jacques s-a ascuns în pestera de la Sainte-Baume — cea în care si-ar fi gasit mai tîrziu salas M aria Magdalena. nu contravenea conceptiilor unui mag". se constata o curioasa lipsa de supozitii cu privire la posibila motivatie a baronului. El a fost — sustine legenda — unul dintre mesterii care au luc rat la Templul lui Solomon. Maître Jacques a fost tradat si ucis. Adeptii aprigului sau dusman. Dupa moartea lui Hiram Abiff.

Cor-nelius Agrippa sau Robert Fludd. care a dat nastere miscarii catar e. iar ermeticii folosesc termeni din mag ie. iudaica. precum Marsilio Ficino. Nu se poate trage o linie neta de demarcatie între gnosticism si ermetism. asa cum nu se poate face o distinctie clara între religie si magie. ermetismul si gnosti cismul. Dumnezeu. mai precis din Alexandria.Hr. dar ideea fundamentala este aceeasi. „prinsa" apoi în trupul fizic. Ermetismul. cît si ermetismul par a-si avea originile în acelasi timp si spatiu — focarul de gîndire din Egipt. aceste miscari erau nevoite sa functioneze în ascuns. aceeasi cultura. din concepte mult mai vechi. atît gnosticismul. Ca urmare a ostilitatii Bisericii. a „planurilor". de asemenea. cea mai înalta dintre lumi f iind divinitatea. care a constituit un puternic impuls pentru renascentism si rozicrucianism. egipteana si chiar din religii le Orientului îndepartat — rafinîndu-le în conceptiile aflate astazi la baza culturii noastre.Fireste. (Relatia strînsa dintre gnosticism si ermetism e ste ilustrata de faptul ca Evangheliile gnostice descoperite la Nag Hamm adi includ tratate ce contin dialogurile lui Hermes Trismegistul. sînt doua concretizari ale acelorasi idei cosmologice. Lumea materiala este cea mai joasa în ierarhia „lumilor" — a „sferelor". Cele trei ramuri principale care au înflorit în secret au fost alchimia. Radacinile alc himiei si paralele ei cu ermetismul si gnosticismul sînt explorate de Jack Lindsay în The Qrigins ofAlchemyin Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în . fiind chiar o îndatorire a omului. G nosticii exprima acest deziderat în termeni religiosi (considerînd ca reunirea cu divinitatea înseamna mîntuire). Desi inspirata. În plus. Omul este o fiinta divina la origine. dar pastrînd înca o scînteie de divinitate. în termenii de atunci. în secolele I si II î. Acest veritabil creuzet al ideilor religioase si filozofice îsi tragea seva din credintele si conving erile multor culturi — greaca. (Un vers ermetic adesea citat este: „Nu stiti voi ca sînteti dumnezei'?") încercarea de reunire cu divinul este posibila. acelasi timp si spatiu au dat nastere alchimiei. persana.) Cosmologia din Pistis Sophia — Evanghelia gnostica în care jylaria Magdalena detine un rol-cheie — nu difera esential de cea profesata d e unii magi ai Renasterii. si gnosticismul. da Vinci a trait într-o epoca în care marile miscari intelectuale si mistice constituiau un magnet pentru cei însetati de cunoastere si de putere deopotriva. alchimia era — în sensul în care este perceputa astazi — un produs al Egiptului din primele secole ale erei crestine. în terminologia actuala —. Aceleasi idei.

Spre deosebire de catolici. Fiindca toti copiii sînt rezultatul unui act sexual „rusinos". cum îsi mai putea ea mentine controlul? La fel ca în cazul alchimiei. nu acordau nici o atentie notiunii de „pacat originar". Fiecare individ era încurajat sa exploreze singur atît lumea exterioara. Nici gnosticii. Recunoasterea scînteii de divinitate atragea automat dupa sine ceea ce am numi astazi „autoapreciere" sau încredere în sine — ingredientul esential în manifestarea propriului potential. iar riscul era dublat de for . daca nu chiar iadului. Ca urmare a combinatiei dintre stiintele interzise si filozofia pacatoasa. în gnosticism. cel putin la nivel spiritual.Egiptul greco-roman". Gnosticii si ermeticii. dat fiind ca printre alchimistii Renasterii se aflau si femei) nutreau convingeri neobisnuite în domenii ca arhitectura si matematica. reda ideea ca omenirea contine acea scînteie de divinita te. Multi dintre ei (sau ele. Fa ra autoritatea preotilor asupra turmei de credinciosi. femeile au avut totdeauna un cuvînt de spus si chiar oficiau în ceremoniile religioase. amenintarea pentru Biserica este evidenta. Acest accent pus pe mîntuirea individuala era în antiteza totala cu preceptul Bisericii conform caruia preotii sînt singurii mijlocitori prin care Dumnezeu comunica într-un fel cu omenirea. pe lînga ideile teologice categoric neortodoxe. implicatia acestei notiuni de potential div in al individului era chiar mai grava prin faptul ca femeile se aflau pe acee asi treapta cu barbatii. ei nu se considerau fiinte inferioare si pacatoase. aceasta era una dintre ameninta rile majore ale gnosticismului la adresa Bisericii. Este usor de înteles interesul pentru gnosticism. atribuita lui Hermes Trismegistul. Acesti oameni erau periculosi. nici ermeticii nu se ploconeau în fata Dumnezeului lor. Din punctul de vedere al Bisericii. accentul fiind pus pe responsabilitatea indivi dului pentru propriile actiuni. prudenta cerea ca gnosticismul si ermetismul sa fie ferite de ochii Bisericii. Aceasta era însasi cheia miscarii renascentiste si neînfricarea pe care a indus-o a fost vizibila în valul d e explorari si descoperiri geografice initiat în acea perioada. cu toate ca nu era o optiune facila. aces t concept considera femeile si c°piii implicati deopotriva într-un soi de eterna conspiratie împotri-va ba rbatilor puri si a unui Dumnezeu razbunator. pe de alta parte. destinate purgatoriului. adeptii acestor credinte erau ostracizati si singura solutie era formarea unei retele subterane. notiunea statutului fundamental divin al omului contravenea conceptului crestin de „pacat originar" — ideea conform careia toti oamenii se nasc pacatosi ca urmare a caderii lui Adam si a Evei (mai cu seama a ac esteia din urma). în acelasi timp însa. Ideea gnostica a unei relatii directe cu Dumnezeu ameninta însasi existenta Bisericii. cunoas terea divinului. Exclamatia „Oh! Ce miracol e Omul!". cît si pe cea dinlâuntrul sau. Mai mult decît atît. traind astfel gnoza. 1970).

Pentru o perioada a par ut ca Mirandola va avea soarta tuturor oponentilor Bisericii. . Noul papa. Dintr-o data. Amagindu-se probabil cu un fals sentiment al securitatii indus de patronul sau aristocrat. La curtea Medici au gasit gazduire gînditori celebri pentru preocuparile lor oculte. trimitîn-du-i chiar o scrisoare personala de sustinere. Prima sa etapa majora de dezvoltare a avut loc — la fel ca în cazul multor altor miscari — în Renastere. ermetismul nu ar mai fi fost cîtusi de put in „ocult". aceste probleme devenisera subiect propice pentru dezbaterile intelectuale. dar a fost inventat pentru a denumi o miscare deja functionala la acea vreme. Termen ul „ rozicrucian" da teaz a de la începutul secolului al XVII-lea. a anulat în mod bizar toate acuzatiile si amenintarile la adresa lui Mirandola. Cosimo a finantat si traducerea l or. la curtea familiei Medici din Florenta (unde a exer citat o influenta puternica asupra unui mare numar de gînditori. de fapt. O foarte mica parte a informatiilor din aceste domenii erau noi. pîna atunci disparate. printre care si Leonardo da Vinci). Ultimul este renumit în primul rînd pentru introducerea în Europa a teoriei si a pract icii cabalistice. în cea de-a doua jumatate a secolului al XV-lea s-a înregistrat o veritabila explozie a interesului pentru ermetism si pentru stiintele oculte. iar el însusi a fost amenintat de papa Inocentiu al VUI-lea. cel care a tradus C orpus Her-jneticum. curînd. precum Corpus fjerrneticum. Pe lîngâ faptul ca a initiat cautarea unor opere legendare. De ce? Poate un indiciu este faptul ca acest suveran pontif sia decorat apartamentele de la Vatican cu fresce reprezentînd teme egiptene antice. în acea epoca. Daca ar fi fost lasat în seama entuziastilor renascentisti. Alexandru al Vl-lea — membru al familiei Borgia —. cartile sale au fost trecute la Indexul papal. Lorenzo Magnificul (1449-1492) — s-a produs prima sinteza de amploare a ideilor oculte. nu am exagera daca am pune semnul egal între rozicrucianism si Renastere. al carui autor prezumtiv ar fi însusi Hermes Tris-niegistul. însa setea de explorare a implicatiilor profunde ale ermetismului avea o amploare fara precedent. în afara enclavelor secrete în care fusesera pastrate cu grija pîna atunci. dar apoi ceva straniu s-a petrecut. Acest val de interes pentru tot ceea ce era ermetic îsi avea cen trul. si Pico della Mirandola (1463-1494). Mirandola a fost prea explicit în ideile sale oculte si. desi fireste ca existau numeroase personalitati si influente contemporane. precum Marsilio Ficino (1433-1499).ta inerenta a tot ceea ce este secret si care atrage heterodoxia. Una din tre principalele manifestari ale acestei erezii era miscarea rozicruciana.30 Sub patronajul acestei familii — ja loc de frunte aflîndu-se Cosimo cel Batrîn (1389-1464) si ne-potiil sau.

34 Ermeticii sînt de acord ca.31 Istoricii contemporani nu iau în serios forta si influenta elementelor oculte. civilizatia egipteana este cea care detine cheile cunoasterii vizate de ei. elev al unui mare ocultist englez. de asemenea. Furtuna. noua filozofie oculta s-a raspîndit din Italia în restul Europei. se crede ca ermetismul a fost fondat de „Hermes cel de trei ori mare". Sydney. ei acorda o impor tanta deosebita semnificatiei panteonului egiptean. despre ultima piesa a marelui dramaturg. o origine mai apropiata de epoca lui lisus. prin comparatie. Dar. Recent. o fac pentru a sublinia.printre care si zeita Isis. id eile derivate din religia Egiptului antic au influentat dezvoltarea conceptelor ermetice mai puternic decît s-a crezut anterior.33 Asa cum am vazut. Este posibil ca un alt personaj al cercurilor oculte din societatea elisabetana sa fi fost. ele au. el a propovaduit reîntoarcerea la religia Egiptului antic si a fost foarte explicit în afirmatiile cu privire la ceea ce considera el ca fiind relele crestinismului oficial. în vreme ce generatiile anterioare au accentuat influenta filozofiei elene. doctor John Dee (1527-1606). desi multi reprezentanti ai ermetismului renascentist credeau ca aceste secret e provin din Egiptul faraonic din vremea lui Moise. Giordano Bruno (1548-1600). desi Grecia antica a reprezentat un filon bogat pentru gînditori în general. prin intermediul unui fragment din Tableta de Smarald. iar secretele nu puteau fi aflate decît în urma unor stagii intense de initiere treptata. deoarece Bruno i-a dedicat doua dintre lucrarile sale scrise pe cînd se afla în Anglia. autor. Radacinile acestor idei ajung în Egiptul secolelor I-III. era în mod cert o personalitate de prim rang în aceasta lume subterana. (Semnificativ este faptul ca prima cladire a Teatrului Globe din Londra a fost construita pe baza principiilor ermetice ale geometriei sacre. Frances Yates a schitat. ei si-au dat seama ca aceasta cunoastere nu este la îndemîna oricui. pe care erau înscrise numeroase secrete covîr-sitoare. printre altele. se spune ca ar întruchipa o serie de concepte rozacruciene importante si ca ar fi fost inspirata de viata doctorului Giordano Bruno a fost o personalitate similara ca anvergura cu . al lucrarii Arcadia. iar atunci cînd abordeaza aceasta tema. Giordano Bruno a ajuns în Anglia în 1583 si în scurt timp a intrat în contact cu personalitati de talia lui Sir Philip Sydney. dincolo de aceasta perioada se face simtita influenta unui numar mare de culturi. prezent la întîlnirea dintre Giordano Bruno si Philip Sydney: William Shakespeare. De asemenea. ci însasi cauza ei. Dar ocultismul a supravietuit si a exercitat o influenta majora as upra Renasterii. de fapt. sistemul filozofic egiptean era întruchipat de o scoala a misterelor.35 în plus. punctul culminant fiind campania marelui predicator reprezentant al ermetismului. Desi putini ermetici au dat crezare acestui mit. într-o serie de carti. specialistii au recunoscut ca. Fascinatia pentru ocultism nu era doar un simptom a l deschiderii catre noi idei. rolul real al ocultismului în istorie.32 Dupa cum sustine ea. triumful iluminismului — în care aceste „aiureli superstitioase" au fost respinse de toti cei dotati cu simtul ratiunii. Calatorind prin diverse tari precum Germania si Anglia.

Acest erou se presupune ca a calatorit în Egipt si în Tara Sfînta. Probabil ca totul a fost . zilele i-au fost numarate . Bruno nu predica nici una dintre v ersiunile acceptate ale crestinismului si. Giordano Bruno a murit pe rug la Roma. Christian Rosenkreutz (Christian Rozacruce). alch imist si necromant. dar. în 1600. sugerau ca toti cei care doreau sa afle mai multe sa ia legatura cu ea. si soarta ce i-a fost rezervata nu e greu de ghicit. una dintre cele mai misterioase din istorie. Bruno si-a format propria societate secreta. si ca a fost înmormîntat într-un loc tainic. Adaugati la aceasta realitate firea sa bombastica. Manifestele rozicruciene — numele sub care au devenit cunoscute cele doua lucrari — nu dezvaluiau nici unele dintre aceste secrete. I Giordanisti.38 (S i un a man unt mai putin cunoscut: numele de cod al doctorului Dee ca spion era „007"!) Din aceste radacini s-a dezvoltat miscarea rozicruciana. ci si a gent secret. numiti astfel dupa miticul lor fondator.39 Aceste publicatii anuntau existenta unei confrerii secrete. rozicrucienii. O personalitate complexa. dupa ce a fost tradat si denuntat Inchizitiei de un a dept nemultumit. mai cu seama sfinti catolici). Asemenea lor — si la fel ca toti ceilalti reprezen tanti ai contrareformei —. era o fire rigida si neiertatoare. ce era luminat de un „soare interior". din acest jnotiv. prin faptul ca an unta u existenta confreriei. trupul sau ar fi fost — zice-se — «incoruptibil": si-a pastrat aparenta vie si nu s-a descompus (un fenomen ce pare a afecta post-mortem un numar suprinzator de oameni. si totusi numele sau este rareori mentionat în istoria predata în scoli. Dar. Existenta sa a devenit cunoscuta atunci cînd doua lucrari anonime. dupa canoanele vremii. în 1614 si 1615. un veritabil magician vels. Fama Fratemitatis sau „Descoperirea Fraternitatii Preanobilului Ordin al Roza-Crucii" si Confessio Fratemitati s sau „Confesiunea Laudabilei Fraternitati a Preaonorabilului Ordin al Roza-Crucii" au început sa circule în Germania. spre deosebire de ei. De asemenea. Daca viata lui a fost una neobisnuita. în Germania. în 1484. Se spune ca Rosenkreutz avea 106 ani cînd s-a stins. era nu numai astrologul si consilierul reginei Elisabeta I.Luther sau Calvin. 37 Dar acelasi lucru poate fi spus si despre sus-mentio-natul doctor J ohn Dee. acumulînd cunostinte secrete sau oculte pe care le-a transferat apoi unei noi generatii de adepti. Putine lucruri se cunosc despre ea. modul în care a murit si a fost îngropat a avut un caracter chiar mai straniu . cu exceptia faptului ca a avut o influenta majora asupra dezvoltarii rozicrucianismului în Europa.

care le-au considerat un soi de farsa ciudata. fara nici o legatura cu obtinerea aurului. Johann Valentin Andr aea (1586-1654). fiindca miscarea rozicruciana era o sinteza a tuturo r conceptelor oculte si ermetice. Poate ca însasi prezenta sa la vîrful miscarii rozicruciene i-a asigurat aceasta functie. cu multi ani înainte de a prelua conducerea Prioriei. singurul aspect cu adevarat nou era faptul ca acum avea un nume. pe car e îl numeau „nedumnezeiesc si blestemat"41. Aceasta continuitate în rîndul celor patru Mari Maestri ai Prio-riei din Sion a început o data cu Robert Fludd. în mod neasteptat. fiindca abia în anii 1970 a reusit Frances Yates sa arunce o raza de lumina asupra existentei si influentei exercitate de miscarea rozicruciana. pentru . autorii Manifestelor au demonstrat o profunda cunoa stere a principiilor ermetice si alchimice. poet si dramaturg german si totodata pastor luteran. cel putin. Fludd a declarat ca a încercat sâ-i gaseasca pe rozicrucieni dupa ce le-a citit Manifestele. fiindca nu se oferea nici o adresa pentru contact sau corespondenta. într-un fel. Andraea a scris însa cu certitudine ceea ce se considera a fi al treilea Manifest. s-a aflat la originea lor. realitatea este ca au exercitat o influenta puternica asupra unui mare numar de gîndi-tori de renume.42 Si totusi faptul nu este atît de ciudat. Les dossiers secrets sustin ca el s-a aflat la cîrma Prioriei între 1637 si 1654. celebrul reprezentant al rationalismului. dar specialistii sînt aproape unanim de acord ca el însusi a s cris Manifestele Rozicruciene sau. se pare ca tema rozicrucianismului a constituit un numitor comun al celor patru presupusi Mari Maestrii din secolul al XVI I-lea. alchimistul englez care a detinut functia între 1595-1637. în 1616. în mod semnificativ. Acest lucru sporeste. asa cum a indicat Frances Yates40. printre care Robert Fludd (1574-1637) si Sir Isaac Newton. Dar. La urma urmei. Daca ne amintim. credibilitatea listei. fiindca termenul nu fusese înca inventat în vremea lui. pentru ei alchimia e ra o disciplina spirituala. Iar Frances Yates nu ezita sa1 defineasca pe Leonardo da Vinci ca „un rozicrucian timpuriu"43. de pilda. numele lui da Vinci apare pe lista Marilor Maestri ai Prioriei din Sion. chiar si Francis Bacon. dar el nu si-a spus niciodata „rozicrucian". a fost în esenta rozicrucian. Altii de pe lista respectiva nu au avut însa aceeasi problema. Oricare ar fi adevarul despre rozicrucieni. „Nunta chimica a lui Christian Rosenkreutz"44.doar un fel de testa re a pietei. Acest lucru a fost suficient pentru a atrage dispretul si neîncrederea istoricilor.

strînse de John Byrom (1691-1763) si pastrate de urmasii acestuia. chimist Ia Oxford. este faptul ca Isaac Newton a reconstruit. în conformitate cu Frances Yates.) Reala implicare a lui Newton în ocultism a fost recunoscuta abia de curînd: mai bine de 10 la suta dintre lucrarile sale erau tratate de alchimie. viitoarea Societate Regala. povestea lui Rosenkreutz era doar un mit. (Specialistii în domeniu si-au dat seama ca povestea nu a fost niciodata menita sa fie considerata un adevar literal. o profesoara de muzica din Manchester pe nume Joy Hancox a descoperit un set de documente. Utriusque cosmi historia („Istoria celor doua lumi". În literatura masonica exista si alte referiri care stabilesc clar o legatura între „Fratii de Roza-Cruce" si francmasoni. Newton detinea un exemplar din traducerea în limba engleza a Manifestelor. în fapt. rezida în faptul . dar acestea demonstreaza o buna cunoastere a continutului Manifestelor. alchimist — aveau conexiuni cu miscarea rozicruciana. desi a scris în anii 1630. Cu toate acestea. dar acestea par a sugera ca.a li se alatura. Primul. dar nu a reusit. francmasonerie. Robert Fludd a folosit „un limbaj ce amint este puternic de francmasonerie" si ca „societatea sa" era structurata ierarhic pe grade. în 1984. o legatura strînsâ cu dezvoltarea francmasoneriei. critic ocultist.49 Rozicrucianismul a avut. masonice. Boyle nu a mentionat termenul „rozicrucian" în scrierile sale. în vreme ce Mora y. ermetice si alchimice. „a contribuit probabil mai mult decît oricine altcineva la fondarea Societat ii Regale"50. Mare Maestru pîna în 1654. numele -era. Mai sugestiv. desi unele dovezi sugereaza ca. de asemenea. pentru el. precum si simbolurile cabalistice . 45 (Lewis Spence. multe dintre ele cu un impact puternic — de pilda.5 ! Interconexiunile dintre rozicrucianism. mai cu seama. 4^) Dupa Fludd a urmat Andraea. Din cîte se stie.47 Iar atunci cînd a fondat. o referire ironica la modul în care rozicrucienii se descriau ei însisi.52 Importanta „Colectiei Byrom". ermetism si alchimie — identificate anterior de istorici precum Frances Yates — au primit o confirmare categorica în ultimii ani. în vreme ce studia istoria casei în care locuia. prin descoperirea unei se rii de documente care ilustreaza amploarea relatiilor dintre aceste miscari si idei. ca fiind o societate „invizibila" . a scris pe larg de spre acest subiect si a inclus idei preluate din Manifeste în scrierile sale.48 Dupa Boyle a urmat Isaac Newton. în principal diagrame si desene geometrice. era un r°zicrucian recunoscut. care nu le cunosteau reala semnificatie. planul Templului lui Solomon. 1617). cele doua organizatii si-au pastrat individualitatea. sub numele Colegiul Inv izibil. cum a fost numita. cînd s-a stins din viata si i-a succedat Robert Boyle. desi apropiate. Cele peste cinci sute de documente au ca princ ipal obiect geometria sacra si arhitectura. prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din 1691 pînâ în 1727. într-un desen. probabil. Cunoscut pentru practica alchimiei. Primii doi francmasoni cunoscuti din Anglia — Elias Ashmole si Sir Robert Moray. mentioneaza ca.

Scrierile din colectia sa au la baza toate societatile si perso nalitatile despre care am discutat pîna acum. cu membri cunoscuti si sedii declarate. De asemenea .ca arunca o raza de lumina asupra relatiei dintre aceste subie cte si asupra persoanelor — crema societatii stiintifice si intelectuale a vremii — care aveau astfel de preocupari. Colectia Byrom contine. totodata sediul unei a dintre cele patru loje fon datoare ale Marii Loje a francmasone riei engleze. demonstrînd înca o data ca toate ace ste cladiri se încadreaza într-o traditie continua si ca membrii confreriilo r rozicruciene si masonice din secolul al XVIII-lea erau constienti de acest lucru. De exemplu. Cambridge. care dateaza de la mijlocul secolului al XV-lea — „una dintre ultimele constructii gotice majore din aceasta tara"53 — se bazeaza pe conceptul cabalistic de Arbore al Vietii (concluzie la care a ajuns si Nig el Pennick. chiar si cavalerii templieri. predomina nt rozicruciene. de asemenea. materiale ce se refe ra la Templul lui Solomon si la Chivotul Legii. în „Nunta chimica" a lui Andraea . Din colectie f ace parte si o diagrama a bisericii Temple din Londra. Daca. sugereaza ca acea sta confrerie si masonii au o origine comuna. specialist în simbolismul ezoteric). Jurnalul sau sugereaza ca Byrom avea relatii cu intelectualii de frunte ai epocii sale. Structura capelei a fost inspirata. o diagrama indica fa ptul ca arhitectura capelei de la Kings College. ar fi oare posibil ca si rozicrucienii sa aiba aceleasi origini? în sus i numele „Roza Cruce" aminteste de cavalerii care aveau ca emblema o cruce rosie sau trandafirie. Dintre documente fac parte diagrame ce detaliaza geometria sacra a unui mare numar de cladiri datînd din diverse perioade. ai ca rui membr i se reuneau într-o cladire în St Paul's Churchyard. ilustrînd prin urmare o continuitate în cunoasterea principiilor respective. se pare. ridicata în secolul al XlV-lea. Byrom. Robert Boyle. Dar. crucea rosie pe fon d alb este mentiona ta în mod repetat. masonii sînt urmasi ai templierilor. numit si Clubul S oarelui. fa cea parte din „Clubul Ca bala". er a francmason si membru al Societatii Rega le. Iar prezenta materialelor de inspiratie templiera în documentele Byrom. Robert Fludd. de templieri. anterior unul dintre centrele catare. iar lucrarile lui în general amintesc puternic de legendele Graalului si. în Languedoc. plus schite ale altor constructii ale templierilor. inclusiv rozicrucienii John Dee (cu care Byrom era înrudit prin casatorie). asa cum se pare. prin urmare. de cea a catedralei de Ia Albi. rozicrucienilor nu li s-a stabilit o identitate foarte clara astfel încît termenul „rozicru-cian" pare a se referi . o figura centrala a misca rii iacobite care urmarea restauratia dinastiei Stuart pe tronul Angliei. în vreme ce francmasonii au fost si sînt o organizatie bine definita.

Pionierul hipnotismului). nu se poate sti care sisteme au aparut în secolul al XVIII-lea si care erau într-ade-var mult mai vechi. fiind iritati mai cu seama de afirmatia lui von Hund . initiatii primesc titlul de „cavaler templier" si „Roza Cruce". asa cum se crede îndeobste. în multe cazuri. Dupa anul 1750. ordinul s-a transformat într-o Loja Masonica a Ritului Strict Templier. si care pune un accent deosebit pe originile sale templiere. printre care Franz Anton Mesmer (1734-1815). Aceasta forma a francmasoneriei este cea care ar e cele mai strînse legaturi cu societatile rozicruciene. conform careia-. Loja a avut numerosi membri de seama.mai degraba la un ideal decît la o societate concreta. Se estimeaza ca. Orice tentativa de a trasa o succesiune directa de la templier i la francmasonerie si rozicrucianism este destinata esecului din cauza acestei uriase proliferari a riturilor si a sistemelor masonice. fiind imposibil sa ne dam seama daca motivul este descendenta autentica sau simpla sonoritate interesanta a unor astfel de titluri. „Fiecare mason e un templier". Dar prima organizatie rozicruciana „concreta si vizibila" a fost Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii. rozicrucieni si alte organizatii care îsi as umau origini templiere era clara. peste 800 de gr ade si ritualuri au fost adaugate la practica francmasonica. în unele forme ale masoneriei. Simplul fapt ca o societate rozicruciana se putea transforma atît de usor într-o loja a Ritului Strict Templier dedmonstreaza originile lor comune. cu toate ca si-a pastrat caracterul alchimic. cel care a descoperit "Magnetismul animal" (fara a fi însa. Acestea sîn t variatiuni ale francmasoneriei „oculte".54 Saizeci de ani mai tîrziu însa. încît par efectiv una si aceeasi. Utilizarea termenului „templier" a devenit o problema pentru aceasta scoala masonica. cu origini în Ritul Strict Templier al baronului von Hund. ca o „societate invizibila". Au existat unele frictiuni între membrii sai si cei ai francmasoneriei conventionale. în consecinta. Manifestele îi definesc. fondata în Germania de Sigmund Richter în 1710. într-adevar. si care s-au dezvoltat în principal în F ranta. Cheia este un sistem masonic numit Ritul Scotian Rectificat. dintr-o data toate aceste grupari devin atît d e strîns interconectate. între anii 1700 si 1800. itele se încurca rau. Mai îngrijoratoare erau suspiciunile autoritatilor. al carei tel principal era cercetarea alchimica. în 1778 s-a organizat la Lyon o Conventie a masoni lor . Este însa posibila identificarea unui fir comun între anumite sisteme masonice recuzate de francmasoneria conventionala. Confuzia este accentuata si de faptul ca. De exemplu. provocate de zvonurile ca templierii aveau un plan secret de a se razbuna pe monarhia franceza si pe papalitate pentru suprimarea ordinului lor si executarea lui Jacques de Molay. Desi înainte de aceasta data distinctia între masoni. care au respins în mod oficial ideea originilor templiere. dedicat în mod special studiilor oculte.

„Martinismul" a fost cea mai influenta filozofie oculta. în cadrul careia a fost creat Ritul Scotian Rectificat. nu doar pentru aceste forme ale masoneriei. în 1782.57 Prioria din Sion. Rezultatul a fost umilitor pentru baronul von Hund.„templaristi". si a însemnat sfîrsitul definitiv al Ritului Strict Templier. Spre deosebire de obisnuitele aparente ale francmasoneriei. în Hessen. Marconis de Negre a schitat un veritabil „mit fondator" al orga - . Si totusi. templaristii au cîstigat batalia: conventia a acceptat Ritul Scotian Rectificat. se pune un accent deosebit pe principiul feminin (unele forme includ si loji feminine active). ci si pentru societatile rozicruciene din Franta secolului al XlX-lea. atragîndu-si diverse asocieri ezoterice. Si acesta pretinde ca îsi are originile în traditia "templarista" a lui von Hund. o alta mar e conferinta masonica — la care au participat reprezentanti ai tut uror gruparilor masonice din Europa — a fost organizata la Wilhelmsbad. care a participat pentru a sustine originea templiera. sînt foarte apropi ate de Ritul Scotian Rectificat. Ritul din Memphis. sub presedintia ducelui de Brunswick. Deopotriva semnificative în francmasoneria oculta sînt sistemele numite Rituri Egiptene. în Riturile Egiptene. care aveau sa devina importante în stadii le ulterioare ale cercetarilor noastre. adepta declarata a zeitei Isis. O influenta importanta asupra Conventiei de la Lyon — si a ezo terismului francez ulterior — a fost exercitata de filozoful ocultist Louis Claude de Saint-Martin (1743-1804). pe care o considera „forma feminina a Marel ui Arhitect"56. despre care vom discuta pe larg în capito lul urmator. Desi era aparent un celibatar convins. unele ilustrative prin ele însele. Toti francmasonii îl venere aza pe misteriosul „fiu al vaduvei". pretinde ca s-a nascut ca un nucleu al Ordinului Templierilor si s-a dezvoltat firesc. în decursul anilor. prin urmare. prin lamurirea o data pentru totdeauna a relatiei dintre francmasoneri e si cavalerii templieri. Obiectivul conferinte i a fost eliminarea profundelor divergente din cadrul masoneriei. Toate deriva însa din preaiubitu l Rit Strict Templier al lui von Hund si. „vaduva" este Isis. acesta cupriundea un ordin numit Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — doar un alt nume pentru „templier". care nu era altceva decît Ritul Strict Templier cu un alt nume. care a fondat în 1838 unul dintre Riturile Egiptene ale francmasoneriei oculte. La cîtiva ani dupa reuniunea de la Lyon. Un factor de influenta pare sa fi fost Jacques-Etienne Marconis de Negre (1795-1865). filozofia sa era axata pe venerarea principiului feminin întruchipat de Sophia.

deoarece se pare ca aceasta carta ar fi fost scrisa în 1 324 de Johannes Marcus Larmenius. Astazi are sediul în Por tugalia. desi o aripa a sa opereaza din localitatea cu nume rezonant Sion. sînt de acord ca nu este autentica. Aceasta. de fapt însa. În mod previzibil. fusese înfiintata de un preot al unei stravechi religii egiptene pe nume Ormus. fâcînd obisnuita afirmatie pretentioasa ca ritul îsi are originile în antichitate. egipteana.) Unul dintre motivele pentru care este considerata un fals este acela ca limba utilizata este prea corecta — latina medievala fiind renumita pentru incorectitudinea ei.62 Dar foarte putini critici au vazut. în 1770. din Elvetia. Dar. cuprinsa între 1324 si 1804. traducatorul i-a corectat gramatica. unde sustine ca se concentreaza pe actiuni caritabile si cercetari istorice.58 Mitul Ormus sugereaza existenta a patru influente: rozicru-cianâ. repetam. Nu este totusi suprinzator ca exista organizatii care se pretind a fi succesoare oficiale ale templierilor. Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim a fost fondat în 1804 de un medic pe nume Bernard Raymond Fabre-Palaprat. dupa executarea lui de Mo-jay. dar Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim pare d estul de convingator pentru a fi luat în serios. Iar mai tîrziu am aflat ca mitul a fost mentionat mai întîi în relatie cu Ordinul Crucii Aurii si Tran dafirii. fiindca. cunoscuta sub numele mai simplu de „Carta Larmenius". Documentul poa rta semnaturile prezumtive ale tuturor Marilor Maestri ulteriori ai ordinului — fapt semnificativ.60 Originile sale însa — ale gruparii noi — se afla în Franta. Majoritatea pot fi cu usurinta ignorate.63 (Carta este scrisa în latina si transcrisa într-un cod bazat pe geometria crucii templiere. de fapt. istoricii au considerat carta un fals. precum Baigent si Leigh. nu ar mai fi trebuit sa existe nici un Mare Maestru. crestina (poate o forma eretica) si a ezoterismului iudaic. convertit la crestinism de Sfîntul Marcu. într-o grupare numita Societatea Fratilor Rozicrucieni din Est. cînd acesta a devenit o Loja a Ritului Strict Templier.61 Chiar si autori cu deschidere spiritua la. care sustine ca s-a bazat în aceasta actiune pe „Carta Transmiterii l ui Larmenius". implicatiile pentru investigatia noastra sînt profunde. documentul. la rîndul ei. asa cum vom vedea. înseamna ca Fabre-Palaprat descinde într-adevar din templieri. Criticii au desconsiderat si lista cu declaratii ale Marilor Maestri. precum Cabala (despre esenieni se crede — pe drept sau nu -ca erau cabalisti). printre discipolii acestuia s-ar fi aflat si unii membri ai comunitatii eseniene. Ceea ce ni s-a parut noua interesant în privinta acestui mit est e faptul ca — asa cum stiu cei care au citit The Holy Blood and the Holy Grail — Prioria din Sion a preluat numele Ormus ca pe un „subtitlu". motivul acestei identitati este . bazîndu-si obiectiile pe o traducere din latina a originalului din secolul al XIX-lea. deoarece forma cuvintelor este identica în toate — ceva greu de crezut pentru o perioada atît de îndelungata. care fusese numit Mare Maestru de Jacques de Molay în susi.59 Dar. Daca este adevarat.nizatiei sale.

Pe baza L evitikonului. împreuna cu ei. lucrurile par putin cam prea bine a ranjate. atunci imaginea gene rala se schimba complet. atunci acest eveniment constituie în sine o dovada a continuitatii templierilor în Europa. cavalerii ospitalieri). arunca o raza de lumina asupra motive lor pentru care ideile gnostice au fost pastrate în secret. declaratiile se deosebeau între ele. dupa parerea lor. cînd Filip. prezinta o „poveste" cu totul diferita de cea din cartea cu acelasi nume a Noului Testament. care a fost tradus din latina în greaca. Daca însa von Hund spunea adevarul în privinta originilor reale ale francmasonilor. Presupunînd ca acesti schismatici erau masonii Ritului Strict al lui von Hund. Fiindca Levitikonul. Daca este adevarat. Ordinul Antic si Militar al Templului pretinde ca d ocumentul exista deja cu cel putin o suta de ani înainte ca Fabre-sâ-1 dea publicitatii. da r daca documentul este autentic. francmason de rang înalt si erou al razboa ielor napoleoniene. în original. Este vorba despre Levitikon — o versiune a Evangheliei dupa loan c u implicatii evident gnostice.66 Prima contine doctrinele religioase ce trebuie împartasite initiatilor. de asemenea. istoricii sînt de parere ca furia împotriva lor e o dovada a falsitatii cartei — dat fiind ca. a convocat la Versailles o adunare a mem-°rilor acestui ordin. duce de Orleans — mai regent al Frantei —. Din nou. în care si-a initiat adeptii. cîrma a fost preluata de Sir William Sydney Smith. Prin urmare. ar treb ui „spulberati cu anatema" (si. zece ani mai tîrziu. o versiune a Evangheliei dupa loan despre care unele opinii considera ca dateaza din secolul al XI-lea65. iar dupa moartea sa. principalele doua motive care au dus la respingerea „Cartei Larmenius" nu stau în picioare. (Acelasi duce de Orleans 1-a introdus pe cavalerul Ramsay în Ordinul St Lazarus. si acesta respins de la bun început de majoritatea criticil or. în 1828 Fa bre-Palaprat a fondat la Paris Biserica loanita Neotempliera. are doua sectiuni. De fapt. Levitikonul. Fabre-Palaprat detinea un alt document important.) Pe lînga „Carta Larmenius". Carta a fost criticata si pentru ca este foarte agresiva la adresa „dezertorilor templieri scotieni" care. inclusiv ritualuri referitoare la cele noua grade ale Ordinului Templierilor. „Biserica lui loan " a templierilor si afirma ca acestia îsi spuneau „ioaniti" sau „crestini . considera Larmenius. baronul a inventat „transmiterea scotiana" în jurul anului 1750.standardizarea realizata de traducator. Prima sectiune descrie. pe care el pretinde ca a gasit-o într-un anticariat.

frumoasa Isis. sînt eliminate toate aluziile la eleme ntul miraculos din parabola transformarii apei în vin. prin intermediu] caruia a conceput în mod magic un copil. au fost pastrate si preluate apoi de cavalerii templieri. loan „cel Preaiubit ". o dorea pe Isis pentru el si a complotat pentru a-1 ucide pe Osiris. Acestia sustineau ca au mostenit „învataturile secrete" Si adevarata istorie a Iui lisus. De asemenea. care dezaproba crima comisa. Isis a ratacit prin lume în cautarea lor. în unele versiuni ale povestii. fiindca nu faceau parte din cercul sau de apropia ti. Levitikonul sustine si ca el ar fi împartasit aceste cunostinte ezoterice unuia dintre ucenicii sai. Set. care i-au ciopîrtit trupul si au împrastiat bucatile de cadavru. De asemenea. încît este de mirare ca se conside ra . 1-a iritat aceasta legatura. textul mentioneaza ca Pavel si ceilalti apostoli au f ondat Biserica Crestina. ultimele. a tamaduirii si a magiei.originari". pe Horus. avînd însa cîteva omisiuni semnificative. versiunea sa asupra vi etii lui lisus este atît de neortodoxa. nu mai apar unele referiri la Sfîntul Petru.) Fratele lor. aceste cunostinte secrete. în relatia lor pare a fi fost implicat un element de razbunare. a pîi-nilor si a pestilor si a învierii lui Lazar. Pe lînga extraordinara afirmatie ca lisus ar fi fost un initiat al misterelor lui Osiris. Capitolele 20 si 21. Osiris era sotul surorii lui. Oricît de surprinzatoare ar fi aceste lucruri. Partea a doua este similara cu Evanghelia dupa loan din Noul Testament. s-a luptat cu Set. pe care a considerat-o o tradare a memoriei tatalui sau. Cele doua zeite au recuperat toate ramasitele trupesti. ea ar fi avut apoi o relatie cu Set. care i-au fost transmise lui loan cel Preaiubit. iar el a ramas fara un ochi. Levitikonul aminteste de o traditie perpetuata din generatie în generatie de o secta — sau Biserica — a Crestinilor loâniti din Orientul Mijlociu. De asemenea. Daca însa o astfel de secta a existat cu adevarat. 1-a ucis. cu exceptia falusului. Isis i-a alipit un falus artificial. printre altele. sotia lui Set. fiind ajutata în acest scop de zeita Nepthys. dar au fâcut-o fara a cunoaste adevaratele învataturi ale lui lisus. Dupa ce a reasam-blat corpul. lipsesc. Acesta din urma a fost luat prin surprindere de acolitii lui Set. Levitikonul contine si alte elemente bizare. Suferind cumplit. inclusiv faptul ca lisus ar fi spus: „Pe aceasta piatra voi cladi Biserica Mea". pe care ei îl numeau „Yeshu cel uns". Tînarul s-a vindecat. zeita iubirii. desi motivele nu sînt foarte clare. Osiris. Pe Horus. chiar socante: lisus este prezentat ca fiind un initiat în misterele lui Osiris. De aceea. iar ochiul lui Horus a devenit talismanul favorit al egiptenilor. unul dintre principalii zei egipteni din vremea respectiva. aceasta relatie incestuoasa era obisnuita în traditia faraonica si î-ar fi parut cît se poate de fireasca oricarui credincios din Egiptul antic. ajuns la vîrsta tineretii. în conformitate cu Fabre-Palaprat. (Oricît de scandaloasa ni s-ar parea astazi.

„crestina". Pentru membrii ei, lisus a fost nu doar un initiat al lui Osiris, ci si un simplu om, nicidecum Fiul lui Dumnezeu. In plus, el era copilul nelegitim al Mariei, iar despre imaculata conceptie nici nu se pune problema. loanitii considerau ca toate aceste povesti au fost, de fa pt, o ingenioasa — si scandaloasa — mistificare pusa la cale de autorii Evangheliilor, pentru a ascunde ilegitimitatea lui lisus si faptul ca mama lui nu stia cine era tatal! Secta ioanita recunostea faptul ca titlul „Hristos" nu îi era rezervat exclusiv lui lisus; cuvîntul din limba greaca, Chnstos, însemna, de fapt , „cel Uns" — un termen care putea fi aplicat multor persoane, inc lusiv regilor si autoritatilor romane, în consecinta, liderii ioaniti îsi asumau totdeauna acest titlu. f„Evanghelia dupa Filip", descoperita la Na g Hammadi, foloseste termenul „Hristos" pentru toti initiatii gnostici.67) Despre aceasta grupare s-a spus ca era o secta gnostica, detin atoare a unor variate secrete ezoterice, prin tre care si cele ale Cabalei. Membrii ei au conceput un plan de a se transforma într-o organizatie „sub acoperire", care (în cuvintele scriitorului Eliphas Levi, din secolul al XlXlea) „sa fie unica depozitara a marilor secrete religioase si s ociale, sa numeasca regi si pontifi, fara a se expune capacitatii de cor uptie a puterii"68; altfel spus, o organizatie misterioasa, nesupusa capric iilor si nesigurantei inerente schimbarilor politice si sociale în decursul an ilor. Instrumentul sau de lucru avea sa fie Ordinul Templierilor, iar Hugues de Payens si ceilalti cavaleri fondatori erau, de fapt, initiati i oaniti. Ca urmare a patimii lor pentru avere si putere, templierii au devenit corupti si, în cele din urma, au fost suprimati. Papa si regele Frantei nu-si puteau permite sa dea publicitatii adevarata natura a amenintarii reprezentate de Ordinul Templierilor si, de aceea, au inventat acuzatiile de idolatrie, erezie si imoralitate. Dar înainte de a fi executat, Jacques de Molay ar fi „organizat si instituit masoneria oculta"69, pentru a cita din nou cuvintele lui Levi. Daca este adevarata, aceasta asertiune rastoarna din temelii ver siunea oficial acceptata a istoriei. Dat fiind ca stabileste o legatura directa între un tip de francmasonerie si vechii templieri, am putea crede ca acei masoni ne-ar putea oferi cîteva informatii suplimentare despre cunostintele detinute de cavalerii templieri. În „Istoria magiei", Eliphas Levi consacra o sectiune întreaga traditiei ioanite asa cum este ea descrisa în Levitikon. Noi am citit-o prima data în traducerea în limba engleza a lui A.E. Waite, da r apoi am gasit o alta traducere a sectiunii respective într-o lucrare a lui Albert Pike — erudit mason si Mare Maestru al Ritului Scotian Antic si Acceptat din America

— Morals and Dogma of the Ancient and Accepted Scottish Rite of Freemasonry („Morala si Dogma Ritului Scotian Antic si Acceptat al Francmasoneriei", 1871). între cele doua versiuni exista cîteva deosebiri. Care dintre ele sa fie însa autentica? Am verificat editia originala în franceza a lucrarii lui Levi70 s i am constatat ca Pike a operat de la sine unele adaugiri si corecturi, probabil în functie de modul în care a înteles el traditia respectiva. De ex emplu, ultima parte a afirmatiei citate mai sus apare la el sub forma „masoneria oculta, ermetica sau scotiana"71. De asemenea, modifica usor cuvintele lui Levi referitoare la relatia dintre templierii ioaniti si rozicru cieni. în traducerea fidela a lui A.E. Waite, Levi scrie: „Modificînd putin cîte putin metodele austere si ierarhice ale precursorilor în initiere, succesorii vechilor rozicrucieni au devenit o secta mistica si au îmbratisat cu fervoare doctrinele magice ale templierilo r, iar drept urmare, se considerau unicii depozitari (sic!) ai secretelor sugera te de Evanghelia dupa Sfîntul /oan".72 Pike a modificat fragmentul scris cu italice, astfel: „... Si s-au unit cu multi dintre templieri, dogmele celor dou a organizatii combinîndu-se între ele.. ."73 Mo dificarile operate de Pike sînt semnifica tive, deoarece, aacâ Levi era un observator si un comentator neimplicat al lumii e si oculte, Pike avea cunostinte din interiorul acesteia. El a considerat de cuviinta sa corecteze versiunea lui Levi si astfel, în loc sa afirme ca rozicrucienii au adoptat „doctrinele templierilor", el a dat de înteles ca acestia s-au unit efectiv cu gruparile templiere exi stente înca la acea data. Dar cel mai important amendament operat de Pike este un element cu totul nou. Dupa fraza care se refera la faptul ca Jacques de Mo lay a instituit „masoneria oculta, ermetica sau scotiana", Pike adauga ca acest ordin „1-a adoptat pe Sfîntul loan Evanghelistul ca unul dintre patronii sai, asociindu-1, pentru a nu stîrni suspiciunile Romei, cu Sfîntul loan Botezatorul.. ,"74 Acest lucru este cel putin curios. Tinînd seama ca atît loan Evanghelistul, cît si loan Botezatorul sînt sfinti catolici recunoscuti oficial, de ce ar fi fost nevoie ca veneratia pentru unul sa constituie un paravan pentru adorarea celuilalt? Si totusi, nu se poate ca Pike, unul dintre cei mai de seama specialisti în masonerie, sa fi introdus degeaba ac easta informatie în traducerea unei carti scrise de o alta persoa na , în mod cert, era nevoie sa aprofunda m acest subiect ioanit din tradit ia masonica. Asa cum am vazut în ultimul capitol, A.E. Waite a amintit de o „traditie ioanita" care a influentat legendele despre Graal si care, la prima vedere, pare de neînteles. Acum însa începea sa capete sens; în mod cert, „traditia ioanita" are anumite conexiuni ori cu loan Evanghelistul, ori cu

loan Botezatorul. Ideea nu este,

desigur,

noua

pentru

investigatia

noastra.

Aceasta

traditie si relatia ei directa cu unul din cei doi sfinti loan este esentiala si pentru Prioria din Sion; pentru aceasta organizatie, pe de alta parte, loan Botezatorul se afla în prim-plan. Dupa cum mentionam în Capitolul 2, Prioria sustine ca Gode-froi de Bouillon s-a întîlnit cu reprezentantii unei misterioase „Biserici a lui loan" — cu alte cuvinte, Confreria Ormus — si, în urma acestei întrevederi, a decis formarea unui „guvern secret". Cavalerii templieri si Prioria din Sion au fost înfiintate ca parte integranta a acest ui plan. Trebuie sa subliniem înca o data ca , în con formitate cu acea sta relatare, cel putin, atît Prioria, cît si Qrdinul Templierilor au fost astfe l create încît sa corespunda idealurilor misterioasei Biserici a lui loan. Cu exceptia cîtorva detalii minore, povestea este similara cu aceea din Levitikon, iar aceasta similaritate demonstreaza ca Prioria si templierii se încadreaza în aceeasi traditie. Perceperea templierilor ca o organizatie secreta cu autoritatea de a întrona si detrona regi aminteste de cea a Cavalerilor Templieri ai Graalului din romanul Parzival, de Wolfram von Eschenbach, iar dovezile atesta c a Ordinul Templierilor si-a arogat acest drept.75 Problema e ca majoritat ea acestor declaratii cu privire la o lunga descendenta istorica dateaza din secolul al XlX-lea si apartin gruparilor neotempliere. Ele ar deveni însa credibile daca ar putea fi coroborate cu o serie de dovezi indepe ndente referitoare la conexiunea lor cu organizatii existente în mod cert cu seco le în urma, precum asocierea dintre rozicrucieni si masonerie. O alta dificultate a fost cauzata de faptul ca s-au facut doua afirmatii diferite ca sens. Prima: anumite forme ale francmasoneriei descind direct din Ordinul Templierilor. A doua: templierii însisi sînt o continuare a unei traditii eretice mult mai vechi, cu radacini în epoca lui lisus. Din pacat e, atestarea celei dintii nu demonstreaza în mod automat si veridicitatea celei de-a doua. Dar accentul pus pe o versiune particulara a Evangheliei dupa loan este incitant, desi la un moment dat pare a exista o confuzie între loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Afirmatia lui Albert Pike conform careia masonii 1-ar fi adoptat pe Botezato r ca un paravan pentru veneratia lor secreta la adresa lui loan Evanghelistul este, asa cum am vazut, lipsita de sens. De ce ar fi vrut ei sa-si ascunda adoratia pentru unul din cei doi sfinti, cînd ambii erau pe deplin acceptati de Biserica? Pike nu a reusit astfel decît sa atraga aten tia a supra ambilor sfinti loan, învaluindu-i pe amîndoi în mister. Poate ca aceasta a si fost intentia sa. Cu alta ocazie, A.E. Waite a citat unele scrieri francmasonice despre masoneria ioanita , în care se sustine ideea unei conexiuni cu un crestinism ioanit organizat în jurul Botezatorului, considerat „singurul profet a devarat".76 Am vazut ca loan Botezatorul era deopotriva patronul templierilor si

al francmasonilor. Marea Loja din Anglia a fost fondata pe 24 iuni e, de ziua Sfîntului loan Botezatorul. Mai mult decît atît, pe pardoseala tuturor templelor masonice exista doua linii paralele; una reprezinta toiagul l ui loan Evanghelistul (un alt nume al lui loan „cel Preaiubit"), iar cealalta îl simbolizeaza pe cel al lui loan Botezatorul, în mod evident, ambii sfinti au o importanta deosebita pentru organizatie, desi pe primul plan se situeaza cel de-al doilea, în plus, juramîntul masonic se adreseaza „preasfintil or loan".77 Masonii din ziua de azi însa sustin ca nu stiu de ce sînt venerati cei doi loan.78 Este posibil ca între cele doua personaje biblice sa se fi creat o confuzie în decursul anilor si ca termenul „ioanit" sa nu se ref ere la adeptii lui loan „cel Preaiubit", ci la cei ai Botezatorului. Dar, ind iferent despre care dintre acesti sfinti loan este vorba, un alt nume se remarca prin absenta sa totala din riturile lojilor masonice: cel al lui lisus însusi, în mod oficial, motivul este acela ca masoneria nu este o org anizatie esential crestina; pentru a intra în rîndurile ei, teismul este suficient. Dar în acest caz, de ce acorda ea o asemenea veneratie sfintilor loan — sfinti crestini? Ideea conform careia E vanghelia dupa loan ar ascunde o serie de secrete oculte sau ca ar exista o alta versiune a ei a aparut de mai multe ori în cursul cercetarilor noastre. Catarii se presupune ca ar f i avut o alternativa eretica, iar Sir Isaac Newton era obsedat de ea. (Iata ce scrie Graham Hancock: „.. . în ciuda convingerilor sale religioase ferme, parea uneori câ-1 considera pe Hristos un om exceptional de dotat... mai degraba decît Fiul lui Dumnezeu".79) Astfel, este posibil ca atît francmasonii de Rit Scotian, cît si templierii Cartei lui Larmenius sa fi detinut secretele initiale ale Ordinului Templierilor si ambele organizatii asociaza acest ordin cu „secta ioanita". Desi în Riturile Egiptene ale francmasoneriei nu e xista nimic evident ioanit, toate aceste sisteme deriva din Ritul Strict Templier al baronului von Hund. Iar Prioria din Sion afirma ca are conexiun i cu toate aceste trei sisteme. Asa cum am mentionat, Pierre Plantard de Saint-Clair a definit obiectivul Ordinului Templului ca acela de a fi „purtatorul de sabie al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii, armel e ce respecta spiritul S ionului". Acest proiect maret urma sa duca la o „renastere spirituala" ce avea sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". Evident, acest lucru înca nu s-a întîmplat — desi cercetarile noastre demonstreaza ca revelatia ce ar putea avea un asemenea rezultat este pe cale de a-si face o aparitie dramatica pe scena lumii — poate în „persoana"

Prioriei sau a organizatiilor înrudite, precum ioanistii80. în orice caz însa, noi putem spune ca am realizat un lucru remarcabil: am început cu aparenta obsesie a lui Leonardo da Vinci pentru loan Botezatorul si am urmat ipoteza conform careia Prioria din Sion era, într-un fel, asociata cu acelasi sfînt. în acea etapa a investigatiilor noastre, acest lucru nu parea foarte important, dar pe masura ce am parcurs calea de la templieri la masoni si apoi la celelalte grupari oculte, în fata ochilor nostri a prins contur o conexiune mult mai convingatoare. Erezia ioanita se afla la baza tuturor aspectelor lumii oculte si, conform p ropriei declaratii, acestei traditii îi apartine si Prioria din Sion. Desi numeroase întrebari „grele" ramasesera înca fara raspuns, începuse deja sa se reliefeze o imagine coerenta, care îl asocia pe l oan Botezatorul cu o traditie oculta complexa. Si totusi, aceasta era do ar o fateta a unei erezii duble, cealalta fiind veneratia sacra pentru o zeita sau pentru principiul feminin. Desigur ca aceasta din urma fateta este mai dificil de armonizat cu structurile vizibile ale unor organizatii precum masoneria, care par a avea o orientare masculina. Dar, în mod cert, secretele ascunse dincolo de aceste doua fatete au o importanta deosebita, fiindca au fost pastrate si aparate cu strasnicie, uneori cu un pret urias, si Par a fi stîrnit profunda ostilitate a Bisericii. Faptul nu este surprinzator, fiindca cea de-a doua fateta a stravechilor secrete ezoterice — venerarea principiului feminin — a luat forma unei magii sexuale transcendente, cu toate implicatiile acesteia privind forta uierenta a femininului. CAPITOLUL 7 Sexul: supremu l sacrament Vechile texte alchimice au o simbolistica bogata, complexa si derutanta, menita sa-i împiedice pe neinitiati sa le descopere secretele. Asa cum am mentionat, la nivel fundamental, alchimia viza transforma rea personala, spirituala si sexuala, iar secretele sale se refereau la tehnici le de realizare a acestei „Lucrari Marete". Recu-noscînd preocuparile nemateriale si sexuale ale alchimiei, psihologul C.G. Jung a considerat ca aceasta disciplina este precursoarea psihanalizei.l Am vazut deja ca „Mareata Lucrare" a alchimistilor era în sine o experienta profund transformatoare, dar nimeni nu stie cu certitudine în ce anume consta ea. Nicholas Flamei (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion), care a înfâptuit-o pe 17 ianuarie 1382 la Paris, a subliniat ca a reusit acest lucru împreuna cu sotia sa, Femeile.2 Cei doi formau, se pare, un cuplu bine sudat; si ea era, probabil, alchimistâ, asa cum erau, de altfel, numeroase femei, în secret. Dar Flamei a subliniat oare prezenta ei în acea zi memorabila ca o aluzie la adevarata natura a „Lucrarii Marete"? Sa fi sugerat el astfel ca ar fi fost vorba despre un ritual sexual? Este neîndoielnic ca, în practica alchimiei, exista cel putin o componenta de ordin sexua l, asa cum releva, de altfel, si textu l clasic intitulat „C oroa na N aturii", citat în „Alchimia" lui Johannes Fabricius: .............................................. ,. „Domnita cu pielea alba, alipita dragastos de sotul ei cu membr e rumene, îmbratisati în beatitudinea uniunii maritale, îngemanîndu-se si dizolvîndu-se unul în altul pentru a atinge telul perfectiunii. Erau doi si au

devenit unul, ca si cum ar fi un singur trup".3 În mod semnificativ, exista doua discipline orientale care subliniaza transcendenta religioasa si spirituala a sexualitatii: tantra indiana si taoismul chinez. Ambele sînt stravechi — bucurîndu-se de un respect deosebit în culturile respective — si pun accentul pe potentialul anumitor practici sexuale de atingere a constiintei mistice, de regenerare fizica si de longevitate, de uniune cu divinitatea. Desi aceste aspecte sînt bine cunoscute în prezent, ceea ce nu se stie în afara grupurilor de initiati este faptul ca exista cîte o ramura alchimica a ambelor discipline, tantra si taoismul. Si, asa cum vom vedea, acest lucru demonstreaza adevarata natura a alchimiei occidentale. În tantrism, spre exemplu, terminologia „chimica" desemneaza, de fapt, practicile sexuale, în lucrarea sa Mân, Myth & Magic („Omul, mitul si magia"), Benjamin Walker sustine: „Desi în aparenta preocupata de transmutatia metalelor inferioare în aur, de mijloacele, modalitatile si instrumentele economice si de gestica rituala a alchimistului în atelierul sau, alchimia are loc, de fapt, în interiorul corpului".4 Ironic este însa ca elementele sexuale ale alchimiei occidentale au fost considerate de obicei o metafora pentru procesele chimice! Intr-un articol pe tenia alchimiei sexuale tantrice si taoiste, publicat ln revista T he Unexplained, Brian Innes remarca: „Similaritatea dintre imagistica si substantele utilizate în alchimie în toate aceste culturi este izbitoare. La fel de pregnanta este si ° deosebire fundamentala între ele: alchimia europeana medievala ftu pare a a vea o baza sexuala explicita".5 A existat, de asemenea, o diferenta considerabila între nivelurile de acceptabilitate ale alchimiei în Orient si în Occident, în China si India, alchimia nu era o stiinta interzisa, iar atitudinile fata de sex erau mai relaxate si mai bine acceptate decît în Europa; prin urma re, nivel ul de transparenta era considerabil mai mare. De curînd, Occidentul a „descoperit" si el „sexualitatea sacra" ~ ideea conform careia sexualitatea este supremul sacrament, oferind nu doa r placere, ci si uniunea cu divinul si cu universul. Sexu l este considerat o punte între cer si pamînt, ce permite eliberarea unei uriase energii creatoare si revitalizeaza cuplul chiar pîna la nivel celular. No ua cunoastere în privinta sexualitatii sacre are ca rezultat faptul ca, în sfîrsit, vechile texte alchimice pot fi pe deplin si corect întel ese în Occident, desi cei mai dispusi sa exploreze acest aspect par a fi cercetatorii francezi. Printre autorii anglo-saxoni care nu s-au sfiit sa abordeze subiectul se afla A.T. Mann si Jane Lyle, care în 1995, în cartea Sacred Sexuality („Sexualitate sacra"), afirmau: „Este neîndoielnic ca învataturile alchimice ascundeau secrete sexuale magice, strîns înrudite cu principiile tantrice. Ca urmare a complexitatii si a diversitatii sale, alchimia a disimulat în mod cert si alte mistere sub forma alegoriilor poetice, pe care doar mintea initiat

(Walker greseste însa cînd sugerea za ca. alchimia nu e.„Nunta chimica". o eprubeta sau o retorta.6 Dintre numerosii scriitori francezi care au abordat aceasta tema..«vuj» un epitet a ntic al z eitei. «Copulatia dintre Atena si Hermes» poate însemna combinarea sulfului (sic!) cu mercurul într-o retorta sau poate desemna «lucrarea» sexuala a alchimistului $i a iubitei sale. cu semnificatie deopotriva chimica si sexuala. un «aliaj» al eroticului cu spiritualul".. Mercur sau Hermes era eroul alchimic care fertiliza Potirul Sfînt. La nivel esential.. chimie si ca întregul sau simbolism nu era decît o fantezie. Despre Diadema Regala a progeniturii sale se a firma ca apare in menstro meretricis. astfel încît sa redea instructiuni complexe. Soarele: „O. Desigur ca întelesul acestei imagistici poate fi cel aparent.. în lumina epocii noastre postfreudiene: Luna îi spu ne consortului sau. o sfera sau un ou asemanator unui uter. Dar cuvintele au fost mereu atent alese. pare a fi un simbol mistic. Este posibil ca vasul respectiv sa fi fost unul real. În mod ciudat — tinînd seama de tonul evident sexual al majoritatii lucrarilor în domeniu — ideea acreditata din punct de vedere istoric a fost aceea ca alchimia era. Motivul este usor de înteles: înainte ca traditiile orientale sa fie cun oscute în Occident. Acum situatia s-a schimbat.. Imagistica sexuala a textelor alchimice pare evidenta daca o privim a stazi. dupa cum la fel de posibil este ca simbolismul alchimic sa nu ascunda absolut nimi c secret. Ilustrat iile din tratatele alchimice sugereaza de cele mai multe ori existenta unui misticism sexual. «în sîngele menstrual al unei tîrfe». cea care ar fi putut fi Marea Prostituata . Barbara G. Andre Nataf scrie: „. dar în Occident nu a existat o astfel de practica bine definita si usor identificabila — daca nu lu am în consideratie alchimia. în majoritatea cazurilor însa. Secretul vizat de majoritatea alchimistilor era unul erotic. n u exista un cadru de referinta pentru acest concept al alchimiei sexuale.8 Experimentele chimice adopta forma mariajelor" sau a „copulatiilor" — dupa de cum o demonstreaza si titlul tratatului scris Johann Valentin Andraea: The Chemical \tfedding . în care urma sa se nasca filius philosophorum. nimic n-ai putea face tu s ingur daca n-as fi eu cu puterea mea.7 Tantrismul si taoismul sînt considerate de mult timp reprezentative pentru traditia orientala a sexualitatii sacre. aflati în cautarea asa- . de fapt. asa cum cocosul este neajutorat fara gaina lui". putem spune ca textele alchimice contin concomitent „lectii" de magie sexuala si de chimie. o copulatie" fiind nimic mai mult decît actul în sine.. altceva decît cucerirea iubirii. în fapt.ilor le poate patrunde". iar conceptul capata rapid o recunoastere larga. Walker exprima astfel semnificatia fundamentala a alchimiei: „Secretul este în parte revelat de preponderenta simbolismului sexual în literatura alchimica. Soare.

11 Alchimia. care Marie este reprezentata în mod obisnuit purtînd în mîna un va s sau un recipien t? Care Marie es te înfatisata cu vesminte de culoarea sîngelui sau învelita în parul ei lung si roscat? Care Marie este asociata cu ideea prostitutiei si a sexualita tii? Ia ta ca din nou o vedem pe Fecioara Maria ca un para van pentru cultul secret al Mariei Magdalena. zeita arata ca a aflat . Condu-o în casa lui (numele barbatului) si las-o sa aseze în mîna lui ce e în mîna ei. ocultistul Denis Laboure abordeaza tema alchimiei „interne" în opozitie cu cea „metalica" si totodata paralela dintre aceasta si tantrism. în f orma în care era ea pra ctica ta în secret de a deptii ei medievali.. si se axea za pe faurirea simbolica a unei sabii: „Adu-o (sabia) la mine. dar insista ca ea face parte dintr-o „mos tenire occidentala traditionala" (cursivele ne apartin). de fapt.Iata un descîn tec de dragoste egiptean atribuit lui Hermes Trismegistul. Fiindca. c e datea za din secolul I î. în gura lui ce e în gura ei. în trupul lui ce e în trupul ei. înmuiata în sîngele lui Osiris si pune-o : în mîna lui Isis.numitului vas hermeticum — „Potirul lui Hermes" — alchimistii îl identificau cu vas spirituale. în rarun chii si în pîntecele (numele femeii). sufla-1 în inima si în ficat. la urma urmei.) Astazi se foloseste adesea expresia „chimie sexuala" pentru a defini atractia de aceeasi natura.. urmele acestor ritualuri (sexuale) antice se întrevad în scolile gnostice. din 1605. în principal în Germania". si adauga: „în Europa. tot ce se topeste în acest cuptor de foc. în curentele alchimice si cabalistice din Evul Mediu si Renastere — în care numeroase texte alchimice pot fi citite pe doua niveluri — pentru a le regasi apoi în organizatiile oculte formate si structurate în secolul al XVII-lea. Iata ce afirma el: „Daca alchimia interna este bine cunoscuta în taoism si hinduism. Unele texte fac însa referiri clare la aceasta alchimie". constrîngerile istorice (adica Biserica) i-au obligat pe autorii occidentali sa dea dovada de o prudenta considerabila. dar pentru alchimisti ea avea o semnificati e mult ma i profunda decît ideea de simpla atractie trupeasca.10 Laboure continua citind un tratat al lui Cesare della Riviera. potirul sau pîntecele spiritual a l Fecioar ei Maria. în Alexandria secolelor I-III-Metaforele metalurgice pentru sex sînt frecvente în descîntecele rnagice egiptene. a luat na stere în Egiptul primelor seco le a le erei crestine. în tratatul intitula t „Profetesa Isis catre fiul ei.Hr. de la primele începuturi ale alchimiei. Utilizarea simbolismului „metalurgic" dateaza. alchimistii nu au facut decît sa adopte acest simbolism. în revis ta ezoterica franceza L 'Originel. Horus". Isis detinea un rol importa nt în a lchimia acelor timpuri. în vergeaua lui ce e în pîntecele ei".

da r nu i-a cedat decît dupa ce i-a dezva luit toate secretele sale — o aluzie clara la natura sexuala a initierii alchimice. subiectul nu constituia o problema. în componenta sexuala consistenta. a tribuit unei femei alchimist pe n um e Cleopatra — o initiata a scolii fondate de legendara Maria Evreic a13 — contin e o simbolistica explicit sexua la : „Sa vezi împlinirea arte i în unirea dintre mire si mireasa si în contopirea lor". Unele dintre cele mai sacre ritualuri din Egiptul antic aveau o natura sexuala — de pilda — un obicei religios zilnic al faraonului si al consoartei sale. chiar si asa însa. în care ea. Pent ru învatatii din primele doua secole ale erei crestine. de fapt. despre care am vorbit în Ca pitolul 4.12 (Aceasta legen da a minteste de povestea papei Silvestru al II-lea si a Meridianei. ascuns"15. Existenta unei asemenea traditii este subliniata în textul intitulat „Papirusul erotic din Torino" (fiindca în acest oras este pastrat în prezent) — mult ti mp considerat un exemplu de pornografie egipteana. care ar desconsidera lucrarea". probabil. în mod cert. Textul se amana uimitor cu un text gnostic contemporan . dar — asa cum remarca Jack Lindsay — deja în secolul al VHlea simbolismul sexual din textele alchimice era tratat într-un „mo d aluziv.. alchimia occidentala a avut o . De aceea misterul unirii trupesti este practicat în secret. Imagistica religioasa din temple si palate reflecta fara echivoc acest act. un ritual religios. astfel ca îngemanarea firii sa nu fie înjosita de prezenta multimilor. sexul ca un sacrament.. aidoma vechilor eg ipteni. încît abia de curînd i-au putut recunoaste adevarata semnificatie. Acest refuz nu este cîtusi de putin o noutate în istorie.tainele alchimiei de la un „înger si profet". Am putea oare sa credem . conform ca reia în altul prela t a primit cun oasterea alch imica prin un irea sexuala cu a ceasta f igura feminina arhetipa la . îl masturba. Aceasta era o întruchipare simbolica a modului similar în care zeul Ptah a creat universul. subiectul es te discutat si în prezent pe un ton ezitant. ca re afirma : „Cînd barbatul atinge clipa suprema si samînta tîsneste. Prin urmare. derivate probabil dintrun echivalent egiptean al taoismului si al tantrismului. Acest lucru demonstreaza înca o data eroarea comisa de lumea occidentala: ceea ce este considerat pornografie este. chiar de la începuturile sale. dar arheologii si ist oricii au consi-derat-o atît de abjecta. Vechile texte alchimice sînt saturate de un simbolism ce face referire la tehnicile secrete ale sexualitatii sacre.) Un alt tratat stravechi. Occidentul mai are un drum lung de parcurs pîna la a accepta. în acel moment femeia primeste forta lui si el primeste forta ei. L-a încurajat s-o doreasca pîna cînd el nu s-a mai putut stapîn i. gratie viclesugurilor ei feminine.

. Exista.. continutul poemelor — o combinatie de „spiritualitate si carnal"19 — poate fi privit ca o serie de stravezii aluzii la sexualitatea sacra. Nu este deci surprinzator faptul ca Parintii Bisericii le-au condamnat. despre care se spunea ca practica un „secret sexual" înca din secolele al XlII-lea si al 20V-lea . poate fiindca termenul (în franceza. pe cine celebrau .. posibilitatea ca omniprezenta lor „Doamna" — cea careia i se supunea cavalerul si care trebuia adorata.. de asemenea. cea numit a maithun a. în plus. zeul iubirii erotice în mitologia elena.aceste conditii. floa rea care îi definea cel mai fidel calitatile nu era pasionalul trandafir. asa cum sugereaza. numiti în Germania minnesinger — Minne reprezentînd femeia idea lizata sau divinitatea feminina. dar cultul pentru ea nu avea nevoie sa se a scunda în spatele unor coduri. acei cîntareti ai iubirii din sud-vestul Frantei."20 In ma re pa rte. de asemenea. considerîndu-le josnice si dezgustatoare. de la o distanta casta — sa simbolizeze. în plus.17 O alta grupare implicata în misticismul erotic — fara a fi consi derata o secta religioasa — era cea a trubadurilor. S criit orul brita n ic P et er R edgrove remarca î n a cest sen s: „S e poa te identifi ca o întreaga traditie maithuna (sexua litate vizion ara tantrica) în litera tura cava lereasca". cu totul altceva.. întruchipare a puritatii. cu toate ca roza era considerata simbolul ei în Evul Mediu. Aceasta femeie arhetipala nu putea fi Fecioara Maria. Si atunci.16 Filozofia adamitilor a avut o influenta considerabila asupra tratatului Sch wester Katrei care. Nici chiar un reprezentant al mediilor academice precum Barbara Newman nu a putut evita un vocabular derivat din sacra sexualitate cînd a descris acea sta traditie ca. asa cum am vazut. delibera ta a mînare a org asmului p entru i nducerea un or sen za ti i de bea tit ud in e si c° nstien ta mistica. numiti si adamiti. tra diti a iubiri i ro man ti ce impl ica sta pîn ir ea un or tehn ici specifi ce — de pilda . de altfel. Fratii si Surorile Liberului Spirit. de fapt. ca pîna în Evul Mediu aceasta traditie profunda si puternica a pierit în întregime? Unele dintre primele secte gnostice — precum carpocratienii din Alexandria — practicau ritualuri sexuale. dar si în engleza) este o anagrama a numelui Eros. care însa au fost invariabil condamnate si desfiintate — spre exemplu.21 Trubadurii si-au ales ca simbol roza. în absenta unor marturii ma i putin ostile. c i crinul: splendid.. „. nu putem sti exact ce forma adoptau ritualurile lor. Întreaga istorie a crestinismului a fost marca ta de aparitia unor secte „eretice" cu o atitudine mai liberala fata de sex. la vin nivel ezoteric. demonstreaza o buna cunoastere a modului în care Maria Magdalena este privita în Evangheliile gnostice. un joc erotic cu o uluitoare diversitate a miscarilor: individ ul poate deveni amantul zeitei sau mireasa zeului ori se poate cont opi cu Preaiubitul.18 Dragostea cavalerilor pentru acea sta doamna reflecta veneratia si devotamentu l fata de principiul feminin. dar auster. autoarea tratatului pare sa fi facut parte din aceasta secta. devenind el însusi divin. si termenul german minnesinger.

aidoma unui uter al Mamei Biserici. Din a cest motiv. de pilda. mormonii. Ajuns înauntru. undeva în apropierea acestora. Asa cum am vazut. de fiecare data. dar. Unele dintre ele sînt atît de elocvente încît. Sexul era — si în multe cazuri este înca si astazi — considerat acceptabil doar în actele uniunii menite sa creeze o noua viata. stim bine. asa cum este perceput în tantrism sau în alchimie. desi active la un nivel subliminal. sînt. imediat dupa Leonardo da Vinci — în lucrarea sa. la adresa tuturor cultelor cres tine. de fapt. alte grupa ri crestine merg chiar mai departe. în vreme ce Bise rica Catolica interzice utilizarea mijloacelor contra ceptive.cîntecele trubadurilor? Cine era „zeita" iubita a gruparilor eretice ale vremii? Cine alta decît Maria Magdalena? Marile rozase ale catedralelor gotice sînt orientate totdeauna spre vest — în mod traditional. (Iar ghiocul.23) Adeptii principiului feminin au utilizat în mod deliberat toate aceste simboluri care. arcada este încununata de un boboc de trandafir aidoma unui clitoris. Cunoasterea înseamna putere. multe alte biserici contin un bogat simbolism feminin . prin care generatii întregi de credinciosi au trecut nestiutori. este recunoscut ca un simbol clasic al vulvei. mistic si religios. impunatoarele intrari îo catedralele gotice. se afla un altar în chinat Madonei negre (Madonna = „Doamna mea"). aceste enigmatice statui înfatiseaza divinitatea feminina „deghizata". reprezentari ale celor mai intime parti trupesti ale zeitei. al luminarilor aprinse si al parfumului de tamîie. simbol al nasterii zeitei. Conducîndu-1 pe credincios în interiorul întunecat. în crestinism nu exista notiunea sexului pentru pura placere — ca sa nu mai vorbim despre sexul ca instrument al iluminarii spirituale. nu accepta activitatea sexuala dupa menopauza. De exemplu. constituie o referire directa la Zeita Suprema. de pilda. Nasterea Iui Venus.) Toa te a ceste reguli restrictive au însa ca scop controlul asupr a femeilor. adica a crosului. constituind deci o amenin tare grava la adresa Bisericii Catolice si. femininul era un concept deopotriva carna l. pe lînga acestea. de la Chartres si din alte catedrale. iar asemenea secrete confera o putere extra ordinara. iar întelepciunea — numita uneori „întelepciune prostituata" — provine din cunoasterea „rozei". au un efect tulburator asupra subconstientului. fiind o întruchipare a anticei celebrari a sexualitatii feminine. Pe fondul muzicii înaltatoare. de cele mai multe ori. Pe linga roza sacra. intrarea este decorata cu reliefuri spiralate si. crestinii risca sa-si schimbe modul în care îsi privesc propriile biserici. o data ce le înteleg. credinciosul se opreste în fata vasului cu Apa Sfînta. nu e de mirare ca au stîrn it o asemenea fervoare în rîndul credinciosilor! Pentru initiatii acestor mistere. Energia si forta sa deriva din sexua l itate. odinioara emblema pelerinilor crestini. asa cum sugereaza si Botticelli — presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. în manifesta rea ei ca urzitoare si stapîna a destinului uman. (Si. de fapt. labirintul/pînza de paianjen. punctul cardinal al zeitatilor feminine22 — si. catedralele gotice prezinta si alte elemente de imagistica pagîna. adesea sculptat în forma unei scoici uriase. Ele trebuie sa învete sa priveasca sexul cu îngrijorare —o ri .

O expresie extrema a acestei atit udini este ilustrata de ideea Bisericii medievale conform careia o femeie violata era responsabila nu doar fiindca ar fi provocat atacul împotriva ei însasi. violatorul îsi pierdea sufletul — fapta pentru care pacatoasa avea sa plateasca în ziua Judecatii de Apoi.25 Inchizitia. Iar cînd simteau pofte carnale. si-a asumat cu usurinta noul rol de dibuitor. ori fiindca duce. o datorie conjuga la si nimic altceva. la toate nivelurile. cînd acestia se îndoiau chiar ca femeile ar avea suflet. Nu numai ca li se spunea ca sînt pacatoase în sine.E. experienta personala nu putea sa nu le dezvaluie existenta acelui organ ciuda t si amenintator — clitorisul. Unul dintre principalele motive ale atrocitatilor care au însotit vînatoarea de vrajitoare era ura si frica fata de moase. în mod cert avea sa se instaleze haosul. în mod inevitabil.L. în decursul timpului. autorii teribilului op Malleus Maleficar um — manualul vînâtorilor de vrajitoare din Europa — subliniau în mod clar ca moasele meritau cel mai crud tratament posibil. Daca dispa rea teama de durerile nasterii.24 R. dar erau considerate principala cauza — si uneori singura — care îi atragea pe barbati în pacat. Acea mica protuberanta. desi nici protestantii nu s-au lasat deloc mai p rejos. care îi atîtau sa comita fapte care. . primul proces al vrajitoarelor s-a desfasurat la Toulouse — cartierul general al Inchizitiei anticatare. Teroarea stîrnita de sexualitatea feminina a lasat în urma sute de mii de cadavre. s-a încercat totul pentru ca ele sa se simta profund inferioare. în acest sens: „Aproape întreaga vinovatie pentru oribilul cosmar care a fost vînatoarea de vrajitoare si cea mai mare responsabilitate pentru otravirea vietii sexuale în Occident cad în exclusivitate asupra Bisericii Romano-Catolice". barbatii erau învatati ca astfel nu faceau decît sa reactioneze la farmecele diavolesti ale femeilor. Chiar daca barbatii din Evul Mediu nu aveau cunostintele anatomice de astazi. creata în mod special pentru a rezolva problema catarilor. Acea sta Perspectiva era esentiala pentru modul în care femeile erau percepute de Biserica si de ba rbati în genera l. atît de iscusit celebrata — la nivel subliminal — de trandafirul îmbobocit din vîrful arcelor gotice. Masters scrie. tortionar si calau al vrajitoarelor. nici nu le-ar fi trecut prin minte. altfel. este unicul organ uman al carui unic scop este senzatia de pl acere. în decursul celor trei secole de procese ale vrajitoarelor. la durerile nasterii. ci si pentru ca. din cauza ei. în majoritate femei.fiin dca e lipsit de placere. în mod semnificativ. a caror capacitate de atenuare a durerilor facerii era considerata o amenintare la adresa lu mii civilizate: Kramer si Sprenger. Oare la originea lui s-a aflat reactia contra unui anumit gen de catarism rezidua l sau procesu l în sine a fost doar un simptom al terorii pe care femeile din Languedoc leo inspirau inchizitorilor obsedati de sex? La baza urii si a fricii fata de femei se afla constiinta faptului ca ele au capacitatea de a se bucura de activitatea sexuala. De la începutul epocii misogine a Parintilor Bisericii.

crestinismul. Dar a fost Dumnezeu bucuros ca fiinta pe care o crease a dat dovada de initiativa si autonomie mîncînd din Pomul Cunoasterii — adica exprimîndu-si dorinta de a învata? Dupa ce a aratat o ciudata lipsa de cunoastere f ata de capacitatile Evei — mai cu seama pentru un omnipotent si omniscie nt creator al universului — Dumnezeu o condamna la o viata de suferinta . nasterea si copiii sînt perceputi ca fiind intrinsec necurate. pe care chiar el le crease. al caror „echipament" sexua l serve ste deopotriva la procreare si la urinare. islamismul si iudaismul nu trebuie sa ne amintim decît de obiceiul de a arde sotia pe rugul sotului în India —. în mod si mai bizar. ne-au lasat o teribila mostenire acum. a pedofiliei si a violurilor. Cu toa te ca inegalitatea si reticenta sexua la nu sînt concepte exclusive ale celor trei mari religii patriarhale. asocierea nu e deloc surprinzatoare. sub forma violentei domestice. însa nu si din punctul de vedere al Bisericii. ideea ca a ctivitatea sexuala este prin ea însasi murdara si rusinoasa con stituie în mod cert o traditie occidentala. Acest mit simplist a oferit o justificare retroactiva pentru umili a . Fiindca acolo unde sexul este temut.Implicatiile acestui adevar sînt — si au fost dintotdeauna — urias e. aflîndu-se atît la baza întregii campanii de oprimare sexista. Eva si „sarpele" au format o echipa puternica.. reprezentînd întelepciunea. a regretat dupa aceea. Clitorisul. combinat cu ura si teama stîrnite de sex. tra ditia misogin a a patriarha tului iudeo-crestin a avut un asemenea succes. Aproape imediat ce sa „nascut". ni se da de înteles ca Dumnezeu însusi fost oripilat de vederea trupurilor goale. dorintele reprimate si sentimentul de vin ovatie duc în mod inevitabil la crime împotriva femeilor si chia r la manii de genul vînatorii de vrajitoare. în mod evident.. încît ideea ca femeile se puteau bucura de sexualitatea lor a deven it acceptabila în Occident abia în secolul al XXlea —. Si pretutinden i acolo unde se a firma astfel de a titudini. si a s ta zi considerat cu greu subiect decent de discutie. Irascibilul si contradictoriul lehova din Vechiul Testament a creato pe Eva si. desigur.) Astfel. femeia si-a demonstrat capacitatea de a gîndi singura. lui Adam si Evei le-a fost instilata ideea rusinii fata de trupurile lor si. cît si în centrul tuturor riturilor sexuale si tantrice. Si totusi. deoarece sarpele era simbolul antic al Sophiei. începînd — trebuie sa remarcam — cu blestemul de a coase. demonstreaza ca femeile au fost astfel create încît sa se bucure de placerea sexuala — s pre deosebire de barbati. mult superioara celei a lui Adam. nu siretenia si rautatea. fata de sexualitate. la pragul dintre milenii. probabil. (Fiindca ea si nefericitul Adam trebuiau sa-si confectioneze cingâtori din frun ze de smochin pentru a-si ascunde goliciunea. Fundalul puritan al Occidentului.

ba chiar a demonizat actul sexual — în mod normal placut si magic. O serie de ca rti au fost deschizatoare de drumuri în acest sens sau poate redeschizatoare. sexul ca sacrament nu constituie o noutate pentru lumea occidentala. cît si a femeilor. Am retinut. Astazi exista scoli tantrice în Londra . pîna de curînd. Ne dam totodata seama ca Graalul perceput ca un potir este un . Tantrismul este o „arta martiala " a practicii sexuale. si motivul pentru care a fost inventat. uimitorul miracol al nasterii într-un lintoliu de superstitii si stînjeneala si a anihi lat forta unica a femininului — acesta fiind. care imp lica o pregatire îndelungata si extrem de riguroasa atît a barbatilor. în unele civilizatii sexul fiin d considerat mai mult decît o art a: era considerat un veritabil sacrament — ceva ce le permite participantilor sa devina una cu divinitatea. Printre ele se numara The Art of Sexual Ecstasy („Arta exta zului sexual") de Margo (1990) si Sacred Sexuality („Sexualitate sacra") de A.rea femeilor si a descurajat orice încercare de atenuare a durerilor nasterii. între care se considera ca exista o egalitate deplina. ca arhitectii marilor catedral e. Aceasta este ratiunea de a fi a tantrism ului. mitul biblic a învaluit. aparent atît de plin de ura încît îsi detesta cea mai desavîrsita creatie: omenirea. precum cea de la Chartres. de altfel. Din aceasta poveste înveninata a derivat conceptul de pacat originar. Am vazut ca rada cinile alchimiei erau de natura sexuala si ca veneratia trubadurilor pentru roza poate fi perceputa ca un cu lt al erosului. ambele celebrînd sexul ca o cale de iluminare si de transformare spiritua la. le-a redus la tacere timp de mii de ani si a înjosit. acel sistem mistic de uniune cu zeii prin intermediul unor te hnici sexuale precum karezza sau a tingerea beatitudinii fara orga sm. desi extrem a rigurozitate a tehn icilor îi tine pe multi la distan ta . de pilda. Pa ris si New York. Desi în societatea actuala se manifesta înca o ignoranta crasa cu privire la sex. A înlocuit dragostea si extazul cu rusine si vinovatie si a indus o frica nevrotica de un Dumnezeu masculin. jvlann si Jane Lyle (1995). de pilda. în plus. doar învatarea modului corect de a respira poate dura luni de zile. Si totusi. de asemenea. Asa cum am vazut. care îi condamna la purgatoriu chiar si pe nevinovatii nounascuti. cu Puternice implicatii pagîne.T. lucrurile stau cu mult mai bine astazi decît cu zece ani în urma. nu toate culturile sufera de aceeasi problema (cu singura conditie sa nu fi fost contaminate de gîndirea occidenta la ). Tantrismul nu se limiteaza însa la lumea exotica a Orientului. au folosit în mod extensiv simbolis tica trandafirului rosu si au ridicat altare închinate Madonei negre.

