Lynn Picknett & Clive Prince, MISTERUL TEMPLIERILOR Pastratorii secreti ai adevaratei identitati a lui lisus Hristos Pentru aceia

pe care îi iubim cel mai mult, în timp si dincolo de el... Multumiri Aparitia acestei carti nu ar fi fost posibila fara ajutorul si sustinerea unui mare numar de persoane, dar, tinînd seama de c aracterul controversat al concluziilor noastre, trebuie sa sublinie m ca majoritatea celor de mai jos nu ne împartasesc în mod obligatori u opiniile. Dorim sa ne exprimam multumirea fata de: Keith Prince, pentru cercetarile sale meticuloase, atît pe teren, cît si în biblioteci, pentru ideile sale originale si adesea neortodoxe asupra subiectului si pentru ca si-a riscat, efectiv, viata în numele acestui proiect. Craig Oakley, pentru sustinerea sa hotarîta, pentru entuziasmul si ajutorul acordat. Filip Coppens, fiindca ne-a oferit un bogat material documentar, nepretuit. Lavinia Trevor, agentul nostru literar, pentru ca a netezit calea si a facilitat concretizarea acestui proiect. Jim Cochrane, editorul nostru de la Bantam Press, pentru comentariile sale informate si constructive. Multumim, de asemenea, colegilor sai, Kate Melhuish, Sheila Corr si Martin Macrae. Lucien Morgan, fiindca ne-a sugerat subiectul acestei carti. Materialul din capitolele opt si noua, referitor la Rennes-leChâteau, îsi datoreaza existenta informatiilor si sugestiilor primite de la numeroase persoane: În Marea Britanie, membrii Grupului Rennes-le-Château Research, îndeosebi John si Joy Miliar, Gay Roberts, Howard Bark-way, Jonothon Boulter, Marke Pawson si Guy Palton, îi sîntem îndatorati lui Guy deopotriva pentru ajutorul oferit în documentarea cu privire la cavalerii templieri. În Franta, Alain Feral, Sonia Moreu, Antoine si Claire Captier, Jean-Luc si Louise Robin, Celia Brooke, Marcel Captier si Eliza-beth van Buren. (De asemenea, Monique si Michel Marrot de la localul La Pomme Bleue, Rennes-le-Château, pentru dejunurile delicioase.) Dorim sa ne exprimam, de asemenea, recunostinta fata de regretatul Jos Bertaulet, pentru studiile sale privind Notre-Dame de Marceille. Multumim vaduvei sale, Suzanne, si fiilor Christian si Diederick pentru ospitalitatea lor. John Stephenson si Anita Forsythe, fiindca ne-au ajutat la Fer-ran, ne-au însufletit calatoriile în Languedoc si ne-au împartasit

din

cunostintele lor. Le multumim, de asemenea, pentru ospitalitatea si disponibilitatea de care au dat dovada. Peter Humber, pentru ca ne-a pus la dispozitie casa în timpul primei noastre calatorii de documentare în Languedoc si pentru atitudinea lui cît se poate de calma fata de starea în care m adus-o; multumim, de asemenea, satenilor din Ferran si Departamentului de

a

Pompieri din Montreal fiin dca ne-au venit în ajutor în acea zi de 17 ianuarie 1995. Sîntem recunoscatori deopotriva pentru existenta Cafe Fou din Boundary Road, care a parut a fi destinata sa ne se rveasca drept refugiu. Robert Howells, pentru ca ne-a împartasit cu generozitate rezultatele complexelor sale cercetari în domeniul misterelor din Franta. Niven Sinclair, pentru generozitatea sa si pentru detaliile fascinante cu privire la Capela Rosslyn si la cavalerii templieri. Jane Lyle, pentru ca ne-a împartasit bogatele ei cunostinte despre sexualitatea sacra si pentru încurajarile, optimismul si sprijinul ei practic. Steve Wilson, pentru ajutorul oferit în privinta mandeenilor si pentru prezentarea de la Talking Stick, precum si pentru memorabila si interesanta calatorie cu trenul împreuna. Karine Esparseil Lopez, pentru ajutorul oferit la traducerile di n limba franceza, pentru sustinerea si prietenia de care a dat dovada. Le multumim, de asemenea, urmatorilor, pentru informatiile pretioase oferite ori pentru sprijinul si încurajarile lor: Nicole Dawe si Charles Bywaters si fiicele lor, Laura Dawe, respectiv Kathryn si Jennifer Bywaters; Trevor Poots; Andy Collins; Dominiq ue Hyde; Lionel Beer si grupul TEMS: Steve Moore de la portean Times; Bob si Veronica Cowley de la RILKO; Georges Keiss; Yuri Stoianov; B enoist Riviere; Henri Buthion; Jean-Pierre Aptei; Andre Galaup; Louis Va zart; Gino Sandri; Manfred Cassirer; Alun Harris; John Spencer; Steve Pear; Olivia Robertson de laFel-lowship of Isis; Caroline Wise; Gareth Medway; Tony Pritchett; Mick si Lorraine Jones; Mark Bennett; Dave Srni th si Natalie Hac; Loren McLaughlin; David N. Corona; dr. Richard Wisernan; Sylvia Patton; Barry si Fiona Johnstone; Sarah Litvinoff; Vida A damoli; Helen Scott; Michele Kaczynski; Mary Saxe-Falstein; Sally „Morgana" Morgan; Will Fowler; Sheila si Eric Taylor; Samuel Lopez, James Dew; Nic Davis; Lisa Bailey; David Bell; I-N. Multumim, de asemenea, personalului de la British Library Reading Rooms si Westminster Reference Library. Multumim deopotriva serviciilor medicale de urgenta din Limoux si Carcassonne, pentru salvarea lui Keith Prince — si prietenului nostru anonim care a telefonat dupa ajutor de la Notre-Dame de Marceille. Leonardo da Vinci a fost cel care a in itiat cerceta rile concretizate mai tîrziu în scrierea acestei carti. De fapt, documentarea noastra cu privire la acest fascinant, însa eluziv, geniu renascentist si la rolul sau în falsificarea Giulgiului din Torino s-a tra nsformat treptat într-o mult mai vasta analiza a „ereziilor" secrete care au constituit motorul tuturor actiunilor sale. Trebuia sa descoperim în ce a fost Leonardo implicat, ce stia si ce convingeri avea, de ce a folosit anumite coduri si simboluri în operele pe care le-a lasat posteritatii. De aceea — cu toate ca sîntem constienti de inerentele dezavantaje — lui Leonardo trebuie sa-i multumim pentru descoperirile care au dus la scrierea acestei carti. La început ni s-a parut ciudat sa ne afundam în lumea complexa si adesea întunecata a societatilor secrete si a credintelor hetero-doxe. La urma urmei, este aproape unanim accepta t faptul ca Leona rdo da

Vinci a fost un a teu si un rationa list; noi însa am descoperit cu totul altceva, în foarte scurt timp am avansat si ne-am pomenit în fata unei serii de implicatii extrem de tulburatoare. Ceea ce începuse ca un modest studiu al unor culte interesante, însa nicidecum extraordina re, a devenit o veritabila cercetare a radacinilor si a credintelo r crestinismului însusi. Am facut astfel o ca latorie în timp si spatiu: întîi din epoca lu i Leonardo pîn a în ziua de azi si dupa aceea îna poi, dincolo de Renastere si Evul Mediu, pînâ în Palestina secolului I, pe funda l ul cuvintelor si al faptelor celor trei protagonisti ai cartii de fata : loan Botezatorul, Maria Magdalena si lisus. Pe parcurs ne-a m oprit de multe ori pentru a studia cu obiectivitate numeroase grupari si organiza tii secrete: francmasonii, cavalerii templieri, catarii, Prioria din Sion, esenienii si cultul închinat zeilor Isis si Osiris. Desigur, aceste subiecte au mai fost abordate în diverse carti recent publicate, printre ca re mentionam TheHolyBlood and the Hol y Grail („Sîngele Sfînt si Sfîntul Graal") de Michael Baigent, Richard Leigh si Henry Lincoln - o bogata sursa de inspiratie pentru noi —, The Sign and the Seal („Semnul si pecetea") de Graham Han cock, The Temple and the Lodge („Templul si Loja") de Baigent si Leigh si, cea ma i recenta, The Hiram Key („Cheia lui Hiram") de Christopher Knight si Robert Lomas. Ne exprimam profunda recunostinta fata de toti acesti scriitori, pe ntru lamurirea unor aspecte confuze ale cercetarilor noastre, însa consideram ca nici unul dintre ei nu a gasit cheia catre miezul acestor mistere. Acest lucru nu este însa surprinzator, întreaga noastra cultura se bazeaza pe anumite supozitii despre trecut — îndeosebi despre crestinism, despre caracterul si aspira tiile fondatorului sau. Da r daca ac este supozitii sînt eronate, atunci concluziile la care am ajuns pe baza lor sînt undeva departe de adevar sau, cel putin, prezinta o imagine distorsionata a realitatii. La început, cînd am constientizat concluziile tulburatoare ce reies din aceasta carte, ne-am spus ca trebuie sa fi gresit undeva. Dar apoi am ajuns într-un punct în care am fost nevoiti sa luam o decizie: ne continuam investigatiile si dam publicitatii acele concluzii sau uitam pur si simplu ca am facut niste descoperiri uluitoare? Am hotarît sa mergem înainte; la urma urmei, cartea de fata pare a decurge firesc din cele citate anterior, ca si cum vremea ei ar fi sosit. Identificînd credintele asumate de mii de „eretici" în decursul secolelor, am remarcat conturarea unei imagini extrem de coerent e. Traditiile unui mare numar de grupari aparent fara legatura între ele au la baza principii tainice similare sau chiar identice. La început am crezut ca toate aceste organizatii si-au asumat un statut secret fiindca asa era obiceiul vremii sau din pura afectare, dar acum întelegem necesitatea de a se feri de ochii autoritatilor si îndeosebi de cei ai Bisericii, întrebare

acheie nu e însa ce anume credeau aceste grupari, ci daca la baza convingerilor nutrite de ele se afla ceva concret, ceva veridic. Iar daca raspunsul este afirmativ, daca societatile secrete considerate eretice au detinut cu adevarat cheia catre esenta crestinismului, atunci ne af la m în fa ta unui scenariu revolutionar. Cartea de fata este rezultatul celor opt ani de cauta ri si explorari într-un „tinut" în ma re parte necun oscut, cartogra fiat de cei dinaintea noastra , dar înca nestrabatut. LYNN PICKNETT CLIVE PRINCE St John's Wood, Londra 22 iulie 1996 PAR TEA ÎN TÎI ITELE EREZIEI CAPITOLUL l Codul secret al lui Leonardo da Vinci Este una dintre cele mai cunoscute opere de arta ale lumii. Fresca Cina cea de taina a lui Leonardo da Vinci este singurul element care s-a pastrat din biserica originala Santa Maria delle Gra-zie din Milano, fiind realizata pe unicul zid ramas în picioare dupa ce bombardamentul aliat a distrus locasul de cult, în Al Doilea Razboi Mondial. Desi multi alti artisti renumiti, precum Ghirlandaio si Nicolas Poussin — pentru a nu mai aminti de Salvador Dali —, au daruit lumii versiuni proprii ale acestei scene biblice, Leonardo da Vinci este cel care, pentru un motiv oarec are, a stîrnit cele mai multe dezbateri si controverse. Reprezentari ale U ltimei Cine pot fi vazute pretutindeni, cuprinzînd întregul spectru al gusturilor artistice, de la sublim pînâ la ridicol. Unele ne sînt a tît de familiare, încît n ici nu le mai analizam cu adevarat si, cu toate ca se deschid privirilor oricui, invitînd la un studiu detaliat, în esenta, la cel mai profund nivel, ramîn aidoma unor cart i închise. Asa s-a întîmplat cu Cina cea de taina a lui Leonardo si, în mod aproape incredibil, cu majorita tea operelor sale. Or, exact aceste lucrari ale lui Leonardo da Vinci — acel gen iu frâmîntat al Italiei renascentiste — au fost cele care ne-au deschis drumul catre o serie de descoperiri cu implicatii atît de cutremuratoare, încît la prima vedere par imposibile. Este de necrezut ca generatii întreg i de savanti si specialisti nu au observat ceea ce noua ni se pare evident — si la fel de necrezut ca asemenea informatii explozive au zacut ascunse atîta vreme, asteptînd rabdatoare sa fie descoperite de niste scriitori care nu au decît o vaga tangenta cu domeniul studiilor istorice si religioase. Astfel, pentru a ne începe relatarea cum se cuvine, trebuie sa ne întoarcem la Cina cea de taina a lui Leonardo si s-o privim dintr-o

de

perspectiva noua, însa de data aceasta nu o vom analiza în context artistic si istoric; acum este momentul pentru a o vedea asa cum ar perc epe-o cineva care nu a mai privit-o niciodata, ridicîndu-ne de pe ochi valul oricaror idei preconcepute. Figura centrala este, desigur, cea a lui lisus, pe care Leonardo îl numeste „Mîntuitorul" în notitele ca re însotesc lucrarea. (Totusi, cititorul este rugat sa nu traga de aici concluziile evidente, însa pripite.) lisus priveste contemplativ în jos si usor spre stînga, cu mîinile întinse pe masa în fata lui, ca si cum i-ar oferi un dar privitorului. Dat fiind ca aceasta este cina la care, conform Noului Testament, lisus a initiat împarta sania cu pîin e si vin , îndemnîndu-si ucenicii sa le considere „carnea" si „sîngele" sau, ne-am astepta sa vedem pe masa, în fata lui, între palmele întinse, o cupa sau un pahar cu vin. La urma urmei, crestinii considera ca imediat dupa aceasta masa au urmat patimile din Gradina Ghetsi-mani, cînd lisus s-a rugat fierbinte: „Treaca de la Mine paharul acesta" — o alta aluzie la simbolistica sînge/vin —, si apoi rastignirea, cînd sîngele sau sfînt a fost varsat pentru a mîntui întreaga omenire. Si totusi, nici o cupa cu vin nu se afla în fata lui lisus (iar pe toata masa exista doar o cantitate simbolica). Este oare posibil ca mîinile sale întinse sa fie — dupa cum considera artistii — doar un gest fara semnificatie? Tinînd seama de lipsa vinului, poate nu este întîmplator nici faptul ca, din toata pîinea de pe masa, foarte putina este frînta. Dat fiind ca lisus însusi a pus semnul egal între pîine si trupul sau ce urmeaza a se frînge în supremul sacrificiu, putem banui oare ca Leonardo încearca sa transmita astfel un mesaj subtil cu privire la adevarata natur a a suferintei lui lisus? Acesta este însa doar vîrful aisbergului reprezentat de imaginea prea putin ortodoxa1 redata de fresca lui da Vinci, în conformitate c u litera Bibliei, tînârul loan — supranumit „cel Preaiubit" — este personajul care, la Cina cea de taina, se afla cel mai aproape de lisus, rezemîndu-se „de sînul Lui", Si totusi, în fresca lui Leonardo, acest personaj are o cu totul alta atitudine, înclinîndu-se în partea opusa, cît mai depa rte de Mîntuitor, a vînd capul plecat usor spre drea pta, într-un gest aproape cochet. Chiar si în privin ta a cestui unic persona j lucrurile sîn t ma i complicate; n u ne-am mira deloc daca un spectator nefamilia rizat cu scena biblica ar avea a numite dubii vâ zîndu-1 pe acest Sfînt loan . Fiindca, desi se stie bine ca, pentru da Vinci, chintesenta fr umusetii ma sculine are o tusa de efe-minare, personajul de linga lisus este în mod cert o femeie. Totul în înfa tisa rea „lui" este uimitor de feminin. Oricît de stearsa si de deteriorata ar fi fresca, nu putem sa nu observam mîinile mici si delicate, trasaturile fine, pieptul evident feminin si col ierul de aur de la gît. În plus, vesmintele acestei femei — fiindca o femeie este, în mod sigur — au darul de a-i reliefa prezenta într-un mod neasteptat: sînt imaginea în oglinda a hainelor Mîntuitorului. El poarta o roba albastra si mantie rosie, iar la ea roba este rosie si mantia albastra, cr oiala si stilul fiind însa similare. Nici un alt personaj de la masa nu mai poarta vesminte care le reflecta în acest mod pe cele ale lui lisus. Dar, pe de alta

parte, nici un alt personaj de la masa nu este de sex feminin. Un element central al compozitiei este forma pe care, împreuna, lisus si aceasta femeie o alcatuiesc: un „M" urias, la rg, ca si cum trupurile celor doi s-ar atinge în zona soldurilor, pentru a se departa apoi unul de celala lt. Din cîte stim noi, nici un specialist nu s-a ref erit la acest personaj numindu-1 altfel decît „Sfîntul loan" si nimanui nu i-a atras atentia pîna acum acel „M" urias. Asa cum am descoperit în cercetarile noastre, Leonardo da Vinci era un psiholog excelent, pe car e adesea îl amuza sa picteze imagini evident neorto-doxe ca raspuns la comenzi cît se poate de serioase, avînd cara cter pur religios, stiind ca oamen ii vad, de obicei, ceea ce se asteapta sa va da si, în con secinta, pot privi cu evlavie chiar si cea mai crasa erezie. Daca ti se cere sa pictezi o scena crestina standard si ceea ce prezinti publicului are acea sta aparenta, nimeni nu-i va sesiza simbolismul subtil. Si totusi, Leonardo a sperat, probabil, ca spectatorii care-i împartasesc ideile neobisnuit e cu privire la Noul Testament îi vor recunoaste mesajul si ca undeva, cîndva, un observator obiectiv va remarca acea prezenta femin ina misterioasa, marcata de litera "M" si îsi va pune o serie de întrebari. C ine este aceasta „M" si de ce este a tît de importanta? De ce si-ar fi riscat Leonardo da Vinci reputatia — si chiar viata — pentru a o include într-o scena crestina Prin excelenta? Oricine ar fi ea însa, soarta nu pare a-i fi favorabila, deoarece o mînâ apare în dreptul gîtului ei gratios plecat, în ceea ce pare a fi un gest de amenintare. Si Mîntuitorul, pe de alta parte, este vizat de o mîna cu indexul ridicat, înfipta parca în fata lui cu evidenta vehementa. Atît lisus, cît si „M" par a ignora gesturile amenintatoare, fiecare pierdut în propria sa reverie, ambii la fel de senini si de detasati. Dar impresia lasata este aceea a unor simboluri secrete, folosite nu numai pentru a le sugera celor doua personaje centrale ca destinele lor urmeaza cai diferite, ci si pentru a-i indica (sau poate reaminti) spectatorului o informatie a carei dezvaluire publica ar putea fi periculoasa, încearca oare Leonardo sa transmita prin intermediul acestei fresce o convingere personala pe care ar fi fost de-a dreptul nebunesc s-o împartaseasca unui public mai larg, într-un mod mai explicit? Ar fi totusi posibil ca aceasta conv ingere sa poarte un mesaj destinat nu doar apropiatilor sai, ci si unui public mult mai numeros — poate chiar noua, astazi? Sa analizam mai departe aceasta uluitoare opera de arta. în partea dreapta a frescei, un barbat înalt, cu barba, se apleaca foarte mult pentru a vorbi cu ultimul ucenic de la masa. Prin acest gest, se întoa rce complet

pentru ei. iar cercetarile noastre ulterioare au demonstrat lipsa de fundamen t a i deii conform careia artistul ar fi fost cu adevarat credincios. Si totusi. Oricît ne-am stradui.cu spatele spre Mîntuitor. Discrepanta ilustrata aici nu este cîtusi de putin necunoscuta materialistilor si rationalistilor actuali. ale carui lucrari religioase reflecta profunzimea credintei sale. nici ei nu au reusit sa sesizeze adevarul care. O mînâ stranie îndreapta un pumnal asupra pîntecelui unui ucenic aflat la o persoana distant a de „M". nimic n-ar putea parea mai evident — s i mai bizar. iar da Vinci este renumit pentru frecventele duble înte lesuri vizuale din lucrarile sale. la polul opus fata de crestinismul ortodox. trebuie s-o subliniem. Ca în cazul Sfîntului loan care este. aceasta se afla. Mai uimitor însa în privinta mîinii fara trup este un alt fapt: în toate cercetarile noastre cu privire la Leonardo da Vinci. sare în ochi. Nici un element dintre cele reprezentate de pictorii renascentisti pe pînza nu era ales la întîmplare sau din pure ra tiuni estetice. de ce s-a pictat Leonardo pe sine cu spatele spre lisus? Si ciudateniile nu se sfîrsesc aici. Am auzit adesea spunîndu-se ca Leonardo da Vinci era un crestin pios. Leonardo a fost primul om de stiinta veritabil. (Preocuparea lui de a alege cel m ai potrivit model pen tru fiecare ucenic este ilustrata de o aluzie pe ca re ar fi facuto el însusi: aceea ca. efectiv. fiind în sasi antiteza misticului sau a ocultistului. cel putin una dintre ele ascunde o simbolistica extrem de neobisnuita din perspectiva ortodoxiei crestine. ochiul si mintea privitorului o trec pur si simplu cu vederea. femeie. A picta Cina . am întîlnit doar vreo doua referiri la ea si ambele dovedesc o stranie retinere în a observa ceva ciudat. tocmai fiindca este atît de iesita din comun. nu putem crede ca mînâ respectiva apartine unuia dintre personajele de la masa. fiindca i-ar fi imposibil din punct de vedere fizic cuiva sa se rasuceasca astfel încît sa aduca pumnalul în pozitia aceea. Din cîte am vazut noi pîna acum. Specialistii sînt de acord ca modelul folosit de Leonardo pentru a-1 reda pe acest ucenic — Sfîntul Tadeus sau Sfîntul Iuda — a fost el însusi. o personalitate deloc atrasa de superstitii si de religie. Indiferent care ar fi sensul simbolisticii sale heterodoxe. de fapt. Si totusi. pentru figura lui Iuda. o data ce ai remarcat-o. Elem entele ciudate prezente într-una dintre operele sale par a sugera faptu l ca Leonardo a încercat sa atraga atentia asupra unui alt înteles al cunoscutei scene biblice. asupra unor convingeri care transcend sensul unanim acceptat al imaginii redate în secolul al XV-lea de fres ca din Milano. ar fi pozat chiar enervan tul staret al manastirii Santa Maria!) Si atunci.

însa unele ce difera considerabil de ortodoxia crestina. mersul pe bicicleta nu apare în vreo . da Vinci nu era un geniu de duzina — daca ne putem exprima astfel. însa dragostea lui se râsfrîngea rareori asupra speciei umane: diseca un cadavru dupa altul si urma rea executiile cu ochiul rece al unui fiziolog. în primul rînd. în prezent. vehiculul imaginat de da Vinci avea rotile de marime egala si era prevazut cu lant de transmisie. La urma urmelor. irelevante. în plus. încît unii 1-au „suspectat" ca ar fi avut stranii viziuni ale viitorului. Data fiind aceasta personalitate complexa. Schitele sale pentru bicicleta.2 Spre deosebire însa de stîngacele încercari si prototipuri ale bici-clului victorian. dar în acelasi timp putea fi sarea si piperul unei petreceri. era un gînditor profund. aceleasi obsesii eretice. dispretuia ghicitorii.cea de taina fara o cantitate semnificativa de vin pe masa este ca si cum ai imortaliza momentul culminant al unei ceremonii de încoronare fara a desena coroana: ori ai ratat complet esenta. au iesit la lumina abia la sfîrsitul anilor 1960. dar „cotiza" în mod regulat la conturile astrologilor. un maestru al saradelor. Ceea ce transpare însa din Cina cea de taina si din multe alte lucrari ale lui da Vinci este codul sau secret. iar continente înca nedescoperite în zilele lui Leonardo pot comunica între ele în rastimp de secunde'? Întrebarea de mai sus are doua raspunsuri. neîntrecut în conceperea farselor. ce încearca sa-i minimalizeze realizarile. sa-i picteze Sfîntului Petru un nas rosu ca de clovn. dar este greu de crezut ca cineva ar fi visat vreodata sa dea din pedale pe drumuri pline de hîrtoape. Toata lumea stie ca el a proiectat masini zburatoare si tancuri de asalt primitive. De asemenea. era un vegetarian convins si un iubitor de animale. Ce-ar mai putea aduce nou un inventato r singuratic. exista o tendinta moderna. pe vremea lui c hiar si tiparul era o noutate. fapt care indica fara dubii ca artistul nu era doar un simplu ateu care încerca sa cîstige o pîine. ar fi poate de asteptat ca ideile sale asupra religiei si filozofiei sa se abata de la curentul obisnuit. din vremuri de mult apuse. printr-o simbolistica atent aplicata si consecventa. Din acest motiv — si numai din acesta — am putea fi tentati sa-i consideram convingerile eretice ca fiind. spre deosebire de zbor. Leonardo s-ar fi limitat. daca ar fi fost asa. ati putea spune ca ideile bizare ale lui Leonardo era u ideile lui bizare si atît. de exemplu. de pilda. Chiar mai fascinanta decît schita în sine este întrebarea care îti vine în minte automat: ce motiv ar fi avut Leonardo pentru a inventa o bicicleta? Omul a nazuit întotdeauna sa poata zbura aidoma pasarilor. un cod despre care noi credem ca are o relevanta aparte pentru lumea actuala. pictorul iese în evidenta ca un eretic în toata puterea cuvîntului — o persoana care manifesta convingeri religioase. unei lumi în care Inter netul constituie o sursa inepuizabila de informatii. ori încerci sa comunici o cu totul alta esenta. aceste elemente si simboluri neasteptate nu pot fi doar replica ironica adresata de un sceptic celor care i-au cerut o astfel de lucrare. Desigur. mentinîndu-se într-un echilibru precar pe doua roti (si. Desi talentele si neobisnuitele capacitati ale lui Leonardo sînt unanim recunoscute. aroganta. însa unele dintre inventiile sale erau atît de iesite din comun pentru vremea în care a trait. Era un tip singuratic. si alte lucrari ale lui Leonardo reflecta. Astfel. ciudateniile unui om renumit pentru seria nesfîrsita de paradoxuri.

Chiar daca geniul sau a fost si mai stralucit decît îl recunos c cartile de istorie. nu putem sa nu ne întrebam ce cunostinte detinea. tratata cu substante disponibile în . în 1988. în orice caz. astfel încît sa marcheze lumea atît de profund chiar si la cinci secole dupa moartea sa. împreuna cu Keith Prince. dar negativul fotografic ofera detalii vizuale remarcabile . o pînza prelucrata chimic. noi am descoperit ca imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie fiindca exact asta este. Giulgiul din Torino se comporta — asa cum o recunoaste întreaga literatura de specialitate. efectul de negativ a fost considerat de „giulgisti" (cei care cred ca este cu adevarat lintoliul lui lisus) o dovada a caracteristicilor miraculoase ale amprentei. în plus. Artefactul prezinta un ciudat „efect de negativ". reproducînd astfel pentru prima data caracteristicile pîna acum inexplicabile ale acestei pînze. despre care s-a crezut ca poarta imaginea miraculos imortalizata a lui lisus în clipa mortii. am reconstruit ceea ce noi credem a fi tehnica originala. Dar nu filozofia (declara ta sau nu) ori arta lui da Vinci a fost ce a care ne-a atras atentia asupra lui. ci una dintre realizarile sale cu adevarat paradoxale — extrem de cunoscuta si în acelasi timp cel mai putin descifrata. printre alte dispozitive futuriste. Oricît de incredibil ar parea. am descoperit ca Leonardo a fost cel care a „creat" Giulgiul din Torino. cel care a creat aceasta „relicva" nu putea fi decît un geniu. arata ca o urma vaga de arsura cînd e privit cu ochiul liber. Desigur. testarea cu izotopi de carbon le-a dovedit tuturor — cu exceptia cîtorva fanatici — ca giulgiul dateaza de la sfîrsitul Evului Mediu sau din primii ani ai Renasterii. însa la fel de adevarat este faptul ca unele idei au un caracter universal si etern si ca adevarul — daca poate fi aflat si definit — nu se erodeaza o data cu trecerea veacurilor. am reusit acest lucru folosind un echipament extrem de simplu. Asa cum am relatat în detaliu în ultima noastra carte3 . la urma urmei. Acest lucru nu a diminuat însa cîtusi de putin caracterul de exceptie al obiectului si nu a oferit raspuns la problema care noua ni s-a parut a fi cea mai s tringenta: identitatea „fa rsorului" fiindca.4 Si. Am utilizat o camera improvizata.Hr. atît cea favorabila autenticitatii sale.fabula clasica). Fiindca nici o pictura sau gravura cunoscuta nu se comporta în ac est mod. ar fi de asteptat sa aiba o relevanta mai redus a pentru epoca noastra decît au avut-o inventiile lui da Vinci. Giulgiul din Torino este o fotografie. în ciuda a firmatiilor raspicate ale „giulgistilor" ca asa ceva este imposibil. am putea argumenta ca învataturile unui rabin din secolul I d. cît si cea defavorabila — aidoma unei fotografii. Leonardo a prevazut si inventarea telefonului. cu alte cuvinte.

Altfel spus. nevazut. în aparenta. cu toate ca a pacalit milioane de oameni. oameni cu capul pe umeri se vor converti la catolicism doar vazîndu-i chipul întiparit pe bucata aceea de pînza? A prevazut el ca ideea occidentalilor cu privire la trasaturile lui lisus se va contura pornind de la imaginea de pe Giulgiul din Torino? Si-a dat oare seama ca milioane de oameni de pe întregul glob vor ajunge sa venereze chipul unui eretic homosexual din secolul al XV-lea în locul Dumnezeului lor preaiubit'? A stiut Leonardo da Vinci ca figura sa avea sa devina efectiv imaginea lui lisus Hristos? Dupa parerea noastra. Leonardo ia urmarit din umbra. cu o atentie deosebita pentru detaliu si chiar — am putea banui — cu o anumita doza de placere. asa cum cineva care nutreste macar o urma de respect fata de persoana lui lisus nu va îndrazni sâ-i înlocuiasca imaginea cu a sa. giulgiul va fi venerat de numerosi pelerini chiar de la bun început. consideram ca nu e doar un fa ls gra tuit si ca Leon ardo a creat acea sta „relicva" pen tru a transmite un dublu mesaj: existenta unei tehnici novatoare si o convingere eretica cifrata. asa cum se poate vedea si în alte opere ale sale. farsa jucata omenirii. în mod cert si-a dat seama ca. în întreaga istorie. Dupa parerea noastra. Dar si-a închipuit el cîti crestini îi vor preaslavi imaginea în decursul secolelor? Si-a imaginat oare ca. De exempl u. giulgiul nu poate fi opera unui crestin evlavios. dezvaluirea publica a tehnicii fotografiei ar fi constituit — asa cum o vor demonstra evenimentele ulterioare7 — un risc enorm. si alta. Giulgiul din Torino poart a anumite simboluri ilustrative pentru ideile neobisnuite ale lui Leonardo. îi dispretuia. Nu ne îndoim însa ca Leonardo s-a amuzat copios vazînd cum prototipul sau este protejat chiar de clericii pe care el. În ciuda unor bizare afirmatii contrare. însa pentru noi nu e altceva decît o noua dovada a pasiunii florentinului de a detine controlul total. pentru crestini el constituie instrumentul prin care lumea va fi mîntuita. cum se închinau în fata lui. utilizînd cele mai sofisticate tehnologii .secolul al XV-lea. unul. Giulgiul din Torino este cea mai crunta. la baza gîtu lui se observa o clara linie de demarcatie. din pac ate. Trebuie sa ne reamintim ca acesta nu este un sînge obisnuit. desi nu-i apartine — asa cum s-a crezut — lui lisus. Fiindca. o înt orsatura providentiala într-o poveste si asa remarcabila. Dar. nu semana nici pe departe cu modelul original. de aceasta data chiar dincolo de mormînt. era chipul artistului florentin?6 —. în acea epoca de superstitii paranoice. si ma i reusita. opera unei minti geniale. la personajul al carui chip este imprimat pe giulgiu. pe lîngâ faptul ca e de esenta divina. care. Din cîte ne putem da seama cunoscîndu-i caracterul. Cînd imaginea este transformata întro harta cu izohipse. într-o zi. negativul fotografic al pînzei înfatiseaza trupul însîngerat al lui lisus. Subiectul fotografiei noastr e experimentale a fost un bust feminin din ghips. Giulgiul din Torino este o fotografie de cinci sute de ani a nimanui altuia decît Leonardo da Vinci. Desi fals. cel care falsifica acest sînge nu poate fi considerat în nici un caz credincios. de fapt. reprezentînd presupusa imagine a lui lisus — cine ar fi putut suspecta ca. Leonardo a facut si una. chipul de pe giulgiu este c el al „farsorului" însusi. si „doze" mari de lumina. Desigur ca acest lucru ar putea fi doar o coincidenta.

Obsesia în sine este bizara la un om despre care multi rationalisti moderni sustin ca nu avea nici o aplecare pentru religie. tînara din Cina cea de taina. subliniaza înca o data concluzia la care am ajuns noi. rastignit — una analizata în mod repet at de numerosi oameni de stiinta. probabil. de amintire sau poate ca amîndouâ la un loc. si va amintiti ca. Una este pur practica. linie ce pare a sugera ca Leonardo vrea sa atraga atentia asupra unei decapitari. pîna la partea de s us a pieptului. iar imaginea de pe giulgiu este o combinatie. iar fata este cea a lui Leonardo. Sfîntul. o referire directa la loan Botezatorul. pare sa contrazica simbolica lipsa de vin de pe masa Cinei celei de taina. Am mentionat deja mîna care pare a reteza gîtul delicat al misterioasei „M". astfel . locul în care cele doua imagini au fost unite. întunecata . unde contururile încep sa se zareasca din nou8. ca un gest de atentionare. dar.computerizate. Autorul falsului nu era însa cîtusi de putin neîndemînatic si i-ar fi fost în mod cert usor sa acopere sau sa stearga linia aceea de demarcatie.. Vom reveni la acest subiect mai tîrziu. la prima vedere. fiindca imaginea vazuta din fata este o combinatie: trupul îi apartine unei persoane crucificate. lisus nu a fost decapitat.. Este greu de înteles de ce un pictor pentru care personajele si traditiile crestine nu înseamna nimic ar fi dedicat atît de mult timp si energie unui sfînt anume. Dar daca Leonardo pur si simplu nu a vrut s-o elimine? Daca a lasat-o acolo în mod deliberat. daca ar fi sa judecam dupa omniprezenta sa în lucrarile artistului florentin. înfipta parca în fata lui. Din cîte stim noi. sîntem îndemnati sa luam în consideratie imaginile a doua personaje distincte. prin urmare. cel care a spus lumii: „iata Mielul lui Dumnezeu" ale carui sandale nu era vrednic sa i le dezlege. în aceeasi fresca. dotati cu cele mai moderne echipame nte. linia respectiva denota. întreaga lui viata pare . între care exista însa o relatie de un anumit tip. Dupa parerea noastra. de ce sa fie „s uprapus" un decapitat peste un crucificat? Asa cum vom vedea. Chiar si asa. Celalalt aspect pe care îl mentionam se refera la linia de demarcatie dintre cap si trunchi. indiciul capului taiat de pe Giulgiul din Torino nu e altceva decît o subliniere a simbolurilor întîlnite în multe dintre lucrarile lui da Vinci. pentru a sugera ceva celor care „au ochi sa vada"? Ce mesaj eretic ar putea purta Giulgiul din Torino. de fapt. lisus însusi este amenintat de o mîna cu indexul ridicat. exista doua explicatii posibile. se poate vedea ca linia marcheaza baza capului în fata. dupa parerea lui Leonardo. mîna cu aratatorul ridicat este. însa deocamdata subliniem doar ca raspunsul la aceste întrebari poate fi gasit daca vom privi ate nt doua aspecte principale ale imaginii. o importanta extrema. asa cum a facut-o Leonardo cu loan Botezatorul. chiar codificat? Desigur ca exista o limita a simbolurilor ce pot fi incluse în tr-o simpla imagine a unui corp gol. de fiecare data. dupa care urmeaza o zona lata. presupusul înainte-mergator al lui lisus. Primul se refera la volumul mare de sînge ce pare sa curga pe bratele lui Iisus — si care. În opera lui Leonardo da Vinci. avea.

dominata de a cest loan. asa cum am spus deja. oferindu-i daruri copilului. mîinile lor raschirate nu par ridicate spre ceruri într-un gest de veneratie. Magii îngenuncheaza. la fel ca în cazul Cinei celei de taina. dar daca le urmam directia privirilor. Florenta. în tabloul neterminat Adoratia magilor (început în 1481). si de aceasta data avem de-a face cu o pictura crestina doar l a nivel superficial. Dar. tradus în coincidentele care i-au marcat existenta. Majoritatea privitorilor îl trec usor cu vederea. care merita o analiza mai atenta. un cunoscut ocultist) îl înfatiseaza tot pe loan Botezatorul. la dispozitia stolurilor de porumbei. un personaj anonim schiteaza acest gest în apropierea unei movile de pamînt pe care creste un roscov. asemenea catedralei din Torino în care este gazduit giulgiul. sculptura se afla în baptisteriul din Florenta. iar gestul nu-i este caracteristic atît lui. al stâpînirii. a fost loan Botezatorul. cît si la unul sincronistic. magii care venereaza Sfînta Familie. Acel aratator ridicat — pe care îl vom numi în continuare „gestul lui loan" — apare si în celebra lucrare a lui Rafael. deasupra capetelorturistilor si. De fapt. modelul lui Rafael pentru Platon a fost chiar Leonardo da Vinci. are mereu aceeasi semnificatie. alaturi de MonaLisa. iar în aceasta pictura artistul i-1 refuza micului lisus. dar în a cele circumstante aluzia sa nu este atît de misterioasa pe cît ne-am put ea astepta. dar numai doua dintre cele trei mentionate în Biblie: smirna si tamîie. ci lasa mai degraba impresia ca se îndreapta ca niste gheare de cosmar asupra cuplului divin. de asemenea. întruchipari ale frumusetii si bunastarii. cît mai degrab a este profund semnificativ pentru el (si. probabil. în aparenta închinîndu-se deopotriva mamei si pruncului. în operele de arta. se afla sub patronajul sfîntului. chiar în încaperea în care si-a dat obstescul sfîrsit. aurul nu era doar un simbol al bogatiei. Ultimul sau tablou pe care. deoarece privirile le sînt în mod inevitabil atrase spre ceea ce se considera a fi punctul central al tabloului: dupa cum indica si titlul. ci par mai degraba a venera radacinile roscovului. lînga trunchiul caruia un ba rba t schiteaza „gestul lui loan". pentru Rafael si pentru altii din acelasi cerc). Scheletice. haide sa mai privim cîteva reprezentari ale sale în operele lui da Vinci. nici pe departe. 1-a pastrat aproape de sine. Acum. Acolo îl vedem pe venerabilul Platon schitînd acest gest. Scoala din Atena (1 509). Serafica si visatoarea Fecioar a cu pruncul lisus pe genunchi este reprezentata sub chipul unui perso naj tern. Apare într-o serie de picturi si. la intrare. ci si al regalitatii. Daca privim dincolo de Fecioara si de ma gi. observam imediat ca ei nu se uita la mama si la prunc. zarim un al doilea grup de adoratori. atît la un nivel constient. insipid. E aproape ca si cum loan Botezatorul 1-ar fi urmat pretutindeni. Daca vi se pare ca insistam prea mult asupra aratatorului ridicat. dar nu si aur. Magii îsi ofera darurile. din pacate. am mai spus-o. Iar roscovul. unica sculptura a lui da Vinci pastrata pînâ astazi (lucrata împreuna cu Giovani Francesco Rustici. Iubitul sau oras. Acestia au înfatisari mai sanatoase si mai normale. Personajele din fundal nu sînt. iar în fundal o multime de oameni se agita. În vremea lui Leonardo. este asociat în mod traditional cu .

Fecioara si Pruncul (1501). care priveste în sus cu un aer meditativ. lisus îl binecuvînteazâ pe varul sau. sa ne amintim ca. La urma urmei. Elisabeta . cu toate ca Fecioara pare asezata într-o pozitie extrem de incomoda. împreuna cu Sfînta Ana (mama Mariei). în Paris. Fecioara îl tine de parca tocmai 1-ar fi împins în fata pentru a-i da lui loan binecuvîntarea. în vreme ce Sfînta Ana fixeaza de aproape chipul visator al fiicei sale si schiteaza „gestul lui loan" cu o mîna ciudata. loan. pe Maria si pe veris oara ei. îndreptîndu-ne atentia spre frapanta schita a lui Leonardo pentru SfîntaAna. nedumeriti de tineretea Sfintei Ana si de prezenta neobisnuita a Botezatorului . si ce a primit. un tînar se rasuceste cu spatele spre Sfînta Familie. lata. ca si cum 1-ar fi adus în scena doar pentru acest lucru si abia îl mai poate tine acolo. Desenul îi înfatiseaza pe Fecioara cu Pruncul.) Contractul. au presupus ca pictura le înfatiseaza. nu face decît sa întareasca afirmatiile noastre. Supozitia este plauzibila si.. în aparenta. Initial pictura a fost comandata de o organizatie numita Confraternitatea Imaculatei Conceptiuni. daca este reala. ca si cum ar umbri-o. în Milano10. loan. masculina. de fapt. în plus. e greu de crezut ca reactia sa a fost inspirata de un sentiment de inferioritate sau de venerare. Este general acceptat faptul ca acest tînar este Leonardo însusi. în mod ciudat. se stie ca da Vinci nu era un iubitor al Bisericii. În coltul din dreapta jos al tabloului. Aparenta inversare a rolurilor lui lisus si loan apare si într-una din cele doua versiuni ale tabloului Fecioara pe stînci. si pe loan Botezatorul. remarcam si de aceasta data elemente care ar trebui — dar rareori reusesc — sa atraga atentia privitorului asupra unor implicatii subversive. Aratatorul ei se ridica imediat deasupra mîinii micute a lui lisus. atît în sens literal. Istoricii de arta nu au oferit niciodata o explicatie sa tisfacatoare pent ru existenta celor doua versiuni. pe de alta parte. copil. pentru panoul central al unui triptic destinat altarului din capela bisericii San Francesco Grande. sub chipul Sfîntului Tadeus (sau Sfîntul Iuda) din Cina cea de taina. se reazema comod de genunchiul Sfintei Ana. în contract se specifica în mod detaliat forma si dimensiun ile picturii — necesare deoarece cadrul tripticului exista deja. datat 25 aprilie 1483. (Celelalte doua picturi ale tripticului au fost încredintate altor artisti.. unii experti. pictorul îi întoa rce spatele Mîntuitorului.mama lui loan. Si cum Leonardo nu era cîtusi de putin un exemplu de pietate sau de cucernicie. dar argumentul adus adesea pentru a explica aceasta pozitie — acela ca artistul nu se simtea demn sa priveasca în fata cuplul divin — nu prea sta în picioare.loan Botezatorul9. exista si astazi si arunca o lumina interesanta asupra a ceea ce a dorit con-fraternitatea. tot de Leon ardo. cît si metaforic.. iar cealalta — mult mai interesanta din punctu l nostru de vedere — la Muzeul LUvru. care se afla astazi în Galeria Nationala din Londra . relevînd astfel o reactie emotionala extrema la adresa figurilor centrale ale credintei crestine. de fapt. de parca onoarea ce i se face îl lasa complet indiferent. dar una este expusa în prezent la Galeria Nationala din Londra.. mai ciudata este pozitia micului lisus. Si. E oare posibil ca mama Fecioarei sa-i aminteasca fiicei sale de un secret în legatura cu loan? Conform notitei ce însoteste tabloul. .

mai ciudat însa este faptul ca micutul de lînga arhanghel îl binecuvînteaza pe celalalt. Este vorba despre momentul în care. din cine stie ce motiv. o înfatiseaza pe Fecioara într-o roba albastra. dar cunoscut în traditia crestina. de asemenea. în vreme ce pruncul Mariei îngenuncheaza umil. pur si lipsit de pacate. Esential în privinta ac estei legende este faptul ca ofera o „iesire de siguranta" pentru una dintre cele mai tulburatoare întrebari ridicate de povestea botezului lui lisus. iar celalalt prunc sta alaturi de Uriel. De fapt. unde 1-au întîlnit pe micul loa n Botezatorul. losif. sa fie botezat. asa cum este ea redata în Biblie. prima realizata de Leonardo. Din mai multe motive. Versiunea de la Luvru. istoricii de arta au presupus ca. însa tot nu stim de ce Leonardo a rea lizat doua. de fa pt. dramatis personae au fost drastic reduse. în timpul fugii în Egipt. În consecinta. Maria si pruncul lisus si-au gasit adapost într-o grota. În stilul epocii. care au mai putin de-a face cu perfectionismul si mai mult cu potentialul lor exploziv. readuc în atentie codurile utilizate de Leonardo în al . încît relatiile dintre ea si artist au devenit tensionate si au culminat cu un proces ce s-a prelungit pe mai mult de douazeci de ani. dat fiind ca ritualul constituie. tema picturii: un eveniment nementionat în Evanghelii. nu exista vreo eticheta care sa identifice personajele si. pe lînga ca sugereaza mesaje subliminale intense si extrem de neortodoxe. cu foita de aur si cu o ceata întreaga de îngerasi si profeti ai Vechiului Testament. Leonardo a reprezentat scena ceruta cît mai realist posibil. Contractul impunea. comanda primita de Leonardo pare a f i o culme a ironiei si ne put em imagina ca artistul a fost chiar încîntat s-o primeasca si s-o ex ecute conform propriilor sale idei — cel putin într-una din variante. în mod straniu. Putem însa banui ca la mijloc se afla inter pretarile diferite. losif nici macar nu a pare în pictura. desi scena reprezinta fuga Sfintei Familii în Egipt. cu un brat asezat protector în jurul unuia din copii. da Vinci a ales sa-1 aseze pe loan lînga Maria. un gest simbolic de spalare a pacatelor si de curatire în vederea ulter ioarei accederi la împaratia cereasca? De ce a trebuit Fiul lui Dumnezeu sa se supuna unui evident act de autoritate din partea Botezatorului? Legenda povesteste cum. la aceasta (uimitor de) întîmplatoare întîlnire între cei doi copii. copilul care binecuvînteaza trebuie sa fie lisus! Exista însa si alte posibilitati de interpretare a scenei. far a personaje secundare — în nici un caz îngerasi bucâlati si profeti întunecati. protejat de arhanghelul Uriel.ambele versiuni respecta aceste cerinte. posibilitati care. Ceea ce a primit semana atît de putin cu ceea ce a solicitat. La urma urmei. în mod cert. dat fiind ca. bogat ornamentata. cei doi copii sînt identici. confraternitatea a cerut o pictura somptuoasa. De ce a fost nevoie ca lisus. lisus i-a conferit varului sau autoritatea de a1 boteza cînd amîndoi vor ajunge la maturitate.

dar nevazut — ar trebui sa se afle în spatiul dintre cele doua mîini. în vreme ce aratatorul lui Uriel taie aerul exact acolo unde s-ar a fla în mod normal gîtul. Uriel îsi întoarce privirea de la micul lisus. Acest cap fantomatic pare sa pluteasca deasupra copilului de lînga arhanghel. E ca si cum Leonardo ne-ar invita sa „descoperim diferentele". Iar tema loan Botezatorul pare a se repeta. iar Maria. provocîndu-ne sa tragem. copilul de lînga Maria. întinde o mînâ amenintatoare deasupra lui loan. în versiunea de la Luvru a picturii. în acest caz loan îl binecuvînteaza pe lisus.te lucrari ale sale.. marcata de ingenioase indicii si simboluri subliminale. mîna cu aratatorul întins a arhanghelului reteaza aerul. propriile concluzii. Cei doi copii nu mai seamana între ei. La cîtiva centimetri sub palma întinsa a Mariei. cît si în riscurile pe care el si le-a asumat afisîndu-si în vazul tuturor ideile . Daca.. poate. Totul pare ca si cum Leonardo ar sugera ca un obiect — ceva semnificativ. într-adevar. Desi ar fi mai comod si mai acceptabil sa consideram ges tul sau ca o indicatie asupra celui care avea sa devina Mesia. de un alt artist). adica în directie opusa Fecioarei. Serge Bramly descrie acest gest ca „amintind de ghearele unui vultur"11. In calitatea sa de protector al Botezatorului. care din ei a murit decapitat? Si daca acesta este loan Botezatorul. a Botezatorului (desi este posibil ca aceasta s a fi fost adaugata mai tîrziu. cel de lînga Maria poarta crucea traditionala. Uriel nu mai arata cu degetul si nici nu îsi mai în toarce ochii de la protagonistii scenei. Exista o intentie bine conturata în privinta acestei insistente. De nenumarate ori. Daca privim însa cealalta versiune a picturii. în vreme ce îl îmbratiseaza cu un gest tandru si protector pe copilul considerat a fi loan. Prin urmare. c u brate inegale. faptul ca artistul le-a „încetosat" în mod intentionat identitatile. atît el. Uriel arata cu degetul spre copilul de lînga Maria. Maria întinde mîna dreapta deasupra capului lui „lisus" în ceea ce pare a fi un gest de evidenta ostilitate. este lisus — asa cum ne-am putea astepta în mod logic —. dar — fapt de asemenea semnificativ — priveste enigmatic spre observator. mai tîrzie si aflata azi la Galeria Nationala din Londra. cît si imaginile care îl reprezinta sînt situate pe un plan mai ridicat comparativ cu acela pe care se afla lisus — chiar si în simbolurile ascunse în mod ingenios în Giulgiul din Torino. nu putem s a nu ne gîndim si la alte posibile semnificatii. iar cel asezat lîngâ Uriel este loan? Amintiti-va ca. vizibila atît în complexitatea imaginilor folosite de artist. atunci el binecuvînteaza. la urma urmei. fiindca. aparîndu-si fiul. fiecare. el detine aceasta autoritate. Acest tip de analiza a lucrarilor lui da Vinci scoate la lumina o serie vasta de subîntelesuri incitante si deconcertante. din aceste detalii ciudate. constatam ca toate elementele care duc la aceste deductii eretice au disparut — dar numai acestea. dar de aceasta data gestul nu mai este amenintator. în acest context. nu ar fi exagerat sa ne imaginam ca degetele întinse ale Mariei par a se sprijini pe crestetul unui cap invizibil. ca si cum cele doua gesturi ar încadra un indiciu criptic. Mîna dreapta a Mariei este întinsa si aici deasupra celuilalt copil. Si. Asemanarea dintre cei doi copii denota. ni se indica fara dubii cine este acest copil. în recenta sa biografie a lui da Vinci.

artistul a fost animat de o continua sete de cunoastere. termenul „ocult" înseamna „ascuns" si este utilizat frecvent în astronomie. Poate ca. Asa cum am vazut deja. De fapt. cît mai degraba constientizarea faptului ca ar fi suferit repercusiuni grave daca vreuna dintre personalitatile vremii ar f i întrezarit. Desi unele zone de investigatie pot parea în prezent naive sau pur si simplu superstitioase. da Vinci nu si-ar fi pus viata în joc „împanîndu-si" operele cu asemenea mesaje eretice. faptul ca Leonardo da Vinci a fost un reprezentant activ al culturii o culte din vremea sa nu mai este deloc de mirare. ducînd cu gîndul la magia neagra sau la elucubratiile sarlatanilor lipsiti de scrupule — ori la ambele. la fel de adevarat este faptul ca. Florenta însa — orasul în care Leonardo s-a nascut. departe de a fi ateul materialist atît de îndragit de multi modernisti. de o omniprezenta si atotputernica institutie. Magicienii însa tinteau mai departe. a crescut si si-a început cariera — era un centru înfloritor al artelor si al stiintei. motivul pentru care multe dintre lucrarile lui au ramas neterminate nu este atît perfectionismul. prin stratul superficial de ortodoxism. de pilda atunci cînd se descrie modul în care un corp ceresc îl „oculteaza" sau îl eclipseaza pe altul prin fata caruia trece. asa cum am mentionat deja. familia conducatoare a orasulu i. în cea mai mare parte a Europei acelor vremuri. mai cu sea ma. Primii protectori ai lui Leonardo. încura ja în mod efectiv studiile oculte si chiar sponsoriz a activitatile de cautare si traducere a anumitor manuscrise pierdute.12 În mod cert însa. multe altele consti tuiau tentative serioase de a întelege universul si locul omului în cadrul acestuia. Leonardo era loial unui sistem de convingeri total opuse fata de ceea ce era pe atunci — si este si acum — traditia crestina. Majoritatea cercetarilor sale au fost însa „ocultate" de societate si. Distinsul istoric Frances Yates a sugerat chiar ca geniul multilateral al lui da Vinci ar putea fi explicat în raport cu ideile contemporane privind magia. în primul rînd. încercînd sa descopere modul în care pot fi controlate fortele naturii. în ceea ce-1 priveste pe Leonardo da Vinci. Astrologia Renasterii era cu totul altceva decît horoscoapele pe care le citim astazi în ziare. Privit din aceasta perspectiva. În prezent. cuvîntul are conotatii clare si nu tocmai pozitive. „blasfemia" întruchipata de lucrarile sale.13 Detalii despre conceptele caracteristice acestei miscari oculte florentine pot fi gasite în cartea noastra precedenta14. Probabil chiar si un intelectual de talia lu i Leonardo evita sa cada în dizgratia autoritatilor — o data îi fusese de ajuns.ingenios disimulate. daca nu ar fi crezut profund în ele. Medici. „Ocult" este termenul pe care multi 1-ar folosi pentru acest sistem. desi trebuie sa recunoastem ca au existat în viata sa elemente si convingeri ce amintesc de ritualuri sinistre si practici magice. dar putem sp . Biserica nu agrea experimentele stiintifice si nu pregeta sa-i reduca la tacere pe cei care îsi expuneau în public ideile neortodoxe ori pur si simplu deosebite. Principalul motiv al acestei deschideri catre cunoastere a Florentei era — oricît de uimitor ar parea — numarul mare de magicieni si ocultisti care traiau aici.

curent al carui nume deriva de la Hermes Trismegistul. Nu este greu de înteles deci ca un om cu setea de cunoastere a lui da Vinci s-a simtit atras de aceasta miscare. (Trebuie sa subliniem faptul ca ideile hetero. Principiile ermetice au detinut un loc concret în viata si activitatea lui Leonardo. la prima vedere. într-adevar. în mod cert nu 1-am vedea închinîndu-se nici în bisericile protestante!) Exista însa numeroase dovezi clare care atesta ca ermeticii pot " deopotriva eretici în adevaratul sens al cuvîntului. am ajuns la concluzia ca tehn ica fotografica însasi a fost unul dintre marile secrete ale alchimiei. dar si pe transformarea de sine si. si conceptele eretice c are totusi puneau accentul pe figurile biblice. ba poate a fost chiar unul dintre personajele ei cheie.15 Din aceasta înfloritoare lume a ocultismului — care se temea însa prea mult de reactia Bisericii pentru a iesi din clandestinitate — faceau parte si alchimistii. între aceste idei filozofice si cosmologice sofisticate. este greu de crezut ca da Vinci nu era familiarizat cu toate sistemele de cunoastere disponibile în vremea sa. Si în acest caz avem de-a face cu o preju decata a lumii moderne. existau discrepant e majore. Dar daca Leonardo ar mai fi trait astazi. implicit. în opozitie cu Biserica Catolica s-a ma nifestat.16) Mai simplu spus. iar cercetarile noastre în problema Giulgiului din To rino sugereaza ca aceasta imagine a fost rezultatul direct al propri ilor sale experimente „alchimice". Ce l mai important element al gîndirii ermetice era ideea conform careia omul este divin în sens literal — un concept atît de periculos pentru domina tia Bisericii asupra inimii si a mintii credinciosilor. se stie ca frecventa cercurile oculte. axati pe experimentarea stiintifica. Asa cum a demonstrat istoria. pe controlul total al propriului destin.si care 1-a eclipsat ca importanta. Desi nu exista dovezi clare care sa ateste aceasta implicare a sa. pe de alta parte. o miscare puternica si deloc ascunsa: protestantismul. dar.doxe ale lui da Vinci si ale celor din jurul lui nu erau doar rezultatul razvratirii lor împo triva unei Biserici corupte si credule.une într-un cuvînt ca esenta tuturor organizatiilor vremii era ermetismul . încît a atras dupa sine anatemizarea. un renumit mag egiptean ale carui scrieri reflecta un sistem magic coerent. pe de o parte. (De fapt. pe de alta . a declarat ca propr iile convingeri au la baza vechea religie egipteana care a Precedat crestinismul . aceasta imagine a servit însa drept paravan alchimistilor seriosi. Astazi se considera în general ca alchimistii erau niste bieti aiuriti care îsi iroseau viata încercînd sa transforme metalul în aur. fanatic sustinator al ermetismului. Giordano Bruno (1548-1600).

total opusa fata de preocuparea pentru loan Botezatorul si pentru presupusa semnificatie a femeii . este la fel de improbabil ca el sa fi lasat vreo marturie scrisa a acestui fapt.parte însa. sugerau deopotriva ca Leonardo ar fi fost un mag recunoscut. Si totusi. zvonurile si licentele arti stice nu constituie o dovada în sine. sa realizeze picturi sau sculpturi reprezentîndu-1 pe loan. s-ar putea sustine ca acest sir nesfîrsit de aratatoare ridicate nu înseamna decît un singur lucru — ca acest geniu renascentist era obsedat de loan Botezatorul. fascinatia pentru ermetism pare . La urma urmei. pe cînd se afla la Florenta. Am vazut chiar un afis publicitar parizian din secolul al XlX-lea pentru Salonul Rozei si al Crucii — un loc de întîlnire a ocultistilor cu înclinatii artistice — care îl înfatisa pe Leonardo a Pastrator al S fîntului Graal (ceea ce. Desigur. spre ne-au deschis apetitul pentru a afla cît mai multe de c necunoscutul Leonardo. de fapt. el a fost premergatorul. din rîndurile acestor cercuri au razbatut zvonuri care. maestrul florentin a avut întotdeauna reputatia ca ar detine anumite cunostinte secrete. Pîna acum. date fiind riscurile implicate. cel putin la prima vedere. Si. în acele cercuri. dar. simbolurile si imagin ile pe ca re le-a folosit în mod repetat în asanumitele sale picturi religioase nu ar fi fost în nici un caz apre ciate de autoritatile Bisericii. daca acestea si-ar fi dat seama de adevar ata lor natura. Chiar si în aceste conditii. de fapt. ultimul tablou la care lucra în ainte de a muri. am evidentia t filonul cen tral al a parentei obsesii a florentinului: loan Botezatorul. la urma urmei. în cercurile oculte. Botezatorul este înfatisat ca un personaj important. adevarat? Fara îndoiala ca. Dar ar fi oare posibil ca l a baza convingerilor sale sa se a fle o semnificatie mai profunda ? Ca mesajul transmis de picturile sale sa fie. dar. chiar daca acesta este perceput imperfect si la nivel subliminal.. ori de cîte ori i s-a cerut sa picteze o scena desprinsa din tra ditia crestina. trebuie sa spunem ca da Vinci a facut acest lucru din proprie initiativa. cea care ne-a nedumerit si ne-a incitat sa ne continuam cercetarile. Cînd am început sa studiem rolul pe care el 1-a jucat în crearea Giulgiu lui din Torino. Fireste. asa cum am vazut. . Aceas ta discrepanta a fost. Desi n-a r fi fost cîtusi de putin neobisnuit sa i se ceara. Poate ca a vrut ca pe chipul acestuia sa i se odihneasca privirea în ultimele clipe de viata.M". în 1519 — si care nu i-a fost solicitat de nimeni —. Dupa cum am vazut deja. în contextul indiciior prezentate anterior. este sinonim cu Pastrator al Sfintelor Taine). fiecare reprezenta re a lui loan este realizata astfel încît sa transmita un mesaj specific. pe lîngâ faptul ca-i confirmau implicarea. a accentuat pe cît posibil rolul Botezatorului. era loan Botezatorul.

despre care se presupune ca a fost înfiintata cu multe secole înainte de epoca lui da Vinci. pare a spune. arha nghelul arata spre loan. multe genii au avut idei excentrice. în conformitate cu unele surse. însa chiar de la primii pasi ai cerc etarilor noastre. loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. descifrînd picturi renascentiste. nu pe Fecioara si pe pruncul ei. Poate ca acesta a fost doar un alt dom eniu al existentei sale în care s-a delimitat de gîndirea conventionala a vremii sale. ce-i drept — care stabiles c o conexiune strînsâ între Leonardo si o sinistra organizatie secreta. nu invers. Membri marcanti ai aristocratiei s-au aflat de-a lungul timpului în esaloanele ei superioare. este înfipt la Cina cea de taina în f ata lui lisus într-un mod cîtusi de putin iubitor. carora le place nu doar sa joace jocuri sinistre. foarte puternica. singur si neînteles. a atras în rîndurile ei unele dintre cele mai proeminente personalitati ale istoriei europene si. iar în prezent unele dintre cele mai proeminente figuri ale vietii politic e si economice o mentin vie. ne-am dat seama ca în ultimul timp au aparut dovezi — extrem de controversate. p entru a folosi un eufemism. poate. CAPITOLUL 2 In lumea tenebrelor Cercetarile noastre în lumea „necunoscutului Leonardo" aveau sa devina o îndelungata si incredibil de pasionanta cautare — mai degraba o calatorie initiatica decît o simpla deplasare între doua puncte date. sanatoasa venerea za radacinile roscovului — copacul lui loan —. de fapt. spectatorii cu înfatisare normala. poarta acelasi tip de simbolism: imaginea unui cap aparent retezat suprapusa peste un trup rastignit. la sfîrsitul anilor 1980. Iar „gestul lui loan". Privit din aceasta perspectiva. ni s-a întîmplat des sa fim prinsi în lumea ascunsa a societatilor secrete. ne-am fi imaginat ca ne vom petrece vremea în galeriile de arta. acel aratator ridicat. exista înca si astazi. cu un aer amenintator: „Aminteste-ti de loan!" în plus. în Adoratia magilor. În tabloul Fecioara pe stînci. a unuia dintre cele mai impenetrabile filme ale francezului Jea n Cocleau . de asemenea.vestitorul si ruda de sînge a lui lisus. în acele zile de început. Ne-am întrebat adesea cum a fost posibil ca un simplu studiu al vietii si al activitatii lui da Vinci sa ne duca într-o lume despre a carei existenta nici macar nu aveam idee — cu exceptia. dar si sa dezinformeze s i sa deruteze. de altfel — inferior lui lisus. acesta binecuvîntîndu-1 pe lisus. cel putin. Toa te acestea sugereaza ca. da Vin ci pare un glas ce striga în Pustie. Aceasta societate. astfel ca e firesc sa fie recunoscut ca atare. ne-am fi înselat extraordinar de mult. Giulgiul din Torino. cea mai putin cunoscuta realizare a lui da Vinci. Daca. La urma urmei. Si totusi da Vinci nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca loan i-ar fi fost în vreun fel — ca toti ceilalti. Pe parcurs aveam sa ajungem de multe ori în cîte o fundatura. pentru Leonardo.

la un moment dat. Deocamdata însa. Ca în cazul asa-ziselor picturi „crestine" ale lui da Vinci. Notre-Dame de France a fost distrusa aproape în întregime de bombardamentele germane din Al Doilea Razboi Mondial. Lasînd la o parte „distanta" de 500 de ani. atît cele interioare. poate fi interpretat ca sugerînd o pînzâ de paianjen.. cu doar cîtiva sfinti din ipsos în capelele laterale si cu un altar înalt. fresca lui Cocteau releva. dovezile în acest sens vor fi discutate mai jos. Surprinzator de aproape de forfota Pietii Leicester din Londra. ce figureaza la loc de cinste pe toate cartile postale vîndute de biserica. sînt decorate cu motivul repetat al crucilor cu brate egale. am putea spune ca cei doi maestri au colaborat îndeaproape. O data ce a trecut de modestul ei exterior. Aproape lipsita de sculpturile de prost gust ce orneaza pîna la refuz alte locase de cult. dar care constituie totusi o reprezentare acceptabila a tinerei Maria. fara a realiza cît de mult difera aspectu l sau de cel al majoritatii locaselor de cult crestine. cu aceleasi preocupari. un simbolism nu tocmai ortodox. deoarece fatada ei nu are nimic din pitorescul aso ciat de obicei cu marile biserici catolice. Zidurile. Ampla sata în Leicester. iar aici aceasta este accentuata de o serie de de talii. se afla biserica Notre-Dame de France.cladirea este difici l de identificat. ci si despre existenta unui vechi curent ascuns. dar cîtusi de putin banala. ce descrie o lume a tenebrelor. sa privim biserica Notre-Dame de France în ansamblu. aproap e zid în zid cu un frecventat local „pentru adulti". fara nici o statuie de cult. Construita initial în 1865 pe un amplasament asociat cu Ordinul Cavalerilor Templieri. ca Jean Cocteau (1889-1963) pare a fi facut parte din aceasta societate secreta. se afla o capela mica. biserica este decorata cu mici placi ce simbolizeaza Opririle de pe Drumul Crucii. cît si cele exterioare. pare tipica pentru bisericile catolice moderne. înainte de a ne îndrepta atentia spre aceasta veritabila curiozitate. accesibila printr-o mag ica traversare a oglinzilor. vorn analiza un tip de probe m ult mai evidente — cele oferite de Propriii nostri ochi. Desi nu este un caz unic. la o privire atenta. Poti trece usor pe lînga ea fara a-i acorda vreo atentie — si. De fapt. Finalizata în 1960. Iar comparatia cu arta lui Leonardo nu a fost aici doar o întîmplare. Vizitatorii intra aici ca sa fotografieze si sa a dmire fresca neobisnuita . lucrarea a fost realizata de Jean Cocleau. Orphee. alternînd cu alte . însusi acest exponent al suprarealismului — Cocteau — a fost cel care ne-a oferit noi indicii. la prima vedere. privind spre altarul principal. luminatorul în forma de cupola. pe de alta parte. fiind reconstruita la sfîrsitul anilor 1950. decorat cu o serie de cer curi concentrice. în mod cert. nu doar despre convingerile lui Leonardo. în mod cert rar se întîmpla ca bisericile catolice sa aiba o forma circulara. De exemplu. strajuit de o tapiserie care înfatiseaza o Fecioara blonda înconjurata de animale ce i se prosterneaza — o imagine care aminteste de scenele duioase din filmele lui Disney. Pe laterala stînga a bisericii. vizitatorul patrunde într-o incinta vasta si înalta care. Am descoperit.

cercuri.fresca nu pare a fi decît o schita colorata. Lucrarea înfatiseaza Rastignirea. ci a unuia care îsi exprima opiniile de la egal la egal. un focar al gruparilor caracterizate de convingeri religioase mult mai putin ortodoxe decît sugereaza cartile de istorie. victima acestei morti cumplite. dar. multi oameni — londonezi si turisti deopotriva — intra în biserica pentru a se ruga si a participa la slujbe. ba chiar dezgustata. în timpul razboiului. Desigur. Biserica postbelica include în structura ei o lespede adusa din catedrala. daca ne amintim ca Leonardo da Vinci s-a reprezentat pe sine întors cu spatele la Sfînta Familie în Adoratia magilor si refuzînd sa priveasca spre lisus la Cina cea de taina. Dar fresca lui Cocleau este cea care îi atrage pe cei mai mul ti dintre turisti. deoarece nu-1 vedem decît de la genunchi în jos. fruntea încruntata si privirile în laturi sugereaza mai degraba o persoana nemultumita. Cercetarile noastre a u demonstrat însa ca semnificatia sa reala este mult mai profunda. de ucenici si de femei plînse. Si totusi. putem spune ca exista cel putin o asemanare între aceste picturi. care sînt tratati aici cu deosebita întelegere. un chip care priveste în partea opusa crucii. In prim-plan apare o figura care nu e nici soldat roman. Spunem „poate" fiindca nu avem cum sa-i cunoastem identilatea exacta. releva date interesante. Daca e sa fim cinstiti. Locasul pare a fi unul dintre cele mai frecventate din Londra si constituie totodata un adapost pentru dezmostenitii soartei. un simbol reprezentativ al meleagurilor natale. nu e nimic profund sau sinistru în prezenta acelei lespezi în structura cladirii. poate fi lisus. Notre-Dame de France a fost locul de întrunire al Fortelor Libere franceze si un fragment din catedrala de la Chartres constituia. cine este acest participant critic la unul dintre cele mai sacre evenimente ale crestinatatii? Nu e nimeni altul decît Jean Cocleau. Ia r daca adaugam si faptul ca despre ambii artisti s-a spus ca au fost membri de rang înalt ai aceleiasi organizatii eretice secrete. Zi de zi. scena are un impact cutremurator. sa vezi un om murind în conditii atît de cumplite este greu de suportat. partea de sus a corpului nu ne este aratata. la fel ca si Cina cea de taina a lui Leonardo. observatorul încearca un sentiment de dezamagire.la fel ca majoritatea operelor lui Cocleau . deoarece . asa cum am descoperit între timp. expresia de pe chipul din prim-plan nu este nici aceea a unui suflet omenos impresionat. Aceasta nu este în nici un caz reactia unui om gata sa îngenuncheze plin de veneratie. cuprinde toale „ingredientele" unei crucificari traditionale. pentru membrii acestora. Iar la picioarele crucii zace un urias trandafir rosu cu albastru. Personajul central. o scena ilustrata în cîteva nuante aplicale pe un suport banal de mortar. la o examinare mai atenta si mai critica — si chiar mai realista —. la urma urmei. de la Chartres — acel veritabil giuvaer al arhitecturii gotice si. Si atunci. . În mod cert. nici discipol. Si. dar sa fii de fata atunci cînd Dumnezeu întrupat îsi varsa sîngele pentru omenire trebuie sa fie cu adevarat traumatic. nici a unui discipol îndurerat. într-a-devar. La prima vedere. victima fiind înconjurata de soldati romani smeriti. desi unul dintre motivele vizitei lor poate fi si liniste a pe care o regasesc în aceasta oaza de calm din inima agitatei capitale. aparent puternic impresionat de evenimentele ce se desfasoara în spatele lui.

desi în tara sa de origine. Esle un ordin cavaleresc sau cvasimasonic cu evidente ambitii polilice si. Oricît de interesant ar fi. nu a existai nimic iluzoriu în informatiile ce ne-au fost . am împartasit si noi acesl lip de reactie. semnificat ive. Acestea par a fi unite de un „M" larg. date despre existenta ei au începu t sa transpara la începulul anilor 1960. definirea Prioriei devine fo arte dificila. Forma literei M se repeta pe altar. acest fapt nu face obiectul preocuparilor noastre aici. un tînar cu aer insipid îsi încruciseaza mîinile. Unii comentatori1 au subliniat ca unghiurile de orientare a lancilor formeaza o pentagrama — un element cîtusi de putin ortodox într-o scena crestina traditionala. trupul îi este rasucit cu spatele spre ea. al carui unic ochi vizibil are forma clara a unui peste. Prioria din Sion a ajuns în atentia publicului de limba engleza abia în 1982. par a exista unele legaturi superficiale între mesajele subliminale din lucrarile avînd caracter religios ale lui da Vinci si cele semnate de Cocleau. si pare a plînge cu lacrimi de sînge. Chiar în fata lui se afla o persoana — probabil un barbat — ai carei ochi bulbucati. este un barbat de vîrstâ nedeterminata. L a început. însasi existenta ei a fost la un moment dat disculabila si d e aceea presupusele sale aclivitati constituie adesea obiectul ironiilor. poate si din cauza caracterului himeric al unei astfel de miscari. cu lancile îndreptate în directii diferite si. ce-si întinde pe cer razele întunecate. Ultimul personaj al acestei scene. Extrem de conlroversata. privirea lui goala fiind atintita asupra uneia din cele doua femei prezente. chiar sub omul cu ochi bulbucati. tocmai a ceste simboluri comune celor doi ne-au atras atentia. îndurerata. suma punctelor vizibile este cincizeci si opt. Femeia mai vîrstnica priveste în jos. unul dintre ei poa rta un scut pe ca re se zareste un soim stilizat. La picioarele a doi dintre soldati zace o bucata de pînza pe car e sînt împrastiate zaruri. Patru soldati romani sînt surprinsi în pozitii eroice în jurul crucii. reliefati pe fondul cerului. a parent.cercetarile aprofundate devin imperioase. La baza crucii. Franta. cea tînara are un aer mai distant si. Numele Leonardo da Vinci si Jean Cocleau apar pe lista Marilor Maestri ai uneia dintre cele mai vechi si mai influente socielati secrete din Europa — La Prieure de Sion (Prioria din Sion). Scena este dominata de un soa re negru. aflat în extrema dreapta a tabloului. seamana cu n iste sîni obraznici. chiar în fata frescei. Richard Leigh si Henry Lincoln. prin intermediul extrem de apreciat al cartii The Hol y Blood and the Holy Grail de Michael Baigenl. Acestea fiind spuse. cu o considerabil a putere ascunsa. Oricum însa. Asa cum am vazut. dar cercetari le ulterioare au demonstrat cu certitudine ca problema nu este chiar atît de simplista. cu toa te ca sta aproape de cruce. se pare.

O mare parte dintre acele informatii s-au concretizat în cele din urma — dupa verificari extrem de lente — în cartea pe care am scris-o despre Giulgiul din Torino. Indiferent de tipul organizatiei din care facea part e. cît si material. aceasta 1-a atras în egala masura. Culisele aceslui rendez-vous cu tenla usor suprarealista sînt detaliale în precedenta noastra carie2. dupa o emisiune radiofonica pe tema Giulgiului din Torino. dar pentru moment este sufi-cient sa spunem ca „Giovanni" — un italian care ni s-a prezentat doar sub acesl pseudonim si ne-a declarat ca este un membru de rang înalt al Prioriei din Sion — ne-a urmarit cu atentie înca din primele etape ale cercetarilor noaslre cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino. asa cum am demonstrat.oferite de un reprezentant al organizatiei pe care 1-am întîlnit la începulul anului 1991. Indiferent însa de vechimea ei. În ciuda implicatiilor adesea uimitoare sau chiar socante ale informatiilor primite de la Giovanni. Spre exemplu. înlîlnirea în sine a fosl rezultalul unei ii de scrisori bizare trimise pe adresa noastra. însa în nici un caz cu refuzul obstinat al multora dintre detractorii lor. le oferea sustinere materiala si sociala. afirmatiilor conform carora membrii ei sînt — si au fost dintotdeauna detinatorii unui secret colosal. Si. Iar daca datele oferite de Giovanni provin — asa cum a sustinut el — din arhivele Prioriei. Prioria din Sion? Daca afirmatiile unor reprezentanti ai acesteia sînt reale. chiar sa ne implice în planurile acesteia. motivatiile sa le devin mult mai usor de descifrat. la urma urmei. imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie. Puterea detinuta de Prioria din Sion se datoreaza . exact asta si este. asa cum sustin unii. Nu stim din ce molive. acest lucru nu explica însa profunzimea evidenta a convin gerilor ciudate nutrite de Leonardo. este posibil ca si influentii sai patroni — Lorenzo de Medici si regele Francisc I al Frantei — sa fi fost implicati. ar — . atunci nu le putem ignora. probabil ca a exercitat o atractie extrem de puternica asupra florentinului si asupra altor artisti renascentisti. în umbra obsesiilor lui Leonardo pare sa se fi aflat o organizatie obscura. daca ar fi dezvaluit p ublic. cînd am patruns în lumea tainica a lui Leonardo. netezind drumul tinerilor artisti spre cele mai influente curti europene. nu am putut sa nu le luam în serios. Daca da Vinci a activat într-o puternica retea subteran a. atît la nivel spiritual. a idoma francmasoneriei moderne. Giovanni a decis în cele din urma sa ne dezvaluie unele dintre obiectivele organizatiei si poate. fiindca. nu am inclus-o în carte. privindu-le cel mult cu un oarecare scepticism. o parte tot atît de semnificativa nu ni s-a parut însa a avea o relevanta deosebita si. La început. unul care. daca acea sta organiza tie secreta a facut într-adev ar parte integra nta din viata lui. neam dat seama ca. Poate ca. în consecinta. a fost însa aceasta. cel putin partial. mai cu seama ca cercetarile noastre independente le-au confirmat. atunci societatea avea deja o existenta îndelungata în momentul în ser care da Vinci a fost recrutat în rîndurile ei.

cît si pe cele ale Bise ricii. si ca aceasta fondare nu a fost. regalisti cu infinite iluzii de grandoare. cînd fiecare si-a reluat drumul propriu. desigur. despre care se spune ca ar fi condus Prioria în decursul ultimilor sai noua ani de viata. Printre liderii de data recenta se numara Victor Hugo. dramaturgul. pictorul si cineastul Jean Cocleau. Sandro Filipepi (cunoscut ca Botticelli ). Sinclair si Montgomery. condusa de acelasi Mare Maestru. unele dintre cele mai de seama familii regale sau aristocratice ale Europei. pastrator al acelui secret extrem de periculos. Unii critici sustin însa ca Pri oria a luat fiinta abia în anii 1950 si ca nu e altceva decît un grup de mitomani lipsiti de orice putere veritabila.3 Membrii prioriei sustin. pîna la schis ma din 1188. filozoful ocultist englez Robert Fludd si. Prioria din Sion. Scopul declarat al organizatiei este acela de a-i proteja pe descendentii vechii dinastii de regi merovingieni ai statului franc . Nostradamus (Michel de Notre Dame) si chiar papa loan al XXIII-lea. cunoscuta si sub numele Ordinul din Sion sau Ordinul Madonei din Sion. Confruntati cu aceast a aparent de netrecut prapastie. în timpul primei cruciade. care au domnit începînd cu secolul al V-lea pînâ la asasinarea lui Dagobert al II-lea. printre ele: d'Anjou. pe de o parte avem de-a face cu afirmatiile Priori ei referitoare la propriile sale raison d'etre si genealogie. Dar ne-am dat seama ca. Claude Debussy si scriitorul. de fapt. precum Sir Isaac Newton.zdruncina din temelii atît structurile de stat. Leonardo da Vinci. desi evaluarea Prioriei comporta doua aspecte — chestiun ea existentei sale actuale si cea a pretentiilor de natura istorica —. Prioria si templierii au devenit una si aceeasi organizatie. Habsburg. Pe lînga aceste celebritati. la sfîrsitul secolului al VH-lea. figuri istorice precum Ioana d'Arc. timp de generatii întregi. sustine ca a fost fondata în anul 1099. din rîndul membrilor obisnuiti ar fi facut parte. ca orga nizatia s-a aflat la baza Ordinului Cavalerilor Templieri — acei calugari-razbo inici medievali cu o sinistra reputatie.5 Prin urmare. altceva decît oficializarea unui grup mult mai vechi. în activitatea Prioriei ar fi fost implicate. Prioria a continuat sa fiinteze dirijata de o serie de Mari Maestri — nume sonore din istorie. de a semenea. iar pe de alta ne confruntam cu declaratiile detractorilor sai. se pare. ne-am gîndit la un moment dat s a renuntam la aceasta directie a cercetarilor noastre.4 De asemenea. problema .

era totodata un ocultist practicant. iar ceilalti oaspeti erau cosmopoliti încîntatori. El însusi ne-a spus acest lucru. dar prieteneasca. membru al Prioriei din Sion. în ciuda spiritului sau alert si adesea tumultos. dar cu timpul un fapt a devenit evident: era. La prima vedere. cît si de pe continentul european. ale altor organizatii ezoteri ce înrudite. într-adevar. într-un impuls evident bine cîntarit. privind retrospectiv — de cercetarile noastre despre Leonardo da Vinci si Giulgiul din Torino. acel con sultant a participat la o petrecere organizata de una dintre prietenele noastre în noiembrie 1991. Desigur. dar si oarecum deconcertati. iar acestia sînt preocupati mai degraba sa transmita idei pline de forta si uneori chiar socante prin intermediul imaginilor arhetipale. am aflat . în Surrey. atît din Marea Britanic. O singura conexiune dubioasa ori o contradictie aparent a referitoare la activitatile Prioriei le permite scepticilor sa denunte întreaga problema ca fiind o simpla aiurea la de la început pîna la sfîrsit. decît sa comunice adevarul efectiv. Relatiile noastre au culminat cu o invitatie la o petrecere de dupa Craciun. Ne-am bucurat de compania placuta a lui si a sotiei sale. dar cît si ce anume? Oricare ar fi fost motivele sale ascunse. dar. Pe lîngâ faptul ca ne-a furnizat date pretioase despre Giulgiul din Torino. De pilda. chiar sub nasul nostru. dar care nu se afla cîtusi de putin în apropiere de casa e i. ne-a dezvaluit ca un consultant editorial cu care unul din noi colaboras e în anii 1970 este membru al Prioriei. profund interesati — poate chiar exagerat. ne-a pus la dispozitie o serie de detalii referitoare la alte persoane implicate în prezent în activitatile Prioriei si.este complexa si nimic în ceea ce priveste aceasta organizatie nu este clar conturat. Discutiile noastre cu Giovanni ne-au convins ca el cel putin nu este un farsor si ca informatiile pe care ni le-a oferit sînt veridice. afirmatiil e sale despre aceasta persoana au parut doar niste fabulatii rautacioase. în Home Counties. dar în numai cîteva luni s-a petrecut un lucru straniu. ci la doi pasi de domiciliul unuia dintre noi. la un restaurant care îi placea în mo d deosebit. ne-am simtit flatati. Prin ceea ce am putea numi o sincronizare frapanta. Era clar ca voia sa aflam cîte ceva despre cunostintele oculte pe care le detineau „j si celelalte persoane din cercul lui. Despre gazda noastra stiam deja ca face parte dintr-o organizatie de tip ma sonic. probabil. Ni s-a parut foarte ciudat ca una dintre persoanele mentionate de Giovanni sa se afle printre participantii la petrecere. dat fii nd ca erau cu totii actori ai scenei bancare internationale. la casa lui de vacanta. Dar trebuie sa ne amintim ca avem de-a face aici cu veritabili crea tori de mituri. Evenimentul s-a desfasurat într -o atmosfera de gala. Nu avem nici un dubiu cu privire la existenta actuala a Prio riei. Am pastrat apoi legatura si am fost invitati acasa la el.

în 1982. Jean Cocleau (desi. Dupa acea declaratie obscura. dupa cum vom vedea. joaca un rol important în ceea ce priveste Prioria din Sion. Richard Leigh si Henry Lincoln. în declaratie erau mentionati patru membri de vîrf ai asociatiei. în mintea noastra nu înc ape îndoiala ca. în care era inclus si un interviu cu Pierre Plantard. în ciuda altruismului afabil. Prioria exista. am descoperit ca interesele s ale în domeniul ocultismului depaseau granitele cartilor si ale articolelor pe care le scria din cînd în cînd pe aceasta tema.) Din raporturile noastre cu aceste persoane reiese însa un element important: actuala Priorie din Sion nu este. nu este o coincidenta faptul ca detine o a doua casa foarte aproape de un anumit sat din Franta care. Organizatia si-a declarat un singur obiect de activitate: acela de a edita o publicatie intitulata Circuit. acum cel putin. Ca urmare a datelor si experientelor recente. împreuna cu semnatura unuia dintre presupusii sai Mari Maestri. totodata editorul revistei Circuit. Trebuie sa le recunoastem criticilor ei un argumen t importa nt. în lucrarea Les templiers sont parmis nous („Templierii sînt printre noi"). sub diferite pseudonime. iar controversa iscata pe marginea lui a adus Prioria în atentia unui public mult mai larg. (Si.astfel ca din rîndu-rile Prioriei fac parte oameni cultivati si influenti. vorbitori de engleza. Pe lînga faptul ca statutul ei a fost tiparit8 . si anume acela ca prima referire documentata la Priorie dateaza din 25 iunie 19566. pare un exemplu stralucit de neutralitate atent exprimata. ar putea fi vorba despre un fals). Desi nu i-am putut co nfirma calitatea de membru al Prioriei. La data înregistrarii sale. Legea franceza impune înregistrarea tuturor asociatiilor — oricît de paradoxala ar fi aceasta prevedere în cazul asa-numitelor organizatii „secrete". femei si barbati deopotriva. însa abia dupa douazeci de ani Pr ioria a devenit un nume cunoscut în afara lumii vorbitoare de limba franceza. desigur. care ar avea rolul „de informare si de aparare a drepturilor si a libertatilor în constructia de locuinte cu chirii mici" (foyers HLM7). Din materialele date publicitatii. de Gerard de Sede. în 1982. Giovanni ne-a indicat totodata numele unui director al unei edituri din Londra. Prioria a declarat ca are scopul de a oferi „studii si ajutor reciproc membrilor sai" — o afirmatie care. omul a jucat un rol important în popularizarea cartii The Holy Blood and the Holy Grail la publicarea acesteia. De asemenea. Pierre Plantard se contureaza ca . cel mai interesant — si mai bine cunoscut — fiind Pierre Plantard. Despre concluziile la care a ajuns cartea cu privire la organiza tie si la obiectivele ei vom discuta mai tîrziu. Prioria a devenit însa cunoscuta unor cercuri mult mai largi. org anizatia a fost mentionata într-o serie de carti. asa cum sustin criticii ei. „Debutul" sau din acest punct de vedere a avut loc în 1962. desigur. a fost publicat fenomenalul best-seller The HolyBlood and the Holy Grail de Michael Baigent. doar nascocirea unui grup restrîns de francezi cu fantezii monarhiste. pe care îl cunosteam si noi. Trecutul sau istoric însa constituie o alta problema.

Nascut în 1920. Thomas. Asa cu m se mentioneaza în The Hol y Blood and the Holy Grail. ele sînt o amestecatura de texte si genealogii istorice. (Vaincre este acum titlul buletinului intern al Prioriei. în calitatea sa de editor al unui jurnal numit Vaincre pour une jeune chevalerie („Vi ctorie pentru o tînara cavalerie"). un . ne putem întreba de unde provin informatiile publice referitoare la aceasta organizatie si cît de credibile sînt ele. care a facilitat revenirea la putere a generalului Charles de Oaulle. avea dificultati în asi plati chiria11 a exercitat o influenta considerabila asupra i storiei europene. sub aces t nume a aparut în The Holy Blood and the Holy Grail si pe acesta 1-a folosit în calitatea sa de Mare Maestru al Prioriei din Sion. Sa analizam în cele ce urmeaza natura paradoxala a Prioriei di n Sion. Oficial. de altfel. publicat cu aprobarea acestuia. în primul rînd. a ajuns în atentia opiniei publice în 1942. care apoi s-a transformat în „Pierre de Fran ce-Plantard" si în cel e din urma în „Pierre Plantard". din cînd în cînd. 9 Obsesia privind ceea ce considera el a fi versiunea corecta a numelui sau a fost accentuata atunci cînd a adoptat grandiosul titlu „Pierre Plantard de Saint-Clair". Majoritatea articolelor se refera la presupusa obsesie merovingiana a organizatiei si se axeaza pe celebrul mister de la Rennes-le-Château. însotite de lucrari alegorice moderne care sînt atribuite unor autori anonimi sau altora cu pseudonime bombastice ori care poarta numele unor oameni care nu au nimic de-a face c u ele. care avea un ton evident indulgent la adresa ocupantului si care a fost.10) Acest fost proiectant care lucra pentru o firma ce realiza s ubansamble pentru cuptoare si care. sursa principala de informatii este o serie de numai sapte documente enigmatice gazduite de Bibliotheque Nationale din Paris. cunoscute sub numele de Les dossiers secrets („Dosarele secrete")13. pe care Pierre Plantard îl editeaza împreuna cu fiul sau. Pierre Plantard de Saint-Clair — sub pseudonimul „Captain Way" — a fost cel care a organizat Comitetul Sigurantei Publice. Editorialele sale apareau la început sub numele „Pierre de France" . între anii 1981 si 1984. o societate cavalereasca si cvasimasonica ce-si avea sediul în Paris si al carei Mare Maestru a devenit Plantard la vîrsta de numai douazeci si doi de ani. care stapîneste la perfectie arta diplomatica de asi privi intelocutorul drept în ochi în vreme ce raspunsurile pe ca re i le ofera nu sînt nici pe departe directe. în timpul ocupatiei naziste în Franta.un personaj pitoresc.La prima vedere. publicatia era organul de presa al Ordinului Alpha-Gala tes.

Pe baza dovezilor prezente în dosarele secrete. pe care a respins-o acum mai bine de un s ecol. Totusi. Primul articol din dosarele secrete a fost depus în biblioteca în 1964. Chiar si scriitorul francez Gerard de Sede. Noi nu am recomanda însa o aseme nea abordare. Leonardo si altii asemenea lor ar fi fost profund impresionati. toti cei care încearca stabilirea arborelui genealogic dincolo de doua sau trei generat ii descopera în scurt timp cît de complex si de problematic este în tregul proces. pe care le vom discuta în curînd. recunoaste ca studiile practice . nu ne îndoim ca este practic imposibil ca personalitati precum Leonardo da Vinci si Isaac Newton sa fi fost fascinat e atît de profund de obsesia referitoare la o dinastie de mult disparuta si de readucerea ei la putere în Franta epocii actuale. desi este datat 1956. stim ca exceleaza printr-o dezinformare deliberata si detaliata. De aceea. care. Pe lînga problema revenirii Frantei republicane la forma de organizare monarhica.15 Les dossiers secrets pot pa rea doar niste elucubratii. ipoteza ca dinastia merovingiana a supravietuit dupa domnia regelui Dagobert al II-lea — fara a mai Pune la socoteala existenta unui sir continuu de descendenti pînâ în secolul XX — este în cel mai bun caz fragila si. apare o alta dificultate: dina stia merovingiana nu ar putea emite preten tii la tron. Initial. demonteaza presupusele dovezi în sprijinul pretentiilor merovingiene.14 La urma urmei. cea mai mare parte a continutului acestor dosare poate fi considerata cel mult o gluma.. Este greu de imaginat ca Isaac N ewton. din care au pornit cercetarile efectuate de Baigent. de o organizatie engleza al carui obiectiv era restauratia descenden tilor regelui Harold al II-lea (ucis de soldatii lui Wilhelm Cuceritorul în 1066). Asa cum preciza scriitorul francez Jean Robi n: „Dagobert a fost. în pagini întregi. în cel mai rau.. nu putem sa nu ne întrebam din nou cum ar fi posibil ca o astfel de cauza sa fi inspirat generatii de-a rîndul de oameni cu o inteligenta iesita din comun. dar în nici un caz nu un re ge al Frantei". chiar daca ar reusi acest lucru (în ipoteza ca ar putea demo nstra continuitatea liniei merovingiene). se ascund intentii extrem de serioase si de ferme. deoarece. echivocuri si duble întelesuri. de pilda. în dosul unei perdele groase de baliverne. dar amploarea eforturilor si a resurselor implicate în realizarea si coroborare a lor sugereaza altceva .satuc din regiunea Languedoc. mult mai semnificative pentru noi. Leigh si Lincoln (vom vorbi despre ele mai tîrziu). bine documentate. din experienta noastra privind Prioria din Si on si modul ei de operare. o purâ fantezie. Actuala Priorie din Sion se confrunta cu dificultati mari în atingerea scopului declarat — readucerea pe tron a dinastiei merovingiene. un rege în Franta. Din documente transpar însa si alte teme. fiindca în vre mea ei Franta nu exista ca atare. Ultimul a fost depus în 1967.

desi fisa de intrare în Bibilotheque Nationale poarta data de 15 februarie.18 Iar Franck Marie. a stabilit far a urma de îndoiala ca aceeasi masina de scris a fost utilizata pentru a redacta „Sarpele rosu" si o serie de documente ulterioare din Les dossiers secrets. nici cu Prioria din Sion. Vom aminti aici numai doua dintre numeroasele exemple în acest sens. chiar mai uimitor. Desi se arata sarcastic la adresa „acestor fabulatii delirante". Louis Saint-Maxent si Gaston de Koker — datata 17 ianuarie 19671. scrisori semnate de trei cunoscuti oameni de afaceri englezi care au avut anterior legatur i cu serviciile britanice de spionaj. fireste. la o filiala a Lloyds Bank din Londra. De aici se poate deduce. ca moartea lor a fost rezultatul colaborarii în scrierea acestui text. Sinistru în privinta brosurii este faptul ca toti cei trei autori au fost gasiti spînzurati. Acest text extraordinar de treisprezece pagini. Se pare ca cineva a folosit aceasta ser ie bizara de trei decese pentru propriile scopuri ascunse. pentru a purta o data din februarie. se stie ca au existat cîteva scrisori ce confirmau depunerea lor la banca. în legatura cu aceasta afacere stranie: cei trei presupusi autori nu au avut absolut nici o legatura nici cu brosur a în sine. în cadrul documentarilor pentru cartea The . Dar mai exista un lucru. mai degraba un exemplu de talent poetic. în dosare a fost adaugata o brosura intitulata Le serpent rouge („Sarpele rosu"). alegoric si alchimic. s-au scurs numai treisprezece zile între cele trei morti si intrarea brosurii în Biblioteca Nation ala — o miscare atît de rapida. Investigatiile ulterioare au demonstrat însa ca Le serpent rouge a fost introdus în dosarele secrete pe data de 20 martie — dupa decesul lor — si ca fisa de intrare a fost falsificata în mod intentionat. în final ajunge la concluzia ca exista totusi un mister real în privinta lor.si resursele teoretice care au stat la baza lor sînt impresiona nte. cuprinde un bogat simbolism astrologie. scriitor si detectiv particular. în perioa da 6-7 mai a aceluiasi an. care dovedeau continuitatea generatiilor în dinastia merovingiana. asa cum precizeaza de Sede. O serie de presupuse pergamente din secolul al XVII-lea gasite de un preot francez doua secole mai tîrziu. care a fost motivul? Si. cu trei presupusi autori — Pierre Feugere. Dar. O trasatura ciudata a dosarelor o constituie permanentele aluzii mai mult sau mai putin voalate ca autorii au avut acces la o serie de documente ofi ciale guvernamentale si politienesti.19 Al doilea exemplu este cazul documentelor falsificate ale Lloyds Bank. la interval de douazeci si pa tru de ore unul de altul. În 1967. Desi nimeni nu a vazut documentele respective. au fost achizitionate de un englez în 1955 si depuse într-o cutie de valori. încît sugereaza ca autorul sau autorii real i au dispus de informatii confidentiale din interiorul unei anchete a politiei .

în care putine lucruri sînt ceea ce par si adesea cele mai limpezi elemente sînt. fara ca amploarea eforturilor implicate sa co . de pilda. un volum urias de timp. O contrafacere atît de complexa si de elaborata a necesitat. întreaga a facere respecta vechea traditie a serviciilor de spionaj. odata „prins".Mesianic Legacy20. probabil. Ce modalitate mai eficienta ar putea exista. mostre abile de dezinformare. indiferent de identitatea ei. si tot subconstientul este factorul motivator care.21 Trebuie sa recunoastem ca este cît se poate de bizar. în acelasi timp însa. privita retrospectiv. completeaza si clarifica întreaga imagine. Ce l mai semnificativ si mai interesant element este însa altul: persoana care a falsificat scrisorile. iar nonsensurile prezentate în mod deliberat ca adevaruri riguros docu mentate au un efect ciudat de puternic asupra subconstientului. Baigent. risc personal. ori negru nepatruns. dar în realitate complet absurde?! în cazul nostru. pare sa fi obtinut fra gmentele originale din documente afla te în arhiva guvernului francez. de fapt. adevar sau fals — adica exact asa cum ar dori unii sa fie vazute lucrurile respective. continua sa lucreze ani de zile pe baza celor mai vagi si mai slabe mesaje. perdeaua de distorsiuni te va împiedica efectiv sa mergi mai departe cu investigatiile. într-un mod care sugereaza implicarea serviciilor de spionaj franceze. în decursul istoriei. în subconstient se nasc visele. de fapt. cu toate ca includeau fragmente ale unor documente originale ce purtau semnaturile reale ale celor trei oameni de afaceri. odata descifrate. Leigh si Lincoln au demonstrat ca scri sorile erau. sînt de multe ori ciudat de naivi. efort si. Exista însa motive care ne îndeamna sa nu trecem cu vederea paradoxurile. e ca si cum deslusirea adevarului în ceea ce priveste Prioria ar fi de fapt o initiere: daca nu esti demn de el. si-au dedicat timpul si energia cine stie caror proi ecte vaste si inutile. pare a fi complet lipsita de rost. Dupa parerea noastra. Din a cest punct de vedere. falsuri. fara îndoiala. Dar dac a te dovedesti merituos. extragînd fiece graunte de înteles simbolic dintr-o frîntura de aparente fantasmagorii. Este adevarat ca multi maniaci. acele informatii care. Eforturile uriase depuse pentru conceperea lor sugereaza ca totusi documentele au ceva de oferit. în curînd îti vor pica în mîna date suplimentare sau vei descoperi singur. printr-o serie de coincidente bizare. Scepticii. La urma urmei. guvernate de un tip aparte de logica paradoxala. fiindca pentru ei totul este ori alb stralucitor. absurditatile ne ramîn în memorie. decît sa oferiti pu blicului informatii aparent incitante. care se mîndresc în general cu spiritul lor rational. alaturi de copii ale certificatelor de nastere ale acestora. în general. ar fi o mare greseala sa ignoram Les dossiers secrets doar pentru simplul fapt ca mesajul lor aparen t este incredibil. pentru a atrage atentia pe de o parte si a eli mina intrusii nedoriti ori simplii curiosi pe de alta.

In plus. lâ sînd sa transpire însa aluzii privind importanta acelui „ceva".nfere credibilitate rezultatelor obtinute. Oricît de improbabila ar parea lista Marilor Maestri ai Prioriei (asa cum apare ea în Les dossiers secrets). un plan complex. De exemplu. La urma urmei. într-adevar. Pe lîngâ faptul ca se cunosteau între ele — unele fiind chiar înrudite —. Dar atunci cînd e neîndoielnic ca pretinsii ei membri au avut în mod repetat. interese si obiective similare. toate avînd obiective comune. Roza-Cruce si La Compagnie du Saint-Sacre-ment23.24 Asa cum am vazut deja. coroborat cu celelalte indicii de care dispunem (si pe care v i le vom prezenta la momentul oportun). iar acest lucru. atît da Vin ci. prin extinderea continua a granitelor cunoasterii.25 Acest lucru demonstreaza ca ei au facut parte într-adeva r dintr-o miscare subterana organizata. pare oarecum rezonabil sa deducem de aici ca. cercetarile efectuate de Bai gent. Leigh si Lincoln în cartea The Holy Blood and the Holy Grail cu privire la existenta istorica a Prioriei . legaturi interesante între Marii Maestri aflati pe pozitii alaturate cronologic în lista. La distanta de cinci sute de ani una de cealalta. au confirmat ca persoanele si familiile prezumptiv implicate în activitatile Prioriei au fost totodata cele care au întretinut ceea ce am putea numi Marea Farsa a Giulgi ului Sfmt. în mod evident. imagistica lor Prezinta o similaritate remarcabila. într-adevar. de asemenea. întreaga lor literatura este caracterizata de aceeasi tema evident ermetica — un entuziasm real stîrnit de posibilitatea unei deveniri aproape divi ne a omului. bine structura ta deja chia r în epoca lui Leonardo. Si atunci. tinînd sea ma de preocuparile lor comune. Se stie ca multi dintre ei au facut parte din miscari ezoterice si societati secrete precum francmasoneria. s-ar putea spune ca e totdeauna problematic sa dovedesti existenta — actuala sau trecuta — a unei societati secrete. este firesc sa presupui ca respectivul grup a existat sau exista cu adevarat. aceste personalitati nutreau interese si preocupar i similare.22 Exist a. Dar în cazul Prioriei avem de-a face cu un grup ce respecta. de-a lungul anilor. cît si despre Jea n Cocleau s-a afirmat ca ar fi fost Mari Maestri si. Grupul respectiv încearca ori sa ne spuna. cît si Cocteau a u uti-uzat un simbolism heterodox în picturile lor presupus crestine. Leigh si Lincoln au demonstrat ca la baza ei se afla date veridice. Volumul de probe adunate de Baigent. ori sa ne ascunda ceva. ambii au detinut pozitii de vîrf într-o organ izatie cel putin de tipul Prioriei din Sion. cu atît mai dificil este sa-i demonstrezi existenta. Da t fiind ca atît despre florentin. motive asema-natoare se întîlnesc si în operele a ltor artisti si scriitori ca re au avut conexiuni cu Prioria. cu cît aceasta a reusit mai bine sa-si pastreze anonimatul. cum sa tratam afirma tiile Prioriei privind caracterul sau istoric? Dateaza într-adevâr organizatia din secolul al Xl-lea? AU activat în rîndurile ei toate acele nume rasunatoare citate în dosarele secrete? În primul rînd. cercetarile pe care noi însine le-am efectuat si care s -au concretizat în cartea noastra anterior publicata. demonstreaza ca totusi ceva se întîmpla.

altii. Iata. MAGDALENA. la urma urmei.este de netagaduit. ar putea arunca o raza de lumina si asupra celor dintîi. dosarele secrete pun un accent deosebit pe Sfîntul Graal. Dar accesul la arhivele vechii Priorii nu presupune în mod necesar o continuitate veritabila. Cocteau nu a avut nici o le gatura cu organizatia care sustine ca a fost apoi condusa de Pierre Pla ntard de Saint-Clair. îndeosebi pe cele referitoare la satul Rennes-le-Château din Languedoc. au într-adevar un numitor comun: o autentica traditie secreta. din 1996. Initiatii îi cunosc adevaratul nume: NOT RE DAME DES CROSS". iar cealalta o „femeie cazuta" si. Apoi mai este si bizara confuzie între Is is si Maria Magdalena. dar cuvîntul cross nu exista în aceasta limba (exista în engleza. . în mod cert Prioria de astazi detine cunostinte aprofundate despre cealalta societate. alte dovezi — strînse de alti cercetatori — au fost publicate în editia revazuta si adaugita a cartii lor. artistul francez Alain Feral — care a lucrat cu Jean Cocteau si 1-a cunoscut îndeaproape — ne-a declarat hotarît ca mentorul sau nu a fost Mare Maestru al Priori ei din Sion. în plus. fac parte din culturi diferite. Des este. Lâ sînd la o parte mitomania merovingian a. ) Toate aceste probe indica faptul ca a existat cu adevarat o societate secreta ce functiona în secolul al XH-lea.26 În acest stadiu al cercetarilor noastre. inclusiv Cocteau. publicul a aflat despre aceasta din urma numai de la membrii organizatiei actuale. ne-a asigurat el. urmatorul fragment din Le serpent rouge: „De la cea pe care nazuiesc sa o eliberez se înalta catre mi ne miresmele parfumului ce impregneaza mormîntul. la urma urmei. Feral a investigat însa personal anumite aspecte ale informatiilor legate de Priorie. dar e la singular). în franceza. fie si numai pentru ca ultim ele cuvinte — „Notre Dame des Cross" — nu au nici un sens (cu excepti a cazului în care „Cross" este un nume de familie si în care lucrurile devin putin mai clare). a celebrului ol cu balsam vindecator. în plus. VENITI LA MINE TOTI CEI CARE SUFERITI SI EU VA VOI MÎNGÎIA. într-o discutie recenta. am decis sa ignoram prezumptivele ambitii politice ale Prioriei si sa ne concentram pe aspectele istorice care. împarateasa izvoarelor binefacatoare. pe semintia lui Beniamin si pe Maria Magdalena . dar este actuala Priorie din Sion urmasa ei? Chiar daca între cele doua organizatii nu se poate pune semnul egal. (Lucrarea celor trei este o lectura esentiala pentru toti cei interesati de acest subiect. forma de plural a art icolului nehotarît. de pilda . Cel putin. si a ajuns la concluzia ca persoanele enumerate în Les dossiers secrets ca Mari Maestri. desigur. înainte unii o chemau ISIS.27 Acest scurt pasaj este derutant. aparent fara nici o legatura într e ele. una era o zeita.

Si atunci. ca a înviat din morti si. Leigh si Lincoln. si faptul ca el ar fi supravietuit rastignirii poate fi argumentat. stramosii mero-vingienilor. dar sotia lui si-a luat copiii si a fugit. nici una dintre aceste asertiuni nu se bazeaza pe cercetarile efectuate de Baigent. care au migrat în Grecia si de acolo în Germania. Ei sustin ca lisus ar fi fos t casatorit cu Maria Magdalena si ca din acest mariaj ar fi rezultat urmasi. de ce sînt considerati presupusii sai urmasi atît de importanti? Se crede ca unul dintre acesti descendenti este nimeni altul decît Pierre Plantard de Saint-Clair. dar da nastere unor întrebari fundamentale. De asemenea. cu toate ca încearca sa nu atraga atentia publicului asupra ei. unde au devenit cunoscuti sub numele de sicambrieni. Descendentii lor au devenit conducatorii francilor sicambrieni. lisus a supravietuit rastignirii. în ciuda limbajului emfatic al u nor comentatori cu privire la aceasta ipoteza. Ipoteza pare a se potrivi cu tematica principa la a Prioriei din . Dar autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au complicat scenariul si mai mult.28 Exista totusi o problema considerabila în supozitiile lor — una de care sînt în mod cert constienti. fara el. Fiul lui Dumnezeu. Pentru ei. Dar daca a supravietuit rastignirii. aveau origine iudaica. trebuie sa specificam ca Pierre Plantard însusi nu a mentionat niciodata ca ar fi urmasul lui lisus. în ciuda convingerii populare contrare. indiferent din cine descinde. Sfîntul Graal si semintia lui Beniamin — fara a mai aminti de zeita-mama egipteana Isis — cu dinastia merovingiana. importanta dinastiei merovingiene nu e limitata doar la visul cîtorva regalisti excentrici. în consecinta. Afirmat iile lor transpun întreaga problema într-o cu totul alta dimensiune — una care a stîrnit imaginatia milioanelor de cititori ai cartii. ei erau semintia pierduta a lui Beniamin. atunci nu se mai poate spune ca a murit pentru pacatele noastre. Asa cum am vazut. merovingienii sînt importanti fii ndca descind din lisus.Desigur ca apare o problema evidenta în încercarea de a corobora subiecte aparent atît de diferire precum Maria Magdalena. De fapt. problema pe care o vom aborda în detaliu mai tîrziu. este practic imposibil ca o linie sangvina sa supravietuiasca în forma „pura" necesara pentru a sustine astfel de pretentii. Esenta acestei credinte în dinastia merovingiana este alta: lisus fiind din neamul lui Dav . fiind sustinute documentat de o serie de specialisti. într-o colonie evreiasca din regiunea de sud a Frantei actu ale. Fara îndoiala. ca este de origine divina. cu multi ani înainte de publicarea cartii The HolyBlood and the Holy Grail. Conform acestora. exista argumente puternice în favoarea unei casatorii între lisus si Maria Magdalena — sau cel putin în sprijinul ideii unei relatii intime între ei —. neam putea întreba. în Les dossiers secrets se arata ca francii sicambrieni. fon dînd astfel dinastia merovingiana. Tinem sa subliniem înca o data ca semnificatia presupusei succesiu ni merovingiene nu este data de ideea crestina ca lisus a fost Du mnezeu întrupat — si deci ca urmasii sai ar fi si ei divini.

acest titlu revine în mod automat. Robert Fludd (1595-1637) . afirma clar ca ideea unei casatorii între lisus si Maria Madgalena era cunoscuta cu minimum un secol înainte ca ei sa-si înceapa cercetarile. ciudat e însa faptul ca n u au exploatat suficient anumite aspecte ale relatarii. nu poate fi considerat o dovada în sprijinul acesteia. sustin ei. Miriam este arestata si eliberata numai fiindca e însarcinata. Un alt exemplu al ciudatei selectivitati demonstrate de Baigent.fapt care iarasi da nastere unor suspiciuni. dar. desi. de pilda. Leigh si Lincoln au folosit acest document pentru a-si sustine teoria. De nenumarate ori. în esenta. fiul lui losif). Prin urmare. Nicolas Flamei. în dosare se afirma ca regii merovingieni. nici nu a in firmat ipoteza expusa în The Holy Blood and the Holy Grail . „un text care a iesit la iveala" în arhiva familiei Montgomery si care le-a fost pus la dispozitie de un membru al respectivei familii. acest lucru îi confer a textului o evidenta aura pagîna. ei au dat dovada de o oarecare selectivitate în alegerea probelor pe care le-au luat în considera tie. Cei trei 1-au considerat valoros deoarec e. greu de armonizat cu ideea ca Prioria este preocupata în principal de genealogia regelui David. Dupa acest moment fuge din Pa lestina si ajun ge în Galia (astazi Franta). care îl includ e pe lisus. împreuna cu veneratia merovingienilor pentru zeita Diana. Este usor de înteles de ce Baigent.29 în mod cert. Data documentului original este incerta. începînd cu fondatorul dinastiei. Baigen t. Les dossiers secrets mentioneaza persoane — ori din rîndul Marilor Maestri. familiei si descendentilor sai. De exemplu. Miriam din Betania este descrisa ca „o preoteasa a unui cult feminin". Leigh si Lincoln este cel al „documentului Montgomery".30 Acesta e ste. dar versiunea ce le-a fost prezent ata data din secolul al XlX-lea. ori al membrilor simpli — a caror implicare principala nu este de ordin politic. Leigh si Lincoln si-au construit teoria pe baza afirmatiilor din Les dossiers secrets. fie si numai teoretic. sustinea teoria expusa în The Holy Blood and the Holy Grail. Leigh si Lincoln. Meroveu. aceste afirmatii sînt greu de „împacat" cu ideea descendentei lor din lisus sau dintr-un trib iudaic. în acest text. fireste. puterea politica si nu cea divina este vizata pentru dinastia merovingiana.id. în urma unei revolte împotriva stâpînirii romane. a fost alchimist. ci ocult. si pîna la Clovis (care s-a convertit la crestinism în an ul 496) erau „regi pagîni ai cultului Dianei". Mare Maestru între 1398 si 1418. unde naste o fetita. si deci rege legitim al Ierusalimului. Interesant este ca Prioria nici nu a confirmat. Documentul Montgomery relateaza povestea lui Yeshua ben Joseph (lisus. dupa parerea noastra. care era casatorit cu Miriam (Maria) din Betania (personajul biblic pe care multi îl considera a fi acelasi cu Maria Madgalena). Este oare posibil la Prioria din Sion sa se joace cu noi? Un lucru a devenit foarte clar pentru noi: motivatia acestei organizatii nu este doar puterea pur politica la care se refera Baigent. Cel putin însa.

desi recunosc interesele oculte ale acestor personalitati. asa cum am vazut. se contura tot mai clar ideea ca temele centrale identificate în viata si în opera lui da Vinci seamana izbitor cu cele existente în materialele Prioriei. obsesiile sale aveau surse cu totul diferite. de asemenea. probabil ca reprezinta o amenintare atît de grava la adresa ordinii stabilite încît. Dar ce relevanta poate avea simbolistica ei ciudata pentru opera de acum cinci secole a lui Leonardo si pentru o miscare presupus ezoterica ori chiar eretica? Cea mai evidenta conexiune cu da Vin ci este faptul ca artistul s-a pictat pe sine însusi cu spatele spre cruce. în majoritatea cazurilor. Iar studiile noastre sugereaza ca membrii actuali ai Prioriei au. un alt geniu complet neînteles de criticii moderni. Acest lucru ne-a determinat. pentru care intelectul sau ascutit a fost exclusiv produsul unei gîndiri materialiste. Charles Nodier (Mare Maestru între 1801-1844) a contribuit din plin la renasterea ocultismului modern.era rozicrucian si. cunoscut astazi în primul rînd ca savant si matematician. detinator al u nor exemplare intens studiate ale Manifestelor Rozicruciene. pazit cu strasnicie de cîtiva alesi. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. fapt care-1 transforma într-un „candidat" ideal pe lista Marilor Maestri ai Prioriei. În mod surprinzator. în realitate. oricare ar f i adevarul. Dupa cum am mentio nat deja. chiar si dupa epoca iluminismului. Am descris în paginile anterioare fresca acestuia din biserica londoneza Notre Damme de France. Si. Baigent. La urma urmei. simpla problema a legitimitatii monarhiei franceze nu ar fi jus tificat energiile uriase consumate în decursul timpului. daca lasam la o parte improbabila diversiune merovingianâ? Oricît de incitanta si de convingatoare ar fi The Holy Blood and the Holy Grail. Luînd în consideratie expresia de pe chipul lui Cocteau. Chiar si Sir Isaac Newton (Mare Maestru în perioada 169 11727). Si atunci. explicatiile pe care le ofera pentru obiec tivele si motivatiile Prioriei nu sînt cîtusi de putin multumitoare. Chiar si în decursul cercetarilor cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino ne-am vazut confruntati de nenumarate ori cu senzatia pregnanta ca undeva exista un secret real. mai aproape de vremea noastra. Leigh si Lincoln nu par sa aprecieze întreaga semnificatie a ideilor nutrite de acestia. a fost un adept al ermetismului si un alchimist pasionat. ci preocuparea esentiala de-o viata a fiecaruia dintre cei mentionati. sa verificam din nou suspiciunile ca exact aceste subiectetranspar si din lucrarile lui Jean Cocteau. puternice înclinatii oculte. fireste.31 Sa nu-1 uitam nici pe Leonardo da Vinci. în mod ce rt. cunoscut si aparat îndeaproape de o retea subterana de initiati. ocultismul nu era doar un hobby ocazional. care sa fie secretul care a preocupat atît de mult timp cele mai stralucite minti ale lumii. Leonardo s-a reprezentat de cel putin doua ori într-o poz itie similara — în Adoratia magilor si în Cina cea de taina. care sugereaza o . a treb uit pastrat în cel mai strict secret.

în vreme ce mama lui lisus priveste în jos. Desi în arta Evului Mediu si a Renasterii timpurii exista traditia — prea putin cunoscuta — de a o înfatisa pe Maria Magdalena la Cina cea de taina. Este vorba despre barbatul din dreapta. lipsa ciudata a vinului sugereaza un serios dubiu în privinta naturii sacrificiului pe care urmeaza sa-1 faca lisus. cît mai departe de lisus. nu numai ca nu putem vedea chipul rastignitului. în ambele cazuri. Maria Magdalena. un simbolism care. unele dintre factiunile ei afirmînd chiar ca un „înlocuitor" a îndurat ceea ce trebuia sa fi fost soa rta lui. Cocteau merge însa si mai departe. Judecind dupa imagin ea acestor fresce. cine ar putea fi acest personaj? Daca ne gîndim la ideea Prioriei conform careia lisus nu a fost tintuit pe cruce. Aceeasi similaritate se remarca în privinta literei M supradimensionate. Si de aceasta data putem banui ca Magdalena este personajul întors cu spatele spre cruce. pe de alta parte. În Cina lui Leonardo. cu ochiul în forma de peste — neîndoielnic o aluzie la simbolul crestin timpuriu pentru „Hristos". Pe de alta parte. litera M îi uneste pe lisus si pe suspect de feminin ul „Sfînt loan".32 Trandafirul alb cu albastru. desi aparent sta aproape de el. cît si în cea a lui Cocteau apare Doamna M — cu certitudine. neîn fatisîndu-1 pe lisus deloc. În fresca lui Cocteau acea sta le leaga pe cele doua femei îndurerate. Spre exemplu. plîngînd.profunda stînjenea lâ . ceea ce implica anumite suspiciuni cu privire la identitatea sa. omul de pe cruce este vazut doar de la genunchi în jos. si de ce — în calitatea ei de „jumatate" — poarta un fel de ne în oglinda a vesmintelor lui. proba bil Fecioara Maria si Maria Magdalena. Leonardo a declarat ca personajul de la dreapta lui lisus. În Cina cea de taina a lui Leonardo. am putea crede ca la fel gîn dea si Coctea u. de asemenea. uimitor de mare. dar în scena apare un personaj care nu este în mod obisnuit asociat cu scena crucificarii. Fresca lui Cocteau reflecta. la dreapta sotului ei. Deci. ne putem imagina emotiile pe care le-a resimtit. de la picioarele crucii este în mod clar o aluzie la misca rea rozicruciana care. are legaturi strînse cu Prioria si cu Leonardo da Vinci. În fresca lui Cocteau. De exemplu. în fresca imagi . oare n-am putea spune ca omul cu ochiul în forma de peste este chiar lisus! Sa fi fost el martor la torturarea si uciderea unei victime-surogat? Într-o asemenea situatie. Am mentionat deja ca membrii Prioriei nu cred ca lisus a murit pe cruce. dupa cum vom vedea. este în mod evident înrudit cu acestea . pe zarurile aruncate d e soldatii romani sînt cincizeci si opt de puncte — numarul ezoter ic al Prioriei. atît în fresca lui da Vinci. pentru cei familiarizati cu preocupa rile Prioriei din Sion. tînara îsi întoarce chipul de la el. iar „Doa mna M" se înclina în directie opusa. Convingerea Prioriei ca ea a fost casatorita cu lisus expl ica suficient motivul prezentei sale la Cina cea de taina. nu ar fi poate exagerat sa identificam un punct de legatura în ostilitatea cu care Leonardo si-a întors fata de la Sfînta Familie în Adoratia magilor.

Conform statutului sau. (în versiuni le recente ale statutului.33) Aceasta politica este în deplina con cordanta cu adevara ta natura si cu crezul organizatiei — asa cum le-am înteles noi. la un nivel inconstient. ne-a „lansat" o întrebare chinuitoare: „De ce toti Marii Maestri poa rta numele loan?" Initial am crezut ca aceasta chestiune este doar o aluzie semivoa lata la adresa propriului sau pseudonim si am tras de aici concluzia ca personajul detine o pozitie înalta în cadrul Prioriei. De ce a ales sa induca publicul în eroare astfel? Era. (Astazi. Daca florentinul a fost într-adevar membru al Prioriei din Sion — si tinînd seama de accentul pus de aceasta organizatie pe filiatia lui lisus —. obsesia aceasta referitoare la loan Botezatorul pare usor de neînteles. În ambele fresce (a lui da Vinci si a lui Cocteau). sursa noastra de informatii. în cazul femeilor. oricît de neobisnuit ar parea pentru un ordin cavaleresc atît de vechi. un loan verita bil — Jean de Gisors. era Sfîntul loan. încît sa cunoasca bine întreaga istorie? A fost Maria Magdalena sotia lui lisus si. a stiut adevaratele urmari ale rastignirii? De aceea îsi întoarce fata? Rolul Mariei Magdalena este abil accentuat — la un nivel subliminal — în Cina cea de taina. iar creierul ne spune ca e o femeie. un termen de politete pentru femei. Preocuparile Prioriei sînt oglindite în titlurile iera rhiei sale organizationa le. „Cruciat al Sfîntului loan". era totodata un epitet al zeitei Isis. el a încercat sa ne atraga atentia asupra unei alte probleme. De fapt însa. prin intermediul limbajului corporal. Prioria s-a pretins totdeauna a f i o societate secreta egalitara si patru Ma ri Maestri au fost femei. Partea cea mai stranie o constituie însa faptul ca numele sau în cadrul Prioriei a fost Jean II. mult mai semnificative. daca artistul afirma ca avem în fata un barba t. Leonardo. dar obsesia principala a lui Leonardo pare a fi cea legata de Sfîntul loan Botezatorul. „Kyria" fiind echiva lentul în limba greaca al cuvîntului „doamna". confuzia resimtita ne va determina. Trebuie sa rema rcam ca. a cesta din urma poarta un titlu mai simplu: Constable. dupa acesta urmeaza un grad cu noua membri. din care fac par te treisprezece membri. un nobil francez din secolul al Xlllea. prin urmare. fiecare purtînd titlul Prince Noachite de Notre Dame. însa primele trei. trebuie s-o spunem. propriile îndoieli cu privire la rolul lui lisus. fiecare cu titlul Croise de Saint Jean.sa. de exemplu. o modalitate subtila de a spori forta subliminala a imagisticii sale? La urma urmei. Nautonnier este un grad ca re are în componenta trei initiati. Dar este ea conforma cu interesele Prioriei? Giovanni. ei primesc si numele Jea n (loan) sau Jeanne (Ioana). apare în lista Prioriei ca Jean IX. numit Arca Kyria . Asa cum remarcau si autorii câ nii The Holy Blood and the Holy Grail: . sa zabovim mai mult cu gîndul asupra ei. Maria Magdalena pare sa-si exprime.) Mai exista alte sa se gra de. poate. I-a fost ea într-adevar atît de apropiata. în lumea elenistica a primelor s ecole înainte de Hristos.34 Primul Mare Maestru al organizatiei a fost. constituie forul conducator. una dintre sectiun ile franceze ale Prioriei are o conducere feminina. Pe lînga faptul ca Marii Maestri poarta în organizatie titlul de pjautonnier („cîrma ci").

Chiar si în ipot eza ca punctul de vedere „ioanist" ar fi bazat pe o interpretare gresita. putem cel putin sa banuim care loan este vizat de Priorie. Ordinul Templului va fi purtatorul de spada al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii. El „si-a pus spada în slujba Bisericii lui loan — acea Biserica ezoretica si initiatoare ce reprezenta Traditia si îsi baza primatul pe Spirit". (Deloux si Bretigny sînt. la începutul secolului al XH-lea. cît si cavalerii templieri. daca ar fi cunoscut unui public mai larg. conform Bibliei. nu stiam nici macar care loan era venerat. formarea unui „guvern secret" în frunte cu Godefroi de Bouillon — unul dintre liderii celei dintîi cruciade. sustine cartea. în Tara Sfînta. de asemenea. publicate în revista L'Inexplique — periodic care. cînd Baigent. a fost fondat si este finantat de Priorie. efectele sale ar fi cutremuratoare. desigur. pare ilogic ca ea sa-si fi îndreptat adoratia spre un personaj car e. Si. cine a fost Jean I? O alta conexiune incitanta este mentionata în cartea Rennes-leChâteau: capitale secrete de l'histoire de France. Godefroi a întîlnit o organizatie numita Biserica lui loan. la începutul cercetarilor noastre. În mod cert propagandistica în favoarea Prioriei. aidoma lui Leonardo. accentul pus asupra lui loan a ramas extrem de obscur. este care loan a fost întîiul. Leigh si Lincoln 1-au întîlnit pentru prirna data36 si fara îndoiala ca Plantard a avut o contributie majora la cartea susmentionata. armele ce respecta spiritul Sionului". Si totusi.„iubitul ucenic" din cea de-a Patra Eva nghelie? Sau loan. publicata în 1982. în secret. faceau parte din anturajul lui în anii 1980. sa-i acorde. da te fiind ideile deloc ortodoxe ale acestei organizatii cu privire la rolul lui lisus. autorii unor articole despre Prioria din Sion.37) Principala idee a fost.. loan Botezatorul? loan Evanghelistul . Rezultatul acestui fervent „ioanism" avea sa fie „o renastere spirituala" capabila sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". au fost constituite mijloacele spirituale si materiale care au permis realizarea visului sublim al lui Godefroi de Bouillon. autorul Apocalipsei? Se pare ca trebuie sa fi fost unul dintre acestia. a însusi fundamentului sau? Daca însa tinem seama de obsesia lui da Vinci pentru Botezator. Ambii autori au relatii strînse cu Pierre Plantard de Saint-Clair. de Jean-Pierre Deloux si Jacques Bretigny. în ciuda importantei evidente pentru Priorie. Sa fie oare posibil ca Prioria. Daca exista chiar si cele mai vagi motive pentru a crede ca loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. dupa unele opinii. Dar care sa fi fost motivul ac estei obscuritati? De ce nu se spune pur si simplu la care loan se refera? Si de ce ar fi constituit veneratia (oricît de extrema) pentru unul dintre sfi ntii loan o amenintare la adresa crestinismului. repercusiunile asupra Bisericii ar fi mai mult decît traumatice. Prin urmare. împreuna cu care a „format un plan maret".„întrebarea fundamentala . Ar fi . lucrarea explica modul în care s-a format aceasta organizatie. o importanta mai mare lui loan Botezatorul decît lui lisus însusi? Ideea are implicatii uriase. asa cum declara Pierre Plantard de Saint-Clair în cartea lui Deloux si Bretigny: „Astfel.38 Din acest plan maret au derivat atît Prioria din Sion — organizatia ai carei Mari Maestri poarta totdeauna numele „loan" —. nu a fost decît înainte-mergatorul lui lisus..

am reusit sa-1 contactam pe Pierre Plantard de Saint-Clair si sa-i adresam o serie de întreba ri privind preocuparea Prioriei din Sion pentru Maria Madgalena. asa cum am vazut deja. aceasta explicatie pare îndoielnica. Pentru o persoana nefamiliarizata cu aceste chestiuni. Prioria e interesata — din anumite ratiuni proprii — transmita ideea ca erezia îsi are rostul sau. desi initial nu eram siguri ca vom gasi vreo dovada în sprijinul acestei erezii. Autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca importanta ei rezida exclusiv în faptul (prezumptiv) ca a fost sotia lui lisus si mama copiilor lui. nici nu credeam ca vom gasi ceva mai concret. mesajul sau a mintea de bine cunoscuta tendinta spre malitiozitate a Prioriei. daca doream sa investigam Prioria m ai în profunzime. nu aveam ca probe pentru convingerile Prioriei cu privire la loan Botezatorul decît obsesia lui da Vinci si fapt ul ca toti Ma rii Maestri ai Prioriei purta u numele loa n. si Les dossiers secrets subliniaza în mod repetat caracterul anticlerical si proeretic al descendentilor merovingieni. în „Documentul Montgomery". o semnificatie deosebita este. Sandri ne aducea la cunostinta ca ne-ar putea ajuta. scrisoarea în sine avea data de 24 iunie — ziua Sfîntului loa n Botezatorul. am putea merge chiar pîna la a spune ca. lisus fiind aproape irelevant. de pilda. orice conexiune ezoterica între Maria Magdalena si loan Botezatorul sa este . De asemenea.aproape erezia suprema. Maria Magdal ena. La acea data. pentru Priorie. Gino Sandri — un italian care locuieste la Paris. dar „poate ca dumneavoastra aveti deja unele informatii cu privire la acest subiect". Sincer vorbind. fara a-1 lua în consideratie pe lisus. trebuia sa abordam problema frontal. Raspunsul sau parea a sugera ca aveam deja toate informatiile care ne erau necesare si ca nu ne râmînea acum decît sa le descifram. dar treptat ne-a fost dat sa descoperim dovezi mult mai substantiale care atestau ca Prioria din Sion face în tr-adevar parte dintr-o astfel de traditie „ioanitâ". Dar face ea oare parte din marele secret pe care se presupune ca1 detine si îl apara aceasta organizatie? Celalalt personaj al Noului Testament care are. este posibil ca aceasta erezie sa fi constituit o convingere profunda pentru generatii întregi de membr ai Prioriei. Dar mesajul lui Sandri mai continea un indiciu interesant: desi marcata la oficiul postal pe 28 iulie. rolul lui se limiteaza la acela de tata al copilului ei. Maria Magdalena pare a avea o importanta în sine. Sustinuta sau nu de dovezi.40 în mod cert. Am primit raspuns de la secretarul lui Plantard. în consecinta. ne dadea de în teles ca stie ceva anume despre noi. Dar tinînd seama de parerea Prioriei cu privire la lisus. Ceva mai tîrziu în decursul cercetarilor noastre. Pentru Prioria din Sion. Desi scurt si concis. semnificatia iesita din comun a Mariei Magdalena rezida în ea însasi. fara a ma i figura în desfasurarea ulterioara a evenimentelor. Ne-am dat în curînd seama ca presupusul sacrilegiu ioanit are implicatii extraordinare si.

în tinutul Magdalenei. am început sa investigam secretul Mariei Magdalena pe „teritoriul ei de domiciliu". marturisim ca intensitatea acestui festival ni se pare greu de imaginat. Totusi. cui nu-i pla ce o parada? În multime par a se afla în sa si numerosi pelerini animati de o credin ta ferventa. asa ca într-acolo trebuia sa ne îndreptam si noi. Dar ne-a fost dat sa constatam. Aceasta celebrare se desfasoara în fiecare an. asa-zis eretice? Si ce anume reprezinta ele atît de deranjant pentru Biserica? Ne-a fost dificil — si motivul este usor de înteles — sa ne dam seama de unde sa începem. Dar toate cercetarile noastre cu privire la i storia Mariei Magdalena sugerau ca semnificativa o regiune mult ma i a propia ta de „casa" decît Israelul. sub razele unui soare orbitor. Craniul. plimbat printre ei. parada a avut loc pe 23 iulie. bine conturate. In consecinta. „Ia moda". în mod obisnuit expus în întreaga sa glorie sinistra în interiorul bazilicii. Fiindca acesta. în 1995. la urma urmei. sîn-tem asigurati. ofera impresia unui caracter de o integritate si o seriozitate ce frizeaza pedanteria. este acum cuminte încastrat în ma sca funera r a aurie si plimbat în procesiune pe aglomeratele stradute ale orasului S t Ma ximin din Provence. Prin ce anume s-au distins aceste personalitati ale primului secol al erei crestine. dupa prelun gul prînz specific francezilor. care fixeaza cu priviri entuzia ste capul ciuda t. Si totusi. La ora patru a dupa-amiezei. în duminica cea mai apropia ta de ziua Mariei Magdalena. fie si numai pentru a descoperi noi însine ca întreaga poveste e o fan tezie medievala menita — la fel ca Giulgiul din Torino — sa atraga un intens si profitabil pelerinaj. este chipul Mariei Magda lena. proven ind dintr-o cultura în care Ma ria Madgalena este doar o prezenta marginala. Cu trasaturi ferme. înca de la început. . într-o litiera ce pare a larmant de insta bila . 22 iulie. ca exista un element incitant si deloc mercantil în relatia pe care acest personaj enigmatic al Noului Testament a avut-o cu regiunea de sud a Frantei. într-ade-var. în ziua de azi. astfel încît sa dea nastere acestei traditii persistente. într-o caldura sufocanta .de domeniul fanteziei. iata-ne în prezenta unui aparent secret stravechi care îi implica — si îi onoreaza — pe amîndoi. poate doar pentru a casca gura. fiindca textele Evangheliilor cunoscute nici nu amintesc de vreo întîlnire a celor doi. Este bine sa ne reamintim ca pretutindeni exista credinciosi patima si si pelerini devotati si ca simpla lor credinta nu con stituie o masura a autenticitatii isto rice. locuitorii orasului scot relicva la lumina zilei. Ne aflam. Prioria pusese un accent deosebit pe sosirea ei în sudul Frantei. anul vizitei noastre. CAPITOLUL 3 Pe unnele Mariei Magdalena E frumoasa — avînd mai degraba acea frumusete clasica a statuilor elene decît chipul dragut. Sute de persoane se a duna la locul procesiunii. cu parul bogat împartit în doua de o carare pe mijlocul capului. Nimic nu pare a sugera desfrînarea voluptuoasa caracteristica legendei sale.

