Lynn Picknett & Clive Prince, MISTERUL TEMPLIERILOR Pastratorii secreti ai adevaratei identitati a lui lisus Hristos Pentru aceia

pe care îi iubim cel mai mult, în timp si dincolo de el... Multumiri Aparitia acestei carti nu ar fi fost posibila fara ajutorul si sustinerea unui mare numar de persoane, dar, tinînd seama de c aracterul controversat al concluziilor noastre, trebuie sa sublinie m ca majoritatea celor de mai jos nu ne împartasesc în mod obligatori u opiniile. Dorim sa ne exprimam multumirea fata de: Keith Prince, pentru cercetarile sale meticuloase, atît pe teren, cît si în biblioteci, pentru ideile sale originale si adesea neortodoxe asupra subiectului si pentru ca si-a riscat, efectiv, viata în numele acestui proiect. Craig Oakley, pentru sustinerea sa hotarîta, pentru entuziasmul si ajutorul acordat. Filip Coppens, fiindca ne-a oferit un bogat material documentar, nepretuit. Lavinia Trevor, agentul nostru literar, pentru ca a netezit calea si a facilitat concretizarea acestui proiect. Jim Cochrane, editorul nostru de la Bantam Press, pentru comentariile sale informate si constructive. Multumim, de asemenea, colegilor sai, Kate Melhuish, Sheila Corr si Martin Macrae. Lucien Morgan, fiindca ne-a sugerat subiectul acestei carti. Materialul din capitolele opt si noua, referitor la Rennes-leChâteau, îsi datoreaza existenta informatiilor si sugestiilor primite de la numeroase persoane: În Marea Britanie, membrii Grupului Rennes-le-Château Research, îndeosebi John si Joy Miliar, Gay Roberts, Howard Bark-way, Jonothon Boulter, Marke Pawson si Guy Palton, îi sîntem îndatorati lui Guy deopotriva pentru ajutorul oferit în documentarea cu privire la cavalerii templieri. În Franta, Alain Feral, Sonia Moreu, Antoine si Claire Captier, Jean-Luc si Louise Robin, Celia Brooke, Marcel Captier si Eliza-beth van Buren. (De asemenea, Monique si Michel Marrot de la localul La Pomme Bleue, Rennes-le-Château, pentru dejunurile delicioase.) Dorim sa ne exprimam, de asemenea, recunostinta fata de regretatul Jos Bertaulet, pentru studiile sale privind Notre-Dame de Marceille. Multumim vaduvei sale, Suzanne, si fiilor Christian si Diederick pentru ospitalitatea lor. John Stephenson si Anita Forsythe, fiindca ne-au ajutat la Fer-ran, ne-au însufletit calatoriile în Languedoc si ne-au împartasit

din

cunostintele lor. Le multumim, de asemenea, pentru ospitalitatea si disponibilitatea de care au dat dovada. Peter Humber, pentru ca ne-a pus la dispozitie casa în timpul primei noastre calatorii de documentare în Languedoc si pentru atitudinea lui cît se poate de calma fata de starea în care m adus-o; multumim, de asemenea, satenilor din Ferran si Departamentului de

a

Pompieri din Montreal fiin dca ne-au venit în ajutor în acea zi de 17 ianuarie 1995. Sîntem recunoscatori deopotriva pentru existenta Cafe Fou din Boundary Road, care a parut a fi destinata sa ne se rveasca drept refugiu. Robert Howells, pentru ca ne-a împartasit cu generozitate rezultatele complexelor sale cercetari în domeniul misterelor din Franta. Niven Sinclair, pentru generozitatea sa si pentru detaliile fascinante cu privire la Capela Rosslyn si la cavalerii templieri. Jane Lyle, pentru ca ne-a împartasit bogatele ei cunostinte despre sexualitatea sacra si pentru încurajarile, optimismul si sprijinul ei practic. Steve Wilson, pentru ajutorul oferit în privinta mandeenilor si pentru prezentarea de la Talking Stick, precum si pentru memorabila si interesanta calatorie cu trenul împreuna. Karine Esparseil Lopez, pentru ajutorul oferit la traducerile di n limba franceza, pentru sustinerea si prietenia de care a dat dovada. Le multumim, de asemenea, urmatorilor, pentru informatiile pretioase oferite ori pentru sprijinul si încurajarile lor: Nicole Dawe si Charles Bywaters si fiicele lor, Laura Dawe, respectiv Kathryn si Jennifer Bywaters; Trevor Poots; Andy Collins; Dominiq ue Hyde; Lionel Beer si grupul TEMS: Steve Moore de la portean Times; Bob si Veronica Cowley de la RILKO; Georges Keiss; Yuri Stoianov; B enoist Riviere; Henri Buthion; Jean-Pierre Aptei; Andre Galaup; Louis Va zart; Gino Sandri; Manfred Cassirer; Alun Harris; John Spencer; Steve Pear; Olivia Robertson de laFel-lowship of Isis; Caroline Wise; Gareth Medway; Tony Pritchett; Mick si Lorraine Jones; Mark Bennett; Dave Srni th si Natalie Hac; Loren McLaughlin; David N. Corona; dr. Richard Wisernan; Sylvia Patton; Barry si Fiona Johnstone; Sarah Litvinoff; Vida A damoli; Helen Scott; Michele Kaczynski; Mary Saxe-Falstein; Sally „Morgana" Morgan; Will Fowler; Sheila si Eric Taylor; Samuel Lopez, James Dew; Nic Davis; Lisa Bailey; David Bell; I-N. Multumim, de asemenea, personalului de la British Library Reading Rooms si Westminster Reference Library. Multumim deopotriva serviciilor medicale de urgenta din Limoux si Carcassonne, pentru salvarea lui Keith Prince — si prietenului nostru anonim care a telefonat dupa ajutor de la Notre-Dame de Marceille. Leonardo da Vinci a fost cel care a in itiat cerceta rile concretizate mai tîrziu în scrierea acestei carti. De fapt, documentarea noastra cu privire la acest fascinant, însa eluziv, geniu renascentist si la rolul sau în falsificarea Giulgiului din Torino s-a tra nsformat treptat într-o mult mai vasta analiza a „ereziilor" secrete care au constituit motorul tuturor actiunilor sale. Trebuia sa descoperim în ce a fost Leonardo implicat, ce stia si ce convingeri avea, de ce a folosit anumite coduri si simboluri în operele pe care le-a lasat posteritatii. De aceea — cu toate ca sîntem constienti de inerentele dezavantaje — lui Leonardo trebuie sa-i multumim pentru descoperirile care au dus la scrierea acestei carti. La început ni s-a parut ciudat sa ne afundam în lumea complexa si adesea întunecata a societatilor secrete si a credintelor hetero-doxe. La urma urmei, este aproape unanim accepta t faptul ca Leona rdo da

Vinci a fost un a teu si un rationa list; noi însa am descoperit cu totul altceva, în foarte scurt timp am avansat si ne-am pomenit în fata unei serii de implicatii extrem de tulburatoare. Ceea ce începuse ca un modest studiu al unor culte interesante, însa nicidecum extraordina re, a devenit o veritabila cercetare a radacinilor si a credintelo r crestinismului însusi. Am facut astfel o ca latorie în timp si spatiu: întîi din epoca lu i Leonardo pîn a în ziua de azi si dupa aceea îna poi, dincolo de Renastere si Evul Mediu, pînâ în Palestina secolului I, pe funda l ul cuvintelor si al faptelor celor trei protagonisti ai cartii de fata : loan Botezatorul, Maria Magdalena si lisus. Pe parcurs ne-a m oprit de multe ori pentru a studia cu obiectivitate numeroase grupari si organiza tii secrete: francmasonii, cavalerii templieri, catarii, Prioria din Sion, esenienii si cultul închinat zeilor Isis si Osiris. Desigur, aceste subiecte au mai fost abordate în diverse carti recent publicate, printre ca re mentionam TheHolyBlood and the Hol y Grail („Sîngele Sfînt si Sfîntul Graal") de Michael Baigent, Richard Leigh si Henry Lincoln - o bogata sursa de inspiratie pentru noi —, The Sign and the Seal („Semnul si pecetea") de Graham Han cock, The Temple and the Lodge („Templul si Loja") de Baigent si Leigh si, cea ma i recenta, The Hiram Key („Cheia lui Hiram") de Christopher Knight si Robert Lomas. Ne exprimam profunda recunostinta fata de toti acesti scriitori, pe ntru lamurirea unor aspecte confuze ale cercetarilor noastre, însa consideram ca nici unul dintre ei nu a gasit cheia catre miezul acestor mistere. Acest lucru nu este însa surprinzator, întreaga noastra cultura se bazeaza pe anumite supozitii despre trecut — îndeosebi despre crestinism, despre caracterul si aspira tiile fondatorului sau. Da r daca ac este supozitii sînt eronate, atunci concluziile la care am ajuns pe baza lor sînt undeva departe de adevar sau, cel putin, prezinta o imagine distorsionata a realitatii. La început, cînd am constientizat concluziile tulburatoare ce reies din aceasta carte, ne-am spus ca trebuie sa fi gresit undeva. Dar apoi am ajuns într-un punct în care am fost nevoiti sa luam o decizie: ne continuam investigatiile si dam publicitatii acele concluzii sau uitam pur si simplu ca am facut niste descoperiri uluitoare? Am hotarît sa mergem înainte; la urma urmei, cartea de fata pare a decurge firesc din cele citate anterior, ca si cum vremea ei ar fi sosit. Identificînd credintele asumate de mii de „eretici" în decursul secolelor, am remarcat conturarea unei imagini extrem de coerent e. Traditiile unui mare numar de grupari aparent fara legatura între ele au la baza principii tainice similare sau chiar identice. La început am crezut ca toate aceste organizatii si-au asumat un statut secret fiindca asa era obiceiul vremii sau din pura afectare, dar acum întelegem necesitatea de a se feri de ochii autoritatilor si îndeosebi de cei ai Bisericii, întrebare

acheie nu e însa ce anume credeau aceste grupari, ci daca la baza convingerilor nutrite de ele se afla ceva concret, ceva veridic. Iar daca raspunsul este afirmativ, daca societatile secrete considerate eretice au detinut cu adevarat cheia catre esenta crestinismului, atunci ne af la m în fa ta unui scenariu revolutionar. Cartea de fata este rezultatul celor opt ani de cauta ri si explorari într-un „tinut" în ma re parte necun oscut, cartogra fiat de cei dinaintea noastra , dar înca nestrabatut. LYNN PICKNETT CLIVE PRINCE St John's Wood, Londra 22 iulie 1996 PAR TEA ÎN TÎI ITELE EREZIEI CAPITOLUL l Codul secret al lui Leonardo da Vinci Este una dintre cele mai cunoscute opere de arta ale lumii. Fresca Cina cea de taina a lui Leonardo da Vinci este singurul element care s-a pastrat din biserica originala Santa Maria delle Gra-zie din Milano, fiind realizata pe unicul zid ramas în picioare dupa ce bombardamentul aliat a distrus locasul de cult, în Al Doilea Razboi Mondial. Desi multi alti artisti renumiti, precum Ghirlandaio si Nicolas Poussin — pentru a nu mai aminti de Salvador Dali —, au daruit lumii versiuni proprii ale acestei scene biblice, Leonardo da Vinci este cel care, pentru un motiv oarec are, a stîrnit cele mai multe dezbateri si controverse. Reprezentari ale U ltimei Cine pot fi vazute pretutindeni, cuprinzînd întregul spectru al gusturilor artistice, de la sublim pînâ la ridicol. Unele ne sînt a tît de familiare, încît n ici nu le mai analizam cu adevarat si, cu toate ca se deschid privirilor oricui, invitînd la un studiu detaliat, în esenta, la cel mai profund nivel, ramîn aidoma unor cart i închise. Asa s-a întîmplat cu Cina cea de taina a lui Leonardo si, în mod aproape incredibil, cu majorita tea operelor sale. Or, exact aceste lucrari ale lui Leonardo da Vinci — acel gen iu frâmîntat al Italiei renascentiste — au fost cele care ne-au deschis drumul catre o serie de descoperiri cu implicatii atît de cutremuratoare, încît la prima vedere par imposibile. Este de necrezut ca generatii întreg i de savanti si specialisti nu au observat ceea ce noua ni se pare evident — si la fel de necrezut ca asemenea informatii explozive au zacut ascunse atîta vreme, asteptînd rabdatoare sa fie descoperite de niste scriitori care nu au decît o vaga tangenta cu domeniul studiilor istorice si religioase. Astfel, pentru a ne începe relatarea cum se cuvine, trebuie sa ne întoarcem la Cina cea de taina a lui Leonardo si s-o privim dintr-o

de

perspectiva noua, însa de data aceasta nu o vom analiza în context artistic si istoric; acum este momentul pentru a o vedea asa cum ar perc epe-o cineva care nu a mai privit-o niciodata, ridicîndu-ne de pe ochi valul oricaror idei preconcepute. Figura centrala este, desigur, cea a lui lisus, pe care Leonardo îl numeste „Mîntuitorul" în notitele ca re însotesc lucrarea. (Totusi, cititorul este rugat sa nu traga de aici concluziile evidente, însa pripite.) lisus priveste contemplativ în jos si usor spre stînga, cu mîinile întinse pe masa în fata lui, ca si cum i-ar oferi un dar privitorului. Dat fiind ca aceasta este cina la care, conform Noului Testament, lisus a initiat împarta sania cu pîin e si vin , îndemnîndu-si ucenicii sa le considere „carnea" si „sîngele" sau, ne-am astepta sa vedem pe masa, în fata lui, între palmele întinse, o cupa sau un pahar cu vin. La urma urmei, crestinii considera ca imediat dupa aceasta masa au urmat patimile din Gradina Ghetsi-mani, cînd lisus s-a rugat fierbinte: „Treaca de la Mine paharul acesta" — o alta aluzie la simbolistica sînge/vin —, si apoi rastignirea, cînd sîngele sau sfînt a fost varsat pentru a mîntui întreaga omenire. Si totusi, nici o cupa cu vin nu se afla în fata lui lisus (iar pe toata masa exista doar o cantitate simbolica). Este oare posibil ca mîinile sale întinse sa fie — dupa cum considera artistii — doar un gest fara semnificatie? Tinînd seama de lipsa vinului, poate nu este întîmplator nici faptul ca, din toata pîinea de pe masa, foarte putina este frînta. Dat fiind ca lisus însusi a pus semnul egal între pîine si trupul sau ce urmeaza a se frînge în supremul sacrificiu, putem banui oare ca Leonardo încearca sa transmita astfel un mesaj subtil cu privire la adevarata natur a a suferintei lui lisus? Acesta este însa doar vîrful aisbergului reprezentat de imaginea prea putin ortodoxa1 redata de fresca lui da Vinci, în conformitate c u litera Bibliei, tînârul loan — supranumit „cel Preaiubit" — este personajul care, la Cina cea de taina, se afla cel mai aproape de lisus, rezemîndu-se „de sînul Lui", Si totusi, în fresca lui Leonardo, acest personaj are o cu totul alta atitudine, înclinîndu-se în partea opusa, cît mai depa rte de Mîntuitor, a vînd capul plecat usor spre drea pta, într-un gest aproape cochet. Chiar si în privin ta a cestui unic persona j lucrurile sîn t ma i complicate; n u ne-am mira deloc daca un spectator nefamilia rizat cu scena biblica ar avea a numite dubii vâ zîndu-1 pe acest Sfînt loan . Fiindca, desi se stie bine ca, pentru da Vinci, chintesenta fr umusetii ma sculine are o tusa de efe-minare, personajul de linga lisus este în mod cert o femeie. Totul în înfa tisa rea „lui" este uimitor de feminin. Oricît de stearsa si de deteriorata ar fi fresca, nu putem sa nu observam mîinile mici si delicate, trasaturile fine, pieptul evident feminin si col ierul de aur de la gît. În plus, vesmintele acestei femei — fiindca o femeie este, în mod sigur — au darul de a-i reliefa prezenta într-un mod neasteptat: sînt imaginea în oglinda a hainelor Mîntuitorului. El poarta o roba albastra si mantie rosie, iar la ea roba este rosie si mantia albastra, cr oiala si stilul fiind însa similare. Nici un alt personaj de la masa nu mai poarta vesminte care le reflecta în acest mod pe cele ale lui lisus. Dar, pe de alta

parte, nici un alt personaj de la masa nu este de sex feminin. Un element central al compozitiei este forma pe care, împreuna, lisus si aceasta femeie o alcatuiesc: un „M" urias, la rg, ca si cum trupurile celor doi s-ar atinge în zona soldurilor, pentru a se departa apoi unul de celala lt. Din cîte stim noi, nici un specialist nu s-a ref erit la acest personaj numindu-1 altfel decît „Sfîntul loan" si nimanui nu i-a atras atentia pîna acum acel „M" urias. Asa cum am descoperit în cercetarile noastre, Leonardo da Vinci era un psiholog excelent, pe car e adesea îl amuza sa picteze imagini evident neorto-doxe ca raspuns la comenzi cît se poate de serioase, avînd cara cter pur religios, stiind ca oamen ii vad, de obicei, ceea ce se asteapta sa va da si, în con secinta, pot privi cu evlavie chiar si cea mai crasa erezie. Daca ti se cere sa pictezi o scena crestina standard si ceea ce prezinti publicului are acea sta aparenta, nimeni nu-i va sesiza simbolismul subtil. Si totusi, Leonardo a sperat, probabil, ca spectatorii care-i împartasesc ideile neobisnuit e cu privire la Noul Testament îi vor recunoaste mesajul si ca undeva, cîndva, un observator obiectiv va remarca acea prezenta femin ina misterioasa, marcata de litera "M" si îsi va pune o serie de întrebari. C ine este aceasta „M" si de ce este a tît de importanta? De ce si-ar fi riscat Leonardo da Vinci reputatia — si chiar viata — pentru a o include într-o scena crestina Prin excelenta? Oricine ar fi ea însa, soarta nu pare a-i fi favorabila, deoarece o mînâ apare în dreptul gîtului ei gratios plecat, în ceea ce pare a fi un gest de amenintare. Si Mîntuitorul, pe de alta parte, este vizat de o mîna cu indexul ridicat, înfipta parca în fata lui cu evidenta vehementa. Atît lisus, cît si „M" par a ignora gesturile amenintatoare, fiecare pierdut în propria sa reverie, ambii la fel de senini si de detasati. Dar impresia lasata este aceea a unor simboluri secrete, folosite nu numai pentru a le sugera celor doua personaje centrale ca destinele lor urmeaza cai diferite, ci si pentru a-i indica (sau poate reaminti) spectatorului o informatie a carei dezvaluire publica ar putea fi periculoasa, încearca oare Leonardo sa transmita prin intermediul acestei fresce o convingere personala pe care ar fi fost de-a dreptul nebunesc s-o împartaseasca unui public mai larg, într-un mod mai explicit? Ar fi totusi posibil ca aceasta conv ingere sa poarte un mesaj destinat nu doar apropiatilor sai, ci si unui public mult mai numeros — poate chiar noua, astazi? Sa analizam mai departe aceasta uluitoare opera de arta. în partea dreapta a frescei, un barbat înalt, cu barba, se apleaca foarte mult pentru a vorbi cu ultimul ucenic de la masa. Prin acest gest, se întoa rce complet

asupra unor convingeri care transcend sensul unanim acceptat al imaginii redate în secolul al XV-lea de fres ca din Milano. la polul opus fata de crestinismul ortodox. efectiv. Oricît ne-am stradui. am întîlnit doar vreo doua referiri la ea si ambele dovedesc o stranie retinere în a observa ceva ciudat. de fapt. tocmai fiindca este atît de iesita din comun. Elem entele ciudate prezente într-una dintre operele sale par a sugera faptu l ca Leonardo a încercat sa atraga atentia asupra unui alt înteles al cunoscutei scene biblice. Discrepanta ilustrata aici nu este cîtusi de putin necunoscuta materialistilor si rationalistilor actuali. nici ei nu au reusit sa sesizeze adevarul care. Leonardo a fost primul om de stiinta veritabil. (Preocuparea lui de a alege cel m ai potrivit model pen tru fiecare ucenic este ilustrata de o aluzie pe ca re ar fi facuto el însusi: aceea ca.cu spatele spre Mîntuitor. trebuie s-o subliniem. Am auzit adesea spunîndu-se ca Leonardo da Vinci era un crestin pios. iar da Vinci este renumit pentru frecventele duble înte lesuri vizuale din lucrarile sale. o personalitate deloc atrasa de superstitii si de religie. Specialistii sînt de acord ca modelul folosit de Leonardo pentru a-1 reda pe acest ucenic — Sfîntul Tadeus sau Sfîntul Iuda — a fost el însusi. pentru ei. iar cercetarile noastre ulterioare au demonstrat lipsa de fundamen t a i deii conform careia artistul ar fi fost cu adevarat credincios. Si totusi. femeie. fiindca i-ar fi imposibil din punct de vedere fizic cuiva sa se rasuceasca astfel încît sa aduca pumnalul în pozitia aceea. nimic n-ar putea parea mai evident — s i mai bizar. nu putem crede ca mînâ respectiva apartine unuia dintre personajele de la masa. fiind în sasi antiteza misticului sau a ocultistului. pentru figura lui Iuda. ar fi pozat chiar enervan tul staret al manastirii Santa Maria!) Si atunci. de ce s-a pictat Leonardo pe sine cu spatele spre lisus? Si ciudateniile nu se sfîrsesc aici. A picta Cina . Indiferent care ar fi sensul simbolisticii sale heterodoxe. o data ce ai remarcat-o. cel putin una dintre ele ascunde o simbolistica extrem de neobisnuita din perspectiva ortodoxiei crestine. Nici un element dintre cele reprezentate de pictorii renascentisti pe pînza nu era ales la întîmplare sau din pure ra tiuni estetice. sare în ochi. Ca în cazul Sfîntului loan care este. ale carui lucrari religioase reflecta profunzimea credintei sale. Din cîte am vazut noi pîna acum. Mai uimitor însa în privinta mîinii fara trup este un alt fapt: în toate cercetarile noastre cu privire la Leonardo da Vinci. ochiul si mintea privitorului o trec pur si simplu cu vederea. aceasta se afla. O mînâ stranie îndreapta un pumnal asupra pîntecelui unui ucenic aflat la o persoana distant a de „M". Si totusi.

cea de taina fara o cantitate semnificativa de vin pe masa este ca si cum ai imortaliza momentul culminant al unei ceremonii de încoronare fara a desena coroana: ori ai ratat complet esenta. în prezent. printr-o simbolistica atent aplicata si consecventa. mersul pe bicicleta nu apare în vreo . vehiculul imaginat de da Vinci avea rotile de marime egala si era prevazut cu lant de transmisie. dar în acelasi timp putea fi sarea si piperul unei petreceri. Data fiind aceasta personalitate complexa. de exemplu. pictorul iese în evidenta ca un eretic în toata puterea cuvîntului — o persoana care manifesta convingeri religioase. sa-i picteze Sfîntului Petru un nas rosu ca de clovn. Toata lumea stie ca el a proiectat masini zburatoare si tancuri de asalt primitive. De asemenea. însa unele dintre inventiile sale erau atît de iesite din comun pentru vremea în care a trait.2 Spre deosebire însa de stîngacele încercari si prototipuri ale bici-clului victorian. ar fi poate de asteptat ca ideile sale asupra religiei si filozofiei sa se abata de la curentul obisnuit. iar continente înca nedescoperite în zilele lui Leonardo pot comunica între ele în rastimp de secunde'? Întrebarea de mai sus are doua raspunsuri. dar este greu de crezut ca cineva ar fi visat vreodata sa dea din pedale pe drumuri pline de hîrtoape. Astfel. ori încerci sa comunici o cu totul alta esenta. de pilda. Din acest motiv — si numai din acesta — am putea fi tentati sa-i consideram convingerile eretice ca fiind. spre deosebire de zbor. din vremuri de mult apuse. daca ar fi fost asa. irelevante. La urma urmelor. Schitele sale pentru bicicleta. însa dragostea lui se râsfrîngea rareori asupra speciei umane: diseca un cadavru dupa altul si urma rea executiile cu ochiul rece al unui fiziolog. însa unele ce difera considerabil de ortodoxia crestina. aceste elemente si simboluri neasteptate nu pot fi doar replica ironica adresata de un sceptic celor care i-au cerut o astfel de lucrare. ati putea spune ca ideile bizare ale lui Leonardo era u ideile lui bizare si atît. fapt care indica fara dubii ca artistul nu era doar un simplu ateu care încerca sa cîstige o pîine. unei lumi în care Inter netul constituie o sursa inepuizabila de informatii. Era un tip singuratic. Ceea ce transpare însa din Cina cea de taina si din multe alte lucrari ale lui da Vinci este codul sau secret. exista o tendinta moderna. pe vremea lui c hiar si tiparul era o noutate. Desi talentele si neobisnuitele capacitati ale lui Leonardo sînt unanim recunoscute. Chiar mai fascinanta decît schita în sine este întrebarea care îti vine în minte automat: ce motiv ar fi avut Leonardo pentru a inventa o bicicleta? Omul a nazuit întotdeauna sa poata zbura aidoma pasarilor. Leonardo s-ar fi limitat. în plus. aroganta. Desigur. un cod despre care noi credem ca are o relevanta aparte pentru lumea actuala. Ce-ar mai putea aduce nou un inventato r singuratic. si alte lucrari ale lui Leonardo reflecta. dispretuia ghicitorii. neîntrecut în conceperea farselor. aceleasi obsesii eretice. mentinîndu-se într-un echilibru precar pe doua roti (si. da Vinci nu era un geniu de duzina — daca ne putem exprima astfel. un maestru al saradelor. ce încearca sa-i minimalizeze realizarile. ciudateniile unui om renumit pentru seria nesfîrsita de paradoxuri. au iesit la lumina abia la sfîrsitul anilor 1960. în primul rînd. dar „cotiza" în mod regulat la conturile astrologilor. încît unii 1-au „suspectat" ca ar fi avut stranii viziuni ale viitorului. era un vegetarian convins si un iubitor de animale. era un gînditor profund.

efectul de negativ a fost considerat de „giulgisti" (cei care cred ca este cu adevarat lintoliul lui lisus) o dovada a caracteristicilor miraculoase ale amprentei. Asa cum am relatat în detaliu în ultima noastra carte3 . Am utilizat o camera improvizata. Oricît de incredibil ar parea. însa la fel de adevarat este faptul ca unele idei au un caracter universal si etern si ca adevarul — daca poate fi aflat si definit — nu se erodeaza o data cu trecerea veacurilor.fabula clasica). ar fi de asteptat sa aiba o relevanta mai redus a pentru epoca noastra decît au avut-o inventiile lui da Vinci. Chiar daca geniul sau a fost si mai stralucit decît îl recunos c cartile de istorie.Hr. Acest lucru nu a diminuat însa cîtusi de putin caracterul de exceptie al obiectului si nu a oferit raspuns la problema care noua ni s-a parut a fi cea mai s tringenta: identitatea „fa rsorului" fiindca. Artefactul prezinta un ciudat „efect de negativ". ci una dintre realizarile sale cu adevarat paradoxale — extrem de cunoscuta si în acelasi timp cel mai putin descifrata. în orice caz. arata ca o urma vaga de arsura cînd e privit cu ochiul liber. o pînza prelucrata chimic. cît si cea defavorabila — aidoma unei fotografii. cu alte cuvinte. Fiindca nici o pictura sau gravura cunoscuta nu se comporta în ac est mod. reproducînd astfel pentru prima data caracteristicile pîna acum inexplicabile ale acestei pînze. nu putem sa nu ne întrebam ce cunostinte detinea. atît cea favorabila autenticitatii sale. am putea argumenta ca învataturile unui rabin din secolul I d. Dar nu filozofia (declara ta sau nu) ori arta lui da Vinci a fost ce a care ne-a atras atentia asupra lui. împreuna cu Keith Prince. în plus. am descoperit ca Leonardo a fost cel care a „creat" Giulgiul din Torino. în ciuda a firmatiilor raspicate ale „giulgistilor" ca asa ceva este imposibil. astfel încît sa marcheze lumea atît de profund chiar si la cinci secole dupa moartea sa. testarea cu izotopi de carbon le-a dovedit tuturor — cu exceptia cîtorva fanatici — ca giulgiul dateaza de la sfîrsitul Evului Mediu sau din primii ani ai Renasterii. despre care s-a crezut ca poarta imaginea miraculos imortalizata a lui lisus în clipa mortii. am reusit acest lucru folosind un echipament extrem de simplu. Giulgiul din Torino este o fotografie. Leonardo a prevazut si inventarea telefonului. noi am descoperit ca imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie fiindca exact asta este.4 Si. la urma urmei. Desigur. am reconstruit ceea ce noi credem a fi tehnica originala. printre alte dispozitive futuriste. tratata cu substante disponibile în . Giulgiul din Torino se comporta — asa cum o recunoaste întreaga literatura de specialitate. dar negativul fotografic ofera detalii vizuale remarcabile . în 1988. cel care a creat aceasta „relicva" nu putea fi decît un geniu.

si „doze" mari de lumina. Dar. cum se închinau în fata lui. utilizînd cele mai sofisticate tehnologii . Subiectul fotografiei noastr e experimentale a fost un bust feminin din ghips. în mod cert si-a dat seama ca. Giulgiul din Torino poart a anumite simboluri ilustrative pentru ideile neobisnuite ale lui Leonardo. Leonardo ia urmarit din umbra. Altfel spus. din pac ate. De exempl u. Desi fals. negativul fotografic al pînzei înfatiseaza trupul însîngerat al lui lisus. într-o zi. În ciuda unor bizare afirmatii contrare. Giulgiul din Torino este o fotografie de cinci sute de ani a nimanui altuia decît Leonardo da Vinci. si ma i reusita. giulgiul va fi venerat de numerosi pelerini chiar de la bun început. consideram ca nu e doar un fa ls gra tuit si ca Leon ardo a creat acea sta „relicva" pen tru a transmite un dublu mesaj: existenta unei tehnici novatoare si o convingere eretica cifrata. Cînd imaginea este transformata întro harta cu izohipse. nevazut. reprezentînd presupusa imagine a lui lisus — cine ar fi putut suspecta ca. care. oameni cu capul pe umeri se vor converti la catolicism doar vazîndu-i chipul întiparit pe bucata aceea de pînza? A prevazut el ca ideea occidentalilor cu privire la trasaturile lui lisus se va contura pornind de la imaginea de pe Giulgiul din Torino? Si-a dat oare seama ca milioane de oameni de pe întregul glob vor ajunge sa venereze chipul unui eretic homosexual din secolul al XV-lea în locul Dumnezeului lor preaiubit'? A stiut Leonardo da Vinci ca figura sa avea sa devina efectiv imaginea lui lisus Hristos? Dupa parerea noastra. pe lîngâ faptul ca e de esenta divina. la baza gîtu lui se observa o clara linie de demarcatie. Giulgiul din Torino este cea mai crunta. desi nu-i apartine — asa cum s-a crezut — lui lisus. dezvaluirea publica a tehnicii fotografiei ar fi constituit — asa cum o vor demonstra evenimentele ulterioare7 — un risc enorm. pentru crestini el constituie instrumentul prin care lumea va fi mîntuita. opera unei minti geniale. cu o atentie deosebita pentru detaliu si chiar — am putea banui — cu o anumita doza de placere. cel care falsifica acest sînge nu poate fi considerat în nici un caz credincios. Nu ne îndoim însa ca Leonardo s-a amuzat copios vazînd cum prototipul sau este protejat chiar de clericii pe care el. Dar si-a închipuit el cîti crestini îi vor preaslavi imaginea în decursul secolelor? Si-a imaginat oare ca. Trebuie sa ne reamintim ca acesta nu este un sînge obisnuit. în acea epoca de superstitii paranoice. Dupa parerea noastra. asa cum cineva care nutreste macar o urma de respect fata de persoana lui lisus nu va îndrazni sâ-i înlocuiasca imaginea cu a sa. îi dispretuia. Desigur ca acest lucru ar putea fi doar o coincidenta. giulgiul nu poate fi opera unui crestin evlavios. la personajul al carui chip este imprimat pe giulgiu. Leonardo a facut si una. Din cîte ne putem da seama cunoscîndu-i caracterul. nu semana nici pe departe cu modelul original. farsa jucata omenirii. de fapt. unul. în aparenta. era chipul artistului florentin?6 —. Fiindca. cu toate ca a pacalit milioane de oameni. si alta. asa cum se poate vedea si în alte opere ale sale.secolul al XV-lea. însa pentru noi nu e altceva decît o noua dovada a pasiunii florentinului de a detine controlul total. o înt orsatura providentiala într-o poveste si asa remarcabila. chipul de pe giulgiu este c el al „farsorului" însusi. de aceasta data chiar dincolo de mormînt. în întreaga istorie.

la prima vedere. linie ce pare a sugera ca Leonardo vrea sa atraga atentia asupra unei decapitari. exista doua explicatii posibile. dupa parerea lui Leonardo. dotati cu cele mai moderne echipame nte. cel care a spus lumii: „iata Mielul lui Dumnezeu" ale carui sandale nu era vrednic sa i le dezlege. rastignit — una analizata în mod repet at de numerosi oameni de stiinta. Dar daca Leonardo pur si simplu nu a vrut s-o elimine? Daca a lasat-o acolo în mod deliberat. Vom reveni la acest subiect mai tîrziu. întunecata . Dupa parerea noastra. Una este pur practica. si va amintiti ca. însa deocamdata subliniem doar ca raspunsul la aceste întrebari poate fi gasit daca vom privi ate nt doua aspecte principale ale imaginii. de fapt. Chiar si asa. asa cum a facut-o Leonardo cu loan Botezatorul. întreaga lui viata pare . ca un gest de atentionare. daca ar fi sa judecam dupa omniprezenta sa în lucrarile artistului florentin. Celalalt aspect pe care îl mentionam se refera la linia de demarcatie dintre cap si trunchi. Din cîte stim noi.. o referire directa la loan Botezatorul. fiindca imaginea vazuta din fata este o combinatie: trupul îi apartine unei persoane crucificate. presupusul înainte-mergator al lui lisus. avea. pentru a sugera ceva celor care „au ochi sa vada"? Ce mesaj eretic ar putea purta Giulgiul din Torino. locul în care cele doua imagini au fost unite. de ce sa fie „s uprapus" un decapitat peste un crucificat? Asa cum vom vedea. unde contururile încep sa se zareasca din nou8. pîna la partea de s us a pieptului. Am mentionat deja mîna care pare a reteza gîtul delicat al misterioasei „M". Obsesia în sine este bizara la un om despre care multi rationalisti moderni sustin ca nu avea nici o aplecare pentru religie. de fiecare data. linia respectiva denota. de amintire sau poate ca amîndouâ la un loc. iar imaginea de pe giulgiu este o combinatie. Primul se refera la volumul mare de sînge ce pare sa curga pe bratele lui Iisus — si care. prin urmare. indiciul capului taiat de pe Giulgiul din Torino nu e altceva decît o subliniere a simbolurilor întîlnite în multe dintre lucrarile lui da Vinci.computerizate. înfipta parca în fata lui. Autorul falsului nu era însa cîtusi de putin neîndemînatic si i-ar fi fost în mod cert usor sa acopere sau sa stearga linia aceea de demarcatie. chiar codificat? Desigur ca exista o limita a simbolurilor ce pot fi incluse în tr-o simpla imagine a unui corp gol. În opera lui Leonardo da Vinci. între care exista însa o relatie de un anumit tip. mîna cu aratatorul ridicat este. se poate vedea ca linia marcheaza baza capului în fata. o importanta extrema. în aceeasi fresca. dar. tînara din Cina cea de taina. subliniaza înca o data concluzia la care am ajuns noi. lisus însusi este amenintat de o mîna cu indexul ridicat. Sfîntul. dupa care urmeaza o zona lata. lisus nu a fost decapitat. probabil. astfel .. Este greu de înteles de ce un pictor pentru care personajele si traditiile crestine nu înseamna nimic ar fi dedicat atît de mult timp si energie unui sfînt anume. iar fata este cea a lui Leonardo. pare sa contrazica simbolica lipsa de vin de pe masa Cinei celei de taina. sîntem îndemnati sa luam în consideratie imaginile a doua personaje distincte.

