P. 1
Lynn Pricknett & Clive Prince Misterele Templierilor

Lynn Pricknett & Clive Prince Misterele Templierilor

|Views: 393|Likes:
Published by gabrielmtr

More info:

Published by: gabrielmtr on Sep 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/13/2013

pdf

text

original

Lynn Picknett & Clive Prince, MISTERUL TEMPLIERILOR Pastratorii secreti ai adevaratei identitati a lui lisus Hristos Pentru aceia

pe care îi iubim cel mai mult, în timp si dincolo de el... Multumiri Aparitia acestei carti nu ar fi fost posibila fara ajutorul si sustinerea unui mare numar de persoane, dar, tinînd seama de c aracterul controversat al concluziilor noastre, trebuie sa sublinie m ca majoritatea celor de mai jos nu ne împartasesc în mod obligatori u opiniile. Dorim sa ne exprimam multumirea fata de: Keith Prince, pentru cercetarile sale meticuloase, atît pe teren, cît si în biblioteci, pentru ideile sale originale si adesea neortodoxe asupra subiectului si pentru ca si-a riscat, efectiv, viata în numele acestui proiect. Craig Oakley, pentru sustinerea sa hotarîta, pentru entuziasmul si ajutorul acordat. Filip Coppens, fiindca ne-a oferit un bogat material documentar, nepretuit. Lavinia Trevor, agentul nostru literar, pentru ca a netezit calea si a facilitat concretizarea acestui proiect. Jim Cochrane, editorul nostru de la Bantam Press, pentru comentariile sale informate si constructive. Multumim, de asemenea, colegilor sai, Kate Melhuish, Sheila Corr si Martin Macrae. Lucien Morgan, fiindca ne-a sugerat subiectul acestei carti. Materialul din capitolele opt si noua, referitor la Rennes-leChâteau, îsi datoreaza existenta informatiilor si sugestiilor primite de la numeroase persoane: În Marea Britanie, membrii Grupului Rennes-le-Château Research, îndeosebi John si Joy Miliar, Gay Roberts, Howard Bark-way, Jonothon Boulter, Marke Pawson si Guy Palton, îi sîntem îndatorati lui Guy deopotriva pentru ajutorul oferit în documentarea cu privire la cavalerii templieri. În Franta, Alain Feral, Sonia Moreu, Antoine si Claire Captier, Jean-Luc si Louise Robin, Celia Brooke, Marcel Captier si Eliza-beth van Buren. (De asemenea, Monique si Michel Marrot de la localul La Pomme Bleue, Rennes-le-Château, pentru dejunurile delicioase.) Dorim sa ne exprimam, de asemenea, recunostinta fata de regretatul Jos Bertaulet, pentru studiile sale privind Notre-Dame de Marceille. Multumim vaduvei sale, Suzanne, si fiilor Christian si Diederick pentru ospitalitatea lor. John Stephenson si Anita Forsythe, fiindca ne-au ajutat la Fer-ran, ne-au însufletit calatoriile în Languedoc si ne-au împartasit

din

cunostintele lor. Le multumim, de asemenea, pentru ospitalitatea si disponibilitatea de care au dat dovada. Peter Humber, pentru ca ne-a pus la dispozitie casa în timpul primei noastre calatorii de documentare în Languedoc si pentru atitudinea lui cît se poate de calma fata de starea în care m adus-o; multumim, de asemenea, satenilor din Ferran si Departamentului de

a

Pompieri din Montreal fiin dca ne-au venit în ajutor în acea zi de 17 ianuarie 1995. Sîntem recunoscatori deopotriva pentru existenta Cafe Fou din Boundary Road, care a parut a fi destinata sa ne se rveasca drept refugiu. Robert Howells, pentru ca ne-a împartasit cu generozitate rezultatele complexelor sale cercetari în domeniul misterelor din Franta. Niven Sinclair, pentru generozitatea sa si pentru detaliile fascinante cu privire la Capela Rosslyn si la cavalerii templieri. Jane Lyle, pentru ca ne-a împartasit bogatele ei cunostinte despre sexualitatea sacra si pentru încurajarile, optimismul si sprijinul ei practic. Steve Wilson, pentru ajutorul oferit în privinta mandeenilor si pentru prezentarea de la Talking Stick, precum si pentru memorabila si interesanta calatorie cu trenul împreuna. Karine Esparseil Lopez, pentru ajutorul oferit la traducerile di n limba franceza, pentru sustinerea si prietenia de care a dat dovada. Le multumim, de asemenea, urmatorilor, pentru informatiile pretioase oferite ori pentru sprijinul si încurajarile lor: Nicole Dawe si Charles Bywaters si fiicele lor, Laura Dawe, respectiv Kathryn si Jennifer Bywaters; Trevor Poots; Andy Collins; Dominiq ue Hyde; Lionel Beer si grupul TEMS: Steve Moore de la portean Times; Bob si Veronica Cowley de la RILKO; Georges Keiss; Yuri Stoianov; B enoist Riviere; Henri Buthion; Jean-Pierre Aptei; Andre Galaup; Louis Va zart; Gino Sandri; Manfred Cassirer; Alun Harris; John Spencer; Steve Pear; Olivia Robertson de laFel-lowship of Isis; Caroline Wise; Gareth Medway; Tony Pritchett; Mick si Lorraine Jones; Mark Bennett; Dave Srni th si Natalie Hac; Loren McLaughlin; David N. Corona; dr. Richard Wisernan; Sylvia Patton; Barry si Fiona Johnstone; Sarah Litvinoff; Vida A damoli; Helen Scott; Michele Kaczynski; Mary Saxe-Falstein; Sally „Morgana" Morgan; Will Fowler; Sheila si Eric Taylor; Samuel Lopez, James Dew; Nic Davis; Lisa Bailey; David Bell; I-N. Multumim, de asemenea, personalului de la British Library Reading Rooms si Westminster Reference Library. Multumim deopotriva serviciilor medicale de urgenta din Limoux si Carcassonne, pentru salvarea lui Keith Prince — si prietenului nostru anonim care a telefonat dupa ajutor de la Notre-Dame de Marceille. Leonardo da Vinci a fost cel care a in itiat cerceta rile concretizate mai tîrziu în scrierea acestei carti. De fapt, documentarea noastra cu privire la acest fascinant, însa eluziv, geniu renascentist si la rolul sau în falsificarea Giulgiului din Torino s-a tra nsformat treptat într-o mult mai vasta analiza a „ereziilor" secrete care au constituit motorul tuturor actiunilor sale. Trebuia sa descoperim în ce a fost Leonardo implicat, ce stia si ce convingeri avea, de ce a folosit anumite coduri si simboluri în operele pe care le-a lasat posteritatii. De aceea — cu toate ca sîntem constienti de inerentele dezavantaje — lui Leonardo trebuie sa-i multumim pentru descoperirile care au dus la scrierea acestei carti. La început ni s-a parut ciudat sa ne afundam în lumea complexa si adesea întunecata a societatilor secrete si a credintelor hetero-doxe. La urma urmei, este aproape unanim accepta t faptul ca Leona rdo da

Vinci a fost un a teu si un rationa list; noi însa am descoperit cu totul altceva, în foarte scurt timp am avansat si ne-am pomenit în fata unei serii de implicatii extrem de tulburatoare. Ceea ce începuse ca un modest studiu al unor culte interesante, însa nicidecum extraordina re, a devenit o veritabila cercetare a radacinilor si a credintelo r crestinismului însusi. Am facut astfel o ca latorie în timp si spatiu: întîi din epoca lu i Leonardo pîn a în ziua de azi si dupa aceea îna poi, dincolo de Renastere si Evul Mediu, pînâ în Palestina secolului I, pe funda l ul cuvintelor si al faptelor celor trei protagonisti ai cartii de fata : loan Botezatorul, Maria Magdalena si lisus. Pe parcurs ne-a m oprit de multe ori pentru a studia cu obiectivitate numeroase grupari si organiza tii secrete: francmasonii, cavalerii templieri, catarii, Prioria din Sion, esenienii si cultul închinat zeilor Isis si Osiris. Desigur, aceste subiecte au mai fost abordate în diverse carti recent publicate, printre ca re mentionam TheHolyBlood and the Hol y Grail („Sîngele Sfînt si Sfîntul Graal") de Michael Baigent, Richard Leigh si Henry Lincoln - o bogata sursa de inspiratie pentru noi —, The Sign and the Seal („Semnul si pecetea") de Graham Han cock, The Temple and the Lodge („Templul si Loja") de Baigent si Leigh si, cea ma i recenta, The Hiram Key („Cheia lui Hiram") de Christopher Knight si Robert Lomas. Ne exprimam profunda recunostinta fata de toti acesti scriitori, pe ntru lamurirea unor aspecte confuze ale cercetarilor noastre, însa consideram ca nici unul dintre ei nu a gasit cheia catre miezul acestor mistere. Acest lucru nu este însa surprinzator, întreaga noastra cultura se bazeaza pe anumite supozitii despre trecut — îndeosebi despre crestinism, despre caracterul si aspira tiile fondatorului sau. Da r daca ac este supozitii sînt eronate, atunci concluziile la care am ajuns pe baza lor sînt undeva departe de adevar sau, cel putin, prezinta o imagine distorsionata a realitatii. La început, cînd am constientizat concluziile tulburatoare ce reies din aceasta carte, ne-am spus ca trebuie sa fi gresit undeva. Dar apoi am ajuns într-un punct în care am fost nevoiti sa luam o decizie: ne continuam investigatiile si dam publicitatii acele concluzii sau uitam pur si simplu ca am facut niste descoperiri uluitoare? Am hotarît sa mergem înainte; la urma urmei, cartea de fata pare a decurge firesc din cele citate anterior, ca si cum vremea ei ar fi sosit. Identificînd credintele asumate de mii de „eretici" în decursul secolelor, am remarcat conturarea unei imagini extrem de coerent e. Traditiile unui mare numar de grupari aparent fara legatura între ele au la baza principii tainice similare sau chiar identice. La început am crezut ca toate aceste organizatii si-au asumat un statut secret fiindca asa era obiceiul vremii sau din pura afectare, dar acum întelegem necesitatea de a se feri de ochii autoritatilor si îndeosebi de cei ai Bisericii, întrebare

acheie nu e însa ce anume credeau aceste grupari, ci daca la baza convingerilor nutrite de ele se afla ceva concret, ceva veridic. Iar daca raspunsul este afirmativ, daca societatile secrete considerate eretice au detinut cu adevarat cheia catre esenta crestinismului, atunci ne af la m în fa ta unui scenariu revolutionar. Cartea de fata este rezultatul celor opt ani de cauta ri si explorari într-un „tinut" în ma re parte necun oscut, cartogra fiat de cei dinaintea noastra , dar înca nestrabatut. LYNN PICKNETT CLIVE PRINCE St John's Wood, Londra 22 iulie 1996 PAR TEA ÎN TÎI ITELE EREZIEI CAPITOLUL l Codul secret al lui Leonardo da Vinci Este una dintre cele mai cunoscute opere de arta ale lumii. Fresca Cina cea de taina a lui Leonardo da Vinci este singurul element care s-a pastrat din biserica originala Santa Maria delle Gra-zie din Milano, fiind realizata pe unicul zid ramas în picioare dupa ce bombardamentul aliat a distrus locasul de cult, în Al Doilea Razboi Mondial. Desi multi alti artisti renumiti, precum Ghirlandaio si Nicolas Poussin — pentru a nu mai aminti de Salvador Dali —, au daruit lumii versiuni proprii ale acestei scene biblice, Leonardo da Vinci este cel care, pentru un motiv oarec are, a stîrnit cele mai multe dezbateri si controverse. Reprezentari ale U ltimei Cine pot fi vazute pretutindeni, cuprinzînd întregul spectru al gusturilor artistice, de la sublim pînâ la ridicol. Unele ne sînt a tît de familiare, încît n ici nu le mai analizam cu adevarat si, cu toate ca se deschid privirilor oricui, invitînd la un studiu detaliat, în esenta, la cel mai profund nivel, ramîn aidoma unor cart i închise. Asa s-a întîmplat cu Cina cea de taina a lui Leonardo si, în mod aproape incredibil, cu majorita tea operelor sale. Or, exact aceste lucrari ale lui Leonardo da Vinci — acel gen iu frâmîntat al Italiei renascentiste — au fost cele care ne-au deschis drumul catre o serie de descoperiri cu implicatii atît de cutremuratoare, încît la prima vedere par imposibile. Este de necrezut ca generatii întreg i de savanti si specialisti nu au observat ceea ce noua ni se pare evident — si la fel de necrezut ca asemenea informatii explozive au zacut ascunse atîta vreme, asteptînd rabdatoare sa fie descoperite de niste scriitori care nu au decît o vaga tangenta cu domeniul studiilor istorice si religioase. Astfel, pentru a ne începe relatarea cum se cuvine, trebuie sa ne întoarcem la Cina cea de taina a lui Leonardo si s-o privim dintr-o

de

perspectiva noua, însa de data aceasta nu o vom analiza în context artistic si istoric; acum este momentul pentru a o vedea asa cum ar perc epe-o cineva care nu a mai privit-o niciodata, ridicîndu-ne de pe ochi valul oricaror idei preconcepute. Figura centrala este, desigur, cea a lui lisus, pe care Leonardo îl numeste „Mîntuitorul" în notitele ca re însotesc lucrarea. (Totusi, cititorul este rugat sa nu traga de aici concluziile evidente, însa pripite.) lisus priveste contemplativ în jos si usor spre stînga, cu mîinile întinse pe masa în fata lui, ca si cum i-ar oferi un dar privitorului. Dat fiind ca aceasta este cina la care, conform Noului Testament, lisus a initiat împarta sania cu pîin e si vin , îndemnîndu-si ucenicii sa le considere „carnea" si „sîngele" sau, ne-am astepta sa vedem pe masa, în fata lui, între palmele întinse, o cupa sau un pahar cu vin. La urma urmei, crestinii considera ca imediat dupa aceasta masa au urmat patimile din Gradina Ghetsi-mani, cînd lisus s-a rugat fierbinte: „Treaca de la Mine paharul acesta" — o alta aluzie la simbolistica sînge/vin —, si apoi rastignirea, cînd sîngele sau sfînt a fost varsat pentru a mîntui întreaga omenire. Si totusi, nici o cupa cu vin nu se afla în fata lui lisus (iar pe toata masa exista doar o cantitate simbolica). Este oare posibil ca mîinile sale întinse sa fie — dupa cum considera artistii — doar un gest fara semnificatie? Tinînd seama de lipsa vinului, poate nu este întîmplator nici faptul ca, din toata pîinea de pe masa, foarte putina este frînta. Dat fiind ca lisus însusi a pus semnul egal între pîine si trupul sau ce urmeaza a se frînge în supremul sacrificiu, putem banui oare ca Leonardo încearca sa transmita astfel un mesaj subtil cu privire la adevarata natur a a suferintei lui lisus? Acesta este însa doar vîrful aisbergului reprezentat de imaginea prea putin ortodoxa1 redata de fresca lui da Vinci, în conformitate c u litera Bibliei, tînârul loan — supranumit „cel Preaiubit" — este personajul care, la Cina cea de taina, se afla cel mai aproape de lisus, rezemîndu-se „de sînul Lui", Si totusi, în fresca lui Leonardo, acest personaj are o cu totul alta atitudine, înclinîndu-se în partea opusa, cît mai depa rte de Mîntuitor, a vînd capul plecat usor spre drea pta, într-un gest aproape cochet. Chiar si în privin ta a cestui unic persona j lucrurile sîn t ma i complicate; n u ne-am mira deloc daca un spectator nefamilia rizat cu scena biblica ar avea a numite dubii vâ zîndu-1 pe acest Sfînt loan . Fiindca, desi se stie bine ca, pentru da Vinci, chintesenta fr umusetii ma sculine are o tusa de efe-minare, personajul de linga lisus este în mod cert o femeie. Totul în înfa tisa rea „lui" este uimitor de feminin. Oricît de stearsa si de deteriorata ar fi fresca, nu putem sa nu observam mîinile mici si delicate, trasaturile fine, pieptul evident feminin si col ierul de aur de la gît. În plus, vesmintele acestei femei — fiindca o femeie este, în mod sigur — au darul de a-i reliefa prezenta într-un mod neasteptat: sînt imaginea în oglinda a hainelor Mîntuitorului. El poarta o roba albastra si mantie rosie, iar la ea roba este rosie si mantia albastra, cr oiala si stilul fiind însa similare. Nici un alt personaj de la masa nu mai poarta vesminte care le reflecta în acest mod pe cele ale lui lisus. Dar, pe de alta

parte, nici un alt personaj de la masa nu este de sex feminin. Un element central al compozitiei este forma pe care, împreuna, lisus si aceasta femeie o alcatuiesc: un „M" urias, la rg, ca si cum trupurile celor doi s-ar atinge în zona soldurilor, pentru a se departa apoi unul de celala lt. Din cîte stim noi, nici un specialist nu s-a ref erit la acest personaj numindu-1 altfel decît „Sfîntul loan" si nimanui nu i-a atras atentia pîna acum acel „M" urias. Asa cum am descoperit în cercetarile noastre, Leonardo da Vinci era un psiholog excelent, pe car e adesea îl amuza sa picteze imagini evident neorto-doxe ca raspuns la comenzi cît se poate de serioase, avînd cara cter pur religios, stiind ca oamen ii vad, de obicei, ceea ce se asteapta sa va da si, în con secinta, pot privi cu evlavie chiar si cea mai crasa erezie. Daca ti se cere sa pictezi o scena crestina standard si ceea ce prezinti publicului are acea sta aparenta, nimeni nu-i va sesiza simbolismul subtil. Si totusi, Leonardo a sperat, probabil, ca spectatorii care-i împartasesc ideile neobisnuit e cu privire la Noul Testament îi vor recunoaste mesajul si ca undeva, cîndva, un observator obiectiv va remarca acea prezenta femin ina misterioasa, marcata de litera "M" si îsi va pune o serie de întrebari. C ine este aceasta „M" si de ce este a tît de importanta? De ce si-ar fi riscat Leonardo da Vinci reputatia — si chiar viata — pentru a o include într-o scena crestina Prin excelenta? Oricine ar fi ea însa, soarta nu pare a-i fi favorabila, deoarece o mînâ apare în dreptul gîtului ei gratios plecat, în ceea ce pare a fi un gest de amenintare. Si Mîntuitorul, pe de alta parte, este vizat de o mîna cu indexul ridicat, înfipta parca în fata lui cu evidenta vehementa. Atît lisus, cît si „M" par a ignora gesturile amenintatoare, fiecare pierdut în propria sa reverie, ambii la fel de senini si de detasati. Dar impresia lasata este aceea a unor simboluri secrete, folosite nu numai pentru a le sugera celor doua personaje centrale ca destinele lor urmeaza cai diferite, ci si pentru a-i indica (sau poate reaminti) spectatorului o informatie a carei dezvaluire publica ar putea fi periculoasa, încearca oare Leonardo sa transmita prin intermediul acestei fresce o convingere personala pe care ar fi fost de-a dreptul nebunesc s-o împartaseasca unui public mai larg, într-un mod mai explicit? Ar fi totusi posibil ca aceasta conv ingere sa poarte un mesaj destinat nu doar apropiatilor sai, ci si unui public mult mai numeros — poate chiar noua, astazi? Sa analizam mai departe aceasta uluitoare opera de arta. în partea dreapta a frescei, un barbat înalt, cu barba, se apleaca foarte mult pentru a vorbi cu ultimul ucenic de la masa. Prin acest gest, se întoa rce complet

sare în ochi. de ce s-a pictat Leonardo pe sine cu spatele spre lisus? Si ciudateniile nu se sfîrsesc aici. tocmai fiindca este atît de iesita din comun. aceasta se afla. ale carui lucrari religioase reflecta profunzimea credintei sale. cel putin una dintre ele ascunde o simbolistica extrem de neobisnuita din perspectiva ortodoxiei crestine. Discrepanta ilustrata aici nu este cîtusi de putin necunoscuta materialistilor si rationalistilor actuali. Si totusi. Oricît ne-am stradui. Si totusi. o personalitate deloc atrasa de superstitii si de religie. o data ce ai remarcat-o. Leonardo a fost primul om de stiinta veritabil. ar fi pozat chiar enervan tul staret al manastirii Santa Maria!) Si atunci. Din cîte am vazut noi pîna acum. pentru figura lui Iuda. fiind în sasi antiteza misticului sau a ocultistului. Ca în cazul Sfîntului loan care este. am întîlnit doar vreo doua referiri la ea si ambele dovedesc o stranie retinere în a observa ceva ciudat. Elem entele ciudate prezente într-una dintre operele sale par a sugera faptu l ca Leonardo a încercat sa atraga atentia asupra unui alt înteles al cunoscutei scene biblice. femeie. de fapt. nimic n-ar putea parea mai evident — s i mai bizar. trebuie s-o subliniem. O mînâ stranie îndreapta un pumnal asupra pîntecelui unui ucenic aflat la o persoana distant a de „M". nu putem crede ca mînâ respectiva apartine unuia dintre personajele de la masa. A picta Cina . la polul opus fata de crestinismul ortodox. asupra unor convingeri care transcend sensul unanim acceptat al imaginii redate în secolul al XV-lea de fres ca din Milano. ochiul si mintea privitorului o trec pur si simplu cu vederea. iar cercetarile noastre ulterioare au demonstrat lipsa de fundamen t a i deii conform careia artistul ar fi fost cu adevarat credincios. Nici un element dintre cele reprezentate de pictorii renascentisti pe pînza nu era ales la întîmplare sau din pure ra tiuni estetice.cu spatele spre Mîntuitor. pentru ei. iar da Vinci este renumit pentru frecventele duble înte lesuri vizuale din lucrarile sale. efectiv. fiindca i-ar fi imposibil din punct de vedere fizic cuiva sa se rasuceasca astfel încît sa aduca pumnalul în pozitia aceea. Specialistii sînt de acord ca modelul folosit de Leonardo pentru a-1 reda pe acest ucenic — Sfîntul Tadeus sau Sfîntul Iuda — a fost el însusi. nici ei nu au reusit sa sesizeze adevarul care. Am auzit adesea spunîndu-se ca Leonardo da Vinci era un crestin pios. Mai uimitor însa în privinta mîinii fara trup este un alt fapt: în toate cercetarile noastre cu privire la Leonardo da Vinci. (Preocuparea lui de a alege cel m ai potrivit model pen tru fiecare ucenic este ilustrata de o aluzie pe ca re ar fi facuto el însusi: aceea ca. Indiferent care ar fi sensul simbolisticii sale heterodoxe.

mentinîndu-se într-un echilibru precar pe doua roti (si. Desi talentele si neobisnuitele capacitati ale lui Leonardo sînt unanim recunoscute. de pilda. daca ar fi fost asa.cea de taina fara o cantitate semnificativa de vin pe masa este ca si cum ai imortaliza momentul culminant al unei ceremonii de încoronare fara a desena coroana: ori ai ratat complet esenta. era un vegetarian convins si un iubitor de animale. pe vremea lui c hiar si tiparul era o noutate. ori încerci sa comunici o cu totul alta esenta. din vremuri de mult apuse. Schitele sale pentru bicicleta. aroganta. da Vinci nu era un geniu de duzina — daca ne putem exprima astfel. Era un tip singuratic. unei lumi în care Inter netul constituie o sursa inepuizabila de informatii. sa-i picteze Sfîntului Petru un nas rosu ca de clovn. în plus. au iesit la lumina abia la sfîrsitul anilor 1960. ar fi poate de asteptat ca ideile sale asupra religiei si filozofiei sa se abata de la curentul obisnuit. Din acest motiv — si numai din acesta — am putea fi tentati sa-i consideram convingerile eretice ca fiind. însa unele dintre inventiile sale erau atît de iesite din comun pentru vremea în care a trait. spre deosebire de zbor. dar este greu de crezut ca cineva ar fi visat vreodata sa dea din pedale pe drumuri pline de hîrtoape. iar continente înca nedescoperite în zilele lui Leonardo pot comunica între ele în rastimp de secunde'? Întrebarea de mai sus are doua raspunsuri. aceste elemente si simboluri neasteptate nu pot fi doar replica ironica adresata de un sceptic celor care i-au cerut o astfel de lucrare. ciudateniile unui om renumit pentru seria nesfîrsita de paradoxuri. în prezent. în primul rînd. era un gînditor profund. un maestru al saradelor. exista o tendinta moderna. Leonardo s-ar fi limitat. dar în acelasi timp putea fi sarea si piperul unei petreceri. pictorul iese în evidenta ca un eretic în toata puterea cuvîntului — o persoana care manifesta convingeri religioase. aceleasi obsesii eretice. dar „cotiza" în mod regulat la conturile astrologilor. Ceea ce transpare însa din Cina cea de taina si din multe alte lucrari ale lui da Vinci este codul sau secret. ati putea spune ca ideile bizare ale lui Leonardo era u ideile lui bizare si atît. însa dragostea lui se râsfrîngea rareori asupra speciei umane: diseca un cadavru dupa altul si urma rea executiile cu ochiul rece al unui fiziolog. neîntrecut în conceperea farselor. La urma urmelor. vehiculul imaginat de da Vinci avea rotile de marime egala si era prevazut cu lant de transmisie. încît unii 1-au „suspectat" ca ar fi avut stranii viziuni ale viitorului. Toata lumea stie ca el a proiectat masini zburatoare si tancuri de asalt primitive. mersul pe bicicleta nu apare în vreo . Data fiind aceasta personalitate complexa. dispretuia ghicitorii. Astfel. Chiar mai fascinanta decît schita în sine este întrebarea care îti vine în minte automat: ce motiv ar fi avut Leonardo pentru a inventa o bicicleta? Omul a nazuit întotdeauna sa poata zbura aidoma pasarilor. însa unele ce difera considerabil de ortodoxia crestina. si alte lucrari ale lui Leonardo reflecta. De asemenea. ce încearca sa-i minimalizeze realizarile. printr-o simbolistica atent aplicata si consecventa. un cod despre care noi credem ca are o relevanta aparte pentru lumea actuala. Ce-ar mai putea aduce nou un inventato r singuratic.2 Spre deosebire însa de stîngacele încercari si prototipuri ale bici-clului victorian. Desigur. irelevante. fapt care indica fara dubii ca artistul nu era doar un simplu ateu care încerca sa cîstige o pîine. de exemplu.

în orice caz. dar negativul fotografic ofera detalii vizuale remarcabile .4 Si. ar fi de asteptat sa aiba o relevanta mai redus a pentru epoca noastra decît au avut-o inventiile lui da Vinci. Acest lucru nu a diminuat însa cîtusi de putin caracterul de exceptie al obiectului si nu a oferit raspuns la problema care noua ni s-a parut a fi cea mai s tringenta: identitatea „fa rsorului" fiindca. Giulgiul din Torino este o fotografie. efectul de negativ a fost considerat de „giulgisti" (cei care cred ca este cu adevarat lintoliul lui lisus) o dovada a caracteristicilor miraculoase ale amprentei. împreuna cu Keith Prince.Hr. Chiar daca geniul sau a fost si mai stralucit decît îl recunos c cartile de istorie. Giulgiul din Torino se comporta — asa cum o recunoaste întreaga literatura de specialitate. arata ca o urma vaga de arsura cînd e privit cu ochiul liber. reproducînd astfel pentru prima data caracteristicile pîna acum inexplicabile ale acestei pînze. Leonardo a prevazut si inventarea telefonului. Oricît de incredibil ar parea. cît si cea defavorabila — aidoma unei fotografii. nu putem sa nu ne întrebam ce cunostinte detinea. la urma urmei. am reconstruit ceea ce noi credem a fi tehnica originala. cu alte cuvinte. Fiindca nici o pictura sau gravura cunoscuta nu se comporta în ac est mod. testarea cu izotopi de carbon le-a dovedit tuturor — cu exceptia cîtorva fanatici — ca giulgiul dateaza de la sfîrsitul Evului Mediu sau din primii ani ai Renasterii. noi am descoperit ca imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie fiindca exact asta este. printre alte dispozitive futuriste. Dar nu filozofia (declara ta sau nu) ori arta lui da Vinci a fost ce a care ne-a atras atentia asupra lui. o pînza prelucrata chimic. atît cea favorabila autenticitatii sale. Asa cum am relatat în detaliu în ultima noastra carte3 . am reusit acest lucru folosind un echipament extrem de simplu. cel care a creat aceasta „relicva" nu putea fi decît un geniu. am putea argumenta ca învataturile unui rabin din secolul I d. în ciuda a firmatiilor raspicate ale „giulgistilor" ca asa ceva este imposibil. Desigur. am descoperit ca Leonardo a fost cel care a „creat" Giulgiul din Torino. ci una dintre realizarile sale cu adevarat paradoxale — extrem de cunoscuta si în acelasi timp cel mai putin descifrata. astfel încît sa marcheze lumea atît de profund chiar si la cinci secole dupa moartea sa.fabula clasica). despre care s-a crezut ca poarta imaginea miraculos imortalizata a lui lisus în clipa mortii. în plus. Artefactul prezinta un ciudat „efect de negativ". Am utilizat o camera improvizata. însa la fel de adevarat este faptul ca unele idei au un caracter universal si etern si ca adevarul — daca poate fi aflat si definit — nu se erodeaza o data cu trecerea veacurilor. tratata cu substante disponibile în . în 1988.

Cînd imaginea este transformata întro harta cu izohipse. Altfel spus. Dupa parerea noastra. chipul de pe giulgiu este c el al „farsorului" însusi. nevazut.secolul al XV-lea. însa pentru noi nu e altceva decît o noua dovada a pasiunii florentinului de a detine controlul total. pentru crestini el constituie instrumentul prin care lumea va fi mîntuita. giulgiul va fi venerat de numerosi pelerini chiar de la bun început. opera unei minti geniale. Giulgiul din Torino este cea mai crunta. Dar si-a închipuit el cîti crestini îi vor preaslavi imaginea în decursul secolelor? Si-a imaginat oare ca. Fiindca. negativul fotografic al pînzei înfatiseaza trupul însîngerat al lui lisus. asa cum se poate vedea si în alte opere ale sale. Desi fals. în acea epoca de superstitii paranoice. asa cum cineva care nutreste macar o urma de respect fata de persoana lui lisus nu va îndrazni sâ-i înlocuiasca imaginea cu a sa. pe lîngâ faptul ca e de esenta divina. din pac ate. În ciuda unor bizare afirmatii contrare. de fapt. unul. o înt orsatura providentiala într-o poveste si asa remarcabila. cum se închinau în fata lui. Giulgiul din Torino este o fotografie de cinci sute de ani a nimanui altuia decît Leonardo da Vinci. Din cîte ne putem da seama cunoscîndu-i caracterul. Dar. într-o zi. giulgiul nu poate fi opera unui crestin evlavios. Leonardo ia urmarit din umbra. consideram ca nu e doar un fa ls gra tuit si ca Leon ardo a creat acea sta „relicva" pen tru a transmite un dublu mesaj: existenta unei tehnici novatoare si o convingere eretica cifrata. reprezentînd presupusa imagine a lui lisus — cine ar fi putut suspecta ca. Giulgiul din Torino poart a anumite simboluri ilustrative pentru ideile neobisnuite ale lui Leonardo. în întreaga istorie. cu toate ca a pacalit milioane de oameni. Desigur ca acest lucru ar putea fi doar o coincidenta. desi nu-i apartine — asa cum s-a crezut — lui lisus. îi dispretuia. era chipul artistului florentin?6 —. De exempl u. utilizînd cele mai sofisticate tehnologii . în aparenta. Leonardo a facut si una. la baza gîtu lui se observa o clara linie de demarcatie. Subiectul fotografiei noastr e experimentale a fost un bust feminin din ghips. de aceasta data chiar dincolo de mormînt. farsa jucata omenirii. în mod cert si-a dat seama ca. cu o atentie deosebita pentru detaliu si chiar — am putea banui — cu o anumita doza de placere. nu semana nici pe departe cu modelul original. care. Trebuie sa ne reamintim ca acesta nu este un sînge obisnuit. cel care falsifica acest sînge nu poate fi considerat în nici un caz credincios. la personajul al carui chip este imprimat pe giulgiu. si ma i reusita. Nu ne îndoim însa ca Leonardo s-a amuzat copios vazînd cum prototipul sau este protejat chiar de clericii pe care el. si „doze" mari de lumina. si alta. dezvaluirea publica a tehnicii fotografiei ar fi constituit — asa cum o vor demonstra evenimentele ulterioare7 — un risc enorm. oameni cu capul pe umeri se vor converti la catolicism doar vazîndu-i chipul întiparit pe bucata aceea de pînza? A prevazut el ca ideea occidentalilor cu privire la trasaturile lui lisus se va contura pornind de la imaginea de pe Giulgiul din Torino? Si-a dat oare seama ca milioane de oameni de pe întregul glob vor ajunge sa venereze chipul unui eretic homosexual din secolul al XV-lea în locul Dumnezeului lor preaiubit'? A stiut Leonardo da Vinci ca figura sa avea sa devina efectiv imaginea lui lisus Hristos? Dupa parerea noastra.

dupa care urmeaza o zona lata. pare sa contrazica simbolica lipsa de vin de pe masa Cinei celei de taina.computerizate. Una este pur practica. tînara din Cina cea de taina. probabil. sîntem îndemnati sa luam în consideratie imaginile a doua personaje distincte. prin urmare. asa cum a facut-o Leonardo cu loan Botezatorul. dotati cu cele mai moderne echipame nte. de fapt. dupa parerea lui Leonardo.. iar fata este cea a lui Leonardo. Autorul falsului nu era însa cîtusi de putin neîndemînatic si i-ar fi fost în mod cert usor sa acopere sau sa stearga linia aceea de demarcatie. locul în care cele doua imagini au fost unite. si va amintiti ca. fiindca imaginea vazuta din fata este o combinatie: trupul îi apartine unei persoane crucificate. o referire directa la loan Botezatorul. Sfîntul. unde contururile încep sa se zareasca din nou8. se poate vedea ca linia marcheaza baza capului în fata. avea. Chiar si asa. înfipta parca în fata lui. Dar daca Leonardo pur si simplu nu a vrut s-o elimine? Daca a lasat-o acolo în mod deliberat. la prima vedere. rastignit — una analizata în mod repet at de numerosi oameni de stiinta. pentru a sugera ceva celor care „au ochi sa vada"? Ce mesaj eretic ar putea purta Giulgiul din Torino. exista doua explicatii posibile. indiciul capului taiat de pe Giulgiul din Torino nu e altceva decît o subliniere a simbolurilor întîlnite în multe dintre lucrarile lui da Vinci. în aceeasi fresca. Obsesia în sine este bizara la un om despre care multi rationalisti moderni sustin ca nu avea nici o aplecare pentru religie. iar imaginea de pe giulgiu este o combinatie. lisus nu a fost decapitat. cel care a spus lumii: „iata Mielul lui Dumnezeu" ale carui sandale nu era vrednic sa i le dezlege. linie ce pare a sugera ca Leonardo vrea sa atraga atentia asupra unei decapitari. lisus însusi este amenintat de o mîna cu indexul ridicat. Celalalt aspect pe care îl mentionam se refera la linia de demarcatie dintre cap si trunchi. dar. pîna la partea de s us a pieptului. de ce sa fie „s uprapus" un decapitat peste un crucificat? Asa cum vom vedea. linia respectiva denota. însa deocamdata subliniem doar ca raspunsul la aceste întrebari poate fi gasit daca vom privi ate nt doua aspecte principale ale imaginii. subliniaza înca o data concluzia la care am ajuns noi. daca ar fi sa judecam dupa omniprezenta sa în lucrarile artistului florentin. Primul se refera la volumul mare de sînge ce pare sa curga pe bratele lui Iisus — si care. întunecata . între care exista însa o relatie de un anumit tip. întreaga lui viata pare . chiar codificat? Desigur ca exista o limita a simbolurilor ce pot fi incluse în tr-o simpla imagine a unui corp gol. Din cîte stim noi. presupusul înainte-mergator al lui lisus. ca un gest de atentionare. Am mentionat deja mîna care pare a reteza gîtul delicat al misterioasei „M". o importanta extrema. Dupa parerea noastra.. Vom reveni la acest subiect mai tîrziu. astfel . de amintire sau poate ca amîndouâ la un loc. mîna cu aratatorul ridicat este. Este greu de înteles de ce un pictor pentru care personajele si traditiile crestine nu înseamna nimic ar fi dedicat atît de mult timp si energie unui sfînt anume. În opera lui Leonardo da Vinci. de fiecare data.

la fel ca în cazul Cinei celei de taina. lînga trunchiul caruia un ba rba t schiteaza „gestul lui loan". si de aceasta data avem de-a face cu o pictura crestina doar l a nivel superficial. alaturi de MonaLisa. dar în a cele circumstante aluzia sa nu este atît de misterioasa pe cît ne-am put ea astepta. În vremea lui Leonardo. din pacate. al stâpînirii. iar în aceasta pictura artistul i-1 refuza micului lisus. Magii îngenuncheaza. dar daca le urmam directia privirilor. modelul lui Rafael pentru Platon a fost chiar Leonardo da Vinci. Acestia au înfatisari mai sanatoase si mai normale. probabil. asa cum am spus deja. ci lasa mai degraba impresia ca se îndreapta ca niste gheare de cosmar asupra cuplului divin. asemenea catedralei din Torino în care este gazduit giulgiul. insipid. dar nu si aur. Magii îsi ofera darurile. ci par mai degraba a venera radacinile roscovului. atît la un nivel constient. la intrare. este asociat în mod traditional cu . observam imediat ca ei nu se uita la mama si la prunc. cît si la unul sincronistic. nici pe departe. Apare într-o serie de picturi si. haide sa mai privim cîteva reprezentari ale sale în operele lui da Vinci. Daca vi se pare ca insistam prea mult asupra aratatorului ridicat. chiar în încaperea în care si-a dat obstescul sfîrsit. Majoritatea privitorilor îl trec usor cu vederea. Acel aratator ridicat — pe care îl vom numi în continuare „gestul lui loan" — apare si în celebra lucrare a lui Rafael. Scheletice. întruchipari ale frumusetii si bunastarii. iar gestul nu-i este caracteristic atît lui. un cunoscut ocultist) îl înfatiseaza tot pe loan Botezatorul. Dar. Serafica si visatoarea Fecioar a cu pruncul lisus pe genunchi este reprezentata sub chipul unui perso naj tern. Scoala din Atena (1 509). are mereu aceeasi semnificatie. Acolo îl vedem pe venerabilul Platon schitînd acest gest. sculptura se afla în baptisteriul din Florenta. a fost loan Botezatorul. în tabloul neterminat Adoratia magilor (început în 1481). pentru Rafael si pentru altii din acelasi cerc). ci si al regalitatii. aurul nu era doar un simbol al bogatiei. la dispozitia stolurilor de porumbei. Florenta. cît mai degrab a este profund semnificativ pentru el (si. în operele de arta. Acum. Personajele din fundal nu sînt.dominata de a cest loan. de asemenea. Daca privim dincolo de Fecioara si de ma gi. tradus în coincidentele care i-au marcat existenta. dar numai doua dintre cele trei mentionate în Biblie: smirna si tamîie. se afla sub patronajul sfîntului. un personaj anonim schiteaza acest gest în apropierea unei movile de pamînt pe care creste un roscov. 1-a pastrat aproape de sine. am mai spus-o. Iubitul sau oras. iar în fundal o multime de oameni se agita. Ultimul sau tablou pe care. deoarece privirile le sînt în mod inevitabil atrase spre ceea ce se considera a fi punctul central al tabloului: dupa cum indica si titlul. zarim un al doilea grup de adoratori. oferindu-i daruri copilului. mîinile lor raschirate nu par ridicate spre ceruri într-un gest de veneratie. unica sculptura a lui da Vinci pastrata pînâ astazi (lucrata împreuna cu Giovani Francesco Rustici. magii care venereaza Sfînta Familie. în aparenta închinîndu-se deopotriva mamei si pruncului. De fapt. deasupra capetelorturistilor si. care merita o analiza mai atenta. E aproape ca si cum loan Botezatorul 1-ar fi urmat pretutindeni. Iar roscovul.

Initial pictura a fost comandata de o organizatie numita Confraternitatea Imaculatei Conceptiuni. în contract se specifica în mod detaliat forma si dimensiun ile picturii — necesare deoarece cadrul tripticului exista deja. În coltul din dreapta jos al tabloului. e greu de crezut ca reactia sa a fost inspirata de un sentiment de inferioritate sau de venerare. cît si metaforic. si ce a primit. copil. exista si astazi si arunca o lumina interesanta asupra a ceea ce a dorit con-fraternitatea.. loan. Supozitia este plauzibila si. sa ne amintim ca. Aparenta inversare a rolurilor lui lisus si loan apare si într-una din cele doua versiuni ale tabloului Fecioara pe stînci. în aparenta. cu toate ca Fecioara pare asezata într-o pozitie extrem de incomoda. Fecioara si Pruncul (1501). de parca onoarea ce i se face îl lasa complet indiferent. iar cealalta — mult mai interesanta din punctu l nostru de vedere — la Muzeul LUvru. ca si cum ar umbri-o. dar una este expusa în prezent la Galeria Nationala din Londra. în Milano10. si pe loan Botezatorul.. loan. pe Maria si pe veris oara ei. Desenul îi înfatiseaza pe Fecioara cu Pruncul. sub chipul Sfîntului Tadeus (sau Sfîntul Iuda) din Cina cea de taina. au presupus ca pictura le înfatiseaza. remarcam si de aceasta data elemente care ar trebui — dar rareori reusesc — sa atraga atentia privitorului asupra unor implicatii subversive. în plus.loan Botezatorul9. de fapt. în mod ciudat. . ca si cum 1-ar fi adus în scena doar pentru acest lucru si abia îl mai poate tine acolo. care priveste în sus cu un aer meditativ. se reazema comod de genunchiul Sfintei Ana. care se afla astazi în Galeria Nationala din Londra .) Contractul.mama lui loan. Si cum Leonardo nu era cîtusi de putin un exemplu de pietate sau de cucernicie. La urma urmei. Si. nedumeriti de tineretea Sfintei Ana si de prezenta neobisnuita a Botezatorului . (Celelalte doua picturi ale tripticului au fost încredintate altor artisti. tot de Leon ardo. atît în sens literal.. îndreptîndu-ne atentia spre frapanta schita a lui Leonardo pentru SfîntaAna. dar argumentul adus adesea pentru a explica aceasta pozitie — acela ca artistul nu se simtea demn sa priveasca în fata cuplul divin — nu prea sta în picioare. mai ciudata este pozitia micului lisus. datat 25 aprilie 1483. lisus îl binecuvînteazâ pe varul sau. împreuna cu Sfînta Ana (mama Mariei). de fapt. se stie ca da Vinci nu era un iubitor al Bisericii. unii experti. nu face decît sa întareasca afirmatiile noastre. Istoricii de arta nu au oferit niciodata o explicatie sa tisfacatoare pent ru existenta celor doua versiuni. masculina. în vreme ce Sfînta Ana fixeaza de aproape chipul visator al fiicei sale si schiteaza „gestul lui loan" cu o mîna ciudata. pe de alta parte. Fecioara îl tine de parca tocmai 1-ar fi împins în fata pentru a-i da lui loan binecuvîntarea. Elisabeta . Aratatorul ei se ridica imediat deasupra mîinii micute a lui lisus. lata.. pictorul îi întoa rce spatele Mîntuitorului. Este general acceptat faptul ca acest tînar este Leonardo însusi. daca este reala. un tînar se rasuceste cu spatele spre Sfînta Familie. relevînd astfel o reactie emotionala extrema la adresa figurilor centrale ale credintei crestine. E oare posibil ca mama Fecioarei sa-i aminteasca fiicei sale de un secret în legatura cu loan? Conform notitei ce însoteste tabloul. în Paris. pentru panoul central al unui triptic destinat altarului din capela bisericii San Francesco Grande.

de fa pt. prima realizata de Leonardo. o înfatiseaza pe Fecioara într-o roba albastra. Maria si pruncul lisus si-au gasit adapost într-o grota. în vreme ce pruncul Mariei îngenuncheaza umil. Contractul impunea. În consecinta. un gest simbolic de spalare a pacatelor si de curatire în vederea ulter ioarei accederi la împaratia cereasca? De ce a trebuit Fiul lui Dumnezeu sa se supuna unui evident act de autoritate din partea Botezatorului? Legenda povesteste cum. da Vinci a ales sa-1 aseze pe loan lînga Maria. cei doi copii sînt identici. bogat ornamentata. pur si lipsit de pacate. Esential în privinta ac estei legende este faptul ca ofera o „iesire de siguranta" pentru una dintre cele mai tulburatoare întrebari ridicate de povestea botezului lui lisus. unde 1-au întîlnit pe micul loa n Botezatorul. dat fiind ca. de asemenea. Versiunea de la Luvru. nu exista vreo eticheta care sa identifice personajele si. Leonardo a reprezentat scena ceruta cît mai realist posibil. Este vorba despre momentul în care. în mod cert. istoricii de arta au presupus ca. comanda primita de Leonardo pare a f i o culme a ironiei si ne put em imagina ca artistul a fost chiar încîntat s-o primeasca si s-o ex ecute conform propriilor sale idei — cel putin într-una din variante. însa tot nu stim de ce Leonardo a rea lizat doua. dar cunoscut în traditia crestina. desi scena reprezinta fuga Sfintei Familii în Egipt. La urma urmei. în mod straniu. pe lînga ca sugereaza mesaje subliminale intense si extrem de neortodoxe. asa cum este ea redata în Biblie. De fapt. dat fiind ca ritualul constituie. Putem însa banui ca la mijloc se afla inter pretarile diferite. far a personaje secundare — în nici un caz îngerasi bucâlati si profeti întunecati. confraternitatea a cerut o pictura somptuoasa. sa fie botezat. lisus i-a conferit varului sau autoritatea de a1 boteza cînd amîndoi vor ajunge la maturitate. tema picturii: un eveniment nementionat în Evanghelii. mai ciudat însa este faptul ca micutul de lînga arhanghel îl binecuvînteaza pe celalalt. posibilitati care. readuc în atentie codurile utilizate de Leonardo în al . De ce a fost nevoie ca lisus. Din mai multe motive.ambele versiuni respecta aceste cerinte. cu foita de aur si cu o ceata întreaga de îngerasi si profeti ai Vechiului Testament. încît relatiile dintre ea si artist au devenit tensionate si au culminat cu un proces ce s-a prelungit pe mai mult de douazeci de ani. Ceea ce a primit semana atît de putin cu ceea ce a solicitat. protejat de arhanghelul Uriel. iar celalalt prunc sta alaturi de Uriel. la aceasta (uimitor de) întîmplatoare întîlnire între cei doi copii. care au mai putin de-a face cu perfectionismul si mai mult cu potentialul lor exploziv. copilul care binecuvînteaza trebuie sa fie lisus! Exista însa si alte posibilitati de interpretare a scenei. cu un brat asezat protector în jurul unuia din copii. În stilul epocii. din cine stie ce motiv. losif. losif nici macar nu a pare în pictura. dramatis personae au fost drastic reduse. în timpul fugii în Egipt.

. Si. la urma urmei. Prin urmare. în vreme ce îl îmbratiseaza cu un gest tandru si protector pe copilul considerat a fi loan. De nenumarate ori. cît si în riscurile pe care el si le-a asumat afisîndu-si în vazul tuturor ideile . provocîndu-ne sa tragem.te lucrari ale sale. în acest context. copilul de lînga Maria. el detine aceasta autoritate. aparîndu-si fiul. propriile concluzii. c u brate inegale. cel de lînga Maria poarta crucea traditionala. nu ar fi exagerat sa ne imaginam ca degetele întinse ale Mariei par a se sprijini pe crestetul unui cap invizibil. de un alt artist). din aceste detalii ciudate. marcata de ingenioase indicii si simboluri subliminale. ca si cum cele doua gesturi ar încadra un indiciu criptic. fiecare. Mîna dreapta a Mariei este întinsa si aici deasupra celuilalt copil. Desi ar fi mai comod si mai acceptabil sa consideram ges tul sau ca o indicatie asupra celui care avea sa devina Mesia. care din ei a murit decapitat? Si daca acesta este loan Botezatorul. Totul pare ca si cum Leonardo ar sugera ca un obiect — ceva semnificativ. Acest tip de analiza a lucrarilor lui da Vinci scoate la lumina o serie vasta de subîntelesuri incitante si deconcertante.. într-adevar. fiindca. întinde o mînâ amenintatoare deasupra lui loan. Maria întinde mîna dreapta deasupra capului lui „lisus" în ceea ce pare a fi un gest de evidenta ostilitate. Iar tema loan Botezatorul pare a se repeta. a Botezatorului (desi este posibil ca aceasta s a fi fost adaugata mai tîrziu. cît si imaginile care îl reprezinta sînt situate pe un plan mai ridicat comparativ cu acela pe care se afla lisus — chiar si în simbolurile ascunse în mod ingenios în Giulgiul din Torino. In calitatea sa de protector al Botezatorului. Uriel îsi întoarce privirea de la micul lisus. atunci el binecuvînteaza. iar Maria. nu putem s a nu ne gîndim si la alte posibile semnificatii. dar — fapt de asemenea semnificativ — priveste enigmatic spre observator. Daca privim însa cealalta versiune a picturii. Uriel nu mai arata cu degetul si nici nu îsi mai în toarce ochii de la protagonistii scenei. în recenta sa biografie a lui da Vinci. dar nevazut — ar trebui sa se afle în spatiul dintre cele doua mîini. iar cel asezat lîngâ Uriel este loan? Amintiti-va ca. adica în directie opusa Fecioarei. în vreme ce aratatorul lui Uriel taie aerul exact acolo unde s-ar a fla în mod normal gîtul. La cîtiva centimetri sub palma întinsa a Mariei. mai tîrzie si aflata azi la Galeria Nationala din Londra. Uriel arata cu degetul spre copilul de lînga Maria. Asemanarea dintre cei doi copii denota. vizibila atît în complexitatea imaginilor folosite de artist. în acest caz loan îl binecuvînteaza pe lisus. constatam ca toate elementele care duc la aceste deductii eretice au disparut — dar numai acestea. faptul ca artistul le-a „încetosat" în mod intentionat identitatile. poate. mîna cu aratatorul întins a arhanghelului reteaza aerul. în versiunea de la Luvru a picturii. Serge Bramly descrie acest gest ca „amintind de ghearele unui vultur"11. dar de aceasta data gestul nu mai este amenintator. Acest cap fantomatic pare sa pluteasca deasupra copilului de lînga arhanghel. atît el. Cei doi copii nu mai seamana între ei. Exista o intentie bine conturata în privinta acestei insistente. ni se indica fara dubii cine este acest copil. Daca. E ca si cum Leonardo ne-ar invita sa „descoperim diferentele". este lisus — asa cum ne-am putea astepta în mod logic —.

Magicienii însa tinteau mai departe. daca nu ar fi crezut profund în ele. Poate ca. Medici. Leonardo era loial unui sistem de convingeri total opuse fata de ceea ce era pe atunci — si este si acum — traditia crestina.ingenios disimulate. artistul a fost animat de o continua sete de cunoastere. Asa cum am vazut deja. cît mai degraba constientizarea faptului ca ar fi suferit repercusiuni grave daca vreuna dintre personalitatile vremii ar f i întrezarit. în ceea ce-1 priveste pe Leonardo da Vinci. Probabil chiar si un intelectual de talia lu i Leonardo evita sa cada în dizgratia autoritatilor — o data îi fusese de ajuns.12 În mod cert însa. prin stratul superficial de ortodoxism. familia conducatoare a orasulu i. a crescut si si-a început cariera — era un centru înfloritor al artelor si al stiintei. ducînd cu gîndul la magia neagra sau la elucubratiile sarlatanilor lipsiti de scrupule — ori la ambele. încercînd sa descopere modul în care pot fi controlate fortele naturii. „Ocult" este termenul pe care multi 1-ar folosi pentru acest sistem. Principalul motiv al acestei deschideri catre cunoastere a Florentei era — oricît de uimitor ar parea — numarul mare de magicieni si ocultisti care traiau aici. Primii protectori ai lui Leonardo. desi trebuie sa recunoastem ca au existat în viata sa elemente si convingeri ce amintesc de ritualuri sinistre si practici magice. în cea mai mare parte a Europei acelor vremuri. termenul „ocult" înseamna „ascuns" si este utilizat frecvent în astronomie. Astrologia Renasterii era cu totul altceva decît horoscoapele pe care le citim astazi în ziare. asa cum am mentionat deja. mai cu sea ma. da Vinci nu si-ar fi pus viata în joc „împanîndu-si" operele cu asemenea mesaje eretice. în primul rînd. cuvîntul are conotatii clare si nu tocmai pozitive. De fapt.13 Detalii despre conceptele caracteristice acestei miscari oculte florentine pot fi gasite în cartea noastra precedenta14. Majoritatea cercetarilor sale au fost însa „ocultate" de societate si. departe de a fi ateul materialist atît de îndragit de multi modernisti. Privit din aceasta perspectiva. de pilda atunci cînd se descrie modul în care un corp ceresc îl „oculteaza" sau îl eclipseaza pe altul prin fata caruia trece. Desi unele zone de investigatie pot parea în prezent naive sau pur si simplu superstitioase. În prezent. „blasfemia" întruchipata de lucrarile sale. Distinsul istoric Frances Yates a sugerat chiar ca geniul multilateral al lui da Vinci ar putea fi explicat în raport cu ideile contemporane privind magia. încura ja în mod efectiv studiile oculte si chiar sponsoriz a activitatile de cautare si traducere a anumitor manuscrise pierdute. la fel de adevarat este faptul ca. faptul ca Leonardo da Vinci a fost un reprezentant activ al culturii o culte din vremea sa nu mai este deloc de mirare. Biserica nu agrea experimentele stiintifice si nu pregeta sa-i reduca la tacere pe cei care îsi expuneau în public ideile neortodoxe ori pur si simplu deosebite. de o omniprezenta si atotputernica institutie. Florenta însa — orasul în care Leonardo s-a nascut. dar putem sp . multe altele consti tuiau tentative serioase de a întelege universul si locul omului în cadrul acestuia. motivul pentru care multe dintre lucrarile lui au ramas neterminate nu este atît perfectionismul.

Astazi se considera în general ca alchimistii erau niste bieti aiuriti care îsi iroseau viata încercînd sa transforme metalul în aur. Principiile ermetice au detinut un loc concret în viata si activitatea lui Leonardo. a declarat ca propr iile convingeri au la baza vechea religie egipteana care a Precedat crestinismul . implicit. dar. am ajuns la concluzia ca tehn ica fotografica însasi a fost unul dintre marile secrete ale alchimiei. este greu de crezut ca da Vinci nu era familiarizat cu toate sistemele de cunoastere disponibile în vremea sa. în mod cert nu 1-am vedea închinîndu-se nici în bisericile protestante!) Exista însa numeroase dovezi clare care atesta ca ermeticii pot " deopotriva eretici în adevaratul sens al cuvîntului. si conceptele eretice c are totusi puneau accentul pe figurile biblice. Desi nu exista dovezi clare care sa ateste aceasta implicare a sa. între aceste idei filozofice si cosmologice sofisticate. ba poate a fost chiar unul dintre personajele ei cheie. la prima vedere. (Trebuie sa subliniem faptul ca ideile hetero. axati pe experimentarea stiintifica. aceasta imagine a servit însa drept paravan alchimistilor seriosi. Asa cum a demonstrat istoria. în opozitie cu Biserica Catolica s-a ma nifestat. se stie ca frecventa cercurile oculte. o miscare puternica si deloc ascunsa: protestantismul. fanatic sustinator al ermetismului. pe de alta . (De fapt. Dar daca Leonardo ar mai fi trait astazi. Giordano Bruno (1548-1600).doxe ale lui da Vinci si ale celor din jurul lui nu erau doar rezultatul razvratirii lor împo triva unei Biserici corupte si credule. Si în acest caz avem de-a face cu o preju decata a lumii moderne.15 Din aceasta înfloritoare lume a ocultismului — care se temea însa prea mult de reactia Bisericii pentru a iesi din clandestinitate — faceau parte si alchimistii. un renumit mag egiptean ale carui scrieri reflecta un sistem magic coerent. pe controlul total al propriului destin.si care 1-a eclipsat ca importanta. pe de o parte. Ce l mai important element al gîndirii ermetice era ideea conform careia omul este divin în sens literal — un concept atît de periculos pentru domina tia Bisericii asupra inimii si a mintii credinciosilor. pe de alta parte.une într-un cuvînt ca esenta tuturor organizatiilor vremii era ermetismul . curent al carui nume deriva de la Hermes Trismegistul. Nu este greu de înteles deci ca un om cu setea de cunoastere a lui da Vinci s-a simtit atras de aceasta miscare. existau discrepant e majore. iar cercetarile noastre în problema Giulgiului din To rino sugereaza ca aceasta imagine a fost rezultatul direct al propri ilor sale experimente „alchimice". într-adevar.16) Mai simplu spus. încît a atras dupa sine anatemizarea. dar si pe transformarea de sine si.

trebuie sa spunem ca da Vinci a facut acest lucru din proprie initiativa. dar. adevarat? Fara îndoiala ca. Dar ar fi oare posibil ca l a baza convingerilor sale sa se a fle o semnificatie mai profunda ? Ca mesajul transmis de picturile sale sa fie. La urma urmei. sa realizeze picturi sau sculpturi reprezentîndu-1 pe loan. în contextul indiciior prezentate anterior. Chiar si în aceste conditii. el a fost premergatorul. în acele cercuri. Botezatorul este înfatisat ca un personaj important. pe cînd se afla la Florenta. am evidentia t filonul cen tral al a parentei obsesii a florentinului: loan Botezatorul. sugerau deopotriva ca Leonardo ar fi fost un mag recunoscut. ultimul tablou la care lucra în ainte de a muri. din rîndurile acestor cercuri au razbatut zvonuri care. cea care ne-a nedumerit si ne-a incitat sa ne continuam cercetarile. dar. maestrul florentin a avut întotdeauna reputatia ca ar detine anumite cunostinte secrete. Si totusi. fiecare reprezenta re a lui loan este realizata astfel încît sa transmita un mesaj specific. ori de cîte ori i s-a cerut sa picteze o scena desprinsa din tra ditia crestina. Dupa cum am vazut deja. la urma urmei.parte însa.. de fapt. chiar daca acesta este perceput imperfect si la nivel subliminal. a accentuat pe cît posibil rolul Botezatorului. zvonurile si licentele arti stice nu constituie o dovada în sine. Am vazut chiar un afis publicitar parizian din secolul al XlX-lea pentru Salonul Rozei si al Crucii — un loc de întîlnire a ocultistilor cu înclinatii artistice — care îl înfatisa pe Leonardo a Pastrator al S fîntului Graal (ceea ce. s-ar putea sustine ca acest sir nesfîrsit de aratatoare ridicate nu înseamna decît un singur lucru — ca acest geniu renascentist era obsedat de loan Botezatorul. este la fel de improbabil ca el sa fi lasat vreo marturie scrisa a acestui fapt. spre ne-au deschis apetitul pentru a afla cît mai multe de c necunoscutul Leonardo. Poate ca a vrut ca pe chipul acestuia sa i se odihneasca privirea în ultimele clipe de viata. este sinonim cu Pastrator al Sfintelor Taine). Aceas ta discrepanta a fost. total opusa fata de preocuparea pentru loan Botezatorul si pentru presupusa semnificatie a femeii . în cercurile oculte. fascinatia pentru ermetism pare . în 1519 — si care nu i-a fost solicitat de nimeni —. pe lîngâ faptul ca-i confirmau implicarea. asa cum am vazut. daca acestea si-ar fi dat seama de adevar ata lor natura. Desigur. Si. era loan Botezatorul. Desi n-a r fi fost cîtusi de putin neobisnuit sa i se ceara. date fiind riscurile implicate.M". Cînd am început sa studiem rolul pe care el 1-a jucat în crearea Giulgiu lui din Torino. de fapt. Pîna acum. cel putin la prima vedere. Fireste. . simbolurile si imagin ile pe ca re le-a folosit în mod repetat în asanumitele sale picturi religioase nu ar fi fost în nici un caz apre ciate de autoritatile Bisericii.

Membri marcanti ai aristocratiei s-au aflat de-a lungul timpului în esaloanele ei superioare. în Adoratia magilor. este înfipt la Cina cea de taina în f ata lui lisus într-un mod cîtusi de putin iubitor. acel aratator ridicat. ne-am fi imaginat ca ne vom petrece vremea în galeriile de arta. foarte puternica. de altfel — inferior lui lisus. La urma urmei. cea mai putin cunoscuta realizare a lui da Vinci. de asemenea. singur si neînteles. nu invers. acesta binecuvîntîndu-1 pe lisus. ne-am fi înselat extraordinar de mult. Pe parcurs aveam sa ajungem de multe ori în cîte o fundatura.vestitorul si ruda de sînge a lui lisus. poarta acelasi tip de simbolism: imaginea unui cap aparent retezat suprapusa peste un trup rastignit. de fapt. În tabloul Fecioara pe stînci. Si totusi da Vinci nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca loan i-ar fi fost în vreun fel — ca toti ceilalti. spectatorii cu înfatisare normala. p entru a folosi un eufemism. astfel ca e firesc sa fie recunoscut ca atare. multe genii au avut idei excentrice. loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. carora le place nu doar sa joace jocuri sinistre. însa chiar de la primii pasi ai cerc etarilor noastre. Daca. ce-i drept — care stabiles c o conexiune strînsâ între Leonardo si o sinistra organizatie secreta. ni s-a întîmplat des sa fim prinsi în lumea ascunsa a societatilor secrete. Privit din aceasta perspectiva. Toa te acestea sugereaza ca. dar si sa dezinformeze s i sa deruteze. nu pe Fecioara si pe pruncul ei. despre care se presupune ca a fost înfiintata cu multe secole înainte de epoca lui da Vinci. iar în prezent unele dintre cele mai proeminente figuri ale vietii politic e si economice o mentin vie. Iar „gestul lui loan". Aceasta societate. Ne-am întrebat adesea cum a fost posibil ca un simplu studiu al vietii si al activitatii lui da Vinci sa ne duca într-o lume despre a carei existenta nici macar nu aveam idee — cu exceptia. la sfîrsitul anilor 1980. a atras în rîndurile ei unele dintre cele mai proeminente personalitati ale istoriei europene si. descifrînd picturi renascentiste. poate. Poate ca acesta a fost doar un alt dom eniu al existentei sale în care s-a delimitat de gîndirea conventionala a vremii sale. da Vin ci pare un glas ce striga în Pustie. arha nghelul arata spre loan. cel putin. în conformitate cu unele surse. cu un aer amenintator: „Aminteste-ti de loan!" în plus. în acele zile de început. pare a spune. CAPITOLUL 2 In lumea tenebrelor Cercetarile noastre în lumea „necunoscutului Leonardo" aveau sa devina o îndelungata si incredibil de pasionanta cautare — mai degraba o calatorie initiatica decît o simpla deplasare între doua puncte date. sanatoasa venerea za radacinile roscovului — copacul lui loan —. ne-am dat seama ca în ultimul timp au aparut dovezi — extrem de controversate. a unuia dintre cele mai impenetrabile filme ale francezului Jea n Cocleau . Giulgiul din Torino. pentru Leonardo. exista înca si astazi.

vorn analiza un tip de probe m ult mai evidente — cele oferite de Propriii nostri ochi. pare tipica pentru bisericile catolice moderne. privind spre altarul principal.cladirea este difici l de identificat. la prima vedere. ca Jean Cocteau (1889-1963) pare a fi facut parte din aceasta societate secreta. decorat cu o serie de cer curi concentrice. Surprinzator de aproape de forfota Pietii Leicester din Londra. se afla biserica Notre-Dame de France. Zidurile. poate fi interpretat ca sugerînd o pînzâ de paianjen. în mod cert. alternînd cu alte . Aproape lipsita de sculpturile de prost gust ce orneaza pîna la refuz alte locase de cult. aproap e zid în zid cu un frecventat local „pentru adulti". Finalizata în 1960. atît cele interioare. însusi acest exponent al suprarealismului — Cocteau — a fost cel care ne-a oferit noi indicii. Deocamdata însa. cu doar cîtiva sfinti din ipsos în capelele laterale si cu un altar înalt. dar care constituie totusi o reprezentare acceptabila a tinerei Maria. dovezile în acest sens vor fi discutate mai jos. Desi nu este un caz unic. iar aici aceasta este accentuata de o serie de de talii. ci si despre existenta unui vechi curent ascuns. ce figureaza la loc de cinste pe toate cartile postale vîndute de biserica. Orphee. Notre-Dame de France a fost distrusa aproape în întregime de bombardamentele germane din Al Doilea Razboi Mondial. Iar comparatia cu arta lui Leonardo nu a fost aici doar o întîmplare. accesibila printr-o mag ica traversare a oglinzilor. sa privim biserica Notre-Dame de France în ansamblu. lucrarea a fost realizata de Jean Cocleau.. ce descrie o lume a tenebrelor. fiind reconstruita la sfîrsitul anilor 1950. Vizitatorii intra aici ca sa fotografieze si sa a dmire fresca neobisnuita . biserica este decorata cu mici placi ce simbolizeaza Opririle de pe Drumul Crucii. deoarece fatada ei nu are nimic din pitorescul aso ciat de obicei cu marile biserici catolice. înainte de a ne îndrepta atentia spre aceasta veritabila curiozitate. dar cîtusi de putin banala. cu aceleasi preocupari. strajuit de o tapiserie care înfatiseaza o Fecioara blonda înconjurata de animale ce i se prosterneaza — o imagine care aminteste de scenele duioase din filmele lui Disney. Am descoperit. un simbolism nu tocmai ortodox. în mod cert rar se întîmpla ca bisericile catolice sa aiba o forma circulara. vizitatorul patrunde într-o incinta vasta si înalta care. pe de alta parte. De exemplu. O data ce a trecut de modestul ei exterior. sînt decorate cu motivul repetat al crucilor cu brate egale. Lasînd la o parte „distanta" de 500 de ani. cît si cele exterioare. Ampla sata în Leicester. la o privire atenta. fara nici o statuie de cult. Ca în cazul asa-ziselor picturi „crestine" ale lui da Vinci. Poti trece usor pe lînga ea fara a-i acorda vreo atentie — si. fara a realiza cît de mult difera aspectu l sau de cel al majoritatii locaselor de cult crestine. la un moment dat. nu doar despre convingerile lui Leonardo. am putea spune ca cei doi maestri au colaborat îndeaproape. Construita initial în 1865 pe un amplasament asociat cu Ordinul Cavalerilor Templieri. fresca lui Cocteau releva. De fapt. Pe laterala stînga a bisericii. luminatorul în forma de cupola. se afla o capela mica.

nu e nimic profund sau sinistru în prezenta acelei lespezi în structura cladirii. ba chiar dezgustata. observatorul încearca un sentiment de dezamagire. Aceasta nu este în nici un caz reactia unui om gata sa îngenuncheze plin de veneratie. un chip care priveste în partea opusa crucii. Desigur. Si atunci. nici discipol. dar. Si. de la Chartres — acel veritabil giuvaer al arhitecturii gotice si.cercuri. partea de sus a corpului nu ne este aratata. sa vezi un om murind în conditii atît de cumplite este greu de suportat. într-a-devar. un simbol reprezentativ al meleagurilor natale. asa cum am descoperit între timp. în timpul razboiului. o scena ilustrata în cîteva nuante aplicale pe un suport banal de mortar. Iar la picioarele crucii zace un urias trandafir rosu cu albastru. cuprinde toale „ingredientele" unei crucificari traditionale. poate fi lisus. la fel ca si Cina cea de taina a lui Leonardo. Locasul pare a fi unul dintre cele mai frecventate din Londra si constituie totodata un adapost pentru dezmostenitii soartei. expresia de pe chipul din prim-plan nu este nici aceea a unui suflet omenos impresionat.la fel ca majoritatea operelor lui Cocleau . victima fiind înconjurata de soldati romani smeriti. un focar al gruparilor caracterizate de convingeri religioase mult mai putin ortodoxe decît sugereaza cartile de istorie. Dar fresca lui Cocleau este cea care îi atrage pe cei mai mul ti dintre turisti. Cercetarile noastre a u demonstrat însa ca semnificatia sa reala este mult mai profunda. care sînt tratati aici cu deosebita întelegere. Ia r daca adaugam si faptul ca despre ambii artisti s-a spus ca au fost membri de rang înalt ai aceleiasi organizatii eretice secrete. cine este acest participant critic la unul dintre cele mai sacre evenimente ale crestinatatii? Nu e nimeni altul decît Jean Cocleau. dar sa fii de fata atunci cînd Dumnezeu întrupat îsi varsa sîngele pentru omenire trebuie sa fie cu adevarat traumatic. fruntea încruntata si privirile în laturi sugereaza mai degraba o persoana nemultumita. la o examinare mai atenta si mai critica — si chiar mai realista —. releva date interesante. aparent puternic impresionat de evenimentele ce se desfasoara în spatele lui. În mod cert. la urma urmei. putem spune ca exista cel putin o asemanare între aceste picturi. La prima vedere. de ucenici si de femei plînse. desi unul dintre motivele vizitei lor poate fi si liniste a pe care o regasesc în aceasta oaza de calm din inima agitatei capitale. nici a unui discipol îndurerat. deoarece nu-1 vedem decît de la genunchi în jos. pentru membrii acestora. Personajul central. Lucrarea înfatiseaza Rastignirea. multi oameni — londonezi si turisti deopotriva — intra în biserica pentru a se ruga si a participa la slujbe. daca ne amintim ca Leonardo da Vinci s-a reprezentat pe sine întors cu spatele la Sfînta Familie în Adoratia magilor si refuzînd sa priveasca spre lisus la Cina cea de taina. deoarece . victima acestei morti cumplite. Si totusi. In prim-plan apare o figura care nu e nici soldat roman. Notre-Dame de France a fost locul de întrunire al Fortelor Libere franceze si un fragment din catedrala de la Chartres constituia. ci a unuia care îsi exprima opiniile de la egal la egal.fresca nu pare a fi decît o schita colorata. scena are un impact cutremurator. Biserica postbelica include în structura ei o lespede adusa din catedrala. Zi de zi. Daca e sa fim cinstiti. . Spunem „poate" fiindca nu avem cum sa-i cunoastem identilatea exacta.

privirea lui goala fiind atintita asupra uneia din cele doua femei prezente. Scena este dominata de un soa re negru. La baza crucii. trupul îi este rasucit cu spatele spre ea. cu o considerabil a putere ascunsa. cu toa te ca sta aproape de cruce. însasi existenta ei a fost la un moment dat disculabila si d e aceea presupusele sale aclivitati constituie adesea obiectul ironiilor. Patru soldati romani sînt surprinsi în pozitii eroice în jurul crucii. Numele Leonardo da Vinci si Jean Cocleau apar pe lista Marilor Maestri ai uneia dintre cele mai vechi si mai influente socielati secrete din Europa — La Prieure de Sion (Prioria din Sion). acest fapt nu face obiectul preocuparilor noastre aici. aflat în extrema dreapta a tabloului. Extrem de conlroversata. a parent. suma punctelor vizibile este cincizeci si opt. Acestea par a fi unite de un „M" larg. cea tînara are un aer mai distant si. Oricît de interesant ar fi.cercetarile aprofundate devin imperioase. ce-si întinde pe cer razele întunecate. dar cercetari le ulterioare au demonstrat cu certitudine ca problema nu este chiar atît de simplista. date despre existenta ei au începu t sa transpara la începulul anilor 1960. Richard Leigh si Henry Lincoln. Asa cum am vazut. La picioarele a doi dintre soldati zace o bucata de pînza pe car e sînt împrastiate zaruri. Forma literei M se repeta pe altar. cu lancile îndreptate în directii diferite si. se pare. semnificat ive. prin intermediul extrem de apreciat al cartii The Hol y Blood and the Holy Grail de Michael Baigenl. desi în tara sa de origine. Esle un ordin cavaleresc sau cvasimasonic cu evidente ambitii polilice si. chiar sub omul cu ochi bulbucati. al carui unic ochi vizibil are forma clara a unui peste. am împartasit si noi acesl lip de reactie. un tînar cu aer insipid îsi încruciseaza mîinile. unul dintre ei poa rta un scut pe ca re se zareste un soim stilizat. Franta. poate si din cauza caracterului himeric al unei astfel de miscari. chiar în fata frescei. si pare a plînge cu lacrimi de sînge. este un barbat de vîrstâ nedeterminata. par a exista unele legaturi superficiale între mesajele subliminale din lucrarile avînd caracter religios ale lui da Vinci si cele semnate de Cocleau. nu a existai nimic iluzoriu în informatiile ce ne-au fost . reliefati pe fondul cerului. Femeia mai vîrstnica priveste în jos. L a început. Chiar în fata lui se afla o persoana — probabil un barbat — ai carei ochi bulbucati. seamana cu n iste sîni obraznici. Ultimul personaj al acestei scene. Prioria din Sion a ajuns în atentia publicului de limba engleza abia în 1982. îndurerata. Unii comentatori1 au subliniat ca unghiurile de orientare a lancilor formeaza o pentagrama — un element cîtusi de putin ortodox într-o scena crestina traditionala. Acestea fiind spuse. Oricum însa. tocmai a ceste simboluri comune celor doi ne-au atras atentia. definirea Prioriei devine fo arte dificila.

oferite de un reprezentant al organizatiei pe care 1-am întîlnit la începulul anului 1991. aceasta 1-a atras în egala masura. unul care. imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie. nu am putut sa nu le luam în serios. este posibil ca si influentii sai patroni — Lorenzo de Medici si regele Francisc I al Frantei — sa fi fost implicati. la urma urmei. o parte tot atît de semnificativa nu ni s-a parut însa a avea o relevanta deosebita si. Spre exemplu. a fost însa aceasta. Puterea detinuta de Prioria din Sion se datoreaza . ar — . Culisele aceslui rendez-vous cu tenla usor suprarealista sînt detaliale în precedenta noastra carie2. asa cum sustin unii. Giovanni a decis în cele din urma sa ne dezvaluie unele dintre obiectivele organizatiei si poate. cel putin partial. a idoma francmasoneriei moderne. le oferea sustinere materiala si sociala. acest lucru nu explica însa profunzimea evidenta a convin gerilor ciudate nutrite de Leonardo. Poate ca. chiar sa ne implice în planurile acesteia. cît si material. asa cum am demonstrat. atunci societatea avea deja o existenta îndelungata în momentul în ser care da Vinci a fost recrutat în rîndurile ei. Indiferent însa de vechimea ei. Nu stim din ce molive. exact asta si este. neam dat seama ca. dar pentru moment este sufi-cient sa spunem ca „Giovanni" — un italian care ni s-a prezentat doar sub acesl pseudonim si ne-a declarat ca este un membru de rang înalt al Prioriei din Sion — ne-a urmarit cu atentie înca din primele etape ale cercetarilor noaslre cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino. daca ar fi dezvaluit p ublic. atunci nu le putem ignora. motivatiile sa le devin mult mai usor de descifrat. Prioria din Sion? Daca afirmatiile unor reprezentanti ai acesteia sînt reale. însa în nici un caz cu refuzul obstinat al multora dintre detractorii lor. fiindca. în consecinta. mai cu seama ca cercetarile noastre independente le-au confirmat. probabil ca a exercitat o atractie extrem de puternica asupra florentinului si asupra altor artisti renascentisti. privindu-le cel mult cu un oarecare scepticism. Indiferent de tipul organizatiei din care facea part e. cînd am patruns în lumea tainica a lui Leonardo. nu am inclus-o în carte. În ciuda implicatiilor adesea uimitoare sau chiar socante ale informatiilor primite de la Giovanni. afirmatiilor conform carora membrii ei sînt — si au fost dintotdeauna detinatorii unui secret colosal. daca acea sta organiza tie secreta a facut într-adev ar parte integra nta din viata lui. dupa o emisiune radiofonica pe tema Giulgiului din Torino. în umbra obsesiilor lui Leonardo pare sa se fi aflat o organizatie obscura. Daca da Vinci a activat într-o puternica retea subteran a. netezind drumul tinerilor artisti spre cele mai influente curti europene. O mare parte dintre acele informatii s-au concretizat în cele din urma — dupa verificari extrem de lente — în cartea pe care am scris-o despre Giulgiul din Torino. înlîlnirea în sine a fosl rezultalul unei ii de scrisori bizare trimise pe adresa noastra. Iar daca datele oferite de Giovanni provin — asa cum a sustinut el — din arhivele Prioriei. Si. La început. atît la nivel spiritual.

Printre liderii de data recenta se numara Victor Hugo. condusa de acelasi Mare Maestru. Nostradamus (Michel de Notre Dame) si chiar papa loan al XXIII-lea. pictorul si cineastul Jean Cocleau. din rîndul membrilor obisnuiti ar fi facut parte. problema .4 De asemenea. unele dintre cele mai de seama familii regale sau aristocratice ale Europei. ne-am gîndit la un moment dat s a renuntam la aceasta directie a cercetarilor noastre. Scopul declarat al organizatiei este acela de a-i proteja pe descendentii vechii dinastii de regi merovingieni ai statului franc . Prioria a continuat sa fiinteze dirijata de o serie de Mari Maestri — nume sonore din istorie. desigur. la sfîrsitul secolului al VH-lea. figuri istorice precum Ioana d'Arc. care au domnit începînd cu secolul al V-lea pînâ la asasinarea lui Dagobert al II-lea. în timpul primei cruciade. Claude Debussy si scriitorul. filozoful ocultist englez Robert Fludd si. Sinclair si Montgomery. dramaturgul.zdruncina din temelii atît structurile de stat. altceva decît oficializarea unui grup mult mai vechi. Prioria din Sion. cînd fiecare si-a reluat drumul propriu. pastrator al acelui secret extrem de periculos. Prioria si templierii au devenit una si aceeasi organizatie. în activitatea Prioriei ar fi fost implicate. Pe lînga aceste celebritati. Unii critici sustin însa ca Pri oria a luat fiinta abia în anii 1950 si ca nu e altceva decît un grup de mitomani lipsiti de orice putere veritabila. despre care se spune ca ar fi condus Prioria în decursul ultimilor sai noua ani de viata. iar pe de alta ne confruntam cu declaratiile detractorilor sai. desi evaluarea Prioriei comporta doua aspecte — chestiun ea existentei sale actuale si cea a pretentiilor de natura istorica —. pîna la schis ma din 1188. precum Sir Isaac Newton.5 Prin urmare. si ca aceasta fondare nu a fost. Sandro Filipepi (cunoscut ca Botticelli ). printre ele: d'Anjou. de fapt.3 Membrii prioriei sustin. ca orga nizatia s-a aflat la baza Ordinului Cavalerilor Templieri — acei calugari-razbo inici medievali cu o sinistra reputatie. cît si pe cele ale Bise ricii. Leonardo da Vinci. se pare. cunoscuta si sub numele Ordinul din Sion sau Ordinul Madonei din Sion. Confruntati cu aceast a aparent de netrecut prapastie. Dar ne-am dat seama ca. pe de o parte avem de-a face cu afirmatiile Priori ei referitoare la propriile sale raison d'etre si genealogie. sustine ca a fost fondata în anul 1099. Habsburg. timp de generatii întregi. de a semenea. regalisti cu infinite iluzii de grandoare.

ne-am simtit flatati. acel con sultant a participat la o petrecere organizata de una dintre prietenele noastre în noiembrie 1991. privind retrospectiv — de cercetarile noastre despre Leonardo da Vinci si Giulgiul din Torino. Desigur. dar prieteneasca. cît si de pe continentul european. Pe lîngâ faptul ca ne-a furnizat date pretioase despre Giulgiul din Torino. în Surrey. la un restaurant care îi placea în mo d deosebit. La prima vedere. într-un impuls evident bine cîntarit. O singura conexiune dubioasa ori o contradictie aparent a referitoare la activitatile Prioriei le permite scepticilor sa denunte întreaga problema ca fiind o simpla aiurea la de la început pîna la sfîrsit. Am pastrat apoi legatura si am fost invitati acasa la el. în Home Counties. El însusi ne-a spus acest lucru. dar si oarecum deconcertati. ale altor organizatii ezoteri ce înrudite. am aflat . dar. chiar sub nasul nostru. în ciuda spiritului sau alert si adesea tumultos. Era clar ca voia sa aflam cîte ceva despre cunostintele oculte pe care le detineau „j si celelalte persoane din cercul lui. Despre gazda noastra stiam deja ca face parte dintr-o organizatie de tip ma sonic. ne-a dezvaluit ca un consultant editorial cu care unul din noi colaboras e în anii 1970 este membru al Prioriei. era totodata un ocultist practicant. profund interesati — poate chiar exagerat. Discutiile noastre cu Giovanni ne-au convins ca el cel putin nu este un farsor si ca informatiile pe care ni le-a oferit sînt veridice. afirmatiil e sale despre aceasta persoana au parut doar niste fabulatii rautacioase. De pilda. atît din Marea Britanic. ci la doi pasi de domiciliul unuia dintre noi. la casa lui de vacanta.este complexa si nimic în ceea ce priveste aceasta organizatie nu este clar conturat. Ne-am bucurat de compania placuta a lui si a sotiei sale. Prin ceea ce am putea numi o sincronizare frapanta. probabil. dar în numai cîteva luni s-a petrecut un lucru straniu. Nu avem nici un dubiu cu privire la existenta actuala a Prio riei. iar acestia sînt preocupati mai degraba sa transmita idei pline de forta si uneori chiar socante prin intermediul imaginilor arhetipale. dar cu timpul un fapt a devenit evident: era. decît sa comunice adevarul efectiv. dat fii nd ca erau cu totii actori ai scenei bancare internationale. dar cît si ce anume? Oricare ar fi fost motivele sale ascunse. membru al Prioriei din Sion. Ni s-a parut foarte ciudat ca una dintre persoanele mentionate de Giovanni sa se afle printre participantii la petrecere. Dar trebuie sa ne amintim ca avem de-a face aici cu veritabili crea tori de mituri. într-adevar. dar care nu se afla cîtusi de putin în apropiere de casa e i. iar ceilalti oaspeti erau cosmopoliti încîntatori. ne-a pus la dispozitie o serie de detalii referitoare la alte persoane implicate în prezent în activitatile Prioriei si. Evenimentul s-a desfasurat într -o atmosfera de gala. Relatiile noastre au culminat cu o invitatie la o petrecere de dupa Craciun.

Prioria a devenit însa cunoscuta unor cercuri mult mai largi. omul a jucat un rol important în popularizarea cartii The Holy Blood and the Holy Grail la publicarea acesteia. Giovanni ne-a indicat totodata numele unui director al unei edituri din Londra. nu este o coincidenta faptul ca detine o a doua casa foarte aproape de un anumit sat din Franta care. însa abia dupa douazeci de ani Pr ioria a devenit un nume cunoscut în afara lumii vorbitoare de limba franceza. Prioria exista. Despre concluziile la care a ajuns cartea cu privire la organiza tie si la obiectivele ei vom discuta mai tîrziu. Desi nu i-am putut co nfirma calitatea de membru al Prioriei. Jean Cocleau (desi. iar controversa iscata pe marginea lui a adus Prioria în atentia unui public mult mai larg. Trecutul sau istoric însa constituie o alta problema. femei si barbati deopotriva. am descoperit ca interesele s ale în domeniul ocultismului depaseau granitele cartilor si ale articolelor pe care le scria din cînd în cînd pe aceasta tema. desigur. Pierre Plantard se contureaza ca . desigur. vorbitori de engleza.astfel ca din rîndu-rile Prioriei fac parte oameni cultivati si influenti. pare un exemplu stralucit de neutralitate atent exprimata. (Si. în lucrarea Les templiers sont parmis nous („Templierii sînt printre noi"). cel mai interesant — si mai bine cunoscut — fiind Pierre Plantard. dupa cum vom vedea. Legea franceza impune înregistrarea tuturor asociatiilor — oricît de paradoxala ar fi aceasta prevedere în cazul asa-numitelor organizatii „secrete". totodata editorul revistei Circuit. în 1982. „Debutul" sau din acest punct de vedere a avut loc în 1962. în care era inclus si un interviu cu Pierre Plantard. în declaratie erau mentionati patru membri de vîrf ai asociatiei. acum cel putin. Ca urmare a datelor si experientelor recente. Dupa acea declaratie obscura. Richard Leigh si Henry Lincoln. De asemenea. Trebuie sa le recunoastem criticilor ei un argumen t importa nt. împreuna cu semnatura unuia dintre presupusii sai Mari Maestri. Din materialele date publicitatii. în 1982. a fost publicat fenomenalul best-seller The HolyBlood and the Holy Grail de Michael Baigent. care ar avea rolul „de informare si de aparare a drepturilor si a libertatilor în constructia de locuinte cu chirii mici" (foyers HLM7). sub diferite pseudonime. La data înregistrarii sale. în ciuda altruismului afabil. în mintea noastra nu înc ape îndoiala ca. joaca un rol important în ceea ce priveste Prioria din Sion. pe care îl cunosteam si noi. org anizatia a fost mentionata într-o serie de carti. Pe lînga faptul ca statutul ei a fost tiparit8 . Organizatia si-a declarat un singur obiect de activitate: acela de a edita o publicatie intitulata Circuit. doar nascocirea unui grup restrîns de francezi cu fantezii monarhiste. ar putea fi vorba despre un fals). de Gerard de Sede. Prioria a declarat ca are scopul de a oferi „studii si ajutor reciproc membrilor sai" — o afirmatie care.) Din raporturile noastre cu aceste persoane reiese însa un element important: actuala Priorie din Sion nu este. asa cum sustin criticii ei. si anume acela ca prima referire documentata la Priorie dateaza din 25 iunie 19566.

publicat cu aprobarea acestuia. din cînd în cînd. publicatia era organul de presa al Ordinului Alpha-Gala tes. o societate cavalereasca si cvasimasonica ce-si avea sediul în Paris si al carei Mare Maestru a devenit Plantard la vîrsta de numai douazeci si doi de ani. în timpul ocupatiei naziste în Franta. ele sînt o amestecatura de texte si genealogii istorice. Nascut în 1920. Asa cu m se mentioneaza în The Hol y Blood and the Holy Grail.un personaj pitoresc. însotite de lucrari alegorice moderne care sînt atribuite unor autori anonimi sau altora cu pseudonime bombastice ori care poarta numele unor oameni care nu au nimic de-a face c u ele. Thomas. ne putem întreba de unde provin informatiile publice referitoare la aceasta organizatie si cît de credibile sînt ele. de altfel. (Vaincre este acum titlul buletinului intern al Prioriei. sub aces t nume a aparut în The Holy Blood and the Holy Grail si pe acesta 1-a folosit în calitatea sa de Mare Maestru al Prioriei din Sion. a ajuns în atentia opiniei publice în 1942. care stapîneste la perfectie arta diplomatica de asi privi intelocutorul drept în ochi în vreme ce raspunsurile pe ca re i le ofera nu sînt nici pe departe directe. avea dificultati în asi plati chiria11 a exercitat o influenta considerabila asupra i storiei europene.La prima vedere. în primul rînd. care a facilitat revenirea la putere a generalului Charles de Oaulle. Majoritatea articolelor se refera la presupusa obsesie merovingiana a organizatiei si se axeaza pe celebrul mister de la Rennes-le-Château. în calitatea sa de editor al unui jurnal numit Vaincre pour une jeune chevalerie („Vi ctorie pentru o tînara cavalerie"). care apoi s-a transformat în „Pierre de Fran ce-Plantard" si în cel e din urma în „Pierre Plantard". Pierre Plantard de Saint-Clair — sub pseudonimul „Captain Way" — a fost cel care a organizat Comitetul Sigurantei Publice. sursa principala de informatii este o serie de numai sapte documente enigmatice gazduite de Bibliotheque Nationale din Paris. cunoscute sub numele de Les dossiers secrets („Dosarele secrete")13. pe care Pierre Plantard îl editeaza împreuna cu fiul sau. între anii 1981 si 1984. 9 Obsesia privind ceea ce considera el a fi versiunea corecta a numelui sau a fost accentuata atunci cînd a adoptat grandiosul titlu „Pierre Plantard de Saint-Clair". Editorialele sale apareau la început sub numele „Pierre de France" . care avea un ton evident indulgent la adresa ocupantului si care a fost.10) Acest fost proiectant care lucra pentru o firma ce realiza s ubansamble pentru cuptoare si care. Oficial. un . Sa analizam în cele ce urmeaza natura paradoxala a Prioriei di n Sion.

de o organizatie engleza al carui obiectiv era restauratia descenden tilor regelui Harold al II-lea (ucis de soldatii lui Wilhelm Cuceritorul în 1066). Chiar si scriitorul francez Gerard de Sede. nu ne îndoim ca este practic imposibil ca personalitati precum Leonardo da Vinci si Isaac Newton sa fi fost fascinat e atît de profund de obsesia referitoare la o dinastie de mult disparuta si de readucerea ei la putere în Franta epocii actuale. echivocuri si duble întelesuri. fiindca în vre mea ei Franta nu exista ca atare. De aceea. cea mai mare parte a continutului acestor dosare poate fi considerata cel mult o gluma. stim ca exceleaza printr-o dezinformare deliberata si detaliata. Initial. în pagini întregi.satuc din regiunea Languedoc.15 Les dossiers secrets pot pa rea doar niste elucubratii. deoarece. apare o alta dificultate: dina stia merovingiana nu ar putea emite preten tii la tron. în dosul unei perdele groase de baliverne. chiar daca ar reusi acest lucru (în ipoteza ca ar putea demo nstra continuitatea liniei merovingiene). pe care le vom discuta în curînd. Ultimul a fost depus în 1967. Leigh si Lincoln (vom vorbi despre ele mai tîrziu). recunoaste ca studiile practice . pe care a respins-o acum mai bine de un s ecol.. se ascund intentii extrem de serioase si de ferme. de pilda. Pe baza dovezilor prezente în dosarele secrete. Totusi. bine documentate. o purâ fantezie. desi este datat 1956. nu putem sa nu ne întrebam din nou cum ar fi posibil ca o astfel de cauza sa fi inspirat generatii de-a rîndul de oameni cu o inteligenta iesita din comun. în cel mai rau. din care au pornit cercetarile efectuate de Baigent. mult mai semnificative pentru noi.14 La urma urmei. demonteaza presupusele dovezi în sprijinul pretentiilor merovingiene. din experienta noastra privind Prioria din Si on si modul ei de operare. care. Noi nu am recomanda însa o aseme nea abordare. Din documente transpar însa si alte teme. toti cei care încearca stabilirea arborelui genealogic dincolo de doua sau trei generat ii descopera în scurt timp cît de complex si de problematic este în tregul proces. ipoteza ca dinastia merovingiana a supravietuit dupa domnia regelui Dagobert al II-lea — fara a mai Pune la socoteala existenta unui sir continuu de descendenti pînâ în secolul XX — este în cel mai bun caz fragila si. Asa cum preciza scriitorul francez Jean Robi n: „Dagobert a fost. Leonardo si altii asemenea lor ar fi fost profund impresionati. un rege în Franta.. dar în nici un caz nu un re ge al Frantei". Primul articol din dosarele secrete a fost depus în biblioteca în 1964. dar amploarea eforturilor si a resurselor implicate în realizarea si coroborare a lor sugereaza altceva . Pe lînga problema revenirii Frantei republicane la forma de organizare monarhica. Actuala Priorie din Sion se confrunta cu dificultati mari în atingerea scopului declarat — readucerea pe tron a dinastiei merovingiene. Este greu de imaginat ca Isaac N ewton.

au fost achizitionate de un englez în 1955 si depuse într-o cutie de valori. care a fost motivul? Si. chiar mai uimitor. desi fisa de intrare în Bibilotheque Nationale poarta data de 15 februarie. la interval de douazeci si pa tru de ore unul de altul. în dosare a fost adaugata o brosura intitulata Le serpent rouge („Sarpele rosu"). Dar mai exista un lucru. alegoric si alchimic. Desi nimeni nu a vazut documentele respective. încît sugereaza ca autorul sau autorii real i au dispus de informatii confidentiale din interiorul unei anchete a politiei . în cadrul documentarilor pentru cartea The . care dovedeau continuitatea generatiilor în dinastia merovingiana. Investigatiile ulterioare au demonstrat însa ca Le serpent rouge a fost introdus în dosarele secrete pe data de 20 martie — dupa decesul lor — si ca fisa de intrare a fost falsificata în mod intentionat. În 1967. Acest text extraordinar de treisprezece pagini.19 Al doilea exemplu este cazul documentelor falsificate ale Lloyds Bank. O serie de presupuse pergamente din secolul al XVII-lea gasite de un preot francez doua secole mai tîrziu. la o filiala a Lloyds Bank din Londra. se stie ca au existat cîteva scrisori ce confirmau depunerea lor la banca. a stabilit far a urma de îndoiala ca aceeasi masina de scris a fost utilizata pentru a redacta „Sarpele rosu" si o serie de documente ulterioare din Les dossiers secrets. mai degraba un exemplu de talent poetic. în final ajunge la concluzia ca exista totusi un mister real în privinta lor. cu trei presupusi autori — Pierre Feugere. în perioa da 6-7 mai a aceluiasi an. în legatura cu aceasta afacere stranie: cei trei presupusi autori nu au avut absolut nici o legatura nici cu brosur a în sine.si resursele teoretice care au stat la baza lor sînt impresiona nte. s-au scurs numai treisprezece zile între cele trei morti si intrarea brosurii în Biblioteca Nation ala — o miscare atît de rapida. O trasatura ciudata a dosarelor o constituie permanentele aluzii mai mult sau mai putin voalate ca autorii au avut acces la o serie de documente ofi ciale guvernamentale si politienesti. Vom aminti aici numai doua dintre numeroasele exemple în acest sens. cuprinde un bogat simbolism astrologie. Se pare ca cineva a folosit aceasta ser ie bizara de trei decese pentru propriile scopuri ascunse. Louis Saint-Maxent si Gaston de Koker — datata 17 ianuarie 19671. ca moartea lor a fost rezultatul colaborarii în scrierea acestui text. Desi se arata sarcastic la adresa „acestor fabulatii delirante". Dar. scriitor si detectiv particular. asa cum precizeaza de Sede. scrisori semnate de trei cunoscuti oameni de afaceri englezi care au avut anterior legatur i cu serviciile britanice de spionaj.18 Iar Franck Marie. nici cu Prioria din Sion. Sinistru în privinta brosurii este faptul ca toti cei trei autori au fost gasiti spînzurati. De aici se poate deduce. fireste. pentru a purta o data din februarie.

privita retrospectiv. iar nonsensurile prezentate în mod deliberat ca adevaruri riguros docu mentate au un efect ciudat de puternic asupra subconstientului. pare sa fi obtinut fra gmentele originale din documente afla te în arhiva guvernului francez. ar fi o mare greseala sa ignoram Les dossiers secrets doar pentru simplul fapt ca mesajul lor aparen t este incredibil. decît sa oferiti pu blicului informatii aparent incitante. pare a fi complet lipsita de rost. în subconstient se nasc visele. Ce l mai semnificativ si mai interesant element este însa altul: persoana care a falsificat scrisorile. în acelasi timp însa. mostre abile de dezinformare. un volum urias de timp. guvernate de un tip aparte de logica paradoxala. Dupa parerea noastra. în general.Mesianic Legacy20. continua sa lucreze ani de zile pe baza celor mai vagi si mai slabe mesaje. adevar sau fals — adica exact asa cum ar dori unii sa fie vazute lucrurile respective. Ce modalitate mai eficienta ar putea exista. Eforturile uriase depuse pentru conceperea lor sugereaza ca totusi documentele au ceva de oferit. întreaga a facere respecta vechea traditie a serviciilor de spionaj. indiferent de identitatea ei. acele informatii care. probabil. în decursul istoriei. odata „prins". La urma urmei. si-au dedicat timpul si energia cine stie caror proi ecte vaste si inutile. Este adevarat ca multi maniaci. fiindca pentru ei totul este ori alb stralucitor. fara ca amploarea eforturilor implicate sa co . fara îndoiala. pentru a atrage atentia pe de o parte si a eli mina intrusii nedoriti ori simplii curiosi pe de alta. de fapt. printr-o serie de coincidente bizare. alaturi de copii ale certificatelor de nastere ale acestora. de fapt. Baigent. extragînd fiece graunte de înteles simbolic dintr-o frîntura de aparente fantasmagorii. risc personal. cu toate ca includeau fragmente ale unor documente originale ce purtau semnaturile reale ale celor trei oameni de afaceri. si tot subconstientul este factorul motivator care.21 Trebuie sa recunoastem ca este cît se poate de bizar. care se mîndresc în general cu spiritul lor rational. absurditatile ne ramîn în memorie. sînt de multe ori ciudat de naivi. ori negru nepatruns. într-un mod care sugereaza implicarea serviciilor de spionaj franceze. perdeaua de distorsiuni te va împiedica efectiv sa mergi mai departe cu investigatiile. de pilda. dar în realitate complet absurde?! în cazul nostru. Din a cest punct de vedere. Scepticii. odata descifrate. efort si. în care putine lucruri sînt ceea ce par si adesea cele mai limpezi elemente sînt. Leigh si Lincoln au demonstrat ca scri sorile erau. falsuri. e ca si cum deslusirea adevarului în ceea ce priveste Prioria ar fi de fapt o initiere: daca nu esti demn de el. Dar dac a te dovedesti merituos. Exista însa motive care ne îndeamna sa nu trecem cu vederea paradoxurile. în curînd îti vor pica în mîna date suplimentare sau vei descoperi singur. completeaza si clarifica întreaga imagine. O contrafacere atît de complexa si de elaborata a necesitat.

cît si Cocteau a u uti-uzat un simbolism heterodox în picturile lor presupus crestine. lâ sînd sa transpire însa aluzii privind importanta acelui „ceva". s-ar putea spune ca e totdeauna problematic sa dovedesti existenta — actuala sau trecuta — a unei societati secrete. bine structura ta deja chia r în epoca lui Leonardo. Dar în cazul Prioriei avem de-a face cu un grup ce respecta. este firesc sa presupui ca respectivul grup a existat sau exista cu adevarat. atît da Vin ci. motive asema-natoare se întîlnesc si în operele a ltor artisti si scriitori ca re au avut conexiuni cu Prioria. în mod evident. Oricît de improbabila ar parea lista Marilor Maestri ai Prioriei (asa cum apare ea în Les dossiers secrets). de-a lungul anilor. imagistica lor Prezinta o similaritate remarcabila. Roza-Cruce si La Compagnie du Saint-Sacre-ment23. într-adevar. iar acest lucru.22 Exist a. Da t fiind ca atît despre florentin. întreaga lor literatura este caracterizata de aceeasi tema evident ermetica — un entuziasm real stîrnit de posibilitatea unei deveniri aproape divi ne a omului. prin extinderea continua a granitelor cunoasterii. demonstreaza ca totusi ceva se întîmpla. Leigh si Lincoln în cartea The Holy Blood and the Holy Grail cu privire la existenta istorica a Prioriei . pare oarecum rezonabil sa deducem de aici ca.25 Acest lucru demonstreaza ca ei au facut parte într-adeva r dintr-o miscare subterana organizata. ori sa ne ascunda ceva. cercetarile pe care noi însine le-am efectuat si care s -au concretizat în cartea noastra anterior publicata. tinînd sea ma de preocuparile lor comune. cercetarile efectuate de Bai gent. aceste personalitati nutreau interese si preocupar i similare. cît si despre Jea n Cocleau s-a afirmat ca ar fi fost Mari Maestri si. un plan complex. Volumul de probe adunate de Baigent. In plus. La urma urmei. cum sa tratam afirma tiile Prioriei privind caracterul sau istoric? Dateaza într-adevâr organizatia din secolul al Xl-lea? AU activat în rîndurile ei toate acele nume rasunatoare citate în dosarele secrete? În primul rînd. de asemenea. Si atunci. ambii au detinut pozitii de vîrf într-o organ izatie cel putin de tipul Prioriei din Sion. Leigh si Lincoln au demonstrat ca la baza ei se afla date veridice. toate avînd obiective comune.24 Asa cum am vazut deja. interese si obiective similare. Grupul respectiv încearca ori sa ne spuna. Se stie ca multi dintre ei au facut parte din miscari ezoterice si societati secrete precum francmasoneria. cu cît aceasta a reusit mai bine sa-si pastreze anonimatul. într-adevar. coroborat cu celelalte indicii de care dispunem (si pe care v i le vom prezenta la momentul oportun). cu atît mai dificil este sa-i demonstrezi existenta.nfere credibilitate rezultatelor obtinute. De exemplu. La distanta de cinci sute de ani una de cealalta. au confirmat ca persoanele si familiile prezumptiv implicate în activitatile Prioriei au fost totodata cele care au întretinut ceea ce am putea numi Marea Farsa a Giulgi ului Sfmt. legaturi interesante între Marii Maestri aflati pe pozitii alaturate cronologic în lista. Dar atunci cînd e neîndoielnic ca pretinsii ei membri au avut în mod repetat. Pe lîngâ faptul ca se cunosteau între ele — unele fiind chiar înrudite —.

ar putea arunca o raza de lumina si asupra celor dintîi. dar este actuala Priorie din Sion urmasa ei? Chiar daca între cele doua organizatii nu se poate pune semnul egal. urmatorul fragment din Le serpent rouge: „De la cea pe care nazuiesc sa o eliberez se înalta catre mi ne miresmele parfumului ce impregneaza mormîntul. Feral a investigat însa personal anumite aspecte ale informatiilor legate de Priorie. în plus. Cel putin. îndeosebi pe cele referitoare la satul Rennes-le-Château din Languedoc. Initiatii îi cunosc adevaratul nume: NOT RE DAME DES CROSS". forma de plural a art icolului nehotarît. Lâ sînd la o parte mitomania merovingian a. si a ajuns la concluzia ca persoanele enumerate în Les dossiers secrets ca Mari Maestri. din 1996. Cocteau nu a avut nici o le gatura cu organizatia care sustine ca a fost apoi condusa de Pierre Pla ntard de Saint-Clair. dosarele secrete pun un accent deosebit pe Sfîntul Graal. de pilda . fie si numai pentru ca ultim ele cuvinte — „Notre Dame des Cross" — nu au nici un sens (cu excepti a cazului în care „Cross" este un nume de familie si în care lucrurile devin putin mai clare). alte dovezi — strînse de alti cercetatori — au fost publicate în editia revazuta si adaugita a cartii lor. inclusiv Cocteau. într-o discutie recenta. în plus. publicul a aflat despre aceasta din urma numai de la membrii organizatiei actuale. pe semintia lui Beniamin si pe Maria Magdalena . una era o zeita. VENITI LA MINE TOTI CEI CARE SUFERITI SI EU VA VOI MÎNGÎIA. MAGDALENA.27 Acest scurt pasaj este derutant. ne-a asigurat el. . dar e la singular). înainte unii o chemau ISIS. împarateasa izvoarelor binefacatoare. Dar accesul la arhivele vechii Priorii nu presupune în mod necesar o continuitate veritabila.este de netagaduit. iar cealalta o „femeie cazuta" si. altii. în franceza. dar cuvîntul cross nu exista în aceasta limba (exista în engleza. fac parte din culturi diferite. Iata. am decis sa ignoram prezumptivele ambitii politice ale Prioriei si sa ne concentram pe aspectele istorice care. Des este. aparent fara nici o legatura într e ele.26 În acest stadiu al cercetarilor noastre. au într-adevar un numitor comun: o autentica traditie secreta. la urma urmei. Apoi mai este si bizara confuzie între Is is si Maria Magdalena. în mod cert Prioria de astazi detine cunostinte aprofundate despre cealalta societate. la urma urmei. desigur. artistul francez Alain Feral — care a lucrat cu Jean Cocteau si 1-a cunoscut îndeaproape — ne-a declarat hotarît ca mentorul sau nu a fost Mare Maestru al Priori ei din Sion. (Lucrarea celor trei este o lectura esentiala pentru toti cei interesati de acest subiect. ) Toate aceste probe indica faptul ca a existat cu adevarat o societate secreta ce functiona în secolul al XH-lea. a celebrului ol cu balsam vindecator.

ei erau semintia pierduta a lui Beniamin. cu toate ca încearca sa nu atraga atentia publicului asupra ei. Afirmat iile lor transpun întreaga problema într-o cu totul alta dimensiune — una care a stîrnit imaginatia milioanelor de cititori ai cartii. problema pe care o vom aborda în detaliu mai tîrziu. Ipoteza pare a se potrivi cu tematica principa la a Prioriei din . fiind sustinute documentat de o serie de specialisti. fon dînd astfel dinastia merovingiana. atunci nu se mai poate spune ca a murit pentru pacatele noastre. Tinem sa subliniem înca o data ca semnificatia presupusei succesiu ni merovingiene nu este data de ideea crestina ca lisus a fost Du mnezeu întrupat — si deci ca urmasii sai ar fi si ei divini.28 Exista totusi o problema considerabila în supozitiile lor — una de care sînt în mod cert constienti. cu multi ani înainte de publicarea cartii The HolyBlood and the Holy Grail. Fara îndoiala. exista argumente puternice în favoarea unei casatorii între lisus si Maria Magdalena — sau cel putin în sprijinul ideii unei relatii intime între ei —. Sfîntul Graal si semintia lui Beniamin — fara a mai aminti de zeita-mama egipteana Isis — cu dinastia merovingiana. ca a înviat din morti si. Dar autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au complicat scenariul si mai mult. în consecinta. merovingienii sînt importanti fii ndca descind din lisus. Esenta acestei credinte în dinastia merovingiana este alta: lisus fiind din neamul lui Dav . în ciuda limbajului emfatic al u nor comentatori cu privire la aceasta ipoteza. indiferent din cine descinde. si faptul ca el ar fi supravietuit rastignirii poate fi argumentat. Ei sustin ca lisus ar fi fos t casatorit cu Maria Magdalena si ca din acest mariaj ar fi rezultat urmasi. dar sotia lui si-a luat copiii si a fugit. în Les dossiers secrets se arata ca francii sicambrieni. unde au devenit cunoscuti sub numele de sicambrieni.Desigur ca apare o problema evidenta în încercarea de a corobora subiecte aparent atît de diferire precum Maria Magdalena. Leigh si Lincoln. trebuie sa specificam ca Pierre Plantard însusi nu a mentionat niciodata ca ar fi urmasul lui lisus. aveau origine iudaica. este practic imposibil ca o linie sangvina sa supravietuiasca în forma „pura" necesara pentru a sustine astfel de pretentii. fara el. Pentru ei. De asemenea. lisus a supravietuit rastignirii. stramosii mero-vingienilor. Descendentii lor au devenit conducatorii francilor sicambrieni. Dar daca a supravietuit rastignirii. în ciuda convingerii populare contrare. neam putea întreba. de ce sînt considerati presupusii sai urmasi atît de importanti? Se crede ca unul dintre acesti descendenti este nimeni altul decît Pierre Plantard de Saint-Clair. ca este de origine divina. dar da nastere unor întrebari fundamentale. nici una dintre aceste asertiuni nu se bazeaza pe cercetarile efectuate de Baigent. De fapt. importanta dinastiei merovingiene nu e limitata doar la visul cîtorva regalisti excentrici. care au migrat în Grecia si de acolo în Germania. Asa cum am vazut. într-o colonie evreiasca din regiunea de sud a Frantei actu ale. Conform acestora. Fiul lui Dumnezeu. Si atunci.

Un alt exemplu al ciudatei selectivitati demonstrate de Baigent. Prin urmare. Este usor de înteles de ce Baigent. Meroveu. Leigh si Lincoln. în acest text. fireste. si pîna la Clovis (care s-a convertit la crestinism în an ul 496) erau „regi pagîni ai cultului Dianei". unde naste o fetita. Les dossiers secrets mentioneaza persoane — ori din rîndul Marilor Maestri. greu de armonizat cu ideea ca Prioria este preocupata în principal de genealogia regelui David. ci ocult. în dosare se afirma ca regii merovingieni. sustinea teoria expusa în The Holy Blood and the Holy Grail. aceste afirmatii sînt greu de „împacat" cu ideea descendentei lor din lisus sau dintr-un trib iudaic. Este oare posibil la Prioria din Sion sa se joace cu noi? Un lucru a devenit foarte clar pentru noi: motivatia acestei organizatii nu este doar puterea pur politica la care se refera Baigent. „un text care a iesit la iveala" în arhiva familiei Montgomery si care le-a fost pus la dispozitie de un membru al respectivei familii. afirma clar ca ideea unei casatorii între lisus si Maria Madgalena era cunoscuta cu minimum un secol înainte ca ei sa-si înceapa cercetarile. Robert Fludd (1595-1637) . familiei si descendentilor sai. dupa parerea noastra. care era casatorit cu Miriam (Maria) din Betania (personajul biblic pe care multi îl considera a fi acelasi cu Maria Madgalena). Interesant este ca Prioria nici nu a confirmat.fapt care iarasi da nastere unor suspiciuni. dar. fie si numai teoretic. Nicolas Flamei. dar versiunea ce le-a fost prezent ata data din secolul al XlX-lea. în urma unei revolte împotriva stâpînirii romane. fiul lui losif). nu poate fi considerat o dovada în sprijinul acesteia. ori al membrilor simpli — a caror implicare principala nu este de ordin politic. împreuna cu veneratia merovingienilor pentru zeita Diana. Leigh si Lincoln si-au construit teoria pe baza afirmatiilor din Les dossiers secrets. Miriam este arestata si eliberata numai fiindca e însarcinata. Cel putin însa. Leigh si Lincoln este cel al „documentului Montgomery". care îl includ e pe lisus. sustin ei.29 în mod cert. De exemplu. Documentul Montgomery relateaza povestea lui Yeshua ben Joseph (lisus. si deci rege legitim al Ierusalimului. De nenumarate ori. Leigh si Lincoln au folosit acest document pentru a-si sustine teoria. Cei trei 1-au considerat valoros deoarec e. puterea politica si nu cea divina este vizata pentru dinastia merovingiana. ei au dat dovada de o oarecare selectivitate în alegerea probelor pe care le-au luat în considera tie. Miriam din Betania este descrisa ca „o preoteasa a unui cult feminin". a fost alchimist. Dupa acest moment fuge din Pa lestina si ajun ge în Galia (astazi Franta). ciudat e însa faptul ca n u au exploatat suficient anumite aspecte ale relatarii. acest lucru îi confer a textului o evidenta aura pagîna.30 Acesta e ste. Mare Maestru între 1398 si 1418. în esenta. Baigen t. desi. nici nu a in firmat ipoteza expusa în The Holy Blood and the Holy Grail . Data documentului original este incerta. începînd cu fondatorul dinastiei. acest titlu revine în mod automat.id. de pilda.

Iar studiile noastre sugereaza ca membrii actuali ai Prioriei au. Dupa cum am mentio nat deja. un alt geniu complet neînteles de criticii moderni. care sugereaza o . simpla problema a legitimitatii monarhiei franceze nu ar fi jus tificat energiile uriase consumate în decursul timpului. obsesiile sale aveau surse cu totul diferite. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. Luînd în consideratie expresia de pe chipul lui Cocteau. probabil ca reprezinta o amenintare atît de grava la adresa ordinii stabilite încît. oricare ar f i adevarul. Si atunci. daca lasam la o parte improbabila diversiune merovingianâ? Oricît de incitanta si de convingatoare ar fi The Holy Blood and the Holy Grail.era rozicrucian si. fireste. Chiar si Sir Isaac Newton (Mare Maestru în perioada 169 11727). a treb uit pastrat în cel mai strict secret. sa verificam din nou suspiciunile ca exact aceste subiectetranspar si din lucrarile lui Jean Cocteau. Si. de asemenea. ci preocuparea esentiala de-o viata a fiecaruia dintre cei mentionati. explicatiile pe care le ofera pentru obiec tivele si motivatiile Prioriei nu sînt cîtusi de putin multumitoare. ocultismul nu era doar un hobby ocazional. desi recunosc interesele oculte ale acestor personalitati. se contura tot mai clar ideea ca temele centrale identificate în viata si în opera lui da Vinci seamana izbitor cu cele existente în materialele Prioriei. cunoscut astazi în primul rînd ca savant si matematician. Leigh si Lincoln nu par sa aprecieze întreaga semnificatie a ideilor nutrite de acestia.31 Sa nu-1 uitam nici pe Leonardo da Vinci. a fost un adept al ermetismului si un alchimist pasionat. în realitate. care sa fie secretul care a preocupat atît de mult timp cele mai stralucite minti ale lumii. pentru care intelectul sau ascutit a fost exclusiv produsul unei gîndiri materialiste. pazit cu strasnicie de cîtiva alesi. Acest lucru ne-a determinat. Chiar si în decursul cercetarilor cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino ne-am vazut confruntati de nenumarate ori cu senzatia pregnanta ca undeva exista un secret real. cunoscut si aparat îndeaproape de o retea subterana de initiati. La urma urmei. chiar si dupa epoca iluminismului. Leonardo s-a reprezentat de cel putin doua ori într-o poz itie similara — în Adoratia magilor si în Cina cea de taina. asa cum am vazut. În mod surprinzator. Charles Nodier (Mare Maestru între 1801-1844) a contribuit din plin la renasterea ocultismului modern. fapt care-1 transforma într-un „candidat" ideal pe lista Marilor Maestri ai Prioriei. puternice înclinatii oculte. în mod ce rt. Baigent. detinator al u nor exemplare intens studiate ale Manifestelor Rozicruciene. Am descris în paginile anterioare fresca acestuia din biserica londoneza Notre Damme de France. mai aproape de vremea noastra. în majoritatea cazurilor. Dar ce relevanta poate avea simbolistica ei ciudata pentru opera de acum cinci secole a lui Leonardo si pentru o miscare presupus ezoterica ori chiar eretica? Cea mai evidenta conexiune cu da Vin ci este faptul ca artistul s-a pictat pe sine însusi cu spatele spre cruce.

un simbolism care. atît în fresca lui da Vinci. ne putem imagina emotiile pe care le-a resimtit. proba bil Fecioara Maria si Maria Magdalena. În fresca lui Cocteau acea sta le leaga pe cele doua femei îndurerate. Cocteau merge însa si mai departe. este în mod evident înrudit cu acestea . am putea crede ca la fel gîn dea si Coctea u. În Cina lui Leonardo. oare n-am putea spune ca omul cu ochiul în forma de peste este chiar lisus! Sa fi fost el martor la torturarea si uciderea unei victime-surogat? Într-o asemenea situatie. cît mai departe de lisus. de asemenea. cu ochiul în forma de peste — neîndoielnic o aluzie la simbolul crestin timpuriu pentru „Hristos". Am mentionat deja ca membrii Prioriei nu cred ca lisus a murit pe cruce. Pe de alta parte. Este vorba despre barbatul din dreapta. Deci. Aceeasi similaritate se remarca în privinta literei M supradimensionate. plîngînd. litera M îi uneste pe lisus si pe suspect de feminin ul „Sfînt loan". Convingerea Prioriei ca ea a fost casatorita cu lisus expl ica suficient motivul prezentei sale la Cina cea de taina. de la picioarele crucii este în mod clar o aluzie la misca rea rozicruciana care. Si de aceasta data putem banui ca Magdalena este personajul întors cu spatele spre cruce. uimitor de mare. pe zarurile aruncate d e soldatii romani sînt cincizeci si opt de puncte — numarul ezoter ic al Prioriei. dupa cum vom vedea. În Cina cea de taina a lui Leonardo.profunda stînjenea lâ . ceea ce implica anumite suspiciuni cu privire la identitatea sa. Spre exemplu. cît si în cea a lui Cocteau apare Doamna M — cu certitudine. în vreme ce mama lui lisus priveste în jos. tînara îsi întoarce chipul de la el. omul de pe cruce este vazut doar de la genunchi în jos. Maria Magdalena. nu ar fi poate exagerat sa identificam un punct de legatura în ostilitatea cu care Leonardo si-a întors fata de la Sfînta Familie în Adoratia magilor. unele dintre factiunile ei afirmînd chiar ca un „înlocuitor" a îndurat ceea ce trebuia sa fi fost soa rta lui. În fresca lui Cocteau. nu numai ca nu putem vedea chipul rastignitului. lipsa ciudata a vinului sugereaza un serios dubiu în privinta naturii sacrificiului pe care urmeaza sa-1 faca lisus. Leonardo a declarat ca personajul de la dreapta lui lisus. la dreapta sotului ei. pentru cei familiarizati cu preocupa rile Prioriei din Sion. cine ar putea fi acest personaj? Daca ne gîndim la ideea Prioriei conform careia lisus nu a fost tintuit pe cruce. în fresca imagi . Judecind dupa imagin ea acestor fresce. De exemplu. Desi în arta Evului Mediu si a Renasterii timpurii exista traditia — prea putin cunoscuta — de a o înfatisa pe Maria Magdalena la Cina cea de taina. pe de alta parte. dar în scena apare un personaj care nu este în mod obisnuit asociat cu scena crucificarii. si de ce — în calitatea ei de „jumatate" — poarta un fel de ne în oglinda a vesmintelor lui. iar „Doa mna M" se înclina în directie opusa.32 Trandafirul alb cu albastru. în ambele cazuri. are legaturi strînse cu Prioria si cu Leonardo da Vinci. desi aparent sta aproape de el. Fresca lui Cocteau reflecta. neîn fatisîndu-1 pe lisus deloc.

un termen de politete pentru femei.sa. mult mai semnificative. Leonardo. Maria Magdalena pare sa-si exprime.33) Aceasta politica este în deplina con cordanta cu adevara ta natura si cu crezul organizatiei — asa cum le-am înteles noi. Partea cea mai stranie o constituie însa faptul ca numele sau în cadrul Prioriei a fost Jean II. sursa noastra de informatii. apare în lista Prioriei ca Jean IX. prin urmare. (Astazi. I-a fost ea într-adevar atît de apropiata. iar creierul ne spune ca e o femeie. în lumea elenistica a primelor s ecole înainte de Hristos. era totodata un epitet al zeitei Isis. una dintre sectiun ile franceze ale Prioriei are o conducere feminina. a stiut adevaratele urmari ale rastignirii? De aceea îsi întoarce fata? Rolul Mariei Magdalena este abil accentuat — la un nivel subliminal — în Cina cea de taina. Pe lînga faptul ca Marii Maestri poarta în organizatie titlul de pjautonnier („cîrma ci"). constituie forul conducator. Prioria s-a pretins totdeauna a f i o societate secreta egalitara si patru Ma ri Maestri au fost femei. Daca florentinul a fost într-adevar membru al Prioriei din Sion — si tinînd seama de accentul pus de aceasta organizatie pe filiatia lui lisus —. obsesia aceasta referitoare la loan Botezatorul pare usor de neînteles. confuzia resimtita ne va determina. oricît de neobisnuit ar parea pentru un ordin cavaleresc atît de vechi. sa zabovim mai mult cu gîndul asupra ei. „Cruciat al Sfîntului loan". numit Arca Kyria . un nobil francez din secolul al Xlllea. ei primesc si numele Jea n (loan) sau Jeanne (Ioana). prin intermediul limbajului corporal. fiecare purtînd titlul Prince Noachite de Notre Dame. De ce a ales sa induca publicul în eroare astfel? Era. o modalitate subtila de a spori forta subliminala a imagisticii sale? La urma urmei. În ambele fresce (a lui da Vinci si a lui Cocteau). însa primele trei. poate. „Kyria" fiind echiva lentul în limba greaca al cuvîntului „doamna". ne-a „lansat" o întrebare chinuitoare: „De ce toti Marii Maestri poa rta numele loan?" Initial am crezut ca aceasta chestiune este doar o aluzie semivoa lata la adresa propriului sau pseudonim si am tras de aici concluzia ca personajul detine o pozitie înalta în cadrul Prioriei. în cazul femeilor. daca artistul afirma ca avem în fata un barba t. din care fac par te treisprezece membri. un loan verita bil — Jean de Gisors. Conform statutului sau.34 Primul Mare Maestru al organizatiei a fost. dupa acesta urmeaza un grad cu noua membri. era Sfîntul loan. fiecare cu titlul Croise de Saint Jean. Trebuie sa rema rcam ca. Preocuparile Prioriei sînt oglindite în titlurile iera rhiei sale organizationa le. trebuie s-o spunem.) Mai exista alte sa se gra de. Asa cum remarcau si autorii câ nii The Holy Blood and the Holy Grail: . De fapt însa. dar obsesia principala a lui Leonardo pare a fi cea legata de Sfîntul loan Botezatorul. încît sa cunoasca bine întreaga istorie? A fost Maria Magdalena sotia lui lisus si. Nautonnier este un grad ca re are în componenta trei initiati. a cesta din urma poarta un titlu mai simplu: Constable. el a încercat sa ne atraga atentia asupra unei alte probleme. propriile îndoieli cu privire la rolul lui lisus. (în versiuni le recente ale statutului. la un nivel inconstient. de exemplu. Dar este ea conforma cu interesele Prioriei? Giovanni.

asa cum declara Pierre Plantard de Saint-Clair în cartea lui Deloux si Bretigny: „Astfel. o importanta mai mare lui loan Botezatorul decît lui lisus însusi? Ideea are implicatii uriase. Si totusi. Daca exista chiar si cele mai vagi motive pentru a crede ca loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. publicate în revista L'Inexplique — periodic care. la începutul cercetarilor noastre. formarea unui „guvern secret" în frunte cu Godefroi de Bouillon — unul dintre liderii celei dintîi cruciade. putem cel putin sa banuim care loan este vizat de Priorie. sustine cartea. pare ilogic ca ea sa-si fi îndreptat adoratia spre un personaj car e.„iubitul ucenic" din cea de-a Patra Eva nghelie? Sau loan. (Deloux si Bretigny sînt. desigur.. cine a fost Jean I? O alta conexiune incitanta este mentionata în cartea Rennes-leChâteau: capitale secrete de l'histoire de France. la începutul secolului al XH-lea. împreuna cu care a „format un plan maret". da te fiind ideile deloc ortodoxe ale acestei organizatii cu privire la rolul lui lisus. faceau parte din anturajul lui în anii 1980. aidoma lui Leonardo. nu a fost decît înainte-mergatorul lui lisus. autorul Apocalipsei? Se pare ca trebuie sa fi fost unul dintre acestia. Chiar si în ipot eza ca punctul de vedere „ioanist" ar fi bazat pe o interpretare gresita. a însusi fundamentului sau? Daca însa tinem seama de obsesia lui da Vinci pentru Botezator. sa-i acorde. în ciuda importantei evidente pentru Priorie. a fost fondat si este finantat de Priorie.„întrebarea fundamentala . repercusiunile asupra Bisericii ar fi mai mult decît traumatice. În mod cert propagandistica în favoarea Prioriei.. daca ar fi cunoscut unui public mai larg. Dar care sa fi fost motivul ac estei obscuritati? De ce nu se spune pur si simplu la care loan se refera? Si de ce ar fi constituit veneratia (oricît de extrema) pentru unul dintre sfi ntii loan o amenintare la adresa crestinismului. cînd Baigent. Ambii autori au relatii strînse cu Pierre Plantard de Saint-Clair. accentul pus asupra lui loan a ramas extrem de obscur. Si. Ar fi . este care loan a fost întîiul. Ordinul Templului va fi purtatorul de spada al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii. lucrarea explica modul în care s-a format aceasta organizatie. dupa unele opinii. în Tara Sfînta. autorii unor articole despre Prioria din Sion. au fost constituite mijloacele spirituale si materiale care au permis realizarea visului sublim al lui Godefroi de Bouillon.38 Din acest plan maret au derivat atît Prioria din Sion — organizatia ai carei Mari Maestri poarta totdeauna numele „loan" —. armele ce respecta spiritul Sionului". de asemenea. loan Botezatorul? loan Evanghelistul . El „si-a pus spada în slujba Bisericii lui loan — acea Biserica ezoretica si initiatoare ce reprezenta Traditia si îsi baza primatul pe Spirit". cît si cavalerii templieri.37) Principala idee a fost. Leigh si Lincoln 1-au întîlnit pentru prirna data36 si fara îndoiala ca Plantard a avut o contributie majora la cartea susmentionata. Prin urmare. Sa fie oare posibil ca Prioria. efectele sale ar fi cutremuratoare. în secret. conform Bibliei. Rezultatul acestui fervent „ioanism" avea sa fie „o renastere spirituala" capabila sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". de Jean-Pierre Deloux si Jacques Bretigny. publicata în 1982. nu stiam nici macar care loan era venerat. Godefroi a întîlnit o organizatie numita Biserica lui loan.

Gino Sandri — un italian care locuieste la Paris. Maria Magdalena pare a avea o importanta în sine. desi initial nu eram siguri ca vom gasi vreo dovada în sprijinul acestei erezii. asa cum am vazut deja. Sincer vorbind. De asemenea.40 în mod cert. si Les dossiers secrets subliniaza în mod repetat caracterul anticlerical si proeretic al descendentilor merovingieni. daca doream sa investigam Prioria m ai în profunzime. Ne-am dat în curînd seama ca presupusul sacrilegiu ioanit are implicatii extraordinare si. am putea merge chiar pîna la a spune ca. Pentru Prioria din Sion. orice conexiune ezoterica între Maria Magdalena si loan Botezatorul sa este . Am primit raspuns de la secretarul lui Plantard. dar treptat ne-a fost dat sa descoperim dovezi mult mai substantiale care atestau ca Prioria din Sion face în tr-adevar parte dintr-o astfel de traditie „ioanitâ". ne dadea de în teles ca stie ceva anume despre noi. Raspunsul sau parea a sugera ca aveam deja toate informatiile care ne erau necesare si ca nu ne râmînea acum decît sa le descifram. scrisoarea în sine avea data de 24 iunie — ziua Sfîntului loa n Botezatorul. Pentru o persoana nefamiliarizata cu aceste chestiuni. fara a-1 lua în consideratie pe lisus. în „Documentul Montgomery". Desi scurt si concis. Sandri ne aducea la cunostinta ca ne-ar putea ajuta. nu aveam ca probe pentru convingerile Prioriei cu privire la loan Botezatorul decît obsesia lui da Vinci si fapt ul ca toti Ma rii Maestri ai Prioriei purta u numele loa n. este posibil ca aceasta erezie sa fi constituit o convingere profunda pentru generatii întregi de membr ai Prioriei. rolul lui se limiteaza la acela de tata al copilului ei. fara a ma i figura în desfasurarea ulterioara a evenimentelor. Maria Magdal ena. o semnificatie deosebita este. Autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca importanta ei rezida exclusiv în faptul (prezumptiv) ca a fost sotia lui lisus si mama copiilor lui. Ceva mai tîrziu în decursul cercetarilor noastre. mesajul sau a mintea de bine cunoscuta tendinta spre malitiozitate a Prioriei. dar „poate ca dumneavoastra aveti deja unele informatii cu privire la acest subiect". Dar tinînd seama de parerea Prioriei cu privire la lisus.aproape erezia suprema. Sustinuta sau nu de dovezi. Dar face ea oare parte din marele secret pe care se presupune ca1 detine si îl apara aceasta organizatie? Celalalt personaj al Noului Testament care are. La acea data. semnificatia iesita din comun a Mariei Magdalena rezida în ea însasi. pentru Priorie. în consecinta. Dar mesajul lui Sandri mai continea un indiciu interesant: desi marcata la oficiul postal pe 28 iulie. de pilda. aceasta explicatie pare îndoielnica. lisus fiind aproape irelevant. nici nu credeam ca vom gasi ceva mai concret. am reusit sa-1 contactam pe Pierre Plantard de Saint-Clair si sa-i adresam o serie de întreba ri privind preocuparea Prioriei din Sion pentru Maria Madgalena. trebuia sa abordam problema frontal. Prioria e interesata — din anumite ratiuni proprii — transmita ideea ca erezia îsi are rostul sau.

în 1995. iata-ne în prezenta unui aparent secret stravechi care îi implica — si îi onoreaza — pe amîndoi. . Fiindca acesta. 22 iulie. Craniul. Prin ce anume s-au distins aceste personalitati ale primului secol al erei crestine. Nimic nu pare a sugera desfrînarea voluptuoasa caracteristica legendei sale. Este bine sa ne reamintim ca pretutindeni exista credinciosi patima si si pelerini devotati si ca simpla lor credinta nu con stituie o masura a autenticitatii isto rice. locuitorii orasului scot relicva la lumina zilei. fie si numai pentru a descoperi noi însine ca întreaga poveste e o fan tezie medievala menita — la fel ca Giulgiul din Torino — sa atraga un intens si profitabil pelerinaj. într-o caldura sufocanta . „Ia moda". asa-zis eretice? Si ce anume reprezinta ele atît de deranjant pentru Biserica? Ne-a fost dificil — si motivul este usor de înteles — sa ne dam seama de unde sa începem. care fixeaza cu priviri entuzia ste capul ciuda t.de domeniul fanteziei. parada a avut loc pe 23 iulie. fiindca textele Evangheliilor cunoscute nici nu amintesc de vreo întîlnire a celor doi. în tinutul Magdalenei. cui nu-i pla ce o parada? În multime par a se afla în sa si numerosi pelerini animati de o credin ta ferventa. sub razele unui soare orbitor. dupa prelun gul prînz specific francezilor. este chipul Mariei Magda lena. Aceasta celebrare se desfasoara în fiecare an. într-ade-var. La ora patru a dupa-amiezei. este acum cuminte încastrat în ma sca funera r a aurie si plimbat în procesiune pe aglomeratele stradute ale orasului S t Ma ximin din Provence. într-o litiera ce pare a larmant de insta bila . cu parul bogat împartit în doua de o carare pe mijlocul capului. astfel încît sa dea nastere acestei traditii persistente. Ne aflam. Dar toate cercetarile noastre cu privire la i storia Mariei Magdalena sugerau ca semnificativa o regiune mult ma i a propia ta de „casa" decît Israelul. în ziua de azi. bine conturate. poate doar pentru a casca gura. ofera impresia unui caracter de o integritate si o seriozitate ce frizeaza pedanteria. Cu trasaturi ferme. sîn-tem asigurati. la urma urmei. în mod obisnuit expus în întreaga sa glorie sinistra în interiorul bazilicii. In consecinta. proven ind dintr-o cultura în care Ma ria Madgalena este doar o prezenta marginala. asa ca într-acolo trebuia sa ne îndreptam si noi. în duminica cea mai apropia ta de ziua Mariei Magdalena. CAPITOLUL 3 Pe unnele Mariei Magdalena E frumoasa — avînd mai degraba acea frumusete clasica a statuilor elene decît chipul dragut. Prioria pusese un accent deosebit pe sosirea ei în sudul Frantei. Sute de persoane se a duna la locul procesiunii. ca exista un element incitant si deloc mercantil în relatia pe care acest personaj enigmatic al Noului Testament a avut-o cu regiunea de sud a Frantei. plimbat printre ei. Dar ne-a fost dat sa constatam. Si totusi. marturisim ca intensitatea acestui festival ni se pare greu de imaginat. anul vizitei noastre. înca de la început. am început sa investigam secretul Mariei Magdalena pe „teritoriul ei de domiciliu". Totusi.