în caldura sufocanta . ci cel provensal. ci iubita cu o patima neobisnuita. chiar daca a sosit pe aceste meleaguri relativ tîrziu în via ta. am lasat la o parte toate conceptiile noastre cu privire la Giulgiul din Torino. Si exact asupra acestui element subteran ne-am focalizat noi eforturile. încremeniti acolo. Pentru început. ceea ce ne-a izbit nu a fost izul ridicol de superstitie. în desfasurarea acestei investigatii. fanatice chiar. Se si mte clar ca sub aparenta suprafata se ascunde ceva mult mai semnificativ. În acest caz în sa. am urmarit procesiunea anua la a presupusului cap al Mariei Magdalena. cu sentimente amestecate . unde a si murit. pentru multi catolici europeni cu sîngele . numai pentru a afla adevarul despre Maria Magdalena — femeia aflata. în centrul unui mare numar de mistere a ntice si a carei influen ta marcheaza cultu ra contempora na într-un mod pe care nu 1-am înteles înca pe deplin. Tot acest fast pare lipsit de gust. Ne afla m acolo. al caror entuziasm pentru sfînta lor nu este totusi în întregime solemn. Fiindca. tipator si chiar înspaimîntâtor. de fapt. ea este tinta unei adoratii extraordinare. prin care s-a stabilit ca acesta este. Datarea cu izotopi de carbon a Giulgiului din Torino în 1988. în sudul Frantei. în general se crede ca ea a venit din Pa lestina pe mare si ca s-a stabilit în Provence. multi sînt con vinsi de adevarul ei. si legenda mortii ei în aceste tinuturi persista înca si astazi. In Provence. am petrecut mult timp reflectînd la contextul istoric. iar Magdalena este considerata o sfînta locala. Forta pe care o emana amintirea ei este atît de vie si astazi.Prezenta noastra la St Ma ximin are în ea si un gra unte de ironie a sortii. Trebuia sa aflam cum a fost ea perceputa în cultura noastra în decursul timpului si cît de puternic este impactul ei actual. aparent. S i totusi acesta nu este doar un exemplu de pioa sa perpetuare a unei traditii ca tolice. un fals si ne-a atras atentia asupra lui. ci mîndria si cucernicia localnicilor. încît Maria Magdalena nu e doar venerata aici. a folosit ca material de control un frag ment din hlamida regelui Ludovic cel Sfînt — secolul al IX-lea — pastrata în bazilica din St Maximin. Prin ce anume a reusit aceasta femeie — aceasta sfîn ta — sa nasca o fervoare si o evlavie atît de durabile? Si de ce constituie — daca aceasta este realitatea — obiectul unei veneratii atît de neobisnuite d in partea Prioriei? Înainte de a porni în prima noastra calatorie în Franta. fiindca deasupra capetelor nu flutura drapelul francez. spre deosebire de relativa raceala cu care este privita în lumea protestanta moderna. ne-am întrebat cum e posibil ca o evreica din Palestina secolului I sa-si doarma somnul de veci în regiunea de sud a Frantei. Trebuie sa spunem totusi ca. în intentia de a-i aduce la lumina. spre locurile asociate în mod traditional cultului ei. festivitatile catolice si ritualul ce însoteste relicvele sfinte au forta unui veritabil soc cultu ral. Poa te cuvîntul de ordine aici este „local". Pentru o persoana crescuta în Anglia protesta nta.

oroarea iscata de faptul ca o parte a vietii lui lisus a fost exploatata în scopuri artistice si transformata. La primele sale reprezentatii. dupa Fecioara Maria. probabil. alerta si deconcertanta —. Maria Madgalena constituie tinta unei devotiuni fervente. nici mai mult nici mai putin. Acest cliseu cultural. totodata. „eminenta lui cenusie". Lasînd însa senzationalul la o parte. dupa aceasta definitie însa — în functie de punctul de vedere al persoanei respective — veti auzi întotdeauna un comentariu despre nedefinita. dupa parerea noastra. ca alinatoare si sustinatoare a lui lisus. intriga lui a avut la baza o serie de idei pro funde si cîteva elemente de detaliu uimitor de atent documentate. nu aceasta pare sa fi fost cauza rea ctiilor oripilate ale publicu lui. al carei personaj principal nu e altceva decît o aluzie usor voalata la adresa lui lisus însusi —. Pentru ei. dupa parerea lor. reabilitata de el. ret orica ei avîntata a reusit sa-1 inspire dar 1-a transformat totodata într-un martir. mai semnifica tiv pentru noi în privinta filmului. ideea unui lisus activ din punct de vedere sexual. si-a gasit exprimarea artistica în melodia IDon't Know How to Love Him din muzicalul Jesus Christ Superstar (1970) de Tom Rice si Andrew Lloyd Webber.fierbinte. în acest spectacol. probabil fiindca. chiar si în rîndul neimpresionabililor britanici. desi nu aceasta a fost cauza valurilor de furie ce au agitat masele crestine din lumea întreaga. Crestinii au pichetat cinematogra fele din întreaga lume. fiind mai de graba un a tac satiric la adresa cultelor mesianice actuale. implica în mod a uto mat anumite dubii cu privire la cara cterul divin al lui lisus. Maria Magdalena a fost prezentata ca „tîrfa cu suflet" atît de draga teatrului britanic si. Din motive pe care le vom analiza mai tîrziu. P entru ei. Dar. într-o opera rock! O întruchipare a Magdalenei a aparut si în Monthy Python's Life ofBrian (1979). temelia pe care s-a cladit forta personajului si a miscarii sale. a fost considerata aproape unanim o blasfemie crasa. chiar patimase. însa apropiata ei relatie cu lisus. de fapt. Întrebati astazi orice persoana educata cine a fost Maria Magdalena si ce anume a reprezentat ea si veti primi raspunsuri foarte interesante. muzicalul — adaptat apoi cinematografic — a stîrnit senzatie printre crestinii traditionalisti. iubita lui Brian. a fost evidenta si persistenta fascinatie a lui Scorsese pentru Maria Magdalena si pentru ideea unei relatii in . Astfel. Judith — în film originara din Tara Galilor — este. constituie o blasfemie. Motivul a fost. ea este cea mai importanta femeie din istorie. Majoritatea va vor spune ca a fost o prostituata. ci mai degraba scenele de sex dintre Maria Magdalena si lisus — chiar da ca acesta a fost doar imaginar. filmul nu a avut intentia de a-1 portretiza pe lisus. Comedia. chiar si în contextul unei casatorii. totusi. contra zicînd în mod ferm identitatea sa ca Fiu al lui Dumnezeu. aceasta idee are un aer ciudat de respingator pentru majoritate a crestinilor. oricît de confuz ar fi el. Desi lisus a fost înfatisat oarecum ca un nataflet. atunci cînd a fost difuzat filmul lui Martin Scorsese The Last Temptat ion ofChrist (1988).

În mod firesc. personajul Magda lena a fost considerat de majoritatea crestinilor ca avînd un rol marginal în istoria lui lisus si a discipolilor sai. aceasta Marie a con stituit un punct focal pentru modul în care Biserica Crestina si-a tratat adeptele. da r imaginea ei în decursul istoriei a reflectat t otodata atitudinea Bisericii fata de femei si fata de sexualitatea acestora . Marcu. însasi lipsa de informatie a constituit un imbold pentru a inventa „legende" menite sa umple golurile. atotcunoscatoare si necunoscute. La prima vedere. Maria Magdalena si-a pastrat rolul de etalon al moravurilor sale contemporane. În ultimele doua decen ii. dificil. în epoca victoriana. Pînâ de curînd. în rîndul specialistilor s-a manifesta t o schimbare de opinie în acest sens. asa cum mention eaza Susan Haskins în recentul ei studiu intitulat Mary Magdalen1 (1993). În decursul istoriei. Doar în calitatea ei de prostituata penitenta. Am fost tentati sa credem ca. mai cu seama ca prezenta ei în Noul Testament este aproape inexistenta. Prima ei aparitie are loc în timpul propovaduirii lui lisus în Galileea . în unele bordeluri ale epocii. Evangheliile sînt singurele texte familiare publicului larg. extatice si pe jumata te goale — concomitent sfinte si pacatoase. cu exceptia mamei lui. în aceste vremuri postfeministe. Luca si loan. iar popularizarea legendei sale a depins de cainta ara tata si de un mod de viata solitar. Pe lînga Fecioara Maria. În prezent se considera ca rolul ei a fost mult mai important si pe aceste descoperiri recente ne-am bazat si noi ipoteza. numeroase sînt activistele din sînul Bisericii moderne pentru care ea constituie un simbol ilustrativ. desi deta liile acestor reprezentatii aveau prea putine în comun cu povestea narata în Evanghelii. desigur. (în mod interesant. de exemplu. Imaginea de prostituata penitenta nu are nici o lega tura cu povestea ei prezenta ta în Eva ngheliile dupa Matei. personajul descris în Noul Testament se deosebeste con siderabil de cel conturat de Biserica. întrucît. Magda lena a fost singura femeie cu un rol semnificativ în viata lui lisus. predica citita a fost capitolul din Noul Testament în care lisus înviat din morti o întîlneste pe Maria Magdalena . ea a întruchipat mereu atitudinea contemporana fata de femei. asa cum nu a fost posibil pentru cealalta figura feminina emblematica a Evangheliilor. ea a existat dintotdeauna si a exercitat mereu o atractie profunda . în cadrul . la fel ca în cazul lui Robin Hood. regizorul este crestin. asupra lor ne vom îndrepta atentia acum. Magdalena era un bun motiv pentru a picta desfrînate pocaite. intangibila Fecioara Maria. atractia pe care o exercita Magdalena pare de neîn teles. daca a existat cineva care a creat o Maria Magdalena imaginara. o întîmplare fa ptul ca în 1994. cînd primele femei a u f ost n umite vicari. era la moda ca „pensionarele" sa-i puna în scena actele de penitenta. Magdalen a este unica femeie al ca rei nume este mentionat în toate cele patru Evanghelii. Astazi însa. care amintesc de Maria Magdalena. Nu a fost. Sfintenia ei se bazeaza pe sacrificiul de sine. accentul cade asupra relatiei ei cu lisus. mai cu seama atunci cînd hirotonisirea femeilor a devenit o problema controversata în Biserica Anglicana. a fost acceptata în rîndul sfintilor. Fiindca forta Ma riei Magdalena nu este imaginara.) Dar nu permisivitatea epocii a ctuale este cea care a tra nsformato pe Maria Magdalena într-o tinta a adulatiei. în ultimii douazeci de an i în sa. aceasta a fost Biserica. de aceea.time între ea si lisus. Si totusi.

Traditia o identifica.Apostolul apostolilor") sau. ci prima fiinta umana care 1-a vazut dupa ce el sia parasit mormîntul — un fapt adesea trecut cu vederea de cei c are prefera sa-i considere doar pe ucen icii barbati ca fiind adeva rati apostoli. atunci cînd devine primul martor al învierii. privita din acest punct de vedere. atunci cînd este a mintita prezenta la rastignire si. cît si dupa aceea. care îl unge pe lisus cu mir dintr-un vas de alabastru. În mod curios. Dar textul Noului Testam ent contrazice fla grant aceasta afirmatie a Bisericii. Ea a fost nu numai primul ma rtor de sex feminin. mai pregnant. cînd s-a sugerat în mod serios ca aceasta e cea ma i r apida modalitate de râspîndire a unei vesti: sa i-o spui unei femei! În prezent. Desi relata rile celor patru Evanghelii cu privire la gasirea mormîntului gol dife ra considerabil. sora cu Marta si Lazar. Ea a fost. a cesta cerîndu-i sa duca celorlalti ucenici vestea învierii lui.unui grup de femei ca re îl urmau si îl „slujea u din avutul lor". de a semenea. Evident. „cel dintii apostol" . mai explicit. Si asta nu e tot.6 în mod ironic. Desi multi cred ca la originea acestui primat a stat fraza lu i lisus „pe acea sta Piatra voi zidi Biserica mea"3. specialistii sînt de acord ca. Maria Magdalena a suferit o nedreptate uriasa. femeile au jucat atît în timpul vietii lui. cu alte doua femei mentionate în Noul Testament: Maria din Betania. dar pentru moment ne vom limita la personajul identificat fara echivoc ca fiind Maria Magdalena. si-a fundamenta t autoritatea exclusiv pe conceptul de apostolat — Petru fiind „Primul apostol" si deci instrumentul prin intermediul caruia puterea detinuta de lisus a fost transm isa posterita tii. sub influenta . Poate cea mai „originala" explicatie a fost aceea gasita în Evul Mediu. toate sînt de acord asupra identitatii primei persoane ca re îl întîlneste pe lisus înviat: Maria Magdalena . în miscarea initiata de lisus. un rol mult mai amplu si ma i activ decît recunoaste în general Biserica. Rolul ei capata dintr-o data o noua semnificatie.4 Motivul pentru care lisus a a les sa a para pen tru prima da ta înviere în fata unei femei a constituit totdeauna un spin în coas ta teologilor. Ea era cea din care au fost scosi "Sapte draci". Vom explora mai tîrziu aceasta conexiune. Biserica Primelor secole crestine i-a recunoscut Magdalenei locul real în cadrul ierarhiei si i-a conferit titlul de Apostola Apostolorum (. adevarul despre locul real detinut de femei ar fi putut râmîne si astazi necunoscut daca nu ar fi existat controversa iscata de campania de hirotonisire a femeilor. Biserica. Rolul acestora a fost minimizat abia atunci cînd Biserica a devenit o institutie organ izata . în mod oficial se considera ca autoritatea lui Petru deriva din faptul ca a fos t primul ucenic care 1-a vazut pe lisus înviat. deasemenea. profunda si durabila. care atrage dupa sine implicatii extreme. primul discipol care a primit o misiune apostolica direct de la lisus. si o femeie fara nume. de fapt.

ea est e totdeauna mentionata prima. indiferent de subiect. Nu cumva fiindca toti adeptii de sex masculin ai lui lisus îl parasisera? Au fost femeile lasate în scena în acest punct crucial al evenimentelor tocmai fiindca ele singure i-au ramas aproape?7 Autorii Evangheliilor au fost nevoiti probabil sa aminteasca prezenta lor în ziua rastignirii pur si simplu fiindca ele au fost unicii martori ai scenei si fiindca pe relatarile lor se bazeaza istoria acelor momente. fara nici o în doiala.Sfîntului Pavel. Doar o singura data în textul lui Luca sînt amintite femeile care calatoreau cu el. Cu alte cuvinte. într-o societate atît de rigida si de ierarhizata. Ar fi de necrezut ca o poveste bazata în primul rînd pe marturia unei femei sa fi fost doar un fals. Judecind dupa marginalizarea generala a femeilor în restul relatarilor. Printre numeroasele implicatii ale acestui fapt se afla si aceasta: ideea conform careia Maria Magdalena a fost prima persoana care 1-a vazut pe lisus înviat trebuie sa fi avut un fundament real. pare greu de înteles de ce devin. ea era una dintre cele care „îi slujeau di n avutul lor" pe lisus si pe ucenicii lui barbati. plin de forta. Toate celelalte persoane de sex feminin amintite în Evangheliile canonice sînt definite prin relatia lor cu un anumit barbat: „soata lui. Asa cum am vazut. femeile par a aparea brusc. ca îi „sustinea" pe ceilalti. aproape fara exceptie9. Iar procesul a avut si un caracter retroactiv. iar „din avutul lor" se refera la bunurile de care ea dispunea. Realitatea a fost însa cu totul alta. de fapt. unde prezenta ei este reliefata. Doar aceasta Marie are ceea ce am putea considera un nume complet. trebuie sa subliniem ca marturia femeilor nu era admisa în „tribunalele" evreiesti la acea data. centrul atentiei. Dupa parerea multor specialisti.. Lucrurile devin însa derutante cînd. ramîne enigmatic. care îi întretinea pe lisus si pe ceilalti barbati. despre semnificatia lui vom discuta însa mai tîrziu. ramase alaturi de un condamnat la moarte. ceva mai tîrziu. Dar una dintre ele se înalta deasupra celorlalte: Maria Magdalena. de nicaieri. pentru a ocupa un loc central în jurul crucii. Dupa „complimentul" stîngaci din Evanghelii.. cuvintele utilizate înseamna. Chiar si unii catolici sugereaza în prezent ca ea era un fel de conducatoare a grupului ucenicelor. Exemple vii de loialitate si curaj. desi femeile nu au fost cîtusi de putin personaje secundare în evenimentele de la începutul erei crestine.10 Desi Biblia folose ste aceste cuvinte si cu referire la alte femei din acel grup. asa ca opiniile lor. ci o femeie cu stare. " sau „mama lui. asa cum am vazut deja..". Si totusi. nu contau. Importanta ei este demonstrata de faptul ca . femeile merita toate laudele noastre. M aria Magdalena — probabil la fel ca si celelalte femei care îl însoteau pe lisus — nu era o nepoftita lipsita de mijloace financiare.. Este adeva rat ca Evangheliile în sine lasa impresia ca toti ucenicii lui lisus au fost barbati. În mod semnificativ. o asemenea onoare nu era nici neînsemnata si nici accidentala: Magdalena este mentionata prima chiar si de cei care contesta rolul oricarei femei în miscarea lui lisus si care nu au sentimente cîtusi de putin calde fata de aceasta femeie în special. deodata. numele ei e mentionat primul ori de cîte ori sînt amintite mai multe adepte ale lui lisus. nimeni nu o mai mentioneaza nicaieri — nici în Faptele Sfintilor . Pavel si ai sai au avut grija sa le împinga treptat pe tusa istoriei. care se prosterna mereu în fata mult mai importantilor barbati din grup. Maria Magdalena este în mod deliberat si ferm reliefata între celelalte femei prin chiar numele sau. acest personaj important. Acest lucru a fost totdeauna explicat prin faptul ca Magdalena era un fel de slujnica devotata.

In „Evanghelia dupa Maria" se precizeaza ca ea a fost cea care i-a regrupat pe ucenicii descurajati dupa rastignire. a constituit puntea de legatura între li sus si ceilalti discipoli ai sai. în plus.. martir si fondator al Bisericii Romano-Cato lice. ea este în mod efectiv Apostolul apostolilor. desi atît timp cît lisus a fost în viata nu a putut decît . fara a fi însa descifrat vreodata. s-a vazut si în situatia de a se confrunta cu un puternic rival de ordin personal: Petru. asa cum am vazut. inspirîndu-i sa devina apostoli adevarat i si devotati. Conform acestor documente. fie ei barbati sau femei. Desigur. insuflîndu-le o n oua vointa cînd erau gata sa renunte si sa se retraga. Acesta pare a fi un alt mister menit sa stîrneasca numeroase discutii. Relatarile din Noul Testament sugereaza. Evangheliile gnostice subliniaza în mod repetat ca Petru o ura si se temea de ea. n-a fost o sarcina usoara. ca Maria Magdalena a detinut un rol major în miscarea initiata de lisus. le-a vînat sistematic pentru a le distruge. dupa aparenta pierdere a celui care-i condusese pîna atunci. pe cînd cele considerate „eretice" îi subliniaza importanta. înaintea celorlalti discipoli. atîta vreme cît nu ne îndreptam atentia spre o serie de texte cunoscute sub numele de . ci Maria Magdalena. Multe dintre aceste texte afirma preeminenta Mariei Magdalena. ci Maria Magdalena. a doua ca importanta dupa lisus. acest statut de superioritate nu se limiteaza la grupul femeilor. unul dintre ele este chiar intitulat „Evanghelia dupa Maria". originalele unora dintre ele datînd din aproximativ aceeasi perioada cu Evangheliile canonice. fiindca. conform acestor scrieri.eretice" si. cu fervoare. pe lînga faptul c a a fost nevoita sa faca fata sexismului precumpanitor din epoca. dar si cu istetime.. Aceste documente — peste cincizeci la numar — au fost descoperite în 1945 la Nag Hammadi. Poate nu este o coincidenta faptul ca cele patru Evanghelii a le Noului Testament o marginalizeazâ în mod hotarît. nici în Epistolele lui Pavel (nici macar atunci cînd descrie gasirea mormîntului gol) si nici în Epistolele lui Petru. Marele Pescar. dar textele gnostice îi proclama si confirma deschis preeminenta. ea este cea care i-a interpretat cuvintele pe întelesul lor. si se constituie într-o serie de texte crestine timpurii.. în care imaginea prinde imediat un contur uimitor. Ea este cea care. Ar fi oare posibil c a Noul Testament sa fie în realitate o forma de propaganda în favoarea grupari i anti-Magdalena? Despre Evangheliile gnostice vom discuta în detaliu într-un capitol ulterior. nu Petru a fost ales de lisus pentru a-1 seconda.11 Sînt scrieri pe care Biserica din primele secole crestine le-a considerat '. în Egipt.Evanghelii gnostice". capabil sa ruineze institutia religioasa în formare. Iar aceas ta Marie nu este marna lui lisus. prin urmare.12 Ea le-a spulberat îndoielile.Apostoli. ca si cum ar fi continut un mare secret. dar pentru moment trebuie sa subliniem cîteva elemente de prima importanta.

Asa cum Magda lena însa si relateaza într-o alta evanghelie gnostica. Ea pare a fi un personaj importa nt. acesta din urma cerindu-i lui lisus sâ-i explice de ce prefera compania acelei femei. „Evanghe lia gnostica dupa Filip": „Dar Hristos o iubea mai mult decît pe ceilalti ucenici si o saruta adesea pe gura. Cei doi sînt descrisi — adesea în termeni expliciti — ca aflîndu-se într-o relatie mult mai intima. în Evanghelii.13 Mai multe texte relateaza schimburi aprinse de replici între Maria Magdalena si Petru. de exemplu. Sora. Daca Maria Magda lena a fost. în sens pur platonic.17 In vreme ce astazi cuvîn tul „însotitor" desemneaza o relatie colegiala. care au tot a tîta credibilitate cît si cele oficial acceptate de Biserica. Imaginea pe care o contureaza în privinta relatiei dintre lisus si Maria Ma gdalena nu este cea dintre un dascal si ucenicul sau ori dintre un guru si discipolul sau preferat. Petru declara: „Las-o pe Maria sa plece de la noi. în mod cert. Luca si loa n. careia i se spune însotitoa rea lui. îl întrebau: «De ce o iubesti mai mult decit pe noi toti?» Mintuitorul le raspun dea. mama si însotitoarea lui se numesc toate Maria. caci femeile nu merita sa traiasca".sa protesteze în van împotriva influentei de care se bucura ea. Pistis Sophia: „Petru ma fa ce sa ma codesc:mi-e teama de el."14 Iar în „Evanghelia dupa Toma". fara copii. Si însotiîoarea Mîntuitorului este Maria Magdalena". Ceilalti ucenici se simteau jigniti si îsi ara tau dezaprobarea. Iata ce precizeaza. Proba bilitatea înclin a în favoarea Evangheliilor gnostice. dar motivul acestei importa nte nu este niciodata cla rificat. acest fapt ar fi stîrnit nu numai agitatie. într-o astfel de cultura dinastica. un predicator burlac ar fi stîrnit mult mai multe comentarii si cîteva cuvinte privind situatia lui ar fi fost incluse. termenul grec original însemna. de fapt. „consort/consoarta" sau partener sexual. dar ar fi fost mentionat clar în . mama lui.18 Putem considera ca Evangheliile canonice au fost incluse în Noul Testament fiindca e le si numai ele constituie adevaratul cuvînt al lui Dumnezeu — si sînt numerosi fundamentalistii care cred acest lucru — sau ca Evangheliile gnostice contin cel putin acelasi volum de informatii veridice pr ecum cele ale lui Ma tei. într-adevar.15 Mai exista un a spect al Evangheliilor gnostice care le confera un caracter exploziv pentru Biserica. La urma urmei — si acest lucru s-a mai spus — rabinii erau în mod obisnuit persoane casatorite. poate ca autorii textelor considerau ca cititorii au deja cunostinte despre relatia ei cu lisus. Daca lisus ar fi fost celibatar. aparen t ba nala: „Erau trei care mergeau pretutindeni cu Domnul: Maria. spunîndu-le: «De ce nu va iubesc pe voi asa cum o iubesc pe ea?»"16 în aceeasi Eva nghelie gnostica putem citi si urmatoarea fraza. sora lui si Magdalena . fiindca uraste toate femeile. sotia sau iubita lui lisus. Marcu. atunci situatia ei enigmatica din Noul Testament este explicabila.

zeul mort si înviat. Lawrence a publicat ultima sa nuvela. din filmul lui Martin Scorsese. chiar si aparent misoginul Pavel a recunoscut ca „mai bine este sa se casatoreasca decît sa arda"19. are o erectie. încît — asa cum am vazut — secventa fantezista cu lisus si Maria în pat. Viata monastica este o „cucerire" crestina mult mai tîrzie. în final. un sacrilegiu si o blasfemie .H. dar cel mai semnificativ aspect este acela ca Biserica a preferat s-o prezinte ca pe o prostituata.H.)". mintea si spiritul barbatilor puri prin însasi natura lor. Asa cum am vazut. a stîrnit aproape o revolta în masa. cu un . a stîrnit atîta a gitatie. Or oarea resimtita la ideea lui lisus — el. The Mân who Died („Omul care a murit"). Lawrence 1-a asociat de asemenea pe lisus cu Osiris. cît si contra. Titlul initial al nuvelei a fost The Escaped Cock20 („Cocosul evadat") si. în mod traditional.. si totodata sotul lui Isis. asociat cu ideea de trup «înaltat» (personajul lisus exclama cu dublu înteles: «M-am ridicat!» cînd.. D. Aceasta interpretare extrem de subiectiva a servit totodata pentru a tra nsmite doua mesaje importante: ca Magdalena în particular si toate femeil e în general sînt necurate si inferioare barbatilor din punct de vedere spiritual si ca mîntuirea nu poate fi aflata decît prin mijlocirea Bisericii. Lawrence. Dar motivul real al acestei furii nu este altul decît teama si ura atavica fata de femei. fie si una care se caieste . nici chiar de cei mai aprigi dusmani ai lui. la fel de oripilanta li se pare si ideea ca ei sa fi fost casatoriti. Exista dovezi atît pro. În 1931. autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail sustin ca ipoteza conform careia Maria Magdalena a fost sotia lui lisus explica important a ei deosebita pentru Prioria din Sion.. Amantul doamnei Chatterley. în care lisus supravietuieste rastignirii si îsi gaseste mîntuirea prin unirea sexuala cu Maria Magdalena. asa cum scrie Susan Haskins: „Cocosul este. Ideea unui lisus privit ca o fiinta sexuala este atît de respingatoare pentru majoritatea crestinilor de astazi. identificata clar ca preoteasa a zeitei Isis. mentionam aici doar faptul ca problema în sine — daca a fost Maria Magdalena o femeie usoara — ramîne deschisa. apropierea lor fizica mînjind trupul. dintre toti oamenii! — ca partener sexual al unei femei atinge cote paroxistice atunci cînd iubita sa este identificata cu Maria Magdalena — o prostituata cunoscuta. Crestinii de pretutindeni au denuntat ideea ca fiind un senzationalism ieftin..învataturile sale. ele sînt percepute ca fundamental necurat e. încît era considerat un pacat. Daca pentru majoritatea crestinilor este de neacceptat ca lisus si aceasta (presupusa) fosta tîrfâ sa fi avut o relatie de dragoste. lisus ar fi fost aratat cu degetul pentru ca propovaduia celibatul. pe cînd aceasta nuvela. Celibatul era — si este înca si azi — atît de inacceptabil în traditia iudaica. Desi vom aborda acest aspect pe larg în capitolele urmatoare.21 (Este ciudat ca romanul lui D. cu certitudine — sustin crestinii înversunati — Fiul lui Dumnezeu nu s-ar fi pus într-un asemenea pericol letal. Dar aceste conceptii au mai vazut si înainte lumina tiparului. însa niciodata n-a fost acuzat de acest lucru. în fond. precum si ideea unei dinastii sfinte.

care este mai frecvent asociat cu povestea de la Glastonbury. Maria Magdalena împreuna cu fratii ei. Si. de asemenea. a lui Jacobus de Voragine. Maria lacobi si Maria Salome. dar esenta ramîne mereu la fel.potential mult mai exploziv. interzise de Biserica. dar nu imposibil de descifrat. Una dintre ele sustine ca grupul respectiv fugise de persecutiile la care îi supuneau evreii pe primii crestini. Marta si Lazar. Faptul ca au izbutit sa ajunga la tarm a fost. pînâ la Roma. din ceva eluziv. în mod cert. Ind icii în acest sens pot fi gasite în forta imaginii pe care o are Maria Magdalena în cultura noastra. asa cum vom vedea în ultimul capitol. autorul. Iata filonul principal al povestii: la scurt timp dupa rastignire. unul dintre cei saptezeci si doi de ucenici ai lui lisus si primul episcop de Provence. ca a avut chiar copii —. Din povestea medievala reiese ca. drumul pe mare se afla pe ruta fireasca a vaselor comerciale si nu era cîtusi de putin mai periculos decît o calatorie de la Tyr sau Sidon. initiata si initiatoare. fiind o regiune cu un grad ridicat de civilizatie. Dac a grupul sus-amintit a venit în Provence. si cu alte cîteva persoane — identitatea acestora variaza de la o versiune la alta — au pornit într-o calatorie pe mare pînâ la tarmul actualei regiuni Provence din Franta. elene si chiar iudaice. femeie fiind. dar în Franta se presupune ca si-ar fi petrec ut ea ultimele zile din viata. amanuntul este foarte interesant deoarece acestea sînt rolurile atribuite ei în întregul cuprins al textelor gnostice. arhiepiscopul dominican al Genovei. a ra mas aproape neobservat de cenzura. în care înfloreau numeroase comunitati romane. un prieten bogat al lui lisus. presupusele matusi ale lui lisus. o alta afirma ca proscrisii fusesera urcati de dusmanii lor într-o ambarcatiune fara vîsle si fara cîrma si li se daduse drumul pe mare. familia lui Irod detinea posesiuni în sudul Frantei.) Desi pot fi aduse multe probe în sprijinul ideii ca lisus a fost casatorit cu Maria Magdalena — si. acest lucru în sine nu constituie un motiv suficient pentru ca Prioria din Sion sa-i acorde Magdalenei o veneratie atît de profunda. De fapt. La fel ca în cazul oricarei legende. exista o serie de variatiuni pe aceeasi tema. o numeste deopotriva Illuminata si Illuminatrix — „Iluminata" si »Ilurninatoarea". Povestea spune ca Maria Magdalena a predicat în regiune. exista date importante care demonteaza ideea unei dinastii merovingiene initiate de cei doi. În aceasta scriere. Motivul acestei periculoase si îndelungi calatorii pe mare variaza. Printre cei care a u însotit-o se aflau: Sfîntul Maximin. fiindca. în Camargue. în zilele Mariei Magdalena. pentru a propovadui Evanghelia. fara sa fi fost obligat de cineva. în functie de versiunea citita. nicaieri nu se sugereaza ideea ca ar fi fost inferioara spiritual. atractivitatea ei deriva din altceva. Legendele sînt de acord ca expatriatii au debarcat în actualul orasel Saintes-Maries-de-la-Mer. si losif din Arimateea. implicit. probabil ca a facut-o cu de la sine putere. convertind pagînii înainte de a se retrage într-o pestera la . ba dimpotriva. departe de a fi o aventura atît de riscanta în necunoscut. desigur. Cea mai cunoscuta relatare a perioadei traite de Magdalena în Franta este „Legenda de Aur" (1250)22. un adevarat miracol. Provence facea parte din Imperiul Roman. calatorii s-au despartit si fiecare a pornit pe drumul lui. Odata ajunsi acolo. spre exemplu. Maria Magdalena este înfatisata ca o persoana iluminata în sine si capabila sa-i ilumineze pe ceilalti. o servitoare neagra pe nume Sara. sudul Frantei era un tinut salbatic. locuit de pagîni.

23 Locul nu este totusi lipsit de semnificatie. neîndoielnic. se crede ca Magdalena a trait tot acest fimp goala. unele mai credibile decît altele. fiindca sfînta si-a finantat calatoria pe mare oferindu-le marinarilor serviciile la care se pricepea atît de bine si ceea ce este cu atît mai remarcabil. zona avea o populatie numeroasa. care i-a dat ultima împartasanie. dar implauzibilul rastimp de ani. de nenumar ate ori ne-am confruntat cu ciudata forta de atractie a acestei femei. despre Sfînta Maria Egipteanca — o prostituata pocaita.) De fapt. Interesant. fiindca numeroase alte preotese si valuri de credinciosi s-ar fi adunat la gura pesterii sale. iar pestera în cauza era un centru de venerare a zeitei Diana Lucifera („Aducatoarea de lumina" sau llluminatrix). (Obiceiurile vechi dispar greu. dar. O poveste frumoasa. partea cu penitenta din povestea Magdalenei este o inve ntie deliberata a Bisericii medievale. este extrem de improbabil ca Maria Magdalena sa fi trait ca o pustnica într-o pestera de la Sainte-Baume. Arles — orasul cel mai apropiat de locul în care s e presupune ca ar fi debarcat Maria Magdalena — era un centru major de cult al zeitei Isis. ni se spune. în vreme ce crestinarea locurilor de cult pagîne constituie o practica istorica bine cunoscuta. descoperind ceea ce nu a facut ea. probabil.Sainte-Baume ca sa duca o viata de eremit. în nici un caz ea nu ar fi putut trai în izolare. pentru a-i conferi o aura mai puter nica de acceptabilitate. îngerii au purtat-o la Sfîntul Maximin (deja primul episcop de provence). Dar. Exista mii de legende referitoare la cei mai diversi sfinti. din pacate. învelita însa în curios de bogatul ei par. Desi o Magdalena goala — dar netunsa — ar fi stîrnit fara îndoiala senzatie în zona . Dar. petrecîndu-si zilele caindu-se pentru pacatele ei si meditînd la lisus. de ce ar fi alta situatia în privinta Mariei Magdalena? De ce am da crezare legendei sale? Multi critici au afirmat ca povestea timpului petrecut de ea în Franta n-a fost altceva decît o inventie a unor publicisti francezi abili. dar cît de adevarata? Pentru început. care nu numai ca a rezistat secolelor. a carei penitenta în pustiul Palestinian a durat patruzeci si sapte de ani. în epoca romana. Unele legende sustin ca ea a trait acolo biblicul. a fost considerata si mai sfîntâ fiindca a procedat asa. neprimitoare.24 Aceasta zona mlastinoasa. Chiar si îngrijitorul de astazi al altarului catolic de aici recunoaste ca Magdalena nu a fost niciodata acolo. un loc de refugiu pentru membrii respectivelor culte d upa crestinarea regiunii. Si. Si. Trupul ei a fost îngropat în orasul ce poarta azi numele episcopului. dornici sa creeze. la sfîrsitul vietii. majoritatea sînt doar fabulatii. dar pare a se fi intensificat în epoca actuala. Si totusi. o falsa mostenire biblica (cam c a . departe de a fi pustietatea descrisa de legenda. par e sa fi gazduit o serie de grupari adoratoare ale zeitei egiptene si a constituit. metamorfoza voluptuoasei Magdalena în pocaita si înlacrimata pustnica este interpretarea crestina a unei povesti mult mai inofensive: toate elementele-cheie au fost extrase dintr-o legenda care circula în secolul al V-lea . nu aflam nimic mai mult despre istoria sau personalitatea ei. pentru a condimenta putin povestea. aici alta pare a fi tinta.) Evident — si în lumina unor dovezi pe care le vom mentiona mai tîrziu —. ce o acoperea într-un mod ce aminteste de pieile de animal ale lui loan Botezatorul. în propriul beneficiu.

izolat de orice alte asezari umane. punctata de o sumedenie de . poate „înfrumusetata" în decursul secolelor. dar avem motive sa banuim ca la baz a întregii istorii stau fapte reale. Biserica primilor ani de crestinism a numit-o „Apostol al apostolilor".25 Luînd ca punct de plecare orasul Marsilia. desi ar fi prea exa gerat sa pretindem ca lisus a vizitat acea zona din Anglia — pe atunci a flata în afara Imperiului Roman — putem crede foarte bine ca o femeie idependentâ din punct de vedere material s-a îndreptat spre o regi une înfloritoare de pe tarmul romanizat al Mediteranei. gjestee (etangs) în care Ronul se varsa în Marea Mediterana. în Provence. Daca. ampl asata chiar lînga plaja. vizitatorul descopera cu uimire. Acest lucru sugerea za ca legenda se bazeaza pe o am intire reala. era continuu amenintat de pirati si de diversi alti dusmani. în care este descrisa în mod explicit ca predicatoare. în Camargue — regiunea mlastinoasa. Si istoricii sînt de acord ca. E ste un loc salbatic. legenda franceza a Magdalenei ar fi fost inventata de cl ericii medievali. bîntuit la asfintit de roiuri de tîntari si. Fiindca. locul are un aer spaniol distinct. care dateaza din secolul al Xll-lea. la fel ca povestea în sine. oda ta ajuns aici. cu parc de distractii. a unei femei car e a existat cu adevarat. începe la Saintes-Maries-de-laMer. e greu de crezut ca ei i-ar fi atribuit rolul evident masculin de apostol. La fel ca întreaga regiune Camargue. am pornit într-un circuit al principalelor locuri asociate cu legenda Magdalenei. asa cum sustin unii critici. inclusiv o arena pentru luptele cu tauri. crestinismul a luat fiinta în secolul I dupa Hristos. dar în Evul Mediu era de neconceput ca o femeie sa detina un asemenea rol. un oras turistic frematator.povestile ry a Angliei). Drumul. este înconjurat de fortificatii : aflîndu-se într-un oras de coasta. Impunatoarea biserica Notre-Dame de la Mer se ridica abrupt deasupra cladirilor scunde ale orasului si nu e deloc surprinza tor ca locasul.26 . oras aflat la aproximativ doua ore distanta de Marsilia. dupa lungul dr um prin pustietatea mlastinoasa . baruri si restaurante. multe dintre detaliile vietii Mariei Magdalena pe tarîm francez sînt adaugiri ulterioare. Asa cum am vazut. Saintes-Maries este singurul oras dintr-o zona în care principala activitate este cresterea cai lor si care constituie un veritabil refugiu pentru numeroase specii de pasari acvatice. despre calatoria lui lisus copil în regiunea West Count Indubitabil. Mult mai suge stiv însa este rolul jucat de ea în aceste legende. printre care stoluri de flamingo venite aici din Africa .

rege al Neapolelui si al Siciliei si. o importanta atractie turistica a regiunii si a adus aici.28 Urmînd presupusul itinerar al Mariei Magdalena. În privinta Magdalenei însa. fireste. În interiorul bisericii se afla un curios altar al egiptencei Sara. Considerata în mod traditional negresa. Participantii aleg în fiecare an o regina în fata statuii care o reprezinta pe Sara pe care o poarta apoi în procesiune si o cufunda în mare. este sfînta patroana a tiganilor. plafonul bisericii a fost astfel decorat încît sa para o uriasa pînzâ de paianjen. oferita de Evangheliile gnostice. este ilustrativa pentru vechea traditie mag-dalenistâ. Basoreliefurile au fost comandate de Rene d'Anjou si unul dintre ele o reprezinta pe Magdalena predicînd. Printre personalitatile care au vizitat orasul se afla si una amin-llta de o placuta montata în piata de lîngâ biserica: cardinalul Roncal li (1881-1963). Festivalul a devenit.Trei Marii sînt venerate aici: Maria Magdalena. acum catedrala nu mai este deschisa pentru public. care a compus cu aceasta ocazie o melodie27. o serie de celebritati. pe atunci ambasadorul Vaticanului în Franta si viitoru l papa loan al XXIII-lea. sub acelasi nume de loan al XXIII-lea. nu a descoperit nimic. în mijlocul unei încrengaturi de . Cealalta cladire însa. Pe lîngâ faptul ca în interior se afla o capela dedicata exclusiv Mariei Magdalena. Acolo a gasit doua schelete. Maria Magdalena obisnuia sa predice pe treptele unui vechi templu închinat zeitei Diana. în zona actualei Place de Lenche. una are numai 150 de ani vechime si este înca deschisa credinciosilor. cineva trebuie sa se fi aflat pe aproape pentru a-i boteza în credinta crestina. se pare. Considerata însa nesigura. care ilustreaza viata si activitatea sfintei în regiune. fapt care subliniaza imaginea ei de apostol. am revenit în arsita si aglomeratia Marsiliei. printre care si Bob Dylan. Departe de a constitui fundatia uneia dintre cele doua catedrale sus-mentionate. în capela Sfîntul Serenus pot fi vazute o serie de basoreliefuri înfatisînd scene din viata ei. acesta se afla. presupusa servitoare a celor trei Marii. despre care a afirmat ca le apartin Mariei lacobi si Mariei Salome. a fost un pasionat adept al Magdalenei si a obtinut din partea papei permisiunea de a face sapaturi în cripta bisericii. Desi prin decoratii celebreaza amintirea Magdalenei. Apostol al apostolilor. acolo unde ea ar fi predicat. în decursul anilor. Ca la Notre Dame de France din Londra. acest lucru este probabil rezulta tul traditiilor si al asteptarilor locale. la un festival organizat în onoarea ei. conform afirmatiilor membrilor Prioriei din Sion. sa-si fi asumat aceasta misiune? Conform traditiei locale. Dar cine? Ar fi oare posibil ca ea. aflate una lînga cealalta. Construita în secolul al Xll-lea pe locul unui baptisteriu din vea cul al V-lea. asa cum 1-a retinut istoria. Biserica a constituit un punct aparte de interes pentru Robert d'Anjou (1408-1480). care se aduna în oras cu miile pe 25 mai. este mult mai interesanta si contine lucrari artistice aparent autentice. Si dat fiind ca înregistra probabil succese în convertirea „pagînilor". Vieille Major. Maria lacobi si Maria Salome. „Bunul rege Rene". S-a spus ca Roncalli ar fi fost membru al Prior iei din Sion în vremea în care Jean Cocteau era Marele ei Maestru. Dintre cele doua mari catedrale ale orasului. Mare Maestru al acesteia.

o însemnatate covîrsitoare. urmata imediat de episcopi. din secolul al XlII-lea. din perioada romana. De aici urmeaza un drum lung si dificil prin padure. Tot în cripta se afla o capela asemanatoare cu o grota. Biserica a inclus Sainte-Baume în povestea Magdalenei pentru a ogli ndi viata unei alte sfinte prostituate — Maria Egipteanca. apare capul însusi. aici s-a aflat o manastire ridicata deasupra ruinelor unui cimitir pagîn . dupa cum am vazut. preoti. sînt asezate pe litiera si purtate pe un traseu bine stabilit pe stradutele înguste ale orasului. dupa o lunga asteptare. în mod normal închise în sacristie. se afla a batia S t Victor — un alt sit religios important. Saint-Maxi-minlaSainte-Baume. O orchestra de percutie si suflatori în costumul traditional provensal conduce parada. în mod evident. care alcatuiesc satul Sainte-Baume. unde. Nu exista nimic aici care sa aminteasca de un asemenea trecut istoric. cel mai fascinant element de aici este statuia Notre-Dame de Confession. uitînd pe moment orice notiune de pudoare. legendara pestera în ca re si-ar fi petrecut Magdalen a zilele de pustnica. Sfînta tine în brate Un copil si are pielea de culoare neagra. pestera era un centru de venerare a unei zeite pagîne. calugari dominicani si oficialitati locale. se aplecase peste pervazul ferestrei în costumul Evei. pretioasa relicva are. drumul continua pîn â la presupusul loc în care Maria Magdalena a murit si a fost îngropata. Localnici înarmati cu sulite mentin o garda simbolica în jurul ei si forta de atractie pe care o exercita este atît de mare. dar cripta este mult mai veche si contine numeroase sarcofage bogat ornamentate. pîna la grota în sine. Dupa acestia. De la începutul secolului al V-lea. probabil. la sosirea noastra. festivalul anual dedicat ei era în plina desfasurare. în plus. fiind una dintre faimoasele — si controversatele — „Madone negre". De la Sainte-Baume. închinata Mariei Magdalena.stradute. Vizitatorul ajuns aici nu trebuie sa se astepte în sa la vreo revelatie. încît am zarit o tînarâ care. în prezent sanctuar catolic. Probabil. înconjurata de mici medalioane de aur ce decoreaza marginea baldachinului. Moastele. Stralucita procesiune în care este purtat capul sfintei începe cu o slujba religioasa în bazilica Sainte-Marie-Madeleine. ca un preambul. Apoi. dar convingatoare este insistenta cu care localnicii declara ca acest petic triunghiular de pamînt este locul în care a predicat odinioara Maria Magdalena. pentru noi însa. (Unii. Cladirea actuala dateaza din secolul al XlH-lea. vin doua litiere pe care se afla cîteva statuete ale unor sfinti mai putin importanti. la aproximativ 200 de metri distanta. strabate apoi un platou si duce în cele din urma la o mica îngramadire de casute. O poteca serpuita urca abrupt pîna la aproape l 000 de metri. fiindca. La est de Marsilia se afla Sainte-Baume. Dincolo de fortul Sfîntul loan Botezatorul si de pitorescul port vechi cu celebra — dar rau-mirositoarea — sa piata de peste. vor spune ca atitudinea ei era cum nu se poate mai adecvata . pe vremea Mariei Magdalena. Mitul creat are o dubla valoare: o metamorfozeaza pe eluziva Magdalena într-un personaj mai usor de controlat de Biserica si transforma un fost sat pagîn în destinatie pentru pelerinii crestini.

nu urcase El la ceruri? Tot ce puteau ga si era cîte un spin din „coroana" de spini sau aschii din Adevarata Cruce — atît de multe pîna la urma. iar la vremea aceea în Fra nta nu existau amenintari din partea . pentru a-1 proteja de navalitorii sarazini si abia la aceasta data a fost facuta si mentiunea scrisa corespunzatoare. o parte a acestuia. ar forma o padure întreaga. Carol de Anjou a dorit sa transforme locul într-un centru de p elerinaj pentru adeptii Mariei Magdalena. false si se poate demonstra dincolo de orice îndoia la ca documentele care le „autentifica " sînt si ele plasmuite: folosesc sistemul de datare utilizat în secolul al XHI-lea. cel mai profitabil tip de relicve era trupul unui sfînt sau. conte de Provence. ce data din secolul al V-lea. „oasele Mariei Magdalena" de la St Maxirnin sînt. daca ar fi puse laolalta. cu aprobare din partea papei.) Pretutindeni pe traseul procesiunii. spre exemplu. îngropate în cripta bisericii din St Maximin. puteai fi sigur c a gasesti unghia de la picior a nu stiu carui sfînt ori lobul urechii altuia. cel putin. Carol de Anjou a finantat construirea bazilicii si tot el a pus-o sub protectia Ordinului Dominican. la urmei. întradevar. Mii de credinciosi si pelerini umpleau vistieriile acelor biserici care se laudau ca detin relicve sfinte. se spune. trupul Magdalenei a fost ascuns într-un alt sarcofag. chiar si în epoca medievala. posibil. despre adevarata Maria Magdalena. Presupusul ei schelet a fost gasit într-un sarcofag scump d in alabastru. încît se estimeaza ca. pentru care el nu era altceva decît o flagranta si banoasa înselatorie în detrimentul celor cu adevarat piosi. la fel ca în cazul altor catedrale. de Carol al II-lea de Anjou. dar craniul a fost mutat în relicvarul de aur din sacristie. Lucrarile au început în 1295 si au fost aparent încheiate dupa 250 de ani.pentru celebrarea acestei sfinte. mai cu seama din afa ra Bisericii Catolice. desi.29 Comertul cu relicve era considerat. Scheletul este pastrat si astazi în sicriul sau de piatra din cripta bisericii. cît de putin. de departe. sotia lui lisus? Moastele au fost descoperite. Ironic era însa faptul ca pîna si cei mai cinici „expozanti" întîmpinau greutati în a convinge hoardele de pelerini ca în parohia lor aveau ceva legat de lisus însusi. au scrupule în a denunta aproape toate aceste relicve ca fiind contrafaceri — si înca unele atît de grosolane încît devin insultatoare. acelasi refren se înalta din rîndul preotilor si al multimii — un imn adresat Mariei Magdalena. putini comentatori. fiindca. Desigur ca. diferit de cel în uz cu cinci secole în urma. personajul enigmatic al Noului Testament si. Documentele descoperite o data cu ramasitele trupesti ofera explicatia acestei înhumari tîrzii: în anul 7 10. Din pacate. c are culmineaza cu o oda rasunatoare în interiorul bazilicii. nu au fost efectiv finalizate. în acorduri de orga. San tiago de Compostella. dar biserica nu a atins niciod ata celebritatea de care se bucura. Orinde te duceai pe cuprinsul crestinatatii. inacceptabil în rîndul persoanelor educate. pe 9 decembrie 1279. În prezent. Sa fie oare tot acest ceremonial doar o fatada? Ne transmite el ceva.

un simbol al rezistentei lor. în 1265. si nepotul lui Ludovic. englezii le-a u dat o grea lovitura psihologica velsilor. probabil. în secolul al Xl-lea. Apoi. sa fie expuse în cadrul unei ceremonii fastuoase. unde ar fi fost aduse din Provence si pastrate sub altarul abatiei Sainte-Marie-Madeleine.. Carol si familia lui îsi puteau continua nestingheriti vîn atoarea. Carol al II-lea de Anjou. doi ani niai tîrziu. Despre oa sele Mariei Magdalena s-a crezut ca se afla la Veze-lay. Din nefericire. cu toate ca. aceasta i-a f ost jucata lui Carol si nu el este autorul. la care a luat si el parte. Este adevarat ca relicvele con stituiau o a fa cere rentabila. care — credeau multi — nu murise si avea sa se întoarca într-o zi sa lupte alaturi de ei împotriva inamicilor. daca la mijloc s-a aflat o farsa. dar motivele sînt adesea altele a tunci cîn d în cauza este presupusul trup al unei mari personalitati a istoriei. Spre exemplu. sapînd el însusi pamîntul cu mîinile goale. în realitate. în acea perioada. englezii luptau pentru cucerirea Tarii Galilor.31 (Aceasta poveste este remarca bila prin lipsa totala de ima gina tie de care au dat dovada calugarii de la Vezelay.) La ceremonie a participat. Ludovic cel Sfînt — mare colectiona r si vobitor de relicve — a ordonat ca oasele sa fie exhumate si. menita sa stopeze orice cautari ulterioare. din comportamentul si a ctiunil e lui Carol putem deduce ca . da r la mijloc se mai afla si alte elemen te. initial. în Burgundia. Multi considera ca a cea sta a fost doa r o stra tagema din partea abatelui. De asemenea. Se pare însa ca intriga a fost mai complicata de atît si se stie ca planurile au fost puse la punct de Carol în cadrul unor întîlniri secrete cu arhiepiscopii locali. el a insist at ca benedictinii stabiliti deja la St Maximin sa fie înlocuiti de dominicani. o însel atorie deliberata. prezumtivele ramasite pa mîntesti ale regelui Arthur si ale sotiei sale a u fost descoperite la Gla stonbury. Carol a insistat pe lînga suveranul pontif pentru recunoasterea oficiala a acestor moaste în locul celor de la Vezelay — ceea ce a si reusit în 1295 — si pentru a i se aproba proiectul de construire a bazilicii. acestia au refuzat si a fost nevoie de un ordi n al papei . calugarii de la Vezelay nu au putut aduce la lumina decît cîteva oase într-un cufar metalic. nicidecum scheletul complet pe care se presupunea ca îl detin.30 Exista în sa unele elemente care sugereaza ca la ba za mistificarii a stat ceva mai mult decît simpla vena litate. pe atunci în vîrsta de nouasprezece ani. Mai exista însa o alta posibilitate : „descoperirea" de la St Maximin sa fi fost. pentru a-si face abatia cunoscuta . Carol a devenit convins — motivele ramîn un mister — ca adevaratul trup al Mariei Magdalena se afla înca undeva în Provence si a capatat o obsesie privind descoperirea lui. Desi moastele descoperite — cele venerate astazi — sînt falsuri. fara a fi vazute vreodata de cineva.sarazinilor. între timp.32 Carol a ordonat sa se excaveze sub biserica din St Maximin. Pasiunea lui pentru Magdalena i-a nedumerit totdeauna pe specialisti si 1-a determinat pe un istoric francez sa scrie: „Am vrea sa stim de unde se trage devotiunea aceasta a printului".. Scotînd la iveala ca davrul regelui Arthur. La gasirea oaselor. Dupa acest eveniment. iar pentru velsi regele Arthur era un erou legen dar.

în cartea sa The Cult of the Black Virgin („Cultul Fecioarei negre". dar schimbarea auspiciilor a stîrnit o rezistenta feroce a oficialitatilor din oras. Madona este înfatisata ca avînd pielea neagra. Aceste statuete religioase seamana foarte bine cu obisnuitele reprezentari ale Fecioarei cu pruncul. dominicanii au declarat-o pe Maria Magdalena sfînta lor protectoare. cu doua secole înainte. Ce relatie ar putea exista între ele si Maria Magdalena. pe care le priveste cel putin cu suspiciune. Maria Magdalena avea o semnificatie coplesitoare. fervoarea lor ramîne un mister. cele mai multe — aproximativ 65% în conformitate cu studiul Ean Begg din 1985 — se afla în Franta si majoritatea sînt grupa te în sudul tarii. dar.36 Numite si „Fecioare negre".. sor a si mama" a ordinului. la Prezentarea documentelor despre Fecioarele negre în fata Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintific. trecîndu-se astfel peste capul arhiepiscopilor local i. lasînd la o parte ostilitatea manifesta. aceasta se manifesta la scara locala si nu este niciodata ofic ial recunoscuta sau sustinuta de Biserica Catolica. deoarece. Faptul ca Rene d' Anjou a sapat la Saintes-Maries-de-la-Mer — în aparenta pentru a cauta ramasitele pamîntesti ale Mariei Magdalena — este foarte ciuda t. toti preotii si calugaritele din public au parasit sala. În Marsilia am descoperit un a dintre straniile Madone n egre. în ciuda declaratiilor celor doi. si ca exista numeroase teorii ce încearca sa explice culoarea lor neagra. Trebuie sa spunem ca Biserica nu îndrageste deloc aceste statui. Despre el se spune ca detinea o cupa în stilul Graalu-lui."38 Begg mentioneaza în continuare ca.37 Desi statuile sînt înca si astazi tinta unei venera tii fervente. pentru familia de Anjou. am investigat mai profund cultul Ma donei negre. 1985).34 Asa cum am vazut. nimeni nu le-a gasit pîna acum. inclusiv în Polonia si Marea Britanie. aceste statui au devenit pretutin deni veritabile centre de cult.pentru a-i convinge. Desi pot fi întîlnite într-o zona întinsa de pe continentul european.va vedea pe Dumnezeu.. orientala si. la St Maximin. desi nu eram înca sigur ce fel de legaturi si de ce. un urmas al lui Carol. încît Carol a fost nevoit sa trimita trupe înarmate în ajuto rul staretului dominican si al reprezentantilor regali si papali. Exista — depunem marturie pe baza propriei noastre experiente — ceva considerat „nu tocma i pla cut" cu privire la Madonele negre. Cel care bea tot dintr-o singura îngh ititura îi va vedea pe Dumnezeu în mod cert.33 Un ciudat efect al acestui proces a fost faptul ca. cu apelativul „fiica. majoritatea clericilor de astazi demonstreaza ori lipsa de . Bazilica a fost plasata sub controlul dire ct al suveranului pontif. despre care stia m ca au lega turi strînse cu traditia Magdalenei. o femeie despre care se stie ca era de rasa alba. cu enigmatica inscriptie: „Cel care bea adîricdH . Rene d'Anjou (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion) avea aceeasi opinie despre Magdalena. în mod traditional. în 1297. Ean Begg scrie: „. si totusi. Carol de Anjou declarase ca le-a gasit el. Ostilitatea a fost evidenta pe 28 decembrie 1952 cînd. Dar se pare ca . pentru un motiv oarecare. nu avea copii? În speranta ca vom gasi cîteva indicii.

în zona mediteraneana. majoritatea statuilor de acest tip au fost pictate în mod intentionat cu negru sau au fost sculptate într-un material de culoare închisa.39 Printre celelalte explicatii se numara si condescendenta sugestie ca aceste statui au devenit negre cu timpul. avea si el înfatisare neagra. Conexiunile pagîne în sine nu explica. acestea fiind înfatisa te cu figuri negre tot timpul cît au fost venerate. prin urmare. Ean Begg citeaza un dialog tipic pe aceasta tema. de ce Madonele sînt negre — în ciuda apologetilor crestini care pretind ca orice asemenea conexiune trebuie sa ramîna. pentru a emite o astfel de interdictie — în zilele noastre. fiind concomitent asociata cu marea si cu Luna. cu o fervoare atît de deosebita si de rar întîlnita. mai cu seama — clerul ar trebui sa precizeze si motivul ei. de fapt. din greseala. Osiris.interes. La întrebarea: „Parinte. ceea ce nu ar face decît sa atraga atentia publicului asupra unui fenomen ce continua de aproape doua mii de ani. Desigur. Madonele negre sînt totdeaun a asociate cu situri pagîne. O alta teorie pare însa mai plauzibila. de la ridicol la sublim. macar simbolic. printre ale carei „daruri" se numarau magia si tamaduirea. care au luat forma exterioara a crestinismului. multe dintre aceste situri au fost asociate cu zeite precrestine precum Diana si Cibele. prin ce anume sînt aceste culte atît de deranjante pentru catolicismul oficial? Exista numeroase teorii care încearca sa explice culoarea neagra a statuilor. precum abanosul. în plus. faptul ca toate celelalte statui cu aceeasi vechime si pastrate în aceleasi conditii au ramas cel putin curatabile nu mai intra în discutie. Sora cu Nepythys. desigur. cu o preponderenta clara însa a celor dintîi. fiindca au stat în aer cu un continut ridicat de fum de luminari.40 Crestinarea acestor situri a fost un fenomen frecvent întîlnit pe întregul teritoriu al Europei. al carei cult a persistat îndelung dupa crestinare. timp de secole întregi. în decursul secolelor. O alta zeita reprezentata uneori ca fiind neagra este Isis. într-un fel sau altul. Sotul ei. prelatul raspunde: „Fiul meu. În cadrul documentarii pentru cartea sa. ori ignoranta în legatura cu acest subiect si nu au nici o dorinta de a-1 studia. Madonele negre sînt tinta unei adoratii patimase din partea populatiei locale. „întunecata". constatînd însa cu surprindere ca prelatii afirmau ca nu stiu despre existenta unei asemenea statui sau ca aceasta. o continuare a traditiilor pagîne. pretutindeni unde au existat sau mai exista înca. majoritatea Madonelor negre au fost sculptate acolo unde urmau a fi venerate si nu au fost copiate dupa un original adus de cruciati din cine stie ce tinuturi exotice. explicatii ce acopera o gama întreaga. Oamenii nu sînt atît de naivi încît sa fi venerat. In plus. Si totusi. mult mai vechi. a disparut. era o zeita complexa. e neagra fiindca e neagra". nu putem sa deducem de aici decît ca asa s-a intentionat. iar culoarea neagra a statuilor sugereaza ca ele reprezinta. Poa te ca ma i plauzibila este o alta idee: statuile sînt negre fiindca au fost aduse de cruciati din regiuni populate cu oameni de culoare. De fapt. Atunci. de ce Madona aceasta este neagra?". Si totusi. fiind zeul mortii si al târîmului . ca urmare a fer-vorii pe care le-o arata populatia locala. Probabil ca de aceea Biserica le trateaza cu dispret. Begg a vizitat frecvent situri cunoscute pentru Madonele negre pe care le detin. între un coleg al sau si un preot. fara a le putea interzice însa. Madone cu fete murdare.

Majoritatea crestinilor cred ca reprezentarile Fecioarei cu Pruncul apar exclusiv în iconografia crestina. în vreme ce crestinii de azi trebuie sa accepte imacu lata conceptie ca un act de credinta si totodata ca un fapt istoric. nu personaje istor ice. Horus. z eita egipteana Ma'at. Dar cea mai izbitoare imagine prin similaritatea ei este aceea a mamei cu pruncul în brate. or fi zeii capabili de miracole. cultul zeitelor punea accentul pe feminitat ea lor. religia egipteana iesea în evidenta printr-o profunda cunoastere a spiritului uman. apoi Mama si. corespunzatoare ciclului de viata al femeii reale. Fiecare zeita. în realitate. conceptul era deja prezent si bine afirmat în cultul zeitei Isis. important era ceea ce întruchipau ei. Isienii ar fi considerat de-a dreptul ridicola ideea une i nasteri virgine.41 Si zeita egipteana era venerata ca o fecioara sacra. i-au fost atribuite cîteva dintre titlurile zeitei egiptene. era reprezentativa pentru toate aspectele vietii f eminine. întrupate. adeptii zeite i Isis (isieni) si alti pagini asemenea lor nu se confruntau cu astfel de dileme intelectuale. si deci putea fi invocata pentru a ajuta o femeie indiferent de problema pe care o avea aceasta — spre deosebire de . dar nu ca o Ma fecioara. cele trei aspecte erau totodata legate de fazele Lunii: Luna noua. Pentru ei. în cele din urma. desi era toto data mama lui Horus. la fel si Fecioara Maria. cît si atunci cînd sufletele raposati lor erau cîntârite în balanta. Isis era venerata ma ca Fecioara si ca Mama. împartind-o în trei mari aspecte. Isis era înfatisata asezata pe o semiluna sau cu stele în Par ori în jurul capului. precum „Stea a marilor" (Stella maris) si „împarateasa cerurilor". dar nici unul nu le cere credinciosilor sa renunte la logica într-o asemenea masura. însa. în majoritatea cazurilor. acest lucru nu constituia o problema pentru Milioanele de credinciosi. pentru a-i da apoi nastere fiului lor. putin conta daca Zeus. Zeii erau arhetipuri vii. în mod traditional. inclusiv Isis. guverna asupra conceptului de dreptate si justitie. Osiris a fost tradat si ucis de zeul malefic Set. spre exemplu. Initial era Fecioara. Venus sau Ma'a t pasisera odata pe Pamînt sau nu. Fiecare zeu raspundea de un anumit domeniu al vietii umane.tenebrelor. Departe de a fi simplista si igno ranta. Spre exemplu. însa Isis a reusit sa-1 readuca la viata. Batrîna. Luna plina si perioada în care astrul nu este vizibil. inclusiv dragostea sexuala. Este cunoscut faptui ca primii crestini au transferat asupra Fecioarei Maria o mare parte a iconografiei zeitei Isis. atît în lumea materiala. Isienii nu-si pierdeau vremea cautînd pînza care ar fi putut înfasu ra trupul lui Osiris si nici nu li se parea important sa gaseasca vreo aschie din sicriul în care fusese acesta închis.

iar cultul ei era mult mai raspîndit decît am putea banui. ca Madonele negre sînt asociate cu antice situri pagîne. Cum ar fi putut buna si blînda. si acesta nu a fost un caz izolat. aidoma cultului Madonei negre. de exemplu. însa mult prea pura Fecioara Maria sa îi ia locul deplinei Isis — nu doar Fecioara. St Saveur. Dar interesul pentru divinita tile feminine a ramas la fel de intens. splendi da femeie-zeita careia femeile i se puteau ruga — pastrîndu-si constii nta împacata — pentru absolut orice. mai pu tin recunoscuta. Celebra statuie neagra a Sfintei Sara Egipteanca. Mama si Bâtrîna. ci totodata initiatoare în tainele sexuale si raspunzatoare pentru destinul barbatilor? Ar fi oare posibil ca veneratia pentru Maria Magdalena. una dintre ele fiind adapos tita în cripta bazilicii St Victor. fara îndoiala. primul instinct al Biseric ii de tip patriarhal a fost acela de a eradica toate cultele pagîne dedicate zeitelor. constituind o amenintare la adresa Parintilor Bisericii. Da r era probabil ca asexuata Fecioara Maria sa poata prelua torta de la Isis fara poticneli din partea celor care credeau în aceasta din urma. Isis. Un templu închinat ei.Fecioara Maria. sa ascunda. alaturi de capela închinata Mariei Magdalena. a fost venerata de femei din toate culturile. Existenta unei legaturi între cultul Mariei Magdalena si cel al Madonelor negre nu poate fi negata. aflata undeva deasupra operativelor biologice. de pilda. emotionale si spirituale ale femeilor reale. a carei prezumtiva puritate constituie o bariera de netrecut pentru cele care ar dori sâ-i solicite sprijinul în probleme de ordin sexual. De aceea a fost acceptata existenta Fecioarei Maria — o versiune epurata a zeitei Isis. reprezentativa pentru întregul ciclu de viata feminina . Iar în Marsilia se gasesc nu mai putin de trei Madone negre. se afla la Saintes-Maries-de-la-Mer — acolo unde se spune ca ar fi debarcat Magdalena la capatul calatoriei sale din Palestina. dar între cele doua mai exista o relatie. Nu o data s-a remarcat ca aceste statui enigmatice si vechile culte care le corespund sînt prezente alaturi de cele ale Mari ei Magdalena. o c onceptie mult mai veche si mai complexa cu privire la feminitate? S-a constatat. O alta statuie se afla în biserica „ei" din Aix-en-Provence (aproape de locul în care se crede ca ar fi fost îngropata) si înca una în principala catedrala a orasului. de fapt. Ean Begg noteaza ca nu mai putin de cincizeci de centre dedicate celei dintîi contin altare închinate Feci oarei . creata de misogini pentru misogini. o femeie în adevaratul sens al cuvîntului. Isis. o zeita artificiala. Chiar de la fondarea ei. atît de dispretuit de Biserica. a fost descoperit într-o regiune atît de nordica precum Parisul. era uneori înfatisata cu pi elea neagra.

a socierea între cele doua culte este clara — spre deosebire însa de motivul ei.45 Pentru ei.44 Cultul Madonei negre este esential pentru Priorie. aceasta este Maria Magdalena. organizatie care o identifica pe Isis cu Madonele negre. De ce? Begg sugereaza ca acest lucru ar putea constitui o aluzie la o importanta conexiune a organizatiei cu Egiptul antic. Pierre Plantard de Saint-Clair scria explicit: „Fecioara neagra este Isis. ce l putin. strabatuta de un lant deluros numit Monts de la Madel eine („Muntii Magdalenei"). unde se reunesc în mod traditional membrii organizatiei pentru a-si alege Marele Maestru. Numeroase situri închinate Madonei negre exista. nu exista dubii în ceea ce priveste reala semnificatie a Fecioa rei negre. la urma urmei. Iar Begg remarca o alta discrepanta: veneratia pe care o poarta Prioria actuala zeitei Isis poate fi considerata o în cercare de a -si fauri o „genealogie" ce coboara pîna în epoca romana si dincolo de ea. lîngâ Avignon. fiindca.46 Aici pare a f i o discrepanta. Prin urmare. dar pe atunci divinitatile feminine adorate în Galia erau Cibele si Diana. pe Valea Loarei. Sion-Vaudemont si Blois. ce legatura ar putea exista între Isis/Madona neagra si obsesia Prioriei pentru dinastia merovingianâ? Plantard de Saint-Clair o explica prin faptul ca merovingienii au fost cei care au initiat cultul Fecioarelor ne gre. Plantard de Saint-Clair insista însa asupra asocierii dintre Priorie si Isis. ca re .42 Un studiu cartografic al sitarilor destinate Madonei neg re în Franta indica o concentrare maxima în zona Lyon/Vichy/ClermontFerrand. Membrii ei acorda o veneratie aparte celei de la Goult. acest cult nu pare a avea nimic în comun cu afirmatiile ca merovingienii descind din tribul lui David. Si aici ne întîln im din nou cu Prioria din Sion. ambele regiuni avînd legaturi strînse cu legenda Magdalenei. de asemenea. cunoscuta sub numele Notre-Dame de Lumieres („Madona Luminilor"). nicidecum Isis. Michael Baigent si Richard Leigh. Chiar netinînd seama de îndoielile privind continuitatea dinastiei. Dar cum de a ajuns aceasta penitenta crestina sa fie asociata cu o serie de situri pagîne antice? Un indiciu în acest sens poate fi gasit în Cîntarea Cîntarilor— o .acest lucru este însa mai putin cunoscut — manifesta un interes special în pnvinta cultului dedicat Madonei negre. (Este ciudat ca acest fapt nu e mentionat în The Holy Blood and theHolyGrail. iar numele ei e Notre-Dame de Lumiere".47 Daca exista un personaj legendar care poate oferi solutia acestu i mister sau care constituie puntea de legatura între traditiile pagîne si cele crestine îngemanate în cultul Madonei negre. au scris articole pe aceasta tema pentru saptamînalul L'Inexplicable.negre. Am vazut cît de importanta este ea pentru Priorie. în Provence si în Pirineii Orientali.43) O serie de locuri asociate cu Prioria detin statui ale Madonei negre — de pilda. în aceeasi perioada în care au lucrat la carte. deoarece doi dintre autori.

oricît am încerca. post crestine — un secret în care sînt implicate forte politice înca influente în Europa de astazi". Pretutindeni în calatoriile noastre. Regiunea Provence. deoarece. «N-ati vazut. care pot fi întîlnite aici. prin piete. un numar peste medie de biserici fiachinate lui loan Botezatorul. de pilda. dar frumoasa" — o alta referire la cultul Madonei negre49 si la zeita egipteana Isis.. de asemenea. 1-am cautat. Este uimitor numarul mare de biserici închinate lui si de locuri ce-i poarta n umele. eu 1-am gasit pe cel iubit. fiindca la un moment dat iubita spune: „Neagra sînt. pe ulite. In Aix-en-Provence se înalta catedral a Sfîntul loan de Malta. de ziua Mariei Magdalena. acelasi lucru poate fi spus despre sfînta penitenta si Cîntarea Cîntarilor. de asemenea. unul dintre aceste poeme este citit în bisericile catolice. Isis a pornit sa-si caute sotul. am întîlnit acelasi fenomen inexplicabil: în regiunile cu o densitate mare de situri dedicate Magdalenei se aflau. Iata-1 (Cîntarea Clntarilor 3:1-4): „Noaptea-n pat 1-am cautat pe dragul sufletului meu. Pe lînga biserica dedicata sfîntului. Scula-ma-voi. Mai exista însa un alt element. nu 1-am mai aflat. de spiritul unui alt personaj semnificativ al Noului Testament: loan Botezatorul. Pe zidul unei case de pe o strada ce duc e spre catedrala se afla un basorelief ce înfatiseaza decapitarea Botezato rului. si-n tîrg voi alerga . care merita luat în consideratie. Cîntarea Cîntarilor a fost asociata cu Maria Magdalena.. daca e sa credem spusele Prioriei. În mod bizar. pînâ nu 1-am dus la mama mea. amanuntit voi ca uta pe dragul sufletului meu. întrebarea pare a nu avea un raspuns clar. pînâ nu 1-am dus în casa ei". La fel ca tînara care se lamenteaza în versurile de mai sus. povestea Fecioarei negre ar putea a scunde un secret eretic capabil sa socheze chiar si spiritele moderne.48 Poate ca versurile mai ascund si o alta conexiun e. apucatu-1-am atunci si nu 1-am mai lasat. Poate ca aceasta conexiune aparesttialfanie l-a determinat pe Begg sa scrie: „. în Marsilia. Înca din primii ani ai erei crestine. dar ce paralela poate fi facuta între ea si povestea Mariei Magdalena? La prima vedere. care preamarea astfel farmecele reginei din Saba. mi-am zis.culegere de versuri erotice incluse în Vechiul Testament si atribuite regelui Solomon. zic eu. Acest lucru este uimitor. pe Osiris. iata nu 1-am mai aflat. se mai afla vechiul fort St Jean al Cavalerilor Ospit alieri. iata. este patrunsa. pe dragul sufletului meu?» Dar abia m-am despartit de ei si.50 Desigur ca numarul mare de constructii dedicate lui loan Botezatorul poate fi explicat prin faptul ca Ordinul Cavalerilor O spitalieri . si mai derutant. daca exista cîteva conexiuni evidente între Magdalena si Madonele negre. caminul „magdalenismului" si al cîtorva Madone negre. care strajuieste înca intrarea în Port. L-a m cautat. Întîln itu-m-am cu pa zn icii. piesele tot nu se potrivesc între ele. dar. cei ce tîrgul strajuiesc.

a nutrit dintotdeauna o veneratie aparte pentru acest sfînt. Zon a este do mi na ta de o uria s a stat uie de bronz a Fecioarei cu Pruncul care. poate51 — si un anume Château St Jean ce se înalta aproape amenintator. Si fiindca tot ne aflam în Provence. Pe zidurile capelei se afla cîteva placi care comemoreaza vizita diversilor Mari Maestri ai ordinului. în prezenta cavalerilor de Malta în aceasta regiune. Ni s-a parut ciudata prezenta acesteia aici. Motivul rezida. la capatul peninsulei — un excelent punct de observare. St-Jean-Cap-Ferrat se întinde la capatul unei peninsule si trecutul sau de paradis al vedetelor de film pr ecum David Niven îi confera o aura cinematografica. dar pentru noi mai interesanta este identitatea celui care a creat remarcabilele deco-ratiuni interioare: Jean Cocleau a finalizat lucrarile aici în 1958. este numita de localnici La Vierge noire — „Fecioara neagra". frecventata de comunitatea pescarilor locali. una ne-a atras în mod deosebit atentia: înfatiseaza cîteva siluete de tigani care danseaza în jurul unei fete aidoma unei zeite — în mod evident o aluzie la ceremonia desfasurata anual la Saintes-Maries-de-la-Mer. De peste cinci metri înaltime. Ca urmare a acestei asociatii. precum o femeie care ridica trei degete. pe întreaga suprafata a zidurilor.(numiti mai tîrziu Cavaleri de Malta). aratîndu-i-le parca privitorului. Aici se afla unele din tre cele mai opulente resedinte imaginabile — cu exceptia filmelor cu Bond. ea a strajuit marea timp de aproape un secol. Dar un alt ordin cavaleresc major. capela îi este închinata Sfîntului Petru („Marele Pescar"). Decorarea capelei a cazut exclusiv în sarcina sa. cu un impact puternic în regiunea de sud a Frantei. unde a locuit o perioada Jean Cocleau . a fost cel al Cavalerilor Templieri — si ei devotati lui loan Botezatorul. Nici chiar în acest paradis al celor celebri si bogati. de-o parte si de alta a altarului si numerosi altii. cu o prezenta intensa în zona. Iar rezultatul este. straniu. spre elegantul oras-stat Monaco. în . un nou exemplu al acelui bizar fenomen de aparenta simbioza între Madonele negre si loan Botezatorul. fara a exagera deloc. alaturi de diverse figuri ciudate. Din aceasta îngramadire bizara de simboluri si reprezentari artistice. Pretutindeni sînt pictati ochi deschisi: unii uriasi.Îîn portul oraselului Villefranche-sur-Mer se afla o capela micuta. lucrurile nu sînt chiar atît de exclusiv materialiste pe cît par: accentul pus si aici asupra „Sfîntului loan" nu este un accident. desi are astazi o patina gri-verzuie. Nu departe însa. desi aici imaginile au un caracter mai pregnant suprarealist. mai mici. Drumul de la Marsilia la Nisa parea sa nu se mai sfîrsea scâ. la St John's Point. capela St Hospice construita de ei se înalta si astazi pe locul fostului lor fort. St-Jean-Cap-Ferrat este. amintind parca de peliculele lui Hitchcock. nu puteam rata ocazia de a vizita zona St-Jean-Cap-Ferrat. iar piata înconjuratoare poarta numele Place des Chevaliers de Malte („Piata Cavalerilor de Ma lta "). mergînd de la tencuirea peretilor pîna la forma sfesnicelor. prin urmare. din nou. desi capela fusese un mult mai vechi vis al sau. desi aceasta din urma se afla doar la cîtiva kilometri mai departe pe coasta . Exista o vaga asemanare cu decorul templelor masonice. În sat se afla o biserica închinata lui loan Botezatorul — personajul biblic care a dat numele întregii zone. am putut constata existenta unei si mai neasteptate conexiuni cu Prioria din Sion.

exista o concentrare considerabila de situri ale templierilor si ale unor ordine înrudite. ca si cum o serie de imagini subliminale îi transmit. Urmînd îndeaproape valea rîului Vesubie. locul unui legendar masacru al templierilor. a carui capela închinata Sfîntului Sebastian strajuieste de la înaltime unicul drum din zona. fiindca se considera ca aceste imagini sînt adecvate doar acolo unde loan Botezatorul se bucura de o veneratie apar te. Aici exista si un vechi ora s al templierilor. Dar de ce era el atît de important. asa cum am vazut. deopotriva pentru templieri si pentru cavalerii de Malta? Iata . în dreptul orasului St-Martin-de-Vesubie. cît si protestante. De-a lungul sau se însira locuri ale caror nume amintesc de aceleasi asociatii pe care le-am remarcat la St-Jean-Cap-Ferrat. ridicata de Cavalerii Templieri. la nivel inconstient. Cocteau a decorat aceasta capela chiar înainte de a începe lucrul la fresca din Londra si. Pictura interioara o înfatiseaza pe Salomea oferindule lui Irodiada si lui Irod capul lui loan Botezatorul. La aproximativ treizeci si cinci de kilometri nord de Nisa. cultul Fecioarei negre si cavalerii templieri. ale carui case medievale poarta si azi pecetile ezoterice ale alchimis tilor. în satul Saint-Dalmas. dar de cele mai multe ori acestea îl înfatiseaza pe loan botezîndu-1 pe lisus. Roquebilliere. Fireste ca în numeroase biserici. în 1308. desi originea numelui este controversata). conform traditiei locale. Cel mai mare oras din regiune este St-Martin-de-Vesubie. în interior poa te fi admirata o pictura ce-1 înfatiseaza pe Sfîntul Grat — un fost episcop din regiune — tinînd în mînâ capul lui loan Botezatorul. Si asta nu e tot.celalalt capat al regiunii Provence si într-o capela dedicata Sfîntului Petru care. în ambele cazuri. cu toate ca legendele nu au totdeauna o baza reala. în aceasta regiune a Frantei însa. La numai cinci kilometri departare. pot fi întîlnite numeroase asemenea reprezentari: faptul nu e cîtusi de putin întîmplator. pot fi vazute diverse reprezentari ale Botezatorului. conform Evangheliilor gnostice. atît catolice. se înalta una din tre cele mai vechi constructii religioase din Franta: Biserica Sainte-Croix. a fost dusmanul declarat al Mariei Magdalena. fiindca în zona. adusa în zona de aceiasi templieri . Exista foarte putin e scene ale decapitarii. un grup de sate reflecta acelasi tipar al coexistentei siturilor dedicat e Mariei Magdalena si lui loan Botezatorul. se afla satul Venanson. Satul Sainte-Madaleine (sic) se afla nu departe de Marie si respectiv St Jean. iar în amonte de el ajungem la o alta asezare a acelorasi cavaleri. Se stie dintotdeauna ca loan Botezatoru l a fost sfîntul patron al cavalerilor templieri. e interesant sa notam ca localnicilor li se par absolut firesti conexiunile între Magdalena. Dar. sfînta atît de iubita de Priorie.53 Si. vizitatorul ramîne cu o senzatie stranie. se întinde drumul ce lega odinioara Alpii de tarmul Mediteranei. Pe celalalt mal al vaii.52 Aici se afla o celebra Madona neagra: la Madone des Fenestre s („Madona Ferestrelor". statuia a fos t introdusa în Franta de Maria Magdalena. Utelle. un mesaj cu totul diferit de cel obisnuit mtr-un locas de cult crestin.

Alte fire din urzeala legau acest veritabil triumvirat feminin de Prioria din Sion si. legen de si personaje aparent contradictorii încep sa-si gaseasca locul în imaginea genera la — si imaginea. fara a reusi sa le întelegem rostul. odinioara cea mai bogata din Franta. Acolo unde ce va amintea de Maria Magdalena. loan Botezatorul. au un fundament real si ne-a oferit totodata o serie de indicii care sugereaza existenta unei structuri mult ma i vechi. Este un tinut depopulat. Uneori ne-am îndoit chiar ca le vom descifra vreodata. iar în locurile în care cultul ei fusese activ se îna ltase în trecut un altar închinat unei zeite pagîne. Asa cum era de prev azut. în ciuda numarului tot mai mare de turisti care vin pentru a cunoaste istoria însîngeratâ locurilor si. unele vechi de cîteva secole. am lasat în urma Proven ce si am patruns mai adînc în inima ereziilor europene. frecvente în zona. de sfîntul pa tron al templierilor. Fara a banui cît de tulburatoare avea sa fie urmatoarea noastra descoperire. Castele în ruina si vechi fortarete distruse din ordinul regilor si al papilor împestriteaza peisajul si amintesc de brutalitati ce depasesc chiar si obisnuita tendinta medievala spre tira nie si cruzime. ne-am adus propria contributie la crester ea economica a zonei. Dar. iar astazi printr e cele mai sarace. CAPITOLUL 4 In inima ereziei Legenda Mariei Magdalena depaseste granitele regiunii Pro-vence. am descoperit o încrengatura de conexiuni ezoterice.. de ce nu. Si. mai cu seama în Pirineii Râsariteni. pustiu si tacut. Mergînd pe urmele ei. se gasea în totdeauna si sta tuia un ei Ma done negre. aidoma un or buni europeni ce sîntem. vinurile locale.. desi siturile asociate cu viata ei în Franta pot fi întîlnite numai aici. am fost totodata primii si cei mai înversuna ti cercetatori ai trecutului sau istoric.o întrebare ce a vea sa capete proportii nebanuite în cursul cercetarilor noastre. Se spune ca în aceste regiuni ea ar fi dus Sfîntul Graal. în primele etape ale investigatiilor noa stre nu am facut decît sa constatam existenta acestor conexiuni. mai ample si mai orga nizate. Legendele despre ea sînt numeroase în sud. Pornind de la Marsilia spre vest. în mod inexplicabil. pe masura ce am con tinua t. trebuie s-o spunem. ne-am dat seama ca date. Dovezi ale unor apuse vremuri turbulente sînt pretutinden i. în zona Pirineilor. a . si în departamentul Ariege. fiind concentrate îndeosebi în sud-vest. pe linga faptul ca. Fiindca. este una de ca re si Leonardo da Vinci ar fi fost mîndru. Calatoria care ne-a purtat prin Provence a demonstrat ca legendele despre Magdalena. poate chiar mai întunecate. am ajuns în regiunea Langue-docRoussillon. în aceste locuri exista si numeroase Madone negre.

Un element esential al acestei culturi erau trubadurii — acei menestreli itineranti. De fapt. Multi localnici sînt însa si astazi animati de Pa timile vechi. putine sînt tinuturile pe a caror prosperitate economica religia sa-si fi pus o asemenea amprenta. limba locala —. Aceasta traditie a iubirii cavaleresti era axata pe feminitatea idealizata si pe femeia ideala. menita sa tina în umbra istoria catarilor. ale caror cîntece de dragoste erau. În plus. cîntecele trubadurilor aveau o real a rezonanta erotica. erau. Cu exceptia unor teritori i precum Bosnia si Irlanda de Nord. Probabil ca impactul sau nu a fost la fel de rasunator ca al Holocaustului modern. pentru interogarea si exterminarea acestor eretici a fost creata initial Inchizitia. mai bogati si mai puternici decît acestia. un exemplu graitor este Alet-les-Bains. la nivel oficial. Occitania. în care casele sînt înca decorate cu un bogat simbolism ezoteric. în timpul cruciadei împotriva albigenzilor (numiti astfel dupa orasul Albi. literatura si stiintele erau aici mai avansate decît oriunde altundeva. mai toleranta fata de conceptiile noi si radicale. cînd peste 100 000 de membri ai gruparii eretice a catarilor au fost masacrati din ordinul papei. ode închinate Principiului Feminin. o fortareata a catarilor). un ii pretinz înd chiar ca a exista t în decursul timpului o veritabila conspiratie a tacerii. acesta este Languedoc-Roussillon. probabil fiindca o cultura ce stimuleaza cunoasterea este. în acest caz . Multi locuitori prefera sa foloseasca vechiul nume al regiunii. Si exact acest lucru a provocat saracirea sistematica a zonei. tinutul era o culme a civilizatiei si a culturii europene. cu toa te ca erau prin excelenta romantice. termenul are semnificatia unei femei arhetipale. numeroase sate fiind marturii vii ale preocuparilor prea putin ortodoxe ale locuitorilor din trecut. unde trubadurii erau numiti minnesingers — literal. desi supusi prin jurâmînt de credinta regilor france zi. zeita. Pîna în secolul al XHI-lea. În Languedoc a avut loc primul genocid european. pentru simplul fapt ca s-a petrecut în secolul al VUI-lea. De asemenea.daca exista un loc în Europa despre care sa putem spune ca a fost inima ereziei. prinzînd radacini îndeosebi în Germania si în Tarile de Jos. în general. În secolele al Xl-lea si al Xll-lea. desi. din apropiere de Limoux. fiindca — asa cum aveam sa ne convingem — este vorba despre o regiune cu o reputatie iesita din comun. Artele. z ona nu facea parte din regatul propriu-zis al Frantei. Influenta lor s-a extins dincolo de Languedoc. „cîntareti ai doamnei". aceasta cultura extraordinara a fost distrusa de invaziile triburilor barbare din nord — un eveniment ale carui ecouri persista înca si astazi. Si. regiunea a fost — si este înca în prezent — un nucleu al alchimiei. în Tou-louse si Carcassonne au aparut pentru prima data acuzatiile de participare la a sa-numitul „Sabat al . ci era stapînitâ de contii de Toulouse care. regiunea se întinde din Provence pîna în zona cuprinsa între Toulouse si extremitatea estica a Pirineilor. Vechiul Languedoc a fost dintotdeauna un focar al ideilor eretice. de fapt. O suta de ani mai tîrziu însa. idealizate. Initial numita simplu Languedoc — de la Langue d'Oc. în esenta.

în realitate. venerat în majoritatea regiunilor rurale ale Europei — pot fi vazute în multe biserici c restine.T. astazi St-Bertrand-deComminges.cea ramasa în amintire prin asa-numitul „dans al celor sapte valuri" — au fost exilati în orasul roman Lugdunum Covenarum din Galia. o forma d e cunoastere alchimica si ezoterica.2 Acelasi orasel pretinde ca ar fi locul de îngropaciune a nimanui altcuiva decît Irod Antipas. a marturisit ca luase parte la „Sabat" pentru a-i „servi pe catari la cina". Irodiada.4 în plus. Fiindca. dar. Numele ei pare a fi legat de amiaza si de punctul cadinal sud (ambele midi în franceza). îndeaproape înrudita cu Isis. din Pirinei. pur si simplu. La loc de frunte printre acestea s-a aflat o tînara pe nume Anne-Marie de Georgel. ulterior papa Silvestru al II-lea. în 1335. Salomea . Un alt personaj legendar al zonei este Meridiana. si fiica lui vitrega. cea cu picioare de pasare. dar cercetatorii francezi au identificat acest personaj cu zeita asirianâ Anath. iar Irodiada a continuat sa existe prin legendele locale.3 O alta legenda pitoreasca din Languedoc aminteste de „Regina Sudului" (Reine du Midi). devenind tartorita soborului vrajitoarelor". Irod a disparut aici fara urma. desi sculpturi înfatisîndu-1 pe „Omul Verde" — zeul vegetatiei. de obicei n u este reprezentat ca un vlastar al unei zeite din Vechiul Testament. Walker considera ca numele Meridiana provine de la Maria-Diana. sotia lui. Salornea a murit înecata într-un rîu de munte. la Pays d'Oc. Pentru înaltii reprezentanti ai clerului. * Numeroase elemente pagîne supravietuiesc înca în zona si pot fi întîlnite în cele mai surprinzatoare locuri. atunci cînd si-a descris credinta. în conformitate cu cronicarul evreu Josephus din secolul I. Lilith a reusit sa patrunda într-o biserica: o sculptura de aici înfatiseaza o femeie cu aripi si picioa re de pa sare dînd na stere unei crea turi dionisiace. lumea este un cîmp de batalie între doi zei: Stapînul Cerurilor si Stâpînul Acestei Lumi. Cercetatoarea si scriitoarea americana Barbara G. fapt ce sugereaza o legatura între aceasta zeita pagîna si legendele Marie i . un supranume al contesei de Toulouse. transmisa prin intermediul initi erii sexuale. pentru ei. despre care se crede ca a vorbit în numele tuturor celorlalti. un Om Verde". în anii 1330 si 1340. sa nu uitam evidenta conexiune cu Lilith . a calatorit în Spania pentru a învata tainele alchimiei. deoarece credeau ca el va învinge. Iata ce scriu A. a fost discipolul acestei Meridiana. poate. În folclor. Ea si ceilalti condamnati îl slujeau pe acesta din urma. tinta unor acuzatii similare. bogatiile si întelepciunea ei magica"5 — în mod evident. protectoarea orasului Toulouse este La Reine Pedauque („Regina Picior-deGîsca") — o referire. saizeci si trei de persoane din Toulouse au fost condamnate pentru vrajitorie.vrajitoarelor". tetrarhul Galileii care a cerut uciderea lui loan Botezatorul. era gnosticism. Cea mai renumita aparitie a sa a avut loc cînd Gerbert d'Aurillac (circa 9401003). Silvestru. Irod. care i-a oferit „trupul. O alta femeie. aceasta convingere o fi parut „vrajitorie". precum Catedra la din Norwich. M ann si Jane Lyle: „În Catedrala St-Bertrand-de-Comminges. care avea un oracol sub forma unui cap vorbitor. marturiile lor fiind obtinute prin obisnuitele metode cu rezultat garantat ale Inchizitiei. Anne-Marie a decla rat ca. în ezotericul „limbaj al pasarilor".

e un oras dens populat. s-a întîmplat un lucru de necrezut: localnicii au refuzat ambele optiuni. fara deosebire — si au ars locul din temelii. oferind catolicilor o posibilitate facila de a scapa de masacrul anuntat. nici cruce. de asemenea. în 1209. putini peste 200 erau eretici. dar trebuie s a ne . copii. Daca.8 Desi nu se stie daca seniorul de Beziers era el însusi catar sau doar simpatiza cu ei. Asa cum scrie Pierre des Vaux-de-Cernat. Beziers se afla azi în departamentul Herault.7 Calugarul nu a fost de fata la evenimentele respective. Este usor de înteles ca localnicii au vrut sa-si fereasca orasul de prapadul obisnuit lasat în urma de orice armata. cea mai mare concentrare a Ordinului Cavalerilor Templieri de pe întregul teritoriu european. decît sa ramînâ în viata ca crestini". nici crucifix. Desi solicitarea a fost facuta sub amenintarea excomunicarii — perspectiva dificil de ignorat în acele vremuri." Cînd cruciatii i-au întrebat pe trimisii papei cum sa-i deosebeasca pe eretici de restul locuitorilor. era o enclava în care 222 de catari traiau nederanjati de re stul populatiei. evenimentele de atunci au un iz aparte. dar noi ne vom limita la cronica scrisa de Pierre des Vaux-de-Ce r-nat. „Nimic nu i-ar fi putut salva. în mod cert aceas ta e zona cu cea mai mare probabilitate de a le întîlni. acestia au raspuns: „Omorîti-i pe toti. locuitorii acestei cetati au fost vînati si ucisi pînâ la ultimul în cadrul cruciadei împotriva albi-genzilor. Chiar si în analele însîngerate — si bizare — ale acestei campanii îndelungate. pe lînga cele din Provence. au ucis tot ce-a fost viu — barbati. nici altar. în iulie 1209. pîna la suprimarea lui la începutul secolului al XlV-lea. Ei au cerut ca locuitorii orasului — de credinta catolica — sa-i predea pe catari sau sa paraseasca cetatea. au existat si alte ramuri „eretice" ale cultului Magdalenei. locuitorii orasului au jurat sa-i apere pe catari. Dumnezeu va sti sa-i deosebeasca". cînd iadul era o realitate indiscutabila — si alternativa era suficient de generoasa. femei. preoti. din sudul Frantei. O serie de comentatori contemporani au relatat aceasta istorie. cert este faptul ca nu a facut nimic pentru a-i persecuta sau pentru a-i anihila — si tocmai acest lucru i-a înfuriat mai râu pe cruciati. dintre acestea. asa cum banuiam noi. au pus stâpînire pe cetate. în 1213. au preferat „sa moara ca eretici. cînd a fost atacat de cruciati. în conformitate cu raportul trimis papei de reprezentantii sai. Unul dintre pr imele orase mari prin care am trecut în drumul nostru dinspre Marsilia a fost centrul unor patimi arzatoare nascute în numele ei mii de oameni f iind macelariti din cauza a ceea ce însemna Maria Magdalena pentru ei. dar si-a bazat relatarea pe spusele cruciatilor care au luat parte la ele. în LanguedocRoussillon. În Languedoc a existat. pretutindeni putind fi vazute si astazi ruine ale castelelor si ale citadelelor ce le-au apartinut odinioara templierilor. fara nici o dificultate. În consecinta.Magdalena. la Mediterana. Circa 15 000-20 000 de persoane au fost astfel macelarite. aflat la circa zece kilometri de Golful Leilor. un calugar cistercian. astfel încît „ereticii" sa poata fi prinsi mai usor. Beziers devenise un fel de centru al ereticilor si. cruciatii au patruns în Beziers si.

Ereticii pretindeau ca Sfînta M aria Magdalena a fost concubina lui lisus Hristos. lasînd cicatrice atît de adînci în spiritul colect iv al regiunii. Era ziua de 22 iulie. în secolul al Xl-lea. Asa cum scria Pietre des Vaux-de-Cernat: „Bezieres a fost cucerit în ziua Sfintei Maria Magdalena. încît a impus crearea Inchizitiei ca arma de lupta pentru a-i nimici? Nu se stie exact cum a luat nastere credinta catara. evident ca nu la fel au gîndit si locuitorii orasului. trebuie sa precizam data exacta a masacrului... sarbatoarea Mariei Magdalena. Evangheliile gnostice si alte texte vechi descriu în mod deschis relatia dintre lisus si Mar ia Magdalena ca avînd o componenta sexuala indiscutabila.. Oh. Deci. De asemenea. care avea sa framînte provincia Languedoc timp de pest e Patruzeci de ani. catarismul devenise practic . însa au ales sa ramîna si astfel si-au semnat o dubla condamnare la moarte. Prin urmare. cine erau acesti catari — sau albigenzi — a caror credinta avea sa provoace pornirea unei adevarate cruciade împotriva lor? Ce anume era atît de înspaimîntator pentru institutia Bisericii. cu patruzeci de ani înainte. pîna la moarte. Oare ce s-a întîmplat atunci la Bezieres? În primul rînd.amintim ca li se oferise posibilitatea de a pleca nevatamati. Catarii nu erau tratati cu dispretul si ironia cu care cultura moderna tinde sa priveasca azi minoritatile religioase. încît sînt usor de observat chiar si în prezent. în biserica Mariei Magdalena din Beziers fusese ucis seniorul local. În Lan-guedoc. dar în scurt timp. e greu de crezut ca ar fi fost aduse la cunostinta maselor largi). Si atunci. i ar daca tineau atît de mult la casele si bunurile lor. Asa cum am vazut. a devenit o forta redutabila în Langue-doc. suprema justitie a Providentei!. si nici unul dintre cronicarii epocii nu ezita sa sublinieze acest lucru.. cînd a u jurat sa-i sprijine pe catari." Oricît de socanta li s-a parut aceasta idee cuviosilor preoti si cruciatilor. de unde provine aceastâ traditie? Acest episod a fost preambulul întregii cruciade împotriva albi8enzilor. care le -au luat în mod activ partea ereticilor. iar localnicii le aratau un respect deosebit. ei constituiau religia dominanta în zona. drept a fost ca acesti cîini murdari sa fie prinsi si masacrati de sarbatoarea celei p e care au insultat-o.. Este deci clar ca aceasta credinta constituia o traditie locala ce stapînea cu o forta extrema inimile si mintile oamenilor. motivele asasinatului ramîn însa necunoscute. ar fi putut foarte bin e sa-i predea pe eretici si sa-si continue viata nestingheriti. Dar cum de au aflat tîrgovetii aceia medievali despre aceasta idee? Evangheliile gnosti ce nu fusesera înca descoperite (si chiar daca ar fi fost. oferind o imagine deslusita asupra contextului în care a avut loc cruciada împotriva albigenzilor.. Dar în Beziers conexiunea dintre Magdalena si erezia catarilor nu era cîtusi de putin întîmplatoare. Raymond Trencavel I. Toate familiile nobiliare din regiune apartineau acestei credinte sau erau simpatizante si sustinatoare active ale ei.

Erau vegetarieni. Catarii aveau un mod de viata foarte simplu. Preferau sa se reuneasca în aer liber sau în case obisnuite. predicatori itineranti. iar în 1179. nimic nu era mai pacatos decît luxul si opulenta pe care le afiseaza Biserica. au preluat multe idei exterioare si profesau o ideologie oarecum con fuza. dar a sfîrsit prin a se întoarce la Roma exasperat de intransigenta locuitorilor. Desi. mai cu seama cei cu orienta ri New Age. . trimitînd si ea predicatori itineranti. catarii ar putea fi considerati precursorii miscarii protestante. oprin du-se pentru a da o mîna de ajuto r oriunde era nevoie.9 Supranumiti Les Bonhommes sau Les Bons Chretiens — „oameni buni" sau „buni crestini" —. Biserica trimisese misionari specializati — vorbitori talentati — pentru a încerca sa-i readuca pe cei din Languedoc la „adevarata credinta". În decursul secolului al XH-lea. o trasatura comuna a întregii cruciade: chiar si cei mai aprigi dusmani ai catarilor au fost nevoiti sa admita ca stilul lor de viata era exemplar. o serie de concilii au condamna t cultul catarilor. dar toti fusesera primiti cu cea mai deplina apatie. desi se aflau pe o cale gresita din punct de vedere doctrinar. nu-i putem gasi nimic de reprosat". cu toate ca gradul ridicat de civilizatie din Languedoc determinase în rîndul populatiei o atiudine mai „moderna" cu privire la femei. în darea sa de seama catre papa însa. considerîndu-1 un memento sinistru al instrumentului pe care a f ost torturat si ucis lisus. la prima vedere. el a avut grija sa explice ca.. modul lor de viata era. într-adevar. acestea contravenind total preceptelor lui lisus. Printre primii sa numarat. ai carui membri au condus ulterior Sfînta Inchizitie). aveau convingeri pacifiste si credeau într-o forma de reîncarnare. cu exceptia Bisericii. de altfel. în 1205. realitatea este alta. celebrul Dominic Guzman. toti fiind considerati preoti. catarii pareau a nu deranja pe nimeni. Prin urmare. sustin ca ei erau reprezentantii unui curent ce propovaduia reîntoarcerea la valorile fundamentale ale crestinismului. traind în deplina saracie si simplitate. Dar principalul motiv pentru care catarii au atras mînia Bisericii era acela ca refuzau sa recunoasca autoritatea papei. calatorind în cupluri. toti membrii botezati ai cultului erau egali din punct de vedere spiritual. urau întregul cult al mor tilor si comertul cu relicve — o sursa majora de venituri pentru Roma acelor zile. Urmatoarea tactica la care a apelat Biserica a fost sa le raspunda cu aceeasi moneda. asa cum vom vedea ceva mai tîrziu). un calugar spaniol care a fondat apoi Ordinul Fratilor Predicatori (mai tîrziu Ordinul Sfîntul ui Domin ic. Poate mai surprinzator pentru acea epoca e accentul pe care ei îl puneau pe egalitatea dintre sexe. o încercare de respectare a învataturilor lui lisus. Prin urmare. De asemenea. si. daca „le studiem modul de viata. Aceasta institutie a gasit însa o sumedenie de motive pentru a-i persecuta. pentru ei. nu în biserici. Catarii manifestau o ostilitate vie fata de simbolul crucii.religie de stat. Oamenii cei Buni nu pareau a constitui o amenintare pentru nimeni. de asemenea. Erau. Catarii au acuzat Biserica Catolica de deviere grosolana de la conceptul originar al miscarii initiate de lisus. Cercetatorii actuali. asa cum vom vedea.10 Aceasta a fost. cu toate ca dispuneau de o ierarhie administrativa din care faceau parte si episcopi. dar acceptau pestele (din motive nu tocmai juste. ei si protectorii lor au fost „anatemizati". Chiar si marele Bernard de Clairvaux (1090-1153) a fost trimis în regiune. în ciuda unor similaritati superficiale însa. Pîna la aceasta data..

împotriva unor „salbatici" care traiau pe tarîmuri atît de îndepartate.Cele doua tabere s-au întîlnit în cadrul unei serii de dispute. legatul papal care a adus vestea fiind ucis de Unul dintre c avalerii lui Raymond. ea nici nu se compara cu drumul pîna sus. Aceasta de acum însa avea sa fie dusa de crestini împotriva crestinilor. Campa nia a durat pînâ în 1244 — o perioada lunga. motivele religioase ale cruciadei au atras rapid dupa sine ratiuni mult mai cinice. dintre ei. Fortareata de piatra. devenise parte integranta a Frantei. Pîna la acea data. în mod cert. Cruciada împotriva albigenzilor. toate cruciadele fusesera lansate împotriva musulmanilor. oras dupa oras câzînd în fata trupelor conduse de Simon de Montfort. Pe lîngâ faptul ca a constituit primul genocid al Europei. avînd forma conica a unei capatîni de zahar. încît nici imaginatia nu le putea cuprinde. La începutul cruciadei. Miscarea a fost una extrem de nepopulara . care a început la Beziers în 1209.11 Majoritatea soldatilor proveneau din zonele de nord ale Frantei. de asemenea. papa Inocentiu al III-lea si-a pierdut rabdarea si 1-a excomuni cat pe contele de Toulouse. în cele din urma. numele Simon de Montfort stîrneste reactii de spaima amestecata cu ura. multi nu au aratat nici cea mai vaga teama sau oroare la ideea unei astfel de morti. Exista locuri în Languedoc unde. Era chiar posibil ca unii dintre cruciati sa-i cunoasca personal pe ereticii pe care jurasera sa-i nimiceasca. a reprezentat. în 1207. dar dispretuiau atît de intens „învelisul murdar de carne". regiunea era independenta. Acest lucru a fost evident cu deosebire la finele asediului la care au fost supusi în ultimul lor refugiu. Raymond al IV-lea. iar bogatia si puterea detinute de cei din Languedoc nu-i puteau lasa indiferenti. de ziua Sfîntului loan Botezatorul. de ordin politic. În acea epoca însa. fiindca nu a luat nici o masura împotriva ereticilor. Montsegur. Aceasta a fost ultima picatura: Papa a declarat o cr uciada generalizata împotriva catarilor si a celor care îi sustineau sau care simpatizau cu ei. cruci ada împotriva albigenzilor a însemnat mai mult decît o campanie de atrocitati în mod ciudat uitata. amintind de Glastonbury Tor. a fost de o brutalitate fara margini. în care cruciatii au scos la iveala ce era mai rau în ei. în timpul cruciadei. un fel de apriga dezbatere publica soldata cu un esec total. la sfîrsitul ei. Catarii erau pacifisti. încît erau nerabdatori sa scape de el. este cocotata aproape incredibil. la o înaltime ametitoare . Dupa parerea noastra însa. Chemarea la cruciada a avut loc pe 24 iunie 1209. aproape sub nasul papei. Montsegur a capatat în timp o aura mitica. o miscare decisiva pentru unificarea Frantei si a pus bazele înfiintarii Inchizitiei. Acest episod al istoriei europene a fost. Un punct important pe traseele turistice actuale. Dar daca în acest din urma caz urcarea le poate pune probleme celor neantrenati. chiar si astazi. mii de catari au sfîrsit în flacari si. la „castelul" Montsegur. Unii chiar nu au demonstrat nici un semn de durere. chiar daca asta însemna martiriul pe rug. extrem de semnificativ.

urcarea este foarte dificila. Cel mai incitant mister este cel al asa-numitei comori a catarilor. referindu-se la capturarea ei: „(trebuie sa) retezam capul balaurului". Blanche de Castilia. cruciatii îi împinsesera deja pe catari tot mai departe. prada unei transe posibile gratie inimaginabilei discipline interioare n ascute dintr-o intensa si îndelunga pregatire. cu armurile lor grele. a subliniat importanta citadelei atunci cînd a scris. La începutul anilor 1240. în mijlocul noptii. Acesti eretici descurcareti au re usit într-un final sa scape coborînd pe frînghii. Odata aflati însa în fortareata. interval la capatul caruia urmau sa se . fiindca soldatii calare. Pentru cei care îsi amintesc perioada anilor 1970. cruciatii au suferit o profunda transformare interioara. de unde strajuieste satul si valea amenintata mereu de caderi de stînci. mai cu seama. Asa cum am vazut. chiar si pentru drumetii arsi de soare. ar vrea sa-1 cunoasca. spre poalele Pirineilor. pe care patru dintre ei ar fi reusit s-o scoata din cita dela cu o noapte înainte de masacrul final. Oricum însa. din orice epoca. astfel ca Montsegur devenise cartierul lor general.gunstei de munte. chiar si în clipele în care — se spune — flacarile le învaluiau trupul. fortareata devenise o atractie irezistibila pentru oamenii papei. puternic impresionati de purtarea exemplara a catarilor. acest lucru trimite la imaginea impresionanta a calugarului budist care s-a sinucis pentru a protesta împotriva Razboiului d in Vietnam. viata lor d evenea usoara. Adapostind circa 300 de eretici si. ci cu un calm absolut. Monahul a ramas neclintit în vreme ce flacarile 1-au ucis. p e liderii acestora. jurînd sa ramîna devotati credintei lor chiar si în fata torturii. din motive înca necunoscute li s-a permis sa ramîna în fortareata timp de înca cincisprezece zile. Oare practicau si ei o tehnica similara ce le-a permi s sa îndure cele mai cumplite chinuri? Desigur ca acesta este un secret pe care orice soldat. pe de alta parte . Desi au capitulat în mod oficial pe data de 2 martie 1244. catarii întîmpinau tortura si moartea sigura nu doar cu stoicism. Regina Frantei. Oare ce a putut sa determine un asemenea comportament? Unii au sugerat ca. în ciuda faptului ca stiau bine care avea sa fie sfîrsitul acestora. Catarii. s-a petrecut un fenomen curios. deasupra haului ce se deschide în coasta muntelui. Panouri în mai multe limbi avertizeaza turistii ca ascensiunea pîna la „castel" nu e indicata decît celor bine antrena ti. E greu de imaginat cum reuseau catarii — si proviziile lor — sa ajunga sus. nici maca r nu se puteau gîndi la escaladare. caderea fortarefei Montsegur a lasat în urma o serie de mistere de nepatruns. În timpul celor zece luni de asediu de la Montsegur. de la vînatorii de comori nazisti la caut atorii Sfîntului Graa l. cu rucsacuri în spinare. care au fascinat generatii întregi si au atras cele mai variate personaje. s-au pregatit si ei pentru moarte. Mai multi soldati au trecut de partea catarilor.

culte precu m cel dionisiac si religii dualiste ca zoroastris-mul. (Detalii mai ample în acest sens pot fi gasite în documentatul studiul al lui Iuri Stoianov. Unele relatari afirma chiar ca ac estia s-ar fi napustit pe pantele muntelui si ar fi sarit direct în focurile aprinse la poale. în argou : „nemernic". învataturi sau chiar ca evadatii însisi ar fi avut o importanta anume — reprezentînd o forma de autoritate. altii sînt de parere ca asa-zisa lor comoara ar fi fost. The Hidden . Exista numeroase radacini posibile ale gnosticismului: filozofia Greciei antice. Si. peiorativ. s-a pus prea mult accentul pe presupusa lor teologie.predea pentru a fi arsi pe rug. Catarii erau o ramura a bogomililor. de exemplu. deoarece au lasat în urma foarte pu tine scrieri si majoritatea informatiilor în acest sens provin de la mar ele lor dusman. la mijlocul secolului al X-lea. Un alt subiect de energice speculatii este comoara catarilor. C uvîn tul din li mba engleza bugger "pederast". Inchizitia. o miscare eretica aparuta initial în Balcani. precum catarii. de fapt. lumea este în sine malefica. cît si în sensul mai general. care si-a exercitat influenta în regiune pîna dupa disparitia catarilor. e greu de crezut ca ei ar fi transportat saci cu lingouri de aur. originile ei exacte ramînînd înca subiect de dezbatere. deriva din termenul „bulgar" si are ambele semnificatii atît în sens literal (toti ereticii sînt acuzati —justificat sau nu — de deviere sexuala). de fapt.A. stilul lo r de viata era mai interesant. ei ar fi solicitat aceasta pasuire pentru a avea timp sa îndeplineasca un ritual anume. Unii au presupus ca ar fi fost vorba despre Sfîntul Graal însusi sau despre un alt obiect ritualic cu o semnificatie deosebita. asa cum subliniaza Walter Birks si R. ce forma ar fi putut lua ele? Ce credeau catarii cu adevarat? Credintele lor sînt dificil de evaluat astazi. cunostinte. Bogomilii si „ramificatiile" lor. Dar daca ar fi fost vorba despre cunostinte sau învataturi secrete. erau deopotriva dualisti si gnostici: pentru ei. Gilbert în cartea The Treasure of Montsegur („Comoara din Montsegur". revelatia de tip personal ce duce sufletul la desavîrsire si la adevarata cunoastere a lui Dumnezeu. dar nimeni nu poate sti care este adevarul. spiritul fiind prizonier într-un trup mizer si unica modalitate de eliberare este prin gnosis. o serie de scrieri. cînd. Conform unor supozitii. Bogomilismul a avut o râspîndire larga — cel putin pîna la Constantinopol — si a fost considerat o amenintare serioasa la adresa ortodoxiei religioase.12 Religia a derivat însa dintr-o viziune aparte asupra lumii. Judecind dupa traseul dificil urmat de cei patru evadati. întruchipînd poate legendara semintie pierduta a lui lisus. 1987). Bogomilii din Bulgaria erau mostenitorii unei lungi traditii „eretice" si îsi creasera o reputatie pitoreasca printre cei care nu le împarta sea u credi nta .

Pe scurt spus însa. ce avea la baza o teologie simplista. Au existat si unele opinii conform carora catarismul a fost un «produs" exclusiv local. Prin cipalul exemplu în privinta reinventarii Noului Testament este opinia lor cu privire la rastignire — aceea ca un lisus necarnal. teologia catarilor a inclus. unele elemente specifice zonei Languedoc. daca nu. Tinînd seama de literatura pe tema catarismului disponibila în majoritatea buticurilor pentru turisti din Languedoc. pentru a se potrivi cu credintele lor. au fost nevoiti sa reinte rpreteze evenimentele biblice. care refuzau hotarît accesul direct al populatiei la Scripturi). presupunea martiriul pentru credinta lor. spirit pur. ci ca urmare a urii pe care o resimteau pentru procreare si mîncau peste pe baza convingerii eronate ca pestii se reproduc asexuat. . de aceea. era de neimaginat. am putea crede ca aceasta era un soi de religie New Age romantata. Un aspect existent numai în acest cult este credinta ca Maria Magdalena a fost sotia lui lisus sau poate concubina lui. acest „a lt" lisus a trebuit inventat ca urmare a dispretului resimtit de catari pen tru corpul fizic.Tradition in Europe. catarii se aflau într-o pozitie delicata. precum reîncarnarea si vegetarianismul. dar. care. carnal. Fireste . Daca îsi puteau încheia astfel viata. de obicei . Desi nu exista nici o dovada biblica în acest sens. poate ca ipoteza îi oripila atît de mult. toate acestea nu sînt altceva decît aiureli sentimentale. pentru ei. într-adevar. îsi încurajau adeptii sa citeasca singuri Biblia (spre deosebire de catolici. „Traditiile tainice ale Europei". pe de alta parte. urmau sa se tot reîncarneze pîna ce reuseau s-o sfîrseasca în mod corect. a fost tintuit pe cruce. era fundamentata pe conceptul „sfîrsitu-lui bun" (moartea). este greu de crezut ca ar f i inven ta t a sa ceva. în aceasta vale a plîngerii. Catarii aveau virulente tendinte antisex si chiar anticasatorie si. pe de o parte. Ideea lor de reîncarnare. Din punct de vedere teologic. 1994)13. Exista sute de carti si brosuri care celeb reaza umanismul catarilor si credinta lor într-o serie de principii „moder ne". ci numai de cei cîtiva initiati din pozitiile de vîrf.14 desi afirmatia este cît se poate de er onata. acest lucru nu era menit sa fie cunoscut de toti ttiernbrii cultului. nu aveau sa mai revina în alt trup. Catarii erau vegetarieni nu fiindca ar fi iubit animalele. pe de alta parte. încît n-o împartaseau decît celor care se dovedisera demni de asemenea cunoastere. un Hris-tos întrupat.

dupa cum scrie Iuri Stoianov: „Ideea Mariei Magda lena ca «sotie» sau «concubina» a lui Hristos pare a fi. Ceea ce ar trebui sa retinem de aici este faptul ca. fara un co' responden t în doctrinele bogomililor". mai mult decît atît însa. în Languedoc ea a de venit punctul centra l al unor convingeri în mod eviden t eretice si — asa cum aveam sa constatam mai tîrziu — tot în aceasta regiune a dat nastere unor pasiuni salbatice. De fapt. o serie de incidente specifice descrise în Nag Hammadi apar si în tratatul S orei Caterina. la Strasbourg a fost publicat un mic tratat remarcabil. cuprinde si multe altele ce nu pot fi în nici un caz considerate astfel. cu toate ca prezinta o serie de idei ortodoxe. Am mentionat deja ca ideea unei relatii romantice între lisus s i Maria Magdalena apare si în Evangheliile de la Nag Hammadi.Prin urmare. cu privire la trairile religioase ale unei femei si. de fapt. unde se presupune ca ar fi trait.. deschide specialistilor o perspectiva interesanta.17 Si exista probe care sustin aceasta ipoteza.. catarii au cautat îndelung diverse justificari teologice pentru a explica aceasta casatorie — un efort pe care nu 1-ar fi facut daca ar fi putut respinge pur si simplu povestea ca fiind o aiureala. unor zvonuri bizare si unor secrete întunecate. Spre exemplu. Si." si. la acea vreme în Languedoc. Brosura prezinta o serie de dialoguri într e „Sora Caterina" si confesorul ei. au presupus ca aceste idei gnostice timpurii au sta la baza cultului Magdalenei din regiunea de sud a Frantei. pe care o exprima astfel: „Faptul ca «Sora Caterina» oglindeste aceste idei ridica o problema spinoasa privind . mai mult decît atît. existenta unei relatii între lisus si Maria Magdalena era o credinta atît de raspînditâ în rîndul populatiei si atît de importanta pentru întreaga lume crestina a regiunii. sub semnatura misticului german Meister Eckhart. Ar fi oare posibil ca ele — sau alte scrieri similare — sa fi constituit sursa credintei înversunate a celor din Languedo c? Unii specialisti. ascunse în Egipt în secolul al IV-lea. din text transpare aceeasi tensiune existenta între Magdalena si Petru. desi specialistii considera ca autorul real a fost una dintre adeptele acestuia. încît nu putea fi nicicum ignorata. la un moment dat se afirma: „Dumnezeu este Mama Universala. deoarece contine unele idei care nu se mai întîlnesc decît în Evangheliile de laNagHammadi: Maria Magdalena este înfatisata ca fiindu-i superioara lui Petru prin faptul ca îl întelege mai bine pe lisus.19 Profesorul Barbara Newman de la Universitatea Pennsylvania subliniaza o alta dilema. denota o puternica influenta catara. printre care Marjorie. intitulat Schwester Katrei („Sora Caterina"). Acest tratat neobisnuit subliniaza conexiunea dintre Magdalena siMinne — femeia personificare a iubirii pentru minnesingeri.16 Desi Magdalena era si înca este o sfînta foarte populara în Provence. pe lîngâ traditia trubadurilor/minnesingerilor. ideea unei relatii sexuale între lisus si Maria Mag-dalena nu putea fi rezultatul imaginatiei lor bogate. în anii 1330. o traditie originala a catarilor.

) În mod cert. Cercetarile nepublicate realizate de John Saul au scos la iveala numeroase referinte la o astfel de relatie în literatura din sudul Frantei de pîna în secolul al XVII-lea . o pretuire aparte Evangheliei dupa loan. o versiune gnostica a Evengheliei unui alt loan. pe care specialistii o considera a fi cea mai gnostica din Noul Testament. persista înca o convingere trainica în existenta unei relatii sexuale între Maria Magdalena si lisus. încît îl con siderau „un demon". Numeroase secte catare aveau idei mai ortodoxe despre loan si se pare chiar ca bogomilii din Balcani îi marcau prin ritualuri ziua de 24 iunie.transmiterea istorica a mesajului" si releva „un fenomen real. în mare parte. aversiunea lor fata de el era atît de puternica. ci si din alte documente similare. Si este posibil ca aceste informatii sa provina nu numai din textele de la Nag Hammadi. despre loan Botezatorul. (în cercurile oculte se vorbeste de mult despre o alta versiune. care s-ar fi aflat în posesia catarilor. unii dintre a cestia numin du-1 (oarecum derutant) „înainte-mer-gatorul Antihristului". a. Interesant este faptul ca.îndeosebi în lucrarile unor persoa ne asociate cu Prioria din Sion. catarii aveau idei neortodoxe. ca locurile dedica te Magdalenei a"u de obicei în apropiere centre a socia te cu loan B otezatorul. întrucît ca tarii îi acordau ei o a semenea veneratie. nici de toti catarii. lisus le spune discipolilor sai ca loan Botezatorul era. în mod evident. în Provence. dar în van25. Evangheliei dupa loan. da r tulburator". nu era în întregime acceptat nici de toti bogomilii. acum pierduta. dar contine si unele „revelatii" suplimentare. Aceste idei dualist-gnostice concorda cu teologia generala a catarilor. Catarii aratau. dezvaluite în particular lui loan.20 Cum a reusit autorul acestui tratat. Prin intermediul lor trebuie sa se fi transmis relatarile Evangheliilor gnostice despre Maria Magdalena. „ucenicul iubit". în secolul al XlV-lea. Ideea este mostenita direct de la bogomili. Textul. sa intre în posesia unor texte descoperite sase sute de ani mai tîrziu? Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Sora Caterina reflecta influenta catarilor si a trubadurilor din Languedoc. care înca nu au f ost redescoperite.22 Unul dintre putinele texte sacre ale catarilor care s-au pastrat pîna astazi este „Cartea lui loan" (cunoscuta si sub numele Liber Secretum)'. Dimpotriva însa. am presupus ca manifestau aceleasi sentimente fata de Botezator. fiul lui Nostrada mus (text publicat la Toulouse)21. de fapt. si numerosi ocultisti au cercetat zona Montsegur pentru a o gasi. ' Am vazut. poate con fuze. precxtin Cesar. cu origini bogomile. trimis pentru a încerca sa-i submineze misiunea de mîntuire. Dar exista vreun graunte de adevar în opinia lor cu privire la un lisus bun si un loan malefic? Probabil ca nu. însa — asa cum au sugerat numerosi critici contemporani — este posibil ca relatia dintre cei doi sa nu fi fost chiar atît de bine definita cum cred majoritatea . în sudul Frantei. un emisar al Satanei (stapînul lumii ma teriale). textul este identic cu cel al Evangheliei canonice.23 În aceasta carte.

La nivel superficial. originara din Aveyron (în nordul provinciei Languedoc). Din pacate. Altfel spus. Cavalerii detin un loc aparte în memoria colectiva a regiunii — un loc cîtusi de putin negativ. povestea arata însa cît de profund sînt ancorati templierii în legendele locale. în mod inexplicabil. care contribuie din pl in la restabilirea echilibrului. Acest lucru sugereaza ca în zona persista din timpuri stravechi anumite dubii cu privire la presupusa sustinere acordata de loan Botezatorul misiunii lui lisus. o ilustrare la nivel fundamental a filozofiei lor de tip dualist: un membru al diadei este bun. nu are rost sa cautam la catari o confirmare a pretuirii pe care i-o acorda miscarile eretice lui loan Botezatorul. lumini stra nii apar printre ruine si siluete întunecate pot fi vazute rniscîndu-se în zona. ori de cîte ori ziua de 13 octombrie cade într-o vineri (data si ziua exterminarii brutale a ordinului). despre Cavalerii Templi eri. desigur. nu se putea ca ei sa nu constitui e o parte integranta a cercetarilor noastre. O treime dintre proprietatile detinute odinioara de templieri în Europa se afla în Languedoc. Dat fiind însa ca în toate misterele ce învaluie Prioria din Sion sînt implicati deopotriva si acesti calugari razboinici. scria în memoriile sale ca localnicii obisn uiesc sa spuna lAtaftt un baiat deosebit de inteligent sau de frumos ca „este un adevarat fiu al templierilor". majoritatea istoricilor nu au astâzi nici un fel de scrupule în a p rivi cu suveran dispret tot ce aminteste de asa-zisele lor „secrete". asupra regiunii Languedoc. în zilele de vineri în care am fost noi acolo n-am vazut si n-am auzit nimic. cea dintre lisus si loan pare a fi fost perceputa în regiune în chip cu totul diferit fata de versiunea propovaduita de Biserica. iar celalalt rau. devenind o f orta redutabila nu numa i în Or . catarii îi considerau rivali — o opinie în dezacord total cu traditia crestina.26 Conceptia pe care o aveau catarii în acest sens era. organizatia a fost înfiintata în 1118 de nobilul francez Hugues de Pa yens pen tru a escorta pelerinii în Tara S fînta.28 Purtînd titulatura oficiala Ordin ul Cavalerilor S araci ai Templului lui Solomon. ordinul a cuprins doa r n oua cavaleri. 27 Principa lele date referitoare la cavalerii templieri sînt simple. cu exceptia grohaitului alarrnant al porcilor mistreti. tinta unei devotiuni fervente. castelele acestor enigmatici cavaleri ai trecutului. dar în scurt timp s-a ien tul extin s. Una dintre cele mai pit oresti legende locale sustine ca. De aici se desprinde însa o concluzie logica: pentru catari.crestinilor. persistente. Ini tial. Da r nu putem trece cu vederea un ordin major. dar egali. Si. în zone izolate ale aceluiasi tinut. cei doi sînt opusi. La fel ca relatia dintre lisus si Magdalena. probabil. Celebra cîntareata de opera Emma . asa cum îsi pot da seama toti cei care au citit romanele lui Umberto Eco. ruinele castelelor si ale fortaretelor sporind astazi frumusetea salbatica a regiunii. pentru care loan Botezatorul a fost dintotdeauna. asa cum cruciada împotriva albigenzil or a lasat urme adînci. la fel se înalta azi. Templierii au devenit în prezent un fel de laitmotiv ezoteric. timp de noua ani. Este vorba.

În perioada lor de glorie în Europa. solicitînd pamînturi si ban i din partea familiil or rega le si nobiliare. castitate si supunere. un rezultat al Regulamentului lor: noii membri erau obligati sa cedeze ordinului to ate proprietatile pe care le detineau. Semnificativ este si faptul ca Andre de Montbard. Dar. pe baza celui al cistercienilor. din a cel moment. unde acesta si-a construit apoi „imperiul" monastic. Nu exista oras mare în care ei sa nu aiba o comunitate. în conformita te cu un plan prestabilit. la con ci liul de la Troyes. împotriva dusma nilor lui Hristos . da r traiau în lumea ma teriala si se angaja ser a sa ia spada în mîini la n evoie. cava lerii depusesera juramînt de sa racie. a declarat în 1139 ca. ci si în Europa .29 Bernard este cel care a scris Regulamentul Cavalerilor Templieri. era unchiul lui Bernard. un politicia n viclean. iar unul dintre protejatii sai. dupa cum scria Ba mber Gasco ign e: „Era agresiv. Dupa recun oasterea oficia la a organiza tiei. aroganta tot mai accentuata a ordinului a început sa învenineze relatiile dintre templieri si autoritati. templierii nu vor mai raspunde decît în fa ta suveranului pontif. templierii au f ost recunoscuti oficial ca ordin militar si religio s. seniorul lui Hugues de Payens. devenit între timp papa Inocentiu al II-lea. Dar. atît laice. La fel ca toti calugarii. dar stratagema lor nu a reusit. vistieria templierilor s-a umplut cu vîrf si îndesat. Unii specialisti au sugerat ca templierii si cistercienii au actionat împreuna. unul dintre cei noua cavaleri fondatori. la acestea se adaugau masivele donatii de pamînturi si bani din partea unui mare numar de nobili si capete încoronate. ofensiv. de pilda. lipsit de scrupule în metodele pe care le folosea pentru a-si doborî adversarii". Averea cavalerilor constituia. si larga raspîndire a unor nume ca Temple Fortune si Temple Bar (în Londra) sau Temple Meads (în Bristol)... i-a donat viitorului Sfînt Bernard pamînturile din Clairvaux. Dezvoltîndu-se în pa ralel. Protagonistul a flat la originea a cestui evenimen t a fost B erna rd de Clairvaux. pe masura ce „imperiul" lor se extindea. de altfel. prestigiul si forta financiara a templierilor erau aproape inimaginabile. Hugues de Payen s a pornit spre Europa. cît si religioase. pentru a pune stapînire pe crestinatate. În 1128. astfel ca ima ginea templierilor a devenit inseparabila de cea a cruciadelor menite sâ-i alunge pe necredin ciosi din Ierusalim si s a asigure suprematia crestinilor în Tara Sf în ta . con ducato rul Ordinului C istercian . can oniza t ma i tîrziu. în scurt timp. iar unul dintre motive a fost si impresionanta abilitate financiara de care . contele de Champagne. pe locul în ca re se a fla a sta zi sta tia londoneza de metrou Ho lbom. între cele doua ordine a existat un anumi t gra d de coordon are deliberata. în 1129 a a jun s în Anglia si a f ondat primul cen tru templier de aici. în parte.Mijlociu. asa cum o demonstreaza.

în 1291. din pacate însa. în cadrul ritualului de initiere. spre exemplu. De asemenea. sub zidurile Catedralei Notre-Dame. numai cei care au refuzat sa recunoasca acuzatiile aduse si cei care si-au retractat marturisirea au fost ucisi. Si totusi. si-au atras resentimente tot mai puternice. cetatea Acra 31. motivatia pentru o asemenea campanie în rîndul regilor care ar fi putut s-o finanteze s-a erodat. le era interzis sa se predea înainte ca sansele de a în-vinge sa scada sub una din trei si. desi majoritatea celor capturati au fost „luati la întrebari" — un eufemism convenabil pentru torturile înfioratoare la care au fost supusi. pe care îl avea la degetul cel mic. printre ei aflîndu-se si Marele Maestru Jacques de Molay. Tara Sfîntâ a cazut treptat sub stapînirea sarazinilor. templierii au devenit primii bancheri internationali. duse uneori pîna la nesabuinta. a pus la cale dist rugerea templierilor de comun acord cu papa. a ajuns în mîinile dusmanilor. dar la fel de bogati si aroganti. s-ar fi deda t la orgii homosexuale ca parte a îndatoririlor cavaleresti sau s-a r fi închinat unui demon pe nume Baphomet si/sau unui cap fara trunchi. chiar daca membrii de rînd ai ordinului nu dispuneau de nici un fel de averi. astfel ca. într-un fel. în cel mai bun caz. în urma unor ordine secrete transmise reprezentantilor regelui. Dintre miile de membri ai ordinului. pentru totdeauna. titlul lor de „cavaleri saraci" a ramas fara acoperire. Toate acestea contravin flagrant. ideii conform careia erau luptatori devotati ai lui lisus si sustina tori ai idealurilor crestine si. . Cîtiva au ajuns pe rug. fireste. în conformitate cu acestea. Ea lasa impresia ca întregul ordin si-a gasit sfîrsitul în acea zi cumplita de demult si ca templierii au disparut efectiv de pe fata pâmîntului. adevarul este altul. în 1307. aveau nevoie de acordul comandantului. Templierii erau. În primul rînd. Serviciile Speciale ale vremii lor. ei hotarînd dobînzile percepute la orice credite. în primul rînd fiindca erau scutiti de taxe si fiindca nu datorau supunere decît papei si numai lui. ultimul teritoriu crestin. In ciuda unor eforturi sustinute. chiar în acest caz. ars în Ile de la Cite din Paris. Regele Frantei Filip cel Frumos. în numai cîtiva ani. 13 octombrie 1307. templierii au fost arestati în ziua de vineri. templierii erau renumiti si pentru curajul si abilita tea lor în lupta. Pe lînga bogatia colosala.au dat dovada liderii ordinului. Aceasta este povestea relatata de majoritatea surselor istorice. un monarh extrem de puternic. membrii ordinului ar fi venerat o pisica. Principala ratiune de a fi a Cavalerilor Templieri disparuse. Templierii nu mai Puteau face nimic altceva decît sa revina în Europa si sa planuiasca o ulterioara recucerire. au fost acuzati ca au calcat si au scuipat pe cruce. Ramînînd fara „slujba". Gratie acesteia. putini cavaleri au fost executati. cu cît erau torturati mai mult. Astfel. Dar cît de reale au fost acele marturisiri smulse cu fierul rosu? Si ce anume era de asteptat sa recunoasca templierii? Relatarile în acest sens sînt pitoresti. inevitabilul sfîrsit s-a produs. torturati si apoi arsi pe rug. cu atît aceasta discrepanta devenea mai clara. Conduita lor în lupta era guvernata de reguli specifice. o forta de elita ce-1 avea pe Dumnezeu — dar si banii — de partea ei. Nici nu exista o modalitate mai sigura de a-si consolida puterea.

Logica fireasca ne conduce usor la ideea ca ar fi fost nevoie de mult mai mult decît noua cavaleri pentru a apara cohortele de pelerini care straba teau Tara Sfîntâ — si mai ales pentru a face acest lucru timp de noua ani! în plus. Prioria din Sion pretinde ca s-a aflat la originea Ordinului Cavalerilor Templieri. Au fost ei vinovati de faptele pe care le-au recunoscut sau Inchizitia a inventat „pacatele" dinainte si apoi i-a torturat pîna ce a obtinut de la ei tot ce a vrut? nii cavaleri au (U ma rturisit. numele templierilor. de fapt. în mod gresit. i-au oferit regelui Frantei o ocazie perfecta de a iesi din marasmul financiar in care se afla. asaltati de privilegii si onoruri disproportion d e mari. Un alt mister al începuturilor lor se refera la o serie de dovezi ce sugereaza ca ordinul exista cu mult înainte de 1118. ca fusese construita pe fundatia Templului lui Solomon. Despre aceasta din urma s-a spus. Exista însa o marturisire care ar trebui sa ne puna pe gînduri: cea a lui Fulk de Troyes. Pe de o parte. confiscînd a verea ordinului. comparativ cu meritele lor. unde se sflase înainte o mos chee. Multa cerneala a curs în disputele cu privire la acuzatiile aduse cavalerilor templieri si la marturisirile lor. Pe de alta parte. desi acuzatiile nu au fost. adevarate. în sensul ocult al termenului. s-a spus ca toate acuzatiile aduse templierilor au fost scornite de cei care îi invidiau pentru bog atia si puterea lor si care. atunci acesta a fost unul dintre cele mai bine pastrate secrete ale istoriei. o înt reaga aripa din palatul regal din Ierusalim. Desigur. probabil. de la care provine. cele doua ipoteze nu se exclud reciproc.32 Date fiind cunostintele sumare ale vremii în privinta istoriei. în acest fel. povestea are dedesubturi mai adînci. dupa acest moment fiecare urmîndu-si calea proprie. nu exista dovezi care sa ateste ca templierii chiar au încercat în mod serios sa îndeplinea sca o astfel de misiune. de altfel.33 Este adevarat ca fondarea Ordinului Templierilor pare a fi fost rodul unei conspiratii. care a afirmat ca i-a fost aratat un crucifix s i i s-a spus „sa nu ai mare credinta în acesta. cavalerii a u devenit rasfatatii Europei. fiindca e prea tî-nâr". daca asa stau lucrurile. exista dovezi care atesta ca templierii erau implicati în ceva misterios si poate chiar „întunecat". ca li s-a spus ca lisus a fost un „fals profet". Si totusi se spune ca ordine le au fost. de exemplu. Li s-a atribuit.) Nimeni nu poate raspunde în mod cert la aceasta întrebare. folosind chiar cuvintele sugerate de tortionari? în acest caz însa. este greu de crezut ca aceasta declaratie enigmatica ar fi nascocirea unui inchizitor.Faptul nu este deloc surprinzator: cîte victime ale torturii au taria de a strînge din dinti si a nu recunoaste acuzatiile aduse. desi motivul pentr u . una si aceeasi organizatie pînâ la schisma din 1188. în scurt timp. de pilda.