am mai spus-o. Scheletice. Magii îsi ofera darurile. chiar în încaperea în care si-a dat obstescul sfîrsit. în operele de arta. iar în fundal o multime de oameni se agita.dominata de a cest loan. asa cum am spus deja. un cunoscut ocultist) îl înfatiseaza tot pe loan Botezatorul. dar numai doua dintre cele trei mentionate în Biblie: smirna si tamîie. este asociat în mod traditional cu . Serafica si visatoarea Fecioar a cu pruncul lisus pe genunchi este reprezentata sub chipul unui perso naj tern. modelul lui Rafael pentru Platon a fost chiar Leonardo da Vinci. asemenea catedralei din Torino în care este gazduit giulgiul. haide sa mai privim cîteva reprezentari ale sale în operele lui da Vinci. Daca privim dincolo de Fecioara si de ma gi. deoarece privirile le sînt în mod inevitabil atrase spre ceea ce se considera a fi punctul central al tabloului: dupa cum indica si titlul. Scoala din Atena (1 509). care merita o analiza mai atenta. Acel aratator ridicat — pe care îl vom numi în continuare „gestul lui loan" — apare si în celebra lucrare a lui Rafael. tradus în coincidentele care i-au marcat existenta. pentru Rafael si pentru altii din acelasi cerc). dar nu si aur. În vremea lui Leonardo. deasupra capetelorturistilor si. la dispozitia stolurilor de porumbei. Magii îngenuncheaza. Acum. Acestia au înfatisari mai sanatoase si mai normale. cît si la unul sincronistic. în aparenta închinîndu-se deopotriva mamei si pruncului. cît mai degrab a este profund semnificativ pentru el (si. ci lasa mai degraba impresia ca se îndreapta ca niste gheare de cosmar asupra cuplului divin. al stâpînirii. de asemenea. un personaj anonim schiteaza acest gest în apropierea unei movile de pamînt pe care creste un roscov. sculptura se afla în baptisteriul din Florenta. unica sculptura a lui da Vinci pastrata pînâ astazi (lucrata împreuna cu Giovani Francesco Rustici. Apare într-o serie de picturi si. observam imediat ca ei nu se uita la mama si la prunc. ci par mai degraba a venera radacinile roscovului. la fel ca în cazul Cinei celei de taina. ci si al regalitatii. în tabloul neterminat Adoratia magilor (început în 1481). E aproape ca si cum loan Botezatorul 1-ar fi urmat pretutindeni. iar în aceasta pictura artistul i-1 refuza micului lisus. la intrare. Iubitul sau oras. a fost loan Botezatorul. Acolo îl vedem pe venerabilul Platon schitînd acest gest. atît la un nivel constient. dar în a cele circumstante aluzia sa nu este atît de misterioasa pe cît ne-am put ea astepta. Ultimul sau tablou pe care. Dar. aurul nu era doar un simbol al bogatiei. lînga trunchiul caruia un ba rba t schiteaza „gestul lui loan". iar gestul nu-i este caracteristic atît lui. din pacate. 1-a pastrat aproape de sine. Iar roscovul. Florenta. se afla sub patronajul sfîntului. întruchipari ale frumusetii si bunastarii. insipid. De fapt. Daca vi se pare ca insistam prea mult asupra aratatorului ridicat. nici pe departe. mîinile lor raschirate nu par ridicate spre ceruri într-un gest de veneratie. zarim un al doilea grup de adoratori. dar daca le urmam directia privirilor. magii care venereaza Sfînta Familie. alaturi de MonaLisa. Personajele din fundal nu sînt. probabil. oferindu-i daruri copilului. si de aceasta data avem de-a face cu o pictura crestina doar l a nivel superficial. are mereu aceeasi semnificatie. Majoritatea privitorilor îl trec usor cu vederea.

cu toate ca Fecioara pare asezata într-o pozitie extrem de incomoda. . lata. îndreptîndu-ne atentia spre frapanta schita a lui Leonardo pentru SfîntaAna. unii experti. Este general acceptat faptul ca acest tînar este Leonardo însusi. daca este reala. Supozitia este plauzibila si. masculina.. în contract se specifica în mod detaliat forma si dimensiun ile picturii — necesare deoarece cadrul tripticului exista deja. Desenul îi înfatiseaza pe Fecioara cu Pruncul. care se afla astazi în Galeria Nationala din Londra . iar cealalta — mult mai interesanta din punctu l nostru de vedere — la Muzeul LUvru. pictorul îi întoa rce spatele Mîntuitorului. pe de alta parte.) Contractul. Aparenta inversare a rolurilor lui lisus si loan apare si într-una din cele doua versiuni ale tabloului Fecioara pe stînci. tot de Leon ardo. în Paris. Elisabeta . care priveste în sus cu un aer meditativ.loan Botezatorul9. relevînd astfel o reactie emotionala extrema la adresa figurilor centrale ale credintei crestine. de parca onoarea ce i se face îl lasa complet indiferent. au presupus ca pictura le înfatiseaza. pentru panoul central al unui triptic destinat altarului din capela bisericii San Francesco Grande. si ce a primit. lisus îl binecuvînteazâ pe varul sau. cît si metaforic. de fapt. împreuna cu Sfînta Ana (mama Mariei). loan. sa ne amintim ca. se reazema comod de genunchiul Sfintei Ana. nu face decît sa întareasca afirmatiile noastre.. nedumeriti de tineretea Sfintei Ana si de prezenta neobisnuita a Botezatorului . Fecioara si Pruncul (1501).mama lui loan. un tînar se rasuceste cu spatele spre Sfînta Familie.. (Celelalte doua picturi ale tripticului au fost încredintate altor artisti. si pe loan Botezatorul. Si cum Leonardo nu era cîtusi de putin un exemplu de pietate sau de cucernicie. Istoricii de arta nu au oferit niciodata o explicatie sa tisfacatoare pent ru existenta celor doua versiuni. datat 25 aprilie 1483.. se stie ca da Vinci nu era un iubitor al Bisericii. în vreme ce Sfînta Ana fixeaza de aproape chipul visator al fiicei sale si schiteaza „gestul lui loan" cu o mîna ciudata. atît în sens literal. În coltul din dreapta jos al tabloului. loan. în aparenta. La urma urmei. remarcam si de aceasta data elemente care ar trebui — dar rareori reusesc — sa atraga atentia privitorului asupra unor implicatii subversive. exista si astazi si arunca o lumina interesanta asupra a ceea ce a dorit con-fraternitatea. Aratatorul ei se ridica imediat deasupra mîinii micute a lui lisus. e greu de crezut ca reactia sa a fost inspirata de un sentiment de inferioritate sau de venerare. ca si cum ar umbri-o. ca si cum 1-ar fi adus în scena doar pentru acest lucru si abia îl mai poate tine acolo. sub chipul Sfîntului Tadeus (sau Sfîntul Iuda) din Cina cea de taina. Si. pe Maria si pe veris oara ei. în mod ciudat. mai ciudata este pozitia micului lisus. de fapt. Fecioara îl tine de parca tocmai 1-ar fi împins în fata pentru a-i da lui loan binecuvîntarea. în plus. E oare posibil ca mama Fecioarei sa-i aminteasca fiicei sale de un secret în legatura cu loan? Conform notitei ce însoteste tabloul. dar una este expusa în prezent la Galeria Nationala din Londra. Initial pictura a fost comandata de o organizatie numita Confraternitatea Imaculatei Conceptiuni. copil. dar argumentul adus adesea pentru a explica aceasta pozitie — acela ca artistul nu se simtea demn sa priveasca în fata cuplul divin — nu prea sta în picioare. în Milano10.

cu foita de aur si cu o ceata întreaga de îngerasi si profeti ai Vechiului Testament. protejat de arhanghelul Uriel. comanda primita de Leonardo pare a f i o culme a ironiei si ne put em imagina ca artistul a fost chiar încîntat s-o primeasca si s-o ex ecute conform propriilor sale idei — cel putin într-una din variante. mai ciudat însa este faptul ca micutul de lînga arhanghel îl binecuvînteaza pe celalalt. la aceasta (uimitor de) întîmplatoare întîlnire între cei doi copii. de asemenea. da Vinci a ales sa-1 aseze pe loan lînga Maria. dat fiind ca. istoricii de arta au presupus ca. Putem însa banui ca la mijloc se afla inter pretarile diferite. bogat ornamentata. Maria si pruncul lisus si-au gasit adapost într-o grota.ambele versiuni respecta aceste cerinte. pur si lipsit de pacate. Este vorba despre momentul în care. din cine stie ce motiv. în mod straniu. Contractul impunea. lisus i-a conferit varului sau autoritatea de a1 boteza cînd amîndoi vor ajunge la maturitate. pe lînga ca sugereaza mesaje subliminale intense si extrem de neortodoxe. însa tot nu stim de ce Leonardo a rea lizat doua. iar celalalt prunc sta alaturi de Uriel. dramatis personae au fost drastic reduse. cei doi copii sînt identici. copilul care binecuvînteaza trebuie sa fie lisus! Exista însa si alte posibilitati de interpretare a scenei. Leonardo a reprezentat scena ceruta cît mai realist posibil. tema picturii: un eveniment nementionat în Evanghelii. Versiunea de la Luvru. cu un brat asezat protector în jurul unuia din copii. posibilitati care. dat fiind ca ritualul constituie. Din mai multe motive. În stilul epocii. dar cunoscut în traditia crestina. losif nici macar nu a pare în pictura. De ce a fost nevoie ca lisus. sa fie botezat. în timpul fugii în Egipt. de fa pt. În consecinta. unde 1-au întîlnit pe micul loa n Botezatorul. losif. o înfatiseaza pe Fecioara într-o roba albastra. desi scena reprezinta fuga Sfintei Familii în Egipt. Ceea ce a primit semana atît de putin cu ceea ce a solicitat. La urma urmei. confraternitatea a cerut o pictura somptuoasa. în vreme ce pruncul Mariei îngenuncheaza umil. în mod cert. Esential în privinta ac estei legende este faptul ca ofera o „iesire de siguranta" pentru una dintre cele mai tulburatoare întrebari ridicate de povestea botezului lui lisus. asa cum este ea redata în Biblie. nu exista vreo eticheta care sa identifice personajele si. care au mai putin de-a face cu perfectionismul si mai mult cu potentialul lor exploziv. De fapt. readuc în atentie codurile utilizate de Leonardo în al . far a personaje secundare — în nici un caz îngerasi bucâlati si profeti întunecati. prima realizata de Leonardo. un gest simbolic de spalare a pacatelor si de curatire în vederea ulter ioarei accederi la împaratia cereasca? De ce a trebuit Fiul lui Dumnezeu sa se supuna unui evident act de autoritate din partea Botezatorului? Legenda povesteste cum. încît relatiile dintre ea si artist au devenit tensionate si au culminat cu un proces ce s-a prelungit pe mai mult de douazeci de ani.

nu ar fi exagerat sa ne imaginam ca degetele întinse ale Mariei par a se sprijini pe crestetul unui cap invizibil. iar Maria. dar — fapt de asemenea semnificativ — priveste enigmatic spre observator. din aceste detalii ciudate. constatam ca toate elementele care duc la aceste deductii eretice au disparut — dar numai acestea. Iar tema loan Botezatorul pare a se repeta. cît si imaginile care îl reprezinta sînt situate pe un plan mai ridicat comparativ cu acela pe care se afla lisus — chiar si în simbolurile ascunse în mod ingenios în Giulgiul din Torino. atunci el binecuvînteaza. în vreme ce aratatorul lui Uriel taie aerul exact acolo unde s-ar a fla în mod normal gîtul. Asemanarea dintre cei doi copii denota. de un alt artist). In calitatea sa de protector al Botezatorului. în recenta sa biografie a lui da Vinci. mai tîrzie si aflata azi la Galeria Nationala din Londra.. Exista o intentie bine conturata în privinta acestei insistente. cît si în riscurile pe care el si le-a asumat afisîndu-si în vazul tuturor ideile . Desi ar fi mai comod si mai acceptabil sa consideram ges tul sau ca o indicatie asupra celui care avea sa devina Mesia. vizibila atît în complexitatea imaginilor folosite de artist. la urma urmei. propriile concluzii. Uriel îsi întoarce privirea de la micul lisus. în acest context. el detine aceasta autoritate. Cei doi copii nu mai seamana între ei. marcata de ingenioase indicii si simboluri subliminale. poate. Daca privim însa cealalta versiune a picturii. Prin urmare. atît el.. faptul ca artistul le-a „încetosat" în mod intentionat identitatile. în versiunea de la Luvru a picturii. E ca si cum Leonardo ne-ar invita sa „descoperim diferentele". Acest tip de analiza a lucrarilor lui da Vinci scoate la lumina o serie vasta de subîntelesuri incitante si deconcertante. Si. ni se indica fara dubii cine este acest copil. dar nevazut — ar trebui sa se afle în spatiul dintre cele doua mîini. provocîndu-ne sa tragem. Maria întinde mîna dreapta deasupra capului lui „lisus" în ceea ce pare a fi un gest de evidenta ostilitate. care din ei a murit decapitat? Si daca acesta este loan Botezatorul. cel de lînga Maria poarta crucea traditionala. în vreme ce îl îmbratiseaza cu un gest tandru si protector pe copilul considerat a fi loan. Uriel arata cu degetul spre copilul de lînga Maria. De nenumarate ori. Totul pare ca si cum Leonardo ar sugera ca un obiect — ceva semnificativ. fiindca. dar de aceasta data gestul nu mai este amenintator. Acest cap fantomatic pare sa pluteasca deasupra copilului de lînga arhanghel. adica în directie opusa Fecioarei. în acest caz loan îl binecuvînteaza pe lisus.te lucrari ale sale. Mîna dreapta a Mariei este întinsa si aici deasupra celuilalt copil. iar cel asezat lîngâ Uriel este loan? Amintiti-va ca. fiecare. Serge Bramly descrie acest gest ca „amintind de ghearele unui vultur"11. Uriel nu mai arata cu degetul si nici nu îsi mai în toarce ochii de la protagonistii scenei. întinde o mînâ amenintatoare deasupra lui loan. nu putem s a nu ne gîndim si la alte posibile semnificatii. ca si cum cele doua gesturi ar încadra un indiciu criptic. este lisus — asa cum ne-am putea astepta în mod logic —. Daca. copilul de lînga Maria. La cîtiva centimetri sub palma întinsa a Mariei. c u brate inegale. a Botezatorului (desi este posibil ca aceasta s a fi fost adaugata mai tîrziu. într-adevar. mîna cu aratatorul întins a arhanghelului reteaza aerul. aparîndu-si fiul.

în ceea ce-1 priveste pe Leonardo da Vinci. cuvîntul are conotatii clare si nu tocmai pozitive. Florenta însa — orasul în care Leonardo s-a nascut. artistul a fost animat de o continua sete de cunoastere. dar putem sp . În prezent. Privit din aceasta perspectiva. de pilda atunci cînd se descrie modul în care un corp ceresc îl „oculteaza" sau îl eclipseaza pe altul prin fata caruia trece. Magicienii însa tinteau mai departe. Desi unele zone de investigatie pot parea în prezent naive sau pur si simplu superstitioase. ducînd cu gîndul la magia neagra sau la elucubratiile sarlatanilor lipsiti de scrupule — ori la ambele. cît mai degraba constientizarea faptului ca ar fi suferit repercusiuni grave daca vreuna dintre personalitatile vremii ar f i întrezarit. prin stratul superficial de ortodoxism. desi trebuie sa recunoastem ca au existat în viata sa elemente si convingeri ce amintesc de ritualuri sinistre si practici magice. De fapt. multe altele consti tuiau tentative serioase de a întelege universul si locul omului în cadrul acestuia. termenul „ocult" înseamna „ascuns" si este utilizat frecvent în astronomie. Primii protectori ai lui Leonardo. la fel de adevarat este faptul ca. în cea mai mare parte a Europei acelor vremuri. da Vinci nu si-ar fi pus viata în joc „împanîndu-si" operele cu asemenea mesaje eretice. Majoritatea cercetarilor sale au fost însa „ocultate" de societate si. Biserica nu agrea experimentele stiintifice si nu pregeta sa-i reduca la tacere pe cei care îsi expuneau în public ideile neortodoxe ori pur si simplu deosebite.ingenios disimulate. faptul ca Leonardo da Vinci a fost un reprezentant activ al culturii o culte din vremea sa nu mai este deloc de mirare. motivul pentru care multe dintre lucrarile lui au ramas neterminate nu este atît perfectionismul. de o omniprezenta si atotputernica institutie. familia conducatoare a orasulu i. mai cu sea ma. Asa cum am vazut deja.13 Detalii despre conceptele caracteristice acestei miscari oculte florentine pot fi gasite în cartea noastra precedenta14. departe de a fi ateul materialist atît de îndragit de multi modernisti. Distinsul istoric Frances Yates a sugerat chiar ca geniul multilateral al lui da Vinci ar putea fi explicat în raport cu ideile contemporane privind magia. Leonardo era loial unui sistem de convingeri total opuse fata de ceea ce era pe atunci — si este si acum — traditia crestina. „Ocult" este termenul pe care multi 1-ar folosi pentru acest sistem. a crescut si si-a început cariera — era un centru înfloritor al artelor si al stiintei. asa cum am mentionat deja. încercînd sa descopere modul în care pot fi controlate fortele naturii.12 În mod cert însa. „blasfemia" întruchipata de lucrarile sale. Astrologia Renasterii era cu totul altceva decît horoscoapele pe care le citim astazi în ziare. daca nu ar fi crezut profund în ele. Probabil chiar si un intelectual de talia lu i Leonardo evita sa cada în dizgratia autoritatilor — o data îi fusese de ajuns. Principalul motiv al acestei deschideri catre cunoastere a Florentei era — oricît de uimitor ar parea — numarul mare de magicieni si ocultisti care traiau aici. Medici. încura ja în mod efectiv studiile oculte si chiar sponsoriz a activitatile de cautare si traducere a anumitor manuscrise pierdute. Poate ca. în primul rînd.

Si în acest caz avem de-a face cu o preju decata a lumii moderne. Dar daca Leonardo ar mai fi trait astazi. (Trebuie sa subliniem faptul ca ideile hetero.16) Mai simplu spus. si conceptele eretice c are totusi puneau accentul pe figurile biblice. se stie ca frecventa cercurile oculte. implicit. ba poate a fost chiar unul dintre personajele ei cheie. încît a atras dupa sine anatemizarea. Astazi se considera în general ca alchimistii erau niste bieti aiuriti care îsi iroseau viata încercînd sa transforme metalul în aur. Desi nu exista dovezi clare care sa ateste aceasta implicare a sa. în opozitie cu Biserica Catolica s-a ma nifestat. Ce l mai important element al gîndirii ermetice era ideea conform careia omul este divin în sens literal — un concept atît de periculos pentru domina tia Bisericii asupra inimii si a mintii credinciosilor. pe controlul total al propriului destin. existau discrepant e majore. un renumit mag egiptean ale carui scrieri reflecta un sistem magic coerent. Nu este greu de înteles deci ca un om cu setea de cunoastere a lui da Vinci s-a simtit atras de aceasta miscare. axati pe experimentarea stiintifica. pe de o parte. dar si pe transformarea de sine si.doxe ale lui da Vinci si ale celor din jurul lui nu erau doar rezultatul razvratirii lor împo triva unei Biserici corupte si credule. o miscare puternica si deloc ascunsa: protestantismul. (De fapt. pe de alta . Giordano Bruno (1548-1600). curent al carui nume deriva de la Hermes Trismegistul. dar.si care 1-a eclipsat ca importanta. am ajuns la concluzia ca tehn ica fotografica însasi a fost unul dintre marile secrete ale alchimiei. între aceste idei filozofice si cosmologice sofisticate. Asa cum a demonstrat istoria. pe de alta parte.15 Din aceasta înfloritoare lume a ocultismului — care se temea însa prea mult de reactia Bisericii pentru a iesi din clandestinitate — faceau parte si alchimistii. aceasta imagine a servit însa drept paravan alchimistilor seriosi. fanatic sustinator al ermetismului. iar cercetarile noastre în problema Giulgiului din To rino sugereaza ca aceasta imagine a fost rezultatul direct al propri ilor sale experimente „alchimice". Principiile ermetice au detinut un loc concret în viata si activitatea lui Leonardo. într-adevar. în mod cert nu 1-am vedea închinîndu-se nici în bisericile protestante!) Exista însa numeroase dovezi clare care atesta ca ermeticii pot " deopotriva eretici în adevaratul sens al cuvîntului.une într-un cuvînt ca esenta tuturor organizatiilor vremii era ermetismul . la prima vedere. a declarat ca propr iile convingeri au la baza vechea religie egipteana care a Precedat crestinismul . este greu de crezut ca da Vinci nu era familiarizat cu toate sistemele de cunoastere disponibile în vremea sa.

Si. era loan Botezatorul. Chiar si în aceste conditii. în contextul indiciior prezentate anterior. Desigur. maestrul florentin a avut întotdeauna reputatia ca ar detine anumite cunostinte secrete. . Am vazut chiar un afis publicitar parizian din secolul al XlX-lea pentru Salonul Rozei si al Crucii — un loc de întîlnire a ocultistilor cu înclinatii artistice — care îl înfatisa pe Leonardo a Pastrator al S fîntului Graal (ceea ce. zvonurile si licentele arti stice nu constituie o dovada în sine. în acele cercuri. Si totusi. Botezatorul este înfatisat ca un personaj important. Pîna acum. pe lîngâ faptul ca-i confirmau implicarea. Desi n-a r fi fost cîtusi de putin neobisnuit sa i se ceara. Aceas ta discrepanta a fost. spre ne-au deschis apetitul pentru a afla cît mai multe de c necunoscutul Leonardo. cel putin la prima vedere. asa cum am vazut. total opusa fata de preocuparea pentru loan Botezatorul si pentru presupusa semnificatie a femeii . fascinatia pentru ermetism pare .M". fiecare reprezenta re a lui loan este realizata astfel încît sa transmita un mesaj specific. sugerau deopotriva ca Leonardo ar fi fost un mag recunoscut. Cînd am început sa studiem rolul pe care el 1-a jucat în crearea Giulgiu lui din Torino. pe cînd se afla la Florenta. Poate ca a vrut ca pe chipul acestuia sa i se odihneasca privirea în ultimele clipe de viata. s-ar putea sustine ca acest sir nesfîrsit de aratatoare ridicate nu înseamna decît un singur lucru — ca acest geniu renascentist era obsedat de loan Botezatorul. a accentuat pe cît posibil rolul Botezatorului. La urma urmei. am evidentia t filonul cen tral al a parentei obsesii a florentinului: loan Botezatorul. dar. ori de cîte ori i s-a cerut sa picteze o scena desprinsa din tra ditia crestina. din rîndurile acestor cercuri au razbatut zvonuri care. la urma urmei.parte însa. de fapt. el a fost premergatorul. în cercurile oculte. ultimul tablou la care lucra în ainte de a muri. de fapt.. cea care ne-a nedumerit si ne-a incitat sa ne continuam cercetarile. este sinonim cu Pastrator al Sfintelor Taine). date fiind riscurile implicate. este la fel de improbabil ca el sa fi lasat vreo marturie scrisa a acestui fapt. Dupa cum am vazut deja. simbolurile si imagin ile pe ca re le-a folosit în mod repetat în asanumitele sale picturi religioase nu ar fi fost în nici un caz apre ciate de autoritatile Bisericii. în 1519 — si care nu i-a fost solicitat de nimeni —. sa realizeze picturi sau sculpturi reprezentîndu-1 pe loan. chiar daca acesta este perceput imperfect si la nivel subliminal. daca acestea si-ar fi dat seama de adevar ata lor natura. adevarat? Fara îndoiala ca. trebuie sa spunem ca da Vinci a facut acest lucru din proprie initiativa. Fireste. Dar ar fi oare posibil ca l a baza convingerilor sale sa se a fle o semnificatie mai profunda ? Ca mesajul transmis de picturile sale sa fie. dar.

la sfîrsitul anilor 1980. este înfipt la Cina cea de taina în f ata lui lisus într-un mod cîtusi de putin iubitor. cel putin. în Adoratia magilor. La urma urmei. acesta binecuvîntîndu-1 pe lisus. exista înca si astazi. Si totusi da Vinci nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca loan i-ar fi fost în vreun fel — ca toti ceilalti. Iar „gestul lui loan". carora le place nu doar sa joace jocuri sinistre. singur si neînteles. iar în prezent unele dintre cele mai proeminente figuri ale vietii politic e si economice o mentin vie. de asemenea. loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. foarte puternica. În tabloul Fecioara pe stînci. cu un aer amenintator: „Aminteste-ti de loan!" în plus. multe genii au avut idei excentrice. despre care se presupune ca a fost înfiintata cu multe secole înainte de epoca lui da Vinci. de altfel — inferior lui lisus. Giulgiul din Torino. Daca. Pe parcurs aveam sa ajungem de multe ori în cîte o fundatura. Ne-am întrebat adesea cum a fost posibil ca un simplu studiu al vietii si al activitatii lui da Vinci sa ne duca într-o lume despre a carei existenta nici macar nu aveam idee — cu exceptia. pare a spune. da Vin ci pare un glas ce striga în Pustie. în conformitate cu unele surse. în acele zile de început. arha nghelul arata spre loan. a unuia dintre cele mai impenetrabile filme ale francezului Jea n Cocleau . p entru a folosi un eufemism. poate. descifrînd picturi renascentiste. poarta acelasi tip de simbolism: imaginea unui cap aparent retezat suprapusa peste un trup rastignit. însa chiar de la primii pasi ai cerc etarilor noastre. ne-am dat seama ca în ultimul timp au aparut dovezi — extrem de controversate. ce-i drept — care stabiles c o conexiune strînsâ între Leonardo si o sinistra organizatie secreta. de fapt. Poate ca acesta a fost doar un alt dom eniu al existentei sale în care s-a delimitat de gîndirea conventionala a vremii sale. ni s-a întîmplat des sa fim prinsi în lumea ascunsa a societatilor secrete. astfel ca e firesc sa fie recunoscut ca atare. nu pe Fecioara si pe pruncul ei. Privit din aceasta perspectiva. dar si sa dezinformeze s i sa deruteze.vestitorul si ruda de sînge a lui lisus. CAPITOLUL 2 In lumea tenebrelor Cercetarile noastre în lumea „necunoscutului Leonardo" aveau sa devina o îndelungata si incredibil de pasionanta cautare — mai degraba o calatorie initiatica decît o simpla deplasare între doua puncte date. Aceasta societate. sanatoasa venerea za radacinile roscovului — copacul lui loan —. cea mai putin cunoscuta realizare a lui da Vinci. Membri marcanti ai aristocratiei s-au aflat de-a lungul timpului în esaloanele ei superioare. pentru Leonardo. acel aratator ridicat. ne-am fi înselat extraordinar de mult. nu invers. Toa te acestea sugereaza ca. ne-am fi imaginat ca ne vom petrece vremea în galeriile de arta. spectatorii cu înfatisare normala. a atras în rîndurile ei unele dintre cele mai proeminente personalitati ale istoriei europene si.

Poti trece usor pe lînga ea fara a-i acorda vreo atentie — si. la un moment dat. Notre-Dame de France a fost distrusa aproape în întregime de bombardamentele germane din Al Doilea Razboi Mondial. De fapt. cu doar cîtiva sfinti din ipsos în capelele laterale si cu un altar înalt. fara nici o statuie de cult.cladirea este difici l de identificat. Ca în cazul asa-ziselor picturi „crestine" ale lui da Vinci. Deocamdata însa. la o privire atenta. Lasînd la o parte „distanta" de 500 de ani. ce descrie o lume a tenebrelor. dar cîtusi de putin banala. aproap e zid în zid cu un frecventat local „pentru adulti". Finalizata în 1960. ca Jean Cocteau (1889-1963) pare a fi facut parte din aceasta societate secreta. fiind reconstruita la sfîrsitul anilor 1950. De exemplu. nu doar despre convingerile lui Leonardo. Am descoperit. Orphee. sînt decorate cu motivul repetat al crucilor cu brate egale. însusi acest exponent al suprarealismului — Cocteau — a fost cel care ne-a oferit noi indicii. poate fi interpretat ca sugerînd o pînzâ de paianjen. ci si despre existenta unui vechi curent ascuns. accesibila printr-o mag ica traversare a oglinzilor. fresca lui Cocteau releva. înainte de a ne îndrepta atentia spre aceasta veritabila curiozitate.. privind spre altarul principal. luminatorul în forma de cupola. biserica este decorata cu mici placi ce simbolizeaza Opririle de pe Drumul Crucii. se afla biserica Notre-Dame de France. lucrarea a fost realizata de Jean Cocleau. cu aceleasi preocupari. la prima vedere. un simbolism nu tocmai ortodox. dar care constituie totusi o reprezentare acceptabila a tinerei Maria. Desi nu este un caz unic. vorn analiza un tip de probe m ult mai evidente — cele oferite de Propriii nostri ochi. Zidurile. am putea spune ca cei doi maestri au colaborat îndeaproape. pare tipica pentru bisericile catolice moderne. vizitatorul patrunde într-o incinta vasta si înalta care. în mod cert. decorat cu o serie de cer curi concentrice. iar aici aceasta este accentuata de o serie de de talii. Construita initial în 1865 pe un amplasament asociat cu Ordinul Cavalerilor Templieri. Surprinzator de aproape de forfota Pietii Leicester din Londra. atît cele interioare. O data ce a trecut de modestul ei exterior. alternînd cu alte . se afla o capela mica. fara a realiza cît de mult difera aspectu l sau de cel al majoritatii locaselor de cult crestine. Ampla sata în Leicester. Aproape lipsita de sculpturile de prost gust ce orneaza pîna la refuz alte locase de cult. ce figureaza la loc de cinste pe toate cartile postale vîndute de biserica. strajuit de o tapiserie care înfatiseaza o Fecioara blonda înconjurata de animale ce i se prosterneaza — o imagine care aminteste de scenele duioase din filmele lui Disney. dovezile în acest sens vor fi discutate mai jos. Vizitatorii intra aici ca sa fotografieze si sa a dmire fresca neobisnuita . sa privim biserica Notre-Dame de France în ansamblu. Iar comparatia cu arta lui Leonardo nu a fost aici doar o întîmplare. cît si cele exterioare. deoarece fatada ei nu are nimic din pitorescul aso ciat de obicei cu marile biserici catolice. în mod cert rar se întîmpla ca bisericile catolice sa aiba o forma circulara. pe de alta parte. Pe laterala stînga a bisericii.

Aceasta nu este în nici un caz reactia unui om gata sa îngenuncheze plin de veneratie. un simbol reprezentativ al meleagurilor natale. cuprinde toale „ingredientele" unei crucificari traditionale. deoarece . de ucenici si de femei plînse. In prim-plan apare o figura care nu e nici soldat roman. care sînt tratati aici cu deosebita întelegere.la fel ca majoritatea operelor lui Cocleau . Locasul pare a fi unul dintre cele mai frecventate din Londra si constituie totodata un adapost pentru dezmostenitii soartei. Spunem „poate" fiindca nu avem cum sa-i cunoastem identilatea exacta. Daca e sa fim cinstiti. scena are un impact cutremurator. la urma urmei. Si. Dar fresca lui Cocleau este cea care îi atrage pe cei mai mul ti dintre turisti. asa cum am descoperit între timp. dar. nici discipol.fresca nu pare a fi decît o schita colorata. Si atunci. Ia r daca adaugam si faptul ca despre ambii artisti s-a spus ca au fost membri de rang înalt ai aceleiasi organizatii eretice secrete. dar sa fii de fata atunci cînd Dumnezeu întrupat îsi varsa sîngele pentru omenire trebuie sa fie cu adevarat traumatic. fruntea încruntata si privirile în laturi sugereaza mai degraba o persoana nemultumita. un focar al gruparilor caracterizate de convingeri religioase mult mai putin ortodoxe decît sugereaza cartile de istorie. la fel ca si Cina cea de taina a lui Leonardo. Zi de zi. Lucrarea înfatiseaza Rastignirea. nu e nimic profund sau sinistru în prezenta acelei lespezi în structura cladirii. deoarece nu-1 vedem decît de la genunchi în jos. observatorul încearca un sentiment de dezamagire. victima fiind înconjurata de soldati romani smeriti. pentru membrii acestora. Personajul central. cine este acest participant critic la unul dintre cele mai sacre evenimente ale crestinatatii? Nu e nimeni altul decît Jean Cocleau. partea de sus a corpului nu ne este aratata. ci a unuia care îsi exprima opiniile de la egal la egal. desi unul dintre motivele vizitei lor poate fi si liniste a pe care o regasesc în aceasta oaza de calm din inima agitatei capitale. aparent puternic impresionat de evenimentele ce se desfasoara în spatele lui. Biserica postbelica include în structura ei o lespede adusa din catedrala. .cercuri. Cercetarile noastre a u demonstrat însa ca semnificatia sa reala este mult mai profunda. de la Chartres — acel veritabil giuvaer al arhitecturii gotice si. Iar la picioarele crucii zace un urias trandafir rosu cu albastru. multi oameni — londonezi si turisti deopotriva — intra în biserica pentru a se ruga si a participa la slujbe. nici a unui discipol îndurerat. în timpul razboiului. ba chiar dezgustata. Si totusi. putem spune ca exista cel putin o asemanare între aceste picturi. expresia de pe chipul din prim-plan nu este nici aceea a unui suflet omenos impresionat. poate fi lisus. într-a-devar. sa vezi un om murind în conditii atît de cumplite este greu de suportat. o scena ilustrata în cîteva nuante aplicale pe un suport banal de mortar. un chip care priveste în partea opusa crucii. daca ne amintim ca Leonardo da Vinci s-a reprezentat pe sine întors cu spatele la Sfînta Familie în Adoratia magilor si refuzînd sa priveasca spre lisus la Cina cea de taina. La prima vedere. În mod cert. Desigur. la o examinare mai atenta si mai critica — si chiar mai realista —. victima acestei morti cumplite. Notre-Dame de France a fost locul de întrunire al Fortelor Libere franceze si un fragment din catedrala de la Chartres constituia. releva date interesante.