în sudul Frantei. festivitatile catolice si ritualul ce însoteste relicvele sfinte au forta unui veritabil soc cultu ral. ea este tinta unei adoratii extraordinare. în centrul unui mare numar de mistere a ntice si a carei influen ta marcheaza cultu ra contempora na într-un mod pe care nu 1-am înteles înca pe deplin. Si exact asupra acestui element subteran ne-am focalizat noi eforturile. Poa te cuvîntul de ordine aici este „local". numai pentru a afla adevarul despre Maria Magdalena — femeia aflata. multi sînt con vinsi de adevarul ei. În acest caz în sa. spre locurile asociate în mod traditional cultului ei. în desfasurarea acestei investigatii. iar Magdalena este considerata o sfînta locala. unde a si murit. S i totusi acesta nu este doar un exemplu de pioa sa perpetuare a unei traditii ca tolice. de fapt. Ne afla m acolo. pentru multi catolici europeni cu sîngele . am urmarit procesiunea anua la a presupusului cap al Mariei Magdalena. si legenda mortii ei în aceste tinuturi persista înca si astazi. am petrecut mult timp reflectînd la contextul istoric. ci cel provensal. Datarea cu izotopi de carbon a Giulgiului din Torino în 1988. ci iubita cu o patima neobisnuita. spre deosebire de relativa raceala cu care este privita în lumea protestanta moderna. fanatice chiar. Forta pe care o emana amintirea ei este atît de vie si astazi. fiindca deasupra capetelor nu flutura drapelul francez. am lasat la o parte toate conceptiile noastre cu privire la Giulgiul din Torino. Fiindca. Trebuia sa aflam cum a fost ea perceputa în cultura noastra în decursul timpului si cît de puternic este impactul ei actual. prin care s-a stabilit ca acesta este. în intentia de a-i aduce la lumina. ceea ce ne-a izbit nu a fost izul ridicol de superstitie. chiar daca a sosit pe aceste meleaguri relativ tîrziu în via ta. un fals si ne-a atras atentia asupra lui. Se si mte clar ca sub aparenta suprafata se ascunde ceva mult mai semnificativ. ci mîndria si cucernicia localnicilor. al caror entuziasm pentru sfînta lor nu este totusi în întregime solemn. a folosit ca material de control un frag ment din hlamida regelui Ludovic cel Sfînt — secolul al IX-lea — pastrata în bazilica din St Maximin. ne-am întrebat cum e posibil ca o evreica din Palestina secolului I sa-si doarma somnul de veci în regiunea de sud a Frantei. Trebuie sa spunem totusi ca. în caldura sufocanta . Pentru început. aparent. în general se crede ca ea a venit din Pa lestina pe mare si ca s-a stabilit în Provence.Prezenta noastra la St Ma ximin are în ea si un gra unte de ironie a sortii. încît Maria Magdalena nu e doar venerata aici. tipator si chiar înspaimîntâtor. Prin ce anume a reusit aceasta femeie — aceasta sfîn ta — sa nasca o fervoare si o evlavie atît de durabile? Si de ce constituie — daca aceasta este realitatea — obiectul unei veneratii atît de neobisnuite d in partea Prioriei? Înainte de a porni în prima noastra calatorie în Franta. încremeniti acolo. Pentru o persoana crescuta în Anglia protesta nta. cu sentimente amestecate . Tot acest fast pare lipsit de gust. In Provence.

Comedia. dupa Fecioara Maria. muzicalul — adaptat apoi cinematografic — a stîrnit senzatie printre crestinii traditionalisti. fiind mai de graba un a tac satiric la adresa cultelor mesianice actuale. La primele sale reprezentatii. probabil fiindca. intriga lui a avut la baza o serie de idei pro funde si cîteva elemente de detaliu uimitor de atent documentate. al carei personaj principal nu e altceva decît o aluzie usor voalata la adresa lui lisus însusi —. alerta si deconcertanta —. totodata. însa apropiata ei relatie cu lisus. desi nu aceasta a fost cauza valurilor de furie ce au agitat masele crestine din lumea întreaga. nici mai mult nici mai putin. constituie o blasfemie. dupa aceasta definitie însa — în functie de punctul de vedere al persoanei respective — veti auzi întotdeauna un comentariu despre nedefinita. reabilitata de el. oricît de confuz ar fi el. într-o opera rock! O întruchipare a Magdalenei a aparut si în Monthy Python's Life ofBrian (1979). ret orica ei avîntata a reusit sa-1 inspire dar 1-a transformat totodata într-un martir. Maria Magdalena a fost prezentata ca „tîrfa cu suflet" atît de draga teatrului britanic si. mai semnifica tiv pentru noi în privinta filmului. Dar. Judith — în film originara din Tara Galilor — este. Pentru ei. Întrebati astazi orice persoana educata cine a fost Maria Magdalena si ce anume a reprezentat ea si veti primi raspunsuri foarte interesante. dupa parerea noastra. aceasta idee are un aer ciudat de respingator pentru majoritate a crestinilor. ci mai degraba scenele de sex dintre Maria Magdalena si lisus — chiar da ca acesta a fost doar imaginar. si-a gasit exprimarea artistica în melodia IDon't Know How to Love Him din muzicalul Jesus Christ Superstar (1970) de Tom Rice si Andrew Lloyd Webber. atunci cînd a fost difuzat filmul lui Martin Scorsese The Last Temptat ion ofChrist (1988). chiar si în contextul unei casatorii. „eminenta lui cenusie". totusi. în acest spectacol. oroarea iscata de faptul ca o parte a vietii lui lisus a fost exploatata în scopuri artistice si transformata.fierbinte. ca alinatoare si sustinatoare a lui lisus. implica în mod a uto mat anumite dubii cu privire la cara cterul divin al lui lisus. Majoritatea va vor spune ca a fost o prostituata. chiar patimase. Maria Madgalena constituie tinta unei devotiuni fervente. contra zicînd în mod ferm identitatea sa ca Fiu al lui Dumnezeu. Astfel. chiar si în rîndul neimpresionabililor britanici. a fost evidenta si persistenta fascinatie a lui Scorsese pentru Maria Magdalena si pentru ideea unei relatii in . temelia pe care s-a cladit forta personajului si a miscarii sale. a fost considerata aproape unanim o blasfemie crasa. probabil. Desi lisus a fost înfatisat oarecum ca un nataflet. Crestinii au pichetat cinematogra fele din întreaga lume. filmul nu a avut intentia de a-1 portretiza pe lisus. nu aceasta pare sa fi fost cauza rea ctiilor oripilate ale publicu lui. ideea unui lisus activ din punct de vedere sexual. P entru ei. Lasînd însa senzationalul la o parte. de fapt. ea este cea mai importanta femeie din istorie. Motivul a fost. dupa parerea lor. Din motive pe care le vom analiza mai tîrziu. Acest cliseu cultural. iubita lui Brian.

Imaginea de prostituata penitenta nu are nici o lega tura cu povestea ei prezenta ta în Eva ngheliile dupa Matei. Magdalen a este unica femeie al ca rei nume este mentionat în toate cele patru Evanghelii. Magda lena a fost singura femeie cu un rol semnificativ în viata lui lisus. Pînâ de curînd. Prima ei aparitie are loc în timpul propovaduirii lui lisus în Galileea . extatice si pe jumata te goale — concomitent sfinte si pacatoase. Astazi însa. atotcunoscatoare si necunoscute. în rîndul specialistilor s-a manifesta t o schimbare de opinie în acest sens. Doar în calitatea ei de prostituata penitenta. Marcu. dificil. asupra lor ne vom îndrepta atentia acum. în aceste vremuri postfeministe. de exemplu. iar popularizarea legendei sale a depins de cainta ara tata si de un mod de viata solitar. numeroase sînt activistele din sînul Bisericii moderne pentru care ea constituie un simbol ilustrativ. În ultimele doua decen ii. Sfintenia ei se bazeaza pe sacrificiul de sine. în epoca victoriana. Nu a fost. regizorul este crestin. în cadrul . personajul Magda lena a fost considerat de majoritatea crestinilor ca avînd un rol marginal în istoria lui lisus si a discipolilor sai. desigur. însasi lipsa de informatie a constituit un imbold pentru a inventa „legende" menite sa umple golurile. ea a întruchipat mereu atitudinea contemporana fata de femei. daca a existat cineva care a creat o Maria Magdalena imaginara. a fost acceptata în rîndul sfintilor. o întîmplare fa ptul ca în 1994. Evangheliile sînt singurele texte familiare publicului larg. atractia pe care o exercita Magdalena pare de neîn teles. cînd primele femei a u f ost n umite vicari. la fel ca în cazul lui Robin Hood. asa cum nu a fost posibil pentru cealalta figura feminina emblematica a Evangheliilor. Magdalena era un bun motiv pentru a picta desfrînate pocaite. da r imaginea ei în decursul istoriei a reflectat t otodata atitudinea Bisericii fata de femei si fata de sexualitatea acestora . era la moda ca „pensionarele" sa-i puna în scena actele de penitenta. în unele bordeluri ale epocii. mai cu seama ca prezenta ei în Noul Testament este aproape inexistenta. Luca si loan. La prima vedere. În decursul istoriei. predica citita a fost capitolul din Noul Testament în care lisus înviat din morti o întîlneste pe Maria Magdalena . (în mod interesant. În mod firesc. intangibila Fecioara Maria. Am fost tentati sa credem ca. Maria Magdalena si-a pastrat rolul de etalon al moravurilor sale contemporane. ea a existat dintotdeauna si a exercitat mereu o atractie profunda . aceasta Marie a con stituit un punct focal pentru modul în care Biserica Crestina si-a tratat adeptele. Si totusi. Fiindca forta Ma riei Magdalena nu este imaginara. personajul descris în Noul Testament se deosebeste con siderabil de cel conturat de Biserica. În prezent se considera ca rolul ei a fost mult mai important si pe aceste descoperiri recente ne-am bazat si noi ipoteza. întrucît. Pe lînga Fecioara Maria. cu exceptia mamei lui. asa cum mention eaza Susan Haskins în recentul ei studiu intitulat Mary Magdalen1 (1993). desi deta liile acestor reprezentatii aveau prea putine în comun cu povestea narata în Evanghelii. mai cu seama atunci cînd hirotonisirea femeilor a devenit o problema controversata în Biserica Anglicana.) Dar nu permisivitatea epocii a ctuale este cea care a tra nsformato pe Maria Magdalena într-o tinta a adulatiei. în ultimii douazeci de an i în sa.time între ea si lisus. de aceea. accentul cade asupra relatiei ei cu lisus. care amintesc de Maria Magdalena. aceasta a fost Biserica.

mai pregnant. Traditia o identifica. sub influenta . atunci cînd devine primul martor al învierii. atunci cînd este a mintita prezenta la rastignire si. Ea a fost nu numai primul ma rtor de sex feminin. cînd s-a sugerat în mod serios ca aceasta e cea ma i r apida modalitate de râspîndire a unei vesti: sa i-o spui unei femei! În prezent. „cel dintii apostol" . Maria Magdalena a suferit o nedreptate uriasa. femeile au jucat atît în timpul vietii lui. privita din acest punct de vedere. toate sînt de acord asupra identitatii primei persoane ca re îl întîlneste pe lisus înviat: Maria Magdalena . Desi relata rile celor patru Evanghelii cu privire la gasirea mormîntului gol dife ra considerabil. deasemenea. care atrage dupa sine implicatii extreme. Biserica. cît si dupa aceea.Apostolul apostolilor") sau. un rol mult mai amplu si ma i activ decît recunoaste în general Biserica. si-a fundamenta t autoritatea exclusiv pe conceptul de apostolat — Petru fiind „Primul apostol" si deci instrumentul prin intermediul caruia puterea detinuta de lisus a fost transm isa posterita tii. a cesta cerîndu-i sa duca celorlalti ucenici vestea învierii lui. de a semenea. ci prima fiinta umana care 1-a vazut dupa ce el sia parasit mormîntul — un fapt adesea trecut cu vederea de cei c are prefera sa-i considere doar pe ucen icii barbati ca fiind adeva rati apostoli. care îl unge pe lisus cu mir dintr-un vas de alabastru.4 Motivul pentru care lisus a a les sa a para pen tru prima da ta înviere în fata unei femei a constituit totdeauna un spin în coas ta teologilor. Ea era cea din care au fost scosi "Sapte draci". Biserica Primelor secole crestine i-a recunoscut Magdalenei locul real în cadrul ierarhiei si i-a conferit titlul de Apostola Apostolorum (. Evident. în miscarea initiata de lisus. În mod curios. Rolul acestora a fost minimizat abia atunci cînd Biserica a devenit o institutie organ izata . Ea a fost. adevarul despre locul real detinut de femei ar fi putut râmîne si astazi necunoscut daca nu ar fi existat controversa iscata de campania de hirotonisire a femeilor. Poate cea mai „originala" explicatie a fost aceea gasita în Evul Mediu. primul discipol care a primit o misiune apostolica direct de la lisus. Si asta nu e tot.6 în mod ironic. de fapt. dar pentru moment ne vom limita la personajul identificat fara echivoc ca fiind Maria Magdalena. mai explicit. în mod oficial se considera ca autoritatea lui Petru deriva din faptul ca a fos t primul ucenic care 1-a vazut pe lisus înviat. Desi multi cred ca la originea acestui primat a stat fraza lu i lisus „pe acea sta Piatra voi zidi Biserica mea"3. specialistii sînt de acord ca. si o femeie fara nume. Dar textul Noului Testam ent contrazice fla grant aceasta afirmatie a Bisericii. Vom explora mai tîrziu aceasta conexiune. cu alte doua femei mentionate în Noul Testament: Maria din Betania.unui grup de femei ca re îl urmau si îl „slujea u din avutul lor". sora cu Marta si Lazar. profunda si durabila. Rolul ei capata dintr-o data o noua semnificatie.

femeile par a aparea brusc. M aria Magdalena — probabil la fel ca si celelalte femei care îl însoteau pe lisus — nu era o nepoftita lipsita de mijloace financiare.Sfîntului Pavel. pentru a ocupa un loc central în jurul crucii. nu contau. Iar procesul a avut si un caracter retroactiv. ceva mai tîrziu. Importanta ei este demonstrata de faptul ca . Ar fi de necrezut ca o poveste bazata în primul rînd pe marturia unei femei sa fi fost doar un fals.. Si totusi. ramase alaturi de un condamnat la moarte. Asa cum am vazut. Nu cumva fiindca toti adeptii de sex masculin ai lui lisus îl parasisera? Au fost femeile lasate în scena în acest punct crucial al evenimentelor tocmai fiindca ele singure i-au ramas aproape?7 Autorii Evangheliilor au fost nevoiti probabil sa aminteasca prezenta lor în ziua rastignirii pur si simplu fiindca ele au fost unicii martori ai scenei si fiindca pe relatarile lor se bazeaza istoria acelor momente.". ramîne enigmatic. plin de forta. Este adeva rat ca Evangheliile în sine lasa impresia ca toti ucenicii lui lisus au fost barbati. de fapt. Exemple vii de loialitate si curaj. deodata.10 Desi Biblia folose ste aceste cuvinte si cu referire la alte femei din acel grup. Judecind dupa marginalizarea generala a femeilor în restul relatarilor. Lucrurile devin însa derutante cînd. asa cum am vazut deja. Toate celelalte persoane de sex feminin amintite în Evangheliile canonice sînt definite prin relatia lor cu un anumit barbat: „soata lui. indiferent de subiect. ea est e totdeauna mentionata prima. trebuie sa subliniem ca marturia femeilor nu era admisa în „tribunalele" evreiesti la acea data. Acest lucru a fost totdeauna explicat prin faptul ca Magdalena era un fel de slujnica devotata. desi femeile nu au fost cîtusi de putin personaje secundare în evenimentele de la începutul erei crestine. ca îi „sustinea" pe ceilalti. Maria Magdalena este în mod deliberat si ferm reliefata între celelalte femei prin chiar numele sau. aproape fara exceptie9. într-o societate atît de rigida si de ierarhizata. pare greu de înteles de ce devin. femeile merita toate laudele noastre. o asemenea onoare nu era nici neînsemnata si nici accidentala: Magdalena este mentionata prima chiar si de cei care contesta rolul oricarei femei în miscarea lui lisus si care nu au sentimente cîtusi de putin calde fata de aceasta femeie în special. Dar una dintre ele se înalta deasupra celorlalte: Maria Magdalena. nimeni nu o mai mentioneaza nicaieri — nici în Faptele Sfintilor . Printre numeroasele implicatii ale acestui fapt se afla si aceasta: ideea conform careia Maria Magdalena a fost prima persoana care 1-a vazut pe lisus înviat trebuie sa fi avut un fundament real.. Pavel si ai sai au avut grija sa le împinga treptat pe tusa istoriei. asa ca opiniile lor. Doar o singura data în textul lui Luca sînt amintite femeile care calatoreau cu el. Cu alte cuvinte. care îi întretinea pe lisus si pe ceilalti barbati. numele ei e mentionat primul ori de cîte ori sînt amintite mai multe adepte ale lui lisus. fara nici o în doiala.. " sau „mama lui. centrul atentiei. cuvintele utilizate înseamna. Doar aceasta Marie are ceea ce am putea considera un nume complet. iar „din avutul lor" se refera la bunurile de care ea dispunea. acest personaj important.. ci o femeie cu stare. despre semnificatia lui vom discuta însa mai tîrziu. În mod semnificativ. de nicaieri. unde prezenta ei este reliefata. care se prosterna mereu în fata mult mai importantilor barbati din grup. Realitatea a fost însa cu totul alta. Dupa „complimentul" stîngaci din Evanghelii. ea era una dintre cele care „îi slujeau di n avutul lor" pe lisus si pe ucenicii lui barbati. Chiar si unii catolici sugereaza în prezent ca ea era un fel de conducatoare a grupului ucenicelor. Dupa parerea multor specialisti.

. ca Maria Magdalena a detinut un rol major în miscarea initiata de lisus. inspirîndu-i sa devina apostoli adevarat i si devotati.eretice" si. Conform acestor documente.Apostoli. Acesta pare a fi un alt mister menit sa stîrneasca numeroase discutii. unul dintre ele este chiar intitulat „Evanghelia dupa Maria". dar textele gnostice îi proclama si confirma deschis preeminenta. dar si cu istetime. nici în Epistolele lui Pavel (nici macar atunci cînd descrie gasirea mormîntului gol) si nici în Epistolele lui Petru. insuflîndu-le o n oua vointa cînd erau gata sa renunte si sa se retraga. Marele Pescar. înaintea celorlalti discipoli. asa cum am vazut. a constituit puntea de legatura între li sus si ceilalti discipoli ai sai. originalele unora dintre ele datînd din aproximativ aceeasi perioada cu Evangheliile canonice. conform acestor scrieri. martir si fondator al Bisericii Romano-Cato lice. Poate nu este o coincidenta faptul ca cele patru Evanghelii a le Noului Testament o marginalizeazâ în mod hotarît. nu Petru a fost ales de lisus pentru a-1 seconda. ci Maria Magdalena. n-a fost o sarcina usoara. în care imaginea prinde imediat un contur uimitor. Evangheliile gnostice subliniaza în mod repetat ca Petru o ura si se temea de ea. s-a vazut si în situatia de a se confrunta cu un puternic rival de ordin personal: Petru. atîta vreme cît nu ne îndreptam atentia spre o serie de texte cunoscute sub numele de .11 Sînt scrieri pe care Biserica din primele secole crestine le-a considerat '. Ar fi oare posibil c a Noul Testament sa fie în realitate o forma de propaganda în favoarea grupari i anti-Magdalena? Despre Evangheliile gnostice vom discuta în detaliu într-un capitol ulterior. ca si cum ar fi continut un mare secret. desi atît timp cît lisus a fost în viata nu a putut decît . Relatarile din Noul Testament sugereaza. dar pentru moment trebuie sa subliniem cîteva elemente de prima importanta. fie ei barbati sau femei. prin urmare. capabil sa ruineze institutia religioasa în formare. si se constituie într-o serie de texte crestine timpurii. fiindca. în plus. ea este în mod efectiv Apostolul apostolilor. în Egipt.. In „Evanghelia dupa Maria" se precizeaza ca ea a fost cea care i-a regrupat pe ucenicii descurajati dupa rastignire.Evanghelii gnostice". Ea este cea care. Desigur. Aceste documente — peste cincizeci la numar — au fost descoperite în 1945 la Nag Hammadi.. Multe dintre aceste texte afirma preeminenta Mariei Magdalena. le-a vînat sistematic pentru a le distruge. cu fervoare. ea este cea care i-a interpretat cuvintele pe întelesul lor. acest statut de superioritate nu se limiteaza la grupul femeilor. Iar aceas ta Marie nu este marna lui lisus. ci Maria Magdalena. pe cînd cele considerate „eretice" îi subliniaza importanta.12 Ea le-a spulberat îndoielile. fara a fi însa descifrat vreodata. a doua ca importanta dupa lisus. pe lînga faptul c a a fost nevoita sa faca fata sexismului precumpanitor din epoca. dupa aparenta pierdere a celui care-i condusese pîna atunci.

acesta din urma cerindu-i lui lisus sâ-i explice de ce prefera compania acelei femei. de exemplu.13 Mai multe texte relateaza schimburi aprinse de replici între Maria Magdalena si Petru. careia i se spune însotitoa rea lui. în Evanghelii.17 In vreme ce astazi cuvîn tul „însotitor" desemneaza o relatie colegiala. îl întrebau: «De ce o iubesti mai mult decit pe noi toti?» Mintuitorul le raspun dea. „Evanghe lia gnostica dupa Filip": „Dar Hristos o iubea mai mult decît pe ceilalti ucenici si o saruta adesea pe gura. care au tot a tîta credibilitate cît si cele oficial acceptate de Biserica. Imaginea pe care o contureaza în privinta relatiei dintre lisus si Maria Ma gdalena nu este cea dintre un dascal si ucenicul sau ori dintre un guru si discipolul sau preferat. un predicator burlac ar fi stîrnit mult mai multe comentarii si cîteva cuvinte privind situatia lui ar fi fost incluse. mama lui. în sens pur platonic. Sora. acest fapt ar fi stîrnit nu numai agitatie. sora lui si Magdalena . poate ca autorii textelor considerau ca cititorii au deja cunostinte despre relatia ei cu lisus.sa protesteze în van împotriva influentei de care se bucura ea. dar motivul acestei importa nte nu este niciodata cla rificat. Asa cum Magda lena însa si relateaza într-o alta evanghelie gnostica. Si însotiîoarea Mîntuitorului este Maria Magdalena". atunci situatia ei enigmatica din Noul Testament este explicabila.18 Putem considera ca Evangheliile canonice au fost incluse în Noul Testament fiindca e le si numai ele constituie adevaratul cuvînt al lui Dumnezeu — si sînt numerosi fundamentalistii care cred acest lucru — sau ca Evangheliile gnostice contin cel putin acelasi volum de informatii veridice pr ecum cele ale lui Ma tei. termenul grec original însemna. Pistis Sophia: „Petru ma fa ce sa ma codesc:mi-e teama de el. Iata ce precizeaza. spunîndu-le: «De ce nu va iubesc pe voi asa cum o iubesc pe ea?»"16 în aceeasi Eva nghelie gnostica putem citi si urmatoarea fraza. mama si însotitoarea lui se numesc toate Maria."14 Iar în „Evanghelia dupa Toma". Daca Maria Magda lena a fost. aparen t ba nala: „Erau trei care mergeau pretutindeni cu Domnul: Maria. fiindca uraste toate femeile. Daca lisus ar fi fost celibatar. caci femeile nu merita sa traiasca". La urma urmei — si acest lucru s-a mai spus — rabinii erau în mod obisnuit persoane casatorite. Cei doi sînt descrisi — adesea în termeni expliciti — ca aflîndu-se într-o relatie mult mai intima. în mod cert. fara copii. dar ar fi fost mentionat clar în . Luca si loa n. sotia sau iubita lui lisus. într-adevar. Petru declara: „Las-o pe Maria sa plece de la noi.15 Mai exista un a spect al Evangheliilor gnostice care le confera un caracter exploziv pentru Biserica. Marcu. Ea pare a fi un personaj importa nt. Ceilalti ucenici se simteau jigniti si îsi ara tau dezaprobarea. „consort/consoarta" sau partener sexual. Proba bilitatea înclin a în favoarea Evangheliilor gnostice. într-o astfel de cultura dinastica. de fapt.

Aceasta interpretare extrem de subiectiva a servit totodata pentru a tra nsmite doua mesaje importante: ca Magdalena în particular si toate femeil e în general sînt necurate si inferioare barbatilor din punct de vedere spiritual si ca mîntuirea nu poate fi aflata decît prin mijlocirea Bisericii. are o erectie. Lawrence a publicat ultima sa nuvela. din filmul lui Martin Scorsese. Amantul doamnei Chatterley. Daca pentru majoritatea crestinilor este de neacceptat ca lisus si aceasta (presupusa) fosta tîrfâ sa fi avut o relatie de dragoste. Ideea unui lisus privit ca o fiinta sexuala este atît de respingatoare pentru majoritatea crestinilor de astazi. asociat cu ideea de trup «înaltat» (personajul lisus exclama cu dublu înteles: «M-am ridicat!» cînd. Asa cum am vazut. în mod traditional. autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail sustin ca ipoteza conform careia Maria Magdalena a fost sotia lui lisus explica important a ei deosebita pentru Prioria din Sion. în final. în care lisus supravietuieste rastignirii si îsi gaseste mîntuirea prin unirea sexuala cu Maria Magdalena. încît era considerat un pacat. Desi vom aborda acest aspect pe larg în capitolele urmatoare. în fond. Titlul initial al nuvelei a fost The Escaped Cock20 („Cocosul evadat") si. a stîrnit atîta a gitatie. The Mân who Died („Omul care a murit"). Dar motivul real al acestei furii nu este altul decît teama si ura atavica fata de femei..H. Dar aceste conceptii au mai vazut si înainte lumina tiparului. cu certitudine — sustin crestinii înversunati — Fiul lui Dumnezeu nu s-ar fi pus într-un asemenea pericol letal. cît si contra. dintre toti oamenii! — ca partener sexual al unei femei atinge cote paroxistice atunci cînd iubita sa este identificata cu Maria Magdalena — o prostituata cunoscuta..H. chiar si aparent misoginul Pavel a recunoscut ca „mai bine este sa se casatoreasca decît sa arda"19. identificata clar ca preoteasa a zeitei Isis. zeul mort si înviat. Viata monastica este o „cucerire" crestina mult mai tîrzie. si totodata sotul lui Isis. Exista dovezi atît pro. Lawrence 1-a asociat de asemenea pe lisus cu Osiris. apropierea lor fizica mînjind trupul. precum si ideea unei dinastii sfinte. ele sînt percepute ca fundamental necurat e. În 1931. Lawrence. nici chiar de cei mai aprigi dusmani ai lui.învataturile sale. Crestinii de pretutindeni au denuntat ideea ca fiind un senzationalism ieftin. Or oarea resimtita la ideea lui lisus — el. cu un .21 (Este ciudat ca romanul lui D. D. fie si una care se caieste . a stîrnit aproape o revolta în masa.. mentionam aici doar faptul ca problema în sine — daca a fost Maria Magdalena o femeie usoara — ramîne deschisa. însa niciodata n-a fost acuzat de acest lucru. la fel de oripilanta li se pare si ideea ca ei sa fi fost casatoriti. dar cel mai semnificativ aspect este acela ca Biserica a preferat s-o prezinte ca pe o prostituata. lisus ar fi fost aratat cu degetul pentru ca propovaduia celibatul. un sacrilegiu si o blasfemie . Celibatul era — si este înca si azi — atît de inacceptabil în traditia iudaica. încît — asa cum am vazut — secventa fantezista cu lisus si Maria în pat. asa cum scrie Susan Haskins: „Cocosul este. mintea si spiritul barbatilor puri prin însasi natura lor. pe cînd aceasta nuvela.)"..

autorul. atractivitatea ei deriva din altceva. Legendele sînt de acord ca expatriatii au debarcat în actualul orasel Saintes-Maries-de-la-Mer. Ind icii în acest sens pot fi gasite în forta imaginii pe care o are Maria Magdalena în cultura noastra. fiindca. presupusele matusi ale lui lisus. Faptul ca au izbutit sa ajunga la tarm a fost. în functie de versiunea citita. Odata ajunsi acolo. convertind pagînii înainte de a se retrage într-o pestera la . un adevarat miracol. în care înfloreau numeroase comunitati romane. locuit de pagîni. drumul pe mare se afla pe ruta fireasca a vaselor comerciale si nu era cîtusi de putin mai periculos decît o calatorie de la Tyr sau Sidon. fara sa fi fost obligat de cineva. un prieten bogat al lui lisus. pentru a propovadui Evanghelia. din ceva eluziv. asa cum vom vedea în ultimul capitol. dar nu imposibil de descifrat. nicaieri nu se sugereaza ideea ca ar fi fost inferioara spiritual. spre exemplu. Iata filonul principal al povestii: la scurt timp dupa rastignire. desigur. o servitoare neagra pe nume Sara. Una dintre ele sustine ca grupul respectiv fugise de persecutiile la care îi supuneau evreii pe primii crestini. arhiepiscopul dominican al Genovei. Din povestea medievala reiese ca. în zilele Mariei Magdalena. Povestea spune ca Maria Magdalena a predicat în regiune. a lui Jacobus de Voragine. Marta si Lazar. Si.potential mult mai exploziv. Maria Magdalena împreuna cu fratii ei. initiata si initiatoare. pînâ la Roma. elene si chiar iudaice. care este mai frecvent asociat cu povestea de la Glastonbury. Motivul acestei periculoase si îndelungi calatorii pe mare variaza. familia lui Irod detinea posesiuni în sudul Frantei. sudul Frantei era un tinut salbatic. ca a avut chiar copii —. a ra mas aproape neobservat de cenzura. în Camargue. La fel ca în cazul oricarei legende. amanuntul este foarte interesant deoarece acestea sînt rolurile atribuite ei în întregul cuprins al textelor gnostice. Provence facea parte din Imperiul Roman. Cea mai cunoscuta relatare a perioadei traite de Magdalena în Franta este „Legenda de Aur" (1250)22. interzise de Biserica. implicit. si cu alte cîteva persoane — identitatea acestora variaza de la o versiune la alta — au pornit într-o calatorie pe mare pînâ la tarmul actualei regiuni Provence din Franta. dar esenta ramîne mereu la fel. în mod cert. acest lucru în sine nu constituie un motiv suficient pentru ca Prioria din Sion sa-i acorde Magdalenei o veneratie atît de profunda. exista o serie de variatiuni pe aceeasi tema. Printre cei care a u însotit-o se aflau: Sfîntul Maximin. probabil ca a facut-o cu de la sine putere. ba dimpotriva. exista date importante care demonteaza ideea unei dinastii merovingiene initiate de cei doi. În aceasta scriere. de asemenea. calatorii s-au despartit si fiecare a pornit pe drumul lui. si losif din Arimateea. departe de a fi o aventura atît de riscanta în necunoscut. dar în Franta se presupune ca si-ar fi petrec ut ea ultimele zile din viata. femeie fiind. fiind o regiune cu un grad ridicat de civilizatie. Maria Magdalena este înfatisata ca o persoana iluminata în sine si capabila sa-i ilumineze pe ceilalti. Dac a grupul sus-amintit a venit în Provence. De fapt. o numeste deopotriva Illuminata si Illuminatrix — „Iluminata" si »Ilurninatoarea". o alta afirma ca proscrisii fusesera urcati de dusmanii lor într-o ambarcatiune fara vîsle si fara cîrma si li se daduse drumul pe mare.) Desi pot fi aduse multe probe în sprijinul ideii ca lisus a fost casatorit cu Maria Magdalena — si. unul dintre cei saptezeci si doi de ucenici ai lui lisus si primul episcop de Provence. Maria lacobi si Maria Salome.

neîndoielnic. Si totusi. ce o acoperea într-un mod ce aminteste de pieile de animal ale lui loan Botezatorul. la sfîrsitul vietii. unele mai credibile decît altele. neprimitoare. învelita însa în curios de bogatul ei par. metamorfoza voluptuoasei Magdalena în pocaita si înlacrimata pustnica este interpretarea crestina a unei povesti mult mai inofensive: toate elementele-cheie au fost extrase dintr-o legenda care circula în secolul al V-lea . aici alta pare a fi tinta. Dar. pentru a condimenta putin povestea. a fost considerata si mai sfîntâ fiindca a procedat asa. fiindca sfînta si-a finantat calatoria pe mare oferindu-le marinarilor serviciile la care se pricepea atît de bine si ceea ce este cu atît mai remarcabil. probabil. de ce ar fi alta situatia în privinta Mariei Magdalena? De ce am da crezare legendei sale? Multi critici au afirmat ca povestea timpului petrecut de ea în Franta n-a fost altceva decît o inventie a unor publicisti francezi abili. a carei penitenta în pustiul Palestinian a durat patruzeci si sapte de ani. Unele legende sustin ca ea a trait acolo biblicul. iar pestera în cauza era un centru de venerare a zeitei Diana Lucifera („Aducatoarea de lumina" sau llluminatrix). în vreme ce crestinarea locurilor de cult pagîne constituie o practica istorica bine cunoscuta. partea cu penitenta din povestea Magdalenei este o inve ntie deliberata a Bisericii medievale.) De fapt.24 Aceasta zona mlastinoasa. din pacate. dar pare a se fi intensificat în epoca actuala. care i-a dat ultima împartasanie. fiindca numeroase alte preotese si valuri de credinciosi s-ar fi adunat la gura pesterii sale. este extrem de improbabil ca Maria Magdalena sa fi trait ca o pustnica într-o pestera de la Sainte-Baume. majoritatea sînt doar fabulatii.Sainte-Baume ca sa duca o viata de eremit. îngerii au purtat-o la Sfîntul Maximin (deja primul episcop de provence). Dar. ni se spune. O poveste frumoasa. se crede ca Magdalena a trait tot acest fimp goala. în propriul beneficiu. Interesant. nu aflam nimic mai mult despre istoria sau personalitatea ei. zona avea o populatie numeroasa. dar. Arles — orasul cel mai apropiat de locul în care s e presupune ca ar fi debarcat Maria Magdalena — era un centru major de cult al zeitei Isis. un loc de refugiu pentru membrii respectivelor culte d upa crestinarea regiunii.23 Locul nu este totusi lipsit de semnificatie. despre Sfînta Maria Egipteanca — o prostituata pocaita. Chiar si îngrijitorul de astazi al altarului catolic de aici recunoaste ca Magdalena nu a fost niciodata acolo. care nu numai ca a rezistat secolelor. petrecîndu-si zilele caindu-se pentru pacatele ei si meditînd la lisus. par e sa fi gazduit o serie de grupari adoratoare ale zeitei egiptene si a constituit. o falsa mostenire biblica (cam c a . dornici sa creeze. în nici un caz ea nu ar fi putut trai în izolare. Trupul ei a fost îngropat în orasul ce poarta azi numele episcopului. (Obiceiurile vechi dispar greu. descoperind ceea ce nu a facut ea. Si. dar implauzibilul rastimp de ani. departe de a fi pustietatea descrisa de legenda. Desi o Magdalena goala — dar netunsa — ar fi stîrnit fara îndoiala senzatie în zona . pentru a-i conferi o aura mai puter nica de acceptabilitate. de nenumar ate ori ne-am confruntat cu ciudata forta de atractie a acestei femei.) Evident — si în lumina unor dovezi pe care le vom mentiona mai tîrziu —. Si. dar cît de adevarata? Pentru început. Exista mii de legende referitoare la cei mai diversi sfinti. în epoca romana.

Saintes-Maries este singurul oras dintr-o zona în care principala activitate este cresterea cai lor si care constituie un veritabil refugiu pentru numeroase specii de pasari acvatice. asa cum sustin unii critici. este înconjurat de fortificatii : aflîndu-se într-un oras de coasta. La fel ca întreaga regiune Camargue. printre care stoluri de flamingo venite aici din Africa . Impunatoarea biserica Notre-Dame de la Mer se ridica abrupt deasupra cladirilor scunde ale orasului si nu e deloc surprinza tor ca locasul. izolat de orice alte asezari umane. în Camargue — regiunea mlastinoasa. dar avem motive sa banuim ca la baz a întregii istorii stau fapte reale. Asa cum am vazut. e greu de crezut ca ei i-ar fi atribuit rolul evident masculin de apostol. în care este descrisa în mod explicit ca predicatoare.25 Luînd ca punct de plecare orasul Marsilia.povestile ry a Angliei). cu parc de distractii. vizitatorul descopera cu uimire. Daca. Drumul. Acest lucru sugerea za ca legenda se bazeaza pe o am intire reala. baruri si restaurante. locul are un aer spaniol distinct. un oras turistic frematator. dar în Evul Mediu era de neconceput ca o femeie sa detina un asemenea rol. Si istoricii sînt de acord ca. gjestee (etangs) în care Ronul se varsa în Marea Mediterana. Mult mai suge stiv însa este rolul jucat de ea în aceste legende. multe dintre detaliile vietii Mariei Magdalena pe tarîm francez sînt adaugiri ulterioare. bîntuit la asfintit de roiuri de tîntari si. ampl asata chiar lînga plaja. poate „înfrumusetata" în decursul secolelor. a unei femei car e a existat cu adevarat. dupa lungul dr um prin pustietatea mlastinoasa . în Provence. oda ta ajuns aici. Fiindca. am pornit într-un circuit al principalelor locuri asociate cu legenda Magdalenei. începe la Saintes-Maries-de-laMer. crestinismul a luat fiinta în secolul I dupa Hristos. E ste un loc salbatic. despre calatoria lui lisus copil în regiunea West Count Indubitabil. care dateaza din secolul al Xll-lea. la fel ca povestea în sine. oras aflat la aproximativ doua ore distanta de Marsilia. inclusiv o arena pentru luptele cu tauri. Biserica primilor ani de crestinism a numit-o „Apostol al apostolilor". era continuu amenintat de pirati si de diversi alti dusmani. punctata de o sumedenie de . desi ar fi prea exa gerat sa pretindem ca lisus a vizitat acea zona din Anglia — pe atunci a flata în afara Imperiului Roman — putem crede foarte bine ca o femeie idependentâ din punct de vedere material s-a îndreptat spre o regi une înfloritoare de pe tarmul romanizat al Mediteranei.26 . legenda franceza a Magdalenei ar fi fost inventata de cl ericii medievali.

Maria Magdalena obisnuia sa predice pe treptele unui vechi templu închinat zeitei Diana. fapt care subliniaza imaginea ei de apostol. pe atunci ambasadorul Vaticanului în Franta si viitoru l papa loan al XXIII-lea. Cealalta cladire însa. la un festival organizat în onoarea ei. Festivalul a devenit. Dintre cele doua mari catedrale ale orasului. este ilustrativa pentru vechea traditie mag-dalenistâ. aflate una lînga cealalta. Departe de a constitui fundatia uneia dintre cele doua catedrale sus-mentionate. acest lucru este probabil rezulta tul traditiilor si al asteptarilor locale. cineva trebuie sa se fi aflat pe aproape pentru a-i boteza în credinta crestina. care ilustreaza viata si activitatea sfintei în regiune. am revenit în arsita si aglomeratia Marsiliei. acesta se afla. care a compus cu aceasta ocazie o melodie27. Si dat fiind ca înregistra probabil succese în convertirea „pagînilor". în capela Sfîntul Serenus pot fi vazute o serie de basoreliefuri înfatisînd scene din viata ei. care se aduna în oras cu miile pe 25 mai. este mult mai interesanta si contine lucrari artistice aparent autentice. acolo unde ea ar fi predicat. Desi prin decoratii celebreaza amintirea Magdalenei. Printre personalitatile care au vizitat orasul se afla si una amin-llta de o placuta montata în piata de lîngâ biserica: cardinalul Roncal li (1881-1963). rege al Neapolelui si al Siciliei si. Pe lîngâ faptul ca în interior se afla o capela dedicata exclusiv Mariei Magdalena. despre care a afirmat ca le apartin Mariei lacobi si Mariei Salome. fireste. acum catedrala nu mai este deschisa pentru public. sa-si fi asumat aceasta misiune? Conform traditiei locale. Construita în secolul al Xll-lea pe locul unui baptisteriu din vea cul al V-lea. În privinta Magdalenei însa. asa cum 1-a retinut istoria. oferita de Evangheliile gnostice. Mare Maestru al acesteia. printre care si Bob Dylan. presupusa servitoare a celor trei Marii.28 Urmînd presupusul itinerar al Mariei Magdalena. a fost un pasionat adept al Magdalenei si a obtinut din partea papei permisiunea de a face sapaturi în cripta bisericii. Apostol al apostolilor. S-a spus ca Roncalli ar fi fost membru al Prior iei din Sion în vremea în care Jean Cocteau era Marele ei Maestru. Ca la Notre Dame de France din Londra. nu a descoperit nimic. Biserica a constituit un punct aparte de interes pentru Robert d'Anjou (1408-1480). o importanta atractie turistica a regiunii si a adus aici. „Bunul rege Rene".Trei Marii sînt venerate aici: Maria Magdalena. sub acelasi nume de loan al XXIII-lea. una are numai 150 de ani vechime si este înca deschisa credinciosilor. Participantii aleg în fiecare an o regina în fata statuii care o reprezinta pe Sara pe care o poarta apoi în procesiune si o cufunda în mare. Maria lacobi si Maria Salome. Dar cine? Ar fi oare posibil ca ea. în decursul anilor. o serie de celebritati. Vieille Major. plafonul bisericii a fost astfel decorat încît sa para o uriasa pînzâ de paianjen. Acolo a gasit doua schelete. Basoreliefurile au fost comandate de Rene d'Anjou si unul dintre ele o reprezinta pe Magdalena predicînd. Considerata în mod traditional negresa. conform afirmatiilor membrilor Prioriei din Sion. este sfînta patroana a tiganilor. în mijlocul unei încrengaturi de . în zona actualei Place de Lenche. În interiorul bisericii se afla un curios altar al egiptencei Sara. se pare. Considerata însa nesigura.

în prezent sanctuar catolic. aici s-a aflat o manastire ridicata deasupra ruinelor unui cimitir pagîn . din perioada romana. care alcatuiesc satul Sainte-Baume. De aici urmeaza un drum lung si dificil prin padure. în mod normal închise în sacristie. ca un preambul. Dincolo de fortul Sfîntul loan Botezatorul si de pitorescul port vechi cu celebra — dar rau-mirositoarea — sa piata de peste. apare capul însusi. o însemnatate covîrsitoare. Cladirea actuala dateaza din secolul al XlH-lea. dupa o lunga asteptare. dar cripta este mult mai veche si contine numeroase sarcofage bogat ornamentate. dar convingatoare este insistenta cu care localnicii declara ca acest petic triunghiular de pamînt este locul în care a predicat odinioara Maria Magdalena. legendara pestera în ca re si-ar fi petrecut Magdalen a zilele de pustnica. în mod evident. Sfînta tine în brate Un copil si are pielea de culoare neagra. Localnici înarmati cu sulite mentin o garda simbolica în jurul ei si forta de atractie pe care o exercita este atît de mare. Saint-Maxi-minlaSainte-Baume. la aproximativ 200 de metri distanta. Biserica a inclus Sainte-Baume în povestea Magdalenei pentru a ogli ndi viata unei alte sfinte prostituate — Maria Egipteanca. O orchestra de percutie si suflatori în costumul traditional provensal conduce parada. pretioasa relicva are. încît am zarit o tînarâ care.stradute. Tot în cripta se afla o capela asemanatoare cu o grota. drumul continua pîn â la presupusul loc în care Maria Magdalena a murit si a fost îngropata. O poteca serpuita urca abrupt pîna la aproape l 000 de metri. sînt asezate pe litiera si purtate pe un traseu bine stabilit pe stradutele înguste ale orasului. vin doua litiere pe care se afla cîteva statuete ale unor sfinti mai putin importanti. festivalul anual dedicat ei era în plina desfasurare. închinata Mariei Magdalena. De la Sainte-Baume. Vizitatorul ajuns aici nu trebuie sa se astepte în sa la vreo revelatie. vor spune ca atitudinea ei era cum nu se poate mai adecvata . se aplecase peste pervazul ferestrei în costumul Evei. pîna la grota în sine. pestera era un centru de venerare a unei zeite pagîne. urmata imediat de episcopi. se afla a batia S t Victor — un alt sit religios important. Moastele. preoti. în plus. Nu exista nimic aici care sa aminteasca de un asemenea trecut istoric. Mitul creat are o dubla valoare: o metamorfozeaza pe eluziva Magdalena într-un personaj mai usor de controlat de Biserica si transforma un fost sat pagîn în destinatie pentru pelerinii crestini. cel mai fascinant element de aici este statuia Notre-Dame de Confession. din secolul al XlII-lea. Stralucita procesiune în care este purtat capul sfintei începe cu o slujba religioasa în bazilica Sainte-Marie-Madeleine. pentru noi însa. strabate apoi un platou si duce în cele din urma la o mica îngramadire de casute. Probabil. calugari dominicani si oficialitati locale. uitînd pe moment orice notiune de pudoare. pe vremea Mariei Magdalena. la sosirea noastra. probabil. fiindca. fiind una dintre faimoasele — si controversatele — „Madone negre". înconjurata de mici medalioane de aur ce decoreaza marginea baldachinului. De la începutul secolului al V-lea. unde. La est de Marsilia se afla Sainte-Baume. Apoi. (Unii. Dupa acestia. dupa cum am vazut.

puteai fi sigur c a gasesti unghia de la picior a nu stiu carui sfînt ori lobul urechii altuia. „oasele Mariei Magdalena" de la St Maxirnin sînt. la urmei. inacceptabil în rîndul persoanelor educate. diferit de cel în uz cu cinci secole în urma. de departe. spre exemplu. dar biserica nu a atins niciod ata celebritatea de care se bucura. pentru care el nu era altceva decît o flagranta si banoasa înselatorie în detrimentul celor cu adevarat piosi. în acorduri de orga. dar craniul a fost mutat în relicvarul de aur din sacristie. îngropate în cripta bisericii din St Maximin. trupul Magdalenei a fost ascuns într-un alt sarcofag. false si se poate demonstra dincolo de orice îndoia la ca documentele care le „autentifica " sînt si ele plasmuite: folosesc sistemul de datare utilizat în secolul al XHI-lea. cu aprobare din partea papei. c are culmineaza cu o oda rasunatoare în interiorul bazilicii.) Pretutindeni pe traseul procesiunii. pentru a-1 proteja de navalitorii sarazini si abia la aceasta data a fost facuta si mentiunea scrisa corespunzatoare. la fel ca în cazul altor catedrale. În prezent. ar forma o padure întreaga. cît de putin. fiindca. mai cu seama din afa ra Bisericii Catolice.29 Comertul cu relicve era considerat. Din pacate. posibil. de Carol al II-lea de Anjou. pe 9 decembrie 1279. se spune. despre adevarata Maria Magdalena. sotia lui lisus? Moastele au fost descoperite. Carol de Anjou a dorit sa transforme locul într-un centru de p elerinaj pentru adeptii Mariei Magdalena. cel mai profitabil tip de relicve era trupul unui sfînt sau. Documentele descoperite o data cu ramasitele trupesti ofera explicatia acestei înhumari tîrzii: în anul 7 10. nu au fost efectiv finalizate. o parte a acestuia. Sa fie oare tot acest ceremonial doar o fatada? Ne transmite el ceva. au scrupule în a denunta aproape toate aceste relicve ca fiind contrafaceri — si înca unele atît de grosolane încît devin insultatoare. Mii de credinciosi si pelerini umpleau vistieriile acelor biserici care se laudau ca detin relicve sfinte. întradevar. Desigur ca. nu urcase El la ceruri? Tot ce puteau ga si era cîte un spin din „coroana" de spini sau aschii din Adevarata Cruce — atît de multe pîna la urma. San tiago de Compostella. putini comentatori. iar la vremea aceea în Fra nta nu existau amenintari din partea . ce data din secolul al V-lea. Carol de Anjou a finantat construirea bazilicii si tot el a pus-o sub protectia Ordinului Dominican. Ironic era însa faptul ca pîna si cei mai cinici „expozanti" întîmpinau greutati în a convinge hoardele de pelerini ca în parohia lor aveau ceva legat de lisus însusi. cel putin. personajul enigmatic al Noului Testament si. Lucrarile au început în 1295 si au fost aparent încheiate dupa 250 de ani. desi. acelasi refren se înalta din rîndul preotilor si al multimii — un imn adresat Mariei Magdalena. Orinde te duceai pe cuprinsul crestinatatii. Presupusul ei schelet a fost gasit într-un sarcofag scump d in alabastru.pentru celebrarea acestei sfinte. conte de Provence. daca ar fi puse laolalta. chiar si în epoca medievala. Scheletul este pastrat si astazi în sicriul sau de piatra din cripta bisericii. încît se estimeaza ca.

31 (Aceasta poveste este remarca bila prin lipsa totala de ima gina tie de care au dat dovada calugarii de la Vezelay. iar pentru velsi regele Arthur era un erou legen dar. sa fie expuse în cadrul unei ceremonii fastuoase. da r la mijloc se mai afla si alte elemen te. Apoi. Pasiunea lui pentru Magdalena i-a nedumerit totdeauna pe specialisti si 1-a determinat pe un istoric francez sa scrie: „Am vrea sa stim de unde se trage devotiunea aceasta a printului". Se pare însa ca intriga a fost mai complicata de atît si se stie ca planurile au fost puse la punct de Carol în cadrul unor întîlniri secrete cu arhiepiscopii locali. o însel atorie deliberata. Este adevarat ca relicvele con stituiau o a fa cere rentabila. în realitate. daca la mijloc s-a aflat o farsa. prezumtivele ramasite pa mîntesti ale regelui Arthur si ale sotiei sale a u fost descoperite la Gla stonbury. el a insist at ca benedictinii stabiliti deja la St Maximin sa fie înlocuiti de dominicani.. Carol a devenit convins — motivele ramîn un mister — ca adevaratul trup al Mariei Magdalena se afla înca undeva în Provence si a capatat o obsesie privind descoperirea lui. în secolul al Xl-lea. nicidecum scheletul complet pe care se presupunea ca îl detin. Scotînd la iveala ca davrul regelui Arthur. Dupa acest eveniment. unde ar fi fost aduse din Provence si pastrate sub altarul abatiei Sainte-Marie-Madeleine.) La ceremonie a participat. acestia au refuzat si a fost nevoie de un ordi n al papei . în acea perioada. un simbol al rezistentei lor. Ludovic cel Sfînt — mare colectiona r si vobitor de relicve — a ordonat ca oasele sa fie exhumate si. pentru a-si face abatia cunoscuta . De asemenea. Desi moastele descoperite — cele venerate astazi — sînt falsuri.. englezii le-a u dat o grea lovitura psihologica velsilor. englezii luptau pentru cucerirea Tarii Galilor. Carol a insistat pe lînga suveranul pontif pentru recunoasterea oficiala a acestor moaste în locul celor de la Vezelay — ceea ce a si reusit în 1295 — si pentru a i se aproba proiectul de construire a bazilicii. Carol al II-lea de Anjou. Mai exista însa o alta posibilitate : „descoperirea" de la St Maximin sa fi fost. Multi considera ca a cea sta a fost doa r o stra tagema din partea abatelui. la care a luat si el parte. cu toate ca. Despre oa sele Mariei Magdalena s-a crezut ca se afla la Veze-lay. Din nefericire. sapînd el însusi pamîntul cu mîinile goale. aceasta i-a f ost jucata lui Carol si nu el este autorul. dar motivele sînt adesea altele a tunci cîn d în cauza este presupusul trup al unei mari personalitati a istoriei. La gasirea oaselor. si nepotul lui Ludovic.32 Carol a ordonat sa se excaveze sub biserica din St Maximin. în 1265. Carol si familia lui îsi puteau continua nestingheriti vîn atoarea. din comportamentul si a ctiunil e lui Carol putem deduce ca . care — credeau multi — nu murise si avea sa se întoarca într-o zi sa lupte alaturi de ei împotriva inamicilor. doi ani niai tîrziu. calugarii de la Vezelay nu au putut aduce la lumina decît cîteva oase într-un cufar metalic. Spre exemplu. în Burgundia.sarazinilor. menita sa stopeze orice cautari ulterioare. fara a fi vazute vreodata de cineva. pe atunci în vîrsta de nouasprezece ani. probabil. între timp.30 Exista în sa unele elemente care sugereaza ca la ba za mistificarii a stat ceva mai mult decît simpla vena litate. initial.

Aceste statuete religioase seamana foarte bine cu obisnuitele reprezentari ale Fecioarei cu pruncul. fervoarea lor ramîne un mister."38 Begg mentioneaza în continuare ca. nu avea copii? În speranta ca vom gasi cîteva indicii. trecîndu-se astfel peste capul arhiepiscopilor local i. Dar se pare ca . în cartea sa The Cult of the Black Virgin („Cultul Fecioarei negre". inclusiv în Polonia si Marea Britanie. dominicanii au declarat-o pe Maria Magdalena sfînta lor protectoare. pentru familia de Anjou. În Marsilia am descoperit un a dintre straniile Madone n egre..pentru a-i convinge. deoarece. cu doua secole înainte. Despre el se spune ca detinea o cupa în stilul Graalu-lui. Ostilitatea a fost evidenta pe 28 decembrie 1952 cînd. un urmas al lui Carol. Carol de Anjou declarase ca le-a gasit el. Bazilica a fost plasata sub controlul dire ct al suveranului pontif. dar. desi nu eram înca sigur ce fel de legaturi si de ce. orientala si. în ciuda declaratiilor celor doi.33 Un ciudat efect al acestui proces a fost faptul ca. am investigat mai profund cultul Ma donei negre. toti preotii si calugaritele din public au parasit sala. pentru un motiv oarecare. si totusi. despre care stia m ca au lega turi strînse cu traditia Magdalenei. sor a si mama" a ordinului.36 Numite si „Fecioare negre". dar schimbarea auspiciilor a stîrnit o rezistenta feroce a oficialitatilor din oras. Trebuie sa spunem ca Biserica nu îndrageste deloc aceste statui. Maria Magdalena avea o semnificatie coplesitoare. Madona este înfatisata ca avînd pielea neagra. aceste statui au devenit pretutin deni veritabile centre de cult.37 Desi statuile sînt înca si astazi tinta unei venera tii fervente.. cu apelativul „fiica. încît Carol a fost nevoit sa trimita trupe înarmate în ajuto rul staretului dominican si al reprezentantilor regali si papali. la Prezentarea documentelor despre Fecioarele negre în fata Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintific. majoritatea clericilor de astazi demonstreaza ori lipsa de . si ca exista numeroase teorii ce încearca sa explice culoarea lor neagra. la St Maximin. Faptul ca Rene d' Anjou a sapat la Saintes-Maries-de-la-Mer — în aparenta pentru a cauta ramasitele pamîntesti ale Mariei Magdalena — este foarte ciuda t. aceasta se manifesta la scara locala si nu este niciodata ofic ial recunoscuta sau sustinuta de Biserica Catolica. în 1297. cele mai multe — aproximativ 65% în conformitate cu studiul Ean Begg din 1985 — se afla în Franta si majoritatea sînt grupa te în sudul tarii. cu enigmatica inscriptie: „Cel care bea adîricdH . Ce relatie ar putea exista între ele si Maria Magdalena. nimeni nu le-a gasit pîna acum. în mod traditional.va vedea pe Dumnezeu. lasînd la o parte ostilitatea manifesta. Ean Begg scrie: „. Cel care bea tot dintr-o singura îngh ititura îi va vedea pe Dumnezeu în mod cert.34 Asa cum am vazut. o femeie despre care se stie ca era de rasa alba. pe care le priveste cel putin cu suspiciune. Exista — depunem marturie pe baza propriei noastre experiente — ceva considerat „nu tocma i pla cut" cu privire la Madonele negre. Desi pot fi întîlnite într-o zona întinsa de pe continentul european. Rene d'Anjou (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion) avea aceeasi opinie despre Magdalena. 1985).

Desigur. de fapt. Atunci. cu o fervoare atît de deosebita si de rar întîlnita. avea si el înfatisare neagra. Conexiunile pagîne în sine nu explica. Osiris. explicatii ce acopera o gama întreaga. de la ridicol la sublim. prin urmare. majoritatea statuilor de acest tip au fost pictate în mod intentionat cu negru sau au fost sculptate într-un material de culoare închisa. care au luat forma exterioara a crestinismului. macar simbolic. din greseala. fiind concomitent asociata cu marea si cu Luna. In plus. precum abanosul. faptul ca toate celelalte statui cu aceeasi vechime si pastrate în aceleasi conditii au ramas cel putin curatabile nu mai intra în discutie. La întrebarea: „Parinte. majoritatea Madonelor negre au fost sculptate acolo unde urmau a fi venerate si nu au fost copiate dupa un original adus de cruciati din cine stie ce tinuturi exotice. de ce Madona aceasta este neagra?". timp de secole întregi.interes. pentru a emite o astfel de interdictie — în zilele noastre. Poa te ca ma i plauzibila este o alta idee: statuile sînt negre fiindca au fost aduse de cruciati din regiuni populate cu oameni de culoare. a disparut. Sora cu Nepythys. constatînd însa cu surprindere ca prelatii afirmau ca nu stiu despre existenta unei asemenea statui sau ca aceasta. În cadrul documentarii pentru cartea sa.39 Printre celelalte explicatii se numara si condescendenta sugestie ca aceste statui au devenit negre cu timpul. O alta zeita reprezentata uneori ca fiind neagra este Isis. prelatul raspunde: „Fiul meu. al carei cult a persistat îndelung dupa crestinare. Begg a vizitat frecvent situri cunoscute pentru Madonele negre pe care le detin. într-un fel sau altul. Madonele negre sînt totdeaun a asociate cu situri pagîne. în decursul secolelor. De fapt. iar culoarea neagra a statuilor sugereaza ca ele reprezinta. în plus. între un coleg al sau si un preot. Ean Begg citeaza un dialog tipic pe aceasta tema. multe dintre aceste situri au fost asociate cu zeite precrestine precum Diana si Cibele. pretutindeni unde au existat sau mai exista înca. Madone cu fete murdare. Madonele negre sînt tinta unei adoratii patimase din partea populatiei locale. printre ale carei „daruri" se numarau magia si tamaduirea.40 Crestinarea acestor situri a fost un fenomen frecvent întîlnit pe întregul teritoriu al Europei. fiindca au stat în aer cu un continut ridicat de fum de luminari. ca urmare a fer-vorii pe care le-o arata populatia locala. ceea ce nu ar face decît sa atraga atentia publicului asupra unui fenomen ce continua de aproape doua mii de ani. cu o preponderenta clara însa a celor dintîi. Sotul ei. o continuare a traditiilor pagîne. mai cu seama — clerul ar trebui sa precizeze si motivul ei. nu putem sa deducem de aici decît ca asa s-a intentionat. Probabil ca de aceea Biserica le trateaza cu dispret. Si totusi. e neagra fiindca e neagra". fiind zeul mortii si al târîmului . Si totusi. Oamenii nu sînt atît de naivi încît sa fi venerat. fara a le putea interzice însa. acestea fiind înfatisa te cu figuri negre tot timpul cît au fost venerate. „întunecata". desigur. ori ignoranta în legatura cu acest subiect si nu au nici o dorinta de a-1 studia. de ce Madonele sînt negre — în ciuda apologetilor crestini care pretind ca orice asemenea conexiune trebuie sa ramîna. era o zeita complexa. în zona mediteraneana. mult mai vechi. O alta teorie pare însa mai plauzibila. prin ce anume sînt aceste culte atît de deranjante pentru catolicismul oficial? Exista numeroase teorii care încearca sa explice culoarea neagra a statuilor.

pentru a-i da apoi nastere fiului lor. i-au fost atribuite cîteva dintre titlurile zeitei egiptene. cît si atunci cînd sufletele raposati lor erau cîntârite în balanta. în realitate. era reprezentativa pentru toate aspectele vietii f eminine. Dar cea mai izbitoare imagine prin similaritatea ei este aceea a mamei cu pruncul în brate. precum „Stea a marilor" (Stella maris) si „împarateasa cerurilor". putin conta daca Zeus. religia egipteana iesea în evidenta printr-o profunda cunoastere a spiritului uman. conceptul era deja prezent si bine afirmat în cultul zeitei Isis. Spre exemplu. Fiecare zeu raspundea de un anumit domeniu al vietii umane. z eita egipteana Ma'at. la fel si Fecioara Maria. inclusiv Isis. cultul zeitelor punea accentul pe feminitat ea lor. Fiecare zeita. nu personaje istor ice. dar nu ca o Ma fecioara. atît în lumea materiala. în vreme ce crestinii de azi trebuie sa accepte imacu lata conceptie ca un act de credinta si totodata ca un fapt istoric. important era ceea ce întruchipau ei. Luna plina si perioada în care astrul nu este vizibil. în majoritatea cazurilor. Venus sau Ma'a t pasisera odata pe Pamînt sau nu. însa. în cele din urma. împartind-o în trei mari aspecte. Este cunoscut faptui ca primii crestini au transferat asupra Fecioarei Maria o mare parte a iconografiei zeitei Isis. Isienii nu-si pierdeau vremea cautînd pînza care ar fi putut înfasu ra trupul lui Osiris si nici nu li se parea important sa gaseasca vreo aschie din sicriul în care fusese acesta închis. cele trei aspecte erau totodata legate de fazele Lunii: Luna noua. Majoritatea crestinilor cred ca reprezentarile Fecioarei cu Pruncul apar exclusiv în iconografia crestina. spre exemplu. însa Isis a reusit sa-1 readuca la viata. dar nici unul nu le cere credinciosilor sa renunte la logica într-o asemenea masura. apoi Mama si. Isienii ar fi considerat de-a dreptul ridicola ideea une i nasteri virgine. acest lucru nu constituia o problema pentru Milioanele de credinciosi.41 Si zeita egipteana era venerata ca o fecioara sacra.tenebrelor. Isis era înfatisata asezata pe o semiluna sau cu stele în Par ori în jurul capului. corespunzatoare ciclului de viata al femeii reale. Departe de a fi simplista si igno ranta. Osiris a fost tradat si ucis de zeul malefic Set. desi era toto data mama lui Horus. adeptii zeite i Isis (isieni) si alti pagini asemenea lor nu se confruntau cu astfel de dileme intelectuale. Zeii erau arhetipuri vii. Pentru ei. Batrîna. si deci putea fi invocata pentru a ajuta o femeie indiferent de problema pe care o avea aceasta — spre deosebire de . or fi zeii capabili de miracole. Initial era Fecioara. Isis era venerata ma ca Fecioara si ca Mama. guverna asupra conceptului de dreptate si justitie. Horus. în mod traditional. inclusiv dragostea sexuala. întrupate.

sa ascunda. si acesta nu a fost un caz izolat. De aceea a fost acceptata existenta Fecioarei Maria — o versiune epurata a zeitei Isis. o femeie în adevaratul sens al cuvîntului. a fost venerata de femei din toate culturile. Cum ar fi putut buna si blînda. splendi da femeie-zeita careia femeile i se puteau ruga — pastrîndu-si constii nta împacata — pentru absolut orice. era uneori înfatisata cu pi elea neagra. atît de dispretuit de Biserica. a carei prezumtiva puritate constituie o bariera de netrecut pentru cele care ar dori sâ-i solicite sprijinul în probleme de ordin sexual. a fost descoperit într-o regiune atît de nordica precum Parisul. o c onceptie mult mai veche si mai complexa cu privire la feminitate? S-a constatat. alaturi de capela închinata Mariei Magdalena. una dintre ele fiind adapos tita în cripta bazilicii St Victor. emotionale si spirituale ale femeilor reale. aidoma cultului Madonei negre. Isis. de exemplu. Mama si Bâtrîna. reprezentativa pentru întregul ciclu de viata feminina . Un templu închinat ei. aflata undeva deasupra operativelor biologice. O alta statuie se afla în biserica „ei" din Aix-en-Provence (aproape de locul în care se crede ca ar fi fost îngropata) si înca una în principala catedrala a orasului. Da r era probabil ca asexuata Fecioara Maria sa poata prelua torta de la Isis fara poticneli din partea celor care credeau în aceasta din urma. constituind o amenintare la adresa Parintilor Bisericii. de fapt. dar între cele doua mai exista o relatie. mai pu tin recunoscuta. fara îndoiala. Nu o data s-a remarcat ca aceste statui enigmatice si vechile culte care le corespund sînt prezente alaturi de cele ale Mari ei Magdalena. o zeita artificiala. St Saveur. Chiar de la fondarea ei. se afla la Saintes-Maries-de-la-Mer — acolo unde se spune ca ar fi debarcat Magdalena la capatul calatoriei sale din Palestina. de pilda. Ean Begg noteaza ca nu mai putin de cincizeci de centre dedicate celei dintîi contin altare închinate Feci oarei . Dar interesul pentru divinita tile feminine a ramas la fel de intens. primul instinct al Biseric ii de tip patriarhal a fost acela de a eradica toate cultele pagîne dedicate zeitelor. Isis. însa mult prea pura Fecioara Maria sa îi ia locul deplinei Isis — nu doar Fecioara. ca Madonele negre sînt asociate cu antice situri pagîne. ci totodata initiatoare în tainele sexuale si raspunzatoare pentru destinul barbatilor? Ar fi oare posibil ca veneratia pentru Maria Magdalena.Fecioara Maria. Iar în Marsilia se gasesc nu mai putin de trei Madone negre. Celebra statuie neagra a Sfintei Sara Egipteanca. Existenta unei legaturi între cultul Mariei Magdalena si cel al Madonelor negre nu poate fi negata. iar cultul ei era mult mai raspîndit decît am putea banui. creata de misogini pentru misogini.

Si aici ne întîln im din nou cu Prioria din Sion. Numeroase situri închinate Madonei negre exista. De ce? Begg sugereaza ca acest lucru ar putea constitui o aluzie la o importanta conexiune a organizatiei cu Egiptul antic.45 Pentru ei. unde se reunesc în mod traditional membrii organizatiei pentru a-si alege Marele Maestru. Pierre Plantard de Saint-Clair scria explicit: „Fecioara neagra este Isis. Plantard de Saint-Clair insista însa asupra asocierii dintre Priorie si Isis. nu exista dubii în ceea ce priveste reala semnificatie a Fecioa rei negre. acest cult nu pare a avea nimic în comun cu afirmatiile ca merovingienii descind din tribul lui David. organizatie care o identifica pe Isis cu Madonele negre. cunoscuta sub numele Notre-Dame de Lumieres („Madona Luminilor"). ce l putin. ca re . strabatuta de un lant deluros numit Monts de la Madel eine („Muntii Magdalenei"). Chiar netinînd seama de îndoielile privind continuitatea dinastiei. în aceeasi perioada în care au lucrat la carte. (Este ciudat ca acest fapt nu e mentionat în The Holy Blood and theHolyGrail. Iar Begg remarca o alta discrepanta: veneratia pe care o poarta Prioria actuala zeitei Isis poate fi considerata o în cercare de a -si fauri o „genealogie" ce coboara pîna în epoca romana si dincolo de ea. fiindca. ambele regiuni avînd legaturi strînse cu legenda Magdalenei. în Provence si în Pirineii Orientali.43) O serie de locuri asociate cu Prioria detin statui ale Madonei negre — de pilda. Dar cum de a ajuns aceasta penitenta crestina sa fie asociata cu o serie de situri pagîne antice? Un indiciu în acest sens poate fi gasit în Cîntarea Cîntarilor— o . Michael Baigent si Richard Leigh. la urma urmei.44 Cultul Madonei negre este esential pentru Priorie. pe Valea Loarei. a socierea între cele doua culte este clara — spre deosebire însa de motivul ei. iar numele ei e Notre-Dame de Lumiere".46 Aici pare a f i o discrepanta.47 Daca exista un personaj legendar care poate oferi solutia acestu i mister sau care constituie puntea de legatura între traditiile pagîne si cele crestine îngemanate în cultul Madonei negre. au scris articole pe aceasta tema pentru saptamînalul L'Inexplicable. lîngâ Avignon. nicidecum Isis. dar pe atunci divinitatile feminine adorate în Galia erau Cibele si Diana. Sion-Vaudemont si Blois.acest lucru este însa mai putin cunoscut — manifesta un interes special în pnvinta cultului dedicat Madonei negre. ce legatura ar putea exista între Isis/Madona neagra si obsesia Prioriei pentru dinastia merovingianâ? Plantard de Saint-Clair o explica prin faptul ca merovingienii au fost cei care au initiat cultul Fecioarelor ne gre. Am vazut cît de importanta este ea pentru Priorie. Membrii ei acorda o veneratie aparte celei de la Goult. Prin urmare. de asemenea. aceasta este Maria Magdalena.negre.42 Un studiu cartografic al sitarilor destinate Madonei neg re în Franta indica o concentrare maxima în zona Lyon/Vichy/ClermontFerrand. deoarece doi dintre autori.

de asemenea. Poate ca aceasta conexiune aparesttialfanie l-a determinat pe Begg sa scrie: „.. povestea Fecioarei negre ar putea a scunde un secret eretic capabil sa socheze chiar si spiritele moderne. întrebarea pare a nu avea un raspuns clar. care pot fi întîlnite aici. care strajuieste înca intrarea în Port. pînâ nu 1-am dus la mama mea. Mai exista însa un alt element. Acest lucru este uimitor. am întîlnit acelasi fenomen inexplicabil: în regiunile cu o densitate mare de situri dedicate Magdalenei se aflau. de pilda. Pe lînga biserica dedicata sfîntului. iata. În mod bizar. pe dragul sufletului meu?» Dar abia m-am despartit de ei si. Regiunea Provence. deoarece. pe ulite. apucatu-1-am atunci si nu 1-am mai lasat. eu 1-am gasit pe cel iubit. prin piete. La fel ca tînara care se lamenteaza în versurile de mai sus. care merita luat în consideratie. în Marsilia. fiindca la un moment dat iubita spune: „Neagra sînt. pe Osiris. dar. Iata-1 (Cîntarea Clntarilor 3:1-4): „Noaptea-n pat 1-am cautat pe dragul sufletului meu. nu 1-am mai aflat. de asemenea. Pe zidul unei case de pe o strada ce duc e spre catedrala se afla un basorelief ce înfatiseaza decapitarea Botezato rului. este patrunsa. mi-am zis. oricît am încerca.. iata nu 1-am mai aflat. si-n tîrg voi alerga . «N-ati vazut. de spiritul unui alt personaj semnificativ al Noului Testament: loan Botezatorul.50 Desigur ca numarul mare de constructii dedicate lui loan Botezatorul poate fi explicat prin faptul ca Ordinul Cavalerilor O spitalieri . dar ce paralela poate fi facuta între ea si povestea Mariei Magdalena? La prima vedere. daca e sa credem spusele Prioriei. de ziua Mariei Magdalena. se mai afla vechiul fort St Jean al Cavalerilor Ospit alieri. cei ce tîrgul strajuiesc. si mai derutant. unul dintre aceste poeme este citit în bisericile catolice. Isis a pornit sa-si caute sotul. caminul „magdalenismului" si al cîtorva Madone negre. Pretutindeni în calatoriile noastre. pînâ nu 1-am dus în casa ei". Scula-ma-voi. acelasi lucru poate fi spus despre sfînta penitenta si Cîntarea Cîntarilor. Înca din primii ani ai erei crestine. zic eu.culegere de versuri erotice incluse în Vechiul Testament si atribuite regelui Solomon. piesele tot nu se potrivesc între ele. dar frumoasa" — o alta referire la cultul Madonei negre49 si la zeita egipteana Isis. Întîln itu-m-am cu pa zn icii. care preamarea astfel farmecele reginei din Saba. In Aix-en-Provence se înalta catedral a Sfîntul loan de Malta. 1-am cautat. Este uimitor numarul mare de biserici închinate lui si de locuri ce-i poarta n umele. daca exista cîteva conexiuni evidente între Magdalena si Madonele negre. un numar peste medie de biserici fiachinate lui loan Botezatorul. L-a m cautat. amanuntit voi ca uta pe dragul sufletului meu. post crestine — un secret în care sînt implicate forte politice înca influente în Europa de astazi". Cîntarea Cîntarilor a fost asociata cu Maria Magdalena.48 Poate ca versurile mai ascund si o alta conexiun e.

la capatul peninsulei — un excelent punct de observare. capela îi este închinata Sfîntului Petru („Marele Pescar"). Nici chiar în acest paradis al celor celebri si bogati. Nu departe însa. lucrurile nu sînt chiar atît de exclusiv materialiste pe cît par: accentul pus si aici asupra „Sfîntului loan" nu este un accident. a nutrit dintotdeauna o veneratie aparte pentru acest sfînt. Ni s-a parut ciudata prezenta acesteia aici. din nou. pe întreaga suprafata a zidurilor. amintind parca de peliculele lui Hitchcock. desi aici imaginile au un caracter mai pregnant suprarealist. Decorarea capelei a cazut exclusiv în sarcina sa. de-o parte si de alta a altarului si numerosi altii. St-Jean-Cap-Ferrat se întinde la capatul unei peninsule si trecutul sau de paradis al vedetelor de film pr ecum David Niven îi confera o aura cinematografica. Zon a este do mi na ta de o uria s a stat uie de bronz a Fecioarei cu Pruncul care. unde a locuit o perioada Jean Cocleau . Aici se afla unele din tre cele mai opulente resedinte imaginabile — cu exceptia filmelor cu Bond. este numita de localnici La Vierge noire — „Fecioara neagra". Exista o vaga asemanare cu decorul templelor masonice. fara a exagera deloc. cu un impact puternic în regiunea de sud a Frantei. alaturi de diverse figuri ciudate. precum o femeie care ridica trei degete.Îîn portul oraselului Villefranche-sur-Mer se afla o capela micuta. capela St Hospice construita de ei se înalta si astazi pe locul fostului lor fort. nu puteam rata ocazia de a vizita zona St-Jean-Cap-Ferrat. desi capela fusese un mult mai vechi vis al sau.(numiti mai tîrziu Cavaleri de Malta). iar piata înconjuratoare poarta numele Place des Chevaliers de Malte („Piata Cavalerilor de Ma lta "). ea a strajuit marea timp de aproape un secol. desi aceasta din urma se afla doar la cîtiva kilometri mai departe pe coasta . în prezenta cavalerilor de Malta în aceasta regiune. Si fiindca tot ne aflam în Provence. De peste cinci metri înaltime. Ca urmare a acestei asociatii. poate51 — si un anume Château St Jean ce se înalta aproape amenintator. aratîndu-i-le parca privitorului. în . În sat se afla o biserica închinata lui loan Botezatorul — personajul biblic care a dat numele întregii zone. Pe zidurile capelei se afla cîteva placi care comemoreaza vizita diversilor Mari Maestri ai ordinului. Drumul de la Marsilia la Nisa parea sa nu se mai sfîrsea scâ. a fost cel al Cavalerilor Templieri — si ei devotati lui loan Botezatorul. Iar rezultatul este. frecventata de comunitatea pescarilor locali. dar pentru noi mai interesanta este identitatea celui care a creat remarcabilele deco-ratiuni interioare: Jean Cocleau a finalizat lucrarile aici în 1958. un nou exemplu al acelui bizar fenomen de aparenta simbioza între Madonele negre si loan Botezatorul. am putut constata existenta unei si mai neasteptate conexiuni cu Prioria din Sion. Din aceasta îngramadire bizara de simboluri si reprezentari artistice. la St John's Point. desi are astazi o patina gri-verzuie. spre elegantul oras-stat Monaco. una ne-a atras în mod deosebit atentia: înfatiseaza cîteva siluete de tigani care danseaza în jurul unei fete aidoma unei zeite — în mod evident o aluzie la ceremonia desfasurata anual la Saintes-Maries-de-la-Mer. mergînd de la tencuirea peretilor pîna la forma sfesnicelor. prin urmare. mai mici. Motivul rezida. Dar un alt ordin cavaleresc major. cu o prezenta intensa în zona. St-Jean-Cap-Ferrat este. Pretutindeni sînt pictati ochi deschisi: unii uriasi. straniu.

cultul Fecioarei negre si cavalerii templieri. statuia a fos t introdusa în Franta de Maria Magdalena. Exista foarte putin e scene ale decapitarii. Fireste ca în numeroase biserici. La aproximativ treizeci si cinci de kilometri nord de Nisa. fiindca în zona. De-a lungul sau se însira locuri ale caror nume amintesc de aceleasi asociatii pe care le-am remarcat la St-Jean-Cap-Ferrat. se afla satul Venanson. Si asta nu e tot. a fost dusmanul declarat al Mariei Magdalena. la nivel inconstient. dar de cele mai multe ori acestea îl înfatiseaza pe loan botezîndu-1 pe lisus. în ambele cazuri. Utelle. a carui capela închinata Sfîntului Sebastian strajuieste de la înaltime unicul drum din zona. deopotriva pentru templieri si pentru cavalerii de Malta? Iata . atît catolice. Pe celalalt mal al vaii. iar în amonte de el ajungem la o alta asezare a acelorasi cavaleri. cu toate ca legendele nu au totdeauna o baza reala. se întinde drumul ce lega odinioara Alpii de tarmul Mediteranei. în satul Saint-Dalmas. în interior poa te fi admirata o pictura ce-1 înfatiseaza pe Sfîntul Grat — un fost episcop din regiune — tinînd în mînâ capul lui loan Botezatorul. sfînta atît de iubita de Priorie. Se stie dintotdeauna ca loan Botezatoru l a fost sfîntul patron al cavalerilor templieri.53 Si. e interesant sa notam ca localnicilor li se par absolut firesti conexiunile între Magdalena. Aici exista si un vechi ora s al templierilor. un grup de sate reflecta acelasi tipar al coexistentei siturilor dedicat e Mariei Magdalena si lui loan Botezatorul. Dar de ce era el atît de important. pot fi vazute diverse reprezentari ale Botezatorului. La numai cinci kilometri departare. Satul Sainte-Madaleine (sic) se afla nu departe de Marie si respectiv St Jean. în dreptul orasului St-Martin-de-Vesubie.celalalt capat al regiunii Provence si într-o capela dedicata Sfîntului Petru care. asa cum am vazut. Urmînd îndeaproape valea rîului Vesubie. adusa în zona de aceiasi templieri . în aceasta regiune a Frantei însa. Cocteau a decorat aceasta capela chiar înainte de a începe lucrul la fresca din Londra si. fiindca se considera ca aceste imagini sînt adecvate doar acolo unde loan Botezatorul se bucura de o veneratie apar te. cît si protestante. ridicata de Cavalerii Templieri. Dar. exista o concentrare considerabila de situri ale templierilor si ale unor ordine înrudite. locul unui legendar masacru al templierilor. Pictura interioara o înfatiseaza pe Salomea oferindule lui Irodiada si lui Irod capul lui loan Botezatorul. desi originea numelui este controversata). vizitatorul ramîne cu o senzatie stranie. Roquebilliere. se înalta una din tre cele mai vechi constructii religioase din Franta: Biserica Sainte-Croix. conform traditiei locale. ca si cum o serie de imagini subliminale îi transmit. un mesaj cu totul diferit de cel obisnuit mtr-un locas de cult crestin. în 1308. pot fi întîlnite numeroase asemenea reprezentari: faptul nu e cîtusi de putin întîmplator. ale carui case medievale poarta si azi pecetile ezoterice ale alchimis tilor. conform Evangheliilor gnostice. Cel mai mare oras din regiune este St-Martin-de-Vesubie.52 Aici se afla o celebra Madona neagra: la Madone des Fenestre s („Madona Ferestrelor".

. Dovezi ale unor apuse vremuri turbulente sînt pretutinden i. iar astazi printr e cele mai sarace. ne-am adus propria contributie la crester ea economica a zonei. am ajuns în regiunea Langue-docRoussillon. CAPITOLUL 4 In inima ereziei Legenda Mariei Magdalena depaseste granitele regiunii Pro-vence. este una de ca re si Leonardo da Vinci ar fi fost mîndru. Mergînd pe urmele ei. în zona Pirineilor. am descoperit o încrengatura de conexiuni ezoterice. unele vechi de cîteva secole. Si. Legendele despre ea sînt numeroase în sud. loan Botezatorul. de sfîntul pa tron al templierilor. în primele etape ale investigatiilor noa stre nu am facut decît sa constatam existenta acestor conexiuni. vinurile locale. si în departamentul Ariege. de ce nu. în mod inexplicabil. trebuie s-o spunem. Acolo unde ce va amintea de Maria Magdalena. Pornind de la Marsilia spre vest. Dar. fara a reusi sa le întelegem rostul.. pe masura ce am con tinua t. Se spune ca în aceste regiuni ea ar fi dus Sfîntul Graal.o întrebare ce a vea sa capete proportii nebanuite în cursul cercetarilor noastre. Castele în ruina si vechi fortarete distruse din ordinul regilor si al papilor împestriteaza peisajul si amintesc de brutalitati ce depasesc chiar si obisnuita tendinta medievala spre tira nie si cruzime. Fara a banui cît de tulburatoare avea sa fie urmatoarea noastra descoperire. aidoma un or buni europeni ce sîntem. Este un tinut depopulat. frecvente în zona. Alte fire din urzeala legau acest veritabil triumvirat feminin de Prioria din Sion si. pe linga faptul ca. fiind concentrate îndeosebi în sud-vest. legen de si personaje aparent contradictorii încep sa-si gaseasca locul în imaginea genera la — si imaginea. în ciuda numarului tot mai mare de turisti care vin pentru a cunoaste istoria însîngeratâ locurilor si. desi siturile asociate cu viata ei în Franta pot fi întîlnite numai aici. odinioara cea mai bogata din Franta. Asa cum era de prev azut. se gasea în totdeauna si sta tuia un ei Ma done negre. iar în locurile în care cultul ei fusese activ se îna ltase în trecut un altar închinat unei zeite pagîne. în aceste locuri exista si numeroase Madone negre. mai ample si mai orga nizate. au un fundament real si ne-a oferit totodata o serie de indicii care sugereaza existenta unei structuri mult ma i vechi. am fost totodata primii si cei mai înversuna ti cercetatori ai trecutului sau istoric. pustiu si tacut. Uneori ne-am îndoit chiar ca le vom descifra vreodata. Calatoria care ne-a purtat prin Provence a demonstrat ca legendele despre Magdalena. ne-am dat seama ca date. a . mai cu seama în Pirineii Râsariteni. Fiindca. poate chiar mai întunecate. am lasat în urma Proven ce si am patruns mai adînc în inima ereziilor europene.

erau. Occitania. desi. din apropiere de Limoux. În secolele al Xl-lea si al Xll-lea. mai bogati si mai puternici decît acestia. pentru interogarea si exterminarea acestor eretici a fost creata initial Inchizitia. cîntecele trubadurilor aveau o real a rezonanta erotica. regiunea se întinde din Provence pîna în zona cuprinsa între Toulouse si extremitatea estica a Pirineilor. pentru simplul fapt ca s-a petrecut în secolul al VUI-lea. la nivel oficial. Artele. cu toa te ca erau prin excelenta romantice. aceasta cultura extraordinara a fost distrusa de invaziile triburilor barbare din nord — un eveniment ale carui ecouri persista înca si astazi. Multi locuitori prefera sa foloseasca vechiul nume al regiunii. un ii pretinz înd chiar ca a exista t în decursul timpului o veritabila conspiratie a tacerii. Aceasta traditie a iubirii cavaleresti era axata pe feminitatea idealizata si pe femeia ideala. menita sa tina în umbra istoria catarilor. Vechiul Languedoc a fost dintotdeauna un focar al ideilor eretice. numeroase sate fiind marturii vii ale preocuparilor prea putin ortodoxe ale locuitorilor din trecut. desi supusi prin jurâmînt de credinta regilor france zi.daca exista un loc în Europa despre care sa putem spune ca a fost inima ereziei. în timpul cruciadei împotriva albigenzilor (numiti astfel dupa orasul Albi. „cîntareti ai doamnei". Si exact acest lucru a provocat saracirea sistematica a zonei. În plus. de fapt. în Tou-louse si Carcassonne au aparut pentru prima data acuzatiile de participare la a sa-numitul „Sabat al . ci era stapînitâ de contii de Toulouse care. idealizate. în esenta. o fortareata a catarilor). Influenta lor s-a extins dincolo de Languedoc. în general. De asemenea. Multi localnici sînt însa si astazi animati de Pa timile vechi. zeita. cînd peste 100 000 de membri ai gruparii eretice a catarilor au fost masacrati din ordinul papei. ode închinate Principiului Feminin. unde trubadurii erau numiti minnesingers — literal. prinzînd radacini îndeosebi în Germania si în Tarile de Jos. putine sînt tinuturile pe a caror prosperitate economica religia sa-si fi pus o asemenea amprenta. termenul are semnificatia unei femei arhetipale. Cu exceptia unor teritori i precum Bosnia si Irlanda de Nord. limba locala —. în acest caz . acesta este Languedoc-Roussillon. z ona nu facea parte din regatul propriu-zis al Frantei. Probabil ca impactul sau nu a fost la fel de rasunator ca al Holocaustului modern. În Languedoc a avut loc primul genocid european. tinutul era o culme a civilizatiei si a culturii europene. Un element esential al acestei culturi erau trubadurii — acei menestreli itineranti. în care casele sînt înca decorate cu un bogat simbolism ezoteric. Pîna în secolul al XHI-lea. regiunea a fost — si este înca în prezent — un nucleu al alchimiei. probabil fiindca o cultura ce stimuleaza cunoasterea este. ale caror cîntece de dragoste erau. fiindca — asa cum aveam sa ne convingem — este vorba despre o regiune cu o reputatie iesita din comun. literatura si stiintele erau aici mai avansate decît oriunde altundeva. O suta de ani mai tîrziu însa. un exemplu graitor este Alet-les-Bains. De fapt. Si. Initial numita simplu Languedoc — de la Langue d'Oc. mai toleranta fata de conceptiile noi si radicale.

Pentru înaltii reprezentanti ai clerului. Iata ce scriu A. Irod. sotia lui. Numele ei pare a fi legat de amiaza si de punctul cadinal sud (ambele midi în franceza). fapt ce sugereaza o legatura între aceasta zeita pagîna si legendele Marie i . în ezotericul „limbaj al pasarilor". sa nu uitam evidenta conexiune cu Lilith . saizeci si trei de persoane din Toulouse au fost condamnate pentru vrajitorie.4 în plus. Silvestru. tetrarhul Galileii care a cerut uciderea lui loan Botezatorul. protectoarea orasului Toulouse este La Reine Pedauque („Regina Picior-deGîsca") — o referire. pentru ei. transmisa prin intermediul initi erii sexuale. cea cu picioare de pasare. care avea un oracol sub forma unui cap vorbitor. Salomea . venerat în majoritatea regiunilor rurale ale Europei — pot fi vazute în multe biserici c restine. Irod a disparut aici fara urma.T. în 1335. bogatiile si întelepciunea ei magica"5 — în mod evident. devenind tartorita soborului vrajitoarelor". care i-a oferit „trupul. din Pirinei. era gnosticism. pur si simplu. Ea si ceilalti condamnati îl slujeau pe acesta din urma. Walker considera ca numele Meridiana provine de la Maria-Diana. dar. a marturisit ca luase parte la „Sabat" pentru a-i „servi pe catari la cina". în conformitate cu cronicarul evreu Josephus din secolul I. Salornea a murit înecata într-un rîu de munte. în anii 1330 si 1340. O alta femeie. o forma d e cunoastere alchimica si ezoterica. Anne-Marie a decla rat ca. în realitate. Cea mai renumita aparitie a sa a avut loc cînd Gerbert d'Aurillac (circa 9401003). despre care se crede ca a vorbit în numele tuturor celorlalti. deoarece credeau ca el va învinge. Lilith a reusit sa patrunda într-o biserica: o sculptura de aici înfatiseaza o femeie cu aripi si picioa re de pa sare dînd na stere unei crea turi dionisiace. dar cercetatorii francezi au identificat acest personaj cu zeita asirianâ Anath. * Numeroase elemente pagîne supravietuiesc înca în zona si pot fi întîlnite în cele mai surprinzatoare locuri. poate. un supranume al contesei de Toulouse. Irodiada. iar Irodiada a continuat sa existe prin legendele locale. În folclor. marturiile lor fiind obtinute prin obisnuitele metode cu rezultat garantat ale Inchizitiei. ulterior papa Silvestru al II-lea. precum Catedra la din Norwich. tinta unor acuzatii similare. a fost discipolul acestei Meridiana. un Om Verde". atunci cînd si-a descris credinta. aceasta convingere o fi parut „vrajitorie".3 O alta legenda pitoreasca din Languedoc aminteste de „Regina Sudului" (Reine du Midi).cea ramasa în amintire prin asa-numitul „dans al celor sapte valuri" — au fost exilati în orasul roman Lugdunum Covenarum din Galia.vrajitoarelor". lumea este un cîmp de batalie între doi zei: Stapînul Cerurilor si Stâpînul Acestei Lumi. Fiindca. Cercetatoarea si scriitoarea americana Barbara G. a calatorit în Spania pentru a învata tainele alchimiei. astazi St-Bertrand-deComminges. La loc de frunte printre acestea s-a aflat o tînara pe nume Anne-Marie de Georgel. si fiica lui vitrega. Un alt personaj legendar al zonei este Meridiana. desi sculpturi înfatisîndu-1 pe „Omul Verde" — zeul vegetatiei. îndeaproape înrudita cu Isis.2 Acelasi orasel pretinde ca ar fi locul de îngropaciune a nimanui altcuiva decît Irod Antipas. de obicei n u este reprezentat ca un vlastar al unei zeite din Vechiul Testament. la Pays d'Oc. M ann si Jane Lyle: „În Catedrala St-Bertrand-de-Comminges.

8 Desi nu se stie daca seniorul de Beziers era el însusi catar sau doar simpatiza cu ei. nici crucifix. decît sa ramînâ în viata ca crestini". Dumnezeu va sti sa-i deosebeasca". în 1209. la Mediterana. cruciatii au patruns în Beziers si.7 Calugarul nu a fost de fata la evenimentele respective. Chiar si în analele însîngerate — si bizare — ale acestei campanii îndelungate. pîna la suprimarea lui la începutul secolului al XlV-lea." Cînd cruciatii i-au întrebat pe trimisii papei cum sa-i deosebeasca pe eretici de restul locuitorilor. în iulie 1209. În Languedoc a existat. copii. s-a întîmplat un lucru de necrezut: localnicii au refuzat ambele optiuni. Daca. Circa 15 000-20 000 de persoane au fost astfel macelarite. astfel încît „ereticii" sa poata fi prinsi mai usor. dintre acestea.Magdalena. au ucis tot ce-a fost viu — barbati. era o enclava în care 222 de catari traiau nederanjati de re stul populatiei. pretutindeni putind fi vazute si astazi ruine ale castelelor si ale citadelelor ce le-au apartinut odinioara templierilor. Asa cum scrie Pierre des Vaux-de-Cernat. oferind catolicilor o posibilitate facila de a scapa de masacrul anuntat. aflat la circa zece kilometri de Golful Leilor. de asemenea. acestia au raspuns: „Omorîti-i pe toti. fara deosebire — si au ars locul din temelii. dar noi ne vom limita la cronica scrisa de Pierre des Vaux-de-Ce r-nat. din sudul Frantei. „Nimic nu i-ar fi putut salva. nici altar. Unul dintre pr imele orase mari prin care am trecut în drumul nostru dinspre Marsilia a fost centrul unor patimi arzatoare nascute în numele ei mii de oameni f iind macelariti din cauza a ceea ce însemna Maria Magdalena pentru ei. Beziers devenise un fel de centru al ereticilor si. Ei au cerut ca locuitorii orasului — de credinta catolica — sa-i predea pe catari sau sa paraseasca cetatea. fara nici o dificultate. asa cum banuiam noi. pe lînga cele din Provence. Desi solicitarea a fost facuta sub amenintarea excomunicarii — perspectiva dificil de ignorat în acele vremuri. O serie de comentatori contemporani au relatat aceasta istorie. Este usor de înteles ca localnicii au vrut sa-si fereasca orasul de prapadul obisnuit lasat în urma de orice armata. nici cruce. locuitorii orasului au jurat sa-i apere pe catari. În consecinta. e un oras dens populat. cînd a fost atacat de cruciati. putini peste 200 erau eretici. cert este faptul ca nu a facut nimic pentru a-i persecuta sau pentru a-i anihila — si tocmai acest lucru i-a înfuriat mai râu pe cruciati. în conformitate cu raportul trimis papei de reprezentantii sai. în 1213. preoti. au pus stâpînire pe cetate. dar trebuie s a ne . cea mai mare concentrare a Ordinului Cavalerilor Templieri de pe întregul teritoriu european. în mod cert aceas ta e zona cu cea mai mare probabilitate de a le întîlni. cînd iadul era o realitate indiscutabila — si alternativa era suficient de generoasa. un calugar cistercian. dar si-a bazat relatarea pe spusele cruciatilor care au luat parte la ele. evenimentele de atunci au un iz aparte. în LanguedocRoussillon. locuitorii acestei cetati au fost vînati si ucisi pînâ la ultimul în cadrul cruciadei împotriva albi-genzilor. au preferat „sa moara ca eretici. Beziers se afla azi în departamentul Herault. femei. au existat si alte ramuri „eretice" ale cultului Magdalenei.

trebuie sa precizam data exacta a masacrului. ei constituiau religia dominanta în zona. motivele asasinatului ramîn însa necunoscute.amintim ca li se oferise posibilitatea de a pleca nevatamati. În Lan-guedoc. catarismul devenise practic . Ereticii pretindeau ca Sfînta M aria Magdalena a fost concubina lui lisus Hristos.. Era ziua de 22 iulie. cine erau acesti catari — sau albigenzi — a caror credinta avea sa provoace pornirea unei adevarate cruciade împotriva lor? Ce anume era atît de înspaimîntator pentru institutia Bisericii. e greu de crezut ca ar fi fost aduse la cunostinta maselor largi). Prin urmare. care le -au luat în mod activ partea ereticilor. iar localnicii le aratau un respect deosebit. suprema justitie a Providentei!. si nici unul dintre cronicarii epocii nu ezita sa sublinieze acest lucru.. evident ca nu la fel au gîndit si locuitorii orasului. oferind o imagine deslusita asupra contextului în care a avut loc cruciada împotriva albigenzilor. Deci. Oh. drept a fost ca acesti cîini murdari sa fie prinsi si masacrati de sarbatoarea celei p e care au insultat-o. Este deci clar ca aceasta credinta constituia o traditie locala ce stapînea cu o forta extrema inimile si mintile oamenilor. Raymond Trencavel I. cînd a u jurat sa-i sprijine pe catari. însa au ales sa ramîna si astfel si-au semnat o dubla condamnare la moarte.. a devenit o forta redutabila în Langue-doc. Oare ce s-a întîmplat atunci la Bezieres? În primul rînd.. care avea sa framînte provincia Languedoc timp de pest e Patruzeci de ani. de unde provine aceastâ traditie? Acest episod a fost preambulul întregii cruciade împotriva albi8enzilor. cu patruzeci de ani înainte. De asemenea. lasînd cicatrice atît de adînci în spiritul colect iv al regiunii. ar fi putut foarte bin e sa-i predea pe eretici si sa-si continue viata nestingheriti. i ar daca tineau atît de mult la casele si bunurile lor. Evangheliile gnostice si alte texte vechi descriu în mod deschis relatia dintre lisus si Mar ia Magdalena ca avînd o componenta sexuala indiscutabila... Dar în Beziers conexiunea dintre Magdalena si erezia catarilor nu era cîtusi de putin întîmplatoare. încît a impus crearea Inchizitiei ca arma de lupta pentru a-i nimici? Nu se stie exact cum a luat nastere credinta catara. în biserica Mariei Magdalena din Beziers fusese ucis seniorul local. Catarii nu erau tratati cu dispretul si ironia cu care cultura moderna tinde sa priveasca azi minoritatile religioase. Asa cum scria Pietre des Vaux-de-Cernat: „Bezieres a fost cucerit în ziua Sfintei Maria Magdalena. pîna la moarte. Asa cum am vazut. sarbatoarea Mariei Magdalena. Si atunci." Oricît de socanta li s-a parut aceasta idee cuviosilor preoti si cruciatilor. Toate familiile nobiliare din regiune apartineau acestei credinte sau erau simpatizante si sustinatoare active ale ei. în secolul al Xl-lea. încît sînt usor de observat chiar si în prezent. Dar cum de au aflat tîrgovetii aceia medievali despre aceasta idee? Evangheliile gnosti ce nu fusesera înca descoperite (si chiar daca ar fi fost. dar în scurt timp.

Biserica trimisese misionari specializati — vorbitori talentati — pentru a încerca sa-i readuca pe cei din Languedoc la „adevarata credinta". toti membrii botezati ai cultului erau egali din punct de vedere spiritual. Catarii aveau un mod de viata foarte simplu. Cercetatorii actuali. traind în deplina saracie si simplitate. au preluat multe idei exterioare si profesau o ideologie oarecum con fuza.9 Supranumiti Les Bonhommes sau Les Bons Chretiens — „oameni buni" sau „buni crestini" —. asa cum vom vedea. Desi. celebrul Dominic Guzman. Erau vegetarieni. dar toti fusesera primiti cu cea mai deplina apatie. . în 1205. Catarii manifestau o ostilitate vie fata de simbolul crucii. Urmatoarea tactica la care a apelat Biserica a fost sa le raspunda cu aceeasi moneda. Pîna la aceasta data. pentru ei. trimitînd si ea predicatori itineranti. într-adevar. nu-i putem gasi nimic de reprosat". Prin urmare. un calugar spaniol care a fondat apoi Ordinul Fratilor Predicatori (mai tîrziu Ordinul Sfîntul ui Domin ic. Poate mai surprinzator pentru acea epoca e accentul pe care ei îl puneau pe egalitatea dintre sexe. calatorind în cupluri. catarii pareau a nu deranja pe nimeni. iar în 1179. Erau. toti fiind considerati preoti. o trasatura comuna a întregii cruciade: chiar si cei mai aprigi dusmani ai catarilor au fost nevoiti sa admita ca stilul lor de viata era exemplar. o serie de concilii au condamna t cultul catarilor. asa cum vom vedea ceva mai tîrziu). Printre primii sa numarat. Aceasta institutie a gasit însa o sumedenie de motive pentru a-i persecuta. nu în biserici. considerîndu-1 un memento sinistru al instrumentului pe care a f ost torturat si ucis lisus. în darea sa de seama catre papa însa. oprin du-se pentru a da o mîna de ajuto r oriunde era nevoie. daca „le studiem modul de viata. predicatori itineranti. nimic nu era mai pacatos decît luxul si opulenta pe care le afiseaza Biserica. dar a sfîrsit prin a se întoarce la Roma exasperat de intransigenta locuitorilor.religie de stat. cu toate ca gradul ridicat de civilizatie din Languedoc determinase în rîndul populatiei o atiudine mai „moderna" cu privire la femei. Oamenii cei Buni nu pareau a constitui o amenintare pentru nimeni. si. Prin urmare. Preferau sa se reuneasca în aer liber sau în case obisnuite. Catarii au acuzat Biserica Catolica de deviere grosolana de la conceptul originar al miscarii initiate de lisus. la prima vedere. De asemenea. realitatea este alta. catarii ar putea fi considerati precursorii miscarii protestante. cu toate ca dispuneau de o ierarhie administrativa din care faceau parte si episcopi. acestea contravenind total preceptelor lui lisus. de altfel.10 Aceasta a fost. Dar principalul motiv pentru care catarii au atras mînia Bisericii era acela ca refuzau sa recunoasca autoritatea papei. aveau convingeri pacifiste si credeau într-o forma de reîncarnare. În decursul secolului al XH-lea. el a avut grija sa explice ca. desi se aflau pe o cale gresita din punct de vedere doctrinar. sustin ca ei erau reprezentantii unui curent ce propovaduia reîntoarcerea la valorile fundamentale ale crestinismului. cu exceptia Bisericii.. mai cu seama cei cu orienta ri New Age. ei si protectorii lor au fost „anatemizati". dar acceptau pestele (din motive nu tocmai juste. Chiar si marele Bernard de Clairvaux (1090-1153) a fost trimis în regiune. o încercare de respectare a învataturilor lui lisus.. modul lor de viata era. în ciuda unor similaritati superficiale însa. de asemenea. urau întregul cult al mor tilor si comertul cu relicve — o sursa majora de venituri pentru Roma acelor zile. ai carui membri au condus ulterior Sfînta Inchizitie).

Pe lîngâ faptul ca a constituit primul genocid al Europei. care a început la Beziers în 1209. Chemarea la cruciada a avut loc pe 24 iunie 1209. la sfîrsitul ei. Raymond al IV-lea. dintre ei. în cele din urma. Pîna la acea data. papa Inocentiu al III-lea si-a pierdut rabdarea si 1-a excomuni cat pe contele de Toulouse. încît erau nerabdatori sa scape de el. avînd forma conica a unei capatîni de zahar. cruci ada împotriva albigenzilor a însemnat mai mult decît o campanie de atrocitati în mod ciudat uitata. a fost de o brutalitate fara margini. chiar si astazi. Cruciada împotriva albigenzilor. aproape sub nasul papei. Montsegur. încît nici imaginatia nu le putea cuprinde. împotriva unor „salbatici" care traiau pe tarîmuri atît de îndepartate. În acea epoca însa. Era chiar posibil ca unii dintre cruciati sa-i cunoasca personal pe ereticii pe care jurasera sa-i nimiceasca. Dar daca în acest din urma caz urcarea le poate pune probleme celor neantrenati.Cele doua tabere s-au întîlnit în cadrul unei serii de dispute. în mod cert. la „castelul" Montsegur. regiunea era independenta. oras dupa oras câzînd în fata trupelor conduse de Simon de Montfort. Aceasta de acum însa avea sa fie dusa de crestini împotriva crestinilor. extrem de semnificativ. legatul papal care a adus vestea fiind ucis de Unul dintre c avalerii lui Raymond. dar dispretuiau atît de intens „învelisul murdar de carne". de ziua Sfîntului loan Botezatorul. amintind de Glastonbury Tor. devenise parte integranta a Frantei. Montsegur a capatat în timp o aura mitica. ea nici nu se compara cu drumul pîna sus. chiar daca asta însemna martiriul pe rug. motivele religioase ale cruciadei au atras rapid dupa sine ratiuni mult mai cinice. de asemenea. multi nu au aratat nici cea mai vaga teama sau oroare la ideea unei astfel de morti. la o înaltime ametitoare . toate cruciadele fusesera lansate împotriva musulmanilor. La începutul cruciadei. în 1207. un fel de apriga dezbatere publica soldata cu un esec total. Aceasta a fost ultima picatura: Papa a declarat o cr uciada generalizata împotriva catarilor si a celor care îi sustineau sau care simpatizau cu ei. o miscare decisiva pentru unificarea Frantei si a pus bazele înfiintarii Inchizitiei. este cocotata aproape incredibil. fiindca nu a luat nici o masura împotriva ereticilor. a reprezentat. Miscarea a fost una extrem de nepopulara . în timpul cruciadei. Exista locuri în Languedoc unde. numele Simon de Montfort stîrneste reactii de spaima amestecata cu ura. Catarii erau pacifisti. în care cruciatii au scos la iveala ce era mai rau în ei. Dupa parerea noastra însa. Acest lucru a fost evident cu deosebire la finele asediului la care au fost supusi în ultimul lor refugiu. iar bogatia si puterea detinute de cei din Languedoc nu-i puteau lasa indiferenti. Unii chiar nu au demonstrat nici un semn de durere.11 Majoritatea soldatilor proveneau din zonele de nord ale Frantei. de ordin politic. Un punct important pe traseele turistice actuale. Acest episod al istoriei europene a fost. Fortareata de piatra. mii de catari au sfîrsit în flacari si. Campa nia a durat pînâ în 1244 — o perioada lunga.

deasupra haului ce se deschide în coasta muntelui. jurînd sa ramîna devotati credintei lor chiar si în fata torturii. fortareata devenise o atractie irezistibila pentru oamenii papei.gunstei de munte. s-au pregatit si ei pentru moarte. Adapostind circa 300 de eretici si. Oare practicau si ei o tehnica similara ce le-a permi s sa îndure cele mai cumplite chinuri? Desigur ca acesta este un secret pe care orice soldat. caderea fortarefei Montsegur a lasat în urma o serie de mistere de nepatruns. urcarea este foarte dificila. Acesti eretici descurcareti au re usit într-un final sa scape coborînd pe frînghii. Panouri în mai multe limbi avertizeaza turistii ca ascensiunea pîna la „castel" nu e indicata decît celor bine antrena ti. cruciatii îi împinsesera deja pe catari tot mai departe. Monahul a ramas neclintit în vreme ce flacarile 1-au ucis. La începutul anilor 1240. pe care patru dintre ei ar fi reusit s-o scoata din cita dela cu o noapte înainte de masacrul final. interval la capatul caruia urmau sa se . Oare ce a putut sa determine un asemenea comportament? Unii au sugerat ca. ci cu un calm absolut. p e liderii acestora. pe de alta parte . Mai multi soldati au trecut de partea catarilor. s-a petrecut un fenomen curios. Pentru cei care îsi amintesc perioada anilor 1970. din orice epoca. referindu-se la capturarea ei: „(trebuie sa) retezam capul balaurului". chiar si pentru drumetii arsi de soare. Oricum însa. care au fascinat generatii întregi si au atras cele mai variate personaje. acest lucru trimite la imaginea impresionanta a calugarului budist care s-a sinucis pentru a protesta împotriva Razboiului d in Vietnam. cu rucsacuri în spinare. Catarii. viata lor d evenea usoara. din motive înca necunoscute li s-a permis sa ramîna în fortareata timp de înca cincisprezece zile. de la vînatorii de comori nazisti la caut atorii Sfîntului Graa l. prada unei transe posibile gratie inimaginabilei discipline interioare n ascute dintr-o intensa si îndelunga pregatire. catarii întîmpinau tortura si moartea sigura nu doar cu stoicism. Regina Frantei. de unde strajuieste satul si valea amenintata mereu de caderi de stînci. nici maca r nu se puteau gîndi la escaladare. Blanche de Castilia. Odata aflati însa în fortareata. chiar si în clipele în care — se spune — flacarile le învaluiau trupul. în ciuda faptului ca stiau bine care avea sa fie sfîrsitul acestora. În timpul celor zece luni de asediu de la Montsegur. fiindca soldatii calare. cu armurile lor grele. a subliniat importanta citadelei atunci cînd a scris. astfel ca Montsegur devenise cartierul lor general. ar vrea sa-1 cunoasca. puternic impresionati de purtarea exemplara a catarilor. Desi au capitulat în mod oficial pe data de 2 martie 1244. E greu de imaginat cum reuseau catarii — si proviziile lor — sa ajunga sus. mai cu seama. în mijlocul noptii. cruciatii au suferit o profunda transformare interioara. Cel mai incitant mister este cel al asa-numitei comori a catarilor. Asa cum am vazut. spre poalele Pirineilor.

ce forma ar fi putut lua ele? Ce credeau catarii cu adevarat? Credintele lor sînt dificil de evaluat astazi.predea pentru a fi arsi pe rug. de fapt. la mijlocul secolului al X-lea. precum catarii. culte precu m cel dionisiac si religii dualiste ca zoroastris-mul. peiorativ. Inchizitia. The Hidden . C uvîn tul din li mba engleza bugger "pederast". deoarece au lasat în urma foarte pu tine scrieri si majoritatea informatiilor în acest sens provin de la mar ele lor dusman. erau deopotriva dualisti si gnostici: pentru ei. deriva din termenul „bulgar" si are ambele semnificatii atît în sens literal (toti ereticii sînt acuzati —justificat sau nu — de deviere sexuala). în argou : „nemernic". Gilbert în cartea The Treasure of Montsegur („Comoara din Montsegur". cunostinte. asa cum subliniaza Walter Birks si R. originile ei exacte ramînînd înca subiect de dezbatere. lumea este în sine malefica. (Detalii mai ample în acest sens pot fi gasite în documentatul studiul al lui Iuri Stoianov.12 Religia a derivat însa dintr-o viziune aparte asupra lumii. o miscare eretica aparuta initial în Balcani. s-a pus prea mult accentul pe presupusa lor teologie. învataturi sau chiar ca evadatii însisi ar fi avut o importanta anume — reprezentînd o forma de autoritate. Bogomilii si „ramificatiile" lor. de exemplu. de fapt. Unii au presupus ca ar fi fost vorba despre Sfîntul Graal însusi sau despre un alt obiect ritualic cu o semnificatie deosebita. cînd. care si-a exercitat influenta în regiune pîna dupa disparitia catarilor. întruchipînd poate legendara semintie pierduta a lui lisus. Judecind dupa traseul dificil urmat de cei patru evadati. revelatia de tip personal ce duce sufletul la desavîrsire si la adevarata cunoastere a lui Dumnezeu. spiritul fiind prizonier într-un trup mizer si unica modalitate de eliberare este prin gnosis. Un alt subiect de energice speculatii este comoara catarilor. Exista numeroase radacini posibile ale gnosticismului: filozofia Greciei antice. Dar daca ar fi fost vorba despre cunostinte sau învataturi secrete. o serie de scrieri. 1987). Bogomilii din Bulgaria erau mostenitorii unei lungi traditii „eretice" si îsi creasera o reputatie pitoreasca printre cei care nu le împarta sea u credi nta . Si. altii sînt de parere ca asa-zisa lor comoara ar fi fost. dar nimeni nu poate sti care este adevarul. Unele relatari afirma chiar ca ac estia s-ar fi napustit pe pantele muntelui si ar fi sarit direct în focurile aprinse la poale. stilul lo r de viata era mai interesant. Catarii erau o ramura a bogomililor. cît si în sensul mai general. Bogomilismul a avut o râspîndire larga — cel putin pîna la Constantinopol — si a fost considerat o amenintare serioasa la adresa ortodoxiei religioase. Conform unor supozitii.A. e greu de crezut ca ei ar fi transportat saci cu lingouri de aur. ei ar fi solicitat aceasta pasuire pentru a avea timp sa îndeplineasca un ritual anume.

urmau sa se tot reîncarneze pîna ce reuseau s-o sfîrseasca în mod corect.Tradition in Europe. Exista sute de carti si brosuri care celeb reaza umanismul catarilor si credinta lor într-o serie de principii „moder ne". Ideea lor de reîncarnare. ci numai de cei cîtiva initiati din pozitiile de vîrf. 1994)13. Catarii aveau virulente tendinte antisex si chiar anticasatorie si. Pe scurt spus însa. care. Prin cipalul exemplu în privinta reinventarii Noului Testament este opinia lor cu privire la rastignire — aceea ca un lisus necarnal. era de neimaginat. am putea crede ca aceasta era un soi de religie New Age romantata. de aceea. era fundamentata pe conceptul „sfîrsitu-lui bun" (moartea). a fost tintuit pe cruce. pentru ei. Tinînd seama de literatura pe tema catarismului disponibila în majoritatea buticurilor pentru turisti din Languedoc. „Traditiile tainice ale Europei". ce avea la baza o teologie simplista. teologia catarilor a inclus. care refuzau hotarît accesul direct al populatiei la Scripturi). catarii se aflau într-o pozitie delicata. pe de o parte. ci ca urmare a urii pe care o resimteau pentru procreare si mîncau peste pe baza convingerii eronate ca pestii se reproduc asexuat. Un aspect existent numai în acest cult este credinta ca Maria Magdalena a fost sotia lui lisus sau poate concubina lui. îsi încurajau adeptii sa citeasca singuri Biblia (spre deosebire de catolici. poate ca ipoteza îi oripila atît de mult. pe de alta parte. spirit pur. dar. toate acestea nu sînt altceva decît aiureli sentimentale. acest lucru nu era menit sa fie cunoscut de toti ttiernbrii cultului. pe de alta parte. . Daca îsi puteau încheia astfel viata. încît n-o împartaseau decît celor care se dovedisera demni de asemenea cunoastere. au fost nevoiti sa reinte rpreteze evenimentele biblice. pentru a se potrivi cu credintele lor. nu aveau sa mai revina în alt trup. este greu de crezut ca ar f i inven ta t a sa ceva. un Hris-tos întrupat. în aceasta vale a plîngerii. Catarii erau vegetarieni nu fiindca ar fi iubit animalele. de obicei . unele elemente specifice zonei Languedoc. într-adevar. acest „a lt" lisus a trebuit inventat ca urmare a dispretului resimtit de catari pen tru corpul fizic. Au existat si unele opinii conform carora catarismul a fost un «produs" exclusiv local. daca nu. Desi nu exista nici o dovada biblica în acest sens. carnal.14 desi afirmatia este cît se poate de er onata. Fireste . precum reîncarnarea si vegetarianismul. presupunea martiriul pentru credinta lor. Din punct de vedere teologic.

deschide specialistilor o perspectiva interesanta. au presupus ca aceste idei gnostice timpurii au sta la baza cultului Magdalenei din regiunea de sud a Frantei. cuprinde si multe altele ce nu pot fi în nici un caz considerate astfel." si..17 Si exista probe care sustin aceasta ipoteza. denota o puternica influenta catara. intitulat Schwester Katrei („Sora Caterina"). Brosura prezinta o serie de dialoguri într e „Sora Caterina" si confesorul ei. catarii au cautat îndelung diverse justificari teologice pentru a explica aceasta casatorie — un efort pe care nu 1-ar fi facut daca ar fi putut respinge pur si simplu povestea ca fiind o aiureala. desi specialistii considera ca autorul real a fost una dintre adeptele acestuia. deoarece contine unele idei care nu se mai întîlnesc decît în Evangheliile de laNagHammadi: Maria Magdalena este înfatisata ca fiindu-i superioara lui Petru prin faptul ca îl întelege mai bine pe lisus. ideea unei relatii sexuale între lisus si Maria Mag-dalena nu putea fi rezultatul imaginatiei lor bogate. ascunse în Egipt în secolul al IV-lea. mai mult decît atît însa. la un moment dat se afirma: „Dumnezeu este Mama Universala. unde se presupune ca ar fi trait. pe lîngâ traditia trubadurilor/minnesingerilor. Ar fi oare posibil ca ele — sau alte scrieri similare — sa fi constituit sursa credintei înversunate a celor din Languedo c? Unii specialisti. dupa cum scrie Iuri Stoianov: „Ideea Mariei Magda lena ca «sotie» sau «concubina» a lui Hristos pare a fi. încît nu putea fi nicicum ignorata. Am mentionat deja ca ideea unei relatii romantice între lisus s i Maria Magdalena apare si în Evangheliile de la Nag Hammadi. Spre exemplu.. în anii 1330. unor zvonuri bizare si unor secrete întunecate. Acest tratat neobisnuit subliniaza conexiunea dintre Magdalena siMinne — femeia personificare a iubirii pentru minnesingeri. sub semnatura misticului german Meister Eckhart. cu toate ca prezinta o serie de idei ortodoxe. existenta unei relatii între lisus si Maria Magdalena era o credinta atît de raspînditâ în rîndul populatiei si atît de importanta pentru întreaga lume crestina a regiunii. printre care Marjorie. Si. din text transpare aceeasi tensiune existenta între Magdalena si Petru.16 Desi Magdalena era si înca este o sfînta foarte populara în Provence. de fapt. cu privire la trairile religioase ale unei femei si. mai mult decît atît.19 Profesorul Barbara Newman de la Universitatea Pennsylvania subliniaza o alta dilema. pe care o exprima astfel: „Faptul ca «Sora Caterina» oglindeste aceste idei ridica o problema spinoasa privind . la Strasbourg a fost publicat un mic tratat remarcabil. în Languedoc ea a de venit punctul centra l al unor convingeri în mod eviden t eretice si — asa cum aveam sa constatam mai tîrziu — tot în aceasta regiune a dat nastere unor pasiuni salbatice. fara un co' responden t în doctrinele bogomililor". la acea vreme în Languedoc. De fapt. Ceea ce ar trebui sa retinem de aici este faptul ca. o serie de incidente specifice descrise în Nag Hammadi apar si în tratatul S orei Caterina.Prin urmare. o traditie originala a catarilor.

în mod evident. Prin intermediul lor trebuie sa se fi transmis relatarile Evangheliilor gnostice despre Maria Magdalena. precxtin Cesar. pe care specialistii o considera a fi cea mai gnostica din Noul Testament. sa intre în posesia unor texte descoperite sase sute de ani mai tîrziu? Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Sora Caterina reflecta influenta catarilor si a trubadurilor din Languedoc. Textul. dar contine si unele „revelatii" suplimentare. o versiune gnostica a Evengheliei unui alt loan. Evangheliei dupa loan. Interesant este faptul ca. cu origini bogomile. în mare parte. despre loan Botezatorul. Catarii aratau. Aceste idei dualist-gnostice concorda cu teologia generala a catarilor. fiul lui Nostrada mus (text publicat la Toulouse)21. nu era în întregime acceptat nici de toti bogomilii. da r tulburator". catarii aveau idei neortodoxe. de fapt. nici de toti catarii. Dimpotriva însa. care s-ar fi aflat în posesia catarilor. ci si din alte documente similare. o pretuire aparte Evangheliei dupa loan. ' Am vazut. în sudul Frantei. trimis pentru a încerca sa-i submineze misiunea de mîntuire. Dar exista vreun graunte de adevar în opinia lor cu privire la un lisus bun si un loan malefic? Probabil ca nu. poate con fuze. în secolul al XlV-lea. Cercetarile nepublicate realizate de John Saul au scos la iveala numeroase referinte la o astfel de relatie în literatura din sudul Frantei de pîna în secolul al XVII-lea . persista înca o convingere trainica în existenta unei relatii sexuale între Maria Magdalena si lisus. Ideea este mostenita direct de la bogomili.23 În aceasta carte. care înca nu au f ost redescoperite. Si este posibil ca aceste informatii sa provina nu numai din textele de la Nag Hammadi. încît îl con siderau „un demon".îndeosebi în lucrarile unor persoa ne asociate cu Prioria din Sion. în Provence. am presupus ca manifestau aceleasi sentimente fata de Botezator. textul este identic cu cel al Evangheliei canonice. „ucenicul iubit". Numeroase secte catare aveau idei mai ortodoxe despre loan si se pare chiar ca bogomilii din Balcani îi marcau prin ritualuri ziua de 24 iunie. si numerosi ocultisti au cercetat zona Montsegur pentru a o gasi.transmiterea istorica a mesajului" si releva „un fenomen real. acum pierduta. însa — asa cum au sugerat numerosi critici contemporani — este posibil ca relatia dintre cei doi sa nu fi fost chiar atît de bine definita cum cred majoritatea .20 Cum a reusit autorul acestui tratat. întrucît ca tarii îi acordau ei o a semenea veneratie.) În mod cert. (în cercurile oculte se vorbeste de mult despre o alta versiune. dezvaluite în particular lui loan. aversiunea lor fata de el era atît de puternica.22 Unul dintre putinele texte sacre ale catarilor care s-au pastrat pîna astazi este „Cartea lui loan" (cunoscuta si sub numele Liber Secretum)'. dar în van25. a. lisus le spune discipolilor sai ca loan Botezatorul era. ca locurile dedica te Magdalenei a"u de obicei în apropiere centre a socia te cu loan B otezatorul. unii dintre a cestia numin du-1 (oarecum derutant) „înainte-mer-gatorul Antihristului". un emisar al Satanei (stapînul lumii ma teriale).

catarii îi considerau rivali — o opinie în dezacord total cu traditia crestina. tinta unei devotiuni fervente. Da r nu putem trece cu vederea un ordin major. Dat fiind însa ca în toate misterele ce învaluie Prioria din Sion sînt implicati deopotriva si acesti calugari razboinici. Acest lucru sugereaza ca în zona persista din timpuri stravechi anumite dubii cu privire la presupusa sustinere acordata de loan Botezatorul misiunii lui lisus. Templierii au devenit în prezent un fel de laitmotiv ezoteric.28 Purtînd titulatura oficiala Ordin ul Cavalerilor S araci ai Templului lui Solomon. organizatia a fost înfiintata în 1118 de nobilul francez Hugues de Pa yens pen tru a escorta pelerinii în Tara S fînta. asa cum îsi pot da seama toti cei care au citit romanele lui Umberto Eco. în mod inexplicabil. la fel se înalta azi. povestea arata însa cît de profund sînt ancorati templierii în legendele locale.crestinilor. ordinul a cuprins doa r n oua cavaleri. iar celalalt rau. 27 Principa lele date referitoare la cavalerii templieri sînt simple. dar în scurt timp s-a ien tul extin s.26 Conceptia pe care o aveau catarii în acest sens era. cei doi sînt opusi. în zone izolate ale aceluiasi tinut. ori de cîte ori ziua de 13 octombrie cade într-o vineri (data si ziua exterminarii brutale a ordinului). nu se putea ca ei sa nu constitui e o parte integranta a cercetarilor noastre. timp de noua ani. desigur. o ilustrare la nivel fundamental a filozofiei lor de tip dualist: un membru al diadei este bun. Ini tial. O treime dintre proprietatile detinute odinioara de templieri în Europa se afla în Languedoc. cea dintre lisus si loan pare a fi fost perceputa în regiune în chip cu totul diferit fata de versiunea propovaduita de Biserica. originara din Aveyron (în nordul provinciei Languedoc). castelele acestor enigmatici cavaleri ai trecutului. pentru care loan Botezatorul a fost dintotdeauna. Una dintre cele mai pit oresti legende locale sustine ca. care contribuie din pl in la restabilirea echilibrului. devenind o f orta redutabila nu numa i în Or . Din pacate. probabil. La fel ca relatia dintre lisus si Magdalena. Altfel spus. La nivel superficial. cu exceptia grohaitului alarrnant al porcilor mistreti. persistente. Cavalerii detin un loc aparte în memoria colectiva a regiunii — un loc cîtusi de putin negativ. dar egali. asupra regiunii Languedoc. scria în memoriile sale ca localnicii obisn uiesc sa spuna lAtaftt un baiat deosebit de inteligent sau de frumos ca „este un adevarat fiu al templierilor". asa cum cruciada împotriva albigenzil or a lasat urme adînci. Celebra cîntareata de opera Emma . în zilele de vineri în care am fost noi acolo n-am vazut si n-am auzit nimic. lumini stra nii apar printre ruine si siluete întunecate pot fi vazute rniscîndu-se în zona. majoritatea istoricilor nu au astâzi nici un fel de scrupule în a p rivi cu suveran dispret tot ce aminteste de asa-zisele lor „secrete". ruinele castelelor si ale fortaretelor sporind astazi frumusetea salbatica a regiunii. Este vorba. despre Cavalerii Templi eri. Si. nu are rost sa cautam la catari o confirmare a pretuirii pe care i-o acorda miscarile eretice lui loan Botezatorul. De aici se desprinde însa o concluzie logica: pentru catari.

în scurt timp. contele de Champagne. unul dintre cei noua cavaleri fondatori. În 1128. seniorul lui Hugues de Payens. lipsit de scrupule în metodele pe care le folosea pentru a-si doborî adversarii".Mijlociu. pentru a pune stapînire pe crestinatate. devenit între timp papa Inocentiu al II-lea. În perioada lor de glorie în Europa. un politicia n viclean. si larga raspîndire a unor nume ca Temple Fortune si Temple Bar (în Londra) sau Temple Meads (în Bristol). pe baza celui al cistercienilor. Dezvoltîndu-se în pa ralel. dar stratagema lor nu a reusit. cava lerii depusesera juramînt de sa racie.29 Bernard este cel care a scris Regulamentul Cavalerilor Templieri. Dar. cît si religioase. solicitînd pamînturi si ban i din partea familiil or rega le si nobiliare. Unii specialisti au sugerat ca templierii si cistercienii au actionat împreuna. unde acesta si-a construit apoi „imperiul" monastic. în conformita te cu un plan prestabilit. la acestea se adaugau masivele donatii de pamînturi si bani din partea unui mare numar de nobili si capete încoronate. de pilda.. între cele doua ordine a existat un anumi t gra d de coordon are deliberata. asa cum o demonstreaza. templierii au f ost recunoscuti oficial ca ordin militar si religio s. Dar. Semnificativ este si faptul ca Andre de Montbard. Hugues de Payen s a pornit spre Europa. vistieria templierilor s-a umplut cu vîrf si îndesat. Dupa recun oasterea oficia la a organiza tiei. La fel ca toti calugarii. can oniza t ma i tîrziu. în parte. dupa cum scria Ba mber Gasco ign e: „Era agresiv. ci si în Europa . a declarat în 1139 ca. atît laice. astfel ca ima ginea templierilor a devenit inseparabila de cea a cruciadelor menite sâ-i alunge pe necredin ciosi din Ierusalim si s a asigure suprematia crestinilor în Tara Sf în ta . împotriva dusma nilor lui Hristos . da r traiau în lumea ma teriala si se angaja ser a sa ia spada în mîini la n evoie. era unchiul lui Bernard. Protagonistul a flat la originea a cestui evenimen t a fost B erna rd de Clairvaux. un rezultat al Regulamentului lor: noii membri erau obligati sa cedeze ordinului to ate proprietatile pe care le detineau. templierii nu vor mai raspunde decît în fa ta suveranului pontif. la con ci liul de la Troyes. pe masura ce „imperiul" lor se extindea. iar unul dintre protejatii sai. în 1129 a a jun s în Anglia si a f ondat primul cen tru templier de aici. prestigiul si forta financiara a templierilor erau aproape inimaginabile. Nu exista oras mare în care ei sa nu aiba o comunitate.. iar unul dintre motive a fost si impresionanta abilitate financiara de care . din a cel moment. Averea cavalerilor constituia. de altfel. i-a donat viitorului Sfînt Bernard pamînturile din Clairvaux. aroganta tot mai accentuata a ordinului a început sa învenineze relatiile dintre templieri si autoritati. con ducato rul Ordinului C istercian . ofensiv. castitate si supunere. pe locul în ca re se a fla a sta zi sta tia londoneza de metrou Ho lbom.

a pus la cale dist rugerea templierilor de comun acord cu papa. templierii erau renumiti si pentru curajul si abilita tea lor în lupta. desi majoritatea celor capturati au fost „luati la întrebari" — un eufemism convenabil pentru torturile înfioratoare la care au fost supusi. Pe lînga bogatia colosala. spre exemplu. putini cavaleri au fost executati. Templierii nu mai Puteau face nimic altceva decît sa revina în Europa si sa planuiasca o ulterioara recucerire. dar la fel de bogati si aroganti. Conduita lor în lupta era guvernata de reguli specifice. numai cei care au refuzat sa recunoasca acuzatiile aduse si cei care si-au retractat marturisirea au fost ucisi. cetatea Acra 31. adevarul este altul. Dar cît de reale au fost acele marturisiri smulse cu fierul rosu? Si ce anume era de asteptat sa recunoasca templierii? Relatarile în acest sens sînt pitoresti. Dintre miile de membri ai ordinului. în urma unor ordine secrete transmise reprezentantilor regelui. aveau nevoie de acordul comandantului. în 1291. din pacate însa. în cel mai bun caz. 13 octombrie 1307. si-au atras resentimente tot mai puternice. duse uneori pîna la nesabuinta. ideii conform careia erau luptatori devotati ai lui lisus si sustina tori ai idealurilor crestine si. motivatia pentru o asemenea campanie în rîndul regilor care ar fi putut s-o finanteze s-a erodat. Si totusi. titlul lor de „cavaleri saraci" a ramas fara acoperire. cu atît aceasta discrepanta devenea mai clara. în primul rînd fiindca erau scutiti de taxe si fiindca nu datorau supunere decît papei si numai lui. In ciuda unor eforturi sustinute. în conformitate cu acestea. . Ramînînd fara „slujba". Regele Frantei Filip cel Frumos. ei hotarînd dobînzile percepute la orice credite. astfel ca.au dat dovada liderii ordinului. pe care îl avea la degetul cel mic. În primul rînd. templierii au devenit primii bancheri internationali. Toate acestea contravin flagrant. Serviciile Speciale ale vremii lor. inevitabilul sfîrsit s-a produs. Astfel. membrii ordinului ar fi venerat o pisica. De asemenea. printre ei aflîndu-se si Marele Maestru Jacques de Molay. Nici nu exista o modalitate mai sigura de a-si consolida puterea. s-ar fi deda t la orgii homosexuale ca parte a îndatoririlor cavaleresti sau s-a r fi închinat unui demon pe nume Baphomet si/sau unui cap fara trunchi. cu cît erau torturati mai mult. Tara Sfîntâ a cazut treptat sub stapînirea sarazinilor. ultimul teritoriu crestin. un monarh extrem de puternic. fireste. au fost acuzati ca au calcat si au scuipat pe cruce. în numai cîtiva ani. sub zidurile Catedralei Notre-Dame. în cadrul ritualului de initiere. chiar în acest caz. ars în Ile de la Cite din Paris. le era interzis sa se predea înainte ca sansele de a în-vinge sa scada sub una din trei si. Ea lasa impresia ca întregul ordin si-a gasit sfîrsitul în acea zi cumplita de demult si ca templierii au disparut efectiv de pe fata pâmîntului. Principala ratiune de a fi a Cavalerilor Templieri disparuse. pentru totdeauna. în 1307. a ajuns în mîinile dusmanilor. Gratie acesteia. o forta de elita ce-1 avea pe Dumnezeu — dar si banii — de partea ei. torturati si apoi arsi pe rug. chiar daca membrii de rînd ai ordinului nu dispuneau de nici un fel de averi. într-un fel. Cîtiva au ajuns pe rug. templierii au fost arestati în ziua de vineri. Templierii erau. Aceasta este povestea relatata de majoritatea surselor istorice.

de altfel. cele doua ipoteze nu se exclud reciproc. probabil. comparativ cu meritele lor. desi motivul pentr u . nu exista dovezi care sa ateste ca templierii chiar au încercat în mod serios sa îndeplinea sca o astfel de misiune. Pe de alta parte. ca li s-a spus ca lisus a fost un „fals profet". daca asa stau lucrurile. folosind chiar cuvintele sugerate de tortionari? în acest caz însa. confiscînd a verea ordinului. cavalerii a u devenit rasfatatii Europei. una si aceeasi organizatie pînâ la schisma din 1188. atunci acesta a fost unul dintre cele mai bine pastrate secrete ale istoriei. de fapt. dupa acest moment fiecare urmîndu-si calea proprie. ca fusese construita pe fundatia Templului lui Solomon. în scurt timp. Despre aceasta din urma s-a spus. în mod gresit. numele templierilor. de pilda. de la care provine.) Nimeni nu poate raspunde în mod cert la aceasta întrebare. povestea are dedesubturi mai adînci. Li s-a atribuit. Logica fireasca ne conduce usor la ideea ca ar fi fost nevoie de mult mai mult decît noua cavaleri pentru a apara cohortele de pelerini care straba teau Tara Sfîntâ — si mai ales pentru a face acest lucru timp de noua ani! în plus. Desigur.33 Este adevarat ca fondarea Ordinului Templierilor pare a fi fost rodul unei conspiratii. Un alt mister al începuturilor lor se refera la o serie de dovezi ce sugereaza ca ordinul exista cu mult înainte de 1118. asaltati de privilegii si onoruri disproportion d e mari. Pe de o parte. unde se sflase înainte o mos chee. exista dovezi care atesta ca templierii erau implicati în ceva misterios si poate chiar „întunecat". Au fost ei vinovati de faptele pe care le-au recunoscut sau Inchizitia a inventat „pacatele" dinainte si apoi i-a torturat pîna ce a obtinut de la ei tot ce a vrut? nii cavaleri au (U ma rturisit. Si totusi se spune ca ordine le au fost. i-au oferit regelui Frantei o ocazie perfecta de a iesi din marasmul financiar in care se afla.Faptul nu este deloc surprinzator: cîte victime ale torturii au taria de a strînge din dinti si a nu recunoaste acuzatiile aduse. în sensul ocult al termenului.32 Date fiind cunostintele sumare ale vremii în privinta istoriei. Exista însa o marturisire care ar trebui sa ne puna pe gînduri: cea a lui Fulk de Troyes. Multa cerneala a curs în disputele cu privire la acuzatiile aduse cavalerilor templieri si la marturisirile lor. care a afirmat ca i-a fost aratat un crucifix s i i s-a spus „sa nu ai mare credinta în acesta. Prioria din Sion pretinde ca s-a aflat la originea Ordinului Cavalerilor Templieri. fiindca e prea tî-nâr". de exemplu. adevarate. este greu de crezut ca aceasta declaratie enigmatica ar fi nascocirea unui inchizitor. în acest fel. desi acuzatiile nu au fost. o înt reaga aripa din palatul regal din Ierusalim. s-a spus ca toate acuzatiile aduse templierilor au fost scornite de cei care îi invidiau pentru bog atia si puterea lor si care.

capabile sa le confere puterea de a stapîni oamenii si bogatiile acestora. nici unul dintre documentele lor oficiale nu precizeaza motivul acestui devotament.) Dar. asa cum vom vedea. vreo comoara straveche ori documente care i-ar fi putut conduce la el sau anumite cun ostinte secrete. Hugues de Payens si cei noua tovarasi ai sai.care data a fost falsificata nu este cunoscut. Poate ca. la loan. acest pentru templieri se pare ca el avea aceeasi pe lisus. în a West Country din Anglia. Mielul lui Dumnezeu. o mare parte din simbolismul lor aparent ortodox ascunde aluzii directe la loan. probabil în amintirea Botezatorului. erau originari din regiunea Champange sau din Languedoc.38 Dar adoratia pentru un astfel de totem presupune. preferinta lor pentru loan Botezatorul este explicata în mod obisnuit prin faptul ca a fost învatatorul lui lisus. Recent. Exista însa probe care demonstreaza ca. Botezatorul însusi spunînd: multe regiuni însa. Prioria din Sion — odinioa ra. Unii au sugerat chiar ca ac el cap retezat pe care au fost acuzati ca-1 venereaza i-ar fi apartin ut însusi Botezatorului. în calatoriile lor. printre care si contele de Provence36. Oricît de incitanta este aceasta sugestie. Multi comentato ri au presupus ca prima atestare a fondarii ordinului — înregistrata în scris de William of Tyre cu cincizeci de ani mai tîrziu decît evenimentul propriu-zis — a fost doar o mistificare. nu exista dovezi care sa o confirme si. se pare ca William nu a facut decît sa relateze poveste a asa cum a înteles-o el. Christopher Knight si Robert Lomas au înaintat ipoteza ca templierii au cautat — si au gasit — o serie de documente provenind din aceeasi sursa ca Manuscrisele de la Marea Moarta. ca templierii nu erau doar niste simpli cavaleri crestini. pare-se. Si totusi. si se pare ca ei au pornit spre Tara Sfînta cu o misiune foarte clara. de exemplu în simbol face referire semnificatie. templierii au acumulat noi cunostinte de la arabi si de la alte popoare. unul dintre cele mai fascinante aspecte referitoare la templieri este veneratia lor neobisnuit de prof unda pentru loan Botezatorul. e ra una dintre cele mai importa nte imagini ale templierilor. cautau Chivotul Legii37. iar zon Mielul lui Dumnezeu a . corp comun cu templierii — le atribuie Marilor sai Maestri numele de loan. care pare a avea pentru ei o importanta mult mai mare decît a unui sfînt patron obisnuit. asa cum s-a sugerat. Pentru majoritatea crestinilor. sintagma îl desemneaza „Iata Mielul lui Dumnezeu". în orice caz. Din punctul nostru de vedere. De altfel.34 (Desi nutrea o ostilitate profunda fata de templieri35. ce anume se ascunde în spat ele mistificarii nu se stie. în cartea The Hiram Key. repetam. de pilda. întreaga problema a provenientei manuscriselor este marcata de interpretari gresite si de supozitii.