în calatoriile lor. care pare a avea pentru ei o importanta mult mai mare decît a unui sfînt patron obisnuit. Din punctul nostru de vedere. capabile sa le confere puterea de a stapîni oamenii si bogatiile acestora. probabil în amintirea Botezatorului. acest pentru templieri se pare ca el avea aceeasi pe lisus.38 Dar adoratia pentru un astfel de totem presupune.34 (Desi nutrea o ostilitate profunda fata de templieri35. Recent. Mielul lui Dumnezeu. în cartea The Hiram Key. ca templierii nu erau doar niste simpli cavaleri crestini. vreo comoara straveche ori documente care i-ar fi putut conduce la el sau anumite cun ostinte secrete.care data a fost falsificata nu este cunoscut. Unii au sugerat chiar ca ac el cap retezat pe care au fost acuzati ca-1 venereaza i-ar fi apartin ut însusi Botezatorului. se pare ca William nu a facut decît sa relateze poveste a asa cum a înteles-o el. printre care si contele de Provence36. Hugues de Payens si cei noua tovarasi ai sai. repetam. o mare parte din simbolismul lor aparent ortodox ascunde aluzii directe la loan. asa cum s-a sugerat. corp comun cu templierii — le atribuie Marilor sai Maestri numele de loan. cautau Chivotul Legii37. Oricît de incitanta este aceasta sugestie. erau originari din regiunea Champange sau din Languedoc.) Dar. unul dintre cele mai fascinante aspecte referitoare la templieri este veneratia lor neobisnuit de prof unda pentru loan Botezatorul. Botezatorul însusi spunînd: multe regiuni însa. Pentru majoritatea crestinilor. Christopher Knight si Robert Lomas au înaintat ipoteza ca templierii au cautat — si au gasit — o serie de documente provenind din aceeasi sursa ca Manuscrisele de la Marea Moarta. si se pare ca ei au pornit spre Tara Sfînta cu o misiune foarte clara. asa cum vom vedea. nici unul dintre documentele lor oficiale nu precizeaza motivul acestui devotament. ce anume se ascunde în spat ele mistificarii nu se stie. în orice caz. Exista însa probe care demonstreaza ca. pare-se. e ra una dintre cele mai importa nte imagini ale templierilor. sintagma îl desemneaza „Iata Mielul lui Dumnezeu". iar zon Mielul lui Dumnezeu a . Prioria din Sion — odinioa ra. întreaga problema a provenientei manuscriselor este marcata de interpretari gresite si de supozitii. în a West Country din Anglia. Multi comentato ri au presupus ca prima atestare a fondarii ordinului — înregistrata în scris de William of Tyre cu cincizeci de ani mai tîrziu decît evenimentul propriu-zis — a fost doar o mistificare. Poate ca. de exemplu în simbol face referire semnificatie. nu exista dovezi care sa o confirme si. la loan. De altfel. preferinta lor pentru loan Botezatorul este explicata în mod obisnuit prin faptul ca a fost învatatorul lui lisus. Si totusi. templierii au acumulat noi cunostinte de la arabi si de la alte popoare. de pilda.

si anume cu numarul doi în ierarhie dupa Hugues de Payens.40 Lull pare a se referi nu numai la amenintarea pe care dezvaluirile despre templieri o constituiau pentru Biserica. în timp ce ca valerii erau înca judecati.devenit unul dintre sigiliile oficiale ale ordinului.. de aceeasi amploare. In mod aparent.. catarii si templierii s-au dezvoltat aici concomitent. dar. sugereaza ca fondatorul (Ierusalimului ceresc) ar fi loan Botezatorul. 118 LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE Ar fi oare posibil ca provincia Languedoc.39 La fel ca în cazul simbolismului din picturile lui Leonardo da Vinci. tinta principala a cavalerilor în acea . tinînd seama de ceea ce se stie despre valorile lor relative. Lambert era înrudit cu unul dintre cei noua fondatori ai ordinului. Godefroi de St Omer. El da impresia ca accepta acuzatiile aduse ordinului. vizionarul si ocultistul catalan Ramon Lull (12 32— circa 1316). dat fiind ca es te vorba despre o regiune cu o memorie foarte buna si cu un adevarat dis pret pentru conventional. Asa cum am vazut. implicatia este clara: loan Botezatorul este important ca personaj în sine.. sar parea ca aceste grupari se situau pe pozitii divergente. în The Hiram Key. S imbolul templierilor — o cruce rosie pe fond alb — este adesea confundat cu cel al cruciatilor obisnuiti. în acest document asa-zis crestin nu exista nici o mentiune despre lisus". autorii reproduc o ilustratie ce înfatiseaza ideea lui Lambert cu privir e la „Ierusalimul ceresc" si mentioneaza pe marginea ei: „. O asemenea publica si manifesta infamie poate pune în pericol barca Sfîntului Petru". într-adevar. exact ca aceea aparuta de la templieri. daca nu sustinatori activi. adaugînd ca: „Exista. nu doar pentru rolul sau de precursor al lui lisus. fiind specif ic ramurii active în sudul Frantei. Exista în sa numeroase elemente care sugereaza ca templierii erau. sa ascun da indicii relevante despre acest ordin? Posibil. ci ca ascunde ceva cu mult mai radical poate fi întîlnit într-o lucrare a unui preot pe nume Lambert de St Omer. dintre care unul (anume) poate duce la o incredibila revelatie.. ci si la alte se crete. printre crestini multe secrete. probabil ca ar fi fost imprudent din lui sa le conteste. odinioara tinutul cu cea mai mare concentrare a templierilor din întreaga Europa. a scris ca procesul a dezvaluit „pericole pentru barca Sfîntului Petru". La doi ani dupa arestarea în masa a templierilor. anterior un sustinator fervent al ordinului. probabil. cel putin simpatizan ti ai „ereticilor" din munti si în mod cert s-au remarcat prin absenta din cruciada albigenzilor. la urma urmei. Un indiciu ca veneratia cavalerilor pentru loan Botezatorul nu era doar un omagiu adus sfîntului lor patron.

de tea ma ca-si vor pierde reputa tia (si fin an ta rea a cademica ). unele situri esentia le nefiind n icioda ta studiate.Roussillo n. multi faceau parte din aceleasi familii ca cea mai mare parte a catarilor. aceste cercetari sîn t o ri evi tat e. ca l atura ez oterica a templieril or n u poa te f i i gno ra ta . însa n u ar decl ara -o nicio dat a în public. în plus. doa r si mpli c aluga ri lupta to ri si ca ori ce sugest ie ca a r f i avut preo cupari ezoterice. cei care doresc sa studieze a cea sta la tura „ întun eca ta " a ordi nului nu în draz nesc s. Noi a m consta tat ca regiunea care a a vut cel mai mult de suferit — incredibil de mult.a deva r. dar poate ca nici unul dintre aceste motive nu explica în totalitate lipsa lor de implicare în anihilarea catarilor. acesta a f ost „caminul" Ca valerilor Templi er i. tendi nta o ficial a este con tra bala nsata de n umerosi cerceta tori pa rti culari ca re nutresc un interes deose bit pentru a cesti misteriosi cavaleri si multi localnici considera ca este de datoria lor sa protejeze vechile situri ale templierilor. asa cum pretind eau. (E xista ma i multi istorici de seama care recun osc. Din ferici re. Prin urma re. ma jorit at ea i sto rici lo r a fi rma ca ei era u. este rez ulta tul unei ima gina tii h ipera ctive sa u al un or cerceta ri superf iciale. Exista. Peste 30 de pro cente di n to tal ul euro pean al fo rt âretelor si al cita del el or ordin ului s.epoca era Tara Sfîntâ si. chia r si vagi. La sîn d la o pa rte Tara Sfî nta. condus de Georges Kiess din Esperaza (Aude). Da t fi ind ca a cea sta este opini a genera l a ccep tata . î n pa rticul ar. o serie de organizatii de profil particulare. cît si a numeroaselor documente ce zaceau neatinse în arhivele locale — sînt impresionante. mai ales daca tinem seama de lipsa . a m spune — din acest motiv este La nguedo c. o ri nici oda ta publica te. Dar care erau interesele si fortele motrice reale ale templierilor? Au fost ei doar niste simpli calugari razboinici. Descoperirile acestor entuziasti — rezultate atît în urma studierii siturilor. ) C a urma re a acestei a titudin i. S i to tusi lucrarile arheologice desfa surate a ici sînt a proape inexistente.o f aca pe f at a. precum Centrul pentru Studii si Cercetari asupra Templierilor. sau planurile si actiunile lor au avut o dimensiune oculta? CAPITOLUL 5 Pastratorii Graalului Poz iti a of icia la sta nda rd este aceea ca în tre templieri si t er men ul „ ocult " nu poate fi în nici un caz pus semn ul ega l. o serie de situri importa nte ale templieri lor n u a u fo st corespunz ator studia te. care i-au depasit cu mult pe specialistii acredi tati. în tr. de asemenea.au a fla t în a cea sta zon a restrînsa .

Prin urmare. pentru a afla mai multe despre trecutul templierilor în „ereticul" Languedoc-Roussillon. de altfel) din Rennes-les-Bains. catarii au gasit adapost si chiar au fost îngropati în pâmînt sfînt. legaturi ce depasesc simplele relatii de rudenie si care au fost sistematic ignorate de istorici. Exista documente clare în acest sens". Strâduindu-se sa faca fata pasivitatii oficiale. au primit sprijin din partea ordinului. mai cu seama. Pîna în momentul de fata doar o mica parte a rezultatelor obtinute de ei au fost publicate. chiar si în cele mai intense momente ale cruciade i împotriva albigenzilor.1 Charles a continuat: „într-o anumita regiune. cavalerii au facut tot ce-au putut pentru a se asigura ca familiile catarilor — sau urmasii lor — si-au primit pamînturile înapoi". De exemplu. în Aude. Un asemenea grup de cercetare este Abraxas. dar cei doi pl anuiesc sa remedieze aceasta situatie în scurt timp. Noua ni s-a parut extrem de semnificativ faptul ca . templierii au permis fara dubii initierea unor actiuni ostile pornite de pe teritoriul lo r. Unii au oferit o explicatie cinica a acestui fapt: si anume ca.În apartamentul lui Charles de pe s trada principala (si singura. am început prin a-i întreba despre posibila conexiune între templieri si catari.fondurilor si de frustrarea stîrnita de apatia istoricilor si a arhivarilor profesionisti. au permis rescrierea efectiva a istoriei templierilor. condus de expatriata britanica Nicole Dawe si de texanul Charles Bywaters din stati unea Rennes-les-Bains. desi unele dintre acuzatiile a duse ordinului au fost în mod cert trucate. singurul element care nu a fost folosit ca dovada împotriva lui a fost relatia sa . împotriva cruciatilor. Studiile lor. In unele cazuri. dar si entuziasmului exagerat al vînatorilor de „comori" — care constituie o amenintare considerabila pentru integritatea siturilor —. Noi am gasit însa dovezi despre catari care au apel at la templieri dupa ce au ramas fara nici un fel de mijloace materia le si nu numai ca au fost primiti si li s-a oferit adapost. oamenii si-au cedat acest uia proprietatile. Asa cum preciza Nicole: „Nu trebuie decît sa treci în revista numele catarilor din evidentele Inchizitiei si numele templierilor din acea perioada si vei vedea ca multe sînt identice. dar au fost îngropati pe proprietatile ordinului cînd au murit. coroborate cu rezultatele obtinute de alte organizatii similare. Raspunsul lor a fost ferm: exista legaturi clare între cele doua grupari. Mai mult decît atît. unii cavaleri i-au adapostit pe catarii fugari si se cunosc cazuri documentate în care templierii care au luptat activ alaturi de catari. este cert ca în unele situri ale cavalerilor. Cavalerii catari luau parte la lupte si apoi se retrâgeau pe proprietatile templierilor. Nicole si Charles au descoperit cîteva situri majore ale templierilor care nu au fost vreodata atinse de arheologi. pentru a deveni membri mireni ai ordinului. nu ne-am adresat autoritatilor. ci am apelat la Nicole si Charles.

Nicole si Charles sînt convinsi ca în structurile de conducere functiona un nucleu de initiati. entitate care pare sa fi regizat toate miscarile sale ulterioare. . doua târi ma i cu seama oferindu-le adapost cava lerilor fugari: Scotia si Portugalia. cînd papa i s-au alaturat altor confrerii similare ori a restul zilelor pe propriile domenii. treisprezece. Oare nu cumva si templierii. partea de est a regiunii. Ei sustin chia r ca întreaga miscare a fost creata pentru a-i oferi acestui nucleu o fatada publica. tinînd seama ca templierii au fost torturati de Inchizitie. pentru a li se arde trupurile ca un avertisment la adresa celor care ar mai fi a vut idei eretice. pe parcursul cercetarilor noa stre privind Ordinul Cavalerilor Templieri am avut tot timpul senzatia — bizara. cu toate ca zonele de nord. desi dovezile atesta ca a suferit numeroase scindari. dar au fost gasiti nevinovati si. Iar faptul ca Inchizitia avea deplina cun ostinta despre aceasta relatie este a testat de dezgroparea ca tarilor înmormîntati în pamînturile templierilor. Roussillon. Sa presupunem ca acest element eluziv avea legatura cu Prioria din Sion. Ordinul Templierilor a supravietuit tentativei de distrugere si exista înca si astazi . au devenit cunoscuti sub numele Cavalerii lui Hristos. (în aceasta din urma. si catarii detineau niste informatii potential explozive? Oare a cesta sa fi fost si motivul real pentru care Filip cel Frumos a pus la cale o campanie atît de bine planificata împotriva lor? Dar nu toti templierii au pierit în acea zi nefasta de vineri. dar din ce în ce mai concreta — ca dincolo de paravanul istoriei oficiale se ascunde un secret monumental.) De la Charles si Nicole am aflat ca regiunea Languedoc a constituit o exceptie de la „tiparul" general al persecutii lor. se afla sub protectia regatului spaniol al Aragonului. e s-au multumit sa-si traiasc Asa cum au sugerat mai multi comentatori2. încît nimeni nu a scos nici o vorba. Daca templierii ascundeau într-adevar ceva — un secret pe care regele Frantei îl considera atît de periculos încît a luat masuri drasti ce împotriva lor —. papa sau regele Filip? Indiferent din ce unghi am privi aceasta istorie. Asa cum am vazut deja. poate ceva cunoscut suvera nului fra ncez si considerat atît de periculos daca ar fi a juns la urechile publicului.strîn sâ cu catarii. tot pare a lipsi o veriga esentiala. daca exista cineva ca re sa stie despre conexiunile lor cu catarii. exista date care sugereaza existenta unei entitati obscure implicate în însasi formarea ordinului. chiar si la peste treizeci de a ni de la sfîrsitul cruciadei. reprezentantii ei erau aceia. Templierii din Roussillon au fost arestati si judecati. premergator datei oficiale de fondare a templierilor. ce anume era acest ceva? Cine s-a folosit de cine. inclusiv Carcassonne. Multi au fost lasati în viata si s-au reorganizat sub un alt nume. De fapt. a desfiintat oficial ordinul.) Cu siguranta ca altceva era la mijloc. diverse organiz atii pretinzînd ca sînt descenden te directe ale ordinului initia l. (Si. erau teritorii franceze.

iar pe parcursul acestor peregrinari geografice si intelectuale. autorul britanic Graham Hancock scrie: „. firi extrem de practice. Fiind implicati în aspectele oculte ale lumii islamice si iudaice. Exista si alti cercetatori care au ajuns la aceeasi concluzie.3 În mod similar. a carei identitate reala este sugerata de ca Bernard de Cla irvaux avea o pasiune pentru Ma donele negre. Se pare însa ca nu Fecioara era adevaratul obiect al adoratiei sale spirituale. Cînd perseverau într-un anumit domeniu de studiu. Cercetarile pe care le-am efectuat în ceea ce priveste credintele si actiunile acestui grup straniu de calugari razboinici m-au convins ca acestia detineau cunostinte despre o traditie extrem de straveche". corespunzatoare initierii în marile mistere. Unul dintre aceste indicii este gama de obsesii ale lui Bernard de Clairvaux. constituit din sapte cercuri «exterioare». Iata ce scrie francezul Jeân Robin (pe baza cercetarilor efectuate de Geor ges Cagger): „Ordinul Templului era. cît si convingeri diferite de ale acestora. poate ca acesta era unul dintre motivele secretomaniei lor. Acesta din urma pare a fi avut menirea de a aprofunda studiile ezoterice si religioase. de altfel. s i templierii. în acele vremuri era nevoie de o motivatie puternica pentru a cauta cunoasterea cu orice pret. Templierii cautau. Iar «nucleul» era compus din acei saptezeci de templieri «interogati» de Clement al V-lea (dupa arestarile din 1307)". în cartea The Sign and The Seal. ne-au la sat o serie de indicii care sugereaza ce anume era important pentru ei. într-adevâr. asa c um o demonstreaza multe dintre predicile sale.4 Dat fiind ca templierii erau. a scris aproape nouazeci de predici pe marginea Cîntarii Clntarilor si a sustinut de la amvon mult mai multe. o scoala a misterelor — altfel spus. Probabil ca majoritatea mem brilor erau. sa desluseasca tainele universului prin orice metode si oriunde banuiau ca acestea s-ar putea ascunde.. în esenta.5 De asemenea. dar situatia er a cu totul alta în privinta nucleului central. Acest prelat cultivat si orgolios îi era în aparenta total devotat Fecioarei Maria. pe atunci. dedicate misterelor minore. Este deci plauzibil ca un membru de rînd sa aiba atît cunostinte mult mai reduse decît superiorii sai. facînd o legatura clara între „Mireasa" si Maria din Betania6 care. aveau un motiv cît se poate de serios Si. aveau o ierarhie bazata pe initiere si discretie — existenta unui asemenea nucleu era perfect posibila. ca urmare. Mai exista pentru el o alta Maria.. au ajuns sa tolereze — si poate chiar sa adopte — o serie de convingeri neortodoxe. într-adevâr. era considerata una si aceeasi persoa na cvi . una dintre primele lor eminente cenusii.necesara o data cu sosirea europenilor în Tara Sfîntâ. si din trei cercuri «interio are». nu erau interesati de cercetare doar de dragul cercetarii. doar niste simpli calugari razboinici.

Specialistii presupun ca aceasta este o referinta ci frata la initierea sa în cultul respectiv. Bernard le-a impus cavalerilor sai „supunere fata de Betania. opinie accentuata de cuvintele rugaciunii lor de iertare a pacatelor: „Ma rog ca Dumnezeu sa-ti ierte pacatele asa cum i le-a iertat Sfintei Maria Magdalena si tîlharului de pe cruce". dar. „Neagra sînt.Maria Magdalena. Dar în Regulamentul Templierilor. în care îl reaminteau pe Sfîntul Bernard ca fondator al religiei Sfintei Fe cioare Maria. Semnificativ este si faptul ca templierii le jurau credinta „lui Dumnezeu si Doamnei Noastre" — sau adesea „lui Dumnezeu si Binecuvîntatei Maria". conditiile în care erau întemnitati au fost înrautatite în mod deliberat — la ordinele papei — de ziua Sfintei Maria Magdalena.) De fa pt. (Este demn de remarcat ca. dar frumoasa". în timpul captivitatii cavalerilor din Roussillon. numeroase femei au d epus jurâmîntul de credinta. cînd a primit trei stropi din laptele miraculos scurs din sînul Madonei negre de la Châtillon.11 Se pare însa ca „Doamna Noastra" din legâmînt nu era Fecioara Maria. lînga Dijon) nutrea un devotament profund. oras reprezentativ pentru cultul Mariei Magdalena. spune iubita — o fraza care sugereaza clar existenta unei relatii între Cîntarea Cîntarilor si cultul Madonei negre. cavalerii întemnitati alaturi de Marele Maestru Jacques de Molay în carcerele fortâretei Chinon a u compus o rugaciune catre Notre Dame („Doamna noastra"). a sa cum scriu Michael Baigent si Richard Leigh în The Temple and the L odge . templierii erau preocupa ti de conceptul general de Feminin — o idee ce pare a distona profund cu imaginea lor de raz boinici. Chiar si în clipele în care îsi asteptau moartea. Charles si Nicole au descoperit ca din Ordinul Templului faceau parte si femei. Se pare deci ca aparenta sa veneratie pentru Fecioara Maria era doar un paravan în spatele caruia se ascundea pasiunea pentru Magdalena. aceasta pasiune a sa fiind apoi transmisa ordinul ui.7 Iar cînd si-a lansat chemarea la a doua cruciada în Tara Sfîntâ. Prelat ul a afirmat ca sursa lui de inspiratie spirituala a aparut în copilarie. desi ramîneau apoi membre mirene ale ordinului. desi cele doua nu se exclud reciproc.Date fiind însa restul probelor. este posibil ca si aceasta sa fie o referire cifrata la cultul Magdalenei. în primii ani de existenta.13 Sa ne amintim ca masacrul de la Beziers a a vut loc în aceeasi zi. pentru a evidentia natura „ereziei" pedepsite.12 Acest lucru demonstreaza importanta pe care o detinea Magdalena pentru templieri. caste lul Mariei si al Martei"9. Nu exista nica ieri indicii care sa sugereze existent a unei enclave secrete de razboinice în interiorul Templului. Fontaines. fata de care Bernard (nascut într-un centru reprezentativ pentru a cest cult. Totusi. Bernard de Clairvaux a ales s-o faca de la Vezelay.

(1989): „. situatia fusese alta. au reusit sa scape într-un mod care sugereaza ca ar fi fost înstiintati despre ceea ce li se pregateste.15 în plus. aceste mentiuni au fost trecute cu vederea în mod intentionat. Si majoritatea templierilor din Franta par a se fi dus asemenea mieilor la taiere. adevarul ar trebui sâ-ti sara în ochi. a pâmînturilor. adesea întîlnindu-se cupluri. a trupului si a sufletului me u». repetate iar si iar. N i se pare straniu ca nici un cavaler nu a solicitat ajutoare din afara tarii. se-nesa lii regelui au deschis ordinele sigilate prin care li se cerea s a strînga suficiente trupe pentru a-i aresta pe cei mai bine pregatiti lu ptatori ai crestinatatii — ca si cum unui sef de post oarecare i-ar reveni sarcina de a-i captura pe membrii Fortelor Speciale cantonati în zona. O relata re din Anglia sfîrsitului de secol doisprezece aminteste despre o femeie care a fost primita în Templu ca Sora. Cînd ne-am exprimat surprinderea ca acest lucru nu este mai bine cunoscut si ca. Este însa remarcabil ca lovitura de forta din 13 octombrie 1307 a fost atît de putin sîngeroasâ. prin urmare. pîna în acel moment. si femeile trebuie sa fi depus jurâmîntul. implicarea femeilor nu este mentionata în lucrarile despre templieri. ceea ce sugereaza clar existenta unei aripi feminine în interiorul ordinului sau al ipite la acesta. Charles ne-a spus: „Uneori am impresia ca. interzicîndu-se cu desavîrsire prezenta femeilor — fapt care demonstreaza ca. gasim numeroase elemente care atesta ca femeile au fost primite în ca drul ordinului. la un moment dat. Documentele de acest tip se gasesc în principal în aceasta zona (Languedoc) si exista numeroase exemple care sugereaza ca din ordin trebuie sa fi facut parte. ori — dintr-un motiv anume — evita sa acorde atentie acestor date. Toti ce i care erau acceptati depuneau jurâmînt de «cedare catre Ordinul Templului a casei. Semnificativ este faptul ca unii cavaleri. Si totusi. un numar mare de femei".14 În studiul lor aprofundat asupra documentelor ordinului. în mare parte. Charles si Nicole precizeaza ca ma i tîrziu regulamentul a fost Codificat. inclusiv trezorierul ordinului. Pe întregul teritoriu al Frantei. celebra f lota a . exceptie facînd unele aluzii vagi.. Nicole si Charles adopta un ton mai ferm: „Daca ne întoarcem la documentele din secolul al XII-lea. La sfîrsitul acestor documente se afla deopotriva nume de femei si de barbati. Exista doua explicatii posibile : ori toti acesti oameni sînt orbi.. este ignorat". Daca esti cercetator — ceea ce se presupune ca sînt acesti oameni -. Dar nu s-au gasit nici un fel de date suplimentare în acest sens. Chiar si informatiile de acest tip continute în arhivele Inchizit iei au disparut de mult sau au fost distruse". In carti nu gasesti decît acele asi informatii redundante. cu certitudine în primul secol de existenta a acestuia.

Hugh Schonfield16. cu cel putin o mie de ani înainte de fondarea Ordinului Templului. ea era zeita elena Atena si Isis din mitologia egipteana. Cavalerii îsi construiau bisericile în forma circulara. Luat ca atare. în realitate însa. Chokmah în ebraica. cît si altor grupari ezoterice. este strîns asociata cu Maria Magdalena.18 Sophia era. Ce s-a întîmplat cu flota? Nu se poate sa fi disparut pur si simplu. daca acest cod este aplicat asupra numelui misteriosului cap fara trup pe care se spune ca îl venerau cavalerii — Baphomet — se obtine cuvîntul din limba greaca sophia. îndepartate în timp. cu baza în Franta. atît la nivel biologic. Ea este cea care exercita o influenta asupra lui si chiar îl sfatuieste. cercetatorul scotian Niven Sinclair. Nucleul de initiati ai ordinului a depus eforturi considerabile pentru a-si pastra secretele neatinse. un rep utat specialist în problemele Noului Testament. Un fin cunoscator al traditiilor ordinului. a demonstrat ca templie rii utilizau un cod numit cifrul Atbash. fiindca este înfatisata ca partenera a lui Dumnezeu. Este posibil ca acest lucru sa fi simbolizat ideea unui univers sferic.templierilor. Pentru gnostici. înseamna mult mai mult. un personaj central în cosmologia gnostica. Si. fireste. ne-a declarat: „Templierii nutreau o credinta profunda în latura feminina"20. în textul de la Nag Hammadi intitulat Pistis Sophia. modul în care templierii utilizau termenul Sophia — încifrat în Baphomet — nu demonstreaza. o veneratie deosebita a femininului. Schonfield arata ca. dar rnai degraba credem ca era o ilustrare a femininului. pretuiau cautarea întelepciu nii. Numita simplu „întelepciune". este cheia interpretarii gnostice a Cabalei (sistemul ocult care a stat la baza magiei medieva le si renascentiste). Acest lucru dovedeste — cel putin — ca templierii erau maestri în a-si pastra secretele în cele mai ingenioase moduri si ca informatiil e lor proveneau din surse ezoterice. . Graham. El nu are dubii în aceasta privinta si nici nu considera asta ceva iesit din comun. pur si simplu. Faptul este remarcabil. sub numele Chokmah. Sophia — o figura feminina prezenta în Vechiul Testament. fiindca asa credeau ei ca fusese Templul lui Solomon. iar semnificatia sa arunca o noua lumi na asupra ratiunii de a exista a templierilor. pare sa se fi volatilizat în mom entele respective. de oarece codul a fost folosit si de autorii unora dintre Manuscrisele de la Marea Moarta. de asemenea. Exista însa numeroase alte indicii ca acest element era integrat într-o obsesie profunda pentru principiul feminin. îndeosebi în Cartea Proverbelor — le-a dat multe batai de cap criticilor crestini si evrei deopotriva. specifica atît templierilor. numita uneori chiar Sophia19. Hancock scrie în The Sign and the Seal ca sophia „nu înseamna nimic altceva decît «întelepciune»"17. poate ca. In arhivele regale referitoare la bunurile si posesi unile confiscate de la acestia nu este mentionata nici macar o corabie. Cercurile si ciclurile au fost dintotdeauna asociate cu zeitele si cu tot ceea ce îi apartine sexului feminin.

odata aflati în posesia lor. 1-a definit pe Dumnezeu ca «lungime. Graha m Hancock noteaza ca: „în Europa a fost egalata doar de marile catedrale gotice ale Evului Mediu. Biserica a declarat eretica structura circulara a biser icilor.22 în întreaga istorie a marilor catedrale. caruia îi apa rtin use viitorul Sfînt Bernard. Acestea sugereaza ca . biserica franceza din Londra (Notre Da me de France) are o forma rotunda. beneficiind de toate avantajele inerente. cît si în exterior. Multe dintre acestea le-au ramas cunoscute numai lor. în calitatea lor de „motor" al dezvoltarii în principalele centre europene de cultura. putem spune ca templierii detineau o serie de cunostinte eretice si exotice. precum cea de la Chartres". au putut alege sa le împartaseasca lumii întregi sau sa le pastreze pentru ei. autorul se întreaba totodata: „Sa fie o simpla întîmplare?" si continua: „Am banuit de mult ca exista o relatie în tre cele doua si c a templierii. De asemenea. Referindu-se la arhitectura sacra a vechilor egipteni. Este un simbol arhetipal prezent la toate civil izatiile: mormintele preistorice erau circulare deoarece reprezentau pîntecele pamîntului. înaltime si profun zime» — o descriere uluitoare pentru un crestin. în prim-plan fiind cea de la Chartres. dar cavalerii au lasat în urma o serie de indicii codificate. excelase si el în acest domeniu". Abia de curînd a fost recunoscuta semnificatia lui reala — aceea de codificare a cunostintelor ezoterice detinut e de templieri. ei au initiat formarea breslelor mestesugaresti. nu pot sa ignor faptul ca temp lierii însisi au fost arhitecti si constructori de seama sau ca Ordin ul Cistercian.. Iar dupa desfiintarea ordinului.23 Structura catedralelor era astfel proiectata. precum scutirile de taxe. ca ruia raposatul avea sa rena sca sub forma de spirit. Prin urmare. patronul templierilor. atît în interior. asa cum am vazut. latime. printre care si cea a pietrarilor. în mod cert nu are nimic de-a face cu masculinul. Dar le-au dobîndit ei oare din întîmplare sau leau cautat în mod deliberat'? Dovezile par a înclina catre cea de-a doua ipoteza: au pornit în cautarea anumitor secrete si. aspect subliniat si repetat de nume roase motive decorative.cît si ezoteric. Indiferent care ar fi semnificatia exacta a sfericitatii pentru templieri. straniul simbolism al structurii si al decoratiunii lor a constituit o enigma pentru spec ialistii din numeroase domenii. Cavalerii templieri au constituit forta motrice care a stat la baza construirii marilor catedrale gotice. gratie descoperirilor facute în timpul cruciadelor. Iar rotunjimea abdomenului însarcinat este familiara tuturor. Sfîntul Bernard. au constituit poate veriga lipsa în reteaua de transmitere a cunostintelor arhitecturale secrete. încît sa tina seama — sa ilustreze — principiile geometriei sacre24. Luna plina. la fel c a simbolul fazei „mama" a zeitei. acestia au devenit membri mireni ai ordinului.21 Dar.. unele chiar sapate în piatra.

legendarul mag egiptean. Semnificatia este simpla: tot ce exista pe pamînt are un corespondent în ceruri si viceversa — un principiu pe care Plato n 1-a concretizat în conceptul de Ideal. pentru initiat ii vremii. siuni ale de la o simpla lingura pîna la om. Era nu doar o suprema încîntare pen tru ochii tuturor muritorilor. în diverse catedrale. Desenele lui Leonardo. Se considera ca expresia provine din Tableta de Smarald a lui Hermes Trismegistul . In prezent. cu însa si a rmonia sferelor celeste. mai tîrziu. transcendental. Desigur. ci depasea puterea de a bsorbtie a celor cinci simturi. toate lucrurile si fiintele. sînt doar ver . Templul lui Solomon era. fie c a reprezinta fiinte umane sau masinarii. într-un mod unic. pentru templieri si. un capriciu al unui zidar oarecare. Toata aceasta simbolistica a catedralelor reflecta. însusi sufletul lui Dumnezeu întrupat în piatra. lungimea si latimea. Astfel este subliniata afirmatia lui Pitagora ca „numarul este totul" si con ceptul ermetic care sustine ca matematica este codul prin care zeii îi vorbesc omului. ue nenumarate ori. este o întruchipare perfecta a numarului de aur.proportiile geometrice în sine sînt un element al armoniei divine si c a unele proportii au un caracter „mai divin" decît altele. numerosi vizitatori sînt nedumeriti de caracterul evident astrologie al decoratiunilor din piatra ale vechilor catedr ale. ilustrea za convingerea artistului ca proportiile în natura au o semnificatie si o armonie a lor. Omul Vitruvian.P tat deasupra intrarii principale a unui venerabil loca s de cult nu e altce va decît o aberatie. cel mai stralucit exemplu al geometriei sacre. asemenea indicii apar la loc vizibil — si niciodata la întîmplare. daca putem spune asa. înaltimea si adîncimea lui respectînd strict proportiile preferate de univers. am putea crede ca simbolul zodiacal al Berbecului scul. Legendarul Templu al lui Solomon constituia. Printre reprezenta ntii de seama ai acestei arhitecturi ezoteric e au fost artistii rena scentisti. stravechiul adagiu ermetic Asa ca sus. pentru francmasoni. Era menit sa rezoneze. geometria sacra detinînd un loc privilegiat în întrea ga lor activitate intelectuala. unul dintre cele mai cunoscute desene ale sale. flori sau valuri. pentru care „numarul de aur" — pentru ei proportia perfecta — era un veritabil panaceu. la fel si jos. în conformitate cu acesta. Si totus i. dar este posibil ca originile ei sa fie mu lt mai vechi. însa nu la aceasta idee se reducea filozofia lor.

Marmura si pietre pretioase. povestile anticilor despre zeii caracterizati de gelozii maru nte si obsesii adesea sordide erau considerate reprezentative din punct de vedere arhetipal pentru specia umana. Si iata-ne înca o data directionati catre Templul lui Solomon. iar Dumnezeu însusi sa se simta ca acasa. Maria Magdalena.idealului lor. Solomon a construit un templu de o frumusete nemaiîntîlnita. în cea din Chartres. Asa cum precizeaz a Baigent si Leigh în The Temple and the Lodge. ideal ce exista într-un fel de dimensiune alternat iva a „tiparelor" perfecte. templierilor li s-a parut.. Acest dispozitiv „temperamental" era renumit atît pentru binecuvîntarile pe care le revarsa asupra drept-credinciosilor. Bernard de Clairvaux — se afla o sculptura în piatra ce pare a o reprezenta pe Fecioara Maria si care poarta inscriptia gravata: arcis foederis — Chivotul Legii. Fiul regelui David. folosind cele mai frumoase si mai scumpe materiale.26 Templierii mai cu seama pretuiau aplicatiile: practice ale oricaror cunostinte ezoterice. „. dar la fel de valabila era si reciproca: ideea — co nsiderata „eretica" de evrei si de crestini — ca omul putea deveni la rîndul lui zeu. asa ca au pornit în cautarea ei. sculptura nu este deosebit de semnificativa. Era de asteptat ca zeii sa se comporte asemenea oamenilor. Astfel. lemn înmiresmat si cele mai fine tesaturi au fost utilizate pentru crearea unui templu în care simturile credinciosilor sa fie desfatate.. nu cumva Chivotul este identificat aici cu cealalta Marie . Dar poate ca unele indicii despre ceea ce credeau ei a fi Chivotul Legii se gasesc în decoratiunile catedralelor. Dar cum Chartres a fost un centru de cult al Madonei negre. eroul legendar al Vechiului Testament. de pilda — creatia eminentei cenusii a ordinului. locul în care marele preot putea comunica direct cu Atotputernicul prin intermediul unui instrument misterios — Chivotul Legii. ori cu o zeita pagina. cît si pentru nimicirea raufacatorilor si a celor carora nu li se spusese cum sa combata efectele funestei sale prezente. Pentru ei. Arhitectura catedralelor sugereaza ca atît constructorii. ca aceasta ar putea fi arma ideala. În centrul lui se afla Sfînta Sfintelor. încifrarea unor mesaje secrete chiar în piat ra catedralelor era mai mult decît o fantezie la moda. Magicienii — sau magii — mergeau chiar mai departe. considerînd ca fiece gînd si fiece actiune are o replica în alt plan si ca ambele dimensiuni se influenteaza reciproc în mod absolut. Anticii nu considerau ca exista vreo discrepanta între supunerea în fata olimpianului Zeus si credinta ca maretul zeu adopta uneori înfatisarea unui animal pentru a seduce o pâmînteanca. în sine. mult mai veche? Poate ca este evoc . Dumnezeu i-a învatat modul de punere în practica a geometriei sacre prin intermediul arhitecturii"27. probabil. Conform unor ipoteze. Acest concept a dus la ideea universurilor paralele din stiinta contempora na. cît si cavalerii care finantau lucrarile erau familiarizati cu principiile ermetice. fiind un simbol crestin frecvent utilizat în epoca medievala. Nici una dintre ideile de mai sus nu le erau necunoscute templierilor.

ce implicau o misterioasa „Lucrare Sublima".at astfel însusi principiul feminin.) în realitate. cel exterior. la baza decoratiunilor aparent bizare ale constructiilor gotice se afla rau famata si prea putin înteleasa disciplina a alchimiei (aceasta fiind un veritabil numitor comun al majoritatii Marilor Maestri ai Prioriei din Sion). pe 17 ianuarie 1382.30 în alchimie. se crede ca aceasta Lucrare Sublima reprezenta momentul de glorie d in viata unui alchimist. Practica ei includea o gama larga de a ctivitati si tipuri de gîndire interconectate. Pentru alchimisti. de fapt. dar mai existau si altele. viz a experimentele efectuate cu metale. disciplina a devenit cunoscuta sub numele de „arta neagra". printr-o „lucrare" magica axata pe sexualitate. Alchimistii erau însetati de cunoastere si nu aveau vreme pentru opozitia Bisericii Iata de experimentele lor. mai secrete.29 Se crede ca alchimia a fost mostenita de la egipten ii antici Prin intermediul arabilor (termenul în sine deriva din limba araba) §i era mai mult decît o simpla stiinta. fiindca arhitectii catedralei au avut un motiv special pentru a evoca arhetipul unei femei active sexual. era considerata a fi punctul în care alchimistul devine iluminat spiritual si revitalizat din pu nct de vedere fizic. Iar studiile recente asupra celui m ai celebru portret din lume — enigmatic surîzatoarea Mona Lisa — au sugerat ca ca „ea" ar fi. Poate se credea ca acest ritual ofera longevitate. prin urmare. Leonardo da Vinci era fascinat de hermafroditi. sau exoteric. de la filozofie si ermetism la geometrie sacra si cos-ftiologie. simbolul Lucrarii Sublime împlinite este hermafroditul — zeul Hermes si zeita Afrodita îngemanati într-o singura fiinta. despre Nico las Flamei. SUA. metode de întîrziere a procesului de îm-oâtrînire Si de atingere a imortalitatii fizice. umplînd carnete întregi cu schite ale acestora. Lucrarea Sublima era un act de suprema initiere. presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. de la magie la chimie. însusi Leonardo. (Vom discuta mai tîrziu aceasta problema în detaliu. independent ul de un . a sa încît au activat în ascuns si si-au continuat cercetarile în secret. clipa în care izbuteste sa transforme metal ul obisnuit în aur. iar pentru autoritatile religioase nu existau alchimisti neeretici. Pernelle. au folosit cele mai sofisticate tehnici computerizate. obiectul ei viza ceea ce am numi astazi inginerie genetica. sub „paravanul" simbolului crestin. Sculptura nu poa te fi o referire la Fecioara Maria. Cercetarile efectuate de doctor Digby Quested de la Spitalul Maudsley din Londra si Lillian Schwartz de la Laboratoarele Bell. în cercurile ezoterice însa. (La fel de semnificativ este si faptul ca primele ilustrari ale legendei despre viata Mariei Magdalena în Franta sînt cele reprezentate de vitraliile din catedrala de la Chartres. termenul „erezie" nu exista. în mod traditional. De asemenea.) Prin urmare. Alchimia avea mai multe niveluri. care si-a desavîrsit Lucrarea Sublima în compania sotiei sale. se spune ca ar fi avut dupa aceea o viata exceptional de lunga. unele chiar pornografice.

de pilda.31 Poate ca nici aceasta nu a fost altceva decît una dintre farsele sale inteligente la adresa posteritatii. de asemenea din Paris. sa fi comunicat astfel mesajul ca a desavîrsit Lucrarea Sublima. Dar în numeroase cazuri. iar Saint Sulpice. cît si cu albigenzii. Ni se pare semnificativ ca am gasit o locatie aleasa în mod special datorita naturii vindecatoare a solului.32 Iar la Chartre s. marile catedrale si multe alte biserici cunoscute au fost construite pe locuri dedicate anterior unei zeite. dar ceafa ei este. Dar simbolu l herma froditului reprezinta. pentru a suprapune chipul artistului peste figura Mona Lisei.34 Asa cum am vazut. Unii sînt de parere ca astfel s-ar realiza o transformare fizica atît de radicala. a unui batrîn. de fapt. asemenea templierilor. de asemenea. localnicii nu au facut decît sa-si modeleze forma de pagînism astfel încît sa includa si . veridicitatea lor fiin d usor demonstrabila. dar la fel de posibil este si ca Leonardo. printre altele. deoa rece pretutindeni în Europa bisericile crestine au fost construite pe stravechi situri pagîne. în a carei structura se gasesc simboluri cla r alchimice si care prezinta conexiuni atît cu musulmanii. o sculptura înfatiseaza o femeie care priveste în oglinda. încît alchimistul si-ar putea schimba chiar sexul. în situl respectiv exista simboluri alchimice. momentul orgasmului. Este evident ca templierii cunosteau alchimia. dar Charles Bywaters si Nicole Dawe au descoperit în Languedoc-Roussillon unele situri ale Cavalerilor Templieri ce prezinta un simbolism alchimic explicit. pentru a-si demonstra triumful asupra necredintei.. în sine." In cursul calatoriilor noastre în Franta am descoperit multe cazuri în care orase aflate anterior în proprietatea templierilor — precum Utelle în Provence si Alet-les-Bains în Languedoc — au devenit apoi centre ale alchimiei. alchimist fiind. sim boluri alchimice exista în multe catedrale asociate cu templierii. asanumita statuie a reginei din Saba are barba!33 De altfel. La fel de semnificatiav este si faptul câ alchimistii. ca o miscare deliberata a autoritatilor religioase. ca membrii ordinului erau bine familiarizati cu proprietatile solului. Iar aceste afirmatii sînt bine documentate. poa te ca acesta a fost conceptul a flat la ba za Mona Lisei.. cînd ambii participanti au senzatia dizolvarii unul în celalalt. într-o anumita zona au construit un azil pentru cavalerii care se întorceau din Tara Sfînta. deoa rece acolo solul avea proprietati tamaduitoa re. acest lucru nu este neobisnuit. a contopirii întro constientizare mistica a universului si a lor însile. Aceste legaturi sînt implicite. Catedrala Notre-Dame din Paris. se înalta pe fundatia unui templu închinat Dianei. iar rezultatul a fost o potrivire perfecta. se înalta pe ruinele unui fost templu al zeitei Isis. În catedralele gotice pot fi remarcate numeroase simboluri ciudate.celalalt. Unele sînt însa extrem de bizar e: în catedrala de la Nantes. nutreau o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. de la demoni la omuleti verzi. ' „Cercetarile noastre au aratat.

Astazi se considera în general ca arhitectura gotica este de t ip masculin. Si alte simboluri existente în catedralele gotice transmit intense mesaje subliminale despre forta principiului feminin. ode în piatra închinate zeitei. În epoca în care au fost construite marile catedrale. prin care initiatul îsi poate gasi calea numai daca urmeaza firul depanat pentru el de zeita. Barbara G. care în Roma antica era numita Floarea Zeitei Venus. Sophia. era în realitate principiul feminin însusi.. uriasul labirint desenat pe pardoseala catedrale i din Chartres aminteste de misterele feminine. asigurîndu-se astfel ca mesajul sau va traversa istoria. Ghirlanda-de-Roze. pentru care ambarcatiunile erau mijlocul preferat de transport.) Acest vitraliu este cea mai veche reprezentare a legendei Mariei Magdalena în Franta si. Tinînd însa cont de interesele profunde ale templierilor.. — al Marelui Maestru al Prioriei din Sion se refera la rolul acestuia în cadrul Corabiei zeitei Isis. Roza Mistica. O alta traditie eretica este reprezentata de legendele privind Sfîntul Graal. sfînta patroana a atîtor locase de cult. în epoca marilor catedrale. îndeosebi splendidele rozase. erezia si-a gasit un alt debuseu. noile catedrale sa fi avut menirea de a continua venerarea principiului feminin.. nicidecum pe aceea de a-1 suprima? Poate ca bisericile ridicate de ei erau. (Poate ca titlul de Nautonnier — „cîrmaci". aceasta catedrala nu a fost destinata venerarii Fecioarei Maria — în primul rînd pentru ca aici se afla o Madona neagra: Notre Dame de Souterrain („Madona Tenebrelor").. „. pentru arhitectii acesteia.. într-o catedrala aflata atît de departe de Provence. cînd Maria era venerata aidoma unei zeite în «Palatele Reginei Cerurilor». acei interpreti ai cîntecului de dragoste din sudul Frantei. „timonier.crestinismul.. este clar ca a avut.. catedra la gotica reprezinta trupul zeitei si to todata universul întreg. Asa cum vom vedea. sau Notre Dames. în mod cert. gratie spirelor avîntate spre cer si a navelor în forma de cruce. iar Notre Dame. Ceea ce era spus «sub roza» (sub ros a) facea parte dintre misterele sexuale ale zeitei si nu trebuia dezvaluit neinitiatilor. pentru ei noua biserica fiind complementara cu vechea religie. în viziunea lor... care au strînse conexiuni cu misterele erotice. roza era si simbolul adoptat de trubaduri.. în interiorul careia era continuta esenta divinitat ii masculine. sau pe Isis. nicidecum opusa acesteia. In mod similar. zeita-paianjen care guverneaza soarta omului. de fapt. o semnificatie aparte. i se spunea adesea Roza.. Rozei. Rugul-de-Trandafiri. simbolul prostituatelor ei sacre.. Walker subliniaza semnificatia.. n-ar fi oare posibil ca. Aidoma unui templu pagîn. Tot aici poate fi admirat un vitraliu ce o reprezinta pe Maria Magdalena sosind în Fra nta pe ma re. desi — la fel ca în Cina cea de taina a lui da Vinci — codurile folosite pentru a o exprima sînt adesea gresit interpretate. în rolul ei de urzitoare a destinului. Pînza de pâianjen gravata sau sculptata — o imagine prezenta pe cupola bisericii Notre-Dame de France din Londra — o reprezinta pe Arachne. fapt care aminteste de zeita Isis.. dar majoritatea decoratiunilor din interior au o puternica ampre nta feminina. .

36 în povestea lui Chretien nu se mentioneaza nicaieri ca Graalul ar fi o cupa sau ca ar avea vreo legatura cu Cina cea de taina ori cu lisus.În prezent. bogatul prieten si adept al lui lisus. Godwin identifica un al treilea tip. îi apartin lui Malcolm Godwin. reprezentînd ceva ce le apartine totodata ambelor dimensiuni — cea reala si cea mitica. Este semni ficativ faptul ca ora sul Troyes. Una dintre legende sustine ca losif din Arimateea.) Iar cea mai cunoscuta biserica din Troyes îi este închinata Mariei Magdalena. Dintre milioanele de fraze scrise pe aceasta tema în decursul secolelor. Despre cautarea Sfîntului Graal se crede ca este o întreprindere marcata de pericole fizice si spirituale deopotriva. era un centru caba listic si locul comandamentului initial al Cavalerilor Templieri. cît si un simbol al perfectiunii. dar — implicit — simbolizeaza totodata ceva inefabil. nestemata ce va încorona munca de o viata. ci si din cultura în care acestea au înflorit. ceva ce tran scende lumea reala. de natura religioasa — de obicei. dupa unele opinii. cautatorul întîlnind în cale tot felul de inamici. sintagma „Sfîntul Graal" este utilizata pentru a desemna un tel greu de atins. Pe lînga obisnuitele tipuri de legende romantice crestin e si celtice de la sfîrsitul secolului al XH-lea si începutul celui de-al XlIIlea. nu exista nici o conotatie religioasa evidenta si. unele dintre cele mai interesante. multe elemente derivînd din conceptul celtic de venerare a zeitei. în toate versiunile legendei. i-ar fi strîns în ea sîngele scurs la rastignire. majoritatea celor noua templieri initia li erau vasalii sai. dupa parerea noast ra. de la care si-a luat Chretien numele. Aceasta aura de nazuinta spirituala s-a nascut nu numai din legend ele initiale ale Graalului. El afirma ca primele versiuni ale legendei Graalului s-au inspirat din miturile celtice referitoare la regele Arthur si la Curtea acestuia . extinzîndu-le astfel încît sa includa idei eretice vehiculate în secolul al XlII-lea. publicata în 1994. Chretien si-a bazat relatarea pe o mult mai veche legenda celtica despre eroul Peredur38. Primul dintre romanele cavaleresti dedicate Graalului a fost Le Conte del Graal (circa 1190). aici se afla si Curtea contelui de Cham-pagne. cupa din care a baut lisus la Cina cea de taina. acesta avînd proprietati tamaduitoare. inclusiv de pe tarîmul supranaturalului. o comoara ce existâ cu adevarat undeva. atmosfera generala este cît se poate de pagîna. de zi cu zi. (De fapt. din acest motiv. într-un castel . asa cum vom vedea mai tîrziu. în cartea sa The Holy Grail („Sfîntul Graal"). Graalul poate fi considerat un obiect misterios. Majoritatea oamenilor stiu ca ea se refera la ceva stravechi. cupa este atît un obiect concret. la fel de important: cel alchimic. care în cautarile sale a întîlnit.37 în roman. Graalul era un vas sau un platou — fapt extrem de semnificativ. a stîrnit imaginatia ca nici o alta relicva. de Chretien de Troyes. într-o ascunzatoare. Lucrarea este o remarcabila trecere în revista a tuturor legendelor si a interpretarilor în domeniu. Pove stea Graalului redefineste vechile legende ale celtilor. extrem de concentrata si la obiect. De fapt.

doua aventuri interconectate. ca: „Sînt capete ferecate în argint. Chiar mai ciudat este faptul ca legenda a ramas neatinsa inclusiv dupa suprima rea ereticilor catari. Unii dintre Pazit orii Graalului îi spune eroului. Dar. unele erau ferecate în aur. reticente în a denunta ideea. iar în cealalta pe cel plumbuit al unei regine. în povestire mai apare si o domnita bizara. dînd nastere unei serii întregi de povesti simil are. si altele în plumb. referindu-se la calugarii care le-au scris. întrebarea care nu este pusa se refera la natura capului."39 (Tarîmul fusese blestemat si de aceea deven ise neroditor. pe nume Perceval. Fara a recunoaste vreodata existenta Graalului. crucea cade prada unui preot care o bate „peste tot" cu un baston — un episod care aminteste clar de acuzatia conform câreia templierii scuipau pe cruce si o calcau în picioare. de fapt. în aceasta procesiune era purtata o sulita de pe care picura sînge si un cap taiat. Malcolm Godwin adauga : „Au reusit sa învaluie o profunda erezie într-un mister atît de pios. Printre alte obiecte. nobilii cautatori ai Graa lului poarta vesminte albe cu o cruce rosie — exact ca templierii.) Chiar si asa. In Perlesvaus.. în mod surprinzator. La un mom ent dat. Daca Peredur ar fi întrebat al cui cap este si ce legatura avea teasta cu el însusi. si chiar a cavalerilor temp lieri..40 Una dintre aceste versiuni crestinizate a fost Perlesvaus. pe un platou. în fieca re zi la amiaza. ar fi aflat cum sa spulbere vraja ce domnea peste Wasteland. iar dupa alte pareri de un templier anonim. o procesiune înspai-mîntâtoare si aparent ritualica. roma nul lui Chretien a înregistrat un succes fulminant. O trasatura comuna a legendelor despre Graal este momentul critic în care eroul esueaza în a pune o întrebare esentiala. ca re poarta într-o mîna capul argintuit al unui rege. îti spun ca trebuie sa aduci laolalta aPul regelui si pe cel al reginei". mintile ortodoxe de la Roma au avut. mentionati implicit în diferitele ei variante".. eroul întîlneste o caruta în care se afla o suta cincizeci de ca pete de cavaleri taia te. capete ferecate în plumb si corpurile de la care au fos t taiate aceste capete.. Apoi mai e o cruce rosie într-o padure. majoritatea avînd un accent evident crestin. scrisa — dupa unele opinii — de un calugar de la abatia Glastonbury în jurul anului 1205. . cît si autorul ei au supravietuit zelului puniti v al Parintilor Bisericii. în mod miraculos. altele în argint. cu mai multe capete retezate. Cava lerul Gawa in cauta sabia care i-a retezat capul lui loan Botezatorul si c are sîngereaza. neterminat. acest pacat al omisiunii expunîndu-1 unui pericol cumplit.41 Po vestea rela teaza. încît atît povestea. Urmeaza iara si o scena ciudata. Iata ce spune Malcolm Godwin: „Aici.izolat.

pleaca spre India. în conformitate cu teoria lor. Sa fie a ceasta o referire la Prioria din Sion . Leigh si Lincoln cu privire la Graal. o referire sim bolica la descendentii lui lisus si ai Mariei Magdalena. Imaginile pot fi întîlnite deopotriva în alte reinte rpretâri ma jore ale legendei Graalului. concepînd astfel o teorie proprie: Graalul amintit în legende era. Graalul în sine este o notiune distincta. în ciuda aversiunii tacite a Bisericii pentru Graal. Numita Queste del Sân Graal.47 Exista totusi o problema: în legende. accentul cade asupra genealogiei celor care au descoperit sau care pastreaza. Graalul. ai carei Mari Maestri adopta.. de fa pt. Leigh si Lincoln au identificat o conexiune între accentul pus de legendele despre Graal pe descendenta si faptul secret ca lisus si Maria Magdalena au fost casatoriti. asa cum vom vedea în continuare. pastratorii Graalului erau cei care cunosteau acest secret al genealogiei sacre — templierii si Prioria din Sion. ortografiat sân g real — „sînge regal". Repanse de Schoye (purtatoarea Graalului) si fra tele vitreg al lui Parzival. acestia fiind trimisi sa-si disemineze în secret credinta. Este posibil ca legendele sa se refere l a un .45 Dar care era acest deznodâmînt? în Parzival. trubadur si totodata un calugar reprezentativ pentru Ordinul Templierilor. Wolfram scrie: „Povestea autentica si deznodamîntul romanului cavaleresc au ajuns pe pâmînturile germane venind din Provence". ar trebui. Dupa cum r eiese din titlul primei lor carti. Baigent. pazit de templieri (pe care Wolfra m îi numeste. unde au un fiu pe nume loan — celebrul Preot loan46 — ai carui descendenti îsi iau totdeauna numele loan. cea mai bizara — si mai incitantâ — este Parzival. El sustine ca relatarea sa are un grad mai mare de veridicitate fiindca a aflat povestea adevarata de la un anume Kyot de Provence — identificat mai tîrziu cu Guiot de Provins. „oamenii botezati").44 în Parzival. de fapt. de asemenea. Sînt subliniate caracterul secret si aversiunea pastratorilor Graalului pentru întrebari. pentru ei „Sfîntul Graal" este.Simbolismul a lchimic este bogat: meta le inferioare si pretioase. scrisa de poetul bavarez Wolfram von Eschenbach (circa 1200). este remarcabila în primul rînd pentru faptul ca simbolismul sau mistic se bazeaza pe Cîntarea Cîntarilor. sinta gma ce desemneaza pentru ei o dina stie. în lucrarea sa.42 Dintre toate povestirile ciudate despre Graal. de fapt. scris de obicei sân graal („Sfîntul Graal"). Castelul Graalului este un loc misterios. regi si regine. sangraal. Convingerea lor se bazeaza pe ideea ca termenul francez initia l. care nu oferea toate informatiile disponib ile. La sfîrsitul povestii. în mod semnificativ. Fierefiz. numele loan? Exact acest concept al descendentei este central în teoriile emise de Baigent. majoritatea versiunilor crestinizate au fost scrise de o echipa de calugari cis-tercien i. „S în gele Sfîn t". corecteaza versiunea lui Chretien de Troyes.43 Autorul afirma clar ca..

în toate povestirile însa. de altfel: „în Parzival. cautarea Graalului este o alegorie a calatoriei spirituale a eroului spre — si dincolo de — transformarea de sine. „mesagerul Graalului" în Parzival. pastratorii Graalului de la castelul Montsalvasch sînt numiti explicit templieri. Relatia dintre legendele Graalului si mostenirea templierilor pare solida si reala. dar acestea sînt pure speculatii. aceasta era si opinia lui Wagner. deocamdata.48 De asemenea. este Maria Magdalena. aici. Wolfram aminteste ca seniorul castelului în care era pastrat se numea Perilla. dar nu pare credibil ca aceasta sa fie o aluzie la o dinastie. în esenta. nu poate fi ignorat evi dentul simbolism derivat din tarot. Alte explicatii sugereaza ca piatra ar fi giuvaerul cazut din coroana lui Lucifer cînd acesta a fost aruncat din ceruri sau celebra Piatra Filozofala (lapis elixir) a alchimistilor.) Poate ca exista o legatura între cupa Graalului si va sul de alabastru pe care Maria Magdalena îl poarta în mîini în iconografia crestina traditionala. Dar oare numai din cauza subtextului alchimic au fost considerate „eretice" legendele despre Graal? Fara îndoiala. întreaga povestire are un bogat simbolism alchimic. ideea s-a nascut dintr-o simpla manipulare a termenului francez sangraal si am vazut deja ce dificultati se nasc din orice ipoteza care are la baza ideea mentinerii unei descendente „pure" de-a lungul secolelor. Kundry poarta cu sine un vas cu „balsam" cu care îi spala picioarele eroului si apoi — aseme nea Mariei Magdalena — le sterge cu pârul ei. exact aceasta — transformarea de sine — reprezinta unul dintre motivele majore ale alchimiei. legendele Graalului sînt texte gnostice. Wolfram puncteaza relatarea cu aluzii la astrologie. Adevaratul senior al fortaretei Montsegur era Ramon de Perella. nimeni nu stie sigur. Prin urmare.49 Castelul a fost 'dentificat cu Montsegur. însa foarte pretioasa. Malcolm Godwin preciza. ultima fortareata a catarilor. Din n ou constatam existenta unei conexiuni atît între catari si templieri. Unii comentatori considera ca personajul Cundrie. în opera Parsifal [1882]. În aceasta versiune a legendei. Cabala si noile i dei spirituale ale Orientului". nume care ar putea însemna Piatra Mortii. alchimie. în context.50 într-un alt Poem. experienta Graalului este prezentata ca fiind rezervata exclusiv . Dar în absolut toate relatarile despre Graal exista mult ma i multe elemente capabile sa irite sensibilitatile Bisericii. Despre Wolfram von Eschenbach se banuieste ca a calatorit mult si ca a vizitat cetatile ordinului din Orientul Mijlociu. Biserica s-a simtit profund ofensata de modul în care aceste povesti îi ignorau autoritatea si ideea de succesiune apost olica. La urma urm ei.secret pastrat de unele familii si transmis din generatie în generatie. Graalul este o piatra — lapsit exillis. cît si între ei si o comoara nu foarte clar definita. care subliniaza responsabilit atea individuala pentru propriul spirit. În versiunea lui Wolfram nu exista nici o cupa cu puteri supranaturale. Asa cum am vazut.51 (în mod cert. Eroul progreseaza prin forte proprii — desi uneori are parte de ajutoare — în cautarea iluminarii si a transformarii spirituale. La urma urmei. iar povestea sa are cel mai pregnant caracter templier dintre toate romanele cavaleresti despre Graal. ultima interpretare pare mai realista.

în scenele religioase. un barbat care pa re sa venereze r adâ cinile unui roscov schiteaza acest gest. dar fetele sînt cele care duc prototipul Graalului. un personaj cu aratatorul ridicat în mod deliberat — si ritual —. De exemplu. Asa cum au subliniat mai multi comentator i-'2. Asa cum am va zut în Capitolul l. Este posibil ca relicva despre care se crede ca le-ar fi apartinut templierilor sa fi constituit motivul material al preferintei lui da Vinci pentru acest simbol. facea referire la Maria Magdalena". gestul avînd aparente conexiuni loan Botezatorul. Templierii erau învinuiti ca ar atribui a cestui Baphomet puteri similare celor ale Graalului: facea pomii sa înfloreasca. Scriitoarea britanica Nina Epton povesteste în cartea The Valley of Pyrene (1995) ca a urcat pîna la ruinele castelului templierilor din Montreal-deSos. prin urmare. astfel încît femeile si barbatii deopotriva puteau fi preoti. platoul cu capul reteza t. unde templierii au efectuat sapaturi. Iar de Voragine aminteste si de o traditie conform careia capul Botezatorului a fost îngropat sub templul lui Irod din Ierusalim. în Adoratia magilor. în interpretare a crestina. se pare.55 Printre relicvele templierilor se spune ca s-ar fi a flat si (presupusul) aratator drept al lui loan Botezatorul. în plus fata de acuzatiile ca ar venera acest cap.) Conexiunea cu templierii este însa cea mai pregnanta în povestirile despre Graal. în procesiune baietii poarta sulita. Hugh Schon field scrie: „Nu e nici o îndoiala ca minunatul cap de femeie al templierilor o reprezenta pe Sophia în aspectul ei feminin. a caror forta rea ta de la Montsegur a fost preluata de Wolfram ca model pentru Castelul Graalului. Leonardo da Vin ci înfatisa adesea . atît roscovul. am vazut cum. Jacobus de Voragine mentioneaza ca degetul lui loan Botezatorul — singura parte a cadavrului decapitat care a scapat furiei distructive a împaratului Iulian — a fost adus în Franta de Sfînta Tecla. în plus. (În cronicile intitulate „Legenda de Aur".marilor initiati. cavalerii detineau un r elicvar de argint în forma unui craniu de femeie. acuzatia ca acestia venerau un cap retezat — numit. iar pamîntul sa devina fertil. Chiar si în pov estea celtica a lui Peredur.53 De fapt. obiectul în sine — indiferent ce este acesta — e pastrat de femei. în toate legendele Graalului. isian si ca. vîrfurilor elitei — ceva ce depaseste cu mult chiar transcendenta liturghiei. în Ariege. Bapho-met — aminteste de romanele cavaleresti referitoare la Graal în care. dupa cum am vazut. Dar cum desi asumau femeile un asemenea rol în ceva ce putea fi conside rat o forma superioa ra de liturghie? (Sa ne a mintim ca la ca tari. exista un sistem social ba zat pe egalitatea s exelor. apar adesea ca pete fara trup. putem crede ca relicva templierilor si cea din legenda era una si aceeasi. Acest element poate fi mai semnificativ decît pare la prima vedere. cît si amintesc de Botezator.54 Analizînd implicatiile a cestui cap feminin si decodificînd numele Baphomet în Sophia. numit simplu caput („cap") 58. pentru a vedea o fresca în care era înfatisata o lance cu trei picaturi de sînge si o cupa — o imagine extrasa clar din legendele despre Graal .)^6 Conexiunile dintre cavalerii templieri si Graal sînt numeroase.

eruditul ocultist A. în plus. chiar mai ciudate. The Hidden Church of the Hol'y Graal („Biserica ascunsa a Sfîntului Graal". Exista însa si alte conexiuni. Cel mai semnificativ a spect al legendei în sa este relatia pe care o stabileste întredecapitarea templierilor si blestemul asupra pamîntului — doua elejnente majore din canonul Graalului. ceva legat de capetele retezate — sau de un singur cap retezat — a adus nenorocirea asupra regiunii. Ean si Deike Begg descriu o bizara scena a crucificarii. în mod semnificativ. în stinga se afla o femeie goala. Pen tru cei care au scris povest ile Graalului. în care au fost întemnitati numerosi templieri. ducele Emm anuel Filibert de Savoia a cerut exorcizarea pâmîntului din regiune. La St-Martin-duVesubie. Desi nu sustine ca aceasta este singura conexiune posibila. dar în acelasi timp se dovedea benefic celor pe care îi „placea". transmis prin intermediul lui Petru. ocultistul nu a putut pre ciza natura acesteia. în care losif din Arimateea (purtînd o cruce de Lorena) este reprezentat în partea dreapta prin. Aceasta idee oculta nu-si are locul în crestinismul exoteric. Diversele povestiri despre Graal si numeroasele lor versiuni pot parea derutante. „maladie"). dar în monumentalul studiu al legendelor Sfîntului Graal. iar solul si-a pierdut rodnicia. este o realitate istorica faptul ca.59 Legenda sustine ca toti templierii de aici au fost decapitati în timpul represiunii — informatie greu de crezut în lipsa oricaror probe oficiale în acest sens — si ca victimele au blestemat pâmîntul. Waite a identificat în cad rul crestinismului o traditie secreta ce se afla la baza întregului concep t al acestor legende. în Provence — un sit al templierilor si deopotriva al Madonelor negre — exista o legenda care include elemente interesante din povestirile Graalului. care are în mîna un baston sau o vergea. 1902). dar a subliniat ceea ce el a numit „traditia ioanina (sau ioanita)"60. în 1560. unul dintre vîrfurile montane din zona este numit Maledia (aproximativ „boala". Waite considera ca aceasta tradi tie a patruns în Europa prin sudul Galici — regiunea sudica â Frantei înainte de a fi rafinata de Biserica celtica timpurie din Anglia. fondata de lo an Botezatorul pe baza învataturilor secrete primite de la lisus.Alte desene stranii au fost descoperite în castelul de la Domnie. Autorul este sigur însa ca povestile despre Graal aveau la baza — . care sustine ca ar fi existat o scoala mistica a crestinismului. Barbatii au devenit impotenti sau sterili. Waite se refera la o idee straveche în cercurile ezoterice. el afirrnâ ca este totusi cea mai plauzibila. Waite crede ca influenta ioanita provine din Orientul Mijlociu.E. însarcinata. Desi era sigur ca exista indicii puternice cu privire la prezenta unei asemenea „biserici ascunse" în legendele Graalului. fiindca nu exista dovezi convingatoare. Oricare ar fi adevarul.zînd picaturi din sîngele lui lisus. Waite a fost unul dintre primii specialisti ca re au remarcat elementele alchimice. fiind transmisa de templieri.61 În ciuda elementelor celtice din legendele Graalului. ermetice si gnostice ale povestirilor. care se afla într-o stare jalnica.

gratie contactului cu Tara Sfîntâ. aidoma cultului Madonei negre. Ambele se bazeaza pe o tema mai veche. prin urmare. Cata rii au disparut de mult.un fel de „Biserica ascunsa". Conexiunea dintre cel e doua este izbitoare. o serie de cercetari rece nte au demonstrat convingator ca Ordinul Templierilor a supravietuit pîna astazi si ca exercita în prezent o influenta considerabila asupra cultur ii occidentale. CAPITOLUL 6 Mostenirea templierilor Majorita tea istoricilor considera ca violentele evenimente de la începutul secolului al XlV-lea au constituit sfîrsitul definitiv al templierilor si. Iar puntea de legatura între ideile exoterice si ezoterice ale templierilor pe de o parte si lu mea crestina a vremii lor pe de alta era întruchipata în imaginea unei femei : Maria Magdalena. prin intermediul templierilor. Da r traditia oculta aminteste în mod con stant despre descendentii spirituali ai acelor cavaleri de de mult. va elucida în mare parte necunoscutele din acest domeniu. asociata cu templierii. Conexiu nile dintre alchimie. Madonele negre si templieri fac obiectul unui studiu realizat de istoricul francez Jacques Huynen în cartea L'enigme de s Vierges Noires („Enigma Fecioarelor Negre". asa cum vom vedea în capitolul urmator. Mai mult decît atît. Acestia detineau o seama de cunostinte derivate din numeroa se surse ezoterice. deoarece nu a oferit detalii asupra ei si nu i-a precizat sursele. Dar aceasta cunoastere secreta.legatura care. Povestirile despre Graal nu sînt decît o alta manifestare a ideil or neortodoxe care circulau în Franta Evului Mediu sub auspiciile templierilor. ia r templierii le-a u supravietuit pentru scurt timp. Ambele au înflorit în secolele al XH-lea si al XHI-lea. inclusiv alchimia si sexualitatea sacra . iar unele organizatii pretind ca sînt urmasele lor. pagîn a: legendele Graalului pe miturile celtice. Poate ca a devenit cel mai incitant si cel mai periculos secret pastrat în „subteranele" Europei de azi. Lucrarea sa reliefeaza însa o interesanta legatura între legendele i si un an umit Sfîn t loan . aceasta constiinta mistica si alchimica a principiului feminin a pierit oare si ea în negura veacurilor? Poate ca nu. nu sînt interesati de potentialele indicii a le existentei lor dupa acea data. iar cultul Madonei negr e pe altarele închinate zeitelor pagîne. Toate acestea s-au întîmplat cu secole în urma. 1972). Accentul pus de Waite asupra traditiei „ioanite" este incitant. . care traiesc si astazi în mijlocul nostru.

daca nu e crezut pe cuvînt. în final. iar în alte tari ordinul pur si simplu s-a reconstituit sub un alt nume sau s-a alaturat unor alte organizatii. precum Cavalerii Teutoni. fiind totodata depozitara unor cunostinte secrete. subiectul a fost încheiat pe loc si cavalerii au plecat linistiti.Implicatiile acestor date sînt ample si profunde. templierii de azi — mostenitori ai unui stravechi sistem de convingeri si practici eretice — ar putea arunca o raza de lumina asupra investigatiilor noastre. cu . ipoteza nimicirii complete a templierilor nu este valabila. Prin urmare. Iar daca asa stau luc rurile. în care acestia au fost gasiti nevinovati. din punct de vedere istoric. de pilda. modul în care au iesit din scena demonstreaza acest lucru. pentru a se regrupa. regele Edward al II-lea nu a vrut sa creada acuzatiile aduse ordinului si s-a angajat chiar într-o vie dezbatere pe aceasta tema cu însusi papa. Sa nu uitam ca membrii de rînd nu aveau aceeasi situatie nucleul de initiati — elita care conducea ordinul. supravietuirea ordinului presupune o oareca re continuitate în acest sens. e l si oameni sai sînt gata sa se întreaca în lupta dreapta cu ono rata adunare prezenta. Totusi. care includ poa te cunostin te stiintifice ale vechilor alchi-nristi si practici magice din Orient. în Germania s-a petrecut o scena de-a dreptul ilara. nu se poate spune ca toti cavalerii din Europa au fost prinsi. Desigur ca au intrat în ilegalitate. alesi unul si unul. nici unul dintre ei nu-si putea permite sa ignore porunca papei de a dizolva ordinul în 1312. exista înca în societatea actuala. Logica elementara respinge ideea ca o societate extrem de organizaa ca aceea a templierilor a depus pur si simplu armele si si-a acceptat umila sfîrsitul. si-a facut o intrare dramatica în mijlocul conciliului gazduit de arhiepiscopul de Metz. oricît de îngaduitori ar fi fost judecatorii ecleziastici. Masacrul s-a petrecut exclusiv în Franta. în Anglia. Chiar si în Franta însa. dar chiar si acolo au existat unii care au scapat. în primul rînd. aceste secrete. relativ putin templieri au fost executati. în alte tari însa. persecutiile si executiile au avut o amploare mult mai mica. multi fiind eliberati dupa ce s-au dezis de convingerile lor. ca Ordinul este nevinovat si ca. suveranul a refuzat sa foloseasca tortura asupra templierilor. Daca — asa cum considera unii cercetatori — cavalerii templieri erau depozitarii unor vaste cunostinte ezoterice si alchimice. Dupa o tacere împietrita. În Aragon si Castilia au avut loc procese ale templierilor. urmînd sa-si dovedeasca inocent a cu alta ocazie. Hugo de Gumbach. Este foarte probabil ca templieri apart inînd ambelor niveluri sa se fi retras si sa-si fi format propriile lor miscari. treisprezece octombrie. a declarat ca papa e malefic si ar trebui destituit. în acea zi de vineri. prin intermediul unei tr aditii oculte existente înca în prezent. de fapt. Da r mai întîi a fost nevoie sa ne convingem ca Ordinul Templierilor nu a pierit acum mai bine de sase secole. învesmîntat de sus pîna jos în a rmura si însotit de douazeci de cavaleri oteliti. pînâ la unul. Si. Altfel spus. Marele Maestru al ordinului din Germania.

ambele urmase de drept ale ordinului initial. Recent. cu initieri solemne derivate din stravechi traditii oculte. Poate ca acum situatia nu e departe de aceasta viziune. lacob al Vl-lea. menite sa aduca iluminarea spirituala si sa creeze legaturi mai strînse între initiat si confratii sai. pe de alta parte. în mod explicit. Doua carti — The Temple and the Lodge de Michael Baigent si Richard Leigh si Born in Blood („Nascut din sînge") de istoricul si scriitorul american John J. în vreme ce al doilea parcurge drumul înapoi. am vazut deja. P rin urmare. nutreau o stima deosebita pentru loan Botezatorul. desi au abordat subiectul din punct e de vedere cu totul diferite. Robinson. acest transfer de pro-nrietate a avut loc la scara foarte mica. în cursul careia au fost atacate deliberat proprietatile Bisericii si ale Cavalerilor Ospita lieri — cei doi principali dusmani ai templierilor — evitîndu-se cu grija afectarea fostelor cladiri care le apartinusera acestora din urma. o retea exclusivista care asigura membrilor sai relatii si contacte de afaceri. Initial era o organizatie oculta. alchimistii. a preluat tronul englez. dovezile existente su-gerînd ca vechile proprietati ale ordinului în Londra le apartin si astazi unor fami lii cu genealogie templiera. dar la începuturile sale francmasoneria era o scoala a misterelor. atragînd dupa sine un veritabil aflux al aristocratiei scotiene. cînd regele Scotiei. Pentru multi nespecialisti. ce coboa ra pîna Ia anul 1650. ajungînd tot la templieri. mai multi specialisti au prezentat dovezi care sugereaza ca francmasoneria îsi are originile în Ordinul Templierilor. Robinson — au ajuns la aceeasi concluzie. cea mai mare parte a pamînturilor detinute de templieri au fost ceda te rivalilor acestora. ci modul de transmitere a cunostintelor ezoterice detinute de templieri. Desi nu exista dovezi concludente care sa ateste ca templierii erau eminentele cenusii ale retelei alchimiste secrete. preocupata.1 Pe noi nu ne-a interesat însa continuitatea în domeniul proprietatilor imobiliare. Ca val erii Ospitalieri.creînd astfel doua organizatii diferite. de la ritualurile francmasonice modeme pîna la origini. stim ca nucle ul de initiati era interesat de aceasta straveche stiinta — asa cum am constatat în apropierea centrelor alchimice. lipsite de sens. Primul urmareste continuitatea Ordinului Templierilor prin Scotia. în 1603. precum Alet-les-Bains. El sustine ca acestia s-au aflat la originea revoltei taranesti din 1381. oferind împreuna o imagine destul de ampla a relatiei dintre cele doua mari organizatii oculte. Si. Latura sa ritualica este considerata ridicola — cu fratii care îsi suflecau un crac al pantalonului si bolboroseau lega-minte arhaice. crede ca templierii au dat nastere francmasoneriei în Anglia. aceste lucrari se completeaza reciproc. asemenea templierilor. Exista însa un punct important asupra caruia Baigent/Leigh si Robinson au divergente: primii considera ca francmasoneria s-a dezvoltat pornind de la grupul izolat de templieri din Scotia si apoi a migrat în Anglia. In Scotia si în Anglia însa. e d . francmasoneria e doar un soi de club demodat. Dupa dizolvarea din 1312.

în ciuda tuturor asteptarilor. asa cum au aratat cercetarile ample si meticuloase ale lui Jo hn J. pe de alta parte. unul din . templierii. au evitat cea mai clara conexiune posibila: societatea al carei nume complet era Ordinul Cavalerilor Saraci ai lui Hristos si ai Templului lui Solomon — altfel spus. alchimie si ermetism ca templierii. Masonii însisi sustin ca deriva din breslele medievale engleze ale pietrarilor.transmiterea unor cunostinte sacre. în 1662. cunoasterea oculta si cea stiintifica erau considerate unul si acelasi lucru. perceptia generala este aceea a unei orga nizatii care si-a uitat me nirea initiala. Si totusi. preponderenta azi este francmasoneria Marii Loje. în Anglia medievala. Robinson citeaza documente ce mentionea za existenta unor loji masonice în anii 13804.6 Un alt mit al francmasoneriei sustine ca pietrarii au mostenit cunostintei6 lor secrete de la cei care au construit legendarul Templu al lui Solomon. cît de veche este francmasoneria? Prima referire documentata dateaza din 16413. ceea ce numim no i astazi stiinta provine din rîndurile acelei confrerii — asa cum o demonstreaza si fondarea Societatii Regale din Anglia. un tratat de profil de la mijlocul secolului al XV-lea aminte ste de francmasoni ca „lucratori în alchimie"7 si. Dar. la fel ca în epoca lui da Vinci. înainte de formarea Marii Loje. De fapt. dar aparitia Marii Loje a pecetluit transforma rea ei într-un banal club aristocratic. De exemplu. în mare parte. iesit pe juma tate în luminile ram pei. deoarece detineau cunostinte de geometrie sacra. iar un tratat alchi mic din 1450 utilizeaza în mod explicit termenul „fra ncmason"5. nicidecum antitetice. potential periculoase. eviden t. Daca asa stau lucrurile. prin totala lor absenta. Robinson. fiin dca nu mai avea ce secrete sa pastreze pentru sine. de ce au ignorat ei o alta organizatie ce av ea legaturi evidente cu templul respectiv? Aparent. ca re s-a format însa relativ recent. P rin înfiintarea ei s-a conferit un caracter oficial „Colegiului Invizibi l" al francmasonilor. dar daca a existat cu adevarat o legatura între ea si templieri. care si-au creat o serie de coduri secrete de r ecunoastere. francmasonii vehiculau acelasi tip de informatii despre geometrie sacra. primii masoni erau intens preocupati de alchimie. John J. înainte de acea data.2 (Si atunci.) Desi în mod cert multi dintre francmasonii contempora ni abordeaza ritualul initiatic cu solemnitate si deschidere spiritua la. Si a tunci. organizatia fusese într-adevâr o societate secreta . origini mult mai vechi. pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1717. atunci organizatia a re. aceste bresle au iesit în evidenta. a c arei menire era si este dezvoltarea si promovarea cunoasterii stiintifice. format în 1645.

Dupa suprimarea oficiala a ordinului. dupa suprimarea ordinului9). Un veritabil giuvaer al masonilor este ciudata si impresionanta constructie numita Capela Rosslyn. trasînd astfel în mod evident o legatura între el însusi si ramura franceza a acestei familii stravechi. începînd cu secolul al XV-lea. care s-a desfasurat pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1314.8 (Ashmole a fost. Baigent si Leigh sustin. Familia St Clair (al carei nume a devenit mai tîrziu Sinclair) si-a asumat rolul de protectoare ereditara a francmasoneriei în Scotia. fondatorul Muzeului Ashmolean de la Oxford — alchimist. ermetic si rozicrucian. al carei proiect trebuia sa respecte structura Templului lui Solomon. ar si trebui sa fie. Descinzînd am vikingi. si papa nu mai avea jurisdictie asupra lui. a ramas singura. de aseme nea. Privita din exterior. prima persoana care a scris pozitiv despre templieri. care a fost decapitat. de asemenea. dat fiind ca Rosslyn este azi punctul focal declarat al multor organizatii masonice si templiere. Primul Mare Maestru.tre primii initiati masoni a fost Elias Ashmole (membru al ordinulu i din 1646). cînd fortele conduse de Robert de Bruce le-au înfrînt pe cele engleze. Pierre de Plantard a adoptat numele St Clair. o coincidenta faptul ca. cladirea pare a fi într-o stare atît de jalnica. urma sa fie doar capela unei cladiri mult mai mari. detinînd un loc de frunte în societatea scotiana si Franta. încît lasa impresia ca sta sa se prabuseasca de la o zi la alta. aflata la cîtiva kilometri de Edin-burgh. ca disparuta flota a templierilor a acostat în cele din urma pe t armurile Scotiei. era casatorit cu Catherine St Clair. Unul dintre evenimentele cruciale în istoria Insulelor Britanice a fost. templierii s-au concentrat în mod cert în Scotia — poate si pentru faptul ca teritoriul se afla în stapînirea lui Robert de Bruce. fara îndoiala. dar i nteriorul este uimitor de rezistent — asa cum. Numerosi critici s-au întrebat daca are totusi dreptul sa foloseasca acest patronimic. (Asa cum am vazut.) Hugues si Catherine au vizitat mosiile de lîngâ Rosslyn si au fondat aici primul comandament al templierilor în Scotia. de altfel. Ordinul Cavalerilor Templieri a avut legaturi strînse cu familia Sinclair si cu Rosslyn. a detinut aceeasi "functie" pentru templieri. familia St Clair/Sinclair este una dintre cele mai interesante din istorie. desigur. Dovezile sugereaza însa ca scotienii au beneficiat de un ajutor considerabil -un contingent de cavaleri . De la începuturile sale. ttugues de Payens. (Demn de mentionat ni se pare si faptul ca numele prov ine de la martirul scotian Saint Clair. însa Pierre are cel putin un motiv serios pentru a o face12).11 nu e. începînd cu secolul al Xllea. senior de Rosslyn. în cele din urma însa. Construita între 1450 si 1480 de Sir William St Clair. care avea sa devina cartierul lor general. care fusese excomunicat. înainte. batalia de la Bannockburn.

francmasoneria dateaza doar de la sfîrsitul anilor 1500. e prea timpurie pentru primii si prea tîrzie pentru ultimii. deoarece. Aceasta este. Toate aceste elemente sînt extrem de ciudate. în exterior se afla o statueta a lui Hermes — o aluzie clara la ermetism —. Tim Wallace-Murp hy îl asociaza pe Omul Verde cu zeul babilonian Tammuz. în conformitate cu istoria standard. femeile sînt cele mai tari. printre altele. de altfel. de obicei. care a murit si apoi a renascut. Placuta alaturata poarta urmatoarea inscriptie: MISTERUL TEMPLIERILOR 151 „Vinul e tare. considerata momentul în care „valul s-a ridicat de deasupra templierilor". Fiecare centimetru patrat din interior este acoperit cu simboluri sculptate. Unul dintre cavalerii care au luptat alaturi de Robert de Bruce în acea batalie a fost (un alt) Sir William St Clair. nici templier.15 Par. iar din 1312. zeul celt al vegetatiei. si convingerea templierilor actuali din Scotia ( care se considera descendentii fugarilor din secolul al XlV-lea). desi cel care era. o semnificativa sintagma masonica (importanta si pentru investigatia noastra).templieri care au întors soarta bataliei în ceasul al doisprezecel ea. reprezentat astfel era Osiris . Pe de alta parte. cavalerul e si mai tare. templierii nu mai constituiau o f orta redutabila. iar pr intre sculpturi se afla si celebra imagine de pe sigiliul lor. un asa-nu-mit „Stîlp al Ucenicului" — o paralela explicita cu mitul masonic al lui Hiram Abiff14. car e comemoreaza în Capela Rosslyn lupta de la Bannockburn. fara îndoiala. iar cladirea în sine a fost proiectata în consonanta cu idealurile geometri ei sacre. doi bar bati pe un cal. Multe dintre aceste elemente sînt. în vreme ce o mare parte a simbolismului de la Rosslyn este evident masonic. iar ucenicul înfatisat aici este cunoscut sub numele de „Fiul Vaduvei". imagistica de la Rosslyn. paduricea din apropiere a fost plantata în forma aceleiasi cruci templiere. Toti acesti zei aveau atribute similare si erau adesea înfatisati cu chipuri verzi. în sens clasic. iar în interior pot fi vazute peste o suta de reprezentari ale Omului Verde. dar ADEVARUL cucereste totul". o parte cel putin egala e în mod cert de inspi ratie templierâ: planul capelei are forma crucii lor specifice. exista aici o vasta gama de imagini pagîne si unele chiar islamice. consortul zeitei Isis. creata în jurul anil or 1460. în istoria oficiala a Capelei Rosslyn. . care a murit în 1330 si a fost îngropat la Rosslyn. Prin urmare. un procent semnificativ din simbolismul prezent în Capela Rosslyn nu este nici masonic.13 Decoratiunile Capelei Rosslyn prezinta unele anomalii. în plus. în capela se afla. de inspir atie masonica. într-un mormînt templier tipic.

Asta e fru musetea locului.JOHANNES" (lisus. Niven. spre uimirea noastra. ci si pagini.16 Pe masura ce Niven ne-a vorbit despre subiectul sau favorit.. De f apt. ^earn dat seama de extraordinara ingeniozitate pe care a dovedit-o stramosul sau. iar pe coperta sta scris: „JHESUS (sic!) MARIA . „Daca te duci la Catedrala St Paul din Londra.Cînd 1-am vizitat pe Niven Sinclair. Decoratiunile din Capela Rosslyn constituie doar un exemplu al acestui mesaj cripti c. poti vedea totul într-o singura vizita. Sir William. e remarcabil cît de putine simboluri crestine gasesti aici". dar loan a fost venerat de gnostici si de templieri. am fost coplesiti de multitudinea dovezilor care sugerau ca membrii ei au fost nu doar templieri. ne-a of erit o serie de detalii semnificative despre ceea ce s-a întîmplat cu „pierdutele" cunostinte ale templierilor. asa cum se c rede în general. El ne-a spus ca acestea au fost înc astrate codificat în structura Capelei Rosslyn. pentru „cei care au ochi sa vada". în Evul Mediu.. Mielul lui . De sute de ori a m fost acolo si de fiecare data mai descopar ceva nou. O alta trasatura interesanta a copertei este Agnus Dei." Rosslyn nu este nici pe departe o capela crestina tipica. nu poti. Este o traducere a scrierilor cavaleresti si politice ale lui Rene d'Anjou. familia Sinclair a promovat activ o serie de ritualuri pagîne si le-a oferit adapost tiganilor (despre care spunea ca sînt „printre ultimii pastratori activi ai cultului divinitatii feminine în Europ a"17). în acest caz. loan). Daca vii la Capela Rosslyn însa. tot aici am gasit „Manuscrisul Rosslyn-Hay". Mielul Domnului. Imaginea pe care si-au creat-o a functionat extrem de eficien t. în acest sens. în crearea acestei veritabile carti în piatra.18 Astfel. Maria. dar este evident faptul ca au dorit sa lase în urma lor indicii cu privire la preocuparile lor reale. 1992): „Adaugarea numelui lui loan la cel al lui lisus si al Mariei este neobisnuita. cea mai veche lucrare scotiana în proza. Niven a afirmat la un moment dat: „Se spune ca Sir William ar fi construit-o spre «mareata glorie a lui Dumnezeu». Asa cum mentioneaza Andrew Sinclair în The Sword and the Grail („Sabia si Graalul". din familia de ilustra traditie sus-amintitâ. în plus. Si în Capela Rosslyn este sculptat sigiliul templierilor. n pasionat u cercetator al istoriei familiei sale si a domeniului Rosslyn. pentru a fi transmise generatiilo r viitoare: „Contele William St Clair a construit capela într-o epoca în care cartile Puteau fi arse sau interzise.. El a vrut sa lase astfel un mesaj pen11:11 Posteritate".. numerosi specialisti sînt de parere ca în cripta de la Ro sslyn a existat odata o Madona neagra. ne-am dat seama ca templierii nu erau nicidecum niste cucernici cavaleri crestini. dar revelator.

se spune.21 Ca valer al O rdi nului St Laz arus si tutore al micului B onn ie Prin ce C ha rl ie. le-a oferit f ra ncma so nilo r din Paris ceea ce a devenit cuno scut sub n umele de „ Oratia lui Ramsa y". un ele ramuri a le fra ncma so neriei a u pretin s dintot dea un a ca sîn t urmasele templ ierilo r si ca îsi au origin ile în S cotia. declarîn d ca . n u ex ista u bresle ale pietrarilor. Oratia din 1737 a fost prima aluzie publica la faptul ca f ranc- . nu do ar l a R ossl yn. despre ori gini le iden tifi ca te în cult el e divin itat ii f emin ine. care a dus la na sterea fran cma so neriei .o serie de a lte loca tii. Orat ia pret inde a deopot riva ca mason ii îsi au o rigin ile în misterele z eitelor Dia na . viata l or dulce a fost din no u a men int ata cîn d ex co jnuni ca rea lui Robert de Bruce a fost a nul ata. An drew Micha el Ra msa y a f ost cel care. Este deci cla r ca templierii a u supra vietuit în Scotia si a u a ctiva t ajci deschis. da r si f iindca Ra msa y pretin dea ca ordin ul nu este urmasul pietra rilor medieval i. sa pus ch iar pro blema ini tierii un ei cruciade împotriva S cotiei si. cu to ate ca jdeea a ra mas doa r la stadiul de proiect. 20 În 1329 însa . a runca a ceea si lumina fa lsa a supra î ntregului do cumen t. în 1737. dar. sîn t con si derate pretio a se si astazi — poate cu atît ma i mult cu cît vizea za probl eme cu totul dif erite fa ta de cele a le lumi i actuale. da r putini istorici — chia r din cadrul ma so neriei — i -au luat în serio s. a cesta a f ost mo men tul. pe l în ga geo met ria sa cra . Ramsay a sublin iat faptul ca a cestia descin d din cava lerii crucia ti — o aluzie uso r voa l ata la templieri. Minerva si Isis. iar spectrul a utoritati i papa le s-a înto rs pen tru a -i bî ntui. asa ca bunului cava ler Ra msa y i se poate a co rda credit în privin ta acestei afirmatii — si deci în privinta tuturor celorlalte. st udi ile recen te a u demon stra t ca î n Evul Mediu. ci si într. care i nclud.Dumnezeu". la fel ca multi dintre conf ra tii lor euro pen i. Cun ostin tele lo r. a sa cum a m ment ion at . elemente de ermetism si a lch imie. în mod semni fica tiv. Speci ali stii în domen iu si -a u a xat comen tarii le pe a cest e a firmat ii. Este însa posibil ca a cesti ma soni „templa risti" sa fi mo st en it verita bilele secrete a le cava leril or. ambii fiin d membri ai Ordin ului Lînii de Aur — o grupare a l ca rei obiectiv decla ra t era restabilirea vechilor idealuri templiere de ca va lerism si fraternitate. cel putin partia l. nu n uma i din cauz a ul timei a firma tii. fiin d n eadevara ta.19 C ontele William si Rene d'Anjo u erau a pro pia ti. î n Insulele Brita nice. templierii a u con siderat ca este mai pruden t sa se retra ga în subtera n. Acea sta expri ma re indirecta a fo st necesa ra f iind ca în Fra nt a t empl ierii era u înca în a fa ra legii. Do cumen tul a stîrn it di sp retul multor g en erati i. La un moment dat. Un sco tian .

ca i s-a încredintat „adevarata" istorie a francmasoneriei si a fost autorizat sa înfiinteze loje. a aparut o alta dovada. Karl Gotthelf. daca vrem sa fim cinici si ga consideram ca lista Prioriei a fost fabrica ta cîndva. asa încît este posibil ca afirmatiile lui von Hund despre sursele sale necunoscute sa fi fost totusi veridice. iar recent unii dintre acesti „superiori" au fost identificati cu o serie de personalitati cît se poate de credibile. d esi în Germania erau cunoscute sub numele de Fratii lui loan Botezatorul. dar chiar si la acea data — în secolul al XVIIIlea! — Inchizitia a arestat si a torturat membri ai ordinului ca o consecinta directa a bulei papale. baron von Hund und Alten-Grotkau. în realitate. Dar. asa cum ne-am convins si noi însine. ca urmare a arhivelor incomplete disponibile. dar istoricii 1-au acuzat de sarlatanie crasa si au considera t ca istoria sa „adevarata" nu e nimic altceva decît o adunatura de aiureli. Lista lui von Hund însa este identica cu cea care apare în Les dossiers secrets ale Prioriei din Sion. Baronul von Hund avea ceea ce pretindea el a fi o lista cu numele Marilor Maestri care i-au u rmat lui Jacques de Molay în clandestinitate. unii cavaleri au izb utit sa fuga în Scotia si s-au stabilit acolo. într-unul dintre cele mai controversate episoade din istoria francmasonilor. Principalul motiv al acestei respingeri a fost faptul ca afirm atiile baronului se bazau pe spusele unor persoane anonime — pe care el le numea „superiorii mei necunoscuti" — si deci pareau pure scorneli. Dupa aluziile lui Ramsay cu privire la relatia cu templierii. probabil. în 1743. nici un an mai tîrziu. în anii 1950. pe care el le-a numit Ritul Strict Templier. atunci cînd ordinul a fost suprimat. Leigh si Lincoln2" a reiesit ca lista Priori ei este cea mai exacta dintre cele existente.23 Aceleasi reactii le-a stîrnit si lista presupusilor Mari Maestri ai ordinului. desi nu putem avea o certitudine în aceasta privinta — documentele jji acest sens fiind foarte rare —. nu acelasi lucru putem crede despre cea a lui von . Sa fie doar o coincidenta ca. mult mai explicita si mai credibila.24 Semnificativ este faptul ca istoricii nu au reusit nici pînâ astazi sa alcatuiasca o lista a Marilor Maestri ai Ordinului Templierilor. este co recta. Lojele lui von Hund au înregistrat aproape imediat un succes fulminant.masoneria ar deriva din Ordinul Templierilor. 22 Adevarata istorie care i se încredintase cuprindea si informatia conform careia.25 Din cercetarile efectuate de Baigent. a afirmat ca ar fi fost i nitiat în riturile unui Ordin Masonic al Templului din Paris. „ponturile" anonime constituie un obicei frecvent al grupari lor oculte. lista a facut fata cercetarii atente a specialistilor si. papa a denuntat întrea ga confrerie a francmasonilor? Incredibil.

rozicrucia nismul este considerat a fi forta mo trice a spiritului renascentist — un ideal întruchipat perfect de Leonardo da Vinci. Daca nu ca nume.. de fapt . (S-a sugerat la un moment dat ca templierii s-au „ascuns" efectiv în rîndurile gradelor superioare ale francmasoneriei. capabile sa îmbine activitatea de artis t cu studiile de mecanica si matematica. la urma urmei. patronul breslelor medievale ale pietrarilor . nu contravenea conceptiilor unui mag".) Ea a influentat totodata o alta grupare importanta pentru cercetarea noa stra: Francmasoneria de Rit Scotian. Dupa moartea lui Hiram Abiff. el a para sit Palestina si. Degeaba însa. un personaj mitic. în consecinta. deosebit de puternica în Franta. au hotarît sa-1 ucida. cel putin ca un ideal. Organizatia sa era. îndeosebi forma numita Ritul Scotian Rectificat. a pornit spre Mars ilia. devenind în scurt timp o structura importanta a masoneriei.29 . în 1750 nu existau documente si nici studii istorice despre templieri. francmasoneria templierilor s-a dezvoltat rapid. Adeptii aprigului sau dusman. El a fost — sustine legenda — unul dintre mesterii care au luc rat la Templul lui Solomon. legatura dintre cele doua liste subliniaza existenta unei traditii comune a Ritului Strict Templier si a Pr ioriei din Sion. de ambele parti ale Atlanticului. Cu toate ca pe marginea afirmatiilor si a organizatiei lui von Hund a curs multa cerneala. o retea alchimica. pe 22 iulie. organizatia începe sa fie recunoscuta c a avînd radacini în traditiile Renasterii. Frances Yates scria: „Poate ca ideea unei personalitati ca Leon ardo. Maître Jacques a fost tradat si ucis. se constata o curioasa lipsa de supozitii cu privire la posibila motivatie a baronului.Hund. mesterul pietrar numit Parintele Soubise.28 Un alt „candidat" cu sanse mari la rolul de mostenitor al cunostintelor ezoterice ale templierilor este miscarea numita rozi crucianism. ca o atitudine. Francmasonii francezi au o legenda curioasa despre Maître Jacques.27 Sa fi înce rcat astfel von Hund sa duca mai departe traditia templierilor? Oricare ar fi adevarul în privinta organizatiei si a preocuparil or baronului. Odinioara luata în derîdere de istorici ca o inventie a lnceputului de secol XVII. asa ca Jacques s-a ascuns în pestera de la Sainte-Baume — cea în care si-ar fi gasit mai tîrziu salas M aria Magdalena. Q. el însusi fiind în primul rînd un alchimist. împreuna cu treisprezece colegi. Masonii vin si astazi în pelerinaj aici în fiecare an. In acest sens.

Nu se poate trage o linie neta de demarcatie între gnosticism si ermetism. asa cum nu se poate face o distinctie clara între religie si magie. aceste miscari erau nevoite sa functioneze în ascuns. în termenii de atunci. G nosticii exprima acest deziderat în termeni religiosi (considerînd ca reunirea cu divinitatea înseamna mîntuire). ermetismul si gnosti cismul. Ermetismul. „prinsa" apoi în trupul fizic. Cele trei ramuri principale care au înflorit în secret au fost alchimia.Hr. din concepte mult mai vechi. fiind chiar o îndatorire a omului. iudaica. (Relatia strînsa dintre gnosticism si ermetism e ste ilustrata de faptul ca Evangheliile gnostice descoperite la Nag Hamm adi includ tratate ce contin dialogurile lui Hermes Trismegistul. Cor-nelius Agrippa sau Robert Fludd. în terminologia actuala —. Ca urmare a ostilitatii Bisericii. egipteana si chiar din religii le Orientului îndepartat — rafinîndu-le în conceptiile aflate astazi la baza culturii noastre. care a dat nastere miscarii catar e. iar ermeticii folosesc termeni din mag ie. sînt doua concretizari ale acelorasi idei cosmologice. Aceleasi idei. precum Marsilio Ficino. Acest veritabil creuzet al ideilor religioase si filozofice îsi tragea seva din credintele si conving erile multor culturi — greaca. a „planurilor".Fireste. (Un vers ermetic adesea citat este: „Nu stiti voi ca sînteti dumnezei'?") încercarea de reunire cu divinul este posibila. cea mai înalta dintre lumi f iind divinitatea. dar ideea fundamentala este aceeasi. Desi inspirata. care a constituit un puternic impuls pentru renascentism si rozicrucianism. si gnosticismul. atît gnosticismul. cît si ermetismul par a-si avea originile în acelasi timp si spatiu — focarul de gîndire din Egipt. Dumnezeu. Omul este o fiinta divina la origine. În plus. Radacinile alc himiei si paralele ei cu ermetismul si gnosticismul sînt explorate de Jack Lindsay în The Qrigins ofAlchemyin Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în . mai precis din Alexandria. acelasi timp si spatiu au dat nastere alchimiei. Lumea materiala este cea mai joasa în ierarhia „lumilor" — a „sferelor".) Cosmologia din Pistis Sophia — Evanghelia gnostica în care jylaria Magdalena detine un rol-cheie — nu difera esential de cea profesata d e unii magi ai Renasterii. alchimia era — în sensul în care este perceputa astazi — un produs al Egiptului din primele secole ale erei crestine. aceeasi cultura. în secolele I si II î. dar pastrînd înca o scînteie de divinitate. da Vinci a trait într-o epoca în care marile miscari intelectuale si mistice constituiau un magnet pentru cei însetati de cunoastere si de putere deopotriva. de asemenea. persana.

Fa ra autoritatea preotilor asupra turmei de credinciosi. amenintarea pentru Biserica este evidenta. Aceasta era însasi cheia miscarii renascentiste si neînfricarea pe care a indus-o a fost vizibila în valul d e explorari si descoperiri geografice initiat în acea perioada. Recunoasterea scînteii de divinitate atragea automat dupa sine ceea ce am numi astazi „autoapreciere" sau încredere în sine — ingredientul esential în manifestarea propriului potential. cît si pe cea dinlâuntrul sau. Ca urmare a combinatiei dintre stiintele interzise si filozofia pacatoasa. notiunea statutului fundamental divin al omului contravenea conceptului crestin de „pacat originar" — ideea conform careia toti oamenii se nasc pacatosi ca urmare a caderii lui Adam si a Evei (mai cu seama a ac esteia din urma). Multi dintre ei (sau ele. Spre deosebire de catolici. în gnosticism. accentul fiind pus pe responsabilitatea indivi dului pentru propriile actiuni. cel putin la nivel spiritual. Fiindca toti copiii sînt rezultatul unui act sexual „rusinos". destinate purgatoriului. pe lînga ideile teologice categoric neortodoxe.Egiptul greco-roman". nici ermeticii nu se ploconeau în fata Dumnezeului lor. ei nu se considerau fiinte inferioare si pacatoase. cunoas terea divinului. prudenta cerea ca gnosticismul si ermetismul sa fie ferite de ochii Bisericii. reda ideea ca omenirea contine acea scînteie de divinita te. în acelasi timp însa. dat fiind ca printre alchimistii Renasterii se aflau si femei) nutreau convingeri neobisnuite în domenii ca arhitectura si matematica. aces t concept considera femeile si c°piii implicati deopotriva într-un soi de eterna conspiratie împotri-va ba rbatilor puri si a unui Dumnezeu razbunator. cu toate ca nu era o optiune facila. femeile au avut totdeauna un cuvînt de spus si chiar oficiau în ceremoniile religioase. 1970). adeptii acestor credinte erau ostracizati si singura solutie era formarea unei retele subterane. cum îsi mai putea ea mentine controlul? La fel ca în cazul alchimiei. implicatia acestei notiuni de potential div in al individului era chiar mai grava prin faptul ca femeile se aflau pe acee asi treapta cu barbatii. Din punctul de vedere al Bisericii. Exclamatia „Oh! Ce miracol e Omul!". nu acordau nici o atentie notiunii de „pacat originar". Mai mult decît atît. pe de alta parte. Acest accent pus pe mîntuirea individuala era în antiteza totala cu preceptul Bisericii conform caruia preotii sînt singurii mijlocitori prin care Dumnezeu comunica într-un fel cu omenirea. Este usor de înteles interesul pentru gnosticism. Fiecare individ era încurajat sa exploreze singur atît lumea exterioara. Ideea gnostica a unei relatii directe cu Dumnezeu ameninta însasi existenta Bisericii. iar riscul era dublat de for . Acesti oameni erau periculosi. Gnosticii si ermeticii. atribuita lui Hermes Trismegistul. daca nu chiar iadului. aceasta era una dintre ameninta rile majore ale gnosticismului la adresa Bisericii. Nici gnosticii. traind astfel gnoza.

Alexandru al Vl-lea — membru al familiei Borgia —. curînd. însa setea de explorare a implicatiilor profunde ale ermetismului avea o amploare fara precedent. al carui autor prezumtiv ar fi însusi Hermes Tris-niegistul. la curtea familiei Medici din Florenta (unde a exer citat o influenta puternica asupra unui mare numar de gînditori. iar el însusi a fost amenintat de papa Inocentiu al VUI-lea. în acea epoca. si Pico della Mirandola (1463-1494). precum Marsilio Ficino (1433-1499).30 Sub patronajul acestei familii — ja loc de frunte aflîndu-se Cosimo cel Batrîn (1389-1464) si ne-potiil sau. .ta inerenta a tot ceea ce este secret si care atrage heterodoxia. Pe lîngâ faptul ca a initiat cautarea unor opere legendare. Acest val de interes pentru tot ceea ce era ermetic îsi avea cen trul. Mirandola a fost prea explicit în ideile sale oculte si. Una din tre principalele manifestari ale acestei erezii era miscarea rozicruciana. desi fireste ca existau numeroase personalitati si influente contemporane. de fapt. Amagindu-se probabil cu un fals sentiment al securitatii indus de patronul sau aristocrat. a anulat în mod bizar toate acuzatiile si amenintarile la adresa lui Mirandola. O foarte mica parte a informatiilor din aceste domenii erau noi. La curtea Medici au gasit gazduire gînditori celebri pentru preocuparile lor oculte. aceste probleme devenisera subiect propice pentru dezbaterile intelectuale. dar apoi ceva straniu s-a petrecut. Daca ar fi fost lasat în seama entuziastilor renascentisti. Noul papa. Cosimo a finantat si traducerea l or. nu am exagera daca am pune semnul egal între rozicrucianism si Renastere. Ultimul este renumit în primul rînd pentru introducerea în Europa a teoriei si a pract icii cabalistice. în cea de-a doua jumatate a secolului al XV-lea s-a înregistrat o veritabila explozie a interesului pentru ermetism si pentru stiintele oculte. Lorenzo Magnificul (1449-1492) — s-a produs prima sinteza de amploare a ideilor oculte. cartile sale au fost trecute la Indexul papal. cel care a tradus C orpus Her-jneticum. trimitîn-du-i chiar o scrisoare personala de sustinere. printre care si Leonardo da Vinci). Prima sa etapa majora de dezvoltare a avut loc — la fel ca în cazul multor altor miscari — în Renastere. dar a fost inventat pentru a denumi o miscare deja functionala la acea vreme. ermetismul nu ar mai fi fost cîtusi de put in „ocult". precum Corpus fjerrneticum. Termen ul „ rozicrucian" da teaz a de la începutul secolului al XVII-lea. De ce? Poate un indiciu este faptul ca acest suveran pontif sia decorat apartamentele de la Vatican cu fresce reprezentînd teme egiptene antice. Pentru o perioada a par ut ca Mirandola va avea soarta tuturor oponentilor Bisericii. Dintr-o data. pîna atunci disparate. în afara enclavelor secrete în care fusesera pastrate cu grija pîna atunci.

iar atunci cînd abordeaza aceasta tema. pe care erau înscrise numeroase secrete covîr-sitoare. de asemenea. era în mod cert o personalitate de prim rang în aceasta lume subterana.34 Ermeticii sînt de acord ca. sistemul filozofic egiptean era întruchipat de o scoala a misterelor. se spune ca ar întruchipa o serie de concepte rozacruciene importante si ca ar fi fost inspirata de viata doctorului Giordano Bruno a fost o personalitate similara ca anvergura cu . el a propovaduit reîntoarcerea la religia Egiptului antic si a fost foarte explicit în afirmatiile cu privire la ceea ce considera el ca fiind relele crestinismului oficial. Giordano Bruno (1548-1600). desi Grecia antica a reprezentat un filon bogat pentru gînditori în general. Dar. prin comparatie. o fac pentru a sublinia. id eile derivate din religia Egiptului antic au influentat dezvoltarea conceptelor ermetice mai puternic decît s-a crezut anterior. rolul real al ocultismului în istorie. despre ultima piesa a marelui dramaturg. ci însasi cauza ei. Dar ocultismul a supravietuit si a exercitat o influenta majora as upra Renasterii. dincolo de aceasta perioada se face simtita influenta unui numar mare de culturi. elev al unui mare ocultist englez. noua filozofie oculta s-a raspîndit din Italia în restul Europei. al lucrarii Arcadia. Frances Yates a schitat. punctul culminant fiind campania marelui predicator reprezentant al ermetismului. ele au. doctor John Dee (1527-1606). Sydney. o origine mai apropiata de epoca lui lisus. Radacinile acestor idei ajung în Egiptul secolelor I-III.32 Dupa cum sustine ea. Giordano Bruno a ajuns în Anglia în 1583 si în scurt timp a intrat în contact cu personalitati de talia lui Sir Philip Sydney. desi multi reprezentanti ai ermetismului renascentist credeau ca aceste secret e provin din Egiptul faraonic din vremea lui Moise. De asemenea. Recent. triumful iluminismului — în care aceste „aiureli superstitioase" au fost respinse de toti cei dotati cu simtul ratiunii. Desi putini ermetici au dat crezare acestui mit. (Semnificativ este faptul ca prima cladire a Teatrului Globe din Londra a fost construita pe baza principiilor ermetice ale geometriei sacre. într-o serie de carti. iar secretele nu puteau fi aflate decît în urma unor stagii intense de initiere treptata. Calatorind prin diverse tari precum Germania si Anglia. ei si-au dat seama ca aceasta cunoastere nu este la îndemîna oricui.33 Asa cum am vazut.35 în plus. Fascinatia pentru ocultism nu era doar un simptom a l deschiderii catre noi idei. deoarece Bruno i-a dedicat doua dintre lucrarile sale scrise pe cînd se afla în Anglia. specialistii au recunoscut ca.31 Istoricii contemporani nu iau în serios forta si influenta elementelor oculte. Este posibil ca un alt personaj al cercurilor oculte din societatea elisabetana sa fi fost. prin intermediul unui fragment din Tableta de Smarald. ei acorda o impor tanta deosebita semnificatiei panteonului egiptean. civilizatia egipteana este cea care detine cheile cunoasterii vizate de ei. printre altele. autor. Furtuna. de fapt. prezent la întîlnirea dintre Giordano Bruno si Philip Sydney: William Shakespeare. se crede ca ermetismul a fost fondat de „Hermes cel de trei ori mare". în vreme ce generatiile anterioare au accentuat influenta filozofiei elene.printre care si zeita Isis.

era nu numai astrologul si consilierul reginei Elisabeta I. modul în care a murit si a fost îngropat a avut un caracter chiar mai straniu . Bruno si-a format propria societate secreta.Luther sau Calvin. sugerau ca toti cei care doreau sa afle mai multe sa ia legatura cu ea. dar. Fama Fratemitatis sau „Descoperirea Fraternitatii Preanobilului Ordin al Roza-Crucii" si Confessio Fratemitati s sau „Confesiunea Laudabilei Fraternitati a Preaonorabilului Ordin al Roza-Crucii" au început sa circule în Germania. spre deosebire de ei.38 (S i un a man unt mai putin cunoscut: numele de cod al doctorului Dee ca spion era „007"!) Din aceste radacini s-a dezvoltat miscarea rozicruciana. Putine lucruri se cunosc despre ea. Dar. De asemenea. ce era luminat de un „soare interior". Asemenea lor — si la fel ca toti ceilalti reprezen tanti ai contrareformei —. alch imist si necromant.39 Aceste publicatii anuntau existenta unei confrerii secrete. prin faptul ca an unta u existenta confreriei. trupul sau ar fi fost — zice-se — «incoruptibil": si-a pastrat aparenta vie si nu s-a descompus (un fenomen ce pare a afecta post-mortem un numar suprinzator de oameni. un veritabil magician vels. în 1600. în Germania. rozicrucienii. numiti astfel dupa miticul lor fondator. Bruno nu predica nici una dintre v ersiunile acceptate ale crestinismului si. una dintre cele mai misterioase din istorie. mai cu seama sfinti catolici). si totusi numele sau este rareori mentionat în istoria predata în scoli. Se spune ca Rosenkreutz avea 106 ani cînd s-a stins. zilele i-au fost numarate . era o fire rigida si neiertatoare. Manifestele rozicruciene — numele sub care au devenit cunoscute cele doua lucrari — nu dezvaluiau nici unele dintre aceste secrete. Probabil ca totul a fost . cu exceptia faptului ca a avut o influenta majora asupra dezvoltarii rozicrucianismului în Europa. ci si a gent secret. si soarta ce i-a fost rezervata nu e greu de ghicit. Acest erou se presupune ca a calatorit în Egipt si în Tara Sfînta. O personalitate complexa. Existenta sa a devenit cunoscuta atunci cînd doua lucrari anonime. Giordano Bruno a murit pe rug la Roma. si ca a fost înmormîntat într-un loc tainic. Christian Rosenkreutz (Christian Rozacruce). acumulînd cunostinte secrete sau oculte pe care le-a transferat apoi unei noi generatii de adepti. 37 Dar acelasi lucru poate fi spus si despre sus-mentio-natul doctor J ohn Dee. în 1614 si 1615. dupa canoanele vremii. I Giordanisti. Adaugati la aceasta realitate firea sa bombastica. în 1484. dupa ce a fost tradat si denuntat Inchizitiei de un a dept nemultumit. Daca viata lui a fost una neobisnuita. din acest jnotiv.

chiar si Francis Bacon. fiindca nu se oferea nici o adresa pentru contact sau corespondenta. Fludd a declarat ca a încercat sâ-i gaseasca pe rozicrucieni dupa ce le-a citit Manifestele. Iar Frances Yates nu ezita sa1 defineasca pe Leonardo da Vinci ca „un rozicrucian timpuriu"43. s-a aflat la originea lor. autorii Manifestelor au demonstrat o profunda cunoa stere a principiilor ermetice si alchimice. în mod semnificativ. fiindca abia în anii 1970 a reusit Frances Yates sa arunce o raza de lumina asupra existentei si influentei exercitate de miscarea rozicruciana. se pare ca tema rozicrucianismului a constituit un numitor comun al celor patru presupusi Mari Maestrii din secolul al XVI I-lea.doar un fel de testa re a pietei. printre care Robert Fludd (1574-1637) si Sir Isaac Newton. Les dossiers secrets sustin ca el s-a aflat la cîrma Prioriei între 1637 si 1654. fara nici o legatura cu obtinerea aurului. asa cum a indicat Frances Yates40. numele lui da Vinci apare pe lista Marilor Maestri ai Prioriei din Sion. de pilda. cel putin. La urma urmei. realitatea este ca au exercitat o influenta puternica asupra unui mare numar de gîndi-tori de renume. Poate ca însasi prezenta sa la vîrful miscarii rozicruciene i-a asigurat aceasta functie. Oricare ar fi adevarul despre rozicrucieni. a fost în esenta rozicrucian.42 Si totusi faptul nu este atît de ciudat. „Nunta chimica a lui Christian Rosenkreutz"44. Dar. Daca ne amintim. celebrul reprezentant al rationalismului. alchimistul englez care a detinut functia între 1595-1637. pentru ei alchimia e ra o disciplina spirituala. cu multi ani înainte de a prelua conducerea Prioriei. într-un fel. dar specialistii sînt aproape unanim de acord ca el însusi a s cris Manifestele Rozicruciene sau. pentru . pe car e îl numeau „nedumnezeiesc si blestemat"41. singurul aspect cu adevarat nou era faptul ca acum avea un nume. fiindca miscarea rozicruciana era o sinteza a tuturo r conceptelor oculte si ermetice. în 1616. fiindca termenul nu fusese înca inventat în vremea lui. Johann Valentin Andr aea (1586-1654). în mod neasteptat. credibilitatea listei. Aceasta continuitate în rîndul celor patru Mari Maestri ai Prio-riei din Sion a început o data cu Robert Fludd. dar el nu si-a spus niciodata „rozicrucian". Andraea a scris însa cu certitudine ceea ce se considera a fi al treilea Manifest. Altii de pe lista respectiva nu au avut însa aceeasi problema. Acest lucru a fost suficient pentru a atrage dispretul si neîncrederea istoricilor. Acest lucru sporeste. care le-au considerat un soi de farsa ciudata. poet si dramaturg german si totodata pastor luteran.

o profesoara de muzica din Manchester pe nume Joy Hancox a descoperit un set de documente. planul Templului lui Solomon. dar acestea demonstreaza o buna cunoastere a continutului Manifestelor. a scris pe larg de spre acest subiect si a inclus idei preluate din Manifeste în scrierile sale. francmasonerie. este faptul ca Isaac Newton a reconstruit.) Reala implicare a lui Newton în ocultism a fost recunoscuta abia de curînd: mai bine de 10 la suta dintre lucrarile sale erau tratate de alchimie. povestea lui Rosenkreutz era doar un mit. desi unele dovezi sugereaza ca. ermetism si alchimie — identificate anterior de istorici precum Frances Yates — au primit o confirmare categorica în ultimii ani. era un r°zicrucian recunoscut.49 Rozicrucianismul a avut. Newton detinea un exemplar din traducerea în limba engleza a Manifestelor. care nu le cunosteau reala semnificatie.a li se alatura. prin descoperirea unei se rii de documente care ilustreaza amploarea relatiilor dintre aceste miscari si idei. strînse de John Byrom (1691-1763) si pastrate de urmasii acestuia. În literatura masonica exista si alte referiri care stabilesc clar o legatura între „Fratii de Roza-Cruce" si francmasoni. 1617). ca fiind o societate „invizibila" .52 Importanta „Colectiei Byrom".48 Dupa Boyle a urmat Isaac Newton. viitoarea Societate Regala. 45 (Lewis Spence.47 Iar atunci cînd a fondat. o referire ironica la modul în care rozicrucienii se descriau ei însisi. Mai sugestiv. alchimist — aveau conexiuni cu miscarea rozicruciana. probabil. chimist Ia Oxford. în principal diagrame si desene geometrice. în vreme ce Mora y. în fapt. în vreme ce studia istoria casei în care locuia. 4^) Dupa Fludd a urmat Andraea. Din cîte se stie. Utriusque cosmi historia („Istoria celor doua lumi". rezida în faptul . ermetice si alchimice. mai cu seama. Robert Fludd a folosit „un limbaj ce amint este puternic de francmasonerie" si ca „societatea sa" era structurata ierarhic pe grade. critic ocultist. în 1984. numele -era. multe dintre ele cu un impact puternic — de pilda. desi a scris în anii 1630. masonice. dar acestea par a sugera ca. Primul. „a contribuit probabil mai mult decît oricine altcineva la fondarea Societat ii Regale"50. mentioneaza ca. cînd s-a stins din viata si i-a succedat Robert Boyle. pentru el. cum a fost numita. (Specialistii în domeniu si-au dat seama ca povestea nu a fost niciodata menita sa fie considerata un adevar literal. desi apropiate. dar nu a reusit. Cu toate acestea. Boyle nu a mentionat termenul „rozicrucian" în scrierile sale. într-un desen.5 ! Interconexiunile dintre rozicrucianism. Cunoscut pentru practica alchimiei. Primii doi francmasoni cunoscuti din Anglia — Elias Ashmole si Sir Robert Moray. o legatura strînsâ cu dezvoltarea francmasoneriei. prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din 1691 pînâ în 1727. sub numele Colegiul Inv izibil. precum si simbolurile cabalistice . Mare Maestru pîna în 1654. în conformitate cu Frances Yates. Cele peste cinci sute de documente au ca princ ipal obiect geometria sacra si arhitectura. cele doua organizatii si-au pastrat individualitatea. de asemenea.

ridicata în secolul al XlV-lea. de asemenea. Iar prezenta materialelor de inspiratie templiera în documentele Byrom. asa cum se pare. anterior unul dintre centrele catare. Robert Boyle. de cea a catedralei de Ia Albi. Colectia Byrom contine. specialist în simbolismul ezoteric). numit si Clubul S oarelui. De asemenea . crucea rosie pe fon d alb este mentiona ta în mod repetat. în vreme ce francmasonii au fost si sînt o organizatie bine definita. fa cea parte din „Clubul Ca bala". sugereaza ca acea sta confrerie si masonii au o origine comuna. er a francmason si membru al Societatii Rega le. Dar. demonstrînd înca o data ca toate ace ste cladiri se încadreaza într-o traditie continua si ca membrii confreriilo r rozicruciene si masonice din secolul al XVIII-lea erau constienti de acest lucru. o diagrama indica fa ptul ca arhitectura capelei de la Kings College. ai ca rui membr i se reuneau într-o cladire în St Paul's Churchyard. materiale ce se refe ra la Templul lui Solomon si la Chivotul Legii. o figura centrala a misca rii iacobite care urmarea restauratia dinastiei Stuart pe tronul Angliei. Din colectie f ace parte si o diagrama a bisericii Temple din Londra. plus schite ale altor constructii ale templierilor.ca arunca o raza de lumina asupra relatiei dintre aceste subie cte si asupra persoanelor — crema societatii stiintifice si intelectuale a vremii — care aveau astfel de preocupari. cu membri cunoscuti si sedii declarate. rozicrucienilor nu li s-a stabilit o identitate foarte clara astfel încît termenul „rozicru-cian" pare a se referi . ar fi oare posibil ca si rozicrucienii sa aiba aceleasi origini? în sus i numele „Roza Cruce" aminteste de cavalerii care aveau ca emblema o cruce rosie sau trandafirie. iar lucrarile lui în general amintesc puternic de legendele Graalului si. ilustrînd prin urmare o continuitate în cunoasterea principiilor respective. Cambridge. care dateaza de la mijlocul secolului al XV-lea — „una dintre ultimele constructii gotice majore din aceasta tara"53 — se bazeaza pe conceptul cabalistic de Arbore al Vietii (concluzie la care a ajuns si Nig el Pennick. Byrom. Scrierile din colectia sa au la baza toate societatile si perso nalitatile despre care am discutat pîna acum. Dintre documente fac parte diagrame ce detaliaza geometria sacra a unui mare numar de cladiri datînd din diverse perioade. de templieri. chiar si cavalerii templieri. Robert Fludd. De exemplu. prin urmare. în Languedoc. masonii sînt urmasi ai templierilor. în „Nunta chimica" a lui Andraea . predomina nt rozicruciene. Daca. inclusiv rozicrucienii John Dee (cu care Byrom era înrudit prin casatorie). Jurnalul sau sugereaza ca Byrom avea relatii cu intelectualii de frunte ai epocii sale. totodata sediul unei a dintre cele patru loje fon datoare ale Marii Loje a francmasone riei engleze. se pare. Structura capelei a fost inspirata.

dintr-o data toate aceste grupari devin atît d e strîns interconectate. în consecinta. fiind imposibil sa ne dam seama daca motivul este descendenta autentica sau simpla sonoritate interesanta a unor astfel de titluri. Desi înainte de aceasta data distinctia între masoni. Au existat unele frictiuni între membrii sai si cei ai francmasoneriei conventionale. Aceasta forma a francmasoneriei este cea care ar e cele mai strînse legaturi cu societatile rozicruciene. într-adevar. „Fiecare mason e un templier". Orice tentativa de a trasa o succesiune directa de la templier i la francmasonerie si rozicrucianism este destinata esecului din cauza acestei uriase proliferari a riturilor si a sistemelor masonice. Pionierul hipnotismului). Utilizarea termenului „templier" a devenit o problema pentru aceasta scoala masonica. Dar prima organizatie rozicruciana „concreta si vizibila" a fost Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii. ordinul s-a transformat într-o Loja Masonica a Ritului Strict Templier. cu toate ca si-a pastrat caracterul alchimic.mai degraba la un ideal decît la o societate concreta. Confuzia este accentuata si de faptul ca. fondata în Germania de Sigmund Richter în 1710. Simplul fapt ca o societate rozicruciana se putea transforma atît de usor într-o loja a Ritului Strict Templier dedmonstreaza originile lor comune. conform careia-. ca o „societate invizibila".54 Saizeci de ani mai tîrziu însa. si care s-au dezvoltat în principal în F ranta. De exemplu. printre care Franz Anton Mesmer (1734-1815). care au respins în mod oficial ideea originilor templiere. itele se încurca rau. încît par efectiv una si aceeasi. initiatii primesc titlul de „cavaler templier" si „Roza Cruce". provocate de zvonurile ca templierii aveau un plan secret de a se razbuna pe monarhia franceza si pe papalitate pentru suprimarea ordinului lor si executarea lui Jacques de Molay. în multe cazuri. rozicrucieni si alte organizatii care îsi as umau origini templiere era clara. Cheia este un sistem masonic numit Ritul Scotian Rectificat. peste 800 de gr ade si ritualuri au fost adaugate la practica francmasonica. asa cum se crede îndeobste. Se estimeaza ca. Loja a avut numerosi membri de seama. între anii 1700 si 1800. în unele forme ale masoneriei. Mai îngrijoratoare erau suspiciunile autoritatilor. si care pune un accent deosebit pe originile sale templiere. Acestea sîn t variatiuni ale francmasoneriei „oculte". Manifestele îi definesc. fiind iritati mai cu seama de afirmatia lui von Hund . cel care a descoperit "Magnetismul animal" (fara a fi însa. Dupa anul 1750. nu se poate sti care sisteme au aparut în secolul al XVIII-lea si care erau într-ade-var mult mai vechi. cu origini în Ritul Strict Templier al baronului von Hund. dedicat în mod special studiilor oculte. al carei tel principal era cercetarea alchimica. Este însa posibila identificarea unui fir comun între anumite sisteme masonice recuzate de francmasoneria conventionala. în 1778 s-a organizat la Lyon o Conventie a masoni lor .

sub presedintia ducelui de Brunswick.„templaristi". Rezultatul a fost umilitor pentru baronul von Hund. Obiectivul conferinte i a fost eliminarea profundelor divergente din cadrul masoneriei. în Riturile Egiptene. Si acesta pretinde ca îsi are originile în traditia "templarista" a lui von Hund. pretinde ca s-a nascut ca un nucleu al Ordinului Templierilor si s-a dezvoltat firesc. La cîtiva ani dupa reuniunea de la Lyon. ci si pentru societatile rozicruciene din Franta secolului al XlX-lea. o alta mar e conferinta masonica — la care au participat reprezentanti ai tut uror gruparilor masonice din Europa — a fost organizata la Wilhelmsbad. „Martinismul" a fost cea mai influenta filozofie oculta. Si totusi. se pune un accent deosebit pe principiul feminin (unele forme includ si loji feminine active). nu doar pentru aceste forme ale masoneriei. despre care vom discuta pe larg în capito lul urmator. Un factor de influenta pare sa fi fost Jacques-Etienne Marconis de Negre (1795-1865). sînt foarte apropi ate de Ritul Scotian Rectificat. în cadrul careia a fost creat Ritul Scotian Rectificat. Marconis de Negre a schitat un veritabil „mit fondator" al orga - . unele ilustrative prin ele însele. care nu era altceva decît Ritul Strict Templier cu un alt nume. prin lamurirea o data pentru totdeauna a relatiei dintre francmasoneri e si cavalerii templieri. care a fondat în 1838 unul dintre Riturile Egiptene ale francmasoneriei oculte. Toate deriva însa din preaiubitu l Rit Strict Templier al lui von Hund si. acesta cupriundea un ordin numit Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — doar un alt nume pentru „templier". O influenta importanta asupra Conventiei de la Lyon — si a ezo terismului francez ulterior — a fost exercitata de filozoful ocultist Louis Claude de Saint-Martin (1743-1804). Desi era aparent un celibatar convins.57 Prioria din Sion. în Hessen. Toti francmasonii îl venere aza pe misteriosul „fiu al vaduvei". Ritul din Memphis. care aveau sa devina importante în stadii le ulterioare ale cercetarilor noastre. adepta declarata a zeitei Isis. atragîndu-si diverse asocieri ezoterice. în 1782. si a însemnat sfîrsitul definitiv al Ritului Strict Templier. templaristii au cîstigat batalia: conventia a acceptat Ritul Scotian Rectificat. filozofia sa era axata pe venerarea principiului feminin întruchipat de Sophia. în decursul anilor. pe care o considera „forma feminina a Marel ui Arhitect"56. prin urmare. care a participat pentru a sustine originea templiera. „vaduva" este Isis. Deopotriva semnificative în francmasoneria oculta sînt sistemele numite Rituri Egiptene. Spre deosebire de obisnuitele aparente ale francmasoneriei.

Nu este totusi suprinzator ca exista organizatii care se pretind a fi succesoare oficiale ale templierilor. Criticii au desconsiderat si lista cu declaratii ale Marilor Maestri. cînd acesta a devenit o Loja a Ritului Strict Templier. fiindca. Astazi are sediul în Por tugalia. cunoscuta sub numele mai simplu de „Carta Larmenius". sînt de acord ca nu este autentica. în 1770. Dar. implicatiile pentru investigatia noastra sînt profunde. de fapt. printre discipolii acestuia s-ar fi aflat si unii membri ai comunitatii eseniene. motivul acestei identitati este .) Unul dintre motivele pentru care este considerata un fals este acela ca limba utilizata este prea corecta — latina medievala fiind renumita pentru incorectitudinea ei. asa cum vom vedea. care fusese numit Mare Maestru de Jacques de Molay în susi.60 Originile sale însa — ale gruparii noi — se afla în Franta. Ceea ce ni s-a parut noua interesant în privinta acestui mit est e faptul ca — asa cum stiu cei care au citit The Holy Blood and the Holy Grail — Prioria din Sion a preluat numele Ormus ca pe un „subtitlu".58 Mitul Ormus sugereaza existenta a patru influente: rozicru-cianâ. într-o grupare numita Societatea Fratilor Rozicrucieni din Est. istoricii au considerat carta un fals. la rîndul ei. Documentul poa rta semnaturile prezumtive ale tuturor Marilor Maestri ulteriori ai ordinului — fapt semnificativ. În mod previzibil. crestina (poate o forma eretica) si a ezoterismului iudaic.61 Chiar si autori cu deschidere spiritua la.62 Dar foarte putini critici au vazut. Aceasta. bazîndu-si obiectiile pe o traducere din latina a originalului din secolul al XIX-lea. nu ar mai fi trebuit sa existe nici un Mare Maestru. fusese înfiintata de un preot al unei stravechi religii egiptene pe nume Ormus. de fapt însa. fâcînd obisnuita afirmatie pretentioasa ca ritul îsi are originile în antichitate. Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim a fost fondat în 1804 de un medic pe nume Bernard Raymond Fabre-Palaprat. care sustine ca s-a bazat în aceasta actiune pe „Carta Transmiterii l ui Larmenius". egipteana. precum Baigent si Leigh. unde sustine ca se concentreaza pe actiuni caritabile si cercetari istorice. deoarece forma cuvintelor este identica în toate — ceva greu de crezut pentru o perioada atît de îndelungata. Daca este adevarat. dupa executarea lui de Mo-jay. documentul.63 (Carta este scrisa în latina si transcrisa într-un cod bazat pe geometria crucii templiere. dar Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim pare d estul de convingator pentru a fi luat în serios.59 Dar. deoarece se pare ca aceasta carta ar fi fost scrisa în 1 324 de Johannes Marcus Larmenius. precum Cabala (despre esenieni se crede — pe drept sau nu -ca erau cabalisti). desi o aripa a sa opereaza din localitatea cu nume rezonant Sion.nizatiei sale. Majoritatea pot fi cu usurinta ignorate. din Elvetia. cuprinsa între 1324 si 1804. repetam. Iar mai tîrziu am aflat ca mitul a fost mentionat mai întîi în relatie cu Ordinul Crucii Aurii si Tran dafirii. înseamna ca Fabre-Palaprat descinde într-adevar din templieri. convertit la crestinism de Sfîntul Marcu. traducatorul i-a corectat gramatica.

duce de Orleans — mai regent al Frantei —. Ordinul Antic si Militar al Templului pretinde ca d ocumentul exista deja cu cel putin o suta de ani înainte ca Fabre-sâ-1 dea publicitatii. De fapt. arunca o raza de lumina asupra motive lor pentru care ideile gnostice au fost pastrate în secret. lucrurile par putin cam prea bine a ranjate. Fabre-Palaprat detinea un alt document important. în original. Este vorba despre Levitikon — o versiune a Evangheliei dupa loan c u implicatii evident gnostice. „Biserica lui loan " a templierilor si afirma ca acestia îsi spuneau „ioaniti" sau „crestini . cavalerii ospitalieri). Pe baza L evitikonului.standardizarea realizata de traducator. are doua sectiuni. în care si-a initiat adeptii. Prima sectiune descrie. Fiindca Levitikonul. Levitikonul. Presupunînd ca acesti schismatici erau masonii Ritului Strict al lui von Hund. a convocat la Versailles o adunare a mem-°rilor acestui ordin. inclusiv ritualuri referitoare la cele noua grade ale Ordinului Templierilor. cîrma a fost preluata de Sir William Sydney Smith. Daca este adevarat. prezinta o „poveste" cu totul diferita de cea din cartea cu acelasi nume a Noului Testament. dupa parerea lor. pe care el pretinde ca a gasit-o într-un anticariat. Carta a fost criticata si pentru ca este foarte agresiva la adresa „dezertorilor templieri scotieni" care. iar dupa moartea sa. considera Larmenius. si acesta respins de la bun început de majoritatea criticil or.) Pe lînga „Carta Larmenius". Din nou. atunci imaginea gene rala se schimba complet. francmason de rang înalt si erou al razboa ielor napoleoniene. ar treb ui „spulberati cu anatema" (si. baronul a inventat „transmiterea scotiana" în jurul anului 1750. atunci acest eveniment constituie în sine o dovada a continuitatii templierilor în Europa. de asemenea. Daca însa von Hund spunea adevarul în privinta originilor reale ale francmasonilor. cînd Filip. da r daca documentul este autentic. declaratiile se deosebeau între ele. principalele doua motive care au dus la respingerea „Cartei Larmenius" nu stau în picioare. zece ani mai tîrziu. istoricii sînt de parere ca furia împotriva lor e o dovada a falsitatii cartei — dat fiind ca. (Acelasi duce de Orleans 1-a introdus pe cavalerul Ramsay în Ordinul St Lazarus. în 1828 Fa bre-Palaprat a fondat la Paris Biserica loanita Neotempliera. o versiune a Evangheliei dupa loan despre care unele opinii considera ca dateaza din secolul al XI-lea65. împreuna cu ei. Prin urmare.66 Prima contine doctrinele religioase ce trebuie împartasite initiatilor. care a fost tradus din latina în greaca.