Scena este dominata de un soa re negru. privirea lui goala fiind atintita asupra uneia din cele doua femei prezente. definirea Prioriei devine fo arte dificila. poate si din cauza caracterului himeric al unei astfel de miscari. însasi existenta ei a fost la un moment dat disculabila si d e aceea presupusele sale aclivitati constituie adesea obiectul ironiilor. reliefati pe fondul cerului. Forma literei M se repeta pe altar. a parent. dar cercetari le ulterioare au demonstrat cu certitudine ca problema nu este chiar atît de simplista. cea tînara are un aer mai distant si. se pare. Patru soldati romani sînt surprinsi în pozitii eroice în jurul crucii. acest fapt nu face obiectul preocuparilor noastre aici. Richard Leigh si Henry Lincoln. Numele Leonardo da Vinci si Jean Cocleau apar pe lista Marilor Maestri ai uneia dintre cele mai vechi si mai influente socielati secrete din Europa — La Prieure de Sion (Prioria din Sion). suma punctelor vizibile este cincizeci si opt. date despre existenta ei au începu t sa transpara la începulul anilor 1960. al carui unic ochi vizibil are forma clara a unui peste. L a început. semnificat ive. Femeia mai vîrstnica priveste în jos. Esle un ordin cavaleresc sau cvasimasonic cu evidente ambitii polilice si. Acestea fiind spuse. seamana cu n iste sîni obraznici. Asa cum am vazut. tocmai a ceste simboluri comune celor doi ne-au atras atentia. Chiar în fata lui se afla o persoana — probabil un barbat — ai carei ochi bulbucati. Franta. desi în tara sa de origine.cercetarile aprofundate devin imperioase. am împartasit si noi acesl lip de reactie. Prioria din Sion a ajuns în atentia publicului de limba engleza abia în 1982. cu lancile îndreptate în directii diferite si. La picioarele a doi dintre soldati zace o bucata de pînza pe car e sînt împrastiate zaruri. aflat în extrema dreapta a tabloului. Oricît de interesant ar fi. Ultimul personaj al acestei scene. Unii comentatori1 au subliniat ca unghiurile de orientare a lancilor formeaza o pentagrama — un element cîtusi de putin ortodox într-o scena crestina traditionala. La baza crucii. ce-si întinde pe cer razele întunecate. Acestea par a fi unite de un „M" larg. este un barbat de vîrstâ nedeterminata. trupul îi este rasucit cu spatele spre ea. Extrem de conlroversata. Oricum însa. îndurerata. un tînar cu aer insipid îsi încruciseaza mîinile. si pare a plînge cu lacrimi de sînge. nu a existai nimic iluzoriu în informatiile ce ne-au fost . chiar sub omul cu ochi bulbucati. cu o considerabil a putere ascunsa. chiar în fata frescei. cu toa te ca sta aproape de cruce. prin intermediul extrem de apreciat al cartii The Hol y Blood and the Holy Grail de Michael Baigenl. unul dintre ei poa rta un scut pe ca re se zareste un soim stilizat. par a exista unele legaturi superficiale între mesajele subliminale din lucrarile avînd caracter religios ale lui da Vinci si cele semnate de Cocleau.

imaginea de pe Giulgiul din Torino se comporta ca o fotografie. nu am inclus-o în carte. atunci societatea avea deja o existenta îndelungata în momentul în ser care da Vinci a fost recrutat în rîndurile ei. Prioria din Sion? Daca afirmatiile unor reprezentanti ai acesteia sînt reale. Indiferent însa de vechimea ei. fiindca. probabil ca a exercitat o atractie extrem de puternica asupra florentinului si asupra altor artisti renascentisti. atît la nivel spiritual. Indiferent de tipul organizatiei din care facea part e. a fost însa aceasta. Puterea detinuta de Prioria din Sion se datoreaza . înlîlnirea în sine a fosl rezultalul unei ii de scrisori bizare trimise pe adresa noastra. mai cu seama ca cercetarile noastre independente le-au confirmat. daca acea sta organiza tie secreta a facut într-adev ar parte integra nta din viata lui. însa în nici un caz cu refuzul obstinat al multora dintre detractorii lor. Si. asa cum sustin unii. a idoma francmasoneriei moderne. în umbra obsesiilor lui Leonardo pare sa se fi aflat o organizatie obscura. Iar daca datele oferite de Giovanni provin — asa cum a sustinut el — din arhivele Prioriei. nu am putut sa nu le luam în serios. Culisele aceslui rendez-vous cu tenla usor suprarealista sînt detaliale în precedenta noastra carie2. cînd am patruns în lumea tainica a lui Leonardo. netezind drumul tinerilor artisti spre cele mai influente curti europene.oferite de un reprezentant al organizatiei pe care 1-am întîlnit la începulul anului 1991. în consecinta. la urma urmei. privindu-le cel mult cu un oarecare scepticism. În ciuda implicatiilor adesea uimitoare sau chiar socante ale informatiilor primite de la Giovanni. O mare parte dintre acele informatii s-au concretizat în cele din urma — dupa verificari extrem de lente — în cartea pe care am scris-o despre Giulgiul din Torino. Nu stim din ce molive. Giovanni a decis în cele din urma sa ne dezvaluie unele dintre obiectivele organizatiei si poate. dar pentru moment este sufi-cient sa spunem ca „Giovanni" — un italian care ni s-a prezentat doar sub acesl pseudonim si ne-a declarat ca este un membru de rang înalt al Prioriei din Sion — ne-a urmarit cu atentie înca din primele etape ale cercetarilor noaslre cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino. o parte tot atît de semnificativa nu ni s-a parut însa a avea o relevanta deosebita si. exact asta si este. cît si material. La început. chiar sa ne implice în planurile acesteia. le oferea sustinere materiala si sociala. daca ar fi dezvaluit p ublic. acest lucru nu explica însa profunzimea evidenta a convin gerilor ciudate nutrite de Leonardo. Spre exemplu. motivatiile sa le devin mult mai usor de descifrat. unul care. aceasta 1-a atras în egala masura. Daca da Vinci a activat într-o puternica retea subteran a. atunci nu le putem ignora. cel putin partial. neam dat seama ca. Poate ca. este posibil ca si influentii sai patroni — Lorenzo de Medici si regele Francisc I al Frantei — sa fi fost implicati. dupa o emisiune radiofonica pe tema Giulgiului din Torino. asa cum am demonstrat. afirmatiilor conform carora membrii ei sînt — si au fost dintotdeauna detinatorii unui secret colosal. ar — .

filozoful ocultist englez Robert Fludd si. Prioria din Sion. regalisti cu infinite iluzii de grandoare. figuri istorice precum Ioana d'Arc.3 Membrii prioriei sustin. pictorul si cineastul Jean Cocleau. Leonardo da Vinci. despre care se spune ca ar fi condus Prioria în decursul ultimilor sai noua ani de viata. Dar ne-am dat seama ca. cînd fiecare si-a reluat drumul propriu. pîna la schis ma din 1188. desi evaluarea Prioriei comporta doua aspecte — chestiun ea existentei sale actuale si cea a pretentiilor de natura istorica —. ca orga nizatia s-a aflat la baza Ordinului Cavalerilor Templieri — acei calugari-razbo inici medievali cu o sinistra reputatie. Claude Debussy si scriitorul. în timpul primei cruciade. Habsburg. Pe lînga aceste celebritati. cunoscuta si sub numele Ordinul din Sion sau Ordinul Madonei din Sion. Confruntati cu aceast a aparent de netrecut prapastie. de fapt. Prioria a continuat sa fiinteze dirijata de o serie de Mari Maestri — nume sonore din istorie. Nostradamus (Michel de Notre Dame) si chiar papa loan al XXIII-lea.zdruncina din temelii atît structurile de stat. dramaturgul. unele dintre cele mai de seama familii regale sau aristocratice ale Europei. condusa de acelasi Mare Maestru. în activitatea Prioriei ar fi fost implicate. iar pe de alta ne confruntam cu declaratiile detractorilor sai. pastrator al acelui secret extrem de periculos. Sinclair si Montgomery. si ca aceasta fondare nu a fost. pe de o parte avem de-a face cu afirmatiile Priori ei referitoare la propriile sale raison d'etre si genealogie. se pare. altceva decît oficializarea unui grup mult mai vechi. Sandro Filipepi (cunoscut ca Botticelli ). de a semenea. Printre liderii de data recenta se numara Victor Hugo. cît si pe cele ale Bise ricii. Unii critici sustin însa ca Pri oria a luat fiinta abia în anii 1950 si ca nu e altceva decît un grup de mitomani lipsiti de orice putere veritabila. Scopul declarat al organizatiei este acela de a-i proteja pe descendentii vechii dinastii de regi merovingieni ai statului franc . timp de generatii întregi.4 De asemenea. ne-am gîndit la un moment dat s a renuntam la aceasta directie a cercetarilor noastre. Prioria si templierii au devenit una si aceeasi organizatie. desigur. precum Sir Isaac Newton. la sfîrsitul secolului al VH-lea. din rîndul membrilor obisnuiti ar fi facut parte. problema . sustine ca a fost fondata în anul 1099. care au domnit începînd cu secolul al V-lea pînâ la asasinarea lui Dagobert al II-lea. printre ele: d'Anjou.5 Prin urmare.

era totodata un ocultist practicant. Desigur. cît si de pe continentul european. O singura conexiune dubioasa ori o contradictie aparent a referitoare la activitatile Prioriei le permite scepticilor sa denunte întreaga problema ca fiind o simpla aiurea la de la început pîna la sfîrsit. ne-a pus la dispozitie o serie de detalii referitoare la alte persoane implicate în prezent în activitatile Prioriei si. dat fii nd ca erau cu totii actori ai scenei bancare internationale. De pilda. membru al Prioriei din Sion. decît sa comunice adevarul efectiv. Dar trebuie sa ne amintim ca avem de-a face aici cu veritabili crea tori de mituri. afirmatiil e sale despre aceasta persoana au parut doar niste fabulatii rautacioase. ne-am simtit flatati. dar prieteneasca. ci la doi pasi de domiciliul unuia dintre noi. Relatiile noastre au culminat cu o invitatie la o petrecere de dupa Craciun. profund interesati — poate chiar exagerat. atît din Marea Britanic. iar ceilalti oaspeti erau cosmopoliti încîntatori. dar care nu se afla cîtusi de putin în apropiere de casa e i. la un restaurant care îi placea în mo d deosebit. dar. La prima vedere. dar în numai cîteva luni s-a petrecut un lucru straniu. Era clar ca voia sa aflam cîte ceva despre cunostintele oculte pe care le detineau „j si celelalte persoane din cercul lui. Nu avem nici un dubiu cu privire la existenta actuala a Prio riei. în Home Counties. dar si oarecum deconcertati. chiar sub nasul nostru. Am pastrat apoi legatura si am fost invitati acasa la el. am aflat . într-adevar. iar acestia sînt preocupati mai degraba sa transmita idei pline de forta si uneori chiar socante prin intermediul imaginilor arhetipale. Ne-am bucurat de compania placuta a lui si a sotiei sale. El însusi ne-a spus acest lucru. Despre gazda noastra stiam deja ca face parte dintr-o organizatie de tip ma sonic. Ni s-a parut foarte ciudat ca una dintre persoanele mentionate de Giovanni sa se afle printre participantii la petrecere. în ciuda spiritului sau alert si adesea tumultos. Prin ceea ce am putea numi o sincronizare frapanta. la casa lui de vacanta. Discutiile noastre cu Giovanni ne-au convins ca el cel putin nu este un farsor si ca informatiile pe care ni le-a oferit sînt veridice. ale altor organizatii ezoteri ce înrudite. Pe lîngâ faptul ca ne-a furnizat date pretioase despre Giulgiul din Torino. privind retrospectiv — de cercetarile noastre despre Leonardo da Vinci si Giulgiul din Torino. dar cu timpul un fapt a devenit evident: era. acel con sultant a participat la o petrecere organizata de una dintre prietenele noastre în noiembrie 1991. într-un impuls evident bine cîntarit. în Surrey. dar cît si ce anume? Oricare ar fi fost motivele sale ascunse. probabil.este complexa si nimic în ceea ce priveste aceasta organizatie nu este clar conturat. Evenimentul s-a desfasurat într -o atmosfera de gala. ne-a dezvaluit ca un consultant editorial cu care unul din noi colaboras e în anii 1970 este membru al Prioriei.

iar controversa iscata pe marginea lui a adus Prioria în atentia unui public mult mai larg. ar putea fi vorba despre un fals). a fost publicat fenomenalul best-seller The HolyBlood and the Holy Grail de Michael Baigent.) Din raporturile noastre cu aceste persoane reiese însa un element important: actuala Priorie din Sion nu este.astfel ca din rîndu-rile Prioriei fac parte oameni cultivati si influenti. Despre concluziile la care a ajuns cartea cu privire la organiza tie si la obiectivele ei vom discuta mai tîrziu. am descoperit ca interesele s ale în domeniul ocultismului depaseau granitele cartilor si ale articolelor pe care le scria din cînd în cînd pe aceasta tema. Giovanni ne-a indicat totodata numele unui director al unei edituri din Londra. Pe lînga faptul ca statutul ei a fost tiparit8 . pare un exemplu stralucit de neutralitate atent exprimata. si anume acela ca prima referire documentata la Priorie dateaza din 25 iunie 19566. vorbitori de engleza. doar nascocirea unui grup restrîns de francezi cu fantezii monarhiste. omul a jucat un rol important în popularizarea cartii The Holy Blood and the Holy Grail la publicarea acesteia. Din materialele date publicitatii. Jean Cocleau (desi. De asemenea. în 1982. împreuna cu semnatura unuia dintre presupusii sai Mari Maestri. Prioria a declarat ca are scopul de a oferi „studii si ajutor reciproc membrilor sai" — o afirmatie care. asa cum sustin criticii ei. Prioria exista. sub diferite pseudonime. în care era inclus si un interviu cu Pierre Plantard. Pierre Plantard se contureaza ca . în mintea noastra nu înc ape îndoiala ca. acum cel putin. La data înregistrarii sale. Trecutul sau istoric însa constituie o alta problema. în ciuda altruismului afabil. femei si barbati deopotriva. totodata editorul revistei Circuit. nu este o coincidenta faptul ca detine o a doua casa foarte aproape de un anumit sat din Franta care. Ca urmare a datelor si experientelor recente. Legea franceza impune înregistrarea tuturor asociatiilor — oricît de paradoxala ar fi aceasta prevedere în cazul asa-numitelor organizatii „secrete". cel mai interesant — si mai bine cunoscut — fiind Pierre Plantard. „Debutul" sau din acest punct de vedere a avut loc în 1962. în 1982. însa abia dupa douazeci de ani Pr ioria a devenit un nume cunoscut în afara lumii vorbitoare de limba franceza. Desi nu i-am putut co nfirma calitatea de membru al Prioriei. joaca un rol important în ceea ce priveste Prioria din Sion. Dupa acea declaratie obscura. Richard Leigh si Henry Lincoln. Organizatia si-a declarat un singur obiect de activitate: acela de a edita o publicatie intitulata Circuit. desigur. org anizatia a fost mentionata într-o serie de carti. (Si. dupa cum vom vedea. în lucrarea Les templiers sont parmis nous („Templierii sînt printre noi"). pe care îl cunosteam si noi. Trebuie sa le recunoastem criticilor ei un argumen t importa nt. care ar avea rolul „de informare si de aparare a drepturilor si a libertatilor în constructia de locuinte cu chirii mici" (foyers HLM7). în declaratie erau mentionati patru membri de vîrf ai asociatiei. de Gerard de Sede. desigur. Prioria a devenit însa cunoscuta unor cercuri mult mai largi.

de altfel. Asa cu m se mentioneaza în The Hol y Blood and the Holy Grail. 9 Obsesia privind ceea ce considera el a fi versiunea corecta a numelui sau a fost accentuata atunci cînd a adoptat grandiosul titlu „Pierre Plantard de Saint-Clair". a ajuns în atentia opiniei publice în 1942. ne putem întreba de unde provin informatiile publice referitoare la aceasta organizatie si cît de credibile sînt ele. cunoscute sub numele de Les dossiers secrets („Dosarele secrete")13. Editorialele sale apareau la început sub numele „Pierre de France" . Sa analizam în cele ce urmeaza natura paradoxala a Prioriei di n Sion. Oficial. în primul rînd. un . publicatia era organul de presa al Ordinului Alpha-Gala tes. avea dificultati în asi plati chiria11 a exercitat o influenta considerabila asupra i storiei europene.La prima vedere. în calitatea sa de editor al unui jurnal numit Vaincre pour une jeune chevalerie („Vi ctorie pentru o tînara cavalerie"). ele sînt o amestecatura de texte si genealogii istorice. Majoritatea articolelor se refera la presupusa obsesie merovingiana a organizatiei si se axeaza pe celebrul mister de la Rennes-le-Château.10) Acest fost proiectant care lucra pentru o firma ce realiza s ubansamble pentru cuptoare si care. sursa principala de informatii este o serie de numai sapte documente enigmatice gazduite de Bibliotheque Nationale din Paris. publicat cu aprobarea acestuia. sub aces t nume a aparut în The Holy Blood and the Holy Grail si pe acesta 1-a folosit în calitatea sa de Mare Maestru al Prioriei din Sion.un personaj pitoresc. în timpul ocupatiei naziste în Franta. care stapîneste la perfectie arta diplomatica de asi privi intelocutorul drept în ochi în vreme ce raspunsurile pe ca re i le ofera nu sînt nici pe departe directe. însotite de lucrari alegorice moderne care sînt atribuite unor autori anonimi sau altora cu pseudonime bombastice ori care poarta numele unor oameni care nu au nimic de-a face c u ele. care a facilitat revenirea la putere a generalului Charles de Oaulle. care apoi s-a transformat în „Pierre de Fran ce-Plantard" si în cel e din urma în „Pierre Plantard". Nascut în 1920. din cînd în cînd. Thomas. care avea un ton evident indulgent la adresa ocupantului si care a fost. între anii 1981 si 1984. pe care Pierre Plantard îl editeaza împreuna cu fiul sau. Pierre Plantard de Saint-Clair — sub pseudonimul „Captain Way" — a fost cel care a organizat Comitetul Sigurantei Publice. o societate cavalereasca si cvasimasonica ce-si avea sediul în Paris si al carei Mare Maestru a devenit Plantard la vîrsta de numai douazeci si doi de ani. (Vaincre este acum titlul buletinului intern al Prioriei.

Este greu de imaginat ca Isaac N ewton. în cel mai rau. bine documentate.15 Les dossiers secrets pot pa rea doar niste elucubratii. dar în nici un caz nu un re ge al Frantei". deoarece. din care au pornit cercetarile efectuate de Baigent. de pilda. Chiar si scriitorul francez Gerard de Sede. Leigh si Lincoln (vom vorbi despre ele mai tîrziu). apare o alta dificultate: dina stia merovingiana nu ar putea emite preten tii la tron. echivocuri si duble întelesuri. Primul articol din dosarele secrete a fost depus în biblioteca în 1964. Leonardo si altii asemenea lor ar fi fost profund impresionati. toti cei care încearca stabilirea arborelui genealogic dincolo de doua sau trei generat ii descopera în scurt timp cît de complex si de problematic este în tregul proces. în dosul unei perdele groase de baliverne. Pe baza dovezilor prezente în dosarele secrete. Actuala Priorie din Sion se confrunta cu dificultati mari în atingerea scopului declarat — readucerea pe tron a dinastiei merovingiene.. pe care le vom discuta în curînd. Noi nu am recomanda însa o aseme nea abordare. din experienta noastra privind Prioria din Si on si modul ei de operare. demonteaza presupusele dovezi în sprijinul pretentiilor merovingiene. pe care a respins-o acum mai bine de un s ecol. în pagini întregi. dar amploarea eforturilor si a resurselor implicate în realizarea si coroborare a lor sugereaza altceva . care. chiar daca ar reusi acest lucru (în ipoteza ca ar putea demo nstra continuitatea liniei merovingiene). Initial. desi este datat 1956. Pe lînga problema revenirii Frantei republicane la forma de organizare monarhica. mult mai semnificative pentru noi. nu ne îndoim ca este practic imposibil ca personalitati precum Leonardo da Vinci si Isaac Newton sa fi fost fascinat e atît de profund de obsesia referitoare la o dinastie de mult disparuta si de readucerea ei la putere în Franta epocii actuale. de o organizatie engleza al carui obiectiv era restauratia descenden tilor regelui Harold al II-lea (ucis de soldatii lui Wilhelm Cuceritorul în 1066). De aceea.. o purâ fantezie. Asa cum preciza scriitorul francez Jean Robi n: „Dagobert a fost. Totusi.satuc din regiunea Languedoc.14 La urma urmei. cea mai mare parte a continutului acestor dosare poate fi considerata cel mult o gluma. nu putem sa nu ne întrebam din nou cum ar fi posibil ca o astfel de cauza sa fi inspirat generatii de-a rîndul de oameni cu o inteligenta iesita din comun. Ultimul a fost depus în 1967. fiindca în vre mea ei Franta nu exista ca atare. recunoaste ca studiile practice . stim ca exceleaza printr-o dezinformare deliberata si detaliata. un rege în Franta. se ascund intentii extrem de serioase si de ferme. Din documente transpar însa si alte teme. ipoteza ca dinastia merovingiana a supravietuit dupa domnia regelui Dagobert al II-lea — fara a mai Pune la socoteala existenta unui sir continuu de descendenti pînâ în secolul XX — este în cel mai bun caz fragila si.

desi fisa de intrare în Bibilotheque Nationale poarta data de 15 februarie. în legatura cu aceasta afacere stranie: cei trei presupusi autori nu au avut absolut nici o legatura nici cu brosur a în sine. Sinistru în privinta brosurii este faptul ca toti cei trei autori au fost gasiti spînzurati. în final ajunge la concluzia ca exista totusi un mister real în privinta lor. Desi se arata sarcastic la adresa „acestor fabulatii delirante". care dovedeau continuitatea generatiilor în dinastia merovingiana. chiar mai uimitor. Desi nimeni nu a vazut documentele respective. Dar mai exista un lucru. încît sugereaza ca autorul sau autorii real i au dispus de informatii confidentiale din interiorul unei anchete a politiei . la interval de douazeci si pa tru de ore unul de altul. cuprinde un bogat simbolism astrologie. alegoric si alchimic.si resursele teoretice care au stat la baza lor sînt impresiona nte. ca moartea lor a fost rezultatul colaborarii în scrierea acestui text. scriitor si detectiv particular. Vom aminti aici numai doua dintre numeroasele exemple în acest sens. fireste. în cadrul documentarilor pentru cartea The . mai degraba un exemplu de talent poetic. au fost achizitionate de un englez în 1955 si depuse într-o cutie de valori. a stabilit far a urma de îndoiala ca aceeasi masina de scris a fost utilizata pentru a redacta „Sarpele rosu" si o serie de documente ulterioare din Les dossiers secrets. în perioa da 6-7 mai a aceluiasi an. O trasatura ciudata a dosarelor o constituie permanentele aluzii mai mult sau mai putin voalate ca autorii au avut acces la o serie de documente ofi ciale guvernamentale si politienesti. De aici se poate deduce. nici cu Prioria din Sion. se stie ca au existat cîteva scrisori ce confirmau depunerea lor la banca. Investigatiile ulterioare au demonstrat însa ca Le serpent rouge a fost introdus în dosarele secrete pe data de 20 martie — dupa decesul lor — si ca fisa de intrare a fost falsificata în mod intentionat. cu trei presupusi autori — Pierre Feugere. Acest text extraordinar de treisprezece pagini. scrisori semnate de trei cunoscuti oameni de afaceri englezi care au avut anterior legatur i cu serviciile britanice de spionaj. asa cum precizeaza de Sede. Se pare ca cineva a folosit aceasta ser ie bizara de trei decese pentru propriile scopuri ascunse. în dosare a fost adaugata o brosura intitulata Le serpent rouge („Sarpele rosu").19 Al doilea exemplu este cazul documentelor falsificate ale Lloyds Bank. Louis Saint-Maxent si Gaston de Koker — datata 17 ianuarie 19671. Dar. În 1967. pentru a purta o data din februarie. care a fost motivul? Si. la o filiala a Lloyds Bank din Londra.18 Iar Franck Marie. O serie de presupuse pergamente din secolul al XVII-lea gasite de un preot francez doua secole mai tîrziu. s-au scurs numai treisprezece zile între cele trei morti si intrarea brosurii în Biblioteca Nation ala — o miscare atît de rapida.

Ce l mai semnificativ si mai interesant element este însa altul: persoana care a falsificat scrisorile. de pilda. completeaza si clarifica întreaga imagine. ori negru nepatruns. în decursul istoriei. sînt de multe ori ciudat de naivi. continua sa lucreze ani de zile pe baza celor mai vagi si mai slabe mesaje. si-au dedicat timpul si energia cine stie caror proi ecte vaste si inutile. Scepticii. decît sa oferiti pu blicului informatii aparent incitante. Din a cest punct de vedere.Mesianic Legacy20. si tot subconstientul este factorul motivator care. fiindca pentru ei totul este ori alb stralucitor. mostre abile de dezinformare. de fapt. Leigh si Lincoln au demonstrat ca scri sorile erau.21 Trebuie sa recunoastem ca este cît se poate de bizar. efort si. care se mîndresc în general cu spiritul lor rational. odata „prins". falsuri. O contrafacere atît de complexa si de elaborata a necesitat. pare a fi complet lipsita de rost. adevar sau fals — adica exact asa cum ar dori unii sa fie vazute lucrurile respective. printr-o serie de coincidente bizare. odata descifrate. cu toate ca includeau fragmente ale unor documente originale ce purtau semnaturile reale ale celor trei oameni de afaceri. iar nonsensurile prezentate în mod deliberat ca adevaruri riguros docu mentate au un efect ciudat de puternic asupra subconstientului. guvernate de un tip aparte de logica paradoxala. Ce modalitate mai eficienta ar putea exista. fara îndoiala. indiferent de identitatea ei. dar în realitate complet absurde?! în cazul nostru. risc personal. acele informatii care. perdeaua de distorsiuni te va împiedica efectiv sa mergi mai departe cu investigatiile. Eforturile uriase depuse pentru conceperea lor sugereaza ca totusi documentele au ceva de oferit. La urma urmei. întreaga a facere respecta vechea traditie a serviciilor de spionaj. extragînd fiece graunte de înteles simbolic dintr-o frîntura de aparente fantasmagorii. într-un mod care sugereaza implicarea serviciilor de spionaj franceze. Dar dac a te dovedesti merituos. Dupa parerea noastra. un volum urias de timp. Baigent. Este adevarat ca multi maniaci. Exista însa motive care ne îndeamna sa nu trecem cu vederea paradoxurile. de fapt. e ca si cum deslusirea adevarului în ceea ce priveste Prioria ar fi de fapt o initiere: daca nu esti demn de el. probabil. pentru a atrage atentia pe de o parte si a eli mina intrusii nedoriti ori simplii curiosi pe de alta. în general. pare sa fi obtinut fra gmentele originale din documente afla te în arhiva guvernului francez. privita retrospectiv. fara ca amploarea eforturilor implicate sa co . în acelasi timp însa. în subconstient se nasc visele. absurditatile ne ramîn în memorie. în care putine lucruri sînt ceea ce par si adesea cele mai limpezi elemente sînt. ar fi o mare greseala sa ignoram Les dossiers secrets doar pentru simplul fapt ca mesajul lor aparen t este incredibil. în curînd îti vor pica în mîna date suplimentare sau vei descoperi singur. alaturi de copii ale certificatelor de nastere ale acestora.

bine structura ta deja chia r în epoca lui Leonardo. prin extinderea continua a granitelor cunoasterii. Leigh si Lincoln în cartea The Holy Blood and the Holy Grail cu privire la existenta istorica a Prioriei . tinînd sea ma de preocuparile lor comune.22 Exist a. ambii au detinut pozitii de vîrf într-o organ izatie cel putin de tipul Prioriei din Sion. s-ar putea spune ca e totdeauna problematic sa dovedesti existenta — actuala sau trecuta — a unei societati secrete.24 Asa cum am vazut deja.nfere credibilitate rezultatelor obtinute. cît si despre Jea n Cocleau s-a afirmat ca ar fi fost Mari Maestri si. Grupul respectiv încearca ori sa ne spuna. un plan complex. cercetarile pe care noi însine le-am efectuat si care s -au concretizat în cartea noastra anterior publicata. Pe lîngâ faptul ca se cunosteau între ele — unele fiind chiar înrudite —. La distanta de cinci sute de ani una de cealalta. Se stie ca multi dintre ei au facut parte din miscari ezoterice si societati secrete precum francmasoneria. interese si obiective similare. de asemenea. cît si Cocteau a u uti-uzat un simbolism heterodox în picturile lor presupus crestine. cum sa tratam afirma tiile Prioriei privind caracterul sau istoric? Dateaza într-adevâr organizatia din secolul al Xl-lea? AU activat în rîndurile ei toate acele nume rasunatoare citate în dosarele secrete? În primul rînd. De exemplu. este firesc sa presupui ca respectivul grup a existat sau exista cu adevarat. toate avînd obiective comune. aceste personalitati nutreau interese si preocupar i similare. legaturi interesante între Marii Maestri aflati pe pozitii alaturate cronologic în lista. Da t fiind ca atît despre florentin. Si atunci. cu atît mai dificil este sa-i demonstrezi existenta. La urma urmei. în mod evident. atît da Vin ci. Roza-Cruce si La Compagnie du Saint-Sacre-ment23. pare oarecum rezonabil sa deducem de aici ca. Dar în cazul Prioriei avem de-a face cu un grup ce respecta. cercetarile efectuate de Bai gent. într-adevar. motive asema-natoare se întîlnesc si în operele a ltor artisti si scriitori ca re au avut conexiuni cu Prioria. într-adevar. Dar atunci cînd e neîndoielnic ca pretinsii ei membri au avut în mod repetat. ori sa ne ascunda ceva. iar acest lucru. lâ sînd sa transpire însa aluzii privind importanta acelui „ceva". Oricît de improbabila ar parea lista Marilor Maestri ai Prioriei (asa cum apare ea în Les dossiers secrets).25 Acest lucru demonstreaza ca ei au facut parte într-adeva r dintr-o miscare subterana organizata. cu cît aceasta a reusit mai bine sa-si pastreze anonimatul. demonstreaza ca totusi ceva se întîmpla. au confirmat ca persoanele si familiile prezumptiv implicate în activitatile Prioriei au fost totodata cele care au întretinut ceea ce am putea numi Marea Farsa a Giulgi ului Sfmt. Leigh si Lincoln au demonstrat ca la baza ei se afla date veridice. In plus. de-a lungul anilor. întreaga lor literatura este caracterizata de aceeasi tema evident ermetica — un entuziasm real stîrnit de posibilitatea unei deveniri aproape divi ne a omului. coroborat cu celelalte indicii de care dispunem (si pe care v i le vom prezenta la momentul oportun). imagistica lor Prezinta o similaritate remarcabila. Volumul de probe adunate de Baigent.

forma de plural a art icolului nehotarît. Des este. inclusiv Cocteau. Iata. desigur. una era o zeita. a celebrului ol cu balsam vindecator. Lâ sînd la o parte mitomania merovingian a. Feral a investigat însa personal anumite aspecte ale informatiilor legate de Priorie. am decis sa ignoram prezumptivele ambitii politice ale Prioriei si sa ne concentram pe aspectele istorice care.este de netagaduit. dar e la singular). în plus. Dar accesul la arhivele vechii Priorii nu presupune în mod necesar o continuitate veritabila. Cocteau nu a avut nici o le gatura cu organizatia care sustine ca a fost apoi condusa de Pierre Pla ntard de Saint-Clair. dar este actuala Priorie din Sion urmasa ei? Chiar daca între cele doua organizatii nu se poate pune semnul egal. iar cealalta o „femeie cazuta" si. îndeosebi pe cele referitoare la satul Rennes-le-Château din Languedoc. ne-a asigurat el. Cel putin. aparent fara nici o legatura într e ele. . publicul a aflat despre aceasta din urma numai de la membrii organizatiei actuale. au într-adevar un numitor comun: o autentica traditie secreta. MAGDALENA. Apoi mai este si bizara confuzie între Is is si Maria Magdalena. la urma urmei.26 În acest stadiu al cercetarilor noastre. în franceza. înainte unii o chemau ISIS. altii. urmatorul fragment din Le serpent rouge: „De la cea pe care nazuiesc sa o eliberez se înalta catre mi ne miresmele parfumului ce impregneaza mormîntul. fie si numai pentru ca ultim ele cuvinte — „Notre Dame des Cross" — nu au nici un sens (cu excepti a cazului în care „Cross" este un nume de familie si în care lucrurile devin putin mai clare). în mod cert Prioria de astazi detine cunostinte aprofundate despre cealalta societate. de pilda . dosarele secrete pun un accent deosebit pe Sfîntul Graal. ar putea arunca o raza de lumina si asupra celor dintîi. artistul francez Alain Feral — care a lucrat cu Jean Cocteau si 1-a cunoscut îndeaproape — ne-a declarat hotarît ca mentorul sau nu a fost Mare Maestru al Priori ei din Sion. VENITI LA MINE TOTI CEI CARE SUFERITI SI EU VA VOI MÎNGÎIA. într-o discutie recenta. alte dovezi — strînse de alti cercetatori — au fost publicate în editia revazuta si adaugita a cartii lor. ) Toate aceste probe indica faptul ca a existat cu adevarat o societate secreta ce functiona în secolul al XH-lea. fac parte din culturi diferite. dar cuvîntul cross nu exista în aceasta limba (exista în engleza.27 Acest scurt pasaj este derutant. Initiatii îi cunosc adevaratul nume: NOT RE DAME DES CROSS". în plus. si a ajuns la concluzia ca persoanele enumerate în Les dossiers secrets ca Mari Maestri. împarateasa izvoarelor binefacatoare. pe semintia lui Beniamin si pe Maria Magdalena . din 1996. la urma urmei. (Lucrarea celor trei este o lectura esentiala pentru toti cei interesati de acest subiect.

Asa cum am vazut. neam putea întreba. merovingienii sînt importanti fii ndca descind din lisus. Ei sustin ca lisus ar fi fos t casatorit cu Maria Magdalena si ca din acest mariaj ar fi rezultat urmasi. ca este de origine divina. Esenta acestei credinte în dinastia merovingiana este alta: lisus fiind din neamul lui Dav . stramosii mero-vingienilor. importanta dinastiei merovingiene nu e limitata doar la visul cîtorva regalisti excentrici. care au migrat în Grecia si de acolo în Germania. ei erau semintia pierduta a lui Beniamin. ca a înviat din morti si. Si atunci. Pentru ei. Fiul lui Dumnezeu. Conform acestora. unde au devenit cunoscuti sub numele de sicambrieni. lisus a supravietuit rastignirii. atunci nu se mai poate spune ca a murit pentru pacatele noastre. într-o colonie evreiasca din regiunea de sud a Frantei actu ale.28 Exista totusi o problema considerabila în supozitiile lor — una de care sînt în mod cert constienti. dar da nastere unor întrebari fundamentale. cu toate ca încearca sa nu atraga atentia publicului asupra ei. De fapt. este practic imposibil ca o linie sangvina sa supravietuiasca în forma „pura" necesara pentru a sustine astfel de pretentii. De asemenea. în ciuda limbajului emfatic al u nor comentatori cu privire la aceasta ipoteza. dar sotia lui si-a luat copiii si a fugit. fara el.Desigur ca apare o problema evidenta în încercarea de a corobora subiecte aparent atît de diferire precum Maria Magdalena. trebuie sa specificam ca Pierre Plantard însusi nu a mentionat niciodata ca ar fi urmasul lui lisus. Leigh si Lincoln. Dar daca a supravietuit rastignirii. Afirmat iile lor transpun întreaga problema într-o cu totul alta dimensiune — una care a stîrnit imaginatia milioanelor de cititori ai cartii. Fara îndoiala. cu multi ani înainte de publicarea cartii The HolyBlood and the Holy Grail. în Les dossiers secrets se arata ca francii sicambrieni. problema pe care o vom aborda în detaliu mai tîrziu. Tinem sa subliniem înca o data ca semnificatia presupusei succesiu ni merovingiene nu este data de ideea crestina ca lisus a fost Du mnezeu întrupat — si deci ca urmasii sai ar fi si ei divini. Descendentii lor au devenit conducatorii francilor sicambrieni. fiind sustinute documentat de o serie de specialisti. Ipoteza pare a se potrivi cu tematica principa la a Prioriei din . nici una dintre aceste asertiuni nu se bazeaza pe cercetarile efectuate de Baigent. exista argumente puternice în favoarea unei casatorii între lisus si Maria Magdalena — sau cel putin în sprijinul ideii unei relatii intime între ei —. fon dînd astfel dinastia merovingiana. în consecinta. indiferent din cine descinde. aveau origine iudaica. Dar autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au complicat scenariul si mai mult. si faptul ca el ar fi supravietuit rastignirii poate fi argumentat. Sfîntul Graal si semintia lui Beniamin — fara a mai aminti de zeita-mama egipteana Isis — cu dinastia merovingiana. de ce sînt considerati presupusii sai urmasi atît de importanti? Se crede ca unul dintre acesti descendenti este nimeni altul decît Pierre Plantard de Saint-Clair. în ciuda convingerii populare contrare.

„un text care a iesit la iveala" în arhiva familiei Montgomery si care le-a fost pus la dispozitie de un membru al respectivei familii. Un alt exemplu al ciudatei selectivitati demonstrate de Baigent. dupa parerea noastra. împreuna cu veneratia merovingienilor pentru zeita Diana. ci ocult. sustinea teoria expusa în The Holy Blood and the Holy Grail. fireste. Interesant este ca Prioria nici nu a confirmat. în acest text. greu de armonizat cu ideea ca Prioria este preocupata în principal de genealogia regelui David. si pîna la Clovis (care s-a convertit la crestinism în an ul 496) erau „regi pagîni ai cultului Dianei". Leigh si Lincoln este cel al „documentului Montgomery". acest lucru îi confer a textului o evidenta aura pagîna. Miriam din Betania este descrisa ca „o preoteasa a unui cult feminin". Cel putin însa. fie si numai teoretic.29 în mod cert. afirma clar ca ideea unei casatorii între lisus si Maria Madgalena era cunoscuta cu minimum un secol înainte ca ei sa-si înceapa cercetarile. unde naste o fetita. sustin ei. Cei trei 1-au considerat valoros deoarec e. care era casatorit cu Miriam (Maria) din Betania (personajul biblic pe care multi îl considera a fi acelasi cu Maria Madgalena).fapt care iarasi da nastere unor suspiciuni. Miriam este arestata si eliberata numai fiindca e însarcinata. Prin urmare. Les dossiers secrets mentioneaza persoane — ori din rîndul Marilor Maestri. aceste afirmatii sînt greu de „împacat" cu ideea descendentei lor din lisus sau dintr-un trib iudaic. ciudat e însa faptul ca n u au exploatat suficient anumite aspecte ale relatarii. nu poate fi considerat o dovada în sprijinul acesteia. desi. ei au dat dovada de o oarecare selectivitate în alegerea probelor pe care le-au luat în considera tie. nici nu a in firmat ipoteza expusa în The Holy Blood and the Holy Grail . si deci rege legitim al Ierusalimului. a fost alchimist. Documentul Montgomery relateaza povestea lui Yeshua ben Joseph (lisus. dar versiunea ce le-a fost prezent ata data din secolul al XlX-lea. Data documentului original este incerta. Dupa acest moment fuge din Pa lestina si ajun ge în Galia (astazi Franta). Meroveu. Este oare posibil la Prioria din Sion sa se joace cu noi? Un lucru a devenit foarte clar pentru noi: motivatia acestei organizatii nu este doar puterea pur politica la care se refera Baigent. Robert Fludd (1595-1637) . ori al membrilor simpli — a caror implicare principala nu este de ordin politic.id. Nicolas Flamei. acest titlu revine în mod automat. Leigh si Lincoln au folosit acest document pentru a-si sustine teoria. în esenta. Leigh si Lincoln si-au construit teoria pe baza afirmatiilor din Les dossiers secrets. Leigh si Lincoln. familiei si descendentilor sai. De exemplu. începînd cu fondatorul dinastiei. Baigen t. De nenumarate ori. de pilda. care îl includ e pe lisus. în urma unei revolte împotriva stâpînirii romane. puterea politica si nu cea divina este vizata pentru dinastia merovingiana. dar. Mare Maestru între 1398 si 1418.30 Acesta e ste. Este usor de înteles de ce Baigent. fiul lui losif). în dosare se afirma ca regii merovingieni.