în timp ce ca valerii erau înca judecati. adaugînd ca: „Exista. printre crestini multe secrete.40 Lull pare a se referi nu numai la amenintarea pe care dezvaluirile despre templieri o constituiau pentru Biserica. Godefroi de St Omer. sa ascun da indicii relevante despre acest ordin? Posibil. daca nu sustinatori activi. probabil ca ar fi fost imprudent din lui sa le conteste. de aceeasi amploare. ci si la alte se crete. tinînd seama de ceea ce se stie despre valorile lor relative. a scris ca procesul a dezvaluit „pericole pentru barca Sfîntului Petru".devenit unul dintre sigiliile oficiale ale ordinului.39 La fel ca în cazul simbolismului din picturile lui Leonardo da Vinci. La doi ani dupa arestarea în masa a templierilor. 118 LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE Ar fi oare posibil ca provincia Languedoc. fiind specif ic ramurii active în sudul Frantei.. dintre care unul (anume) poate duce la o incredibila revelatie. autorii reproduc o ilustratie ce înfatiseaza ideea lui Lambert cu privir e la „Ierusalimul ceresc" si mentioneaza pe marginea ei: „. O asemenea publica si manifesta infamie poate pune în pericol barca Sfîntului Petru". ci ca ascunde ceva cu mult mai radical poate fi întîlnit într-o lucrare a unui preot pe nume Lambert de St Omer. la urma urmei.. si anume cu numarul doi în ierarhie dupa Hugues de Payens. odinioara tinutul cu cea mai mare concentrare a templierilor din întreaga Europa. In mod aparent. catarii si templierii s-au dezvoltat aici concomitent. dar.. sugereaza ca fondatorul (Ierusalimului ceresc) ar fi loan Botezatorul. Un indiciu ca veneratia cavalerilor pentru loan Botezatorul nu era doar un omagiu adus sfîntului lor patron. El da impresia ca accepta acuzatiile aduse ordinului. sar parea ca aceste grupari se situau pe pozitii divergente. dat fiind ca es te vorba despre o regiune cu o memorie foarte buna si cu un adevarat dis pret pentru conventional. într-adevar. vizionarul si ocultistul catalan Ramon Lull (12 32— circa 1316).. anterior un sustinator fervent al ordinului. Lambert era înrudit cu unul dintre cei noua fondatori ai ordinului. nu doar pentru rolul sau de precursor al lui lisus. în acest document asa-zis crestin nu exista nici o mentiune despre lisus". tinta principala a cavalerilor în acea . cel putin simpatizan ti ai „ereticilor" din munti si în mod cert s-au remarcat prin absenta din cruciada albigenzilor. Asa cum am vazut. S imbolul templierilor — o cruce rosie pe fond alb — este adesea confundat cu cel al cruciatilor obisnuiti. în The Hiram Key. probabil. implicatia este clara: loan Botezatorul este important ca personaj în sine. Exista în sa numeroase elemente care sugereaza ca templierii erau. exact ca aceea aparuta de la templieri.

(E xista ma i multi istorici de seama care recun osc. unele situri esentia le nefiind n icioda ta studiate.Roussillo n. ca l atura ez oterica a templieril or n u poa te f i i gno ra ta . sau planurile si actiunile lor au avut o dimensiune oculta? CAPITOLUL 5 Pastratorii Graalului Poz iti a of icia la sta nda rd este aceea ca în tre templieri si t er men ul „ ocult " nu poate fi în nici un caz pus semn ul ega l. în tr. Dar care erau interesele si fortele motrice reale ale templierilor? Au fost ei doar niste simpli calugari razboinici.epoca era Tara Sfîntâ si. Descoperirile acestor entuziasti — rezultate atît în urma studierii siturilor. însa n u ar decl ara -o nicio dat a în public. doa r si mpli c aluga ri lupta to ri si ca ori ce sugest ie ca a r f i avut preo cupari ezoterice. de asemenea. Peste 30 de pro cente di n to tal ul euro pean al fo rt âretelor si al cita del el or ordin ului s. acesta a f ost „caminul" Ca valerilor Templi er i. La sîn d la o pa rte Tara Sfî nta. Din ferici re.au a fla t în a cea sta zon a restrînsa . ) C a urma re a acestei a titudin i. de tea ma ca-si vor pierde reputa tia (si fin an ta rea a cademica ). dar poate ca nici unul dintre aceste motive nu explica în totalitate lipsa lor de implicare în anihilarea catarilor. o serie de situri importa nte ale templieri lor n u a u fo st corespunz ator studia te. chia r si vagi. Exista. care i-au depasit cu mult pe specialistii acredi tati. tendi nta o ficial a este con tra bala nsata de n umerosi cerceta tori pa rti culari ca re nutresc un interes deose bit pentru a cesti misteriosi cavaleri si multi localnici considera ca este de datoria lor sa protejeze vechile situri ale templierilor. cei care doresc sa studieze a cea sta la tura „ întun eca ta " a ordi nului nu în draz nesc s. precum Centrul pentru Studii si Cercetari asupra Templierilor. S i to tusi lucrarile arheologice desfa surate a ici sînt a proape inexistente. î n pa rticul ar. asa cum pretind eau. o serie de organizatii de profil particulare. Noi a m consta tat ca regiunea care a a vut cel mai mult de suferit — incredibil de mult.o f aca pe f at a. Prin urma re. Da t fi ind ca a cea sta este opini a genera l a ccep tata . a m spune — din acest motiv este La nguedo c. multi faceau parte din aceleasi familii ca cea mai mare parte a catarilor. cît si a numeroaselor documente ce zaceau neatinse în arhivele locale — sînt impresionante. o ri nici oda ta publica te. aceste cercetari sîn t o ri evi tat e.a deva r. în plus. este rez ulta tul unei ima gina tii h ipera ctive sa u al un or cerceta ri superf iciale. mai ales daca tinem seama de lipsa . ma jorit at ea i sto rici lo r a fi rma ca ei era u. condus de Georges Kiess din Esperaza (Aude).

pentru a afla mai multe despre trecutul templierilor în „ereticul" Languedoc-Roussillon.În apartamentul lui Charles de pe s trada principala (si singura. Asa cum preciza Nicole: „Nu trebuie decît sa treci în revista numele catarilor din evidentele Inchizitiei si numele templierilor din acea perioada si vei vedea ca multe sînt identice. dar si entuziasmului exagerat al vînatorilor de „comori" — care constituie o amenintare considerabila pentru integritatea siturilor —. oamenii si-au cedat acest uia proprietatile. au primit sprijin din partea ordinului. am început prin a-i întreba despre posibila conexiune între templieri si catari. cavalerii au facut tot ce-au putut pentru a se asigura ca familiile catarilor — sau urmasii lor — si-au primit pamînturile înapoi". dar cei doi pl anuiesc sa remedieze aceasta situatie în scurt timp. condus de expatriata britanica Nicole Dawe si de texanul Charles Bywaters din stati unea Rennes-les-Bains. nu ne-am adresat autoritatilor. Raspunsul lor a fost ferm: exista legaturi clare între cele doua grupari. Nicole si Charles au descoperit cîteva situri majore ale templierilor care nu au fost vreodata atinse de arheologi. au permis rescrierea efectiva a istoriei templierilor. Cavalerii catari luau parte la lupte si apoi se retrâgeau pe proprietatile templierilor. în Aude. ci am apelat la Nicole si Charles. desi unele dintre acuzatiile a duse ordinului au fost în mod cert trucate. Noua ni s-a parut extrem de semnificativ faptul ca . Studiile lor.fondurilor si de frustrarea stîrnita de apatia istoricilor si a arhivarilor profesionisti. Unii au oferit o explicatie cinica a acestui fapt: si anume ca. Mai mult decît atît. coroborate cu rezultatele obtinute de alte organizatii similare. Prin urmare. împotriva cruciatilor. Noi am gasit însa dovezi despre catari care au apel at la templieri dupa ce au ramas fara nici un fel de mijloace materia le si nu numai ca au fost primiti si li s-a oferit adapost. In unele cazuri. este cert ca în unele situri ale cavalerilor. chiar si în cele mai intense momente ale cruciade i împotriva albigenzilor. Strâduindu-se sa faca fata pasivitatii oficiale. pentru a deveni membri mireni ai ordinului. Exista documente clare în acest sens". singurul element care nu a fost folosit ca dovada împotriva lui a fost relatia sa . unii cavaleri i-au adapostit pe catarii fugari si se cunosc cazuri documentate în care templierii care au luptat activ alaturi de catari.1 Charles a continuat: „într-o anumita regiune. mai cu seama. Pîna în momentul de fata doar o mica parte a rezultatelor obtinute de ei au fost publicate. de altfel) din Rennes-les-Bains. De exemplu. legaturi ce depasesc simplele relatii de rudenie si care au fost sistematic ignorate de istorici. catarii au gasit adapost si chiar au fost îngropati în pâmînt sfînt. dar au fost îngropati pe proprietatile ordinului cînd au murit. Un asemenea grup de cercetare este Abraxas. templierii au permis fara dubii initierea unor actiuni ostile pornite de pe teritoriul lo r.

papa sau regele Filip? Indiferent din ce unghi am privi aceasta istorie. Multi au fost lasati în viata si s-au reorganizat sub un alt nume. si catarii detineau niste informatii potential explozive? Oare a cesta sa fi fost si motivul real pentru care Filip cel Frumos a pus la cale o campanie atît de bine planificata împotriva lor? Dar nu toti templierii au pierit în acea zi nefasta de vineri. încît nimeni nu a scos nici o vorba. Sa presupunem ca acest element eluziv avea legatura cu Prioria din Sion.) De la Charles si Nicole am aflat ca regiunea Languedoc a constituit o exceptie de la „tiparul" general al persecutii lor. treisprezece. Iar faptul ca Inchizitia avea deplina cun ostinta despre aceasta relatie este a testat de dezgroparea ca tarilor înmormîntati în pamînturile templierilor. tinînd seama ca templierii au fost torturati de Inchizitie. daca exista cineva ca re sa stie despre conexiunile lor cu catarii. poate ceva cunoscut suvera nului fra ncez si considerat atît de periculos daca ar fi a juns la urechile publicului. Templierii din Roussillon au fost arestati si judecati. Nicole si Charles sînt convinsi ca în structurile de conducere functiona un nucleu de initiati. diverse organiz atii pretinzînd ca sînt descenden te directe ale ordinului initia l. doua târi ma i cu seama oferindu-le adapost cava lerilor fugari: Scotia si Portugalia.strîn sâ cu catarii. desi dovezile atesta ca a suferit numeroase scindari. pe parcursul cercetarilor noa stre privind Ordinul Cavalerilor Templieri am avut tot timpul senzatia — bizara. Roussillon.) Cu siguranta ca altceva era la mijloc. cu toate ca zonele de nord. Ei sustin chia r ca întreaga miscare a fost creata pentru a-i oferi acestui nucleu o fatada publica. Daca templierii ascundeau într-adevar ceva — un secret pe care regele Frantei îl considera atît de periculos încît a luat masuri drasti ce împotriva lor —. au devenit cunoscuti sub numele Cavalerii lui Hristos. cînd papa i s-au alaturat altor confrerii similare ori a restul zilelor pe propriile domenii. dar din ce în ce mai concreta — ca dincolo de paravanul istoriei oficiale se ascunde un secret monumental. premergator datei oficiale de fondare a templierilor. erau teritorii franceze. Asa cum am vazut deja. e s-au multumit sa-si traiasc Asa cum au sugerat mai multi comentatori2. . exista date care sugereaza existenta unei entitati obscure implicate în însasi formarea ordinului. De fapt. chiar si la peste treizeci de a ni de la sfîrsitul cruciadei. a desfiintat oficial ordinul. ce anume era acest ceva? Cine s-a folosit de cine. partea de est a regiunii. dar au fost gasiti nevinovati si. Ordinul Templierilor a supravietuit tentativei de distrugere si exista înca si astazi . (în aceasta din urma. entitate care pare sa fi regizat toate miscarile sale ulterioare. (Si. reprezentantii ei erau aceia. tot pare a lipsi o veriga esentiala. inclusiv Carcassonne. pentru a li se arde trupurile ca un avertisment la adresa celor care ar mai fi a vut idei eretice. Oare nu cumva si templierii. se afla sub protectia regatului spaniol al Aragonului.

de altfel. iar pe parcursul acestor peregrinari geografice si intelectuale. nu erau interesati de cercetare doar de dragul cercetarii. au ajuns sa tolereze — si poate chiar sa adopte — o serie de convingeri neortodoxe. aveau o ierarhie bazata pe initiere si discretie — existenta unui asemenea nucleu era perfect posibila. si din trei cercuri «interio are». Este deci plauzibil ca un membru de rînd sa aiba atît cunostinte mult mai reduse decît superiorii sai. într-adevâr. poate ca acesta era unul dintre motivele secretomaniei lor.5 De asemenea. Iar «nucleul» era compus din acei saptezeci de templieri «interogati» de Clement al V-lea (dupa arestarile din 1307)". Acest prelat cultivat si orgolios îi era în aparenta total devotat Fecioarei Maria. a scris aproape nouazeci de predici pe marginea Cîntarii Clntarilor si a sustinut de la amvon mult mai multe. facînd o legatura clara între „Mireasa" si Maria din Betania6 care.necesara o data cu sosirea europenilor în Tara Sfîntâ. sa desluseasca tainele universului prin orice metode si oriunde banuiau ca acestea s-ar putea ascunde. dar situatia er a cu totul alta în privinta nucleului central. a carei identitate reala este sugerata de ca Bernard de Cla irvaux avea o pasiune pentru Ma donele negre. ca urmare. într-adevâr. s i templierii. Cînd perseverau într-un anumit domeniu de studiu. Se pare însa ca nu Fecioara era adevaratul obiect al adoratiei sale spirituale. ne-au la sat o serie de indicii care sugereaza ce anume era important pentru ei. Templierii cautau. dedicate misterelor minore. Exista si alti cercetatori care au ajuns la aceeasi concluzie.4 Dat fiind ca templierii erau. în acele vremuri era nevoie de o motivatie puternica pentru a cauta cunoasterea cu orice pret. în cartea The Sign and The Seal. Fiind implicati în aspectele oculte ale lumii islamice si iudaice. pe atunci. Iata ce scrie francezul Jeân Robin (pe baza cercetarilor efectuate de Geor ges Cagger): „Ordinul Templului era. Acesta din urma pare a fi avut menirea de a aprofunda studiile ezoterice si religioase.. Probabil ca majoritatea mem brilor erau. constituit din sapte cercuri «exterioare». Cercetarile pe care le-am efectuat în ceea ce priveste credintele si actiunile acestui grup straniu de calugari razboinici m-au convins ca acestia detineau cunostinte despre o traditie extrem de straveche". firi extrem de practice. era considerata una si aceeasi persoa na cvi . o scoala a misterelor — altfel spus. cît si convingeri diferite de ale acestora. în esenta. corespunzatoare initierii în marile mistere.. aveau un motiv cît se poate de serios Si. doar niste simpli calugari razboinici. Mai exista pentru el o alta Maria. una dintre primele lor eminente cenusii.3 În mod similar. asa c um o demonstreaza multe dintre predicile sale. Unul dintre aceste indicii este gama de obsesii ale lui Bernard de Clairvaux. autorul britanic Graham Hancock scrie: „.

numeroase femei au d epus jurâmîntul de credinta. cavalerii întemnitati alaturi de Marele Maestru Jacques de Molay în carcerele fortâretei Chinon a u compus o rugaciune catre Notre Dame („Doamna noastra"). caste lul Mariei si al Martei"9. Bernard le-a impus cavalerilor sai „supunere fata de Betania. conditiile în care erau întemnitati au fost înrautatite în mod deliberat — la ordinele papei — de ziua Sfintei Maria Magdalena. lînga Dijon) nutrea un devotament profund. „Neagra sînt. Specialistii presupun ca aceasta este o referinta ci frata la initierea sa în cultul respectiv.7 Iar cînd si-a lansat chemarea la a doua cruciada în Tara Sfîntâ. dar. dar frumoasa". în care îl reaminteau pe Sfîntul Bernard ca fondator al religiei Sfintei Fe cioare Maria. cînd a primit trei stropi din laptele miraculos scurs din sînul Madonei negre de la Châtillon. oras reprezentativ pentru cultul Mariei Magdalena. aceasta pasiune a sa fiind apoi transmisa ordinul ui. Fontaines. Charles si Nicole au descoperit ca din Ordinul Templului faceau parte si femei. desi ramîneau apoi membre mirene ale ordinului.) De fa pt. Bernard de Clairvaux a ales s-o faca de la Vezelay.12 Acest lucru demonstreaza importanta pe care o detinea Magdalena pentru templieri. în primii ani de existenta. în timpul captivitatii cavalerilor din Roussillon. opinie accentuata de cuvintele rugaciunii lor de iertare a pacatelor: „Ma rog ca Dumnezeu sa-ti ierte pacatele asa cum i le-a iertat Sfintei Maria Magdalena si tîlharului de pe cruce".Maria Magdalena. Semnificativ este si faptul ca templierii le jurau credinta „lui Dumnezeu si Doamnei Noastre" — sau adesea „lui Dumnezeu si Binecuvîntatei Maria". Prelat ul a afirmat ca sursa lui de inspiratie spirituala a aparut în copilarie. (Este demn de remarcat ca. Chiar si în clipele în care îsi asteptau moartea. Se pare deci ca aparenta sa veneratie pentru Fecioara Maria era doar un paravan în spatele caruia se ascundea pasiunea pentru Magdalena. fata de care Bernard (nascut într-un centru reprezentativ pentru a cest cult.Date fiind însa restul probelor. desi cele doua nu se exclud reciproc.13 Sa ne amintim ca masacrul de la Beziers a a vut loc în aceeasi zi. Nu exista nica ieri indicii care sa sugereze existent a unei enclave secrete de razboinice în interiorul Templului. templierii erau preocupa ti de conceptul general de Feminin — o idee ce pare a distona profund cu imaginea lor de raz boinici. pentru a evidentia natura „ereziei" pedepsite. Dar în Regulamentul Templierilor. este posibil ca si aceasta sa fie o referire cifrata la cultul Magdalenei.11 Se pare însa ca „Doamna Noastra" din legâmînt nu era Fecioara Maria. spune iubita — o fraza care sugereaza clar existenta unei relatii între Cîntarea Cîntarilor si cultul Madonei negre. Totusi. a sa cum scriu Michael Baigent si Richard Leigh în The Temple and the L odge .

Documentele de acest tip se gasesc în principal în aceasta zona (Languedoc) si exista numeroase exemple care sugereaza ca din ordin trebuie sa fi facut parte. celebra f lota a . cu certitudine în primul secol de existenta a acestuia. Pe întregul teritoriu al Frantei. In carti nu gasesti decît acele asi informatii redundante. au reusit sa scape într-un mod care sugereaza ca ar fi fost înstiintati despre ceea ce li se pregateste. ceea ce sugereaza clar existenta unei aripi feminine în interiorul ordinului sau al ipite la acesta. Nicole si Charles adopta un ton mai ferm: „Daca ne întoarcem la documentele din secolul al XII-lea. Charles si Nicole precizeaza ca ma i tîrziu regulamentul a fost Codificat.(1989): „. Charles ne-a spus: „Uneori am impresia ca. este ignorat". a pâmînturilor. Cînd ne-am exprimat surprinderea ca acest lucru nu este mai bine cunoscut si ca.15 în plus. în mare parte. Este însa remarcabil ca lovitura de forta din 13 octombrie 1307 a fost atît de putin sîngeroasâ. exceptie facînd unele aluzii vagi. prin urmare. si femeile trebuie sa fi depus jurâmîntul. situatia fusese alta. O relata re din Anglia sfîrsitului de secol doisprezece aminteste despre o femeie care a fost primita în Templu ca Sora. pîna în acel moment. Si majoritatea templierilor din Franta par a se fi dus asemenea mieilor la taiere. ori — dintr-un motiv anume — evita sa acorde atentie acestor date. interzicîndu-se cu desavîrsire prezenta femeilor — fapt care demonstreaza ca. implicarea femeilor nu este mentionata în lucrarile despre templieri. adesea întîlnindu-se cupluri. un numar mare de femei". La sfîrsitul acestor documente se afla deopotriva nume de femei si de barbati. Toti ce i care erau acceptati depuneau jurâmînt de «cedare catre Ordinul Templului a casei. gasim numeroase elemente care atesta ca femeile au fost primite în ca drul ordinului.. repetate iar si iar. Exista doua explicatii posibile : ori toti acesti oameni sînt orbi. se-nesa lii regelui au deschis ordinele sigilate prin care li se cerea s a strînga suficiente trupe pentru a-i aresta pe cei mai bine pregatiti lu ptatori ai crestinatatii — ca si cum unui sef de post oarecare i-ar reveni sarcina de a-i captura pe membrii Fortelor Speciale cantonati în zona. Si totusi. Semnificativ este faptul ca unii cavaleri. Daca esti cercetator — ceea ce se presupune ca sînt acesti oameni -. a trupului si a sufletului me u». la un moment dat. adevarul ar trebui sâ-ti sara în ochi.14 În studiul lor aprofundat asupra documentelor ordinului. N i se pare straniu ca nici un cavaler nu a solicitat ajutoare din afara tarii. inclusiv trezorierul ordinului.. Dar nu s-au gasit nici un fel de date suplimentare în acest sens. Chiar si informatiile de acest tip continute în arhivele Inchizit iei au disparut de mult sau au fost distruse". aceste mentiuni au fost trecute cu vederea în mod intentionat.

modul în care templierii utilizau termenul Sophia — încifrat în Baphomet — nu demonstreaza. Pentru gnostici. Un fin cunoscator al traditiilor ordinului. Cercurile si ciclurile au fost dintotdeauna asociate cu zeitele si cu tot ceea ce îi apartine sexului feminin. Ce s-a întîmplat cu flota? Nu se poate sa fi disparut pur si simplu. îndepartate în timp. pretuiau cautarea întelepciu nii. un personaj central în cosmologia gnostica. de asemenea. Schonfield arata ca. Ea este cea care exercita o influenta asupra lui si chiar îl sfatuieste. pare sa se fi volatilizat în mom entele respective. fiindca asa credeau ei ca fusese Templul lui Solomon. cercetatorul scotian Niven Sinclair.templierilor. Acest lucru dovedeste — cel putin — ca templierii erau maestri în a-si pastra secretele în cele mai ingenioase moduri si ca informatiil e lor proveneau din surse ezoterice. ne-a declarat: „Templierii nutreau o credinta profunda în latura feminina"20. daca acest cod este aplicat asupra numelui misteriosului cap fara trup pe care se spune ca îl venerau cavalerii — Baphomet — se obtine cuvîntul din limba greaca sophia. Chokmah în ebraica. El nu are dubii în aceasta privinta si nici nu considera asta ceva iesit din comun. dar rnai degraba credem ca era o ilustrare a femininului. Nucleul de initiati ai ordinului a depus eforturi considerabile pentru a-si pastra secretele neatinse. Graham. un rep utat specialist în problemele Noului Testament. este cheia interpretarii gnostice a Cabalei (sistemul ocult care a stat la baza magiei medieva le si renascentiste). In arhivele regale referitoare la bunurile si posesi unile confiscate de la acestia nu este mentionata nici macar o corabie. îndeosebi în Cartea Proverbelor — le-a dat multe batai de cap criticilor crestini si evrei deopotriva. Este posibil ca acest lucru sa fi simbolizat ideea unui univers sferic. ea era zeita elena Atena si Isis din mitologia egipteana. înseamna mult mai mult. este strîns asociata cu Maria Magdalena. fireste. Faptul este remarcabil. cît si altor grupari ezoterice. Cavalerii îsi construiau bisericile în forma circulara. Exista însa numeroase alte indicii ca acest element era integrat într-o obsesie profunda pentru principiul feminin. cu cel putin o mie de ani înainte de fondarea Ordinului Templului. Hancock scrie în The Sign and the Seal ca sophia „nu înseamna nimic altceva decît «întelepciune»"17. Si. a demonstrat ca templie rii utilizau un cod numit cifrul Atbash. atît la nivel biologic. o veneratie deosebita a femininului. Numita simplu „întelepciune". Hugh Schonfield16. sub numele Chokmah. numita uneori chiar Sophia19. cu baza în Franta. de oarece codul a fost folosit si de autorii unora dintre Manuscrisele de la Marea Moarta. iar semnificatia sa arunca o noua lumi na asupra ratiunii de a exista a templierilor. fiindca este înfatisata ca partenera a lui Dumnezeu. poate ca. Sophia — o figura feminina prezenta în Vechiul Testament. specifica atît templierilor.18 Sophia era. în textul de la Nag Hammadi intitulat Pistis Sophia. pur si simplu. . Luat ca atare. în realitate însa.

Biserica a declarat eretica structura circulara a biser icilor.. Este un simbol arhetipal prezent la toate civil izatiile: mormintele preistorice erau circulare deoarece reprezentau pîntecele pamîntului. în calitatea lor de „motor" al dezvoltarii în principalele centre europene de cultura. Cavalerii templieri au constituit forta motrice care a stat la baza construirii marilor catedrale gotice. excelase si el în acest domeniu". latime. putem spune ca templierii detineau o serie de cunostinte eretice si exotice. Multe dintre acestea le-au ramas cunoscute numai lor. Iar dupa desfiintarea ordinului. au constituit poate veriga lipsa în reteaua de transmitere a cunostintelor arhitecturale secrete. la fel c a simbolul fazei „mama" a zeitei. printre care si cea a pietrarilor. Prin urmare. caruia îi apa rtin use viitorul Sfînt Bernard. Graha m Hancock noteaza ca: „în Europa a fost egalata doar de marile catedrale gotice ale Evului Mediu.cît si ezoteric. au putut alege sa le împartaseasca lumii întregi sau sa le pastreze pentru ei. De asemenea.23 Structura catedralelor era astfel proiectata. dar cavalerii au lasat în urma o serie de indicii codificate. încît sa tina seama — sa ilustreze — principiile geometriei sacre24. ca ruia raposatul avea sa rena sca sub forma de spirit. Luna plina. în prim-plan fiind cea de la Chartres. atît în interior. ei au initiat formarea breslelor mestesugaresti. Sfîntul Bernard. autorul se întreaba totodata: „Sa fie o simpla întîmplare?" si continua: „Am banuit de mult ca exista o relatie în tre cele doua si c a templierii.22 în întreaga istorie a marilor catedrale.. asa cum am vazut. odata aflati în posesia lor. cît si în exterior. precum scutirile de taxe. beneficiind de toate avantajele inerente. Acestea sugereaza ca .21 Dar. aspect subliniat si repetat de nume roase motive decorative. precum cea de la Chartres". 1-a definit pe Dumnezeu ca «lungime. gratie descoperirilor facute în timpul cruciadelor. acestia au devenit membri mireni ai ordinului. Dar le-au dobîndit ei oare din întîmplare sau leau cautat în mod deliberat'? Dovezile par a înclina catre cea de-a doua ipoteza: au pornit în cautarea anumitor secrete si. Indiferent care ar fi semnificatia exacta a sfericitatii pentru templieri. nu pot sa ignor faptul ca temp lierii însisi au fost arhitecti si constructori de seama sau ca Ordin ul Cistercian. Referindu-se la arhitectura sacra a vechilor egipteni. Iar rotunjimea abdomenului însarcinat este familiara tuturor. biserica franceza din Londra (Notre Da me de France) are o forma rotunda. înaltime si profun zime» — o descriere uluitoare pentru un crestin. în mod cert nu are nimic de-a face cu masculinul. patronul templierilor. straniul simbolism al structurii si al decoratiunii lor a constituit o enigma pentru spec ialistii din numeroase domenii. Abia de curînd a fost recunoscuta semnificatia lui reala — aceea de codificare a cunostintelor ezoterice detinut e de templieri. unele chiar sapate în piatra.

un capriciu al unui zidar oarecare. Desenele lui Leonardo. înaltimea si adîncimea lui respectînd strict proportiile preferate de univers. ilustrea za convingerea artistului ca proportiile în natura au o semnificatie si o armonie a lor. la fel si jos. legendarul mag egiptean. în diverse catedrale. Era nu doar o suprema încîntare pen tru ochii tuturor muritorilor. pentru care „numarul de aur" — pentru ei proportia perfecta — era un veritabil panaceu. însusi sufletul lui Dumnezeu întrupat în piatra. sînt doar ver . siuni ale de la o simpla lingura pîna la om.proportiile geometrice în sine sînt un element al armoniei divine si c a unele proportii au un caracter „mai divin" decît altele. lungimea si latimea. In prezent. într-un mod unic. Printre reprezenta ntii de seama ai acestei arhitecturi ezoteric e au fost artistii rena scentisti. toate lucrurile si fiintele. Omul Vitruvian. mai tîrziu. Si totus i. în conformitate cu acesta. Toata aceasta simbolistica a catedralelor reflecta. este o întruchipare perfecta a numarului de aur. pentru initiat ii vremii. unul dintre cele mai cunoscute desene ale sale. dar este posibil ca originile ei sa fie mu lt mai vechi. ci depasea puterea de a bsorbtie a celor cinci simturi.P tat deasupra intrarii principale a unui venerabil loca s de cult nu e altce va decît o aberatie. însa nu la aceasta idee se reducea filozofia lor. Astfel este subliniata afirmatia lui Pitagora ca „numarul este totul" si con ceptul ermetic care sustine ca matematica este codul prin care zeii îi vorbesc omului. pentru francmasoni. flori sau valuri. cel mai stralucit exemplu al geometriei sacre. Templul lui Solomon era. Semnificatia este simpla: tot ce exista pe pamînt are un corespondent în ceruri si viceversa — un principiu pe care Plato n 1-a concretizat în conceptul de Ideal. numerosi vizitatori sînt nedumeriti de caracterul evident astrologie al decoratiunilor din piatra ale vechilor catedr ale. Legendarul Templu al lui Solomon constituia. transcendental. stravechiul adagiu ermetic Asa ca sus. am putea crede ca simbolul zodiacal al Berbecului scul. asemenea indicii apar la loc vizibil — si niciodata la întîmplare. cu însa si a rmonia sferelor celeste. fie c a reprezinta fiinte umane sau masinarii. daca putem spune asa. Se considera ca expresia provine din Tableta de Smarald a lui Hermes Trismegistul . pentru templieri si. ue nenumarate ori. Era menit sa rezoneze. geometria sacra detinînd un loc privilegiat în întrea ga lor activitate intelectuala. Desigur.

încifrarea unor mesaje secrete chiar în piat ra catedralelor era mai mult decît o fantezie la moda.. ca aceasta ar putea fi arma ideala. Astfel. Arhitectura catedralelor sugereaza ca atît constructorii. ori cu o zeita pagina. Conform unor ipoteze. în sine. Magicienii — sau magii — mergeau chiar mai departe. fiind un simbol crestin frecvent utilizat în epoca medievala. probabil. nu cumva Chivotul este identificat aici cu cealalta Marie . Dumnezeu i-a învatat modul de punere în practica a geometriei sacre prin intermediul arhitecturii"27. Maria Magdalena. mult mai veche? Poate ca este evoc .26 Templierii mai cu seama pretuiau aplicatiile: practice ale oricaror cunostinte ezoterice. de pilda — creatia eminentei cenusii a ordinului. povestile anticilor despre zeii caracterizati de gelozii maru nte si obsesii adesea sordide erau considerate reprezentative din punct de vedere arhetipal pentru specia umana. asa ca au pornit în cautarea ei. cît si pentru nimicirea raufacatorilor si a celor carora nu li se spusese cum sa combata efectele funestei sale prezente. în cea din Chartres. sculptura nu este deosebit de semnificativa. Dar poate ca unele indicii despre ceea ce credeau ei a fi Chivotul Legii se gasesc în decoratiunile catedralelor. Bernard de Clairvaux — se afla o sculptura în piatra ce pare a o reprezenta pe Fecioara Maria si care poarta inscriptia gravata: arcis foederis — Chivotul Legii. iar Dumnezeu însusi sa se simta ca acasa.. Dar cum Chartres a fost un centru de cult al Madonei negre. Si iata-ne înca o data directionati catre Templul lui Solomon. Nici una dintre ideile de mai sus nu le erau necunoscute templierilor. Asa cum precizeaz a Baigent si Leigh în The Temple and the Lodge.idealului lor. considerînd ca fiece gînd si fiece actiune are o replica în alt plan si ca ambele dimensiuni se influenteaza reciproc în mod absolut. Anticii nu considerau ca exista vreo discrepanta între supunerea în fata olimpianului Zeus si credinta ca maretul zeu adopta uneori înfatisarea unui animal pentru a seduce o pâmînteanca. locul în care marele preot putea comunica direct cu Atotputernicul prin intermediul unui instrument misterios — Chivotul Legii. ideal ce exista într-un fel de dimensiune alternat iva a „tiparelor" perfecte. Solomon a construit un templu de o frumusete nemaiîntîlnita. Acest dispozitiv „temperamental" era renumit atît pentru binecuvîntarile pe care le revarsa asupra drept-credinciosilor. În centrul lui se afla Sfînta Sfintelor. „. Marmura si pietre pretioase. eroul legendar al Vechiului Testament. lemn înmiresmat si cele mai fine tesaturi au fost utilizate pentru crearea unui templu în care simturile credinciosilor sa fie desfatate. Era de asteptat ca zeii sa se comporte asemenea oamenilor. cît si cavalerii care finantau lucrarile erau familiarizati cu principiile ermetice. templierilor li s-a parut. folosind cele mai frumoase si mai scumpe materiale. Pentru ei. Fiul regelui David. Acest concept a dus la ideea universurilor paralele din stiinta contempora na. dar la fel de valabila era si reciproca: ideea — co nsiderata „eretica" de evrei si de crestini — ca omul putea deveni la rîndul lui zeu.

) Prin urmare. SUA. Sculptura nu poa te fi o referire la Fecioara Maria. Pentru alchimisti. Alchimistii erau însetati de cunoastere si nu aveau vreme pentru opozitia Bisericii Iata de experimentele lor. Iar studiile recente asupra celui m ai celebru portret din lume — enigmatic surîzatoarea Mona Lisa — au sugerat ca ca „ea" ar fi. obiectul ei viza ceea ce am numi astazi inginerie genetica. presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. viz a experimentele efectuate cu metale. se spune ca ar fi avut dupa aceea o viata exceptional de lunga. independent ul de un . sau exoteric. Practica ei includea o gama larga de a ctivitati si tipuri de gîndire interconectate. Alchimia avea mai multe niveluri. se crede ca aceasta Lucrare Sublima reprezenta momentul de glorie d in viata unui alchimist. sub „paravanul" simbolului crestin. au folosit cele mai sofisticate tehnici computerizate. Leonardo da Vinci era fascinat de hermafroditi. a sa încît au activat în ascuns si si-au continuat cercetarile în secret. despre Nico las Flamei. era considerata a fi punctul în care alchimistul devine iluminat spiritual si revitalizat din pu nct de vedere fizic. Lucrarea Sublima era un act de suprema initiere.at astfel însusi principiul feminin. de fapt.30 în alchimie. Poate se credea ca acest ritual ofera longevitate. umplînd carnete întregi cu schite ale acestora. în mod traditional. Pernelle.) în realitate. Cercetarile efectuate de doctor Digby Quested de la Spitalul Maudsley din Londra si Lillian Schwartz de la Laboratoarele Bell. în cercurile ezoterice însa.29 Se crede ca alchimia a fost mostenita de la egipten ii antici Prin intermediul arabilor (termenul în sine deriva din limba araba) §i era mai mult decît o simpla stiinta. unele chiar pornografice. de la filozofie si ermetism la geometrie sacra si cos-ftiologie. simbolul Lucrarii Sublime împlinite este hermafroditul — zeul Hermes si zeita Afrodita îngemanati într-o singura fiinta. fiindca arhitectii catedralei au avut un motiv special pentru a evoca arhetipul unei femei active sexual. termenul „erezie" nu exista. disciplina a devenit cunoscuta sub numele de „arta neagra". iar pentru autoritatile religioase nu existau alchimisti neeretici. ce implicau o misterioasa „Lucrare Sublima". pe 17 ianuarie 1382. (Vom discuta mai tîrziu aceasta problema în detaliu. printr-o „lucrare" magica axata pe sexualitate. de la magie la chimie. însusi Leonardo. prin urmare. cel exterior. dar mai existau si altele. (La fel de semnificativ este si faptul ca primele ilustrari ale legendei despre viata Mariei Magdalena în Franta sînt cele reprezentate de vitraliile din catedrala de la Chartres. De asemenea. care si-a desavîrsit Lucrarea Sublima în compania sotiei sale. metode de întîrziere a procesului de îm-oâtrînire Si de atingere a imortalitatii fizice. la baza decoratiunilor aparent bizare ale constructiilor gotice se afla rau famata si prea putin înteleasa disciplina a alchimiei (aceasta fiind un veritabil numitor comun al majoritatii Marilor Maestri ai Prioriei din Sion). mai secrete. clipa în care izbuteste sa transforme metal ul obisnuit în aur.

32 Iar la Chartre s. într-o anumita zona au construit un azil pentru cavalerii care se întorceau din Tara Sfînta. Unele sînt însa extrem de bizar e: în catedrala de la Nantes. momentul orgasmului.. ca membrii ordinului erau bine familiarizati cu proprietatile solului. Este evident ca templierii cunosteau alchimia. poa te ca acesta a fost conceptul a flat la ba za Mona Lisei. ' „Cercetarile noastre au aratat. Unii sînt de parere ca astfel s-ar realiza o transformare fizica atît de radicala. veridicitatea lor fiin d usor demonstrabila. printre altele. dar la fel de posibil este si ca Leonardo. în sine. Dar în numeroase cazuri. iar rezultatul a fost o potrivire perfecta. cînd ambii participanti au senzatia dizolvarii unul în celalalt. de la demoni la omuleti verzi. Dar simbolu l herma froditului reprezinta. alchimist fiind. cît si cu albigenzii." In cursul calatoriilor noastre în Franta am descoperit multe cazuri în care orase aflate anterior în proprietatea templierilor — precum Utelle în Provence si Alet-les-Bains în Languedoc — au devenit apoi centre ale alchimiei. pentru a-si demonstra triumful asupra necredintei. Aceste legaturi sînt implicite. a unui batrîn. se înalta pe fundatia unui templu închinat Dianei. ca o miscare deliberata a autoritatilor religioase. acest lucru nu este neobisnuit. de pilda. de asemenea. nutreau o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. iar Saint Sulpice. La fel de semnificatiav este si faptul câ alchimistii. încît alchimistul si-ar putea schimba chiar sexul. asanumita statuie a reginei din Saba are barba!33 De altfel. sa fi comunicat astfel mesajul ca a desavîrsit Lucrarea Sublima. de fapt. de asemenea din Paris. se înalta pe ruinele unui fost templu al zeitei Isis. Ni se pare semnificativ ca am gasit o locatie aleasa în mod special datorita naturii vindecatoare a solului. pentru a suprapune chipul artistului peste figura Mona Lisei. dar ceafa ei este. în a carei structura se gasesc simboluri cla r alchimice si care prezinta conexiuni atît cu musulmanii. în situl respectiv exista simboluri alchimice. asemenea templierilor.31 Poate ca nici aceasta nu a fost altceva decît una dintre farsele sale inteligente la adresa posteritatii. Iar aceste afirmatii sînt bine documentate. deoa rece pretutindeni în Europa bisericile crestine au fost construite pe stravechi situri pagîne. deoa rece acolo solul avea proprietati tamaduitoa re.celalalt.34 Asa cum am vazut. dar Charles Bywaters si Nicole Dawe au descoperit în Languedoc-Roussillon unele situri ale Cavalerilor Templieri ce prezinta un simbolism alchimic explicit. o sculptura înfatiseaza o femeie care priveste în oglinda. sim boluri alchimice exista în multe catedrale asociate cu templierii. a contopirii întro constientizare mistica a universului si a lor însile.. localnicii nu au facut decît sa-si modeleze forma de pagînism astfel încît sa includa si . marile catedrale si multe alte biserici cunoscute au fost construite pe locuri dedicate anterior unei zeite. Catedrala Notre-Dame din Paris. În catedralele gotice pot fi remarcate numeroase simboluri ciudate.

. pentru care ambarcatiunile erau mijlocul preferat de transport. în epoca marilor catedrale. în mod cert. în rolul ei de urzitoare a destinului. gratie spirelor avîntate spre cer si a navelor în forma de cruce. Ghirlanda-de-Roze. care în Roma antica era numita Floarea Zeitei Venus. O alta traditie eretica este reprezentata de legendele privind Sfîntul Graal. iar Notre Dame. care au strînse conexiuni cu misterele erotice. ode în piatra închinate zeitei.. Aidoma unui templu pagîn. fapt care aminteste de zeita Isis.. este clar ca a avut... zeita-paianjen care guverneaza soarta omului. pentru arhitectii acesteia. catedra la gotica reprezinta trupul zeitei si to todata universul întreg. în interiorul careia era continuta esenta divinitat ii masculine.. In mod similar. într-o catedrala aflata atît de departe de Provence.crestinismul. În epoca în care au fost construite marile catedrale. — al Marelui Maestru al Prioriei din Sion se refera la rolul acestuia în cadrul Corabiei zeitei Isis. o semnificatie aparte. roza era si simbolul adoptat de trubaduri. sfînta patroana a atîtor locase de cult. „timonier. Rozei. asigurîndu-se astfel ca mesajul sau va traversa istoria. cînd Maria era venerata aidoma unei zeite în «Palatele Reginei Cerurilor».. dar majoritatea decoratiunilor din interior au o puternica ampre nta feminina. acei interpreti ai cîntecului de dragoste din sudul Frantei. Pînza de pâianjen gravata sau sculptata — o imagine prezenta pe cupola bisericii Notre-Dame de France din Londra — o reprezinta pe Arachne.. îndeosebi splendidele rozase. sau pe Isis. desi — la fel ca în Cina cea de taina a lui da Vinci — codurile folosite pentru a o exprima sînt adesea gresit interpretate... aceasta catedrala nu a fost destinata venerarii Fecioarei Maria — în primul rînd pentru ca aici se afla o Madona neagra: Notre Dame de Souterrain („Madona Tenebrelor"). Asa cum vom vedea. Tot aici poate fi admirat un vitraliu ce o reprezinta pe Maria Magdalena sosind în Fra nta pe ma re. de fapt. uriasul labirint desenat pe pardoseala catedrale i din Chartres aminteste de misterele feminine. Barbara G. simbolul prostituatelor ei sacre. Sophia. nicidecum pe aceea de a-1 suprima? Poate ca bisericile ridicate de ei erau. n-ar fi oare posibil ca. Astazi se considera în general ca arhitectura gotica este de t ip masculin... Walker subliniaza semnificatia.) Acest vitraliu este cea mai veche reprezentare a legendei Mariei Magdalena în Franta si.. i se spunea adesea Roza. sau Notre Dames. Ceea ce era spus «sub roza» (sub ros a) facea parte dintre misterele sexuale ale zeitei si nu trebuia dezvaluit neinitiatilor. în viziunea lor. nicidecum opusa acesteia. Tinînd însa cont de interesele profunde ale templierilor.. erezia si-a gasit un alt debuseu. noile catedrale sa fi avut menirea de a continua venerarea principiului feminin. pentru ei noua biserica fiind complementara cu vechea religie. Roza Mistica. prin care initiatul îsi poate gasi calea numai daca urmeaza firul depanat pentru el de zeita.. era în realitate principiul feminin însusi. „. Rugul-de-Trandafiri. (Poate ca titlul de Nautonnier — „cîrmaci". Si alte simboluri existente în catedralele gotice transmit intense mesaje subliminale despre forta principiului feminin.

36 în povestea lui Chretien nu se mentioneaza nicaieri ca Graalul ar fi o cupa sau ca ar avea vreo legatura cu Cina cea de taina ori cu lisus. care în cautarile sale a întîlnit. într-un castel . dupa unele opinii. din acest motiv. în toate versiunile legendei. Graalul poate fi considerat un obiect misterios. de la care si-a luat Chretien numele. o comoara ce existâ cu adevarat undeva. Una dintre legende sustine ca losif din Arimateea. publicata în 1994. inclusiv de pe tarîmul supranaturalului. atmosfera generala este cît se poate de pagîna. Chretien si-a bazat relatarea pe o mult mai veche legenda celtica despre eroul Peredur38. ceva ce tran scende lumea reala.) Iar cea mai cunoscuta biserica din Troyes îi este închinata Mariei Magdalena. nu exista nici o conotatie religioasa evidenta si. dar — implicit — simbolizeaza totodata ceva inefabil. îi apartin lui Malcolm Godwin. Godwin identifica un al treilea tip. cautatorul întîlnind în cale tot felul de inamici. acesta avînd proprietati tamaduitoare. la fel de important: cel alchimic. aici se afla si Curtea contelui de Cham-pagne. extrem de concentrata si la obiect. cupa este atît un obiect concret. Este semni ficativ faptul ca ora sul Troyes. cupa din care a baut lisus la Cina cea de taina. ci si din cultura în care acestea au înflorit. a stîrnit imaginatia ca nici o alta relicva. Dintre milioanele de fraze scrise pe aceasta tema în decursul secolelor. (De fapt. cît si un simbol al perfectiunii. de natura religioasa — de obicei. sintagma „Sfîntul Graal" este utilizata pentru a desemna un tel greu de atins.În prezent. unele dintre cele mai interesante. Lucrarea este o remarcabila trecere în revista a tuturor legendelor si a interpretarilor în domeniu. într-o ascunzatoare. Majoritatea oamenilor stiu ca ea se refera la ceva stravechi. extinzîndu-le astfel încît sa includa idei eretice vehiculate în secolul al XlII-lea. era un centru caba listic si locul comandamentului initial al Cavalerilor Templieri. nestemata ce va încorona munca de o viata. de Chretien de Troyes. bogatul prieten si adept al lui lisus. Primul dintre romanele cavaleresti dedicate Graalului a fost Le Conte del Graal (circa 1190). majoritatea celor noua templieri initia li erau vasalii sai. asa cum vom vedea mai tîrziu. de zi cu zi. Pe lînga obisnuitele tipuri de legende romantice crestin e si celtice de la sfîrsitul secolului al XH-lea si începutul celui de-al XlIIlea. Graalul era un vas sau un platou — fapt extrem de semnificativ. reprezentînd ceva ce le apartine totodata ambelor dimensiuni — cea reala si cea mitica. Aceasta aura de nazuinta spirituala s-a nascut nu numai din legend ele initiale ale Graalului. Despre cautarea Sfîntului Graal se crede ca este o întreprindere marcata de pericole fizice si spirituale deopotriva. dupa parerea noast ra. în cartea sa The Holy Grail („Sfîntul Graal"). El afirma ca primele versiuni ale legendei Graalului s-au inspirat din miturile celtice referitoare la regele Arthur si la Curtea acestuia . Pove stea Graalului redefineste vechile legende ale celtilor. De fapt. i-ar fi strîns în ea sîngele scurs la rastignire.37 în roman. multe elemente derivînd din conceptul celtic de venerare a zeitei.

mintile ortodoxe de la Roma au avut. o procesiune înspai-mîntâtoare si aparent ritualica. si altele în plumb. Chiar mai ciudat este faptul ca legenda a ramas neatinsa inclusiv dupa suprima rea ereticilor catari. O trasatura comuna a legendelor despre Graal este momentul critic în care eroul esueaza în a pune o întrebare esentiala. în mod miraculos.41 Po vestea rela teaza. ar fi aflat cum sa spulbere vraja ce domnea peste Wasteland. altele în argint. neterminat. . de fapt.izolat. iar în cealalta pe cel plumbuit al unei regine. Urmeaza iara si o scena ciudata. majoritatea avînd un accent evident crestin. unele erau ferecate în aur. acest pacat al omisiunii expunîndu-1 unui pericol cumplit. Daca Peredur ar fi întrebat al cui cap este si ce legatura avea teasta cu el însusi. scrisa — dupa unele opinii — de un calugar de la abatia Glastonbury în jurul anului 1205. eroul întîlneste o caruta în care se afla o suta cincizeci de ca pete de cavaleri taia te. ca re poarta într-o mîna capul argintuit al unui rege. si chiar a cavalerilor temp lieri.. dînd nastere unei serii întregi de povesti simil are. în fieca re zi la amiaza. ca: „Sînt capete ferecate în argint. capete ferecate în plumb si corpurile de la care au fos t taiate aceste capete.. încît atît povestea.) Chiar si asa. în mod surprinzator. Dar. îti spun ca trebuie sa aduci laolalta aPul regelui si pe cel al reginei". mentionati implicit în diferitele ei variante". reticente în a denunta ideea. Iata ce spune Malcolm Godwin: „Aici. iar dupa alte pareri de un templier anonim.. crucea cade prada unui preot care o bate „peste tot" cu un baston — un episod care aminteste clar de acuzatia conform câreia templierii scuipau pe cruce si o calcau în picioare.40 Una dintre aceste versiuni crestinizate a fost Perlesvaus. Fara a recunoaste vreodata existenta Graalului. cît si autorul ei au supravietuit zelului puniti v al Parintilor Bisericii. întrebarea care nu este pusa se refera la natura capului. în aceasta procesiune era purtata o sulita de pe care picura sînge si un cap taiat. în povestire mai apare si o domnita bizara.. referindu-se la calugarii care le-au scris. Malcolm Godwin adauga : „Au reusit sa învaluie o profunda erezie într-un mister atît de pios."39 (Tarîmul fusese blestemat si de aceea deven ise neroditor. Cava lerul Gawa in cauta sabia care i-a retezat capul lui loan Botezatorul si c are sîngereaza. nobilii cautatori ai Graa lului poarta vesminte albe cu o cruce rosie — exact ca templierii. pe un platou. Printre alte obiecte. La un mom ent dat. Apoi mai e o cruce rosie într-o padure. In Perlesvaus. roma nul lui Chretien a înregistrat un succes fulminant. doua aventuri interconectate. pe nume Perceval. Unii dintre Pazit orii Graalului îi spune eroului. cu mai multe capete retezate.

Dupa cum r eiese din titlul primei lor carti. în mod semnificativ. El sustine ca relatarea sa are un grad mai mare de veridicitate fiindca a aflat povestea adevarata de la un anume Kyot de Provence — identificat mai tîrziu cu Guiot de Provins. în lucrarea sa. Fierefiz. de fa pt. regi si regine.47 Exista totusi o problema: în legende. scris de obicei sân graal („Sfîntul Graal"). corecteaza versiunea lui Chretien de Troyes.42 Dintre toate povestirile ciudate despre Graal. care nu oferea toate informatiile disponib ile.45 Dar care era acest deznodâmînt? în Parzival. acestia fiind trimisi sa-si disemineze în secret credinta. ai carei Mari Maestri adopta. Sa fie a ceasta o referire la Prioria din Sion . de asemenea.43 Autorul afirma clar ca. pentru ei „Sfîntul Graal" este. majoritatea versiunilor crestinizate au fost scrise de o echipa de calugari cis-tercien i.44 în Parzival. Convingerea lor se bazeaza pe ideea ca termenul francez initia l. numele loan? Exact acest concept al descendentei este central în teoriile emise de Baigent. în ciuda aversiunii tacite a Bisericii pentru Graal. o referire sim bolica la descendentii lui lisus si ai Mariei Magdalena. Leigh si Lincoln au identificat o conexiune între accentul pus de legendele despre Graal pe descendenta si faptul secret ca lisus si Maria Magdalena au fost casatoriti. sinta gma ce desemneaza pentru ei o dina stie. Repanse de Schoye (purtatoarea Graalului) si fra tele vitreg al lui Parzival. Graalul în sine este o notiune distincta.Simbolismul a lchimic este bogat: meta le inferioare si pretioase. cea mai bizara — si mai incitantâ — este Parzival. ar trebui. Graalul. Sînt subliniate caracterul secret si aversiunea pastratorilor Graalului pentru întrebari. pazit de templieri (pe care Wolfra m îi numeste.. Imaginile pot fi întîlnite deopotriva în alte reinte rpretâri ma jore ale legendei Graalului. pastratorii Graalului erau cei care cunosteau acest secret al genealogiei sacre — templierii si Prioria din Sion.. este remarcabila în primul rînd pentru faptul ca simbolismul sau mistic se bazeaza pe Cîntarea Cîntarilor. Numita Queste del Sân Graal. asa cum vom vedea în continuare. Leigh si Lincoln cu privire la Graal. Wolfram scrie: „Povestea autentica si deznodamîntul romanului cavaleresc au ajuns pe pâmînturile germane venind din Provence". pleaca spre India. concepînd astfel o teorie proprie: Graalul amintit în legende era. Este posibil ca legendele sa se refere l a un . „oamenii botezati"). de fapt. Castelul Graalului este un loc misterios. trubadur si totodata un calugar reprezentativ pentru Ordinul Templierilor. „S în gele Sfîn t". accentul cade asupra genealogiei celor care au descoperit sau care pastreaza. sangraal. unde au un fiu pe nume loan — celebrul Preot loan46 — ai carui descendenti îsi iau totdeauna numele loan. ortografiat sân g real — „sînge regal". scrisa de poetul bavarez Wolfram von Eschenbach (circa 1200). de fapt. în conformitate cu teoria lor. Baigent. La sfîrsitul povestii.

ultima interpretare pare mai realista. legendele Graalului sînt texte gnostice. Adevaratul senior al fortaretei Montsegur era Ramon de Perella. nimeni nu stie sigur. Biserica s-a simtit profund ofensata de modul în care aceste povesti îi ignorau autoritatea si ideea de succesiune apost olica. În versiunea lui Wolfram nu exista nici o cupa cu puteri supranaturale.48 De asemenea.) Poate ca exista o legatura între cupa Graalului si va sul de alabastru pe care Maria Magdalena îl poarta în mîini în iconografia crestina traditionala. Graalul este o piatra — lapsit exillis. Asa cum am vazut. ideea s-a nascut dintr-o simpla manipulare a termenului francez sangraal si am vazut deja ce dificultati se nasc din orice ipoteza care are la baza ideea mentinerii unei descendente „pure" de-a lungul secolelor. dar acestea sînt pure speculatii. La urma urm ei. cît si între ei si o comoara nu foarte clar definita. alchimie. nu poate fi ignorat evi dentul simbolism derivat din tarot. Despre Wolfram von Eschenbach se banuieste ca a calatorit mult si ca a vizitat cetatile ordinului din Orientul Mijlociu. pastratorii Graalului de la castelul Montsalvasch sînt numiti explicit templieri. Malcolm Godwin preciza. „mesagerul Graalului" în Parzival. întreaga povestire are un bogat simbolism alchimic. nume care ar putea însemna Piatra Mortii. Relatia dintre legendele Graalului si mostenirea templierilor pare solida si reala. în context. Wolfram aminteste ca seniorul castelului în care era pastrat se numea Perilla. Dar în absolut toate relatarile despre Graal exista mult ma i multe elemente capabile sa irite sensibilitatile Bisericii. în opera Parsifal [1882]. Din n ou constatam existenta unei conexiuni atît între catari si templieri.51 (în mod cert. Dar oare numai din cauza subtextului alchimic au fost considerate „eretice" legendele despre Graal? Fara îndoiala.49 Castelul a fost 'dentificat cu Montsegur. Unii comentatori considera ca personajul Cundrie.secret pastrat de unele familii si transmis din generatie în generatie. cautarea Graalului este o alegorie a calatoriei spirituale a eroului spre — si dincolo de — transformarea de sine. de altfel: „în Parzival. deocamdata. în esenta. Prin urmare. aceasta era si opinia lui Wagner. Kundry poarta cu sine un vas cu „balsam" cu care îi spala picioarele eroului si apoi — aseme nea Mariei Magdalena — le sterge cu pârul ei. În aceasta versiune a legendei. însa foarte pretioasa. este Maria Magdalena. experienta Graalului este prezentata ca fiind rezervata exclusiv . în toate povestirile însa. Wolfram puncteaza relatarea cu aluzii la astrologie. Cabala si noile i dei spirituale ale Orientului". Eroul progreseaza prin forte proprii — desi uneori are parte de ajutoare — în cautarea iluminarii si a transformarii spirituale.50 într-un alt Poem. ultima fortareata a catarilor. iar povestea sa are cel mai pregnant caracter templier dintre toate romanele cavaleresti despre Graal. Alte explicatii sugereaza ca piatra ar fi giuvaerul cazut din coroana lui Lucifer cînd acesta a fost aruncat din ceruri sau celebra Piatra Filozofala (lapis elixir) a alchimistilor. care subliniaza responsabilit atea individuala pentru propriul spirit. dar nu pare credibil ca aceasta sa fie o aluzie la o dinastie. aici. exact aceasta — transformarea de sine — reprezinta unul dintre motivele majore ale alchimiei. La urma urmei.

gestul avînd aparente conexiuni loan Botezatorul. facea referire la Maria Magdalena". atît roscovul. dupa cum am vazut. Asa cum au subliniat mai multi comentator i-'2. Hugh Schon field scrie: „Nu e nici o îndoiala ca minunatul cap de femeie al templierilor o reprezenta pe Sophia în aspectul ei feminin. un personaj cu aratatorul ridicat în mod deliberat — si ritual —. Acest element poate fi mai semnificativ decît pare la prima vedere. se pare. cavalerii detineau un r elicvar de argint în forma unui craniu de femeie. Scriitoarea britanica Nina Epton povesteste în cartea The Valley of Pyrene (1995) ca a urcat pîna la ruinele castelului templierilor din Montreal-deSos. pentru a vedea o fresca în care era înfatisata o lance cu trei picaturi de sînge si o cupa — o imagine extrasa clar din legendele despre Graal . un barbat care pa re sa venereze r adâ cinile unui roscov schiteaza acest gest. putem crede ca relicva templierilor si cea din legenda era una si aceeasi. în Ariege. dar fetele sînt cele care duc prototipul Graalului. Dar cum desi asumau femeile un asemenea rol în ceva ce putea fi conside rat o forma superioa ra de liturghie? (Sa ne a mintim ca la ca tari. Jacobus de Voragine mentioneaza ca degetul lui loan Botezatorul — singura parte a cadavrului decapitat care a scapat furiei distructive a împaratului Iulian — a fost adus în Franta de Sfînta Tecla. astfel încît femeile si barbatii deopotriva puteau fi preoti. exista un sistem social ba zat pe egalitatea s exelor. am vazut cum. apar adesea ca pete fara trup.55 Printre relicvele templierilor se spune ca s-ar fi a flat si (presupusul) aratator drept al lui loan Botezatorul. Asa cum am va zut în Capitolul l. în toate legendele Graalului. în plus.marilor initiati. în interpretare a crestina. (În cronicile intitulate „Legenda de Aur". a caror forta rea ta de la Montsegur a fost preluata de Wolfram ca model pentru Castelul Graalului. Leonardo da Vin ci înfatisa adesea . obiectul în sine — indiferent ce este acesta — e pastrat de femei. acuzatia ca acestia venerau un cap retezat — numit.)^6 Conexiunile dintre cavalerii templieri si Graal sînt numeroase. prin urmare. Chiar si în pov estea celtica a lui Peredur.53 De fapt.54 Analizînd implicatiile a cestui cap feminin si decodificînd numele Baphomet în Sophia. platoul cu capul reteza t.) Conexiunea cu templierii este însa cea mai pregnanta în povestirile despre Graal. iar pamîntul sa devina fertil. în procesiune baietii poarta sulita. în Adoratia magilor. De exemplu. unde templierii au efectuat sapaturi. Este posibil ca relicva despre care se crede ca le-ar fi apartinut templierilor sa fi constituit motivul material al preferintei lui da Vinci pentru acest simbol. isian si ca. în plus fata de acuzatiile ca ar venera acest cap. Bapho-met — aminteste de romanele cavaleresti referitoare la Graal în care. în scenele religioase. numit simplu caput („cap") 58. Iar de Voragine aminteste si de o traditie conform careia capul Botezatorului a fost îngropat sub templul lui Irod din Ierusalim. cît si amintesc de Botezator. vîrfurilor elitei — ceva ce depaseste cu mult chiar transcendenta liturghiei. Templierii erau învinuiti ca ar atribui a cestui Baphomet puteri similare celor ale Graalului: facea pomii sa înfloreasca.

61 În ciuda elementelor celtice din legendele Graalului. transmis prin intermediul lui Petru.59 Legenda sustine ca toti templierii de aici au fost decapitati în timpul represiunii — informatie greu de crezut în lipsa oricaror probe oficiale în acest sens — si ca victimele au blestemat pâmîntul. Exista însa si alte conexiuni. care se afla într-o stare jalnica. fondata de lo an Botezatorul pe baza învataturilor secrete primite de la lisus. în stinga se afla o femeie goala. La St-Martin-duVesubie. este o realitate istorica faptul ca. în plus. chiar mai ciudate. iar solul si-a pierdut rodnicia. fiindca nu exista dovezi convingatoare. în mod semnificativ. în 1560. ermetice si gnostice ale povestirilor. 1902). el afirrnâ ca este totusi cea mai plauzibila. ducele Emm anuel Filibert de Savoia a cerut exorcizarea pâmîntului din regiune.E. Oricare ar fi adevarul. „maladie"). The Hidden Church of the Hol'y Graal („Biserica ascunsa a Sfîntului Graal". care sustine ca ar fi existat o scoala mistica a crestinismului. Desi era sigur ca exista indicii puternice cu privire la prezenta unei asemenea „biserici ascunse" în legendele Graalului. Pen tru cei care au scris povest ile Graalului.Alte desene stranii au fost descoperite în castelul de la Domnie. ocultistul nu a putut pre ciza natura acesteia. fiind transmisa de templieri. Waite a fost unul dintre primii specialisti ca re au remarcat elementele alchimice. ceva legat de capetele retezate — sau de un singur cap retezat — a adus nenorocirea asupra regiunii. în Provence — un sit al templierilor si deopotriva al Madonelor negre — exista o legenda care include elemente interesante din povestirile Graalului. în care au fost întemnitati numerosi templieri. în care losif din Arimateea (purtînd o cruce de Lorena) este reprezentat în partea dreapta prin. Cel mai semnificativ a spect al legendei în sa este relatia pe care o stabileste întredecapitarea templierilor si blestemul asupra pamîntului — doua elejnente majore din canonul Graalului. eruditul ocultist A. Waite se refera la o idee straveche în cercurile ezoterice. Waite considera ca aceasta tradi tie a patruns în Europa prin sudul Galici — regiunea sudica â Frantei înainte de a fi rafinata de Biserica celtica timpurie din Anglia. dar a subliniat ceea ce el a numit „traditia ioanina (sau ioanita)"60. Barbatii au devenit impotenti sau sterili. Desi nu sustine ca aceasta este singura conexiune posibila. Aceasta idee oculta nu-si are locul în crestinismul exoteric. însarcinata. Waite a identificat în cad rul crestinismului o traditie secreta ce se afla la baza întregului concep t al acestor legende. Autorul este sigur însa ca povestile despre Graal aveau la baza — . care are în mîna un baston sau o vergea. Diversele povestiri despre Graal si numeroasele lor versiuni pot parea derutante. dar în monumentalul studiu al legendelor Sfîntului Graal. Waite crede ca influenta ioanita provine din Orientul Mijlociu. Ean si Deike Begg descriu o bizara scena a crucificarii. unul dintre vîrfurile montane din zona este numit Maledia (aproximativ „boala". dar în acelasi timp se dovedea benefic celor pe care îi „placea".zînd picaturi din sîngele lui lisus.

Dar aceasta cunoastere secreta. Da r traditia oculta aminteste în mod con stant despre descendentii spirituali ai acelor cavaleri de de mult. . Mai mult decît atît. ia r templierii le-a u supravietuit pentru scurt timp. Iar puntea de legatura între ideile exoterice si ezoterice ale templierilor pe de o parte si lu mea crestina a vremii lor pe de alta era întruchipata în imaginea unei femei : Maria Magdalena. va elucida în mare parte necunoscutele din acest domeniu. Povestirile despre Graal nu sînt decît o alta manifestare a ideil or neortodoxe care circulau în Franta Evului Mediu sub auspiciile templierilor. aidoma cultului Madonei negre. asociata cu templierii. prin urmare. inclusiv alchimia si sexualitatea sacra . pagîn a: legendele Graalului pe miturile celtice. Lucrarea sa reliefeaza însa o interesanta legatura între legendele i si un an umit Sfîn t loan . care traiesc si astazi în mijlocul nostru. asa cum vom vedea în capitolul urmator. Madonele negre si templieri fac obiectul unui studiu realizat de istoricul francez Jacques Huynen în cartea L'enigme de s Vierges Noires („Enigma Fecioarelor Negre". Conexiunea dintre cel e doua este izbitoare. Ambele se bazeaza pe o tema mai veche. Toate acestea s-au întîmplat cu secole în urma. iar unele organizatii pretind ca sînt urmasele lor. gratie contactului cu Tara Sfîntâ. CAPITOLUL 6 Mostenirea templierilor Majorita tea istoricilor considera ca violentele evenimente de la începutul secolului al XlV-lea au constituit sfîrsitul definitiv al templierilor si. prin intermediul templierilor. Ambele au înflorit în secolele al XH-lea si al XHI-lea. o serie de cercetari rece nte au demonstrat convingator ca Ordinul Templierilor a supravietuit pîna astazi si ca exercita în prezent o influenta considerabila asupra cultur ii occidentale.legatura care. Cata rii au disparut de mult. 1972).un fel de „Biserica ascunsa". Conexiu nile dintre alchimie. Accentul pus de Waite asupra traditiei „ioanite" este incitant. deoarece nu a oferit detalii asupra ei si nu i-a precizat sursele. Poate ca a devenit cel mai incitant si cel mai periculos secret pastrat în „subteranele" Europei de azi. iar cultul Madonei negr e pe altarele închinate zeitelor pagîne. Acestia detineau o seama de cunostinte derivate din numeroa se surse ezoterice. nu sînt interesati de potentialele indicii a le existentei lor dupa acea data. aceasta constiinta mistica si alchimica a principiului feminin a pierit oare si ea în negura veacurilor? Poate ca nu.

Este foarte probabil ca templieri apart inînd ambelor niveluri sa se fi retras si sa-si fi format propriile lor miscari. Logica elementara respinge ideea ca o societate extrem de organizaa ca aceea a templierilor a depus pur si simplu armele si si-a acceptat umila sfîrsitul. cu . alesi unul si unul. regele Edward al II-lea nu a vrut sa creada acuzatiile aduse ordinului si s-a angajat chiar într-o vie dezbatere pe aceasta tema cu însusi papa. suveranul a refuzat sa foloseasca tortura asupra templierilor. Marele Maestru al ordinului din Germania. Daca — asa cum considera unii cercetatori — cavalerii templieri erau depozitarii unor vaste cunostinte ezoterice si alchimice. prin intermediul unei tr aditii oculte existente înca în prezent. în care acestia au fost gasiti nevinovati. Da r mai întîi a fost nevoie sa ne convingem ca Ordinul Templierilor nu a pierit acum mai bine de sase secole. multi fiind eliberati dupa ce s-au dezis de convingerile lor. oricît de îngaduitori ar fi fost judecatorii ecleziastici. dar chiar si acolo au existat unii care au scapat. Dupa o tacere împietrita. în Anglia. a declarat ca papa e malefic si ar trebui destituit. persecutiile si executiile au avut o amploare mult mai mica. învesmîntat de sus pîna jos în a rmura si însotit de douazeci de cavaleri oteliti. de pilda. fiind totodata depozitara unor cunostinte secrete. iar în alte tari ordinul pur si simplu s-a reconstituit sub un alt nume sau s-a alaturat unor alte organizatii. din punct de vedere istoric. în alte tari însa. Totusi. si-a facut o intrare dramatica în mijlocul conciliului gazduit de arhiepiscopul de Metz. nici unul dintre ei nu-si putea permite sa ignore porunca papei de a dizolva ordinul în 1312. relativ putin templieri au fost executati. aceste secrete. ipoteza nimicirii complete a templierilor nu este valabila. pînâ la unul. Si. care includ poa te cunostin te stiintifice ale vechilor alchi-nristi si practici magice din Orient. Altfel spus. de fapt. subiectul a fost încheiat pe loc si cavalerii au plecat linistiti. nu se poate spune ca toti cavalerii din Europa au fost prinsi. daca nu e crezut pe cuvînt. Iar daca asa stau luc rurile. Chiar si în Franta însa. în Germania s-a petrecut o scena de-a dreptul ilara.Implicatiile acestor date sînt ample si profunde. urmînd sa-si dovedeasca inocent a cu alta ocazie. în primul rînd. supravietuirea ordinului presupune o oareca re continuitate în acest sens. în acea zi de vineri. treisprezece octombrie. templierii de azi — mostenitori ai unui stravechi sistem de convingeri si practici eretice — ar putea arunca o raza de lumina asupra investigatiilor noastre. exista înca în societatea actuala. Hugo de Gumbach. în final. În Aragon si Castilia au avut loc procese ale templierilor. Desigur ca au intrat în ilegalitate. precum Cavalerii Teutoni. Sa nu uitam ca membrii de rînd nu aveau aceeasi situatie nucleul de initiati — elita care conducea ordinul. Masacrul s-a petrecut exclusiv în Franta. modul în care au iesit din scena demonstreaza acest lucru. ca Ordinul este nevinovat si ca. Prin urmare. pentru a se regrupa. e l si oameni sai sînt gata sa se întreaca în lupta dreapta cu ono rata adunare prezenta.

Primul urmareste continuitatea Ordinului Templierilor prin Scotia. aceste lucrari se completeaza reciproc. cînd regele Scotiei. atragînd dupa sine un veritabil aflux al aristocratiei scotiene. Pentru multi nespecialisti. Initial era o organizatie oculta. preocupata. Desi nu exista dovezi concludente care sa ateste ca templierii erau eminentele cenusii ale retelei alchimiste secrete. In Scotia si în Anglia însa. alchimistii. oferind împreuna o imagine destul de ampla a relatiei dintre cele doua mari organizatii oculte. El sustine ca acestia s-au aflat la originea revoltei taranesti din 1381. a preluat tronul englez.1 Pe noi nu ne-a interesat însa continuitatea în domeniul proprietatilor imobiliare. Exista însa un punct important asupra caruia Baigent/Leigh si Robinson au divergente: primii considera ca francmasoneria s-a dezvoltat pornind de la grupul izolat de templieri din Scotia si apoi a migrat în Anglia.creînd astfel doua organizatii diferite. lacob al Vl-lea. ce coboa ra pîna Ia anul 1650. în 1603. acest transfer de pro-nrietate a avut loc la scara foarte mica. cea mai mare parte a pamînturilor detinute de templieri au fost ceda te rivalilor acestora. nutreau o stima deosebita pentru loan Botezatorul. Recent. în mod explicit. pe de alta parte. desi au abordat subiectul din punct e de vedere cu totul diferite. ambele urmase de drept ale ordinului initial. asemenea templierilor. am vazut deja. e d . crede ca templierii au dat nastere francmasoneriei în Anglia. în cursul careia au fost atacate deliberat proprietatile Bisericii si ale Cavalerilor Ospita lieri — cei doi principali dusmani ai templierilor — evitîndu-se cu grija afectarea fostelor cladiri care le apartinusera acestora din urma. stim ca nucle ul de initiati era interesat de aceasta straveche stiinta — asa cum am constatat în apropierea centrelor alchimice. francmasoneria e doar un soi de club demodat. dovezile existente su-gerînd ca vechile proprietati ale ordinului în Londra le apartin si astazi unor fami lii cu genealogie templiera. precum Alet-les-Bains. Doua carti — The Temple and the Lodge de Michael Baigent si Richard Leigh si Born in Blood („Nascut din sînge") de istoricul si scriitorul american John J. Si. Ca val erii Ospitalieri. mai multi specialisti au prezentat dovezi care sugereaza ca francmasoneria îsi are originile în Ordinul Templierilor. P rin urmare. ci modul de transmitere a cunostintelor ezoterice detinute de templieri. ajungînd tot la templieri. lipsite de sens. menite sa aduca iluminarea spirituala si sa creeze legaturi mai strînse între initiat si confratii sai. de la ritualurile francmasonice modeme pîna la origini. Dupa dizolvarea din 1312. dar la începuturile sale francmasoneria era o scoala a misterelor. Poate ca acum situatia nu e departe de aceasta viziune. Robinson — au ajuns la aceeasi concluzie. cu initieri solemne derivate din stravechi traditii oculte. Latura sa ritualica este considerata ridicola — cu fratii care îsi suflecau un crac al pantalonului si bolboroseau lega-minte arhaice. Robinson. o retea exclusivista care asigura membrilor sai relatii si contacte de afaceri. în vreme ce al doilea parcurge drumul înapoi.

Si a tunci. asa cum au aratat cercetarile ample si meticuloase ale lui Jo hn J. John J. format în 1645. pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1717. Si totusi. eviden t. primii masoni erau intens preocupati de alchimie.) Desi în mod cert multi dintre francmasonii contempora ni abordeaza ritualul initiatic cu solemnitate si deschidere spiritua la. francmasonii vehiculau acelasi tip de informatii despre geometrie sacra. în Anglia medievala. Dar. înainte de acea data. cunoasterea oculta si cea stiintifica erau considerate unul si acelasi lucru. deoarece detineau cunostinte de geometrie sacra.transmiterea unor cunostinte sacre. Robinson. la fel ca în epoca lui da Vinci. potential periculoase. P rin înfiintarea ei s-a conferit un caracter oficial „Colegiului Invizibi l" al francmasonilor. unul din . iesit pe juma tate în luminile ram pei. organizatia fusese într-adevâr o societate secreta . templierii. De exemplu. au evitat cea mai clara conexiune posibila: societatea al carei nume complet era Ordinul Cavalerilor Saraci ai lui Hristos si ai Templului lui Solomon — altfel spus. origini mult mai vechi. cît de veche este francmasoneria? Prima referire documentata dateaza din 16413. De fapt. de ce au ignorat ei o alta organizatie ce av ea legaturi evidente cu templul respectiv? Aparent. prin totala lor absenta. preponderenta azi este francmasoneria Marii Loje. atunci organizatia a re. Masonii însisi sustin ca deriva din breslele medievale engleze ale pietrarilor. dar daca a existat cu adevarat o legatura între ea si templieri. un tratat de profil de la mijlocul secolului al XV-lea aminte ste de francmasoni ca „lucratori în alchimie"7 si. Daca asa stau lucrurile. care si-au creat o serie de coduri secrete de r ecunoastere. nicidecum antitetice. a c arei menire era si este dezvoltarea si promovarea cunoasterii stiintifice.6 Un alt mit al francmasoneriei sustine ca pietrarii au mostenit cunostintei6 lor secrete de la cei care au construit legendarul Templu al lui Solomon. înainte de formarea Marii Loje. iar un tratat alchi mic din 1450 utilizeaza în mod explicit termenul „fra ncmason"5. dar aparitia Marii Loje a pecetluit transforma rea ei într-un banal club aristocratic. în mare parte. perceptia generala este aceea a unei orga nizatii care si-a uitat me nirea initiala. în ciuda tuturor asteptarilor. pe de alta parte. ceea ce numim no i astazi stiinta provine din rîndurile acelei confrerii — asa cum o demonstreaza si fondarea Societatii Regale din Anglia. Robinson citeaza documente ce mentionea za existenta unor loji masonice în anii 13804. în 1662. fiin dca nu mai avea ce secrete sa pastreze pentru sine. ca re s-a format însa relativ recent.2 (Si atunci. aceste bresle au iesit în evidenta. alchimie si ermetism ca templierii.

de aseme nea. (Demn de mentionat ni se pare si faptul ca numele prov ine de la martirul scotian Saint Clair. Familia St Clair (al carei nume a devenit mai tîrziu Sinclair) si-a asumat rolul de protectoare ereditara a francmasoneriei în Scotia. (Asa cum am vazut. desigur. Construita între 1450 si 1480 de Sir William St Clair. Unul dintre evenimentele cruciale în istoria Insulelor Britanice a fost. prima persoana care a scris pozitiv despre templieri. senior de Rosslyn. de altfel.11 nu e. de asemenea. însa Pierre are cel putin un motiv serios pentru a o face12). Descinzînd am vikingi. ca disparuta flota a templierilor a acostat în cele din urma pe t armurile Scotiei. încît lasa impresia ca sta sa se prabuseasca de la o zi la alta. a detinut aceeasi "functie" pentru templieri. care a fost decapitat. Dovezile sugereaza însa ca scotienii au beneficiat de un ajutor considerabil -un contingent de cavaleri . urma sa fie doar capela unei cladiri mult mai mari. o coincidenta faptul ca. era casatorit cu Catherine St Clair. familia St Clair/Sinclair este una dintre cele mai interesante din istorie. care avea sa devina cartierul lor general. începînd cu secolul al XV-lea. aflata la cîtiva kilometri de Edin-burgh. Pierre de Plantard a adoptat numele St Clair. începînd cu secolul al Xllea. Privita din exterior. templierii s-au concentrat în mod cert în Scotia — poate si pentru faptul ca teritoriul se afla în stapînirea lui Robert de Bruce. dat fiind ca Rosslyn este azi punctul focal declarat al multor organizatii masonice si templiere. Dupa suprimarea oficiala a ordinului. ttugues de Payens. al carei proiect trebuia sa respecte structura Templului lui Solomon.8 (Ashmole a fost. ar si trebui sa fie.tre primii initiati masoni a fost Elias Ashmole (membru al ordinulu i din 1646). înainte. dar i nteriorul este uimitor de rezistent — asa cum. a ramas singura. ermetic si rozicrucian. Ordinul Cavalerilor Templieri a avut legaturi strînse cu familia Sinclair si cu Rosslyn. si papa nu mai avea jurisdictie asupra lui. fara îndoiala. în cele din urma însa. cladirea pare a fi într-o stare atît de jalnica. Baigent si Leigh sustin. detinînd un loc de frunte în societatea scotiana si Franta. Primul Mare Maestru. cînd fortele conduse de Robert de Bruce le-au înfrînt pe cele engleze. batalia de la Bannockburn. dupa suprimarea ordinului9).) Hugues si Catherine au vizitat mosiile de lîngâ Rosslyn si au fondat aici primul comandament al templierilor în Scotia. care s-a desfasurat pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1314. fondatorul Muzeului Ashmolean de la Oxford — alchimist. trasînd astfel în mod evident o legatura între el însusi si ramura franceza a acestei familii stravechi. Un veritabil giuvaer al masonilor este ciudata si impresionanta constructie numita Capela Rosslyn. Numerosi critici s-au întrebat daca are totusi dreptul sa foloseasca acest patronimic. De la începuturile sale. care fusese excomunicat.

în capela se afla. femeile sînt cele mai tari. în exterior se afla o statueta a lui Hermes — o aluzie clara la ermetism —. în istoria oficiala a Capelei Rosslyn. car e comemoreaza în Capela Rosslyn lupta de la Bannockburn. considerata momentul în care „valul s-a ridicat de deasupra templierilor". un asa-nu-mit „Stîlp al Ucenicului" — o paralela explicita cu mitul masonic al lui Hiram Abiff14. reprezentat astfel era Osiris . iar din 1312. zeul celt al vegetatiei. paduricea din apropiere a fost plantata în forma aceleiasi cruci templiere. deoarece. e prea timpurie pentru primii si prea tîrzie pentru ultimii. în conformitate cu istoria standard. printre altele. . iar ucenicul înfatisat aici este cunoscut sub numele de „Fiul Vaduvei". Toate aceste elemente sînt extrem de ciudate. desi cel care era. Placuta alaturata poarta urmatoarea inscriptie: MISTERUL TEMPLIERILOR 151 „Vinul e tare. imagistica de la Rosslyn. Toti acesti zei aveau atribute similare si erau adesea înfatisati cu chipuri verzi. doi bar bati pe un cal. care a murit în 1330 si a fost îngropat la Rosslyn.15 Par. Fiecare centimetru patrat din interior este acoperit cu simboluri sculptate. de inspir atie masonica.templieri care au întors soarta bataliei în ceasul al doisprezecel ea. exista aici o vasta gama de imagini pagîne si unele chiar islamice. dar ADEVARUL cucereste totul". în vreme ce o mare parte a simbolismului de la Rosslyn este evident masonic. iar în interior pot fi vazute peste o suta de reprezentari ale Omului Verde. de obicei. Tim Wallace-Murp hy îl asociaza pe Omul Verde cu zeul babilonian Tammuz. francmasoneria dateaza doar de la sfîrsitul anilor 1500. fara îndoiala. de altfel. iar cladirea în sine a fost proiectata în consonanta cu idealurile geometri ei sacre. consortul zeitei Isis. si convingerea templierilor actuali din Scotia ( care se considera descendentii fugarilor din secolul al XlV-lea). Multe dintre aceste elemente sînt. creata în jurul anil or 1460. Pe de alta parte. care a murit si apoi a renascut. Unul dintre cavalerii care au luptat alaturi de Robert de Bruce în acea batalie a fost (un alt) Sir William St Clair. nici templier. în plus. într-un mormînt templier tipic. o semnificativa sintagma masonica (importanta si pentru investigatia noastra). Aceasta este. cavalerul e si mai tare. o parte cel putin egala e în mod cert de inspi ratie templierâ: planul capelei are forma crucii lor specifice. iar pr intre sculpturi se afla si celebra imagine de pe sigiliul lor. în sens clasic.13 Decoratiunile Capelei Rosslyn prezinta unele anomalii. Prin urmare. templierii nu mai constituiau o f orta redutabila. un procent semnificativ din simbolismul prezent în Capela Rosslyn nu este nici masonic.

Asta e fru musetea locului. De sute de ori a m fost acolo si de fiecare data mai descopar ceva nou. din familia de ilustra traditie sus-amintitâ.16 Pe masura ce Niven ne-a vorbit despre subiectul sau favorit. O alta trasatura interesanta a copertei este Agnus Dei. poti vedea totul într-o singura vizita. familia Sinclair a promovat activ o serie de ritualuri pagîne si le-a oferit adapost tiganilor (despre care spunea ca sînt „printre ultimii pastratori activi ai cultului divinitatii feminine în Europ a"17). dar revelator. am fost coplesiti de multitudinea dovezilor care sugerau ca membrii ei au fost nu doar templieri. Decoratiunile din Capela Rosslyn constituie doar un exemplu al acestui mesaj cripti c. în Evul Mediu.JOHANNES" (lisus.Cînd 1-am vizitat pe Niven Sinclair.. „Daca te duci la Catedrala St Paul din Londra. asa cum se c rede în general.. tot aici am gasit „Manuscrisul Rosslyn-Hay". în acest caz. cea mai veche lucrare scotiana în proza." Rosslyn nu este nici pe departe o capela crestina tipica. pentru „cei care au ochi sa vada". Asa cum mentioneaza Andrew Sinclair în The Sword and the Grail („Sabia si Graalul". în crearea acestei veritabile carti în piatra. Daca vii la Capela Rosslyn însa. Si în Capela Rosslyn este sculptat sigiliul templierilor. loan). Niven. numerosi specialisti sînt de parere ca în cripta de la Ro sslyn a existat odata o Madona neagra. De f apt. Mielul lui . ^earn dat seama de extraordinara ingeniozitate pe care a dovedit-o stramosul sau. Maria. ci si pagini. spre uimirea noastra. Mielul Domnului. Imaginea pe care si-au creat-o a functionat extrem de eficien t.. în acest sens. pentru a fi transmise generatiilo r viitoare: „Contele William St Clair a construit capela într-o epoca în care cartile Puteau fi arse sau interzise. nu poti. în plus. iar pe coperta sta scris: „JHESUS (sic!) MARIA . El ne-a spus ca acestea au fost înc astrate codificat în structura Capelei Rosslyn. dar este evident faptul ca au dorit sa lase în urma lor indicii cu privire la preocuparile lor reale. Este o traducere a scrierilor cavaleresti si politice ale lui Rene d'Anjou. n pasionat u cercetator al istoriei familiei sale si a domeniului Rosslyn. e remarcabil cît de putine simboluri crestine gasesti aici". 1992): „Adaugarea numelui lui loan la cel al lui lisus si al Mariei este neobisnuita. Sir William.. dar loan a fost venerat de gnostici si de templieri.18 Astfel. ne-am dat seama ca templierii nu erau nicidecum niste cucernici cavaleri crestini. Niven a afirmat la un moment dat: „Se spune ca Sir William ar fi construit-o spre «mareata glorie a lui Dumnezeu». El a vrut sa lase astfel un mesaj pen11:11 Posteritate". ne-a of erit o serie de detalii semnificative despre ceea ce s-a întîmplat cu „pierdutele" cunostinte ale templierilor.

a cesta a f ost mo men tul. Oratia din 1737 a fost prima aluzie publica la faptul ca f ranc- . declarîn d ca . Minerva si Isis. Este deci cla r ca templierii a u supra vietuit în Scotia si a u a ctiva t ajci deschis. un ele ramuri a le fra ncma so neriei a u pretin s dintot dea un a ca sîn t urmasele templ ierilo r si ca îsi au origin ile în S cotia.19 C ontele William si Rene d'Anjo u erau a pro pia ti. templierii a u con siderat ca este mai pruden t sa se retra ga în subtera n. 20 În 1329 însa .Dumnezeu". sa pus ch iar pro blema ini tierii un ei cruciade împotriva S cotiei si. asa ca bunului cava ler Ra msa y i se poate a co rda credit în privin ta acestei afirmatii — si deci în privinta tuturor celorlalte. în mod semni fica tiv. Cun ostin tele lo r.o serie de a lte loca tii. viata l or dulce a fost din no u a men int ata cîn d ex co jnuni ca rea lui Robert de Bruce a fost a nul ata. Este însa posibil ca a cesti ma soni „templa risti" sa fi mo st en it verita bilele secrete a le cava leril or. da r si f iindca Ra msa y pretin dea ca ordin ul nu este urmasul pietra rilor medieval i. ci si într. nu n uma i din cauz a ul timei a firma tii. care a dus la na sterea fran cma so neriei . la fel ca multi dintre conf ra tii lor euro pen i. iar spectrul a utoritati i papa le s-a înto rs pen tru a -i bî ntui. în 1737. care i nclud. se spune. a runca a ceea si lumina fa lsa a supra î ntregului do cumen t. despre ori gini le iden tifi ca te în cult el e divin itat ii f emin ine. Speci ali stii în domen iu si -a u a xat comen tarii le pe a cest e a firmat ii. fiin d n eadevara ta. a sa cum a m ment ion at . Acea sta expri ma re indirecta a fo st necesa ra f iind ca în Fra nt a t empl ierii era u înca în a fa ra legii. da r putini istorici — chia r din cadrul ma so neriei — i -au luat în serio s. Un sco tian . dar. Ramsay a sublin iat faptul ca a cestia descin d din cava lerii crucia ti — o aluzie uso r voa l ata la templieri. nu do ar l a R ossl yn. Do cumen tul a stîrn it di sp retul multor g en erati i. sîn t con si derate pretio a se si astazi — poate cu atît ma i mult cu cît vizea za probl eme cu totul dif erite fa ta de cele a le lumi i actuale. elemente de ermetism si a lch imie. ambii fiin d membri ai Ordin ului Lînii de Aur — o grupare a l ca rei obiectiv decla ra t era restabilirea vechilor idealuri templiere de ca va lerism si fraternitate. n u ex ista u bresle ale pietrarilor. cu to ate ca jdeea a ra mas doa r la stadiul de proiect. st udi ile recen te a u demon stra t ca î n Evul Mediu. pe l în ga geo met ria sa cra . Orat ia pret inde a deopot riva ca mason ii îsi au o rigin ile în misterele z eitelor Dia na . La un moment dat. cel putin partia l. le-a oferit f ra ncma so nilo r din Paris ceea ce a devenit cuno scut sub n umele de „ Oratia lui Ramsa y".21 Ca valer al O rdi nului St Laz arus si tutore al micului B onn ie Prin ce C ha rl ie. î n Insulele Brita nice. An drew Micha el Ra msa y a f ost cel care.

Dar. a aparut o alta dovada. în 1743. papa a denuntat întrea ga confrerie a francmasonilor? Incredibil. asa încît este posibil ca afirmatiile lui von Hund despre sursele sale necunoscute sa fi fost totusi veridice. ca urmare a arhivelor incomplete disponibile. pe care el le-a numit Ritul Strict Templier. Principalul motiv al acestei respingeri a fost faptul ca afirm atiile baronului se bazau pe spusele unor persoane anonime — pe care el le numea „superiorii mei necunoscuti" — si deci pareau pure scorneli. baron von Hund und Alten-Grotkau. 22 Adevarata istorie care i se încredintase cuprindea si informatia conform careia. nu acelasi lucru putem crede despre cea a lui von . Lojele lui von Hund au înregistrat aproape imediat un succes fulminant. într-unul dintre cele mai controversate episoade din istoria francmasonilor. în anii 1950.masoneria ar deriva din Ordinul Templierilor. dar chiar si la acea data — în secolul al XVIIIlea! — Inchizitia a arestat si a torturat membri ai ordinului ca o consecinta directa a bulei papale.23 Aceleasi reactii le-a stîrnit si lista presupusilor Mari Maestri ai ordinului. daca vrem sa fim cinici si ga consideram ca lista Prioriei a fost fabrica ta cîndva. asa cum ne-am convins si noi însine. a afirmat ca ar fi fost i nitiat în riturile unui Ordin Masonic al Templului din Paris. ca i s-a încredintat „adevarata" istorie a francmasoneriei si a fost autorizat sa înfiinteze loje. Sa fie doar o coincidenta ca. Karl Gotthelf. desi nu putem avea o certitudine în aceasta privinta — documentele jji acest sens fiind foarte rare —. nici un an mai tîrziu. Leigh si Lincoln2" a reiesit ca lista Priori ei este cea mai exacta dintre cele existente. mult mai explicita si mai credibila. d esi în Germania erau cunoscute sub numele de Fratii lui loan Botezatorul. dar istoricii 1-au acuzat de sarlatanie crasa si au considera t ca istoria sa „adevarata" nu e nimic altceva decît o adunatura de aiureli. probabil. în realitate. „ponturile" anonime constituie un obicei frecvent al grupari lor oculte.24 Semnificativ este faptul ca istoricii nu au reusit nici pînâ astazi sa alcatuiasca o lista a Marilor Maestri ai Ordinului Templierilor. Dupa aluziile lui Ramsay cu privire la relatia cu templierii. iar recent unii dintre acesti „superiori" au fost identificati cu o serie de personalitati cît se poate de credibile. este co recta. unii cavaleri au izb utit sa fuga în Scotia si s-au stabilit acolo. Baronul von Hund avea ceea ce pretindea el a fi o lista cu numele Marilor Maestri care i-au u rmat lui Jacques de Molay în clandestinitate. atunci cînd ordinul a fost suprimat. Lista lui von Hund însa este identica cu cea care apare în Les dossiers secrets ale Prioriei din Sion. lista a facut fata cercetarii atente a specialistilor si.25 Din cercetarile efectuate de Baigent.

la urma urmei. în 1750 nu existau documente si nici studii istorice despre templieri. (S-a sugerat la un moment dat ca templierii s-au „ascuns" efectiv în rîndurile gradelor superioare ale francmasoneriei. în consecinta. Masonii vin si astazi în pelerinaj aici în fiecare an. deosebit de puternica în Franta. organizatia începe sa fie recunoscuta c a avînd radacini în traditiile Renasterii.Hund. legatura dintre cele doua liste subliniaza existenta unei traditii comune a Ritului Strict Templier si a Pr ioriei din Sion. Francmasonii francezi au o legenda curioasa despre Maître Jacques. El a fost — sustine legenda — unul dintre mesterii care au luc rat la Templul lui Solomon. asa ca Jacques s-a ascuns în pestera de la Sainte-Baume — cea în care si-ar fi gasit mai tîrziu salas M aria Magdalena. Degeaba însa. pe 22 iulie. In acest sens. Frances Yates scria: „Poate ca ideea unei personalitati ca Leon ardo. devenind în scurt timp o structura importanta a masoneriei. el însusi fiind în primul rînd un alchimist. a pornit spre Mars ilia. rozicrucia nismul este considerat a fi forta mo trice a spiritului renascentist — un ideal întruchipat perfect de Leonardo da Vinci. ca o atitudine. patronul breslelor medievale ale pietrarilor . de ambele parti ale Atlanticului. francmasoneria templierilor s-a dezvoltat rapid. Odinioara luata în derîdere de istorici ca o inventie a lnceputului de secol XVII. Dupa moartea lui Hiram Abiff.) Ea a influentat totodata o alta grupare importanta pentru cercetarea noa stra: Francmasoneria de Rit Scotian. se constata o curioasa lipsa de supozitii cu privire la posibila motivatie a baronului.. un personaj mitic. nu contravenea conceptiilor unui mag". el a para sit Palestina si. Daca nu ca nume. cel putin ca un ideal.29 . capabile sa îmbine activitatea de artis t cu studiile de mecanica si matematica. o retea alchimica.28 Un alt „candidat" cu sanse mari la rolul de mostenitor al cunostintelor ezoterice ale templierilor este miscarea numita rozi crucianism. Adeptii aprigului sau dusman. mesterul pietrar numit Parintele Soubise. Q. îndeosebi forma numita Ritul Scotian Rectificat. de fapt . Maître Jacques a fost tradat si ucis.27 Sa fi înce rcat astfel von Hund sa duca mai departe traditia templierilor? Oricare ar fi adevarul în privinta organizatiei si a preocuparil or baronului. împreuna cu treisprezece colegi. au hotarît sa-1 ucida. Organizatia sa era. Cu toate ca pe marginea afirmatiilor si a organizatiei lui von Hund a curs multa cerneala.

Fireste. Desi inspirata. aceeasi cultura.) Cosmologia din Pistis Sophia — Evanghelia gnostica în care jylaria Magdalena detine un rol-cheie — nu difera esential de cea profesata d e unii magi ai Renasterii. dar pastrînd înca o scînteie de divinitate. cît si ermetismul par a-si avea originile în acelasi timp si spatiu — focarul de gîndire din Egipt. „prinsa" apoi în trupul fizic. asa cum nu se poate face o distinctie clara între religie si magie. Cele trei ramuri principale care au înflorit în secret au fost alchimia. Ermetismul. din concepte mult mai vechi. fiind chiar o îndatorire a omului. a „planurilor".Hr. alchimia era — în sensul în care este perceputa astazi — un produs al Egiptului din primele secole ale erei crestine. egipteana si chiar din religii le Orientului îndepartat — rafinîndu-le în conceptiile aflate astazi la baza culturii noastre. precum Marsilio Ficino. Dumnezeu. G nosticii exprima acest deziderat în termeni religiosi (considerînd ca reunirea cu divinitatea înseamna mîntuire). si gnosticismul. în terminologia actuala —. Omul este o fiinta divina la origine. În plus. Ca urmare a ostilitatii Bisericii. Radacinile alc himiei si paralele ei cu ermetismul si gnosticismul sînt explorate de Jack Lindsay în The Qrigins ofAlchemyin Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în . da Vinci a trait într-o epoca în care marile miscari intelectuale si mistice constituiau un magnet pentru cei însetati de cunoastere si de putere deopotriva. sînt doua concretizari ale acelorasi idei cosmologice. care a dat nastere miscarii catar e. în termenii de atunci. ermetismul si gnosti cismul. atît gnosticismul. Nu se poate trage o linie neta de demarcatie între gnosticism si ermetism. Aceleasi idei. iar ermeticii folosesc termeni din mag ie. Acest veritabil creuzet al ideilor religioase si filozofice îsi tragea seva din credintele si conving erile multor culturi — greaca. Cor-nelius Agrippa sau Robert Fludd. în secolele I si II î. acelasi timp si spatiu au dat nastere alchimiei. de asemenea. iudaica. persana. dar ideea fundamentala este aceeasi. aceste miscari erau nevoite sa functioneze în ascuns. (Un vers ermetic adesea citat este: „Nu stiti voi ca sînteti dumnezei'?") încercarea de reunire cu divinul este posibila. (Relatia strînsa dintre gnosticism si ermetism e ste ilustrata de faptul ca Evangheliile gnostice descoperite la Nag Hamm adi includ tratate ce contin dialogurile lui Hermes Trismegistul. care a constituit un puternic impuls pentru renascentism si rozicrucianism. Lumea materiala este cea mai joasa în ierarhia „lumilor" — a „sferelor". cea mai înalta dintre lumi f iind divinitatea. mai precis din Alexandria.

iar riscul era dublat de for . Exclamatia „Oh! Ce miracol e Omul!". Recunoasterea scînteii de divinitate atragea automat dupa sine ceea ce am numi astazi „autoapreciere" sau încredere în sine — ingredientul esential în manifestarea propriului potential. daca nu chiar iadului. atribuita lui Hermes Trismegistul. 1970). cît si pe cea dinlâuntrul sau. cu toate ca nu era o optiune facila. cum îsi mai putea ea mentine controlul? La fel ca în cazul alchimiei. Aceasta era însasi cheia miscarii renascentiste si neînfricarea pe care a indus-o a fost vizibila în valul d e explorari si descoperiri geografice initiat în acea perioada. nu acordau nici o atentie notiunii de „pacat originar". dat fiind ca printre alchimistii Renasterii se aflau si femei) nutreau convingeri neobisnuite în domenii ca arhitectura si matematica. aceasta era una dintre ameninta rile majore ale gnosticismului la adresa Bisericii. Nici gnosticii. pe lînga ideile teologice categoric neortodoxe.Egiptul greco-roman". Gnosticii si ermeticii. destinate purgatoriului. implicatia acestei notiuni de potential div in al individului era chiar mai grava prin faptul ca femeile se aflau pe acee asi treapta cu barbatii. traind astfel gnoza. accentul fiind pus pe responsabilitatea indivi dului pentru propriile actiuni. Din punctul de vedere al Bisericii. Multi dintre ei (sau ele. Ca urmare a combinatiei dintre stiintele interzise si filozofia pacatoasa. femeile au avut totdeauna un cuvînt de spus si chiar oficiau în ceremoniile religioase. Ideea gnostica a unei relatii directe cu Dumnezeu ameninta însasi existenta Bisericii. notiunea statutului fundamental divin al omului contravenea conceptului crestin de „pacat originar" — ideea conform careia toti oamenii se nasc pacatosi ca urmare a caderii lui Adam si a Evei (mai cu seama a ac esteia din urma). cel putin la nivel spiritual. adeptii acestor credinte erau ostracizati si singura solutie era formarea unei retele subterane. Mai mult decît atît. reda ideea ca omenirea contine acea scînteie de divinita te. Fiecare individ era încurajat sa exploreze singur atît lumea exterioara. Este usor de înteles interesul pentru gnosticism. cunoas terea divinului. Spre deosebire de catolici. ei nu se considerau fiinte inferioare si pacatoase. Fiindca toti copiii sînt rezultatul unui act sexual „rusinos". Acesti oameni erau periculosi. nici ermeticii nu se ploconeau în fata Dumnezeului lor. amenintarea pentru Biserica este evidenta. aces t concept considera femeile si c°piii implicati deopotriva într-un soi de eterna conspiratie împotri-va ba rbatilor puri si a unui Dumnezeu razbunator. prudenta cerea ca gnosticismul si ermetismul sa fie ferite de ochii Bisericii. în acelasi timp însa. în gnosticism. pe de alta parte. Fa ra autoritatea preotilor asupra turmei de credinciosi. Acest accent pus pe mîntuirea individuala era în antiteza totala cu preceptul Bisericii conform caruia preotii sînt singurii mijlocitori prin care Dumnezeu comunica într-un fel cu omenirea.

printre care si Leonardo da Vinci). si Pico della Mirandola (1463-1494). Mirandola a fost prea explicit în ideile sale oculte si. trimitîn-du-i chiar o scrisoare personala de sustinere. nu am exagera daca am pune semnul egal între rozicrucianism si Renastere.30 Sub patronajul acestei familii — ja loc de frunte aflîndu-se Cosimo cel Batrîn (1389-1464) si ne-potiil sau. precum Marsilio Ficino (1433-1499).ta inerenta a tot ceea ce este secret si care atrage heterodoxia. iar el însusi a fost amenintat de papa Inocentiu al VUI-lea. în acea epoca. cartile sale au fost trecute la Indexul papal. Ultimul este renumit în primul rînd pentru introducerea în Europa a teoriei si a pract icii cabalistice. ermetismul nu ar mai fi fost cîtusi de put in „ocult". în cea de-a doua jumatate a secolului al XV-lea s-a înregistrat o veritabila explozie a interesului pentru ermetism si pentru stiintele oculte. De ce? Poate un indiciu este faptul ca acest suveran pontif sia decorat apartamentele de la Vatican cu fresce reprezentînd teme egiptene antice. la curtea familiei Medici din Florenta (unde a exer citat o influenta puternica asupra unui mare numar de gînditori. în afara enclavelor secrete în care fusesera pastrate cu grija pîna atunci. de fapt. aceste probleme devenisera subiect propice pentru dezbaterile intelectuale. precum Corpus fjerrneticum. La curtea Medici au gasit gazduire gînditori celebri pentru preocuparile lor oculte. . Alexandru al Vl-lea — membru al familiei Borgia —. dar apoi ceva straniu s-a petrecut. Prima sa etapa majora de dezvoltare a avut loc — la fel ca în cazul multor altor miscari — în Renastere. dar a fost inventat pentru a denumi o miscare deja functionala la acea vreme. Lorenzo Magnificul (1449-1492) — s-a produs prima sinteza de amploare a ideilor oculte. Pentru o perioada a par ut ca Mirandola va avea soarta tuturor oponentilor Bisericii. O foarte mica parte a informatiilor din aceste domenii erau noi. pîna atunci disparate. a anulat în mod bizar toate acuzatiile si amenintarile la adresa lui Mirandola. Cosimo a finantat si traducerea l or. Amagindu-se probabil cu un fals sentiment al securitatii indus de patronul sau aristocrat. al carui autor prezumtiv ar fi însusi Hermes Tris-niegistul. Noul papa. desi fireste ca existau numeroase personalitati si influente contemporane. Daca ar fi fost lasat în seama entuziastilor renascentisti. curînd. Dintr-o data. Pe lîngâ faptul ca a initiat cautarea unor opere legendare. însa setea de explorare a implicatiilor profunde ale ermetismului avea o amploare fara precedent. Una din tre principalele manifestari ale acestei erezii era miscarea rozicruciana. Acest val de interes pentru tot ceea ce era ermetic îsi avea cen trul. cel care a tradus C orpus Her-jneticum. Termen ul „ rozicrucian" da teaz a de la începutul secolului al XVII-lea.

de asemenea. specialistii au recunoscut ca.printre care si zeita Isis. se crede ca ermetismul a fost fondat de „Hermes cel de trei ori mare". Giordano Bruno (1548-1600). Frances Yates a schitat. de fapt. o origine mai apropiata de epoca lui lisus. dincolo de aceasta perioada se face simtita influenta unui numar mare de culturi. prezent la întîlnirea dintre Giordano Bruno si Philip Sydney: William Shakespeare. despre ultima piesa a marelui dramaturg. civilizatia egipteana este cea care detine cheile cunoasterii vizate de ei. se spune ca ar întruchipa o serie de concepte rozacruciene importante si ca ar fi fost inspirata de viata doctorului Giordano Bruno a fost o personalitate similara ca anvergura cu . ci însasi cauza ei. Radacinile acestor idei ajung în Egiptul secolelor I-III. punctul culminant fiind campania marelui predicator reprezentant al ermetismului. doctor John Dee (1527-1606). Desi putini ermetici au dat crezare acestui mit. sistemul filozofic egiptean era întruchipat de o scoala a misterelor. prin comparatie. desi multi reprezentanti ai ermetismului renascentist credeau ca aceste secret e provin din Egiptul faraonic din vremea lui Moise. în vreme ce generatiile anterioare au accentuat influenta filozofiei elene. Recent. Furtuna. Fascinatia pentru ocultism nu era doar un simptom a l deschiderii catre noi idei. (Semnificativ este faptul ca prima cladire a Teatrului Globe din Londra a fost construita pe baza principiilor ermetice ale geometriei sacre. Sydney. Dar. ele au. Calatorind prin diverse tari precum Germania si Anglia. triumful iluminismului — în care aceste „aiureli superstitioase" au fost respinse de toti cei dotati cu simtul ratiunii. printre altele. ei acorda o impor tanta deosebita semnificatiei panteonului egiptean. De asemenea. era în mod cert o personalitate de prim rang în aceasta lume subterana. Giordano Bruno a ajuns în Anglia în 1583 si în scurt timp a intrat în contact cu personalitati de talia lui Sir Philip Sydney. ei si-au dat seama ca aceasta cunoastere nu este la îndemîna oricui. pe care erau înscrise numeroase secrete covîr-sitoare.31 Istoricii contemporani nu iau în serios forta si influenta elementelor oculte. elev al unui mare ocultist englez. iar secretele nu puteau fi aflate decît în urma unor stagii intense de initiere treptata. deoarece Bruno i-a dedicat doua dintre lucrarile sale scrise pe cînd se afla în Anglia. Este posibil ca un alt personaj al cercurilor oculte din societatea elisabetana sa fi fost. autor. noua filozofie oculta s-a raspîndit din Italia în restul Europei. el a propovaduit reîntoarcerea la religia Egiptului antic si a fost foarte explicit în afirmatiile cu privire la ceea ce considera el ca fiind relele crestinismului oficial.33 Asa cum am vazut. într-o serie de carti.32 Dupa cum sustine ea. prin intermediul unui fragment din Tableta de Smarald. Dar ocultismul a supravietuit si a exercitat o influenta majora as upra Renasterii. iar atunci cînd abordeaza aceasta tema. rolul real al ocultismului în istorie. id eile derivate din religia Egiptului antic au influentat dezvoltarea conceptelor ermetice mai puternic decît s-a crezut anterior.34 Ermeticii sînt de acord ca.35 în plus. o fac pentru a sublinia. al lucrarii Arcadia. desi Grecia antica a reprezentat un filon bogat pentru gînditori în general.

Manifestele rozicruciene — numele sub care au devenit cunoscute cele doua lucrari — nu dezvaluiau nici unele dintre aceste secrete. mai cu seama sfinti catolici). trupul sau ar fi fost — zice-se — «incoruptibil": si-a pastrat aparenta vie si nu s-a descompus (un fenomen ce pare a afecta post-mortem un numar suprinzator de oameni. Probabil ca totul a fost . Se spune ca Rosenkreutz avea 106 ani cînd s-a stins. spre deosebire de ei. era o fire rigida si neiertatoare. Daca viata lui a fost una neobisnuita. I Giordanisti. în 1484. Acest erou se presupune ca a calatorit în Egipt si în Tara Sfînta. Giordano Bruno a murit pe rug la Roma. Asemenea lor — si la fel ca toti ceilalti reprezen tanti ai contrareformei —. prin faptul ca an unta u existenta confreriei. din acest jnotiv. Christian Rosenkreutz (Christian Rozacruce). rozicrucienii. dupa ce a fost tradat si denuntat Inchizitiei de un a dept nemultumit. zilele i-au fost numarate . Adaugati la aceasta realitate firea sa bombastica. acumulînd cunostinte secrete sau oculte pe care le-a transferat apoi unei noi generatii de adepti. Bruno nu predica nici una dintre v ersiunile acceptate ale crestinismului si.38 (S i un a man unt mai putin cunoscut: numele de cod al doctorului Dee ca spion era „007"!) Din aceste radacini s-a dezvoltat miscarea rozicruciana. dar. Putine lucruri se cunosc despre ea. 37 Dar acelasi lucru poate fi spus si despre sus-mentio-natul doctor J ohn Dee. dupa canoanele vremii. era nu numai astrologul si consilierul reginei Elisabeta I. în Germania. una dintre cele mai misterioase din istorie. ce era luminat de un „soare interior". numiti astfel dupa miticul lor fondator.39 Aceste publicatii anuntau existenta unei confrerii secrete. Existenta sa a devenit cunoscuta atunci cînd doua lucrari anonime. modul în care a murit si a fost îngropat a avut un caracter chiar mai straniu . Dar. De asemenea. si soarta ce i-a fost rezervata nu e greu de ghicit. alch imist si necromant.Luther sau Calvin. în 1614 si 1615. sugerau ca toti cei care doreau sa afle mai multe sa ia legatura cu ea. si ca a fost înmormîntat într-un loc tainic. si totusi numele sau este rareori mentionat în istoria predata în scoli. un veritabil magician vels. cu exceptia faptului ca a avut o influenta majora asupra dezvoltarii rozicrucianismului în Europa. Bruno si-a format propria societate secreta. O personalitate complexa. în 1600. ci si a gent secret. Fama Fratemitatis sau „Descoperirea Fraternitatii Preanobilului Ordin al Roza-Crucii" si Confessio Fratemitati s sau „Confesiunea Laudabilei Fraternitati a Preaonorabilului Ordin al Roza-Crucii" au început sa circule în Germania.

singurul aspect cu adevarat nou era faptul ca acum avea un nume. celebrul reprezentant al rationalismului. Iar Frances Yates nu ezita sa1 defineasca pe Leonardo da Vinci ca „un rozicrucian timpuriu"43. Acest lucru sporeste. pentru ei alchimia e ra o disciplina spirituala. Johann Valentin Andr aea (1586-1654).doar un fel de testa re a pietei. alchimistul englez care a detinut functia între 1595-1637. chiar si Francis Bacon. Acest lucru a fost suficient pentru a atrage dispretul si neîncrederea istoricilor. Fludd a declarat ca a încercat sâ-i gaseasca pe rozicrucieni dupa ce le-a citit Manifestele. se pare ca tema rozicrucianismului a constituit un numitor comun al celor patru presupusi Mari Maestrii din secolul al XVI I-lea. credibilitatea listei. Dar. La urma urmei. cel putin. realitatea este ca au exercitat o influenta puternica asupra unui mare numar de gîndi-tori de renume. poet si dramaturg german si totodata pastor luteran. în 1616. a fost în esenta rozicrucian. într-un fel. Daca ne amintim. fiindca miscarea rozicruciana era o sinteza a tuturo r conceptelor oculte si ermetice. dar specialistii sînt aproape unanim de acord ca el însusi a s cris Manifestele Rozicruciene sau. Aceasta continuitate în rîndul celor patru Mari Maestri ai Prio-riei din Sion a început o data cu Robert Fludd. Les dossiers secrets sustin ca el s-a aflat la cîrma Prioriei între 1637 si 1654. cu multi ani înainte de a prelua conducerea Prioriei. asa cum a indicat Frances Yates40. Poate ca însasi prezenta sa la vîrful miscarii rozicruciene i-a asigurat aceasta functie. care le-au considerat un soi de farsa ciudata. de pilda. printre care Robert Fludd (1574-1637) si Sir Isaac Newton.42 Si totusi faptul nu este atît de ciudat. pe car e îl numeau „nedumnezeiesc si blestemat"41. s-a aflat la originea lor. în mod semnificativ. fiindca abia în anii 1970 a reusit Frances Yates sa arunce o raza de lumina asupra existentei si influentei exercitate de miscarea rozicruciana. pentru . „Nunta chimica a lui Christian Rosenkreutz"44. Oricare ar fi adevarul despre rozicrucieni. fiindca termenul nu fusese înca inventat în vremea lui. dar el nu si-a spus niciodata „rozicrucian". autorii Manifestelor au demonstrat o profunda cunoa stere a principiilor ermetice si alchimice. în mod neasteptat. numele lui da Vinci apare pe lista Marilor Maestri ai Prioriei din Sion. fiindca nu se oferea nici o adresa pentru contact sau corespondenta. Andraea a scris însa cu certitudine ceea ce se considera a fi al treilea Manifest. fara nici o legatura cu obtinerea aurului. Altii de pe lista respectiva nu au avut însa aceeasi problema.

Primii doi francmasoni cunoscuti din Anglia — Elias Ashmole si Sir Robert Moray.a li se alatura. de asemenea. a scris pe larg de spre acest subiect si a inclus idei preluate din Manifeste în scrierile sale. ermetice si alchimice. Newton detinea un exemplar din traducerea în limba engleza a Manifestelor. cînd s-a stins din viata si i-a succedat Robert Boyle. prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din 1691 pînâ în 1727. probabil. masonice. ermetism si alchimie — identificate anterior de istorici precum Frances Yates — au primit o confirmare categorica în ultimii ani. mai cu seama. era un r°zicrucian recunoscut. 1617).52 Importanta „Colectiei Byrom".49 Rozicrucianismul a avut. dar acestea par a sugera ca. Mare Maestru pîna în 1654. în vreme ce Mora y. rezida în faptul . viitoarea Societate Regala. strînse de John Byrom (1691-1763) si pastrate de urmasii acestuia. dar nu a reusit. în 1984. planul Templului lui Solomon. 45 (Lewis Spence. multe dintre ele cu un impact puternic — de pilda. în conformitate cu Frances Yates. prin descoperirea unei se rii de documente care ilustreaza amploarea relatiilor dintre aceste miscari si idei. dar acestea demonstreaza o buna cunoastere a continutului Manifestelor. o referire ironica la modul în care rozicrucienii se descriau ei însisi. care nu le cunosteau reala semnificatie. cele doua organizatii si-au pastrat individualitatea. în principal diagrame si desene geometrice. desi unele dovezi sugereaza ca. Boyle nu a mentionat termenul „rozicrucian" în scrierile sale. în fapt. în vreme ce studia istoria casei în care locuia. Robert Fludd a folosit „un limbaj ce amint este puternic de francmasonerie" si ca „societatea sa" era structurata ierarhic pe grade. cum a fost numita. Primul. Utriusque cosmi historia („Istoria celor doua lumi".48 Dupa Boyle a urmat Isaac Newton. „a contribuit probabil mai mult decît oricine altcineva la fondarea Societat ii Regale"50. Cu toate acestea. o legatura strînsâ cu dezvoltarea francmasoneriei.5 ! Interconexiunile dintre rozicrucianism. povestea lui Rosenkreutz era doar un mit. într-un desen. desi a scris în anii 1630. alchimist — aveau conexiuni cu miscarea rozicruciana. critic ocultist.) Reala implicare a lui Newton în ocultism a fost recunoscuta abia de curînd: mai bine de 10 la suta dintre lucrarile sale erau tratate de alchimie. mentioneaza ca.47 Iar atunci cînd a fondat. francmasonerie. 4^) Dupa Fludd a urmat Andraea. Mai sugestiv. pentru el. chimist Ia Oxford. precum si simbolurile cabalistice . (Specialistii în domeniu si-au dat seama ca povestea nu a fost niciodata menita sa fie considerata un adevar literal. sub numele Colegiul Inv izibil. Cunoscut pentru practica alchimiei. o profesoara de muzica din Manchester pe nume Joy Hancox a descoperit un set de documente. În literatura masonica exista si alte referiri care stabilesc clar o legatura între „Fratii de Roza-Cruce" si francmasoni. ca fiind o societate „invizibila" . desi apropiate. Cele peste cinci sute de documente au ca princ ipal obiect geometria sacra si arhitectura. este faptul ca Isaac Newton a reconstruit. Din cîte se stie. numele -era.

crucea rosie pe fon d alb este mentiona ta în mod repetat. în vreme ce francmasonii au fost si sînt o organizatie bine definita. plus schite ale altor constructii ale templierilor.ca arunca o raza de lumina asupra relatiei dintre aceste subie cte si asupra persoanelor — crema societatii stiintifice si intelectuale a vremii — care aveau astfel de preocupari. Robert Boyle. iar lucrarile lui în general amintesc puternic de legendele Graalului si. fa cea parte din „Clubul Ca bala". prin urmare. demonstrînd înca o data ca toate ace ste cladiri se încadreaza într-o traditie continua si ca membrii confreriilo r rozicruciene si masonice din secolul al XVIII-lea erau constienti de acest lucru. în Languedoc. Scrierile din colectia sa au la baza toate societatile si perso nalitatile despre care am discutat pîna acum. de asemenea. Iar prezenta materialelor de inspiratie templiera în documentele Byrom. masonii sînt urmasi ai templierilor. Robert Fludd. De asemenea . materiale ce se refe ra la Templul lui Solomon si la Chivotul Legii. se pare. o diagrama indica fa ptul ca arhitectura capelei de la Kings College. chiar si cavalerii templieri. er a francmason si membru al Societatii Rega le. Dar. de cea a catedralei de Ia Albi. Byrom. ai ca rui membr i se reuneau într-o cladire în St Paul's Churchyard. Cambridge. de templieri. anterior unul dintre centrele catare. ar fi oare posibil ca si rozicrucienii sa aiba aceleasi origini? în sus i numele „Roza Cruce" aminteste de cavalerii care aveau ca emblema o cruce rosie sau trandafirie. o figura centrala a misca rii iacobite care urmarea restauratia dinastiei Stuart pe tronul Angliei. care dateaza de la mijlocul secolului al XV-lea — „una dintre ultimele constructii gotice majore din aceasta tara"53 — se bazeaza pe conceptul cabalistic de Arbore al Vietii (concluzie la care a ajuns si Nig el Pennick. Colectia Byrom contine. Jurnalul sau sugereaza ca Byrom avea relatii cu intelectualii de frunte ai epocii sale. predomina nt rozicruciene. în „Nunta chimica" a lui Andraea . Daca. Dintre documente fac parte diagrame ce detaliaza geometria sacra a unui mare numar de cladiri datînd din diverse perioade. Structura capelei a fost inspirata. inclusiv rozicrucienii John Dee (cu care Byrom era înrudit prin casatorie). totodata sediul unei a dintre cele patru loje fon datoare ale Marii Loje a francmasone riei engleze. Din colectie f ace parte si o diagrama a bisericii Temple din Londra. specialist în simbolismul ezoteric). cu membri cunoscuti si sedii declarate. asa cum se pare. sugereaza ca acea sta confrerie si masonii au o origine comuna. numit si Clubul S oarelui. ridicata în secolul al XlV-lea. De exemplu. rozicrucienilor nu li s-a stabilit o identitate foarte clara astfel încît termenul „rozicru-cian" pare a se referi . ilustrînd prin urmare o continuitate în cunoasterea principiilor respective.

fondata în Germania de Sigmund Richter în 1710. într-adevar. Desi înainte de aceasta data distinctia între masoni. care au respins în mod oficial ideea originilor templiere. cu toate ca si-a pastrat caracterul alchimic. cu origini în Ritul Strict Templier al baronului von Hund. printre care Franz Anton Mesmer (1734-1815). Acestea sîn t variatiuni ale francmasoneriei „oculte". cel care a descoperit "Magnetismul animal" (fara a fi însa. asa cum se crede îndeobste. Aceasta forma a francmasoneriei este cea care ar e cele mai strînse legaturi cu societatile rozicruciene. dedicat în mod special studiilor oculte. initiatii primesc titlul de „cavaler templier" si „Roza Cruce". Dar prima organizatie rozicruciana „concreta si vizibila" a fost Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii. Simplul fapt ca o societate rozicruciana se putea transforma atît de usor într-o loja a Ritului Strict Templier dedmonstreaza originile lor comune. Se estimeaza ca. itele se încurca rau. peste 800 de gr ade si ritualuri au fost adaugate la practica francmasonica.mai degraba la un ideal decît la o societate concreta. încît par efectiv una si aceeasi. în 1778 s-a organizat la Lyon o Conventie a masoni lor . Este însa posibila identificarea unui fir comun între anumite sisteme masonice recuzate de francmasoneria conventionala. „Fiecare mason e un templier". Mai îngrijoratoare erau suspiciunile autoritatilor. Manifestele îi definesc. rozicrucieni si alte organizatii care îsi as umau origini templiere era clara. Confuzia este accentuata si de faptul ca. fiind imposibil sa ne dam seama daca motivul este descendenta autentica sau simpla sonoritate interesanta a unor astfel de titluri. între anii 1700 si 1800. în unele forme ale masoneriei. provocate de zvonurile ca templierii aveau un plan secret de a se razbuna pe monarhia franceza si pe papalitate pentru suprimarea ordinului lor si executarea lui Jacques de Molay. fiind iritati mai cu seama de afirmatia lui von Hund . ca o „societate invizibila". în consecinta. în multe cazuri. si care s-au dezvoltat în principal în F ranta. Pionierul hipnotismului). nu se poate sti care sisteme au aparut în secolul al XVIII-lea si care erau într-ade-var mult mai vechi. Cheia este un sistem masonic numit Ritul Scotian Rectificat. dintr-o data toate aceste grupari devin atît d e strîns interconectate. Orice tentativa de a trasa o succesiune directa de la templier i la francmasonerie si rozicrucianism este destinata esecului din cauza acestei uriase proliferari a riturilor si a sistemelor masonice. ordinul s-a transformat într-o Loja Masonica a Ritului Strict Templier. conform careia-. si care pune un accent deosebit pe originile sale templiere. Utilizarea termenului „templier" a devenit o problema pentru aceasta scoala masonica. Au existat unele frictiuni între membrii sai si cei ai francmasoneriei conventionale. al carei tel principal era cercetarea alchimica. Loja a avut numerosi membri de seama. Dupa anul 1750. De exemplu.54 Saizeci de ani mai tîrziu însa.

care nu era altceva decît Ritul Strict Templier cu un alt nume. ci si pentru societatile rozicruciene din Franta secolului al XlX-lea. prin lamurirea o data pentru totdeauna a relatiei dintre francmasoneri e si cavalerii templieri. care a participat pentru a sustine originea templiera. în Riturile Egiptene. Toate deriva însa din preaiubitu l Rit Strict Templier al lui von Hund si. Rezultatul a fost umilitor pentru baronul von Hund. prin urmare. pe care o considera „forma feminina a Marel ui Arhitect"56. care a fondat în 1838 unul dintre Riturile Egiptene ale francmasoneriei oculte. se pune un accent deosebit pe principiul feminin (unele forme includ si loji feminine active). despre care vom discuta pe larg în capito lul urmator. nu doar pentru aceste forme ale masoneriei.„templaristi". La cîtiva ani dupa reuniunea de la Lyon. „vaduva" este Isis. O influenta importanta asupra Conventiei de la Lyon — si a ezo terismului francez ulterior — a fost exercitata de filozoful ocultist Louis Claude de Saint-Martin (1743-1804). Spre deosebire de obisnuitele aparente ale francmasoneriei. „Martinismul" a fost cea mai influenta filozofie oculta. unele ilustrative prin ele însele. o alta mar e conferinta masonica — la care au participat reprezentanti ai tut uror gruparilor masonice din Europa — a fost organizata la Wilhelmsbad. pretinde ca s-a nascut ca un nucleu al Ordinului Templierilor si s-a dezvoltat firesc. templaristii au cîstigat batalia: conventia a acceptat Ritul Scotian Rectificat. Ritul din Memphis. sub presedintia ducelui de Brunswick. Obiectivul conferinte i a fost eliminarea profundelor divergente din cadrul masoneriei. care aveau sa devina importante în stadii le ulterioare ale cercetarilor noastre. acesta cupriundea un ordin numit Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — doar un alt nume pentru „templier". în Hessen. sînt foarte apropi ate de Ritul Scotian Rectificat.57 Prioria din Sion. si a însemnat sfîrsitul definitiv al Ritului Strict Templier. Desi era aparent un celibatar convins. filozofia sa era axata pe venerarea principiului feminin întruchipat de Sophia. atragîndu-si diverse asocieri ezoterice. în cadrul careia a fost creat Ritul Scotian Rectificat. Si acesta pretinde ca îsi are originile în traditia "templarista" a lui von Hund. Un factor de influenta pare sa fi fost Jacques-Etienne Marconis de Negre (1795-1865). în decursul anilor. adepta declarata a zeitei Isis. Si totusi. Deopotriva semnificative în francmasoneria oculta sînt sistemele numite Rituri Egiptene. Toti francmasonii îl venere aza pe misteriosul „fiu al vaduvei". în 1782. Marconis de Negre a schitat un veritabil „mit fondator" al orga - .

cînd acesta a devenit o Loja a Ritului Strict Templier. deoarece forma cuvintelor este identica în toate — ceva greu de crezut pentru o perioada atît de îndelungata. într-o grupare numita Societatea Fratilor Rozicrucieni din Est. Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim a fost fondat în 1804 de un medic pe nume Bernard Raymond Fabre-Palaprat. în 1770. Nu este totusi suprinzator ca exista organizatii care se pretind a fi succesoare oficiale ale templierilor. convertit la crestinism de Sfîntul Marcu. Documentul poa rta semnaturile prezumtive ale tuturor Marilor Maestri ulteriori ai ordinului — fapt semnificativ. cunoscuta sub numele mai simplu de „Carta Larmenius". printre discipolii acestuia s-ar fi aflat si unii membri ai comunitatii eseniene. Majoritatea pot fi cu usurinta ignorate. nu ar mai fi trebuit sa existe nici un Mare Maestru. deoarece se pare ca aceasta carta ar fi fost scrisa în 1 324 de Johannes Marcus Larmenius. care sustine ca s-a bazat în aceasta actiune pe „Carta Transmiterii l ui Larmenius".) Unul dintre motivele pentru care este considerata un fals este acela ca limba utilizata este prea corecta — latina medievala fiind renumita pentru incorectitudinea ei. precum Cabala (despre esenieni se crede — pe drept sau nu -ca erau cabalisti). Ceea ce ni s-a parut noua interesant în privinta acestui mit est e faptul ca — asa cum stiu cei care au citit The Holy Blood and the Holy Grail — Prioria din Sion a preluat numele Ormus ca pe un „subtitlu". bazîndu-si obiectiile pe o traducere din latina a originalului din secolul al XIX-lea.60 Originile sale însa — ale gruparii noi — se afla în Franta. Daca este adevarat. istoricii au considerat carta un fals. înseamna ca Fabre-Palaprat descinde într-adevar din templieri. cuprinsa între 1324 si 1804. dar Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim pare d estul de convingator pentru a fi luat în serios.62 Dar foarte putini critici au vazut. implicatiile pentru investigatia noastra sînt profunde. motivul acestei identitati este . precum Baigent si Leigh.59 Dar. care fusese numit Mare Maestru de Jacques de Molay în susi. crestina (poate o forma eretica) si a ezoterismului iudaic. dupa executarea lui de Mo-jay. Criticii au desconsiderat si lista cu declaratii ale Marilor Maestri.58 Mitul Ormus sugereaza existenta a patru influente: rozicru-cianâ. repetam.nizatiei sale. din Elvetia. Iar mai tîrziu am aflat ca mitul a fost mentionat mai întîi în relatie cu Ordinul Crucii Aurii si Tran dafirii. fusese înfiintata de un preot al unei stravechi religii egiptene pe nume Ormus. la rîndul ei. asa cum vom vedea. desi o aripa a sa opereaza din localitatea cu nume rezonant Sion. sînt de acord ca nu este autentica.61 Chiar si autori cu deschidere spiritua la. traducatorul i-a corectat gramatica. de fapt. unde sustine ca se concentreaza pe actiuni caritabile si cercetari istorice. Dar. În mod previzibil.63 (Carta este scrisa în latina si transcrisa într-un cod bazat pe geometria crucii templiere. documentul. de fapt însa. fâcînd obisnuita afirmatie pretentioasa ca ritul îsi are originile în antichitate. Astazi are sediul în Por tugalia. fiindca. Aceasta. egipteana.

da r daca documentul este autentic. Daca însa von Hund spunea adevarul în privinta originilor reale ale francmasonilor. atunci acest eveniment constituie în sine o dovada a continuitatii templierilor în Europa. De fapt. Levitikonul. Fiindca Levitikonul. împreuna cu ei. baronul a inventat „transmiterea scotiana" în jurul anului 1750. arunca o raza de lumina asupra motive lor pentru care ideile gnostice au fost pastrate în secret. Presupunînd ca acesti schismatici erau masonii Ritului Strict al lui von Hund. a convocat la Versailles o adunare a mem-°rilor acestui ordin. care a fost tradus din latina în greaca. dupa parerea lor. în original. Fabre-Palaprat detinea un alt document important. Prima sectiune descrie. declaratiile se deosebeau între ele. si acesta respins de la bun început de majoritatea criticil or. pe care el pretinde ca a gasit-o într-un anticariat. lucrurile par putin cam prea bine a ranjate. cîrma a fost preluata de Sir William Sydney Smith. Pe baza L evitikonului. în care si-a initiat adeptii. istoricii sînt de parere ca furia împotriva lor e o dovada a falsitatii cartei — dat fiind ca. Prin urmare. cînd Filip. ar treb ui „spulberati cu anatema" (si. o versiune a Evangheliei dupa loan despre care unele opinii considera ca dateaza din secolul al XI-lea65.66 Prima contine doctrinele religioase ce trebuie împartasite initiatilor. duce de Orleans — mai regent al Frantei —. atunci imaginea gene rala se schimba complet. „Biserica lui loan " a templierilor si afirma ca acestia îsi spuneau „ioaniti" sau „crestini . principalele doua motive care au dus la respingerea „Cartei Larmenius" nu stau în picioare. (Acelasi duce de Orleans 1-a introdus pe cavalerul Ramsay în Ordinul St Lazarus. în 1828 Fa bre-Palaprat a fondat la Paris Biserica loanita Neotempliera.) Pe lînga „Carta Larmenius". considera Larmenius. Carta a fost criticata si pentru ca este foarte agresiva la adresa „dezertorilor templieri scotieni" care. cavalerii ospitalieri). Este vorba despre Levitikon — o versiune a Evangheliei dupa loan c u implicatii evident gnostice. are doua sectiuni. Din nou. Ordinul Antic si Militar al Templului pretinde ca d ocumentul exista deja cu cel putin o suta de ani înainte ca Fabre-sâ-1 dea publicitatii. inclusiv ritualuri referitoare la cele noua grade ale Ordinului Templierilor. zece ani mai tîrziu. iar dupa moartea sa.standardizarea realizata de traducator. francmason de rang înalt si erou al razboa ielor napoleoniene. de asemenea. prezinta o „poveste" cu totul diferita de cea din cartea cu acelasi nume a Noului Testament. Daca este adevarat.