1-a ucis. pe Horus. au fost pastrate si preluate apoi de cavalerii templieri. Suferind cumplit. s-a luptat cu Set. Set. textul mentioneaza ca Pavel si ceilalti apostoli au f ondat Biserica Crestina. ultimele. desi motivele nu sînt foarte clare. a pîi-nilor si a pestilor si a învierii lui Lazar. ea ar fi avut apoi o relatie cu Set. încît este de mirare ca se conside ra . iar ochiul lui Horus a devenit talismanul favorit al egiptenilor. chiar socante: lisus este prezentat ca fiind un initiat în misterele lui Osiris. a tamaduirii si a magiei. 1-a iritat aceasta legatura. nu mai apar unele referiri la Sfîntul Petru. sînt eliminate toate aluziile la eleme ntul miraculos din parabola transformarii apei în vin.) Fratele lor. De asemenea. sotia lui Set. fiindca nu faceau parte din cercul sau de apropia ti. în conformitate cu Fabre-Palaprat. frumoasa Isis. în relatia lor pare a fi fost implicat un element de razbunare. pe care ei îl numeau „Yeshu cel uns". Tînarul s-a vindecat. De asemenea. De aceea. aceste cunostinte secrete. printre altele. ajuns la vîrsta tineretii. pe care a considerat-o o tradare a memoriei tatalui sau. (Oricît de scandaloasa ni s-ar parea astazi. Levitikonul sustine si ca el ar fi împartasit aceste cunostinte ezoterice unuia dintre ucenicii sai. prin intermediu] caruia a conceput în mod magic un copil. inclusiv faptul ca lisus ar fi spus: „Pe aceasta piatra voi cladi Biserica Mea". cu exceptia falusului. Isis a ratacit prin lume în cautarea lor. fiind ajutata în acest scop de zeita Nepthys. lipsesc. aceasta relatie incestuoasa era obisnuita în traditia faraonica si î-ar fi parut cît se poate de fireasca oricarui credincios din Egiptul antic. care i-au ciopîrtit trupul si au împrastiat bucatile de cadavru.originari". Osiris era sotul surorii lui. iar el a ramas fara un ochi. Oricît de surprinzatoare ar fi aceste lucruri. loan „cel Preaiubit ". avînd însa cîteva omisiuni semnificative. Levitikonul aminteste de o traditie perpetuata din generatie în generatie de o secta — sau Biserica — a Crestinilor loâniti din Orientul Mijlociu. Levitikonul contine si alte elemente bizare. Partea a doua este similara cu Evanghelia dupa loan din Noul Testament. Dupa ce a reasam-blat corpul. dar au fâcut-o fara a cunoaste adevaratele învataturi ale lui lisus. versiunea sa asupra vi etii lui lisus este atît de neortodoxa. Cele doua zeite au recuperat toate ramasitele trupesti. Pe Horus. care i-au fost transmise lui loan cel Preaiubit. Isis i-a alipit un falus artificial. Acestia sustineau ca au mostenit „învataturile secrete" Si adevarata istorie a Iui lisus. unul dintre principalii zei egipteni din vremea respectiva. De asemenea. Pe lînga extraordinara afirmatie ca lisus ar fi fost un initiat al misterelor lui Osiris. o dorea pe Isis pentru el si a complotat pentru a-1 ucide pe Osiris. care dezaproba crima comisa. Acesta din urma a fost luat prin surprindere de acolitii lui Set. zeita iubirii. Capitolele 20 si 21. Daca însa o astfel de secta a existat cu adevarat. în unele versiuni ale povestii. Osiris.

„crestina". Pentru membrii ei, lisus a fost nu doar un initiat al lui Osiris, ci si un simplu om, nicidecum Fiul lui Dumnezeu. In plus, el era copilul nelegitim al Mariei, iar despre imaculata conceptie nici nu se pune problema. loanitii considerau ca toate aceste povesti au fost, de fa pt, o ingenioasa — si scandaloasa — mistificare pusa la cale de autorii Evangheliilor, pentru a ascunde ilegitimitatea lui lisus si faptul ca mama lui nu stia cine era tatal! Secta ioanita recunostea faptul ca titlul „Hristos" nu îi era rezervat exclusiv lui lisus; cuvîntul din limba greaca, Chnstos, însemna, de fapt , „cel Uns" — un termen care putea fi aplicat multor persoane, inc lusiv regilor si autoritatilor romane, în consecinta, liderii ioaniti îsi asumau totdeauna acest titlu. f„Evanghelia dupa Filip", descoperita la Na g Hammadi, foloseste termenul „Hristos" pentru toti initiatii gnostici.67) Despre aceasta grupare s-a spus ca era o secta gnostica, detin atoare a unor variate secrete ezoterice, prin tre care si cele ale Cabalei. Membrii ei au conceput un plan de a se transforma într-o organizatie „sub acoperire", care (în cuvintele scriitorului Eliphas Levi, din secolul al XlXlea) „sa fie unica depozitara a marilor secrete religioase si s ociale, sa numeasca regi si pontifi, fara a se expune capacitatii de cor uptie a puterii"68; altfel spus, o organizatie misterioasa, nesupusa capric iilor si nesigurantei inerente schimbarilor politice si sociale în decursul an ilor. Instrumentul sau de lucru avea sa fie Ordinul Templierilor, iar Hugues de Payens si ceilalti cavaleri fondatori erau, de fapt, initiati i oaniti. Ca urmare a patimii lor pentru avere si putere, templierii au devenit corupti si, în cele din urma, au fost suprimati. Papa si regele Frantei nu-si puteau permite sa dea publicitatii adevarata natura a amenintarii reprezentate de Ordinul Templierilor si, de aceea, au inventat acuzatiile de idolatrie, erezie si imoralitate. Dar înainte de a fi executat, Jacques de Molay ar fi „organizat si instituit masoneria oculta"69, pentru a cita din nou cuvintele lui Levi. Daca este adevarata, aceasta asertiune rastoarna din temelii ver siunea oficial acceptata a istoriei. Dat fiind ca stabileste o legatura directa între un tip de francmasonerie si vechii templieri, am putea crede ca acei masoni ne-ar putea oferi cîteva informatii suplimentare despre cunostintele detinute de cavalerii templieri. În „Istoria magiei", Eliphas Levi consacra o sectiune întreaga traditiei ioanite asa cum este ea descrisa în Levitikon. Noi am citit-o prima data în traducerea în limba engleza a lui A.E. Waite, da r apoi am gasit o alta traducere a sectiunii respective într-o lucrare a lui Albert Pike — erudit mason si Mare Maestru al Ritului Scotian Antic si Acceptat din America

— Morals and Dogma of the Ancient and Accepted Scottish Rite of Freemasonry („Morala si Dogma Ritului Scotian Antic si Acceptat al Francmasoneriei", 1871). între cele doua versiuni exista cîteva deosebiri. Care dintre ele sa fie însa autentica? Am verificat editia originala în franceza a lucrarii lui Levi70 s i am constatat ca Pike a operat de la sine unele adaugiri si corecturi, probabil în functie de modul în care a înteles el traditia respectiva. De ex emplu, ultima parte a afirmatiei citate mai sus apare la el sub forma „masoneria oculta, ermetica sau scotiana"71. De asemenea, modifica usor cuvintele lui Levi referitoare la relatia dintre templierii ioaniti si rozicru cieni. în traducerea fidela a lui A.E. Waite, Levi scrie: „Modificînd putin cîte putin metodele austere si ierarhice ale precursorilor în initiere, succesorii vechilor rozicrucieni au devenit o secta mistica si au îmbratisat cu fervoare doctrinele magice ale templierilo r, iar drept urmare, se considerau unicii depozitari (sic!) ai secretelor sugera te de Evanghelia dupa Sfîntul /oan".72 Pike a modificat fragmentul scris cu italice, astfel: „... Si s-au unit cu multi dintre templieri, dogmele celor dou a organizatii combinîndu-se între ele.. ."73 Mo dificarile operate de Pike sînt semnifica tive, deoarece, aacâ Levi era un observator si un comentator neimplicat al lumii e si oculte, Pike avea cunostinte din interiorul acesteia. El a considerat de cuviinta sa corecteze versiunea lui Levi si astfel, în loc sa afirme ca rozicrucienii au adoptat „doctrinele templierilor", el a dat de înteles ca acestia s-au unit efectiv cu gruparile templiere exi stente înca la acea data. Dar cel mai important amendament operat de Pike este un element cu totul nou. Dupa fraza care se refera la faptul ca Jacques de Mo lay a instituit „masoneria oculta, ermetica sau scotiana", Pike adauga ca acest ordin „1-a adoptat pe Sfîntul loan Evanghelistul ca unul dintre patronii sai, asociindu-1, pentru a nu stîrni suspiciunile Romei, cu Sfîntul loan Botezatorul.. ,"74 Acest lucru este cel putin curios. Tinînd seama ca atît loan Evanghelistul, cît si loan Botezatorul sînt sfinti catolici recunoscuti oficial, de ce ar fi fost nevoie ca veneratia pentru unul sa constituie un paravan pentru adorarea celuilalt? Si totusi, nu se poate ca Pike, unul dintre cei mai de seama specialisti în masonerie, sa fi introdus degeaba ac easta informatie în traducerea unei carti scrise de o alta persoa na , în mod cert, era nevoie sa aprofunda m acest subiect ioanit din tradit ia masonica. Asa cum am vazut în ultimul capitol, A.E. Waite a amintit de o „traditie ioanita" care a influentat legendele despre Graal si care, la prima vedere, pare de neînteles. Acum însa începea sa capete sens; în mod cert, „traditia ioanita" are anumite conexiuni ori cu loan Evanghelistul, ori cu

loan Botezatorul. Ideea nu este,

desigur,

noua

pentru

investigatia

noastra.

Aceasta

traditie si relatia ei directa cu unul din cei doi sfinti loan este esentiala si pentru Prioria din Sion; pentru aceasta organizatie, pe de alta parte, loan Botezatorul se afla în prim-plan. Dupa cum mentionam în Capitolul 2, Prioria sustine ca Gode-froi de Bouillon s-a întîlnit cu reprezentantii unei misterioase „Biserici a lui loan" — cu alte cuvinte, Confreria Ormus — si, în urma acestei întrevederi, a decis formarea unui „guvern secret". Cavalerii templieri si Prioria din Sion au fost înfiintate ca parte integranta a acest ui plan. Trebuie sa subliniem înca o data ca , în con formitate cu acea sta relatare, cel putin, atît Prioria, cît si Qrdinul Templierilor au fost astfe l create încît sa corespunda idealurilor misterioasei Biserici a lui loan. Cu exceptia cîtorva detalii minore, povestea este similara cu aceea din Levitikon, iar aceasta similaritate demonstreaza ca Prioria si templierii se încadreaza în aceeasi traditie. Perceperea templierilor ca o organizatie secreta cu autoritatea de a întrona si detrona regi aminteste de cea a Cavalerilor Templieri ai Graalului din romanul Parzival, de Wolfram von Eschenbach, iar dovezile atesta c a Ordinul Templierilor si-a arogat acest drept.75 Problema e ca majoritat ea acestor declaratii cu privire la o lunga descendenta istorica dateaza din secolul al XlX-lea si apartin gruparilor neotempliere. Ele ar deveni însa credibile daca ar putea fi coroborate cu o serie de dovezi indepe ndente referitoare la conexiunea lor cu organizatii existente în mod cert cu seco le în urma, precum asocierea dintre rozicrucieni si masonerie. O alta dificultate a fost cauzata de faptul ca s-au facut doua afirmatii diferite ca sens. Prima: anumite forme ale francmasoneriei descind direct din Ordinul Templierilor. A doua: templierii însisi sînt o continuare a unei traditii eretice mult mai vechi, cu radacini în epoca lui lisus. Din pacat e, atestarea celei dintii nu demonstreaza în mod automat si veridicitatea celei de-a doua. Dar accentul pus pe o versiune particulara a Evangheliei dupa loan este incitant, desi la un moment dat pare a exista o confuzie între loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Afirmatia lui Albert Pike conform careia masonii 1-ar fi adoptat pe Botezato r ca un paravan pentru veneratia lor secreta la adresa lui loan Evanghelistul este, asa cum am vazut, lipsita de sens. De ce ar fi vrut ei sa-si ascunda adoratia pentru unul din cei doi sfinti, cînd ambii erau pe deplin acceptati de Biserica? Pike nu a reusit astfel decît sa atraga aten tia a supra ambilor sfinti loan, învaluindu-i pe amîndoi în mister. Poate ca aceasta a si fost intentia sa. Cu alta ocazie, A.E. Waite a citat unele scrieri francmasonice despre masoneria ioanita , în care se sustine ideea unei conexiuni cu un crestinism ioanit organizat în jurul Botezatorului, considerat „singurul profet a devarat".76 Am vazut ca loan Botezatorul era deopotriva patronul templierilor si

al francmasonilor. Marea Loja din Anglia a fost fondata pe 24 iuni e, de ziua Sfîntului loan Botezatorul. Mai mult decît atît, pe pardoseala tuturor templelor masonice exista doua linii paralele; una reprezinta toiagul l ui loan Evanghelistul (un alt nume al lui loan „cel Preaiubit"), iar cealalta îl simbolizeaza pe cel al lui loan Botezatorul, în mod evident, ambii sfinti au o importanta deosebita pentru organizatie, desi pe primul plan se situeaza cel de-al doilea, în plus, juramîntul masonic se adreseaza „preasfintil or loan".77 Masonii din ziua de azi însa sustin ca nu stiu de ce sînt venerati cei doi loan.78 Este posibil ca între cele doua personaje biblice sa se fi creat o confuzie în decursul anilor si ca termenul „ioanit" sa nu se ref ere la adeptii lui loan „cel Preaiubit", ci la cei ai Botezatorului. Dar, ind iferent despre care dintre acesti sfinti loan este vorba, un alt nume se remarca prin absenta sa totala din riturile lojilor masonice: cel al lui lisus însusi, în mod oficial, motivul este acela ca masoneria nu este o org anizatie esential crestina; pentru a intra în rîndurile ei, teismul este suficient. Dar în acest caz, de ce acorda ea o asemenea veneratie sfintilor loan — sfinti crestini? Ideea conform careia E vanghelia dupa loan ar ascunde o serie de secrete oculte sau ca ar exista o alta versiune a ei a aparut de mai multe ori în cursul cercetarilor noastre. Catarii se presupune ca ar f i avut o alternativa eretica, iar Sir Isaac Newton era obsedat de ea. (Iata ce scrie Graham Hancock: „.. . în ciuda convingerilor sale religioase ferme, parea uneori câ-1 considera pe Hristos un om exceptional de dotat... mai degraba decît Fiul lui Dumnezeu".79) Astfel, este posibil ca atît francmasonii de Rit Scotian, cît si templierii Cartei lui Larmenius sa fi detinut secretele initiale ale Ordinului Templierilor si ambele organizatii asociaza acest ordin cu „secta ioanita". Desi în Riturile Egiptene ale francmasoneriei nu e xista nimic evident ioanit, toate aceste sisteme deriva din Ritul Strict Templier al baronului von Hund. Iar Prioria din Sion afirma ca are conexiun i cu toate aceste trei sisteme. Asa cum am mentionat, Pierre Plantard de Saint-Clair a definit obiectivul Ordinului Templului ca acela de a fi „purtatorul de sabie al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii, armel e ce respecta spiritul S ionului". Acest proiect maret urma sa duca la o „renastere spirituala" ce avea sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". Evident, acest lucru înca nu s-a întîmplat — desi cercetarile noastre demonstreaza ca revelatia ce ar putea avea un asemenea rezultat este pe cale de a-si face o aparitie dramatica pe scena lumii — poate în „persoana"

Prioriei sau a organizatiilor înrudite, precum ioanistii80. în orice caz însa, noi putem spune ca am realizat un lucru remarcabil: am început cu aparenta obsesie a lui Leonardo da Vinci pentru loan Botezatorul si am urmat ipoteza conform careia Prioria din Sion era, într-un fel, asociata cu acelasi sfînt. în acea etapa a investigatiilor noastre, acest lucru nu parea foarte important, dar pe masura ce am parcurs calea de la templieri la masoni si apoi la celelalte grupari oculte, în fata ochilor nostri a prins contur o conexiune mult mai convingatoare. Erezia ioanita se afla la baza tuturor aspectelor lumii oculte si, conform p ropriei declaratii, acestei traditii îi apartine si Prioria din Sion. Desi numeroase întrebari „grele" ramasesera înca fara raspuns, începuse deja sa se reliefeze o imagine coerenta, care îl asocia pe l oan Botezatorul cu o traditie oculta complexa. Si totusi, aceasta era do ar o fateta a unei erezii duble, cealalta fiind veneratia sacra pentru o zeita sau pentru principiul feminin. Desigur ca aceasta din urma fateta este mai dificil de armonizat cu structurile vizibile ale unor organizatii precum masoneria, care par a avea o orientare masculina. Dar, în mod cert, secretele ascunse dincolo de aceste doua fatete au o importanta deosebita, fiindca au fost pastrate si aparate cu strasnicie, uneori cu un pret urias, si Par a fi stîrnit profunda ostilitate a Bisericii. Faptul nu este surprinzator, fiindca cea de-a doua fateta a stravechilor secrete ezoterice — venerarea principiului feminin — a luat forma unei magii sexuale transcendente, cu toate implicatiile acesteia privind forta uierenta a femininului. CAPITOLUL 7 Sexul: supremu l sacrament Vechile texte alchimice au o simbolistica bogata, complexa si derutanta, menita sa-i împiedice pe neinitiati sa le descopere secretele. Asa cum am mentionat, la nivel fundamental, alchimia viza transforma rea personala, spirituala si sexuala, iar secretele sale se refereau la tehnici le de realizare a acestei „Lucrari Marete". Recu-noscînd preocuparile nemateriale si sexuale ale alchimiei, psihologul C.G. Jung a considerat ca aceasta disciplina este precursoarea psihanalizei.l Am vazut deja ca „Mareata Lucrare" a alchimistilor era în sine o experienta profund transformatoare, dar nimeni nu stie cu certitudine în ce anume consta ea. Nicholas Flamei (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion), care a înfâptuit-o pe 17 ianuarie 1382 la Paris, a subliniat ca a reusit acest lucru împreuna cu sotia sa, Femeile.2 Cei doi formau, se pare, un cuplu bine sudat; si ea era, probabil, alchimistâ, asa cum erau, de altfel, numeroase femei, în secret. Dar Flamei a subliniat oare prezenta ei în acea zi memorabila ca o aluzie la adevarata natura a „Lucrarii Marete"? Sa fi sugerat el astfel ca ar fi fost vorba despre un ritual sexual? Este neîndoielnic ca, în practica alchimiei, exista cel putin o componenta de ordin sexua l, asa cum releva, de altfel, si textu l clasic intitulat „C oroa na N aturii", citat în „Alchimia" lui Johannes Fabricius: .............................................. ,. „Domnita cu pielea alba, alipita dragastos de sotul ei cu membr e rumene, îmbratisati în beatitudinea uniunii maritale, îngemanîndu-se si dizolvîndu-se unul în altul pentru a atinge telul perfectiunii. Erau doi si au

devenit unul, ca si cum ar fi un singur trup".3 În mod semnificativ, exista doua discipline orientale care subliniaza transcendenta religioasa si spirituala a sexualitatii: tantra indiana si taoismul chinez. Ambele sînt stravechi — bucurîndu-se de un respect deosebit în culturile respective — si pun accentul pe potentialul anumitor practici sexuale de atingere a constiintei mistice, de regenerare fizica si de longevitate, de uniune cu divinitatea. Desi aceste aspecte sînt bine cunoscute în prezent, ceea ce nu se stie în afara grupurilor de initiati este faptul ca exista cîte o ramura alchimica a ambelor discipline, tantra si taoismul. Si, asa cum vom vedea, acest lucru demonstreaza adevarata natura a alchimiei occidentale. În tantrism, spre exemplu, terminologia „chimica" desemneaza, de fapt, practicile sexuale, în lucrarea sa Mân, Myth & Magic („Omul, mitul si magia"), Benjamin Walker sustine: „Desi în aparenta preocupata de transmutatia metalelor inferioare în aur, de mijloacele, modalitatile si instrumentele economice si de gestica rituala a alchimistului în atelierul sau, alchimia are loc, de fapt, în interiorul corpului".4 Ironic este însa ca elementele sexuale ale alchimiei occidentale au fost considerate de obicei o metafora pentru procesele chimice! Intr-un articol pe tenia alchimiei sexuale tantrice si taoiste, publicat ln revista T he Unexplained, Brian Innes remarca: „Similaritatea dintre imagistica si substantele utilizate în alchimie în toate aceste culturi este izbitoare. La fel de pregnanta este si ° deosebire fundamentala între ele: alchimia europeana medievala ftu pare a a vea o baza sexuala explicita".5 A existat, de asemenea, o diferenta considerabila între nivelurile de acceptabilitate ale alchimiei în Orient si în Occident, în China si India, alchimia nu era o stiinta interzisa, iar atitudinile fata de sex erau mai relaxate si mai bine acceptate decît în Europa; prin urma re, nivel ul de transparenta era considerabil mai mare. De curînd, Occidentul a „descoperit" si el „sexualitatea sacra" ~ ideea conform careia sexualitatea este supremul sacrament, oferind nu doa r placere, ci si uniunea cu divinul si cu universul. Sexu l este considerat o punte între cer si pamînt, ce permite eliberarea unei uriase energii creatoare si revitalizeaza cuplul chiar pîna la nivel celular. No ua cunoastere în privinta sexualitatii sacre are ca rezultat faptul ca, în sfîrsit, vechile texte alchimice pot fi pe deplin si corect întel ese în Occident, desi cei mai dispusi sa exploreze acest aspect par a fi cercetatorii francezi. Printre autorii anglo-saxoni care nu s-au sfiit sa abordeze subiectul se afla A.T. Mann si Jane Lyle, care în 1995, în cartea Sacred Sexuality („Sexualitate sacra"), afirmau: „Este neîndoielnic ca învataturile alchimice ascundeau secrete sexuale magice, strîns înrudite cu principiile tantrice. Ca urmare a complexitatii si a diversitatii sale, alchimia a disimulat în mod cert si alte mistere sub forma alegoriilor poetice, pe care doar mintea initiat

în lumina epocii noastre postfreudiene: Luna îi spu ne consortului sau. alchimia nu e. «Copulatia dintre Atena si Hermes» poate însemna combinarea sulfului (sic!) cu mercurul într-o retorta sau poate desemna «lucrarea» sexuala a alchimistului $i a iubitei sale. aflati în cautarea asa- . în fapt.6 Dintre numerosii scriitori francezi care au abordat aceasta tema. dar în Occident nu a existat o astfel de practica bine definita si usor identificabila — daca nu lu am în consideratie alchimia. Imagistica sexuala a textelor alchimice pare evidenta daca o privim a stazi.„Nunta chimica". La nivel esential.. în majoritatea cazurilor însa. În mod ciudat — tinînd seama de tonul evident sexual al majoritatii lucrarilor în domeniu — ideea acreditata din punct de vedere istoric a fost aceea ca alchimia era. Mercur sau Hermes era eroul alchimic care fertiliza Potirul Sfînt. altceva decît cucerirea iubirii. Dar cuvintele au fost mereu atent alese.. nimic n-ai putea face tu s ingur daca n-as fi eu cu puterea mea. astfel încît sa redea instructiuni complexe. cea care ar fi putut fi Marea Prostituata .. Soarele: „O. putem spune ca textele alchimice contin concomitent „lectii" de magie sexuala si de chimie. Barbara G.. pare a fi un simbol mistic. Soare. Motivul este usor de înteles: înainte ca traditiile orientale sa fie cun oscute în Occident. Este posibil ca vasul respectiv sa fi fost unul real. Secretul vizat de majoritatea alchimistilor era unul erotic. dupa cum la fel de posibil este ca simbolismul alchimic sa nu ascunda absolut nimi c secret. în care urma sa se nasca filius philosophorum... «în sîngele menstrual al unei tîrfe». o sfera sau un ou asemanator unui uter.«vuj» un epitet a ntic al z eitei. asa cum cocosul este neajutorat fara gaina lui". un «aliaj» al eroticului cu spiritualul". cu semnificatie deopotriva chimica si sexuala. de fapt. chimie si ca întregul sau simbolism nu era decît o fantezie. Desigur ca întelesul acestei imagistici poate fi cel aparent. iar conceptul capata rapid o recunoastere larga.7 Tantrismul si taoismul sînt considerate de mult timp reprezentative pentru traditia orientala a sexualitatii sacre. Acum situatia s-a schimbat. Ilustrat iile din tratatele alchimice sugereaza de cele mai multe ori existenta unui misticism sexual.8 Experimentele chimice adopta forma mariajelor" sau a „copulatiilor" — dupa de cum o demonstreaza si titlul tratatului scris Johann Valentin Andraea: The Chemical \tfedding . o eprubeta sau o retorta. Despre Diadema Regala a progeniturii sale se a firma ca apare in menstro meretricis. Walker exprima astfel semnificatia fundamentala a alchimiei: „Secretul este în parte revelat de preponderenta simbolismului sexual în literatura alchimica. (Walker greseste însa cînd sugerea za ca. n u exista un cadru de referinta pentru acest concept al alchimiei sexuale. Andre Nataf scrie: „. o copulatie" fiind nimic mai mult decît actul în sine.ilor le poate patrunde".

înmuiata în sîngele lui Osiris si pune-o : în mîna lui Isis. Fiindca. în vergeaua lui ce e în pîntecele ei". în rarun chii si în pîntecele (numele femeii). care Marie este reprezentata în mod obisnuit purtînd în mîna un va s sau un recipien t? Care Marie es te înfatisata cu vesminte de culoarea sîngelui sau învelita în parul ei lung si roscat? Care Marie este asociata cu ideea prostitutiei si a sexualita tii? Ia ta ca din nou o vedem pe Fecioara Maria ca un para van pentru cultul secret al Mariei Magdalena. Horus". c e datea za din secolul I î.Iata un descîn tec de dragoste egiptean atribuit lui Hermes Trismegistul. constrîngerile istorice (adica Biserica) i-au obligat pe autorii occidentali sa dea dovada de o prudenta considerabila. în principal în Germania". dar pentru alchimisti ea avea o semnificati e mult ma i profunda decît ideea de simpla atractie trupeasca. în gura lui ce e în gura ei. în tratatul intitula t „Profetesa Isis catre fiul ei. si se axea za pe faurirea simbolica a unei sabii: „Adu-o (sabia) la mine. în f orma în care era ea pra ctica ta în secret de a deptii ei medievali. Isis detinea un rol importa nt în a lchimia acelor timpuri. tot ce se topeste în acest cuptor de foc.10 Laboure continua citind un tratat al lui Cesare della Riviera. de fapt. în revis ta ezoterica franceza L 'Originel.Hr. la urma urmei. urmele acestor ritualuri (sexuale) antice se întrevad în scolile gnostice. Utilizarea simbolismului „metalurgic" dateaza. Iata ce afirma el: „Daca alchimia interna este bine cunoscuta în taoism si hinduism. alchimistii nu au facut decît sa adopte acest simbolism. de la primele începuturi ale alchimiei. sufla-1 în inima si în ficat.. în Alexandria secolelor I-III-Metaforele metalurgice pentru sex sînt frecvente în descîntecele rnagice egiptene.numitului vas hermeticum — „Potirul lui Hermes" — alchimistii îl identificau cu vas spirituale. dar insista ca ea face parte dintr-o „mos tenire occidentala traditionala" (cursivele ne apartin). Condu-o în casa lui (numele barbatului) si las-o sa aseze în mîna lui ce e în mîna ei.11 Alchimia. si adauga: „în Europa. din 1605.. în trupul lui ce e în trupul ei. zeita arata ca a aflat .) Astazi se foloseste adesea expresia „chimie sexuala" pentru a defini atractia de aceeasi natura. a luat na stere în Egiptul primelor seco le a le erei crestine. Unele texte fac însa referiri clare la aceasta alchimie". potirul sau pîntecele spiritual a l Fecioar ei Maria. în curentele alchimice si cabalistice din Evul Mediu si Renastere — în care numeroase texte alchimice pot fi citite pe doua niveluri — pentru a le regasi apoi în organizatiile oculte formate si structurate în secolul al XVII-lea. ocultistul Denis Laboure abordeaza tema alchimiei „interne" în opozitie cu cea „metalica" si totodata paralela dintre aceasta si tantrism.

sexul ca un sacrament. alchimia occidentala a avut o . în componenta sexuala consistenta. un ritual religios. probabil. în care ea. în acel moment femeia primeste forta lui si el primeste forta ei. a tribuit unei femei alchimist pe n um e Cleopatra — o initiata a scolii fondate de legendara Maria Evreic a13 — contin e o simbolistica explicit sexua la : „Sa vezi împlinirea arte i în unirea dintre mire si mireasa si în contopirea lor". Am putea oare sa credem . chiar si asa însa. îl masturba. gratie viclesugurilor ei feminine. Aceasta era o întruchipare simbolica a modului similar în care zeul Ptah a creat universul. dar — asa cum remarca Jack Lindsay — deja în secolul al VHlea simbolismul sexual din textele alchimice era tratat într-un „mo d aluziv.12 (Aceasta legen da a minteste de povestea papei Silvestru al II-lea si a Meridianei. de fapt. subiectul nu constituia o problema. ascuns"15. Pent ru învatatii din primele doua secole ale erei crestine. Acest refuz nu este cîtusi de putin o noutate în istorie. Vechile texte alchimice sînt saturate de un simbolism ce face referire la tehnicile secrete ale sexualitatii sacre. De aceea misterul unirii trupesti este practicat în secret. în mod cert. Unele dintre cele mai sacre ritualuri din Egiptul antic aveau o natura sexuala — de pilda — un obicei religios zilnic al faraonului si al consoartei sale. L-a încurajat s-o doreasca pîna cînd el nu s-a mai putut stapîn i.. aidoma vechilor eg ipteni. Imagistica religioasa din temple si palate reflecta fara echivoc acest act. derivate probabil dintrun echivalent egiptean al taoismului si al tantrismului. ca re afirma : „Cînd barbatul atinge clipa suprema si samînta tîsneste. Acest lucru demonstreaza înca o data eroarea comisa de lumea occidentala: ceea ce este considerat pornografie este. da r nu i-a cedat decît dupa ce i-a dezva luit toate secretele sale — o aluzie clara la natura sexuala a initierii alchimice. care ar desconsidera lucrarea".) Un alt tratat stravechi. dar arheologii si ist oricii au consi-derat-o atît de abjecta. chiar de la începuturile sale. despre care am vorbit în Ca pitolul 4. conform ca reia în altul prela t a primit cun oasterea alch imica prin un irea sexuala cu a ceasta f igura feminina arhetipa la . Textul se amana uimitor cu un text gnostic contemporan . Existenta unei asemenea traditii este subliniata în textul intitulat „Papirusul erotic din Torino" (fiindca în acest oras este pastrat în prezent) — mult ti mp considerat un exemplu de pornografie egipteana. încît abia de curînd i-au putut recunoaste adevarata semnificatie..tainele alchimiei de la un „înger si profet". subiectul es te discutat si în prezent pe un ton ezitant. astfel ca îngemanarea firii sa nu fie înjosita de prezenta multimilor. Occidentul mai are un drum lung de parcurs pîna la a accepta. Prin urmare.

despre care se spunea ca practica un „secret sexual" înca din secolele al XlII-lea si al 20V-lea . Nu este deci surprinzator faptul ca Parintii Bisericii le-au condamnat. floa rea care îi definea cel mai fidel calitatile nu era pasionalul trandafir. delibera ta a mînare a org asmului p entru i nducerea un or sen za ti i de bea tit ud in e si c° nstien ta mistica. autoarea tratatului pare sa fi facut parte din aceasta secta. în absenta unor marturii ma i putin ostile. întruchipare a puritatii. asa cum am vazut.. cu totul altceva. continutul poemelor — o combinatie de „spiritualitate si carnal"19 — poate fi privit ca o serie de stravezii aluzii la sexualitatea sacra. Întreaga istorie a crestinismului a fost marca ta de aparitia unor secte „eretice" cu o atitudine mai liberala fata de sex. c i crinul: splendid. nu putem sti exact ce forma adoptau ritualurile lor. S criit orul brita n ic P et er R edgrove remarca î n a cest sen s: „S e poa te identifi ca o întreaga traditie maithuna (sexua litate vizion ara tantrica) în litera tura cava lereasca".. dar si în engleza) este o anagrama a numelui Eros. posibilitatea ca omniprezenta lor „Doamna" — cea careia i se supunea cavalerul si care trebuia adorata.. în plus. zeul iubirii erotice în mitologia elena. „. de altfel. Exista. care însa au fost invariabil condamnate si desfiintate — spre exemplu. acei cîntareti ai iubirii din sud-vestul Frantei. numiti si adamiti. demonstreaza o buna cunoastere a modului în care Maria Magdalena este privita în Evangheliile gnostice. cu toate ca roza era considerata simbolul ei în Evul Mediu. de la o distanta casta — sa simbolizeze. asa cum sugereaza. Aceasta femeie arhetipala nu putea fi Fecioara Maria.. si termenul german minnesinger. de asemenea..21 Trubadurii si-au ales ca simbol roza. tra diti a iubiri i ro man ti ce impl ica sta pîn ir ea un or tehn ici specifi ce — de pilda . pe cine celebrau ."20 In ma re pa rte.. de asemenea.17 O alta grupare implicata în misticismul erotic — fara a fi consi derata o secta religioasa — era cea a trubadurilor. dar auster. de fapt.aceste conditii. devenind el însusi divin. numiti în Germania minnesinger — Minne reprezentînd femeia idea lizata sau divinitatea feminina. Si atunci.18 Dragostea cavalerilor pentru acea sta doamna reflecta veneratia si devotamentu l fata de principiul feminin. poate fiindca termenul (în franceza. cea numit a maithun a. un joc erotic cu o uluitoare diversitate a miscarilor: individ ul poate deveni amantul zeitei sau mireasa zeului ori se poate cont opi cu Preaiubitul. considerîndu-le josnice si dezgustatoare. Nici chiar un reprezentant al mediilor academice precum Barbara Newman nu a putut evita un vocabular derivat din sacra sexualitate cînd a descris acea sta traditie ca. în plus. dar cultul pentru ea nu avea nevoie sa se a scunda în spatele unor coduri. ca pîna în Evul Mediu aceasta traditie profunda si puternica a pierit în întregime? Unele dintre primele secte gnostice — precum carpocratienii din Alexandria — practicau ritualuri sexuale. Fratii si Surorile Liberului Spirit.16 Filozofia adamitilor a avut o influenta considerabila asupra tratatului Sch wester Katrei care. la vin nivel ezoteric.

sînt. la adresa tuturor cultelor cres tine. pe lînga acestea. credinciosul se opreste în fata vasului cu Apa Sfînta. Pe linga roza sacra. (Iar ghiocul. aceste enigmatice statui înfatiseaza divinitatea feminina „deghizata". Asa cum am vazut. Ajuns înauntru. mormonii. simbol al nasterii zeitei. este recunoscut ca un simbol clasic al vulvei. multe alte biserici contin un bogat simbolism feminin . stim bine. în manifesta rea ei ca urzitoare si stapîna a destinului uman. desi active la un nivel subliminal.) Toa te a ceste reguli restrictive au însa ca scop controlul asupr a femeilor. fiind o întruchipare a anticei celebrari a sexualitatii feminine. de fapt. Energia si forta sa deriva din sexua l itate.23) Adeptii principiului feminin au utilizat în mod deliberat toate aceste simboluri care. Sexul era — si în multe cazuri este înca si astazi — considerat acceptabil doar în actele uniunii menite sa creeze o noua viata. catedralele gotice prezinta si alte elemente de imagistica pagîna. odinioara emblema pelerinilor crestini. iar asemenea secrete confera o putere extra ordinara. o data ce le înteleg. Conducîndu-1 pe credincios în interiorul întunecat. prin care generatii întregi de credinciosi au trecut nestiutori. imediat dupa Leonardo da Vinci — în lucrarea sa. aidoma unui uter al Mamei Biserici. femininul era un concept deopotriva carna l. constituind deci o amenin tare grava la adresa Bisericii Catolice si. Unele dintre ele sînt atît de elocvente încît. nu accepta activitatea sexuala dupa menopauza. asa cum este perceput în tantrism sau în alchimie. undeva în apropierea acestora. au un efect tulburator asupra subconstientului. intrarea este decorata cu reliefuri spiralate si. De exemplu. al luminarilor aprinse si al parfumului de tamîie. dar. în vreme ce Bise rica Catolica interzice utilizarea mijloacelor contra ceptive. de cele mai multe ori. în crestinism nu exista notiunea sexului pentru pura placere — ca sa nu mai vorbim despre sexul ca instrument al iluminarii spirituale. (Si. constituie o referire directa la Zeita Suprema. Din a cest motiv. iar întelepciunea — numita uneori „întelepciune prostituata" — provine din cunoasterea „rozei". nu e de mirare ca au stîrn it o asemenea fervoare în rîndul credinciosilor! Pentru initiatii acestor mistere. alte grupa ri crestine merg chiar mai departe. Cunoasterea înseamna putere. Nasterea Iui Venus. Ele trebuie sa învete sa priveasca sexul cu îngrijorare —o ri . labirintul/pînza de paianjen. impunatoarele intrari îo catedralele gotice. de pilda. de la Chartres si din alte catedrale.cîntecele trubadurilor? Cine era „zeita" iubita a gruparilor eretice ale vremii? Cine alta decît Maria Magdalena? Marile rozase ale catedralelor gotice sînt orientate totdeauna spre vest — în mod traditional. se afla un altar în chinat Madonei negre (Madonna = „Doamna mea"). adesea sculptat în forma unei scoici uriase. crestinii risca sa-si schimbe modul în care îsi privesc propriile biserici. de fapt. mistic si religios. de pilda. Pe fondul muzicii înaltatoare. asa cum sugereaza si Botticelli — presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. reprezentari ale celor mai intime parti trupesti ale zeitei. de fiecare data. arcada este încununata de un boboc de trandafir aidoma unui clitoris. punctul cardinal al zeitatilor feminine22 — si. adica a crosului.

s-a încercat totul pentru ca ele sa se simta profund inferioare. în acest sens: „Aproape întreaga vinovatie pentru oribilul cosmar care a fost vînatoarea de vrajitoare si cea mai mare responsabilitate pentru otravirea vietii sexuale în Occident cad în exclusivitate asupra Bisericii Romano-Catolice". ori fiindca duce. în mod semnificativ. . din cauza ei. Daca dispa rea teama de durerile nasterii. în decursul celor trei secole de procese ale vrajitoarelor. în mod cert avea sa se instaleze haosul. Masters scrie. primul proces al vrajitoarelor s-a desfasurat la Toulouse — cartierul general al Inchizitiei anticatare. Nu numai ca li se spunea ca sînt pacatoase în sine. desi nici protestantii nu s-au lasat deloc mai p rejos. în decursul timpului. Oare la originea lui s-a aflat reactia contra unui anumit gen de catarism rezidua l sau procesu l în sine a fost doar un simptom al terorii pe care femeile din Languedoc leo inspirau inchizitorilor obsedati de sex? La baza urii si a fricii fata de femei se afla constiinta faptului ca ele au capacitatea de a se bucura de activitatea sexuala. atît de iscusit celebrata — la nivel subliminal — de trandafirul îmbobocit din vîrful arcelor gotice. la durerile nasterii. experienta personala nu putea sa nu le dezvaluie existenta acelui organ ciuda t si amenintator — clitorisul. nici nu le-ar fi trecut prin minte. tortionar si calau al vrajitoarelor. Acea mica protuberanta. a caror capacitate de atenuare a durerilor facerii era considerata o amenintare la adresa lu mii civilizate: Kramer si Sprenger. si-a asumat cu usurinta noul rol de dibuitor. la toate nivelurile. Unul dintre principalele motive ale atrocitatilor care au însotit vînatoarea de vrajitoare era ura si frica fata de moase.24 R. altfel.L. De la începutul epocii misogine a Parintilor Bisericii. este unicul organ uman al carui unic scop este senzatia de pl acere. Acea sta Perspectiva era esentiala pentru modul în care femeile erau percepute de Biserica si de ba rbati în genera l. O expresie extrema a acestei atit udini este ilustrata de ideea Bisericii medievale conform careia o femeie violata era responsabila nu doar fiindca ar fi provocat atacul împotriva ei însasi. Teroarea stîrnita de sexualitatea feminina a lasat în urma sute de mii de cadavre. care îi atîtau sa comita fapte care. violatorul îsi pierdea sufletul — fapta pentru care pacatoasa avea sa plateasca în ziua Judecatii de Apoi. creata în mod special pentru a rezolva problema catarilor.E.fiin dca e lipsit de placere. în majoritate femei. Iar cînd simteau pofte carnale. autorii teribilului op Malleus Maleficar um — manualul vînâtorilor de vrajitoare din Europa — subliniau în mod clar ca moasele meritau cel mai crud tratament posibil. o datorie conjuga la si nimic altceva. dar erau considerate principala cauza — si uneori singura — care îi atragea pe barbati în pacat. în mod inevitabil. Chiar daca barbatii din Evul Mediu nu aveau cunostintele anatomice de astazi. ci si pentru ca. cînd acestia se îndoiau chiar ca femeile ar avea suflet.25 Inchizitia. barbatii erau învatati ca astfel nu faceau decît sa reactioneze la farmecele diavolesti ale femeilor.

demonstreaza ca femeile au fost astfel create încît sa se bucure de placerea sexuala — s pre deosebire de barbati. în mod si mai bizar. islamismul si iudaismul nu trebuie sa ne amintim decît de obiceiul de a arde sotia pe rugul sotului în India —. Fiindca acolo unde sexul este temut. nasterea si copiii sînt perceputi ca fiind intrinsec necurate. crestinismul. Cu toa te ca inegalitatea si reticenta sexua la nu sînt concepte exclusive ale celor trei mari religii patriarhale. deoarece sarpele era simbolul antic al Sophiei. începînd — trebuie sa remarcam — cu blestemul de a coase. reprezentînd întelepciunea.Implicatiile acestui adevar sînt — si au fost dintotdeauna — urias e. pe care chiar el le crease. Si totusi. ni se da de înteles ca Dumnezeu însusi fost oripilat de vederea trupurilor goale. a pedofiliei si a violurilor. Eva si „sarpele" au format o echipa puternica. Acest mit simplist a oferit o justificare retroactiva pentru umili a . fata de sexualitate. dorintele reprimate si sentimentul de vin ovatie duc în mod inevitabil la crime împotriva femeilor si chia r la manii de genul vînatorii de vrajitoare. nu siretenia si rautatea. Aproape imediat ce sa „nascut". cît si în centrul tuturor riturilor sexuale si tantrice. aflîndu-se atît la baza întregii campanii de oprimare sexista. Fundalul puritan al Occidentului. Clitorisul. ideea ca a ctivitatea sexuala este prin ea însasi murdara si rusinoasa con stituie în mod cert o traditie occidentala. încît ideea ca femeile se puteau bucura de sexualitatea lor a deven it acceptabila în Occident abia în secolul al XXlea —. mult superioara celei a lui Adam. asocierea nu e deloc surprinzatoare. al caror „echipament" sexua l serve ste deopotriva la procreare si la urinare. ne-au lasat o teribila mostenire acum. si a s ta zi considerat cu greu subiect decent de discutie. Irascibilul si contradictoriul lehova din Vechiul Testament a creato pe Eva si. Dar a fost Dumnezeu bucuros ca fiinta pe care o crease a dat dovada de initiativa si autonomie mîncînd din Pomul Cunoasterii — adica exprimîndu-si dorinta de a învata? Dupa ce a aratat o ciudata lipsa de cunoastere f ata de capacitatile Evei — mai cu seama pentru un omnipotent si omniscie nt creator al universului — Dumnezeu o condamna la o viata de suferinta . în mod evident. însa nu si din punctul de vedere al Bisericii. desigur. sub forma violentei domestice. tra ditia misogin a a patriarha tului iudeo-crestin a avut un asemenea succes.. lui Adam si Evei le-a fost instilata ideea rusinii fata de trupurile lor si.. Si pretutinden i acolo unde se a firma astfel de a titudini. la pragul dintre milenii. (Fiindca ea si nefericitul Adam trebuiau sa-si confectioneze cingâtori din frun ze de smochin pentru a-si ascunde goliciunea. probabil.) Astfel. femeia si-a demonstrat capacitatea de a gîndi singura. combinat cu ura si teama stîrnite de sex. a regretat dupa aceea.

ba chiar a demonizat actul sexual — în mod normal placut si magic. Desi în societatea actuala se manifesta înca o ignoranta crasa cu privire la sex. le-a redus la tacere timp de mii de ani si a înjosit. uimitorul miracol al nasterii într-un lintoliu de superstitii si stînjeneala si a anihi lat forta unica a femininului — acesta fiind. Tantrismul este o „arta martiala " a practicii sexuale. acel sistem mistic de uniune cu zeii prin intermediul unor te hnici sexuale precum karezza sau a tingerea beatitudinii fara orga sm. cît si a femeilor. ca arhitectii marilor catedral e. sexul ca sacrament nu constituie o noutate pentru lumea occidentala. Pa ris si New York. Si totusi. si motivul pentru care a fost inventat. de asemenea. aparent atît de plin de ura încît îsi detesta cea mai desavîrsita creatie: omenirea. doar învatarea modului corect de a respira poate dura luni de zile. care imp lica o pregatire îndelungata si extrem de riguroasa atît a barbatilor. mitul biblic a învaluit. de altfel.T. Asa cum am vazut. Din aceasta poveste înveninata a derivat conceptul de pacat originar. Ne dam totodata seama ca Graalul perceput ca un potir este un . au folosit în mod extensiv simbolis tica trandafirului rosu si au ridicat altare închinate Madonei negre. O serie de ca rti au fost deschizatoare de drumuri în acest sens sau poate redeschizatoare. în unele civilizatii sexul fiin d considerat mai mult decît o art a: era considerat un veritabil sacrament — ceva ce le permite participantilor sa devina una cu divinitatea. Am vazut ca rada cinile alchimiei erau de natura sexuala si ca veneratia trubadurilor pentru roza poate fi perceputa ca un cu lt al erosului.rea femeilor si a descurajat orice încercare de atenuare a durerilor nasterii. A înlocuit dragostea si extazul cu rusine si vinovatie si a indus o frica nevrotica de un Dumnezeu masculin. jvlann si Jane Lyle (1995). precum cea de la Chartres. lucrurile stau cu mult mai bine astazi decît cu zece ani în urma. desi extrem a rigurozitate a tehn icilor îi tine pe multi la distan ta . în plus. ambele celebrînd sexul ca o cale de iluminare si de transformare spiritua la. de pilda. care îi condamna la purgatoriu chiar si pe nevinovatii nounascuti. între care se considera ca exista o egalitate deplina. pîna de curînd. Aceasta este ratiunea de a fi a tantrism ului. Tantrismul nu se limiteaza însa la lumea exotica a Orientului. Astazi exista scoli tantrice în Londra . nu toate culturile sufera de aceeasi problema (cu singura conditie sa nu fi fost contaminate de gîndirea occidenta la ). Printre ele se numara The Art of Sexual Ecstasy („Arta exta zului sexual") de Margo (1990) si Sacred Sexuality („Sexualitate sacra") de A. cu Puternice implicatii pagîne. de pilda. Am retinut.

nerodnicia pamîntului este cauzata de pierderea potentei sexuale a regelui. care i-a aparut în timpul unei meditatii profunde: «Apoi mi s-a parut ca vad o fata de o frumusete fara seaman. Iar aceasta iubire avea un caracter global — o expresie a uniunii deopotriva trupesti si sufletesti. la urma urmei. este totdeauna direct legat de . Avea un vesmînt mai alb decît neaua.. în zorii a tot ce e preasfînt. O alta femeie care cunostea potentialul mistic al iubirii sexuale a fost Sfînta Hildegard de Bingen (1098-1179). îsi schimba numele . Si. adesea simbolizata printr-o „rana la coapsa". La piept purta o tablita de fildes pe care. Hildegard credea ca atît barbatii cît si femeile puteau accede la divinitate iubindu-se unii pe altii. pe ca re le mîngîia cu dragoste. Fata a început a-i vorbi imaginii de la piept: «Am fost cu tine de la începuturi. fiindca „forta eternitatii însasi a creat contopirea fizic . Wolfram este chiar mai explicit: rana e localizata la organele genitale. înf âtisîndu-i pe cavalerii Graalului adorînd-o pe Venus. Hildegard a scris despre o figura feminina. ce anume sperau sa eradicheze adeptii vînâtorii de vrajitoare cînd si-au început activitatea în Toulouse? latâ-ne ajunsi din nou în fata aceleiasi întruchipari a cultului pentru dragoste: Maria Magdalena. radacinile în regiunea de sud-vest a Frantei. Mann si Lyle afirma despre ea: „Autentica vizionara. nu încape îndoiala privind adevarata natura a cautarii lor. macar în parte.28 Stagnarea spirituala inerenta nu putea fi combatuta decît printr-o cautare a Gra alului care... cu chipul de o stralucire atît de orbitoare. În legendele Graalului. Acest fapt a fost considerat o replica la reprimarea sexualitatii firesti de catre Biserica. eroul Graalului Tristan. femei. într-o pictura italiana din secolul al XV-lea. încît n-am putut s-o privesc în fata. cît si în lirica de dragoste a trubadurilor sînt subliniate spiritualitatea femeilor si respectul acordat lor. Si am auzit o voce spunîndu-mi: «Fata la care privesti este Iubire: ea-si are locul în eternitate». Majoritatea cercetatorilor contemporani sînt de parere ca tantrismul a ajuns în Europa prin intermediul sectei islamice mistic e a sufistilor. în nuante de safir." La fel ca toti romanticii medievali. Este evidenta existenta unor paralele între lim bajul folosit de trubaduri si de sufisti pentru exprimarea acestor idei. lirica de dragoste a Iadurilor „scrierile tantrice ale Occidentului". as tfel încît „Pamîntul întreg sa devina o unica gradina a iubirii". asa cum am va zut.în Tantris26. D ar se poate spune oare ca tantrismul sufist a prins radacini în Proven ce si Languedoc pentru ca în aceste regiuni exista deja o traditie similara? Am vazut în capitolele anterioare ca în Languedoc se punea accentul pe egalitatea dintre cele doua sexe. Si întreaga creatie o numea pe aceasta fata «doamna suverana». iar în legenda lui Tristan si a Isoldei. ale caror credinte si practici religioase oglindesc ideea de sexualitate sacra. o imagine de necontestat a divinitatii feminine. în mîna dreapta tinea Soarele si Luna. de fapt. iar încaltarile ei erau din aur pur. a aparut imaginea unui barbat. Atît în legendele Graalului.flagranta miscare! .simbol feminin. p Romanciera Lindsay Clarke denumeste. pîna de curînd prea putin cunoscuta. mai stralucitor decît stelele. te-am purtat în pîntece înainte de începutul zilelor». în Parzival. Noua ni s-a parut semnificativ faptul ca ambele fatete ale acestei traditii îsi au.

îndeosebi în domeniul medical. Poate ca aceasta era o referire voalata la o anume scoala a misterelor sau la o organiza tie similara. Despre educatia ei nu se poate spune nimic cert. ci reprezentari ale idealului feminin — Sapientia sau Sfînta întelepciune" si ca „Doamna lor era. Celibata convinsi (desi circulau insistent zvonuri cu privire la homosexuali tatea templierilor).a si a impus ca doua fiinte umane sa devina una". de curîn d cercetatorii au descoperit ca la baza sa se aflau motivatii se crete. trebuie spus ca Hildegard de Bingen a exerc itat o influenta puternica asupra Sfîntului Bernard de Clair-vaux. de altfel./ fidele d'amore.29 Hildegard era o femeie remarcabila. . Se pare ca pentru ea toate acestea nu erau doar cunostinte teoretice — lucru neobisnuit pentru o sfînta. care au ajuns la concluzia ca „doamnele pe care le adorau toti acesti poeti nu erau femei în came si oase. Anderson considera ca Dante se afla pe calea spirituala a iluminarii prin misticism sexual. Multe dintre scirierile ei demonstreaza o familiarizare cu filozofia ermetica. cu o vasta cultura si cu o pregatire complexa.. ea atribuind-o viziunilor sale. ce aveau caracter ezoteric. amintind inclusiv de contractiile uterine.. profeseaza o religie secreta. patronul si initiatorul Ordinului Templierilor. poetul florentin Dante Alighieri (1265-1321). Oricare ar fi însa sursa secret a a informatiilor sale. Dante s-a inspirat direct din lirica trubadurilor francezi si era membru al unei societati de poeti care îsi spuneau fidele d'amo re — „adeptii fideli ai iubirii". ca trubadurii.. Corbin sustine: .3^ Asemenea colegului sau. descrieri detaliate — si fidele — ale orgasmului feminin. Henry Corbin. cu un secol în urma. În studiul intitulat Dante the Maker („Dante Creatorul"). Mult timp considerat un cerc estetic. Dar ca indicii puternice în sprijinul acestei idei în lucrarile unuia dintre cei mai ferventi sustinatori ai lor. nu pare credibil ca ei sa fi fost exponentii unei filozofii care celebra sexualitatea feminina. o alegorie a întelepciunii Divine pe care o cautau". reputatul profesor William Anderson descrie fidele d'amore ca fiind „o confrerie ce viza sa atinga armonia între latura sexuala si cea emotionala a fiintei lor si un echilibru între aspiratiile intelectuale si mistice care îi animau". de asemenea.31 Acesti calugari razboinici par a nu se încadra cîtusi de putin în traditia ri subterana neîntrerupta a unui cult eretic al dragostei.. Se stie de mult timp ca scrierile sale contin teme gnostice si ermetice. Eliphas Levi spunea despre Infern ca este un poem „ioanit si gnostic"32. tovarasii lui Dante.30 Aceasta calugarita a realizat.33 Anderson s-a bazat în acest sens pe studiile savantilor italieni si francezi.

.37 Împreuna cu probele extraordinare identificate de cercetatori ca Niven Sinclair. ci însasi regula în ceea ce priveste implica rea templierilor întrun cult al iubirii. chiar si dupa suprimarea acestuia. probabil.. a avut totdeauna membri de sex feminin. contacte cu scolile sufiste."36 Ia r mai departe rezuma astfel concluziile la care a ajuns Henry Corbin: „Relatia dintre Sapientia (întelepciune) si imagistica Templului lui Solomon. Anderson subliniaza: „în aparenta. cînd asocierea cu ei nu era cîtusi de putin recomandabila. La baza multora dintre scolile mistice de mai tîrziu s-au afla t rozicrucienii.35 Si mai interesanta este însa relatia lui Dante si a misticilo r sai colegi cu templierii.. pe fondul asocierilor cu pelerinajul Marelui Cerc. îngerul Cunoasterii sau întelepciunea. Desi pare ciudat ca femeile sa se fi aflat la cîrma unei organizatii atît de influente într-o epoca în ca re analfabetismul era regula printre semenele lor. iar pe lista Ma ril or Maestri se afla si patru femei — fapt cu atît mai straniu cu cît numele lor apar în perioada medievala. privit în contextul unei traditii se crete a venera rii divinita tii feminine. iar rolul lor impunea. cînd ar fi fost de asteptat ca sexismul sa fie la apogeu. C on exiun ile sînt prea sugestive pentru a fi ignora te. faptul devine mai usor de înteles. Poetul a fost unul dintre cei mai pasi onati sustinatori ai ordinului. îl numeste pe Filip cel Frumos „noul Pilat".Sophia. în Divina Comedie.. Prio-na din Sion. militar si celibatar prin excelenta.o uniune a aspectului intelectual al sufletului omenesc cu Inte ligenta Activa. în calitatea lor de Mari Maestri. stan dar de înalte de integritate si ca pacitatea de a tine ln frîu diverse orgolii si interese conflictuale. Pe de alta parte. multi templie ri cunosteau foarte bine cultura orientala si unii dintre ei au avut. Ordinul Templierilor. ar fi cel mai improbabil candidat pentru o grupare devotat a preamaririi frumoaselor domnite. ca urmare a masurilor luate de el împotriva cavalerilor templieri. este vizualizata si experimentata ca o comuniune în dragoste". Charles Bywaters si Nicole Dawe. poate ca poetul nu era o exceptie. In mod similar. acea controversata ramura a templierilor.. Despre Dante si se crede ca ar fi fost membra al unui Ordin Templier tertiar. cele de ma i sus indica faptul ca cel putin nucleul interior al templierilor era integrat într-o traditie secreta ce venera principiul feminin. mergînd chiar pînâ la a-i considera o confrerie laica a ordinului". târa îndoiala. al caror interes pentru misticismul sexual este ilustrat chiar . a s ugerat existenta unei conexiuni între fidele d'amore si cavalerii templieri . aceste femei au d etinut o putere considera bila.. La Fede Santa.

mai greu de cr ezut ar fi existenta unei relatii între o grupare prin excelenta masculina de filozofi ermetici si o organizatie feminina sau poate feminista. nu obisnuia sa afiseze sentimente profemi-nine. Initiati în alchimie i gnosticism. el a pus semnul egal între aceasta zeita si „Mama lui Dumnezeu". alchimistii si Prioria faceau parte dintr-un cult al dragostei.40 Chiar si Giordano Bruno era puternic implicat în venerarea femininului. Dar si de aceasta data aparentele însala. Vi ata însasi nu e altceva decît uniunea dintre principiile masculin si feminin. Leonardo însusi era considerat un misogin homosexual si."38 (Sa ne amintim uriasul trandafir de la baza crucii în fresca pe care a realizat-o Cocteau în biserica Notre D ame de France din Londra. Cartea sa La Strega („Vrajitoarea") reda povestea unui cu lt italian devotat orgiilor sexuale si prezidat de o zeita. relatia dintre ei sugereaza. a publicat o serie de lucrari în care descria filozofia ermetica asa cum poate fi ea citita în orice carte de istorie. rozicrucienii au sesizat aceste principii. în timpul sederii sale în Anglia.de numele lor. misterioasa Caterina. da Vinci a avut o menajera pe care o numea ironic „la Caterina" si a carei înmormîntare a plâtit-o. dedicat prietenului si patronului sau. în mod cert însa. Mama lui.. . asa cum exp lica în secolul al XVII-lea alchimistul rozicrucian Thomas Vaughan: „. iar cel care cunoaste la perfectie acest secret stie. Ceea ce se stie însa mai putin este faptul c a a dat publicitatii si un volum de poezii de dragoste pasionale intitulat De gli eroici furori („Despre frenezia eroica"). desi multi ani mai tîrziu este posibil sa fi revenit pentru a trai alaturi de el. între 1583-1585. De asemenea.... pare sa-1 fi parasit la o vîrsta foarte frageda. . Mai interesant înca. Poate ca era homosexual. Poemele nu erau doar manifestarea unui banal foc . cel putin. Sir Philip Sydney. imaginea rozei si a crucii este prezenta pe mormîntul templier al lui SirWillia mStCla ir3. este un simbol rozicrucian. In plus.) Chiar daca exista dovezi ce sugereaza ca templierii.. în mod cert. din cîte stim deocamdata. care au dus vieti agitate — exact ca Maria Magdalena si zeita Isis. Desi ar însenina sa exageram presupunînd ca Isabella era membra a Prioriei din Sion sau a unei alte organizatii „feministe" subterane. se stie ca Leonardo a fost foarte apropiat de Isabella d'Este. ol femeie educata si inteligenta. „Idolii" homosexualilor sînt adesea femei puternice si pitoresti. elementul vertical reprezentînd falusul. Acest simbol al uniunii sexuale aminteste de vechea cruce egipteana buclata în partea superioara (ankh). ca Leonardo era de acord cu educatia în rîndul femeilor.. prin alaturarea dintre crucea falica si roza feminina. Ermeticul florentin Pico della Mirandola a scris mult pe tema fortei feminine. cum ar tr ebui sa procedeze cu o sotie. iar s bucla în forma de migdala întruchipînd vulva. dar acest lucru nu a stat niciodata în calea venerarii principiului feminin — ba chiar dimpotriva.

care a fost creat ca fiinta divina. Giordano Bruno se refera la o stare de constiinta alterata în care ermeticul îsi întelege si îsi asuma Potentiala divinitate. a ceasta este poezia mistica de dragoste a magului. este clar ca asemenea sentimente nu erau doar metaforice. „Frenezia" din titlu este. Desi este recunoscut faptul ca versurile sale pot fi interpretate la un nivel mai profund. care devine însa limpede o data ce luam în consideratie ideea de sexualitate sacra. Daca asa ar fi stat însa lucrur ile. Dupa cum precizeaza Frances : „.. Cred ca t rairea religioasa a eroici furori are ca tinta reala S^oza ermetica. si care se afla în curs de a redeveni divin. ci literala. Avem în fata un alt exemplu de concept con siderat obscur. fiindca are loc atunci cînd sufletul îsi regaseste uniunea cu divinul. ave m de-a face înca o data cu o cunoastere a fortei transformatoare a sexului. transa profetica si Apolo. Acest accent pus pe iluminarea prin sex era parte integranta a filozofiei si practicii erm etice. fervoarea religioasa si Dionysos. spirituala. Conceptul de sexualitate sacra se pliaza perfect pe cuvintele lui Herm es Trismegistul în al sau Corpus Hermeticum: „Daca îti urasti trupul. . copilul meu. cu puteri divine. nu te poti iubi pe tine însuti". Ultima este apogeul din toate punctele de v edere.42 Si totusi. Dar iubirea ilus trata de poemele sale nu este cîtusi de putin alegorica. precum Marsilio Ficino. identificau patru tipuri de stari în care sufletul se reuneste cu divinul. fiecare dintre acestea fiind asociata cu o figura mitologica: inspiratia poetica si muzele.44 Interesant este faptul ca istoricii au privit întotdeauna în sens literal primele trei stari. dar au preferat ca pe cea de-a patra — ri tul lui Venus — s-o considere nimic mai mult decît o alegorie sau un fel de dragoste impersonala. Aceasta stare este exprimata ca extazul contopirii cu c elalata jumatate a eului. ermeticii nu i-ar fi atribuit-o în nici un caz zeitei Venus! Aparenta „timiditate" a istoricilor în acest sens este cauzata de ignoranta în privinta traditiilor secrete.43 Ermeticii.. din perspectiva traditiei urmate de Bruno. „o experienta gratie careia sufletul devine «divin si eroic» si care poate fi asemanata cu transa freneziei iubirii pasionale".de paie si nici o incursiune în viata pîna atunci secreta a unui Don Juan de ocazie. pentru a o cita pe Frances Yates. toate formele de iubire intensa si Venus. asumîndu-si acele puteri divine". In a ceste poeme. majoritatea specialistilor le considera doa r o expresie alegorica a experientei sale ermetice.41 Cu alte cuvinte.

El nu a sustinut doar ceea ce am numi noi astazi drepturi le femeilor — respectiv redefinirea statutului politic al sexului „slab" —. Dar e clar ca Agrippa nu a glumit deloc. Ideea sa centrala era aceea ca femeil e trebuie. Tratatul sau. alchimia.Marele mag ermetic Henry Cornelius Agrippa (1486-1535) este cît se poate de explicit. Si de aceasta data. De nobilitate et praecellentia foeminei sexus ( Des pre caracterul nobil si superioritatea sexului feminin"). în studiul dedicat acestui tratat: „.47 Newman si alti specialisti au identificat sursele de inspiratie ale lui Agrippa. despre care în mod obisnuit se considera ca desemnea za nebuneasca încercare de a transforma plumbul în aur. în acest caz însa. ca uniunea sexuala este „plina de înzestrari magice". la fel ca alchim istii. venerate: „Numai un orb nu poate vedea ca Dumnezeu a adunat în femeie toata frumusetea de care e lumea capabila. poate fi a considerat mai mult decît un modern apel fervent pentru drepturi le femeii. s-o iubeasca si s-o venereze sub multe nume". Fiindca sustinea egalitatea sexuala — propunînd chiar hirotonisirea femeilor — a fost considerata o satira! Faptul ca un apel pasionat în favoarea femeilor este privit ca o gluma arunca o lumina sumbra asupra culturii noastre. ea transforma si transmuta spiritul omului într-unul divin prin pasiunea iubirii. o imagine adevarata a Domnului".48 (Semnificativ este si faptul ca si Agrippa.45 Remarcati utilizarea termenului alchimic „transmuta". Aceasta extraordinara lucrare a fost pîna de curînd ignora ta dintr-un motiv trist. printre care se numara Cabala. însa bazat pe o dizertatie sustinuta cu douazeci de ani mai devreme. . ci a încercat sa disemineze principiul aflat la baza intentiei sale. cr edea ca sîngele menstrual are un rol special. neoplatonismul si traditia trubadurilor.. Pennsylvania. un lt „produs" pretios este cautat. literal. provenita de la Venus.49 Li e rau de parere ca acesta continea un elixir deosebit si ca ingera . practic si mistic. Agrippa subliniaza. de a semenea. dar previzibil. el scrie: „Cît despre cea de-a patra frenezie. în lucrarea sa De occulta philosophia. Ar fi o greseala sa credem ca Agripa propovaduia doar egalitatea si respectul fata de femei. A sa cum mentioneaza profesorul Barbara Newman de la Northwest University. publicat în 1529. facîndu1 în întregime asemenea lui Dumnezeu. Nici chiar un cititor cu o atitudine pozitiva nu ar putea fi sigur daca Agrippa sustine o biserica a egalitatii de sanse indiferent de sex sau o forma de venerare a femininului". ermetismul.46 Locul lui Agrippa în aceasta traditie eretica nu trebuie subestima t. astfel încît întreaga creatie sa fie uluita de ea. cau tarea Sophiei este citata ca avînd o influenta majora.

o reprezentare a Madonei negre.. al Mariei Magdalena. garanteaza în tinerirea fizica si ofera întelepciune. în lucârile publicate mai tîrziu în viata a utilizat o imagi stica sexuala chiar mai explicitâ-'O. zeita întunecata. Iar mai tîrziu. Desigur. fireste. nazuind catre acelasi obiectiv si beneficiin d de aceeasi iluminare — exact ca în conceptul chinez al principiilor Yin si Yang prezente în întreaga fire. la fel de posibil este ca ea sa fie. si am devenit un adorator al formei ei. Desi este foarte posibil ca aceasta persoana sa fi fost o femeie reala — sau chiar un barbat —. s i m-am •„„. rugat. Bruno si Agrippa erau cu totii ba rbati si am putea crede ca trageau spuza pe turta lor în privinta acestui par a dis sexual. atitudinea Bisericii se afla exact la capa tul opus al spectrului. si-a dedicat sonetele unei misterioase Doamne Negre.. trebuie sa spunem ca ritul lui Venus „functiona" numai daca ambii parteneri aveau aceleasi teluri.) Agrippa nu era doar un teoretician si nu era nici las. Dar. si alte idei la fel de explicite din scrierile sale au suferit un tratament similar. cînd si-a luat adio de Ia Germania. Ideea era aceea a partenerilor egali si opusi.52 Din nou ne afla m în fata unui cult al Madonei negre si prin urmare. cuvintele sale au fost privite tot ca o alegorie. de fapt. de fapt.•. cu toate c a. folosind tehnici stravechi. ermeticii simbolizau o stare anume — un tip deosebit de transa — printr-o femeie cu .. Pe lîngâ faptul ca a fost casatorit de trei ori. (Un alt autor ermetic si rozicrucian al epocii. a carei identitate a constituit un subiect de de/bateri pentru generatii întregi de critici.. Pe lîngâ aceasta. afirmîn d raspica t ca zeita Minerva era Sophia (întelepciune)."51 Ma i convinga tor însa este fa ptul ca. el stabileste o asociere clara între aceasta si Cîntarea Cîn-tarilor. termenul a fost considerat un simplu epitet dragastos.. sa poata fi trimisa pentru a vietui cu mine si a l ucra cu . orice femeie care ar fi îndraznit sa scrie despre ase menea chestiuni ar fi fost imediat acuzata de vrajitorie.. i se da o interpretare alegorica. B runo a mentionat la un moment dat o „zeita" ca fiind femeia anonima careia îi erau dedicate poemele sale. în dedicatia din Eroici furori. William Shakespeare. Giordano Bruno nu era omul care sâ-si tina convingerile pentru sine. Dar modul lui de exprimare era clar acela al unui adorator al femininului: „Pe ea am iubit-o si am cautat-o din tineretea mea si mi-am /'•'• dorit-o de sotie. a reusit un lucru care parea imposibil: a aparat o femeie acuzata de vrajitorie si a cîstigat! Desigur ca Vaugha n. ch iar da ca erau persoane profund spirituale.'(' mine ca sa aflu ceea ce-mi lipsea. Si.rea lui în anumite conditii. dar chiar si acea sta a fost ignorata s au ra stalmacita de istorici: acolo unde este mentionata în lucrarile clasice.

cu certitudine — la un nivel exacerbat — în cazul „vrajitoarelor". lasînd la o parte conceptele si ideile neortodoxe privind sexualitatea.54 Una dintre problemele cu care se confrunta cercetatorii în acest domeniu este faptul ca dovezile privind cultele sexuale provin din sînul Bisericii sau de la cei care considerau satanic tot ce avea legatura cu sexul. Atunci cînd miscarile de acest tip încep sa fie persecutate. este relativ dificil de urmarit cronologic traditia sexua litatii sacre în Europa. ori cenzurate. Prin urmare. membrii ei erau implicati în cauze politice care au at ras ostilitatea autoritatilor. de asemenea. ce au determinat etichetarea miscarii c a imorala. pîna de curînd. Alte investigatii recente. în principal fiindca. de altfel. În acea perioada au aparut cîteva miscari interconectate care — desi s-au format în cadrul Bisericii Catolice si implicau oameni care se considerau buni crestini — aveau la baza concepte de sexualitate sacra si de elevare a femininului (de obicei. constituit un avertisment la adresa altor spirite curajoase. Motivele de ordin politic ale gruparilor respective nu fac obie ctul acestei carti. documentele lor sînt ori distruse. în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea însa. în persoana Fecioarei Maria) si erau asociate cu o misterioasa societate „ioani-tâ". desi pentru membrii lor aveau. Acelasi fenomen se repeta ori de cîte ori sînt exprimate idei referitoare la sexualitatea sacra — cum s-a întîmplat. ultimul proces al unei femei în baza Legii Vrajitoriei. practica „alchimiei interne" a fost preluata. Germania pare sa fi devenit un focar al acestor practici. majoritatea documentelor si relatarilor în acest sens provin de la dusmanii ei. un nivel sporit de circumspectie în rîndul „ereticilor". Asa au decurs lucrurile în cazul templierilor si al catarilor si. Printre care si cele ale do ctorului Stephen E. a avut loc în 1944!) Dar dragostea transcendentala ca o practica secreta specifica lumii oculte subterane nu era limitata la nivelul individului si nu a murit o data cu cei condamnati. Realitatea în aceasta privinta este extrem de complexa si foarte greu de deslusit. în conformitate cu cercetatorii francezi moderni — precum Denis Laboure —. Flowers. în Germania. o impo . desi studiile în acest sens au fost spora dice.tenul închis la culoare53). (Si nu trebuie sa uitam ca. Ca urmare a opozitiei Bisericii si a necesitatii de a ramîne cît mai nevazuti si neauziti. aceasta fiind în conexiune directa cu loan Botezatorul. si în Franta secolului al XlX-lea. Atr ocele holocaust reprezentat de procesele vrajitoarelor a impus. iar ceea ce ramîne pentru posteritate este doar versiunea persecutorilor. au confirmat faptul ca ocultismul german din acea perioada a avut un caracter esential sexual. în Marea Britanic. la acea data. Atacurile ferme ale lui Giordano Bruno a moravurilor crestine 1-au condus spre o la adresa credintei si ce a moarte îngrozitoare. de diverse societ ati secrete. desi nu se mai practica de mult arderea pe rug.

care a avansat fulgerator de la pozitia sa de simplu taran la cea de consilier al regelui57 — a fost. Una dintre trasaturile fundamentale era elevarea femininului. a devenit independenta si a numit preoti atît barbati. este totusi posibil ca unele aspecte ale acuzatiilor respective sa fi fost reale. din convingerea ca se aratau zorii unei noi ere. în care Sfîntul Duh avea sa fie precumpanitor. la poalele Alpilor vestici. în mod cert. Miscarea s-a implicat. ritualurile sale aveau un oarecare continut sexual. În primul rîn d amintim încercarea de a regenera catolicismul în interior. iar — pentru a-1 cita pe Ean Begg — „cel mai mare sacrament era actul sexual". în vreme ce se afla acolo. sprijinind si unele misca ri „profetice".55 Pentru ca lucrurile sa fie si mai grave în ochii autoritatilor. cît si femei — aidoma catarilor. de asemenea. Acest lucru presupunea înlocuirea dogmei oficiale — bazate pe autoritatea lui Petru .58 Ceea ce s-a petrecut acolo în mod exact. precum cea a lui Vintras. daca ar fi reusit. în consecinta. numita si Oeuvre de la Misericorde („Lucrarea misericordiei"). Este suficient sa mentionam însa ca miscarea a sustinut afirmatiile unui oarecare Charles Guillaume Naiindorff (1785-1845). Secta data din anii 1770 si pare a fi a vut un rol în tulburarile ca re au preceda t Revolutia Fra nceza. Vin-tras si Naiindorff s-au sustinut unul pe celalalt. În umbra lui Vintras si Naiindorff se afla o secta obscura. Apoi.56 Dupa Revolutie. unul dintre fostii membri ai bisericii sale — un preot pe nume Gozzoli — a scris un pamflet în care îl acuza de tot soiul de orgii sexuale. caracterul sexual al miscarii a devenit mai explicit si a început sa atraga ostilitatea Bisericii. în 1846. personificat de Fecioara Maria. în 1848. cunoscuta sub numele „Sa lvatorii lui Ludovic al XVII-lea" sau ioanitii. Desi în mare parte rezultatul unei imaginatii hipera ctive. de asemenea. secta pa re totodata sa fi „regizat" unele aparitii ale Fecioarei. precum cea din localitatea La Salette. în acest caz nu existau dubii cu privire la Sfîntul loan pe care îl venerau: era Botezatorul. Prin urmare. ioanitii au devenit preocupati de restaurarea monarh iei si au sustinut pretentiile lui Naiindorff la tron. în timpul Revolutiei Franceze). Dupa ce a fost eliberat. cu greu poate fi spus. Acuzat de frauda — desi chiar si presupusele victime au negat ca s-ar fi produs vreo infractiune —. în mod inevitabil. Una dintre aceste grupari era Biserica din Cârmei. a plecat la Londra si. papa a declarat secta eretica si toti membrii sai au fost excomunicati. noul monarh ar fi sustinut la rîndul lui noua religie ( o . condamnata de autoritatile religioase. S pre deosebire de ioanitii „masonici" despre care am amintit anterior. fondata la începutul anilor 1840 de Eugene Vintras (1807-1875). promovat de ioaniti.cu un crestinism mistic si ezoteric. da r pot fi Wentificate cîteva linii directoare ce caracterizeaza deopotriva si unele evenimente aparent asociate.rtanta extrema. care sustinea ca el ar fi Ludovic al XVII-lea (despre care se credea ca a fost ucis împreuna cu tatal sau. era esentiala pentru aceasta tentativa. a fost condamnat în 1842 la cinci ani de închisoare. Vintras s-a pomenit implicat în ceea ce era în mod cert un proces de senzatie. Vintras a atras în miscarea sa crema societatii fran ceze. iar rolul lui loan Botezatorul a fost unul crucial. desi nu se stie daca gruparea lui Vintras respecta aceleasi principii. Ludovic al XVI-lea. Predicator charismatic si convingator. Un alt „guru" autoafirmat al epocii — Thomas Martin. în încercarea de a-i aduce lui Naiindorff recunoasterea ca rege legitim al Frantei — probabil deoar ece. Viziunea de la La Salette. în scurt timp însa. gruparea devenind în scurt timp tinta unor acuzatii de diabolism.

) Diversi profeti precum Martin si Vintras par sa nu fi facut p arte efectiv din secta. Melanie Calvet. Biserica din Cârmei. doua decenii mai tîrziu60). Ambele erau situri importante în regiune si nu se stie cum au reusit fratii Baillard sa intre în posesia lor. în plus. unei fetite de taran p e nume Bernadette Soubirous. închinata lui loan Botezatorul. unde nu mai constituia un pericol. Statuia a fost distrusa în timpul Revo lutiei Franceze si înlocuita cu o Fecioara medievala — alba de aceasta data — din biserica locala. n u este surprinzator ca aveau aceleasi radacini. Legatura lui Vintras cu ei era mentorul sau. Dogma Imaculatei Conceptii. Fratii aveau idei simila re celor ale lui Vintras si puneau acela si accent pe noua epoca a Duhului S fîn t si pe sexualitatea sacra.61 Asadar pare semnificativ faptul ca una dintre noile biserici a le fratilor Baillard a fost ridicata în acel loc. Biserica a reactionat trimi-tînd-o la o manastire din Darlington. Miscarea lor s-a bucurat de un sprijin deosebit. Considerîndu-se catolici. în nord-estul Angliei. prin urmare. a luat si ea pozitie în favoarea Iui Naiindorff. Fiul lui Ferri s-a casatorit cu lolande de Bar. ei au creat doua case religioase pe cîte un munte: St Odille în Alsacia si Sion-Vaudemon în Lorena. inclusiv . precendentul Mare Maestru. fata care avusese viziunea de la La Salette. în secolul al XlV-lea. (Gruparea lui Vintras. de la care Prioria pretinde ca deriva numele sau. fondata în 1838. în 1854. fiind mai degraba „promovati" de ioaniti. înfiintata de trei frati pe nume Baillard. l olande a promovat Sion-Vaudemont ca un important centru de pelerinaj. o anume Madame Bouche. a fuzionat cu Biserica din Cârmei: Fratii Doctrinei Crestine. De fapt. Mare Maestru al Prioriei între 1480 si 1483 si fiica a lui Rene d'Anjou. axat în jurul unei Madone negre. care locuia în Place St Sulpice din Paris si era cunoscuta sub un nume evocator: „Sora Salome". a carui carta îl asocia cu abatia de la Muntele Sion din Ierusalim. Ferri de Vaudemont a fondat acolo un ordin atestat istoric. care i-a aparut într-o viziune la Lour-des. functiona înca la Paris în anii 1940 si s-a zvonit ca a existat un grup similar în Londra. toti preoti. O alta miscare.data ce facuse acelasi lucru pentru Vintras). (Aceasta doctrina a primit o neasteptata s i convenabila „confirmare" patru ani mai tîrziu chiar din partea Fecioarei Maria. Or dre de Notre Dame de Sion.59 Fortele combinate ale Bisericii si ale statului au împiedicat concretizarea maretului plan si evenimentele — oricare ar fi fost ele -au fost îngropate ulterior într-o avalansa de scandaluri si insinuari. Sion-Vaudemont fusese în antichitate o importanta locatie pagina dedicata zeitei Rosamerta si — asa cum poate banuiti din numele sau — era de mult asociata cu Prioria din Sion. Semnificativ este însa faptul ca Biserica a reactionat impunînd. desi la început fata si-a descris viziun ea numind-o simplu „lucrul acela".

La o privire superficiala. dar se pare ca Biserica 1-a protejat într-o oarecare masura pe abatele sectant. este sigur ca a scapat de judecata. în Biblioteca Vaticanului. fara a-i putea acuza însa de altcev a). abatele sedusese o tînarâ calugarita de la manastirea din La Salette.63 În mod cert. printre hîrtiile acestuia. pare a contraveni flagrant afirmatiilor lui Boullan. Desi literatura moderna sustine veridicitatea acestui sacrificiu. Acolo s-au petrecut apoi scene de un libertinaj sexual salbatic — fapt care. La condamnare. care nu i-a gasit nici o vina si i-a permis sa revina la Paris. Detalii despre continutul carnetelului nu se cunosc. a fost suspend at din activita tea preoteasca în anul respectiv. înca o data. dar si de aceasta data hotâ rîrea a fost anulata. Huysmans 1-a gasit dupa moartea autorului. acesta — descris ca „un document socant" — aflîndu-se astazi la loc sigur. evident dupa culoarea copertei). conform carora el ar fi fost reîncarnarea . în 1859. da r decizia a fost a nula ta dup a numai cîteva luni.64 Povestea respecta fidel tiparul agentului provocator. a ordonat sa fie lasat în pace si exista indicii ca Boullan ar fi detinut un anumit secret care i-a oferit protectie. s-a prezentat voluntar la Sfîntul Oficiu (pe atunci numele oficial al Inchizitiei) din Roma. Boullan a fost iarasi suspendat din functie. în orice caz. Dupa moartea lui Vintras.o figura chiar mai controversata. Toate cererile de a-1 vedea si studia au fost refuzate. din pacate Boullan a extins beneficiile ritului s i asupra regnului animal.K. In 1861. nu exista surse de încredere care s-o poata atesta.62 Pe cînd se afla în Roma. cei doi fondasera Societatea pentru îndreptarea Sufletelor. miscarea a fost preluata de abatele Joseph Boullan (1824-1893) . Boullan si-a scris doctrinele într-un carnetel (numit le cahier rose. pare doar o alta poveste cu perversi. daca Boullan a comis o a semenea f apta. în 1860. utilizat ca sacrament. Se spune ca Boullan si Adele Chevalier si-ar fi sacrificat copilul nou-nascut în cadrul unei Messe Negre. Dupa reîntoarcerea de la Roma. Adele Chevalier si. Spre exemplu. Desi acest con cept pare în sine pur chimic. adevarul în privinta lui Boullan este mai complex.din partea Casei de Habsburg. Dupa ce a fost eliberat. unde si-au stabilit cartierul general. în 1893. în 1875. el si Adele au fost închisi pentru frauda (poate ca aceasta era modalitatea prin care autoritatile obisnuia u sa trateze cu cei pe care nu-i agreau. Boullan s-a alaturat Bisericii din Cârmei a lui Vintras. Astfel a provocat o schisma în sînul organizatiei: membrii care i-au acceptat prezenta1-au însotit la Lyon. care se infiltreaza într-o organizatie — în numele unei grupari diferite — cu scopul deliberat de a o discredita. Dar si ea a fost suprimata în 1852. într-a devar. Gruparea avea la baza în mod cert o serie de ritualuri sexuale. Aceasta ipoteza explica serioasele discrepante din viata sa si din atitudinile oficialitatilor fata de el. pe care scriitorul J. devenin d liderul ei. împreuna. Cu ceva timp în urma. pe principiul filozofic conform caruia omenirea îsi va gasi mîntuirea prin sex.

Romanul La-Bas este cunoscut astazi în principal pentru sinistra descriere a unei Messe Negre. în jurul anului 1850. conflic tul poate sa fi fost doar una dintre acele ciocniri ale orgoliilor care afect eaza în mod obisnuit asemenea miscari.lui loan Botezatorul. al Templului si al Graalului). însa adevaratii eroi negativi ai romanului sînt rozicru-cienii. Cîteva ordine rozicruciene evoluasera dintr-o combinatie de miscari templariste. masonice si rozicruciene aparute în sud-vestul tarii. probabil. Ar putea parea greu de crezut ca. acestea aveau o anumita asociere cu diverse sisteme masonice oculte. a ramas totdeauna u n adevarat fiu al Bisericii. Huysmans era prieten cu Boullan si a locuit împreuna cu el în Lyon. Desigur. In Franta s-au dezvoltat numeroase grupari oculte. Huysma ns (un adept al cultului Madonei negre). Semnifica tia martinismului nu trebuie în nici un caz trecuta cu vederea: francmasonii de Rit Scotian Rectificat actuali provin exclusiv din rîndul martinistilor. din cauza celebrei batalii magice dintre Boullan si membrii unor anumite ordine rozicruciene care au aparut în Franta acelei epoci. vicontele de Lapasse (1792-1867). conduce rea acestei grupari a fost preluata de Josephin Peladan (1859-1918). cu toate ca era bine familiarizat cu domeniul magiei — Ia nivel teoretic. de . la care ar fi participat. Desi nu erau strict ordine masonice. dar la fel de posibil este si ca rozicrucienii sa fi fost alarmati de larghetea de care Boullan dadea dovada în ceea ce priveste secretele lor. 1891). Aceasta idee 1-a in spirat.K. cel putin —.66 Ulterior. unul dintre membrii ei. person al. dar pripita. precum Ritul Scotian Rectificat si Riturile Egiptene. dintre toate organizatiile. dar. în timp ce se documenta pentru roman. aceasta denuntînd orice magie ca fiin d lucru diavolesc. sau Sophia). du Temple et du Graal (Ordinul Roza-Crucii. a fondat L'Ordre de la Rose-Croix.65 Prima dintre aceste organizatii rozicruciene pare a fi fost un vlastar al unei loje masonice oarecum neconventionale din Toulouse. La-Bas („Acolo jos". pe J. cît si cele rozicruciene îmbratisasera filozofia martinista — învataturile oculte ale lui Louis Qaude de Saint-Martin. Ar fi însa o greseala sa tragem o concluzia evidenta. Atît gruparile masonice. se pare. un reputat medic si alchimist. care 1-a preluat pe Boullan ca niodel pentru personajul „Doctor Johannes" (unul dintre pseudonimele abatelui) în roma nul sau despre satan ismul din Paris. numite La Sagesse („întelepciunea". deoar ece Doctor Johan nes era înfatisat ca un preot care practica magia pentru a lupta împotriva satanismului si care a fost gresit înteles de Bise rica. tocmai rozicrucienii s-au afla t pe o pozitie total opusa fata de Boullan si de idealurile sale.

cei doi au forma t L'Ordre Kabbalistique de la RoseCroix (Ordinul Cabalistic al Roza-Crucii). Acest lucru a provocat „batalia magica". Peladan credea ca Biserica Catolica se afla în posesia unor cunostinte despre a caror existenta a uitat si era interesat mai cu seama de Evanghelia lui loan . nu ex ista o legatura clara între lojele oculte si ordinul religios al lui Boullan. a na lizat de numerosi a utori din domeniul ocult. a scris c artea „Templul Satanei". în 1888.origine din Toulouse. împreuna cu Oswald Wirth. în care miscarea lui Boullan era definita ca diabolica.68 De asemenea. Jules Bois. ce am putea de numi scriitorul inspirat francez filiphas Levi (pe numele adevarat Alphonse Louis Constan t. Peladan a pus bazele unui sistem magic descris ulterior ca fiind „erotic Catholicism-cum-magic"67 si a organizat popularul Salon de la Rose-Croix.unul între Guaita si un discipol al lui Boullan. pr imul Mare Maestru al templierilor.69 Peladan a întîlnit un alt ocultist. în care Boullan si Guaita s-au acuzat reciproc de utilizarea unor mijloace magice pentru a-si ucide adversarul. pentru el. Ambele dueluri s-a u încheiat n edecis. Guai'ta a fost cel care s-a infiltrat în Biserica din Cârmei condusa de Boullan si. pe Stanislas de Guai'ta (18611898) si. desi disputa a dus la doua dueluri sîngeroase . Numerosi critici par sa n u fi remarca t implicatiile a cestui fapt: .7^ (Condamnarea lor a fost pron untata pe 23 ma i 1887. Episodul .) în realita te. Dante este înfatisat sub chipul lui Hugues de Payens. un fost membru al respectivului cult. îsi devansase epoca prin aceea ca. De ce 1. Pe un afis publicitar pentru una dintre reuniunile aces tui salon.au at acat Gua'ita si ro zicrucien ii din Paris pe Boulla n? (Sa nu uitam ca nu n e putem baza decît pe a firma tiile lui Gua 'ita si Wirth pri vin d presupusele perversiuni comise de Boulla n si de adeptii lui. fidele d'amore era o organizatie ezoterica. înainte ca Guaita sa se in filtrez e în gruparea lui B oulla n. Peladan era un reputat expert în ocultism.) Acesta a f ost motiv ul real pen tru care a u considerat ca a ba tele trebuie oprit. nu a fost niciodata explicat în mod satisf aca tor. iar Leonardo este reprezentat ca Pastrator al Graalului (vezi ilustratia). Gerard Gn causse (cunoscut si sub numele Papus). Boullan pare a fi murit în sa din cauze naturale. si celalalt între a cesta din urma si un rozicrucian. motivul devine clar: Gua'ita si un tribuna l al rozicrucienilor 1-a u condamna t initial pe Boullan pentru „profa narea" si dezvaluirea un or „secrete ca ba listice" — a dica învataturi considera te domeniul propriu al rozicrucienilor. La o privire mai atenta în sa . care a devenit ceea „nasul" societatilor rozicruciene franceze ale vremii. 1810-1875). asociata cu rozicrucienii din secolul al XVII-lea.

puternic influentat de Ritul Strict Templier al lui von Hund. despre care vom discuta mai tîrziu. unde 1-a întîlnit pe Ma rele Maestru al Cavalerilor de Malta. Claude Debussy si W. Cagliostro s-a molipsit de microbul ocultismului. poa te. Considerat îndeobste un sa rlatan. Ma urice Maeterlinck si cîntarea ta de opera Emma Ca lve (1858-1942). Primii pasi în domeniul ocultismului i-a facut pe cînd avea douazeci si trei de a ni. Millau. vreun ma re secret ocult. Papus si Jules B ois (unul di ntre numerosii iubiti ai Emmei Ca lve). filo zofia si ocult ismul era u în floa re — reflectîn d. mult cautata „Carte a lui Avraam Evreul". în 1894. acest actor desavîrsit era un autentic pasionat al stiintelor oculte. Yeats. Si. Din aceste medii f aceau pa rte si personaje ca Joseph in Pelada n. desi cel e mai importante efecte asupra lor le-a avut un personaj mult mai sumbru — contele Cagliostro (1743-1795)73. în mod interesant. folosita de Flamei pentru a-si împlini Mareata Lucrare. calugarita care fusese sedusa de Boullan. alchimist si rozicrucian. la ca re putea u pa rti cipa toti c ei care con siderau ca au ceva de spus . Multi dintre protagonistii acestor cercuri erau originari din Languedoc. ea a cumparat castelul Cabrieres (în Aveyron).) Tot Emma Calve a fost cea care a detinut u n rol semnificativ în complexa poveste a abatelui Sauniere.daca riturile lui Boullan erau privite ca apartinîn d rozicrucien ilor. În Pa risul sfîrsitului de secol XIX. de altfel. Pe numele sau real Giuseppe Balsamo. G reseala lui Boullan a constat în dezva luirea lor. devenind partenera lui .71 în autobiografia ei.preferabil. avusese celeb ra viziune de la La Salette. Melanie Calvet. a preluat titlul de conte Alessandro Cagliostro de la nasa lui. Ele au fost influenta te de francmasoneria Ritului Strict Templier a baronului von Hund. Calve mentioneaza ca în castel „se refugiase un anumit grup de cavaleri templieri"72. solista a orga niza t propriile serate. atunci si ei trebuie sa fi practicat unele r ituri sexuale. Adele Chevalie r.B . a deva rata Un iun e European a era o confrerie oculta. era prietena cu Melanie. dorn ice atî t sa î nvete ceva f ormule ma gice. la fel ca Emma Calve. Initierea sa în francmasonerie — în loja Ritului Strict Templier — a avut . (Asocierea ei cu misticismul nu era deloc întîmplatoare: o ruda a ei. preotul paroh al satului Rennes-le-Château din Languedoc. n azuinta catre un sens mai profun d a l vietii .) Sa loa nele elega nte erau frecventa te de figuri celebre. devenind la rîndul sau alchimist si francmason. O celebra frumusete. în timpul unei vizite în Malta. Ca pital a Fran tei a a tra s în a cea perio ada di versi gîndi tori si a rtisti. prin tre acestea se af lau Marcel Proust. ca în totdea un a. cît si sa mai a sculte o bîrfa . unde se spunea ca fusese ascunsa. dar nu precizeaza nimic mai mult. (S i a tun ci. precum Oscar Wilde. în secolul al XVII-lea. Si alte importante grupari oculte au debutat în Languedoc si au fost apoi asociate cu societatile rozicruciene. situat nu departe de localitatea sa de bastina.

si-a cîstigat o reputatie de vindecator. Ritul Misrai'm a fost antecesorul direct al Ritului Memphis — care a fost fondat de Jacques-Etienne Marconis de Negre si cu care s-a asociat Prioria din Sion. unde a fost încorporat în Ritul Scotian Rectificat al francmasoneriei. El a preluat aceasta sintagma din rozicrucianismul secolului al XVII-lea.75 În 1788. (Cele doua sisteme s-au unificat în 1899. A murit în temnita San Leo.Memphis si Misrai'm . imediat ce a sosit a fost dat pe mina In chizitiei . în cauta rea cunostintelor pierdute ale templierilor. dar si-a petrecut cel mai mult timp în Germania.77 Nici unul din aceste rituri . Printre membrii ei se aflau personalitati întunecate. împreuna cu Theodore Reuss.la ordinele aceluiasi suveran pontif — sub acuzatia de erezie. De asemenea. Asa cum am vazut. Dupa ce a primit permisiunea papei de a vizita Roma. sub autoritatea lui Cagliostro. A. Levi a descris acest tip de miscare ca o tentativa de „a resuscita misterioasa venerare a zeitei Isis". în care functionau atît loje masculine. în aprilie 1777. strîn s asociat cu o societate secreta numita Filadelfien ii. care a ramas la cîrma gruparii pîna în 1918. în 1782). sub conducerea lui Papus. cei trei frati Bedarride au „importat" sistemul în Franta. si conspiratie politica si a fost condamnat la închisoare pe viata. este vorba aici despre tehnici sexuale simil are tantrismului si totusi Cagliostro le-a învatat în Germania. a fost creat la Venetia. cît si feminine. cunoscut mai degraba sub acronimul OTO. Apoi a calatorit prin toata Europa. Memphis-Misrai'm constituia o forta redutabila. în 1789. pe Gerrard Street din cartierul Soho. dar lucrarea sa consta în descrieri ale practicilor magice care puneau un accent special pe „alchimia interna". fondata de marchizul de Chefdebien în 1780 .74 Cercetarile lui Cagliostro în domeniul societatilor oculte din Europa s-au concretizat într-un tratat intitulat Arcana Arcanorum („Secretul secretelor") sau A.loc la Londra. în 1795. precum ocultistul britanic Aleister Crowley. în cadrul gruparilor rozicruciene.o alta „mladita" a Ri tului Strict Templier al lui von Hund. Nu-1 putem omite pe Karl Kellne r care. dar si mistici renumiti ca Rudolf Steiner. a fondat Ordinul Templierilor d in Orient.nu a exercitat în sine o influenta deosebita. desi telul sau declarat era acumul area cunostintelor oculte. sub titulatura Ritul Memphis-Misrai'm. împreuna însa. efectele ei facîndu-se simtite aidoma unui urias val mareic în întreaga societate oculta din Europa. de asemenea. Ritul Misrai'm („egipteni" în limba ebraica). Serafina. Marconis de Negre a subliniat legaturile strînse ale ritului sau cu filadel-henii si a numit unul dintre gradele misc arii sale „Filadelfii". Cagliostro a pus bazele francmasoneriei „egiptene" (loja-mama a fost fondata la Lyon. în jurul anului 1810.) Ritul Memphis a fost. ultimele fiind conduse de sotia lui. cînd a decedat. Aceasta organizatie a avut — si are înca — o orientare explicita spre .

magia sexuala. Desi majoritatea specialistilor o considera o occidentalizare a tantrismului, gruparea reprezinta o evolutie log ica a doctrinelor secrete din ritul Memphis-Misraim, acestea derivînd la rîndul lor din învataturile deprinse de Cagliostro de la societatile rozicruciene din Germania si de la lojele Ritului Strict Templier. Crowley a parasit Memphis-Misraim pentru a intra în rîndurile OTO - ca, de altfel, si Rudolf Steiner - devenind Mare Maestru al acestei organizatii. Steiner, pe de alta parte, a ramas celebru, în deosebi pent ru tipul sau „pur" de misticism, numit antropozofie, si a fost atît de discret în privinta asocierii sale cu OTO, încît multi dintre cei mai ferventi adepti ai sai actuali nu au cunostinta despre acest episod din viata maestrului lor. Cînd a murit însa, a fost îngropat în tinuta OTO.78 în mod semnificativ, Theodore Reuss a scris ca magia sexuala a OTO era „cheia care deschide toate secretele masonice si ermetice..."7 9 De asemenea, a afirmat deschis ca magia sexuala era secretul Cavaleri lor Templieri.80 Un alt vlastar al miscarii Memphis-Misraîm a prins contur la sfîrsitul secolului al XlX-lea, în Anglia: Ordinul ermetic Golden Dawn („Ordinul Zorilor de Aur"), printre ai carui membrii s-au numarat Bram Stocker, autorul romanului Dracula, misticul, patriotul si poetul irlandez Aleister Crowley, W.B. Yeats si Con-stance Wilde, sotia lui Osca r Wilde. Fondat în 1888 de Macgre-gor Mathers si W. Wynn Westcott, îsi afirma ca ascendenta directa Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii al Ritului Strict Tem' plier despre care am amintit în capitolul anterior si de la care provin multe dintre gradele si riturile sale actuale.81 Alte ritualuri au fost preluate însa de la Memphis-Misra'im. În fond însa, ordinul se datoreaza existenta baronului von Hund, dat fiind ca atît influentele germane, cît si cele franceze coboara în timp pîna la el si la riturile sale templiere.82 Golden Dawn este mult mai bine cunoscut în lumea anglofona, comparativ cu celelalte grupari europene. Are reputatia de a fi integru si, la prima vedere, pare a fi o societate de ezoterici carora le place sa-si pun a robe de gala si sa murmure incantatii, dar care nu sjnt altceva decît niste ocultisti de duminica animati de idealuri mari. Printre ocultistii franc ezi însa, Golden Dawn are o reputatie mult mai sinistra; cînd si-a inaugurat filiala din Paris, în 1891, a acceptat în cadrul sau multe din tre personajele dubioase amintite mai sus, printre care si pe omniprezentul Jules Bois. De fapt, chiar si ra mura engleza a ordinului are un aspect profund, mai putin cunoscut, în realitate, existau doua ordine distincte: pe de o parte era fatada publica, bine cunoscuta si respectabila, iar pe de alta exista un nucleu numit Rose of Ruby and the Cross of Gold („Roza de Rubin si Crucea de Aur"), în care initiatii puteau patrunde numai în urma unei invitatii. Cercul exterior actiona, se pare, ca „agent de recrutare" pentru nucleul central, secret, ale carui practici includeau rituri sexuale. În mod cert, Golden Dawn si-a pastrat secretele cu grija. Timp de ani întregi, chiar si scriitori integrati în lumea oculta, precum Katan Shu'al83, nu au putut decît sa emita speculatii în privinta riturilor sexuale din cadrul ordinului. Desi probele sînt disparate, se pare cel putin ca aceste rituri chiar au existat, ele fiind prezente înca de la înfiintarea ordinului. Golden Dawn s-a format dintr-o alta organizatie, Societas Rosicruciana

din Anglia; printre fondatorii acesteia s-a aflat si un oarecare Hargrave Jennings (1817-1890), ale carui scrieri sînt atît de explicite pe cît putea fi un gentleman yictorian în privinta magiei sexuale. Despre impresionanta sa carte TheRosicrucians: TheirRites and Mysteries („Rozicrucienii: riturile si misterele lor", 1870), Peter Tompkins afirma ca: „Jennings sugereaza cît mai clar posibil ca aceste rituri si mistere aveau o fundamental sexuala".84 Spre exemplu, discutînd despre simbolismul triunghiurilor interconectate care formeaza Pecetea lui Solomon (Steaua lui David), Jennings declara explicit: „... Piramida indica forta ascensionala, expansiva, a femininului nu supusa si smerita, ci afirmativ sugestiva , sincronizata în ; clitorisul ana tomic... acel organ minuscul central si esentia l în anatomia rozicrucianâ".85 Pe 18 iulie 1921, Moina Mathers — una dintre fondatoarele gruparii Golden Dawn (si sora filozofului Henri Bergson) — i-a scris lu i Paul Poster Case, responsabilul filialei din New York a ordinului, ca raspuns la vestea ca acesta preda ritualuri sexuale: „Regret ca aspecte ale Chestiunii Sexuale patrund în Templu în acest stadiu, fiindca abia începem sa abordam direct problemele de ordin sexual noi, cei din gradele superioare..."86 Apoi, cînd ocultista Dion Fortune (pe numele real Violet Firth), membru al Golden Dawn, a scris o serie de articole despre sex, Moina a vrut s-o excluda pe motivul ca a tradat secretele ordinului. Dar în cele din urma a fost nevoita sa recunoasca faptul ca Dion Fortune nu ar fi avut cum sa stie respectivele secrete, fiindca nu atinsese gradele necesare .87 Comentatori precum Mary K. Greer88 sînt de parere ca exista dovezi care sustin ideea ca în Golden Dawn se pra ctica într-a-devar ma gia sexuala, ritual pe care ordinul îl considera prea puternic si prea pretios pentru a- 1 împa rtasi noilor recruti din gradele inferioare. Aluzii la secretele ordinului Golden Dawn se regasesc si în cuvintele ce descriu o viziune comuna pe care Florence Farr si Elaine Simpson — doua adepte ale organizatiei — au avut-o în anii 1890. Farr, o c elebra actrita londoneza, era renumita si pentru numeroasele sale legat uri amoroase cu personalitati precum George Bernard • Shaw si ocultistul W.B. Yeats. Floren ce si colega ei întru ezoterism, Elaine, au facut împreuna o calatorie astrala — un soi de aventura dubla în Planur ile Launtrice, sau o halucinatie comuna. Acest fenomen constituie un aspect obisnuit al pregatirii magice, facînd parte din „calea" cabalistica — un fel de proiectie mintala sau o asociere de imagini în cadrul clasic al „Arborelui Vietii". Florence si Elaine au vizitat, cu ochii mintii, „sfera lui Ven us". Calatoria lor astrala a culminat cu întîlnirea cu un arhetip feminin, care lea spus surîzînd: „Eu sînt mareata Mama Isis; cea mai puternica din lumea întreaga, eu sînt cea care nu lupta, dar e mereu victorioasa. Sînt Fru-m oasaAdormitâ pe care oamenii au câutat-o de la începutul timpului. Calea ce duce la palatul meu e presarata cu iluzii si pericole. Cei care nu reusesc sa ma gaseasca, dorm; sau poate alearga dupa Fata Morgana, ducîndu-i pe cai gresite pe cei care îi simt influenta iluzorie. Eu sed în înalt si atrag oamenii catre mine. Sînt dorinta lumii, dar putini sînt cei care ma

vor gasi. Cînd secretul meu e deslusit, este secretul Sfîntului Graal... Eu mi-am daruit inima lumii, aceasta e puterea mea. Dragostea este Mama Omului-Dumnezeu, daruindu-si chintesenta vietii ei pentru a salva omenirea de la distrugere si pentru a-i arata calea catre viata ve snica. Iubirea e Mama Cristului-Spirit si acest Crist este dragostea su prema. Cristul este inima iubirii, inima Maretei Mame Isis, Isis a Natur ii. El e expresia puterii ei. Ea este Sfîntul Graal, iar el e sîngele vital al Spiritului din potir".89 Cuvintele erau însotite de imagini vii ale unei cupe ce continea un fluid de culoarea rubinului si o cruce cu trei brate. La prima vedere, relatarea nu pare a fi decît un soi de aiurea la New Age, în care lisus si zeita egipteana Isis sînt pomeniti alatu ri de Sfîntul Graal doar pentru ca suna mistic si interesant, asa cum a scris mai tîrziu expertul în ocultism Francis X.Textul prezinta doua elemente semnificative: „Primul este identificarea Fecioarei, «Mama Omului-Dumnezeu», cu Venus, zeita iubirii - a iubirii sexuale, eros, nu agape. Cel de-al d oilea este identificarea Graalului... cu Venus, arhietipalul yoni sau organul feminin al creatiei".90 Cititorii de astazi ar putea interpreta viziunea celor doua ca pe un soi de visare cu ochii deschisi, o fantezie sexuala comuna - mai cu seama daca tinem cont de reputatia lui Florence Farr, un fel de replica britanica a Emmei Calve. Si totusi, se considera ca viziunea lor a relevat un secret în concordanta cu filozofia magica a Ordinului Golden Dawn, iar Francis X. King se întreaba de unde ar fi putut avea cele doua femei aceasta inspiratie, dat fiind ca societatea lor nu era — se presupune — implicata în nici un fel de rituri sexuale. Relatarea lor indica însa contrariul, desi, repetam, riturile de a cest gen pareau a fi rezervate doar initiat ilor din cele mai înalte grade ierarhice. Semnificativ este faptul ca viziunea o asociaza pe Isis cu Graalul si cu sexul — asociere care nu le-ar fi parut deloc stranie alchimist ilor, gnosticilor sau trubadurilor. Imaginea Graalului — vazut aici sub forma traditionala a unui potir — ca un simbol feminin este usor de înteles pentru lumea noastra postfreudian a, dar ! avea acelasi caracter revelator si pentru cei de dinainte. Dar aici fluidul rosu, sîngele pe care îl contine, este purtat de Isis... Nu mai putin interesant este si faptul ca tema Frumoasei-Adormite, mentionata în viziunea celor doua, figureaza pe larg si în , L e serpent rouge, acel text fundamen ta l al Prioriei din S ion. i Cautarea Frumoasei-Adormite este un motiv frecvent, întrepatruns ! cu acela al cautarii reginei unui rega t pierdut. Asa cum am vazut, documentul susmentionat demonstreaza atentia pe care Prioria le-o acorda Mariei Magdalena si zeitei Isis, pe care le combina într-o singura figura. Cautarea reginei face parte din imagistica alchimica; prin urmare, nu ar trebui sa fim surprinsi vâzînd ca cele doua întrupari ale sexualita tii, Magdalena si Isis, sînt esentiale pentru ea. Desi nici chiar astazi rolul sexualitatii în miscarile eretice si oculte nu este pe deplin recunoscut si

acceptat, importanta ei ramîne una cruciala. Sexul nu a fost niciodata un element secundar sau o marota personala, ci s-a aflat în inima celor mai puternice organizatii secrete. Traditia pe urmele careia am pornit în cercetarile noastre este puternic marcata de notiunea de sexualitate sacra. Si, asa cum am vazut, pare a fi formata din doua filoane principale: veneratia fata de Maria Magdalena si cea pentru loan Botezatorul, în acest stadiu al investigatiilor noastre, am acceptat posibilitatea ca Magdalena sa fie doar o figura simbolica, reprezentativa pentru ideea de sex sacru, fara a fi, de fapt, asociata cu un personaj istoric real. în orice caz, conexiunea dintre Maria Magdalena si sex nu este dificil de înteles si pare perfect fireasca. Mai putin fireasca este însa asocierea dintre loan Botezatorul si ideea de sexualitate sacra. Traditia crestina si referintele biblice au conturat net si durabil imaginea unui om de o asceza extrema, cu principii morale inflexibile si celibatar pîna în maduva oaselor. Cum este deci posibil ca tocmai el sa constituie o figura centrala a cultelor bazate pe practici sexuale?! La o prima privire, o asemenea conexiune pare de neconceput; si totusi, în mod repetat, cercetarile noastre au scos la iveala faptul ca generatii întregi de ocultisi au crezut în existenta ei. Si, asa cum demonstreaza cazul Golden Dawn, primele impresii pot fi înselatoare chiar si în privinta gruparilor oculte; însasi ratiunea lor de a exista poate avea implicatii surprinzatoare. Florence Farr si colegele ei din Ordinul Golden Dawn faceau parte dintr-un vast cerc ocult international, printre ai carui membri s-au numarat Peladan si Emma Calve. Organizatiile asociate erau extrem de influente în epoca, ele oferind cadrul necesar pentru unul dintre cele mai celebre mistere din Franta — unul care are legaturi strînse cu Prioria din Sion. Punctul focal al Les dossiers secrets si al celorlalte document e similare ale Prioriei este, în mod incontestabil, misterul de la Rennes-leChâteau. Le serpent rouge, spre exemplu, aminteste în mod repetat de unele locuri din satul respectiv si din împrejurimile lui. Nici noi nu am putut ramîne departe de el si înca o data am ajuns astfel în Languedoc inima ereziei. CAPITOLUL 8 „Cît de înfricosator este locul acesta" Rennes-le-Château a devenit deja un cliseu în lumea oculta, la fel ca Graalul însusi si tot atît de evaziv. Si totusi, locul este real; a ici am ajuns si noi în cautarile noastre. Zona ar putea fi comparata c u Glastonbury, din Marea Britanic, fiindca ambele par a ascunde în inima lor mistere profunde si, de asemenea, ambele sînt învaluite în cele mai grotesti mituri si supozitii. Rennes-le-Château se afla în departamentul Aude din Langue-doc, nu departe de orasul Limoux, care si-a împrumutat numele celebrului vin spumant, blanquette^ din regiunea numita, în secolele al VIII-lea si al I Xlea, Razes. Din oraselul Couiza, panouri mari indica un drum secundar si poarta inscriptia Domaine de Abbe Sauniere. Urmîndu-le, vizitatorul

ajunge pe o sosea cu serpentine, ce urca pîna la satul Rennes-le-Château. Pentru noi, ca pentru multi altii în zilele noastre, calatoria este incitantâ. în principal ca urmare a cartii The Holy Blood and the Ho ly Graîl, dar si datorita legendelor orale, acest simplu urcus pe coasta unui deal din Franta capata proportiile unei veritabile initieri. Dar privelistea de la capatul drumului este una cît se poate de prozaica. Mica sosea de acces duce, în mod inevitabil, într-o obisnuita si singuratica parcare si apoi Ia o îngusta grande rue, pe care nu se zareste nici macar un oficiu postal sau un magazin alimentar, dar pe care troneaza în schim b o librarie ezoterica, un bar-restaurant, castelul în ruine care a dat numele satului si cîteva alei ce urca spre renumita bisericuta si spre casa parohiala. Locul are o istorie sinistra si o reputatie chiar mai întuneca ta, oarecum vaga. Iata, pe scurt, povestea: cu putin peste o suta de ani în urma, un preot local, Francois Berenger Sauniere (1852-19l7), nascut si crescut în satul Montazels, la doar trei kilometri de Rennes-le-Château, a facut o descoperire în timpul lucrarilor de renovare a bisericii parohiale ce data din secolul al X-lea1. Ca urmare a acestei descoperiri — ori datorita valorii ei intrinseci, ori fiindca l-a condus la ceva ce a putut fi transforma t într-un avantaj financiar —, preotul a devenit incredibil de bogat. În decursul anilor s-au emis numeroase ipoteze si speculatii cu privire la adevarata natura a descoperirii lui Sauniere; unii au sugera t ca ar fi gasit o uriasa comoara, altii au presupus ca a fost vorba despre ceva mult mai uluitor, precum Chivotul Legii, comoara Templului din Ierusalim, Sfîntul Graal sau chiar mormîntul lui lisus — o idee preluata recent în cartea The Tomb of God („Mormîntul lui Dumnezeu") de Richard Andrews si Paul Schellenberg (1996). (Pentru o scurta prezentare a teoriei lor, vezi Anexa II.) Vizita noastra la Rennes-le-Château s-a impus deoarece, în conformitate cu Les dossiers secrets si The Holy Blood and the Hol y Grail, locul are o semnificatie deosebita pentru Prioria din Sion — desi motivele exacte ramîn învaluite în ceata. Prioria sustine ca Sauniere a descoperit o serie de pergamente cu informatii de ordin genealogic, care do vedesc supravietuirea dinastiei merovingiene si demonstreaza ca anumite persoane, precum Pierre Plantard de Saint-Clair, au dreptul de a pretinde tronul Frantei. Dat fiind însa ca nimeni din afara Prioriei nu a vazut vreodata aceste pergamente si ca ideea continuitatii în timp a dinast iei merovingiene este cel putin dubioasa, nu trebuie sa dam crezare acestei afirmatii. În plus, în povestea Prioriei mai exista o discrepanta majora, flagranta. Daca unica ratiune de a fi a acestei organizatii în decursul secolelor a fost protejarea descendentilor merovingieni, este ciudat ca au avut nevoie de informatii care sa le spuna cine anume erau acesti descendenti, în mod cert, membrii ei stiau pe cine jurasera sa apere; altfel e greu de crezut ca ar fi fost animati, timp de sute de ani, de acel zel fanatic care i-a

mentinut laolalta atîta vreme- A accepta ca unica explicatie ceea ce este, în fond, o justificare existentiala retrospectiva pare cel putin straniu. Ceea ce ne-a intrigat însa în primul rînd a fost importanta acordata de Priorie satului Rennes-le-Château. Exista doua explicatii posibile acest sens: ori satul este cu adevarat semnificativ, dar nu pentru motivele mentionate în Les dossîers secrets, ori povestea lui Sauniere nu are nici o legatura cu Prioria, dar organizatia a pre-luat-o pentru proprii le sale scopuri. Noi am încercat sa aflam care din aceste doua variante era mai aproape de adevar. Ajungînd în parcarea din sat, vizitatorului i se deschide în fata splendida priveliste a vaii Aude, dincolo de care se profileaza piscurile înzapezite ale Pirineilor. Este usor de înteles de ce, în trecut, acest satuc aparent banal a fost considerat a avea o importanta strategica: de a ici, nici o miscare a inamicului nu putea trece neobservata. De aceea Rennesle-Château a fost odinioara o fortareata a vizigotilor; unii merg atît de departe, încît identifica satul cu cetatea pierduta Rhedae, aflata pe picior de egalitate cu Carcassonne si Narbonne, desi e greu sa întrevezi agitatia unei metropole în manunchiul izolat de case de astazi. Si totus i, locul exercita o atractie deosebita: desi în sat nu locuiesc nici o suta de persoane, peste 25 000 de turisti viziteaza anual Rennes-le-Château. Turnul de apa, ce domina parcarea, poarta semnele zodiacului — un

în

o

motiv ce poate fi regasit la unele case, deasupra usilor; dar faptul se dovedeste a fi doar un banal obicei al locului. Toti ochii sînt însa atras i de constructia bizara, ca de basm, ce pare a fi crescut din însasi roca dealului, cocotata deasupra haului. Este Tour Magdala („Turnul Magdala"), unde se aflau biblioteca particulara si biroul lui S auniere, recent deschise publicului. Asemenea unui mic foisor medieval, turnul se continua cu un sir lung de metereze si cu o sera, astazi pâraginita. în salile din interiorul meterezelor functioneaza în prezent un muzeu dedicat vietii lui Sauniere si misterului care îl înconjoara. O gradina desparte turnul de casa impunatoare pe care a construit-o gratie inexplicabilei sale ave ri — Vila Betania; cîteva încaperi sînt deschise publicului, în spate, la capatul unei alei acoperite cu pietris, se afla o mica grota construi ta de Sauniere din pietre aduse aici special, probabil cu mari eforturi, dintr -o vale apropiata. Apoi vizitatorul ajunge la micul cimitir al satu lui si la biserica în ruine. Lacasul este închinat Mariei Magdalena. Dat fiind renumele abatiei, ne-am astepta la niste dimensiuni impunatoare, însa dezamagirea ne este rapid spulberata de caracterul bizar — si el celebru — al decoratiunilor realizate de însusi abat ele Sauniere. Din acest punct de vedere, cel putin, biserica nu înceteaza sa uimeasca.

în mica biserica închin ata Sfintei Ma ria Magdalena . Cu figura schimonosita si încornorat. hidos contorsionat. O cruce cizelata aparent din lemnul unui copac viu — cu o mladita înfrunzita cam la jumatatea înaltimii -se ridica în fata ei. sînt gravate cuvintele: Terribilis est locus iste („Cît je înfricosator este locul acesta"). de exemplu. apar un ba iat în kilt si un copil de culoare. trandafiri sculptati si o cruce. demonul sta ghemuit într-o pozitie sugestiva. cu o carte deschisa în fata si un craniu lînga genunchi. Sub ei sta scris: Par ce signe tu le vaincras („Prin acest semn îl vei învinge"). O statuie a Mariei Magdalena troneaza deasupra usji. ce pare ca pazeste intrarea dincolo de portic. loan Botezatorul se ridica deasupra lui lisus. (în aprilie 1996. între demon si botezul lui lisus. purtînd pe umeri vasul cu apa sfintita. afiseaza doza obisnuita de decoratiuni. care aici este reprezentat în sens invers acelor de ceasornic . Deasupra acestuia se gasesc patru îngeri. un citat din Facerea (28:17) cornpletat. el însusi lucrînd la el pentru a-1 finisa. iar timpanul este decorat cu un triunghi echilateral. în tabl ou. desi cartea deschisa si craniul fac parte din iconografia acceptata a Mariei Magdalena. înzorzonata cu sfinti din ghips — precum Sfîntul Anton Ermitul si Sfîntul Roche —. Lucrarea o înfatiseaza pe Maria Magdalena într-un vesmînt auriu. Basorelieful de pe partea anterioara a altarului era .se spune -mîndria lui Sa uniere. acesta fiind asezat într-o pozitie ce o oglindeste perfect pe cea a demonului. Pe peretele din spate se afla un tablou ce înfatiseaza botezul lui lisus. Atît lisus. se observa ca ma joritatea au cel putin o trasatura ciudata. un necunoscut a retezat si a furat capul demonului. într-o maniera numita mai tîrziu latte. cît si demonul privesc spre o zona preci sa a podelei. turnînd pe capul lui apa dintr-o scoica — o reluare a motivului de la vasul cu apa sfintita pu rtat de demon în spate. la prima veder e ai impresia ca te afli într-o biserica catolica oarecare. în urma unui act de vandalism dintre multele a caror tinta este biseri ca. Degetele ei sînt în mod curios încrucisate. aici obisnuitul vas cu mir lipseste. Mai surprinzatoare însa este imaginea unui demon de ipsos. La o privire mai atenta însa.Deasupra porticului decorat cu ilare pasari de ipsos si cu ti gle galbene. De asemenea.) Stînd pe pardoseala în patrate albe si negre si privind împrejur. Pe Drumul Cruci i. iar dincolo de grota pietroasa lîngâ ca re e îngenuncheata se zaresc clar siluetele unor cladiri profilate pe cer. Curios este faptul ca. tenda de deasupra amvonului imita ca forma Templul lui Solomon. sparte. pardoseala are un desen de tip tabla de sah. Este evident ca exista o paralela între cele d oua reprezentari. . fiecare schitînd unul dintre gesturile din semn ul crucii. îngenuncheata în rugaciune. în latina. Magdalena este reprezentata si pe vitraliul de deasupra altarului. pe arcada intra rii: „Este casa Domnului si poarta Raiului".

cît si politic. Arcada e decorata cu una dintre emblemele templierilor: o teasta si doua oase încrucisate. poate fi recunoscut Templul lui Solomon. acest memento lingvistic al catarilor — Ies bonhommes — pare a avea o rezonanta aparte. Devotamentul lui Sauniere fata de ea este subliniat si de numele pe care 1-a dat bibliotecii — „Turnul Magdala" — si casei sale: Vila Betania. fie ei catari. din metal. bana lizata deja. de aceea. Nu a vea nimic din aerul preotului de tara tipic. care se distinge cu greu de afara. credincioasa lui menajera (daca nu cumva ceva mai mult decît atît). În biserica se afla cu totul patru imagini ale Mariei Magdalena — multe pentru un locas atît de micut. dar si aceasta din urma este rareori accesibila publicului. Sauniere s-a dovedit a fi un cleric rebel. extravertit. Indiferent da ca Sau niere a gasit sau nu o comoara secreta . din Betania era originara familia din care faceau parte Lazar. Nici chiar intrarea în cimitir nu este obisnuita. Marta si Maria. am gasit dovezi în sprijinul existen tei Unei traditii gnostice în regiune — o regiune cunoscuta din timpuri stravechi pentru „ereticii" sai. populatia locala nu a ma i acordat niciodata o încredere totala Vaticanului. în Languedoc. în mod evident. cunostea limbile greaca si latina. Printre morminte. ele nu ar fi s tîrnit mirare. este îngropa ta alaturi. erezia si politica au mer s mereu mîna în mîna si poate ca o mai fac si azi. Nu este locul sa discutam aici despre aceasta poveste. ca toate celelalte elemente d in acest „loc teribil". Oriunde în alta parte. ce poate fi zarit pe sub bratele barbatului de pe cruce. este greu de crezut ca toata ac easta „afa cere de la Rennes" ar putea fi pura fa bula tie. a constituit un teren fe rtil pentru ideile neortodoxe atît în plan religios. acesta este nucleul real al imaginii si. înca o data. Asa cum a m vazut deja. Ochiul privitorului este atras catre peisajul îndepartat. fiind totodata abonat la un ziar germa n. Exista însa o serie de . Dar.aparînd parca de sub o masa pentru a unge picioarele lui lisus cu pretiosul mir. în Biblie. are un vitraliu ce pare a în fatisa o obisnuita scena a rastignirii. mai bizar este însa rînjetul celor douazeci si doi de dinti. nici aceasta nu e ceea ce pare. De la trauma crucia dei împotriva albigenzilor. Unica sa fer eastra. Mormîntul lui Sauniere. Exista o camaruta secreta în spatele unui dulap din sacristie. templieri sau asa-nu-jnite „vrajitoare". de altfel — se afla si cele ale familiei Bonhomme. tinut cu amintiri vechi si amare. Marie Denamaud. dar aici. pe care se pot vedea generoase aranjamente florale si fotograf ii ale decedatilor— ca în majoritatea cimitirelor din Franta. dar trebuie sa spunem ca nu ne-am înselat cînd am banuit ca misterul de la Rennes va arunca o raza de lumina asupra vietiei ezoterice care constituie obiectul investiga tiei noastre. cu profilul sau în basorelief — usor afectat recent de vandalism — este chiar lînga zidul ce desparte cimitirul de fostul sau domaine.

în numai cîteva luni. fiindca abia în 1891 a început el sa afiseze un comportamen t excentric si sa-si puna în aplicare planurile ambitioase. parohul a plecat în graba spre Paris. a fost gresit înteleasa. Unii spun ca era un cilindru de lemn. ci pe memoria satenilor. de : asemenea. în mare parte. si ca. iar ziua lui de celebrare este 17 ianuarie — o data ce apare în misterele de la Rennes-le-Château si în cele ale Prioriei din Sion. a primit în dar 3 000 de franci de la contesa de Chambord. Si se pare ca aceasta descoperire s-a aflat la originea comportamentului bizar a l preotului. altii sustin ca ar fi fost un flacon de sticla.)3 în plus. va duva unui fost pretendent la tronul Fra ntei — Hen ri de Bourbon . Povestea pare însa putin credibila. ca o recunoastere a serviciilor aduse cauzei monar hice. Versiunea obisnuita sustine ca Sauniere i-a aratat pergamentul i episcopului din Carcassonne. si ca acel expert ar fi fost un oarecare Emile Hoffet — pe atunci tînar student la seminar. în orice caz însa. Numit iarasi preot paroh în vara anului urmator. majoritatea relatarilor sustin ca acesta a fost momentul în care pilastrul vizigot care sustinea altarul a fost îndepartat si aici —se spune ar fi gasit preotul o serie de pergamente cifrate. Se spune. clopotarul Antoine C aptier a gasit ceva interesa nt.2Cronologia exacta a evenimentelor e dificil de stabilit. dupa o predica declarat antirepublicana rostita de la amvonul bisericii sale (în timpul alegerilor din acel an). Sauniere si-a preluat postul d e preot paroh la începutul lui iunie 1885. Se pare ca Sauniere a folosit a cesti bani pentru renovarea vechii biserici. Construita pe fundatia unui templu antic al zeitei Isis în 1645. în urma : întrevederii. de o importanta aparte pentru Prioria din Sion.K . pentru a fi decodificate. a fost fondata de Jean-Jacques Olier.motive care sugereaza ca povestea. Biserica Saint-Sulpice se distinge prin faptul ca meridianul Paris — care trece prin apropiere de Rennes-le-Château — este marcat printr-o linie de cupru ce traverseaza pardoseala. Felix-Arsene Biliard. Ca m în ace a perioa da. dat fiindca se bazeaza în mare parte nu pe documente scrise.j rului era director al Seminarului SaintSulpice din Paris. (Mai tîrziu Hoffet a predat la Biserica Notre-Dames de Lumieres din Goult — un sit dedicat Madonei negre. Biserica poarta numele episcopului de Bourges din vremea regelui merovingian Dagobert al II-lea. a fost înlaturat temporar din functia detinuta. ca re si-a asuma t titlul de Henric al V-lea —. unchiul tînâ. care a proiectat-o în conformitate cu proportia de aur din geometria sacra. actiunea romanului satanistLâ-Bas al lui J. se crede ca flaconulul respectiv continea un su l de documente pe care clopotarul 1-a dat lui Sauniere. ca Sauniere a fost sfatuit sa îi duca documentele unui expert. dar deja l detinator al unor vaste cunostinte în domeniul ocultismului si al societatilor secrete. asa cum este ea cunoscuta în genera l. iar seminarul de lîngâ . Huysmans se desfasoara în biserica Saint-Sulpice.

a vea un salariu de 75 de franci pe luna . în foarte scurt timp. s-a afirmat ca semnatura lui Sauniere apare în registrul de messe de la Saint-Sulpice. Alfred (tot preot). Perpignan. De exemplu. pare-se. din cîte stim noi. sustine ca a cestea contin o nota privind o întîlnire cu Sauniere Ia Paris (nedata ta. Nu exista dovezi concrete ca re sa ateste ca aceasta vizita a avut loc cu a devarat. sa dovedit recent a f i a fratelui sau mai tînar. a început sâ-si decoreze biserica si sa-si construiasca domeniul. nascuta Corbu. Scri itorul Gerard de Sede5. considerata o proba în acest sens. Claire Ca ptier. în a carui posesie se afla cîteva dintre documentel e lui Hoffet. Vizita la Paris constituie o pa rte esentiala a misterului care 1-a înconjurat pe Sauniere si a fost subiectul unor investigatii atente din partea cercetatorilor. Stanislas de Gua'ita. De asemenea. Totusi. 4 De asemenea. si vizit a preotului în ca pitala Fra ntei este sustinuta numai de amintirile si ma rturiile saten ilor si ale altor persoane. un parav an pentru Prioria din Sion. ce poarta numele unui studio foto din Paris. Toulouse si Budapesta si a investit considera bil în actiuni si titluri valorice — o activitate financiara cîtusi de putin tipica pentru un . da r. a cheltuit o suma uriasa — poate nu chiar 23 de milioane. asa cum a firma unii. dar faptul nu a fost confirmat. La fel ca întreaga poveste. în 1953 — sustine ferm ca viz ita preotului paroh la Paris a fost reala în urma a ceea ce a gasit — indiferent ce a fost acest lucru — a devenit extrem de bogat. Zvonuri insistente au sustinut ca între Sauniere si Emma a existat o idila. dar cel putin 160 000 de franci în fieca re luna. Sauniere a fost introdus de Hoffet în înfloritoarea societate oculta ce gravita în jurul Emmei Calv6 si din care faceau parte personaje ca Josephin Peladan. O fotogra fie a preotului. Cînd si-a luat parohia în primire. fiica celui care a cumparat domeniul lui Sauniere de la Marie Denarnaud în 1946 — acea sta din urma locuin d împreuna cu familia Corbu pîna la moartea ei. nimic nu confirma aceasta informatie. din pacate). între 1896 si 1917 (anul mortii sale). În cursul sederii sale la Paris — în vara lui 1891 sau în primavara anului urmator —. Avea conturi banca re în Paris. aici si-a avut „ca rtierul general" misterioasa societate secreta din secolul al XVII-lea numita La Compagnie du Saint-Sacrement care ar fi fost. Jules Bois si Papus (Garard Encausse). a studiat o serie de picturi de aici si — în conformitate cu relatarile obisnuite " a cumparat reproduceri ale anumitor tablouri de la Luvru (despre care vom discuta mai tîrziu). Se pare ca preotul a vizitat biserica Saint-Sulpice.ea era notoriu la sfîrsitul secolului al XlX-lea pentru neortodoxia sa (pentru a folosi un termen blînd). La întoarcerea la Rennes-le-Château.

Împreuna cu Marie. Prin urmare. Sauniere si Marie obisnuiau sa sape noaptea în cimitir. motivul celor doi a fost. dar a refuzat cu desâvîrsire sa se supuna ordinelor si s-a .poate o noua serie de documente. Dar nu numai ospitalitatea aceasta exagerata a fost cea care a stîrn it ostilitatea celor din jur. împreuna cu un copil. dintr-o parohie oarecare. care a murit pe 17 ianuarie 1781. în orice caz. a cea sta practica nu i-a r fi putut aduce „sum ele necesare pentru a ridica asemenea constructii si a trai. Desi nimeni nu poate spune cu certitudine c e urmareau astfel. Madona) si casa lor era totdeauna plina de musafiri. numai pentru a-i vizita.considerat princi-specialist în „afa cerea Sauniere" -. gratie membrilor unei asociatii locale a anticarilor. niste artefacte sau intrarea într-o cripta. pe picior atît de mare. Cam în perioada presupusei sale calatorii la Paris.) Printre cei care i-au trecut pragul s-au aflat un print de Habsburg — cu un nume rezonant: Johann Salvator von Habsburg —. Nimeni nu stie cu certitudine. si-a atras numeroase critici ca urmare a modului lor de viata luxos: ea se îmbraca totdeauna dupa ultima moda de la Paris (se spune ca de aceea fusese poreclita „la Ma-donne". sigur este faptul ca au sters inscriptiile de pe piatra de mormîn t si lespedea ce acopereau cavoul unei anume Marie de Negre d'Ables. care 1-au înlaturat din functie. Sauniere a gasit „Piatra cavalerului" zacînd cu fata în jos lînga altar — o lespede ce data din epoca vizigotilor si pe care era gravata imaginea unui cava ler calare. numeroase personalitati ale vremii au strabatut dificilul drum pîna la Rennes-le-Château. dar comertul cu liturghii a fost cel care a provocat în cele din urma mîn ia autoritatilor Bisericii. la mijloc s-a aflat altceva"7. A fost trimis într -o alta parohie. Sub ea se pare ca preotul a descoperit iarasi ceva important . Sauniere îsi primea doar oaspetii în Vila Betania. (Dintr-un motiv necunoscut. asa cum afirma istoricul francez Ren6 Descadeillas . fiindca Sauniere a înlocuit apoi pardoseala. deoarece exista deja o copie a inscriptiilor. un ministru francez si Emma Calve. distrugerea in formatiilor contin ute de respectivele inscriptii. A plouat". dorinta lui Sauniere de a distruge informatiile respective are o semnificati e deosebita pentru investigatia noastra. S-a spus ca a facut bani din comertul cu liturghii (ca ar fi perceput bani pentru a rosti o messa ce-i asigura „beneficiaruluil" cîtîva ani în purgatoriu). dar. pe data de 21 septembrie 1891.Preot de tara . Descoperirea unui mormînt. dar în jurnalul sau apare. Mai mult decît atît. la un nivel total disproportionat fata de veniturile lor si de statutul social deopotriva. Sapaturile nocturne ale preotului au stîrnit un scandal în sat. o mentiune enigmatica: „Scrisoare de la Granes. el preferind sa locuiasca în pârâginita casa parohiala lipita de biserica. desi este în mod cert adevarat. o aristocrata din zona. ne-am putea întreba de ce ar fj existat atîtia doritori de liturghii ros tite de Sauniere — un banal preot rural. probabil. Dupa cum vom vedea însa. concomitent. Ei nu si-au dat seama însa ca eforturile le-au fost în zadar.