Chiar si Sir Isaac Newton (Mare Maestru în perioada 169 11727). se contura tot mai clar ideea ca temele centrale identificate în viata si în opera lui da Vinci seamana izbitor cu cele existente în materialele Prioriei. Am descris în paginile anterioare fresca acestuia din biserica londoneza Notre Damme de France. În mod surprinzator. Leigh si Lincoln nu par sa aprecieze întreaga semnificatie a ideilor nutrite de acestia. Charles Nodier (Mare Maestru între 1801-1844) a contribuit din plin la renasterea ocultismului modern. desi recunosc interesele oculte ale acestor personalitati. chiar si dupa epoca iluminismului. mai aproape de vremea noastra. a treb uit pastrat în cel mai strict secret. în mod ce rt. fapt care-1 transforma într-un „candidat" ideal pe lista Marilor Maestri ai Prioriei. cunoscut si aparat îndeaproape de o retea subterana de initiati. cunoscut astazi în primul rînd ca savant si matematician. simpla problema a legitimitatii monarhiei franceze nu ar fi jus tificat energiile uriase consumate în decursul timpului. Dupa cum am mentio nat deja. probabil ca reprezinta o amenintare atît de grava la adresa ordinii stabilite încît. pazit cu strasnicie de cîtiva alesi. puternice înclinatii oculte. Si atunci. care sugereaza o . Si. Baigent.era rozicrucian si. care sa fie secretul care a preocupat atît de mult timp cele mai stralucite minti ale lumii. Luînd în consideratie expresia de pe chipul lui Cocteau. sa verificam din nou suspiciunile ca exact aceste subiectetranspar si din lucrarile lui Jean Cocteau. obsesiile sale aveau surse cu totul diferite. fireste. pentru care intelectul sau ascutit a fost exclusiv produsul unei gîndiri materialiste. în realitate.31 Sa nu-1 uitam nici pe Leonardo da Vinci. Dar ce relevanta poate avea simbolistica ei ciudata pentru opera de acum cinci secole a lui Leonardo si pentru o miscare presupus ezoterica ori chiar eretica? Cea mai evidenta conexiune cu da Vin ci este faptul ca artistul s-a pictat pe sine însusi cu spatele spre cruce. asa cum am vazut. detinator al u nor exemplare intens studiate ale Manifestelor Rozicruciene. un alt geniu complet neînteles de criticii moderni. Iar studiile noastre sugereaza ca membrii actuali ai Prioriei au. ci preocuparea esentiala de-o viata a fiecaruia dintre cei mentionati. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. a fost un adept al ermetismului si un alchimist pasionat. Acest lucru ne-a determinat. La urma urmei. Leonardo s-a reprezentat de cel putin doua ori într-o poz itie similara — în Adoratia magilor si în Cina cea de taina. în majoritatea cazurilor. daca lasam la o parte improbabila diversiune merovingianâ? Oricît de incitanta si de convingatoare ar fi The Holy Blood and the Holy Grail. ocultismul nu era doar un hobby ocazional. oricare ar f i adevarul. Chiar si în decursul cercetarilor cu privire la Leonardo si la Giulgiul din Torino ne-am vazut confruntati de nenumarate ori cu senzatia pregnanta ca undeva exista un secret real. de asemenea. explicatiile pe care le ofera pentru obiec tivele si motivatiile Prioriei nu sînt cîtusi de putin multumitoare.

nu numai ca nu putem vedea chipul rastignitului. proba bil Fecioara Maria si Maria Magdalena. Maria Magdalena. dar în scena apare un personaj care nu este în mod obisnuit asociat cu scena crucificarii. În fresca lui Cocteau. are legaturi strînse cu Prioria si cu Leonardo da Vinci. în vreme ce mama lui lisus priveste în jos. desi aparent sta aproape de el. cît mai departe de lisus. un simbolism care. Deci. în fresca imagi . Pe de alta parte. ceea ce implica anumite suspiciuni cu privire la identitatea sa. Este vorba despre barbatul din dreapta. ne putem imagina emotiile pe care le-a resimtit. cine ar putea fi acest personaj? Daca ne gîndim la ideea Prioriei conform careia lisus nu a fost tintuit pe cruce. neîn fatisîndu-1 pe lisus deloc. pe zarurile aruncate d e soldatii romani sînt cincizeci si opt de puncte — numarul ezoter ic al Prioriei. la dreapta sotului ei. pentru cei familiarizati cu preocupa rile Prioriei din Sion. de asemenea. În Cina lui Leonardo. tînara îsi întoarce chipul de la el. Si de aceasta data putem banui ca Magdalena este personajul întors cu spatele spre cruce. Leonardo a declarat ca personajul de la dreapta lui lisus. Aceeasi similaritate se remarca în privinta literei M supradimensionate. Judecind dupa imagin ea acestor fresce. oare n-am putea spune ca omul cu ochiul în forma de peste este chiar lisus! Sa fi fost el martor la torturarea si uciderea unei victime-surogat? Într-o asemenea situatie. pe de alta parte.profunda stînjenea lâ . Fresca lui Cocteau reflecta. dupa cum vom vedea. unele dintre factiunile ei afirmînd chiar ca un „înlocuitor" a îndurat ceea ce trebuia sa fi fost soa rta lui. litera M îi uneste pe lisus si pe suspect de feminin ul „Sfînt loan". Desi în arta Evului Mediu si a Renasterii timpurii exista traditia — prea putin cunoscuta — de a o înfatisa pe Maria Magdalena la Cina cea de taina.32 Trandafirul alb cu albastru. Cocteau merge însa si mai departe. Spre exemplu. omul de pe cruce este vazut doar de la genunchi în jos. am putea crede ca la fel gîn dea si Coctea u. si de ce — în calitatea ei de „jumatate" — poarta un fel de ne în oglinda a vesmintelor lui. este în mod evident înrudit cu acestea . cu ochiul în forma de peste — neîndoielnic o aluzie la simbolul crestin timpuriu pentru „Hristos". De exemplu. iar „Doa mna M" se înclina în directie opusa. lipsa ciudata a vinului sugereaza un serios dubiu în privinta naturii sacrificiului pe care urmeaza sa-1 faca lisus. de la picioarele crucii este în mod clar o aluzie la misca rea rozicruciana care. cît si în cea a lui Cocteau apare Doamna M — cu certitudine. uimitor de mare. Am mentionat deja ca membrii Prioriei nu cred ca lisus a murit pe cruce. plîngînd. Convingerea Prioriei ca ea a fost casatorita cu lisus expl ica suficient motivul prezentei sale la Cina cea de taina. în ambele cazuri. În fresca lui Cocteau acea sta le leaga pe cele doua femei îndurerate. În Cina cea de taina a lui Leonardo. atît în fresca lui da Vinci. nu ar fi poate exagerat sa identificam un punct de legatura în ostilitatea cu care Leonardo si-a întors fata de la Sfînta Familie în Adoratia magilor.

ei primesc si numele Jea n (loan) sau Jeanne (Ioana). ne-a „lansat" o întrebare chinuitoare: „De ce toti Marii Maestri poa rta numele loan?" Initial am crezut ca aceasta chestiune este doar o aluzie semivoa lata la adresa propriului sau pseudonim si am tras de aici concluzia ca personajul detine o pozitie înalta în cadrul Prioriei. trebuie s-o spunem. dupa acesta urmeaza un grad cu noua membri. De fapt însa.sa. I-a fost ea într-adevar atît de apropiata. de exemplu. numit Arca Kyria . Trebuie sa rema rcam ca. Asa cum remarcau si autorii câ nii The Holy Blood and the Holy Grail: . Preocuparile Prioriei sînt oglindite în titlurile iera rhiei sale organizationa le. Partea cea mai stranie o constituie însa faptul ca numele sau în cadrul Prioriei a fost Jean II. un loan verita bil — Jean de Gisors. fiecare cu titlul Croise de Saint Jean. constituie forul conducator. în lumea elenistica a primelor s ecole înainte de Hristos. era Sfîntul loan.34 Primul Mare Maestru al organizatiei a fost. Conform statutului sau. un termen de politete pentru femei. el a încercat sa ne atraga atentia asupra unei alte probleme. În ambele fresce (a lui da Vinci si a lui Cocteau). prin urmare. apare în lista Prioriei ca Jean IX. încît sa cunoasca bine întreaga istorie? A fost Maria Magdalena sotia lui lisus si. din care fac par te treisprezece membri. Daca florentinul a fost într-adevar membru al Prioriei din Sion — si tinînd seama de accentul pus de aceasta organizatie pe filiatia lui lisus —.33) Aceasta politica este în deplina con cordanta cu adevara ta natura si cu crezul organizatiei — asa cum le-am înteles noi. daca artistul afirma ca avem în fata un barba t. prin intermediul limbajului corporal. o modalitate subtila de a spori forta subliminala a imagisticii sale? La urma urmei.) Mai exista alte sa se gra de. însa primele trei. oricît de neobisnuit ar parea pentru un ordin cavaleresc atît de vechi. Pe lînga faptul ca Marii Maestri poarta în organizatie titlul de pjautonnier („cîrma ci"). Prioria s-a pretins totdeauna a f i o societate secreta egalitara si patru Ma ri Maestri au fost femei. mult mai semnificative. De ce a ales sa induca publicul în eroare astfel? Era. sursa noastra de informatii. iar creierul ne spune ca e o femeie. dar obsesia principala a lui Leonardo pare a fi cea legata de Sfîntul loan Botezatorul. obsesia aceasta referitoare la loan Botezatorul pare usor de neînteles. Nautonnier este un grad ca re are în componenta trei initiati. confuzia resimtita ne va determina. una dintre sectiun ile franceze ale Prioriei are o conducere feminina. Leonardo. a stiut adevaratele urmari ale rastignirii? De aceea îsi întoarce fata? Rolul Mariei Magdalena este abil accentuat — la un nivel subliminal — în Cina cea de taina. propriile îndoieli cu privire la rolul lui lisus. Maria Magdalena pare sa-si exprime. era totodata un epitet al zeitei Isis. poate. (în versiuni le recente ale statutului. la un nivel inconstient. fiecare purtînd titlul Prince Noachite de Notre Dame. un nobil francez din secolul al Xlllea. sa zabovim mai mult cu gîndul asupra ei. Dar este ea conforma cu interesele Prioriei? Giovanni. „Cruciat al Sfîntului loan". a cesta din urma poarta un titlu mai simplu: Constable. „Kyria" fiind echiva lentul în limba greaca al cuvîntului „doamna". în cazul femeilor. (Astazi.

pare ilogic ca ea sa-si fi îndreptat adoratia spre un personaj car e. cît si cavalerii templieri. de Jean-Pierre Deloux si Jacques Bretigny. Si totusi. Rezultatul acestui fervent „ioanism" avea sa fie „o renastere spirituala" capabila sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". Sa fie oare posibil ca Prioria.„întrebarea fundamentala . în Tara Sfînta. desigur. publicata în 1982. da te fiind ideile deloc ortodoxe ale acestei organizatii cu privire la rolul lui lisus. autorii unor articole despre Prioria din Sion. autorul Apocalipsei? Se pare ca trebuie sa fi fost unul dintre acestia. a însusi fundamentului sau? Daca însa tinem seama de obsesia lui da Vinci pentru Botezator. formarea unui „guvern secret" în frunte cu Godefroi de Bouillon — unul dintre liderii celei dintîi cruciade. Leigh si Lincoln 1-au întîlnit pentru prirna data36 si fara îndoiala ca Plantard a avut o contributie majora la cartea susmentionata. nu a fost decît înainte-mergatorul lui lisus. Ambii autori au relatii strînse cu Pierre Plantard de Saint-Clair. Godefroi a întîlnit o organizatie numita Biserica lui loan. Prin urmare. împreuna cu care a „format un plan maret". Ar fi . Ordinul Templului va fi purtatorul de spada al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii. dupa unele opinii. asa cum declara Pierre Plantard de Saint-Clair în cartea lui Deloux si Bretigny: „Astfel.. aidoma lui Leonardo. la începutul secolului al XH-lea. în ciuda importantei evidente pentru Priorie.38 Din acest plan maret au derivat atît Prioria din Sion — organizatia ai carei Mari Maestri poarta totdeauna numele „loan" —. Dar care sa fi fost motivul ac estei obscuritati? De ce nu se spune pur si simplu la care loan se refera? Si de ce ar fi constituit veneratia (oricît de extrema) pentru unul dintre sfi ntii loan o amenintare la adresa crestinismului. putem cel putin sa banuim care loan este vizat de Priorie. este care loan a fost întîiul.„iubitul ucenic" din cea de-a Patra Eva nghelie? Sau loan. El „si-a pus spada în slujba Bisericii lui loan — acea Biserica ezoretica si initiatoare ce reprezenta Traditia si îsi baza primatul pe Spirit". în secret. o importanta mai mare lui loan Botezatorul decît lui lisus însusi? Ideea are implicatii uriase. accentul pus asupra lui loan a ramas extrem de obscur. În mod cert propagandistica în favoarea Prioriei. daca ar fi cunoscut unui public mai larg. efectele sale ar fi cutremuratoare. publicate în revista L'Inexplique — periodic care. Daca exista chiar si cele mai vagi motive pentru a crede ca loan Botezatorul i-a fost superior lui lisus. sa-i acorde. faceau parte din anturajul lui în anii 1980. repercusiunile asupra Bisericii ar fi mai mult decît traumatice.. Chiar si în ipot eza ca punctul de vedere „ioanist" ar fi bazat pe o interpretare gresita. (Deloux si Bretigny sînt. de asemenea. la începutul cercetarilor noastre. Si.37) Principala idee a fost. cine a fost Jean I? O alta conexiune incitanta este mentionata în cartea Rennes-leChâteau: capitale secrete de l'histoire de France. loan Botezatorul? loan Evanghelistul . conform Bibliei. nu stiam nici macar care loan era venerat. cînd Baigent. a fost fondat si este finantat de Priorie. lucrarea explica modul în care s-a format aceasta organizatie. sustine cartea. au fost constituite mijloacele spirituale si materiale care au permis realizarea visului sublim al lui Godefroi de Bouillon. armele ce respecta spiritul Sionului".

40 în mod cert. Desi scurt si concis. De asemenea. în consecinta. desi initial nu eram siguri ca vom gasi vreo dovada în sprijinul acestei erezii. nu aveam ca probe pentru convingerile Prioriei cu privire la loan Botezatorul decît obsesia lui da Vinci si fapt ul ca toti Ma rii Maestri ai Prioriei purta u numele loa n. rolul lui se limiteaza la acela de tata al copilului ei. fara a ma i figura în desfasurarea ulterioara a evenimentelor. Maria Magdal ena. Dar face ea oare parte din marele secret pe care se presupune ca1 detine si îl apara aceasta organizatie? Celalalt personaj al Noului Testament care are.aproape erezia suprema. în „Documentul Montgomery". am reusit sa-1 contactam pe Pierre Plantard de Saint-Clair si sa-i adresam o serie de întreba ri privind preocuparea Prioriei din Sion pentru Maria Madgalena. Dar tinînd seama de parerea Prioriei cu privire la lisus. Autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca importanta ei rezida exclusiv în faptul (prezumptiv) ca a fost sotia lui lisus si mama copiilor lui. scrisoarea în sine avea data de 24 iunie — ziua Sfîntului loa n Botezatorul. asa cum am vazut deja. ne dadea de în teles ca stie ceva anume despre noi. fara a-1 lua în consideratie pe lisus. La acea data. Ceva mai tîrziu în decursul cercetarilor noastre. Pentru o persoana nefamiliarizata cu aceste chestiuni. Am primit raspuns de la secretarul lui Plantard. daca doream sa investigam Prioria m ai în profunzime. orice conexiune ezoterica între Maria Magdalena si loan Botezatorul sa este . lisus fiind aproape irelevant. Dar mesajul lui Sandri mai continea un indiciu interesant: desi marcata la oficiul postal pe 28 iulie. Prioria e interesata — din anumite ratiuni proprii — transmita ideea ca erezia îsi are rostul sau. Sandri ne aducea la cunostinta ca ne-ar putea ajuta. trebuia sa abordam problema frontal. aceasta explicatie pare îndoielnica. de pilda. Ne-am dat în curînd seama ca presupusul sacrilegiu ioanit are implicatii extraordinare si. Sincer vorbind. semnificatia iesita din comun a Mariei Magdalena rezida în ea însasi. dar treptat ne-a fost dat sa descoperim dovezi mult mai substantiale care atestau ca Prioria din Sion face în tr-adevar parte dintr-o astfel de traditie „ioanitâ". Raspunsul sau parea a sugera ca aveam deja toate informatiile care ne erau necesare si ca nu ne râmînea acum decît sa le descifram. dar „poate ca dumneavoastra aveti deja unele informatii cu privire la acest subiect". Pentru Prioria din Sion. nici nu credeam ca vom gasi ceva mai concret. Maria Magdalena pare a avea o importanta în sine. Sustinuta sau nu de dovezi. am putea merge chiar pîna la a spune ca. Gino Sandri — un italian care locuieste la Paris. mesajul sau a mintea de bine cunoscuta tendinta spre malitiozitate a Prioriei. o semnificatie deosebita este. este posibil ca aceasta erezie sa fi constituit o convingere profunda pentru generatii întregi de membr ai Prioriei. pentru Priorie. si Les dossiers secrets subliniaza în mod repetat caracterul anticlerical si proeretic al descendentilor merovingieni.

am început sa investigam secretul Mariei Magdalena pe „teritoriul ei de domiciliu". anul vizitei noastre. locuitorii orasului scot relicva la lumina zilei. cu parul bogat împartit în doua de o carare pe mijlocul capului. „Ia moda". Craniul. în duminica cea mai apropia ta de ziua Mariei Magdalena. care fixeaza cu priviri entuzia ste capul ciuda t. marturisim ca intensitatea acestui festival ni se pare greu de imaginat. ofera impresia unui caracter de o integritate si o seriozitate ce frizeaza pedanteria. La ora patru a dupa-amiezei. la urma urmei. fie si numai pentru a descoperi noi însine ca întreaga poveste e o fan tezie medievala menita — la fel ca Giulgiul din Torino — sa atraga un intens si profitabil pelerinaj. într-o caldura sufocanta . proven ind dintr-o cultura în care Ma ria Madgalena este doar o prezenta marginala. sub razele unui soare orbitor. este chipul Mariei Magda lena. Si totusi. înca de la început. iata-ne în prezenta unui aparent secret stravechi care îi implica — si îi onoreaza — pe amîndoi. parada a avut loc pe 23 iulie. sîn-tem asigurati. fiindca textele Evangheliilor cunoscute nici nu amintesc de vreo întîlnire a celor doi. poate doar pentru a casca gura. în mod obisnuit expus în întreaga sa glorie sinistra în interiorul bazilicii. ca exista un element incitant si deloc mercantil în relatia pe care acest personaj enigmatic al Noului Testament a avut-o cu regiunea de sud a Frantei. în ziua de azi. Dar ne-a fost dat sa constatam. Este bine sa ne reamintim ca pretutindeni exista credinciosi patima si si pelerini devotati si ca simpla lor credinta nu con stituie o masura a autenticitatii isto rice. Totusi. Prin ce anume s-au distins aceste personalitati ale primului secol al erei crestine. plimbat printre ei. Fiindca acesta. asa-zis eretice? Si ce anume reprezinta ele atît de deranjant pentru Biserica? Ne-a fost dificil — si motivul este usor de înteles — sa ne dam seama de unde sa începem. Aceasta celebrare se desfasoara în fiecare an.de domeniul fanteziei. Ne aflam. . CAPITOLUL 3 Pe unnele Mariei Magdalena E frumoasa — avînd mai degraba acea frumusete clasica a statuilor elene decît chipul dragut. Dar toate cercetarile noastre cu privire la i storia Mariei Magdalena sugerau ca semnificativa o regiune mult ma i a propia ta de „casa" decît Israelul. bine conturate. dupa prelun gul prînz specific francezilor. astfel încît sa dea nastere acestei traditii persistente. în tinutul Magdalenei. In consecinta. într-ade-var. Nimic nu pare a sugera desfrînarea voluptuoasa caracteristica legendei sale. este acum cuminte încastrat în ma sca funera r a aurie si plimbat în procesiune pe aglomeratele stradute ale orasului S t Ma ximin din Provence. într-o litiera ce pare a larmant de insta bila . Sute de persoane se a duna la locul procesiunii. în 1995. cui nu-i pla ce o parada? În multime par a se afla în sa si numerosi pelerini animati de o credin ta ferventa. Cu trasaturi ferme. 22 iulie. asa ca într-acolo trebuia sa ne îndreptam si noi. Prioria pusese un accent deosebit pe sosirea ei în sudul Frantei.

fanatice chiar. fiindca deasupra capetelor nu flutura drapelul francez. Ne afla m acolo. ne-am întrebat cum e posibil ca o evreica din Palestina secolului I sa-si doarma somnul de veci în regiunea de sud a Frantei. am urmarit procesiunea anua la a presupusului cap al Mariei Magdalena. ci cel provensal. pentru multi catolici europeni cu sîngele . În acest caz în sa. Trebuia sa aflam cum a fost ea perceputa în cultura noastra în decursul timpului si cît de puternic este impactul ei actual. în sudul Frantei. prin care s-a stabilit ca acesta este. încremeniti acolo. chiar daca a sosit pe aceste meleaguri relativ tîrziu în via ta. Pentru o persoana crescuta în Anglia protesta nta. Datarea cu izotopi de carbon a Giulgiului din Torino în 1988. si legenda mortii ei în aceste tinuturi persista înca si astazi. Trebuie sa spunem totusi ca. festivitatile catolice si ritualul ce însoteste relicvele sfinte au forta unui veritabil soc cultu ral. Forta pe care o emana amintirea ei este atît de vie si astazi. Si exact asupra acestui element subteran ne-am focalizat noi eforturile. tipator si chiar înspaimîntâtor. am petrecut mult timp reflectînd la contextul istoric. în general se crede ca ea a venit din Pa lestina pe mare si ca s-a stabilit în Provence. aparent. In Provence. Poa te cuvîntul de ordine aici este „local". unde a si murit. Se si mte clar ca sub aparenta suprafata se ascunde ceva mult mai semnificativ. iar Magdalena este considerata o sfînta locala. S i totusi acesta nu este doar un exemplu de pioa sa perpetuare a unei traditii ca tolice. în intentia de a-i aduce la lumina. spre locurile asociate în mod traditional cultului ei. cu sentimente amestecate . în desfasurarea acestei investigatii. ci iubita cu o patima neobisnuita. de fapt. încît Maria Magdalena nu e doar venerata aici. ceea ce ne-a izbit nu a fost izul ridicol de superstitie. ea este tinta unei adoratii extraordinare. numai pentru a afla adevarul despre Maria Magdalena — femeia aflata.Prezenta noastra la St Ma ximin are în ea si un gra unte de ironie a sortii. spre deosebire de relativa raceala cu care este privita în lumea protestanta moderna. în caldura sufocanta . multi sînt con vinsi de adevarul ei. Pentru început. Tot acest fast pare lipsit de gust. ci mîndria si cucernicia localnicilor. am lasat la o parte toate conceptiile noastre cu privire la Giulgiul din Torino. Fiindca. un fals si ne-a atras atentia asupra lui. Prin ce anume a reusit aceasta femeie — aceasta sfîn ta — sa nasca o fervoare si o evlavie atît de durabile? Si de ce constituie — daca aceasta este realitatea — obiectul unei veneratii atît de neobisnuite d in partea Prioriei? Înainte de a porni în prima noastra calatorie în Franta. a folosit ca material de control un frag ment din hlamida regelui Ludovic cel Sfînt — secolul al IX-lea — pastrata în bazilica din St Maximin. al caror entuziasm pentru sfînta lor nu este totusi în întregime solemn. în centrul unui mare numar de mistere a ntice si a carei influen ta marcheaza cultu ra contempora na într-un mod pe care nu 1-am înteles înca pe deplin.

Crestinii au pichetat cinematogra fele din întreaga lume. mai semnifica tiv pentru noi în privinta filmului. reabilitata de el. însa apropiata ei relatie cu lisus. de fapt. contra zicînd în mod ferm identitatea sa ca Fiu al lui Dumnezeu. chiar patimase. Dar. chiar si în contextul unei casatorii. totusi. Judith — în film originara din Tara Galilor — este. implica în mod a uto mat anumite dubii cu privire la cara cterul divin al lui lisus. Pentru ei. Lasînd însa senzationalul la o parte. în acest spectacol. temelia pe care s-a cladit forta personajului si a miscarii sale. Acest cliseu cultural. oroarea iscata de faptul ca o parte a vietii lui lisus a fost exploatata în scopuri artistice si transformata. atunci cînd a fost difuzat filmul lui Martin Scorsese The Last Temptat ion ofChrist (1988). ideea unui lisus activ din punct de vedere sexual. al carei personaj principal nu e altceva decît o aluzie usor voalata la adresa lui lisus însusi —. P entru ei. dupa Fecioara Maria. Întrebati astazi orice persoana educata cine a fost Maria Magdalena si ce anume a reprezentat ea si veti primi raspunsuri foarte interesante. totodata. a fost evidenta si persistenta fascinatie a lui Scorsese pentru Maria Magdalena si pentru ideea unei relatii in . ca alinatoare si sustinatoare a lui lisus. nu aceasta pare sa fi fost cauza rea ctiilor oripilate ale publicu lui. ci mai degraba scenele de sex dintre Maria Magdalena si lisus — chiar da ca acesta a fost doar imaginar. constituie o blasfemie. Comedia. într-o opera rock! O întruchipare a Magdalenei a aparut si în Monthy Python's Life ofBrian (1979). probabil. ea este cea mai importanta femeie din istorie. Astfel. Motivul a fost. dupa aceasta definitie însa — în functie de punctul de vedere al persoanei respective — veti auzi întotdeauna un comentariu despre nedefinita. muzicalul — adaptat apoi cinematografic — a stîrnit senzatie printre crestinii traditionalisti. filmul nu a avut intentia de a-1 portretiza pe lisus. Maria Madgalena constituie tinta unei devotiuni fervente. aceasta idee are un aer ciudat de respingator pentru majoritate a crestinilor. nici mai mult nici mai putin. alerta si deconcertanta —. chiar si în rîndul neimpresionabililor britanici. Majoritatea va vor spune ca a fost o prostituata. fiind mai de graba un a tac satiric la adresa cultelor mesianice actuale. „eminenta lui cenusie". desi nu aceasta a fost cauza valurilor de furie ce au agitat masele crestine din lumea întreaga. oricît de confuz ar fi el. intriga lui a avut la baza o serie de idei pro funde si cîteva elemente de detaliu uimitor de atent documentate. Maria Magdalena a fost prezentata ca „tîrfa cu suflet" atît de draga teatrului britanic si. dupa parerea lor. dupa parerea noastra. a fost considerata aproape unanim o blasfemie crasa. ret orica ei avîntata a reusit sa-1 inspire dar 1-a transformat totodata într-un martir. Din motive pe care le vom analiza mai tîrziu. si-a gasit exprimarea artistica în melodia IDon't Know How to Love Him din muzicalul Jesus Christ Superstar (1970) de Tom Rice si Andrew Lloyd Webber. iubita lui Brian. probabil fiindca.fierbinte. Desi lisus a fost înfatisat oarecum ca un nataflet. La primele sale reprezentatii.

atractia pe care o exercita Magdalena pare de neîn teles. Maria Magdalena si-a pastrat rolul de etalon al moravurilor sale contemporane. În ultimele doua decen ii. Marcu. desi deta liile acestor reprezentatii aveau prea putine în comun cu povestea narata în Evanghelii. a fost acceptata în rîndul sfintilor. iar popularizarea legendei sale a depins de cainta ara tata si de un mod de viata solitar. (în mod interesant. Magdalen a este unica femeie al ca rei nume este mentionat în toate cele patru Evanghelii. intangibila Fecioara Maria. la fel ca în cazul lui Robin Hood. o întîmplare fa ptul ca în 1994. Prima ei aparitie are loc în timpul propovaduirii lui lisus în Galileea . Sfintenia ei se bazeaza pe sacrificiul de sine. Evangheliile sînt singurele texte familiare publicului larg. aceasta a fost Biserica. mai cu seama atunci cînd hirotonisirea femeilor a devenit o problema controversata în Biserica Anglicana. asa cum nu a fost posibil pentru cealalta figura feminina emblematica a Evangheliilor. desigur. În decursul istoriei. cu exceptia mamei lui. Astazi însa. daca a existat cineva care a creat o Maria Magdalena imaginara. La prima vedere. întrucît. personajul Magda lena a fost considerat de majoritatea crestinilor ca avînd un rol marginal în istoria lui lisus si a discipolilor sai. în unele bordeluri ale epocii. în aceste vremuri postfeministe.) Dar nu permisivitatea epocii a ctuale este cea care a tra nsformato pe Maria Magdalena într-o tinta a adulatiei. numeroase sînt activistele din sînul Bisericii moderne pentru care ea constituie un simbol ilustrativ. personajul descris în Noul Testament se deosebeste con siderabil de cel conturat de Biserica. Pe lînga Fecioara Maria. atotcunoscatoare si necunoscute. în epoca victoriana. ea a existat dintotdeauna si a exercitat mereu o atractie profunda . care amintesc de Maria Magdalena. în ultimii douazeci de an i în sa. Am fost tentati sa credem ca. asa cum mention eaza Susan Haskins în recentul ei studiu intitulat Mary Magdalen1 (1993). Doar în calitatea ei de prostituata penitenta. Magdalena era un bun motiv pentru a picta desfrînate pocaite. Nu a fost. în cadrul . asupra lor ne vom îndrepta atentia acum. Magda lena a fost singura femeie cu un rol semnificativ în viata lui lisus. însasi lipsa de informatie a constituit un imbold pentru a inventa „legende" menite sa umple golurile. mai cu seama ca prezenta ei în Noul Testament este aproape inexistenta. în rîndul specialistilor s-a manifesta t o schimbare de opinie în acest sens. de aceea. aceasta Marie a con stituit un punct focal pentru modul în care Biserica Crestina si-a tratat adeptele. Luca si loan. accentul cade asupra relatiei ei cu lisus. de exemplu. Fiindca forta Ma riei Magdalena nu este imaginara. cînd primele femei a u f ost n umite vicari. era la moda ca „pensionarele" sa-i puna în scena actele de penitenta. regizorul este crestin. predica citita a fost capitolul din Noul Testament în care lisus înviat din morti o întîlneste pe Maria Magdalena . În mod firesc. da r imaginea ei în decursul istoriei a reflectat t otodata atitudinea Bisericii fata de femei si fata de sexualitatea acestora . dificil. extatice si pe jumata te goale — concomitent sfinte si pacatoase.time între ea si lisus. Imaginea de prostituata penitenta nu are nici o lega tura cu povestea ei prezenta ta în Eva ngheliile dupa Matei. Pînâ de curînd. ea a întruchipat mereu atitudinea contemporana fata de femei. Si totusi. În prezent se considera ca rolul ei a fost mult mai important si pe aceste descoperiri recente ne-am bazat si noi ipoteza.

privita din acest punct de vedere. Ea a fost. Maria Magdalena a suferit o nedreptate uriasa. Desi relata rile celor patru Evanghelii cu privire la gasirea mormîntului gol dife ra considerabil. Biserica.6 în mod ironic. ci prima fiinta umana care 1-a vazut dupa ce el sia parasit mormîntul — un fapt adesea trecut cu vederea de cei c are prefera sa-i considere doar pe ucen icii barbati ca fiind adeva rati apostoli. si-a fundamenta t autoritatea exclusiv pe conceptul de apostolat — Petru fiind „Primul apostol" si deci instrumentul prin intermediul caruia puterea detinuta de lisus a fost transm isa posterita tii. Dar textul Noului Testam ent contrazice fla grant aceasta afirmatie a Bisericii. cu alte doua femei mentionate în Noul Testament: Maria din Betania. deasemenea. Biserica Primelor secole crestine i-a recunoscut Magdalenei locul real în cadrul ierarhiei si i-a conferit titlul de Apostola Apostolorum (. cînd s-a sugerat în mod serios ca aceasta e cea ma i r apida modalitate de râspîndire a unei vesti: sa i-o spui unei femei! În prezent. mai explicit. cît si dupa aceea. care atrage dupa sine implicatii extreme.Apostolul apostolilor") sau. atunci cînd este a mintita prezenta la rastignire si.unui grup de femei ca re îl urmau si îl „slujea u din avutul lor". Poate cea mai „originala" explicatie a fost aceea gasita în Evul Mediu. dar pentru moment ne vom limita la personajul identificat fara echivoc ca fiind Maria Magdalena. primul discipol care a primit o misiune apostolica direct de la lisus. „cel dintii apostol" . Rolul acestora a fost minimizat abia atunci cînd Biserica a devenit o institutie organ izata . care îl unge pe lisus cu mir dintr-un vas de alabastru. sub influenta . Traditia o identifica. Desi multi cred ca la originea acestui primat a stat fraza lu i lisus „pe acea sta Piatra voi zidi Biserica mea"3. în mod oficial se considera ca autoritatea lui Petru deriva din faptul ca a fos t primul ucenic care 1-a vazut pe lisus înviat. În mod curios. Ea era cea din care au fost scosi "Sapte draci". sora cu Marta si Lazar. mai pregnant. Vom explora mai tîrziu aceasta conexiune. de a semenea. profunda si durabila. a cesta cerîndu-i sa duca celorlalti ucenici vestea învierii lui. specialistii sînt de acord ca. atunci cînd devine primul martor al învierii.4 Motivul pentru care lisus a a les sa a para pen tru prima da ta înviere în fata unei femei a constituit totdeauna un spin în coas ta teologilor. adevarul despre locul real detinut de femei ar fi putut râmîne si astazi necunoscut daca nu ar fi existat controversa iscata de campania de hirotonisire a femeilor. un rol mult mai amplu si ma i activ decît recunoaste în general Biserica. în miscarea initiata de lisus. femeile au jucat atît în timpul vietii lui. Rolul ei capata dintr-o data o noua semnificatie. toate sînt de acord asupra identitatii primei persoane ca re îl întîlneste pe lisus înviat: Maria Magdalena . de fapt. Ea a fost nu numai primul ma rtor de sex feminin. si o femeie fara nume. Evident. Si asta nu e tot.

"..Sfîntului Pavel. unde prezenta ei este reliefata. centrul atentiei. Chiar si unii catolici sugereaza în prezent ca ea era un fel de conducatoare a grupului ucenicelor. pentru a ocupa un loc central în jurul crucii. Si totusi. trebuie sa subliniem ca marturia femeilor nu era admisa în „tribunalele" evreiesti la acea data. despre semnificatia lui vom discuta însa mai tîrziu. Asa cum am vazut. numele ei e mentionat primul ori de cîte ori sînt amintite mai multe adepte ale lui lisus. Cu alte cuvinte. o asemenea onoare nu era nici neînsemnata si nici accidentala: Magdalena este mentionata prima chiar si de cei care contesta rolul oricarei femei în miscarea lui lisus si care nu au sentimente cîtusi de putin calde fata de aceasta femeie în special. ceva mai tîrziu. aproape fara exceptie9. M aria Magdalena — probabil la fel ca si celelalte femei care îl însoteau pe lisus — nu era o nepoftita lipsita de mijloace financiare. plin de forta. care se prosterna mereu în fata mult mai importantilor barbati din grup. Realitatea a fost însa cu totul alta. Importanta ei este demonstrata de faptul ca . Dupa parerea multor specialisti. Maria Magdalena este în mod deliberat si ferm reliefata între celelalte femei prin chiar numele sau. cuvintele utilizate înseamna. Acest lucru a fost totdeauna explicat prin faptul ca Magdalena era un fel de slujnica devotata.. femeile par a aparea brusc. deodata.. de nicaieri. ramîne enigmatic. Doar aceasta Marie are ceea ce am putea considera un nume complet. asa ca opiniile lor. " sau „mama lui.. Ar fi de necrezut ca o poveste bazata în primul rînd pe marturia unei femei sa fi fost doar un fals. într-o societate atît de rigida si de ierarhizata. de fapt. Toate celelalte persoane de sex feminin amintite în Evangheliile canonice sînt definite prin relatia lor cu un anumit barbat: „soata lui. fara nici o în doiala. ci o femeie cu stare. Dupa „complimentul" stîngaci din Evanghelii. asa cum am vazut deja. iar „din avutul lor" se refera la bunurile de care ea dispunea. Judecind dupa marginalizarea generala a femeilor în restul relatarilor. desi femeile nu au fost cîtusi de putin personaje secundare în evenimentele de la începutul erei crestine. ramase alaturi de un condamnat la moarte. nu contau. acest personaj important. care îi întretinea pe lisus si pe ceilalti barbati. Pavel si ai sai au avut grija sa le împinga treptat pe tusa istoriei. Lucrurile devin însa derutante cînd. ea era una dintre cele care „îi slujeau di n avutul lor" pe lisus si pe ucenicii lui barbati. femeile merita toate laudele noastre. ca îi „sustinea" pe ceilalti. Iar procesul a avut si un caracter retroactiv. ea est e totdeauna mentionata prima. Doar o singura data în textul lui Luca sînt amintite femeile care calatoreau cu el. Nu cumva fiindca toti adeptii de sex masculin ai lui lisus îl parasisera? Au fost femeile lasate în scena în acest punct crucial al evenimentelor tocmai fiindca ele singure i-au ramas aproape?7 Autorii Evangheliilor au fost nevoiti probabil sa aminteasca prezenta lor în ziua rastignirii pur si simplu fiindca ele au fost unicii martori ai scenei si fiindca pe relatarile lor se bazeaza istoria acelor momente. Este adeva rat ca Evangheliile în sine lasa impresia ca toti ucenicii lui lisus au fost barbati. Dar una dintre ele se înalta deasupra celorlalte: Maria Magdalena. Printre numeroasele implicatii ale acestui fapt se afla si aceasta: ideea conform careia Maria Magdalena a fost prima persoana care 1-a vazut pe lisus înviat trebuie sa fi avut un fundament real. Exemple vii de loialitate si curaj. indiferent de subiect. pare greu de înteles de ce devin. nimeni nu o mai mentioneaza nicaieri — nici în Faptele Sfintilor . În mod semnificativ.10 Desi Biblia folose ste aceste cuvinte si cu referire la alte femei din acel grup.

înaintea celorlalti discipoli. ci Maria Magdalena. pe lînga faptul c a a fost nevoita sa faca fata sexismului precumpanitor din epoca.. ea este în mod efectiv Apostolul apostolilor. n-a fost o sarcina usoara. Ea este cea care. nici în Epistolele lui Pavel (nici macar atunci cînd descrie gasirea mormîntului gol) si nici în Epistolele lui Petru. ea este cea care i-a interpretat cuvintele pe întelesul lor. capabil sa ruineze institutia religioasa în formare. nu Petru a fost ales de lisus pentru a-1 seconda. ca si cum ar fi continut un mare secret.. Marele Pescar. Multe dintre aceste texte afirma preeminenta Mariei Magdalena. Ar fi oare posibil c a Noul Testament sa fie în realitate o forma de propaganda în favoarea grupari i anti-Magdalena? Despre Evangheliile gnostice vom discuta în detaliu într-un capitol ulterior. Conform acestor documente. In „Evanghelia dupa Maria" se precizeaza ca ea a fost cea care i-a regrupat pe ucenicii descurajati dupa rastignire. Iar aceas ta Marie nu este marna lui lisus. acest statut de superioritate nu se limiteaza la grupul femeilor. ci Maria Magdalena. pe cînd cele considerate „eretice" îi subliniaza importanta. prin urmare. Poate nu este o coincidenta faptul ca cele patru Evanghelii a le Noului Testament o marginalizeazâ în mod hotarît. în care imaginea prinde imediat un contur uimitor. Aceste documente — peste cincizeci la numar — au fost descoperite în 1945 la Nag Hammadi. fiindca. dar textele gnostice îi proclama si confirma deschis preeminenta. inspirîndu-i sa devina apostoli adevarat i si devotati. ca Maria Magdalena a detinut un rol major în miscarea initiata de lisus. dar si cu istetime. Acesta pare a fi un alt mister menit sa stîrneasca numeroase discutii. fie ei barbati sau femei.12 Ea le-a spulberat îndoielile. desi atît timp cît lisus a fost în viata nu a putut decît . atîta vreme cît nu ne îndreptam atentia spre o serie de texte cunoscute sub numele de . unul dintre ele este chiar intitulat „Evanghelia dupa Maria". în plus. cu fervoare. Relatarile din Noul Testament sugereaza. a constituit puntea de legatura între li sus si ceilalti discipoli ai sai. conform acestor scrieri. dupa aparenta pierdere a celui care-i condusese pîna atunci. si se constituie într-o serie de texte crestine timpurii. martir si fondator al Bisericii Romano-Cato lice. originalele unora dintre ele datînd din aproximativ aceeasi perioada cu Evangheliile canonice..eretice" si.11 Sînt scrieri pe care Biserica din primele secole crestine le-a considerat '. le-a vînat sistematic pentru a le distruge.Apostoli. Desigur. asa cum am vazut. dar pentru moment trebuie sa subliniem cîteva elemente de prima importanta. Evangheliile gnostice subliniaza în mod repetat ca Petru o ura si se temea de ea. s-a vazut si în situatia de a se confrunta cu un puternic rival de ordin personal: Petru. a doua ca importanta dupa lisus. în Egipt. insuflîndu-le o n oua vointa cînd erau gata sa renunte si sa se retraga. fara a fi însa descifrat vreodata.Evanghelii gnostice".