în mîna dreapta tinea Soarele si Luna. as tfel încît „Pamîntul întreg sa devina o unica gradina a iubirii". femei. Acest fapt a fost considerat o replica la reprimarea sexualitatii firesti de catre Biserica. eroul Graalului Tristan. Atît în legendele Graalului.flagranta miscare! . Avea un vesmînt mai alb decît neaua. o imagine de necontestat a divinitatii feminine. iar încaltarile ei erau din aur pur. p Romanciera Lindsay Clarke denumeste. Si întreaga creatie o numea pe aceasta fata «doamna suverana»." La fel ca toti romanticii medievali. Majoritatea cercetatorilor contemporani sînt de parere ca tantrismul a ajuns în Europa prin intermediul sectei islamice mistic e a sufistilor. Este evidenta existenta unor paralele între lim bajul folosit de trubaduri si de sufisti pentru exprimarea acestor idei. încît n-am putut s-o privesc în fata. îsi schimba numele . ce anume sperau sa eradicheze adeptii vînâtorii de vrajitoare cînd si-au început activitatea în Toulouse? latâ-ne ajunsi din nou în fata aceleiasi întruchipari a cultului pentru dragoste: Maria Magdalena. nerodnicia pamîntului este cauzata de pierderea potentei sexuale a regelui. În legendele Graalului. Fata a început a-i vorbi imaginii de la piept: «Am fost cu tine de la începuturi. a aparut imaginea unui barbat. nu încape îndoiala privind adevarata natura a cautarii lor. Wolfram este chiar mai explicit: rana e localizata la organele genitale. de fapt. ale caror credinte si practici religioase oglindesc ideea de sexualitate sacra..simbol feminin. pîna de curînd prea putin cunoscuta. în zorii a tot ce e preasfînt. într-o pictura italiana din secolul al XV-lea. care i-a aparut în timpul unei meditatii profunde: «Apoi mi s-a parut ca vad o fata de o frumusete fara seaman. înf âtisîndu-i pe cavalerii Graalului adorînd-o pe Venus. în Parzival. radacinile în regiunea de sud-vest a Frantei. în nuante de safir.28 Stagnarea spirituala inerenta nu putea fi combatuta decît printr-o cautare a Gra alului care. Mann si Lyle afirma despre ea: „Autentica vizionara. mai stralucitor decît stelele... Hildegard a scris despre o figura feminina. te-am purtat în pîntece înainte de începutul zilelor». Si. fiindca „forta eternitatii însasi a creat contopirea fizic . Noua ni s-a parut semnificativ faptul ca ambele fatete ale acestei traditii îsi au. adesea simbolizata printr-o „rana la coapsa". asa cum am va zut. este totdeauna direct legat de . La piept purta o tablita de fildes pe care. Si am auzit o voce spunîndu-mi: «Fata la care privesti este Iubire: ea-si are locul în eternitate». lirica de dragoste a Iadurilor „scrierile tantrice ale Occidentului". cu chipul de o stralucire atît de orbitoare. D ar se poate spune oare ca tantrismul sufist a prins radacini în Proven ce si Languedoc pentru ca în aceste regiuni exista deja o traditie similara? Am vazut în capitolele anterioare ca în Languedoc se punea accentul pe egalitatea dintre cele doua sexe. macar în parte. cît si în lirica de dragoste a trubadurilor sînt subliniate spiritualitatea femeilor si respectul acordat lor. pe ca re le mîngîia cu dragoste. la urma urmei. iar în legenda lui Tristan si a Isoldei. Hildegard credea ca atît barbatii cît si femeile puteau accede la divinitate iubindu-se unii pe altii. O alta femeie care cunostea potentialul mistic al iubirii sexuale a fost Sfînta Hildegard de Bingen (1098-1179). Iar aceasta iubire avea un caracter global — o expresie a uniunii deopotriva trupesti si sufletesti.în Tantris26.

tovarasii lui Dante. ce aveau caracter ezoteric.3^ Asemenea colegului sau. Mult timp considerat un cerc estetic. de asemenea. Dante s-a inspirat direct din lirica trubadurilor francezi si era membru al unei societati de poeti care îsi spuneau fidele d'amo re — „adeptii fideli ai iubirii". Corbin sustine: .. reputatul profesor William Anderson descrie fidele d'amore ca fiind „o confrerie ce viza sa atinga armonia între latura sexuala si cea emotionala a fiintei lor si un echilibru între aspiratiile intelectuale si mistice care îi animau".a si a impus ca doua fiinte umane sa devina una". Oricare ar fi însa sursa secret a a informatiilor sale. o alegorie a întelepciunii Divine pe care o cautau". amintind inclusiv de contractiile uterine. patronul si initiatorul Ordinului Templierilor. nu pare credibil ca ei sa fi fost exponentii unei filozofii care celebra sexualitatea feminina. Poate ca aceasta era o referire voalata la o anume scoala a misterelor sau la o organiza tie similara. de curîn d cercetatorii au descoperit ca la baza sa se aflau motivatii se crete..33 Anderson s-a bazat în acest sens pe studiile savantilor italieni si francezi. Dar ca indicii puternice în sprijinul acestei idei în lucrarile unuia dintre cei mai ferventi sustinatori ai lor. Anderson considera ca Dante se afla pe calea spirituala a iluminarii prin misticism sexual. cu un secol în urma.29 Hildegard era o femeie remarcabila. ca trubadurii. descrieri detaliate — si fidele — ale orgasmului feminin. Se stie de mult timp ca scrierile sale contin teme gnostice si ermetice.. îndeosebi în domeniul medical. ci reprezentari ale idealului feminin — Sapientia sau Sfînta întelepciune" si ca „Doamna lor era. Eliphas Levi spunea despre Infern ca este un poem „ioanit si gnostic"32. trebuie spus ca Hildegard de Bingen a exerc itat o influenta puternica asupra Sfîntului Bernard de Clair-vaux. Despre educatia ei nu se poate spune nimic cert. care au ajuns la concluzia ca „doamnele pe care le adorau toti acesti poeti nu erau femei în came si oase. poetul florentin Dante Alighieri (1265-1321). de altfel. cu o vasta cultura si cu o pregatire complexa.31 Acesti calugari razboinici par a nu se încadra cîtusi de putin în traditia ri subterana neîntrerupta a unui cult eretic al dragostei. . În studiul intitulat Dante the Maker („Dante Creatorul"). ea atribuind-o viziunilor sale. Multe dintre scirierile ei demonstreaza o familiarizare cu filozofia ermetica.30 Aceasta calugarita a realizat. Celibata convinsi (desi circulau insistent zvonuri cu privire la homosexuali tatea templierilor). profeseaza o religie secreta./ fidele d'amore. Se pare ca pentru ea toate acestea nu erau doar cunostinte teoretice — lucru neobisnuit pentru o sfînta. Henry Corbin..

Sophia. târa îndoiala. mergînd chiar pînâ la a-i considera o confrerie laica a ordinului". îngerul Cunoasterii sau întelepciunea. cele de ma i sus indica faptul ca cel putin nucleul interior al templierilor era integrat într-o traditie secreta ce venera principiul feminin. ca urmare a masurilor luate de el împotriva cavalerilor templieri. ar fi cel mai improbabil candidat pentru o grupare devotat a preamaririi frumoaselor domnite. iar pe lista Ma ril or Maestri se afla si patru femei — fapt cu atît mai straniu cu cît numele lor apar în perioada medievala. Prio-na din Sion. Despre Dante si se crede ca ar fi fost membra al unui Ordin Templier tertiar. în calitatea lor de Mari Maestri. stan dar de înalte de integritate si ca pacitatea de a tine ln frîu diverse orgolii si interese conflictuale. Anderson subliniaza: „în aparenta. Charles Bywaters si Nicole Dawe. iar rolul lor impunea."36 Ia r mai departe rezuma astfel concluziile la care a ajuns Henry Corbin: „Relatia dintre Sapientia (întelepciune) si imagistica Templului lui Solomon. C on exiun ile sînt prea sugestive pentru a fi ignora te. multi templie ri cunosteau foarte bine cultura orientala si unii dintre ei au avut. îl numeste pe Filip cel Frumos „noul Pilat". militar si celibatar prin excelenta. acea controversata ramura a templierilor.. al caror interes pentru misticismul sexual este ilustrat chiar . In mod similar.. pe fondul asocierilor cu pelerinajul Marelui Cerc.. cînd asocierea cu ei nu era cîtusi de putin recomandabila. a avut totdeauna membri de sex feminin. probabil. ci însasi regula în ceea ce priveste implica rea templierilor întrun cult al iubirii. faptul devine mai usor de înteles. poate ca poetul nu era o exceptie. Ordinul Templierilor. aceste femei au d etinut o putere considera bila.o uniune a aspectului intelectual al sufletului omenesc cu Inte ligenta Activa.. cînd ar fi fost de asteptat ca sexismul sa fie la apogeu. Poetul a fost unul dintre cei mai pasi onati sustinatori ai ordinului.. este vizualizata si experimentata ca o comuniune în dragoste". contacte cu scolile sufiste. La Fede Santa. în Divina Comedie.. privit în contextul unei traditii se crete a venera rii divinita tii feminine. La baza multora dintre scolile mistice de mai tîrziu s-au afla t rozicrucienii. a s ugerat existenta unei conexiuni între fidele d'amore si cavalerii templieri . Desi pare ciudat ca femeile sa se fi aflat la cîrma unei organizatii atît de influente într-o epoca în ca re analfabetismul era regula printre semenele lor.37 Împreuna cu probele extraordinare identificate de cercetatori ca Niven Sinclair. Pe de alta parte. chiar si dupa suprimarea acestuia.35 Si mai interesanta este însa relatia lui Dante si a misticilo r sai colegi cu templierii.

prin alaturarea dintre crucea falica si roza feminina. în mod cert însa. nu obisnuia sa afiseze sentimente profemi-nine. . mai greu de cr ezut ar fi existenta unei relatii între o grupare prin excelenta masculina de filozofi ermetici si o organizatie feminina sau poate feminista. în timpul sederii sale în Anglia. „Idolii" homosexualilor sînt adesea femei puternice si pitoresti. elementul vertical reprezentînd falusul. rozicrucienii au sesizat aceste principii... .. De asemenea. desi multi ani mai tîrziu este posibil sa fi revenit pentru a trai alaturi de el. care au dus vieti agitate — exact ca Maria Magdalena si zeita Isis. iar cel care cunoaste la perfectie acest secret stie. din cîte stim deocamdata. Poate ca era homosexual. cel putin. da Vinci a avut o menajera pe care o numea ironic „la Caterina" si a carei înmormîntare a plâtit-o. Initiati în alchimie i gnosticism. iar s bucla în forma de migdala întruchipînd vulva. el a pus semnul egal între aceasta zeita si „Mama lui Dumnezeu". se stie ca Leonardo a fost foarte apropiat de Isabella d'Este. Mama lui. alchimistii si Prioria faceau parte dintr-un cult al dragostei. a publicat o serie de lucrari în care descria filozofia ermetica asa cum poate fi ea citita în orice carte de istorie. Ceea ce se stie însa mai putin este faptul c a a dat publicitatii si un volum de poezii de dragoste pasionale intitulat De gli eroici furori („Despre frenezia eroica"). Vi ata însasi nu e altceva decît uniunea dintre principiile masculin si feminin. Acest simbol al uniunii sexuale aminteste de vechea cruce egipteana buclata în partea superioara (ankh).de numele lor. între 1583-1585. dedicat prietenului si patronului sau. asa cum exp lica în secolul al XVII-lea alchimistul rozicrucian Thomas Vaughan: „. relatia dintre ei sugereaza. dar acest lucru nu a stat niciodata în calea venerarii principiului feminin — ba chiar dimpotriva. Desi ar însenina sa exageram presupunînd ca Isabella era membra a Prioriei din Sion sau a unei alte organizatii „feministe" subterane. în mod cert."38 (Sa ne amintim uriasul trandafir de la baza crucii în fresca pe care a realizat-o Cocteau în biserica Notre D ame de France din Londra. Mai interesant înca.. Dar si de aceasta data aparentele însala. este un simbol rozicrucian. pare sa-1 fi parasit la o vîrsta foarte frageda.. Poemele nu erau doar manifestarea unui banal foc .. Cartea sa La Strega („Vrajitoarea") reda povestea unui cu lt italian devotat orgiilor sexuale si prezidat de o zeita.40 Chiar si Giordano Bruno era puternic implicat în venerarea femininului. Leonardo însusi era considerat un misogin homosexual si.) Chiar daca exista dovezi ce sugereaza ca templierii. imaginea rozei si a crucii este prezenta pe mormîntul templier al lui SirWillia mStCla ir3. cum ar tr ebui sa procedeze cu o sotie. In plus. Ermeticul florentin Pico della Mirandola a scris mult pe tema fortei feminine. ol femeie educata si inteligenta. Sir Philip Sydney. misterioasa Caterina. ca Leonardo era de acord cu educatia în rîndul femeilor.

Daca asa ar fi stat însa lucrur ile. „Frenezia" din titlu este. care devine însa limpede o data ce luam în consideratie ideea de sexualitate sacra. copilul meu.de paie si nici o incursiune în viata pîna atunci secreta a unui Don Juan de ocazie. „o experienta gratie careia sufletul devine «divin si eroic» si care poate fi asemanata cu transa freneziei iubirii pasionale".44 Interesant este faptul ca istoricii au privit întotdeauna în sens literal primele trei stari. .42 Si totusi. ci literala. Avem în fata un alt exemplu de concept con siderat obscur. identificau patru tipuri de stari în care sufletul se reuneste cu divinul. Ultima este apogeul din toate punctele de v edere. fervoarea religioasa si Dionysos. ermeticii nu i-ar fi atribuit-o în nici un caz zeitei Venus! Aparenta „timiditate" a istoricilor în acest sens este cauzata de ignoranta în privinta traditiilor secrete. Cred ca t rairea religioasa a eroici furori are ca tinta reala S^oza ermetica.. ave m de-a face înca o data cu o cunoastere a fortei transformatoare a sexului. In a ceste poeme.41 Cu alte cuvinte. majoritatea specialistilor le considera doa r o expresie alegorica a experientei sale ermetice. transa profetica si Apolo. este clar ca asemenea sentimente nu erau doar metaforice. precum Marsilio Ficino. dar au preferat ca pe cea de-a patra — ri tul lui Venus — s-o considere nimic mai mult decît o alegorie sau un fel de dragoste impersonala. care a fost creat ca fiinta divina.43 Ermeticii. cu puteri divine. fiecare dintre acestea fiind asociata cu o figura mitologica: inspiratia poetica si muzele. Dupa cum precizeaza Frances : „. si care se afla în curs de a redeveni divin. Desi este recunoscut faptul ca versurile sale pot fi interpretate la un nivel mai profund. Giordano Bruno se refera la o stare de constiinta alterata în care ermeticul îsi întelege si îsi asuma Potentiala divinitate. fiindca are loc atunci cînd sufletul îsi regaseste uniunea cu divinul. toate formele de iubire intensa si Venus. Conceptul de sexualitate sacra se pliaza perfect pe cuvintele lui Herm es Trismegistul în al sau Corpus Hermeticum: „Daca îti urasti trupul. Acest accent pus pe iluminarea prin sex era parte integranta a filozofiei si practicii erm etice. nu te poti iubi pe tine însuti". Dar iubirea ilus trata de poemele sale nu este cîtusi de putin alegorica. spirituala. Aceasta stare este exprimata ca extazul contopirii cu c elalata jumatate a eului. din perspectiva traditiei urmate de Bruno.. pentru a o cita pe Frances Yates. asumîndu-si acele puteri divine". a ceasta este poezia mistica de dragoste a magului.

la fel ca alchim istii.47 Newman si alti specialisti au identificat sursele de inspiratie ale lui Agrippa. poate fi a considerat mai mult decît un modern apel fervent pentru drepturi le femeii. neoplatonismul si traditia trubadurilor. în studiul dedicat acestui tratat: „. venerate: „Numai un orb nu poate vedea ca Dumnezeu a adunat în femeie toata frumusetea de care e lumea capabila. Agrippa subliniaza. Pennsylvania. el scrie: „Cît despre cea de-a patra frenezie. de a semenea. Ideea sa centrala era aceea ca femeil e trebuie. printre care se numara Cabala. un lt „produs" pretios este cautat. cr edea ca sîngele menstrual are un rol special. astfel încît întreaga creatie sa fie uluita de ea.46 Locul lui Agrippa în aceasta traditie eretica nu trebuie subestima t. ca uniunea sexuala este „plina de înzestrari magice". El nu a sustinut doar ceea ce am numi noi astazi drepturi le femeilor — respectiv redefinirea statutului politic al sexului „slab" —. dar previzibil.48 (Semnificativ este si faptul ca si Agrippa. facîndu1 în întregime asemenea lui Dumnezeu. Ar fi o greseala sa credem ca Agripa propovaduia doar egalitatea si respectul fata de femei. A sa cum mentioneaza profesorul Barbara Newman de la Northwest University. Si de aceasta data.49 Li e rau de parere ca acesta continea un elixir deosebit si ca ingera . practic si mistic. Tratatul sau.45 Remarcati utilizarea termenului alchimic „transmuta". în lucrarea sa De occulta philosophia. în acest caz însa.Marele mag ermetic Henry Cornelius Agrippa (1486-1535) este cît se poate de explicit. provenita de la Venus. literal. ermetismul. Dar e clar ca Agrippa nu a glumit deloc. publicat în 1529. despre care în mod obisnuit se considera ca desemnea za nebuneasca încercare de a transforma plumbul în aur. De nobilitate et praecellentia foeminei sexus ( Des pre caracterul nobil si superioritatea sexului feminin"). . Aceasta extraordinara lucrare a fost pîna de curînd ignora ta dintr-un motiv trist.. ea transforma si transmuta spiritul omului într-unul divin prin pasiunea iubirii. ci a încercat sa disemineze principiul aflat la baza intentiei sale. o imagine adevarata a Domnului". cau tarea Sophiei este citata ca avînd o influenta majora. Fiindca sustinea egalitatea sexuala — propunînd chiar hirotonisirea femeilor — a fost considerata o satira! Faptul ca un apel pasionat în favoarea femeilor este privit ca o gluma arunca o lumina sumbra asupra culturii noastre. s-o iubeasca si s-o venereze sub multe nume". însa bazat pe o dizertatie sustinuta cu douazeci de ani mai devreme. Nici chiar un cititor cu o atitudine pozitiva nu ar putea fi sigur daca Agrippa sustine o biserica a egalitatii de sanse indiferent de sex sau o forma de venerare a femininului". alchimia.

Iar mai tîrziu.'(' mine ca sa aflu ceea ce-mi lipsea. de fapt.52 Din nou ne afla m în fata unui cult al Madonei negre si prin urmare.. cînd si-a luat adio de Ia Germania. Ideea era aceea a partenerilor egali si opusi. zeita întunecata. cu toate c a. Desigur. Bruno si Agrippa erau cu totii ba rbati si am putea crede ca trageau spuza pe turta lor în privinta acestui par a dis sexual. Pe lîngâ aceasta. în lucârile publicate mai tîrziu în viata a utilizat o imagi stica sexuala chiar mai explicitâ-'O.rea lui în anumite conditii. în dedicatia din Eroici furori.) Agrippa nu era doar un teoretician si nu era nici las. si am devenit un adorator al formei ei.. ermeticii simbolizau o stare anume — un tip deosebit de transa — printr-o femeie cu ."51 Ma i convinga tor însa este fa ptul ca. Dar modul lui de exprimare era clar acela al unui adorator al femininului: „Pe ea am iubit-o si am cautat-o din tineretea mea si mi-am /'•'• dorit-o de sotie. fireste. atitudinea Bisericii se afla exact la capa tul opus al spectrului. el stabileste o asociere clara între aceasta si Cîntarea Cîn-tarilor. orice femeie care ar fi îndraznit sa scrie despre ase menea chestiuni ar fi fost imediat acuzata de vrajitorie. (Un alt autor ermetic si rozicrucian al epocii. afirmîn d raspica t ca zeita Minerva era Sophia (întelepciune). nazuind catre acelasi obiectiv si beneficiin d de aceeasi iluminare — exact ca în conceptul chinez al principiilor Yin si Yang prezente în întreaga fire. a carei identitate a constituit un subiect de de/bateri pentru generatii întregi de critici. ch iar da ca erau persoane profund spirituale.•. Dar. William Shakespeare. a reusit un lucru care parea imposibil: a aparat o femeie acuzata de vrajitorie si a cîstigat! Desigur ca Vaugha n. s i m-am •„„. Pe lîngâ faptul ca a fost casatorit de trei ori. sa poata fi trimisa pentru a vietui cu mine si a l ucra cu .. trebuie sa spunem ca ritul lui Venus „functiona" numai daca ambii parteneri aveau aceleasi teluri. B runo a mentionat la un moment dat o „zeita" ca fiind femeia anonima careia îi erau dedicate poemele sale. i se da o interpretare alegorica.. Si. dar chiar si acea sta a fost ignorata s au ra stalmacita de istorici: acolo unde este mentionata în lucrarile clasice. de fapt. termenul a fost considerat un simplu epitet dragastos. si-a dedicat sonetele unei misterioase Doamne Negre. folosind tehnici stravechi.. garanteaza în tinerirea fizica si ofera întelepciune. si alte idei la fel de explicite din scrierile sale au suferit un tratament similar. Giordano Bruno nu era omul care sâ-si tina convingerile pentru sine. rugat. la fel de posibil este ca ea sa fie. Desi este foarte posibil ca aceasta persoana sa fi fost o femeie reala — sau chiar un barbat —.. al Mariei Magdalena. cuvintele sale au fost privite tot ca o alegorie. o reprezentare a Madonei negre.

ori cenzurate. în principal fiindca. În acea perioada au aparut cîteva miscari interconectate care — desi s-au format în cadrul Bisericii Catolice si implicau oameni care se considerau buni crestini — aveau la baza concepte de sexualitate sacra si de elevare a femininului (de obicei. ultimul proces al unei femei în baza Legii Vrajitoriei. în persoana Fecioarei Maria) si erau asociate cu o misterioasa societate „ioani-tâ". Printre care si cele ale do ctorului Stephen E. Prin urmare. documentele lor sînt ori distruse.54 Una dintre problemele cu care se confrunta cercetatorii în acest domeniu este faptul ca dovezile privind cultele sexuale provin din sînul Bisericii sau de la cei care considerau satanic tot ce avea legatura cu sexul. desi studiile în acest sens au fost spora dice. o impo . cu certitudine — la un nivel exacerbat — în cazul „vrajitoarelor". au confirmat faptul ca ocultismul german din acea perioada a avut un caracter esential sexual. Atr ocele holocaust reprezentat de procesele vrajitoarelor a impus. lasînd la o parte conceptele si ideile neortodoxe privind sexualitatea. constituit un avertisment la adresa altor spirite curajoase. Acelasi fenomen se repeta ori de cîte ori sînt exprimate idei referitoare la sexualitatea sacra — cum s-a întîmplat.tenul închis la culoare53). ce au determinat etichetarea miscarii c a imorala. majoritatea documentelor si relatarilor în acest sens provin de la dusmanii ei. de asemenea. Atunci cînd miscarile de acest tip încep sa fie persecutate. desi pentru membrii lor aveau. membrii ei erau implicati în cauze politice care au at ras ostilitatea autoritatilor. Flowers. de diverse societ ati secrete. desi nu se mai practica de mult arderea pe rug. Ca urmare a opozitiei Bisericii si a necesitatii de a ramîne cît mai nevazuti si neauziti. este relativ dificil de urmarit cronologic traditia sexua litatii sacre în Europa. Atacurile ferme ale lui Giordano Bruno a moravurilor crestine 1-au condus spre o la adresa credintei si ce a moarte îngrozitoare. aceasta fiind în conexiune directa cu loan Botezatorul. a avut loc în 1944!) Dar dragostea transcendentala ca o practica secreta specifica lumii oculte subterane nu era limitata la nivelul individului si nu a murit o data cu cei condamnati. Germania pare sa fi devenit un focar al acestor practici. Alte investigatii recente. practica „alchimiei interne" a fost preluata. la acea data. un nivel sporit de circumspectie în rîndul „ereticilor". în Marea Britanic. în conformitate cu cercetatorii francezi moderni — precum Denis Laboure —. (Si nu trebuie sa uitam ca. de altfel. în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea însa. pîna de curînd. Asa au decurs lucrurile în cazul templierilor si al catarilor si. iar ceea ce ramîne pentru posteritate este doar versiunea persecutorilor. în Germania. Motivele de ordin politic ale gruparilor respective nu fac obie ctul acestei carti. si în Franta secolului al XlX-lea. Realitatea în aceasta privinta este extrem de complexa si foarte greu de deslusit.

secta pa re totodata sa fi „regizat" unele aparitii ale Fecioarei. cunoscuta sub numele „Sa lvatorii lui Ludovic al XVII-lea" sau ioanitii. ritualurile sale aveau un oarecare continut sexual. în mod cert. iar rolul lui loan Botezatorul a fost unul crucial. de asemenea. Viziunea de la La Salette. în consecinta. Vintras s-a pomenit implicat în ceea ce era în mod cert un proces de senzatie. ioanitii au devenit preocupati de restaurarea monarh iei si au sustinut pretentiile lui Naiindorff la tron. desi nu se stie daca gruparea lui Vintras respecta aceleasi principii. cît si femei — aidoma catarilor. Vintras a atras în miscarea sa crema societatii fran ceze.cu un crestinism mistic si ezoteric. Dupa ce a fost eliberat. a fost condamnat în 1842 la cinci ani de închisoare. Un alt „guru" autoafirmat al epocii — Thomas Martin. Una dintre trasaturile fundamentale era elevarea femininului. în care Sfîntul Duh avea sa fie precumpanitor. iar — pentru a-1 cita pe Ean Begg — „cel mai mare sacrament era actul sexual". Vin-tras si Naiindorff s-au sustinut unul pe celalalt. în 1846. din convingerea ca se aratau zorii unei noi ere. Acest lucru presupunea înlocuirea dogmei oficiale — bazate pe autoritatea lui Petru . S pre deosebire de ioanitii „masonici" despre care am amintit anterior. în 1848. precum cea a lui Vintras. Apoi. În primul rîn d amintim încercarea de a regenera catolicismul în interior. cu greu poate fi spus. Prin urmare.rtanta extrema. unul dintre fostii membri ai bisericii sale — un preot pe nume Gozzoli — a scris un pamflet în care îl acuza de tot soiul de orgii sexuale. sprijinind si unele misca ri „profetice".56 Dupa Revolutie. Una dintre aceste grupari era Biserica din Cârmei. condamnata de autoritatile religioase. a plecat la Londra si. caracterul sexual al miscarii a devenit mai explicit si a început sa atraga ostilitatea Bisericii. era esentiala pentru aceasta tentativa. Desi în mare parte rezultatul unei imaginatii hipera ctive. a devenit independenta si a numit preoti atît barbati. noul monarh ar fi sustinut la rîndul lui noua religie ( o . de asemenea. În umbra lui Vintras si Naiindorff se afla o secta obscura. în încercarea de a-i aduce lui Naiindorff recunoasterea ca rege legitim al Frantei — probabil deoar ece.55 Pentru ca lucrurile sa fie si mai grave în ochii autoritatilor. care sustinea ca el ar fi Ludovic al XVII-lea (despre care se credea ca a fost ucis împreuna cu tatal sau. precum cea din localitatea La Salette. în acest caz nu existau dubii cu privire la Sfîntul loan pe care îl venerau: era Botezatorul. personificat de Fecioara Maria. Este suficient sa mentionam însa ca miscarea a sustinut afirmatiile unui oarecare Charles Guillaume Naiindorff (1785-1845). este totusi posibil ca unele aspecte ale acuzatiilor respective sa fi fost reale. Ludovic al XVI-lea. promovat de ioaniti. care a avansat fulgerator de la pozitia sa de simplu taran la cea de consilier al regelui57 — a fost. daca ar fi reusit.58 Ceea ce s-a petrecut acolo în mod exact. fondata la începutul anilor 1840 de Eugene Vintras (1807-1875). în mod inevitabil. Predicator charismatic si convingator. da r pot fi Wentificate cîteva linii directoare ce caracterizeaza deopotriva si unele evenimente aparent asociate. numita si Oeuvre de la Misericorde („Lucrarea misericordiei"). papa a declarat secta eretica si toti membrii sai au fost excomunicati. în vreme ce se afla acolo. Acuzat de frauda — desi chiar si presupusele victime au negat ca s-ar fi produs vreo infractiune —. gruparea devenind în scurt timp tinta unor acuzatii de diabolism. Miscarea s-a implicat. la poalele Alpilor vestici. în scurt timp însa. Secta data din anii 1770 si pare a fi a vut un rol în tulburarile ca re au preceda t Revolutia Fra nceza. în timpul Revolutiei Franceze).

59 Fortele combinate ale Bisericii si ale statului au împiedicat concretizarea maretului plan si evenimentele — oricare ar fi fost ele -au fost îngropate ulterior într-o avalansa de scandaluri si insinuari. fata care avusese viziunea de la La Salette. de la care Prioria pretinde ca deriva numele sau. în 1854. unei fetite de taran p e nume Bernadette Soubirous. toti preoti. o anume Madame Bouche. Biserica a reactionat trimi-tînd-o la o manastire din Darlington. a carui carta îl asocia cu abatia de la Muntele Sion din Ierusalim. închinata lui loan Botezatorul. l olande a promovat Sion-Vaudemont ca un important centru de pelerinaj. Statuia a fost distrusa în timpul Revo lutiei Franceze si înlocuita cu o Fecioara medievala — alba de aceasta data — din biserica locala. Sion-Vaudemont fusese în antichitate o importanta locatie pagina dedicata zeitei Rosamerta si — asa cum poate banuiti din numele sau — era de mult asociata cu Prioria din Sion. n u este surprinzator ca aveau aceleasi radacini. prin urmare. Biserica din Cârmei. (Aceasta doctrina a primit o neasteptata s i convenabila „confirmare" patru ani mai tîrziu chiar din partea Fecioarei Maria. fondata în 1838. Mare Maestru al Prioriei între 1480 si 1483 si fiica a lui Rene d'Anjou. doua decenii mai tîrziu60). functiona înca la Paris în anii 1940 si s-a zvonit ca a existat un grup similar în Londra. înfiintata de trei frati pe nume Baillard. (Gruparea lui Vintras.61 Asadar pare semnificativ faptul ca una dintre noile biserici a le fratilor Baillard a fost ridicata în acel loc. Miscarea lor s-a bucurat de un sprijin deosebit. în nord-estul Angliei. precendentul Mare Maestru. fiind mai degraba „promovati" de ioaniti. Legatura lui Vintras cu ei era mentorul sau. Semnificativ este însa faptul ca Biserica a reactionat impunînd.data ce facuse acelasi lucru pentru Vintras). care locuia în Place St Sulpice din Paris si era cunoscuta sub un nume evocator: „Sora Salome". Dogma Imaculatei Conceptii. a luat si ea pozitie în favoarea Iui Naiindorff. ei au creat doua case religioase pe cîte un munte: St Odille în Alsacia si Sion-Vaudemon în Lorena. axat în jurul unei Madone negre. Ambele erau situri importante în regiune si nu se stie cum au reusit fratii Baillard sa intre în posesia lor.) Diversi profeti precum Martin si Vintras par sa nu fi facut p arte efectiv din secta. unde nu mai constituia un pericol. Fiul lui Ferri s-a casatorit cu lolande de Bar. inclusiv . Melanie Calvet. De fapt. care i-a aparut într-o viziune la Lour-des. Ferri de Vaudemont a fondat acolo un ordin atestat istoric. O alta miscare. în secolul al XlV-lea. în plus. Considerîndu-se catolici. a fuzionat cu Biserica din Cârmei: Fratii Doctrinei Crestine. Or dre de Notre Dame de Sion. desi la început fata si-a descris viziun ea numind-o simplu „lucrul acela". Fratii aveau idei simila re celor ale lui Vintras si puneau acela si accent pe noua epoca a Duhului S fîn t si pe sexualitatea sacra.

Dar si ea a fost suprimata în 1852. Gruparea avea la baza în mod cert o serie de ritualuri sexuale. acesta — descris ca „un document socant" — aflîndu-se astazi la loc sigur. el si Adele au fost închisi pentru frauda (poate ca aceasta era modalitatea prin care autoritatile obisnuia u sa trateze cu cei pe care nu-i agreau. dar se pare ca Biserica 1-a protejat într-o oarecare masura pe abatele sectant. împreuna. La o privire superficiala.o figura chiar mai controversata. pe care scriitorul J. unde si-au stabilit cartierul general.din partea Casei de Habsburg. evident dupa culoarea copertei). dar si de aceasta data hotâ rîrea a fost anulata. pe principiul filozofic conform caruia omenirea îsi va gasi mîntuirea prin sex. din pacate Boullan a extins beneficiile ritului s i asupra regnului animal. a fost suspend at din activita tea preoteasca în anul respectiv. printre hîrtiile acestuia. adevarul în privinta lui Boullan este mai complex. Spre exemplu. abatele sedusese o tînarâ calugarita de la manastirea din La Salette. Boullan s-a alaturat Bisericii din Cârmei a lui Vintras. conform carora el ar fi fost reîncarnarea . Dupa reîntoarcerea de la Roma. miscarea a fost preluata de abatele Joseph Boullan (1824-1893) . pare doar o alta poveste cu perversi.62 Pe cînd se afla în Roma.K. în 1860. fara a-i putea acuza însa de altcev a). cei doi fondasera Societatea pentru îndreptarea Sufletelor. La condamnare. Cu ceva timp în urma. Se spune ca Boullan si Adele Chevalier si-ar fi sacrificat copilul nou-nascut în cadrul unei Messe Negre. utilizat ca sacrament. într-a devar. In 1861. Boullan a fost iarasi suspendat din functie. Desi acest con cept pare în sine pur chimic. Adele Chevalier si. nu exista surse de încredere care s-o poata atesta. Detalii despre continutul carnetelului nu se cunosc. Dupa ce a fost eliberat. a ordonat sa fie lasat în pace si exista indicii ca Boullan ar fi detinut un anumit secret care i-a oferit protectie. pare a contraveni flagrant afirmatiilor lui Boullan. devenin d liderul ei. Desi literatura moderna sustine veridicitatea acestui sacrificiu. Dupa moartea lui Vintras. Astfel a provocat o schisma în sînul organizatiei: membrii care i-au acceptat prezenta1-au însotit la Lyon. în 1893. s-a prezentat voluntar la Sfîntul Oficiu (pe atunci numele oficial al Inchizitiei) din Roma.63 În mod cert. Toate cererile de a-1 vedea si studia au fost refuzate. Acolo s-au petrecut apoi scene de un libertinaj sexual salbatic — fapt care. Boullan si-a scris doctrinele într-un carnetel (numit le cahier rose. da r decizia a fost a nula ta dup a numai cîteva luni. în Biblioteca Vaticanului. Huysmans 1-a gasit dupa moartea autorului. Aceasta ipoteza explica serioasele discrepante din viata sa si din atitudinile oficialitatilor fata de el. este sigur ca a scapat de judecata. înca o data. în 1875. în orice caz. daca Boullan a comis o a semenea f apta. care nu i-a gasit nici o vina si i-a permis sa revina la Paris. care se infiltreaza într-o organizatie — în numele unei grupari diferite — cu scopul deliberat de a o discredita. în 1859.64 Povestea respecta fidel tiparul agentului provocator.

conduce rea acestei grupari a fost preluata de Josephin Peladan (1859-1918). dar pripita. unul dintre membrii ei. al Templului si al Graalului). conflic tul poate sa fi fost doar una dintre acele ciocniri ale orgoliilor care afect eaza în mod obisnuit asemenea miscari.K. Huysma ns (un adept al cultului Madonei negre).65 Prima dintre aceste organizatii rozicruciene pare a fi fost un vlastar al unei loje masonice oarecum neconventionale din Toulouse. numite La Sagesse („întelepciunea". sau Sophia). dintre toate organizatiile. 1891). cel putin —. se pare. cu toate ca era bine familiarizat cu domeniul magiei — Ia nivel teoretic. în jurul anului 1850. aceasta denuntînd orice magie ca fiin d lucru diavolesc. Semnifica tia martinismului nu trebuie în nici un caz trecuta cu vederea: francmasonii de Rit Scotian Rectificat actuali provin exclusiv din rîndul martinistilor. deoar ece Doctor Johan nes era înfatisat ca un preot care practica magia pentru a lupta împotriva satanismului si care a fost gresit înteles de Bise rica. pe J. dar. însa adevaratii eroi negativi ai romanului sînt rozicru-cienii. dar la fel de posibil este si ca rozicrucienii sa fi fost alarmati de larghetea de care Boullan dadea dovada în ceea ce priveste secretele lor. La-Bas („Acolo jos". vicontele de Lapasse (1792-1867).lui loan Botezatorul. Ar fi însa o greseala sa tragem o concluzia evidenta. person al. cît si cele rozicruciene îmbratisasera filozofia martinista — învataturile oculte ale lui Louis Qaude de Saint-Martin. acestea aveau o anumita asociere cu diverse sisteme masonice oculte. Huysmans era prieten cu Boullan si a locuit împreuna cu el în Lyon. la care ar fi participat. In Franta s-au dezvoltat numeroase grupari oculte. Romanul La-Bas este cunoscut astazi în principal pentru sinistra descriere a unei Messe Negre. du Temple et du Graal (Ordinul Roza-Crucii. tocmai rozicrucienii s-au afla t pe o pozitie total opusa fata de Boullan si de idealurile sale. din cauza celebrei batalii magice dintre Boullan si membrii unor anumite ordine rozicruciene care au aparut în Franta acelei epoci. un reputat medic si alchimist. a ramas totdeauna u n adevarat fiu al Bisericii. de . Aceasta idee 1-a in spirat. Ar putea parea greu de crezut ca. în timp ce se documenta pentru roman. care 1-a preluat pe Boullan ca niodel pentru personajul „Doctor Johannes" (unul dintre pseudonimele abatelui) în roma nul sau despre satan ismul din Paris.66 Ulterior. masonice si rozicruciene aparute în sud-vestul tarii. precum Ritul Scotian Rectificat si Riturile Egiptene. Desi nu erau strict ordine masonice. Cîteva ordine rozicruciene evoluasera dintr-o combinatie de miscari templariste. a fondat L'Ordre de la Rose-Croix. Atît gruparile masonice. probabil. Desigur.

a na lizat de numerosi a utori din domeniul ocult. motivul devine clar: Gua'ita si un tribuna l al rozicrucienilor 1-a u condamna t initial pe Boullan pentru „profa narea" si dezvaluirea un or „secrete ca ba listice" — a dica învataturi considera te domeniul propriu al rozicrucienilor.au at acat Gua'ita si ro zicrucien ii din Paris pe Boulla n? (Sa nu uitam ca nu n e putem baza decît pe a firma tiile lui Gua 'ita si Wirth pri vin d presupusele perversiuni comise de Boulla n si de adeptii lui. nu ex ista o legatura clara între lojele oculte si ordinul religios al lui Boullan. a scris c artea „Templul Satanei". pe Stanislas de Guai'ta (18611898) si. Peladan era un reputat expert în ocultism.69 Peladan a întîlnit un alt ocultist. Boullan pare a fi murit în sa din cauze naturale. un fost membru al respectivului cult. Dante este înfatisat sub chipul lui Hugues de Payens. în care miscarea lui Boullan era definita ca diabolica. De ce 1. iar Leonardo este reprezentat ca Pastrator al Graalului (vezi ilustratia).) în realita te. cei doi au forma t L'Ordre Kabbalistique de la RoseCroix (Ordinul Cabalistic al Roza-Crucii). în care Boullan si Guaita s-au acuzat reciproc de utilizarea unor mijloace magice pentru a-si ucide adversarul. Peladan credea ca Biserica Catolica se afla în posesia unor cunostinte despre a caror existenta a uitat si era interesat mai cu seama de Evanghelia lui loan . asociata cu rozicrucienii din secolul al XVII-lea. desi disputa a dus la doua dueluri sîngeroase . Jules Bois.68 De asemenea. ce am putea de numi scriitorul inspirat francez filiphas Levi (pe numele adevarat Alphonse Louis Constan t. pr imul Mare Maestru al templierilor.unul între Guaita si un discipol al lui Boullan. Peladan a pus bazele unui sistem magic descris ulterior ca fiind „erotic Catholicism-cum-magic"67 si a organizat popularul Salon de la Rose-Croix. Ambele dueluri s-a u încheiat n edecis. Episodul . Numerosi critici par sa n u fi remarca t implicatiile a cestui fapt: . fidele d'amore era o organizatie ezoterica. care a devenit ceea „nasul" societatilor rozicruciene franceze ale vremii.) Acesta a f ost motiv ul real pen tru care a u considerat ca a ba tele trebuie oprit. Guai'ta a fost cel care s-a infiltrat în Biserica din Cârmei condusa de Boullan si. împreuna cu Oswald Wirth. Gerard Gn causse (cunoscut si sub numele Papus). Pe un afis publicitar pentru una dintre reuniunile aces tui salon. 1810-1875). La o privire mai atenta în sa . nu a fost niciodata explicat în mod satisf aca tor. pentru el.origine din Toulouse. si celalalt între a cesta din urma si un rozicrucian.7^ (Condamnarea lor a fost pron untata pe 23 ma i 1887. înainte ca Guaita sa se in filtrez e în gruparea lui B oulla n. Acest lucru a provocat „batalia magica". în 1888. îsi devansase epoca prin aceea ca.

Yeats. vreun ma re secret ocult. Ca pital a Fran tei a a tra s în a cea perio ada di versi gîndi tori si a rtisti. mult cautata „Carte a lui Avraam Evreul". Calve mentioneaza ca în castel „se refugiase un anumit grup de cavaleri templieri"72.daca riturile lui Boullan erau privite ca apartinîn d rozicrucien ilor. situat nu departe de localitatea sa de bastina. dorn ice atî t sa î nvete ceva f ormule ma gice. (Asocierea ei cu misticismul nu era deloc întîmplatoare: o ruda a ei. Din aceste medii f aceau pa rte si personaje ca Joseph in Pelada n. Ele au fost influenta te de francmasoneria Ritului Strict Templier a baronului von Hund. la ca re putea u pa rti cipa toti c ei care con siderau ca au ceva de spus . unde 1-a întîlnit pe Ma rele Maestru al Cavalerilor de Malta. prin tre acestea se af lau Marcel Proust. Cagliostro s-a molipsit de microbul ocultismului. Adele Chevalie r.preferabil. calugarita care fusese sedusa de Boullan. desi cel e mai importante efecte asupra lor le-a avut un personaj mult mai sumbru — contele Cagliostro (1743-1795)73.) Tot Emma Calve a fost cea care a detinut u n rol semnificativ în complexa poveste a abatelui Sauniere. la fel ca Emma Calve. devenind la rîndul sau alchimist si francmason. Considerat îndeobste un sa rlatan. Claude Debussy si W. ca în totdea un a. Multi dintre protagonistii acestor cercuri erau originari din Languedoc. în 1894. unde se spunea ca fusese ascunsa. poa te. atunci si ei trebuie sa fi practicat unele r ituri sexuale. G reseala lui Boullan a constat în dezva luirea lor. în mod interesant. dar nu precizeaza nimic mai mult. În Pa risul sfîrsitului de secol XIX. cît si sa mai a sculte o bîrfa . era prietena cu Melanie. n azuinta catre un sens mai profun d a l vietii . folosita de Flamei pentru a-si împlini Mareata Lucrare. de altfel. ea a cumparat castelul Cabrieres (în Aveyron).) Sa loa nele elega nte erau frecventa te de figuri celebre. preotul paroh al satului Rennes-le-Château din Languedoc. filo zofia si ocult ismul era u în floa re — reflectîn d. a deva rata Un iun e European a era o confrerie oculta. Initierea sa în francmasonerie — în loja Ritului Strict Templier — a avut . avusese celeb ra viziune de la La Salette. a preluat titlul de conte Alessandro Cagliostro de la nasa lui. alchimist si rozicrucian. Ma urice Maeterlinck si cîntarea ta de opera Emma Ca lve (1858-1942). Pe numele sau real Giuseppe Balsamo. în secolul al XVII-lea. Primii pasi în domeniul ocultismului i-a facut pe cînd avea douazeci si trei de a ni. devenind partenera lui .71 în autobiografia ei. acest actor desavîrsit era un autentic pasionat al stiintelor oculte. Millau. Si. O celebra frumusete. Melanie Calvet. puternic influentat de Ritul Strict Templier al lui von Hund. precum Oscar Wilde. în timpul unei vizite în Malta. solista a orga niza t propriile serate. Papus si Jules B ois (unul di ntre numerosii iubiti ai Emmei Ca lve). (S i a tun ci.B . Si alte importante grupari oculte au debutat în Languedoc si au fost apoi asociate cu societatile rozicruciene. despre care vom discuta mai tîrziu.

este vorba aici despre tehnici sexuale simil are tantrismului si totusi Cagliostro le-a învatat în Germania.74 Cercetarile lui Cagliostro în domeniul societatilor oculte din Europa s-au concretizat într-un tratat intitulat Arcana Arcanorum („Secretul secretelor") sau A. sub conducerea lui Papus.77 Nici unul din aceste rituri . în cadrul gruparilor rozicruciene. dar si-a petrecut cel mai mult timp în Germania. Cagliostro a pus bazele francmasoneriei „egiptene" (loja-mama a fost fondata la Lyon.75 În 1788. Ritul Misrai'm a fost antecesorul direct al Ritului Memphis — care a fost fondat de Jacques-Etienne Marconis de Negre si cu care s-a asociat Prioria din Sion. A murit în temnita San Leo. pe Gerrard Street din cartierul Soho. Levi a descris acest tip de miscare ca o tentativa de „a resuscita misterioasa venerare a zeitei Isis". De asemenea. Serafina. în jurul anului 1810. dar si mistici renumiti ca Rudolf Steiner. El a preluat aceasta sintagma din rozicrucianismul secolului al XVII-lea. în care functionau atît loje masculine. precum ocultistul britanic Aleister Crowley. Printre membrii ei se aflau personalitati întunecate.o alta „mladita" a Ri tului Strict Templier al lui von Hund. efectele ei facîndu-se simtite aidoma unui urias val mareic în întreaga societate oculta din Europa. Dupa ce a primit permisiunea papei de a vizita Roma. împreuna însa. imediat ce a sosit a fost dat pe mina In chizitiei .Memphis si Misrai'm . A. si conspiratie politica si a fost condamnat la închisoare pe viata. cînd a decedat. cei trei frati Bedarride au „importat" sistemul în Franta. cunoscut mai degraba sub acronimul OTO. si-a cîstigat o reputatie de vindecator. sub titulatura Ritul Memphis-Misrai'm. fondata de marchizul de Chefdebien în 1780 . strîn s asociat cu o societate secreta numita Filadelfien ii. Apoi a calatorit prin toata Europa. dar lucrarea sa consta în descrieri ale practicilor magice care puneau un accent special pe „alchimia interna". în aprilie 1777. în 1782).loc la Londra. Asa cum am vazut. ultimele fiind conduse de sotia lui. (Cele doua sisteme s-au unificat în 1899. împreuna cu Theodore Reuss.) Ritul Memphis a fost. de asemenea. a fost creat la Venetia. sub autoritatea lui Cagliostro. cît si feminine.nu a exercitat în sine o influenta deosebita. care a ramas la cîrma gruparii pîna în 1918. în 1795. în 1789. unde a fost încorporat în Ritul Scotian Rectificat al francmasoneriei. Marconis de Negre a subliniat legaturile strînse ale ritului sau cu filadel-henii si a numit unul dintre gradele misc arii sale „Filadelfii". Ritul Misrai'm („egipteni" în limba ebraica).la ordinele aceluiasi suveran pontif — sub acuzatia de erezie. Nu-1 putem omite pe Karl Kellne r care. a fondat Ordinul Templierilor d in Orient. desi telul sau declarat era acumul area cunostintelor oculte. în cauta rea cunostintelor pierdute ale templierilor. Aceasta organizatie a avut — si are înca — o orientare explicita spre . Memphis-Misrai'm constituia o forta redutabila.

magia sexuala. Desi majoritatea specialistilor o considera o occidentalizare a tantrismului, gruparea reprezinta o evolutie log ica a doctrinelor secrete din ritul Memphis-Misraim, acestea derivînd la rîndul lor din învataturile deprinse de Cagliostro de la societatile rozicruciene din Germania si de la lojele Ritului Strict Templier. Crowley a parasit Memphis-Misraim pentru a intra în rîndurile OTO - ca, de altfel, si Rudolf Steiner - devenind Mare Maestru al acestei organizatii. Steiner, pe de alta parte, a ramas celebru, în deosebi pent ru tipul sau „pur" de misticism, numit antropozofie, si a fost atît de discret în privinta asocierii sale cu OTO, încît multi dintre cei mai ferventi adepti ai sai actuali nu au cunostinta despre acest episod din viata maestrului lor. Cînd a murit însa, a fost îngropat în tinuta OTO.78 în mod semnificativ, Theodore Reuss a scris ca magia sexuala a OTO era „cheia care deschide toate secretele masonice si ermetice..."7 9 De asemenea, a afirmat deschis ca magia sexuala era secretul Cavaleri lor Templieri.80 Un alt vlastar al miscarii Memphis-Misraîm a prins contur la sfîrsitul secolului al XlX-lea, în Anglia: Ordinul ermetic Golden Dawn („Ordinul Zorilor de Aur"), printre ai carui membrii s-au numarat Bram Stocker, autorul romanului Dracula, misticul, patriotul si poetul irlandez Aleister Crowley, W.B. Yeats si Con-stance Wilde, sotia lui Osca r Wilde. Fondat în 1888 de Macgre-gor Mathers si W. Wynn Westcott, îsi afirma ca ascendenta directa Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii al Ritului Strict Tem' plier despre care am amintit în capitolul anterior si de la care provin multe dintre gradele si riturile sale actuale.81 Alte ritualuri au fost preluate însa de la Memphis-Misra'im. În fond însa, ordinul se datoreaza existenta baronului von Hund, dat fiind ca atît influentele germane, cît si cele franceze coboara în timp pîna la el si la riturile sale templiere.82 Golden Dawn este mult mai bine cunoscut în lumea anglofona, comparativ cu celelalte grupari europene. Are reputatia de a fi integru si, la prima vedere, pare a fi o societate de ezoterici carora le place sa-si pun a robe de gala si sa murmure incantatii, dar care nu sjnt altceva decît niste ocultisti de duminica animati de idealuri mari. Printre ocultistii franc ezi însa, Golden Dawn are o reputatie mult mai sinistra; cînd si-a inaugurat filiala din Paris, în 1891, a acceptat în cadrul sau multe din tre personajele dubioase amintite mai sus, printre care si pe omniprezentul Jules Bois. De fapt, chiar si ra mura engleza a ordinului are un aspect profund, mai putin cunoscut, în realitate, existau doua ordine distincte: pe de o parte era fatada publica, bine cunoscuta si respectabila, iar pe de alta exista un nucleu numit Rose of Ruby and the Cross of Gold („Roza de Rubin si Crucea de Aur"), în care initiatii puteau patrunde numai în urma unei invitatii. Cercul exterior actiona, se pare, ca „agent de recrutare" pentru nucleul central, secret, ale carui practici includeau rituri sexuale. În mod cert, Golden Dawn si-a pastrat secretele cu grija. Timp de ani întregi, chiar si scriitori integrati în lumea oculta, precum Katan Shu'al83, nu au putut decît sa emita speculatii în privinta riturilor sexuale din cadrul ordinului. Desi probele sînt disparate, se pare cel putin ca aceste rituri chiar au existat, ele fiind prezente înca de la înfiintarea ordinului. Golden Dawn s-a format dintr-o alta organizatie, Societas Rosicruciana

din Anglia; printre fondatorii acesteia s-a aflat si un oarecare Hargrave Jennings (1817-1890), ale carui scrieri sînt atît de explicite pe cît putea fi un gentleman yictorian în privinta magiei sexuale. Despre impresionanta sa carte TheRosicrucians: TheirRites and Mysteries („Rozicrucienii: riturile si misterele lor", 1870), Peter Tompkins afirma ca: „Jennings sugereaza cît mai clar posibil ca aceste rituri si mistere aveau o fundamental sexuala".84 Spre exemplu, discutînd despre simbolismul triunghiurilor interconectate care formeaza Pecetea lui Solomon (Steaua lui David), Jennings declara explicit: „... Piramida indica forta ascensionala, expansiva, a femininului nu supusa si smerita, ci afirmativ sugestiva , sincronizata în ; clitorisul ana tomic... acel organ minuscul central si esentia l în anatomia rozicrucianâ".85 Pe 18 iulie 1921, Moina Mathers — una dintre fondatoarele gruparii Golden Dawn (si sora filozofului Henri Bergson) — i-a scris lu i Paul Poster Case, responsabilul filialei din New York a ordinului, ca raspuns la vestea ca acesta preda ritualuri sexuale: „Regret ca aspecte ale Chestiunii Sexuale patrund în Templu în acest stadiu, fiindca abia începem sa abordam direct problemele de ordin sexual noi, cei din gradele superioare..."86 Apoi, cînd ocultista Dion Fortune (pe numele real Violet Firth), membru al Golden Dawn, a scris o serie de articole despre sex, Moina a vrut s-o excluda pe motivul ca a tradat secretele ordinului. Dar în cele din urma a fost nevoita sa recunoasca faptul ca Dion Fortune nu ar fi avut cum sa stie respectivele secrete, fiindca nu atinsese gradele necesare .87 Comentatori precum Mary K. Greer88 sînt de parere ca exista dovezi care sustin ideea ca în Golden Dawn se pra ctica într-a-devar ma gia sexuala, ritual pe care ordinul îl considera prea puternic si prea pretios pentru a- 1 împa rtasi noilor recruti din gradele inferioare. Aluzii la secretele ordinului Golden Dawn se regasesc si în cuvintele ce descriu o viziune comuna pe care Florence Farr si Elaine Simpson — doua adepte ale organizatiei — au avut-o în anii 1890. Farr, o c elebra actrita londoneza, era renumita si pentru numeroasele sale legat uri amoroase cu personalitati precum George Bernard • Shaw si ocultistul W.B. Yeats. Floren ce si colega ei întru ezoterism, Elaine, au facut împreuna o calatorie astrala — un soi de aventura dubla în Planur ile Launtrice, sau o halucinatie comuna. Acest fenomen constituie un aspect obisnuit al pregatirii magice, facînd parte din „calea" cabalistica — un fel de proiectie mintala sau o asociere de imagini în cadrul clasic al „Arborelui Vietii". Florence si Elaine au vizitat, cu ochii mintii, „sfera lui Ven us". Calatoria lor astrala a culminat cu întîlnirea cu un arhetip feminin, care lea spus surîzînd: „Eu sînt mareata Mama Isis; cea mai puternica din lumea întreaga, eu sînt cea care nu lupta, dar e mereu victorioasa. Sînt Fru-m oasaAdormitâ pe care oamenii au câutat-o de la începutul timpului. Calea ce duce la palatul meu e presarata cu iluzii si pericole. Cei care nu reusesc sa ma gaseasca, dorm; sau poate alearga dupa Fata Morgana, ducîndu-i pe cai gresite pe cei care îi simt influenta iluzorie. Eu sed în înalt si atrag oamenii catre mine. Sînt dorinta lumii, dar putini sînt cei care ma

vor gasi. Cînd secretul meu e deslusit, este secretul Sfîntului Graal... Eu mi-am daruit inima lumii, aceasta e puterea mea. Dragostea este Mama Omului-Dumnezeu, daruindu-si chintesenta vietii ei pentru a salva omenirea de la distrugere si pentru a-i arata calea catre viata ve snica. Iubirea e Mama Cristului-Spirit si acest Crist este dragostea su prema. Cristul este inima iubirii, inima Maretei Mame Isis, Isis a Natur ii. El e expresia puterii ei. Ea este Sfîntul Graal, iar el e sîngele vital al Spiritului din potir".89 Cuvintele erau însotite de imagini vii ale unei cupe ce continea un fluid de culoarea rubinului si o cruce cu trei brate. La prima vedere, relatarea nu pare a fi decît un soi de aiurea la New Age, în care lisus si zeita egipteana Isis sînt pomeniti alatu ri de Sfîntul Graal doar pentru ca suna mistic si interesant, asa cum a scris mai tîrziu expertul în ocultism Francis X.Textul prezinta doua elemente semnificative: „Primul este identificarea Fecioarei, «Mama Omului-Dumnezeu», cu Venus, zeita iubirii - a iubirii sexuale, eros, nu agape. Cel de-al d oilea este identificarea Graalului... cu Venus, arhietipalul yoni sau organul feminin al creatiei".90 Cititorii de astazi ar putea interpreta viziunea celor doua ca pe un soi de visare cu ochii deschisi, o fantezie sexuala comuna - mai cu seama daca tinem cont de reputatia lui Florence Farr, un fel de replica britanica a Emmei Calve. Si totusi, se considera ca viziunea lor a relevat un secret în concordanta cu filozofia magica a Ordinului Golden Dawn, iar Francis X. King se întreaba de unde ar fi putut avea cele doua femei aceasta inspiratie, dat fiind ca societatea lor nu era — se presupune — implicata în nici un fel de rituri sexuale. Relatarea lor indica însa contrariul, desi, repetam, riturile de a cest gen pareau a fi rezervate doar initiat ilor din cele mai înalte grade ierarhice. Semnificativ este faptul ca viziunea o asociaza pe Isis cu Graalul si cu sexul — asociere care nu le-ar fi parut deloc stranie alchimist ilor, gnosticilor sau trubadurilor. Imaginea Graalului — vazut aici sub forma traditionala a unui potir — ca un simbol feminin este usor de înteles pentru lumea noastra postfreudian a, dar ! avea acelasi caracter revelator si pentru cei de dinainte. Dar aici fluidul rosu, sîngele pe care îl contine, este purtat de Isis... Nu mai putin interesant este si faptul ca tema Frumoasei-Adormite, mentionata în viziunea celor doua, figureaza pe larg si în , L e serpent rouge, acel text fundamen ta l al Prioriei din S ion. i Cautarea Frumoasei-Adormite este un motiv frecvent, întrepatruns ! cu acela al cautarii reginei unui rega t pierdut. Asa cum am vazut, documentul susmentionat demonstreaza atentia pe care Prioria le-o acorda Mariei Magdalena si zeitei Isis, pe care le combina într-o singura figura. Cautarea reginei face parte din imagistica alchimica; prin urmare, nu ar trebui sa fim surprinsi vâzînd ca cele doua întrupari ale sexualita tii, Magdalena si Isis, sînt esentiale pentru ea. Desi nici chiar astazi rolul sexualitatii în miscarile eretice si oculte nu este pe deplin recunoscut si

acceptat, importanta ei ramîne una cruciala. Sexul nu a fost niciodata un element secundar sau o marota personala, ci s-a aflat în inima celor mai puternice organizatii secrete. Traditia pe urmele careia am pornit în cercetarile noastre este puternic marcata de notiunea de sexualitate sacra. Si, asa cum am vazut, pare a fi formata din doua filoane principale: veneratia fata de Maria Magdalena si cea pentru loan Botezatorul, în acest stadiu al investigatiilor noastre, am acceptat posibilitatea ca Magdalena sa fie doar o figura simbolica, reprezentativa pentru ideea de sex sacru, fara a fi, de fapt, asociata cu un personaj istoric real. în orice caz, conexiunea dintre Maria Magdalena si sex nu este dificil de înteles si pare perfect fireasca. Mai putin fireasca este însa asocierea dintre loan Botezatorul si ideea de sexualitate sacra. Traditia crestina si referintele biblice au conturat net si durabil imaginea unui om de o asceza extrema, cu principii morale inflexibile si celibatar pîna în maduva oaselor. Cum este deci posibil ca tocmai el sa constituie o figura centrala a cultelor bazate pe practici sexuale?! La o prima privire, o asemenea conexiune pare de neconceput; si totusi, în mod repetat, cercetarile noastre au scos la iveala faptul ca generatii întregi de ocultisi au crezut în existenta ei. Si, asa cum demonstreaza cazul Golden Dawn, primele impresii pot fi înselatoare chiar si în privinta gruparilor oculte; însasi ratiunea lor de a exista poate avea implicatii surprinzatoare. Florence Farr si colegele ei din Ordinul Golden Dawn faceau parte dintr-un vast cerc ocult international, printre ai carui membri s-au numarat Peladan si Emma Calve. Organizatiile asociate erau extrem de influente în epoca, ele oferind cadrul necesar pentru unul dintre cele mai celebre mistere din Franta — unul care are legaturi strînse cu Prioria din Sion. Punctul focal al Les dossiers secrets si al celorlalte document e similare ale Prioriei este, în mod incontestabil, misterul de la Rennes-leChâteau. Le serpent rouge, spre exemplu, aminteste în mod repetat de unele locuri din satul respectiv si din împrejurimile lui. Nici noi nu am putut ramîne departe de el si înca o data am ajuns astfel în Languedoc inima ereziei. CAPITOLUL 8 „Cît de înfricosator este locul acesta" Rennes-le-Château a devenit deja un cliseu în lumea oculta, la fel ca Graalul însusi si tot atît de evaziv. Si totusi, locul este real; a ici am ajuns si noi în cautarile noastre. Zona ar putea fi comparata c u Glastonbury, din Marea Britanic, fiindca ambele par a ascunde în inima lor mistere profunde si, de asemenea, ambele sînt învaluite în cele mai grotesti mituri si supozitii. Rennes-le-Château se afla în departamentul Aude din Langue-doc, nu departe de orasul Limoux, care si-a împrumutat numele celebrului vin spumant, blanquette^ din regiunea numita, în secolele al VIII-lea si al I Xlea, Razes. Din oraselul Couiza, panouri mari indica un drum secundar si poarta inscriptia Domaine de Abbe Sauniere. Urmîndu-le, vizitatorul

ajunge pe o sosea cu serpentine, ce urca pîna la satul Rennes-le-Château. Pentru noi, ca pentru multi altii în zilele noastre, calatoria este incitantâ. în principal ca urmare a cartii The Holy Blood and the Ho ly Graîl, dar si datorita legendelor orale, acest simplu urcus pe coasta unui deal din Franta capata proportiile unei veritabile initieri. Dar privelistea de la capatul drumului este una cît se poate de prozaica. Mica sosea de acces duce, în mod inevitabil, într-o obisnuita si singuratica parcare si apoi Ia o îngusta grande rue, pe care nu se zareste nici macar un oficiu postal sau un magazin alimentar, dar pe care troneaza în schim b o librarie ezoterica, un bar-restaurant, castelul în ruine care a dat numele satului si cîteva alei ce urca spre renumita bisericuta si spre casa parohiala. Locul are o istorie sinistra si o reputatie chiar mai întuneca ta, oarecum vaga. Iata, pe scurt, povestea: cu putin peste o suta de ani în urma, un preot local, Francois Berenger Sauniere (1852-19l7), nascut si crescut în satul Montazels, la doar trei kilometri de Rennes-le-Château, a facut o descoperire în timpul lucrarilor de renovare a bisericii parohiale ce data din secolul al X-lea1. Ca urmare a acestei descoperiri — ori datorita valorii ei intrinseci, ori fiindca l-a condus la ceva ce a putut fi transforma t într-un avantaj financiar —, preotul a devenit incredibil de bogat. În decursul anilor s-au emis numeroase ipoteze si speculatii cu privire la adevarata natura a descoperirii lui Sauniere; unii au sugera t ca ar fi gasit o uriasa comoara, altii au presupus ca a fost vorba despre ceva mult mai uluitor, precum Chivotul Legii, comoara Templului din Ierusalim, Sfîntul Graal sau chiar mormîntul lui lisus — o idee preluata recent în cartea The Tomb of God („Mormîntul lui Dumnezeu") de Richard Andrews si Paul Schellenberg (1996). (Pentru o scurta prezentare a teoriei lor, vezi Anexa II.) Vizita noastra la Rennes-le-Château s-a impus deoarece, în conformitate cu Les dossiers secrets si The Holy Blood and the Hol y Grail, locul are o semnificatie deosebita pentru Prioria din Sion — desi motivele exacte ramîn învaluite în ceata. Prioria sustine ca Sauniere a descoperit o serie de pergamente cu informatii de ordin genealogic, care do vedesc supravietuirea dinastiei merovingiene si demonstreaza ca anumite persoane, precum Pierre Plantard de Saint-Clair, au dreptul de a pretinde tronul Frantei. Dat fiind însa ca nimeni din afara Prioriei nu a vazut vreodata aceste pergamente si ca ideea continuitatii în timp a dinast iei merovingiene este cel putin dubioasa, nu trebuie sa dam crezare acestei afirmatii. În plus, în povestea Prioriei mai exista o discrepanta majora, flagranta. Daca unica ratiune de a fi a acestei organizatii în decursul secolelor a fost protejarea descendentilor merovingieni, este ciudat ca au avut nevoie de informatii care sa le spuna cine anume erau acesti descendenti, în mod cert, membrii ei stiau pe cine jurasera sa apere; altfel e greu de crezut ca ar fi fost animati, timp de sute de ani, de acel zel fanatic care i-a

mentinut laolalta atîta vreme- A accepta ca unica explicatie ceea ce este, în fond, o justificare existentiala retrospectiva pare cel putin straniu. Ceea ce ne-a intrigat însa în primul rînd a fost importanta acordata de Priorie satului Rennes-le-Château. Exista doua explicatii posibile acest sens: ori satul este cu adevarat semnificativ, dar nu pentru motivele mentionate în Les dossîers secrets, ori povestea lui Sauniere nu are nici o legatura cu Prioria, dar organizatia a pre-luat-o pentru proprii le sale scopuri. Noi am încercat sa aflam care din aceste doua variante era mai aproape de adevar. Ajungînd în parcarea din sat, vizitatorului i se deschide în fata splendida priveliste a vaii Aude, dincolo de care se profileaza piscurile înzapezite ale Pirineilor. Este usor de înteles de ce, în trecut, acest satuc aparent banal a fost considerat a avea o importanta strategica: de a ici, nici o miscare a inamicului nu putea trece neobservata. De aceea Rennesle-Château a fost odinioara o fortareata a vizigotilor; unii merg atît de departe, încît identifica satul cu cetatea pierduta Rhedae, aflata pe picior de egalitate cu Carcassonne si Narbonne, desi e greu sa întrevezi agitatia unei metropole în manunchiul izolat de case de astazi. Si totus i, locul exercita o atractie deosebita: desi în sat nu locuiesc nici o suta de persoane, peste 25 000 de turisti viziteaza anual Rennes-le-Château. Turnul de apa, ce domina parcarea, poarta semnele zodiacului — un

în

o

motiv ce poate fi regasit la unele case, deasupra usilor; dar faptul se dovedeste a fi doar un banal obicei al locului. Toti ochii sînt însa atras i de constructia bizara, ca de basm, ce pare a fi crescut din însasi roca dealului, cocotata deasupra haului. Este Tour Magdala („Turnul Magdala"), unde se aflau biblioteca particulara si biroul lui S auniere, recent deschise publicului. Asemenea unui mic foisor medieval, turnul se continua cu un sir lung de metereze si cu o sera, astazi pâraginita. în salile din interiorul meterezelor functioneaza în prezent un muzeu dedicat vietii lui Sauniere si misterului care îl înconjoara. O gradina desparte turnul de casa impunatoare pe care a construit-o gratie inexplicabilei sale ave ri — Vila Betania; cîteva încaperi sînt deschise publicului, în spate, la capatul unei alei acoperite cu pietris, se afla o mica grota construi ta de Sauniere din pietre aduse aici special, probabil cu mari eforturi, dintr -o vale apropiata. Apoi vizitatorul ajunge la micul cimitir al satu lui si la biserica în ruine. Lacasul este închinat Mariei Magdalena. Dat fiind renumele abatiei, ne-am astepta la niste dimensiuni impunatoare, însa dezamagirea ne este rapid spulberata de caracterul bizar — si el celebru — al decoratiunilor realizate de însusi abat ele Sauniere. Din acest punct de vedere, cel putin, biserica nu înceteaza sa uimeasca.

se observa ca ma joritatea au cel putin o trasatura ciudata. el însusi lucrînd la el pentru a-1 finisa. la prima veder e ai impresia ca te afli într-o biserica catolica oarecare. în tabl ou. Sub ei sta scris: Par ce signe tu le vaincras („Prin acest semn îl vei învinge"). Deasupra acestuia se gasesc patru îngeri. îngenuncheata în rugaciune. pardoseala are un desen de tip tabla de sah. Atît lisus. purtînd pe umeri vasul cu apa sfintita. sînt gravate cuvintele: Terribilis est locus iste („Cît je înfricosator este locul acesta"). înzorzonata cu sfinti din ghips — precum Sfîntul Anton Ermitul si Sfîntul Roche —. cît si demonul privesc spre o zona preci sa a podelei. un necunoscut a retezat si a furat capul demonului. O statuie a Mariei Magdalena troneaza deasupra usji.se spune -mîndria lui Sa uniere. între demon si botezul lui lisus. în mica biserica închin ata Sfintei Ma ria Magdalena . care aici este reprezentat în sens invers acelor de ceasornic . (în aprilie 1996.) Stînd pe pardoseala în patrate albe si negre si privind împrejur. de exemplu. Cu figura schimonosita si încornorat. aici obisnuitul vas cu mir lipseste. iar dincolo de grota pietroasa lîngâ ca re e îngenuncheata se zaresc clar siluetele unor cladiri profilate pe cer. sparte. hidos contorsionat.Deasupra porticului decorat cu ilare pasari de ipsos si cu ti gle galbene. în latina. loan Botezatorul se ridica deasupra lui lisus. Degetele ei sînt în mod curios încrucisate. turnînd pe capul lui apa dintr-o scoica — o reluare a motivului de la vasul cu apa sfintita pu rtat de demon în spate. Magdalena este reprezentata si pe vitraliul de deasupra altarului. pe arcada intra rii: „Este casa Domnului si poarta Raiului". Pe peretele din spate se afla un tablou ce înfatiseaza botezul lui lisus. într-o maniera numita mai tîrziu latte. apar un ba iat în kilt si un copil de culoare. tenda de deasupra amvonului imita ca forma Templul lui Solomon. afiseaza doza obisnuita de decoratiuni. desi cartea deschisa si craniul fac parte din iconografia acceptata a Mariei Magdalena. în urma unui act de vandalism dintre multele a caror tinta este biseri ca. Lucrarea o înfatiseaza pe Maria Magdalena într-un vesmînt auriu. Este evident ca exista o paralela între cele d oua reprezentari. acesta fiind asezat într-o pozitie ce o oglindeste perfect pe cea a demonului. demonul sta ghemuit într-o pozitie sugestiva. Mai surprinzatoare însa este imaginea unui demon de ipsos. De asemenea. La o privire mai atenta însa. fiecare schitînd unul dintre gesturile din semn ul crucii. Curios este faptul ca. trandafiri sculptati si o cruce. iar timpanul este decorat cu un triunghi echilateral. Pe Drumul Cruci i. Basorelieful de pe partea anterioara a altarului era . ce pare ca pazeste intrarea dincolo de portic. un citat din Facerea (28:17) cornpletat. cu o carte deschisa în fata si un craniu lînga genunchi. O cruce cizelata aparent din lemnul unui copac viu — cu o mladita înfrunzita cam la jumatatea înaltimii -se ridica în fata ei. .

în mod evident. care se distinge cu greu de afara. Arcada e decorata cu una dintre emblemele templierilor: o teasta si doua oase încrucisate. de aceea. în Languedoc. pe care se pot vedea generoase aranjamente florale si fotograf ii ale decedatilor— ca în majoritatea cimitirelor din Franta. din Betania era originara familia din care faceau parte Lazar. extravertit. este îngropa ta alaturi.aparînd parca de sub o masa pentru a unge picioarele lui lisus cu pretiosul mir. am gasit dovezi în sprijinul existen tei Unei traditii gnostice în regiune — o regiune cunoscuta din timpuri stravechi pentru „ereticii" sai. Nu este locul sa discutam aici despre aceasta poveste. poate fi recunoscut Templul lui Solomon. mai bizar este însa rînjetul celor douazeci si doi de dinti. Sauniere s-a dovedit a fi un cleric rebel. fiind totodata abonat la un ziar germa n. dar trebuie sa spunem ca nu ne-am înselat cînd am banuit ca misterul de la Rennes va arunca o raza de lumina asupra vietiei ezoterice care constituie obiectul investiga tiei noastre. Printre morminte. ce poate fi zarit pe sub bratele barbatului de pe cruce. ca toate celelalte elemente d in acest „loc teribil". Indiferent da ca Sau niere a gasit sau nu o comoara secreta . de altfel — se afla si cele ale familiei Bonhomme. dar aici. dar si aceasta din urma este rareori accesibila publicului. erezia si politica au mer s mereu mîna în mîna si poate ca o mai fac si azi. Marie Denamaud. Exista o camaruta secreta în spatele unui dulap din sacristie. bana lizata deja. cu profilul sau în basorelief — usor afectat recent de vandalism — este chiar lînga zidul ce desparte cimitirul de fostul sau domaine. În biserica se afla cu totul patru imagini ale Mariei Magdalena — multe pentru un locas atît de micut. ele nu ar fi s tîrnit mirare. nici aceasta nu e ceea ce pare. Devotamentul lui Sauniere fata de ea este subliniat si de numele pe care 1-a dat bibliotecii — „Turnul Magdala" — si casei sale: Vila Betania. Oriunde în alta parte. este greu de crezut ca toata ac easta „afa cere de la Rennes" ar putea fi pura fa bula tie. populatia locala nu a ma i acordat niciodata o încredere totala Vaticanului. Exista însa o serie de . Asa cum a m vazut deja. Unica sa fer eastra. cît si politic. înca o data. Mormîntul lui Sauniere. acest memento lingvistic al catarilor — Ies bonhommes — pare a avea o rezonanta aparte. acesta este nucleul real al imaginii si. Ochiul privitorului este atras catre peisajul îndepartat. a constituit un teren fe rtil pentru ideile neortodoxe atît în plan religios. din metal. în Biblie. cunostea limbile greaca si latina. tinut cu amintiri vechi si amare. Marta si Maria. are un vitraliu ce pare a în fatisa o obisnuita scena a rastignirii. fie ei catari. credincioasa lui menajera (daca nu cumva ceva mai mult decît atît). Nu a vea nimic din aerul preotului de tara tipic. Nici chiar intrarea în cimitir nu este obisnuita. Dar. templieri sau asa-nu-jnite „vrajitoare". De la trauma crucia dei împotriva albigenzilor.

actiunea romanului satanistLâ-Bas al lui J. de o importanta aparte pentru Prioria din Sion. pentru a fi decodificate. fiindca abia în 1891 a început el sa afiseze un comportamen t excentric si sa-si puna în aplicare planurile ambitioase. a fost gresit înteleasa. unchiul tînâ. clopotarul Antoine C aptier a gasit ceva interesa nt. iar seminarul de lîngâ . Povestea pare însa putin credibila. parohul a plecat în graba spre Paris. Numit iarasi preot paroh în vara anului urmator. ca o recunoastere a serviciilor aduse cauzei monar hice. a primit în dar 3 000 de franci de la contesa de Chambord. în urma : întrevederii. Unii spun ca era un cilindru de lemn. (Mai tîrziu Hoffet a predat la Biserica Notre-Dames de Lumieres din Goult — un sit dedicat Madonei negre. ca re si-a asuma t titlul de Henric al V-lea —. majoritatea relatarilor sustin ca acesta a fost momentul în care pilastrul vizigot care sustinea altarul a fost îndepartat si aici —se spune ar fi gasit preotul o serie de pergamente cifrate. va duva unui fost pretendent la tronul Fra ntei — Hen ri de Bourbon . Construita pe fundatia unui templu antic al zeitei Isis în 1645.K .j rului era director al Seminarului SaintSulpice din Paris. care a proiectat-o în conformitate cu proportia de aur din geometria sacra. dat fiindca se bazeaza în mare parte nu pe documente scrise. Ca m în ace a perioa da. dupa o predica declarat antirepublicana rostita de la amvonul bisericii sale (în timpul alegerilor din acel an). si ca. iar ziua lui de celebrare este 17 ianuarie — o data ce apare în misterele de la Rennes-le-Château si în cele ale Prioriei din Sion.motive care sugereaza ca povestea. Huysmans se desfasoara în biserica Saint-Sulpice. a fost înlaturat temporar din functia detinuta. a fost fondata de Jean-Jacques Olier. ca Sauniere a fost sfatuit sa îi duca documentele unui expert.2Cronologia exacta a evenimentelor e dificil de stabilit. în mare parte. Se pare ca Sauniere a folosit a cesti bani pentru renovarea vechii biserici. asa cum este ea cunoscuta în genera l. în orice caz însa. altii sustin ca ar fi fost un flacon de sticla. si ca acel expert ar fi fost un oarecare Emile Hoffet — pe atunci tînar student la seminar. Se spune. în numai cîteva luni. Si se pare ca aceasta descoperire s-a aflat la originea comportamentului bizar a l preotului. ci pe memoria satenilor. Biserica poarta numele episcopului de Bourges din vremea regelui merovingian Dagobert al II-lea. dar deja l detinator al unor vaste cunostinte în domeniul ocultismului si al societatilor secrete. de : asemenea. se crede ca flaconulul respectiv continea un su l de documente pe care clopotarul 1-a dat lui Sauniere. Felix-Arsene Biliard. Biserica Saint-Sulpice se distinge prin faptul ca meridianul Paris — care trece prin apropiere de Rennes-le-Château — este marcat printr-o linie de cupru ce traverseaza pardoseala. Versiunea obisnuita sustine ca Sauniere i-a aratat pergamentul i episcopului din Carcassonne.)3 în plus. Sauniere si-a preluat postul d e preot paroh la începutul lui iunie 1885.

asa cum a firma unii. între 1896 si 1917 (anul mortii sale). s-a afirmat ca semnatura lui Sauniere apare în registrul de messe de la Saint-Sulpice. O fotogra fie a preotului. Jules Bois si Papus (Garard Encausse). Sauniere a fost introdus de Hoffet în înfloritoarea societate oculta ce gravita în jurul Emmei Calv6 si din care faceau parte personaje ca Josephin Peladan. La fel ca întreaga poveste. în a carui posesie se afla cîteva dintre documentel e lui Hoffet. sustine ca a cestea contin o nota privind o întîlnire cu Sauniere Ia Paris (nedata ta. Totusi. În cursul sederii sale la Paris — în vara lui 1891 sau în primavara anului urmator —. Toulouse si Budapesta si a investit considera bil în actiuni si titluri valorice — o activitate financiara cîtusi de putin tipica pentru un . Stanislas de Gua'ita. Claire Ca ptier. dar faptul nu a fost confirmat. în foarte scurt timp.ea era notoriu la sfîrsitul secolului al XlX-lea pentru neortodoxia sa (pentru a folosi un termen blînd). a vea un salariu de 75 de franci pe luna . dar cel putin 160 000 de franci în fieca re luna. Cînd si-a luat parohia în primire. De asemenea. aici si-a avut „ca rtierul general" misterioasa societate secreta din secolul al XVII-lea numita La Compagnie du Saint-Sacrement care ar fi fost. nimic nu confirma aceasta informatie. Scri itorul Gerard de Sede5. sa dovedit recent a f i a fratelui sau mai tînar. ce poarta numele unui studio foto din Paris. Se pare ca preotul a vizitat biserica Saint-Sulpice. un parav an pentru Prioria din Sion. De exemplu. Perpignan. si vizit a preotului în ca pitala Fra ntei este sustinuta numai de amintirile si ma rturiile saten ilor si ale altor persoane. a cheltuit o suma uriasa — poate nu chiar 23 de milioane. a studiat o serie de picturi de aici si — în conformitate cu relatarile obisnuite " a cumparat reproduceri ale anumitor tablouri de la Luvru (despre care vom discuta mai tîrziu). din cîte stim noi. Zvonuri insistente au sustinut ca între Sauniere si Emma a existat o idila. a început sâ-si decoreze biserica si sa-si construiasca domeniul. Nu exista dovezi concrete ca re sa ateste ca aceasta vizita a avut loc cu a devarat. nascuta Corbu. pare-se. din pacate). Alfred (tot preot). în 1953 — sustine ferm ca viz ita preotului paroh la Paris a fost reala în urma a ceea ce a gasit — indiferent ce a fost acest lucru — a devenit extrem de bogat. Avea conturi banca re în Paris. Vizita la Paris constituie o pa rte esentiala a misterului care 1-a înconjurat pe Sauniere si a fost subiectul unor investigatii atente din partea cercetatorilor. considerata o proba în acest sens. La întoarcerea la Rennes-le-Château. da r. fiica celui care a cumparat domeniul lui Sauniere de la Marie Denarnaud în 1946 — acea sta din urma locuin d împreuna cu familia Corbu pîna la moartea ei. 4 De asemenea.

un ministru francez si Emma Calve. Dar nu numai ospitalitatea aceasta exagerata a fost cea care a stîrn it ostilitatea celor din jur. concomitent. Descoperirea unui mormînt. dintr-o parohie oarecare. Prin urmare. A plouat". Dupa cum vom vedea însa. Desi nimeni nu poate spune cu certitudine c e urmareau astfel. dar. deoarece exista deja o copie a inscriptiilor. Sauniere îsi primea doar oaspetii în Vila Betania. probabil. dar comertul cu liturghii a fost cel care a provocat în cele din urma mîn ia autoritatilor Bisericii. motivul celor doi a fost. în orice caz. Sauniere si Marie obisnuiau sa sape noaptea în cimitir. numeroase personalitati ale vremii au strabatut dificilul drum pîna la Rennes-le-Château. fiindca Sauniere a înlocuit apoi pardoseala. împreuna cu un copil. pe picior atît de mare.considerat princi-specialist în „afa cerea Sauniere" -. la mijloc s-a aflat altceva"7. el preferind sa locuiasca în pârâginita casa parohiala lipita de biserica. sigur este faptul ca au sters inscriptiile de pe piatra de mormîn t si lespedea ce acopereau cavoul unei anume Marie de Negre d'Ables.poate o noua serie de documente. A fost trimis într -o alta parohie. Madona) si casa lor era totdeauna plina de musafiri. Cam în perioada presupusei sale calatorii la Paris. gratie membrilor unei asociatii locale a anticarilor. Sub ea se pare ca preotul a descoperit iarasi ceva important . a cea sta practica nu i-a r fi putut aduce „sum ele necesare pentru a ridica asemenea constructii si a trai. (Dintr-un motiv necunoscut. dar a refuzat cu desâvîrsire sa se supuna ordinelor si s-a . care a murit pe 17 ianuarie 1781. si-a atras numeroase critici ca urmare a modului lor de viata luxos: ea se îmbraca totdeauna dupa ultima moda de la Paris (se spune ca de aceea fusese poreclita „la Ma-donne". pe data de 21 septembrie 1891.) Printre cei care i-au trecut pragul s-au aflat un print de Habsburg — cu un nume rezonant: Johann Salvator von Habsburg —. o mentiune enigmatica: „Scrisoare de la Granes. Sapaturile nocturne ale preotului au stîrnit un scandal în sat. ne-am putea întreba de ce ar fj existat atîtia doritori de liturghii ros tite de Sauniere — un banal preot rural. Nimeni nu stie cu certitudine. desi este în mod cert adevarat. la un nivel total disproportionat fata de veniturile lor si de statutul social deopotriva. distrugerea in formatiilor contin ute de respectivele inscriptii. asa cum afirma istoricul francez Ren6 Descadeillas . care 1-au înlaturat din functie. Ei nu si-au dat seama însa ca eforturile le-au fost în zadar. Sauniere a gasit „Piatra cavalerului" zacînd cu fata în jos lînga altar — o lespede ce data din epoca vizigotilor si pe care era gravata imaginea unui cava ler calare. niste artefacte sau intrarea într-o cripta. o aristocrata din zona. numai pentru a-i vizita.Preot de tara . Împreuna cu Marie. dorinta lui Sauniere de a distruge informatiile respective are o semnificati e deosebita pentru investigatia noastra. S-a spus ca a facut bani din comertul cu liturghii (ca ar fi perceput bani pentru a rosti o messa ce-i asigura „beneficiaruluil" cîtîva ani în purgatoriu). Mai mult decît atît. dar în jurnalul sau apare.