Dupa ce a reasam-blat corpul. avînd însa cîteva omisiuni semnificative. Suferind cumplit. au fost pastrate si preluate apoi de cavalerii templieri. s-a luptat cu Set. (Oricît de scandaloasa ni s-ar parea astazi. Isis a ratacit prin lume în cautarea lor. Osiris era sotul surorii lui. în relatia lor pare a fi fost implicat un element de razbunare. aceste cunostinte secrete. Osiris. Daca însa o astfel de secta a existat cu adevarat. pe Horus. ajuns la vîrsta tineretii. sotia lui Set. aceasta relatie incestuoasa era obisnuita în traditia faraonica si î-ar fi parut cît se poate de fireasca oricarui credincios din Egiptul antic. desi motivele nu sînt foarte clare. o dorea pe Isis pentru el si a complotat pentru a-1 ucide pe Osiris. Pe Horus. 1-a ucis. 1-a iritat aceasta legatura. De asemenea. textul mentioneaza ca Pavel si ceilalti apostoli au f ondat Biserica Crestina. Pe lînga extraordinara afirmatie ca lisus ar fi fost un initiat al misterelor lui Osiris. zeita iubirii. cu exceptia falusului. Levitikonul sustine si ca el ar fi împartasit aceste cunostinte ezoterice unuia dintre ucenicii sai. în unele versiuni ale povestii. Capitolele 20 si 21. fiindca nu faceau parte din cercul sau de apropia ti.) Fratele lor. De asemenea. Partea a doua este similara cu Evanghelia dupa loan din Noul Testament. în conformitate cu Fabre-Palaprat. chiar socante: lisus este prezentat ca fiind un initiat în misterele lui Osiris. ea ar fi avut apoi o relatie cu Set. încît este de mirare ca se conside ra . unul dintre principalii zei egipteni din vremea respectiva. care i-au fost transmise lui loan cel Preaiubit. De aceea. care dezaproba crima comisa. Cele doua zeite au recuperat toate ramasitele trupesti. pe care a considerat-o o tradare a memoriei tatalui sau. Tînarul s-a vindecat. versiunea sa asupra vi etii lui lisus este atît de neortodoxa. Oricît de surprinzatoare ar fi aceste lucruri. pe care ei îl numeau „Yeshu cel uns". a tamaduirii si a magiei. dar au fâcut-o fara a cunoaste adevaratele învataturi ale lui lisus. printre altele. Isis i-a alipit un falus artificial. Acesta din urma a fost luat prin surprindere de acolitii lui Set. loan „cel Preaiubit ".originari". iar el a ramas fara un ochi. care i-au ciopîrtit trupul si au împrastiat bucatile de cadavru. sînt eliminate toate aluziile la eleme ntul miraculos din parabola transformarii apei în vin. Levitikonul contine si alte elemente bizare. Levitikonul aminteste de o traditie perpetuata din generatie în generatie de o secta — sau Biserica — a Crestinilor loâniti din Orientul Mijlociu. a pîi-nilor si a pestilor si a învierii lui Lazar. inclusiv faptul ca lisus ar fi spus: „Pe aceasta piatra voi cladi Biserica Mea". Set. fiind ajutata în acest scop de zeita Nepthys. Acestia sustineau ca au mostenit „învataturile secrete" Si adevarata istorie a Iui lisus. iar ochiul lui Horus a devenit talismanul favorit al egiptenilor. nu mai apar unele referiri la Sfîntul Petru. ultimele. prin intermediu] caruia a conceput în mod magic un copil. De asemenea. lipsesc. frumoasa Isis.

„crestina". Pentru membrii ei, lisus a fost nu doar un initiat al lui Osiris, ci si un simplu om, nicidecum Fiul lui Dumnezeu. In plus, el era copilul nelegitim al Mariei, iar despre imaculata conceptie nici nu se pune problema. loanitii considerau ca toate aceste povesti au fost, de fa pt, o ingenioasa — si scandaloasa — mistificare pusa la cale de autorii Evangheliilor, pentru a ascunde ilegitimitatea lui lisus si faptul ca mama lui nu stia cine era tatal! Secta ioanita recunostea faptul ca titlul „Hristos" nu îi era rezervat exclusiv lui lisus; cuvîntul din limba greaca, Chnstos, însemna, de fapt , „cel Uns" — un termen care putea fi aplicat multor persoane, inc lusiv regilor si autoritatilor romane, în consecinta, liderii ioaniti îsi asumau totdeauna acest titlu. f„Evanghelia dupa Filip", descoperita la Na g Hammadi, foloseste termenul „Hristos" pentru toti initiatii gnostici.67) Despre aceasta grupare s-a spus ca era o secta gnostica, detin atoare a unor variate secrete ezoterice, prin tre care si cele ale Cabalei. Membrii ei au conceput un plan de a se transforma într-o organizatie „sub acoperire", care (în cuvintele scriitorului Eliphas Levi, din secolul al XlXlea) „sa fie unica depozitara a marilor secrete religioase si s ociale, sa numeasca regi si pontifi, fara a se expune capacitatii de cor uptie a puterii"68; altfel spus, o organizatie misterioasa, nesupusa capric iilor si nesigurantei inerente schimbarilor politice si sociale în decursul an ilor. Instrumentul sau de lucru avea sa fie Ordinul Templierilor, iar Hugues de Payens si ceilalti cavaleri fondatori erau, de fapt, initiati i oaniti. Ca urmare a patimii lor pentru avere si putere, templierii au devenit corupti si, în cele din urma, au fost suprimati. Papa si regele Frantei nu-si puteau permite sa dea publicitatii adevarata natura a amenintarii reprezentate de Ordinul Templierilor si, de aceea, au inventat acuzatiile de idolatrie, erezie si imoralitate. Dar înainte de a fi executat, Jacques de Molay ar fi „organizat si instituit masoneria oculta"69, pentru a cita din nou cuvintele lui Levi. Daca este adevarata, aceasta asertiune rastoarna din temelii ver siunea oficial acceptata a istoriei. Dat fiind ca stabileste o legatura directa între un tip de francmasonerie si vechii templieri, am putea crede ca acei masoni ne-ar putea oferi cîteva informatii suplimentare despre cunostintele detinute de cavalerii templieri. În „Istoria magiei", Eliphas Levi consacra o sectiune întreaga traditiei ioanite asa cum este ea descrisa în Levitikon. Noi am citit-o prima data în traducerea în limba engleza a lui A.E. Waite, da r apoi am gasit o alta traducere a sectiunii respective într-o lucrare a lui Albert Pike — erudit mason si Mare Maestru al Ritului Scotian Antic si Acceptat din America

— Morals and Dogma of the Ancient and Accepted Scottish Rite of Freemasonry („Morala si Dogma Ritului Scotian Antic si Acceptat al Francmasoneriei", 1871). între cele doua versiuni exista cîteva deosebiri. Care dintre ele sa fie însa autentica? Am verificat editia originala în franceza a lucrarii lui Levi70 s i am constatat ca Pike a operat de la sine unele adaugiri si corecturi, probabil în functie de modul în care a înteles el traditia respectiva. De ex emplu, ultima parte a afirmatiei citate mai sus apare la el sub forma „masoneria oculta, ermetica sau scotiana"71. De asemenea, modifica usor cuvintele lui Levi referitoare la relatia dintre templierii ioaniti si rozicru cieni. în traducerea fidela a lui A.E. Waite, Levi scrie: „Modificînd putin cîte putin metodele austere si ierarhice ale precursorilor în initiere, succesorii vechilor rozicrucieni au devenit o secta mistica si au îmbratisat cu fervoare doctrinele magice ale templierilo r, iar drept urmare, se considerau unicii depozitari (sic!) ai secretelor sugera te de Evanghelia dupa Sfîntul /oan".72 Pike a modificat fragmentul scris cu italice, astfel: „... Si s-au unit cu multi dintre templieri, dogmele celor dou a organizatii combinîndu-se între ele.. ."73 Mo dificarile operate de Pike sînt semnifica tive, deoarece, aacâ Levi era un observator si un comentator neimplicat al lumii e si oculte, Pike avea cunostinte din interiorul acesteia. El a considerat de cuviinta sa corecteze versiunea lui Levi si astfel, în loc sa afirme ca rozicrucienii au adoptat „doctrinele templierilor", el a dat de înteles ca acestia s-au unit efectiv cu gruparile templiere exi stente înca la acea data. Dar cel mai important amendament operat de Pike este un element cu totul nou. Dupa fraza care se refera la faptul ca Jacques de Mo lay a instituit „masoneria oculta, ermetica sau scotiana", Pike adauga ca acest ordin „1-a adoptat pe Sfîntul loan Evanghelistul ca unul dintre patronii sai, asociindu-1, pentru a nu stîrni suspiciunile Romei, cu Sfîntul loan Botezatorul.. ,"74 Acest lucru este cel putin curios. Tinînd seama ca atît loan Evanghelistul, cît si loan Botezatorul sînt sfinti catolici recunoscuti oficial, de ce ar fi fost nevoie ca veneratia pentru unul sa constituie un paravan pentru adorarea celuilalt? Si totusi, nu se poate ca Pike, unul dintre cei mai de seama specialisti în masonerie, sa fi introdus degeaba ac easta informatie în traducerea unei carti scrise de o alta persoa na , în mod cert, era nevoie sa aprofunda m acest subiect ioanit din tradit ia masonica. Asa cum am vazut în ultimul capitol, A.E. Waite a amintit de o „traditie ioanita" care a influentat legendele despre Graal si care, la prima vedere, pare de neînteles. Acum însa începea sa capete sens; în mod cert, „traditia ioanita" are anumite conexiuni ori cu loan Evanghelistul, ori cu

loan Botezatorul. Ideea nu este,

desigur,

noua

pentru

investigatia

noastra.

Aceasta

traditie si relatia ei directa cu unul din cei doi sfinti loan este esentiala si pentru Prioria din Sion; pentru aceasta organizatie, pe de alta parte, loan Botezatorul se afla în prim-plan. Dupa cum mentionam în Capitolul 2, Prioria sustine ca Gode-froi de Bouillon s-a întîlnit cu reprezentantii unei misterioase „Biserici a lui loan" — cu alte cuvinte, Confreria Ormus — si, în urma acestei întrevederi, a decis formarea unui „guvern secret". Cavalerii templieri si Prioria din Sion au fost înfiintate ca parte integranta a acest ui plan. Trebuie sa subliniem înca o data ca , în con formitate cu acea sta relatare, cel putin, atît Prioria, cît si Qrdinul Templierilor au fost astfe l create încît sa corespunda idealurilor misterioasei Biserici a lui loan. Cu exceptia cîtorva detalii minore, povestea este similara cu aceea din Levitikon, iar aceasta similaritate demonstreaza ca Prioria si templierii se încadreaza în aceeasi traditie. Perceperea templierilor ca o organizatie secreta cu autoritatea de a întrona si detrona regi aminteste de cea a Cavalerilor Templieri ai Graalului din romanul Parzival, de Wolfram von Eschenbach, iar dovezile atesta c a Ordinul Templierilor si-a arogat acest drept.75 Problema e ca majoritat ea acestor declaratii cu privire la o lunga descendenta istorica dateaza din secolul al XlX-lea si apartin gruparilor neotempliere. Ele ar deveni însa credibile daca ar putea fi coroborate cu o serie de dovezi indepe ndente referitoare la conexiunea lor cu organizatii existente în mod cert cu seco le în urma, precum asocierea dintre rozicrucieni si masonerie. O alta dificultate a fost cauzata de faptul ca s-au facut doua afirmatii diferite ca sens. Prima: anumite forme ale francmasoneriei descind direct din Ordinul Templierilor. A doua: templierii însisi sînt o continuare a unei traditii eretice mult mai vechi, cu radacini în epoca lui lisus. Din pacat e, atestarea celei dintii nu demonstreaza în mod automat si veridicitatea celei de-a doua. Dar accentul pus pe o versiune particulara a Evangheliei dupa loan este incitant, desi la un moment dat pare a exista o confuzie între loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Afirmatia lui Albert Pike conform careia masonii 1-ar fi adoptat pe Botezato r ca un paravan pentru veneratia lor secreta la adresa lui loan Evanghelistul este, asa cum am vazut, lipsita de sens. De ce ar fi vrut ei sa-si ascunda adoratia pentru unul din cei doi sfinti, cînd ambii erau pe deplin acceptati de Biserica? Pike nu a reusit astfel decît sa atraga aten tia a supra ambilor sfinti loan, învaluindu-i pe amîndoi în mister. Poate ca aceasta a si fost intentia sa. Cu alta ocazie, A.E. Waite a citat unele scrieri francmasonice despre masoneria ioanita , în care se sustine ideea unei conexiuni cu un crestinism ioanit organizat în jurul Botezatorului, considerat „singurul profet a devarat".76 Am vazut ca loan Botezatorul era deopotriva patronul templierilor si

al francmasonilor. Marea Loja din Anglia a fost fondata pe 24 iuni e, de ziua Sfîntului loan Botezatorul. Mai mult decît atît, pe pardoseala tuturor templelor masonice exista doua linii paralele; una reprezinta toiagul l ui loan Evanghelistul (un alt nume al lui loan „cel Preaiubit"), iar cealalta îl simbolizeaza pe cel al lui loan Botezatorul, în mod evident, ambii sfinti au o importanta deosebita pentru organizatie, desi pe primul plan se situeaza cel de-al doilea, în plus, juramîntul masonic se adreseaza „preasfintil or loan".77 Masonii din ziua de azi însa sustin ca nu stiu de ce sînt venerati cei doi loan.78 Este posibil ca între cele doua personaje biblice sa se fi creat o confuzie în decursul anilor si ca termenul „ioanit" sa nu se ref ere la adeptii lui loan „cel Preaiubit", ci la cei ai Botezatorului. Dar, ind iferent despre care dintre acesti sfinti loan este vorba, un alt nume se remarca prin absenta sa totala din riturile lojilor masonice: cel al lui lisus însusi, în mod oficial, motivul este acela ca masoneria nu este o org anizatie esential crestina; pentru a intra în rîndurile ei, teismul este suficient. Dar în acest caz, de ce acorda ea o asemenea veneratie sfintilor loan — sfinti crestini? Ideea conform careia E vanghelia dupa loan ar ascunde o serie de secrete oculte sau ca ar exista o alta versiune a ei a aparut de mai multe ori în cursul cercetarilor noastre. Catarii se presupune ca ar f i avut o alternativa eretica, iar Sir Isaac Newton era obsedat de ea. (Iata ce scrie Graham Hancock: „.. . în ciuda convingerilor sale religioase ferme, parea uneori câ-1 considera pe Hristos un om exceptional de dotat... mai degraba decît Fiul lui Dumnezeu".79) Astfel, este posibil ca atît francmasonii de Rit Scotian, cît si templierii Cartei lui Larmenius sa fi detinut secretele initiale ale Ordinului Templierilor si ambele organizatii asociaza acest ordin cu „secta ioanita". Desi în Riturile Egiptene ale francmasoneriei nu e xista nimic evident ioanit, toate aceste sisteme deriva din Ritul Strict Templier al baronului von Hund. Iar Prioria din Sion afirma ca are conexiun i cu toate aceste trei sisteme. Asa cum am mentionat, Pierre Plantard de Saint-Clair a definit obiectivul Ordinului Templului ca acela de a fi „purtatorul de sabie al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii, armel e ce respecta spiritul S ionului". Acest proiect maret urma sa duca la o „renastere spirituala" ce avea sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". Evident, acest lucru înca nu s-a întîmplat — desi cercetarile noastre demonstreaza ca revelatia ce ar putea avea un asemenea rezultat este pe cale de a-si face o aparitie dramatica pe scena lumii — poate în „persoana"

Prioriei sau a organizatiilor înrudite, precum ioanistii80. în orice caz însa, noi putem spune ca am realizat un lucru remarcabil: am început cu aparenta obsesie a lui Leonardo da Vinci pentru loan Botezatorul si am urmat ipoteza conform careia Prioria din Sion era, într-un fel, asociata cu acelasi sfînt. în acea etapa a investigatiilor noastre, acest lucru nu parea foarte important, dar pe masura ce am parcurs calea de la templieri la masoni si apoi la celelalte grupari oculte, în fata ochilor nostri a prins contur o conexiune mult mai convingatoare. Erezia ioanita se afla la baza tuturor aspectelor lumii oculte si, conform p ropriei declaratii, acestei traditii îi apartine si Prioria din Sion. Desi numeroase întrebari „grele" ramasesera înca fara raspuns, începuse deja sa se reliefeze o imagine coerenta, care îl asocia pe l oan Botezatorul cu o traditie oculta complexa. Si totusi, aceasta era do ar o fateta a unei erezii duble, cealalta fiind veneratia sacra pentru o zeita sau pentru principiul feminin. Desigur ca aceasta din urma fateta este mai dificil de armonizat cu structurile vizibile ale unor organizatii precum masoneria, care par a avea o orientare masculina. Dar, în mod cert, secretele ascunse dincolo de aceste doua fatete au o importanta deosebita, fiindca au fost pastrate si aparate cu strasnicie, uneori cu un pret urias, si Par a fi stîrnit profunda ostilitate a Bisericii. Faptul nu este surprinzator, fiindca cea de-a doua fateta a stravechilor secrete ezoterice — venerarea principiului feminin — a luat forma unei magii sexuale transcendente, cu toate implicatiile acesteia privind forta uierenta a femininului. CAPITOLUL 7 Sexul: supremu l sacrament Vechile texte alchimice au o simbolistica bogata, complexa si derutanta, menita sa-i împiedice pe neinitiati sa le descopere secretele. Asa cum am mentionat, la nivel fundamental, alchimia viza transforma rea personala, spirituala si sexuala, iar secretele sale se refereau la tehnici le de realizare a acestei „Lucrari Marete". Recu-noscînd preocuparile nemateriale si sexuale ale alchimiei, psihologul C.G. Jung a considerat ca aceasta disciplina este precursoarea psihanalizei.l Am vazut deja ca „Mareata Lucrare" a alchimistilor era în sine o experienta profund transformatoare, dar nimeni nu stie cu certitudine în ce anume consta ea. Nicholas Flamei (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion), care a înfâptuit-o pe 17 ianuarie 1382 la Paris, a subliniat ca a reusit acest lucru împreuna cu sotia sa, Femeile.2 Cei doi formau, se pare, un cuplu bine sudat; si ea era, probabil, alchimistâ, asa cum erau, de altfel, numeroase femei, în secret. Dar Flamei a subliniat oare prezenta ei în acea zi memorabila ca o aluzie la adevarata natura a „Lucrarii Marete"? Sa fi sugerat el astfel ca ar fi fost vorba despre un ritual sexual? Este neîndoielnic ca, în practica alchimiei, exista cel putin o componenta de ordin sexua l, asa cum releva, de altfel, si textu l clasic intitulat „C oroa na N aturii", citat în „Alchimia" lui Johannes Fabricius: .............................................. ,. „Domnita cu pielea alba, alipita dragastos de sotul ei cu membr e rumene, îmbratisati în beatitudinea uniunii maritale, îngemanîndu-se si dizolvîndu-se unul în altul pentru a atinge telul perfectiunii. Erau doi si au

devenit unul, ca si cum ar fi un singur trup".3 În mod semnificativ, exista doua discipline orientale care subliniaza transcendenta religioasa si spirituala a sexualitatii: tantra indiana si taoismul chinez. Ambele sînt stravechi — bucurîndu-se de un respect deosebit în culturile respective — si pun accentul pe potentialul anumitor practici sexuale de atingere a constiintei mistice, de regenerare fizica si de longevitate, de uniune cu divinitatea. Desi aceste aspecte sînt bine cunoscute în prezent, ceea ce nu se stie în afara grupurilor de initiati este faptul ca exista cîte o ramura alchimica a ambelor discipline, tantra si taoismul. Si, asa cum vom vedea, acest lucru demonstreaza adevarata natura a alchimiei occidentale. În tantrism, spre exemplu, terminologia „chimica" desemneaza, de fapt, practicile sexuale, în lucrarea sa Mân, Myth & Magic („Omul, mitul si magia"), Benjamin Walker sustine: „Desi în aparenta preocupata de transmutatia metalelor inferioare în aur, de mijloacele, modalitatile si instrumentele economice si de gestica rituala a alchimistului în atelierul sau, alchimia are loc, de fapt, în interiorul corpului".4 Ironic este însa ca elementele sexuale ale alchimiei occidentale au fost considerate de obicei o metafora pentru procesele chimice! Intr-un articol pe tenia alchimiei sexuale tantrice si taoiste, publicat ln revista T he Unexplained, Brian Innes remarca: „Similaritatea dintre imagistica si substantele utilizate în alchimie în toate aceste culturi este izbitoare. La fel de pregnanta este si ° deosebire fundamentala între ele: alchimia europeana medievala ftu pare a a vea o baza sexuala explicita".5 A existat, de asemenea, o diferenta considerabila între nivelurile de acceptabilitate ale alchimiei în Orient si în Occident, în China si India, alchimia nu era o stiinta interzisa, iar atitudinile fata de sex erau mai relaxate si mai bine acceptate decît în Europa; prin urma re, nivel ul de transparenta era considerabil mai mare. De curînd, Occidentul a „descoperit" si el „sexualitatea sacra" ~ ideea conform careia sexualitatea este supremul sacrament, oferind nu doa r placere, ci si uniunea cu divinul si cu universul. Sexu l este considerat o punte între cer si pamînt, ce permite eliberarea unei uriase energii creatoare si revitalizeaza cuplul chiar pîna la nivel celular. No ua cunoastere în privinta sexualitatii sacre are ca rezultat faptul ca, în sfîrsit, vechile texte alchimice pot fi pe deplin si corect întel ese în Occident, desi cei mai dispusi sa exploreze acest aspect par a fi cercetatorii francezi. Printre autorii anglo-saxoni care nu s-au sfiit sa abordeze subiectul se afla A.T. Mann si Jane Lyle, care în 1995, în cartea Sacred Sexuality („Sexualitate sacra"), afirmau: „Este neîndoielnic ca învataturile alchimice ascundeau secrete sexuale magice, strîns înrudite cu principiile tantrice. Ca urmare a complexitatii si a diversitatii sale, alchimia a disimulat în mod cert si alte mistere sub forma alegoriilor poetice, pe care doar mintea initiat

Imagistica sexuala a textelor alchimice pare evidenta daca o privim a stazi.. Soarele: „O.. dar în Occident nu a existat o astfel de practica bine definita si usor identificabila — daca nu lu am în consideratie alchimia. «în sîngele menstrual al unei tîrfe».. Acum situatia s-a schimbat. Ilustrat iile din tratatele alchimice sugereaza de cele mai multe ori existenta unui misticism sexual.6 Dintre numerosii scriitori francezi care au abordat aceasta tema. Motivul este usor de înteles: înainte ca traditiile orientale sa fie cun oscute în Occident. Walker exprima astfel semnificatia fundamentala a alchimiei: „Secretul este în parte revelat de preponderenta simbolismului sexual în literatura alchimica. chimie si ca întregul sau simbolism nu era decît o fantezie.8 Experimentele chimice adopta forma mariajelor" sau a „copulatiilor" — dupa de cum o demonstreaza si titlul tratatului scris Johann Valentin Andraea: The Chemical \tfedding . dupa cum la fel de posibil este ca simbolismul alchimic sa nu ascunda absolut nimi c secret. Andre Nataf scrie: „.ilor le poate patrunde". n u exista un cadru de referinta pentru acest concept al alchimiei sexuale. nimic n-ai putea face tu s ingur daca n-as fi eu cu puterea mea. iar conceptul capata rapid o recunoastere larga. de fapt. altceva decît cucerirea iubirii. La nivel esential. aflati în cautarea asa- . putem spune ca textele alchimice contin concomitent „lectii" de magie sexuala si de chimie. cu semnificatie deopotriva chimica si sexuala. pare a fi un simbol mistic. cea care ar fi putut fi Marea Prostituata . În mod ciudat — tinînd seama de tonul evident sexual al majoritatii lucrarilor în domeniu — ideea acreditata din punct de vedere istoric a fost aceea ca alchimia era. Desigur ca întelesul acestei imagistici poate fi cel aparent. Este posibil ca vasul respectiv sa fi fost unul real. în fapt. Barbara G. (Walker greseste însa cînd sugerea za ca. «Copulatia dintre Atena si Hermes» poate însemna combinarea sulfului (sic!) cu mercurul într-o retorta sau poate desemna «lucrarea» sexuala a alchimistului $i a iubitei sale.7 Tantrismul si taoismul sînt considerate de mult timp reprezentative pentru traditia orientala a sexualitatii sacre.„Nunta chimica". Despre Diadema Regala a progeniturii sale se a firma ca apare in menstro meretricis. în care urma sa se nasca filius philosophorum. un «aliaj» al eroticului cu spiritualul". Mercur sau Hermes era eroul alchimic care fertiliza Potirul Sfînt. o copulatie" fiind nimic mai mult decît actul în sine. astfel încît sa redea instructiuni complexe. asa cum cocosul este neajutorat fara gaina lui". Secretul vizat de majoritatea alchimistilor era unul erotic.. în majoritatea cazurilor însa. în lumina epocii noastre postfreudiene: Luna îi spu ne consortului sau. Soare. alchimia nu e.. o sfera sau un ou asemanator unui uter. o eprubeta sau o retorta. Dar cuvintele au fost mereu atent alese.«vuj» un epitet a ntic al z eitei..

zeita arata ca a aflat . în Alexandria secolelor I-III-Metaforele metalurgice pentru sex sînt frecvente în descîntecele rnagice egiptene. Condu-o în casa lui (numele barbatului) si las-o sa aseze în mîna lui ce e în mîna ei. din 1605.numitului vas hermeticum — „Potirul lui Hermes" — alchimistii îl identificau cu vas spirituale. în trupul lui ce e în trupul ei. dar insista ca ea face parte dintr-o „mos tenire occidentala traditionala" (cursivele ne apartin). înmuiata în sîngele lui Osiris si pune-o : în mîna lui Isis. alchimistii nu au facut decît sa adopte acest simbolism.11 Alchimia. sufla-1 în inima si în ficat. potirul sau pîntecele spiritual a l Fecioar ei Maria. dar pentru alchimisti ea avea o semnificati e mult ma i profunda decît ideea de simpla atractie trupeasca. în f orma în care era ea pra ctica ta în secret de a deptii ei medievali. în gura lui ce e în gura ei.Iata un descîn tec de dragoste egiptean atribuit lui Hermes Trismegistul.. c e datea za din secolul I î. de fapt. în vergeaua lui ce e în pîntecele ei". Utilizarea simbolismului „metalurgic" dateaza. si adauga: „în Europa.. Unele texte fac însa referiri clare la aceasta alchimie". de la primele începuturi ale alchimiei. în principal în Germania". Horus".10 Laboure continua citind un tratat al lui Cesare della Riviera. în rarun chii si în pîntecele (numele femeii). ocultistul Denis Laboure abordeaza tema alchimiei „interne" în opozitie cu cea „metalica" si totodata paralela dintre aceasta si tantrism. la urma urmei. tot ce se topeste în acest cuptor de foc. urmele acestor ritualuri (sexuale) antice se întrevad în scolile gnostice. si se axea za pe faurirea simbolica a unei sabii: „Adu-o (sabia) la mine.Hr. în revis ta ezoterica franceza L 'Originel. constrîngerile istorice (adica Biserica) i-au obligat pe autorii occidentali sa dea dovada de o prudenta considerabila. care Marie este reprezentata în mod obisnuit purtînd în mîna un va s sau un recipien t? Care Marie es te înfatisata cu vesminte de culoarea sîngelui sau învelita în parul ei lung si roscat? Care Marie este asociata cu ideea prostitutiei si a sexualita tii? Ia ta ca din nou o vedem pe Fecioara Maria ca un para van pentru cultul secret al Mariei Magdalena. Isis detinea un rol importa nt în a lchimia acelor timpuri. Fiindca.) Astazi se foloseste adesea expresia „chimie sexuala" pentru a defini atractia de aceeasi natura. în tratatul intitula t „Profetesa Isis catre fiul ei. Iata ce afirma el: „Daca alchimia interna este bine cunoscuta în taoism si hinduism. în curentele alchimice si cabalistice din Evul Mediu si Renastere — în care numeroase texte alchimice pot fi citite pe doua niveluri — pentru a le regasi apoi în organizatiile oculte formate si structurate în secolul al XVII-lea. a luat na stere în Egiptul primelor seco le a le erei crestine.

Vechile texte alchimice sînt saturate de un simbolism ce face referire la tehnicile secrete ale sexualitatii sacre. derivate probabil dintrun echivalent egiptean al taoismului si al tantrismului. Acest refuz nu este cîtusi de putin o noutate în istorie.12 (Aceasta legen da a minteste de povestea papei Silvestru al II-lea si a Meridianei.. a tribuit unei femei alchimist pe n um e Cleopatra — o initiata a scolii fondate de legendara Maria Evreic a13 — contin e o simbolistica explicit sexua la : „Sa vezi împlinirea arte i în unirea dintre mire si mireasa si în contopirea lor". Occidentul mai are un drum lung de parcurs pîna la a accepta. în componenta sexuala consistenta. ascuns"15. dar arheologii si ist oricii au consi-derat-o atît de abjecta. astfel ca îngemanarea firii sa nu fie înjosita de prezenta multimilor. Prin urmare. despre care am vorbit în Ca pitolul 4. Pent ru învatatii din primele doua secole ale erei crestine. în acel moment femeia primeste forta lui si el primeste forta ei. ca re afirma : „Cînd barbatul atinge clipa suprema si samînta tîsneste. un ritual religios. Unele dintre cele mai sacre ritualuri din Egiptul antic aveau o natura sexuala — de pilda — un obicei religios zilnic al faraonului si al consoartei sale. Am putea oare sa credem . sexul ca un sacrament. chiar si asa însa. aidoma vechilor eg ipteni. L-a încurajat s-o doreasca pîna cînd el nu s-a mai putut stapîn i. chiar de la începuturile sale. probabil. gratie viclesugurilor ei feminine. da r nu i-a cedat decît dupa ce i-a dezva luit toate secretele sale — o aluzie clara la natura sexuala a initierii alchimice. încît abia de curînd i-au putut recunoaste adevarata semnificatie. în mod cert. care ar desconsidera lucrarea". alchimia occidentala a avut o . subiectul es te discutat si în prezent pe un ton ezitant. conform ca reia în altul prela t a primit cun oasterea alch imica prin un irea sexuala cu a ceasta f igura feminina arhetipa la . subiectul nu constituia o problema. Acest lucru demonstreaza înca o data eroarea comisa de lumea occidentala: ceea ce este considerat pornografie este.tainele alchimiei de la un „înger si profet". îl masturba. de fapt. dar — asa cum remarca Jack Lindsay — deja în secolul al VHlea simbolismul sexual din textele alchimice era tratat într-un „mo d aluziv. Existenta unei asemenea traditii este subliniata în textul intitulat „Papirusul erotic din Torino" (fiindca în acest oras este pastrat în prezent) — mult ti mp considerat un exemplu de pornografie egipteana.. în care ea. Aceasta era o întruchipare simbolica a modului similar în care zeul Ptah a creat universul. Textul se amana uimitor cu un text gnostic contemporan .) Un alt tratat stravechi. Imagistica religioasa din temple si palate reflecta fara echivoc acest act. De aceea misterul unirii trupesti este practicat în secret.

poate fiindca termenul (în franceza. autoarea tratatului pare sa fi facut parte din aceasta secta. cea numit a maithun a. nu putem sti exact ce forma adoptau ritualurile lor. în absenta unor marturii ma i putin ostile..21 Trubadurii si-au ales ca simbol roza. care însa au fost invariabil condamnate si desfiintate — spre exemplu. numiti în Germania minnesinger — Minne reprezentînd femeia idea lizata sau divinitatea feminina. un joc erotic cu o uluitoare diversitate a miscarilor: individ ul poate deveni amantul zeitei sau mireasa zeului ori se poate cont opi cu Preaiubitul. acei cîntareti ai iubirii din sud-vestul Frantei. si termenul german minnesinger. Nu este deci surprinzator faptul ca Parintii Bisericii le-au condamnat.. în plus.16 Filozofia adamitilor a avut o influenta considerabila asupra tratatului Sch wester Katrei care. de la o distanta casta — sa simbolizeze. Exista. dar si în engleza) este o anagrama a numelui Eros. posibilitatea ca omniprezenta lor „Doamna" — cea careia i se supunea cavalerul si care trebuia adorata.. tra diti a iubiri i ro man ti ce impl ica sta pîn ir ea un or tehn ici specifi ce — de pilda . dar cultul pentru ea nu avea nevoie sa se a scunda în spatele unor coduri.. asa cum sugereaza. despre care se spunea ca practica un „secret sexual" înca din secolele al XlII-lea si al 20V-lea . S criit orul brita n ic P et er R edgrove remarca î n a cest sen s: „S e poa te identifi ca o întreaga traditie maithuna (sexua litate vizion ara tantrica) în litera tura cava lereasca". cu toate ca roza era considerata simbolul ei în Evul Mediu. c i crinul: splendid. delibera ta a mînare a org asmului p entru i nducerea un or sen za ti i de bea tit ud in e si c° nstien ta mistica. Aceasta femeie arhetipala nu putea fi Fecioara Maria. floa rea care îi definea cel mai fidel calitatile nu era pasionalul trandafir. zeul iubirii erotice în mitologia elena. demonstreaza o buna cunoastere a modului în care Maria Magdalena este privita în Evangheliile gnostice.18 Dragostea cavalerilor pentru acea sta doamna reflecta veneratia si devotamentu l fata de principiul feminin. continutul poemelor — o combinatie de „spiritualitate si carnal"19 — poate fi privit ca o serie de stravezii aluzii la sexualitatea sacra. de fapt. considerîndu-le josnice si dezgustatoare. pe cine celebrau .. Întreaga istorie a crestinismului a fost marca ta de aparitia unor secte „eretice" cu o atitudine mai liberala fata de sex. Fratii si Surorile Liberului Spirit.aceste conditii. cu totul altceva.. numiti si adamiti. de altfel. ca pîna în Evul Mediu aceasta traditie profunda si puternica a pierit în întregime? Unele dintre primele secte gnostice — precum carpocratienii din Alexandria — practicau ritualuri sexuale. în plus. devenind el însusi divin. la vin nivel ezoteric. întruchipare a puritatii. Si atunci."20 In ma re pa rte. asa cum am vazut. de asemenea. dar auster. de asemenea.17 O alta grupare implicata în misticismul erotic — fara a fi consi derata o secta religioasa — era cea a trubadurilor. Nici chiar un reprezentant al mediilor academice precum Barbara Newman nu a putut evita un vocabular derivat din sacra sexualitate cînd a descris acea sta traditie ca. „.

multe alte biserici contin un bogat simbolism feminin . (Si. nu accepta activitatea sexuala dupa menopauza. în manifesta rea ei ca urzitoare si stapîna a destinului uman. în vreme ce Bise rica Catolica interzice utilizarea mijloacelor contra ceptive. asa cum sugereaza si Botticelli — presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. prin care generatii întregi de credinciosi au trecut nestiutori. aidoma unui uter al Mamei Biserici. de pilda. de fiecare data.23) Adeptii principiului feminin au utilizat în mod deliberat toate aceste simboluri care. femininul era un concept deopotriva carna l. mormonii. Energia si forta sa deriva din sexua l itate. la adresa tuturor cultelor cres tine. stim bine. constituie o referire directa la Zeita Suprema. punctul cardinal al zeitatilor feminine22 — si. nu e de mirare ca au stîrn it o asemenea fervoare în rîndul credinciosilor! Pentru initiatii acestor mistere. arcada este încununata de un boboc de trandafir aidoma unui clitoris. de la Chartres si din alte catedrale. de pilda. o data ce le înteleg. catedralele gotice prezinta si alte elemente de imagistica pagîna. Asa cum am vazut. iar asemenea secrete confera o putere extra ordinara. constituind deci o amenin tare grava la adresa Bisericii Catolice si. Sexul era — si în multe cazuri este înca si astazi — considerat acceptabil doar în actele uniunii menite sa creeze o noua viata. de fapt. al luminarilor aprinse si al parfumului de tamîie.) Toa te a ceste reguli restrictive au însa ca scop controlul asupr a femeilor. de cele mai multe ori. mistic si religios. credinciosul se opreste în fata vasului cu Apa Sfînta. sînt. Pe fondul muzicii înaltatoare. Pe linga roza sacra. asa cum este perceput în tantrism sau în alchimie. simbol al nasterii zeitei. Ajuns înauntru. Cunoasterea înseamna putere. de fapt. dar. intrarea este decorata cu reliefuri spiralate si. adesea sculptat în forma unei scoici uriase. undeva în apropierea acestora. Din a cest motiv. odinioara emblema pelerinilor crestini. adica a crosului. Unele dintre ele sînt atît de elocvente încît. imediat dupa Leonardo da Vinci — în lucrarea sa. impunatoarele intrari îo catedralele gotice. alte grupa ri crestine merg chiar mai departe. au un efect tulburator asupra subconstientului. în crestinism nu exista notiunea sexului pentru pura placere — ca sa nu mai vorbim despre sexul ca instrument al iluminarii spirituale.cîntecele trubadurilor? Cine era „zeita" iubita a gruparilor eretice ale vremii? Cine alta decît Maria Magdalena? Marile rozase ale catedralelor gotice sînt orientate totdeauna spre vest — în mod traditional. fiind o întruchipare a anticei celebrari a sexualitatii feminine. Nasterea Iui Venus. Conducîndu-1 pe credincios în interiorul întunecat. reprezentari ale celor mai intime parti trupesti ale zeitei. pe lînga acestea. labirintul/pînza de paianjen. desi active la un nivel subliminal. De exemplu. crestinii risca sa-si schimbe modul în care îsi privesc propriile biserici. Ele trebuie sa învete sa priveasca sexul cu îngrijorare —o ri . aceste enigmatice statui înfatiseaza divinitatea feminina „deghizata". (Iar ghiocul. este recunoscut ca un simbol clasic al vulvei. se afla un altar în chinat Madonei negre (Madonna = „Doamna mea"). iar întelepciunea — numita uneori „întelepciune prostituata" — provine din cunoasterea „rozei".

primul proces al vrajitoarelor s-a desfasurat la Toulouse — cartierul general al Inchizitiei anticatare. în mod semnificativ. creata în mod special pentru a rezolva problema catarilor. Masters scrie. din cauza ei. experienta personala nu putea sa nu le dezvaluie existenta acelui organ ciuda t si amenintator — clitorisul. a caror capacitate de atenuare a durerilor facerii era considerata o amenintare la adresa lu mii civilizate: Kramer si Sprenger. O expresie extrema a acestei atit udini este ilustrata de ideea Bisericii medievale conform careia o femeie violata era responsabila nu doar fiindca ar fi provocat atacul împotriva ei însasi. Nu numai ca li se spunea ca sînt pacatoase în sine. nici nu le-ar fi trecut prin minte. în mod inevitabil. în decursul timpului. violatorul îsi pierdea sufletul — fapta pentru care pacatoasa avea sa plateasca în ziua Judecatii de Apoi. în decursul celor trei secole de procese ale vrajitoarelor. în mod cert avea sa se instaleze haosul. autorii teribilului op Malleus Maleficar um — manualul vînâtorilor de vrajitoare din Europa — subliniau în mod clar ca moasele meritau cel mai crud tratament posibil. altfel. De la începutul epocii misogine a Parintilor Bisericii. Acea sta Perspectiva era esentiala pentru modul în care femeile erau percepute de Biserica si de ba rbati în genera l. tortionar si calau al vrajitoarelor. Acea mica protuberanta. în majoritate femei. Chiar daca barbatii din Evul Mediu nu aveau cunostintele anatomice de astazi. o datorie conjuga la si nimic altceva.L.E. Teroarea stîrnita de sexualitatea feminina a lasat în urma sute de mii de cadavre. la durerile nasterii. desi nici protestantii nu s-au lasat deloc mai p rejos. s-a încercat totul pentru ca ele sa se simta profund inferioare. atît de iscusit celebrata — la nivel subliminal — de trandafirul îmbobocit din vîrful arcelor gotice. ori fiindca duce. este unicul organ uman al carui unic scop este senzatia de pl acere.25 Inchizitia. în acest sens: „Aproape întreaga vinovatie pentru oribilul cosmar care a fost vînatoarea de vrajitoare si cea mai mare responsabilitate pentru otravirea vietii sexuale în Occident cad în exclusivitate asupra Bisericii Romano-Catolice".fiin dca e lipsit de placere. Daca dispa rea teama de durerile nasterii. si-a asumat cu usurinta noul rol de dibuitor. la toate nivelurile. Unul dintre principalele motive ale atrocitatilor care au însotit vînatoarea de vrajitoare era ura si frica fata de moase. barbatii erau învatati ca astfel nu faceau decît sa reactioneze la farmecele diavolesti ale femeilor. ci si pentru ca. care îi atîtau sa comita fapte care. dar erau considerate principala cauza — si uneori singura — care îi atragea pe barbati în pacat. Iar cînd simteau pofte carnale. Oare la originea lui s-a aflat reactia contra unui anumit gen de catarism rezidua l sau procesu l în sine a fost doar un simptom al terorii pe care femeile din Languedoc leo inspirau inchizitorilor obsedati de sex? La baza urii si a fricii fata de femei se afla constiinta faptului ca ele au capacitatea de a se bucura de activitatea sexuala. .24 R. cînd acestia se îndoiau chiar ca femeile ar avea suflet.

Fiindca acolo unde sexul este temut. Si pretutinden i acolo unde se a firma astfel de a titudini.) Astfel. femeia si-a demonstrat capacitatea de a gîndi singura. ni se da de înteles ca Dumnezeu însusi fost oripilat de vederea trupurilor goale. deoarece sarpele era simbolul antic al Sophiei. însa nu si din punctul de vedere al Bisericii. si a s ta zi considerat cu greu subiect decent de discutie. Acest mit simplist a oferit o justificare retroactiva pentru umili a . a regretat dupa aceea. ideea ca a ctivitatea sexuala este prin ea însasi murdara si rusinoasa con stituie în mod cert o traditie occidentala. nasterea si copiii sînt perceputi ca fiind intrinsec necurate. probabil. Eva si „sarpele" au format o echipa puternica. asocierea nu e deloc surprinzatoare. fata de sexualitate. Cu toa te ca inegalitatea si reticenta sexua la nu sînt concepte exclusive ale celor trei mari religii patriarhale. pe care chiar el le crease.. sub forma violentei domestice. desigur. nu siretenia si rautatea.. islamismul si iudaismul nu trebuie sa ne amintim decît de obiceiul de a arde sotia pe rugul sotului în India —. Si totusi. tra ditia misogin a a patriarha tului iudeo-crestin a avut un asemenea succes. Clitorisul. crestinismul. mult superioara celei a lui Adam. încît ideea ca femeile se puteau bucura de sexualitatea lor a deven it acceptabila în Occident abia în secolul al XXlea —. dorintele reprimate si sentimentul de vin ovatie duc în mod inevitabil la crime împotriva femeilor si chia r la manii de genul vînatorii de vrajitoare. ne-au lasat o teribila mostenire acum. combinat cu ura si teama stîrnite de sex. în mod evident. la pragul dintre milenii. aflîndu-se atît la baza întregii campanii de oprimare sexista. (Fiindca ea si nefericitul Adam trebuiau sa-si confectioneze cingâtori din frun ze de smochin pentru a-si ascunde goliciunea.Implicatiile acestui adevar sînt — si au fost dintotdeauna — urias e. Irascibilul si contradictoriul lehova din Vechiul Testament a creato pe Eva si. în mod si mai bizar. Dar a fost Dumnezeu bucuros ca fiinta pe care o crease a dat dovada de initiativa si autonomie mîncînd din Pomul Cunoasterii — adica exprimîndu-si dorinta de a învata? Dupa ce a aratat o ciudata lipsa de cunoastere f ata de capacitatile Evei — mai cu seama pentru un omnipotent si omniscie nt creator al universului — Dumnezeu o condamna la o viata de suferinta . începînd — trebuie sa remarcam — cu blestemul de a coase. Aproape imediat ce sa „nascut". a pedofiliei si a violurilor. al caror „echipament" sexua l serve ste deopotriva la procreare si la urinare. lui Adam si Evei le-a fost instilata ideea rusinii fata de trupurile lor si. Fundalul puritan al Occidentului. reprezentînd întelepciunea. cît si în centrul tuturor riturilor sexuale si tantrice. demonstreaza ca femeile au fost astfel create încît sa se bucure de placerea sexuala — s pre deosebire de barbati.

ca arhitectii marilor catedral e. Am vazut ca rada cinile alchimiei erau de natura sexuala si ca veneratia trubadurilor pentru roza poate fi perceputa ca un cu lt al erosului. Ne dam totodata seama ca Graalul perceput ca un potir este un . Tantrismul este o „arta martiala " a practicii sexuale. în plus. de altfel.T. Printre ele se numara The Art of Sexual Ecstasy („Arta exta zului sexual") de Margo (1990) si Sacred Sexuality („Sexualitate sacra") de A. de pilda. desi extrem a rigurozitate a tehn icilor îi tine pe multi la distan ta . Aceasta este ratiunea de a fi a tantrism ului. le-a redus la tacere timp de mii de ani si a înjosit. O serie de ca rti au fost deschizatoare de drumuri în acest sens sau poate redeschizatoare. nu toate culturile sufera de aceeasi problema (cu singura conditie sa nu fi fost contaminate de gîndirea occidenta la ). Si totusi. lucrurile stau cu mult mai bine astazi decît cu zece ani în urma. si motivul pentru care a fost inventat. care îi condamna la purgatoriu chiar si pe nevinovatii nounascuti. Am retinut. care imp lica o pregatire îndelungata si extrem de riguroasa atît a barbatilor. Desi în societatea actuala se manifesta înca o ignoranta crasa cu privire la sex. de pilda. Astazi exista scoli tantrice în Londra . precum cea de la Chartres. doar învatarea modului corect de a respira poate dura luni de zile. Asa cum am vazut. pîna de curînd. de asemenea. uimitorul miracol al nasterii într-un lintoliu de superstitii si stînjeneala si a anihi lat forta unica a femininului — acesta fiind. între care se considera ca exista o egalitate deplina. cu Puternice implicatii pagîne. în unele civilizatii sexul fiin d considerat mai mult decît o art a: era considerat un veritabil sacrament — ceva ce le permite participantilor sa devina una cu divinitatea.rea femeilor si a descurajat orice încercare de atenuare a durerilor nasterii. aparent atît de plin de ura încît îsi detesta cea mai desavîrsita creatie: omenirea. au folosit în mod extensiv simbolis tica trandafirului rosu si au ridicat altare închinate Madonei negre. Pa ris si New York. acel sistem mistic de uniune cu zeii prin intermediul unor te hnici sexuale precum karezza sau a tingerea beatitudinii fara orga sm. sexul ca sacrament nu constituie o noutate pentru lumea occidentala. Tantrismul nu se limiteaza însa la lumea exotica a Orientului. ambele celebrînd sexul ca o cale de iluminare si de transformare spiritua la. mitul biblic a învaluit. A înlocuit dragostea si extazul cu rusine si vinovatie si a indus o frica nevrotica de un Dumnezeu masculin. jvlann si Jane Lyle (1995). Din aceasta poveste înveninata a derivat conceptul de pacat originar. cît si a femeilor. ba chiar a demonizat actul sexual — în mod normal placut si magic.

Hildegard credea ca atît barbatii cît si femeile puteau accede la divinitate iubindu-se unii pe altii. iar încaltarile ei erau din aur pur. care i-a aparut în timpul unei meditatii profunde: «Apoi mi s-a parut ca vad o fata de o frumusete fara seaman. la urma urmei. Hildegard a scris despre o figura feminina. mai stralucitor decît stelele.flagranta miscare! . În legendele Graalului. adesea simbolizata printr-o „rana la coapsa". fiindca „forta eternitatii însasi a creat contopirea fizic . înf âtisîndu-i pe cavalerii Graalului adorînd-o pe Venus.simbol feminin. în Parzival. p Romanciera Lindsay Clarke denumeste. Acest fapt a fost considerat o replica la reprimarea sexualitatii firesti de catre Biserica. radacinile în regiunea de sud-vest a Frantei. o imagine de necontestat a divinitatii feminine. La piept purta o tablita de fildes pe care. eroul Graalului Tristan. pîna de curînd prea putin cunoscuta. cu chipul de o stralucire atît de orbitoare. femei. Fata a început a-i vorbi imaginii de la piept: «Am fost cu tine de la începuturi. încît n-am putut s-o privesc în fata. Avea un vesmînt mai alb decît neaua. Si întreaga creatie o numea pe aceasta fata «doamna suverana». în zorii a tot ce e preasfînt.28 Stagnarea spirituala inerenta nu putea fi combatuta decît printr-o cautare a Gra alului care. Este evidenta existenta unor paralele între lim bajul folosit de trubaduri si de sufisti pentru exprimarea acestor idei. lirica de dragoste a Iadurilor „scrierile tantrice ale Occidentului". pe ca re le mîngîia cu dragoste. nerodnicia pamîntului este cauzata de pierderea potentei sexuale a regelui. Si. ale caror credinte si practici religioase oglindesc ideea de sexualitate sacra. Majoritatea cercetatorilor contemporani sînt de parere ca tantrismul a ajuns în Europa prin intermediul sectei islamice mistic e a sufistilor. în mîna dreapta tinea Soarele si Luna. Si am auzit o voce spunîndu-mi: «Fata la care privesti este Iubire: ea-si are locul în eternitate». Atît în legendele Graalului. Noua ni s-a parut semnificativ faptul ca ambele fatete ale acestei traditii îsi au. asa cum am va zut. Wolfram este chiar mai explicit: rana e localizata la organele genitale.în Tantris26. te-am purtat în pîntece înainte de începutul zilelor». Mann si Lyle afirma despre ea: „Autentica vizionara. de fapt. macar în parte. în nuante de safir. într-o pictura italiana din secolul al XV-lea. O alta femeie care cunostea potentialul mistic al iubirii sexuale a fost Sfînta Hildegard de Bingen (1098-1179). cît si în lirica de dragoste a trubadurilor sînt subliniate spiritualitatea femeilor si respectul acordat lor. iar în legenda lui Tristan si a Isoldei. ce anume sperau sa eradicheze adeptii vînâtorii de vrajitoare cînd si-au început activitatea în Toulouse? latâ-ne ajunsi din nou în fata aceleiasi întruchipari a cultului pentru dragoste: Maria Magdalena. D ar se poate spune oare ca tantrismul sufist a prins radacini în Proven ce si Languedoc pentru ca în aceste regiuni exista deja o traditie similara? Am vazut în capitolele anterioare ca în Languedoc se punea accentul pe egalitatea dintre cele doua sexe... îsi schimba numele .. as tfel încît „Pamîntul întreg sa devina o unica gradina a iubirii". este totdeauna direct legat de ." La fel ca toti romanticii medievali. a aparut imaginea unui barbat. nu încape îndoiala privind adevarata natura a cautarii lor. Iar aceasta iubire avea un caracter global — o expresie a uniunii deopotriva trupesti si sufletesti.

cu o vasta cultura si cu o pregatire complexa. .. Se pare ca pentru ea toate acestea nu erau doar cunostinte teoretice — lucru neobisnuit pentru o sfînta. ce aveau caracter ezoteric. amintind inclusiv de contractiile uterine. Poate ca aceasta era o referire voalata la o anume scoala a misterelor sau la o organiza tie similara./ fidele d'amore. Henry Corbin. tovarasii lui Dante. ci reprezentari ale idealului feminin — Sapientia sau Sfînta întelepciune" si ca „Doamna lor era. În studiul intitulat Dante the Maker („Dante Creatorul"). Oricare ar fi însa sursa secret a a informatiilor sale. trebuie spus ca Hildegard de Bingen a exerc itat o influenta puternica asupra Sfîntului Bernard de Clair-vaux. de curîn d cercetatorii au descoperit ca la baza sa se aflau motivatii se crete. ea atribuind-o viziunilor sale. Se stie de mult timp ca scrierile sale contin teme gnostice si ermetice. nu pare credibil ca ei sa fi fost exponentii unei filozofii care celebra sexualitatea feminina. Dar ca indicii puternice în sprijinul acestei idei în lucrarile unuia dintre cei mai ferventi sustinatori ai lor.33 Anderson s-a bazat în acest sens pe studiile savantilor italieni si francezi. cu un secol în urma. patronul si initiatorul Ordinului Templierilor. Corbin sustine: .a si a impus ca doua fiinte umane sa devina una".31 Acesti calugari razboinici par a nu se încadra cîtusi de putin în traditia ri subterana neîntrerupta a unui cult eretic al dragostei. Despre educatia ei nu se poate spune nimic cert. profeseaza o religie secreta. de altfel. poetul florentin Dante Alighieri (1265-1321). Eliphas Levi spunea despre Infern ca este un poem „ioanit si gnostic"32. Mult timp considerat un cerc estetic.. ca trubadurii. o alegorie a întelepciunii Divine pe care o cautau". Anderson considera ca Dante se afla pe calea spirituala a iluminarii prin misticism sexual... reputatul profesor William Anderson descrie fidele d'amore ca fiind „o confrerie ce viza sa atinga armonia între latura sexuala si cea emotionala a fiintei lor si un echilibru între aspiratiile intelectuale si mistice care îi animau". de asemenea.30 Aceasta calugarita a realizat. îndeosebi în domeniul medical.3^ Asemenea colegului sau. Dante s-a inspirat direct din lirica trubadurilor francezi si era membru al unei societati de poeti care îsi spuneau fidele d'amo re — „adeptii fideli ai iubirii". Multe dintre scirierile ei demonstreaza o familiarizare cu filozofia ermetica. care au ajuns la concluzia ca „doamnele pe care le adorau toti acesti poeti nu erau femei în came si oase.29 Hildegard era o femeie remarcabila. descrieri detaliate — si fidele — ale orgasmului feminin. Celibata convinsi (desi circulau insistent zvonuri cu privire la homosexuali tatea templierilor).

Ordinul Templierilor. îl numeste pe Filip cel Frumos „noul Pilat". multi templie ri cunosteau foarte bine cultura orientala si unii dintre ei au avut. probabil. ar fi cel mai improbabil candidat pentru o grupare devotat a preamaririi frumoaselor domnite. cînd asocierea cu ei nu era cîtusi de putin recomandabila. militar si celibatar prin excelenta.Sophia. Poetul a fost unul dintre cei mai pasi onati sustinatori ai ordinului. în calitatea lor de Mari Maestri. Anderson subliniaza: „în aparenta."36 Ia r mai departe rezuma astfel concluziile la care a ajuns Henry Corbin: „Relatia dintre Sapientia (întelepciune) si imagistica Templului lui Solomon. La Fede Santa. este vizualizata si experimentata ca o comuniune în dragoste". iar rolul lor impunea.. ci însasi regula în ceea ce priveste implica rea templierilor întrun cult al iubirii. în Divina Comedie.o uniune a aspectului intelectual al sufletului omenesc cu Inte ligenta Activa.. îngerul Cunoasterii sau întelepciunea. mergînd chiar pînâ la a-i considera o confrerie laica a ordinului". Despre Dante si se crede ca ar fi fost membra al unui Ordin Templier tertiar. al caror interes pentru misticismul sexual este ilustrat chiar . faptul devine mai usor de înteles. Desi pare ciudat ca femeile sa se fi aflat la cîrma unei organizatii atît de influente într-o epoca în ca re analfabetismul era regula printre semenele lor.. cînd ar fi fost de asteptat ca sexismul sa fie la apogeu. privit în contextul unei traditii se crete a venera rii divinita tii feminine. iar pe lista Ma ril or Maestri se afla si patru femei — fapt cu atît mai straniu cu cît numele lor apar în perioada medievala. târa îndoiala. Pe de alta parte. ca urmare a masurilor luate de el împotriva cavalerilor templieri. a avut totdeauna membri de sex feminin. Prio-na din Sion.. cele de ma i sus indica faptul ca cel putin nucleul interior al templierilor era integrat într-o traditie secreta ce venera principiul feminin.. pe fondul asocierilor cu pelerinajul Marelui Cerc.37 Împreuna cu probele extraordinare identificate de cercetatori ca Niven Sinclair. C on exiun ile sînt prea sugestive pentru a fi ignora te. Charles Bywaters si Nicole Dawe. poate ca poetul nu era o exceptie. acea controversata ramura a templierilor. a s ugerat existenta unei conexiuni între fidele d'amore si cavalerii templieri .35 Si mai interesanta este însa relatia lui Dante si a misticilo r sai colegi cu templierii. La baza multora dintre scolile mistice de mai tîrziu s-au afla t rozicrucienii.. stan dar de înalte de integritate si ca pacitatea de a tine ln frîu diverse orgolii si interese conflictuale. contacte cu scolile sufiste. aceste femei au d etinut o putere considera bila. In mod similar. chiar si dupa suprimarea acestuia.

imaginea rozei si a crucii este prezenta pe mormîntul templier al lui SirWillia mStCla ir3. Acest simbol al uniunii sexuale aminteste de vechea cruce egipteana buclata în partea superioara (ankh). In plus. Mai interesant înca.. ca Leonardo era de acord cu educatia în rîndul femeilor. a publicat o serie de lucrari în care descria filozofia ermetica asa cum poate fi ea citita în orice carte de istorie. prin alaturarea dintre crucea falica si roza feminina.. iar cel care cunoaste la perfectie acest secret stie. Leonardo însusi era considerat un misogin homosexual si. asa cum exp lica în secolul al XVII-lea alchimistul rozicrucian Thomas Vaughan: „. dedicat prietenului si patronului sau. Mama lui. De asemenea. pare sa-1 fi parasit la o vîrsta foarte frageda. Poemele nu erau doar manifestarea unui banal foc . care au dus vieti agitate — exact ca Maria Magdalena si zeita Isis. da Vinci a avut o menajera pe care o numea ironic „la Caterina" si a carei înmormîntare a plâtit-o."38 (Sa ne amintim uriasul trandafir de la baza crucii în fresca pe care a realizat-o Cocteau în biserica Notre D ame de France din Londra. . el a pus semnul egal între aceasta zeita si „Mama lui Dumnezeu". iar s bucla în forma de migdala întruchipînd vulva. relatia dintre ei sugereaza. mai greu de cr ezut ar fi existenta unei relatii între o grupare prin excelenta masculina de filozofi ermetici si o organizatie feminina sau poate feminista. misterioasa Caterina. Poate ca era homosexual. în timpul sederii sale în Anglia.40 Chiar si Giordano Bruno era puternic implicat în venerarea femininului. cum ar tr ebui sa procedeze cu o sotie. . nu obisnuia sa afiseze sentimente profemi-nine. Sir Philip Sydney. se stie ca Leonardo a fost foarte apropiat de Isabella d'Este... desi multi ani mai tîrziu este posibil sa fi revenit pentru a trai alaturi de el.. cel putin. elementul vertical reprezentînd falusul. Initiati în alchimie i gnosticism. Dar si de aceasta data aparentele însala. Cartea sa La Strega („Vrajitoarea") reda povestea unui cu lt italian devotat orgiilor sexuale si prezidat de o zeita. ol femeie educata si inteligenta. Ermeticul florentin Pico della Mirandola a scris mult pe tema fortei feminine. în mod cert. „Idolii" homosexualilor sînt adesea femei puternice si pitoresti. alchimistii si Prioria faceau parte dintr-un cult al dragostei. rozicrucienii au sesizat aceste principii. din cîte stim deocamdata.de numele lor.) Chiar daca exista dovezi ce sugereaza ca templierii. este un simbol rozicrucian.. Desi ar însenina sa exageram presupunînd ca Isabella era membra a Prioriei din Sion sau a unei alte organizatii „feministe" subterane. în mod cert însa. între 1583-1585. dar acest lucru nu a stat niciodata în calea venerarii principiului feminin — ba chiar dimpotriva. Ceea ce se stie însa mai putin este faptul c a a dat publicitatii si un volum de poezii de dragoste pasionale intitulat De gli eroici furori („Despre frenezia eroica"). Vi ata însasi nu e altceva decît uniunea dintre principiile masculin si feminin.

Giordano Bruno se refera la o stare de constiinta alterata în care ermeticul îsi întelege si îsi asuma Potentiala divinitate.44 Interesant este faptul ca istoricii au privit întotdeauna în sens literal primele trei stari. Conceptul de sexualitate sacra se pliaza perfect pe cuvintele lui Herm es Trismegistul în al sau Corpus Hermeticum: „Daca îti urasti trupul. fiindca are loc atunci cînd sufletul îsi regaseste uniunea cu divinul. din perspectiva traditiei urmate de Bruno. „Frenezia" din titlu este. cu puteri divine. spirituala. fervoarea religioasa si Dionysos. Ultima este apogeul din toate punctele de v edere. a ceasta este poezia mistica de dragoste a magului. majoritatea specialistilor le considera doa r o expresie alegorica a experientei sale ermetice. toate formele de iubire intensa si Venus. care a fost creat ca fiinta divina. Acest accent pus pe iluminarea prin sex era parte integranta a filozofiei si practicii erm etice. ermeticii nu i-ar fi atribuit-o în nici un caz zeitei Venus! Aparenta „timiditate" a istoricilor în acest sens este cauzata de ignoranta în privinta traditiilor secrete. si care se afla în curs de a redeveni divin. ave m de-a face înca o data cu o cunoastere a fortei transformatoare a sexului. Aceasta stare este exprimata ca extazul contopirii cu c elalata jumatate a eului. Cred ca t rairea religioasa a eroici furori are ca tinta reala S^oza ermetica. asumîndu-si acele puteri divine".de paie si nici o incursiune în viata pîna atunci secreta a unui Don Juan de ocazie. pentru a o cita pe Frances Yates.43 Ermeticii. Desi este recunoscut faptul ca versurile sale pot fi interpretate la un nivel mai profund.42 Si totusi. care devine însa limpede o data ce luam în consideratie ideea de sexualitate sacra. transa profetica si Apolo. „o experienta gratie careia sufletul devine «divin si eroic» si care poate fi asemanata cu transa freneziei iubirii pasionale". Daca asa ar fi stat însa lucrur ile. identificau patru tipuri de stari în care sufletul se reuneste cu divinul. nu te poti iubi pe tine însuti". Dar iubirea ilus trata de poemele sale nu este cîtusi de putin alegorica. dar au preferat ca pe cea de-a patra — ri tul lui Venus — s-o considere nimic mai mult decît o alegorie sau un fel de dragoste impersonala. In a ceste poeme.. copilul meu. . ci literala. Dupa cum precizeaza Frances : „.41 Cu alte cuvinte. precum Marsilio Ficino. fiecare dintre acestea fiind asociata cu o figura mitologica: inspiratia poetica si muzele. este clar ca asemenea sentimente nu erau doar metaforice. Avem în fata un alt exemplu de concept con siderat obscur..

venerate: „Numai un orb nu poate vedea ca Dumnezeu a adunat în femeie toata frumusetea de care e lumea capabila. s-o iubeasca si s-o venereze sub multe nume".47 Newman si alti specialisti au identificat sursele de inspiratie ale lui Agrippa.46 Locul lui Agrippa în aceasta traditie eretica nu trebuie subestima t. în acest caz însa. un lt „produs" pretios este cautat. o imagine adevarata a Domnului". Fiindca sustinea egalitatea sexuala — propunînd chiar hirotonisirea femeilor — a fost considerata o satira! Faptul ca un apel pasionat în favoarea femeilor este privit ca o gluma arunca o lumina sumbra asupra culturii noastre. A sa cum mentioneaza profesorul Barbara Newman de la Northwest University. însa bazat pe o dizertatie sustinuta cu douazeci de ani mai devreme. literal. ci a încercat sa disemineze principiul aflat la baza intentiei sale. alchimia. neoplatonismul si traditia trubadurilor. astfel încît întreaga creatie sa fie uluita de ea..48 (Semnificativ este si faptul ca si Agrippa.45 Remarcati utilizarea termenului alchimic „transmuta".Marele mag ermetic Henry Cornelius Agrippa (1486-1535) este cît se poate de explicit. la fel ca alchim istii. Tratatul sau. publicat în 1529. practic si mistic. Si de aceasta data. el scrie: „Cît despre cea de-a patra frenezie. despre care în mod obisnuit se considera ca desemnea za nebuneasca încercare de a transforma plumbul în aur. Pennsylvania. De nobilitate et praecellentia foeminei sexus ( Des pre caracterul nobil si superioritatea sexului feminin"). cr edea ca sîngele menstrual are un rol special. ermetismul. de a semenea. . dar previzibil. cau tarea Sophiei este citata ca avînd o influenta majora. în lucrarea sa De occulta philosophia. El nu a sustinut doar ceea ce am numi noi astazi drepturi le femeilor — respectiv redefinirea statutului politic al sexului „slab" —.49 Li e rau de parere ca acesta continea un elixir deosebit si ca ingera . în studiul dedicat acestui tratat: „. Nici chiar un cititor cu o atitudine pozitiva nu ar putea fi sigur daca Agrippa sustine o biserica a egalitatii de sanse indiferent de sex sau o forma de venerare a femininului". ca uniunea sexuala este „plina de înzestrari magice". ea transforma si transmuta spiritul omului într-unul divin prin pasiunea iubirii. printre care se numara Cabala. poate fi a considerat mai mult decît un modern apel fervent pentru drepturi le femeii. Ar fi o greseala sa credem ca Agripa propovaduia doar egalitatea si respectul fata de femei. Agrippa subliniaza. Dar e clar ca Agrippa nu a glumit deloc. provenita de la Venus. Ideea sa centrala era aceea ca femeil e trebuie. facîndu1 în întregime asemenea lui Dumnezeu. Aceasta extraordinara lucrare a fost pîna de curînd ignora ta dintr-un motiv trist.

Giordano Bruno nu era omul care sâ-si tina convingerile pentru sine. în dedicatia din Eroici furori. Si. folosind tehnici stravechi. si alte idei la fel de explicite din scrierile sale au suferit un tratament similar. de fapt.rea lui în anumite conditii.•. garanteaza în tinerirea fizica si ofera întelepciune.. el stabileste o asociere clara între aceasta si Cîntarea Cîn-tarilor. Ideea era aceea a partenerilor egali si opusi. în lucârile publicate mai tîrziu în viata a utilizat o imagi stica sexuala chiar mai explicitâ-'O. (Un alt autor ermetic si rozicrucian al epocii. afirmîn d raspica t ca zeita Minerva era Sophia (întelepciune). o reprezentare a Madonei negre. Dar modul lui de exprimare era clar acela al unui adorator al femininului: „Pe ea am iubit-o si am cautat-o din tineretea mea si mi-am /'•'• dorit-o de sotie. Pe lîngâ aceasta.. cînd si-a luat adio de Ia Germania.. nazuind catre acelasi obiectiv si beneficiin d de aceeasi iluminare — exact ca în conceptul chinez al principiilor Yin si Yang prezente în întreaga fire. s i m-am •„„. dar chiar si acea sta a fost ignorata s au ra stalmacita de istorici: acolo unde este mentionata în lucrarile clasice. Desigur. ermeticii simbolizau o stare anume — un tip deosebit de transa — printr-o femeie cu . atitudinea Bisericii se afla exact la capa tul opus al spectrului. ch iar da ca erau persoane profund spirituale. orice femeie care ar fi îndraznit sa scrie despre ase menea chestiuni ar fi fost imediat acuzata de vrajitorie. Desi este foarte posibil ca aceasta persoana sa fi fost o femeie reala — sau chiar un barbat —. si-a dedicat sonetele unei misterioase Doamne Negre. Iar mai tîrziu. termenul a fost considerat un simplu epitet dragastos.. B runo a mentionat la un moment dat o „zeita" ca fiind femeia anonima careia îi erau dedicate poemele sale. Pe lîngâ faptul ca a fost casatorit de trei ori. al Mariei Magdalena. Dar.. si am devenit un adorator al formei ei."51 Ma i convinga tor însa este fa ptul ca. sa poata fi trimisa pentru a vietui cu mine si a l ucra cu . rugat. la fel de posibil este ca ea sa fie.) Agrippa nu era doar un teoretician si nu era nici las.. William Shakespeare.52 Din nou ne afla m în fata unui cult al Madonei negre si prin urmare. fireste. trebuie sa spunem ca ritul lui Venus „functiona" numai daca ambii parteneri aveau aceleasi teluri. cuvintele sale au fost privite tot ca o alegorie. a reusit un lucru care parea imposibil: a aparat o femeie acuzata de vrajitorie si a cîstigat! Desigur ca Vaugha n. de fapt. a carei identitate a constituit un subiect de de/bateri pentru generatii întregi de critici. zeita întunecata. cu toate c a. i se da o interpretare alegorica. Bruno si Agrippa erau cu totii ba rbati si am putea crede ca trageau spuza pe turta lor în privinta acestui par a dis sexual.'(' mine ca sa aflu ceea ce-mi lipsea.

desi pentru membrii lor aveau. si în Franta secolului al XlX-lea. Atr ocele holocaust reprezentat de procesele vrajitoarelor a impus. Germania pare sa fi devenit un focar al acestor practici. Realitatea în aceasta privinta este extrem de complexa si foarte greu de deslusit. Acelasi fenomen se repeta ori de cîte ori sînt exprimate idei referitoare la sexualitatea sacra — cum s-a întîmplat. în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea însa. de diverse societ ati secrete. În acea perioada au aparut cîteva miscari interconectate care — desi s-au format în cadrul Bisericii Catolice si implicau oameni care se considerau buni crestini — aveau la baza concepte de sexualitate sacra si de elevare a femininului (de obicei.tenul închis la culoare53). au confirmat faptul ca ocultismul german din acea perioada a avut un caracter esential sexual. Atacurile ferme ale lui Giordano Bruno a moravurilor crestine 1-au condus spre o la adresa credintei si ce a moarte îngrozitoare. în principal fiindca. cu certitudine — la un nivel exacerbat — în cazul „vrajitoarelor". în Germania. ultimul proces al unei femei în baza Legii Vrajitoriei. desi nu se mai practica de mult arderea pe rug. de altfel. documentele lor sînt ori distruse. la acea data. Ca urmare a opozitiei Bisericii si a necesitatii de a ramîne cît mai nevazuti si neauziti. (Si nu trebuie sa uitam ca. de asemenea.54 Una dintre problemele cu care se confrunta cercetatorii în acest domeniu este faptul ca dovezile privind cultele sexuale provin din sînul Bisericii sau de la cei care considerau satanic tot ce avea legatura cu sexul. constituit un avertisment la adresa altor spirite curajoase. în Marea Britanic. Printre care si cele ale do ctorului Stephen E. aceasta fiind în conexiune directa cu loan Botezatorul. desi studiile în acest sens au fost spora dice. Motivele de ordin politic ale gruparilor respective nu fac obie ctul acestei carti. o impo . un nivel sporit de circumspectie în rîndul „ereticilor". Asa au decurs lucrurile în cazul templierilor si al catarilor si. ce au determinat etichetarea miscarii c a imorala. Prin urmare. Flowers. în persoana Fecioarei Maria) si erau asociate cu o misterioasa societate „ioani-tâ". lasînd la o parte conceptele si ideile neortodoxe privind sexualitatea. Atunci cînd miscarile de acest tip încep sa fie persecutate. majoritatea documentelor si relatarilor în acest sens provin de la dusmanii ei. practica „alchimiei interne" a fost preluata. membrii ei erau implicati în cauze politice care au at ras ostilitatea autoritatilor. iar ceea ce ramîne pentru posteritate este doar versiunea persecutorilor. pîna de curînd. în conformitate cu cercetatorii francezi moderni — precum Denis Laboure —. ori cenzurate. este relativ dificil de urmarit cronologic traditia sexua litatii sacre în Europa. Alte investigatii recente. a avut loc în 1944!) Dar dragostea transcendentala ca o practica secreta specifica lumii oculte subterane nu era limitata la nivelul individului si nu a murit o data cu cei condamnati.

ritualurile sale aveau un oarecare continut sexual. cu greu poate fi spus. a devenit independenta si a numit preoti atît barbati. secta pa re totodata sa fi „regizat" unele aparitii ale Fecioarei.56 Dupa Revolutie. în 1848.rtanta extrema. cunoscuta sub numele „Sa lvatorii lui Ludovic al XVII-lea" sau ioanitii. personificat de Fecioara Maria. în scurt timp însa. desi nu se stie daca gruparea lui Vintras respecta aceleasi principii. Acest lucru presupunea înlocuirea dogmei oficiale — bazate pe autoritatea lui Petru . Desi în mare parte rezultatul unei imaginatii hipera ctive. Miscarea s-a implicat. Dupa ce a fost eliberat. era esentiala pentru aceasta tentativa. în timpul Revolutiei Franceze). în acest caz nu existau dubii cu privire la Sfîntul loan pe care îl venerau: era Botezatorul. fondata la începutul anilor 1840 de Eugene Vintras (1807-1875). din convingerea ca se aratau zorii unei noi ere. În primul rîn d amintim încercarea de a regenera catolicismul în interior. Vintras s-a pomenit implicat în ceea ce era în mod cert un proces de senzatie. de asemenea.cu un crestinism mistic si ezoteric. promovat de ioaniti.58 Ceea ce s-a petrecut acolo în mod exact. Apoi. în vreme ce se afla acolo. precum cea a lui Vintras. Ludovic al XVI-lea. a plecat la Londra si. cît si femei — aidoma catarilor. la poalele Alpilor vestici. condamnata de autoritatile religioase. în mod inevitabil. în încercarea de a-i aduce lui Naiindorff recunoasterea ca rege legitim al Frantei — probabil deoar ece. Vin-tras si Naiindorff s-au sustinut unul pe celalalt. noul monarh ar fi sustinut la rîndul lui noua religie ( o . care sustinea ca el ar fi Ludovic al XVII-lea (despre care se credea ca a fost ucis împreuna cu tatal sau. Secta data din anii 1770 si pare a fi a vut un rol în tulburarile ca re au preceda t Revolutia Fra nceza. da r pot fi Wentificate cîteva linii directoare ce caracterizeaza deopotriva si unele evenimente aparent asociate. Viziunea de la La Salette.55 Pentru ca lucrurile sa fie si mai grave în ochii autoritatilor. care a avansat fulgerator de la pozitia sa de simplu taran la cea de consilier al regelui57 — a fost. precum cea din localitatea La Salette. ioanitii au devenit preocupati de restaurarea monarh iei si au sustinut pretentiile lui Naiindorff la tron. iar rolul lui loan Botezatorul a fost unul crucial. în mod cert. papa a declarat secta eretica si toti membrii sai au fost excomunicati. Un alt „guru" autoafirmat al epocii — Thomas Martin. în consecinta. caracterul sexual al miscarii a devenit mai explicit si a început sa atraga ostilitatea Bisericii. de asemenea. În umbra lui Vintras si Naiindorff se afla o secta obscura. numita si Oeuvre de la Misericorde („Lucrarea misericordiei"). daca ar fi reusit. gruparea devenind în scurt timp tinta unor acuzatii de diabolism. Vintras a atras în miscarea sa crema societatii fran ceze. Una dintre trasaturile fundamentale era elevarea femininului. unul dintre fostii membri ai bisericii sale — un preot pe nume Gozzoli — a scris un pamflet în care îl acuza de tot soiul de orgii sexuale. în care Sfîntul Duh avea sa fie precumpanitor. Una dintre aceste grupari era Biserica din Cârmei. Este suficient sa mentionam însa ca miscarea a sustinut afirmatiile unui oarecare Charles Guillaume Naiindorff (1785-1845). este totusi posibil ca unele aspecte ale acuzatiilor respective sa fi fost reale. a fost condamnat în 1842 la cinci ani de închisoare. Prin urmare. Predicator charismatic si convingator. S pre deosebire de ioanitii „masonici" despre care am amintit anterior. iar — pentru a-1 cita pe Ean Begg — „cel mai mare sacrament era actul sexual". în 1846. Acuzat de frauda — desi chiar si presupusele victime au negat ca s-ar fi produs vreo infractiune —. sprijinind si unele misca ri „profetice".

Considerîndu-se catolici. în plus. Melanie Calvet. care i-a aparut într-o viziune la Lour-des. Statuia a fost distrusa în timpul Revo lutiei Franceze si înlocuita cu o Fecioara medievala — alba de aceasta data — din biserica locala. De fapt. în secolul al XlV-lea. închinata lui loan Botezatorul. care locuia în Place St Sulpice din Paris si era cunoscuta sub un nume evocator: „Sora Salome". Ferri de Vaudemont a fondat acolo un ordin atestat istoric. Or dre de Notre Dame de Sion. în nord-estul Angliei. Sion-Vaudemont fusese în antichitate o importanta locatie pagina dedicata zeitei Rosamerta si — asa cum poate banuiti din numele sau — era de mult asociata cu Prioria din Sion. înfiintata de trei frati pe nume Baillard.59 Fortele combinate ale Bisericii si ale statului au împiedicat concretizarea maretului plan si evenimentele — oricare ar fi fost ele -au fost îngropate ulterior într-o avalansa de scandaluri si insinuari. o anume Madame Bouche. a fuzionat cu Biserica din Cârmei: Fratii Doctrinei Crestine. functiona înca la Paris în anii 1940 si s-a zvonit ca a existat un grup similar în Londra. unei fetite de taran p e nume Bernadette Soubirous. a luat si ea pozitie în favoarea Iui Naiindorff. de la care Prioria pretinde ca deriva numele sau. n u este surprinzator ca aveau aceleasi radacini. Semnificativ este însa faptul ca Biserica a reactionat impunînd. a carui carta îl asocia cu abatia de la Muntele Sion din Ierusalim. l olande a promovat Sion-Vaudemont ca un important centru de pelerinaj. axat în jurul unei Madone negre. Biserica din Cârmei. precendentul Mare Maestru. inclusiv . unde nu mai constituia un pericol. prin urmare. (Aceasta doctrina a primit o neasteptata s i convenabila „confirmare" patru ani mai tîrziu chiar din partea Fecioarei Maria. fondata în 1838. O alta miscare. (Gruparea lui Vintras. Fratii aveau idei simila re celor ale lui Vintras si puneau acela si accent pe noua epoca a Duhului S fîn t si pe sexualitatea sacra. Biserica a reactionat trimi-tînd-o la o manastire din Darlington. doua decenii mai tîrziu60).data ce facuse acelasi lucru pentru Vintras). Mare Maestru al Prioriei între 1480 si 1483 si fiica a lui Rene d'Anjou. fiind mai degraba „promovati" de ioaniti. desi la început fata si-a descris viziun ea numind-o simplu „lucrul acela". fata care avusese viziunea de la La Salette.) Diversi profeti precum Martin si Vintras par sa nu fi facut p arte efectiv din secta.61 Asadar pare semnificativ faptul ca una dintre noile biserici a le fratilor Baillard a fost ridicata în acel loc. Dogma Imaculatei Conceptii. toti preoti. Legatura lui Vintras cu ei era mentorul sau. Fiul lui Ferri s-a casatorit cu lolande de Bar. ei au creat doua case religioase pe cîte un munte: St Odille în Alsacia si Sion-Vaudemon în Lorena. în 1854. Miscarea lor s-a bucurat de un sprijin deosebit. Ambele erau situri importante în regiune si nu se stie cum au reusit fratii Baillard sa intre în posesia lor.

daca Boullan a comis o a semenea f apta. Boullan a fost iarasi suspendat din functie. care nu i-a gasit nici o vina si i-a permis sa revina la Paris. conform carora el ar fi fost reîncarnarea .64 Povestea respecta fidel tiparul agentului provocator. adevarul în privinta lui Boullan este mai complex. pe care scriitorul J. Astfel a provocat o schisma în sînul organizatiei: membrii care i-au acceptat prezenta1-au însotit la Lyon. Aceasta ipoteza explica serioasele discrepante din viata sa si din atitudinile oficialitatilor fata de el. s-a prezentat voluntar la Sfîntul Oficiu (pe atunci numele oficial al Inchizitiei) din Roma. a ordonat sa fie lasat în pace si exista indicii ca Boullan ar fi detinut un anumit secret care i-a oferit protectie. dar si de aceasta data hotâ rîrea a fost anulata. utilizat ca sacrament. Dupa reîntoarcerea de la Roma. acesta — descris ca „un document socant" — aflîndu-se astazi la loc sigur.o figura chiar mai controversata. Dar si ea a fost suprimata în 1852. Dupa ce a fost eliberat. este sigur ca a scapat de judecata. Dupa moartea lui Vintras. La condamnare. împreuna. în 1893. Toate cererile de a-1 vedea si studia au fost refuzate.din partea Casei de Habsburg. din pacate Boullan a extins beneficiile ritului s i asupra regnului animal. pare a contraveni flagrant afirmatiilor lui Boullan. în orice caz.K. pe principiul filozofic conform caruia omenirea îsi va gasi mîntuirea prin sex. pare doar o alta poveste cu perversi. Desi acest con cept pare în sine pur chimic. printre hîrtiile acestuia. dar se pare ca Biserica 1-a protejat într-o oarecare masura pe abatele sectant. Boullan si-a scris doctrinele într-un carnetel (numit le cahier rose. el si Adele au fost închisi pentru frauda (poate ca aceasta era modalitatea prin care autoritatile obisnuia u sa trateze cu cei pe care nu-i agreau. Se spune ca Boullan si Adele Chevalier si-ar fi sacrificat copilul nou-nascut în cadrul unei Messe Negre. La o privire superficiala. In 1861. într-a devar. evident dupa culoarea copertei). înca o data.62 Pe cînd se afla în Roma. unde si-au stabilit cartierul general. Acolo s-au petrecut apoi scene de un libertinaj sexual salbatic — fapt care. în Biblioteca Vaticanului.63 În mod cert. Cu ceva timp în urma. abatele sedusese o tînarâ calugarita de la manastirea din La Salette. în 1860. Huysmans 1-a gasit dupa moartea autorului. nu exista surse de încredere care s-o poata atesta. a fost suspend at din activita tea preoteasca în anul respectiv. Spre exemplu. Detalii despre continutul carnetelului nu se cunosc. devenin d liderul ei. cei doi fondasera Societatea pentru îndreptarea Sufletelor. Desi literatura moderna sustine veridicitatea acestui sacrificiu. Boullan s-a alaturat Bisericii din Cârmei a lui Vintras. Gruparea avea la baza în mod cert o serie de ritualuri sexuale. miscarea a fost preluata de abatele Joseph Boullan (1824-1893) . în 1859. în 1875. Adele Chevalier si. fara a-i putea acuza însa de altcev a). care se infiltreaza într-o organizatie — în numele unei grupari diferite — cu scopul deliberat de a o discredita. da r decizia a fost a nula ta dup a numai cîteva luni.

Huysma ns (un adept al cultului Madonei negre). Aceasta idee 1-a in spirat. cel putin —. dintre toate organizatiile. Semnifica tia martinismului nu trebuie în nici un caz trecuta cu vederea: francmasonii de Rit Scotian Rectificat actuali provin exclusiv din rîndul martinistilor. conflic tul poate sa fi fost doar una dintre acele ciocniri ale orgoliilor care afect eaza în mod obisnuit asemenea miscari. Cîteva ordine rozicruciene evoluasera dintr-o combinatie de miscari templariste. La-Bas („Acolo jos". dar la fel de posibil este si ca rozicrucienii sa fi fost alarmati de larghetea de care Boullan dadea dovada în ceea ce priveste secretele lor. aceasta denuntînd orice magie ca fiin d lucru diavolesc. de . care 1-a preluat pe Boullan ca niodel pentru personajul „Doctor Johannes" (unul dintre pseudonimele abatelui) în roma nul sau despre satan ismul din Paris. dar. însa adevaratii eroi negativi ai romanului sînt rozicru-cienii. a fondat L'Ordre de la Rose-Croix. du Temple et du Graal (Ordinul Roza-Crucii. probabil. In Franta s-au dezvoltat numeroase grupari oculte. la care ar fi participat. un reputat medic si alchimist. conduce rea acestei grupari a fost preluata de Josephin Peladan (1859-1918). unul dintre membrii ei. Romanul La-Bas este cunoscut astazi în principal pentru sinistra descriere a unei Messe Negre. Huysmans era prieten cu Boullan si a locuit împreuna cu el în Lyon. se pare. cu toate ca era bine familiarizat cu domeniul magiei — Ia nivel teoretic. cît si cele rozicruciene îmbratisasera filozofia martinista — învataturile oculte ale lui Louis Qaude de Saint-Martin. Desigur. Ar fi însa o greseala sa tragem o concluzia evidenta. Atît gruparile masonice. 1891).65 Prima dintre aceste organizatii rozicruciene pare a fi fost un vlastar al unei loje masonice oarecum neconventionale din Toulouse. din cauza celebrei batalii magice dintre Boullan si membrii unor anumite ordine rozicruciene care au aparut în Franta acelei epoci. în timp ce se documenta pentru roman. Ar putea parea greu de crezut ca. dar pripita. precum Ritul Scotian Rectificat si Riturile Egiptene. sau Sophia). numite La Sagesse („întelepciunea". al Templului si al Graalului). masonice si rozicruciene aparute în sud-vestul tarii. în jurul anului 1850. Desi nu erau strict ordine masonice. deoar ece Doctor Johan nes era înfatisat ca un preot care practica magia pentru a lupta împotriva satanismului si care a fost gresit înteles de Bise rica. person al. a ramas totdeauna u n adevarat fiu al Bisericii. acestea aveau o anumita asociere cu diverse sisteme masonice oculte. pe J. vicontele de Lapasse (1792-1867).K.lui loan Botezatorul. tocmai rozicrucienii s-au afla t pe o pozitie total opusa fata de Boullan si de idealurile sale.66 Ulterior.

nu ex ista o legatura clara între lojele oculte si ordinul religios al lui Boullan. 1810-1875).69 Peladan a întîlnit un alt ocultist. un fost membru al respectivului cult. a na lizat de numerosi a utori din domeniul ocult. si celalalt între a cesta din urma si un rozicrucian.) Acesta a f ost motiv ul real pen tru care a u considerat ca a ba tele trebuie oprit.68 De asemenea. Ambele dueluri s-a u încheiat n edecis. cei doi au forma t L'Ordre Kabbalistique de la RoseCroix (Ordinul Cabalistic al Roza-Crucii). în 1888. Pe un afis publicitar pentru una dintre reuniunile aces tui salon. asociata cu rozicrucienii din secolul al XVII-lea. Numerosi critici par sa n u fi remarca t implicatiile a cestui fapt: . La o privire mai atenta în sa . pr imul Mare Maestru al templierilor. Guai'ta a fost cel care s-a infiltrat în Biserica din Cârmei condusa de Boullan si.7^ (Condamnarea lor a fost pron untata pe 23 ma i 1887. motivul devine clar: Gua'ita si un tribuna l al rozicrucienilor 1-a u condamna t initial pe Boullan pentru „profa narea" si dezvaluirea un or „secrete ca ba listice" — a dica învataturi considera te domeniul propriu al rozicrucienilor. De ce 1. Episodul . înainte ca Guaita sa se in filtrez e în gruparea lui B oulla n. îsi devansase epoca prin aceea ca. Jules Bois. iar Leonardo este reprezentat ca Pastrator al Graalului (vezi ilustratia). a scris c artea „Templul Satanei".origine din Toulouse.) în realita te. Peladan credea ca Biserica Catolica se afla în posesia unor cunostinte despre a caror existenta a uitat si era interesat mai cu seama de Evanghelia lui loan . în care Boullan si Guaita s-au acuzat reciproc de utilizarea unor mijloace magice pentru a-si ucide adversarul. pe Stanislas de Guai'ta (18611898) si. care a devenit ceea „nasul" societatilor rozicruciene franceze ale vremii. Acest lucru a provocat „batalia magica". împreuna cu Oswald Wirth.au at acat Gua'ita si ro zicrucien ii din Paris pe Boulla n? (Sa nu uitam ca nu n e putem baza decît pe a firma tiile lui Gua 'ita si Wirth pri vin d presupusele perversiuni comise de Boulla n si de adeptii lui. Dante este înfatisat sub chipul lui Hugues de Payens. în care miscarea lui Boullan era definita ca diabolica. pentru el. Peladan a pus bazele unui sistem magic descris ulterior ca fiind „erotic Catholicism-cum-magic"67 si a organizat popularul Salon de la Rose-Croix. fidele d'amore era o organizatie ezoterica. Gerard Gn causse (cunoscut si sub numele Papus). desi disputa a dus la doua dueluri sîngeroase .unul între Guaita si un discipol al lui Boullan. nu a fost niciodata explicat în mod satisf aca tor. ce am putea de numi scriitorul inspirat francez filiphas Levi (pe numele adevarat Alphonse Louis Constan t. Peladan era un reputat expert în ocultism. Boullan pare a fi murit în sa din cauze naturale.

la ca re putea u pa rti cipa toti c ei care con siderau ca au ceva de spus . în 1894. precum Oscar Wilde. Calve mentioneaza ca în castel „se refugiase un anumit grup de cavaleri templieri"72. Yeats. G reseala lui Boullan a constat în dezva luirea lor. situat nu departe de localitatea sa de bastina.) Sa loa nele elega nte erau frecventa te de figuri celebre.preferabil. Ele au fost influenta te de francmasoneria Ritului Strict Templier a baronului von Hund. Considerat îndeobste un sa rlatan. Millau. despre care vom discuta mai tîrziu. În Pa risul sfîrsitului de secol XIX. alchimist si rozicrucian. calugarita care fusese sedusa de Boullan.B . unde 1-a întîlnit pe Ma rele Maestru al Cavalerilor de Malta. Din aceste medii f aceau pa rte si personaje ca Joseph in Pelada n. Ma urice Maeterlinck si cîntarea ta de opera Emma Ca lve (1858-1942). era prietena cu Melanie. prin tre acestea se af lau Marcel Proust. Claude Debussy si W. dorn ice atî t sa î nvete ceva f ormule ma gice. Cagliostro s-a molipsit de microbul ocultismului. acest actor desavîrsit era un autentic pasionat al stiintelor oculte. Papus si Jules B ois (unul di ntre numerosii iubiti ai Emmei Ca lve). devenind la rîndul sau alchimist si francmason. n azuinta catre un sens mai profun d a l vietii . mult cautata „Carte a lui Avraam Evreul". devenind partenera lui . de altfel. vreun ma re secret ocult. ca în totdea un a. filo zofia si ocult ismul era u în floa re — reflectîn d. Ca pital a Fran tei a a tra s în a cea perio ada di versi gîndi tori si a rtisti. Primii pasi în domeniul ocultismului i-a facut pe cînd avea douazeci si trei de a ni. în timpul unei vizite în Malta. Si alte importante grupari oculte au debutat în Languedoc si au fost apoi asociate cu societatile rozicruciene. ea a cumparat castelul Cabrieres (în Aveyron). atunci si ei trebuie sa fi practicat unele r ituri sexuale. Initierea sa în francmasonerie — în loja Ritului Strict Templier — a avut . (Asocierea ei cu misticismul nu era deloc întîmplatoare: o ruda a ei. solista a orga niza t propriile serate. Adele Chevalie r. Si. O celebra frumusete. Pe numele sau real Giuseppe Balsamo. Multi dintre protagonistii acestor cercuri erau originari din Languedoc.71 în autobiografia ei. a deva rata Un iun e European a era o confrerie oculta.) Tot Emma Calve a fost cea care a detinut u n rol semnificativ în complexa poveste a abatelui Sauniere. avusese celeb ra viziune de la La Salette. unde se spunea ca fusese ascunsa. la fel ca Emma Calve. dar nu precizeaza nimic mai mult. în secolul al XVII-lea. folosita de Flamei pentru a-si împlini Mareata Lucrare. preotul paroh al satului Rennes-le-Château din Languedoc. în mod interesant. desi cel e mai importante efecte asupra lor le-a avut un personaj mult mai sumbru — contele Cagliostro (1743-1795)73. (S i a tun ci. a preluat titlul de conte Alessandro Cagliostro de la nasa lui. poa te. Melanie Calvet. puternic influentat de Ritul Strict Templier al lui von Hund. cît si sa mai a sculte o bîrfa .daca riturile lui Boullan erau privite ca apartinîn d rozicrucien ilor.

Memphis-Misrai'm constituia o forta redutabila. Apoi a calatorit prin toata Europa. Levi a descris acest tip de miscare ca o tentativa de „a resuscita misterioasa venerare a zeitei Isis".75 În 1788. dar si mistici renumiti ca Rudolf Steiner. El a preluat aceasta sintagma din rozicrucianismul secolului al XVII-lea. a fost creat la Venetia. este vorba aici despre tehnici sexuale simil are tantrismului si totusi Cagliostro le-a învatat în Germania. precum ocultistul britanic Aleister Crowley. Asa cum am vazut. (Cele doua sisteme s-au unificat în 1899. în cadrul gruparilor rozicruciene. împreuna cu Theodore Reuss. fondata de marchizul de Chefdebien în 1780 . pe Gerrard Street din cartierul Soho. cît si feminine. desi telul sau declarat era acumul area cunostintelor oculte. în 1789.Memphis si Misrai'm . Printre membrii ei se aflau personalitati întunecate. Ritul Misrai'm a fost antecesorul direct al Ritului Memphis — care a fost fondat de Jacques-Etienne Marconis de Negre si cu care s-a asociat Prioria din Sion. a fondat Ordinul Templierilor d in Orient. sub autoritatea lui Cagliostro. în aprilie 1777. efectele ei facîndu-se simtite aidoma unui urias val mareic în întreaga societate oculta din Europa. A murit în temnita San Leo.loc la Londra. în jurul anului 1810. dar si-a petrecut cel mai mult timp în Germania.nu a exercitat în sine o influenta deosebita. Ritul Misrai'm („egipteni" în limba ebraica). strîn s asociat cu o societate secreta numita Filadelfien ii. sub titulatura Ritul Memphis-Misrai'm. Serafina. care a ramas la cîrma gruparii pîna în 1918. ultimele fiind conduse de sotia lui. De asemenea. în 1795. sub conducerea lui Papus. Marconis de Negre a subliniat legaturile strînse ale ritului sau cu filadel-henii si a numit unul dintre gradele misc arii sale „Filadelfii". si conspiratie politica si a fost condamnat la închisoare pe viata. cei trei frati Bedarride au „importat" sistemul în Franta. imediat ce a sosit a fost dat pe mina In chizitiei . împreuna însa.la ordinele aceluiasi suveran pontif — sub acuzatia de erezie. Nu-1 putem omite pe Karl Kellne r care. Aceasta organizatie a avut — si are înca — o orientare explicita spre . de asemenea. dar lucrarea sa consta în descrieri ale practicilor magice care puneau un accent special pe „alchimia interna". în 1782). si-a cîstigat o reputatie de vindecator. Cagliostro a pus bazele francmasoneriei „egiptene" (loja-mama a fost fondata la Lyon.77 Nici unul din aceste rituri . în cauta rea cunostintelor pierdute ale templierilor. A.74 Cercetarile lui Cagliostro în domeniul societatilor oculte din Europa s-au concretizat într-un tratat intitulat Arcana Arcanorum („Secretul secretelor") sau A. cunoscut mai degraba sub acronimul OTO. unde a fost încorporat în Ritul Scotian Rectificat al francmasoneriei. Dupa ce a primit permisiunea papei de a vizita Roma.) Ritul Memphis a fost. în care functionau atît loje masculine.o alta „mladita" a Ri tului Strict Templier al lui von Hund. cînd a decedat.

magia sexuala. Desi majoritatea specialistilor o considera o occidentalizare a tantrismului, gruparea reprezinta o evolutie log ica a doctrinelor secrete din ritul Memphis-Misraim, acestea derivînd la rîndul lor din învataturile deprinse de Cagliostro de la societatile rozicruciene din Germania si de la lojele Ritului Strict Templier. Crowley a parasit Memphis-Misraim pentru a intra în rîndurile OTO - ca, de altfel, si Rudolf Steiner - devenind Mare Maestru al acestei organizatii. Steiner, pe de alta parte, a ramas celebru, în deosebi pent ru tipul sau „pur" de misticism, numit antropozofie, si a fost atît de discret în privinta asocierii sale cu OTO, încît multi dintre cei mai ferventi adepti ai sai actuali nu au cunostinta despre acest episod din viata maestrului lor. Cînd a murit însa, a fost îngropat în tinuta OTO.78 în mod semnificativ, Theodore Reuss a scris ca magia sexuala a OTO era „cheia care deschide toate secretele masonice si ermetice..."7 9 De asemenea, a afirmat deschis ca magia sexuala era secretul Cavaleri lor Templieri.80 Un alt vlastar al miscarii Memphis-Misraîm a prins contur la sfîrsitul secolului al XlX-lea, în Anglia: Ordinul ermetic Golden Dawn („Ordinul Zorilor de Aur"), printre ai carui membrii s-au numarat Bram Stocker, autorul romanului Dracula, misticul, patriotul si poetul irlandez Aleister Crowley, W.B. Yeats si Con-stance Wilde, sotia lui Osca r Wilde. Fondat în 1888 de Macgre-gor Mathers si W. Wynn Westcott, îsi afirma ca ascendenta directa Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii al Ritului Strict Tem' plier despre care am amintit în capitolul anterior si de la care provin multe dintre gradele si riturile sale actuale.81 Alte ritualuri au fost preluate însa de la Memphis-Misra'im. În fond însa, ordinul se datoreaza existenta baronului von Hund, dat fiind ca atît influentele germane, cît si cele franceze coboara în timp pîna la el si la riturile sale templiere.82 Golden Dawn este mult mai bine cunoscut în lumea anglofona, comparativ cu celelalte grupari europene. Are reputatia de a fi integru si, la prima vedere, pare a fi o societate de ezoterici carora le place sa-si pun a robe de gala si sa murmure incantatii, dar care nu sjnt altceva decît niste ocultisti de duminica animati de idealuri mari. Printre ocultistii franc ezi însa, Golden Dawn are o reputatie mult mai sinistra; cînd si-a inaugurat filiala din Paris, în 1891, a acceptat în cadrul sau multe din tre personajele dubioase amintite mai sus, printre care si pe omniprezentul Jules Bois. De fapt, chiar si ra mura engleza a ordinului are un aspect profund, mai putin cunoscut, în realitate, existau doua ordine distincte: pe de o parte era fatada publica, bine cunoscuta si respectabila, iar pe de alta exista un nucleu numit Rose of Ruby and the Cross of Gold („Roza de Rubin si Crucea de Aur"), în care initiatii puteau patrunde numai în urma unei invitatii. Cercul exterior actiona, se pare, ca „agent de recrutare" pentru nucleul central, secret, ale carui practici includeau rituri sexuale. În mod cert, Golden Dawn si-a pastrat secretele cu grija. Timp de ani întregi, chiar si scriitori integrati în lumea oculta, precum Katan Shu'al83, nu au putut decît sa emita speculatii în privinta riturilor sexuale din cadrul ordinului. Desi probele sînt disparate, se pare cel putin ca aceste rituri chiar au existat, ele fiind prezente înca de la înfiintarea ordinului. Golden Dawn s-a format dintr-o alta organizatie, Societas Rosicruciana

din Anglia; printre fondatorii acesteia s-a aflat si un oarecare Hargrave Jennings (1817-1890), ale carui scrieri sînt atît de explicite pe cît putea fi un gentleman yictorian în privinta magiei sexuale. Despre impresionanta sa carte TheRosicrucians: TheirRites and Mysteries („Rozicrucienii: riturile si misterele lor", 1870), Peter Tompkins afirma ca: „Jennings sugereaza cît mai clar posibil ca aceste rituri si mistere aveau o fundamental sexuala".84 Spre exemplu, discutînd despre simbolismul triunghiurilor interconectate care formeaza Pecetea lui Solomon (Steaua lui David), Jennings declara explicit: „... Piramida indica forta ascensionala, expansiva, a femininului nu supusa si smerita, ci afirmativ sugestiva , sincronizata în ; clitorisul ana tomic... acel organ minuscul central si esentia l în anatomia rozicrucianâ".85 Pe 18 iulie 1921, Moina Mathers — una dintre fondatoarele gruparii Golden Dawn (si sora filozofului Henri Bergson) — i-a scris lu i Paul Poster Case, responsabilul filialei din New York a ordinului, ca raspuns la vestea ca acesta preda ritualuri sexuale: „Regret ca aspecte ale Chestiunii Sexuale patrund în Templu în acest stadiu, fiindca abia începem sa abordam direct problemele de ordin sexual noi, cei din gradele superioare..."86 Apoi, cînd ocultista Dion Fortune (pe numele real Violet Firth), membru al Golden Dawn, a scris o serie de articole despre sex, Moina a vrut s-o excluda pe motivul ca a tradat secretele ordinului. Dar în cele din urma a fost nevoita sa recunoasca faptul ca Dion Fortune nu ar fi avut cum sa stie respectivele secrete, fiindca nu atinsese gradele necesare .87 Comentatori precum Mary K. Greer88 sînt de parere ca exista dovezi care sustin ideea ca în Golden Dawn se pra ctica într-a-devar ma gia sexuala, ritual pe care ordinul îl considera prea puternic si prea pretios pentru a- 1 împa rtasi noilor recruti din gradele inferioare. Aluzii la secretele ordinului Golden Dawn se regasesc si în cuvintele ce descriu o viziune comuna pe care Florence Farr si Elaine Simpson — doua adepte ale organizatiei — au avut-o în anii 1890. Farr, o c elebra actrita londoneza, era renumita si pentru numeroasele sale legat uri amoroase cu personalitati precum George Bernard • Shaw si ocultistul W.B. Yeats. Floren ce si colega ei întru ezoterism, Elaine, au facut împreuna o calatorie astrala — un soi de aventura dubla în Planur ile Launtrice, sau o halucinatie comuna. Acest fenomen constituie un aspect obisnuit al pregatirii magice, facînd parte din „calea" cabalistica — un fel de proiectie mintala sau o asociere de imagini în cadrul clasic al „Arborelui Vietii". Florence si Elaine au vizitat, cu ochii mintii, „sfera lui Ven us". Calatoria lor astrala a culminat cu întîlnirea cu un arhetip feminin, care lea spus surîzînd: „Eu sînt mareata Mama Isis; cea mai puternica din lumea întreaga, eu sînt cea care nu lupta, dar e mereu victorioasa. Sînt Fru-m oasaAdormitâ pe care oamenii au câutat-o de la începutul timpului. Calea ce duce la palatul meu e presarata cu iluzii si pericole. Cei care nu reusesc sa ma gaseasca, dorm; sau poate alearga dupa Fata Morgana, ducîndu-i pe cai gresite pe cei care îi simt influenta iluzorie. Eu sed în înalt si atrag oamenii catre mine. Sînt dorinta lumii, dar putini sînt cei care ma

vor gasi. Cînd secretul meu e deslusit, este secretul Sfîntului Graal... Eu mi-am daruit inima lumii, aceasta e puterea mea. Dragostea este Mama Omului-Dumnezeu, daruindu-si chintesenta vietii ei pentru a salva omenirea de la distrugere si pentru a-i arata calea catre viata ve snica. Iubirea e Mama Cristului-Spirit si acest Crist este dragostea su prema. Cristul este inima iubirii, inima Maretei Mame Isis, Isis a Natur ii. El e expresia puterii ei. Ea este Sfîntul Graal, iar el e sîngele vital al Spiritului din potir".89 Cuvintele erau însotite de imagini vii ale unei cupe ce continea un fluid de culoarea rubinului si o cruce cu trei brate. La prima vedere, relatarea nu pare a fi decît un soi de aiurea la New Age, în care lisus si zeita egipteana Isis sînt pomeniti alatu ri de Sfîntul Graal doar pentru ca suna mistic si interesant, asa cum a scris mai tîrziu expertul în ocultism Francis X.Textul prezinta doua elemente semnificative: „Primul este identificarea Fecioarei, «Mama Omului-Dumnezeu», cu Venus, zeita iubirii - a iubirii sexuale, eros, nu agape. Cel de-al d oilea este identificarea Graalului... cu Venus, arhietipalul yoni sau organul feminin al creatiei".90 Cititorii de astazi ar putea interpreta viziunea celor doua ca pe un soi de visare cu ochii deschisi, o fantezie sexuala comuna - mai cu seama daca tinem cont de reputatia lui Florence Farr, un fel de replica britanica a Emmei Calve. Si totusi, se considera ca viziunea lor a relevat un secret în concordanta cu filozofia magica a Ordinului Golden Dawn, iar Francis X. King se întreaba de unde ar fi putut avea cele doua femei aceasta inspiratie, dat fiind ca societatea lor nu era — se presupune — implicata în nici un fel de rituri sexuale. Relatarea lor indica însa contrariul, desi, repetam, riturile de a cest gen pareau a fi rezervate doar initiat ilor din cele mai înalte grade ierarhice. Semnificativ este faptul ca viziunea o asociaza pe Isis cu Graalul si cu sexul — asociere care nu le-ar fi parut deloc stranie alchimist ilor, gnosticilor sau trubadurilor. Imaginea Graalului — vazut aici sub forma traditionala a unui potir — ca un simbol feminin este usor de înteles pentru lumea noastra postfreudian a, dar ! avea acelasi caracter revelator si pentru cei de dinainte. Dar aici fluidul rosu, sîngele pe care îl contine, este purtat de Isis... Nu mai putin interesant este si faptul ca tema Frumoasei-Adormite, mentionata în viziunea celor doua, figureaza pe larg si în , L e serpent rouge, acel text fundamen ta l al Prioriei din S ion. i Cautarea Frumoasei-Adormite este un motiv frecvent, întrepatruns ! cu acela al cautarii reginei unui rega t pierdut. Asa cum am vazut, documentul susmentionat demonstreaza atentia pe care Prioria le-o acorda Mariei Magdalena si zeitei Isis, pe care le combina într-o singura figura. Cautarea reginei face parte din imagistica alchimica; prin urmare, nu ar trebui sa fim surprinsi vâzînd ca cele doua întrupari ale sexualita tii, Magdalena si Isis, sînt esentiale pentru ea. Desi nici chiar astazi rolul sexualitatii în miscarile eretice si oculte nu este pe deplin recunoscut si

acceptat, importanta ei ramîne una cruciala. Sexul nu a fost niciodata un element secundar sau o marota personala, ci s-a aflat în inima celor mai puternice organizatii secrete. Traditia pe urmele careia am pornit în cercetarile noastre este puternic marcata de notiunea de sexualitate sacra. Si, asa cum am vazut, pare a fi formata din doua filoane principale: veneratia fata de Maria Magdalena si cea pentru loan Botezatorul, în acest stadiu al investigatiilor noastre, am acceptat posibilitatea ca Magdalena sa fie doar o figura simbolica, reprezentativa pentru ideea de sex sacru, fara a fi, de fapt, asociata cu un personaj istoric real. în orice caz, conexiunea dintre Maria Magdalena si sex nu este dificil de înteles si pare perfect fireasca. Mai putin fireasca este însa asocierea dintre loan Botezatorul si ideea de sexualitate sacra. Traditia crestina si referintele biblice au conturat net si durabil imaginea unui om de o asceza extrema, cu principii morale inflexibile si celibatar pîna în maduva oaselor. Cum este deci posibil ca tocmai el sa constituie o figura centrala a cultelor bazate pe practici sexuale?! La o prima privire, o asemenea conexiune pare de neconceput; si totusi, în mod repetat, cercetarile noastre au scos la iveala faptul ca generatii întregi de ocultisi au crezut în existenta ei. Si, asa cum demonstreaza cazul Golden Dawn, primele impresii pot fi înselatoare chiar si în privinta gruparilor oculte; însasi ratiunea lor de a exista poate avea implicatii surprinzatoare. Florence Farr si colegele ei din Ordinul Golden Dawn faceau parte dintr-un vast cerc ocult international, printre ai carui membri s-au numarat Peladan si Emma Calve. Organizatiile asociate erau extrem de influente în epoca, ele oferind cadrul necesar pentru unul dintre cele mai celebre mistere din Franta — unul care are legaturi strînse cu Prioria din Sion. Punctul focal al Les dossiers secrets si al celorlalte document e similare ale Prioriei este, în mod incontestabil, misterul de la Rennes-leChâteau. Le serpent rouge, spre exemplu, aminteste în mod repetat de unele locuri din satul respectiv si din împrejurimile lui. Nici noi nu am putut ramîne departe de el si înca o data am ajuns astfel în Languedoc inima ereziei. CAPITOLUL 8 „Cît de înfricosator este locul acesta" Rennes-le-Château a devenit deja un cliseu în lumea oculta, la fel ca Graalul însusi si tot atît de evaziv. Si totusi, locul este real; a ici am ajuns si noi în cautarile noastre. Zona ar putea fi comparata c u Glastonbury, din Marea Britanic, fiindca ambele par a ascunde în inima lor mistere profunde si, de asemenea, ambele sînt învaluite în cele mai grotesti mituri si supozitii. Rennes-le-Château se afla în departamentul Aude din Langue-doc, nu departe de orasul Limoux, care si-a împrumutat numele celebrului vin spumant, blanquette^ din regiunea numita, în secolele al VIII-lea si al I Xlea, Razes. Din oraselul Couiza, panouri mari indica un drum secundar si poarta inscriptia Domaine de Abbe Sauniere. Urmîndu-le, vizitatorul

ajunge pe o sosea cu serpentine, ce urca pîna la satul Rennes-le-Château. Pentru noi, ca pentru multi altii în zilele noastre, calatoria este incitantâ. în principal ca urmare a cartii The Holy Blood and the Ho ly Graîl, dar si datorita legendelor orale, acest simplu urcus pe coasta unui deal din Franta capata proportiile unei veritabile initieri. Dar privelistea de la capatul drumului este una cît se poate de prozaica. Mica sosea de acces duce, în mod inevitabil, într-o obisnuita si singuratica parcare si apoi Ia o îngusta grande rue, pe care nu se zareste nici macar un oficiu postal sau un magazin alimentar, dar pe care troneaza în schim b o librarie ezoterica, un bar-restaurant, castelul în ruine care a dat numele satului si cîteva alei ce urca spre renumita bisericuta si spre casa parohiala. Locul are o istorie sinistra si o reputatie chiar mai întuneca ta, oarecum vaga. Iata, pe scurt, povestea: cu putin peste o suta de ani în urma, un preot local, Francois Berenger Sauniere (1852-19l7), nascut si crescut în satul Montazels, la doar trei kilometri de Rennes-le-Château, a facut o descoperire în timpul lucrarilor de renovare a bisericii parohiale ce data din secolul al X-lea1. Ca urmare a acestei descoperiri — ori datorita valorii ei intrinseci, ori fiindca l-a condus la ceva ce a putut fi transforma t într-un avantaj financiar —, preotul a devenit incredibil de bogat. În decursul anilor s-au emis numeroase ipoteze si speculatii cu privire la adevarata natura a descoperirii lui Sauniere; unii au sugera t ca ar fi gasit o uriasa comoara, altii au presupus ca a fost vorba despre ceva mult mai uluitor, precum Chivotul Legii, comoara Templului din Ierusalim, Sfîntul Graal sau chiar mormîntul lui lisus — o idee preluata recent în cartea The Tomb of God („Mormîntul lui Dumnezeu") de Richard Andrews si Paul Schellenberg (1996). (Pentru o scurta prezentare a teoriei lor, vezi Anexa II.) Vizita noastra la Rennes-le-Château s-a impus deoarece, în conformitate cu Les dossiers secrets si The Holy Blood and the Hol y Grail, locul are o semnificatie deosebita pentru Prioria din Sion — desi motivele exacte ramîn învaluite în ceata. Prioria sustine ca Sauniere a descoperit o serie de pergamente cu informatii de ordin genealogic, care do vedesc supravietuirea dinastiei merovingiene si demonstreaza ca anumite persoane, precum Pierre Plantard de Saint-Clair, au dreptul de a pretinde tronul Frantei. Dat fiind însa ca nimeni din afara Prioriei nu a vazut vreodata aceste pergamente si ca ideea continuitatii în timp a dinast iei merovingiene este cel putin dubioasa, nu trebuie sa dam crezare acestei afirmatii. În plus, în povestea Prioriei mai exista o discrepanta majora, flagranta. Daca unica ratiune de a fi a acestei organizatii în decursul secolelor a fost protejarea descendentilor merovingieni, este ciudat ca au avut nevoie de informatii care sa le spuna cine anume erau acesti descendenti, în mod cert, membrii ei stiau pe cine jurasera sa apere; altfel e greu de crezut ca ar fi fost animati, timp de sute de ani, de acel zel fanatic care i-a

mentinut laolalta atîta vreme- A accepta ca unica explicatie ceea ce este, în fond, o justificare existentiala retrospectiva pare cel putin straniu. Ceea ce ne-a intrigat însa în primul rînd a fost importanta acordata de Priorie satului Rennes-le-Château. Exista doua explicatii posibile acest sens: ori satul este cu adevarat semnificativ, dar nu pentru motivele mentionate în Les dossîers secrets, ori povestea lui Sauniere nu are nici o legatura cu Prioria, dar organizatia a pre-luat-o pentru proprii le sale scopuri. Noi am încercat sa aflam care din aceste doua variante era mai aproape de adevar. Ajungînd în parcarea din sat, vizitatorului i se deschide în fata splendida priveliste a vaii Aude, dincolo de care se profileaza piscurile înzapezite ale Pirineilor. Este usor de înteles de ce, în trecut, acest satuc aparent banal a fost considerat a avea o importanta strategica: de a ici, nici o miscare a inamicului nu putea trece neobservata. De aceea Rennesle-Château a fost odinioara o fortareata a vizigotilor; unii merg atît de departe, încît identifica satul cu cetatea pierduta Rhedae, aflata pe picior de egalitate cu Carcassonne si Narbonne, desi e greu sa întrevezi agitatia unei metropole în manunchiul izolat de case de astazi. Si totus i, locul exercita o atractie deosebita: desi în sat nu locuiesc nici o suta de persoane, peste 25 000 de turisti viziteaza anual Rennes-le-Château. Turnul de apa, ce domina parcarea, poarta semnele zodiacului — un

în

o

motiv ce poate fi regasit la unele case, deasupra usilor; dar faptul se dovedeste a fi doar un banal obicei al locului. Toti ochii sînt însa atras i de constructia bizara, ca de basm, ce pare a fi crescut din însasi roca dealului, cocotata deasupra haului. Este Tour Magdala („Turnul Magdala"), unde se aflau biblioteca particulara si biroul lui S auniere, recent deschise publicului. Asemenea unui mic foisor medieval, turnul se continua cu un sir lung de metereze si cu o sera, astazi pâraginita. în salile din interiorul meterezelor functioneaza în prezent un muzeu dedicat vietii lui Sauniere si misterului care îl înconjoara. O gradina desparte turnul de casa impunatoare pe care a construit-o gratie inexplicabilei sale ave ri — Vila Betania; cîteva încaperi sînt deschise publicului, în spate, la capatul unei alei acoperite cu pietris, se afla o mica grota construi ta de Sauniere din pietre aduse aici special, probabil cu mari eforturi, dintr -o vale apropiata. Apoi vizitatorul ajunge la micul cimitir al satu lui si la biserica în ruine. Lacasul este închinat Mariei Magdalena. Dat fiind renumele abatiei, ne-am astepta la niste dimensiuni impunatoare, însa dezamagirea ne este rapid spulberata de caracterul bizar — si el celebru — al decoratiunilor realizate de însusi abat ele Sauniere. Din acest punct de vedere, cel putin, biserica nu înceteaza sa uimeasca.

Basorelieful de pe partea anterioara a altarului era . apar un ba iat în kilt si un copil de culoare. fiecare schitînd unul dintre gesturile din semn ul crucii. într-o maniera numita mai tîrziu latte. de exemplu. Sub ei sta scris: Par ce signe tu le vaincras („Prin acest semn îl vei învinge"). turnînd pe capul lui apa dintr-o scoica — o reluare a motivului de la vasul cu apa sfintita pu rtat de demon în spate. sparte. îngenuncheata în rugaciune. un citat din Facerea (28:17) cornpletat. pe arcada intra rii: „Este casa Domnului si poarta Raiului". cît si demonul privesc spre o zona preci sa a podelei. Atît lisus. un necunoscut a retezat si a furat capul demonului.Deasupra porticului decorat cu ilare pasari de ipsos si cu ti gle galbene. ce pare ca pazeste intrarea dincolo de portic. Curios este faptul ca. înzorzonata cu sfinti din ghips — precum Sfîntul Anton Ermitul si Sfîntul Roche —. aici obisnuitul vas cu mir lipseste. Pe peretele din spate se afla un tablou ce înfatiseaza botezul lui lisus. demonul sta ghemuit într-o pozitie sugestiva. loan Botezatorul se ridica deasupra lui lisus. De asemenea. O statuie a Mariei Magdalena troneaza deasupra usji. el însusi lucrînd la el pentru a-1 finisa. acesta fiind asezat într-o pozitie ce o oglindeste perfect pe cea a demonului. Este evident ca exista o paralela între cele d oua reprezentari. (în aprilie 1996. iar dincolo de grota pietroasa lîngâ ca re e îngenuncheata se zaresc clar siluetele unor cladiri profilate pe cer. se observa ca ma joritatea au cel putin o trasatura ciudata. . în urma unui act de vandalism dintre multele a caror tinta este biseri ca. cu o carte deschisa în fata si un craniu lînga genunchi.se spune -mîndria lui Sa uniere. iar timpanul este decorat cu un triunghi echilateral. tenda de deasupra amvonului imita ca forma Templul lui Solomon. trandafiri sculptati si o cruce. între demon si botezul lui lisus. care aici este reprezentat în sens invers acelor de ceasornic . Lucrarea o înfatiseaza pe Maria Magdalena într-un vesmînt auriu. Pe Drumul Cruci i. O cruce cizelata aparent din lemnul unui copac viu — cu o mladita înfrunzita cam la jumatatea înaltimii -se ridica în fata ei. în mica biserica închin ata Sfintei Ma ria Magdalena . desi cartea deschisa si craniul fac parte din iconografia acceptata a Mariei Magdalena. Mai surprinzatoare însa este imaginea unui demon de ipsos. Cu figura schimonosita si încornorat. purtînd pe umeri vasul cu apa sfintita. Magdalena este reprezentata si pe vitraliul de deasupra altarului. afiseaza doza obisnuita de decoratiuni. hidos contorsionat. Deasupra acestuia se gasesc patru îngeri. în latina. la prima veder e ai impresia ca te afli într-o biserica catolica oarecare. La o privire mai atenta însa. Degetele ei sînt în mod curios încrucisate.) Stînd pe pardoseala în patrate albe si negre si privind împrejur. în tabl ou. pardoseala are un desen de tip tabla de sah. sînt gravate cuvintele: Terribilis est locus iste („Cît je înfricosator este locul acesta").

este greu de crezut ca toata ac easta „afa cere de la Rennes" ar putea fi pura fa bula tie. dar trebuie sa spunem ca nu ne-am înselat cînd am banuit ca misterul de la Rennes va arunca o raza de lumina asupra vietiei ezoterice care constituie obiectul investiga tiei noastre. acesta este nucleul real al imaginii si. Ochiul privitorului este atras catre peisajul îndepartat. cît si politic. în mod evident. ca toate celelalte elemente d in acest „loc teribil". tinut cu amintiri vechi si amare. Oriunde în alta parte. Printre morminte. mai bizar este însa rînjetul celor douazeci si doi de dinti. de altfel — se afla si cele ale familiei Bonhomme. extravertit. Asa cum a m vazut deja. care se distinge cu greu de afara. Exista o camaruta secreta în spatele unui dulap din sacristie. a constituit un teren fe rtil pentru ideile neortodoxe atît în plan religios. De la trauma crucia dei împotriva albigenzilor. nici aceasta nu e ceea ce pare. are un vitraliu ce pare a în fatisa o obisnuita scena a rastignirii. credincioasa lui menajera (daca nu cumva ceva mai mult decît atît). populatia locala nu a ma i acordat niciodata o încredere totala Vaticanului.aparînd parca de sub o masa pentru a unge picioarele lui lisus cu pretiosul mir. am gasit dovezi în sprijinul existen tei Unei traditii gnostice în regiune — o regiune cunoscuta din timpuri stravechi pentru „ereticii" sai. Exista însa o serie de . fiind totodata abonat la un ziar germa n. pe care se pot vedea generoase aranjamente florale si fotograf ii ale decedatilor— ca în majoritatea cimitirelor din Franta. Arcada e decorata cu una dintre emblemele templierilor: o teasta si doua oase încrucisate. Mormîntul lui Sauniere. Dar. din metal. în Biblie. Devotamentul lui Sauniere fata de ea este subliniat si de numele pe care 1-a dat bibliotecii — „Turnul Magdala" — si casei sale: Vila Betania. ce poate fi zarit pe sub bratele barbatului de pe cruce. bana lizata deja. în Languedoc. Nici chiar intrarea în cimitir nu este obisnuita. este îngropa ta alaturi. Unica sa fer eastra. Marta si Maria. din Betania era originara familia din care faceau parte Lazar. acest memento lingvistic al catarilor — Ies bonhommes — pare a avea o rezonanta aparte. Nu a vea nimic din aerul preotului de tara tipic. Nu este locul sa discutam aici despre aceasta poveste. templieri sau asa-nu-jnite „vrajitoare". poate fi recunoscut Templul lui Solomon. Sauniere s-a dovedit a fi un cleric rebel. dar aici. dar si aceasta din urma este rareori accesibila publicului. În biserica se afla cu totul patru imagini ale Mariei Magdalena — multe pentru un locas atît de micut. cunostea limbile greaca si latina. Marie Denamaud. ele nu ar fi s tîrnit mirare. de aceea. Indiferent da ca Sau niere a gasit sau nu o comoara secreta . înca o data. fie ei catari. erezia si politica au mer s mereu mîna în mîna si poate ca o mai fac si azi. cu profilul sau în basorelief — usor afectat recent de vandalism — este chiar lînga zidul ce desparte cimitirul de fostul sau domaine.

a fost gresit înteleasa.motive care sugereaza ca povestea.)3 în plus. Unii spun ca era un cilindru de lemn. Versiunea obisnuita sustine ca Sauniere i-a aratat pergamentul i episcopului din Carcassonne. de : asemenea. unchiul tînâ. a fost fondata de Jean-Jacques Olier. Sauniere si-a preluat postul d e preot paroh la începutul lui iunie 1885. a primit în dar 3 000 de franci de la contesa de Chambord. fiindca abia în 1891 a început el sa afiseze un comportamen t excentric si sa-si puna în aplicare planurile ambitioase.j rului era director al Seminarului SaintSulpice din Paris. ca o recunoastere a serviciilor aduse cauzei monar hice. a fost înlaturat temporar din functia detinuta. se crede ca flaconulul respectiv continea un su l de documente pe care clopotarul 1-a dat lui Sauniere. dupa o predica declarat antirepublicana rostita de la amvonul bisericii sale (în timpul alegerilor din acel an). ca re si-a asuma t titlul de Henric al V-lea —. dat fiindca se bazeaza în mare parte nu pe documente scrise. Numit iarasi preot paroh în vara anului urmator. ci pe memoria satenilor. pentru a fi decodificate. Felix-Arsene Biliard. în urma : întrevederii. va duva unui fost pretendent la tronul Fra ntei — Hen ri de Bourbon . Ca m în ace a perioa da. si ca acel expert ar fi fost un oarecare Emile Hoffet — pe atunci tînar student la seminar. asa cum este ea cunoscuta în genera l. Construita pe fundatia unui templu antic al zeitei Isis în 1645. si ca. ca Sauniere a fost sfatuit sa îi duca documentele unui expert. Se pare ca Sauniere a folosit a cesti bani pentru renovarea vechii biserici. în orice caz însa. actiunea romanului satanistLâ-Bas al lui J. (Mai tîrziu Hoffet a predat la Biserica Notre-Dames de Lumieres din Goult — un sit dedicat Madonei negre. clopotarul Antoine C aptier a gasit ceva interesa nt. Se spune.2Cronologia exacta a evenimentelor e dificil de stabilit. Biserica Saint-Sulpice se distinge prin faptul ca meridianul Paris — care trece prin apropiere de Rennes-le-Château — este marcat printr-o linie de cupru ce traverseaza pardoseala. altii sustin ca ar fi fost un flacon de sticla. majoritatea relatarilor sustin ca acesta a fost momentul în care pilastrul vizigot care sustinea altarul a fost îndepartat si aici —se spune ar fi gasit preotul o serie de pergamente cifrate. parohul a plecat în graba spre Paris. Biserica poarta numele episcopului de Bourges din vremea regelui merovingian Dagobert al II-lea. Povestea pare însa putin credibila. Huysmans se desfasoara în biserica Saint-Sulpice. în numai cîteva luni.K . iar ziua lui de celebrare este 17 ianuarie — o data ce apare în misterele de la Rennes-le-Château si în cele ale Prioriei din Sion. care a proiectat-o în conformitate cu proportia de aur din geometria sacra. de o importanta aparte pentru Prioria din Sion. în mare parte. Si se pare ca aceasta descoperire s-a aflat la originea comportamentului bizar a l preotului. dar deja l detinator al unor vaste cunostinte în domeniul ocultismului si al societatilor secrete. iar seminarul de lîngâ .

fiica celui care a cumparat domeniul lui Sauniere de la Marie Denarnaud în 1946 — acea sta din urma locuin d împreuna cu familia Corbu pîna la moartea ei. în a carui posesie se afla cîteva dintre documentel e lui Hoffet. un parav an pentru Prioria din Sion. în foarte scurt timp. Avea conturi banca re în Paris. Stanislas de Gua'ita. Vizita la Paris constituie o pa rte esentiala a misterului care 1-a înconjurat pe Sauniere si a fost subiectul unor investigatii atente din partea cercetatorilor. din cîte stim noi. între 1896 si 1917 (anul mortii sale). nimic nu confirma aceasta informatie. considerata o proba în acest sens. Sauniere a fost introdus de Hoffet în înfloritoarea societate oculta ce gravita în jurul Emmei Calv6 si din care faceau parte personaje ca Josephin Peladan. Perpignan. asa cum a firma unii. pare-se. si vizit a preotului în ca pitala Fra ntei este sustinuta numai de amintirile si ma rturiile saten ilor si ale altor persoane. dar faptul nu a fost confirmat. aici si-a avut „ca rtierul general" misterioasa societate secreta din secolul al XVII-lea numita La Compagnie du Saint-Sacrement care ar fi fost. Totusi. Claire Ca ptier. Nu exista dovezi concrete ca re sa ateste ca aceasta vizita a avut loc cu a devarat. La întoarcerea la Rennes-le-Château. De asemenea. s-a afirmat ca semnatura lui Sauniere apare în registrul de messe de la Saint-Sulpice. sustine ca a cestea contin o nota privind o întîlnire cu Sauniere Ia Paris (nedata ta. Scri itorul Gerard de Sede5.ea era notoriu la sfîrsitul secolului al XlX-lea pentru neortodoxia sa (pentru a folosi un termen blînd). Se pare ca preotul a vizitat biserica Saint-Sulpice. a cheltuit o suma uriasa — poate nu chiar 23 de milioane. nascuta Corbu. De exemplu. Cînd si-a luat parohia în primire. Toulouse si Budapesta si a investit considera bil în actiuni si titluri valorice — o activitate financiara cîtusi de putin tipica pentru un . În cursul sederii sale la Paris — în vara lui 1891 sau în primavara anului urmator —. O fotogra fie a preotului. ce poarta numele unui studio foto din Paris. a studiat o serie de picturi de aici si — în conformitate cu relatarile obisnuite " a cumparat reproduceri ale anumitor tablouri de la Luvru (despre care vom discuta mai tîrziu). sa dovedit recent a f i a fratelui sau mai tînar. a vea un salariu de 75 de franci pe luna . din pacate). în 1953 — sustine ferm ca viz ita preotului paroh la Paris a fost reala în urma a ceea ce a gasit — indiferent ce a fost acest lucru — a devenit extrem de bogat. Zvonuri insistente au sustinut ca între Sauniere si Emma a existat o idila. dar cel putin 160 000 de franci în fieca re luna. da r. Jules Bois si Papus (Garard Encausse). Alfred (tot preot). La fel ca întreaga poveste. a început sâ-si decoreze biserica si sa-si construiasca domeniul. 4 De asemenea.

distrugerea in formatiilor contin ute de respectivele inscriptii. ne-am putea întreba de ce ar fj existat atîtia doritori de liturghii ros tite de Sauniere — un banal preot rural. Madona) si casa lor era totdeauna plina de musafiri. dorinta lui Sauniere de a distruge informatiile respective are o semnificati e deosebita pentru investigatia noastra. o mentiune enigmatica: „Scrisoare de la Granes. Prin urmare. dar. Sauniere a gasit „Piatra cavalerului" zacînd cu fata în jos lînga altar — o lespede ce data din epoca vizigotilor si pe care era gravata imaginea unui cava ler calare. un ministru francez si Emma Calve. Sapaturile nocturne ale preotului au stîrnit un scandal în sat. Ei nu si-au dat seama însa ca eforturile le-au fost în zadar. Descoperirea unui mormînt. la un nivel total disproportionat fata de veniturile lor si de statutul social deopotriva. numeroase personalitati ale vremii au strabatut dificilul drum pîna la Rennes-le-Château. o aristocrata din zona. pe picior atît de mare. probabil. Cam în perioada presupusei sale calatorii la Paris. si-a atras numeroase critici ca urmare a modului lor de viata luxos: ea se îmbraca totdeauna dupa ultima moda de la Paris (se spune ca de aceea fusese poreclita „la Ma-donne". în orice caz. pe data de 21 septembrie 1891. care a murit pe 17 ianuarie 1781. împreuna cu un copil. S-a spus ca a facut bani din comertul cu liturghii (ca ar fi perceput bani pentru a rosti o messa ce-i asigura „beneficiaruluil" cîtîva ani în purgatoriu). la mijloc s-a aflat altceva"7. care 1-au înlaturat din functie. deoarece exista deja o copie a inscriptiilor. A fost trimis într -o alta parohie. Nimeni nu stie cu certitudine. Dupa cum vom vedea însa. niste artefacte sau intrarea într-o cripta. dintr-o parohie oarecare.poate o noua serie de documente. dar a refuzat cu desâvîrsire sa se supuna ordinelor si s-a . Mai mult decît atît.considerat princi-specialist în „afa cerea Sauniere" -. dar comertul cu liturghii a fost cel care a provocat în cele din urma mîn ia autoritatilor Bisericii. a cea sta practica nu i-a r fi putut aduce „sum ele necesare pentru a ridica asemenea constructii si a trai. concomitent. Desi nimeni nu poate spune cu certitudine c e urmareau astfel. Sub ea se pare ca preotul a descoperit iarasi ceva important . numai pentru a-i vizita. dar în jurnalul sau apare. Dar nu numai ospitalitatea aceasta exagerata a fost cea care a stîrn it ostilitatea celor din jur. motivul celor doi a fost. A plouat".Preot de tara . el preferind sa locuiasca în pârâginita casa parohiala lipita de biserica. sigur este faptul ca au sters inscriptiile de pe piatra de mormîn t si lespedea ce acopereau cavoul unei anume Marie de Negre d'Ables. Sauniere îsi primea doar oaspetii în Vila Betania. gratie membrilor unei asociatii locale a anticarilor. desi este în mod cert adevarat. (Dintr-un motiv necunoscut. fiindca Sauniere a înlocuit apoi pardoseala. Sauniere si Marie obisnuiau sa sape noaptea în cimitir. asa cum afirma istoricul francez Ren6 Descadeillas . Împreuna cu Marie.) Printre cei care i-au trecut pragul s-au aflat un print de Habsburg — cu un nume rezonant: Johann Salvator von Habsburg —.