Iata ce precizeaza. fara copii.15 Mai exista un a spect al Evangheliilor gnostice care le confera un caracter exploziv pentru Biserica. de fapt. Daca lisus ar fi fost celibatar. careia i se spune însotitoa rea lui. „Evanghe lia gnostica dupa Filip": „Dar Hristos o iubea mai mult decît pe ceilalti ucenici si o saruta adesea pe gura. Proba bilitatea înclin a în favoarea Evangheliilor gnostice. de exemplu. Marcu. Ceilalti ucenici se simteau jigniti si îsi ara tau dezaprobarea. într-o astfel de cultura dinastica. acesta din urma cerindu-i lui lisus sâ-i explice de ce prefera compania acelei femei. poate ca autorii textelor considerau ca cititorii au deja cunostinte despre relatia ei cu lisus. Ea pare a fi un personaj importa nt. Asa cum Magda lena însa si relateaza într-o alta evanghelie gnostica. spunîndu-le: «De ce nu va iubesc pe voi asa cum o iubesc pe ea?»"16 în aceeasi Eva nghelie gnostica putem citi si urmatoarea fraza. un predicator burlac ar fi stîrnit mult mai multe comentarii si cîteva cuvinte privind situatia lui ar fi fost incluse. acest fapt ar fi stîrnit nu numai agitatie. dar motivul acestei importa nte nu este niciodata cla rificat. fiindca uraste toate femeile. într-adevar. termenul grec original însemna. mama lui. îl întrebau: «De ce o iubesti mai mult decit pe noi toti?» Mintuitorul le raspun dea. atunci situatia ei enigmatica din Noul Testament este explicabila. Imaginea pe care o contureaza în privinta relatiei dintre lisus si Maria Ma gdalena nu este cea dintre un dascal si ucenicul sau ori dintre un guru si discipolul sau preferat. sotia sau iubita lui lisus.sa protesteze în van împotriva influentei de care se bucura ea. în sens pur platonic. care au tot a tîta credibilitate cît si cele oficial acceptate de Biserica. sora lui si Magdalena . în Evanghelii. dar ar fi fost mentionat clar în . La urma urmei — si acest lucru s-a mai spus — rabinii erau în mod obisnuit persoane casatorite. caci femeile nu merita sa traiasca". Daca Maria Magda lena a fost. în mod cert.17 In vreme ce astazi cuvîn tul „însotitor" desemneaza o relatie colegiala. Cei doi sînt descrisi — adesea în termeni expliciti — ca aflîndu-se într-o relatie mult mai intima. „consort/consoarta" sau partener sexual.18 Putem considera ca Evangheliile canonice au fost incluse în Noul Testament fiindca e le si numai ele constituie adevaratul cuvînt al lui Dumnezeu — si sînt numerosi fundamentalistii care cred acest lucru — sau ca Evangheliile gnostice contin cel putin acelasi volum de informatii veridice pr ecum cele ale lui Ma tei. aparen t ba nala: „Erau trei care mergeau pretutindeni cu Domnul: Maria. Si însotiîoarea Mîntuitorului este Maria Magdalena"."14 Iar în „Evanghelia dupa Toma". Luca si loa n. mama si însotitoarea lui se numesc toate Maria. Pistis Sophia: „Petru ma fa ce sa ma codesc:mi-e teama de el. Sora. Petru declara: „Las-o pe Maria sa plece de la noi.13 Mai multe texte relateaza schimburi aprinse de replici între Maria Magdalena si Petru.

Celibatul era — si este înca si azi — atît de inacceptabil în traditia iudaica. nici chiar de cei mai aprigi dusmani ai lui. la fel de oripilanta li se pare si ideea ca ei sa fi fost casatoriti. zeul mort si înviat. The Mân who Died („Omul care a murit"). mentionam aici doar faptul ca problema în sine — daca a fost Maria Magdalena o femeie usoara — ramîne deschisa. Aceasta interpretare extrem de subiectiva a servit totodata pentru a tra nsmite doua mesaje importante: ca Magdalena în particular si toate femeil e în general sînt necurate si inferioare barbatilor din punct de vedere spiritual si ca mîntuirea nu poate fi aflata decît prin mijlocirea Bisericii.. apropierea lor fizica mînjind trupul. Exista dovezi atît pro. identificata clar ca preoteasa a zeitei Isis. Ideea unui lisus privit ca o fiinta sexuala este atît de respingatoare pentru majoritatea crestinilor de astazi. Daca pentru majoritatea crestinilor este de neacceptat ca lisus si aceasta (presupusa) fosta tîrfâ sa fi avut o relatie de dragoste.învataturile sale.H. dintre toti oamenii! — ca partener sexual al unei femei atinge cote paroxistice atunci cînd iubita sa este identificata cu Maria Magdalena — o prostituata cunoscuta. Desi vom aborda acest aspect pe larg în capitolele urmatoare. a stîrnit aproape o revolta în masa. a stîrnit atîta a gitatie. încît — asa cum am vazut — secventa fantezista cu lisus si Maria în pat.. în mod traditional.)". lisus ar fi fost aratat cu degetul pentru ca propovaduia celibatul. Viata monastica este o „cucerire" crestina mult mai tîrzie.H. ele sînt percepute ca fundamental necurat e. Crestinii de pretutindeni au denuntat ideea ca fiind un senzationalism ieftin. încît era considerat un pacat. asociat cu ideea de trup «înaltat» (personajul lisus exclama cu dublu înteles: «M-am ridicat!» cînd. fie si una care se caieste . Dar motivul real al acestei furii nu este altul decît teama si ura atavica fata de femei. Titlul initial al nuvelei a fost The Escaped Cock20 („Cocosul evadat") si. Asa cum am vazut. un sacrilegiu si o blasfemie .21 (Este ciudat ca romanul lui D. din filmul lui Martin Scorsese.. asa cum scrie Susan Haskins: „Cocosul este. pe cînd aceasta nuvela. si totodata sotul lui Isis. în final. are o erectie. cît si contra. autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail sustin ca ipoteza conform careia Maria Magdalena a fost sotia lui lisus explica important a ei deosebita pentru Prioria din Sion. În 1931. Or oarea resimtita la ideea lui lisus — el. în care lisus supravietuieste rastignirii si îsi gaseste mîntuirea prin unirea sexuala cu Maria Magdalena. mintea si spiritul barbatilor puri prin însasi natura lor. cu certitudine — sustin crestinii înversunati — Fiul lui Dumnezeu nu s-ar fi pus într-un asemenea pericol letal. cu un . dar cel mai semnificativ aspect este acela ca Biserica a preferat s-o prezinte ca pe o prostituata. Lawrence 1-a asociat de asemenea pe lisus cu Osiris. Amantul doamnei Chatterley. Lawrence. Lawrence a publicat ultima sa nuvela. precum si ideea unei dinastii sfinte. însa niciodata n-a fost acuzat de acest lucru. Dar aceste conceptii au mai vazut si înainte lumina tiparului. chiar si aparent misoginul Pavel a recunoscut ca „mai bine este sa se casatoreasca decît sa arda"19.. D. în fond.

Cea mai cunoscuta relatare a perioadei traite de Magdalena în Franta este „Legenda de Aur" (1250)22. ba dimpotriva. De fapt. În aceasta scriere.potential mult mai exploziv. Motivul acestei periculoase si îndelungi calatorii pe mare variaza. interzise de Biserica. elene si chiar iudaice. în mod cert. spre exemplu. convertind pagînii înainte de a se retrage într-o pestera la .) Desi pot fi aduse multe probe în sprijinul ideii ca lisus a fost casatorit cu Maria Magdalena — si. exista date importante care demonteaza ideea unei dinastii merovingiene initiate de cei doi. Maria Magdalena împreuna cu fratii ei. autorul. Dac a grupul sus-amintit a venit în Provence. din ceva eluziv. La fel ca în cazul oricarei legende. în care înfloreau numeroase comunitati romane. asa cum vom vedea în ultimul capitol. Ind icii în acest sens pot fi gasite în forta imaginii pe care o are Maria Magdalena în cultura noastra. Provence facea parte din Imperiul Roman. în functie de versiunea citita. Si. o alta afirma ca proscrisii fusesera urcati de dusmanii lor într-o ambarcatiune fara vîsle si fara cîrma si li se daduse drumul pe mare. Maria lacobi si Maria Salome. Marta si Lazar. dar esenta ramîne mereu la fel. ca a avut chiar copii —. Odata ajunsi acolo. femeie fiind. de asemenea. Printre cei care a u însotit-o se aflau: Sfîntul Maximin. Din povestea medievala reiese ca. Maria Magdalena este înfatisata ca o persoana iluminata în sine si capabila sa-i ilumineze pe ceilalti. în Camargue. atractivitatea ei deriva din altceva. exista o serie de variatiuni pe aceeasi tema. probabil ca a facut-o cu de la sine putere. calatorii s-au despartit si fiecare a pornit pe drumul lui. o numeste deopotriva Illuminata si Illuminatrix — „Iluminata" si »Ilurninatoarea". arhiepiscopul dominican al Genovei. un adevarat miracol. unul dintre cei saptezeci si doi de ucenici ai lui lisus si primul episcop de Provence. care este mai frecvent asociat cu povestea de la Glastonbury. si cu alte cîteva persoane — identitatea acestora variaza de la o versiune la alta — au pornit într-o calatorie pe mare pînâ la tarmul actualei regiuni Provence din Franta. departe de a fi o aventura atît de riscanta în necunoscut. Faptul ca au izbutit sa ajunga la tarm a fost. locuit de pagîni. pînâ la Roma. initiata si initiatoare. Una dintre ele sustine ca grupul respectiv fugise de persecutiile la care îi supuneau evreii pe primii crestini. un prieten bogat al lui lisus. Povestea spune ca Maria Magdalena a predicat în regiune. acest lucru în sine nu constituie un motiv suficient pentru ca Prioria din Sion sa-i acorde Magdalenei o veneratie atît de profunda. o servitoare neagra pe nume Sara. nicaieri nu se sugereaza ideea ca ar fi fost inferioara spiritual. familia lui Irod detinea posesiuni în sudul Frantei. Legendele sînt de acord ca expatriatii au debarcat în actualul orasel Saintes-Maries-de-la-Mer. desigur. a ra mas aproape neobservat de cenzura. presupusele matusi ale lui lisus. dar în Franta se presupune ca si-ar fi petrec ut ea ultimele zile din viata. si losif din Arimateea. în zilele Mariei Magdalena. a lui Jacobus de Voragine. fiindca. fara sa fi fost obligat de cineva. dar nu imposibil de descifrat. amanuntul este foarte interesant deoarece acestea sînt rolurile atribuite ei în întregul cuprins al textelor gnostice. drumul pe mare se afla pe ruta fireasca a vaselor comerciale si nu era cîtusi de putin mai periculos decît o calatorie de la Tyr sau Sidon. pentru a propovadui Evanghelia. fiind o regiune cu un grad ridicat de civilizatie. Iata filonul principal al povestii: la scurt timp dupa rastignire. sudul Frantei era un tinut salbatic. implicit.

Interesant. despre Sfînta Maria Egipteanca — o prostituata pocaita. de nenumar ate ori ne-am confruntat cu ciudata forta de atractie a acestei femei. Si. zona avea o populatie numeroasa. Dar. Si totusi. pentru a condimenta putin povestea. descoperind ceea ce nu a facut ea. îngerii au purtat-o la Sfîntul Maximin (deja primul episcop de provence). a fost considerata si mai sfîntâ fiindca a procedat asa. în epoca romana. o falsa mostenire biblica (cam c a . dar. la sfîrsitul vietii.Sainte-Baume ca sa duca o viata de eremit. în nici un caz ea nu ar fi putut trai în izolare. par e sa fi gazduit o serie de grupari adoratoare ale zeitei egiptene si a constituit. Dar.) De fapt. de ce ar fi alta situatia în privinta Mariei Magdalena? De ce am da crezare legendei sale? Multi critici au afirmat ca povestea timpului petrecut de ea în Franta n-a fost altceva decît o inventie a unor publicisti francezi abili. aici alta pare a fi tinta.) Evident — si în lumina unor dovezi pe care le vom mentiona mai tîrziu —. departe de a fi pustietatea descrisa de legenda. unele mai credibile decît altele. Arles — orasul cel mai apropiat de locul în care s e presupune ca ar fi debarcat Maria Magdalena — era un centru major de cult al zeitei Isis. Desi o Magdalena goala — dar netunsa — ar fi stîrnit fara îndoiala senzatie în zona . neîndoielnic. ce o acoperea într-un mod ce aminteste de pieile de animal ale lui loan Botezatorul. O poveste frumoasa. dar cît de adevarata? Pentru început. dornici sa creeze. în vreme ce crestinarea locurilor de cult pagîne constituie o practica istorica bine cunoscuta. fiindca numeroase alte preotese si valuri de credinciosi s-ar fi adunat la gura pesterii sale. Trupul ei a fost îngropat în orasul ce poarta azi numele episcopului. Si. neprimitoare. este extrem de improbabil ca Maria Magdalena sa fi trait ca o pustnica într-o pestera de la Sainte-Baume. pentru a-i conferi o aura mai puter nica de acceptabilitate. Chiar si îngrijitorul de astazi al altarului catolic de aici recunoaste ca Magdalena nu a fost niciodata acolo. învelita însa în curios de bogatul ei par. dar pare a se fi intensificat în epoca actuala. (Obiceiurile vechi dispar greu. în propriul beneficiu.24 Aceasta zona mlastinoasa. un loc de refugiu pentru membrii respectivelor culte d upa crestinarea regiunii.23 Locul nu este totusi lipsit de semnificatie. din pacate. care nu numai ca a rezistat secolelor. petrecîndu-si zilele caindu-se pentru pacatele ei si meditînd la lisus. care i-a dat ultima împartasanie. majoritatea sînt doar fabulatii. probabil. iar pestera în cauza era un centru de venerare a zeitei Diana Lucifera („Aducatoarea de lumina" sau llluminatrix). fiindca sfînta si-a finantat calatoria pe mare oferindu-le marinarilor serviciile la care se pricepea atît de bine si ceea ce este cu atît mai remarcabil. nu aflam nimic mai mult despre istoria sau personalitatea ei. metamorfoza voluptuoasei Magdalena în pocaita si înlacrimata pustnica este interpretarea crestina a unei povesti mult mai inofensive: toate elementele-cheie au fost extrase dintr-o legenda care circula în secolul al V-lea . Exista mii de legende referitoare la cei mai diversi sfinti. a carei penitenta în pustiul Palestinian a durat patruzeci si sapte de ani. dar implauzibilul rastimp de ani. Unele legende sustin ca ea a trait acolo biblicul. partea cu penitenta din povestea Magdalenei este o inve ntie deliberata a Bisericii medievale. se crede ca Magdalena a trait tot acest fimp goala. ni se spune.

asa cum sustin unii critici. desi ar fi prea exa gerat sa pretindem ca lisus a vizitat acea zona din Anglia — pe atunci a flata în afara Imperiului Roman — putem crede foarte bine ca o femeie idependentâ din punct de vedere material s-a îndreptat spre o regi une înfloritoare de pe tarmul romanizat al Mediteranei. Biserica primilor ani de crestinism a numit-o „Apostol al apostolilor". Saintes-Maries este singurul oras dintr-o zona în care principala activitate este cresterea cai lor si care constituie un veritabil refugiu pentru numeroase specii de pasari acvatice. care dateaza din secolul al Xll-lea. Asa cum am vazut. Impunatoarea biserica Notre-Dame de la Mer se ridica abrupt deasupra cladirilor scunde ale orasului si nu e deloc surprinza tor ca locasul.26 . Mult mai suge stiv însa este rolul jucat de ea în aceste legende. vizitatorul descopera cu uimire. poate „înfrumusetata" în decursul secolelor. E ste un loc salbatic. La fel ca întreaga regiune Camargue. dar avem motive sa banuim ca la baz a întregii istorii stau fapte reale. locul are un aer spaniol distinct. oda ta ajuns aici. baruri si restaurante. începe la Saintes-Maries-de-laMer. Acest lucru sugerea za ca legenda se bazeaza pe o am intire reala. Si istoricii sînt de acord ca. despre calatoria lui lisus copil în regiunea West Count Indubitabil. în care este descrisa în mod explicit ca predicatoare. multe dintre detaliile vietii Mariei Magdalena pe tarîm francez sînt adaugiri ulterioare. cu parc de distractii. bîntuit la asfintit de roiuri de tîntari si. la fel ca povestea în sine. printre care stoluri de flamingo venite aici din Africa . era continuu amenintat de pirati si de diversi alti dusmani.25 Luînd ca punct de plecare orasul Marsilia. este înconjurat de fortificatii : aflîndu-se într-un oras de coasta. crestinismul a luat fiinta în secolul I dupa Hristos. am pornit într-un circuit al principalelor locuri asociate cu legenda Magdalenei. gjestee (etangs) în care Ronul se varsa în Marea Mediterana. Fiindca. Drumul. ampl asata chiar lînga plaja. punctata de o sumedenie de . dar în Evul Mediu era de neconceput ca o femeie sa detina un asemenea rol. un oras turistic frematator. inclusiv o arena pentru luptele cu tauri. dupa lungul dr um prin pustietatea mlastinoasa . în Camargue — regiunea mlastinoasa.povestile ry a Angliei). Daca. legenda franceza a Magdalenei ar fi fost inventata de cl ericii medievali. în Provence. oras aflat la aproximativ doua ore distanta de Marsilia. e greu de crezut ca ei i-ar fi atribuit rolul evident masculin de apostol. izolat de orice alte asezari umane. a unei femei car e a existat cu adevarat.

care se aduna în oras cu miile pe 25 mai. fapt care subliniaza imaginea ei de apostol. Pe lîngâ faptul ca în interior se afla o capela dedicata exclusiv Mariei Magdalena. rege al Neapolelui si al Siciliei si.28 Urmînd presupusul itinerar al Mariei Magdalena. în capela Sfîntul Serenus pot fi vazute o serie de basoreliefuri înfatisînd scene din viata ei. Mare Maestru al acesteia. Biserica a constituit un punct aparte de interes pentru Robert d'Anjou (1408-1480). „Bunul rege Rene". nu a descoperit nimic. cineva trebuie sa se fi aflat pe aproape pentru a-i boteza în credinta crestina. este mult mai interesanta si contine lucrari artistice aparent autentice. pe atunci ambasadorul Vaticanului în Franta si viitoru l papa loan al XXIII-lea. Basoreliefurile au fost comandate de Rene d'Anjou si unul dintre ele o reprezinta pe Magdalena predicînd. în zona actualei Place de Lenche. la un festival organizat în onoarea ei. printre care si Bob Dylan. Si dat fiind ca înregistra probabil succese în convertirea „pagînilor". Acolo a gasit doua schelete. sub acelasi nume de loan al XXIII-lea. una are numai 150 de ani vechime si este înca deschisa credinciosilor.Trei Marii sînt venerate aici: Maria Magdalena. care a compus cu aceasta ocazie o melodie27. o importanta atractie turistica a regiunii si a adus aici. acum catedrala nu mai este deschisa pentru public. Departe de a constitui fundatia uneia dintre cele doua catedrale sus-mentionate. despre care a afirmat ca le apartin Mariei lacobi si Mariei Salome. Desi prin decoratii celebreaza amintirea Magdalenei. asa cum 1-a retinut istoria. oferita de Evangheliile gnostice. Considerata însa nesigura. în decursul anilor. acest lucru este probabil rezulta tul traditiilor si al asteptarilor locale. În privinta Magdalenei însa. Ca la Notre Dame de France din Londra. am revenit în arsita si aglomeratia Marsiliei. Maria lacobi si Maria Salome. Dar cine? Ar fi oare posibil ca ea. în mijlocul unei încrengaturi de . conform afirmatiilor membrilor Prioriei din Sion. Apostol al apostolilor. fireste. Dintre cele doua mari catedrale ale orasului. Festivalul a devenit. Construita în secolul al Xll-lea pe locul unui baptisteriu din vea cul al V-lea. Considerata în mod traditional negresa. este sfînta patroana a tiganilor. Cealalta cladire însa. S-a spus ca Roncalli ar fi fost membru al Prior iei din Sion în vremea în care Jean Cocteau era Marele ei Maestru. a fost un pasionat adept al Magdalenei si a obtinut din partea papei permisiunea de a face sapaturi în cripta bisericii. o serie de celebritati. este ilustrativa pentru vechea traditie mag-dalenistâ. Maria Magdalena obisnuia sa predice pe treptele unui vechi templu închinat zeitei Diana. Vieille Major. acolo unde ea ar fi predicat. acesta se afla. se pare. plafonul bisericii a fost astfel decorat încît sa para o uriasa pînzâ de paianjen. care ilustreaza viata si activitatea sfintei în regiune. În interiorul bisericii se afla un curios altar al egiptencei Sara. sa-si fi asumat aceasta misiune? Conform traditiei locale. Participantii aleg în fiecare an o regina în fata statuii care o reprezinta pe Sara pe care o poarta apoi în procesiune si o cufunda în mare. presupusa servitoare a celor trei Marii. Printre personalitatile care au vizitat orasul se afla si una amin-llta de o placuta montata în piata de lîngâ biserica: cardinalul Roncal li (1881-1963). aflate una lînga cealalta.

pîna la grota în sine. ca un preambul. preoti. vin doua litiere pe care se afla cîteva statuete ale unor sfinti mai putin importanti. uitînd pe moment orice notiune de pudoare. Biserica a inclus Sainte-Baume în povestea Magdalenei pentru a ogli ndi viata unei alte sfinte prostituate — Maria Egipteanca. (Unii. pe vremea Mariei Magdalena. fiindca. legendara pestera în ca re si-ar fi petrecut Magdalen a zilele de pustnica. Dupa acestia. închinata Mariei Magdalena. pestera era un centru de venerare a unei zeite pagîne. Probabil. dar convingatoare este insistenta cu care localnicii declara ca acest petic triunghiular de pamînt este locul în care a predicat odinioara Maria Magdalena. Localnici înarmati cu sulite mentin o garda simbolica în jurul ei si forta de atractie pe care o exercita este atît de mare. O orchestra de percutie si suflatori în costumul traditional provensal conduce parada. De la Sainte-Baume. pentru noi însa. Moastele. Tot în cripta se afla o capela asemanatoare cu o grota. La est de Marsilia se afla Sainte-Baume. fiind una dintre faimoasele — si controversatele — „Madone negre". se aplecase peste pervazul ferestrei în costumul Evei. dupa cum am vazut. Stralucita procesiune în care este purtat capul sfintei începe cu o slujba religioasa în bazilica Sainte-Marie-Madeleine. Saint-Maxi-minlaSainte-Baume. în mod evident. urmata imediat de episcopi. dupa o lunga asteptare.stradute. Vizitatorul ajuns aici nu trebuie sa se astepte în sa la vreo revelatie. dar cripta este mult mai veche si contine numeroase sarcofage bogat ornamentate. O poteca serpuita urca abrupt pîna la aproape l 000 de metri. din secolul al XlII-lea. Sfînta tine în brate Un copil si are pielea de culoare neagra. în prezent sanctuar catolic. cel mai fascinant element de aici este statuia Notre-Dame de Confession. Apoi. Nu exista nimic aici care sa aminteasca de un asemenea trecut istoric. De la începutul secolului al V-lea. în plus. strabate apoi un platou si duce în cele din urma la o mica îngramadire de casute. din perioada romana. De aici urmeaza un drum lung si dificil prin padure. Dincolo de fortul Sfîntul loan Botezatorul si de pitorescul port vechi cu celebra — dar rau-mirositoarea — sa piata de peste. drumul continua pîn â la presupusul loc în care Maria Magdalena a murit si a fost îngropata. care alcatuiesc satul Sainte-Baume. vor spune ca atitudinea ei era cum nu se poate mai adecvata . Mitul creat are o dubla valoare: o metamorfozeaza pe eluziva Magdalena într-un personaj mai usor de controlat de Biserica si transforma un fost sat pagîn în destinatie pentru pelerinii crestini. apare capul însusi. în mod normal închise în sacristie. unde. probabil. la sosirea noastra. festivalul anual dedicat ei era în plina desfasurare. Cladirea actuala dateaza din secolul al XlH-lea. o însemnatate covîrsitoare. aici s-a aflat o manastire ridicata deasupra ruinelor unui cimitir pagîn . sînt asezate pe litiera si purtate pe un traseu bine stabilit pe stradutele înguste ale orasului. pretioasa relicva are. calugari dominicani si oficialitati locale. încît am zarit o tînarâ care. înconjurata de mici medalioane de aur ce decoreaza marginea baldachinului. se afla a batia S t Victor — un alt sit religios important. la aproximativ 200 de metri distanta.

c are culmineaza cu o oda rasunatoare în interiorul bazilicii. Scheletul este pastrat si astazi în sicriul sau de piatra din cripta bisericii. Ironic era însa faptul ca pîna si cei mai cinici „expozanti" întîmpinau greutati în a convinge hoardele de pelerini ca în parohia lor aveau ceva legat de lisus însusi. „oasele Mariei Magdalena" de la St Maxirnin sînt. fiindca.29 Comertul cu relicve era considerat. ar forma o padure întreaga. dar biserica nu a atins niciod ata celebritatea de care se bucura.pentru celebrarea acestei sfinte. cel mai profitabil tip de relicve era trupul unui sfînt sau. cît de putin. în acorduri de orga. conte de Provence. chiar si în epoca medievala. spre exemplu. Mii de credinciosi si pelerini umpleau vistieriile acelor biserici care se laudau ca detin relicve sfinte. putini comentatori. Orinde te duceai pe cuprinsul crestinatatii. În prezent. posibil. Sa fie oare tot acest ceremonial doar o fatada? Ne transmite el ceva. pe 9 decembrie 1279. false si se poate demonstra dincolo de orice îndoia la ca documentele care le „autentifica " sînt si ele plasmuite: folosesc sistemul de datare utilizat în secolul al XHI-lea. acelasi refren se înalta din rîndul preotilor si al multimii — un imn adresat Mariei Magdalena. nu au fost efectiv finalizate. la fel ca în cazul altor catedrale. pentru care el nu era altceva decît o flagranta si banoasa înselatorie în detrimentul celor cu adevarat piosi. sotia lui lisus? Moastele au fost descoperite. puteai fi sigur c a gasesti unghia de la picior a nu stiu carui sfînt ori lobul urechii altuia. îngropate în cripta bisericii din St Maximin. pentru a-1 proteja de navalitorii sarazini si abia la aceasta data a fost facuta si mentiunea scrisa corespunzatoare. daca ar fi puse laolalta. inacceptabil în rîndul persoanelor educate. personajul enigmatic al Noului Testament si. San tiago de Compostella. iar la vremea aceea în Fra nta nu existau amenintari din partea . dar craniul a fost mutat în relicvarul de aur din sacristie. de departe. Carol de Anjou a finantat construirea bazilicii si tot el a pus-o sub protectia Ordinului Dominican. trupul Magdalenei a fost ascuns într-un alt sarcofag. încît se estimeaza ca. Carol de Anjou a dorit sa transforme locul într-un centru de p elerinaj pentru adeptii Mariei Magdalena. o parte a acestuia. mai cu seama din afa ra Bisericii Catolice. diferit de cel în uz cu cinci secole în urma. despre adevarata Maria Magdalena. ce data din secolul al V-lea. Din pacate. cu aprobare din partea papei.) Pretutindeni pe traseul procesiunii. nu urcase El la ceruri? Tot ce puteau ga si era cîte un spin din „coroana" de spini sau aschii din Adevarata Cruce — atît de multe pîna la urma. întradevar. Presupusul ei schelet a fost gasit într-un sarcofag scump d in alabastru. desi. cel putin. Lucrarile au început în 1295 si au fost aparent încheiate dupa 250 de ani. Desigur ca. Documentele descoperite o data cu ramasitele trupesti ofera explicatia acestei înhumari tîrzii: în anul 7 10. de Carol al II-lea de Anjou. se spune. au scrupule în a denunta aproape toate aceste relicve ca fiind contrafaceri — si înca unele atît de grosolane încît devin insultatoare. la urmei.

doi ani niai tîrziu. Carol a devenit convins — motivele ramîn un mister — ca adevaratul trup al Mariei Magdalena se afla înca undeva în Provence si a capatat o obsesie privind descoperirea lui. fara a fi vazute vreodata de cineva. prezumtivele ramasite pa mîntesti ale regelui Arthur si ale sotiei sale a u fost descoperite la Gla stonbury. o însel atorie deliberata. da r la mijloc se mai afla si alte elemen te. initial. în acea perioada. probabil. pentru a-si face abatia cunoscuta . acestia au refuzat si a fost nevoie de un ordi n al papei . dar motivele sînt adesea altele a tunci cîn d în cauza este presupusul trup al unei mari personalitati a istoriei. el a insist at ca benedictinii stabiliti deja la St Maximin sa fie înlocuiti de dominicani. Dupa acest eveniment. Carol a insistat pe lînga suveranul pontif pentru recunoasterea oficiala a acestor moaste în locul celor de la Vezelay — ceea ce a si reusit în 1295 — si pentru a i se aproba proiectul de construire a bazilicii. în secolul al Xl-lea.) La ceremonie a participat. cu toate ca. menita sa stopeze orice cautari ulterioare. englezii luptau pentru cucerirea Tarii Galilor. între timp. în 1265. nicidecum scheletul complet pe care se presupunea ca îl detin. care — credeau multi — nu murise si avea sa se întoarca într-o zi sa lupte alaturi de ei împotriva inamicilor. în realitate. în Burgundia. din comportamentul si a ctiunil e lui Carol putem deduce ca . Din nefericire. Este adevarat ca relicvele con stituiau o a fa cere rentabila. un simbol al rezistentei lor. Multi considera ca a cea sta a fost doa r o stra tagema din partea abatelui. Scotînd la iveala ca davrul regelui Arthur. Carol si familia lui îsi puteau continua nestingheriti vîn atoarea. La gasirea oaselor. pe atunci în vîrsta de nouasprezece ani. englezii le-a u dat o grea lovitura psihologica velsilor. Despre oa sele Mariei Magdalena s-a crezut ca se afla la Veze-lay. Pasiunea lui pentru Magdalena i-a nedumerit totdeauna pe specialisti si 1-a determinat pe un istoric francez sa scrie: „Am vrea sa stim de unde se trage devotiunea aceasta a printului". sa fie expuse în cadrul unei ceremonii fastuoase.32 Carol a ordonat sa se excaveze sub biserica din St Maximin. Carol al II-lea de Anjou. aceasta i-a f ost jucata lui Carol si nu el este autorul.30 Exista în sa unele elemente care sugereaza ca la ba za mistificarii a stat ceva mai mult decît simpla vena litate. sapînd el însusi pamîntul cu mîinile goale. Spre exemplu. calugarii de la Vezelay nu au putut aduce la lumina decît cîteva oase într-un cufar metalic. Apoi.sarazinilor. la care a luat si el parte..31 (Aceasta poveste este remarca bila prin lipsa totala de ima gina tie de care au dat dovada calugarii de la Vezelay. iar pentru velsi regele Arthur era un erou legen dar. daca la mijloc s-a aflat o farsa. Desi moastele descoperite — cele venerate astazi — sînt falsuri. unde ar fi fost aduse din Provence si pastrate sub altarul abatiei Sainte-Marie-Madeleine. Ludovic cel Sfînt — mare colectiona r si vobitor de relicve — a ordonat ca oasele sa fie exhumate si.. De asemenea. Se pare însa ca intriga a fost mai complicata de atît si se stie ca planurile au fost puse la punct de Carol în cadrul unor întîlniri secrete cu arhiepiscopii locali. Mai exista însa o alta posibilitate : „descoperirea" de la St Maximin sa fi fost. si nepotul lui Ludovic.

37 Desi statuile sînt înca si astazi tinta unei venera tii fervente. Maria Magdalena avea o semnificatie coplesitoare. fervoarea lor ramîne un mister. Aceste statuete religioase seamana foarte bine cu obisnuitele reprezentari ale Fecioarei cu pruncul. si totusi. un urmas al lui Carol."38 Begg mentioneaza în continuare ca. am investigat mai profund cultul Ma donei negre. majoritatea clericilor de astazi demonstreaza ori lipsa de . trecîndu-se astfel peste capul arhiepiscopilor local i. 1985). Cel care bea tot dintr-o singura îngh ititura îi va vedea pe Dumnezeu în mod cert. Trebuie sa spunem ca Biserica nu îndrageste deloc aceste statui. Despre el se spune ca detinea o cupa în stilul Graalu-lui. desi nu eram înca sigur ce fel de legaturi si de ce. lasînd la o parte ostilitatea manifesta. Bazilica a fost plasata sub controlul dire ct al suveranului pontif. dar. în mod traditional. cu enigmatica inscriptie: „Cel care bea adîricdH . la Prezentarea documentelor despre Fecioarele negre în fata Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintific. dar schimbarea auspiciilor a stîrnit o rezistenta feroce a oficialitatilor din oras. Exista — depunem marturie pe baza propriei noastre experiente — ceva considerat „nu tocma i pla cut" cu privire la Madonele negre.va vedea pe Dumnezeu. Madona este înfatisata ca avînd pielea neagra. la St Maximin. În Marsilia am descoperit un a dintre straniile Madone n egre. pentru un motiv oarecare.34 Asa cum am vazut. cu apelativul „fiica. cele mai multe — aproximativ 65% în conformitate cu studiul Ean Begg din 1985 — se afla în Franta si majoritatea sînt grupa te în sudul tarii. în cartea sa The Cult of the Black Virgin („Cultul Fecioarei negre". toti preotii si calugaritele din public au parasit sala. nu avea copii? În speranta ca vom gasi cîteva indicii. Desi pot fi întîlnite într-o zona întinsa de pe continentul european. deoarece. Faptul ca Rene d' Anjou a sapat la Saintes-Maries-de-la-Mer — în aparenta pentru a cauta ramasitele pamîntesti ale Mariei Magdalena — este foarte ciuda t. despre care stia m ca au lega turi strînse cu traditia Magdalenei... nimeni nu le-a gasit pîna acum. o femeie despre care se stie ca era de rasa alba. dominicanii au declarat-o pe Maria Magdalena sfînta lor protectoare. încît Carol a fost nevoit sa trimita trupe înarmate în ajuto rul staretului dominican si al reprezentantilor regali si papali. Carol de Anjou declarase ca le-a gasit el. Ce relatie ar putea exista între ele si Maria Magdalena. Ean Begg scrie: „. orientala si. sor a si mama" a ordinului. cu doua secole înainte.36 Numite si „Fecioare negre". aceste statui au devenit pretutin deni veritabile centre de cult. Rene d'Anjou (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion) avea aceeasi opinie despre Magdalena. pe care le priveste cel putin cu suspiciune. pentru familia de Anjou. Ostilitatea a fost evidenta pe 28 decembrie 1952 cînd.33 Un ciudat efect al acestui proces a fost faptul ca. aceasta se manifesta la scara locala si nu este niciodata ofic ial recunoscuta sau sustinuta de Biserica Catolica. în 1297.pentru a-i convinge. în ciuda declaratiilor celor doi. Dar se pare ca . inclusiv în Polonia si Marea Britanie. si ca exista numeroase teorii ce încearca sa explice culoarea lor neagra.