. Iar în 1949.. as fi putut hrani întregul Rennes timp de o suta de ani si tot ar mai fi ramas". Marie vizita mormîntul lui Sauniere În fiecare zi si la miezul fiecarei nopti. Claire Captier. era angajat în noi proiecte ambitioase. asa încît cumparase totul pe numele ei. smulgînd pufusoare rosii din mantia care-1 învelea. Sauniere nu avusese voie sa detina nici un fel de proprietati. sa cladeasca un bazin pentru botez în aer liber si sa ridice un . ca preot. Fiica lui Corbu. Marie a devenit senila si secretul a pierit o data cu ea. în numai cîteva luni. Din acea zi. suferise un soc".. cînd afacerea lui Corbu trecea printr-o perioada mai dificila. Dintre toate misterele care au marcat existenta lui Sauniere. credincioasa Marie Denarnaud a continuat sa locuiasca în Vila Betania. refuzînd numeroasele oferte de a vinde domeniul deja paraginii. dragul meu Noel. întrebata fiind de ce traia în saraci e daca îi fusesera lasati atît de multi bani. ea replica: „M-am obisnuit. raspundea: „Nu ma pot atinge de ei". se opresc si ele. Marie i-a povestit tinerei Claire despre un fenomen extraordinar ce se petrecea în cursul unora dintre aceste vizite funebre.. Averea sa nu a consta t într-o unica suma substantiala. a locuit acolo în copilarie. care 1-ar fi costat cel putin opt milioane de franci12: voia sa construiasca un drum pîna în sat pentru un automobil pe ca re intentiona sa -1 cumpere..8 Dupa decesul lui. în 1946. Cînd a murit. iar satenii si cei care venisera de departe au trecut prin fata lui. dispar întotdeauna". de ziua Mariei Magdalena9. Cînd ma opresc. în ianuarie 19 53... avea de gînd sa aduca apa în casele tutu ror satenilor. ele ma urmeaza. Marie a devenit tot mai retrasa si irascibila. încît asa cum scrie Rene Descadeillas: „. Adesea trecea prin perioade dificile. desi pla tile erau probabil neregulate. un om de afaceri. tot a refuzat sa plece). Merg încet. întrebata daca îi era frica. batrînul preot n-a mai fost acelasi om.. fiindca si cheltuielile sa le erau variabile. Batrîna îi spunea: „Aseara arn fost urmata de spiritele cimitirului". punînd conditia sa fie lasata sa Caiasca acolo pîna la sfîrsitul vietii. ea 1-a încurajat: „Nu-ti face atîtea griji. în mod evident. i 1-a vîndut lui Noel Corbu. Care a fost adevarul în privinta lui Sauniere? Se pare ca cineva îi platea sume consistente pentru a ramîne în sat (chiar cînd a deveni t bogat si nu mai era preot paroh.. acestia ramînîndu-i fideli. iar cînd închid poarta cimitirului. în cele din urrna însa. poate ca unul dintre cele mai nedeslusite este cel care a urmat mo rtii lui. Ultima confesiune si-a rostit-o în fata preotului din localitatea apropiata Esperaza si marturisirea sa a avut un efect atît de puternic asupra clericului. reluîndu-si apoi stilul de viata luxos. Preotul s-a îmbolnavit pe 17 ianuarie 1917. asa cum au sugerat unii. foarte bogat!" Din nefericire.10 Claire Captier11 îsi aminteste si ca Marie i-a spus: „Cu ce mi-a lasat domnul abate. cinci zile mai tîrziu a murit si trupul i-a fost asezat în pozitie verticala pe meterezele terase i de pe domeniul sau. în lunile dinaintea mortii în urma unui atac cerebral.Cu timpul. într-o zi îti voi spune un secret care te va face un om bogat.. în conformitate cu spusele ei. Sauniere a celebrat în Vila Betania o messa neoficiala pentru sateni.încapatînat sa ramîna împreuna cu Marie la Rennes-le-Château. Dar. Cînd Biserica a trimis în sat un alt preot.

regiunea din jurul satului Rennes-le-C hâteau ascunde multe alte indicii privind supravietuirea în timp a acestei form e de venerare a feminin ului. scrisa de Gerard de S ede si de so tia sa.13 Din nou ne confruntam cu secrete referitoare la principiul feminin întrupat în Maria Magdalena. prima data a pârînd în 1967. („Pastorita OU ispitire ce poussin teniers detine cheia pace 681 prin cruce si acest cal al lui dumnezeu eu termin (sau ucid) acest demon gardian la prînz (sau la sud) mere albastre. Dar ce ar trebui sa credem despre celebrele pergamente gasite de Sa uniere (conform surselor din interiorul Prioriei)? Se spune ca ele ar fi con stat în doua genealogii referitoare la supravietuirea dina s tiei merovingiene si doua extrase din Eva nghelii în care anumite litere — ma rcate — transmit un mesaj codificat. for meaza "nnâtoarea fraza: „A DAOOBERT II ROI ET A SION EST CE TRESOR ET ÎL EST LA MORT"." Descifrarea acestui al doilea cod a fost mult mai dificila decît în cazul primului. în lucra rea L'Or de Rennes. Este foarte posibil ca banii sa-i fi venit de la monarhisti.") Cel de. („Lui/pen tru Dagobert II rege si pentru Sion este aceasta comoara si este moartea/el este acolo mort. So ph ie. pentru Berenger (Sauniere). dar presupuse copii ale textelor cifrate au fos t publicate în repeta te rînduri. si cu o conexiune clara cu Prio-ria din Sion. . Citind literele marcate în acest text. Ce serviciu le-ar fi putut face Saun iere. citite în ordine. de unde urma sa -si cheme enoriasii la rugaciune. eternul principiu feminin care. as a cum vom vedea. misterul ar fi unul cu totul diferit.al doilea text descrie momen tul în ca re Ma ria din Betania îl unge pe lisus. iar versiunea decodifica ta este reda ta astfel: „BERGERE PAS DE TENTATION QVE POUSSIN TENJERS GARDENT LA CLEF PAX 681 PAR LA CROIX ET CE CHEVAL DE DIEU J'ACHEVE CE DAEMON DE GARDIEN A MIDI POMMES BLEUE". încît ei sa-i plateasca sume atît de mari'? Ar fi posibil ca obsesia sa pentru Maria Magdalena sa aiba o legatura cu motivu l acestor recompense opulente? Iar memorii la sate în urma dovedesc. (Pierre Planta rd de Saint-Cla ir a a firmat ca ar f i coa utor a l acestei carti. Pergamentele nu au vazut niciodata lumina zilei. se obtine .turn înalt de saptezeci de metri. Din Pilda Noului Testament în care lisus si ucenicii merg prin lan ul de Porumb în ziua de Sabat. . literele marcate. dupa cum afirma d de Sede: „O ciudata devotiune fata de Bona Dea. Iar.)14 Textele au facut obiectul unor aprige dezbateri si speculatii. desi nu este considerat ca atare. ia r în acest caz. pare a transcende credinta si convingerile religioase". care afirma ca venereaza Madon ele negre si pe zeita Isis.

asociat al lui Pierre Plantard de Saint-Clair (si. daca voia sa pastreze banii pentru el însusi. precum pergamentul c u „merele albastre".)17 Oricum am privi aceste pergamente. încît nici macar înaltii sai oaspeti nu au reusit s-o goleasca. poate ca a descoperit în schimb o comoara — asa cum cred multi cu tarie. sînt menite sa îi ofere cautatorului pasionat indici ile care îl vor duce la restul comorii. în mod cert. corecta.) Problema în privinta acestor pergamente este aceea ca Philippe de Cherisey. secretarul lui Lorenzo de Medici. Zilnic. în al doilea rînd. (Cea ma i rece nta le apartine lui Andrews si Schellenberger. foarte probabil. folosit de catari). Plantard de SaintClair a declarat ca Cherisey le-ar fi copiat doar. a gasit cîteva monede vechi si giu-vaer uri în biserica. în primul rînd.) Mesajul final este o anagrama perfecta a inscriptiei de pe mo rmîntul Mariei de Negre (vom discuta despre acest lucru în capitolul urmator). atît de bogata.REX MUNDI (în latina. acest scenariu nu poate explica perioade le repetate de criza financiara. Numerosi sînt cei care cred ca el ar fi gasit o veritabila pestera a lui Alladin . „Regele Lumii" — un termen gnostic pentru zeul acestui pamînt. îngreunînd cumplit descifrarea pentru a obtine mesajul „pastorita.16 (întrebat în aceasta privinta de autorii cartii The HoIyBlood and the Holy Grai' în 1979. un lucru nu tocmai inteligent. daca biserica nu e altceva decît o ampla harta a comorii. (Interesant este faptul ca sistemul folosit a fost conceput de alchimistul francez Blaise de Vignere. p robabil succesorul sau ca Mare Maestru al Prioriei din Sion în 1984). . Sa uniere a crea t asanumitele harti ale comorii — simbolismul din biserica —. însa afirmatia lui nu este pe deplin convingatoare. o asemenea descoperire nu ar fi putut stîrni interesul de care s-a bucurat preotul. alte comori asteptîndu-i acolo pe întreprinzatorii moderni. Decodificarea mesajului este. nu ispitire"15. dar cum întreaga zona este fertila din punct de veder e arheologic. dar ca nu pot fi luate în consideratie de cei care cerceteaza povestea lui Sauniere. din pacate nu-i decît o aiureala. Oricît de romantica ar parea aceasta idee. a recunoscut mai tîrziu ca el le-a „fabricat". în cele din urma. însa au existat numeroase încercari ingenioase — si uneori fantasmagorice -d e interpretare sau de explicare a continutului sau. Dar daca preotul din Rennes-le-Château nu a gasit acele pergamente. în 1956. este clar ca ele constituie un veritabil succes ca probleme de enigmistica pentru divertisment. alaturi de diversele mesaje codificate. S-a sugerat chiar ca elaboratul simbolism din biserica. dar au fost adaugate 140 de Utere suplimentare. fiind discutata în Anexa II.

peisajul machetei nu corespunde cîtusi de putin cu cel al Ierusalimului. episcopul de Carcassonne.atunci simbolismul utilizat este bizar si ezoteric pînâ la extrem. un model de ghips al unui peisaj în relief. Date fiind toate aceste dovezi. de ce nu le-a spus pur si simplu unde e? în plus. de altf el. sugerînd ca abatele era prea ocupat pentru a raspunde personal la momentul respectiv. si rolul sau — sa stîrneasca vîlvâ în jurul lui. pe care a pretins ca Sauniere 1ar fi coma ndat chiar înainte de a muri. Dar era atît de important ca restul lumii sa îl creada înca la Rennes-le-Château. inclusiv superiorul abatelui. era si el angrenat în activitati ciudate. faptul ca ar fi gasit o uriasa avere nu explica motivele pen tru care atîtea persoane bogate si influente veneau pentru a-1 vizita în îndepartata sa parohie de tara. Cel mai cunoscut dintre preotii din jurul lui Sauniere este abatele Henri Boudet (1837-1915). cultivat si rezervat— opusul lui Sauniere din punct de vedere temperamental —.18 Este un peisaj cu dealuri si vai strabatute de ceea ce par a fi niste drumuri sau rîuri. La yraie langue celtique et le cromleck de Rennes-les-Bains („Adevarata limba celtica si cromlehul . Începînd cu anul 1872. nu ar fi trasat o harta publica (oricît de absconsa ar fi aceasta). o data cu numirea succesorului sau. Fiindca. în 1902. Dupa aparente. abatele a fost condamnat. care uneori durau zile întregi. (Abi a la moartea lui. (Unele dintre aceste raspunsuri gata confectionate au fost gasite printre hîrtiile preotului. paroh la Rennes-les-Ba in s. desi este semnificativ în sine.) O noua întorsatura a povestii lui Sauniere a aparut în 1995. Marie Denarnaud trimitea cu regularitate scrisori scrise în avans ca raspuns la corespondenta primita. Sa fi a vut oare de gîn d Sa uniere sa -si transforme caminul într-un Nou Ierusalim?19 Poti petrece o viata de om studiind implicatiile si variantele misterului de la Rennes-le-Château. Daca Sauniere ar fi vrut sa pastreze banii pentru sine. dupa moartea lui. în afacere au fost implicati si preoti din parohiile învecinate. facea plimbari lungi în împrejurimi si chiar mai departe în regiune.) Pe de alta parte. cînd Andre Douzet. Biliard însusi a fost implicat în unele tranzactii financiare dubioase. Un tip educat. distrage atentia de la rolul altor personalitati din regiune. iar daca dorea ca numai unii oameni sa poata gasi comoara. poate ca reprezinta totusi regiunea din jurul satului Rennes-le-Château. El este cel care 1-ar fi trimis pe Sauniere la Paris si tot el s-a prefacut ca nu observa comportamentul excentric al acestuia. unde a insistat sa rarnîna chiar si dupa ce i s-a ordonat sa plece. încît în timpul acestor absente. în 1886 a publicat o carte bizara. poate ca acesta este. Totusi. ar fi vorba despre zona din jurul Ierusa limului. Felix-Arsene Biliard. se pare mai degraba ca Sauniere era platit de cineva pentru ceva — pentru un serviciu care necesita ca el sa continue sa locuiasca în Rennes-le-Château. Pe coas ta unui deal se afla o singura cladire de forma cubica. a scos la iveala o ma cheta. fiind indicate locuri cu rezo nanta biblica precum Gradina Ghetsimani si Golgota. Activitatile sale sugereaza ca era în cautarea a ceva anume: sapa noaptea în curtea bisericii. pasionat al ezoterismului.

s-a constatat ca nici un ban nu lipseste. care îi aducea de mîncare. care a constituit o sursa de nedumerire pentru toti cei care au studiat-o. înspâimîntat. aproape 800 de franci. Gelis era.. De asemenea.21 nu exista însa dovezi în sprijinul acestei ipoteze. batrînul Gelis (în vîrsta de saptezeci de ani) a fost gas it asasinat.de la Rennes-les-Bains"). se pare. Dar Boudet este semnificativ si pentru un alt pion important al complexului mister de la Rennes: Plantard de Saint-Clair însusi a scris prefata unei editi i în facsimil din 1978 a Cartu. Unii au sugerat chiar ca activitatile celor doi se completeaza una pe cealalta si ca. Gelis era prieten cu Sauniere. Totusi. aflat de cealalta parte a vaii rîului Sals fata de Rennes-le-Château. Criminalul.La vraie langue celtique. dupa asasinarea sa. a cautat prin casa. de fapt. au fost gasite dupa moartea sa niste hîrtii care indi cau ascunzatorile. Boudet era un respectat istoric si anticar. si o descriere a diverselor monumente megalitice din regiune. încît multi considera ca ele ascund. Unii 1-au considerat pe Boudet adevarata „eminenta cenusie" care a dirijat activitatea de constructii a lui Sauniere. cartea trateaza doua subiecte: o teorie conform careia multe limbi antice — ebraica. Gelis ascunsese banii în casa si în biserica. în perioada dinaintea atacului. încrucisîndu-i . ucis în mod salbatic cu numeroase lovituri la cap. care nu a fost prins niciodata. si el modificînd in scriptii pe pietrele de mormînt si schimbînd locul unor jaloane din zona. Recent intrase în poosesia unei sume mari de bani — circa 14 000 de franci — despre a caror provenienta nimeni nu stia nimic. dar a lasat neatinsi. Pe l noiembrie 1897. nimeni nu a reusit înca sa descifreze mesajul si cartea lui Boudet râmîne si astazi la fel de enigmatica. de fapt.. acesta din urma si-a notat în jurnal ca a avut o întrevedere cu el si cu alte persoane pe 29 septembrie 1891. aparent de un atacator pe care el însusi îl primise în casa parohiala si cu care discutase anterior. Si ma i ciudat înca. preotul paroh al satului Coustassa. — deriva din anglo-saxona. asasinul a asezat cadavrul într-o pozitie ritualica. si detine proprietati în apropiere de Rennes-les-Bains. iar teoriile prezentate în cartea sa sînt atît de bizare. împreuna. în cimitirul vechii biserici a lui B oudet se afla o borna ce marchea za locul pe ca re Plantard de SaintClair si 1-a rezervat pentru sine. iar altii — printre care si Pierre Plantard de Saint-Clair — au sugerat ca abatele era. la numai opt zile dupa mentiunea referitoare la „descoperirea unui mormînt". Daca asa stau lucrurile. Celelalte activitati ale sale amintesc însa de cele ale lui Sauniere. celtica etc. pupa toate aparentele. teorie sustinuta de exemple uneori ilare ale unor nume de localita ti din jurul sa tului Rennes-les-Bains care ar proveni din radacini engleze. un mesaj profund si secret — un echivalent literar al decorului din biserica lui Sauniere. la loc vizibil. constituie o indicatie cifrata catre „comoara". tinîndu-si mereu usa încuiata si acceptînd sa o vada doar pe nepoata sa. O alta fata bisericeasca din vreme a lui Sauniere a fost abatele Antoirie Gelis. sur sa platilor.

dar nu exista nici o proba care sa ateste acest lucru. Aveam sa descoperim cu acest prilej ca în regiune este bine reprezentata ceea ce am putea numi Marea Erezie Europeana — veneratia extrema de care se bucura Maria Magdalena si loan Botezatorul. Motivul crimei a ramas si astazi neelucidat. Piatra sa de mormînt din cimitirul satului Coustassa e ste pozitionata — spre deosebire de toate celelalte morminte — cu fata spre Rennes-le-Château. dioceza a dorit ca întreaga afacere sa fie uitata cît mai rapid posibil. preotii din împrejurimile satului Rennes-leChâteau erau implicati într-o afacere sinistra. la fel de interesante.) La fel de semnificativ e faptul ca actuala biserica a Magdalenei "in Rennes-le-Château a fost initial capela castelului. În mod neîndoielnic. adesea construite în grupuri. satul Rennes-le-Château este important în sine. Se pare însa ca. (Iar excursiile sale la pescuit si vînatoare ar fi putut fi un paravan pentru o cu totul alta activitate. dar le considera doar un fundal pentru povestea lui Sauniere.) În Les dossiers secrets se afirma clar ca Sauniere lucra pentru Prioria din Sion. vizibil pe o coasta de deal.bratele la piept. dar exista oare dovezi ale influentei acesteia în zona? Am vazut ca Pierre Plantard de Saint-Clair detine terenuri în apropiere de Rennes-lesBains si ca a cumparat un loc de veci în cimitirul din sat. de asemenea. ci si despre o mult mai vasta traditie secreta — una a carei existenta noi am banuit-o. uneori timp de zile sau saptâmîni întregi. de exemplu. jylajoritatea cercetatorilor recunosc faptul ca exista si alte situri în apropiere. Abia în 1975 . parohul obisnuia sa faca si lungi plimbari în zonele din apropiere. Cînd Gerard de Sede a încercat s-o investigheze. descoperirea ar fi putut avea loc într-o sumedenie de alte locuri. De fapt. în orice caz. Si. în vreme ce satul avea o alta biserica. închinata lui loan Botezatorul. sînt trei biserici dedicate lui loan Botezatorul în mica regiune Belzeve-du-Razes. În zona se constata o remarcabila proliferare a bisericilor închinate Botezatorului. date fiind complexitatea si multitudinea de societati secrete din Languedoc. dar poate ca prea mult s-a pus accentul asupra lui. la începutul anilor 1960. daca într-adevâr preotul din Rennes-le-Château a gasit ceva. un studiu al zonei Rennes-le-Château ofera numeroase indicii nu doar despre Priorie. doi avocati au reconstituit crima. într-adevar. este ca o vasta parte a acestei regiuni poarta numele La Magdalene. pe baza înregistrarilor politiei si ale judecatoriei locale. dar putem spune ca preocuparile organizatiei se reflecta cu adevarat în regiune? Ar fi surprinzator daca lucrurile nu ar sta asa.22 S-a presupus chiar ca Sauniere ar fi fost responsabil pentru uciderea lui Gelis. Pe lespede sînt gravate o roza si o cruce. Cazul Gelis este caracterizat de cîteva elemente cu totul neobisnuite. alaturi a lasat o bucata de hîrtie pe care scrisese: „V iva Angelina". nu a gasit nici un document în acest sens în arhivele diecezei de la Car-cassonne. cu toate ca asasinarea brutala a batrî-nului preot a socat întreaga populatie din zona. tinînd searna de faptul ca întreaga regiune din jur este învaluita în mister. Lasînd la o parte absentele sale din sat.23 Aceasta din urma a fost . (Interesant.

unde biserica dedicata initial lui loan Botezatorul a fost închinata apoi Sfintei Ana. pe armoariile orasului se afla si o cruce templiera. O inexplicabila schimbare de situatie s-a petrecut în localitatea învecinata Arques. primarul localitatii nu ne-a putut spune care au Predecesorul sau jnare pasionat de dintre cele mai serioase fost jpotivele acestei modificari. poate codificat. Scriitorul si cercetatorul Franck Marie29 a demonstrat ca (aidoma Capelei Rosslyn) structura sa respecta geometria crucii templiere. cu care avea o relatie speciala. ridicata pe ruinele unui antic castel distrus de oamenii lui Simon de Montfort.28 Un unchi al lui Roche era medicul lui Sauniere. cînd Henriette-Catherine de Joyeuse i-a vîndut monarhiei franceze toate pamînturile detinute în Languedoc. Asa cum am vazut. desi — dupa cum vom vedea — mai i exista un „rege" venerat de gruparile heterodoxe. biserica a fost construita la sfîrsitul secolului al XlV-lea. elevul lui Robert Fludd — care a fost chemat în mod special d in Anglia în acest scop. si ca exista ceva aparte în privinta parohiei Rennes-le-Château (si a enoriasilor ei).Sauniere a corespondat cu superioara acestui ordin. Actuala clopotnita si zidul principal fac parte din castelul initial. acum fiind dedicata Sfintei Ana. totusi. dupa suprimarea ordinului. Arques si Couiza — unde se afla o alta biserica „a lui loan" -s-au aflat în proprietatea familiei de Joyeuse pîna în anul 1646. se oferea sa-i vînda o statuie a Micului lisus din Praga (care exista si astazi în Vila Betania) si — oarecum enigmatic -îi multumeste „pentru credinta pe care o arati bunului nostru Rege". secretara ordinului. În Couzia sau în Arques a existat odata o Madona neagra . La jumatatea drumului între Rennes-le-Château si Limoux se afla oraselul balnear Alet-les-Bains. familia Joyeuse a dus-o în 1576 la Paris. Orasul a fost asociat cu templierii înca de la începuturile ordinului — o serie de documente importante prin care li se alocau terenuri au fost semnate aici în anii 1130 —. Alet era în Evul Mediu un renumit centru al alchimiei. Familia lui Nostradamus provenea din localitate si se poate ca ilustrul clarvazator sa fi locuit aici o perioada. Aceasta sintagma se putea referi la un oarecare pretendent la tronul Frantei sau la lisus. Ea era vaduva lui Charles. iar altul a fos t notarul acestuia. crezîndu-se cu fermitate ca înauntru era ascunsa o comoara. numita Notre-Dame de la Paix. Si totusi. biserica i-a fost închinata odinioara lui loan Botezatorul. unde poate fi vazuta si astazi în biserica Surorilor Sfintei Inimi (în al doisprezecelea arondisment). locasul de cult fiind demolat piatra cu piatra. duce de Guise. aflat la originea uneia încercari de refacere a Bisericii Calare în regiune. un istoria ezoterica a zonei. iar simboluri templiere pot fi vazute si astazi pe lemnaria unor case datînd din epoca medievala. îi cerea sa rosteasca liturghii speciale în onoarea Madonei negre.distrusa în secolul al XlV-lea . se pare ca mesajul sorei Augustine avea un sens diferit. în anii 1930 si 1940 a fost Deodat Roche. Fost sediu al episcopiei locale (mutata apoi la Carcassonne). în plus. cînd satul a fost cucerit de trupele unui aristocrat spaniol. într-o scrisoare datata 5 februarie 190327. Impunatoarea biserica a Sfîntului Andrei are o conexiune ciudata cu acest ordin. sora Augustine Marie. Una dintre cladiri se remarca prin . modificarea este ciudata si din cauza faptului ca biserica adaposteste înca o relicva a Botezatorului. Familia de Joyeuse a construit si Biserica Sfîntul loan Botezatorul din Arques.

în ciuda diferentei de ortografiere. misteriosul St Vincent de Paul (circa 1580-1660) — care a pretins ca a fost educat în domeniul alchimiei —. Principala strada din Aletles-Bains este Avenue Nicolas Pavilion. bucurîndu-se de influenta chiar s{ asupra monarhiei. îndeosebi pentru ochi. alteori evident eretica. care se gaseste înca în interior. cînd a trecut sub administratia episcopului din Alet-les-Bains.prezenta. ^urnita de membrii ei si „Cabala Credinciosului". „Marceille" (nume cu origine necunoscuta) aminteste de Magdalena prin asocierea cu Marsilia (Marseille în limba franceza). în a ca ror îngrijire se afla bazilica din anul 1876. Unul dintre acesti conspira tori. numita astfel în amintirea celui mai cunoscut episcop al orasului (în functie între 1637-1677) — un personaj important. Numele bisericii provine de la o Madona neagra din secolul al Xl-lea.31 Pentru început. cu o noapte înainte de a se preda pentru a fi arsi pe rug). Pavilion a fost inima cunoscutei Compagnie du Saint-Sa crement. regele a fost nevoit sa intervina într-o disputa iscata între arhiepiscop seniorul de Limoux si Guillaume de Voisins. timp de secole. cartierul sau general se afla la seminarul Saint Sulpice din Paris. În decursul anilor. reprezentînd uniunea dintre principiile masculin si feminin. (întreaga popu-jatje din Limoux a fost excomunicata la un moment dat. Mai tîrziu. Atît de bine a reusit compania sa-si disimuleze adevaratele obiective. simbolul are si o conotatie magica. încît istoricii nu stiu nici astazi cu certitudine ce anume se ascundea în spatele numelui — uneori organizatia pare sa fi fost fundamental catolica. celebrul St Vincen t de Paul si Jeacques Olier (cel care a construit biserica Saint-Sulpice). doar un paravan pentru Prioria din Sion. (Interesant. O statuie a lui St Vincent aminteste ca el a fondat Ordinul Parintilor Lazaristi. Pe 14 martie 1344 (la împlinirea a o suta de ani de la misterioasa ceremonie catara de la Montsegur. Desi aparent er a o organizatie caritabila. afla ta în extremitatea de nord a orasului Limoux. Împreuna cu alti doi clerici. pe ferestre. este cinstit într-unul dintre cele mai enigmatice situri din Languedoc: bazilica Notre-Dame de Marceille. între diversele autoritati religioase au existat con fruntari pentru controlul locasului-Initial acesta a apartinut abatiei benedictine St Hilaire din apropiere. lupta s-a dat între arhiepiscopul de Narbonne. papa Clement al VIlea a cedat locasul de cult Colegiului Narbonne din Paris. de existenta careia sînt legate numeroase miracole. nu ar trebui sa ne surprinda faptul ca locasul le apartinea anterior templierilor. de fapt. istoricii recunosc în prezent ca era o societate secreta politico-religioasa.) Situl are o serie de conexiuni incitante cu „ereziile" care fac obiectul investigatiei noastre. a fost un centru de pelerinaj. Pe lîngâ rezonanta sa evident iudaica (extrem de neobisnuita pentru o biserica crestina medievala).) în secolul al XlII-lea. ridicat în jurul unui izvor despre care se spunea ca are proprietati tamaduitoare. Unele opinii sustin ca era. în posesia caruia a ramas pînâ la jumatatea secolului al XVII-lea. Poate ca. seniorul din Rennes-le-Château.30 Asa cum am vazut. Bazilica a fost construita pe locul unui antic sanctuar pagîn. dintr-un motiv oarecare. (Parintele lazarist de la Notre-Dame de Marceille era una di ntre persoanele invitate de Sauniere la ceremoniile de inaugurare a diverselor sectiuni ale domeniului sau. principala sursa financiara a Colegiului Narbonne era venitul adus de biserica Mariei . Ordinul Benedictin si cel Dominican. a stelei în sase colturi. care în timpul cruciadei contra albigenzilor si-a atras critici ca urmare a politicii sale de neutralitate fata de catari. steaua lui David. fiindca je-a oferit adapost. tinînd seama de acest context. implicat în even imente ce au avut legatura cu Prioria din Sion. care avea forta de a-i ma nipula pe mai-marii vremii.

dat fiind ca intrarea era acoperita de o vegetatie salbatica extrem de bogata. asa cum vom vedea. Notre-Dame de Marceille figureaza în strania carte a abatelui Boudet. dar singura intrare este un tunel îngust. De aproximativ sase metri înaltime. Situl avea atunci mai multi proprietari. în Aude. dar printr-o serie de miscari iscusite — si nu tocmai etice — episcopul s-a folosit de un bancher si a cumparat prin intermediu] acestuia toate actiunile. în vara anului 1995. în rastimp de patru luni. ce avea legaturi cu francmasonii Ritului Scotian Rectificat si cu familia Chefdebien care. Cercetatorul belgian Filip Coppens ne oferise informatii cu privire la galerie si indicatii despre posibilitatile de acces la ea — care s-au dovedit a fi nepretuite. un loc de interes aparte pentru tiga ni. de un metr u înaltime. Se presupune ca ar fi servit ca încapere funerara pentru vizigoti — desi acum este goala — sau ca loc de initiere al unei scoli ezoterice. cu toate ca secretul fusese a tît de bine pastrat. aflate acum în proprietate particulara. În timpul unei calatorii de documentare în Franta. si aceasta mentionare a fost cea care 1-a adus pe regretatul cercetator belgian Jos Bertaulet în regiune34 si a permis o descoperire interesanta. inexplicabila pentru un locas atît de umil. Clive Prince a vizitat zona împreuna cu fratele sau. Rolul galeriei este necunoscut. Zona de lînga Notre-Dame de Marceille este cunoscuta si pentru faptul ca a fost. încît — asa cum aveam sa descoperim în circumstante traumatice — nici chiar preotii bazilicii nu stiau nimic despre existenta ei. papa Pius al X-lea a decretat ca biserica trebuie ridicaa la statutul de bazilica — o onoare rara. Monseigneur Biliard. Acest statut este acordat de obicei bisericilor cu o semnificatie deosebita. Keith. Pe fostele terenuri ale bisericii. Oricare ar fi fost însa functia e i. un grup ciudat.. Jos Bertaulet acoperise partial cu pietre gura de . noul proprietar a revîndut pamîntul episcopiei si astfel Biliard a obtinut ce a vrut. ce dateaza din epoca romana tîrzie sau de la începutul perioadei vizigotilor (secolele III-IV). episcop de Carcas-sonne. In 1912. care aveau o tabara pe cîmpul dintre biserica si rîul Aude care curge la cîteva sute de metri mai spre vest. în care se afla (presupusele) moaste ale Mariei Magdalena.. precum St Maximin din Provence. au detinut un rol important în aceasta drama. biserica si pamînturile sale au fost vîndute. dar Madona neagra a fost ascunsa de Stâretia Ordinului Penitentilor Albastri. exista o galerie subterana formata din doua încaperi mari. care fusese Pastrata în Limoux pentru o perioada). construit aparent mai tîrziu si ascuns într-o casa de mic i dimensiuni. prima încapere are o gura de aerisire în acoperisul boltit.)32 în timpul revolutiei. Poate ca pe aceasta galerie subterana era Biliard atît de nerabdator sa puna mîna. Interesant este faptul ca vînzarea s-a petrecut pe 17 ianuarie 1893 (desi Biliard intra se în posesia Madon ei negre. pîna de curînd. La vraie langue celtique.33 O alta disputa a avut loc în vremea Iui Sauniere si 1-a implicat pe superiorul acestuia. pe malurile rîului Aude.Magdalena din Azille. exista dovezi care atesta ca era în ca în uz în prima parte a secolului XX. acum în ruine (ce pare a fi fost construita specia l în acest scop).

dimpotriva. Aceasta fusese zidita în mod deliberat — aparent relativ recent —. în plus. fapt care. ca ar fi cautat ceva anume. fiindca altfel episcopul nu si-ar ma i fi dat atîta ostenea la pentru a-1 sigila. iar barele de fier încastrate în piatra servisera probabil drept mînere.) Din cauza acestui accident. nu putea nici maca r sa stea în picioare. am cercetat tunelul ce duce spre ele si am fa cut o descoperire interesanta. Posibilitatea de a cerceta locul mai în amanunt presupune permisiunea de deblocare a usii. Clive nu a avut de ales decît sa cheme serviciile de urgenta (care au venit în numar atît de mare. Dupa patru ore. Keith a crezut la început ca si-a rupt piciorul si. Coborînd în prima încapere pe o funie (scarile din lemn. în 1995. cu atît mai putin sa escaladeze putul pentru a iesi. Tinînd seama de ignoranta autoritatilor în privinta galeriei. au putrezit de mult). desi nu am încercat sa exploram cele doua încaperi. nu puteau fi ele cele care blocasera tunelul. (Sa nu uitam ca Surorile Sfintei Inimi din Paris îi multumisera lui Sauniere pentru credinta fata de „bunul nostru Rege". însa. tema regilor decapitati este frecventa în aceste povest iri. cine o facuse si de ce sigilase astfel doar una din încaperi? Dupa starea barelor de fier. cînd am revenit noi împreuna cu Charles Bywaters. ci. cînd Biliard devenise unicul proprietar al locului. Clive si-a dat seama ca autoritatile nu aveau habar despre existenta galeriei subterane. daca u existat. sub ea se afla — asa cum aveam sa descoperim P6 propria noastra piele — un gol de sase metri adîncime. amenintarea nu a fost pusa în practica. am examinat zidul respectiv si am constatat ca initial în locul lui fusese o usa.aerisire a primei încaperi. la momentul scrierii acestei carti. Si. la sugestia lui Filip Coppens. o echipa de spe-ologi a reusit sa -1 scoata prin gura de aerisire si a p oi a fost transportat la spitalul din Carcassonne. (Episodul a avut si un rezultat neasteptat: cînd s-a dus la bazilica pentru a cere ajutor.. înca mai grava a fost amenintarea autoritatilor ca le vor închide pentru a preveni alte probleme de acest gen. Cu putin timp înainte de moartea sa în urma unei boli canceroase. orice ar fi fost acolo. Din fericire. fapt care sugereaza n u ca ar fi ascuns ceva. cu toate ca mai tîrziu s-a Dovedit ca nu era vorba decît despre un ligament întins. încît am avut impresia ca accidentul lui Keith era cel mai interesant lucru petrecut de multa vreme în Limoux).) Si. parea putin probabil. desi intrarile fusesera acoperite în primavara lui 1996. Ascunsese el oare ceva în spatele usii zidite? Poate ca da. Cu aceasta ocazie. Zacînd astfel în întuneric. cercetarea ulterioara a încaperilor secrete a devenit imposibila. am estimat ca usa fusese blocata cu aproximativ o suta de ani în urma.. Dar zona pare a gazdui numeroase aspecte . pentru a preveni eventualele accidente. Dupa cum am vazut. Jos Bertaulet a pretins ca ar fi descifrat misterioasa carte a lui Boudet. Si atunci. trebuie sa mai fi ramas niste indicii în acest loc întunecat sj secret. însa actiunile sale au dovedit o rea la dispera re de a intra în posesia sitului. Keith s-a împiedicat de molozul împrastiat pe podea si a cazut. Tunelul pare a porni dintr-un zid. La vraie langue celtique. lucrarea ar fi relatat ca în acea galerie subterana fusese ascuns un relicvar ce continea capul „unui rege sfînt" si ca Boudet asocia încaperea respectiva cu legendele Sfîntului Graal.. biserica Notre-Da-me de Marceille le-a apartinut odinioara templierilor.

Sauniere s-a îmbogatit facînd comert cu liturghii — sau poate prin intermediul altor afaceri obscure —. si implicarea sa în publicarea celebrelor pergamente codificate. poate. iar povestea asa-zisei c omori descoperite de el a fost inventata pur si simplu pentru a atrage turistii în zon a. Dupa cum am mentionat. . Magdalena si legendele Graalului. dar mai tîrziu un coleg al lui Pierre Plan-tard de SaintClair si membru al Prioriei din Sion. o persoana a venit în zona special pentru a cauta fabuloasa comoara a catarilor. în pl us. cîn d Noel C orbu a redactat un text menit sâ-i distreze pe oaspetii de la Vila Betania. transformata într-un hotel-restaurant. în cursul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. arheologul german Otto Rahn si-a concenntrat eforturile în aceasta regiune pentru a-1 gasi. Cît despre a ccentul pus de Les dossiers secrets asupra satului si a mitului respectiv. Rolul sau îl depaseste cu mult pe cel a l unui simplu proprietar de hotel si povestitor de snoave — asa cum o demonstreaza. De exemplu. de altfel. mai cu seama ca ne aflam într-o regiune în care exista atîtea biserici închinate lui. a umilului cleric de tara care a dat din întîmplare peste o comoara. Neîndoielnic. Investigatiile sugereaza ca exista însa un mister. dovezile pe care le-am adunat cu grija în p rivinta convingerilor si a realei apartenente a preotului paroh modifica dramatic imaginea consacrata. templierii.esentiale pentru investigatia noastra: Madonele negre. Desi e dificil de înteles care este locul lui Sauniere în acea sta intriga. acestea au aparut pentru prima data într-o carte a lui Gerard de Sede. Oricare ar fi fost adevaratele lui preocupari . satul fiind în niod evident tinta cercetarilor ezoterice cu mult înainte de acel moment. în mod cert a detinut într-adevâr un rol în ea. Noel Corbu este un pion important în povestea de la Rennes-le-teau. Probabil ca abatele a descoperit ceva important. În cea mai recenta carte a sa despre afacerea Rennes-le-Château. Iar povestea capului retezat aminteste clar de loan Botezatorul. Pentru ei. dar nimeni nu poate spune ce era cu exactitate acest „ceva".1 Astfel se explica . zona în general situl si Notre-Dame de Marceille în particular ascund înca un secret adînc. care a vazut lumina tiparului în 1967. nazistii erau obsedati de artefactele oculte si religioase si au petrecut mult timp facînd sapaturi la Montsegur. si ciudata prezenta a ofiterilor armatei germane în Vila Betania. a marturisit ca el le-ar fi fabricat. Mai mult decît atît. Cercetarile noastre au scos însa la iveala o serie de indicii sugestive. derivate din anturajul pe care Sauniere si 1-a atras. Philippe de Cherisey. S-a spus ca ar fi cautat Sfîntul Graal. în mod cert. originile povestii asa cum o stim n oi astazi dateaza doa r din 1956. despre care credea ca ar fi fost adusa aici de la Montsegur. l CAPITOLUL 9 O comoara ciudata Scepticii sustin ca nu exista nici un mister la Rennes-le-Château. Asa cum se stie astazi. în 1950. în anii 1930. semnificatia acestora depaseste cu mult granitele ciudatului sat Rennesle-Château. nici acesta nu a fost altceva — declara ei — decît o modalitate prin care Prioria s-a învaluit într-un aer de mister.

Corbu nu le-ar fi putut obtine decît prin intermediul unei legaturi cu Prioria din Sion. înainte de a duce originalele la Paris. abatele Gau. recoma ndînd refuzare a finantarii. Este cert ca relatiile lui Corbu aduc o raza de lumina în misterul de la Rennes-le-Château: acesta nu a luat sfîrsit o da ta cu moartea lui Sauniere. se pare. probabil convenind ca.)6 În capitolul anterior. cu cît cercetam mai în ama nuntime circumstantele în care Noel Corbu a intrat în posesia domeniului lui Sauniere. aceste afirmatii nu au fost însa niciodata demonstrate. Noel Corbu a r fi detinut un rol de prim rang în apa ritia P rioriei pe scena publica. Dioceza a emis. Corbu s-o cedeze Bisericii. Dar de Sede se fereste sa precizeze numele acestei persoane. daca de Cherisey a falsificat într-adevar pergamentele. pentru a efectua cercetari la fata locului. Pe de alta parte. avînd însa grija sa nu lase impresia ca doreste acest lucru.aparuta în 1988. în conformitate cu autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail.2 Identitatea acesteia este însa mentionata în lucrarea lui Jean Robin: era vorba despre Noel Corbu. Biserica 1-ar fi convins pe Corbu sa actioneze în numele ei. un raport negativ. Gerard de Sede afirma ca el le-a publica t considerîndule autentice si ca textele i-au fost date de o persoana care avea legaturi la Rennes-le-Château si care a pretins ca acestea erau copiile înmînate de Sauniere primarului. Mai tîrziu. dat fiind ca Roma l-a ales pe ambasadorul papal în persoana. Biserica a vrut întotdea una sa intre în posesia fostului domeniu al lui Sauniere.4 Aici intriga se complica. Iar acest amba sador nu era altul decît cardinalul Roncall i — viitorul papa loan al XXIII-lea (care. Adevarul pare a fi însa altul: Corbu era i nteresat de afacerea Sauniere de ceva vreme si. dar ea a refuzat de fiecare data.3 Faptul este semnificativ. Povestea încetatenita este simpla: Corbu s-ar fi nimerit în sat în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. în mod straniu însa. De fapt. Pentru un motiv oarecare. Vaticanul a acceptat sa dea bani i solicitati. nu 1-a inventat. s-ar fi împrietenit cu batrîna Marie Denarnaud si ar fi decis ca i-ar placea sa locuiasca la vila. prin intermediul unui preot. tinînd seama ca Noel Corbu a locuit împreuna cu jvlari e Denarnaud timp de aproape sapte ani. deoarece. Se pare însa ca. la începutul anilor 1940. o data ce Marie i-ar fi vîndut proprietatea. el a solicitat direct Vaticanului sustinere financiara " cerere considerata de o importanta deosebita. în orice caz însa. în anii 1950. pentru a afla mai multe. cu atît acestea par mai ciudate. Si. am vazut ca Sa uniere a fost doa r una din tre . probabil ca a reusit sa descopere secretul a cesteia. poate ca Noel Corbu nu a mai vrut sa respecte întelegerea. a încercat de cîteva ori s-o convinga pe Marie sa vîndâ. Ceva însa nu a decurs cum trebuie. ar fi fost el însusi membru al P rioriei). (Interesant este ca s-a afirmat la un moment dat ca. împreuna cu pierre Plantard de Sa intClair. a intrat deliberat în relatii de prietenie cu Marie.

S-a mentiona t la un moment dat ca Sauniere nu ar fi avut nevoie sa plece la Paris pentru a se întîlni cu aceste personaje. (Desigur. constatînd existenta anumitor teme recurente. de ase menea. Feral. unele dintre raspunsuri sîn t mai mult decît evidente. în vreme ce primul este constr uit din piatra masiva si are douazeci si doua de trepte ce urca pînâ în vîrf. foarte precis. fa ptul ca multe dintre persona jele proeminente din antura jul Emmei Calve — precum si ea însasi. Observatiile noastre au fost confirmare de Alain Feral8. de altfel — proveneau din Lan guedoc. studii aprofundate au demonstrat ca acel loc „teribil" este învaluit într-un mister chiar mai mare. ne-a oferit o serie de revelatii incitante cu privire la adeva rata natura a misterului din Languedoc. despre care am discutat anterior. un rol în acest mister au avut si gruparile din Paris cu care Sauniere a luat legatura.) Sustinînd ideea noastra cu privire la tema imaginilor în oglinda. sera este realizata din sticla transparenta si are douazeci si doua de trepte ce coboara într-o încapere subtera na . In mod biza r însa . Feral subliniaza ca pilastrul vizigot (care sustinea înainte altarul) are gravata o cruce si ca Sauniere 1-a asezat cu susul în jos în afara bisericii. în care sau vehiculat sume mari de bani si care s-a soldat la un moment dat cu o crima. Interesant este. Turnului Magdala îi corespunde sera de la cela lalt capat al meterezelor. Neîndoielnic. a efectuat masuratori detaliate ale bisericii si ale cladirilor din jur. Indicii referitoare la preocuparile si con exiunile lui Sauniere se gasesc chiar în biserica din Rennes-le-Château.persoanele implicate într-un mister complex. Princip alele sale teme par a fi inversiunea. Legaturile preotului cu amplul „a rbore genealogic" al gruparilor oculte. care traieste în Rennes-le-Château de la începutul anilor 1980. dat fiind ca ele veneau adesea în vizita la Toulouse. de exemplu. De . cu o semnificatie anume.7 Din nou vedem cum pistele duc spre oameni si grupari cu preocupari deja fam iliare pentru investigatia noastra. Noi am banuit ca biserica si împrejurimile sale au fost concepute si realizate în conformitate cu un plan ocult. „leaga nul cercului lor" . este posibil c a nu Sauniere sa se fi aflat la originea acestora. Desi scepticii sustin ca decoratiunile dubioase din interiorul acesteia pot fi puse pe seama prostului gust al lui Sauniere sau pe seama problemelor sale mintale. în ciuda timpului si a eforturilor dedicate descifra rii a cestui mister. Iar gradina lui Sauniere si mi ca Golgotâ de lînga biserica respecta în mod evident un tipar geometric. imaginea în oglinda si echilib rarea elementelor opuse. mult mai vast. Toate aceste relatii au o semnificatie exceptionala: pe lînga faptul ca arunca o raza de lumina asupra lui Sauniere însusi. ci Henri Boudet sau arhitectul angajat pentru realizarea constructiei ori chiar persoanele de vaza din grupul caruia îi apartinea preotul. un bine cunoscut artist care locuieste în sat si totodata protejat al lui Jean Cocleau. ele sugereaza si ca povestea de la Rennes-le-Château are relevanta pentru cercetarile noastre.

Doua siruri de trepte duc din gra dina pe terasa. a „Golgotei". Cele doua inscriptii principale din biserica — Ter-ribilis est locus iste. ruda cu Emma Calve. de la cainta la iertare si apoi la mîntuire. o farsa. fiecare cuplu pare a întruchipa o calatorie sau o initiere spirituala. altarul însusi. la fel cum a fos1 adaugat un le suplimentar în inscripta în franceza. dar Biserica Catolica a decis ca era. de fapt. aceste patru elemente poarta un mesaj simbolic. este greu de crezut ca ar fi amplasat în biserica semne codificate menite sa arate unde fusese ascunsa respectiva comoara. Atît confesiona lul. cît si inscriptia „Penitenta!" amintesc de cainta si sînt plasate în fata altarului si.9 Dispunerea a fost aleasa cu atîta grija. (Emma si-a schimbat modul de ortogra fiere a numelui cînd a devenit solista de opera. (Originalul în latina. Din cele doua tinere care au avut viziunea . celebrele decoratiuni din interiorul bisericii Par indicii neverosimile ale locului în care ar fi ascunsa o comoara.) Pentru o vreme. avînd o importanta deosebita în studiile cabalistice.10 Asa cum am vazut. Aparitia din La Sal ette a fost însa sustinuta de miscarea Naiin-dorff/Vintras/ioanita (vezi Capitolul 7) si de Sauniere însusi.asemenea. artistul atrage atentia asupra numarului douazeci si doi. una care are legatura cu personajele care reprezinta cainta si penitenta — loan Botezatorul si Maria Magdalena? Cuvintele „Penitenta ! Penitenta!" ar fi fost rostite de Fecioa ra Ma ria în cadrul aparitiilor sale de la La Sa lette.) Accentul pus pe numerele unsprezece si doua zeci si doi nu este gratuit: amîndoua sînt. a mbele simbo lizînd mîntuirea. si Par ce signe tu le vain-cras. Pe lînga faptul ca formea za un patrat perfect. pentru ca ambele expresii sa aiba cîte douazeci si doua de litere. Teribilis est hjC locus. fiecare avînd cîte unsprezece trepte. deasupra vasului cu apa sfintita — sînt compuse fiecare din cîte douazeci si doua de litere. viziunea de la La Salette ameninta sa o umbreasca pe cea de la Lourdes. în literatura oculta. Mai degraba putem crede ca decoratiunile . în afara de treptele din turn si din sera. aflat exact în fata altarului. sa remarcam a cel ciudat tipa r heterodox creat de pa tr u elemente. Sa fi dorit oare Sauniere sa sugereze ca ierta rea si mîntuirea pot fi gasite si în afara Bisericii'? Mai exista cumva aic i si o alta aluzie. Daca Sa uniere ar fi gasit ceva care 1-a îmbogatit. respectiv. deasupra portalului. Prin urmare. „numere supreme". Apoi. numarul apare în numeroase alte locuri de pe domeniul lui Sauniere. doua din interiorul si doua din exteriorul bisericii: confesionalul. statuia Fecioarei d e la Lourdes (cu inscriptia „Penitenta! Penitenta!") de pe pilastrul v izigot plasat în pozitie inversa în afara bisericii si „Golgota " din gradi na pe care S auniere a realiza t-o el însusi. pare a fi fost modificat în mod deliberat. încît trebuie sa aiba o semnificatie aparte. una era o pastorita pe nume Melanie Calvet.

si faptul ca în astrologie. Ar fi fost de asteptat ca litera alfa sa apara în drep . si plafonul albastru cu stele aurii de deasupra altarului amintesc de decoratiunile standard ale lojilor masonice. ca ofera widicii inteligibile doar pentru initiati. dar si tot ceea ce tine de ocultism. cu bratul. una probabil adecvata — este aceea cu o loja masonica. Am discutat despre aceasta problema cu Robert Howells care. unul dintre demoni. Una dintre anomaliile flagrante în cadrul Opririlor pe Drumul Crucii este la cea de-a opta oprire. pamînt si apa. în calitatea sa de director al uneia dintre cele mai cunoscute librarii ocultiste din Londr a. unul dintre cele mai importante elemente ale bisericii este primul pe care vizitatorul îl vede cînd intra în locas. salamandre.încearca sa disimuleze ceva sau. cel putin. în care lisus (du-cîndu-si fara greutate crucea) întîlneste o femeie care poarta ceea ce pare a fi un val de vaduvie. templierii si francmasonii. patrat e et c. alfa si omega. aidoma unei table de sah. Pentru a le întelege.11 Asemenea legende au fost încorporate în traditia masonica si nu constituie. I ar decoratiunile de pe vasul cu apa-' îngeri. În decoratiunile bisericii. Aceasta este considerata o aluzie la francmasoni. ea cuprinde un baietel învelit într-un pled de lîna. Daca semnificatia lui Asmodeus este corecta . El ne-a atras atentia asupra un ei vechi legende iudaice cu privire la Templul lui Solomon: pentru a preîntîmpina amestecul diversilor demoni în construirea acestuia. Demonul este jjjjblînzit de apa. dar a celasi lucru se poate spune si despre lisus b otezat de loan? Apoi mai este si neobisnuita inversare a ordinii celor doua liter e din alfabetul grec. o coincidenta faptul ca imaginea se regaseste în biserica lui Sauniere: Asmodeus este tinut sub control gratie vasului cu apa pe care îl poarta — sub inscriptia: „Prin acest semn îl vei cuceri".nu pot fi „decodificate" astfel încît sa ofere o imagine coerenta a preocuparilor masoneriei. Recent vandalizatul demon din prag a fost numit dintotdeau-na „Asmodeus" — cel care pazeste în mod traditional comorile îngropate —. Dupa parerea noastra. Pentru un neinitiat. desi nimic nu pare a lega explicit aceasta statuie de diavolul cu acelasi nume. casa a opta guverneaza misterele sexului. asociate în mod obisnuit cu lisus. multi au identificat simboluri ale diverselor societati oculte si secrete: rozicrucienii. care se autointituleaza „Fii ai Vaduvei".roza vînturilor. prima si ultima. ample si bine documentate asupra misterului de la Rennes-le-Château. Cea mai potrivita analogie — în aceste circumstante. poate. atun ci este si foarte curioasa. deoarece imaginea demonului si cea a botezului lui TJSUS trebuie — asa cum am vazut — privite împreuna.) Pardoseala în alb si negru a bisericii. secretele si principiile filozofice aflate la baza lor. trebuie sa cunosti istoria. (Semnificativ este. desigur. . demon si cup a — reprezinta cele patru elemente clasice: aer. foc. a fost „anihilat" fiind obligat sa care apa — singurul element ce putea fi folosit pentru a-1 controla. esentiale în orice lucrare oculta. Rozele si crucile de pe timpan se refera în mod cert la rozicrucieni. detine vaste cunostinte despre simbolismul ezoteric si care a efectuat la rîndul sau studii pertinente. ale mortii si ale renasterii. diversele simboluri utilizate într-un a semenea loc . Asmodeus. regele a folosit diverse stratageme.

La o concluzie similara a ajuns si Gerard de Sede. Sfîntul Anton Ermitul si. fac aluzie ori la ma soni. Jean Robin afirma ca apartenenta lui Sauniere la masonerie este confirmata de arhivele diecezei.12 Asa cum am vazut însa. a preciz at: „Sauniere avea legaturi cu Ritul Scotian Rectificat". cît si în exteriorul bisericii. Si a adaugat: „Acesta nu e deloc un secret". care a investigat problema timp de treizeci de ani. Numarul ma re al imaginilor ce se refera la Templul lui Solo-nion. Acestea îi reprezinta pe Sfîntul Germain e.13 în cursul conversatiei. rezultatele fiind aproape tot atîtea interpretari diferite. ar fi fost construite astfel încît sa fie comparate pentru a sublinia ciudateniile din biserica lui Sauniere. aflate la numai doi kilometri distanta. Dar nu era singur. francmasoneria este alcatuita dintr-o serie de filoane distincte. conducatorul templierilor. vizitatorul poa te admira o reprezentare a Opririlor pe Drumul Crucii care searnana extrem de bine cu cea realizata de Giscard. Caruia dintre acestea îi apartinea preotul? În aceasta privinta. Ritului Scotian Rectificat. nepotul clopotarului din vremea lui Sauniere. ori la templieri. De fapt. raspunsul ar putea fi cît se poate de simplu si de evident.tul lui loan — presupusul înainte-mergator — iar omega în dreptul lui lisus. Antoine Captier. Si totusi. De Sede crede ca simbolismul celei de-a noua Opriri pe Drumul Crucii evoca în mod direct gradul de Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — un termen eufemistic pentru „templier". aceasta este asa monocroma si anomaliile din biserica lui Sauniere lipsesc. Statuile sfintilor din biserica sa — lâsîndu-le la o parte pe cele ale Mariei Magdalena — au constituit subiect de aprige dezbateri printre specialisti. Nu a lucrat de unul singur". Sfîntul Luca. care locuia în Tou-louse si a carui ca sa bizar decorata poate fi vazuta si a stazi pe Avenue de la Colonne. Sfîntul Roch. demonstrînd apartenenta lui Sauniere la francmasonerie. ne-a spus: „Stim ca facea parte dintr-o loja masonica. Faptul ca literele suplimentare în expresia Par ce signe tu le vaincras. acea ramura a francmasoneriei „oculte" ce sustine ca deriva din Ordinul Templier. atît în interiorul. Dar aici ordinea este inversata. I mpresia pe care o lasa este aceea ca locasurile de cult. simbolismul bisericii din Rennes-leChâteau nu a fost niciodata de neînteles pentru cei familiarizati cu traditia masonica. specia listii francezi sînt de acord. daca cele . Giscard era un cunoscut francmason. dupa unele opinii. gravata între cei patru îngeri si demon. specializat în decorarea bisericilor. care a lucrat în numeroase situri din Languedoc. A fost trimis într-un loc în care se afla ceva (semnificativ). În cartea sa despre Rennes-le-Château. a fost ars pe rug. anul 1314. O dovada suplimenta ra în acest sens este sculptorul ales pentru a reprezenta Opririle pe Drumul Crucii si pentru a realiza celelalte statui din biserica: un anume Giscard. A gasit anumite lucruri. Toate aceste simboluri au fost a siduu studiate de nenumarati cercetatori în decursul timpului. Sfîntul Anton din Padova. în biserica loan Botezatorul din Couiza. elementul culminant. Alain Feral a subliniat ca. cînd Jacques de Molay. deasupra amvonului.14 Si mai exista înca un indiciu al posibilei apartenente masonice a lui Sauniere. orasel de la poalele dealului pe care se afla Rennes-le-Château. se afla pe poz itiile treisprezece si paisprezece (pronumele le este superfluu si modific a întelesul întregii expresii) sugereaza.

du Temple et du Graa l. care a încercat sa clarifice.16 în plus. de asemenea. ci face parte dintr-un plan meticulos si riguros. de marchizul de Chefdebien . desi în general din motive gresite. filadelfienii erau . este eronata.19 Armând d'Hautpoul a fost. avea cu sigura n ta rela tii cu membri ai Prioriei. La începutul cercetarilor noastre. printre care si Charles Nodier. pus la pun ct cu mult înainte de nasterea lui si care continua si astazi. din 1782. Desigur. Am vazut ca Sauniere a man ifestat un interes deosebit pentru mormîntul Mariei de Negre d'Ables. acest fapt aminteste de Ordre de la Rose-Croix. Mare Maestru între 1801 si 1844.20 Ritul Memphis al lui Marconis de Negre avea relatii strînse cu societatea numita Filadelfienii. în jurul anului 1850. Familia Mariei avea însa niste legaturi interesante. Nepotul s i mostenitorul Mariei de Negre. o data pentru totdeauna . am crezut ca ideea celorlalti specialisti în domeniu. La fel ca Ritul "îernphis. membru al aceleiasi familii ca Ma rie din povestea de la Rennes-le-Château. d'Hautpoul de Blanchefort. parintele gruparilor erotico-oculte ale vremii.17 Membri ai aceleiasi familii au facut parte din loja masonica La Sagesse.un ma son al Ritului Scotian Rectificat. Acesta a fost fo ndat în 1838 de Jacques-Etienne Marconis de Negre. jVlarie de Negr e d'Ables s-a casatorit cu ultimul marchiz de Blanchefort în 1732. Iar aceasta nu este o coincidenta. conform careia toate drumurile duc la Rennes-le-Château. Armand d'Hautpoul. Ea a fost ultimul descendent care a pastrat acest titlu în Renn es-leChâteau. a carui vaduva s-a dovedit atît d e generoasa cu Sauniere. unit ma i tîrz iu cu Ritul Misra'im. doar un fe l de turn). din care a derivat L'Ordre de la Rose-Croix. în Narboune. cu alte cuvinte — în 1778.15 Împreuna cu simbolurile rozicruciene si numeroasele imagini ale Templului lui Solomon . ale carui ruine sînt vizibile si asta zi. Am discuta t deja despre in fluen tul Rit Memphis. desi alte ra muri ale familiei au supravietuit. construit de Antoine Bigou. preceptorul contelui de Cha mbord. în 1791. Dintr-un punct de vedere. problema originilor templierilor mason i si care i-a luat în mod clar partea baronului von Hund. Aceasta este o alta societate ma sonica templiera inf luentata de ideile baronului von Hund: Chefdebien a participat la celebra Con-Ventie de la Wilhelmsbad. du Temple et du Graal — ordinul fondat în Toulouse. preot paroh la Rennes-le-Château.patru statui sînt unite printr-un „M" imaginar schitat pe pardoseal a bisericii. a fost incitant sa dezvaluim complexa retea de grupari ocute si masonice despre care am discutat anterior si sa identificam relatia dintre ele si Sauniere. un Hautpoul — Jean-Marie Alexandre — a detinut un rol principal în crearea gradului de Chevalier Bienfaisant de Ia Cite Sainte din cadrul Ritului Scotian Rectificat — templier. ei au însa dreptate. creata în 178021. si condus mai tîrziu de nimeni altul decît Jose-phin Peladan. initialele lor formeaza cuvîntul Graal. numele acestuia provenind de la un „castel" din apropiere (de fapt.

pe care le-au obtinut prin mijloace deschise ori prin intermediul infiltrarilor în respectivele organizatii. Cunoscut si sub pseudonimele contele Israel Monti si Marcus Vella. Monti a dus o viata atît de complexa. desi unele grupari d in care facea parte erau. Cheia afi lierii lui spirituale o constituie anturajul pe care îl frecventa. De fapt. Monti a înregistrat un succes extraordinar în latura secreta a vietii sale. în buna traditie a magilor de acest tip. dupa ce fusese excomunicat. veneratia lui pentru Maria Magdalena s-a dovedit a f i o parte integranta a Marii Erezii Europene. ori în conditiile în care fiecare credea ca s-a infilt rat în cealalta pentru a o spiona. B'nai B'rith. detinînd adesea pozitii înalte în orga nizatii reciproc ostile.interesati în principal de ocultism. desi nu este si printre cele mai cunoscute. spre deosebire de asociatul sau. al lui da Vinci. Cel mai probabil însa. filadelfienii intentionau sa desluseasca istoria complexa a francmasoneriei. înctt este imposibil de stiut cui i-a fost loial cu adevarat. lumea spionajului si cea a ocultismului merg adesea mînâ în mînâ. la fel ca în cazul lui John Dee si poate. departe de a fi o obsesie personala. Alfred (de asemenea preot). abatele. Monti a reusit sa acceada într-o pozitie de frunte în cadrul unei societati evreiest i cvasimasonice fondate în SUA. ori fara st irea acestora. într-o scrisoare adresata episcopului. con vertindu-se chia r . În plus. Ajuns alcoolic. imaginea de ansamblu a început sa devina rnai clar a. el a preferat sa-si exercite influenta din umbra. este unul dintre cele mai puternice si mai lipsite de scrupule personaje din cercul societatilor secrete ale secolului XX. Dupa moartea fratelui sau. Alfred a murit în 1905. A fost însa dificil sa gasim date despre el. este semnificativ faptul ca fratele lui Sauniere. ocultista si oaspete la Vila Betania. a fost agent dublu al serviciilor de spionaj franceze si germane. a urcat în ierarhia unui mare numar de societati oculte. Pentru a-i descoperi secretele si obiectivele initiale. personajul-cheie în straniile evenimente în care a fost implicat fratele sau mai vîrstnic si mai celebru si de aceea merita investigat mai îndeaproape. cu reteaua sa de ierarhii. fiind concediat la un moment dat pentru ca furase o parte din arhivele acesteia. ambele avînd grade dedicate exclusiv dezvoltarii cunostintelor oculte. De exemplu. si-a urmarit mereu propriile interese si si-a satisfacut pasiunea pentru intriga si putere personala. În decursul anilor. în beneficiul altor persoane."23 O data ce am aflat despre relatiile lui Sauniere cu francmasoneria de Rit Scotian. fara îndoiala. Si. magice si masonice. era preceptorul familiei Chefdebien.22 Alfred Sauniere este. putem stabili o legatura între Sauniere si Pierre Plan-tard de Saint-Clair prin intermediul unui singur om: Georges Monti. grade si ritualuri. Sauniere amintea despre ideile locale conform carora „ar fi de asteptat sa platesc pentru greselile fratelui meu. Aleister Crowley. De aceea. declarat an tisemite. ca el însusi. Ei au devenit detinatorii unor vaste cunostinte despre masonerie si despre alte societati similare. adesea pentru a se infiltra în rîndurile lor. De asemenea. desi se stie ca era amantul marchizei du Bourg de Bozas. care a murit pr ea devreme. Indiferent care ar fi fost veritabilele sale motive.

A calatorit p rin cea mai mare parte a Europei si a stat un timp în Egipt si în Al geria. se pare ca a existat o legatura clara între Sauniere si Plantard de Saint-Clair. A le face public numele fara permisiunea lor implica riscul de a crea disensiuni în sînul unor familii. a fost crescut de iezuiti. în octomb rie 1936. Cînd succesorul lui Biliard ca episcop de Carcas. Anne Lea Hisler. De la o vîrs tâ tînara s-a ara tat interesa t de lumea ascunsa a societatlor secrete. ce putem crede despre povestea lui Sauniere? Nu e deloc usor de razbit prin hatisul de legende. Pe lîngâ faptul ca aceasta este cea mai logica explicatie.. Monti s-a nascut la Toulouse în 1880 si. dar se pare ca preotul într-adevâr cauta ceva si ca nu lucra în acest sens d e unul singur. caracterul duplicitar al vietii sale si-a spus în cele din urma cuvîntul si Monti a murit otravit în Paris. al carui Mare Maestru a devenit.. fiind a bandonat de parintii sai italieni. sa divulg numele sponsorilor mei. a copiilor sau a mostenitorilor lor". scria într-un articol din 1960 ca: „(Plantard de Saint-Clair) îl cunostea bine pe contele Georges Monti". preotul a raspuns: „Nu sînt obligat. îl cunostea destul de bine: fosta sotie a lui Plantard. de fapt. Prin urinare.. foarte probabil membru al influentelor societati secrete din Paris si Languedoc. o organizatie germana specializata în asasinate politice. în rîndul numerosilor sai cunoscuti s-a aflat si Aleister Crowley. de asemenea .la iudaism în acest scop. se spunea despre el ca „detin e cheile francmasoneriei italiene". este si cea pe care a oferit-o Sauniere însusi. si Sauniere întretinea relatii cu Peladan si cu cercul sau. Monti a fondat Ordre Alpha -Galates. Dovezile existente sugereaza existenta unui „sponsor" secret. în mod deloc surprinzator.sonne i-a cerut socoteala pentru stilul sau de vi ata extravagant.26 Este posibil ca acesta din urma sa-i fi fost profesor si mentor.27 .. Asa cum am vazut. Si cu toate ca Plantard avea doar saisprezece an i la moartea lui Monti.. fiind membru al OTO în vremea în care britanicul era Marele ei Maestru. Pierre Plantard de Saint-Cla ir la frageda însa semnificativa — vîrsta de douazeci si doi de ani. Printre numeroa sele societati din care a facut parte s-a aflat si Holy Vehm. În 1934. De asemenea. pe Calve si deci trebuie sa-1 fi întîlnit pe Monti. fiind deci un intim a l antura jului Emmei Calve. ai caror membri m-au finantat fara stirea sotilor. în plus. Asadar. acesta din urma era de origine din Languedoc si a locuit mult timp în Toulouse si în alte regiuni din sudul Frantei. Motivul pentru care 1-am inclus în investigatia noa stra a fost acela ca primul sau rol în lumea oculta pariziana a fost cel de secretar a l lui Josephin Peladan. reprezen-tînd poate o continuare a unei traditii oculte. disimulari si mistificari. Monti era considerat „reprezen tantul lui Crowley în Franta" 25. în 1942. a cunoscut-o.. în persoana lui Georges Monti.

. dar nici aceasta nu este doar o simpla coincidenta. a declarat ca îi va spune episcopului numele sponsorilor sai. fratele meu avea numeroase relatii. aceea a Mariei de Negre. care a afirmat ca Sauniere efectua un ritual magic sexual cunoscut sub numele de „Convocarea lui Venus". în cursul uneia dintre calatoriile noastre în zona. cu toate ca Rennes-le-Château pare a fi fost punctul de lecare al misterioaselor cautari ale lui Sauniere — întreprinse. torire. Si. data fiind strînsa conex iune a acesteia cu Ritul Scotian Rectificat.1-am invitat sa ne însoteasca pe Lucien Morgan. Intr-adevar. deoarece locasul fusese capela familiei senioriale a regiunii. elementul cel mâi semnificativ în privinta activitatii lui Sauniere în Rennes-le-Château este accentul pus asupra Mariei Magdalena. Nimen i nu trebuie sa deslusea sca secretul pe care îl detii.. Daca cineva ti-a dat bani în secret.. Lazar si Mart a.Mai tîrziu însa. ar fi trait Magdalena împreuna cu fratii ei. în 1995. Recent. El a jucat . în numele altora —. ar fi fost parte a acestui secret.. numerosi cercetatori au gasit pe domeniul lui Sau-iiiere o serie de indicii referitoare la realele sale preocupari si jtiotivatii. esti obligat sa pastrezi acest secret si nimic nu te poate scuti de acea sta înda-". faptul devine cu atît mai semnificativ. se pare ca obiectul acestora s-ar fi aflat în alta parte. biserica îi fusese închinata ei cu mult înainte de venirea lui pe lume."28 Si fratele lui Sauniere.. Dintre toate decoratiunile bisericii. preotul a declarat: „Fiind predicator. Pentru investigatia noastra. Ca raspuns la întrebarile autoritatilor cu privire la extravagantele sale. Alfred. de asemenea. care a fost uimit sa descopere ca Turnul Magdala si meterezele fusesera construite în conformitate cu anticele principii ale unui anumit tip de ritual sexual. S i altii au recunoscut indiciile magiei sexuale: scriitorii britanici L ionel si Patricia Fanhthorpe citeaza cuvintele expertei în domeniul ocultismului Bremna Agostini. prezentator de televiziune si o autoritate în domeniul tantrismului.29 par.. la care lu au parte. dar numai sub taina spovedaniei. rolul de intermediar pentru acele suflete generoase". Marie Denarnaud si Emma Calve. Sauniere a dat numele Magdalenei turnului în care sia construit biblioteca. O scrisoare de sustinere trimisa lui Sauniere de un prieten apropiat în 1910 folos este un limbaj mai sugestiv: „Ai avut banii.. cea pe care a preferat s-o realizeze el . iar casa a numit-o dupa cea în care. conform Noului Testament. De asemenea. Morgan crede ca Sauniere si anturajul sau secret practicau rituri sexuale oculte menite sa faciliteze clarviziunea si contactul cu divinitatea — realizînd astfel Mareata Lucrare a vech ilor alchimisti — si sa le asigure totodata influenta si forta materiala dorite. parent.

Statuia a disparut de mult. le-a mutat departe de mormînt. Oare asta încerca. a slujit în acelasi sat chiar înainte de a veni la Rennes. 28:17. un fost ziarist din Limoux. De asemenea . expresia se regaseste în Fac erea.'ttsusj a fost basorelieful din fata altarului. în a ceeasi perioada în care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în biserica. Asa cum ne-a explicat Keith Prince. în ultimii sai ani de viata. In plus. detine foto. Si Sauniere. Le Clat. La trezire. însemnînd Casa lui Dumnezeu. grafii ale ei.33 Noi ne-am decis sa ne concentram eforturile asupra a ceea ce a gasit Sauniere la sosirea sa în Rennes-le-Château si deopotriva pe ceea ce i-ar fi putut motiva cautarile. la rîndul lui. prin urmare. dar Andrg Galaup.31 Inscriptia „Terribilis est locus iste" iese în evidenta deasupra usii. gigou a fost preot într-un satuc de munte. am fost uimiti de aparenta contradictie din comportamentul sau. Betel devine un centru de putere ce rivalizeaza cu Ierusalimul. si se refera la visul lui lacov despre o scara pe care urca si coboara îngerii. (Ridicarea aces-tei pietre pare a fi fost o etapa impo rtanta în cauta rile lui Sauniere. numele capata conotatia unei alternative la centrul religios „oficial ". am descoperit ca tot el a sculptat si o mica statuie din bronz a Magdalenei. Dar în Vechiul Testament. acum pensionar.au fost asezate pe mormîntul Mariei de Negre & abat ele Antoine Bigou cu aproximativ o suta de ani înainte de sosirea lui Sauniere în sat. preotul planuise sa puna bazele u nei „noi religii" si sa porneasca o cruciada în regiune. astfel. cu familia d'Hautpoul sau . implicatiile sînt mai pregnante: un dictionar francez defineste Betel ca „templul unei secte disidente"32. totusi. pe care a amplasat-o în afara grotei de lînga biserica. se stie ca el a distrus cu meticulozitate anumite elemente ps care le-a gasit aici. a basoreliefului. Sa fi cautat el ceva ce ave a legatura cu Bigou si. care o înfatisea za pe Magdalena. printre ele si inscriptiile de pe cele doua pietre ce marchea za mormîntul Mariei de Negre. Multe persoane cred ca Sauniere a încercat sa lase în urma o serie de indicii prin decoratiunile din biserica. el rosteste aceste cuvinte si continua prin a numi locul respectiv Betel. Sauniere sa transmita'? în mod interesant. Ultima construct ie planificata pentru domeniul sau — turnul înalt si vasul baptismal de afara — se încadra în aceasta ambitie. Dar aici exista deja o ciudatenie: Bigou a afnplasat pietrele în 1791. în Franta însa. aflat la circa douazeci de kilometri departare. Asa cum am vazut. Lasînd la o parte „momeala" pergamentelor. în oglinda. la zece ani dupa moartea femeii care se presupunea a fi îngropata acolo -.) Si mai exista un indiciu care atesta ca Saun iere calca pe urmele lui Bigou: înainte de a deveni paroh la Renne s-leChâteau. aceste pietre — o lespede orizontala si o piatra de capâtîi . Sculptura avea putin sub un metru înaltime si cîntarea aproximativ optzeci si cinci de kilograme. de fapt. fiind imaginea exacta. Les dossiers secrets sustin ca. fapt ce sugereaza ca dorea sa ascunda locul exact al acestuia.

unde a si murit. Daca Sauniere a intrat în cavou si a gasit mormîntul Mariei de Negre acolo unde ar fi fost firesc sa fie.Sauniere ar fi descoperit intrarea în cripa sub Piatra Cavalerului si ar fi coborît în interiorul ei. Revolutionarii erau osti li Bisericii Catolice si numeroase relicve. Dar ce anume? Un alt cadavru. în conformitate cu acesta. expus acum 'a muzeu. la un secol distanta unul de celalalt. în mod evident. Apoi a ascuns intrarea sub noua podea a bisericii. probabil ca urmare a tulburarilor din timpul Revolutiei din 1789 care îl amenintau dir ect. membrii familiei d'Hautpoul. cel din cimitir. erau îngropati în mod obisnuit în cavoul lor. acoperind intrarea. Bigou. Prin urmare. probabil pentru a i se pierde urma. De ce ar fi tinut atît de mult cei doi preoti. dar se pare ca Sauniere stia ceva. de ce pentru Marie s-a facut o exceptie? Existenta criptei este certa. cine — sau ce — se afla acolo? O ipoteza plauzibila este aceea ca Bigou. încît a r trebui sa aduca o jignire serioasa familiei. Si atunci . a fugit peste granita. unele spatii au fost omise sau adaugate acolo unde nu-si au rostul. patrunda în cripta seniorilor de la Rennes-le-Château? Raspunsul este unul simplu. asa cum o atesta registrul Parohiei pentru perioada cuprinsa între 1694 si 1726. si-a dat imediat seama ca se afla în fata unei ciudatenii: femeia avea doua morminte. desi se pare ca Sauniere "a descoperit. Seniorii de Rennes. în 1793. Si a avut grija ca mesajul de pe cele doua pietre sa se piarda pentru totdeauna — sau cel putin cel de pe lespedea orizontala. Marie nu era îngropata în cimitir. Astazi locul nu se mai cunoaste. La scurt timp dupa sederea sa la Rennes-le-Château. Dar cel de-al doilea. Dintre cele douazeci si cinci de cuvinte ale inscriptiei. un obiect sau niste documente'? Poate ca era ceva prea mare si prea dificil de transportat în Spania sau poate ca era ceva ce apartinea satului Rennes-le-Château. Dupa parerea fratilor Antoine si Marcel Captier — formata pe baza amintirilor familiei34 .cu de Negre? Lucrarile efectuate de Bigou Ia mormînt ar fi putut fi impulsionate de evenimentele petrecute în Franta între moartea Mariei si anul 1791 — începutul terorii stîrnite de Revolutia Franceza. a ascuns ceva în cimitirul din Rennes-le-Château înainte de a fugi în Spania. dar una anume este atît de grava. în Spania. un oponent al Republicii.Ultimele cuvinte ar fi trebuit sa fie . icoane si decoratiuni au fost distruse sau furate în aceasta perioada. fiindca a deschis mormîntul pentru a cauta în el. nu mai putin de unsprezece contin greseli. despre care se spune ca se afla sub biserica. Unele par banale. poate ca documentele gasite i-au indicat unde anume sa caute. Si mai exista o bizarerie în ceea ce priveste înmormîntarea Mariei de Negre. Antoine Bigou trebuie sa fi avut aceleasi preocupari fiindca el a fost cel care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în 1791. a carui inscriptie a distrus-o. Poate ca noi nu vom afla niciodata. lipsesc litere. ca nimeni sa nu ma. Oare mesajul oferea anumite indicii privind continutul real al mormîntului? Inscriptia de pe piatra de capatîi a Mariei de Negre contine pre a multe greseli.3 5 Cuvintele sînt incorect ortografiate. fusese facut de Bigou la zece ani dupa moartea ei. care nu pot fi doar rezultatul neîndemînarii mesterului. intrarea în cripta se face prin "'serica.

formula traditionala REQUI-ESCAT IN PACE . (Cuvîntul Arcis are ma i multe sensuri posibile. hautpoul ar însemna „prostituata înalta".) Expresia Et în Arcadia ego se regaseste si pe mormîntul din tabloul lui Nicola s Poussin (1593. Aceasta greseala este agravata de o eroare înl ortografierea numelui de familie al sotului ei: d'Hautpoul apafe DHAUPOUL. catin este un t ermen argotic pentru „tîrfa".1665) Pastorii din Arcadia -. scrisa cu caractere din alfabetul grec — Et in Arcadia ego si patru cuvinte. de la „arca" la termeni care înseamna „închis în". Iata ca din nou gasim conexiuni ce a mintesc de sexualitatea sacra si. iar poule („gaina") este un alt termen argotic care defineste o prostituata . de asemenea în latina. ne duce cu gîndul la faptul ca Arles a fost un vechi centru de cult al zeitei Isis. între relatarile publicate pe seama ei existînd o serie de discrepante. La urma urmei. înseamna ori „fort alb". de aspectele sexuale ale Lucrarii Marete. Cea mai recenta versiune a mormîntului a fost dinamitata în 1988 fiindca taranul pe al carui teren se afla se saturase de sutele de turisti care-i încalcau proprietatea. Iar Marie de Negre evoca Madonele negre si asocierea lor cu Maria Magdalena. o referire la ora sul Arles din Provence. sau doar o ortografiere fone tica a numelui actua l. poate — în contextul zvonurilor despre o „comoara" —. dar par a se referi la Un mormînt rega l. însa atentia „rivitorului este atrasa asupra numelui. Mai semnificativa înca este o alta greseala de ortografie de pe piatra de mormînt: D'ABLES este scris D'ARLES. aflat — sub o forma sau alta — pe marginea drumului dintre Rennes-le-Château si Couiza spre Arques. numele de pe pia tra de mormînt aminteste de tenie importante pentru investigatia noastra. lespedea orizontala. aceasta masura drastica a avut un efect aproape contrar: acum turistii vin în numar la fel de mare pentru a fotografia locul în care s-a aflat mormîntul. subliniata de aluzia termenului hautpoul la „prostitutia înalta". Din pacate pentru el. este situat foarte aproape de Saintes-Maries-de-la-Mer. a stîrnit mai multe dispute. fi ind interpretat în diverse moduri. desi este în mod cert numele unui sit din zon a. la numele vechi al o rasului. Archis. Daca aceasta este. Blan-chefort. 36 În mod similar.37 în majoritatea versiuni lor. Cea de-a doua piatra de pe mormîntul Mariei de Negre. în orice caz. Sensul acestora din urma nu este clar.„Odihneascâ-se în pace" -. mormînt c are seamana extraordinar de bine cu unul real. Sensul nu se schimba foarte mult. ar putea fi o simpla a luzie la Arq ues. în franceza. în mod ciudat.) . de fapt. asa cum banuim noi. ca o referire codificata la ceva foarte important. ori „alb tare" — un termen alchimic. poate asociat cu Rhedae si/sau cu satul Arques. dar apar scrise astfel: REQUIES C ATIN PACE. dar. „în interior". Chiar ni s-a parut inci-tanta ideea ca Marie de Negre ar fi putut exista doar ca un nume. lespedea avea gravate doua inscriptii principale: fraza — în latina. de asemenea . scrise de-a latul pietrei: Redd is Regis Cellis Arcis.

iar în departare se vede chiar Rennes-le-Château. avantaje pe care nici regii nu le-ar putea obtine de la el si pe care. intitulata „Regele Noului Sion detronat dupa ce a inaugurat Era de Aur. printre care si Pastorii din Arcadia?8 Tabelul. frate cu Louis si Nicolas. asupra bisericii Notre Dame de jvlarceille. prin intermediul domnului Poussin. moartea e preze nta. sub privirile unei femei considerate în mod obisnuit o ciobanita. iar a ceste lucruri sînt atît de greu de gasit. o reflectie asupra caracterul ui muritor: chiar si pe tarîmul pa-radisiac al Arcadiei. Motoul are o strînsâ lega tura cu povestea Prioriei din Sion si apa re pe blazonul lui Pierre Plantard de Saint-Clair. Dar cel care i-a co mandat lucrarea lui Poussin. dupa parerea lui. si. dar vor aduce profit.Despre Sauniere se spune ca ar fi adus de la Paris copii ale anumitor picturi. nimeni în secolele ce vor urma n u le va avea vreodata.. se pare ca i-ar fi sugerat tema si lui Guercino. în general considerîndu-se a fi un memento mori. pura coincidenta. înfatiseaza un grup de trei pastori care studiaza un mormînt. asemanarea fiind considerata uneori. Lucrurile sînt totusi chiar ma i complexe: mormîntul de la Arques dateaza doar din primii ani ai secolului XX. Pe mormînt se afla inscriptia în latina Et in Arcadia ego — o bizara struc tura gramaticala care a fost interpretata în diverse moduri. realizat în jurul anului 1640. A fost construit în 1903 de un proprietar de fabrica din zona. Iar cea mai veche reprezentare cunoscuta în arta a expresiei Et in Arcadia ego este o gravura germana din secolul al XVI-lea. Tema centrala a tabloului nu a fost rezultatul imaginatiei lui Poussin. De asemenea. este interesant sa mentionam scrisoarea pe care. a obtinut mai tîrziu control ul total. apârînd si în lucrarile lui Giovanni Francesco Guercino. peisajul nu este identic. asa cum am mentionat deja. superintendent al Finantelor în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea: „(Poussin) si cu mine am planuit anumite lucruri despre care îti voi vorbi în detaliu curînd (si) care îti vor oferi. cardinalul Rospigliosi. cu aproximativ douazeci de ani mai devreme. a fost gravat pe lespedea orizontala de pe mor mîntul Mariei de Negre. încît nimic pe acest pamînt n u va putea oferi o avere mai mare sau macar egala".40 Semnificativ este si faptul ca episcopul de Narbonne Charles fouquet. din acest motiv. Jean Galibert. în plus. abatele Louis Fouquet i-a scris -o din Roma fratelui sau Nicolas. ."39 Referitor la Nicolas Poussin. Dupa parerea noastra însa. timp de paisprezece ani. în aprilie 1656. nu vor fi necesare cheltuieli mari. Desi similar.41 Exista însa si un alt motiv pentru care pictura lui Poussin a atras atentia celor care au cercetat Rennes-le-Château: peisajul reprezentat în tablou seamana foarte bine cu zona din jurul mormîntului de la Arques. peisajul seamana destul de bine cu originalul pentru a banui ca Poussin a intentionat sa rede a chiar regiunea din jurul satului Rennes-le-Château. si vîndut apoi u nui .

Prietenul nostru John Stephenson. („Rennes-le-Château: capitala secreta a istoriei Frantei"). Cte asemenea. ori ca în sat exista un indiciu referitor la el. pe drumul principal. fapt ce contesta afirmatiile scepticilor cum ca ar fi fost o inventie a anilor 1950 sau 1960.american pe nume Lawrence. Les Amants. care. Sa fi pictat Poussin exact ceea ce a vazut. a înlocuit un mormînt si mai vechi. Monumentul funerar este numit în zona „mormîntul de la Arq ues" — nume care. adica un mormînt cu inscriptia E t in Arcadia ego? John Stephenson ne-a povestit o uimitoare legenda locala privitoare la mormîntul de la Arques: cum ca ar fi ori locul de odihna vesni ca al Mariei Magdalena. inscriptia de pe mormîntul Mariei de Negre era strabatuta pe mijloc de o sageata. De aceea. Ce anume se ascundea în cel de-al doilea mormînt al Mariei de Negre-Inscriptia .42 Daca acest lucru este adevarat. pe a carei pagina de titlu aparea si expresia respectiva. Dar expresia a avut rezonanta în zona cu mult înainte de nasterea lui Sauniere. pentru Eleonore"). este posibil ca Poussin sa fi pictat într-adevar ceea ce a vazut în zona respectiva. Dovezile sugereaza ca Sauniere credea ca ar putea gasi undeva trupul Mariei Magdalena: ori ca acesta s-ar afla în apropiere de Rennesle-Château. în conformitate cu afirmatiile pe care le fac Deloux si Bretigny în cartea lor Rennes le Château: capitale secrete de l'histoire de France. asa încît nu se mai poate sti încotro indica sageata. care a luato de la o versiune mai veche a mormîntu-lui de la Arques. a JS/eonore („Amantii. Din pacate. s-a sustinut ca motoul Et in Arcadia ego ar fi fost acolo pictat de Plantard de Saint-Clair si de Prioria din Sion abia în se-XX. nu este întru totul adecvat. numele Arques aminteste prea bine de Arcadia pentru a nu fi exploatat. desi mai corect decît „mormîntul lui Poussin". fiindca Arques se afla la distanta de trei kilometri spre est. în 1832 un oarecare Auguste de Labou'ise-Rochefort a scris o carte intitulata Voyage â Rennes-les-Bains. ori un indiciu catre acesta. locul a fost totdeauna considerat important. lespedea a fost mutata. în care facea referire la o comoara ascunsa si la conexiunile ei cu Rennes-leChâteau si Blanchefort. a confirmat ca localnicii sustin ca „a existat mereu un mormînt în locul acel a". John Stephenson ne-a mai spus ca legatura cu tablou l lui Poussin era cunoscutâ în regiune de multa vreme. la fel de noua fiind si presupusa lui conexiune cu pictura lui Poussin si cu mormîntul Mariei de Negre. care a locuit timp de multi ani în regiune. Exista însa zvonuri care sustin ca mormîntul era o replica a unei versiuni anterioare existente în acelasi loc. la rîndul ei. desi locul este mult mai aproape de satul Serres. lespedea de pe mormîntul Mariei de Negre a fost adusa aici de abatele Bigou. se deschid unele perspective interesante. Labou'ise-Rochefort a mai scris o carte.