într-o zi îti voi spune un secret care te va face un om bogat. Din acea zi. dispar întotdeauna". întrebata fiind de ce traia în saraci e daca îi fusesera lasati atît de multi bani. iar satenii si cei care venisera de departe au trecut prin fata lui. în numai cîteva luni.. care 1-ar fi costat cel putin opt milioane de franci12: voia sa construiasca un drum pîna în sat pentru un automobil pe ca re intentiona sa -1 cumpere.Cu timpul. i 1-a vîndut lui Noel Corbu..8 Dupa decesul lui. ele ma urmeaza. tot a refuzat sa plece). în 1946. foarte bogat!" Din nefericire. Claire Captier. Care a fost adevarul în privinta lui Sauniere? Se pare ca cineva îi platea sume consistente pentru a ramîne în sat (chiar cînd a deveni t bogat si nu mai era preot paroh. cînd afacerea lui Corbu trecea printr-o perioada mai dificila. Dar. a locuit acolo în copilarie. poate ca unul dintre cele mai nedeslusite este cel care a urmat mo rtii lui. Cînd a murit. Fiica lui Corbu.. Merg încet. întrebata daca îi era frica.. de ziua Mariei Magdalena9. Cînd Biserica a trimis în sat un alt preot. reluîndu-si apoi stilul de viata luxos. sa cladeasca un bazin pentru botez în aer liber si sa ridice un .. as fi putut hrani întregul Rennes timp de o suta de ani si tot ar mai fi ramas". Adesea trecea prin perioade dificile. desi pla tile erau probabil neregulate. se opresc si ele. Cînd ma opresc. Ultima confesiune si-a rostit-o în fata preotului din localitatea apropiata Esperaza si marturisirea sa a avut un efect atît de puternic asupra clericului. era angajat în noi proiecte ambitioase... fiindca si cheltuielile sa le erau variabile.10 Claire Captier11 îsi aminteste si ca Marie i-a spus: „Cu ce mi-a lasat domnul abate. acestia ramînîndu-i fideli. dragul meu Noel. cinci zile mai tîrziu a murit si trupul i-a fost asezat în pozitie verticala pe meterezele terase i de pe domeniul sau. în conformitate cu spusele ei.. Preotul s-a îmbolnavit pe 17 ianuarie 1917. Dintre toate misterele care au marcat existenta lui Sauniere. Marie i-a povestit tinerei Claire despre un fenomen extraordinar ce se petrecea în cursul unora dintre aceste vizite funebre. Averea sa nu a consta t într-o unica suma substantiala. smulgînd pufusoare rosii din mantia care-1 învelea. refuzînd numeroasele oferte de a vinde domeniul deja paraginii. Batrîna îi spunea: „Aseara arn fost urmata de spiritele cimitirului". asa cum au sugerat unii. raspundea: „Nu ma pot atinge de ei". în cele din urrna însa... în ianuarie 19 53. ea replica: „M-am obisnuit. Sauniere nu avusese voie sa detina nici un fel de proprietati. în lunile dinaintea mortii în urma unui atac cerebral. asa încît cumparase totul pe numele ei. încît asa cum scrie Rene Descadeillas: „. ca preot. batrînul preot n-a mai fost acelasi om. un om de afaceri. punînd conditia sa fie lasata sa Caiasca acolo pîna la sfîrsitul vietii. Iar în 1949. Marie vizita mormîntul lui Sauniere În fiecare zi si la miezul fiecarei nopti. Marie a devenit senila si secretul a pierit o data cu ea. iar cînd închid poarta cimitirului.încapatînat sa ramîna împreuna cu Marie la Rennes-le-Château. avea de gînd sa aduca apa în casele tutu ror satenilor. ea 1-a încurajat: „Nu-ti face atîtea griji. în mod evident. Marie a devenit tot mai retrasa si irascibila. Sauniere a celebrat în Vila Betania o messa neoficiala pentru sateni. suferise un soc". credincioasa Marie Denarnaud a continuat sa locuiasca în Vila Betania.

. se obtine . („Lui/pen tru Dagobert II rege si pentru Sion este aceasta comoara si este moartea/el este acolo mort. ia r în acest caz. Ce serviciu le-ar fi putut face Saun iere. desi nu este considerat ca atare. Este foarte posibil ca banii sa-i fi venit de la monarhisti. Din Pilda Noului Testament în care lisus si ucenicii merg prin lan ul de Porumb în ziua de Sabat." Descifrarea acestui al doilea cod a fost mult mai dificila decît în cazul primului. misterul ar fi unul cu totul diferit. Pergamentele nu au vazut niciodata lumina zilei. pentru Berenger (Sauniere). în lucra rea L'Or de Rennes. Citind literele marcate în acest text. eternul principiu feminin care.)14 Textele au facut obiectul unor aprige dezbateri si speculatii. scrisa de Gerard de S ede si de so tia sa. si cu o conexiune clara cu Prio-ria din Sion. dupa cum afirma d de Sede: „O ciudata devotiune fata de Bona Dea. as a cum vom vedea. for meaza "nnâtoarea fraza: „A DAOOBERT II ROI ET A SION EST CE TRESOR ET ÎL EST LA MORT". („Pastorita OU ispitire ce poussin teniers detine cheia pace 681 prin cruce si acest cal al lui dumnezeu eu termin (sau ucid) acest demon gardian la prînz (sau la sud) mere albastre. So ph ie. regiunea din jurul satului Rennes-le-C hâteau ascunde multe alte indicii privind supravietuirea în timp a acestei form e de venerare a feminin ului. încît ei sa-i plateasca sume atît de mari'? Ar fi posibil ca obsesia sa pentru Maria Magdalena sa aiba o legatura cu motivu l acestor recompense opulente? Iar memorii la sate în urma dovedesc.") Cel de. . citite în ordine.turn înalt de saptezeci de metri.al doilea text descrie momen tul în ca re Ma ria din Betania îl unge pe lisus. prima data a pârînd în 1967. de unde urma sa -si cheme enoriasii la rugaciune. pare a transcende credinta si convingerile religioase".13 Din nou ne confruntam cu secrete referitoare la principiul feminin întrupat în Maria Magdalena. dar presupuse copii ale textelor cifrate au fos t publicate în repeta te rînduri. care afirma ca venereaza Madon ele negre si pe zeita Isis. (Pierre Planta rd de Saint-Cla ir a a firmat ca ar f i coa utor a l acestei carti. Iar. Dar ce ar trebui sa credem despre celebrele pergamente gasite de Sa uniere (conform surselor din interiorul Prioriei)? Se spune ca ele ar fi con stat în doua genealogii referitoare la supravietuirea dina s tiei merovingiene si doua extrase din Eva nghelii în care anumite litere — ma rcate — transmit un mesaj codificat. iar versiunea decodifica ta este reda ta astfel: „BERGERE PAS DE TENTATION QVE POUSSIN TENJERS GARDENT LA CLEF PAX 681 PAR LA CROIX ET CE CHEVAL DE DIEU J'ACHEVE CE DAEMON DE GARDIEN A MIDI POMMES BLEUE". literele marcate.

foarte probabil. Zilnic. dar ca nu pot fi luate în consideratie de cei care cerceteaza povestea lui Sauniere. poate ca a descoperit în schimb o comoara — asa cum cred multi cu tarie. Dar daca preotul din Rennes-le-Château nu a gasit acele pergamente. Decodificarea mesajului este.16 (întrebat în aceasta privinta de autorii cartii The HoIyBlood and the Holy Grai' în 1979. un lucru nu tocmai inteligent. acest scenariu nu poate explica perioade le repetate de criza financiara. în 1956. corecta. dar cum întreaga zona este fertila din punct de veder e arheologic. în primul rînd. alaturi de diversele mesaje codificate. daca voia sa pastreze banii pentru el însusi. atît de bogata. (Interesant este faptul ca sistemul folosit a fost conceput de alchimistul francez Blaise de Vignere. dar au fost adaugate 140 de Utere suplimentare. însa afirmatia lui nu este pe deplin convingatoare.REX MUNDI (în latina. secretarul lui Lorenzo de Medici. S-a sugerat chiar ca elaboratul simbolism din biserica. a recunoscut mai tîrziu ca el le-a „fabricat". . daca biserica nu e altceva decît o ampla harta a comorii. alte comori asteptîndu-i acolo pe întreprinzatorii moderni. (Cea ma i rece nta le apartine lui Andrews si Schellenberger. asociat al lui Pierre Plantard de Saint-Clair (si. în mod cert. „Regele Lumii" — un termen gnostic pentru zeul acestui pamînt. din pacate nu-i decît o aiureala. precum pergamentul c u „merele albastre". p robabil succesorul sau ca Mare Maestru al Prioriei din Sion în 1984). nu ispitire"15. în cele din urma. Numerosi sînt cei care cred ca el ar fi gasit o veritabila pestera a lui Alladin . a gasit cîteva monede vechi si giu-vaer uri în biserica. Oricît de romantica ar parea aceasta idee. îngreunînd cumplit descifrarea pentru a obtine mesajul „pastorita. însa au existat numeroase încercari ingenioase — si uneori fantasmagorice -d e interpretare sau de explicare a continutului sau. Sa uniere a crea t asanumitele harti ale comorii — simbolismul din biserica —. sînt menite sa îi ofere cautatorului pasionat indici ile care îl vor duce la restul comorii.) Problema în privinta acestor pergamente este aceea ca Philippe de Cherisey. în al doilea rînd. Plantard de SaintClair a declarat ca Cherisey le-ar fi copiat doar.)17 Oricum am privi aceste pergamente. fiind discutata în Anexa II. folosit de catari). o asemenea descoperire nu ar fi putut stîrni interesul de care s-a bucurat preotul.) Mesajul final este o anagrama perfecta a inscriptiei de pe mo rmîntul Mariei de Negre (vom discuta despre acest lucru în capitolul urmator). încît nici macar înaltii sai oaspeti nu au reusit s-o goleasca. este clar ca ele constituie un veritabil succes ca probleme de enigmistica pentru divertisment.

a scos la iveala o ma cheta.atunci simbolismul utilizat este bizar si ezoteric pînâ la extrem. Date fiind toate aceste dovezi. dupa moartea lui. Fiindca. Activitatile sale sugereaza ca era în cautarea a ceva anume: sapa noaptea în curtea bisericii. (Abi a la moartea lui. fiind indicate locuri cu rezo nanta biblica precum Gradina Ghetsimani si Golgota. sugerînd ca abatele era prea ocupat pentru a raspunde personal la momentul respectiv. distrage atentia de la rolul altor personalitati din regiune. care uneori durau zile întregi. inclusiv superiorul abatelui. Un tip educat. Daca Sauniere ar fi vrut sa pastreze banii pentru sine. desi este semnificativ în sine. si rolul sau — sa stîrneasca vîlvâ în jurul lui. pasionat al ezoterismului. (Unele dintre aceste raspunsuri gata confectionate au fost gasite printre hîrtiile preotului.18 Este un peisaj cu dealuri si vai strabatute de ceea ce par a fi niste drumuri sau rîuri. de altf el. Biliard însusi a fost implicat în unele tranzactii financiare dubioase.) O noua întorsatura a povestii lui Sauniere a aparut în 1995. Dupa aparente. unde a insistat sa rarnîna chiar si dupa ce i s-a ordonat sa plece. Cel mai cunoscut dintre preotii din jurul lui Sauniere este abatele Henri Boudet (1837-1915). El este cel care 1-ar fi trimis pe Sauniere la Paris si tot el s-a prefacut ca nu observa comportamentul excentric al acestuia. paroh la Rennes-les-Ba in s. poate ca reprezinta totusi regiunea din jurul satului Rennes-le-Château. de ce nu le-a spus pur si simplu unde e? în plus. încît în timpul acestor absente. poate ca acesta este. facea plimbari lungi în împrejurimi si chiar mai departe în regiune.) Pe de alta parte. în afacere au fost implicati si preoti din parohiile învecinate. iar daca dorea ca numai unii oameni sa poata gasi comoara. Începînd cu anul 1872. La yraie langue celtique et le cromleck de Rennes-les-Bains („Adevarata limba celtica si cromlehul . cultivat si rezervat— opusul lui Sauniere din punct de vedere temperamental —. Dar era atît de important ca restul lumii sa îl creada înca la Rennes-le-Château. se pare mai degraba ca Sauniere era platit de cineva pentru ceva — pentru un serviciu care necesita ca el sa continue sa locuiasca în Rennes-le-Château. nu ar fi trasat o harta publica (oricît de absconsa ar fi aceasta). Pe coas ta unui deal se afla o singura cladire de forma cubica. pe care a pretins ca Sauniere 1ar fi coma ndat chiar înainte de a muri. Marie Denarnaud trimitea cu regularitate scrisori scrise în avans ca raspuns la corespondenta primita. peisajul machetei nu corespunde cîtusi de putin cu cel al Ierusalimului. ar fi vorba despre zona din jurul Ierusa limului. în 1886 a publicat o carte bizara. episcopul de Carcassonne. Sa fi a vut oare de gîn d Sa uniere sa -si transforme caminul într-un Nou Ierusalim?19 Poti petrece o viata de om studiind implicatiile si variantele misterului de la Rennes-le-Château. cînd Andre Douzet. o data cu numirea succesorului sau. faptul ca ar fi gasit o uriasa avere nu explica motivele pen tru care atîtea persoane bogate si influente veneau pentru a-1 vizita în îndepartata sa parohie de tara. abatele a fost condamnat. Felix-Arsene Biliard. Totusi. un model de ghips al unui peisaj în relief. în 1902. era si el angrenat în activitati ciudate.

dar a lasat neatinsi. încrucisîndu-i . Gelis era prieten cu Sauniere. De asemenea. la numai opt zile dupa mentiunea referitoare la „descoperirea unui mormînt". ucis în mod salbatic cu numeroase lovituri la cap. se pare. Dar Boudet este semnificativ si pentru un alt pion important al complexului mister de la Rennes: Plantard de Saint-Clair însusi a scris prefata unei editi i în facsimil din 1978 a Cartu. care a constituit o sursa de nedumerire pentru toti cei care au studiat-o. iar teoriile prezentate în cartea sa sînt atît de bizare. Pe l noiembrie 1897. în perioada dinaintea atacului. aparent de un atacator pe care el însusi îl primise în casa parohiala si cu care discutase anterior. care îi aducea de mîncare. tinîndu-si mereu usa încuiata si acceptînd sa o vada doar pe nepoata sa. de fapt. asasinul a asezat cadavrul într-o pozitie ritualica.21 nu exista însa dovezi în sprijinul acestei ipoteze. nimeni nu a reusit înca sa descifreze mesajul si cartea lui Boudet râmîne si astazi la fel de enigmatica. Recent intrase în poosesia unei sume mari de bani — circa 14 000 de franci — despre a caror provenienta nimeni nu stia nimic. un mesaj profund si secret — un echivalent literar al decorului din biserica lui Sauniere. cartea trateaza doua subiecte: o teorie conform careia multe limbi antice — ebraica. batrînul Gelis (în vîrsta de saptezeci de ani) a fost gas it asasinat. aflat de cealalta parte a vaii rîului Sals fata de Rennes-le-Château. iar altii — printre care si Pierre Plantard de Saint-Clair — au sugerat ca abatele era. Gelis ascunsese banii în casa si în biserica. teorie sustinuta de exemple uneori ilare ale unor nume de localita ti din jurul sa tului Rennes-les-Bains care ar proveni din radacini engleze. s-a constatat ca nici un ban nu lipseste..de la Rennes-les-Bains"). la loc vizibil. acesta din urma si-a notat în jurnal ca a avut o întrevedere cu el si cu alte persoane pe 29 septembrie 1891. si el modificînd in scriptii pe pietrele de mormînt si schimbînd locul unor jaloane din zona. au fost gasite dupa moartea sa niste hîrtii care indi cau ascunzatorile. înspâimîntat. sur sa platilor. Unii 1-au considerat pe Boudet adevarata „eminenta cenusie" care a dirijat activitatea de constructii a lui Sauniere. celtica etc. pupa toate aparentele. Daca asa stau lucrurile. Gelis era. Unii au sugerat chiar ca activitatile celor doi se completeaza una pe cealalta si ca. si detine proprietati în apropiere de Rennes-les-Bains. Si ma i ciudat înca. Criminalul. încît multi considera ca ele ascund.. si o descriere a diverselor monumente megalitice din regiune. împreuna. — deriva din anglo-saxona. în cimitirul vechii biserici a lui B oudet se afla o borna ce marchea za locul pe ca re Plantard de SaintClair si 1-a rezervat pentru sine. preotul paroh al satului Coustassa. aproape 800 de franci. Boudet era un respectat istoric si anticar. O alta fata bisericeasca din vreme a lui Sauniere a fost abatele Antoirie Gelis. Totusi. Celelalte activitati ale sale amintesc însa de cele ale lui Sauniere. dupa asasinarea sa.La vraie langue celtique. a cautat prin casa. care nu a fost prins niciodata. de fapt. constituie o indicatie cifrata catre „comoara".

22 S-a presupus chiar ca Sauniere ar fi fost responsabil pentru uciderea lui Gelis. de asemenea. cu toate ca asasinarea brutala a batrî-nului preot a socat întreaga populatie din zona. este ca o vasta parte a acestei regiuni poarta numele La Magdalene. vizibil pe o coasta de deal. tinînd searna de faptul ca întreaga regiune din jur este învaluita în mister. doi avocati au reconstituit crima. dar nu exista nici o proba care sa ateste acest lucru. satul Rennes-le-Château este important în sine. închinata lui loan Botezatorul. sînt trei biserici dedicate lui loan Botezatorul în mica regiune Belzeve-du-Razes. (Interesant. alaturi a lasat o bucata de hîrtie pe care scrisese: „V iva Angelina". Motivul crimei a ramas si astazi neelucidat. dar le considera doar un fundal pentru povestea lui Sauniere. Cazul Gelis este caracterizat de cîteva elemente cu totul neobisnuite.bratele la piept. preotii din împrejurimile satului Rennes-leChâteau erau implicati într-o afacere sinistra. (Iar excursiile sale la pescuit si vînatoare ar fi putut fi un paravan pentru o cu totul alta activitate. un studiu al zonei Rennes-le-Château ofera numeroase indicii nu doar despre Priorie. pe baza înregistrarilor politiei si ale judecatoriei locale. dar exista oare dovezi ale influentei acesteia în zona? Am vazut ca Pierre Plantard de Saint-Clair detine terenuri în apropiere de Rennes-lesBains si ca a cumparat un loc de veci în cimitirul din sat. nu a gasit nici un document în acest sens în arhivele diecezei de la Car-cassonne. descoperirea ar fi putut avea loc într-o sumedenie de alte locuri. Pe lespede sînt gravate o roza si o cruce. în vreme ce satul avea o alta biserica. Piatra sa de mormînt din cimitirul satului Coustassa e ste pozitionata — spre deosebire de toate celelalte morminte — cu fata spre Rennes-le-Château. Cînd Gerard de Sede a încercat s-o investigheze. date fiind complexitatea si multitudinea de societati secrete din Languedoc. Lasînd la o parte absentele sale din sat. de exemplu. Se pare însa ca. dioceza a dorit ca întreaga afacere sa fie uitata cît mai rapid posibil. în orice caz.) În Les dossiers secrets se afirma clar ca Sauniere lucra pentru Prioria din Sion. parohul obisnuia sa faca si lungi plimbari în zonele din apropiere. într-adevar. dar putem spune ca preocuparile organizatiei se reflecta cu adevarat în regiune? Ar fi surprinzator daca lucrurile nu ar sta asa. la începutul anilor 1960. la fel de interesante. Aveam sa descoperim cu acest prilej ca în regiune este bine reprezentata ceea ce am putea numi Marea Erezie Europeana — veneratia extrema de care se bucura Maria Magdalena si loan Botezatorul.) La fel de semnificativ e faptul ca actuala biserica a Magdalenei "in Rennes-le-Château a fost initial capela castelului. În zona se constata o remarcabila proliferare a bisericilor închinate Botezatorului.23 Aceasta din urma a fost . jylajoritatea cercetatorilor recunosc faptul ca exista si alte situri în apropiere. ci si despre o mult mai vasta traditie secreta — una a carei existenta noi am banuit-o. uneori timp de zile sau saptâmîni întregi. daca într-adevâr preotul din Rennes-le-Château a gasit ceva. În mod neîndoielnic. dar poate ca prea mult s-a pus accentul asupra lui. Si. Abia în 1975 . adesea construite în grupuri. De fapt.

iar simboluri templiere pot fi vazute si astazi pe lemnaria unor case datînd din epoca medievala. primarul localitatii nu ne-a putut spune care au Predecesorul sau jnare pasionat de dintre cele mai serioase fost jpotivele acestei modificari. unde biserica dedicata initial lui loan Botezatorul a fost închinata apoi Sfintei Ana. Scriitorul si cercetatorul Franck Marie29 a demonstrat ca (aidoma Capelei Rosslyn) structura sa respecta geometria crucii templiere. un istoria ezoterica a zonei. acum fiind dedicata Sfintei Ana. biserica a fost construita la sfîrsitul secolului al XlV-lea. îi cerea sa rosteasca liturghii speciale în onoarea Madonei negre. familia Joyeuse a dus-o în 1576 la Paris. În Couzia sau în Arques a existat odata o Madona neagra . elevul lui Robert Fludd — care a fost chemat în mod special d in Anglia în acest scop.Sauniere a corespondat cu superioara acestui ordin. Familia lui Nostradamus provenea din localitate si se poate ca ilustrul clarvazator sa fi locuit aici o perioada. aflat la originea uneia încercari de refacere a Bisericii Calare în regiune. Arques si Couiza — unde se afla o alta biserica „a lui loan" -s-au aflat în proprietatea familiei de Joyeuse pîna în anul 1646. La jumatatea drumului între Rennes-le-Château si Limoux se afla oraselul balnear Alet-les-Bains. totusi. în plus. biserica i-a fost închinata odinioara lui loan Botezatorul. numita Notre-Dame de la Paix. dupa suprimarea ordinului. locasul de cult fiind demolat piatra cu piatra. Asa cum am vazut. cu care avea o relatie speciala. se oferea sa-i vînda o statuie a Micului lisus din Praga (care exista si astazi în Vila Betania) si — oarecum enigmatic -îi multumeste „pentru credinta pe care o arati bunului nostru Rege". si ca exista ceva aparte în privinta parohiei Rennes-le-Château (si a enoriasilor ei). poate codificat. Si totusi. într-o scrisoare datata 5 februarie 190327. Una dintre cladiri se remarca prin . duce de Guise. cînd Henriette-Catherine de Joyeuse i-a vîndut monarhiei franceze toate pamînturile detinute în Languedoc. Ea era vaduva lui Charles.28 Un unchi al lui Roche era medicul lui Sauniere. Actuala clopotnita si zidul principal fac parte din castelul initial. unde poate fi vazuta si astazi în biserica Surorilor Sfintei Inimi (în al doisprezecelea arondisment). secretara ordinului. cînd satul a fost cucerit de trupele unui aristocrat spaniol. sora Augustine Marie. Fost sediu al episcopiei locale (mutata apoi la Carcassonne). modificarea este ciudata si din cauza faptului ca biserica adaposteste înca o relicva a Botezatorului.distrusa în secolul al XlV-lea . iar altul a fos t notarul acestuia. O inexplicabila schimbare de situatie s-a petrecut în localitatea învecinata Arques. desi — dupa cum vom vedea — mai i exista un „rege" venerat de gruparile heterodoxe. se pare ca mesajul sorei Augustine avea un sens diferit. Familia de Joyeuse a construit si Biserica Sfîntul loan Botezatorul din Arques. Alet era în Evul Mediu un renumit centru al alchimiei. crezîndu-se cu fermitate ca înauntru era ascunsa o comoara. ridicata pe ruinele unui antic castel distrus de oamenii lui Simon de Montfort. în anii 1930 si 1940 a fost Deodat Roche. Aceasta sintagma se putea referi la un oarecare pretendent la tronul Frantei sau la lisus. Impunatoarea biserica a Sfîntului Andrei are o conexiune ciudata cu acest ordin. Orasul a fost asociat cu templierii înca de la începuturile ordinului — o serie de documente importante prin care li se alocau terenuri au fost semnate aici în anii 1130 —. pe armoariile orasului se afla si o cruce templiera.

tinînd seama de acest context. fiindca je-a oferit adapost. ridicat în jurul unui izvor despre care se spunea ca are proprietati tamaduitoare. Bazilica a fost construita pe locul unui antic sanctuar pagîn. între diversele autoritati religioase au existat con fruntari pentru controlul locasului-Initial acesta a apartinut abatiei benedictine St Hilaire din apropiere.prezenta. timp de secole. doar un paravan pentru Prioria din Sion.) Situl are o serie de conexiuni incitante cu „ereziile" care fac obiectul investigatiei noastre. Împreuna cu alti doi clerici. numita astfel în amintirea celui mai cunoscut episcop al orasului (în functie între 1637-1677) — un personaj important.) în secolul al XlII-lea. lupta s-a dat între arhiepiscopul de Narbonne. de fapt. Pe lîngâ rezonanta sa evident iudaica (extrem de neobisnuita pentru o biserica crestina medievala). Pavilion a fost inima cunoscutei Compagnie du Saint-Sa crement. care în timpul cruciadei contra albigenzilor si-a atras critici ca urmare a politicii sale de neutralitate fata de catari. Unele opinii sustin ca era. în ciuda diferentei de ortografiere. afla ta în extremitatea de nord a orasului Limoux. O statuie a lui St Vincent aminteste ca el a fondat Ordinul Parintilor Lazaristi. a fost un centru de pelerinaj. misteriosul St Vincent de Paul (circa 1580-1660) — care a pretins ca a fost educat în domeniul alchimiei —. implicat în even imente ce au avut legatura cu Prioria din Sion. pe ferestre. „Marceille" (nume cu origine necunoscuta) aminteste de Magdalena prin asocierea cu Marsilia (Marseille în limba franceza). nu ar trebui sa ne surprinda faptul ca locasul le apartinea anterior templierilor. (Parintele lazarist de la Notre-Dame de Marceille era una di ntre persoanele invitate de Sauniere la ceremoniile de inaugurare a diverselor sectiuni ale domeniului sau. dintr-un motiv oarecare. îndeosebi pentru ochi. steaua lui David. Unul dintre acesti conspira tori. Atît de bine a reusit compania sa-si disimuleze adevaratele obiective. cînd a trecut sub administratia episcopului din Alet-les-Bains. În decursul anilor. încît istoricii nu stiu nici astazi cu certitudine ce anume se ascundea în spatele numelui — uneori organizatia pare sa fi fost fundamental catolica. alteori evident eretica. simbolul are si o conotatie magica. care se gaseste înca în interior. cartierul sau general se afla la seminarul Saint Sulpice din Paris.30 Asa cum am vazut. Desi aparent er a o organizatie caritabila. a stelei în sase colturi. Mai tîrziu. în a ca ror îngrijire se afla bazilica din anul 1876. Poate ca. este cinstit într-unul dintre cele mai enigmatice situri din Languedoc: bazilica Notre-Dame de Marceille. Ordinul Benedictin si cel Dominican. în posesia caruia a ramas pînâ la jumatatea secolului al XVII-lea. Numele bisericii provine de la o Madona neagra din secolul al Xl-lea.31 Pentru început. bucurîndu-se de influenta chiar s{ asupra monarhiei. Principala strada din Aletles-Bains este Avenue Nicolas Pavilion. cu o noapte înainte de a se preda pentru a fi arsi pe rug). celebrul St Vincen t de Paul si Jeacques Olier (cel care a construit biserica Saint-Sulpice). Pe 14 martie 1344 (la împlinirea a o suta de ani de la misterioasa ceremonie catara de la Montsegur. principala sursa financiara a Colegiului Narbonne era venitul adus de biserica Mariei . papa Clement al VIlea a cedat locasul de cult Colegiului Narbonne din Paris. regele a fost nevoit sa intervina într-o disputa iscata între arhiepiscop seniorul de Limoux si Guillaume de Voisins. seniorul din Rennes-le-Château. de existenta careia sînt legate numeroase miracole. reprezentînd uniunea dintre principiile masculin si feminin. care avea forta de a-i ma nipula pe mai-marii vremii. ^urnita de membrii ei si „Cabala Credinciosului". (întreaga popu-jatje din Limoux a fost excomunicata la un moment dat. istoricii recunosc în prezent ca era o societate secreta politico-religioasa. (Interesant.

Magdalena din Azille. Clive Prince a vizitat zona împreuna cu fratele sau. aflate acum în proprietate particulara. biserica si pamînturile sale au fost vîndute. în rastimp de patru luni. încît — asa cum aveam sa descoperim în circumstante traumatice — nici chiar preotii bazilicii nu stiau nimic despre existenta ei.)32 în timpul revolutiei. un loc de interes aparte pentru tiga ni. Pe fostele terenuri ale bisericii. În timpul unei calatorii de documentare în Franta. Se presupune ca ar fi servit ca încapere funerara pentru vizigoti — desi acum este goala — sau ca loc de initiere al unei scoli ezoterice. papa Pius al X-lea a decretat ca biserica trebuie ridicaa la statutul de bazilica — o onoare rara. exista o galerie subterana formata din doua încaperi mari. Interesant este faptul ca vînzarea s-a petrecut pe 17 ianuarie 1893 (desi Biliard intra se în posesia Madon ei negre. dar Madona neagra a fost ascunsa de Stâretia Ordinului Penitentilor Albastri. în vara anului 1995. dat fiind ca intrarea era acoperita de o vegetatie salbatica extrem de bogata. care aveau o tabara pe cîmpul dintre biserica si rîul Aude care curge la cîteva sute de metri mai spre vest. In 1912. Monseigneur Biliard. Keith. ce avea legaturi cu francmasonii Ritului Scotian Rectificat si cu familia Chefdebien care.. Poate ca pe aceasta galerie subterana era Biliard atît de nerabdator sa puna mîna. de un metr u înaltime. au detinut un rol important în aceasta drama. Oricare ar fi fost însa functia e i. construit aparent mai tîrziu si ascuns într-o casa de mic i dimensiuni. exista dovezi care atesta ca era în ca în uz în prima parte a secolului XX.33 O alta disputa a avut loc în vremea Iui Sauniere si 1-a implicat pe superiorul acestuia. în Aude. dar singura intrare este un tunel îngust. si aceasta mentionare a fost cea care 1-a adus pe regretatul cercetator belgian Jos Bertaulet în regiune34 si a permis o descoperire interesanta. noul proprietar a revîndut pamîntul episcopiei si astfel Biliard a obtinut ce a vrut. prima încapere are o gura de aerisire în acoperisul boltit. Cercetatorul belgian Filip Coppens ne oferise informatii cu privire la galerie si indicatii despre posibilitatile de acces la ea — care s-au dovedit a fi nepretuite. care fusese Pastrata în Limoux pentru o perioada). ce dateaza din epoca romana tîrzie sau de la începutul perioadei vizigotilor (secolele III-IV). Rolul galeriei este necunoscut. La vraie langue celtique. Notre-Dame de Marceille figureaza în strania carte a abatelui Boudet. în care se afla (presupusele) moaste ale Mariei Magdalena. pe malurile rîului Aude. Jos Bertaulet acoperise partial cu pietre gura de . De aproximativ sase metri înaltime. precum St Maximin din Provence.. un grup ciudat. Acest statut este acordat de obicei bisericilor cu o semnificatie deosebita. episcop de Carcas-sonne. asa cum vom vedea. Zona de lînga Notre-Dame de Marceille este cunoscuta si pentru faptul ca a fost. inexplicabila pentru un locas atît de umil. pîna de curînd. Situl avea atunci mai multi proprietari. cu toate ca secretul fusese a tît de bine pastrat. acum în ruine (ce pare a fi fost construita specia l în acest scop). dar printr-o serie de miscari iscusite — si nu tocmai etice — episcopul s-a folosit de un bancher si a cumparat prin intermediu] acestuia toate actiunile.

dimpotriva. pentru a preveni eventualele accidente. Clive si-a dat seama ca autoritatile nu aveau habar despre existenta galeriei subterane. la sugestia lui Filip Coppens. Dar zona pare a gazdui numeroase aspecte .) Si. au putrezit de mult). nu puteau fi ele cele care blocasera tunelul. biserica Notre-Da-me de Marceille le-a apartinut odinioara templierilor. cercetarea ulterioara a încaperilor secrete a devenit imposibila.. Aceasta fusese zidita în mod deliberat — aparent relativ recent —. desi nu am încercat sa exploram cele doua încaperi. Cu putin timp înainte de moartea sa în urma unei boli canceroase. fapt care. Si.. Si atunci. ci. Ascunsese el oare ceva în spatele usii zidite? Poate ca da. sub ea se afla — asa cum aveam sa descoperim P6 propria noastra piele — un gol de sase metri adîncime. Tinînd seama de ignoranta autoritatilor în privinta galeriei. cine o facuse si de ce sigilase astfel doar una din încaperi? Dupa starea barelor de fier. fapt care sugereaza n u ca ar fi ascuns ceva. am estimat ca usa fusese blocata cu aproximativ o suta de ani în urma. lucrarea ar fi relatat ca în acea galerie subterana fusese ascuns un relicvar ce continea capul „unui rege sfînt" si ca Boudet asocia încaperea respectiva cu legendele Sfîntului Graal. la momentul scrierii acestei carti. Clive nu a avut de ales decît sa cheme serviciile de urgenta (care au venit în numar atît de mare. cu toate ca mai tîrziu s-a Dovedit ca nu era vorba decît despre un ligament întins. în 1995. Jos Bertaulet a pretins ca ar fi descifrat misterioasa carte a lui Boudet. Din fericire. (Sa nu uitam ca Surorile Sfintei Inimi din Paris îi multumisera lui Sauniere pentru credinta fata de „bunul nostru Rege". orice ar fi fost acolo. Posibilitatea de a cerceta locul mai în amanunt presupune permisiunea de deblocare a usii. (Episodul a avut si un rezultat neasteptat: cînd s-a dus la bazilica pentru a cere ajutor. Tunelul pare a porni dintr-un zid. parea putin probabil. iar barele de fier încastrate în piatra servisera probabil drept mînere. tema regilor decapitati este frecventa în aceste povest iri.. Keith s-a împiedicat de molozul împrastiat pe podea si a cazut. cînd Biliard devenise unicul proprietar al locului. însa actiunile sale au dovedit o rea la dispera re de a intra în posesia sitului. trebuie sa mai fi ramas niste indicii în acest loc întunecat sj secret. nu putea nici maca r sa stea în picioare. în plus. Keith a crezut la început ca si-a rupt piciorul si. cînd am revenit noi împreuna cu Charles Bywaters.aerisire a primei încaperi. desi intrarile fusesera acoperite în primavara lui 1996. Zacînd astfel în întuneric. Dupa patru ore. Coborînd în prima încapere pe o funie (scarile din lemn. înca mai grava a fost amenintarea autoritatilor ca le vor închide pentru a preveni alte probleme de acest gen. Dupa cum am vazut. însa. Cu aceasta ocazie. amenintarea nu a fost pusa în practica.) Din cauza acestui accident. ca ar fi cautat ceva anume. daca u existat. am cercetat tunelul ce duce spre ele si am fa cut o descoperire interesanta. încît am avut impresia ca accidentul lui Keith era cel mai interesant lucru petrecut de multa vreme în Limoux). o echipa de spe-ologi a reusit sa -1 scoata prin gura de aerisire si a p oi a fost transportat la spitalul din Carcassonne. fiindca altfel episcopul nu si-ar ma i fi dat atîta ostenea la pentru a-1 sigila. cu atît mai putin sa escaladeze putul pentru a iesi. am examinat zidul respectiv si am constatat ca initial în locul lui fusese o usa. La vraie langue celtique.

nici acesta nu a fost altceva — declara ei — decît o modalitate prin care Prioria s-a învaluit într-un aer de mister. de altfel. Iar povestea capului retezat aminteste clar de loan Botezatorul. poate. a umilului cleric de tara care a dat din întîmplare peste o comoara. Desi e dificil de înteles care este locul lui Sauniere în acea sta intriga. acestea au aparut pentru prima data într-o carte a lui Gerard de Sede. în cursul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. care a vazut lumina tiparului în 1967. Magdalena si legendele Graalului. originile povestii asa cum o stim n oi astazi dateaza doa r din 1956. templierii. o persoana a venit în zona special pentru a cauta fabuloasa comoara a catarilor. Philippe de Cherisey. semnificatia acestora depaseste cu mult granitele ciudatului sat Rennesle-Château. mai cu seama ca ne aflam într-o regiune în care exista atîtea biserici închinate lui. în 1950. în anii 1930. dovezile pe care le-am adunat cu grija în p rivinta convingerilor si a realei apartenente a preotului paroh modifica dramatic imaginea consacrata. nazistii erau obsedati de artefactele oculte si religioase si au petrecut mult timp facînd sapaturi la Montsegur. l CAPITOLUL 9 O comoara ciudata Scepticii sustin ca nu exista nici un mister la Rennes-le-Château. în pl us. Mai mult decît atît. în mod cert a detinut într-adevâr un rol în ea. Neîndoielnic. Asa cum se stie astazi. Rolul sau îl depaseste cu mult pe cel a l unui simplu proprietar de hotel si povestitor de snoave — asa cum o demonstreaza. si ciudata prezenta a ofiterilor armatei germane în Vila Betania. dar nimeni nu poate spune ce era cu exactitate acest „ceva". Probabil ca abatele a descoperit ceva important. De exemplu. Noel Corbu este un pion important în povestea de la Rennes-le-teau. Investigatiile sugereaza ca exista însa un mister. satul fiind în niod evident tinta cercetarilor ezoterice cu mult înainte de acel moment. despre care credea ca ar fi fost adusa aici de la Montsegur. si implicarea sa în publicarea celebrelor pergamente codificate. Cercetarile noastre au scos însa la iveala o serie de indicii sugestive. Cît despre a ccentul pus de Les dossiers secrets asupra satului si a mitului respectiv. Dupa cum am mentionat. În cea mai recenta carte a sa despre afacerea Rennes-le-Château. transformata într-un hotel-restaurant. dar mai tîrziu un coleg al lui Pierre Plan-tard de SaintClair si membru al Prioriei din Sion. Oricare ar fi fost adevaratele lui preocupari .1 Astfel se explica . a marturisit ca el le-ar fi fabricat. Pentru ei. S-a spus ca ar fi cautat Sfîntul Graal. în mod cert. derivate din anturajul pe care Sauniere si 1-a atras. iar povestea asa-zisei c omori descoperite de el a fost inventata pur si simplu pentru a atrage turistii în zon a.esentiale pentru investigatia noastra: Madonele negre. Sauniere s-a îmbogatit facînd comert cu liturghii — sau poate prin intermediul altor afaceri obscure —. . arheologul german Otto Rahn si-a concenntrat eforturile în aceasta regiune pentru a-1 gasi. cîn d Noel C orbu a redactat un text menit sâ-i distreze pe oaspetii de la Vila Betania. zona în general situl si Notre-Dame de Marceille în particular ascund înca un secret adînc.

Corbu nu le-ar fi putut obtine decît prin intermediul unei legaturi cu Prioria din Sion. probabil ca a reusit sa descopere secretul a cesteia. un raport negativ.)6 În capitolul anterior. în anii 1950. Dioceza a emis. dat fiind ca Roma l-a ales pe ambasadorul papal în persoana.2 Identitatea acesteia este însa mentionata în lucrarea lui Jean Robin: era vorba despre Noel Corbu.3 Faptul este semnificativ. Corbu s-o cedeze Bisericii. prin intermediul unui preot. în orice caz însa. tinînd seama ca Noel Corbu a locuit împreuna cu jvlari e Denarnaud timp de aproape sapte ani. Pentru un motiv oarecare. deoarece. Gerard de Sede afirma ca el le-a publica t considerîndule autentice si ca textele i-au fost date de o persoana care avea legaturi la Rennes-le-Château si care a pretins ca acestea erau copiile înmînate de Sauniere primarului. Pe de alta parte. De fapt. nu 1-a inventat. înainte de a duce originalele la Paris. cu atît acestea par mai ciudate. Ceva însa nu a decurs cum trebuie. în mod straniu însa. pentru a efectua cercetari la fata locului. (Interesant este ca s-a afirmat la un moment dat ca. Mai tîrziu. avînd însa grija sa nu lase impresia ca doreste acest lucru. daca de Cherisey a falsificat într-adevar pergamentele. pentru a afla mai multe. am vazut ca Sa uniere a fost doa r una din tre . Vaticanul a acceptat sa dea bani i solicitati. Biserica 1-ar fi convins pe Corbu sa actioneze în numele ei. poate ca Noel Corbu nu a mai vrut sa respecte întelegerea. împreuna cu pierre Plantard de Sa intClair.aparuta în 1988. la începutul anilor 1940. probabil convenind ca. dar ea a refuzat de fiecare data. a intrat deliberat în relatii de prietenie cu Marie. Noel Corbu a r fi detinut un rol de prim rang în apa ritia P rioriei pe scena publica. Si. Iar acest amba sador nu era altul decît cardinalul Roncall i — viitorul papa loan al XXIII-lea (care. o data ce Marie i-ar fi vîndut proprietatea. în conformitate cu autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail. el a solicitat direct Vaticanului sustinere financiara " cerere considerata de o importanta deosebita. s-ar fi împrietenit cu batrîna Marie Denarnaud si ar fi decis ca i-ar placea sa locuiasca la vila. aceste afirmatii nu au fost însa niciodata demonstrate. Biserica a vrut întotdea una sa intre în posesia fostului domeniu al lui Sauniere. Adevarul pare a fi însa altul: Corbu era i nteresat de afacerea Sauniere de ceva vreme si. abatele Gau.4 Aici intriga se complica. Este cert ca relatiile lui Corbu aduc o raza de lumina în misterul de la Rennes-le-Château: acesta nu a luat sfîrsit o da ta cu moartea lui Sauniere. a încercat de cîteva ori s-o convinga pe Marie sa vîndâ. cu cît cercetam mai în ama nuntime circumstantele în care Noel Corbu a intrat în posesia domeniului lui Sauniere. ar fi fost el însusi membru al P rioriei). recoma ndînd refuzare a finantarii. se pare. Povestea încetatenita este simpla: Corbu s-ar fi nimerit în sat în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Se pare însa ca. Dar de Sede se fereste sa precizeze numele acestei persoane.

Noi am banuit ca biserica si împrejurimile sale au fost concepute si realizate în conformitate cu un plan ocult. imaginea în oglinda si echilib rarea elementelor opuse. De . ne-a oferit o serie de revelatii incitante cu privire la adeva rata natura a misterului din Languedoc. dat fiind ca ele veneau adesea în vizita la Toulouse. mult mai vast. Iar gradina lui Sauniere si mi ca Golgotâ de lînga biserica respecta în mod evident un tipar geometric. a efectuat masuratori detaliate ale bisericii si ale cladirilor din jur. de exemplu. este posibil c a nu Sauniere sa se fi aflat la originea acestora. despre care am discutat anterior. studii aprofundate au demonstrat ca acel loc „teribil" este învaluit într-un mister chiar mai mare. în ciuda timpului si a eforturilor dedicate descifra rii a cestui mister. care traieste în Rennes-le-Château de la începutul anilor 1980. un rol în acest mister au avut si gruparile din Paris cu care Sauniere a luat legatura. un bine cunoscut artist care locuieste în sat si totodata protejat al lui Jean Cocleau. Toate aceste relatii au o semnificatie exceptionala: pe lînga faptul ca arunca o raza de lumina asupra lui Sauniere însusi. ele sugereaza si ca povestea de la Rennes-le-Château are relevanta pentru cercetarile noastre. fa ptul ca multe dintre persona jele proeminente din antura jul Emmei Calve — precum si ea însasi. Feral subliniaza ca pilastrul vizigot (care sustinea înainte altarul) are gravata o cruce si ca Sauniere 1-a asezat cu susul în jos în afara bisericii. „leaga nul cercului lor" . în care sau vehiculat sume mari de bani si care s-a soldat la un moment dat cu o crima. S-a mentiona t la un moment dat ca Sauniere nu ar fi avut nevoie sa plece la Paris pentru a se întîlni cu aceste personaje. constatînd existenta anumitor teme recurente. cu o semnificatie anume. unele dintre raspunsuri sîn t mai mult decît evidente. Desi scepticii sustin ca decoratiunile dubioase din interiorul acesteia pot fi puse pe seama prostului gust al lui Sauniere sau pe seama problemelor sale mintale. Indicii referitoare la preocuparile si con exiunile lui Sauniere se gasesc chiar în biserica din Rennes-le-Château.7 Din nou vedem cum pistele duc spre oameni si grupari cu preocupari deja fam iliare pentru investigatia noastra. Neîndoielnic. de ase menea. Observatiile noastre au fost confirmare de Alain Feral8.persoanele implicate într-un mister complex. Interesant este.) Sustinînd ideea noastra cu privire la tema imaginilor în oglinda. ci Henri Boudet sau arhitectul angajat pentru realizarea constructiei ori chiar persoanele de vaza din grupul caruia îi apartinea preotul. Feral. în vreme ce primul este constr uit din piatra masiva si are douazeci si doua de trepte ce urca pînâ în vîrf. Turnului Magdala îi corespunde sera de la cela lalt capat al meterezelor. Legaturile preotului cu amplul „a rbore genealogic" al gruparilor oculte. de altfel — proveneau din Lan guedoc. foarte precis. (Desigur. In mod biza r însa . sera este realizata din sticla transparenta si are douazeci si doua de trepte ce coboara într-o încapere subtera na . Princip alele sale teme par a fi inversiunea.

Mai degraba putem crede ca decoratiunile . fiecare cuplu pare a întruchipa o calatorie sau o initiere spirituala. „numere supreme". doua din interiorul si doua din exteriorul bisericii: confesionalul. sa remarcam a cel ciudat tipa r heterodox creat de pa tr u elemente. Atît confesiona lul. Apoi. cît si inscriptia „Penitenta!" amintesc de cainta si sînt plasate în fata altarului si. în literatura oculta. fiecare avînd cîte unsprezece trepte. în afara de treptele din turn si din sera. este greu de crezut ca ar fi amplasat în biserica semne codificate menite sa arate unde fusese ascunsa respectiva comoara. dar Biserica Catolica a decis ca era. pentru ca ambele expresii sa aiba cîte douazeci si doua de litere. Aparitia din La Sal ette a fost însa sustinuta de miscarea Naiin-dorff/Vintras/ioanita (vezi Capitolul 7) si de Sauniere însusi. a mbele simbo lizînd mîntuirea.) Pentru o vreme. Doua siruri de trepte duc din gra dina pe terasa. aflat exact în fata altarului. (Emma si-a schimbat modul de ortogra fiere a numelui cînd a devenit solista de opera. Teribilis est hjC locus. pare a fi fost modificat în mod deliberat. ruda cu Emma Calve. una care are legatura cu personajele care reprezinta cainta si penitenta — loan Botezatorul si Maria Magdalena? Cuvintele „Penitenta ! Penitenta!" ar fi fost rostite de Fecioa ra Ma ria în cadrul aparitiilor sale de la La Sa lette. Din cele doua tinere care au avut viziunea . altarul însusi.) Accentul pus pe numerele unsprezece si doua zeci si doi nu este gratuit: amîndoua sînt. a „Golgotei". viziunea de la La Salette ameninta sa o umbreasca pe cea de la Lourdes.9 Dispunerea a fost aleasa cu atîta grija. deasupra vasului cu apa sfintita — sînt compuse fiecare din cîte douazeci si doua de litere.10 Asa cum am vazut. Daca Sa uniere ar fi gasit ceva care 1-a îmbogatit.asemenea. statuia Fecioarei d e la Lourdes (cu inscriptia „Penitenta! Penitenta!") de pe pilastrul v izigot plasat în pozitie inversa în afara bisericii si „Golgota " din gradi na pe care S auniere a realiza t-o el însusi. artistul atrage atentia asupra numarului douazeci si doi. de la cainta la iertare si apoi la mîntuire. respectiv. aceste patru elemente poarta un mesaj simbolic. si Par ce signe tu le vain-cras. Prin urmare. la fel cum a fos1 adaugat un le suplimentar în inscripta în franceza. celebrele decoratiuni din interiorul bisericii Par indicii neverosimile ale locului în care ar fi ascunsa o comoara. de fapt. deasupra portalului. Sa fi dorit oare Sauniere sa sugereze ca ierta rea si mîntuirea pot fi gasite si în afara Bisericii'? Mai exista cumva aic i si o alta aluzie. încît trebuie sa aiba o semnificatie aparte. avînd o importanta deosebita în studiile cabalistice. (Originalul în latina. Cele doua inscriptii principale din biserica — Ter-ribilis est locus iste. numarul apare în numeroase alte locuri de pe domeniul lui Sauniere. una era o pastorita pe nume Melanie Calvet. o farsa. Pe lînga faptul ca formea za un patrat perfect.

dar a celasi lucru se poate spune si despre lisus b otezat de loan? Apoi mai este si neobisnuita inversare a ordinii celor doua liter e din alfabetul grec. poate. Demonul este jjjjblînzit de apa.nu pot fi „decodificate" astfel încît sa ofere o imagine coerenta a preocuparilor masoneriei. (Semnificativ este. atun ci este si foarte curioasa. în care lisus (du-cîndu-si fara greutate crucea) întîlneste o femeie care poarta ceea ce pare a fi un val de vaduvie. deoarece imaginea demonului si cea a botezului lui TJSUS trebuie — asa cum am vazut — privite împreuna. casa a opta guverneaza misterele sexului. În decoratiunile bisericii. Pentru a le întelege. detine vaste cunostinte despre simbolismul ezoteric si care a efectuat la rîndul sau studii pertinente. Dupa parerea noastra. a fost „anihilat" fiind obligat sa care apa — singurul element ce putea fi folosit pentru a-1 controla. Pentru un neinitiat. Daca semnificatia lui Asmodeus este corecta . dar si tot ceea ce tine de ocultism. care se autointituleaza „Fii ai Vaduvei". cu bratul. asociate în mod obisnuit cu lisus. alfa si omega. secretele si principiile filozofice aflate la baza lor. ea cuprinde un baietel învelit într-un pled de lîna. ale mortii si ale renasterii. Recent vandalizatul demon din prag a fost numit dintotdeau-na „Asmodeus" — cel care pazeste în mod traditional comorile îngropate —. prima si ultima. templierii si francmasonii. . salamandre. aidoma unei table de sah. Cea mai potrivita analogie — în aceste circumstante.încearca sa disimuleze ceva sau. si faptul ca în astrologie. pamînt si apa. demon si cup a — reprezinta cele patru elemente clasice: aer. diversele simboluri utilizate într-un a semenea loc . Una dintre anomaliile flagrante în cadrul Opririlor pe Drumul Crucii este la cea de-a opta oprire. unul dintre cele mai importante elemente ale bisericii este primul pe care vizitatorul îl vede cînd intra în locas. desi nimic nu pare a lega explicit aceasta statuie de diavolul cu acelasi nume. multi au identificat simboluri ale diverselor societati oculte si secrete: rozicrucienii.11 Asemenea legende au fost încorporate în traditia masonica si nu constituie. I ar decoratiunile de pe vasul cu apa-' îngeri. cel putin. Am discutat despre aceasta problema cu Robert Howells care. ca ofera widicii inteligibile doar pentru initiati.roza vînturilor. Asmodeus. esentiale în orice lucrare oculta. unul dintre demoni. una probabil adecvata — este aceea cu o loja masonica. El ne-a atras atentia asupra un ei vechi legende iudaice cu privire la Templul lui Solomon: pentru a preîntîmpina amestecul diversilor demoni în construirea acestuia. o coincidenta faptul ca imaginea se regaseste în biserica lui Sauniere: Asmodeus este tinut sub control gratie vasului cu apa pe care îl poarta — sub inscriptia: „Prin acest semn îl vei cuceri". Ar fi fost de asteptat ca litera alfa sa apara în drep . desigur. regele a folosit diverse stratageme. si plafonul albastru cu stele aurii de deasupra altarului amintesc de decoratiunile standard ale lojilor masonice. foc. ample si bine documentate asupra misterului de la Rennes-le-Château. în calitatea sa de director al uneia dintre cele mai cunoscute librarii ocultiste din Londr a. Rozele si crucile de pe timpan se refera în mod cert la rozicrucieni.) Pardoseala în alb si negru a bisericii. Aceasta este considerata o aluzie la francmasoni. trebuie sa cunosti istoria. patrat e et c.

13 în cursul conversatiei. De fapt. conducatorul templierilor. fac aluzie ori la ma soni. aflate la numai doi kilometri distanta. acea ramura a francmasoneriei „oculte" ce sustine ca deriva din Ordinul Templier. dupa unele opinii. Sfîntul Luca. elementul culminant. Toate aceste simboluri au fost a siduu studiate de nenumarati cercetatori în decursul timpului. aceasta este asa monocroma si anomaliile din biserica lui Sauniere lipsesc. a fost ars pe rug. francmasoneria este alcatuita dintr-o serie de filoane distincte. În cartea sa despre Rennes-le-Château. orasel de la poalele dealului pe care se afla Rennes-le-Château. Dar aici ordinea este inversata. cît si în exteriorul bisericii. A gasit anumite lucruri. Numarul ma re al imaginilor ce se refera la Templul lui Solo-nion. Sfîntul Anton Ermitul si. atît în interiorul. Dar nu era singur. ne-a spus: „Stim ca facea parte dintr-o loja masonica.12 Asa cum am vazut însa. a preciz at: „Sauniere avea legaturi cu Ritul Scotian Rectificat". Sfîntul Roch. raspunsul ar putea fi cît se poate de simplu si de evident. Nu a lucrat de unul singur". cînd Jacques de Molay. care a investigat problema timp de treizeci de ani. Statuile sfintilor din biserica sa — lâsîndu-le la o parte pe cele ale Mariei Magdalena — au constituit subiect de aprige dezbateri printre specialisti. care a lucrat în numeroase situri din Languedoc. anul 1314. Sfîntul Anton din Padova. ar fi fost construite astfel încît sa fie comparate pentru a sublinia ciudateniile din biserica lui Sauniere. Alain Feral a subliniat ca. Giscard era un cunoscut francmason.14 Si mai exista înca un indiciu al posibilei apartenente masonice a lui Sauniere. simbolismul bisericii din Rennes-leChâteau nu a fost niciodata de neînteles pentru cei familiarizati cu traditia masonica. se afla pe poz itiile treisprezece si paisprezece (pronumele le este superfluu si modific a întelesul întregii expresii) sugereaza. demonstrînd apartenenta lui Sauniere la francmasonerie. care locuia în Tou-louse si a carui ca sa bizar decorata poate fi vazuta si a stazi pe Avenue de la Colonne. Acestea îi reprezinta pe Sfîntul Germain e. ori la templieri. Jean Robin afirma ca apartenenta lui Sauniere la masonerie este confirmata de arhivele diecezei. Si totusi. rezultatele fiind aproape tot atîtea interpretari diferite. gravata între cei patru îngeri si demon. Ritului Scotian Rectificat. Antoine Captier. Si a adaugat: „Acesta nu e deloc un secret". Faptul ca literele suplimentare în expresia Par ce signe tu le vaincras. Caruia dintre acestea îi apartinea preotul? În aceasta privinta. A fost trimis într-un loc în care se afla ceva (semnificativ). I mpresia pe care o lasa este aceea ca locasurile de cult. specializat în decorarea bisericilor. vizitatorul poa te admira o reprezentare a Opririlor pe Drumul Crucii care searnana extrem de bine cu cea realizata de Giscard. O dovada suplimenta ra în acest sens este sculptorul ales pentru a reprezenta Opririle pe Drumul Crucii si pentru a realiza celelalte statui din biserica: un anume Giscard. daca cele . De Sede crede ca simbolismul celei de-a noua Opriri pe Drumul Crucii evoca în mod direct gradul de Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — un termen eufemistic pentru „templier".tul lui loan — presupusul înainte-mergator — iar omega în dreptul lui lisus. La o concluzie similara a ajuns si Gerard de Sede. deasupra amvonului. specia listii francezi sînt de acord. în biserica loan Botezatorul din Couiza. nepotul clopotarului din vremea lui Sauniere.

16 în plus. acest fapt aminteste de Ordre de la Rose-Croix. parintele gruparilor erotico-oculte ale vremii. initialele lor formeaza cuvîntul Graal. din 1782. d'Hautpoul de Blanchefort. un Hautpoul — Jean-Marie Alexandre — a detinut un rol principal în crearea gradului de Chevalier Bienfaisant de Ia Cite Sainte din cadrul Ritului Scotian Rectificat — templier. membru al aceleiasi familii ca Ma rie din povestea de la Rennes-le-Château. de marchizul de Chefdebien . Am discuta t deja despre in fluen tul Rit Memphis. din care a derivat L'Ordre de la Rose-Croix. creata în 178021. ale carui ruine sînt vizibile si asta zi. Acesta a fost fo ndat în 1838 de Jacques-Etienne Marconis de Negre. cu alte cuvinte — în 1778. care a încercat sa clarifice. filadelfienii erau . o data pentru totdeauna . a carui vaduva s-a dovedit atît d e generoasa cu Sauniere. numele acestuia provenind de la un „castel" din apropiere (de fapt. construit de Antoine Bigou. preot paroh la Rennes-le-Château.19 Armând d'Hautpoul a fost. în Narboune. La începutul cercetarilor noastre. Armand d'Hautpoul.patru statui sînt unite printr-un „M" imaginar schitat pe pardoseal a bisericii. avea cu sigura n ta rela tii cu membri ai Prioriei. du Temple et du Graa l. desi în general din motive gresite. Mare Maestru între 1801 si 1844. desi alte ra muri ale familiei au supravietuit. doar un fe l de turn). Nepotul s i mostenitorul Mariei de Negre. Desigur. Dintr-un punct de vedere. du Temple et du Graal — ordinul fondat în Toulouse. pus la pun ct cu mult înainte de nasterea lui si care continua si astazi. Aceasta este o alta societate ma sonica templiera inf luentata de ideile baronului von Hund: Chefdebien a participat la celebra Con-Ventie de la Wilhelmsbad. de asemenea. printre care si Charles Nodier. si condus mai tîrziu de nimeni altul decît Jose-phin Peladan.un ma son al Ritului Scotian Rectificat. conform careia toate drumurile duc la Rennes-le-Château. Am vazut ca Sauniere a man ifestat un interes deosebit pentru mormîntul Mariei de Negre d'Ables. în jurul anului 1850. problema originilor templierilor mason i si care i-a luat în mod clar partea baronului von Hund. La fel ca Ritul "îernphis.20 Ritul Memphis al lui Marconis de Negre avea relatii strînse cu societatea numita Filadelfienii.17 Membri ai aceleiasi familii au facut parte din loja masonica La Sagesse. ci face parte dintr-un plan meticulos si riguros. este eronata.15 Împreuna cu simbolurile rozicruciene si numeroasele imagini ale Templului lui Solomon . Ea a fost ultimul descendent care a pastrat acest titlu în Renn es-leChâteau. Iar aceasta nu este o coincidenta. a fost incitant sa dezvaluim complexa retea de grupari ocute si masonice despre care am discutat anterior si sa identificam relatia dintre ele si Sauniere. jVlarie de Negr e d'Ables s-a casatorit cu ultimul marchiz de Blanchefort în 1732. unit ma i tîrz iu cu Ritul Misra'im. preceptorul contelui de Cha mbord. am crezut ca ideea celorlalti specialisti în domeniu. în 1791. Familia Mariei avea însa niste legaturi interesante. ei au însa dreptate.

De fapt. în buna traditie a magilor de acest tip. De exemplu. lumea spionajului si cea a ocultismului merg adesea mînâ în mînâ. Monti a înregistrat un succes extraordinar în latura secreta a vietii sale. era preceptorul familiei Chefdebien. la fel ca în cazul lui John Dee si poate. este semnificativ faptul ca fratele lui Sauniere. De aceea. într-o scrisoare adresata episcopului. Si. cu reteaua sa de ierarhii.22 Alfred Sauniere este. înctt este imposibil de stiut cui i-a fost loial cu adevarat. Alfred (de asemenea preot). Pentru a-i descoperi secretele si obiectivele initiale. imaginea de ansamblu a început sa devina rnai clar a. Cheia afi lierii lui spirituale o constituie anturajul pe care îl frecventa. fara îndoiala. desi nu este si printre cele mai cunoscute. grade si ritualuri. Ei au devenit detinatorii unor vaste cunostinte despre masonerie si despre alte societati similare. ori fara st irea acestora. detinînd adesea pozitii înalte în orga nizatii reciproc ostile. ambele avînd grade dedicate exclusiv dezvoltarii cunostintelor oculte. Monti a reusit sa acceada într-o pozitie de frunte în cadrul unei societati evreiest i cvasimasonice fondate în SUA.interesati în principal de ocultism. A fost însa dificil sa gasim date despre el. De asemenea. care a murit pr ea devreme. si-a urmarit mereu propriile interese si si-a satisfacut pasiunea pentru intriga si putere personala. a fost agent dublu al serviciilor de spionaj franceze si germane. el a preferat sa-si exercite influenta din umbra. Alfred a murit în 1905. este unul dintre cele mai puternice si mai lipsite de scrupule personaje din cercul societatilor secrete ale secolului XX. în beneficiul altor persoane. con vertindu-se chia r . personajul-cheie în straniile evenimente în care a fost implicat fratele sau mai vîrstnic si mai celebru si de aceea merita investigat mai îndeaproape. magice si masonice. În plus. a urcat în ierarhia unui mare numar de societati oculte. putem stabili o legatura între Sauniere si Pierre Plan-tard de Saint-Clair prin intermediul unui singur om: Georges Monti. desi se stie ca era amantul marchizei du Bourg de Bozas. dupa ce fusese excomunicat. Ajuns alcoolic. spre deosebire de asociatul sau. Indiferent care ar fi fost veritabilele sale motive. ca el însusi. Cel mai probabil însa. filadelfienii intentionau sa desluseasca istoria complexa a francmasoneriei. declarat an tisemite. fiind concediat la un moment dat pentru ca furase o parte din arhivele acesteia. Dupa moartea fratelui sau. Sauniere amintea despre ideile locale conform carora „ar fi de asteptat sa platesc pentru greselile fratelui meu. Monti a dus o viata atît de complexa. ocultista si oaspete la Vila Betania. departe de a fi o obsesie personala. Cunoscut si sub pseudonimele contele Israel Monti si Marcus Vella. al lui da Vinci. abatele. B'nai B'rith. pe care le-au obtinut prin mijloace deschise ori prin intermediul infiltrarilor în respectivele organizatii. ori în conditiile în care fiecare credea ca s-a infilt rat în cealalta pentru a o spiona. adesea pentru a se infiltra în rîndurile lor. În decursul anilor. Aleister Crowley. veneratia lui pentru Maria Magdalena s-a dovedit a f i o parte integranta a Marii Erezii Europene. desi unele grupari d in care facea parte erau."23 O data ce am aflat despre relatiile lui Sauniere cu francmasoneria de Rit Scotian.

acesta din urma era de origine din Languedoc si a locuit mult timp în Toulouse si în alte regiuni din sudul Frantei.. În 1934. fiind a bandonat de parintii sai italieni. în mod deloc surprinzator.. De asemenea. A le face public numele fara permisiunea lor implica riscul de a crea disensiuni în sînul unor familii.sonne i-a cerut socoteala pentru stilul sau de vi ata extravagant. Prin urinare. în octomb rie 1936. fiind deci un intim a l antura jului Emmei Calve. De la o vîrs tâ tînara s-a ara tat interesa t de lumea ascunsa a societatlor secrete. al carui Mare Maestru a devenit. Monti era considerat „reprezen tantul lui Crowley în Franta" 25. în plus.. si Sauniere întretinea relatii cu Peladan si cu cercul sau. disimulari si mistificari. pe Calve si deci trebuie sa-1 fi întîlnit pe Monti. Monti a fondat Ordre Alpha -Galates.27 . a cunoscut-o. dar se pare ca preotul într-adevâr cauta ceva si ca nu lucra în acest sens d e unul singur. ai caror membri m-au finantat fara stirea sotilor. a fost crescut de iezuiti. este si cea pe care a oferit-o Sauniere însusi.26 Este posibil ca acesta din urma sa-i fi fost profesor si mentor. Motivul pentru care 1-am inclus în investigatia noa stra a fost acela ca primul sau rol în lumea oculta pariziana a fost cel de secretar a l lui Josephin Peladan. caracterul duplicitar al vietii sale si-a spus în cele din urma cuvîntul si Monti a murit otravit în Paris. îl cunostea destul de bine: fosta sotie a lui Plantard. o organizatie germana specializata în asasinate politice. ce putem crede despre povestea lui Sauniere? Nu e deloc usor de razbit prin hatisul de legende. reprezen-tînd poate o continuare a unei traditii oculte. în rîndul numerosilor sai cunoscuti s-a aflat si Aleister Crowley. Cînd succesorul lui Biliard ca episcop de Carcas.la iudaism în acest scop. de asemenea . în 1942.. Asadar. Pe lîngâ faptul ca aceasta este cea mai logica explicatie. A calatorit p rin cea mai mare parte a Europei si a stat un timp în Egipt si în Al geria. în persoana lui Georges Monti. Asa cum am vazut. preotul a raspuns: „Nu sînt obligat. Si cu toate ca Plantard avea doar saisprezece an i la moartea lui Monti. se spunea despre el ca „detin e cheile francmasoneriei italiene". de fapt. sa divulg numele sponsorilor mei. foarte probabil membru al influentelor societati secrete din Paris si Languedoc. scria într-un articol din 1960 ca: „(Plantard de Saint-Clair) îl cunostea bine pe contele Georges Monti". Printre numeroa sele societati din care a facut parte s-a aflat si Holy Vehm.. fiind membru al OTO în vremea în care britanicul era Marele ei Maestru. Monti s-a nascut la Toulouse în 1880 si.. a copiilor sau a mostenitorilor lor". Dovezile existente sugereaza existenta unui „sponsor" secret. Pierre Plantard de Saint-Cla ir la frageda însa semnificativa — vîrsta de douazeci si doi de ani. se pare ca a existat o legatura clara între Sauniere si Plantard de Saint-Clair. Anne Lea Hisler.

Alfred. biserica îi fusese închinata ei cu mult înainte de venirea lui pe lume. numerosi cercetatori au gasit pe domeniul lui Sau-iiiere o serie de indicii referitoare la realele sale preocupari si jtiotivatii.1-am invitat sa ne însoteasca pe Lucien Morgan. Dintre toate decoratiunile bisericii.29 par. cea pe care a preferat s-o realizeze el . elementul cel mâi semnificativ în privinta activitatii lui Sauniere în Rennes-le-Château este accentul pus asupra Mariei Magdalena. Ca raspuns la întrebarile autoritatilor cu privire la extravagantele sale. O scrisoare de sustinere trimisa lui Sauniere de un prieten apropiat în 1910 folos este un limbaj mai sugestiv: „Ai avut banii. Recent. a declarat ca îi va spune episcopului numele sponsorilor sai. faptul devine cu atît mai semnificativ.. aceea a Mariei de Negre. la care lu au parte... de asemenea. în numele altora —. torire. în cursul uneia dintre calatoriile noastre în zona.. parent. Lazar si Mart a. Si. data fiind strînsa conex iune a acesteia cu Ritul Scotian Rectificat. ar fi trait Magdalena împreuna cu fratii ei. prezentator de televiziune si o autoritate în domeniul tantrismului. Pentru investigatia noastra. dar nici aceasta nu este doar o simpla coincidenta. Nimen i nu trebuie sa deslusea sca secretul pe care îl detii.Mai tîrziu însa. în 1995. dar numai sub taina spovedaniei. cu toate ca Rennes-le-Château pare a fi fost punctul de lecare al misterioaselor cautari ale lui Sauniere — întreprinse. Daca cineva ti-a dat bani în secret. preotul a declarat: „Fiind predicator. El a jucat . iar casa a numit-o dupa cea în care. se pare ca obiectul acestora s-ar fi aflat în alta parte.. care a fost uimit sa descopere ca Turnul Magdala si meterezele fusesera construite în conformitate cu anticele principii ale unui anumit tip de ritual sexual. esti obligat sa pastrezi acest secret si nimic nu te poate scuti de acea sta înda-". Marie Denarnaud si Emma Calve. Intr-adevar.. fratele meu avea numeroase relatii."28 Si fratele lui Sauniere. S i altii au recunoscut indiciile magiei sexuale: scriitorii britanici L ionel si Patricia Fanhthorpe citeaza cuvintele expertei în domeniul ocultismului Bremna Agostini. deoarece locasul fusese capela familiei senioriale a regiunii. ar fi fost parte a acestui secret. rolul de intermediar pentru acele suflete generoase". conform Noului Testament. Morgan crede ca Sauniere si anturajul sau secret practicau rituri sexuale oculte menite sa faciliteze clarviziunea si contactul cu divinitatea — realizînd astfel Mareata Lucrare a vech ilor alchimisti — si sa le asigure totodata influenta si forta materiala dorite. Sauniere a dat numele Magdalenei turnului în care sia construit biblioteca. care a afirmat ca Sauniere efectua un ritual magic sexual cunoscut sub numele de „Convocarea lui Venus". De asemenea..

însemnînd Casa lui Dumnezeu. acum pensionar.31 Inscriptia „Terribilis est locus iste" iese în evidenta deasupra usii. printre ele si inscriptiile de pe cele doua pietre ce marchea za mormîntul Mariei de Negre. si se refera la visul lui lacov despre o scara pe care urca si coboara îngerii. am descoperit ca tot el a sculptat si o mica statuie din bronz a Magdalenei. se stie ca el a distrus cu meticulozitate anumite elemente ps care le-a gasit aici. Asa cum am vazut. Statuia a disparut de mult. un fost ziarist din Limoux.'ttsusj a fost basorelieful din fata altarului. care o înfatisea za pe Magdalena. implicatiile sînt mai pregnante: un dictionar francez defineste Betel ca „templul unei secte disidente"32. Sauniere sa transmita'? în mod interesant. 28:17. în Franta însa. Oare asta încerca. detine foto. (Ridicarea aces-tei pietre pare a fi fost o etapa impo rtanta în cauta rile lui Sauniere. Dar aici exista deja o ciudatenie: Bigou a afnplasat pietrele în 1791.33 Noi ne-am decis sa ne concentram eforturile asupra a ceea ce a gasit Sauniere la sosirea sa în Rennes-le-Château si deopotriva pe ceea ce i-ar fi putut motiva cautarile. le-a mutat departe de mormînt. Le Clat. La trezire. prin urmare. la rîndul lui. Betel devine un centru de putere ce rivalizeaza cu Ierusalimul.) Si mai exista un indiciu care atesta ca Saun iere calca pe urmele lui Bigou: înainte de a deveni paroh la Renne s-leChâteau. totusi. dar Andrg Galaup. în a ceeasi perioada în care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în biserica. aceste pietre — o lespede orizontala si o piatra de capâtîi . astfel. Si Sauniere. Sa fi cautat el ceva ce ave a legatura cu Bigou si. la zece ani dupa moartea femeii care se presupunea a fi îngropata acolo -. fapt ce sugereaza ca dorea sa ascunda locul exact al acestuia. cu familia d'Hautpoul sau .au fost asezate pe mormîntul Mariei de Negre & abat ele Antoine Bigou cu aproximativ o suta de ani înainte de sosirea lui Sauniere în sat. în oglinda. De asemenea . Asa cum ne-a explicat Keith Prince. grafii ale ei. a basoreliefului. Ultima construct ie planificata pentru domeniul sau — turnul înalt si vasul baptismal de afara — se încadra în aceasta ambitie. am fost uimiti de aparenta contradictie din comportamentul sau. el rosteste aceste cuvinte si continua prin a numi locul respectiv Betel. expresia se regaseste în Fac erea. a slujit în acelasi sat chiar înainte de a veni la Rennes. aflat la circa douazeci de kilometri departare. Les dossiers secrets sustin ca. Dar în Vechiul Testament. de fapt. In plus. Lasînd la o parte „momeala" pergamentelor. Sculptura avea putin sub un metru înaltime si cîntarea aproximativ optzeci si cinci de kilograme. în ultimii sai ani de viata. Multe persoane cred ca Sauniere a încercat sa lase în urma o serie de indicii prin decoratiunile din biserica. pe care a amplasat-o în afara grotei de lînga biserica. preotul planuise sa puna bazele u nei „noi religii" si sa porneasca o cruciada în regiune. numele capata conotatia unei alternative la centrul religios „oficial ". gigou a fost preot într-un satuc de munte. fiind imaginea exacta.

lipsesc litere. de ce pentru Marie s-a facut o exceptie? Existenta criptei este certa. Unele par banale. fiindca a deschis mormîntul pentru a cauta în el. cel din cimitir. la un secol distanta unul de celalalt. Dupa parerea fratilor Antoine si Marcel Captier — formata pe baza amintirilor familiei34 . membrii familiei d'Hautpoul. cine — sau ce — se afla acolo? O ipoteza plauzibila este aceea ca Bigou. în conformitate cu acesta. intrarea în cripta se face prin "'serica. a carui inscriptie a distrus-o. încît a r trebui sa aduca o jignire serioasa familiei. Oare mesajul oferea anumite indicii privind continutul real al mormîntului? Inscriptia de pe piatra de capatîi a Mariei de Negre contine pre a multe greseli. Dar cel de-al doilea. Prin urmare. probabil ca urmare a tulburarilor din timpul Revolutiei din 1789 care îl amenintau dir ect. a ascuns ceva în cimitirul din Rennes-le-Château înainte de a fugi în Spania. asa cum o atesta registrul Parohiei pentru perioada cuprinsa între 1694 si 1726.3 5 Cuvintele sînt incorect ortografiate. De ce ar fi tinut atît de mult cei doi preoti. în mod evident. unele spatii au fost omise sau adaugate acolo unde nu-si au rostul. icoane si decoratiuni au fost distruse sau furate în aceasta perioada.Ultimele cuvinte ar fi trebuit sa fie . dar se pare ca Sauniere stia ceva. Si atunci . nu mai putin de unsprezece contin greseli. un oponent al Republicii. dar una anume este atît de grava. care nu pot fi doar rezultatul neîndemînarii mesterului. Revolutionarii erau osti li Bisericii Catolice si numeroase relicve. în 1793. ca nimeni sa nu ma. Daca Sauniere a intrat în cavou si a gasit mormîntul Mariei de Negre acolo unde ar fi fost firesc sa fie. patrunda în cripta seniorilor de la Rennes-le-Château? Raspunsul este unul simplu.Sauniere ar fi descoperit intrarea în cripa sub Piatra Cavalerului si ar fi coborît în interiorul ei. expus acum 'a muzeu. poate ca documentele gasite i-au indicat unde anume sa caute. si-a dat imediat seama ca se afla în fata unei ciudatenii: femeia avea doua morminte. Bigou. Poate ca noi nu vom afla niciodata. Si a avut grija ca mesajul de pe cele doua pietre sa se piarda pentru totdeauna — sau cel putin cel de pe lespedea orizontala. unde a si murit. Marie nu era îngropata în cimitir. La scurt timp dupa sederea sa la Rennes-le-Château. erau îngropati în mod obisnuit în cavoul lor. a fugit peste granita. în Spania. Astazi locul nu se mai cunoaste. desi se pare ca Sauniere "a descoperit. Dar ce anume? Un alt cadavru. Apoi a ascuns intrarea sub noua podea a bisericii. fusese facut de Bigou la zece ani dupa moartea ei. Antoine Bigou trebuie sa fi avut aceleasi preocupari fiindca el a fost cel care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în 1791. Seniorii de Rennes. Dintre cele douazeci si cinci de cuvinte ale inscriptiei. probabil pentru a i se pierde urma. acoperind intrarea. un obiect sau niste documente'? Poate ca era ceva prea mare si prea dificil de transportat în Spania sau poate ca era ceva ce apartinea satului Rennes-le-Château. despre care se spune ca se afla sub biserica. Si mai exista o bizarerie în ceea ce priveste înmormîntarea Mariei de Negre.cu de Negre? Lucrarile efectuate de Bigou Ia mormînt ar fi putut fi impulsionate de evenimentele petrecute în Franta între moartea Mariei si anul 1791 — începutul terorii stîrnite de Revolutia Franceza.

în mod ciudat. Sensul acestora din urma nu este clar. Din pacate pentru el. ori „alb tare" — un termen alchimic. Iata ca din nou gasim conexiuni ce a mintesc de sexualitatea sacra si. de la „arca" la termeni care înseamna „închis în". „în interior". sau doar o ortografiere fone tica a numelui actua l. mormînt c are seamana extraordinar de bine cu unul real. scrise de-a latul pietrei: Redd is Regis Cellis Arcis. de asemenea . Sensul nu se schimba foarte mult. Mai semnificativa înca este o alta greseala de ortografie de pe piatra de mormînt: D'ABLES este scris D'ARLES. între relatarile publicate pe seama ei existînd o serie de discrepante. dar apar scrise astfel: REQUIES C ATIN PACE. Archis. hautpoul ar însemna „prostituata înalta". Aceasta greseala este agravata de o eroare înl ortografierea numelui de familie al sotului ei: d'Hautpoul apafe DHAUPOUL. Chiar ni s-a parut inci-tanta ideea ca Marie de Negre ar fi putut exista doar ca un nume. ar putea fi o simpla a luzie la Arq ues.) Expresia Et în Arcadia ego se regaseste si pe mormîntul din tabloul lui Nicola s Poussin (1593. de asemenea în latina. ca o referire codificata la ceva foarte important. poate asociat cu Rhedae si/sau cu satul Arques. numele de pe pia tra de mormînt aminteste de tenie importante pentru investigatia noastra. lespedea orizontala.) .„Odihneascâ-se în pace" -. a stîrnit mai multe dispute. fi ind interpretat în diverse moduri. Daca aceasta este. 36 În mod similar. subliniata de aluzia termenului hautpoul la „prostitutia înalta". lespedea avea gravate doua inscriptii principale: fraza — în latina. catin este un t ermen argotic pentru „tîrfa". de aspectele sexuale ale Lucrarii Marete. scrisa cu caractere din alfabetul grec — Et in Arcadia ego si patru cuvinte. asa cum banuim noi. iar poule („gaina") este un alt termen argotic care defineste o prostituata . Cea de-a doua piatra de pe mormîntul Mariei de Negre.37 în majoritatea versiuni lor. (Cuvîntul Arcis are ma i multe sensuri posibile. aflat — sub o forma sau alta — pe marginea drumului dintre Rennes-le-Château si Couiza spre Arques. înseamna ori „fort alb". Cea mai recenta versiune a mormîntului a fost dinamitata în 1988 fiindca taranul pe al carui teren se afla se saturase de sutele de turisti care-i încalcau proprietatea. ne duce cu gîndul la faptul ca Arles a fost un vechi centru de cult al zeitei Isis.formula traditionala REQUI-ESCAT IN PACE . dar. poate — în contextul zvonurilor despre o „comoara" —.1665) Pastorii din Arcadia -. aceasta masura drastica a avut un efect aproape contrar: acum turistii vin în numar la fel de mare pentru a fotografia locul în care s-a aflat mormîntul. este situat foarte aproape de Saintes-Maries-de-la-Mer. la numele vechi al o rasului. de fapt. însa atentia „rivitorului este atrasa asupra numelui. dar par a se referi la Un mormînt rega l. La urma urmei. în franceza. desi este în mod cert numele unui sit din zon a. Iar Marie de Negre evoca Madonele negre si asocierea lor cu Maria Magdalena. Blan-chefort. în orice caz. o referire la ora sul Arles din Provence.

Lucrurile sînt totusi chiar ma i complexe: mormîntul de la Arques dateaza doar din primii ani ai secolului XX. moartea e preze nta. Motoul are o strînsâ lega tura cu povestea Prioriei din Sion si apa re pe blazonul lui Pierre Plantard de Saint-Clair. nimeni în secolele ce vor urma n u le va avea vreodata. a obtinut mai tîrziu control ul total. timp de paisprezece ani. o reflectie asupra caracterul ui muritor: chiar si pe tarîmul pa-radisiac al Arcadiei. intitulata „Regele Noului Sion detronat dupa ce a inaugurat Era de Aur. Tema centrala a tabloului nu a fost rezultatul imaginatiei lui Poussin. iar a ceste lucruri sînt atît de greu de gasit. cu aproximativ douazeci de ani mai devreme. din acest motiv. . asupra bisericii Notre Dame de jvlarceille. si vîndut apoi u nui . si. prin intermediul domnului Poussin. frate cu Louis si Nicolas. dar vor aduce profit. înfatiseaza un grup de trei pastori care studiaza un mormînt. sub privirile unei femei considerate în mod obisnuit o ciobanita. încît nimic pe acest pamînt n u va putea oferi o avere mai mare sau macar egala".40 Semnificativ este si faptul ca episcopul de Narbonne Charles fouquet."39 Referitor la Nicolas Poussin. printre care si Pastorii din Arcadia?8 Tabelul. avantaje pe care nici regii nu le-ar putea obtine de la el si pe care. în plus. cardinalul Rospigliosi. Jean Galibert. peisajul nu este identic. A fost construit în 1903 de un proprietar de fabrica din zona. superintendent al Finantelor în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea: „(Poussin) si cu mine am planuit anumite lucruri despre care îti voi vorbi în detaliu curînd (si) care îti vor oferi. De asemenea.Despre Sauniere se spune ca ar fi adus de la Paris copii ale anumitor picturi. asa cum am mentionat deja. pura coincidenta. abatele Louis Fouquet i-a scris -o din Roma fratelui sau Nicolas. Desi similar. Dar cel care i-a co mandat lucrarea lui Poussin. în general considerîndu-se a fi un memento mori. a fost gravat pe lespedea orizontala de pe mor mîntul Mariei de Negre. realizat în jurul anului 1640.. peisajul seamana destul de bine cu originalul pentru a banui ca Poussin a intentionat sa rede a chiar regiunea din jurul satului Rennes-le-Château. asemanarea fiind considerata uneori. în aprilie 1656. dupa parerea lui. apârînd si în lucrarile lui Giovanni Francesco Guercino. nu vor fi necesare cheltuieli mari. iar în departare se vede chiar Rennes-le-Château. Iar cea mai veche reprezentare cunoscuta în arta a expresiei Et in Arcadia ego este o gravura germana din secolul al XVI-lea. Pe mormînt se afla inscriptia în latina Et in Arcadia ego — o bizara struc tura gramaticala care a fost interpretata în diverse moduri. este interesant sa mentionam scrisoarea pe care. Dupa parerea noastra însa.41 Exista însa si un alt motiv pentru care pictura lui Poussin a atras atentia celor care au cercetat Rennes-le-Château: peisajul reprezentat în tablou seamana foarte bine cu zona din jurul mormîntului de la Arques. se pare ca i-ar fi sugerat tema si lui Guercino.

în care facea referire la o comoara ascunsa si la conexiunile ei cu Rennes-leChâteau si Blanchefort. pe a carei pagina de titlu aparea si expresia respectiva. care a locuit timp de multi ani în regiune. Exista însa zvonuri care sustin ca mormîntul era o replica a unei versiuni anterioare existente în acelasi loc. s-a sustinut ca motoul Et in Arcadia ego ar fi fost acolo pictat de Plantard de Saint-Clair si de Prioria din Sion abia în se-XX. De aceea. a confirmat ca localnicii sustin ca „a existat mereu un mormînt în locul acel a". care. Monumentul funerar este numit în zona „mormîntul de la Arq ues" — nume care. Labou'ise-Rochefort a mai scris o carte. adica un mormînt cu inscriptia E t in Arcadia ego? John Stephenson ne-a povestit o uimitoare legenda locala privitoare la mormîntul de la Arques: cum ca ar fi ori locul de odihna vesni ca al Mariei Magdalena. a înlocuit un mormînt si mai vechi. a JS/eonore („Amantii. în conformitate cu afirmatiile pe care le fac Deloux si Bretigny în cartea lor Rennes le Château: capitale secrete de l'histoire de France. Cte asemenea. se deschid unele perspective interesante. („Rennes-le-Château: capitala secreta a istoriei Frantei"). Prietenul nostru John Stephenson. ori ca în sat exista un indiciu referitor la el. pe drumul principal. este posibil ca Poussin sa fi pictat într-adevar ceea ce a vazut în zona respectiva. inscriptia de pe mormîntul Mariei de Negre era strabatuta pe mijloc de o sageata. ori un indiciu catre acesta.42 Daca acest lucru este adevarat. John Stephenson ne-a mai spus ca legatura cu tablou l lui Poussin era cunoscutâ în regiune de multa vreme.american pe nume Lawrence. nu este întru totul adecvat. desi mai corect decît „mormîntul lui Poussin". Les Amants. la fel de noua fiind si presupusa lui conexiune cu pictura lui Poussin si cu mormîntul Mariei de Negre. în 1832 un oarecare Auguste de Labou'ise-Rochefort a scris o carte intitulata Voyage â Rennes-les-Bains. Sa fi pictat Poussin exact ceea ce a vazut. numele Arques aminteste prea bine de Arcadia pentru a nu fi exploatat. Din pacate. la rîndul ei. Dovezile sugereaza ca Sauniere credea ca ar putea gasi undeva trupul Mariei Magdalena: ori ca acesta s-ar afla în apropiere de Rennesle-Château. Dar expresia a avut rezonanta în zona cu mult înainte de nasterea lui Sauniere. locul a fost totdeauna considerat important. lespedea a fost mutata. pentru Eleonore"). desi locul este mult mai aproape de satul Serres. care a luato de la o versiune mai veche a mormîntu-lui de la Arques. asa încît nu se mai poate sti încotro indica sageata. Ce anume se ascundea în cel de-al doilea mormînt al Mariei de Negre-Inscriptia . lespedea de pe mormîntul Mariei de Negre a fost adusa aici de abatele Bigou. fapt ce contesta afirmatiile scepticilor cum ca ar fi fost o inventie a anilor 1950 sau 1960. fiindca Arques se afla la distanta de trei kilometri spre est.

care îl si finanta. Antoine ne-a spus ca Sauniere studiase legenda referitoare la Magdalena. nepotul clopotarului care a gasit cilindrul de lemn cu documente. în primavara anului 1995. ni s-a parut încurajator sa constatam ca specialistii francezi urmau acela si filon ca noi. de altfel. am putea avea de-a face doar cu o obsesie personala si cu rezultatul unei imaginatii prea bogate. dar au avut impresia ca rezolvarea misterului se afla undeva la distanta de Rennes-le-Château. au studiat interesul pe care Sauniere 1-a aratat Mari ei Magdalena. realizat de Andre Douzet — cel care a gasit macheta despre care vom vorbi în ultimul capitol si care locuieste în Nar-bonne. Nicole Dawe a organizat o cina la care i-am întîlnit pe Antoine si Claire Captier. Andre nu fusese atras de la bun . referitor la Magdalena". ce se referea aparent la o „înalta prostituata" facea într-adevâr aluzie la Maria Magdalena? (Poate ca termenul e citit mai degraba „înalta preoteasa". dar s-a aratat surprins cînd 1arn cerut parerea despre posibila conexiune dintre Sauniere si cul-tal Mariei Magd alena.. cel putin în rîndul specialistilor britanici. Acest lucru urma sa apara într-un ziar intitulat Cep d'Or de Pyla. Dovezile sugereaza ca preotul actiona pe baza unor informatii secrete despre un obiect concret. însa interesul nostru era dublat de cel al unotr cercetatori francezi. vizitînd. am vazut ca Sauniere lucra pentru o organizatie din umbra. dar curînd ne-am dat seama ca ne aflam pe o pozitie singulara în acest sens.codificata. fiica lui Noel Corbu. împreuna cu Charles Bywaters. fiindca veti gasi în el ceva profund. ceva pretios. de pilda. Sauniere cauta ceva deosebit. printre care si Antoine Bruzeau. în timpul uneia dintre calatoriile noastre în zona. Antoine. ca. asociind astfel conceptul fe sexualitate sacra cu practicile oculte antice. Prin intermediul lui Nicole. si Claire.43 Ne-a declarat ca nu crede ca-i vom Pune întrebari ce nu i-au mai fost puse. Antoine a fost sincer: nu doreste sa scormoneasca si mai mul t Misterul. Pentru ei nu era deloc greu de crezut ca Sauniere si misteriosii sai sponsori sa o fi cautat pe însasi Maria Magdalena.) Jn mod cert. Douzet si cei din anturajul sau sînt cercetatori entuziasti si documentati ai istoriei ezoteri ce a Frantei.. Antoine ne-a spus ca urmatorul numar al ziarului sau „va va interesa. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. 1-am întîlnh mai tîrziu pe Andre Douzet care ne-a declarat ca el si alti cîtiva. pe care i 1 -a dat lui Sauniere. aceasta ipoteza a Mariei Magdalena a început sa ni se para tot mai convingatoare . legat îtr-un fel de draga sa Maria Magdalena. Aix-en-Provence si regiunea înconjuratoare. Pe de alta parte. în consecinta. Si ce ar putea fi mai pretios decît ramasitele ei pamîntesti? Desigur. acesta era un punct de vedere care fusese Onorat pîna de curînd. a tra it în prea jma acestui mister întreaga sa viata. „Nu va voi spune ceea ce nu stiu" — cu aceasta fraza si-a mceput el discutia cu noi. Sa fi fost si membrii acesteia victimele unei iluzii similare? Poate ca nu.

Conform teoriei sale. îl adusesera în cele din urma aici. De la Riviere a avut. unde a trait pîna la sfîrsitul zilelor ei. ea ar fi trait nu în Provence. dar redescoperita în 1896 — cu putin timp înainte ca Sauniere sa picteze personal basorelieful de pe altarul de la Rennesle-Château. stapînul domeniului. În secolul al XVII-lea. în Z0na Rennes-le-Château. a murit în cruciada. de asemenea. la sud de Lyon .44 Pentru un motiv neclar. unde a fondat o mana stire carthu' siana. a fondat abatia de la Vezelay. unde — s-a afirmat mai tîrziu — ar fi dus trupul Mariei Magdalena. Familia lui detinea. ca Magdalena a debarcat pe teritoriul actual al Frantei. Ne amintim (vezi Capitolul 3) ca acest lucru a fost contrazis mai tîrziu de c ei din St Maximin. Antoine Bruzeau sustine ca familia s-a aflat în posesia adevaratelor moaste ale Mariei Magdalena si ca Beatrix le-ar fi dus la Sainte Croix. legaturi cu Nicolas Poussin. unul dintre calugarii de la Sainte-Croix.) În secolul al XlII-Iea. Gerard de Roussillon era conte de Barcelona. În secolul al XlV-lea. ci în Languedoc. ceva. cînd calugarii de la Vezelay nu au putut ar ata relicvele pe care se presupunea ca le-ar fi detinut. nu în Carnargue. Conexiunea dateaza din vremea lui Gerard de Roussillon care. un cunoscut învatat. Dom Polycarpe de la Riviere. în Burgundia. (Sau poate. zona fiind un centru al cultului ei .început de enigma Sauniere. lucru care sugereaza existenta unor motive mai puternice decît simpla venerare a unei sfinte din Noul Testa ment. Beatrix s-a retras în zona Le Pilat. Guillaume de Roussillon. familia Roussillon a considerat de datoria sa sa pastreze atît moastele. de asemenea. Lyon. de aseme-nea. De asemenea . Poate ca la mijloc era ceva în legatura cu adevaratul rol al Mariei Magdalena. din nefericire. (într-o capela a Sfintei Magdalena din regiunea Le Pilat se spune ca ar fi existat moastele lui Lazar. iar vaduva sa îndoliata. în care Magdalena contem-pleaza o cruce din lemn înca verde. probabil. ci în Roussillon. Mai tîrziu fresca a fost acoperita. Dupa aceea. pur si simplu. într-un loc numit si astazi Mas de Ia jtfadeleine. ci ajunsese la ea pe o cale ocoli ta: unele situri interesante din orasul sau natal.) El sugereaza. iar studiile lui Bruzeau sugereaza ca amîndoi . a renovat manastirea si a descopertit. El a demonstrat un interes aparte pentru Maria Magdalena: a scris despre ea o carte care. convins ca relicvele se mai afla înca în Provence. Cu totii erau devotati Mariei Magdalena. în secolul al IX-lea. Sainte-Croix-en-Jarez. i-a dezvaluit abatelui secretul privind locul în care erau ascunse. s-a pierdut între timp si o alta referitoare la zona Aix-en-Provence-St Maximin-Sainte Baume. în Provence.astazi Parcul National Le Pilat -. acest moment 1-a determinat pe Carol al II-lea de Anjou sa porneasca o intensa cautare a lor. proprietati în regiunea Le Pilat . mana stirea a dobîndit o stran ie a sociere cu Maria Magdalena. Narbonne si Provence — un domeniu vast. pe care Vaticanul a interzis-o. în care lisus e rastignit pe o cruce din lemn înca viu. abatia Sainte-Croix a fost decorata cu o fresca stranie. cît si secretul cu privire la ele — fapt extrem de ciudat într-o perioada în care comertul cu moaste era atît de rentab il.

erau membri ai unei societâti secrete numite Societe Angelique.45 În regiunea deluroasa Le Pilat, un drum stravechi urca pe Mont dat pîna la 0 capela închinata Mariei Magdalena. Cararea porneste în satul Ma lleval, în a carui biserica se afla statui ale sfintilor Anton din Padova si Germaine, identice cu cele de la Rennes-le-Château. Drumul trece pe lînga o capela închinata Sfîntului Anton Ermitul — un alt sfînt prezent si în biserica lui Sauniere (sarbatorit pe 17 ianuarie), în Capela Magdalenei poate fi vazut un tablou al sfintei în grota sa, uimitor de asemanator cu cel de la Rennes-le-Château. Bruzeau subliniaza ca, pe fundalul altarului din biserica lui Sauniere, se afla un arc si o coloana: în limba celta primul este pyla, în latina cea de-a doua e pila, ambele indicînd fonetic zona Le Pilat. Iar culmile ce se profileaza la orizont par a fi cele de lîngâ Mont Pilat. întotdeauna ni s-a parut ciudat faptul ca, în basorelieful sau, Sauniere nu a inclus si cel mai reprezentativ element din icon ografia Mariei Magdalena: vasul cu mir sfînt — în franceza, sainte baume... Sa fi fost aceasta o modalitate de a sugera ca moastele ei ' nu se afla totusi la St Maximin-la-Sainte-Baume, în Provence? Judecind dupa facturile pentru închirierea cailor si a trasurilor în zona Lyon în anii 1898 si 1899,46 se pare ca Sauniere a batut intens regiunea Le Pilat, cautînd ceea ce mai ramasese din adorata sa Maria Magdalena. Aici se ridica însa o întrebare fundamentala: de ce si-ar da cineva atîta osteneala pentru a gasi, în esenta, niste oase? Fiindca, desi catolicii au avut dintotdeauna o înclinatie aparte spre moastele sfintilor, trebuie sa retinem ca multi dintre cei care cautau ramasitele Magdalenei erau, de fapt, ocultisti sau catolici rebeli, în orice caz, nu aveau aeru l unor persoane sentimentale, iar epoca în care comertul cu relicve era profitabil apusese de mult. Prin urmare, care este motivul insistentei lor? Poate ca, de fapt, nu cautau doar niste oase; poate credeau ca în sicriu s-ar afla un secret — ceva referitor ori la trupul însusi, ori la un obiect de lîngâ el. Henry Lincoln a sugerat presei franceze, probabil ironic, ca acest „ceva" ar putea fi certificatul de casatorie a lui lisus cu Maria Magdalena47. Serios vorbind însa, secretul respectiv trebuie sa fie ceva similar — o dovada concludenta care.odata facuta publica, ar stîrni senzatie. Tinînd seama de interesele diverselor grupari pe care le-am studiat, proba bil ca este ceva eretic, ceva care a r a vea un impa ct en orm asupra structurilor oficia le ale Bisericii. Dar ce anume ar pu tea constitui o astfel de amenintare? Si cum ar fi posibil ca un obiect vechi — de 2 000 de ani — se presupune sa aiba o semnificatie atît de mare pentru lumea modern a? CAPITOLUL 10 În cautarea filonului subteran În aceasta etapa a cercetarilor noastre, ne-am vazut din nou confruntati cu aparenta semnificatie a Mariei Magdalena pentru o veritabila retea de organizatii eretice, subterane. De aici am si început, de altfel, de la simbolismul subliminal al „Doamnei M" folosit de Leonardo da Vinci în fresca Cina cea de taina, în anii care s-au scurs de cînd ne-am lasat antrenati în lumea secreta a ereziilor europene, am strabatut o distanta considerabila, în ambele sensuri ale termenului. Venise vremea sa facem un popas si un bilant: ce aflasem'? „Doamna M", pe care noi am interpretat-o ca fiind Maria Magdalena, avea,

în mod evident, o importanta uriasa pentru da Vinci, prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din Sion. întrevederile pe care le-am avut cu membri actuali ai acestei organizatii ne-au confirmat faptul ca Magdalena are aceeasi semnificatie si pentru ei. Acelasi lucru poate fi spus si despre loan Botezatorul — un personaj pregnant în lucrarile lui Leonardo si caruia Prioria pare sa-i acorde o veneratie deosebita. Numeroasele noastre calatorii în sudul Frantei ne-au convins ca exista motive solide pentru a nu lua în derîdere legendele privind viata Mariei Magdalena în regiune, dar asocierea ei cu Madonele negre indica existenta unei conexiuni pagîne. Totul în privinta venerarii Magdalenei are puternice implicatii sexuale — aspect evident mai cu seama în rela tia dintre ea si poemul erotic din Vechiul Testament, Cîntarea Cîntarilor. Dar aici apare un paradox. Pe de o parte, exista dovezi care sugereaza ca Maria Magdalen a a fost sotia lui lisus — sau, cel putin, iubita lui —, iar pe de alta avem asocierea ei insistenta cu divin itatile pagîne. Contradictia este evidenta si pare irationala: cum e posibil ca între femeia ca re a r fi fost casatorita cu Fiul lui Dumnezeu si figuri ca Diana, zeita vînatorii, si Isis, zeita egipteana a dragostei si a magi ei, sa fie facute astfel de conexiuni? Iata o întrebare la care ne-am str aduit îndelung sa raspundem. În decursul cercetarilor noastre, am constatat ca diverse persoa ne si grupari, precum templierii, St Bernard de Cla irvaux si abatele Sauniere, au manifestat puternice înclinatii spre tema centrala a principiului feminin. Desi se poate ca pentru unii dintre ei acesta sa fi fost doar un ideal filozofic, simplul fapt ca i-a fost asociata o figura feminina precisa sugereaza o veneratie deosebita . Aceasta figura a fost cînd Maria Magdalena, cînd Isis, stravechea Regina a Cerurilor si consoarta zeului Osiris, mort si revenit apoi la viata. In mod cert, aceasta conexiune — Magdalena/Madona neagra/ Isis — a fost totdeauna centrala pentru Prioria din S ion. Pentru membrii lui, Madona neagra este reprezentativa, simultan, pentru Magdalena si pentru Isis. Acest lucru este însa ciuda t, deoarece prima este o sfînta crestina, iar cea dea doua o zeita pagina; cum ar putea exista o legatura între ele? Dupa cum am vazut, catarii nutreau idei heterodoxe, total inacceptabile, cu privire la Maria Magdalena; la urma urmei, întregul o ras Beziers a fost trecut prin foc si sabie din cauza acestei erezii. Pentru ei, ea a fost concubina lui lisus — o idee ce aminteste de Evang heliile gnostice, care o descriu ca fiind femeia pe care lisus o saruta adesea pe gura si pe care o iubea mai mult decît pe oricine altcineva. Cata rii credeau acest lucru, desi cu o deosebita retinere, fiindca prop ria lor versiune de gnosticism considera sexul si procrearea ca fiind, în cel mai bun caz, un râu necesar. Ideea relatiei dintre lisus si Ma gdalena nu a aparut în rîndul precursorilor lor, "° gomi lii, ci era deja prezen t a în sudul Frantei, în tr- o cultura pe prea marirea femininului, asa cu m o demon strea za si tra-trubadurilor. Si, asa cum am vazut, tratatul „Sora Caterina" Sugereaza ca ideile Evangheliilor gnostice cu privire la Maria

Magdalena erau înca vii în secolul al XlV-lea. La fel de ciudat ni s-a parut sa descoperim ca unii dintre cei mai barbati, cavalerii templieri - sau cel putin nucleul lor , e rau, de asemenea, devotati venerarii principiului feminin. Adoratia lor pe ntru Madonele negre era neîntrecuta, iar nazuinta lor cavalereasca spre iubirea transcendentala a stat la baza legendelor despre Sfîntul Graal. Templierii erau însetati de cunoastere, aceasta fiind principala lor forta calauzitoare. Ei culegeau date si informatii de oriunde li se ivea posibilitatea: de la arabi au preluat principiile geometriei sac re, iar contactele strînse dintre ei si catari au adaugat un plus de gnosticism ideilor religioase pe care le nutreau, si asa heterodoxe. Chia r de la început, interesele acestui ordin cavaleresc au fost în esenta ocu lte; neconvingatoarea explicatie a formarii sale ca protector al pele rinilor crestini în Tara Sfînta nu a facut decît sa atraga atentia asupra anomaliilor ce îl înconjoara. Cea mai mare concentrare de proprietati templiere din Europa s-a aflat în Languedoc, acea regiune ciudata din sud-vestul Frantei care pare ca a actionat ca un magnet pentru numeroase grupari eretice, în z ilele sale de glorie, catarismul a devenit practic religia oficiala a acestei provincii în care a înflorit si s-a dezvoltat, de asemenea, tradi tia trubadurilor. Studii recente au demonstrat, pe de alta parte, ca templierii practicau alchimia. Cladirile din cîteva orase în Languedoc, precum Aletles-Bains, mai poarta si astazi complexe simboluri alchimice si ilustreaza puternice legaturi cu Ordinul Templier. Dupa sinistrele evenimente ce au însotit desfiintarea organizatiei, membrii ei s-au retras din prim-plan si au continuat sa-si ex ercite influenta asupra unui numar mare de societati. Cum au reusit templierii acest lucru si cui au transmis cunostintele detinute, nu s-a stiut niciodata cu certitudine pîna acum zece ani. Treptat, a iesit la iveala faptul ca fostii cavaleri au supravietuit sub forma rozicrucianismului si a francmasoneriei, care le-au preluat si bagajul de cunostinte. Am descoperit ca, la o examinare atenta, interesele fundamentale ale acestor societati devin evidente. Unul dintre ele este veneratia deosebita — exagerata chiar — pentru cei doi sfinti loan — loan Evanghelistul (sau cel Preaiubit) si loan Botezatorul. Acest lucru este uimitor, deoarece ambele organizatii pot fi cu greu considerate adepte ale ortodoxismului crestin si dovedesc chiar o anumita raceala fata de lisus. Una dintre ac este organizatii este Prioria din Sion, dar mai uluitor în acest con text este faptul ca, desi toti Marii ai Prioriei îsi iau numele „loan", Pierre Plantard de 5aint-Clair sustine ca titlul celui dintii din aceasta succesiune -loan I" — este „în mod simbolic rezervat pentru Hristos".1 Nu putem sa nu ne

întrebam de ce ar fi o cinste pentru Hristos sa fie numit loan. Poate ca raspunsul consta în convingerea împartasita de aceste societati, conform careia lisus si-a transmis învataturile secrete tînarului Sfînt loan, aceasta traditie fiind pastrata cu extrema rigurozitat e de templieri, rozicrucieni si francmasoni. Si, astfel, se pare ca loan Evanghelistul a ajuns sa fie confundat — poate în mod deliberat — c u Botezatorul. însusi conceptul existentei unei Evanghelii secrete a lui loan era raspîndit în rîndul „ereticilor", de la catarii din secolul al XH-le a pîna la.Levitikon. Este ciudat ca acest motiv ioanit marcheaza atît de pregnant si de constant toate aceste grupari, deoarece este unul dintre cele mai putin cunoscute. Motivul este poate acela ca s-a reusit perfect, un t imp atît de îndelungat, pastrarea sa în secret, ferit de ochii lumii. O alta tema majora comuna diverselor ramuri ale acestui „filon subteran" al ereziei este elevarea principiului feminin si, în p rincipal, acceptarea sexului ca sacrament. Mareata Lucrare a alchimistilor, de exemplu, are paralele clare cu riturile sexuale tantrice, desi aceste conotatii au fost întelese abia de curînd. In mod ironic, multe dintre vechile practici traditiona le ale Occidentului au capatat sens abia atunci cînd cultura noastra a luat cunostinta de principiile tantrismului. Nazuinta catre întelepciunea feminina are radacini adînci, atît în sens filozofic, cît si ca rezultat al magiei, prin intermediul actului sexu al. Aceasta cautare a întelepciunii feminine — Sophia — este numitorul comun al tuturor gruparilor pe care le-am studiat noi: de exemplu, primii gnostici, societatile ermetice, templierii si succesorii acestora din francm asoneria Ritului Scotian Rectificat. Textul gnostic intitulat Pistis Sophia stabileste o relatie între Maria Mag-Qalena si Sophia, aceasta din urma fiind asociata cu zeita Isis; poate c^ astfel se explica aparenta corelatie pe care o face Prioria din ^on între sfînta si zeita. Oricum însa, acesta este doa r un indiciu, nu raspunsul cautat. Semnificatia constanta a Mariei Magdalena este, pe de alta Part e, neîn doielnica. Ramasitele ei trupesti au fost cautate - si poate ca m ai sînt si astazi — cu o fervoare extrema. In secolul aj XlII-lea, Carol al II-lea de Anjou a dovedit în acest sens un zel fanatic, desi în van, fiindca doua secole mai tîrziu, urmasul sau rnai celebru, Rene d'Anjou, înca mai cauta moastele respective. Chiar sj la sfîrsitul secolului al XlX-lea, aceeasi dorinta arzatoare 1-a animat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château. într-un fel sau altul, Magdalena detine cheia unui mister adînc, pastrat cu strasnicie timp de secole. Iar în parte, în acest secret este direct implicat loan Botezatorul (si/sau loan Evanghelistul). O data ce neam dat seama de existenta unui astfel de secret, am devenit nerabdatori sa

scuturam praful istoriei cît mai rapid posibil si sa aruncam o r aza de lumina asupra lui. Dar nu ne-am asumat o sa rcina simpla: gruparile si organizatiile care au pastrat acest secret timp de secole si-au dezvolta t metode eficiente de a tine curiosii la distanta de adevar. Desi au existat unele persoane care ne-au oferit cîteva indicii, nimeni nu avea sa vina sa ne dezvaluie în mod direct întregul secret. Tot ce stiam era ca dovez ile indicau existenta unui esafodaj la baza caruia se afla Sophia si loan. De ce, nu stiam, desi un indiciu consta în faptul ca, indiferent de natura secretului, acesta în nici un caz nu era unul menit sa conso lideze autoritatea Bisericii. De fapt, aceasta erezie necunoscuta pare sa constituie o amenintare serioasa nu doar la adresa catolicismului, ci a crestinismului însusi, asa cum îl stim noi. Gruparile pastra toare ale secretului considerau, în mod evident, ca se afla în posesia uno r cunostinte referitoare la originile reale ale crestinismului si c hiar la persoana lui lisus. Indiferent de natura acestui secret, este vorba, cu certitudine, de ceva relevant — si semnificativ — pentru lumea moderna. La Rennes-leChâteau, Sauniere nu-i avea ca oaspeti doar pe reprezentantii îna lt ei societati pa riziene precum Emma Calve, ci si politicieni si membr i ai familiilor regale. Mai aproape de zilele noastre, Pierre Plantard de SaintClair si Prioria din Sion au fost asociati cu personalitati de cali brul lui Charles de Gaulle si Alain Poher, un proeminent om de stat francez, de doua ori presedinte interimar.2 Recent au circulat zvonuri despre o posibila conexiune între fostul presedinte Francois Mitterrand si P ierre Plantard de Saint-Clair.3 în mod cert, Mitterrand a vizitat Rennes -leChâteau îfl 1981, cînd a fost fotografiat în Turnul Magdala si alaturi de statuia lui Asmodeus, în biserica.4 Semnificativ este, poate, si faptul ca fostul presedinte s-a nascut în Jarnac, unde a si fost îngropat în cadrul unei ceremonii particulare, în vreme ce oficialitatile au luat narte la slujba desfasurata în catedrala Notre-Dame din Paris, în conformitate cu statutul din anii 1950 al Prioriei din Sion, Jarnac era, de mult timp, unul dintre centrele sale principale.5 Jn multe cercuri se considera ca Prioria din Sion exercita o Afluenta reala asupra politicii europene si chiar internationale. Dar ce legatura ar putea avea în acest sens aspectele pe care s-a axat investigatia noastra, oricît de interesante ar fi ele din punct de vedere istoric si filozofic? Sa fie oare la mijloc acea „rasturnare din temelii a crestinismului"

promisa de colaborarea dintre Priorie si Biserica lui loan, despre care am discutat mai devreme? Unicul lucru pe care-1 au în comun Maria Magdalena si loan Botezatorul este acela ca amîndoi sînt sfinti si ca au fost personaje istorice care apar în Noul Testament. Singura directie logica de cercetare pe care am identificat-o în continuare a fost aceea de a le studia viata si rolurile , sperînd ca astfel vom afla motivul pentru care constituie, de atîta vreme, punctul focal al traditiilor secrete. Iar daca voiam sa întelegem importanta lor pentru initiatii celor mai importante grupari ezoterice, treb uia sa începem prin a citi cu atentie Biblia. CAPITOLUL 11 Neadevarurile E vangheliilor În perioada sarbatorilor pascale ale anului 1996, presa britanica1 a acordat o atentie deosebita unei descoperiri aparent senzationale: un osuar în Ierusalim, ce continea osemintele unui mic grup de oameni, printre care si „lisus, fiul lui losif ". Ceilalti erau doua Marii (una dintre inscriptii fiind în limba greaca) — posibil, în acest context, Fecioara Maria si Maria Magdalena —, un losif, un Matei si un „Iuda, fiul lui lisus". Desigur ca aceste nume, descoperite astfel împreuna, au stîrnit entuziasm în rîn dul crestinilor, desi implicatiile nu le erau, neaparat, pe plac; la urma urmei, crestinismul a fost fondat pe ideea ca lisus a înviat din morti în trup si a urcat astfel la ceruri. Descoperirea osemintelor sale ar fi deci deva statoare. Dar erau ele cu adevarat ramasitele lui lisus — si ale familiei sale? Trebuie sa admitem ca, dupa toate probabilitatile, nu era u. Ar putea fi doar o coincidenta faptul ca numele respective au o rezonanta aparte pentru crestini; în fond, erau nume foarte raspîndite în Palestina secolului I. Dar semnificatia acestei descoperiri rezida în unasa amplitudine si intensitate a dezbaterilor pe care le-a cauzat. Numeroase progra me de televiziun e si publicatii serioase au încercat sa raspun da la întrebarea: daca s-ar fi putut dovedi ca acele °serrdnte apartineau întradevar personajelor din Noul Testament, Ce însemna tate ar fi avut acest fapt pentru crestinism? Iar pentru noi unul dintre cele mai interesante aspecte ale problemei a fost Uluirea si iritarea manifestate de numerosi crestini la ideea ca lisus ar fi putut fi un om obisnuit. Pentru multi a constituit o surpriza chiar si faptul ca numele sau era unul frecvent întîlnit. Este de înteles de ce crestinii devotati prefera sa -si pastreze opiniile proprii despre lisus ca fiu al lui Dumnezeu, ignorînd afirmati ile celorlalti cu privire la el; cu toate acestea, e ciudat ca atît de multi dint re ei nu stiu nici pîna astazi în ce proportie substantiala s-a dovedit litera Evangheliei a fi incorecta. Niciodata n-au fost disponibile atît de multe informatii ca în ziua de astazi: în decursul ultimilor cincizeci de a ni au fost scrise numeroase carti ce prezinta o ga ma uriasa de idei si teorii cu privire la lisus si la miscarea sa, unele chiar amuzante. Dintre aceste a, unele sugereaza ca lisus ar fi fost un tata divortat cu tr ei copii,

De exemplu. filozof cinic. parintele unei dinastii de regi ai Frantei. astfel. ci efectiv rescrierea lor. poves tea este una dintre primele spuse tuturor copiilor si devine pentru ei. Povestea este una dintre cele mai cunoscute din toate timpurile: Maria era o fecioara care a conceput un copil prin interventia Duhului Sfînt. o ciuperca halucinogena (!) si chiar o femeie ! Aceasta veritabila explozie de idei bizare a fost poate rezulta tul disponibilitatii omului modern de a-si pune anumite întrebari. dar. losif. Fraza a fost extrasa din Evanghelii din convingerea ca ucenicii i-au conferit acest titlu ca o recunoastere a sta tutului sau unic. hipnotizator. Un alt exemplu al modului în care traditia crestina s-a transformat în „adevar" istoric este cel al celebrarilor cu ocazia Pastelul sau a Craciunului. devenind apr oape o dovada ca lisus este unicul Dumnezeu. sensul sau initial s-a pierdut. Vidul la care ne referim nu a putut fi identificat decît o data ce studiile în domenii adiacente au oferit istoriei un context bine d efinit. Pentru ei. în orice . de pilda. .2 Expresia nu implica absolut nimic spiritual sau divin. în unele versiuni. crestinii evanghelici obisnuiesc sa-si „afiseze" pe biserici cuvintele: „lisus Hristos e Domnul". caz însa. desi vidul de cunoastere faciliteaza aparitia unor astfel de teorii. Dumnezeu întrupat. în decursul secolelor. asa cum a aratat apreciatul carturar Geza Vermes. complotist. dar faptul ca ele au putut aparea are o alta explicatie: studiile recent e au demonstrat existenta unor erori flagrante în istoria traditionala a vietii lui lisus. aceasta expresi e întruchipeaza ideea caracterului indiscutabil divin al lui lisus — Domnul. jar magii si pastorii au venit pentru a se închina Mîntuitorului nou-nâscut. la han nu exista loc si pentru ea si pentru sotul ei. Chiar daca nu este pe deplin acceptata de crestinii mai sofisticati ori de teologi. a devenit evident ca multe aspecte considerate unice si proprii crestinismului nu erau cîtusi de putin astfel. milioane de crestini din lumea întreag a sarbatoresc nasterea lui lisus pe 25 decembrie. asa ca micul lisus s-a n ascut într-o iesle (sau. budist. aceasta era doar o formula obisnuita de respect folosita de copii fata de tatal lor ori de o femeie fata de sotul ei. în fiecare an. ele impun nu doar reinterpretarea Evangheliilor. cu sir în limba engleza. Dar.francmason. Descoperirile arheologice precum textele de la Nag Ham-madi si Manuscrisele de la Marea Moarta au dezvaluit o serie de detalii privi nd societatea si cultura în care a trait lisus. echivalenta astazi. într-o pestera). Chiar si cele mai familiare concepte ale religiei crestine capata un sens cu totul diferit în contextul istoric al Palestinei secolului I.

vestita prin semne si minuni. descoperite în 1947. pe 25 decembrie si ca aceasta data a fost aleasa deoarece coincidea cu un vechi festival pâgîn . de fapt. pastori au fost. Iar daca materialul originar este gresit interpretat. Ad evarul despre toate aceste divinitati care au murit si au înviat este cunoscut de multi ani de teologi. aleasa ca zi de nastere a lui lisus. Anumite pasaje i-au convins pe multi ca lisus si loan Botezatorul erau membri ai sectei esenienilor. Dionysos etc. cercetatori ai Bibliei. pe tarmul Marii Moarte. concluziile care deriva din el pot fi foarte departe de realitate. simbolizînd carnea si sîngele zeului. în mod deliberat. prezenti la nasterea lor. nimic nu dovedeste macar ca manuscrisele în sine au o origine eseniana. Si totusi. originile reale ale relig iei crestine. Attis. majoritatea crestinilor atinge granite greu de imaginat. Adonis. fiindca teologii stiu de multa vreme ca întreaga poveste a Craciunului nu e altceva decît un mit. dar se pare ca a existat o conspiratie tacita de a-1 pastra departe de urechile „turmei" de credinciosi. Tammuz. vestea a cons tituit aproape o revelatie. clericii tind sa se prevaleze de legea ca pagînii din vremurile stravechi stiau oarecum ca. Unele dintre ele par a arunca o noua lumina asupra crestinismului timpuriu. Si acestia s-au nascut în locuri umile. de Pilda în pesteri. De exemplu. acum ne vom margini sa spunem ca data de 25 decembrie ca zi de nastere nu este singura similaritate dintre povestea lui lisus si cea a altor divinitati pâgîne. cu principalul sediu la Qumran. „litera de Evanghelie". Printre numeroasele titluri care le-au fost acordate s-au aflat si cele de "Bun Pastor" sau „Salvatorul Omenirii". între care si aparitia unei noi stele. De fapt. anuntul sau a stîrnit o adevarata stare de tulburare. Osiris. e foarte usor sa te lasi purtat de entuziasm si sa accepti o idee anume fara a sta prea mult pe gînduri si fara discernâmîntul necesar. Incredibil ni se pare însa faptul ca aceasta explicatie a venit abia în anul 1994. Data de 25 decembrie. acesta este doar vîrful aisbergulu i.de la o vîrsta frageda. sotul lui Isis. Si a mai existat o supozitie: aceea ca documentele sînt scrierile unei singure . aceasta a fost doar presupunerea facuta la gasirea lor. la un moment dat. Cînd papa a considerat firesc sa explice ca lisus nu s-a nascut. multe s-au spus pe margi nea Manuscriselor de la Marea Moarta. va veni cu adevarat un zeu mîntuitor si si-au creat astfel un fel de parodie a crestinismului ce avea sa apara mai tîrziu. nu putini sînt cei care considera acest lucru indiscutabil. de exemplu. Misterele lui Dionysos erau celebrate printr-o m agica ingerare de pîine si vin. Desi vom trata în detaliu. precum Osiris. Însa amploarea ignorantei în care sînt tinuti. de asemenea. are aceeasi semnificatie în cazul multor zei pagîni. Daca sînt confruntati cu dovezi privind faptul ca lisus a fost doar unul dintr-o lunga serie de zei care "au murit si au înviat". istorici. Cu atîtea date si informatii noi despre originile crestinismului. în prezent. mai tîrziu. a murit ucis întro vineri si a fost „înviat" în mod magic dupa ce a ramas în lumea de dincolo timp de trei zile. Pentru majorita tea crestinilor obisnuiti.

Dar unul dintre cei mai reputati profesori de istor ie iudaica. Am ajuns astfel într-un punct în care ne-am dat seama ca se Hnpunea de mult o reevaluare radicala a statutului detinut de loan Botezatorul si de Maria Magdalena. concluzia e clara: lisus a fost francmason. nu le vom include în investigatia noastra. de fapt. Iar daca mai adaugam si convingerea lor ca lisus era esenian. —. de exemplu. originile în rîndul unui mare nUJnar de grupari diferite. si dovezile sugereaza ca are. asa ca întreaga lor argumentatie se prabuseste. at unci toate cartile scrise despre Manuscrisele de la Marea Moarta nu-S1 mai au rostul.Hr.3 Daca istoricul are dreptate. rationale. erau esenieni fara nici o îndoiala"4. dar . dezvalui e cu usurinta interesul pe care îl nutresc în domeniile religios si ezoteric. de fapt. ni s-a paru t c& exista motive serioase pentru a face acest lucru — cel putin . din moment ce unele manuscrise de la Qumran contin idei similare cu cele ale francmasoneriei si fiindca — dupa parerea lor — „autorii Manuscriselor de la Marea Moarta. respectivele manuscrise nu sînt opera esenienilor si nici nu exista dovezi ca lisus ar fi fa cut part e din acea secta. cum cartile acopera o gama variata de opinii — sceptice. credule etc. Acest exem plu îndeamna deci la moderatie din partea cercetatorilor prea entuziasti. Ei sustin ca. Asa cum am vazut însa. E ca si cum am încerca noi sa deducem cOnvingerile cuiva privind cartil e din biblioteca sa. de Knight si Lomas. biblioteca mea personala. (Pe de alta parte. El a demonstrat ca nu exista dovezi nici arheologice.. Faptul ca derivarea unor concluzii pornind de la premise eronate comporta riscuri serioase este exemplificat în cartea The Hiram Key. din an ul 70 d. Norman Golb. o grupare religioasa. textele de la Nag Hammadi nu au fost niciodata considerate produsul unei singure secte. care sa ateste ca documentele provin de la o singura comunitate sau ca la Qumran ar fi existat. La urma urmei. ele îsi pastreaza profunda semnificatie istorica pentru întelegerea iudaismului din acea epoca.) Desi epitetul „esenian" atasat Manuscriselor de la Marea Moarta este incorect. Golb este de parere ca documentele fac parte din bib lioteca Templului. Majoritatea autorilor nu au facut altceva decît sa încerce sa reconstituie credintele unei presupuse secte pe baza scurgerii de documente care-si au. Dar fiindca rolul lor în studierea orig inilor crestinismului este minor. este de alta parere. în nici un caz nu se poate spune ca reprezinta ceea ce cred eu. nici în manuscrisele respective. înseamna ca esenienii au fost precursorii francmasonilor. care a studiat îndeaproape descoperirea Manuscriselor de la Marea Moarta si analizarea lor ulterioara.. ascunsa la Qumran în timpul revoltei iudeilor.secte — ale esenienilor sau ale alteia dintre multele care si-au gasit refugiu în zona respectiva.

Marcu. desigur. s-ar fi pocait si si-ar fi petrecut restul vietii facînd penitenta. loan si Magdalena nu par a avea nimic în comun. Nu exista nimic care sa ateste acest lucru. am fost nedumeriti de aceasta conexiune „eretica" între Botezator si Maria Magdalena. Prin urmare. conform traditiei crestine. nu se sugereaza nicaieri ca el ar fi invocat învataturile lui lisus cînd a luat pozitie împotriva lui Irod Antipa. Citi nd printre rînduri. exista indicii ca macar se cunosteau. detinînd un rol important în anturajul sau. ne putem imagina ca loan o cunostea pe Magdalena ca p e o femeie care spala picioarele barbatilor. Prim ul element major de legatura între cei doi este caracterul complementar a l rolurilor detinute în activitatea prezinta începutul ei. deopotriva.5 O cercetare mai atenta a fundalului pe care se desfasoara evenimentele descrise în Biblie ofera însa o serie de indicii cu privire la conexiunea dintre Maria Ma gdalena si loa nl Botezatorul. Imaginile celor doi difera considerabil. le aduce prosoape curate si gateste pentru ei. venit din salbaticie pentru a îndemna oamenii la pocainta. Poate ca auzise despre reputatia pe care ea o avusese în trecut si dezaprobase prezenta ei „necurata" în preajma lui lisus — cu exceptia situatiei în care o botezase el însusi. fapt graitor.dupa parerea unei tena ce miscari subtera ne din Europa . desi. (De fapt. De asemenea. din rîndurile careia au fa cut parte cîteva dintre cele mai luminate rctinti ale omenirii. nu a sfîrsit ca un martir crestin. Principala tema a ceea ce am numit noi Marea Erezie Europeana este inexplicabila veneratie — la modul practic în multe cazuri — Pentru Maria Magdalena si loan Botezatorul. Pe lînga faptul ca în traditia acceptata a crestinismului nu exista nimic care sa-i lege -cu exceptia aparentei lor veneratii pentru lisus —. Totusi.) Pe de alta parte. la cele patru Evanghelii canonice dupa Matei. Luca si loan. ia r în Evanghelii nu se sugereaza nicaieri ca ei s-a r f i întîlnit vreodata. au fost botezati. la prima vedere nici exam inarea ereziilor în sine nu scoate la iveala nimic în acest sens. iar Maria era una dintre femeile care-1 urmau pe lisus. nu exista nimic care sa a teste ca apostolii» ori macar Sfîntul Petru. Marturisim ca. loan Botezatorul este înfatisat ca un ascet care moare din cauza inflexibilelor sale standarde morale —. se crede ca loan si lisus erau veri sau ca între ei exista un alt grad de rudenie. despre Magdalena se crede ca ar fi fost o prostituata care. Despre loan Bote zatorul specialistii sustin ca era bine cunoscut în vremea sa dr ept un predicator virtuos. initial. ne-am întors la Noul Testament si îndeosebi. Dar a fost acest lucru într-adevar mai mult decît un soi de încapatînata si persistenta revolta împotriva Bisericii pur si simplu de dragul revoltei? A existat oare ceva substantial la baza acestei erezii? Pentru a afla raspunsul la acea sta întrebare. dar. iar Magdalena lui Iisus ca predicator: loan re .