. Cînd Biserica a trimis în sat un alt preot. Adesea trecea prin perioade dificile. raspundea: „Nu ma pot atinge de ei". în lunile dinaintea mortii în urma unui atac cerebral.încapatînat sa ramîna împreuna cu Marie la Rennes-le-Château. întrebata fiind de ce traia în saraci e daca îi fusesera lasati atît de multi bani. Cînd ma opresc. iar satenii si cei care venisera de departe au trecut prin fata lui.. a locuit acolo în copilarie. asa cum au sugerat unii. Iar în 1949. foarte bogat!" Din nefericire. ea 1-a încurajat: „Nu-ti face atîtea griji. batrînul preot n-a mai fost acelasi om.. acestia ramînîndu-i fideli.Cu timpul. Sauniere a celebrat în Vila Betania o messa neoficiala pentru sateni. era angajat în noi proiecte ambitioase. în conformitate cu spusele ei. Dar. în ianuarie 19 53. fiindca si cheltuielile sa le erau variabile. ele ma urmeaza. întrebata daca îi era frica. cinci zile mai tîrziu a murit si trupul i-a fost asezat în pozitie verticala pe meterezele terase i de pe domeniul sau. refuzînd numeroasele oferte de a vinde domeniul deja paraginii. cînd afacerea lui Corbu trecea printr-o perioada mai dificila. Marie a devenit tot mai retrasa si irascibila. care 1-ar fi costat cel putin opt milioane de franci12: voia sa construiasca un drum pîna în sat pentru un automobil pe ca re intentiona sa -1 cumpere. poate ca unul dintre cele mai nedeslusite este cel care a urmat mo rtii lui.. Sauniere nu avusese voie sa detina nici un fel de proprietati. iar cînd închid poarta cimitirului. un om de afaceri. Batrîna îi spunea: „Aseara arn fost urmata de spiritele cimitirului". ca preot. as fi putut hrani întregul Rennes timp de o suta de ani si tot ar mai fi ramas".8 Dupa decesul lui. în numai cîteva luni. sa cladeasca un bazin pentru botez în aer liber si sa ridice un . ea replica: „M-am obisnuit. într-o zi îti voi spune un secret care te va face un om bogat. Cînd a murit. desi pla tile erau probabil neregulate. suferise un soc". în 1946. Preotul s-a îmbolnavit pe 17 ianuarie 1917.. încît asa cum scrie Rene Descadeillas: „. dispar întotdeauna". i 1-a vîndut lui Noel Corbu. Care a fost adevarul în privinta lui Sauniere? Se pare ca cineva îi platea sume consistente pentru a ramîne în sat (chiar cînd a deveni t bogat si nu mai era preot paroh. smulgînd pufusoare rosii din mantia care-1 învelea.. Fiica lui Corbu. Marie i-a povestit tinerei Claire despre un fenomen extraordinar ce se petrecea în cursul unora dintre aceste vizite funebre. avea de gînd sa aduca apa în casele tutu ror satenilor.10 Claire Captier11 îsi aminteste si ca Marie i-a spus: „Cu ce mi-a lasat domnul abate. Merg încet. de ziua Mariei Magdalena9. dragul meu Noel. reluîndu-si apoi stilul de viata luxos. în cele din urrna însa.. Averea sa nu a consta t într-o unica suma substantiala. asa încît cumparase totul pe numele ei. Marie a devenit senila si secretul a pierit o data cu ea. Ultima confesiune si-a rostit-o în fata preotului din localitatea apropiata Esperaza si marturisirea sa a avut un efect atît de puternic asupra clericului. punînd conditia sa fie lasata sa Caiasca acolo pîna la sfîrsitul vietii. tot a refuzat sa plece).. Claire Captier. Din acea zi.. Dintre toate misterele care au marcat existenta lui Sauniere. în mod evident. credincioasa Marie Denarnaud a continuat sa locuiasca în Vila Betania.. se opresc si ele. Marie vizita mormîntul lui Sauniere În fiecare zi si la miezul fiecarei nopti.

" Descifrarea acestui al doilea cod a fost mult mai dificila decît în cazul primului. dar presupuse copii ale textelor cifrate au fos t publicate în repeta te rînduri. eternul principiu feminin care. prima data a pârînd în 1967. scrisa de Gerard de S ede si de so tia sa. se obtine . („Pastorita OU ispitire ce poussin teniers detine cheia pace 681 prin cruce si acest cal al lui dumnezeu eu termin (sau ucid) acest demon gardian la prînz (sau la sud) mere albastre. for meaza "nnâtoarea fraza: „A DAOOBERT II ROI ET A SION EST CE TRESOR ET ÎL EST LA MORT". Ce serviciu le-ar fi putut face Saun iere. literele marcate. . as a cum vom vedea.)14 Textele au facut obiectul unor aprige dezbateri si speculatii. Citind literele marcate în acest text. în lucra rea L'Or de Rennes.al doilea text descrie momen tul în ca re Ma ria din Betania îl unge pe lisus. citite în ordine. iar versiunea decodifica ta este reda ta astfel: „BERGERE PAS DE TENTATION QVE POUSSIN TENJERS GARDENT LA CLEF PAX 681 PAR LA CROIX ET CE CHEVAL DE DIEU J'ACHEVE CE DAEMON DE GARDIEN A MIDI POMMES BLEUE". încît ei sa-i plateasca sume atît de mari'? Ar fi posibil ca obsesia sa pentru Maria Magdalena sa aiba o legatura cu motivu l acestor recompense opulente? Iar memorii la sate în urma dovedesc.turn înalt de saptezeci de metri. ia r în acest caz. Iar. Dar ce ar trebui sa credem despre celebrele pergamente gasite de Sa uniere (conform surselor din interiorul Prioriei)? Se spune ca ele ar fi con stat în doua genealogii referitoare la supravietuirea dina s tiei merovingiene si doua extrase din Eva nghelii în care anumite litere — ma rcate — transmit un mesaj codificat. Pergamentele nu au vazut niciodata lumina zilei. care afirma ca venereaza Madon ele negre si pe zeita Isis.") Cel de. dupa cum afirma d de Sede: „O ciudata devotiune fata de Bona Dea. („Lui/pen tru Dagobert II rege si pentru Sion este aceasta comoara si este moartea/el este acolo mort. regiunea din jurul satului Rennes-le-C hâteau ascunde multe alte indicii privind supravietuirea în timp a acestei form e de venerare a feminin ului. Este foarte posibil ca banii sa-i fi venit de la monarhisti. So ph ie. de unde urma sa -si cheme enoriasii la rugaciune. misterul ar fi unul cu totul diferit. si cu o conexiune clara cu Prio-ria din Sion. pentru Berenger (Sauniere). pare a transcende credinta si convingerile religioase". . Din Pilda Noului Testament în care lisus si ucenicii merg prin lan ul de Porumb în ziua de Sabat.13 Din nou ne confruntam cu secrete referitoare la principiul feminin întrupat în Maria Magdalena. desi nu este considerat ca atare. (Pierre Planta rd de Saint-Cla ir a a firmat ca ar f i coa utor a l acestei carti.

daca biserica nu e altceva decît o ampla harta a comorii. corecta. folosit de catari). Plantard de SaintClair a declarat ca Cherisey le-ar fi copiat doar. în 1956. alaturi de diversele mesaje codificate. alte comori asteptîndu-i acolo pe întreprinzatorii moderni.REX MUNDI (în latina. în primul rînd. dar cum întreaga zona este fertila din punct de veder e arheologic. (Interesant este faptul ca sistemul folosit a fost conceput de alchimistul francez Blaise de Vignere. Numerosi sînt cei care cred ca el ar fi gasit o veritabila pestera a lui Alladin . a gasit cîteva monede vechi si giu-vaer uri în biserica. atît de bogata.16 (întrebat în aceasta privinta de autorii cartii The HoIyBlood and the Holy Grai' în 1979. acest scenariu nu poate explica perioade le repetate de criza financiara. daca voia sa pastreze banii pentru el însusi. poate ca a descoperit în schimb o comoara — asa cum cred multi cu tarie. foarte probabil.)17 Oricum am privi aceste pergamente. o asemenea descoperire nu ar fi putut stîrni interesul de care s-a bucurat preotul. a recunoscut mai tîrziu ca el le-a „fabricat". Dar daca preotul din Rennes-le-Château nu a gasit acele pergamente. este clar ca ele constituie un veritabil succes ca probleme de enigmistica pentru divertisment. din pacate nu-i decît o aiureala. asociat al lui Pierre Plantard de Saint-Clair (si. Oricît de romantica ar parea aceasta idee. dar au fost adaugate 140 de Utere suplimentare. S-a sugerat chiar ca elaboratul simbolism din biserica. însa afirmatia lui nu este pe deplin convingatoare. Zilnic. în cele din urma. un lucru nu tocmai inteligent. dar ca nu pot fi luate în consideratie de cei care cerceteaza povestea lui Sauniere. fiind discutata în Anexa II. sînt menite sa îi ofere cautatorului pasionat indici ile care îl vor duce la restul comorii. Decodificarea mesajului este. în mod cert. însa au existat numeroase încercari ingenioase — si uneori fantasmagorice -d e interpretare sau de explicare a continutului sau. „Regele Lumii" — un termen gnostic pentru zeul acestui pamînt. . îngreunînd cumplit descifrarea pentru a obtine mesajul „pastorita. p robabil succesorul sau ca Mare Maestru al Prioriei din Sion în 1984). Sa uniere a crea t asanumitele harti ale comorii — simbolismul din biserica —. precum pergamentul c u „merele albastre". secretarul lui Lorenzo de Medici. încît nici macar înaltii sai oaspeti nu au reusit s-o goleasca.) Problema în privinta acestor pergamente este aceea ca Philippe de Cherisey. (Cea ma i rece nta le apartine lui Andrews si Schellenberger.) Mesajul final este o anagrama perfecta a inscriptiei de pe mo rmîntul Mariei de Negre (vom discuta despre acest lucru în capitolul urmator). nu ispitire"15. în al doilea rînd.

un model de ghips al unui peisaj în relief. (Unele dintre aceste raspunsuri gata confectionate au fost gasite printre hîrtiile preotului. nu ar fi trasat o harta publica (oricît de absconsa ar fi aceasta). sugerînd ca abatele era prea ocupat pentru a raspunde personal la momentul respectiv. de ce nu le-a spus pur si simplu unde e? în plus. Pe coas ta unui deal se afla o singura cladire de forma cubica. si rolul sau — sa stîrneasca vîlvâ în jurul lui. care uneori durau zile întregi. Dar era atît de important ca restul lumii sa îl creada înca la Rennes-le-Château. ar fi vorba despre zona din jurul Ierusa limului. Felix-Arsene Biliard. unde a insistat sa rarnîna chiar si dupa ce i s-a ordonat sa plece. de altf el. Biliard însusi a fost implicat în unele tranzactii financiare dubioase. facea plimbari lungi în împrejurimi si chiar mai departe în regiune. pasionat al ezoterismului. Dupa aparente. abatele a fost condamnat.) O noua întorsatura a povestii lui Sauniere a aparut în 1995. se pare mai degraba ca Sauniere era platit de cineva pentru ceva — pentru un serviciu care necesita ca el sa continue sa locuiasca în Rennes-le-Château. faptul ca ar fi gasit o uriasa avere nu explica motivele pen tru care atîtea persoane bogate si influente veneau pentru a-1 vizita în îndepartata sa parohie de tara. a scos la iveala o ma cheta. în 1902. în afacere au fost implicati si preoti din parohiile învecinate. Daca Sauniere ar fi vrut sa pastreze banii pentru sine. Fiindca. Marie Denarnaud trimitea cu regularitate scrisori scrise în avans ca raspuns la corespondenta primita. Un tip educat.18 Este un peisaj cu dealuri si vai strabatute de ceea ce par a fi niste drumuri sau rîuri. în 1886 a publicat o carte bizara. poate ca reprezinta totusi regiunea din jurul satului Rennes-le-Château. Cel mai cunoscut dintre preotii din jurul lui Sauniere este abatele Henri Boudet (1837-1915). iar daca dorea ca numai unii oameni sa poata gasi comoara. pe care a pretins ca Sauniere 1ar fi coma ndat chiar înainte de a muri. Activitatile sale sugereaza ca era în cautarea a ceva anume: sapa noaptea în curtea bisericii. cultivat si rezervat— opusul lui Sauniere din punct de vedere temperamental —. Sa fi a vut oare de gîn d Sa uniere sa -si transforme caminul într-un Nou Ierusalim?19 Poti petrece o viata de om studiind implicatiile si variantele misterului de la Rennes-le-Château. Începînd cu anul 1872. Date fiind toate aceste dovezi. cînd Andre Douzet. (Abi a la moartea lui. El este cel care 1-ar fi trimis pe Sauniere la Paris si tot el s-a prefacut ca nu observa comportamentul excentric al acestuia. Totusi. distrage atentia de la rolul altor personalitati din regiune. peisajul machetei nu corespunde cîtusi de putin cu cel al Ierusalimului.) Pe de alta parte. fiind indicate locuri cu rezo nanta biblica precum Gradina Ghetsimani si Golgota. poate ca acesta este. La yraie langue celtique et le cromleck de Rennes-les-Bains („Adevarata limba celtica si cromlehul . inclusiv superiorul abatelui.atunci simbolismul utilizat este bizar si ezoteric pînâ la extrem. desi este semnificativ în sine. dupa moartea lui. era si el angrenat în activitati ciudate. încît în timpul acestor absente. o data cu numirea succesorului sau. episcopul de Carcassonne. paroh la Rennes-les-Ba in s.

constituie o indicatie cifrata catre „comoara". iar teoriile prezentate în cartea sa sînt atît de bizare. Daca asa stau lucrurile. împreuna. Totusi. si el modificînd in scriptii pe pietrele de mormînt si schimbînd locul unor jaloane din zona. s-a constatat ca nici un ban nu lipseste. aparent de un atacator pe care el însusi îl primise în casa parohiala si cu care discutase anterior. si o descriere a diverselor monumente megalitice din regiune.. nimeni nu a reusit înca sa descifreze mesajul si cartea lui Boudet râmîne si astazi la fel de enigmatica. Gelis era. care nu a fost prins niciodata. Gelis ascunsese banii în casa si în biserica. de fapt. pupa toate aparentele. aflat de cealalta parte a vaii rîului Sals fata de Rennes-le-Château. Criminalul.21 nu exista însa dovezi în sprijinul acestei ipoteze. la loc vizibil. se pare. în cimitirul vechii biserici a lui B oudet se afla o borna ce marchea za locul pe ca re Plantard de SaintClair si 1-a rezervat pentru sine. Celelalte activitati ale sale amintesc însa de cele ale lui Sauniere. care a constituit o sursa de nedumerire pentru toti cei care au studiat-o. celtica etc. De asemenea. înspâimîntat. Unii au sugerat chiar ca activitatile celor doi se completeaza una pe cealalta si ca.La vraie langue celtique. au fost gasite dupa moartea sa niste hîrtii care indi cau ascunzatorile. Si ma i ciudat înca. de fapt. asasinul a asezat cadavrul într-o pozitie ritualica. O alta fata bisericeasca din vreme a lui Sauniere a fost abatele Antoirie Gelis. Gelis era prieten cu Sauniere. un mesaj profund si secret — un echivalent literar al decorului din biserica lui Sauniere. preotul paroh al satului Coustassa. batrînul Gelis (în vîrsta de saptezeci de ani) a fost gas it asasinat. si detine proprietati în apropiere de Rennes-les-Bains. — deriva din anglo-saxona. tinîndu-si mereu usa încuiata si acceptînd sa o vada doar pe nepoata sa. cartea trateaza doua subiecte: o teorie conform careia multe limbi antice — ebraica. acesta din urma si-a notat în jurnal ca a avut o întrevedere cu el si cu alte persoane pe 29 septembrie 1891. la numai opt zile dupa mentiunea referitoare la „descoperirea unui mormînt".de la Rennes-les-Bains"). dar a lasat neatinsi. dupa asasinarea sa. încrucisîndu-i . ucis în mod salbatic cu numeroase lovituri la cap. Boudet era un respectat istoric si anticar. sur sa platilor.. aproape 800 de franci. iar altii — printre care si Pierre Plantard de Saint-Clair — au sugerat ca abatele era. teorie sustinuta de exemple uneori ilare ale unor nume de localita ti din jurul sa tului Rennes-les-Bains care ar proveni din radacini engleze. Unii 1-au considerat pe Boudet adevarata „eminenta cenusie" care a dirijat activitatea de constructii a lui Sauniere. Dar Boudet este semnificativ si pentru un alt pion important al complexului mister de la Rennes: Plantard de Saint-Clair însusi a scris prefata unei editi i în facsimil din 1978 a Cartu. Recent intrase în poosesia unei sume mari de bani — circa 14 000 de franci — despre a caror provenienta nimeni nu stia nimic. a cautat prin casa. Pe l noiembrie 1897. în perioada dinaintea atacului. încît multi considera ca ele ascund. care îi aducea de mîncare.

satul Rennes-le-Château este important în sine. adesea construite în grupuri. dar putem spune ca preocuparile organizatiei se reflecta cu adevarat în regiune? Ar fi surprinzator daca lucrurile nu ar sta asa. tinînd searna de faptul ca întreaga regiune din jur este învaluita în mister. Cazul Gelis este caracterizat de cîteva elemente cu totul neobisnuite. parohul obisnuia sa faca si lungi plimbari în zonele din apropiere. Aveam sa descoperim cu acest prilej ca în regiune este bine reprezentata ceea ce am putea numi Marea Erezie Europeana — veneratia extrema de care se bucura Maria Magdalena si loan Botezatorul. Se pare însa ca. la fel de interesante. pe baza înregistrarilor politiei si ale judecatoriei locale. un studiu al zonei Rennes-le-Château ofera numeroase indicii nu doar despre Priorie. descoperirea ar fi putut avea loc într-o sumedenie de alte locuri. (Iar excursiile sale la pescuit si vînatoare ar fi putut fi un paravan pentru o cu totul alta activitate. în orice caz. uneori timp de zile sau saptâmîni întregi.23 Aceasta din urma a fost . date fiind complexitatea si multitudinea de societati secrete din Languedoc. nu a gasit nici un document în acest sens în arhivele diecezei de la Car-cassonne. În zona se constata o remarcabila proliferare a bisericilor închinate Botezatorului. este ca o vasta parte a acestei regiuni poarta numele La Magdalene. de asemenea. la începutul anilor 1960. jylajoritatea cercetatorilor recunosc faptul ca exista si alte situri în apropiere. (Interesant. cu toate ca asasinarea brutala a batrî-nului preot a socat întreaga populatie din zona. dar exista oare dovezi ale influentei acesteia în zona? Am vazut ca Pierre Plantard de Saint-Clair detine terenuri în apropiere de Rennes-lesBains si ca a cumparat un loc de veci în cimitirul din sat. Abia în 1975 . preotii din împrejurimile satului Rennes-leChâteau erau implicati într-o afacere sinistra. daca într-adevâr preotul din Rennes-le-Château a gasit ceva. de exemplu. dar poate ca prea mult s-a pus accentul asupra lui. Lasînd la o parte absentele sale din sat. Motivul crimei a ramas si astazi neelucidat. în vreme ce satul avea o alta biserica. De fapt.) În Les dossiers secrets se afirma clar ca Sauniere lucra pentru Prioria din Sion. Si. Piatra sa de mormînt din cimitirul satului Coustassa e ste pozitionata — spre deosebire de toate celelalte morminte — cu fata spre Rennes-le-Château. dar nu exista nici o proba care sa ateste acest lucru. În mod neîndoielnic. închinata lui loan Botezatorul. dioceza a dorit ca întreaga afacere sa fie uitata cît mai rapid posibil. într-adevar. sînt trei biserici dedicate lui loan Botezatorul în mica regiune Belzeve-du-Razes. vizibil pe o coasta de deal. alaturi a lasat o bucata de hîrtie pe care scrisese: „V iva Angelina". Cînd Gerard de Sede a încercat s-o investigheze. dar le considera doar un fundal pentru povestea lui Sauniere. ci si despre o mult mai vasta traditie secreta — una a carei existenta noi am banuit-o. Pe lespede sînt gravate o roza si o cruce.22 S-a presupus chiar ca Sauniere ar fi fost responsabil pentru uciderea lui Gelis.bratele la piept.) La fel de semnificativ e faptul ca actuala biserica a Magdalenei "in Rennes-le-Château a fost initial capela castelului. doi avocati au reconstituit crima.

numita Notre-Dame de la Paix. si ca exista ceva aparte în privinta parohiei Rennes-le-Château (si a enoriasilor ei). secretara ordinului. modificarea este ciudata si din cauza faptului ca biserica adaposteste înca o relicva a Botezatorului. în anii 1930 si 1940 a fost Deodat Roche. sora Augustine Marie. cînd satul a fost cucerit de trupele unui aristocrat spaniol. cînd Henriette-Catherine de Joyeuse i-a vîndut monarhiei franceze toate pamînturile detinute în Languedoc. pe armoariile orasului se afla si o cruce templiera. Fost sediu al episcopiei locale (mutata apoi la Carcassonne). iar simboluri templiere pot fi vazute si astazi pe lemnaria unor case datînd din epoca medievala. elevul lui Robert Fludd — care a fost chemat în mod special d in Anglia în acest scop. O inexplicabila schimbare de situatie s-a petrecut în localitatea învecinata Arques. Arques si Couiza — unde se afla o alta biserica „a lui loan" -s-au aflat în proprietatea familiei de Joyeuse pîna în anul 1646. poate codificat. biserica i-a fost închinata odinioara lui loan Botezatorul. Familia de Joyeuse a construit si Biserica Sfîntul loan Botezatorul din Arques. desi — dupa cum vom vedea — mai i exista un „rege" venerat de gruparile heterodoxe. în plus. Ea era vaduva lui Charles. primarul localitatii nu ne-a putut spune care au Predecesorul sau jnare pasionat de dintre cele mai serioase fost jpotivele acestei modificari. unde poate fi vazuta si astazi în biserica Surorilor Sfintei Inimi (în al doisprezecelea arondisment). cu care avea o relatie speciala. biserica a fost construita la sfîrsitul secolului al XlV-lea. se pare ca mesajul sorei Augustine avea un sens diferit. un istoria ezoterica a zonei. se oferea sa-i vînda o statuie a Micului lisus din Praga (care exista si astazi în Vila Betania) si — oarecum enigmatic -îi multumeste „pentru credinta pe care o arati bunului nostru Rege". familia Joyeuse a dus-o în 1576 la Paris. Familia lui Nostradamus provenea din localitate si se poate ca ilustrul clarvazator sa fi locuit aici o perioada. Una dintre cladiri se remarca prin . unde biserica dedicata initial lui loan Botezatorul a fost închinata apoi Sfintei Ana.Sauniere a corespondat cu superioara acestui ordin. iar altul a fos t notarul acestuia. Aceasta sintagma se putea referi la un oarecare pretendent la tronul Frantei sau la lisus. Si totusi. aflat la originea uneia încercari de refacere a Bisericii Calare în regiune. Impunatoarea biserica a Sfîntului Andrei are o conexiune ciudata cu acest ordin.distrusa în secolul al XlV-lea . Scriitorul si cercetatorul Franck Marie29 a demonstrat ca (aidoma Capelei Rosslyn) structura sa respecta geometria crucii templiere. locasul de cult fiind demolat piatra cu piatra. duce de Guise. Actuala clopotnita si zidul principal fac parte din castelul initial. totusi. îi cerea sa rosteasca liturghii speciale în onoarea Madonei negre. într-o scrisoare datata 5 februarie 190327.28 Un unchi al lui Roche era medicul lui Sauniere. ridicata pe ruinele unui antic castel distrus de oamenii lui Simon de Montfort. La jumatatea drumului între Rennes-le-Château si Limoux se afla oraselul balnear Alet-les-Bains. În Couzia sau în Arques a existat odata o Madona neagra . Alet era în Evul Mediu un renumit centru al alchimiei. acum fiind dedicata Sfintei Ana. dupa suprimarea ordinului. crezîndu-se cu fermitate ca înauntru era ascunsa o comoara. Orasul a fost asociat cu templierii înca de la începuturile ordinului — o serie de documente importante prin care li se alocau terenuri au fost semnate aici în anii 1130 —. Asa cum am vazut.

Mai tîrziu. Principala strada din Aletles-Bains este Avenue Nicolas Pavilion. îndeosebi pentru ochi. în ciuda diferentei de ortografiere. celebrul St Vincen t de Paul si Jeacques Olier (cel care a construit biserica Saint-Sulpice). (Parintele lazarist de la Notre-Dame de Marceille era una di ntre persoanele invitate de Sauniere la ceremoniile de inaugurare a diverselor sectiuni ale domeniului sau. „Marceille" (nume cu origine necunoscuta) aminteste de Magdalena prin asocierea cu Marsilia (Marseille în limba franceza). regele a fost nevoit sa intervina într-o disputa iscata între arhiepiscop seniorul de Limoux si Guillaume de Voisins. O statuie a lui St Vincent aminteste ca el a fondat Ordinul Parintilor Lazaristi. doar un paravan pentru Prioria din Sion. principala sursa financiara a Colegiului Narbonne era venitul adus de biserica Mariei . (Interesant. reprezentînd uniunea dintre principiile masculin si feminin. între diversele autoritati religioase au existat con fruntari pentru controlul locasului-Initial acesta a apartinut abatiei benedictine St Hilaire din apropiere. simbolul are si o conotatie magica. Pavilion a fost inima cunoscutei Compagnie du Saint-Sa crement. timp de secole. numita astfel în amintirea celui mai cunoscut episcop al orasului (în functie între 1637-1677) — un personaj important. de fapt. care se gaseste înca în interior. dintr-un motiv oarecare. fiindca je-a oferit adapost. încît istoricii nu stiu nici astazi cu certitudine ce anume se ascundea în spatele numelui — uneori organizatia pare sa fi fost fundamental catolica.31 Pentru început.) în secolul al XlII-lea. Numele bisericii provine de la o Madona neagra din secolul al Xl-lea. care în timpul cruciadei contra albigenzilor si-a atras critici ca urmare a politicii sale de neutralitate fata de catari. Desi aparent er a o organizatie caritabila. tinînd seama de acest context.) Situl are o serie de conexiuni incitante cu „ereziile" care fac obiectul investigatiei noastre. lupta s-a dat între arhiepiscopul de Narbonne. În decursul anilor. alteori evident eretica. Unul dintre acesti conspira tori. cartierul sau general se afla la seminarul Saint Sulpice din Paris. Unele opinii sustin ca era. afla ta în extremitatea de nord a orasului Limoux. (întreaga popu-jatje din Limoux a fost excomunicata la un moment dat. Poate ca. Bazilica a fost construita pe locul unui antic sanctuar pagîn. care avea forta de a-i ma nipula pe mai-marii vremii. Ordinul Benedictin si cel Dominican. cu o noapte înainte de a se preda pentru a fi arsi pe rug). a stelei în sase colturi. misteriosul St Vincent de Paul (circa 1580-1660) — care a pretins ca a fost educat în domeniul alchimiei —. în posesia caruia a ramas pînâ la jumatatea secolului al XVII-lea. a fost un centru de pelerinaj. Împreuna cu alti doi clerici.30 Asa cum am vazut. Pe lîngâ rezonanta sa evident iudaica (extrem de neobisnuita pentru o biserica crestina medievala). pe ferestre. steaua lui David. bucurîndu-se de influenta chiar s{ asupra monarhiei. istoricii recunosc în prezent ca era o societate secreta politico-religioasa. Pe 14 martie 1344 (la împlinirea a o suta de ani de la misterioasa ceremonie catara de la Montsegur. ^urnita de membrii ei si „Cabala Credinciosului". de existenta careia sînt legate numeroase miracole.prezenta. seniorul din Rennes-le-Château. implicat în even imente ce au avut legatura cu Prioria din Sion. Atît de bine a reusit compania sa-si disimuleze adevaratele obiective. nu ar trebui sa ne surprinda faptul ca locasul le apartinea anterior templierilor. în a ca ror îngrijire se afla bazilica din anul 1876. este cinstit într-unul dintre cele mai enigmatice situri din Languedoc: bazilica Notre-Dame de Marceille. ridicat în jurul unui izvor despre care se spunea ca are proprietati tamaduitoare. papa Clement al VIlea a cedat locasul de cult Colegiului Narbonne din Paris. cînd a trecut sub administratia episcopului din Alet-les-Bains.

pe malurile rîului Aude. episcop de Carcas-sonne. dar Madona neagra a fost ascunsa de Stâretia Ordinului Penitentilor Albastri. Cercetatorul belgian Filip Coppens ne oferise informatii cu privire la galerie si indicatii despre posibilitatile de acces la ea — care s-au dovedit a fi nepretuite. dar printr-o serie de miscari iscusite — si nu tocmai etice — episcopul s-a folosit de un bancher si a cumparat prin intermediu] acestuia toate actiunile. În timpul unei calatorii de documentare în Franta.33 O alta disputa a avut loc în vremea Iui Sauniere si 1-a implicat pe superiorul acestuia. au detinut un rol important în aceasta drama. în vara anului 1995. Notre-Dame de Marceille figureaza în strania carte a abatelui Boudet. ce dateaza din epoca romana tîrzie sau de la începutul perioadei vizigotilor (secolele III-IV). Se presupune ca ar fi servit ca încapere funerara pentru vizigoti — desi acum este goala — sau ca loc de initiere al unei scoli ezoterice. papa Pius al X-lea a decretat ca biserica trebuie ridicaa la statutul de bazilica — o onoare rara. Oricare ar fi fost însa functia e i. De aproximativ sase metri înaltime. construit aparent mai tîrziu si ascuns într-o casa de mic i dimensiuni. Monseigneur Biliard. aflate acum în proprietate particulara. La vraie langue celtique.Magdalena din Azille. biserica si pamînturile sale au fost vîndute. care aveau o tabara pe cîmpul dintre biserica si rîul Aude care curge la cîteva sute de metri mai spre vest. ce avea legaturi cu francmasonii Ritului Scotian Rectificat si cu familia Chefdebien care. Zona de lînga Notre-Dame de Marceille este cunoscuta si pentru faptul ca a fost. Pe fostele terenuri ale bisericii. în care se afla (presupusele) moaste ale Mariei Magdalena. de un metr u înaltime. inexplicabila pentru un locas atît de umil. în rastimp de patru luni. cu toate ca secretul fusese a tît de bine pastrat. exista o galerie subterana formata din doua încaperi mari. Jos Bertaulet acoperise partial cu pietre gura de . prima încapere are o gura de aerisire în acoperisul boltit. dat fiind ca intrarea era acoperita de o vegetatie salbatica extrem de bogata. precum St Maximin din Provence. un grup ciudat. încît — asa cum aveam sa descoperim în circumstante traumatice — nici chiar preotii bazilicii nu stiau nimic despre existenta ei. asa cum vom vedea. Clive Prince a vizitat zona împreuna cu fratele sau. Situl avea atunci mai multi proprietari. Poate ca pe aceasta galerie subterana era Biliard atît de nerabdator sa puna mîna. Interesant este faptul ca vînzarea s-a petrecut pe 17 ianuarie 1893 (desi Biliard intra se în posesia Madon ei negre... un loc de interes aparte pentru tiga ni. Acest statut este acordat de obicei bisericilor cu o semnificatie deosebita. Rolul galeriei este necunoscut.)32 în timpul revolutiei. noul proprietar a revîndut pamîntul episcopiei si astfel Biliard a obtinut ce a vrut. dar singura intrare este un tunel îngust. exista dovezi care atesta ca era în ca în uz în prima parte a secolului XX. si aceasta mentionare a fost cea care 1-a adus pe regretatul cercetator belgian Jos Bertaulet în regiune34 si a permis o descoperire interesanta. care fusese Pastrata în Limoux pentru o perioada). Keith. acum în ruine (ce pare a fi fost construita specia l în acest scop). pîna de curînd. în Aude. In 1912.

cu toate ca mai tîrziu s-a Dovedit ca nu era vorba decît despre un ligament întins. Aceasta fusese zidita în mod deliberat — aparent relativ recent —. fapt care sugereaza n u ca ar fi ascuns ceva. însa. am examinat zidul respectiv si am constatat ca initial în locul lui fusese o usa. parea putin probabil. trebuie sa mai fi ramas niste indicii în acest loc întunecat sj secret. în plus. cine o facuse si de ce sigilase astfel doar una din încaperi? Dupa starea barelor de fier. Clive si-a dat seama ca autoritatile nu aveau habar despre existenta galeriei subterane.aerisire a primei încaperi. ci. Si atunci. fapt care. încît am avut impresia ca accidentul lui Keith era cel mai interesant lucru petrecut de multa vreme în Limoux). cercetarea ulterioara a încaperilor secrete a devenit imposibila. desi nu am încercat sa exploram cele doua încaperi.. dimpotriva. însa actiunile sale au dovedit o rea la dispera re de a intra în posesia sitului. nu puteau fi ele cele care blocasera tunelul. Ascunsese el oare ceva în spatele usii zidite? Poate ca da. la momentul scrierii acestei carti. (Episodul a avut si un rezultat neasteptat: cînd s-a dus la bazilica pentru a cere ajutor. am cercetat tunelul ce duce spre ele si am fa cut o descoperire interesanta. Tunelul pare a porni dintr-un zid.) Si. Cu aceasta ocazie. iar barele de fier încastrate în piatra servisera probabil drept mînere. amenintarea nu a fost pusa în practica. Coborînd în prima încapere pe o funie (scarile din lemn. (Sa nu uitam ca Surorile Sfintei Inimi din Paris îi multumisera lui Sauniere pentru credinta fata de „bunul nostru Rege". cînd Biliard devenise unicul proprietar al locului.. Zacînd astfel în întuneric. înca mai grava a fost amenintarea autoritatilor ca le vor închide pentru a preveni alte probleme de acest gen. am estimat ca usa fusese blocata cu aproximativ o suta de ani în urma. Keith s-a împiedicat de molozul împrastiat pe podea si a cazut. desi intrarile fusesera acoperite în primavara lui 1996. Dar zona pare a gazdui numeroase aspecte . la sugestia lui Filip Coppens. Dupa patru ore. lucrarea ar fi relatat ca în acea galerie subterana fusese ascuns un relicvar ce continea capul „unui rege sfînt" si ca Boudet asocia încaperea respectiva cu legendele Sfîntului Graal. ca ar fi cautat ceva anume. au putrezit de mult). fiindca altfel episcopul nu si-ar ma i fi dat atîta ostenea la pentru a-1 sigila. Din fericire. sub ea se afla — asa cum aveam sa descoperim P6 propria noastra piele — un gol de sase metri adîncime. Dupa cum am vazut. pentru a preveni eventualele accidente. în 1995. Posibilitatea de a cerceta locul mai în amanunt presupune permisiunea de deblocare a usii. cu atît mai putin sa escaladeze putul pentru a iesi. tema regilor decapitati este frecventa în aceste povest iri. o echipa de spe-ologi a reusit sa -1 scoata prin gura de aerisire si a p oi a fost transportat la spitalul din Carcassonne.. Keith a crezut la început ca si-a rupt piciorul si. Cu putin timp înainte de moartea sa în urma unei boli canceroase. nu putea nici maca r sa stea în picioare.) Din cauza acestui accident. Clive nu a avut de ales decît sa cheme serviciile de urgenta (care au venit în numar atît de mare. La vraie langue celtique. Si. biserica Notre-Da-me de Marceille le-a apartinut odinioara templierilor. Jos Bertaulet a pretins ca ar fi descifrat misterioasa carte a lui Boudet. cînd am revenit noi împreuna cu Charles Bywaters. daca u existat. orice ar fi fost acolo. Tinînd seama de ignoranta autoritatilor în privinta galeriei.

arheologul german Otto Rahn si-a concenntrat eforturile în aceasta regiune pentru a-1 gasi. în mod cert a detinut într-adevâr un rol în ea. nici acesta nu a fost altceva — declara ei — decît o modalitate prin care Prioria s-a învaluit într-un aer de mister. zona în general situl si Notre-Dame de Marceille în particular ascund înca un secret adînc. l CAPITOLUL 9 O comoara ciudata Scepticii sustin ca nu exista nici un mister la Rennes-le-Château. semnificatia acestora depaseste cu mult granitele ciudatului sat Rennesle-Château.1 Astfel se explica . Sauniere s-a îmbogatit facînd comert cu liturghii — sau poate prin intermediul altor afaceri obscure —. dovezile pe care le-am adunat cu grija în p rivinta convingerilor si a realei apartenente a preotului paroh modifica dramatic imaginea consacrata. Pentru ei. satul fiind în niod evident tinta cercetarilor ezoterice cu mult înainte de acel moment. Noel Corbu este un pion important în povestea de la Rennes-le-teau. Dupa cum am mentionat. Probabil ca abatele a descoperit ceva important. poate. si ciudata prezenta a ofiterilor armatei germane în Vila Betania. transformata într-un hotel-restaurant. derivate din anturajul pe care Sauniere si 1-a atras. Iar povestea capului retezat aminteste clar de loan Botezatorul. dar nimeni nu poate spune ce era cu exactitate acest „ceva". Rolul sau îl depaseste cu mult pe cel a l unui simplu proprietar de hotel si povestitor de snoave — asa cum o demonstreaza. mai cu seama ca ne aflam într-o regiune în care exista atîtea biserici închinate lui.esentiale pentru investigatia noastra: Madonele negre. templierii. Asa cum se stie astazi. originile povestii asa cum o stim n oi astazi dateaza doa r din 1956. în pl us. Investigatiile sugereaza ca exista însa un mister. Cercetarile noastre au scos însa la iveala o serie de indicii sugestive. nazistii erau obsedati de artefactele oculte si religioase si au petrecut mult timp facînd sapaturi la Montsegur. si implicarea sa în publicarea celebrelor pergamente codificate. Cît despre a ccentul pus de Les dossiers secrets asupra satului si a mitului respectiv. Philippe de Cherisey. De exemplu. Magdalena si legendele Graalului. o persoana a venit în zona special pentru a cauta fabuloasa comoara a catarilor. cîn d Noel C orbu a redactat un text menit sâ-i distreze pe oaspetii de la Vila Betania. despre care credea ca ar fi fost adusa aici de la Montsegur. . Neîndoielnic. dar mai tîrziu un coleg al lui Pierre Plan-tard de SaintClair si membru al Prioriei din Sion. în cursul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. a marturisit ca el le-ar fi fabricat. Mai mult decît atît. iar povestea asa-zisei c omori descoperite de el a fost inventata pur si simplu pentru a atrage turistii în zon a. a umilului cleric de tara care a dat din întîmplare peste o comoara. în 1950. care a vazut lumina tiparului în 1967. acestea au aparut pentru prima data într-o carte a lui Gerard de Sede. de altfel. în mod cert. În cea mai recenta carte a sa despre afacerea Rennes-le-Château. în anii 1930. Oricare ar fi fost adevaratele lui preocupari . S-a spus ca ar fi cautat Sfîntul Graal. Desi e dificil de înteles care este locul lui Sauniere în acea sta intriga.

Vaticanul a acceptat sa dea bani i solicitati. deoarece. a încercat de cîteva ori s-o convinga pe Marie sa vîndâ. avînd însa grija sa nu lase impresia ca doreste acest lucru. el a solicitat direct Vaticanului sustinere financiara " cerere considerata de o importanta deosebita. în orice caz însa. Mai tîrziu.3 Faptul este semnificativ. Iar acest amba sador nu era altul decît cardinalul Roncall i — viitorul papa loan al XXIII-lea (care. Corbu s-o cedeze Bisericii. am vazut ca Sa uniere a fost doa r una din tre . se pare. împreuna cu pierre Plantard de Sa intClair. în mod straniu însa. cu cît cercetam mai în ama nuntime circumstantele în care Noel Corbu a intrat în posesia domeniului lui Sauniere. Adevarul pare a fi însa altul: Corbu era i nteresat de afacerea Sauniere de ceva vreme si. înainte de a duce originalele la Paris.2 Identitatea acesteia este însa mentionata în lucrarea lui Jean Robin: era vorba despre Noel Corbu. ar fi fost el însusi membru al P rioriei). probabil convenind ca. pentru a afla mai multe. dat fiind ca Roma l-a ales pe ambasadorul papal în persoana. o data ce Marie i-ar fi vîndut proprietatea. Corbu nu le-ar fi putut obtine decît prin intermediul unei legaturi cu Prioria din Sion. Ceva însa nu a decurs cum trebuie. s-ar fi împrietenit cu batrîna Marie Denarnaud si ar fi decis ca i-ar placea sa locuiasca la vila. Este cert ca relatiile lui Corbu aduc o raza de lumina în misterul de la Rennes-le-Château: acesta nu a luat sfîrsit o da ta cu moartea lui Sauniere. Gerard de Sede afirma ca el le-a publica t considerîndule autentice si ca textele i-au fost date de o persoana care avea legaturi la Rennes-le-Château si care a pretins ca acestea erau copiile înmînate de Sauniere primarului.4 Aici intriga se complica.aparuta în 1988. Pentru un motiv oarecare. prin intermediul unui preot. Povestea încetatenita este simpla: Corbu s-ar fi nimerit în sat în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Se pare însa ca. la începutul anilor 1940. Biserica a vrut întotdea una sa intre în posesia fostului domeniu al lui Sauniere. în conformitate cu autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail. abatele Gau. Dar de Sede se fereste sa precizeze numele acestei persoane. dar ea a refuzat de fiecare data. nu 1-a inventat. Si. probabil ca a reusit sa descopere secretul a cesteia. Noel Corbu a r fi detinut un rol de prim rang în apa ritia P rioriei pe scena publica. pentru a efectua cercetari la fata locului. tinînd seama ca Noel Corbu a locuit împreuna cu jvlari e Denarnaud timp de aproape sapte ani. poate ca Noel Corbu nu a mai vrut sa respecte întelegerea. un raport negativ. De fapt. aceste afirmatii nu au fost însa niciodata demonstrate. (Interesant este ca s-a afirmat la un moment dat ca. cu atît acestea par mai ciudate. Dioceza a emis. daca de Cherisey a falsificat într-adevar pergamentele. a intrat deliberat în relatii de prietenie cu Marie. Pe de alta parte.)6 În capitolul anterior. în anii 1950. Biserica 1-ar fi convins pe Corbu sa actioneze în numele ei. recoma ndînd refuzare a finantarii.

dat fiind ca ele veneau adesea în vizita la Toulouse. în care sau vehiculat sume mari de bani si care s-a soldat la un moment dat cu o crima. S-a mentiona t la un moment dat ca Sauniere nu ar fi avut nevoie sa plece la Paris pentru a se întîlni cu aceste personaje. Indicii referitoare la preocuparile si con exiunile lui Sauniere se gasesc chiar în biserica din Rennes-le-Château. fa ptul ca multe dintre persona jele proeminente din antura jul Emmei Calve — precum si ea însasi. Neîndoielnic. Noi am banuit ca biserica si împrejurimile sale au fost concepute si realizate în conformitate cu un plan ocult. a efectuat masuratori detaliate ale bisericii si ale cladirilor din jur. Toate aceste relatii au o semnificatie exceptionala: pe lînga faptul ca arunca o raza de lumina asupra lui Sauniere însusi. unele dintre raspunsuri sîn t mai mult decît evidente. în ciuda timpului si a eforturilor dedicate descifra rii a cestui mister. sera este realizata din sticla transparenta si are douazeci si doua de trepte ce coboara într-o încapere subtera na . (Desigur.persoanele implicate într-un mister complex. un bine cunoscut artist care locuieste în sat si totodata protejat al lui Jean Cocleau. de exemplu. Feral subliniaza ca pilastrul vizigot (care sustinea înainte altarul) are gravata o cruce si ca Sauniere 1-a asezat cu susul în jos în afara bisericii. imaginea în oglinda si echilib rarea elementelor opuse. „leaga nul cercului lor" . despre care am discutat anterior. studii aprofundate au demonstrat ca acel loc „teribil" este învaluit într-un mister chiar mai mare. ci Henri Boudet sau arhitectul angajat pentru realizarea constructiei ori chiar persoanele de vaza din grupul caruia îi apartinea preotul. Feral. Princip alele sale teme par a fi inversiunea. Desi scepticii sustin ca decoratiunile dubioase din interiorul acesteia pot fi puse pe seama prostului gust al lui Sauniere sau pe seama problemelor sale mintale. Iar gradina lui Sauniere si mi ca Golgotâ de lînga biserica respecta în mod evident un tipar geometric. un rol în acest mister au avut si gruparile din Paris cu care Sauniere a luat legatura. ne-a oferit o serie de revelatii incitante cu privire la adeva rata natura a misterului din Languedoc. In mod biza r însa . de ase menea. Observatiile noastre au fost confirmare de Alain Feral8.) Sustinînd ideea noastra cu privire la tema imaginilor în oglinda. de altfel — proveneau din Lan guedoc. cu o semnificatie anume. care traieste în Rennes-le-Château de la începutul anilor 1980. este posibil c a nu Sauniere sa se fi aflat la originea acestora. foarte precis. De . în vreme ce primul este constr uit din piatra masiva si are douazeci si doua de trepte ce urca pînâ în vîrf. constatînd existenta anumitor teme recurente. Legaturile preotului cu amplul „a rbore genealogic" al gruparilor oculte. mult mai vast. ele sugereaza si ca povestea de la Rennes-le-Château are relevanta pentru cercetarile noastre. Turnului Magdala îi corespunde sera de la cela lalt capat al meterezelor.7 Din nou vedem cum pistele duc spre oameni si grupari cu preocupari deja fam iliare pentru investigatia noastra. Interesant este.

una care are legatura cu personajele care reprezinta cainta si penitenta — loan Botezatorul si Maria Magdalena? Cuvintele „Penitenta ! Penitenta!" ar fi fost rostite de Fecioa ra Ma ria în cadrul aparitiilor sale de la La Sa lette. aflat exact în fata altarului. o farsa. la fel cum a fos1 adaugat un le suplimentar în inscripta în franceza. doua din interiorul si doua din exteriorul bisericii: confesionalul. încît trebuie sa aiba o semnificatie aparte. Cele doua inscriptii principale din biserica — Ter-ribilis est locus iste. Doua siruri de trepte duc din gra dina pe terasa. ruda cu Emma Calve. deasupra portalului. (Originalul în latina. pentru ca ambele expresii sa aiba cîte douazeci si doua de litere. Atît confesiona lul. de fapt. altarul însusi. deasupra vasului cu apa sfintita — sînt compuse fiecare din cîte douazeci si doua de litere. numarul apare în numeroase alte locuri de pe domeniul lui Sauniere. Sa fi dorit oare Sauniere sa sugereze ca ierta rea si mîntuirea pot fi gasite si în afara Bisericii'? Mai exista cumva aic i si o alta aluzie. respectiv. a mbele simbo lizînd mîntuirea. viziunea de la La Salette ameninta sa o umbreasca pe cea de la Lourdes. celebrele decoratiuni din interiorul bisericii Par indicii neverosimile ale locului în care ar fi ascunsa o comoara. în literatura oculta. este greu de crezut ca ar fi amplasat în biserica semne codificate menite sa arate unde fusese ascunsa respectiva comoara. fiecare cuplu pare a întruchipa o calatorie sau o initiere spirituala. statuia Fecioarei d e la Lourdes (cu inscriptia „Penitenta! Penitenta!") de pe pilastrul v izigot plasat în pozitie inversa în afara bisericii si „Golgota " din gradi na pe care S auniere a realiza t-o el însusi. (Emma si-a schimbat modul de ortogra fiere a numelui cînd a devenit solista de opera. Din cele doua tinere care au avut viziunea . „numere supreme". a „Golgotei". si Par ce signe tu le vain-cras.) Accentul pus pe numerele unsprezece si doua zeci si doi nu este gratuit: amîndoua sînt.asemenea. sa remarcam a cel ciudat tipa r heterodox creat de pa tr u elemente.10 Asa cum am vazut. Mai degraba putem crede ca decoratiunile . artistul atrage atentia asupra numarului douazeci si doi. cît si inscriptia „Penitenta!" amintesc de cainta si sînt plasate în fata altarului si.) Pentru o vreme. aceste patru elemente poarta un mesaj simbolic. fiecare avînd cîte unsprezece trepte. Apoi. Prin urmare. Teribilis est hjC locus. dar Biserica Catolica a decis ca era. de la cainta la iertare si apoi la mîntuire. Daca Sa uniere ar fi gasit ceva care 1-a îmbogatit. Pe lînga faptul ca formea za un patrat perfect. Aparitia din La Sal ette a fost însa sustinuta de miscarea Naiin-dorff/Vintras/ioanita (vezi Capitolul 7) si de Sauniere însusi. pare a fi fost modificat în mod deliberat. avînd o importanta deosebita în studiile cabalistice. în afara de treptele din turn si din sera. una era o pastorita pe nume Melanie Calvet.9 Dispunerea a fost aleasa cu atîta grija.

casa a opta guverneaza misterele sexului. trebuie sa cunosti istoria. o coincidenta faptul ca imaginea se regaseste în biserica lui Sauniere: Asmodeus este tinut sub control gratie vasului cu apa pe care îl poarta — sub inscriptia: „Prin acest semn îl vei cuceri". aidoma unei table de sah. templierii si francmasonii. deoarece imaginea demonului si cea a botezului lui TJSUS trebuie — asa cum am vazut — privite împreuna. unul dintre cele mai importante elemente ale bisericii este primul pe care vizitatorul îl vede cînd intra în locas. demon si cup a — reprezinta cele patru elemente clasice: aer. ample si bine documentate asupra misterului de la Rennes-le-Château. atun ci este si foarte curioasa. unul dintre demoni. Demonul este jjjjblînzit de apa. ea cuprinde un baietel învelit într-un pled de lîna. Cea mai potrivita analogie — în aceste circumstante. dar a celasi lucru se poate spune si despre lisus b otezat de loan? Apoi mai este si neobisnuita inversare a ordinii celor doua liter e din alfabetul grec. care se autointituleaza „Fii ai Vaduvei". dar si tot ceea ce tine de ocultism. I ar decoratiunile de pe vasul cu apa-' îngeri. Am discutat despre aceasta problema cu Robert Howells care. Dupa parerea noastra. patrat e et c. Pentru a le întelege.încearca sa disimuleze ceva sau. una probabil adecvata — este aceea cu o loja masonica.nu pot fi „decodificate" astfel încît sa ofere o imagine coerenta a preocuparilor masoneriei.) Pardoseala în alb si negru a bisericii. Daca semnificatia lui Asmodeus este corecta . (Semnificativ este. Pentru un neinitiat. ca ofera widicii inteligibile doar pentru initiati. Recent vandalizatul demon din prag a fost numit dintotdeau-na „Asmodeus" — cel care pazeste în mod traditional comorile îngropate —.11 Asemenea legende au fost încorporate în traditia masonica si nu constituie. multi au identificat simboluri ale diverselor societati oculte si secrete: rozicrucienii. secretele si principiile filozofice aflate la baza lor. El ne-a atras atentia asupra un ei vechi legende iudaice cu privire la Templul lui Solomon: pentru a preîntîmpina amestecul diversilor demoni în construirea acestuia. ale mortii si ale renasterii. regele a folosit diverse stratageme. esentiale în orice lucrare oculta. salamandre. foc. pamînt si apa. alfa si omega. Una dintre anomaliile flagrante în cadrul Opririlor pe Drumul Crucii este la cea de-a opta oprire. în care lisus (du-cîndu-si fara greutate crucea) întîlneste o femeie care poarta ceea ce pare a fi un val de vaduvie. cu bratul. diversele simboluri utilizate într-un a semenea loc . asociate în mod obisnuit cu lisus.roza vînturilor. În decoratiunile bisericii. cel putin. Asmodeus. Rozele si crucile de pe timpan se refera în mod cert la rozicrucieni. . Aceasta este considerata o aluzie la francmasoni. poate. a fost „anihilat" fiind obligat sa care apa — singurul element ce putea fi folosit pentru a-1 controla. Ar fi fost de asteptat ca litera alfa sa apara în drep . prima si ultima. desigur. si plafonul albastru cu stele aurii de deasupra altarului amintesc de decoratiunile standard ale lojilor masonice. desi nimic nu pare a lega explicit aceasta statuie de diavolul cu acelasi nume. detine vaste cunostinte despre simbolismul ezoteric si care a efectuat la rîndul sau studii pertinente. în calitatea sa de director al uneia dintre cele mai cunoscute librarii ocultiste din Londr a. si faptul ca în astrologie.

francmasoneria este alcatuita dintr-o serie de filoane distincte. acea ramura a francmasoneriei „oculte" ce sustine ca deriva din Ordinul Templier. anul 1314. În cartea sa despre Rennes-le-Château. orasel de la poalele dealului pe care se afla Rennes-le-Château. Dar aici ordinea este inversata. Ritului Scotian Rectificat. Caruia dintre acestea îi apartinea preotul? În aceasta privinta. Sfîntul Luca. a preciz at: „Sauniere avea legaturi cu Ritul Scotian Rectificat". raspunsul ar putea fi cît se poate de simplu si de evident. Faptul ca literele suplimentare în expresia Par ce signe tu le vaincras. Alain Feral a subliniat ca. deasupra amvonului. Antoine Captier. O dovada suplimenta ra în acest sens este sculptorul ales pentru a reprezenta Opririle pe Drumul Crucii si pentru a realiza celelalte statui din biserica: un anume Giscard. La o concluzie similara a ajuns si Gerard de Sede. care a investigat problema timp de treizeci de ani. Sfîntul Anton Ermitul si. Giscard era un cunoscut francmason. A gasit anumite lucruri. elementul culminant. I mpresia pe care o lasa este aceea ca locasurile de cult. cînd Jacques de Molay. Statuile sfintilor din biserica sa — lâsîndu-le la o parte pe cele ale Mariei Magdalena — au constituit subiect de aprige dezbateri printre specialisti. aceasta este asa monocroma si anomaliile din biserica lui Sauniere lipsesc. care locuia în Tou-louse si a carui ca sa bizar decorata poate fi vazuta si a stazi pe Avenue de la Colonne. fac aluzie ori la ma soni. Toate aceste simboluri au fost a siduu studiate de nenumarati cercetatori în decursul timpului.13 în cursul conversatiei. atît în interiorul. Nu a lucrat de unul singur". Jean Robin afirma ca apartenenta lui Sauniere la masonerie este confirmata de arhivele diecezei. rezultatele fiind aproape tot atîtea interpretari diferite. Numarul ma re al imaginilor ce se refera la Templul lui Solo-nion. cît si în exteriorul bisericii. aflate la numai doi kilometri distanta. De Sede crede ca simbolismul celei de-a noua Opriri pe Drumul Crucii evoca în mod direct gradul de Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — un termen eufemistic pentru „templier". specializat în decorarea bisericilor. Dar nu era singur. daca cele . ar fi fost construite astfel încît sa fie comparate pentru a sublinia ciudateniile din biserica lui Sauniere. vizitatorul poa te admira o reprezentare a Opririlor pe Drumul Crucii care searnana extrem de bine cu cea realizata de Giscard. specia listii francezi sînt de acord. Si a adaugat: „Acesta nu e deloc un secret".14 Si mai exista înca un indiciu al posibilei apartenente masonice a lui Sauniere. se afla pe poz itiile treisprezece si paisprezece (pronumele le este superfluu si modific a întelesul întregii expresii) sugereaza.12 Asa cum am vazut însa. Si totusi. în biserica loan Botezatorul din Couiza. Sfîntul Roch. ne-a spus: „Stim ca facea parte dintr-o loja masonica.tul lui loan — presupusul înainte-mergator — iar omega în dreptul lui lisus. gravata între cei patru îngeri si demon. demonstrînd apartenenta lui Sauniere la francmasonerie. a fost ars pe rug. Sfîntul Anton din Padova. De fapt. care a lucrat în numeroase situri din Languedoc. dupa unele opinii. ori la templieri. Acestea îi reprezinta pe Sfîntul Germain e. conducatorul templierilor. nepotul clopotarului din vremea lui Sauniere. A fost trimis într-un loc în care se afla ceva (semnificativ). simbolismul bisericii din Rennes-leChâteau nu a fost niciodata de neînteles pentru cei familiarizati cu traditia masonica.

acest fapt aminteste de Ordre de la Rose-Croix. Am discuta t deja despre in fluen tul Rit Memphis. de marchizul de Chefdebien . printre care si Charles Nodier. ci face parte dintr-un plan meticulos si riguros. ale carui ruine sînt vizibile si asta zi. Familia Mariei avea însa niste legaturi interesante. care a încercat sa clarifice. cu alte cuvinte — în 1778. numele acestuia provenind de la un „castel" din apropiere (de fapt. du Temple et du Graal — ordinul fondat în Toulouse. si condus mai tîrziu de nimeni altul decît Jose-phin Peladan. a fost incitant sa dezvaluim complexa retea de grupari ocute si masonice despre care am discutat anterior si sa identificam relatia dintre ele si Sauniere. creata în 178021. parintele gruparilor erotico-oculte ale vremii. de asemenea. Desigur. preot paroh la Rennes-le-Château. pus la pun ct cu mult înainte de nasterea lui si care continua si astazi. La fel ca Ritul "îernphis. Iar aceasta nu este o coincidenta. unit ma i tîrz iu cu Ritul Misra'im. conform careia toate drumurile duc la Rennes-le-Château. Ea a fost ultimul descendent care a pastrat acest titlu în Renn es-leChâteau. problema originilor templierilor mason i si care i-a luat în mod clar partea baronului von Hund. a carui vaduva s-a dovedit atît d e generoasa cu Sauniere. este eronata. desi alte ra muri ale familiei au supravietuit.20 Ritul Memphis al lui Marconis de Negre avea relatii strînse cu societatea numita Filadelfienii.15 Împreuna cu simbolurile rozicruciene si numeroasele imagini ale Templului lui Solomon . în Narboune. în 1791. Mare Maestru între 1801 si 1844. avea cu sigura n ta rela tii cu membri ai Prioriei. initialele lor formeaza cuvîntul Graal. o data pentru totdeauna .19 Armând d'Hautpoul a fost. în jurul anului 1850.un ma son al Ritului Scotian Rectificat. Dintr-un punct de vedere. Aceasta este o alta societate ma sonica templiera inf luentata de ideile baronului von Hund: Chefdebien a participat la celebra Con-Ventie de la Wilhelmsbad. ei au însa dreptate. membru al aceleiasi familii ca Ma rie din povestea de la Rennes-le-Château.17 Membri ai aceleiasi familii au facut parte din loja masonica La Sagesse. doar un fe l de turn). preceptorul contelui de Cha mbord. d'Hautpoul de Blanchefort. La începutul cercetarilor noastre. Armand d'Hautpoul. din 1782. Nepotul s i mostenitorul Mariei de Negre. am crezut ca ideea celorlalti specialisti în domeniu. construit de Antoine Bigou. un Hautpoul — Jean-Marie Alexandre — a detinut un rol principal în crearea gradului de Chevalier Bienfaisant de Ia Cite Sainte din cadrul Ritului Scotian Rectificat — templier. filadelfienii erau . desi în general din motive gresite. jVlarie de Negr e d'Ables s-a casatorit cu ultimul marchiz de Blanchefort în 1732. Acesta a fost fo ndat în 1838 de Jacques-Etienne Marconis de Negre.patru statui sînt unite printr-un „M" imaginar schitat pe pardoseal a bisericii. Am vazut ca Sauniere a man ifestat un interes deosebit pentru mormîntul Mariei de Negre d'Ables. du Temple et du Graa l.16 în plus. din care a derivat L'Ordre de la Rose-Croix.

Alfred a murit în 1905. el a preferat sa-si exercite influenta din umbra. Monti a reusit sa acceada într-o pozitie de frunte în cadrul unei societati evreiest i cvasimasonice fondate în SUA.interesati în principal de ocultism. era preceptorul familiei Chefdebien. magice si masonice. desi nu este si printre cele mai cunoscute. cu reteaua sa de ierarhii. abatele. De exemplu. este unul dintre cele mai puternice si mai lipsite de scrupule personaje din cercul societatilor secrete ale secolului XX.22 Alfred Sauniere este. ocultista si oaspete la Vila Betania. Sauniere amintea despre ideile locale conform carora „ar fi de asteptat sa platesc pentru greselile fratelui meu. departe de a fi o obsesie personala. Indiferent care ar fi fost veritabilele sale motive. Cel mai probabil însa. grade si ritualuri. ca el însusi. care a murit pr ea devreme. spre deosebire de asociatul sau. A fost însa dificil sa gasim date despre el. fiind concediat la un moment dat pentru ca furase o parte din arhivele acesteia. Ei au devenit detinatorii unor vaste cunostinte despre masonerie si despre alte societati similare. lumea spionajului si cea a ocultismului merg adesea mînâ în mînâ. Dupa moartea fratelui sau. fara îndoiala. si-a urmarit mereu propriile interese si si-a satisfacut pasiunea pentru intriga si putere personala. în buna traditie a magilor de acest tip. adesea pentru a se infiltra în rîndurile lor. într-o scrisoare adresata episcopului. detinînd adesea pozitii înalte în orga nizatii reciproc ostile."23 O data ce am aflat despre relatiile lui Sauniere cu francmasoneria de Rit Scotian. Si. ambele avînd grade dedicate exclusiv dezvoltarii cunostintelor oculte. Ajuns alcoolic. B'nai B'rith. Cheia afi lierii lui spirituale o constituie anturajul pe care îl frecventa. Monti a înregistrat un succes extraordinar în latura secreta a vietii sale. De aceea. în beneficiul altor persoane. a fost agent dublu al serviciilor de spionaj franceze si germane. Monti a dus o viata atît de complexa. De fapt. În plus. Aleister Crowley. veneratia lui pentru Maria Magdalena s-a dovedit a f i o parte integranta a Marii Erezii Europene. dupa ce fusese excomunicat. declarat an tisemite. a urcat în ierarhia unui mare numar de societati oculte. con vertindu-se chia r . putem stabili o legatura între Sauniere si Pierre Plan-tard de Saint-Clair prin intermediul unui singur om: Georges Monti. ori fara st irea acestora. desi se stie ca era amantul marchizei du Bourg de Bozas. Alfred (de asemenea preot). al lui da Vinci. imaginea de ansamblu a început sa devina rnai clar a. Cunoscut si sub pseudonimele contele Israel Monti si Marcus Vella. este semnificativ faptul ca fratele lui Sauniere. personajul-cheie în straniile evenimente în care a fost implicat fratele sau mai vîrstnic si mai celebru si de aceea merita investigat mai îndeaproape. De asemenea. pe care le-au obtinut prin mijloace deschise ori prin intermediul infiltrarilor în respectivele organizatii. la fel ca în cazul lui John Dee si poate. filadelfienii intentionau sa desluseasca istoria complexa a francmasoneriei. ori în conditiile în care fiecare credea ca s-a infilt rat în cealalta pentru a o spiona. În decursul anilor. desi unele grupari d in care facea parte erau. înctt este imposibil de stiut cui i-a fost loial cu adevarat. Pentru a-i descoperi secretele si obiectivele initiale.

. disimulari si mistificari. Monti s-a nascut la Toulouse în 1880 si.. De la o vîrs tâ tînara s-a ara tat interesa t de lumea ascunsa a societatlor secrete. Cînd succesorul lui Biliard ca episcop de Carcas.. Pe lîngâ faptul ca aceasta este cea mai logica explicatie. pe Calve si deci trebuie sa-1 fi întîlnit pe Monti. Printre numeroa sele societati din care a facut parte s-a aflat si Holy Vehm. fiind a bandonat de parintii sai italieni. Asadar. Pierre Plantard de Saint-Cla ir la frageda însa semnificativa — vîrsta de douazeci si doi de ani.26 Este posibil ca acesta din urma sa-i fi fost profesor si mentor. De asemenea.. Monti era considerat „reprezen tantul lui Crowley în Franta" 25. a cunoscut-o. reprezen-tînd poate o continuare a unei traditii oculte. Motivul pentru care 1-am inclus în investigatia noa stra a fost acela ca primul sau rol în lumea oculta pariziana a fost cel de secretar a l lui Josephin Peladan. ce putem crede despre povestea lui Sauniere? Nu e deloc usor de razbit prin hatisul de legende. scria într-un articol din 1960 ca: „(Plantard de Saint-Clair) îl cunostea bine pe contele Georges Monti". a fost crescut de iezuiti.sonne i-a cerut socoteala pentru stilul sau de vi ata extravagant.. ai caror membri m-au finantat fara stirea sotilor. în plus. este si cea pe care a oferit-o Sauniere însusi. În 1934. Monti a fondat Ordre Alpha -Galates. Prin urinare. în mod deloc surprinzator. al carui Mare Maestru a devenit. de fapt. Asa cum am vazut..la iudaism în acest scop. Dovezile existente sugereaza existenta unui „sponsor" secret. dar se pare ca preotul într-adevâr cauta ceva si ca nu lucra în acest sens d e unul singur. A calatorit p rin cea mai mare parte a Europei si a stat un timp în Egipt si în Al geria. îl cunostea destul de bine: fosta sotie a lui Plantard. de asemenea .27 . fiind deci un intim a l antura jului Emmei Calve. a copiilor sau a mostenitorilor lor". în 1942. Si cu toate ca Plantard avea doar saisprezece an i la moartea lui Monti. acesta din urma era de origine din Languedoc si a locuit mult timp în Toulouse si în alte regiuni din sudul Frantei. în octomb rie 1936. în rîndul numerosilor sai cunoscuti s-a aflat si Aleister Crowley. Anne Lea Hisler. se spunea despre el ca „detin e cheile francmasoneriei italiene". si Sauniere întretinea relatii cu Peladan si cu cercul sau. sa divulg numele sponsorilor mei. preotul a raspuns: „Nu sînt obligat. A le face public numele fara permisiunea lor implica riscul de a crea disensiuni în sînul unor familii. în persoana lui Georges Monti. se pare ca a existat o legatura clara între Sauniere si Plantard de Saint-Clair. foarte probabil membru al influentelor societati secrete din Paris si Languedoc. fiind membru al OTO în vremea în care britanicul era Marele ei Maestru. caracterul duplicitar al vietii sale si-a spus în cele din urma cuvîntul si Monti a murit otravit în Paris. o organizatie germana specializata în asasinate politice.

fratele meu avea numeroase relatii. a declarat ca îi va spune episcopului numele sponsorilor sai. rolul de intermediar pentru acele suflete generoase". parent. iar casa a numit-o dupa cea în care. Intr-adevar. deoarece locasul fusese capela familiei senioriale a regiunii. Daca cineva ti-a dat bani în secret. dar nici aceasta nu este doar o simpla coincidenta. în cursul uneia dintre calatoriile noastre în zona. prezentator de televiziune si o autoritate în domeniul tantrismului. elementul cel mâi semnificativ în privinta activitatii lui Sauniere în Rennes-le-Château este accentul pus asupra Mariei Magdalena. Lazar si Mart a. data fiind strînsa conex iune a acesteia cu Ritul Scotian Rectificat. care a fost uimit sa descopere ca Turnul Magdala si meterezele fusesera construite în conformitate cu anticele principii ale unui anumit tip de ritual sexual. Nimen i nu trebuie sa deslusea sca secretul pe care îl detii.. dar numai sub taina spovedaniei. de asemenea. cu toate ca Rennes-le-Château pare a fi fost punctul de lecare al misterioaselor cautari ale lui Sauniere — întreprinse. Recent. la care lu au parte. numerosi cercetatori au gasit pe domeniul lui Sau-iiiere o serie de indicii referitoare la realele sale preocupari si jtiotivatii. se pare ca obiectul acestora s-ar fi aflat în alta parte.Mai tîrziu însa. care a afirmat ca Sauniere efectua un ritual magic sexual cunoscut sub numele de „Convocarea lui Venus". El a jucat .29 par. De asemenea. S i altii au recunoscut indiciile magiei sexuale: scriitorii britanici L ionel si Patricia Fanhthorpe citeaza cuvintele expertei în domeniul ocultismului Bremna Agostini. torire."28 Si fratele lui Sauniere. Ca raspuns la întrebarile autoritatilor cu privire la extravagantele sale. Marie Denarnaud si Emma Calve. Morgan crede ca Sauniere si anturajul sau secret practicau rituri sexuale oculte menite sa faciliteze clarviziunea si contactul cu divinitatea — realizînd astfel Mareata Lucrare a vech ilor alchimisti — si sa le asigure totodata influenta si forta materiala dorite.. O scrisoare de sustinere trimisa lui Sauniere de un prieten apropiat în 1910 folos este un limbaj mai sugestiv: „Ai avut banii. faptul devine cu atît mai semnificativ. biserica îi fusese închinata ei cu mult înainte de venirea lui pe lume. Pentru investigatia noastra. cea pe care a preferat s-o realizeze el .. în 1995. ar fi trait Magdalena împreuna cu fratii ei. Dintre toate decoratiunile bisericii. esti obligat sa pastrezi acest secret si nimic nu te poate scuti de acea sta înda-".. Sauniere a dat numele Magdalenei turnului în care sia construit biblioteca. Alfred. preotul a declarat: „Fiind predicator.1-am invitat sa ne însoteasca pe Lucien Morgan. conform Noului Testament. în numele altora —.. Si.. ar fi fost parte a acestui secret.. aceea a Mariei de Negre.

Multe persoane cred ca Sauniere a încercat sa lase în urma o serie de indicii prin decoratiunile din biserica. fapt ce sugereaza ca dorea sa ascunda locul exact al acestuia. In plus.31 Inscriptia „Terribilis est locus iste" iese în evidenta deasupra usii. cu familia d'Hautpoul sau .) Si mai exista un indiciu care atesta ca Saun iere calca pe urmele lui Bigou: înainte de a deveni paroh la Renne s-leChâteau. preotul planuise sa puna bazele u nei „noi religii" si sa porneasca o cruciada în regiune. printre ele si inscriptiile de pe cele doua pietre ce marchea za mormîntul Mariei de Negre. în oglinda. La trezire. aceste pietre — o lespede orizontala si o piatra de capâtîi . dar Andrg Galaup. de fapt. am descoperit ca tot el a sculptat si o mica statuie din bronz a Magdalenei. aflat la circa douazeci de kilometri departare. în a ceeasi perioada în care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în biserica. Asa cum ne-a explicat Keith Prince. 28:17. Oare asta încerca. a basoreliefului. Sculptura avea putin sub un metru înaltime si cîntarea aproximativ optzeci si cinci de kilograme. a slujit în acelasi sat chiar înainte de a veni la Rennes. el rosteste aceste cuvinte si continua prin a numi locul respectiv Betel. Dar în Vechiul Testament. Ultima construct ie planificata pentru domeniul sau — turnul înalt si vasul baptismal de afara — se încadra în aceasta ambitie. Statuia a disparut de mult. Asa cum am vazut. acum pensionar. le-a mutat departe de mormînt. la zece ani dupa moartea femeii care se presupunea a fi îngropata acolo -. expresia se regaseste în Fac erea.au fost asezate pe mormîntul Mariei de Negre & abat ele Antoine Bigou cu aproximativ o suta de ani înainte de sosirea lui Sauniere în sat. însemnînd Casa lui Dumnezeu. De asemenea . Sauniere sa transmita'? în mod interesant.33 Noi ne-am decis sa ne concentram eforturile asupra a ceea ce a gasit Sauniere la sosirea sa în Rennes-le-Château si deopotriva pe ceea ce i-ar fi putut motiva cautarile. astfel. Le Clat. grafii ale ei. în Franta însa. Les dossiers secrets sustin ca. prin urmare. gigou a fost preot într-un satuc de munte. se stie ca el a distrus cu meticulozitate anumite elemente ps care le-a gasit aici. care o înfatisea za pe Magdalena. fiind imaginea exacta. am fost uimiti de aparenta contradictie din comportamentul sau. numele capata conotatia unei alternative la centrul religios „oficial ". în ultimii sai ani de viata. si se refera la visul lui lacov despre o scara pe care urca si coboara îngerii. implicatiile sînt mai pregnante: un dictionar francez defineste Betel ca „templul unei secte disidente"32. un fost ziarist din Limoux. (Ridicarea aces-tei pietre pare a fi fost o etapa impo rtanta în cauta rile lui Sauniere. Lasînd la o parte „momeala" pergamentelor. pe care a amplasat-o în afara grotei de lînga biserica. la rîndul lui.'ttsusj a fost basorelieful din fata altarului. totusi. Dar aici exista deja o ciudatenie: Bigou a afnplasat pietrele în 1791. Si Sauniere. detine foto. Sa fi cautat el ceva ce ave a legatura cu Bigou si. Betel devine un centru de putere ce rivalizeaza cu Ierusalimul.

3 5 Cuvintele sînt incorect ortografiate. unde a si murit.cu de Negre? Lucrarile efectuate de Bigou Ia mormînt ar fi putut fi impulsionate de evenimentele petrecute în Franta între moartea Mariei si anul 1791 — începutul terorii stîrnite de Revolutia Franceza. desi se pare ca Sauniere "a descoperit.Ultimele cuvinte ar fi trebuit sa fie . Seniorii de Rennes. Astazi locul nu se mai cunoaste. expus acum 'a muzeu. Si a avut grija ca mesajul de pe cele doua pietre sa se piarda pentru totdeauna — sau cel putin cel de pe lespedea orizontala. Dar cel de-al doilea. De ce ar fi tinut atît de mult cei doi preoti. Revolutionarii erau osti li Bisericii Catolice si numeroase relicve. patrunda în cripta seniorilor de la Rennes-le-Château? Raspunsul este unul simplu. a fugit peste granita. icoane si decoratiuni au fost distruse sau furate în aceasta perioada. Si atunci . dar una anume este atît de grava.Sauniere ar fi descoperit intrarea în cripa sub Piatra Cavalerului si ar fi coborît în interiorul ei. probabil pentru a i se pierde urma. în mod evident. fusese facut de Bigou la zece ani dupa moartea ei. Dupa parerea fratilor Antoine si Marcel Captier — formata pe baza amintirilor familiei34 . un oponent al Republicii. la un secol distanta unul de celalalt. asa cum o atesta registrul Parohiei pentru perioada cuprinsa între 1694 si 1726. dar se pare ca Sauniere stia ceva. erau îngropati în mod obisnuit în cavoul lor. intrarea în cripta se face prin "'serica. membrii familiei d'Hautpoul. lipsesc litere. un obiect sau niste documente'? Poate ca era ceva prea mare si prea dificil de transportat în Spania sau poate ca era ceva ce apartinea satului Rennes-le-Château. acoperind intrarea. Apoi a ascuns intrarea sub noua podea a bisericii. de ce pentru Marie s-a facut o exceptie? Existenta criptei este certa. Bigou. Antoine Bigou trebuie sa fi avut aceleasi preocupari fiindca el a fost cel care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în 1791. nu mai putin de unsprezece contin greseli. fiindca a deschis mormîntul pentru a cauta în el. unele spatii au fost omise sau adaugate acolo unde nu-si au rostul. poate ca documentele gasite i-au indicat unde anume sa caute. cel din cimitir. Si mai exista o bizarerie în ceea ce priveste înmormîntarea Mariei de Negre. în Spania. a ascuns ceva în cimitirul din Rennes-le-Château înainte de a fugi în Spania. încît a r trebui sa aduca o jignire serioasa familiei. La scurt timp dupa sederea sa la Rennes-le-Château. a carui inscriptie a distrus-o. despre care se spune ca se afla sub biserica. Unele par banale. care nu pot fi doar rezultatul neîndemînarii mesterului. în 1793. Dar ce anume? Un alt cadavru. Dintre cele douazeci si cinci de cuvinte ale inscriptiei. Daca Sauniere a intrat în cavou si a gasit mormîntul Mariei de Negre acolo unde ar fi fost firesc sa fie. Marie nu era îngropata în cimitir. cine — sau ce — se afla acolo? O ipoteza plauzibila este aceea ca Bigou. si-a dat imediat seama ca se afla în fata unei ciudatenii: femeia avea doua morminte. ca nimeni sa nu ma. probabil ca urmare a tulburarilor din timpul Revolutiei din 1789 care îl amenintau dir ect. Poate ca noi nu vom afla niciodata. în conformitate cu acesta. Oare mesajul oferea anumite indicii privind continutul real al mormîntului? Inscriptia de pe piatra de capatîi a Mariei de Negre contine pre a multe greseli. Prin urmare.

Blan-chefort. de la „arca" la termeni care înseamna „închis în". dar. (Cuvîntul Arcis are ma i multe sensuri posibile. scrise de-a latul pietrei: Redd is Regis Cellis Arcis. a stîrnit mai multe dispute. Archis.formula traditionala REQUI-ESCAT IN PACE . Sensul nu se schimba foarte mult.„Odihneascâ-se în pace" -. ar putea fi o simpla a luzie la Arq ues. numele de pe pia tra de mormînt aminteste de tenie importante pentru investigatia noastra. în orice caz. în franceza. în mod ciudat. Cea de-a doua piatra de pe mormîntul Mariei de Negre. Chiar ni s-a parut inci-tanta ideea ca Marie de Negre ar fi putut exista doar ca un nume. de asemenea în latina. Sensul acestora din urma nu este clar. La urma urmei. ori „alb tare" — un termen alchimic. de fapt. între relatarile publicate pe seama ei existînd o serie de discrepante. de asemenea . iar poule („gaina") este un alt termen argotic care defineste o prostituata . catin este un t ermen argotic pentru „tîrfa". o referire la ora sul Arles din Provence. lespedea avea gravate doua inscriptii principale: fraza — în latina. dar par a se referi la Un mormînt rega l. lespedea orizontala. aceasta masura drastica a avut un efect aproape contrar: acum turistii vin în numar la fel de mare pentru a fotografia locul în care s-a aflat mormîntul. ne duce cu gîndul la faptul ca Arles a fost un vechi centru de cult al zeitei Isis. fi ind interpretat în diverse moduri. mormînt c are seamana extraordinar de bine cu unul real. Iar Marie de Negre evoca Madonele negre si asocierea lor cu Maria Magdalena.37 în majoritatea versiuni lor. poate — în contextul zvonurilor despre o „comoara" —. scrisa cu caractere din alfabetul grec — Et in Arcadia ego si patru cuvinte.) . Din pacate pentru el.1665) Pastorii din Arcadia -. dar apar scrise astfel: REQUIES C ATIN PACE. 36 În mod similar. Mai semnificativa înca este o alta greseala de ortografie de pe piatra de mormînt: D'ABLES este scris D'ARLES. hautpoul ar însemna „prostituata înalta". „în interior". desi este în mod cert numele unui sit din zon a. Daca aceasta este. la numele vechi al o rasului. Aceasta greseala este agravata de o eroare înl ortografierea numelui de familie al sotului ei: d'Hautpoul apafe DHAUPOUL. este situat foarte aproape de Saintes-Maries-de-la-Mer. poate asociat cu Rhedae si/sau cu satul Arques. înseamna ori „fort alb". însa atentia „rivitorului este atrasa asupra numelui. sau doar o ortografiere fone tica a numelui actua l. aflat — sub o forma sau alta — pe marginea drumului dintre Rennes-le-Château si Couiza spre Arques.) Expresia Et în Arcadia ego se regaseste si pe mormîntul din tabloul lui Nicola s Poussin (1593. Iata ca din nou gasim conexiuni ce a mintesc de sexualitatea sacra si. subliniata de aluzia termenului hautpoul la „prostitutia înalta". asa cum banuim noi. de aspectele sexuale ale Lucrarii Marete. ca o referire codificata la ceva foarte important. Cea mai recenta versiune a mormîntului a fost dinamitata în 1988 fiindca taranul pe al carui teren se afla se saturase de sutele de turisti care-i încalcau proprietatea.

pura coincidenta. apârînd si în lucrarile lui Giovanni Francesco Guercino. nimeni în secolele ce vor urma n u le va avea vreodata. dar vor aduce profit. Dar cel care i-a co mandat lucrarea lui Poussin. a fost gravat pe lespedea orizontala de pe mor mîntul Mariei de Negre. Pe mormînt se afla inscriptia în latina Et in Arcadia ego — o bizara struc tura gramaticala care a fost interpretata în diverse moduri. în aprilie 1656. Lucrurile sînt totusi chiar ma i complexe: mormîntul de la Arques dateaza doar din primii ani ai secolului XX. asemanarea fiind considerata uneori. avantaje pe care nici regii nu le-ar putea obtine de la el si pe care. o reflectie asupra caracterul ui muritor: chiar si pe tarîmul pa-radisiac al Arcadiei. se pare ca i-ar fi sugerat tema si lui Guercino. în general considerîndu-se a fi un memento mori. prin intermediul domnului Poussin. printre care si Pastorii din Arcadia?8 Tabelul. timp de paisprezece ani. Motoul are o strînsâ lega tura cu povestea Prioriei din Sion si apa re pe blazonul lui Pierre Plantard de Saint-Clair. asa cum am mentionat deja. din acest motiv. asupra bisericii Notre Dame de jvlarceille. De asemenea. sub privirile unei femei considerate în mod obisnuit o ciobanita. cardinalul Rospigliosi. încît nimic pe acest pamînt n u va putea oferi o avere mai mare sau macar egala".. superintendent al Finantelor în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea: „(Poussin) si cu mine am planuit anumite lucruri despre care îti voi vorbi în detaliu curînd (si) care îti vor oferi. iar a ceste lucruri sînt atît de greu de gasit. peisajul seamana destul de bine cu originalul pentru a banui ca Poussin a intentionat sa rede a chiar regiunea din jurul satului Rennes-le-Château.41 Exista însa si un alt motiv pentru care pictura lui Poussin a atras atentia celor care au cercetat Rennes-le-Château: peisajul reprezentat în tablou seamana foarte bine cu zona din jurul mormîntului de la Arques. Desi similar. si vîndut apoi u nui . abatele Louis Fouquet i-a scris -o din Roma fratelui sau Nicolas. Iar cea mai veche reprezentare cunoscuta în arta a expresiei Et in Arcadia ego este o gravura germana din secolul al XVI-lea. . peisajul nu este identic. cu aproximativ douazeci de ani mai devreme. în plus. si. Jean Galibert. Tema centrala a tabloului nu a fost rezultatul imaginatiei lui Poussin."39 Referitor la Nicolas Poussin.40 Semnificativ este si faptul ca episcopul de Narbonne Charles fouquet. este interesant sa mentionam scrisoarea pe care. realizat în jurul anului 1640. a obtinut mai tîrziu control ul total. nu vor fi necesare cheltuieli mari. frate cu Louis si Nicolas. intitulata „Regele Noului Sion detronat dupa ce a inaugurat Era de Aur. A fost construit în 1903 de un proprietar de fabrica din zona. iar în departare se vede chiar Rennes-le-Château. Dupa parerea noastra însa.Despre Sauniere se spune ca ar fi adus de la Paris copii ale anumitor picturi. dupa parerea lui. moartea e preze nta. înfatiseaza un grup de trei pastori care studiaza un mormînt.

John Stephenson ne-a mai spus ca legatura cu tablou l lui Poussin era cunoscutâ în regiune de multa vreme. ori ca în sat exista un indiciu referitor la el. ori un indiciu catre acesta. nu este întru totul adecvat. locul a fost totdeauna considerat important. a înlocuit un mormînt si mai vechi. Sa fi pictat Poussin exact ceea ce a vazut. s-a sustinut ca motoul Et in Arcadia ego ar fi fost acolo pictat de Plantard de Saint-Clair si de Prioria din Sion abia în se-XX. lespedea a fost mutata. a JS/eonore („Amantii. („Rennes-le-Château: capitala secreta a istoriei Frantei"). este posibil ca Poussin sa fi pictat într-adevar ceea ce a vazut în zona respectiva. fiindca Arques se afla la distanta de trei kilometri spre est. care a luato de la o versiune mai veche a mormîntu-lui de la Arques. se deschid unele perspective interesante. Din pacate. care a locuit timp de multi ani în regiune. Les Amants. asa încît nu se mai poate sti încotro indica sageata. Cte asemenea. în conformitate cu afirmatiile pe care le fac Deloux si Bretigny în cartea lor Rennes le Château: capitale secrete de l'histoire de France. Ce anume se ascundea în cel de-al doilea mormînt al Mariei de Negre-Inscriptia . Dovezile sugereaza ca Sauniere credea ca ar putea gasi undeva trupul Mariei Magdalena: ori ca acesta s-ar afla în apropiere de Rennesle-Château. inscriptia de pe mormîntul Mariei de Negre era strabatuta pe mijloc de o sageata. adica un mormînt cu inscriptia E t in Arcadia ego? John Stephenson ne-a povestit o uimitoare legenda locala privitoare la mormîntul de la Arques: cum ca ar fi ori locul de odihna vesni ca al Mariei Magdalena. Prietenul nostru John Stephenson. la fel de noua fiind si presupusa lui conexiune cu pictura lui Poussin si cu mormîntul Mariei de Negre. Exista însa zvonuri care sustin ca mormîntul era o replica a unei versiuni anterioare existente în acelasi loc. pentru Eleonore").42 Daca acest lucru este adevarat. fapt ce contesta afirmatiile scepticilor cum ca ar fi fost o inventie a anilor 1950 sau 1960. a confirmat ca localnicii sustin ca „a existat mereu un mormînt în locul acel a". care. desi mai corect decît „mormîntul lui Poussin". Labou'ise-Rochefort a mai scris o carte. pe a carei pagina de titlu aparea si expresia respectiva. Monumentul funerar este numit în zona „mormîntul de la Arq ues" — nume care. în 1832 un oarecare Auguste de Labou'ise-Rochefort a scris o carte intitulata Voyage â Rennes-les-Bains. lespedea de pe mormîntul Mariei de Negre a fost adusa aici de abatele Bigou. numele Arques aminteste prea bine de Arcadia pentru a nu fi exploatat. desi locul este mult mai aproape de satul Serres. De aceea. la rîndul ei. în care facea referire la o comoara ascunsa si la conexiunile ei cu Rennes-leChâteau si Blanchefort. Dar expresia a avut rezonanta în zona cu mult înainte de nasterea lui Sauniere.american pe nume Lawrence. pe drumul principal.

Douzet si cei din anturajul sau sînt cercetatori entuziasti si documentati ai istoriei ezoteri ce a Frantei. Nicole Dawe a organizat o cina la care i-am întîlnit pe Antoine si Claire Captier. realizat de Andre Douzet — cel care a gasit macheta despre care vom vorbi în ultimul capitol si care locuieste în Nar-bonne. cel putin în rîndul specialistilor britanici. ca. împreuna cu Charles Bywaters. Prin intermediul lui Nicole. însa interesul nostru era dublat de cel al unotr cercetatori francezi. aceasta ipoteza a Mariei Magdalena a început sa ni se para tot mai convingatoare .. acesta era un punct de vedere care fusese Onorat pîna de curînd. Andre nu fusese atras de la bun . fiica lui Noel Corbu. ce se referea aparent la o „înalta prostituata" facea într-adevâr aluzie la Maria Magdalena? (Poate ca termenul e citit mai degraba „înalta preoteasa". Antoine a fost sincer: nu doreste sa scormoneasca si mai mul t Misterul. referitor la Magdalena". de altfel. dar curînd ne-am dat seama ca ne aflam pe o pozitie singulara în acest sens. am putea avea de-a face doar cu o obsesie personala si cu rezultatul unei imaginatii prea bogate. „Nu va voi spune ceea ce nu stiu" — cu aceasta fraza si-a mceput el discutia cu noi. ni s-a parut încurajator sa constatam ca specialistii francezi urmau acela si filon ca noi.43 Ne-a declarat ca nu crede ca-i vom Pune întrebari ce nu i-au mai fost puse. fiindca veti gasi în el ceva profund. în consecinta. asociind astfel conceptul fe sexualitate sacra cu practicile oculte antice. Si ce ar putea fi mai pretios decît ramasitele ei pamîntesti? Desigur.codificata. Acest lucru urma sa apara într-un ziar intitulat Cep d'Or de Pyla. în primavara anului 1995. am vazut ca Sauniere lucra pentru o organizatie din umbra. Aix-en-Provence si regiunea înconjuratoare. ceva pretios. care îl si finanta. Pentru ei nu era deloc greu de crezut ca Sauniere si misteriosii sai sponsori sa o fi cautat pe însasi Maria Magdalena. vizitînd. 1-am întîlnh mai tîrziu pe Andre Douzet care ne-a declarat ca el si alti cîtiva. au studiat interesul pe care Sauniere 1-a aratat Mari ei Magdalena. Pe de alta parte. Antoine ne-a spus ca Sauniere studiase legenda referitoare la Magdalena. Sa fi fost si membrii acesteia victimele unei iluzii similare? Poate ca nu. dar au avut impresia ca rezolvarea misterului se afla undeva la distanta de Rennes-le-Château. a tra it în prea jma acestui mister întreaga sa viata. Dovezile sugereaza ca preotul actiona pe baza unor informatii secrete despre un obiect concret. Antoine ne-a spus ca urmatorul numar al ziarului sau „va va interesa. printre care si Antoine Bruzeau. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. Antoine. Sauniere cauta ceva deosebit. dar s-a aratat surprins cînd 1arn cerut parerea despre posibila conexiune dintre Sauniere si cul-tal Mariei Magd alena. legat îtr-un fel de draga sa Maria Magdalena. de pilda. pe care i 1 -a dat lui Sauniere.. nepotul clopotarului care a gasit cilindrul de lemn cu documente.) Jn mod cert. si Claire. în timpul uneia dintre calatoriile noastre în zona.

îl adusesera în cele din urma aici. În secolul al XVII-lea. în secolul al IX-lea. iar vaduva sa îndoliata. unde — s-a afirmat mai tîrziu — ar fi dus trupul Mariei Magdalena. De la Riviere a avut. ea ar fi trait nu în Provence. probabil. Cu totii erau devotati Mariei Magdalena. din nefericire. ceva. cît si secretul cu privire la ele — fapt extrem de ciudat într-o perioada în care comertul cu moaste era atît de rentab il. în Burgundia. Narbonne si Provence — un domeniu vast. Lyon. de asemenea. Dom Polycarpe de la Riviere. cînd calugarii de la Vezelay nu au putut ar ata relicvele pe care se presupunea ca le-ar fi detinut. de asemenea. iar studiile lui Bruzeau sugereaza ca amîndoi . stapînul domeniului. zona fiind un centru al cultului ei . familia Roussillon a considerat de datoria sa sa pastreze atît moastele. De asemenea .44 Pentru un motiv neclar.) În secolul al XlII-Iea. Conexiunea dateaza din vremea lui Gerard de Roussillon care. în Z0na Rennes-le-Château.început de enigma Sauniere. Familia lui detinea. Mai tîrziu fresca a fost acoperita. (într-o capela a Sfintei Magdalena din regiunea Le Pilat se spune ca ar fi existat moastele lui Lazar. pur si simplu. Poate ca la mijloc era ceva în legatura cu adevaratul rol al Mariei Magdalena. legaturi cu Nicolas Poussin. ci în Roussillon. un cunoscut învatat. Guillaume de Roussillon. unul dintre calugarii de la Sainte-Croix. unde a trait pîna la sfîrsitul zilelor ei. pe care Vaticanul a interzis-o. lucru care sugereaza existenta unor motive mai puternice decît simpla venerare a unei sfinte din Noul Testa ment. în Provence.astazi Parcul National Le Pilat -. Antoine Bruzeau sustine ca familia s-a aflat în posesia adevaratelor moaste ale Mariei Magdalena si ca Beatrix le-ar fi dus la Sainte Croix. unde a fondat o mana stire carthu' siana. ci ajunsese la ea pe o cale ocoli ta: unele situri interesante din orasul sau natal. În secolul al XlV-lea.) El sugereaza. nu în Carnargue. proprietati în regiunea Le Pilat . a fondat abatia de la Vezelay. s-a pierdut între timp si o alta referitoare la zona Aix-en-Provence-St Maximin-Sainte Baume. într-un loc numit si astazi Mas de Ia jtfadeleine. Conform teoriei sale. ci în Languedoc. a renovat manastirea si a descopertit. i-a dezvaluit abatelui secretul privind locul în care erau ascunse. abatia Sainte-Croix a fost decorata cu o fresca stranie. a murit în cruciada. dar redescoperita în 1896 — cu putin timp înainte ca Sauniere sa picteze personal basorelieful de pe altarul de la Rennesle-Château. ca Magdalena a debarcat pe teritoriul actual al Frantei. El a demonstrat un interes aparte pentru Maria Magdalena: a scris despre ea o carte care. de aseme-nea. Sainte-Croix-en-Jarez. mana stirea a dobîndit o stran ie a sociere cu Maria Magdalena. în care lisus e rastignit pe o cruce din lemn înca viu. acest moment 1-a determinat pe Carol al II-lea de Anjou sa porneasca o intensa cautare a lor. în care Magdalena contem-pleaza o cruce din lemn înca verde. Dupa aceea. Beatrix s-a retras în zona Le Pilat. Ne amintim (vezi Capitolul 3) ca acest lucru a fost contrazis mai tîrziu de c ei din St Maximin. (Sau poate. la sud de Lyon . convins ca relicvele se mai afla înca în Provence. Gerard de Roussillon era conte de Barcelona.

erau membri ai unei societâti secrete numite Societe Angelique.45 În regiunea deluroasa Le Pilat, un drum stravechi urca pe Mont dat pîna la 0 capela închinata Mariei Magdalena. Cararea porneste în satul Ma lleval, în a carui biserica se afla statui ale sfintilor Anton din Padova si Germaine, identice cu cele de la Rennes-le-Château. Drumul trece pe lînga o capela închinata Sfîntului Anton Ermitul — un alt sfînt prezent si în biserica lui Sauniere (sarbatorit pe 17 ianuarie), în Capela Magdalenei poate fi vazut un tablou al sfintei în grota sa, uimitor de asemanator cu cel de la Rennes-le-Château. Bruzeau subliniaza ca, pe fundalul altarului din biserica lui Sauniere, se afla un arc si o coloana: în limba celta primul este pyla, în latina cea de-a doua e pila, ambele indicînd fonetic zona Le Pilat. Iar culmile ce se profileaza la orizont par a fi cele de lîngâ Mont Pilat. întotdeauna ni s-a parut ciudat faptul ca, în basorelieful sau, Sauniere nu a inclus si cel mai reprezentativ element din icon ografia Mariei Magdalena: vasul cu mir sfînt — în franceza, sainte baume... Sa fi fost aceasta o modalitate de a sugera ca moastele ei ' nu se afla totusi la St Maximin-la-Sainte-Baume, în Provence? Judecind dupa facturile pentru închirierea cailor si a trasurilor în zona Lyon în anii 1898 si 1899,46 se pare ca Sauniere a batut intens regiunea Le Pilat, cautînd ceea ce mai ramasese din adorata sa Maria Magdalena. Aici se ridica însa o întrebare fundamentala: de ce si-ar da cineva atîta osteneala pentru a gasi, în esenta, niste oase? Fiindca, desi catolicii au avut dintotdeauna o înclinatie aparte spre moastele sfintilor, trebuie sa retinem ca multi dintre cei care cautau ramasitele Magdalenei erau, de fapt, ocultisti sau catolici rebeli, în orice caz, nu aveau aeru l unor persoane sentimentale, iar epoca în care comertul cu relicve era profitabil apusese de mult. Prin urmare, care este motivul insistentei lor? Poate ca, de fapt, nu cautau doar niste oase; poate credeau ca în sicriu s-ar afla un secret — ceva referitor ori la trupul însusi, ori la un obiect de lîngâ el. Henry Lincoln a sugerat presei franceze, probabil ironic, ca acest „ceva" ar putea fi certificatul de casatorie a lui lisus cu Maria Magdalena47. Serios vorbind însa, secretul respectiv trebuie sa fie ceva similar — o dovada concludenta care.odata facuta publica, ar stîrni senzatie. Tinînd seama de interesele diverselor grupari pe care le-am studiat, proba bil ca este ceva eretic, ceva care a r a vea un impa ct en orm asupra structurilor oficia le ale Bisericii. Dar ce anume ar pu tea constitui o astfel de amenintare? Si cum ar fi posibil ca un obiect vechi — de 2 000 de ani — se presupune sa aiba o semnificatie atît de mare pentru lumea modern a? CAPITOLUL 10 În cautarea filonului subteran În aceasta etapa a cercetarilor noastre, ne-am vazut din nou confruntati cu aparenta semnificatie a Mariei Magdalena pentru o veritabila retea de organizatii eretice, subterane. De aici am si început, de altfel, de la simbolismul subliminal al „Doamnei M" folosit de Leonardo da Vinci în fresca Cina cea de taina, în anii care s-au scurs de cînd ne-am lasat antrenati în lumea secreta a ereziilor europene, am strabatut o distanta considerabila, în ambele sensuri ale termenului. Venise vremea sa facem un popas si un bilant: ce aflasem'? „Doamna M", pe care noi am interpretat-o ca fiind Maria Magdalena, avea,

în mod evident, o importanta uriasa pentru da Vinci, prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din Sion. întrevederile pe care le-am avut cu membri actuali ai acestei organizatii ne-au confirmat faptul ca Magdalena are aceeasi semnificatie si pentru ei. Acelasi lucru poate fi spus si despre loan Botezatorul — un personaj pregnant în lucrarile lui Leonardo si caruia Prioria pare sa-i acorde o veneratie deosebita. Numeroasele noastre calatorii în sudul Frantei ne-au convins ca exista motive solide pentru a nu lua în derîdere legendele privind viata Mariei Magdalena în regiune, dar asocierea ei cu Madonele negre indica existenta unei conexiuni pagîne. Totul în privinta venerarii Magdalenei are puternice implicatii sexuale — aspect evident mai cu seama în rela tia dintre ea si poemul erotic din Vechiul Testament, Cîntarea Cîntarilor. Dar aici apare un paradox. Pe de o parte, exista dovezi care sugereaza ca Maria Magdalen a a fost sotia lui lisus — sau, cel putin, iubita lui —, iar pe de alta avem asocierea ei insistenta cu divin itatile pagîne. Contradictia este evidenta si pare irationala: cum e posibil ca între femeia ca re a r fi fost casatorita cu Fiul lui Dumnezeu si figuri ca Diana, zeita vînatorii, si Isis, zeita egipteana a dragostei si a magi ei, sa fie facute astfel de conexiuni? Iata o întrebare la care ne-am str aduit îndelung sa raspundem. În decursul cercetarilor noastre, am constatat ca diverse persoa ne si grupari, precum templierii, St Bernard de Cla irvaux si abatele Sauniere, au manifestat puternice înclinatii spre tema centrala a principiului feminin. Desi se poate ca pentru unii dintre ei acesta sa fi fost doar un ideal filozofic, simplul fapt ca i-a fost asociata o figura feminina precisa sugereaza o veneratie deosebita . Aceasta figura a fost cînd Maria Magdalena, cînd Isis, stravechea Regina a Cerurilor si consoarta zeului Osiris, mort si revenit apoi la viata. In mod cert, aceasta conexiune — Magdalena/Madona neagra/ Isis — a fost totdeauna centrala pentru Prioria din S ion. Pentru membrii lui, Madona neagra este reprezentativa, simultan, pentru Magdalena si pentru Isis. Acest lucru este însa ciuda t, deoarece prima este o sfînta crestina, iar cea dea doua o zeita pagina; cum ar putea exista o legatura între ele? Dupa cum am vazut, catarii nutreau idei heterodoxe, total inacceptabile, cu privire la Maria Magdalena; la urma urmei, întregul o ras Beziers a fost trecut prin foc si sabie din cauza acestei erezii. Pentru ei, ea a fost concubina lui lisus — o idee ce aminteste de Evang heliile gnostice, care o descriu ca fiind femeia pe care lisus o saruta adesea pe gura si pe care o iubea mai mult decît pe oricine altcineva. Cata rii credeau acest lucru, desi cu o deosebita retinere, fiindca prop ria lor versiune de gnosticism considera sexul si procrearea ca fiind, în cel mai bun caz, un râu necesar. Ideea relatiei dintre lisus si Ma gdalena nu a aparut în rîndul precursorilor lor, "° gomi lii, ci era deja prezen t a în sudul Frantei, în tr- o cultura pe prea marirea femininului, asa cu m o demon strea za si tra-trubadurilor. Si, asa cum am vazut, tratatul „Sora Caterina" Sugereaza ca ideile Evangheliilor gnostice cu privire la Maria

Magdalena erau înca vii în secolul al XlV-lea. La fel de ciudat ni s-a parut sa descoperim ca unii dintre cei mai barbati, cavalerii templieri - sau cel putin nucleul lor , e rau, de asemenea, devotati venerarii principiului feminin. Adoratia lor pe ntru Madonele negre era neîntrecuta, iar nazuinta lor cavalereasca spre iubirea transcendentala a stat la baza legendelor despre Sfîntul Graal. Templierii erau însetati de cunoastere, aceasta fiind principala lor forta calauzitoare. Ei culegeau date si informatii de oriunde li se ivea posibilitatea: de la arabi au preluat principiile geometriei sac re, iar contactele strînse dintre ei si catari au adaugat un plus de gnosticism ideilor religioase pe care le nutreau, si asa heterodoxe. Chia r de la început, interesele acestui ordin cavaleresc au fost în esenta ocu lte; neconvingatoarea explicatie a formarii sale ca protector al pele rinilor crestini în Tara Sfînta nu a facut decît sa atraga atentia asupra anomaliilor ce îl înconjoara. Cea mai mare concentrare de proprietati templiere din Europa s-a aflat în Languedoc, acea regiune ciudata din sud-vestul Frantei care pare ca a actionat ca un magnet pentru numeroase grupari eretice, în z ilele sale de glorie, catarismul a devenit practic religia oficiala a acestei provincii în care a înflorit si s-a dezvoltat, de asemenea, tradi tia trubadurilor. Studii recente au demonstrat, pe de alta parte, ca templierii practicau alchimia. Cladirile din cîteva orase în Languedoc, precum Aletles-Bains, mai poarta si astazi complexe simboluri alchimice si ilustreaza puternice legaturi cu Ordinul Templier. Dupa sinistrele evenimente ce au însotit desfiintarea organizatiei, membrii ei s-au retras din prim-plan si au continuat sa-si ex ercite influenta asupra unui numar mare de societati. Cum au reusit templierii acest lucru si cui au transmis cunostintele detinute, nu s-a stiut niciodata cu certitudine pîna acum zece ani. Treptat, a iesit la iveala faptul ca fostii cavaleri au supravietuit sub forma rozicrucianismului si a francmasoneriei, care le-au preluat si bagajul de cunostinte. Am descoperit ca, la o examinare atenta, interesele fundamentale ale acestor societati devin evidente. Unul dintre ele este veneratia deosebita — exagerata chiar — pentru cei doi sfinti loan — loan Evanghelistul (sau cel Preaiubit) si loan Botezatorul. Acest lucru este uimitor, deoarece ambele organizatii pot fi cu greu considerate adepte ale ortodoxismului crestin si dovedesc chiar o anumita raceala fata de lisus. Una dintre ac este organizatii este Prioria din Sion, dar mai uluitor în acest con text este faptul ca, desi toti Marii ai Prioriei îsi iau numele „loan", Pierre Plantard de 5aint-Clair sustine ca titlul celui dintii din aceasta succesiune -loan I" — este „în mod simbolic rezervat pentru Hristos".1 Nu putem sa nu ne

întrebam de ce ar fi o cinste pentru Hristos sa fie numit loan. Poate ca raspunsul consta în convingerea împartasita de aceste societati, conform careia lisus si-a transmis învataturile secrete tînarului Sfînt loan, aceasta traditie fiind pastrata cu extrema rigurozitat e de templieri, rozicrucieni si francmasoni. Si, astfel, se pare ca loan Evanghelistul a ajuns sa fie confundat — poate în mod deliberat — c u Botezatorul. însusi conceptul existentei unei Evanghelii secrete a lui loan era raspîndit în rîndul „ereticilor", de la catarii din secolul al XH-le a pîna la.Levitikon. Este ciudat ca acest motiv ioanit marcheaza atît de pregnant si de constant toate aceste grupari, deoarece este unul dintre cele mai putin cunoscute. Motivul este poate acela ca s-a reusit perfect, un t imp atît de îndelungat, pastrarea sa în secret, ferit de ochii lumii. O alta tema majora comuna diverselor ramuri ale acestui „filon subteran" al ereziei este elevarea principiului feminin si, în p rincipal, acceptarea sexului ca sacrament. Mareata Lucrare a alchimistilor, de exemplu, are paralele clare cu riturile sexuale tantrice, desi aceste conotatii au fost întelese abia de curînd. In mod ironic, multe dintre vechile practici traditiona le ale Occidentului au capatat sens abia atunci cînd cultura noastra a luat cunostinta de principiile tantrismului. Nazuinta catre întelepciunea feminina are radacini adînci, atît în sens filozofic, cît si ca rezultat al magiei, prin intermediul actului sexu al. Aceasta cautare a întelepciunii feminine — Sophia — este numitorul comun al tuturor gruparilor pe care le-am studiat noi: de exemplu, primii gnostici, societatile ermetice, templierii si succesorii acestora din francm asoneria Ritului Scotian Rectificat. Textul gnostic intitulat Pistis Sophia stabileste o relatie între Maria Mag-Qalena si Sophia, aceasta din urma fiind asociata cu zeita Isis; poate c^ astfel se explica aparenta corelatie pe care o face Prioria din ^on între sfînta si zeita. Oricum însa, acesta este doa r un indiciu, nu raspunsul cautat. Semnificatia constanta a Mariei Magdalena este, pe de alta Part e, neîn doielnica. Ramasitele ei trupesti au fost cautate - si poate ca m ai sînt si astazi — cu o fervoare extrema. In secolul aj XlII-lea, Carol al II-lea de Anjou a dovedit în acest sens un zel fanatic, desi în van, fiindca doua secole mai tîrziu, urmasul sau rnai celebru, Rene d'Anjou, înca mai cauta moastele respective. Chiar sj la sfîrsitul secolului al XlX-lea, aceeasi dorinta arzatoare 1-a animat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château. într-un fel sau altul, Magdalena detine cheia unui mister adînc, pastrat cu strasnicie timp de secole. Iar în parte, în acest secret este direct implicat loan Botezatorul (si/sau loan Evanghelistul). O data ce neam dat seama de existenta unui astfel de secret, am devenit nerabdatori sa

scuturam praful istoriei cît mai rapid posibil si sa aruncam o r aza de lumina asupra lui. Dar nu ne-am asumat o sa rcina simpla: gruparile si organizatiile care au pastrat acest secret timp de secole si-au dezvolta t metode eficiente de a tine curiosii la distanta de adevar. Desi au existat unele persoane care ne-au oferit cîteva indicii, nimeni nu avea sa vina sa ne dezvaluie în mod direct întregul secret. Tot ce stiam era ca dovez ile indicau existenta unui esafodaj la baza caruia se afla Sophia si loan. De ce, nu stiam, desi un indiciu consta în faptul ca, indiferent de natura secretului, acesta în nici un caz nu era unul menit sa conso lideze autoritatea Bisericii. De fapt, aceasta erezie necunoscuta pare sa constituie o amenintare serioasa nu doar la adresa catolicismului, ci a crestinismului însusi, asa cum îl stim noi. Gruparile pastra toare ale secretului considerau, în mod evident, ca se afla în posesia uno r cunostinte referitoare la originile reale ale crestinismului si c hiar la persoana lui lisus. Indiferent de natura acestui secret, este vorba, cu certitudine, de ceva relevant — si semnificativ — pentru lumea moderna. La Rennes-leChâteau, Sauniere nu-i avea ca oaspeti doar pe reprezentantii îna lt ei societati pa riziene precum Emma Calve, ci si politicieni si membr i ai familiilor regale. Mai aproape de zilele noastre, Pierre Plantard de SaintClair si Prioria din Sion au fost asociati cu personalitati de cali brul lui Charles de Gaulle si Alain Poher, un proeminent om de stat francez, de doua ori presedinte interimar.2 Recent au circulat zvonuri despre o posibila conexiune între fostul presedinte Francois Mitterrand si P ierre Plantard de Saint-Clair.3 în mod cert, Mitterrand a vizitat Rennes -leChâteau îfl 1981, cînd a fost fotografiat în Turnul Magdala si alaturi de statuia lui Asmodeus, în biserica.4 Semnificativ este, poate, si faptul ca fostul presedinte s-a nascut în Jarnac, unde a si fost îngropat în cadrul unei ceremonii particulare, în vreme ce oficialitatile au luat narte la slujba desfasurata în catedrala Notre-Dame din Paris, în conformitate cu statutul din anii 1950 al Prioriei din Sion, Jarnac era, de mult timp, unul dintre centrele sale principale.5 Jn multe cercuri se considera ca Prioria din Sion exercita o Afluenta reala asupra politicii europene si chiar internationale. Dar ce legatura ar putea avea în acest sens aspectele pe care s-a axat investigatia noastra, oricît de interesante ar fi ele din punct de vedere istoric si filozofic? Sa fie oare la mijloc acea „rasturnare din temelii a crestinismului"

promisa de colaborarea dintre Priorie si Biserica lui loan, despre care am discutat mai devreme? Unicul lucru pe care-1 au în comun Maria Magdalena si loan Botezatorul este acela ca amîndoi sînt sfinti si ca au fost personaje istorice care apar în Noul Testament. Singura directie logica de cercetare pe care am identificat-o în continuare a fost aceea de a le studia viata si rolurile , sperînd ca astfel vom afla motivul pentru care constituie, de atîta vreme, punctul focal al traditiilor secrete. Iar daca voiam sa întelegem importanta lor pentru initiatii celor mai importante grupari ezoterice, treb uia sa începem prin a citi cu atentie Biblia. CAPITOLUL 11 Neadevarurile E vangheliilor În perioada sarbatorilor pascale ale anului 1996, presa britanica1 a acordat o atentie deosebita unei descoperiri aparent senzationale: un osuar în Ierusalim, ce continea osemintele unui mic grup de oameni, printre care si „lisus, fiul lui losif ". Ceilalti erau doua Marii (una dintre inscriptii fiind în limba greaca) — posibil, în acest context, Fecioara Maria si Maria Magdalena —, un losif, un Matei si un „Iuda, fiul lui lisus". Desigur ca aceste nume, descoperite astfel împreuna, au stîrnit entuziasm în rîn dul crestinilor, desi implicatiile nu le erau, neaparat, pe plac; la urma urmei, crestinismul a fost fondat pe ideea ca lisus a înviat din morti în trup si a urcat astfel la ceruri. Descoperirea osemintelor sale ar fi deci deva statoare. Dar erau ele cu adevarat ramasitele lui lisus — si ale familiei sale? Trebuie sa admitem ca, dupa toate probabilitatile, nu era u. Ar putea fi doar o coincidenta faptul ca numele respective au o rezonanta aparte pentru crestini; în fond, erau nume foarte raspîndite în Palestina secolului I. Dar semnificatia acestei descoperiri rezida în unasa amplitudine si intensitate a dezbaterilor pe care le-a cauzat. Numeroase progra me de televiziun e si publicatii serioase au încercat sa raspun da la întrebarea: daca s-ar fi putut dovedi ca acele °serrdnte apartineau întradevar personajelor din Noul Testament, Ce însemna tate ar fi avut acest fapt pentru crestinism? Iar pentru noi unul dintre cele mai interesante aspecte ale problemei a fost Uluirea si iritarea manifestate de numerosi crestini la ideea ca lisus ar fi putut fi un om obisnuit. Pentru multi a constituit o surpriza chiar si faptul ca numele sau era unul frecvent întîlnit. Este de înteles de ce crestinii devotati prefera sa -si pastreze opiniile proprii despre lisus ca fiu al lui Dumnezeu, ignorînd afirmati ile celorlalti cu privire la el; cu toate acestea, e ciudat ca atît de multi dint re ei nu stiu nici pîna astazi în ce proportie substantiala s-a dovedit litera Evangheliei a fi incorecta. Niciodata n-au fost disponibile atît de multe informatii ca în ziua de astazi: în decursul ultimilor cincizeci de a ni au fost scrise numeroase carti ce prezinta o ga ma uriasa de idei si teorii cu privire la lisus si la miscarea sa, unele chiar amuzante. Dintre aceste a, unele sugereaza ca lisus ar fi fost un tata divortat cu tr ei copii,

aceasta expresi e întruchipeaza ideea caracterului indiscutabil divin al lui lisus — Domnul. budist. astfel. ele impun nu doar reinterpretarea Evangheliilor. la han nu exista loc si pentru ea si pentru sotul ei.francmason. în decursul secolelor.2 Expresia nu implica absolut nimic spiritual sau divin. aceasta era doar o formula obisnuita de respect folosita de copii fata de tatal lor ori de o femeie fata de sotul ei. devenind apr oape o dovada ca lisus este unicul Dumnezeu. losif. asa ca micul lisus s-a n ascut într-o iesle (sau. Chiar daca nu este pe deplin acceptata de crestinii mai sofisticati ori de teologi. Dumnezeu întrupat. de pilda. caz însa. Chiar si cele mai familiare concepte ale religiei crestine capata un sens cu totul diferit în contextul istoric al Palestinei secolului I. Vidul la care ne referim nu a putut fi identificat decît o data ce studiile în domenii adiacente au oferit istoriei un context bine d efinit. poves tea este una dintre primele spuse tuturor copiilor si devine pentru ei. Fraza a fost extrasa din Evanghelii din convingerea ca ucenicii i-au conferit acest titlu ca o recunoastere a sta tutului sau unic. complotist. filozof cinic. cu sir în limba engleza. echivalenta astazi. în unele versiuni. Un alt exemplu al modului în care traditia crestina s-a transformat în „adevar" istoric este cel al celebrarilor cu ocazia Pastelul sau a Craciunului. De exemplu. . Pentru ei. milioane de crestini din lumea întreag a sarbatoresc nasterea lui lisus pe 25 decembrie. o ciuperca halucinogena (!) si chiar o femeie ! Aceasta veritabila explozie de idei bizare a fost poate rezulta tul disponibilitatii omului modern de a-si pune anumite întrebari. hipnotizator. parintele unei dinastii de regi ai Frantei. crestinii evanghelici obisnuiesc sa-si „afiseze" pe biserici cuvintele: „lisus Hristos e Domnul". sensul sau initial s-a pierdut. a devenit evident ca multe aspecte considerate unice si proprii crestinismului nu erau cîtusi de putin astfel. dar faptul ca ele au putut aparea are o alta explicatie: studiile recent e au demonstrat existenta unor erori flagrante în istoria traditionala a vietii lui lisus. asa cum a aratat apreciatul carturar Geza Vermes. desi vidul de cunoastere faciliteaza aparitia unor astfel de teorii. Descoperirile arheologice precum textele de la Nag Ham-madi si Manuscrisele de la Marea Moarta au dezvaluit o serie de detalii privi nd societatea si cultura în care a trait lisus. Dar. în fiecare an. dar. într-o pestera). Povestea este una dintre cele mai cunoscute din toate timpurile: Maria era o fecioara care a conceput un copil prin interventia Duhului Sfînt. în orice . jar magii si pastorii au venit pentru a se închina Mîntuitorului nou-nâscut. ci efectiv rescrierea lor.

fiindca teologii stiu de multa vreme ca întreaga poveste a Craciunului nu e altceva decît un mit. acesta este doar vîrful aisbergulu i. Si acestia s-au nascut în locuri umile. de Pilda în pesteri. Desi vom trata în detaliu. originile reale ale relig iei crestine. în prezent. istorici. Si totusi. precum Osiris. descoperite în 1947. aceasta a fost doar presupunerea facuta la gasirea lor. „litera de Evanghelie". sotul lui Isis. anuntul sau a stîrnit o adevarata stare de tulburare. Unele dintre ele par a arunca o noua lumina asupra crestinismului timpuriu. de exemplu. nu putini sînt cei care considera acest lucru indiscutabil. mai tîrziu. De fapt. Adonis. Iar daca materialul originar este gresit interpretat. Pentru majorita tea crestinilor obisnuiti. cu principalul sediu la Qumran. Însa amploarea ignorantei în care sînt tinuti. majoritatea crestinilor atinge granite greu de imaginat. de asemenea. pe 25 decembrie si ca aceasta data a fost aleasa deoarece coincidea cu un vechi festival pâgîn . Printre numeroasele titluri care le-au fost acordate s-au aflat si cele de "Bun Pastor" sau „Salvatorul Omenirii". pastori au fost. Data de 25 decembrie. Ad evarul despre toate aceste divinitati care au murit si au înviat este cunoscut de multi ani de teologi. Attis. nimic nu dovedeste macar ca manuscrisele în sine au o origine eseniana. aleasa ca zi de nastere a lui lisus. a murit ucis întro vineri si a fost „înviat" în mod magic dupa ce a ramas în lumea de dincolo timp de trei zile. Incredibil ni se pare însa faptul ca aceasta explicatie a venit abia în anul 1994. Misterele lui Dionysos erau celebrate printr-o m agica ingerare de pîine si vin. Cu atîtea date si informatii noi despre originile crestinismului. pe tarmul Marii Moarte. simbolizînd carnea si sîngele zeului. dar se pare ca a existat o conspiratie tacita de a-1 pastra departe de urechile „turmei" de credinciosi. cercetatori ai Bibliei. vestita prin semne si minuni. Osiris. acum ne vom margini sa spunem ca data de 25 decembrie ca zi de nastere nu este singura similaritate dintre povestea lui lisus si cea a altor divinitati pâgîne. între care si aparitia unei noi stele. de fapt. în mod deliberat. va veni cu adevarat un zeu mîntuitor si si-au creat astfel un fel de parodie a crestinismului ce avea sa apara mai tîrziu. multe s-au spus pe margi nea Manuscriselor de la Marea Moarta. Dionysos etc. e foarte usor sa te lasi purtat de entuziasm si sa accepti o idee anume fara a sta prea mult pe gînduri si fara discernâmîntul necesar. Anumite pasaje i-au convins pe multi ca lisus si loan Botezatorul erau membri ai sectei esenienilor.de la o vîrsta frageda. prezenti la nasterea lor. Si a mai existat o supozitie: aceea ca documentele sînt scrierile unei singure . clericii tind sa se prevaleze de legea ca pagînii din vremurile stravechi stiau oarecum ca. Tammuz. are aceeasi semnificatie în cazul multor zei pagîni. Daca sînt confruntati cu dovezi privind faptul ca lisus a fost doar unul dintr-o lunga serie de zei care "au murit si au înviat". concluziile care deriva din el pot fi foarte departe de realitate. la un moment dat. De exemplu. Cînd papa a considerat firesc sa explice ca lisus nu s-a nascut. vestea a cons tituit aproape o revelatie.

Norman Golb. erau esenieni fara nici o îndoiala"4. de Knight si Lomas. o grupare religioasa. Am ajuns astfel într-un punct în care ne-am dat seama ca se Hnpunea de mult o reevaluare radicala a statutului detinut de loan Botezatorul si de Maria Magdalena. de fapt. de fapt. at unci toate cartile scrise despre Manuscrisele de la Marea Moarta nu-S1 mai au rostul.) Desi epitetul „esenian" atasat Manuscriselor de la Marea Moarta este incorect. ele îsi pastreaza profunda semnificatie istorica pentru întelegerea iudaismului din acea epoca. în nici un caz nu se poate spune ca reprezinta ceea ce cred eu. Acest exem plu îndeamna deci la moderatie din partea cercetatorilor prea entuziasti. care a studiat îndeaproape descoperirea Manuscriselor de la Marea Moarta si analizarea lor ulterioara..Hr. El a demonstrat ca nu exista dovezi nici arheologice. înseamna ca esenienii au fost precursorii francmasonilor. de exemplu. din moment ce unele manuscrise de la Qumran contin idei similare cu cele ale francmasoneriei si fiindca — dupa parerea lor — „autorii Manuscriselor de la Marea Moarta.. ni s-a paru t c& exista motive serioase pentru a face acest lucru — cel putin . —. nu le vom include în investigatia noastra.secte — ale esenienilor sau ale alteia dintre multele care si-au gasit refugiu în zona respectiva. Dar fiindca rolul lor în studierea orig inilor crestinismului este minor. Faptul ca derivarea unor concluzii pornind de la premise eronate comporta riscuri serioase este exemplificat în cartea The Hiram Key. credule etc. Ei sustin ca.3 Daca istoricul are dreptate. La urma urmei. E ca si cum am încerca noi sa deducem cOnvingerile cuiva privind cartil e din biblioteca sa. din an ul 70 d. este de alta parere. respectivele manuscrise nu sînt opera esenienilor si nici nu exista dovezi ca lisus ar fi fa cut part e din acea secta. asa ca întreaga lor argumentatie se prabuseste. dar . originile în rîndul unui mare nUJnar de grupari diferite. si dovezile sugereaza ca are. care sa ateste ca documentele provin de la o singura comunitate sau ca la Qumran ar fi existat. Majoritatea autorilor nu au facut altceva decît sa încerce sa reconstituie credintele unei presupuse secte pe baza scurgerii de documente care-si au. nici în manuscrisele respective. Iar daca mai adaugam si convingerea lor ca lisus era esenian. (Pe de alta parte. ascunsa la Qumran în timpul revoltei iudeilor. dezvalui e cu usurinta interesul pe care îl nutresc în domeniile religios si ezoteric. concluzia e clara: lisus a fost francmason. Golb este de parere ca documentele fac parte din bib lioteca Templului. Asa cum am vazut însa. textele de la Nag Hammadi nu au fost niciodata considerate produsul unei singure secte. rationale. biblioteca mea personala. cum cartile acopera o gama variata de opinii — sceptice. Dar unul dintre cei mai reputati profesori de istor ie iudaica.

venit din salbaticie pentru a îndemna oamenii la pocainta. ne putem imagina ca loan o cunostea pe Magdalena ca p e o femeie care spala picioarele barbatilor. la prima vedere nici exam inarea ereziilor în sine nu scoate la iveala nimic în acest sens. loan Botezatorul este înfatisat ca un ascet care moare din cauza inflexibilelor sale standarde morale —. ia r în Evanghelii nu se sugereaza nicaieri ca ei s-a r f i întîlnit vreodata. nu exista nimic care sa a teste ca apostolii» ori macar Sfîntul Petru. loan si Magdalena nu par a avea nimic în comun. le aduce prosoape curate si gateste pentru ei. din rîndurile careia au fa cut parte cîteva dintre cele mai luminate rctinti ale omenirii. Citi nd printre rînduri. desi. Despre loan Bote zatorul specialistii sustin ca era bine cunoscut în vremea sa dr ept un predicator virtuos.5 O cercetare mai atenta a fundalului pe care se desfasoara evenimentele descrise în Biblie ofera însa o serie de indicii cu privire la conexiunea dintre Maria Ma gdalena si loa nl Botezatorul. De asemenea. am fost nedumeriti de aceasta conexiune „eretica" între Botezator si Maria Magdalena. Marturisim ca.) Pe de alta parte. Prim ul element major de legatura între cei doi este caracterul complementar a l rolurilor detinute în activitatea prezinta începutul ei. ne-am întors la Noul Testament si îndeosebi. deopotriva. nu se sugereaza nicaieri ca el ar fi invocat învataturile lui lisus cînd a luat pozitie împotriva lui Irod Antipa. au fost botezati. Marcu. nu a sfîrsit ca un martir crestin. fapt graitor. initial. despre Magdalena se crede ca ar fi fost o prostituata care. exista indicii ca macar se cunosteau. Prin urmare. s-ar fi pocait si si-ar fi petrecut restul vietii facînd penitenta. la cele patru Evanghelii canonice dupa Matei. Dar a fost acest lucru într-adevar mai mult decît un soi de încapatînata si persistenta revolta împotriva Bisericii pur si simplu de dragul revoltei? A existat oare ceva substantial la baza acestei erezii? Pentru a afla raspunsul la acea sta întrebare. (De fapt. conform traditiei crestine. iar Maria era una dintre femeile care-1 urmau pe lisus. desigur. se crede ca loan si lisus erau veri sau ca între ei exista un alt grad de rudenie. Imaginile celor doi difera considerabil.dupa parerea unei tena ce miscari subtera ne din Europa . Pe lînga faptul ca în traditia acceptata a crestinismului nu exista nimic care sa-i lege -cu exceptia aparentei lor veneratii pentru lisus —. dar. Totusi. detinînd un rol important în anturajul sau. Poate ca auzise despre reputatia pe care ea o avusese în trecut si dezaprobase prezenta ei „necurata" în preajma lui lisus — cu exceptia situatiei în care o botezase el însusi. Luca si loan. Nu exista nimic care sa ateste acest lucru. iar Magdalena lui Iisus ca predicator: loan re . Principala tema a ceea ce am numit noi Marea Erezie Europeana este inexplicabila veneratie — la modul practic în multe cazuri — Pentru Maria Magdalena si loan Botezatorul.

într-un rol ce sugereaza o oarecare intimitate cu lisus si tot ea este primul martor al învierii. dar pe de alta. apar si dispar din paginile Bibliei atît de brusc. Ca si cum autorii textelor biblice se asteptau ca cititorii sa stie la cine se refereau. La început. simplu. Pe de o parte. Principala similaritate între cele doua personaje este însa alta: cu toate ca ambele au detinut o importanta functie rituala în viata lui lisus. Despre originea acestuia vom discuta mai tîrziu. încît creea za un efect disonant. Sa fi facut Magdalena parte dintr-un grup de femei bine situate material. Nu ni se spune cum a ajuns în rîndul ucenicilor. principala cone xiune este aceea ca amîndoi oficiaza un anumit fel de ungere. pe de alta parte. Maria Magdalena.simbolizeaza sfîrsitul. amintindu-se doar ca lisus a vindecat-o la un moment dat. ceea ce sugereaza ca detineau un „avut" cu care sâ-1 ajute. Ea este însa. considerata în mod aproape unanim ca una si aceeasi cu Maria Magdalena. Apoi sa nu uitam accentul ciudat pus pe patronimicul ei. fiind parca tolerati acolo. Toate celelalte femei din Biblie sînt identificate dupa statut ul lor de sotie. Magdalena. ale caror vieti sînt descrise pe larg în Ve chiul Testament. are un rOl central în evenimentele din perioada mortii si a învierii sale. am presupus în mod naiv ca orice discipol de sex feminin al lui lisus ar fi primit acelasi tratament pentru simplul motiv ca era femeie si deci cetatean de rangul al doilea în Palestina secolului I. dar pe de alta nu ni se spune nimic despre modul în care lisus a deplîns moartea lui sau despre cum si-a îndemnat discipolii sa-i cinsteasca memoria. Pe de o parte. Magdalena apare brusc în scena la momentul rastignirii. Dar ce anume în privinta celor doi a fost atît de irita nt pentru autorii Evangheliilor si pentru Parintii Bisericii? Aceasta marginalizare deliberata este si mai clara în cazul Ma rieiei Magdalena. mama sau sora a unui anume barbat.scotînd din ea sapte draci". Evangheliile afirma ca femeile care-1 urmau pe lisus „slujeau din avutul lor". . astfel încît nu i-au putut trece complet cu vederea. rolul ei este unul important în viata lui lisus. de ce nu este ea mentionata clar si mai înainte? Poate fiindca autorii Evangheliilor au fost nevoiti sa recunoasca rolurile centrale pe care loan si Maria Magdalena le-au avut în activitatea lui lisus. Nu se precizeaza nici ce rol a avut ea în mod exact. desi ar fi preferat sa nu-i mentioneze deloc. pe propriilei picioare. Dar daca asa ar fi stat lucrurile. citim cum loan a fost decapitat de oameni i lui Irod. ea intra în scena în mod real abia ca tartor al rastignirii. tot ea unge cu mir si aloe trupul mort al lui lisus în vederea înmormîntarii. dar n u putem sa nu remarcam ca însasi mentionarea sa de catre autorii Evangheliilor sugereaza ca Maria era o femeie independenta. înseamna ca situatia se schimbase din zilele lui Rut si Naomi. Cu exceptia unei scurte mentiuni în Evanghe-«a dupa Luca. de exemplu. Maria Magdalena. Botezul pe care îl face loan cu apa este în mod cert similar cu ungerea cu mir pe c are o practica Maria din Betania.6 Ioan este cel care initiaza „cariera" de predicator a lui lisus nrin ritualul botezului. nici unul nu a fost inclus în Evanghelii decît marginal. mai cu seama la înmormîntarea lui lisus. în Biblie nu exista aproape nici un fel de inforrnatii despre ea.