Antoine ne-a spus ca urmatorul numar al ziarului sau „va va interesa. referitor la Magdalena". Antoine a fost sincer: nu doreste sa scormoneasca si mai mul t Misterul. în timpul uneia dintre calatoriile noastre în zona. împreuna cu Charles Bywaters. Pe de alta parte.codificata. cel putin în rîndul specialistilor britanici. printre care si Antoine Bruzeau. dar curînd ne-am dat seama ca ne aflam pe o pozitie singulara în acest sens. vizitînd. însa interesul nostru era dublat de cel al unotr cercetatori francezi. 1-am întîlnh mai tîrziu pe Andre Douzet care ne-a declarat ca el si alti cîtiva.. si Claire. dar s-a aratat surprins cînd 1arn cerut parerea despre posibila conexiune dintre Sauniere si cul-tal Mariei Magd alena. am putea avea de-a face doar cu o obsesie personala si cu rezultatul unei imaginatii prea bogate. Sauniere cauta ceva deosebit. legat îtr-un fel de draga sa Maria Magdalena. Si ce ar putea fi mai pretios decît ramasitele ei pamîntesti? Desigur. Nicole Dawe a organizat o cina la care i-am întîlnit pe Antoine si Claire Captier. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. de altfel. fiica lui Noel Corbu. „Nu va voi spune ceea ce nu stiu" — cu aceasta fraza si-a mceput el discutia cu noi. Antoine ne-a spus ca Sauniere studiase legenda referitoare la Magdalena. Aix-en-Provence si regiunea înconjuratoare.) Jn mod cert. a tra it în prea jma acestui mister întreaga sa viata. în primavara anului 1995. Antoine. am vazut ca Sauniere lucra pentru o organizatie din umbra. ce se referea aparent la o „înalta prostituata" facea într-adevâr aluzie la Maria Magdalena? (Poate ca termenul e citit mai degraba „înalta preoteasa". Prin intermediul lui Nicole. acesta era un punct de vedere care fusese Onorat pîna de curînd. ni s-a parut încurajator sa constatam ca specialistii francezi urmau acela si filon ca noi. de pilda. care îl si finanta.43 Ne-a declarat ca nu crede ca-i vom Pune întrebari ce nu i-au mai fost puse. aceasta ipoteza a Mariei Magdalena a început sa ni se para tot mai convingatoare . Douzet si cei din anturajul sau sînt cercetatori entuziasti si documentati ai istoriei ezoteri ce a Frantei. Andre nu fusese atras de la bun . Dovezile sugereaza ca preotul actiona pe baza unor informatii secrete despre un obiect concret. ceva pretios. dar au avut impresia ca rezolvarea misterului se afla undeva la distanta de Rennes-le-Château.. fiindca veti gasi în el ceva profund. în consecinta. Pentru ei nu era deloc greu de crezut ca Sauniere si misteriosii sai sponsori sa o fi cautat pe însasi Maria Magdalena. au studiat interesul pe care Sauniere 1-a aratat Mari ei Magdalena. nepotul clopotarului care a gasit cilindrul de lemn cu documente. Acest lucru urma sa apara într-un ziar intitulat Cep d'Or de Pyla. pe care i 1 -a dat lui Sauniere. Sa fi fost si membrii acesteia victimele unei iluzii similare? Poate ca nu. realizat de Andre Douzet — cel care a gasit macheta despre care vom vorbi în ultimul capitol si care locuieste în Nar-bonne. ca. asociind astfel conceptul fe sexualitate sacra cu practicile oculte antice.

unde — s-a afirmat mai tîrziu — ar fi dus trupul Mariei Magdalena. ci ajunsese la ea pe o cale ocoli ta: unele situri interesante din orasul sau natal. într-un loc numit si astazi Mas de Ia jtfadeleine. Narbonne si Provence — un domeniu vast. ci în Languedoc. (într-o capela a Sfintei Magdalena din regiunea Le Pilat se spune ca ar fi existat moastele lui Lazar. în care lisus e rastignit pe o cruce din lemn înca viu. În secolul al XVII-lea. iar vaduva sa îndoliata.44 Pentru un motiv neclar. acest moment 1-a determinat pe Carol al II-lea de Anjou sa porneasca o intensa cautare a lor. unul dintre calugarii de la Sainte-Croix. s-a pierdut între timp si o alta referitoare la zona Aix-en-Provence-St Maximin-Sainte Baume. Ne amintim (vezi Capitolul 3) ca acest lucru a fost contrazis mai tîrziu de c ei din St Maximin. ca Magdalena a debarcat pe teritoriul actual al Frantei. Conexiunea dateaza din vremea lui Gerard de Roussillon care. zona fiind un centru al cultului ei . cînd calugarii de la Vezelay nu au putut ar ata relicvele pe care se presupunea ca le-ar fi detinut. dar redescoperita în 1896 — cu putin timp înainte ca Sauniere sa picteze personal basorelieful de pe altarul de la Rennesle-Château.) În secolul al XlII-Iea. De la Riviere a avut. stapînul domeniului. iar studiile lui Bruzeau sugereaza ca amîndoi . i-a dezvaluit abatelui secretul privind locul în care erau ascunse. în Burgundia. Gerard de Roussillon era conte de Barcelona. Beatrix s-a retras în zona Le Pilat. lucru care sugereaza existenta unor motive mai puternice decît simpla venerare a unei sfinte din Noul Testa ment.început de enigma Sauniere. ci în Roussillon. Poate ca la mijloc era ceva în legatura cu adevaratul rol al Mariei Magdalena. ceva. Conform teoriei sale. mana stirea a dobîndit o stran ie a sociere cu Maria Magdalena. în Z0na Rennes-le-Château.astazi Parcul National Le Pilat -. familia Roussillon a considerat de datoria sa sa pastreze atît moastele. Lyon. pur si simplu. probabil. legaturi cu Nicolas Poussin. Cu totii erau devotati Mariei Magdalena. a fondat abatia de la Vezelay. de asemenea. El a demonstrat un interes aparte pentru Maria Magdalena: a scris despre ea o carte care. de aseme-nea. proprietati în regiunea Le Pilat . în care Magdalena contem-pleaza o cruce din lemn înca verde. Dom Polycarpe de la Riviere. cît si secretul cu privire la ele — fapt extrem de ciudat într-o perioada în care comertul cu moaste era atît de rentab il. convins ca relicvele se mai afla înca în Provence. Dupa aceea. unde a trait pîna la sfîrsitul zilelor ei. Antoine Bruzeau sustine ca familia s-a aflat în posesia adevaratelor moaste ale Mariei Magdalena si ca Beatrix le-ar fi dus la Sainte Croix. la sud de Lyon . abatia Sainte-Croix a fost decorata cu o fresca stranie. în secolul al IX-lea. ea ar fi trait nu în Provence. în Provence. Sainte-Croix-en-Jarez.) El sugereaza. unde a fondat o mana stire carthu' siana. un cunoscut învatat. de asemenea. a renovat manastirea si a descopertit. a murit în cruciada. De asemenea . (Sau poate. Guillaume de Roussillon. Familia lui detinea. nu în Carnargue. din nefericire. Mai tîrziu fresca a fost acoperita. pe care Vaticanul a interzis-o. În secolul al XlV-lea. îl adusesera în cele din urma aici.

erau membri ai unei societâti secrete numite Societe Angelique.45 În regiunea deluroasa Le Pilat, un drum stravechi urca pe Mont dat pîna la 0 capela închinata Mariei Magdalena. Cararea porneste în satul Ma lleval, în a carui biserica se afla statui ale sfintilor Anton din Padova si Germaine, identice cu cele de la Rennes-le-Château. Drumul trece pe lînga o capela închinata Sfîntului Anton Ermitul — un alt sfînt prezent si în biserica lui Sauniere (sarbatorit pe 17 ianuarie), în Capela Magdalenei poate fi vazut un tablou al sfintei în grota sa, uimitor de asemanator cu cel de la Rennes-le-Château. Bruzeau subliniaza ca, pe fundalul altarului din biserica lui Sauniere, se afla un arc si o coloana: în limba celta primul este pyla, în latina cea de-a doua e pila, ambele indicînd fonetic zona Le Pilat. Iar culmile ce se profileaza la orizont par a fi cele de lîngâ Mont Pilat. întotdeauna ni s-a parut ciudat faptul ca, în basorelieful sau, Sauniere nu a inclus si cel mai reprezentativ element din icon ografia Mariei Magdalena: vasul cu mir sfînt — în franceza, sainte baume... Sa fi fost aceasta o modalitate de a sugera ca moastele ei ' nu se afla totusi la St Maximin-la-Sainte-Baume, în Provence? Judecind dupa facturile pentru închirierea cailor si a trasurilor în zona Lyon în anii 1898 si 1899,46 se pare ca Sauniere a batut intens regiunea Le Pilat, cautînd ceea ce mai ramasese din adorata sa Maria Magdalena. Aici se ridica însa o întrebare fundamentala: de ce si-ar da cineva atîta osteneala pentru a gasi, în esenta, niste oase? Fiindca, desi catolicii au avut dintotdeauna o înclinatie aparte spre moastele sfintilor, trebuie sa retinem ca multi dintre cei care cautau ramasitele Magdalenei erau, de fapt, ocultisti sau catolici rebeli, în orice caz, nu aveau aeru l unor persoane sentimentale, iar epoca în care comertul cu relicve era profitabil apusese de mult. Prin urmare, care este motivul insistentei lor? Poate ca, de fapt, nu cautau doar niste oase; poate credeau ca în sicriu s-ar afla un secret — ceva referitor ori la trupul însusi, ori la un obiect de lîngâ el. Henry Lincoln a sugerat presei franceze, probabil ironic, ca acest „ceva" ar putea fi certificatul de casatorie a lui lisus cu Maria Magdalena47. Serios vorbind însa, secretul respectiv trebuie sa fie ceva similar — o dovada concludenta care.odata facuta publica, ar stîrni senzatie. Tinînd seama de interesele diverselor grupari pe care le-am studiat, proba bil ca este ceva eretic, ceva care a r a vea un impa ct en orm asupra structurilor oficia le ale Bisericii. Dar ce anume ar pu tea constitui o astfel de amenintare? Si cum ar fi posibil ca un obiect vechi — de 2 000 de ani — se presupune sa aiba o semnificatie atît de mare pentru lumea modern a? CAPITOLUL 10 În cautarea filonului subteran În aceasta etapa a cercetarilor noastre, ne-am vazut din nou confruntati cu aparenta semnificatie a Mariei Magdalena pentru o veritabila retea de organizatii eretice, subterane. De aici am si început, de altfel, de la simbolismul subliminal al „Doamnei M" folosit de Leonardo da Vinci în fresca Cina cea de taina, în anii care s-au scurs de cînd ne-am lasat antrenati în lumea secreta a ereziilor europene, am strabatut o distanta considerabila, în ambele sensuri ale termenului. Venise vremea sa facem un popas si un bilant: ce aflasem'? „Doamna M", pe care noi am interpretat-o ca fiind Maria Magdalena, avea,

în mod evident, o importanta uriasa pentru da Vinci, prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din Sion. întrevederile pe care le-am avut cu membri actuali ai acestei organizatii ne-au confirmat faptul ca Magdalena are aceeasi semnificatie si pentru ei. Acelasi lucru poate fi spus si despre loan Botezatorul — un personaj pregnant în lucrarile lui Leonardo si caruia Prioria pare sa-i acorde o veneratie deosebita. Numeroasele noastre calatorii în sudul Frantei ne-au convins ca exista motive solide pentru a nu lua în derîdere legendele privind viata Mariei Magdalena în regiune, dar asocierea ei cu Madonele negre indica existenta unei conexiuni pagîne. Totul în privinta venerarii Magdalenei are puternice implicatii sexuale — aspect evident mai cu seama în rela tia dintre ea si poemul erotic din Vechiul Testament, Cîntarea Cîntarilor. Dar aici apare un paradox. Pe de o parte, exista dovezi care sugereaza ca Maria Magdalen a a fost sotia lui lisus — sau, cel putin, iubita lui —, iar pe de alta avem asocierea ei insistenta cu divin itatile pagîne. Contradictia este evidenta si pare irationala: cum e posibil ca între femeia ca re a r fi fost casatorita cu Fiul lui Dumnezeu si figuri ca Diana, zeita vînatorii, si Isis, zeita egipteana a dragostei si a magi ei, sa fie facute astfel de conexiuni? Iata o întrebare la care ne-am str aduit îndelung sa raspundem. În decursul cercetarilor noastre, am constatat ca diverse persoa ne si grupari, precum templierii, St Bernard de Cla irvaux si abatele Sauniere, au manifestat puternice înclinatii spre tema centrala a principiului feminin. Desi se poate ca pentru unii dintre ei acesta sa fi fost doar un ideal filozofic, simplul fapt ca i-a fost asociata o figura feminina precisa sugereaza o veneratie deosebita . Aceasta figura a fost cînd Maria Magdalena, cînd Isis, stravechea Regina a Cerurilor si consoarta zeului Osiris, mort si revenit apoi la viata. In mod cert, aceasta conexiune — Magdalena/Madona neagra/ Isis — a fost totdeauna centrala pentru Prioria din S ion. Pentru membrii lui, Madona neagra este reprezentativa, simultan, pentru Magdalena si pentru Isis. Acest lucru este însa ciuda t, deoarece prima este o sfînta crestina, iar cea dea doua o zeita pagina; cum ar putea exista o legatura între ele? Dupa cum am vazut, catarii nutreau idei heterodoxe, total inacceptabile, cu privire la Maria Magdalena; la urma urmei, întregul o ras Beziers a fost trecut prin foc si sabie din cauza acestei erezii. Pentru ei, ea a fost concubina lui lisus — o idee ce aminteste de Evang heliile gnostice, care o descriu ca fiind femeia pe care lisus o saruta adesea pe gura si pe care o iubea mai mult decît pe oricine altcineva. Cata rii credeau acest lucru, desi cu o deosebita retinere, fiindca prop ria lor versiune de gnosticism considera sexul si procrearea ca fiind, în cel mai bun caz, un râu necesar. Ideea relatiei dintre lisus si Ma gdalena nu a aparut în rîndul precursorilor lor, "° gomi lii, ci era deja prezen t a în sudul Frantei, în tr- o cultura pe prea marirea femininului, asa cu m o demon strea za si tra-trubadurilor. Si, asa cum am vazut, tratatul „Sora Caterina" Sugereaza ca ideile Evangheliilor gnostice cu privire la Maria

Magdalena erau înca vii în secolul al XlV-lea. La fel de ciudat ni s-a parut sa descoperim ca unii dintre cei mai barbati, cavalerii templieri - sau cel putin nucleul lor , e rau, de asemenea, devotati venerarii principiului feminin. Adoratia lor pe ntru Madonele negre era neîntrecuta, iar nazuinta lor cavalereasca spre iubirea transcendentala a stat la baza legendelor despre Sfîntul Graal. Templierii erau însetati de cunoastere, aceasta fiind principala lor forta calauzitoare. Ei culegeau date si informatii de oriunde li se ivea posibilitatea: de la arabi au preluat principiile geometriei sac re, iar contactele strînse dintre ei si catari au adaugat un plus de gnosticism ideilor religioase pe care le nutreau, si asa heterodoxe. Chia r de la început, interesele acestui ordin cavaleresc au fost în esenta ocu lte; neconvingatoarea explicatie a formarii sale ca protector al pele rinilor crestini în Tara Sfînta nu a facut decît sa atraga atentia asupra anomaliilor ce îl înconjoara. Cea mai mare concentrare de proprietati templiere din Europa s-a aflat în Languedoc, acea regiune ciudata din sud-vestul Frantei care pare ca a actionat ca un magnet pentru numeroase grupari eretice, în z ilele sale de glorie, catarismul a devenit practic religia oficiala a acestei provincii în care a înflorit si s-a dezvoltat, de asemenea, tradi tia trubadurilor. Studii recente au demonstrat, pe de alta parte, ca templierii practicau alchimia. Cladirile din cîteva orase în Languedoc, precum Aletles-Bains, mai poarta si astazi complexe simboluri alchimice si ilustreaza puternice legaturi cu Ordinul Templier. Dupa sinistrele evenimente ce au însotit desfiintarea organizatiei, membrii ei s-au retras din prim-plan si au continuat sa-si ex ercite influenta asupra unui numar mare de societati. Cum au reusit templierii acest lucru si cui au transmis cunostintele detinute, nu s-a stiut niciodata cu certitudine pîna acum zece ani. Treptat, a iesit la iveala faptul ca fostii cavaleri au supravietuit sub forma rozicrucianismului si a francmasoneriei, care le-au preluat si bagajul de cunostinte. Am descoperit ca, la o examinare atenta, interesele fundamentale ale acestor societati devin evidente. Unul dintre ele este veneratia deosebita — exagerata chiar — pentru cei doi sfinti loan — loan Evanghelistul (sau cel Preaiubit) si loan Botezatorul. Acest lucru este uimitor, deoarece ambele organizatii pot fi cu greu considerate adepte ale ortodoxismului crestin si dovedesc chiar o anumita raceala fata de lisus. Una dintre ac este organizatii este Prioria din Sion, dar mai uluitor în acest con text este faptul ca, desi toti Marii ai Prioriei îsi iau numele „loan", Pierre Plantard de 5aint-Clair sustine ca titlul celui dintii din aceasta succesiune -loan I" — este „în mod simbolic rezervat pentru Hristos".1 Nu putem sa nu ne

întrebam de ce ar fi o cinste pentru Hristos sa fie numit loan. Poate ca raspunsul consta în convingerea împartasita de aceste societati, conform careia lisus si-a transmis învataturile secrete tînarului Sfînt loan, aceasta traditie fiind pastrata cu extrema rigurozitat e de templieri, rozicrucieni si francmasoni. Si, astfel, se pare ca loan Evanghelistul a ajuns sa fie confundat — poate în mod deliberat — c u Botezatorul. însusi conceptul existentei unei Evanghelii secrete a lui loan era raspîndit în rîndul „ereticilor", de la catarii din secolul al XH-le a pîna la.Levitikon. Este ciudat ca acest motiv ioanit marcheaza atît de pregnant si de constant toate aceste grupari, deoarece este unul dintre cele mai putin cunoscute. Motivul este poate acela ca s-a reusit perfect, un t imp atît de îndelungat, pastrarea sa în secret, ferit de ochii lumii. O alta tema majora comuna diverselor ramuri ale acestui „filon subteran" al ereziei este elevarea principiului feminin si, în p rincipal, acceptarea sexului ca sacrament. Mareata Lucrare a alchimistilor, de exemplu, are paralele clare cu riturile sexuale tantrice, desi aceste conotatii au fost întelese abia de curînd. In mod ironic, multe dintre vechile practici traditiona le ale Occidentului au capatat sens abia atunci cînd cultura noastra a luat cunostinta de principiile tantrismului. Nazuinta catre întelepciunea feminina are radacini adînci, atît în sens filozofic, cît si ca rezultat al magiei, prin intermediul actului sexu al. Aceasta cautare a întelepciunii feminine — Sophia — este numitorul comun al tuturor gruparilor pe care le-am studiat noi: de exemplu, primii gnostici, societatile ermetice, templierii si succesorii acestora din francm asoneria Ritului Scotian Rectificat. Textul gnostic intitulat Pistis Sophia stabileste o relatie între Maria Mag-Qalena si Sophia, aceasta din urma fiind asociata cu zeita Isis; poate c^ astfel se explica aparenta corelatie pe care o face Prioria din ^on între sfînta si zeita. Oricum însa, acesta este doa r un indiciu, nu raspunsul cautat. Semnificatia constanta a Mariei Magdalena este, pe de alta Part e, neîn doielnica. Ramasitele ei trupesti au fost cautate - si poate ca m ai sînt si astazi — cu o fervoare extrema. In secolul aj XlII-lea, Carol al II-lea de Anjou a dovedit în acest sens un zel fanatic, desi în van, fiindca doua secole mai tîrziu, urmasul sau rnai celebru, Rene d'Anjou, înca mai cauta moastele respective. Chiar sj la sfîrsitul secolului al XlX-lea, aceeasi dorinta arzatoare 1-a animat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château. într-un fel sau altul, Magdalena detine cheia unui mister adînc, pastrat cu strasnicie timp de secole. Iar în parte, în acest secret este direct implicat loan Botezatorul (si/sau loan Evanghelistul). O data ce neam dat seama de existenta unui astfel de secret, am devenit nerabdatori sa

scuturam praful istoriei cît mai rapid posibil si sa aruncam o r aza de lumina asupra lui. Dar nu ne-am asumat o sa rcina simpla: gruparile si organizatiile care au pastrat acest secret timp de secole si-au dezvolta t metode eficiente de a tine curiosii la distanta de adevar. Desi au existat unele persoane care ne-au oferit cîteva indicii, nimeni nu avea sa vina sa ne dezvaluie în mod direct întregul secret. Tot ce stiam era ca dovez ile indicau existenta unui esafodaj la baza caruia se afla Sophia si loan. De ce, nu stiam, desi un indiciu consta în faptul ca, indiferent de natura secretului, acesta în nici un caz nu era unul menit sa conso lideze autoritatea Bisericii. De fapt, aceasta erezie necunoscuta pare sa constituie o amenintare serioasa nu doar la adresa catolicismului, ci a crestinismului însusi, asa cum îl stim noi. Gruparile pastra toare ale secretului considerau, în mod evident, ca se afla în posesia uno r cunostinte referitoare la originile reale ale crestinismului si c hiar la persoana lui lisus. Indiferent de natura acestui secret, este vorba, cu certitudine, de ceva relevant — si semnificativ — pentru lumea moderna. La Rennes-leChâteau, Sauniere nu-i avea ca oaspeti doar pe reprezentantii îna lt ei societati pa riziene precum Emma Calve, ci si politicieni si membr i ai familiilor regale. Mai aproape de zilele noastre, Pierre Plantard de SaintClair si Prioria din Sion au fost asociati cu personalitati de cali brul lui Charles de Gaulle si Alain Poher, un proeminent om de stat francez, de doua ori presedinte interimar.2 Recent au circulat zvonuri despre o posibila conexiune între fostul presedinte Francois Mitterrand si P ierre Plantard de Saint-Clair.3 în mod cert, Mitterrand a vizitat Rennes -leChâteau îfl 1981, cînd a fost fotografiat în Turnul Magdala si alaturi de statuia lui Asmodeus, în biserica.4 Semnificativ este, poate, si faptul ca fostul presedinte s-a nascut în Jarnac, unde a si fost îngropat în cadrul unei ceremonii particulare, în vreme ce oficialitatile au luat narte la slujba desfasurata în catedrala Notre-Dame din Paris, în conformitate cu statutul din anii 1950 al Prioriei din Sion, Jarnac era, de mult timp, unul dintre centrele sale principale.5 Jn multe cercuri se considera ca Prioria din Sion exercita o Afluenta reala asupra politicii europene si chiar internationale. Dar ce legatura ar putea avea în acest sens aspectele pe care s-a axat investigatia noastra, oricît de interesante ar fi ele din punct de vedere istoric si filozofic? Sa fie oare la mijloc acea „rasturnare din temelii a crestinismului"

promisa de colaborarea dintre Priorie si Biserica lui loan, despre care am discutat mai devreme? Unicul lucru pe care-1 au în comun Maria Magdalena si loan Botezatorul este acela ca amîndoi sînt sfinti si ca au fost personaje istorice care apar în Noul Testament. Singura directie logica de cercetare pe care am identificat-o în continuare a fost aceea de a le studia viata si rolurile , sperînd ca astfel vom afla motivul pentru care constituie, de atîta vreme, punctul focal al traditiilor secrete. Iar daca voiam sa întelegem importanta lor pentru initiatii celor mai importante grupari ezoterice, treb uia sa începem prin a citi cu atentie Biblia. CAPITOLUL 11 Neadevarurile E vangheliilor În perioada sarbatorilor pascale ale anului 1996, presa britanica1 a acordat o atentie deosebita unei descoperiri aparent senzationale: un osuar în Ierusalim, ce continea osemintele unui mic grup de oameni, printre care si „lisus, fiul lui losif ". Ceilalti erau doua Marii (una dintre inscriptii fiind în limba greaca) — posibil, în acest context, Fecioara Maria si Maria Magdalena —, un losif, un Matei si un „Iuda, fiul lui lisus". Desigur ca aceste nume, descoperite astfel împreuna, au stîrnit entuziasm în rîn dul crestinilor, desi implicatiile nu le erau, neaparat, pe plac; la urma urmei, crestinismul a fost fondat pe ideea ca lisus a înviat din morti în trup si a urcat astfel la ceruri. Descoperirea osemintelor sale ar fi deci deva statoare. Dar erau ele cu adevarat ramasitele lui lisus — si ale familiei sale? Trebuie sa admitem ca, dupa toate probabilitatile, nu era u. Ar putea fi doar o coincidenta faptul ca numele respective au o rezonanta aparte pentru crestini; în fond, erau nume foarte raspîndite în Palestina secolului I. Dar semnificatia acestei descoperiri rezida în unasa amplitudine si intensitate a dezbaterilor pe care le-a cauzat. Numeroase progra me de televiziun e si publicatii serioase au încercat sa raspun da la întrebarea: daca s-ar fi putut dovedi ca acele °serrdnte apartineau întradevar personajelor din Noul Testament, Ce însemna tate ar fi avut acest fapt pentru crestinism? Iar pentru noi unul dintre cele mai interesante aspecte ale problemei a fost Uluirea si iritarea manifestate de numerosi crestini la ideea ca lisus ar fi putut fi un om obisnuit. Pentru multi a constituit o surpriza chiar si faptul ca numele sau era unul frecvent întîlnit. Este de înteles de ce crestinii devotati prefera sa -si pastreze opiniile proprii despre lisus ca fiu al lui Dumnezeu, ignorînd afirmati ile celorlalti cu privire la el; cu toate acestea, e ciudat ca atît de multi dint re ei nu stiu nici pîna astazi în ce proportie substantiala s-a dovedit litera Evangheliei a fi incorecta. Niciodata n-au fost disponibile atît de multe informatii ca în ziua de astazi: în decursul ultimilor cincizeci de a ni au fost scrise numeroase carti ce prezinta o ga ma uriasa de idei si teorii cu privire la lisus si la miscarea sa, unele chiar amuzante. Dintre aceste a, unele sugereaza ca lisus ar fi fost un tata divortat cu tr ei copii,

parintele unei dinastii de regi ai Frantei. astfel. ele impun nu doar reinterpretarea Evangheliilor. în orice . ci efectiv rescrierea lor. caz însa. dar. losif. De exemplu. aceasta expresi e întruchipeaza ideea caracterului indiscutabil divin al lui lisus — Domnul. Vidul la care ne referim nu a putut fi identificat decît o data ce studiile în domenii adiacente au oferit istoriei un context bine d efinit. Un alt exemplu al modului în care traditia crestina s-a transformat în „adevar" istoric este cel al celebrarilor cu ocazia Pastelul sau a Craciunului. o ciuperca halucinogena (!) si chiar o femeie ! Aceasta veritabila explozie de idei bizare a fost poate rezulta tul disponibilitatii omului modern de a-si pune anumite întrebari. asa ca micul lisus s-a n ascut într-o iesle (sau. Povestea este una dintre cele mai cunoscute din toate timpurile: Maria era o fecioara care a conceput un copil prin interventia Duhului Sfînt. sensul sau initial s-a pierdut. jar magii si pastorii au venit pentru a se închina Mîntuitorului nou-nâscut. în fiecare an. în unele versiuni. aceasta era doar o formula obisnuita de respect folosita de copii fata de tatal lor ori de o femeie fata de sotul ei. echivalenta astazi. . poves tea este una dintre primele spuse tuturor copiilor si devine pentru ei. Chiar si cele mai familiare concepte ale religiei crestine capata un sens cu totul diferit în contextul istoric al Palestinei secolului I.2 Expresia nu implica absolut nimic spiritual sau divin. Dar. Descoperirile arheologice precum textele de la Nag Ham-madi si Manuscrisele de la Marea Moarta au dezvaluit o serie de detalii privi nd societatea si cultura în care a trait lisus. a devenit evident ca multe aspecte considerate unice si proprii crestinismului nu erau cîtusi de putin astfel. Chiar daca nu este pe deplin acceptata de crestinii mai sofisticati ori de teologi. milioane de crestini din lumea întreag a sarbatoresc nasterea lui lisus pe 25 decembrie. Dumnezeu întrupat. Fraza a fost extrasa din Evanghelii din convingerea ca ucenicii i-au conferit acest titlu ca o recunoastere a sta tutului sau unic. cu sir în limba engleza. hipnotizator. în decursul secolelor. la han nu exista loc si pentru ea si pentru sotul ei. într-o pestera). complotist.francmason. de pilda. dar faptul ca ele au putut aparea are o alta explicatie: studiile recent e au demonstrat existenta unor erori flagrante în istoria traditionala a vietii lui lisus. crestinii evanghelici obisnuiesc sa-si „afiseze" pe biserici cuvintele: „lisus Hristos e Domnul". Pentru ei. devenind apr oape o dovada ca lisus este unicul Dumnezeu. filozof cinic. budist. desi vidul de cunoastere faciliteaza aparitia unor astfel de teorii. asa cum a aratat apreciatul carturar Geza Vermes.

cercetatori ai Bibliei. De exemplu. Si a mai existat o supozitie: aceea ca documentele sînt scrierile unei singure . multe s-au spus pe margi nea Manuscriselor de la Marea Moarta. acesta este doar vîrful aisbergulu i. Osiris. Si totusi. Dionysos etc. precum Osiris. pastori au fost. vestea a cons tituit aproape o revelatie. nu putini sînt cei care considera acest lucru indiscutabil. Cu atîtea date si informatii noi despre originile crestinismului. Pentru majorita tea crestinilor obisnuiti. originile reale ale relig iei crestine. va veni cu adevarat un zeu mîntuitor si si-au creat astfel un fel de parodie a crestinismului ce avea sa apara mai tîrziu. fiindca teologii stiu de multa vreme ca întreaga poveste a Craciunului nu e altceva decît un mit. Tammuz. a murit ucis întro vineri si a fost „înviat" în mod magic dupa ce a ramas în lumea de dincolo timp de trei zile. majoritatea crestinilor atinge granite greu de imaginat. vestita prin semne si minuni. Cînd papa a considerat firesc sa explice ca lisus nu s-a nascut. Si acestia s-au nascut în locuri umile. prezenti la nasterea lor. concluziile care deriva din el pot fi foarte departe de realitate. de exemplu. Anumite pasaje i-au convins pe multi ca lisus si loan Botezatorul erau membri ai sectei esenienilor. Attis. pe 25 decembrie si ca aceasta data a fost aleasa deoarece coincidea cu un vechi festival pâgîn . simbolizînd carnea si sîngele zeului. Ad evarul despre toate aceste divinitati care au murit si au înviat este cunoscut de multi ani de teologi. De fapt. la un moment dat. istorici. mai tîrziu. Incredibil ni se pare însa faptul ca aceasta explicatie a venit abia în anul 1994. între care si aparitia unei noi stele. sotul lui Isis. Misterele lui Dionysos erau celebrate printr-o m agica ingerare de pîine si vin. nimic nu dovedeste macar ca manuscrisele în sine au o origine eseniana. Printre numeroasele titluri care le-au fost acordate s-au aflat si cele de "Bun Pastor" sau „Salvatorul Omenirii".de la o vîrsta frageda. în mod deliberat. în prezent. „litera de Evanghelie". de asemenea. de fapt. acum ne vom margini sa spunem ca data de 25 decembrie ca zi de nastere nu este singura similaritate dintre povestea lui lisus si cea a altor divinitati pâgîne. Iar daca materialul originar este gresit interpretat. Adonis. dar se pare ca a existat o conspiratie tacita de a-1 pastra departe de urechile „turmei" de credinciosi. cu principalul sediu la Qumran. are aceeasi semnificatie în cazul multor zei pagîni. aleasa ca zi de nastere a lui lisus. Data de 25 decembrie. anuntul sau a stîrnit o adevarata stare de tulburare. clericii tind sa se prevaleze de legea ca pagînii din vremurile stravechi stiau oarecum ca. aceasta a fost doar presupunerea facuta la gasirea lor. descoperite în 1947. Daca sînt confruntati cu dovezi privind faptul ca lisus a fost doar unul dintr-o lunga serie de zei care "au murit si au înviat". pe tarmul Marii Moarte. Unele dintre ele par a arunca o noua lumina asupra crestinismului timpuriu. de Pilda în pesteri. Însa amploarea ignorantei în care sînt tinuti. Desi vom trata în detaliu. e foarte usor sa te lasi purtat de entuziasm si sa accepti o idee anume fara a sta prea mult pe gînduri si fara discernâmîntul necesar.

nu le vom include în investigatia noastra.secte — ale esenienilor sau ale alteia dintre multele care si-au gasit refugiu în zona respectiva. care sa ateste ca documentele provin de la o singura comunitate sau ca la Qumran ar fi existat. Faptul ca derivarea unor concluzii pornind de la premise eronate comporta riscuri serioase este exemplificat în cartea The Hiram Key. Am ajuns astfel într-un punct în care ne-am dat seama ca se Hnpunea de mult o reevaluare radicala a statutului detinut de loan Botezatorul si de Maria Magdalena.. Ei sustin ca.) Desi epitetul „esenian" atasat Manuscriselor de la Marea Moarta este incorect. din an ul 70 d. ele îsi pastreaza profunda semnificatie istorica pentru întelegerea iudaismului din acea epoca. înseamna ca esenienii au fost precursorii francmasonilor. de fapt. credule etc.Hr. Asa cum am vazut însa. de fapt. Iar daca mai adaugam si convingerea lor ca lisus era esenian. si dovezile sugereaza ca are. ascunsa la Qumran în timpul revoltei iudeilor. este de alta parere. biblioteca mea personala. rationale. textele de la Nag Hammadi nu au fost niciodata considerate produsul unei singure secte. o grupare religioasa. Acest exem plu îndeamna deci la moderatie din partea cercetatorilor prea entuziasti. dar . în nici un caz nu se poate spune ca reprezinta ceea ce cred eu. respectivele manuscrise nu sînt opera esenienilor si nici nu exista dovezi ca lisus ar fi fa cut part e din acea secta. El a demonstrat ca nu exista dovezi nici arheologice. La urma urmei. asa ca întreaga lor argumentatie se prabuseste. at unci toate cartile scrise despre Manuscrisele de la Marea Moarta nu-S1 mai au rostul. Majoritatea autorilor nu au facut altceva decît sa încerce sa reconstituie credintele unei presupuse secte pe baza scurgerii de documente care-si au. concluzia e clara: lisus a fost francmason. originile în rîndul unui mare nUJnar de grupari diferite. care a studiat îndeaproape descoperirea Manuscriselor de la Marea Moarta si analizarea lor ulterioara.. de Knight si Lomas. de exemplu. E ca si cum am încerca noi sa deducem cOnvingerile cuiva privind cartil e din biblioteca sa. Dar fiindca rolul lor în studierea orig inilor crestinismului este minor. Dar unul dintre cei mai reputati profesori de istor ie iudaica. dezvalui e cu usurinta interesul pe care îl nutresc în domeniile religios si ezoteric. nici în manuscrisele respective. Golb este de parere ca documentele fac parte din bib lioteca Templului. Norman Golb. din moment ce unele manuscrise de la Qumran contin idei similare cu cele ale francmasoneriei si fiindca — dupa parerea lor — „autorii Manuscriselor de la Marea Moarta. cum cartile acopera o gama variata de opinii — sceptice. ni s-a paru t c& exista motive serioase pentru a face acest lucru — cel putin . erau esenieni fara nici o îndoiala"4.3 Daca istoricul are dreptate. —. (Pe de alta parte.

iar Maria era una dintre femeile care-1 urmau pe lisus. au fost botezati. ia r în Evanghelii nu se sugereaza nicaieri ca ei s-a r f i întîlnit vreodata. (De fapt. ne-am întors la Noul Testament si îndeosebi. nu exista nimic care sa a teste ca apostolii» ori macar Sfîntul Petru. s-ar fi pocait si si-ar fi petrecut restul vietii facînd penitenta. Prim ul element major de legatura între cei doi este caracterul complementar a l rolurilor detinute în activitatea prezinta începutul ei. Citi nd printre rînduri.) Pe de alta parte. fapt graitor. Prin urmare. despre Magdalena se crede ca ar fi fost o prostituata care. deopotriva. Despre loan Bote zatorul specialistii sustin ca era bine cunoscut în vremea sa dr ept un predicator virtuos. Nu exista nimic care sa ateste acest lucru. venit din salbaticie pentru a îndemna oamenii la pocainta. Principala tema a ceea ce am numit noi Marea Erezie Europeana este inexplicabila veneratie — la modul practic în multe cazuri — Pentru Maria Magdalena si loan Botezatorul. am fost nedumeriti de aceasta conexiune „eretica" între Botezator si Maria Magdalena. desi. nu se sugereaza nicaieri ca el ar fi invocat învataturile lui lisus cînd a luat pozitie împotriva lui Irod Antipa. desigur. dar. loan si Magdalena nu par a avea nimic în comun. se crede ca loan si lisus erau veri sau ca între ei exista un alt grad de rudenie.5 O cercetare mai atenta a fundalului pe care se desfasoara evenimentele descrise în Biblie ofera însa o serie de indicii cu privire la conexiunea dintre Maria Ma gdalena si loa nl Botezatorul. le aduce prosoape curate si gateste pentru ei. la prima vedere nici exam inarea ereziilor în sine nu scoate la iveala nimic în acest sens. ne putem imagina ca loan o cunostea pe Magdalena ca p e o femeie care spala picioarele barbatilor. Luca si loan. detinînd un rol important în anturajul sau. Marturisim ca. nu a sfîrsit ca un martir crestin. exista indicii ca macar se cunosteau. iar Magdalena lui Iisus ca predicator: loan re . De asemenea. la cele patru Evanghelii canonice dupa Matei.dupa parerea unei tena ce miscari subtera ne din Europa . din rîndurile careia au fa cut parte cîteva dintre cele mai luminate rctinti ale omenirii. Marcu. loan Botezatorul este înfatisat ca un ascet care moare din cauza inflexibilelor sale standarde morale —. Totusi. Dar a fost acest lucru într-adevar mai mult decît un soi de încapatînata si persistenta revolta împotriva Bisericii pur si simplu de dragul revoltei? A existat oare ceva substantial la baza acestei erezii? Pentru a afla raspunsul la acea sta întrebare. initial. conform traditiei crestine. Imaginile celor doi difera considerabil. Poate ca auzise despre reputatia pe care ea o avusese în trecut si dezaprobase prezenta ei „necurata" în preajma lui lisus — cu exceptia situatiei în care o botezase el însusi. Pe lînga faptul ca în traditia acceptata a crestinismului nu exista nimic care sa-i lege -cu exceptia aparentei lor veneratii pentru lisus —.

de ce nu este ea mentionata clar si mai înainte? Poate fiindca autorii Evangheliilor au fost nevoiti sa recunoasca rolurile centrale pe care loan si Maria Magdalena le-au avut în activitatea lui lisus. Toate celelalte femei din Biblie sînt identificate dupa statut ul lor de sotie. Maria Magdalena. Ea este însa. dar n u putem sa nu remarcam ca însasi mentionarea sa de catre autorii Evangheliilor sugereaza ca Maria era o femeie independenta. Evangheliile afirma ca femeile care-1 urmau pe lisus „slujeau din avutul lor". pe de alta parte. Apoi sa nu uitam accentul ciudat pus pe patronimicul ei. citim cum loan a fost decapitat de oameni i lui Irod. Ca si cum autorii textelor biblice se asteptau ca cititorii sa stie la cine se refereau. Magdalena. de exemplu. într-un rol ce sugereaza o oarecare intimitate cu lisus si tot ea este primul martor al învierii.6 Ioan este cel care initiaza „cariera" de predicator a lui lisus nrin ritualul botezului. desi ar fi preferat sa nu-i mentioneze deloc. apar si dispar din paginile Bibliei atît de brusc. amintindu-se doar ca lisus a vindecat-o la un moment dat. simplu. considerata în mod aproape unanim ca una si aceeasi cu Maria Magdalena.scotînd din ea sapte draci". Botezul pe care îl face loan cu apa este în mod cert similar cu ungerea cu mir pe c are o practica Maria din Betania. Despre originea acestuia vom discuta mai tîrziu. nici unul nu a fost inclus în Evanghelii decît marginal. astfel încît nu i-au putut trece complet cu vederea. ea intra în scena în mod real abia ca tartor al rastignirii. Pe de o parte. tot ea unge cu mir si aloe trupul mort al lui lisus în vederea înmormîntarii. Cu exceptia unei scurte mentiuni în Evanghe-«a dupa Luca. Dar ce anume în privinta celor doi a fost atît de irita nt pentru autorii Evangheliilor si pentru Parintii Bisericii? Aceasta marginalizare deliberata este si mai clara în cazul Ma rieiei Magdalena. ale caror vieti sînt descrise pe larg în Ve chiul Testament. dar pe de alta. în Biblie nu exista aproape nici un fel de inforrnatii despre ea. am presupus în mod naiv ca orice discipol de sex feminin al lui lisus ar fi primit acelasi tratament pentru simplul motiv ca era femeie si deci cetatean de rangul al doilea în Palestina secolului I. rolul ei este unul important în viata lui lisus. principala cone xiune este aceea ca amîndoi oficiaza un anumit fel de ungere. fiind parca tolerati acolo. încît creea za un efect disonant. Pe de o parte. Principala similaritate între cele doua personaje este însa alta: cu toate ca ambele au detinut o importanta functie rituala în viata lui lisus. Nu se precizeaza nici ce rol a avut ea în mod exact. mama sau sora a unui anume barbat. Sa fi facut Magdalena parte dintr-un grup de femei bine situate material. La început. Nu ni se spune cum a ajuns în rîndul ucenicilor. . Maria Magdalena. Dar daca asa ar fi stat lucrurile. înseamna ca situatia se schimbase din zilele lui Rut si Naomi. dar pe de alta nu ni se spune nimic despre modul în care lisus a deplîns moartea lui sau despre cum si-a îndemnat discipolii sa-i cinsteasca memoria. mai cu seama la înmormîntarea lui lisus. ceea ce sugereaza ca detineau un „avut" cu care sâ-1 ajute. are un rOl central în evenimentele din perioada mortii si a învierii sale.simbolizeaza sfîrsitul. pe propriilei picioare. Magdalena apare brusc în scena la momentul rastignirii.

Acela si proces de marginalizare pare a-i fi fost aplicat si lui l oan Botezatorul. un paravan în spatele caruia se ascunde rivalitatea Dintre cei doi si dintre gruparile lor de discipoli. loan îi trimite pe doi dintre discipolii sai pentru a1 întreba pe lisus: „Tu esti Cel ce va sa vina sau sa asteptam pe altul?"9 Episodul este stînjenitor pentru teologi. sugerînd ca „protesteaza prea mult". Dupa decapitarea conducatorului lor. ucenicii Botezatorului au ramas grupati într-o entitate distincta. se stie ca fusese unul dintre discipolii Botezatorului. Evangheliile sinoptice merg chiar mai departe: pentru ele. Se pare ca. ni se spune ca unii dintre ei i-au cerut trupul. în primul rînd. de fapt. într-un pasaj care. de pilda (personaj central în numeroa se credinte „eretice"). ei îl considera pe . Despre tînârul loan „cel Preaiubit". este rareori mentionat de Biserica. indiferent de situatia ei financiara. Evanghelia dupa Marcu — probabil cea mai veche. atunci marginalizarea ei su b pana autorilor Evangheliilor devine si mai evidenta. desi probabil ca autorii lor stiau bine cine era ea si de ce anume era importanta. pe care e bazeaza si cele ale lui Matei si Luca — insista mai putin asupra olului secundar. M aria Magdalena — atunci cînd numele ei este specificat — este întotdeauna mentionata prima în rîndul celorlalte femei. iar cîteva pasaje din Noul Testament se refera la existenta unor dispute între discipolii lui lisus si cei ai lui loan. Multi dintre ei sublini aza aparenta supraestimare a rolului sau de simplu înainte-mergator. cea care îi unge picioarele lui lisus. de fapt. Prioria din Sion crede ca Maria Magdalena este una si aceeas i persoana cu Maria din Betania. luîndusi poate chiar numele de „loan" din respect pentru acesta din u rma.Din acest motiv. ei au încercat sa ascunda pe cît posibil rolul si identitatea e i reala. femeia care îl unge pe lisus este o anonima. Pe cînd se afl a în închisoarea lui Irod. Un studiu atent al Evangheliilor releva unele aluzii la aceast a riva litate. chiar înaintea Fecioarei Maria. deloc surprinzator.7 Dar. al lui loan. grupul de ucenici? Multi specialisti sînt de parere ca acesta este adevarul. Ma i sugestiv în sa este faptul ca loa n este înfa tisat ca a vînd unele dubii cu privire la rolul lui lisus de Mesia. exceptie facînd acele situatii în care exista un motiv pent ru ca aceasta ordine sa fie schimbata. Daca asa stau lucrurile. sora lui Lazar. multi specialisti au dedus ca subordonarea umila a lui loan fata de lisus. lectura fara idei preconcepute a Bibl iei sugereaza ca multi dintre primii — si cei mai cunoscuti — ucenici ai lui lisus proveneau din rîndurile adeptilor lui loan. comparativ cu textele mai ii. în mod deliberat. Cercetatorii moderni ai Noului Testament recunosc ca relatia dintre lisus si loan este greu de definit. în mod semnificativ. subordonat. repetata în Biblie pîna la satietate. pe tema modului lor de viata diferit. este.care întretineau. Pe de o parte.

De fapt. pe care nu arn auzito însa la nici unul dintre cercetatorii Bibliei.. enigmatic: „Totusi. cel mai mic ln împaratia cerurilor este mai mare decît el". o insulta chiar mai grava. vinul se pastra în burdufuri din piei de animale. spunînd ca: „Nu s-a ridicat între cei nascuti din femei unul mai mare decît loan Botezatorul"10. poate nu atît de evidente. dar la fel de sugestive. 12 în acest caz. spusele sale fiind. nu este nici unul mai mare decît loan Botezatorul" trebuie perceputa ca o insulta directa. binecunoscutul pasaj în care lisus îl Preamareste. Poate ca fraza „între cei nascuti din femei. a comparat expresia „cel mai mic în împara tia cerurilo r" cu alt e exemple similare si a ajun s la concluzia ca ar fi vorba despre o perifraza — o expresie impersonala — ce se refera la vorbitorul însusi. lisus le spune multimilor. Prin urmare. este limpede ca spusele sale se refereau la Botezator. dar eu sînt mai mare decît el". într-o oarecare masura. Poate ca cele patru Evanghelii au fost redactate cu scopul de a minimiza aceasta rivalitate si de a-1 p lasa pe lisus pe o pozitie superioara. deoarece implica slabiciune.loan ca trimis al lui Dumnezeu pentru a-i netezi calea lui lisus si pentru a-1 prezenta multimilor ca fiind Mesia — recunoscîndu-i astfel. „O fi loan mare. Apoi adauga însa. Mai exista însa si o alta posibila interpretare. atunci cu greu poate fi crezut ca i-a facut un compliment lui loan. învierea — sînt uniti prin sentimentele neplacute iscate în rîndul celor care au scris Evangheliile-Dar este oare posibil sa întelegem de ce si sa reconstituim a/J adevaratul lor rol si reala lor semnificatie? Principala problema e aceea ca Noul Testament nu constituie o . cel putin la cincizeci de ani dupa crucificare (aproximativ perioada în care au fost scrise).11 Cu alte cuvinte. este clar faptul ca Botezatorul si Magdalena — cel care 1-a botezat pe lisus si cea care a fost primul martor al evenimentului crucial pentru crestinatate. cu privire la rivalitatea dintre cei doi. S-a sugerat13 ca ar mai exista înca o aluzie jignitoare usor voalata la loan — evidenta pentru iudeii secolului I — în cuvintele lui lisus din cadrul unei dispute între ucenicii sai si cei ai lui loan: „nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi"14. îndrumarea divina — . de fapt. Se stie ca expresia „na scut din femeie" putea fi considerata o insulta. cu sensul ca „pînâ si cel mai marunt dintre ucenicii mei e mai mare decît el". în acea vreme. Iata . Daca Geza Vermes are dreptate si lisus a declarat ca el e si mai mare.. Semnificatia exacta a Acestor cuvinte a stîrnit numeroase dispute. Eminentul cercetator al Noului Testament. Geza Vermes. aparent. pe loan în fata multimilor. Fara îndoiala ca rivalitatea dintre ei le era cunoscuta autorilo r Evangheliilor. iar pe de alta „înaintemergatorul" se întreaba daca a facut sau nu alegerea cea buna! Mai exista înca si alte indicii. iar loan era mereu îmbracat în piei de animale. de exemplu. chiar în cuvintele rostite de lisus. în contextul acelei discutii. întregul fragment capata o cu totul alta conotatie. sîntem siguri ca autori i Evangheliilor ar fi fost mult mai fericiti daca ar fi putut omite orice mentiune despre loan. Aceasta ponegrire pare subliniata de urmatoarele cuvinte — „cel mai mic în împaratia cerurilor este mai mare decît el".

era naggar.20 Aceasta ultima Evanghelie a fost considerata dintotdeauna un soi de enigma. se stie ca în prima epistola a lui îoan. si Acesti trei Una sînt" a fost adaugata mai tîrziu. dar altele extrem de semnificative. Desi problema nu a fost transata definitiv. In decursul secolelor. cine au fost cei care le-au scris". nimeni nu a reusit sa gaseasca în mod cert si definitiv raspunsul la o serie de întrebari cît se poate de simple: unde anume au fost scrise Evangheliile. Celelalte trei — numite cu un termen generic Evanghel iile sinoptice — relateaza mai mult sau mai putin aceeasi poveste.Hr. cînd si. ca re înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat".15 Apoi. mai cu seama. de asemenea. de asemenea. de parere ca textele lui Matei si Luca sînt inspirate din cel al lui Ma rcu. dar gresita. fiind scrisa probabil în jurul anului 70 d.N. Perioadele în care au fost scrise Evangheliile canonice au constituit. Wilson scrie: „Unul dintre cele mai curioase aspecte ale cercetarilor cu privire la Noul Testament este faptul ca. selectie. episodul „femeii prinse în preacurvie" apare numai in Evanghelia dupa îoan — iar versiunile anterioare ale acesteia nu-1 contin nici ele. si deci trebuie sa fi f ost scrise mai tîrz iu incluzînd însa si materiale provenite din a lte surse. au cazut de acord ca Evanghelia dupa Marcu este cea mai veche. Termenul utilizat în limba aramaica. ca si cea a nasterii sale pe 25 decembrie. subiectul unor ample dezbateri si controverse.sursa de informatii credibila.16 Autenticitatea sa este înca dezbatuta si astazi. fragmente noi au fost adaugate textel or originale — unele nu tocmai importante. si ele au fost supuse unui continuu proces de adaptare.17 în context. ca lisus era un umil du lgher. fraza „Caci trei sînt care marturisesc în cer: Tatal. traducere si . iar învatatura sa stîrnea numeroa se comentarii în rîndul celor care îl ascultau. terpretare. La fel ca toate textele antice.19 Primele manuscrise complete care ne-au parvenit dateaza din secolul al IV-lea. De exemplu. în care au fost scrise initi a l textele.Hr. Specialistii sînt. Evanghelia dupa loan este considerata a fi fost scrisa cel mai tîrziu. f iindca nicaieri nu se mai mentioneaza nimic despre vreun mestesug al lui lisus. cel de-al doilea sens este mai plauzibil. cîndva între anii 90 si 120 d. Un exemplu important cu privire la confuziile cauzate de traducere este parerea încetatenita. ideea ca lisu s era dulgher este astazi la fel de încetatenita în traditia crestina. dar sînt în mod evident copii ale unor texte mai vechi. specialistii s-au vazut nevoiti sa încerce sa le stabileaca provenienta analizînd limbajul folosit în fragmentele care au rezistat pîna astazi. desi timp de secole învatatii 1-au studiat cu asiduitate. cuvîntul naggar este utilizat numa i atunci cînd oamenii discuta în mod direct despre eruditia lui. Cuvîntul si Sfîntul Duh. De aceea.18 Si totusi. în acest sens. prezentînd evenimentele în aproximativ aceeasi ordine si înfatisîndu-1 pe lisus în . A.

Numerosi comentatori moderni sînt de parere ca el nu a intentiona t sa fondeze o noua religie. dupa toate standa rdele. Problema este însa ca Evanghelia dupa loan este singura care pretinde ca se bazeaza pe marturia directa a cuiva prezent la majoritatea evenimentelor importante din viata lui lisus: „ucenicul preaiubit". De asemenea. Evanghelia dupa loan este diferita însa si prin imaginea pe care i-o confera lui lisus. obisnuita cu divinizarea eroilor si a conducatorilor ei. De aceea. Doua exemple în aceasta privinta sînt nunta din Cana. Faptul ca ceilalti trei cronicari nu au avut cunostinta de a ceste episoade atît de importante i-a nedumerit totdeauna pe specialisti. Dumnezeu întrupat — pentru a stîrni interesul lumii romane. Datorit a detaliilor oferite. Un bun exemplu în acest sens este numarul si numele diferite ale femeilor care vin la mormîntul lui lisus în cel e trei versiuni. în vreme ce Evangheliile sinoptice relateaza povestea unui învatator religios facator de minuni. Deoarece Evanghelia dupa loan se concentreaza asupra acestor aspecte. Evanghelia dupa loan este. cînd noua religie începea sa se afirme în Imperiul Roman. dar este cea mai putin iudaica si cea mai elenista dintre toate. fiindca învataturile lui „au prins" în restul Imperiului Roman. stranie. încearca sa explice semnificatia evenimentelor pe masura ce le descrie. ca urmare a mesajelor sale derutante. Evanghelia dupa loan relateaza însa evenimentele într-o alta ordine si include episoade pe care celelalte trei nu le mentioneaza. textul lui loan are un caracter mult mai pregnant mistic si gnostic. la care lisus face prima sa minune — transformînd apa în vin — si învierea lui Lazâr. considerat în mod traditional a fi loan cel Tînar. Evanghelia dupa loan contine în mod cert cele mai multe detalii de circumstanta. de fapt. Astfel se explica. idei precum zeificarea lui lisus: trebuia sa fie cunoscut ca fiu al lui Dumnezeu — literal. tonul e i este contrazis flagrant de datele si informatiile prezentate cititorului. sustin ei. dar a adaugat mai tîrziu si propria sa interpretare a faptelor. s-a presupus ca a fost scrisa într-o perioada mai tîrzie din dezvoltarea crestinismului. care devine la loan unul dintre elementele cruciale ale textului. Evanghelia dupa loan este recunoscuta ca fiind cea mai pretioasa din punct de vedere istoric si totusi e considerata cea mai îndepartata cronologic de viata lui lisus. care se încadreaza în contextul iudaic al vremii. variind de la ideea ca l oan a avut cea mai bogata imaginatie pîna la aceea ca s-a bazat pe marturii oculare. crestinismul apârînd aproape accidental.21 Ideea acceptata în prezent este aceea ca lisus era un lider religios iudeu respins îndeosebi de poporul lui. cum ar fi numele unor persoane care apar anonime în celelalte versiuni. Mult timp a constituit un motiv de confuzie chiar si pentru cei mai eruditi specialisti. are cea mai ostila atitudine .mod similar —. desi exista si între ele numeroase discrepante în privinta anumitor episoade. desi exista si alte interpretari. unii specialisti22 sustin ca textul lui loan ar fi cel mai vechi. în mod evident. cu un accent puternic pe divinitatea lui lisus. Demonstreaza o cunoastere mai exacta a practicilor religioase iudaice.

populatia nu are posibilitatea de a-si forma propria opinie cu privire la textele care s-au pastrat pîna în prezent. neechivoc si divin inspirat. a fost descoperita în întregime abia o data cu textele de la Nag Hammadi. Dintr-o data.fata de evrei — diatribele sale Ia adresa lor demonstreaza o ura veritabila — si totusi precizeaza mai clar decît celelalte Evanghelii ca roma nii. incluzînd si ma rturii directe privin d misiunea lui lisus. ei au stabilit ca numai patru Evanghelii vor ' fi incluse în Noul Testament. Dar bucuria stîmita de acest lucru este temperata de motivul pentru care a fost acceptata de teologi: este similara cu cele patru Evanghelii accepta te si de aceea s-a permis introducerea ei în canonul neoficia l (desi Biserica Catolica a declarat-o eretica). început în secolul al IV-lea la Niceea. explicit sau implicit. La niv el general. Si. ale caror co nsecinte amare le mai suportam înca sj astazi. cu sensul de adevar cert. punctele de vedere exprimate. De exemplu. continua înca si astazi. unele dintre a ceste surse au un caracter extrem revelator. Multi crestini cred în prezent ca Noul Testament este rezultata} unei inspiratii divine. spre deosebire de Evangheli ile sinoptice. Dar foarte . Totodata. respin gînd pentru totdeauna peste cincizeci de texte care aveau aceeasi probabilitate de a fi autentice la fel ca cele patru selectate. Datele concrete nu sustin însa aceasta ipoteza: în anul 325 d. în general. în 1945. Crestinii cunosc bine notiunea de „litera de Evanghelie". totusi. mentioneaza ca lisus si-a atras primii Ucenici dintre discip olii lui loan si ca rivalitatea dintre cele doua Snjpuri a continuat. despre a carei existenta se stie deja de mult timp. descriind pe larg aparenta sa inferioritate si ignorînd cu desavîrs ire soarta ulterioara a acestuia. Aceasta confuzie este în sa explicabila prin numarul mare de &Ufse folosite pentru compilarea Evangheliei lui loan. Alte texte datînd din aproximativ ace easi perioada au fost recuzate fiindca opiniile religioase exprimate în ele contravin celor din Noul Testament. termenul erezie însemna initial alegere. în textele respinse au devenit sinonime cu erezia. Nu ne îndoim ca participantii la concili^ s-au lasat in fluentati în aceasta misiune de propriile lor obiective si prejudecati.. acestea sînt. acelasi proces de selectie. Evanghelia dupa Toma. limpede. sînt responsabili pentru uciderea lui lisus. în cele din urma. este cea m ai stridenta în ceea ce priveste marginalizarea lui loan Botezatorul. text e ce provin din mediul gnostic.Hr. Conciliul de la Niceea a decis care dintre numeroasel e texte existente aveau sa fie incluse în ceea ce urma s^ devina Noul Testament. (De fapt. a sa cum vom vedea.) într-un sens. sugerînd astfel ca Botezatorul era un personaj imiportant prin sine însusi. nu iudeii.

27 Ca urmare. ca si ucenicii sai sa-si fi amintit gresit unele învata turi sau afirmatii (desi nu e greu de crezut ca popoarele cu o puternica traditie orala. nu se materializase înca. iar situatia evoluase de atunci. ci ca urmare a acuzatiilor de ordin politic venite din partea romanilor26 — nu s-a gasit înca raspuns la unele dintre cele mai importante întrebari în privinta lui Putem spune ce nu era lisus. nu pot explica semnificatia multora dintre lucrurile pe care el le-a fac ut. deci. Textele Evangheliilor au fost scrise.24 Se poate. daca nu se armonizeaza cu spiritul textului în integralitatea sa. Abia în ultimele doua secole Biblia a fost supusa aceleiasi examinari riguroase ca oricare alt Document istoric si s-a încercat încadrarea vietii si activitatii lui isus în contexul epocii sale. a evanghelizat majoritate3 tinuturilor din rasaritul Mediteranei? în epistolele sale. Din pacate. stiind ca textul sau nu este cîtusi de putin mai mult sau mai putin plauzibil decît orice alt material scris la cincizeci de ani dupa petrecerea evenimentelor relatate. De asemenea. deoarece nu se poate sti care pasaje se bazeaza pe realitatea istorica si care pe simple zvonuri sau pe extrapolari ale zvonurilor ori chiar pe inventii crase. Prin urmare. el nu lasa sa se înteleaga ca ar fi stiut despre viata si faptele lui lisus altceva decît doar ca a fost rastign it si a înviat din morti. dar nu stim înca ce anume era el. studiul Noului Testament trece în prezent printr-g perioada de criza. pe aceea a Paginilor din lumea greaca si romana. precum: „A pretins lisus. s-a considerat ca el este Fiul lui Dumnezeu. printre altele si pentru ca „venirea împaratiei lui Dumnezeu". lisus nu a fost executat la initiativa conducatorilor religiosi ai iudeilor. În cea mai mare parte a ultimilor doua mii de ani. Mai mult decît atît. La urma urmei. s-a întîmplat exact contrariul -de pilda. Acest interval de timp în sine ridica. la fel de posibil este si ca spusele altcuiva sa-i fi fost atribuite în mod eronat lui lisus. au fost Evangheliile create pentru a sustine versiunea sa de crestinism sau pentru a o contracara? Autorii lor au fost în mod cert constienti ie activitatea lui Pavel. asa cum am vazut. Sa fie oare o coincidenta faptul ca Evangheliile au fost scrise abia dupa ce primul misionar. ca ar fi Mesia? A afirmat el ca este Fiul lui Dumnezeu?" De asemenea. una dintre putinele modalitati prin care se poate verifica daca o afirmatie este autentica sau nu e „principiul disimilaritatii": daca ea contrazice sau nu mesajul general al Evangheliilor. nu pot oferi o explicatie convingatoare a rasti . sa aibâ o memorie buna în acest sens). Ar fi fost de asteptat ca un asemenea proces sa clarifice imaginea pe care o aveam cu privire la persoana lui lisus si la motivatiile sale. Multe dintre cuvintele pe care credem noi astazi ca le-a rostit însusi lisus este posibil sa nu fi fost notate ca atare sau sa fi fost pur si simplu nascocite. probabil ca nu 1-a interesat pe autor. s-a presupus ca Evangheliile sînt de inspiratie divina si ca relateaza adevarul absolut despre lisus. proorocita de lisus. desigur. despre învataturile si despre mesajul sau adresat omenirii. la cel putin patru decenii dupa rastignire. de asemenea. el însusi. trimis pentru a mîntui omenirea de pacate printr-un act de suprem sacrificiu si pentru a pune bazele unei noi Biserici menite sa înlocuiasca religia Vechiului Testament si. ca iudeii. Pavel.putini specialisti mai considera în prezent ca Noul Testament este însusi cuvîntul lui Dumnezeu. probleme uriase în încercarea de a evalua autenticitatea Evangheliilor. totusi. Nu exista înca în rîndul specialistilor un consen s în privinta unor întrebari fundamentale.

exista o a lta organizatie. fiul lui Dumnezeu. Desi argumentatia sa este rela . atunci se poate spune ca nu si-a îndeplinit rolul. înca din tinerete. Ambii siau dat seama ca majoritatea cercetatorilor crestini nu au reusit sa analizeze caracterul istoric al lui lisus în contextul larg al culturii iudaice din vremea respectiva. în spatele lui lisus si al grupului sau de d iscipoli. 1965) ). Mai uimitor este însa faptul ca cei care studiaza Noul Testament nu pot explica motivul pentru care o noua religie s-a fondat în numele lui lisus. Vermes îl prezinta pe lisus ca un hasid — un urma s de tip arnâ nic al profetilor din Vechiul Testament. îl considera pe lisus ca fiind jn primul rînd un personaj inatia politic care viza eliberarea Palestinei de sub dom roma na si care si-a creat în mod deliberat o imagine conform tiparelor mult-asteptatului Mesia.gnirii. Ambii erau intelectuali evrei care. cum ar fi alungarea negustorilor din Templu sau instituirea euharistiei la Cina cea de taina. concluziile la care au ajuns sînt complet diferite. Cartea lui S chonfield a scos la iveala o serie de motive s uplimentare pentru a pune la îndoiala „litera de Evanghelie". a ceste titluri fiindu-i atribuite mai tîrziu de adeptii sai. diferit a de ceilalti iudei. mai mult de cît atît. Daca el era îndelung asteptatul Mesia al evreilor. Hugh Schonfield si Geza Vermes. El sustine ca nimic în Noul Testament nu sugereaza ca lisus ar fi pretins despre sine ca ar fi Mesia si. Studiile sale au demonstrat ca. Si totusi.28 Multe dintre actiunile sale simbolice. credinta în el i-a determinat sa se constituie ca o grupare aparte. Paralela dintre cei doi profesori este extrem de interesanta. animata de propriile sale obiective si int erese în manipularea istoriei lui lisus. torturat si ucis. Schonfield.° serie de carti de mare succes. fiindca a fost umilit. cunoscuti pentru ind eoendenta lor fata de iudaismul institutional si pentru miracolele pe care le faceau. adeptii sai au continuat sâ-1 venereze si. Totusi. Amîndoi au sperat sa descopere adevarul pnn compararea atenta a Evangheliilor cu religia iudaica a epocii lul lisus si ambii au publicat — pe lînga lucrarile cu titlu academic . destinate publicului larg. mergînd pîna acolo încît si-a aranjat de bunavoie moartea prin crucificare. fiindca nimic din actiunile sau din cuvintele sale — asa cum au fost ele înregistrate în Evanghelii — nu i-ar fi deranjat pe conducatorii religiosi ai iudeilor sau pe romani într-atît încît sa-1 condamne la moarte. Un exemplu al acestei derute este evident în lucrarile celor mai de seama specialisti contemporani în studiul Noului Testament. au demonstrat un interes crescut pentru originile crestinismului si si-au devotat cea mai mare parte a activitatii profesionale studierii acestui domeniu. nu pot fi corelate cu nimic din religia iudaica. pe de alta parte. în care si-au prezentat rezulta tele activitatii lor de-o viata: Schon field The PassoverPlot („Complotul Pastelui". cu atît mai p utin.

merita s-o trecem în revista pe scurt. New Y ork). Multi oameni sînt constienti astazi de motivele de ordin politic atribuite lui lisus. cu toate ca era cea mai aglomerata perioada a anului în Ierusa lim. de asemenea. Cel de-al doilea nume al lui Iuda . care apa re brusc. se stie ca printre discipolii sai se af lau membri ai unor diverse factiuni — unele atît de extremiste. doctor Morton Smith (devenit apoi profesor de istorie antica la Universitatea Columbia. dupa care omul avea sa-i conduca în încaperea pregatita. de obicei redat ca „Iscarioteanul". I ata deci un alt exemplu al modului în care Evangheliile nu ofera o imag ine completa a activitatii lui lisus. situata la aproximativ douazeci de kilometri de Ierusalim. încaperea unde are loc Cina cea de taina este si ea pregatita si-1 asteapta. fusese în mod evident pregatit înainte. lisus întîlneste în mod repetat anumite persoane care nu fac parte nici din grupul de discipoli. cînd a ajuns si în Palestina. nici din masa mare a adeptilor sai si care sîn t în general bine situate din punct de vedere material si social .31 Toate acestea sugereaza ca ucenicii nu cunosteau adevarul cu privire la cele ce urmau sa se întîmple si ca lisus actiona în conformitate cu un plan prestabilit. numele unei astfel de grupari. parca de nicaieri. deoarece numai femeile îndeplineau asemenea sarcini). mult mai interesanta. Realizînd potentiala importanta a documentelor reunite în acea biblioteca în decursul secolelor. ar putea deriva — asa cum cred azi majoritatea specialistilor — din sicarii. lucrarea unui alt cercetator. si de aceasta data trebuia rostita o parola. Personajele centrale ale acestei organizatii ar fi constituit g rupul din Betania.32 Cartile lui Vermes si Schonfield sînt relativ bine cunoscute si usor disponibile. pe care Schon field o numeste „cartierul general" al lui lisus. în studentie.tiv cunoscuta. împlinind astfel profetia lui Zaharia (9:9). se bucura însa de o audienta mult mai slaba. în care cei din Betania erau principalii actori.în 1958. Asinul pe care este asezat.30 Apoi. Simon Zi lotul este un alt exemplu al personajelor violente care îl înconjurau pe lisus. si monopolizeaza aranja mentele pentru înmormîntarea lui lisus. ca si „parola" necesara pentru a-i fi dat — desi ucenicii lui nu Stiau nimic despre acest lucru. Smith a vizitat pentru prima data manastirea în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Pe întregul parcurs al evenimentelor descrise în Evanghelii.29 Acest grup pare sa-si fi luat masurile necesare pentru a se asigura ca lisus îsi îndeplineste rolul asteptatului Mesia. cu un a ccent deosebit pe intrarea în Ierusalim. încît în prezent ar fi considerate teroriste. lisus le spune ucenicilor sa intre în ora s si sa ca ute un barbat care duce un urcior cu apa (care ar fi iesit în evidenta aidoma unui neg în vîrful nasului. a facut o descoperire semnificativa în biblioteca de la Mar Saba. un exemplu în acest sens este losif din Arimateea. Smith . o comunitate izolata si închisa a Bisericii Ortodoxe Rasaritene.

Doctrinele sectei se bazau pe v arianta alternativa a Evangheliei lui Marcu. în primul rînd. Descoperirea este semnificativa din trei motive. Din analiza stilului folosit -care contine multe dintre idiosinc rasiile cunoscute ale lui Clement -. Astfel. desigur. în plus. se mentioneaza ca lisus s-ar fi mîniat.) Scrisoarea este un raspuns adresat cuiva pe nume Teodor. mai bine cunoscuta. a gasit copia scrisorii unuia dintre Parintii Bisericii din secolul al Il-lea. în scrisoarea sa . Copia data din cea de-a doua jumatate a secolului al XVII-lea si era scrisa pe paginile albe de la sfîrsitul unei carti din 1646 (o practica obisnuita atunci cînd un document foarte vechi începea sa se deterioreze). Din Evangheliile canonice. demonstreaza ca pîna si o personalitate precum Clement din Alexandria sa aratat gata sa minta pentru ca asemenea texte sa nu devina cunoscute. care li ceruse probabil lui Clement sfatul în privinta unei secte eretic e. condamnat e. într-adevar .33 De fapt. pentru a nu ajunge la cunostinta „neinitiatilor". carpocratienii (numiti astfel dupa fondatorul lor. De asemenea. dar contine cel putin doua fragmente eliminate în mod deliberat. numai cea a lui Marcu îi atribuie lui lisus piotii si sentimente umane firesti. Evanghelia secreta a lui Marcu seamana foarte bine cu varianta canonica. (De exernplu la un moment dat. paleografii au stabilit ca originalul fusese întradevâr scris de el. sugereaza originalitatea acesto ra.desi îi ac uza pe carpocratieni ca falsificasera anumite parti din ea si o interpr etasera în mod eronat —. Acesta era un cult gnostic ale carui practici includeau rituri sexuale. Carpocrates).a revenit pentru a le studia în 1958. desi recunoaste în scrisoarea catre Teodor ca Evanghelia secreta a lui . de Parintii Bisericii. Clement recunostea existenta si autenticitatea aceste i Evanghelii si ca în cuprinsul ei se aflau învataturi ezoterice ce nu era u menite sa fie cunoscute de crestinii de rînd. cenzurate si adaptate si ca materiale considerate de aceeasi valoare cu Evangheliile canonice au fost ferite de ochii credinciosilor de rînd. anumite elemente în extrasele di n Evanghelia secretai citate în scrisoare. Cea mai interesanta descoperire a sa aici au fost o serie de f ragmente dintr-o Evanghelie secreta. Clement d in Alexandria. pentru lumina pe care o arunca asupra primilor ani ai Bisericii Crestine si a metodelor folosite de Parintii Bisericii atunci cînd au instituit canonul dogmei crestine. dovedeste ca textele au fost. atribuita lui Marcu. în celelalte nu se regasesc as e-enea aspecte si este greu de crezut ca un Parinte al Bisericii precum Clement ar fi inventat asa ceva.

pentru discipolii deosebiti — sau pentru cel de-al treilea element semnificat iv — unul extrem de relevant pentru investigatia noastra — este caracterul celor doua fragmente citate de Clement în scrisoarea sa. important. în care novicele sufera o moarte si o renastere simbolice. îl sfatuieste totodata sa nege existenta ei în discutiile cu toti ceilalti. S1 iesind din lerihon El. Primul este o relatare a învierii lui Lazar. este la fel de interesant. cît si un timp îndelungat petrecut în izolare cu initiatorul. deoarece anticele mistere presupuneau în mod obisnuit atît nuditatea novicelui. Asa cum am vazut.. misterul împaratiei lui Dumnezeu". . fiindca umple un enigmatic gol în desfasurarea evenimentel or relatate în Noul Testament — gol remarcat de mult de specialisti. în Evanghelia canonica dupa Marcu (10:46) apare o fraza curioasa: „S i (lisus si ucenicii sai) au ajuns la lerihon. Dupa parerea noast ra însa.Marcu exista. înainte de a-i fi încredintate învataturile secrete. Ideea ca este mentionat totusi cel putin într-o alta Evanghelie. In al doilea rînd.. confirma faptul ca Evangheliile canonice si celelalte carti ale Noului Testament nu ofera o imagine comple ta a Bataturilor si a motivatiilor lui lisus si ca (asa cum sugereaza ^odu l în care au fost redate unele dintre cuvintele lui în Evangheli-lle ca nonice). includea el oare — asa cum ar putea banui unii cititori — si o initiere homosexuala? Morton Smith a presupus ca da. ghidîndu-se dupa aluzia la unica bucata de pînzâ care acoperea trupul gol al tînarului si la faptul ca acesta petrecuse o noapte singur cu învatatorul sau. Povestea seamana bine cu cea din Evanghelia dupa loan. o astfel de interpretare este exagerata si prea modernista. acesta es te unul dintre episoadele care apar doar în Evanghelia dupa loan. învierea lui Lazar pare mai degraba o etapa a unui rit initiatic. Un asemenea rit era prezent în multe dintre religiile practicate în lumea antica greaca si romana. dar ca a fost eliminat din ea în mod deliberat. dar în aceasta versiune exista si o urmare a miracolului pro-priu-zis: dupa sase zile. al doilea era cel ezoteric . de asemenea. tînârul a venit la lisus „purtînd o pînza de in pe trupul gol" si a ramas împreuna cu el o noapte. sustine caracterul autentic al Evangheli ei lui loan. timp în care a fost „învatat. desi în aceasta versiune numele sau nu este mentionat.34 În consecinta. Celalalt fragment citat de Clement. explica de ce texte atît de importante au fost cenzurate si sugereaza existenta unor învataturi secrete. Unul era cel exoteric. fi ind considerat de critici o dovada a neautenticitatii acesteia. fiind descris doar ca un „tînar" din Betania. exista cel putin doua niveluri de interpretare a ivataturilor sale. Faptul ca unul dintre fragmentele citate de Clement reda învierea lui Lazar este. destinat adeptilor de rînd. rnai scurt. fara a implica însa si o activitate sexuala. rezervate nucleului de initiati din jurul lui lisus.

dar este mai semnificativ decît pare la prima vedere. sedea j os pe marginea drumului". Atîta vreme cît este recunoscuta ca atare. a vietii si a activitatii lui lisus. au fost pastrate în secret de asa-n . suspicioase sînt. „Tînarul pe care îl iubea lisus" este Lazar. obiectiva. o fraza aparent inofensiva a fost eliminata într-o etapa timpurie a istoriei Bisericii. atunci înseamna ca ea ar fi una dintre cele trei femei pe care lisus le-a evitat la Ierihon. pasajele în care omisiunile sînt evidente.) Surorile lui Lazar sînt Marta si Maria din Betania si. se poate spune ca este un text propagandistic. astfel este numit el în Evanghelia dupa loan. daca acceptam ca aceasta Marie este Maria Magdalena. Dupa parerea noastra însa. Clement credea ca Marcu a scris aceasta Evanghelie secreta Pe cînd locuia în orasul Alexan dria din Egipt. de pilda. Semnificativ este însa fa ptul ca. eliminate din textul original al Noului Testament în ca drul Conciliului de la Niceea . Scrisoarea lui Clement confirma acest lucru si reda pasajul eliminat: „Si sora tînarului pe care îl iubea lisus si mama lui si Salome erau acolo. daca este analizata cu atentie. propaganda poate duce la o serie de concluzii rezonabile. Cum nu are rost sa ni se spuna ca lisus a intrat în Ierihon si apOi imediat ca a plecat de acolo. poate dezvalui ceea ce trebuia. asa cum îl stim noi astazi. sa ascunda. citat anterior. fara a avea un motiv clar. mama acestuia si o femeie pe nume Salome? Specialistii au reactionat la descoperirea lui Smith ignorînd implicatiile materialului si declarîndu-1 prea lipsit de importanta pentru a fi analizat în mod corespunzator. Într-o oarecare masura. acest fragment nu are implicatiile teologice ale celuilalt. Dar mai exista o raza de speranta. Deoarece este atît de scurt. Bartimeu orbul. de fapt. iar lisus nu le-a primit". fiul lui Timeu. (Si fiindca expresia este folosita si cu re ferire la ucenicul pe a carui marturie se bazeaza aceasta Evanghelie — lo an Evanghelistul — putem presupune ca „Preaiubitul ucenic" si Lazar sînt una si aceeasi persoana. Ce motiv ar fi putut ave a Parintii Bisericii pentru a prefera sa le ascunda credinciosilor faptul ca a exi stat un eveniment în care au fost implicati lisus si sora lui Lazar — poate Maria Magdalena —. nu este o flatare fidela . Versetul omis pare inofensiv si nu a atras interesul pe care 1-a stîrnit fragmentul cu Lazar. pentru o ratiune anume. ni se pare evident ca din relatare lipseste ceva. arft putea crede oare ca textul este o referire voalata la aceasta traditie secreta? Descoperirea Evangheliei secrete a lui Marcu nu face decît sa confirme ca Noul Testament. Este încurajator sa stim însa ca o mare parte dintre materialele „interzise".ucenicii Lui si multime mare. textul ridica unele întrebari incitante. pe baza caruia este aproape imposibil sa reconstituim o imagine veridica a primilor ani de crestinism. Tinînd seama ca »mitul fondator" al Prioriei din Sion si al Ritului Memphis stabileste o legatur a între preotul egiptean Ormus si Sfîntul Marcu.

încît la început ne-am îndoit de propriile noastre concluzii. despre a caror erezie consta doar în aceea ca stiau adevarul pasajele cenzurate. ucenice ignorate acum aproape complet de Biserica. Daca se refera totusi la ele. trubadurii medievali si catedralele gotice. lacob. Daca ludeii secolului I aveau retineri de ordin sociologic si religios în Privinta conceptului de importanta a femeilor — retineri explicabile ln contextul culturii lor traditionale —. Conexiun ile din tre ea si cultul Madonei negre. încît cei care cunosteau adevarul sa fi fost vînati cu îndîrjire si chiar ucisi din acest motiv? Bazîndu-ne pe indiciile oferite de studiul nostru asupra organizatiilor secrete din Europa. Ioana. Luca etc. Ani întregi am cautat sa punem ordine în cantitat ea uriasa de informatii diverse adunate din cele mai variate surse — de la materiale teologice standard la interviuri cu „eretici". rolul discipolilor de sex feminin a fost minima lizat în mod nepermis de criticii din epoci mult mai tîrzii decît cea în care au fost scrise Evangheliile. nicidecum Maria Mag-dalena. dezbaterea referitoare la hirotonisirea emeilor în Biserica Anglicana .pentru a cita un singur exemplu -Demonstreaza ca aproape nimic nu s-a schimbat de 2 000 de ani. de la Noui Testament si textele gnostice si apocrife la lucrarile alchimistilor si ale ermeticilor. De fapt. Daca multi dintre acei „eretici". am încercat sa reevaluam istoria lui lisus si învataturile sale. Dar cine era ea si care e secretul ei? În Evan gheliile incluse în Noul Testament exista putine referiri explicite la Maria Magdalen a. Dar ce anume era atît de amenintator pentru Biserica în textele cenzurate. din modul în care este mentionata ne dam seama clar ca ea era cea mai importanta dintre ucenicele lui lisus. ceva considerat de Biserica periculos. o semnifica tie uriasa. criticii recenti nu mai au aceasta scuza. n umeroa se legende s-au tesut în jurul acestei femei enigma tice. Salome etc. misterul ce 1a înconjurat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château — si Prioria din Sion — sugereaza ca exista ceva anume în privinta ei. cu toate ca aceste nume sînt mentionate chia r de . Totusi. atît de diferita de versiunea sustinuta de Biserica. Pentru credinciosii de pretutindeni. cu ideile lor secrete despre povestea originala a lui lisus. „ucenicii" sînt în mod automat si exclusiv barbati: Petru. de fapt. însa enigmatica.. S i totusi. în cele din urma am vazut con-turîndu-se un tipar si imaginea sa ni s-a parut atît de uluitoare. CAPITOLUL 12 Femeia pe care o saruta lisus Femeia pe care o cunoastem noi sub numele Maria Ma gdalena avea. sînt. adevaratii crestini? Ce ne-ar putea dezvalui o analiza obiectiva a evenimentelor petrecute în Palestina secolului I? Sosise vremea sa sfîsiem valul prejudecatilor si sa privim dincolo de traditii si de mit.. pentru stravechile miscari „eretice" din Europa. Dupa cum am va zut. o face de obicei cu a luzia subînteleasa ca termenul „ucenic" are o rezonanta mai clara atunci cînd îi este aplicat unui barbat.umitii eretici.

ci preoti si chiar episcopi. Mentionarea explicita a numelui lo r demonstreaza ca ele au detinut un rol semnificativ în activitatea si mesajul lui lisus — asa cum s-a întîmplat. în acea ep oca de început. de fapt. mama episcopului respectiv —. poate chiar în antichitate". Cele patru personaje prive sc cu seninatate. ca un preot femeie. un profesor de istorie a Bisericii din Italia. De exemplu. daca s-ar fi putut. în ciuda faptului ca. Forma de masculin a termenului „episcop" în latina este episcopus. Maria si o a patra cu un val pe cap si cu o aura patrata — un procedeu artistic ce arata ca persoana era înca în viata atunci cînd a fost realizat mozaicul. Dar lit era a a numelui a fost partial stearsa printr-o serie de zgîrieturi pe su prafata placutelor de mozaic. t imp de sute de ani femeile au fost nu doar membre ale congregatiilor.autorii Evangheliilor. s-a sustinut ca lisus si-a ales ucenicii doar dintre barbati. O inscriptie îngrijita mentioneaza ca persoana din stinga este Theodora Episcopa. scrie: „Sub o arcada înalta dintr-o bazilica romana închinata sfintelor Prudentiana si Praxedis. Giorgio Otranto. descrierile eronate privindu-i pe discipolii lui lisus au fost citate ca „dovada" ca femeile nu pot intra în rîndurile clerului. ci of iciau în timpul slujbelor religioase. printre altii.1 Reprezentantii masculini ai clerului pot încerca pîna în pînzele albe sa explice astfel de reprezentari grafice ale femeilor ca preoti -unji chi ar au încercat sa sugereze ca Theodora era. dar identitatea celeilalte este mai putin evidenta. se afla un mozaic ce înfatiseaza patru f iguri feminine: cele doua sfinte. Nu s-a pomenit niciodata. de altfel. ar „întina" pîinea si . În cartea sa When Women Were Priests („Cînd femeile erau preoti". o serie de femei sînt mentionate nominal ca fâcînd parte din anturajul sau si cu toate ca traditia iudaica a epo cii respective era de asa natura încît prezenta femeilor ar fi fost ignorata în întregime. Karen Jo Torjesen. femininul e episco-pa. ceea ce sugereaza ca s-a încercat distrugerea terminatiei de feminin. si în decursul cîtorv a generatii din epoca timpurie a crestinismului. asa cum am vazut. detasîndu-se pe fundalul auriu stralucitor. specialist în problematica femeilor în crestinismul timpuriu. jn timpul menstruatiei. Asa cum a dovedit. Atît imaginea cît si precizia gramaticala a inscriptiei indica fara dubii ca episcopul Theodora era o femeie. Figura Mariei si cele ale sfintelor sînt usor de recunoscut. în decursul nesfîrsitelor dezbateri privind femeile-preot (chiar sj cele implicate fiind foarte atente sa nu foloseasca termenul „pagîn" de preoteasa). 1993). Femeile nu se achitau doar de sar cini echivalente în secolul I cu prepararea cafelei si a gustarilor. dar faptele vorbesc de la sine. ceea ce înseamna „episcop Theodora".

ele au luptat doar pentru un drept pe care 1-ar fi avut cu secole în urma. ca fiica. (în mod uimitor. Vom discuta despre ace asta chestiune mai tîrziu. Dar. la numai doua voturi diferenta. Desi acest lucru poate sugera o ignoranta din partera autorului în ceea ce priv este identitatea ei. Putine alte personaje ale Noului Testament sînt mentionate pe numele complet. sora.2 Abia în noiembrie 1992 Biserica Anglicana a luat o decizie în privinta spinoasei probleme a femeii or-preoti si. adevaratul statut al femeilor în zilele de început ale Bisericii Cr estine pare sa fi fost cunoscut în secolul al XVI-lea : în tratatul sa u despre superioritatea feminina. Noi nu consideram ca aceasta era unica lor functie."3) Motivele prezentei femeilor în prim-plan în cultul lui lisus au fost cît se poate de serioase. Una dintre supozitiile condescendente ale reprezentantilor masculini ai clerului este aceea ca femeile mentionate în Epistole si în Faptele Sfintilor Apostoli nu faceau decît sa gospodareasca pentru apostoli. modernista. fapt care i-a determinat pe unii reprezentanti ai sexului tare sa încerce sa le denigreze. ci îi este specificat direct numele. mama sau sotie. pe care antichitatea nu ezita sa le nu measca preotesc. despre care am amintit în Capitolul 7.vinul împartasaniei. Pretutindeni în text femeile sîn t descrise ca „urmîndu-1". Femeilor ca Luculla si Phillippa li se aduc multumiri pentru sustinere si este evident ca multe dintre ele erau bogate si poate suprinzator de independente Pentru epoca respectiva. nu o reinterpretare radic ala. acest lucru implica o „anume situatie materiala"4. cuvintele folosite în materialul original indicînd o participare deplina la activitatile si practicile grupului. a permis hirotonisirea lor. precum Maria Magdalena. din modul în care este descrisa Maria Magdalena. Maria Magdalena este. însa. încît orice crestin si-ar fi dat imediat seama despre cine era vorba. asa cum se sugereaza astazi. Desi nu avem intentia de a z abovi asupra controversei respective. este mai probabil ca ea era atît de cunoscuta în epoca. acum însa ne vom multumi sa spunem ca femeile au detinut în mod cert un rol eclezia stic în prima perioada a Bis ericii Crestine. un alt aspect reiese limpede din relatarile Evangheliilor: Maria Magdalena era o femeie independenta . Asa cum am vazut. asa cum subliniaza Susan Haskins. dorim sa ne exprimam sustinerea pentru cele care au încercat sa le explice „superiorilor" barbati ca tot ceea ce solicita ele este o revenire la situatia initiala. si dintre acestea doua ies în . cel putin egal ca statut cu cel al barbatilor. Si. în vreme ce ei predicau si botezau. e clar ca ea a fost una dintre primele femei care i-au sustinut financiar pe lisus si pe ucenici. Cerînd sa le fie permisa hirotonisirea. Agrippa mentioneaza: „[nu sîntem] nestiutori cu privire la numeroasele starete si calugarite dintre noi. în vreme ce relatia ei cu ceilalti este înca neclara. Ea si celelalte femei „îi slujeau din avutul lor" — exprimare care sugereaza o sustinere materiala. în Evan ghelii singura femeie care nu e identificata prin relatia de rudenie cu un barbat.

la cineva care vegheaza asupra unor oameni mai neajutorati — poate chiar la „Bunul Pastor". iar celibatul în cazul unui barbat de peste treizeci de ani era pe atunci nemai. probabil cu Maria Magdalena. (De fapt. cu reconstruirea Sionului? La fel de sugestiv este ca Magdaleder înseamna „turnul turmei".mtîlnît. istoricul Josephus s-a referit la El Mejdel numindu-1 Tarichea.) Exista însa un oras Magdolum în nord-estul Egiptului. literal. Sentimentul de culpabilitate asociat cu sexul este atît de adînc înradacinat în cultura noastra. Desi nu era deloc noua. Multi critici au subliniat ca tacerea totala pastrata de Noul Testament în privinta starii civile a lui lisus este foarte ciudata. fiindca în Vechiul Testament exista urma toarea profetie (Miheia 4:8): „Iar la tine. precum „locul porumbitei". atunci cînd autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca ea ar fi fost sotia lui lisus. The Woman with the Alabaster Jar / femeia cu va sul de alaba stru"). Cronicarii vremii obisnuiau sa descrie persoanele la care se refereau prin Prisma aspectelor care le deosebeau de celelalte.5 Semnificatia numelui Magdala permite si ea o serie de interpretari. înca din timpul vietii Mariei Magdalena. împaratia fiicei Ierusa limului!" Asa cum preciza Margaret Sarbird în studiul sau din 1993 cu privire la cultul Magdalenei. încît orice sugestie o eventuala partenera sexuala a lui lisus — chiar si în contextul unui mariaj monogam. Dar ce semnificatie are numele ei? „Magdalena" pare a însemna „din Ma gdala" si s-a presupus dintotdeauna ca se refera la or asul pescaresc El Mejdel din Galileea.evidenta: lisus Nazarineanul si loan Botezatorul. supozitia a ajuns pentru prima data la urechile marelui public si a agitat spiritele. Starbird adauga: „în ebraica. «maret». mai cu seama. «turn» sau «înalt».6 Se poate chiar ca numele Mariei sa fie o referire la un loc si deopotriva la un titlu. Sa fi fost oare cunoscuta. Da r nu exista nici o dovada în a ce st sens si nici nu se stie da ca orasul respectiv era numit Ma gdala în epoca lui lisus. în apropiere de granita cu ludeea — probabil acelasi cu Migdol din Cartea lui Ezechiel. Maria Magdalena a stîrnit deja o controversa apriga în cultura moderna. turnul de paza al turmei. sint Magdaleder . ceea ce duce cu gîndul la un turn de veghe. daca nu chiar „lucrare diavoleasca". cuvintele originale. conexiunea ei cu „turnul" si. tra duse ca turnul turme i". «magnific»". „locul turnului" sau „turnultemplu". Trebuie sa ne la . epitetul Magdala în seamna. Ideea unui lisus casatorit continua sa fie considera ta cel putin improbabila. Si totusi. colina fiicei Sionului. asa cum era si de asteptat. la tine se va întoarce stâpînirea de odinioara. liber consimtit — este considerata dezgustatoare si profanatoare. exista numeroase motive pentru a crede ca lisus era implicat într-o r elatie intima.

iar perspectiva lor era una esential ludaicâ. acest exemplu a fost pentru ca Vermes sa afirme ca lisus a avut un mod de viata similar. Vermes se vede nevoit sa recunoasca faptul ca cei mai multi hasidim pe care i-a luat ca termen de comparatie erau casatoriti si aveau copii. Pentru evrei. în acest fel specialistul încearca -uneori cu succes. exista în cui' tura respectiva un singur sfînt care sustine celibatul: Pinhas ben lair. iar evreii aveau cunostin ta despre relatiile homosexuale. Specialistii evita în general problema celibatului. Geza Vermes a ajuns la concluzia ca se încadreaza cel mai bine în tiparele hasidim — urmasii profetilor din Vechiul Testament. alteori nu — sa priveasca rolul si actiunile lui lisus din perspectiva unui asemenea rol. De fapt. încît omul a devenit celebru din acest motiv. dificultatea de a-i dovedi statutul marital este evidenta. Dar atunci cînd subiectul este adus în discutie. Cînd abordeaza însa problema celibatului (pe care îl accepta în cazul lui lisus). lisus si adeptii sai aveau numerosi dusmani. în cercetarea noastra. deoarece implica de a a duce pe lume o n oua gene ra tie a poporului ales al domnului. astazi.amintim ca ne bazam. celibatul si lipsa urmasilor ar fi constituit un lucru scandalos. iar gruparea sa ar fi avut fo arte slabe sanse de a supravietui dupa moartea fondatorului ei. însus i acest fapt ar fi stîrnit agitatie în rîndul autoritatilor. Nu exista date care sa sugereze ca mesajul au modul de viata al lui lisus ar fi promovat celibatul. Casatoria a fost dintotdeauna un element esential al modului d e viata iuda ic. In cazul u nui predicator celebru si charismatic. nu exista acuzatii cunoscute de homosexualitat e în rîndul lor — asa cum s-ar fi întîmplat în mod cert daca barbatii în cauza ar fi fost cu totii celibatari. staturii lui Pinhas era atît de neobisnuit. celibatul era inacceptabil. asa cum era situatia în perioada dominatiei romane. Daca lisus si ucenicii sai ar fi fost celibatari si daca ar fi propovaduit burlâcia. care a trait la un secol dupa lisus si nici macar nu a fost hasid!9 Desi pare greu de crezut. Pe imaginea lui lisus asa cum a fost ea schitata de autorii Evanghe-ulor si de sursele ace stora. lucru pe care mai-marii sinagogilor nu puteau decît sa-1 condamne. Si totusi. comparîndule cu cele ale altor hasidim cunoscuti. în încercarea sa de a-1 defini pe lisus ca personaj istoric. unii rabini din secolul al II-lea „comparau chiar refuzul de a proc rea cu crima" Genealogiile mentionate frecvent în Biblie dovedesc ca iudeii erau un popor dinastic. paralela devine dificila. aceea ca lisus era necasatorit. Potrivit Noului Testament. situatia ar fi iscat un scandal urias. care punea un pret deosebit pe relatiile familiaje strînse. ale noastre. desigur. Acuzele de ace st gen nu sînt rezervate pentru publicatiile de scandal din zilele noastre. De exemplu. ca nu toti specialistii sînt la fel de usor de convins. daca asa . car e ar fi ajuns la urechile Romei si. mai cu seama atunci cînd asupra poporului plana o amenintare. în conformitate cu Geza Vermes. fie si numai pentru a le condamna. luînd ca atare conceptia traditionala a Bisericii. din aceeasi epoca si din aceeasi regiune. Pilat si oamenii sai nu erau niste naivi. De fapt.