Botezul pe care îl face loan cu apa este în mod cert similar cu ungerea cu mir pe c are o practica Maria din Betania. ea intra în scena în mod real abia ca tartor al rastignirii. Apoi sa nu uitam accentul ciudat pus pe patronimicul ei. într-un rol ce sugereaza o oarecare intimitate cu lisus si tot ea este primul martor al învierii. Toate celelalte femei din Biblie sînt identificate dupa statut ul lor de sotie. de ce nu este ea mentionata clar si mai înainte? Poate fiindca autorii Evangheliilor au fost nevoiti sa recunoasca rolurile centrale pe care loan si Maria Magdalena le-au avut în activitatea lui lisus. Evangheliile afirma ca femeile care-1 urmau pe lisus „slujeau din avutul lor". Maria Magdalena. Principala similaritate între cele doua personaje este însa alta: cu toate ca ambele au detinut o importanta functie rituala în viata lui lisus. dar n u putem sa nu remarcam ca însasi mentionarea sa de catre autorii Evangheliilor sugereaza ca Maria era o femeie independenta. dar pe de alta. rolul ei este unul important în viata lui lisus. Magdalena. Magdalena apare brusc în scena la momentul rastignirii. fiind parca tolerati acolo. Cu exceptia unei scurte mentiuni în Evanghe-«a dupa Luca. nici unul nu a fost inclus în Evanghelii decît marginal. am presupus în mod naiv ca orice discipol de sex feminin al lui lisus ar fi primit acelasi tratament pentru simplul motiv ca era femeie si deci cetatean de rangul al doilea în Palestina secolului I. Nu ni se spune cum a ajuns în rîndul ucenicilor. Pe de o parte. are un rOl central în evenimentele din perioada mortii si a învierii sale. citim cum loan a fost decapitat de oameni i lui Irod. Dar daca asa ar fi stat lucrurile. ceea ce sugereaza ca detineau un „avut" cu care sâ-1 ajute. de exemplu. înseamna ca situatia se schimbase din zilele lui Rut si Naomi. astfel încît nu i-au putut trece complet cu vederea. Sa fi facut Magdalena parte dintr-un grup de femei bine situate material. . apar si dispar din paginile Bibliei atît de brusc. Nu se precizeaza nici ce rol a avut ea în mod exact. Maria Magdalena. simplu. desi ar fi preferat sa nu-i mentioneze deloc. Pe de o parte.6 Ioan este cel care initiaza „cariera" de predicator a lui lisus nrin ritualul botezului. considerata în mod aproape unanim ca una si aceeasi cu Maria Magdalena. mai cu seama la înmormîntarea lui lisus. Dar ce anume în privinta celor doi a fost atît de irita nt pentru autorii Evangheliilor si pentru Parintii Bisericii? Aceasta marginalizare deliberata este si mai clara în cazul Ma rieiei Magdalena. dar pe de alta nu ni se spune nimic despre modul în care lisus a deplîns moartea lui sau despre cum si-a îndemnat discipolii sa-i cinsteasca memoria. pe propriilei picioare. principala cone xiune este aceea ca amîndoi oficiaza un anumit fel de ungere. pe de alta parte. în Biblie nu exista aproape nici un fel de inforrnatii despre ea. mama sau sora a unui anume barbat. tot ea unge cu mir si aloe trupul mort al lui lisus în vederea înmormîntarii. încît creea za un efect disonant.scotînd din ea sapte draci". Ca si cum autorii textelor biblice se asteptau ca cititorii sa stie la cine se refereau. Ea este însa. amintindu-se doar ca lisus a vindecat-o la un moment dat.simbolizeaza sfîrsitul. Despre originea acestuia vom discuta mai tîrziu. La început. ale caror vieti sînt descrise pe larg în Ve chiul Testament.

desi probabil ca autorii lor stiau bine cine era ea si de ce anume era importanta. sora lui Lazar. sugerînd ca „protesteaza prea mult". comparativ cu textele mai ii. în mod deliberat. este. Se pare ca. Evangheliile sinoptice merg chiar mai departe: pentru ele. Prioria din Sion crede ca Maria Magdalena este una si aceeas i persoana cu Maria din Betania. Pe de o parte. M aria Magdalena — atunci cînd numele ei este specificat — este întotdeauna mentionata prima în rîndul celorlalte femei. ni se spune ca unii dintre ei i-au cerut trupul. de pilda (personaj central în numeroa se credinte „eretice"). subordonat. grupul de ucenici? Multi specialisti sînt de parere ca acesta este adevarul. de fapt. ei au încercat sa ascunda pe cît posibil rolul si identitatea e i reala. Daca asa stau lucrurile. cea care îi unge picioarele lui lisus.Din acest motiv. Evanghelia dupa Marcu — probabil cea mai veche. loan îi trimite pe doi dintre discipolii sai pentru a1 întreba pe lisus: „Tu esti Cel ce va sa vina sau sa asteptam pe altul?"9 Episodul este stînjenitor pentru teologi. al lui loan. de fapt. Pe cînd se afl a în închisoarea lui Irod. se stie ca fusese unul dintre discipolii Botezatorului. ei îl considera pe . atunci marginalizarea ei su b pana autorilor Evangheliilor devine si mai evidenta. Cercetatorii moderni ai Noului Testament recunosc ca relatia dintre lisus si loan este greu de definit. exceptie facînd acele situatii în care exista un motiv pent ru ca aceasta ordine sa fie schimbata. deloc surprinzator. indiferent de situatia ei financiara. femeia care îl unge pe lisus este o anonima. Dupa decapitarea conducatorului lor. pe tema modului lor de viata diferit. iar cîteva pasaje din Noul Testament se refera la existenta unor dispute între discipolii lui lisus si cei ai lui loan. Despre tînârul loan „cel Preaiubit". ucenicii Botezatorului au ramas grupati într-o entitate distincta. Ma i sugestiv în sa este faptul ca loa n este înfa tisat ca a vînd unele dubii cu privire la rolul lui lisus de Mesia. Acela si proces de marginalizare pare a-i fi fost aplicat si lui l oan Botezatorul. un paravan în spatele caruia se ascunde rivalitatea Dintre cei doi si dintre gruparile lor de discipoli. în primul rînd. repetata în Biblie pîna la satietate. într-un pasaj care. multi specialisti au dedus ca subordonarea umila a lui loan fata de lisus. este rareori mentionat de Biserica. chiar înaintea Fecioarei Maria. luîndusi poate chiar numele de „loan" din respect pentru acesta din u rma. Un studiu atent al Evangheliilor releva unele aluzii la aceast a riva litate. Multi dintre ei sublini aza aparenta supraestimare a rolului sau de simplu înainte-mergator. în mod semnificativ. lectura fara idei preconcepute a Bibl iei sugereaza ca multi dintre primii — si cei mai cunoscuti — ucenici ai lui lisus proveneau din rîndurile adeptilor lui loan.care întretineau. pe care e bazeaza si cele ale lui Matei si Luca — insista mai putin asupra olului secundar.7 Dar.

dar eu sînt mai mare decît el". Prin urmare. cu privire la rivalitatea dintre cei doi. chiar în cuvintele rostite de lisus. poate nu atît de evidente. îndrumarea divina — . învierea — sînt uniti prin sentimentele neplacute iscate în rîndul celor care au scris Evangheliile-Dar este oare posibil sa întelegem de ce si sa reconstituim a/J adevaratul lor rol si reala lor semnificatie? Principala problema e aceea ca Noul Testament nu constituie o . a comparat expresia „cel mai mic în împara tia cerurilo r" cu alt e exemple similare si a ajun s la concluzia ca ar fi vorba despre o perifraza — o expresie impersonala — ce se refera la vorbitorul însusi. atunci cu greu poate fi crezut ca i-a facut un compliment lui loan. de exemplu. vinul se pastra în burdufuri din piei de animale. iar pe de alta „înaintemergatorul" se întreaba daca a facut sau nu alegerea cea buna! Mai exista înca si alte indicii. Fara îndoiala ca rivalitatea dintre ei le era cunoscuta autorilo r Evangheliilor. Poate ca fraza „între cei nascuti din femei.11 Cu alte cuvinte. iar loan era mereu îmbracat în piei de animale. de fapt. spusele sale fiind. Eminentul cercetator al Noului Testament. pe loan în fata multimilor. Se stie ca expresia „na scut din femeie" putea fi considerata o insulta. aparent. cel mai mic ln împaratia cerurilor este mai mare decît el".. o insulta chiar mai grava. 12 în acest caz. Iata .. Mai exista însa si o alta posibila interpretare. lisus le spune multimilor. binecunoscutul pasaj în care lisus îl Preamareste. cu sensul ca „pînâ si cel mai marunt dintre ucenicii mei e mai mare decît el". Geza Vermes. este clar faptul ca Botezatorul si Magdalena — cel care 1-a botezat pe lisus si cea care a fost primul martor al evenimentului crucial pentru crestinatate. Poate ca cele patru Evanghelii au fost redactate cu scopul de a minimiza aceasta rivalitate si de a-1 p lasa pe lisus pe o pozitie superioara. în contextul acelei discutii. este limpede ca spusele sale se refereau la Botezator. sîntem siguri ca autori i Evangheliilor ar fi fost mult mai fericiti daca ar fi putut omite orice mentiune despre loan. dar la fel de sugestive. enigmatic: „Totusi. S-a sugerat13 ca ar mai exista înca o aluzie jignitoare usor voalata la loan — evidenta pentru iudeii secolului I — în cuvintele lui lisus din cadrul unei dispute între ucenicii sai si cei ai lui loan: „nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi"14. „O fi loan mare. spunînd ca: „Nu s-a ridicat între cei nascuti din femei unul mai mare decît loan Botezatorul"10. în acea vreme. Semnificatia exacta a Acestor cuvinte a stîrnit numeroase dispute. întregul fragment capata o cu totul alta conotatie. cel putin la cincizeci de ani dupa crucificare (aproximativ perioada în care au fost scrise). De fapt. pe care nu arn auzito însa la nici unul dintre cercetatorii Bibliei. nu este nici unul mai mare decît loan Botezatorul" trebuie perceputa ca o insulta directa. într-o oarecare masura. Daca Geza Vermes are dreptate si lisus a declarat ca el e si mai mare. deoarece implica slabiciune. Apoi adauga însa. Aceasta ponegrire pare subliniata de urmatoarele cuvinte — „cel mai mic în împaratia cerurilor este mai mare decît el".loan ca trimis al lui Dumnezeu pentru a-i netezi calea lui lisus si pentru a-1 prezenta multimilor ca fiind Mesia — recunoscîndu-i astfel.

episodul „femeii prinse în preacurvie" apare numai in Evanghelia dupa îoan — iar versiunile anterioare ale acesteia nu-1 contin nici ele. cînd si. cel de-al doilea sens este mai plauzibil. ideea ca lisu s era dulgher este astazi la fel de încetatenita în traditia crestina. Wilson scrie: „Unul dintre cele mai curioase aspecte ale cercetarilor cu privire la Noul Testament este faptul ca.17 în context. si Acesti trei Una sînt" a fost adaugata mai tîrziu. De exemplu. si deci trebuie sa fi f ost scrise mai tîrz iu incluzînd însa si materiale provenite din a lte surse. prezentînd evenimentele în aproximativ aceeasi ordine si înfatisîndu-1 pe lisus în . se stie ca în prima epistola a lui îoan. Cuvîntul si Sfîntul Duh. dar sînt în mod evident copii ale unor texte mai vechi.sursa de informatii credibila.15 Apoi. Perioadele în care au fost scrise Evangheliile canonice au constituit. traducere si . nimeni nu a reusit sa gaseasca în mod cert si definitiv raspunsul la o serie de întrebari cît se poate de simple: unde anume au fost scrise Evangheliile. subiectul unor ample dezbateri si controverse.19 Primele manuscrise complete care ne-au parvenit dateaza din secolul al IV-lea. f iindca nicaieri nu se mai mentioneaza nimic despre vreun mestesug al lui lisus.N. Un exemplu important cu privire la confuziile cauzate de traducere este parerea încetatenita. mai cu seama.Hr.16 Autenticitatea sa este înca dezbatuta si astazi. Evanghelia dupa loan este considerata a fi fost scrisa cel mai tîrziu. Desi problema nu a fost transata definitiv. era naggar. ca lisus era un umil du lgher. desi timp de secole învatatii 1-au studiat cu asiduitate. cuvîntul naggar este utilizat numa i atunci cînd oamenii discuta în mod direct despre eruditia lui. De aceea. de asemenea. ca re înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat". cîndva între anii 90 si 120 d. ca si cea a nasterii sale pe 25 decembrie. si ele au fost supuse unui continuu proces de adaptare. Celelalte trei — numite cu un termen generic Evanghel iile sinoptice — relateaza mai mult sau mai putin aceeasi poveste. fraza „Caci trei sînt care marturisesc în cer: Tatal. dar altele extrem de semnificative. Termenul utilizat în limba aramaica. în acest sens.Hr. de asemenea. au cazut de acord ca Evanghelia dupa Marcu este cea mai veche. selectie. cine au fost cei care le-au scris". La fel ca toate textele antice.20 Aceasta ultima Evanghelie a fost considerata dintotdeauna un soi de enigma. terpretare. de parere ca textele lui Matei si Luca sînt inspirate din cel al lui Ma rcu. specialistii s-au vazut nevoiti sa încerce sa le stabileaca provenienta analizînd limbajul folosit în fragmentele care au rezistat pîna astazi. fragmente noi au fost adaugate textel or originale — unele nu tocmai importante.18 Si totusi. Specialistii sînt. dar gresita. fiind scrisa probabil în jurul anului 70 d. In decursul secolelor. în care au fost scrise initi a l textele. A. iar învatatura sa stîrnea numeroa se comentarii în rîndul celor care îl ascultau.

în mod evident. cînd noua religie începea sa se afirme în Imperiul Roman. desi exista si alte interpretari. De aceea. cu un accent puternic pe divinitatea lui lisus. Problema este însa ca Evanghelia dupa loan este singura care pretinde ca se bazeaza pe marturia directa a cuiva prezent la majoritatea evenimentelor importante din viata lui lisus: „ucenicul preaiubit". s-a presupus ca a fost scrisa într-o perioada mai tîrzie din dezvoltarea crestinismului. încearca sa explice semnificatia evenimentelor pe masura ce le descrie. la care lisus face prima sa minune — transformînd apa în vin — si învierea lui Lazâr. care se încadreaza în contextul iudaic al vremii. unii specialisti22 sustin ca textul lui loan ar fi cel mai vechi. în vreme ce Evangheliile sinoptice relateaza povestea unui învatator religios facator de minuni. Demonstreaza o cunoastere mai exacta a practicilor religioase iudaice. Evanghelia dupa loan este. Dumnezeu întrupat — pentru a stîrni interesul lumii romane.mod similar —. variind de la ideea ca l oan a avut cea mai bogata imaginatie pîna la aceea ca s-a bazat pe marturii oculare. care devine la loan unul dintre elementele cruciale ale textului. Mult timp a constituit un motiv de confuzie chiar si pentru cei mai eruditi specialisti. cum ar fi numele unor persoane care apar anonime în celelalte versiuni. Datorit a detaliilor oferite. ca urmare a mesajelor sale derutante. idei precum zeificarea lui lisus: trebuia sa fie cunoscut ca fiu al lui Dumnezeu — literal. Numerosi comentatori moderni sînt de parere ca el nu a intentiona t sa fondeze o noua religie. Deoarece Evanghelia dupa loan se concentreaza asupra acestor aspecte. obisnuita cu divinizarea eroilor si a conducatorilor ei. De asemenea. dar a adaugat mai tîrziu si propria sa interpretare a faptelor. de fapt. textul lui loan are un caracter mult mai pregnant mistic si gnostic. crestinismul apârînd aproape accidental. considerat în mod traditional a fi loan cel Tînar. desi exista si între ele numeroase discrepante în privinta anumitor episoade. fiindca învataturile lui „au prins" în restul Imperiului Roman.21 Ideea acceptata în prezent este aceea ca lisus era un lider religios iudeu respins îndeosebi de poporul lui. dupa toate standa rdele. Astfel se explica. Evanghelia dupa loan relateaza însa evenimentele într-o alta ordine si include episoade pe care celelalte trei nu le mentioneaza. Evanghelia dupa loan contine în mod cert cele mai multe detalii de circumstanta. Evanghelia dupa loan este recunoscuta ca fiind cea mai pretioasa din punct de vedere istoric si totusi e considerata cea mai îndepartata cronologic de viata lui lisus. dar este cea mai putin iudaica si cea mai elenista dintre toate. Doua exemple în aceasta privinta sînt nunta din Cana. Un bun exemplu în acest sens este numarul si numele diferite ale femeilor care vin la mormîntul lui lisus în cel e trei versiuni. tonul e i este contrazis flagrant de datele si informatiile prezentate cititorului. stranie. Faptul ca ceilalti trei cronicari nu au avut cunostinta de a ceste episoade atît de importante i-a nedumerit totdeauna pe specialisti. Evanghelia dupa loan este diferita însa si prin imaginea pe care i-o confera lui lisus. are cea mai ostila atitudine . sustin ei.

incluzînd si ma rturii directe privin d misiunea lui lisus. Evanghelia dupa Toma. cu sensul de adevar cert. La niv el general. Alte texte datînd din aproximativ ace easi perioada au fost recuzate fiindca opiniile religioase exprimate în ele contravin celor din Noul Testament. Conciliul de la Niceea a decis care dintre numeroasel e texte existente aveau sa fie incluse în ceea ce urma s^ devina Noul Testament. punctele de vedere exprimate. Totodata. Nu ne îndoim ca participantii la concili^ s-au lasat in fluentati în aceasta misiune de propriile lor obiective si prejudecati. respin gînd pentru totdeauna peste cincizeci de texte care aveau aceeasi probabilitate de a fi autentice la fel ca cele patru selectate. Crestinii cunosc bine notiunea de „litera de Evanghelie". Dar foarte . acestea sînt. a sa cum vom vedea. în general. totusi. a fost descoperita în întregime abia o data cu textele de la Nag Hammadi. (De fapt. populatia nu are posibilitatea de a-si forma propria opinie cu privire la textele care s-au pastrat pîna în prezent. ei au stabilit ca numai patru Evanghelii vor ' fi incluse în Noul Testament. în 1945. neechivoc si divin inspirat. Datele concrete nu sustin însa aceasta ipoteza: în anul 325 d. explicit sau implicit. Dintr-o data. limpede.fata de evrei — diatribele sale Ia adresa lor demonstreaza o ura veritabila — si totusi precizeaza mai clar decît celelalte Evanghelii ca roma nii. Multi crestini cred în prezent ca Noul Testament este rezultata} unei inspiratii divine.. Dar bucuria stîmita de acest lucru este temperata de motivul pentru care a fost acceptata de teologi: este similara cu cele patru Evanghelii accepta te si de aceea s-a permis introducerea ei în canonul neoficia l (desi Biserica Catolica a declarat-o eretica). Aceasta confuzie este în sa explicabila prin numarul mare de &Ufse folosite pentru compilarea Evangheliei lui loan. în textele respinse au devenit sinonime cu erezia. termenul erezie însemna initial alegere. spre deosebire de Evangheli ile sinoptice. mentioneaza ca lisus si-a atras primii Ucenici dintre discip olii lui loan si ca rivalitatea dintre cele doua Snjpuri a continuat. descriind pe larg aparenta sa inferioritate si ignorînd cu desavîrs ire soarta ulterioara a acestuia. în cele din urma. sînt responsabili pentru uciderea lui lisus. sugerînd astfel ca Botezatorul era un personaj imiportant prin sine însusi. continua înca si astazi. text e ce provin din mediul gnostic. acelasi proces de selectie. unele dintre a ceste surse au un caracter extrem revelator. este cea m ai stridenta în ceea ce priveste marginalizarea lui loan Botezatorul. De exemplu. Si. început în secolul al IV-lea la Niceea. despre a carei existenta se stie deja de mult timp. ale caror co nsecinte amare le mai suportam înca sj astazi. nu iudeii.Hr.) într-un sens.

daca nu se armonizeaza cu spiritul textului în integralitatea sa. la cel putin patru decenii dupa rastignire. În cea mai mare parte a ultimilor doua mii de ani. lisus nu a fost executat la initiativa conducatorilor religiosi ai iudeilor. La urma urmei. totusi. el însusi. asa cum am vazut. desigur. nu pot explica semnificatia multora dintre lucrurile pe care el le-a fac ut. Ar fi fost de asteptat ca un asemenea proces sa clarifice imaginea pe care o aveam cu privire la persoana lui lisus si la motivatiile sale. Prin urmare. s-a întîmplat exact contrariul -de pilda. trimis pentru a mîntui omenirea de pacate printr-un act de suprem sacrificiu si pentru a pune bazele unei noi Biserici menite sa înlocuiasca religia Vechiului Testament si. ca iudeii. printre altele si pentru ca „venirea împaratiei lui Dumnezeu". a evanghelizat majoritate3 tinuturilor din rasaritul Mediteranei? în epistolele sale. Nu exista înca în rîndul specialistilor un consen s în privinta unor întrebari fundamentale. s-a considerat ca el este Fiul lui Dumnezeu. dar nu stim înca ce anume era el. Din pacate. despre învataturile si despre mesajul sau adresat omenirii. studiul Noului Testament trece în prezent printr-g perioada de criza. de asemenea. una dintre putinele modalitati prin care se poate verifica daca o afirmatie este autentica sau nu e „principiul disimilaritatii": daca ea contrazice sau nu mesajul general al Evangheliilor. nu pot oferi o explicatie convingatoare a rasti . Mai mult decît atît. Pavel. stiind ca textul sau nu este cîtusi de putin mai mult sau mai putin plauzibil decît orice alt material scris la cincizeci de ani dupa petrecerea evenimentelor relatate. Textele Evangheliilor au fost scrise.putini specialisti mai considera în prezent ca Noul Testament este însusi cuvîntul lui Dumnezeu. iar situatia evoluase de atunci. s-a presupus ca Evangheliile sînt de inspiratie divina si ca relateaza adevarul absolut despre lisus. De asemenea. deoarece nu se poate sti care pasaje se bazeaza pe realitatea istorica si care pe simple zvonuri sau pe extrapolari ale zvonurilor ori chiar pe inventii crase. nu se materializase înca.24 Se poate. Acest interval de timp în sine ridica.27 Ca urmare. probleme uriase în încercarea de a evalua autenticitatea Evangheliilor. precum: „A pretins lisus. ca ar fi Mesia? A afirmat el ca este Fiul lui Dumnezeu?" De asemenea. Multe dintre cuvintele pe care credem noi astazi ca le-a rostit însusi lisus este posibil sa nu fi fost notate ca atare sau sa fi fost pur si simplu nascocite. proorocita de lisus. pe aceea a Paginilor din lumea greaca si romana. el nu lasa sa se înteleaga ca ar fi stiut despre viata si faptele lui lisus altceva decît doar ca a fost rastign it si a înviat din morti. probabil ca nu 1-a interesat pe autor. ci ca urmare a acuzatiilor de ordin politic venite din partea romanilor26 — nu s-a gasit înca raspuns la unele dintre cele mai importante întrebari în privinta lui Putem spune ce nu era lisus. ca si ucenicii sai sa-si fi amintit gresit unele învata turi sau afirmatii (desi nu e greu de crezut ca popoarele cu o puternica traditie orala. Sa fie oare o coincidenta faptul ca Evangheliile au fost scrise abia dupa ce primul misionar. deci. la fel de posibil este si ca spusele altcuiva sa-i fi fost atribuite în mod eronat lui lisus. Abia în ultimele doua secole Biblia a fost supusa aceleiasi examinari riguroase ca oricare alt Document istoric si s-a încercat încadrarea vietii si activitatii lui isus în contexul epocii sale. au fost Evangheliile create pentru a sustine versiunea sa de crestinism sau pentru a o contracara? Autorii lor au fost în mod cert constienti ie activitatea lui Pavel. sa aibâ o memorie buna în acest sens).

Totusi. cunoscuti pentru ind eoendenta lor fata de iudaismul institutional si pentru miracolele pe care le faceau. atunci se poate spune ca nu si-a îndeplinit rolul. Paralela dintre cei doi profesori este extrem de interesanta. fiul lui Dumnezeu. Studiile sale au demonstrat ca.° serie de carti de mare succes. nu pot fi corelate cu nimic din religia iudaica. în spatele lui lisus si al grupului sau de d iscipoli. înca din tinerete. mergînd pîna acolo încît si-a aranjat de bunavoie moartea prin crucificare. cu atît mai p utin. Amîndoi au sperat sa descopere adevarul pnn compararea atenta a Evangheliilor cu religia iudaica a epocii lul lisus si ambii au publicat — pe lînga lucrarile cu titlu academic . au demonstrat un interes crescut pentru originile crestinismului si si-au devotat cea mai mare parte a activitatii profesionale studierii acestui domeniu. Desi argumentatia sa este rela . concluziile la care au ajuns sînt complet diferite. destinate publicului larg. torturat si ucis. exista o a lta organizatie. cum ar fi alungarea negustorilor din Templu sau instituirea euharistiei la Cina cea de taina. Hugh Schonfield si Geza Vermes. 1965) ). credinta în el i-a determinat sa se constituie ca o grupare aparte. animata de propriile sale obiective si int erese în manipularea istoriei lui lisus. Vermes îl prezinta pe lisus ca un hasid — un urma s de tip arnâ nic al profetilor din Vechiul Testament. fiindca nimic din actiunile sau din cuvintele sale — asa cum au fost ele înregistrate în Evanghelii — nu i-ar fi deranjat pe conducatorii religiosi ai iudeilor sau pe romani într-atît încît sa-1 condamne la moarte. Schonfield. adeptii sai au continuat sâ-1 venereze si. diferit a de ceilalti iudei. Si totusi.28 Multe dintre actiunile sale simbolice. El sustine ca nimic în Noul Testament nu sugereaza ca lisus ar fi pretins despre sine ca ar fi Mesia si.gnirii. Daca el era îndelung asteptatul Mesia al evreilor. Un exemplu al acestei derute este evident în lucrarile celor mai de seama specialisti contemporani în studiul Noului Testament. în care si-au prezentat rezulta tele activitatii lor de-o viata: Schon field The PassoverPlot („Complotul Pastelui". îl considera pe lisus ca fiind jn primul rînd un personaj inatia politic care viza eliberarea Palestinei de sub dom roma na si care si-a creat în mod deliberat o imagine conform tiparelor mult-asteptatului Mesia. pe de alta parte. Ambii siau dat seama ca majoritatea cercetatorilor crestini nu au reusit sa analizeze caracterul istoric al lui lisus în contextul larg al culturii iudaice din vremea respectiva. Mai uimitor este însa faptul ca cei care studiaza Noul Testament nu pot explica motivul pentru care o noua religie s-a fondat în numele lui lisus. Cartea lui S chonfield a scos la iveala o serie de motive s uplimentare pentru a pune la îndoiala „litera de Evanghelie". Ambii erau intelectuali evrei care. fiindca a fost umilit. mai mult de cît atît. a ceste titluri fiindu-i atribuite mai tîrziu de adeptii sai.

ca si „parola" necesara pentru a-i fi dat — desi ucenicii lui nu Stiau nimic despre acest lucru. ar putea deriva — asa cum cred azi majoritatea specialistilor — din sicarii. Pe întregul parcurs al evenimentelor descrise în Evanghelii. a facut o descoperire semnificativa în biblioteca de la Mar Saba. numele unei astfel de grupari. cînd a ajuns si în Palestina. Smith . situata la aproximativ douazeci de kilometri de Ierusalim. fusese în mod evident pregatit înainte. care apa re brusc. doctor Morton Smith (devenit apoi profesor de istorie antica la Universitatea Columbia. pe care Schon field o numeste „cartierul general" al lui lisus. cu un a ccent deosebit pe intrarea în Ierusalim. Personajele centrale ale acestei organizatii ar fi constituit g rupul din Betania. un exemplu în acest sens este losif din Arimateea.în 1958. Multi oameni sînt constienti astazi de motivele de ordin politic atribuite lui lisus. lucrarea unui alt cercetator. Cel de-al doilea nume al lui Iuda . de asemenea. si de aceasta data trebuia rostita o parola.29 Acest grup pare sa-si fi luat masurile necesare pentru a se asigura ca lisus îsi îndeplineste rolul asteptatului Mesia. I ata deci un alt exemplu al modului în care Evangheliile nu ofera o imag ine completa a activitatii lui lisus. parca de nicaieri.31 Toate acestea sugereaza ca ucenicii nu cunosteau adevarul cu privire la cele ce urmau sa se întîmple si ca lisus actiona în conformitate cu un plan prestabilit. Smith a vizitat pentru prima data manastirea în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. si monopolizeaza aranja mentele pentru înmormîntarea lui lisus. mult mai interesanta. lisus le spune ucenicilor sa intre în ora s si sa ca ute un barbat care duce un urcior cu apa (care ar fi iesit în evidenta aidoma unui neg în vîrful nasului. împlinind astfel profetia lui Zaharia (9:9). Simon Zi lotul este un alt exemplu al personajelor violente care îl înconjurau pe lisus. de obicei redat ca „Iscarioteanul".tiv cunoscuta. nici din masa mare a adeptilor sai si care sîn t în general bine situate din punct de vedere material si social .32 Cartile lui Vermes si Schonfield sînt relativ bine cunoscute si usor disponibile. Asinul pe care este asezat. cu toate ca era cea mai aglomerata perioada a anului în Ierusa lim. se stie ca printre discipolii sai se af lau membri ai unor diverse factiuni — unele atît de extremiste. deoarece numai femeile îndeplineau asemenea sarcini). în studentie. New Y ork). încît în prezent ar fi considerate teroriste. dupa care omul avea sa-i conduca în încaperea pregatita. în care cei din Betania erau principalii actori.30 Apoi. merita s-o trecem în revista pe scurt. Realizînd potentiala importanta a documentelor reunite în acea biblioteca în decursul secolelor. încaperea unde are loc Cina cea de taina este si ea pregatita si-1 asteapta. o comunitate izolata si închisa a Bisericii Ortodoxe Rasaritene. lisus întîlneste în mod repetat anumite persoane care nu fac parte nici din grupul de discipoli. se bucura însa de o audienta mult mai slaba.

pentru lumina pe care o arunca asupra primilor ani ai Bisericii Crestine si a metodelor folosite de Parintii Bisericii atunci cînd au instituit canonul dogmei crestine. de Parintii Bisericii.33 De fapt. condamnat e.desi îi ac uza pe carpocratieni ca falsificasera anumite parti din ea si o interpr etasera în mod eronat —. mai bine cunoscuta. desigur. într-adevar . Acesta era un cult gnostic ale carui practici includeau rituri sexuale. dovedeste ca textele au fost. Clement recunostea existenta si autenticitatea aceste i Evanghelii si ca în cuprinsul ei se aflau învataturi ezoterice ce nu era u menite sa fie cunoscute de crestinii de rînd. atribuita lui Marcu.) Scrisoarea este un raspuns adresat cuiva pe nume Teodor. Astfel. Clement d in Alexandria. dar contine cel putin doua fragmente eliminate în mod deliberat. cenzurate si adaptate si ca materiale considerate de aceeasi valoare cu Evangheliile canonice au fost ferite de ochii credinciosilor de rînd. în primul rînd. (De exernplu la un moment dat. desi recunoaste în scrisoarea catre Teodor ca Evanghelia secreta a lui . în celelalte nu se regasesc as e-enea aspecte si este greu de crezut ca un Parinte al Bisericii precum Clement ar fi inventat asa ceva. paleografii au stabilit ca originalul fusese întradevâr scris de el. în scrisoarea sa . pentru a nu ajunge la cunostinta „neinitiatilor". Doctrinele sectei se bazau pe v arianta alternativa a Evangheliei lui Marcu. se mentioneaza ca lisus s-ar fi mîniat. anumite elemente în extrasele di n Evanghelia secretai citate în scrisoare. Din Evangheliile canonice. demonstreaza ca pîna si o personalitate precum Clement din Alexandria sa aratat gata sa minta pentru ca asemenea texte sa nu devina cunoscute. Evanghelia secreta a lui Marcu seamana foarte bine cu varianta canonica.a revenit pentru a le studia în 1958. De asemenea. Descoperirea este semnificativa din trei motive. carpocratienii (numiti astfel dupa fondatorul lor. Carpocrates). în plus. Cea mai interesanta descoperire a sa aici au fost o serie de f ragmente dintr-o Evanghelie secreta. numai cea a lui Marcu îi atribuie lui lisus piotii si sentimente umane firesti. sugereaza originalitatea acesto ra. care li ceruse probabil lui Clement sfatul în privinta unei secte eretic e. a gasit copia scrisorii unuia dintre Parintii Bisericii din secolul al Il-lea. Din analiza stilului folosit -care contine multe dintre idiosinc rasiile cunoscute ale lui Clement -. Copia data din cea de-a doua jumatate a secolului al XVII-lea si era scrisa pe paginile albe de la sfîrsitul unei carti din 1646 (o practica obisnuita atunci cînd un document foarte vechi începea sa se deterioreze).

. Primul este o relatare a învierii lui Lazar. Povestea seamana bine cu cea din Evanghelia dupa loan. dar ca a fost eliminat din ea în mod deliberat. deoarece anticele mistere presupuneau în mod obisnuit atît nuditatea novicelui. fi ind considerat de critici o dovada a neautenticitatii acesteia. în Evanghelia canonica dupa Marcu (10:46) apare o fraza curioasa: „S i (lisus si ucenicii sai) au ajuns la lerihon. In al doilea rînd. desi în aceasta versiune numele sau nu este mentionat. S1 iesind din lerihon El. pentru discipolii deosebiti — sau pentru cel de-al treilea element semnificat iv — unul extrem de relevant pentru investigatia noastra — este caracterul celor doua fragmente citate de Clement în scrisoarea sa.34 În consecinta. rezervate nucleului de initiati din jurul lui lisus. explica de ce texte atît de importante au fost cenzurate si sugereaza existenta unor învataturi secrete. îl sfatuieste totodata sa nege existenta ei în discutiile cu toti ceilalti. înainte de a-i fi încredintate învataturile secrete. învierea lui Lazar pare mai degraba o etapa a unui rit initiatic. Faptul ca unul dintre fragmentele citate de Clement reda învierea lui Lazar este. Dupa parerea noast ra însa. misterul împaratiei lui Dumnezeu". fara a implica însa si o activitate sexuala. acesta es te unul dintre episoadele care apar doar în Evanghelia dupa loan.. fiind descris doar ca un „tînar" din Betania. rnai scurt. cît si un timp îndelungat petrecut în izolare cu initiatorul. al doilea era cel ezoteric . tînârul a venit la lisus „purtînd o pînza de in pe trupul gol" si a ramas împreuna cu el o noapte. în care novicele sufera o moarte si o renastere simbolice. sustine caracterul autentic al Evangheli ei lui loan. Celalalt fragment citat de Clement. de asemenea. o astfel de interpretare este exagerata si prea modernista. important. Asa cum am vazut. confirma faptul ca Evangheliile canonice si celelalte carti ale Noului Testament nu ofera o imagine comple ta a Bataturilor si a motivatiilor lui lisus si ca (asa cum sugereaza ^odu l în care au fost redate unele dintre cuvintele lui în Evangheli-lle ca nonice). destinat adeptilor de rînd. Ideea ca este mentionat totusi cel putin într-o alta Evanghelie. includea el oare — asa cum ar putea banui unii cititori — si o initiere homosexuala? Morton Smith a presupus ca da. ghidîndu-se dupa aluzia la unica bucata de pînzâ care acoperea trupul gol al tînarului si la faptul ca acesta petrecuse o noapte singur cu învatatorul sau. Un asemenea rit era prezent în multe dintre religiile practicate în lumea antica greaca si romana. este la fel de interesant.Marcu exista. exista cel putin doua niveluri de interpretare a ivataturilor sale. . fiindca umple un enigmatic gol în desfasurarea evenimentel or relatate în Noul Testament — gol remarcat de mult de specialisti. Unul era cel exoteric. dar în aceasta versiune exista si o urmare a miracolului pro-priu-zis: dupa sase zile. timp în care a fost „învatat.

eliminate din textul original al Noului Testament în ca drul Conciliului de la Niceea . dar este mai semnificativ decît pare la prima vedere. fara a avea un motiv clar. nu este o flatare fidela . a vietii si a activitatii lui lisus. propaganda poate duce la o serie de concluzii rezonabile. o fraza aparent inofensiva a fost eliminata într-o etapa timpurie a istoriei Bisericii. Deoarece este atît de scurt. se poate spune ca este un text propagandistic. mama acestuia si o femeie pe nume Salome? Specialistii au reactionat la descoperirea lui Smith ignorînd implicatiile materialului si declarîndu-1 prea lipsit de importanta pentru a fi analizat în mod corespunzator. Într-o oarecare masura. pasajele în care omisiunile sînt evidente. Versetul omis pare inofensiv si nu a atras interesul pe care 1-a stîrnit fragmentul cu Lazar. au fost pastrate în secret de asa-n .ucenicii Lui si multime mare. atunci înseamna ca ea ar fi una dintre cele trei femei pe care lisus le-a evitat la Ierihon. „Tînarul pe care îl iubea lisus" este Lazar. daca este analizata cu atentie. obiectiva. Tinînd seama ca »mitul fondator" al Prioriei din Sion si al Ritului Memphis stabileste o legatur a între preotul egiptean Ormus si Sfîntul Marcu. (Si fiindca expresia este folosita si cu re ferire la ucenicul pe a carui marturie se bazeaza aceasta Evanghelie — lo an Evanghelistul — putem presupune ca „Preaiubitul ucenic" si Lazar sînt una si aceeasi persoana. pentru o ratiune anume. asa cum îl stim noi astazi. Cum nu are rost sa ni se spuna ca lisus a intrat în Ierihon si apOi imediat ca a plecat de acolo.) Surorile lui Lazar sînt Marta si Maria din Betania si. Atîta vreme cît este recunoscuta ca atare. suspicioase sînt. Dar mai exista o raza de speranta. fiul lui Timeu. Clement credea ca Marcu a scris aceasta Evanghelie secreta Pe cînd locuia în orasul Alexan dria din Egipt. Scrisoarea lui Clement confirma acest lucru si reda pasajul eliminat: „Si sora tînarului pe care îl iubea lisus si mama lui si Salome erau acolo. acest fragment nu are implicatiile teologice ale celuilalt. arft putea crede oare ca textul este o referire voalata la aceasta traditie secreta? Descoperirea Evangheliei secrete a lui Marcu nu face decît sa confirme ca Noul Testament. iar lisus nu le-a primit". Dupa parerea noastra însa. de fapt. daca acceptam ca aceasta Marie este Maria Magdalena. Este încurajator sa stim însa ca o mare parte dintre materialele „interzise". sa ascunda. citat anterior. Semnificativ este însa fa ptul ca. pe baza caruia este aproape imposibil sa reconstituim o imagine veridica a primilor ani de crestinism. ni se pare evident ca din relatare lipseste ceva. de pilda. astfel este numit el în Evanghelia dupa loan. textul ridica unele întrebari incitante. sedea j os pe marginea drumului". Ce motiv ar fi putut ave a Parintii Bisericii pentru a prefera sa le ascunda credinciosilor faptul ca a exi stat un eveniment în care au fost implicati lisus si sora lui Lazar — poate Maria Magdalena —. poate dezvalui ceea ce trebuia. Bartimeu orbul.

încît la început ne-am îndoit de propriile noastre concluzii. criticii recenti nu mai au aceasta scuza. o face de obicei cu a luzia subînteleasa ca termenul „ucenic" are o rezonanta mai clara atunci cînd îi este aplicat unui barbat. am încercat sa reevaluam istoria lui lisus si învataturile sale.pentru a cita un singur exemplu -Demonstreaza ca aproape nimic nu s-a schimbat de 2 000 de ani. cu ideile lor secrete despre povestea originala a lui lisus.. dezbaterea referitoare la hirotonisirea emeilor în Biserica Anglicana . „ucenicii" sînt în mod automat si exclusiv barbati: Petru. n umeroa se legende s-au tesut în jurul acestei femei enigma tice. de la Noui Testament si textele gnostice si apocrife la lucrarile alchimistilor si ale ermeticilor. Daca multi dintre acei „eretici". CAPITOLUL 12 Femeia pe care o saruta lisus Femeia pe care o cunoastem noi sub numele Maria Ma gdalena avea.umitii eretici. Luca etc. ceva considerat de Biserica periculos. sînt. lacob. Dupa cum am va zut. rolul discipolilor de sex feminin a fost minima lizat în mod nepermis de criticii din epoci mult mai tîrzii decît cea în care au fost scrise Evangheliile. Ani întregi am cautat sa punem ordine în cantitat ea uriasa de informatii diverse adunate din cele mai variate surse — de la materiale teologice standard la interviuri cu „eretici". încît cei care cunosteau adevarul sa fi fost vînati cu îndîrjire si chiar ucisi din acest motiv? Bazîndu-ne pe indiciile oferite de studiul nostru asupra organizatiilor secrete din Europa. Dar ce anume era atît de amenintator pentru Biserica în textele cenzurate. ucenice ignorate acum aproape complet de Biserica. Pentru credinciosii de pretutindeni. Conexiun ile din tre ea si cultul Madonei negre. atît de diferita de versiunea sustinuta de Biserica. Daca ludeii secolului I aveau retineri de ordin sociologic si religios în Privinta conceptului de importanta a femeilor — retineri explicabile ln contextul culturii lor traditionale —. Dar cine era ea si care e secretul ei? În Evan gheliile incluse în Noul Testament exista putine referiri explicite la Maria Magdalen a. Totusi. nicidecum Maria Mag-dalena. o semnifica tie uriasa. despre a caror erezie consta doar în aceea ca stiau adevarul pasajele cenzurate.. misterul ce 1a înconjurat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château — si Prioria din Sion — sugereaza ca exista ceva anume în privinta ei. Salome etc. în cele din urma am vazut con-turîndu-se un tipar si imaginea sa ni s-a parut atît de uluitoare. adevaratii crestini? Ce ne-ar putea dezvalui o analiza obiectiva a evenimentelor petrecute în Palestina secolului I? Sosise vremea sa sfîsiem valul prejudecatilor si sa privim dincolo de traditii si de mit. din modul în care este mentionata ne dam seama clar ca ea era cea mai importanta dintre ucenicele lui lisus. pentru stravechile miscari „eretice" din Europa. însa enigmatica. S i totusi. de fapt. Ioana. De fapt. Daca se refera totusi la ele. cu toate ca aceste nume sînt mentionate chia r de . trubadurii medievali si catedralele gotice.

ceea ce înseamna „episcop Theodora". Dar lit era a a numelui a fost partial stearsa printr-o serie de zgîrieturi pe su prafata placutelor de mozaic. si în decursul cîtorv a generatii din epoca timpurie a crestinismului. Femeile nu se achitau doar de sar cini echivalente în secolul I cu prepararea cafelei si a gustarilor. ci preoti si chiar episcopi.1 Reprezentantii masculini ai clerului pot încerca pîna în pînzele albe sa explice astfel de reprezentari grafice ale femeilor ca preoti -unji chi ar au încercat sa sugereze ca Theodora era. În cartea sa When Women Were Priests („Cînd femeile erau preoti". de altfel. ca un preot femeie. Atît imaginea cît si precizia gramaticala a inscriptiei indica fara dubii ca episcopul Theodora era o femeie. un profesor de istorie a Bisericii din Italia.autorii Evangheliilor. dar identitatea celeilalte este mai putin evidenta. mama episcopului respectiv —. femininul e episco-pa. O inscriptie îngrijita mentioneaza ca persoana din stinga este Theodora Episcopa. Figura Mariei si cele ale sfintelor sînt usor de recunoscut. poate chiar în antichitate". 1993). Asa cum a dovedit. detasîndu-se pe fundalul auriu stralucitor. Giorgio Otranto. Mentionarea explicita a numelui lo r demonstreaza ca ele au detinut un rol semnificativ în activitatea si mesajul lui lisus — asa cum s-a întîmplat. dar faptele vorbesc de la sine. de fapt. în acea ep oca de început. jn timpul menstruatiei. o serie de femei sînt mentionate nominal ca fâcînd parte din anturajul sau si cu toate ca traditia iudaica a epo cii respective era de asa natura încît prezenta femeilor ar fi fost ignorata în întregime. Maria si o a patra cu un val pe cap si cu o aura patrata — un procedeu artistic ce arata ca persoana era înca în viata atunci cînd a fost realizat mozaicul. De exemplu. Forma de masculin a termenului „episcop" în latina este episcopus. Nu s-a pomenit niciodata. Karen Jo Torjesen. în decursul nesfîrsitelor dezbateri privind femeile-preot (chiar sj cele implicate fiind foarte atente sa nu foloseasca termenul „pagîn" de preoteasa). ci of iciau în timpul slujbelor religioase. scrie: „Sub o arcada înalta dintr-o bazilica romana închinata sfintelor Prudentiana si Praxedis. t imp de sute de ani femeile au fost nu doar membre ale congregatiilor. Cele patru personaje prive sc cu seninatate. se afla un mozaic ce înfatiseaza patru f iguri feminine: cele doua sfinte. specialist în problematica femeilor în crestinismul timpuriu. s-a sustinut ca lisus si-a ales ucenicii doar dintre barbati. în ciuda faptului ca. printre altii. ar „întina" pîinea si . ceea ce sugereaza ca s-a încercat distrugerea terminatiei de feminin. asa cum am vazut. daca s-ar fi putut. descrierile eronate privindu-i pe discipolii lui lisus au fost citate ca „dovada" ca femeile nu pot intra în rîndurile clerului.

Maria Magdalena este. e clar ca ea a fost una dintre primele femei care i-au sustinut financiar pe lisus si pe ucenici. Asa cum am vazut. ca fiica. la numai doua voturi diferenta. în Evan ghelii singura femeie care nu e identificata prin relatia de rudenie cu un barbat. sora. asa cum se sugereaza astazi. a permis hirotonisirea lor. Putine alte personaje ale Noului Testament sînt mentionate pe numele complet. acum însa ne vom multumi sa spunem ca femeile au detinut în mod cert un rol eclezia stic în prima perioada a Bis ericii Crestine. dorim sa ne exprimam sustinerea pentru cele care au încercat sa le explice „superiorilor" barbati ca tot ceea ce solicita ele este o revenire la situatia initiala. Si. nu o reinterpretare radic ala. (în mod uimitor.2 Abia în noiembrie 1992 Biserica Anglicana a luat o decizie în privinta spinoasei probleme a femeii or-preoti si."3) Motivele prezentei femeilor în prim-plan în cultul lui lisus au fost cît se poate de serioase. Femeilor ca Luculla si Phillippa li se aduc multumiri pentru sustinere si este evident ca multe dintre ele erau bogate si poate suprinzator de independente Pentru epoca respectiva. fapt care i-a determinat pe unii reprezentanti ai sexului tare sa încerce sa le denigreze. este mai probabil ca ea era atît de cunoscuta în epoca. precum Maria Magdalena. despre care am amintit în Capitolul 7. încît orice crestin si-ar fi dat imediat seama despre cine era vorba. însa. ci îi este specificat direct numele. Agrippa mentioneaza: „[nu sîntem] nestiutori cu privire la numeroasele starete si calugarite dintre noi. în vreme ce ei predicau si botezau. Desi acest lucru poate sugera o ignoranta din partera autorului în ceea ce priv este identitatea ei. si dintre acestea doua ies în . pe care antichitatea nu ezita sa le nu measca preotesc. asa cum subliniaza Susan Haskins. mama sau sotie. din modul în care este descrisa Maria Magdalena. adevaratul statut al femeilor în zilele de început ale Bisericii Cr estine pare sa fi fost cunoscut în secolul al XVI-lea : în tratatul sa u despre superioritatea feminina. cel putin egal ca statut cu cel al barbatilor. Pretutindeni în text femeile sîn t descrise ca „urmîndu-1". Ea si celelalte femei „îi slujeau din avutul lor" — exprimare care sugereaza o sustinere materiala. Noi nu consideram ca aceasta era unica lor functie.vinul împartasaniei. Vom discuta despre ace asta chestiune mai tîrziu. Cerînd sa le fie permisa hirotonisirea. un alt aspect reiese limpede din relatarile Evangheliilor: Maria Magdalena era o femeie independenta . ele au luptat doar pentru un drept pe care 1-ar fi avut cu secole în urma. Desi nu avem intentia de a z abovi asupra controversei respective. Una dintre supozitiile condescendente ale reprezentantilor masculini ai clerului este aceea ca femeile mentionate în Epistole si în Faptele Sfintilor Apostoli nu faceau decît sa gospodareasca pentru apostoli. modernista. acest lucru implica o „anume situatie materiala"4. cuvintele folosite în materialul original indicînd o participare deplina la activitatile si practicile grupului. Dar. în vreme ce relatia ei cu ceilalti este înca neclara.

Maria Magdalena a stîrnit deja o controversa apriga în cultura moderna. literal. Ideea unui lisus casatorit continua sa fie considera ta cel putin improbabila. la tine se va întoarce stâpînirea de odinioara. «maret». The Woman with the Alabaster Jar / femeia cu va sul de alaba stru"). epitetul Magdala în seamna. liber consimtit — este considerata dezgustatoare si profanatoare. sint Magdaleder . Si totusi. istoricul Josephus s-a referit la El Mejdel numindu-1 Tarichea. precum „locul porumbitei". ceea ce duce cu gîndul la un turn de veghe.) Exista însa un oras Magdolum în nord-estul Egiptului. tra duse ca turnul turme i". daca nu chiar „lucrare diavoleasca". atunci cînd autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca ea ar fi fost sotia lui lisus. Cronicarii vremii obisnuiau sa descrie persoanele la care se refereau prin Prisma aspectelor care le deosebeau de celelalte. Desi nu era deloc noua. Trebuie sa ne la . înca din timpul vietii Mariei Magdalena. Dar ce semnificatie are numele ei? „Magdalena" pare a însemna „din Ma gdala" si s-a presupus dintotdeauna ca se refera la or asul pescaresc El Mejdel din Galileea. Sentimentul de culpabilitate asociat cu sexul este atît de adînc înradacinat în cultura noastra. fiindca în Vechiul Testament exista urma toarea profetie (Miheia 4:8): „Iar la tine. colina fiicei Sionului. încît orice sugestie o eventuala partenera sexuala a lui lisus — chiar si în contextul unui mariaj monogam. exista numeroase motive pentru a crede ca lisus era implicat într-o r elatie intima.evidenta: lisus Nazarineanul si loan Botezatorul. „locul turnului" sau „turnultemplu". asa cum era si de asteptat.5 Semnificatia numelui Magdala permite si ea o serie de interpretari. Sa fi fost oare cunoscuta. «magnific»". iar celibatul în cazul unui barbat de peste treizeci de ani era pe atunci nemai. (De fapt. conexiunea ei cu „turnul" si. supozitia a ajuns pentru prima data la urechile marelui public si a agitat spiritele. Starbird adauga: „în ebraica.6 Se poate chiar ca numele Mariei sa fie o referire la un loc si deopotriva la un titlu. probabil cu Maria Magdalena. Da r nu exista nici o dovada în a ce st sens si nici nu se stie da ca orasul respectiv era numit Ma gdala în epoca lui lisus. la cineva care vegheaza asupra unor oameni mai neajutorati — poate chiar la „Bunul Pastor". turnul de paza al turmei. în apropiere de granita cu ludeea — probabil acelasi cu Migdol din Cartea lui Ezechiel. cu reconstruirea Sionului? La fel de sugestiv este ca Magdaleder înseamna „turnul turmei". mai cu seama. cuvintele originale. Multi critici au subliniat ca tacerea totala pastrata de Noul Testament în privinta starii civile a lui lisus este foarte ciudata. «turn» sau «înalt». împaratia fiicei Ierusa limului!" Asa cum preciza Margaret Sarbird în studiul sau din 1993 cu privire la cultul Magdalenei.mtîlnît.

astazi. iar gruparea sa ar fi avut fo arte slabe sanse de a supravietui dupa moartea fondatorului ei. Acuzele de ace st gen nu sînt rezervate pentru publicatiile de scandal din zilele noastre. In cazul u nui predicator celebru si charismatic. Cînd abordeaza însa problema celibatului (pe care îl accepta în cazul lui lisus). Pe imaginea lui lisus asa cum a fost ea schitata de autorii Evanghe-ulor si de sursele ace stora. fie si numai pentru a le condamna. unii rabini din secolul al II-lea „comparau chiar refuzul de a proc rea cu crima" Genealogiile mentionate frecvent în Biblie dovedesc ca iudeii erau un popor dinastic. alteori nu — sa priveasca rolul si actiunile lui lisus din perspectiva unui asemenea rol. Vermes se vede nevoit sa recunoasca faptul ca cei mai multi hasidim pe care i-a luat ca termen de comparatie erau casatoriti si aveau copii. De fapt. însus i acest fapt ar fi stîrnit agitatie în rîndul autoritatilor. ca nu toti specialistii sînt la fel de usor de convins. Nu exista date care sa sugereze ca mesajul au modul de viata al lui lisus ar fi promovat celibatul. Si totusi. De fapt. De exemplu. car e ar fi ajuns la urechile Romei si. situatia ar fi iscat un scandal urias. Specialistii evita în general problema celibatului. luînd ca atare conceptia traditionala a Bisericii. lucru pe care mai-marii sinagogilor nu puteau decît sa-1 condamne. în acest fel specialistul încearca -uneori cu succes. din aceeasi epoca si din aceeasi regiune. Pentru evrei. Geza Vermes a ajuns la concluzia ca se încadreaza cel mai bine în tiparele hasidim — urmasii profetilor din Vechiul Testament. aceea ca lisus era necasatorit. desigur. iar perspectiva lor era una esential ludaicâ. mai cu seama atunci cînd asupra poporului plana o amenintare.amintim ca ne bazam. ale noastre. iar evreii aveau cunostin ta despre relatiile homosexuale. Pilat si oamenii sai nu erau niste naivi. asa cum era situatia în perioada dominatiei romane. Casatoria a fost dintotdeauna un element esential al modului d e viata iuda ic. staturii lui Pinhas era atît de neobisnuit. daca asa . Potrivit Noului Testament. care a trait la un secol dupa lisus si nici macar nu a fost hasid!9 Desi pare greu de crezut. paralela devine dificila. Daca lisus si ucenicii sai ar fi fost celibatari si daca ar fi propovaduit burlâcia. Dar atunci cînd subiectul este adus în discutie. deoarece implica de a a duce pe lume o n oua gene ra tie a poporului ales al domnului. celibatul era inacceptabil. în cercetarea noastra. dificultatea de a-i dovedi statutul marital este evidenta. lisus si adeptii sai aveau numerosi dusmani. în încercarea sa de a-1 defini pe lisus ca personaj istoric. nu exista acuzatii cunoscute de homosexualitat e în rîndul lor — asa cum s-ar fi întîmplat în mod cert daca barbatii în cauza ar fi fost cu totii celibatari. comparîndule cu cele ale altor hasidim cunoscuti. în conformitate cu Geza Vermes. exista în cui' tura respectiva un singur sfînt care sustine celibatul: Pinhas ben lair. acest exemplu a fost pentru ca Vermes sa afirme ca lisus a avut un mod de viata similar. încît omul a devenit celebru din acest motiv. care punea un pret deosebit pe relatiile familiaje strînse. celibatul si lipsa urmasilor ar fi constituit un lucru scandalos.

erau celibatari. în mod cert am fi stiut si noi. Nici unul dintre aceste argumente nu ofera totusi raspuns la o serie de întrebari: „Daca lisus era casatorit. Interesant este ca acest eveniment crucial. (Traditia eretica subliniaza faptul ca lisus si Maria Magdalena erau parteneri sexuali. de fapt. de fapt. rezultatul. în care identitatea partenerei lui lisus este precizata. Din motive aparent inexplicabile. Am putea crede ca explicatia consta în ideea Bisericii Crestine ca femeile sînt inferioare si ca procrearea constituie un rau necesar.Unii specia listi au folosit acest argument pentru a sustine ca jisus însusi era esenian. „Cin e era sotia?" „De ce sa fi vrut ucen icii sa stearga orice informatii despre ea?" Poate ca o evitau fiindca relatia ei cu lisus li se parea stînjenitoare si dera njanta pentru misiunea lor. trebuie sa spunem ca ceea ce pare evident astazi nu era la fel în contextul istoric al secolului I. nunta sa. stim astazi acest lucru doar pentru ca era ceva atît de neobisnuit. La începuturile sale. Iar daca nu era u casatoriti. Ma i exista în sa o a lta posibila interpretare pentru tacerea desâvîrsita pastrata de Evanghelii în privinta starii civile a lui lisus: poate ca încheiase un fel de casatorie nerecunoscuta de evrei sau poate ca avea o partenera sexuala în afara cadrului marital. probabil ca nefiind de sex masculin au preferat s-o ignore. a fost. apare doar în Evanghelia dupa loan. s-a sustinut la un moment dat ca nunta din Cana. se asteapta de la el sa asigure vinul pentru ospat. fapt cu totul bizar.10 Statutul sau în aceasta relatare pare a fi cel al mirelui. asa cum am vazu t. nu ca ar fi fost sot si sotie. precum „uniune" în loc de „casatorie". Dovezile atesta însa ca atitudinea ant icasatorie este. dar. repetam. nu cauza acestei disimulari. de ce Evangheliile nu precizeaza nimic despre sotia sa u f amilia sa?". Secta nu este mentionata însa nici macar o data în Nou l Testament. Cît despre motivele pentru care relatia lui lisus cu Maria Magdalena a fost ascunsa. catarii si alte organizatii secrete se refer a la ea numind-o „concubina" sau „consoarta" si prefera sa foloseasca termen i ambigui. în care lisus face primul sau miracol. Ar mai putea exista însa o alta interpretare a nuntii din Cana. Biserica nu avea nici un fel de prejudecati în privinta femeilor. pe care o vom discuta mai tîrziu. Evangheliile gnostice. Este adeva rat ca membrii unor secte iudaice.ar fi stat situatia. la care lisus a transformat apa în vin. daca lisus ar fi fost cel mai de seama membru al ei.) Cît despre dovezile în sprijinul ideii unui lisus casatorit. Maria Magdalena era partenera lui sexuala si ucenicii erau deranjati de influenta pe care ea o detinea asupra conducatorului lor. Caracterul deliberat al tacerii cu privire la Maria Magdalena si la relatia ei cu lisus este evident. precum esenienii. înainte de a deveni o institutie cu o ierarhi e bine structurata. Exact aceasta este situatia descrisa în Evangheliile gnostice. dar purul misoginism nu co . încît a atras numeroase critici si comentarii. fara a fi mentionat în celelalte trei. ci aveau doar o relatie sexuala si spirituala.

Maria si Marta — sînt vagi este în sine extrem de sugestiv. se mentioneaza doar „într-un sat". Cu alte cuvinte. Ce era deci în neregula cu orasul respectiv si cu familia care locuia acolo? (Poate un indiciu ni-1 ofera faptul ca loan Botezatorul si-a început propo-vaduirea într-un loc numit Betania. Si totusi» în unica sa versiune canonica — în Evanghelia dupa loan — episodul con stituie unul dintre cele mai importante momente din întreaga activitate a lui lisus. Asa cum am vazut. autorii Evangheliei devin mult prea evazivi atunci cîn d încea rca sa ascunda faptul ca toate referirile la Betania. Biserica Catolica a decis la scurt timp dupa fondarea sa ca aceste t rei nume desemneaza una si aceeasi persoana.nstituie o explicatie suficienta. Probabil ca motivul are legatura cu identitatea ei si/sau cu tipul relatiei dintre ea si lisus. într-un fel sau altul. descoperirea facuta de Morton Smith jgjnonstreazâ ca relatarea învierii lui Laza r a fost eliminata di n Evanghelia dupa Marcu în urma unui act deliberat de cenzura. la evenimentele si la fa milia care locuia acolo — Lazar. Biserica Ordodoxa Rasariteana a considerat dintotdeauna ca între Maria Magdalena si Maria din Betania nu exista nici o legatura. Acum nu ne mai ramînea decît sa aflam ce anume îi conferea aura aceasta de pericol si ce factori. Trebuie sa mai fi existat un alt factor la originea „campaniei" anti-Magdalena. se aflau la baza stravechilor temeri stîrnite de iubita lui lisus. contradictiile si discrepantele complica si ma i situatia. inacceptabila. ci persoana pe care o avea ca sotie reprezenta.) Tot Evanghelia dupa Luca (7:36-50) ofera cea ma i vaga descriere a episodului în care o femeie îi unge picioarele lui lisus. este greu de crezut ca numele locului le-ar fi fost necunoscut celorlalti cronicari. La urma urmei. dar nu aminteste nimic despre un frate si nici nu specifica numele locului. Atunci de ce primii crestini — care s-au strad uit sâ-1 îndepa rteze din cel putin una dintre celelalte gvanghelii _ s-au simtit amenintati de el? Poate fiindca în derularea evenimentelor aparea si Maria Magdalena? Sau pentru ca asezarea în sine — Betania — ridica anumite probleme? Evanghelia dupa L uca (10:38) descrie un episod în care lisus intra în casa unor surori. De nenumarate ori în decursul investigatiei noastre am descoperit indicii care sugerau ca Maria Magdalena era considerata. Desigur. dincolo de si mplul misoginism. a Mariei din Betania (sora lui Lazar) si a „pacatoasei anonime" care îl unge pe lisus cu mir în Evanghelia dupa Luca a constituit întotdeauna subiect de dezbateri aprinse. dar în 1969 si-a schimbat optica . Din tre cei patr . Identitatea Mariei Magdalena. problema. de fapt. Maria si Marta. Si personajul Lazar este omis în mo d intentionat din Evanghelia dupa Luca. dar con fuzia este semnificativa prin ea însasi aidoma unei persoane care se stie vinovata. nu faptul ca era casatorit. formula evaziva care stîrneste imediat suspiciuni.

au facut-o într-o forma cît mai „denaturata". . cu toate ca ucenicii pareau sa nu stie nimic despre cele ce aveau sa se întîmple. era însa aceasta Maria Magdalena? Majoritatea criticilor moderni considera ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt doua femei diferite.11 Philipps subliniaza. Totusi. la începutul propovaduirii lui lisus. unele elemente sugereaza ca familia din Betania nu era chiar atît de nestiutoare si ca a pus la cale.u evanghelisti. ca este posibil ca cele doua patronime — „din Betania" si „din Magdala" — sa fie aplicate aceleiasi persoane. Ei totusi nu pot explica de ce au preferat evanghelistii sa fie neclari în aceasta privinta. asa cum am vazut. ungerea a avut loc în casa lui Simon Leprosul. (Unii. posibilitatea ca Maria din Betania si Maria Magdalena sa fie. Si. în functie de context. Phipps. Maria din Betania si femeia anonima care îi unge picioarele lui lisus sînt. Poate ca motivele acestei nelinisti sînt acelea si pentru care gruparile eretice considera evenimentul atît de important. Unii specialisti sînt de parere ca între Maria Magda lena si Maria din Betania se poate pune semnul egal. Episodul are loc în Betania . una si aceeasi persoana.9) si nici Ma tei (26: 6-13) n u preci zeaza umele femeii în ca uza . la nivel general.) Iar o data ce ideea existentei unei asemenea denaturari este acceptata. Maria fiind cea ca re îl unge cu mir. de pilda. numai Luca plaseaza evenimentul în Capernaum. vinele aranjamente. printre care asinul pe care a intrat lisus în capitala. Versetele ce descriu învierea 'ui La zâ r subliniaza (11:2) ca sora a cestuia . printre care si Hugh Schonfield. Totusi. cercetatorii resping ideea ca autorii Evangheliilor au eliminat sau au modificat în mod intentionat anum ite aspecte ale evenimentelor relatate. Acest lucru este cu atît mai credibil. de asemenea. Evanghelia dupa loan (12:1-8) este mai explicita . William E. e femeia care l-a uns. cu doua zile (la loan sînt sase) înainte de Cina cea de ta ina. Maria . considera ciudat faptul ca Maria din Betania — aflata neîndoielnic în relatii strînse cu lisus — nu e mentionata ca fiind prezenta la rastignire si ca Maria Magdalena apare brusc la picioarele crucii. N ici Marcu (14:3. cu cît autorii textelor au încercat în mod deliberat sa creeze confuzie cu privire la identitatea ei. fiind nevoiti sa includa în relatarea lor si eposidul respectiv. Se pare deci ca totul în ceea ce priveste Betania si familia respectiva a fost de natura sa-i nelin isteasca pe autorii textelor sinoptice. fara a mentiona numele femeii care a aparut pe cînd sedea el la masa si i-a uns capul si picioa rele cu pretiosul mir. Betania este semnificativa si pentru faptul ca de acolo a por nit lisus în drumul sau spre Ierusalim — spre Cina cea de taina s i spre rastignire. de aceeasi persoana capata consistenta. stergîndu-1 apoi cu parul ei. în ca sa lui Lazâr si a surorilor lui. în conformitate cu cei doi eva nghelisti. desi înainte de acest moment nu a fost amintita decît în treacat. în mod evident. da r mentioneaz a ca even imentele s-au petrecut în Betania. astfel încît. Maria si Marta. recunosc însa ca exista anumite detalii despre grupul din Betani a pe care cronicarii ori le-au ascuns în mod voit. ori pur si simplu nu le-au cunoscut sau nu le-au înteles ei însisi.

fiindca aceasta din urma e cea care vine. la mormînt pentru a unge trupul lui lisus. ca lisus a fost casatorit cu „Miriam din Betania" si ca aceasta din urma a fu git în Franta. printre care si „documentul Montgornery" care. publicata în 1996. pe Maria Magdalena (8:1-3). cel putin la nivel inconstient. în niod cert. apologii Prioriei cred ca asa au stat lucrurile. în Evanghelia dupa Marca (14:8): „Ea a facut ceea ce avea de facut: mai înainte a uns trupul Meu spre înmormîn tare". sa nu uitam ca. sustine premisele de la care a pornit The Holy Blood and the Holy Grail. Se pare deci ca asociatia între cele doua era prea puternica pent ru ca Luca sa o poata ignora. daca ne amintim. cît si intentiona ta Ungere a cadavrului sînt ritualuri foarte importante în cultura iudaica si ele în sine constituie o conexiun e între cele doua femei. pentru prima data. în orice ca z. de pilda. Desi nu e deloc imposibil ca între Maria Magdalena si Maria din Betania sa poata fi pus semnul identitatii. lisus în susi stabileste o conexiune între apropiata sa înmormîntare si persoana care îl unge. în toate vechile traditii ce relateaza calatoria Mariei Magdalena în Franta — precum „Legenda de aur" — se considera ca ea era una si aceeasi persoana cu Maria din Betania. se cons idera ca „Miriam" era Maria Magdalena. este preferabil sa ne Pastram obiectivita tea si sa a nalizam ma i în profunzime rolurile si personalitatile celor doua femei. respectiv de la unul dintre reprezentantii ei. contine o serie de materiale noi. Exista însa dovezi care sa ateste aceasta supozitie? Evanghelia dupa Luca ne ofera un indiciu. Astfel se face o asociere implicita între aceasta femeie din Betania si Maria Magdalena. cîteva zile mai tîrz iu. în acest context. în °rice caz. Ideea încetatenita ca Magdalena era prostituata provine din asocierea (sau confuzia) ei traditionala cu Maria din Betania. si d e la presupusa confrerie din ca re facea acesta parte. Prioria din Si on. Editia revizuita. care susti ne cu tarie ca Maria Magdalena si Maria din Betania sînt una si ac eeasi persoana. c are este . Mai semnificativ înca . Leonardo da Vinci. Asa cum am vazut. Atît ungerea persoanei în viata. Iata. dupa ce relateaza episodul în care femeia pacatoasa îl unge pe lisus. unde a dat nastere unei fetite. Si.Investigatia noastra a pornit de la studiul traditiilor secrete. cronicarul o mentioneaza imediat. nu doar actul ungerii în sine. asa cum sînt ele prezentate de Noul Testament. de asemenea. organizatia a fost adusa în atentia publicului larg pr in intermediul cartii The Holy Blood and the Holy (Jrail. extrem de semnificativ e faptul ca persoana care îl unge pe lisus — ca o subliniere a adevaratului sau destin — este o femeie. Documentul specifica .

ori fiin dca nu fa ce parte pur si simplu dintre iudei. însa nu i se mentioneaza statutul moral. obtinut dintr-o planta rara provenita din India. Desigur.) . Evangheliile sinoptice nu specifica numele femeii care îl unge pe lisus. fiind totodata una si aceeasi cu Maria. Dar ceea ce sugereaza ca pacatul ei era de natura sexuala este detaliul referitor la pa despletit — si. Pentru a deslusi adevarul în acest sens. pe care 1-au s1 gazduit. exista un aspect dezagreabil în privinta Mariei din Betania. desigur. dar acesta nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca femeia era o prostituata care-si culegea clientii din strada . ca re la rîndul sau este tra ducerea termenului „Mesia" din ebraica . expresia folosita pentru a o desemna pe cea care îl unge pe lisus este „o femeie pacatoasa din cetate". ea este identificata în mod explicit ca fiind Maria din Betania. daca Maria din Betania era o femeie de conditie usoara. încît în nici un caz nu si 1-ar fi putut permite omul de rînd. ne putem întreba c are era adevarata natura a „pacatului" ei. (Pe baza acestei interpretari. dar de care depinde însasi esenta crestin ismului. In Luca. era atît de scump. orice persoana „un sa" într-un post — de la Pilat din Pont la regina Marii Britanii — este un „Hristos". în Evanghelia dupq loan. daca ar fi fost patroana bogata a unui bordel. cel putin în viziune a evanghelistilor. se refera la o persoana care nu respecta legea si riturile iudaice. Se stie ca urnele „Hri stos" provine din grecesul Christos. la urma urmei. pare greu de crezut ca. care a fost trecut în mare pa rte cu vederea. Phipps este de parere ca mirul de nard costa echivalentul venitului anual al unui agricultor.12 în contexul culturii iudaice a vremii. Maria ar fi continuat sa locui asca în aceeasi casa împreuna cu sora si cu fratele ei. Christos înseamna doar „cel uns". care înseamna „cel care a încalcat legea" — nu implica neaparat ideea de prostitutie. Magdal ena. întelegem extrema precautie a cronicarilor si deliberata „voalare" a datelor în privinta ei. în ciuda convingerilor încetatenite însa. în acest context. Discrepanta în sine are darul de a ri dica anumite suspiciuni. William E. atitudinea evanghelistilor fata de ea este de înteles. atitudinea ucenicilor fata de ea. Desi termenul original din limba greaca pentru „pacatos" —harmartolos.descrisa ca o „pacatoasa".)13 De asemenea. dar precizeaza ca era o pacatoasa. ambii se bucurau de o reputatie buna si erau prieteni apropiati cu lisus. Harmartolos era un termen provenit din „jargonul" arcasilor si îl desemna pe cel care a ratat tinta. Prin urmare. numele nu implica un caracter divin. Exista în acea sta privinta un element major. trebuie sa analizam personajul Maria din Betania. ori fiindca îi urmeaza practicile respective. accentul pus pe parul ei despletit — purtare neobisnuita la femeile respectabile — sugereaza totusi un pacat de ordin sexual. (Mirul. Marta si Lazar. Intentionat sau nu.14 Daca femeia respectiva n u era evreica. aceasta atmosfera de suspiciune umbreste adevarata semnifica tie a momentului un gerii.

spre pomenirea ei". impljcatiile lor sînt trecute sub tacere. Numai despre doua persoane se aminteste în Noul Testament ca ar fi oficiat rituri importante în viata lui lisus: loan. dar el nu va ramîne mereu alaturi de ei (pentru a primi o asemenea cinste). Tinînd seama de modul în care ea este condamnata în predicile preotilor de pretutindeni. confe. ca si cum acestia s-au vazut nevoiti sa-i aminteasca numai fiindca faptele lor au fost atît de importante încît nu puteau fi omise. în 1953 —. o autoritate — asa cum arhiepiscopul de Canterbury i-a conferit statutul rega l Elisabetei a II-a. am putea spune ca toti cei care fusesera botezati de loan în apa Iordanului devenisera si ei „Hristosi". în acest caz cuvintele lui lisus sînt ignorate a proape cu desavîrsire. Pe lînga faptul ca ambele îi confera celui botezat. în sa chiar si în rarele ocazii în care li se acorda atentia cuvenita. Curios e faptul ca Biserica. care 1-a uns la sfîrsit. ca lisus ar fi fost un fel de protomarxist — justifica fapta Mariei si sugereaza ca numai el si ea i-au înteles . în secolul I deci. lisus le-a raspuns ca saraci vor exista întotdeauna. si Maria din Betania.rindu-i deci titlu l de Hristos. Esential râmîn e faptul ca unica persoana care 1-a uns pe lisus. Noul Testament citeaza chiar cuvintele pe ca re se presupune ca lear fi rostit lisus însusi cu aceasta ocazie (Marcu 14:9): „Adevarat zic voua: Oriunde se va propovadui Evanghelia. ambii au fost marginalizati de autor ii Evangheliilor. termenul „Mesia" sau „Hristos" atribuit lui lisus însemna doar „cel uns". se va spune si ce a facut (femeia) acea sta . în loc sâ-1 vînda si sa strînga astfel bani pentru saraci. Iar în Evanghelii nu se mentioneaza decît o singura ungere a sa. în toata lumea. Vom trata ceva mai departe problema autoritatii lui loan. deocamdata. a preferat sa lgnore cuvintele lui. Unele opinii identifica a ceasta „ungere" cu botezul oficiat de loa n. lipsit de semnificatii. Mesia era multasteptatul lider politic si militar. Daca ungerea ar fi constituit un gest oarecare. a fost o femeie. de altf el. Si exista un motiv serios în acest sens: este de la sin e înteles ca persoanele care oficiaza botezul si ungerea au autoritatea de a face acest lucr u. Aceasta mustrare — pe lînga ca dezminte ideea avansata de unii. Si totusi. care 1a botezat la începutul propovâdurii sale. mai cu seama Iuda. sa remarcam cît de ciudat este faptul ca episodul ungerii a fost inclus în Evanghelii. ni se spune ca ucenicii. Si totusi.Ideea caracterului divin al lui Hristos provine dintr-o interpretare ulterioara a crestinilor: pentru iudei. ele însele trebuie sa detina autoritatea de a o face. asa cum am mentionat. se pare ca pîna si Pusele lu i lisus sînt supuse aceluiasi proces de selectie si reinter-Pretare ca înt regul material al Noului Testament. respectiv uns. ales de Dumnezeu. nu ar fi fost mentionata deloc. au condamna t-o pe Maria pentru ca a folosit mirul de nard atît de scump si de rar pentru a-1 unge pe lisus. dar urmînd aceeasi logica. desi a crezut dintotdeauna ca femeia care 1-a uns pe lisus a fost Sfînta Maria Magdalena .

cel putin. de ce i-a permis el s-o faca? Exista cumva o paralela între acest ritual si ceremoniile a sociate în mod obisnuit cu pagînismul acelor vremuri? întradevâr. El însusi a precizat (Marca 14:8): „. Mai dinainte a s trupul Meu. care îi daruieste barbatului — întruchipare a zeului un — . cu toate ca lisus însusi i-a subliniat autoritatea. ceremonia nu are nimic din practicile iudaice traditionale. atunci putem întelege de ce ri tul ungerii pare atît de strain ucenicilor. Iar daca ea era într-adeva r o preoteasa pa gîna. barbatul si femeia devin cu adevarat zei. a fost facut de o femeie? Tin înd seama de sexul si de reputa tia ei (oricît de nemeritatâ). Daca acest lucru este adevarat. omului modern fiindu-i greu sa înteleaga princi piul hieros gamos. în societatea iudaica a acelor vremuri. Si — întrebarea revine — daca Maria din Betania era preoteasa a unui cult pa gîn.. în mod traditional. a unei traditii de venerare a divinitatii feminine. nu este clar însa motivul pent ru care lisus îl accepta. documen tul se refera la ca satoria lui jjsus cu Maria din Betania. Preoteasa devine zeita însasi. Nici o practica occidenta la nu ma i aminteste astazi de aceas ta idee sau practica. Esenta sa nu este însa purul erotism. acest rit se concretiza în asa-numitul hieros gamos. indiferent cît de elevat se considera acesta a fi. La baza a cestuia se afla ideea ca un rege sau un preo t nu putea accede la întreaga sa forta divina decît prin intermediu l autoritatii unei înalte preotese. Daca ne amintim bine. altfel spus. de ce 1-a uns pe lisus? Sau. el nu mai însemna nimic. Prin unirea lor sexuala. în lipsa preotesei.. Cu exceptia cadrului intim a l cuplului. ungerea avea semnificatia unui ritual. mariajul sacru: comuniunea dintre regelepreot si regina-preoteasa. arâtîndu-se chiar ostili fata de Maria si de gestul ei. el devenea cu adevarat rege. nu ne ma i mira nici faptul ca discipolilor li s-a parut o femeie cu moravuri dubioase. imediat dupa aceea.adevarata semnificatie. fiind destinat rituri lor de înmormîntare. Discipolii barbati par si de aceasta data sa nu sesizeze aspectele subtile ale acestui ritual. care a fost totusi scopul sau exact? Si de ce. care este descrisa ca fiind o „p reoteasa a unui cult feminin". exista un ritual antic ce pare uimitor de releva nt: u ngerea unui rege sfînt. Maria din Betania 1-a uns pe lisus cu mir de nard. Lasînd la o parte importanta episodului. îl vinde pe lisus autoritatilor religioase. fara îndoiala. Pentru el. sexualita tea sacra nu are nici o semnificatie pentru noi. Acest episod este important si dintr-un alt punct de vedere: marcheaza momentul în care Iuda devine tradator. un unguent pastrat. pentru aceasta ocazie. pentru îngropare". Pr in acest mariaj sa cru. Poate ca „documentul Montgomery" ofera o explicatie privind realul înteles al ungerii.

nu avea nevoie de aceasta ceremonie. In mod traditional. liturghia unui rit al mariajului sacru. în plus.binecuvîntarea suprema a renasterii. pe de alta parte. femeia. Lasînd la o parte iluminarea spirituala oferita de aceasta asanumita prostitutie de templu — un proces cunoscut sub numele de horasis — în lipsa „cunoasterii" carnale a hierodulei. spre deosebire de prostituata în sens clasic al termenului. cu toate implicatiile sale morale. spirituala si magica a uniunii. Exista în acest sens o asociere extrem de sugestiva. Semnificativ e ca termenul ce definea initial o ast fel de preoteasa este hierodula. Un irea cel or doi avea darul de a proiecta în ei însisi si 'n lumea din jur ul lor un spirit regenerator. reprezentînd zeita.pentru a avea experienta divinului prin actul fizic al dragostei.15 Hieros gamos era expresia suprema a ceea ce se numeste . timp de înca un an. în care preotesele. zeita spunea: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde sa-1 gasesc" — aceleasi cuvinte atribuite si Mariei Magdalena linga mormînt. Toate misterele lui Osiris. este o inventie victorian a. Vom discuta în detaliu despre acest lucru ceva mai departe. zeul revenea la viata si întreaga populatie rasufla usurata. Este posibil ca „ungerea" lui lisus sa fi simbolizat actul sexual al penetrarii. femeile se afla în mod firesc în strînsâ legatura cu divinul. astfel. barbatul nu se putea împlini spiritual. dar si literal — o poarta catre zei. gratie magicei interventii a preotesei/zeitei. la fel ca în alch imie. Attis etc.. Desigur ca toate acestea nu amintesc prin absolut nimic — ba dimpotriva — de atitudinea Bisericii moderne fata de actul sexual si fata de femei. (în mistere. de fapt. aceasta slujitoare în templu detinea controlul asupra situatiei si a bar batului care apela la ea si amîndoi beneficiau de forta fizica. Asa cum . cînd barbatul venea înaintea preotesei pentru a primi gnoza . Prin sine însusi.) Indicii privind adevarata semnificatie a ungerii lui lisus putem gasi în Cîntarea Cîntarilor (1:12) din Vechiul Testament. într-un mod aproape inimaginabil pentru occidentalii de astazi. cuvîntul „prostituata". includeau un rit în care zeul era uns de zeita înainte de moartea sa reala sau simbolica. Tammuz. el nu putea spera la un contact ex tatic cu Dumnezeu sau cu zeii. nu putem ignora inevitabilele asocieri cu unele rituri antice. Exista o conexiune clara între ungerea lui lisus si Cîntarea cîntarilor. Pentru pagîni. care se ascunde între sînii mei". care înseamna „slujitoare sacra"16. reflectînd astfel impulsul creator ce a dus la nasterea planetei. menita sa fertilizeze pâmîntul înca o data. trupul preotesei devenea -în sens metaforic. Multi specialisti considera ca acea sta din urma este. versetul urmator capata o semnificatie deosebita: „Pernita de mirt este iubitul meu. erau pregatite din punct de vedere fizic pentru a-1 „primi" pe cel care fusese ales ca simbol al regelui sfînt sau al zeului mîntuitor. Sa ne amintim ca lisus însusi asociase actul ungerii sale cu înmormîntarea. la trei zile dupa aceea. subliniind numeroa sele simila ritati cu astfel de ceremonii din Egipt si din alte tari ale Orientului Mijlociu. Dionysos. în care „iubita" spune: „Cît regele a stat la masa. Desi nu este necesar sa gîndim în acesti termeni pentru a întelege solemnitatea ritualului. nardul meu a revarsat mireasma".prostitutie de templu".

Magdalen a era o preoteasa pagina.18 Zeita/preoteasa se uneste cu zeul/preotul în cadrul mariajului sacru. Fiind o hierodula în lumea patriarhatului iudaic. Rolul Magdalenei ca preoteasa pagînâ este recunoscut de Bai-gent. analistul jung-ian Na ncy Qua lls-Corbett pune un a ccent deosebit pe legatura dintre prostituata sacra si principiul feminin simbolizat de Sophia (întelepciune). se contureaza înca o paralela între ea si Maria din Betania. Dar totodata. în mod cert era privita ca o pacatoasa. este posibil la Magdalena sa fi fost asociata cu un astfel de cult". 'ntelegem confuzia creata în jurul adevaratului rol pe care 1-a Atinut ea în viata lui lisus. menit sa asigure fecunditatea personala si la nivel na tional. Osiris". în ca rtea sa The Sacred Prostitute („Prostitua ta sacra". de Maria Magdalena sau de Isis însasi. . Astfel. Dar atîta vreme cît se afla în preajma lui lisus. Noua. Este însa evident ca. ei aj ung la concluzia ca „înainte de afilierea ei la grupul lui lisus. pentru ei. cît si cu Isis. este foarte probabil ca rolul ei în cadrul cercului restrîns din care facea parte lisus sa fi fost acela de initiatoare sexuala.20 Si apoi abandoneaza subiectul. 1988). zeita/preoteasa îi ofe ra partenerului ei întelepciune. daca o privim în aceasta calitate. ei par a considera ca implicatiile sale nu merita un studiu aprofundat. aceasta constituind de alt fel. avem de-a face cu un rit al fertilitatii. Privit superficial. în mod cert. sora-mireasa a zeului mutilat. Membrii Prioriei din Sion sînt credinciosi zeitei.precizeaza Margaret Starbird: „Versuri identice cu cele din Cîntarea Cîntarilor se gasesc în poemul liturgic din cultul zeitei egiptene Isis. Dar sa nu uitam ca atît ereticii. întruchipata de Madona neagra. în lumina acestui nou scenariu. desi a o contesta înseamna a aduce în prim-plan un scenariu alternativ tulburator. din motive complexe. cu toate ca abordeaza acest subiect. De exemplu. s-ar fi pocait si îndreptat .19 Dupa cum am vazut. cît si Biserica Catolica cred de mult timp ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt una si a ceeasi persoana. Leigh si Lincoln.Jnainte de afilierea ei la grupul lui lisus". strîns asociata atît cu Maria Magdalena. era protejata de furia celor din jur. era o preoteasa. ei o asociaza pe Maria Magdalena cu Isis. Esentiale sînt însa cuvintele . asa cum o demonstreaza si diversele ei schimburi de replici cu Petru (redate în Evangheliile gnostice). pentru a asigura viitorul poporului si rodnicia pamîntului. desi sustin ca Magdalena era asociata cu un cult al divinitatii feminine. de initiatoare sexuala. care sugereaza ca el ar fi convertit-o si amintesc de opinia traditionala conform careia. Sophia a aparut în mod repetat pe parcursul investigatiei noastre — fiind venerata îndeosebi de templieri —. prin intimitatea si extazul ritului sexual. prin relatia cu el. Ungerea lui lisus a fost un ritual pâgîn: femeia care 1-a oficiat. Maria din Betania. ratiunea lor de a fi. aceasta imagine ni se pare putin naiva.

21 Aceasta personificare multifatetatâ a principiului feminin arunca o raza de lumina asupra bine pastratu lui secret erotic din traditia oculta occidentala. care nu se traducea totodata în jtiod neaparat într-o relatie amoroasa. dupa care avea sa se întoar ca transformat. încît aproape ca nu mai poate fi recunoscut si „renaste" pentru o noua viata. Mari-Istar. care îl transporta pe consort pe târîmul cunoasterii vizionare. îl unge pe consortul sau. de asemenea. asa cum Nancy Qualls-Corbett si alti critici au remarcat recent. Un . Pope afirma: „Imnurile tantrice închinate zeitei con stituie unele dintre cele mai incitante paralele cu Cîntarea Cîntânlor". de altfel. Cîntarea Cîntarilor este o liturghie a ma ria jului sacru — dintotdeauna asociata cu Maria Magdalena. acest lucru sugereaza identitatea dintre ea si Maria Magdalena. cea care confera iluminare prin sexualitatea sacra.22 Ia r referindu-se la artele sexuale din taoism. din care avea sa revina la chemarea ei. Marvin jj. Ea era partenera lui într-un mariaj sacru. subliniind astfel relatiile descr ise de noi în partea întîi a acestei carti. Marea Prostituata. Sexualitatea sacra implicita în Mareata Lucrare a alchimistilor este o contin uare directa a acestei stravechi traditii. Numai femeile puteau oficia aceste rituri în numele zeitei si de a ceea nici un ba rbat nu s-a dus dimi neata la mormîntul lui lisus. lisus a precizat ca Maria Magdalena 1-a uns pentru îngropare. Madona neagra si Isis. Acest scenariu sustine ideea unei casatorii între lisus si Magdalen a. Era un rit de trecere. un orgasm generalizat. Ea sau preoteasa ei era numita Ma rea Prostitua ta deoarece era vorba despre ritul sexual horasis. Peter Redgrove explica în The Black Goddess („Zeita neagra". Alaturi de concluziile noastre despre Maria din Betania. desi impune redefinirea esen tiala a termenului. în mod similar. în care ritul sexual confera iluminare spirituala si chiar transformare fi zica. Asa cum am vazut. Tammuz (cu ca re a fost identificat lisus) si astfel îl tra nsforma în Hristos. Sexualitatea sacra — anatema pentru Biserica Catolica — îsi gaseste expresia în conceptul de maria j sacru si de „prostitutie sacra" din vechile sisteme filozofice orientale ale taoismului si ta ntrismului. conexiunea dintre Prostituata Sacra. în Evangheliile gnostice.Qualls-Corbett citeaza. si Madona neagra. Ungerea constituia o pregatire în vederea coborîrii sale în lumea tenebrelor. Maria Magdalena este înfatisata ca iluminatoare — Maria Lucifer. zeul/preot se transforma atît de mult. ci doar Maria Magdalena si celelalte femei. În mod semnificativ. Sophia. 1989): „Este interesant sa comparam acest lucru cu practicile sexuale religioase din Orientul Mijlociu si cu imaginea pe care am mostenit-o de la ele. Fiindca Sophia est e Prostituata si totodata „Preaiubita" din mariajul sacru. Maria Magdalena. precum si în alchimie. aducatoarea de lumina —. In urma acestei experiente supreme alaturi de zeita/preoteasa. În amplul sau studiu despre Cîntarea Cîntârilor (1977).

Cînd a respins majoritatea Eva ngheliilor gnostice si a ales sa includa în Noul Testament numai textele lui Marcu. În epopeea lui Ghilgames. fiind întruchipata de rena sterea primaverii — sau. cei „sapte dra ci" pe ca re lisus i-ar fi scos din trupul Mariei Magdalena pot fi identificati cu cei sapte Maskim — spiritele sumeroakkadiene ce guvernau cele sapte sfere sacre si care fusesera aduse pe lume de zeita Mari. Evanghelia gnostica a lui Filip mentioneaza ca ceilalti ucen ici nu o a greau si ca Petru mai cu seama 1. Dupa pa rerea noastra. fondata de Petru. . iar ma joritatea crestinilor nici macar nu au idee despre existenta lor. lisus i-a conferit Magdalenei titlul de „Apostol al apostolilor". (Este instructiv sa retinem ca aceasta opozitie a început ca o ciocnire personala.25 În tra ditia mariajului sacru. Conciliul de la Niceea nu a avut un mandat divin în acest sens. la o noua viata. desigur... Pretul sau exorbitant era determinat de faptul ca trebuia adus tocmai din India — patria anticei arte sexuale a tantris-i.un semn exterior al botezului interior trait de taoisti.a chestio nat pe lisus cu privire la statutul ei.în conformitate cu textele cenzurate — eliminate în mod deliberat pentru a ascunde realitatea —. si curentul eretic al Magdalenei."23 Mai exista un aspect important în privinta vasului cu mir folosit de Maria Magdalena pentru a-1 unge pe lisus. Prelatii au actionat astfel dintr-un in stinct de conservare. Iar în tra ditia tantrica. fiindca femeile nu merita sa traiasca" — o anticipare a luptei surde dintre Biserica Catolica. „Femeia care stie Totul". Petru spune: „Las-o pe Maria sa plece de la noi. în virtutea autorita tii sale de preoteasa. fiindca nu ar fi putut sa-i refuze nimic.24 Si.) r . de revarsarea anuala a Nilului. al carui cult era raspîndit în Ierusalim în vremea lui lisus. a numit-o Maria Lucifef „Maria Aducatoarea de Lumina" — si s-a spus ca 1-a readus la viata pe Lazar din dragoste pentru ea. A adaugat ca ea va fi înaltata deasupra tuturor ucenicilor si va conduce viitoare3 împaratie a Luminii. iar o fraza similara apare în misterele zeului muribund Tammuz. Prin urma re. mireasa regelui sacrificat — Marea Preoteasa — era cea care decidea momentul mortii. cea care participa la îngroparea lui si a carei magie îl rea ducea din lumea de dincolo. fiindca pîna la acea data — secolul al IV-lea — cultul Magdalenei era deja prea raspîndit pentru a-i mai face fata. nardul era destinat parului si picioarelor. Asa cum a m va zut.. Asa cum am vazut deja. în Evanghelii se precizeaza ca era mir de nard — o pomada extrem de scumpa. iar în „Evanghelia dupa Toma". în mod semnificativ. diverse arome si uleiuri sînt asociate cu zone specifice ale corpului omenesc. în majoritatea cazurilor. ce a sigura rodnicia pamîntului. putem întelege adevarata semnificatie a ungerii oficiate de Maria Magdalena: vestea astfel ca sosise pentru li sus momentul sacrificiului si totodata îl desemna în mod ritual ca împara t sfînt. între doi indivizi. regilor care urmeaza a fi sacrificati lj se spune: „Prostituata care v-a uns cu uleiuri pa rfumate plînge pentru voi acum". întrebîndu-1 la un moment dat desi o prefera pe ea celorlalti ucenici si de ce obisnuia s-o sarute pe gît în „Evanghelia gnostica dupa Maria".simbol major al Magdalenei în arta crestina este va sul cu mir sfînt . în cazul lui Osiris. Luca si loan. Matei. Biserica Catolica nu a vrut ca membrii sai sa cunoasca adevarul despre relatia dintre lisus si Maria Magdalena si de aceea Evangheliile gnostice nu au fost incluse în Noul Testament. aceasta „înviere" era pur simbolica. unul din acestia fiin d consoarta lui lisus. Faptul ca acest ol este diametral opus celui pe care i 1-a atribuit Biserica nu ar trebui sa ne mai surprinda. Magdalena afirma ca petru o ura pe ea si „neamul femeiesc".

dintre mire si mireasa. nu doar lisus. Magdalena a fost cea care i-a reunit pe ucenicii dispersati dupa rastignire si. aici lisus este mirele. putem face o presupunere ingenioasa: în mod cert. euharistia. pe Maria Magdalena cu Sophia. cel mai înalt. Crucea. înseamna ca autoritatea Mariei Magdalena o depasea pe cea a lui loan Botezatorul. Tatal i le-a dat în «ca mera nuptiala ». Acesta este si cuvîntul pe care si-1 adreseaza unul altuia partenerii în cadrul mariajului sacru. în Faptele Sfintilor Apos toli se spune despre focul ceresc al Rusaliilor. i-a determinat sa reia cauza pe care parusera gata s-o abandoneze. „came ra nuptiala": „Ungerea este superioara botezului.27 Aceasta ultima evanghelie gnostica enumera cinci rituri initia-tice: botezul. Iar cel mai înalt sacrament era „camera nuptiala". în conformitate cu acest text cenzurat. lumina. care îsi chestioneaza consortul în mod ritualic. Ilumi narea suprema este simbolizata de fructele unirii mirelui cu mireasa. Mai semnificativ înca. prin forta cuvintelor ei înflacarate ... deveneau "Cristi" dupa ungere. Este remarcabil ca în Pistis Sophia. care a conferit ucenicilor putere si întelepciune.29 Textul gnostic din secolul al III-Iea numit Pistis Sophia contine ceea ce se afirma a fi învataturile lui lisus la doisprezece ani dupa învierea sa. si Hristos este numit (asa) datorita ei. cuvintele fragmentului respectiv ofera un indiciu cu privire la adevarata natura a relatiei dintre lisus si Maria Magdalena. Sfîntul Duh. Comparatia între relatia lor si cea a lui lisus cu ucenicii ilustreaza clar cine îi cunostea cel mai bine ideile. Intimitatea dintre lisus si Magdalena mai are înca o implicatie profunda.) „Evanghelia dupa Filip" o asociaza.. acesta nu este însa niciodata explicat. De nenumarate ori ei „n-au înteles ce-a vrut el sa spuna" — o calitate îndoielnica la cei c are aveau sa fondeze într-o zi Biserica lui. dar Evangheliile gnostice amintesc despre singurul discipol care nu a avut nevoie de aceasta interventie divina. lisus utilizeaza la adresa Mariei Magdalena acelasi termen cu c el folosit pentru acea zeita: „Preaiubita". iar aici ni se spune ca „cel uns detine Totul".2 6 (Interesant este ca si în Evangheliile canonice lisus se refera adesea la el însusi cu termenul „mire". Asa cum am vazut.. gîndurile si secretel e. în „Evanghelia dupj Filip" se mentioneaza direct: „Sa întelegi ce forta uriasa are actul sexual curat". în Evangheliile gnostice ea este numita „Femeia care stie Totul". mîntuirea si. ramînînd un mister Pentru istorici. Ale lui sînt învierea. Aici. chestionîndu1 pentru a-i da la iveala întelepciunea — exact ca zeita orientala Shakt i. ungerea (chrism). iar sarcina rezultata este aparitia gnozei.„Evanghelia gnostica dupa Filip" (care o descrie în mod explicit pe Magdalena ca fiind partenera sexuala a lui lisus) este plina d e aluzii la uniunea dintre barbat si femeie. Magdalena este înfatisata în rolul arhetipal de catihet. Discipolii barbati sînt descrisi adesea ca fiind confuzi. în plus. în lumina celor aflate de noi pînâ acum. Cel uns detine Totul. în „Evanghelia dupa Filip" se precizeaza ca toti gnosticii care urmau acest sistem. de asemenea."28 Daca ritul ungerii era superior botezului. mireasa e Sophia. în mod clar. Este drept .

tot nu putem întelege motivul pentru care lisus ar fi întors spatele traditiei iudaice seculare. simplele obisnuinte sociale nu constituie o explicatie suficienta. care ne îndeamna sa credem ca aceste cuvinte apartin unei persoane familiarizate cu misterele. dupa toate probabilitatile. exercita o influenta consid erabila asupra partenerului ei. în realitate lisus înviat — „Au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus" exagerea za ca n ici ea nu stia mai multe decît ucenicii barbati. în comparatie cu ea. pe de o parte. moartea si învierea lui lisus. pe de alta. poate chiar unei preotese. Am vazut ca adevarul privindu-1 pe lisus si misiunea sa ar putea fi diferit de cel sustinut de Biserica. Criticii considera ca nici un barbat nu a venit la mormîntul lui Tisus fiindca barbatii nu obisnuiau sa fa ca asa ceva în acele vrem uri. dar lipsa de motivatie. Dar motive convingatoare. Chiar daca acceptam însa aparentele similaritati între ungerea. fiind cel putin egala lui Usus din punct de vedere spiritual? Daca Petru si ceilalti ucenici barbati nu faceau parte din nucleul de initia ti al miscarii respective? Si se mai impune înca o întrebare: daca acceptam acest cadru complet nou — fie el si ipotetic — .ca ea îl vazuse pe lisus înviat. nu putem sa nu ne întrebam de ce s-ar fi implicat un predicator iudeu într-un astfel de scenariu. consoarta lui lisus si cel dintîi apostol si este de crezut ca rolul ei avea si o alta semnificatie. în mod cert. ignoranta lor este uimitoare. însusi fa ptul de a zab ovi asupra ipotezei de mai sus presupune crearea unui scenariu complet nou. Poate ca spusele ei adresate „îngerului". si traditiile pagîne din vremea respectiva . judecind dupa imaginea oferita de Evangheliile gnostice priv ind apatia ucenicilor dupa crucificare. în traditia misterelor. ca lisus trebuia sa învieze din morti". desi moartea si învierea lui lisus constituiau chintesenta misiunii sale în lume. Maria Magdalena a fost. De exemplu. Cu toate ca Maria Magdalena pare într-adevâr sa fi facut parte dintr-un cult al prostituatelor sacre si. credinta si curaj a celorlalti. este totusi izbitoare. De ce ar fi participat tocmai el la un ritual pâgîn ? Aceasta întrebare ne duce cu gîndul la o posibilitate pîna acum inimaginabila. istoricii moderni au la dispozitie o serie vasta . Dar. Daca lisus a fost implica t în tr-un maria j sacru si deci a participat de bunavoie la o serie de rituri sexua le Pagîne? Daca Maria Magdalena a fost cu adevarat o îna lta preoteasa a unui cult al divinitatii feminine. cum era omul aflat în centru? Cine a fost a devaratul lisus? CAPITOLUL 13 Fiul zeitei Dupa cum am vazut. Este oare posibil ca cei doisprezece sa nu fi constituit nucl eul central al adeptilor lui lisus. numai preotesele proclamau apogeul sacrificiului regal — miraculoasa lui înviere. ei nu se asteptasera la aceste evenimente: "Caci înca nu stiau Scriptura . fiind doar cei mai loiali dintre discipolii sa i neinitiati? Privind retrospectiv. pagîna si straveche.30 Maria Magdalena si tovarasele ei au fost cele care s-au dus la mormîntul lui.

persoana lui nu este men tionata în nici un text din acea vreme. asa cum vom vedea. versiuni rastalmacite ale marturiilor oculare si materiale preluate de alte trad itii. inventii. Chiar si asta zi. Ignorîn d aceste dovezi. Una dintre primele ipoteze conturate a fost a ceea ca îisus nu a existat în realitate. cu exceptia celor despre rastignire: nimic despre parinti i . Evangheliile fiind. Dovezile privind existenta rea la a lui lisus sînt solide. California. si totusi prapa stia dintre ceea ce cunosc specialistii despre religie si ceea stiu crestinii obisnuiti se adînceste tot mai mult. de fapt. (Acest lucru constituie un verita bil soc pentru multi crestin i care îsi înch ipuie ca. Bur-ton L. cînd specialistii au început sa îi aplice Bibliei aceleasi criterii pe care le utilizau în mod obisnuit la analiza celorlalte texte istorice. compuse din materiale mitologice si metaforice. Astazi. Epistolele — cele mai vechi scrieri crestine cunoscute — nu includ nici un fel de detalii biografi ce despre lisus. dar nu ofera dovezi concrete în acest sens. Faptul ca analiza Noului Testament a început abia în secolul al XlXlea reflecta o reticenta aproape superstitioasa în a examina text ele originale — explicabila prin aceea ca. a deplîns recent „teribila lipsa de cunostinte elementare despre alcatuirea Noului Testament. Dar toate formele extreme ale miscarii protestante — de la puritanism la ceea ce este cunoscut acum sub numele de fundamentalism — au subliniat inspiratia de natura divina aflata la baza textelor din Noul Testament si din acest motiv au interzis orice aluzie la faptul ca ele ar putea sa nu co nstituie adevarul real. secole de-a rîndul. doar ei erau alfabetizati. desi. numai preotii citeau Scriptura. profesor care se ocupa cu studiul Noului Testament la Claremont School of Theolo gy. milioane de crestini nu cunosc dovezile c e atesta ca Noul Testament este o combinatie de legende.) Celela lte carti ale Noului Testament — de exemplu Epistolele lui Pavel — considera existenta lui lisus de Ia sine întelea sa. însa merita sa trecem în revista argumentele celor care sustin contrariul — ca lisus ar fi fost o inventie a primilor crestini. rezultatele înregistrate au fost extrem de interesante. În secolul al XlX-lea. Aparitia protestantismului a eliminat în parte aceasta exclusivitate si a oferit un acces mai larg la textele considerate sacre. Biseric a le-a interzis oamenilor obisnuiti sa citeasca Biblia. în rîndul crestinilor obisnuiti"!. de fapt. putini critici accepta a ceasta idee. Timp de sute de ani. Mack. în afara Evangheliilor în sine.de noi descoperiri incitante cu privire la originile crestinismului. în multe cazuri. nu exista dovezi independente privind existen ta lui lisus. daca el ocup a un loc atît de important în via ta lor. ipoteza îsi are sustinatorii ei. de fapt. trebuie sa fi fost foarte c unoscut atun ci cînd a trait. Ei afirma ca. ei contribuie la mentinerea convingeri din ce în ce mai vulnerabile la critici.

în plus.6 Pasajul respectiv este scris în termeni atît de magulitori. de sustinerea miscarii initiate de lisus si de explicarea învataturilor lui. despre nasterea sa u despre viata sa în genera l. „Hristos".Hr. încît criticii s-au întrebat de ce Flavius Josephus — daca avea despre lisus o parere atît de stralucita — nu s-a convertit la crestinism! întrebarea care se pune este însa alta: adaugirea era menita sa constituie o referinta istorica acolo unde nu exista nici una sau înlocuia. sînt mentionate cîteva personaje din Evanghelii — în primul rînd loan Botezatorul si Pilat din Pont. de la sfîrsitul secolului al III-lea nu pare a sti despre existenta unei referiri la lisus în lucrarile lui Josephus. (în plus. Bamber Gascoigne afirrna în acest sens: „Din primii cincizeci de ani ai asa-numitei ere crestine. aid oma celorla lti autori ai Noului Testament. iar Suetoniu lasa de înteles ca cel la care se refera el era activ în acea vreme. Palestina fiind într-un fel o „suburbie" a Imperiului Roman. desi dovezile par a sustine prima varianta.8 Desigur ca lipsa mentiunilor scrise contemporane.lui. Exista o singura referire la lisus.2 Cronicarul roman Tacit (m Analele sale. cu exceptia Evangheliilor.).5 Ambii erau însa cronicari romani si.). dar fa ra a oferi deta lii sinumindu-l simplu „Hristos".3 În Vietile Cezarilor (circa 120). o alta. însa nu de toti specialistii.Hr. în acea vreme. despre lisus si miscarea sa? Nu putem fi siguri.) Cu toate acestea.) amin -teste despre dezvoltarea crestinismului — pe care el îl numeste „o superstitie periculoasa" — în Ierusa lim si Roma si se refera la executa rea fon da torului sau.. Dar. nu a ajuns pîna la noi nici un cuvînt scris despre Hristos sau despre adeptii lui". mult mai putin flatantâ. la instigarea lui „Chrestus" Cuvintele sale sînt considerate o dovada a existentei unei rarnur[ timpurii a crestinismului în Roma —.4 Un alt istoric roman care aminteste despre crestinii din primii ani ai secolului I a fost Pliniu cel Tînâr. un evreu care a participat la revolta evreilor si apoi s-a stabilit la Roma. dar se stie ca aceasta a fost adaugata mult mai tîrziu de un autor crestin. daca nu detaliate în scrierile lui Flavius Josephus (30-circa 100 d. au existat numerosi Mesia autoproclamati printre evreii acelei epoci toti putind fi numiti. Suetoniu mentioneaza o revolta a evreilor din Roma în anul 49 d. unde a scris doua tratate istorice despre perioada respectiva.Hr. Arn va zut ca nici un cronicar din secolul I nu-1 mentioneaza. într-unul dintre ele. mentionînd doar ca miscarea a fost fondata de „Hristos". cronicarul crestin Origenes. incitînd evreii din Roma la revolta. este oarecum firesc ca ei sa fi acordat doar o atentie pasagera lui lisus si Bisericii Crestine nou formate. ci joar ca . ar fi fost de asteptat ca viata si activitatea lui lisus sa fie macar mentionate. nu înseamna ca lisus nu a existat în rea litate. circa 115 d. Antichitati iudaice (circa 93 d. în greceste. Chiar si revolta condusa de Spartacus a fost mentionata în cronici doar în treacat. con temporane cu el. rebelilor si criminalilor nu li se facea atîta „publicitate" ca în zilele noastre. de fapt.) Mentiunile lui Josephus cu privire la loan Botezatorul si la executarea sa din ordinul lui Irod Antipa sînt însa certe.Hr. Relatarea sa are însa un aspect interesant: arata ca deja Hristos era consid erat un zeu. Multi istorici din secolul al XlX-lea s-au aratat intrigati de lipsa marturiilor scrise despre lisus. probabil în secolul al IV-lea. dar nici el nu ofera informatii asupra lor. nu de biografia acestuia. fragmentul nu respecta stilul lui Josephus si nu se încadreaza în fluxul relatarii. Pavel este preocupat în primul rînd de problemele teologice. tocmai pentru a destrama stînjenitoarea tacere care învaluia subiectul.7 (Desi Eusebius o citeaza un secol mai tîrziu.

pentru Nici a-1 un descrie autor apoi nu cu si inventeze nu ar fi introdus. el a existat un cu Mesia. eori neinteligibile. dar s-a si certat cu el (iar acest comportament constituie în sine o dovada a existentei lor nici un scriitor al acelor vremuri nu ar fi creat niste personaje atît de neverosimile). în mod extrem a cunoscut oameni care îl întîlnisera pe lisus. de pilda Alexandru cel Mare. Aceasta constituie o dovada în sprijinul existentei sale. adevarat. atîtea aluzii si citate Acest caracter eluziv si exprimarile alambicate. însusi modul în care este lisus prezentat sugereaza ca -ar fi dat osteneala sa atîta ambiguitate si impenetrabile. Si apoi se mai ridica o problema: daca personajul lisus nu a existat. Pavel nu numai ca 1-a întîlnit pe Petru. nici unul dintre criticii tim purii ai crestinismului nu au contestat prezenta fondatorului sau — lucru pe care în mod cert 1-ar fi facut daca ar fi avut dubii în acest sens.impactul sau în epoca nu a fost deosebit. Fie si numai din acest motiv. Mai mult decît atît. iar daca în epoca s-a r fi înregistrat o atît de puternica nazuinta catre un zeu care se sacrifica. numerosi asazisi Mesia ai epocii respective au scapat atentiei cronicarilor. ca autorii Evangheliilor 1-au plasat pe lisus într-un context populat cu personaje istorice cunosc ute. pentru ce ar fi fost inventat si de ce atît de multi oamen i ar fi crezut cu atîta putere în povestea lui încît sa fondeze în numele sau o religie care s-a dezvoltat cu repeziciune? Asa cum subliniaza G eoffrey Ashe. un indica faptul ca Evangheliile prezinta viata si activitatea unui personaj istoric real. de asemenea. existau deja suficienti dintre care sa se poata alege. Dar a mai existat vin motiv care i-a determinat pe criticii din secolul al XlX-lea sa presupuna ca lisus a fost un personaj fictiv Pe masura ce cunoasterea istorica s-a dezvoltat si Noul Testament a fost sup us unei analize tot mai critice. este greu de crezut ca lisus ar fi fost exclusiv rodul imaginatiei. Lipsa detaliilor de ordin biografic din Epistolele luiPavel a fost atâ de sceptici o dovada a caracterului fictiv al lui lisus. ar nimeni nu se îndoieste de existenta reala a lui Pavel si. a devenit evident ca „povestea" lui lisus contine asemanari izbitoare cu cele ale unor celebre personaje din mitologie — în special cu zeii morti si reveniti la viata ai populatiilor din Orientul Mijlociu . aceasta nu înseamna ca întregul cuprins al Evangheliilor este real. Una dintre cele mai bine documentate si mai convingatoare lucrari . La urma urmei.9 Chiar si lucrarile lor de fictiune aveau totdeauna la baza un personaj real. se pare ca lisus a trait cu adevarat-totusi. conceptul de personaj fictiv — parte componenta esentiala a culturii contemporane — nu le era familiar autorilor antici. precum Pila t si loan Botezatorul. venerati în cadrul unor culte mult mai vechi decît crestinismul. Prin urmare. în plus. asa cum vom vedea. între învataturile lui. De exemplu. Pentru ce ar fi trebuit sa se inventeze unul? Este semnificativ.

distrugatorul Celui Ma lefic. Osiris si Dionysos sufera si ei.M. crestinismul nu e altceva decît pâgînism sub o forma noua. printre care si Robertson . îndeosebi în aspectele sale esentiale: mitul mortii si al învierii zeului. Burton L. a tran sformat apa în vin. Un scurt rezumat al concluziilor la care a ajuns Robertson — la fel ca alti specialisti. în epoca sa de început. învierea lui a avut loc .. lui Adonis si lui Attis. Hector Hawton a rezvimat argumentatia acestuia sub forma unei întrebari: „. de altfel — au avut un impact uimitor de redus la vremea respectiva. în introducerea la un studiu recent al lucrarii.. deconcertanta a fost concluzia ca .. ca Attis si Adonis. rezultate în urma încercarii nefericite de a îmbina idealurile incompatibile ale iudaismului si ale pagînismului".. Un recent sustinator al acestei ipoteze este Ahrned Osman care în lucrarea sa The House of theMessiah („Casa lui Mesia"). Primul se refera la relatarea evenimentelor din viata lui lisus. de ce s-a facut o exceptie în cazul prezumtivului fondator al crestinismului?"10 Aceste paralele au doua tipuri de conexiuni cu religia crestina.. prin urma re. Attis sau Osiris au fost per-t*' sonaje istorice. scrisa de J. Saosha yant. reale. Robert-son si publicata în 1903. În acest sens. Robertson mentioneaza: „Asemenea lui Hristos. respectiv ritualurile botezului si ale împartasan iei". asemenea lui Asclepios. Aidoma ima ginii zeului-copil din cultul lui Dionysos. Nimeni nu sustine ca Adonis. crestinismul era similar cultelor elenistice.16 Criticii. Concluziile la care a ajuns Robertson — si altii în epoca. de fapt. de altfel — Iisus trateaza faptul ca multe dintre cele mai sacre aspecte ale vietii si a ctivitatii ale lui lisus sînt identice cu cele ce se regasesc în alte religii antice. si. ca Horus — în templul-staul al zeitei virgine Isis. la instituirea euharistiei la Cina cea de taina. Mai recent.13 (sublinierea noastra) Nu exista nici un concept asociat cu lisus care sa nu fie întîlnit în cîteva sau în toate cultele antice dedicate unui zeu Mtntuitor.12 Mitul crestin s-a dezvoltat preluînd deta lii de la cultele pagîne.. la fel ca Dionysos. ca moartea si învierea sa. ci ca a fost „influentat" de religiile antichitatii.15 Hugh Schonfield afirma în The Passover Plot: „Crestinii sînt si astazi intrigati de doctrinele contra dictorii ale Bisericii. Attis etc. de asemenea.ca aceea a lui Mithra — . crestinismul timpuriu nu era o religie complet noua. considera ca nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca a tît de multe elemen te din cultele unor morti si învia ti se rega sesc în religia crestin a. Toti se aseamana prin faptul ca misterele lor confera nemurire. si le-au aplicat unui „ erou loca l" Isus care nu ar fi existat în realitate . Ei sînt de parere ca autorii Evangheliilor au preluat evenimentele-cheie ale lui Osiris. Atunci. Hristos preia cheile simbolice ale ra iului si îsi atribuie rolul de cel nascut din fecioara. în scutece. Din mithra ism. mor si revin apoi la viata.11La nivel fundamental. dintr-un mormînt sapat în stîncâ.. al doilea consta în semnificatia atribuita acestor evenimente de primii crestini. Din nou.. regina cerurilor.. sustine c .pe aceasta tema este Pagân Chnsts. a readus mortii la via ta si le-a redat vederea orbilor.. S-a n ascut în iesle. A deveni una cu ei este si telul mistic al celor care îi venereaza. chiar m ai incredibil pare faptul ca si astazi acestea sînt aproape necunoscute. Mack scria în 1994: „Numeroase studii au demonstrat ca. este plîn s si slavit de femei.. Hristos a fost reprezenta t ca prunc.

o serie de mistere vechi de secole din epoca Egiptului an tic. si nu aceea a Bisericii din Ierusalim? între frati exista adesea disensiu ni. Stim însa ca adeptii el se reuneau în Templul din Ierusalim. observam ca mai exista o explicatie plauzibila. asa cum vom vedea. nu este cert faptul ca loan Botezatorul a r fi facut celebra profetie despre cel care avea sa vina dupa el. condusa de fratele lui lisus. Prezumtia lui este însa falsa: iudeii nu au visat niciodata ca eroul lor sa se sacrifice sau sa fie umilit în felul respectiv. exista atît de multe materiale provenind din misterele pagîne. în plus. iar dezacordurile dintre lisus si familia lui sînt evidente. astfel ca în timpul vietii el nu ar fi putut atrage numerosi adepti. în conformitate cu teoria sa. ca urmare a unui accident al istoriei. ei 1-au „fabricat" pe lisus pentru a împlini astfel profetiile conducatorului lor despre cel care avea sa vina dupa el si care — probabil — nu se „grabea" sa apara. precum loan Botezatorul? Osm an crede ca evenimentele relatate în Evanghelii au fost inventate de adeptii Botezatorului. Ca predecesorii sai. Aceasta desfasurare a evenimentelor pare a explica de ce în Evanghelii. dar majoritatea se confrunta cu dificultati în încercarea de a explica evidenta paralela între Evanghelii si cultele pagîne. tind s-o ignore cu desâvîrsire. Osman sustine ca misiunea de Mîntuitor a lui lisus nu a devenit evidenta decît dupa moartea lui. în principal ca rezultat al calatoriilor lui Pavel. asa cum le cunoastem noi astazi.a Evangheliile redau. drumul a ramas liber pentru Pavel. fapt care sugereaza ca la baza credintei lor se aflau practicile iudaice. de aceea. Biserica lui lacob a fost distrusa în timpul revoltei iudeilor. din acest motiv. Putini specialisti se mai îndoiesc în prezent de existenta reala a lui lisus. astfel ca nu putem decît sa presupunem care era natura exacta a convingerilor sale. Daca versiunea lui Pavel privind crestinismul era cea mai apropiata de învataturile lui lisus.17 Dar pentru ce ar „deturna" cineva un mister al unei alte traditii si ar introduce în el personaje reale. Opinia general acceptata este aceea ca Biserica din Ierusalim. Criticul este de parere ca evreii asteptau un Mesia care sa moara pentru ei. Daca privim însa problema din toate unghiurile posibile. a crestinismului. Dupa disparitia Bisericii din jgj-usalim. constituia forma originala. nu avem motive sa credem ca religia lui lacob era mai apropiata de învat aturile . cînd primii crestini au venit în contact cu traditiile Imperiului Roman. Din nefericire. de asemenea. Osman si-a construit teoria pe baza izbitoarelor paralele dintre mitul lui lisus si religia egipteana antica si. lacob cel Drept. pe dubiile cu privire la existenta istorica a lui lisus. asa cum o cunoastem noi astazi. „pura". Ei sustin ca aluziile la pagînism au fost adaugate ulterior. de fapt. Ideeâ mortii sale rascumparatoare. din mai multe motive: e greu de crezut ca adeptii lui loan ar fi inventat o poveste în care învatatorul lor sa aiba un rol atît d e marginal — fiind inclus doar pentru a permite glorificarea altcuiva . este o interpretare crestina ulterioara. Ipoteza este însa neverosimila.

desi exista div ergente în privinta sectei careia îi apartinea . în al doilea rînd. larga raspîndir e a crestinismului nu i se datoreaza în mod exclusiv lui Pavel. Nimic nu atesta ca elementele pagîne au fost introduse de Pavel. la fel cum erau. e presupune ca aspectele pagîn e din Evanghelii sînt rezultatul unor adaugiri ulterioare. dat fiind ca puteau explica esecul lui lisus de a-si îndeplin i rolul de Mesia. Cu uimire. A. Celebra sa convertire pe drumul Damascului s-a petrecut. am con statat ca supozitiile de ma i sus erau exa ct acest lucru: presupuneri. Se pare ca. un comentator de altfel analitic si ration s . si ucenicii sai. Nici una dintre ele nu are la baza dovezile concrete cerute în genera l de istorici . într-un rastimp de cel mult cinci ani dupa rastignire si. sa vedem de unde „stim" aceste lucruri. apostolul a constatat ca în capitala imperi ului existau deja crestini. poate. Probabilitatea însa nu e certitudine". De exemplu. Asa cum afirma cu ironie Mor ton Smith în Jesus the Magician („lisus magicianul". legaturile acestuia cu misterele au fost remarcate si acceptate.N . traditia crestina are radacini atît de adînci si de necontestate. Imaginea lui lisus general acceptata în rîndul specialistilor se bazeaza pe doua supozitii ce încearca sa explice evidenta dintre elementele iudaice si cele pagîne. nicidecum adevaruri documenta te. este de crezut ca stia bine pentru ce îi persecuta. cînd a ajuns la Roma. probabil. data fiind activitatea sa anterio ara de persecutare a crestinilor. Poate ca ele provin de la vin alt misiona r. lucrare despre care vom discuta în detaliu putin mai tîrziu): „Desigur ca lisus era evreu. de exemplu. Prima supozitie este aceea ca lisus era evreu. La urma urmei. Wilson.18 Pentru început. Dar cum de s-a implicat el atît de profund într-un cult pagîn. am crezut de cuviinta sa analizam mai îndeapr oape problema fondului religios al lui lisus. cea care 1-a initiat. pînâ si pe fondul scepticismului ce a cara cterizat secolul XX. Ia ta si explicatia: pe masura ce crestinis mul a început sa se raspîndeascâ în comunitatile non-iuda ice din lumea roma na.originale ale lui lisus decît cea propovaduita de Pavel. probabil. Teoria general acceptata cu privire la dezvoltarea crestinismului timpuriu nu explica de ce Pavel — un iudeu — ar fi simtit dorinta de a predica o forma pâgînizatâ a nou-aparutei religii. încît nici chia r cei mai obiectivi critici nu izbutesc sa faca deosebirea între propriile lor idei precon cepute si adevarul istor ic. cînd toata lumea stie ca era evreu'? Constatînd ca nimic nu este asa cum pare în aceasta istorie a religiei crestine. Descoperirea noastra privind rolul Mariei Magdalena de preoteasa a unei scoli a misterelor sugereaza ca si lisus era un initiat al acesteia. ea însasi fiind.

Esenta învataturilor lui lisus o constituie credinta sa în Dumnezeu si în iudaism". la urma urmei. ne confruntam cu rezultatele unui secol de studii si cercetari asupra Noului Testament.. asa cum au fost ele relatate în Evanghelii. privire la caracterul istoric al lui lisus). îndeosebi de cea a cinicilor. însa întîlnita nu doar în cultura sa u religia iudaica. care înseamna „sursa". înainte de a începe (sa cautam raspunsul la întrebarile cu i. ci si în lumea elenistica. fiindca nu se încadreaza nici în traditiile iudeilor si nici în cele ale cinicilor. Despre Q se crede ca era o culegere de maxime si învataturi ale lui lisus. ce se încadra perfect în asa-numita „literatura a întelepciunii ". caracteristica epocii. dar Mack este de parer e ca acestea din urma au fost adaugate ulterior. aparent fara a remarca evidenta contradi ctie dintre ele: „. de la germanul Quelle.) Desigur ca nu ne-a fost usor sa contestam presupunerea deja încetatenita a religiei iudaice a lui lisus. a scris urmatoarele fraze. în cele ce urmea za vom f olosi termenul „evreu" pentru a ne referi la lisus doar în acest ultim sens — cu exceptia situatiilor jO care vom preciza altceva. Mack în 1994. este necesar sa ne eliberam :x mintea de prejudecati. Am ana lizat îndeaproape ideea ca lisus era evreu — termen ce se refera deopotriva la apartenenta etnica si la cea religioas a — si am constata t ca este cel putin discutabil^ (Poa te ca era ev reu din punct de vedere etn ic. fiind mai apropiate de conceptele si de stilul anumito r scoli filozofice elene. De aceea. Mack a ajuns la concluzia ca învataturile lui lisus nu deriva din iudaism. ignorînd evenimentele. „izvor" — sau mai degraba pe ceea ce s-a putut reconstitui d in aceasta. cît si ceilalti specialisti care au opinii similare se bazeaza în studiul lor pe învataturile lui lisus. cunoscuta sub numele de Q.al. Versiunea standard a începuturilor crestinismului se bazeaza pe premisa ca lisus era de religie iudaica — ceea ce înseamna ca mult e a specte decon certante ale Eva ngheliil or sînt în mod a utomat eliminate. Kloppenborg sustine ca aceasta culegere urmeaza îndeaproape modelul elenistic al „manualelor de învatatura". dar n u si de religie iuda ica .. ei sugereazâ ca ideea zeului care moare si revine apoi la viata si Dementele ce amintesc de misterele pa gîne sîn t .19 Noi am hotarît sa vedem ce s-ar întîmpla daca am contesta aceste supozitii. Atît Mack. desi înca de la sfîrsitul anilor 1980 au început sa apara în presa diverse studii ce urmareau acelasi filon. Mack a abordat problema din punct de vedere al învataturilor lui lisus si si-a bazat argumentatia pe sursa pierduta a Evangheliilor sinoptice. am încercat un sentiment de usurare cînd jje-arn dat seama ca ultima tendinta în domeniu avea la origine exact aceeasi întrebare: a fost lisus într-adevar evreu? Prima lucrare de acest gen care s-a bucurat de o larga popularizare a fost The Lost Gospel („Evanghelia pierduta") scrisa de Burton L. Q difera însa de ele prin faptul ca include materiale profetice si apocaliptice. în Orientul Apropiat si în Egiptul a ntic.

pentru ce ar fi facut toate aceste lucruri? Majoritatea criticilor considera ca e foarte probabil ca aceste pasaje sa nu redea totusi cuvintele lui lisus. care se deosebea considerabil de c . Pentru multi însa. de pilda. a cestia dezvoltîndu -si o forma distincta de iudaism.23 Dar ce stim despre Galileea din vremea lui lisus? Mack rezum a astfel opiniile specialistilor în acest sens: „Crestinii si-au închipuit dintotdeauna ca Galileea facea parte . fiindca apostolii s-au aflat în situatia de a discuta legea iuda ica si au simtit nevoia sa-si creeze un fel de justificare retro activa prin intermediul lui lisus însusi. obisnuia sa.24 Ceea ce consideram noi ca era iuda ism în vremea lui lisus — din imaginea conturata în Evanghelii — era. ca religia Palestinei era iudaismul si ca. doar iudaismul d e templu din ludeea.21 Morton Smith explica: „Aproape toate referirile la farisei din Evanghelii dateaza din anii 70. acestia însa nu detineau vreo functie s au o autoritate speciala — mai cu seama în Galileea — pe vremea lui lisus. 80 si 90. de obicei.. ultimii ani de redactare a Evangheliilor".22 Unica modalitate de a deslusi originile lui lisus este aceea de a-1 plasa în contextul cronologic si geografic al epocii sale. dar pozitia lor se consolidase deja atunci cînd au fost redactate Evangheliile. O dovada în sprijinul aceste ipoteze este faptul ca persoanele cu care lisus discuta în contradictoriu în Evanghelii sînt.. evreu. Desi controversa pe tema locului în care s-a nascut si a crescut continua. Discipolii apropiati si cei care au scris Evangheliile îl considerau. din Palestina. el constituia probabil o enigma — unii nu erau siguri. se angajeze în dispute cu fariseii privind legea iudaica si. desi remarca adeseor i accentul galileean distinctiv al ucenicilor -pe care iudeii îl considerau caraghios de rustic —.inventii ale Primilor crestini. Adesea amintea despre personaje venerabile ale Vechiului Testament. de asemenea. Dar nu toti evreii fusesera în exil. din rîndul fariseilor. se pare. A fost instituit de evrei dupa captivitatea în Babilon si se afla în continua evolutie. daca nu ar fi fost evreu. s-ar parea ca avem suficiente motive pentru a crede ca lisus era evreu. La prima vedere. cititorul trebuie sâ-si formeze una corecta". Este posibil ca ele sa fi fost adaugate ulterior. Totusi.20 În consecinta. activitatea lui lisus s-a desfasurat în context iudaic — în ludeea secolului I — si majoritatea adeptilor sai erau evrei. autorii Evangheliilor sînt de acord ca misiunea sa a început în Galileea. exista dovezi care sa demonstreze ca era? Aspectele derivate din misterele pâgîne contribuie la deslusirea misterului sau dimpotriva? Dupa cum se presupune. Dar din moment ce aceasta imagine e falsa. Evangheliile nu fac aceasta observatie si cu privire la lisus. al ca rui centru religios era Templul din Ierusalim. ne-am pus urmatoarele întrebari: exista dovezi care poate sa ateste ca lisus nu era evreu? Pe de alta parte. este greu d e crezut ca ar fi provenit de aici fiindca. ca el era Mesia — iar autorii Evangheliilor au avut mari dificultati în a armoniza elementele contradictorii ale vietii si învataturilor sale. prin urmare. Se pare ca nu stiau prea bine cum sa-1 abordeze. toti cei din Galileea erau evrei. precum Avraam si Moise. de fapt.

pâ gînismul semitic. palestiniana. Nu degeaba era Galileea n umita „pâmîntul ne-evreilor"25. cînd lisus si-a în ceput duirea. spre sudul ludeei. principalele influente asupra religiei din Galileea erau „cea loca la. în sudul actual al Frantei) prin intermediul unui guvernator. Israelul era con dus de regelemarioneta Irod cel Mare .27 Galileenii erau recunoscuti pentru dorinta lor apriga de independenta. La nasterea lui lisus. regiunea era bogata si fertila. Astfel. fusese doar pentru scurt timp inclusa în regat ul lui Israel cu multe secole înaintea lui lisus si de atunci suferise influentele succesive ale unor culturi diferite. o data ce a m sta bilit ca Ga lileea nu seman a delo c cu imaginea ei din închipuirea populara.ea a grupului întors din robie.Hr. roma nii au cucerit întreaga Palestina si au tra nsformat-o în provinicie romana. Galileea era o regiune cosmopolita si bogata — nicidecum fundatura rustica din imaginatia populara — în care predominanti nu erau evreii si în ca re autoritatile de la Ierusalim nu erau deloc mai bine vazute decît stâ pînitorii romani. persana. iar ludeea era condusa direct de Rorna (dupa ce fratele lui Antipa . lipsita de fero . Religia celor dintîi era preponderenta în Samaria si Galileea spre nord si în Idumeea. la scurt tim p dupa a ceea. da r treizeci de ani mai tîrziu.un politeist din Idumeea -.29 Zona fusese anexata de Isra el în anul 100 î. Arhelau. Era o regiune chiar mai cosmopolita decît Samaria. In epoca lui lisus. Aici traiau tr iburi diferite si chiar beduinii strabateau zona frecvent. Galileea nu era însa n ici pe departe un centru al iudaismului fervent. nu putem sa nu ne întrebam care erau obiectivele si motivele reale ale propovâduirii lui lisus. greaca. Babilon si Egipt. Pilat din Pont. care se afla între ludeea si Galileea. pentru a-1 cita pe Mack. Asa cum sub liniaza Morton Smith. Dar. Da ca în Galileea înflorise într-adevar o cultura sofisticata. ta ra fusese deja împart ita între cei trei fii ai regelui. în mod semnifica tiv. lro cj Antipa stapînea în Galileea . fusese trimis pe domeniul familial. cea mai veche sinagoga din Galileea dateaza doar din secolul al III-le a al erei crestine..26 Datorita climatului sau prielnic agriculturii si pescuitului în Marea Galileii. templu si nici o ierarhie a preotilor"28. regiunea „nu avea capi tala. Asa cum sustine Mack: „Am gresi daca ne-am imagina ca Galileea s-a convertit brusc la cultura si credinta iudaica". De fapt. întretinea relatii economice cu alte culturi din lumea elenistica si se afla în centrul unei r etele de rute comerciale ce o legau de Siria. feniciana si egipteana".

dat fiind ca deriva din ebraicul notsrim. care 1-ar identifica pe lisus ca membru al uneia dintre sectele reunite sub acest nume —. De fapt însa. Nu stim prea multe despre vechea religie israelita. nefiind nicidecum eradicata în aceeasi masura în care a fost în sud. Au înflorit aici chiar si unele forme „eretice" de iudaism. Asa cum sublinia za Schonfield în The PassoverPlot: „. neortodox. asa cum cred altii? Desi în regiune traiau evrei. existent si în Israelul actual. Evreii considerau Palestina ca un creuzet firesc al ereziilor. Despre acestia se stiu foarte putine amanunte. în urma zelului reformator al lui Ezra si '' a succesorilor sai". pe care îl numeau Ta'eb si care diferea considerabil de „versiunea" sa judaica.. ca ar fi provenit din orasul Na zaret. In Evanghelia dupa loan (4:6-10). încerca oare lisus sa incite împotriva romanilor.. da r se pare ca a inclus numeroase aspecte din credintele sirienilor si din '!" cele a le fenicienilor.30Un alt teritoriu din nord ce avea sa devina important pen tru Marcus era Samaria. citim cum lisus a întîlnit la fîntîna o femeie samariteancâ si acea sta 1-a recunoscut ca fiind jylesia — probabil drept Ta'eb —. dupa cum se pare. atmosfera lejera de toleranta a permis coexistenta unui mare numar de religii si credinte. Cuvîntul în sine este însa sugestiv. Poate ca lisus a nascocit parabola bunului samaritean ca un fel de multumire pentru sustinerea primita din partea locuitorilor acestei regiuni.. ferindu-se sa le divulge altora."31 Acest fapt contrazice un ul dintre principiile crestinismului. .. O alta idee gresita cu privire la originile lui lisus este ideea ca era „nazarinea n" — cu alte cuvinte. Ca urmare a numeroaselor predici pe aceasta tema. cei care mentineau adevarata traditie si adevaratele învataturi sau care ascundea u anumite secrete. fapt care indica mai ferm ca nu aceasta era zona cea ma i potrivita pentru a initia o reforma iudaica. orice religie era acceptata. credinciosii cred ca samaritenii erau dispretuiti de ceilalti evrei si ca povestea localnicului care a traversat drumul pentru a ajuta victima unei tîlhârii este un exemplu perfect al necesitatii de a recunoaste potentialul pozitiv existent în fiecare individ. Termenul corect ar fi nazorean. nu exista atestari ale existentei acestui oras mai vechi de secolul al III-lea.. Mai exista însa si un alt motiv pentru a ne opri atentia asup ra Samariei. acela ca religia este destinata tuturor si ca nu are secrete — o imagine . Pe un teritoriu în care. orice tentativa de redefinire a iudaismului ar fi fost de la bun început sorti ta esecului si nu ar fi dus în mod logic la încheierea misiunii lui lisu s în Iersualim. care însemna „pastratorii.ce partizanate antiromane populatia la revolta si proiudaice. Localnicii asteptau si ei venirea unui iminent Mesia. ceea ce sugereaza ca iudaismul lui era. în cel mai bun caz.. dar nu ca fondator al ei. asa cum au sugerat unii comen tatori moderni? Era oare Galileea cel ma i potrivit loc pent ru a initia o ca mpanie de reformare a iudaismului.. amintit în pilda bunului samaritean.

în Evanghelia dupa loan (7:42) se mentioneaza clar ca nu s-a nascut acolo. în mod cert. „ascuns". Si ideile eronate cu privire la lisus nu se opresc aici. atunci prin însasi natura lor erau elitiste si ier arhice — oculte. De fapt. Pe de alta parte.32 Mag era titlul acordat unor magicieni — sau d vrajitori — persani. Daca învataturile lui lisus nu erau dest inate maselor largi. probabil ca a doua semnificatie era cea intentionata. ca disciplina distincta nu exista în a cea vreme). De exemplu. Daca majoritatea elementelor caracteristice nasterii Domnului deriva neîndoielnic din miturile altor zei morti si reveniti la viata. de fapt. cînd învatacelul este pregatit. în cazul sau. tinînd seama ca au fost ghidati de o stea pîna la Bethleem. fara ca autorii Evangheliilor sa cenzureze sau sa critice acest episod. Si astazi aceasta abordare este utilizata de numeroase religii orientale si scoli filozofice (Printre care si budismul zen). vizita celor trei magi de la rasarit se bazeaza pe un episod contemporan. în f unctie de gradul de initiere. nici ucenicii lui lisus nu erau pescarii modesti si umili pe care îi descrie . povestea Craciunului este exact acest lucru: o poveste de tipul miturilor nasterii întîlnite în alte religii. Ni se pare foarte ciudat ca ni se povest este cum echivalentul a trei Aleister Crowley au venit la pruncul lisus pentru a -i aduce daruri. în aceste culte. auto rii Evangheliilor se asteapta ca cititorul sa fie impresionat de po vestea magilor care îi aduc micului lisus smirna. (Dar. similaritatile dintre scolile misterelor si miscarea lui lisus sînt prea multe pentru a fi ignorate pur si simplu. Si. membrii fiind initiati doar atunci cînd maestrii lor spirituali îi considera pregatiti pentru acea sta. asa cum am vazut. Si.diametral opusa misterelor si cultelor ce le permit membrilor di verse niveluri de cunoastere sau de ilumina re. care însea mna.misterele râmîn secrete pînâ la momentul potrivit. în Adoratia magilor. Ideea era frecvent 'ntîlnitâ în epoca lui lisu s: scoli ale misterelor din Grecia. din viata împaratului Nero. iluminarea nu este oferita. "ta inuit" . înseamna ca erau totodata si astrologi (astronomia. Roma. ci trebuie cîstigata . asa cum am vazut cînd am reevaluat statutul Mariei Magdalena. Leonardo da Vinci a omis aurul — simbolul perfectiunii si al regalitatii. Exact a ceasta notiune de initiere este cea de la care provine termenul ocult.) Am mentionat mai devreme ca lisus este numit naggar — termen ce înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat". dar si de or ganizatii precum templieri si francmasonii. °abilon si Egipt folosea u în mod obisnuit un asemena tip de initiere si îsi pastrau secretele cu vigilenta. Din pacate însa exista ubii chiar si în privinta nasterii lui lisus în Bethleem. aur si tamîie.