Se pare ca. pe care e bazeaza si cele ale lui Matei si Luca — insista mai putin asupra olului secundar. cea care îi unge picioarele lui lisus.7 Dar. grupul de ucenici? Multi specialisti sînt de parere ca acesta este adevarul. ei au încercat sa ascunda pe cît posibil rolul si identitatea e i reala. subordonat. în primul rînd. lectura fara idei preconcepute a Bibl iei sugereaza ca multi dintre primii — si cei mai cunoscuti — ucenici ai lui lisus proveneau din rîndurile adeptilor lui loan. pe tema modului lor de viata diferit. se stie ca fusese unul dintre discipolii Botezatorului. ni se spune ca unii dintre ei i-au cerut trupul. exceptie facînd acele situatii în care exista un motiv pent ru ca aceasta ordine sa fie schimbata. Prioria din Sion crede ca Maria Magdalena este una si aceeas i persoana cu Maria din Betania. Cercetatorii moderni ai Noului Testament recunosc ca relatia dintre lisus si loan este greu de definit. în mod semnificativ. al lui loan. indiferent de situatia ei financiara. ucenicii Botezatorului au ramas grupati într-o entitate distincta. de fapt. Un studiu atent al Evangheliilor releva unele aluzii la aceast a riva litate. sora lui Lazar. chiar înaintea Fecioarei Maria. Evangheliile sinoptice merg chiar mai departe: pentru ele.care întretineau. comparativ cu textele mai ii. este rareori mentionat de Biserica. iar cîteva pasaje din Noul Testament se refera la existenta unor dispute între discipolii lui lisus si cei ai lui loan. de fapt. femeia care îl unge pe lisus este o anonima. Acela si proces de marginalizare pare a-i fi fost aplicat si lui l oan Botezatorul. este. Evanghelia dupa Marcu — probabil cea mai veche. repetata în Biblie pîna la satietate. Pe cînd se afl a în închisoarea lui Irod. un paravan în spatele caruia se ascunde rivalitatea Dintre cei doi si dintre gruparile lor de discipoli. sugerînd ca „protesteaza prea mult". Dupa decapitarea conducatorului lor. Multi dintre ei sublini aza aparenta supraestimare a rolului sau de simplu înainte-mergator. într-un pasaj care. ei îl considera pe . atunci marginalizarea ei su b pana autorilor Evangheliilor devine si mai evidenta. M aria Magdalena — atunci cînd numele ei este specificat — este întotdeauna mentionata prima în rîndul celorlalte femei. de pilda (personaj central în numeroa se credinte „eretice"). Ma i sugestiv în sa este faptul ca loa n este înfa tisat ca a vînd unele dubii cu privire la rolul lui lisus de Mesia. Daca asa stau lucrurile. deloc surprinzator. Despre tînârul loan „cel Preaiubit". loan îi trimite pe doi dintre discipolii sai pentru a1 întreba pe lisus: „Tu esti Cel ce va sa vina sau sa asteptam pe altul?"9 Episodul este stînjenitor pentru teologi. multi specialisti au dedus ca subordonarea umila a lui loan fata de lisus. luîndusi poate chiar numele de „loan" din respect pentru acesta din u rma.Din acest motiv. Pe de o parte. în mod deliberat. desi probabil ca autorii lor stiau bine cine era ea si de ce anume era importanta.

este clar faptul ca Botezatorul si Magdalena — cel care 1-a botezat pe lisus si cea care a fost primul martor al evenimentului crucial pentru crestinatate. 12 în acest caz. a comparat expresia „cel mai mic în împara tia cerurilo r" cu alt e exemple similare si a ajun s la concluzia ca ar fi vorba despre o perifraza — o expresie impersonala — ce se refera la vorbitorul însusi. nu este nici unul mai mare decît loan Botezatorul" trebuie perceputa ca o insulta directa. întregul fragment capata o cu totul alta conotatie. în acea vreme. aparent.. într-o oarecare masura. chiar în cuvintele rostite de lisus. spusele sale fiind. S-a sugerat13 ca ar mai exista înca o aluzie jignitoare usor voalata la loan — evidenta pentru iudeii secolului I — în cuvintele lui lisus din cadrul unei dispute între ucenicii sai si cei ai lui loan: „nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi"14. Iata . o insulta chiar mai grava. Eminentul cercetator al Noului Testament. Mai exista însa si o alta posibila interpretare. îndrumarea divina — . Daca Geza Vermes are dreptate si lisus a declarat ca el e si mai mare. lisus le spune multimilor. pe loan în fata multimilor.loan ca trimis al lui Dumnezeu pentru a-i netezi calea lui lisus si pentru a-1 prezenta multimilor ca fiind Mesia — recunoscîndu-i astfel. învierea — sînt uniti prin sentimentele neplacute iscate în rîndul celor care au scris Evangheliile-Dar este oare posibil sa întelegem de ce si sa reconstituim a/J adevaratul lor rol si reala lor semnificatie? Principala problema e aceea ca Noul Testament nu constituie o .. Geza Vermes. sîntem siguri ca autori i Evangheliilor ar fi fost mult mai fericiti daca ar fi putut omite orice mentiune despre loan. Fara îndoiala ca rivalitatea dintre ei le era cunoscuta autorilo r Evangheliilor. pe care nu arn auzito însa la nici unul dintre cercetatorii Bibliei. Apoi adauga însa. cu sensul ca „pînâ si cel mai marunt dintre ucenicii mei e mai mare decît el". Poate ca fraza „între cei nascuti din femei. de fapt.11 Cu alte cuvinte. De fapt. de exemplu. „O fi loan mare. Prin urmare. cu privire la rivalitatea dintre cei doi. vinul se pastra în burdufuri din piei de animale. iar pe de alta „înaintemergatorul" se întreaba daca a facut sau nu alegerea cea buna! Mai exista înca si alte indicii. poate nu atît de evidente. în contextul acelei discutii. dar eu sînt mai mare decît el". Aceasta ponegrire pare subliniata de urmatoarele cuvinte — „cel mai mic în împaratia cerurilor este mai mare decît el". Poate ca cele patru Evanghelii au fost redactate cu scopul de a minimiza aceasta rivalitate si de a-1 p lasa pe lisus pe o pozitie superioara. dar la fel de sugestive. binecunoscutul pasaj în care lisus îl Preamareste. este limpede ca spusele sale se refereau la Botezator. iar loan era mereu îmbracat în piei de animale. deoarece implica slabiciune. enigmatic: „Totusi. spunînd ca: „Nu s-a ridicat între cei nascuti din femei unul mai mare decît loan Botezatorul"10. cel putin la cincizeci de ani dupa crucificare (aproximativ perioada în care au fost scrise). Semnificatia exacta a Acestor cuvinte a stîrnit numeroase dispute. cel mai mic ln împaratia cerurilor este mai mare decît el". atunci cu greu poate fi crezut ca i-a facut un compliment lui loan. Se stie ca expresia „na scut din femeie" putea fi considerata o insulta.

se stie ca în prima epistola a lui îoan. terpretare. si ele au fost supuse unui continuu proces de adaptare. ideea ca lisu s era dulgher este astazi la fel de încetatenita în traditia crestina. Wilson scrie: „Unul dintre cele mai curioase aspecte ale cercetarilor cu privire la Noul Testament este faptul ca. de asemenea. cine au fost cei care le-au scris". Un exemplu important cu privire la confuziile cauzate de traducere este parerea încetatenita. dar sînt în mod evident copii ale unor texte mai vechi. cîndva între anii 90 si 120 d. era naggar. fraza „Caci trei sînt care marturisesc în cer: Tatal. fragmente noi au fost adaugate textel or originale — unele nu tocmai importante. de parere ca textele lui Matei si Luca sînt inspirate din cel al lui Ma rcu.18 Si totusi. mai cu seama. prezentînd evenimentele în aproximativ aceeasi ordine si înfatisîndu-1 pe lisus în . episodul „femeii prinse în preacurvie" apare numai in Evanghelia dupa îoan — iar versiunile anterioare ale acesteia nu-1 contin nici ele. De exemplu. si deci trebuie sa fi f ost scrise mai tîrz iu incluzînd însa si materiale provenite din a lte surse. Perioadele în care au fost scrise Evangheliile canonice au constituit. dar gresita. iar învatatura sa stîrnea numeroa se comentarii în rîndul celor care îl ascultau. f iindca nicaieri nu se mai mentioneaza nimic despre vreun mestesug al lui lisus.sursa de informatii credibila. selectie. ca si cea a nasterii sale pe 25 decembrie. desi timp de secole învatatii 1-au studiat cu asiduitate. au cazut de acord ca Evanghelia dupa Marcu este cea mai veche. ca re înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat". Celelalte trei — numite cu un termen generic Evanghel iile sinoptice — relateaza mai mult sau mai putin aceeasi poveste. In decursul secolelor. cuvîntul naggar este utilizat numa i atunci cînd oamenii discuta în mod direct despre eruditia lui.16 Autenticitatea sa este înca dezbatuta si astazi. si Acesti trei Una sînt" a fost adaugata mai tîrziu.17 în context.Hr. în care au fost scrise initi a l textele. cînd si. dar altele extrem de semnificative. fiind scrisa probabil în jurul anului 70 d. cel de-al doilea sens este mai plauzibil. traducere si .19 Primele manuscrise complete care ne-au parvenit dateaza din secolul al IV-lea. de asemenea. A.N. Evanghelia dupa loan este considerata a fi fost scrisa cel mai tîrziu. De aceea. specialistii s-au vazut nevoiti sa încerce sa le stabileaca provenienta analizînd limbajul folosit în fragmentele care au rezistat pîna astazi. în acest sens. Cuvîntul si Sfîntul Duh.20 Aceasta ultima Evanghelie a fost considerata dintotdeauna un soi de enigma. La fel ca toate textele antice. Termenul utilizat în limba aramaica.15 Apoi. Specialistii sînt. Desi problema nu a fost transata definitiv.Hr. subiectul unor ample dezbateri si controverse. nimeni nu a reusit sa gaseasca în mod cert si definitiv raspunsul la o serie de întrebari cît se poate de simple: unde anume au fost scrise Evangheliile. ca lisus era un umil du lgher.

Astfel se explica. De aceea. Evanghelia dupa loan este. obisnuita cu divinizarea eroilor si a conducatorilor ei.mod similar —. variind de la ideea ca l oan a avut cea mai bogata imaginatie pîna la aceea ca s-a bazat pe marturii oculare. s-a presupus ca a fost scrisa într-o perioada mai tîrzie din dezvoltarea crestinismului. Evanghelia dupa loan este recunoscuta ca fiind cea mai pretioasa din punct de vedere istoric si totusi e considerata cea mai îndepartata cronologic de viata lui lisus. textul lui loan are un caracter mult mai pregnant mistic si gnostic. dar este cea mai putin iudaica si cea mai elenista dintre toate. Doua exemple în aceasta privinta sînt nunta din Cana. stranie. cum ar fi numele unor persoane care apar anonime în celelalte versiuni. Datorit a detaliilor oferite. Un bun exemplu în acest sens este numarul si numele diferite ale femeilor care vin la mormîntul lui lisus în cel e trei versiuni. crestinismul apârînd aproape accidental. dupa toate standa rdele. cu un accent puternic pe divinitatea lui lisus. dar a adaugat mai tîrziu si propria sa interpretare a faptelor. Numerosi comentatori moderni sînt de parere ca el nu a intentiona t sa fondeze o noua religie. Evanghelia dupa loan este diferita însa si prin imaginea pe care i-o confera lui lisus. desi exista si alte interpretari. idei precum zeificarea lui lisus: trebuia sa fie cunoscut ca fiu al lui Dumnezeu — literal. Deoarece Evanghelia dupa loan se concentreaza asupra acestor aspecte. în mod evident. la care lisus face prima sa minune — transformînd apa în vin — si învierea lui Lazâr. încearca sa explice semnificatia evenimentelor pe masura ce le descrie. în vreme ce Evangheliile sinoptice relateaza povestea unui învatator religios facator de minuni. Dumnezeu întrupat — pentru a stîrni interesul lumii romane. ca urmare a mesajelor sale derutante. fiindca învataturile lui „au prins" în restul Imperiului Roman. cînd noua religie începea sa se afirme în Imperiul Roman. Evanghelia dupa loan contine în mod cert cele mai multe detalii de circumstanta. Faptul ca ceilalti trei cronicari nu au avut cunostinta de a ceste episoade atît de importante i-a nedumerit totdeauna pe specialisti. tonul e i este contrazis flagrant de datele si informatiile prezentate cititorului. are cea mai ostila atitudine . Demonstreaza o cunoastere mai exacta a practicilor religioase iudaice. desi exista si între ele numeroase discrepante în privinta anumitor episoade. Evanghelia dupa loan relateaza însa evenimentele într-o alta ordine si include episoade pe care celelalte trei nu le mentioneaza. de fapt. care se încadreaza în contextul iudaic al vremii. unii specialisti22 sustin ca textul lui loan ar fi cel mai vechi.21 Ideea acceptata în prezent este aceea ca lisus era un lider religios iudeu respins îndeosebi de poporul lui. De asemenea. Mult timp a constituit un motiv de confuzie chiar si pentru cei mai eruditi specialisti. sustin ei. Problema este însa ca Evanghelia dupa loan este singura care pretinde ca se bazeaza pe marturia directa a cuiva prezent la majoritatea evenimentelor importante din viata lui lisus: „ucenicul preaiubit". considerat în mod traditional a fi loan cel Tînar. care devine la loan unul dintre elementele cruciale ale textului.

incluzînd si ma rturii directe privin d misiunea lui lisus. sugerînd astfel ca Botezatorul era un personaj imiportant prin sine însusi. Aceasta confuzie este în sa explicabila prin numarul mare de &Ufse folosite pentru compilarea Evangheliei lui loan. nu iudeii. Datele concrete nu sustin însa aceasta ipoteza: în anul 325 d. ei au stabilit ca numai patru Evanghelii vor ' fi incluse în Noul Testament. populatia nu are posibilitatea de a-si forma propria opinie cu privire la textele care s-au pastrat pîna în prezent. Dar foarte . Conciliul de la Niceea a decis care dintre numeroasel e texte existente aveau sa fie incluse în ceea ce urma s^ devina Noul Testament. respin gînd pentru totdeauna peste cincizeci de texte care aveau aceeasi probabilitate de a fi autentice la fel ca cele patru selectate. explicit sau implicit. Nu ne îndoim ca participantii la concili^ s-au lasat in fluentati în aceasta misiune de propriile lor obiective si prejudecati. text e ce provin din mediul gnostic. cu sensul de adevar cert. Si. Dar bucuria stîmita de acest lucru este temperata de motivul pentru care a fost acceptata de teologi: este similara cu cele patru Evanghelii accepta te si de aceea s-a permis introducerea ei în canonul neoficia l (desi Biserica Catolica a declarat-o eretica). Evanghelia dupa Toma. sînt responsabili pentru uciderea lui lisus. în textele respinse au devenit sinonime cu erezia. în general. (De fapt. început în secolul al IV-lea la Niceea.) într-un sens. a sa cum vom vedea. neechivoc si divin inspirat. despre a carei existenta se stie deja de mult timp.Hr. Multi crestini cred în prezent ca Noul Testament este rezultata} unei inspiratii divine. De exemplu. termenul erezie însemna initial alegere. punctele de vedere exprimate. totusi. continua înca si astazi. în cele din urma. La niv el general. Alte texte datînd din aproximativ ace easi perioada au fost recuzate fiindca opiniile religioase exprimate în ele contravin celor din Noul Testament. unele dintre a ceste surse au un caracter extrem revelator. acestea sînt. limpede..fata de evrei — diatribele sale Ia adresa lor demonstreaza o ura veritabila — si totusi precizeaza mai clar decît celelalte Evanghelii ca roma nii. Dintr-o data. spre deosebire de Evangheli ile sinoptice. acelasi proces de selectie. în 1945. a fost descoperita în întregime abia o data cu textele de la Nag Hammadi. Crestinii cunosc bine notiunea de „litera de Evanghelie". mentioneaza ca lisus si-a atras primii Ucenici dintre discip olii lui loan si ca rivalitatea dintre cele doua Snjpuri a continuat. ale caror co nsecinte amare le mai suportam înca sj astazi. Totodata. este cea m ai stridenta în ceea ce priveste marginalizarea lui loan Botezatorul. descriind pe larg aparenta sa inferioritate si ignorînd cu desavîrs ire soarta ulterioara a acestuia.

Abia în ultimele doua secole Biblia a fost supusa aceleiasi examinari riguroase ca oricare alt Document istoric si s-a încercat încadrarea vietii si activitatii lui isus în contexul epocii sale. s-a considerat ca el este Fiul lui Dumnezeu. precum: „A pretins lisus. ci ca urmare a acuzatiilor de ordin politic venite din partea romanilor26 — nu s-a gasit înca raspuns la unele dintre cele mai importante întrebari în privinta lui Putem spune ce nu era lisus. la fel de posibil este si ca spusele altcuiva sa-i fi fost atribuite în mod eronat lui lisus.putini specialisti mai considera în prezent ca Noul Testament este însusi cuvîntul lui Dumnezeu. printre altele si pentru ca „venirea împaratiei lui Dumnezeu". asa cum am vazut. nu se materializase înca. deoarece nu se poate sti care pasaje se bazeaza pe realitatea istorica si care pe simple zvonuri sau pe extrapolari ale zvonurilor ori chiar pe inventii crase. sa aibâ o memorie buna în acest sens). Nu exista înca în rîndul specialistilor un consen s în privinta unor întrebari fundamentale. dar nu stim înca ce anume era el. De asemenea. a evanghelizat majoritate3 tinuturilor din rasaritul Mediteranei? în epistolele sale. nu pot oferi o explicatie convingatoare a rasti . Din pacate. desigur. Acest interval de timp în sine ridica. proorocita de lisus. ca ar fi Mesia? A afirmat el ca este Fiul lui Dumnezeu?" De asemenea. ca si ucenicii sai sa-si fi amintit gresit unele învata turi sau afirmatii (desi nu e greu de crezut ca popoarele cu o puternica traditie orala. studiul Noului Testament trece în prezent printr-g perioada de criza. ca iudeii. una dintre putinele modalitati prin care se poate verifica daca o afirmatie este autentica sau nu e „principiul disimilaritatii": daca ea contrazice sau nu mesajul general al Evangheliilor. el însusi.24 Se poate. trimis pentru a mîntui omenirea de pacate printr-un act de suprem sacrificiu si pentru a pune bazele unei noi Biserici menite sa înlocuiasca religia Vechiului Testament si. probleme uriase în încercarea de a evalua autenticitatea Evangheliilor. totusi.27 Ca urmare. au fost Evangheliile create pentru a sustine versiunea sa de crestinism sau pentru a o contracara? Autorii lor au fost în mod cert constienti ie activitatea lui Pavel. Textele Evangheliilor au fost scrise. nu pot explica semnificatia multora dintre lucrurile pe care el le-a fac ut. Ar fi fost de asteptat ca un asemenea proces sa clarifice imaginea pe care o aveam cu privire la persoana lui lisus si la motivatiile sale. s-a presupus ca Evangheliile sînt de inspiratie divina si ca relateaza adevarul absolut despre lisus. Mai mult decît atît. Sa fie oare o coincidenta faptul ca Evangheliile au fost scrise abia dupa ce primul misionar. iar situatia evoluase de atunci. deci. despre învataturile si despre mesajul sau adresat omenirii. el nu lasa sa se înteleaga ca ar fi stiut despre viata si faptele lui lisus altceva decît doar ca a fost rastign it si a înviat din morti. daca nu se armonizeaza cu spiritul textului în integralitatea sa. Prin urmare. probabil ca nu 1-a interesat pe autor. s-a întîmplat exact contrariul -de pilda. pe aceea a Paginilor din lumea greaca si romana. la cel putin patru decenii dupa rastignire. Multe dintre cuvintele pe care credem noi astazi ca le-a rostit însusi lisus este posibil sa nu fi fost notate ca atare sau sa fi fost pur si simplu nascocite. La urma urmei. de asemenea. În cea mai mare parte a ultimilor doua mii de ani. Pavel. stiind ca textul sau nu este cîtusi de putin mai mult sau mai putin plauzibil decît orice alt material scris la cincizeci de ani dupa petrecerea evenimentelor relatate. lisus nu a fost executat la initiativa conducatorilor religiosi ai iudeilor.

° serie de carti de mare succes. adeptii sai au continuat sâ-1 venereze si. concluziile la care au ajuns sînt complet diferite. exista o a lta organizatie. Ambii siau dat seama ca majoritatea cercetatorilor crestini nu au reusit sa analizeze caracterul istoric al lui lisus în contextul larg al culturii iudaice din vremea respectiva. diferit a de ceilalti iudei. îl considera pe lisus ca fiind jn primul rînd un personaj inatia politic care viza eliberarea Palestinei de sub dom roma na si care si-a creat în mod deliberat o imagine conform tiparelor mult-asteptatului Mesia.gnirii. torturat si ucis. cu atît mai p utin. Totusi. atunci se poate spune ca nu si-a îndeplinit rolul. înca din tinerete. El sustine ca nimic în Noul Testament nu sugereaza ca lisus ar fi pretins despre sine ca ar fi Mesia si. Desi argumentatia sa este rela . Paralela dintre cei doi profesori este extrem de interesanta. Cartea lui S chonfield a scos la iveala o serie de motive s uplimentare pentru a pune la îndoiala „litera de Evanghelie". Studiile sale au demonstrat ca. credinta în el i-a determinat sa se constituie ca o grupare aparte. destinate publicului larg. cunoscuti pentru ind eoendenta lor fata de iudaismul institutional si pentru miracolele pe care le faceau. 1965) ). Mai uimitor este însa faptul ca cei care studiaza Noul Testament nu pot explica motivul pentru care o noua religie s-a fondat în numele lui lisus. pe de alta parte. fiindca a fost umilit. Hugh Schonfield si Geza Vermes. animata de propriile sale obiective si int erese în manipularea istoriei lui lisus.28 Multe dintre actiunile sale simbolice. Schonfield. în care si-au prezentat rezulta tele activitatii lor de-o viata: Schon field The PassoverPlot („Complotul Pastelui". a ceste titluri fiindu-i atribuite mai tîrziu de adeptii sai. fiindca nimic din actiunile sau din cuvintele sale — asa cum au fost ele înregistrate în Evanghelii — nu i-ar fi deranjat pe conducatorii religiosi ai iudeilor sau pe romani într-atît încît sa-1 condamne la moarte. Vermes îl prezinta pe lisus ca un hasid — un urma s de tip arnâ nic al profetilor din Vechiul Testament. mergînd pîna acolo încît si-a aranjat de bunavoie moartea prin crucificare. Si totusi. cum ar fi alungarea negustorilor din Templu sau instituirea euharistiei la Cina cea de taina. Daca el era îndelung asteptatul Mesia al evreilor. Un exemplu al acestei derute este evident în lucrarile celor mai de seama specialisti contemporani în studiul Noului Testament. Amîndoi au sperat sa descopere adevarul pnn compararea atenta a Evangheliilor cu religia iudaica a epocii lul lisus si ambii au publicat — pe lînga lucrarile cu titlu academic . au demonstrat un interes crescut pentru originile crestinismului si si-au devotat cea mai mare parte a activitatii profesionale studierii acestui domeniu. nu pot fi corelate cu nimic din religia iudaica. în spatele lui lisus si al grupului sau de d iscipoli. fiul lui Dumnezeu. mai mult de cît atît. Ambii erau intelectuali evrei care.

o comunitate izolata si închisa a Bisericii Ortodoxe Rasaritene. si de aceasta data trebuia rostita o parola. Simon Zi lotul este un alt exemplu al personajelor violente care îl înconjurau pe lisus. încaperea unde are loc Cina cea de taina este si ea pregatita si-1 asteapta. I ata deci un alt exemplu al modului în care Evangheliile nu ofera o imag ine completa a activitatii lui lisus. lucrarea unui alt cercetator. Cel de-al doilea nume al lui Iuda . Multi oameni sînt constienti astazi de motivele de ordin politic atribuite lui lisus. dupa care omul avea sa-i conduca în încaperea pregatita. mult mai interesanta. cînd a ajuns si în Palestina. împlinind astfel profetia lui Zaharia (9:9).30 Apoi. în studentie. si monopolizeaza aranja mentele pentru înmormîntarea lui lisus. încît în prezent ar fi considerate teroriste. fusese în mod evident pregatit înainte.în 1958. în care cei din Betania erau principalii actori. New Y ork). care apa re brusc. nici din masa mare a adeptilor sai si care sîn t în general bine situate din punct de vedere material si social . lisus le spune ucenicilor sa intre în ora s si sa ca ute un barbat care duce un urcior cu apa (care ar fi iesit în evidenta aidoma unui neg în vîrful nasului. Realizînd potentiala importanta a documentelor reunite în acea biblioteca în decursul secolelor. se bucura însa de o audienta mult mai slaba. Pe întregul parcurs al evenimentelor descrise în Evanghelii. cu un a ccent deosebit pe intrarea în Ierusalim. parca de nicaieri. ca si „parola" necesara pentru a-i fi dat — desi ucenicii lui nu Stiau nimic despre acest lucru.tiv cunoscuta. lisus întîlneste în mod repetat anumite persoane care nu fac parte nici din grupul de discipoli. un exemplu în acest sens este losif din Arimateea. cu toate ca era cea mai aglomerata perioada a anului în Ierusa lim. deoarece numai femeile îndeplineau asemenea sarcini). pe care Schon field o numeste „cartierul general" al lui lisus. Smith .29 Acest grup pare sa-si fi luat masurile necesare pentru a se asigura ca lisus îsi îndeplineste rolul asteptatului Mesia. numele unei astfel de grupari.32 Cartile lui Vermes si Schonfield sînt relativ bine cunoscute si usor disponibile. de obicei redat ca „Iscarioteanul".31 Toate acestea sugereaza ca ucenicii nu cunosteau adevarul cu privire la cele ce urmau sa se întîmple si ca lisus actiona în conformitate cu un plan prestabilit. Personajele centrale ale acestei organizatii ar fi constituit g rupul din Betania. Smith a vizitat pentru prima data manastirea în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. doctor Morton Smith (devenit apoi profesor de istorie antica la Universitatea Columbia. ar putea deriva — asa cum cred azi majoritatea specialistilor — din sicarii. situata la aproximativ douazeci de kilometri de Ierusalim. Asinul pe care este asezat. de asemenea. merita s-o trecem în revista pe scurt. a facut o descoperire semnificativa în biblioteca de la Mar Saba. se stie ca printre discipolii sai se af lau membri ai unor diverse factiuni — unele atît de extremiste.

a revenit pentru a le studia în 1958. se mentioneaza ca lisus s-ar fi mîniat. Acesta era un cult gnostic ale carui practici includeau rituri sexuale. Copia data din cea de-a doua jumatate a secolului al XVII-lea si era scrisa pe paginile albe de la sfîrsitul unei carti din 1646 (o practica obisnuita atunci cînd un document foarte vechi începea sa se deterioreze). Doctrinele sectei se bazau pe v arianta alternativa a Evangheliei lui Marcu. atribuita lui Marcu. în scrisoarea sa . (De exernplu la un moment dat. Carpocrates). în celelalte nu se regasesc as e-enea aspecte si este greu de crezut ca un Parinte al Bisericii precum Clement ar fi inventat asa ceva. paleografii au stabilit ca originalul fusese întradevâr scris de el. dar contine cel putin doua fragmente eliminate în mod deliberat. într-adevar . anumite elemente în extrasele di n Evanghelia secretai citate în scrisoare. desi recunoaste în scrisoarea catre Teodor ca Evanghelia secreta a lui . sugereaza originalitatea acesto ra. Clement d in Alexandria. Evanghelia secreta a lui Marcu seamana foarte bine cu varianta canonica. numai cea a lui Marcu îi atribuie lui lisus piotii si sentimente umane firesti. mai bine cunoscuta. care li ceruse probabil lui Clement sfatul în privinta unei secte eretic e. Astfel.) Scrisoarea este un raspuns adresat cuiva pe nume Teodor. a gasit copia scrisorii unuia dintre Parintii Bisericii din secolul al Il-lea. De asemenea. dovedeste ca textele au fost. Din Evangheliile canonice. pentru lumina pe care o arunca asupra primilor ani ai Bisericii Crestine si a metodelor folosite de Parintii Bisericii atunci cînd au instituit canonul dogmei crestine. carpocratienii (numiti astfel dupa fondatorul lor. de Parintii Bisericii.desi îi ac uza pe carpocratieni ca falsificasera anumite parti din ea si o interpr etasera în mod eronat —. pentru a nu ajunge la cunostinta „neinitiatilor". cenzurate si adaptate si ca materiale considerate de aceeasi valoare cu Evangheliile canonice au fost ferite de ochii credinciosilor de rînd. Clement recunostea existenta si autenticitatea aceste i Evanghelii si ca în cuprinsul ei se aflau învataturi ezoterice ce nu era u menite sa fie cunoscute de crestinii de rînd. Din analiza stilului folosit -care contine multe dintre idiosinc rasiile cunoscute ale lui Clement -. desigur. condamnat e. demonstreaza ca pîna si o personalitate precum Clement din Alexandria sa aratat gata sa minta pentru ca asemenea texte sa nu devina cunoscute. în plus. în primul rînd. Cea mai interesanta descoperire a sa aici au fost o serie de f ragmente dintr-o Evanghelie secreta. Descoperirea este semnificativa din trei motive.33 De fapt.

destinat adeptilor de rînd. Unul era cel exoteric. fiindca umple un enigmatic gol în desfasurarea evenimentel or relatate în Noul Testament — gol remarcat de mult de specialisti. includea el oare — asa cum ar putea banui unii cititori — si o initiere homosexuala? Morton Smith a presupus ca da.. fiind descris doar ca un „tînar" din Betania. important. tînârul a venit la lisus „purtînd o pînza de in pe trupul gol" si a ramas împreuna cu el o noapte. deoarece anticele mistere presupuneau în mod obisnuit atît nuditatea novicelui. Povestea seamana bine cu cea din Evanghelia dupa loan. misterul împaratiei lui Dumnezeu". în care novicele sufera o moarte si o renastere simbolice. este la fel de interesant. Asa cum am vazut. dar ca a fost eliminat din ea în mod deliberat. Faptul ca unul dintre fragmentele citate de Clement reda învierea lui Lazar este. învierea lui Lazar pare mai degraba o etapa a unui rit initiatic. In al doilea rînd. Celalalt fragment citat de Clement.Marcu exista. Un asemenea rit era prezent în multe dintre religiile practicate în lumea antica greaca si romana. sustine caracterul autentic al Evangheli ei lui loan. exista cel putin doua niveluri de interpretare a ivataturilor sale. fara a implica însa si o activitate sexuala.. Dupa parerea noast ra însa. fi ind considerat de critici o dovada a neautenticitatii acesteia. al doilea era cel ezoteric . o astfel de interpretare este exagerata si prea modernista. de asemenea. îl sfatuieste totodata sa nege existenta ei în discutiile cu toti ceilalti. înainte de a-i fi încredintate învataturile secrete. confirma faptul ca Evangheliile canonice si celelalte carti ale Noului Testament nu ofera o imagine comple ta a Bataturilor si a motivatiilor lui lisus si ca (asa cum sugereaza ^odu l în care au fost redate unele dintre cuvintele lui în Evangheli-lle ca nonice). rnai scurt. în Evanghelia canonica dupa Marcu (10:46) apare o fraza curioasa: „S i (lisus si ucenicii sai) au ajuns la lerihon. pentru discipolii deosebiti — sau pentru cel de-al treilea element semnificat iv — unul extrem de relevant pentru investigatia noastra — este caracterul celor doua fragmente citate de Clement în scrisoarea sa. ghidîndu-se dupa aluzia la unica bucata de pînzâ care acoperea trupul gol al tînarului si la faptul ca acesta petrecuse o noapte singur cu învatatorul sau. . cît si un timp îndelungat petrecut în izolare cu initiatorul. explica de ce texte atît de importante au fost cenzurate si sugereaza existenta unor învataturi secrete. acesta es te unul dintre episoadele care apar doar în Evanghelia dupa loan. Ideea ca este mentionat totusi cel putin într-o alta Evanghelie. desi în aceasta versiune numele sau nu este mentionat. dar în aceasta versiune exista si o urmare a miracolului pro-priu-zis: dupa sase zile. timp în care a fost „învatat.34 În consecinta. S1 iesind din lerihon El. Primul este o relatare a învierii lui Lazar. rezervate nucleului de initiati din jurul lui lisus.

poate dezvalui ceea ce trebuia. „Tînarul pe care îl iubea lisus" este Lazar. arft putea crede oare ca textul este o referire voalata la aceasta traditie secreta? Descoperirea Evangheliei secrete a lui Marcu nu face decît sa confirme ca Noul Testament. Deoarece este atît de scurt. au fost pastrate în secret de asa-n . Versetul omis pare inofensiv si nu a atras interesul pe care 1-a stîrnit fragmentul cu Lazar. Scrisoarea lui Clement confirma acest lucru si reda pasajul eliminat: „Si sora tînarului pe care îl iubea lisus si mama lui si Salome erau acolo. Ce motiv ar fi putut ave a Parintii Bisericii pentru a prefera sa le ascunda credinciosilor faptul ca a exi stat un eveniment în care au fost implicati lisus si sora lui Lazar — poate Maria Magdalena —. ni se pare evident ca din relatare lipseste ceva. Clement credea ca Marcu a scris aceasta Evanghelie secreta Pe cînd locuia în orasul Alexan dria din Egipt. atunci înseamna ca ea ar fi una dintre cele trei femei pe care lisus le-a evitat la Ierihon. iar lisus nu le-a primit". textul ridica unele întrebari incitante. Dar mai exista o raza de speranta. se poate spune ca este un text propagandistic. Tinînd seama ca »mitul fondator" al Prioriei din Sion si al Ritului Memphis stabileste o legatur a între preotul egiptean Ormus si Sfîntul Marcu.) Surorile lui Lazar sînt Marta si Maria din Betania si. asa cum îl stim noi astazi. fiul lui Timeu. Cum nu are rost sa ni se spuna ca lisus a intrat în Ierihon si apOi imediat ca a plecat de acolo. a vietii si a activitatii lui lisus. Semnificativ este însa fa ptul ca. mama acestuia si o femeie pe nume Salome? Specialistii au reactionat la descoperirea lui Smith ignorînd implicatiile materialului si declarîndu-1 prea lipsit de importanta pentru a fi analizat în mod corespunzator. nu este o flatare fidela . o fraza aparent inofensiva a fost eliminata într-o etapa timpurie a istoriei Bisericii. citat anterior. sedea j os pe marginea drumului". (Si fiindca expresia este folosita si cu re ferire la ucenicul pe a carui marturie se bazeaza aceasta Evanghelie — lo an Evanghelistul — putem presupune ca „Preaiubitul ucenic" si Lazar sînt una si aceeasi persoana. Atîta vreme cît este recunoscuta ca atare. Bartimeu orbul. Într-o oarecare masura. dar este mai semnificativ decît pare la prima vedere. fara a avea un motiv clar.ucenicii Lui si multime mare. daca este analizata cu atentie. Dupa parerea noastra însa. astfel este numit el în Evanghelia dupa loan. pasajele în care omisiunile sînt evidente. daca acceptam ca aceasta Marie este Maria Magdalena. propaganda poate duce la o serie de concluzii rezonabile. de fapt. sa ascunda. pentru o ratiune anume. Este încurajator sa stim însa ca o mare parte dintre materialele „interzise". acest fragment nu are implicatiile teologice ale celuilalt. obiectiva. suspicioase sînt. pe baza caruia este aproape imposibil sa reconstituim o imagine veridica a primilor ani de crestinism. eliminate din textul original al Noului Testament în ca drul Conciliului de la Niceea . de pilda.

de fapt. ucenice ignorate acum aproape complet de Biserica.. sînt. în cele din urma am vazut con-turîndu-se un tipar si imaginea sa ni s-a parut atît de uluitoare. cu toate ca aceste nume sînt mentionate chia r de . din modul în care este mentionata ne dam seama clar ca ea era cea mai importanta dintre ucenicele lui lisus. Dupa cum am va zut.pentru a cita un singur exemplu -Demonstreaza ca aproape nimic nu s-a schimbat de 2 000 de ani. n umeroa se legende s-au tesut în jurul acestei femei enigma tice. Totusi. o face de obicei cu a luzia subînteleasa ca termenul „ucenic" are o rezonanta mai clara atunci cînd îi este aplicat unui barbat. adevaratii crestini? Ce ne-ar putea dezvalui o analiza obiectiva a evenimentelor petrecute în Palestina secolului I? Sosise vremea sa sfîsiem valul prejudecatilor si sa privim dincolo de traditii si de mit. Dar cine era ea si care e secretul ei? În Evan gheliile incluse în Noul Testament exista putine referiri explicite la Maria Magdalen a. Daca ludeii secolului I aveau retineri de ordin sociologic si religios în Privinta conceptului de importanta a femeilor — retineri explicabile ln contextul culturii lor traditionale —. însa enigmatica. criticii recenti nu mai au aceasta scuza. De fapt. Pentru credinciosii de pretutindeni. dezbaterea referitoare la hirotonisirea emeilor în Biserica Anglicana . lacob.. CAPITOLUL 12 Femeia pe care o saruta lisus Femeia pe care o cunoastem noi sub numele Maria Ma gdalena avea. Daca multi dintre acei „eretici". ceva considerat de Biserica periculos. cu ideile lor secrete despre povestea originala a lui lisus. Luca etc. am încercat sa reevaluam istoria lui lisus si învataturile sale. Ioana. de la Noui Testament si textele gnostice si apocrife la lucrarile alchimistilor si ale ermeticilor. rolul discipolilor de sex feminin a fost minima lizat în mod nepermis de criticii din epoci mult mai tîrzii decît cea în care au fost scrise Evangheliile. Salome etc. misterul ce 1a înconjurat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château — si Prioria din Sion — sugereaza ca exista ceva anume în privinta ei. Dar ce anume era atît de amenintator pentru Biserica în textele cenzurate. nicidecum Maria Mag-dalena. despre a caror erezie consta doar în aceea ca stiau adevarul pasajele cenzurate.umitii eretici. încît la început ne-am îndoit de propriile noastre concluzii. S i totusi. atît de diferita de versiunea sustinuta de Biserica. Conexiun ile din tre ea si cultul Madonei negre. „ucenicii" sînt în mod automat si exclusiv barbati: Petru. o semnifica tie uriasa. încît cei care cunosteau adevarul sa fi fost vînati cu îndîrjire si chiar ucisi din acest motiv? Bazîndu-ne pe indiciile oferite de studiul nostru asupra organizatiilor secrete din Europa. pentru stravechile miscari „eretice" din Europa. Daca se refera totusi la ele. trubadurii medievali si catedralele gotice. Ani întregi am cautat sa punem ordine în cantitat ea uriasa de informatii diverse adunate din cele mai variate surse — de la materiale teologice standard la interviuri cu „eretici".

poate chiar în antichitate". în ciuda faptului ca. 1993). Cele patru personaje prive sc cu seninatate. ci of iciau în timpul slujbelor religioase.1 Reprezentantii masculini ai clerului pot încerca pîna în pînzele albe sa explice astfel de reprezentari grafice ale femeilor ca preoti -unji chi ar au încercat sa sugereze ca Theodora era. Figura Mariei si cele ale sfintelor sînt usor de recunoscut. t imp de sute de ani femeile au fost nu doar membre ale congregatiilor. ceea ce înseamna „episcop Theodora". Forma de masculin a termenului „episcop" în latina este episcopus. De exemplu. Nu s-a pomenit niciodata. Giorgio Otranto. în acea ep oca de început. dar identitatea celeilalte este mai putin evidenta. O inscriptie îngrijita mentioneaza ca persoana din stinga este Theodora Episcopa. descrierile eronate privindu-i pe discipolii lui lisus au fost citate ca „dovada" ca femeile nu pot intra în rîndurile clerului.autorii Evangheliilor. de altfel. femininul e episco-pa. În cartea sa When Women Were Priests („Cînd femeile erau preoti". Mentionarea explicita a numelui lo r demonstreaza ca ele au detinut un rol semnificativ în activitatea si mesajul lui lisus — asa cum s-a întîmplat. o serie de femei sînt mentionate nominal ca fâcînd parte din anturajul sau si cu toate ca traditia iudaica a epo cii respective era de asa natura încît prezenta femeilor ar fi fost ignorata în întregime. si în decursul cîtorv a generatii din epoca timpurie a crestinismului. Karen Jo Torjesen. ca un preot femeie. daca s-ar fi putut. Dar lit era a a numelui a fost partial stearsa printr-o serie de zgîrieturi pe su prafata placutelor de mozaic. un profesor de istorie a Bisericii din Italia. dar faptele vorbesc de la sine. ar „întina" pîinea si . Atît imaginea cît si precizia gramaticala a inscriptiei indica fara dubii ca episcopul Theodora era o femeie. scrie: „Sub o arcada înalta dintr-o bazilica romana închinata sfintelor Prudentiana si Praxedis. mama episcopului respectiv —. de fapt. Asa cum a dovedit. Femeile nu se achitau doar de sar cini echivalente în secolul I cu prepararea cafelei si a gustarilor. se afla un mozaic ce înfatiseaza patru f iguri feminine: cele doua sfinte. în decursul nesfîrsitelor dezbateri privind femeile-preot (chiar sj cele implicate fiind foarte atente sa nu foloseasca termenul „pagîn" de preoteasa). printre altii. ci preoti si chiar episcopi. Maria si o a patra cu un val pe cap si cu o aura patrata — un procedeu artistic ce arata ca persoana era înca în viata atunci cînd a fost realizat mozaicul. ceea ce sugereaza ca s-a încercat distrugerea terminatiei de feminin. jn timpul menstruatiei. detasîndu-se pe fundalul auriu stralucitor. s-a sustinut ca lisus si-a ales ucenicii doar dintre barbati. asa cum am vazut. specialist în problematica femeilor în crestinismul timpuriu.

ele au luptat doar pentru un drept pe care 1-ar fi avut cu secole în urma. însa. acum însa ne vom multumi sa spunem ca femeile au detinut în mod cert un rol eclezia stic în prima perioada a Bis ericii Crestine. Pretutindeni în text femeile sîn t descrise ca „urmîndu-1". cuvintele folosite în materialul original indicînd o participare deplina la activitatile si practicile grupului. Femeilor ca Luculla si Phillippa li se aduc multumiri pentru sustinere si este evident ca multe dintre ele erau bogate si poate suprinzator de independente Pentru epoca respectiva. sora.2 Abia în noiembrie 1992 Biserica Anglicana a luat o decizie în privinta spinoasei probleme a femeii or-preoti si. Cerînd sa le fie permisa hirotonisirea. Una dintre supozitiile condescendente ale reprezentantilor masculini ai clerului este aceea ca femeile mentionate în Epistole si în Faptele Sfintilor Apostoli nu faceau decît sa gospodareasca pentru apostoli. si dintre acestea doua ies în . fapt care i-a determinat pe unii reprezentanti ai sexului tare sa încerce sa le denigreze. Noi nu consideram ca aceasta era unica lor functie. un alt aspect reiese limpede din relatarile Evangheliilor: Maria Magdalena era o femeie independenta . (în mod uimitor. în vreme ce ei predicau si botezau. mama sau sotie. nu o reinterpretare radic ala. Maria Magdalena este. dorim sa ne exprimam sustinerea pentru cele care au încercat sa le explice „superiorilor" barbati ca tot ceea ce solicita ele este o revenire la situatia initiala. e clar ca ea a fost una dintre primele femei care i-au sustinut financiar pe lisus si pe ucenici. în vreme ce relatia ei cu ceilalti este înca neclara. Si. încît orice crestin si-ar fi dat imediat seama despre cine era vorba."3) Motivele prezentei femeilor în prim-plan în cultul lui lisus au fost cît se poate de serioase. ca fiica. Vom discuta despre ace asta chestiune mai tîrziu. asa cum se sugereaza astazi. a permis hirotonisirea lor. la numai doua voturi diferenta. asa cum subliniaza Susan Haskins. în Evan ghelii singura femeie care nu e identificata prin relatia de rudenie cu un barbat.vinul împartasaniei. Asa cum am vazut. Desi nu avem intentia de a z abovi asupra controversei respective. adevaratul statut al femeilor în zilele de început ale Bisericii Cr estine pare sa fi fost cunoscut în secolul al XVI-lea : în tratatul sa u despre superioritatea feminina. acest lucru implica o „anume situatie materiala"4. Agrippa mentioneaza: „[nu sîntem] nestiutori cu privire la numeroasele starete si calugarite dintre noi. Putine alte personaje ale Noului Testament sînt mentionate pe numele complet. pe care antichitatea nu ezita sa le nu measca preotesc. din modul în care este descrisa Maria Magdalena. modernista. Dar. Ea si celelalte femei „îi slujeau din avutul lor" — exprimare care sugereaza o sustinere materiala. precum Maria Magdalena. este mai probabil ca ea era atît de cunoscuta în epoca. despre care am amintit în Capitolul 7. Desi acest lucru poate sugera o ignoranta din partera autorului în ceea ce priv este identitatea ei. cel putin egal ca statut cu cel al barbatilor. ci îi este specificat direct numele.

«turn» sau «înalt». Sentimentul de culpabilitate asociat cu sexul este atît de adînc înradacinat în cultura noastra. Trebuie sa ne la . Sa fi fost oare cunoscuta. liber consimtit — este considerata dezgustatoare si profanatoare.5 Semnificatia numelui Magdala permite si ea o serie de interpretari. cuvintele originale. (De fapt. The Woman with the Alabaster Jar / femeia cu va sul de alaba stru"). ceea ce duce cu gîndul la un turn de veghe. Multi critici au subliniat ca tacerea totala pastrata de Noul Testament în privinta starii civile a lui lisus este foarte ciudata. Maria Magdalena a stîrnit deja o controversa apriga în cultura moderna. Starbird adauga: „în ebraica. tra duse ca turnul turme i". înca din timpul vietii Mariei Magdalena. atunci cînd autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca ea ar fi fost sotia lui lisus. turnul de paza al turmei.6 Se poate chiar ca numele Mariei sa fie o referire la un loc si deopotriva la un titlu. daca nu chiar „lucrare diavoleasca". Desi nu era deloc noua.mtîlnît. încît orice sugestie o eventuala partenera sexuala a lui lisus — chiar si în contextul unui mariaj monogam. asa cum era si de asteptat. «maret». colina fiicei Sionului. istoricul Josephus s-a referit la El Mejdel numindu-1 Tarichea. epitetul Magdala în seamna. supozitia a ajuns pentru prima data la urechile marelui public si a agitat spiritele. la cineva care vegheaza asupra unor oameni mai neajutorati — poate chiar la „Bunul Pastor".) Exista însa un oras Magdolum în nord-estul Egiptului. exista numeroase motive pentru a crede ca lisus era implicat într-o r elatie intima. împaratia fiicei Ierusa limului!" Asa cum preciza Margaret Sarbird în studiul sau din 1993 cu privire la cultul Magdalenei. iar celibatul în cazul unui barbat de peste treizeci de ani era pe atunci nemai. în apropiere de granita cu ludeea — probabil acelasi cu Migdol din Cartea lui Ezechiel. „locul turnului" sau „turnultemplu". precum „locul porumbitei". cu reconstruirea Sionului? La fel de sugestiv este ca Magdaleder înseamna „turnul turmei". probabil cu Maria Magdalena. Da r nu exista nici o dovada în a ce st sens si nici nu se stie da ca orasul respectiv era numit Ma gdala în epoca lui lisus. literal. conexiunea ei cu „turnul" si.evidenta: lisus Nazarineanul si loan Botezatorul. fiindca în Vechiul Testament exista urma toarea profetie (Miheia 4:8): „Iar la tine. Dar ce semnificatie are numele ei? „Magdalena" pare a însemna „din Ma gdala" si s-a presupus dintotdeauna ca se refera la or asul pescaresc El Mejdel din Galileea. sint Magdaleder . Si totusi. Cronicarii vremii obisnuiau sa descrie persoanele la care se refereau prin Prisma aspectelor care le deosebeau de celelalte. Ideea unui lisus casatorit continua sa fie considera ta cel putin improbabila. «magnific»". la tine se va întoarce stâpînirea de odinioara. mai cu seama.

unii rabini din secolul al II-lea „comparau chiar refuzul de a proc rea cu crima" Genealogiile mentionate frecvent în Biblie dovedesc ca iudeii erau un popor dinastic. Potrivit Noului Testament. deoarece implica de a a duce pe lume o n oua gene ra tie a poporului ales al domnului. Nu exista date care sa sugereze ca mesajul au modul de viata al lui lisus ar fi promovat celibatul. Pilat si oamenii sai nu erau niste naivi. iar evreii aveau cunostin ta despre relatiile homosexuale. fie si numai pentru a le condamna. In cazul u nui predicator celebru si charismatic. car e ar fi ajuns la urechile Romei si. Daca lisus si ucenicii sai ar fi fost celibatari si daca ar fi propovaduit burlâcia. paralela devine dificila. Geza Vermes a ajuns la concluzia ca se încadreaza cel mai bine în tiparele hasidim — urmasii profetilor din Vechiul Testament. acest exemplu a fost pentru ca Vermes sa afirme ca lisus a avut un mod de viata similar. în cercetarea noastra. în conformitate cu Geza Vermes. staturii lui Pinhas era atît de neobisnuit.amintim ca ne bazam. aceea ca lisus era necasatorit. comparîndule cu cele ale altor hasidim cunoscuti. ca nu toti specialistii sînt la fel de usor de convins. De fapt. alteori nu — sa priveasca rolul si actiunile lui lisus din perspectiva unui asemenea rol. în încercarea sa de a-1 defini pe lisus ca personaj istoric. Acuzele de ace st gen nu sînt rezervate pentru publicatiile de scandal din zilele noastre. desigur. situatia ar fi iscat un scandal urias. Cînd abordeaza însa problema celibatului (pe care îl accepta în cazul lui lisus). Dar atunci cînd subiectul este adus în discutie. Vermes se vede nevoit sa recunoasca faptul ca cei mai multi hasidim pe care i-a luat ca termen de comparatie erau casatoriti si aveau copii. ale noastre. De fapt. celibatul si lipsa urmasilor ar fi constituit un lucru scandalos. astazi. însus i acest fapt ar fi stîrnit agitatie în rîndul autoritatilor. care punea un pret deosebit pe relatiile familiaje strînse. Pe imaginea lui lisus asa cum a fost ea schitata de autorii Evanghe-ulor si de sursele ace stora. nu exista acuzatii cunoscute de homosexualitat e în rîndul lor — asa cum s-ar fi întîmplat în mod cert daca barbatii în cauza ar fi fost cu totii celibatari. luînd ca atare conceptia traditionala a Bisericii. mai cu seama atunci cînd asupra poporului plana o amenintare. care a trait la un secol dupa lisus si nici macar nu a fost hasid!9 Desi pare greu de crezut. Specialistii evita în general problema celibatului. dificultatea de a-i dovedi statutul marital este evidenta. iar perspectiva lor era una esential ludaicâ. încît omul a devenit celebru din acest motiv. iar gruparea sa ar fi avut fo arte slabe sanse de a supravietui dupa moartea fondatorului ei. Pentru evrei. celibatul era inacceptabil. din aceeasi epoca si din aceeasi regiune. lisus si adeptii sai aveau numerosi dusmani. De exemplu. Si totusi. lucru pe care mai-marii sinagogilor nu puteau decît sa-1 condamne. asa cum era situatia în perioada dominatiei romane. exista în cui' tura respectiva un singur sfînt care sustine celibatul: Pinhas ben lair. daca asa . în acest fel specialistul încearca -uneori cu succes. Casatoria a fost dintotdeauna un element esential al modului d e viata iuda ic.

Este adeva rat ca membrii unor secte iudaice. dar purul misoginism nu co . apare doar în Evanghelia dupa loan.10 Statutul sau în aceasta relatare pare a fi cel al mirelui. pe care o vom discuta mai tîrziu. La începuturile sale. asa cum am vazu t. daca lisus ar fi fost cel mai de seama membru al ei. precum „uniune" în loc de „casatorie". Maria Magdalena era partenera lui sexuala si ucenicii erau deranjati de influenta pe care ea o detinea asupra conducatorului lor. în mod cert am fi stiut si noi.ar fi stat situatia. ci aveau doar o relatie sexuala si spirituala. catarii si alte organizatii secrete se refer a la ea numind-o „concubina" sau „consoarta" si prefera sa foloseasca termen i ambigui. Evangheliile gnostice. Dovezile atesta însa ca atitudinea ant icasatorie este. nu ca ar fi fost sot si sotie. Secta nu este mentionata însa nici macar o data în Nou l Testament. s-a sustinut la un moment dat ca nunta din Cana. nu cauza acestei disimulari. fara a fi mentionat în celelalte trei. Iar daca nu era u casatoriti. înainte de a deveni o institutie cu o ierarhi e bine structurata. erau celibatari. Din motive aparent inexplicabile. Ma i exista în sa o a lta posibila interpretare pentru tacerea desâvîrsita pastrata de Evanghelii în privinta starii civile a lui lisus: poate ca încheiase un fel de casatorie nerecunoscuta de evrei sau poate ca avea o partenera sexuala în afara cadrului marital. fapt cu totul bizar. Ar mai putea exista însa o alta interpretare a nuntii din Cana. Exact aceasta este situatia descrisa în Evangheliile gnostice. Interesant este ca acest eveniment crucial. repetam. de fapt. trebuie sa spunem ca ceea ce pare evident astazi nu era la fel în contextul istoric al secolului I. Caracterul deliberat al tacerii cu privire la Maria Magdalena si la relatia ei cu lisus este evident. Biserica nu avea nici un fel de prejudecati în privinta femeilor. în care identitatea partenerei lui lisus este precizata. de fapt. Nici unul dintre aceste argumente nu ofera totusi raspuns la o serie de întrebari: „Daca lisus era casatorit. Cît despre motivele pentru care relatia lui lisus cu Maria Magdalena a fost ascunsa. în care lisus face primul sau miracol. precum esenienii. nunta sa. (Traditia eretica subliniaza faptul ca lisus si Maria Magdalena erau parteneri sexuali. a fost.) Cît despre dovezile în sprijinul ideii unui lisus casatorit. stim astazi acest lucru doar pentru ca era ceva atît de neobisnuit. se asteapta de la el sa asigure vinul pentru ospat. „Cin e era sotia?" „De ce sa fi vrut ucen icii sa stearga orice informatii despre ea?" Poate ca o evitau fiindca relatia ei cu lisus li se parea stînjenitoare si dera njanta pentru misiunea lor. dar. Am putea crede ca explicatia consta în ideea Bisericii Crestine ca femeile sînt inferioare si ca procrearea constituie un rau necesar. probabil ca nefiind de sex masculin au preferat s-o ignore.Unii specia listi au folosit acest argument pentru a sustine ca jisus însusi era esenian. rezultatul. la care lisus a transformat apa în vin. încît a atras numeroase critici si comentarii. de ce Evangheliile nu precizeaza nimic despre sotia sa u f amilia sa?".

a Mariei din Betania (sora lui Lazar) si a „pacatoasei anonime" care îl unge pe lisus cu mir în Evanghelia dupa Luca a constituit întotdeauna subiect de dezbateri aprinse. autorii Evangheliei devin mult prea evazivi atunci cîn d încea rca sa ascunda faptul ca toate referirile la Betania. inacceptabila. dincolo de si mplul misoginism.) Tot Evanghelia dupa Luca (7:36-50) ofera cea ma i vaga descriere a episodului în care o femeie îi unge picioarele lui lisus. Si totusi» în unica sa versiune canonica — în Evanghelia dupa loan — episodul con stituie unul dintre cele mai importante momente din întreaga activitate a lui lisus. Ce era deci în neregula cu orasul respectiv si cu familia care locuia acolo? (Poate un indiciu ni-1 ofera faptul ca loan Botezatorul si-a început propo-vaduirea într-un loc numit Betania. ci persoana pe care o avea ca sotie reprezenta. Maria si Marta — sînt vagi este în sine extrem de sugestiv. este greu de crezut ca numele locului le-ar fi fost necunoscut celorlalti cronicari. într-un fel sau altul. Biserica Catolica a decis la scurt timp dupa fondarea sa ca aceste t rei nume desemneaza una si aceeasi persoana. problema. Asa cum am vazut. de fapt. Biserica Ordodoxa Rasariteana a considerat dintotdeauna ca între Maria Magdalena si Maria din Betania nu exista nici o legatura. Atunci de ce primii crestini — care s-au strad uit sâ-1 îndepa rteze din cel putin una dintre celelalte gvanghelii _ s-au simtit amenintati de el? Poate fiindca în derularea evenimentelor aparea si Maria Magdalena? Sau pentru ca asezarea în sine — Betania — ridica anumite probleme? Evanghelia dupa L uca (10:38) descrie un episod în care lisus intra în casa unor surori. Probabil ca motivul are legatura cu identitatea ei si/sau cu tipul relatiei dintre ea si lisus. contradictiile si discrepantele complica si ma i situatia. se aflau la baza stravechilor temeri stîrnite de iubita lui lisus.nstituie o explicatie suficienta. dar în 1969 si-a schimbat optica . Identitatea Mariei Magdalena. Maria si Marta. dar nu aminteste nimic despre un frate si nici nu specifica numele locului. Acum nu ne mai ramînea decît sa aflam ce anume îi conferea aura aceasta de pericol si ce factori. Si personajul Lazar este omis în mo d intentionat din Evanghelia dupa Luca. De nenumarate ori în decursul investigatiei noastre am descoperit indicii care sugerau ca Maria Magdalena era considerata. Trebuie sa mai fi existat un alt factor la originea „campaniei" anti-Magdalena. formula evaziva care stîrneste imediat suspiciuni. descoperirea facuta de Morton Smith jgjnonstreazâ ca relatarea învierii lui Laza r a fost eliminata di n Evanghelia dupa Marcu în urma unui act deliberat de cenzura. La urma urmei. Cu alte cuvinte. dar con fuzia este semnificativa prin ea însasi aidoma unei persoane care se stie vinovata. Desigur. Din tre cei patr . la evenimentele si la fa milia care locuia acolo — Lazar. nu faptul ca era casatorit. se mentioneaza doar „într-un sat".

în functie de context. Phipps. în mod evident. Totusi. Unii specialisti sînt de parere ca între Maria Magda lena si Maria din Betania se poate pune semnul egal. au facut-o într-o forma cît mai „denaturata". cu doua zile (la loan sînt sase) înainte de Cina cea de ta ina. Versetele ce descriu învierea 'ui La zâ r subliniaza (11:2) ca sora a cestuia . la începutul propovaduirii lui lisus. era însa aceasta Maria Magdalena? Majoritatea criticilor moderni considera ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt doua femei diferite. în conformitate cu cei doi eva nghelisti. asa cum am vazut. Evanghelia dupa loan (12:1-8) este mai explicita . astfel încît. printre care asinul pe care a intrat lisus în capitala. printre care si Hugh Schonfield. considera ciudat faptul ca Maria din Betania — aflata neîndoielnic în relatii strînse cu lisus — nu e mentionata ca fiind prezenta la rastignire si ca Maria Magdalena apare brusc la picioarele crucii. (Unii. stergîndu-1 apoi cu parul ei. William E. Maria fiind cea ca re îl unge cu mir. fara a mentiona numele femeii care a aparut pe cînd sedea el la masa si i-a uns capul si picioa rele cu pretiosul mir.11 Philipps subliniaza.u evanghelisti. Poate ca motivele acestei nelinisti sînt acelea si pentru care gruparile eretice considera evenimentul atît de important. Betania este semnificativa si pentru faptul ca de acolo a por nit lisus în drumul sau spre Ierusalim — spre Cina cea de taina s i spre rastignire. . Totusi. ca este posibil ca cele doua patronime — „din Betania" si „din Magdala" — sa fie aplicate aceleiasi persoane. recunosc însa ca exista anumite detalii despre grupul din Betani a pe care cronicarii ori le-au ascuns în mod voit. cercetatorii resping ideea ca autorii Evangheliilor au eliminat sau au modificat în mod intentionat anum ite aspecte ale evenimentelor relatate. de aceeasi persoana capata consistenta. Si. desi înainte de acest moment nu a fost amintita decît în treacat. ungerea a avut loc în casa lui Simon Leprosul. Maria si Marta. unele elemente sugereaza ca familia din Betania nu era chiar atît de nestiutoare si ca a pus la cale. Se pare deci ca totul în ceea ce priveste Betania si familia respectiva a fost de natura sa-i nelin isteasca pe autorii textelor sinoptice. Maria . vinele aranjamente. numai Luca plaseaza evenimentul în Capernaum. Episodul are loc în Betania . de pilda. ori pur si simplu nu le-au cunoscut sau nu le-au înteles ei însisi. e femeia care l-a uns. posibilitatea ca Maria din Betania si Maria Magdalena sa fie. N ici Marcu (14:3. da r mentioneaz a ca even imentele s-au petrecut în Betania. una si aceeasi persoana. cu toate ca ucenicii pareau sa nu stie nimic despre cele ce aveau sa se întîmple. Maria din Betania si femeia anonima care îi unge picioarele lui lisus sînt.) Iar o data ce ideea existentei unei asemenea denaturari este acceptata. în ca sa lui Lazâr si a surorilor lui. cu cît autorii textelor au încercat în mod deliberat sa creeze confuzie cu privire la identitatea ei. Acest lucru este cu atît mai credibil. Ei totusi nu pot explica de ce au preferat evanghelistii sa fie neclari în aceasta privinta. de asemenea. la nivel general.9) si nici Ma tei (26: 6-13) n u preci zeaza umele femeii în ca uza . fiind nevoiti sa includa în relatarea lor si eposidul respectiv.

Se pare deci ca asociatia între cele doua era prea puternica pent ru ca Luca sa o poata ignora. Asa cum am vazut. Si. se cons idera ca „Miriam" era Maria Magdalena. printre care si „documentul Montgornery" care. unde a dat nastere unei fetite. fiindca aceasta din urma e cea care vine. lisus în susi stabileste o conexiune între apropiata sa înmormîntare si persoana care îl unge. în °rice caz. sustine premisele de la care a pornit The Holy Blood and the Holy Grail. Atît ungerea persoanei în viata. cronicarul o mentioneaza imediat. ca lisus a fost casatorit cu „Miriam din Betania" si ca aceasta din urma a fu git în Franta. daca ne amintim. Mai semnificativ înca . nu doar actul ungerii în sine. în orice ca z. de asemenea. c are este . organizatia a fost adusa în atentia publicului larg pr in intermediul cartii The Holy Blood and the Holy (Jrail. în acest context. Ideea încetatenita ca Magdalena era prostituata provine din asocierea (sau confuzia) ei traditionala cu Maria din Betania. Leonardo da Vinci. extrem de semnificativ e faptul ca persoana care îl unge pe lisus — ca o subliniere a adevaratului sau destin — este o femeie. apologii Prioriei cred ca asa au stat lucrurile. cel putin la nivel inconstient. Documentul specifica . pe Maria Magdalena (8:1-3). la mormînt pentru a unge trupul lui lisus. în toate vechile traditii ce relateaza calatoria Mariei Magdalena în Franta — precum „Legenda de aur" — se considera ca ea era una si aceeasi persoana cu Maria din Betania. publicata în 1996. Iata. cîteva zile mai tîrz iu. cît si intentiona ta Ungere a cadavrului sînt ritualuri foarte importante în cultura iudaica si ele în sine constituie o conexiun e între cele doua femei. de pilda. în Evanghelia dupa Marca (14:8): „Ea a facut ceea ce avea de facut: mai înainte a uns trupul Meu spre înmormîn tare". asa cum sînt ele prezentate de Noul Testament. dupa ce relateaza episodul în care femeia pacatoasa îl unge pe lisus. Editia revizuita. care susti ne cu tarie ca Maria Magdalena si Maria din Betania sînt una si ac eeasi persoana. Desi nu e deloc imposibil ca între Maria Magdalena si Maria din Betania sa poata fi pus semnul identitatii. Prioria din Si on. este preferabil sa ne Pastram obiectivita tea si sa a nalizam ma i în profunzime rolurile si personalitatile celor doua femei. contine o serie de materiale noi. pentru prima data. Astfel se face o asociere implicita între aceasta femeie din Betania si Maria Magdalena. respectiv de la unul dintre reprezentantii ei. sa nu uitam ca. Exista însa dovezi care sa ateste aceasta supozitie? Evanghelia dupa Luca ne ofera un indiciu. în niod cert.Investigatia noastra a pornit de la studiul traditiilor secrete. si d e la presupusa confrerie din ca re facea acesta parte.

în ciuda convingerilor încetatenite însa. în Evanghelia dupq loan. Maria ar fi continuat sa locui asca în aceeasi casa împreuna cu sora si cu fratele ei. obtinut dintr-o planta rara provenita din India. însa nu i se mentioneaza statutul moral. numele nu implica un caracter divin. Intentionat sau nu. Prin urmare. ca re la rîndul sau este tra ducerea termenului „Mesia" din ebraica . Pentru a deslusi adevarul în acest sens. (Mirul. încît în nici un caz nu si 1-ar fi putut permite omul de rînd. Christos înseamna doar „cel uns". Desi termenul original din limba greaca pentru „pacatos" —harmartolos. Dar ceea ce sugereaza ca pacatul ei era de natura sexuala este detaliul referitor la pa despletit — si. Evangheliile sinoptice nu specifica numele femeii care îl unge pe lisus. In Luca. care a fost trecut în mare pa rte cu vederea. care înseamna „cel care a încalcat legea" — nu implica neaparat ideea de prostitutie.14 Daca femeia respectiva n u era evreica. ne putem întreba c are era adevarata natura a „pacatului" ei. pe care 1-au s1 gazduit.)13 De asemenea.12 în contexul culturii iudaice a vremii. aceasta atmosfera de suspiciune umbreste adevarata semnifica tie a momentului un gerii. orice persoana „un sa" într-un post — de la Pilat din Pont la regina Marii Britanii — este un „Hristos". dar acesta nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca femeia era o prostituata care-si culegea clientii din strada . Desigur.descrisa ca o „pacatoasa". ori fiindca îi urmeaza practicile respective. fiind totodata una si aceeasi cu Maria. ea este identificata în mod explicit ca fiind Maria din Betania. exista un aspect dezagreabil în privinta Mariei din Betania. Phipps este de parere ca mirul de nard costa echivalentul venitului anual al unui agricultor.) . Marta si Lazar. se refera la o persoana care nu respecta legea si riturile iudaice. dar precizeaza ca era o pacatoasa. accentul pus pe parul ei despletit — purtare neobisnuita la femeile respectabile — sugereaza totusi un pacat de ordin sexual. atitudinea evanghelistilor fata de ea este de înteles. atitudinea ucenicilor fata de ea. la urma urmei. Discrepanta în sine are darul de a ri dica anumite suspiciuni. cel putin în viziune a evanghelistilor. era atît de scump. Magdal ena. ambii se bucurau de o reputatie buna si erau prieteni apropiati cu lisus. (Pe baza acestei interpretari. Harmartolos era un termen provenit din „jargonul" arcasilor si îl desemna pe cel care a ratat tinta. daca ar fi fost patroana bogata a unui bordel. pare greu de crezut ca. Se stie ca urnele „Hri stos" provine din grecesul Christos. întelegem extrema precautie a cronicarilor si deliberata „voalare" a datelor în privinta ei. trebuie sa analizam personajul Maria din Betania. Exista în acea sta privinta un element major. William E. în acest context. daca Maria din Betania era o femeie de conditie usoara. expresia folosita pentru a o desemna pe cea care îl unge pe lisus este „o femeie pacatoasa din cetate". dar de care depinde însasi esenta crestin ismului. desigur. ori fiin dca nu fa ce parte pur si simplu dintre iudei.

în acest caz cuvintele lui lisus sînt ignorate a proape cu desavîrsire. în loc sâ-1 vînda si sa strînga astfel bani pentru saraci. Unele opinii identifica a ceasta „ungere" cu botezul oficiat de loa n. lipsit de semnificatii. în secolul I deci. a fost o femeie. desi a crezut dintotdeauna ca femeia care 1-a uns pe lisus a fost Sfînta Maria Magdalena . care 1-a uns la sfîrsit. dar urmînd aceeasi logica. care 1a botezat la începutul propovâdurii sale. Mesia era multasteptatul lider politic si militar. în toata lumea. de altf el. ele însele trebuie sa detina autoritatea de a o face. Numai despre doua persoane se aminteste în Noul Testament ca ar fi oficiat rituri importante în viata lui lisus: loan. Iar în Evanghelii nu se mentioneaza decît o singura ungere a sa. Curios e faptul ca Biserica. deocamdata. se va spune si ce a facut (femeia) acea sta . lisus le-a raspuns ca saraci vor exista întotdeauna. ambii au fost marginalizati de autor ii Evangheliilor. ca lisus ar fi fost un fel de protomarxist — justifica fapta Mariei si sugereaza ca numai el si ea i-au înteles . a preferat sa lgnore cuvintele lui. Esential râmîn e faptul ca unica persoana care 1-a uns pe lisus. dar el nu va ramîne mereu alaturi de ei (pentru a primi o asemenea cinste). Daca ungerea ar fi constituit un gest oarecare. în 1953 —. Si totusi. ca si cum acestia s-au vazut nevoiti sa-i aminteasca numai fiindca faptele lor au fost atît de importante încît nu puteau fi omise. Noul Testament citeaza chiar cuvintele pe ca re se presupune ca lear fi rostit lisus însusi cu aceasta ocazie (Marcu 14:9): „Adevarat zic voua: Oriunde se va propovadui Evanghelia. respectiv uns. au condamna t-o pe Maria pentru ca a folosit mirul de nard atît de scump si de rar pentru a-1 unge pe lisus. Vom trata ceva mai departe problema autoritatii lui loan. termenul „Mesia" sau „Hristos" atribuit lui lisus însemna doar „cel uns". spre pomenirea ei". confe. impljcatiile lor sînt trecute sub tacere. mai cu seama Iuda.Ideea caracterului divin al lui Hristos provine dintr-o interpretare ulterioara a crestinilor: pentru iudei. nu ar fi fost mentionata deloc. Aceasta mustrare — pe lînga ca dezminte ideea avansata de unii. Si exista un motiv serios în acest sens: este de la sin e înteles ca persoanele care oficiaza botezul si ungerea au autoritatea de a face acest lucr u. Tinînd seama de modul în care ea este condamnata în predicile preotilor de pretutindeni. Pe lînga faptul ca ambele îi confera celui botezat. ales de Dumnezeu.rindu-i deci titlu l de Hristos. am putea spune ca toti cei care fusesera botezati de loan în apa Iordanului devenisera si ei „Hristosi". o autoritate — asa cum arhiepiscopul de Canterbury i-a conferit statutul rega l Elisabetei a II-a. sa remarcam cît de ciudat este faptul ca episodul ungerii a fost inclus în Evanghelii. ni se spune ca ucenicii. si Maria din Betania. Si totusi. asa cum am mentionat. în sa chiar si în rarele ocazii în care li se acorda atentia cuvenita. se pare ca pîna si Pusele lu i lisus sînt supuse aceluiasi proces de selectie si reinter-Pretare ca înt regul material al Noului Testament.

în lipsa preotesei. indiferent cît de elevat se considera acesta a fi. nu ne ma i mira nici faptul ca discipolilor li s-a parut o femeie cu moravuri dubioase. Esenta sa nu este însa purul erotism. Si — întrebarea revine — daca Maria din Betania era preoteasa a unui cult pa gîn. Maria din Betania 1-a uns pe lisus cu mir de nard. pentru îngropare".. în societatea iudaica a acelor vremuri. Poate ca „documentul Montgomery" ofera o explicatie privind realul înteles al ungerii. ungerea avea semnificatia unui ritual. altfel spus. Pr in acest mariaj sa cru. un unguent pastrat. Cu exceptia cadrului intim a l cuplului. mariajul sacru: comuniunea dintre regelepreot si regina-preoteasa. Lasînd la o parte importanta episodului. Iar daca ea era într-adeva r o preoteasa pa gîna. pentru aceasta ocazie. Mai dinainte a s trupul Meu. documen tul se refera la ca satoria lui jjsus cu Maria din Betania. ceremonia nu are nimic din practicile iudaice traditionale. el nu mai însemna nimic. în mod traditional. atunci putem întelege de ce ri tul ungerii pare atît de strain ucenicilor. care îi daruieste barbatului — întruchipare a zeului un — . care a fost totusi scopul sau exact? Si de ce. de ce 1-a uns pe lisus? Sau. îl vinde pe lisus autoritatilor religioase. Nici o practica occidenta la nu ma i aminteste astazi de aceas ta idee sau practica. Preoteasa devine zeita însasi. Pentru el. Prin unirea lor sexuala. Discipolii barbati par si de aceasta data sa nu sesizeze aspectele subtile ale acestui ritual. exista un ritual antic ce pare uimitor de releva nt: u ngerea unui rege sfînt. imediat dupa aceea. sexualita tea sacra nu are nici o semnificatie pentru noi. el devenea cu adevarat rege. fiind destinat rituri lor de înmormîntare. acest rit se concretiza în asa-numitul hieros gamos. de ce i-a permis el s-o faca? Exista cumva o paralela între acest ritual si ceremoniile a sociate în mod obisnuit cu pagînismul acelor vremuri? întradevâr. Acest episod este important si dintr-un alt punct de vedere: marcheaza momentul în care Iuda devine tradator. a unei traditii de venerare a divinitatii feminine. Daca ne amintim bine. arâtîndu-se chiar ostili fata de Maria si de gestul ei.. cel putin. cu toate ca lisus însusi i-a subliniat autoritatea. care este descrisa ca fiind o „p reoteasa a unui cult feminin". fara îndoiala. a fost facut de o femeie? Tin înd seama de sexul si de reputa tia ei (oricît de nemeritatâ). nu este clar însa motivul pent ru care lisus îl accepta. Daca acest lucru este adevarat.adevarata semnificatie. El însusi a precizat (Marca 14:8): „. barbatul si femeia devin cu adevarat zei. omului modern fiindu-i greu sa înteleaga princi piul hieros gamos. La baza a cestuia se afla ideea ca un rege sau un preo t nu putea accede la întreaga sa forta divina decît prin intermediu l autoritatii unei înalte preotese.

menita sa fertilizeze pâmîntul înca o data. la trei zile dupa aceea.prostitutie de templu". cuvîntul „prostituata". Tammuz. timp de înca un an. la fel ca în alch imie.. într-un mod aproape inimaginabil pentru occidentalii de astazi. In mod traditional. în plus.15 Hieros gamos era expresia suprema a ceea ce se numeste . femeia. de fapt. reflectînd astfel impulsul creator ce a dus la nasterea planetei. dar si literal — o poarta catre zei. Attis etc. barbatul nu se putea împlini spiritual. care înseamna „slujitoare sacra"16. Desi nu este necesar sa gîndim în acesti termeni pentru a întelege solemnitatea ritualului. Asa cum . în care „iubita" spune: „Cît regele a stat la masa. Este posibil ca „ungerea" lui lisus sa fi simbolizat actul sexual al penetrarii. Desigur ca toate acestea nu amintesc prin absolut nimic — ba dimpotriva — de atitudinea Bisericii moderne fata de actul sexual si fata de femei. gratie magicei interventii a preotesei/zeitei. Dionysos. nu avea nevoie de aceasta ceremonie. Semnificativ e ca termenul ce definea initial o ast fel de preoteasa este hierodula. Un irea cel or doi avea darul de a proiecta în ei însisi si 'n lumea din jur ul lor un spirit regenerator. este o inventie victorian a. spirituala si magica a uniunii. includeau un rit în care zeul era uns de zeita înainte de moartea sa reala sau simbolica. Exista o conexiune clara între ungerea lui lisus si Cîntarea cîntarilor. spre deosebire de prostituata în sens clasic al termenului. Pentru pagîni. subliniind numeroa sele simila ritati cu astfel de ceremonii din Egipt si din alte tari ale Orientului Mijlociu.) Indicii privind adevarata semnificatie a ungerii lui lisus putem gasi în Cîntarea Cîntarilor (1:12) din Vechiul Testament. astfel. el nu putea spera la un contact ex tatic cu Dumnezeu sau cu zeii. trupul preotesei devenea -în sens metaforic. pe de alta parte.pentru a avea experienta divinului prin actul fizic al dragostei. Multi specialisti considera ca acea sta din urma este. Prin sine însusi.binecuvîntarea suprema a renasterii. femeile se afla în mod firesc în strînsâ legatura cu divinul. Lasînd la o parte iluminarea spirituala oferita de aceasta asanumita prostitutie de templu — un proces cunoscut sub numele de horasis — în lipsa „cunoasterii" carnale a hierodulei. Exista în acest sens o asociere extrem de sugestiva. (în mistere. care se ascunde între sînii mei". zeul revenea la viata si întreaga populatie rasufla usurata. zeita spunea: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde sa-1 gasesc" — aceleasi cuvinte atribuite si Mariei Magdalena linga mormînt. versetul urmator capata o semnificatie deosebita: „Pernita de mirt este iubitul meu. cînd barbatul venea înaintea preotesei pentru a primi gnoza . în care preotesele. nardul meu a revarsat mireasma". Vom discuta în detaliu despre acest lucru ceva mai departe. Sa ne amintim ca lisus însusi asociase actul ungerii sale cu înmormîntarea. Toate misterele lui Osiris. cu toate implicatiile sale morale. erau pregatite din punct de vedere fizic pentru a-1 „primi" pe cel care fusese ales ca simbol al regelui sfînt sau al zeului mîntuitor. nu putem ignora inevitabilele asocieri cu unele rituri antice. reprezentînd zeita. liturghia unui rit al mariajului sacru. aceasta slujitoare în templu detinea controlul asupra situatiei si a bar batului care apela la ea si amîndoi beneficiau de forta fizica.

aceasta constituind de alt fel. cu toate ca abordeaza acest subiect. ratiunea lor de a fi.20 Si apoi abandoneaza subiectul. ei par a considera ca implicatiile sale nu merita un studiu aprofundat. desi sustin ca Magdalena era asociata cu un cult al divinitatii feminine. este foarte probabil ca rolul ei în cadrul cercului restrîns din care facea parte lisus sa fi fost acela de initiatoare sexuala. Dar atîta vreme cît se afla în preajma lui lisus.19 Dupa cum am vazut. în ca rtea sa The Sacred Prostitute („Prostitua ta sacra". Maria din Betania. pentru ei. Membrii Prioriei din Sion sînt credinciosi zeitei. Magdalen a era o preoteasa pagina.Jnainte de afilierea ei la grupul lui lisus". zeita/preoteasa îi ofe ra partenerului ei întelepciune. avem de-a face cu un rit al fertilitatii. prin intimitatea si extazul ritului sexual. Leigh si Lincoln. Noua. Privit superficial. în lumina acestui nou scenariu. Dar sa nu uitam ca atît ereticii. de initiatoare sexuala. care sugereaza ca el ar fi convertit-o si amintesc de opinia traditionala conform careia. desi a o contesta înseamna a aduce în prim-plan un scenariu alternativ tulburator. Dar totodata. era o preoteasa. Rolul Magdalenei ca preoteasa pagînâ este recunoscut de Bai-gent. ei o asociaza pe Maria Magdalena cu Isis. Ungerea lui lisus a fost un ritual pâgîn: femeia care 1-a oficiat. De exemplu. 1988). este posibil la Magdalena sa fi fost asociata cu un astfel de cult". Astfel. prin relatia cu el. era protejata de furia celor din jur. Esentiale sînt însa cuvintele . 'ntelegem confuzia creata în jurul adevaratului rol pe care 1-a Atinut ea în viata lui lisus. cît si Biserica Catolica cred de mult timp ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt una si a ceeasi persoana. se contureaza înca o paralela între ea si Maria din Betania. strîns asociata atît cu Maria Magdalena. analistul jung-ian Na ncy Qua lls-Corbett pune un a ccent deosebit pe legatura dintre prostituata sacra si principiul feminin simbolizat de Sophia (întelepciune). Osiris". cît si cu Isis. s-ar fi pocait si îndreptat . sora-mireasa a zeului mutilat. asa cum o demonstreaza si diversele ei schimburi de replici cu Petru (redate în Evangheliile gnostice). în mod cert. pentru a asigura viitorul poporului si rodnicia pamîntului. de Maria Magdalena sau de Isis însasi. întruchipata de Madona neagra. ei aj ung la concluzia ca „înainte de afilierea ei la grupul lui lisus. Fiind o hierodula în lumea patriarhatului iudaic. în mod cert era privita ca o pacatoasa. Sophia a aparut în mod repetat pe parcursul investigatiei noastre — fiind venerata îndeosebi de templieri —. aceasta imagine ni se pare putin naiva.precizeaza Margaret Starbird: „Versuri identice cu cele din Cîntarea Cîntarilor se gasesc în poemul liturgic din cultul zeitei egiptene Isis. daca o privim în aceasta calitate. din motive complexe. .18 Zeita/preoteasa se uneste cu zeul/preotul în cadrul mariajului sacru. Este însa evident ca. menit sa asigure fecunditatea personala si la nivel na tional.

Sexualitatea sacra — anatema pentru Biserica Catolica — îsi gaseste expresia în conceptul de maria j sacru si de „prostitutie sacra" din vechile sisteme filozofice orientale ale taoismului si ta ntrismului.21 Aceasta personificare multifatetatâ a principiului feminin arunca o raza de lumina asupra bine pastratu lui secret erotic din traditia oculta occidentala.Qualls-Corbett citeaza. care îl transporta pe consort pe târîmul cunoasterii vizionare. Numai femeile puteau oficia aceste rituri în numele zeitei si de a ceea nici un ba rbat nu s-a dus dimi neata la mormîntul lui lisus. Maria Magdalena este înfatisata ca iluminatoare — Maria Lucifer. Madona neagra si Isis. In urma acestei experiente supreme alaturi de zeita/preoteasa. aducatoarea de lumina —. de asemenea. Ungerea constituia o pregatire în vederea coborîrii sale în lumea tenebrelor. În mod semnificativ. conexiunea dintre Prostituata Sacra. Sophia. ci doar Maria Magdalena si celelalte femei. din care avea sa revina la chemarea ei. acest lucru sugereaza identitatea dintre ea si Maria Magdalena. Ea sau preoteasa ei era numita Ma rea Prostitua ta deoarece era vorba despre ritul sexual horasis. Un . 1989): „Este interesant sa comparam acest lucru cu practicile sexuale religioase din Orientul Mijlociu si cu imaginea pe care am mostenit-o de la ele. Pope afirma: „Imnurile tantrice închinate zeitei con stituie unele dintre cele mai incitante paralele cu Cîntarea Cîntânlor". care nu se traducea totodata în jtiod neaparat într-o relatie amoroasa.22 Ia r referindu-se la artele sexuale din taoism. Alaturi de concluziile noastre despre Maria din Betania. Marea Prostituata. precum si în alchimie. Tammuz (cu ca re a fost identificat lisus) si astfel îl tra nsforma în Hristos. cea care confera iluminare prin sexualitatea sacra. subliniind astfel relatiile descr ise de noi în partea întîi a acestei carti. Marvin jj. lisus a precizat ca Maria Magdalena 1-a uns pentru îngropare. îl unge pe consortul sau. Fiindca Sophia est e Prostituata si totodata „Preaiubita" din mariajul sacru. Asa cum am vazut. de altfel. Cîntarea Cîntarilor este o liturghie a ma ria jului sacru — dintotdeauna asociata cu Maria Magdalena. si Madona neagra. Peter Redgrove explica în The Black Goddess („Zeita neagra". asa cum Nancy Qualls-Corbett si alti critici au remarcat recent. zeul/preot se transforma atît de mult. dupa care avea sa se întoar ca transformat. încît aproape ca nu mai poate fi recunoscut si „renaste" pentru o noua viata. un orgasm generalizat. desi impune redefinirea esen tiala a termenului. În amplul sau studiu despre Cîntarea Cîntârilor (1977). în care ritul sexual confera iluminare spirituala si chiar transformare fi zica. Mari-Istar. în mod similar. Acest scenariu sustine ideea unei casatorii între lisus si Magdalen a. Maria Magdalena. în Evangheliile gnostice. Ea era partenera lui într-un mariaj sacru. Sexualitatea sacra implicita în Mareata Lucrare a alchimistilor este o contin uare directa a acestei stravechi traditii. Era un rit de trecere.

al carui cult era raspîndit în Ierusalim în vremea lui lisus. Petru spune: „Las-o pe Maria sa plece de la noi."23 Mai exista un aspect important în privinta vasului cu mir folosit de Maria Magdalena pentru a-1 unge pe lisus. de revarsarea anuala a Nilului. A adaugat ca ea va fi înaltata deasupra tuturor ucenicilor si va conduce viitoare3 împaratie a Luminii. fiindca femeile nu merita sa traiasca" — o anticipare a luptei surde dintre Biserica Catolica. fiind întruchipata de rena sterea primaverii — sau. Prin urma re. Cînd a respins majoritatea Eva ngheliilor gnostice si a ales sa includa în Noul Testament numai textele lui Marcu..un semn exterior al botezului interior trait de taoisti. Pretul sau exorbitant era determinat de faptul ca trebuia adus tocmai din India — patria anticei arte sexuale a tantris-i. aceasta „înviere" era pur simbolica.24 Si. în Evanghelii se precizeaza ca era mir de nard — o pomada extrem de scumpa. În epopeea lui Ghilgames. Matei. iar o fraza similara apare în misterele zeului muribund Tammuz. la o noua viata.a chestio nat pe lisus cu privire la statutul ei. . Asa cum am vazut deja. întrebîndu-1 la un moment dat desi o prefera pe ea celorlalti ucenici si de ce obisnuia s-o sarute pe gît în „Evanghelia gnostica dupa Maria". (Este instructiv sa retinem ca aceasta opozitie a început ca o ciocnire personala. Prelatii au actionat astfel dintr-un in stinct de conservare. Asa cum a m va zut. si curentul eretic al Magdalenei. în virtutea autorita tii sale de preoteasa. Iar în tra ditia tantrica. Magdalena afirma ca petru o ura pe ea si „neamul femeiesc".) r . Faptul ca acest ol este diametral opus celui pe care i 1-a atribuit Biserica nu ar trebui sa ne mai surprinda. nardul era destinat parului si picioarelor. putem întelege adevarata semnificatie a ungerii oficiate de Maria Magdalena: vestea astfel ca sosise pentru li sus momentul sacrificiului si totodata îl desemna în mod ritual ca împara t sfînt. fondata de Petru. mireasa regelui sacrificat — Marea Preoteasa — era cea care decidea momentul mortii. fiindca pîna la acea data — secolul al IV-lea — cultul Magdalenei era deja prea raspîndit pentru a-i mai face fata. cei „sapte dra ci" pe ca re lisus i-ar fi scos din trupul Mariei Magdalena pot fi identificati cu cei sapte Maskim — spiritele sumeroakkadiene ce guvernau cele sapte sfere sacre si care fusesera aduse pe lume de zeita Mari. Conciliul de la Niceea nu a avut un mandat divin în acest sens. între doi indivizi. ce a sigura rodnicia pamîntului.în conformitate cu textele cenzurate — eliminate în mod deliberat pentru a ascunde realitatea —. Luca si loan.25 În tra ditia mariajului sacru. în cazul lui Osiris. regilor care urmeaza a fi sacrificati lj se spune: „Prostituata care v-a uns cu uleiuri pa rfumate plînge pentru voi acum". lisus i-a conferit Magdalenei titlul de „Apostol al apostolilor". „Femeia care stie Totul".simbol major al Magdalenei în arta crestina este va sul cu mir sfînt . diverse arome si uleiuri sînt asociate cu zone specifice ale corpului omenesc. desigur. iar ma joritatea crestinilor nici macar nu au idee despre existenta lor. a numit-o Maria Lucifef „Maria Aducatoarea de Lumina" — si s-a spus ca 1-a readus la viata pe Lazar din dragoste pentru ea. unul din acestia fiin d consoarta lui lisus. în majoritatea cazurilor. iar în „Evanghelia dupa Toma". în mod semnificativ. Evanghelia gnostica a lui Filip mentioneaza ca ceilalti ucen ici nu o a greau si ca Petru mai cu seama 1. fiindca nu ar fi putut sa-i refuze nimic.. Biserica Catolica nu a vrut ca membrii sai sa cunoasca adevarul despre relatia dintre lisus si Maria Magdalena si de aceea Evangheliile gnostice nu au fost incluse în Noul Testament. Dupa pa rerea noastra. cea care participa la îngroparea lui si a carei magie îl rea ducea din lumea de dincolo..

.29 Textul gnostic din secolul al III-Iea numit Pistis Sophia contine ceea ce se afirma a fi învataturile lui lisus la doisprezece ani dupa învierea sa.. Este drept .. mîntuirea si. în „Evanghelia dupj Filip" se mentioneaza direct: „Sa întelegi ce forta uriasa are actul sexual curat". care îsi chestioneaza consortul în mod ritualic. Magdalena este înfatisata în rolul arhetipal de catihet. si Hristos este numit (asa) datorita ei. Acesta este si cuvîntul pe care si-1 adreseaza unul altuia partenerii în cadrul mariajului sacru. în lumina celor aflate de noi pînâ acum. acesta nu este însa niciodata explicat. cuvintele fragmentului respectiv ofera un indiciu cu privire la adevarata natura a relatiei dintre lisus si Maria Magdalena.„Evanghelia gnostica dupa Filip" (care o descrie în mod explicit pe Magdalena ca fiind partenera sexuala a lui lisus) este plina d e aluzii la uniunea dintre barbat si femeie. în mod clar. iar aici ni se spune ca „cel uns detine Totul". euharistia. Iar cel mai înalt sacrament era „camera nuptiala". de asemenea. lumina. i-a determinat sa reia cauza pe care parusera gata s-o abandoneze. Sfîntul Duh. Ilumi narea suprema este simbolizata de fructele unirii mirelui cu mireasa. Aici. deveneau "Cristi" dupa ungere. Comparatia între relatia lor si cea a lui lisus cu ucenicii ilustreaza clar cine îi cunostea cel mai bine ideile. mireasa e Sophia. De nenumarate ori ei „n-au înteles ce-a vrut el sa spuna" — o calitate îndoielnica la cei c are aveau sa fondeze într-o zi Biserica lui. Magdalena a fost cea care i-a reunit pe ucenicii dispersati dupa rastignire si. aici lisus este mirele. în „Evanghelia dupa Filip" se precizeaza ca toti gnosticii care urmau acest sistem. iar sarcina rezultata este aparitia gnozei. lisus utilizeaza la adresa Mariei Magdalena acelasi termen cu c el folosit pentru acea zeita: „Preaiubita". Intimitatea dintre lisus si Magdalena mai are înca o implicatie profunda.) „Evanghelia dupa Filip" o asociaza. ungerea (chrism).27 Aceasta ultima evanghelie gnostica enumera cinci rituri initia-tice: botezul.2 6 (Interesant este ca si în Evangheliile canonice lisus se refera adesea la el însusi cu termenul „mire". Mai semnificativ înca. Cel uns detine Totul. în Evangheliile gnostice ea este numita „Femeia care stie Totul". Asa cum am vazut. Ale lui sînt învierea. pe Maria Magdalena cu Sophia."28 Daca ritul ungerii era superior botezului. „came ra nuptiala": „Ungerea este superioara botezului. ramînînd un mister Pentru istorici. în plus. putem face o presupunere ingenioasa: în mod cert. în Faptele Sfintilor Apos toli se spune despre focul ceresc al Rusaliilor. Discipolii barbati sînt descrisi adesea ca fiind confuzi. prin forta cuvintelor ei înflacarate . dintre mire si mireasa.. Crucea. înseamna ca autoritatea Mariei Magdalena o depasea pe cea a lui loan Botezatorul. în conformitate cu acest text cenzurat. gîndurile si secretel e. dar Evangheliile gnostice amintesc despre singurul discipol care nu a avut nevoie de aceasta interventie divina. nu doar lisus. cel mai înalt. Este remarcabil ca în Pistis Sophia. Tatal i le-a dat în «ca mera nuptiala ». chestionîndu1 pentru a-i da la iveala întelepciunea — exact ca zeita orientala Shakt i. care a conferit ucenicilor putere si întelepciune.

moartea si învierea lui lisus. credinta si curaj a celorlalti. si traditiile pagîne din vremea respectiva . tot nu putem întelege motivul pentru care lisus ar fi întors spatele traditiei iudaice seculare. ignoranta lor este uimitoare. Cu toate ca Maria Magdalena pare într-adevâr sa fi facut parte dintr-un cult al prostituatelor sacre si. dupa toate probabilitatile. care ne îndeamna sa credem ca aceste cuvinte apartin unei persoane familiarizate cu misterele. istoricii moderni au la dispozitie o serie vasta . Maria Magdalena a fost. cum era omul aflat în centru? Cine a fost a devaratul lisus? CAPITOLUL 13 Fiul zeitei Dupa cum am vazut. Criticii considera ca nici un barbat nu a venit la mormîntul lui Tisus fiindca barbatii nu obisnuiau sa fa ca asa ceva în acele vrem uri. consoarta lui lisus si cel dintîi apostol si este de crezut ca rolul ei avea si o alta semnificatie. judecind dupa imaginea oferita de Evangheliile gnostice priv ind apatia ucenicilor dupa crucificare. Chiar daca acceptam însa aparentele similaritati între ungerea. ei nu se asteptasera la aceste evenimente: "Caci înca nu stiau Scriptura . Dar motive convingatoare. Daca lisus a fost implica t în tr-un maria j sacru si deci a participat de bunavoie la o serie de rituri sexua le Pagîne? Daca Maria Magdalena a fost cu adevarat o îna lta preoteasa a unui cult al divinitatii feminine.ca ea îl vazuse pe lisus înviat. în comparatie cu ea. Poate ca spusele ei adresate „îngerului". De exemplu. în mod cert. este totusi izbitoare. în realitate lisus înviat — „Au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus" exagerea za ca n ici ea nu stia mai multe decît ucenicii barbati. poate chiar unei preotese. Este oare posibil ca cei doisprezece sa nu fi constituit nucl eul central al adeptilor lui lisus. simplele obisnuinte sociale nu constituie o explicatie suficienta. exercita o influenta consid erabila asupra partenerului ei. De ce ar fi participat tocmai el la un ritual pâgîn ? Aceasta întrebare ne duce cu gîndul la o posibilitate pîna acum inimaginabila. însusi fa ptul de a zab ovi asupra ipotezei de mai sus presupune crearea unui scenariu complet nou. Am vazut ca adevarul privindu-1 pe lisus si misiunea sa ar putea fi diferit de cel sustinut de Biserica. în traditia misterelor. fiind doar cei mai loiali dintre discipolii sa i neinitiati? Privind retrospectiv. numai preotesele proclamau apogeul sacrificiului regal — miraculoasa lui înviere. Dar. pagîna si straveche. ca lisus trebuia sa învieze din morti". fiind cel putin egala lui Usus din punct de vedere spiritual? Daca Petru si ceilalti ucenici barbati nu faceau parte din nucleul de initia ti al miscarii respective? Si se mai impune înca o întrebare: daca acceptam acest cadru complet nou — fie el si ipotetic — . pe de alta.30 Maria Magdalena si tovarasele ei au fost cele care s-au dus la mormîntul lui. pe de o parte. dar lipsa de motivatie. nu putem sa nu ne întrebam de ce s-ar fi implicat un predicator iudeu într-un astfel de scenariu. desi moartea si învierea lui lisus constituiau chintesenta misiunii sale în lume.

(Acest lucru constituie un verita bil soc pentru multi crestin i care îsi înch ipuie ca. rezultatele înregistrate au fost extrem de interesante. Aparitia protestantismului a eliminat în parte aceasta exclusivitate si a oferit un acces mai larg la textele considerate sacre. Faptul ca analiza Noului Testament a început abia în secolul al XlXlea reflecta o reticenta aproape superstitioasa în a examina text ele originale — explicabila prin aceea ca. de fapt. în rîndul crestinilor obisnuiti"!. Astazi. milioane de crestini nu cunosc dovezile c e atesta ca Noul Testament este o combinatie de legende. de fapt. secole de-a rîndul. versiuni rastalmacite ale marturiilor oculare si materiale preluate de alte trad itii. numai preotii citeau Scriptura.de noi descoperiri incitante cu privire la originile crestinismului. Dovezile privind existenta rea la a lui lisus sînt solide. inventii. Una dintre primele ipoteze conturate a fost a ceea ca îisus nu a existat în realitate. Chiar si asta zi. cu exceptia celor despre rastignire: nimic despre parinti i . Biseric a le-a interzis oamenilor obisnuiti sa citeasca Biblia. Evangheliile fiind. În secolul al XlX-lea. desi. Epistolele — cele mai vechi scrieri crestine cunoscute — nu includ nici un fel de detalii biografi ce despre lisus. persoana lui nu este men tionata în nici un text din acea vreme. Dar toate formele extreme ale miscarii protestante — de la puritanism la ceea ce este cunoscut acum sub numele de fundamentalism — au subliniat inspiratia de natura divina aflata la baza textelor din Noul Testament si din acest motiv au interzis orice aluzie la faptul ca ele ar putea sa nu co nstituie adevarul real. asa cum vom vedea. putini critici accepta a ceasta idee. daca el ocup a un loc atît de important în via ta lor. Ei afirma ca. profesor care se ocupa cu studiul Noului Testament la Claremont School of Theolo gy. compuse din materiale mitologice si metaforice. Mack. Timp de sute de ani. de fapt. în afara Evangheliilor în sine. a deplîns recent „teribila lipsa de cunostinte elementare despre alcatuirea Noului Testament. doar ei erau alfabetizati. si totusi prapa stia dintre ceea ce cunosc specialistii despre religie si ceea stiu crestinii obisnuiti se adînceste tot mai mult. California. dar nu ofera dovezi concrete în acest sens. nu exista dovezi independente privind existen ta lui lisus. trebuie sa fi fost foarte c unoscut atun ci cînd a trait. în multe cazuri. însa merita sa trecem în revista argumentele celor care sustin contrariul — ca lisus ar fi fost o inventie a primilor crestini. ei contribuie la mentinerea convingeri din ce în ce mai vulnerabile la critici. cînd specialistii au început sa îi aplice Bibliei aceleasi criterii pe care le utilizau în mod obisnuit la analiza celorlalte texte istorice. Bur-ton L. Ignorîn d aceste dovezi.) Celela lte carti ale Noului Testament — de exemplu Epistolele lui Pavel — considera existenta lui lisus de Ia sine întelea sa. ipoteza îsi are sustinatorii ei.

despre lisus si miscarea sa? Nu putem fi siguri.) Mentiunile lui Josephus cu privire la loan Botezatorul si la executarea sa din ordinul lui Irod Antipa sînt însa certe.8 Desigur ca lipsa mentiunilor scrise contemporane. daca nu detaliate în scrierile lui Flavius Josephus (30-circa 100 d.5 Ambii erau însa cronicari romani si. dar nici el nu ofera informatii asupra lor. Suetoniu mentioneaza o revolta a evreilor din Roma în anul 49 d.Hr.Hr. nu înseamna ca lisus nu a existat în rea litate.). într-unul dintre ele. Arn va zut ca nici un cronicar din secolul I nu-1 mentioneaza.). aid oma celorla lti autori ai Noului Testament. cronicarul crestin Origenes. de sustinerea miscarii initiate de lisus si de explicarea învataturilor lui. dar fa ra a oferi deta lii sinumindu-l simplu „Hristos". de fapt. ar fi fost de asteptat ca viata si activitatea lui lisus sa fie macar mentionate.2 Cronicarul roman Tacit (m Analele sale. mentionînd doar ca miscarea a fost fondata de „Hristos". Bamber Gascoigne afirrna în acest sens: „Din primii cincizeci de ani ai asa-numitei ere crestine.lui. nu de biografia acestuia. Pavel este preocupat în primul rînd de problemele teologice. Multi istorici din secolul al XlX-lea s-au aratat intrigati de lipsa marturiilor scrise despre lisus. „Hristos".) Cu toate acestea. con temporane cu el. ci joar ca . este oarecum firesc ca ei sa fi acordat doar o atentie pasagera lui lisus si Bisericii Crestine nou formate. Dar. în acea vreme. la instigarea lui „Chrestus" Cuvintele sale sînt considerate o dovada a existentei unei rarnur[ timpurii a crestinismului în Roma —.Hr.) amin -teste despre dezvoltarea crestinismului — pe care el îl numeste „o superstitie periculoasa" — în Ierusa lim si Roma si se refera la executa rea fon da torului sau.. încît criticii s-au întrebat de ce Flavius Josephus — daca avea despre lisus o parere atît de stralucita — nu s-a convertit la crestinism! întrebarea care se pune este însa alta: adaugirea era menita sa constituie o referinta istorica acolo unde nu exista nici una sau înlocuia. în greceste. de la sfîrsitul secolului al III-lea nu pare a sti despre existenta unei referiri la lisus în lucrarile lui Josephus. o alta. Antichitati iudaice (circa 93 d. Palestina fiind într-un fel o „suburbie" a Imperiului Roman.3 În Vietile Cezarilor (circa 120). mult mai putin flatantâ. desi dovezile par a sustine prima varianta.Hr. circa 115 d.7 (Desi Eusebius o citeaza un secol mai tîrziu. iar Suetoniu lasa de înteles ca cel la care se refera el era activ în acea vreme. însa nu de toti specialistii. tocmai pentru a destrama stînjenitoarea tacere care învaluia subiectul. despre nasterea sa u despre viata sa în genera l. incitînd evreii din Roma la revolta. (în plus.4 Un alt istoric roman care aminteste despre crestinii din primii ani ai secolului I a fost Pliniu cel Tînâr. Relatarea sa are însa un aspect interesant: arata ca deja Hristos era consid erat un zeu. Chiar si revolta condusa de Spartacus a fost mentionata în cronici doar în treacat. sînt mentionate cîteva personaje din Evanghelii — în primul rînd loan Botezatorul si Pilat din Pont. nu a ajuns pîna la noi nici un cuvînt scris despre Hristos sau despre adeptii lui".6 Pasajul respectiv este scris în termeni atît de magulitori. au existat numerosi Mesia autoproclamati printre evreii acelei epoci toti putind fi numiti. unde a scris doua tratate istorice despre perioada respectiva. dar se stie ca aceasta a fost adaugata mult mai tîrziu de un autor crestin. probabil în secolul al IV-lea. fragmentul nu respecta stilul lui Josephus si nu se încadreaza în fluxul relatarii.în plus. Exista o singura referire la lisus. rebelilor si criminalilor nu li se facea atîta „publicitate" ca în zilele noastre. cu exceptia Evangheliilor. un evreu care a participat la revolta evreilor si apoi s-a stabilit la Roma.

Fie si numai din acest motiv. iar daca în epoca s-a r fi înregistrat o atît de puternica nazuinta catre un zeu care se sacrifica. Aceasta constituie o dovada în sprijinul existentei sale. între învataturile lui. pentru Nici a-1 un descrie autor apoi nu cu si inventeze nu ar fi introdus. La urma urmei. de pilda Alexandru cel Mare. în plus. eori neinteligibile. Pentru ce ar fi trebuit sa se inventeze unul? Este semnificativ. nici unul dintre criticii tim purii ai crestinismului nu au contestat prezenta fondatorului sau — lucru pe care în mod cert 1-ar fi facut daca ar fi avut dubii în acest sens. conceptul de personaj fictiv — parte componenta esentiala a culturii contemporane — nu le era familiar autorilor antici. numerosi asazisi Mesia ai epocii respective au scapat atentiei cronicarilor. asa cum vom vedea. Lipsa detaliilor de ordin biografic din Epistolele luiPavel a fost atâ de sceptici o dovada a caracterului fictiv al lui lisus. Una dintre cele mai bine documentate si mai convingatoare lucrari . Dar a mai existat vin motiv care i-a determinat pe criticii din secolul al XlX-lea sa presupuna ca lisus a fost un personaj fictiv Pe masura ce cunoasterea istorica s-a dezvoltat si Noul Testament a fost sup us unei analize tot mai critice. el a existat un cu Mesia. se pare ca lisus a trait cu adevarat-totusi.impactul sau în epoca nu a fost deosebit. Pavel nu numai ca 1-a întîlnit pe Petru. de asemenea. Si apoi se mai ridica o problema: daca personajul lisus nu a existat. precum Pila t si loan Botezatorul. însusi modul în care este lisus prezentat sugereaza ca -ar fi dat osteneala sa atîta ambiguitate si impenetrabile. este greu de crezut ca lisus ar fi fost exclusiv rodul imaginatiei. ar nimeni nu se îndoieste de existenta reala a lui Pavel si.9 Chiar si lucrarile lor de fictiune aveau totdeauna la baza un personaj real. ca autorii Evangheliilor 1-au plasat pe lisus într-un context populat cu personaje istorice cunosc ute. adevarat. pentru ce ar fi fost inventat si de ce atît de multi oamen i ar fi crezut cu atîta putere în povestea lui încît sa fondeze în numele sau o religie care s-a dezvoltat cu repeziciune? Asa cum subliniaza G eoffrey Ashe. Mai mult decît atît. dar s-a si certat cu el (iar acest comportament constituie în sine o dovada a existentei lor nici un scriitor al acelor vremuri nu ar fi creat niste personaje atît de neverosimile). Prin urmare. a devenit evident ca „povestea" lui lisus contine asemanari izbitoare cu cele ale unor celebre personaje din mitologie — în special cu zeii morti si reveniti la viata ai populatiilor din Orientul Mijlociu . aceasta nu înseamna ca întregul cuprins al Evangheliilor este real. existau deja suficienti dintre care sa se poata alege. De exemplu. venerati în cadrul unor culte mult mai vechi decît crestinismul. un indica faptul ca Evangheliile prezinta viata si activitatea unui personaj istoric real. atîtea aluzii si citate Acest caracter eluziv si exprimarile alambicate. în mod extrem a cunoscut oameni care îl întîlnisera pe lisus.

Osiris si Dionysos sufera si ei. deconcertanta a fost concluzia ca . Din mithra ism. de fapt. ca Horus — în templul-staul al zeitei virgine Isis. mor si revin apoi la viata. prin urma re.. Nimeni nu sustine ca Adonis. la instituirea euharistiei la Cina cea de taina..M. Concluziile la care a ajuns Robertson — si altii în epoca. si le-au aplicat unui „ erou loca l" Isus care nu ar fi existat în realitate . Attis etc. Hristos preia cheile simbolice ale ra iului si îsi atribuie rolul de cel nascut din fecioara. crestinismul nu e altceva decît pâgînism sub o forma noua. scrisa de J.15 Hugh Schonfield afirma în The Passover Plot: „Crestinii sînt si astazi intrigati de doctrinele contra dictorii ale Bisericii. de altfel — au avut un impact uimitor de redus la vremea respectiva. Atunci. crestinismul timpuriu nu era o religie complet noua. Mai recent. Aidoma ima ginii zeului-copil din cultul lui Dionysos. considera ca nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca a tît de multe elemen te din cultele unor morti si învia ti se rega sesc în religia crestin a. Robert-son si publicata în 1903. reale. Robertson mentioneaza: „Asemenea lui Hristos. Attis sau Osiris au fost per-t*' sonaje istorice. ci ca a fost „influentat" de religiile antichitatii.11La nivel fundamental.. îndeosebi în aspectele sale esentiale: mitul mortii si al învierii zeului. rezultate în urma încercarii nefericite de a îmbina idealurile incompatibile ale iudaismului si ale pagînismului". Hector Hawton a rezvimat argumentatia acestuia sub forma unei întrebari: „. sustine c .16 Criticii. chiar m ai incredibil pare faptul ca si astazi acestea sînt aproape necunoscute.. regina cerurilor. respectiv ritualurile botezului si ale împartasan iei". Hristos a fost reprezenta t ca prunc. asemenea lui Asclepios. Mack scria în 1994: „Numeroase studii au demonstrat ca. Ei sînt de parere ca autorii Evangheliilor au preluat evenimentele-cheie ale lui Osiris. la fel ca Dionysos. ca Attis si Adonis. Primul se refera la relatarea evenimentelor din viata lui lisus. Un recent sustinator al acestei ipoteze este Ahrned Osman care în lucrarea sa The House of theMessiah („Casa lui Mesia"). de altfel — Iisus trateaza faptul ca multe dintre cele mai sacre aspecte ale vietii si a ctivitatii ale lui lisus sînt identice cu cele ce se regasesc în alte religii antice. a readus mortii la via ta si le-a redat vederea orbilor. printre care si Robertson . în epoca sa de început. Un scurt rezumat al concluziilor la care a ajuns Robertson — la fel ca alti specialisti.13 (sublinierea noastra) Nu exista nici un concept asociat cu lisus care sa nu fie întîlnit în cîteva sau în toate cultele antice dedicate unui zeu Mtntuitor.. învierea lui a avut loc . Burton L. în scutece. a tran sformat apa în vin. lui Adonis si lui Attis. crestinismul era similar cultelor elenistice. Toti se aseamana prin faptul ca misterele lor confera nemurire. A deveni una cu ei este si telul mistic al celor care îi venereaza.12 Mitul crestin s-a dezvoltat preluînd deta lii de la cultele pagîne. dintr-un mormînt sapat în stîncâ.pe aceasta tema este Pagân Chnsts. S-a n ascut în iesle.. de ce s-a facut o exceptie în cazul prezumtivului fondator al crestinismului?"10 Aceste paralele au doua tipuri de conexiuni cu religia crestina. si. de asemenea. în introducerea la un studiu recent al lucrarii. Saosha yant.. al doilea consta în semnificatia atribuita acestor evenimente de primii crestini.. distrugatorul Celui Ma lefic... ca moartea si învierea sa. este plîn s si slavit de femei. În acest sens..ca aceea a lui Mithra — . Din nou.

Din nefericire. Biserica lui lacob a fost distrusa în timpul revoltei iudeilor. nu este cert faptul ca loan Botezatorul a r fi facut celebra profetie despre cel care avea sa vina dupa el. în conformitate cu teoria sa. asa cum vom vedea. astfel ca în timpul vietii el nu ar fi putut atrage numerosi adepti. din acest motiv. în principal ca rezultat al calatoriilor lui Pavel. Opinia general acceptata este aceea ca Biserica din Ierusalim. constituia forma originala. a crestinismului. tind s-o ignore cu desâvîrsire. asa cum le cunoastem noi astazi. Criticul este de parere ca evreii asteptau un Mesia care sa moara pentru ei. cînd primii crestini au venit în contact cu traditiile Imperiului Roman. ca urmare a unui accident al istoriei. Putini specialisti se mai îndoiesc în prezent de existenta reala a lui lisus. Ideeâ mortii sale rascumparatoare. Prezumtia lui este însa falsa: iudeii nu au visat niciodata ca eroul lor sa se sacrifice sau sa fie umilit în felul respectiv.a Evangheliile redau. de asemenea. este o interpretare crestina ulterioara. ei 1-au „fabricat" pe lisus pentru a împlini astfel profetiile conducatorului lor despre cel care avea sa vina dupa el si care — probabil — nu se „grabea" sa apara. dar majoritatea se confrunta cu dificultati în încercarea de a explica evidenta paralela între Evanghelii si cultele pagîne. Aceasta desfasurare a evenimentelor pare a explica de ce în Evanghelii. „pura". de aceea. exista atît de multe materiale provenind din misterele pagîne. de fapt. si nu aceea a Bisericii din Ierusalim? între frati exista adesea disensiu ni. Ca predecesorii sai. Stim însa ca adeptii el se reuneau în Templul din Ierusalim.17 Dar pentru ce ar „deturna" cineva un mister al unei alte traditii si ar introduce în el personaje reale. lacob cel Drept. Daca versiunea lui Pavel privind crestinismul era cea mai apropiata de învataturile lui lisus. Daca privim însa problema din toate unghiurile posibile. fapt care sugereaza ca la baza credintei lor se aflau practicile iudaice. observam ca mai exista o explicatie plauzibila. Osman sustine ca misiunea de Mîntuitor a lui lisus nu a devenit evidenta decît dupa moartea lui. Osman si-a construit teoria pe baza izbitoarelor paralele dintre mitul lui lisus si religia egipteana antica si. Ipoteza este însa neverosimila. asa cum o cunoastem noi astazi. drumul a ramas liber pentru Pavel. o serie de mistere vechi de secole din epoca Egiptului an tic. astfel ca nu putem decît sa presupunem care era natura exacta a convingerilor sale. iar dezacordurile dintre lisus si familia lui sînt evidente. Ei sustin ca aluziile la pagînism au fost adaugate ulterior. Dupa disparitia Bisericii din jgj-usalim. precum loan Botezatorul? Osm an crede ca evenimentele relatate în Evanghelii au fost inventate de adeptii Botezatorului. din mai multe motive: e greu de crezut ca adeptii lui loan ar fi inventat o poveste în care învatatorul lor sa aiba un rol atît d e marginal — fiind inclus doar pentru a permite glorificarea altcuiva . nu avem motive sa credem ca religia lui lacob era mai apropiata de învat aturile . condusa de fratele lui lisus. pe dubiile cu privire la existenta istorica a lui lisus. în plus.

am crezut de cuviinta sa analizam mai îndeapr oape problema fondului religios al lui lisus. ea însasi fiind. Ia ta si explicatia: pe masura ce crestinis mul a început sa se raspîndeascâ în comunitatile non-iuda ice din lumea roma na. Se pare ca. cea care 1-a initiat. Nici una dintre ele nu are la baza dovezile concrete cerute în genera l de istorici . A. este de crezut ca stia bine pentru ce îi persecuta. Descoperirea noastra privind rolul Mariei Magdalena de preoteasa a unei scoli a misterelor sugereaza ca si lisus era un initiat al acesteia. Imaginea lui lisus general acceptata în rîndul specialistilor se bazeaza pe doua supozitii ce încearca sa explice evidenta dintre elementele iudaice si cele pagîne. Asa cum afirma cu ironie Mor ton Smith în Jesus the Magician („lisus magicianul". sa vedem de unde „stim" aceste lucruri. de exemplu. Teoria general acceptata cu privire la dezvoltarea crestinismului timpuriu nu explica de ce Pavel — un iudeu — ar fi simtit dorinta de a predica o forma pâgînizatâ a nou-aparutei religii. într-un rastimp de cel mult cinci ani dupa rastignire si. pînâ si pe fondul scepticismului ce a cara cterizat secolul XX. legaturile acestuia cu misterele au fost remarcate si acceptate. dat fiind ca puteau explica esecul lui lisus de a-si îndeplin i rolul de Mesia. De exemplu. Celebra sa convertire pe drumul Damascului s-a petrecut.18 Pentru început. apostolul a constatat ca în capitala imperi ului existau deja crestini. Poate ca ele provin de la vin alt misiona r. poate. lucrare despre care vom discuta în detaliu putin mai tîrziu): „Desigur ca lisus era evreu. încît nici chia r cei mai obiectivi critici nu izbutesc sa faca deosebirea între propriile lor idei precon cepute si adevarul istor ic. nicidecum adevaruri documenta te. e presupune ca aspectele pagîn e din Evanghelii sînt rezultatul unor adaugiri ulterioare. desi exista div ergente în privinta sectei careia îi apartinea . La urma urmei. Nimic nu atesta ca elementele pagîne au fost introduse de Pavel. Wilson. larga raspîndir e a crestinismului nu i se datoreaza în mod exclusiv lui Pavel. traditia crestina are radacini atît de adînci si de necontestate. în al doilea rînd. cînd toata lumea stie ca era evreu'? Constatînd ca nimic nu este asa cum pare în aceasta istorie a religiei crestine. un comentator de altfel analitic si ration s . Probabilitatea însa nu e certitudine". am con statat ca supozitiile de ma i sus erau exa ct acest lucru: presupuneri. si ucenicii sai. la fel cum erau. cînd a ajuns la Roma.N . Cu uimire. Prima supozitie este aceea ca lisus era evreu.originale ale lui lisus decît cea propovaduita de Pavel. Dar cum de s-a implicat el atît de profund într-un cult pagîn. probabil. probabil. data fiind activitatea sa anterio ara de persecutare a crestinilor.

ci si în lumea elenistica. Am ana lizat îndeaproape ideea ca lisus era evreu — termen ce se refera deopotriva la apartenenta etnica si la cea religioas a — si am constata t ca este cel putin discutabil^ (Poa te ca era ev reu din punct de vedere etn ic. Mack în 1994.. care înseamna „sursa". Q difera însa de ele prin faptul ca include materiale profetice si apocaliptice. de la germanul Quelle. ce se încadra perfect în asa-numita „literatura a întelepciunii ".19 Noi am hotarît sa vedem ce s-ar întîmpla daca am contesta aceste supozitii. cunoscuta sub numele de Q. am încercat un sentiment de usurare cînd jje-arn dat seama ca ultima tendinta în domeniu avea la origine exact aceeasi întrebare: a fost lisus într-adevar evreu? Prima lucrare de acest gen care s-a bucurat de o larga popularizare a fost The Lost Gospel („Evanghelia pierduta") scrisa de Burton L. dar Mack este de parer e ca acestea din urma au fost adaugate ulterior.al. a scris urmatoarele fraze.) Desigur ca nu ne-a fost usor sa contestam presupunerea deja încetatenita a religiei iudaice a lui lisus. în cele ce urmea za vom f olosi termenul „evreu" pentru a ne referi la lisus doar în acest ultim sens — cu exceptia situatiilor jO care vom preciza altceva. îndeosebi de cea a cinicilor. privire la caracterul istoric al lui lisus). ne confruntam cu rezultatele unui secol de studii si cercetari asupra Noului Testament. aparent fara a remarca evidenta contradi ctie dintre ele: „. Despre Q se crede ca era o culegere de maxime si învataturi ale lui lisus. Kloppenborg sustine ca aceasta culegere urmeaza îndeaproape modelul elenistic al „manualelor de învatatura". dar n u si de religie iuda ica . caracteristica epocii.. este necesar sa ne eliberam :x mintea de prejudecati. fiind mai apropiate de conceptele si de stilul anumito r scoli filozofice elene. desi înca de la sfîrsitul anilor 1980 au început sa apara în presa diverse studii ce urmareau acelasi filon. înainte de a începe (sa cautam raspunsul la întrebarile cu i. „izvor" — sau mai degraba pe ceea ce s-a putut reconstitui d in aceasta. asa cum au fost ele relatate în Evanghelii. însa întîlnita nu doar în cultura sa u religia iudaica. De aceea. ignorînd evenimentele. Mack a ajuns la concluzia ca învataturile lui lisus nu deriva din iudaism. Esenta învataturilor lui lisus o constituie credinta sa în Dumnezeu si în iudaism". în Orientul Apropiat si în Egiptul a ntic. la urma urmei. cît si ceilalti specialisti care au opinii similare se bazeaza în studiul lor pe învataturile lui lisus. ei sugereazâ ca ideea zeului care moare si revine apoi la viata si Dementele ce amintesc de misterele pa gîne sîn t . Mack a abordat problema din punct de vedere al învataturilor lui lisus si si-a bazat argumentatia pe sursa pierduta a Evangheliilor sinoptice. fiindca nu se încadreaza nici în traditiile iudeilor si nici în cele ale cinicilor. Versiunea standard a începuturilor crestinismului se bazeaza pe premisa ca lisus era de religie iudaica — ceea ce înseamna ca mult e a specte decon certante ale Eva ngheliil or sînt în mod a utomat eliminate. Atît Mack.

prin urmare. evreu. Este posibil ca ele sa fi fost adaugate ulterior. La prima vedere. s-ar parea ca avem suficiente motive pentru a crede ca lisus era evreu.. este greu d e crezut ca ar fi provenit de aici fiindca.24 Ceea ce consideram noi ca era iuda ism în vremea lui lisus — din imaginea conturata în Evanghelii — era. el constituia probabil o enigma — unii nu erau siguri. de fapt. precum Avraam si Moise.21 Morton Smith explica: „Aproape toate referirile la farisei din Evanghelii dateaza din anii 70.. toti cei din Galileea erau evrei. cititorul trebuie sâ-si formeze una corecta". a cestia dezvoltîndu -si o forma distincta de iudaism. desi remarca adeseor i accentul galileean distinctiv al ucenicilor -pe care iudeii îl considerau caraghios de rustic —. 80 si 90.20 În consecinta. de obicei. Pentru multi însa. Evangheliile nu fac aceasta observatie si cu privire la lisus. de pilda. Totusi. al ca rui centru religios era Templul din Ierusalim. ca el era Mesia — iar autorii Evangheliilor au avut mari dificultati în a armoniza elementele contradictorii ale vietii si învataturilor sale.inventii ale Primilor crestini. Adesea amintea despre personaje venerabile ale Vechiului Testament. doar iudaismul d e templu din ludeea. de asemenea. daca nu ar fi fost evreu.23 Dar ce stim despre Galileea din vremea lui lisus? Mack rezum a astfel opiniile specialistilor în acest sens: „Crestinii si-au închipuit dintotdeauna ca Galileea facea parte . fiindca apostolii s-au aflat în situatia de a discuta legea iuda ica si au simtit nevoia sa-si creeze un fel de justificare retro activa prin intermediul lui lisus însusi. ne-am pus urmatoarele întrebari: exista dovezi care poate sa ateste ca lisus nu era evreu? Pe de alta parte. ultimii ani de redactare a Evangheliilor". pentru ce ar fi facut toate aceste lucruri? Majoritatea criticilor considera ca e foarte probabil ca aceste pasaje sa nu redea totusi cuvintele lui lisus.22 Unica modalitate de a deslusi originile lui lisus este aceea de a-1 plasa în contextul cronologic si geografic al epocii sale. obisnuia sa. se pare. autorii Evangheliilor sînt de acord ca misiunea sa a început în Galileea. activitatea lui lisus s-a desfasurat în context iudaic — în ludeea secolului I — si majoritatea adeptilor sai erau evrei. A fost instituit de evrei dupa captivitatea în Babilon si se afla în continua evolutie. Dar nu toti evreii fusesera în exil. Desi controversa pe tema locului în care s-a nascut si a crescut continua. Se pare ca nu stiau prea bine cum sa-1 abordeze. exista dovezi care sa demonstreze ca era? Aspectele derivate din misterele pâgîne contribuie la deslusirea misterului sau dimpotriva? Dupa cum se presupune. din rîndul fariseilor. care se deosebea considerabil de c . dar pozitia lor se consolidase deja atunci cînd au fost redactate Evangheliile. Discipolii apropiati si cei care au scris Evangheliile îl considerau. din Palestina. acestia însa nu detineau vreo functie s au o autoritate speciala — mai cu seama în Galileea — pe vremea lui lisus. ca religia Palestinei era iudaismul si ca. se angajeze în dispute cu fariseii privind legea iudaica si. O dovada în sprijinul aceste ipoteze este faptul ca persoanele cu care lisus discuta în contradictoriu în Evanghelii sînt. Dar din moment ce aceasta imagine e falsa.

iar ludeea era condusa direct de Rorna (dupa ce fratele lui Antipa . care se afla între ludeea si Galileea. Aici traiau tr iburi diferite si chiar beduinii strabateau zona frecvent. fusese doar pentru scurt timp inclusa în regat ul lui Israel cu multe secole înaintea lui lisus si de atunci suferise influentele succesive ale unor culturi diferite. Astfel. lro cj Antipa stapînea în Galileea . Dar. o data ce a m sta bilit ca Ga lileea nu seman a delo c cu imaginea ei din închipuirea populara. greaca. roma nii au cucerit întreaga Palestina si au tra nsformat-o în provinicie romana. Israelul era con dus de regelemarioneta Irod cel Mare .ea a grupului întors din robie. Era o regiune chiar mai cosmopolita decît Samaria.Hr. Asa cum sub liniaza Morton Smith. Galileea nu era însa n ici pe departe un centru al iudaismului fervent. pentru a-1 cita pe Mack. spre sudul ludeei. In epoca lui lisus. Babilon si Egipt. La nasterea lui lisus.29 Zona fusese anexata de Isra el în anul 100 î. De fapt. Religia celor dintîi era preponderenta în Samaria si Galileea spre nord si în Idumeea.. Nu degeaba era Galileea n umita „pâmîntul ne-evreilor"25. fusese trimis pe domeniul familial. Arhelau. Da ca în Galileea înflorise într-adevar o cultura sofisticata. regiunea „nu avea capi tala. Asa cum sustine Mack: „Am gresi daca ne-am imagina ca Galileea s-a convertit brusc la cultura si credinta iudaica". în sudul actual al Frantei) prin intermediul unui guvernator. palestiniana. nu putem sa nu ne întrebam care erau obiectivele si motivele reale ale propovâduirii lui lisus. feniciana si egipteana". întretinea relatii economice cu alte culturi din lumea elenistica si se afla în centrul unei r etele de rute comerciale ce o legau de Siria. da r treizeci de ani mai tîrziu.26 Datorita climatului sau prielnic agriculturii si pescuitului în Marea Galileii.27 Galileenii erau recunoscuti pentru dorinta lor apriga de independenta. în mod semnifica tiv. principalele influente asupra religiei din Galileea erau „cea loca la. Galileea era o regiune cosmopolita si bogata — nicidecum fundatura rustica din imaginatia populara — în care predominanti nu erau evreii si în ca re autoritatile de la Ierusalim nu erau deloc mai bine vazute decît stâ pînitorii romani. pâ gînismul semitic. cea mai veche sinagoga din Galileea dateaza doar din secolul al III-le a al erei crestine. persana. lipsita de fero . la scurt tim p dupa a ceea. ta ra fusese deja împart ita între cei trei fii ai regelui. cînd lisus si-a în ceput duirea. regiunea era bogata si fertila. Pilat din Pont. templu si nici o ierarhie a preotilor"28.un politeist din Idumeea -.

ce partizanate antiromane populatia la revolta si proiudaice. încerca oare lisus sa incite împotriva romanilor.. da r se pare ca a inclus numeroase aspecte din credintele sirienilor si din '!" cele a le fenicienilor.. credinciosii cred ca samaritenii erau dispretuiti de ceilalti evrei si ca povestea localnicului care a traversat drumul pentru a ajuta victima unei tîlhârii este un exemplu perfect al necesitatii de a recunoaste potentialul pozitiv existent în fiecare individ. dat fiind ca deriva din ebraicul notsrim. asa cum au sugerat unii comen tatori moderni? Era oare Galileea cel ma i potrivit loc pent ru a initia o ca mpanie de reformare a iudaismului. dupa cum se pare. nu exista atestari ale existentei acestui oras mai vechi de secolul al III-lea.. Cuvîntul în sine este însa sugestiv. Mai exista însa si un alt motiv pentru a ne opri atentia asup ra Samariei. care 1-ar identifica pe lisus ca membru al uneia dintre sectele reunite sub acest nume —. In Evanghelia dupa loan (4:6-10). ferindu-se sa le divulge altora. Localnicii asteptau si ei venirea unui iminent Mesia. ca ar fi provenit din orasul Na zaret. Poate ca lisus a nascocit parabola bunului samaritean ca un fel de multumire pentru sustinerea primita din partea locuitorilor acestei regiuni. Asa cum sublinia za Schonfield în The PassoverPlot: „. în cel mai bun caz..30Un alt teritoriu din nord ce avea sa devina important pen tru Marcus era Samaria. De fapt însa. dar nu ca fondator al ei. Nu stim prea multe despre vechea religie israelita.. amintit în pilda bunului samaritean. acela ca religia este destinata tuturor si ca nu are secrete — o imagine . existent si în Israelul actual. pe care îl numeau Ta'eb si care diferea considerabil de „versiunea" sa judaica. Despre acestia se stiu foarte putine amanunte. ceea ce sugereaza ca iudaismul lui era. fapt care indica mai ferm ca nu aceasta era zona cea ma i potrivita pentru a initia o reforma iudaica. Ca urmare a numeroaselor predici pe aceasta tema. atmosfera lejera de toleranta a permis coexistenta unui mare numar de religii si credinte. neortodox.. asa cum cred altii? Desi în regiune traiau evrei."31 Acest fapt contrazice un ul dintre principiile crestinismului.. orice religie era acceptata. citim cum lisus a întîlnit la fîntîna o femeie samariteancâ si acea sta 1-a recunoscut ca fiind jylesia — probabil drept Ta'eb —. . Au înflorit aici chiar si unele forme „eretice" de iudaism. Evreii considerau Palestina ca un creuzet firesc al ereziilor. orice tentativa de redefinire a iudaismului ar fi fost de la bun început sorti ta esecului si nu ar fi dus în mod logic la încheierea misiunii lui lisu s în Iersualim. nefiind nicidecum eradicata în aceeasi masura în care a fost în sud. O alta idee gresita cu privire la originile lui lisus este ideea ca era „nazarinea n" — cu alte cuvinte. în urma zelului reformator al lui Ezra si '' a succesorilor sai". care însemna „pastratorii. Termenul corect ar fi nazorean. cei care mentineau adevarata traditie si adevaratele învataturi sau care ascundea u anumite secrete. Pe un teritoriu în care.

de fapt. Si. Din pacate însa exista ubii chiar si în privinta nasterii lui lisus în Bethleem. vizita celor trei magi de la rasarit se bazeaza pe un episod contemporan. ci trebuie cîstigata . "ta inuit" . atunci prin însasi natura lor erau elitiste si ier arhice — oculte. similaritatile dintre scolile misterelor si miscarea lui lisus sînt prea multe pentru a fi ignorate pur si simplu. membrii fiind initiati doar atunci cînd maestrii lor spirituali îi considera pregatiti pentru acea sta. Leonardo da Vinci a omis aurul — simbolul perfectiunii si al regalitatii. probabil ca a doua semnificatie era cea intentionata. tinînd seama ca au fost ghidati de o stea pîna la Bethleem. Daca majoritatea elementelor caracteristice nasterii Domnului deriva neîndoielnic din miturile altor zei morti si reveniti la viata. dar si de or ganizatii precum templieri si francmasonii. povestea Craciunului este exact acest lucru: o poveste de tipul miturilor nasterii întîlnite în alte religii. în Adoratia magilor. Ni se pare foarte ciudat ca ni se povest este cum echivalentul a trei Aleister Crowley au venit la pruncul lisus pentru a -i aduce daruri.) Am mentionat mai devreme ca lisus este numit naggar — termen ce înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat". Si. °abilon si Egipt folosea u în mod obisnuit un asemena tip de initiere si îsi pastrau secretele cu vigilenta. în mod cert. fara ca autorii Evangheliilor sa cenzureze sau sa critice acest episod. asa cum am vazut.misterele râmîn secrete pînâ la momentul potrivit. în aceste culte. Daca învataturile lui lisus nu erau dest inate maselor largi. „ascuns".32 Mag era titlul acordat unor magicieni — sau d vrajitori — persani. înseamna ca erau totodata si astrologi (astronomia. asa cum am vazut cînd am reevaluat statutul Mariei Magdalena. Exact a ceasta notiune de initiere este cea de la care provine termenul ocult. care însea mna. iluminarea nu este oferita. în cazul sau. (Dar. De exemplu. Si ideile eronate cu privire la lisus nu se opresc aici. De fapt. în f unctie de gradul de initiere. cînd învatacelul este pregatit. nici ucenicii lui lisus nu erau pescarii modesti si umili pe care îi descrie . auto rii Evangheliilor se asteapta ca cititorul sa fie impresionat de po vestea magilor care îi aduc micului lisus smirna. din viata împaratului Nero. Si astazi aceasta abordare este utilizata de numeroase religii orientale si scoli filozofice (Printre care si budismul zen). Pe de alta parte. ca disciplina distincta nu exista în a cea vreme). aur si tamîie. Ideea era frecvent 'ntîlnitâ în epoca lui lisu s: scoli ale misterelor din Grecia.diametral opusa misterelor si cultelor ce le permit membrilor di verse niveluri de cunoastere sau de ilumina re. Roma. în Evanghelia dupa loan (7:42) se mentioneaza clar ca nu s-a nascut acolo.

lisus s-a retras în desert. Wilson subliniaza ca ei erau. proprietarii unei „firme" de pescuit pe Marea Galileii. de fapt. dar aceasta este o atitudine strict occidentala.)34 Multi critici considera parabolele ca o dovada a originil°r umile ale lui lisus. episodul demonstreaza ca lisus gravita în cercurile „mondene". ca un candidat aristocrat conservator care se a dresea za alegatorilor din clasa muncitoare în termeni pe care spera ca acestia îi vor întelege. fiind. nimeni nu joaca pentru a cîstiga nis te vechituri de calitate îndoielnica. dar exista un alt episod care reflecta atitudinea lui fata de Dumnezeul iudeilor. o negare simbolica a. si înca una de data recenta. de fapt.. unde a fost ispitit de diavol. el facea în mod obisnuit analogii cu situati' din viata rurala de zi cu zi. Chiar daca nunta din Cana nu a marcat — asa cum sustin unii comentatori — propria sa casatorie cu Maria Magdalena. asa cum remarca Morton Smit h. ca si cum lisus ar fi avut un statut social mult mai înalt si s-ar fi straduit sa vorbea sca pe întelesul maselor. se contureaza o imagine a lui lisus substantial diferita de cea pe care o cunosc cei mai multi dintre noi. Schimbarea banilor pentru a cumpara animale ce urmau a h sacrificate în Templul din Ierusalim nu constituia în epoca un 'ucru imoral sau ilegal. le rastoarna mesele si îi alunga. o cunoa stere superficiala a realitatilor domestice ale vietii.35 Altii36 însa au subliniat ca pa rabolele demonstreaza. Iar episodul cu soldatii romani care juca u la zaruri hainele lui. de fa pt. fapt care li sugereaza — sustin ei . Unul dintre cele mai cunoscute evenimente din Noul Testament este acela în care lisus. pentru simplul . Dar în contextul epocii.. La urma urmei. Un asemenea lucru nu s-ar întîmpla. plin de mînie la vederea zarafilor din Te mplu. el aduce în prim-plan o problema importanta. Asa cum subliniaza profesorul de studii biblice Dominic ^rossan. de pilda. de la Universitatea din Chicago: „Nu exista nici cel mai mic indiciu ca acolo aveau loc activitati financiare sau sacramentale inadecvate".38 Unii au încercat sa explice acest gest — esential în cadrul activitatii lui lisus — sugerînd ca el denota nemultumirea fata de regimul aflat la conducerea Templului în acea perioada.33 (în plus. exista dovezi în Evanghelii în sprijinul ideii ca lisus nu era evreu? Dupa botez. nici mai putin decît ca lisus îl respinge categoric pe l ehova. judecind jupa amploarea celebrarilor. Prin urmare.37 Afirmatia este discutabila. o parte integranta a credintei religioase. care a încercat sa-1 convinga sa-si demonstreze caracterul divin — cîtusi de putin limpede. Unii au sugerat chiar ca episodul ispitirii releva nici mai mult. Desi episodul pare limpede si firesc.. sugereaza ca acestea aveau o valoare intrinseca. Gestul lui lisus este explicat de obicei prin prisma furiei pe care ° resimte vazînd cum locasul sfînt e pîngarit de tranzactii financiare. av em cu adevarat motive sa facem vreo presupunere în acest sens? De exemplu.° experienta personala în aceasta privinta. sa spunem ca gestul lui lisus ar fi fost echivalent cu cel al unui anglican de astazi care se opune hirotonisirii femeilor si îsi exprima dezacordul navalind în Catedrala Westminster si calcînd în picioare crucea de pe altar.traditia. unii discipoli nu erau evrei: Filip este un nume grecesc.N. Dar.. recunoscuta de mult de teologi si de cei care studiaza Noul Testament. Pentru a face o analogie. tot ceea ce reprezenta Templul". Profesorul continua adaâugînd ca a fost „un atac la adresa existentei însesi a Templului. A. o asemenea manifestare exagerata ar fi frizat dezechilibrul mintal. la picioarele crucii.

vizibil. unica perioada din istoria îndelungata a cultului zeitei Isis în care au fost trimisi misionari în tarile învecinate cu Egiptul. fiindca exista o vech e traditie crestina care sustine ca familia lui loan a fugit în Egipt pentru a sca pa de mînia lui Irod. desi exista. în vreme ce Morton Smith39 se margineste sa observe ca simbolul porumbelului nu are precedent sau echivalent în traditia iudaica . aceste ritualuri nu pot fi considerate „botezuri". Dar gasim în Evanghelii episoade care sa confirme aceasta supozitie? Înca de la începutul investigatiei noastre ne-am dat seama cu surprindere ca foarte putini cercetatori si-au pus o problema care noua ni se pare fundamentala: „De unde a preluat loan Botezatorul ritualul botezului?" Studiile ulterioare ne-au demonstrat ca în iudaism nu existase absolut nici un precedent în acest sens.motiv ca oamenii stiu sa traseze linia de demarcatie între o actiune acceptabila — oricît de simbolica ar fi ea — si sacrilegiu. Botezul ca un simbol exterior. Chestiunea nu poate fi ex plicata spunînd pur si simplu — asa cum au încercat multi — ca lisus a vrut sa le dea un exemplu pozitiv adeptilor sai. Avea o traditie îndelungat3 îndeosebi în cultul zeitei egiptene Isis. (Vom discuta mai în amanunt aceasta paralela în capitolul urmator. Totusi. Botezul lui lisus ridica o serie de probleme. botezul. Faptul ca acest ritual nu avea precedent în iudaism este atestat de însusi numele lui loan: Botezatorul. articolul hotarît demonstreaza ca unul singur era Botezatorul. nu unul oarecare dintre cei multi care botezau. aceasta traditie si-a gasit exprimarea în pictu ra lui Leonardo da Vinci. dar în afara lumii iudaice. Prin urmare. Exista în acest sens numeroase indicii care sugereaza ca ar fi facut parte dintr-o scoala a misterelor. radical. în mod semnificativ. Prima si în nici un caz cea mai putin importanta este aceea a nevoii nepatatului Fiu a l lui Dumnezeu de a-i fi spalate pacatele. asa cum vom vedea. putem spune ca iudaismul sau era cel putin neortodox — afirmatie care lasa drum liber pentru alte ipoteze în privinta apartenentei sale religioase reale. în plus. exista cîteva anomalii semnificative în modul în care autorii Evangheliilor descriu botezul lui lisus. al transformarii spiritu ale interioare era un element întîlnit în multe dintre misterele existent e la vreme respectiva în spatiul elenistic. Fecioara pe stinci. prin urmare. Iar gestul lui lisus se încadreaza în aceasta din urma categorie. de fapt. cu toate ca în Manuscrisele de la Marea Moarta apar referiri la spalarile rituale — cufundari repetate în apa ce simbolizau purificarea. hotarîtor. este posibil ca loan sa fi fost influentat de ritualul egiptean. de altfel. ceea ce propunea loan era un act initiatic unic. fiindca nicaieri în Evanghelii nu se precizeaza asa ceva. La fel de bine se poate. Ritualul a fost considerat adesea o inovatie a sa proprie. precedat de marturisirea pacatelor si de pocainta. ca el sa fi deprins practicile religiei egiptene la ea acasa. numeroase precedente si paralele fidele. Templele ridicate în cinstea ei pe malurile Nilului era precedat de jpanifesta ri publice de cainta si de marturisirea pacatelor în fata un ui preot. Desmont Stewart merge .) Aceasta a fost.

o facea sub înfatisarea lui Horus.Isis. El precizeaza: „Desi a trimis corbi pentru a-1 hrani pe unul dintre profeti. în toate cazurile. aflate la loc de frunte însa în simbolismul osirian..41 El se prevaleaza de aceasta asemanare pentru a-si sustine ideea ca Cina cea de taina a fost o inventie a autorilor Evangheli ilor.. lehova nu obisnuieste sa se manifeste prin intermediul pasarilor. Zeul Soare) îl lua la piept pe fiul sau preaiubit. învierea zeului. ci într-o punte între cele doua stari". elemente ale vietii de zi cu zi. „Steaua Marii" (Stella Maris) sau „Mama lui Dumnezeu" cu mult înainte de nasterea Fecioarei Maria. a unui muritor de catre un zeu nu constituia o problema Pentru egipteni". Cînd Re (sau Ra.42 Crestinii cred ca împartasania cu pîine si vin — element crucial în sfintele sacramente — este un ritual prezent numai în religia lo r..N. era deja o practica obisnuita în toate scolile misterelor ce aveau în centru un zeu muribund. Porumbeii. si le-a transformat nu într-un sacrificiu. Adoptarea. inclusiv în cele ale lui Diony-sos. multi crestini sînt încurajati sa creada ca religia lor este unica din toate punctele de vedere. Dar d aca ea s-a petrecut cu adevarat si a fost un rit pagini Desmond Stewart subliniaza aceasta paralela si precizeaza: „(lisus) a luat plinea si vinul. faraonul.40 Principala zeitate egipteana asociata cu simbolul porumbelului e ~ din nou .. cînd adevarul este cu totul altul. Tammuz si Osiris. egiptenii ofera o explicati e mai buna. fiul conceput în mod magic cu decedatul Osiris..ma i departe. trei zile mai tîrziu.. indiferent ca o numim Afrodita sau Astarte. identificînd conexiuni clare cu simbolismul si practi cile egiptene. în realitate. de exemplu. Cît despre ce a crezut lisus ca vede. (Sa ne amintim ca scena rastignirii din fresca lui Jean Cocteau din Londra este dominata de un soare negru. nea fectata de nici o alta credinta sau filozofie. la care se considera ca lisus a instituit împartasania cu pîine si vin — simbolurile trupului si sîngelui sau sacrificat pentru omenire. A. si astazi. numita si „împara teasa Cerurilor".. erau pasarile sacre ale zeitei pagîne a dragostei. în orice caz. precum si apropierea geografica de Egipt — fara a mai mentiona atmosfera cosmopolitana din Galileea — nu este deloc surprinzator ca loan. lisus si discipolii lor ar fi putut fi influentati de cultul lui Isis. al carui simbol obisnuit era soimul. Isis era frecvent reprezentata alaptîndu-l pe Horus. soarele devenea negru atunci cînd zeul îsi dadea ultima suflare si trecea în lumea de dincolo.) Dat fiind neobisnuitul zel misionar al unor grupuri de adepti ai zeitei Isis în epoca respectiva. în cadrul ritului bap-tismal. la Cina cea de taina. reprezenta o modalitate de comuniune cu zeul respectiv si de înaltare spirituala (desi romanii si-au exprimat oroarea fata de canibalismul implicit al ritualului)' Toate aceste culte erau . Sa ne gîndim. Remarcabil este faptul ca. La festivalul anual care marca moartea si. Wilson scrie: „Acest rit aminteste în mod clar de cultele din regiunea mediteraneana si are prea putine în comun cu iudaismul"..