Am putea crede ca explicatia consta în ideea Bisericii Crestine ca femeile sînt inferioare si ca procrearea constituie un rau necesar. Maria Magdalena era partenera lui sexuala si ucenicii erau deranjati de influenta pe care ea o detinea asupra conducatorului lor. Iar daca nu era u casatoriti. Evangheliile gnostice. se asteapta de la el sa asigure vinul pentru ospat. în mod cert am fi stiut si noi. a fost. dar. precum esenienii. (Traditia eretica subliniaza faptul ca lisus si Maria Magdalena erau parteneri sexuali. fapt cu totul bizar.Unii specia listi au folosit acest argument pentru a sustine ca jisus însusi era esenian. repetam. în care identitatea partenerei lui lisus este precizata. apare doar în Evanghelia dupa loan. Dovezile atesta însa ca atitudinea ant icasatorie este.10 Statutul sau în aceasta relatare pare a fi cel al mirelui. Secta nu este mentionata însa nici macar o data în Nou l Testament. pe care o vom discuta mai tîrziu. Exact aceasta este situatia descrisa în Evangheliile gnostice. Ma i exista în sa o a lta posibila interpretare pentru tacerea desâvîrsita pastrata de Evanghelii în privinta starii civile a lui lisus: poate ca încheiase un fel de casatorie nerecunoscuta de evrei sau poate ca avea o partenera sexuala în afara cadrului marital. Interesant este ca acest eveniment crucial. probabil ca nefiind de sex masculin au preferat s-o ignore. La începuturile sale. Caracterul deliberat al tacerii cu privire la Maria Magdalena si la relatia ei cu lisus este evident. catarii si alte organizatii secrete se refer a la ea numind-o „concubina" sau „consoarta" si prefera sa foloseasca termen i ambigui. de fapt. daca lisus ar fi fost cel mai de seama membru al ei. erau celibatari. dar purul misoginism nu co . Este adeva rat ca membrii unor secte iudaice. ci aveau doar o relatie sexuala si spirituala. trebuie sa spunem ca ceea ce pare evident astazi nu era la fel în contextul istoric al secolului I. fara a fi mentionat în celelalte trei. nunta sa. precum „uniune" în loc de „casatorie". în care lisus face primul sau miracol. nu ca ar fi fost sot si sotie. Din motive aparent inexplicabile. de fapt. rezultatul. stim astazi acest lucru doar pentru ca era ceva atît de neobisnuit. Ar mai putea exista însa o alta interpretare a nuntii din Cana. asa cum am vazu t. de ce Evangheliile nu precizeaza nimic despre sotia sa u f amilia sa?". Nici unul dintre aceste argumente nu ofera totusi raspuns la o serie de întrebari: „Daca lisus era casatorit. Biserica nu avea nici un fel de prejudecati în privinta femeilor. încît a atras numeroase critici si comentarii. Cît despre motivele pentru care relatia lui lisus cu Maria Magdalena a fost ascunsa. înainte de a deveni o institutie cu o ierarhi e bine structurata. la care lisus a transformat apa în vin. „Cin e era sotia?" „De ce sa fi vrut ucen icii sa stearga orice informatii despre ea?" Poate ca o evitau fiindca relatia ei cu lisus li se parea stînjenitoare si dera njanta pentru misiunea lor. s-a sustinut la un moment dat ca nunta din Cana.ar fi stat situatia.) Cît despre dovezile în sprijinul ideii unui lisus casatorit. nu cauza acestei disimulari.

descoperirea facuta de Morton Smith jgjnonstreazâ ca relatarea învierii lui Laza r a fost eliminata di n Evanghelia dupa Marcu în urma unui act deliberat de cenzura. Identitatea Mariei Magdalena. este greu de crezut ca numele locului le-ar fi fost necunoscut celorlalti cronicari. Si totusi» în unica sa versiune canonica — în Evanghelia dupa loan — episodul con stituie unul dintre cele mai importante momente din întreaga activitate a lui lisus. de fapt. Maria si Marta — sînt vagi este în sine extrem de sugestiv. contradictiile si discrepantele complica si ma i situatia. problema. Atunci de ce primii crestini — care s-au strad uit sâ-1 îndepa rteze din cel putin una dintre celelalte gvanghelii _ s-au simtit amenintati de el? Poate fiindca în derularea evenimentelor aparea si Maria Magdalena? Sau pentru ca asezarea în sine — Betania — ridica anumite probleme? Evanghelia dupa L uca (10:38) descrie un episod în care lisus intra în casa unor surori. dincolo de si mplul misoginism. dar nu aminteste nimic despre un frate si nici nu specifica numele locului. Desigur. Asa cum am vazut. Biserica Catolica a decis la scurt timp dupa fondarea sa ca aceste t rei nume desemneaza una si aceeasi persoana. se mentioneaza doar „într-un sat". La urma urmei. dar în 1969 si-a schimbat optica . Acum nu ne mai ramînea decît sa aflam ce anume îi conferea aura aceasta de pericol si ce factori. Maria si Marta. De nenumarate ori în decursul investigatiei noastre am descoperit indicii care sugerau ca Maria Magdalena era considerata. Cu alte cuvinte. Din tre cei patr . inacceptabila.nstituie o explicatie suficienta. Probabil ca motivul are legatura cu identitatea ei si/sau cu tipul relatiei dintre ea si lisus. Trebuie sa mai fi existat un alt factor la originea „campaniei" anti-Magdalena. Ce era deci în neregula cu orasul respectiv si cu familia care locuia acolo? (Poate un indiciu ni-1 ofera faptul ca loan Botezatorul si-a început propo-vaduirea într-un loc numit Betania.) Tot Evanghelia dupa Luca (7:36-50) ofera cea ma i vaga descriere a episodului în care o femeie îi unge picioarele lui lisus. a Mariei din Betania (sora lui Lazar) si a „pacatoasei anonime" care îl unge pe lisus cu mir în Evanghelia dupa Luca a constituit întotdeauna subiect de dezbateri aprinse. autorii Evangheliei devin mult prea evazivi atunci cîn d încea rca sa ascunda faptul ca toate referirile la Betania. ci persoana pe care o avea ca sotie reprezenta. într-un fel sau altul. Biserica Ordodoxa Rasariteana a considerat dintotdeauna ca între Maria Magdalena si Maria din Betania nu exista nici o legatura. se aflau la baza stravechilor temeri stîrnite de iubita lui lisus. dar con fuzia este semnificativa prin ea însasi aidoma unei persoane care se stie vinovata. la evenimentele si la fa milia care locuia acolo — Lazar. nu faptul ca era casatorit. formula evaziva care stîrneste imediat suspiciuni. Si personajul Lazar este omis în mo d intentionat din Evanghelia dupa Luca.

cu cît autorii textelor au încercat în mod deliberat sa creeze confuzie cu privire la identitatea ei. Maria si Marta. au facut-o într-o forma cît mai „denaturata". de aceeasi persoana capata consistenta. Poate ca motivele acestei nelinisti sînt acelea si pentru care gruparile eretice considera evenimentul atît de important. Betania este semnificativa si pentru faptul ca de acolo a por nit lisus în drumul sau spre Ierusalim — spre Cina cea de taina s i spre rastignire. ori pur si simplu nu le-au cunoscut sau nu le-au înteles ei însisi. printre care asinul pe care a intrat lisus în capitala. Maria . Phipps. printre care si Hugh Schonfield. N ici Marcu (14:3.11 Philipps subliniaza. fiind nevoiti sa includa în relatarea lor si eposidul respectiv. . de asemenea. numai Luca plaseaza evenimentul în Capernaum. Unii specialisti sînt de parere ca între Maria Magda lena si Maria din Betania se poate pune semnul egal. ca este posibil ca cele doua patronime — „din Betania" si „din Magdala" — sa fie aplicate aceleiasi persoane. astfel încît. vinele aranjamente. e femeia care l-a uns. da r mentioneaz a ca even imentele s-au petrecut în Betania.9) si nici Ma tei (26: 6-13) n u preci zeaza umele femeii în ca uza . ungerea a avut loc în casa lui Simon Leprosul.) Iar o data ce ideea existentei unei asemenea denaturari este acceptata. Evanghelia dupa loan (12:1-8) este mai explicita . cercetatorii resping ideea ca autorii Evangheliilor au eliminat sau au modificat în mod intentionat anum ite aspecte ale evenimentelor relatate. Maria din Betania si femeia anonima care îi unge picioarele lui lisus sînt. Versetele ce descriu învierea 'ui La zâ r subliniaza (11:2) ca sora a cestuia . asa cum am vazut. una si aceeasi persoana. Si. stergîndu-1 apoi cu parul ei. Episodul are loc în Betania . cu doua zile (la loan sînt sase) înainte de Cina cea de ta ina. Totusi. Acest lucru este cu atît mai credibil. William E. în conformitate cu cei doi eva nghelisti. la începutul propovaduirii lui lisus. unele elemente sugereaza ca familia din Betania nu era chiar atît de nestiutoare si ca a pus la cale. Ei totusi nu pot explica de ce au preferat evanghelistii sa fie neclari în aceasta privinta. în functie de context. de pilda. (Unii. cu toate ca ucenicii pareau sa nu stie nimic despre cele ce aveau sa se întîmple. recunosc însa ca exista anumite detalii despre grupul din Betani a pe care cronicarii ori le-au ascuns în mod voit. în ca sa lui Lazâr si a surorilor lui. Totusi. Se pare deci ca totul în ceea ce priveste Betania si familia respectiva a fost de natura sa-i nelin isteasca pe autorii textelor sinoptice.u evanghelisti. în mod evident. desi înainte de acest moment nu a fost amintita decît în treacat. la nivel general. Maria fiind cea ca re îl unge cu mir. considera ciudat faptul ca Maria din Betania — aflata neîndoielnic în relatii strînse cu lisus — nu e mentionata ca fiind prezenta la rastignire si ca Maria Magdalena apare brusc la picioarele crucii. fara a mentiona numele femeii care a aparut pe cînd sedea el la masa si i-a uns capul si picioa rele cu pretiosul mir. era însa aceasta Maria Magdalena? Majoritatea criticilor moderni considera ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt doua femei diferite. posibilitatea ca Maria din Betania si Maria Magdalena sa fie.

Leonardo da Vinci. care susti ne cu tarie ca Maria Magdalena si Maria din Betania sînt una si ac eeasi persoana. dupa ce relateaza episodul în care femeia pacatoasa îl unge pe lisus. cel putin la nivel inconstient. asa cum sînt ele prezentate de Noul Testament. apologii Prioriei cred ca asa au stat lucrurile. în toate vechile traditii ce relateaza calatoria Mariei Magdalena în Franta — precum „Legenda de aur" — se considera ca ea era una si aceeasi persoana cu Maria din Betania. c are este . cît si intentiona ta Ungere a cadavrului sînt ritualuri foarte importante în cultura iudaica si ele în sine constituie o conexiun e între cele doua femei. extrem de semnificativ e faptul ca persoana care îl unge pe lisus — ca o subliniere a adevaratului sau destin — este o femeie. Desi nu e deloc imposibil ca între Maria Magdalena si Maria din Betania sa poata fi pus semnul identitatii. organizatia a fost adusa în atentia publicului larg pr in intermediul cartii The Holy Blood and the Holy (Jrail. Se pare deci ca asociatia între cele doua era prea puternica pent ru ca Luca sa o poata ignora. se cons idera ca „Miriam" era Maria Magdalena. unde a dat nastere unei fetite. de asemenea. Asa cum am vazut. si d e la presupusa confrerie din ca re facea acesta parte. fiindca aceasta din urma e cea care vine.Investigatia noastra a pornit de la studiul traditiilor secrete. Prioria din Si on. publicata în 1996. Atît ungerea persoanei în viata. în acest context. Editia revizuita. Exista însa dovezi care sa ateste aceasta supozitie? Evanghelia dupa Luca ne ofera un indiciu. în niod cert. pe Maria Magdalena (8:1-3). Si. pentru prima data. Mai semnificativ înca . cîteva zile mai tîrz iu. la mormînt pentru a unge trupul lui lisus. Astfel se face o asociere implicita între aceasta femeie din Betania si Maria Magdalena. nu doar actul ungerii în sine. Iata. Ideea încetatenita ca Magdalena era prostituata provine din asocierea (sau confuzia) ei traditionala cu Maria din Betania. în °rice caz. sa nu uitam ca. printre care si „documentul Montgornery" care. lisus în susi stabileste o conexiune între apropiata sa înmormîntare si persoana care îl unge. în orice ca z. este preferabil sa ne Pastram obiectivita tea si sa a nalizam ma i în profunzime rolurile si personalitatile celor doua femei. sustine premisele de la care a pornit The Holy Blood and the Holy Grail. ca lisus a fost casatorit cu „Miriam din Betania" si ca aceasta din urma a fu git în Franta. respectiv de la unul dintre reprezentantii ei. contine o serie de materiale noi. daca ne amintim. Documentul specifica . de pilda. în Evanghelia dupa Marca (14:8): „Ea a facut ceea ce avea de facut: mai înainte a uns trupul Meu spre înmormîn tare". cronicarul o mentioneaza imediat.

încît în nici un caz nu si 1-ar fi putut permite omul de rînd.) . Exista în acea sta privinta un element major.descrisa ca o „pacatoasa". Se stie ca urnele „Hri stos" provine din grecesul Christos. trebuie sa analizam personajul Maria din Betania.14 Daca femeia respectiva n u era evreica. întelegem extrema precautie a cronicarilor si deliberata „voalare" a datelor în privinta ei. la urma urmei. obtinut dintr-o planta rara provenita din India. Evangheliile sinoptice nu specifica numele femeii care îl unge pe lisus. daca ar fi fost patroana bogata a unui bordel. în acest context.12 în contexul culturii iudaice a vremii. Intentionat sau nu.)13 De asemenea. desigur. Desi termenul original din limba greaca pentru „pacatos" —harmartolos. Marta si Lazar. care a fost trecut în mare pa rte cu vederea. Phipps este de parere ca mirul de nard costa echivalentul venitului anual al unui agricultor. ca re la rîndul sau este tra ducerea termenului „Mesia" din ebraica . Christos înseamna doar „cel uns". daca Maria din Betania era o femeie de conditie usoara. ea este identificata în mod explicit ca fiind Maria din Betania. ambii se bucurau de o reputatie buna si erau prieteni apropiati cu lisus. dar acesta nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca femeia era o prostituata care-si culegea clientii din strada . (Pe baza acestei interpretari. Discrepanta în sine are darul de a ri dica anumite suspiciuni. Magdal ena. Prin urmare. Harmartolos era un termen provenit din „jargonul" arcasilor si îl desemna pe cel care a ratat tinta. William E. în Evanghelia dupq loan. ori fiin dca nu fa ce parte pur si simplu dintre iudei. ne putem întreba c are era adevarata natura a „pacatului" ei. Dar ceea ce sugereaza ca pacatul ei era de natura sexuala este detaliul referitor la pa despletit — si. numele nu implica un caracter divin. Pentru a deslusi adevarul în acest sens. cel putin în viziune a evanghelistilor. se refera la o persoana care nu respecta legea si riturile iudaice. (Mirul. atitudinea ucenicilor fata de ea. expresia folosita pentru a o desemna pe cea care îl unge pe lisus este „o femeie pacatoasa din cetate". accentul pus pe parul ei despletit — purtare neobisnuita la femeile respectabile — sugereaza totusi un pacat de ordin sexual. care înseamna „cel care a încalcat legea" — nu implica neaparat ideea de prostitutie. aceasta atmosfera de suspiciune umbreste adevarata semnifica tie a momentului un gerii. orice persoana „un sa" într-un post — de la Pilat din Pont la regina Marii Britanii — este un „Hristos". dar de care depinde însasi esenta crestin ismului. însa nu i se mentioneaza statutul moral. în ciuda convingerilor încetatenite însa. era atît de scump. Desigur. fiind totodata una si aceeasi cu Maria. dar precizeaza ca era o pacatoasa. ori fiindca îi urmeaza practicile respective. Maria ar fi continuat sa locui asca în aceeasi casa împreuna cu sora si cu fratele ei. exista un aspect dezagreabil în privinta Mariei din Betania. pe care 1-au s1 gazduit. pare greu de crezut ca. atitudinea evanghelistilor fata de ea este de înteles. In Luca.

de altf el. Aceasta mustrare — pe lînga ca dezminte ideea avansata de unii. Si totusi. Numai despre doua persoane se aminteste în Noul Testament ca ar fi oficiat rituri importante în viata lui lisus: loan. Noul Testament citeaza chiar cuvintele pe ca re se presupune ca lear fi rostit lisus însusi cu aceasta ocazie (Marcu 14:9): „Adevarat zic voua: Oriunde se va propovadui Evanghelia. în 1953 —. mai cu seama Iuda. ni se spune ca ucenicii. se pare ca pîna si Pusele lu i lisus sînt supuse aceluiasi proces de selectie si reinter-Pretare ca înt regul material al Noului Testament. impljcatiile lor sînt trecute sub tacere. spre pomenirea ei". ca lisus ar fi fost un fel de protomarxist — justifica fapta Mariei si sugereaza ca numai el si ea i-au înteles . respectiv uns. Si totusi. Mesia era multasteptatul lider politic si militar. confe. nu ar fi fost mentionata deloc. Si exista un motiv serios în acest sens: este de la sin e înteles ca persoanele care oficiaza botezul si ungerea au autoritatea de a face acest lucr u. Pe lînga faptul ca ambele îi confera celui botezat. care 1-a uns la sfîrsit.rindu-i deci titlu l de Hristos. care 1a botezat la începutul propovâdurii sale. Tinînd seama de modul în care ea este condamnata în predicile preotilor de pretutindeni. în loc sâ-1 vînda si sa strînga astfel bani pentru saraci. în toata lumea. am putea spune ca toti cei care fusesera botezati de loan în apa Iordanului devenisera si ei „Hristosi". Iar în Evanghelii nu se mentioneaza decît o singura ungere a sa. Daca ungerea ar fi constituit un gest oarecare. Vom trata ceva mai departe problema autoritatii lui loan. asa cum am mentionat. deocamdata. ambii au fost marginalizati de autor ii Evangheliilor. se va spune si ce a facut (femeia) acea sta . dar urmînd aceeasi logica.Ideea caracterului divin al lui Hristos provine dintr-o interpretare ulterioara a crestinilor: pentru iudei. ales de Dumnezeu. lisus le-a raspuns ca saraci vor exista întotdeauna. au condamna t-o pe Maria pentru ca a folosit mirul de nard atît de scump si de rar pentru a-1 unge pe lisus. în sa chiar si în rarele ocazii în care li se acorda atentia cuvenita. în secolul I deci. lipsit de semnificatii. în acest caz cuvintele lui lisus sînt ignorate a proape cu desavîrsire. sa remarcam cît de ciudat este faptul ca episodul ungerii a fost inclus în Evanghelii. Unele opinii identifica a ceasta „ungere" cu botezul oficiat de loa n. a fost o femeie. ca si cum acestia s-au vazut nevoiti sa-i aminteasca numai fiindca faptele lor au fost atît de importante încît nu puteau fi omise. desi a crezut dintotdeauna ca femeia care 1-a uns pe lisus a fost Sfînta Maria Magdalena . si Maria din Betania. o autoritate — asa cum arhiepiscopul de Canterbury i-a conferit statutul rega l Elisabetei a II-a. Esential râmîn e faptul ca unica persoana care 1-a uns pe lisus. Curios e faptul ca Biserica. termenul „Mesia" sau „Hristos" atribuit lui lisus însemna doar „cel uns". dar el nu va ramîne mereu alaturi de ei (pentru a primi o asemenea cinste). ele însele trebuie sa detina autoritatea de a o face. a preferat sa lgnore cuvintele lui.

îl vinde pe lisus autoritatilor religioase. ungerea avea semnificatia unui ritual. a fost facut de o femeie? Tin înd seama de sexul si de reputa tia ei (oricît de nemeritatâ). atunci putem întelege de ce ri tul ungerii pare atît de strain ucenicilor. pentru îngropare".. nu ne ma i mira nici faptul ca discipolilor li s-a parut o femeie cu moravuri dubioase. Prin unirea lor sexuala. ceremonia nu are nimic din practicile iudaice traditionale. El însusi a precizat (Marca 14:8): „. Daca acest lucru este adevarat.. el nu mai însemna nimic. acest rit se concretiza în asa-numitul hieros gamos. fara îndoiala. Maria din Betania 1-a uns pe lisus cu mir de nard. Poate ca „documentul Montgomery" ofera o explicatie privind realul înteles al ungerii. care îi daruieste barbatului — întruchipare a zeului un — . care este descrisa ca fiind o „p reoteasa a unui cult feminin". Daca ne amintim bine. fiind destinat rituri lor de înmormîntare. a unei traditii de venerare a divinitatii feminine. documen tul se refera la ca satoria lui jjsus cu Maria din Betania. altfel spus. Acest episod este important si dintr-un alt punct de vedere: marcheaza momentul în care Iuda devine tradator. sexualita tea sacra nu are nici o semnificatie pentru noi. omului modern fiindu-i greu sa înteleaga princi piul hieros gamos. exista un ritual antic ce pare uimitor de releva nt: u ngerea unui rege sfînt. Nici o practica occidenta la nu ma i aminteste astazi de aceas ta idee sau practica. de ce i-a permis el s-o faca? Exista cumva o paralela între acest ritual si ceremoniile a sociate în mod obisnuit cu pagînismul acelor vremuri? întradevâr. mariajul sacru: comuniunea dintre regelepreot si regina-preoteasa. Discipolii barbati par si de aceasta data sa nu sesizeze aspectele subtile ale acestui ritual. cel putin. Pr in acest mariaj sa cru. Lasînd la o parte importanta episodului. nu este clar însa motivul pent ru care lisus îl accepta. Esenta sa nu este însa purul erotism. pentru aceasta ocazie. care a fost totusi scopul sau exact? Si de ce. imediat dupa aceea. Si — întrebarea revine — daca Maria din Betania era preoteasa a unui cult pa gîn. în mod traditional. Mai dinainte a s trupul Meu. Preoteasa devine zeita însasi. el devenea cu adevarat rege. arâtîndu-se chiar ostili fata de Maria si de gestul ei. La baza a cestuia se afla ideea ca un rege sau un preo t nu putea accede la întreaga sa forta divina decît prin intermediu l autoritatii unei înalte preotese. de ce 1-a uns pe lisus? Sau. cu toate ca lisus însusi i-a subliniat autoritatea.adevarata semnificatie. barbatul si femeia devin cu adevarat zei. Cu exceptia cadrului intim a l cuplului. Pentru el. în lipsa preotesei. un unguent pastrat. indiferent cît de elevat se considera acesta a fi. în societatea iudaica a acelor vremuri. Iar daca ea era într-adeva r o preoteasa pa gîna.

femeia.. nu putem ignora inevitabilele asocieri cu unele rituri antice. Prin sine însusi. Un irea cel or doi avea darul de a proiecta în ei însisi si 'n lumea din jur ul lor un spirit regenerator. astfel. de fapt. la fel ca în alch imie. Asa cum . Semnificativ e ca termenul ce definea initial o ast fel de preoteasa este hierodula. pe de alta parte. cuvîntul „prostituata". erau pregatite din punct de vedere fizic pentru a-1 „primi" pe cel care fusese ales ca simbol al regelui sfînt sau al zeului mîntuitor. liturghia unui rit al mariajului sacru. cînd barbatul venea înaintea preotesei pentru a primi gnoza . Vom discuta în detaliu despre acest lucru ceva mai departe. timp de înca un an.prostitutie de templu". barbatul nu se putea împlini spiritual. subliniind numeroa sele simila ritati cu astfel de ceremonii din Egipt si din alte tari ale Orientului Mijlociu. într-un mod aproape inimaginabil pentru occidentalii de astazi. spre deosebire de prostituata în sens clasic al termenului. spirituala si magica a uniunii.binecuvîntarea suprema a renasterii. în care preotesele. zeul revenea la viata si întreaga populatie rasufla usurata. Exista o conexiune clara între ungerea lui lisus si Cîntarea cîntarilor. zeita spunea: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde sa-1 gasesc" — aceleasi cuvinte atribuite si Mariei Magdalena linga mormînt. includeau un rit în care zeul era uns de zeita înainte de moartea sa reala sau simbolica. Exista în acest sens o asociere extrem de sugestiva. Attis etc. dar si literal — o poarta catre zei. Dionysos. în plus. menita sa fertilizeze pâmîntul înca o data. nu avea nevoie de aceasta ceremonie. reflectînd astfel impulsul creator ce a dus la nasterea planetei. Este posibil ca „ungerea" lui lisus sa fi simbolizat actul sexual al penetrarii. cu toate implicatiile sale morale. care se ascunde între sînii mei". este o inventie victorian a. Multi specialisti considera ca acea sta din urma este. Sa ne amintim ca lisus însusi asociase actul ungerii sale cu înmormîntarea.15 Hieros gamos era expresia suprema a ceea ce se numeste . el nu putea spera la un contact ex tatic cu Dumnezeu sau cu zeii. versetul urmator capata o semnificatie deosebita: „Pernita de mirt este iubitul meu. gratie magicei interventii a preotesei/zeitei. trupul preotesei devenea -în sens metaforic. la trei zile dupa aceea.) Indicii privind adevarata semnificatie a ungerii lui lisus putem gasi în Cîntarea Cîntarilor (1:12) din Vechiul Testament.pentru a avea experienta divinului prin actul fizic al dragostei. Desi nu este necesar sa gîndim în acesti termeni pentru a întelege solemnitatea ritualului. femeile se afla în mod firesc în strînsâ legatura cu divinul. Toate misterele lui Osiris. în care „iubita" spune: „Cît regele a stat la masa. Tammuz. nardul meu a revarsat mireasma". care înseamna „slujitoare sacra"16. In mod traditional. Lasînd la o parte iluminarea spirituala oferita de aceasta asanumita prostitutie de templu — un proces cunoscut sub numele de horasis — în lipsa „cunoasterii" carnale a hierodulei. Desigur ca toate acestea nu amintesc prin absolut nimic — ba dimpotriva — de atitudinea Bisericii moderne fata de actul sexual si fata de femei. (în mistere. Pentru pagîni. aceasta slujitoare în templu detinea controlul asupra situatiei si a bar batului care apela la ea si amîndoi beneficiau de forta fizica. reprezentînd zeita.

este foarte probabil ca rolul ei în cadrul cercului restrîns din care facea parte lisus sa fi fost acela de initiatoare sexuala. de initiatoare sexuala. întruchipata de Madona neagra. cît si cu Isis. Maria din Betania.19 Dupa cum am vazut. Rolul Magdalenei ca preoteasa pagînâ este recunoscut de Bai-gent. Sophia a aparut în mod repetat pe parcursul investigatiei noastre — fiind venerata îndeosebi de templieri —. pentru a asigura viitorul poporului si rodnicia pamîntului. este posibil la Magdalena sa fi fost asociata cu un astfel de cult". de Maria Magdalena sau de Isis însasi. din motive complexe. Membrii Prioriei din Sion sînt credinciosi zeitei. desi sustin ca Magdalena era asociata cu un cult al divinitatii feminine. analistul jung-ian Na ncy Qua lls-Corbett pune un a ccent deosebit pe legatura dintre prostituata sacra si principiul feminin simbolizat de Sophia (întelepciune). strîns asociata atît cu Maria Magdalena. Dar sa nu uitam ca atît ereticii. Astfel. 1988). Este însa evident ca. s-ar fi pocait si îndreptat . Fiind o hierodula în lumea patriarhatului iudaic. pentru ei. 'ntelegem confuzia creata în jurul adevaratului rol pe care 1-a Atinut ea în viata lui lisus. se contureaza înca o paralela între ea si Maria din Betania. cît si Biserica Catolica cred de mult timp ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt una si a ceeasi persoana. Magdalen a era o preoteasa pagina. desi a o contesta înseamna a aduce în prim-plan un scenariu alternativ tulburator.18 Zeita/preoteasa se uneste cu zeul/preotul în cadrul mariajului sacru. în ca rtea sa The Sacred Prostitute („Prostitua ta sacra".Jnainte de afilierea ei la grupul lui lisus". sora-mireasa a zeului mutilat. Ungerea lui lisus a fost un ritual pâgîn: femeia care 1-a oficiat. ei o asociaza pe Maria Magdalena cu Isis.precizeaza Margaret Starbird: „Versuri identice cu cele din Cîntarea Cîntarilor se gasesc în poemul liturgic din cultul zeitei egiptene Isis. care sugereaza ca el ar fi convertit-o si amintesc de opinia traditionala conform careia. în mod cert. prin relatia cu el. daca o privim în aceasta calitate. în lumina acestui nou scenariu. . ei aj ung la concluzia ca „înainte de afilierea ei la grupul lui lisus. în mod cert era privita ca o pacatoasa. aceasta constituind de alt fel. zeita/preoteasa îi ofe ra partenerului ei întelepciune. aceasta imagine ni se pare putin naiva. era protejata de furia celor din jur. Esentiale sînt însa cuvintele . avem de-a face cu un rit al fertilitatii. menit sa asigure fecunditatea personala si la nivel na tional. Noua.20 Si apoi abandoneaza subiectul. prin intimitatea si extazul ritului sexual. Dar atîta vreme cît se afla în preajma lui lisus. era o preoteasa. Leigh si Lincoln. ratiunea lor de a fi. cu toate ca abordeaza acest subiect. Osiris". Dar totodata. ei par a considera ca implicatiile sale nu merita un studiu aprofundat. asa cum o demonstreaza si diversele ei schimburi de replici cu Petru (redate în Evangheliile gnostice). Privit superficial. De exemplu.

desi impune redefinirea esen tiala a termenului. Marvin jj. un orgasm generalizat. zeul/preot se transforma atît de mult. ci doar Maria Magdalena si celelalte femei. Sophia. precum si în alchimie.21 Aceasta personificare multifatetatâ a principiului feminin arunca o raza de lumina asupra bine pastratu lui secret erotic din traditia oculta occidentala. din care avea sa revina la chemarea ei.22 Ia r referindu-se la artele sexuale din taoism. de asemenea. Fiindca Sophia est e Prostituata si totodata „Preaiubita" din mariajul sacru.Qualls-Corbett citeaza. lisus a precizat ca Maria Magdalena 1-a uns pentru îngropare. care îl transporta pe consort pe târîmul cunoasterii vizionare. Peter Redgrove explica în The Black Goddess („Zeita neagra". Un . 1989): „Este interesant sa comparam acest lucru cu practicile sexuale religioase din Orientul Mijlociu si cu imaginea pe care am mostenit-o de la ele. Ea era partenera lui într-un mariaj sacru. îl unge pe consortul sau. Maria Magdalena este înfatisata ca iluminatoare — Maria Lucifer. în mod similar. subliniind astfel relatiile descr ise de noi în partea întîi a acestei carti. Mari-Istar. acest lucru sugereaza identitatea dintre ea si Maria Magdalena. Madona neagra si Isis. care nu se traducea totodata în jtiod neaparat într-o relatie amoroasa. Marea Prostituata. Era un rit de trecere. Ea sau preoteasa ei era numita Ma rea Prostitua ta deoarece era vorba despre ritul sexual horasis. Ungerea constituia o pregatire în vederea coborîrii sale în lumea tenebrelor. Tammuz (cu ca re a fost identificat lisus) si astfel îl tra nsforma în Hristos. In urma acestei experiente supreme alaturi de zeita/preoteasa. Alaturi de concluziile noastre despre Maria din Betania. Acest scenariu sustine ideea unei casatorii între lisus si Magdalen a. Pope afirma: „Imnurile tantrice închinate zeitei con stituie unele dintre cele mai incitante paralele cu Cîntarea Cîntânlor". aducatoarea de lumina —. Maria Magdalena. în care ritul sexual confera iluminare spirituala si chiar transformare fi zica. În mod semnificativ. si Madona neagra. dupa care avea sa se întoar ca transformat. cea care confera iluminare prin sexualitatea sacra. asa cum Nancy Qualls-Corbett si alti critici au remarcat recent. în Evangheliile gnostice. încît aproape ca nu mai poate fi recunoscut si „renaste" pentru o noua viata. Sexualitatea sacra — anatema pentru Biserica Catolica — îsi gaseste expresia în conceptul de maria j sacru si de „prostitutie sacra" din vechile sisteme filozofice orientale ale taoismului si ta ntrismului. Asa cum am vazut. Cîntarea Cîntarilor este o liturghie a ma ria jului sacru — dintotdeauna asociata cu Maria Magdalena. conexiunea dintre Prostituata Sacra. de altfel. Numai femeile puteau oficia aceste rituri în numele zeitei si de a ceea nici un ba rbat nu s-a dus dimi neata la mormîntul lui lisus. În amplul sau studiu despre Cîntarea Cîntârilor (1977). Sexualitatea sacra implicita în Mareata Lucrare a alchimistilor este o contin uare directa a acestei stravechi traditii.

a chestio nat pe lisus cu privire la statutul ei. (Este instructiv sa retinem ca aceasta opozitie a început ca o ciocnire personala. Faptul ca acest ol este diametral opus celui pe care i 1-a atribuit Biserica nu ar trebui sa ne mai surprinda. în Evanghelii se precizeaza ca era mir de nard — o pomada extrem de scumpa. cei „sapte dra ci" pe ca re lisus i-ar fi scos din trupul Mariei Magdalena pot fi identificati cu cei sapte Maskim — spiritele sumeroakkadiene ce guvernau cele sapte sfere sacre si care fusesera aduse pe lume de zeita Mari. fiind întruchipata de rena sterea primaverii — sau. cea care participa la îngroparea lui si a carei magie îl rea ducea din lumea de dincolo. între doi indivizi. nardul era destinat parului si picioarelor. Asa cum a m va zut. Prelatii au actionat astfel dintr-un in stinct de conservare. În epopeea lui Ghilgames. A adaugat ca ea va fi înaltata deasupra tuturor ucenicilor si va conduce viitoare3 împaratie a Luminii. unul din acestia fiin d consoarta lui lisus. Pretul sau exorbitant era determinat de faptul ca trebuia adus tocmai din India — patria anticei arte sexuale a tantris-i. Asa cum am vazut deja. ce a sigura rodnicia pamîntului. Biserica Catolica nu a vrut ca membrii sai sa cunoasca adevarul despre relatia dintre lisus si Maria Magdalena si de aceea Evangheliile gnostice nu au fost incluse în Noul Testament. iar în „Evanghelia dupa Toma". Matei. întrebîndu-1 la un moment dat desi o prefera pe ea celorlalti ucenici si de ce obisnuia s-o sarute pe gît în „Evanghelia gnostica dupa Maria"."23 Mai exista un aspect important în privinta vasului cu mir folosit de Maria Magdalena pentru a-1 unge pe lisus. în virtutea autorita tii sale de preoteasa. Dupa pa rerea noastra. fiindca femeile nu merita sa traiasca" — o anticipare a luptei surde dintre Biserica Catolica. de revarsarea anuala a Nilului. fondata de Petru. iar ma joritatea crestinilor nici macar nu au idee despre existenta lor.. mireasa regelui sacrificat — Marea Preoteasa — era cea care decidea momentul mortii. în majoritatea cazurilor. fiindca pîna la acea data — secolul al IV-lea — cultul Magdalenei era deja prea raspîndit pentru a-i mai face fata. iar o fraza similara apare în misterele zeului muribund Tammuz. Iar în tra ditia tantrica. Prin urma re. putem întelege adevarata semnificatie a ungerii oficiate de Maria Magdalena: vestea astfel ca sosise pentru li sus momentul sacrificiului si totodata îl desemna în mod ritual ca împara t sfînt. si curentul eretic al Magdalenei.simbol major al Magdalenei în arta crestina este va sul cu mir sfînt . a numit-o Maria Lucifef „Maria Aducatoarea de Lumina" — si s-a spus ca 1-a readus la viata pe Lazar din dragoste pentru ea. Luca si loan. desigur. Evanghelia gnostica a lui Filip mentioneaza ca ceilalti ucen ici nu o a greau si ca Petru mai cu seama 1. regilor care urmeaza a fi sacrificati lj se spune: „Prostituata care v-a uns cu uleiuri pa rfumate plînge pentru voi acum".un semn exterior al botezului interior trait de taoisti. al carui cult era raspîndit în Ierusalim în vremea lui lisus.. Cînd a respins majoritatea Eva ngheliilor gnostice si a ales sa includa în Noul Testament numai textele lui Marcu. „Femeia care stie Totul". aceasta „înviere" era pur simbolica.în conformitate cu textele cenzurate — eliminate în mod deliberat pentru a ascunde realitatea —. . Petru spune: „Las-o pe Maria sa plece de la noi.. Magdalena afirma ca petru o ura pe ea si „neamul femeiesc". în cazul lui Osiris.25 În tra ditia mariajului sacru. lisus i-a conferit Magdalenei titlul de „Apostol al apostolilor". diverse arome si uleiuri sînt asociate cu zone specifice ale corpului omenesc.) r . Conciliul de la Niceea nu a avut un mandat divin în acest sens. fiindca nu ar fi putut sa-i refuze nimic. la o noua viata.24 Si. în mod semnificativ.

Este remarcabil ca în Pistis Sophia.. Magdalena este înfatisata în rolul arhetipal de catihet. Ale lui sînt învierea. înseamna ca autoritatea Mariei Magdalena o depasea pe cea a lui loan Botezatorul. Ilumi narea suprema este simbolizata de fructele unirii mirelui cu mireasa.. ungerea (chrism). pe Maria Magdalena cu Sophia. deveneau "Cristi" dupa ungere.. Este drept . nu doar lisus."28 Daca ritul ungerii era superior botezului. Asa cum am vazut. dintre mire si mireasa. lisus utilizeaza la adresa Mariei Magdalena acelasi termen cu c el folosit pentru acea zeita: „Preaiubita". Sfîntul Duh. în „Evanghelia dupa Filip" se precizeaza ca toti gnosticii care urmau acest sistem. iar sarcina rezultata este aparitia gnozei. De nenumarate ori ei „n-au înteles ce-a vrut el sa spuna" — o calitate îndoielnica la cei c are aveau sa fondeze într-o zi Biserica lui. care îsi chestioneaza consortul în mod ritualic. gîndurile si secretel e. mîntuirea si. putem face o presupunere ingenioasa: în mod cert. lumina. Magdalena a fost cea care i-a reunit pe ucenicii dispersati dupa rastignire si. în Faptele Sfintilor Apos toli se spune despre focul ceresc al Rusaliilor. în Evangheliile gnostice ea este numita „Femeia care stie Totul". dar Evangheliile gnostice amintesc despre singurul discipol care nu a avut nevoie de aceasta interventie divina.. euharistia.) „Evanghelia dupa Filip" o asociaza. în mod clar.2 6 (Interesant este ca si în Evangheliile canonice lisus se refera adesea la el însusi cu termenul „mire". cuvintele fragmentului respectiv ofera un indiciu cu privire la adevarata natura a relatiei dintre lisus si Maria Magdalena. i-a determinat sa reia cauza pe care parusera gata s-o abandoneze. chestionîndu1 pentru a-i da la iveala întelepciunea — exact ca zeita orientala Shakt i. si Hristos este numit (asa) datorita ei. Comparatia între relatia lor si cea a lui lisus cu ucenicii ilustreaza clar cine îi cunostea cel mai bine ideile. Crucea. mireasa e Sophia. „came ra nuptiala": „Ungerea este superioara botezului. în lumina celor aflate de noi pînâ acum. în conformitate cu acest text cenzurat. aici lisus este mirele. Discipolii barbati sînt descrisi adesea ca fiind confuzi.29 Textul gnostic din secolul al III-Iea numit Pistis Sophia contine ceea ce se afirma a fi învataturile lui lisus la doisprezece ani dupa învierea sa.27 Aceasta ultima evanghelie gnostica enumera cinci rituri initia-tice: botezul. Cel uns detine Totul. de asemenea. ramînînd un mister Pentru istorici. Mai semnificativ înca. Iar cel mai înalt sacrament era „camera nuptiala". Tatal i le-a dat în «ca mera nuptiala ». cel mai înalt. Acesta este si cuvîntul pe care si-1 adreseaza unul altuia partenerii în cadrul mariajului sacru. Aici. prin forta cuvintelor ei înflacarate . în „Evanghelia dupj Filip" se mentioneaza direct: „Sa întelegi ce forta uriasa are actul sexual curat". iar aici ni se spune ca „cel uns detine Totul". Intimitatea dintre lisus si Magdalena mai are înca o implicatie profunda. care a conferit ucenicilor putere si întelepciune. în plus.„Evanghelia gnostica dupa Filip" (care o descrie în mod explicit pe Magdalena ca fiind partenera sexuala a lui lisus) este plina d e aluzii la uniunea dintre barbat si femeie. acesta nu este însa niciodata explicat.

Cu toate ca Maria Magdalena pare într-adevâr sa fi facut parte dintr-un cult al prostituatelor sacre si. Am vazut ca adevarul privindu-1 pe lisus si misiunea sa ar putea fi diferit de cel sustinut de Biserica. simplele obisnuinte sociale nu constituie o explicatie suficienta. si traditiile pagîne din vremea respectiva . poate chiar unei preotese. numai preotesele proclamau apogeul sacrificiului regal — miraculoasa lui înviere. istoricii moderni au la dispozitie o serie vasta .30 Maria Magdalena si tovarasele ei au fost cele care s-au dus la mormîntul lui. în realitate lisus înviat — „Au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus" exagerea za ca n ici ea nu stia mai multe decît ucenicii barbati. tot nu putem întelege motivul pentru care lisus ar fi întors spatele traditiei iudaice seculare. este totusi izbitoare. care ne îndeamna sa credem ca aceste cuvinte apartin unei persoane familiarizate cu misterele.ca ea îl vazuse pe lisus înviat. De ce ar fi participat tocmai el la un ritual pâgîn ? Aceasta întrebare ne duce cu gîndul la o posibilitate pîna acum inimaginabila. De exemplu. Dar. Este oare posibil ca cei doisprezece sa nu fi constituit nucl eul central al adeptilor lui lisus. nu putem sa nu ne întrebam de ce s-ar fi implicat un predicator iudeu într-un astfel de scenariu. ca lisus trebuia sa învieze din morti". însusi fa ptul de a zab ovi asupra ipotezei de mai sus presupune crearea unui scenariu complet nou. cum era omul aflat în centru? Cine a fost a devaratul lisus? CAPITOLUL 13 Fiul zeitei Dupa cum am vazut. Criticii considera ca nici un barbat nu a venit la mormîntul lui Tisus fiindca barbatii nu obisnuiau sa fa ca asa ceva în acele vrem uri. judecind dupa imaginea oferita de Evangheliile gnostice priv ind apatia ucenicilor dupa crucificare. în comparatie cu ea. pagîna si straveche. în traditia misterelor. ignoranta lor este uimitoare. Poate ca spusele ei adresate „îngerului". Chiar daca acceptam însa aparentele similaritati între ungerea. consoarta lui lisus si cel dintîi apostol si este de crezut ca rolul ei avea si o alta semnificatie. Dar motive convingatoare. Daca lisus a fost implica t în tr-un maria j sacru si deci a participat de bunavoie la o serie de rituri sexua le Pagîne? Daca Maria Magdalena a fost cu adevarat o îna lta preoteasa a unui cult al divinitatii feminine. dupa toate probabilitatile. Maria Magdalena a fost. moartea si învierea lui lisus. în mod cert. fiind doar cei mai loiali dintre discipolii sa i neinitiati? Privind retrospectiv. pe de alta. pe de o parte. credinta si curaj a celorlalti. exercita o influenta consid erabila asupra partenerului ei. dar lipsa de motivatie. ei nu se asteptasera la aceste evenimente: "Caci înca nu stiau Scriptura . desi moartea si învierea lui lisus constituiau chintesenta misiunii sale în lume. fiind cel putin egala lui Usus din punct de vedere spiritual? Daca Petru si ceilalti ucenici barbati nu faceau parte din nucleul de initia ti al miscarii respective? Si se mai impune înca o întrebare: daca acceptam acest cadru complet nou — fie el si ipotetic — .

si totusi prapa stia dintre ceea ce cunosc specialistii despre religie si ceea stiu crestinii obisnuiti se adînceste tot mai mult. Una dintre primele ipoteze conturate a fost a ceea ca îisus nu a existat în realitate. Ei afirma ca. inventii.) Celela lte carti ale Noului Testament — de exemplu Epistolele lui Pavel — considera existenta lui lisus de Ia sine întelea sa. Mack. în afara Evangheliilor în sine. secole de-a rîndul. Timp de sute de ani. cu exceptia celor despre rastignire: nimic despre parinti i . de fapt. Biseric a le-a interzis oamenilor obisnuiti sa citeasca Biblia. persoana lui nu este men tionata în nici un text din acea vreme. Ignorîn d aceste dovezi. Astazi. desi. În secolul al XlX-lea. (Acest lucru constituie un verita bil soc pentru multi crestin i care îsi înch ipuie ca. dar nu ofera dovezi concrete în acest sens. nu exista dovezi independente privind existen ta lui lisus. milioane de crestini nu cunosc dovezile c e atesta ca Noul Testament este o combinatie de legende. de fapt. profesor care se ocupa cu studiul Noului Testament la Claremont School of Theolo gy. Faptul ca analiza Noului Testament a început abia în secolul al XlXlea reflecta o reticenta aproape superstitioasa în a examina text ele originale — explicabila prin aceea ca. ei contribuie la mentinerea convingeri din ce în ce mai vulnerabile la critici. Evangheliile fiind. cînd specialistii au început sa îi aplice Bibliei aceleasi criterii pe care le utilizau în mod obisnuit la analiza celorlalte texte istorice. numai preotii citeau Scriptura. Dar toate formele extreme ale miscarii protestante — de la puritanism la ceea ce este cunoscut acum sub numele de fundamentalism — au subliniat inspiratia de natura divina aflata la baza textelor din Noul Testament si din acest motiv au interzis orice aluzie la faptul ca ele ar putea sa nu co nstituie adevarul real. Epistolele — cele mai vechi scrieri crestine cunoscute — nu includ nici un fel de detalii biografi ce despre lisus. Chiar si asta zi. rezultatele înregistrate au fost extrem de interesante. doar ei erau alfabetizati. în multe cazuri. California.de noi descoperiri incitante cu privire la originile crestinismului. trebuie sa fi fost foarte c unoscut atun ci cînd a trait. asa cum vom vedea. de fapt. Aparitia protestantismului a eliminat în parte aceasta exclusivitate si a oferit un acces mai larg la textele considerate sacre. versiuni rastalmacite ale marturiilor oculare si materiale preluate de alte trad itii. compuse din materiale mitologice si metaforice. în rîndul crestinilor obisnuiti"!. putini critici accepta a ceasta idee. daca el ocup a un loc atît de important în via ta lor. Dovezile privind existenta rea la a lui lisus sînt solide. Bur-ton L. a deplîns recent „teribila lipsa de cunostinte elementare despre alcatuirea Noului Testament. însa merita sa trecem în revista argumentele celor care sustin contrariul — ca lisus ar fi fost o inventie a primilor crestini. ipoteza îsi are sustinatorii ei.

daca nu detaliate în scrierile lui Flavius Josephus (30-circa 100 d. dar nici el nu ofera informatii asupra lor. ci joar ca . Relatarea sa are însa un aspect interesant: arata ca deja Hristos era consid erat un zeu. Suetoniu mentioneaza o revolta a evreilor din Roma în anul 49 d.7 (Desi Eusebius o citeaza un secol mai tîrziu.8 Desigur ca lipsa mentiunilor scrise contemporane.. dar se stie ca aceasta a fost adaugata mult mai tîrziu de un autor crestin. de sustinerea miscarii initiate de lisus si de explicarea învataturilor lui. despre nasterea sa u despre viata sa în genera l. Multi istorici din secolul al XlX-lea s-au aratat intrigati de lipsa marturiilor scrise despre lisus.2 Cronicarul roman Tacit (m Analele sale. probabil în secolul al IV-lea. nu înseamna ca lisus nu a existat în rea litate. circa 115 d. cronicarul crestin Origenes. cu exceptia Evangheliilor. la instigarea lui „Chrestus" Cuvintele sale sînt considerate o dovada a existentei unei rarnur[ timpurii a crestinismului în Roma —. unde a scris doua tratate istorice despre perioada respectiva. Palestina fiind într-un fel o „suburbie" a Imperiului Roman.). în greceste. rebelilor si criminalilor nu li se facea atîta „publicitate" ca în zilele noastre. o alta. mult mai putin flatantâ. Chiar si revolta condusa de Spartacus a fost mentionata în cronici doar în treacat.Hr.5 Ambii erau însa cronicari romani si. aid oma celorla lti autori ai Noului Testament. Exista o singura referire la lisus. tocmai pentru a destrama stînjenitoarea tacere care învaluia subiectul.).6 Pasajul respectiv este scris în termeni atît de magulitori. însa nu de toti specialistii. (în plus.4 Un alt istoric roman care aminteste despre crestinii din primii ani ai secolului I a fost Pliniu cel Tînâr. Dar. dar fa ra a oferi deta lii sinumindu-l simplu „Hristos". „Hristos". Pavel este preocupat în primul rînd de problemele teologice. de la sfîrsitul secolului al III-lea nu pare a sti despre existenta unei referiri la lisus în lucrarile lui Josephus. iar Suetoniu lasa de înteles ca cel la care se refera el era activ în acea vreme. incitînd evreii din Roma la revolta.Hr. Antichitati iudaice (circa 93 d. mentionînd doar ca miscarea a fost fondata de „Hristos".3 În Vietile Cezarilor (circa 120). con temporane cu el.) Cu toate acestea. încît criticii s-au întrebat de ce Flavius Josephus — daca avea despre lisus o parere atît de stralucita — nu s-a convertit la crestinism! întrebarea care se pune este însa alta: adaugirea era menita sa constituie o referinta istorica acolo unde nu exista nici una sau înlocuia. de fapt.) amin -teste despre dezvoltarea crestinismului — pe care el îl numeste „o superstitie periculoasa" — în Ierusa lim si Roma si se refera la executa rea fon da torului sau. în acea vreme.Hr.Hr. nu a ajuns pîna la noi nici un cuvînt scris despre Hristos sau despre adeptii lui". nu de biografia acestuia. Arn va zut ca nici un cronicar din secolul I nu-1 mentioneaza. este oarecum firesc ca ei sa fi acordat doar o atentie pasagera lui lisus si Bisericii Crestine nou formate. au existat numerosi Mesia autoproclamati printre evreii acelei epoci toti putind fi numiti.lui. Bamber Gascoigne afirrna în acest sens: „Din primii cincizeci de ani ai asa-numitei ere crestine. un evreu care a participat la revolta evreilor si apoi s-a stabilit la Roma. fragmentul nu respecta stilul lui Josephus si nu se încadreaza în fluxul relatarii. într-unul dintre ele. despre lisus si miscarea sa? Nu putem fi siguri.) Mentiunile lui Josephus cu privire la loan Botezatorul si la executarea sa din ordinul lui Irod Antipa sînt însa certe.în plus. desi dovezile par a sustine prima varianta. ar fi fost de asteptat ca viata si activitatea lui lisus sa fie macar mentionate. sînt mentionate cîteva personaje din Evanghelii — în primul rînd loan Botezatorul si Pilat din Pont.

pentru ce ar fi fost inventat si de ce atît de multi oamen i ar fi crezut cu atîta putere în povestea lui încît sa fondeze în numele sau o religie care s-a dezvoltat cu repeziciune? Asa cum subliniaza G eoffrey Ashe. numerosi asazisi Mesia ai epocii respective au scapat atentiei cronicarilor. a devenit evident ca „povestea" lui lisus contine asemanari izbitoare cu cele ale unor celebre personaje din mitologie — în special cu zeii morti si reveniti la viata ai populatiilor din Orientul Mijlociu . Una dintre cele mai bine documentate si mai convingatoare lucrari . Pavel nu numai ca 1-a întîlnit pe Petru. în mod extrem a cunoscut oameni care îl întîlnisera pe lisus. aceasta nu înseamna ca întregul cuprins al Evangheliilor este real. atîtea aluzii si citate Acest caracter eluziv si exprimarile alambicate. se pare ca lisus a trait cu adevarat-totusi. ca autorii Evangheliilor 1-au plasat pe lisus într-un context populat cu personaje istorice cunosc ute. nici unul dintre criticii tim purii ai crestinismului nu au contestat prezenta fondatorului sau — lucru pe care în mod cert 1-ar fi facut daca ar fi avut dubii în acest sens.impactul sau în epoca nu a fost deosebit. Fie si numai din acest motiv. conceptul de personaj fictiv — parte componenta esentiala a culturii contemporane — nu le era familiar autorilor antici. un indica faptul ca Evangheliile prezinta viata si activitatea unui personaj istoric real. de asemenea. de pilda Alexandru cel Mare. existau deja suficienti dintre care sa se poata alege. Prin urmare. dar s-a si certat cu el (iar acest comportament constituie în sine o dovada a existentei lor nici un scriitor al acelor vremuri nu ar fi creat niste personaje atît de neverosimile). însusi modul în care este lisus prezentat sugereaza ca -ar fi dat osteneala sa atîta ambiguitate si impenetrabile. în plus. asa cum vom vedea. eori neinteligibile. Pentru ce ar fi trebuit sa se inventeze unul? Este semnificativ. Lipsa detaliilor de ordin biografic din Epistolele luiPavel a fost atâ de sceptici o dovada a caracterului fictiv al lui lisus. este greu de crezut ca lisus ar fi fost exclusiv rodul imaginatiei. Si apoi se mai ridica o problema: daca personajul lisus nu a existat. ar nimeni nu se îndoieste de existenta reala a lui Pavel si. De exemplu. între învataturile lui. precum Pila t si loan Botezatorul. adevarat. Mai mult decît atît. Dar a mai existat vin motiv care i-a determinat pe criticii din secolul al XlX-lea sa presupuna ca lisus a fost un personaj fictiv Pe masura ce cunoasterea istorica s-a dezvoltat si Noul Testament a fost sup us unei analize tot mai critice.9 Chiar si lucrarile lor de fictiune aveau totdeauna la baza un personaj real. venerati în cadrul unor culte mult mai vechi decît crestinismul. La urma urmei. el a existat un cu Mesia. Aceasta constituie o dovada în sprijinul existentei sale. pentru Nici a-1 un descrie autor apoi nu cu si inventeze nu ar fi introdus. iar daca în epoca s-a r fi înregistrat o atît de puternica nazuinta catre un zeu care se sacrifica.

. al doilea consta în semnificatia atribuita acestor evenimente de primii crestini.. prin urma re..12 Mitul crestin s-a dezvoltat preluînd deta lii de la cultele pagîne. si le-au aplicat unui „ erou loca l" Isus care nu ar fi existat în realitate . A deveni una cu ei este si telul mistic al celor care îi venereaza. regina cerurilor.. lui Adonis si lui Attis. Un recent sustinator al acestei ipoteze este Ahrned Osman care în lucrarea sa The House of theMessiah („Casa lui Mesia"). sustine c . la fel ca Dionysos. printre care si Robertson . Robertson mentioneaza: „Asemenea lui Hristos. Concluziile la care a ajuns Robertson — si altii în epoca.. asemenea lui Asclepios. ca Attis si Adonis. Hristos preia cheile simbolice ale ra iului si îsi atribuie rolul de cel nascut din fecioara. si. Atunci.. învierea lui a avut loc .. crestinismul nu e altceva decît pâgînism sub o forma noua.. rezultate în urma încercarii nefericite de a îmbina idealurile incompatibile ale iudaismului si ale pagînismului"... chiar m ai incredibil pare faptul ca si astazi acestea sînt aproape necunoscute. Toti se aseamana prin faptul ca misterele lor confera nemurire. la instituirea euharistiei la Cina cea de taina. îndeosebi în aspectele sale esentiale: mitul mortii si al învierii zeului.13 (sublinierea noastra) Nu exista nici un concept asociat cu lisus care sa nu fie întîlnit în cîteva sau în toate cultele antice dedicate unui zeu Mtntuitor. de ce s-a facut o exceptie în cazul prezumtivului fondator al crestinismului?"10 Aceste paralele au doua tipuri de conexiuni cu religia crestina. crestinismul timpuriu nu era o religie complet noua. Din mithra ism. Ei sînt de parere ca autorii Evangheliilor au preluat evenimentele-cheie ale lui Osiris. distrugatorul Celui Ma lefic. ca Horus — în templul-staul al zeitei virgine Isis. Aidoma ima ginii zeului-copil din cultul lui Dionysos. În acest sens.11La nivel fundamental. S-a n ascut în iesle. de fapt. de asemenea. în introducerea la un studiu recent al lucrarii. Robert-son si publicata în 1903. Mack scria în 1994: „Numeroase studii au demonstrat ca. ci ca a fost „influentat" de religiile antichitatii. Nimeni nu sustine ca Adonis. crestinismul era similar cultelor elenistice. Attis etc.ca aceea a lui Mithra — . considera ca nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca a tît de multe elemen te din cultele unor morti si învia ti se rega sesc în religia crestin a. în epoca sa de început. de altfel — au avut un impact uimitor de redus la vremea respectiva. dintr-un mormînt sapat în stîncâ.pe aceasta tema este Pagân Chnsts.. deconcertanta a fost concluzia ca . Un scurt rezumat al concluziilor la care a ajuns Robertson — la fel ca alti specialisti. Din nou. a tran sformat apa în vin. respectiv ritualurile botezului si ale împartasan iei". mor si revin apoi la viata. ca moartea si învierea sa. Hristos a fost reprezenta t ca prunc. Hector Hawton a rezvimat argumentatia acestuia sub forma unei întrebari: „. Burton L. Saosha yant. scrisa de J.16 Criticii.M. Primul se refera la relatarea evenimentelor din viata lui lisus. Osiris si Dionysos sufera si ei. Attis sau Osiris au fost per-t*' sonaje istorice.15 Hugh Schonfield afirma în The Passover Plot: „Crestinii sînt si astazi intrigati de doctrinele contra dictorii ale Bisericii. reale. este plîn s si slavit de femei. a readus mortii la via ta si le-a redat vederea orbilor. Mai recent. de altfel — Iisus trateaza faptul ca multe dintre cele mai sacre aspecte ale vietii si a ctivitatii ale lui lisus sînt identice cu cele ce se regasesc în alte religii antice. în scutece.

în principal ca rezultat al calatoriilor lui Pavel. drumul a ramas liber pentru Pavel. din acest motiv. este o interpretare crestina ulterioara. nu avem motive sa credem ca religia lui lacob era mai apropiata de învat aturile . constituia forma originala. asa cum vom vedea. de asemenea. Opinia general acceptata este aceea ca Biserica din Ierusalim. Ca predecesorii sai.17 Dar pentru ce ar „deturna" cineva un mister al unei alte traditii si ar introduce în el personaje reale. condusa de fratele lui lisus. precum loan Botezatorul? Osm an crede ca evenimentele relatate în Evanghelii au fost inventate de adeptii Botezatorului. Daca versiunea lui Pavel privind crestinismul era cea mai apropiata de învataturile lui lisus. „pura". Daca privim însa problema din toate unghiurile posibile. a crestinismului. iar dezacordurile dintre lisus si familia lui sînt evidente. tind s-o ignore cu desâvîrsire. în plus. dar majoritatea se confrunta cu dificultati în încercarea de a explica evidenta paralela între Evanghelii si cultele pagîne. Putini specialisti se mai îndoiesc în prezent de existenta reala a lui lisus. Ipoteza este însa neverosimila. Aceasta desfasurare a evenimentelor pare a explica de ce în Evanghelii. Osman si-a construit teoria pe baza izbitoarelor paralele dintre mitul lui lisus si religia egipteana antica si. o serie de mistere vechi de secole din epoca Egiptului an tic. Prezumtia lui este însa falsa: iudeii nu au visat niciodata ca eroul lor sa se sacrifice sau sa fie umilit în felul respectiv. Osman sustine ca misiunea de Mîntuitor a lui lisus nu a devenit evidenta decît dupa moartea lui. Ei sustin ca aluziile la pagînism au fost adaugate ulterior. Stim însa ca adeptii el se reuneau în Templul din Ierusalim. de fapt. Din nefericire. lacob cel Drept.a Evangheliile redau. astfel ca nu putem decît sa presupunem care era natura exacta a convingerilor sale. Biserica lui lacob a fost distrusa în timpul revoltei iudeilor. în conformitate cu teoria sa. fapt care sugereaza ca la baza credintei lor se aflau practicile iudaice. din mai multe motive: e greu de crezut ca adeptii lui loan ar fi inventat o poveste în care învatatorul lor sa aiba un rol atît d e marginal — fiind inclus doar pentru a permite glorificarea altcuiva . si nu aceea a Bisericii din Ierusalim? între frati exista adesea disensiu ni. astfel ca în timpul vietii el nu ar fi putut atrage numerosi adepti. asa cum o cunoastem noi astazi. Dupa disparitia Bisericii din jgj-usalim. exista atît de multe materiale provenind din misterele pagîne. nu este cert faptul ca loan Botezatorul a r fi facut celebra profetie despre cel care avea sa vina dupa el. ca urmare a unui accident al istoriei. ei 1-au „fabricat" pe lisus pentru a împlini astfel profetiile conducatorului lor despre cel care avea sa vina dupa el si care — probabil — nu se „grabea" sa apara. Ideeâ mortii sale rascumparatoare. de aceea. cînd primii crestini au venit în contact cu traditiile Imperiului Roman. asa cum le cunoastem noi astazi. observam ca mai exista o explicatie plauzibila. Criticul este de parere ca evreii asteptau un Mesia care sa moara pentru ei. pe dubiile cu privire la existenta istorica a lui lisus.

Teoria general acceptata cu privire la dezvoltarea crestinismului timpuriu nu explica de ce Pavel — un iudeu — ar fi simtit dorinta de a predica o forma pâgînizatâ a nou-aparutei religii. am crezut de cuviinta sa analizam mai îndeapr oape problema fondului religios al lui lisus. cea care 1-a initiat. Se pare ca. La urma urmei.N . Probabilitatea însa nu e certitudine". Ia ta si explicatia: pe masura ce crestinis mul a început sa se raspîndeascâ în comunitatile non-iuda ice din lumea roma na. desi exista div ergente în privinta sectei careia îi apartinea . Descoperirea noastra privind rolul Mariei Magdalena de preoteasa a unei scoli a misterelor sugereaza ca si lisus era un initiat al acesteia. la fel cum erau. A. e presupune ca aspectele pagîn e din Evanghelii sînt rezultatul unor adaugiri ulterioare. Nimic nu atesta ca elementele pagîne au fost introduse de Pavel. Prima supozitie este aceea ca lisus era evreu. apostolul a constatat ca în capitala imperi ului existau deja crestini. lucrare despre care vom discuta în detaliu putin mai tîrziu): „Desigur ca lisus era evreu. dat fiind ca puteau explica esecul lui lisus de a-si îndeplin i rolul de Mesia. poate. am con statat ca supozitiile de ma i sus erau exa ct acest lucru: presupuneri. Asa cum afirma cu ironie Mor ton Smith în Jesus the Magician („lisus magicianul". cînd a ajuns la Roma. probabil. pînâ si pe fondul scepticismului ce a cara cterizat secolul XX. Poate ca ele provin de la vin alt misiona r. traditia crestina are radacini atît de adînci si de necontestate. De exemplu. Imaginea lui lisus general acceptata în rîndul specialistilor se bazeaza pe doua supozitii ce încearca sa explice evidenta dintre elementele iudaice si cele pagîne. Celebra sa convertire pe drumul Damascului s-a petrecut. Nici una dintre ele nu are la baza dovezile concrete cerute în genera l de istorici . nicidecum adevaruri documenta te. larga raspîndir e a crestinismului nu i se datoreaza în mod exclusiv lui Pavel. legaturile acestuia cu misterele au fost remarcate si acceptate. un comentator de altfel analitic si ration s . probabil. data fiind activitatea sa anterio ara de persecutare a crestinilor. si ucenicii sai. Dar cum de s-a implicat el atît de profund într-un cult pagîn. Wilson. cînd toata lumea stie ca era evreu'? Constatînd ca nimic nu este asa cum pare în aceasta istorie a religiei crestine.18 Pentru început. de exemplu. este de crezut ca stia bine pentru ce îi persecuta. în al doilea rînd. încît nici chia r cei mai obiectivi critici nu izbutesc sa faca deosebirea între propriile lor idei precon cepute si adevarul istor ic. într-un rastimp de cel mult cinci ani dupa rastignire si. ea însasi fiind. Cu uimire.originale ale lui lisus decît cea propovaduita de Pavel. sa vedem de unde „stim" aceste lucruri.

dar n u si de religie iuda ica . Esenta învataturilor lui lisus o constituie credinta sa în Dumnezeu si în iudaism". la urma urmei. Versiunea standard a începuturilor crestinismului se bazeaza pe premisa ca lisus era de religie iudaica — ceea ce înseamna ca mult e a specte decon certante ale Eva ngheliil or sînt în mod a utomat eliminate. a scris urmatoarele fraze.19 Noi am hotarît sa vedem ce s-ar întîmpla daca am contesta aceste supozitii. caracteristica epocii. fiind mai apropiate de conceptele si de stilul anumito r scoli filozofice elene. ignorînd evenimentele. fiindca nu se încadreaza nici în traditiile iudeilor si nici în cele ale cinicilor. însa întîlnita nu doar în cultura sa u religia iudaica. ci si în lumea elenistica. privire la caracterul istoric al lui lisus). De aceea. Am ana lizat îndeaproape ideea ca lisus era evreu — termen ce se refera deopotriva la apartenenta etnica si la cea religioas a — si am constata t ca este cel putin discutabil^ (Poa te ca era ev reu din punct de vedere etn ic. Mack a ajuns la concluzia ca învataturile lui lisus nu deriva din iudaism.al. Despre Q se crede ca era o culegere de maxime si învataturi ale lui lisus. cît si ceilalti specialisti care au opinii similare se bazeaza în studiul lor pe învataturile lui lisus. asa cum au fost ele relatate în Evanghelii. Mack a abordat problema din punct de vedere al învataturilor lui lisus si si-a bazat argumentatia pe sursa pierduta a Evangheliilor sinoptice. ce se încadra perfect în asa-numita „literatura a întelepciunii ". am încercat un sentiment de usurare cînd jje-arn dat seama ca ultima tendinta în domeniu avea la origine exact aceeasi întrebare: a fost lisus într-adevar evreu? Prima lucrare de acest gen care s-a bucurat de o larga popularizare a fost The Lost Gospel („Evanghelia pierduta") scrisa de Burton L. este necesar sa ne eliberam :x mintea de prejudecati..) Desigur ca nu ne-a fost usor sa contestam presupunerea deja încetatenita a religiei iudaice a lui lisus. Atît Mack. cunoscuta sub numele de Q. care înseamna „sursa". ei sugereazâ ca ideea zeului care moare si revine apoi la viata si Dementele ce amintesc de misterele pa gîne sîn t . desi înca de la sfîrsitul anilor 1980 au început sa apara în presa diverse studii ce urmareau acelasi filon.. în cele ce urmea za vom f olosi termenul „evreu" pentru a ne referi la lisus doar în acest ultim sens — cu exceptia situatiilor jO care vom preciza altceva. Kloppenborg sustine ca aceasta culegere urmeaza îndeaproape modelul elenistic al „manualelor de învatatura". de la germanul Quelle. aparent fara a remarca evidenta contradi ctie dintre ele: „. ne confruntam cu rezultatele unui secol de studii si cercetari asupra Noului Testament. „izvor" — sau mai degraba pe ceea ce s-a putut reconstitui d in aceasta. Q difera însa de ele prin faptul ca include materiale profetice si apocaliptice. în Orientul Apropiat si în Egiptul a ntic. înainte de a începe (sa cautam raspunsul la întrebarile cu i. dar Mack este de parer e ca acestea din urma au fost adaugate ulterior. Mack în 1994. îndeosebi de cea a cinicilor.

cititorul trebuie sâ-si formeze una corecta". Pentru multi însa. acestia însa nu detineau vreo functie s au o autoritate speciala — mai cu seama în Galileea — pe vremea lui lisus.20 În consecinta. fiindca apostolii s-au aflat în situatia de a discuta legea iuda ica si au simtit nevoia sa-si creeze un fel de justificare retro activa prin intermediul lui lisus însusi. toti cei din Galileea erau evrei. activitatea lui lisus s-a desfasurat în context iudaic — în ludeea secolului I — si majoritatea adeptilor sai erau evrei. desi remarca adeseor i accentul galileean distinctiv al ucenicilor -pe care iudeii îl considerau caraghios de rustic —. Discipolii apropiati si cei care au scris Evangheliile îl considerau. doar iudaismul d e templu din ludeea. Desi controversa pe tema locului în care s-a nascut si a crescut continua. Este posibil ca ele sa fi fost adaugate ulterior. dar pozitia lor se consolidase deja atunci cînd au fost redactate Evangheliile. ca religia Palestinei era iudaismul si ca. exista dovezi care sa demonstreze ca era? Aspectele derivate din misterele pâgîne contribuie la deslusirea misterului sau dimpotriva? Dupa cum se presupune.21 Morton Smith explica: „Aproape toate referirile la farisei din Evanghelii dateaza din anii 70. din rîndul fariseilor.24 Ceea ce consideram noi ca era iuda ism în vremea lui lisus — din imaginea conturata în Evanghelii — era. care se deosebea considerabil de c . A fost instituit de evrei dupa captivitatea în Babilon si se afla în continua evolutie. La prima vedere. evreu. s-ar parea ca avem suficiente motive pentru a crede ca lisus era evreu. se angajeze în dispute cu fariseii privind legea iudaica si. de asemenea. ultimii ani de redactare a Evangheliilor".. Evangheliile nu fac aceasta observatie si cu privire la lisus. Totusi. autorii Evangheliilor sînt de acord ca misiunea sa a început în Galileea.inventii ale Primilor crestini. ca el era Mesia — iar autorii Evangheliilor au avut mari dificultati în a armoniza elementele contradictorii ale vietii si învataturilor sale. 80 si 90. ne-am pus urmatoarele întrebari: exista dovezi care poate sa ateste ca lisus nu era evreu? Pe de alta parte. el constituia probabil o enigma — unii nu erau siguri. din Palestina. se pare. a cestia dezvoltîndu -si o forma distincta de iudaism. al ca rui centru religios era Templul din Ierusalim.22 Unica modalitate de a deslusi originile lui lisus este aceea de a-1 plasa în contextul cronologic si geografic al epocii sale. daca nu ar fi fost evreu. obisnuia sa. Se pare ca nu stiau prea bine cum sa-1 abordeze. de fapt. Adesea amintea despre personaje venerabile ale Vechiului Testament. Dar nu toti evreii fusesera în exil. de pilda. prin urmare. pentru ce ar fi facut toate aceste lucruri? Majoritatea criticilor considera ca e foarte probabil ca aceste pasaje sa nu redea totusi cuvintele lui lisus. O dovada în sprijinul aceste ipoteze este faptul ca persoanele cu care lisus discuta în contradictoriu în Evanghelii sînt. Dar din moment ce aceasta imagine e falsa. precum Avraam si Moise.. de obicei.23 Dar ce stim despre Galileea din vremea lui lisus? Mack rezum a astfel opiniile specialistilor în acest sens: „Crestinii si-au închipuit dintotdeauna ca Galileea facea parte . este greu d e crezut ca ar fi provenit de aici fiindca.

regiunea „nu avea capi tala. Nu degeaba era Galileea n umita „pâmîntul ne-evreilor"25. lipsita de fero .. Babilon si Egipt. roma nii au cucerit întreaga Palestina si au tra nsformat-o în provinicie romana. spre sudul ludeei.26 Datorita climatului sau prielnic agriculturii si pescuitului în Marea Galileii. Era o regiune chiar mai cosmopolita decît Samaria. da r treizeci de ani mai tîrziu. principalele influente asupra religiei din Galileea erau „cea loca la.Hr.29 Zona fusese anexata de Isra el în anul 100 î. pentru a-1 cita pe Mack. ta ra fusese deja împart ita între cei trei fii ai regelui. Asa cum sub liniaza Morton Smith. Arhelau. care se afla între ludeea si Galileea. Dar. feniciana si egipteana". la scurt tim p dupa a ceea. cea mai veche sinagoga din Galileea dateaza doar din secolul al III-le a al erei crestine. regiunea era bogata si fertila. Galileea nu era însa n ici pe departe un centru al iudaismului fervent. în mod semnifica tiv. Galileea era o regiune cosmopolita si bogata — nicidecum fundatura rustica din imaginatia populara — în care predominanti nu erau evreii si în ca re autoritatile de la Ierusalim nu erau deloc mai bine vazute decît stâ pînitorii romani. întretinea relatii economice cu alte culturi din lumea elenistica si se afla în centrul unei r etele de rute comerciale ce o legau de Siria. fusese trimis pe domeniul familial. greaca. lro cj Antipa stapînea în Galileea . în sudul actual al Frantei) prin intermediul unui guvernator. persana. Pilat din Pont. Israelul era con dus de regelemarioneta Irod cel Mare . pâ gînismul semitic. Aici traiau tr iburi diferite si chiar beduinii strabateau zona frecvent. palestiniana. Astfel. In epoca lui lisus. La nasterea lui lisus. templu si nici o ierarhie a preotilor"28. Religia celor dintîi era preponderenta în Samaria si Galileea spre nord si în Idumeea.27 Galileenii erau recunoscuti pentru dorinta lor apriga de independenta.ea a grupului întors din robie. Da ca în Galileea înflorise într-adevar o cultura sofisticata. Asa cum sustine Mack: „Am gresi daca ne-am imagina ca Galileea s-a convertit brusc la cultura si credinta iudaica". iar ludeea era condusa direct de Rorna (dupa ce fratele lui Antipa . cînd lisus si-a în ceput duirea.un politeist din Idumeea -. nu putem sa nu ne întrebam care erau obiectivele si motivele reale ale propovâduirii lui lisus. o data ce a m sta bilit ca Ga lileea nu seman a delo c cu imaginea ei din închipuirea populara. fusese doar pentru scurt timp inclusa în regat ul lui Israel cu multe secole înaintea lui lisus si de atunci suferise influentele succesive ale unor culturi diferite. De fapt.

dat fiind ca deriva din ebraicul notsrim.. orice tentativa de redefinire a iudaismului ar fi fost de la bun început sorti ta esecului si nu ar fi dus în mod logic la încheierea misiunii lui lisu s în Iersualim. Cuvîntul în sine este însa sugestiv. ca ar fi provenit din orasul Na zaret. în urma zelului reformator al lui Ezra si '' a succesorilor sai".. care 1-ar identifica pe lisus ca membru al uneia dintre sectele reunite sub acest nume —. .30Un alt teritoriu din nord ce avea sa devina important pen tru Marcus era Samaria. Mai exista însa si un alt motiv pentru a ne opri atentia asup ra Samariei. existent si în Israelul actual. Asa cum sublinia za Schonfield în The PassoverPlot: „. Au înflorit aici chiar si unele forme „eretice" de iudaism. Nu stim prea multe despre vechea religie israelita. orice religie era acceptata. dupa cum se pare. Localnicii asteptau si ei venirea unui iminent Mesia. neortodox. amintit în pilda bunului samaritean. Ca urmare a numeroaselor predici pe aceasta tema. Evreii considerau Palestina ca un creuzet firesc al ereziilor. da r se pare ca a inclus numeroase aspecte din credintele sirienilor si din '!" cele a le fenicienilor. asa cum cred altii? Desi în regiune traiau evrei. Poate ca lisus a nascocit parabola bunului samaritean ca un fel de multumire pentru sustinerea primita din partea locuitorilor acestei regiuni. care însemna „pastratorii.. atmosfera lejera de toleranta a permis coexistenta unui mare numar de religii si credinte. asa cum au sugerat unii comen tatori moderni? Era oare Galileea cel ma i potrivit loc pent ru a initia o ca mpanie de reformare a iudaismului. Pe un teritoriu în care. pe care îl numeau Ta'eb si care diferea considerabil de „versiunea" sa judaica. în cel mai bun caz. De fapt însa. ceea ce sugereaza ca iudaismul lui era. fapt care indica mai ferm ca nu aceasta era zona cea ma i potrivita pentru a initia o reforma iudaica. In Evanghelia dupa loan (4:6-10).ce partizanate antiromane populatia la revolta si proiudaice. acela ca religia este destinata tuturor si ca nu are secrete — o imagine .. O alta idee gresita cu privire la originile lui lisus este ideea ca era „nazarinea n" — cu alte cuvinte. Despre acestia se stiu foarte putine amanunte."31 Acest fapt contrazice un ul dintre principiile crestinismului.. Termenul corect ar fi nazorean. ferindu-se sa le divulge altora.. citim cum lisus a întîlnit la fîntîna o femeie samariteancâ si acea sta 1-a recunoscut ca fiind jylesia — probabil drept Ta'eb —. nu exista atestari ale existentei acestui oras mai vechi de secolul al III-lea. credinciosii cred ca samaritenii erau dispretuiti de ceilalti evrei si ca povestea localnicului care a traversat drumul pentru a ajuta victima unei tîlhârii este un exemplu perfect al necesitatii de a recunoaste potentialul pozitiv existent în fiecare individ. nefiind nicidecum eradicata în aceeasi masura în care a fost în sud. cei care mentineau adevarata traditie si adevaratele învataturi sau care ascundea u anumite secrete. încerca oare lisus sa incite împotriva romanilor.. dar nu ca fondator al ei.

în aceste culte. în Evanghelia dupa loan (7:42) se mentioneaza clar ca nu s-a nascut acolo.misterele râmîn secrete pînâ la momentul potrivit. în mod cert. asa cum am vazut cînd am reevaluat statutul Mariei Magdalena. De fapt. Leonardo da Vinci a omis aurul — simbolul perfectiunii si al regalitatii. Daca majoritatea elementelor caracteristice nasterii Domnului deriva neîndoielnic din miturile altor zei morti si reveniti la viata. vizita celor trei magi de la rasarit se bazeaza pe un episod contemporan. în cazul sau. Ideea era frecvent 'ntîlnitâ în epoca lui lisu s: scoli ale misterelor din Grecia. Pe de alta parte. Si. în Adoratia magilor. „ascuns". ci trebuie cîstigata . în f unctie de gradul de initiere. Ni se pare foarte ciudat ca ni se povest este cum echivalentul a trei Aleister Crowley au venit la pruncul lisus pentru a -i aduce daruri. probabil ca a doua semnificatie era cea intentionata. Si astazi aceasta abordare este utilizata de numeroase religii orientale si scoli filozofice (Printre care si budismul zen). membrii fiind initiati doar atunci cînd maestrii lor spirituali îi considera pregatiti pentru acea sta. ca disciplina distincta nu exista în a cea vreme). asa cum am vazut.32 Mag era titlul acordat unor magicieni — sau d vrajitori — persani.diametral opusa misterelor si cultelor ce le permit membrilor di verse niveluri de cunoastere sau de ilumina re. care însea mna. Roma. Din pacate însa exista ubii chiar si în privinta nasterii lui lisus în Bethleem. nici ucenicii lui lisus nu erau pescarii modesti si umili pe care îi descrie . auto rii Evangheliilor se asteapta ca cititorul sa fie impresionat de po vestea magilor care îi aduc micului lisus smirna. povestea Craciunului este exact acest lucru: o poveste de tipul miturilor nasterii întîlnite în alte religii. Daca învataturile lui lisus nu erau dest inate maselor largi. înseamna ca erau totodata si astrologi (astronomia. °abilon si Egipt folosea u în mod obisnuit un asemena tip de initiere si îsi pastrau secretele cu vigilenta. de fapt. din viata împaratului Nero. Si. atunci prin însasi natura lor erau elitiste si ier arhice — oculte. De exemplu. iluminarea nu este oferita. dar si de or ganizatii precum templieri si francmasonii. fara ca autorii Evangheliilor sa cenzureze sau sa critice acest episod. Exact a ceasta notiune de initiere este cea de la care provine termenul ocult. aur si tamîie. similaritatile dintre scolile misterelor si miscarea lui lisus sînt prea multe pentru a fi ignorate pur si simplu. Si ideile eronate cu privire la lisus nu se opresc aici. cînd învatacelul este pregatit. "ta inuit" . (Dar. tinînd seama ca au fost ghidati de o stea pîna la Bethleem.) Am mentionat mai devreme ca lisus este numit naggar — termen ce înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat".

dar aceasta este o atitudine strict occidentala. ca si cum lisus ar fi avut un statut social mult mai înalt si s-ar fi straduit sa vorbea sca pe întelesul maselor. care a încercat sa-1 convinga sa-si demonstreze caracterul divin — cîtusi de putin limpede. episodul demonstreaza ca lisus gravita în cercurile „mondene". le rastoarna mesele si îi alunga.. plin de mînie la vederea zarafilor din Te mplu. judecind jupa amploarea celebrarilor. Schimbarea banilor pentru a cumpara animale ce urmau a h sacrificate în Templul din Ierusalim nu constituia în epoca un 'ucru imoral sau ilegal. proprietarii unei „firme" de pescuit pe Marea Galileii.38 Unii au încercat sa explice acest gest — esential în cadrul activitatii lui lisus — sugerînd ca el denota nemultumirea fata de regimul aflat la conducerea Templului în acea perioada. de fa pt. ca un candidat aristocrat conservator care se a dresea za alegatorilor din clasa muncitoare în termeni pe care spera ca acestia îi vor întelege. de la Universitatea din Chicago: „Nu exista nici cel mai mic indiciu ca acolo aveau loc activitati financiare sau sacramentale inadecvate".37 Afirmatia este discutabila. lisus s-a retras în desert. se contureaza o imagine a lui lisus substantial diferita de cea pe care o cunosc cei mai multi dintre noi. sugereaza ca acestea aveau o valoare intrinseca. Desi episodul pare limpede si firesc. Unul dintre cele mai cunoscute evenimente din Noul Testament este acela în care lisus. el facea în mod obisnuit analogii cu situati' din viata rurala de zi cu zi. Chiar daca nunta din Cana nu a marcat — asa cum sustin unii comentatori — propria sa casatorie cu Maria Magdalena. Profesorul continua adaâugînd ca a fost „un atac la adresa existentei însesi a Templului. exista dovezi în Evanghelii în sprijinul ideii ca lisus nu era evreu? Dupa botez. o negare simbolica a. Prin urmare. asa cum remarca Morton Smit h. Wilson subliniaza ca ei erau. fapt care li sugereaza — sustin ei . Asa cum subliniaza profesorul de studii biblice Dominic ^rossan. A. Gestul lui lisus este explicat de obicei prin prisma furiei pe care ° resimte vazînd cum locasul sfînt e pîngarit de tranzactii financiare. la picioarele crucii. unii discipoli nu erau evrei: Filip este un nume grecesc. Un asemenea lucru nu s-ar întîmpla. o parte integranta a credintei religioase.33 (în plus.. de pilda. el aduce în prim-plan o problema importanta. nimeni nu joaca pentru a cîstiga nis te vechituri de calitate îndoielnica. Pentru a face o analogie. Unii au sugerat chiar ca episodul ispitirii releva nici mai mult.traditia.° experienta personala în aceasta privinta. sa spunem ca gestul lui lisus ar fi fost echivalent cu cel al unui anglican de astazi care se opune hirotonisirii femeilor si îsi exprima dezacordul navalind în Catedrala Westminster si calcînd în picioare crucea de pe altar. av em cu adevarat motive sa facem vreo presupunere în acest sens? De exemplu. pentru simplul . La urma urmei. recunoscuta de mult de teologi si de cei care studiaza Noul Testament. dar exista un alt episod care reflecta atitudinea lui fata de Dumnezeul iudeilor. Dar. unde a fost ispitit de diavol. o cunoa stere superficiala a realitatilor domestice ale vietii.35 Altii36 însa au subliniat ca pa rabolele demonstreaza. Iar episodul cu soldatii romani care juca u la zaruri hainele lui. de fapt. nici mai putin decît ca lisus îl respinge categoric pe l ehova.. si înca una de data recenta. tot ceea ce reprezenta Templul".)34 Multi critici considera parabolele ca o dovada a originil°r umile ale lui lisus. de fapt.. fiind. o asemenea manifestare exagerata ar fi frizat dezechilibrul mintal. Dar în contextul epocii.N.

aceste ritualuri nu pot fi considerate „botezuri". Ritualul a fost considerat adesea o inovatie a sa proprie. Templele ridicate în cinstea ei pe malurile Nilului era precedat de jpanifesta ri publice de cainta si de marturisirea pacatelor în fata un ui preot. este posibil ca loan sa fi fost influentat de ritualul egiptean. de altfel.) Aceasta a fost. Prin urmare. vizibil. prin urmare. numeroase precedente si paralele fidele. în mod semnificativ. desi exista. Chestiunea nu poate fi ex plicata spunînd pur si simplu — asa cum au încercat multi — ca lisus a vrut sa le dea un exemplu pozitiv adeptilor sai. Botezul ca un simbol exterior. asa cum vom vedea. Prima si în nici un caz cea mai putin importanta este aceea a nevoii nepatatului Fiu a l lui Dumnezeu de a-i fi spalate pacatele. (Vom discuta mai în amanunt aceasta paralela în capitolul urmator. botezul. al transformarii spiritu ale interioare era un element întîlnit în multe dintre misterele existent e la vreme respectiva în spatiul elenistic.motiv ca oamenii stiu sa traseze linia de demarcatie între o actiune acceptabila — oricît de simbolica ar fi ea — si sacrilegiu. Faptul ca acest ritual nu avea precedent în iudaism este atestat de însusi numele lui loan: Botezatorul. unica perioada din istoria îndelungata a cultului zeitei Isis în care au fost trimisi misionari în tarile învecinate cu Egiptul. exista cîteva anomalii semnificative în modul în care autorii Evangheliilor descriu botezul lui lisus. Dar gasim în Evanghelii episoade care sa confirme aceasta supozitie? Înca de la începutul investigatiei noastre ne-am dat seama cu surprindere ca foarte putini cercetatori si-au pus o problema care noua ni se pare fundamentala: „De unde a preluat loan Botezatorul ritualul botezului?" Studiile ulterioare ne-au demonstrat ca în iudaism nu existase absolut nici un precedent în acest sens. precedat de marturisirea pacatelor si de pocainta. fiindca exista o vech e traditie crestina care sustine ca familia lui loan a fugit în Egipt pentru a sca pa de mînia lui Irod. Fecioara pe stinci. Totusi. aceasta traditie si-a gasit exprimarea în pictu ra lui Leonardo da Vinci. nu unul oarecare dintre cei multi care botezau. de fapt. dar în afara lumii iudaice. Botezul lui lisus ridica o serie de probleme. cu toate ca în Manuscrisele de la Marea Moarta apar referiri la spalarile rituale — cufundari repetate în apa ce simbolizau purificarea. articolul hotarît demonstreaza ca unul singur era Botezatorul. ceea ce propunea loan era un act initiatic unic. fiindca nicaieri în Evanghelii nu se precizeaza asa ceva. hotarîtor. Avea o traditie îndelungat3 îndeosebi în cultul zeitei egiptene Isis. La fel de bine se poate. radical. Desmont Stewart merge . în plus. Iar gestul lui lisus se încadreaza în aceasta din urma categorie. Exista în acest sens numeroase indicii care sugereaza ca ar fi facut parte dintr-o scoala a misterelor. în vreme ce Morton Smith39 se margineste sa observe ca simbolul porumbelului nu are precedent sau echivalent în traditia iudaica . putem spune ca iudaismul sau era cel putin neortodox — afirmatie care lasa drum liber pentru alte ipoteze în privinta apartenentei sale religioase reale. ca el sa fi deprins practicile religiei egiptene la ea acasa.

identificînd conexiuni clare cu simbolismul si practi cile egiptene.40 Principala zeitate egipteana asociata cu simbolul porumbelului e ~ din nou . (Sa ne amintim ca scena rastignirii din fresca lui Jean Cocteau din Londra este dominata de un soare negru. nea fectata de nici o alta credinta sau filozofie. ci într-o punte între cele doua stari". Isis era frecvent reprezentata alaptîndu-l pe Horus. elemente ale vietii de zi cu zi. Wilson scrie: „Acest rit aminteste în mod clar de cultele din regiunea mediteraneana si are prea putine în comun cu iudaismul". erau pasarile sacre ale zeitei pagîne a dragostei. lisus si discipolii lor ar fi putut fi influentati de cultul lui Isis. Cînd Re (sau Ra. precum si apropierea geografica de Egipt — fara a mai mentiona atmosfera cosmopolitana din Galileea — nu este deloc surprinzator ca loan.41 El se prevaleaza de aceasta asemanare pentru a-si sustine ideea ca Cina cea de taina a fost o inventie a autorilor Evangheli ilor.. la Cina cea de taina. si astazi. Dar d aca ea s-a petrecut cu adevarat si a fost un rit pagini Desmond Stewart subliniaza aceasta paralela si precizeaza: „(lisus) a luat plinea si vinul. si le-a transformat nu într-un sacrificiu. aflate la loc de frunte însa în simbolismul osirian. El precizeaza: „Desi a trimis corbi pentru a-1 hrani pe unul dintre profeti. numita si „împara teasa Cerurilor". „Steaua Marii" (Stella Maris) sau „Mama lui Dumnezeu" cu mult înainte de nasterea Fecioarei Maria. soarele devenea negru atunci cînd zeul îsi dadea ultima suflare si trecea în lumea de dincolo.. trei zile mai tîrziu.ma i departe. Tammuz si Osiris. La festivalul anual care marca moartea si.Isis. Adoptarea. era deja o practica obisnuita în toate scolile misterelor ce aveau în centru un zeu muribund. indiferent ca o numim Afrodita sau Astarte. reprezenta o modalitate de comuniune cu zeul respectiv si de înaltare spirituala (desi romanii si-au exprimat oroarea fata de canibalismul implicit al ritualului)' Toate aceste culte erau . A. lehova nu obisnuieste sa se manifeste prin intermediul pasarilor.) Dat fiind neobisnuitul zel misionar al unor grupuri de adepti ai zeitei Isis în epoca respectiva. egiptenii ofera o explicati e mai buna. multi crestini sînt încurajati sa creada ca religia lor este unica din toate punctele de vedere. Cît despre ce a crezut lisus ca vede. învierea zeului.N. fiul conceput în mod magic cu decedatul Osiris. cînd adevarul este cu totul altul. inclusiv în cele ale lui Diony-sos. Porumbeii. Remarcabil este faptul ca.. al carui simbol obisnuit era soimul... Sa ne gîndim.. în cadrul ritului bap-tismal. faraonul. o facea sub înfatisarea lui Horus. a unui muritor de catre un zeu nu constituia o problema Pentru egipteni". în toate cazurile. la care se considera ca lisus a instituit împartasania cu pîine si vin — simbolurile trupului si sîngelui sau sacrificat pentru omenire.. în realitate. de exemplu. Zeul Soare) îl lua la piept pe fiul sau preaiubit. în orice caz..42 Crestinii cred ca împartasania cu pîine si vin — element crucial în sfintele sacramente — este un ritual prezent numai în religia lo r.

Dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament. fiindca acesta nu ar fi acceptat sa moara în asemenea circumstante umilitoare Crestinii nu se lasa impresionati de acest argumen t. cea a lui joan omite orice referire la sacramentul pîinii si vinului atunci cînd arninteste de Ultima cina ..bine reprezentate în Palestina în Cinei celei de taina. pentru a explica într-un fel discrepantele d intre asteptarile iudeilor si ceea ce s-a întîmplat în realitate. cel mai semnificativ aspect al ritualului este paralela dir ecta cu ceremoniile „renasterii" din cultul zeitei egiptene Isis. Desmond Stewart precizeaza în aces t sens: „Notiunea ca grînele sînt însusi Osiris era raspîndita în rîndul egiptenilor. de readucere propriu-zisa a lui Lazâr înapoi d in moarte. astfel ca influenta lor este usor de înteles. Dintre Evangheliile canonice. Referindu-s e la misticul isian din secolul I. Si în alte fragmente din Evanghelia dupa loan (6:54) apare implicatia ca împartasania cu pîine si vin exista înca din primele zile ale propovâduirii lui lisus în Galileea.43 O alta paralela cu scolile misterelor — una care nu are nimic în comun cu practicile si credintele iudeilor — este episodul învieri i lui Lazâr. Des-niond Stewart afirma: „. în vreme ce un concept similar era aplicabil (zeitelor) Demetra si Persefona în Hellas (Grecia)".poate fiindca nu atunci a fost celebrat pentru prima data. S-a sugerat ca lisus si cei din cercul sa u apropiat si-au creat .. ce a marcat „moartea" vechiului Lazar si renasterea lui ca fiinta spiritua la superioara . Avem de-a face în mod clar cu un act initiatic: Lazar este „înviat" în cadrul ceremonialului mortii si al renasterii simbolice care constituia o trasatura comuna a misterelor din acea vreme si care razbate înca d in anumite ritualuri ale francmasoneriei moderne. In ceea ce priveste obiectivul investigatiei noastre însa. Exista în sa alte probleme con siderabile în privinta modului în care este relatata moartea lui în Noul Testament. Ideea de a ingera trupul zeului — ritualul împartasaniei — este considerat de evrei dezgustator. Se pare ca interpretarea crestina a ra stignirii ca supremul sa crificiu mistic a fost inventata mai tîrziu. deoa rece ei sustin ca misiunea mesianica a lui lisus a depasit cu mult — în termeni spirituali — ceea ce asteptau evreii de la el. singura care relateaza acest episod — cea a lui loan — îi confera un caracter miraculos. Dar „Evanghelia secreta a lui Marcu" precizeaza ca acesta a fost un act simbolic. Chiar si rastignirea este un argument în favoarea refuzului rvr eilor de a crede ca lisus era mult asteptatul Mesia. Probabil ca episodul a fost elimina t din celelalte Evanghelii deoarece era o aluzie evidenta la activitat ile din cadrul scolii misterelor. Dovezile din Betania sugereaza ca lisus practica un tip d e mistere similar celui încercat de Lucius Apuleius în cultul lui Is is".

Desmond Stewa rt52 sugereaza ca termenul folosit de lisus ar fi f ost. asa cum a fost ea reflecta ta în scrierile apocrife ale iudeilor. Ma i mult decît atît.46 care este atît de importa nta în cultul Ma donei negre. numerosi critici contemporani refuza sa le ana lizeze în detaliu. pe care însusi lisus îl asociase cu lo an Botezatorul. consortul lui I sis. în zilele de început ale crestinismului. la Delos exista chiar o inscriptie c u dedicatia Chreste Isis. evident. al carui cult — raspîndit în Siria pîna în secolul al IVlea — a fost crestinat prin înlocuirea numelui Helios cu Ilie. de fapt.47 Iar Geoffrey Ashe recunoa ste: „Hristos a devenit Mîntuitor asemenea zeilor morti si reveniti la viata ai misterelor — Osiris Adonis etc. . Helios — numele Zeului-Soare.45 Specialistii au remarcat. EloL'". Chrestos. Bethleem era un importa nt centru de cult al zeului Adonis-Tammuz.-5' Dar în limba ara-maicâ. Este de presupus ca lisus si-a spus Bunul Pastor inspirîndu-se de la Tammuz si ca adeptii sa i cunostea u bine termenul. incorporîn d în el idea lul Celui Drept si în Suferinta. precum Sfîntul Ieronim. pe de o parte. deoarece strigatul a survenit în momentele de întuneric anormal din miezul zilei. Si. la interpretari pagîne.propriul lor con cept de Mesia. cît si cea redata de Matei. . au existat unele confuzii între titlul Christos si un alt termen din limba elena. Atît versiunea din Evanghelia dupa Marcu. Zeul-Soare este esential în cultele axate pe ciclul moarte . „Dumnezeul meu" ar fi fost Ilahi. derivat din figura lui losif. faptul este extrem de interesant.) Desi recunosc existenta unor puternice influente pagîne asupra vietii si asupra învataturilor lui lisus.49 De asemenea. într-unul dintre cele mai vechi manuscrise ale Noului Testament.înviere. de asemenea. exista unele indicii care sugereaza ca. Spre exemplu. în nordul eretic al Palestinei — în Galileea — losif „cel în suferinta" a preluat unele din tre cara cteristicile cultului siria n al lui Adonis-Tammuz. însasi traditia regiunii în care Adonis murea si revenea anual la viata parea a o cere"."48 Arhetipul ce corespunde cel mai îndeaproape cu viata si activitatea lui lisus este cel al zeului egiptean Osiris. la Bethleem. Dar Chrestos era unul dintre epite tele atribuite în mod obisnuit lui Osiris. se relateaza ca martorii au crezut ca lisus îl chema pe Helios. Conform traditiei. si împaratul Mesianic. de asemenea .50 Strigatul lui lisus pe cruce poate da nastere. în mod semnificativ însa. Unele dintre primele manuscrise în limba greaca ale Evangheliilor foloses c acest cuvînt în loc de Christos. sau simtit iritati de prezenta unui templu în chinat lui Tammuz acolo unde se presupune ca s-ar fi nascut lisus. Eh!" au fost traduse „Dumnezeul meu.Lloi. pe de alta). (Este interesant sa remarcam ca unii crestin i. care înseamna „bun" sau „blînd". . Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si a înviat dupa trei zile. influenta zeului pastor Tammuz asupra Cîntarii Cîntarilor. desi se precizeaza ca un ii dintre martorii la rastignire au înteles cuvîntul gresit si au crezut ca îl striga pe profetul Ilie. asa cum mentioneaza Hugh Schonfield: „A fost nevoie de un nazorean din Galileea pentru a întelege ca moartea si învierea constituie puntea dintre cele doua faze (Cel Drept si în Suferinta. Dumnezeul meu! (de ce m-ai parasit?)".JSli.

în consecinta. Nici un asemenea zeu nu a procedat asa vreodata.. principiul feminin nu lipseste cu desavîrsire din Evanghelii — cel putin din forma lor originala. în greaca. Logos este substantiv masculin.Prin urmare.. care în seamna litera "rnergîn d spre Dumnezeu" si a re întelesul de barbat care ca uta nirea cu o f emeie. neavînd o zeita-companion. Maria Magdalena a fost înfatisata purtînd o rochie rosie. Desi la prima vedere nu s-ar putea spune acest lucru.. tu suverana în vesminte rosii. un evreu contemporan cu lisus. — era în mod inevitabil asociat cu propria consoarta. dar. Putem folosi chiar termenul erotic pentru a descrie nazuinta spre uniune. Cheia. Cuvintele folosite în versi' unea origina la. Nu poate exista Osiris fara Isis sau Attis fara Cibele". multe dintre elementele pierdute sau în mod deliberat ascunse ori distorsionate capata sens — inclusiv natura a ceea ce am putea numi adevaratul crestinism. despre care s-a considerat ca face însa referire la conditia ei sociala rusinoasa. Ashe continua: „în rolul sau de Mîntuitor care moare si revine apoi la viata.. conceptul descris de e l este feminin. . .. Geof-Ashes precizeaza: „Totdeauna zeul-companion era partenerul tragic al Zeitei. Desigur ca s-a facut o încurcatura cînd textul Evangheliei a fost preluat din sursa originala si abia mult mai tîrziu a iesit l a iveala semnificatia sursei reale a acestui fragment. Magdalena a fost cea care a condus ceremoniile de la mormîntul lui lisus. nu se poate spune ca lisus si-a asumat rolul unui zeu care moare si apoi renaste. care în gener al îndeplinea rolul principal în scenariul învierii. Attis. De asemenea. Evanghelia dupa loan se deschide cu bine cunoscutele cuvinte: „La început era Cuvîntul si Dumnezeu era Cuvîntul si Cuvîntul era Dumnezeu". este clar ca lisus se încadreaza în tra ditia zeilor care mor si revin la viata. Sau. Tammuz. acesta fiind secretul pastrat cu atîta grija de generatii întregi de „eretici". dar acest arhetip nu constituie imaginea completa a anticelor mistere. el a fost unic si nu a avut nevoie de o femeie cu care sa-si împarta caracterul divin.54 Criticii ar putea argumenta ca. era atractia dintre barbat si femeie.... n u putea aparea singur.. paradoxal. care îi modifica radical întelesul si. menita sa elimine separarea. Conceptul de Cuvînt (Logos) deriva din ideile filozofului neoplatonician Filon din Alexandria.. asa cum precizeaza George Witterschein: „.. Zeul — Osiris. care murea în fiecare an o data cu lumea vegetala a naturii si învia apoi în primavara. Diony-s°s etc. dar în Evanghelia dupa loan termenul pare a fi în mod explicit feminin. Daca lisus respecta o asemenea traditie a „Zeului care Moare" este evident ca din imagine lipsea totusi ceva. totodata."55 în mod traditional. Egiptenii i se adresau zeitei Isis cu apelative ca „Stâpîna a zeilor. Sinta gma „si Cuvîntul era la Dumnezeu" contine o grava greseala de traducere. simbolizata prin atractia dintre Cuvînt si Dumnezeu"..56 . Privite în aceasta lumina.. doamna si regina a mor-mîntului.Jsis" a lui lisus a fost Maria Magdalena. elimina o serie de implicatii deranjante. sîntpros ton theon. zeita. Dar daca lisus a avut totusi o astfel de partenera? Desigur ca asa au stat lucrurile.

Cuvîntul era o forta distincta. dar nici nu au aparut o data cu „noua" religie crestina . in dica o educatie egipteana. Era la început cu Dumnezeu". în care autorul sugereaza ca miracole precum transformarea apei în vin si mersul pe apa erau tot atît de des întîlnite în „repertoriul" magilor egipteni. Antropologul si profesorul de istorie a religiei Karl Luckert. Acest concept a fost dezvoltat în cartea lui Morton Smith. separa ta de Dumnezeu. ar fi putut fi evreu. Chiar si acest episod este însa o inventie. în întreaga literatura religioasa din asa-zisa perioada elenistica nu exista un rezumat mai sugestiv al anticei teologii ortodoxe egiptene decît prologul Evangheliei dupa loan". nu se refera la lisus ca fiind originar din Gali-le ea sau din Nazareth. în general.. si poate mai sugestiv. nu se îndoieste de adevarata lor origine: „. In lucrarea sa The Foreigner („Strainul"). ci afirma. Cu toa te acestea.58 Conceptele evocate în aceste versete nu sînt. în Talmud se specifica. desi termenul original pentru cel dintii era în mod clar de genul feminin. în Evangheliile canonice nu exista nici o informatie autentica despre viata lui lisus. din primii ani ai copilariei si pînâ la maturitate. ca trucul cu frînghia la fachirii indieni. pe de o parte. Cartea sfînta a evreilor. Talmudul. Exista surse care confirma aceasta ipoteza. nu exista nici o men tiune cu privire la perioada copilariei sale. se considera ca Sfîntul Duh si Cuvîntul sînt sinonime. la vîrsta de doisprezece a ni. Cu exceptia episodului în care lisus discuta cu preotii în Templu. schiteaza o paralela între viata si activitatea lui lisus. mai . ca mo tivul arestarii lui lisus a fost acuzatia de vrajitorie si ca era in itiat în magia egipteana. iuda ice. Smith ofera numeroase exemple privind asemanarile dintre miracolele lui lisus si incantatiile magice si vrâjile descoperite în numeroase papirusuri din acele vremuri si. losif si pruncul Iisus au fugit în Egipt pentru a scapa de mînia lui Irod. Jesus the Magician (1978). autorul unui amplu studiu al religiei egiptene si al influentei acesteia asupra conceptelor teologice si filozofice ulterioare. Desmond S tewart sustine ca lisus a crescut — poate chiar s-a si nascut — în Egipt. evident.57 Prin urmare. desigur.. Noul Testament ne spune ca Maria. mai degraba. fara echivoc. Si. autorii Evangheliilor au considerat poate ca nu este cazul — sau. ca venea din Egipt. Unde a fost el în acest rastimp'? De ce se pastreaza o asemenea tacere asupra copilariei si a adolescentei sale? Daca a trait în alta tara si deci în alta cultura. fiindca în acea perioada în Egipt exista u largi si înfloritoare comunitati de evrei. fiindca în el Maria si losif dovedesc o ignoranta totala în privinta caracterului divin al lui lisus — imediat dupa ce este redata povestea nasterii sale miraculoase. Cuvîntul este feminin. Stewart afirma ca numeroase aspecte din viata lui lisus.60 Mai mult decît atît. tra ducerea corecta a primelor versete ale Evangheliei dupa loan este: „La început a fost Cuvîntul si Cuvîntul era spre Dumnezeu si Dumnezeu era ce era si Cuvîntul. de la lipsa accentului ga lilean pîna la contextul parabolelor sale. ca nu sta în puterile lor — sa inventeze o serie de incidente pentru a umple perioada lipsa. si cele ale celebrului mag Apollonius din Tyana (un contemporan al lui lisus .Altfel spus. Prin urmare. Astfel. Era Sophia. dogmatic. de asemenea.

similaritatea mergînd chiar pînâ la cuvintele folosite. care sugereaza ca Iisus era considerat în epoca magician. existînd însa mai putine argumente în favoarea sa. va deveni una cu el în dra goste". în ele.64 Chiar si cuvintele rostite de lisus sînt similare cu cele din textele magice sus-amintite. printre altii. Crestinii ar putea spune ca interpretarile eronate ale populatie i credule sînt cele care i-au conturat lui lisus o imagine de ocultis t si ca miracolele sale au fost posibile gratie Duhului Sfînt. Exista si alte indicii. acuzatorii spun despre el ca este un „facator de rele". în dreptul roman. dar 1-a si venerat ca pe un mag de seama". desi bazate în întregime pe comparatia dintre Evanghelii . Existau în lumea greco-romana a vremii numerosi magicieni — gau vrajitori — itineranti. Prin urmare. Smith remarca — si sublinierea îi apartine: „Acesfea sint cele mai apropiate paralele cunoscute cu textul euharistiei. de asemenea. magicianul-zeu îsi ofera sîngele si trupul credinciosului care. asa cum procedea za samanii tribali. din doua texte magice egiptene care amintesc în mod clar de euharistie. Minunea preschimbarii apei în vin la nunta din Cana este suspicios de asemanatoare cu o ceremonie dionisiaca organizata la Sidon. Dionisos era explicit asociat cu Osiris. Atît Apollonius.. cît si Simon Magul au fost creditati cu abilitati aproape egale cu c ele demonstrate de lisus. Cel mai semnificativ aspect al cercetarilor lui Morton Srnith est e acela ca. Iar Morton Smith ne atrage ate ntia asupra unui paradox major al religiei crestine: „. în Evanghelia dupa loan.. lisus a devenit Fiul lui Dumnezeu lasîn du-se posedat in mod magic de divinitate. Si aceast a interpretare este însa la fel de discutabila ca cealalta.) Smith sugereaza ca expresia „Fiul lui Dumnezeu" — care i-a nedumerit dintotdeauna pe teologi si pe cercetatorii Noului Test amen t fiindca nu are un precedent iudaic si nu era un concept asociat cu cel de Mesia — deriva si ea din traditia greco-romano-egipteana. cînd lisus este adus în fata lui Pilat. asa cum se întîmplâ azi la vracii indienii si la preotii voodoo. ingerîndu-le. mai mult sau mai putin celebri si la joc de cin ste în repertoriul lor erau vin decarile si exorcizarile. Trebuie sa luam în consideratie o traditie care nu numai ca a încercat sâ-1 exonereze pe lisus de acuzatia de vrajitorie.63 Smith cite aza. precum în acesta din urma . pe care crestin ii îl considera instituit de lisus. continua Smith. Magicianul îsi dobîndea puterile printr-un proces prin care devenea „canalul de comunicare" al unui zeu. pe de alta. (A utenticitatea vindecarilor râmîne discutabila.62 Iar în lumea elenistica. ritualul împartasaniei cu pîine si vin.tînar decît el) si respectiv Simon Magul. dar uluirea maselor de spectatori este reala si publicitatea de la om la om are un rol important în construirea reputatiei de „facator de minuni". chiar în Evanghelii.

Povestea subliniaza ca. Implicatia e clara: prima generatie de adepti ai lui lisus 1-a recunoscut ca magician. ori fiindca stiau ca asa au stat lucrurile. ci membri ai unei fraternitati oculte fondate în Persia. practicau magia. asa cum cred azi numerosi crestini. ceea ce a sugerat ipoteza unei defaimari intentionate din partea dusmanilor lui lisus. lisus a adus în credinta evreilor aceste practici magice egiptene. desi a crescut în Galileea. unde a deprins si tehnicile magiei. de asemenea. Acestia nu erau doar regi sau întelepti. Asa cum am vazut. Acesta a fost un evreu care a încercat sa introduca în ludeea credinta în alte divinitati. în jurul anului 160 d.Hr. Iustin Martirul relateaza în scrierile sale o discutie cu un evreu pe nume Trypho. vizita magilor fiind relatata cu scopul evident de a stîrni admiratia cititorilor. ca. a amagit si a dus poporul lui Israel pe cai gresite". primii crestini. într-un mod similar. asa cum ar parea la prima vedere. Originile Talmudului si ale altor texte rabinice nu pot fi trasate decît pîna în secolul al III-lea d.Hr. desi istoria a încercat sa ascunda acest fapt. si care a folosit practici magice aduse din Egipt. a superioritatii Fiului lui Dumnezeu. Mai mult decît atît. dar în Evanghelii nu exista o astfel de interpreta re. aducîndu-i smirna. concluziile la care a ajuns corespund exact cu modul în care este descris lisus în Talmud si în scrierile rabinice timpurii. Unele dintre cele mai vechi artefacte crestine cunoscute erau amuletele magice cu imaginea lui lisus si incantatii scrise. autorii Evangheliilor nu au considerat cîtusi de putin deranjant sau surprinzator faptul ca magii au venit sa i se închine micului lisus. infractiunea de care se facea vinovat era aceea ca încercase sa introduca în tara lui Israel idei pagîne si zei pagini.si papirusurile respective. care îl numeste pe lisus „magician galileean". evreii.Hr. ori o persoana care a fost de alta origine decît cea iudaica. ori fiindca persoana lui s-a potrivit la perfectie în acest rol. lisus a muncit pentru o vreme în Egipt.66 . aur si tamîie. Acuzatiile de vrajitorie nu ar fi putut fi însa rezultatul unei simple dorinte de razbunar e.. pe nume Ben Stada. pagîne. existînd dovezi ca asemenea idei cu privire la lisus au circulat si înainte de secolul al III-lea. Alte texte rabinice sînt la fel de explicite în aceasta privinta: lisus „a practicat magia. Acestea nu 1-au înfatisat niciodata ca pe un evreu care a creat o for ma eretica de iudaism. Este evident deci ca iudeii contemporani îl considerau un adept al magiei egiptene. Filozoful platonician Celsus scria în jurul an ului 175 d. într-un text din literatura rabinica. textele respective îl considera ori un evreu convertit în totalitate la o alta rel igie. Unii comentatori încearca sa sugereze ca predictia magilor în fata pruncului lisus constituie o recunoastere simbolica. e greu de crezut ca au fost inventate. lisus este asemanat cu un personaj din trecut. Pentru ei. Morton Smith subliniaza ca. îndeosebi cei din Egipt.. îl denunta ca un practicant al magiei egiptene. pe linga cea în lehova. Talmudul însusi afirma clar ca lisus si-a petrecut anii tineretii în Egipt si ca acolo a învatat magia.

lisus a spus (loan 12:24): „Da ca gra un tele de grîu. („Domnul meu" era o formula frecvent utilizata în epoca de o femeie la adresa sotului ei. continua : „Ia ta. Dupa trei zile.. Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si bucatile trupului sau dezmembrat au fost împra stiate. Asa cum am vazut.A existat însa un zvon mult mai întunecat în epoca lui lisus. ramîne singur. explicit osiriana si provine direct din Car tea Egipteana a Mortilor. O. în care Magdalena a rostit cuvintele . de asemenea. cu privire la implicarea lui în magie si vrajitorie — un zvon care. este.68 Mai corect intitulata „întâmpinarea de zi". Spre exemplu.. c i si a magiei acestuia. Mai mult decît atît însa. aduce multa roada". precum â importantei acestuia din urma pentru gruparile oculte dea lungul secolelor. Preotul care -I întruchipeaza pe Osiris se ridica si li se arata credinciosilor. ridicâ-te asupra n efericitului care zace aici! Eu sînt Isis". lucrarea consta într-o &erie de incantatii menite sa ajute sufletul sa depaseasca spaimele 'urn ii de din colo si erau citite muribundului de catre un preot sau 0 fer neiepreot.)70 Poate ca a mai avut loc un ritual în mormînt. în cele din urma aduna toate ramasitele. din traditia egipteana. Faptul ca lisus cunostea aceasta lucrare sugereaza nu doar o buna familiarizare cu scrierile religioase ale cultului islam/osirian. cînd. du-1. care a nedumerit generatii întregi de crestini.. pentru egipteni. în misterele osiriene desfasurate anual în Egipt. fiindca. poate solutiona. iar daca va muri. sinonime. care strabatuse tara jelin.69 Sa comparam prima fraza rostita de Isis cu cea adresata de Maria Magdalena îngerului (care se dovedeste a fi lisus) la mor-mînt: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus". pe lînga faptul ca sustine cele relatate de textele rabinice. cît si conceptul în sine deriva în mod clar din cultul osirian. Atît imaginea. religia si magia erau. cînd cade în pa mînt nu va muri. Acea sta acuzatie bizara si socanta. care îsi exprima îndoiala si smerenia fata de învierea miraculoasa. pe care o vom discuta mai tîrziu. neschimbate. zeul a înviat _ g ratie magicei interventii a zeitei Isis. te-am ga sit za cînd acolo. poate detine cheia misterului care învaluie relatia dintre lisus si loan Bote zatorul.în casa Tata lui Meu sînt multe locasuri" (loan 14:2).67 Iar fraza lui lisus: . înalta preoteasa care joaca rolul lui Isis plînge: „Cei rai 1-au ucis pe iubitul meu si eu nu stiu unde-i e trupul". d aca este adevarat. traieste. asa cum am vazut. Osiris. exista paralele foarte clare între viata lui lisus si povestea zeului egiptean Osiris. una dintre cele mai derutante probleme biblice. chiar unele dintre cuvintele sale par a proven i direct.

în ciuda tuturor dovezilor. Daca. Ea a fost cea care ia conferit calitatea de Mesia ungîndu-1 cu mir de nard si. în misterele zeului care moare. rastignirea pare a fi fost alegerea perfecta. Se astepta oare lisus sa iasa din mormînt dota t cu puteri divine'? Poate ca aceasta idee elucideaza una dintre cele mai vechi enigme ale crestinismului: a murit sau nu lisus pe cruce? Multi considera ca nu. constient. poate. da r ca a fost coborît de pe cruce viu si ca „învierea" sa nu a fost decît o simpla vindecare a ranilor.zeitei egiptene. partenera sa sexuala si spirituala. din motive însa aproape ironice fata de modul în care este el perceput de crestini. ceea ce nu s-ar întîmpla în cazul unui cadavru. Ipoteza devine cu atît mai plauzibila daca lisus se considera într-adevar ca fiind de vita regala — din neamul lui David —. rolu l în drama lui Osiris. daca avea cu adevarat o situatie materiala buna. (Chiar daca teza noastra este gresita si nu Leonardo a „creat" giulgiul. Este posibil ca rastignirea sa fi fost pusa la cale în jnod deliberat — cu ajutorul unui slujbas mituit — astfel încît lisus. giulgiul este autentic. Leonardo da Vinci a crezut în aceasta ultima ipote za: sîngele curge înca pe ima ginea de pe Giulgiul din Torino. faraonul devenea în mod automat „un Osiris". sa poata renaste dupa „tipicul" misterelor oSiriene. în chip de Osiris însusi. înseamna în mod cert ca lisus era viu în mormînt. este posibil ca lisus sa fi acceptat de bunavoie chinuri»5 rastign irii. iar acea lume a tenebrelor era în mod obisnuit reprezentata sub forma unui mormînt. Romanii erau oameni practici. la moa rtea sa. zeita este cea care. iar daca. lisus este Dumnezeu întrupat. Date fiind presupusul sau trecut egiptean si imagistica osirian3 folosita. cel care a facut-o trebuie sa fi avut aceleasi convingeri. înainte de a tamadui ranile de pe trupul lui l isus. fiindca. poate ca a fost un accident faptul ca lisus a fost coborît de pe cruce viu si versiunea standard a prinderii si a rastignirii sale este cea mai a propiata de adevar dintre cele pe care le avem.) Desigur. stâpînul cerului si al tarîmului de dincolo prin magica interventie a zeitei Isis. coboara în lumea de dincolo pentru a-1 readuce la lumina zilei pe zeul înviat. ci fiindca ele îsi interpretau astfel. altii cred ca lisus a fost într-a devar rastignit. fiindca crucea era deja un stravechi simbol o sirian. Simon din Cirena). în mod cert. Dar nu putem sa nu observa m numeroasele obiectii de ordin logic. Cîteva Evanghelii gnostice. Coranul si unii eretici de la începuturile crestinismului — poate si Prioria din S ion banuiesc ca locul sau a fost luat de altcineva (poate. alaturi de însotitoarel e ei. poate ca influenta de care se bucura a facut posibil ritul initiatic s1 magic al crucificarii. asemenea lui Lazar. a sa cum presupunem noi. lisus si Maria Magdalena interpretau scena mortii si învierii lui Osiris. lisus avea rolul zeului care moare si revine ap oi la viata gratie interventiei — magice sau nu -din partea „zeitei". iar cei din administratie aveau o înde-'ungatâ experienta în . Maria Magdalena. si credea. ca printr-o moarte si o înviere simbolice avea sa devina chiar zeu. Maria Magdalena si însotitoarele ei au fost cele care s-au îngrijit de înmormîntarea lui lisus nu pentru ca o asemenea sarcina le revenea în mod obisnuit femeilor. Pentru ei.

fiindca o moarte atît de rusinoasa nu se potrivea cîtu si de putin cu imaginea mult asteptatului Mesia. de asemenea. vinerea. un c rimin al crucificat nu putea fi acceptat ca Mesia. Daca iudeii 1-ar fi declarat vinovat. se încadra într-un alt concept. Dar presupusa planificare nu se limiteaza la arestare si la rastignire. desi celor doi tîlhari a trebuit sa li se dea lovitura de gratie pentru a muri înainte de Sabat. Exista în textul Evangheliilor anomalii care dau nastere unor suspiciuni grave. asa cum ana vazut. Dar ce sperau conspiratorii sa obtina prin acest subterfugiu elaborat si riscant? La urma urmei. Prin urmare. pentru ca nu exista decît un singur Dumnezeu si ideea ca a cesta ar fi putut avea legaturi cu un cult ce — . Ar trebui sa credem oare ca romanii tineau atît de mult la obiceiurile iudeilor? Sau. Nicaieri nu exista o asemenea interpretare. asa cum am vazut.privinta torturilor si a executiilor. atunci ar fi fost executat prin lap idare. de pilda. Si totusi ni se spune ca au încheia t în gra ba executiile din acea zi de vineri. a existat un proces si apoi executia. în Palestina. iar o asemenea moarte nu putea fi masluita. în vreme ce era pe cruce. pentru ce ar fi fost cinev a rastignit. nu putem decît sa banuim ca soldatii romani au fost mituiti pentru a închide ochii. de altfel. da ca tineau întradevar. nu evreii. Iudeii n-ar fi putut accepta în nici un caz un astfel de concept. iar daca începuse cu numai cîteva ore înainte? Crucificarea era cea mai groaznica moarte imaginabila. i s-a dat un narcotic puternic îmbibat în burete. Si atunci. Acesta er a. planul nu trebuia sa respecte traditiile evreilor. dar nu spune si de ce ar fi ales lisus sa fie crucificat. aflat în centrul unor importante scoli ale misterelor. lisus s-a stins pur si simplu înainte de apusul soarelui. Hugh Schonfield explica în mod elegant si convingator cum s-ar fi petrecut lucrurile. cel al zeului care moare si revine viata. viu sau mort? Desigur. astfel în cît sa poa ta fi îngropati înainte de începerea Sabatului. însasi natura acestui aranjament demonstreaza de ce a fost nevoie ca romanii. ranindu-le fluierele picioarelor celor doi tîlhari rastigniti împreuna cu lisus. fiindca în mod obisnuit victimele agonizau zile întregi pe cruce. si rostul ei. Unii critici au presupus ca. sa-1 aresteze si sa-1 condamne pe lisus. dupa e a. în T he Passover Plot. Toate aceste indicii sugereaza ca s-a urmarit montarea unui spectacol cinic: rastignirea era cea mai publica modalitate de a anunta un deces si. al carui rol si-1 asumase. redusa. ni se spune ca. care i-a conferit aparenta mortii. Dar se pare ca lisus si apropiatii sai — în rîndul carora intra si „familia din Betania" au organizat evenimentele conform unui plan pus la cale dinainte. în acest caz. iudeii nu se asteptau ca acest a sa fie rastignit si nici sa învie din morti. Durata alocata crucificarii lui lisus a fost. vineri fiind. cînd la apusul soarelui oricum ar fi trebuit coborît de pe cruce. chinul rastignirii trebuia sa ia sfîrsit seara. orice aparenta revenire la viata n-ar fi putut fi decît un miracol.

Soare!"). lisus a pus în scena povestea lui Osiris. lisus cel din Evanghelii dispare din istorie imediat dupa presupusa sa înviere. neconvingatoare — chiar si daca le consideram un simplu mit. lisus nu a respectat însa acest plan. revenind la viata în vreme ce toti ceilalti putrezeau încâ în mormintele lor. Astfel. Moartea lui Osiris este reprezent ata în mod traditional prin intermediul unui soare negru. în mod traditional. adica prin lipsa luminii. una dintre surse — a sa cum ^ttiarca si Hugh S chonfield . Textul Evangheliilor devine confuz dupa descoperirea mormîntului gol. Helios! („Soare. Asa cum subliniaza. si Karl Luckert. Episodul în care lisus le apare ucenicilor si cel al înaltarii sale la cer sînt foarte neclare. si a calatorit în locuri îndepartate. asa cum au sugerat unii critici. ceea ce s-a întîmplat la învierea lui lisus nu corespunde cu filozofia evreilor. fiindca ei considerau necurat tot ce avea legatura cu sîngele si cu mormintele. se pare ca în acea zi de vineri de demult. daca presupunem ca ideea crestina a mortii si a învierii reale a lui lisus este gresita. acestia cred ca aceia care sînt drept i vor învia împreuna în Ziua de Apoi. Desigur. venerarea un or asemenea zei era foarte raspîndita. Oricare ar fi adevarul. Dar cu care? Si ce sp era el sa obtina în urma acestui plan periculos? Am vazut deja ca strigatul lui lisus pe cruce ar putea fi interpretat ca: Helios. strigatul lui lisus ar fi putut fi: Soare. ale popularitatii de care se bucu ra si astazi. Soare! Pentru ce mai parasit? în consecinta.71 Desi conceptul viitoarei învieri trupesti face parte din credinta iudaica. doar în crestinis m. în contextul proliferarii cultelor bazate pe acest concept. este clar ca l isus dorea sa fie asociat cu unul dintre ele. nici pe departe. Dar în celelalte regiuni ale Orientului Mijlociu si ale Mediteranei. de asemenea. necrestinii sînt de parere ca aceasta obscuritate este o dovada a imaginarului continut în textele anghelice — un punct de vedere la care subscriem si noi. permanenta sa prezenta spirituala a constituit unul dintr e principalele motive ale rapiditatii cu care noua religie s-a ras pîndit în lumea romana si. Spre exemplu. în ce stare se afla el cîn d a fost coborît de pe cruce? In mormînt era în coma sau doar ranit. fiindca ea pare sa fi plecat în Galia fara el. Apoi s-a înaltat la cer fara a-si lasa în urma ramasitele trupesti. desi recunosc ca . Probabil ca nu trebuie sa mai amintim înca o data ca ideea piortii si a învierii nu se întîlneste. Si totusi. de altfel. precum In dia? Si cum a evolua t rela tia sa cu Maria Magdalen a.presupunea va rsare de sînge era de peconceput.poate fi identifica ta în mod cert: modul în care doi ucenici se întîlnesc cu lisus înviat pe drumul spre Emaus a fost extras din lucrarea isiana a lui Lucius Apuleius Magarul de aur. ciuda acestui caracter con fuz. însa constient? Ce s-a întîmplat dupa aceea? A parasit el Palestina. la urma urmei. Exista numeroase întrebari fara raspuns în privinta rastignirii. desi a spus ca spiritul sau e de-a pururi alaturi de cei care cred în el.

în acest sens. De asemenea. Conceptul învierii individuale si cel al existentei vesnice a sp1' ritului în lumea de apoi provin din Egipt. Am vazut deci ca evenimentele crucia le din viata lui lisus par a se potrivi cu povestea lui Osiris si ca rolul partenerei sale. Ideea ca rolul e i nu a fost unul de subordonare trebuie subliniata din n ou. Tu.. Ea era zeita „din care întreag a fire s-a nascut". pentru o vreme.. Prima dintre Primii". despre care se credea ca îi conduceau pe oameni dintr-o lume invizibila. ca teologia egipteana „.." înca o data vedem deci ca o serie de concepte esentiale în religia crestina — care au fost considerate mult timp o dovada a caracterului unic si divin al lui lisus — nu au aparut brusc. teologiei egiptene. Arhetipul osirian este oglindit în faptul ca lisus si-a asumat constient rolul respectiv — a „murit" într-o zi de vineri. precum ideea conform . în concordanta cu logica egipteana era si notiunea ca.. din neant.. fara nici o îndoiala... a permis aparitia credintei ca Fiul lui Dumnezeu s-a ridicat din morti. si astfel s-a întors la Tatal. înainte de a se înalta complet la cer.. Tu ca lci moartea în picioare". Dar de unde provine ea? Analiza documentata realizata de Luckert72 demonstreaza ca atît con ceptul învierii lui lisus. în vreme ce Lucius Apuleius i se adresa astfel: „O. o invocatie traditionala spunînd: „. MariaMagdalena. au fost observate unele aparitii ale lui Hristos... unde erau considerate adevarul absolut. o descrie ca „o Lumina si alte lucruri de nespus ce duc la mîntuire". unul dintre ini tiatii cultului ei. comentatorii moderni nu ofera nici o ipoteza cu privi re la adevaratul ei context.ideea permanentei prezente spirituale a lui lisus nu face part e din traditia iudeilor. în cadrul vietii si al învataturilor sale si nici nu s-au nascut din tipul de iudaism eretic evocat atît de des pentru a explica geneza lor.. Autorul explica. Tu esti creatoare a tuturor lucrurilor bune". Isis — si nu Osiris — a fost Mîntuitorul initial. pentru eternitate.^3 Specialistii sînt de a cord ca primii crestini au inclus în religia lor anumite aspecte preluate din cultul lui Isis. scripturile egiptene sînt clare: „La început a fost Isis. printre adeptii sai. întelegem astfel de ce. în acest sens. Iar notiunea prezentei continue a spiritului dupa moarte a fost preluata în mod direct din credintele referitoare la moartea f arao nilo r. îi corespunde celui al zeitei Isis.. Da r trebuie sa mai facem o remarca importanta în acest context. cît si cel al perma nentei sale p rezente spirituale apartin. Dar mai mult decît atît. a fost jelit de „Isis" si a revenit la viata trei zile mai tîrziu —. desi s-a întors la Tatal ceresc. dar înviere a a fost posibila doa r gratie zeitei si magiei sale. Isis era considerata Creatoarea. Tu îi dai lumina Soarelui. lisus Hristos conti nua sa ramîna prezent. Aristides. Sfînta si eterna Mîntuitoare a omenirii.

printre care si Petru. precum Ahmed Osman. alinarea promisa este în mod cert. fra za . în mod aproape cert. si-au gasit loc în Apocalipsa (1:8). marturisesc adesea . Iar fundalul ei pagîn izbuteste sa arunce o raza de lumina asupra unora dintre cele mai vechi enigme ale Noului Testament. acela pe care lisus 1a tinut în mod intentionat departe de adevaratul sau mesaj. Dar.careia credinta în zeita asigura viata vesnica. în mod ironic. un grup secret din care facea parte. Daca. preluate din scolile egiptene ale misterelor. aceea a unei mame. mult mai tîrziu.N. cel de la Sais — o veche capitala a Egiptului — a devenit în secolul a l III-lea biserica închinata Fecioarei Maria. totul devine limpede. ei au preluat multe dintre templele dedicate ei. pe zidurile sale se putea citi inscriptia: „Eu sînt tot ce era. aceste doua aspecte aparent ireconciliabile capata sens daca sînt privite împreuna. înseamna ca. Principala dificultate a fost totdeauna încercarea de a „împaca" existenta istorica a lui lisus cu evidentele aspecte din viata sa. în acest context. specialistii au preferat una dintre urmatoarele doua abordari: unii. altii. îndemnul este gravat a desea la intrarea în biserici. Daca însa credinta lui deriva dintr-o alta traditie decît cea iudaica. Gruparea lui lisus era formata dintr-un nucleu de initiati si din cercul exterior — versiunea ezoterica si cea exoterica a cultului. dupa cum am vazut. Wi lson. asa cum am demonstrat. Cu o mie de ani înainte. Poate fi vazuta si astazi deasupra portii unui templu închinat ei. Presupunerea ca lisus a fost de religie iudaica a împiedicat conturarea unei ima gini clare. la Dendera. Ori cît de straniu ar parea. Unul dintre acestea. si „famil ia din Betania". a fost preluata din învataturile zeitei Isis. Nu vrem sa sustinem astfel ca ucenicii sai nu erau evrei sau c a propovâduirea lui nu se adresa în mod deliberat iudeilor. lisus si Maria Ma gdalena erau initiati ai misterelor lui Isis si Osiris. initial. De fapt. ce este si ce va veni" — cuvinte care. majoritatea discipolilor si sursele pe baza carora au fost scrise ma i tîrziu Evangheliile au facut parte din cercul exterior. prefa tat de cuvintele: '' Iisus a spus". asa cum credem noi. pe cînd era templu al zeitei Isis. cuvînt cu cuvînt. sustin ca referirile la mistere nu au facut parte din povestea initiala. în umbra miscarii sale se afla un fel de eminenta cenusie. întemeiata pe frica fata de Dumnezeu . De asemenea. unele dintre cele mai citate cuvinte ale lui Iisus: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna". Spre exemplu. fiin d adaugate mai tîrziu. exact aceasta este situatia înfatisata în mod repetat în Evanghelii: ucenicii. In fluenta cultului isian este vizibila chiar si în Evangheliile canonice. Dar. asa cum a devenit mai tîrziu. în orice caz. crestinismul a fost cu totul diferit de religia patriarhala. au ajuns la concluzia ca lisus nu a existat în realitate. ca fiind rostite de lehova. Deoarece promite alinare în mijlocul greutatilor vietii. ca A.

multi ar putea contesta fondul egiptean al crestinismului. Critici precum Jean Doresse — în studiul sau asupra textelor de la Nag Hammadi — recunoaste influenta considerabila a teologiei egiptene asupra scrierilor gnostice. cit si ne-iudeilor. crestinismul a fost singurul care a supravietuit si s-a raspîndit Am vazut deja ca miscarea lui lisus a cîstigat atîtia adepti în afara Iudeii pentru simplul motiv ca era deja recunoscuta ca un cult al misterelor. Mai semnificativ înc a. Asa cum am vazut. Luca si loan sînt de . substantiala masa a documentelor numite generi c Evangheliile gnostice a fost în mod deliberat tinuta departe de ochii credinciosilor secole de-a rîndul. Acestea sînt — argumenteaza ei — singurele dovezi de care dispunem cu privire la începuturile religiei crestine si. de cult mistic. Se crede ca textele lui Matei. în mod cert. în aceste documente ap ar concepte de origine evident egipteana. De fapt. membrii acestui cerc exterior nu erau siguri nici macar cu p rivire la planurile si la adevaratul rol al lui lisus. termenul care defineste în egipteana iadul: Amente. Adeptii s-au vazut confruntati permanent cu dificultatea de a armoniza. a carui cosmologie o reproduce fidel pe cea din Cartea egipteana a mortilor. mitul zeului c are moare si renaste cu tiparul mesianic clasic. Evangheliile gnostice descriu un cu lt egiptean al misterelor. pe întelesul lor. citind în acest sens tonul general iudaic al Evangheliilor. crestinilor li s-a spus ca Evangheliile din Noul Testament sînt „corecte" din punct de vedere istoric si spiritual. ele sustin ideea o riginilor iudaice. fiind în acelasi timp deosebit de fiecare religie anterioara în parte. elementele individuale — si adesea contradictorii — ale hibridului.de pilda. Secretul atractivitatii sale a fost faptul ca era un hibrid. în mod repetat. Evangheliile Snostice folosesc chiar si ac eeasi terminologie — de pilda.ca nu înteleg intentiile si cuvintele învatatorului lor. Dar Evangheliile din Noul Testament nu constituie unicele dovezi pe care le avem. Crestinismul s-a nascut din dinamica diverselor grupari etnice si religioase care încercau sa defineasca. desi sînt singurele pe care Biserica ar dori sa ne bazam. Crestinismul a fost unic prin aceea ca era familiar atît evreilor. iar imaginea pe care o confer a ele crestinismului timpuriu nu este cîtusi de putin aceea a unei s ecte iudaice schismatice. Desigur. aceasta combinatie imposibila devenind cu timpul Biserica lui Hristos. de ce. cele gnostice fiind „gresite". dintre toate cultele mesianice ale epocii respective. o combinatie de aspecte ale iudaismului si de elemente pâgîne. Specialistii recunosc ca nu pot raspunde Ia o serie de întrebar1 fundamentale . Cel mai notabil exemplu în a cest sens este Pistis Sophia.74 Timp de secole. Marcu.

consoarta lui lehova. se pare ca Evangheliile gnostice ofera o imagine mai apropiata de realitate a originilor noii religii si chiar a convingerilor lui lisus. Grupari de evrei „eretici".. pe zeita. ci si a celei ce o celebra pe zeita Asherah. pe el. exista dovezi coplesitoare care sugereaza ca valoarea lor este cel putin egala cu cea a textelor canonice.) Antropologul si specialistul în istoria biblica Raphael Patai. si la începuturile crestinismului.. cei care au încercat sa-1 explice. în inima iudaismului. dar si propova-duire a sa. nici o variatie. asa cum s-a întîmplat. venerînd af/f zei.77 Chiar si în iudaismul . aceste texte interzise conturau imaginea unei religii care — spre deosebire de cea oferita în Noul Testament — îsi avea originile în teologia egipteana.în mod ironic — acestia par a fi cei care au înteles doar în mica parte ideile sale. Crestinismul nu fost menit sa devina nici o religie patriarhala. prin prisma propriului lor context cultural si religios. iar preotii au rescris efectiv istoria pentru a sterge — nu în totalitate însa — referiri le la anterioara venerare a zeitelor. ca aceea a tuturor cultu rilor din antichitate. înaintea reformelor instituite de regele losia în anul 621 î. pe cînd toate celelalte sînt considerate (atunci cînd existenta lor este recunoscuta) doar niste aiureli. dar . de origine ungara. în Samaria. cit si zeite. politeista. Dar înca nu am raspuns la întrebarea anterioara: „Ce anume sperau lisus si cercul sau de initiati sa realizeze prin popula rizarea. superioara.7^ Multi specialisti considera ca imaginile gravat e pe Chivotul Legii îl înfatisau pe lehova alaturi de o divinitate fe minina."75 Templul lui Solomon a fost construit dupa modelul templelor feniciene. îndeosebi în Egipt. fiindca ele prezentau o imagine cu totul diferita a crestinismului. c ei doi „heruvimi" sculptati din palatul regelui Ahab. Si totusi. una pe care ei nu erau interesati sa o sustina. Patai precizeaza: „Venerarea zeitei Asherah. Printre numeroasele exemple în acest sens. el se refera si la Templul lui Solomon: contrar celor sustinute de traditia iudaica. Heruvimii de pe Chivot o reprezentau. a demonstrat în lucrarea The Hebrew Goddess („Zeita iudaica") faptul ca evreii se închinasera unei divinitati minine. care la rîndul lor au fost inspirate din arhitectura religioasa a Egiptului antic. oricîi de eretica. asa cum speram ca am demonstrat deja. Abia mai tîrz iu s-a conturat lehova ca zeitate principala. Nimeni nu neaga faptul ca Evangheliile din Noul Testament au fost scrise de adeptii evrei ai lui lisus. sînt identici cu reprezentarile clasice ale zeitei Isis. Evangheliile gnostice au fost respinse de Parintii Bisericii din motive de autoaparare. Pe de alta parte. era un element integral al vietii religioase în anticul Israel.inspiratie divina. au supravietuit în diverse regiuni. statutul femeilor a sufe rit un declin brusc. acesta nu a fost construit exclusiv în cinstea lui lehova. (Ca rezultat. a ceea ce era în esenta un mesaj pagîn ?" Religia initiala a evreilor a fost. a iudaismului. adoratori ai divinitatii feminine. de asemenea. Pe lînga faptul ca accentuau importanta Mariei Magdalena (si a celorlalte f emeiucenic). din acelasi motiv.Hr.

la urma urmei. care se închinau. coexistînd cu lehova de la începutul începuturilor. de venerare a divinitatii feminine. exista dovezi care sugereaza ca el si-a asumat în mod constient rolul de Mesia si ca Majoritatea adeptilor sai îl considerau a fi regele lor. asa cum s-a sustinut. ne confruntam cu o contradictie evidenta: luate ca atare. Prima este personificarea lui Israel ca femeie. totusi. „în ascuns". în mod cert nu ar fi nascocit si dovezile în sine. daca el era. iuda ismul nu-si uitase complet radacinile pagîne. absolut toate spusele si actiunile lui amintesc de scolile misterelor — îndeosebi de cele ale cuplului Isis/Osiris. Desi explicata în mod obisnuit ca o alegorie a întelepciunii divine. în greaca Sophia.oficial. cu rastignirea. probabil. Desi exista cu adevarat unele episoade fic_ tive în Evanghelii (mai cu seama cele referitoare la copilaria sa) dovezile atesta ca aceste fragmente la care ne-am referit sînt autentice. cealalta. sub doua forme principale. facea parte dintr-o „familie" primitiva de secte iudai ce . Poate ca lisus a fost un preot isian care a încercat sa le prezinte iudeilor o versiune acceptabila pentru ei a religiei egiptene sau care a folosit tendintele promesianice pentru puner ea în aplicare a altor planuri secrete pe termen lung. revolta macabeilor de la jumatatea secolului a l II-lea î. ce implicau initieri ezoterice si care au culminat. urmas al regelui David. de pilda. Dovezile referitoare la aceste pregatiri se gasesc chiar în Evanghelii.Hr. Chiar si cei reputati specialisti au respins întregul material mesianic atunci acesta nu a corespuns ipotezelor emise de ei. Aspectul pagîn. în plus . lui Dionysos. a subliniat in fluenta zeitelor egiptene Maat si Isis. Daca nu tinem seama de el. este clar ca Chokmah are o alta semnificatie: întelepciunea este reprezentata ca o femeie. care au fost intentiile reale ale lui lisus? Poate c a s-a folosit de „mania" mesianica a vremii pentru a readuce în actuali tate venera rea zeitei. acest lucru nu ar fi constituit cîtusi de putin un obstacol. pentru a împlini profetiile mesianice. evenimentele ce au culminat cu intrarea triumfala a lui lisus în Ierusalim par a fi fost aranjate dinainte — de pilda. Si atunci. Asa cum am vazut în Capitolul 11.7^ Criticii sînt de acord ca originile sale se afla în divinitatile feminine ale culturilor învecinate. deoarece ar însemna ca mai multe episoade din Evanghelii — precum intrarea lui lisus în Ierusalim calare pe utj asin — sînt pure inventii. desi este clar ca autorii textelor nu si-au dat seama de semnificatia lor. a fost cauzata în mare parte de schisma produsa de evreii apostati. iudeii s-au convertit la alte religii în perioadele de do minatie romana si elena. venerarea zeitei s-a pastrat. imagine a întelepciunii — în ebraica Chokmah. printre altii. de altfel. fiindca însusi David fusese un adorator al divinitatii feminine. din iudaismul eretic ne poate ajuta sa întelegem adevaratele motive si misiunea reala a lui lisus. asinul pe care avea sa calareasca lisus. la fel ca si regele Solomon. „lisus nazoreanul" fiind. într-adevar. daca ei nu s-au înselat.. Noi însa nu ne-am putut declara multumiti cu respia_ gerea acestui material. Mack. desprinse din context. un initiat al unei scoli a misterelor. spre exemplu. Daca ei ar fi inventat episodul respectiv.79 In epoca lui lisus. înseamna ca lisus a fost. Burton L.

cît mai degraba Fiul Zeitei. se pare.^0 Masele populare ale Romei au îndragit cultul zeitei Isis si 1-au îmbratisat din toata inima. atributele zeitei s-au modificat în timp. similaritatile dintre crestinismul timpuriu si cultul isian/osirian erau recunoscute de Bise-rjca acelor vremuri. la Serapeum-ul din Alexandria. a aparut un nou cult al lui Isis si Sera pis (echival entul grec al lui Osiris) — o combinatie a mai multor scoli ale m isterelor. lisus este un initiat al cultului osirian.Hr. Cultul a ajun s la Roma înainte de anul 200 î. De fapt. Cultul a fost interzis în mod oficial de lulius Cezar. In anul 43 î. nimic din toate acestea nu constituie o dovada irefutabila dar ipoteza este sustinuta. Conform acestuia. Ideea ca el încerca sa reinstituie cultul divinitatii feminine în rîndul evreilor este bine documentata. Oricît de uimitor ar parea acest lucru. însa.Hr.. cele doua religii „concurau" pentru jnjntile S i inimile aceleiasi populatii. acel text esential al miscarii ioa-nite. asimilînd trasatu rile altor divinitati feminine. din unele surse extrem de surprinzatoare. Aceasta decizie . Desigur. de fapt. dar în ceea ce-1 priveste pe lisus. In cele din urma. Cultul isian din vremea lui lisus nu era exact acelasi cu cel care sa dezvoltat în Egipt înainte de perioada de înflorire a imperiului elenistic. Nu put em decît sa banuim care era natura convingerilor nazorene. lisus nu a fost atît Fiul lui Dumnezeu. doctrinele lor erau identice. Senatul a ordonat distrugerea templelor închinate zeilor Isis si Serapis în capita la imperiului.. care le considerau un punct de pornire a curentelor subversive. conceptul atribuit lui lisus în Levitikon. Acesta este. triumviratul a ordonat pe neasteptate construirea unui nou templu închinat cuplului Isis-Serapis. Principalul sau centru se afla totusi în Egipt .Hr. lâsîn d la o parte insistenta crestinism ului asupra faptului ca fonda torul sau a fost un om în came si o ase. în ciuda constientizarii depline a consecin telor. în consecinta. asa cum vom vedea în capitolul urmator. n u s-a gasit nici un muncitor dispus sa le demoleze. Miscarile populare de acest tip erau totdeaun a tratate cu suspiciun e de autoritati. isienii din Roma a u fost supusi la numeroase persecutii. un alt centru important fiind cel d in Delos. care întelege ca religia initiala a lui Moise si a triburilor lui Israel a fost. dupa ce se raspîndise în întregul imperiu. în timpul dominati ei elene în Egipt. religia egipteana si ca evreii uitasera ca exista si o zeita. în secolul al IV-lea î. de fapt.eretice care ar fi diseminat. ele se armonizau perfect cu propriile conceptii despre mistere. forma originala a religiei. în orice caz însa.

este neîndoielnic ca propaganda în favoarea ei era în floare". ideile filozofice platoniciene începînd sa fi e asociate cu el (la fel ca în cazul crestinismului). Motivul acestui exces de zel dublu din partea autoritatilor este neclar. cazul nu ar fi stîrnit în mod normal nimic mai mult decît o simpla ridicare din umeri. cel mai mare rival al sau fiind crestinismul . Merkelbach continua aceasta idee despre cultul zeitei Isis: „Era popular fiindca raspundea dorintei de mîntuire personala (asemenea crestinismului). în sensul de baza al termenului. Credinta ca imortalitatea putea fi obtinuta era principala sa doctrina". Caligula a sustinut activitatea de constructie a templelor si a instituit festivaluri isiene. Persecutiile împotriva lor au coincis cu acelea împotriva evreilor din capitala imperiului. „Este clar ca «biserica» zeitei Isis a avut o «misiune» în perioa da imperiala. Brandon subliniaza ca aceste doua concepte — cufundarea în apa si ceea ce simboliza ea. mit si magie")'. Probabil ca Josephus a dorit sa faca o distinctie între persecutiile la care au fost supusi isienii si cele care i-au afectat pe evrei. Ultimul festival isian ofici al s-a desfasurat în Roma. Mîntuirea individuala putea fi asigurata prin participarea la misterele ei. în timpul împaratului Tiberiu. Alti împarati din perioada ulterioara au devenit chiar membri ai cultului. Prin urmare. rezultatul celebrei relatii dintre Marc Antoniu S1 Cleopatra.82 În primul secol al erei crestine.. Claudiu si Nero erau atrasi de cultele misterelor în general si îndeosebi de cultul lui Isis. 1975): „Isis a devenit în cele din urma o zeita mîntuitoare. Iata ce afirma R. poate. Josephus a scris în cronicile sale despre aceste evenimente si le-a atribuit unui scandal în care un preot isian l-a ajutat pe un nobil roman în încercarea acestuia de a o seduce pe sotia altuia în templu. Asa cum sustine Sharon Kelly Heyob în The Cult of Isis among Women in the Graeco-Rornafl World („Cultul lui Isis la femeile din epoca greco-romanâ".F.. cînd preotii cultului au fost crucificati si 4 000 de membri au luat calea exilului..a fost. pacatele erau iertate prin cufundarea în apa. Cele mai severe persecutii ale isienilor din Roma au avut loc în 19 d.Hr.G.. crestinii au distrus Serapeum-ul din Alexandria si au luat masuri pentru a suprima cultul pretutindeni. Cleopatra a impus venerarea zeitei Isis ca religie nationala a Egiptului. situatia s-a schimbat si cultul si-a facut adepti în rîndul claselor sociale superioare si chiar printre împarati.85" S. ei i-a placut întotdea una sa fie înfatisata sub chipul 2eHei Isis. Veneratia zeitei Isis a continuat nestingherita pînâ la sfîrsitul secolului al IV-lea. dar tinînd seama de moravurile înaltei societati romane. Myth & Magic („Om.. Dar de ce era cuinii zeitei Isis atît de popular? Ce le ofer ea el adeptilor sai? Asa cum am vazut.Hr. dar motivul real pare a fi acela ca primii fusesera implicati într-o serie de miscari sociale. Marc Antoniu prefer a sa fie numit Noul Dionysos. le promitea mîntuirea individuala si le garanta existenta unei vieti de apoi eterne. Merkelbach în lucrarea Mân. în vreme ce iubitul ei era înfatisat ca Osiris sau Dionysos.. In anul 391 d. în 394. adica purifica rea spiritua la si renaste .84 Marturisite. în timpul Domniei sale.81 Ceva neobisnuit s-a întîmplat însa cu religia isiana a epocii respective.

de marturisire a pacatelor. cînd se aniversa nasterea lui Horus.87 La fel ca în crestinism. Meyer în The Ancient Mysteries („Misterele stravechi"): „în mod obisnuit. Si. în lucrarea Mân. Brandon remarca „evidenta influenta a festivalurilor isiene asupra obiceiurilor populare crestine asociate cu Boboteaza"90. fara a neglija însa celela lte talente ale femininitatii sale. De fapt. cultul isian încuraja monogamie si sustinea caracterul sacrosanct al familiei. barbatii si copiii deopotriva aveau sentimentul ca sînt întelesi de zeii lor. printre care si ritul botezului cvi apa din Nil. exercitau un control total asupra enoriasilor — si existau numeroase „asociatii" ale laicilor pe lînga temple. fiul zeitei Isis. cea mai importanta sarbatoare isiana era ziua de 25 decembrie. preluînd o serie de elemente din festivalul de dicat lui Aion. pe 6 ian uarie. Cultul isian se concentra pe aspectul matern al zeitei. În consecinta. cele doua sexe erau egale.88 Si mai exista o similaritate fra panta între practicile din cult ul isian si cele ale catolicismului de mai tîrziu: con ceptul de confesiune.89 O alta trasatura comuna isienilor si Bisericii Crestine timpurii — ta ciuda parerilor încetatenite — este rolul activ jucat de femei. Cu toate acestea. credinciosul îsi recunostea pacatul în fata preotului. în care preotii barbati. . toate afirmau ca initiatii lor s-au „nascut din nou" si.G. mîntuirea personala a credinciosului depinde de cainta acestuia.86 într-adevar. Myth & Magic. iar acesta înalta rugi catre Isis pentru a-i obtine iertarea.rea ulterioara — au fost corelate în Egipt în cadrul ritualurilor din scolile misterelor lui Osiris si ca: „Acest proces dual menit sa asigure nemurirea nu mai este întîlnit nicaieri altundeva. din punctul de vedere al implicarii si al statutului sPmtual. cu toate ca o serie de critici din Roma i-au acuzat pe isieni de comportament imoral aceiasi critici sau plîns. exista o paralela strînsa între descrierea pe care o face Pavel botezului si cea din scolile misterelor osiriene. pînâ la aparitia crestinismului". celebrîndu-i atributele de sotie si de mama. Dar multe dintre cultele misterelor din epoca lui lisus implic au practici similare. S. Din punct de vedere sexual. doar aceste doua religii au pus un accent deosebit pe cainta . în secolul al IV-lea. Spre exemplu. crestinii din Egipt celebrau în aceast a zi botezul lui lisus. Ambele date au fost prelua te ca atare de crestini. în Egipt. se celebra nasterea celuilalt fiu al ei. Biserica Ortodoxa de rit vechi sarbatoreste Craciunul pe 6 ianuarie. de perioadele regulate de abstinenta sexuala pe care le respectau consoartele lor de religie isiana. mystal (initiatii) împarteau mîncare si bautura în cadrul unor celebrari rituale si uneori puteau deveni una cu divinul luînd parte la o «ma sa» sacra mentala simila ra cu împartasania crestina. Aion. desi se estimeaza ca numarul preotilor îl depasea pe cel al preoteselor. în epoca romana tîrzie. Mirenii detineau un rol activ în cadrul religiei — spre deosebire de situatia de la Roma. în zilele de glorie ale cultului. asa cum noteaza Marvin W.F. trinitatea Isis — Osiris — • exercita o influenta puternica asupra vietii de familie a erelor: femeile. Douasprezece zile ma i tîrziu. pe de alta pa rte.

gnosticismul. fiind mentionata o singura data. a împartasaniei crestine".. acea unica mentiune e o semnificatie profunda pentru investigatia noastra. în mod neîndoielnic. textele de la Nag Hammadi 51 Alchimia în forma sa „moderna". Brandon îl descrie pe Osiris ca fiind „un prototip al lui lisus"..95 Numeroase piese ale mozaicului studiat de noi au luat fiinta în aceeaasi epoca si în acelasi spatiu geografic. asimilarea celor doua decurgînd cu extrema usurinta.F. Ist oricii recunosc ca exista numeroase necunoscute referitoare la originile si dezvoltarea religiei crestine în Egipt. . tot ceea ce se stie sigur e faptul ca s-a desprins din da dimensiunilor si trunchiul principal la o data foarte timpurie. asa cum vom vedea. Alexandria este ar nu ignorata aproape complet de autorii Noului Testament. mystai cultului mithra ic mîncau pîine si beau a pa (poate apa amestecata cu vin) în cadrul unei mese initiatice — ca o diavoleasca imitare.Despre mena dele salbatice ale lui Dio-nysos.Hr.. festinul carnii. expresii ale aceluiasi accent pus pe forta transcendenta a femininului si pe magia comuniunii zeitei cu zeul ei. atun ci cîn d Serapeum-ul a fost distrus. de pilda.. dupa toate probabilitatile. (Dar. se gra beste apologetul sa a dauge. Un indiciu în acest sens ne este oferit. în misterele lui Mithra. cultul lui Qsiris este ce l care. în cît a constituit un motiv de deruta si stînjenea la pentru apologetul crestin Iustin Ma rtirul. Mircea Elia-de afirma în acest sens: „Coptii se considera adevaratii urmasi ai vechilor egipteni". le-a inspirat în mod direct. Toate erau.91 Oricît de mare ar fi asemanarea celorlalte culte ale misterelor cu crestinismul timpuriu si cu învataturile lui lisus.94 Biserica Copta si-a pastrat în decursul timpului independenta totala fata de Roma sau de Biserica Rasariteana.. S . multi dintre credin ciosi au trecut la Biserica Crestina Copta (Egipteana).92 Istoria Bisericii timpurii din Egipt este foarte sugestiva în privinta similaritatilor dintre crestinism si cultul zeilor Isis/Osiris. în conformitate cu acesta . Doctrinele sale sînt. ramura egipteana a crestinismului avea în ea însasi ceva extrem de deranjant pentru Biserica. în ciu a importantei sale ca metropola. poa te.) De asemenea. o combinatie de credinte egiptene si crestine. initiatii luau parte la o ceremonie care a minteste atît de mult de Cina cea de taina a crestinilor. Alexandria acelei vremi a fost un veritabil creuzet de idei si convingeri din care au Deriv at apoi ermetismul. în anul 391 d.Hr.G. Biserica Copta a adoptat ca simbol crucea egipteana — ankh — pe care o foloseste înca si astazi. Descrierile ospatarilor cu carne cruda sugereaza ca participa ntii credeau ca ingereaza astfel însusi zeul. în esenta. specialistii considera ca arh ivele au fost distruse în totalita te de factiunea crestina dominanta. Dupa a nul 391..93 în mod cert. de faptul ca. se spunea ca devorau carnea cruda a unui animal în omophagJa. exista nici o înregistrare scrisa despre Biserica pîna în secolul al III-le a d.

un element esential pentru a întelege atît omul. ambele filoane ascundeau în ele o serie de cunostinte periculoase care. multi credinciosi s-au simtit înselati într-un fel de Biserica. daca ar fi fost facute publice. Orice campanie cu miza atît de mare le pune probleme considerabile celor din fruntea ei. un adept pe care ea 1-a initiat prin intermediul sexului sacru ritual. nevoiti sa înfrunte vocile contestatare ce apar în mod automat. în persoana lui loan Botezatorul. ar fi riscat sa zdruncine Biserica din temelii. un scop politic care s-a îngemanat cu intentiile sale de prozelitism isiano-osirian. în carne si oase. care s-a jertfit pentru pacatele noastre. în scurt timp însa. vocea îi apartinea celui care venise înaintea sa. prezentata sub o alta forma. axat pe lisus. asupra lui loan Botezatorul — ce se regasesc în toate ereziile pe care le-am analizat.Trist este faptul ca. politica si religia erau inseparabile. Dar ereticii au mai pastra t cu grija în ca un secret. un conducator religios de anvergura constituia totodata o forta pol itica redutabila. cît si misiunea sa. în mod cert. ea devenind astfel una dintre principalele chei care permit dezlegarea vechilor secrete tesute în jurul lui lisus. Crestinismul nu este o religie fondata de unicul Fiu al lui Du mnezeu. putini crestini stiu despre existenta lor. în epoca si în regiunea respectiva. în mod evident. respectiv. adresîndu-se unui numar cît mai mare de oameni. semn ificatia eretica si chin tesenta cultului Mariei Magdalena. desi conexiunile dintre crestinism si re ligia isiana/osiriana sînt cunoscute specialistilor de mai bine de saize ci de ani. Desigur. poate nu-i intereseaza ca lisus a fost unul dintr-un lung sir de mîntuitori. Pe langa faptul ca era reprezentanta traditiei pâgîne careia îi apartinea. Gratie Mariei Magdalena am înteles ca el a fost un preot al religei egiptene. Nu din întîmplare si-a propovaduit el mesajul în atît de multe zone ale Palestinei. crestinismul es te religia zeilor Isis si Osiris. alaturi de lisus. cercetarile noastre au demonstrat veridicitatea acestei ipoteze. celui care striga în pustie. care i-a . a devenit un cult al personalitatii. dealtfel. Si spre ea — spre vocea lui loan Botezatorul — ne vom îndrepta noi atentia acum. Pe de alta parte. în cazul Mariei Magdalena. Aceasta este. în acest caz. putem crede ca nu a urmarit decît obiectivul altruist al slujirii zeilor sai? Ca nu a vrut decît sa ajunga la inimile si la sufletele oamenilor de rînd? Din imaginea generala lipseste totusi ceva. pentru majoritatea gruparilor eretice de-a lungul timpului ea o întruchipa pe însasi zeita Isis. în partea întîi a acestei lucrari am identificat doua filoane principale — axate asupra Mariei Magdalena si. de a cea sta data „codificat". de zei care au murit si înviat. loan a fost un om real. Dar daca a fost cu adevarat un misionar egiptean. la fel ca în caz ul Mariei Magda lena. aflînd despre aceste conexiun i din diverse alte surse. fiindca pentru ei credinta este mai importanta decît adevarul istoric. Si. lisus a avut un tel material.

am ajuns la aceasta constructie împreuna cu o echipa de filmare cu ajutorul careia — multumita siglei „magice" BBC — ne-am putut bucura de cîteva clipe de singuratate în interior. P e lîngâ faptul ca-i purta o admiratie sincera. Am dorit sa vedem baptisteriu l în primul rînd deoarece unica sculptura a lui da Vinci care a supra vietuit pîna astazi (realizata în comun cu Giovanni Francesco Rustici) se afla pe unul dintre zidurile exterioare ale cladirii. Multi cred ca el a fost Mare Maestru al Prioriei din Sion. Un poster rozicrucian din secolul al XIX4ea (sus . în timp ce realizam un documentar de televiziune despre Giulgiul din Torino. la fel ca Scoala din Arena. Leonardo face o alta referire la Botezator in marea sa mistificare.cunoscut pe lisus. Sa fie oare aceasta Maria Magdalena. în 1995. de Rafael (sus — Mansell Collection) î] înfatiseaza pe Leonardo da Vinci sub chipul lui Platon. ce revelatii ne poate el oferi? CAPITOLUL 14 loan Hristos Atunci cînd ne-am documentat cu privire la rolul lui Leonardo da Vinci în „fabricarea" Giulgiului din Torino. Era. care sta la dreapta lui lisus. cel care priveste în partea opusa Mîntuitorului. Aceasta negare a lui lisus este vizibila si în Adoratia magilor (jos — Mansell Collection): Leonardo este cel din coltul din dreapta. Si. mai cu seama. înainte ca edificiul sâ-si deschida portile pe ntru public.Mansell Collection) „Sfîntul loan". ca în ultima sa opera. aratatorul ridicat este totdeauna asociat cu loan Botezatorul. în sudul Frantei. . la fel ca artistul francez din secolul XX Jean Cocleau. unde capul lui „lisus" este despartit de trup. este posibil ca acesta sa fie lisus. dreapta -Reunion des Musees Nationaux). jos. Asadar. unde se crede ca ar fi murit Ma ria Ma gdalena.Michael Holford) îl înfatiseaza pe Leonardo. este în mod clar o femeie. inspirîndu-se în acest sens de l a Templul lui Solomon din Ierusalim. octogonala. multe dintre locurile în care a trait si a lucrat i-au fost — poate printr-o coincidenta — dedicate Botezatorului. despre care se crede ca ar fi fost iubita sau sotia lui lisus? Leonardo s-a pictat pe sine sub chipul celui de-al doilea ucenic din dreapta. extraordinarul baptisteriu din inima sa. acestia au promovat si structura octogonala.. în dreapta. a carui fresca din biserica NotreDame de France.dar copilul binecuvîntat fiind lîngâ Maria. ce dateaza din perioada primei cruciade si a carei forma neobisnuita se dator eaza. am fost uimiti de frecventa cu care loan Botezatorul aparea în activitatea artistului florentin. pe lînga bisericile circulare caracteristice. La loc de frunte printre acestea se afla Florenta si. stîngâ— Holy Shroud Guild).Clive Prince) releva un bogat simbolism eretic. o sta tuie a lui loan Botezatorul. sugerînd o decapitare (jos. În Cina cea de taina a lui Leonardo (sus . în partea stîngâ. în lucrarile lui da Vinci. ca „Pastrator al Graalului". Sfîntul loan Botezatorul (jos. desigur. cu aratatorul ridicat. Remarcati „gestul lui loan" lîngâ copac. O versiune a Fecioarei pe stînci (stinga — Reunion des Musees Nationaux) pare a-1 prezenta pe lisus binecuvîntîndu-1 pe loan . Baptisteriul este o constructie ciudata. Londra (jos . templierilor. probabil. binecuvîntat de loan . Giulgiul din Torino.

sau Sophia. de asemenea. concepte masonice si oculte. In toate locasurile de cult ale Mariei Magdalena se gaseste si cîte una dintre misterioasele Madone negre. Un element-cheie al traditiilor secrete din Europa era sexualitatea sacra. jos) sea mana izbitor cu zeitele egiptene înaripate (alaturi. de pilda. Alte indicii despre convingerile templierilor pot fi gasite în decoratiunile Capelei Rosslyn (dreapta .Hr. Turnul Magdala contrasteaza clar cu un delicat tum din sticla. Maria Magdalena a fost totdeauna incomoda pentru Biserica. Misterul 1-a atras chiar si pe Francois Mitterrand. dreapta jos . sigiliul lor -British Library).British Museum).Comstock). demonul ce sustine vasul cu apa sfintita (alaturi. era ilustrata. adesea disimulata sub forma cultului închinat Mariei Magdalena sau Madonelor negre (sus dreapta). sus — dive Prince). Studiile au dezvaluit ca lisus era un initiat al cultului lui Isis si Osiris din religia egipteana (jos .British Museum).multimi uriase pa rticipa la procesiunea anuala în care este purtat presupusul ei craniu (sus — Clive Prince) acoperit cu o masca de aur (jos — Clive Prince). oculte si masonice.le-Château i-a permis sa construiasca o resedinta complexa (sus: planul trasat de artistul francez Alain Feral). Londra). predominant pagîne.Wellcome Institute Library. aflata linga Avignon (dreapta -Clive Prince).Andre Galaup/Midi Libre). ROSARIVM CONIVNCTIO SIVE Coitw. „heruvimii" descoperiti într-un palat evreiesc din secolul al IX-lea î. Kersting).sau roza . Prioria din Sion nutreste o adoratie deosebita pentru Notre Dame de Lumieres. aceasta considerînd-o o eterna penitenta (jos . sus . (alaturi. un basorelief din secolul al XV-lea (centru) o înfatiseaza ca „Apostol al apostolilor".). au pastrat vii o serie de secrete despre lisus si Maria Magdalena. In biserica de pe domeniul sau. prin care «edmciosul patrunde în trupul Mamei Biserici. La baza „ereziei" europene se afla secreta credinta în zeita Egiptului antic Isis (sus stinga — British Museum). Sauniere era obsedat de Maria Magdalena: el însusi a finisat basorelieful din biserica (alaturi. Inexplicabila avere a abatelui Sauniere de la Rennes. ambele sînt asociate cu venerarea divinitatii feminine. simbolizeaza vulva Hozasa . în orasul St Maximin. Descoperirile arheologice au demonstrat ca iudaismul însusi îsi are radacinile în religia anticului Egipt. Sunbohsmul sexual este prezent chiar si în marile catedrale gotice Proiectate si realizate de cavalerii templieri.Derek Braid st Doug Corrance/Still Moving Pictare Company). catarii. stinga jos — Mary Evans Picture Library) ilustreaza. al caror ultim bastion împotriva papalitatii a fost Montsegur (sus . care a vizitat domeniul cu cîteva sâptamîni înainte de a fi ales presedinte al Frantei. Zona era totodata un centru al Cavalerilor Templieri (în stînga. Aceasta celebrare a întelepciunii feminine. în secolul al XIH-lea. Provence. În Marsilia.Richard L. acestea reprezentînd elemente ale anatomiei feminine intime: arcada.A. ermetismul si anumite forme ale francmasoneriei. în 1981 (alaturi. pe care a proiectat-o si a decorat-o în conformitate cu principiile oculte si masonice. Spre exemplu. Printre cele mai frecvente caracteristici in acest sens stat rozasele si arcadele gotice (prezente în aceasta imagine a catedralei de la Chartres .constituia în limbajul alchimistilor si al trubadurilor 0 anagrama pentru eros sau dragostea sexuala. Secretele de ordin sexual erau fundamentale pentru alchimie (sus . Spre exemplu. cele doua simbolizînd conceptul gnostic de echilibrare a contrariilor (jos — Clive Prince). Feigen & Co.F. Provincia Languedoc a fost dintotdeauna inima ereziei europene. Sa fi încercat oare lisus sa readuca iudaismul înapoi la originile sale? . Forta sexualitatii feminine constituie deopotriva nucleul unor miscari precum rozicrucianismul. de Venus adorata de cavalerii si eroii Graalului (dreapta).

portretul lui loan este conturat în termeni atît de reci si de inflexibili. cu cîtiva a ni în urma. Autorii îl descriu ca pe un ascet neînduplecat. textul Eva ngheliilor releva foa rte putine ama nun te despre loan Botezatorul.stînga) si pe sîngerarea rituala a Bunilor (sus. în conformitate cu Marcu. dar Arhanghelul Gabriel îi înstiinteaza ca au fost alesi pentru a da viata unui fiu. Matei. preotul Zaharia si sotia lui. sus Clive Prince). Sînt ei oare ultimii reprezentanti ai Bisericii lui loan". Parintii acestuia din urma. curentul eretic european este axat în parte pe figura lui loan Botezatorul. Numerosi critici contemporani sînt de parere ca a existat ceva dubios în legatura cu moartea lui loan Botezatorul. chiar de la începutul investigatiilor noastre. asa cum o demonstreaza si statuia a cestuia din Baptisteriul din Florenta. cel a nuntat de profeti.British Library) demonstreaza devotamentul lor fata de loan Botezatorul. printre ei aflîndu-se valori intelectuale deosebite. Mielul lui Dumnezeu de pe sigiliul templierilor din La nguedoc (dreapta . Dar de ce con sidera ele ca misterul trebuie sa raniînâ nepatruns chiar si astazi? Imaginea traditionala a lui loan Boteza torul în crestinism este simpla si clara. si a ici notezatorul este înfatisat cu aratatorul ridicat. si 1-a recunoscut pe lisus ca fiind acesta. Ideea superioritatii sale nu este specifica doar Europei. în fond. asa cum o demonstreaza si lucrarea L 'Apparition (Reunion des Musees Nationaux) a lui Gustave Moreau. desi motivele reale ale acestei preferinte sîn t neclare. care a influen tat convingerile cavalerilor templieri? Decapitarea lui loa n Botezatorul a exercitat dintotdeauna o influenta deosebita asupra pictorilor. nu exista în textul Evangheliilor nimic. Ni se spune ca botezul sau era un simbol exterior al caintei si ca numeroase persoane au raspuns chemarii sale. Riturile lor au sta t axate pe botez (sus. de asemenea. Elisabeta. jos -Bridgeman Art Library). dispare aproape cu desavîrsire din scena . se considera unanim acceptat ca botezul lui lisus a marcat începutul propovaduirii sale. ne-am dat seama ca acest lucru constituia un secret bine pastrat al unor organizatii de tipul templierilor sau al francmasonilor. Luca si loan Botezatorul a declarat ca el este doar precursorul mult asteptatului Mesia. o data ce si-a îndeplinit acest rol. de fapt. pe lisus un uzurpator al lui loan. printre care Cavalerii Templieri si Prioria din Sion. scriitorilor si muzicienilor. este oare posibil ca secretele atît de bine pastrate ale gruparilor eretice sa cuprinda adevarul cu privire la decapitarea sa? Acesta sa fie revelatia aceea misterioasa de care s-a temut Biserica dintotdeauna? Toate celelalte reprezentari ale sa le în opera lui da Vinci.loan Botezatorul a fost totdeauna un personaj important pentru gruparile eretice. De fapt. iar povestea conceptiei si a nasterii miraculoase a lui lisus este întretesuta cu descrierea evenimentelor — evident mult mai putin miraculoase — care au dus la venirea pe lume a lui loan. sînt vîrst-nici si nu au copii. nici un element care sa justifice veneratia patimasa cu care 1-au privit generatii întregi de eretici. doua dintre Evangheliile canonice debuteaza cu episodul în care loan predica pe malurile Iordanului. Chiar de la început. Asa cum am vazut. batrîna Elisabeta concepe un . precum Leonardo da Vinci. care a renuntat la viata de pustnic în desert pentru a îndemna poporul lui Israel sa se caiasca si sa se boteze. încît cititorul modern încearca o senzatie de retinere. ven ind sa f ie botezate în apa Iordan ului. cu toate ca textul biblic contine denaturari deliberate ale a devarului. la scurt timp dupa aceasta vestire. În Evanghelia dupa Luca se precizeaza ca lisus si loan erau veri. Astfel. drea pta). Wa ndeen ii din Irak si Iran îl considera. Si. printre acestea aflîndu-se si lisus. sculpta ta de Leonardo da Vinci (alaturi. si cea din biserica de la Renn es-le-Châ teau (alaturi.

fata îi cere capul lui loan Botezatorul. poeti. Intriga pare sa exercite de fiecare data o fascinatie deosebita. mai exista o sursa de informatii usor accesibila cu privire la loan Botezatorul: tratatul lui Flavius J ose-phus. astfel ea îsi da seama ca acesta avea sa fie Mesia. danseaza la ziua de nastere a lui Irod. Elisabeta o preaslaveste pe Maria. Dupa un rastimp — nespecificat -petrecut în închisoare. respinsa fiind. Acest melanj de erotism imaginar nu are nimic de-a face cu relatarea seaca din Noul Testament. care s-a axat pe faptul câ dramaturgul însu si interpreta rolul principal. La acea data. profetia despre venirea lui Mesia. acestea se . desi nu se specifica daca li s-a dat si capul sau nu. Cea de-a doua. încît îi promite ca-i va da orice-i va cere.. loan este arestat si închis din ordinul lui Irod Ant ipa. constituind deci o fertila sursa de inspiratie p entru generatii de scriitori. fosta sotie a fratelui sa u vitreg. autenticitatea pasajelor despre Botezator este indicutabilâ. Povestea bine cunoscuta relateaza cum Salomea. muzicieni si drama" turgi. iar aceasta din urma rosteste „cîntarea" cunoscuta acum de catolici sub numele de Magnificat1. La îndemnul Irodiadei. iar el este atît de încîntat. ciudata poa te. o tînara dansatoare si moartea cutremuratoare a unui sfînt celebru —. si câ a împlinit. o mama vitrega hapsîna. Celebrul poster realizat de Aubrey Be ardsley pentru piesa ilustreaza modul în care \Vilde a interpretat povestea biblica. se jâzbuna cerîndu-i capul si apoi sarutînd triumfatoare buzele lipsite de viata. punînd si el accentul pe presupusa desfrînare necrofila a Salomeei. dat fiind ca cei doi divortasera. la auzul vestii aduse de Maria. fiica Irodiadei din casatoria anterioara. chia si „jumatate din împaratie". Una dintre acestea a fost opera a lui Richard Strauss. ca Ilie reîncarnat. în care o tînara de moravuri îndoielnice încearca sa-1 seduca pe loan în închisoare si. Elisabeta era gravida în sase luni si. Antichitati iudaice. Povestea are toate ingredientele necesare — un rege tiranic. pruncul . piesa cu acelasi nume a lui Oscar Wilde. cînd ramîne însarcinata cu lisus. Filip. publicul fiind oripilat de publicitatea facu ta anterior punerii în scena. Motivul mentionat de cronicari este acela ca loan condamnase desc his recenta casatorie a lui Irod cu Irodiada. inferior acestuia din punct de vedere spiritual. mariajul era împotriva legilor iudaice.copil. Doua adaptari mai cu seama au scandalizat opinia la începutul secolului XX. nu a avut decît o singura reprezentatie. loan a fos t executat. la scurt timp dupa ce 1-a botezat pe lisus. Pe lîngâ Evanghelii însa. Evangheliile ne spun cum. al carei unic scop pare a fi acela de a specifica în termeni indiscutabili câ loan a fost înainte-mergatorul lui lisus. tinînd seama ca se rezuma doar la cîteva versete din Evanghelie. Mai departe.a saltat în pîntecele ei". Neputînd sa nu-si respecte promisiunea. Irod se vede nevoit sa accepte — desi ajunsese sa-1 admire pe Botezator — si ordona decapitarea lui. La ea vine apoi Maria. Spre deosebire de fragmentul referitor la lis us. Ucenicilor sai li se permite sa-i ia trupul si sa-1 îngroape.

defineste orice loc singuratic. Webb: „. Impresia de ascetism dus la extrem. ca episodul botezului este real. care 1-a arestat si 1-a executat „într-o lovitura fulgerat oare". Cari Kraeli ng afirma ca regimul alimentar al lui loan — „lacuste si miere salbatica" — nu sustine ipoteza unui stil de viata ascetic. sugerata de traducerea textelor evanghelice. de asemenea.. Josephus adauga ca „si altii se adunau împreuna (în jurul lui) (fiindca erau la fel de entuziasmati auzi ndu-i învataturile)"7. Nu exista nimic în text care sa sugereze ca ei ar fi putut fi altceva decît ne-evrei.5 în studiul sau asupra lui loan Botezatorul. posibil ca propovaduirea lui loan sa nu se fi limitat doar la iudei. mentionînd ca popularitatea si influenta sa asupra maselor a stîrnit îngrijorarea lui Irod Antipa.6 Este. astfel ca loan trebuie sa fi calatorit mult în cursul misiunii sale. eremos. împreuna cu Galileea. în nordul Vaii Iordanului (3:23). precum si cu ce i care traiau dincolo de Iordan". în conformitate cu specialistul britanic în studii biblice Robert L. Irod a suferit o grava mfrîngere într-o batalie — esec pe care populatia 1-a considerat o Pedeapsa pentru uciderea lui loan. la scurt timp dupa executie. Locul în care propovaduia loan arata ca el avea probabil legaturi cu ne-evreii care strabateau rutele comerciale dinspre est. de pilda. poate fi doar o greseala de interpretare. Unii comentatori cred ca acesti „altii" nu pot fi decît ne-evrei si. Cronicarul nu ofera detalii cu privire la încarcerare ori 'a circumstantele executiei lui loan si nu aminteste nimic despre criticile acestuia la adresa casatoriei lui Irod. dincolo de Iordan" (1:28) — o localitate aflata în apropierea unei rute comerciale — si Enom.cea a lui loan e mai clara si precizeaza numele a doua orase în care boteza loan: „Betabara. Botezatorul si-a desfasurat propovaduirea la rasarit de Iordan -teritoriu care. Relatarea din Evanghelia dupa Matei este contradictorie. Cele do ua orase sînt la o distanta considerabila unul fata de celalalt. obiectiva. Relatarea sa sublini-azâ însa uriasa sustinere populara de care se bucura Botezatorul si Precizeaza câ. cu re ferire la locul în care lisus hraneste multimile. care difera în mod semnificativ de cea din Evanghelii. Acela si termen este folosit. .3 Josephus notea za câ loa n predica si boteza. considerat un etalon academic în domeniu. tradus prin „desert" sau „pustietate".. Ce putem deduce deci despre loan din textul Evangh eliilor si din cel al lui Josephus? în primul rînd. se afla sub stâpînirea lui Irod Antipa. Termenul ori ginal din limba greaca.încadreaza perfect în stilul tratatului si constituie o relatare impersonala. fiindca însusi faptul ca a fost mentionat demonstreaza ca era prea bin e cunoscut pentru a fi omis. Desi la început mentioneaza ca loan îi îndemna „pe evrei" la pietate si virtute. am remarcat mai devreme ca autori i Evangheliilor au preferat sa marginalizeze pe cît posibil rolul lui loan.