Desi episodul pare limpede si firesc.. nimeni nu joaca pentru a cîstiga nis te vechituri de calitate îndoielnica.traditia. dar aceasta este o atitudine strict occidentala. unii discipoli nu erau evrei: Filip este un nume grecesc. judecind jupa amploarea celebrarilor.35 Altii36 însa au subliniat ca pa rabolele demonstreaza. de la Universitatea din Chicago: „Nu exista nici cel mai mic indiciu ca acolo aveau loc activitati financiare sau sacramentale inadecvate". lisus s-a retras în desert. la picioarele crucii. tot ceea ce reprezenta Templul". av em cu adevarat motive sa facem vreo presupunere în acest sens? De exemplu.. o asemenea manifestare exagerata ar fi frizat dezechilibrul mintal. proprietarii unei „firme" de pescuit pe Marea Galileii. Asa cum subliniaza profesorul de studii biblice Dominic ^rossan. Dar în contextul epocii. de fapt. el facea în mod obisnuit analogii cu situati' din viata rurala de zi cu zi. Prin urmare. Dar. Schimbarea banilor pentru a cumpara animale ce urmau a h sacrificate în Templul din Ierusalim nu constituia în epoca un 'ucru imoral sau ilegal. ca un candidat aristocrat conservator care se a dresea za alegatorilor din clasa muncitoare în termeni pe care spera ca acestia îi vor întelege. o parte integranta a credintei religioase..° experienta personala în aceasta privinta.37 Afirmatia este discutabila. ca si cum lisus ar fi avut un statut social mult mai înalt si s-ar fi straduit sa vorbea sca pe întelesul maselor. de fapt. Pentru a face o analogie.N. Unii au sugerat chiar ca episodul ispitirii releva nici mai mult. de pilda. care a încercat sa-1 convinga sa-si demonstreze caracterul divin — cîtusi de putin limpede. Unul dintre cele mai cunoscute evenimente din Noul Testament este acela în care lisus. Wilson subliniaza ca ei erau. o negare simbolica a. le rastoarna mesele si îi alunga. el aduce în prim-plan o problema importanta. sugereaza ca acestea aveau o valoare intrinseca.33 (în plus. o cunoa stere superficiala a realitatilor domestice ale vietii. sa spunem ca gestul lui lisus ar fi fost echivalent cu cel al unui anglican de astazi care se opune hirotonisirii femeilor si îsi exprima dezacordul navalind în Catedrala Westminster si calcînd în picioare crucea de pe altar.38 Unii au încercat sa explice acest gest — esential în cadrul activitatii lui lisus — sugerînd ca el denota nemultumirea fata de regimul aflat la conducerea Templului în acea perioada.)34 Multi critici considera parabolele ca o dovada a originil°r umile ale lui lisus. se contureaza o imagine a lui lisus substantial diferita de cea pe care o cunosc cei mai multi dintre noi. A. episodul demonstreaza ca lisus gravita în cercurile „mondene". fiind. exista dovezi în Evanghelii în sprijinul ideii ca lisus nu era evreu? Dupa botez. pentru simplul . fapt care li sugereaza — sustin ei . Profesorul continua adaâugînd ca a fost „un atac la adresa existentei însesi a Templului. La urma urmei. de fa pt. nici mai putin decît ca lisus îl respinge categoric pe l ehova. si înca una de data recenta. dar exista un alt episod care reflecta atitudinea lui fata de Dumnezeul iudeilor. unde a fost ispitit de diavol. recunoscuta de mult de teologi si de cei care studiaza Noul Testament. Iar episodul cu soldatii romani care juca u la zaruri hainele lui. plin de mînie la vederea zarafilor din Te mplu. Chiar daca nunta din Cana nu a marcat — asa cum sustin unii comentatori — propria sa casatorie cu Maria Magdalena. asa cum remarca Morton Smit h. Gestul lui lisus este explicat de obicei prin prisma furiei pe care ° resimte vazînd cum locasul sfînt e pîngarit de tranzactii financiare. Un asemenea lucru nu s-ar întîmpla..

ceea ce propunea loan era un act initiatic unic. Chestiunea nu poate fi ex plicata spunînd pur si simplu — asa cum au încercat multi — ca lisus a vrut sa le dea un exemplu pozitiv adeptilor sai. articolul hotarît demonstreaza ca unul singur era Botezatorul. de altfel. al transformarii spiritu ale interioare era un element întîlnit în multe dintre misterele existent e la vreme respectiva în spatiul elenistic. Totusi. Prima si în nici un caz cea mai putin importanta este aceea a nevoii nepatatului Fiu a l lui Dumnezeu de a-i fi spalate pacatele. vizibil. Botezul lui lisus ridica o serie de probleme. botezul. numeroase precedente si paralele fidele. dar în afara lumii iudaice. în plus. ca el sa fi deprins practicile religiei egiptene la ea acasa.) Aceasta a fost. radical. aceste ritualuri nu pot fi considerate „botezuri". exista cîteva anomalii semnificative în modul în care autorii Evangheliilor descriu botezul lui lisus. Fecioara pe stinci. de fapt. hotarîtor. fiindca nicaieri în Evanghelii nu se precizeaza asa ceva. precedat de marturisirea pacatelor si de pocainta.motiv ca oamenii stiu sa traseze linia de demarcatie între o actiune acceptabila — oricît de simbolica ar fi ea — si sacrilegiu. Desmont Stewart merge . în vreme ce Morton Smith39 se margineste sa observe ca simbolul porumbelului nu are precedent sau echivalent în traditia iudaica . asa cum vom vedea. Ritualul a fost considerat adesea o inovatie a sa proprie. desi exista. Iar gestul lui lisus se încadreaza în aceasta din urma categorie. aceasta traditie si-a gasit exprimarea în pictu ra lui Leonardo da Vinci. Templele ridicate în cinstea ei pe malurile Nilului era precedat de jpanifesta ri publice de cainta si de marturisirea pacatelor în fata un ui preot. este posibil ca loan sa fi fost influentat de ritualul egiptean. fiindca exista o vech e traditie crestina care sustine ca familia lui loan a fugit în Egipt pentru a sca pa de mînia lui Irod. putem spune ca iudaismul sau era cel putin neortodox — afirmatie care lasa drum liber pentru alte ipoteze în privinta apartenentei sale religioase reale. unica perioada din istoria îndelungata a cultului zeitei Isis în care au fost trimisi misionari în tarile învecinate cu Egiptul. Exista în acest sens numeroase indicii care sugereaza ca ar fi facut parte dintr-o scoala a misterelor. La fel de bine se poate. în mod semnificativ. cu toate ca în Manuscrisele de la Marea Moarta apar referiri la spalarile rituale — cufundari repetate în apa ce simbolizau purificarea. Prin urmare. Dar gasim în Evanghelii episoade care sa confirme aceasta supozitie? Înca de la începutul investigatiei noastre ne-am dat seama cu surprindere ca foarte putini cercetatori si-au pus o problema care noua ni se pare fundamentala: „De unde a preluat loan Botezatorul ritualul botezului?" Studiile ulterioare ne-au demonstrat ca în iudaism nu existase absolut nici un precedent în acest sens. Avea o traditie îndelungat3 îndeosebi în cultul zeitei egiptene Isis. Botezul ca un simbol exterior. nu unul oarecare dintre cei multi care botezau. Faptul ca acest ritual nu avea precedent în iudaism este atestat de însusi numele lui loan: Botezatorul. prin urmare. (Vom discuta mai în amanunt aceasta paralela în capitolul urmator.

al carui simbol obisnuit era soimul. La festivalul anual care marca moartea si. reprezenta o modalitate de comuniune cu zeul respectiv si de înaltare spirituala (desi romanii si-au exprimat oroarea fata de canibalismul implicit al ritualului)' Toate aceste culte erau . Cînd Re (sau Ra. era deja o practica obisnuita în toate scolile misterelor ce aveau în centru un zeu muribund. lisus si discipolii lor ar fi putut fi influentati de cultul lui Isis. fiul conceput în mod magic cu decedatul Osiris.) Dat fiind neobisnuitul zel misionar al unor grupuri de adepti ai zeitei Isis în epoca respectiva.. inclusiv în cele ale lui Diony-sos. Sa ne gîndim. cînd adevarul este cu totul altul.. ci într-o punte între cele doua stari".. precum si apropierea geografica de Egipt — fara a mai mentiona atmosfera cosmopolitana din Galileea — nu este deloc surprinzator ca loan.. a unui muritor de catre un zeu nu constituia o problema Pentru egipteni". în orice caz. indiferent ca o numim Afrodita sau Astarte. egiptenii ofera o explicati e mai buna. trei zile mai tîrziu.40 Principala zeitate egipteana asociata cu simbolul porumbelului e ~ din nou .ma i departe. lehova nu obisnuieste sa se manifeste prin intermediul pasarilor. Zeul Soare) îl lua la piept pe fiul sau preaiubit. multi crestini sînt încurajati sa creada ca religia lor este unica din toate punctele de vedere.. la Cina cea de taina. (Sa ne amintim ca scena rastignirii din fresca lui Jean Cocteau din Londra este dominata de un soare negru. aflate la loc de frunte însa în simbolismul osirian. în toate cazurile. o facea sub înfatisarea lui Horus. Wilson scrie: „Acest rit aminteste în mod clar de cultele din regiunea mediteraneana si are prea putine în comun cu iudaismul"..41 El se prevaleaza de aceasta asemanare pentru a-si sustine ideea ca Cina cea de taina a fost o inventie a autorilor Evangheli ilor. la care se considera ca lisus a instituit împartasania cu pîine si vin — simbolurile trupului si sîngelui sau sacrificat pentru omenire. în cadrul ritului bap-tismal. Porumbeii. Adoptarea.. A.. si le-a transformat nu într-un sacrificiu. nea fectata de nici o alta credinta sau filozofie. Remarcabil este faptul ca. identificînd conexiuni clare cu simbolismul si practi cile egiptene. Dar d aca ea s-a petrecut cu adevarat si a fost un rit pagini Desmond Stewart subliniaza aceasta paralela si precizeaza: „(lisus) a luat plinea si vinul. faraonul. învierea zeului. Tammuz si Osiris. erau pasarile sacre ale zeitei pagîne a dragostei. elemente ale vietii de zi cu zi. în realitate. Cît despre ce a crezut lisus ca vede.Isis. de exemplu. si astazi.N. soarele devenea negru atunci cînd zeul îsi dadea ultima suflare si trecea în lumea de dincolo.42 Crestinii cred ca împartasania cu pîine si vin — element crucial în sfintele sacramente — este un ritual prezent numai în religia lo r. „Steaua Marii" (Stella Maris) sau „Mama lui Dumnezeu" cu mult înainte de nasterea Fecioarei Maria. Isis era frecvent reprezentata alaptîndu-l pe Horus. El precizeaza: „Desi a trimis corbi pentru a-1 hrani pe unul dintre profeti. numita si „împara teasa Cerurilor".

. Desmond Stewart precizeaza în aces t sens: „Notiunea ca grînele sînt însusi Osiris era raspîndita în rîndul egiptenilor.43 O alta paralela cu scolile misterelor — una care nu are nimic în comun cu practicile si credintele iudeilor — este episodul învieri i lui Lazâr. Avem de-a face în mod clar cu un act initiatic: Lazar este „înviat" în cadrul ceremonialului mortii si al renasterii simbolice care constituia o trasatura comuna a misterelor din acea vreme si care razbate înca d in anumite ritualuri ale francmasoneriei moderne. ce a marcat „moartea" vechiului Lazar si renasterea lui ca fiinta spiritua la superioara . Dovezile din Betania sugereaza ca lisus practica un tip d e mistere similar celui încercat de Lucius Apuleius în cultul lui Is is". Probabil ca episodul a fost elimina t din celelalte Evanghelii deoarece era o aluzie evidenta la activitat ile din cadrul scolii misterelor.. Des-niond Stewart afirma: „. Si în alte fragmente din Evanghelia dupa loan (6:54) apare implicatia ca împartasania cu pîine si vin exista înca din primele zile ale propovâduirii lui lisus în Galileea. Ideea de a ingera trupul zeului — ritualul împartasaniei — este considerat de evrei dezgustator.bine reprezentate în Palestina în Cinei celei de taina. pentru a explica într-un fel discrepantele d intre asteptarile iudeilor si ceea ce s-a întîmplat în realitate. In ceea ce priveste obiectivul investigatiei noastre însa. cel mai semnificativ aspect al ritualului este paralela dir ecta cu ceremoniile „renasterii" din cultul zeitei egiptene Isis.poate fiindca nu atunci a fost celebrat pentru prima data. fiindca acesta nu ar fi acceptat sa moara în asemenea circumstante umilitoare Crestinii nu se lasa impresionati de acest argumen t. astfel ca influenta lor este usor de înteles. Chiar si rastignirea este un argument în favoarea refuzului rvr eilor de a crede ca lisus era mult asteptatul Mesia. Referindu-s e la misticul isian din secolul I. deoa rece ei sustin ca misiunea mesianica a lui lisus a depasit cu mult — în termeni spirituali — ceea ce asteptau evreii de la el. Exista în sa alte probleme con siderabile în privinta modului în care este relatata moartea lui în Noul Testament. Dintre Evangheliile canonice. de readucere propriu-zisa a lui Lazâr înapoi d in moarte. Se pare ca interpretarea crestina a ra stignirii ca supremul sa crificiu mistic a fost inventata mai tîrziu. Dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament. cea a lui joan omite orice referire la sacramentul pîinii si vinului atunci cînd arninteste de Ultima cina . Dar „Evanghelia secreta a lui Marcu" precizeaza ca acesta a fost un act simbolic. în vreme ce un concept similar era aplicabil (zeitelor) Demetra si Persefona în Hellas (Grecia)". S-a sugerat ca lisus si cei din cercul sa u apropiat si-au creat . singura care relateaza acest episod — cea a lui loan — îi confera un caracter miraculos.

al carui cult — raspîndit în Siria pîna în secolul al IVlea — a fost crestinat prin înlocuirea numelui Helios cu Ilie. Atît versiunea din Evanghelia dupa Marcu. pe de o parte. însasi traditia regiunii în care Adonis murea si revenea anual la viata parea a o cere". de asemenea. si împaratul Mesianic. de fapt. asa cum mentioneaza Hugh Schonfield: „A fost nevoie de un nazorean din Galileea pentru a întelege ca moartea si învierea constituie puntea dintre cele doua faze (Cel Drept si în Suferinta. la Bethleem. . evident. . incorporîn d în el idea lul Celui Drept si în Suferinta.JSli. (Este interesant sa remarcam ca unii crestin i. într-unul dintre cele mai vechi manuscrise ale Noului Testament. Si.47 Iar Geoffrey Ashe recunoa ste: „Hristos a devenit Mîntuitor asemenea zeilor morti si reveniti la viata ai misterelor — Osiris Adonis etc.) Desi recunosc existenta unor puternice influente pagîne asupra vietii si asupra învataturilor lui lisus. influenta zeului pastor Tammuz asupra Cîntarii Cîntarilor. în mod semnificativ însa."48 Arhetipul ce corespunde cel mai îndeaproape cu viata si activitatea lui lisus este cel al zeului egiptean Osiris. precum Sfîntul Ieronim. Chrestos. .propriul lor con cept de Mesia. Dar Chrestos era unul dintre epite tele atribuite în mod obisnuit lui Osiris. numerosi critici contemporani refuza sa le ana lizeze în detaliu. Dumnezeul meu! (de ce m-ai parasit?)". EloL'".46 care este atît de importa nta în cultul Ma donei negre. consortul lui I sis. Este de presupus ca lisus si-a spus Bunul Pastor inspirîndu-se de la Tammuz si ca adeptii sa i cunostea u bine termenul. au existat unele confuzii între titlul Christos si un alt termen din limba elena. la Delos exista chiar o inscriptie c u dedicatia Chreste Isis. în nordul eretic al Palestinei — în Galileea — losif „cel în suferinta" a preluat unele din tre cara cteristicile cultului siria n al lui Adonis-Tammuz. Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si a înviat dupa trei zile.45 Specialistii au remarcat.50 Strigatul lui lisus pe cruce poate da nastere. Zeul-Soare este esential în cultele axate pe ciclul moarte . deoarece strigatul a survenit în momentele de întuneric anormal din miezul zilei. Conform traditiei. Unele dintre primele manuscrise în limba greaca ale Evangheliilor foloses c acest cuvînt în loc de Christos. de asemenea . care înseamna „bun" sau „blînd".49 De asemenea. Spre exemplu. pe de alta). în zilele de început ale crestinismului. faptul este extrem de interesant. asa cum a fost ea reflecta ta în scrierile apocrife ale iudeilor. Desmond Stewa rt52 sugereaza ca termenul folosit de lisus ar fi f ost. cît si cea redata de Matei. pe care însusi lisus îl asociase cu lo an Botezatorul.înviere. desi se precizeaza ca un ii dintre martorii la rastignire au înteles cuvîntul gresit si au crezut ca îl striga pe profetul Ilie.-5' Dar în limba ara-maicâ. „Dumnezeul meu" ar fi fost Ilahi. exista unele indicii care sugereaza ca.Lloi. derivat din figura lui losif. Ma i mult decît atît. sau simtit iritati de prezenta unui templu în chinat lui Tammuz acolo unde se presupune ca s-ar fi nascut lisus. Eh!" au fost traduse „Dumnezeul meu. se relateaza ca martorii au crezut ca lisus îl chema pe Helios. Bethleem era un importa nt centru de cult al zeului Adonis-Tammuz. Helios — numele Zeului-Soare. la interpretari pagîne.

asa cum precizeaza George Witterschein: „. un evreu contemporan cu lisus. zeita. este clar ca lisus se încadreaza în tra ditia zeilor care mor si revin la viata. care îi modifica radical întelesul si. principiul feminin nu lipseste cu desavîrsire din Evanghelii — cel putin din forma lor originala.Jsis" a lui lisus a fost Maria Magdalena. Diony-s°s etc.. Evanghelia dupa loan se deschide cu bine cunoscutele cuvinte: „La început era Cuvîntul si Dumnezeu era Cuvîntul si Cuvîntul era Dumnezeu". Sinta gma „si Cuvîntul era la Dumnezeu" contine o grava greseala de traducere. Logos este substantiv masculin."55 în mod traditional. Daca lisus respecta o asemenea traditie a „Zeului care Moare" este evident ca din imagine lipsea totusi ceva. nu se poate spune ca lisus si-a asumat rolul unui zeu care moare si apoi renaste.. Geof-Ashes precizeaza: „Totdeauna zeul-companion era partenerul tragic al Zeitei. în consecinta. Putem folosi chiar termenul erotic pentru a descrie nazuinta spre uniune. care în seamna litera "rnergîn d spre Dumnezeu" si a re întelesul de barbat care ca uta nirea cu o f emeie. . era atractia dintre barbat si femeie.54 Criticii ar putea argumenta ca. .Prin urmare. Magdalena a fost cea care a condus ceremoniile de la mormîntul lui lisus... despre care s-a considerat ca face însa referire la conditia ei sociala rusinoasa.. Dar daca lisus a avut totusi o astfel de partenera? Desigur ca asa au stat lucrurile.. Desigur ca s-a facut o încurcatura cînd textul Evangheliei a fost preluat din sursa originala si abia mult mai tîrziu a iesit l a iveala semnificatia sursei reale a acestui fragment.. simbolizata prin atractia dintre Cuvînt si Dumnezeu". Desi la prima vedere nu s-ar putea spune acest lucru. totodata.56 .. sîntpros ton theon. el a fost unic si nu a avut nevoie de o femeie cu care sa-si împarta caracterul divin. menita sa elimine separarea.. paradoxal.. neavînd o zeita-companion. — era în mod inevitabil asociat cu propria consoarta. Egiptenii i se adresau zeitei Isis cu apelative ca „Stâpîna a zeilor. Sau.. dar în Evanghelia dupa loan termenul pare a fi în mod explicit feminin.. Ashe continua: „în rolul sau de Mîntuitor care moare si revine apoi la viata. conceptul descris de e l este feminin. Tammuz. dar acest arhetip nu constituie imaginea completa a anticelor mistere. De asemenea.. acesta fiind secretul pastrat cu atîta grija de generatii întregi de „eretici". Privite în aceasta lumina. elimina o serie de implicatii deranjante. care murea în fiecare an o data cu lumea vegetala a naturii si învia apoi în primavara. multe dintre elementele pierdute sau în mod deliberat ascunse ori distorsionate capata sens — inclusiv natura a ceea ce am putea numi adevaratul crestinism. Nici un asemenea zeu nu a procedat asa vreodata. Zeul — Osiris. Cuvintele folosite în versi' unea origina la. care în gener al îndeplinea rolul principal în scenariul învierii. Nu poate exista Osiris fara Isis sau Attis fara Cibele". n u putea aparea singur. dar. doamna si regina a mor-mîntului. tu suverana în vesminte rosii. Attis. Conceptul de Cuvînt (Logos) deriva din ideile filozofului neoplatonician Filon din Alexandria. în greaca. Maria Magdalena a fost înfatisata purtînd o rochie rosie. Cheia.

Jesus the Magician (1978). în general. si poate mai sugestiv.60 Mai mult decît atît. Cartea sfînta a evreilor. Exista surse care confirma aceasta ipoteza. in dica o educatie egipteana. si cele ale celebrului mag Apollonius din Tyana (un contemporan al lui lisus . fiindca în acea perioada în Egipt exista u largi si înfloritoare comunitati de evrei. tra ducerea corecta a primelor versete ale Evangheliei dupa loan este: „La început a fost Cuvîntul si Cuvîntul era spre Dumnezeu si Dumnezeu era ce era si Cuvîntul. Cu exceptia episodului în care lisus discuta cu preotii în Templu. din primii ani ai copilariei si pînâ la maturitate. desi termenul original pentru cel dintii era în mod clar de genul feminin. Prin urmare. în întreaga literatura religioasa din asa-zisa perioada elenistica nu exista un rezumat mai sugestiv al anticei teologii ortodoxe egiptene decît prologul Evangheliei dupa loan". Talmudul. losif si pruncul Iisus au fugit în Egipt pentru a scapa de mînia lui Irod. desigur. Acest concept a fost dezvoltat în cartea lui Morton Smith. de la lipsa accentului ga lilean pîna la contextul parabolelor sale. ca trucul cu frînghia la fachirii indieni. ca mo tivul arestarii lui lisus a fost acuzatia de vrajitorie si ca era in itiat în magia egipteana. se considera ca Sfîntul Duh si Cuvîntul sînt sinonime. Smith ofera numeroase exemple privind asemanarile dintre miracolele lui lisus si incantatiile magice si vrâjile descoperite în numeroase papirusuri din acele vremuri si. evident. ci afirma. mai degraba.57 Prin urmare. ca nu sta în puterile lor — sa inventeze o serie de incidente pentru a umple perioada lipsa. In lucrarea sa The Foreigner („Strainul"). fiindca în el Maria si losif dovedesc o ignoranta totala în privinta caracterului divin al lui lisus — imediat dupa ce este redata povestea nasterii sale miraculoase. Si. mai . separa ta de Dumnezeu. de asemenea. Antropologul si profesorul de istorie a religiei Karl Luckert. în Evangheliile canonice nu exista nici o informatie autentica despre viata lui lisus. schiteaza o paralela între viata si activitatea lui lisus.Altfel spus. fara echivoc. în care autorul sugereaza ca miracole precum transformarea apei în vin si mersul pe apa erau tot atît de des întîlnite în „repertoriul" magilor egipteni. dar nici nu au aparut o data cu „noua" religie crestina . iuda ice. dogmatic. Stewart afirma ca numeroase aspecte din viata lui lisus. Chiar si acest episod este însa o inventie. ar fi putut fi evreu. Cuvîntul era o forta distincta. în Talmud se specifica..58 Conceptele evocate în aceste versete nu sînt. la vîrsta de doisprezece a ni. Desmond S tewart sustine ca lisus a crescut — poate chiar s-a si nascut — în Egipt. nu se îndoieste de adevarata lor origine: „. autorii Evangheliilor au considerat poate ca nu este cazul — sau. Astfel. ca venea din Egipt. nu se refera la lisus ca fiind originar din Gali-le ea sau din Nazareth. Cu toa te acestea. Cuvîntul este feminin. Era Sophia. pe de o parte. Unde a fost el în acest rastimp'? De ce se pastreaza o asemenea tacere asupra copilariei si a adolescentei sale? Daca a trait în alta tara si deci în alta cultura. autorul unui amplu studiu al religiei egiptene si al influentei acesteia asupra conceptelor teologice si filozofice ulterioare. nu exista nici o men tiune cu privire la perioada copilariei sale. Era la început cu Dumnezeu". Noul Testament ne spune ca Maria..

Prin urmare. continua Smith.64 Chiar si cuvintele rostite de lisus sînt similare cu cele din textele magice sus-amintite. Atît Apollonius.. în Evanghelia dupa loan. mai mult sau mai putin celebri si la joc de cin ste în repertoriul lor erau vin decarile si exorcizarile. în ele. Trebuie sa luam în consideratie o traditie care nu numai ca a încercat sâ-1 exonereze pe lisus de acuzatia de vrajitorie. Si aceast a interpretare este însa la fel de discutabila ca cealalta. din doua texte magice egiptene care amintesc în mod clar de euharistie. dar 1-a si venerat ca pe un mag de seama". de asemenea. Smith remarca — si sublinierea îi apartine: „Acesfea sint cele mai apropiate paralele cunoscute cu textul euharistiei. pe de alta.62 Iar în lumea elenistica. Crestinii ar putea spune ca interpretarile eronate ale populatie i credule sînt cele care i-au conturat lui lisus o imagine de ocultis t si ca miracolele sale au fost posibile gratie Duhului Sfînt. în dreptul roman. desi bazate în întregime pe comparatia dintre Evanghelii . ingerîndu-le. printre altii. dar uluirea maselor de spectatori este reala si publicitatea de la om la om are un rol important în construirea reputatiei de „facator de minuni". Dionisos era explicit asociat cu Osiris. chiar în Evanghelii. (A utenticitatea vindecarilor râmîne discutabila. Cel mai semnificativ aspect al cercetarilor lui Morton Srnith est e acela ca. acuzatorii spun despre el ca este un „facator de rele". Minunea preschimbarii apei în vin la nunta din Cana este suspicios de asemanatoare cu o ceremonie dionisiaca organizata la Sidon. Iar Morton Smith ne atrage ate ntia asupra unui paradox major al religiei crestine: „. care sugereaza ca Iisus era considerat în epoca magician.tînar decît el) si respectiv Simon Magul. existînd însa mai putine argumente în favoarea sa. Magicianul îsi dobîndea puterile printr-un proces prin care devenea „canalul de comunicare" al unui zeu. Exista si alte indicii.63 Smith cite aza. ritualul împartasaniei cu pîine si vin. precum în acesta din urma . pe care crestin ii îl considera instituit de lisus. similaritatea mergînd chiar pînâ la cuvintele folosite. asa cum procedea za samanii tribali. asa cum se întîmplâ azi la vracii indienii si la preotii voodoo. cînd lisus este adus în fata lui Pilat. lisus a devenit Fiul lui Dumnezeu lasîn du-se posedat in mod magic de divinitate. magicianul-zeu îsi ofera sîngele si trupul credinciosului care..) Smith sugereaza ca expresia „Fiul lui Dumnezeu" — care i-a nedumerit dintotdeauna pe teologi si pe cercetatorii Noului Test amen t fiindca nu are un precedent iudaic si nu era un concept asociat cu cel de Mesia — deriva si ea din traditia greco-romano-egipteana. cît si Simon Magul au fost creditati cu abilitati aproape egale cu c ele demonstrate de lisus. va deveni una cu el în dra goste". Existau în lumea greco-romana a vremii numerosi magicieni — gau vrajitori — itineranti.

ci membri ai unei fraternitati oculte fondate în Persia. lisus a muncit pentru o vreme în Egipt. Asa cum am vazut.. îndeosebi cei din Egipt. infractiunea de care se facea vinovat era aceea ca încercase sa introduca în tara lui Israel idei pagîne si zei pagini. Acestea nu 1-au înfatisat niciodata ca pe un evreu care a creat o for ma eretica de iudaism. aducîndu-i smirna. îl denunta ca un practicant al magiei egiptene. ori o persoana care a fost de alta origine decît cea iudaica. asa cum cred azi numerosi crestini. si care a folosit practici magice aduse din Egipt. desi a crescut în Galileea. Filozoful platonician Celsus scria în jurul an ului 175 d. primii crestini. a amagit si a dus poporul lui Israel pe cai gresite". practicau magia. pagîne.66 .si papirusurile respective.Hr. aur si tamîie. care îl numeste pe lisus „magician galileean". Pentru ei. Acesta a fost un evreu care a încercat sa introduca în ludeea credinta în alte divinitati. Unele dintre cele mai vechi artefacte crestine cunoscute erau amuletele magice cu imaginea lui lisus si incantatii scrise. a superioritatii Fiului lui Dumnezeu. în jurul anului 160 d. textele respective îl considera ori un evreu convertit în totalitate la o alta rel igie. Povestea subliniaza ca. evreii. lisus este asemanat cu un personaj din trecut. într-un mod similar. ori fiindca stiau ca asa au stat lucrurile..Hr. lisus a adus în credinta evreilor aceste practici magice egiptene. Originile Talmudului si ale altor texte rabinice nu pot fi trasate decît pîna în secolul al III-lea d. Iustin Martirul relateaza în scrierile sale o discutie cu un evreu pe nume Trypho. Este evident deci ca iudeii contemporani îl considerau un adept al magiei egiptene. asa cum ar parea la prima vedere. ceea ce a sugerat ipoteza unei defaimari intentionate din partea dusmanilor lui lisus. Unii comentatori încearca sa sugereze ca predictia magilor în fata pruncului lisus constituie o recunoastere simbolica. Mai mult decît atît. desi istoria a încercat sa ascunda acest fapt. Implicatia e clara: prima generatie de adepti ai lui lisus 1-a recunoscut ca magician. unde a deprins si tehnicile magiei. Acuzatiile de vrajitorie nu ar fi putut fi însa rezultatul unei simple dorinte de razbunar e. de asemenea. Morton Smith subliniaza ca. ca. vizita magilor fiind relatata cu scopul evident de a stîrni admiratia cititorilor. Alte texte rabinice sînt la fel de explicite în aceasta privinta: lisus „a practicat magia. pe nume Ben Stada. autorii Evangheliilor nu au considerat cîtusi de putin deranjant sau surprinzator faptul ca magii au venit sa i se închine micului lisus. într-un text din literatura rabinica.Hr. pe linga cea în lehova. ori fiindca persoana lui s-a potrivit la perfectie în acest rol. e greu de crezut ca au fost inventate. Acestia nu erau doar regi sau întelepti. Talmudul însusi afirma clar ca lisus si-a petrecut anii tineretii în Egipt si ca acolo a învatat magia. existînd dovezi ca asemenea idei cu privire la lisus au circulat si înainte de secolul al III-lea. dar în Evanghelii nu exista o astfel de interpreta re. concluziile la care a ajuns corespund exact cu modul în care este descris lisus în Talmud si în scrierile rabinice timpurii.

. Dupa trei zile. una dintre cele mai derutante probleme biblice. explicit osiriana si provine direct din Car tea Egipteana a Mortilor. exista paralele foarte clare între viata lui lisus si povestea zeului egiptean Osiris. ramîne singur. fiindca. d aca este adevarat. du-1. continua : „Ia ta. („Domnul meu" era o formula frecvent utilizata în epoca de o femeie la adresa sotului ei.67 Iar fraza lui lisus: .68 Mai corect intitulata „întâmpinarea de zi". c i si a magiei acestuia. Preotul care -I întruchipeaza pe Osiris se ridica si li se arata credinciosilor. Mai mult decît atît însa. zeul a înviat _ g ratie magicei interventii a zeitei Isis. înalta preoteasa care joaca rolul lui Isis plînge: „Cei rai 1-au ucis pe iubitul meu si eu nu stiu unde-i e trupul". pentru egipteni. poate detine cheia misterului care învaluie relatia dintre lisus si loan Bote zatorul. care îsi exprima îndoiala si smerenia fata de învierea miraculoasa. Faptul ca lisus cunostea aceasta lucrare sugereaza nu doar o buna familiarizare cu scrierile religioase ale cultului islam/osirian. traieste. chiar unele dintre cuvintele sale par a proven i direct. O. te-am ga sit za cînd acolo. cît si conceptul în sine deriva în mod clar din cultul osirian.)70 Poate ca a mai avut loc un ritual în mormînt. sinonime. Osiris. ridicâ-te asupra n efericitului care zace aici! Eu sînt Isis".A existat însa un zvon mult mai întunecat în epoca lui lisus. pe lînga faptul ca sustine cele relatate de textele rabinice.69 Sa comparam prima fraza rostita de Isis cu cea adresata de Maria Magdalena îngerului (care se dovedeste a fi lisus) la mor-mînt: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus". din traditia egipteana. poate solutiona. cînd cade în pa mînt nu va muri.în casa Tata lui Meu sînt multe locasuri" (loan 14:2). care a nedumerit generatii întregi de crestini. lucrarea consta într-o &erie de incantatii menite sa ajute sufletul sa depaseasca spaimele 'urn ii de din colo si erau citite muribundului de catre un preot sau 0 fer neiepreot. Asa cum am vazut.. aduce multa roada". neschimbate. cînd. de asemenea. care strabatuse tara jelin. în misterele osiriene desfasurate anual în Egipt. lisus a spus (loan 12:24): „Da ca gra un tele de grîu. asa cum am vazut. pe care o vom discuta mai tîrziu. precum â importantei acestuia din urma pentru gruparile oculte dea lungul secolelor. este. Acea sta acuzatie bizara si socanta.. în care Magdalena a rostit cuvintele . religia si magia erau. Spre exemplu. cu privire la implicarea lui în magie si vrajitorie — un zvon care. Atît imaginea. în cele din urma aduna toate ramasitele. Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si bucatile trupului sau dezmembrat au fost împra stiate. iar daca va muri.

poate. asemenea lui Lazar. Leonardo da Vinci a crezut în aceasta ultima ipote za: sîngele curge înca pe ima ginea de pe Giulgiul din Torino. altii cred ca lisus a fost într-a devar rastignit. rastignirea pare a fi fost alegerea perfecta. (Chiar daca teza noastra este gresita si nu Leonardo a „creat" giulgiul. înseamna în mod cert ca lisus era viu în mormînt. stâpînul cerului si al tarîmului de dincolo prin magica interventie a zeitei Isis. Daca. Maria Magdalena si însotitoarele ei au fost cele care s-au îngrijit de înmormîntarea lui lisus nu pentru ca o asemenea sarcina le revenea în mod obisnuit femeilor. în chip de Osiris însusi. poate ca influenta de care se bucura a facut posibil ritul initiatic s1 magic al crucificarii. Date fiind presupusul sau trecut egiptean si imagistica osirian3 folosita. Dar nu putem sa nu observa m numeroasele obiectii de ordin logic. lisus avea rolul zeului care moare si revine ap oi la viata gratie interventiei — magice sau nu -din partea „zeitei". Simon din Cirena). constient. Este posibil ca rastignirea sa fi fost pusa la cale în jnod deliberat — cu ajutorul unui slujbas mituit — astfel încît lisus. si credea. ceea ce nu s-ar întîmpla în cazul unui cadavru. Romanii erau oameni practici. la moa rtea sa. giulgiul este autentic. Maria Magdalena. cel care a facut-o trebuie sa fi avut aceleasi convingeri. daca avea cu adevarat o situatie materiala buna. iar cei din administratie aveau o înde-'ungatâ experienta în . Se astepta oare lisus sa iasa din mormînt dota t cu puteri divine'? Poate ca aceasta idee elucideaza una dintre cele mai vechi enigme ale crestinismului: a murit sau nu lisus pe cruce? Multi considera ca nu. în misterele zeului care moare. Ea a fost cea care ia conferit calitatea de Mesia ungîndu-1 cu mir de nard si. lisus este Dumnezeu întrupat. este posibil ca lisus sa fi acceptat de bunavoie chinuri»5 rastign irii. ci fiindca ele îsi interpretau astfel. sa poata renaste dupa „tipicul" misterelor oSiriene. poate ca a fost un accident faptul ca lisus a fost coborît de pe cruce viu si versiunea standard a prinderii si a rastignirii sale este cea mai a propiata de adevar dintre cele pe care le avem. Coranul si unii eretici de la începuturile crestinismului — poate si Prioria din S ion banuiesc ca locul sau a fost luat de altcineva (poate. Cîteva Evanghelii gnostice. faraonul devenea în mod automat „un Osiris". din motive însa aproape ironice fata de modul în care este el perceput de crestini. lisus si Maria Magdalena interpretau scena mortii si învierii lui Osiris. ca printr-o moarte si o înviere simbolice avea sa devina chiar zeu. rolu l în drama lui Osiris.) Desigur. partenera sa sexuala si spirituala. fiindca. fiindca crucea era deja un stravechi simbol o sirian. Ipoteza devine cu atît mai plauzibila daca lisus se considera într-adevar ca fiind de vita regala — din neamul lui David —. a sa cum presupunem noi. în ciuda tuturor dovezilor. coboara în lumea de dincolo pentru a-1 readuce la lumina zilei pe zeul înviat. Pentru ei. în mod cert. iar daca. zeita este cea care.zeitei egiptene. înainte de a tamadui ranile de pe trupul lui l isus. alaturi de însotitoarel e ei. iar acea lume a tenebrelor era în mod obisnuit reprezentata sub forma unui mormînt. da r ca a fost coborît de pe cruce viu si ca „învierea" sa nu a fost decît o simpla vindecare a ranilor.

atunci ar fi fost executat prin lap idare. în Palestina. asa cum ana vazut. pentru ce ar fi fost cinev a rastignit. Ar trebui sa credem oare ca romanii tineau atît de mult la obiceiurile iudeilor? Sau. sa-1 aresteze si sa-1 condamne pe lisus. fiindca o moarte atît de rusinoasa nu se potrivea cîtu si de putin cu imaginea mult asteptatului Mesia. care i-a conferit aparenta mortii. a existat un proces si apoi executia. Prin urmare. si rostul ei. Si totusi ni se spune ca au încheia t în gra ba executiile din acea zi de vineri. viu sau mort? Desigur. se încadra într-un alt concept. Dar ce sperau conspiratorii sa obtina prin acest subterfugiu elaborat si riscant? La urma urmei. al carui rol si-1 asumase. asa cum am vazut. redusa. de asemenea. i s-a dat un narcotic puternic îmbibat în burete. însasi natura acestui aranjament demonstreaza de ce a fost nevoie ca romanii. Toate aceste indicii sugereaza ca s-a urmarit montarea unui spectacol cinic: rastignirea era cea mai publica modalitate de a anunta un deces si. desi celor doi tîlhari a trebuit sa li se dea lovitura de gratie pentru a muri înainte de Sabat. dupa e a. Dar se pare ca lisus si apropiatii sai — în rîndul carora intra si „familia din Betania" au organizat evenimentele conform unui plan pus la cale dinainte.privinta torturilor si a executiilor. chinul rastignirii trebuia sa ia sfîrsit seara. iar daca începuse cu numai cîteva ore înainte? Crucificarea era cea mai groaznica moarte imaginabila. nu putem decît sa banuim ca soldatii romani au fost mituiti pentru a închide ochii. Acesta er a. ranindu-le fluierele picioarelor celor doi tîlhari rastigniti împreuna cu lisus. Si atunci. un c rimin al crucificat nu putea fi acceptat ca Mesia. cînd la apusul soarelui oricum ar fi trebuit coborît de pe cruce. iudeii nu se asteptau ca acest a sa fie rastignit si nici sa învie din morti. nu evreii. vinerea. ni se spune ca. da ca tineau întradevar. astfel în cît sa poa ta fi îngropati înainte de începerea Sabatului. Dar presupusa planificare nu se limiteaza la arestare si la rastignire. fiindca în mod obisnuit victimele agonizau zile întregi pe cruce. Nicaieri nu exista o asemenea interpretare. Unii critici au presupus ca. vineri fiind. lisus s-a stins pur si simplu înainte de apusul soarelui. Hugh Schonfield explica în mod elegant si convingator cum s-ar fi petrecut lucrurile. pentru ca nu exista decît un singur Dumnezeu si ideea ca a cesta ar fi putut avea legaturi cu un cult ce — . în T he Passover Plot. de pilda. Exista în textul Evangheliilor anomalii care dau nastere unor suspiciuni grave. iar o asemenea moarte nu putea fi masluita. în acest caz. planul nu trebuia sa respecte traditiile evreilor. de altfel. Daca iudeii 1-ar fi declarat vinovat. dar nu spune si de ce ar fi ales lisus sa fie crucificat. în vreme ce era pe cruce. Iudeii n-ar fi putut accepta în nici un caz un astfel de concept. orice aparenta revenire la viata n-ar fi putut fi decît un miracol. aflat în centrul unor importante scoli ale misterelor. cel al zeului care moare si revine viata. Durata alocata crucificarii lui lisus a fost.

Soare!"). Astfel.presupunea va rsare de sînge era de peconceput. acestia cred ca aceia care sînt drept i vor învia împreuna în Ziua de Apoi. la urma urmei. una dintre surse — a sa cum ^ttiarca si Hugh S chonfield . strigatul lui lisus ar fi putut fi: Soare. de asemenea. în mod traditional. desi a spus ca spiritul sau e de-a pururi alaturi de cei care cred în el. doar în crestinis m. lisus nu a respectat însa acest plan. si Karl Luckert. Desigur. desi recunosc ca .71 Desi conceptul viitoarei învieri trupesti face parte din credinta iudaica. Si totusi. Spre exemplu. fiindca ea pare sa fi plecat în Galia fara el. Exista numeroase întrebari fara raspuns în privinta rastignirii. se pare ca în acea zi de vineri de demult. nici pe departe. Dar în celelalte regiuni ale Orientului Mijlociu si ale Mediteranei. Apoi s-a înaltat la cer fara a-si lasa în urma ramasitele trupesti. Helios! („Soare. ale popularitatii de care se bucu ra si astazi. Moartea lui Osiris este reprezent ata în mod traditional prin intermediul unui soare negru. adica prin lipsa luminii. revenind la viata în vreme ce toti ceilalti putrezeau încâ în mormintele lor. lisus a pus în scena povestea lui Osiris. Probabil ca nu trebuie sa mai amintim înca o data ca ideea piortii si a învierii nu se întîlneste. în ce stare se afla el cîn d a fost coborît de pe cruce? In mormînt era în coma sau doar ranit. necrestinii sînt de parere ca aceasta obscuritate este o dovada a imaginarului continut în textele anghelice — un punct de vedere la care subscriem si noi. Oricare ar fi adevarul. ceea ce s-a întîmplat la învierea lui lisus nu corespunde cu filozofia evreilor. permanenta sa prezenta spirituala a constituit unul dintr e principalele motive ale rapiditatii cu care noua religie s-a ras pîndit în lumea romana si. ciuda acestui caracter con fuz. Dar cu care? Si ce sp era el sa obtina în urma acestui plan periculos? Am vazut deja ca strigatul lui lisus pe cruce ar putea fi interpretat ca: Helios. si a calatorit în locuri îndepartate. însa constient? Ce s-a întîmplat dupa aceea? A parasit el Palestina. în contextul proliferarii cultelor bazate pe acest concept. fiindca ei considerau necurat tot ce avea legatura cu sîngele si cu mormintele. de altfel. lisus cel din Evanghelii dispare din istorie imediat dupa presupusa sa înviere. Asa cum subliniaza. asa cum au sugerat unii critici. Soare! Pentru ce mai parasit? în consecinta. daca presupunem ca ideea crestina a mortii si a învierii reale a lui lisus este gresita.poate fi identifica ta în mod cert: modul în care doi ucenici se întîlnesc cu lisus înviat pe drumul spre Emaus a fost extras din lucrarea isiana a lui Lucius Apuleius Magarul de aur. Episodul în care lisus le apare ucenicilor si cel al înaltarii sale la cer sînt foarte neclare. venerarea un or asemenea zei era foarte raspîndita. precum In dia? Si cum a evolua t rela tia sa cu Maria Magdalen a. Textul Evangheliilor devine confuz dupa descoperirea mormîntului gol. neconvingatoare — chiar si daca le consideram un simplu mit. este clar ca l isus dorea sa fie asociat cu unul dintre ele.

în vreme ce Lucius Apuleius i se adresa astfel: „O. Isis — si nu Osiris — a fost Mîntuitorul initial. despre care se credea ca îi conduceau pe oameni dintr-o lume invizibila. precum ideea conform . Ea era zeita „din care întreag a fire s-a nascut"... Tu ca lci moartea în picioare". au fost observate unele aparitii ale lui Hristos. dar înviere a a fost posibila doa r gratie zeitei si magiei sale. a permis aparitia credintei ca Fiul lui Dumnezeu s-a ridicat din morti. cît si cel al perma nentei sale p rezente spirituale apartin. Am vazut deci ca evenimentele crucia le din viata lui lisus par a se potrivi cu povestea lui Osiris si ca rolul partenerei sale. pentru o vreme. Dar mai mult decît atît. Arhetipul osirian este oglindit în faptul ca lisus si-a asumat constient rolul respectiv — a „murit" într-o zi de vineri. unde erau considerate adevarul absolut. întelegem astfel de ce. Dar de unde provine ea? Analiza documentata realizata de Luckert72 demonstreaza ca atît con ceptul învierii lui lisus. pentru eternitate. Tu. Iar notiunea prezentei continue a spiritului dupa moarte a fost preluata în mod direct din credintele referitoare la moartea f arao nilo r. si astfel s-a întors la Tatal. MariaMagdalena.... unul dintre ini tiatii cultului ei.. lisus Hristos conti nua sa ramîna prezent. îi corespunde celui al zeitei Isis. fara nici o îndoiala. o invocatie traditionala spunînd: „.ideea permanentei prezente spirituale a lui lisus nu face part e din traditia iudeilor. Isis era considerata Creatoarea. Autorul explica.. în acest sens. înainte de a se înalta complet la cer. Conceptul învierii individuale si cel al existentei vesnice a sp1' ritului în lumea de apoi provin din Egipt.." înca o data vedem deci ca o serie de concepte esentiale în religia crestina — care au fost considerate mult timp o dovada a caracterului unic si divin al lui lisus — nu au aparut brusc. Tu îi dai lumina Soarelui.^3 Specialistii sînt de a cord ca primii crestini au inclus în religia lor anumite aspecte preluate din cultul lui Isis. a fost jelit de „Isis" si a revenit la viata trei zile mai tîrziu —. Prima dintre Primii". Tu esti creatoare a tuturor lucrurilor bune". Ideea ca rolul e i nu a fost unul de subordonare trebuie subliniata din n ou. teologiei egiptene. Sfînta si eterna Mîntuitoare a omenirii. printre adeptii sai. în acest sens. o descrie ca „o Lumina si alte lucruri de nespus ce duc la mîntuire". comentatorii moderni nu ofera nici o ipoteza cu privi re la adevaratul ei context.. Da r trebuie sa mai facem o remarca importanta în acest context. din neant.... De asemenea. scripturile egiptene sînt clare: „La început a fost Isis. ca teologia egipteana „. desi s-a întors la Tatal ceresc. în concordanta cu logica egipteana era si notiunea ca. în cadrul vietii si al învataturilor sale si nici nu s-au nascut din tipul de iudaism eretic evocat atît de des pentru a explica geneza lor. Aristides.

aceste doua aspecte aparent ireconciliabile capata sens daca sînt privite împreuna.careia credinta în zeita asigura viata vesnica. majoritatea discipolilor si sursele pe baza carora au fost scrise ma i tîrziu Evangheliile au facut parte din cercul exterior. la Dendera. exact aceasta este situatia înfatisata în mod repetat în Evanghelii: ucenicii. crestinismul a fost cu totul diferit de religia patriarhala. întemeiata pe frica fata de Dumnezeu . ca A. Presupunerea ca lisus a fost de religie iudaica a împiedicat conturarea unei ima gini clare. In fluenta cultului isian este vizibila chiar si în Evangheliile canonice. ce este si ce va veni" — cuvinte care. fra za . în acest context. a fost preluata din învataturile zeitei Isis. un grup secret din care facea parte. De asemenea. Principala dificultate a fost totdeauna încercarea de a „împaca" existenta istorica a lui lisus cu evidentele aspecte din viata sa. sustin ca referirile la mistere nu au facut parte din povestea initiala. si „famil ia din Betania". prefa tat de cuvintele: '' Iisus a spus". Wi lson. Cu o mie de ani înainte. aceea a unei mame. cuvînt cu cuvînt. Poate fi vazuta si astazi deasupra portii unui templu închinat ei. si-au gasit loc în Apocalipsa (1:8). Unul dintre acestea. totul devine limpede. fiin d adaugate mai tîrziu. printre care si Petru. Deoarece promite alinare în mijlocul greutatilor vietii. înseamna ca. asa cum credem noi. pe zidurile sale se putea citi inscriptia: „Eu sînt tot ce era. marturisesc adesea . alinarea promisa este în mod cert. altii. Daca însa credinta lui deriva dintr-o alta traditie decît cea iudaica. specialistii au preferat una dintre urmatoarele doua abordari: unii. cel de la Sais — o veche capitala a Egiptului — a devenit în secolul a l III-lea biserica închinata Fecioarei Maria. în mod aproape cert. îndemnul este gravat a desea la intrarea în biserici. asa cum a devenit mai tîrziu. Dar. au ajuns la concluzia ca lisus nu a existat în realitate. dupa cum am vazut. Iar fundalul ei pagîn izbuteste sa arunce o raza de lumina asupra unora dintre cele mai vechi enigme ale Noului Testament. Ori cît de straniu ar parea. preluate din scolile egiptene ale misterelor. în mod ironic. Daca. în umbra miscarii sale se afla un fel de eminenta cenusie. precum Ahmed Osman. acela pe care lisus 1a tinut în mod intentionat departe de adevaratul sau mesaj. initial. asa cum am demonstrat. ca fiind rostite de lehova. în orice caz. pe cînd era templu al zeitei Isis.N. Dar. mult mai tîrziu. Spre exemplu. unele dintre cele mai citate cuvinte ale lui Iisus: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna". Gruparea lui lisus era formata dintr-un nucleu de initiati si din cercul exterior — versiunea ezoterica si cea exoterica a cultului. ei au preluat multe dintre templele dedicate ei. De fapt. Nu vrem sa sustinem astfel ca ucenicii sai nu erau evrei sau c a propovâduirea lui nu se adresa în mod deliberat iudeilor. lisus si Maria Ma gdalena erau initiati ai misterelor lui Isis si Osiris.

cit si ne-iudeilor. mitul zeului c are moare si renaste cu tiparul mesianic clasic. fiind în acelasi timp deosebit de fiecare religie anterioara în parte. Evangheliile gnostice descriu un cu lt egiptean al misterelor. Luca si loan sînt de . Se crede ca textele lui Matei. de ce. dintre toate cultele mesianice ale epocii respective. Acestea sînt — argumenteaza ei — singurele dovezi de care dispunem cu privire la începuturile religiei crestine si. în aceste documente ap ar concepte de origine evident egipteana. Cel mai notabil exemplu în a cest sens este Pistis Sophia. în mod cert. Critici precum Jean Doresse — în studiul sau asupra textelor de la Nag Hammadi — recunoaste influenta considerabila a teologiei egiptene asupra scrierilor gnostice. membrii acestui cerc exterior nu erau siguri nici macar cu p rivire la planurile si la adevaratul rol al lui lisus. elementele individuale — si adesea contradictorii — ale hibridului. cele gnostice fiind „gresite". în mod repetat. pe întelesul lor. citind în acest sens tonul general iudaic al Evangheliilor. Specialistii recunosc ca nu pot raspunde Ia o serie de întrebar1 fundamentale . De fapt. aceasta combinatie imposibila devenind cu timpul Biserica lui Hristos. Mai semnificativ înc a. o combinatie de aspecte ale iudaismului si de elemente pâgîne.de pilda.74 Timp de secole. Asa cum am vazut. Dar Evangheliile din Noul Testament nu constituie unicele dovezi pe care le avem. desi sînt singurele pe care Biserica ar dori sa ne bazam. ele sustin ideea o riginilor iudaice. a carui cosmologie o reproduce fidel pe cea din Cartea egipteana a mortilor. substantiala masa a documentelor numite generi c Evangheliile gnostice a fost în mod deliberat tinuta departe de ochii credinciosilor secole de-a rîndul. de cult mistic. Crestinismul a fost unic prin aceea ca era familiar atît evreilor. iar imaginea pe care o confer a ele crestinismului timpuriu nu este cîtusi de putin aceea a unei s ecte iudaice schismatice. Desigur. Adeptii s-au vazut confruntati permanent cu dificultatea de a armoniza. Evangheliile Snostice folosesc chiar si ac eeasi terminologie — de pilda. Secretul atractivitatii sale a fost faptul ca era un hibrid. Crestinismul s-a nascut din dinamica diverselor grupari etnice si religioase care încercau sa defineasca. multi ar putea contesta fondul egiptean al crestinismului. crestinismul a fost singurul care a supravietuit si s-a raspîndit Am vazut deja ca miscarea lui lisus a cîstigat atîtia adepti în afara Iudeii pentru simplul motiv ca era deja recunoscuta ca un cult al misterelor.ca nu înteleg intentiile si cuvintele învatatorului lor. crestinilor li s-a spus ca Evangheliile din Noul Testament sînt „corecte" din punct de vedere istoric si spiritual. termenul care defineste în egipteana iadul: Amente. Marcu.

ca aceea a tuturor cultu rilor din antichitate. Pe lînga faptul ca accentuau importanta Mariei Magdalena (si a celorlalte f emeiucenic)."75 Templul lui Solomon a fost construit dupa modelul templelor feniciene. Patai precizeaza: „Venerarea zeitei Asherah.în mod ironic — acestia par a fi cei care au înteles doar în mica parte ideile sale. au supravietuit în diverse regiuni. Grupari de evrei „eretici". prin prisma propriului lor context cultural si religios. asa cum speram ca am demonstrat deja. înaintea reformelor instituite de regele losia în anul 621 î. se pare ca Evangheliile gnostice ofera o imagine mai apropiata de realitate a originilor noii religii si chiar a convingerilor lui lisus. Evangheliile gnostice au fost respinse de Parintii Bisericii din motive de autoaparare. (Ca rezultat.Hr. dar si propova-duire a sa.inspiratie divina. era un element integral al vietii religioase în anticul Israel. venerînd af/f zei. dar . care la rîndul lor au fost inspirate din arhitectura religioasa a Egiptului antic. a iudaismului. adoratori ai divinitatii feminine. iar preotii au rescris efectiv istoria pentru a sterge — nu în totalitate însa — referiri le la anterioara venerare a zeitelor.. politeista. fiindca ele prezentau o imagine cu totul diferita a crestinismului. de origine ungara. Heruvimii de pe Chivot o reprezentau. statutul femeilor a sufe rit un declin brusc. c ei doi „heruvimi" sculptati din palatul regelui Ahab. aceste texte interzise conturau imaginea unei religii care — spre deosebire de cea oferita în Noul Testament — îsi avea originile în teologia egipteana. acesta nu a fost construit exclusiv în cinstea lui lehova.77 Chiar si în iudaismul . consoarta lui lehova. una pe care ei nu erau interesati sa o sustina. pe cînd toate celelalte sînt considerate (atunci cînd existenta lor este recunoscuta) doar niste aiureli. pe el. sînt identici cu reprezentarile clasice ale zeitei Isis. Abia mai tîrz iu s-a conturat lehova ca zeitate principala. oricîi de eretica. Nimeni nu neaga faptul ca Evangheliile din Noul Testament au fost scrise de adeptii evrei ai lui lisus. în inima iudaismului. nici o variatie. superioara. din acelasi motiv. ci si a celei ce o celebra pe zeita Asherah. îndeosebi în Egipt. de asemenea. exista dovezi coplesitoare care sugereaza ca valoarea lor este cel putin egala cu cea a textelor canonice. Si totusi. a ceea ce era în esenta un mesaj pagîn ?" Religia initiala a evreilor a fost. în Samaria.7^ Multi specialisti considera ca imaginile gravat e pe Chivotul Legii îl înfatisau pe lehova alaturi de o divinitate fe minina. pe zeita. a demonstrat în lucrarea The Hebrew Goddess („Zeita iudaica") faptul ca evreii se închinasera unei divinitati minine. cit si zeite. cei care au încercat sa-1 explice.) Antropologul si specialistul în istoria biblica Raphael Patai. Printre numeroasele exemple în acest sens. si la începuturile crestinismului. el se refera si la Templul lui Solomon: contrar celor sustinute de traditia iudaica. Pe de alta parte. Dar înca nu am raspuns la întrebarea anterioara: „Ce anume sperau lisus si cercul sau de initiati sa realizeze prin popula rizarea. Crestinismul nu fost menit sa devina nici o religie patriarhala.. asa cum s-a întîmplat.

imagine a întelepciunii — în ebraica Chokmah. Desi explicata în mod obisnuit ca o alegorie a întelepciunii divine. Daca nu tinem seama de el. venerarea zeitei s-a pastrat. evenimentele ce au culminat cu intrarea triumfala a lui lisus în Ierusalim par a fi fost aranjate dinainte — de pilda. absolut toate spusele si actiunile lui amintesc de scolile misterelor — îndeosebi de cele ale cuplului Isis/Osiris.. urmas al regelui David. coexistînd cu lehova de la începutul începuturilor. Poate ca lisus a fost un preot isian care a încercat sa le prezinte iudeilor o versiune acceptabila pentru ei a religiei egiptene sau care a folosit tendintele promesianice pentru puner ea în aplicare a altor planuri secrete pe termen lung. la fel ca si regele Solomon. daca ei nu s-au înselat. probabil. „lisus nazoreanul" fiind.79 In epoca lui lisus. a fost cauzata în mare parte de schisma produsa de evreii apostati. care au fost intentiile reale ale lui lisus? Poate c a s-a folosit de „mania" mesianica a vremii pentru a readuce în actuali tate venera rea zeitei. Chiar si cei reputati specialisti au respins întregul material mesianic atunci acesta nu a corespuns ipotezelor emise de ei. Noi însa nu ne-am putut declara multumiti cu respia_ gerea acestui material. daca el era. acest lucru nu ar fi constituit cîtusi de putin un obstacol. pentru a împlini profetiile mesianice. care se închinau. sub doua forme principale. este clar ca Chokmah are o alta semnificatie: întelepciunea este reprezentata ca o femeie. Desi exista cu adevarat unele episoade fic_ tive în Evanghelii (mai cu seama cele referitoare la copilaria sa) dovezile atesta ca aceste fragmente la care ne-am referit sînt autentice. a subliniat in fluenta zeitelor egiptene Maat si Isis. în greaca Sophia.oficial. un initiat al unei scoli a misterelor. fiindca însusi David fusese un adorator al divinitatii feminine. cu rastignirea. iudeii s-au convertit la alte religii în perioadele de do minatie romana si elena. de pilda. Prima este personificarea lui Israel ca femeie. Si atunci. Dovezile referitoare la aceste pregatiri se gasesc chiar în Evanghelii. spre exemplu. Burton L. facea parte dintr-o „familie" primitiva de secte iudai ce . desi este clar ca autorii textelor nu si-au dat seama de semnificatia lor. „în ascuns". din iudaismul eretic ne poate ajuta sa întelegem adevaratele motive si misiunea reala a lui lisus. desprinse din context. Asa cum am vazut în Capitolul 11.7^ Criticii sînt de acord ca originile sale se afla în divinitatile feminine ale culturilor învecinate. ne confruntam cu o contradictie evidenta: luate ca atare. deoarece ar însemna ca mai multe episoade din Evanghelii — precum intrarea lui lisus în Ierusalim calare pe utj asin — sînt pure inventii. de altfel. iuda ismul nu-si uitase complet radacinile pagîne. ce implicau initieri ezoterice si care au culminat. totusi. revolta macabeilor de la jumatatea secolului a l II-lea î. printre altii.Hr. Daca ei ar fi inventat episodul respectiv. Aspectul pagîn. în mod cert nu ar fi nascocit si dovezile în sine. asinul pe care avea sa calareasca lisus. în plus . înseamna ca lisus a fost. de venerare a divinitatii feminine. într-adevar. la urma urmei. Mack. exista dovezi care sugereaza ca el si-a asumat în mod constient rolul de Mesia si ca Majoritatea adeptilor sai îl considerau a fi regele lor. lui Dionysos. asa cum s-a sustinut. cealalta.

care le considerau un punct de pornire a curentelor subversive.Hr. în ciuda constientizarii depline a consecin telor. Cultul a ajun s la Roma înainte de anul 200 î. atributele zeitei s-au modificat în timp. n u s-a gasit nici un muncitor dispus sa le demoleze. religia egipteana si ca evreii uitasera ca exista si o zeita. în consecinta. asimilînd trasatu rile altor divinitati feminine. de fapt..Hr. forma originala a religiei. Senatul a ordonat distrugerea templelor închinate zeilor Isis si Serapis în capita la imperiului. dupa ce se raspîndise în întregul imperiu. Principalul sau centru se afla totusi în Egipt . similaritatile dintre crestinismul timpuriu si cultul isian/osirian erau recunoscute de Bise-rjca acelor vremuri.. lisus este un initiat al cultului osirian. triumviratul a ordonat pe neasteptate construirea unui nou templu închinat cuplului Isis-Serapis. lisus nu a fost atît Fiul lui Dumnezeu. Miscarile populare de acest tip erau totdeaun a tratate cu suspiciun e de autoritati. se pare. ele se armonizau perfect cu propriile conceptii despre mistere. De fapt. lâsîn d la o parte insistenta crestinism ului asupra faptului ca fonda torul sau a fost un om în came si o ase. In cele din urma. în secolul al IV-lea î. cele doua religii „concurau" pentru jnjntile S i inimile aceleiasi populatii. In anul 43 î. Acesta este. conceptul atribuit lui lisus în Levitikon. Ideea ca el încerca sa reinstituie cultul divinitatii feminine în rîndul evreilor este bine documentata. Oricît de uimitor ar parea acest lucru. asa cum vom vedea în capitolul urmator. cît mai degraba Fiul Zeitei. dar în ceea ce-1 priveste pe lisus. Aceasta decizie . de fapt.Hr. Cultul a fost interzis în mod oficial de lulius Cezar. Cultul isian din vremea lui lisus nu era exact acelasi cu cel care sa dezvoltat în Egipt înainte de perioada de înflorire a imperiului elenistic. Desigur. din unele surse extrem de surprinzatoare. Conform acestuia. nimic din toate acestea nu constituie o dovada irefutabila dar ipoteza este sustinuta. care întelege ca religia initiala a lui Moise si a triburilor lui Israel a fost. un alt centru important fiind cel d in Delos. acel text esential al miscarii ioa-nite.eretice care ar fi diseminat. în timpul dominati ei elene în Egipt. însa. a aparut un nou cult al lui Isis si Sera pis (echival entul grec al lui Osiris) — o combinatie a mai multor scoli ale m isterelor.^0 Masele populare ale Romei au îndragit cultul zeitei Isis si 1-au îmbratisat din toata inima. doctrinele lor erau identice. în orice caz însa. isienii din Roma a u fost supusi la numeroase persecutii. Nu put em decît sa banuim care era natura convingerilor nazorene. la Serapeum-ul din Alexandria.

. Dar de ce era cuinii zeitei Isis atît de popular? Ce le ofer ea el adeptilor sai? Asa cum am vazut. poate. dar tinînd seama de moravurile înaltei societati romane. în 394. Josephus a scris în cronicile sale despre aceste evenimente si le-a atribuit unui scandal în care un preot isian l-a ajutat pe un nobil roman în încercarea acestuia de a o seduce pe sotia altuia în templu.84 Marturisite.. Cleopatra a impus venerarea zeitei Isis ca religie nationala a Egiptului. Merkelbach continua aceasta idee despre cultul zeitei Isis: „Era popular fiindca raspundea dorintei de mîntuire personala (asemenea crestinismului). Veneratia zeitei Isis a continuat nestingherita pînâ la sfîrsitul secolului al IV-lea.. este neîndoielnic ca propaganda în favoarea ei era în floare". „Este clar ca «biserica» zeitei Isis a avut o «misiune» în perioa da imperiala. Probabil ca Josephus a dorit sa faca o distinctie între persecutiile la care au fost supusi isienii si cele care i-au afectat pe evrei. Caligula a sustinut activitatea de constructie a templelor si a instituit festivaluri isiene.. Prin urmare. In anul 391 d. în vreme ce iubitul ei era înfatisat ca Osiris sau Dionysos. Ultimul festival isian ofici al s-a desfasurat în Roma. Persecutiile împotriva lor au coincis cu acelea împotriva evreilor din capitala imperiului. în sensul de baza al termenului.F.a fost. 1975): „Isis a devenit în cele din urma o zeita mîntuitoare. în timpul Domniei sale. mit si magie")'.. Merkelbach în lucrarea Mân. Mîntuirea individuala putea fi asigurata prin participarea la misterele ei. cazul nu ar fi stîrnit în mod normal nimic mai mult decît o simpla ridicare din umeri. cînd preotii cultului au fost crucificati si 4 000 de membri au luat calea exilului.82 În primul secol al erei crestine. adica purifica rea spiritua la si renaste . Alti împarati din perioada ulterioara au devenit chiar membri ai cultului. Brandon subliniaza ca aceste doua concepte — cufundarea în apa si ceea ce simboliza ea. Credinta ca imortalitatea putea fi obtinuta era principala sa doctrina".Hr. Myth & Magic („Om.. situatia s-a schimbat si cultul si-a facut adepti în rîndul claselor sociale superioare si chiar printre împarati. Cele mai severe persecutii ale isienilor din Roma au avut loc în 19 d. Claudiu si Nero erau atrasi de cultele misterelor în general si îndeosebi de cultul lui Isis. dar motivul real pare a fi acela ca primii fusesera implicati într-o serie de miscari sociale. pacatele erau iertate prin cufundarea în apa. Marc Antoniu prefer a sa fie numit Noul Dionysos.G. ei i-a placut întotdea una sa fie înfatisata sub chipul 2eHei Isis. Motivul acestui exces de zel dublu din partea autoritatilor este neclar. în timpul împaratului Tiberiu. le promitea mîntuirea individuala si le garanta existenta unei vieti de apoi eterne. ideile filozofice platoniciene începînd sa fi e asociate cu el (la fel ca în cazul crestinismului). crestinii au distrus Serapeum-ul din Alexandria si au luat masuri pentru a suprima cultul pretutindeni. cel mai mare rival al sau fiind crestinismul . Iata ce afirma R.81 Ceva neobisnuit s-a întîmplat însa cu religia isiana a epocii respective.Hr.85" S. Asa cum sustine Sharon Kelly Heyob în The Cult of Isis among Women in the Graeco-Rornafl World („Cultul lui Isis la femeile din epoca greco-romanâ". rezultatul celebrei relatii dintre Marc Antoniu S1 Cleopatra.

credinciosul îsi recunostea pacatul în fata preotului. printre care si ritul botezului cvi apa din Nil. cînd se aniversa nasterea lui Horus.88 Si mai exista o similaritate fra panta între practicile din cult ul isian si cele ale catolicismului de mai tîrziu: con ceptul de confesiune. cea mai importanta sarbatoare isiana era ziua de 25 decembrie. se celebra nasterea celuilalt fiu al ei. mîntuirea personala a credinciosului depinde de cainta acestuia. exercitau un control total asupra enoriasilor — si existau numeroase „asociatii" ale laicilor pe lînga temple. desi se estimeaza ca numarul preotilor îl depasea pe cel al preoteselor. preluînd o serie de elemente din festivalul de dicat lui Aion. iar acesta înalta rugi catre Isis pentru a-i obtine iertarea. Mirenii detineau un rol activ în cadrul religiei — spre deosebire de situatia de la Roma.87 La fel ca în crestinism. cele doua sexe erau egale. Brandon remarca „evidenta influenta a festivalurilor isiene asupra obiceiurilor populare crestine asociate cu Boboteaza"90. mystal (initiatii) împarteau mîncare si bautura în cadrul unor celebrari rituale si uneori puteau deveni una cu divinul luînd parte la o «ma sa» sacra mentala simila ra cu împartasania crestina.F. Dar multe dintre cultele misterelor din epoca lui lisus implic au practici similare. De fapt. Si. toate afirmau ca initiatii lor s-au „nascut din nou" si. din punctul de vedere al implicarii si al statutului sPmtual. trinitatea Isis — Osiris — • exercita o influenta puternica asupra vietii de familie a erelor: femeile. Aion. Douasprezece zile ma i tîrziu. în lucrarea Mân. pe 6 ian uarie. doar aceste doua religii au pus un accent deosebit pe cainta . celebrîndu-i atributele de sotie si de mama. în Egipt. de perioadele regulate de abstinenta sexuala pe care le respectau consoartele lor de religie isiana. Cultul isian se concentra pe aspectul matern al zeitei. în epoca romana tîrzie. asa cum noteaza Marvin W. în zilele de glorie ale cultului. pînâ la aparitia crestinismului". barbatii si copiii deopotriva aveau sentimentul ca sînt întelesi de zeii lor. Meyer în The Ancient Mysteries („Misterele stravechi"): „în mod obisnuit. crestinii din Egipt celebrau în aceast a zi botezul lui lisus. pe de alta pa rte. Spre exemplu. cultul isian încuraja monogamie si sustinea caracterul sacrosanct al familiei. .G. fara a neglija însa celela lte talente ale femininitatii sale. Myth & Magic. Din punct de vedere sexual.89 O alta trasatura comuna isienilor si Bisericii Crestine timpurii — ta ciuda parerilor încetatenite — este rolul activ jucat de femei. Ambele date au fost prelua te ca atare de crestini. cu toate ca o serie de critici din Roma i-au acuzat pe isieni de comportament imoral aceiasi critici sau plîns. fiul zeitei Isis. Cu toate acestea. S. Biserica Ortodoxa de rit vechi sarbatoreste Craciunul pe 6 ianuarie. exista o paralela strînsa între descrierea pe care o face Pavel botezului si cea din scolile misterelor osiriene. În consecinta.86 într-adevar. de marturisire a pacatelor.rea ulterioara — au fost corelate în Egipt în cadrul ritualurilor din scolile misterelor lui Osiris si ca: „Acest proces dual menit sa asigure nemurirea nu mai este întîlnit nicaieri altundeva. în care preotii barbati. în secolul al IV-lea.

poa te.. în ciu a importantei sale ca metropola. textele de la Nag Hammadi 51 Alchimia în forma sa „moderna".G. de pilda. le-a inspirat în mod direct. Doctrinele sale sînt. ramura egipteana a crestinismului avea în ea însasi ceva extrem de deranjant pentru Biserica. în esenta. exista nici o înregistrare scrisa despre Biserica pîna în secolul al III-le a d.. tot ceea ce se stie sigur e faptul ca s-a desprins din da dimensiunilor si trunchiul principal la o data foarte timpurie. Toate erau. mystai cultului mithra ic mîncau pîine si beau a pa (poate apa amestecata cu vin) în cadrul unei mese initiatice — ca o diavoleasca imitare. asimilarea celor doua decurgînd cu extrema usurinta. în mod neîndoielnic. în cît a constituit un motiv de deruta si stînjenea la pentru apologetul crestin Iustin Ma rtirul. Mircea Elia-de afirma în acest sens: „Coptii se considera adevaratii urmasi ai vechilor egipteni".94 Biserica Copta si-a pastrat în decursul timpului independenta totala fata de Roma sau de Biserica Rasariteana. Biserica Copta a adoptat ca simbol crucea egipteana — ankh — pe care o foloseste înca si astazi.. Descrierile ospatarilor cu carne cruda sugereaza ca participa ntii credeau ca ingereaza astfel însusi zeul. asa cum vom vedea. festinul carnii. de faptul ca. se spunea ca devorau carnea cruda a unui animal în omophagJa. Brandon îl descrie pe Osiris ca fiind „un prototip al lui lisus". în conformitate cu acesta . (Dar. în misterele lui Mithra. gnosticismul.93 în mod cert. o combinatie de credinte egiptene si crestine.95 Numeroase piese ale mozaicului studiat de noi au luat fiinta în aceeaasi epoca si în acelasi spatiu geografic. multi dintre credin ciosi au trecut la Biserica Crestina Copta (Egipteana)..91 Oricît de mare ar fi asemanarea celorlalte culte ale misterelor cu crestinismul timpuriu si cu învataturile lui lisus. se gra beste apologetul sa a dauge.. S .92 Istoria Bisericii timpurii din Egipt este foarte sugestiva în privinta similaritatilor dintre crestinism si cultul zeilor Isis/Osiris. Un indiciu în acest sens ne este oferit. în anul 391 d. Ist oricii recunosc ca exista numeroase necunoscute referitoare la originile si dezvoltarea religiei crestine în Egipt. atun ci cîn d Serapeum-ul a fost distrus. expresii ale aceluiasi accent pus pe forta transcendenta a femininului si pe magia comuniunii zeitei cu zeul ei.Hr. Alexandria acelei vremi a fost un veritabil creuzet de idei si convingeri din care au Deriv at apoi ermetismul.F.Despre mena dele salbatice ale lui Dio-nysos. dupa toate probabilitatile. Alexandria este ar nu ignorata aproape complet de autorii Noului Testament.Hr. Dupa a nul 391. cultul lui Qsiris este ce l care. .) De asemenea. initiatii luau parte la o ceremonie care a minteste atît de mult de Cina cea de taina a crestinilor. a împartasaniei crestine". specialistii considera ca arh ivele au fost distruse în totalita te de factiunea crestina dominanta. fiind mentionata o singura data. acea unica mentiune e o semnificatie profunda pentru investigatia noastra..

axat pe lisus. care s-a jertfit pentru pacatele noastre. respectiv. alaturi de lisus. asupra lui loan Botezatorul — ce se regasesc în toate ereziile pe care le-am analizat. crestinismul es te religia zeilor Isis si Osiris. poate nu-i intereseaza ca lisus a fost unul dintr-un lung sir de mîntuitori. celui care striga în pustie. Si spre ea — spre vocea lui loan Botezatorul — ne vom îndrepta noi atentia acum. semn ificatia eretica si chin tesenta cultului Mariei Magdalena. Crestinismul nu este o religie fondata de unicul Fiu al lui Du mnezeu. desi conexiunile dintre crestinism si re ligia isiana/osiriana sînt cunoscute specialistilor de mai bine de saize ci de ani. Gratie Mariei Magdalena am înteles ca el a fost un preot al religei egiptene. Orice campanie cu miza atît de mare le pune probleme considerabile celor din fruntea ei. nevoiti sa înfrunte vocile contestatare ce apar în mod automat. politica si religia erau inseparabile. ar fi riscat sa zdruncine Biserica din temelii. un element esential pentru a întelege atît omul. lisus a avut un tel material. Si. de a cea sta data „codificat". în cazul Mariei Magdalena. Desigur. Nu din întîmplare si-a propovaduit el mesajul în atît de multe zone ale Palestinei. Dar ereticii au mai pastra t cu grija în ca un secret. un conducator religios de anvergura constituia totodata o forta pol itica redutabila. putem crede ca nu a urmarit decît obiectivul altruist al slujirii zeilor sai? Ca nu a vrut decît sa ajunga la inimile si la sufletele oamenilor de rînd? Din imaginea generala lipseste totusi ceva. în acest caz. fiindca pentru ei credinta este mai importanta decît adevarul istoric. adresîndu-se unui numar cît mai mare de oameni. în epoca si în regiunea respectiva. la fel ca în caz ul Mariei Magda lena. vocea îi apartinea celui care venise înaintea sa. Pe langa faptul ca era reprezentanta traditiei pâgîne careia îi apartinea. pentru majoritatea gruparilor eretice de-a lungul timpului ea o întruchipa pe însasi zeita Isis. un scop politic care s-a îngemanat cu intentiile sale de prozelitism isiano-osirian. în carne si oase. Aceasta este. de zei care au murit si înviat. cercetarile noastre au demonstrat veridicitatea acestei ipoteze. aflînd despre aceste conexiun i din diverse alte surse. loan a fost un om real. în partea întîi a acestei lucrari am identificat doua filoane principale — axate asupra Mariei Magdalena si. Pe de alta parte. daca ar fi fost facute publice. putini crestini stiu despre existenta lor. a devenit un cult al personalitatii. dealtfel.Trist este faptul ca. care i-a . Dar daca a fost cu adevarat un misionar egiptean. în persoana lui loan Botezatorul. prezentata sub o alta forma. un adept pe care ea 1-a initiat prin intermediul sexului sacru ritual. ambele filoane ascundeau în ele o serie de cunostinte periculoase care. în mod evident. cît si misiunea sa. multi credinciosi s-au simtit înselati într-un fel de Biserica. în scurt timp însa. ea devenind astfel una dintre principalele chei care permit dezlegarea vechilor secrete tesute în jurul lui lisus. în mod cert.

Sfîntul loan Botezatorul (jos. am ajuns la aceasta constructie împreuna cu o echipa de filmare cu ajutorul careia — multumita siglei „magice" BBC — ne-am putut bucura de cîteva clipe de singuratate în interior. în timp ce realizam un documentar de televiziune despre Giulgiul din Torino. unde capul lui „lisus" este despartit de trup. Giulgiul din Torino. acestia au promovat si structura octogonala. Londra (jos . în 1995. dreapta -Reunion des Musees Nationaux).. Multi cred ca el a fost Mare Maestru al Prioriei din Sion. desigur. la fel ca artistul francez din secolul XX Jean Cocleau. multe dintre locurile în care a trait si a lucrat i-au fost — poate printr-o coincidenta — dedicate Botezatorului.dar copilul binecuvîntat fiind lîngâ Maria. Era. Baptisteriul este o constructie ciudata. În Cina cea de taina a lui Leonardo (sus . o sta tuie a lui loan Botezatorul.Michael Holford) îl înfatiseaza pe Leonardo. O versiune a Fecioarei pe stînci (stinga — Reunion des Musees Nationaux) pare a-1 prezenta pe lisus binecuvîntîndu-1 pe loan . unde se crede ca ar fi murit Ma ria Ma gdalena. Am dorit sa vedem baptisteriu l în primul rînd deoarece unica sculptura a lui da Vinci care a supra vietuit pîna astazi (realizata în comun cu Giovanni Francesco Rustici) se afla pe unul dintre zidurile exterioare ale cladirii. în sudul Frantei. este în mod clar o femeie. inspirîndu-se în acest sens de l a Templul lui Solomon din Ierusalim. stîngâ— Holy Shroud Guild). cel care priveste în partea opusa Mîntuitorului. Leonardo face o alta referire la Botezator in marea sa mistificare. Sa fie oare aceasta Maria Magdalena. aratatorul ridicat este totdeauna asociat cu loan Botezatorul. care sta la dreapta lui lisus. octogonala. în partea stîngâ. este posibil ca acesta sa fie lisus. de Rafael (sus — Mansell Collection) î] înfatiseaza pe Leonardo da Vinci sub chipul lui Platon.cunoscut pe lisus. în lucrarile lui da Vinci.Clive Prince) releva un bogat simbolism eretic. Si. Aceasta negare a lui lisus este vizibila si în Adoratia magilor (jos — Mansell Collection): Leonardo este cel din coltul din dreapta. mai cu seama. extraordinarul baptisteriu din inima sa. Remarcati „gestul lui loan" lîngâ copac. probabil. Asadar. La loc de frunte printre acestea se afla Florenta si. ca „Pastrator al Graalului". binecuvîntat de loan . sugerînd o decapitare (jos. templierilor. despre care se crede ca ar fi fost iubita sau sotia lui lisus? Leonardo s-a pictat pe sine sub chipul celui de-al doilea ucenic din dreapta. pe lînga bisericile circulare caracteristice. am fost uimiti de frecventa cu care loan Botezatorul aparea în activitatea artistului florentin. la fel ca Scoala din Arena. Un poster rozicrucian din secolul al XIX4ea (sus . ca în ultima sa opera. a carui fresca din biserica NotreDame de France. ce revelatii ne poate el oferi? CAPITOLUL 14 loan Hristos Atunci cînd ne-am documentat cu privire la rolul lui Leonardo da Vinci în „fabricarea" Giulgiului din Torino. înainte ca edificiul sâ-si deschida portile pe ntru public.Mansell Collection) „Sfîntul loan". jos. în dreapta. cu aratatorul ridicat. . P e lîngâ faptul ca-i purta o admiratie sincera. ce dateaza din perioada primei cruciade si a carei forma neobisnuita se dator eaza.

le-Château i-a permis sa construiasca o resedinta complexa (sus: planul trasat de artistul francez Alain Feral).Andre Galaup/Midi Libre). în 1981 (alaturi. Spre exemplu.constituia în limbajul alchimistilor si al trubadurilor 0 anagrama pentru eros sau dragostea sexuala. În Marsilia. demonul ce sustine vasul cu apa sfintita (alaturi.Hr. Studiile au dezvaluit ca lisus era un initiat al cultului lui Isis si Osiris din religia egipteana (jos . (alaturi. Descoperirile arheologice au demonstrat ca iudaismul însusi îsi are radacinile în religia anticului Egipt. Provincia Languedoc a fost dintotdeauna inima ereziei europene. aflata linga Avignon (dreapta -Clive Prince). sus — dive Prince). ROSARIVM CONIVNCTIO SIVE Coitw. Zona era totodata un centru al Cavalerilor Templieri (în stînga. cele doua simbolizînd conceptul gnostic de echilibrare a contrariilor (jos — Clive Prince). concepte masonice si oculte. Provence. Sa fi încercat oare lisus sa readuca iudaismul înapoi la originile sale? . sigiliul lor -British Library). era ilustrata. în orasul St Maximin.Richard L.Derek Braid st Doug Corrance/Still Moving Pictare Company).multimi uriase pa rticipa la procesiunea anuala în care este purtat presupusul ei craniu (sus — Clive Prince) acoperit cu o masca de aur (jos — Clive Prince). Forta sexualitatii feminine constituie deopotriva nucleul unor miscari precum rozicrucianismul.sau roza .British Museum). Sunbohsmul sexual este prezent chiar si în marile catedrale gotice Proiectate si realizate de cavalerii templieri. Spre exemplu. Maria Magdalena a fost totdeauna incomoda pentru Biserica. sus . al caror ultim bastion împotriva papalitatii a fost Montsegur (sus . de asemenea. stinga jos — Mary Evans Picture Library) ilustreaza. de pilda. ambele sînt asociate cu venerarea divinitatii feminine. Printre cele mai frecvente caracteristici in acest sens stat rozasele si arcadele gotice (prezente în aceasta imagine a catedralei de la Chartres . Sauniere era obsedat de Maria Magdalena: el însusi a finisat basorelieful din biserica (alaturi.British Museum). ermetismul si anumite forme ale francmasoneriei. Turnul Magdala contrasteaza clar cu un delicat tum din sticla. predominant pagîne. prin care «edmciosul patrunde în trupul Mamei Biserici. Misterul 1-a atras chiar si pe Francois Mitterrand. „heruvimii" descoperiti într-un palat evreiesc din secolul al IX-lea î. pe care a proiectat-o si a decorat-o în conformitate cu principiile oculte si masonice. La baza „ereziei" europene se afla secreta credinta în zeita Egiptului antic Isis (sus stinga — British Museum). catarii.Wellcome Institute Library. Prioria din Sion nutreste o adoratie deosebita pentru Notre Dame de Lumieres. jos) sea mana izbitor cu zeitele egiptene înaripate (alaturi. de Venus adorata de cavalerii si eroii Graalului (dreapta). sau Sophia. Aceasta celebrare a întelepciunii feminine. Feigen & Co. dreapta jos .A. Alte indicii despre convingerile templierilor pot fi gasite în decoratiunile Capelei Rosslyn (dreapta . un basorelief din secolul al XV-lea (centru) o înfatiseaza ca „Apostol al apostolilor". In biserica de pe domeniul sau. simbolizeaza vulva Hozasa . care a vizitat domeniul cu cîteva sâptamîni înainte de a fi ales presedinte al Frantei. In toate locasurile de cult ale Mariei Magdalena se gaseste si cîte una dintre misterioasele Madone negre. au pastrat vii o serie de secrete despre lisus si Maria Magdalena. Kersting). Londra).F.).Comstock). Secretele de ordin sexual erau fundamentale pentru alchimie (sus . în secolul al XIH-lea. oculte si masonice. aceasta considerînd-o o eterna penitenta (jos . Inexplicabila avere a abatelui Sauniere de la Rennes. acestea reprezentînd elemente ale anatomiei feminine intime: arcada. Un element-cheie al traditiilor secrete din Europa era sexualitatea sacra. adesea disimulata sub forma cultului închinat Mariei Magdalena sau Madonelor negre (sus dreapta).

pe lisus un uzurpator al lui loan. textul Eva ngheliilor releva foa rte putine ama nun te despre loan Botezatorul. curentul eretic european este axat în parte pe figura lui loan Botezatorul. preotul Zaharia si sotia lui. doua dintre Evangheliile canonice debuteaza cu episodul în care loan predica pe malurile Iordanului. sculpta ta de Leonardo da Vinci (alaturi. de fapt. Mielul lui Dumnezeu de pe sigiliul templierilor din La nguedoc (dreapta . cel a nuntat de profeti. Luca si loan Botezatorul a declarat ca el este doar precursorul mult asteptatului Mesia. în fond. o data ce si-a îndeplinit acest rol. Autorii îl descriu ca pe un ascet neînduplecat. Ideea superioritatii sale nu este specifica doar Europei. dar Arhanghelul Gabriel îi înstiinteaza ca au fost alesi pentru a da viata unui fiu. este oare posibil ca secretele atît de bine pastrate ale gruparilor eretice sa cuprinda adevarul cu privire la decapitarea sa? Acesta sa fie revelatia aceea misterioasa de care s-a temut Biserica dintotdeauna? Toate celelalte reprezentari ale sa le în opera lui da Vinci. Numerosi critici contemporani sînt de parere ca a existat ceva dubios în legatura cu moartea lui loan Botezatorul. asa cum o demonstreaza si lucrarea L 'Apparition (Reunion des Musees Nationaux) a lui Gustave Moreau. Ni se spune ca botezul sau era un simbol exterior al caintei si ca numeroase persoane au raspuns chemarii sale.British Library) demonstreaza devotamentul lor fata de loan Botezatorul. nu exista în textul Evangheliilor nimic. iar povestea conceptiei si a nasterii miraculoase a lui lisus este întretesuta cu descrierea evenimentelor — evident mult mai putin miraculoase — care au dus la venirea pe lume a lui loan.loan Botezatorul a fost totdeauna un personaj important pentru gruparile eretice. Astfel. asa cum o demonstreaza si statuia a cestuia din Baptisteriul din Florenta. printre care Cavalerii Templieri si Prioria din Sion. ven ind sa f ie botezate în apa Iordan ului. sînt vîrst-nici si nu au copii. cu cîtiva a ni în urma. dispare aproape cu desavîrsire din scena . Si. drea pta). Chiar de la început. si cea din biserica de la Renn es-le-Châ teau (alaturi. si 1-a recunoscut pe lisus ca fiind acesta. precum Leonardo da Vinci. Matei. Asa cum am vazut. de asemenea. la scurt timp dupa aceasta vestire. printre ei aflîndu-se valori intelectuale deosebite. Parintii acestuia din urma. portretul lui loan este conturat în termeni atît de reci si de inflexibili. printre acestea aflîndu-se si lisus. si a ici notezatorul este înfatisat cu aratatorul ridicat. se considera unanim acceptat ca botezul lui lisus a marcat începutul propovaduirii sale. jos -Bridgeman Art Library). ne-am dat seama ca acest lucru constituia un secret bine pastrat al unor organizatii de tipul templierilor sau al francmasonilor. Wa ndeen ii din Irak si Iran îl considera. De fapt. care a influen tat convingerile cavalerilor templieri? Decapitarea lui loa n Botezatorul a exercitat dintotdeauna o influenta deosebita asupra pictorilor.stînga) si pe sîngerarea rituala a Bunilor (sus. Dar de ce con sidera ele ca misterul trebuie sa raniînâ nepatruns chiar si astazi? Imaginea traditionala a lui loan Boteza torul în crestinism este simpla si clara. sus Clive Prince). scriitorilor si muzicienilor. În Evanghelia dupa Luca se precizeaza ca lisus si loan erau veri. care a renuntat la viata de pustnic în desert pentru a îndemna poporul lui Israel sa se caiasca si sa se boteze. desi motivele reale ale acestei preferinte sîn t neclare. Sînt ei oare ultimii reprezentanti ai Bisericii lui loan". chiar de la începutul investigatiilor noastre. nici un element care sa justifice veneratia patimasa cu care 1-au privit generatii întregi de eretici. în conformitate cu Marcu. Elisabeta. cu toate ca textul biblic contine denaturari deliberate ale a devarului. batrîna Elisabeta concepe un . încît cititorul modern încearca o senzatie de retinere. Riturile lor au sta t axate pe botez (sus.

Neputînd sa nu-si respecte promisiunea. chia si „jumatate din împaratie". Acest melanj de erotism imaginar nu are nimic de-a face cu relatarea seaca din Noul Testament. La acea data. danseaza la ziua de nastere a lui Irod. Pe lîngâ Evanghelii însa. autenticitatea pasajelor despre Botezator este indicutabilâ. iar el este atît de încîntat. piesa cu acelasi nume a lui Oscar Wilde. Intriga pare sa exercite de fiecare data o fascinatie deosebita. poeti. al carei unic scop pare a fi acela de a specifica în termeni indiscutabili câ loan a fost înainte-mergatorul lui lisus. în care o tînara de moravuri îndoielnice încearca sa-1 seduca pe loan în închisoare si. Povestea are toate ingredientele necesare — un rege tiranic. Doua adaptari mai cu seama au scandalizat opinia la începutul secolului XX. fata îi cere capul lui loan Botezatorul. pruncul . nu a avut decît o singura reprezentatie. Irod se vede nevoit sa accepte — desi ajunsese sa-1 admire pe Botezator — si ordona decapitarea lui. Elisabeta o preaslaveste pe Maria. Evangheliile ne spun cum. o mama vitrega hapsîna. ciudata poa te. tinînd seama ca se rezuma doar la cîteva versete din Evanghelie.. acestea se . se jâzbuna cerîndu-i capul si apoi sarutînd triumfatoare buzele lipsite de viata. Antichitati iudaice. o tînara dansatoare si moartea cutremuratoare a unui sfînt celebru —. Una dintre acestea a fost opera a lui Richard Strauss. La ea vine apoi Maria. astfel ea îsi da seama ca acesta avea sa fie Mesia. Filip. publicul fiind oripilat de publicitatea facu ta anterior punerii în scena. punînd si el accentul pe presupusa desfrînare necrofila a Salomeei. cînd ramîne însarcinata cu lisus. Mai departe. la scurt timp dupa ce 1-a botezat pe lisus. Ucenicilor sai li se permite sa-i ia trupul si sa-1 îngroape. Elisabeta era gravida în sase luni si. muzicieni si drama" turgi. loan este arestat si închis din ordinul lui Irod Ant ipa. Dupa un rastimp — nespecificat -petrecut în închisoare. si câ a împlinit. care s-a axat pe faptul câ dramaturgul însu si interpreta rolul principal. dat fiind ca cei doi divortasera. constituind deci o fertila sursa de inspiratie p entru generatii de scriitori. Povestea bine cunoscuta relateaza cum Salomea. mariajul era împotriva legilor iudaice. la auzul vestii aduse de Maria. profetia despre venirea lui Mesia.copil. desi nu se specifica daca li s-a dat si capul sau nu. Spre deosebire de fragmentul referitor la lis us.a saltat în pîntecele ei". ca Ilie reîncarnat. loan a fos t executat. mai exista o sursa de informatii usor accesibila cu privire la loan Botezatorul: tratatul lui Flavius J ose-phus. Celebrul poster realizat de Aubrey Be ardsley pentru piesa ilustreaza modul în care \Vilde a interpretat povestea biblica. respinsa fiind. inferior acestuia din punct de vedere spiritual. încît îi promite ca-i va da orice-i va cere. iar aceasta din urma rosteste „cîntarea" cunoscuta acum de catolici sub numele de Magnificat1. fosta sotie a fratelui sa u vitreg. Cea de-a doua. Motivul mentionat de cronicari este acela ca loan condamnase desc his recenta casatorie a lui Irod cu Irodiada. fiica Irodiadei din casatoria anterioara. La îndemnul Irodiadei.

sugerata de traducerea textelor evanghelice. mentionînd ca popularitatea si influenta sa asupra maselor a stîrnit îngrijorarea lui Irod Antipa. Nu exista nimic în text care sa sugereze ca ei ar fi putut fi altceva decît ne-evrei. tradus prin „desert" sau „pustietate". Unii comentatori cred ca acesti „altii" nu pot fi decît ne-evrei si. . Cele do ua orase sînt la o distanta considerabila unul fata de celalalt. Relatarea sa sublini-azâ însa uriasa sustinere populara de care se bucura Botezatorul si Precizeaza câ. Webb: „. Ce putem deduce deci despre loan din textul Evangh eliilor si din cel al lui Josephus? în primul rînd. Josephus adauga ca „si altii se adunau împreuna (în jurul lui) (fiindca erau la fel de entuziasmati auzi ndu-i învataturile)"7. în nordul Vaii Iordanului (3:23). posibil ca propovaduirea lui loan sa nu se fi limitat doar la iudei. la scurt timp dupa executie. se afla sub stâpînirea lui Irod Antipa. Termenul ori ginal din limba greaca.3 Josephus notea za câ loa n predica si boteza. împreuna cu Galileea.5 în studiul sau asupra lui loan Botezatorul. Relatarea din Evanghelia dupa Matei este contradictorie. defineste orice loc singuratic. Desi la început mentioneaza ca loan îi îndemna „pe evrei" la pietate si virtute. în conformitate cu specialistul britanic în studii biblice Robert L. am remarcat mai devreme ca autori i Evangheliilor au preferat sa marginalizeze pe cît posibil rolul lui loan. de pilda. obiectiva.cea a lui loan e mai clara si precizeaza numele a doua orase în care boteza loan: „Betabara. eremos.încadreaza perfect în stilul tratatului si constituie o relatare impersonala. Botezatorul si-a desfasurat propovaduirea la rasarit de Iordan -teritoriu care. Cari Kraeli ng afirma ca regimul alimentar al lui loan — „lacuste si miere salbatica" — nu sustine ipoteza unui stil de viata ascetic.. considerat un etalon academic în domeniu. de asemenea. care 1-a arestat si 1-a executat „într-o lovitura fulgerat oare". Acela si termen este folosit.6 Este. Impresia de ascetism dus la extrem. Locul în care propovaduia loan arata ca el avea probabil legaturi cu ne-evreii care strabateau rutele comerciale dinspre est. Irod a suferit o grava mfrîngere într-o batalie — esec pe care populatia 1-a considerat o Pedeapsa pentru uciderea lui loan. ca episodul botezului este real. poate fi doar o greseala de interpretare. Cronicarul nu ofera detalii cu privire la încarcerare ori 'a circumstantele executiei lui loan si nu aminteste nimic despre criticile acestuia la adresa casatoriei lui Irod. precum si cu ce i care traiau dincolo de Iordan".. dincolo de Iordan" (1:28) — o localitate aflata în apropierea unei rute comerciale — si Enom. fiindca însusi faptul ca a fost mentionat demonstreaza ca era prea bin e cunoscut pentru a fi omis. care difera în mod semnificativ de cea din Evanghelii. cu re ferire la locul în care lisus hraneste multimile. astfel ca loan trebuie sa fi calatorit mult în cursul misiunii sale.

dar este derutant faptul ca autorii Evangheliilor au „atenuat" motivele pentru care Irod a executat pe loan. Dar. cu toate ca informatia este corecta din punct de . ci însasi esenta sa. criticile sale îl Plasau oarecum în tabara dusmana. declansase un razboi între cele doua regate. teritoriu aflat sub sta-pînirea lui Irod si în care predica loan. ci si fiindca era gratuita. daca tot au inventat ceva. Nabateea se învecina cu Pereea. ci pe regele Nabateei. Prima sa sotie fusese o printesa a rega tului arab Nabateea. atunci cînd trec cu vederea un episod. mai cu seama daca facem comparatia cu relatarea lui Josephus. de fapt. îndemnurile sale la botez au înfuriat. autoritatile religioase. iar divortul. probabil. de par tea regelui inamic. alternativa ridica o alta întrebare: de ce. Se sustine ca loan 1-a criticat pe Irod din cauza casatoriei acestuia cu fosta sotie a fratelui sau vitreg. si o greseala. teama de influ enta politica a lui loan (Josephus) — nu se exclud reciproc.9 (Povestea nasterii lui loan redata în Evanghelia dupa Luca este. asa cum am vazut. În relatarea din Evanghelii exista. vizînd nu doar posibila coruptie a reprezentantilor sai. Problema consta în identitatea celei de care divortase pentru a se casatori. exista unele a nomalii în modul în ca re Evangheliile descriu moartea sa. Din textele ce lor patru Evanghelii reiese însa ca loan începuse sa predice. în acest caz. de fapt» cu vr eo cîtfva ani înainte de botezul lui lisus si ca era mai vîrstnic decît acesta cu circa doi ani. dar. în mare parte inventata si deci depar te de adevar. Aretas — ceea ce însemna un risc ca masele atrase de loan sa sfîrseasca prin a'l sustine nu pe Irod. Motivele atribuite lui Irod — criticile sale la a dresa ma ria jului acestuia (Evan gheliile) si. Culisele casatoriei lui Irod aveau. în plus. dar nu din cauza persoanei cu care se însurase. nu numai fiindca el sustinea ca propovâduirea sa este superioara din punc t de vedere spiritual riturilor oficia le. ar fi putut sa scrie ca loan a fost arestat fiindca 1-a declarat pe lisus ca fiind Mesia. implicatii politice. Daca însa acceptam ideea ca textele Evangheliilor erau doar materiale de propaganda si ca. respectiv. de ce nu au facut-o în avantajul lui lisus? Spre exemplu. c onsiderata în general aproximativ egala cu cea a lui lisus. autorii Evangheliilor si-au dat osteneala pentru a mistific a respectivele motive? Este de înteles motivul pentru care ei au preferat ei sa elimi ne orice aluzie la popularitatea lui loan — aceasta preferinta se încadreaza în „politica" lor generala cu privire la el —. o fac în mod deliberat.O alta idee eronata este cea referitoare la vîrsta lui loan. de asemenea. Prin urmare.) Mesajul lui loan — la fel ca cel al lui lisus — era un atac implicit la adresa cultului care avea la baza Templul din leusalim —.10 Cele de mai sus pot parea putin exagerate. considerat de familia acesteia o insulta grava.

Nu se poa te ca cititorului obiectiv sa nu i se pa ra suspicios faptu l ca loan subliniaza iar si iar superioritatea celui care „va veni dupa mine". sentimentele de rivalitate nu lipseau". lisus."). „apriga rivalitate" dintre discipolii celor doi."15 Schonfield mentioneaza.. poate întreaga sa viata . la fel ca Maria Magdalena.. Wallis Budge13 facea urmatoarea remarca legata de originile primel or cuvinte ale rugaciunii Tatal nostru: o antica rugaciune egipteana adresata lui Amon.. dar adauga ca . cum i-a învatat si loan pe ucenicii lui". învata-ne sa ne rugam. Amon. sa lase impresia unei relatii de prietenie si respect reciproc. În ciuda faptului ca loan. Acest Irod era. care esti în ceruri. În general. ucenicii îi spun Iui lisus: „Doamne.. Hugh Schonfield afirma: „Sursele crestine sugereaza ca exista o secta iudaica importanta ce rivaliza cu ucenicii lui lisus si care sustinea ca loan Bote zatorul era adevaratul Mesia. în secolul al noua sprezecelea însa. a fost marginalizat în mod intentionat de autorii Evangheliilor.deoarece influenta lui loan asupra lui lisus era prea bine cunoscuta — „ei nu 1-au putut discredita Pe Botezator si s-au vazut nevoiti. rugaciunea Tatal nostru nu a fost compusa de acesta din urma.14 Vermes descrie totoda ta insi stenta lui Ma tei si a lui Luca asupra preeminentei lui lisus comparativ cu loan ca fiin d „fortata". rugaciunea îi preceda pe loan si pe lisus cu cîteva secole. sa insiste asupra ocu-!ui secundar al acestuia." în mod cert. întrun episod ale carui implicatii se pare ca nu au fost sesizate decît de prea putini crestini. spre exemplu: „Autorii Evangheliilor au dorit. de fapt. cel putin . a fost în dreptat spre acest eveniment crucial. Ideea a fost remarcata de multi dintre cei mai reputati critici actuali. în schimb."16 (Fara o întelegere a rivalitatii dintre ei. ci un alt Irod. nu putem deslusi cu adevarat nici adevara tul rol al fiecaruia .vedere istoric. cum a facut si loan cu ucenicii sai" sau „învatâ-ne aceleasi rugaciuni pe care loan. înainte de a-1 boteza. tatal Salomeei. De fapt. esecul de a recunoaste ostilitatea dintre lisus si loan nu permite întelegerea noilor teorii 111 domeniu.. fara îndoiala. fratele vitreg în chestiune nu era Filip." Apoi ni se spune ca lisus i-a învatat rugaciunea pe care o numim noi astazi Tatal nostru („Tatal nostru care esti în ceruri. dar eforturile lor în acest sens au fost superficiale si analiza atenta a dovezilor fragmentare de care dispunem sugereaza ca. în textele acestora pot fi identificate indicii referitoare la influenta sa asupra contemporanilor. / Sfmteasca-se Numele Tau.A. Geza Vermes scrie. de asemenea .. Ni se face astfel portretul unui loan care se ploconeste în fata lui lisus. Ni se induce astfel impresia ca întrea ga sa misiune.. Prin urmar e. începe astfel: „Amon. Lasînd la o parte implicatiile profunde asupra teologiei crestine însesi.. exista indicii clare ca lisus si Ioan — desi strîns asociati la începutul misiunii acestuia din urma — erau rivali aprigi. iar „Tatal" invocat nu era nici lehova si nici presupusul sau fiu. Spre l . reputatul egiptolog Sir E.12 Solicitarea lor poate fi interpretata în doua moduri: „învata-ne niste rugaciuni. la nivelul ucenicilor fiecaruia. se considera ca loan a fost coplesit de veneratie la vederea lui lisus.

În mod similar. discipolii de mai tîrziu ai lui loan. Exista si o serie de date concrete în acest sens. Cea mai convinga toare dovada în sprijinul ideii ca loan gotezatorul nu 1-a proclamat niciodata pe lisus ca fiind mult asteptatul Mesia este faptul ca propriii sai ucenici nu 1-au recunoscut ca atare. Pe de o parte. dar ca un adept al acestuia. Ar fi oare posibil ca loan sa fi negat pur si simplu ca lisus er a Mesia. crestinii accepta faptul ca loan a fost inspirat divin cîn d l-a recunoscut pe lisus ca Mesia.) Concluzia logica este aceea ca lisus si-a început activitatea ca ucenic al lui loan si mai tîrziu s-a desprins de discipolii acestuia. cei doi predicatori ar fi fost colegi apropiatidar se pare ca adevarul a fost cu totul altul. din Evanghelia dupa loan. asa cum am vazut. dar întrebarea sa din temnita demonstreaza ca avea îndoieli în aceasta privinta. loan pune la îndoiala autenticitatea misi unii lui lisus ca Mesia. am putea spune) ca. întemnitarea îi oferise timp pentru a se gîndi mai bine sau poate ca inspiratia divina îl parasise între timp. pe care pavel i-a întîlnit în cursul activita tii sale misionare din Efes si Corint. Dodds traduce expresia „cel care vine dupa mine" (ho opiso mou ercho-menos). în acest sens. în temnita lui Irod fiind. actionînd ca parteneri-conform teoriei lor. cel putin la începutul propovaduirii sale. nu ca Fiul lui Dumnezeu!) în mod cert. Knight si Lomas ca lisus si loan erau un fel de co-Mesia. (Este foarte posibil ca el sa fi fost într-adevar botezat de loan. în mod cert. nu stiau nimic despre presupusa afirmatie a învatatorului lor referitoare la cel care avea sa vina dupa el. Evangheliile mentioneaza ca lisus si-a recrutat primii ucenici din rîndul discipolilor lui loan. pe p . Evangheliile mentioneaza (ingenuu.H. implicatiile acestui episod sînt — sau ar trebui sa fie — tulburatoare.exemplu.18 Cele mai recente analize ale Bibliei subliniaza ca loan nu a facut niciodata celebra sa afirmatie despre superioritatea lui lisus si ca nici macar nu ar fi amintit vreodata ca acesta era Mesia. este posibil ca expresia sa desemneze un ucenic. specialistul britanic în studii biblice C. ba poate chiar sâ-1 fi denuntat în acest sens? Din punctul de vedere al mesajului crestin. prin „cel care mâ urmeaza". Se sugereaza astfel ca nu mai era sigur ca avusese dreptate sustinîndu-1 initial. Identitatea lui le-ar fi devenit totusi evidenta treptat. Era conducatorul si învatatorul lor. în cartea The Hiram Key7. de altfel —. pentru a-si forma propria sa grupare. Ahmed Osman Usthie chiar ca lisus a fost inventat de discipolii lui loan pentru a i a stfel prof etia sa despre cel care a vea sa vina dupa el. d ar nicaieri nu se spune ca ei 1-ar fi urmat fiindca ar fi crezut ca este Mes ia. Asa cum vom vedea. Dodds este de parere ca acesta este adevarul. Dat fiind ca ambiguitatea se pastreaza în engleza — precum si în ro mâna. acesta ar putea fi totusi un alt exemplu al dorintei cronicarilor de a adapta un episod real în functie de propriile lor obiective.

este clar ca Antipa nu stia despre prevestirea Botezatorului. O posibila explicatie privind bizarele cuvinte ale lui Irod pare. De fapt. încît pare o mistificare. altfel. cel putin la prima vedere. în acea perioada se credea ca. incredibila — atît în sens literal. Evanghelia dupa loan (10:41) are un ton atît de emfatic în aceasta privinta. ar fi tras concluzia evidenta ca lisus era acela.20 Asa cum am vazut deja. cuvintele „loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el" (prin lisus) sugereaza ca loan era deja cunoscut pentru minunile si miracolele sale. încît par din multe puncte de vedere o cu totul alta lume. atunci Irod ar fi auzit si el despre ea. Daca apropiata venire a lui Mesia ar fi constituit o parte importanta a învataturilor lui loan asa cum afirma Evangheliile —. A transformat loan Botezatorul apa în vin. Asa cum sublinia Cari Krae-ling în 1940. si zicea ca loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el". ca „unul mai mare" ca el îi va urma. de ce nimeni nu mai parea sa stie acest lucru? (în Evanghelii se mentioneaza clar ca adeptii îl urmau nu fiindca ar fi fost Mesia.19 Aceast a sugestie a fost preluata si elaborata de Morton Smith în cartea Jesus the Magician. dar aceasta a început dupa ce a fost botezat de loan. ci dintr-un alt motiv. caci numele lui lisus se facuse cunoscut. si atunci. Ideea este negata însa ferm în Evanghelii. Cînd miscarea lui lisus a devenit cunoscuta. sa remarcam însa cîteva din-fre cele mai interesante implicatii ale cuvintelor lui Irod. Noul Testament nu putea contine astfel de informatii.arcursul activitatii sale de propovaduire. asa cum am putea crede. Dar sa ne amintim ca avem de-a face cu o epoca si cu o cultura atît de deosebite de civilizatia actuala. înainte de a examina în detaliu aceasta problema. la o posesiun e . Irod Antipa a început sa se teama si a crezut la un moment dat ca lisus era loan înviat sau reîncarnat (Marcu 6:14): „Si a auzit regele Irod. In primul rînd. fiindca amîndoi au trait în aceeasi perioada.) Dar sa ne gîndim la alta idee incitanta. Ce voia Irod sa spuna — ca lisus era loan reîncarnat? Greu de crezut asa ceva. cît si metaforic. Un lucru este însa cert: fiind un material de propaganda a miscarii initiate de lisus. Evangheliile amintesc acest lucru în pasajul în care lisus le vorbeste ucenicilor despre loan si despre acuzatia ca acesta „are drac". scrisa în 1978. vrajitorul trebuia sa aiba sub puterea sa un spirit sau un de mon. Smith este de parere ca popularitatea lui lisus poate fi explicata prin actele de magie egipteana al caror autor era. a tamaduit bolnavii si a înviat chiar mortii? Poate ca da. În al doilea rînd. daca loan declarase ca lisus este Mesia. de fapt. cuvin tele lui Irod capata o semnificatie clara doar daca sînt privite ca reflectînd ideile oculte predominante în lumea greco-romanâ a epocii lui lisus. Expresia nu se refera. pentru a face lucrari de magie . a hranit multimile cu cinci pîini si doi pesti. Cuvintele sale au constituit totdeauna motiv de nedumerire.

Un asemenea suflet ducea la îndeplinire — credeau oamefl11 vremii — toate dorintele stâpînului sau. plus fa gaduia la ca „vei fi vene rat ca un zeu.25 Preotii. ci la afirmatia ca loan avea un demon în puterea sa." Interesa nte în acest context sîn t puterile pe care „vra jitoria " i le confera magicianului: capacitatea de a vindeca si de a sti d aca un bolnav va trai sa u va muri. desigur ca Botezatorul nu era doar un predicat or . poate — Zeului-Soare Helios: „Da-mi putere asupra spiritului unui om ucis. (O astfel de acuzatie a fost facuta ma i tîrziu împotriva lui Simon Magul despre care s-a spus ca ar fi „supus" spiritul unui baiat asasinat. caci toti socoteau ca loan a fost în adevar un prooroc".demonica.. în spera nta ca.. preotii îsi recunosc nestiinta. se temeau de norod. Semnificativ în acest dialog este faptul ca lisus a exploatat teama preotilor de popularitatea lui loan.21 Pe baza acestei explicatii. mai cu seama al unui ofl1 ucis.1 vor tr age în cursa. lisus îl avea în stapînire pe loa n). în sine. Si de aceea (aflîndu-se sub controlul lui lisus-Ioan).. Confruntati cu aceasta dilema."24 Fa ptul ca popularitatea lui loan era mai mare decît cea a lui este ilustrata si de un alt episod al Evan gheliilor: cel în care Iisus le vorbeste multimilor în templul din Ierusalim. interpreteaza Morton Smith cuvintele lui Irod Antipa: „loan Botezatorul a fost sculat din morti (de lisus. Ani vazut ca Josephus a subliniat influenta si sustinerea de care se bucura lo an în rîndul populatiei. prin necro mantie. iata cum. sugereaza puterea detinuta de loan". . ia r lisus le raspunde printro alta întrebare: „Botezul lui loan venea din cer sau de la oameni?" Interlocutorii sai ramîn un moment pe gînduri: „Ei însa vorbeau astfel între ei: Daca raspundem: «Din cer». Smith citeaza un text magic de pe u n papirus aflat acum la Paris. Invocatia îi este adresata — semnifi cativ. fiindca nu numai demonii puteau fi „supusi astfel.». va zice: «Dar de ce nu 1-ati crezut?» Si daca vom raspunde: «De la oameni. În acest context. nu de a sa proprie. din al carui trup detin o parte. cartarii s i ba trîn ii î i pun î ntreba ri-capcan a. Kraeling sugereaza ca Irod Antipa s-ar fi putut referi la aceasta idee. puterile acestea (inferioare) lucreaza p rin el (adica la ordinele sale)". el le ocoleste însa cu a bilitatea unui politicia n versat Preotii îi cer sa spuna cu a cui autoritate vorbeste..) Kraeling scrie în acest sens: „Detractorii lui loan au folosit prilejul mortii sale pentru a induce ideea ca sufletul sau devenise instrumentul prin care lisus îsi îndeplinea lucrarile de magie neagra — idee care.22 în sprijinul acestei idei.. ci si spiritul unei fiinte uma ne.

ci un conducator cu o deosebita forta interioara. Este însa dificil de înteles cum cineva care cunostea textul Evangheliilor canonice a putut inventa tot acest material. Luca (sau sursa pe care a utilizat-o el) a luat doua povesti separate si a încercat sa le uneasca printr-un artificiu literar: întîlnirea dintre cele doua viitoare mame. situatia se schimba. Astfel. probabil. Cînd aude despre masacrarea pruncilor. Pîna în acest punct. ca în ca zul miscarii initiate de lisus. demonstreaza ca loan era o persoana ' importanta în sine. . ca acesta este. una privind conceperea lui loan. Imediat însa. veniti pentru a-i asculta propovâduirea. episodul din Protoevangelium este identic cu versiunea din Noul Testament. o combinatie a doua povesti distincte. loan si lisus. constituiau un cerc de ucenici apropiati. Analizînd textul. poate chiar una rivala. Modul în care Luca reda conceperea celor doi prunci. prin urmare. Specialistii stiu ca. de fapt. dar cuprinde materiale provenite din mai multe surse si.26 într-adevar. Poate ca a fost distrusa ori poate ca este pastrata în secret de „eretici". aceasta Evanghelie a fost scrisa i relativ tîrziu si include numeroase episoade din copilaria lui lisus pe care acum nimeni nu le mai ia în serios. Un episod ciudat din „Cartea lui lacob"." În aceasta Evanghelie. Dupa cum am vazut. prob abil pentru a-1 ascunde de soldati. Citim mai departe cum Irod îsi trimite oamenii pentru a-1 interoga pe tatal Botezatorului. este extrem de interesant. loan avea numerosi adepti care. Conform relatarilor despre copilaria lui lisus si loan — dupa familiara poveste a nasterii si a celor trei magi. " înfasoara în scutece si îl asaza pur si simplu într-un staul. în conformitate cu scrierile lui Josephus. pe lînga acestia se aflau si oameni obisnuit i. concretizate în ceea ce putem numi pe drept scripturile lui loan. poate oferi informatii despre o serie de traditii bine cunoscute. dar între timp s-a pierdut.27 Cu alte cuvinte. criticii au ajuns la concluzia. într-un fel sau altul. De asemenea . dupa moa rtea lui loan ucenicii au început sa scrie relatari ale vietii si fragmente ale învataturilor sale. o Evanghelie apocrifa numita si Protoevangelium. Elisabeta este cea care fuge cu pruncul ei spre munti. Elisabeta si Maria. exista o aluzie clara la o alta „Sfînta Familie". care îl însoteau pretutindeni. cît si ne-evreii „erau extrem de entuziasmati ascultîndu-i învataturile". care i zbutise sâ-si atraga un public urias. Zaharia. iar acestia se întorc si declara ca ul nu stie unde se afla sotia si fiul lui: „Irod s-a mîniat si a zis: «Fiul lui are sa fie rege peste Israel».oarecare. atît evreii. la un moment dat. Concluzia logica este aceea ca povestea copilariei lui loa n a fost initial indepen den ta de Evanghelii si ca. fara urma de îndoiala. Dar se pare ca loan era cel cautat de ei. este mai veche decît cea a nasterii lui lisus. la fel ca în cazul lui lisus. Irod ordon a uciderea pruncilor. a existat o asemenea „literatura ioanita". Maria îsi ia copilul. Se pare însa ca anumite fragmente din ea nu corespundeau cu relatarile Noului Testament despre lisus si loan. !ar cealalta referitoare la lisus — povesti care (în conformitate cu Kra eling) „au f ost îmbinate cu ajutorul unor materiale fara leiâtura cu firul evenimentelor". altfel ar fi fost conservata în mod oficial.

Desi este unica Evanghelie bazata pe o marturie oculara — afirmatie sustinuta de amanuntele circumstantiale din text —. cît si cu tonul general al materialului în sine. în al doilea rînd versiunea lui Luca în privinta nasterii lui lisus a fost adusa în prim-plan în mod intentionat. ci si imnuri si versuri ce i-au fost dedicate. si totusi este singura care precizeaza explicit ca lisus si-a . situatia îi co respunde mai degraba Elisa bete i. pentru a o „umbri" pe cea despre loan. Acest lucru sugereaza ca au existat nu doar relatari ale vietii lui loan. In primul rînd înseamna ca existau deja relatari despre loan. „miracolul" venirii pe lume a Botezatorului consta doar în fertilitatea parintilor sai atît de vîrstnici.29 Nu ne îndoim ca acesta trebuie sa fi facut parte din povestea originala a nativitatii lui loan Botezatorul. a rostit cuvintele respective. Cuvintele folosite o asociaza cu un personaj al Vechiului Testament. Evanghelia dupa loan are cel mai virulent ton anti-Botezator. în vreme ce Luca a firma ca lisus s-a nascut dintr-o ma ma fecioara . Si unicul motiv plauzibil pentru care Luca a relatat evenimentele astfel este acela ca loan avea înca adepti. iar acestia riva lizau cu cei ai lui lisus.Acest lucru are implicatii deosebite. La urma urmei. prin urmare. dintre cele patru canonice. materialul prezinta o seri e de contradictii. atribuita ucenicului loan. de fapt. De fapt. în care el era micul Mesia vestit de pro roci. În mod similar. nu Maria. cît si Benedictus par a fi fost „imnuri" distincte închinate lui loan parte a unei „Evanghelii a lui loan" ce a fost apoi modificata de Luca pentru a deveni „pe placul" adeptilor lui lisus. o serie de texte bisericesti timpurii numite „Cunoasterea clementina" precizeaza ca unii dintre ucenicii lui loan chiar credeau ca el este Mesia. dar înca necun oscut de majoritatea crestinilor. Dupa cum am vazut. tatal lui. i-a apartinut. Hana. mentioneaza (în circa 170) ca ea. unul din tre Parintii Bisericii.31 Iar Geza Vermes este de parere ca unele episoade din Evanghelii si din Faptele Sfintilor Apostoli sugereaza ca discipolii lui loan îl considerau pe el ca fiind Mesia. Zaharia. în cinstea fiului sau nou-nascut.. AtîtMagnificat. Bine cunoscuta „cîntare" a Mariei. rosteste o „profetie" sau un imn cunoscut azi sub numele Benedictus. Cel mai bun exemplu în acest sens este „prologul" referitor la Dumnezeu si la Cuvînt. o femeie care a fost stearpa pînâ la batrînete. cîteva dintre primele manuscrise ale Noului Testament precizeaza ca Elisabetei îi apartine „cîntarea". la circumcizia lui loan.30 În plus. Dar au fost aceste traditii legate de loan cele care le-au oferit autorilor ma1 tîrzii ai Evangheliilor materialul din care s-au inspirat pentru a scrie „istoria" lui lisus'? în The Essene Odyssey („Odiseea eseniana' )> Schonfield afirma: „Contactul cu adeptii Botezatorului. i-a familiarizat pe crestini cu povestile na sterii lui loan. nascut la Bethleem". Magnifica!..32 Faptul ca a existat o „literatura a lui loan" ofera raspuns la numeroase întrebari privind cea de-a patra Evanghelie. care contrasteaza atît cu celela lte Evanghelii. Aceasta ipoteza este sustinuta de un alt element. recunoscut de specialisti. Elisabetei si se referea la copilul ei. conti ne diverse elemente evident gnostice. iar Irineu.

inclusiv pe presupusul autor al textului. fiind atît de contrastant cu teologia celorlalte Evanghelii si a Noului Testam ent în genera l. Dar faptul ca el provine dintr-o alta sursa decît discipolii lui lisu s modifica oarecum imaginea si numerosi comentatori au asociat ce-a de-a p atra evanghelie cu o „sursa gnostica precrestina".recrutat primii ucenici din rîndul celor ai lui loan. gnostici — este foarte posibil ca aceasta Evanghelie sa fie contemporana cu celelalte sau chi ar anterioara."35 Sa remarcam ca aceste elemente din Evanghelia dupa loan au cel mai pronuntat caracter gnostic si. gnostici ei însisi. ci a rezultat din tra nsformarea unei tra ditii a Botezatorului... A. adaptata apoi de cronicar. a ceasta Evanghelie pare a fi marturia directa a „iubitului ucenic". Prin urmare. texte pe care — dupa parerea specialistului în orien-alistica Edwin Yamauchi .. care îl preamareau pe acesta si îi conferea u initial lui rolul de Mîntuitor trimis de pe Târîmul Luminii.„al patrul ea evanghelist. Dar daca lisus nu a fost iudeu si daca o mare parte a materialului a fost preluat de la adeptii lu i loan Botezatorul — care au fost. publicata în 1992. d in cauza materialelor gnostice si non-iudaice continute. în cartea sa Jesus.N. considerate documente originale ale a deptilor lui loan Botezatorul. iar multi dintre cei care studiaza Noul Testament considera ca autorul s-a inspi rat si dintr-o serie de texte scrise de adeptii Botezatorului. le-a demi-hzat si le-a crestinizat". rescriind materialul acolo unde i s-a parut necesar s-o faca .. (Aceste descoperiri pot pune capat controversei privind datarea Evangheliei dupa loan. pe care le-a combinat si le-a interpretat conform propriilor s ale convingeri despre lisus. Adesea s-a presupus ca. asa cum vom vedea. se considera în general. materialul lui loan trebuie sa fi fost scris mult mai tîr ziu. Specialistul german în studii biblice Rudolf Bultmann sustine ca acestea au fost „. în consecinta. Este clar ca autorul a compilat textul pe baza mai multor surse. iar dupa moartea sa numarul acestora a continuat sa creasca într-un mod similar cu cel înregistrat în dezvoltarea crestinismului. ca aceasta Evanghelie a fost scrisa dupa cele sinoptice. o parte considerabila a Evangheliei dupa loan nu a fost crestina la origine. Indiferent cine a fost a utorul ei real. Exista dovezi ce sugereaza ca miscarea lui loan a devenit o Biserica în sine si ca nu s-a limitat la teritoriul Palestinei. Wilson scrie: . Asa cum am vazut. „iubitul ucenic" însusi. Aceasta sursa pare a fi loan Botezatorul si ucenicii lui. le-au cauzat cele m ai multe probleme istoricilor.) loan a avut numerosi adepti în cursul vietii.33 Dar aceste contradictii nu impieteaza valorii intrinseci a Evangheliei.34 Materialul preluat de la adeptii Botezatorului consta în prolog si " asanumitele „dialoguri revelatorii" dintre lisus si ucenicii sai.

în mod inocent. fara dubii. cel care a compilat Faptele Sfintilor Apost oli lasa. surclasîndo pe cea a lui lisus.. omul . sa se înteleaga acest lucru. dupa ra stignirea lui lisus.. un personaj malefic. acela de a încerca sa „cumperi" Sfîntul Duh: simonia. un practicant al magiei negre de cea mai joasa speta. la prima vedere. Acest accident al istoriei însa nu a fost sa fie". la Simon Magul. Desigur ca unele dintre comunitatile sale au fost surclasate. la întîlnirea lui Pavel cu acestia. pare nelalocul sau în aceasta poveste. Dar exista dovezi convingatoare care atesta ca Biseri ca lui loan a supravietuit. în Efes. Cultul s-ar fi putut dezvolta într-atît încît actualii ioaniti sau baptistii sa creada ca .„Daca religia lui loan Botezatorul (si stim ca a existat o astfe l de religie) a devenit cultul dominant în regiunea mediteraneana. persoana aceea nu a fost lisus. desigur. Prin urmare.. care am discutat — Maria Magdalena si loan Botezatorul —. daca a facut-o.. S-a spus despre el ca avea un caracter „international"38 si ca se î nti ndea din Asia Mica pîn a în Alexa n dri a. ioanitii nu aveau habar despre existenta unei asemenea profetii. loan Botezatorul avea propriii sai adepti. nu «Botezul lui Hris-tos». devotati si numerosi. chiar Noul Testament descrie existenta unei Biserici a lui loa n în afara granitelor Israelului. loan era divin. Simon ' Magul nu a fost cîtusi de putin margin alizat de primii cronicari crestini. Ne referim. Cultul sau a supravie tuit pînâ la jumatatea anilor 50. desigur... Biserica lui loan. am putea crede ca stim despre aces t personaj interesant mai multe decît stim în realitate. Bamber Ga scoigne sc rie în aceeasi ordine de idei: „Un grup de oameni pe care Pavel i-a întîlnit în Efes ne ofera indicii interesante cu privire la dezvoltarea unei asemenea religii potential e — una pe care Pavel a stîrpit-o de la radacina". Daca Pavel ar fi fost o personalitate mai slaba. Numele sau a fost dat chiar unui pacat.. probabil ca «Botezul l ui loan» ar fi fost religia care ar fi cucerit ima ginatia lumii antice. j Spre deosebire de celelalte doua personalitati ma jore despre . sugereaza c& loan nu a predicat vreodata despre „unul mai mare" care vine dupa el sau. însasi existenta lor ca entitate distincta. El este considerat înca.36 Prin urmare. Se pare câ. ca acelea întîlnite de Pavel. . Iar cultul lor nu era deloc nesemnificativ. Wilson în comentariul citat mai sus — ca religia sa a fost absorbita de Biserica Crestina în perioada ei de început. se considera ca a urma «Calea» (asa cum era numita religia acestor credincios i) însemna a urma «Botezul Iui loan». sau daca nu si-ar fi scris Epistolele..37 Grupul de oameni era. în Faptele Sfintilor Apostoli se precizeaza ca religia lui loan fusese adusa în Ef es de un locuitor al Alexandriei pe nume Apollo — unica referire la Alexandria din întregul Nou Testament..N.. care i-au supravietuit formînd o veritabila Biserica S-a presupus însa — asa cum sustine si A. de versiunea acestuia cu privire la m iscarea initiata de lisus. Ele subliniaza însa rolul unui persona j ca re. un personaj care pe întregul parcurs al istoriei crestine a fost considerat „parintele tuturor ereziilor". ba dimpotriva..

fondatorul gnosticismului). Astfel. o fosta prostituata din orasul fenician Tir. ea a fost închisa într-o serie de trupuri de femei (inclusiv în cel al Elenei din Troia). care a supra vietuit pîna în Evul Mediu. Dar mai exista o speranta. Dar aceasta se dovedeste a fi doar o stratagema din partea sa. zeii acestei lumi.care a încercat sa-1 imite pe lisus si care s-a infiltrat la un moment dat în Biserica Crestina ce abia facea primii pasi.. pîna ce a sfîrsit ca prostituata în orasul-port Tir. de la alch imie la ermetismul Renasterii. Simon Magul calatorea împreuna cu o femeie pe nume Elena. în lumea materiala. de fapt. exista similaritati evidente cu alte sisteme de gîndire asspre ca . adica la zece ani dupa rastignirea lui lisus). dovedit de apostoli. iar Simon era gnostic (dar nu. în fiecare încarnare fiind supusa unor umilinte de nesuporta t. în timpul domniei lui Claudius (41-54 d. Simon Magul este considerat un pacatos pentru care aproape ca nu mai exista salvare. sub înfatisarea lui Simon. temîndu-se pentru sufletul sau. o femeie care a creat apoi îngerii si semiz eii. spre a-i afla secretele — pîna cînd a fost. Simon este mentionat o singura data. În acest scop le ofera bani lui Petru si loan. asa cum credeau ei. Numit uneori si „cel dintîi eretic". De ce? Un indiciu în acest sens ne este oferit de faptul ca. pentru primii Parinti ai Bisericii. Mama Tuturor. desigur. celor din ziua de astazi. a ceasta este convingerea gnostica ssentiala. unde a fost cinstit ca un zeu si chiar i s-a ridicat o statuie. pentru a învat3 cum sa dobîndeasca si el puterea de a da Duhul Sfînt. Desi detaliile variaza. Simon se caleste si le cere apostolilor sa se roage pentru el.39 Simon se nascuse în satul Gitta si era renumit pentr u abilita tile sa le de magician (de aici provenind si numele sau). careia el îi spunea Primul Gînd (Ennoia). ia r rela tarile lor contrazic simpla poveste moralizatoare din Faptele Sfintilor Apostoli. Ei au creat Pamîntul dup a instructiunile ei. si care se afla la baza cosmologiei ermetice si deci a ocultism ului occidental. cuvîntul gnostic era sinonim cu eretic. Sama ritenii deja îl considerau un zeu. De asernen ea.Hr. el a cautat-o si a salvat-o. Ideea a derivat din convingerile sale gn ostice: Simon considera ca „primul gînd" al lui Dumnezeu — precum si Întelepciunea/Sophia din filozofia iudaica. Simon este atît de impresionat. Drept urmare. în vremea ca ta rilor. în consecinta. În Noul Testament. în Faptele Sfintilor Apostoli (8:9-24). În mod semnificativ. era un samaritean care folosise vrajitoria pentru a „cuceri" populatia Samariei. fiind aspru dojenit de ei. care sînt. încît cere sa fie botezat. tot mai grave. da r la un moment dat s-au razvratit si au închistat -o în materie. a plecat la Roma. fiindca si Dumnezeu se întrupase. Sistemul cosmologic ce cuprinde o serie de lumi pa ralele si de planuri inferioare si superioare ne este familiar noua. Parintii Bisericii stiau însa mai multe despre acest personaj. Cînd apostolul Filip vine în regiune pentru a predica. despre ca re am discutat anterior — a fost feminin.

Pe scurt spus. cu toate acestea.. „oaia sa pierduta". Acesta pare a fi constituit o amenintare serioasa la adresa Bisericii — fapt ciudat. Pentru Simon. Mead. în persoana Elenei. mentioneaza ca dansa în lanturi si adauga: „întreaga putere a lui Simon si a Dumnezeului sau este aceasta femeie care danseaza" . Astfel. asa cum indica si Ep ifanie în lucrarea sa.48Mai mult decît atît. sau împarateasa cerurilor" . divinitate identificata în Egipt cu Isis". înspaimîntati de Simotl Magul si de influenta sa.) Parintii Bisericii erau. Hugh Schonfield scrie în acest sens: „. cu toate ca nu era corect si distinct de tip crestin.43 O alta sursa apocrifa ce dateaza din jurul anului 185 o descrie pe Elena ca fiind „neagra ca o etiopiana".. inclusiv minuni.ea cu textul gnostic coptic Pistis Sophia.46 *if (G. Ipolit afirma sec cu privire la Simon : „El nu era Hristos". ei practicau ritualuri sexuale. si cerea ca ei sa se reunea sca pentru mistere în cele mai josnice adunaturi".44 Irineu al Alexandriei scrie ca initiatii cultului simonian „duceau o viata imorala"45. sursele puterii lor erau cît se poate de diferite.S..42 Geoffrey Ashe s adauga: „(Elenei) i se reda gloria initiala. un cucernic victorian.. Simonienii o venerau pe Elena ca fiind Atena (zeita întelepciunii).41 Schonfield o asociaza de asemenea pe Elena cu Sophia însasi si cu Astarte. Cea mai semnificativa este a se. emissionum virorum. a creat mare prapad prin tulburarea pe care a produs-o în rîndu l crestinilor". întruparea era literala. în conformitate cu Ipolit: . în ca re lisus por-în cauta rea Sophiei închistate — un person aj asociat în mod explicit în textul respectiv cu Maria Magdalena. dar care devine usor de înteles si ne dam sea ma cît de multe avea Simon în comun cu Iisus. Simon era o parodie satanica a lui lisus. împotriva ereziei: „El impunea mistere obscene si . în chip de Kyria. Simon folose a în acest scop vrajitoria.47 Epifanie elaboreaza: „Din vremea lui Hristos si pînâ astazi. Reprezentantii Bisericii s-au stra duit sa sublinieze ca.re am discutat anterior. eman atii a le trupurilor.R. în vreme ce lisus era animat de forta Sfîntului Duh. Karl Luckert stabileste si el o conexiune între conceptul simo-nian de Ennoia încarnat în persoana Elenei si zeita Isis. prima erezie a fost cea a lui Simon magicianul si. se pare ca secta lui Simon practica sexul magic în ritualuri ce implicau „em anatii trupesti": sperma si sînge menstrual. dar din pacate nu ofera amanunte lamuritoare.) Personificarea întelepciunii ca femeie — o prostituata! — este vin aspect cu care deja ne-am familiarizat în aceasta investigatie. în mod cert însa. fsminarum menstruorum.(Simon o numea pe Elena. a pastrat în traducerea os mai sus expresiile respective în limba latina. în mod evident. desi lisus si Simon propovâduiau si faceau în mare parte acelasi lucru.