In plus. Probabil ca de aceea Biserica le trateaza cu dispret.40 Crestinarea acestor situri a fost un fenomen frecvent întîlnit pe întregul teritoriu al Europei.39 Printre celelalte explicatii se numara si condescendenta sugestie ca aceste statui au devenit negre cu timpul. între un coleg al sau si un preot. ca urmare a fer-vorii pe care le-o arata populatia locala. majoritatea Madonelor negre au fost sculptate acolo unde urmau a fi venerate si nu au fost copiate dupa un original adus de cruciati din cine stie ce tinuturi exotice. Poa te ca ma i plauzibila este o alta idee: statuile sînt negre fiindca au fost aduse de cruciati din regiuni populate cu oameni de culoare. cu o preponderenta clara însa a celor dintîi. cu o fervoare atît de deosebita si de rar întîlnita. Si totusi. precum abanosul. mult mai vechi. Sotul ei. acestea fiind înfatisa te cu figuri negre tot timpul cît au fost venerate. mai cu seama — clerul ar trebui sa precizeze si motivul ei. pretutindeni unde au existat sau mai exista înca. în decursul secolelor.interes. iar culoarea neagra a statuilor sugereaza ca ele reprezinta. e neagra fiindca e neagra". prelatul raspunde: „Fiul meu. Madonele negre sînt tinta unei adoratii patimase din partea populatiei locale. de ce Madona aceasta este neagra?". ori ignoranta în legatura cu acest subiect si nu au nici o dorinta de a-1 studia. Conexiunile pagîne în sine nu explica. „întunecata". în zona mediteraneana. într-un fel sau altul. nu putem sa deducem de aici decît ca asa s-a intentionat. Osiris. Si totusi. În cadrul documentarii pentru cartea sa. majoritatea statuilor de acest tip au fost pictate în mod intentionat cu negru sau au fost sculptate într-un material de culoare închisa. fara a le putea interzice însa. macar simbolic. La întrebarea: „Parinte. fiindca au stat în aer cu un continut ridicat de fum de luminari. De fapt. fiind zeul mortii si al târîmului . Atunci. care au luat forma exterioara a crestinismului. O alta zeita reprezentata uneori ca fiind neagra este Isis. în plus. printre ale carei „daruri" se numarau magia si tamaduirea. al carei cult a persistat îndelung dupa crestinare. Oamenii nu sînt atît de naivi încît sa fi venerat. O alta teorie pare însa mai plauzibila. explicatii ce acopera o gama întreaga. Ean Begg citeaza un dialog tipic pe aceasta tema. era o zeita complexa. Madonele negre sînt totdeaun a asociate cu situri pagîne. pentru a emite o astfel de interdictie — în zilele noastre. ceea ce nu ar face decît sa atraga atentia publicului asupra unui fenomen ce continua de aproape doua mii de ani. Begg a vizitat frecvent situri cunoscute pentru Madonele negre pe care le detin. constatînd însa cu surprindere ca prelatii afirmau ca nu stiu despre existenta unei asemenea statui sau ca aceasta. a disparut. avea si el înfatisare neagra. multe dintre aceste situri au fost asociate cu zeite precrestine precum Diana si Cibele. o continuare a traditiilor pagîne. Madone cu fete murdare. de ce Madonele sînt negre — în ciuda apologetilor crestini care pretind ca orice asemenea conexiune trebuie sa ramîna. prin ce anume sînt aceste culte atît de deranjante pentru catolicismul oficial? Exista numeroase teorii care încearca sa explice culoarea neagra a statuilor. Desigur. faptul ca toate celelalte statui cu aceeasi vechime si pastrate în aceleasi conditii au ramas cel putin curatabile nu mai intra în discutie. desigur. prin urmare. din greseala. de fapt. fiind concomitent asociata cu marea si cu Luna. timp de secole întregi. de la ridicol la sublim. Sora cu Nepythys.

spre exemplu. religia egipteana iesea în evidenta printr-o profunda cunoastere a spiritului uman. în vreme ce crestinii de azi trebuie sa accepte imacu lata conceptie ca un act de credinta si totodata ca un fapt istoric. corespunzatoare ciclului de viata al femeii reale. Venus sau Ma'a t pasisera odata pe Pamînt sau nu. în cele din urma. însa. Spre exemplu. important era ceea ce întruchipau ei. Departe de a fi simplista si igno ranta. Pentru ei. Isienii nu-si pierdeau vremea cautînd pînza care ar fi putut înfasu ra trupul lui Osiris si nici nu li se parea important sa gaseasca vreo aschie din sicriul în care fusese acesta închis. z eita egipteana Ma'at. desi era toto data mama lui Horus. Luna plina si perioada în care astrul nu este vizibil. Majoritatea crestinilor cred ca reprezentarile Fecioarei cu Pruncul apar exclusiv în iconografia crestina. nu personaje istor ice. putin conta daca Zeus. i-au fost atribuite cîteva dintre titlurile zeitei egiptene. adeptii zeite i Isis (isieni) si alti pagini asemenea lor nu se confruntau cu astfel de dileme intelectuale. Initial era Fecioara.tenebrelor. Isis era înfatisata asezata pe o semiluna sau cu stele în Par ori în jurul capului. cultul zeitelor punea accentul pe feminitat ea lor. Osiris a fost tradat si ucis de zeul malefic Set. inclusiv dragostea sexuala. împartind-o în trei mari aspecte. Batrîna. si deci putea fi invocata pentru a ajuta o femeie indiferent de problema pe care o avea aceasta — spre deosebire de . Horus. conceptul era deja prezent si bine afirmat în cultul zeitei Isis. întrupate. Dar cea mai izbitoare imagine prin similaritatea ei este aceea a mamei cu pruncul în brate. precum „Stea a marilor" (Stella maris) si „împarateasa cerurilor". era reprezentativa pentru toate aspectele vietii f eminine. apoi Mama si. cele trei aspecte erau totodata legate de fazele Lunii: Luna noua. acest lucru nu constituia o problema pentru Milioanele de credinciosi. Fiecare zeu raspundea de un anumit domeniu al vietii umane. pentru a-i da apoi nastere fiului lor. în realitate. dar nu ca o Ma fecioara. Isienii ar fi considerat de-a dreptul ridicola ideea une i nasteri virgine. inclusiv Isis. Fiecare zeita. cît si atunci cînd sufletele raposati lor erau cîntârite în balanta. la fel si Fecioara Maria. Isis era venerata ma ca Fecioara si ca Mama. Zeii erau arhetipuri vii.41 Si zeita egipteana era venerata ca o fecioara sacra. or fi zeii capabili de miracole. în mod traditional. guverna asupra conceptului de dreptate si justitie. însa Isis a reusit sa-1 readuca la viata. dar nici unul nu le cere credinciosilor sa renunte la logica într-o asemenea masura. Este cunoscut faptui ca primii crestini au transferat asupra Fecioarei Maria o mare parte a iconografiei zeitei Isis. atît în lumea materiala. în majoritatea cazurilor.

aflata undeva deasupra operativelor biologice. o c onceptie mult mai veche si mai complexa cu privire la feminitate? S-a constatat. creata de misogini pentru misogini. însa mult prea pura Fecioara Maria sa îi ia locul deplinei Isis — nu doar Fecioara. constituind o amenintare la adresa Parintilor Bisericii. Cum ar fi putut buna si blînda. mai pu tin recunoscuta. emotionale si spirituale ale femeilor reale. Da r era probabil ca asexuata Fecioara Maria sa poata prelua torta de la Isis fara poticneli din partea celor care credeau în aceasta din urma. Nu o data s-a remarcat ca aceste statui enigmatice si vechile culte care le corespund sînt prezente alaturi de cele ale Mari ei Magdalena. Iar în Marsilia se gasesc nu mai putin de trei Madone negre. splendi da femeie-zeita careia femeile i se puteau ruga — pastrîndu-si constii nta împacata — pentru absolut orice. aidoma cultului Madonei negre. alaturi de capela închinata Mariei Magdalena. a fost descoperit într-o regiune atît de nordica precum Parisul. de exemplu. O alta statuie se afla în biserica „ei" din Aix-en-Provence (aproape de locul în care se crede ca ar fi fost îngropata) si înca una în principala catedrala a orasului. Un templu închinat ei. se afla la Saintes-Maries-de-la-Mer — acolo unde se spune ca ar fi debarcat Magdalena la capatul calatoriei sale din Palestina. de pilda. reprezentativa pentru întregul ciclu de viata feminina . iar cultul ei era mult mai raspîndit decît am putea banui. primul instinct al Biseric ii de tip patriarhal a fost acela de a eradica toate cultele pagîne dedicate zeitelor. Chiar de la fondarea ei. St Saveur. una dintre ele fiind adapos tita în cripta bazilicii St Victor. sa ascunda. De aceea a fost acceptata existenta Fecioarei Maria — o versiune epurata a zeitei Isis. ca Madonele negre sînt asociate cu antice situri pagîne. de fapt. dar între cele doua mai exista o relatie. o zeita artificiala. atît de dispretuit de Biserica. a fost venerata de femei din toate culturile. Ean Begg noteaza ca nu mai putin de cincizeci de centre dedicate celei dintîi contin altare închinate Feci oarei . o femeie în adevaratul sens al cuvîntului.Fecioara Maria. ci totodata initiatoare în tainele sexuale si raspunzatoare pentru destinul barbatilor? Ar fi oare posibil ca veneratia pentru Maria Magdalena. si acesta nu a fost un caz izolat. Celebra statuie neagra a Sfintei Sara Egipteanca. Isis. fara îndoiala. a carei prezumtiva puritate constituie o bariera de netrecut pentru cele care ar dori sâ-i solicite sprijinul în probleme de ordin sexual. era uneori înfatisata cu pi elea neagra. Isis. Dar interesul pentru divinita tile feminine a ramas la fel de intens. Existenta unei legaturi între cultul Mariei Magdalena si cel al Madonelor negre nu poate fi negata. Mama si Bâtrîna.

De ce? Begg sugereaza ca acest lucru ar putea constitui o aluzie la o importanta conexiune a organizatiei cu Egiptul antic. a socierea între cele doua culte este clara — spre deosebire însa de motivul ei. organizatie care o identifica pe Isis cu Madonele negre. nu exista dubii în ceea ce priveste reala semnificatie a Fecioa rei negre. fiindca. lîngâ Avignon. acest cult nu pare a avea nimic în comun cu afirmatiile ca merovingienii descind din tribul lui David. în Provence si în Pirineii Orientali.42 Un studiu cartografic al sitarilor destinate Madonei neg re în Franta indica o concentrare maxima în zona Lyon/Vichy/ClermontFerrand. Pierre Plantard de Saint-Clair scria explicit: „Fecioara neagra este Isis.47 Daca exista un personaj legendar care poate oferi solutia acestu i mister sau care constituie puntea de legatura între traditiile pagîne si cele crestine îngemanate în cultul Madonei negre. Am vazut cît de importanta este ea pentru Priorie. la urma urmei. Si aici ne întîln im din nou cu Prioria din Sion.44 Cultul Madonei negre este esential pentru Priorie. Membrii ei acorda o veneratie aparte celei de la Goult. Chiar netinînd seama de îndoielile privind continuitatea dinastiei. ce legatura ar putea exista între Isis/Madona neagra si obsesia Prioriei pentru dinastia merovingianâ? Plantard de Saint-Clair o explica prin faptul ca merovingienii au fost cei care au initiat cultul Fecioarelor ne gre.negre. unde se reunesc în mod traditional membrii organizatiei pentru a-si alege Marele Maestru. deoarece doi dintre autori. nicidecum Isis. de asemenea. ce l putin. cunoscuta sub numele Notre-Dame de Lumieres („Madona Luminilor"). Dar cum de a ajuns aceasta penitenta crestina sa fie asociata cu o serie de situri pagîne antice? Un indiciu în acest sens poate fi gasit în Cîntarea Cîntarilor— o . aceasta este Maria Magdalena. iar numele ei e Notre-Dame de Lumiere".46 Aici pare a f i o discrepanta. pe Valea Loarei. ambele regiuni avînd legaturi strînse cu legenda Magdalenei. Plantard de Saint-Clair insista însa asupra asocierii dintre Priorie si Isis.43) O serie de locuri asociate cu Prioria detin statui ale Madonei negre — de pilda. au scris articole pe aceasta tema pentru saptamînalul L'Inexplicable. ca re . dar pe atunci divinitatile feminine adorate în Galia erau Cibele si Diana.45 Pentru ei. (Este ciudat ca acest fapt nu e mentionat în The Holy Blood and theHolyGrail. Michael Baigent si Richard Leigh. Sion-Vaudemont si Blois. Iar Begg remarca o alta discrepanta: veneratia pe care o poarta Prioria actuala zeitei Isis poate fi considerata o în cercare de a -si fauri o „genealogie" ce coboara pîna în epoca romana si dincolo de ea.acest lucru este însa mai putin cunoscut — manifesta un interes special în pnvinta cultului dedicat Madonei negre. Prin urmare. Numeroase situri închinate Madonei negre exista. strabatuta de un lant deluros numit Monts de la Madel eine („Muntii Magdalenei"). în aceeasi perioada în care au lucrat la carte.

si-n tîrg voi alerga . Poate ca aceasta conexiune aparesttialfanie l-a determinat pe Begg sa scrie: „. iata. L-a m cautat. de asemenea. acelasi lucru poate fi spus despre sfînta penitenta si Cîntarea Cîntarilor. de spiritul unui alt personaj semnificativ al Noului Testament: loan Botezatorul. în Marsilia. pînâ nu 1-am dus la mama mea. Pe lînga biserica dedicata sfîntului.. este patrunsa. de ziua Mariei Magdalena. pe ulite. caminul „magdalenismului" si al cîtorva Madone negre. pe Osiris. 1-am cautat.culegere de versuri erotice incluse în Vechiul Testament si atribuite regelui Solomon. Iata-1 (Cîntarea Clntarilor 3:1-4): „Noaptea-n pat 1-am cautat pe dragul sufletului meu. În mod bizar. nu 1-am mai aflat. povestea Fecioarei negre ar putea a scunde un secret eretic capabil sa socheze chiar si spiritele moderne. Întîln itu-m-am cu pa zn icii. care pot fi întîlnite aici. prin piete. daca exista cîteva conexiuni evidente între Magdalena si Madonele negre. La fel ca tînara care se lamenteaza în versurile de mai sus. se mai afla vechiul fort St Jean al Cavalerilor Ospit alieri. de asemenea.50 Desigur ca numarul mare de constructii dedicate lui loan Botezatorul poate fi explicat prin faptul ca Ordinul Cavalerilor O spitalieri . pe dragul sufletului meu?» Dar abia m-am despartit de ei si. iata nu 1-am mai aflat. dar ce paralela poate fi facuta între ea si povestea Mariei Magdalena? La prima vedere. piesele tot nu se potrivesc între ele. care preamarea astfel farmecele reginei din Saba. Acest lucru este uimitor. Mai exista însa un alt element. de pilda. cei ce tîrgul strajuiesc. eu 1-am gasit pe cel iubit. oricît am încerca. Este uimitor numarul mare de biserici închinate lui si de locuri ce-i poarta n umele. «N-ati vazut. dar frumoasa" — o alta referire la cultul Madonei negre49 si la zeita egipteana Isis.. daca e sa credem spusele Prioriei. fiindca la un moment dat iubita spune: „Neagra sînt. Scula-ma-voi. am întîlnit acelasi fenomen inexplicabil: în regiunile cu o densitate mare de situri dedicate Magdalenei se aflau. Pe zidul unei case de pe o strada ce duc e spre catedrala se afla un basorelief ce înfatiseaza decapitarea Botezato rului. care merita luat în consideratie. întrebarea pare a nu avea un raspuns clar. amanuntit voi ca uta pe dragul sufletului meu. In Aix-en-Provence se înalta catedral a Sfîntul loan de Malta. pînâ nu 1-am dus în casa ei". Isis a pornit sa-si caute sotul. Regiunea Provence. deoarece. un numar peste medie de biserici fiachinate lui loan Botezatorul. mi-am zis. unul dintre aceste poeme este citit în bisericile catolice. Înca din primii ani ai erei crestine. Cîntarea Cîntarilor a fost asociata cu Maria Magdalena. apucatu-1-am atunci si nu 1-am mai lasat. post crestine — un secret în care sînt implicate forte politice înca influente în Europa de astazi". si mai derutant.48 Poate ca versurile mai ascund si o alta conexiun e. dar. zic eu. care strajuieste înca intrarea în Port. Pretutindeni în calatoriile noastre.

Decorarea capelei a cazut exclusiv în sarcina sa. Nu departe însa. pe întreaga suprafata a zidurilor. nu puteam rata ocazia de a vizita zona St-Jean-Cap-Ferrat. lucrurile nu sînt chiar atît de exclusiv materialiste pe cît par: accentul pus si aici asupra „Sfîntului loan" nu este un accident. desi aici imaginile au un caracter mai pregnant suprarealist. Dar un alt ordin cavaleresc major. Drumul de la Marsilia la Nisa parea sa nu se mai sfîrsea scâ. unde a locuit o perioada Jean Cocleau . a nutrit dintotdeauna o veneratie aparte pentru acest sfînt. Din aceasta îngramadire bizara de simboluri si reprezentari artistice. Ca urmare a acestei asociatii. Iar rezultatul este. desi aceasta din urma se afla doar la cîtiva kilometri mai departe pe coasta . fara a exagera deloc. din nou. Pe zidurile capelei se afla cîteva placi care comemoreaza vizita diversilor Mari Maestri ai ordinului. Motivul rezida.(numiti mai tîrziu Cavaleri de Malta). spre elegantul oras-stat Monaco. Aici se afla unele din tre cele mai opulente resedinte imaginabile — cu exceptia filmelor cu Bond. St-Jean-Cap-Ferrat se întinde la capatul unei peninsule si trecutul sau de paradis al vedetelor de film pr ecum David Niven îi confera o aura cinematografica. am putut constata existenta unei si mai neasteptate conexiuni cu Prioria din Sion. capela îi este închinata Sfîntului Petru („Marele Pescar"). mergînd de la tencuirea peretilor pîna la forma sfesnicelor. la capatul peninsulei — un excelent punct de observare. Nici chiar în acest paradis al celor celebri si bogati. precum o femeie care ridica trei degete. aratîndu-i-le parca privitorului. Pretutindeni sînt pictati ochi deschisi: unii uriasi.Îîn portul oraselului Villefranche-sur-Mer se afla o capela micuta. De peste cinci metri înaltime. a fost cel al Cavalerilor Templieri — si ei devotati lui loan Botezatorul. mai mici. capela St Hospice construita de ei se înalta si astazi pe locul fostului lor fort. amintind parca de peliculele lui Hitchcock. ea a strajuit marea timp de aproape un secol. cu o prezenta intensa în zona. Ni s-a parut ciudata prezenta acesteia aici. straniu. în . în prezenta cavalerilor de Malta în aceasta regiune. dar pentru noi mai interesanta este identitatea celui care a creat remarcabilele deco-ratiuni interioare: Jean Cocleau a finalizat lucrarile aici în 1958. Si fiindca tot ne aflam în Provence. este numita de localnici La Vierge noire — „Fecioara neagra". una ne-a atras în mod deosebit atentia: înfatiseaza cîteva siluete de tigani care danseaza în jurul unei fete aidoma unei zeite — în mod evident o aluzie la ceremonia desfasurata anual la Saintes-Maries-de-la-Mer. iar piata înconjuratoare poarta numele Place des Chevaliers de Malte („Piata Cavalerilor de Ma lta "). frecventata de comunitatea pescarilor locali. Exista o vaga asemanare cu decorul templelor masonice. desi capela fusese un mult mai vechi vis al sau. St-Jean-Cap-Ferrat este. poate51 — si un anume Château St Jean ce se înalta aproape amenintator. alaturi de diverse figuri ciudate. la St John's Point. desi are astazi o patina gri-verzuie. de-o parte si de alta a altarului si numerosi altii. Zon a este do mi na ta de o uria s a stat uie de bronz a Fecioarei cu Pruncul care. cu un impact puternic în regiunea de sud a Frantei. În sat se afla o biserica închinata lui loan Botezatorul — personajul biblic care a dat numele întregii zone. un nou exemplu al acelui bizar fenomen de aparenta simbioza între Madonele negre si loan Botezatorul. prin urmare.

asa cum am vazut. Cocteau a decorat aceasta capela chiar înainte de a începe lucrul la fresca din Londra si. fiindca se considera ca aceste imagini sînt adecvate doar acolo unde loan Botezatorul se bucura de o veneratie apar te. Urmînd îndeaproape valea rîului Vesubie. Cel mai mare oras din regiune este St-Martin-de-Vesubie. cît si protestante. ca si cum o serie de imagini subliminale îi transmit. La numai cinci kilometri departare.53 Si. Utelle. locul unui legendar masacru al templierilor. se întinde drumul ce lega odinioara Alpii de tarmul Mediteranei. Dar. Dar de ce era el atît de important. în dreptul orasului St-Martin-de-Vesubie. fiindca în zona. desi originea numelui este controversata). pot fi vazute diverse reprezentari ale Botezatorului. cu toate ca legendele nu au totdeauna o baza reala. ridicata de Cavalerii Templieri. se înalta una din tre cele mai vechi constructii religioase din Franta: Biserica Sainte-Croix. statuia a fos t introdusa în Franta de Maria Magdalena.52 Aici se afla o celebra Madona neagra: la Madone des Fenestre s („Madona Ferestrelor". Satul Sainte-Madaleine (sic) se afla nu departe de Marie si respectiv St Jean. vizitatorul ramîne cu o senzatie stranie. în satul Saint-Dalmas. Aici exista si un vechi ora s al templierilor. conform traditiei locale. în interior poa te fi admirata o pictura ce-1 înfatiseaza pe Sfîntul Grat — un fost episcop din regiune — tinînd în mînâ capul lui loan Botezatorul. Pe celalalt mal al vaii. cultul Fecioarei negre si cavalerii templieri. Se stie dintotdeauna ca loan Botezatoru l a fost sfîntul patron al cavalerilor templieri. e interesant sa notam ca localnicilor li se par absolut firesti conexiunile între Magdalena. La aproximativ treizeci si cinci de kilometri nord de Nisa.celalalt capat al regiunii Provence si într-o capela dedicata Sfîntului Petru care. se afla satul Venanson. în ambele cazuri. Si asta nu e tot. iar în amonte de el ajungem la o alta asezare a acelorasi cavaleri. un grup de sate reflecta acelasi tipar al coexistentei siturilor dedicat e Mariei Magdalena si lui loan Botezatorul. la nivel inconstient. adusa în zona de aceiasi templieri . deopotriva pentru templieri si pentru cavalerii de Malta? Iata . în 1308. un mesaj cu totul diferit de cel obisnuit mtr-un locas de cult crestin. De-a lungul sau se însira locuri ale caror nume amintesc de aceleasi asociatii pe care le-am remarcat la St-Jean-Cap-Ferrat. dar de cele mai multe ori acestea îl înfatiseaza pe loan botezîndu-1 pe lisus. în aceasta regiune a Frantei însa. Pictura interioara o înfatiseaza pe Salomea oferindule lui Irodiada si lui Irod capul lui loan Botezatorul. exista o concentrare considerabila de situri ale templierilor si ale unor ordine înrudite. conform Evangheliilor gnostice. Fireste ca în numeroase biserici. pot fi întîlnite numeroase asemenea reprezentari: faptul nu e cîtusi de putin întîmplator. a fost dusmanul declarat al Mariei Magdalena. ale carui case medievale poarta si azi pecetile ezoterice ale alchimis tilor. Exista foarte putin e scene ale decapitarii. atît catolice. Roquebilliere. sfînta atît de iubita de Priorie. a carui capela închinata Sfîntului Sebastian strajuieste de la înaltime unicul drum din zona.

Fara a banui cît de tulburatoare avea sa fie urmatoarea noastra descoperire. pe masura ce am con tinua t. vinurile locale. Mergînd pe urmele ei. se gasea în totdeauna si sta tuia un ei Ma done negre. ne-am adus propria contributie la crester ea economica a zonei. mai cu seama în Pirineii Râsariteni. pe linga faptul ca. Asa cum era de prev azut. în zona Pirineilor. fiind concentrate îndeosebi în sud-vest. trebuie s-o spunem. am fost totodata primii si cei mai înversuna ti cercetatori ai trecutului sau istoric. CAPITOLUL 4 In inima ereziei Legenda Mariei Magdalena depaseste granitele regiunii Pro-vence. ne-am dat seama ca date. mai ample si mai orga nizate. de sfîntul pa tron al templierilor. Se spune ca în aceste regiuni ea ar fi dus Sfîntul Graal.. Acolo unde ce va amintea de Maria Magdalena. Este un tinut depopulat. poate chiar mai întunecate.o întrebare ce a vea sa capete proportii nebanuite în cursul cercetarilor noastre. Uneori ne-am îndoit chiar ca le vom descifra vreodata. în ciuda numarului tot mai mare de turisti care vin pentru a cunoaste istoria însîngeratâ locurilor si. loan Botezatorul. am descoperit o încrengatura de conexiuni ezoterice. Si. Pornind de la Marsilia spre vest. în mod inexplicabil.. Alte fire din urzeala legau acest veritabil triumvirat feminin de Prioria din Sion si. în aceste locuri exista si numeroase Madone negre. fara a reusi sa le întelegem rostul. au un fundament real si ne-a oferit totodata o serie de indicii care sugereaza existenta unei structuri mult ma i vechi. legen de si personaje aparent contradictorii încep sa-si gaseasca locul în imaginea genera la — si imaginea. pustiu si tacut. frecvente în zona. Fiindca. iar astazi printr e cele mai sarace. odinioara cea mai bogata din Franta. Dovezi ale unor apuse vremuri turbulente sînt pretutinden i. Legendele despre ea sînt numeroase în sud. desi siturile asociate cu viata ei în Franta pot fi întîlnite numai aici. aidoma un or buni europeni ce sîntem. în primele etape ale investigatiilor noa stre nu am facut decît sa constatam existenta acestor conexiuni. de ce nu. am ajuns în regiunea Langue-docRoussillon. unele vechi de cîteva secole. Castele în ruina si vechi fortarete distruse din ordinul regilor si al papilor împestriteaza peisajul si amintesc de brutalitati ce depasesc chiar si obisnuita tendinta medievala spre tira nie si cruzime. Calatoria care ne-a purtat prin Provence a demonstrat ca legendele despre Magdalena. iar în locurile în care cultul ei fusese activ se îna ltase în trecut un altar închinat unei zeite pagîne. Dar. am lasat în urma Proven ce si am patruns mai adînc în inima ereziilor europene. a . este una de ca re si Leonardo da Vinci ar fi fost mîndru. si în departamentul Ariege.

fiindca — asa cum aveam sa ne convingem — este vorba despre o regiune cu o reputatie iesita din comun. de fapt. cu toa te ca erau prin excelenta romantice. Si. din apropiere de Limoux. putine sînt tinuturile pe a caror prosperitate economica religia sa-si fi pus o asemenea amprenta. zeita. mai bogati si mai puternici decît acestia. unde trubadurii erau numiti minnesingers — literal. literatura si stiintele erau aici mai avansate decît oriunde altundeva. În Languedoc a avut loc primul genocid european. termenul are semnificatia unei femei arhetipale. în acest caz . z ona nu facea parte din regatul propriu-zis al Frantei. Occitania. cîntecele trubadurilor aveau o real a rezonanta erotica. Si exact acest lucru a provocat saracirea sistematica a zonei. în esenta. Un element esential al acestei culturi erau trubadurii — acei menestreli itineranti. De asemenea. desi. Vechiul Languedoc a fost dintotdeauna un focar al ideilor eretice. cînd peste 100 000 de membri ai gruparii eretice a catarilor au fost masacrati din ordinul papei. pentru interogarea si exterminarea acestor eretici a fost creata initial Inchizitia. mai toleranta fata de conceptiile noi si radicale. regiunea a fost — si este înca în prezent — un nucleu al alchimiei. ode închinate Principiului Feminin. „cîntareti ai doamnei". idealizate. aceasta cultura extraordinara a fost distrusa de invaziile triburilor barbare din nord — un eveniment ale carui ecouri persista înca si astazi. O suta de ani mai tîrziu însa. Probabil ca impactul sau nu a fost la fel de rasunator ca al Holocaustului modern. în care casele sînt înca decorate cu un bogat simbolism ezoteric. prinzînd radacini îndeosebi în Germania si în Tarile de Jos. un ii pretinz înd chiar ca a exista t în decursul timpului o veritabila conspiratie a tacerii. În plus. Multi localnici sînt însa si astazi animati de Pa timile vechi. probabil fiindca o cultura ce stimuleaza cunoasterea este. Initial numita simplu Languedoc — de la Langue d'Oc. Pîna în secolul al XHI-lea. desi supusi prin jurâmînt de credinta regilor france zi. Cu exceptia unor teritori i precum Bosnia si Irlanda de Nord. un exemplu graitor este Alet-les-Bains. erau.daca exista un loc în Europa despre care sa putem spune ca a fost inima ereziei. la nivel oficial. Influenta lor s-a extins dincolo de Languedoc. ci era stapînitâ de contii de Toulouse care. tinutul era o culme a civilizatiei si a culturii europene. în general. în timpul cruciadei împotriva albigenzilor (numiti astfel dupa orasul Albi. În secolele al Xl-lea si al Xll-lea. o fortareata a catarilor). în Tou-louse si Carcassonne au aparut pentru prima data acuzatiile de participare la a sa-numitul „Sabat al . Multi locuitori prefera sa foloseasca vechiul nume al regiunii. pentru simplul fapt ca s-a petrecut în secolul al VUI-lea. menita sa tina în umbra istoria catarilor. regiunea se întinde din Provence pîna în zona cuprinsa între Toulouse si extremitatea estica a Pirineilor. limba locala —. numeroase sate fiind marturii vii ale preocuparilor prea putin ortodoxe ale locuitorilor din trecut. De fapt. Artele. Aceasta traditie a iubirii cavaleresti era axata pe feminitatea idealizata si pe femeia ideala. acesta este Languedoc-Roussillon. ale caror cîntece de dragoste erau.

protectoarea orasului Toulouse este La Reine Pedauque („Regina Picior-deGîsca") — o referire. Irod a disparut aici fara urma. era gnosticism. Un alt personaj legendar al zonei este Meridiana.2 Acelasi orasel pretinde ca ar fi locul de îngropaciune a nimanui altcuiva decît Irod Antipas. iar Irodiada a continuat sa existe prin legendele locale. de obicei n u este reprezentat ca un vlastar al unei zeite din Vechiul Testament. marturiile lor fiind obtinute prin obisnuitele metode cu rezultat garantat ale Inchizitiei. Walker considera ca numele Meridiana provine de la Maria-Diana. care i-a oferit „trupul. Ea si ceilalti condamnati îl slujeau pe acesta din urma. dar. astazi St-Bertrand-deComminges. aceasta convingere o fi parut „vrajitorie". Cea mai renumita aparitie a sa a avut loc cînd Gerbert d'Aurillac (circa 9401003). sotia lui. Silvestru. a calatorit în Spania pentru a învata tainele alchimiei. La loc de frunte printre acestea s-a aflat o tînara pe nume Anne-Marie de Georgel. devenind tartorita soborului vrajitoarelor". un supranume al contesei de Toulouse.T. a marturisit ca luase parte la „Sabat" pentru a-i „servi pe catari la cina". lumea este un cîmp de batalie între doi zei: Stapînul Cerurilor si Stâpînul Acestei Lumi. Numele ei pare a fi legat de amiaza si de punctul cadinal sud (ambele midi în franceza). Anne-Marie a decla rat ca. a fost discipolul acestei Meridiana.4 în plus. în anii 1330 si 1340. pentru ei. Irodiada.3 O alta legenda pitoreasca din Languedoc aminteste de „Regina Sudului" (Reine du Midi). pur si simplu. la Pays d'Oc. Iata ce scriu A. în conformitate cu cronicarul evreu Josephus din secolul I.vrajitoarelor". O alta femeie. Fiindca. dar cercetatorii francezi au identificat acest personaj cu zeita asirianâ Anath. în ezotericul „limbaj al pasarilor". din Pirinei. atunci cînd si-a descris credinta. tinta unor acuzatii similare. Salornea a murit înecata într-un rîu de munte. în realitate. ulterior papa Silvestru al II-lea. Pentru înaltii reprezentanti ai clerului. venerat în majoritatea regiunilor rurale ale Europei — pot fi vazute în multe biserici c restine. despre care se crede ca a vorbit în numele tuturor celorlalti. saizeci si trei de persoane din Toulouse au fost condamnate pentru vrajitorie. bogatiile si întelepciunea ei magica"5 — în mod evident. Cercetatoarea si scriitoarea americana Barbara G. fapt ce sugereaza o legatura între aceasta zeita pagîna si legendele Marie i . Irod. si fiica lui vitrega. * Numeroase elemente pagîne supravietuiesc înca în zona si pot fi întîlnite în cele mai surprinzatoare locuri. M ann si Jane Lyle: „În Catedrala St-Bertrand-de-Comminges. o forma d e cunoastere alchimica si ezoterica. îndeaproape înrudita cu Isis. poate. cea cu picioare de pasare. în 1335.cea ramasa în amintire prin asa-numitul „dans al celor sapte valuri" — au fost exilati în orasul roman Lugdunum Covenarum din Galia. transmisa prin intermediul initi erii sexuale. precum Catedra la din Norwich. un Om Verde". În folclor. deoarece credeau ca el va învinge. tetrarhul Galileii care a cerut uciderea lui loan Botezatorul. Lilith a reusit sa patrunda într-o biserica: o sculptura de aici înfatiseaza o femeie cu aripi si picioa re de pa sare dînd na stere unei crea turi dionisiace. care avea un oracol sub forma unui cap vorbitor. Salomea . sa nu uitam evidenta conexiune cu Lilith . desi sculpturi înfatisîndu-1 pe „Omul Verde" — zeul vegetatiei.

Este usor de înteles ca localnicii au vrut sa-si fereasca orasul de prapadul obisnuit lasat în urma de orice armata. Daca. cea mai mare concentrare a Ordinului Cavalerilor Templieri de pe întregul teritoriu european. aflat la circa zece kilometri de Golful Leilor. un calugar cistercian. Ei au cerut ca locuitorii orasului — de credinta catolica — sa-i predea pe catari sau sa paraseasca cetatea. preoti. în 1209. fara nici o dificultate. Beziers devenise un fel de centru al ereticilor si. astfel încît „ereticii" sa poata fi prinsi mai usor. de asemenea. au preferat „sa moara ca eretici. „Nimic nu i-ar fi putut salva. cînd iadul era o realitate indiscutabila — si alternativa era suficient de generoasa. copii. s-a întîmplat un lucru de necrezut: localnicii au refuzat ambele optiuni. pretutindeni putind fi vazute si astazi ruine ale castelelor si ale citadelelor ce le-au apartinut odinioara templierilor. locuitorii acestei cetati au fost vînati si ucisi pînâ la ultimul în cadrul cruciadei împotriva albi-genzilor. au existat si alte ramuri „eretice" ale cultului Magdalenei.8 Desi nu se stie daca seniorul de Beziers era el însusi catar sau doar simpatiza cu ei. Chiar si în analele însîngerate — si bizare — ale acestei campanii îndelungate." Cînd cruciatii i-au întrebat pe trimisii papei cum sa-i deosebeasca pe eretici de restul locuitorilor. locuitorii orasului au jurat sa-i apere pe catari. Circa 15 000-20 000 de persoane au fost astfel macelarite. dar noi ne vom limita la cronica scrisa de Pierre des Vaux-de-Ce r-nat. Desi solicitarea a fost facuta sub amenintarea excomunicarii — perspectiva dificil de ignorat în acele vremuri. putini peste 200 erau eretici. nici altar. Unul dintre pr imele orase mari prin care am trecut în drumul nostru dinspre Marsilia a fost centrul unor patimi arzatoare nascute în numele ei mii de oameni f iind macelariti din cauza a ceea ce însemna Maria Magdalena pentru ei. în mod cert aceas ta e zona cu cea mai mare probabilitate de a le întîlni. era o enclava în care 222 de catari traiau nederanjati de re stul populatiei. e un oras dens populat. Beziers se afla azi în departamentul Herault. Dumnezeu va sti sa-i deosebeasca". cînd a fost atacat de cruciati. evenimentele de atunci au un iz aparte. dar si-a bazat relatarea pe spusele cruciatilor care au luat parte la ele. fara deosebire — si au ars locul din temelii. În consecinta. în conformitate cu raportul trimis papei de reprezentantii sai. asa cum banuiam noi. dar trebuie s a ne . la Mediterana.7 Calugarul nu a fost de fata la evenimentele respective. în 1213. pe lînga cele din Provence. nici cruce. nici crucifix. cert este faptul ca nu a facut nimic pentru a-i persecuta sau pentru a-i anihila — si tocmai acest lucru i-a înfuriat mai râu pe cruciati. în iulie 1209. în LanguedocRoussillon. oferind catolicilor o posibilitate facila de a scapa de masacrul anuntat. au pus stâpînire pe cetate. dintre acestea. În Languedoc a existat. decît sa ramînâ în viata ca crestini". din sudul Frantei. femei.Magdalena. Asa cum scrie Pierre des Vaux-de-Cernat. acestia au raspuns: „Omorîti-i pe toti. cruciatii au patruns în Beziers si. O serie de comentatori contemporani au relatat aceasta istorie. pîna la suprimarea lui la începutul secolului al XlV-lea. au ucis tot ce-a fost viu — barbati.

De asemenea. cu patruzeci de ani înainte. Era ziua de 22 iulie. lasînd cicatrice atît de adînci în spiritul colect iv al regiunii. si nici unul dintre cronicarii epocii nu ezita sa sublinieze acest lucru. catarismul devenise practic . Evangheliile gnostice si alte texte vechi descriu în mod deschis relatia dintre lisus si Mar ia Magdalena ca avînd o componenta sexuala indiscutabila. însa au ales sa ramîna si astfel si-au semnat o dubla condamnare la moarte.. Dar în Beziers conexiunea dintre Magdalena si erezia catarilor nu era cîtusi de putin întîmplatoare.. evident ca nu la fel au gîndit si locuitorii orasului. Deci. e greu de crezut ca ar fi fost aduse la cunostinta maselor largi). Dar cum de au aflat tîrgovetii aceia medievali despre aceasta idee? Evangheliile gnosti ce nu fusesera înca descoperite (si chiar daca ar fi fost." Oricît de socanta li s-a parut aceasta idee cuviosilor preoti si cruciatilor. dar în scurt timp. ei constituiau religia dominanta în zona. Este deci clar ca aceasta credinta constituia o traditie locala ce stapînea cu o forta extrema inimile si mintile oamenilor. Toate familiile nobiliare din regiune apartineau acestei credinte sau erau simpatizante si sustinatoare active ale ei. Si atunci. Asa cum am vazut. încît a impus crearea Inchizitiei ca arma de lupta pentru a-i nimici? Nu se stie exact cum a luat nastere credinta catara.. cine erau acesti catari — sau albigenzi — a caror credinta avea sa provoace pornirea unei adevarate cruciade împotriva lor? Ce anume era atît de înspaimîntator pentru institutia Bisericii. ar fi putut foarte bin e sa-i predea pe eretici si sa-si continue viata nestingheriti. pîna la moarte. Prin urmare. motivele asasinatului ramîn însa necunoscute. Ereticii pretindeau ca Sfînta M aria Magdalena a fost concubina lui lisus Hristos. drept a fost ca acesti cîini murdari sa fie prinsi si masacrati de sarbatoarea celei p e care au insultat-o. i ar daca tineau atît de mult la casele si bunurile lor. de unde provine aceastâ traditie? Acest episod a fost preambulul întregii cruciade împotriva albi8enzilor. sarbatoarea Mariei Magdalena. suprema justitie a Providentei!. cînd a u jurat sa-i sprijine pe catari. iar localnicii le aratau un respect deosebit. În Lan-guedoc.amintim ca li se oferise posibilitatea de a pleca nevatamati. Oare ce s-a întîmplat atunci la Bezieres? În primul rînd. Asa cum scria Pietre des Vaux-de-Cernat: „Bezieres a fost cucerit în ziua Sfintei Maria Magdalena. Oh. trebuie sa precizam data exacta a masacrului. în secolul al Xl-lea... care avea sa framînte provincia Languedoc timp de pest e Patruzeci de ani. Raymond Trencavel I. a devenit o forta redutabila în Langue-doc. care le -au luat în mod activ partea ereticilor. încît sînt usor de observat chiar si în prezent. în biserica Mariei Magdalena din Beziers fusese ucis seniorul local.. Catarii nu erau tratati cu dispretul si ironia cu care cultura moderna tinde sa priveasca azi minoritatile religioase. oferind o imagine deslusita asupra contextului în care a avut loc cruciada împotriva albigenzilor.