. Des-niond Stewart afirma: „. In ceea ce priveste obiectivul investigatiei noastre însa. ce a marcat „moartea" vechiului Lazar si renasterea lui ca fiinta spiritua la superioara . Avem de-a face în mod clar cu un act initiatic: Lazar este „înviat" în cadrul ceremonialului mortii si al renasterii simbolice care constituia o trasatura comuna a misterelor din acea vreme si care razbate înca d in anumite ritualuri ale francmasoneriei moderne. Se pare ca interpretarea crestina a ra stignirii ca supremul sa crificiu mistic a fost inventata mai tîrziu. Ideea de a ingera trupul zeului — ritualul împartasaniei — este considerat de evrei dezgustator. Desmond Stewart precizeaza în aces t sens: „Notiunea ca grînele sînt însusi Osiris era raspîndita în rîndul egiptenilor. de readucere propriu-zisa a lui Lazâr înapoi d in moarte. deoa rece ei sustin ca misiunea mesianica a lui lisus a depasit cu mult — în termeni spirituali — ceea ce asteptau evreii de la el. Dintre Evangheliile canonice.bine reprezentate în Palestina în Cinei celei de taina. astfel ca influenta lor este usor de înteles. cea a lui joan omite orice referire la sacramentul pîinii si vinului atunci cînd arninteste de Ultima cina . S-a sugerat ca lisus si cei din cercul sa u apropiat si-au creat . Dar „Evanghelia secreta a lui Marcu" precizeaza ca acesta a fost un act simbolic. Probabil ca episodul a fost elimina t din celelalte Evanghelii deoarece era o aluzie evidenta la activitat ile din cadrul scolii misterelor. singura care relateaza acest episod — cea a lui loan — îi confera un caracter miraculos..43 O alta paralela cu scolile misterelor — una care nu are nimic în comun cu practicile si credintele iudeilor — este episodul învieri i lui Lazâr. Dovezile din Betania sugereaza ca lisus practica un tip d e mistere similar celui încercat de Lucius Apuleius în cultul lui Is is". în vreme ce un concept similar era aplicabil (zeitelor) Demetra si Persefona în Hellas (Grecia)". cel mai semnificativ aspect al ritualului este paralela dir ecta cu ceremoniile „renasterii" din cultul zeitei egiptene Isis. fiindca acesta nu ar fi acceptat sa moara în asemenea circumstante umilitoare Crestinii nu se lasa impresionati de acest argumen t. Dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament. Referindu-s e la misticul isian din secolul I. Exista în sa alte probleme con siderabile în privinta modului în care este relatata moartea lui în Noul Testament.poate fiindca nu atunci a fost celebrat pentru prima data. Chiar si rastignirea este un argument în favoarea refuzului rvr eilor de a crede ca lisus era mult asteptatul Mesia. pentru a explica într-un fel discrepantele d intre asteptarile iudeilor si ceea ce s-a întîmplat în realitate. Si în alte fragmente din Evanghelia dupa loan (6:54) apare implicatia ca împartasania cu pîine si vin exista înca din primele zile ale propovâduirii lui lisus în Galileea.

incorporîn d în el idea lul Celui Drept si în Suferinta. asa cum a fost ea reflecta ta în scrierile apocrife ale iudeilor. Ma i mult decît atît. de fapt. într-unul dintre cele mai vechi manuscrise ale Noului Testament. „Dumnezeul meu" ar fi fost Ilahi. consortul lui I sis. se relateaza ca martorii au crezut ca lisus îl chema pe Helios. Eh!" au fost traduse „Dumnezeul meu. Dar Chrestos era unul dintre epite tele atribuite în mod obisnuit lui Osiris. Desmond Stewa rt52 sugereaza ca termenul folosit de lisus ar fi f ost. . care înseamna „bun" sau „blînd".Lloi. Atît versiunea din Evanghelia dupa Marcu. . Dumnezeul meu! (de ce m-ai parasit?)". . la interpretari pagîne. pe care însusi lisus îl asociase cu lo an Botezatorul.înviere. sau simtit iritati de prezenta unui templu în chinat lui Tammuz acolo unde se presupune ca s-ar fi nascut lisus. deoarece strigatul a survenit în momentele de întuneric anormal din miezul zilei. au existat unele confuzii între titlul Christos si un alt termen din limba elena. Conform traditiei.46 care este atît de importa nta în cultul Ma donei negre.47 Iar Geoffrey Ashe recunoa ste: „Hristos a devenit Mîntuitor asemenea zeilor morti si reveniti la viata ai misterelor — Osiris Adonis etc. Chrestos. Zeul-Soare este esential în cultele axate pe ciclul moarte . exista unele indicii care sugereaza ca. Spre exemplu. cît si cea redata de Matei. asa cum mentioneaza Hugh Schonfield: „A fost nevoie de un nazorean din Galileea pentru a întelege ca moartea si învierea constituie puntea dintre cele doua faze (Cel Drept si în Suferinta. precum Sfîntul Ieronim. numerosi critici contemporani refuza sa le ana lizeze în detaliu.JSli.49 De asemenea. Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si a înviat dupa trei zile. în nordul eretic al Palestinei — în Galileea — losif „cel în suferinta" a preluat unele din tre cara cteristicile cultului siria n al lui Adonis-Tammuz. al carui cult — raspîndit în Siria pîna în secolul al IVlea — a fost crestinat prin înlocuirea numelui Helios cu Ilie. influenta zeului pastor Tammuz asupra Cîntarii Cîntarilor. Helios — numele Zeului-Soare. în mod semnificativ însa. faptul este extrem de interesant.) Desi recunosc existenta unor puternice influente pagîne asupra vietii si asupra învataturilor lui lisus. de asemenea. însasi traditia regiunii în care Adonis murea si revenea anual la viata parea a o cere". în zilele de început ale crestinismului. EloL'".propriul lor con cept de Mesia.-5' Dar în limba ara-maicâ. desi se precizeaza ca un ii dintre martorii la rastignire au înteles cuvîntul gresit si au crezut ca îl striga pe profetul Ilie. de asemenea . Este de presupus ca lisus si-a spus Bunul Pastor inspirîndu-se de la Tammuz si ca adeptii sa i cunostea u bine termenul. la Bethleem. Bethleem era un importa nt centru de cult al zeului Adonis-Tammuz.45 Specialistii au remarcat. pe de o parte. evident.50 Strigatul lui lisus pe cruce poate da nastere. Si. la Delos exista chiar o inscriptie c u dedicatia Chreste Isis. pe de alta). Unele dintre primele manuscrise în limba greaca ale Evangheliilor foloses c acest cuvînt în loc de Christos. derivat din figura lui losif. (Este interesant sa remarcam ca unii crestin i."48 Arhetipul ce corespunde cel mai îndeaproape cu viata si activitatea lui lisus este cel al zeului egiptean Osiris. si împaratul Mesianic.

. zeita. Attis. Evanghelia dupa loan se deschide cu bine cunoscutele cuvinte: „La început era Cuvîntul si Dumnezeu era Cuvîntul si Cuvîntul era Dumnezeu". Ashe continua: „în rolul sau de Mîntuitor care moare si revine apoi la viata.. Diony-s°s etc.. în greaca. De asemenea. tu suverana în vesminte rosii. Privite în aceasta lumina. Zeul — Osiris. un evreu contemporan cu lisus.. Conceptul de Cuvînt (Logos) deriva din ideile filozofului neoplatonician Filon din Alexandria. el a fost unic si nu a avut nevoie de o femeie cu care sa-si împarta caracterul divin. dar. Magdalena a fost cea care a condus ceremoniile de la mormîntul lui lisus. doamna si regina a mor-mîntului.54 Criticii ar putea argumenta ca.56 .. sîntpros ton theon. Dar daca lisus a avut totusi o astfel de partenera? Desigur ca asa au stat lucrurile.Jsis" a lui lisus a fost Maria Magdalena. Cuvintele folosite în versi' unea origina la. Nu poate exista Osiris fara Isis sau Attis fara Cibele". dar acest arhetip nu constituie imaginea completa a anticelor mistere. este clar ca lisus se încadreaza în tra ditia zeilor care mor si revin la viata. n u putea aparea singur. Putem folosi chiar termenul erotic pentru a descrie nazuinta spre uniune.. neavînd o zeita-companion. acesta fiind secretul pastrat cu atîta grija de generatii întregi de „eretici". nu se poate spune ca lisus si-a asumat rolul unui zeu care moare si apoi renaste. . Maria Magdalena a fost înfatisata purtînd o rochie rosie. Geof-Ashes precizeaza: „Totdeauna zeul-companion era partenerul tragic al Zeitei. Sinta gma „si Cuvîntul era la Dumnezeu" contine o grava greseala de traducere."55 în mod traditional. menita sa elimine separarea. simbolizata prin atractia dintre Cuvînt si Dumnezeu". în consecinta.. Nici un asemenea zeu nu a procedat asa vreodata.. principiul feminin nu lipseste cu desavîrsire din Evanghelii — cel putin din forma lor originala. care în seamna litera "rnergîn d spre Dumnezeu" si a re întelesul de barbat care ca uta nirea cu o f emeie. elimina o serie de implicatii deranjante. care murea în fiecare an o data cu lumea vegetala a naturii si învia apoi în primavara. totodata.. Desi la prima vedere nu s-ar putea spune acest lucru. Daca lisus respecta o asemenea traditie a „Zeului care Moare" este evident ca din imagine lipsea totusi ceva. .. Desigur ca s-a facut o încurcatura cînd textul Evangheliei a fost preluat din sursa originala si abia mult mai tîrziu a iesit l a iveala semnificatia sursei reale a acestui fragment. Egiptenii i se adresau zeitei Isis cu apelative ca „Stâpîna a zeilor.Prin urmare.. Cheia. care în gener al îndeplinea rolul principal în scenariul învierii. conceptul descris de e l este feminin. care îi modifica radical întelesul si. dar în Evanghelia dupa loan termenul pare a fi în mod explicit feminin.. asa cum precizeaza George Witterschein: „. Logos este substantiv masculin. despre care s-a considerat ca face însa referire la conditia ei sociala rusinoasa. — era în mod inevitabil asociat cu propria consoarta. era atractia dintre barbat si femeie. multe dintre elementele pierdute sau în mod deliberat ascunse ori distorsionate capata sens — inclusiv natura a ceea ce am putea numi adevaratul crestinism.. paradoxal. Sau. Tammuz.

mai . fara echivoc. Stewart afirma ca numeroase aspecte din viata lui lisus. Cartea sfînta a evreilor.57 Prin urmare.. Jesus the Magician (1978). în care autorul sugereaza ca miracole precum transformarea apei în vin si mersul pe apa erau tot atît de des întîlnite în „repertoriul" magilor egipteni. Era la început cu Dumnezeu". în Evangheliile canonice nu exista nici o informatie autentica despre viata lui lisus. se considera ca Sfîntul Duh si Cuvîntul sînt sinonime. ca nu sta în puterile lor — sa inventeze o serie de incidente pentru a umple perioada lipsa. Noul Testament ne spune ca Maria. desi termenul original pentru cel dintii era în mod clar de genul feminin. si cele ale celebrului mag Apollonius din Tyana (un contemporan al lui lisus . Antropologul si profesorul de istorie a religiei Karl Luckert. losif si pruncul Iisus au fugit în Egipt pentru a scapa de mînia lui Irod.Altfel spus. Acest concept a fost dezvoltat în cartea lui Morton Smith. iuda ice. fiindca în acea perioada în Egipt exista u largi si înfloritoare comunitati de evrei. In lucrarea sa The Foreigner („Strainul"). Astfel. Unde a fost el în acest rastimp'? De ce se pastreaza o asemenea tacere asupra copilariei si a adolescentei sale? Daca a trait în alta tara si deci în alta cultura. separa ta de Dumnezeu. nu se refera la lisus ca fiind originar din Gali-le ea sau din Nazareth. ca trucul cu frînghia la fachirii indieni. ca venea din Egipt. ci afirma. Cuvîntul este feminin. schiteaza o paralela între viata si activitatea lui lisus. Cuvîntul era o forta distincta. nu se îndoieste de adevarata lor origine: „. nu exista nici o men tiune cu privire la perioada copilariei sale. Desmond S tewart sustine ca lisus a crescut — poate chiar s-a si nascut — în Egipt. în general. Prin urmare. ar fi putut fi evreu. Chiar si acest episod este însa o inventie. de asemenea.60 Mai mult decît atît. tra ducerea corecta a primelor versete ale Evangheliei dupa loan este: „La început a fost Cuvîntul si Cuvîntul era spre Dumnezeu si Dumnezeu era ce era si Cuvîntul. dar nici nu au aparut o data cu „noua" religie crestina . in dica o educatie egipteana. ca mo tivul arestarii lui lisus a fost acuzatia de vrajitorie si ca era in itiat în magia egipteana. Cu exceptia episodului în care lisus discuta cu preotii în Templu. în întreaga literatura religioasa din asa-zisa perioada elenistica nu exista un rezumat mai sugestiv al anticei teologii ortodoxe egiptene decît prologul Evangheliei dupa loan". în Talmud se specifica. Talmudul. autorii Evangheliilor au considerat poate ca nu este cazul — sau. Si. Era Sophia. si poate mai sugestiv.. Smith ofera numeroase exemple privind asemanarile dintre miracolele lui lisus si incantatiile magice si vrâjile descoperite în numeroase papirusuri din acele vremuri si. mai degraba. din primii ani ai copilariei si pînâ la maturitate. de la lipsa accentului ga lilean pîna la contextul parabolelor sale. Cu toa te acestea. la vîrsta de doisprezece a ni. Exista surse care confirma aceasta ipoteza. evident.58 Conceptele evocate în aceste versete nu sînt. fiindca în el Maria si losif dovedesc o ignoranta totala în privinta caracterului divin al lui lisus — imediat dupa ce este redata povestea nasterii sale miraculoase. pe de o parte. desigur. autorul unui amplu studiu al religiei egiptene si al influentei acesteia asupra conceptelor teologice si filozofice ulterioare. dogmatic.

magicianul-zeu îsi ofera sîngele si trupul credinciosului care. Dionisos era explicit asociat cu Osiris. (A utenticitatea vindecarilor râmîne discutabila. cînd lisus este adus în fata lui Pilat. pe care crestin ii îl considera instituit de lisus. dar uluirea maselor de spectatori este reala si publicitatea de la om la om are un rol important în construirea reputatiei de „facator de minuni".62 Iar în lumea elenistica. mai mult sau mai putin celebri si la joc de cin ste în repertoriul lor erau vin decarile si exorcizarile. va deveni una cu el în dra goste".. ingerîndu-le. Cel mai semnificativ aspect al cercetarilor lui Morton Srnith est e acela ca. Crestinii ar putea spune ca interpretarile eronate ale populatie i credule sînt cele care i-au conturat lui lisus o imagine de ocultis t si ca miracolele sale au fost posibile gratie Duhului Sfînt. în dreptul roman. similaritatea mergînd chiar pînâ la cuvintele folosite. Atît Apollonius. printre altii.) Smith sugereaza ca expresia „Fiul lui Dumnezeu" — care i-a nedumerit dintotdeauna pe teologi si pe cercetatorii Noului Test amen t fiindca nu are un precedent iudaic si nu era un concept asociat cu cel de Mesia — deriva si ea din traditia greco-romano-egipteana.64 Chiar si cuvintele rostite de lisus sînt similare cu cele din textele magice sus-amintite. pe de alta. desi bazate în întregime pe comparatia dintre Evanghelii . ritualul împartasaniei cu pîine si vin. Magicianul îsi dobîndea puterile printr-un proces prin care devenea „canalul de comunicare" al unui zeu. precum în acesta din urma . acuzatorii spun despre el ca este un „facator de rele".tînar decît el) si respectiv Simon Magul. Trebuie sa luam în consideratie o traditie care nu numai ca a încercat sâ-1 exonereze pe lisus de acuzatia de vrajitorie.. lisus a devenit Fiul lui Dumnezeu lasîn du-se posedat in mod magic de divinitate. dar 1-a si venerat ca pe un mag de seama". din doua texte magice egiptene care amintesc în mod clar de euharistie. Exista si alte indicii. asa cum procedea za samanii tribali. care sugereaza ca Iisus era considerat în epoca magician. Prin urmare. cît si Simon Magul au fost creditati cu abilitati aproape egale cu c ele demonstrate de lisus.63 Smith cite aza. Si aceast a interpretare este însa la fel de discutabila ca cealalta. Existau în lumea greco-romana a vremii numerosi magicieni — gau vrajitori — itineranti. continua Smith. în Evanghelia dupa loan. existînd însa mai putine argumente în favoarea sa. în ele. asa cum se întîmplâ azi la vracii indienii si la preotii voodoo. Smith remarca — si sublinierea îi apartine: „Acesfea sint cele mai apropiate paralele cunoscute cu textul euharistiei. Iar Morton Smith ne atrage ate ntia asupra unui paradox major al religiei crestine: „. de asemenea. chiar în Evanghelii. Minunea preschimbarii apei în vin la nunta din Cana este suspicios de asemanatoare cu o ceremonie dionisiaca organizata la Sidon.

Hr. care îl numeste pe lisus „magician galileean". Iustin Martirul relateaza în scrierile sale o discutie cu un evreu pe nume Trypho. Talmudul însusi afirma clar ca lisus si-a petrecut anii tineretii în Egipt si ca acolo a învatat magia. pe nume Ben Stada.si papirusurile respective. vizita magilor fiind relatata cu scopul evident de a stîrni admiratia cititorilor. Implicatia e clara: prima generatie de adepti ai lui lisus 1-a recunoscut ca magician. ci membri ai unei fraternitati oculte fondate în Persia. existînd dovezi ca asemenea idei cu privire la lisus au circulat si înainte de secolul al III-lea. Unii comentatori încearca sa sugereze ca predictia magilor în fata pruncului lisus constituie o recunoastere simbolica. ori fiindca persoana lui s-a potrivit la perfectie în acest rol. într-un mod similar. Asa cum am vazut. concluziile la care a ajuns corespund exact cu modul în care este descris lisus în Talmud si în scrierile rabinice timpurii. autorii Evangheliilor nu au considerat cîtusi de putin deranjant sau surprinzator faptul ca magii au venit sa i se închine micului lisus. Morton Smith subliniaza ca. Filozoful platonician Celsus scria în jurul an ului 175 d. lisus a muncit pentru o vreme în Egipt.66 . practicau magia. ceea ce a sugerat ipoteza unei defaimari intentionate din partea dusmanilor lui lisus. e greu de crezut ca au fost inventate. desi istoria a încercat sa ascunda acest fapt. infractiunea de care se facea vinovat era aceea ca încercase sa introduca în tara lui Israel idei pagîne si zei pagini. a amagit si a dus poporul lui Israel pe cai gresite". Povestea subliniaza ca. lisus este asemanat cu un personaj din trecut. dar în Evanghelii nu exista o astfel de interpreta re. Pentru ei. evreii. desi a crescut în Galileea. ca. Acestia nu erau doar regi sau întelepti. textele respective îl considera ori un evreu convertit în totalitate la o alta rel igie. ori fiindca stiau ca asa au stat lucrurile. Acesta a fost un evreu care a încercat sa introduca în ludeea credinta în alte divinitati.. pe linga cea în lehova. ori o persoana care a fost de alta origine decît cea iudaica.Hr. unde a deprins si tehnicile magiei. aur si tamîie. a superioritatii Fiului lui Dumnezeu. Acuzatiile de vrajitorie nu ar fi putut fi însa rezultatul unei simple dorinte de razbunar e. pagîne. îndeosebi cei din Egipt.. Alte texte rabinice sînt la fel de explicite în aceasta privinta: lisus „a practicat magia. de asemenea. Este evident deci ca iudeii contemporani îl considerau un adept al magiei egiptene. Acestea nu 1-au înfatisat niciodata ca pe un evreu care a creat o for ma eretica de iudaism. într-un text din literatura rabinica. aducîndu-i smirna. lisus a adus în credinta evreilor aceste practici magice egiptene. si care a folosit practici magice aduse din Egipt. asa cum ar parea la prima vedere. asa cum cred azi numerosi crestini. Originile Talmudului si ale altor texte rabinice nu pot fi trasate decît pîna în secolul al III-lea d. în jurul anului 160 d. Unele dintre cele mai vechi artefacte crestine cunoscute erau amuletele magice cu imaginea lui lisus si incantatii scrise. primii crestini. Mai mult decît atît.Hr. îl denunta ca un practicant al magiei egiptene.

în misterele osiriene desfasurate anual în Egipt. una dintre cele mai derutante probleme biblice. zeul a înviat _ g ratie magicei interventii a zeitei Isis. lisus a spus (loan 12:24): „Da ca gra un tele de grîu. Dupa trei zile. precum â importantei acestuia din urma pentru gruparile oculte dea lungul secolelor. Acea sta acuzatie bizara si socanta.în casa Tata lui Meu sînt multe locasuri" (loan 14:2). care a nedumerit generatii întregi de crestini.A existat însa un zvon mult mai întunecat în epoca lui lisus.68 Mai corect intitulata „întâmpinarea de zi". religia si magia erau. care îsi exprima îndoiala si smerenia fata de învierea miraculoasa. cu privire la implicarea lui în magie si vrajitorie — un zvon care. lucrarea consta într-o &erie de incantatii menite sa ajute sufletul sa depaseasca spaimele 'urn ii de din colo si erau citite muribundului de catre un preot sau 0 fer neiepreot. Osiris. cît si conceptul în sine deriva în mod clar din cultul osirian.67 Iar fraza lui lisus: .69 Sa comparam prima fraza rostita de Isis cu cea adresata de Maria Magdalena îngerului (care se dovedeste a fi lisus) la mor-mînt: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus".. de asemenea. c i si a magiei acestuia... poate detine cheia misterului care învaluie relatia dintre lisus si loan Bote zatorul. cînd cade în pa mînt nu va muri. Mai mult decît atît însa. ridicâ-te asupra n efericitului care zace aici! Eu sînt Isis". explicit osiriana si provine direct din Car tea Egipteana a Mortilor. poate solutiona. din traditia egipteana. Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si bucatile trupului sau dezmembrat au fost împra stiate. este. fiindca. care strabatuse tara jelin. pe care o vom discuta mai tîrziu. te-am ga sit za cînd acolo. chiar unele dintre cuvintele sale par a proven i direct. neschimbate. Spre exemplu. d aca este adevarat. O. în care Magdalena a rostit cuvintele . înalta preoteasa care joaca rolul lui Isis plînge: „Cei rai 1-au ucis pe iubitul meu si eu nu stiu unde-i e trupul". aduce multa roada". cînd. pe lînga faptul ca sustine cele relatate de textele rabinice. iar daca va muri. Preotul care -I întruchipeaza pe Osiris se ridica si li se arata credinciosilor. în cele din urma aduna toate ramasitele. sinonime. („Domnul meu" era o formula frecvent utilizata în epoca de o femeie la adresa sotului ei. Faptul ca lisus cunostea aceasta lucrare sugereaza nu doar o buna familiarizare cu scrierile religioase ale cultului islam/osirian. du-1. ramîne singur. traieste. Asa cum am vazut. asa cum am vazut. exista paralele foarte clare între viata lui lisus si povestea zeului egiptean Osiris.)70 Poate ca a mai avut loc un ritual în mormînt. Atît imaginea. pentru egipteni. continua : „Ia ta.

Daca. Coranul si unii eretici de la începuturile crestinismului — poate si Prioria din S ion banuiesc ca locul sau a fost luat de altcineva (poate. Dar nu putem sa nu observa m numeroasele obiectii de ordin logic. Maria Magdalena. Este posibil ca rastignirea sa fi fost pusa la cale în jnod deliberat — cu ajutorul unui slujbas mituit — astfel încît lisus. poate ca influenta de care se bucura a facut posibil ritul initiatic s1 magic al crucificarii. zeita este cea care. Pentru ei. ceea ce nu s-ar întîmpla în cazul unui cadavru. faraonul devenea în mod automat „un Osiris". ci fiindca ele îsi interpretau astfel. sa poata renaste dupa „tipicul" misterelor oSiriene. partenera sa sexuala si spirituala. Romanii erau oameni practici. stâpînul cerului si al tarîmului de dincolo prin magica interventie a zeitei Isis. Ipoteza devine cu atît mai plauzibila daca lisus se considera într-adevar ca fiind de vita regala — din neamul lui David —. Ea a fost cea care ia conferit calitatea de Mesia ungîndu-1 cu mir de nard si. da r ca a fost coborît de pe cruce viu si ca „învierea" sa nu a fost decît o simpla vindecare a ranilor. giulgiul este autentic. Date fiind presupusul sau trecut egiptean si imagistica osirian3 folosita.zeitei egiptene. daca avea cu adevarat o situatie materiala buna. în chip de Osiris însusi. Simon din Cirena). este posibil ca lisus sa fi acceptat de bunavoie chinuri»5 rastign irii. constient. în mod cert. din motive însa aproape ironice fata de modul în care este el perceput de crestini. a sa cum presupunem noi.) Desigur. poate ca a fost un accident faptul ca lisus a fost coborît de pe cruce viu si versiunea standard a prinderii si a rastignirii sale este cea mai a propiata de adevar dintre cele pe care le avem. ca printr-o moarte si o înviere simbolice avea sa devina chiar zeu. rastignirea pare a fi fost alegerea perfecta. lisus si Maria Magdalena interpretau scena mortii si învierii lui Osiris. în misterele zeului care moare. fiindca. iar cei din administratie aveau o înde-'ungatâ experienta în . iar daca. si credea. la moa rtea sa. Leonardo da Vinci a crezut în aceasta ultima ipote za: sîngele curge înca pe ima ginea de pe Giulgiul din Torino. iar acea lume a tenebrelor era în mod obisnuit reprezentata sub forma unui mormînt. coboara în lumea de dincolo pentru a-1 readuce la lumina zilei pe zeul înviat. rolu l în drama lui Osiris. (Chiar daca teza noastra este gresita si nu Leonardo a „creat" giulgiul. alaturi de însotitoarel e ei. poate. asemenea lui Lazar. lisus este Dumnezeu întrupat. cel care a facut-o trebuie sa fi avut aceleasi convingeri. înainte de a tamadui ranile de pe trupul lui l isus. altii cred ca lisus a fost într-a devar rastignit. înseamna în mod cert ca lisus era viu în mormînt. fiindca crucea era deja un stravechi simbol o sirian. Maria Magdalena si însotitoarele ei au fost cele care s-au îngrijit de înmormîntarea lui lisus nu pentru ca o asemenea sarcina le revenea în mod obisnuit femeilor. Se astepta oare lisus sa iasa din mormînt dota t cu puteri divine'? Poate ca aceasta idee elucideaza una dintre cele mai vechi enigme ale crestinismului: a murit sau nu lisus pe cruce? Multi considera ca nu. în ciuda tuturor dovezilor. Cîteva Evanghelii gnostice. lisus avea rolul zeului care moare si revine ap oi la viata gratie interventiei — magice sau nu -din partea „zeitei".

pentru ca nu exista decît un singur Dumnezeu si ideea ca a cesta ar fi putut avea legaturi cu un cult ce — . i s-a dat un narcotic puternic îmbibat în burete. Si atunci. iar daca începuse cu numai cîteva ore înainte? Crucificarea era cea mai groaznica moarte imaginabila. în Palestina. da ca tineau întradevar. pentru ce ar fi fost cinev a rastignit. Ar trebui sa credem oare ca romanii tineau atît de mult la obiceiurile iudeilor? Sau. de pilda. Durata alocata crucificarii lui lisus a fost. vineri fiind. fiindca în mod obisnuit victimele agonizau zile întregi pe cruce. Prin urmare. orice aparenta revenire la viata n-ar fi putut fi decît un miracol. care i-a conferit aparenta mortii. Daca iudeii 1-ar fi declarat vinovat. de asemenea. nu putem decît sa banuim ca soldatii romani au fost mituiti pentru a închide ochii. iudeii nu se asteptau ca acest a sa fie rastignit si nici sa învie din morti. dupa e a. atunci ar fi fost executat prin lap idare. Si totusi ni se spune ca au încheia t în gra ba executiile din acea zi de vineri. a existat un proces si apoi executia. viu sau mort? Desigur. Acesta er a. asa cum am vazut. în acest caz. un c rimin al crucificat nu putea fi acceptat ca Mesia. astfel în cît sa poa ta fi îngropati înainte de începerea Sabatului. aflat în centrul unor importante scoli ale misterelor. chinul rastignirii trebuia sa ia sfîrsit seara. iar o asemenea moarte nu putea fi masluita. Dar se pare ca lisus si apropiatii sai — în rîndul carora intra si „familia din Betania" au organizat evenimentele conform unui plan pus la cale dinainte. Exista în textul Evangheliilor anomalii care dau nastere unor suspiciuni grave. în vreme ce era pe cruce. în T he Passover Plot. asa cum ana vazut.privinta torturilor si a executiilor. desi celor doi tîlhari a trebuit sa li se dea lovitura de gratie pentru a muri înainte de Sabat. Toate aceste indicii sugereaza ca s-a urmarit montarea unui spectacol cinic: rastignirea era cea mai publica modalitate de a anunta un deces si. sa-1 aresteze si sa-1 condamne pe lisus. redusa. se încadra într-un alt concept. Unii critici au presupus ca. Iudeii n-ar fi putut accepta în nici un caz un astfel de concept. al carui rol si-1 asumase. nu evreii. Dar presupusa planificare nu se limiteaza la arestare si la rastignire. fiindca o moarte atît de rusinoasa nu se potrivea cîtu si de putin cu imaginea mult asteptatului Mesia. de altfel. cînd la apusul soarelui oricum ar fi trebuit coborît de pe cruce. si rostul ei. dar nu spune si de ce ar fi ales lisus sa fie crucificat. Nicaieri nu exista o asemenea interpretare. ranindu-le fluierele picioarelor celor doi tîlhari rastigniti împreuna cu lisus. ni se spune ca. cel al zeului care moare si revine viata. lisus s-a stins pur si simplu înainte de apusul soarelui. însasi natura acestui aranjament demonstreaza de ce a fost nevoie ca romanii. Dar ce sperau conspiratorii sa obtina prin acest subterfugiu elaborat si riscant? La urma urmei. planul nu trebuia sa respecte traditiile evreilor. Hugh Schonfield explica în mod elegant si convingator cum s-ar fi petrecut lucrurile. vinerea.

Probabil ca nu trebuie sa mai amintim înca o data ca ideea piortii si a învierii nu se întîlneste. Soare! Pentru ce mai parasit? în consecinta. în mod traditional.presupunea va rsare de sînge era de peconceput. Asa cum subliniaza. Oricare ar fi adevarul. doar în crestinis m. si Karl Luckert. necrestinii sînt de parere ca aceasta obscuritate este o dovada a imaginarului continut în textele anghelice — un punct de vedere la care subscriem si noi. acestia cred ca aceia care sînt drept i vor învia împreuna în Ziua de Apoi. Astfel. ale popularitatii de care se bucu ra si astazi. permanenta sa prezenta spirituala a constituit unul dintr e principalele motive ale rapiditatii cu care noua religie s-a ras pîndit în lumea romana si.71 Desi conceptul viitoarei învieri trupesti face parte din credinta iudaica. însa constient? Ce s-a întîmplat dupa aceea? A parasit el Palestina. Textul Evangheliilor devine confuz dupa descoperirea mormîntului gol. si a calatorit în locuri îndepartate. lisus cel din Evanghelii dispare din istorie imediat dupa presupusa sa înviere. fiindca ea pare sa fi plecat în Galia fara el.poate fi identifica ta în mod cert: modul în care doi ucenici se întîlnesc cu lisus înviat pe drumul spre Emaus a fost extras din lucrarea isiana a lui Lucius Apuleius Magarul de aur. desi a spus ca spiritul sau e de-a pururi alaturi de cei care cred în el. la urma urmei. Moartea lui Osiris este reprezent ata în mod traditional prin intermediul unui soare negru. asa cum au sugerat unii critici. Si totusi. Exista numeroase întrebari fara raspuns în privinta rastignirii. lisus nu a respectat însa acest plan. nici pe departe. Apoi s-a înaltat la cer fara a-si lasa în urma ramasitele trupesti. este clar ca l isus dorea sa fie asociat cu unul dintre ele. ciuda acestui caracter con fuz. Dar cu care? Si ce sp era el sa obtina în urma acestui plan periculos? Am vazut deja ca strigatul lui lisus pe cruce ar putea fi interpretat ca: Helios. Soare!"). revenind la viata în vreme ce toti ceilalti putrezeau încâ în mormintele lor. ceea ce s-a întîmplat la învierea lui lisus nu corespunde cu filozofia evreilor. strigatul lui lisus ar fi putut fi: Soare. Dar în celelalte regiuni ale Orientului Mijlociu si ale Mediteranei. una dintre surse — a sa cum ^ttiarca si Hugh S chonfield . precum In dia? Si cum a evolua t rela tia sa cu Maria Magdalen a. de asemenea. Spre exemplu. în ce stare se afla el cîn d a fost coborît de pe cruce? In mormînt era în coma sau doar ranit. în contextul proliferarii cultelor bazate pe acest concept. adica prin lipsa luminii. Desigur. lisus a pus în scena povestea lui Osiris. daca presupunem ca ideea crestina a mortii si a învierii reale a lui lisus este gresita. venerarea un or asemenea zei era foarte raspîndita. neconvingatoare — chiar si daca le consideram un simplu mit. fiindca ei considerau necurat tot ce avea legatura cu sîngele si cu mormintele. desi recunosc ca . Helios! („Soare. Episodul în care lisus le apare ucenicilor si cel al înaltarii sale la cer sînt foarte neclare. de altfel. se pare ca în acea zi de vineri de demult.

Arhetipul osirian este oglindit în faptul ca lisus si-a asumat constient rolul respectiv — a „murit" într-o zi de vineri. Sfînta si eterna Mîntuitoare a omenirii. a permis aparitia credintei ca Fiul lui Dumnezeu s-a ridicat din morti. au fost observate unele aparitii ale lui Hristos. înainte de a se înalta complet la cer. o invocatie traditionala spunînd: „.. printre adeptii sai. Isis era considerata Creatoarea.ideea permanentei prezente spirituale a lui lisus nu face part e din traditia iudeilor. în cadrul vietii si al învataturilor sale si nici nu s-au nascut din tipul de iudaism eretic evocat atît de des pentru a explica geneza lor. Dar de unde provine ea? Analiza documentata realizata de Luckert72 demonstreaza ca atît con ceptul învierii lui lisus." înca o data vedem deci ca o serie de concepte esentiale în religia crestina — care au fost considerate mult timp o dovada a caracterului unic si divin al lui lisus — nu au aparut brusc. unde erau considerate adevarul absolut. Tu ca lci moartea în picioare". Tu esti creatoare a tuturor lucrurilor bune". scripturile egiptene sînt clare: „La început a fost Isis. si astfel s-a întors la Tatal.. MariaMagdalena. a fost jelit de „Isis" si a revenit la viata trei zile mai tîrziu —.^3 Specialistii sînt de a cord ca primii crestini au inclus în religia lor anumite aspecte preluate din cultul lui Isis. Tu îi dai lumina Soarelui. în concordanta cu logica egipteana era si notiunea ca. fara nici o îndoiala.. ca teologia egipteana „. despre care se credea ca îi conduceau pe oameni dintr-o lume invizibila. desi s-a întors la Tatal ceresc. din neant.. Tu. lisus Hristos conti nua sa ramîna prezent... în vreme ce Lucius Apuleius i se adresa astfel: „O. îi corespunde celui al zeitei Isis. Conceptul învierii individuale si cel al existentei vesnice a sp1' ritului în lumea de apoi provin din Egipt. unul dintre ini tiatii cultului ei. De asemenea. Prima dintre Primii". cît si cel al perma nentei sale p rezente spirituale apartin.. Ideea ca rolul e i nu a fost unul de subordonare trebuie subliniata din n ou. comentatorii moderni nu ofera nici o ipoteza cu privi re la adevaratul ei context.. Ea era zeita „din care întreag a fire s-a nascut". întelegem astfel de ce. Autorul explica.. pentru o vreme. în acest sens. dar înviere a a fost posibila doa r gratie zeitei si magiei sale. pentru eternitate.. Aristides. precum ideea conform . Am vazut deci ca evenimentele crucia le din viata lui lisus par a se potrivi cu povestea lui Osiris si ca rolul partenerei sale. Isis — si nu Osiris — a fost Mîntuitorul initial... teologiei egiptene. o descrie ca „o Lumina si alte lucruri de nespus ce duc la mîntuire". Iar notiunea prezentei continue a spiritului dupa moarte a fost preluata în mod direct din credintele referitoare la moartea f arao nilo r. Da r trebuie sa mai facem o remarca importanta în acest context. Dar mai mult decît atît. în acest sens.

asa cum am demonstrat. la Dendera. exact aceasta este situatia înfatisata în mod repetat în Evanghelii: ucenicii. Presupunerea ca lisus a fost de religie iudaica a împiedicat conturarea unei ima gini clare. Iar fundalul ei pagîn izbuteste sa arunce o raza de lumina asupra unora dintre cele mai vechi enigme ale Noului Testament. Daca. asa cum a devenit mai tîrziu. lisus si Maria Ma gdalena erau initiati ai misterelor lui Isis si Osiris.careia credinta în zeita asigura viata vesnica. în mod ironic. initial. prefa tat de cuvintele: '' Iisus a spus". în umbra miscarii sale se afla un fel de eminenta cenusie. preluate din scolile egiptene ale misterelor. unele dintre cele mai citate cuvinte ale lui Iisus: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna". De fapt. cuvînt cu cuvînt. aceea a unei mame. dupa cum am vazut. ce este si ce va veni" — cuvinte care. printre care si Petru. ca fiind rostite de lehova. întemeiata pe frica fata de Dumnezeu . altii. acela pe care lisus 1a tinut în mod intentionat departe de adevaratul sau mesaj. Spre exemplu. a fost preluata din învataturile zeitei Isis. Dar. îndemnul este gravat a desea la intrarea în biserici. mult mai tîrziu. si-au gasit loc în Apocalipsa (1:8). Daca însa credinta lui deriva dintr-o alta traditie decît cea iudaica. Wi lson. specialistii au preferat una dintre urmatoarele doua abordari: unii. si „famil ia din Betania". Unul dintre acestea. fra za . pe cînd era templu al zeitei Isis. aceste doua aspecte aparent ireconciliabile capata sens daca sînt privite împreuna. precum Ahmed Osman. Dar. asa cum credem noi. marturisesc adesea . ei au preluat multe dintre templele dedicate ei. crestinismul a fost cu totul diferit de religia patriarhala. un grup secret din care facea parte. în acest context.N. Poate fi vazuta si astazi deasupra portii unui templu închinat ei. De asemenea. cel de la Sais — o veche capitala a Egiptului — a devenit în secolul a l III-lea biserica închinata Fecioarei Maria. Principala dificultate a fost totdeauna încercarea de a „împaca" existenta istorica a lui lisus cu evidentele aspecte din viata sa. majoritatea discipolilor si sursele pe baza carora au fost scrise ma i tîrziu Evangheliile au facut parte din cercul exterior. totul devine limpede. pe zidurile sale se putea citi inscriptia: „Eu sînt tot ce era. sustin ca referirile la mistere nu au facut parte din povestea initiala. fiin d adaugate mai tîrziu. Gruparea lui lisus era formata dintr-un nucleu de initiati si din cercul exterior — versiunea ezoterica si cea exoterica a cultului. ca A. în mod aproape cert. Deoarece promite alinare în mijlocul greutatilor vietii. In fluenta cultului isian este vizibila chiar si în Evangheliile canonice. înseamna ca. Nu vrem sa sustinem astfel ca ucenicii sai nu erau evrei sau c a propovâduirea lui nu se adresa în mod deliberat iudeilor. au ajuns la concluzia ca lisus nu a existat în realitate. Cu o mie de ani înainte. Ori cît de straniu ar parea. alinarea promisa este în mod cert. în orice caz.

Luca si loan sînt de . Evangheliile Snostice folosesc chiar si ac eeasi terminologie — de pilda. în mod cert. termenul care defineste în egipteana iadul: Amente.de pilda. Se crede ca textele lui Matei. elementele individuale — si adesea contradictorii — ale hibridului. crestinismul a fost singurul care a supravietuit si s-a raspîndit Am vazut deja ca miscarea lui lisus a cîstigat atîtia adepti în afara Iudeii pentru simplul motiv ca era deja recunoscuta ca un cult al misterelor. cit si ne-iudeilor. mitul zeului c are moare si renaste cu tiparul mesianic clasic.74 Timp de secole. Crestinismul s-a nascut din dinamica diverselor grupari etnice si religioase care încercau sa defineasca. De fapt. dintre toate cultele mesianice ale epocii respective. multi ar putea contesta fondul egiptean al crestinismului. Acestea sînt — argumenteaza ei — singurele dovezi de care dispunem cu privire la începuturile religiei crestine si. de cult mistic. Desigur. citind în acest sens tonul general iudaic al Evangheliilor. Dar Evangheliile din Noul Testament nu constituie unicele dovezi pe care le avem. în mod repetat. crestinilor li s-a spus ca Evangheliile din Noul Testament sînt „corecte" din punct de vedere istoric si spiritual. ele sustin ideea o riginilor iudaice. Cel mai notabil exemplu în a cest sens este Pistis Sophia. Critici precum Jean Doresse — în studiul sau asupra textelor de la Nag Hammadi — recunoaste influenta considerabila a teologiei egiptene asupra scrierilor gnostice. membrii acestui cerc exterior nu erau siguri nici macar cu p rivire la planurile si la adevaratul rol al lui lisus. Marcu. fiind în acelasi timp deosebit de fiecare religie anterioara în parte. de ce. în aceste documente ap ar concepte de origine evident egipteana. pe întelesul lor. substantiala masa a documentelor numite generi c Evangheliile gnostice a fost în mod deliberat tinuta departe de ochii credinciosilor secole de-a rîndul. Asa cum am vazut. cele gnostice fiind „gresite". a carui cosmologie o reproduce fidel pe cea din Cartea egipteana a mortilor. aceasta combinatie imposibila devenind cu timpul Biserica lui Hristos.ca nu înteleg intentiile si cuvintele învatatorului lor. desi sînt singurele pe care Biserica ar dori sa ne bazam. Evangheliile gnostice descriu un cu lt egiptean al misterelor. iar imaginea pe care o confer a ele crestinismului timpuriu nu este cîtusi de putin aceea a unei s ecte iudaice schismatice. Mai semnificativ înc a. Adeptii s-au vazut confruntati permanent cu dificultatea de a armoniza. Secretul atractivitatii sale a fost faptul ca era un hibrid. Specialistii recunosc ca nu pot raspunde Ia o serie de întrebar1 fundamentale . o combinatie de aspecte ale iudaismului si de elemente pâgîne. Crestinismul a fost unic prin aceea ca era familiar atît evreilor.

c ei doi „heruvimi" sculptati din palatul regelui Ahab. venerînd af/f zei. Pe de alta parte. el se refera si la Templul lui Solomon: contrar celor sustinute de traditia iudaica. (Ca rezultat. a ceea ce era în esenta un mesaj pagîn ?" Religia initiala a evreilor a fost. Nimeni nu neaga faptul ca Evangheliile din Noul Testament au fost scrise de adeptii evrei ai lui lisus. Heruvimii de pe Chivot o reprezentau.. una pe care ei nu erau interesati sa o sustina.77 Chiar si în iudaismul . ca aceea a tuturor cultu rilor din antichitate. Grupari de evrei „eretici". ci si a celei ce o celebra pe zeita Asherah. consoarta lui lehova. dar . Si totusi. din acelasi motiv. dar si propova-duire a sa. Patai precizeaza: „Venerarea zeitei Asherah. cit si zeite. Printre numeroasele exemple în acest sens. acesta nu a fost construit exclusiv în cinstea lui lehova. adoratori ai divinitatii feminine. de origine ungara. îndeosebi în Egipt."75 Templul lui Solomon a fost construit dupa modelul templelor feniciene. în inima iudaismului. oricîi de eretica.7^ Multi specialisti considera ca imaginile gravat e pe Chivotul Legii îl înfatisau pe lehova alaturi de o divinitate fe minina. asa cum speram ca am demonstrat deja. se pare ca Evangheliile gnostice ofera o imagine mai apropiata de realitate a originilor noii religii si chiar a convingerilor lui lisus. în Samaria. aceste texte interzise conturau imaginea unei religii care — spre deosebire de cea oferita în Noul Testament — îsi avea originile în teologia egipteana.în mod ironic — acestia par a fi cei care au înteles doar în mica parte ideile sale. iar preotii au rescris efectiv istoria pentru a sterge — nu în totalitate însa — referiri le la anterioara venerare a zeitelor. prin prisma propriului lor context cultural si religios. nici o variatie. Abia mai tîrz iu s-a conturat lehova ca zeitate principala. pe el. înaintea reformelor instituite de regele losia în anul 621 î. pe cînd toate celelalte sînt considerate (atunci cînd existenta lor este recunoscuta) doar niste aiureli.) Antropologul si specialistul în istoria biblica Raphael Patai. exista dovezi coplesitoare care sugereaza ca valoarea lor este cel putin egala cu cea a textelor canonice. au supravietuit în diverse regiuni. Evangheliile gnostice au fost respinse de Parintii Bisericii din motive de autoaparare. superioara.inspiratie divina. politeista. Crestinismul nu fost menit sa devina nici o religie patriarhala. a demonstrat în lucrarea The Hebrew Goddess („Zeita iudaica") faptul ca evreii se închinasera unei divinitati minine. era un element integral al vietii religioase în anticul Israel. Pe lînga faptul ca accentuau importanta Mariei Magdalena (si a celorlalte f emeiucenic). si la începuturile crestinismului. pe zeita. fiindca ele prezentau o imagine cu totul diferita a crestinismului. statutul femeilor a sufe rit un declin brusc. Dar înca nu am raspuns la întrebarea anterioara: „Ce anume sperau lisus si cercul sau de initiati sa realizeze prin popula rizarea. asa cum s-a întîmplat. de asemenea. cei care au încercat sa-1 explice. sînt identici cu reprezentarile clasice ale zeitei Isis. a iudaismului. care la rîndul lor au fost inspirate din arhitectura religioasa a Egiptului antic.Hr..

fiindca însusi David fusese un adorator al divinitatii feminine. ce implicau initieri ezoterice si care au culminat. „în ascuns". asinul pe care avea sa calareasca lisus. imagine a întelepciunii — în ebraica Chokmah.7^ Criticii sînt de acord ca originile sale se afla în divinitatile feminine ale culturilor învecinate. de venerare a divinitatii feminine. exista dovezi care sugereaza ca el si-a asumat în mod constient rolul de Mesia si ca Majoritatea adeptilor sai îl considerau a fi regele lor. este clar ca Chokmah are o alta semnificatie: întelepciunea este reprezentata ca o femeie. pentru a împlini profetiile mesianice. desprinse din context. sub doua forme principale. probabil. printre altii. Dovezile referitoare la aceste pregatiri se gasesc chiar în Evanghelii. în mod cert nu ar fi nascocit si dovezile în sine. urmas al regelui David. Mack. într-adevar. de altfel. care se închinau. „lisus nazoreanul" fiind. Noi însa nu ne-am putut declara multumiti cu respia_ gerea acestui material. iudeii s-au convertit la alte religii în perioadele de do minatie romana si elena. daca ei nu s-au înselat. Poate ca lisus a fost un preot isian care a încercat sa le prezinte iudeilor o versiune acceptabila pentru ei a religiei egiptene sau care a folosit tendintele promesianice pentru puner ea în aplicare a altor planuri secrete pe termen lung. Daca ei ar fi inventat episodul respectiv. în plus . iuda ismul nu-si uitase complet radacinile pagîne. revolta macabeilor de la jumatatea secolului a l II-lea î. Prima este personificarea lui Israel ca femeie. la urma urmei. coexistînd cu lehova de la începutul începuturilor. Desi exista cu adevarat unele episoade fic_ tive în Evanghelii (mai cu seama cele referitoare la copilaria sa) dovezile atesta ca aceste fragmente la care ne-am referit sînt autentice. Desi explicata în mod obisnuit ca o alegorie a întelepciunii divine. acest lucru nu ar fi constituit cîtusi de putin un obstacol. Asa cum am vazut în Capitolul 11.oficial. la fel ca si regele Solomon. din iudaismul eretic ne poate ajuta sa întelegem adevaratele motive si misiunea reala a lui lisus. cealalta.. venerarea zeitei s-a pastrat. de pilda. spre exemplu. absolut toate spusele si actiunile lui amintesc de scolile misterelor — îndeosebi de cele ale cuplului Isis/Osiris. deoarece ar însemna ca mai multe episoade din Evanghelii — precum intrarea lui lisus în Ierusalim calare pe utj asin — sînt pure inventii.79 In epoca lui lisus. evenimentele ce au culminat cu intrarea triumfala a lui lisus în Ierusalim par a fi fost aranjate dinainte — de pilda. Chiar si cei reputati specialisti au respins întregul material mesianic atunci acesta nu a corespuns ipotezelor emise de ei. Daca nu tinem seama de el. un initiat al unei scoli a misterelor. totusi. în greaca Sophia.Hr. Aspectul pagîn. lui Dionysos. asa cum s-a sustinut. ne confruntam cu o contradictie evidenta: luate ca atare. a fost cauzata în mare parte de schisma produsa de evreii apostati. daca el era. Burton L. desi este clar ca autorii textelor nu si-au dat seama de semnificatia lor. Si atunci. care au fost intentiile reale ale lui lisus? Poate c a s-a folosit de „mania" mesianica a vremii pentru a readuce în actuali tate venera rea zeitei. înseamna ca lisus a fost. a subliniat in fluenta zeitelor egiptene Maat si Isis. facea parte dintr-o „familie" primitiva de secte iudai ce . cu rastignirea.

Hr. nimic din toate acestea nu constituie o dovada irefutabila dar ipoteza este sustinuta. un alt centru important fiind cel d in Delos. atributele zeitei s-au modificat în timp. cele doua religii „concurau" pentru jnjntile S i inimile aceleiasi populatii. De fapt. conceptul atribuit lui lisus în Levitikon. doctrinele lor erau identice. în orice caz însa. în ciuda constientizarii depline a consecin telor.Hr.Hr. în consecinta. isienii din Roma a u fost supusi la numeroase persecutii. de fapt. Miscarile populare de acest tip erau totdeaun a tratate cu suspiciun e de autoritati. forma originala a religiei. asimilînd trasatu rile altor divinitati feminine.eretice care ar fi diseminat. de fapt. triumviratul a ordonat pe neasteptate construirea unui nou templu închinat cuplului Isis-Serapis. Nu put em decît sa banuim care era natura convingerilor nazorene. religia egipteana si ca evreii uitasera ca exista si o zeita. dupa ce se raspîndise în întregul imperiu. Acesta este. Senatul a ordonat distrugerea templelor închinate zeilor Isis si Serapis în capita la imperiului. Cultul a fost interzis în mod oficial de lulius Cezar. Ideea ca el încerca sa reinstituie cultul divinitatii feminine în rîndul evreilor este bine documentata. n u s-a gasit nici un muncitor dispus sa le demoleze. lâsîn d la o parte insistenta crestinism ului asupra faptului ca fonda torul sau a fost un om în came si o ase. la Serapeum-ul din Alexandria. acel text esential al miscarii ioa-nite. ele se armonizau perfect cu propriile conceptii despre mistere. se pare. însa. lisus este un initiat al cultului osirian.. care întelege ca religia initiala a lui Moise si a triburilor lui Israel a fost. asa cum vom vedea în capitolul urmator. dar în ceea ce-1 priveste pe lisus. In cele din urma. a aparut un nou cult al lui Isis si Sera pis (echival entul grec al lui Osiris) — o combinatie a mai multor scoli ale m isterelor. Oricît de uimitor ar parea acest lucru.^0 Masele populare ale Romei au îndragit cultul zeitei Isis si 1-au îmbratisat din toata inima.. In anul 43 î. Desigur. în secolul al IV-lea î. în timpul dominati ei elene în Egipt. similaritatile dintre crestinismul timpuriu si cultul isian/osirian erau recunoscute de Bise-rjca acelor vremuri. Cultul a ajun s la Roma înainte de anul 200 î. lisus nu a fost atît Fiul lui Dumnezeu. cît mai degraba Fiul Zeitei. din unele surse extrem de surprinzatoare. Principalul sau centru se afla totusi în Egipt . Cultul isian din vremea lui lisus nu era exact acelasi cu cel care sa dezvoltat în Egipt înainte de perioada de înflorire a imperiului elenistic. Aceasta decizie . Conform acestuia. care le considerau un punct de pornire a curentelor subversive.

le promitea mîntuirea individuala si le garanta existenta unei vieti de apoi eterne. Caligula a sustinut activitatea de constructie a templelor si a instituit festivaluri isiene. în timpul Domniei sale.F.82 În primul secol al erei crestine. cînd preotii cultului au fost crucificati si 4 000 de membri au luat calea exilului. Marc Antoniu prefer a sa fie numit Noul Dionysos.. Iata ce afirma R.81 Ceva neobisnuit s-a întîmplat însa cu religia isiana a epocii respective. Credinta ca imortalitatea putea fi obtinuta era principala sa doctrina". Cele mai severe persecutii ale isienilor din Roma au avut loc în 19 d. Mîntuirea individuala putea fi asigurata prin participarea la misterele ei. Alti împarati din perioada ulterioara au devenit chiar membri ai cultului. în timpul împaratului Tiberiu. 1975): „Isis a devenit în cele din urma o zeita mîntuitoare. Veneratia zeitei Isis a continuat nestingherita pînâ la sfîrsitul secolului al IV-lea..85" S. Motivul acestui exces de zel dublu din partea autoritatilor este neclar. Cleopatra a impus venerarea zeitei Isis ca religie nationala a Egiptului. crestinii au distrus Serapeum-ul din Alexandria si au luat masuri pentru a suprima cultul pretutindeni.Hr. adica purifica rea spiritua la si renaste .. cel mai mare rival al sau fiind crestinismul . Brandon subliniaza ca aceste doua concepte — cufundarea în apa si ceea ce simboliza ea. In anul 391 d. Probabil ca Josephus a dorit sa faca o distinctie între persecutiile la care au fost supusi isienii si cele care i-au afectat pe evrei. Asa cum sustine Sharon Kelly Heyob în The Cult of Isis among Women in the Graeco-Rornafl World („Cultul lui Isis la femeile din epoca greco-romanâ". cazul nu ar fi stîrnit în mod normal nimic mai mult decît o simpla ridicare din umeri. situatia s-a schimbat si cultul si-a facut adepti în rîndul claselor sociale superioare si chiar printre împarati. „Este clar ca «biserica» zeitei Isis a avut o «misiune» în perioa da imperiala.Hr. în vreme ce iubitul ei era înfatisat ca Osiris sau Dionysos. dar motivul real pare a fi acela ca primii fusesera implicati într-o serie de miscari sociale. Josephus a scris în cronicile sale despre aceste evenimente si le-a atribuit unui scandal în care un preot isian l-a ajutat pe un nobil roman în încercarea acestuia de a o seduce pe sotia altuia în templu. este neîndoielnic ca propaganda în favoarea ei era în floare". Merkelbach în lucrarea Mân.. dar tinînd seama de moravurile înaltei societati romane. ei i-a placut întotdea una sa fie înfatisata sub chipul 2eHei Isis. Myth & Magic („Om.a fost. rezultatul celebrei relatii dintre Marc Antoniu S1 Cleopatra. în sensul de baza al termenului. ideile filozofice platoniciene începînd sa fi e asociate cu el (la fel ca în cazul crestinismului)..84 Marturisite. pacatele erau iertate prin cufundarea în apa. Claudiu si Nero erau atrasi de cultele misterelor în general si îndeosebi de cultul lui Isis. poate.G. Ultimul festival isian ofici al s-a desfasurat în Roma. Merkelbach continua aceasta idee despre cultul zeitei Isis: „Era popular fiindca raspundea dorintei de mîntuire personala (asemenea crestinismului). mit si magie")'. Persecutiile împotriva lor au coincis cu acelea împotriva evreilor din capitala imperiului.. Dar de ce era cuinii zeitei Isis atît de popular? Ce le ofer ea el adeptilor sai? Asa cum am vazut. în 394. Prin urmare.

rea ulterioara — au fost corelate în Egipt în cadrul ritualurilor din scolile misterelor lui Osiris si ca: „Acest proces dual menit sa asigure nemurirea nu mai este întîlnit nicaieri altundeva. cu toate ca o serie de critici din Roma i-au acuzat pe isieni de comportament imoral aceiasi critici sau plîns. în zilele de glorie ale cultului. cele doua sexe erau egale. Cu toate acestea.89 O alta trasatura comuna isienilor si Bisericii Crestine timpurii — ta ciuda parerilor încetatenite — este rolul activ jucat de femei. credinciosul îsi recunostea pacatul în fata preotului.88 Si mai exista o similaritate fra panta între practicile din cult ul isian si cele ale catolicismului de mai tîrziu: con ceptul de confesiune. Spre exemplu. fiul zeitei Isis. Douasprezece zile ma i tîrziu. Din punct de vedere sexual. mystal (initiatii) împarteau mîncare si bautura în cadrul unor celebrari rituale si uneori puteau deveni una cu divinul luînd parte la o «ma sa» sacra mentala simila ra cu împartasania crestina. crestinii din Egipt celebrau în aceast a zi botezul lui lisus. Meyer în The Ancient Mysteries („Misterele stravechi"): „în mod obisnuit. se celebra nasterea celuilalt fiu al ei. preluînd o serie de elemente din festivalul de dicat lui Aion. pe 6 ian uarie. cea mai importanta sarbatoare isiana era ziua de 25 decembrie. în Egipt. în lucrarea Mân. .87 La fel ca în crestinism. Dar multe dintre cultele misterelor din epoca lui lisus implic au practici similare. S. În consecinta. din punctul de vedere al implicarii si al statutului sPmtual. Mirenii detineau un rol activ în cadrul religiei — spre deosebire de situatia de la Roma. în care preotii barbati. Brandon remarca „evidenta influenta a festivalurilor isiene asupra obiceiurilor populare crestine asociate cu Boboteaza"90. Si. mîntuirea personala a credinciosului depinde de cainta acestuia. Aion. de marturisire a pacatelor. doar aceste doua religii au pus un accent deosebit pe cainta . în secolul al IV-lea. printre care si ritul botezului cvi apa din Nil. fara a neglija însa celela lte talente ale femininitatii sale. barbatii si copiii deopotriva aveau sentimentul ca sînt întelesi de zeii lor. pe de alta pa rte. cultul isian încuraja monogamie si sustinea caracterul sacrosanct al familiei.F. Myth & Magic. celebrîndu-i atributele de sotie si de mama. exercitau un control total asupra enoriasilor — si existau numeroase „asociatii" ale laicilor pe lînga temple. desi se estimeaza ca numarul preotilor îl depasea pe cel al preoteselor. iar acesta înalta rugi catre Isis pentru a-i obtine iertarea. Biserica Ortodoxa de rit vechi sarbatoreste Craciunul pe 6 ianuarie. cînd se aniversa nasterea lui Horus. De fapt. toate afirmau ca initiatii lor s-au „nascut din nou" si. exista o paralela strînsa între descrierea pe care o face Pavel botezului si cea din scolile misterelor osiriene. asa cum noteaza Marvin W. în epoca romana tîrzie. Cultul isian se concentra pe aspectul matern al zeitei. de perioadele regulate de abstinenta sexuala pe care le respectau consoartele lor de religie isiana.G. trinitatea Isis — Osiris — • exercita o influenta puternica asupra vietii de familie a erelor: femeile. Ambele date au fost prelua te ca atare de crestini.86 într-adevar. pînâ la aparitia crestinismului".

acea unica mentiune e o semnificatie profunda pentru investigatia noastra. Dupa a nul 391. Un indiciu în acest sens ne este oferit..92 Istoria Bisericii timpurii din Egipt este foarte sugestiva în privinta similaritatilor dintre crestinism si cultul zeilor Isis/Osiris.G. festinul carnii. Brandon îl descrie pe Osiris ca fiind „un prototip al lui lisus". mystai cultului mithra ic mîncau pîine si beau a pa (poate apa amestecata cu vin) în cadrul unei mese initiatice — ca o diavoleasca imitare. se spunea ca devorau carnea cruda a unui animal în omophagJa. asa cum vom vedea. a împartasaniei crestine". dupa toate probabilitatile.91 Oricît de mare ar fi asemanarea celorlalte culte ale misterelor cu crestinismul timpuriu si cu învataturile lui lisus.Despre mena dele salbatice ale lui Dio-nysos. expresii ale aceluiasi accent pus pe forta transcendenta a femininului si pe magia comuniunii zeitei cu zeul ei. în cît a constituit un motiv de deruta si stînjenea la pentru apologetul crestin Iustin Ma rtirul. Descrierile ospatarilor cu carne cruda sugereaza ca participa ntii credeau ca ingereaza astfel însusi zeul. se gra beste apologetul sa a dauge. Mircea Elia-de afirma în acest sens: „Coptii se considera adevaratii urmasi ai vechilor egipteni". specialistii considera ca arh ivele au fost distruse în totalita te de factiunea crestina dominanta. le-a inspirat în mod direct..95 Numeroase piese ale mozaicului studiat de noi au luat fiinta în aceeaasi epoca si în acelasi spatiu geografic.94 Biserica Copta si-a pastrat în decursul timpului independenta totala fata de Roma sau de Biserica Rasariteana. exista nici o înregistrare scrisa despre Biserica pîna în secolul al III-le a d. în anul 391 d. în ciu a importantei sale ca metropola.. (Dar. în esenta. . Alexandria este ar nu ignorata aproape complet de autorii Noului Testament.Hr.) De asemenea. poa te. initiatii luau parte la o ceremonie care a minteste atît de mult de Cina cea de taina a crestinilor. Toate erau. multi dintre credin ciosi au trecut la Biserica Crestina Copta (Egipteana)... în misterele lui Mithra. în conformitate cu acesta . gnosticismul. de pilda.93 în mod cert. Ist oricii recunosc ca exista numeroase necunoscute referitoare la originile si dezvoltarea religiei crestine în Egipt. asimilarea celor doua decurgînd cu extrema usurinta. Alexandria acelei vremi a fost un veritabil creuzet de idei si convingeri din care au Deriv at apoi ermetismul. textele de la Nag Hammadi 51 Alchimia în forma sa „moderna". S . cultul lui Qsiris este ce l care. o combinatie de credinte egiptene si crestine.. fiind mentionata o singura data. de faptul ca. Biserica Copta a adoptat ca simbol crucea egipteana — ankh — pe care o foloseste înca si astazi. ramura egipteana a crestinismului avea în ea însasi ceva extrem de deranjant pentru Biserica.Hr.F. tot ceea ce se stie sigur e faptul ca s-a desprins din da dimensiunilor si trunchiul principal la o data foarte timpurie. atun ci cîn d Serapeum-ul a fost distrus. în mod neîndoielnic. Doctrinele sale sînt.

în scurt timp însa. un element esential pentru a întelege atît omul. desi conexiunile dintre crestinism si re ligia isiana/osiriana sînt cunoscute specialistilor de mai bine de saize ci de ani. ar fi riscat sa zdruncine Biserica din temelii. celui care striga în pustie. Dar daca a fost cu adevarat un misionar egiptean. ea devenind astfel una dintre principalele chei care permit dezlegarea vechilor secrete tesute în jurul lui lisus. Pe langa faptul ca era reprezentanta traditiei pâgîne careia îi apartinea. un scop politic care s-a îngemanat cu intentiile sale de prozelitism isiano-osirian. crestinismul es te religia zeilor Isis si Osiris. care i-a . vocea îi apartinea celui care venise înaintea sa. respectiv. dealtfel. putini crestini stiu despre existenta lor. daca ar fi fost facute publice. Gratie Mariei Magdalena am înteles ca el a fost un preot al religei egiptene.Trist este faptul ca. în epoca si în regiunea respectiva. la fel ca în caz ul Mariei Magda lena. semn ificatia eretica si chin tesenta cultului Mariei Magdalena. loan a fost un om real. prezentata sub o alta forma. axat pe lisus. în partea întîi a acestei lucrari am identificat doua filoane principale — axate asupra Mariei Magdalena si. Si. politica si religia erau inseparabile. de a cea sta data „codificat". de zei care au murit si înviat. în mod evident. a devenit un cult al personalitatii. în acest caz. ambele filoane ascundeau în ele o serie de cunostinte periculoase care. Si spre ea — spre vocea lui loan Botezatorul — ne vom îndrepta noi atentia acum. poate nu-i intereseaza ca lisus a fost unul dintr-un lung sir de mîntuitori. un adept pe care ea 1-a initiat prin intermediul sexului sacru ritual. lisus a avut un tel material. pentru majoritatea gruparilor eretice de-a lungul timpului ea o întruchipa pe însasi zeita Isis. în carne si oase. Desigur. adresîndu-se unui numar cît mai mare de oameni. Nu din întîmplare si-a propovaduit el mesajul în atît de multe zone ale Palestinei. Orice campanie cu miza atît de mare le pune probleme considerabile celor din fruntea ei. putem crede ca nu a urmarit decît obiectivul altruist al slujirii zeilor sai? Ca nu a vrut decît sa ajunga la inimile si la sufletele oamenilor de rînd? Din imaginea generala lipseste totusi ceva. care s-a jertfit pentru pacatele noastre. Pe de alta parte. multi credinciosi s-au simtit înselati într-un fel de Biserica. Aceasta este. cercetarile noastre au demonstrat veridicitatea acestei ipoteze. fiindca pentru ei credinta este mai importanta decît adevarul istoric. alaturi de lisus. în mod cert. asupra lui loan Botezatorul — ce se regasesc în toate ereziile pe care le-am analizat. Crestinismul nu este o religie fondata de unicul Fiu al lui Du mnezeu. în persoana lui loan Botezatorul. cît si misiunea sa. nevoiti sa înfrunte vocile contestatare ce apar în mod automat. în cazul Mariei Magdalena. Dar ereticii au mai pastra t cu grija în ca un secret. aflînd despre aceste conexiun i din diverse alte surse. un conducator religios de anvergura constituia totodata o forta pol itica redutabila.

octogonala. este în mod clar o femeie.Mansell Collection) „Sfîntul loan". unde se crede ca ar fi murit Ma ria Ma gdalena. Leonardo face o alta referire la Botezator in marea sa mistificare. ce dateaza din perioada primei cruciade si a carei forma neobisnuita se dator eaza. în 1995. pe lînga bisericile circulare caracteristice. în partea stîngâ. desigur.cunoscut pe lisus. de Rafael (sus — Mansell Collection) î] înfatiseaza pe Leonardo da Vinci sub chipul lui Platon. în sudul Frantei. probabil. jos. este posibil ca acesta sa fie lisus. unde capul lui „lisus" este despartit de trup. Era. Giulgiul din Torino. Remarcati „gestul lui loan" lîngâ copac. Am dorit sa vedem baptisteriu l în primul rînd deoarece unica sculptura a lui da Vinci care a supra vietuit pîna astazi (realizata în comun cu Giovanni Francesco Rustici) se afla pe unul dintre zidurile exterioare ale cladirii. Un poster rozicrucian din secolul al XIX4ea (sus . la fel ca Scoala din Arena. acestia au promovat si structura octogonala. dreapta -Reunion des Musees Nationaux). în lucrarile lui da Vinci..Clive Prince) releva un bogat simbolism eretic. Sa fie oare aceasta Maria Magdalena. cu aratatorul ridicat. .dar copilul binecuvîntat fiind lîngâ Maria. înainte ca edificiul sâ-si deschida portile pe ntru public. Londra (jos . La loc de frunte printre acestea se afla Florenta si. Sfîntul loan Botezatorul (jos. stîngâ— Holy Shroud Guild). aratatorul ridicat este totdeauna asociat cu loan Botezatorul. în dreapta. care sta la dreapta lui lisus. la fel ca artistul francez din secolul XX Jean Cocleau. inspirîndu-se în acest sens de l a Templul lui Solomon din Ierusalim. multe dintre locurile în care a trait si a lucrat i-au fost — poate printr-o coincidenta — dedicate Botezatorului. Aceasta negare a lui lisus este vizibila si în Adoratia magilor (jos — Mansell Collection): Leonardo este cel din coltul din dreapta. o sta tuie a lui loan Botezatorul.Michael Holford) îl înfatiseaza pe Leonardo. Asadar. cel care priveste în partea opusa Mîntuitorului. mai cu seama. despre care se crede ca ar fi fost iubita sau sotia lui lisus? Leonardo s-a pictat pe sine sub chipul celui de-al doilea ucenic din dreapta. Baptisteriul este o constructie ciudata. am ajuns la aceasta constructie împreuna cu o echipa de filmare cu ajutorul careia — multumita siglei „magice" BBC — ne-am putut bucura de cîteva clipe de singuratate în interior. P e lîngâ faptul ca-i purta o admiratie sincera. am fost uimiti de frecventa cu care loan Botezatorul aparea în activitatea artistului florentin. În Cina cea de taina a lui Leonardo (sus . extraordinarul baptisteriu din inima sa. ca „Pastrator al Graalului". a carui fresca din biserica NotreDame de France. O versiune a Fecioarei pe stînci (stinga — Reunion des Musees Nationaux) pare a-1 prezenta pe lisus binecuvîntîndu-1 pe loan . în timp ce realizam un documentar de televiziune despre Giulgiul din Torino. ce revelatii ne poate el oferi? CAPITOLUL 14 loan Hristos Atunci cînd ne-am documentat cu privire la rolul lui Leonardo da Vinci în „fabricarea" Giulgiului din Torino. templierilor. sugerînd o decapitare (jos. Multi cred ca el a fost Mare Maestru al Prioriei din Sion. binecuvîntat de loan . Si. ca în ultima sa opera.

sus — dive Prince). ambele sînt asociate cu venerarea divinitatii feminine. acestea reprezentînd elemente ale anatomiei feminine intime: arcada.le-Château i-a permis sa construiasca o resedinta complexa (sus: planul trasat de artistul francez Alain Feral). Forta sexualitatii feminine constituie deopotriva nucleul unor miscari precum rozicrucianismul. în secolul al XIH-lea. care a vizitat domeniul cu cîteva sâptamîni înainte de a fi ales presedinte al Frantei. aflata linga Avignon (dreapta -Clive Prince). de asemenea.Hr. ermetismul si anumite forme ale francmasoneriei. prin care «edmciosul patrunde în trupul Mamei Biserici. Inexplicabila avere a abatelui Sauniere de la Rennes. In toate locasurile de cult ale Mariei Magdalena se gaseste si cîte una dintre misterioasele Madone negre. Sa fi încercat oare lisus sa readuca iudaismul înapoi la originile sale? . simbolizeaza vulva Hozasa . catarii. „heruvimii" descoperiti într-un palat evreiesc din secolul al IX-lea î.sau roza . Printre cele mai frecvente caracteristici in acest sens stat rozasele si arcadele gotice (prezente în aceasta imagine a catedralei de la Chartres .Derek Braid st Doug Corrance/Still Moving Pictare Company). (alaturi. Turnul Magdala contrasteaza clar cu un delicat tum din sticla. au pastrat vii o serie de secrete despre lisus si Maria Magdalena. In biserica de pe domeniul sau. Sunbohsmul sexual este prezent chiar si în marile catedrale gotice Proiectate si realizate de cavalerii templieri. de pilda.Wellcome Institute Library. La baza „ereziei" europene se afla secreta credinta în zeita Egiptului antic Isis (sus stinga — British Museum). Studiile au dezvaluit ca lisus era un initiat al cultului lui Isis si Osiris din religia egipteana (jos . în 1981 (alaturi. Provence. Aceasta celebrare a întelepciunii feminine.British Museum). în orasul St Maximin. sigiliul lor -British Library). Prioria din Sion nutreste o adoratie deosebita pentru Notre Dame de Lumieres. Londra). adesea disimulata sub forma cultului închinat Mariei Magdalena sau Madonelor negre (sus dreapta).Comstock).Richard L. demonul ce sustine vasul cu apa sfintita (alaturi. În Marsilia. Sauniere era obsedat de Maria Magdalena: el însusi a finisat basorelieful din biserica (alaturi. Kersting).). Descoperirile arheologice au demonstrat ca iudaismul însusi îsi are radacinile în religia anticului Egipt.constituia în limbajul alchimistilor si al trubadurilor 0 anagrama pentru eros sau dragostea sexuala. Un element-cheie al traditiilor secrete din Europa era sexualitatea sacra. Zona era totodata un centru al Cavalerilor Templieri (în stînga. era ilustrata. Feigen & Co. dreapta jos .F. oculte si masonice.multimi uriase pa rticipa la procesiunea anuala în care este purtat presupusul ei craniu (sus — Clive Prince) acoperit cu o masca de aur (jos — Clive Prince). aceasta considerînd-o o eterna penitenta (jos . de Venus adorata de cavalerii si eroii Graalului (dreapta).Andre Galaup/Midi Libre).British Museum). predominant pagîne. concepte masonice si oculte. sus . Misterul 1-a atras chiar si pe Francois Mitterrand. Spre exemplu. jos) sea mana izbitor cu zeitele egiptene înaripate (alaturi. ROSARIVM CONIVNCTIO SIVE Coitw. Provincia Languedoc a fost dintotdeauna inima ereziei europene. sau Sophia. Alte indicii despre convingerile templierilor pot fi gasite în decoratiunile Capelei Rosslyn (dreapta .A. al caror ultim bastion împotriva papalitatii a fost Montsegur (sus . stinga jos — Mary Evans Picture Library) ilustreaza. pe care a proiectat-o si a decorat-o în conformitate cu principiile oculte si masonice. un basorelief din secolul al XV-lea (centru) o înfatiseaza ca „Apostol al apostolilor". Spre exemplu. Secretele de ordin sexual erau fundamentale pentru alchimie (sus . Maria Magdalena a fost totdeauna incomoda pentru Biserica. cele doua simbolizînd conceptul gnostic de echilibrare a contrariilor (jos — Clive Prince).

batrîna Elisabeta concepe un . Ni se spune ca botezul sau era un simbol exterior al caintei si ca numeroase persoane au raspuns chemarii sale. Sînt ei oare ultimii reprezentanti ai Bisericii lui loan". Riturile lor au sta t axate pe botez (sus. este oare posibil ca secretele atît de bine pastrate ale gruparilor eretice sa cuprinda adevarul cu privire la decapitarea sa? Acesta sa fie revelatia aceea misterioasa de care s-a temut Biserica dintotdeauna? Toate celelalte reprezentari ale sa le în opera lui da Vinci. Ideea superioritatii sale nu este specifica doar Europei. doua dintre Evangheliile canonice debuteaza cu episodul în care loan predica pe malurile Iordanului. printre acestea aflîndu-se si lisus. drea pta). Autorii îl descriu ca pe un ascet neînduplecat. printre care Cavalerii Templieri si Prioria din Sion. care a influen tat convingerile cavalerilor templieri? Decapitarea lui loa n Botezatorul a exercitat dintotdeauna o influenta deosebita asupra pictorilor. cu cîtiva a ni în urma. Numerosi critici contemporani sînt de parere ca a existat ceva dubios în legatura cu moartea lui loan Botezatorul. preotul Zaharia si sotia lui. Astfel. precum Leonardo da Vinci. În Evanghelia dupa Luca se precizeaza ca lisus si loan erau veri. ne-am dat seama ca acest lucru constituia un secret bine pastrat al unor organizatii de tipul templierilor sau al francmasonilor. dar Arhanghelul Gabriel îi înstiinteaza ca au fost alesi pentru a da viata unui fiu. dispare aproape cu desavîrsire din scena . care a renuntat la viata de pustnic în desert pentru a îndemna poporul lui Israel sa se caiasca si sa se boteze. cel a nuntat de profeti. în conformitate cu Marcu. pe lisus un uzurpator al lui loan. Matei. asa cum o demonstreaza si statuia a cestuia din Baptisteriul din Florenta. cu toate ca textul biblic contine denaturari deliberate ale a devarului. sînt vîrst-nici si nu au copii. Asa cum am vazut. sus Clive Prince). de asemenea. Wa ndeen ii din Irak si Iran îl considera. si a ici notezatorul este înfatisat cu aratatorul ridicat. desi motivele reale ale acestei preferinte sîn t neclare. ven ind sa f ie botezate în apa Iordan ului. Dar de ce con sidera ele ca misterul trebuie sa raniînâ nepatruns chiar si astazi? Imaginea traditionala a lui loan Boteza torul în crestinism este simpla si clara. în fond. Si. printre ei aflîndu-se valori intelectuale deosebite. Luca si loan Botezatorul a declarat ca el este doar precursorul mult asteptatului Mesia. portretul lui loan este conturat în termeni atît de reci si de inflexibili.British Library) demonstreaza devotamentul lor fata de loan Botezatorul. sculpta ta de Leonardo da Vinci (alaturi. Elisabeta. jos -Bridgeman Art Library). si cea din biserica de la Renn es-le-Châ teau (alaturi. se considera unanim acceptat ca botezul lui lisus a marcat începutul propovaduirii sale. iar povestea conceptiei si a nasterii miraculoase a lui lisus este întretesuta cu descrierea evenimentelor — evident mult mai putin miraculoase — care au dus la venirea pe lume a lui loan. Mielul lui Dumnezeu de pe sigiliul templierilor din La nguedoc (dreapta . curentul eretic european este axat în parte pe figura lui loan Botezatorul. la scurt timp dupa aceasta vestire.stînga) si pe sîngerarea rituala a Bunilor (sus. scriitorilor si muzicienilor. nici un element care sa justifice veneratia patimasa cu care 1-au privit generatii întregi de eretici. o data ce si-a îndeplinit acest rol. nu exista în textul Evangheliilor nimic. De fapt.loan Botezatorul a fost totdeauna un personaj important pentru gruparile eretice. textul Eva ngheliilor releva foa rte putine ama nun te despre loan Botezatorul. Chiar de la început. si 1-a recunoscut pe lisus ca fiind acesta. Parintii acestuia din urma. încît cititorul modern încearca o senzatie de retinere. chiar de la începutul investigatiilor noastre. de fapt. asa cum o demonstreaza si lucrarea L 'Apparition (Reunion des Musees Nationaux) a lui Gustave Moreau.

constituind deci o fertila sursa de inspiratie p entru generatii de scriitori.. Povestea are toate ingredientele necesare — un rege tiranic. Antichitati iudaice. Spre deosebire de fragmentul referitor la lis us. Celebrul poster realizat de Aubrey Be ardsley pentru piesa ilustreaza modul în care \Vilde a interpretat povestea biblica. piesa cu acelasi nume a lui Oscar Wilde. fiica Irodiadei din casatoria anterioara. Mai departe. punînd si el accentul pe presupusa desfrînare necrofila a Salomeei. loan este arestat si închis din ordinul lui Irod Ant ipa. respinsa fiind. Filip. publicul fiind oripilat de publicitatea facu ta anterior punerii în scena. nu a avut decît o singura reprezentatie. iar aceasta din urma rosteste „cîntarea" cunoscuta acum de catolici sub numele de Magnificat1. se jâzbuna cerîndu-i capul si apoi sarutînd triumfatoare buzele lipsite de viata. desi nu se specifica daca li s-a dat si capul sau nu. La acea data. chia si „jumatate din împaratie". si câ a împlinit. Acest melanj de erotism imaginar nu are nimic de-a face cu relatarea seaca din Noul Testament. ca Ilie reîncarnat. autenticitatea pasajelor despre Botezator este indicutabilâ. cînd ramîne însarcinata cu lisus. danseaza la ziua de nastere a lui Irod. inferior acestuia din punct de vedere spiritual. încît îi promite ca-i va da orice-i va cere. poeti. Irod se vede nevoit sa accepte — desi ajunsese sa-1 admire pe Botezator — si ordona decapitarea lui. La îndemnul Irodiadei. loan a fos t executat.a saltat în pîntecele ei".copil. dat fiind ca cei doi divortasera. Intriga pare sa exercite de fiecare data o fascinatie deosebita. profetia despre venirea lui Mesia. iar el este atît de încîntat. acestea se . Motivul mentionat de cronicari este acela ca loan condamnase desc his recenta casatorie a lui Irod cu Irodiada. Una dintre acestea a fost opera a lui Richard Strauss. Pe lîngâ Evanghelii însa. o tînara dansatoare si moartea cutremuratoare a unui sfînt celebru —. la auzul vestii aduse de Maria. Elisabeta era gravida în sase luni si. al carei unic scop pare a fi acela de a specifica în termeni indiscutabili câ loan a fost înainte-mergatorul lui lisus. tinînd seama ca se rezuma doar la cîteva versete din Evanghelie. Dupa un rastimp — nespecificat -petrecut în închisoare. pruncul . care s-a axat pe faptul câ dramaturgul însu si interpreta rolul principal. astfel ea îsi da seama ca acesta avea sa fie Mesia. mai exista o sursa de informatii usor accesibila cu privire la loan Botezatorul: tratatul lui Flavius J ose-phus. La ea vine apoi Maria. Evangheliile ne spun cum. muzicieni si drama" turgi. o mama vitrega hapsîna. mariajul era împotriva legilor iudaice. la scurt timp dupa ce 1-a botezat pe lisus. Ucenicilor sai li se permite sa-i ia trupul si sa-1 îngroape. Povestea bine cunoscuta relateaza cum Salomea. în care o tînara de moravuri îndoielnice încearca sa-1 seduca pe loan în închisoare si. ciudata poa te. Doua adaptari mai cu seama au scandalizat opinia la începutul secolului XX. fata îi cere capul lui loan Botezatorul. Cea de-a doua. Neputînd sa nu-si respecte promisiunea. Elisabeta o preaslaveste pe Maria. fosta sotie a fratelui sa u vitreg.

Cele do ua orase sînt la o distanta considerabila unul fata de celalalt. Unii comentatori cred ca acesti „altii" nu pot fi decît ne-evrei si. ca episodul botezului este real. de pilda. Desi la început mentioneaza ca loan îi îndemna „pe evrei" la pietate si virtute. mentionînd ca popularitatea si influenta sa asupra maselor a stîrnit îngrijorarea lui Irod Antipa. defineste orice loc singuratic. Josephus adauga ca „si altii se adunau împreuna (în jurul lui) (fiindca erau la fel de entuziasmati auzi ndu-i învataturile)"7. Relatarea sa sublini-azâ însa uriasa sustinere populara de care se bucura Botezatorul si Precizeaza câ. Botezatorul si-a desfasurat propovaduirea la rasarit de Iordan -teritoriu care. cu re ferire la locul în care lisus hraneste multimile. am remarcat mai devreme ca autori i Evangheliilor au preferat sa marginalizeze pe cît posibil rolul lui loan. în nordul Vaii Iordanului (3:23).3 Josephus notea za câ loa n predica si boteza. dincolo de Iordan" (1:28) — o localitate aflata în apropierea unei rute comerciale — si Enom.. Nu exista nimic în text care sa sugereze ca ei ar fi putut fi altceva decît ne-evrei. la scurt timp dupa executie. Termenul ori ginal din limba greaca. Cronicarul nu ofera detalii cu privire la încarcerare ori 'a circumstantele executiei lui loan si nu aminteste nimic despre criticile acestuia la adresa casatoriei lui Irod.5 în studiul sau asupra lui loan Botezatorul. considerat un etalon academic în domeniu. Relatarea din Evanghelia dupa Matei este contradictorie. care 1-a arestat si 1-a executat „într-o lovitura fulgerat oare". Webb: „. precum si cu ce i care traiau dincolo de Iordan". poate fi doar o greseala de interpretare. obiectiva. sugerata de traducerea textelor evanghelice. Ce putem deduce deci despre loan din textul Evangh eliilor si din cel al lui Josephus? în primul rînd. tradus prin „desert" sau „pustietate". de asemenea. Cari Kraeli ng afirma ca regimul alimentar al lui loan — „lacuste si miere salbatica" — nu sustine ipoteza unui stil de viata ascetic. Impresia de ascetism dus la extrem. Acela si termen este folosit. Locul în care propovaduia loan arata ca el avea probabil legaturi cu ne-evreii care strabateau rutele comerciale dinspre est. eremos.încadreaza perfect în stilul tratatului si constituie o relatare impersonala. împreuna cu Galileea. fiindca însusi faptul ca a fost mentionat demonstreaza ca era prea bin e cunoscut pentru a fi omis.6 Este. posibil ca propovaduirea lui loan sa nu se fi limitat doar la iudei. Irod a suferit o grava mfrîngere într-o batalie — esec pe care populatia 1-a considerat o Pedeapsa pentru uciderea lui loan. . care difera în mod semnificativ de cea din Evanghelii. astfel ca loan trebuie sa fi calatorit mult în cursul misiunii sale.. în conformitate cu specialistul britanic în studii biblice Robert L. se afla sub stâpînirea lui Irod Antipa.cea a lui loan e mai clara si precizeaza numele a doua orase în care boteza loan: „Betabara.

autorii Evangheliilor si-au dat osteneala pentru a mistific a respectivele motive? Este de înteles motivul pentru care ei au preferat ei sa elimi ne orice aluzie la popularitatea lui loan — aceasta preferinta se încadreaza în „politica" lor generala cu privire la el —.10 Cele de mai sus pot parea putin exagerate. exista unele a nomalii în modul în ca re Evangheliile descriu moartea sa. si o greseala. Dar. c onsiderata în general aproximativ egala cu cea a lui lisus. criticile sale îl Plasau oarecum în tabara dusmana. ar fi putut sa scrie ca loan a fost arestat fiindca 1-a declarat pe lisus ca fiind Mesia. în acest caz. ci pe regele Nabateei. alternativa ridica o alta întrebare: de ce. teritoriu aflat sub sta-pînirea lui Irod si în care predica loan. considerat de familia acesteia o insulta grava. mai cu seama daca facem comparatia cu relatarea lui Josephus.9 (Povestea nasterii lui loan redata în Evanghelia dupa Luca este. Daca însa acceptam ideea ca textele Evangheliilor erau doar materiale de propaganda si ca. respectiv. Motivele atribuite lui Irod — criticile sale la a dresa ma ria jului acestuia (Evan gheliile) si. dar este derutant faptul ca autorii Evangheliilor au „atenuat" motivele pentru care Irod a executat pe loan. Nabateea se învecina cu Pereea. de fapt» cu vr eo cîtfva ani înainte de botezul lui lisus si ca era mai vîrstnic decît acesta cu circa doi ani. ci însasi esenta sa. Se sustine ca loan 1-a criticat pe Irod din cauza casatoriei acestuia cu fosta sotie a fratelui sau vitreg. Prin urmare. În relatarea din Evanghelii exista. Prima sa sotie fusese o printesa a rega tului arab Nabateea. de fapt. Aretas — ceea ce însemna un risc ca masele atrase de loan sa sfîrseasca prin a'l sustine nu pe Irod. dar nu din cauza persoanei cu care se însurase. vizînd nu doar posibila coruptie a reprezentantilor sai. daca tot au inventat ceva. declansase un razboi între cele doua regate.) Mesajul lui loan — la fel ca cel al lui lisus — era un atac implicit la adresa cultului care avea la baza Templul din leusalim —. Problema consta în identitatea celei de care divortase pentru a se casatori. atunci cînd trec cu vederea un episod. autoritatile religioase. de par tea regelui inamic. ci si fiindca era gratuita. în mare parte inventata si deci depar te de adevar.O alta idee eronata este cea referitoare la vîrsta lui loan. o fac în mod deliberat. de asemenea. de ce nu au facut-o în avantajul lui lisus? Spre exemplu. implicatii politice. în plus. cu toate ca informatia este corecta din punct de . iar divortul. Din textele ce lor patru Evanghelii reiese însa ca loan începuse sa predice. dar. Culisele casatoriei lui Irod aveau. teama de influ enta politica a lui loan (Josephus) — nu se exclud reciproc. îndemnurile sale la botez au înfuriat. probabil. asa cum am vazut. nu numai fiindca el sustinea ca propovâduirea sa este superioara din punc t de vedere spiritual riturilor oficia le.

fara îndoiala. sentimentele de rivalitate nu lipseau". ci un alt Irod. De fapt. În general. dar eforturile lor în acest sens au fost superficiale si analiza atenta a dovezilor fragmentare de care dispunem sugereaza ca. de asemenea .12 Solicitarea lor poate fi interpretata în doua moduri: „învata-ne niste rugaciuni." Apoi ni se spune ca lisus i-a învatat rugaciunea pe care o numim noi astazi Tatal nostru („Tatal nostru care esti în ceruri. nu putem deslusi cu adevarat nici adevara tul rol al fiecaruia . rugaciunea îi preceda pe loan si pe lisus cu cîteva secole. înainte de a-1 boteza. iar „Tatal" invocat nu era nici lehova si nici presupusul sau fiu.A. fratele vitreg în chestiune nu era Filip. Wallis Budge13 facea urmatoarea remarca legata de originile primel or cuvinte ale rugaciunii Tatal nostru: o antica rugaciune egipteana adresata lui Amon. sa insiste asupra ocu-!ui secundar al acestuia. poate întreaga sa viata . cel putin . exista indicii clare ca lisus si Ioan — desi strîns asociati la începutul misiunii acestuia din urma — erau rivali aprigi."15 Schonfield mentioneaza.. Prin urmar e.deoarece influenta lui loan asupra lui lisus era prea bine cunoscuta — „ei nu 1-au putut discredita Pe Botezator si s-au vazut nevoiti. în schimb.14 Vermes descrie totoda ta insi stenta lui Ma tei si a lui Luca asupra preeminentei lui lisus comparativ cu loan ca fiin d „fortata". se considera ca loan a fost coplesit de veneratie la vederea lui lisus.. spre exemplu: „Autorii Evangheliilor au dorit.").. cum a facut si loan cu ucenicii sai" sau „învatâ-ne aceleasi rugaciuni pe care loan. Ni se induce astfel impresia ca întrea ga sa misiune. care esti în ceruri. tatal Salomeei. Ideea a fost remarcata de multi dintre cei mai reputati critici actuali. a fost în dreptat spre acest eveniment crucial. / Sfmteasca-se Numele Tau. învata-ne sa ne rugam. în textele acestora pot fi identificate indicii referitoare la influenta sa asupra contemporanilor.."16 (Fara o întelegere a rivalitatii dintre ei. esecul de a recunoaste ostilitatea dintre lisus si loan nu permite întelegerea noilor teorii 111 domeniu... reputatul egiptolog Sir E. întrun episod ale carui implicatii se pare ca nu au fost sesizate decît de prea putini crestini.Nu se poa te ca cititorului obiectiv sa nu i se pa ra suspicios faptu l ca loan subliniaza iar si iar superioritatea celui care „va veni dupa mine". la fel ca Maria Magdalena. Amon. Ni se face astfel portretul unui loan care se ploconeste în fata lui lisus. rugaciunea Tatal nostru nu a fost compusa de acesta din urma. cum i-a învatat si loan pe ucenicii lui". dar adauga ca . începe astfel: „Amon. Spre l . de fapt.vedere istoric. sa lase impresia unei relatii de prietenie si respect reciproc. Lasînd la o parte implicatiile profunde asupra teologiei crestine însesi. „apriga rivalitate" dintre discipolii celor doi. Geza Vermes scrie." în mod cert. la nivelul ucenicilor fiecaruia. ucenicii îi spun Iui lisus: „Doamne. În ciuda faptului ca loan.. Acest Irod era.. în secolul al noua sprezecelea însa. a fost marginalizat în mod intentionat de autorii Evangheliilor. Hugh Schonfield afirma: „Sursele crestine sugereaza ca exista o secta iudaica importanta ce rivaliza cu ucenicii lui lisus si care sustinea ca loan Bote zatorul era adevaratul Mesia. lisus.

Ahmed Osman Usthie chiar ca lisus a fost inventat de discipolii lui loan pentru a i a stfel prof etia sa despre cel care a vea sa vina dupa el.) Concluzia logica este aceea ca lisus si-a început activitatea ca ucenic al lui loan si mai tîrziu s-a desprins de discipolii acestuia. pentru a-si forma propria sa grupare. Era conducatorul si învatatorul lor. Asa cum vom vedea. Dodds traduce expresia „cel care vine dupa mine" (ho opiso mou ercho-menos). în temnita lui Irod fiind. Identitatea lui le-ar fi devenit totusi evidenta treptat. Dat fiind ca ambiguitatea se pastreaza în engleza — precum si în ro mâna. (Este foarte posibil ca el sa fi fost într-adevar botezat de loan. pe care pavel i-a întîlnit în cursul activita tii sale misionare din Efes si Corint. actionînd ca parteneri-conform teoriei lor. prin „cel care mâ urmeaza". în mod cert. în cartea The Hiram Key7.H. ba poate chiar sâ-1 fi denuntat în acest sens? Din punctul de vedere al mesajului crestin. implicatiile acestui episod sînt — sau ar trebui sa fie — tulburatoare. în acest sens. dar întrebarea sa din temnita demonstreaza ca avea îndoieli în aceasta privinta. Se sugereaza astfel ca nu mai era sigur ca avusese dreptate sustinîndu-1 initial. Cea mai convinga toare dovada în sprijinul ideii ca loan gotezatorul nu 1-a proclamat niciodata pe lisus ca fiind mult asteptatul Mesia este faptul ca propriii sai ucenici nu 1-au recunoscut ca atare. Knight si Lomas ca lisus si loan erau un fel de co-Mesia. Exista si o serie de date concrete în acest sens. din Evanghelia dupa loan. d ar nicaieri nu se spune ca ei 1-ar fi urmat fiindca ar fi crezut ca este Mes ia.exemplu. discipolii de mai tîrziu ai lui loan. crestinii accepta faptul ca loan a fost inspirat divin cîn d l-a recunoscut pe lisus ca Mesia.18 Cele mai recente analize ale Bibliei subliniaza ca loan nu a facut niciodata celebra sa afirmatie despre superioritatea lui lisus si ca nici macar nu ar fi amintit vreodata ca acesta era Mesia. de altfel —. cei doi predicatori ar fi fost colegi apropiatidar se pare ca adevarul a fost cu totul altul. Pe de o parte. Dodds este de parere ca acesta este adevarul. nu ca Fiul lui Dumnezeu!) în mod cert. loan pune la îndoiala autenticitatea misi unii lui lisus ca Mesia. pe p . specialistul britanic în studii biblice C. Ar fi oare posibil ca loan sa fi negat pur si simplu ca lisus er a Mesia. Evangheliile mentioneaza (ingenuu. dar ca un adept al acestuia. asa cum am vazut. acesta ar putea fi totusi un alt exemplu al dorintei cronicarilor de a adapta un episod real în functie de propriile lor obiective. nu stiau nimic despre presupusa afirmatie a învatatorului lor referitoare la cel care avea sa vina dupa el. este posibil ca expresia sa desemneze un ucenic. Evangheliile mentioneaza ca lisus si-a recrutat primii ucenici din rîndul discipolilor lui loan. am putea spune) ca. În mod similar. întemnitarea îi oferise timp pentru a se gîndi mai bine sau poate ca inspiratia divina îl parasise între timp. cel putin la începutul propovaduirii sale.

De fapt.20 Asa cum am vazut deja. Evanghelia dupa loan (10:41) are un ton atît de emfatic în aceasta privinta. fiindca amîndoi au trait în aceeasi perioada. sa remarcam însa cîteva din-fre cele mai interesante implicatii ale cuvintelor lui Irod. si atunci. încît par din multe puncte de vedere o cu totul alta lume. la o posesiun e . altfel. ar fi tras concluzia evidenta ca lisus era acela. este clar ca Antipa nu stia despre prevestirea Botezatorului. asa cum am putea crede.arcursul activitatii sale de propovaduire. cel putin la prima vedere. a tamaduit bolnavii si a înviat chiar mortii? Poate ca da. Asa cum sublinia Cari Krae-ling în 1940. vrajitorul trebuia sa aiba sub puterea sa un spirit sau un de mon. încît pare o mistificare. Cînd miscarea lui lisus a devenit cunoscuta. Noul Testament nu putea contine astfel de informatii. dar aceasta a început dupa ce a fost botezat de loan. Cuvintele sale au constituit totdeauna motiv de nedumerire.19 Aceast a sugestie a fost preluata si elaborata de Morton Smith în cartea Jesus the Magician. incredibila — atît în sens literal. Irod Antipa a început sa se teama si a crezut la un moment dat ca lisus era loan înviat sau reîncarnat (Marcu 6:14): „Si a auzit regele Irod. ci dintr-un alt motiv. În al doilea rînd. A transformat loan Botezatorul apa în vin. Evangheliile amintesc acest lucru în pasajul în care lisus le vorbeste ucenicilor despre loan si despre acuzatia ca acesta „are drac". Ideea este negata însa ferm în Evanghelii. în acea perioada se credea ca. pentru a face lucrari de magie . cît si metaforic. In primul rînd. înainte de a examina în detaliu aceasta problema. atunci Irod ar fi auzit si el despre ea. Ce voia Irod sa spuna — ca lisus era loan reîncarnat? Greu de crezut asa ceva. Un lucru este însa cert: fiind un material de propaganda a miscarii initiate de lisus. Smith este de parere ca popularitatea lui lisus poate fi explicata prin actele de magie egipteana al caror autor era. Dar sa ne amintim ca avem de-a face cu o epoca si cu o cultura atît de deosebite de civilizatia actuala. si zicea ca loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el". Daca apropiata venire a lui Mesia ar fi constituit o parte importanta a învataturilor lui loan asa cum afirma Evangheliile —.) Dar sa ne gîndim la alta idee incitanta. O posibila explicatie privind bizarele cuvinte ale lui Irod pare. daca loan declarase ca lisus este Mesia. scrisa în 1978. de fapt. cuvintele „loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el" (prin lisus) sugereaza ca loan era deja cunoscut pentru minunile si miracolele sale. caci numele lui lisus se facuse cunoscut. cuvin tele lui Irod capata o semnificatie clara doar daca sînt privite ca reflectînd ideile oculte predominante în lumea greco-romanâ a epocii lui lisus. a hranit multimile cu cinci pîini si doi pesti. de ce nimeni nu mai parea sa stie acest lucru? (în Evanghelii se mentioneaza clar ca adeptii îl urmau nu fiindca ar fi fost Mesia. ca „unul mai mare" ca el îi va urma. Expresia nu se refera.

.. desigur ca Botezatorul nu era doar un predicat or . sugereaza puterea detinuta de loan".22 în sprijinul acestei idei. în spera nta ca. nu de a sa proprie.21 Pe baza acestei explicatii. în sine. Kraeling sugereaza ca Irod Antipa s-ar fi putut referi la aceasta idee. În acest context. ci la afirmatia ca loan avea un demon în puterea sa. Un asemenea suflet ducea la îndeplinire — credeau oamefl11 vremii — toate dorintele stâpînului sau. se temeau de norod."24 Fa ptul ca popularitatea lui loan era mai mare decît cea a lui este ilustrata si de un alt episod al Evan gheliilor: cel în care Iisus le vorbeste multimilor în templul din Ierusalim. Si de aceea (aflîndu-se sub controlul lui lisus-Ioan). interpreteaza Morton Smith cuvintele lui Irod Antipa: „loan Botezatorul a fost sculat din morti (de lisus. fiindca nu numai demonii puteau fi „supusi astfel.. iata cum. ci si spiritul unei fiinte uma ne. Smith citeaza un text magic de pe u n papirus aflat acum la Paris.».) Kraeling scrie în acest sens: „Detractorii lui loan au folosit prilejul mortii sale pentru a induce ideea ca sufletul sau devenise instrumentul prin care lisus îsi îndeplinea lucrarile de magie neagra — idee care. Ani vazut ca Josephus a subliniat influenta si sustinerea de care se bucura lo an în rîndul populatiei. din al carui trup detin o parte." Interesa nte în acest context sîn t puterile pe care „vra jitoria " i le confera magicianului: capacitatea de a vindeca si de a sti d aca un bolnav va trai sa u va muri. . el le ocoleste însa cu a bilitatea unui politicia n versat Preotii îi cer sa spuna cu a cui autoritate vorbeste.. va zice: «Dar de ce nu 1-ati crezut?» Si daca vom raspunde: «De la oameni. (O astfel de acuzatie a fost facuta ma i tîrziu împotriva lui Simon Magul despre care s-a spus ca ar fi „supus" spiritul unui baiat asasinat..25 Preotii. plus fa gaduia la ca „vei fi vene rat ca un zeu. poate — Zeului-Soare Helios: „Da-mi putere asupra spiritului unui om ucis.demonica. Semnificativ în acest dialog este faptul ca lisus a exploatat teama preotilor de popularitatea lui loan. Invocatia îi este adresata — semnifi cativ. ia r lisus le raspunde printro alta întrebare: „Botezul lui loan venea din cer sau de la oameni?" Interlocutorii sai ramîn un moment pe gînduri: „Ei însa vorbeau astfel între ei: Daca raspundem: «Din cer». lisus îl avea în stapînire pe loa n). caci toti socoteau ca loan a fost în adevar un prooroc". prin necro mantie. cartarii s i ba trîn ii î i pun î ntreba ri-capcan a. mai cu seama al unui ofl1 ucis. puterile acestea (inferioare) lucreaza p rin el (adica la ordinele sale)".1 vor tr age în cursa. preotii îsi recunosc nestiinta. Confruntati cu aceasta dilema.

la fel ca în cazul lui lisus. situatia se schimba. veniti pentru a-i asculta propovâduirea. dar între timp s-a pierdut. dupa moa rtea lui loan ucenicii au început sa scrie relatari ale vietii si fragmente ale învataturilor sale. prin urmare. una privind conceperea lui loan. Specialistii stiu ca. cît si ne-evreii „erau extrem de entuziasmati ascultîndu-i învataturile".26 într-adevar. o Evanghelie apocrifa numita si Protoevangelium. De asemenea . într-un fel sau altul. exista o aluzie clara la o alta „Sfînta Familie". poate chiar una rivala. Pîna în acest punct. ci un conducator cu o deosebita forta interioara. dar cuprinde materiale provenite din mai multe surse si. Analizînd textul. poate oferi informatii despre o serie de traditii bine cunoscute. episodul din Protoevangelium este identic cu versiunea din Noul Testament. demonstreaza ca loan era o persoana ' importanta în sine. criticii au ajuns la concluzia. Este însa dificil de înteles cum cineva care cunostea textul Evangheliilor canonice a putut inventa tot acest material. Dupa cum am vazut. pe lînga acestia se aflau si oameni obisnuit i. Luca (sau sursa pe care a utilizat-o el) a luat doua povesti separate si a încercat sa le uneasca printr-un artificiu literar: întîlnirea dintre cele doua viitoare mame. este extrem de interesant. Se pare însa ca anumite fragmente din ea nu corespundeau cu relatarile Noului Testament despre lisus si loan. " înfasoara în scutece si îl asaza pur si simplu într-un staul. atît evreii." În aceasta Evanghelie. Elisabeta si Maria. probabil. Astfel. fara urma de îndoiala. prob abil pentru a-1 ascunde de soldati. ca acesta este. . în conformitate cu scrierile lui Josephus. loan si lisus. loan avea numerosi adepti care. care i zbutise sâ-si atraga un public urias. Poate ca a fost distrusa ori poate ca este pastrata în secret de „eretici". a existat o asemenea „literatura ioanita". Dar se pare ca loan era cel cautat de ei.27 Cu alte cuvinte. la un moment dat. Un episod ciudat din „Cartea lui lacob". Irod ordon a uciderea pruncilor. este mai veche decît cea a nasterii lui lisus. altfel ar fi fost conservata în mod oficial. Maria îsi ia copilul. Zaharia. !ar cealalta referitoare la lisus — povesti care (în conformitate cu Kra eling) „au f ost îmbinate cu ajutorul unor materiale fara leiâtura cu firul evenimentelor". care îl însoteau pretutindeni. aceasta Evanghelie a fost scrisa i relativ tîrziu si include numeroase episoade din copilaria lui lisus pe care acum nimeni nu le mai ia în serios. de fapt. iar acestia se întorc si declara ca ul nu stie unde se afla sotia si fiul lui: „Irod s-a mîniat si a zis: «Fiul lui are sa fie rege peste Israel». ca în ca zul miscarii initiate de lisus. Citim mai departe cum Irod îsi trimite oamenii pentru a-1 interoga pe tatal Botezatorului. Cînd aude despre masacrarea pruncilor.oarecare. Imediat însa. concretizate în ceea ce putem numi pe drept scripturile lui loan. Elisabeta este cea care fuge cu pruncul ei spre munti. o combinatie a doua povesti distincte. Concluzia logica este aceea ca povestea copilariei lui loa n a fost initial indepen den ta de Evanghelii si ca. constituiau un cerc de ucenici apropiati. Conform relatarilor despre copilaria lui lisus si loan — dupa familiara poveste a nasterii si a celor trei magi. Modul în care Luca reda conceperea celor doi prunci.

Elisabetei si se referea la copilul ei. în al doilea rînd versiunea lui Luca în privinta nasterii lui lisus a fost adusa în prim-plan în mod intentionat. „miracolul" venirii pe lume a Botezatorului consta doar în fertilitatea parintilor sai atît de vîrstnici. cît si cu tonul general al materialului în sine. Hana. de fapt. mentioneaza (în circa 170) ca ea. unul din tre Parintii Bisericii. nu Maria. Dupa cum am vazut. iar Irineu. nascut la Bethleem". conti ne diverse elemente evident gnostice.31 Iar Geza Vermes este de parere ca unele episoade din Evanghelii si din Faptele Sfintilor Apostoli sugereaza ca discipolii lui loan îl considerau pe el ca fiind Mesia. iar acestia riva lizau cu cei ai lui lisus. rosteste o „profetie" sau un imn cunoscut azi sub numele Benedictus. În mod similar. Zaharia. o femeie care a fost stearpa pînâ la batrînete. Cel mai bun exemplu în acest sens este „prologul" referitor la Dumnezeu si la Cuvînt. Si unicul motiv plauzibil pentru care Luca a relatat evenimentele astfel este acela ca loan avea înca adepti. o serie de texte bisericesti timpurii numite „Cunoasterea clementina" precizeaza ca unii dintre ucenicii lui loan chiar credeau ca el este Mesia. prin urmare.Acest lucru are implicatii deosebite. dintre cele patru canonice. Cuvintele folosite o asociaza cu un personaj al Vechiului Testament. Bine cunoscuta „cîntare" a Mariei. i-a apartinut. Acest lucru sugereaza ca au existat nu doar relatari ale vietii lui loan.32 Faptul ca a existat o „literatura a lui loan" ofera raspuns la numeroase întrebari privind cea de-a patra Evanghelie. în vreme ce Luca a firma ca lisus s-a nascut dintr-o ma ma fecioara .. Evanghelia dupa loan are cel mai virulent ton anti-Botezator. cît si Benedictus par a fi fost „imnuri" distincte închinate lui loan parte a unei „Evanghelii a lui loan" ce a fost apoi modificata de Luca pentru a deveni „pe placul" adeptilor lui lisus. pentru a o „umbri" pe cea despre loan. De fapt. materialul prezinta o seri e de contradictii. La urma urmei. dar înca necun oscut de majoritatea crestinilor. atribuita ucenicului loan. Aceasta ipoteza este sustinuta de un alt element. recunoscut de specialisti. care contrasteaza atît cu celela lte Evanghelii. cîteva dintre primele manuscrise ale Noului Testament precizeaza ca Elisabetei îi apartine „cîntarea". ci si imnuri si versuri ce i-au fost dedicate. tatal lui. Magnifica!. situatia îi co respunde mai degraba Elisa bete i.29 Nu ne îndoim ca acesta trebuie sa fi facut parte din povestea originala a nativitatii lui loan Botezatorul. în cinstea fiului sau nou-nascut. la circumcizia lui loan. Dar au fost aceste traditii legate de loan cele care le-au oferit autorilor ma1 tîrzii ai Evangheliilor materialul din care s-au inspirat pentru a scrie „istoria" lui lisus'? în The Essene Odyssey („Odiseea eseniana' )> Schonfield afirma: „Contactul cu adeptii Botezatorului. AtîtMagnificat. In primul rînd înseamna ca existau deja relatari despre loan. a rostit cuvintele respective.30 În plus. în care el era micul Mesia vestit de pro roci. si totusi este singura care precizeaza explicit ca lisus si-a . i-a familiarizat pe crestini cu povestile na sterii lui loan.. Desi este unica Evanghelie bazata pe o marturie oculara — afirmatie sustinuta de amanuntele circumstantiale din text —.

asa cum vom vedea. adaptata apoi de cronicar. Dar daca lisus nu a fost iudeu si daca o mare parte a materialului a fost preluat de la adeptii lu i loan Botezatorul — care au fost. pe care le-a combinat si le-a interpretat conform propriilor s ale convingeri despre lisus. ci a rezultat din tra nsformarea unei tra ditii a Botezatorului. Exista dovezi ce sugereaza ca miscarea lui loan a devenit o Biserica în sine si ca nu s-a limitat la teritoriul Palestinei. le-au cauzat cele m ai multe probleme istoricilor.34 Materialul preluat de la adeptii Botezatorului consta în prolog si " asanumitele „dialoguri revelatorii" dintre lisus si ucenicii sai. fiind atît de contrastant cu teologia celorlalte Evanghelii si a Noului Testam ent în genera l. în cartea sa Jesus. „iubitul ucenic" însusi. se considera în general. Dar faptul ca el provine dintr-o alta sursa decît discipolii lui lisu s modifica oarecum imaginea si numerosi comentatori au asociat ce-a de-a p atra evanghelie cu o „sursa gnostica precrestina". Este clar ca autorul a compilat textul pe baza mai multor surse. care îl preamareau pe acesta si îi conferea u initial lui rolul de Mîntuitor trimis de pe Târîmul Luminii. inclusiv pe presupusul autor al textului. considerate documente originale ale a deptilor lui loan Botezatorul.. ca aceasta Evanghelie a fost scrisa dupa cele sinoptice. d in cauza materialelor gnostice si non-iudaice continute. Asa cum am vazut. Wilson scrie: . Adesea s-a presupus ca. iar dupa moartea sa numarul acestora a continuat sa creasca într-un mod similar cu cel înregistrat în dezvoltarea crestinismului. Specialistul german în studii biblice Rudolf Bultmann sustine ca acestea au fost „. (Aceste descoperiri pot pune capat controversei privind datarea Evangheliei dupa loan. gnostici ei însisi. le-a demi-hzat si le-a crestinizat". Indiferent cine a fost a utorul ei real. materialul lui loan trebuie sa fi fost scris mult mai tîr ziu."35 Sa remarcam ca aceste elemente din Evanghelia dupa loan au cel mai pronuntat caracter gnostic si.. a ceasta Evanghelie pare a fi marturia directa a „iubitului ucenic". iar multi dintre cei care studiaza Noul Testament considera ca autorul s-a inspi rat si dintr-o serie de texte scrise de adeptii Botezatorului. gnostici — este foarte posibil ca aceasta Evanghelie sa fie contemporana cu celelalte sau chi ar anterioara. Aceasta sursa pare a fi loan Botezatorul si ucenicii lui. rescriind materialul acolo unde i s-a parut necesar s-o faca .recrutat primii ucenici din rîndul celor ai lui loan. A. Prin urmare.„al patrul ea evanghelist.N. texte pe care — dupa parerea specialistului în orien-alistica Edwin Yamauchi .) loan a avut numerosi adepti în cursul vietii... publicata în 1992.33 Dar aceste contradictii nu impieteaza valorii intrinseci a Evangheliei. în consecinta. o parte considerabila a Evangheliei dupa loan nu a fost crestina la origine.

sa se înteleaga acest lucru... omul . surclasîndo pe cea a lui lisus.... ba dimpotriva.. fara dubii..„Daca religia lui loan Botezatorul (si stim ca a existat o astfe l de religie) a devenit cultul dominant în regiunea mediteraneana. Se pare câ. desigur. Acest accident al istoriei însa nu a fost sa fie". desigur. Ele subliniaza însa rolul unui persona j ca re. Cultul sau a supravie tuit pînâ la jumatatea anilor 50. Ne referim. la Simon Magul. j Spre deosebire de celelalte doua personalitati ma jore despre .. la prima vedere. sugereaza c& loan nu a predicat vreodata despre „unul mai mare" care vine dupa el sau. cel care a compilat Faptele Sfintilor Apost oli lasa. un practicant al magiei negre de cea mai joasa speta. Daca Pavel ar fi fost o personalitate mai slaba.. am putea crede ca stim despre aces t personaj interesant mai multe decît stim în realitate. în Efes. care i-au supravietuit formînd o veritabila Biserica S-a presupus însa — asa cum sustine si A.N. în Faptele Sfintilor Apostoli se precizeaza ca religia lui loan fusese adusa în Ef es de un locuitor al Alexandriei pe nume Apollo — unica referire la Alexandria din întregul Nou Testament. loan Botezatorul avea propriii sai adepti. un personaj care pe întregul parcurs al istoriei crestine a fost considerat „parintele tuturor ereziilor".36 Prin urmare. Wilson în comentariul citat mai sus — ca religia sa a fost absorbita de Biserica Crestina în perioada ei de început. chiar Noul Testament descrie existenta unei Biserici a lui loa n în afara granitelor Israelului. Numele sau a fost dat chiar unui pacat. de versiunea acestuia cu privire la m iscarea initiata de lisus.. devotati si numerosi. Biserica lui loan. Desigur ca unele dintre comunitatile sale au fost surclasate. loan era divin. ioanitii nu aveau habar despre existenta unei asemenea profetii. . ca acelea întîlnite de Pavel. Prin urmare. S-a spus despre el ca avea un caracter „international"38 si ca se î nti ndea din Asia Mica pîn a în Alexa n dri a. daca a facut-o.37 Grupul de oameni era. în mod inocent. Simon ' Magul nu a fost cîtusi de putin margin alizat de primii cronicari crestini. la întîlnirea lui Pavel cu acestia. persoana aceea nu a fost lisus. se considera ca a urma «Calea» (asa cum era numita religia acestor credincios i) însemna a urma «Botezul Iui loan».. probabil ca «Botezul l ui loan» ar fi fost religia care ar fi cucerit ima ginatia lumii antice. acela de a încerca sa „cumperi" Sfîntul Duh: simonia. Iar cultul lor nu era deloc nesemnificativ. Cultul s-ar fi putut dezvolta într-atît încît actualii ioaniti sau baptistii sa creada ca . Bamber Ga scoigne sc rie în aceeasi ordine de idei: „Un grup de oameni pe care Pavel i-a întîlnit în Efes ne ofera indicii interesante cu privire la dezvoltarea unei asemenea religii potential e — una pe care Pavel a stîrpit-o de la radacina". însasi existenta lor ca entitate distincta. care am discutat — Maria Magdalena si loan Botezatorul —. nu «Botezul lui Hris-tos». dupa ra stignirea lui lisus. El este considerat înca. sau daca nu si-ar fi scris Epistolele. Dar exista dovezi convingatoare care atesta ca Biseri ca lui loan a supravietuit. pare nelalocul sau în aceasta poveste. un personaj malefic.

Drept urmare. desigur. el a cautat-o si a salvat-o. În Noul Testament. cuvîntul gnostic era sinonim cu eretic. celor din ziua de astazi. În mod semnificativ. o femeie care a creat apoi îngerii si semiz eii. încît cere sa fie botezat. pîna ce a sfîrsit ca prostituata în orasul-port Tir. Dar mai exista o speranta. de la alch imie la ermetismul Renasterii. în consecinta. Dar aceasta se dovedeste a fi doar o stratagema din partea sa. Simon este atît de impresionat. ia r rela tarile lor contrazic simpla poveste moralizatoare din Faptele Sfintilor Apostoli. De ce? Un indiciu în acest sens ne este oferit de faptul ca. Simon este mentionat o singura data. fondatorul gnosticismului). tot mai grave. pentru primii Parinti ai Bisericii. dovedit de apostoli. Cînd apostolul Filip vine în regiune pentru a predica. iar Simon era gnostic (dar nu. Ei au creat Pamîntul dup a instructiunile ei. În acest scop le ofera bani lui Petru si loan. a plecat la Roma. care sînt. a ceasta este convingerea gnostica ssentiala. spre a-i afla secretele — pîna cînd a fost. careia el îi spunea Primul Gînd (Ennoia). De asernen ea. de fapt.care a încercat sa-1 imite pe lisus si care s-a infiltrat la un moment dat în Biserica Crestina ce abia facea primii pasi. Simon Magul este considerat un pacatos pentru care aproape ca nu mai exista salvare. fiind aspru dojenit de ei. Astfel. exista similaritati evidente cu alte sisteme de gîndire asspre ca . fiindca si Dumnezeu se întrupase. ea a fost închisa într-o serie de trupuri de femei (inclusiv în cel al Elenei din Troia). în lumea materiala. temîndu-se pentru sufletul sau. Numit uneori si „cel dintîi eretic".39 Simon se nascuse în satul Gitta si era renumit pentr u abilita tile sa le de magician (de aici provenind si numele sau). Desi detaliile variaza. asa cum credeau ei. care a supra vietuit pîna în Evul Mediu. în vremea ca ta rilor. Sistemul cosmologic ce cuprinde o serie de lumi pa ralele si de planuri inferioare si superioare ne este familiar noua.. în timpul domniei lui Claudius (41-54 d. Parintii Bisericii stiau însa mai multe despre acest personaj. zeii acestei lumi. o fosta prostituata din orasul fenician Tir. Simon Magul calatorea împreuna cu o femeie pe nume Elena. era un samaritean care folosise vrajitoria pentru a „cuceri" populatia Samariei. adica la zece ani dupa rastignirea lui lisus). sub înfatisarea lui Simon. pentru a învat3 cum sa dobîndeasca si el puterea de a da Duhul Sfînt.Hr. Simon se caleste si le cere apostolilor sa se roage pentru el. si care se afla la baza cosmologiei ermetice si deci a ocultism ului occidental. în Faptele Sfintilor Apostoli (8:9-24). unde a fost cinstit ca un zeu si chiar i s-a ridicat o statuie. despre ca re am discutat anterior — a fost feminin. Sama ritenii deja îl considerau un zeu. da r la un moment dat s-au razvratit si au închistat -o în materie. Ideea a derivat din convingerile sale gn ostice: Simon considera ca „primul gînd" al lui Dumnezeu — precum si Întelepciunea/Sophia din filozofia iudaica. Mama Tuturor. în fiecare încarnare fiind supusa unor umilinte de nesuporta t.

sursele puterii lor erau cît se poate de diferite. Pe scurt spus. cu toate ca nu era corect si distinct de tip crestin..41 Schonfield o asociaza de asemenea pe Elena cu Sophia însasi si cu Astarte. cu toate acestea. în persoana Elenei. sau împarateasa cerurilor" .44 Irineu al Alexandriei scrie ca initiatii cultului simonian „duceau o viata imorala"45.(Simon o numea pe Elena. si cerea ca ei sa se reunea sca pentru mistere în cele mai josnice adunaturi". dar din pacate nu ofera amanunte lamuritoare. în mod evident. un cucernic victorian. Reprezentantii Bisericii s-au stra duit sa sublinieze ca. eman atii a le trupurilor. inclusiv minuni. a pastrat în traducerea os mai sus expresiile respective în limba latina.46 *if (G.) Personificarea întelepciunii ca femeie — o prostituata! — este vin aspect cu care deja ne-am familiarizat în aceasta investigatie. se pare ca secta lui Simon practica sexul magic în ritualuri ce implicau „em anatii trupesti": sperma si sînge menstrual.re am discutat anterior. dar care devine usor de înteles si ne dam sea ma cît de multe avea Simon în comun cu Iisus. în conformitate cu Ipolit: . Hugh Schonfield scrie în acest sens: „. fsminarum menstruorum. în vreme ce lisus era animat de forta Sfîntului Duh. înspaimîntati de Simotl Magul si de influenta sa. Ipolit afirma sec cu privire la Simon : „El nu era Hristos".48Mai mult decît atît. emissionum virorum.. întruparea era literala.R. Acesta pare a fi constituit o amenintare serioasa la adresa Bisericii — fapt ciudat. în ca re lisus por-în cauta rea Sophiei închistate — un person aj asociat în mod explicit în textul respectiv cu Maria Magdalena. Mead. Pentru Simon. în mod cert însa. divinitate identificata în Egipt cu Isis". Astfel.43 O alta sursa apocrifa ce dateaza din jurul anului 185 o descrie pe Elena ca fiind „neagra ca o etiopiana". Simonienii o venerau pe Elena ca fiind Atena (zeita întelepciunii). Simon era o parodie satanica a lui lisus.S. Cea mai semnificativa este a se. asa cum indica si Ep ifanie în lucrarea sa. „oaia sa pierduta". împotriva ereziei: „El impunea mistere obscene si . în chip de Kyria. Karl Luckert stabileste si el o conexiune între conceptul simo-nian de Ennoia încarnat în persoana Elenei si zeita Isis.47 Epifanie elaboreaza: „Din vremea lui Hristos si pînâ astazi. a creat mare prapad prin tulburarea pe care a produs-o în rîndu l crestinilor". desi lisus si Simon propovâduiau si faceau în mare parte acelasi lucru. prima erezie a fost cea a lui Simon magicianul si.. ei practicau ritualuri sexuale.ea cu textul gnostic coptic Pistis Sophia. mentioneaza ca dansa în lanturi si adauga: „întreaga putere a lui Simon si a Dumnezeului sau este aceasta femeie care danseaza" ..42 Geoffrey Ashe s adauga: „(Elenei) i se reda gloria initiala.) Parintii Bisericii erau. Simon folose a în acest scop vrajitoria.