În „Faptele lui Petru si Pavel". periculos de asemanatoare si de aceea Simon a fost acuzat ca a încercat sa „fure" cunostintele detinute de crestini. Fireste ca lucrarile sale s-au pierdut.. dar gasim citate ample în textele Parintilor Bisericii. în unele cazuri ea este reprezentata cu barba si i se atribuie urmatoarea afirmatie: „Desi sînt femeie. Acest . inclusiv pe aceea de a transforma pietrele în pîine. Simon reuseste sa învie doar capul.49 O alta relatare mentioneaza ca Simon avea capacitatea de a face minuni. Simon se proclama de esenta divina si le fagaduieste adeptilor sai mîntuirea. Dar de unde proven eau aceste idei ale lui Simon Magul? Karl Luckert53 considera ca „radacinile ideologice" ale învataturilor lui Simon se afla în religiile Egiptului antic.. „Marea Revelatie": „Din eonii universali exista doua mlâdite.. (Ac easta poa te fi o referire la ispitirea lui lisus. Magul nu era doar un vrajitor itinerant. Eu sînt întregul lui Dumnezeu".50 Cu alte cuvinte. tregime. Mai tîrziu însa.51 Exista numeroase astfel de descrieri apocrife ale „întrecerilor" de magie între Simon Petru si Simon Magul. Desi scoala isiano-osiriana sublinia caracterul opus si egal al zeitatilor masculine si feminine. Ele demonstreaza însa ca popularitatea celui din urma era atît de mare. toate sfîrsindu-se cu victoria — previzibila — a crestinului. Iata. se unesc si manifesta Distanta de Mijloc. cuplîndu-se între ele. Astfel.. eu sînt cel stralucit. ceea ce e cam acelasi lucru. Simon Magul si Petru se întrec în a rea duce la via ta un cadavru. Marele Gînd care produce tot ce exista. Asigurînd libertatea Elenei.„. am devenit barbat. . scriere apocrifa. spre exemplu. dar complementare: una masculina. feminina . cînd Satana îi ofera puterea de a face acela si lucru. dupa parerea Bisericii timpurii. iar cealalta este de dedesubt. încît a fost nevoie de inventarea unor povesti pentru a contracara influenta sa asupra maselor."52 Fragmentul aminteste de hermafroditul alchimic.. Atotputernicul... eu sînt Paracletul. ma sculina. în aceasta rezidii Ta tal. acele culte.... dat fiind ca ele reflecta si poate chiar continua. Mintea Universala ce structureaza totul . într-o forma adaptata. dar este refuzat. El este cel care a fost. ci un filozof care si-a notat ideile. unde au fost incluse doar pentru a fi condamnate cu fermitate.) leronim citeaza din lucra rile lui Simon: „Eu sînt Cuvfntul lui Dumnezeu. de androginul simbolic care îl fascina pe Leonardo da Vinci. iar cealalta femi nina. în vreme ce Petru reuseste în în.. acestea erau considerate uneori ca îngemanate în trupul zeitei Isis." învataturile Iui lisus si cele ale lui Simon Magul erau. a oferit mintuire prin cunostinte detinute doar de el". una se manifesta de deasupra si este Marea Forta . Aceste fragmente ilustreaza în mod clar gnosticismul lui Simon si accentul pus de acesta pe existenta a doua forte opuse. ni se spune ca lisus a hra nit cinci mii de oameni cu cinci pîin i si doi Pesti. si probabil ca nu greseste. este si va fi puterea masculin-feminina na din Puterea Nemarginita existenta dintotdeauna. un citat din lucrarea sa.

dar a m va zut ca exista dovezi ce sugereaza ca Magdalena era o initiata si initiatoare sexu a la în traditia prostitutiei de templu.lucru este o recunoastere tacita a faptului ca înva taturile sal e erau compatibile cu cele ale lui lisus si ca el facea chiar parte din aceeasi miscare.54 Ar fi tentant sa ignoram aceste afirmatii sub pretextul ca sîn t simple zvonuri menite sa provoace agitatie. Ma i mult decît atît. motivul pe care 1-am presupus privind misiunea lui lisus în ludeea — acelasi cu cel atribuit lui în Levi-ti kon. de lisus s i Magdalena? în conformitate cu Epifanie. el trebuie studiat nu doar ca un oponent. si anume eliminarea întregii dimensiuni feminine constituite de Tefhut-Mahet-Nut-Isis din Dumnezeul masculin". gnosticii aveau o carte intitulata „Marile întrebari ale Mariei". Implicatiile sînt tulburatoare. al carei rol era acela de ho rasis: iluminarea spirituala prin intermediul actului sexual.. cu moartea lui. Despre Simon Magul afirma urmatoarele: „(el)-."56 Si Luckert identifica o paralela strînsâ între ceea ce considera el a fi misiunile celor doi. ci si ca un competitor evident al lui Hristos în Biserica Crestina timpurie — poate chiar ca un potential aliat. era Maria Magdalena a lui Simon Magul". Ritualurile sexuale îndeplinite d e Simon si Elena erau oare practicate... ilustrativ — cu privire la Simon Magul: acela ca a fost un discipol al lui loan Botezatorul. fiindca Simon a fost .55 Si mai exista o conexiune: aceea a probabilei lor origini egiptene. ' luase probabil o întorsatura gresita. Pericolul friza chia r posibilitatea ca el sa fie confundat cu însusi Hristos. din motive pe care le vom prezenta mai jos. Luckert trage concluzia ca lisus a iesit victorios din riva lit atea sa cu Simon Magul numai fiindca a inclus în „scenariu" si propria sa moarte. Lasînd la o parte paralela cu lisus. El recunoaste aparenta dihotomie din învataturile lui lisus. Implicatiile acestui fapt sînt extraordinare.57 Acesta este. poate.. Ameninta rea pe care o constituia Simon Magul deriva probabil din mostenirea lor egipteana comuna. Imaginea se sch imba însa radical daca luam în consideratie ideea ca ra stignirea nu s-a soldat. Karl Luckert spune despre Simon: „Ca «parinte a l tuturor ereziilor». pentru noi. despre care se spunea ca ar contine tainele miscarii lui lisus si care lua forma unor cer emonii „obscene". dar percepe si strînsâ conexiune dintre teologia ebraica initiala si cea egipteana.... mai exista un aspect deconcertant — si. considera ca este de datoria sa sa corecteze ceea ce. John Romer subliniaza aceasta paralela: „Elena Prostituata. în cartea sa „Testament". asa cum o numeau crestinii. constituita de faptul ca adresa „publicului" iudeu un mes aj egiptean. succesiunea nu avea sa fie una directa). de asemenea. desigur. a fost desemnat de loan ca succesor al sau (desi.

si ea ucenica a lui loan.. Iar daca acesta din urma facea parte din cercul de initiati ai Botezatorulu i.60 Si totusi. cît si cea a lyj D ositei au fost în cele din urma desfiintate de Biserica. desi nu chiar de bunavoie.. de fapt.. ci conducatorul unei organizatii cu sediul în Alexandria.. cu totul altfel. dar Ia moartea maestrului sau.... el se afla la Alexandria si de aceea Dositei. se stiu p rea putine în prezent despre acest termen).cunoscut mereu ca un vrajitor si un practicant al sexului magic. Simon era preferatul lui.58 Lucrarea continua oferind explicatii numerologice extrem de complexe privin d motivul pentru care loa n ar fi avut treizeci de ucenici — probabil doar în cadrul nucleului de initiati — desi în realitate erau numai douazeci si noua si jumatate: unul dintre ei era o femeie si deci nu putea fi considerata o persoana întreaga.. a fost ales pentru a conduce scoala". din secolul al III-lea: „La Alexandria. O secta care poarta numele lui Dositei a izbutit sa supravietuiasca pîna în secolul al Vl-lea. Urmatorul fragment este prelua t din lucrarea . un alt ucenic. Nu ne îndoim ca loan a stiut si a fost de acord cu învataturile lui Simon. Cînd Simon s-a întors din Alexa ndria ..59 Gruparea formata în numele lui Simon a rezistat pîna în secolul al III-lea. Vedem deci înca o data ca orasul egiptean Alexandria are importanta sa în context.. Toate acestea lasa deconcertan ta impresie ca Botezatorul. Simon si-a definitivat studiile de magie... era. probabil fiindca aici au deprins protagonistii acestor evenimente tainele magiei. un Hemerobotezator («Botezator de zi». Dintre toti ucenicii lui loan. nu doar dupa moartea lui loan Botezatorul. care au si scrieri ale lui Dositei si povestesc despre el ca n-a simtit gustul mortii. Amanuntul este in teresant. . Nu putem spune deci despre el ca a întors foaia complet dupa ce maestrul sau a disparut din peisaj. înseamna ca a deprin s acest „mestesug" chiar de la el — ca si ceil alti ucenici de acelasi rang-Precum lisus. al Zilelor de Apoi". Numele ei era Elen a. prin care a ajuns sa învete doctrinele religioase. atît secta sa.. fiind un adept al lui loan. Dositei i-a încredintat con ducerea Bisericii lui loa n. Un oarecare Dositei dintre samariteni a venit si a spus ca el era Hristos prorocit: De atunci exista pîna astazi dositeeni. Origen mentioneaza: „. loan a fost antemergatorul lui lisus. Asa .Cunoa sterea clementina". Implicatia este clara: loan Botezatorul nu era un predicator oarecare. Succesorul sau direct a fost Menandru. Dositeenii „îl venerau pe loan Botezatorul" ca „învatatorul cel drept. deoarece contextul sugereaza ca ar fi fost acea Elena a lui Simon Magul. care a fost prezenta t totdeauna ca un puritan ascetic. ci e înca viu".

. pe de alta parte. Dar stiau autorii Evangheliilor adevarul despre loan? Si-au dat. de fapt. conform Evangheliilor. au considerat ca la originea sectelor „eretice" se afla tocmai loanl Botezatorul. Fapt interesant. Povestea crestina în care credem astazi cu sinceritate este rezultatul campa niei de teroa re duse de Biserica si. A u eliminat intentiile. Ca mijloc de propaganda. deopotriva . oare. ci un rival aprig. fie el si din Samaria. Am vazut deja ca loan predica ne-evreilor si ca a atacat cultul Templului d in Ierusalim — baza religiei iudaice.si tinînd seama d e agresivitatea cu care evreii au fost acuzati de-a lungul timpului ca 1-au ucis pe Fiul lui Dumnezeu. Lau reconstruit din temelii si. desi poate ca reusita s-a datorat. (P oate ca parabola bunului samaritean a fost. acest lucru este deosebit de suges tiv. coplesit de maretia si divinitatea acestuia. Este straniu ca primii Parinti ai Bisericii. crestinii miscarii loan". al propagandei constituite de Evanghelii. Nici chiar în cele mai virulente atacuri la adresa lui. primii misionari ai uimiti sa gaseasca în Efes o „Biserica a lui lo din Alexandria.cum am vazut. venerat el însusi ca Mesia? Au înteles ei ca loan nu a fost cîtusi de putin crestin? De fapt. îsi lui lisus au fost constituita acolo de Apol si Si desfasura activitatea oficial al lui loan si rivalul au venerat presupusul mormînt din Samaria al lui loan Botezatorul pînâ în secolul al IV-lea. dar mai semnificativ este faptul ca succesorul sau a fost tot un ne-evreu. în acest proces. el a fost „inventatorul" botezului si a trait doar pentru a-i netezi calea lui lisus. precum Irineu. Tot în aceasta metropola mon Magul — un samaritean si totodata succesorul lui lisus. cuvintele si faptele reale ale lui loan si le-au înlocu it cu unele care sa se încadreze în imaginea creata de ei cu privire la lisus si la miscarea lui.) Dar nu exista nimic care sa indice ca Simon era evreu. cînd a fost distrus de împaratul Iulian. Dupa toate probabilitatile. avea legaturi strînse cu Alexandria. autorii Evangheliilor au reusit sa se razbune pe loan. seama ca nu i-a fost un antemergator. metoda a înregistrat un succes urias. 1-au „îmblînzit" si j_au realiniat astfel încît fostul rival — poate chiar dusman — al lui lisus sa apara îngenuncheat. acest lucru sugereaza ca a existat cel putin o traditie timpurie care îl asocia pe Botezator cu acea regiune. cunostea bine cultura egipteana. Parintii Bisericii nu au spus vreodata ca el ar fi fost evreu . în parte. o abila încercare de a-i multumi pe discipolii lui loan sau pe cei ai Iui Simon Magul. La urma urmei. tendintei Bisericii acelor vremuri de a trata orice probleme de „erezie" cu masa de tortura si rugul în flacari. Toate acestea sugereaza ca nici loan nu era evreu si ca.

Iar ei exista înca si astazi. astazi Irak. îi desemneaza doar pe mireni. misionarii iezuiti care s-au întors din regiunea scaldata de fluviile Tigru si Eufrat. probabil. au preferat sa se autodefineasca într-un mod cît mai inofensiv pentru toti cei din jurul lor.-^ Termenul „mandean" înseamna. „gnostic" (de la manda. amb ele derivate din ara-maica. membrii ei erau adepti ai unei forme de crestinism centrate în jurul lui loan Botezatorul. ci detinea un rol important în toate sacramentele si ritualurile lor. în 1978. într-adevar. Dar nu-1 marturisi în inima ta si nu renega glasul Domnului tau. fiindca celor mincinosi Mesia cel tainuit nu li se arata". înconjurati de arabi. Ginza: „Cînd lisus te asupreste. cîtiva dintre devotatii urmasi ai lui loan i-au pastrat memoria v ie. desi adesea este folosit pentru întreaga comunitate. Sînt oameni pasnici. Toate riturile lor religioase aveau ca punct focal botezul. în pragul extinctiei. numarul lor era estimat la mai putin de 15 000 de persoane. Dar fiindca traiesc sub continua amenintare a persecutiilor din partea evreilor. un mincinos care si-a indus în eroare semenii. a musulmanilor si a crestinilor deopotriva. Arabii le spun Subba. Cele mai ample cercetari în privinta lor sînt cele pe care le-a realizat Ethel Stevens (mai tîrziu. Secta îl venereaza pe loan Botezatorul. Preotii lor sînt numiti nazoreani. au povestit despre o populatie numita „crestinii Sfîntului loan". în orice caz. profund religiosi. dar nu poate fi considerata „crestina" în sensul obisnuit al termenului: membrii ei sustin ca lisus a fost un fals profet. Si-au pastrat limba si modul de scriere propriu. unde lucreaza ca aurari si argintari. Desi traiau în lumea musulmana. Cercetatorii se bazeaza si astazi pe materialele pe care ea a reusit sa le strînga. limba vorbita de lisus si de loan. iar în Coran apar cu apelativul sabieni. mestesuguri în care exceleaza. Pînâ în anii 1880 nu s-au efectuat studii documentate asupra mandeenilor. în numar mai mic. ca „adevarat Mesia". „gnoza") si. Din acest motiv si-au luat numele de „crestinii Sfîntului loan". prin care un nou membru era primit în congregatie. membrii acestei secte — care mai traiesc înca în regiunile mlastinoase din sudul Irakului si. Majoritatea traiesc în satele si comunitatile traditionale. spune asa: «Tie îti apartinem». literal. circumstantele politice din Irak nu permit aflarea unor date precise în domeniu. acesta nu era pentru ei o ceremonie unica în viata omului. CAPITOLUL 15 Urmasi ai Regelui Luminii În secolul al XVII-lea. departe de influenta veninoasa a autoritatilor ecleziastice. marele Rege a l Luminii.1 înca de la primele contacte cu ei s-a constatat ca numele „crestinii Sfîntului loan" este cît se poate de incorect.Dar. dar persecutiile la care Saddam Hussein i-a supus pe arabii din z onele mlastinoase dupa Razboiul din Golf i-a adus. teoretic. în mod deliberat. printre care nu meroase fotografii facute cu ocazia diverselor ritualuri si copii ale car .2 în prezent. Lady Drower) în anii premergatori Celui de Al Doilea Razboi Mondial. dar unii s-au mutat în orase. Stratagema este perfect ilustrata de urmatoarele cuvinte din cartea lor sacra. carora credinta le interzice varsarea de sînge si razboiul. în zona de sud-vest a Iranului — sînt cunoscuti sub numele de man-deeni.

La un moment dat se con sidera ca mandeenii au compilat „Cartea lui loan" si 1-au ridicat pe Botezator la rangul de profet al sectei ca o stratagema abila de a evita persecutiile din partea musulmanilor. de crestinism si idei iraniene dualiste combinate formeaza cosmologia si teologia sectei. Mandeenii sînt însa mentionati si în Coran. membrii sectei formeaza — pe buna dreptate — o comunitate închisa. mande enii pastreaza înca secrete pe care nu le-au împartasit nici unui strain. sub numele de sabieni. care îsi Pastreaza cu strasnicie secretele. ce reda istoria sectei. savantii francezi si germani s-au straduit în zadar sa sparga acest zid al tacerii. mai cu seama în secolul al XlVlea. fapt care demonstreaz a ca erau cunoscuti ca grupare cu mult înainte de cucerirea musulmana a regiunii. sau chiar dinainte. Import ant este însa cît de vechi. mai tîrziu. credinta man deana este un fel de a ma lgam pestrit cj confuz: fragmente din iudaismul Vechiului Testament. Titlul face referire la loan Botezatorul. credintele si istoria lor. probabil. În prezen t. Sidia d'Yahya sau „Cartea lui loan" (numita si „Cartea Regilor"). au fost persecutati. în cele din urma. al carui nume apare în textele man-deene sub doua forme: Yohanna (termen mandean) si Yahya -numele arab sub care figureaza în Coran. toti ceilalti erau considerati de ei pagîni. eretice. zona din care au fost siliti sa fuga în secolul I d. a reusit: mandeenii i-au dezvaluit detalii despre doctrinele. cu toate ca materialul continut este mult mai vechi. la mijlocul secolului a l Vll-lea. Retragîndu-se mereu din calea asupritorilor. iar Lady Drower a petrecut un timp îndelungat în încercarea de a le cîstiga încrederea. în decursul timpului s-au deplasat mereu spre est si spre sud. Acesta din urma este folosit mai des. Desi ospitalieri. daca putem spune . ei provin di n Palestina. mandeenii au ajuns în cele din urma sa ocupe teritoriul pe care traiesc în prezent. si Hawan Gawaita. oferindu-i acces la textele lo r sacre (în secolul al XlX-lea. în orice caz. cînd autoritatile islamice i-au adus în pragul disparitiei. în încercarea de a evita persecutiile. ca un „popor al Cartii". Ginza dateaza din secolu l al Vll-lea d. forme gnostice.Hr. Secta are o serie de texte sacre (întreaga ei literatura este religioasa). cele mai importan te fiind Ginza. „Comoara" sau „Cartea lui Adam". Problema consta în a distinge care au fost asa . în conformitate cu legendele lor — si cu cercetarile actuale —.) în mod cert însa.Hr. vestigiile unei vechi religii cu o arie de raspîndirs mult mai larga. iar „Cartea lui loan" a fost scrisa.tilor sacre mandeene. Mandeenii existenti astazi sînt. ceea ce sugereaza ca textul a fost scris dupa cucerirea regiunii de catre musulman i. care nu tolerau decît ceea ce numeau ei „popoarele Cartii" — populatiile a caror religie se bazeaza pe o carte sfînta si pe un profet.

pa trunderea într-o lume a luminii. Aceste studii ne-au oferit si noua cîteva indicii importante referitoare la loan Botezatorul si la relatia sa cu lisus. cît si figurat. cu o sciziune fundamentala între divinitatile luminii si cele ale întunericului. (Accentul pus pe ega lita tea dintre lumina si binele suprem este cara cteristica gn osticismului. în anticele rituri funerare egiptene. Fiinta lor suprema. este Libat. fiind exemplificata în urmatorul pasaj: „. Ei cred într-o ierarhie a zeilor si a semizeilor de ambele sexe. ega le.credintele origina le ale man deenilor si ce a fost adaugat ulterio r. pagina în Pistis Sophia. Se pare ca membrii gruparii au uita t în mare parte semn ificatia initiala a multor elemente din religia lor. Atunci cînd omul se stinge di n viata. pentru mandeeni semizeii sînt cei care au crea t si ca re guvern eaza universul material si Pamîn tul. Religia îsi pune amprenta a supra tuturor aspectelor vietii de zi cu zi a mandeenilor.) La fel ca în alte sisteme de gîndire gnostica. Ma nii cred ca ei descind din parinti apartinînd ambelor „seturi": Paghia si Hawa Kasya. Pentru ei. sufletul lui se întoarce în lumea de lumina din care au venit initial mandeenii. fiindca prin el pâmîntul e fecund". Pamîntul este ca o femeie. detaliata le-a permis cercetatorilor sa discearna o serie de idei cu privire la credintele lor din trecutul îndeparta t. multe dintre acestea îsi au originile. în mod limpede.. altfel. Pentru gnostici. care a fost identifica ta cu Istar. dar opuse primelor. de pilda. Adam Ka sya si Hawa Kasya. dar este considerata totodata Sfîntul Duh. numita (în fun ctie de versiunea mitului) Hiwel Ziwa sau Ptahil. p ractica t chiar si la ceremoniile de nunta si de înmormîntare. fa pt care automat a adus pe lume cinci fiin te ale întunericului. barbatii care mor necasatoriti sînt condamnati sa se reîncarneze. convingeri gnostice obisnuite. iar cerul e ca un barbat. nu exista. Dar unele generalizari au fost posibile. fiind îndrumat pe acest drum gratie numeroaselor rugaciuni si ceremonii oficiate. Accentul pus pe fortele egale si opuse ale binelui si ale râului..4 O zeita importanta . are diverse nume. Primii oameni au fost creaturile fizice Adam si Eva — Adam Paghia si Hawa Paghia — si corespondentele lor „oculte". Omenirea a fost creata de o astfel de fiinta. „Minte" sau „Regele Luminii". Pentru mandeeni. si ana liza atenta. Botezul presupune cufundarea completa în bazine special create. care se traduc prin „Via ta". ech ivalentul diavolului este zeita întunecata Ruha. toate. ca re a creat universul si zeitatile mai mici. atît în sens literal. Din nici un ritual nu lipsesc o serie de strîn. Man deenii con stituie asta zi unica grupare religioasa gnostica din lume: opiniile lor despre univers. ale masculinului si ale femininului este o idee tipic gnostica. despre actul creatiei si despre zei sînt. care stapîneste tarîmul întunericului. dar sacramentul lor esential este botezul.geri de mînâ . care au loc la un rîu numit Iordan. în care sa nu fie prezenta aceasta metafora . celibatul este un pacat. mandeenii nu cred în ciclul mortii si al renasterii. careia i se adreseaza multe dintre rugaciunile mentionate în cartile mandeene. Aceasta a creat cinci „fiinte de lumina ". iluminarea însemna .

care primesc titlul de „rege" (malka). Demnitatea de preot este ereditara. într-un f el. asa cum am vazut deja. iar ziua lor de Sabat nu este sîmbâta. dar în prezent seriozitate afirmatiile lor cu privire la f înainte de acea epoca si într-o alta regiune. dar nu au facut parte dintre ei.fapt care. „coreligionari" cu anticii egipteni. de exemplu. ceremoniile lor funerare amintesc pregnant de cele din Egiptul antic. episcopii si un „sef al poporului" — desi de peste un secol nimeni nu a mai fost considerat demn de aceasta pozitie. da r anumite servicii religioase pot fi îndeplinite de laici.7 Un amanunt care i-a nedumerit dintotdeauna pe specialisti în legatura cu mandeenii este insistenta cu care ei sustin ca radacinile lor se afla în Egipt. Ziua sfîntâ a mandeenilor este duminica . — cam în perioada rastignirii. si ca provin dintr-o regiune muntoasa pe care o numesc Tura d'Madai — înca neidentificata de specialisti. baietii nu sînt circumcisi. ca populatie. sub dominatia sa sanida .6 Sa fi fost ei alungati de o miscare rivala.5 Unele indicii dmHawan Gawaita sugereaza ca mandeenii ar fi parasit Palestina în anul 37 d. Desi în scrierile lor apar nume ale unor personaje mentionate în Vechiul Testament. Cînd au fost descoperiti de iezuiti. în rîndul unei populatii care — sustin ei — a venit din Egipt. asa cum vom constata. Dupa fuga lor din Palestina. cea initiata de lisus? Pîna de curînd. Toate acestea sugereaza ca ei au trait la un moment dat alaturi de evrei. . în secolul al XVII-lea. mandeenii au trait o perioada pe teritoriile partilor si în Persia .complexe între preoti si cei ca re sînt botezati. s-a presupus ca sînt descendenti ai criticii privesc cu mai multa aptul ca au existat. la Palestina secolului I sînt înca vizibile: scrierea lor este similara cu cea din jsfabateea.Hr. regatul arab învecinat cu Pereea. Numele semizeului care stapîneste lumea. pe care îl considera un conducator de seama a l sectei lor. dar s-au stabilit la un moment dat si în cetatea Harran . Ei sustin ca au para sit Palestina în secolul I d. dar în prezent este unanim acceptat faptul ca acestia nu au ascendenta iudaica.8 Misterioasa regiun e muntoasa Tura d'Madai. Ptahil. Mandeenii pretind ca gruparea lor exista cu mult înainte de epoca lui loa n Botezatorul. Dar dovezi ale apartenentei lor iudeilor botezati de loan. mandeenii nu cunosc obiceiurile si traditiile iudaice. Toate comunitatile lor sînt conduse de preoti. nu se poate spune însa cu certitudine daca acest lucru este doar o coincidenta sau nu. seamana izbitor cu cel al zeului egiptean Ptah si. iar într-unul dintre textele lor sacre este scris: „Oamenii Egiptului aveau religia noastra". est e totodata cea în care s-a conturat religia lor. are o semnificatie deosebita pentru investigatia noastra.Hr. numiti „discipoli" (tarmide). unde si-a început loan Botezatorul propovâduirea. din care sustin mandeenii ca provin. iar clerul este compus din trei categorii: preotii obisnuiti. specialistii au fost de parere ca mandeenii se însala cînd sustin ca nu provin dintr-o secta iudaica disidenta. dar n imic mai mult. Lady Drower mentiona ca ei se considera.

evreii comploteaza împotriva lui. dar copilul est e aparat de Anosh (Enoh). împotmolit a.Mandeenii nu au sustinut niciodata ca loan Botezatorul a fost fondatorul sectei lor sau ca el ar fi „inventat" botezul si îl considera doar un mare — chiar cel mai de seama — conducator al lor. un Nasurai (învatat). Nasterea celui dintîi este prevestita într-un vis si o stea apare pe cer . loan are o sotie.. textul este neclar. un eretic. la urma urmei. moartea unui martir nu poate decît sa ne sUrprinda. Ei pretind totodata ca si lisus a fost un Nasurai. Din „Cartea lui loan" reiese ca acesta s-a stins în pace si ca sufletul sau este ghidat apoi de zeul Manda-t-Haiy sub forma unui copil» dar aceasta pare a fi doar o prefigurare poetica a ceea ce credeau ei ca ar trebui sa i se întîmple Botezatorului. de unde acesta se întoarce la vîrsta de douazeci si doi de ani. Apoi devine conducatorul mandeenilor si -interesant — un tamaduitor de renume. în „Cartea lui loan" se regas este o lamentatie a Botezatorului. Conform legendelor mandeene. fiindca i se închina lui lisus. iar cel de-al doilea pentru numerosi zei din regiunea Marii Mediteraneene — inclusiv Tammuz si Osiris — si. desigur. pentru lisus. Multe dintre scrierile lor cu privire la el nu au rol ul unor relatari biografice. Dupa nasterea lui loan. totusi. loan este numit Pescarul de suflete si Bunul Pastor. Tatal lui este Zakhria (Zaharia) si ambii parinti — la fel ca în Evanghelii — sînt batrîni si lipsiti de copii. pentru Simon Petru (sub forma „Pescarul de oameni"). asa cum apare el în „Cartea jui loan"? Este mentionat aici sub doua nume: Yeshu Mesia si jvlesia Paulis (acest din urma termen se crede ca deriva de la un cuvînt persa n care înseamna „înselator")."9 „Cartea lui loan"10 reda povestea celor doi. privind cu . dar a devenit apo i „un rebel. Straniu este însa faptul ca mandeenii nu par a avea cunostinta despre moartea lui loan — prezentata atît de dramatic în Noul Testament. care îl ia si îl ascunde într-un munte sfînt. loan refuza. uneori fiindu-i atribuit si apelativul „Hristos Romanul". Prima data apare în poveste cerînd sa devina discipol al l ui loan. care deplînge o oaie pierduta. Primul apelativ a fost utilizat deopotriva pentru Isis si pentru Maria Magda-lena11. dar din el reiese ca lisus nu era un memb ru al sectei. deasupra locului în care se afla Enishbai (Elisabeta). Cînd vine la Iordan si solicita sa fie botezat. loan si lisus.. dar aceasta nu are un rol important în cadrul evenimentelor. Dar ce putem spune despre lisus. Pe de alta parte. Anhar. este posibil ca acest episod sa constituie flucleul credintelor si al ceremoniilor pe care le pastreaza înca în Deplin secret. care a dus oamenii pe cai gresite (si) a tradat doctrinele secrete. faptul ca au ignorat.

ratacita undeva în timp. asa cum pare. o populatie derutata. adeptii profetului gnostic Mani (circa 216-276) si au ajuns la concluz ia ca secta Mughtasilah. care nu e din lumina" si îl va „demasca pe Hristos Romanul ca un min cinos. Studiul ama nuntit al textelo r sale sacre a relevat însa existenta unor paralele incitante cu literatura altei grupari antice interesante pentru investigatia noastra. care fuge cu iubitul ei si a carei familie face încercari dispera te de a o a duce îna poi (dar nu înain te de a. este interes ant faptul ca mandeenii au ales ca simbol al gruparii lor o femeie. dar în cele din urma lisus îl convinge. confuza. mincinosul.i spune ceea ce crede despre ea. la un moment dat. înseamna ca . ea pleaca împreuna cu sotul ei mandean si se stabileste la gurile Eufratului. aseza ta pe un tron ca re citeste din „Cartea Adevarului". modifica botezul în Iordan si devine întelept pr in întelepciunea lui loan" — (cuvintele îi apartin Iui Kurt Rudolph).16 Secta mandeenilor poate parea o simpla curiozitate antropologica. adepta a botezului. în momentul botezului. din care facea parte tat . va f i prins de mîinile evreilor. o factiune iudaica s-a alaturat unei grupari ne-evreiesti. Fiica a „conducatorilor Ierusalimului". din ace asta combinatie rezultînd mandeenii. mandeenii asteapta venirea unui personaj numit Anosh-Uthra (Enoh).14 în cronologia lor confuza . fiul unei femei. credinciosii lui îl vo r lega si trupul îi va fi ucis". o legenda despre o femeie pe nume Miriai (Miriam sau Maria). Ruha. Dar numele Miriai si descrierea ei ca o „tîrfa" neînteleasa si persecutata a minteste de traditia Mariei Magdalena. apare sub forma unui porumbel si arunca peste Iordan o cruce de lumina. la fel ca detaliile despre plecarea ei de pe târîmul natal pentru a deveni predicatoa re si profetesâ. numind-o „catea în calduri" s i „tîrfa destrabalata"). care îl va „acuza pe Hristos Romanul. Dupa ce devine ucenicul lui loan — într-o paralela frapanta cu povestea crestinilor despre Simon Magul — lisus „începe sa denatureze cuvîntul lui loan. într-un limbaj colora t.neîncredere motivele si valoarea sa. povestea este mai degraba o alegorie a persecutiilor si a rata cirilor sectei. 17 Specialistii au comparat doctrinele mandeenilor cu cele ale maniheistilor.13 în Ginza se spune: „Nu-1 credeti (pe lisus). Daca . în plus. fiindca practica vrajitoria si tradarea". care în decur sul anilor si-a creat o serie de credinte bizare. în orice caz. zeita întunecata.15 Secta are. Documentele sacre ale mandeenilor sînt ilustrate cu reprezentari ale zeilor uimitor de asemanatoare cu cele din papirusurile magice elene si egiptene — de tipul celor utilizate de Morton Smith în cercetarile sale. unde devine un fel de profetesâ .12 Hawan Gawaita îl denunta pe lisus astfel: „A pervertit cuvintele luminii si le-a preschimbat în întuneric si i-a convertit pe cei care erau a i mei si a denaturat toate cultele".

punîndu-si o amprenta puternica asupra sectelor gnostice din Europa. acestia au exercitat o influenta puternica a supra sectelor mistice musulma n e precum cea a sufitilor.S. de exemplu.21 Mostenitori ai ezoterismului egiptean.H.R. le-au mai lasat ei templierilor? Le-au tran smis oare Si venera tia pentru loan Botezatorul — poa te si cunostintele lor secrete cu privire la el? Cea mai interesanta asociere este însa aceea cu enigmatica Evanghelie dupa loan.1 Fara îndoiala ca doctrinele lui Mani au fost influentate de mandeeni. a persistat printre sabienii din Harran. De asemenea. a fost cea a mandeenilor (ori în cursul îndelungatului lor exod spre regiunea sudica a Irakului actual. timp de cel putin doua secole". Ei au supravietuit ca o secta pagina în interiorul lumii islamice.22 Am amintit deja ca mandeenii sînt numiti de musulmani „sabisni" (sau subba). prin urmare. pînâ la catari inclusiv. De fa pt el considera ca o sectiune a „Cartii lui loan" intitulata Comoa ra dragostei" con stituie „ecoul unei faze a nterioa re" a aceleiasi lucra ri. pe care o putem utiliza la interpretarea anumitor texte din Noul Testament (îndeosebi a corpusului ioanit)". care la rîndul lor au la sat urme în cultura regiunii de sud a Frantei în Evul Mediu — în cea a cavalerilor templieri. Mead au subliniat asemanarile remarcabile dintre textele sacre ale mandeenilor si Sophia.") si o serie de dialoguri teologice — au fost preluate din materiale scrise de adeptii lui loan Botezatorul. provenita din mediul oriental.al lui Mani. H. Schaeder . Asa cum afirma Jack Lindsay în The Origins of Alchemy in Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în Egiptul greco-roman"): „O stranie enclava de credinte ermetice. Kurt Rudolph. probabil cel mai de seama expert în problemele mandeenilor. ele. Savanti precum G. la rîndul lor. este evident ca filozofia lor a fost cea care i-a influentat pe cei de la Harran..20 O alta conexiune incitantâ este reprezentata de fa ptul ca mandeenii s-au stabilit la un moment dat în Harran .23 Am mentionat anterior ca multi dintre cei mai apreciati cercetatori actuali ai Noului Testament considera ca unele parti ale Evangheliei dupa loan — în primul rînd prologul („La început a fost Cuvîntul. Mesopotamia. para lele evidente cu o serie de texte de la Nag Ha mmadi. a fost remarcata similarita tea dintre teologia mandeana si cea a Manuscriselor de la Marea Moarta.. înca din 1926. multe asociate cu alchimia. p e lîngâ ermetism. foarte importanta în istoria ezoterismului. a ici si-a desfasurat activitatea o secta sau o scoala cunoscuta sub numele de Sabieni.. Specialistii sînt de acord ca aceste texte au o origine comuna: cartile sacre ale mandee-nilor. ori într-o comunitate azi disp aruta). de asemenea. scrie în acest sens: „Cele mai vechi elemente ale literaturii mandeene constituie pentru noi o marturie a crestinismului timpuriu. care au fost asociate cu „miscarile baptismale" existente în epoca. Dar ce alta mostenire.19 Exista. Pîna în secolul al X-lea. în Mesopotamia..

profetul care nu a prevestit venir ea lui lisus.a sugerat ca prologul Evangheliei dupa loan — în care Cuvîntul este feminin — era „un imn mandaic preluat de la gruparile Botezatorului". Am mentionat îna inte ca lisus era supranumit „Nazoreanul" primilor crestini. desi termen ce desemna unile Samaria si Galileea. j Bunului Pastor în „Cartea lui loan" si a ajuns la concluzia ca provin din aceeasi sursa initiala. documentul-sursa al Evangheliilor lui Matei..26 S-a sugerat. Comentatori precum Rudolf Bultmann au ajuns la concluzia ca mandeenii de astazi sînt într-adevâr descendentii adeptilor Botezatorului — eluziva Biserica a lui loan despre care am discutat anterior. Evan ghelia dupa loan din Noul Testament n-a facut decît sa-1 preia de la mandeeni/ioaniti. ci lui loan Botezatorul. Aplicat lui sau „Nazareanul" — nume aplicat deopotriva si nu a fost „inventat" pentru a-i descrie pe ei. ci a fost el însusi venerat ca Mesia — loan Botezatorul? Cercetarile au scos la iveala tot mai multe dovezi care atesta ca mandeenii sînt urmasii directi ai adeptilor Botezatorului. are aceleasi origini ca Ginza27 mandeenilor si s-a afirmat chiar ca botezul crestin a evoluat din riturile acestora. Desi exista motive convingatoare ce ne îndeamna sa credem ca mandeenii actua li constituie doar o ramura a Bisericii loanite. Schweizer.28 Implicatiile acestui „plagiat" scriptural sînt remarcabile. Cea mai veche referire documentara la ma ndeeni datea za din anul 792 d. ce Israel. cînd teologul sirian Theodore bar Konai. afirma în mo d explicit ca populatia mandeeana deriva din dosi-teeni. de fapt. Evanghelia prezinta cele mai strînse analogii cu scrierile mandeene. de asemenea. Este oare posibil ca o mare parte din materialele pe care generatii într egi de crestini le-au pretuit crezînd ca se refera la lisus sau ca reprezinta chiar cuvintele lui sa apa rtina. ca materialul apocaliptic din Q.29 Si am vazut deja ca acestia erau o secta eretica fondata de unul dintre primii ucenici ai lui loan. din regi se considerau pastratoarele adevaratei religii a lui lisus.Hr. Iar lucrurile nu se opresc aici. de asemenea. este interesant sa remarcam modul în care W. (Evanghelia dupa) loan ilustreaza o cunoastere îndeaproape a conceptiei gnostice asupra lumii. Marcu si Luca.24 Un alt cercetator. Era un anterior un grup de secte înrudite. citînd din Ginza.25 Desigur ca aceasta sursa initiala nu-i a tribuie lui lisus apelativul „Bunul Pastor". Sursa ideilor pe care loan le prezinta sau la care subscrie este de esenta gnostica. E. în paralel cu gruparea lui Simon Magul. unei alte persoane? A fost oare aceasta alta persoana tocmai rivalul sau. termenul „nazorean" îl defineste ca mem . a remarcat paralela dintre episodul Bun ului Pastor din Evanghelia dupa loan si fragmentul dedicat. Schmitals rezuma concluziile lui Bultmann: „Pe de o parte. ale caror prime traditii îsi au originile în perioada crestinismului timpuriu".

31 Este posibil ca gruparea mandeeana sa nu fie limitata strict la teritoriul actual al Irakului si Iranului (daca a reusit sa supr avietuiasca persecutiilor lui Saddam Hussein). Nu se poate ca aceasta sa fie doar o coincidenta. respectînd promisiunea facuta nosairilor. si s-a împrietenit cu cîtiva preoti. dar din cuvintele sale reiese ca gruparea este o secta gnostica similara din multe puncte de vedere cu cea a mandeenilor. Relatarea sa este foarte circumspecta. mai corect spus. Dar sa ne amintim ca mandeenii îsi numeau discipolii nasurai. detaliile despre ea sînt greu de descifrat. Gilbert).32 Birks a petrecut o buna bucata de timp în regiune.30 Reputatul cercetator biblic din Marea Britanic C. în perioada Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Desi se stie ca au o religie „adevarata". pe care o conducea — loan Botezatorul si ca lisus si-a început cariera ca ucenic al lui loan. dupa ce discutasera despre catari si despre ceea ce ar putea fi Sfîntul Graal (Birks a remarcat ca unele din tre ritualurile lor se axau pe utilizarea unui potir sacru). alaturi de R. sînt actualii nazoreni (numiti si mandeeni) de la gu rile Eufratului". dar apoi si-a creat propriul s au cult si a preluat totodata numele sectei initiale.. Unul dintre putinii europeni care au izbutit sa se familiarizeze cît de cît cu învataturile nosairilor este Walter Birks. Hugh Schonfield noteaza: „Exista motive serioase pentru a crede ca mostenitorii acestor nazareni. Referitor la nazoii precrestini. Interesant în mod deosebit este un schimb de replici între Birks si unul dintre preotii nosairilor. care era constituita din învataturile secrete pe care lisus i le-a desta in uit lui loan cel . este cunoscut faptul ca au adoptat manifestarile externe ale acestei religii pentru a se apara împotriva persecutiilor. din motive evidente. care a scris despre ei în cartea The Treasure of Montsegur (al carei coautor este.bru obisnuit al unui cult care — conform unor dovezi adiacente — exista cu cel putin 200 de ani înainte de nasterea lui. Dodds a conchis ca nazorenii constituiau secta careia îi apartinea — sau.33 Sa ne amintim ca traditia „ioanitâ" a unor forme ale francmasoneriei oculte europene si a Prioriei din Sion sustine ca t emplierii au adoptat religia „ioanitilor din Orient". Noi înca o detinem". este posibil ca ea ca fie reprezentata s i de o alta secta izolata si secreta. Se crede însa ca ar fi vorba despre o forma de crestinism.H. De credinta declarat a islamica.A. dupa muntii în care traiesc). Numele aminteste clar de „nazorean". existenta în prezent în Siria. pe care o pastreaza în secret.. Preotul i-a dezvaluit „marele secret" al religiei lor: „Acest Graal despre care vorbesti este un simbol si reprez inta doctrina pe care Hristos i-a relevat-o numai lui loan cel Preaiubit. Este vorb a despre nusairiyeh sau nosairi (numiti uneori si alawiti.

preaiubit. O data ce întelegem ca Evanghelia dupa loan este, la origini, un text inspirat din traditia Botezatorului, confuzia dintre loan cel Preaiubit si loan Botezatorul remarcata anterior se lamureste. Credintele mandeenilor cu privire la lisus si la loan Botezato rul corespund perfect concluziilor expuse de noi în ultimul capitol: lisu s a fost initial un ucenic al Botezatorului, dar si-a creat apoi propria grupare, atragînd dupa sine alti discipoli ai lui loan. Cele doua scoli erau rivale, asemenea conducatorilor lor, de altfel. Toate aceste elemente creeaza, împreuna, o imagine coerenta. Stim ca loan Botezatorul era un personaj respectat, cu numerosi adepti — o veritabila Biserica, la urma urmei — si totusi el dispare din m aterialele „oficiale" ale Bisericii, dupa o mentionare în treacat în Faptele Sfi ntilor Apostoli. Miscarea sa a avut însa propria ei literatura, interzisa , desi unele elemente ale sale au fost „împrumutate" de Evangheliile crestine — printre ele, „nasterea lui loan" din Evanghelia dupa Luca (sau din su rsa originala a acesteia) si „cîn-tarea" Mariei, Magnificat. Mai frapanta este însa ideea, despre care am discutat anterior, ca masacrul pruncilor a fost un episod fictiv, asociat anterior cu nasterea lui loan, pe care Irod îl crede a adevaratul „rege al lui Israel". Celelalte doua miscari care au constituit o amenintare grava l a adresa tinerei Biserici crestine au fost cele fondate de alti discipoli a i lui loan: Simon Magul si Dositei; ambele erau secte gnostice, influen te în Alexandria, în mod semnificativ, materialele din traditia Botezatorului care au fost incluse în Evangheliile Noului Testament sînt, de asemenea , gnostice, la fel ca mandeenii, pe de alta parte. Concluzia evide nta este aceea ca loan Botezatorul însusi era un gnostic. Exista, de asemenea, paralele clare între scrierile mandeenilor, textele lui Simon Magul, Evanghelia dupa loan si materialele cop te de orientare gnostica, îndeosebi Pistis Sophia, care a jucat un rol esential în cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena.34 Nici una dintre sectele asociate cu loan Botezatorul — man-deeni, simonieni si dositeeni — nu se încadreaza în religia iudaica desi toate au debutat în Palestina, doua dintre ele formîndu-se pe teritoriul nordic al Samariei „eretice". Iar daca nici una dintre aceste grupari nu apartinea religiei iudaice, putem deduce ca aceeasi era situatia si în cazul lui l oan Botezatorul însusi. Cu toate ca ideile gnostice îsi au radacinile deopotriva în alte culturi si în alte regiuni, în primul rînd Iran, influenta exercitata de religia Egiptului antic nu poate fi negata. Ea prezinta cea m ai mare similaritate cu ideile si faptele lui lisus; mandeenii însisi, pe de alta parte, sustin ca provin din Egipt.

În ciuda informatiilor confuze din textele lor sacre, afirmatiile mandeenilor sînt în mare parte sustinute de cercetatorii actuali, care la început au fost totusi sceptici. Mandeenii pretind ca precursorii sectei lor provin din Egipt, desi gruparea în sine s-a constituit în Palestina. Acestia nu erau evrei, dar traiau alaturi de ei. Secta lor, numita atunci a nazorenilor, era consusa de loan Botezatorul, dar ea se constituise cu mult înaintea nasterii lui. Interesant este faptul ca mandeenii îl apreciaza pe loan Botezatorul, d ar nu-1 considera nimic mai mult decît un mare conducator si un profet. Mandeenii au fost persecutati mai întîi de evrei si apoi de crestini, fiind în cele din urma alungati din Palestina si siliti sa se retraga mereu mai spre rasarit, pînâ pe teritoriul pe care îl ocupa astazi. Ideile lor cu privire la lisus — ca a fost un mincinos, un înselator si un practicant al magiei negre — concorda cu cele din Talmud, car e îl acuza ca „a dus evreii pe cai gresite" si precizeaza ca motivul condamnarii sale la moarte a fost acuzatia de ocultism. Desi relativ mici, cînd sînt privite în ansamblu, sectele asociate cu loan Botezatorul se constituie într-o miscare de dimensiuni considerabile. Mandeenii, simonienii, dositeenii si, se pare, chiar tem" plierii au fost aprig persecutati si vînati de Biserica Catolica, din pricina cunostintelor si a veneratiei lor pentru loan Botezatorul, în urma acestor per secutii supravietuind pînâ astazi doar mica grupare a mandeenilor din Irak. în rest, ioanitii s-au retras probabil în umbra, dar nu au dispar ut cu desavîrsire. În cercurile oculte din Europa, despre cunostintele detinute de templieri se spunea ca provin de la „ioanitii din Orient". La fel ca ei, alte miscari ezoterice, secrete, precum francmasonii — îndeosebi acele ordine care pretind ca descind direct din templieri si Riturile egiptene — si Prioria din Sion au nutrit dintotdeauna o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. Rezumam în continuare principalele aspecte ale traditiei ioanite: 3.Acorda un loc aparte Evangheliei dupa loan, despre care sus tine ca ar contine învataturile secrete transmise de „Hristos" lui Ioan Evanghelistul (ucenicul „cel Preaiubit"). 4.Exista o confuzie evidenta între loan Evanghelistul (presupusul autor al celei de-a patra Evanghelii) si loa n Botezatorul. Aceasta confuzie este caracteristica francmasoneriei. 5.„ Tra ditiile secrete" la care fa ce referire sînt în esen ta gnostice. 6.Desi sustine ca reprezinta o forma de crestinism ezoteric, care pastreaza „învataturile secrete" a le lui lisus, traditia ioanita demonstreaza o vadita lipsa de respect fata de lisus. în cel mai bun caz, îl considera un muritor oarecare, lipsit de legitimitate si poate chiar suferind de mania grandorii. Pentru ioaniti, termenul „Hristos" nu este sinonim cu statutul divin, ci este doar un termen de respect; toti conducatorii lor a u purtat acest titlu. Prin urmare, atunci cînd un membru al unei asemenea grupari îsi spune „crestin", s- ar putea ca acest lucru sa nu semnifice exact ceea ce întelegem noi în mod obisnuit. Traditia îl considera deopotriva pe lisus ca un adept al misterelor lui Osiris, secretele pe care le-a transmis el mai departe fiind cele ale nucleului de initiati ai acestui cult egiptean. În forma sa originala, Evanghelia dupa

loan din Noul Testament nu a fost o scriptura a miscarii initiate de lisus, ci un document care le-a apartinut initial adeptilor lui loan Botezatorul. Astfel se explica nu doar pretuirea de care se bucura aceasta Evanghelie în rîndul ioanitilor, ci si confuzia dintre loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Traditia ioanitâ sustine însa ca aceasta confuzie a fost intentionata. Nu exista dovezi care sa ateste ca o miscare a „ioanitilor" orien tali ar fi constituit o Biserica fondata de loan Evanghelistul. Exista însa d ovezi concludente care sugereaza existenta unei astfel de Biserici înfiintate de loan Botezatorul. Biserica respectiva este azi reprezentata de mandeeni si, poate, de nosairi. Fara îndoiala ca mandeenii au ocupat si alte teritorii în Orientul Mijlociu — nu se stie exact unde —, însa astazi mai exista doar comunitati restrînse în Irak si în Iran. Este foarte posibil ca ei sa fi fost prezenti în regiune în perioada cruciadelor, intrînd deci în contact cu templierii; la fel de probabil e si faptul ca ramura occidentala a Bisericii lui loan s-a retras în umbra în primele secole ale erei crestine. Tinînd seama de persecutiile la care i-au supus crestinii, este greu de înteles de ce mandeenii continua sa afiseze o ura atît de profunda fata de lisus. într-adevar, îl considera un fals Mesia care a furat secretele l ui loan, învatatorul lor, si le-a folosit pentru a-i induce în eroare pe unii dintre ei, dar dupa doua mii de ani, ostilitatea lor pare inexplicabila. Nici trecutul marcat de persecutii nu explica vehementa dispretului cu care îl privesc pe lisus personal. De ce anume s-ar fi putut face el vinovat pentru a justifica o asemenea desconsiderare perpetuata secole de-a rîndul? Sîntem constienti de faptul ca materialul ultimelor capitole poate parea socant pentru multi dintre cititorii nostri, mai cu seama daca nu sînt familiarizati cu ultimele consideratii în domeniul bib lic. Afirmatia ca Noul Testa ment a denaturat adevarul, prezen-tîndu-1 p e loan Botezatorul pe o pozitie inferioara fata de lisus, si ca su ccesorul desemnat al lui loa n a fost magicianul gnostic Simon Magul contrasteaza atît de puternic cu versiunea „traditionala" a evenimentelor, încît pare a f i o pura inventie. Da r asa cum am vazut, cercetatori reputati ai Noului Testament au ajuns la aceste concluzii în mod independent unii de altii; noi n-am facut altceva decît sa le adunam pe toate la un loc si sa le comentam. Majoritatea specialistilor în domeniu considera ca loan Botezatorul a fost un conducator politic de prim-pla n, al carui mesaj religios a meninta sa desta bilizeze situatia politica si religioa sa din Palestina acelei epoci; de a semenea, se stie de mult ca a c ea sta descriere îi este a plicabila si lui lisus. Dar ce relevanta ar e a ceasta dimen siune politica a misiun ii sale pentru ceea ce am descoperit noi în privinta apartenentei sale la o scoala a misterelor egiptene? Trebuie sa ne reamintim ca, în antichitate, între politica si reli gie exista semnul ega litatii si ca orice person aj cu priza la masele Populare

era considerat în mod automat o amenintare la adresa autoritatil or politice, îngemanarea religiei cu politica era exemplificata în concept ul împaratului ca fiinta de esenta divina sau al cezaruluj considerat zeu. în Egipt, faraonii erau priviti ca zei din momentul preluarii pute rii: îsi începeau „mandatul" în chip de Horus întrupat — copilul magic conceput al zeilor Isis si Osiris —, iar dupa încheierea ritualurilor funerare, deveneau Osiris. Chiar si în perioada Imperiului Roman, familia conducatoar e a Egiptului — dinastia greaca a Ptolemeilor, a carei reprezentanta de seama a fost Cleopatra — avea grija sa pastreze cu scrupulozitate tra ditia faraonului ca zeu. Regina Nilului se identifica îndeaproape cu Isis, fiin d adesea înfatisata în chip de zeita. Unul dintre cele mai persistente concepte asociate cu lisus este cel de împarat. Sintagma „Hristos împaratul" este frecvent utilizata de crestini, precum si „Domnul Hristos"; cu toate ca ambele sînt folosite în mod simbolic, persista înca ideea ca lisus avea sînge regal, iar Bib lia o sustine. Noul Testament este limpede în acest sens: lisus era urmasul direct al regelui David, desi corectitudinea acestei afirmatii nu p oate fi verificata. Esential este faptul ca lisus însusi se considera de vita regala sau dorea sa fie privit astfel de adeptii sai. în orice caz, nu este nici o îndoiala ca lisus a sustinut ca este împaratul legitim al întregului Israel. La prima vedere, acest lucru pare a contraveni convingerii noastre referitoare la religia egipteana a Iui lisus; pentru ce i-ar fi acordat evreii atentie unui predicator ne-evreu, mai cu seama unuia care pretindea ca este împaratul lor de drept? Asa cum am vazut în capitolul 13, multi dintre adeptii sai îl credeau evreu; poate ca acesta era un element esential al pla nului sau. Si totusi, de ce ar fi sustinut el ca e ste împaratul iudeilor? Daca supozitiile noastre sînt corecte si el a intention at sa reinstituie ceea ce considera a fi religia originara a lui Israel si sa îi red ea zeitei pierdute a Templului lui Solomon locul ei initial, ce modalitate ar fi fost mai potrivita decît aceea de a se afirma în inimile si mintile maselor populare drept conducatorul lor? Iisus a dorit puterea politica; poate ca astfel întelegem ceea ce dorea el sa realizeze prin intermediul ritului initia tic al rastigniri1si apoi al „învierii" cu ajutorul preotesei si al partenerei lui în sa cru, Maria Magdalena . Poate ca lisus a crezut ca, " si revenind apoi la viata, va deveni — aidoma faraonilor — Qsiris însusi; si ca, în aceasta noua calitate de zeu, va dispune de puteri lumesti nelimitate, în mod evident însa, ceva nu a decurs conform planului. În privinta acelor puteri nelimitate, crucificarea s-a dovedit un esec si asteptatul val de energie magica nu s-a produs. Am vazut ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca lisus nu a murit pe cruce si nici ca urmare a suferintelor provocate de rastignire, în plus, se pare ca a

fost oarecum retras din prim-plan fiindca, pe lînga faptul ca puterea politica sperata nu s-a materializat, Magdalena a plecat, ajungînd tocmai în Franta. Am putea banui ca, în lipsa lui lisus, protectorul ei, s-a simtit brusc amenintata de vechii ei rivali, Simon Petru si aliatii acestuia. Ideea ca evreii s-ar fi putut arata receptivi la apelurile u nui conducator ne-evreu pare incredibila la prima vedere. Scenariul nu este însa imposibil — fiindca în reeditate chiar asa s-au în-tîmplat lucrurile. în Razboaiele iudeilor, istoricul Flavius Josephus mentioneaza ca, la aproximativ douazeci de ani dupa rastignire, un personaj rama s în istorie doar sub numele „Egipteanul" a intrat în ludeea si a a dunat o verita bila armata de iudei, menita sa rastoarne stapînirea romana . Referindu-se la el cu sintagma „un fals profet", Josephus afirma: „Sosind în tara, acest om, un impostor care se dadea drept clarvazator, a adunat cam 30 000 de naivi, i-a condus prin s albaticia tinutului pînâ la Muntele Maslinilor si de acolo s-a aratat gata sa intre în Ierusalim, sa atace garnizoana romana si sa preia puterea suprema , cu acolitii sai pe post de garzi de corp".1 Oastea a fost pusa pe fuga de romani (sub conducerea lui Felix, succesorul lui Pilat în functia de guvern ator), dar Egipteanul a scapat si a disparut apoi definitiv din istorie. Cu toate ca existau colonii evreiesti în Egipt si deci personajul respectiv ar fi putut fi un evreu, episodul este instructiv deoarece demonstreaza ca un individ perceput, cel putin, ca fiind egiptean putea aduna în jurul sau un numar considerabil de evrei în propria lor tara. Alte dovezi sugereaza însa ca personajul în cauza nu a fost evreu, fiind mentionat si în Faptele Sfintilor Apostoli (21:38), Pavel a fost salvat de furia multimii în fata Templului din Ierusalim si „luat în custodie" de soldatii romani, care nu stiu ce sa creada despre identitatea sa. Capitanul garzilor îl întreaba: „Nu esti tu, oare, egipteanul care, înainte de zilele acestea, te-ai rasculat si ai scos în pustie pe cei patru mii2 de barbati razvratiti?" Pavel raspunde: „Eu sîntiudeu, din Tarsul Ciliciei..." Episodul ridica o serie de întrebari interesante: de ce sâ-si fi dat un egiptean osteneala sa con duca o revolta a palestinienilor împotriva stâpînirii romane? Si, mai mult decît atît, de ce 1-au asociat romanii pe Pavel — un predicator crestin — cu acel egiptean instigator la rascoala? Ce a r fi putut av ea ei în comun? Si mai exista un amanunt semnificativ: cuvîntul tradus pri n „barbati razvratiti" este sicarii3, termen care îi desemna pe cei mai ap rigi nationalisti iudei, renumiti pentru tacticile lor de tip terorist. Faptul ca sau lasat organizati si condusi de un strain demonstreaza ca ar fi pu tut face la fel si în cazul lui lisus. Cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena si la loan Botezatorul au conturat o imagine a lui lisus diferita de cea ofe rita de traditia crestina. Astfel, în masa de noi informatii cu privire la el s-au evidentiat doua directii principale: una care îl asociaza cu un mediu neiudeu, egiptean, si alta în care apare ca rival al lui loan Botezatorul. Ce profil se contureaza daca încercam sa combinam aceste doua directii?

Evangheliile

se straduiesc

sa

schiteze

imaginea

unui

lisus literal

divin; prin urmare, toti ceilalti, inclusiv loan, îi sînt inferiori din punct de vedere spiritual. Dar daca privim aceasta imagine ca fiind un simplu rezultat al propagandei, piesele încep sa se îmbine, pj-jma deosebi re majora fata de istoria oficial acceptata a lui lisus este aceea ca, lasînd la o parte orice prejudecati, lisus nu se distinge de la bun început ca Fiu al lui Dumnezeu, iar nasterea sa nu a fost marcata de vreo prezenta angelica. Povestea nasterii miraculoase este, de fapt, o combinatie de m it si material „preluat" din istoria (de asemenea mitica) a venirii pe lume a lui loan. Evangheliile afirma ca misiunea lui lisus a început atunci cînd a fost botezat de loan si ca primii sai ucenici au fost recrutati dintre cei ai Botezatorului. De asemenea, în textele mandeene, el figureaza prin tre discipolii acestuia. Este foarte probabil însa ca lisus sa fi facut parte din nucleul de initiati ai Botezatorului si, luînd în consideratie ca loan nu 1-a proclamat niciodata ca fiind mult asteptatul Mesia, povestea pare ticluita la cere rea lui. Se poate ca el sa fi fost, într-adevar, desemnat la un moment da t ca succesor al lui loan, dar ceva grav trebuie sa se fi întîmplat pen tru ca acesta sa se razgîndeascâ si sâ-1 numeasca în locul lui pe Simon Magul. Acest lucru grav pare sa fi fost o miscare disidenta, desprinsa din grupul lui loan; poate ca lisus însusi a initiat schisma. Evangheliile amintesc de rivalitatea dintre cele doua grupari si se stie ca miscarea Botezatorului a continuat sa existe si dupa moartea acestuia, independent de cea a lui lisus. Desigur ca trebuie sa fi izbucnit o disputa aprinsa sau o lupta pentru putere între cei doi conducatori si, respectiv, între gruparile lor; sa ne amintim, în acest sens, dubiile lui loan în închisoare, cu privire la lisus. Exista doua scena rii posibile. Schisma s-a petrecut, poate, înainte de încarcerarea lui loan si a decurs lin. Acest lucru pare sa razbata din Evanghelia dupa loan (3:22-26), dar nu si din celelalte (care se concentreaza exclusiv asupra lui lisus dupa botezul acestuia). Sau este posibil ca lisus sa fi încercat sa preia conducerea §ruparii dupa arestarea lui loan, ori din proprie initiativa, ori ca urrnare a pozitiei sale secunde în ierarhia miscarii. Dar, dintr-un motiv oarecare, nu a fost acceptat de to ti discipolii. Asa cum am vazut, lisus a fost anima t de intentii politice complexe, dar pare indiscutabil faptul ca a pus în scena, în m od constient, doua scenarii politico-religioase, unul ezoteric si celalalt exoteric — povestea lui Osiris si, respectiv, rolul de Mesia al iudeilor. Activitatea sa sugereaza existenta unei strategii bine puse la punct, a fost aplicata în trei etape principale: în primul rînd, atragerea care maselor p

si pe surori. dar în acelasi timp sînt învatati sa-si iubeasca aproapele ca pe ei însisi. 5 De asemenea. si pe copii. lisus este însasi chintesen ta iubirii. pe de o parte le spune adeptilor sai sa „întoarca si celalalt obraz". învataturile lui lisus par contradictorii. în mod cert însa. dar religia isiana a acelei epoci în mod particular punea un accent deosebit pe moralitate si pe responsabilitatea personala. a compasiunii si a altruismului. încît pare indiscutabila. Teologii încearca sa explice aceste discrepante afirmînd ca unele povete trebuie interpretate în sens literal. iar altele doar met aforic.rin intermediul tentia populatiei. nu poate sa fie ucenicul Meu. Convingerea ca lisus a propovaduit un sistem etic coerent. Astfel. Pentru oricine. Multi oamenii accepta astazi faptul ca lisus a avut un scop politic. si pe femeie. situatia reala a fost alta. Chiar si atunci cînd nu este considerat Fiul lui Dumnezeu. indiferent de religie. apoi. a convingerii ca el este Mesia. desig ur ca nu putea sâ-si afirme pur si simplu caracterul mesianic. imaginea pe care o contureaza cu privire la omul lisus si la învataturile sale este evaziva si inconsecventa. însa îl considera ca fiind pe un plan secund în comparatie cu învataturile sale. subliniaza porunca „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta"6. un aparator al celor nevoiasi si al copiilor. Problema este însa aceea ca teologia a fost inventata tocmai pen tru a lamuri asemenea contradictii. pe valo rile familiei si pe respectul fata de toti ceilalti. si pe frati. Teologii crestini pornesc de la presupunerea ca lisus era Dumnezeu întrupat. iar pe de alta declara: „Nu am venit sa aduc pace (pe pamînt). în rîndul maselor. chiar si sufletul sau însusi. de la sine înteleasa. Iata un scurt exemplu: asa cum sînt ele prezentate în Noul Testament. toate afirmatiile lui lisus trebui e sa fie . „instilarea". Iata deci un prim exemplu de rationa ment circular: pentru ei. si p e mama. Chiar daca ele nu sînt altceva decît material de propaganda. lisus este întruchiparea binelui si a virtutii. prin fâgaduiala odata unei cîstigata „epoci de a a aproape (împaratia Cerurilor) si a unei vieti mai bune. dar declara: „Daca vine cineva la Mine si n u uraste pe tatal sau. e totusi perceput ca un pacifis t. ur" miracolelor mentinerea si ei al vindecarilor. desigur ca în orice cultura au existat si vor exi sta oameni virtuosi. O analiza obiectiva a Evangheliilor releva totusi un profil diferit de cel al propovaduitorului cu o morala nepatata. bazat pe compasiune si iubire este atît de râspîndita. în al treilea rîn d. De pilda. sâ-si ierte dusmanii si sa-si dea toate bunurile tîlharilor care încearca sâ-i jefuiasca4. ca urmare a sensibilitatii autoritatilor fata de potentialele miscari subversive. ci sabie"."7 Ucenicii sînt deci îndemnati sa-si urasca propria viata. Pentru crestini si pentru foarte multi adepti ai altor religii deopotriva. ne-am dat seama ca trebuie sa ne încadram ipoteza de lucru în contextul celor predicate de el.

Viziunea asupra lui lisus se modifica de la o epoca la alta si de la o zona geografica l a alta.) lisus trebuia sa dea dovada de precautie: pe de o parte avea nevoie sa-si atraga sustinerea maselor. Este întotdeauna important sa întelegem contextul tuturor afirmatiilor lui lisus. Prin urmare. Aceasta ar putea fi o a lta ilustrare a tendintei sale de a încalca regulile sociale sau poate ca pur si simplu dorea sa le arate discipolilor cine era seful. Spre exemplu. în realitate însa. care cred în Mine. blînd si iubitor". pe de alta parte. '• * mai bine i-ar fi lui daca si-ar lega de gît o piatra de moar a si sa fie aruncat în mare". Spre exemplu. Crestinii de astazi cred ca imaginea lui lisus a ramas neschimbata de 2 000 de ani. cînd era considerat în primul rînd un judecator inflexibil. Lâsînd la o parte faptul ca toti politicienii versati obisnuiesc sa ia copiii în brate si sâ-i sarute. Dar putini sînt cei care acorda atentie cuvintelor „care cred în mine". Daca însa lisus nu a fost Dumnezeu întrupat . Un alt exemplu în acest sens este avertismentul sau cu privire la copii: „Si cine va sminti pe unul din acestia mici. în mod cert. asa cum sînt ele prezen tate în Evanghelii. care traiau într-un mediu politic la fel de real. exact acest caracter nebulos ar putea contribui la întelegerea cuvintelor lui lisus. fraza „Lasati copiii sa vina la mine"9 este aproape în mod universal interpretata ca un exemplu al marinimiei si al iubirii sale pentru cei nevinovati. nu toti copiii îi merita . În mod ciudat însa. discursurile sale pacifiste au constituit poate o modalitate de a spulbera suspiciunile autoritatilor cu privire la potentialul sau subversiv. întreaga teorie se destrama si contradictiile din spusele atribuite lui devin mai mult decît evidente. Imaginea lui lisus ca un judecator neînduplecat a stat la baza unor atrocitati de tipul cruciadei împotriva albigenzilor sau al proces elor intentate vrajitoarelor. el a facut acele afirm atii fiindca sînt adevarate. dar începînd cu epoca victoriana. de oricine.8 (La urma urmei. asa încît trebuia sa aiba grija ce anume vorbeste.adevarate fiindca el le-a facut si.bun .10 Majoritatea oamenilor interpreteaza aceste cuvinte ca o dovada a iubirii lui — deci a lui Dumnezeu — pentru copii. trebuie sa ne amintim ca lui lisus îi placea sa încalce conventiile sociale ale vremii: statea laolalta cu femei de moravuri dubioase si chiar cu agenti fiscali. lisus este m ai degraba -. pot fi interpretate oricum. Aceste ima gin i co ntra dictorii au f ost posibile fiin dca înva taturile sale. în public se aflau. loan fusese arestat fiind banuit ca pornise o revolta. imaginea sa actuala este mult diferita fata de modul în care era el perceput cu numai doua secole în urma. lisus a reactionat imediat si le-a cerut sa se apropie. Cînd ucenicii au încercat sa tina departe de el femeile si copiii. Din cauza agitatiei politice din epoca. iar pe de alta trebuia sa para ca nu ameninta în nici un fel situa tia politica din regiune — pîna cînd nu era pregatit. si informatori. Teologii uita adesea ca el se adresa unor oameni reali.

fara îndoiala. O data ce întelegem acest lucru. incluzînd îndemnuri etice.De fapt. generos si milostiv.. Fiul lui Dumnezeu sau nu. el subliniaza astfel caracterul insignifiant al cOpiilor. cuvintele sale — cel putin asa cum sînt ele redate în Evanghelii — sînt adesea ambigue si uneori de-a dreptul contradictorii. cele mai familiare si mai îndragite cuvinte ale lui lisus sînt totodata si ce le mai interpretabile. iar pe de alta stabilim o asociere neta între el si cultul ze itei . adaugind: „De aceea. iar daca. spirituale si chiar politice. Mai tîrziu. ci doar cei care fac parte dintre credinciosi.dragostea. precum: "Fericiti cei curati cu inima. La urma urmei. Dupa cum am vazut. iar unele au fost rostite initial de loan Botezatorul. în orice caz. adresîndu-li-se îndeosebi celor nevoiasi si nemultumiti. de aceea. spunînd cu a lte cuvinte „chiar si un copil ca re ma urmeaza este important". se pare ca si loan o folosea si. tot pomul care nu face roada buna se taie si se arunca în foc". convingatoare si încurajatoare prin tonul autoritar cu care au fost rostite. ca aceia vor vedea pe Dumnezeu". Predica de pe munte pare o serie de îndemnuri concise. Cu toate acestea. în Evanghelia dupa Matei (3:10). Desi este improbabil ca lisus sa fi rostit vreodata „discursul" pe care noi îl numim acum „predica de pe munte". a stazi. „Tatal nostru care esti în ceruri" nu este o form ula inventata de el. toti revolutionarii din istorie au încercat sa cîstige popularitate în rîndul maselor. lisus repeta aceasta metafora cuvînt cu cuvînt. dupa roadele lor îi veti cunoaste". loan spune: „. Acest comportament se încadreaza perfect în ansamblul intentiilor sale: repetatele atacuri verbale la adresa celor bogati constituie un element esential al popularitatii lui în rîndul ma selor. ca aceia vor mosteni pe Dumnezeu"). motivul este acela ca dovezile par a-1 justifica. Aceeasi este situatia în cazul predicii de pe munte. în predica de pe munte. Accentul nu cade asupra copiilor. exact asa cum. fiindca totdeauna cei avuti au atras ostilitatea celorlalti. predica este. se pare ca era un spirit remarcabil. un politician le face promisiuni somerilor. Cinicii le-ar putea considera însa doar niste platitudini sau niste Promisiuni absurde („Fericiti cei blînzi. multe dintre spusele sale dificil de interpretat devin clare.11 Si de aceasta data lisus rosteste cuvinte atribuite initial lui loan Botezatorul. De exemplu. merita o analiza atenta.. dupa cum afirma Bamber Gascoigne în cartea The Christians („Crestinii"): „Nimic din predica de pe munte nu este original si unic la Hristos". s-ar putea spune ca si sugestiile noastre au un caracter contradictoriu: pe de o parte îi punem la îndoiala motivele si chiar integritatea. Cu toate ca cel putin una dintre „povetele" respective facea parte din mesajul lui loan. Important este ca spusele lui lisus — „iubeste-ti dusmanii/fericiti facatorii de pace/fericiti cei milostivi" — indica. prin spusele noastre. asa cum au fost ele întelese de autorii Evangheliilor. lasam impresia unei doze de cinism cu privire la omul lisus si la obiectivele sale. întradevar. Dovezile care sugereaza ca lisus a urmarit un obiectiv politic sînt extrem de convingatoare. se regaseste în rugaciunile închinate lui Osiris-Amon. Asa cum am vazut si în privinta rugaciunii Tatal Nostru. în aceeasi Evanghelie (7:19-20). probabil ca aceste cuvint e constituie esenta învataturilor sale. un om iubitor. co mplexa. ci pe propria sa importanta.

Prin urmare. în epoca însa.Isis. poate crezînd sincer ca astfel nu vizeaza decît binele respectivei organizatii. ci pentru ca ati mîncat din pîini si v-ati saturat ". putinele informatii de care dispunem nu ne ofera un raspuns clar. oile sale negre. si religia isiana a avut. ei nu au avut cunostinta despre intentiile lui ascunse. sâ-1 foloseasca pentru propria lor cauza. Evenimentul care a marcat intrarea lui lisus în actiune pare a fi fost hranirea miraculoasa a celor cinci mii de oameni. adeptii lui loan. pentru ca. Am vazut însa ca. Evangheliile îl prezinta ca pe un fel de picnic miraculos. lisus a fost ucenicul lui loan. a dat lumii fii si fiice cu vieti nu tocmai exemplare. Si o data ce a reusit sa atraga atentia multimilor. Irod Antipa 1-a arestat pe loan (conform relatarii lui Jose-phus) fiindca îl considera un eleme nt potential subversiv. pur si simplu. Pe de o parte. mai apoi. care cu timpul s-a pierdut: în primul rînd. Imaginea pe care o avem despre loan — un ascet inflexibil si rece — nu sugereaza prin nimic un conducator politic versat. i ar acest lucru ridica o întrebare interesanta: a avut si Botezatorul ambi tii similare? Din pacate. care se proclama unica religie a iubirii si compasiunii. Exorcizarea — scoaterea demonilor — trebuie sa fi fost o priveliste spectaculoasa si îi asigura exorcistului o popularitate ce râmînea vie timp de luni întregi dupa plecarea lui din sat. îns a portretul sau e astfel conturat de propaganda crestina. motivul ar putea fi acela ca loan a fost arestat înainte de a si le putea exprima sau. în al doilea rînd. desigur. inclusiv mandeenii. miracolul n u seamana cu nici un altul din cele atribuite lui lisus. lisu s însusi subliniaza acest lucru. autorii Evangheliilor sugereaza ca episodul are o semnificatie aparte. Si totusi aici nu ex ista nici o contradictie: în decursul istoriei. astfel încît hraneste cu ele toti oamenii prezenti.12 în . initial. bazat pe dragoste si generozitate. respecti v de Evangheliile din Noul Testament. în decursul anilor. pe care nici ei n-o înteleg pe deplin. pentru a se afirma ca Mesia. numerosi au fost cei care s-au simtit atrasi de o religie sau de un sistem politic anume si au aderat ferm la el. toate celelalte care erau destinate maselor largi se concretizau în vindecari sub o forma sau alta. dar este posibil ca gestul sau sa fi fost doar o masura de precautie. Asa cum crestinismul. lisus a început sa le predice. în care „gazda" uimeste multi mile înmultind cinci biete pîini si doi pesti micuti. Pe de alta parte. lisus a fost un magician care atragea multimile fiindca le distra. spunînd enigmatic: „Ma cautati nu pentru ca ati fi vazut minuni. povestea a avut o semnific atie profunda. nu o reactie fata de spusele sau faptele lui. nu le atribuiau conducatorului lor nici un fel de ambitii politice.

în relatarea lui Marcu.14 Relatarea începe prin a mentiona cinci mii de oameni. 13 Semnificatia minunii în cazul hranirii multimilor nu rezida în caracterul sau paranormal. dar prezenta lor este ireleva nta pentru acest episod. Exista multe întrebari fara raspuns în ceea ce priveste încar- . nimeni nu pare uluit de ac easta minune. Conform Evangheliei dupa loan (6:15). moartea Botezatorului a avut un impact puternic asupra lui lisus. deschizîndu-i calea catre conducerea gruparii si. iar cînd oamenii au auzit ap oi de executarea lui. cel putin. Wilson. cel putin temporar. Wilson: „Miracolul sau semnul se concentreaza asupra hrânirii multimilor. dar. a întregii populatii. nimeni nu manifesta nici cea mai vaga uimire la produ cerea miracolului. dar pare a avea si o alta sem-jjjficatie pe lînga cea evidenta. poate. Semnificatia acestui a parent detaliu este relevata de fa ptul ca lisus îi obliga sa se aseze jos. reuniti. aceasta pare a fi fost o adunare a diverselor clanuri. Pentru a-1 cita din nou pe A. fiindca urmeaza imediat dupa decapitarea lui loan.. cinci mii de barbati. voi barbati ai Israelului!" De fapt. Asa cum precizeaza A. aflînd. cete de cîte o suta si cîte cincizeci. Este posibil ca autorii Evangheliilor sa fi inventat elementul miraculos fiindca era necesar ca episodul sa ia sa în relief pentru un motiv oarecare.N. au navalit catre numarul doi în ierarhie — lisus. Dupa parerea lui A. încît a vrut sa se retraga în linistea pustietatii. evenimentul este important în sine. Wilson: „Obliga-i pe barbati sa se aseze! Obligâ-i pe esenieni sa se aseze! Obliga-i pe farisei sa se aseze! Obligâ-l pe Iscariotean sa se aseze. ca. pe jos. cu o corabie. Chiar vocabularul folosit de Marcu (6:39-40) aminteste pregnant de un eveniment ce-a avut caracter militar: „Si El le-a poruncit sa-i aseze pe toti.N. într-un loc pustiu. s i copii. în orice caz. în Evanghelia dupa Matei însa. cete-cete. de catre lisus. multimile au venit dupa El. conform Evangheliilor. prin intermediul lui lisus. Poate ca voiau sa se convinga ca idealurile lui loan erau înca vii si ca. într-adevar. o masiva regrupare a vechilor dusmani. poate ca alaturi de ei se aflau si femei. împreuna.Evanghelia dupa Afarcu. auzind. Si au sezut cete.. Probabil ca lisus a fost atît de afectat de vestea mortii lui loan. pe iarba verde. lisus a convins fostele factiuni razboinice sa se aseze cuminti si sa împarta între ele o masa ritualica. desi nu stiau care ar putea fi acesta. fostul discipol al lui loan Botezatorul. din cetati". Se observa. dar dorinta ia fost în scurt timp zadarnicita de sosirea unei multimi de oameni care voiau sa-1 auda predicînd. Esential este însa faptul ca erau acolo. Atunci cînd lisus vindeca un lepros sau cînd reda vedere a unui orb. Desigur.N. în Evanghelia dupa Matei (14:13) citim: „Iar lisus. si obliga-1 pe Simon Zelotul sa se aseze. nimeni nu e uluit". evenimentul îi «uluieste» si îi «surprinde» pe toti cei care afla despre el. continuitatea era asigurata. nu asupra înmultirii plinilor. dorinta multimilor ca sa le fie rege a fost un rezultat direct al „plinilor". dar mai tîrziu se precizeaza ca era vorba despre o multime de barbati. Probabil ca preluase deja rolul dominant în miscarea lui loan dupa arestarea acestuia. alaturi de ghe-rilele lui teroriste animate de simt patriotic! Asezati-va. s-a dus de acolo singur.

ca tr agedia a avut un impact puternic si durabil asupra maselor. desi fârâ tragere de inima. în mod cert însa. cel putin. ar fi putut transforma moartea lui în primul martiriu crestin. Daca n e amintim în sa. poate ca auzise ceva despre el în temnita si a început sa a iba îndoieli. versiunea evanghelistilor cu privire la uciderea lui loan nu este coerenta. si de aceasta data se pare ca Evangheliile au ceva de ascuns. Prin urmare. asa cum am vazut. e greu de crezut ca. tinînd seama de ceea ce stim acum despre popularitatea lui loan. ar fi hotarît într-un fel sau altul doar pentru o toana de-a sadicei sale fiice vitrege. Dar nu s-a înregistrat nici o revolta. motivele oferite pentru moartea lui loan sînt în mod cert nesatisfacatoare: în conformitate cu Evangheliile. A reusit el oare sâ-L calmeze? I-a linistit c u privire la moartea iubitului lor Botezator? Poate ca da. Tinînd seama de circumstante. pe cînd Josephus afir ma ca loan era considerat o amenintare reala sau Potentiala la a dresa autoritatilor. Dar pentru ce ar fi considerat ei necesar sa inventeze o astfel de poveste încîlcitâ? La urma urmei. Irod a fost determinat de Irodiada printr-un subterfugiu sa-1 execute pe loan Salomea jucînd rolul de intermediar în aceasta stratagema. dupa cum am vazut. Un alt element interesant este schimbarea brusca de opinie a Botezatorului cu Privire la identitatea lui lisus c a Mesia. Fara îndoiala ca Irod si-ar fi cîntârit bine sansele si si-ar fi impus autoritatea. Ni se spune ca Salomea. i-a cerut lui Irod c apul lui loan Botezatorul si ca acesta a acceptat. Josephus noteaza ca populatia a considerat zdrobitoarea în frîngere a armatelor lui Irod. în acest caz. Josephus nu ofera detalii despre circumstantele morti i si ale executiei lui loan.cerarea lui loan. indiferent de popularitatea lui loan. Tensiunile au fost potolite de lisus care. acest lucru sugereaza. într-o problema atît de serioasa. însa în Evanghelii nu se specifica nimic în acest sens. actionînd la indicatiile mamei ei. Poate ca Botezatorul constituia. Si. dar ca martir ar fi devenit m ult mai periculos. o amenintare. daca ar fi vrut doar sa minimalizeze popularitatea lui loan. Autorii lor prezinta ca motiv al arestarii faptul ca Botezatorul a criticat casatoria ilega la a lui Irod cu Irodiada. multi dintre ucenicii lui loan au considerat ca lisus i-a luat locul conducatorului lor mort. survenita la scurt timp dupa aceea. Exista o serie de probleme în privinta modului în care Evangheliile relateaza episodul mortii Botezatorului. e cert ca Irod nu ar fi fost atît de neg hiob încît sa-1 ucida pentru un asemenea capriciu. o pedeapsa divina pentru moartea lui loan. pare ciudat ca nu s-au iscat miscari popula re sau cel putin o revolta. Scenariul nu este deloc plauzibil. viu. a luat imediat pozitie în fata celor cinci mii de barbati. Ei au preferat s-o descrie însa ca pe o consecinta . 1-ar fi executat din propria sa vointa. Irodiada.

Dar rescriind istoria în conformit ate cu propriile lor obiective. a avea anumite suspiciuni este un lucru. este cu certitudine foarte dificil sa mai gasim indicii directe care sa ne dezvaluie adevarul în aceasta privinta. desi acesta trebuie sa fi fost unul dintre cele Riai cunoscute episoade ale Noului Testament. Iar aceste m otive se regasesc. Din acest motiv — si daca executarea lui a fost rezultatul unui complot — sustinatorii lui lisus nu trebuie scosi din ecuatie.a unei sordide intrigi de palat: Irod e multumit ca 1-a arestat pe loan si se limitea za la atît. trebuie sa fi existat motive certe pentru perpetuarea traditiei ioanite. cine a avut de cîstigat de pe urma mortii lui loan? în conformitate cu teologul australian Barbara Thiering. Dar de ce s-au straduit evanghelistii sa-1 scoata pe Irod basma curata — un om integru care cade în capcana unor femei intrigante si se vede nevoit sa faca un gest oribil? Se pare ca totusi a existat o intriga de palat ce a dus la jnoartea Botezatorului. La urma urmei. Totusi. chiar daca precizeaza numele tuturor celorlalte personaje ale episodului. pentru „raceala" ereticilor fata de lisus Si. cunoastem identitatea celui cu privire l a care loan si-a exprimat îndoielile în închisoare. astfel ca trebuie pacalit într-un fel pentru a-1 si ucide. criticile acestuia la adresa casatoriei sale cu Irodiada erau deja de domeniu public si raul fusese facut. în circumstantele mortii lui loan. Este mentionata printre femeile aflate la picioarele crucii lui lisus si a mers alat uri de Maria . Si atunci. Oare omisiunea a fost deliberata ? Iisus a avut o ucenica pe nume Salome. nu a existat o alta grupare care sa fi beneficiat mai mult ca urmare a mortii Botezatorului. pentru via ostilitate a mandeenilor la adresa lui. au creat o absurditate. în ceea ce ar putea sa fi fo st ultimele sale cuvinte rostite în public. probabil.16 Oricît de socanta ar parea aceasta ipoteza la prima vedere. Dupa 2 000 de ani. putem descoperi însa o serie d e dovezi circumstantiale capabile sa ne puna pe gînduri. În mod ciudat. Autorii Evangheliilor evita sa-1 mentioneze. una prea bine cunoscuta pentru ca autori i Evangheliilor s-o poata ignora. Mai mult decît atît. în epoca au circulat zvonuri care sustineau ca factiunea condusa de lisus s-ar fi aflat la originea executarii lui. Irod Antipa nu a avut nimic de cîstigat din moartea lui loan . numele fiicei Iro-diadei — Salomea — ne este cunoscut doar gratie lui Josephus. decesu l Botezatorului i-a mai îngreunat situatia. iar identificar ea unor dovezi care sa le confirme e cu totul altceva. La urma urmei. la celalalt capat al spect rului.

actionînd din umbra. si Salome erau acolo. poate ca membrii sai au considerat prudent sa-1 îndeparteze definitiv pe Botezator. avînd deci anumite relatii în palatul lui Irod. da r în textele lui Matei si Luca — inspirate de cel al lui Marcu — dispare cu desavîrsire. Astfel. la care face referire Morton Smith în The Secret Gospel: „(lisus si ucenicii sai) au ajuns la Ierihon. conform Evangheliei dupa Marcu.) Desigur. asa cum Henric al II-lea nu a dorit niciodata ca oamenii sai sa-1 u cida pe arhiepiscopul Thomas Beckett. în plus. în acest caz nu pare a exista un motiv evident pentru care ar fi fost eliminat. în mod neîndoielnic. Am mentionat deja ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca a existat un grup care. Istoria este plina de exemple ale unor decese surveni te la momentul potrivit — de exemplu. Poate ca si executia lui loan intra în aceasta categorie. Spre deosebire de situatia episodului dedicat învierii lui Lazar. dar faptul ca evanghelistii au preferat sa elimine referirile la ea sugereaza ca era un personaj important si totodata are darul de a ne atrage atentia asupra ei. care au îndepartat ultimul obstacol aflat în calea ambitiilor politice ale noului regjrn. Ar fi oare posibil ca grupul respectiv sa f i decis ca sosise vremea ca rivalul lui lisus sa paraseasca scena? Desigur. moartea regelui Dagobert al II-lea si cea a lui Thomas Beckett. Nici chiar în temnita fiind. sa ne amintim si ciudata omisiune a episodului aparent banal din Evanghelia dupa Marcu. si mama lui. a facilitat lui lisus. iar lisus nu le-a primit". nu lisus. îndoieli care erau cu atît mai îngrijoratoare. Si apoi. deoarece chiar si apropiatii lui lisus aveau ce l putin o cunostinta în interiorul palatului: Evangheliile o mentioneaza în rîndul . Si sora tînarului pe care îl iubea lisus. Ipoteza este plauzibila. el nu pr egeta sa-si exprime îndoielile cu privire la statutul fostului sau discipol. care o descrie ca o ucenica a lui lisus. a cest profet extrem de popular este ucis dintr-un capriciu de Irod. se pare ca autorii Evangheliilor au avut prop riile lor ratiuni pentru care au preferat sa nu aminteasca despre Salome . Grupul care îl sustinea pare sa fi fost format din persoane înstarite si influente. în „Evanghelia dupa egipteni"18 si în Pistis Sophia.Magdalena la mormîn t. probabil ca nici lisus nu a stiut nimic despre crima înfaptuita în beneficiul sau. Salome era un nume frecvent întîlnit. cu cît — asa cum am vazut — succesorul sau oficial era Simon Magul. care în nici un caz nu putea fi atît de naiv încît sa subestimeze posibilele reactii ulterioare ale maselor. (Numele ei este mentionat însa în „Evanghelia dupa Toma" — unul dintre textele de la Nag Hammadi — unde este prezentata ca sezînd pe un divan alaturi de lisus17. loan Botezatorul devenise o problema pentru gruparea disidenta a lui lisus.

care. si Biserica lui loan. care are despre lisus o opinie contrara. au opinii mai putin radicale. dar si ele îl pun pe loan pe Un plan superior lui lisus. precum Ordinul Cavalerilor Templieri. Si totusi simpla existenta a unei traditii precum cea reprezentata de Biserica lui loan demonstreaza ca a venit de mult vremea pen tru o . Cînd am remarcat obsesia lui da Vinci pentru suprematia Botezatorului. iar pe lisus îl privesc ca pe un fals profet care a indus masele în eroare. Asa cum am vazut. cert este ca în re latia dintre lisus si loan Botezatorul exista ceva dubios. Dar dupa ce am examinat numeroasele dovezi ce demonstrau existenta unui cult dedicat lui loan. ci ca Dumnezeu întrupat. mandeenii îl considera pe loan „Rege al Luminii". începînd cu razboinicii calugari din vechime si cu bratul lor armat. Cert este însa faptul ca ambele Biserici au existat în paralel timp de doua mii de ani: Biserica lui Petru. Este posibil ca antipatia ereticilor fata de lisus sa aiba la baza ideea ca el a fost doar un oportunist lipsit de scrupule. Desigur ca a contura ipoteza existentei unor grupari care au crezut ca lisus a fost un fals profet si care au avut poate chiar un rol în uciderea lui loan Botezatorul nu este nici pe departe acela si lucru c u a o demonstra.19 Oricare ar fi adevarul în aceasta privinta. ceva în care ereticii cred de secole — un aspect pe care specialistii încep în sfîrsit sa-1 recunoasca. Alte organizatii. în plus. Poate ca nici una din ele n u detine monopolul adevarului si ca atitudinile lor nu sînt decît o continuare a vechii rivalitati dintre discipolii celor doi profeti. Biserica lui loan si-a asuma t numeroase „înfatisari" în decursul secolelor. Prioria din Sion. la fel este descris si în Talmud. sotia lui Huza. Aceasta idee este ilustrata perfect de Leonardo da Vinci în tabloul Fecioara pe stînci. Poate ca misterul ce înconjoara moartea lui loan detine cheia veneratiei aproape inexplicabile pe care o nutresc fata de el gruparile aminti te în investigatia noastra. ne-am întrebat daca nu cumva era doar un capriciu al sau. care era iconomul lui Irod. Pierre Plantard de Saint-Clair explica acest luc ru prin ceea ce pare a fi un non sequitur: titlul „loan I" îi este rezervat lui Hristos. sa ne amintim ca Marii Maestri ai Prioriei poarta totdeauna numele „loan" si ca traditia a înce put cu „loan al II-lea". care a profitat de moartea Botezatorului preluînd conducerea gruparii cu o graba indecenta — mai cu seama daca succesorul lui desemnat fusese Simon Magul. am constatat ca acesta functionase dintotdeauna departe de ochii Bisericii. care îl preaslâveste pe lisus nu doar ca om perfect. îl "Urneste si vrajitor. Multi îl venerau în secret pe loan în vre me ce îngenuncheau la picioarele lui „Hristos". ca de altfel într-o serie de alte lucrari ale florentinului. despre care am amintit în Capitolul 1. pâstrîndu-si secretele cu grija.ucenicilor pe Ioana.

un soc pentru multi dintre ei. nu garanteaza perfectiunea morala sau etica. cînd populatia era în asteptarea promisului Mesia. o noutate pentru ma joritatea cititorilor si. în unele cazuri. Si. Ca de fiecare data .reevaluare a personalitatii. loan Botezatorul si Maria Magdalena au propovaduit în linii mari acelasi mesaj — dar. Daca Biserica lui lisus a fost cladita pe adevarul absolut. dînd nastere astfel unui sistem hibrid. Ei au introdus în Palestina o forma proprie de gnoza. Simon Magul si partenera sa Elena. Concluziile si implicatiile acestei investigatii constituie. în zilele agitate ale secolului I. Egiptul. orgoliile si ambitiile personale au contribuit la pervertirea mesajului transmis. fiindca nu exista dovezi care sa sugereze ca loan si-ar fi asumat acest rol — sau ca un astfel de rol ar fi existat. în orice caz însa. cu atît creste riscul abuzurilor de putere. au existat numeroase cazuri de coruptie în rîndul preotilor si al preoteselor. în multe cazuri. cu cît miza este mai ma re. Aceasta noua imagine a originilor crestinismului si a omului în numele caruia a fost fondata religia crestina are implicatii extraordinare. Ritualurile reprezentau fundamentul acestei miscari. este posibil sa ne aflam în fata uneia dintre cele mai grave nedreptati ale istoriei. botezîndu-i pe cei care doreau sa obtina aceasta cunoastere mistica si initiindu-i în tainele anticei traditii oculte. pe masura ce am studiat datele si informatiile descoperite. Este însa tulburator sa ne gîndim. poate. de loan Botezatorul. acestea au fost sus tinute ferm de rezultatele cercetarilor actuale în domeniu. exista un segment al societatii occidentale care le cunoaste si le pastreaza de secole. a rolului si a mostenirii lasate în urma de lisus „Hristos" si. Iar în Palestina. în mod cert. de la primul botez pîna la interpretarea misterelor egiptene. a ilujjjinarii personale. Dar suprema initiere era asigurata prin intermediul extazului sexual. loan a fost ucis pentru principiile sale. respectiv. putem spune ca imaginea care s-a conturat este — pentru a folosi un ter men blînd — foarte diferita de cea cu care eram noi familiarizati. pâstrînd accentul deosebit pus pe iubire si toleranta. Printre membrii miscarii se aflau. înseamna ca aceea a lui loan nu are la baza decît minciuni. în mod ironic. proba bil. lisus. . în cultura occidentala. Dar dac a situatia este inversa. asa cum speram ca am Demon strat. Dar miza este mult mai mare. principii care — credem noi — au izvorît direct din aceeasi traditie din care provine si ritualul botezului: antica religie a gnozei. Nu vrem sa spunem ca noi. de asemenea. dar chiar si în tara sa de origine. fie si numai pentru cîteva clipe. Dar. Miscarea despre care vorbim poate sa fi fost initial de sorgin te isiana. am venerat un alt Hristos decît cel care era. înainte de a fi fost „inventat" de Pavel pentru jjsus. cu toate ca ele reprezinta o noutate pentru majoritatea cititorilor. ne-a m conturat a ceste con cluzii pa s cu pas. indiferent de ceea ce propovâduieste. ale caror miracole constituiau — precum cele asociate cu lisus — o parte integranta a practicilor religioase. asa cum îl întelegem noi azi. ca ereticii au avut. dreptate. religia devine chiar un cult al personalitatii. Însa nici o religie. Firea omeneasca îsi spune totdeauna cuvîntul. nu cel pe care îl presupun majoritatea credinciosilor. Iar în final. a transformarii spirituale a individului — mister ele în cadrul carora sînt adorati zeii Isis si Osiris.

asa cum erau. indiferent cum am alege s-o definim. reunin-du-i chiar pe ucenici dupa rastignire. inferior lui din punct de vedere spiritual. Maria Magdalena era preoteasa si partenera a lui lisus într-un mariaj sacru. însa o serie d e specialisti. pe care lisus a vindecat-o si a convertit-o. Influenta egipteana asupra textului Evangheliilor este evidenta. Dar ceva nu a decurs probabil cum trebuia: loan s-a razgîndit si 1-a numit ca succesor al sau pe Simon Magul. cînd a fost predat în mîinile lui Pilat. de altfel. Maria Magdalena nu a fost o propovaduitoare crestina. la scurt timp dupa aceea fiind ucis. poate aflat chiar pe locul al doilea în ierarhia gruparii. probabil în scopuri initiatice. lisus nu a fost Fiul lui Dumnezeu si nici nu era de religie iudaica. dar împreuna cu Maria Magdalena a întrupat totodata mitul isiano-osirian. sintagma care. lisus a fost Fiul lui Dumnezeu si al unei fecioare . Dovezile sugereaza ca el a predicat un mesaj desprins dintr-o alta religie decît cea dominanta pe teritoriul pe care si -a început misiunea si si-a desfasurat apoi campania. sînt de acord ca miracol ele lui lisus se regaseau în „repertoriul" tipic al magicienilor egipteni. iar Maria Magdalena a fost o femeie cu reputatie îndoielnica. loan Botezatorul a fost antemergâtorul sau. fiindca era unul dintre ucenicii sai. . h plus. în drep-lul roman. Investigatia noastra a relevat însa o cu totul alta imagine. printre care Morton Smith.CAPITOLUL 17 Dincolo de Egipt La doua mii de ani dupa ce lisus. milioane de oameni înca mai cred în povestea depanata de Evanghelii. Poate ca lisus si-a asumat în mod constient rolul de Mesia pentru a cîstiga sustinerea maselor. asa cum ura femeile în general. într-a-devar. Simon Magul si Elena. Contemporanii sai 1au considerat un adept al magiei egiptene — opinie exprimata clar si în Talmud. loan nu 1-a recunoscut pe lisus ca fiind Mesia. de teama lui. Fiindca. L-a botezat. cu toate ca nu putem sti cu precizie care era mesajul ei. desi ca etnie se poate sa fi fost evreu. desemna un vrajitor. Si. loan si Maria au trait si s i-au lasat amprenta asupra culturii umane într-o „nisa" a Imperiului Roman. Caracter ul sexual al relatiei dintre ei este atestat de multe dintre textele gnostice pe care Biserica le-a exclus din Noul Testament. Pentru ei. Simon Petru o ura. Poate ca acesta nu a fost decît un zvon rautacios. o predicatoare cunoscuta. si este posibil ca ea sa se fi refugiat pe actualul teritoriu al F rantei dupa crucificare. Ea a fost totodata „Apostol al apostolilor". Magia egipteana si secretele ezoterice au stat la baza misiunii lor. care s-a întrupat într-un iudeu. în mod cert nu semana prea mult cu ceea ce numim noi astazi crestinism. acuzatia care i s-a adu s a fost aceea ca era un „facator de rele".

datorate religiei pe care o practicau (aceea a Egiptului antic) si pe care au adaptato la cultura iudaica — asa cum au facut. (Trebuie sa ne amintim ca ei propov aduiau învataturile si practicile cultului isiano-osirian. Din acest nucleu interior de misionari egipteni nu faceau parte. Simon Petru si ceilalti unsprezece ucenici. loan a fost venerat de aceiasi „eretici". în epoca circula un zvon care pretindea ca lisus practicase rituri de magie neagra asupra Botezatorului. ci unul bazat pe misterele zeilor egipteni Isis si Osiris. si fosta prostituata Elena — constituie imaginea în oglinda a cuplului lisus-Maria Magdalena. din generat ie în generatie. Asa cum am vazut. Socul stîrnit de moartea lui a fost amplificat de circumstantele neclare ale acesteia si de ceea ce a fost apoi perceput ca o grosolana manipulare a ucenicilo r lui loan de catre fostul sau rival. nu Simon Petru a fost cel mai apropiat ucenic al lui lisus. iluminarea prin intermediul sexului transcendental cu o preoteasa — un concept familiar în Orient si în tara învecinata. în ciuda celor afirmate de Biserica. Riturile oficiate erau de natura sexuala: hor asis. martirul rapus în floarea tineretii. nicidecum un fel de erezie iudaica. care avea deja un trecut bogat. Povestea mai are însa o fateta. Poate ca asa au si intentionat. asa cum se crede adesea.) Maria Magdalena si Simon Petru au pornit pe drumuri diferite: el a sfîrsit prin a fonda Biserica Crestina. judecind dupa repetatele esecuri de a în telege cuvintele învatatorului sau.loan Botezatorul fiindu-le învatator. mai cu seama daca acestia posedau o parte din trupul victimei. Simon Magul si Elena în Samaria. Între loan. Maria Magdalena a fost venerata de miscarile secrete din Europa fiindca si-a fondat propria „Biserica" — nu un cult crestin în sensul general acceptat al termenului. cei pentru care el a constituit „împaratul jertfit". dupa moartea acestuia. Doi dintre discipolii acestuia — succesorul sau desemnat. în mod cert. Egipt. fiindca în cercurile oculte din Grecia §i Egipt se consid era ca spiritul unui om ucis era o prada usoara Pentru vrajitori. celor care au înteles valoarea principiului feminin: „ereticii". Indiferent daca . deoarece ei erau urm asii spirituali directi ai primilor lui adepti. similar în mare parte cu cel propovaduit de lisus si de loan Botezatorul. Simon Magul. Daca lisus a avut un su ccesor. putem banui chiar ca nu facea parte nici macar din nucleul restrîns de initiati. lisus si Maria Magdalena existau conexiuni strînse. acesta a fost Magdalena. Din studiile efectuate de Cari Kraeling si Morton Smith reiese ca Irod Antipa credea ca lisu s îi subjugase sufletul (sau constiinta) pentru a dobîndi astfel puteri magice. de altfel. ea si-a transmis cunoasterea.

aceasta traditie reiese la suprafata sub forma veneratiei mistice a templierilor pentru Botezator. zvonul ca sufletul lui loan era înca viu si ca se afla sub controlul lui nu avea cum sa aduca dezavantaje miscarii pe care o conducea.lisus oficiase sau nu un asemenea rit. Si totusi. existenta sa neîntrerupta reiese din atacurile furibunde ale Parintilor Bisericii la adresa succesorilor lui loan — Simon Magul si Dositei — timp de aproximativ doua sute de ani. Este imposibil sa stim în mod cert ce s-a întîmplat cu aceste doua traditii între secolele al IV-lea si al Xll-lea. Si dat fiind faptul ca lisus le spusese deja ucenicilor sai ca Botezatorul fusese profetul Ilie reîncarnat. Ecouri ale acestei traditii au razbatut însa pîna la noi. nu el constituie punctul focal a l traditiilor secrete. în acea epoca a credintelor magice. exista un aparent hiat în continuitatea traditiilor. la finele c ercetarilor pe care le-am efectuat. dar stim ca . pe fondul cruciadei contra albigenzilor. desi toate dovez ile în acest sens au fost probabil distruse o data cu desfiintarea sistematica a culturii din Languedoc. putem încerca o presupunere în cunostinta de cauza. asa cum am vazut în partea întîi a acestei lucrari. regasindu-se la catari. Ereticii i-au considerat pe loan Botezatorul si pe Maria Magdalena ca fiind personaje istorice reale. aparent. cu atît mai mult cu cît acesta parea sa detina puteri miraculoase. în jurul anului 400 d. iar templierii au ajun s la apogeul puterii lor. una axata pe loan Botezatorul si cealalta pe Maria Magdalena. dar i-au venerat totodata ca reprezentanti ai unui stravechi sistem de convingeri religioase. i-ar fi determinat în mod cert pe majoritatea discipolilor lui loan sa treaca de partea lui lis us.Hr. Cele doua traditii. Traditia Magdalenei a continuat în sudul Frantei. dar. B iserica lui loan a disparut dupa anul 50 d. Si cu toate ca. Prin urmare. textele de la Nag Hamma di — care sublin iaza rolul Mariei Magdalena — au fost îngropate în Egipt. ca Mare Preot si M are Preoteasa a împaratiei Luminii. autoritatea sa în rîndul maselor nu putea decît sa sporeasca..fiind idei în mod clar preluate din textele de la Nag Hammadi.Hr. ca si cum acestea ar fi disparut într-o gaura neag ra între secolele al IV-lea si al XH-lea. idei similare cu privire la importanta ei au continuat sa existe pe teritoriul Frantei. sub forma tratatu lui Sch wester Katrei si a credintelor catare cu privire la relatia dintre lisus si Maria Magdalena .. cînd catarii si-au facut aparitia în Languedoc. au devenit vizibile abia în secolul al XH-lea. în ciuda straniei idei a unui lisus care avea sub controlul sau spiritele a doi profeti. în secolul al Xll-lea. prin nosairi si prin predecesorii mandeenilor. Apoi. Este de presupus ca traditia ioanita a supravietuit independent în Orientul Mijlociu.

este greu de crezut ca îmbinarea celor doua traditii de catre templieri a fost o pura coincidenta. a carui valoare n u era. recreînd astfel _ din ceea ce parea a fi doua culte separate. Subliniem înca o data ca aceste convingeri n u erau doar niste simple notiuni spirituale pe care le adoptasera din dorinta de a-si mîntui sufletele. sa gaseasca un artefact pretios. iar pedeapsa pentru convingerile secrete pe car e le nutreau a fost cumplita. probabil. masculin si feminin — un tot unitar si coerent. Hugues de Payens si cei opt cavaleri ai sai au pornit spre Tara Sfînta cu un tel clar: sa-si asigure puterea oferita de cunoastere si. Departe de a se limita la simpla largire a oriz ontului lor filozofic sau religios. navigatie. Dar cum? Cine i -a recunoscut valoarea si i-a preluat. La urma urmei. nazuinta catre cunoasterea ezoterica. obiectivul principal era acela de a cauta si a-si însusi cele mai profunde cunostinte ezoterice. Dupa parerea noastra. . La ur ma urmei. raspunsul este: cavalerii templieri. medicina si matematica. Prin cautarile lor. chimie. erau secrete magice si alchimice gratie carora pot fi considerati — daca nu altceva — cel putin deschizato ri de drum în ceea ce numim astazi stiinta. despre alchimie s-a crezut dintotdeauna ca detine secretul longevitatii si chiar pe acela al vietii fara de moarte. templierii au largit orizontul de cunoast ere în astronomie. cosmologie. preocupati în primul rînd de forta materiala. Dar ambitiile cavalerilor templieri în ceea ce priveste ocultismul nu s-au oprit aici: ei au cautat raspuns la marile întrebari fundamentale ale spiritului uman. exclusiv financiara. Desigur ca la mijloc se afla ceva mult mai important decît un vag ideal religios. dar cum au aflat despre ea nu putem sti. câlugârii-râzboinici ale caror campanii militare în Orientul Mijlociu ascundeau. principiile? pin n ou. Templierii pareau a sti despre ex istenta traditiei ioanite înainte de a o „descoperi". acele „carti" secrete în piatra care ascund mesa jul lor ezoteric. poate. templierii erau oameni practici. Cunostintele lor în domenii precum arhitectura si geometria sacra si-au gasit expresia în impunatoarel e catedrale gotice. în secret. de fapt. Si este posibil ca alchimia sa le fi oferit cîteva dintre raspunsurile dorite.a aparut si în Europa cîteva secole mai tîrziu. Sa ne amintim ca primii noua cavaleri care au fondat Ordinul Templier erau toti din Languedoc — inima cultului dedicat Magdalenei — si ca în traditi a oculta se considera ca secretele lor provin de la „ioanitii din Rasarit". templierii au nazuit la atingerea cunoast erii supreme: aceea a stapînirii timpului si a eliberarii de sub tirania vietii si a mortii. Templierii au adus în Europa traditia ioanitâ si au împletit-o cu cea a Magdalenei. beneficiile pentru omenire fiind evidente.

ei si-au gasit propria jnîntuire prin gnoza directa. (Nu este. Ne este foarte usor asta zi sa subestimam forta care a constituit-o. în toc sa apeleze la intermedierea preotilor. ei s-au putut alatura pe ascuns fluxului continuu de aderenti ai gnosticismului si ai pagînismului. riscau sa atraga pedeapsa cu moartea. stii nta si cunoasterea. crucea. Prin intermediul acestor doi „sfinti". Aceasta traditie secreta în sa încuraja în mod activ setea de cunoastere a ambelor sexe: atît barbati. însa alfabetizarea — îndeosebi în rîndul femeilor — era rara si adesea privita cu suspiciune de autoritatile ecleziastice. poate chiar si Sfinxul. Fiului si Sfîntului Duh (de asemenea masculin). Toate aceste idei. Toti acestia si-au pus o amprenta durabila a supra civilizatiei mondiale. egiptenii a ntici posedau cunostinte .Templierii au fost urmati de generatii de „eretici" care au preluat stafeta si au dus mai departe traditia. dupa cum am vazut. aflate la granita dintre magie. Dar în ce constau ele? Ce anume ascundeau traditia ioanitâ si cea a Magdalenei. pe parcursul istoriei. Acele s ecrete mult dorite exercitau o forta de atractie atît de intensa. Inventarea tiparului a stîrnit un entuziasm generalizat. cel putin unul dintre templieri a declarat ca simbolul fundamental al crestinismului. membrii acestei traditii secrete au preferat echilibrul vechii treimi constituite din Tata. comparativ cu ce a devenit el în acesti 2 000 de ani. este „prea recent". În vreme ce pretutindeni în jurul lor femeile erau desconsiderate. În locul rigidului patriarhat al Tatalui. asa cum au aratat recent Robert Bauval si Graham Hancock1. nu e deci de mirare ca au fost pastrate în ascuns. cît si femei petreceau ore îndelungi în laboratoarele alchimice pentru a descoperi taine fundamentale. Un al doilea motiv posibil al atractivitatii celor doua traditii este acela ca ereticii mentineau cunoasterea vie. o coincidenta faptul ca despre Osiris se credea ca daruise omenirii cunoasterea necesara pentru dezvoltarea culturii si a civilizatiei. încît milioane de oameni s-au aratat gata sa riste totul pentru a le obtine. prin cunoasterea divinului. ereticii gaseau alinare si iluminare în secretele celor doua traditii. derivate din traditiile secrete ale Botezatorului si ale Mariei jVlagdalena. desigur. care îsi avea originile în Egiptul antic (si poate chiar mai departe). însa noi am identificat trei variante posibile.) Iar. în primul rînd. ei stiau din proprie experienta ca uniunea sexuala constituie o cale catre Dumnezeu. sex si stiint a — iar de multe ori se pare ca le-au si gasit. si deopo triva cei care au ridicat splendide catedrale gotice în conformitate cu principiile geometriei sacre. încît au inspirat un asemenea zel fanatic? Nu exista un raspuns unic si cert la aceasta întrebare. iar preotii pozau în detinatori ai cheilor catre rai si iad. Mama si Prunc. Din aceasta neîntrerupta tra ditie secreta au facut parte cei ca re au construit piramidele din Egipt. se poate ca îngemanarea dintre cele doua traditii — loan Botezatorul si Maria Magdalena — sa contureze imaginea a ceea ce ar fi trebuit initial sa fie „crestinismul". în Jocul sentimentelor de vinovatie stîrnite de sex. cu o fervoare egala. Religia egipteana — dupa parerea unor ocultisti precum Giordano Bruno — era mult superioara crestinismului din toate punctele de vedere si.

însa ele mai aveau înca o dimensiune. a caror credinta îl are în centru pe loan Botezatorul. stiintifice si artistice ale ereticilor s-a aflat o nazuinta fi erbinte catre cucerirea unei puteri magice. Am vazut deja ca exista asocieri clare ale lui lisus cu ma gia egipteana si ca loan Botezatorul împreuna cu succesorii sai. Sa fie aceasta o referire la capul Botezatorului si la puterile magice pe care se presupune ca le-ar avea si le-ar transfera celui care îl detine? Desigur. Din aceste radacini s-a dezvoltat apoi întreaga tradit ie ezoterica a Occidentului. au fost acuzati ca ar venera. precum Leonardo da Vinci si Sir Isaac Newton. au fost mentionati ca „absolventi" ai scolilor oculte din Alexandria. ermetismul si gnosticismul îsi au toate originile în Alexandria din vremea lui lisus. este foarte usor sa adoptam deja sceptic ismul . Aceste domenii constituiau. o parte importanta a preocuparilor care îi animau. un cap retezat. D in acest curent de savanti eretici au facut parte si reprezenta ntii ermeti smului renascentist. si care a stat la baza nucleelor de initiati ale unor organizatii de tipul Templierilor. Constatam astfel ca aceleasi concepte sînt ilustrate de Pistis Sophia. Alchimia. Ocultismul a fost forta reala care i-a animat pe multi dintr e gînditorii „rationalisti". pe un platou. La baza tuturor realizarilor arhitect urale.stiintifice care le depaseau chiar pe cele ale epocii actuale. de C orpus Hermeticum al lui Hermes Trismegistul — text care a supravietuit din materialele lui Simon Magul — si de documentele sacre ale mandeenilor. în ritualurile lor secrete. Ar fi gresit sa ne închipuim însa ca templierii si ermeticii vizau. cavalerii pornesc în cautarea unui ca p barbatesc reteza t. Iar acest lung sir de magicieni — sau magi — i-ar putea include deopotriva pe lisus si pe loan Botezatorul într-una dintre cele mai putin cunoscute legen de ale Graalului. într-adevar. Oare zvonul care sustinea ca lisus avea sub controlul sau spiritul lui loan ar putea explica de ce era aceasta „putere magica" atît de importanta pentru ocultisti? Semnificativ ni se pare faptul ca templierii. veritabil creuzet al noilor idei. important este ce anume au crezut altii în decursul secolelor si ce rol au juca t aceste convingeri în conspiratiile. planurile si obiectivele lor. Simon Magul si Dositei. pe care nu trebuie s-o ignoram. în cautarile lor. setea lor de cunoastere si credinta în esenta divin a a omului — concretizate în venerarea Sophiei — au evoluat din aceleasi radacini ca gnosticismul. al unor loji francmasonice si al Prioriei din Sion. Problema validitatii si a eficacitatii (sau a lipsei de eficaci tate) ritualurilor magice nu se încadreaza în obiectul acestei carti. doar ceea ce am numi noi astazi filozofie sau chiar stiinta .

a fost adus de mare pe tarmul Insulei Lesbos. despre care sa crezut la un moment dat ca se afla printre moastele sfinte ale templierilor (în tabloul lui Nicolas Poussin La Peste d'Azoth — Ciuma din Azoth — o statuie uria sa reprezentînd un barbat si-a pierdut o mîna si ca pul barbos.) În cursul investigatiei noastre 1-am auzit pe un presupus templier spunînd „cel care detine capul lui loan Botezatorul stapî-neste lumea".3 (Sa fie doar o coincidenta ca unul dintre cele mai en igmatice si ma i suprarealiste filme ale lui Jean Cocleau s-a intitulat Orphee?) Pe al sau Giulgiu din Torino. Initial am crezut ca aceasta este doar o modalitate de a transmite ideea — conforma cu propriile convingeri ioanite ale artistului — ca omul decapitat era „deasupra" (din punct de ve dere moral si spiritual) celui crucificat. este totusi posibil ca motivul astfel repetat sa constituie o aluzie la o relicva veritabila -degetul lui loan. capul unui alt muritor ajuns în lumea de dincolo si revenit apoi la viata. ci si magic. In vreme ce toate acestea ar putea fi doar un îndemn de tipul: „Adepti ai lui loan. inten tionata. deoarece multi artisti 1-au înfa tisat astfel. ucenicul care se apleaca spre lisus împunge aerul sub ochii lui cu acelasi aratator amenintator. Dar aratatorul mîinii retezate schiteaza „gestul lui loan". Sa ne amintim. dar în lucrarile lui da Vinci si alte personaje schiteaza acelasi gest. unde a început sa prevada viitorul. Am vazut cum. capul lui loan era considerat nu doar sacru. în mod tra ditional. . din secolul al XlX-lea. într-una din cele doua versiuni ale tabloului S fînta Ana.clasic al sfîrsitului de secol XX.2 Într-un alt mit similar. Si celtii aveau o traditie a capetelor retezate. amintiti-va!". îl simbolizeaza pe Botezator) ridica aratatorul în directia Fecioarei cu pruncul. dar este posi bil ca Leonardo sa fi încercat sa sugereze altceva. da Vinci este înfatisat ca Pas trator al Graalului. de asemenea. Bâtrînul care. în lucrarile lui Leonardo. într-un fel. îi absorbise spiritul. întrun fel sau altul. iar pe de alta parte _ si poate mai pertinent — în Templul lui Osiris din Abydos exista un cap retezat despre care se credea ca poate proroci. aratatorul ridicat este un simbol al Botezatorului: loan schiteaza acest gest în ultima pic tura a florentinului. devenind — pentru a-1 cita pe Morton Smith — „lisus-Ioan". Faptul nu este deosebit. Important este sa retinem însa ca. evident. Orfeu. Leonardo da Vinci 1-a înfatisat pe lisus ca si cum ar fi fost decapitat. marna lui loan. iar în Cina cea de Taina. sta lînga radacinile roscovului (copac care. Linia de demarcatie dintre cap si trunchi în acest caz este. ca în afisul publicitar pentru Le Salon de la Rose + Croix. Fecioara si Pruncul. dar si în statuia existenta azi în Baptisteriul din Fl orenta. face acelasi gest în fata Fecioarei. în tabloul Adoratia magilor. Elisabeta. Poate era o referire la fapt ul ca lisus poseda capul lui loan si ca. cu in tentia vadita de a trimite cu gîndul la loan Botezatorul.

la Prioria din Sion: „(Ei sînt) sustinatorii tuturor ereziilor. autogenerata: „ereticii " sînt convinsi ca ei au dreptate si au decis ca Biserica se însala. calculate si totodata motivul pentru care au suferit nenumarati „eretici". osemintele Mariei Magdalena constituie obiect de veneratie ardenta si. ce rost mai are secretul'? Cînd am început aceasta investigatie. care fa c referire. Sfîntul Giulgiu. Dar acest sentiment ferm si neclintit al justetii lor. la fel ca relicvele lui loan. Dar nu trebuie sa uitam ca anumite obiecte. poate ca si ele sînt privite ca detinatoare ale unor puteri magice. în fata lor. pot înflacara inimile ereticilor. reale. de conturarea si pastrarea vie a traditiei secr ete. exemple în acest sens fiind „adevarata Cruce".. Ia ta cîteva dintre aceste fragmente. Pierre Plantard de SaintClair ne-a declarat ca organizatia are un program bine definit. Le cercle d'Ulysse („Cercul lui Ulis . .4 În orice caz însa. de la catari si templieri pîna la francmasoner ie. Am vazut cît de importante sînt moastele Mariei Magdalena pentru reprezentantii traditiei secrete sus-mentionate. Dar ei nu s-au limitat la a mentin e vie o alta religie într-o cultura „straina" . dar cu încarcatura mitica profunda. Cea de-a treia explicatie posibila a interesului stîrnit de acea sta traditie secreta este certitudinea sa morala. în cel mai bun caz. Graalul si. în orice caz. „la baza tuturor ereziilor. în Les dossier s secrets exista. nu e greu sa ne ima ginam cu cîta fervoare sînt cautate ra masitele pamîntesti ale unor oameni despre care se crede ca au fost întruparea unor energii supranaturale. Chivotul Legii. în decursul istoriei. cînd abordarea religiei se face într-o nota mult mai toleranta. Chiar lasînd la o parte acel concept al puterilor magice. s-ar crea o încarcatura emotionala extraordinara fie si numai la gîndul ca. au fost obiectul unei nedreptati cumplite. . s-ar putea afla ramasitele pamîn-testi ale celor doi oameni care. am considerat-o doar o fa ntasmagorie sau."7 Un alt document al Prioriei... au exercitat întotdeauna o uriasa forta de atractie asupra mintii si sufletului uman."5. planul Prioriei pare a avea ca punct focal erezia despre care am discutat în acea sta carte. poate explica doar interesul de care s-a bucurat traditia secreta în trecut. de parca ar fi ele însele un fel de poarta catre lumea divina. timp de doua mii de ani. ne-am îndreptat atentia asupra Prioriei din Sion si a activitatilor acesteia. posesori ai unei cunoasteri secrete. Toate aceste obiecte legendare au o stranie aura mistica. un plan prin intermediul caruia intentioneaza sa determine anumite schimbari concrete la nivel mondial. fara a preciza în sa natura exacta a acestor schimbari. o metafora. o serie de pa saje ce lasa sa se înteleaga cît se poate de cla r ca organizatia a fost responsabila. „agitatori secreti împotriva Bisericii. desigur. în epoca actuala însa. ci au întretinut ceea ce au considerat ei a fi flacara sacra a adevaratelor origini si a realei meniri a „crestinismului". artefacte reale ce exista în doua realitati paralele. simpla prezenta a capului retezat al lui loan Botezatorul si a osemintelor Mariei Magdalena ar exercita un impact urias asupra membrilor traditiei secrete..la început. direct sau indire ct. într-adevar. Dar daca obiecte precum Graalul sînt con siderate magice."6. în comparatie cu ceea ce numesc ei „erezia" Bisericii Crestine.

Chiar si tinînd seama însa de obsesia lor pentru relicve. sub o forma sau alta. la fel ca atîtia alti oamen i. include si Armatoarele fraze: h ' „Ce planuieste Prioria din Sion? Nu stiu. a jun si la capatul u nor cercetari si documenta ri ample. chiar si înainte de a se pune problema suprimarii? (în Levitikon se precizeaza ca templierii s-au opus Bisericii Catolice chiar de la înfiintarea ordinului. Scenariul cavalerilor razbunatori nu sta însa în picioare. mai cu seama. dovezi concrete. am banuit ca membrii Prioriei sufereau de o ma nie a grandorii colectiva si. furia si ura membrilor sai numai pentru a ucide un rege al Frantei si u n papa oarecare. dar el constituie o forta capabila sa distruga Vaticanul în anii care vin". La începutul acestei investigatii. departe de a sustine doar un fa pt ipotetic. si celuilalt. Acum. în egala masura. este greu sa ne imaginam în ce a r putea consta aceste dovezi concrete sau ce fel de obiect ar fi acela capabil sa constituie o amen intare la adresa Bisericii. Si nu trebuie sa uita m ca în tre Ordin ul Templi er si Prioria din S ion au existat întotdeauna conexiuni strînse: orice plan sau program al unuia apartine probabil. lucra rea Rennes-le-Château: capitale secrete de l'histoire de France aminteste de o serie de evenimente ce vor „zdruncina crestinismul din temelii". din principiu. hotârîti sa-si ia revansa? S-a zvonit chiar la un moment dat ca templierii au fost scînteia care a declansat Revolutia Franceza. ambii fara nici o legatura cu suprimarea Ordinului Templier. referindu-se la co nexiun ile Prioriei cu „Biserica lui loan". cît si o serie de state europene. cu orice pret. tremura la gîndul stafiei razbunatoare a lui Jacques de Molay. cu sute de ani în urma. în secolul al XVIII-lea.) Cercetarile noastre au demonstrat ca.8 Si. trebuie cel putin lua te în serios. Ideea razbunarii pleaca de la premisa c a desfiintarea ordinului constituie motivul urii templierilor fata de Biserica. precum Biserica Catolica. De fapt. Se poate ca templierii si Prioria sa intentioneze sa prezinte crestinatatii uimite. un val de agitatie paranoica a cuprins atît Vaticanul. menite sa le ateste convingerile si sa justifice traditia ioanita si de venera re a divinitatii feminine. Franta. asa cum a m mentiona t anterior. cînd au început sa apara societati secrete ce se pretindeau a fi urmas ele Templierilor. oricare ar fi ele. publicat în 1977 sub numele Jean Delaude. templierii sînt într-a devar pa stratorii reali si îndreptatiti ai secretului privind originile crestinismului. dar daca o urau deja. ideea unei organizatii constituite cu scopul de a distruge Biserica nu este deloc noua. nu ne-am putut imagina ce fel de secret era acela pe care îl aparau cu atîta hotarîre si care ar fi putut ameninta o institutie solida si bine organizata. se întorceau oare templieri i. Nici o organizatie serioasa nu ar alimenta timp de secole. de exemplu. sîntem de pa rere ca intentiile Priorie i.e"). nu fiindca fi fost eliminati. Iar Prioria este organiza tia în care cele doua filoa ne eretice — corespunzatoare tvlariei Magdalena si lui loan Botezatorul — se îmbina perfect. ar .

Oricît de incitante ar fi. ci . chiar si osuarele recent descoperite în Ierusalim. Pentru multi dintre ei. în rai. chiar radacinile culturii noastre occidentale. probabil. Fi ul Iui Dumnezeu si al Fecioarei Maria. au stîrn it imediat aprige dezbateri s i polemici. The Sign and the Seal. Oamenii adora cautarile. Mai mult decît atît. Da r. relicvele cu cara cter religios detin o f orta de atractie extra ordinara asu pra maselor. reprezentari ale unor secrete oculte. orice obiect ce pare a fi avut o legatura cu unul dintre personajele centrale ale crestinismului capata pe loc o aura magica aparte. lisus Hristos priveste în jos spre cei saraci si istoviti. Majoritatea crestinilor din ziua de astazi stiu surprinzator de putine lucruri despre ultimele descoperiri din domeniul cerceta ri lor biblice. desi este foarte posibil ca el sa fi rostit aceste cuvinte.Dar asa cum ne-a demonstrat Giulgiul din Torino. într-un simbol al perfectiunii umane. goana dupa ceva ce pare a ici. ele nu sînt pure inventii ale unor scriitori de science-fiction sau ale ateilor de clarati. stim ca aceste obiecte — chiar daca exista în realitate — sînt doar niste simboluri. alinîndu-i. Ca utarea evazivului Graal sau a Chivotului pare a fi înscrisa în genele noa stre. Si totusi. trebuie sa recunoastem ca si istoria în sine ofera o serie de dovezi în acest sens. probabil — provin din texte atribuite zeitei Chreste Isis: Buna Isis. si totusi se îndeparteaza mereu. ca oricarui alt preot isian. blasfemia. Daca Prioria si aliatii sai pregatesc dezvaluirea unor indicii concrete cu privire la convingerile lor. despre care aminteam mai devreme. Din locul sau de-a dreapta Tatalui. Fiindca istoria crestinismului se bazeaz a în mare parte pe presupuneri. au o intensa încarcatura emotion ala. asa cum demonstreaza entuziasmul stîrnit de cartea lui Graham Hancock. la îndemînâ . caci n-a spus el oare: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna"? În realitate. asemenea planuri nu mai sînt azi necesare pentru ca Biserica sa se simta amenintata — si. idei de tipul celor care sugereaza ca lisus a fost un mag egiptean sau ca a existat o rivalitate între el si loan Botezatorul frizeaza . Este interesant sa ne gîndim ce amploare ar fi luat in ter esul publicului daca osemintele ar fi fost mai strîns legate de lisus si de familia lui. zeitamama a egiptenilor. Smerenia. care s-ar fi simtit tradati si destabilizati din punct de vedere spiritual. fara îndoiala ca ar fi dat nastere unui val de isterie în rîndul crestinilor. prin ea. nu lui i-au apartinut initial. iar concepte precum lisus Hristos. acest îndemn — si multe altele. un modest dulgher care a murit pentru pacatele noastre si apoi a înviat. suferintele si spiritul de toleranta demonstrat de lisu s 1-au transformat într-un model spiritual. Asa cum am vazut. undeva într-un colt al mintii. cuvintele trebuie sa-i fi fost familiare. Lui lisus.

Dintre toti acesti critici si istorici. am fost uimiti sa con statam masura în care cercetatorii au pus sub semnul întrebarii adevarul traditiei crestine. Am fost surprinsi mai cu seama sa descoper im ca existau deja numeroase dovezi scolastice ce sugerau ca lisus nu a fost iudeu. este de crezut totusi ca a avut o experienta personala a acestora . unii dintre ei crestini credinc iosi. Mack ig nora materialul gnostic din Evanghelii. profesorul Burton L. în cartea sa Jesus the Magician. aceasta fiica crestina a Mamei Egipt si-a cunoscut destul de bine traditia iudaica. ce au conturat o versiune aproape de nerecunoscut a vietii lui lisus. El considera ca influenta Egiptului s-a exercitat în mod indirect. o singura persoana a schitat Pasul logic la care ne refeream. au fost totusi dureri reale ale «mamei» crestinismului . durerile facerii au fost chinurile mortii. în lucrarea sa. Luckert scrie: „Aceste chinuri ale nasterii (crestinismului). Multi sînt cei care au contribuit la conturarea unei noi imagini a lui lisus si a miscarii sale. The Foreigner. chiar si cei care au descoperit aceste dovezi ezita sa faca pasul logic si sa admita ca religia lui nu era cea iudaica.concluzii ale unor reputati specialisti. ca un ecou îndepartat al originilor egiptene ale iudaismului. paterna. . Cînd am început sa studiem acest subiect. Chiar si profesorul Karl W. dar nici el nu considera ca aceasta conexiu ne ar sugera altceva decît o deviere de la esenta iudaismului. Iar prima recunoastere a elementelor pagîne din viata si activitatea l ui lisus dateaza de mai bine de un secol. Desmond Stewa rt demonstreaza în chip stralucit ca activitatea lui a fost influen tata de misterele egiptene.muribunda religie a Egiptului antic. Batrîna noastra maica egipteana s-a stins în secolele în care viguroasa ei progenitura a aparut si s-a dezvoltat în lumea mediteraneana.. ci un reprezentant a l religie1 egiptene. deoarece traditia care spune ca lisus era evreu ce este atît de a dînc înra dacin ata.. Dar daca lisus s-a bazat în propovâduirea sa pe materiale extrase din misterele egiptene. pe motiv ca a fost adaugat mai tîrziu — o supozitie nesustinuta deocamdata de nici o dovada concreta.. prezentînd dovezi detaliate s1 bine documentate. (dar) nici pîna în aceasta zi nu i s-a spus nimic despre iden titatea raposatei sale maici. Smit h sustine ca ideile. nici Luckert nu remarca esentialul.. convingerile si practicile lui lisus erau de . m ai degra ba decît ca le-ar fi dedus din aluziile disparate si incerte prezente în Vechiul Testament. în timpul vietii ei de aproape doua mii de ani. Si totusi. Si desi sustine ca lisus nu era de religie iudaica... Pentru ea."9 Si cu toate ca argumenteaza în mod stralucit originile egiptene ale crestinismului.

acest concept promova respectul acordat deopotriva barbatilor si ntîi. Biserica a pierdut notiunea fundamentala a egalitatii arhetipale dintre cele doua sex e. egiptenii nu rau cunoscuti ca un popor licentios. ea a denaturat mesajul „crestin" original. implicatiile asupra culturii occidentale sînt atît de ample si de profunde. în care Isis era întotdeauna echilibrata de partenerul ei. fiind renumiti mai degra ba pe ntru spiritualitatea lor. ci a facilitat o seri e nesfîrsita de nedreptati împotriva femeilor sj a copiilor. parte rezultatul direct învataturilor Bisericii cu privire la locul cuvenit femeilor. si invers.natura egipteana. a cesti „eretici" ne-a u oferit totoda ta o serie vasta de indicii cu privire la radacinile crestinismului. Fiindca zeii pe care lisus însusi îi venerau formau parteneriat sexual. teribile. iar sexualitatea constituia un motiv de celebra re si emulatie în rîndul credinciosilor. lucrarea lui Smith a primit totusi o aprobare timida din partea altora. De asemenea. Faptul ca Biserica si-a renegat propriile radacini a avut si alte un e . Ignorata de numerosi cercetatori în domeniul biblic. Omenirea idealului egiptean. numeroase grupari au nutrit în secret credinta în originea egipteana — din punct de vedere spiritual — a lui lisus si a altora din jurul lui. iar Isis era fera consecintele area sexuala nu manifestarile femeilor. bazîndu-si aceasta afirmatie pe materiale preluate din anumite texte magice egiptene. Interesant este faptul ca ideile lor sînt sustinute astazi de cercetatorii Noului Testament. Biserica a respins totodata — adesea cu o virulenta aparte — întregul concept al sexului ca sacrament. Osiris. un vlastar al celei egiptene si nu misiunea sacra a Fiului lui Dumnezeu — sau chiar o deviatie radicala a iudaismului —. Consecintele atitudinii pe care Biserica a a doptat-o fata de iubirea carnala au fost. renegîndu-si radacinile egiptene. caci Osiris era reprezen tativ pentru toti cei ilustrativa acestei pentru a toate femeile.10 Dar o piniile specialistilor nu sînt unice în acest context. multe dintre ele ignorate în mod voit de autoritati. De exemplu. dupa cum aln vazut. prin negarea originilor sale egiptene. în principiu cel putin. Daca religia crestina este. într-adevâr. încît nu pot fi discutate în lucrarea de fata. cu toate acestea. ea a provocat suferinta nu doar la nivel individual. în decursul secolelor . desi înca di mai su renegari discrimin al este un fenomen limitat la sale directe sînt în mare societatea occidentala. „Instalînd" un Fiu al lui Dumnezeu celibatar în fruntea unui veritabil patriarhat misogin.

Aceasta problema este înca relevanta. ci si o renegare a principiilor susti nute de fondatorul sau. expunînd datele pas cu pas. Ereticii detin — dupa parerea noastra — cheia adevarului cu privire la trecutul Bisericii Crestine. Daca se doreste ca noul mileniu sa nu fie si el marcat de represiuni si sentimente de culpabilitate. reprezen tantii ei au închis ochii la atrocitatile comise împotriva evreilor. ci . iar Biserica nu.repercusiun i ama re. Unica lectie care am dori sa se desprinda din investigatia noastra si din descoperirile pe care le-am facut în cursul ei nu este atît aceea ca ereticii au dreptate. punem aceasta întrebare doar cu titlu ipotetic. Fara îndoiala ca o religie axata pe treimea Tata.) Ostilitatea Bisericii si-a mai gasit o tinta în decursul anilor. dar daca el nici macar nu a fost iudeu. Din zelul sau de a se impune ca unica religie pe Pamînt. Timp de secole.11 Dar daca noi avem dreptate si Ii sus însusi a fost pâgîn. al alchimiei sexuale si al secretelor care învaluie persoana lui loan Botezato rul. dar trebuie sa recunoastem ca spiritul uman se simte mai atras de o religie bazata pe magia si misterul piramidelor. a venit de mult vremea pentru a repara gra va nedreptate ce li s-a facut Botezatorului si Mariei Magdalena.acel filon al venerarii zeitei. din credinta ca iudaismul si crestinismul se aflau într-un fel de competitie. deoarece si asta zi adeptii pagînismu-lui mai sînt atacati de crestini. crestinismul s-a razboi t întotdeauna cu popoarele pâgîne. Temple distruse. oameni torturati si ucisi din Islanda pîna în America de Sud si din Irlanda în Egipt — toate în numele lui lisus Hristos. am vrea în schimb sa se înteleaga ca omenirea are acum nevoie nu de secrete ascunse si de razboaie sfinte. Desigur. Am prezentat în aceste pagini o pledoa rie în numele lor. Am identificat. dar daca noi avem dreptate si trebuie s-o numim mai degraba egipteano-crestina? Desigur. o continuitate a credintelor „eretice" în Europa . decît pe imaginea unui lehova inflexibil si razbunator. (Cealalta acuzatie majora la adresa evreilor — ca 1-au ucis pe lisus — a fost de mult timp recunoscuta ca falsa. Biserica a cons iderat dintotdeauna o