Oamenii cei Buni nu pareau a constitui o amenintare pentru nimeni. Catarii aveau un mod de viata foarte simplu. Poate mai surprinzator pentru acea epoca e accentul pe care ei îl puneau pe egalitatea dintre sexe. celebrul Dominic Guzman. el a avut grija sa explice ca. si. urau întregul cult al mor tilor si comertul cu relicve — o sursa majora de venituri pentru Roma acelor zile. un calugar spaniol care a fondat apoi Ordinul Fratilor Predicatori (mai tîrziu Ordinul Sfîntul ui Domin ic. în 1205. într-adevar. modul lor de viata era. nimic nu era mai pacatos decît luxul si opulenta pe care le afiseaza Biserica. de asemenea. Printre primii sa numarat. catarii ar putea fi considerati precursorii miscarii protestante. Aceasta institutie a gasit însa o sumedenie de motive pentru a-i persecuta. calatorind în cupluri. acestea contravenind total preceptelor lui lisus. dar toti fusesera primiti cu cea mai deplina apatie. desi se aflau pe o cale gresita din punct de vedere doctrinar. considerîndu-1 un memento sinistru al instrumentului pe care a f ost torturat si ucis lisus. Urmatoarea tactica la care a apelat Biserica a fost sa le raspunda cu aceeasi moneda. o serie de concilii au condamna t cultul catarilor. Dar principalul motiv pentru care catarii au atras mînia Bisericii era acela ca refuzau sa recunoasca autoritatea papei.. Erau vegetarieni. pentru ei. cu exceptia Bisericii. nu-i putem gasi nimic de reprosat". trimitînd si ea predicatori itineranti. Desi. aveau convingeri pacifiste si credeau într-o forma de reîncarnare. Prin urmare. Preferau sa se reuneasca în aer liber sau în case obisnuite. Pîna la aceasta data. dar a sfîrsit prin a se întoarce la Roma exasperat de intransigenta locuitorilor. toti membrii botezati ai cultului erau egali din punct de vedere spiritual. ai carui membri au condus ulterior Sfînta Inchizitie).religie de stat. în darea sa de seama catre papa însa. iar în 1179. Cercetatorii actuali. de altfel. dar acceptau pestele (din motive nu tocmai juste. Biserica trimisese misionari specializati — vorbitori talentati — pentru a încerca sa-i readuca pe cei din Languedoc la „adevarata credinta". realitatea este alta. catarii pareau a nu deranja pe nimeni. asa cum vom vedea ceva mai tîrziu). au preluat multe idei exterioare si profesau o ideologie oarecum con fuza. în ciuda unor similaritati superficiale însa. asa cum vom vedea. predicatori itineranti. În decursul secolului al XH-lea. o încercare de respectare a învataturilor lui lisus. ei si protectorii lor au fost „anatemizati". Catarii manifestau o ostilitate vie fata de simbolul crucii. daca „le studiem modul de viata. Chiar si marele Bernard de Clairvaux (1090-1153) a fost trimis în regiune. De asemenea.. Erau. oprin du-se pentru a da o mîna de ajuto r oriunde era nevoie. Prin urmare. sustin ca ei erau reprezentantii unui curent ce propovaduia reîntoarcerea la valorile fundamentale ale crestinismului. mai cu seama cei cu orienta ri New Age. . cu toate ca dispuneau de o ierarhie administrativa din care faceau parte si episcopi. nu în biserici. cu toate ca gradul ridicat de civilizatie din Languedoc determinase în rîndul populatiei o atiudine mai „moderna" cu privire la femei. toti fiind considerati preoti. Catarii au acuzat Biserica Catolica de deviere grosolana de la conceptul originar al miscarii initiate de lisus.9 Supranumiti Les Bonhommes sau Les Bons Chretiens — „oameni buni" sau „buni crestini" —. la prima vedere. o trasatura comuna a întregii cruciade: chiar si cei mai aprigi dusmani ai catarilor au fost nevoiti sa admita ca stilul lor de viata era exemplar.10 Aceasta a fost. traind în deplina saracie si simplitate.

Catarii erau pacifisti. chiar si astazi. Campa nia a durat pînâ în 1244 — o perioada lunga. toate cruciadele fusesera lansate împotriva musulmanilor. Aceasta de acum însa avea sa fie dusa de crestini împotriva crestinilor. fiindca nu a luat nici o masura împotriva ereticilor. este cocotata aproape incredibil. amintind de Glastonbury Tor. de asemenea. Pe lîngâ faptul ca a constituit primul genocid al Europei. Montsegur a capatat în timp o aura mitica. care a început la Beziers în 1209.Cele doua tabere s-au întîlnit în cadrul unei serii de dispute. multi nu au aratat nici cea mai vaga teama sau oroare la ideea unei astfel de morti.11 Majoritatea soldatilor proveneau din zonele de nord ale Frantei. Acest lucru a fost evident cu deosebire la finele asediului la care au fost supusi în ultimul lor refugiu. la sfîrsitul ei. Unii chiar nu au demonstrat nici un semn de durere. legatul papal care a adus vestea fiind ucis de Unul dintre c avalerii lui Raymond. În acea epoca însa. Era chiar posibil ca unii dintre cruciati sa-i cunoasca personal pe ereticii pe care jurasera sa-i nimiceasca. în mod cert. Raymond al IV-lea. avînd forma conica a unei capatîni de zahar. La începutul cruciadei. în 1207. împotriva unor „salbatici" care traiau pe tarîmuri atît de îndepartate. Cruciada împotriva albigenzilor. a reprezentat. Chemarea la cruciada a avut loc pe 24 iunie 1209. o miscare decisiva pentru unificarea Frantei si a pus bazele înfiintarii Inchizitiei. Acest episod al istoriei europene a fost. devenise parte integranta a Frantei. Dar daca în acest din urma caz urcarea le poate pune probleme celor neantrenati. Un punct important pe traseele turistice actuale. la „castelul" Montsegur. la o înaltime ametitoare . numele Simon de Montfort stîrneste reactii de spaima amestecata cu ura. de ordin politic. încît erau nerabdatori sa scape de el. cruci ada împotriva albigenzilor a însemnat mai mult decît o campanie de atrocitati în mod ciudat uitata. a fost de o brutalitate fara margini. Miscarea a fost una extrem de nepopulara . Aceasta a fost ultima picatura: Papa a declarat o cr uciada generalizata împotriva catarilor si a celor care îi sustineau sau care simpatizau cu ei. ea nici nu se compara cu drumul pîna sus. dar dispretuiau atît de intens „învelisul murdar de carne". în timpul cruciadei. iar bogatia si puterea detinute de cei din Languedoc nu-i puteau lasa indiferenti. chiar daca asta însemna martiriul pe rug. papa Inocentiu al III-lea si-a pierdut rabdarea si 1-a excomuni cat pe contele de Toulouse. Pîna la acea data. dintre ei. oras dupa oras câzînd în fata trupelor conduse de Simon de Montfort. Montsegur. încît nici imaginatia nu le putea cuprinde. în care cruciatii au scos la iveala ce era mai rau în ei. Exista locuri în Languedoc unde. Fortareata de piatra. regiunea era independenta. motivele religioase ale cruciadei au atras rapid dupa sine ratiuni mult mai cinice. extrem de semnificativ. de ziua Sfîntului loan Botezatorul. un fel de apriga dezbatere publica soldata cu un esec total. aproape sub nasul papei. mii de catari au sfîrsit în flacari si. în cele din urma. Dupa parerea noastra însa.

Odata aflati însa în fortareata. astfel ca Montsegur devenise cartierul lor general. puternic impresionati de purtarea exemplara a catarilor. cu rucsacuri în spinare. Asa cum am vazut. Regina Frantei. Cel mai incitant mister este cel al asa-numitei comori a catarilor. ar vrea sa-1 cunoasca. Blanche de Castilia. Panouri în mai multe limbi avertizeaza turistii ca ascensiunea pîna la „castel" nu e indicata decît celor bine antrena ti. Monahul a ramas neclintit în vreme ce flacarile 1-au ucis. Adapostind circa 300 de eretici si. chiar si în clipele în care — se spune — flacarile le învaluiau trupul. interval la capatul caruia urmau sa se . deasupra haului ce se deschide în coasta muntelui. acest lucru trimite la imaginea impresionanta a calugarului budist care s-a sinucis pentru a protesta împotriva Razboiului d in Vietnam. Oricum însa. s-a petrecut un fenomen curios. de unde strajuieste satul si valea amenintata mereu de caderi de stînci. prada unei transe posibile gratie inimaginabilei discipline interioare n ascute dintr-o intensa si îndelunga pregatire. cruciatii îi împinsesera deja pe catari tot mai departe. caderea fortarefei Montsegur a lasat în urma o serie de mistere de nepatruns. nici maca r nu se puteau gîndi la escaladare. fiindca soldatii calare. Oare ce a putut sa determine un asemenea comportament? Unii au sugerat ca. care au fascinat generatii întregi si au atras cele mai variate personaje. Mai multi soldati au trecut de partea catarilor. Oare practicau si ei o tehnica similara ce le-a permi s sa îndure cele mai cumplite chinuri? Desigur ca acesta este un secret pe care orice soldat. În timpul celor zece luni de asediu de la Montsegur. Pentru cei care îsi amintesc perioada anilor 1970.gunstei de munte. Catarii. din motive înca necunoscute li s-a permis sa ramîna în fortareata timp de înca cincisprezece zile. jurînd sa ramîna devotati credintei lor chiar si în fata torturii. urcarea este foarte dificila. cu armurile lor grele. a subliniat importanta citadelei atunci cînd a scris. pe de alta parte . în ciuda faptului ca stiau bine care avea sa fie sfîrsitul acestora. Acesti eretici descurcareti au re usit într-un final sa scape coborînd pe frînghii. catarii întîmpinau tortura si moartea sigura nu doar cu stoicism. p e liderii acestora. de la vînatorii de comori nazisti la caut atorii Sfîntului Graa l. ci cu un calm absolut. spre poalele Pirineilor. în mijlocul noptii. fortareata devenise o atractie irezistibila pentru oamenii papei. Desi au capitulat în mod oficial pe data de 2 martie 1244. E greu de imaginat cum reuseau catarii — si proviziile lor — sa ajunga sus. s-au pregatit si ei pentru moarte. pe care patru dintre ei ar fi reusit s-o scoata din cita dela cu o noapte înainte de masacrul final. referindu-se la capturarea ei: „(trebuie sa) retezam capul balaurului". viata lor d evenea usoara. mai cu seama. La începutul anilor 1240. din orice epoca. cruciatii au suferit o profunda transformare interioara. chiar si pentru drumetii arsi de soare.

asa cum subliniaza Walter Birks si R. cît si în sensul mai general. Exista numeroase radacini posibile ale gnosticismului: filozofia Greciei antice. Judecind dupa traseul dificil urmat de cei patru evadati. stilul lo r de viata era mai interesant. 1987). care si-a exercitat influenta în regiune pîna dupa disparitia catarilor.A. Unele relatari afirma chiar ca ac estia s-ar fi napustit pe pantele muntelui si ar fi sarit direct în focurile aprinse la poale. învataturi sau chiar ca evadatii însisi ar fi avut o importanta anume — reprezentînd o forma de autoritate. Inchizitia. cînd. Un alt subiect de energice speculatii este comoara catarilor. de fapt. ce forma ar fi putut lua ele? Ce credeau catarii cu adevarat? Credintele lor sînt dificil de evaluat astazi. în argou : „nemernic". C uvîn tul din li mba engleza bugger "pederast". Unii au presupus ca ar fi fost vorba despre Sfîntul Graal însusi sau despre un alt obiect ritualic cu o semnificatie deosebita. altii sînt de parere ca asa-zisa lor comoara ar fi fost. lumea este în sine malefica. o serie de scrieri. The Hidden . peiorativ. ei ar fi solicitat aceasta pasuire pentru a avea timp sa îndeplineasca un ritual anume. revelatia de tip personal ce duce sufletul la desavîrsire si la adevarata cunoastere a lui Dumnezeu. Conform unor supozitii. întruchipînd poate legendara semintie pierduta a lui lisus. Si. o miscare eretica aparuta initial în Balcani. Bogomilii si „ramificatiile" lor. Bogomilismul a avut o râspîndire larga — cel putin pîna la Constantinopol — si a fost considerat o amenintare serioasa la adresa ortodoxiei religioase. e greu de crezut ca ei ar fi transportat saci cu lingouri de aur. originile ei exacte ramînînd înca subiect de dezbatere. erau deopotriva dualisti si gnostici: pentru ei. de exemplu. cunostinte. Dar daca ar fi fost vorba despre cunostinte sau învataturi secrete. (Detalii mai ample în acest sens pot fi gasite în documentatul studiul al lui Iuri Stoianov. precum catarii. Gilbert în cartea The Treasure of Montsegur („Comoara din Montsegur". spiritul fiind prizonier într-un trup mizer si unica modalitate de eliberare este prin gnosis. culte precu m cel dionisiac si religii dualiste ca zoroastris-mul.12 Religia a derivat însa dintr-o viziune aparte asupra lumii. Bogomilii din Bulgaria erau mostenitorii unei lungi traditii „eretice" si îsi creasera o reputatie pitoreasca printre cei care nu le împarta sea u credi nta . s-a pus prea mult accentul pe presupusa lor teologie. de fapt. deriva din termenul „bulgar" si are ambele semnificatii atît în sens literal (toti ereticii sînt acuzati —justificat sau nu — de deviere sexuala).predea pentru a fi arsi pe rug. dar nimeni nu poate sti care este adevarul. la mijlocul secolului al X-lea. deoarece au lasat în urma foarte pu tine scrieri si majoritatea informatiilor în acest sens provin de la mar ele lor dusman. Catarii erau o ramura a bogomililor.

precum reîncarnarea si vegetarianismul. pentru ei. Ideea lor de reîncarnare. catarii se aflau într-o pozitie delicata. Un aspect existent numai în acest cult este credinta ca Maria Magdalena a fost sotia lui lisus sau poate concubina lui. pentru a se potrivi cu credintele lor. îsi încurajau adeptii sa citeasca singuri Biblia (spre deosebire de catolici. unele elemente specifice zonei Languedoc. nu aveau sa mai revina în alt trup. Au existat si unele opinii conform carora catarismul a fost un «produs" exclusiv local. presupunea martiriul pentru credinta lor. acest lucru nu era menit sa fie cunoscut de toti ttiernbrii cultului. Catarii erau vegetarieni nu fiindca ar fi iubit animalele. am putea crede ca aceasta era un soi de religie New Age romantata. Tinînd seama de literatura pe tema catarismului disponibila în majoritatea buticurilor pentru turisti din Languedoc. este greu de crezut ca ar f i inven ta t a sa ceva. care refuzau hotarît accesul direct al populatiei la Scripturi). de obicei . acest „a lt" lisus a trebuit inventat ca urmare a dispretului resimtit de catari pen tru corpul fizic. pe de alta parte. toate acestea nu sînt altceva decît aiureli sentimentale. era fundamentata pe conceptul „sfîrsitu-lui bun" (moartea). poate ca ipoteza îi oripila atît de mult.Tradition in Europe. carnal. era de neimaginat. Desi nu exista nici o dovada biblica în acest sens. care. 1994)13. „Traditiile tainice ale Europei". urmau sa se tot reîncarneze pîna ce reuseau s-o sfîrseasca în mod corect. ce avea la baza o teologie simplista. dar. Catarii aveau virulente tendinte antisex si chiar anticasatorie si. încît n-o împartaseau decît celor care se dovedisera demni de asemenea cunoastere.14 desi afirmatia este cît se poate de er onata. a fost tintuit pe cruce. Prin cipalul exemplu în privinta reinventarii Noului Testament este opinia lor cu privire la rastignire — aceea ca un lisus necarnal. pe de alta parte. . Din punct de vedere teologic. într-adevar. Fireste . Daca îsi puteau încheia astfel viata. pe de o parte. în aceasta vale a plîngerii. ci ca urmare a urii pe care o resimteau pentru procreare si mîncau peste pe baza convingerii eronate ca pestii se reproduc asexuat. Pe scurt spus însa. un Hris-tos întrupat. spirit pur. ci numai de cei cîtiva initiati din pozitiile de vîrf. teologia catarilor a inclus. de aceea. Exista sute de carti si brosuri care celeb reaza umanismul catarilor si credinta lor într-o serie de principii „moder ne". au fost nevoiti sa reinte rpreteze evenimentele biblice. daca nu.

denota o puternica influenta catara. la un moment dat se afirma: „Dumnezeu este Mama Universala. dupa cum scrie Iuri Stoianov: „Ideea Mariei Magda lena ca «sotie» sau «concubina» a lui Hristos pare a fi." si. ideea unei relatii sexuale între lisus si Maria Mag-dalena nu putea fi rezultatul imaginatiei lor bogate. cu privire la trairile religioase ale unei femei si. o traditie originala a catarilor. Ceea ce ar trebui sa retinem de aici este faptul ca. la Strasbourg a fost publicat un mic tratat remarcabil.17 Si exista probe care sustin aceasta ipoteza. catarii au cautat îndelung diverse justificari teologice pentru a explica aceasta casatorie — un efort pe care nu 1-ar fi facut daca ar fi putut respinge pur si simplu povestea ca fiind o aiureala. Am mentionat deja ca ideea unei relatii romantice între lisus s i Maria Magdalena apare si în Evangheliile de la Nag Hammadi. de fapt.. intitulat Schwester Katrei („Sora Caterina"). din text transpare aceeasi tensiune existenta între Magdalena si Petru.. în Languedoc ea a de venit punctul centra l al unor convingeri în mod eviden t eretice si — asa cum aveam sa constatam mai tîrziu — tot în aceasta regiune a dat nastere unor pasiuni salbatice. Brosura prezinta o serie de dialoguri într e „Sora Caterina" si confesorul ei. Si. mai mult decît atît. deoarece contine unele idei care nu se mai întîlnesc decît în Evangheliile de laNagHammadi: Maria Magdalena este înfatisata ca fiindu-i superioara lui Petru prin faptul ca îl întelege mai bine pe lisus. o serie de incidente specifice descrise în Nag Hammadi apar si în tratatul S orei Caterina. unde se presupune ca ar fi trait. fara un co' responden t în doctrinele bogomililor". pe care o exprima astfel: „Faptul ca «Sora Caterina» oglindeste aceste idei ridica o problema spinoasa privind . De fapt. cuprinde si multe altele ce nu pot fi în nici un caz considerate astfel. în anii 1330. mai mult decît atît însa. sub semnatura misticului german Meister Eckhart. unor zvonuri bizare si unor secrete întunecate. Acest tratat neobisnuit subliniaza conexiunea dintre Magdalena siMinne — femeia personificare a iubirii pentru minnesingeri. pe lîngâ traditia trubadurilor/minnesingerilor. existenta unei relatii între lisus si Maria Magdalena era o credinta atît de raspînditâ în rîndul populatiei si atît de importanta pentru întreaga lume crestina a regiunii. desi specialistii considera ca autorul real a fost una dintre adeptele acestuia. la acea vreme în Languedoc.16 Desi Magdalena era si înca este o sfînta foarte populara în Provence. Spre exemplu. au presupus ca aceste idei gnostice timpurii au sta la baza cultului Magdalenei din regiunea de sud a Frantei. Ar fi oare posibil ca ele — sau alte scrieri similare — sa fi constituit sursa credintei înversunate a celor din Languedo c? Unii specialisti.Prin urmare.19 Profesorul Barbara Newman de la Universitatea Pennsylvania subliniaza o alta dilema. cu toate ca prezinta o serie de idei ortodoxe. printre care Marjorie. deschide specialistilor o perspectiva interesanta. ascunse în Egipt în secolul al IV-lea. încît nu putea fi nicicum ignorata.

aversiunea lor fata de el era atît de puternica. dezvaluite în particular lui loan. Prin intermediul lor trebuie sa se fi transmis relatarile Evangheliilor gnostice despre Maria Magdalena. ci si din alte documente similare. Textul. Numeroase secte catare aveau idei mai ortodoxe despre loan si se pare chiar ca bogomilii din Balcani îi marcau prin ritualuri ziua de 24 iunie. o pretuire aparte Evangheliei dupa loan. fiul lui Nostrada mus (text publicat la Toulouse)21. Catarii aratau. ' Am vazut. sa intre în posesia unor texte descoperite sase sute de ani mai tîrziu? Nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca Sora Caterina reflecta influenta catarilor si a trubadurilor din Languedoc. persista înca o convingere trainica în existenta unei relatii sexuale între Maria Magdalena si lisus. (în cercurile oculte se vorbeste de mult despre o alta versiune. lisus le spune discipolilor sai ca loan Botezatorul era. încît îl con siderau „un demon". Interesant este faptul ca.) În mod cert. „ucenicul iubit". Dar exista vreun graunte de adevar în opinia lor cu privire la un lisus bun si un loan malefic? Probabil ca nu. acum pierduta. Ideea este mostenita direct de la bogomili. un emisar al Satanei (stapînul lumii ma teriale). pe care specialistii o considera a fi cea mai gnostica din Noul Testament. dar în van25. da r tulburator". Dimpotriva însa.22 Unul dintre putinele texte sacre ale catarilor care s-au pastrat pîna astazi este „Cartea lui loan" (cunoscuta si sub numele Liber Secretum)'.20 Cum a reusit autorul acestui tratat. în secolul al XlV-lea. a. catarii aveau idei neortodoxe. în Provence. poate con fuze. întrucît ca tarii îi acordau ei o a semenea veneratie. în mod evident. în mare parte. Si este posibil ca aceste informatii sa provina nu numai din textele de la Nag Hammadi. trimis pentru a încerca sa-i submineze misiunea de mîntuire. în sudul Frantei. nici de toti catarii.transmiterea istorica a mesajului" si releva „un fenomen real. însa — asa cum au sugerat numerosi critici contemporani — este posibil ca relatia dintre cei doi sa nu fi fost chiar atît de bine definita cum cred majoritatea . ca locurile dedica te Magdalenei a"u de obicei în apropiere centre a socia te cu loan B otezatorul. despre loan Botezatorul. Evangheliei dupa loan. Aceste idei dualist-gnostice concorda cu teologia generala a catarilor. precxtin Cesar. dar contine si unele „revelatii" suplimentare. textul este identic cu cel al Evangheliei canonice. am presupus ca manifestau aceleasi sentimente fata de Botezator. o versiune gnostica a Evengheliei unui alt loan. unii dintre a cestia numin du-1 (oarecum derutant) „înainte-mer-gatorul Antihristului". nu era în întregime acceptat nici de toti bogomilii. si numerosi ocultisti au cercetat zona Montsegur pentru a o gasi. Cercetarile nepublicate realizate de John Saul au scos la iveala numeroase referinte la o astfel de relatie în literatura din sudul Frantei de pîna în secolul al XVII-lea . de fapt. care s-ar fi aflat în posesia catarilor.23 În aceasta carte. care înca nu au f ost redescoperite.îndeosebi în lucrarile unor persoa ne asociate cu Prioria din Sion. cu origini bogomile.

cei doi sînt opusi. asa cum îsi pot da seama toti cei care au citit romanele lui Umberto Eco. despre Cavalerii Templi eri. în zilele de vineri în care am fost noi acolo n-am vazut si n-am auzit nimic. devenind o f orta redutabila nu numa i în Or . lumini stra nii apar printre ruine si siluete întunecate pot fi vazute rniscîndu-se în zona.26 Conceptia pe care o aveau catarii în acest sens era. De aici se desprinde însa o concluzie logica: pentru catari. Ini tial. în zone izolate ale aceluiasi tinut. probabil. desigur. în mod inexplicabil. nu are rost sa cautam la catari o confirmare a pretuirii pe care i-o acorda miscarile eretice lui loan Botezatorul. castelele acestor enigmatici cavaleri ai trecutului. ruinele castelelor si ale fortaretelor sporind astazi frumusetea salbatica a regiunii. care contribuie din pl in la restabilirea echilibrului. originara din Aveyron (în nordul provinciei Languedoc). scria în memoriile sale ca localnicii obisn uiesc sa spuna lAtaftt un baiat deosebit de inteligent sau de frumos ca „este un adevarat fiu al templierilor". tinta unei devotiuni fervente. asupra regiunii Languedoc. catarii îi considerau rivali — o opinie în dezacord total cu traditia crestina. timp de noua ani. Dat fiind însa ca în toate misterele ce învaluie Prioria din Sion sînt implicati deopotriva si acesti calugari razboinici. o ilustrare la nivel fundamental a filozofiei lor de tip dualist: un membru al diadei este bun. Din pacate. La nivel superficial. la fel se înalta azi. nu se putea ca ei sa nu constitui e o parte integranta a cercetarilor noastre.crestinilor. Celebra cîntareata de opera Emma . pentru care loan Botezatorul a fost dintotdeauna. iar celalalt rau. 27 Principa lele date referitoare la cavalerii templieri sînt simple. dar egali.28 Purtînd titulatura oficiala Ordin ul Cavalerilor S araci ai Templului lui Solomon. La fel ca relatia dintre lisus si Magdalena. cea dintre lisus si loan pare a fi fost perceputa în regiune în chip cu totul diferit fata de versiunea propovaduita de Biserica. povestea arata însa cît de profund sînt ancorati templierii în legendele locale. majoritatea istoricilor nu au astâzi nici un fel de scrupule în a p rivi cu suveran dispret tot ce aminteste de asa-zisele lor „secrete". Si. O treime dintre proprietatile detinute odinioara de templieri în Europa se afla în Languedoc. organizatia a fost înfiintata în 1118 de nobilul francez Hugues de Pa yens pen tru a escorta pelerinii în Tara S fînta. persistente. Altfel spus. Una dintre cele mai pit oresti legende locale sustine ca. Templierii au devenit în prezent un fel de laitmotiv ezoteric. Cavalerii detin un loc aparte în memoria colectiva a regiunii — un loc cîtusi de putin negativ. dar în scurt timp s-a ien tul extin s. ori de cîte ori ziua de 13 octombrie cade într-o vineri (data si ziua exterminarii brutale a ordinului). asa cum cruciada împotriva albigenzil or a lasat urme adînci. Acest lucru sugereaza ca în zona persista din timpuri stravechi anumite dubii cu privire la presupusa sustinere acordata de loan Botezatorul misiunii lui lisus. Da r nu putem trece cu vederea un ordin major. ordinul a cuprins doa r n oua cavaleri. Este vorba. cu exceptia grohaitului alarrnant al porcilor mistreti.

În perioada lor de glorie în Europa. la acestea se adaugau masivele donatii de pamînturi si bani din partea unui mare numar de nobili si capete încoronate. vistieria templierilor s-a umplut cu vîrf si îndesat. dupa cum scria Ba mber Gasco ign e: „Era agresiv. în conformita te cu un plan prestabilit. pe locul în ca re se a fla a sta zi sta tia londoneza de metrou Ho lbom. cît si religioase. un rezultat al Regulamentului lor: noii membri erau obligati sa cedeze ordinului to ate proprietatile pe care le detineau. În 1128. La fel ca toti calugarii. între cele doua ordine a existat un anumi t gra d de coordon are deliberata. pentru a pune stapînire pe crestinatate. da r traiau în lumea ma teriala si se angaja ser a sa ia spada în mîini la n evoie. un politicia n viclean. seniorul lui Hugues de Payens. templierii nu vor mai raspunde decît în fa ta suveranului pontif. pe baza celui al cistercienilor. unul dintre cei noua cavaleri fondatori. i-a donat viitorului Sfînt Bernard pamînturile din Clairvaux. Hugues de Payen s a pornit spre Europa. iar unul dintre protejatii sai. solicitînd pamînturi si ban i din partea familiil or rega le si nobiliare. si larga raspîndire a unor nume ca Temple Fortune si Temple Bar (în Londra) sau Temple Meads (în Bristol).. Dezvoltîndu-se în pa ralel. în scurt timp. Semnificativ este si faptul ca Andre de Montbard. a declarat în 1139 ca. Dar. de pilda. de altfel.Mijlociu. cava lerii depusesera juramînt de sa racie. iar unul dintre motive a fost si impresionanta abilitate financiara de care . con ducato rul Ordinului C istercian . din a cel moment. castitate si supunere. Nu exista oras mare în care ei sa nu aiba o comunitate. unde acesta si-a construit apoi „imperiul" monastic.. contele de Champagne. Dupa recun oasterea oficia la a organiza tiei. asa cum o demonstreaza. templierii au f ost recunoscuti oficial ca ordin militar si religio s. prestigiul si forta financiara a templierilor erau aproape inimaginabile. ci si în Europa . atît laice. Dar. Protagonistul a flat la originea a cestui evenimen t a fost B erna rd de Clairvaux. în parte. astfel ca ima ginea templierilor a devenit inseparabila de cea a cruciadelor menite sâ-i alunge pe necredin ciosi din Ierusalim si s a asigure suprematia crestinilor în Tara Sf în ta . Averea cavalerilor constituia. la con ci liul de la Troyes. devenit între timp papa Inocentiu al II-lea. Unii specialisti au sugerat ca templierii si cistercienii au actionat împreuna. can oniza t ma i tîrziu. aroganta tot mai accentuata a ordinului a început sa învenineze relatiile dintre templieri si autoritati. pe masura ce „imperiul" lor se extindea. dar stratagema lor nu a reusit. lipsit de scrupule în metodele pe care le folosea pentru a-si doborî adversarii".29 Bernard este cel care a scris Regulamentul Cavalerilor Templieri. împotriva dusma nilor lui Hristos . ofensiv. era unchiul lui Bernard. în 1129 a a jun s în Anglia si a f ondat primul cen tru templier de aici.

titlul lor de „cavaleri saraci" a ramas fara acoperire. inevitabilul sfîrsit s-a produs. motivatia pentru o asemenea campanie în rîndul regilor care ar fi putut s-o finanteze s-a erodat. Nici nu exista o modalitate mai sigura de a-si consolida puterea. Aceasta este povestea relatata de majoritatea surselor istorice. desi majoritatea celor capturati au fost „luati la întrebari" — un eufemism convenabil pentru torturile înfioratoare la care au fost supusi. Dintre miile de membri ai ordinului. Si totusi. într-un fel. dar la fel de bogati si aroganti. putini cavaleri au fost executati. membrii ordinului ar fi venerat o pisica. spre exemplu. o forta de elita ce-1 avea pe Dumnezeu — dar si banii — de partea ei. În primul rînd. duse uneori pîna la nesabuinta. Cîtiva au ajuns pe rug. un monarh extrem de puternic. ideii conform careia erau luptatori devotati ai lui lisus si sustina tori ai idealurilor crestine si. Principala ratiune de a fi a Cavalerilor Templieri disparuse. De asemenea. a ajuns în mîinile dusmanilor. în numai cîtiva ani. Serviciile Speciale ale vremii lor. au fost acuzati ca au calcat si au scuipat pe cruce. Ramînînd fara „slujba". din pacate însa. numai cei care au refuzat sa recunoasca acuzatiile aduse si cei care si-au retractat marturisirea au fost ucisi. fireste. Astfel. cu cît erau torturati mai mult. ultimul teritoriu crestin. Gratie acesteia. le era interzis sa se predea înainte ca sansele de a în-vinge sa scada sub una din trei si. . chiar în acest caz. Ea lasa impresia ca întregul ordin si-a gasit sfîrsitul în acea zi cumplita de demult si ca templierii au disparut efectiv de pe fata pâmîntului. a pus la cale dist rugerea templierilor de comun acord cu papa. în cadrul ritualului de initiere. ei hotarînd dobînzile percepute la orice credite. ars în Ile de la Cite din Paris.au dat dovada liderii ordinului. Templierii erau. în 1291. Dar cît de reale au fost acele marturisiri smulse cu fierul rosu? Si ce anume era de asteptat sa recunoasca templierii? Relatarile în acest sens sînt pitoresti. cetatea Acra 31. printre ei aflîndu-se si Marele Maestru Jacques de Molay. In ciuda unor eforturi sustinute. Regele Frantei Filip cel Frumos. sub zidurile Catedralei Notre-Dame. în 1307. si-au atras resentimente tot mai puternice. chiar daca membrii de rînd ai ordinului nu dispuneau de nici un fel de averi. Pe lînga bogatia colosala. s-ar fi deda t la orgii homosexuale ca parte a îndatoririlor cavaleresti sau s-a r fi închinat unui demon pe nume Baphomet si/sau unui cap fara trunchi. pe care îl avea la degetul cel mic. Toate acestea contravin flagrant. în primul rînd fiindca erau scutiti de taxe si fiindca nu datorau supunere decît papei si numai lui. Conduita lor în lupta era guvernata de reguli specifice. adevarul este altul. Tara Sfîntâ a cazut treptat sub stapînirea sarazinilor. torturati si apoi arsi pe rug. templierii au fost arestati în ziua de vineri. 13 octombrie 1307. astfel ca. templierii erau renumiti si pentru curajul si abilita tea lor în lupta. templierii au devenit primii bancheri internationali. pentru totdeauna. aveau nevoie de acordul comandantului. cu atît aceasta discrepanta devenea mai clara. în cel mai bun caz. în conformitate cu acestea. Templierii nu mai Puteau face nimic altceva decît sa revina în Europa si sa planuiasca o ulterioara recucerire. în urma unor ordine secrete transmise reprezentantilor regelui.

în acest fel. ca fusese construita pe fundatia Templului lui Solomon. Multa cerneala a curs în disputele cu privire la acuzatiile aduse cavalerilor templieri si la marturisirile lor. desi motivul pentr u . de exemplu. în sensul ocult al termenului. confiscînd a verea ordinului. desi acuzatiile nu au fost. care a afirmat ca i-a fost aratat un crucifix s i i s-a spus „sa nu ai mare credinta în acesta. Pe de alta parte. Si totusi se spune ca ordine le au fost. folosind chiar cuvintele sugerate de tortionari? în acest caz însa. cele doua ipoteze nu se exclud reciproc. asaltati de privilegii si onoruri disproportion d e mari. numele templierilor. probabil. Exista însa o marturisire care ar trebui sa ne puna pe gînduri: cea a lui Fulk de Troyes. Prioria din Sion pretinde ca s-a aflat la originea Ordinului Cavalerilor Templieri. în mod gresit. daca asa stau lucrurile. Li s-a atribuit. cavalerii a u devenit rasfatatii Europei. Pe de o parte.Faptul nu este deloc surprinzator: cîte victime ale torturii au taria de a strînge din dinti si a nu recunoaste acuzatiile aduse.33 Este adevarat ca fondarea Ordinului Templierilor pare a fi fost rodul unei conspiratii. comparativ cu meritele lor. s-a spus ca toate acuzatiile aduse templierilor au fost scornite de cei care îi invidiau pentru bog atia si puterea lor si care. de altfel. atunci acesta a fost unul dintre cele mai bine pastrate secrete ale istoriei. unde se sflase înainte o mos chee. în scurt timp.32 Date fiind cunostintele sumare ale vremii în privinta istoriei. nu exista dovezi care sa ateste ca templierii chiar au încercat în mod serios sa îndeplinea sca o astfel de misiune. de la care provine. Desigur. fiindca e prea tî-nâr". Despre aceasta din urma s-a spus. povestea are dedesubturi mai adînci. exista dovezi care atesta ca templierii erau implicati în ceva misterios si poate chiar „întunecat". dupa acest moment fiecare urmîndu-si calea proprie. Logica fireasca ne conduce usor la ideea ca ar fi fost nevoie de mult mai mult decît noua cavaleri pentru a apara cohortele de pelerini care straba teau Tara Sfîntâ — si mai ales pentru a face acest lucru timp de noua ani! în plus. este greu de crezut ca aceasta declaratie enigmatica ar fi nascocirea unui inchizitor. i-au oferit regelui Frantei o ocazie perfecta de a iesi din marasmul financiar in care se afla. de fapt. o înt reaga aripa din palatul regal din Ierusalim. una si aceeasi organizatie pînâ la schisma din 1188. Au fost ei vinovati de faptele pe care le-au recunoscut sau Inchizitia a inventat „pacatele" dinainte si apoi i-a torturat pîna ce a obtinut de la ei tot ce a vrut? nii cavaleri au (U ma rturisit. de pilda. Un alt mister al începuturilor lor se refera la o serie de dovezi ce sugereaza ca ordinul exista cu mult înainte de 1118. adevarate.) Nimeni nu poate raspunde în mod cert la aceasta întrebare. ca li s-a spus ca lisus a fost un „fals profet".

de exemplu în simbol face referire semnificatie. ca templierii nu erau doar niste simpli cavaleri crestini. în orice caz. Oricît de incitanta este aceasta sugestie. De altfel. Mielul lui Dumnezeu.34 (Desi nutrea o ostilitate profunda fata de templieri35. în cartea The Hiram Key. asa cum vom vedea. capabile sa le confere puterea de a stapîni oamenii si bogatiile acestora. o mare parte din simbolismul lor aparent ortodox ascunde aluzii directe la loan. se pare ca William nu a facut decît sa relateze poveste a asa cum a înteles-o el. probabil în amintirea Botezatorului. nu exista dovezi care sa o confirme si. acest pentru templieri se pare ca el avea aceeasi pe lisus. în a West Country din Anglia. în calatoriile lor. printre care si contele de Provence36. cautau Chivotul Legii37.) Dar. repetam. erau originari din regiunea Champange sau din Languedoc. Exista însa probe care demonstreaza ca. sintagma îl desemneaza „Iata Mielul lui Dumnezeu". la loan. care pare a avea pentru ei o importanta mult mai mare decît a unui sfînt patron obisnuit. templierii au acumulat noi cunostinte de la arabi si de la alte popoare. asa cum s-a sugerat.care data a fost falsificata nu este cunoscut. Recent. iar zon Mielul lui Dumnezeu a . Poate ca. e ra una dintre cele mai importa nte imagini ale templierilor. Unii au sugerat chiar ca ac el cap retezat pe care au fost acuzati ca-1 venereaza i-ar fi apartin ut însusi Botezatorului. Pentru majoritatea crestinilor. vreo comoara straveche ori documente care i-ar fi putut conduce la el sau anumite cun ostinte secrete. Si totusi. Botezatorul însusi spunînd: multe regiuni însa. nici unul dintre documentele lor oficiale nu precizeaza motivul acestui devotament. Hugues de Payens si cei noua tovarasi ai sai. întreaga problema a provenientei manuscriselor este marcata de interpretari gresite si de supozitii. de pilda. corp comun cu templierii — le atribuie Marilor sai Maestri numele de loan. unul dintre cele mai fascinante aspecte referitoare la templieri este veneratia lor neobisnuit de prof unda pentru loan Botezatorul. Christopher Knight si Robert Lomas au înaintat ipoteza ca templierii au cautat — si au gasit — o serie de documente provenind din aceeasi sursa ca Manuscrisele de la Marea Moarta. ce anume se ascunde în spat ele mistificarii nu se stie. Din punctul nostru de vedere. pare-se. preferinta lor pentru loan Botezatorul este explicata în mod obisnuit prin faptul ca a fost învatatorul lui lisus. Multi comentato ri au presupus ca prima atestare a fondarii ordinului — înregistrata în scris de William of Tyre cu cincizeci de ani mai tîrziu decît evenimentul propriu-zis — a fost doar o mistificare.38 Dar adoratia pentru un astfel de totem presupune. Prioria din Sion — odinioa ra. si se pare ca ei au pornit spre Tara Sfînta cu o misiune foarte clara.