Dar de unde proven eau aceste idei ale lui Simon Magul? Karl Luckert53 considera ca „radacinile ideologice" ale învataturilor lui Simon se afla în religiile Egiptului antic. Eu sînt întregul lui Dumnezeu". se unesc si manifesta Distanta de Mijloc... una se manifesta de deasupra si este Marea Forta . Magul nu era doar un vrajitor itinerant. în aceasta rezidii Ta tal. încît a fost nevoie de inventarea unor povesti pentru a contracara influenta sa asupra maselor. scriere apocrifa..51 Exista numeroase astfel de descrieri apocrife ale „întrecerilor" de magie între Simon Petru si Simon Magul. Mai tîrziu însa. dar este refuzat.. feminina . inclusiv pe aceea de a transforma pietrele în pîine. cuplîndu-se între ele. unde au fost incluse doar pentru a fi condamnate cu fermitate."52 Fragmentul aminteste de hermafroditul alchimic. de androginul simbolic care îl fascina pe Leonardo da Vinci. Fireste ca lucrarile sale s-au pierdut. Marele Gînd care produce tot ce exista.50 Cu alte cuvinte. iar cealalta femi nina. ma sculina. (Ac easta poa te fi o referire la ispitirea lui lisus... Simon se proclama de esenta divina si le fagaduieste adeptilor sai mîntuirea. spre exemplu. ni se spune ca lisus a hra nit cinci mii de oameni cu cinci pîin i si doi Pesti. dar gasim citate ample în textele Parintilor Bisericii. dupa parerea Bisericii timpurii. Desi scoala isiano-osiriana sublinia caracterul opus si egal al zeitatilor masculine si feminine.. acestea erau considerate uneori ca îngemanate în trupul zeitei Isis. El este cel care a fost. Atotputernicul.) leronim citeaza din lucra rile lui Simon: „Eu sînt Cuvfntul lui Dumnezeu. în vreme ce Petru reuseste în în. Ele demonstreaza însa ca popularitatea celui din urma era atît de mare. în unele cazuri ea este reprezentata cu barba si i se atribuie urmatoarea afirmatie: „Desi sînt femeie. un citat din lucrarea sa. Simon reuseste sa învie doar capul. dar complementare: una masculina.. tregime. si probabil ca nu greseste. toate sfîrsindu-se cu victoria — previzibila — a crestinului. Simon Magul si Petru se întrec în a rea duce la via ta un cadavru. „Marea Revelatie": „Din eonii universali exista doua mlâdite. eu sînt Paracletul.„. într-o forma adaptata. Aceste fragmente ilustreaza în mod clar gnosticismul lui Simon si accentul pus de acesta pe existenta a doua forte opuse. este si va fi puterea masculin-feminina na din Puterea Nemarginita existenta dintotdeauna. periculos de asemanatoare si de aceea Simon a fost acuzat ca a încercat sa „fure" cunostintele detinute de crestini. acele culte. a oferit mintuire prin cunostinte detinute doar de el". Mintea Universala ce structureaza totul . În „Faptele lui Petru si Pavel". ci un filozof care si-a notat ideile.. Iata. Astfel. Asigurînd libertatea Elenei.49 O alta relatare mentioneaza ca Simon avea capacitatea de a face minuni. Acest ... ceea ce e cam acelasi lucru. eu sînt cel stralucit." învataturile Iui lisus si cele ale lui Simon Magul erau. . cînd Satana îi ofera puterea de a face acela si lucru. am devenit barbat. dat fiind ca ele reflecta si poate chiar continua. iar cealalta este de dedesubt.

despre care se spunea ca ar contine tainele miscarii lui lisus si care lua forma unor cer emonii „obscene". ci si ca un competitor evident al lui Hristos în Biserica Crestina timpurie — poate chiar ca un potential aliat. dar percepe si strînsâ conexiune dintre teologia ebraica initiala si cea egipteana. în cartea sa „Testament".. Lasînd la o parte paralela cu lisus. a fost desemnat de loan ca succesor al sau (desi. el trebuie studiat nu doar ca un oponent. pentru noi. de asemenea."56 Si Luckert identifica o paralela strînsâ între ceea ce considera el a fi misiunile celor doi. Ma i mult decît atît. al carei rol era acela de ho rasis: iluminarea spirituala prin intermediul actului sexual.. Implicatiile sînt tulburatoare.. Luckert trage concluzia ca lisus a iesit victorios din riva lit atea sa cu Simon Magul numai fiindca a inclus în „scenariu" si propria sa moarte. mai exista un aspect deconcertant — si.. de lisus s i Magdalena? în conformitate cu Epifanie.. El recunoaste aparenta dihotomie din învataturile lui lisus. gnosticii aveau o carte intitulata „Marile întrebari ale Mariei". Ritualurile sexuale îndeplinite d e Simon si Elena erau oare practicate. Ameninta rea pe care o constituia Simon Magul deriva probabil din mostenirea lor egipteana comuna. Imaginea se sch imba însa radical daca luam în consideratie ideea ca ra stignirea nu s-a soldat. desigur. era Maria Magdalena a lui Simon Magul". cu moartea lui. Karl Luckert spune despre Simon: „Ca «parinte a l tuturor ereziilor».. Implicatiile acestui fapt sînt extraordinare. din motive pe care le vom prezenta mai jos. succesiunea nu avea sa fie una directa). John Romer subliniaza aceasta paralela: „Elena Prostituata. Pericolul friza chia r posibilitatea ca el sa fie confundat cu însusi Hristos. motivul pe care 1-am presupus privind misiunea lui lisus în ludeea — acelasi cu cel atribuit lui în Levi-ti kon. constituita de faptul ca adresa „publicului" iudeu un mes aj egiptean.57 Acesta este.55 Si mai exista o conexiune: aceea a probabilei lor origini egiptene. dar a m va zut ca exista dovezi ce sugereaza ca Magdalena era o initiata si initiatoare sexu a la în traditia prostitutiei de templu. ilustrativ — cu privire la Simon Magul: acela ca a fost un discipol al lui loan Botezatorul. Despre Simon Magul afirma urmatoarele: „(el)-.54 Ar fi tentant sa ignoram aceste afirmatii sub pretextul ca sîn t simple zvonuri menite sa provoace agitatie. asa cum o numeau crestinii.. fiindca Simon a fost . ' luase probabil o întorsatura gresita. considera ca este de datoria sa sa corecteze ceea ce. si anume eliminarea întregii dimensiuni feminine constituite de Tefhut-Mahet-Nut-Isis din Dumnezeul masculin".lucru este o recunoastere tacita a faptului ca înva taturile sal e erau compatibile cu cele ale lui lisus si ca el facea chiar parte din aceeasi miscare. poate.

. desi nu chiar de bunavoie. al Zilelor de Apoi". înseamna ca a deprin s acest „mestesug" chiar de la el — ca si ceil alti ucenici de acelasi rang-Precum lisus.... a fost ales pentru a conduce scoala". Un oarecare Dositei dintre samariteni a venit si a spus ca el era Hristos prorocit: De atunci exista pîna astazi dositeeni. Nu putem spune deci despre el ca a întors foaia complet dupa ce maestrul sau a disparut din peisaj. Iar daca acesta din urma facea parte din cercul de initiati ai Botezatorulu i. cît si cea a lyj D ositei au fost în cele din urma desfiintate de Biserica. era. Urmatorul fragment este prelua t din lucrarea ..58 Lucrarea continua oferind explicatii numerologice extrem de complexe privin d motivul pentru care loa n ar fi avut treizeci de ucenici — probabil doar în cadrul nucleului de initiati — desi în realitate erau numai douazeci si noua si jumatate: unul dintre ei era o femeie si deci nu putea fi considerata o persoana întreaga. se stiu p rea putine în prezent despre acest termen). ci e înca viu". si ea ucenica a lui loan. probabil fiindca aici au deprins protagonistii acestor evenimente tainele magiei. atît secta sa. cu totul altfel. Toate acestea lasa deconcertan ta impresie ca Botezatorul. din secolul al III-lea: „La Alexandria..Cunoa sterea clementina". Implicatia este clara: loan Botezatorul nu era un predicator oarecare. Simon era preferatul lui. prin care a ajuns sa învete doctrinele religioase. care au si scrieri ale lui Dositei si povestesc despre el ca n-a simtit gustul mortii. Origen mentioneaza: „.60 Si totusi.. Simon si-a definitivat studiile de magie. dar Ia moartea maestrului sau. Numele ei era Elen a.cunoscut mereu ca un vrajitor si un practicant al sexului magic. fiind un adept al lui loan... Dintre toti ucenicii lui loan.59 Gruparea formata în numele lui Simon a rezistat pîna în secolul al III-lea.. un Hemerobotezator («Botezator de zi». Asa . el se afla la Alexandria si de aceea Dositei. Dositeenii „îl venerau pe loan Botezatorul" ca „învatatorul cel drept. O secta care poarta numele lui Dositei a izbutit sa supravietuiasca pîna în secolul al Vl-lea.. nu doar dupa moartea lui loan Botezatorul. deoarece contextul sugereaza ca ar fi fost acea Elena a lui Simon Magul. Vedem deci înca o data ca orasul egiptean Alexandria are importanta sa în context. Amanuntul este in teresant. ci conducatorul unei organizatii cu sediul în Alexandria. un alt ucenic. Nu ne îndoim ca loan a stiut si a fost de acord cu învataturile lui Simon. de fapt. Cînd Simon s-a întors din Alexa ndria . care a fost prezenta t totdeauna ca un puritan ascetic. Succesorul sau direct a fost Menandru.. loan a fost antemergatorul lui lisus... Dositei i-a încredintat con ducerea Bisericii lui loa n.

el a fost „inventatorul" botezului si a trait doar pentru a-i netezi calea lui lisus. crestinii miscarii loan". de fapt. al propagandei constituite de Evanghelii. o abila încercare de a-i multumi pe discipolii lui loan sau pe cei ai Iui Simon Magul. în parte. Am vazut deja ca loan predica ne-evreilor si ca a atacat cultul Templului d in Ierusalim — baza religiei iudaice. ci un rival aprig. îsi lui lisus au fost constituita acolo de Apol si Si desfasura activitatea oficial al lui loan si rivalul au venerat presupusul mormînt din Samaria al lui loan Botezatorul pînâ în secolul al IV-lea. Parintii Bisericii nu au spus vreodata ca el ar fi fost evreu . oare. deopotriva . cuvintele si faptele reale ale lui loan si le-au înlocu it cu unele care sa se încadreze în imaginea creata de ei cu privire la lisus si la miscarea lui. La urma urmei. A u eliminat intentiile. 1-au „îmblînzit" si j_au realiniat astfel încît fostul rival — poate chiar dusman — al lui lisus sa apara îngenuncheat. Ca mijloc de propaganda. Nici chiar în cele mai virulente atacuri la adresa lui. Dar stiau autorii Evangheliilor adevarul despre loan? Si-au dat. Dupa toate probabilitatile. acest lucru este deosebit de suges tiv. pe de alta parte. acest lucru sugereaza ca a existat cel putin o traditie timpurie care îl asocia pe Botezator cu acea regiune. fie el si din Samaria. au considerat ca la originea sectelor „eretice" se afla tocmai loanl Botezatorul. . Toate acestea sugereaza ca nici loan nu era evreu si ca. autorii Evangheliilor au reusit sa se razbune pe loan. în acest proces. cunostea bine cultura egipteana. primii misionari ai uimiti sa gaseasca în Efes o „Biserica a lui lo din Alexandria.) Dar nu exista nimic care sa indice ca Simon era evreu. conform Evangheliilor. seama ca nu i-a fost un antemergator. metoda a înregistrat un succes urias. avea legaturi strînse cu Alexandria. Este straniu ca primii Parinti ai Bisericii. cînd a fost distrus de împaratul Iulian. Povestea crestina în care credem astazi cu sinceritate este rezultatul campa niei de teroa re duse de Biserica si.cum am vazut. desi poate ca reusita s-a datorat. Tot în aceasta metropola mon Magul — un samaritean si totodata succesorul lui lisus.si tinînd seama d e agresivitatea cu care evreii au fost acuzati de-a lungul timpului ca 1-au ucis pe Fiul lui Dumnezeu. (P oate ca parabola bunului samaritean a fost. tendintei Bisericii acelor vremuri de a trata orice probleme de „erezie" cu masa de tortura si rugul în flacari. dar mai semnificativ este faptul ca succesorul sau a fost tot un ne-evreu. Lau reconstruit din temelii si. coplesit de maretia si divinitatea acestuia. precum Irineu. Fapt interesant. venerat el însusi ca Mesia? Au înteles ei ca loan nu a fost cîtusi de putin crestin? De fapt.

spune asa: «Tie îti apartinem». carora credinta le interzice varsarea de sînge si razboiul. într-adevar. au preferat sa se autodefineasca într-un mod cît mai inofensiv pentru toti cei din jurul lor. Din acest motiv si-au luat numele de „crestinii Sfîntului loan". prin care un nou membru era primit în congregatie. Dar fiindca traiesc sub continua amenintare a persecutiilor din partea evreilor. marele Rege a l Luminii. Sînt oameni pasnici. Majoritatea traiesc în satele si comunitatile traditionale. dar unii s-au mutat în orase. misionarii iezuiti care s-au întors din regiunea scaldata de fluviile Tigru si Eufrat. limba vorbita de lisus si de loan. în pragul extinctiei.1 înca de la primele contacte cu ei s-a constatat ca numele „crestinii Sfîntului loan" este cît se poate de incorect. acesta nu era pentru ei o ceremonie unica în viata omului. fiindca celor mincinosi Mesia cel tainuit nu li se arata".-^ Termenul „mandean" înseamna. Dar nu-1 marturisi în inima ta si nu renega glasul Domnului tau. au povestit despre o populatie numita „crestinii Sfîntului loan". iar în Coran apar cu apelativul sabieni. Toate riturile lor religioase aveau ca punct focal botezul. „gnostic" (de la manda. circumstantele politice din Irak nu permit aflarea unor date precise în domeniu. în numar mai mic. în mod deliberat. profund religiosi. probabil. unde lucreaza ca aurari si argintari. amb ele derivate din ara-maica. membrii acestei secte — care mai traiesc înca în regiunile mlastinoase din sudul Irakului si. membrii ei erau adepti ai unei forme de crestinism centrate în jurul lui loan Botezatorul. printre care nu meroase fotografii facute cu ocazia diverselor ritualuri si copii ale car . desi adesea este folosit pentru întreaga comunitate. Si-au pastrat limba si modul de scriere propriu. departe de influenta veninoasa a autoritatilor ecleziastice. Pînâ în anii 1880 nu s-au efectuat studii documentate asupra mandeenilor. Ginza: „Cînd lisus te asupreste. teoretic. Preotii lor sînt numiti nazoreani. în zona de sud-vest a Iranului — sînt cunoscuti sub numele de man-deeni. Desi traiau în lumea musulmana.Dar. Iar ei exista înca si astazi. Cele mai ample cercetari în privinta lor sînt cele pe care le-a realizat Ethel Stevens (mai tîrziu. un mincinos care si-a indus în eroare semenii. în orice caz. Stratagema este perfect ilustrata de urmatoarele cuvinte din cartea lor sacra. CAPITOLUL 15 Urmasi ai Regelui Luminii În secolul al XVII-lea. literal.2 în prezent. îi desemneaza doar pe mireni. ci detinea un rol important în toate sacramentele si ritualurile lor. ca „adevarat Mesia". dar nu poate fi considerata „crestina" în sensul obisnuit al termenului: membrii ei sustin ca lisus a fost un fals profet. înconjurati de arabi. Arabii le spun Subba. mestesuguri în care exceleaza. „gnoza") si. Lady Drower) în anii premergatori Celui de Al Doilea Razboi Mondial. în 1978. a musulmanilor si a crestinilor deopotriva. dar persecutiile la care Saddam Hussein i-a supus pe arabii din z onele mlastinoase dupa Razboiul din Golf i-a adus. Secta îl venereaza pe loan Botezatorul. astazi Irak. Cercetatorii se bazeaza si astazi pe materialele pe care ea a reusit sa le strînga. cîtiva dintre devotatii urmasi ai lui loan i-au pastrat memoria v ie. numarul lor era estimat la mai putin de 15 000 de persoane.

Retragîndu-se mereu din calea asupritorilor. toti ceilalti erau considerati de ei pagîni. „Comoara" sau „Cartea lui Adam". În prezen t. a reusit: mandeenii i-au dezvaluit detalii despre doctrinele. La un moment dat se con sidera ca mandeenii au compilat „Cartea lui loan" si 1-au ridicat pe Botezator la rangul de profet al sectei ca o stratagema abila de a evita persecutiile din partea musulmanilor. ca un „popor al Cartii". Desi ospitalieri. Import ant este însa cît de vechi. Problema consta în a distinge care au fost asa . si Hawan Gawaita.Hr. sau chiar dinainte. Mandeenii existenti astazi sînt. membrii sectei formeaza — pe buna dreptate — o comunitate închisa. în conformitate cu legendele lor — si cu cercetarile actuale —. al carui nume apare în textele man-deene sub doua forme: Yohanna (termen mandean) si Yahya -numele arab sub care figureaza în Coran. ei provin di n Palestina. Ginza dateaza din secolu l al Vll-lea d. care nu tolerau decît ceea ce numeau ei „popoarele Cartii" — populatiile a caror religie se bazeaza pe o carte sfînta si pe un profet. în cele din urma.Hr. de crestinism si idei iraniene dualiste combinate formeaza cosmologia si teologia sectei. sub numele de sabieni. daca putem spune . în orice caz. Titlul face referire la loan Botezatorul. credintele si istoria lor. mande enii pastreaza înca secrete pe care nu le-au împartasit nici unui strain. la mijlocul secolului a l Vll-lea. cu toate ca materialul continut este mult mai vechi. mai tîrziu. Secta are o serie de texte sacre (întreaga ei literatura este religioasa). zona din care au fost siliti sa fuga în secolul I d. savantii francezi si germani s-au straduit în zadar sa sparga acest zid al tacerii. iar „Cartea lui loan" a fost scrisa. probabil. oferindu-i acces la textele lo r sacre (în secolul al XlX-lea.) în mod cert însa. fapt care demonstreaz a ca erau cunoscuti ca grupare cu mult înainte de cucerirea musulmana a regiunii. vestigiile unei vechi religii cu o arie de raspîndirs mult mai larga. cînd autoritatile islamice i-au adus în pragul disparitiei. ce reda istoria sectei. în încercarea de a evita persecutiile. Sidia d'Yahya sau „Cartea lui loan" (numita si „Cartea Regilor"). iar Lady Drower a petrecut un timp îndelungat în încercarea de a le cîstiga încrederea. Mandeenii sînt însa mentionati si în Coran. care îsi Pastreaza cu strasnicie secretele. credinta man deana este un fel de a ma lgam pestrit cj confuz: fragmente din iudaismul Vechiului Testament. Acesta din urma este folosit mai des. ceea ce sugereaza ca textul a fost scris dupa cucerirea regiunii de catre musulman i. cele mai importan te fiind Ginza. au fost persecutati. mandeenii au ajuns în cele din urma sa ocupe teritoriul pe care traiesc în prezent. mai cu seama în secolul al XlVlea. în decursul timpului s-au deplasat mereu spre est si spre sud. forme gnostice.tilor sacre mandeene. eretice.

celibatul este un pacat. Man deenii con stituie asta zi unica grupare religioasa gnostica din lume: opiniile lor despre univers.. Ma nii cred ca ei descind din parinti apartinînd ambelor „seturi": Paghia si Hawa Kasya. fa pt care automat a adus pe lume cinci fiin te ale întunericului. nu exista. detaliata le-a permis cercetatorilor sa discearna o serie de idei cu privire la credintele lor din trecutul îndeparta t. Ei cred într-o ierarhie a zeilor si a semizeilor de ambele sexe. fiind îndrumat pe acest drum gratie numeroaselor rugaciuni si ceremonii oficiate.geri de mînâ . Pentru mandeeni. (Accentul pus pe ega lita tea dintre lumina si binele suprem este cara cteristica gn osticismului. de pilda. p ractica t chiar si la ceremoniile de nunta si de înmormîntare. Aceasta a creat cinci „fiinte de lumina ". Religia îsi pune amprenta a supra tuturor aspectelor vietii de zi cu zi a mandeenilor. numita (în fun ctie de versiunea mitului) Hiwel Ziwa sau Ptahil. ale masculinului si ale femininului este o idee tipic gnostica. „Minte" sau „Regele Luminii". care se traduc prin „Via ta". Adam Ka sya si Hawa Kasya. care stapîneste tarîmul întunericului. dar sacramentul lor esential este botezul. pentru mandeeni semizeii sînt cei care au crea t si ca re guvern eaza universul material si Pamîn tul. Omenirea a fost creata de o astfel de fiinta. altfel. cît si figurat. în mod limpede. Botezul presupune cufundarea completa în bazine special create. Atunci cînd omul se stinge di n viata. care au loc la un rîu numit Iordan. Se pare ca membrii gruparii au uita t în mare parte semn ificatia initiala a multor elemente din religia lor. despre actul creatiei si despre zei sînt. în care sa nu fie prezenta aceasta metafora . Pentru ei. fiindca prin el pâmîntul e fecund". careia i se adreseaza multe dintre rugaciunile mentionate în cartile mandeene. Fiinta lor suprema. este Libat. Din nici un ritual nu lipsesc o serie de strîn. multe dintre acestea îsi au originile. iar cerul e ca un barbat. iluminarea însemna .4 O zeita importanta . Accentul pus pe fortele egale si opuse ale binelui si ale râului. si ana liza atenta. Pentru gnostici. ega le. cu o sciziune fundamentala între divinitatile luminii si cele ale întunericului. ech ivalentul diavolului este zeita întunecata Ruha. Pamîntul este ca o femeie. Dar unele generalizari au fost posibile.credintele origina le ale man deenilor si ce a fost adaugat ulterio r. toate. barbatii care mor necasatoriti sînt condamnati sa se reîncarneze. dar opuse primelor. convingeri gnostice obisnuite. mandeenii nu cred în ciclul mortii si al renasterii. are diverse nume. sufletul lui se întoarce în lumea de lumina din care au venit initial mandeenii.. Primii oameni au fost creaturile fizice Adam si Eva — Adam Paghia si Hawa Paghia — si corespondentele lor „oculte". care a fost identifica ta cu Istar. în anticele rituri funerare egiptene. pagina în Pistis Sophia. pa trunderea într-o lume a luminii. atît în sens literal. Aceste studii ne-au oferit si noua cîteva indicii importante referitoare la loan Botezatorul si la relatia sa cu lisus.) La fel ca în alte sisteme de gîndire gnostica. ca re a creat universul si zeitatile mai mici. dar este considerata totodata Sfîntul Duh. fiind exemplificata în urmatorul pasaj: „.

Toate comunitatile lor sînt conduse de preoti. Desi în scrierile lor apar nume ale unor personaje mentionate în Vechiul Testament. cea initiata de lisus? Pîna de curînd. numiti „discipoli" (tarmide). asa cum vom constata. Mandeenii pretind ca gruparea lor exista cu mult înainte de epoca lui loa n Botezatorul. si ca provin dintr-o regiune muntoasa pe care o numesc Tura d'Madai — înca neidentificata de specialisti. Ptahil. de exemplu. dar s-au stabilit la un moment dat si în cetatea Harran . din care sustin mandeenii ca provin. Demnitatea de preot este ereditara.fapt care. „coreligionari" cu anticii egipteni. într-un f el. regatul arab învecinat cu Pereea. asa cum am vazut deja. Numele semizeului care stapîneste lumea. dar în prezent seriozitate afirmatiile lor cu privire la f înainte de acea epoca si într-o alta regiune. are o semnificatie deosebita pentru investigatia noastra. Toate acestea sugereaza ca ei au trait la un moment dat alaturi de evrei. sub dominatia sa sanida . ca populatie. în secolul al XVII-lea.8 Misterioasa regiun e muntoasa Tura d'Madai. iar într-unul dintre textele lor sacre este scris: „Oamenii Egiptului aveau religia noastra". pe care îl considera un conducator de seama a l sectei lor. unde si-a început loan Botezatorul propovâduirea. dar nu au facut parte dintre ei. Ei sustin ca au para sit Palestina în secolul I d. Cînd au fost descoperiti de iezuiti. ceremoniile lor funerare amintesc pregnant de cele din Egiptul antic. seamana izbitor cu cel al zeului egiptean Ptah si. — cam în perioada rastignirii. Dupa fuga lor din Palestina.complexe între preoti si cei ca re sînt botezati. iar ziua lor de Sabat nu este sîmbâta. dar în prezent este unanim acceptat faptul ca acestia nu au ascendenta iudaica. Dar dovezi ale apartenentei lor iudeilor botezati de loan. est e totodata cea în care s-a conturat religia lor. s-a presupus ca sînt descendenti ai criticii privesc cu mai multa aptul ca au existat.Hr. mandeenii nu cunosc obiceiurile si traditiile iudaice. specialistii au fost de parere ca mandeenii se însala cînd sustin ca nu provin dintr-o secta iudaica disidenta. la Palestina secolului I sînt înca vizibile: scrierea lor este similara cu cea din jsfabateea. iar clerul este compus din trei categorii: preotii obisnuiti. baietii nu sînt circumcisi.7 Un amanunt care i-a nedumerit dintotdeauna pe specialisti în legatura cu mandeenii este insistenta cu care ei sustin ca radacinile lor se afla în Egipt. . da r anumite servicii religioase pot fi îndeplinite de laici. mandeenii au trait o perioada pe teritoriile partilor si în Persia .Hr. dar n imic mai mult.6 Sa fi fost ei alungati de o miscare rivala.5 Unele indicii dmHawan Gawaita sugereaza ca mandeenii ar fi parasit Palestina în anul 37 d. în rîndul unei populatii care — sustin ei — a venit din Egipt. episcopii si un „sef al poporului" — desi de peste un secol nimeni nu a mai fost considerat demn de aceasta pozitie. care primesc titlul de „rege" (malka). Lady Drower mentiona ca ei se considera. Ziua sfîntâ a mandeenilor este duminica . nu se poate spune însa cu certitudine daca acest lucru este doar o coincidenta sau nu.

fiindca i se închina lui lisus. pentru lisus. loan refuza. privind cu . este posibil ca acest episod sa constituie flucleul credintelor si al ceremoniilor pe care le pastreaza înca în Deplin secret. la urma urmei. faptul ca au ignorat. dar copilul est e aparat de Anosh (Enoh). Multe dintre scrierile lor cu privire la el nu au rol ul unor relatari biografice. moartea unui martir nu poate decît sa ne sUrprinda. care deplînge o oaie pierduta. Ei pretind totodata ca si lisus a fost un Nasurai. dar din el reiese ca lisus nu era un memb ru al sectei. Dar ce putem spune despre lisus. evreii comploteaza împotriva lui. de unde acesta se întoarce la vîrsta de douazeci si doi de ani. în „Cartea lui loan" se regas este o lamentatie a Botezatorului. iar cel de-al doilea pentru numerosi zei din regiunea Marii Mediteraneene — inclusiv Tammuz si Osiris — si. Pe de alta parte. loan este numit Pescarul de suflete si Bunul Pastor. deasupra locului în care se afla Enishbai (Elisabeta).. Nasterea celui dintîi este prevestita într-un vis si o stea apare pe cer . pentru Simon Petru (sub forma „Pescarul de oameni"). Din „Cartea lui loan" reiese ca acesta s-a stins în pace si ca sufletul sau este ghidat apoi de zeul Manda-t-Haiy sub forma unui copil» dar aceasta pare a fi doar o prefigurare poetica a ceea ce credeau ei ca ar trebui sa i se întîmple Botezatorului. Prima data apare în poveste cerînd sa devina discipol al l ui loan. împotmolit a. totusi."9 „Cartea lui loan"10 reda povestea celor doi. care îl ia si îl ascunde într-un munte sfînt. Conform legendelor mandeene. desigur.. Dupa nasterea lui loan. un eretic.Mandeenii nu au sustinut niciodata ca loan Botezatorul a fost fondatorul sectei lor sau ca el ar fi „inventat" botezul si îl considera doar un mare — chiar cel mai de seama — conducator al lor. Tatal lui este Zakhria (Zaharia) si ambii parinti — la fel ca în Evanghelii — sînt batrîni si lipsiti de copii. un Nasurai (învatat). Apoi devine conducatorul mandeenilor si -interesant — un tamaduitor de renume. uneori fiindu-i atribuit si apelativul „Hristos Romanul". Straniu este însa faptul ca mandeenii nu par a avea cunostinta despre moartea lui loan — prezentata atît de dramatic în Noul Testament. textul este neclar. dar a devenit apo i „un rebel. loan si lisus. Primul apelativ a fost utilizat deopotriva pentru Isis si pentru Maria Magda-lena11. asa cum apare el în „Cartea jui loan"? Este mentionat aici sub doua nume: Yeshu Mesia si jvlesia Paulis (acest din urma termen se crede ca deriva de la un cuvînt persa n care înseamna „înselator"). Anhar. care a dus oamenii pe cai gresite (si) a tradat doctrinele secrete. loan are o sotie. Cînd vine la Iordan si solicita sa fie botezat. dar aceasta nu are un rol important în cadrul evenimentelor.

Dupa ce devine ucenicul lui loan — într-o paralela frapanta cu povestea crestinilor despre Simon Magul — lisus „începe sa denatureze cuvîntul lui loan. aseza ta pe un tron ca re citeste din „Cartea Adevarului".16 Secta mandeenilor poate parea o simpla curiozitate antropologica. Studiul ama nuntit al textelo r sale sacre a relevat însa existenta unor paralele incitante cu literatura altei grupari antice interesante pentru investigatia noastra. în momentul botezului.neîncredere motivele si valoarea sa. zeita întunecata. înseamna ca .12 Hawan Gawaita îl denunta pe lisus astfel: „A pervertit cuvintele luminii si le-a preschimbat în întuneric si i-a convertit pe cei care erau a i mei si a denaturat toate cultele". confuza. din care facea parte tat . care nu e din lumina" si îl va „demasca pe Hristos Romanul ca un min cinos. numind-o „catea în calduri" s i „tîrfa destrabalata"). Documentele sacre ale mandeenilor sînt ilustrate cu reprezentari ale zeilor uimitor de asemanatoare cu cele din papirusurile magice elene si egiptene — de tipul celor utilizate de Morton Smith în cercetarile sale. mandeenii asteapta venirea unui personaj numit Anosh-Uthra (Enoh). povestea este mai degraba o alegorie a persecutiilor si a rata cirilor sectei. ratacita undeva în timp. este interes ant faptul ca mandeenii au ales ca simbol al gruparii lor o femeie. fiul unei femei.14 în cronologia lor confuza . Dar numele Miriai si descrierea ei ca o „tîrfa" neînteleasa si persecutata a minteste de traditia Mariei Magdalena. la fel ca detaliile despre plecarea ei de pe târîmul natal pentru a deveni predicatoa re si profetesâ.i spune ceea ce crede despre ea. o populatie derutata. apare sub forma unui porumbel si arunca peste Iordan o cruce de lumina. care îl va „acuza pe Hristos Romanul. Fiica a „conducatorilor Ierusalimului". dar în cele din urma lisus îl convinge. credinciosii lui îl vo r lega si trupul îi va fi ucis". adeptii profetului gnostic Mani (circa 216-276) si au ajuns la concluz ia ca secta Mughtasilah. o legenda despre o femeie pe nume Miriai (Miriam sau Maria).13 în Ginza se spune: „Nu-1 credeti (pe lisus). Ruha. modifica botezul în Iordan si devine întelept pr in întelepciunea lui loan" — (cuvintele îi apartin Iui Kurt Rudolph). care în decur sul anilor si-a creat o serie de credinte bizare. adepta a botezului. o factiune iudaica s-a alaturat unei grupari ne-evreiesti. asa cum pare. în plus. ea pleaca împreuna cu sotul ei mandean si se stabileste la gurile Eufratului. unde devine un fel de profetesâ . care fuge cu iubitul ei si a carei familie face încercari dispera te de a o a duce îna poi (dar nu înain te de a. fiindca practica vrajitoria si tradarea". într-un limbaj colora t. la un moment dat. Daca . din ace asta combinatie rezultînd mandeenii.15 Secta are. mincinosul. 17 Specialistii au comparat doctrinele mandeenilor cu cele ale maniheistilor. va f i prins de mîinile evreilor. în orice caz.

De fa pt el considera ca o sectiune a „Cartii lui loan" intitulata Comoa ra dragostei" con stituie „ecoul unei faze a nterioa re" a aceleiasi lucra ri. pînâ la catari inclusiv. Schaeder . Kurt Rudolph. a fost cea a mandeenilor (ori în cursul îndelungatului lor exod spre regiunea sudica a Irakului actual. Mesopotamia. înca din 1926. p e lîngâ ermetism. pe care o putem utiliza la interpretarea anumitor texte din Noul Testament (îndeosebi a corpusului ioanit)". Dar ce alta mostenire. este evident ca filozofia lor a fost cea care i-a influentat pe cei de la Harran.19 Exista.22 Am amintit deja ca mandeenii sînt numiti de musulmani „sabisni" (sau subba).. Mead au subliniat asemanarile remarcabile dintre textele sacre ale mandeenilor si Sophia. timp de cel putin doua secole".21 Mostenitori ai ezoterismului egiptean.23 Am mentionat anterior ca multi dintre cei mai apreciati cercetatori actuali ai Noului Testament considera ca unele parti ale Evangheliei dupa loan — în primul rînd prologul („La început a fost Cuvîntul. acestia au exercitat o influenta puternica a supra sectelor mistice musulma n e precum cea a sufitilor.S. la rîndul lor. ori într-o comunitate azi disp aruta).. a fost remarcata similarita tea dintre teologia mandeana si cea a Manuscriselor de la Marea Moarta. scrie în acest sens: „Cele mai vechi elemente ale literaturii mandeene constituie pentru noi o marturie a crestinismului timpuriu. care au fost asociate cu „miscarile baptismale" existente în epoca. a ici si-a desfasurat activitatea o secta sau o scoala cunoscuta sub numele de Sabieni. De asemenea. Savanti precum G. Ei au supravietuit ca o secta pagina în interiorul lumii islamice. H. ele. Asa cum afirma Jack Lindsay în The Origins of Alchemy in Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în Egiptul greco-roman"): „O stranie enclava de credinte ermetice.. de exemplu.1 Fara îndoiala ca doctrinele lui Mani au fost influentate de mandeeni. prin urmare. Specialistii sînt de acord ca aceste texte au o origine comuna: cartile sacre ale mandee-nilor.R.20 O alta conexiune incitantâ este reprezentata de fa ptul ca mandeenii s-au stabilit la un moment dat în Harran .al lui Mani. Pîna în secolul al X-lea.H. în Mesopotamia. provenita din mediul oriental. de asemenea.") si o serie de dialoguri teologice — au fost preluate din materiale scrise de adeptii lui loan Botezatorul. para lele evidente cu o serie de texte de la Nag Ha mmadi. probabil cel mai de seama expert în problemele mandeenilor. punîndu-si o amprenta puternica asupra sectelor gnostice din Europa. care la rîndul lor au la sat urme în cultura regiunii de sud a Frantei în Evul Mediu — în cea a cavalerilor templieri. foarte importanta în istoria ezoterismului. multe asociate cu alchimia.. le-au mai lasat ei templierilor? Le-au tran smis oare Si venera tia pentru loan Botezatorul — poa te si cunostintele lor secrete cu privire la el? Cea mai interesanta asociere este însa aceea cu enigmatica Evanghelie dupa loan. a persistat printre sabienii din Harran.

ci a fost el însusi venerat ca Mesia — loan Botezatorul? Cercetarile au scos la iveala tot mai multe dovezi care atesta ca mandeenii sînt urmasii directi ai adeptilor Botezatorului.26 S-a sugerat. din regi se considerau pastratoarele adevaratei religii a lui lisus. citînd din Ginza. documentul-sursa al Evangheliilor lui Matei.25 Desigur ca aceasta sursa initiala nu-i a tribuie lui lisus apelativul „Bunul Pastor".Hr. Aplicat lui sau „Nazareanul" — nume aplicat deopotriva si nu a fost „inventat" pentru a-i descrie pe ei. are aceleasi origini ca Ginza27 mandeenilor si s-a afirmat chiar ca botezul crestin a evoluat din riturile acestora. profetul care nu a prevestit venir ea lui lisus. ca materialul apocaliptic din Q. în paralel cu gruparea lui Simon Magul. unei alte persoane? A fost oare aceasta alta persoana tocmai rivalul sau. Evan ghelia dupa loan din Noul Testament n-a facut decît sa-1 preia de la mandeeni/ioaniti. afirma în mo d explicit ca populatia mandeeana deriva din dosi-teeni. Iar lucrurile nu se opresc aici. Schweizer.29 Si am vazut deja ca acestia erau o secta eretica fondata de unul dintre primii ucenici ai lui loan. de asemenea. a remarcat paralela dintre episodul Bun ului Pastor din Evanghelia dupa loan si fragmentul dedicat. (Evanghelia dupa) loan ilustreaza o cunoastere îndeaproape a conceptiei gnostice asupra lumii.28 Implicatiile acestui „plagiat" scriptural sînt remarcabile. Comentatori precum Rudolf Bultmann au ajuns la concluzia ca mandeenii de astazi sînt într-adevâr descendentii adeptilor Botezatorului — eluziva Biserica a lui loan despre care am discutat anterior. de fapt. E. desi termen ce desemna unile Samaria si Galileea. Marcu si Luca. Sursa ideilor pe care loan le prezinta sau la care subscrie este de esenta gnostica. j Bunului Pastor în „Cartea lui loan" si a ajuns la concluzia ca provin din aceeasi sursa initiala. Schmitals rezuma concluziile lui Bultmann: „Pe de o parte. Cea mai veche referire documentara la ma ndeeni datea za din anul 792 d.24 Un alt cercetator. Este oare posibil ca o mare parte din materialele pe care generatii într egi de crestini le-au pretuit crezînd ca se refera la lisus sau ca reprezinta chiar cuvintele lui sa apa rtina.a sugerat ca prologul Evangheliei dupa loan — în care Cuvîntul este feminin — era „un imn mandaic preluat de la gruparile Botezatorului". Desi exista motive convingatoare ce ne îndeamna sa credem ca mandeenii actua li constituie doar o ramura a Bisericii loanite. ci lui loan Botezatorul. cînd teologul sirian Theodore bar Konai. Era un anterior un grup de secte înrudite.. este interesant sa remarcam modul în care W. Evanghelia prezinta cele mai strînse analogii cu scrierile mandeene. termenul „nazorean" îl defineste ca mem . ce Israel. de asemenea. ale caror prime traditii îsi au originile în perioada crestinismului timpuriu". Am mentionat îna inte ca lisus era supranumit „Nazoreanul" primilor crestini.

31 Este posibil ca gruparea mandeeana sa nu fie limitata strict la teritoriul actual al Irakului si Iranului (daca a reusit sa supr avietuiasca persecutiilor lui Saddam Hussein).. Nu se poate ca aceasta sa fie doar o coincidenta. dupa ce discutasera despre catari si despre ceea ce ar putea fi Sfîntul Graal (Birks a remarcat ca unele din tre ritualurile lor se axau pe utilizarea unui potir sacru). Gilbert). Noi înca o detinem". în perioada Celui de Al Doilea Razboi Mondial. alaturi de R. din motive evidente. care a scris despre ei în cartea The Treasure of Montsegur (al carei coautor este. pe care o conducea — loan Botezatorul si ca lisus si-a început cariera ca ucenic al lui loan. este posibil ca ea ca fie reprezentata s i de o alta secta izolata si secreta. dupa muntii în care traiesc). Referitor la nazoii precrestini. care era constituita din învataturile secrete pe care lisus i le-a desta in uit lui loan cel .A.33 Sa ne amintim ca traditia „ioanitâ" a unor forme ale francmasoneriei oculte europene si a Prioriei din Sion sustine ca t emplierii au adoptat religia „ioanitilor din Orient".32 Birks a petrecut o buna bucata de timp în regiune. Interesant în mod deosebit este un schimb de replici între Birks si unul dintre preotii nosairilor. Relatarea sa este foarte circumspecta. detaliile despre ea sînt greu de descifrat. De credinta declarat a islamica. Numele aminteste clar de „nazorean". Se crede însa ca ar fi vorba despre o forma de crestinism. Este vorb a despre nusairiyeh sau nosairi (numiti uneori si alawiti. si s-a împrietenit cu cîtiva preoti. Dar sa ne amintim ca mandeenii îsi numeau discipolii nasurai. dar apoi si-a creat propriul s au cult si a preluat totodata numele sectei initiale. Desi se stie ca au o religie „adevarata".bru obisnuit al unui cult care — conform unor dovezi adiacente — exista cu cel putin 200 de ani înainte de nasterea lui. mai corect spus.. sînt actualii nazoreni (numiti si mandeeni) de la gu rile Eufratului". Hugh Schonfield noteaza: „Exista motive serioase pentru a crede ca mostenitorii acestor nazareni. pe care o pastreaza în secret. este cunoscut faptul ca au adoptat manifestarile externe ale acestei religii pentru a se apara împotriva persecutiilor. existenta în prezent în Siria. dar din cuvintele sale reiese ca gruparea este o secta gnostica similara din multe puncte de vedere cu cea a mandeenilor. Preotul i-a dezvaluit „marele secret" al religiei lor: „Acest Graal despre care vorbesti este un simbol si reprez inta doctrina pe care Hristos i-a relevat-o numai lui loan cel Preaiubit. Dodds a conchis ca nazorenii constituiau secta careia îi apartinea — sau. respectînd promisiunea facuta nosairilor.H. Unul dintre putinii europeni care au izbutit sa se familiarizeze cît de cît cu învataturile nosairilor este Walter Birks.30 Reputatul cercetator biblic din Marea Britanic C.

preaiubit. O data ce întelegem ca Evanghelia dupa loan este, la origini, un text inspirat din traditia Botezatorului, confuzia dintre loan cel Preaiubit si loan Botezatorul remarcata anterior se lamureste. Credintele mandeenilor cu privire la lisus si la loan Botezato rul corespund perfect concluziilor expuse de noi în ultimul capitol: lisu s a fost initial un ucenic al Botezatorului, dar si-a creat apoi propria grupare, atragînd dupa sine alti discipoli ai lui loan. Cele doua scoli erau rivale, asemenea conducatorilor lor, de altfel. Toate aceste elemente creeaza, împreuna, o imagine coerenta. Stim ca loan Botezatorul era un personaj respectat, cu numerosi adepti — o veritabila Biserica, la urma urmei — si totusi el dispare din m aterialele „oficiale" ale Bisericii, dupa o mentionare în treacat în Faptele Sfi ntilor Apostoli. Miscarea sa a avut însa propria ei literatura, interzisa , desi unele elemente ale sale au fost „împrumutate" de Evangheliile crestine — printre ele, „nasterea lui loan" din Evanghelia dupa Luca (sau din su rsa originala a acesteia) si „cîn-tarea" Mariei, Magnificat. Mai frapanta este însa ideea, despre care am discutat anterior, ca masacrul pruncilor a fost un episod fictiv, asociat anterior cu nasterea lui loan, pe care Irod îl crede a adevaratul „rege al lui Israel". Celelalte doua miscari care au constituit o amenintare grava l a adresa tinerei Biserici crestine au fost cele fondate de alti discipoli a i lui loan: Simon Magul si Dositei; ambele erau secte gnostice, influen te în Alexandria, în mod semnificativ, materialele din traditia Botezatorului care au fost incluse în Evangheliile Noului Testament sînt, de asemenea , gnostice, la fel ca mandeenii, pe de alta parte. Concluzia evide nta este aceea ca loan Botezatorul însusi era un gnostic. Exista, de asemenea, paralele clare între scrierile mandeenilor, textele lui Simon Magul, Evanghelia dupa loan si materialele cop te de orientare gnostica, îndeosebi Pistis Sophia, care a jucat un rol esential în cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena.34 Nici una dintre sectele asociate cu loan Botezatorul — man-deeni, simonieni si dositeeni — nu se încadreaza în religia iudaica desi toate au debutat în Palestina, doua dintre ele formîndu-se pe teritoriul nordic al Samariei „eretice". Iar daca nici una dintre aceste grupari nu apartinea religiei iudaice, putem deduce ca aceeasi era situatia si în cazul lui l oan Botezatorul însusi. Cu toate ca ideile gnostice îsi au radacinile deopotriva în alte culturi si în alte regiuni, în primul rînd Iran, influenta exercitata de religia Egiptului antic nu poate fi negata. Ea prezinta cea m ai mare similaritate cu ideile si faptele lui lisus; mandeenii însisi, pe de alta parte, sustin ca provin din Egipt.

În ciuda informatiilor confuze din textele lor sacre, afirmatiile mandeenilor sînt în mare parte sustinute de cercetatorii actuali, care la început au fost totusi sceptici. Mandeenii pretind ca precursorii sectei lor provin din Egipt, desi gruparea în sine s-a constituit în Palestina. Acestia nu erau evrei, dar traiau alaturi de ei. Secta lor, numita atunci a nazorenilor, era consusa de loan Botezatorul, dar ea se constituise cu mult înaintea nasterii lui. Interesant este faptul ca mandeenii îl apreciaza pe loan Botezatorul, d ar nu-1 considera nimic mai mult decît un mare conducator si un profet. Mandeenii au fost persecutati mai întîi de evrei si apoi de crestini, fiind în cele din urma alungati din Palestina si siliti sa se retraga mereu mai spre rasarit, pînâ pe teritoriul pe care îl ocupa astazi. Ideile lor cu privire la lisus — ca a fost un mincinos, un înselator si un practicant al magiei negre — concorda cu cele din Talmud, car e îl acuza ca „a dus evreii pe cai gresite" si precizeaza ca motivul condamnarii sale la moarte a fost acuzatia de ocultism. Desi relativ mici, cînd sînt privite în ansamblu, sectele asociate cu loan Botezatorul se constituie într-o miscare de dimensiuni considerabile. Mandeenii, simonienii, dositeenii si, se pare, chiar tem" plierii au fost aprig persecutati si vînati de Biserica Catolica, din pricina cunostintelor si a veneratiei lor pentru loan Botezatorul, în urma acestor per secutii supravietuind pînâ astazi doar mica grupare a mandeenilor din Irak. în rest, ioanitii s-au retras probabil în umbra, dar nu au dispar ut cu desavîrsire. În cercurile oculte din Europa, despre cunostintele detinute de templieri se spunea ca provin de la „ioanitii din Orient". La fel ca ei, alte miscari ezoterice, secrete, precum francmasonii — îndeosebi acele ordine care pretind ca descind direct din templieri si Riturile egiptene — si Prioria din Sion au nutrit dintotdeauna o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. Rezumam în continuare principalele aspecte ale traditiei ioanite: 3.Acorda un loc aparte Evangheliei dupa loan, despre care sus tine ca ar contine învataturile secrete transmise de „Hristos" lui Ioan Evanghelistul (ucenicul „cel Preaiubit"). 4.Exista o confuzie evidenta între loan Evanghelistul (presupusul autor al celei de-a patra Evanghelii) si loa n Botezatorul. Aceasta confuzie este caracteristica francmasoneriei. 5.„ Tra ditiile secrete" la care fa ce referire sînt în esen ta gnostice. 6.Desi sustine ca reprezinta o forma de crestinism ezoteric, care pastreaza „învataturile secrete" a le lui lisus, traditia ioanita demonstreaza o vadita lipsa de respect fata de lisus. în cel mai bun caz, îl considera un muritor oarecare, lipsit de legitimitate si poate chiar suferind de mania grandorii. Pentru ioaniti, termenul „Hristos" nu este sinonim cu statutul divin, ci este doar un termen de respect; toti conducatorii lor a u purtat acest titlu. Prin urmare, atunci cînd un membru al unei asemenea grupari îsi spune „crestin", s- ar putea ca acest lucru sa nu semnifice exact ceea ce întelegem noi în mod obisnuit. Traditia îl considera deopotriva pe lisus ca un adept al misterelor lui Osiris, secretele pe care le-a transmis el mai departe fiind cele ale nucleului de initiati ai acestui cult egiptean. În forma sa originala, Evanghelia dupa

loan din Noul Testament nu a fost o scriptura a miscarii initiate de lisus, ci un document care le-a apartinut initial adeptilor lui loan Botezatorul. Astfel se explica nu doar pretuirea de care se bucura aceasta Evanghelie în rîndul ioanitilor, ci si confuzia dintre loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Traditia ioanitâ sustine însa ca aceasta confuzie a fost intentionata. Nu exista dovezi care sa ateste ca o miscare a „ioanitilor" orien tali ar fi constituit o Biserica fondata de loan Evanghelistul. Exista însa d ovezi concludente care sugereaza existenta unei astfel de Biserici înfiintate de loan Botezatorul. Biserica respectiva este azi reprezentata de mandeeni si, poate, de nosairi. Fara îndoiala ca mandeenii au ocupat si alte teritorii în Orientul Mijlociu — nu se stie exact unde —, însa astazi mai exista doar comunitati restrînse în Irak si în Iran. Este foarte posibil ca ei sa fi fost prezenti în regiune în perioada cruciadelor, intrînd deci în contact cu templierii; la fel de probabil e si faptul ca ramura occidentala a Bisericii lui loan s-a retras în umbra în primele secole ale erei crestine. Tinînd seama de persecutiile la care i-au supus crestinii, este greu de înteles de ce mandeenii continua sa afiseze o ura atît de profunda fata de lisus. într-adevar, îl considera un fals Mesia care a furat secretele l ui loan, învatatorul lor, si le-a folosit pentru a-i induce în eroare pe unii dintre ei, dar dupa doua mii de ani, ostilitatea lor pare inexplicabila. Nici trecutul marcat de persecutii nu explica vehementa dispretului cu care îl privesc pe lisus personal. De ce anume s-ar fi putut face el vinovat pentru a justifica o asemenea desconsiderare perpetuata secole de-a rîndul? Sîntem constienti de faptul ca materialul ultimelor capitole poate parea socant pentru multi dintre cititorii nostri, mai cu seama daca nu sînt familiarizati cu ultimele consideratii în domeniul bib lic. Afirmatia ca Noul Testa ment a denaturat adevarul, prezen-tîndu-1 p e loan Botezatorul pe o pozitie inferioara fata de lisus, si ca su ccesorul desemnat al lui loa n a fost magicianul gnostic Simon Magul contrasteaza atît de puternic cu versiunea „traditionala" a evenimentelor, încît pare a f i o pura inventie. Da r asa cum am vazut, cercetatori reputati ai Noului Testament au ajuns la aceste concluzii în mod independent unii de altii; noi n-am facut altceva decît sa le adunam pe toate la un loc si sa le comentam. Majoritatea specialistilor în domeniu considera ca loan Botezatorul a fost un conducator politic de prim-pla n, al carui mesaj religios a meninta sa desta bilizeze situatia politica si religioa sa din Palestina acelei epoci; de a semenea, se stie de mult ca a c ea sta descriere îi este a plicabila si lui lisus. Dar ce relevanta ar e a ceasta dimen siune politica a misiun ii sale pentru ceea ce am descoperit noi în privinta apartenentei sale la o scoala a misterelor egiptene? Trebuie sa ne reamintim ca, în antichitate, între politica si reli gie exista semnul ega litatii si ca orice person aj cu priza la masele Populare

era considerat în mod automat o amenintare la adresa autoritatil or politice, îngemanarea religiei cu politica era exemplificata în concept ul împaratului ca fiinta de esenta divina sau al cezaruluj considerat zeu. în Egipt, faraonii erau priviti ca zei din momentul preluarii pute rii: îsi începeau „mandatul" în chip de Horus întrupat — copilul magic conceput al zeilor Isis si Osiris —, iar dupa încheierea ritualurilor funerare, deveneau Osiris. Chiar si în perioada Imperiului Roman, familia conducatoar e a Egiptului — dinastia greaca a Ptolemeilor, a carei reprezentanta de seama a fost Cleopatra — avea grija sa pastreze cu scrupulozitate tra ditia faraonului ca zeu. Regina Nilului se identifica îndeaproape cu Isis, fiin d adesea înfatisata în chip de zeita. Unul dintre cele mai persistente concepte asociate cu lisus este cel de împarat. Sintagma „Hristos împaratul" este frecvent utilizata de crestini, precum si „Domnul Hristos"; cu toate ca ambele sînt folosite în mod simbolic, persista înca ideea ca lisus avea sînge regal, iar Bib lia o sustine. Noul Testament este limpede în acest sens: lisus era urmasul direct al regelui David, desi corectitudinea acestei afirmatii nu p oate fi verificata. Esential este faptul ca lisus însusi se considera de vita regala sau dorea sa fie privit astfel de adeptii sai. în orice caz, nu este nici o îndoiala ca lisus a sustinut ca este împaratul legitim al întregului Israel. La prima vedere, acest lucru pare a contraveni convingerii noastre referitoare la religia egipteana a Iui lisus; pentru ce i-ar fi acordat evreii atentie unui predicator ne-evreu, mai cu seama unuia care pretindea ca este împaratul lor de drept? Asa cum am vazut în capitolul 13, multi dintre adeptii sai îl credeau evreu; poate ca acesta era un element esential al pla nului sau. Si totusi, de ce ar fi sustinut el ca e ste împaratul iudeilor? Daca supozitiile noastre sînt corecte si el a intention at sa reinstituie ceea ce considera a fi religia originara a lui Israel si sa îi red ea zeitei pierdute a Templului lui Solomon locul ei initial, ce modalitate ar fi fost mai potrivita decît aceea de a se afirma în inimile si mintile maselor populare drept conducatorul lor? Iisus a dorit puterea politica; poate ca astfel întelegem ceea ce dorea el sa realizeze prin intermediul ritului initia tic al rastigniri1si apoi al „învierii" cu ajutorul preotesei si al partenerei lui în sa cru, Maria Magdalena . Poate ca lisus a crezut ca, " si revenind apoi la viata, va deveni — aidoma faraonilor — Qsiris însusi; si ca, în aceasta noua calitate de zeu, va dispune de puteri lumesti nelimitate, în mod evident însa, ceva nu a decurs conform planului. În privinta acelor puteri nelimitate, crucificarea s-a dovedit un esec si asteptatul val de energie magica nu s-a produs. Am vazut ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca lisus nu a murit pe cruce si nici ca urmare a suferintelor provocate de rastignire, în plus, se pare ca a

fost oarecum retras din prim-plan fiindca, pe lînga faptul ca puterea politica sperata nu s-a materializat, Magdalena a plecat, ajungînd tocmai în Franta. Am putea banui ca, în lipsa lui lisus, protectorul ei, s-a simtit brusc amenintata de vechii ei rivali, Simon Petru si aliatii acestuia. Ideea ca evreii s-ar fi putut arata receptivi la apelurile u nui conducator ne-evreu pare incredibila la prima vedere. Scenariul nu este însa imposibil — fiindca în reeditate chiar asa s-au în-tîmplat lucrurile. în Razboaiele iudeilor, istoricul Flavius Josephus mentioneaza ca, la aproximativ douazeci de ani dupa rastignire, un personaj rama s în istorie doar sub numele „Egipteanul" a intrat în ludeea si a a dunat o verita bila armata de iudei, menita sa rastoarne stapînirea romana . Referindu-se la el cu sintagma „un fals profet", Josephus afirma: „Sosind în tara, acest om, un impostor care se dadea drept clarvazator, a adunat cam 30 000 de naivi, i-a condus prin s albaticia tinutului pînâ la Muntele Maslinilor si de acolo s-a aratat gata sa intre în Ierusalim, sa atace garnizoana romana si sa preia puterea suprema , cu acolitii sai pe post de garzi de corp".1 Oastea a fost pusa pe fuga de romani (sub conducerea lui Felix, succesorul lui Pilat în functia de guvern ator), dar Egipteanul a scapat si a disparut apoi definitiv din istorie. Cu toate ca existau colonii evreiesti în Egipt si deci personajul respectiv ar fi putut fi un evreu, episodul este instructiv deoarece demonstreaza ca un individ perceput, cel putin, ca fiind egiptean putea aduna în jurul sau un numar considerabil de evrei în propria lor tara. Alte dovezi sugereaza însa ca personajul în cauza nu a fost evreu, fiind mentionat si în Faptele Sfintilor Apostoli (21:38), Pavel a fost salvat de furia multimii în fata Templului din Ierusalim si „luat în custodie" de soldatii romani, care nu stiu ce sa creada despre identitatea sa. Capitanul garzilor îl întreaba: „Nu esti tu, oare, egipteanul care, înainte de zilele acestea, te-ai rasculat si ai scos în pustie pe cei patru mii2 de barbati razvratiti?" Pavel raspunde: „Eu sîntiudeu, din Tarsul Ciliciei..." Episodul ridica o serie de întrebari interesante: de ce sâ-si fi dat un egiptean osteneala sa con duca o revolta a palestinienilor împotriva stâpînirii romane? Si, mai mult decît atît, de ce 1-au asociat romanii pe Pavel — un predicator crestin — cu acel egiptean instigator la rascoala? Ce a r fi putut av ea ei în comun? Si mai exista un amanunt semnificativ: cuvîntul tradus pri n „barbati razvratiti" este sicarii3, termen care îi desemna pe cei mai ap rigi nationalisti iudei, renumiti pentru tacticile lor de tip terorist. Faptul ca sau lasat organizati si condusi de un strain demonstreaza ca ar fi pu tut face la fel si în cazul lui lisus. Cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena si la loan Botezatorul au conturat o imagine a lui lisus diferita de cea ofe rita de traditia crestina. Astfel, în masa de noi informatii cu privire la el s-au evidentiat doua directii principale: una care îl asociaza cu un mediu neiudeu, egiptean, si alta în care apare ca rival al lui loan Botezatorul. Ce profil se contureaza daca încercam sa combinam aceste doua directii?

Evangheliile

se straduiesc

sa

schiteze

imaginea

unui

lisus literal

divin; prin urmare, toti ceilalti, inclusiv loan, îi sînt inferiori din punct de vedere spiritual. Dar daca privim aceasta imagine ca fiind un simplu rezultat al propagandei, piesele încep sa se îmbine, pj-jma deosebi re majora fata de istoria oficial acceptata a lui lisus este aceea ca, lasînd la o parte orice prejudecati, lisus nu se distinge de la bun început ca Fiu al lui Dumnezeu, iar nasterea sa nu a fost marcata de vreo prezenta angelica. Povestea nasterii miraculoase este, de fapt, o combinatie de m it si material „preluat" din istoria (de asemenea mitica) a venirii pe lume a lui loan. Evangheliile afirma ca misiunea lui lisus a început atunci cînd a fost botezat de loan si ca primii sai ucenici au fost recrutati dintre cei ai Botezatorului. De asemenea, în textele mandeene, el figureaza prin tre discipolii acestuia. Este foarte probabil însa ca lisus sa fi facut parte din nucleul de initiati ai Botezatorului si, luînd în consideratie ca loan nu 1-a proclamat niciodata ca fiind mult asteptatul Mesia, povestea pare ticluita la cere rea lui. Se poate ca el sa fi fost, într-adevar, desemnat la un moment da t ca succesor al lui loan, dar ceva grav trebuie sa se fi întîmplat pen tru ca acesta sa se razgîndeascâ si sâ-1 numeasca în locul lui pe Simon Magul. Acest lucru grav pare sa fi fost o miscare disidenta, desprinsa din grupul lui loan; poate ca lisus însusi a initiat schisma. Evangheliile amintesc de rivalitatea dintre cele doua grupari si se stie ca miscarea Botezatorului a continuat sa existe si dupa moartea acestuia, independent de cea a lui lisus. Desigur ca trebuie sa fi izbucnit o disputa aprinsa sau o lupta pentru putere între cei doi conducatori si, respectiv, între gruparile lor; sa ne amintim, în acest sens, dubiile lui loan în închisoare, cu privire la lisus. Exista doua scena rii posibile. Schisma s-a petrecut, poate, înainte de încarcerarea lui loan si a decurs lin. Acest lucru pare sa razbata din Evanghelia dupa loan (3:22-26), dar nu si din celelalte (care se concentreaza exclusiv asupra lui lisus dupa botezul acestuia). Sau este posibil ca lisus sa fi încercat sa preia conducerea §ruparii dupa arestarea lui loan, ori din proprie initiativa, ori ca urrnare a pozitiei sale secunde în ierarhia miscarii. Dar, dintr-un motiv oarecare, nu a fost acceptat de to ti discipolii. Asa cum am vazut, lisus a fost anima t de intentii politice complexe, dar pare indiscutabil faptul ca a pus în scena, în m od constient, doua scenarii politico-religioase, unul ezoteric si celalalt exoteric — povestea lui Osiris si, respectiv, rolul de Mesia al iudeilor. Activitatea sa sugereaza existenta unei strategii bine puse la punct, a fost aplicata în trei etape principale: în primul rînd, atragerea care maselor p

bazat pe compasiune si iubire este atît de râspîndita. Problema este însa aceea ca teologia a fost inventata tocmai pen tru a lamuri asemenea contradictii. si pe surori. pe valo rile familiei si pe respectul fata de toti ceilalti. imaginea pe care o contureaza cu privire la omul lisus si la învataturile sale este evaziva si inconsecventa. Pentru crestini si pentru foarte multi adepti ai altor religii deopotriva. si pe copii. „instilarea". pe de o parte le spune adeptilor sai sa „întoarca si celalalt obraz". dar religia isiana a acelei epoci în mod particular punea un accent deosebit pe moralitate si pe responsabilitatea personala. Iata deci un prim exemplu de rationa ment circular: pentru ei. însa îl considera ca fiind pe un plan secund în comparatie cu învataturile sale. a convingerii ca el este Mesia. ci sabie". de la sine înteleasa. iar pe de alta declara: „Nu am venit sa aduc pace (pe pamînt). si pe frati. Chiar daca ele nu sînt altceva decît material de propaganda. Pentru oricine. Teologii crestini pornesc de la presupunerea ca lisus era Dumnezeu întrupat. Teologii încearca sa explice aceste discrepante afirmînd ca unele povete trebuie interpretate în sens literal. O analiza obiectiva a Evangheliilor releva totusi un profil diferit de cel al propovaduitorului cu o morala nepatata. în al treilea rîn d. desigur ca în orice cultura au existat si vor exi sta oameni virtuosi. prin fâgaduiala odata unei cîstigata „epoci de a a aproape (împaratia Cerurilor) si a unei vieti mai bune. e totusi perceput ca un pacifis t. subliniaza porunca „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta"6. iar altele doar met aforic. Convingerea ca lisus a propovaduit un sistem etic coerent. învataturile lui lisus par contradictorii. în mod cert însa. si pe femeie."7 Ucenicii sînt deci îndemnati sa-si urasca propria viata. De pilda. dar declara: „Daca vine cineva la Mine si n u uraste pe tatal sau. sâ-si ierte dusmanii si sa-si dea toate bunurile tîlharilor care încearca sâ-i jefuiasca4. ur" miracolelor mentinerea si ei al vindecarilor. situatia reala a fost alta. apoi. lisus este însasi chintesen ta iubirii. lisus este întruchiparea binelui si a virtutii. si p e mama. în rîndul maselor. un aparator al celor nevoiasi si al copiilor. a compasiunii si a altruismului. desig ur ca nu putea sâ-si afirme pur si simplu caracterul mesianic. 5 De asemenea. încît pare indiscutabila. chiar si sufletul sau însusi. Multi oamenii accepta astazi faptul ca lisus a avut un scop politic. Iata un scurt exemplu: asa cum sînt ele prezentate în Noul Testament. Astfel. toate afirmatiile lui lisus trebui e sa fie . ca urmare a sensibilitatii autoritatilor fata de potentialele miscari subversive. Chiar si atunci cînd nu este considerat Fiul lui Dumnezeu. nu poate sa fie ucenicul Meu.rin intermediul tentia populatiei. dar în acelasi timp sînt învatati sa-si iubeasca aproapele ca pe ei însisi. indiferent de religie. ne-am dat seama ca trebuie sa ne încadram ipoteza de lucru în contextul celor predicate de el.

pe de alta parte. Aceste ima gin i co ntra dictorii au f ost posibile fiin dca înva taturile sale. si informatori. În mod ciudat însa.8 (La urma urmei. Daca însa lisus nu a fost Dumnezeu întrupat .10 Majoritatea oamenilor interpreteaza aceste cuvinte ca o dovada a iubirii lui — deci a lui Dumnezeu — pentru copii. Prin urmare. discursurile sale pacifiste au constituit poate o modalitate de a spulbera suspiciunile autoritatilor cu privire la potentialul sau subversiv. iar pe de alta trebuia sa para ca nu ameninta în nici un fel situa tia politica din regiune — pîna cînd nu era pregatit. în realitate însa. asa cum sînt ele prezen tate în Evanghelii. Aceasta ar putea fi o a lta ilustrare a tendintei sale de a încalca regulile sociale sau poate ca pur si simplu dorea sa le arate discipolilor cine era seful. fraza „Lasati copiii sa vina la mine"9 este aproape în mod universal interpretata ca un exemplu al marinimiei si al iubirii sale pentru cei nevinovati. Imaginea lui lisus ca un judecator neînduplecat a stat la baza unor atrocitati de tipul cruciadei împotriva albigenzilor sau al proces elor intentate vrajitoarelor. blînd si iubitor". Lâsînd la o parte faptul ca toti politicienii versati obisnuiesc sa ia copiii în brate si sâ-i sarute. lisus a reactionat imediat si le-a cerut sa se apropie. Teologii uita adesea ca el se adresa unor oameni reali.bun .adevarate fiindca el le-a facut si. Dar putini sînt cei care acorda atentie cuvintelor „care cred în mine". el a facut acele afirm atii fiindca sînt adevarate. în public se aflau. de oricine. întreaga teorie se destrama si contradictiile din spusele atribuite lui devin mai mult decît evidente. cînd era considerat în primul rînd un judecator inflexibil. Un alt exemplu în acest sens este avertismentul sau cu privire la copii: „Si cine va sminti pe unul din acestia mici.) lisus trebuia sa dea dovada de precautie: pe de o parte avea nevoie sa-si atraga sustinerea maselor. imaginea sa actuala este mult diferita fata de modul în care era el perceput cu numai doua secole în urma. loan fusese arestat fiind banuit ca pornise o revolta. care traiau într-un mediu politic la fel de real. Crestinii de astazi cred ca imaginea lui lisus a ramas neschimbata de 2 000 de ani. trebuie sa ne amintim ca lui lisus îi placea sa încalce conventiile sociale ale vremii: statea laolalta cu femei de moravuri dubioase si chiar cu agenti fiscali. pot fi interpretate oricum. nu toti copiii îi merita . Spre exemplu. Din cauza agitatiei politice din epoca. '• * mai bine i-ar fi lui daca si-ar lega de gît o piatra de moar a si sa fie aruncat în mare". exact acest caracter nebulos ar putea contribui la întelegerea cuvintelor lui lisus. lisus este m ai degraba -. Cînd ucenicii au încercat sa tina departe de el femeile si copiii. Viziunea asupra lui lisus se modifica de la o epoca la alta si de la o zona geografica l a alta. dar începînd cu epoca victoriana. în mod cert. asa încît trebuia sa aiba grija ce anume vorbeste. Este întotdeauna important sa întelegem contextul tuturor afirmatiilor lui lisus. care cred în Mine. Spre exemplu.

în Evanghelia dupa Matei (3:10). adresîndu-li-se îndeosebi celor nevoiasi si nemultumiti. dupa roadele lor îi veti cunoaste".De fapt. co mplexa. Asa cum am vazut si în privinta rugaciunii Tatal Nostru. el subliniaza astfel caracterul insignifiant al cOpiilor. Predica de pe munte pare o serie de îndemnuri concise. lisus repeta aceasta metafora cuvînt cu cuvînt. cele mai familiare si mai îndragite cuvinte ale lui lisus sînt totodata si ce le mai interpretabile. motivul este acela ca dovezile par a-1 justifica. fiindca totdeauna cei avuti au atras ostilitatea celorlalti. iar pe de alta stabilim o asociere neta între el si cultul ze itei . se pare ca era un spirit remarcabil. ca aceia vor vedea pe Dumnezeu". toti revolutionarii din istorie au încercat sa cîstige popularitate în rîndul maselor. dupa cum afirma Bamber Gascoigne în cartea The Christians („Crestinii"): „Nimic din predica de pe munte nu este original si unic la Hristos". în aceeasi Evanghelie (7:19-20). Cu toate ca cel putin una dintre „povetele" respective facea parte din mesajul lui loan. un om iubitor. spunînd cu a lte cuvinte „chiar si un copil ca re ma urmeaza este important". adaugind: „De aceea.11 Si de aceasta data lisus rosteste cuvinte atribuite initial lui loan Botezatorul. fara îndoiala. Dupa cum am vazut. Dovezile care sugereaza ca lisus a urmarit un obiectiv politic sînt extrem de convingatoare. Desi este improbabil ca lisus sa fi rostit vreodata „discursul" pe care noi îl numim acum „predica de pe munte". spirituale si chiar politice. Aceeasi este situatia în cazul predicii de pe munte. Important este ca spusele lui lisus — „iubeste-ti dusmanii/fericiti facatorii de pace/fericiti cei milostivi" — indica. ca aceia vor mosteni pe Dumnezeu"). La urma urmei. de aceea. precum: "Fericiti cei curati cu inima. convingatoare si încurajatoare prin tonul autoritar cu care au fost rostite. întradevar. Fiul lui Dumnezeu sau nu. un politician le face promisiuni somerilor. se regaseste în rugaciunile închinate lui Osiris-Amon. loan spune: „. merita o analiza atenta. predica este. „Tatal nostru care esti în ceruri" nu este o form ula inventata de el. De exemplu.. s-ar putea spune ca si sugestiile noastre au un caracter contradictoriu: pe de o parte îi punem la îndoiala motivele si chiar integritatea. Accentul nu cade asupra copiilor. asa cum au fost ele întelese de autorii Evangheliilor. ci pe propria sa importanta. tot pomul care nu face roada buna se taie si se arunca în foc". ci doar cei care fac parte dintre credinciosi. se pare ca si loan o folosea si. exact asa cum. O data ce întelegem acest lucru. în orice caz.dragostea. iar daca. Acest comportament se încadreaza perfect în ansamblul intentiilor sale: repetatele atacuri verbale la adresa celor bogati constituie un element esential al popularitatii lui în rîndul ma selor. Mai tîrziu. cuvintele sale — cel putin asa cum sînt ele redate în Evanghelii — sînt adesea ambigue si uneori de-a dreptul contradictorii.. Cinicii le-ar putea considera însa doar niste platitudini sau niste Promisiuni absurde („Fericiti cei blînzi. probabil ca aceste cuvint e constituie esenta învataturilor sale. incluzînd îndemnuri etice. a stazi. generos si milostiv. multe dintre spusele sale dificil de interpretat devin clare. lasam impresia unei doze de cinism cu privire la omul lisus si la obiectivele sale. prin spusele noastre. în predica de pe munte. iar unele au fost rostite initial de loan Botezatorul. Cu toate acestea.

initial. Am vazut însa ca. Irod Antipa 1-a arestat pe loan (conform relatarii lui Jose-phus) fiindca îl considera un eleme nt potential subversiv. bazat pe dragoste si generozitate. nu le atribuiau conducatorului lor nici un fel de ambitii politice. lisus a fost ucenicul lui loan. respecti v de Evangheliile din Noul Testament. poate crezînd sincer ca astfel nu vizeaza decît binele respectivei organizatii. povestea a avut o semnific atie profunda. si religia isiana a avut. pe care nici ei n-o înteleg pe deplin. în care „gazda" uimeste multi mile înmultind cinci biete pîini si doi pesti micuti. desigur. Evangheliile îl prezinta ca pe un fel de picnic miraculos. spunînd enigmatic: „Ma cautati nu pentru ca ati fi vazut minuni. Asa cum crestinismul. îns a portretul sau e astfel conturat de propaganda crestina. Prin urmare. Pe de alta parte. dar este posibil ca gestul sau sa fi fost doar o masura de precautie. lisus a fost un magician care atragea multimile fiindca le distra. în epoca însa. Exorcizarea — scoaterea demonilor — trebuie sa fi fost o priveliste spectaculoasa si îi asigura exorcistului o popularitate ce râmînea vie timp de luni întregi dupa plecarea lui din sat. lisu s însusi subliniaza acest lucru. care se proclama unica religie a iubirii si compasiunii. sâ-1 foloseasca pentru propria lor cauza. putinele informatii de care dispunem nu ne ofera un raspuns clar. autorii Evangheliilor sugereaza ca episodul are o semnificatie aparte. numerosi au fost cei care s-au simtit atrasi de o religie sau de un sistem politic anume si au aderat ferm la el. pentru ca. lisus a început sa le predice. i ar acest lucru ridica o întrebare interesanta: a avut si Botezatorul ambi tii similare? Din pacate.12 în . care cu timpul s-a pierdut: în primul rînd. Pe de o parte. a dat lumii fii si fiice cu vieti nu tocmai exemplare. Evenimentul care a marcat intrarea lui lisus în actiune pare a fi fost hranirea miraculoasa a celor cinci mii de oameni. ci pentru ca ati mîncat din pîini si v-ati saturat ". în al doilea rînd. toate celelalte care erau destinate maselor largi se concretizau în vindecari sub o forma sau alta. motivul ar putea fi acela ca loan a fost arestat înainte de a si le putea exprima sau. ei nu au avut cunostinta despre intentiile lui ascunse. adeptii lui loan. nu o reactie fata de spusele sau faptele lui.Isis. astfel încît hraneste cu ele toti oamenii prezenti. pur si simplu. miracolul n u seamana cu nici un altul din cele atribuite lui lisus. mai apoi. inclusiv mandeenii. în decursul anilor. Imaginea pe care o avem despre loan — un ascet inflexibil si rece — nu sugereaza prin nimic un conducator politic versat. oile sale negre. Si o data ce a reusit sa atraga atentia multimilor. pentru a se afirma ca Mesia. Si totusi aici nu ex ista nici o contradictie: în decursul istoriei.

dar. Dupa parerea lui A. dar pare a avea si o alta sem-jjjficatie pe lînga cea evidenta. fostul discipol al lui loan Botezatorul. au navalit catre numarul doi în ierarhie — lisus. Chiar vocabularul folosit de Marcu (6:39-40) aminteste pregnant de un eveniment ce-a avut caracter militar: „Si El le-a poruncit sa-i aseze pe toti. alaturi de ghe-rilele lui teroriste animate de simt patriotic! Asezati-va. desi nu stiau care ar putea fi acesta. Exista multe întrebari fara raspuns în ceea ce priveste încar- .. nimeni nu e uluit". aceasta pare a fi fost o adunare a diverselor clanuri. împreuna. în orice caz. a întregii populatii. o masiva regrupare a vechilor dusmani.Evanghelia dupa Afarcu. Wilson. încît a vrut sa se retraga în linistea pustietatii. evenimentul îi «uluieste» si îi «surprinde» pe toti cei care afla despre el. moartea Botezatorului a avut un impact puternic asupra lui lisus. ca. Si au sezut cete. Pentru a-1 cita din nou pe A. pe jos. nu asupra înmultirii plinilor.N. s-a dus de acolo singur. aflînd. pe iarba verde. continuitatea era asigurata. conform Evangheliilor. în Evanghelia dupa Matei însa. Desigur. de catre lisus. Este posibil ca autorii Evangheliilor sa fi inventat elementul miraculos fiindca era necesar ca episodul sa ia sa în relief pentru un motiv oarecare. fiindca urmeaza imediat dupa decapitarea lui loan. cinci mii de barbati.N. dar dorinta ia fost în scurt timp zadarnicita de sosirea unei multimi de oameni care voiau sa-1 auda predicînd. si obliga-1 pe Simon Zelotul sa se aseze. în Evanghelia dupa Matei (14:13) citim: „Iar lisus. deschizîndu-i calea catre conducerea gruparii si. Asa cum precizeaza A. cu o corabie. în relatarea lui Marcu. lisus a convins fostele factiuni razboinice sa se aseze cuminti si sa împarta între ele o masa ritualica. Semnificatia acestui a parent detaliu este relevata de fa ptul ca lisus îi obliga sa se aseze jos. voi barbati ai Israelului!" De fapt. iar cînd oamenii au auzit ap oi de executarea lui.14 Relatarea începe prin a mentiona cinci mii de oameni. Poate ca voiau sa se convinga ca idealurile lui loan erau înca vii si ca. Wilson: „Obliga-i pe barbati sa se aseze! Obligâ-i pe esenieni sa se aseze! Obliga-i pe farisei sa se aseze! Obligâ-l pe Iscariotean sa se aseze. dar prezenta lor este ireleva nta pentru acest episod. nimeni nu manifesta nici cea mai vaga uimire la produ cerea miracolului. cel putin temporar. Esential este însa faptul ca erau acolo. Wilson: „Miracolul sau semnul se concentreaza asupra hrânirii multimilor. prin intermediul lui lisus. reuniti. Atunci cînd lisus vindeca un lepros sau cînd reda vedere a unui orb. 13 Semnificatia minunii în cazul hranirii multimilor nu rezida în caracterul sau paranormal. Se observa. evenimentul este important în sine. Probabil ca lisus a fost atît de afectat de vestea mortii lui loan. cete-cete. Probabil ca preluase deja rolul dominant în miscarea lui loan dupa arestarea acestuia. multimile au venit dupa El. poate. poate ca alaturi de ei se aflau si femei. într-adevar. din cetati". auzind. dar mai tîrziu se precizeaza ca era vorba despre o multime de barbati..N. într-un loc pustiu. cel putin. s i copii. dorinta multimilor ca sa le fie rege a fost un rezultat direct al „plinilor". cete de cîte o suta si cîte cincizeci. Conform Evangheliei dupa loan (6:15). nimeni nu pare uluit de ac easta minune.

multi dintre ucenicii lui loan au considerat ca lisus i-a luat locul conducatorului lor mort. Prin urmare. acest lucru sugereaza. Tinînd seama de circumstante. Tensiunile au fost potolite de lisus care. ar fi hotarît într-un fel sau altul doar pentru o toana de-a sadicei sale fiice vitrege. cel putin. pe cînd Josephus afir ma ca loan era considerat o amenintare reala sau Potentiala la a dresa autoritatilor. daca ar fi vrut doar sa minimalizeze popularitatea lui loan. asa cum am vazut. o amenintare. indiferent de popularitatea lui loan. 1-ar fi executat din propria sa vointa. Un alt element interesant este schimbarea brusca de opinie a Botezatorului cu Privire la identitatea lui lisus c a Mesia. a luat imediat pozitie în fata celor cinci mii de barbati. într-o problema atît de serioasa. e greu de crezut ca. Josephus nu ofera detalii despre circumstantele morti i si ale executiei lui loan. dupa cum am vazut. Autorii lor prezinta ca motiv al arestarii faptul ca Botezatorul a criticat casatoria ilega la a lui Irod cu Irodiada. în mod cert însa. o pedeapsa divina pentru moartea lui loan. pare ciudat ca nu s-au iscat miscari popula re sau cel putin o revolta. motivele oferite pentru moartea lui loan sînt în mod cert nesatisfacatoare: în conformitate cu Evangheliile. Scenariul nu este deloc plauzibil. si de aceasta data se pare ca Evangheliile au ceva de ascuns. Ni se spune ca Salomea. tinînd seama de ceea ce stim acum despre popularitatea lui loan. Daca n e amintim în sa. viu. versiunea evanghelistilor cu privire la uciderea lui loan nu este coerenta. poate ca auzise ceva despre el în temnita si a început sa a iba îndoieli. ca tr agedia a avut un impact puternic si durabil asupra maselor. Ei au preferat s-o descrie însa ca pe o consecinta . ar fi putut transforma moartea lui în primul martiriu crestin. Fara îndoiala ca Irod si-ar fi cîntârit bine sansele si si-ar fi impus autoritatea. survenita la scurt timp dupa aceea. Si. Irodiada. Exista o serie de probleme în privinta modului în care Evangheliile relateaza episodul mortii Botezatorului. desi fârâ tragere de inima. Josephus noteaza ca populatia a considerat zdrobitoarea în frîngere a armatelor lui Irod. e cert ca Irod nu ar fi fost atît de neg hiob încît sa-1 ucida pentru un asemenea capriciu. însa în Evanghelii nu se specifica nimic în acest sens. i-a cerut lui Irod c apul lui loan Botezatorul si ca acesta a acceptat. Dar nu s-a înregistrat nici o revolta.cerarea lui loan. actionînd la indicatiile mamei ei. Dar pentru ce ar fi considerat ei necesar sa inventeze o astfel de poveste încîlcitâ? La urma urmei. Irod a fost determinat de Irodiada printr-un subterfugiu sa-1 execute pe loan Salomea jucînd rolul de intermediar în aceasta stratagema. dar ca martir ar fi devenit m ult mai periculos. A reusit el oare sâ-L calmeze? I-a linistit c u privire la moartea iubitului lor Botezator? Poate ca da. în acest caz. Poate ca Botezatorul constituia.

în epoca au circulat zvonuri care sustineau ca factiunea condusa de lisus s-ar fi aflat la originea executarii lui. Mai mult decît atît. Totusi. cunoastem identitatea celui cu privire l a care loan si-a exprimat îndoielile în închisoare.16 Oricît de socanta ar parea aceasta ipoteza la prima vedere. probabil. una prea bine cunoscuta pentru ca autori i Evangheliilor s-o poata ignora. a avea anumite suspiciuni este un lucru. putem descoperi însa o serie d e dovezi circumstantiale capabile sa ne puna pe gînduri. Si atunci. Din acest motiv — si daca executarea lui a fost rezultatul unui complot — sustinatorii lui lisus nu trebuie scosi din ecuatie. în ceea ce ar putea sa fi fo st ultimele sale cuvinte rostite în public. pentru via ostilitate a mandeenilor la adresa lui. Oare omisiunea a fost deliberata ? Iisus a avut o ucenica pe nume Salome.a unei sordide intrigi de palat: Irod e multumit ca 1-a arestat pe loan si se limitea za la atît. trebuie sa fi existat motive certe pentru perpetuarea traditiei ioanite. Iar aceste m otive se regasesc. chiar daca precizeaza numele tuturor celorlalte personaje ale episodului. desi acesta trebuie sa fi fost unul dintre cele Riai cunoscute episoade ale Noului Testament. Autorii Evangheliilor evita sa-1 mentioneze. În mod ciudat. Dar de ce s-au straduit evanghelistii sa-1 scoata pe Irod basma curata — un om integru care cade în capcana unor femei intrigante si se vede nevoit sa faca un gest oribil? Se pare ca totusi a existat o intriga de palat ce a dus la jnoartea Botezatorului. criticile acestuia la adresa casatoriei sale cu Irodiada erau deja de domeniu public si raul fusese facut. Este mentionata printre femeile aflate la picioarele crucii lui lisus si a mers alat uri de Maria . La urma urmei. în circumstantele mortii lui loan. pentru „raceala" ereticilor fata de lisus Si. au creat o absurditate. este cu certitudine foarte dificil sa mai gasim indicii directe care sa ne dezvaluie adevarul în aceasta privinta. Dar rescriind istoria în conformit ate cu propriile lor obiective. astfel ca trebuie pacalit într-un fel pentru a-1 si ucide. La urma urmei. Irod Antipa nu a avut nimic de cîstigat din moartea lui loan . cine a avut de cîstigat de pe urma mortii lui loan? în conformitate cu teologul australian Barbara Thiering. la celalalt capat al spect rului. nu a existat o alta grupare care sa fi beneficiat mai mult ca urmare a mortii Botezatorului. Dupa 2 000 de ani. iar identificar ea unor dovezi care sa le confirme e cu totul altceva. decesu l Botezatorului i-a mai îngreunat situatia. numele fiicei Iro-diadei — Salomea — ne este cunoscut doar gratie lui Josephus.

a facilitat lui lisus. Ipoteza este plauzibila. sa ne amintim si ciudata omisiune a episodului aparent banal din Evanghelia dupa Marcu. dar faptul ca evanghelistii au preferat sa elimine referirile la ea sugereaza ca era un personaj important si totodata are darul de a ne atrage atentia asupra ei. care în nici un caz nu putea fi atît de naiv încît sa subestimeze posibilele reactii ulterioare ale maselor. actionînd din umbra. conform Evangheliei dupa Marcu. în mod neîndoielnic. si Salome erau acolo. moartea regelui Dagobert al II-lea si cea a lui Thomas Beckett. Grupul care îl sustinea pare sa fi fost format din persoane înstarite si influente. în „Evanghelia dupa egipteni"18 si în Pistis Sophia. Spre deosebire de situatia episodului dedicat învierii lui Lazar.Magdalena la mormîn t. deoarece chiar si apropiatii lui lisus aveau ce l putin o cunostinta în interiorul palatului: Evangheliile o mentioneaza în rîndul . care au îndepartat ultimul obstacol aflat în calea ambitiilor politice ale noului regjrn. a cest profet extrem de popular este ucis dintr-un capriciu de Irod. (Numele ei este mentionat însa în „Evanghelia dupa Toma" — unul dintre textele de la Nag Hammadi — unde este prezentata ca sezînd pe un divan alaturi de lisus17. în acest caz nu pare a exista un motiv evident pentru care ar fi fost eliminat. la care face referire Morton Smith în The Secret Gospel: „(lisus si ucenicii sai) au ajuns la Ierihon. Ar fi oare posibil ca grupul respectiv sa f i decis ca sosise vremea ca rivalul lui lisus sa paraseasca scena? Desigur. poate ca membrii sai au considerat prudent sa-1 îndeparteze definitiv pe Botezator. Salome era un nume frecvent întîlnit. el nu pr egeta sa-si exprime îndoielile cu privire la statutul fostului sau discipol. iar lisus nu le-a primit". Istoria este plina de exemple ale unor decese surveni te la momentul potrivit — de exemplu. avînd deci anumite relatii în palatul lui Irod.) Desigur. asa cum Henric al II-lea nu a dorit niciodata ca oamenii sai sa-1 u cida pe arhiepiscopul Thomas Beckett. Nici chiar în temnita fiind. da r în textele lui Matei si Luca — inspirate de cel al lui Marcu — dispare cu desavîrsire. probabil ca nici lisus nu a stiut nimic despre crima înfaptuita în beneficiul sau. în plus. care o descrie ca o ucenica a lui lisus. Si apoi. loan Botezatorul devenise o problema pentru gruparea disidenta a lui lisus. Si sora tînarului pe care îl iubea lisus. se pare ca autorii Evangheliilor au avut prop riile lor ratiuni pentru care au preferat sa nu aminteasca despre Salome . Astfel. Am mentionat deja ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca a existat un grup care. cu cît — asa cum am vazut — succesorul sau oficial era Simon Magul. nu lisus. îndoieli care erau cu atît mai îngrijoratoare. Poate ca si executia lui loan intra în aceasta categorie. si mama lui.

despre care am amintit în Capitolul 1. sa ne amintim ca Marii Maestri ai Prioriei poarta totdeauna numele „loan" si ca traditia a înce put cu „loan al II-lea". în plus. ci ca Dumnezeu întrupat. Poate ca nici una din ele n u detine monopolul adevarului si ca atitudinile lor nu sînt decît o continuare a vechii rivalitati dintre discipolii celor doi profeti. mandeenii îl considera pe loan „Rege al Luminii". care a profitat de moartea Botezatorului preluînd conducerea gruparii cu o graba indecenta — mai cu seama daca succesorul lui desemnat fusese Simon Magul. Desigur ca a contura ipoteza existentei unor grupari care au crezut ca lisus a fost un fals profet si care au avut poate chiar un rol în uciderea lui loan Botezatorul nu este nici pe departe acela si lucru c u a o demonstra. dar si ele îl pun pe loan pe Un plan superior lui lisus. si Biserica lui loan. Multi îl venerau în secret pe loan în vre me ce îngenuncheau la picioarele lui „Hristos". ca de altfel într-o serie de alte lucrari ale florentinului. precum Ordinul Cavalerilor Templieri. care. Cînd am remarcat obsesia lui da Vinci pentru suprematia Botezatorului. am constatat ca acesta functionase dintotdeauna departe de ochii Bisericii. Poate ca misterul ce înconjoara moartea lui loan detine cheia veneratiei aproape inexplicabile pe care o nutresc fata de el gruparile aminti te în investigatia noastra. care îl preaslâveste pe lisus nu doar ca om perfect. Este posibil ca antipatia ereticilor fata de lisus sa aiba la baza ideea ca el a fost doar un oportunist lipsit de scrupule. Cert este însa faptul ca ambele Biserici au existat în paralel timp de doua mii de ani: Biserica lui Petru. cert este ca în re latia dintre lisus si loan Botezatorul exista ceva dubios.ucenicilor pe Ioana. la fel este descris si în Talmud. Aceasta idee este ilustrata perfect de Leonardo da Vinci în tabloul Fecioara pe stînci. îl "Urneste si vrajitor. Biserica lui loan si-a asuma t numeroase „înfatisari" în decursul secolelor. Prioria din Sion. Si totusi simpla existenta a unei traditii precum cea reprezentata de Biserica lui loan demonstreaza ca a venit de mult vremea pen tru o . Asa cum am vazut. pâstrîndu-si secretele cu grija. iar pe lisus îl privesc ca pe un fals profet care a indus masele în eroare. Dar dupa ce am examinat numeroasele dovezi ce demonstrau existenta unui cult dedicat lui loan. Pierre Plantard de Saint-Clair explica acest luc ru prin ceea ce pare a fi un non sequitur: titlul „loan I" îi este rezervat lui Hristos. sotia lui Huza. care are despre lisus o opinie contrara. începînd cu razboinicii calugari din vechime si cu bratul lor armat.19 Oricare ar fi adevarul în aceasta privinta. care era iconomul lui Irod. Alte organizatii. ne-am întrebat daca nu cumva era doar un capriciu al sau. ceva în care ereticii cred de secole — un aspect pe care specialistii încep în sfîrsit sa-1 recunoasca. au opinii mai putin radicale.

au existat numeroase cazuri de coruptie în rîndul preotilor si al preoteselor. în orice caz însa. asa cum îl întelegem noi azi. Egiptul. a ilujjjinarii personale. nu garanteaza perfectiunea morala sau etica. lisus. ne-a m conturat a ceste con cluzii pa s cu pas.reevaluare a personalitatii. fie si numai pentru cîteva clipe. Este însa tulburator sa ne gîndim. înseamna ca aceea a lui loan nu are la baza decît minciuni. Ei au introdus în Palestina o forma proprie de gnoza. Simon Magul si partenera sa Elena. o noutate pentru ma joritatea cititorilor si. exista un segment al societatii occidentale care le cunoaste si le pastreaza de secole. dînd nastere astfel unui sistem hibrid. Ca de fiecare data . Miscarea despre care vorbim poate sa fi fost initial de sorgin te isiana. Dar miza este mult mai mare. acestea au fost sus tinute ferm de rezultatele cercetarilor actuale în domeniu. cu atît creste riscul abuzurilor de putere. nu cel pe care îl presupun majoritatea credinciosilor. loan Botezatorul si Maria Magdalena au propovaduit în linii mari acelasi mesaj — dar. . botezîndu-i pe cei care doreau sa obtina aceasta cunoastere mistica si initiindu-i în tainele anticei traditii oculte. dar chiar si în tara sa de origine. Daca Biserica lui lisus a fost cladita pe adevarul absolut. poate. ale caror miracole constituiau — precum cele asociate cu lisus — o parte integranta a practicilor religioase. a rolului si a mostenirii lasate în urma de lisus „Hristos" si. putem spune ca imaginea care s-a conturat este — pentru a folosi un ter men blînd — foarte diferita de cea cu care eram noi familiarizati. dreptate. Ritualurile reprezentau fundamentul acestei miscari. în multe cazuri. în unele cazuri. religia devine chiar un cult al personalitatii. Însa nici o religie. în mod cert. asa cum speram ca am Demon strat. de asemenea. Printre membrii miscarii se aflau. Dar suprema initiere era asigurata prin intermediul extazului sexual. loan a fost ucis pentru principiile sale. Firea omeneasca îsi spune totdeauna cuvîntul. de loan Botezatorul. fiindca nu exista dovezi care sa sugereze ca loan si-ar fi asumat acest rol — sau ca un astfel de rol ar fi existat. proba bil. Aceasta noua imagine a originilor crestinismului si a omului în numele caruia a fost fondata religia crestina are implicatii extraordinare. cu toate ca ele reprezinta o noutate pentru majoritatea cititorilor. ca ereticii au avut. pâstrînd accentul deosebit pus pe iubire si toleranta. indiferent de ceea ce propovâduieste. principii care — credem noi — au izvorît direct din aceeasi traditie din care provine si ritualul botezului: antica religie a gnozei. Nu vrem sa spunem ca noi. de la primul botez pîna la interpretarea misterelor egiptene. în cultura occidentala. Dar. cînd populatia era în asteptarea promisului Mesia. un soc pentru multi dintre ei. a transformarii spirituale a individului — mister ele în cadrul carora sînt adorati zeii Isis si Osiris. Iar în final. Dar dac a situatia este inversa. orgoliile si ambitiile personale au contribuit la pervertirea mesajului transmis. Concluziile si implicatiile acestei investigatii constituie. cu cît miza este mai ma re. respectiv. este posibil sa ne aflam în fata uneia dintre cele mai grave nedreptati ale istoriei. pe masura ce am studiat datele si informatiile descoperite. Iar în Palestina. în zilele agitate ale secolului I. Si. în mod ironic. înainte de a fi fost „inventat" de Pavel pentru jjsus. am venerat un alt Hristos decît cel care era.

CAPITOLUL 17 Dincolo de Egipt La doua mii de ani dupa ce lisus. loan si Maria au trait si s i-au lasat amprenta asupra culturii umane într-o „nisa" a Imperiului Roman. indiferent cum am alege s-o definim. lisus a fost Fiul lui Dumnezeu si al unei fecioare . Caracter ul sexual al relatiei dintre ei este atestat de multe dintre textele gnostice pe care Biserica le-a exclus din Noul Testament. Maria Magdalena era preoteasa si partenera a lui lisus într-un mariaj sacru. desi ca etnie se poate sa fi fost evreu. fiindca era unul dintre ucenicii sai. o predicatoare cunoscuta. asa cum erau. Maria Magdalena nu a fost o propovaduitoare crestina. într-a-devar. milioane de oameni înca mai cred în povestea depanata de Evanghelii. sînt de acord ca miracol ele lui lisus se regaseau în „repertoriul" tipic al magicienilor egipteni. de altfel. iar Maria Magdalena a fost o femeie cu reputatie îndoielnica. dar împreuna cu Maria Magdalena a întrupat totodata mitul isiano-osirian. însa o serie d e specialisti. Pentru ei. asa cum ura femeile în general. loan Botezatorul a fost antemergâtorul sau. desemna un vrajitor. Simon Magul si Elena. Investigatia noastra a relevat însa o cu totul alta imagine. Influenta egipteana asupra textului Evangheliilor este evidenta. care s-a întrupat într-un iudeu. sintagma care. Fiindca. h plus. L-a botezat. Poate ca acesta nu a fost decît un zvon rautacios. probabil în scopuri initiatice. Ea a fost totodata „Apostol al apostolilor". la scurt timp dupa aceea fiind ucis. în mod cert nu semana prea mult cu ceea ce numim noi astazi crestinism. Dar ceva nu a decurs probabil cum trebuia: loan s-a razgîndit si 1-a numit ca succesor al sau pe Simon Magul. Magia egipteana si secretele ezoterice au stat la baza misiunii lor. poate aflat chiar pe locul al doilea în ierarhia gruparii. inferior lui din punct de vedere spiritual. loan nu 1-a recunoscut pe lisus ca fiind Mesia. lisus nu a fost Fiul lui Dumnezeu si nici nu era de religie iudaica. acuzatia care i s-a adu s a fost aceea ca era un „facator de rele". de teama lui. Poate ca lisus si-a asumat în mod constient rolul de Mesia pentru a cîstiga sustinerea maselor. Simon Petru o ura. printre care Morton Smith. în drep-lul roman. Si. cînd a fost predat în mîinile lui Pilat. Contemporanii sai 1au considerat un adept al magiei egiptene — opinie exprimata clar si în Talmud. . Dovezile sugereaza ca el a predicat un mesaj desprins dintr-o alta religie decît cea dominanta pe teritoriul pe care si -a început misiunea si si-a desfasurat apoi campania. pe care lisus a vindecat-o si a convertit-o. cu toate ca nu putem sti cu precizie care era mesajul ei. reunin-du-i chiar pe ucenici dupa rastignire. si este posibil ca ea sa se fi refugiat pe actualul teritoriu al F rantei dupa crucificare.

Între loan. datorate religiei pe care o practicau (aceea a Egiptului antic) si pe care au adaptato la cultura iudaica — asa cum au facut.loan Botezatorul fiindu-le învatator. Povestea mai are însa o fateta. nu Simon Petru a fost cel mai apropiat ucenic al lui lisus. putem banui chiar ca nu facea parte nici macar din nucleul restrîns de initiati. celor care au înteles valoarea principiului feminin: „ereticii". similar în mare parte cu cel propovaduit de lisus si de loan Botezatorul. cei pentru care el a constituit „împaratul jertfit". Daca lisus a avut un su ccesor. Maria Magdalena a fost venerata de miscarile secrete din Europa fiindca si-a fondat propria „Biserica" — nu un cult crestin în sensul general acceptat al termenului. martirul rapus în floarea tineretii. Doi dintre discipolii acestuia — succesorul sau desemnat. Poate ca asa au si intentionat. (Trebuie sa ne amintim ca ei propov aduiau învataturile si practicile cultului isiano-osirian. loan a fost venerat de aceiasi „eretici". Socul stîrnit de moartea lui a fost amplificat de circumstantele neclare ale acesteia si de ceea ce a fost apoi perceput ca o grosolana manipulare a ucenicilo r lui loan de catre fostul sau rival. fiindca în cercurile oculte din Grecia §i Egipt se consid era ca spiritul unui om ucis era o prada usoara Pentru vrajitori. lisus si Maria Magdalena existau conexiuni strînse. Indiferent daca . iluminarea prin intermediul sexului transcendental cu o preoteasa — un concept familiar în Orient si în tara învecinata. ci unul bazat pe misterele zeilor egipteni Isis si Osiris. în epoca circula un zvon care pretindea ca lisus practicase rituri de magie neagra asupra Botezatorului. Din acest nucleu interior de misionari egipteni nu faceau parte. Din studiile efectuate de Cari Kraeling si Morton Smith reiese ca Irod Antipa credea ca lisu s îi subjugase sufletul (sau constiinta) pentru a dobîndi astfel puteri magice.) Maria Magdalena si Simon Petru au pornit pe drumuri diferite: el a sfîrsit prin a fonda Biserica Crestina. Asa cum am vazut. în mod cert. din generat ie în generatie. asa cum se crede adesea. Simon Petru si ceilalti unsprezece ucenici. Riturile oficiate erau de natura sexuala: hor asis. în ciuda celor afirmate de Biserica. Simon Magul si Elena în Samaria. Egipt. dupa moartea acestuia. Simon Magul. nicidecum un fel de erezie iudaica. care avea deja un trecut bogat. mai cu seama daca acestia posedau o parte din trupul victimei. deoarece ei erau urm asii spirituali directi ai primilor lui adepti. judecind dupa repetatele esecuri de a în telege cuvintele învatatorului sau. si fosta prostituata Elena — constituie imaginea în oglinda a cuplului lisus-Maria Magdalena. acesta a fost Magdalena. de altfel. ea si-a transmis cunoasterea.

existenta sa neîntrerupta reiese din atacurile furibunde ale Parintilor Bisericii la adresa succesorilor lui loan — Simon Magul si Dositei — timp de aproximativ doua sute de ani. desi toate dovez ile în acest sens au fost probabil distruse o data cu desfiintarea sistematica a culturii din Languedoc. ca Mare Preot si M are Preoteasa a împaratiei Luminii. nu el constituie punctul focal a l traditiilor secrete. Este de presupus ca traditia ioanita a supravietuit independent în Orientul Mijlociu. Este imposibil sa stim în mod cert ce s-a întîmplat cu aceste doua traditii între secolele al IV-lea si al Xll-lea. cînd catarii si-au facut aparitia în Languedoc. una axata pe loan Botezatorul si cealalta pe Maria Magdalena. exista un aparent hiat în continuitatea traditiilor.Hr. în acea epoca a credintelor magice. ca si cum acestea ar fi disparut într-o gaura neag ra între secolele al IV-lea si al XH-lea. Si totusi. pe fondul cruciadei contra albigenzilor. Si dat fiind faptul ca lisus le spusese deja ucenicilor sai ca Botezatorul fusese profetul Ilie reîncarnat. i-ar fi determinat în mod cert pe majoritatea discipolilor lui loan sa treaca de partea lui lis us. putem încerca o presupunere în cunostinta de cauza. cu atît mai mult cu cît acesta parea sa detina puteri miraculoase. autoritatea sa în rîndul maselor nu putea decît sa sporeasca.fiind idei în mod clar preluate din textele de la Nag Hammadi. dar stim ca . prin nosairi si prin predecesorii mandeenilor.lisus oficiase sau nu un asemenea rit. Ereticii i-au considerat pe loan Botezatorul si pe Maria Magdalena ca fiind personaje istorice reale. zvonul ca sufletul lui loan era înca viu si ca se afla sub controlul lui nu avea cum sa aduca dezavantaje miscarii pe care o conducea. asa cum am vazut în partea întîi a acestei lucrari.. sub forma tratatu lui Sch wester Katrei si a credintelor catare cu privire la relatia dintre lisus si Maria Magdalena . dar i-au venerat totodata ca reprezentanti ai unui stravechi sistem de convingeri religioase. la finele c ercetarilor pe care le-am efectuat. Ecouri ale acestei traditii au razbatut însa pîna la noi.Hr. în jurul anului 400 d. în secolul al Xll-lea. idei similare cu privire la importanta ei au continuat sa existe pe teritoriul Frantei. dar. în ciuda straniei idei a unui lisus care avea sub controlul sau spiritele a doi profeti. textele de la Nag Hamma di — care sublin iaza rolul Mariei Magdalena — au fost îngropate în Egipt. aparent. aceasta traditie reiese la suprafata sub forma veneratiei mistice a templierilor pentru Botezator. regasindu-se la catari. au devenit vizibile abia în secolul al XH-lea. Si cu toate ca. Prin urmare. B iserica lui loan a disparut dupa anul 50 d.. iar templierii au ajun s la apogeul puterii lor. Traditia Magdalenei a continuat în sudul Frantei. Cele doua traditii. Apoi.

a carui valoare n u era. Cunostintele lor în domenii precum arhitectura si geometria sacra si-au gasit expresia în impunatoarel e catedrale gotice. templierii au largit orizontul de cunoast ere în astronomie. de fapt. Hugues de Payens si cei opt cavaleri ai sai au pornit spre Tara Sfînta cu un tel clar: sa-si asigure puterea oferita de cunoastere si. beneficiile pentru omenire fiind evidente. templierii erau oameni practici. Si este posibil ca alchimia sa le fi oferit cîteva dintre raspunsurile dorite. Subliniem înca o data ca aceste convingeri n u erau doar niste simple notiuni spirituale pe care le adoptasera din dorinta de a-si mîntui sufletele.a aparut si în Europa cîteva secole mai tîrziu. Dupa parerea noastra. templierii au nazuit la atingerea cunoast erii supreme: aceea a stapînirii timpului si a eliberarii de sub tirania vietii si a mortii. Templierii au adus în Europa traditia ioanitâ si au împletit-o cu cea a Magdalenei. Dar cum? Cine i -a recunoscut valoarea si i-a preluat. nazuinta catre cunoasterea ezoterica. chimie. este greu de crezut ca îmbinarea celor doua traditii de catre templieri a fost o pura coincidenta. Departe de a se limita la simpla largire a oriz ontului lor filozofic sau religios. despre alchimie s-a crezut dintotdeauna ca detine secretul longevitatii si chiar pe acela al vietii fara de moarte. La urma urmei. cosmologie. . iar pedeapsa pentru convingerile secrete pe car e le nutreau a fost cumplita. navigatie. recreînd astfel _ din ceea ce parea a fi doua culte separate. dar cum au aflat despre ea nu putem sti. erau secrete magice si alchimice gratie carora pot fi considerati — daca nu altceva — cel putin deschizato ri de drum în ceea ce numim astazi stiinta. raspunsul este: cavalerii templieri. principiile? pin n ou. preocupati în primul rînd de forta materiala. exclusiv financiara. masculin si feminin — un tot unitar si coerent. în secret. câlugârii-râzboinici ale caror campanii militare în Orientul Mijlociu ascundeau. Dar ambitiile cavalerilor templieri în ceea ce priveste ocultismul nu s-au oprit aici: ei au cautat raspuns la marile întrebari fundamentale ale spiritului uman. sa gaseasca un artefact pretios. Prin cautarile lor. medicina si matematica. La ur ma urmei. Sa ne amintim ca primii noua cavaleri care au fondat Ordinul Templier erau toti din Languedoc — inima cultului dedicat Magdalenei — si ca în traditi a oculta se considera ca secretele lor provin de la „ioanitii din Rasarit". obiectivul principal era acela de a cauta si a-si însusi cele mai profunde cunostinte ezoterice. poate. Templierii pareau a sti despre ex istenta traditiei ioanite înainte de a o „descoperi". acele „carti" secrete în piatra care ascund mesa jul lor ezoteric. Desigur ca la mijloc se afla ceva mult mai important decît un vag ideal religios. probabil.

în primul rînd. Prin intermediul acestor doi „sfinti". poate chiar si Sfinxul. cu o fervoare egala. asa cum au aratat recent Robert Bauval si Graham Hancock1. ei stiau din proprie experienta ca uniunea sexuala constituie o cale catre Dumnezeu. însa alfabetizarea — îndeosebi în rîndul femeilor — era rara si adesea privita cu suspiciune de autoritatile ecleziastice. care îsi avea originile în Egiptul antic (si poate chiar mai departe). Toti acestia si-au pus o amprenta durabila a supra civilizatiei mondiale. se poate ca îngemanarea dintre cele doua traditii — loan Botezatorul si Maria Magdalena — sa contureze imaginea a ceea ce ar fi trebuit initial sa fie „crestinismul". comparativ cu ce a devenit el în acesti 2 000 de ani. În locul rigidului patriarhat al Tatalui. crucea. Aceasta traditie secreta în sa încuraja în mod activ setea de cunoastere a ambelor sexe: atît barbati. Acele s ecrete mult dorite exercitau o forta de atractie atît de intensa. Toate aceste idei.Templierii au fost urmati de generatii de „eretici" care au preluat stafeta si au dus mai departe traditia. Mama si Prunc. în toc sa apeleze la intermedierea preotilor. pe parcursul istoriei. În vreme ce pretutindeni în jurul lor femeile erau desconsiderate. derivate din traditiile secrete ale Botezatorului si ale Mariei jVlagdalena. cel putin unul dintre templieri a declarat ca simbolul fundamental al crestinismului. Ne este foarte usor asta zi sa subestimam forta care a constituit-o. Fiului si Sfîntului Duh (de asemenea masculin). în Jocul sentimentelor de vinovatie stîrnite de sex. cît si femei petreceau ore îndelungi în laboratoarele alchimice pentru a descoperi taine fundamentale. Religia egipteana — dupa parerea unor ocultisti precum Giordano Bruno — era mult superioara crestinismului din toate punctele de vedere si. ei si-au gasit propria jnîntuire prin gnoza directa. Dar în ce constau ele? Ce anume ascundeau traditia ioanitâ si cea a Magdalenei. desigur. nu e deci de mirare ca au fost pastrate în ascuns. riscau sa atraga pedeapsa cu moartea. încît milioane de oameni s-au aratat gata sa riste totul pentru a le obtine. încît au inspirat un asemenea zel fanatic? Nu exista un raspuns unic si cert la aceasta întrebare. Din aceasta neîntrerupta tra ditie secreta au facut parte cei ca re au construit piramidele din Egipt. Inventarea tiparului a stîrnit un entuziasm generalizat. iar preotii pozau în detinatori ai cheilor catre rai si iad. aflate la granita dintre magie. ereticii gaseau alinare si iluminare în secretele celor doua traditii. ei s-au putut alatura pe ascuns fluxului continuu de aderenti ai gnosticismului si ai pagînismului. sex si stiint a — iar de multe ori se pare ca le-au si gasit. membrii acestei traditii secrete au preferat echilibrul vechii treimi constituite din Tata. si deopo triva cei care au ridicat splendide catedrale gotice în conformitate cu principiile geometriei sacre. dupa cum am vazut. (Nu este. Un al doilea motiv posibil al atractivitatii celor doua traditii este acela ca ereticii mentineau cunoasterea vie. egiptenii a ntici posedau cunostinte . stii nta si cunoasterea. o coincidenta faptul ca despre Osiris se credea ca daruise omenirii cunoasterea necesara pentru dezvoltarea culturii si a civilizatiei. este „prea recent". prin cunoasterea divinului. însa noi am identificat trei variante posibile.) Iar.

cavalerii pornesc în cautarea unui ca p barbatesc reteza t. Aceste domenii constituiau.stiintifice care le depaseau chiar pe cele ale epocii actuale. pe un platou. Ar fi gresit sa ne închipuim însa ca templierii si ermeticii vizau. Ocultismul a fost forta reala care i-a animat pe multi dintr e gînditorii „rationalisti". au fost mentionati ca „absolventi" ai scolilor oculte din Alexandria. Alchimia. Am vazut deja ca exista asocieri clare ale lui lisus cu ma gia egipteana si ca loan Botezatorul împreuna cu succesorii sai. însa ele mai aveau înca o dimensiune. în cautarile lor. precum Leonardo da Vinci si Sir Isaac Newton. veritabil creuzet al noilor idei. pe care nu trebuie s-o ignoram. a caror credinta îl are în centru pe loan Botezatorul. într-adevar. Problema validitatii si a eficacitatii (sau a lipsei de eficaci tate) ritualurilor magice nu se încadreaza în obiectul acestei carti. de C orpus Hermeticum al lui Hermes Trismegistul — text care a supravietuit din materialele lui Simon Magul — si de documentele sacre ale mandeenilor. si care a stat la baza nucleelor de initiati ale unor organizatii de tipul Templierilor. este foarte usor sa adoptam deja sceptic ismul . al unor loji francmasonice si al Prioriei din Sion. D in acest curent de savanti eretici au facut parte si reprezenta ntii ermeti smului renascentist. planurile si obiectivele lor. Din aceste radacini s-a dezvoltat apoi întreaga tradit ie ezoterica a Occidentului. Iar acest lung sir de magicieni — sau magi — i-ar putea include deopotriva pe lisus si pe loan Botezatorul într-una dintre cele mai putin cunoscute legen de ale Graalului. Simon Magul si Dositei. ermetismul si gnosticismul îsi au toate originile în Alexandria din vremea lui lisus. Sa fie aceasta o referire la capul Botezatorului si la puterile magice pe care se presupune ca le-ar avea si le-ar transfera celui care îl detine? Desigur. setea lor de cunoastere si credinta în esenta divin a a omului — concretizate în venerarea Sophiei — au evoluat din aceleasi radacini ca gnosticismul. în ritualurile lor secrete. doar ceea ce am numi noi astazi filozofie sau chiar stiinta . Constatam astfel ca aceleasi concepte sînt ilustrate de Pistis Sophia. au fost acuzati ca ar venera. o parte importanta a preocuparilor care îi animau. Oare zvonul care sustinea ca lisus avea sub controlul sau spiritul lui loan ar putea explica de ce era aceasta „putere magica" atît de importanta pentru ocultisti? Semnificativ ni se pare faptul ca templierii. stiintifice si artistice ale ereticilor s-a aflat o nazuinta fi erbinte catre cucerirea unei puteri magice. important este ce anume au crezut altii în decursul secolelor si ce rol au juca t aceste convingeri în conspiratiile. La baza tuturor realizarilor arhitect urale. un cap retezat.

de asemenea. cu in tentia vadita de a trimite cu gîndul la loan Botezatorul. marna lui loan. a fost adus de mare pe tarmul Insulei Lesbos. capul lui loan era considerat nu doar sacru. iar în Cina cea de Taina. Faptul nu este deosebit. . evident. dar si în statuia existenta azi în Baptisteriul din Fl orenta. aratatorul ridicat este un simbol al Botezatorului: loan schiteaza acest gest în ultima pic tura a florentinului. deoarece multi artisti 1-au înfa tisat astfel.) În cursul investigatiei noastre 1-am auzit pe un presupus templier spunînd „cel care detine capul lui loan Botezatorul stapî-neste lumea". ucenicul care se apleaca spre lisus împunge aerul sub ochii lui cu acelasi aratator amenintator.2 Într-un alt mit similar. în tabloul Adoratia magilor. Elisabeta. iar pe de alta parte _ si poate mai pertinent — în Templul lui Osiris din Abydos exista un cap retezat despre care se credea ca poate proroci. Si celtii aveau o traditie a capetelor retezate. Fecioara si Pruncul. Linia de demarcatie dintre cap si trunchi în acest caz este. amintiti-va!". capul unui alt muritor ajuns în lumea de dincolo si revenit apoi la viata. îi absorbise spiritul. sta lînga radacinile roscovului (copac care. este totusi posibil ca motivul astfel repetat sa constituie o aluzie la o relicva veritabila -degetul lui loan. da Vinci este înfatisat ca Pas trator al Graalului. Dar aratatorul mîinii retezate schiteaza „gestul lui loan". inten tionata. Sa ne amintim. îl simbolizeaza pe Botezator) ridica aratatorul în directia Fecioarei cu pruncul.clasic al sfîrsitului de secol XX. devenind — pentru a-1 cita pe Morton Smith — „lisus-Ioan". In vreme ce toate acestea ar putea fi doar un îndemn de tipul: „Adepti ai lui loan. întrun fel sau altul. Orfeu. unde a început sa prevada viitorul. în mod tra ditional. Important este sa retinem însa ca. într-un fel. din secolul al XlX-lea. în lucrarile lui Leonardo.3 (Sa fie doar o coincidenta ca unul dintre cele mai en igmatice si ma i suprarealiste filme ale lui Jean Cocleau s-a intitulat Orphee?) Pe al sau Giulgiu din Torino. Am vazut cum. Poate era o referire la fapt ul ca lisus poseda capul lui loan si ca. despre care sa crezut la un moment dat ca se afla printre moastele sfinte ale templierilor (în tabloul lui Nicolas Poussin La Peste d'Azoth — Ciuma din Azoth — o statuie uria sa reprezentînd un barbat si-a pierdut o mîna si ca pul barbos. dar este posi bil ca Leonardo sa fi încercat sa sugereze altceva. ci si magic. face acelasi gest în fata Fecioarei. într-una din cele doua versiuni ale tabloului S fînta Ana. Leonardo da Vinci 1-a înfatisat pe lisus ca si cum ar fi fost decapitat. ca în afisul publicitar pentru Le Salon de la Rose + Croix. Bâtrînul care. dar în lucrarile lui da Vinci si alte personaje schiteaza acelasi gest. Initial am crezut ca aceasta este doar o modalitate de a transmite ideea — conforma cu propriile convingeri ioanite ale artistului — ca omul decapitat era „deasupra" (din punct de ve dere moral si spiritual) celui crucificat.

de parca ar fi ele însele un fel de poarta catre lumea divina. s-ar crea o încarcatura emotionala extraordinara fie si numai la gîndul ca. în fata lor. Dar acest sentiment ferm si neclintit al justetii lor. . Toate aceste obiecte legendare au o stranie aura mistica. direct sau indire ct.la început. reale. la fel ca relicvele lui loan. Dar ei nu s-au limitat la a mentin e vie o alta religie într-o cultura „straina" . autogenerata: „ereticii " sînt convinsi ca ei au dreptate si au decis ca Biserica se însala. Dar nu trebuie sa uitam ca anumite obiecte. nu e greu sa ne ima ginam cu cîta fervoare sînt cautate ra masitele pamîntesti ale unor oameni despre care se crede ca au fost întruparea unor energii supranaturale.."6. „agitatori secreti împotriva Bisericii. la Prioria din Sion: „(Ei sînt) sustinatorii tuturor ereziilor.. Cea de-a treia explicatie posibila a interesului stîrnit de acea sta traditie secreta este certitudinea sa morala. în orice caz. în decursul istoriei.. s-ar putea afla ramasitele pamîn-testi ale celor doi oameni care. de conturarea si pastrarea vie a traditiei secr ete. planul Prioriei pare a avea ca punct focal erezia despre care am discutat în acea sta carte. o serie de pa saje ce lasa sa se înteleaga cît se poate de cla r ca organizatia a fost responsabila. în epoca actuala însa.4 În orice caz însa. artefacte reale ce exista în doua realitati paralele. am considerat-o doar o fa ntasmagorie sau. o metafora. poate ca si ele sînt privite ca detinatoare ale unor puteri magice. fara a preciza în sa natura exacta a acestor schimbari. în comparatie cu ceea ce numesc ei „erezia" Bisericii Crestine. Chiar lasînd la o parte acel concept al puterilor magice. ci au întretinut ceea ce au considerat ei a fi flacara sacra a adevaratelor origini si a realei meniri a „crestinismului". simpla prezenta a capului retezat al lui loan Botezatorul si a osemintelor Mariei Magdalena ar exercita un impact urias asupra membrilor traditiei secrete. ."7 Un alt document al Prioriei. în Les dossier s secrets exista. Chivotul Legii. pot înflacara inimile ereticilor. au fost obiectul unei nedreptati cumplite. în cel mai bun caz. Dar daca obiecte precum Graalul sînt con siderate magice. calculate si totodata motivul pentru care au suferit nenumarati „eretici". exemple în acest sens fiind „adevarata Cruce". Graalul si."5. Sfîntul Giulgiu. Le cercle d'Ulysse („Cercul lui Ulis . care fa c referire. ce rost mai are secretul'? Cînd am început aceasta investigatie. Pierre Plantard de SaintClair ne-a declarat ca organizatia are un program bine definit. ne-am îndreptat atentia asupra Prioriei din Sion si a activitatilor acesteia. posesori ai unei cunoasteri secrete. „la baza tuturor ereziilor. cînd abordarea religiei se face într-o nota mult mai toleranta. Am vazut cît de importante sînt moastele Mariei Magdalena pentru reprezentantii traditiei secrete sus-mentionate. desigur. de la catari si templieri pîna la francmasoner ie.. au exercitat întotdeauna o uriasa forta de atractie asupra mintii si sufletului uman. un plan prin intermediul caruia intentioneaza sa determine anumite schimbari concrete la nivel mondial. osemintele Mariei Magdalena constituie obiect de veneratie ardenta si. într-adevar. timp de doua mii de ani. poate explica doar interesul de care s-a bucurat traditia secreta în trecut. dar cu încarcatura mitica profunda. Ia ta cîteva dintre aceste fragmente.

Scenariul cavalerilor razbunatori nu sta însa în picioare. ar . ideea unei organizatii constituite cu scopul de a distruge Biserica nu este deloc noua. în secolul al XVIII-lea. sîntem de pa rere ca intentiile Priorie i. Se poate ca templierii si Prioria sa intentioneze sa prezinte crestinatatii uimite. furia si ura membrilor sai numai pentru a ucide un rege al Frantei si u n papa oarecare. un val de agitatie paranoica a cuprins atît Vaticanul. dar daca o urau deja. tremura la gîndul stafiei razbunatoare a lui Jacques de Molay. este greu sa ne imaginam în ce a r putea consta aceste dovezi concrete sau ce fel de obiect ar fi acela capabil sa constituie o amen intare la adresa Bisericii. lucra rea Rennes-le-Château: capitale secrete de l'histoire de France aminteste de o serie de evenimente ce vor „zdruncina crestinismul din temelii". am banuit ca membrii Prioriei sufereau de o ma nie a grandorii colectiva si. Ideea razbunarii pleaca de la premisa c a desfiintarea ordinului constituie motivul urii templierilor fata de Biserica. chiar si înainte de a se pune problema suprimarii? (în Levitikon se precizeaza ca templierii s-au opus Bisericii Catolice chiar de la înfiintarea ordinului. menite sa le ateste convingerile si sa justifice traditia ioanita si de venera re a divinitatii feminine. dovezi concrete. Si nu trebuie sa uita m ca în tre Ordin ul Templi er si Prioria din S ion au existat întotdeauna conexiuni strînse: orice plan sau program al unuia apartine probabil. nu ne-am putut imagina ce fel de secret era acela pe care îl aparau cu atîta hotarîre si care ar fi putut ameninta o institutie solida si bine organizata. sub o forma sau alta. Nici o organizatie serioasa nu ar alimenta timp de secole. cît si o serie de state europene. De fapt. referindu-se la co nexiun ile Prioriei cu „Biserica lui loan". nu fiindca fi fost eliminati. ambii fara nici o legatura cu suprimarea Ordinului Templier. La începutul acestei investigatii. de exemplu. cu sute de ani în urma. cu orice pret. în egala masura. publicat în 1977 sub numele Jean Delaude. departe de a sustine doar un fa pt ipotetic. templierii sînt într-a devar pa stratorii reali si îndreptatiti ai secretului privind originile crestinismului. asa cum a m mentiona t anterior.) Cercetarile noastre au demonstrat ca. a jun si la capatul u nor cercetari si documenta ri ample. Franta. precum Biserica Catolica. se întorceau oare templieri i. mai cu seama. si celuilalt. Iar Prioria este organiza tia în care cele doua filoa ne eretice — corespunzatoare tvlariei Magdalena si lui loan Botezatorul — se îmbina perfect. din principiu. Acum. dar el constituie o forta capabila sa distruga Vaticanul în anii care vin".e"). hotârîti sa-si ia revansa? S-a zvonit chiar la un moment dat ca templierii au fost scînteia care a declansat Revolutia Franceza. la fel ca atîtia alti oamen i.8 Si. include si Armatoarele fraze: h ' „Ce planuieste Prioria din Sion? Nu stiu. cînd au început sa apara societati secrete ce se pretindeau a fi urmas ele Templierilor. oricare ar fi ele. trebuie cel putin lua te în serios. Chiar si tinînd seama însa de obsesia lor pentru relicve.

stim ca aceste obiecte — chiar daca exista în realitate — sînt doar niste simboluri. desi este foarte posibil ca el sa fi rostit aceste cuvinte. asa cum demonstreaza entuziasmul stîrnit de cartea lui Graham Hancock. zeitamama a egiptenilor. iar concepte precum lisus Hristos. cuvintele trebuie sa-i fi fost familiare. prin ea. blasfemia. la îndemînâ . Pentru multi dintre ei. Este interesant sa ne gîndim ce amploare ar fi luat in ter esul publicului daca osemintele ar fi fost mai strîns legate de lisus si de familia lui. trebuie sa recunoastem ca si istoria în sine ofera o serie de dovezi în acest sens. Smerenia. Da r. probabil — provin din texte atribuite zeitei Chreste Isis: Buna Isis. caci n-a spus el oare: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna"? În realitate. undeva într-un colt al mintii. idei de tipul celor care sugereaza ca lisus a fost un mag egiptean sau ca a existat o rivalitate între el si loan Botezatorul frizeaza . au o intensa încarcatura emotion ala.Dar asa cum ne-a demonstrat Giulgiul din Torino. Oamenii adora cautarile. Ca utarea evazivului Graal sau a Chivotului pare a fi înscrisa în genele noa stre. chiar si osuarele recent descoperite în Ierusalim. orice obiect ce pare a fi avut o legatura cu unul dintre personajele centrale ale crestinismului capata pe loc o aura magica aparte. acest îndemn — si multe altele. chiar radacinile culturii noastre occidentale. Mai mult decît atît. Fi ul Iui Dumnezeu si al Fecioarei Maria. alinîndu-i. lisus Hristos priveste în jos spre cei saraci si istoviti. Daca Prioria si aliatii sai pregatesc dezvaluirea unor indicii concrete cu privire la convingerile lor. Si totusi. reprezentari ale unor secrete oculte. fara îndoiala ca ar fi dat nastere unui val de isterie în rîndul crestinilor. ele nu sînt pure inventii ale unor scriitori de science-fiction sau ale ateilor de clarati. goana dupa ceva ce pare a ici. despre care aminteam mai devreme. suferintele si spiritul de toleranta demonstrat de lisu s 1-au transformat într-un model spiritual. probabil. Din locul sau de-a dreapta Tatalui. ca oricarui alt preot isian. un modest dulgher care a murit pentru pacatele noastre si apoi a înviat. Asa cum am vazut. nu lui i-au apartinut initial. ci . Majoritatea crestinilor din ziua de astazi stiu surprinzator de putine lucruri despre ultimele descoperiri din domeniul cerceta ri lor biblice. The Sign and the Seal. relicvele cu cara cter religios detin o f orta de atractie extra ordinara asu pra maselor. Lui lisus. Oricît de incitante ar fi. Fiindca istoria crestinismului se bazeaz a în mare parte pe presupuneri. care s-ar fi simtit tradati si destabilizati din punct de vedere spiritual. în rai. într-un simbol al perfectiunii umane. au stîrn it imediat aprige dezbateri s i polemici. si totusi se îndeparteaza mereu. asemenea planuri nu mai sînt azi necesare pentru ca Biserica sa se simta amenintata — si.

The Foreigner.. prezentînd dovezi detaliate s1 bine documentate. El considera ca influenta Egiptului s-a exercitat în mod indirect. Smit h sustine ca ideile. Multi sînt cei care au contribuit la conturarea unei noi imagini a lui lisus si a miscarii sale. o singura persoana a schitat Pasul logic la care ne refeream.. în cartea sa Jesus the Magician. Iar prima recunoastere a elementelor pagîne din viata si activitatea l ui lisus dateaza de mai bine de un secol. am fost uimiti sa con statam masura în care cercetatorii au pus sub semnul întrebarii adevarul traditiei crestine. Pentru ea. profesorul Burton L. au fost totusi dureri reale ale «mamei» crestinismului .concluzii ale unor reputati specialisti."9 Si cu toate ca argumenteaza în mod stralucit originile egiptene ale crestinismului. unii dintre ei crestini credinc iosi. ca un ecou îndepartat al originilor egiptene ale iudaismului.. . paterna. dar nici el nu considera ca aceasta conexiu ne ar sugera altceva decît o deviere de la esenta iudaismului. convingerile si practicile lui lisus erau de .. Si desi sustine ca lisus nu era de religie iudaica. pe motiv ca a fost adaugat mai tîrziu — o supozitie nesustinuta deocamdata de nici o dovada concreta. durerile facerii au fost chinurile mortii. în lucrarea sa. Luckert scrie: „Aceste chinuri ale nasterii (crestinismului). Desmond Stewa rt demonstreaza în chip stralucit ca activitatea lui a fost influen tata de misterele egiptene. Am fost surprinsi mai cu seama sa descoper im ca existau deja numeroase dovezi scolastice ce sugerau ca lisus nu a fost iudeu. aceasta fiica crestina a Mamei Egipt si-a cunoscut destul de bine traditia iudaica.. Dintre toti acesti critici si istorici. Mack ig nora materialul gnostic din Evanghelii. m ai degra ba decît ca le-ar fi dedus din aluziile disparate si incerte prezente în Vechiul Testament. în timpul vietii ei de aproape doua mii de ani.muribunda religie a Egiptului antic. ci un reprezentant a l religie1 egiptene. ce au conturat o versiune aproape de nerecunoscut a vietii lui lisus. deoarece traditia care spune ca lisus era evreu ce este atît de a dînc înra dacin ata. este de crezut totusi ca a avut o experienta personala a acestora . (dar) nici pîna în aceasta zi nu i s-a spus nimic despre iden titatea raposatei sale maici. Batrîna noastra maica egipteana s-a stins în secolele în care viguroasa ei progenitura a aparut si s-a dezvoltat în lumea mediteraneana. Cînd am început sa studiem acest subiect. nici Luckert nu remarca esentialul.. chiar si cei care au descoperit aceste dovezi ezita sa faca pasul logic si sa admita ca religia lui nu era cea iudaica. Chiar si profesorul Karl W. Si totusi. Dar daca lisus s-a bazat în propovâduirea sa pe materiale extrase din misterele egiptene.

iar Isis era fera consecintele area sexuala nu manifestarile femeilor. egiptenii nu rau cunoscuti ca un popor licentios. Ignorata de numerosi cercetatori în domeniul biblic. un vlastar al celei egiptene si nu misiunea sacra a Fiului lui Dumnezeu — sau chiar o deviatie radicala a iudaismului —. desi înca di mai su renegari discrimin al este un fenomen limitat la sale directe sînt în mare societatea occidentala. ci a facilitat o seri e nesfîrsita de nedreptati împotriva femeilor sj a copiilor. Daca religia crestina este. încît nu pot fi discutate în lucrarea de fata. lucrarea lui Smith a primit totusi o apr