10 Cele de mai sus pot parea putin exagerate. autoritatile religioase. probabil. dar. nu numai fiindca el sustinea ca propovâduirea sa este superioara din punc t de vedere spiritual riturilor oficia le. iar divortul. dar este derutant faptul ca autorii Evangheliilor au „atenuat" motivele pentru care Irod a executat pe loan. de fapt» cu vr eo cîtfva ani înainte de botezul lui lisus si ca era mai vîrstnic decît acesta cu circa doi ani. Problema consta în identitatea celei de care divortase pentru a se casatori. teama de influ enta politica a lui loan (Josephus) — nu se exclud reciproc. Aretas — ceea ce însemna un risc ca masele atrase de loan sa sfîrseasca prin a'l sustine nu pe Irod. vizînd nu doar posibila coruptie a reprezentantilor sai. cu toate ca informatia este corecta din punct de . de ce nu au facut-o în avantajul lui lisus? Spre exemplu. Motivele atribuite lui Irod — criticile sale la a dresa ma ria jului acestuia (Evan gheliile) si. ci însasi esenta sa. atunci cînd trec cu vederea un episod.) Mesajul lui loan — la fel ca cel al lui lisus — era un atac implicit la adresa cultului care avea la baza Templul din leusalim —. de fapt. implicatii politice. considerat de familia acesteia o insulta grava.O alta idee eronata este cea referitoare la vîrsta lui loan. Se sustine ca loan 1-a criticat pe Irod din cauza casatoriei acestuia cu fosta sotie a fratelui sau vitreg. autorii Evangheliilor si-au dat osteneala pentru a mistific a respectivele motive? Este de înteles motivul pentru care ei au preferat ei sa elimi ne orice aluzie la popularitatea lui loan — aceasta preferinta se încadreaza în „politica" lor generala cu privire la el —. o fac în mod deliberat. ci si fiindca era gratuita. Culisele casatoriei lui Irod aveau. asa cum am vazut. daca tot au inventat ceva. criticile sale îl Plasau oarecum în tabara dusmana. alternativa ridica o alta întrebare: de ce. Daca însa acceptam ideea ca textele Evangheliilor erau doar materiale de propaganda si ca. si o greseala. în acest caz. de asemenea. în mare parte inventata si deci depar te de adevar. c onsiderata în general aproximativ egala cu cea a lui lisus. respectiv. dar nu din cauza persoanei cu care se însurase. declansase un razboi între cele doua regate. de par tea regelui inamic.9 (Povestea nasterii lui loan redata în Evanghelia dupa Luca este. ar fi putut sa scrie ca loan a fost arestat fiindca 1-a declarat pe lisus ca fiind Mesia. Dar. Prin urmare. în plus. îndemnurile sale la botez au înfuriat. Prima sa sotie fusese o printesa a rega tului arab Nabateea. Nabateea se învecina cu Pereea. teritoriu aflat sub sta-pînirea lui Irod si în care predica loan. Din textele ce lor patru Evanghelii reiese însa ca loan începuse sa predice. mai cu seama daca facem comparatia cu relatarea lui Josephus. exista unele a nomalii în modul în ca re Evangheliile descriu moartea sa. În relatarea din Evanghelii exista. ci pe regele Nabateei.

poate întreaga sa viata .12 Solicitarea lor poate fi interpretata în doua moduri: „învata-ne niste rugaciuni."15 Schonfield mentioneaza. Lasînd la o parte implicatiile profunde asupra teologiei crestine însesi. în secolul al noua sprezecelea însa. care esti în ceruri. exista indicii clare ca lisus si Ioan — desi strîns asociati la începutul misiunii acestuia din urma — erau rivali aprigi. a fost în dreptat spre acest eveniment crucial. cel putin . esecul de a recunoaste ostilitatea dintre lisus si loan nu permite întelegerea noilor teorii 111 domeniu. De fapt." în mod cert. sa insiste asupra ocu-!ui secundar al acestuia. înainte de a-1 boteza. la nivelul ucenicilor fiecaruia. nu putem deslusi cu adevarat nici adevara tul rol al fiecaruia ."16 (Fara o întelegere a rivalitatii dintre ei. Prin urmar e. cum a facut si loan cu ucenicii sai" sau „învatâ-ne aceleasi rugaciuni pe care loan. ucenicii îi spun Iui lisus: „Doamne. În ciuda faptului ca loan. În general. rugaciunea îi preceda pe loan si pe lisus cu cîteva secole. începe astfel: „Amon. lisus.. Hugh Schonfield afirma: „Sursele crestine sugereaza ca exista o secta iudaica importanta ce rivaliza cu ucenicii lui lisus si care sustinea ca loan Bote zatorul era adevaratul Mesia. Acest Irod era. sentimentele de rivalitate nu lipseau".. învata-ne sa ne rugam.deoarece influenta lui loan asupra lui lisus era prea bine cunoscuta — „ei nu 1-au putut discredita Pe Botezator si s-au vazut nevoiti. fratele vitreg în chestiune nu era Filip. sa lase impresia unei relatii de prietenie si respect reciproc. în textele acestora pot fi identificate indicii referitoare la influenta sa asupra contemporanilor.. „apriga rivalitate" dintre discipolii celor doi.. reputatul egiptolog Sir E..14 Vermes descrie totoda ta insi stenta lui Ma tei si a lui Luca asupra preeminentei lui lisus comparativ cu loan ca fiin d „fortata". Spre l ..."). Geza Vermes scrie.vedere istoric. spre exemplu: „Autorii Evangheliilor au dorit. a fost marginalizat în mod intentionat de autorii Evangheliilor.Nu se poa te ca cititorului obiectiv sa nu i se pa ra suspicios faptu l ca loan subliniaza iar si iar superioritatea celui care „va veni dupa mine".. iar „Tatal" invocat nu era nici lehova si nici presupusul sau fiu. rugaciunea Tatal nostru nu a fost compusa de acesta din urma. Ideea a fost remarcata de multi dintre cei mai reputati critici actuali. tatal Salomeei. fara îndoiala. Ni se face astfel portretul unui loan care se ploconeste în fata lui lisus. Amon. Ni se induce astfel impresia ca întrea ga sa misiune. Wallis Budge13 facea urmatoarea remarca legata de originile primel or cuvinte ale rugaciunii Tatal nostru: o antica rugaciune egipteana adresata lui Amon. de asemenea . întrun episod ale carui implicatii se pare ca nu au fost sesizate decît de prea putini crestini. se considera ca loan a fost coplesit de veneratie la vederea lui lisus. de fapt." Apoi ni se spune ca lisus i-a învatat rugaciunea pe care o numim noi astazi Tatal nostru („Tatal nostru care esti în ceruri. / Sfmteasca-se Numele Tau. cum i-a învatat si loan pe ucenicii lui". în schimb. dar eforturile lor în acest sens au fost superficiale si analiza atenta a dovezilor fragmentare de care dispunem sugereaza ca.A. ci un alt Irod. dar adauga ca . la fel ca Maria Magdalena.

loan pune la îndoiala autenticitatea misi unii lui lisus ca Mesia. Ar fi oare posibil ca loan sa fi negat pur si simplu ca lisus er a Mesia. Pe de o parte. Cea mai convinga toare dovada în sprijinul ideii ca loan gotezatorul nu 1-a proclamat niciodata pe lisus ca fiind mult asteptatul Mesia este faptul ca propriii sai ucenici nu 1-au recunoscut ca atare. în temnita lui Irod fiind. Evangheliile mentioneaza (ingenuu. În mod similar. cei doi predicatori ar fi fost colegi apropiatidar se pare ca adevarul a fost cu totul altul. ba poate chiar sâ-1 fi denuntat în acest sens? Din punctul de vedere al mesajului crestin. asa cum am vazut. (Este foarte posibil ca el sa fi fost într-adevar botezat de loan. d ar nicaieri nu se spune ca ei 1-ar fi urmat fiindca ar fi crezut ca este Mes ia. este posibil ca expresia sa desemneze un ucenic. pe care pavel i-a întîlnit în cursul activita tii sale misionare din Efes si Corint. pentru a-si forma propria sa grupare.) Concluzia logica este aceea ca lisus si-a început activitatea ca ucenic al lui loan si mai tîrziu s-a desprins de discipolii acestuia. nu stiau nimic despre presupusa afirmatie a învatatorului lor referitoare la cel care avea sa vina dupa el. crestinii accepta faptul ca loan a fost inspirat divin cîn d l-a recunoscut pe lisus ca Mesia. dar întrebarea sa din temnita demonstreaza ca avea îndoieli în aceasta privinta. actionînd ca parteneri-conform teoriei lor. prin „cel care mâ urmeaza". în mod cert. acesta ar putea fi totusi un alt exemplu al dorintei cronicarilor de a adapta un episod real în functie de propriile lor obiective. Identitatea lui le-ar fi devenit totusi evidenta treptat. întemnitarea îi oferise timp pentru a se gîndi mai bine sau poate ca inspiratia divina îl parasise între timp. Evangheliile mentioneaza ca lisus si-a recrutat primii ucenici din rîndul discipolilor lui loan. specialistul britanic în studii biblice C. Dat fiind ca ambiguitatea se pastreaza în engleza — precum si în ro mâna. implicatiile acestui episod sînt — sau ar trebui sa fie — tulburatoare. Se sugereaza astfel ca nu mai era sigur ca avusese dreptate sustinîndu-1 initial. pe p . în cartea The Hiram Key7.18 Cele mai recente analize ale Bibliei subliniaza ca loan nu a facut niciodata celebra sa afirmatie despre superioritatea lui lisus si ca nici macar nu ar fi amintit vreodata ca acesta era Mesia.H. Dodds traduce expresia „cel care vine dupa mine" (ho opiso mou ercho-menos). am putea spune) ca. Ahmed Osman Usthie chiar ca lisus a fost inventat de discipolii lui loan pentru a i a stfel prof etia sa despre cel care a vea sa vina dupa el. cel putin la începutul propovaduirii sale.exemplu. discipolii de mai tîrziu ai lui loan. Exista si o serie de date concrete în acest sens. Asa cum vom vedea. Era conducatorul si învatatorul lor. în acest sens. Knight si Lomas ca lisus si loan erau un fel de co-Mesia. din Evanghelia dupa loan. nu ca Fiul lui Dumnezeu!) în mod cert. dar ca un adept al acestuia. de altfel —. Dodds este de parere ca acesta este adevarul.

Ideea este negata însa ferm în Evanghelii. Evanghelia dupa loan (10:41) are un ton atît de emfatic în aceasta privinta. ci dintr-un alt motiv. încît par din multe puncte de vedere o cu totul alta lume. a hranit multimile cu cinci pîini si doi pesti. Ce voia Irod sa spuna — ca lisus era loan reîncarnat? Greu de crezut asa ceva. In primul rînd. Cuvintele sale au constituit totdeauna motiv de nedumerire. si zicea ca loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el". în acea perioada se credea ca. O posibila explicatie privind bizarele cuvinte ale lui Irod pare. cuvin tele lui Irod capata o semnificatie clara doar daca sînt privite ca reflectînd ideile oculte predominante în lumea greco-romanâ a epocii lui lisus. vrajitorul trebuia sa aiba sub puterea sa un spirit sau un de mon. este clar ca Antipa nu stia despre prevestirea Botezatorului. asa cum am putea crede. Expresia nu se refera. cît si metaforic. pentru a face lucrari de magie . Evangheliile amintesc acest lucru în pasajul în care lisus le vorbeste ucenicilor despre loan si despre acuzatia ca acesta „are drac". încît pare o mistificare. înainte de a examina în detaliu aceasta problema. la o posesiun e . Daca apropiata venire a lui Mesia ar fi constituit o parte importanta a învataturilor lui loan asa cum afirma Evangheliile —. Asa cum sublinia Cari Krae-ling în 1940. Un lucru este însa cert: fiind un material de propaganda a miscarii initiate de lisus. a tamaduit bolnavii si a înviat chiar mortii? Poate ca da. daca loan declarase ca lisus este Mesia. de fapt. În al doilea rînd.19 Aceast a sugestie a fost preluata si elaborata de Morton Smith în cartea Jesus the Magician.20 Asa cum am vazut deja. cuvintele „loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el" (prin lisus) sugereaza ca loan era deja cunoscut pentru minunile si miracolele sale. si atunci. atunci Irod ar fi auzit si el despre ea. A transformat loan Botezatorul apa în vin. sa remarcam însa cîteva din-fre cele mai interesante implicatii ale cuvintelor lui Irod. ca „unul mai mare" ca el îi va urma. Cînd miscarea lui lisus a devenit cunoscuta. de ce nimeni nu mai parea sa stie acest lucru? (în Evanghelii se mentioneaza clar ca adeptii îl urmau nu fiindca ar fi fost Mesia. incredibila — atît în sens literal. dar aceasta a început dupa ce a fost botezat de loan. Dar sa ne amintim ca avem de-a face cu o epoca si cu o cultura atît de deosebite de civilizatia actuala. Irod Antipa a început sa se teama si a crezut la un moment dat ca lisus era loan înviat sau reîncarnat (Marcu 6:14): „Si a auzit regele Irod. cel putin la prima vedere. caci numele lui lisus se facuse cunoscut. Noul Testament nu putea contine astfel de informatii.) Dar sa ne gîndim la alta idee incitanta. De fapt. Smith este de parere ca popularitatea lui lisus poate fi explicata prin actele de magie egipteana al caror autor era. ar fi tras concluzia evidenta ca lisus era acela. altfel. fiindca amîndoi au trait în aceeasi perioada. scrisa în 1978.arcursul activitatii sale de propovaduire.

Ani vazut ca Josephus a subliniat influenta si sustinerea de care se bucura lo an în rîndul populatiei... ia r lisus le raspunde printro alta întrebare: „Botezul lui loan venea din cer sau de la oameni?" Interlocutorii sai ramîn un moment pe gînduri: „Ei însa vorbeau astfel între ei: Daca raspundem: «Din cer».». cartarii s i ba trîn ii î i pun î ntreba ri-capcan a. ci si spiritul unei fiinte uma ne."24 Fa ptul ca popularitatea lui loan era mai mare decît cea a lui este ilustrata si de un alt episod al Evan gheliilor: cel în care Iisus le vorbeste multimilor în templul din Ierusalim. se temeau de norod.. puterile acestea (inferioare) lucreaza p rin el (adica la ordinele sale)". ci la afirmatia ca loan avea un demon în puterea sa. sugereaza puterea detinuta de loan". Semnificativ în acest dialog este faptul ca lisus a exploatat teama preotilor de popularitatea lui loan.1 vor tr age în cursa. caci toti socoteau ca loan a fost în adevar un prooroc". Un asemenea suflet ducea la îndeplinire — credeau oamefl11 vremii — toate dorintele stâpînului sau. fiindca nu numai demonii puteau fi „supusi astfel. prin necro mantie. .. Invocatia îi este adresata — semnifi cativ. În acest context.21 Pe baza acestei explicatii. lisus îl avea în stapînire pe loa n). în sine.25 Preotii. interpreteaza Morton Smith cuvintele lui Irod Antipa: „loan Botezatorul a fost sculat din morti (de lisus. din al carui trup detin o parte. preotii îsi recunosc nestiinta. plus fa gaduia la ca „vei fi vene rat ca un zeu..demonica. poate — Zeului-Soare Helios: „Da-mi putere asupra spiritului unui om ucis." Interesa nte în acest context sîn t puterile pe care „vra jitoria " i le confera magicianului: capacitatea de a vindeca si de a sti d aca un bolnav va trai sa u va muri. Kraeling sugereaza ca Irod Antipa s-ar fi putut referi la aceasta idee. în spera nta ca.) Kraeling scrie în acest sens: „Detractorii lui loan au folosit prilejul mortii sale pentru a induce ideea ca sufletul sau devenise instrumentul prin care lisus îsi îndeplinea lucrarile de magie neagra — idee care. desigur ca Botezatorul nu era doar un predicat or . va zice: «Dar de ce nu 1-ati crezut?» Si daca vom raspunde: «De la oameni. iata cum. Smith citeaza un text magic de pe u n papirus aflat acum la Paris.22 în sprijinul acestei idei. nu de a sa proprie. Confruntati cu aceasta dilema. Si de aceea (aflîndu-se sub controlul lui lisus-Ioan). mai cu seama al unui ofl1 ucis. el le ocoleste însa cu a bilitatea unui politicia n versat Preotii îi cer sa spuna cu a cui autoritate vorbeste. (O astfel de acuzatie a fost facuta ma i tîrziu împotriva lui Simon Magul despre care s-a spus ca ar fi „supus" spiritul unui baiat asasinat.

cît si ne-evreii „erau extrem de entuziasmati ascultîndu-i învataturile". ca în ca zul miscarii initiate de lisus. în conformitate cu scrierile lui Josephus. . Elisabeta este cea care fuge cu pruncul ei spre munti. demonstreaza ca loan era o persoana ' importanta în sine. într-un fel sau altul. atît evreii. a existat o asemenea „literatura ioanita".oarecare. la un moment dat. pe lînga acestia se aflau si oameni obisnuit i. care i zbutise sâ-si atraga un public urias. Maria îsi ia copilul. Modul în care Luca reda conceperea celor doi prunci.26 într-adevar. ci un conducator cu o deosebita forta interioara. una privind conceperea lui loan. fara urma de îndoiala. De asemenea . veniti pentru a-i asculta propovâduirea. Dupa cum am vazut. Zaharia. dar între timp s-a pierdut. Cînd aude despre masacrarea pruncilor. poate chiar una rivala. dar cuprinde materiale provenite din mai multe surse si. este extrem de interesant. este mai veche decît cea a nasterii lui lisus. care îl însoteau pretutindeni. altfel ar fi fost conservata în mod oficial. !ar cealalta referitoare la lisus — povesti care (în conformitate cu Kra eling) „au f ost îmbinate cu ajutorul unor materiale fara leiâtura cu firul evenimentelor". episodul din Protoevangelium este identic cu versiunea din Noul Testament. Se pare însa ca anumite fragmente din ea nu corespundeau cu relatarile Noului Testament despre lisus si loan. o combinatie a doua povesti distincte. prob abil pentru a-1 ascunde de soldati. loan si lisus. Pîna în acest punct. Poate ca a fost distrusa ori poate ca este pastrata în secret de „eretici". Imediat însa. Elisabeta si Maria. Dar se pare ca loan era cel cautat de ei. dupa moa rtea lui loan ucenicii au început sa scrie relatari ale vietii si fragmente ale învataturilor sale. exista o aluzie clara la o alta „Sfînta Familie". ca acesta este. Este însa dificil de înteles cum cineva care cunostea textul Evangheliilor canonice a putut inventa tot acest material. de fapt. constituiau un cerc de ucenici apropiati. Citim mai departe cum Irod îsi trimite oamenii pentru a-1 interoga pe tatal Botezatorului. probabil. iar acestia se întorc si declara ca ul nu stie unde se afla sotia si fiul lui: „Irod s-a mîniat si a zis: «Fiul lui are sa fie rege peste Israel». Specialistii stiu ca. Irod ordon a uciderea pruncilor. poate oferi informatii despre o serie de traditii bine cunoscute. aceasta Evanghelie a fost scrisa i relativ tîrziu si include numeroase episoade din copilaria lui lisus pe care acum nimeni nu le mai ia în serios. Astfel. Conform relatarilor despre copilaria lui lisus si loan — dupa familiara poveste a nasterii si a celor trei magi. Un episod ciudat din „Cartea lui lacob". prin urmare. criticii au ajuns la concluzia.27 Cu alte cuvinte. la fel ca în cazul lui lisus. situatia se schimba. o Evanghelie apocrifa numita si Protoevangelium. concretizate în ceea ce putem numi pe drept scripturile lui loan. loan avea numerosi adepti care. Concluzia logica este aceea ca povestea copilariei lui loa n a fost initial indepen den ta de Evanghelii si ca. " înfasoara în scutece si îl asaza pur si simplu într-un staul." În aceasta Evanghelie. Analizînd textul. Luca (sau sursa pe care a utilizat-o el) a luat doua povesti separate si a încercat sa le uneasca printr-un artificiu literar: întîlnirea dintre cele doua viitoare mame.

Desi este unica Evanghelie bazata pe o marturie oculara — afirmatie sustinuta de amanuntele circumstantiale din text —. prin urmare. dar înca necun oscut de majoritatea crestinilor. „miracolul" venirii pe lume a Botezatorului consta doar în fertilitatea parintilor sai atît de vîrstnici. o femeie care a fost stearpa pînâ la batrînete. In primul rînd înseamna ca existau deja relatari despre loan. dintre cele patru canonice.32 Faptul ca a existat o „literatura a lui loan" ofera raspuns la numeroase întrebari privind cea de-a patra Evanghelie. conti ne diverse elemente evident gnostice. de fapt. Si unicul motiv plauzibil pentru care Luca a relatat evenimentele astfel este acela ca loan avea înca adepti. Bine cunoscuta „cîntare" a Mariei.30 În plus. care contrasteaza atît cu celela lte Evanghelii. Zaharia. situatia îi co respunde mai degraba Elisa bete i..31 Iar Geza Vermes este de parere ca unele episoade din Evanghelii si din Faptele Sfintilor Apostoli sugereaza ca discipolii lui loan îl considerau pe el ca fiind Mesia. cît si cu tonul general al materialului în sine. mentioneaza (în circa 170) ca ea. În mod similar. ci si imnuri si versuri ce i-au fost dedicate. rosteste o „profetie" sau un imn cunoscut azi sub numele Benedictus. o serie de texte bisericesti timpurii numite „Cunoasterea clementina" precizeaza ca unii dintre ucenicii lui loan chiar credeau ca el este Mesia. Magnifica!. La urma urmei. si totusi este singura care precizeaza explicit ca lisus si-a .29 Nu ne îndoim ca acesta trebuie sa fi facut parte din povestea originala a nativitatii lui loan Botezatorul. recunoscut de specialisti. în cinstea fiului sau nou-nascut. Evanghelia dupa loan are cel mai virulent ton anti-Botezator. Aceasta ipoteza este sustinuta de un alt element.. Cuvintele folosite o asociaza cu un personaj al Vechiului Testament.Acest lucru are implicatii deosebite. iar Irineu. unul din tre Parintii Bisericii. Dar au fost aceste traditii legate de loan cele care le-au oferit autorilor ma1 tîrzii ai Evangheliilor materialul din care s-au inspirat pentru a scrie „istoria" lui lisus'? în The Essene Odyssey („Odiseea eseniana' )> Schonfield afirma: „Contactul cu adeptii Botezatorului. materialul prezinta o seri e de contradictii. cîteva dintre primele manuscrise ale Noului Testament precizeaza ca Elisabetei îi apartine „cîntarea". Dupa cum am vazut. Acest lucru sugereaza ca au existat nu doar relatari ale vietii lui loan. i-a familiarizat pe crestini cu povestile na sterii lui loan. atribuita ucenicului loan. pentru a o „umbri" pe cea despre loan. la circumcizia lui loan. Elisabetei si se referea la copilul ei. AtîtMagnificat. nascut la Bethleem". în care el era micul Mesia vestit de pro roci. Hana. a rostit cuvintele respective. tatal lui. în vreme ce Luca a firma ca lisus s-a nascut dintr-o ma ma fecioara . i-a apartinut. cît si Benedictus par a fi fost „imnuri" distincte închinate lui loan parte a unei „Evanghelii a lui loan" ce a fost apoi modificata de Luca pentru a deveni „pe placul" adeptilor lui lisus. în al doilea rînd versiunea lui Luca în privinta nasterii lui lisus a fost adusa în prim-plan în mod intentionat. nu Maria. De fapt. iar acestia riva lizau cu cei ai lui lisus. Cel mai bun exemplu în acest sens este „prologul" referitor la Dumnezeu si la Cuvînt.

„iubitul ucenic" însusi. materialul lui loan trebuie sa fi fost scris mult mai tîr ziu. Dar faptul ca el provine dintr-o alta sursa decît discipolii lui lisu s modifica oarecum imaginea si numerosi comentatori au asociat ce-a de-a p atra evanghelie cu o „sursa gnostica precrestina". a ceasta Evanghelie pare a fi marturia directa a „iubitului ucenic". considerate documente originale ale a deptilor lui loan Botezatorul.N. fiind atît de contrastant cu teologia celorlalte Evanghelii si a Noului Testam ent în genera l. se considera în general. ca aceasta Evanghelie a fost scrisa dupa cele sinoptice. gnostici ei însisi. Exista dovezi ce sugereaza ca miscarea lui loan a devenit o Biserica în sine si ca nu s-a limitat la teritoriul Palestinei. Specialistul german în studii biblice Rudolf Bultmann sustine ca acestea au fost „. le-a demi-hzat si le-a crestinizat". Adesea s-a presupus ca. publicata în 1992."35 Sa remarcam ca aceste elemente din Evanghelia dupa loan au cel mai pronuntat caracter gnostic si.. le-au cauzat cele m ai multe probleme istoricilor. în cartea sa Jesus. pe care le-a combinat si le-a interpretat conform propriilor s ale convingeri despre lisus... iar dupa moartea sa numarul acestora a continuat sa creasca într-un mod similar cu cel înregistrat în dezvoltarea crestinismului. în consecinta.) loan a avut numerosi adepti în cursul vietii.33 Dar aceste contradictii nu impieteaza valorii intrinseci a Evangheliei. Prin urmare. Dar daca lisus nu a fost iudeu si daca o mare parte a materialului a fost preluat de la adeptii lu i loan Botezatorul — care au fost.. iar multi dintre cei care studiaza Noul Testament considera ca autorul s-a inspi rat si dintr-o serie de texte scrise de adeptii Botezatorului. care îl preamareau pe acesta si îi conferea u initial lui rolul de Mîntuitor trimis de pe Târîmul Luminii. A.34 Materialul preluat de la adeptii Botezatorului consta în prolog si " asanumitele „dialoguri revelatorii" dintre lisus si ucenicii sai. ci a rezultat din tra nsformarea unei tra ditii a Botezatorului.recrutat primii ucenici din rîndul celor ai lui loan. texte pe care — dupa parerea specialistului în orien-alistica Edwin Yamauchi . d in cauza materialelor gnostice si non-iudaice continute. Este clar ca autorul a compilat textul pe baza mai multor surse. Aceasta sursa pare a fi loan Botezatorul si ucenicii lui.„al patrul ea evanghelist. inclusiv pe presupusul autor al textului. rescriind materialul acolo unde i s-a parut necesar s-o faca . Asa cum am vazut. Indiferent cine a fost a utorul ei real. gnostici — este foarte posibil ca aceasta Evanghelie sa fie contemporana cu celelalte sau chi ar anterioara. (Aceste descoperiri pot pune capat controversei privind datarea Evangheliei dupa loan. adaptata apoi de cronicar. asa cum vom vedea. Wilson scrie: . o parte considerabila a Evangheliei dupa loan nu a fost crestina la origine.

un personaj care pe întregul parcurs al istoriei crestine a fost considerat „parintele tuturor ereziilor".. un personaj malefic. Ele subliniaza însa rolul unui persona j ca re. ba dimpotriva. ca acelea întîlnite de Pavel.. sugereaza c& loan nu a predicat vreodata despre „unul mai mare" care vine dupa el sau. desigur. Desigur ca unele dintre comunitatile sale au fost surclasate. care am discutat — Maria Magdalena si loan Botezatorul —.. am putea crede ca stim despre aces t personaj interesant mai multe decît stim în realitate. surclasîndo pe cea a lui lisus. chiar Noul Testament descrie existenta unei Biserici a lui loa n în afara granitelor Israelului. Cultul sau a supravie tuit pînâ la jumatatea anilor 50. sau daca nu si-ar fi scris Epistolele. S-a spus despre el ca avea un caracter „international"38 si ca se î nti ndea din Asia Mica pîn a în Alexa n dri a. Se pare câ. care i-au supravietuit formînd o veritabila Biserica S-a presupus însa — asa cum sustine si A. loan Botezatorul avea propriii sai adepti. un practicant al magiei negre de cea mai joasa speta. Bamber Ga scoigne sc rie în aceeasi ordine de idei: „Un grup de oameni pe care Pavel i-a întîlnit în Efes ne ofera indicii interesante cu privire la dezvoltarea unei asemenea religii potential e — una pe care Pavel a stîrpit-o de la radacina". în Faptele Sfintilor Apostoli se precizeaza ca religia lui loan fusese adusa în Ef es de un locuitor al Alexandriei pe nume Apollo — unica referire la Alexandria din întregul Nou Testament. El este considerat înca. . loan era divin.... Iar cultul lor nu era deloc nesemnificativ.N. Cultul s-ar fi putut dezvolta într-atît încît actualii ioaniti sau baptistii sa creada ca .„Daca religia lui loan Botezatorul (si stim ca a existat o astfe l de religie) a devenit cultul dominant în regiunea mediteraneana. de versiunea acestuia cu privire la m iscarea initiata de lisus. nu «Botezul lui Hris-tos». fara dubii. Daca Pavel ar fi fost o personalitate mai slaba. Wilson în comentariul citat mai sus — ca religia sa a fost absorbita de Biserica Crestina în perioada ei de început. ioanitii nu aveau habar despre existenta unei asemenea profetii. devotati si numerosi. Simon ' Magul nu a fost cîtusi de putin margin alizat de primii cronicari crestini. sa se înteleaga acest lucru. persoana aceea nu a fost lisus. pare nelalocul sau în aceasta poveste. Biserica lui loan. daca a facut-o.. Dar exista dovezi convingatoare care atesta ca Biseri ca lui loan a supravietuit.. acela de a încerca sa „cumperi" Sfîntul Duh: simonia. la întîlnirea lui Pavel cu acestia. omul . desigur. dupa ra stignirea lui lisus.. la Simon Magul. Acest accident al istoriei însa nu a fost sa fie". j Spre deosebire de celelalte doua personalitati ma jore despre .36 Prin urmare. însasi existenta lor ca entitate distincta. Ne referim.37 Grupul de oameni era. în Efes. se considera ca a urma «Calea» (asa cum era numita religia acestor credincios i) însemna a urma «Botezul Iui loan».. la prima vedere.. probabil ca «Botezul l ui loan» ar fi fost religia care ar fi cucerit ima ginatia lumii antice. Numele sau a fost dat chiar unui pacat. în mod inocent. Prin urmare. cel care a compilat Faptele Sfintilor Apost oli lasa.

Cînd apostolul Filip vine în regiune pentru a predica. exista similaritati evidente cu alte sisteme de gîndire asspre ca . care sînt. De asernen ea. în timpul domniei lui Claudius (41-54 d. Numit uneori si „cel dintîi eretic". careia el îi spunea Primul Gînd (Ennoia). în vremea ca ta rilor.care a încercat sa-1 imite pe lisus si care s-a infiltrat la un moment dat în Biserica Crestina ce abia facea primii pasi. Simon Magul este considerat un pacatos pentru care aproape ca nu mai exista salvare. Ideea a derivat din convingerile sale gn ostice: Simon considera ca „primul gînd" al lui Dumnezeu — precum si Întelepciunea/Sophia din filozofia iudaica. de la alch imie la ermetismul Renasterii. Simon este mentionat o singura data. De ce? Un indiciu în acest sens ne este oferit de faptul ca. asa cum credeau ei. zeii acestei lumi. sub înfatisarea lui Simon. Desi detaliile variaza.39 Simon se nascuse în satul Gitta si era renumit pentr u abilita tile sa le de magician (de aici provenind si numele sau). Ei au creat Pamîntul dup a instructiunile ei. o fosta prostituata din orasul fenician Tir. în fiecare încarnare fiind supusa unor umilinte de nesuporta t. cuvîntul gnostic era sinonim cu eretic. Dar aceasta se dovedeste a fi doar o stratagema din partea sa. si care se afla la baza cosmologiei ermetice si deci a ocultism ului occidental. iar Simon era gnostic (dar nu. tot mai grave. ea a fost închisa într-o serie de trupuri de femei (inclusiv în cel al Elenei din Troia). fondatorul gnosticismului). pentru a învat3 cum sa dobîndeasca si el puterea de a da Duhul Sfînt. da r la un moment dat s-au razvratit si au închistat -o în materie. Sama ritenii deja îl considerau un zeu. desigur. în Faptele Sfintilor Apostoli (8:9-24). Dar mai exista o speranta. el a cautat-o si a salvat-o. În mod semnificativ. adica la zece ani dupa rastignirea lui lisus). Simon Magul calatorea împreuna cu o femeie pe nume Elena. Drept urmare. Simon este atît de impresionat. ia r rela tarile lor contrazic simpla poveste moralizatoare din Faptele Sfintilor Apostoli. dovedit de apostoli. fiind aspru dojenit de ei. celor din ziua de astazi. fiindca si Dumnezeu se întrupase. încît cere sa fie botezat. a ceasta este convingerea gnostica ssentiala. despre ca re am discutat anterior — a fost feminin. o femeie care a creat apoi îngerii si semiz eii. Parintii Bisericii stiau însa mai multe despre acest personaj. pîna ce a sfîrsit ca prostituata în orasul-port Tir. spre a-i afla secretele — pîna cînd a fost. În acest scop le ofera bani lui Petru si loan..Hr. temîndu-se pentru sufletul sau. a plecat la Roma. care a supra vietuit pîna în Evul Mediu. pentru primii Parinti ai Bisericii. în lumea materiala. în consecinta. unde a fost cinstit ca un zeu si chiar i s-a ridicat o statuie. era un samaritean care folosise vrajitoria pentru a „cuceri" populatia Samariei. Mama Tuturor. Astfel. Simon se caleste si le cere apostolilor sa se roage pentru el. Sistemul cosmologic ce cuprinde o serie de lumi pa ralele si de planuri inferioare si superioare ne este familiar noua. de fapt. În Noul Testament.

eman atii a le trupurilor. sursele puterii lor erau cît se poate de diferite. cu toate acestea. prima erezie a fost cea a lui Simon magicianul si. împotriva ereziei: „El impunea mistere obscene si . a pastrat în traducerea os mai sus expresiile respective în limba latina.46 *if (G. întruparea era literala. Pe scurt spus.. inclusiv minuni.re am discutat anterior. în conformitate cu Ipolit: . Cea mai semnificativa este a se. sau împarateasa cerurilor" . dar care devine usor de înteles si ne dam sea ma cît de multe avea Simon în comun cu Iisus. desi lisus si Simon propovâduiau si faceau în mare parte acelasi lucru. un cucernic victorian. dar din pacate nu ofera amanunte lamuritoare.44 Irineu al Alexandriei scrie ca initiatii cultului simonian „duceau o viata imorala"45. ei practicau ritualuri sexuale. asa cum indica si Ep ifanie în lucrarea sa. în chip de Kyria. Pentru Simon.48Mai mult decît atît. înspaimîntati de Simotl Magul si de influenta sa. în persoana Elenei. în mod cert însa. în mod evident.. Hugh Schonfield scrie în acest sens: „. „oaia sa pierduta".ea cu textul gnostic coptic Pistis Sophia. Mead. Ipolit afirma sec cu privire la Simon : „El nu era Hristos". emissionum virorum. în vreme ce lisus era animat de forta Sfîntului Duh. Astfel. Acesta pare a fi constituit o amenintare serioasa la adresa Bisericii — fapt ciudat. a creat mare prapad prin tulburarea pe care a produs-o în rîndu l crestinilor". divinitate identificata în Egipt cu Isis".41 Schonfield o asociaza de asemenea pe Elena cu Sophia însasi si cu Astarte. se pare ca secta lui Simon practica sexul magic în ritualuri ce implicau „em anatii trupesti": sperma si sînge menstrual.S. Reprezentantii Bisericii s-au stra duit sa sublinieze ca.42 Geoffrey Ashe s adauga: „(Elenei) i se reda gloria initiala..43 O alta sursa apocrifa ce dateaza din jurul anului 185 o descrie pe Elena ca fiind „neagra ca o etiopiana".47 Epifanie elaboreaza: „Din vremea lui Hristos si pînâ astazi.) Parintii Bisericii erau. si cerea ca ei sa se reunea sca pentru mistere în cele mai josnice adunaturi". cu toate ca nu era corect si distinct de tip crestin.) Personificarea întelepciunii ca femeie — o prostituata! — este vin aspect cu care deja ne-am familiarizat în aceasta investigatie. fsminarum menstruorum. Simon folose a în acest scop vrajitoria.R. Simonienii o venerau pe Elena ca fiind Atena (zeita întelepciunii). Simon era o parodie satanica a lui lisus. mentioneaza ca dansa în lanturi si adauga: „întreaga putere a lui Simon si a Dumnezeului sau este aceasta femeie care danseaza" . Karl Luckert stabileste si el o conexiune între conceptul simo-nian de Ennoia încarnat în persoana Elenei si zeita Isis. în ca re lisus por-în cauta rea Sophiei închistate — un person aj asociat în mod explicit în textul respectiv cu Maria Magdalena.(Simon o numea pe Elena..

un citat din lucrarea sa.„. dar complementare: una masculina. tregime. Simon Magul si Petru se întrec în a rea duce la via ta un cadavru. într-o forma adaptata.) leronim citeaza din lucra rile lui Simon: „Eu sînt Cuvfntul lui Dumnezeu. (Ac easta poa te fi o referire la ispitirea lui lisus. si probabil ca nu greseste. Mintea Universala ce structureaza totul .. Dar de unde proven eau aceste idei ale lui Simon Magul? Karl Luckert53 considera ca „radacinile ideologice" ale învataturilor lui Simon se afla în religiile Egiptului antic. Asigurînd libertatea Elenei. Ele demonstreaza însa ca popularitatea celui din urma era atît de mare. „Marea Revelatie": „Din eonii universali exista doua mlâdite. toate sfîrsindu-se cu victoria — previzibila — a crestinului. Mai tîrziu însa. de androginul simbolic care îl fascina pe Leonardo da Vinci. Atotputernicul. Magul nu era doar un vrajitor itinerant.49 O alta relatare mentioneaza ca Simon avea capacitatea de a face minuni. În „Faptele lui Petru si Pavel". dar este refuzat. periculos de asemanatoare si de aceea Simon a fost acuzat ca a încercat sa „fure" cunostintele detinute de crestini. iar cealalta femi nina. inclusiv pe aceea de a transforma pietrele în pîine.. am devenit barbat.50 Cu alte cuvinte. Fireste ca lucrarile sale s-au pierdut. eu sînt Paracletul. cînd Satana îi ofera puterea de a face acela si lucru. ceea ce e cam acelasi lucru. feminina . ci un filozof care si-a notat ideile. Marele Gînd care produce tot ce exista. Desi scoala isiano-osiriana sublinia caracterul opus si egal al zeitatilor masculine si feminine. Iata. se unesc si manifesta Distanta de Mijloc. ma sculina. unde au fost incluse doar pentru a fi condamnate cu fermitate. ni se spune ca lisus a hra nit cinci mii de oameni cu cinci pîin i si doi Pesti.. în unele cazuri ea este reprezentata cu barba si i se atribuie urmatoarea afirmatie: „Desi sînt femeie. El este cel care a fost. eu sînt cel stralucit. cuplîndu-se între ele. Astfel. scriere apocrifa. spre exemplu. în aceasta rezidii Ta tal. Aceste fragmente ilustreaza în mod clar gnosticismul lui Simon si accentul pus de acesta pe existenta a doua forte opuse.. Eu sînt întregul lui Dumnezeu"." învataturile Iui lisus si cele ale lui Simon Magul erau. acele culte.. dat fiind ca ele reflecta si poate chiar continua. una se manifesta de deasupra si este Marea Forta ."52 Fragmentul aminteste de hermafroditul alchimic. acestea erau considerate uneori ca îngemanate în trupul zeitei Isis. Simon se proclama de esenta divina si le fagaduieste adeptilor sai mîntuirea. este si va fi puterea masculin-feminina na din Puterea Nemarginita existenta dintotdeauna..51 Exista numeroase astfel de descrieri apocrife ale „întrecerilor" de magie între Simon Petru si Simon Magul. a oferit mintuire prin cunostinte detinute doar de el". încît a fost nevoie de inventarea unor povesti pentru a contracara influenta sa asupra maselor... .. Simon reuseste sa învie doar capul.. iar cealalta este de dedesubt. dar gasim citate ample în textele Parintilor Bisericii. în vreme ce Petru reuseste în în. Acest . dupa parerea Bisericii timpurii..

despre care se spunea ca ar contine tainele miscarii lui lisus si care lua forma unor cer emonii „obscene". ' luase probabil o întorsatura gresita. succesiunea nu avea sa fie una directa).57 Acesta este. considera ca este de datoria sa sa corecteze ceea ce. poate. pentru noi. ilustrativ — cu privire la Simon Magul: acela ca a fost un discipol al lui loan Botezatorul.. Pericolul friza chia r posibilitatea ca el sa fie confundat cu însusi Hristos. Ritualurile sexuale îndeplinite d e Simon si Elena erau oare practicate. El recunoaste aparenta dihotomie din învataturile lui lisus. cu moartea lui. era Maria Magdalena a lui Simon Magul". Implicatiile acestui fapt sînt extraordinare. constituita de faptul ca adresa „publicului" iudeu un mes aj egiptean....54 Ar fi tentant sa ignoram aceste afirmatii sub pretextul ca sîn t simple zvonuri menite sa provoace agitatie. Implicatiile sînt tulburatoare. motivul pe care 1-am presupus privind misiunea lui lisus în ludeea — acelasi cu cel atribuit lui în Levi-ti kon. Luckert trage concluzia ca lisus a iesit victorios din riva lit atea sa cu Simon Magul numai fiindca a inclus în „scenariu" si propria sa moarte. a fost desemnat de loan ca succesor al sau (desi. în cartea sa „Testament".. si anume eliminarea întregii dimensiuni feminine constituite de Tefhut-Mahet-Nut-Isis din Dumnezeul masculin".. Lasînd la o parte paralela cu lisus. ci si ca un competitor evident al lui Hristos în Biserica Crestina timpurie — poate chiar ca un potential aliat. dar percepe si strînsâ conexiune dintre teologia ebraica initiala si cea egipteana. de lisus s i Magdalena? în conformitate cu Epifanie. Karl Luckert spune despre Simon: „Ca «parinte a l tuturor ereziilor». asa cum o numeau crestinii.lucru este o recunoastere tacita a faptului ca înva taturile sal e erau compatibile cu cele ale lui lisus si ca el facea chiar parte din aceeasi miscare. al carei rol era acela de ho rasis: iluminarea spirituala prin intermediul actului sexual. de asemenea. John Romer subliniaza aceasta paralela: „Elena Prostituata. el trebuie studiat nu doar ca un oponent. din motive pe care le vom prezenta mai jos.. Ma i mult decît atît. Ameninta rea pe care o constituia Simon Magul deriva probabil din mostenirea lor egipteana comuna. fiindca Simon a fost . gnosticii aveau o carte intitulata „Marile întrebari ale Mariei"."56 Si Luckert identifica o paralela strînsâ între ceea ce considera el a fi misiunile celor doi.55 Si mai exista o conexiune: aceea a probabilei lor origini egiptene. Imaginea se sch imba însa radical daca luam în consideratie ideea ca ra stignirea nu s-a soldat. Despre Simon Magul afirma urmatoarele: „(el)-. desigur. mai exista un aspect deconcertant — si. dar a m va zut ca exista dovezi ce sugereaza ca Magdalena era o initiata si initiatoare sexu a la în traditia prostitutiei de templu.

Dositeenii „îl venerau pe loan Botezatorul" ca „învatatorul cel drept. probabil fiindca aici au deprins protagonistii acestor evenimente tainele magiei. Asa . Vedem deci înca o data ca orasul egiptean Alexandria are importanta sa în context. desi nu chiar de bunavoie. Implicatia este clara: loan Botezatorul nu era un predicator oarecare.59 Gruparea formata în numele lui Simon a rezistat pîna în secolul al III-lea. Dintre toti ucenicii lui loan. al Zilelor de Apoi".. dar Ia moartea maestrului sau. care au si scrieri ale lui Dositei si povestesc despre el ca n-a simtit gustul mortii. . a fost ales pentru a conduce scoala". de fapt. el se afla la Alexandria si de aceea Dositei.. ci conducatorul unei organizatii cu sediul în Alexandria.. Cînd Simon s-a întors din Alexa ndria . O secta care poarta numele lui Dositei a izbutit sa supravietuiasca pîna în secolul al Vl-lea. Succesorul sau direct a fost Menandru. si ea ucenica a lui loan. Simon era preferatul lui. Nu ne îndoim ca loan a stiut si a fost de acord cu învataturile lui Simon. Dositei i-a încredintat con ducerea Bisericii lui loa n.. Amanuntul este in teresant. deoarece contextul sugereaza ca ar fi fost acea Elena a lui Simon Magul. Urmatorul fragment este prelua t din lucrarea . fiind un adept al lui loan. ci e înca viu". se stiu p rea putine în prezent despre acest termen). înseamna ca a deprin s acest „mestesug" chiar de la el — ca si ceil alti ucenici de acelasi rang-Precum lisus.. atît secta sa.. Iar daca acesta din urma facea parte din cercul de initiati ai Botezatorulu i.58 Lucrarea continua oferind explicatii numerologice extrem de complexe privin d motivul pentru care loa n ar fi avut treizeci de ucenici — probabil doar în cadrul nucleului de initiati — desi în realitate erau numai douazeci si noua si jumatate: unul dintre ei era o femeie si deci nu putea fi considerata o persoana întreaga.Cunoa sterea clementina".. Toate acestea lasa deconcertan ta impresie ca Botezatorul. cu totul altfel.. care a fost prezenta t totdeauna ca un puritan ascetic...cunoscut mereu ca un vrajitor si un practicant al sexului magic. un Hemerobotezator («Botezator de zi». era. Un oarecare Dositei dintre samariteni a venit si a spus ca el era Hristos prorocit: De atunci exista pîna astazi dositeeni. Nu putem spune deci despre el ca a întors foaia complet dupa ce maestrul sau a disparut din peisaj.60 Si totusi. Simon si-a definitivat studiile de magie. loan a fost antemergatorul lui lisus. cît si cea a lyj D ositei au fost în cele din urma desfiintate de Biserica. un alt ucenic.. din secolul al III-lea: „La Alexandria.. Origen mentioneaza: „. nu doar dupa moartea lui loan Botezatorul. Numele ei era Elen a.. prin care a ajuns sa învete doctrinele religioase.

de fapt. acest lucru sugereaza ca a existat cel putin o traditie timpurie care îl asocia pe Botezator cu acea regiune. autorii Evangheliilor au reusit sa se razbune pe loan. La urma urmei. metoda a înregistrat un succes urias. Ca mijloc de propaganda. Povestea crestina în care credem astazi cu sinceritate este rezultatul campa niei de teroa re duse de Biserica si. 1-au „îmblînzit" si j_au realiniat astfel încît fostul rival — poate chiar dusman — al lui lisus sa apara îngenuncheat. . A u eliminat intentiile. o abila încercare de a-i multumi pe discipolii lui loan sau pe cei ai Iui Simon Magul. Lau reconstruit din temelii si. el a fost „inventatorul" botezului si a trait doar pentru a-i netezi calea lui lisus. conform Evangheliilor. Este straniu ca primii Parinti ai Bisericii. Toate acestea sugereaza ca nici loan nu era evreu si ca. coplesit de maretia si divinitatea acestuia. au considerat ca la originea sectelor „eretice" se afla tocmai loanl Botezatorul. în parte. dar mai semnificativ este faptul ca succesorul sau a fost tot un ne-evreu. seama ca nu i-a fost un antemergator.) Dar nu exista nimic care sa indice ca Simon era evreu. cînd a fost distrus de împaratul Iulian.cum am vazut. în acest proces. Dar stiau autorii Evangheliilor adevarul despre loan? Si-au dat. Nici chiar în cele mai virulente atacuri la adresa lui. cuvintele si faptele reale ale lui loan si le-au înlocu it cu unele care sa se încadreze în imaginea creata de ei cu privire la lisus si la miscarea lui. desi poate ca reusita s-a datorat. primii misionari ai uimiti sa gaseasca în Efes o „Biserica a lui lo din Alexandria.si tinînd seama d e agresivitatea cu care evreii au fost acuzati de-a lungul timpului ca 1-au ucis pe Fiul lui Dumnezeu. acest lucru este deosebit de suges tiv. Dupa toate probabilitatile. îsi lui lisus au fost constituita acolo de Apol si Si desfasura activitatea oficial al lui loan si rivalul au venerat presupusul mormînt din Samaria al lui loan Botezatorul pînâ în secolul al IV-lea. Fapt interesant. avea legaturi strînse cu Alexandria. precum Irineu. oare. crestinii miscarii loan". Am vazut deja ca loan predica ne-evreilor si ca a atacat cultul Templului d in Ierusalim — baza religiei iudaice. al propagandei constituite de Evanghelii. (P oate ca parabola bunului samaritean a fost. tendintei Bisericii acelor vremuri de a trata orice probleme de „erezie" cu masa de tortura si rugul în flacari. Parintii Bisericii nu au spus vreodata ca el ar fi fost evreu . venerat el însusi ca Mesia? Au înteles ei ca loan nu a fost cîtusi de putin crestin? De fapt. cunostea bine cultura egipteana. pe de alta parte. ci un rival aprig. fie el si din Samaria. deopotriva . Tot în aceasta metropola mon Magul — un samaritean si totodata succesorul lui lisus.

dar persecutiile la care Saddam Hussein i-a supus pe arabii din z onele mlastinoase dupa Razboiul din Golf i-a adus. iar în Coran apar cu apelativul sabieni. Cercetatorii se bazeaza si astazi pe materialele pe care ea a reusit sa le strînga. Ginza: „Cînd lisus te asupreste. a musulmanilor si a crestinilor deopotriva. amb ele derivate din ara-maica. mestesuguri în care exceleaza. literal. Preotii lor sînt numiti nazoreani.1 înca de la primele contacte cu ei s-a constatat ca numele „crestinii Sfîntului loan" este cît se poate de incorect. Desi traiau în lumea musulmana. Dar fiindca traiesc sub continua amenintare a persecutiilor din partea evreilor. Din acest motiv si-au luat numele de „crestinii Sfîntului loan". fiindca celor mincinosi Mesia cel tainuit nu li se arata". ca „adevarat Mesia". probabil. Majoritatea traiesc în satele si comunitatile traditionale. printre care nu meroase fotografii facute cu ocazia diverselor ritualuri si copii ale car . în numar mai mic. misionarii iezuiti care s-au întors din regiunea scaldata de fluviile Tigru si Eufrat. în pragul extinctiei.2 în prezent. limba vorbita de lisus si de loan. Stratagema este perfect ilustrata de urmatoarele cuvinte din cartea lor sacra. profund religiosi. CAPITOLUL 15 Urmasi ai Regelui Luminii În secolul al XVII-lea. ci detinea un rol important în toate sacramentele si ritualurile lor. Si-au pastrat limba si modul de scriere propriu. marele Rege a l Luminii. într-adevar. circumstantele politice din Irak nu permit aflarea unor date precise în domeniu. „gnoza") si. unde lucreaza ca aurari si argintari. prin care un nou membru era primit în congregatie. înconjurati de arabi. numarul lor era estimat la mai putin de 15 000 de persoane. Dar nu-1 marturisi în inima ta si nu renega glasul Domnului tau. un mincinos care si-a indus în eroare semenii. în orice caz. membrii ei erau adepti ai unei forme de crestinism centrate în jurul lui loan Botezatorul. Arabii le spun Subba. „gnostic" (de la manda. astazi Irak. spune asa: «Tie îti apartinem». îi desemneaza doar pe mireni. teoretic. în zona de sud-vest a Iranului — sînt cunoscuti sub numele de man-deeni. Secta îl venereaza pe loan Botezatorul. dar nu poate fi considerata „crestina" în sensul obisnuit al termenului: membrii ei sustin ca lisus a fost un fals profet.-^ Termenul „mandean" înseamna. Iar ei exista înca si astazi. acesta nu era pentru ei o ceremonie unica în viata omului. dar unii s-au mutat în orase. desi adesea este folosit pentru întreaga comunitate. au povestit despre o populatie numita „crestinii Sfîntului loan". în mod deliberat.Dar. Lady Drower) în anii premergatori Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Toate riturile lor religioase aveau ca punct focal botezul. membrii acestei secte — care mai traiesc înca în regiunile mlastinoase din sudul Irakului si. Pînâ în anii 1880 nu s-au efectuat studii documentate asupra mandeenilor. în 1978. Cele mai ample cercetari în privinta lor sînt cele pe care le-a realizat Ethel Stevens (mai tîrziu. departe de influenta veninoasa a autoritatilor ecleziastice. cîtiva dintre devotatii urmasi ai lui loan i-au pastrat memoria v ie. au preferat sa se autodefineasca într-un mod cît mai inofensiv pentru toti cei din jurul lor. Sînt oameni pasnici. carora credinta le interzice varsarea de sînge si razboiul.

ceea ce sugereaza ca textul a fost scris dupa cucerirea regiunii de catre musulman i. în conformitate cu legendele lor — si cu cercetarile actuale —. oferindu-i acces la textele lo r sacre (în secolul al XlX-lea.) în mod cert însa.Hr. toti ceilalti erau considerati de ei pagîni. cînd autoritatile islamice i-au adus în pragul disparitiei. la mijlocul secolului a l Vll-lea. forme gnostice. vestigiile unei vechi religii cu o arie de raspîndirs mult mai larga. care nu tolerau decît ceea ce numeau ei „popoarele Cartii" — populatiile a caror religie se bazeaza pe o carte sfînta si pe un profet. mai cu seama în secolul al XlVlea. savantii francezi si germani s-au straduit în zadar sa sparga acest zid al tacerii. fapt care demonstreaz a ca erau cunoscuti ca grupare cu mult înainte de cucerirea musulmana a regiunii. zona din care au fost siliti sa fuga în secolul I d. La un moment dat se con sidera ca mandeenii au compilat „Cartea lui loan" si 1-au ridicat pe Botezator la rangul de profet al sectei ca o stratagema abila de a evita persecutiile din partea musulmanilor. în încercarea de a evita persecutiile. daca putem spune . ca un „popor al Cartii". credintele si istoria lor. Problema consta în a distinge care au fost asa . Mandeenii existenti astazi sînt. si Hawan Gawaita. „Comoara" sau „Cartea lui Adam". al carui nume apare în textele man-deene sub doua forme: Yohanna (termen mandean) si Yahya -numele arab sub care figureaza în Coran. Secta are o serie de texte sacre (întreaga ei literatura este religioasa). probabil. eretice. iar „Cartea lui loan" a fost scrisa. ei provin di n Palestina. cele mai importan te fiind Ginza. Titlul face referire la loan Botezatorul.Hr. care îsi Pastreaza cu strasnicie secretele. sub numele de sabieni. în decursul timpului s-au deplasat mereu spre est si spre sud. de crestinism si idei iraniene dualiste combinate formeaza cosmologia si teologia sectei.tilor sacre mandeene. iar Lady Drower a petrecut un timp îndelungat în încercarea de a le cîstiga încrederea. mai tîrziu. Acesta din urma este folosit mai des. mandeenii au ajuns în cele din urma sa ocupe teritoriul pe care traiesc în prezent. în orice caz. credinta man deana este un fel de a ma lgam pestrit cj confuz: fragmente din iudaismul Vechiului Testament. Import ant este însa cît de vechi. membrii sectei formeaza — pe buna dreptate — o comunitate închisa. mande enii pastreaza înca secrete pe care nu le-au împartasit nici unui strain. cu toate ca materialul continut este mult mai vechi. ce reda istoria sectei. Retragîndu-se mereu din calea asupritorilor. au fost persecutati. Desi ospitalieri. Mandeenii sînt însa mentionati si în Coran. În prezen t. Sidia d'Yahya sau „Cartea lui loan" (numita si „Cartea Regilor"). în cele din urma. a reusit: mandeenii i-au dezvaluit detalii despre doctrinele. sau chiar dinainte. Ginza dateaza din secolu l al Vll-lea d.

careia i se adreseaza multe dintre rugaciunile mentionate în cartile mandeene. dar opuse primelor. ega le. Atunci cînd omul se stinge di n viata. barbatii care mor necasatoriti sînt condamnati sa se reîncarneze. ale masculinului si ale femininului este o idee tipic gnostica. p ractica t chiar si la ceremoniile de nunta si de înmormîntare. are diverse nume. ech ivalentul diavolului este zeita întunecata Ruha. dar sacramentul lor esential este botezul. (Accentul pus pe ega lita tea dintre lumina si binele suprem este cara cteristica gn osticismului. care stapîneste tarîmul întunericului. detaliata le-a permis cercetatorilor sa discearna o serie de idei cu privire la credintele lor din trecutul îndeparta t. Man deenii con stituie asta zi unica grupare religioasa gnostica din lume: opiniile lor despre univers. Accentul pus pe fortele egale si opuse ale binelui si ale râului. multe dintre acestea îsi au originile. fiindca prin el pâmîntul e fecund". Adam Ka sya si Hawa Kasya. pa trunderea într-o lume a luminii. este Libat. Pamîntul este ca o femeie. toate. Primii oameni au fost creaturile fizice Adam si Eva — Adam Paghia si Hawa Paghia — si corespondentele lor „oculte". numita (în fun ctie de versiunea mitului) Hiwel Ziwa sau Ptahil. în anticele rituri funerare egiptene.4 O zeita importanta . Din nici un ritual nu lipsesc o serie de strîn. Aceasta a creat cinci „fiinte de lumina ". despre actul creatiei si despre zei sînt. iluminarea însemna . convingeri gnostice obisnuite. Aceste studii ne-au oferit si noua cîteva indicii importante referitoare la loan Botezatorul si la relatia sa cu lisus. Dar unele generalizari au fost posibile. iar cerul e ca un barbat. ca re a creat universul si zeitatile mai mici. celibatul este un pacat. altfel.credintele origina le ale man deenilor si ce a fost adaugat ulterio r. si ana liza atenta. cu o sciziune fundamentala între divinitatile luminii si cele ale întunericului. Religia îsi pune amprenta a supra tuturor aspectelor vietii de zi cu zi a mandeenilor. pagina în Pistis Sophia. Ma nii cred ca ei descind din parinti apartinînd ambelor „seturi": Paghia si Hawa Kasya. fiind îndrumat pe acest drum gratie numeroaselor rugaciuni si ceremonii oficiate.) La fel ca în alte sisteme de gîndire gnostica. care a fost identifica ta cu Istar. care au loc la un rîu numit Iordan. cît si figurat. Botezul presupune cufundarea completa în bazine special create.geri de mînâ . Se pare ca membrii gruparii au uita t în mare parte semn ificatia initiala a multor elemente din religia lor. în mod limpede. nu exista. mandeenii nu cred în ciclul mortii si al renasterii. Ei cred într-o ierarhie a zeilor si a semizeilor de ambele sexe. dar este considerata totodata Sfîntul Duh. „Minte" sau „Regele Luminii". Pentru mandeeni. Omenirea a fost creata de o astfel de fiinta. în care sa nu fie prezenta aceasta metafora . de pilda. fiind exemplificata în urmatorul pasaj: „. atît în sens literal. pentru mandeeni semizeii sînt cei care au crea t si ca re guvern eaza universul material si Pamîn tul. care se traduc prin „Via ta". fa pt care automat a adus pe lume cinci fiin te ale întunericului. sufletul lui se întoarce în lumea de lumina din care au venit initial mandeenii. Fiinta lor suprema... Pentru gnostici. Pentru ei.

. iar ziua lor de Sabat nu este sîmbâta. Ei sustin ca au para sit Palestina în secolul I d. cea initiata de lisus? Pîna de curînd. Toate acestea sugereaza ca ei au trait la un moment dat alaturi de evrei. Numele semizeului care stapîneste lumea. da r anumite servicii religioase pot fi îndeplinite de laici.6 Sa fi fost ei alungati de o miscare rivala. Cînd au fost descoperiti de iezuiti. baietii nu sînt circumcisi. Toate comunitatile lor sînt conduse de preoti.Hr. iar clerul este compus din trei categorii: preotii obisnuiti. Dupa fuga lor din Palestina. dar nu au facut parte dintre ei. Ptahil. Mandeenii pretind ca gruparea lor exista cu mult înainte de epoca lui loa n Botezatorul. pe care îl considera un conducator de seama a l sectei lor. asa cum vom constata. Demnitatea de preot este ereditara. dar n imic mai mult. de exemplu. ceremoniile lor funerare amintesc pregnant de cele din Egiptul antic.7 Un amanunt care i-a nedumerit dintotdeauna pe specialisti în legatura cu mandeenii este insistenta cu care ei sustin ca radacinile lor se afla în Egipt. est e totodata cea în care s-a conturat religia lor. are o semnificatie deosebita pentru investigatia noastra.fapt care. ca populatie. regatul arab învecinat cu Pereea. unde si-a început loan Botezatorul propovâduirea. Lady Drower mentiona ca ei se considera. dar în prezent seriozitate afirmatiile lor cu privire la f înainte de acea epoca si într-o alta regiune.Hr. mandeenii au trait o perioada pe teritoriile partilor si în Persia . dar în prezent este unanim acceptat faptul ca acestia nu au ascendenta iudaica. la Palestina secolului I sînt înca vizibile: scrierea lor este similara cu cea din jsfabateea. si ca provin dintr-o regiune muntoasa pe care o numesc Tura d'Madai — înca neidentificata de specialisti. — cam în perioada rastignirii. s-a presupus ca sînt descendenti ai criticii privesc cu mai multa aptul ca au existat. asa cum am vazut deja. Dar dovezi ale apartenentei lor iudeilor botezati de loan. sub dominatia sa sanida . Desi în scrierile lor apar nume ale unor personaje mentionate în Vechiul Testament. seamana izbitor cu cel al zeului egiptean Ptah si. în secolul al XVII-lea. nu se poate spune însa cu certitudine daca acest lucru este doar o coincidenta sau nu.8 Misterioasa regiun e muntoasa Tura d'Madai. într-un f el.5 Unele indicii dmHawan Gawaita sugereaza ca mandeenii ar fi parasit Palestina în anul 37 d. iar într-unul dintre textele lor sacre este scris: „Oamenii Egiptului aveau religia noastra". episcopii si un „sef al poporului" — desi de peste un secol nimeni nu a mai fost considerat demn de aceasta pozitie. „coreligionari" cu anticii egipteni. mandeenii nu cunosc obiceiurile si traditiile iudaice.complexe între preoti si cei ca re sînt botezati. specialistii au fost de parere ca mandeenii se însala cînd sustin ca nu provin dintr-o secta iudaica disidenta. Ziua sfîntâ a mandeenilor este duminica . din care sustin mandeenii ca provin. numiti „discipoli" (tarmide). în rîndul unei populatii care — sustin ei — a venit din Egipt. care primesc titlul de „rege" (malka). dar s-au stabilit la un moment dat si în cetatea Harran .

asa cum apare el în „Cartea jui loan"? Este mentionat aici sub doua nume: Yeshu Mesia si jvlesia Paulis (acest din urma termen se crede ca deriva de la un cuvînt persa n care înseamna „înselator"). evreii comploteaza împotriva lui. care îl ia si îl ascunde într-un munte sfînt. Prima data apare în poveste cerînd sa devina discipol al l ui loan. loan este numit Pescarul de suflete si Bunul Pastor. privind cu . moartea unui martir nu poate decît sa ne sUrprinda. Straniu este însa faptul ca mandeenii nu par a avea cunostinta despre moartea lui loan — prezentata atît de dramatic în Noul Testament. dar a devenit apo i „un rebel. Din „Cartea lui loan" reiese ca acesta s-a stins în pace si ca sufletul sau este ghidat apoi de zeul Manda-t-Haiy sub forma unui copil» dar aceasta pare a fi doar o prefigurare poetica a ceea ce credeau ei ca ar trebui sa i se întîmple Botezatorului. Apoi devine conducatorul mandeenilor si -interesant — un tamaduitor de renume. de unde acesta se întoarce la vîrsta de douazeci si doi de ani. pentru lisus. Conform legendelor mandeene. loan refuza. loan are o sotie."9 „Cartea lui loan"10 reda povestea celor doi. un Nasurai (învatat).. în „Cartea lui loan" se regas este o lamentatie a Botezatorului.. Tatal lui este Zakhria (Zaharia) si ambii parinti — la fel ca în Evanghelii — sînt batrîni si lipsiti de copii. Multe dintre scrierile lor cu privire la el nu au rol ul unor relatari biografice. Anhar. Dar ce putem spune despre lisus. pentru Simon Petru (sub forma „Pescarul de oameni"). Dupa nasterea lui loan. Primul apelativ a fost utilizat deopotriva pentru Isis si pentru Maria Magda-lena11. totusi. un eretic. iar cel de-al doilea pentru numerosi zei din regiunea Marii Mediteraneene — inclusiv Tammuz si Osiris — si.Mandeenii nu au sustinut niciodata ca loan Botezatorul a fost fondatorul sectei lor sau ca el ar fi „inventat" botezul si îl considera doar un mare — chiar cel mai de seama — conducator al lor. uneori fiindu-i atribuit si apelativul „Hristos Romanul". loan si lisus. Cînd vine la Iordan si solicita sa fie botezat. care a dus oamenii pe cai gresite (si) a tradat doctrinele secrete. Nasterea celui dintîi este prevestita într-un vis si o stea apare pe cer . textul este neclar. deasupra locului în care se afla Enishbai (Elisabeta). Ei pretind totodata ca si lisus a fost un Nasurai. împotmolit a. dar copilul est e aparat de Anosh (Enoh). Pe de alta parte. fiindca i se închina lui lisus. dar aceasta nu are un rol important în cadrul evenimentelor. este posibil ca acest episod sa constituie flucleul credintelor si al ceremoniilor pe care le pastreaza înca în Deplin secret. faptul ca au ignorat. desigur. dar din el reiese ca lisus nu era un memb ru al sectei. care deplînge o oaie pierduta. la urma urmei.

într-un limbaj colora t. mincinosul.i spune ceea ce crede despre ea. care în decur sul anilor si-a creat o serie de credinte bizare. din care facea parte tat . în momentul botezului. o factiune iudaica s-a alaturat unei grupari ne-evreiesti.15 Secta are.14 în cronologia lor confuza . o populatie derutata. la fel ca detaliile despre plecarea ei de pe târîmul natal pentru a deveni predicatoa re si profetesâ. este interes ant faptul ca mandeenii au ales ca simbol al gruparii lor o femeie. adeptii profetului gnostic Mani (circa 216-276) si au ajuns la concluz ia ca secta Mughtasilah.13 în Ginza se spune: „Nu-1 credeti (pe lisus). Dupa ce devine ucenicul lui loan — într-o paralela frapanta cu povestea crestinilor despre Simon Magul — lisus „începe sa denatureze cuvîntul lui loan. asa cum pare.16 Secta mandeenilor poate parea o simpla curiozitate antropologica. adepta a botezului. modifica botezul în Iordan si devine întelept pr in întelepciunea lui loan" — (cuvintele îi apartin Iui Kurt Rudolph). dar în cele din urma lisus îl convinge. o legenda despre o femeie pe nume Miriai (Miriam sau Maria). numind-o „catea în calduri" s i „tîrfa destrabalata"). care fuge cu iubitul ei si a carei familie face încercari dispera te de a o a duce îna poi (dar nu înain te de a. povestea este mai degraba o alegorie a persecutiilor si a rata cirilor sectei. la un moment dat. Daca . zeita întunecata. credinciosii lui îl vo r lega si trupul îi va fi ucis".neîncredere motivele si valoarea sa. fiul unei femei. 17 Specialistii au comparat doctrinele mandeenilor cu cele ale maniheistilor. aseza ta pe un tron ca re citeste din „Cartea Adevarului". din ace asta combinatie rezultînd mandeenii. mandeenii asteapta venirea unui personaj numit Anosh-Uthra (Enoh). înseamna ca . confuza. care nu e din lumina" si îl va „demasca pe Hristos Romanul ca un min cinos. fiindca practica vrajitoria si tradarea". Dar numele Miriai si descrierea ei ca o „tîrfa" neînteleasa si persecutata a minteste de traditia Mariei Magdalena. unde devine un fel de profetesâ . ea pleaca împreuna cu sotul ei mandean si se stabileste la gurile Eufratului. în plus.12 Hawan Gawaita îl denunta pe lisus astfel: „A pervertit cuvintele luminii si le-a preschimbat în întuneric si i-a convertit pe cei care erau a i mei si a denaturat toate cultele". care îl va „acuza pe Hristos Romanul. ratacita undeva în timp. în orice caz. Studiul ama nuntit al textelo r sale sacre a relevat însa existenta unor paralele incitante cu literatura altei grupari antice interesante pentru investigatia noastra. apare sub forma unui porumbel si arunca peste Iordan o cruce de lumina. Documentele sacre ale mandeenilor sînt ilustrate cu reprezentari ale zeilor uimitor de asemanatoare cu cele din papirusurile magice elene si egiptene — de tipul celor utilizate de Morton Smith în cercetarile sale. Ruha. va f i prins de mîinile evreilor. Fiica a „conducatorilor Ierusalimului".

De fa pt el considera ca o sectiune a „Cartii lui loan" intitulata Comoa ra dragostei" con stituie „ecoul unei faze a nterioa re" a aceleiasi lucra ri. Specialistii sînt de acord ca aceste texte au o origine comuna: cartile sacre ale mandee-nilor. timp de cel putin doua secole". Schaeder . la rîndul lor. pînâ la catari inclusiv. Mead au subliniat asemanarile remarcabile dintre textele sacre ale mandeenilor si Sophia. Dar ce alta mostenire. Ei au supravietuit ca o secta pagina în interiorul lumii islamice.S.. acestia au exercitat o influenta puternica a supra sectelor mistice musulma n e precum cea a sufitilor.R. le-au mai lasat ei templierilor? Le-au tran smis oare Si venera tia pentru loan Botezatorul — poa te si cunostintele lor secrete cu privire la el? Cea mai interesanta asociere este însa aceea cu enigmatica Evanghelie dupa loan. pe care o putem utiliza la interpretarea anumitor texte din Noul Testament (îndeosebi a corpusului ioanit)". înca din 1926. a ici si-a desfasurat activitatea o secta sau o scoala cunoscuta sub numele de Sabieni.") si o serie de dialoguri teologice — au fost preluate din materiale scrise de adeptii lui loan Botezatorul. în Mesopotamia. a fost remarcata similarita tea dintre teologia mandeana si cea a Manuscriselor de la Marea Moarta. prin urmare. Savanti precum G. a persistat printre sabienii din Harran. este evident ca filozofia lor a fost cea care i-a influentat pe cei de la Harran.. De asemenea. probabil cel mai de seama expert în problemele mandeenilor.22 Am amintit deja ca mandeenii sînt numiti de musulmani „sabisni" (sau subba).21 Mostenitori ai ezoterismului egiptean. scrie în acest sens: „Cele mai vechi elemente ale literaturii mandeene constituie pentru noi o marturie a crestinismului timpuriu. foarte importanta în istoria ezoterismului.20 O alta conexiune incitantâ este reprezentata de fa ptul ca mandeenii s-au stabilit la un moment dat în Harran .H. de asemenea.. care au fost asociate cu „miscarile baptismale" existente în epoca. Pîna în secolul al X-lea. a fost cea a mandeenilor (ori în cursul îndelungatului lor exod spre regiunea sudica a Irakului actual. care la rîndul lor au la sat urme în cultura regiunii de sud a Frantei în Evul Mediu — în cea a cavalerilor templieri.al lui Mani. Kurt Rudolph. p e lîngâ ermetism.1 Fara îndoiala ca doctrinele lui Mani au fost influentate de mandeeni. Mesopotamia. ele. multe asociate cu alchimia.19 Exista. H. de exemplu.23 Am mentionat anterior ca multi dintre cei mai apreciati cercetatori actuali ai Noului Testament considera ca unele parti ale Evangheliei dupa loan — în primul rînd prologul („La început a fost Cuvîntul. Asa cum afirma Jack Lindsay în The Origins of Alchemy in Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în Egiptul greco-roman"): „O stranie enclava de credinte ermetice. para lele evidente cu o serie de texte de la Nag Ha mmadi. provenita din mediul oriental. ori într-o comunitate azi disp aruta).. punîndu-si o amprenta puternica asupra sectelor gnostice din Europa.

28 Implicatiile acestui „plagiat" scriptural sînt remarcabile. citînd din Ginza. (Evanghelia dupa) loan ilustreaza o cunoastere îndeaproape a conceptiei gnostice asupra lumii. Marcu si Luca. Evan ghelia dupa loan din Noul Testament n-a facut decît sa-1 preia de la mandeeni/ioaniti..29 Si am vazut deja ca acestia erau o secta eretica fondata de unul dintre primii ucenici ai lui loan. de asemenea.25 Desigur ca aceasta sursa initiala nu-i a tribuie lui lisus apelativul „Bunul Pastor". desi termen ce desemna unile Samaria si Galileea. afirma în mo d explicit ca populatia mandeeana deriva din dosi-teeni. Schmitals rezuma concluziile lui Bultmann: „Pe de o parte. de fapt. Evanghelia prezinta cele mai strînse analogii cu scrierile mandeene. Comentatori precum Rudolf Bultmann au ajuns la concluzia ca mandeenii de astazi sînt într-adevâr descendentii adeptilor Botezatorului — eluziva Biserica a lui loan despre care am discutat anterior. ce Israel. Desi exista motive convingatoare ce ne îndeamna sa credem ca mandeenii actua li constituie doar o ramura a Bisericii loanite. a remarcat paralela dintre episodul Bun ului Pastor din Evanghelia dupa loan si fragmentul dedicat. în paralel cu gruparea lui Simon Magul. Schweizer. de asemenea. Era un anterior un grup de secte înrudite. Aplicat lui sau „Nazareanul" — nume aplicat deopotriva si nu a fost „inventat" pentru a-i descrie pe ei.24 Un alt cercetator. profetul care nu a prevestit venir ea lui lisus. este interesant sa remarcam modul în care W.26 S-a sugerat. ci a fost el însusi venerat ca Mesia — loan Botezatorul? Cercetarile au scos la iveala tot mai multe dovezi care atesta ca mandeenii sînt urmasii directi ai adeptilor Botezatorului. cînd teologul sirian Theodore bar Konai. j Bunului Pastor în „Cartea lui loan" si a ajuns la concluzia ca provin din aceeasi sursa initiala. ci lui loan Botezatorul. documentul-sursa al Evangheliilor lui Matei. Cea mai veche referire documentara la ma ndeeni datea za din anul 792 d. termenul „nazorean" îl defineste ca mem . unei alte persoane? A fost oare aceasta alta persoana tocmai rivalul sau.a sugerat ca prologul Evangheliei dupa loan — în care Cuvîntul este feminin — era „un imn mandaic preluat de la gruparile Botezatorului". Sursa ideilor pe care loan le prezinta sau la care subscrie este de esenta gnostica. E. are aceleasi origini ca Ginza27 mandeenilor si s-a afirmat chiar ca botezul crestin a evoluat din riturile acestora. din regi se considerau pastratoarele adevaratei religii a lui lisus. ca materialul apocaliptic din Q.Hr. Este oare posibil ca o mare parte din materialele pe care generatii într egi de crestini le-au pretuit crezînd ca se refera la lisus sau ca reprezinta chiar cuvintele lui sa apa rtina. ale caror prime traditii îsi au originile în perioada crestinismului timpuriu". Iar lucrurile nu se opresc aici. Am mentionat îna inte ca lisus era supranumit „Nazoreanul" primilor crestini.

Este vorb a despre nusairiyeh sau nosairi (numiti uneori si alawiti. existenta în prezent în Siria. detaliile despre ea sînt greu de descifrat.H.bru obisnuit al unui cult care — conform unor dovezi adiacente — exista cu cel putin 200 de ani înainte de nasterea lui. Preotul i-a dezvaluit „marele secret" al religiei lor: „Acest Graal despre care vorbesti este un simbol si reprez inta doctrina pe care Hristos i-a relevat-o numai lui loan cel Preaiubit. si s-a împrietenit cu cîtiva preoti. în perioada Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Referitor la nazoii precrestini. alaturi de R.. De credinta declarat a islamica. pe care o conducea — loan Botezatorul si ca lisus si-a început cariera ca ucenic al lui loan.A. pe care o pastreaza în secret.31 Este posibil ca gruparea mandeeana sa nu fie limitata strict la teritoriul actual al Irakului si Iranului (daca a reusit sa supr avietuiasca persecutiilor lui Saddam Hussein). Se crede însa ca ar fi vorba despre o forma de crestinism. dupa ce discutasera despre catari si despre ceea ce ar putea fi Sfîntul Graal (Birks a remarcat ca unele din tre ritualurile lor se axau pe utilizarea unui potir sacru). care era constituita din învataturile secrete pe care lisus i le-a desta in uit lui loan cel . Hugh Schonfield noteaza: „Exista motive serioase pentru a crede ca mostenitorii acestor nazareni. respectînd promisiunea facuta nosairilor. dupa muntii în care traiesc).30 Reputatul cercetator biblic din Marea Britanic C. Nu se poate ca aceasta sa fie doar o coincidenta. Noi înca o detinem". Unul dintre putinii europeni care au izbutit sa se familiarizeze cît de cît cu învataturile nosairilor este Walter Birks. Gilbert). care a scris despre ei în cartea The Treasure of Montsegur (al carei coautor este. mai corect spus.33 Sa ne amintim ca traditia „ioanitâ" a unor forme ale francmasoneriei oculte europene si a Prioriei din Sion sustine ca t emplierii au adoptat religia „ioanitilor din Orient". Desi se stie ca au o religie „adevarata". dar apoi si-a creat propriul s au cult si a preluat totodata numele sectei initiale. Dodds a conchis ca nazorenii constituiau secta careia îi apartinea — sau. Relatarea sa este foarte circumspecta. Numele aminteste clar de „nazorean".32 Birks a petrecut o buna bucata de timp în regiune.. din motive evidente. este cunoscut faptul ca au adoptat manifestarile externe ale acestei religii pentru a se apara împotriva persecutiilor. sînt actualii nazoreni (numiti si mandeeni) de la gu rile Eufratului". Interesant în mod deosebit este un schimb de replici între Birks si unul dintre preotii nosairilor. Dar sa ne amintim ca mandeenii îsi numeau discipolii nasurai. este posibil ca ea ca fie reprezentata s i de o alta secta izolata si secreta. dar din cuvintele sale reiese ca gruparea este o secta gnostica similara din multe puncte de vedere cu cea a mandeenilor.

preaiubit. O data ce întelegem ca Evanghelia dupa loan este, la origini, un text inspirat din traditia Botezatorului, confuzia dintre loan cel Preaiubit si loan Botezatorul remarcata anterior se lamureste. Credintele mandeenilor cu privire la lisus si la loan Botezato rul corespund perfect concluziilor expuse de noi în ultimul capitol: lisu s a fost initial un ucenic al Botezatorului, dar si-a creat apoi propria grupare, atragînd dupa sine alti discipoli ai lui loan. Cele doua scoli erau rivale, asemenea conducatorilor lor, de altfel. Toate aceste elemente creeaza, împreuna, o imagine coerenta. Stim ca loan Botezatorul era un personaj respectat, cu numerosi adepti — o veritabila Biserica, la urma urmei — si totusi el dispare din m aterialele „oficiale" ale Bisericii, dupa o mentionare în treacat în Faptele Sfi ntilor Apostoli. Miscarea sa a avut însa propria ei literatura, interzisa , desi unele elemente ale sale au fost „împrumutate" de Evangheliile crestine — printre ele, „nasterea lui loan" din Evanghelia dupa Luca (sau din su rsa originala a acesteia) si „cîn-tarea" Mariei, Magnificat. Mai frapanta este însa ideea, despre care am discutat anterior, ca masacrul pruncilor a fost un episod fictiv, asociat anterior cu nasterea lui loan, pe care Irod îl crede a adevaratul „rege al lui Israel". Celelalte doua miscari care au constituit o amenintare grava l a adresa tinerei Biserici crestine au fost cele fondate de alti discipoli a i lui loan: Simon Magul si Dositei; ambele erau secte gnostice, influen te în Alexandria, în mod semnificativ, materialele din traditia Botezatorului care au fost incluse în Evangheliile Noului Testament sînt, de asemenea , gnostice, la fel ca mandeenii, pe de alta parte. Concluzia evide nta este aceea ca loan Botezatorul însusi era un gnostic. Exista, de asemenea, paralele clare între scrierile mandeenilor, textele lui Simon Magul, Evanghelia dupa loan si materialele cop te de orientare gnostica, îndeosebi Pistis Sophia, care a jucat un rol esential în cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena.34 Nici una dintre sectele asociate cu loan Botezatorul — man-deeni, simonieni si dositeeni — nu se încadreaza în religia iudaica desi toate au debutat în Palestina, doua dintre ele formîndu-se pe teritoriul nordic al Samariei „eretice". Iar daca nici una dintre aceste grupari nu apartinea religiei iudaice, putem deduce ca aceeasi era situatia si în cazul lui l oan Botezatorul însusi. Cu toate ca ideile gnostice îsi au radacinile deopotriva în alte culturi si în alte regiuni, în primul rînd Iran, influenta exercitata de religia Egiptului antic nu poate fi negata. Ea prezinta cea m ai mare similaritate cu ideile si faptele lui lisus; mandeenii însisi, pe de alta parte, sustin ca provin din Egipt.

În ciuda informatiilor confuze din textele lor sacre, afirmatiile mandeenilor sînt în mare parte sustinute de cercetatorii actuali, care la început au fost totusi sceptici. Mandeenii pretind ca precursorii sectei lor provin din Egipt, desi gruparea în sine s-a constituit în Palestina. Acestia nu erau evrei, dar traiau alaturi de ei. Secta lor, numita atunci a nazorenilor, era consusa de loan Botezatorul, dar ea se constituise cu mult înaintea nasterii lui. Interesant este faptul ca mandeenii îl apreciaza pe loan Botezatorul, d ar nu-1 considera nimic mai mult decît un mare conducator si un profet. Mandeenii au fost persecutati mai întîi de evrei si apoi de crestini, fiind în cele din urma alungati din Palestina si siliti sa se retraga mereu mai spre rasarit, pînâ pe teritoriul pe care îl ocupa astazi. Ideile lor cu privire la lisus — ca a fost un mincinos, un înselator si un practicant al magiei negre — concorda cu cele din Talmud, car e îl acuza ca „a dus evreii pe cai gresite" si precizeaza ca motivul condamnarii sale la moarte a fost acuzatia de ocultism. Desi relativ mici, cînd sînt privite în ansamblu, sectele asociate cu loan Botezatorul se constituie într-o miscare de dimensiuni considerabile. Mandeenii, simonienii, dositeenii si, se pare, chiar tem" plierii au fost aprig persecutati si vînati de Biserica Catolica, din pricina cunostintelor si a veneratiei lor pentru loan Botezatorul, în urma acestor per secutii supravietuind pînâ astazi doar mica grupare a mandeenilor din Irak. în rest, ioanitii s-au retras probabil în umbra, dar nu au dispar ut cu desavîrsire. În cercurile oculte din Europa, despre cunostintele detinute de templieri se spunea ca provin de la „ioanitii din Orient". La fel ca ei, alte miscari ezoterice, secrete, precum francmasonii — îndeosebi acele ordine care pretind ca descind direct din templieri si Riturile egiptene — si Prioria din Sion au nutrit dintotdeauna o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. Rezumam în continuare principalele aspecte ale traditiei ioanite: 3.Acorda un loc aparte Evangheliei dupa loan, despre care sus tine ca ar contine învataturile secrete transmise de „Hristos" lui Ioan Evanghelistul (ucenicul „cel Preaiubit"). 4.Exista o confuzie evidenta între loan Evanghelistul (presupusul autor al celei de-a patra Evanghelii) si loa n Botezatorul. Aceasta confuzie este caracteristica francmasoneriei. 5.„ Tra ditiile secrete" la care fa ce referire sînt în esen ta gnostice. 6.Desi sustine ca reprezinta o forma de crestinism ezoteric, care pastreaza „învataturile secrete" a le lui lisus, traditia ioanita demonstreaza o vadita lipsa de respect fata de lisus. în cel mai bun caz, îl considera un muritor oarecare, lipsit de legitimitate si poate chiar suferind de mania grandorii. Pentru ioaniti, termenul „Hristos" nu este sinonim cu statutul divin, ci este doar un termen de respect; toti conducatorii lor a u purtat acest titlu. Prin urmare, atunci cînd un membru al unei asemenea grupari îsi spune „crestin", s- ar putea ca acest lucru sa nu semnifice exact ceea ce întelegem noi în mod obisnuit. Traditia îl considera deopotriva pe lisus ca un adept al misterelor lui Osiris, secretele pe care le-a transmis el mai departe fiind cele ale nucleului de initiati ai acestui cult egiptean. În forma sa originala, Evanghelia dupa

loan din Noul Testament nu a fost o scriptura a miscarii initiate de lisus, ci un document care le-a apartinut initial adeptilor lui loan Botezatorul. Astfel se explica nu doar pretuirea de care se bucura aceasta Evanghelie în rîndul ioanitilor, ci si confuzia dintre loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Traditia ioanitâ sustine însa ca aceasta confuzie a fost intentionata. Nu exista dovezi care sa ateste ca o miscare a „ioanitilor" orien tali ar fi constituit o Biserica fondata de loan Evanghelistul. Exista însa d ovezi concludente care sugereaza existenta unei astfel de Biserici înfiintate de loan Botezatorul. Biserica respectiva este azi reprezentata de mandeeni si, poate, de nosairi. Fara îndoiala ca mandeenii au ocupat si alte teritorii în Orientul Mijlociu — nu se stie exact unde —, însa astazi mai exista doar comunitati restrînse în Irak si în Iran. Este foarte posibil ca ei sa fi fost prezenti în regiune în perioada cruciadelor, intrînd deci în contact cu templierii; la fel de probabil e si faptul ca ramura occidentala a Bisericii lui loan s-a retras în umbra în primele secole ale erei crestine. Tinînd seama de persecutiile la care i-au supus crestinii, este greu de înteles de ce mandeenii continua sa afiseze o ura atît de profunda fata de lisus. într-adevar, îl considera un fals Mesia care a furat secretele l ui loan, învatatorul lor, si le-a folosit pentru a-i induce în eroare pe unii dintre ei, dar dupa doua mii de ani, ostilitatea lor pare inexplicabila. Nici trecutul marcat de persecutii nu explica vehementa dispretului cu care îl privesc pe lisus personal. De ce anume s-ar fi putut face el vinovat pentru a justifica o asemenea desconsiderare perpetuata secole de-a rîndul? Sîntem constienti de faptul ca materialul ultimelor capitole poate parea socant pentru multi dintre cititorii nostri, mai cu seama daca nu sînt familiarizati cu ultimele consideratii în domeniul bib lic. Afirmatia ca Noul Testa ment a denaturat adevarul, prezen-tîndu-1 p e loan Botezatorul pe o pozitie inferioara fata de lisus, si ca su ccesorul desemnat al lui loa n a fost magicianul gnostic Simon Magul contrasteaza atît de puternic cu versiunea „traditionala" a evenimentelor, încît pare a f i o pura inventie. Da r asa cum am vazut, cercetatori reputati ai Noului Testament au ajuns la aceste concluzii în mod independent unii de altii; noi n-am facut altceva decît sa le adunam pe toate la un loc si sa le comentam. Majoritatea specialistilor în domeniu considera ca loan Botezatorul a fost un conducator politic de prim-pla n, al carui mesaj religios a meninta sa desta bilizeze situatia politica si religioa sa din Palestina acelei epoci; de a semenea, se stie de mult ca a c ea sta descriere îi este a plicabila si lui lisus. Dar ce relevanta ar e a ceasta dimen siune politica a misiun ii sale pentru ceea ce am descoperit noi în privinta apartenentei sale la o scoala a misterelor egiptene? Trebuie sa ne reamintim ca, în antichitate, între politica si reli gie exista semnul ega litatii si ca orice person aj cu priza la masele Populare

era considerat în mod automat o amenintare la adresa autoritatil or politice, îngemanarea religiei cu politica era exemplificata în concept ul împaratului ca fiinta de esenta divina sau al cezaruluj considerat zeu. în Egipt, faraonii erau priviti ca zei din momentul preluarii pute rii: îsi începeau „mandatul" în chip de Horus întrupat — copilul magic conceput al zeilor Isis si Osiris —, iar dupa încheierea ritualurilor funerare, deveneau Osiris. Chiar si în perioada Imperiului Roman, familia conducatoar e a Egiptului — dinastia greaca a Ptolemeilor, a carei reprezentanta de seama a fost Cleopatra — avea grija sa pastreze cu scrupulozitate tra ditia faraonului ca zeu. Regina Nilului se identifica îndeaproape cu Isis, fiin d adesea înfatisata în chip de zeita. Unul dintre cele mai persistente concepte asociate cu lisus este cel de împarat. Sintagma „Hristos împaratul" este frecvent utilizata de crestini, precum si „Domnul Hristos"; cu toate ca ambele sînt folosite în mod simbolic, persista înca ideea ca lisus avea sînge regal, iar Bib lia o sustine. Noul Testament este limpede în acest sens: lisus era urmasul direct al regelui David, desi corectitudinea acestei afirmatii nu p oate fi verificata. Esential este faptul ca lisus însusi se considera de vita regala sau dorea sa fie privit astfel de adeptii sai. în orice caz, nu este nici o îndoiala ca lisus a sustinut ca este împaratul legitim al întregului Israel. La prima vedere, acest lucru pare a contraveni convingerii noastre referitoare la religia egipteana a Iui lisus; pentru ce i-ar fi acordat evreii atentie unui predicator ne-evreu, mai cu seama unuia care pretindea ca este împaratul lor de drept? Asa cum am vazut în capitolul 13, multi dintre adeptii sai îl credeau evreu; poate ca acesta era un element esential al pla nului sau. Si totusi, de ce ar fi sustinut el ca e ste împaratul iudeilor? Daca supozitiile noastre sînt corecte si el a intention at sa reinstituie ceea ce considera a fi religia originara a lui Israel si sa îi red ea zeitei pierdute a Templului lui Solomon locul ei initial, ce modalitate ar fi fost mai potrivita decît aceea de a se afirma în inimile si mintile maselor populare drept conducatorul lor? Iisus a dorit puterea politica; poate ca astfel întelegem ceea ce dorea el sa realizeze prin intermediul ritului initia tic al rastigniri1si apoi al „învierii" cu ajutorul preotesei si al partenerei lui în sa cru, Maria Magdalena . Poate ca lisus a crezut ca, " si revenind apoi la viata, va deveni — aidoma faraonilor — Qsiris însusi; si ca, în aceasta noua calitate de zeu, va dispune de puteri lumesti nelimitate, în mod evident însa, ceva nu a decurs conform planului. În privinta acelor puteri nelimitate, crucificarea s-a dovedit un esec si asteptatul val de energie magica nu s-a produs. Am vazut ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca lisus nu a murit pe cruce si nici ca urmare a suferintelor provocate de rastignire, în plus, se pare ca a

fost oarecum retras din prim-plan fiindca, pe lînga faptul ca puterea politica sperata nu s-a materializat, Magdalena a plecat, ajungînd tocmai în Franta. Am putea banui ca, în lipsa lui lisus, protectorul ei, s-a simtit brusc amenintata de vechii ei rivali, Simon Petru si aliatii acestuia. Ideea ca evreii s-ar fi putut arata receptivi la apelurile u nui conducator ne-evreu pare incredibila la prima vedere. Scenariul nu este însa imposibil — fiindca în reeditate chiar asa s-au în-tîmplat lucrurile. în Razboaiele iudeilor, istoricul Flavius Josephus mentioneaza ca, la aproximativ douazeci de ani dupa rastignire, un personaj rama s în istorie doar sub numele „Egipteanul" a intrat în ludeea si a a dunat o verita bila armata de iudei, menita sa rastoarne stapînirea romana . Referindu-se la el cu sintagma „un fals profet", Josephus afirma: „Sosind în tara, acest om, un impostor care se dadea drept clarvazator, a adunat cam 30 000 de naivi, i-a condus prin s albaticia tinutului pînâ la Muntele Maslinilor si de acolo s-a aratat gata sa intre în Ierusalim, sa atace garnizoana romana si sa preia puterea suprema , cu acolitii sai pe post de garzi de corp".1 Oastea a fost pusa pe fuga de romani (sub conducerea lui Felix, succesorul lui Pilat în functia de guvern ator), dar Egipteanul a scapat si a disparut apoi definitiv din istorie. Cu toate ca existau colonii evreiesti în Egipt si deci personajul respectiv ar fi putut fi un evreu, episodul este instructiv deoarece demonstreaza ca un individ perceput, cel putin, ca fiind egiptean putea aduna în jurul sau un numar considerabil de evrei în propria lor tara. Alte dovezi sugereaza însa ca personajul în cauza nu a fost evreu, fiind mentionat si în Faptele Sfintilor Apostoli (21:38), Pavel a fost salvat de furia multimii în fata Templului din Ierusalim si „luat în custodie" de soldatii romani, care nu stiu ce sa creada despre identitatea sa. Capitanul garzilor îl întreaba: „Nu esti tu, oare, egipteanul care, înainte de zilele acestea, te-ai rasculat si ai scos în pustie pe cei patru mii2 de barbati razvratiti?" Pavel raspunde: „Eu sîntiudeu, din Tarsul Ciliciei..." Episodul ridica o serie de întrebari interesante: de ce sâ-si fi dat un egiptean osteneala sa con duca o revolta a palestinienilor împotriva stâpînirii romane? Si, mai mult decît atît, de ce 1-au asociat romanii pe Pavel — un predicator crestin — cu acel egiptean instigator la rascoala? Ce a r fi putut av ea ei în comun? Si mai exista un amanunt semnificativ: cuvîntul tradus pri n „barbati razvratiti" este sicarii3, termen care îi desemna pe cei mai ap rigi nationalisti iudei, renumiti pentru tacticile lor de tip terorist. Faptul ca sau lasat organizati si condusi de un strain demonstreaza ca ar fi pu tut face la fel si în cazul lui lisus. Cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena si la loan Botezatorul au conturat o imagine a lui lisus diferita de cea ofe rita de traditia crestina. Astfel, în masa de noi informatii cu privire la el s-au evidentiat doua directii principale: una care îl asociaza cu un mediu neiudeu, egiptean, si alta în care apare ca rival al lui loan Botezatorul. Ce profil se contureaza daca încercam sa combinam aceste doua directii?

Evangheliile

se straduiesc

sa

schiteze

imaginea

unui

lisus literal

divin; prin urmare, toti ceilalti, inclusiv loan, îi sînt inferiori din punct de vedere spiritual. Dar daca privim aceasta imagine ca fiind un simplu rezultat al propagandei, piesele încep sa se îmbine, pj-jma deosebi re majora fata de istoria oficial acceptata a lui lisus este aceea ca, lasînd la o parte orice prejudecati, lisus nu se distinge de la bun început ca Fiu al lui Dumnezeu, iar nasterea sa nu a fost marcata de vreo prezenta angelica. Povestea nasterii miraculoase este, de fapt, o combinatie de m it si material „preluat" din istoria (de asemenea mitica) a venirii pe lume a lui loan. Evangheliile afirma ca misiunea lui lisus a început atunci cînd a fost botezat de loan si ca primii sai ucenici au fost recrutati dintre cei ai Botezatorului. De asemenea, în textele mandeene, el figureaza prin tre discipolii acestuia. Este foarte probabil însa ca lisus sa fi facut parte din nucleul de initiati ai Botezatorului si, luînd în consideratie ca loan nu 1-a proclamat niciodata ca fiind mult asteptatul Mesia, povestea pare ticluita la cere rea lui. Se poate ca el sa fi fost, într-adevar, desemnat la un moment da t ca succesor al lui loan, dar ceva grav trebuie sa se fi întîmplat pen tru ca acesta sa se razgîndeascâ si sâ-1 numeasca în locul lui pe Simon Magul. Acest lucru grav pare sa fi fost o miscare disidenta, desprinsa din grupul lui loan; poate ca lisus însusi a initiat schisma. Evangheliile amintesc de rivalitatea dintre cele doua grupari si se stie ca miscarea Botezatorului a continuat sa existe si dupa moartea acestuia, independent de cea a lui lisus. Desigur ca trebuie sa fi izbucnit o disputa aprinsa sau o lupta pentru putere între cei doi conducatori si, respectiv, între gruparile lor; sa ne amintim, în acest sens, dubiile lui loan în închisoare, cu privire la lisus. Exista doua scena rii posibile. Schisma s-a petrecut, poate, înainte de încarcerarea lui loan si a decurs lin. Acest lucru pare sa razbata din Evanghelia dupa loan (3:22-26), dar nu si din celelalte (care se concentreaza exclusiv asupra lui lisus dupa botezul acestuia). Sau este posibil ca lisus sa fi încercat sa preia conducerea §ruparii dupa arestarea lui loan, ori din proprie initiativa, ori ca urrnare a pozitiei sale secunde în ierarhia miscarii. Dar, dintr-un motiv oarecare, nu a fost acceptat de to ti discipolii. Asa cum am vazut, lisus a fost anima t de intentii politice complexe, dar pare indiscutabil faptul ca a pus în scena, în m od constient, doua scenarii politico-religioase, unul ezoteric si celalalt exoteric — povestea lui Osiris si, respectiv, rolul de Mesia al iudeilor. Activitatea sa sugereaza existenta unei strategii bine puse la punct, a fost aplicata în trei etape principale: în primul rînd, atragerea care maselor p

toate afirmatiile lui lisus trebui e sa fie . dar declara: „Daca vine cineva la Mine si n u uraste pe tatal sau. a convingerii ca el este Mesia.rin intermediul tentia populatiei. De pilda. bazat pe compasiune si iubire este atît de râspîndita. subliniaza porunca „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta"6. dar religia isiana a acelei epoci în mod particular punea un accent deosebit pe moralitate si pe responsabilitatea personala. în rîndul maselor. desigur ca în orice cultura au existat si vor exi sta oameni virtuosi. e totusi perceput ca un pacifis t. Iata un scurt exemplu: asa cum sînt ele prezentate în Noul Testament. lisus este însasi chintesen ta iubirii. Pentru oricine. încît pare indiscutabila. „instilarea". 5 De asemenea. indiferent de religie. si pe femeie. si pe surori. Astfel. însa îl considera ca fiind pe un plan secund în comparatie cu învataturile sale. un aparator al celor nevoiasi si al copiilor. Problema este însa aceea ca teologia a fost inventata tocmai pen tru a lamuri asemenea contradictii. lisus este întruchiparea binelui si a virtutii. în al treilea rîn d. imaginea pe care o contureaza cu privire la omul lisus si la învataturile sale este evaziva si inconsecventa. iar altele doar met aforic. pe valo rile familiei si pe respectul fata de toti ceilalti. Iata deci un prim exemplu de rationa ment circular: pentru ei. apoi. pe de o parte le spune adeptilor sai sa „întoarca si celalalt obraz". iar pe de alta declara: „Nu am venit sa aduc pace (pe pamînt). ci sabie". sâ-si ierte dusmanii si sa-si dea toate bunurile tîlharilor care încearca sâ-i jefuiasca4. în mod cert însa. Chiar daca ele nu sînt altceva decît material de propaganda. chiar si sufletul sau însusi. a compasiunii si a altruismului. si pe copii. Teologii încearca sa explice aceste discrepante afirmînd ca unele povete trebuie interpretate în sens literal. si p e mama. dar în acelasi timp sînt învatati sa-si iubeasca aproapele ca pe ei însisi. Convingerea ca lisus a propovaduit un sistem etic coerent."7 Ucenicii sînt deci îndemnati sa-si urasca propria viata. Multi oamenii accepta astazi faptul ca lisus a avut un scop politic. prin fâgaduiala odata unei cîstigata „epoci de a a aproape (împaratia Cerurilor) si a unei vieti mai bune. învataturile lui lisus par contradictorii. Pentru crestini si pentru foarte multi adepti ai altor religii deopotriva. si pe frati. nu poate sa fie ucenicul Meu. ur" miracolelor mentinerea si ei al vindecarilor. Teologii crestini pornesc de la presupunerea ca lisus era Dumnezeu întrupat. de la sine înteleasa. ne-am dat seama ca trebuie sa ne încadram ipoteza de lucru în contextul celor predicate de el. O analiza obiectiva a Evangheliilor releva totusi un profil diferit de cel al propovaduitorului cu o morala nepatata. ca urmare a sensibilitatii autoritatilor fata de potentialele miscari subversive. situatia reala a fost alta. Chiar si atunci cînd nu este considerat Fiul lui Dumnezeu. desig ur ca nu putea sâ-si afirme pur si simplu caracterul mesianic.

Aceste ima gin i co ntra dictorii au f ost posibile fiin dca înva taturile sale. '• * mai bine i-ar fi lui daca si-ar lega de gît o piatra de moar a si sa fie aruncat în mare". Imaginea lui lisus ca un judecator neînduplecat a stat la baza unor atrocitati de tipul cruciadei împotriva albigenzilor sau al proces elor intentate vrajitoarelor.10 Majoritatea oamenilor interpreteaza aceste cuvinte ca o dovada a iubirii lui — deci a lui Dumnezeu — pentru copii. Este întotdeauna important sa întelegem contextul tuturor afirmatiilor lui lisus. care cred în Mine. Viziunea asupra lui lisus se modifica de la o epoca la alta si de la o zona geografica l a alta. imaginea sa actuala este mult diferita fata de modul în care era el perceput cu numai doua secole în urma. loan fusese arestat fiind banuit ca pornise o revolta. blînd si iubitor".8 (La urma urmei. În mod ciudat însa. discursurile sale pacifiste au constituit poate o modalitate de a spulbera suspiciunile autoritatilor cu privire la potentialul sau subversiv. exact acest caracter nebulos ar putea contribui la întelegerea cuvintelor lui lisus. fraza „Lasati copiii sa vina la mine"9 este aproape în mod universal interpretata ca un exemplu al marinimiei si al iubirii sale pentru cei nevinovati. întreaga teorie se destrama si contradictiile din spusele atribuite lui devin mai mult decît evidente. lisus este m ai degraba -. iar pe de alta trebuia sa para ca nu ameninta în nici un fel situa tia politica din regiune — pîna cînd nu era pregatit. pot fi interpretate oricum. în public se aflau. nu toti copiii îi merita . si informatori. care traiau într-un mediu politic la fel de real. Un alt exemplu în acest sens este avertismentul sau cu privire la copii: „Si cine va sminti pe unul din acestia mici. dar începînd cu epoca victoriana.bun . Cînd ucenicii au încercat sa tina departe de el femeile si copiii.adevarate fiindca el le-a facut si. Teologii uita adesea ca el se adresa unor oameni reali. asa cum sînt ele prezen tate în Evanghelii. în realitate însa. Din cauza agitatiei politice din epoca. el a facut acele afirm atii fiindca sînt adevarate.) lisus trebuia sa dea dovada de precautie: pe de o parte avea nevoie sa-si atraga sustinerea maselor. Dar putini sînt cei care acorda atentie cuvintelor „care cred în mine". Spre exemplu. Lâsînd la o parte faptul ca toti politicienii versati obisnuiesc sa ia copiii în brate si sâ-i sarute. asa încît trebuia sa aiba grija ce anume vorbeste. de oricine. Prin urmare. Crestinii de astazi cred ca imaginea lui lisus a ramas neschimbata de 2 000 de ani. Aceasta ar putea fi o a lta ilustrare a tendintei sale de a încalca regulile sociale sau poate ca pur si simplu dorea sa le arate discipolilor cine era seful. trebuie sa ne amintim ca lui lisus îi placea sa încalce conventiile sociale ale vremii: statea laolalta cu femei de moravuri dubioase si chiar cu agenti fiscali. Spre exemplu. lisus a reactionat imediat si le-a cerut sa se apropie. în mod cert. cînd era considerat în primul rînd un judecator inflexibil. Daca însa lisus nu a fost Dumnezeu întrupat . pe de alta parte.

Predica de pe munte pare o serie de îndemnuri concise. precum: "Fericiti cei curati cu inima. generos si milostiv. „Tatal nostru care esti în ceruri" nu este o form ula inventata de el. Asa cum am vazut si în privinta rugaciunii Tatal Nostru. O data ce întelegem acest lucru. fiindca totdeauna cei avuti au atras ostilitatea celorlalti. tot pomul care nu face roada buna se taie si se arunca în foc". adresîndu-li-se îndeosebi celor nevoiasi si nemultumiti. a stazi. toti revolutionarii din istorie au încercat sa cîstige popularitate în rîndul maselor. în predica de pe munte. iar pe de alta stabilim o asociere neta între el si cultul ze itei . incluzînd îndemnuri etice.11 Si de aceasta data lisus rosteste cuvinte atribuite initial lui loan Botezatorul.. Cinicii le-ar putea considera însa doar niste platitudini sau niste Promisiuni absurde („Fericiti cei blînzi. cele mai familiare si mai îndragite cuvinte ale lui lisus sînt totodata si ce le mai interpretabile. asa cum au fost ele întelese de autorii Evangheliilor. adaugind: „De aceea. întradevar. Acest comportament se încadreaza perfect în ansamblul intentiilor sale: repetatele atacuri verbale la adresa celor bogati constituie un element esential al popularitatii lui în rîndul ma selor. spirituale si chiar politice.De fapt. se pare ca era un spirit remarcabil. Desi este improbabil ca lisus sa fi rostit vreodata „discursul" pe care noi îl numim acum „predica de pe munte". ci pe propria sa importanta. în Evanghelia dupa Matei (3:10). dupa roadele lor îi veti cunoaste". spunînd cu a lte cuvinte „chiar si un copil ca re ma urmeaza este important". predica este. co mplexa. Fiul lui Dumnezeu sau nu. un om iubitor. ca aceia vor mosteni pe Dumnezeu"). ca aceia vor vedea pe Dumnezeu". probabil ca aceste cuvint e constituie esenta învataturilor sale. convingatoare si încurajatoare prin tonul autoritar cu care au fost rostite. loan spune: „. în orice caz. Dupa cum am vazut. merita o analiza atenta. s-ar putea spune ca si sugestiile noastre au un caracter contradictoriu: pe de o parte îi punem la îndoiala motivele si chiar integritatea. Aceeasi este situatia în cazul predicii de pe munte. se regaseste în rugaciunile închinate lui Osiris-Amon. în aceeasi Evanghelie (7:19-20).dragostea.. Accentul nu cade asupra copiilor. de aceea. ci doar cei care fac parte dintre credinciosi. lisus repeta aceasta metafora cuvînt cu cuvînt. un politician le face promisiuni somerilor. Cu toate acestea. multe dintre spusele sale dificil de interpretat devin clare. el subliniaza astfel caracterul insignifiant al cOpiilor. motivul este acela ca dovezile par a-1 justifica. lasam impresia unei doze de cinism cu privire la omul lisus si la obiectivele sale. La urma urmei. Mai tîrziu. exact asa cum. prin spusele noastre. iar daca. se pare ca si loan o folosea si. Important este ca spusele lui lisus — „iubeste-ti dusmanii/fericiti facatorii de pace/fericiti cei milostivi" — indica. De exemplu. dupa cum afirma Bamber Gascoigne în cartea The Christians („Crestinii"): „Nimic din predica de pe munte nu este original si unic la Hristos". Dovezile care sugereaza ca lisus a urmarit un obiectiv politic sînt extrem de convingatoare. iar unele au fost rostite initial de loan Botezatorul. Cu toate ca cel putin una dintre „povetele" respective facea parte din mesajul lui loan. fara îndoiala. cuvintele sale — cel putin asa cum sînt ele redate în Evanghelii — sînt adesea ambigue si uneori de-a dreptul contradictorii.

respecti v de Evangheliile din Noul Testament. desigur. putinele informatii de care dispunem nu ne ofera un raspuns clar. astfel încît hraneste cu ele toti oamenii prezenti. Si o data ce a reusit sa atraga atentia multimilor. pentru a se afirma ca Mesia. toate celelalte care erau destinate maselor largi se concretizau în vindecari sub o forma sau alta. lisus a fost un magician care atragea multimile fiindca le distra. si religia isiana a avut. ei nu au avut cunostinta despre intentiile lui ascunse. poate crezînd sincer ca astfel nu vizeaza decît binele respectivei organizatii. spunînd enigmatic: „Ma cautati nu pentru ca ati fi vazut minuni. adeptii lui loan. motivul ar putea fi acela ca loan a fost arestat înainte de a si le putea exprima sau. nu le atribuiau conducatorului lor nici un fel de ambitii politice. pentru ca. Evenimentul care a marcat intrarea lui lisus în actiune pare a fi fost hranirea miraculoasa a celor cinci mii de oameni.12 în . Imaginea pe care o avem despre loan — un ascet inflexibil si rece — nu sugereaza prin nimic un conducator politic versat. lisus a început sa le predice. Irod Antipa 1-a arestat pe loan (conform relatarii lui Jose-phus) fiindca îl considera un eleme nt potential subversiv. Evangheliile îl prezinta ca pe un fel de picnic miraculos. Pe de o parte. numerosi au fost cei care s-au simtit atrasi de o religie sau de un sistem politic anume si au aderat ferm la el. care se proclama unica religie a iubirii si compasiunii. în al doilea rînd. bazat pe dragoste si generozitate. ci pentru ca ati mîncat din pîini si v-ati saturat ". miracolul n u seamana cu nici un altul din cele atribuite lui lisus. Exorcizarea — scoaterea demonilor — trebuie sa fi fost o priveliste spectaculoasa si îi asigura exorcistului o popularitate ce râmînea vie timp de luni întregi dupa plecarea lui din sat. povestea a avut o semnific atie profunda. pur si simplu. sâ-1 foloseasca pentru propria lor cauza. în epoca însa. oile sale negre. Asa cum crestinismul. Prin urmare. în decursul anilor. autorii Evangheliilor sugereaza ca episodul are o semnificatie aparte. nu o reactie fata de spusele sau faptele lui. initial. în care „gazda" uimeste multi mile înmultind cinci biete pîini si doi pesti micuti. îns a portretul sau e astfel conturat de propaganda crestina. Si totusi aici nu ex ista nici o contradictie: în decursul istoriei. pe care nici ei n-o înteleg pe deplin. inclusiv mandeenii.Isis. Pe de alta parte. lisu s însusi subliniaza acest lucru. care cu timpul s-a pierdut: în primul rînd. a dat lumii fii si fiice cu vieti nu tocmai exemplare. mai apoi. Am vazut însa ca. dar este posibil ca gestul sau sa fi fost doar o masura de precautie. lisus a fost ucenicul lui loan. i ar acest lucru ridica o întrebare interesanta: a avut si Botezatorul ambi tii similare? Din pacate.

dar dorinta ia fost în scurt timp zadarnicita de sosirea unei multimi de oameni care voiau sa-1 auda predicînd. aceasta pare a fi fost o adunare a diverselor clanuri.N. Semnificatia acestui a parent detaliu este relevata de fa ptul ca lisus îi obliga sa se aseze jos. Wilson: „Miracolul sau semnul se concentreaza asupra hrânirii multimilor.Evanghelia dupa Afarcu. nimeni nu pare uluit de ac easta minune. nu asupra înmultirii plinilor. moartea Botezatorului a avut un impact puternic asupra lui lisus. evenimentul este important în sine. Esential este însa faptul ca erau acolo.14 Relatarea începe prin a mentiona cinci mii de oameni. Wilson: „Obliga-i pe barbati sa se aseze! Obligâ-i pe esenieni sa se aseze! Obliga-i pe farisei sa se aseze! Obligâ-l pe Iscariotean sa se aseze. lisus a convins fostele factiuni razboinice sa se aseze cuminti si sa împarta între ele o masa ritualica. împreuna. conform Evangheliilor. prin intermediul lui lisus. auzind. cel putin temporar. Chiar vocabularul folosit de Marcu (6:39-40) aminteste pregnant de un eveniment ce-a avut caracter militar: „Si El le-a poruncit sa-i aseze pe toti. fiindca urmeaza imediat dupa decapitarea lui loan. dorinta multimilor ca sa le fie rege a fost un rezultat direct al „plinilor". Dupa parerea lui A. s i copii. cu o corabie. din cetati". a întregii populatii. în orice caz.N. într-un loc pustiu. 13 Semnificatia minunii în cazul hranirii multimilor nu rezida în caracterul sau paranormal. Asa cum precizeaza A. cete-cete. poate ca alaturi de ei se aflau si femei. în Evanghelia dupa Matei însa. si obliga-1 pe Simon Zelotul sa se aseze. pe iarba verde. ca. voi barbati ai Israelului!" De fapt. dar. multimile au venit dupa El. aflînd.N. de catre lisus. încît a vrut sa se retraga în linistea pustietatii. în relatarea lui Marcu. Este posibil ca autorii Evangheliilor sa fi inventat elementul miraculos fiindca era necesar ca episodul sa ia sa în relief pentru un motiv oarecare. cete de cîte o suta si cîte cincizeci. nimeni nu manifesta nici cea mai vaga uimire la produ cerea miracolului. dar prezenta lor este ireleva nta pentru acest episod. pe jos. continuitatea era asigurata. iar cînd oamenii au auzit ap oi de executarea lui. poate. dar mai tîrziu se precizeaza ca era vorba despre o multime de barbati. nimeni nu e uluit". alaturi de ghe-rilele lui teroriste animate de simt patriotic! Asezati-va. evenimentul îi «uluieste» si îi «surprinde» pe toti cei care afla despre el. Probabil ca preluase deja rolul dominant în miscarea lui loan dupa arestarea acestuia. Conform Evangheliei dupa loan (6:15). s-a dus de acolo singur. deschizîndu-i calea catre conducerea gruparii si. Se observa. au navalit catre numarul doi în ierarhie — lisus. fostul discipol al lui loan Botezatorul. Wilson. Exista multe întrebari fara raspuns în ceea ce priveste încar- . o masiva regrupare a vechilor dusmani.. dar pare a avea si o alta sem-jjjficatie pe lînga cea evidenta. în Evanghelia dupa Matei (14:13) citim: „Iar lisus. cel putin. Pentru a-1 cita din nou pe A. desi nu stiau care ar putea fi acesta. Probabil ca lisus a fost atît de afectat de vestea mortii lui loan.. Desigur. reuniti. Atunci cînd lisus vindeca un lepros sau cînd reda vedere a unui orb. Poate ca voiau sa se convinga ca idealurile lui loan erau înca vii si ca. într-adevar. Si au sezut cete. cinci mii de barbati.

Josephus nu ofera detalii despre circumstantele morti i si ale executiei lui loan. ar fi hotarît într-un fel sau altul doar pentru o toana de-a sadicei sale fiice vitrege. o pedeapsa divina pentru moartea lui loan. Fara îndoiala ca Irod si-ar fi cîntârit bine sansele si si-ar fi impus autoritatea. si de aceasta data se pare ca Evangheliile au ceva de ascuns. dupa cum am vazut. Dar nu s-a înregistrat nici o revolta. dar ca martir ar fi devenit m ult mai periculos. Daca n e amintim în sa. multi dintre ucenicii lui loan au considerat ca lisus i-a luat locul conducatorului lor mort. asa cum am vazut. 1-ar fi executat din propria sa vointa. Tensiunile au fost potolite de lisus care. Ei au preferat s-o descrie însa ca pe o consecinta . actionînd la indicatiile mamei ei. Un alt element interesant este schimbarea brusca de opinie a Botezatorului cu Privire la identitatea lui lisus c a Mesia. e cert ca Irod nu ar fi fost atît de neg hiob încît sa-1 ucida pentru un asemenea capriciu. pe cînd Josephus afir ma ca loan era considerat o amenintare reala sau Potentiala la a dresa autoritatilor. desi fârâ tragere de inima. Exista o serie de probleme în privinta modului în care Evangheliile relateaza episodul mortii Botezatorului. Scenariul nu este deloc plauzibil. viu. daca ar fi vrut doar sa minimalizeze popularitatea lui loan. Prin urmare. i-a cerut lui Irod c apul lui loan Botezatorul si ca acesta a acceptat. Josephus noteaza ca populatia a considerat zdrobitoarea în frîngere a armatelor lui Irod. ar fi putut transforma moartea lui în primul martiriu crestin. în acest caz. survenita la scurt timp dupa aceea. Poate ca Botezatorul constituia. pare ciudat ca nu s-au iscat miscari popula re sau cel putin o revolta. versiunea evanghelistilor cu privire la uciderea lui loan nu este coerenta. A reusit el oare sâ-L calmeze? I-a linistit c u privire la moartea iubitului lor Botezator? Poate ca da. Irod a fost determinat de Irodiada printr-un subterfugiu sa-1 execute pe loan Salomea jucînd rolul de intermediar în aceasta stratagema. ca tr agedia a avut un impact puternic si durabil asupra maselor. însa în Evanghelii nu se specifica nimic în acest sens. într-o problema atît de serioasa. cel putin. tinînd seama de ceea ce stim acum despre popularitatea lui loan. Ni se spune ca Salomea. e greu de crezut ca. o amenintare. Irodiada. Tinînd seama de circumstante. motivele oferite pentru moartea lui loan sînt în mod cert nesatisfacatoare: în conformitate cu Evangheliile. acest lucru sugereaza. Autorii lor prezinta ca motiv al arestarii faptul ca Botezatorul a criticat casatoria ilega la a lui Irod cu Irodiada. în mod cert însa.cerarea lui loan. Dar pentru ce ar fi considerat ei necesar sa inventeze o astfel de poveste încîlcitâ? La urma urmei. poate ca auzise ceva despre el în temnita si a început sa a iba îndoieli. Si. indiferent de popularitatea lui loan. a luat imediat pozitie în fata celor cinci mii de barbati.

Si atunci. Dar rescriind istoria în conformit ate cu propriile lor obiective. La urma urmei. Din acest motiv — si daca executarea lui a fost rezultatul unui complot — sustinatorii lui lisus nu trebuie scosi din ecuatie. nu a existat o alta grupare care sa fi beneficiat mai mult ca urmare a mortii Botezatorului. iar identificar ea unor dovezi care sa le confirme e cu totul altceva. Dupa 2 000 de ani. Totusi. Dar de ce s-au straduit evanghelistii sa-1 scoata pe Irod basma curata — un om integru care cade în capcana unor femei intrigante si se vede nevoit sa faca un gest oribil? Se pare ca totusi a existat o intriga de palat ce a dus la jnoartea Botezatorului. probabil. la celalalt capat al spect rului. Mai mult decît atît. cunoastem identitatea celui cu privire l a care loan si-a exprimat îndoielile în închisoare. astfel ca trebuie pacalit într-un fel pentru a-1 si ucide. Irod Antipa nu a avut nimic de cîstigat din moartea lui loan . pentru „raceala" ereticilor fata de lisus Si.a unei sordide intrigi de palat: Irod e multumit ca 1-a arestat pe loan si se limitea za la atît. este cu certitudine foarte dificil sa mai gasim indicii directe care sa ne dezvaluie adevarul în aceasta privinta. chiar daca precizeaza numele tuturor celorlalte personaje ale episodului. putem descoperi însa o serie d e dovezi circumstantiale capabile sa ne puna pe gînduri. pentru via ostilitate a mandeenilor la adresa lui. în epoca au circulat zvonuri care sustineau ca factiunea condusa de lisus s-ar fi aflat la originea executarii lui. au creat o absurditate. în circumstantele mortii lui loan. decesu l Botezatorului i-a mai îngreunat situatia. numele fiicei Iro-diadei — Salomea — ne este cunoscut doar gratie lui Josephus. în ceea ce ar putea sa fi fo st ultimele sale cuvinte rostite în public. În mod ciudat. a avea anumite suspiciuni este un lucru. Oare omisiunea a fost deliberata ? Iisus a avut o ucenica pe nume Salome. Iar aceste m otive se regasesc.16 Oricît de socanta ar parea aceasta ipoteza la prima vedere. La urma urmei. Este mentionata printre femeile aflate la picioarele crucii lui lisus si a mers alat uri de Maria . una prea bine cunoscuta pentru ca autori i Evangheliilor s-o poata ignora. desi acesta trebuie sa fi fost unul dintre cele Riai cunoscute episoade ale Noului Testament. cine a avut de cîstigat de pe urma mortii lui loan? în conformitate cu teologul australian Barbara Thiering. trebuie sa fi existat motive certe pentru perpetuarea traditiei ioanite. criticile acestuia la adresa casatoriei sale cu Irodiada erau deja de domeniu public si raul fusese facut. Autorii Evangheliilor evita sa-1 mentioneze.

a facilitat lui lisus. Astfel.Magdalena la mormîn t. care în nici un caz nu putea fi atît de naiv încît sa subestimeze posibilele reactii ulterioare ale maselor. da r în textele lui Matei si Luca — inspirate de cel al lui Marcu — dispare cu desavîrsire. Poate ca si executia lui loan intra în aceasta categorie. Spre deosebire de situatia episodului dedicat învierii lui Lazar. în „Evanghelia dupa egipteni"18 si în Pistis Sophia. Si sora tînarului pe care îl iubea lisus. care o descrie ca o ucenica a lui lisus. probabil ca nici lisus nu a stiut nimic despre crima înfaptuita în beneficiul sau. a cest profet extrem de popular este ucis dintr-un capriciu de Irod. Si apoi. se pare ca autorii Evangheliilor au avut prop riile lor ratiuni pentru care au preferat sa nu aminteasca despre Salome . el nu pr egeta sa-si exprime îndoielile cu privire la statutul fostului sau discipol. asa cum Henric al II-lea nu a dorit niciodata ca oamenii sai sa-1 u cida pe arhiepiscopul Thomas Beckett. moartea regelui Dagobert al II-lea si cea a lui Thomas Beckett. loan Botezatorul devenise o problema pentru gruparea disidenta a lui lisus. deoarece chiar si apropiatii lui lisus aveau ce l putin o cunostinta în interiorul palatului: Evangheliile o mentioneaza în rîndul . si Salome erau acolo. Am mentionat deja ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca a existat un grup care. la care face referire Morton Smith în The Secret Gospel: „(lisus si ucenicii sai) au ajuns la Ierihon. Salome era un nume frecvent întîlnit. în plus. în acest caz nu pare a exista un motiv evident pentru care ar fi fost eliminat. dar faptul ca evanghelistii au preferat sa elimine referirile la ea sugereaza ca era un personaj important si totodata are darul de a ne atrage atentia asupra ei. Ipoteza este plauzibila. avînd deci anumite relatii în palatul lui Irod.) Desigur. cu cît — asa cum am vazut — succesorul sau oficial era Simon Magul. îndoieli care erau cu atît mai îngrijoratoare. Nici chiar în temnita fiind. nu lisus. sa ne amintim si ciudata omisiune a episodului aparent banal din Evanghelia dupa Marcu. conform Evangheliei dupa Marcu. poate ca membrii sai au considerat prudent sa-1 îndeparteze definitiv pe Botezator. iar lisus nu le-a primit". care au îndepartat ultimul obstacol aflat în calea ambitiilor politice ale noului regjrn. Istoria este plina de exemple ale unor decese surveni te la momentul potrivit — de exemplu. Ar fi oare posibil ca grupul respectiv sa f i decis ca sosise vremea ca rivalul lui lisus sa paraseasca scena? Desigur. Grupul care îl sustinea pare sa fi fost format din persoane înstarite si influente. (Numele ei este mentionat însa în „Evanghelia dupa Toma" — unul dintre textele de la Nag Hammadi — unde este prezentata ca sezînd pe un divan alaturi de lisus17. în mod neîndoielnic. actionînd din umbra. si mama lui.

Alte organizatii. dar si ele îl pun pe loan pe Un plan superior lui lisus.ucenicilor pe Ioana. ne-am întrebat daca nu cumva era doar un capriciu al sau. în plus. au opinii mai putin radicale. despre care am amintit în Capitolul 1. Cînd am remarcat obsesia lui da Vinci pentru suprematia Botezatorului. Cert este însa faptul ca ambele Biserici au existat în paralel timp de doua mii de ani: Biserica lui Petru. care a profitat de moartea Botezatorului preluînd conducerea gruparii cu o graba indecenta — mai cu seama daca succesorul lui desemnat fusese Simon Magul. ci ca Dumnezeu întrupat. care. începînd cu razboinicii calugari din vechime si cu bratul lor armat. Aceasta idee este ilustrata perfect de Leonardo da Vinci în tabloul Fecioara pe stînci. Este posibil ca antipatia ereticilor fata de lisus sa aiba la baza ideea ca el a fost doar un oportunist lipsit de scrupule. la fel este descris si în Talmud. Multi îl venerau în secret pe loan în vre me ce îngenuncheau la picioarele lui „Hristos". Prioria din Sion.19 Oricare ar fi adevarul în aceasta privinta. sa ne amintim ca Marii Maestri ai Prioriei poarta totdeauna numele „loan" si ca traditia a înce put cu „loan al II-lea". Poate ca nici una din ele n u detine monopolul adevarului si ca atitudinile lor nu sînt decît o continuare a vechii rivalitati dintre discipolii celor doi profeti. iar pe lisus îl privesc ca pe un fals profet care a indus masele în eroare. sotia lui Huza. Asa cum am vazut. Si totusi simpla existenta a unei traditii precum cea reprezentata de Biserica lui loan demonstreaza ca a venit de mult vremea pen tru o . si Biserica lui loan. care era iconomul lui Irod. Biserica lui loan si-a asuma t numeroase „înfatisari" în decursul secolelor. ceva în care ereticii cred de secole — un aspect pe care specialistii încep în sfîrsit sa-1 recunoasca. mandeenii îl considera pe loan „Rege al Luminii". îl "Urneste si vrajitor. cert este ca în re latia dintre lisus si loan Botezatorul exista ceva dubios. Desigur ca a contura ipoteza existentei unor grupari care au crezut ca lisus a fost un fals profet si care au avut poate chiar un rol în uciderea lui loan Botezatorul nu este nici pe departe acela si lucru c u a o demonstra. am constatat ca acesta functionase dintotdeauna departe de ochii Bisericii. Poate ca misterul ce înconjoara moartea lui loan detine cheia veneratiei aproape inexplicabile pe care o nutresc fata de el gruparile aminti te în investigatia noastra. care îl preaslâveste pe lisus nu doar ca om perfect. precum Ordinul Cavalerilor Templieri. pâstrîndu-si secretele cu grija. Pierre Plantard de Saint-Clair explica acest luc ru prin ceea ce pare a fi un non sequitur: titlul „loan I" îi este rezervat lui Hristos. care are despre lisus o opinie contrara. ca de altfel într-o serie de alte lucrari ale florentinului. Dar dupa ce am examinat numeroasele dovezi ce demonstrau existenta unui cult dedicat lui loan.

Miscarea despre care vorbim poate sa fi fost initial de sorgin te isiana. în mod cert. Firea omeneasca îsi spune totdeauna cuvîntul. Însa nici o religie. . de asemenea. Aceasta noua imagine a originilor crestinismului si a omului în numele caruia a fost fondata religia crestina are implicatii extraordinare. nu garanteaza perfectiunea morala sau etica. o noutate pentru ma joritatea cititorilor si. putem spune ca imaginea care s-a conturat este — pentru a folosi un ter men blînd — foarte diferita de cea cu care eram noi familiarizati. respectiv. înainte de a fi fost „inventat" de Pavel pentru jjsus. a transformarii spirituale a individului — mister ele în cadrul carora sînt adorati zeii Isis si Osiris. Este însa tulburator sa ne gîndim. acestea au fost sus tinute ferm de rezultatele cercetarilor actuale în domeniu. indiferent de ceea ce propovâduieste. dînd nastere astfel unui sistem hibrid. Daca Biserica lui lisus a fost cladita pe adevarul absolut. lisus. pâstrînd accentul deosebit pus pe iubire si toleranta. în unele cazuri. principii care — credem noi — au izvorît direct din aceeasi traditie din care provine si ritualul botezului: antica religie a gnozei. Dar dac a situatia este inversa. Ca de fiecare data . proba bil. Dar.reevaluare a personalitatii. Iar în final. Iar în Palestina. a rolului si a mostenirii lasate în urma de lisus „Hristos" si. cu atît creste riscul abuzurilor de putere. dreptate. de loan Botezatorul. de la primul botez pîna la interpretarea misterelor egiptene. asa cum îl întelegem noi azi. Printre membrii miscarii se aflau. Ritualurile reprezentau fundamentul acestei miscari. în zilele agitate ale secolului I. fie si numai pentru cîteva clipe. înseamna ca aceea a lui loan nu are la baza decît minciuni. pe masura ce am studiat datele si informatiile descoperite. am venerat un alt Hristos decît cel care era. a ilujjjinarii personale. un soc pentru multi dintre ei. asa cum speram ca am Demon strat. Ei au introdus în Palestina o forma proprie de gnoza. în orice caz însa. cînd populatia era în asteptarea promisului Mesia. loan a fost ucis pentru principiile sale. Nu vrem sa spunem ca noi. dar chiar si în tara sa de origine. botezîndu-i pe cei care doreau sa obtina aceasta cunoastere mistica si initiindu-i în tainele anticei traditii oculte. în cultura occidentala. poate. nu cel pe care îl presupun majoritatea credinciosilor. Egiptul. ale caror miracole constituiau — precum cele asociate cu lisus — o parte integranta a practicilor religioase. loan Botezatorul si Maria Magdalena au propovaduit în linii mari acelasi mesaj — dar. în multe cazuri. ca ereticii au avut. au existat numeroase cazuri de coruptie în rîndul preotilor si al preoteselor. Simon Magul si partenera sa Elena. cu toate ca ele reprezinta o noutate pentru majoritatea cititorilor. ne-a m conturat a ceste con cluzii pa s cu pas. Dar suprema initiere era asigurata prin intermediul extazului sexual. fiindca nu exista dovezi care sa sugereze ca loan si-ar fi asumat acest rol — sau ca un astfel de rol ar fi existat. Concluziile si implicatiile acestei investigatii constituie. în mod ironic. Dar miza este mult mai mare. exista un segment al societatii occidentale care le cunoaste si le pastreaza de secole. cu cît miza este mai ma re. religia devine chiar un cult al personalitatii. orgoliile si ambitiile personale au contribuit la pervertirea mesajului transmis. este posibil sa ne aflam în fata uneia dintre cele mai grave nedreptati ale istoriei. Si.

Simon Magul si Elena. h plus. si este posibil ca ea sa se fi refugiat pe actualul teritoriu al F rantei dupa crucificare. Influenta egipteana asupra textului Evangheliilor este evidenta. de teama lui. desemna un vrajitor. printre care Morton Smith. Poate ca acesta nu a fost decît un zvon rautacios. Magia egipteana si secretele ezoterice au stat la baza misiunii lor. Caracter ul sexual al relatiei dintre ei este atestat de multe dintre textele gnostice pe care Biserica le-a exclus din Noul Testament. loan si Maria au trait si s i-au lasat amprenta asupra culturii umane într-o „nisa" a Imperiului Roman. cînd a fost predat în mîinile lui Pilat. pe care lisus a vindecat-o si a convertit-o. Ea a fost totodata „Apostol al apostolilor". care s-a întrupat într-un iudeu. reunin-du-i chiar pe ucenici dupa rastignire. milioane de oameni înca mai cred în povestea depanata de Evanghelii. lisus a fost Fiul lui Dumnezeu si al unei fecioare . Si. Fiindca. . lisus nu a fost Fiul lui Dumnezeu si nici nu era de religie iudaica. Poate ca lisus si-a asumat în mod constient rolul de Mesia pentru a cîstiga sustinerea maselor. însa o serie d e specialisti. Dar ceva nu a decurs probabil cum trebuia: loan s-a razgîndit si 1-a numit ca succesor al sau pe Simon Magul. loan nu 1-a recunoscut pe lisus ca fiind Mesia. în mod cert nu semana prea mult cu ceea ce numim noi astazi crestinism. asa cum ura femeile în general. acuzatia care i s-a adu s a fost aceea ca era un „facator de rele". într-a-devar.CAPITOLUL 17 Dincolo de Egipt La doua mii de ani dupa ce lisus. sintagma care. inferior lui din punct de vedere spiritual. cu toate ca nu putem sti cu precizie care era mesajul ei. de altfel. poate aflat chiar pe locul al doilea în ierarhia gruparii. loan Botezatorul a fost antemergâtorul sau. sînt de acord ca miracol ele lui lisus se regaseau în „repertoriul" tipic al magicienilor egipteni. în drep-lul roman. asa cum erau. o predicatoare cunoscuta. la scurt timp dupa aceea fiind ucis. Simon Petru o ura. Maria Magdalena era preoteasa si partenera a lui lisus într-un mariaj sacru. Maria Magdalena nu a fost o propovaduitoare crestina. dar împreuna cu Maria Magdalena a întrupat totodata mitul isiano-osirian. Contemporanii sai 1au considerat un adept al magiei egiptene — opinie exprimata clar si în Talmud. iar Maria Magdalena a fost o femeie cu reputatie îndoielnica. Dovezile sugereaza ca el a predicat un mesaj desprins dintr-o alta religie decît cea dominanta pe teritoriul pe care si -a început misiunea si si-a desfasurat apoi campania. indiferent cum am alege s-o definim. desi ca etnie se poate sa fi fost evreu. probabil în scopuri initiatice. Pentru ei. L-a botezat. fiindca era unul dintre ucenicii sai. Investigatia noastra a relevat însa o cu totul alta imagine.

ea si-a transmis cunoasterea. dupa moartea acestuia. Asa cum am vazut. similar în mare parte cu cel propovaduit de lisus si de loan Botezatorul.) Maria Magdalena si Simon Petru au pornit pe drumuri diferite: el a sfîrsit prin a fonda Biserica Crestina. în epoca circula un zvon care pretindea ca lisus practicase rituri de magie neagra asupra Botezatorului. în mod cert. cei pentru care el a constituit „împaratul jertfit". Poate ca asa au si intentionat. Din studiile efectuate de Cari Kraeling si Morton Smith reiese ca Irod Antipa credea ca lisu s îi subjugase sufletul (sau constiinta) pentru a dobîndi astfel puteri magice. Doi dintre discipolii acestuia — succesorul sau desemnat. Socul stîrnit de moartea lui a fost amplificat de circumstantele neclare ale acesteia si de ceea ce a fost apoi perceput ca o grosolana manipulare a ucenicilo r lui loan de catre fostul sau rival. nu Simon Petru a fost cel mai apropiat ucenic al lui lisus. ci unul bazat pe misterele zeilor egipteni Isis si Osiris. martirul rapus în floarea tineretii. lisus si Maria Magdalena existau conexiuni strînse. si fosta prostituata Elena — constituie imaginea în oglinda a cuplului lisus-Maria Magdalena. Daca lisus a avut un su ccesor. fiindca în cercurile oculte din Grecia §i Egipt se consid era ca spiritul unui om ucis era o prada usoara Pentru vrajitori. Din acest nucleu interior de misionari egipteni nu faceau parte. loan a fost venerat de aceiasi „eretici". Simon Magul si Elena în Samaria. Povestea mai are însa o fateta. (Trebuie sa ne amintim ca ei propov aduiau învataturile si practicile cultului isiano-osirian. Între loan. iluminarea prin intermediul sexului transcendental cu o preoteasa — un concept familiar în Orient si în tara învecinata. celor care au înteles valoarea principiului feminin: „ereticii". Simon Petru si ceilalti unsprezece ucenici. deoarece ei erau urm asii spirituali directi ai primilor lui adepti. Indiferent daca . Simon Magul. datorate religiei pe care o practicau (aceea a Egiptului antic) si pe care au adaptato la cultura iudaica — asa cum au facut. nicidecum un fel de erezie iudaica. Egipt. judecind dupa repetatele esecuri de a în telege cuvintele învatatorului sau. acesta a fost Magdalena.loan Botezatorul fiindu-le învatator. Riturile oficiate erau de natura sexuala: hor asis. putem banui chiar ca nu facea parte nici macar din nucleul restrîns de initiati. care avea deja un trecut bogat. asa cum se crede adesea. în ciuda celor afirmate de Biserica. de altfel. mai cu seama daca acestia posedau o parte din trupul victimei. Maria Magdalena a fost venerata de miscarile secrete din Europa fiindca si-a fondat propria „Biserica" — nu un cult crestin în sensul general acceptat al termenului. din generat ie în generatie.

regasindu-se la catari.Hr. în ciuda straniei idei a unui lisus care avea sub controlul sau spiritele a doi profeti. Traditia Magdalenei a continuat în sudul Frantei. la finele c ercetarilor pe care le-am efectuat. în acea epoca a credintelor magice. Si totusi. desi toate dovez ile în acest sens au fost probabil distruse o data cu desfiintarea sistematica a culturii din Languedoc. pe fondul cruciadei contra albigenzilor. nu el constituie punctul focal a l traditiilor secrete. B iserica lui loan a disparut dupa anul 50 d. prin nosairi si prin predecesorii mandeenilor.Hr. cînd catarii si-au facut aparitia în Languedoc. exista un aparent hiat în continuitatea traditiilor. zvonul ca sufletul lui loan era înca viu si ca se afla sub controlul lui nu avea cum sa aduca dezavantaje miscarii pe care o conducea. existenta sa neîntrerupta reiese din atacurile furibunde ale Parintilor Bisericii la adresa succesorilor lui loan — Simon Magul si Dositei — timp de aproximativ doua sute de ani. în jurul anului 400 d. una axata pe loan Botezatorul si cealalta pe Maria Magdalena. ca si cum acestea ar fi disparut într-o gaura neag ra între secolele al IV-lea si al XH-lea. Este de presupus ca traditia ioanita a supravietuit independent în Orientul Mijlociu.fiind idei în mod clar preluate din textele de la Nag Hammadi. aparent. Prin urmare. în secolul al Xll-lea. Si dat fiind faptul ca lisus le spusese deja ucenicilor sai ca Botezatorul fusese profetul Ilie reîncarnat. Si cu toate ca. textele de la Nag Hamma di — care sublin iaza rolul Mariei Magdalena — au fost îngropate în Egipt. cu atît mai mult cu cît acesta parea sa detina puteri miraculoase. autoritatea sa în rîndul maselor nu putea decît sa sporeasca. Apoi. au devenit vizibile abia în secolul al XH-lea. idei similare cu privire la importanta ei au continuat sa existe pe teritoriul Frantei. sub forma tratatu lui Sch wester Katrei si a credintelor catare cu privire la relatia dintre lisus si Maria Magdalena . aceasta traditie reiese la suprafata sub forma veneratiei mistice a templierilor pentru Botezator. putem încerca o presupunere în cunostinta de cauza. dar stim ca .. dar. i-ar fi determinat în mod cert pe majoritatea discipolilor lui loan sa treaca de partea lui lis us. Este imposibil sa stim în mod cert ce s-a întîmplat cu aceste doua traditii între secolele al IV-lea si al Xll-lea. Ereticii i-au considerat pe loan Botezatorul si pe Maria Magdalena ca fiind personaje istorice reale. ca Mare Preot si M are Preoteasa a împaratiei Luminii. asa cum am vazut în partea întîi a acestei lucrari. Ecouri ale acestei traditii au razbatut însa pîna la noi. iar templierii au ajun s la apogeul puterii lor. dar i-au venerat totodata ca reprezentanti ai unui stravechi sistem de convingeri religioase.. Cele doua traditii.lisus oficiase sau nu un asemenea rit.

masculin si feminin — un tot unitar si coerent. Dupa parerea noastra. Hugues de Payens si cei opt cavaleri ai sai au pornit spre Tara Sfînta cu un tel clar: sa-si asigure puterea oferita de cunoastere si. cosmologie. despre alchimie s-a crezut dintotdeauna ca detine secretul longevitatii si chiar pe acela al vietii fara de moarte. Sa ne amintim ca primii noua cavaleri care au fondat Ordinul Templier erau toti din Languedoc — inima cultului dedicat Magdalenei — si ca în traditi a oculta se considera ca secretele lor provin de la „ioanitii din Rasarit". raspunsul este: cavalerii templieri. medicina si matematica. Departe de a se limita la simpla largire a oriz ontului lor filozofic sau religios. dar cum au aflat despre ea nu putem sti. Templierii au adus în Europa traditia ioanitâ si au împletit-o cu cea a Magdalenei. exclusiv financiara. templierii erau oameni practici. acele „carti" secrete în piatra care ascund mesa jul lor ezoteric. templierii au largit orizontul de cunoast ere în astronomie. beneficiile pentru omenire fiind evidente. La ur ma urmei. Dar cum? Cine i -a recunoscut valoarea si i-a preluat. principiile? pin n ou. La urma urmei. sa gaseasca un artefact pretios. erau secrete magice si alchimice gratie carora pot fi considerati — daca nu altceva — cel putin deschizato ri de drum în ceea ce numim astazi stiinta. Desigur ca la mijloc se afla ceva mult mai important decît un vag ideal religios. în secret. chimie. obiectivul principal era acela de a cauta si a-si însusi cele mai profunde cunostinte ezoterice. iar pedeapsa pentru convingerile secrete pe car e le nutreau a fost cumplita. Templierii pareau a sti despre ex istenta traditiei ioanite înainte de a o „descoperi". . navigatie. probabil. de fapt. este greu de crezut ca îmbinarea celor doua traditii de catre templieri a fost o pura coincidenta. nazuinta catre cunoasterea ezoterica. Subliniem înca o data ca aceste convingeri n u erau doar niste simple notiuni spirituale pe care le adoptasera din dorinta de a-si mîntui sufletele. templierii au nazuit la atingerea cunoast erii supreme: aceea a stapînirii timpului si a eliberarii de sub tirania vietii si a mortii. preocupati în primul rînd de forta materiala. câlugârii-râzboinici ale caror campanii militare în Orientul Mijlociu ascundeau. Si este posibil ca alchimia sa le fi oferit cîteva dintre raspunsurile dorite. Dar ambitiile cavalerilor templieri în ceea ce priveste ocultismul nu s-au oprit aici: ei au cautat raspuns la marile întrebari fundamentale ale spiritului uman.a aparut si în Europa cîteva secole mai tîrziu. poate. a carui valoare n u era. Prin cautarile lor. recreînd astfel _ din ceea ce parea a fi doua culte separate. Cunostintele lor în domenii precum arhitectura si geometria sacra si-au gasit expresia în impunatoarel e catedrale gotice.

Aceasta traditie secreta în sa încuraja în mod activ setea de cunoastere a ambelor sexe: atît barbati. se poate ca îngemanarea dintre cele doua traditii — loan Botezatorul si Maria Magdalena — sa contureze imaginea a ceea ce ar fi trebuit initial sa fie „crestinismul". Toate aceste idei. stii nta si cunoasterea. încît milioane de oameni s-au aratat gata sa riste totul pentru a le obtine. si deopo triva cei care au ridicat splendide catedrale gotice în conformitate cu principiile geometriei sacre.Templierii au fost urmati de generatii de „eretici" care au preluat stafeta si au dus mai departe traditia. pe parcursul istoriei. ei s-au putut alatura pe ascuns fluxului continuu de aderenti ai gnosticismului si ai pagînismului. ereticii gaseau alinare si iluminare în secretele celor doua traditii. care îsi avea originile în Egiptul antic (si poate chiar mai departe). în Jocul sentimentelor de vinovatie stîrnite de sex.) Iar. încît au inspirat un asemenea zel fanatic? Nu exista un raspuns unic si cert la aceasta întrebare. prin cunoasterea divinului. comparativ cu ce a devenit el în acesti 2 000 de ani. egiptenii a ntici posedau cunostinte . Acele s ecrete mult dorite exercitau o forta de atractie atît de intensa. dupa cum am vazut. În locul rigidului patriarhat al Tatalui. nu e deci de mirare ca au fost pastrate în ascuns. Toti acestia si-au pus o amprenta durabila a supra civilizatiei mondiale. în primul rînd. o coincidenta faptul ca despre Osiris se credea ca daruise omenirii cunoasterea necesara pentru dezvoltarea culturii si a civilizatiei. aflate la granita dintre magie. cu o fervoare egala. membrii acestei traditii secrete au preferat echilibrul vechii treimi constituite din Tata. poate chiar si Sfinxul. Ne este foarte usor asta zi sa subestimam forta care a constituit-o. este „prea recent". Mama si Prunc. Inventarea tiparului a stîrnit un entuziasm generalizat. Religia egipteana — dupa parerea unor ocultisti precum Giordano Bruno — era mult superioara crestinismului din toate punctele de vedere si. însa noi am identificat trei variante posibile. iar preotii pozau în detinatori ai cheilor catre rai si iad. În vreme ce pretutindeni în jurul lor femeile erau desconsiderate. derivate din traditiile secrete ale Botezatorului si ale Mariei jVlagdalena. riscau sa atraga pedeapsa cu moartea. ei stiau din proprie experienta ca uniunea sexuala constituie o cale catre Dumnezeu. în toc sa apeleze la intermedierea preotilor. Dar în ce constau ele? Ce anume ascundeau traditia ioanitâ si cea a Magdalenei. asa cum au aratat recent Robert Bauval si Graham Hancock1. desigur. Un al doilea motiv posibil al atractivitatii celor doua traditii este acela ca ereticii mentineau cunoasterea vie. însa alfabetizarea — îndeosebi în rîndul femeilor — era rara si adesea privita cu suspiciune de autoritatile ecleziastice. Fiului si Sfîntului Duh (de asemenea masculin). Din aceasta neîntrerupta tra ditie secreta au facut parte cei ca re au construit piramidele din Egipt. sex si stiint a — iar de multe ori se pare ca le-au si gasit. cît si femei petreceau ore îndelungi în laboratoarele alchimice pentru a descoperi taine fundamentale. cel putin unul dintre templieri a declarat ca simbolul fundamental al crestinismului. crucea. (Nu este. Prin intermediul acestor doi „sfinti". ei si-au gasit propria jnîntuire prin gnoza directa.

a caror credinta îl are în centru pe loan Botezatorul. în ritualurile lor secrete. veritabil creuzet al noilor idei. cavalerii pornesc în cautarea unui ca p barbatesc reteza t. au fost acuzati ca ar venera. La baza tuturor realizarilor arhitect urale. Iar acest lung sir de magicieni — sau magi — i-ar putea include deopotriva pe lisus si pe loan Botezatorul într-una dintre cele mai putin cunoscute legen de ale Graalului. stiintifice si artistice ale ereticilor s-a aflat o nazuinta fi erbinte catre cucerirea unei puteri magice. este foarte usor sa adoptam deja sceptic ismul .stiintifice care le depaseau chiar pe cele ale epocii actuale. si care a stat la baza nucleelor de initiati ale unor organizatii de tipul Templierilor. Ocultismul a fost forta reala care i-a animat pe multi dintr e gînditorii „rationalisti". în cautarile lor. planurile si obiectivele lor. Sa fie aceasta o referire la capul Botezatorului si la puterile magice pe care se presupune ca le-ar avea si le-ar transfera celui care îl detine? Desigur. D in acest curent de savanti eretici au facut parte si reprezenta ntii ermeti smului renascentist. însa ele mai aveau înca o dimensiune. de C orpus Hermeticum al lui Hermes Trismegistul — text care a supravietuit din materialele lui Simon Magul — si de documentele sacre ale mandeenilor. Ar fi gresit sa ne închipuim însa ca templierii si ermeticii vizau. important este ce anume au crezut altii în decursul secolelor si ce rol au juca t aceste convingeri în conspiratiile. într-adevar. pe un platou. setea lor de cunoastere si credinta în esenta divin a a omului — concretizate în venerarea Sophiei — au evoluat din aceleasi radacini ca gnosticismul. pe care nu trebuie s-o ignoram. au fost mentionati ca „absolventi" ai scolilor oculte din Alexandria. Alchimia. Constatam astfel ca aceleasi concepte sînt ilustrate de Pistis Sophia. Din aceste radacini s-a dezvoltat apoi întreaga tradit ie ezoterica a Occidentului. Aceste domenii constituiau. Am vazut deja ca exista asocieri clare ale lui lisus cu ma gia egipteana si ca loan Botezatorul împreuna cu succesorii sai. un cap retezat. precum Leonardo da Vinci si Sir Isaac Newton. ermetismul si gnosticismul îsi au toate originile în Alexandria din vremea lui lisus. Simon Magul si Dositei. Problema validitatii si a eficacitatii (sau a lipsei de eficaci tate) ritualurilor magice nu se încadreaza în obiectul acestei carti. doar ceea ce am numi noi astazi filozofie sau chiar stiinta . o parte importanta a preocuparilor care îi animau. Oare zvonul care sustinea ca lisus avea sub controlul sau spiritul lui loan ar putea explica de ce era aceasta „putere magica" atît de importanta pentru ocultisti? Semnificativ ni se pare faptul ca templierii. al unor loji francmasonice si al Prioriei din Sion.

îl simbolizeaza pe Botezator) ridica aratatorul în directia Fecioarei cu pruncul. într-una din cele doua versiuni ale tabloului S fînta Ana. capul lui loan era considerat nu doar sacru. într-un fel. In vreme ce toate acestea ar putea fi doar un îndemn de tipul: „Adepti ai lui loan.3 (Sa fie doar o coincidenta ca unul dintre cele mai en igmatice si ma i suprarealiste filme ale lui Jean Cocleau s-a intitulat Orphee?) Pe al sau Giulgiu din Torino. aratatorul ridicat este un simbol al Botezatorului: loan schiteaza acest gest în ultima pic tura a florentinului. ucenicul care se apleaca spre lisus împunge aerul sub ochii lui cu acelasi aratator amenintator. în mod tra ditional. evident. ci si magic. iar pe de alta parte _ si poate mai pertinent — în Templul lui Osiris din Abydos exista un cap retezat despre care se credea ca poate proroci. Initial am crezut ca aceasta este doar o modalitate de a transmite ideea — conforma cu propriile convingeri ioanite ale artistului — ca omul decapitat era „deasupra" (din punct de ve dere moral si spiritual) celui crucificat. dar este posi bil ca Leonardo sa fi încercat sa sugereze altceva. Dar aratatorul mîinii retezate schiteaza „gestul lui loan". unde a început sa prevada viitorul. Bâtrînul care. Important este sa retinem însa ca. face acelasi gest în fata Fecioarei. amintiti-va!". dar si în statuia existenta azi în Baptisteriul din Fl orenta. Si celtii aveau o traditie a capetelor retezate. cu in tentia vadita de a trimite cu gîndul la loan Botezatorul. Orfeu. iar în Cina cea de Taina. în lucrarile lui Leonardo.) În cursul investigatiei noastre 1-am auzit pe un presupus templier spunînd „cel care detine capul lui loan Botezatorul stapî-neste lumea". ca în afisul publicitar pentru Le Salon de la Rose + Croix. dar în lucrarile lui da Vinci si alte personaje schiteaza acelasi gest. despre care sa crezut la un moment dat ca se afla printre moastele sfinte ale templierilor (în tabloul lui Nicolas Poussin La Peste d'Azoth — Ciuma din Azoth — o statuie uria sa reprezentînd un barbat si-a pierdut o mîna si ca pul barbos. Poate era o referire la fapt ul ca lisus poseda capul lui loan si ca. în tabloul Adoratia magilor. din secolul al XlX-lea. a fost adus de mare pe tarmul Insulei Lesbos. inten tionata. Sa ne amintim. întrun fel sau altul. devenind — pentru a-1 cita pe Morton Smith — „lisus-Ioan".clasic al sfîrsitului de secol XX. de asemenea. da Vinci este înfatisat ca Pas trator al Graalului. Linia de demarcatie dintre cap si trunchi în acest caz este. Am vazut cum. . marna lui loan. Leonardo da Vinci 1-a înfatisat pe lisus ca si cum ar fi fost decapitat. Faptul nu este deosebit. capul unui alt muritor ajuns în lumea de dincolo si revenit apoi la viata. îi absorbise spiritul. Elisabeta. este totusi posibil ca motivul astfel repetat sa constituie o aluzie la o relicva veritabila -degetul lui loan. Fecioara si Pruncul. deoarece multi artisti 1-au înfa tisat astfel.2 Într-un alt mit similar. sta lînga radacinile roscovului (copac care.

dar cu încarcatura mitica profunda. ne-am îndreptat atentia asupra Prioriei din Sion si a activitatilor acesteia. s-ar crea o încarcatura emotionala extraordinara fie si numai la gîndul ca. un plan prin intermediul caruia intentioneaza sa determine anumite schimbari concrete la nivel mondial.. autogenerata: „ereticii " sînt convinsi ca ei au dreptate si au decis ca Biserica se însala. în Les dossier s secrets exista. simpla prezenta a capului retezat al lui loan Botezatorul si a osemintelor Mariei Magdalena ar exercita un impact urias asupra membrilor traditiei secrete. o metafora. posesori ai unei cunoasteri secrete. calculate si totodata motivul pentru care au suferit nenumarati „eretici". fara a preciza în sa natura exacta a acestor schimbari. Dar nu trebuie sa uitam ca anumite obiecte. Dar acest sentiment ferm si neclintit al justetii lor."5. cînd abordarea religiei se face într-o nota mult mai toleranta. am considerat-o doar o fa ntasmagorie sau.. în epoca actuala însa. desigur. planul Prioriei pare a avea ca punct focal erezia despre care am discutat în acea sta carte."7 Un alt document al Prioriei. Am vazut cît de importante sînt moastele Mariei Magdalena pentru reprezentantii traditiei secrete sus-mentionate. timp de doua mii de ani. poate ca si ele sînt privite ca detinatoare ale unor puteri magice.. în fata lor. Ia ta cîteva dintre aceste fragmente. ci au întretinut ceea ce au considerat ei a fi flacara sacra a adevaratelor origini si a realei meniri a „crestinismului". Chiar lasînd la o parte acel concept al puterilor magice. s-ar putea afla ramasitele pamîn-testi ale celor doi oameni care. Chivotul Legii. exemple în acest sens fiind „adevarata Cruce". de conturarea si pastrarea vie a traditiei secr ete. artefacte reale ce exista în doua realitati paralele. „la baza tuturor ereziilor. Dar ei nu s-au limitat la a mentin e vie o alta religie într-o cultura „straina" . Le cercle d'Ulysse („Cercul lui Ulis . pot înflacara inimile ereticilor. în cel mai bun caz. la fel ca relicvele lui loan. nu e greu sa ne ima ginam cu cîta fervoare sînt cautate ra masitele pamîntesti ale unor oameni despre care se crede ca au fost întruparea unor energii supranaturale. o serie de pa saje ce lasa sa se înteleaga cît se poate de cla r ca organizatia a fost responsabila. în decursul istoriei. direct sau indire ct.la început. ce rost mai are secretul'? Cînd am început aceasta investigatie. au fost obiectul unei nedreptati cumplite. ."6. la Prioria din Sion: „(Ei sînt) sustinatorii tuturor ereziilor. de parca ar fi ele însele un fel de poarta catre lumea divina. reale. Toate aceste obiecte legendare au o stranie aura mistica. Cea de-a treia explicatie posibila a interesului stîrnit de acea sta traditie secreta este certitudinea sa morala. poate explica doar interesul de care s-a bucurat traditia secreta în trecut. Sfîntul Giulgiu. în orice caz. Graalul si. în comparatie cu ceea ce numesc ei „erezia" Bisericii Crestine.. „agitatori secreti împotriva Bisericii. au exercitat întotdeauna o uriasa forta de atractie asupra mintii si sufletului uman. Pierre Plantard de SaintClair ne-a declarat ca organizatia are un program bine definit. care fa c referire.4 În orice caz însa. . de la catari si templieri pîna la francmasoner ie. Dar daca obiecte precum Graalul sînt con siderate magice. osemintele Mariei Magdalena constituie obiect de veneratie ardenta si. într-adevar.

ambii fara nici o legatura cu suprimarea Ordinului Templier. Se poate ca templierii si Prioria sa intentioneze sa prezinte crestinatatii uimite.8 Si. dar daca o urau deja. cînd au început sa apara societati secrete ce se pretindeau a fi urmas ele Templierilor. precum Biserica Catolica. se întorceau oare templieri i. lucra rea Rennes-le-Château: capitale secrete de l'histoire de France aminteste de o serie de evenimente ce vor „zdruncina crestinismul din temelii". de exemplu. Iar Prioria este organiza tia în care cele doua filoa ne eretice — corespunzatoare tvlariei Magdalena si lui loan Botezatorul — se îmbina perfect. asa cum a m mentiona t anterior. cu orice pret. trebuie cel putin lua te în serios. chiar si înainte de a se pune problema suprimarii? (în Levitikon se precizeaza ca templierii s-au opus Bisericii Catolice chiar de la înfiintarea ordinului. referindu-se la co nexiun ile Prioriei cu „Biserica lui loan". în egala masura. ar . ideea unei organizatii constituite cu scopul de a distruge Biserica nu este deloc noua.) Cercetarile noastre au demonstrat ca. cu sute de ani în urma. menite sa le ateste convingerile si sa justifice traditia ioanita si de venera re a divinitatii feminine. templierii sînt într-a devar pa stratorii reali si îndreptatiti ai secretului privind originile crestinismului. furia si ura membrilor sai numai pentru a ucide un rege al Frantei si u n papa oarecare. dar el constituie o forta capabila sa distruga Vaticanul în anii care vin". a jun si la capatul u nor cercetari si documenta ri ample.e"). la fel ca atîtia alti oamen i. sub o forma sau alta. publicat în 1977 sub numele Jean Delaude. este greu sa ne imaginam în ce a r putea consta aceste dovezi concrete sau ce fel de obiect ar fi acela capabil sa constituie o amen intare la adresa Bisericii. La începutul acestei investigatii. oricare ar fi ele. Chiar si tinînd seama însa de obsesia lor pentru relicve. Si nu trebuie sa uita m ca în tre Ordin ul Templi er si Prioria din S ion au existat întotdeauna conexiuni strînse: orice plan sau program al unuia apartine probabil. Acum. tremura la gîndul stafiei razbunatoare a lui Jacques de Molay. în secolul al XVIII-lea. Ideea razbunarii pleaca de la premisa c a desfiintarea ordinului constituie motivul urii templierilor fata de Biserica. include si Armatoarele fraze: h ' „Ce planuieste Prioria din Sion? Nu stiu. cît si o serie de state europene. De fapt. mai cu seama. nu ne-am putut imagina ce fel de secret era acela pe care îl aparau cu atîta hotarîre si care ar fi putut ameninta o institutie solida si bine organizata. sîntem de pa rere ca intentiile Priorie i. am banuit ca membrii Prioriei sufereau de o ma nie a grandorii colectiva si. si celuilalt. hotârîti sa-si ia revansa? S-a zvonit chiar la un moment dat ca templierii au fost scînteia care a declansat Revolutia Franceza. departe de a sustine doar un fa pt ipotetic. din principiu. Scenariul cavalerilor razbunatori nu sta însa în picioare. dovezi concrete. Franta. Nici o organizatie serioasa nu ar alimenta timp de secole. nu fiindca fi fost eliminati. un val de agitatie paranoica a cuprins atît Vaticanul.

suferintele si spiritul de toleranta demonstrat de lisu s 1-au transformat într-un model spiritual. în rai. Da r. Si totusi. care s-ar fi simtit tradati si destabilizati din punct de vedere spiritual. trebuie sa recunoastem ca si istoria în sine ofera o serie de dovezi în acest sens. un modest dulgher care a murit pentru pacatele noastre si apoi a înviat. fara îndoiala ca ar fi dat nastere unui val de isterie în rîndul crestinilor. acest îndemn — si multe altele. relicvele cu cara cter religios detin o f orta de atractie extra ordinara asu pra maselor. Pentru multi dintre ei. asa cum demonstreaza entuziasmul stîrnit de cartea lui Graham Hancock. goana dupa ceva ce pare a ici. Majoritatea crestinilor din ziua de astazi stiu surprinzator de putine lucruri despre ultimele descoperiri din domeniul cerceta ri lor biblice. Mai mult decît atît. zeitamama a egiptenilor. orice obiect ce pare a fi avut o legatura cu unul dintre personajele centrale ale crestinismului capata pe loc o aura magica aparte. chiar radacinile culturii noastre occidentale. cuvintele trebuie sa-i fi fost familiare. probabil — provin din texte atribuite zeitei Chreste Isis: Buna Isis. au o intensa încarcatura emotion ala. lisus Hristos priveste în jos spre cei saraci si istoviti. Este interesant sa ne gîndim ce amploare ar fi luat in ter esul publicului daca osemintele ar fi fost mai strîns legate de lisus si de familia lui. la îndemînâ . The Sign and the Seal. caci n-a spus el oare: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna"? În realitate. si totusi se îndeparteaza mereu. reprezentari ale unor secrete oculte. Oamenii adora cautarile. au stîrn it imediat aprige dezbateri s i polemici. Asa cum am vazut. Fiindca istoria crestinismului se bazeaz a în mare parte pe presupuneri. Smerenia. despre care aminteam mai devreme. desi este foarte posibil ca el sa fi rostit aceste cuvinte. Fi ul Iui Dumnezeu si al Fecioarei Maria. Din locul sau de-a dreapta Tatalui. într-un simbol al perfectiunii umane. nu lui i-au apartinut initial. alinîndu-i. Daca Prioria si aliatii sai pregatesc dezvaluirea unor indicii concrete cu privire la convingerile lor. ci . Lui lisus. Ca utarea evazivului Graal sau a Chivotului pare a fi înscrisa în genele noa stre. idei de tipul celor care sugereaza ca lisus a fost un mag egiptean sau ca a existat o rivalitate între el si loan Botezatorul frizeaza . prin ea.Dar asa cum ne-a demonstrat Giulgiul din Torino. Oricît de incitante ar fi. undeva într-un colt al mintii. asemenea planuri nu mai sînt azi necesare pentru ca Biserica sa se simta amenintata — si. probabil. chiar si osuarele recent descoperite în Ierusalim. iar concepte precum lisus Hristos. ele nu sînt pure inventii ale unor scriitori de science-fiction sau ale ateilor de clarati. blasfemia. stim ca aceste obiecte — chiar daca exista în realitate — sînt doar niste simboluri. ca oricarui alt preot isian.

Am fost surprinsi mai cu seama sa descoper im ca existau deja numeroase dovezi scolastice ce sugerau ca lisus nu a fost iudeu. Multi sînt cei care au contribuit la conturarea unei noi imagini a lui lisus si a miscarii sale. chiar si cei care au descoperit aceste dovezi ezita sa faca pasul logic si sa admita ca religia lui nu era cea iudaica. Batrîna noastra maica egipteana s-a stins în secolele în care viguroasa ei progenitura a aparut si s-a dezvoltat în lumea mediteraneana. o singura persoana a schitat Pasul logic la care ne refeream. prezentînd dovezi detaliate s1 bine documentate. Smit h sustine ca ideile. . m ai degra ba decît ca le-ar fi dedus din aluziile disparate si incerte prezente în Vechiul Testament. Dintre toti acesti critici si istorici. în timpul vietii ei de aproape doua mii de ani. am fost uimiti sa con statam masura în care cercetatorii au pus sub semnul întrebarii adevarul traditiei crestine. Mack ig nora materialul gnostic din Evanghelii. The Foreigner. Iar prima recunoastere a elementelor pagîne din viata si activitatea l ui lisus dateaza de mai bine de un secol. paterna.."9 Si cu toate ca argumenteaza în mod stralucit originile egiptene ale crestinismului. Pentru ea. Cînd am început sa studiem acest subiect.concluzii ale unor reputati specialisti. în cartea sa Jesus the Magician. ca un ecou îndepartat al originilor egiptene ale iudaismului. Desmond Stewa rt demonstreaza în chip stralucit ca activitatea lui a fost influen tata de misterele egiptene.. deoarece traditia care spune ca lisus era evreu ce este atît de a dînc înra dacin ata.. Si desi sustine ca lisus nu era de religie iudaica. convingerile si practicile lui lisus erau de .. (dar) nici pîna în aceasta zi nu i s-a spus nimic despre iden titatea raposatei sale maici. au fost totusi dureri reale ale «mamei» crestinismului . ci un reprezentant a l religie1 egiptene. Chiar si profesorul Karl W. El considera ca influenta Egiptului s-a exercitat în mod indirect. ce au conturat o versiune aproape de nerecunoscut a vietii lui lisus. Luckert scrie: „Aceste chinuri ale nasterii (crestinismului). Dar daca lisus s-a bazat în propovâduirea sa pe materiale extrase din misterele egiptene. profesorul Burton L. este de crezut totusi ca a avut o experienta personala a acestora . unii dintre ei crestini credinc iosi.. în lucrarea sa. dar nici el nu considera ca aceasta conexiu ne ar sugera altceva decît o deviere de la esenta iudaismului. pe motiv ca a fost adaugat mai tîrziu — o supozitie nesustinuta deocamdata de nici o dovada concreta. aceasta fiica crestina a Mamei Egipt si-a cunoscut destul de bine traditia iudaica. durerile facerii au fost chinurile mortii. nici Luckert nu remarca esentialul.muribunda religie a Egiptului antic.. Si totusi.

prin negarea originilor sale egiptene. ea a denaturat mesajul „crestin" original. Osiris. De exemplu. Fiindca zeii pe care lisus însusi îi venerau formau parteneriat sexual. iar Isis era fera consecintele area sexuala nu manifestarile femeilor. Ignorata de numerosi cercetatori în domeniul biblic. cu toate acestea. a cesti „eretici" ne-a u oferit totoda ta o serie vasta de indicii cu privire la radacinile crestinismului. în care Isis era întotdeauna echilibrata de partenerul ei. fiind renumiti mai degra ba pe ntru spiritualitatea lor. lucrarea lui Smith a primit totusi o aprobare timida din partea altora. încît nu pot fi discutate în lucrarea de fata. ea a provocat suferinta nu doar la nivel individual. iar sexualitatea constituia un motiv de celebra re si emulatie în rîndul credinciosilor. în principiu cel putin. desi înca di mai su renegari discrimin al este un fenomen limitat la sale directe sînt în mare societatea occidentala. Biserica a respins totodata — adesea cu o virulenta aparte — întregul concept al sexului ca sacrament. si invers. acest concept promova respectul acordat deopotriva barbatilor si ntîi. ci a facilitat o seri e nesfîrsita de nedreptati împotriva femeilor sj a copiilor.10 Dar o piniile specialistilor nu sînt unice în acest context. implicatiile asupra culturii occidentale sînt atît de ample si de profunde. De asemenea. bazîndu-si aceasta afirmatie pe materiale preluate din anumite texte magice egiptene. multe dintre ele ignorate în mod voit de autoritati. într-adevâr. egiptenii nu rau cunoscuti ca un popor licentios. renegîndu-si radacinile egiptene. Interesant este faptul ca ideile lor sînt sustinute astazi de cercetatorii Noului Testament. Omenirea idealului egiptean.natura egipteana. Consecintele atitudinii pe care Biserica a a doptat-o fata de iubirea carnala au fost. numeroase grupari au nutrit în secret credinta în originea egipteana — din punct de vedere spiritual — a lui lisus si a altora din jurul lui. „Instalînd" un Fiu al lui Dumnezeu celibatar în fruntea unui veritabil patriarhat misogin. caci Osiris era reprezen tativ pentru toti cei ilustrativa acestei pentru a toate femeile. dupa cum aln vazut. Daca religia crestina este. parte rezultatul direct învataturilor Bisericii cu privire la locul cuvenit femeilor. Faptul ca Biserica si-a renegat propriile radacini a avut si alte un e . în decursul secolelor . un vlastar al celei egiptene si nu misiunea sacra a Fiului lui Dumnezeu — sau chiar o deviatie radicala a iudaismului —. teribile. Biserica a pierdut notiunea fundamentala a egalitatii arhetipale dintre cele doua sex e.

Din zelul sau de a se impune ca unica religie pe Pamînt. Mama si Prunc are darul de a °feri un reconfortant sentiment de încredere si siguranta. pe parcursul acestei investigatii. decît pe imaginea unui lehova inflexibil si razbunator. Cultura occidentala în ansamblul sau este considerata iudeocrestina. pe masura ce noi însine le-am descoperit si am vazut imaginea generala conturîndu-se din masa d e informatii si de — trebuie s-o spunem — dezinformari. Temple distruse. Fara îndoiala ca o religie axata pe treimea Tata. (Cealalta acuzatie majora la adresa evreilor — ca 1-au ucis pe lisus — a fost de mult timp recunoscuta ca falsa. ci si o renegare a principiilor susti nute de fondatorul sau.11 Dar daca noi avem dreptate si Ii sus însusi a fost pâgîn. oameni torturati si ucisi din Islanda pîna în America de Sud si din Irlanda în Egipt — toate în numele lui lisus Hristos. Am identificat.) Ostilitatea Bisericii si-a mai gasit o tinta în decursul anilor. expunînd datele pas cu pas. Timp de secole. a venit de mult vremea pentru a repara gra va nedreptate ce li s-a facut Botezatorului si Mariei Magdalena. al alchimiei sexuale si al secretelor care învaluie persoana lui loan Botezato rul. o continuitate a credintelor „eretice" în Europa . deoarece si asta zi adeptii pagînismu-lui mai sînt atacati de crestini.acel filon al venerarii zeitei. Desigur. dar daca noi avem dreptate si trebuie s-o numim mai degraba egipteano-crestina? Desigur. din credinta ca iudaismul si crestinismul se aflau într-un fel de competitie. atunci ororile comise împotriva evreilor nu mai au nici maca r aceasta palida justifica re. ci . Aceasta problema este înca relevanta. iar Biserica nu. am vrea în schimb sa se înteleaga ca omenirea are acum nevoie nu de secrete ascunse si de razboaie sfinte. Am prezentat în aceste pagini o pledoa rie în numele lor. crestinismul s-a razboi t întotdeauna cu popoarele pâgîne