Asa cum am vazut. nu doar pentru rolul sau de precursor al lui lisus. vizionarul si ocultistul catalan Ramon Lull (12 32— circa 1316). probabil. 118 LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE Ar fi oare posibil ca provincia Languedoc. în timp ce ca valerii erau înca judecati. Lambert era înrudit cu unul dintre cei noua fondatori ai ordinului. în The Hiram Key. daca nu sustinatori activi. la urma urmei. ci si la alte se crete. S imbolul templierilor — o cruce rosie pe fond alb — este adesea confundat cu cel al cruciatilor obisnuiti. tinta principala a cavalerilor în acea . dintre care unul (anume) poate duce la o incredibila revelatie. cel putin simpatizan ti ai „ereticilor" din munti si în mod cert s-au remarcat prin absenta din cruciada albigenzilor. într-adevar. si anume cu numarul doi în ierarhie dupa Hugues de Payens.40 Lull pare a se referi nu numai la amenintarea pe care dezvaluirile despre templieri o constituiau pentru Biserica. în acest document asa-zis crestin nu exista nici o mentiune despre lisus".devenit unul dintre sigiliile oficiale ale ordinului.. de aceeasi amploare. implicatia este clara: loan Botezatorul este important ca personaj în sine. In mod aparent. catarii si templierii s-au dezvoltat aici concomitent.39 La fel ca în cazul simbolismului din picturile lui Leonardo da Vinci. sa ascun da indicii relevante despre acest ordin? Posibil. La doi ani dupa arestarea în masa a templierilor. dat fiind ca es te vorba despre o regiune cu o memorie foarte buna si cu un adevarat dis pret pentru conventional. printre crestini multe secrete. sugereaza ca fondatorul (Ierusalimului ceresc) ar fi loan Botezatorul. exact ca aceea aparuta de la templieri.. dar.. ci ca ascunde ceva cu mult mai radical poate fi întîlnit într-o lucrare a unui preot pe nume Lambert de St Omer. odinioara tinutul cu cea mai mare concentrare a templierilor din întreaga Europa. Godefroi de St Omer. sar parea ca aceste grupari se situau pe pozitii divergente. anterior un sustinator fervent al ordinului. El da impresia ca accepta acuzatiile aduse ordinului. autorii reproduc o ilustratie ce înfatiseaza ideea lui Lambert cu privir e la „Ierusalimul ceresc" si mentioneaza pe marginea ei: „. adaugînd ca: „Exista. Un indiciu ca veneratia cavalerilor pentru loan Botezatorul nu era doar un omagiu adus sfîntului lor patron. fiind specif ic ramurii active în sudul Frantei. a scris ca procesul a dezvaluit „pericole pentru barca Sfîntului Petru". O asemenea publica si manifesta infamie poate pune în pericol barca Sfîntului Petru". probabil ca ar fi fost imprudent din lui sa le conteste.. Exista în sa numeroase elemente care sugereaza ca templierii erau. tinînd seama de ceea ce se stie despre valorile lor relative.

o serie de organizatii de profil particulare. precum Centrul pentru Studii si Cercetari asupra Templierilor. asa cum pretind eau. în tr. aceste cercetari sîn t o ri evi tat e. Descoperirile acestor entuziasti — rezultate atît în urma studierii siturilor. Dar care erau interesele si fortele motrice reale ale templierilor? Au fost ei doar niste simpli calugari razboinici. cei care doresc sa studieze a cea sta la tura „ întun eca ta " a ordi nului nu în draz nesc s. în plus.au a fla t în a cea sta zon a restrînsa . cît si a numeroaselor documente ce zaceau neatinse în arhivele locale — sînt impresionante. de tea ma ca-si vor pierde reputa tia (si fin an ta rea a cademica ). însa n u ar decl ara -o nicio dat a în public. este rez ulta tul unei ima gina tii h ipera ctive sa u al un or cerceta ri superf iciale. Exista. de asemenea. sau planurile si actiunile lor au avut o dimensiune oculta? CAPITOLUL 5 Pastratorii Graalului Poz iti a of icia la sta nda rd este aceea ca în tre templieri si t er men ul „ ocult " nu poate fi în nici un caz pus semn ul ega l.a deva r. care i-au depasit cu mult pe specialistii acredi tati. Prin urma re. dar poate ca nici unul dintre aceste motive nu explica în totalitate lipsa lor de implicare în anihilarea catarilor. Da t fi ind ca a cea sta este opini a genera l a ccep tata . (E xista ma i multi istorici de seama care recun osc. chia r si vagi. ca l atura ez oterica a templieril or n u poa te f i i gno ra ta . condus de Georges Kiess din Esperaza (Aude). acesta a f ost „caminul" Ca valerilor Templi er i. La sîn d la o pa rte Tara Sfî nta. Peste 30 de pro cente di n to tal ul euro pean al fo rt âretelor si al cita del el or ordin ului s. ) C a urma re a acestei a titudin i. mai ales daca tinem seama de lipsa .epoca era Tara Sfîntâ si. Din ferici re. Noi a m consta tat ca regiunea care a a vut cel mai mult de suferit — incredibil de mult. doa r si mpli c aluga ri lupta to ri si ca ori ce sugest ie ca a r f i avut preo cupari ezoterice. S i to tusi lucrarile arheologice desfa surate a ici sînt a proape inexistente.o f aca pe f at a. o serie de situri importa nte ale templieri lor n u a u fo st corespunz ator studia te. ma jorit at ea i sto rici lo r a fi rma ca ei era u. î n pa rticul ar. multi faceau parte din aceleasi familii ca cea mai mare parte a catarilor. unele situri esentia le nefiind n icioda ta studiate. a m spune — din acest motiv este La nguedo c.Roussillo n. o ri nici oda ta publica te. tendi nta o ficial a este con tra bala nsata de n umerosi cerceta tori pa rti culari ca re nutresc un interes deose bit pentru a cesti misteriosi cavaleri si multi localnici considera ca este de datoria lor sa protejeze vechile situri ale templierilor.

pentru a deveni membri mireni ai ordinului. pentru a afla mai multe despre trecutul templierilor în „ereticul" Languedoc-Roussillon. Strâduindu-se sa faca fata pasivitatii oficiale. împotriva cruciatilor. ci am apelat la Nicole si Charles. Prin urmare. catarii au gasit adapost si chiar au fost îngropati în pâmînt sfînt. mai cu seama. singurul element care nu a fost folosit ca dovada împotriva lui a fost relatia sa . De exemplu. au primit sprijin din partea ordinului. Cavalerii catari luau parte la lupte si apoi se retrâgeau pe proprietatile templierilor. Noua ni s-a parut extrem de semnificativ faptul ca . Raspunsul lor a fost ferm: exista legaturi clare între cele doua grupari. chiar si în cele mai intense momente ale cruciade i împotriva albigenzilor.În apartamentul lui Charles de pe s trada principala (si singura. cavalerii au facut tot ce-au putut pentru a se asigura ca familiile catarilor — sau urmasii lor — si-au primit pamînturile înapoi". condus de expatriata britanica Nicole Dawe si de texanul Charles Bywaters din stati unea Rennes-les-Bains. am început prin a-i întreba despre posibila conexiune între templieri si catari. Pîna în momentul de fata doar o mica parte a rezultatelor obtinute de ei au fost publicate. Studiile lor. In unele cazuri. coroborate cu rezultatele obtinute de alte organizatii similare. în Aude. Un asemenea grup de cercetare este Abraxas. Asa cum preciza Nicole: „Nu trebuie decît sa treci în revista numele catarilor din evidentele Inchizitiei si numele templierilor din acea perioada si vei vedea ca multe sînt identice. nu ne-am adresat autoritatilor. Nicole si Charles au descoperit cîteva situri majore ale templierilor care nu au fost vreodata atinse de arheologi. Mai mult decît atît. legaturi ce depasesc simplele relatii de rudenie si care au fost sistematic ignorate de istorici. Noi am gasit însa dovezi despre catari care au apel at la templieri dupa ce au ramas fara nici un fel de mijloace materia le si nu numai ca au fost primiti si li s-a oferit adapost. de altfel) din Rennes-les-Bains. este cert ca în unele situri ale cavalerilor. unii cavaleri i-au adapostit pe catarii fugari si se cunosc cazuri documentate în care templierii care au luptat activ alaturi de catari. templierii au permis fara dubii initierea unor actiuni ostile pornite de pe teritoriul lo r.1 Charles a continuat: „într-o anumita regiune. dar cei doi pl anuiesc sa remedieze aceasta situatie în scurt timp. Exista documente clare în acest sens". desi unele dintre acuzatiile a duse ordinului au fost în mod cert trucate. dar si entuziasmului exagerat al vînatorilor de „comori" — care constituie o amenintare considerabila pentru integritatea siturilor —. Unii au oferit o explicatie cinica a acestui fapt: si anume ca. oamenii si-au cedat acest uia proprietatile. dar au fost îngropati pe proprietatile ordinului cînd au murit.fondurilor si de frustrarea stîrnita de apatia istoricilor si a arhivarilor profesionisti. au permis rescrierea efectiva a istoriei templierilor.

Iar faptul ca Inchizitia avea deplina cun ostinta despre aceasta relatie este a testat de dezgroparea ca tarilor înmormîntati în pamînturile templierilor. ce anume era acest ceva? Cine s-a folosit de cine. chiar si la peste treizeci de a ni de la sfîrsitul cruciadei. papa sau regele Filip? Indiferent din ce unghi am privi aceasta istorie. exista date care sugereaza existenta unei entitati obscure implicate în însasi formarea ordinului. reprezentantii ei erau aceia. poate ceva cunoscut suvera nului fra ncez si considerat atît de periculos daca ar fi a juns la urechile publicului. Nicole si Charles sînt convinsi ca în structurile de conducere functiona un nucleu de initiati. desi dovezile atesta ca a suferit numeroase scindari. Ordinul Templierilor a supravietuit tentativei de distrugere si exista înca si astazi .) De la Charles si Nicole am aflat ca regiunea Languedoc a constituit o exceptie de la „tiparul" general al persecutii lor. entitate care pare sa fi regizat toate miscarile sale ulterioare. . inclusiv Carcassonne. doua târi ma i cu seama oferindu-le adapost cava lerilor fugari: Scotia si Portugalia. Roussillon. erau teritorii franceze. daca exista cineva ca re sa stie despre conexiunile lor cu catarii. Ei sustin chia r ca întreaga miscare a fost creata pentru a-i oferi acestui nucleu o fatada publica. încît nimeni nu a scos nici o vorba. (în aceasta din urma.) Cu siguranta ca altceva era la mijloc. pentru a li se arde trupurile ca un avertisment la adresa celor care ar mai fi a vut idei eretice. treisprezece. De fapt. si catarii detineau niste informatii potential explozive? Oare a cesta sa fi fost si motivul real pentru care Filip cel Frumos a pus la cale o campanie atît de bine planificata împotriva lor? Dar nu toti templierii au pierit în acea zi nefasta de vineri. Sa presupunem ca acest element eluziv avea legatura cu Prioria din Sion. tot pare a lipsi o veriga esentiala. Multi au fost lasati în viata si s-au reorganizat sub un alt nume. tinînd seama ca templierii au fost torturati de Inchizitie. au devenit cunoscuti sub numele Cavalerii lui Hristos. e s-au multumit sa-si traiasc Asa cum au sugerat mai multi comentatori2. Asa cum am vazut deja. se afla sub protectia regatului spaniol al Aragonului.strîn sâ cu catarii. cînd papa i s-au alaturat altor confrerii similare ori a restul zilelor pe propriile domenii. Oare nu cumva si templierii. diverse organiz atii pretinzînd ca sînt descenden te directe ale ordinului initia l. Daca templierii ascundeau într-adevar ceva — un secret pe care regele Frantei îl considera atît de periculos încît a luat masuri drasti ce împotriva lor —. pe parcursul cercetarilor noa stre privind Ordinul Cavalerilor Templieri am avut tot timpul senzatia — bizara. partea de est a regiunii. (Si. dar din ce în ce mai concreta — ca dincolo de paravanul istoriei oficiale se ascunde un secret monumental. cu toate ca zonele de nord. premergator datei oficiale de fondare a templierilor. Templierii din Roussillon au fost arestati si judecati. dar au fost gasiti nevinovati si. a desfiintat oficial ordinul.

Iata ce scrie francezul Jeân Robin (pe baza cercetarilor efectuate de Geor ges Cagger): „Ordinul Templului era. una dintre primele lor eminente cenusii. iar pe parcursul acestor peregrinari geografice si intelectuale.4 Dat fiind ca templierii erau. ne-au la sat o serie de indicii care sugereaza ce anume era important pentru ei. Se pare însa ca nu Fecioara era adevaratul obiect al adoratiei sale spirituale. doar niste simpli calugari razboinici. s i templierii. o scoala a misterelor — altfel spus. Fiind implicati în aspectele oculte ale lumii islamice si iudaice. era considerata una si aceeasi persoa na cvi . Templierii cautau.. Exista si alti cercetatori care au ajuns la aceeasi concluzie. poate ca acesta era unul dintre motivele secretomaniei lor. ca urmare. Cînd perseverau într-un anumit domeniu de studiu. constituit din sapte cercuri «exterioare». într-adevâr.5 De asemenea. dar situatia er a cu totul alta în privinta nucleului central. în cartea The Sign and The Seal. Unul dintre aceste indicii este gama de obsesii ale lui Bernard de Clairvaux.3 În mod similar. Acest prelat cultivat si orgolios îi era în aparenta total devotat Fecioarei Maria. si din trei cercuri «interio are». asa c um o demonstreaza multe dintre predicile sale. firi extrem de practice. Probabil ca majoritatea mem brilor erau. au ajuns sa tolereze — si poate chiar sa adopte — o serie de convingeri neortodoxe. cît si convingeri diferite de ale acestora. corespunzatoare initierii în marile mistere. în esenta. a carei identitate reala este sugerata de ca Bernard de Cla irvaux avea o pasiune pentru Ma donele negre. Cercetarile pe care le-am efectuat în ceea ce priveste credintele si actiunile acestui grup straniu de calugari razboinici m-au convins ca acestia detineau cunostinte despre o traditie extrem de straveche". pe atunci. sa desluseasca tainele universului prin orice metode si oriunde banuiau ca acestea s-ar putea ascunde. dedicate misterelor minore.necesara o data cu sosirea europenilor în Tara Sfîntâ. Mai exista pentru el o alta Maria. a scris aproape nouazeci de predici pe marginea Cîntarii Clntarilor si a sustinut de la amvon mult mai multe. de altfel. facînd o legatura clara între „Mireasa" si Maria din Betania6 care. într-adevâr. autorul britanic Graham Hancock scrie: „. în acele vremuri era nevoie de o motivatie puternica pentru a cauta cunoasterea cu orice pret. nu erau interesati de cercetare doar de dragul cercetarii. Acesta din urma pare a fi avut menirea de a aprofunda studiile ezoterice si religioase.. Este deci plauzibil ca un membru de rînd sa aiba atît cunostinte mult mai reduse decît superiorii sai. aveau un motiv cît se poate de serios Si. aveau o ierarhie bazata pe initiere si discretie — existenta unui asemenea nucleu era perfect posibila. Iar «nucleul» era compus din acei saptezeci de templieri «interogati» de Clement al V-lea (dupa arestarile din 1307)".

oras reprezentativ pentru cultul Mariei Magdalena. Specialistii presupun ca aceasta este o referinta ci frata la initierea sa în cultul respectiv. lînga Dijon) nutrea un devotament profund.Date fiind însa restul probelor. (Este demn de remarcat ca.13 Sa ne amintim ca masacrul de la Beziers a a vut loc în aceeasi zi. dar frumoasa". Semnificativ este si faptul ca templierii le jurau credinta „lui Dumnezeu si Doamnei Noastre" — sau adesea „lui Dumnezeu si Binecuvîntatei Maria".) De fa pt. opinie accentuata de cuvintele rugaciunii lor de iertare a pacatelor: „Ma rog ca Dumnezeu sa-ti ierte pacatele asa cum i le-a iertat Sfintei Maria Magdalena si tîlharului de pe cruce".12 Acest lucru demonstreaza importanta pe care o detinea Magdalena pentru templieri. Nu exista nica ieri indicii care sa sugereze existent a unei enclave secrete de razboinice în interiorul Templului. dar. Bernard de Clairvaux a ales s-o faca de la Vezelay. în primii ani de existenta.Maria Magdalena. fata de care Bernard (nascut într-un centru reprezentativ pentru a cest cult. desi cele doua nu se exclud reciproc. desi ramîneau apoi membre mirene ale ordinului. Se pare deci ca aparenta sa veneratie pentru Fecioara Maria era doar un paravan în spatele caruia se ascundea pasiunea pentru Magdalena.11 Se pare însa ca „Doamna Noastra" din legâmînt nu era Fecioara Maria. Totusi. Fontaines. numeroase femei au d epus jurâmîntul de credinta. aceasta pasiune a sa fiind apoi transmisa ordinul ui. pentru a evidentia natura „ereziei" pedepsite. a sa cum scriu Michael Baigent si Richard Leigh în The Temple and the L odge . cînd a primit trei stropi din laptele miraculos scurs din sînul Madonei negre de la Châtillon. în care îl reaminteau pe Sfîntul Bernard ca fondator al religiei Sfintei Fe cioare Maria. caste lul Mariei si al Martei"9. templierii erau preocupa ti de conceptul general de Feminin — o idee ce pare a distona profund cu imaginea lor de raz boinici. în timpul captivitatii cavalerilor din Roussillon. Charles si Nicole au descoperit ca din Ordinul Templului faceau parte si femei.7 Iar cînd si-a lansat chemarea la a doua cruciada în Tara Sfîntâ. Bernard le-a impus cavalerilor sai „supunere fata de Betania. Dar în Regulamentul Templierilor. spune iubita — o fraza care sugereaza clar existenta unei relatii între Cîntarea Cîntarilor si cultul Madonei negre. „Neagra sînt. este posibil ca si aceasta sa fie o referire cifrata la cultul Magdalenei. conditiile în care erau întemnitati au fost înrautatite în mod deliberat — la ordinele papei — de ziua Sfintei Maria Magdalena. Prelat ul a afirmat ca sursa lui de inspiratie spirituala a aparut în copilarie. Chiar si în clipele în care îsi asteptau moartea. cavalerii întemnitati alaturi de Marele Maestru Jacques de Molay în carcerele fortâretei Chinon a u compus o rugaciune catre Notre Dame („Doamna noastra").

a trupului si a sufletului me u». adesea întîlnindu-se cupluri. la un moment dat. Pe întregul teritoriu al Frantei. inclusiv trezorierul ordinului. N i se pare straniu ca nici un cavaler nu a solicitat ajutoare din afara tarii. Semnificativ este faptul ca unii cavaleri. Daca esti cercetator — ceea ce se presupune ca sînt acesti oameni -. aceste mentiuni au fost trecute cu vederea în mod intentionat. în mare parte. situatia fusese alta. au reusit sa scape într-un mod care sugereaza ca ar fi fost înstiintati despre ceea ce li se pregateste. In carti nu gasesti decît acele asi informatii redundante.15 în plus. Si totusi.(1989): „. Este însa remarcabil ca lovitura de forta din 13 octombrie 1307 a fost atît de putin sîngeroasâ.. Documentele de acest tip se gasesc în principal în aceasta zona (Languedoc) si exista numeroase exemple care sugereaza ca din ordin trebuie sa fi facut parte. implicarea femeilor nu este mentionata în lucrarile despre templieri. gasim numeroase elemente care atesta ca femeile au fost primite în ca drul ordinului. adevarul ar trebui sâ-ti sara în ochi. pîna în acel moment. Cînd ne-am exprimat surprinderea ca acest lucru nu este mai bine cunoscut si ca. este ignorat".14 În studiul lor aprofundat asupra documentelor ordinului. Charles ne-a spus: „Uneori am impresia ca. a pâmînturilor. Dar nu s-au gasit nici un fel de date suplimentare în acest sens. se-nesa lii regelui au deschis ordinele sigilate prin care li se cerea s a strînga suficiente trupe pentru a-i aresta pe cei mai bine pregatiti lu ptatori ai crestinatatii — ca si cum unui sef de post oarecare i-ar reveni sarcina de a-i captura pe membrii Fortelor Speciale cantonati în zona. si femeile trebuie sa fi depus jurâmîntul. La sfîrsitul acestor documente se afla deopotriva nume de femei si de barbati. Exista doua explicatii posibile : ori toti acesti oameni sînt orbi. interzicîndu-se cu desavîrsire prezenta femeilor — fapt care demonstreaza ca. Si majoritatea templierilor din Franta par a se fi dus asemenea mieilor la taiere. Toti ce i care erau acceptati depuneau jurâmînt de «cedare catre Ordinul Templului a casei. un numar mare de femei".. exceptie facînd unele aluzii vagi. celebra f lota a . Chiar si informatiile de acest tip continute în arhivele Inchizit iei au disparut de mult sau au fost distruse". Charles si Nicole precizeaza ca ma i tîrziu regulamentul a fost Codificat. ori — dintr-un motiv anume — evita sa acorde atentie acestor date. cu certitudine în primul secol de existenta a acestuia. ceea ce sugereaza clar existenta unei aripi feminine în interiorul ordinului sau al ipite la acesta. prin urmare. O relata re din Anglia sfîrsitului de secol doisprezece aminteste despre o femeie care a fost primita în Templu ca Sora. Nicole si Charles adopta un ton mai ferm: „Daca ne întoarcem la documentele din secolul al XII-lea. repetate iar si iar.

este cheia interpretarii gnostice a Cabalei (sistemul ocult care a stat la baza magiei medieva le si renascentiste). Ce s-a întîmplat cu flota? Nu se poate sa fi disparut pur si simplu. Hancock scrie în The Sign and the Seal ca sophia „nu înseamna nimic altceva decît «întelepciune»"17. fiindca este înfatisata ca partenera a lui Dumnezeu. In arhivele regale referitoare la bunurile si posesi unile confiscate de la acestia nu este mentionata nici macar o corabie. în textul de la Nag Hammadi intitulat Pistis Sophia. cercetatorul scotian Niven Sinclair. o veneratie deosebita a femininului. Acest lucru dovedeste — cel putin — ca templierii erau maestri în a-si pastra secretele în cele mai ingenioase moduri si ca informatiil e lor proveneau din surse ezoterice.templierilor. pretuiau cautarea întelepciu nii. în realitate însa. este strîns asociata cu Maria Magdalena. a demonstrat ca templie rii utilizau un cod numit cifrul Atbash. Numita simplu „întelepciune". cît si altor grupari ezoterice. Sophia — o figura feminina prezenta în Vechiul Testament. Graham. cu cel putin o mie de ani înainte de fondarea Ordinului Templului. numita uneori chiar Sophia19. Schonfield arata ca. iar semnificatia sa arunca o noua lumi na asupra ratiunii de a exista a templierilor. modul în care templierii utilizau termenul Sophia — încifrat în Baphomet — nu demonstreaza. fireste. Chokmah în ebraica. Este posibil ca acest lucru sa fi simbolizat ideea unui univers sferic. El nu are dubii în aceasta privinta si nici nu considera asta ceva iesit din comun. Exista însa numeroase alte indicii ca acest element era integrat într-o obsesie profunda pentru principiul feminin. Si. Cavalerii îsi construiau bisericile în forma circulara. Nucleul de initiati ai ordinului a depus eforturi considerabile pentru a-si pastra secretele neatinse. Hugh Schonfield16. Faptul este remarcabil. dar rnai degraba credem ca era o ilustrare a femininului. ne-a declarat: „Templierii nutreau o credinta profunda în latura feminina"20. pare sa se fi volatilizat în mom entele respective. un rep utat specialist în problemele Noului Testament. . pur si simplu. ea era zeita elena Atena si Isis din mitologia egipteana. Cercurile si ciclurile au fost dintotdeauna asociate cu zeitele si cu tot ceea ce îi apartine sexului feminin. cu baza în Franta.18 Sophia era. Ea este cea care exercita o influenta asupra lui si chiar îl sfatuieste. Un fin cunoscator al traditiilor ordinului. îndepartate în timp. înseamna mult mai mult. fiindca asa credeau ei ca fusese Templul lui Solomon. Luat ca atare. de asemenea. îndeosebi în Cartea Proverbelor — le-a dat multe batai de cap criticilor crestini si evrei deopotriva. sub numele Chokmah. daca acest cod este aplicat asupra numelui misteriosului cap fara trup pe care se spune ca îl venerau cavalerii — Baphomet — se obtine cuvîntul din limba greaca sophia. poate ca. specifica atît templierilor. Pentru gnostici. de oarece codul a fost folosit si de autorii unora dintre Manuscrisele de la Marea Moarta. un personaj central în cosmologia gnostica. atît la nivel biologic.

atît în interior. înaltime si profun zime» — o descriere uluitoare pentru un crestin.. ei au initiat formarea breslelor mestesugaresti. cît si în exterior. Indiferent care ar fi semnificatia exacta a sfericitatii pentru templieri. la fel c a simbolul fazei „mama" a zeitei. latime. au constituit poate veriga lipsa în reteaua de transmitere a cunostintelor arhitecturale secrete. Sfîntul Bernard. unele chiar sapate în piatra. excelase si el în acest domeniu". odata aflati în posesia lor.cît si ezoteric. Prin urmare. Biserica a declarat eretica structura circulara a biser icilor.. precum cea de la Chartres". straniul simbolism al structurii si al decoratiunii lor a constituit o enigma pentru spec ialistii din numeroase domenii. autorul se întreaba totodata: „Sa fie o simpla întîmplare?" si continua: „Am banuit de mult ca exista o relatie în tre cele doua si c a templierii. patronul templierilor. ca ruia raposatul avea sa rena sca sub forma de spirit. nu pot sa ignor faptul ca temp lierii însisi au fost arhitecti si constructori de seama sau ca Ordin ul Cistercian. 1-a definit pe Dumnezeu ca «lungime. în prim-plan fiind cea de la Chartres. Multe dintre acestea le-au ramas cunoscute numai lor. Abia de curînd a fost recunoscuta semnificatia lui reala — aceea de codificare a cunostintelor ezoterice detinut e de templieri. asa cum am vazut. aspect subliniat si repetat de nume roase motive decorative.22 în întreaga istorie a marilor catedrale. biserica franceza din Londra (Notre Da me de France) are o forma rotunda. Referindu-se la arhitectura sacra a vechilor egipteni. precum scutirile de taxe. Luna plina. Este un simbol arhetipal prezent la toate civil izatiile: mormintele preistorice erau circulare deoarece reprezentau pîntecele pamîntului.23 Structura catedralelor era astfel proiectata. gratie descoperirilor facute în timpul cruciadelor. au putut alege sa le împartaseasca lumii întregi sau sa le pastreze pentru ei. printre care si cea a pietrarilor. putem spune ca templierii detineau o serie de cunostinte eretice si exotice. dar cavalerii au lasat în urma o serie de indicii codificate.21 Dar. în calitatea lor de „motor" al dezvoltarii în principalele centre europene de cultura. acestia au devenit membri mireni ai ordinului. De asemenea. Graha m Hancock noteaza ca: „în Europa a fost egalata doar de marile catedrale gotice ale Evului Mediu. Acestea sugereaza ca . încît sa tina seama — sa ilustreze — principiile geometriei sacre24. Cavalerii templieri au constituit forta motrice care a stat la baza construirii marilor catedrale gotice. Dar le-au dobîndit ei oare din întîmplare sau leau cautat în mod deliberat'? Dovezile par a înclina catre cea de-a doua ipoteza: au pornit în cautarea anumitor secrete si. Iar dupa desfiintarea ordinului. Iar rotunjimea abdomenului însarcinat este familiara tuturor. în mod cert nu are nimic de-a face cu masculinul. beneficiind de toate avantajele inerente. caruia îi apa rtin use viitorul Sfînt Bernard.

Toata aceasta simbolistica a catedralelor reflecta. Era nu doar o suprema încîntare pen tru ochii tuturor muritorilor. Omul Vitruvian. transcendental. Semnificatia este simpla: tot ce exista pe pamînt are un corespondent în ceruri si viceversa — un principiu pe care Plato n 1-a concretizat în conceptul de Ideal. la fel si jos. Astfel este subliniata afirmatia lui Pitagora ca „numarul este totul" si con ceptul ermetic care sustine ca matematica este codul prin care zeii îi vorbesc omului. unul dintre cele mai cunoscute desene ale sale. Se considera ca expresia provine din Tableta de Smarald a lui Hermes Trismegistul . am putea crede ca simbolul zodiacal al Berbecului scul. stravechiul adagiu ermetic Asa ca sus. daca putem spune asa. Legendarul Templu al lui Solomon constituia. flori sau valuri. ci depasea puterea de a bsorbtie a celor cinci simturi. fie c a reprezinta fiinte umane sau masinarii. siuni ale de la o simpla lingura pîna la om. cu însa si a rmonia sferelor celeste. Templul lui Solomon era. într-un mod unic. numerosi vizitatori sînt nedumeriti de caracterul evident astrologie al decoratiunilor din piatra ale vechilor catedr ale. pentru care „numarul de aur" — pentru ei proportia perfecta — era un veritabil panaceu. pentru initiat ii vremii. toate lucrurile si fiintele. însa nu la aceasta idee se reducea filozofia lor. sînt doar ver . un capriciu al unui zidar oarecare. lungimea si latimea. Desigur. pentru templieri si. în conformitate cu acesta. înaltimea si adîncimea lui respectînd strict proportiile preferate de univers. cel mai stralucit exemplu al geometriei sacre. In prezent. Printre reprezenta ntii de seama ai acestei arhitecturi ezoteric e au fost artistii rena scentisti.P tat deasupra intrarii principale a unui venerabil loca s de cult nu e altce va decît o aberatie. geometria sacra detinînd un loc privilegiat în întrea ga lor activitate intelectuala.proportiile geometrice în sine sînt un element al armoniei divine si c a unele proportii au un caracter „mai divin" decît altele. este o întruchipare perfecta a numarului de aur. în diverse catedrale. asemenea indicii apar la loc vizibil — si niciodata la întîmplare. pentru francmasoni. legendarul mag egiptean. Desenele lui Leonardo. însusi sufletul lui Dumnezeu întrupat în piatra. ue nenumarate ori. dar este posibil ca originile ei sa fie mu lt mai vechi. mai tîrziu. ilustrea za convingerea artistului ca proportiile în natura au o semnificatie si o armonie a lor. Era menit sa rezoneze. Si totus i.

ori cu o zeita pagina. încifrarea unor mesaje secrete chiar în piat ra catedralelor era mai mult decît o fantezie la moda. fiind un simbol crestin frecvent utilizat în epoca medievala.. templierilor li s-a parut. povestile anticilor despre zeii caracterizati de gelozii maru nte si obsesii adesea sordide erau considerate reprezentative din punct de vedere arhetipal pentru specia umana. considerînd ca fiece gînd si fiece actiune are o replica în alt plan si ca ambele dimensiuni se influenteaza reciproc în mod absolut. Marmura si pietre pretioase. Acest concept a dus la ideea universurilor paralele din stiinta contempora na. Asa cum precizeaz a Baigent si Leigh în The Temple and the Lodge. sculptura nu este deosebit de semnificativa. lemn înmiresmat si cele mai fine tesaturi au fost utilizate pentru crearea unui templu în care simturile credinciosilor sa fie desfatate.idealului lor. probabil. de pilda — creatia eminentei cenusii a ordinului. în cea din Chartres. mult mai veche? Poate ca este evoc . locul în care marele preot putea comunica direct cu Atotputernicul prin intermediul unui instrument misterios — Chivotul Legii. cît si pentru nimicirea raufacatorilor si a celor carora nu li se spusese cum sa combata efectele funestei sale prezente. Astfel. Era de asteptat ca zeii sa se comporte asemenea oamenilor. Magicienii — sau magii — mergeau chiar mai departe.. În centrul lui se afla Sfînta Sfintelor. Solomon a construit un templu de o frumusete nemaiîntîlnita. Arhitectura catedralelor sugereaza ca atît constructorii. Nici una dintre ideile de mai sus nu le erau necunoscute templierilor. Si iata-ne înca o data directionati catre Templul lui Solomon. în sine. folosind cele mai frumoase si mai scumpe materiale. „. cît si cavalerii care finantau lucrarile erau familiarizati cu principiile ermetice. Dumnezeu i-a învatat modul de punere în practica a geometriei sacre prin intermediul arhitecturii"27. Fiul regelui David. eroul legendar al Vechiului Testament. ca aceasta ar putea fi arma ideala.26 Templierii mai cu seama pretuiau aplicatiile: practice ale oricaror cunostinte ezoterice. Dar cum Chartres a fost un centru de cult al Madonei negre. nu cumva Chivotul este identificat aici cu cealalta Marie . Acest dispozitiv „temperamental" era renumit atît pentru binecuvîntarile pe care le revarsa asupra drept-credinciosilor. ideal ce exista într-un fel de dimensiune alternat iva a „tiparelor" perfecte. iar Dumnezeu însusi sa se simta ca acasa. Dar poate ca unele indicii despre ceea ce credeau ei a fi Chivotul Legii se gasesc în decoratiunile catedralelor. Maria Magdalena. Conform unor ipoteze. dar la fel de valabila era si reciproca: ideea — co nsiderata „eretica" de evrei si de crestini — ca omul putea deveni la rîndul lui zeu. Bernard de Clairvaux — se afla o sculptura în piatra ce pare a o reprezenta pe Fecioara Maria si care poarta inscriptia gravata: arcis foederis — Chivotul Legii. asa ca au pornit în cautarea ei. Anticii nu considerau ca exista vreo discrepanta între supunerea în fata olimpianului Zeus si credinta ca maretul zeu adopta uneori înfatisarea unui animal pentru a seduce o pâmînteanca. Pentru ei.

SUA.) în realitate. printr-o „lucrare" magica axata pe sexualitate. viz a experimentele efectuate cu metale. sub „paravanul" simbolului crestin. dar mai existau si altele. Sculptura nu poa te fi o referire la Fecioara Maria. la baza decoratiunilor aparent bizare ale constructiilor gotice se afla rau famata si prea putin înteleasa disciplina a alchimiei (aceasta fiind un veritabil numitor comun al majoritatii Marilor Maestri ai Prioriei din Sion). unele chiar pornografice. De asemenea. cel exterior.29 Se crede ca alchimia a fost mostenita de la egipten ii antici Prin intermediul arabilor (termenul în sine deriva din limba araba) §i era mai mult decît o simpla stiinta. au folosit cele mai sofisticate tehnici computerizate. de la filozofie si ermetism la geometrie sacra si cos-ftiologie. se crede ca aceasta Lucrare Sublima reprezenta momentul de glorie d in viata unui alchimist. obiectul ei viza ceea ce am numi astazi inginerie genetica. Lucrarea Sublima era un act de suprema initiere.) Prin urmare. clipa în care izbuteste sa transforme metal ul obisnuit în aur. despre Nico las Flamei. Alchimia avea mai multe niveluri. Leonardo da Vinci era fascinat de hermafroditi. ce implicau o misterioasa „Lucrare Sublima".at astfel însusi principiul feminin. în cercurile ezoterice însa.30 în alchimie. sau exoteric. Cercetarile efectuate de doctor Digby Quested de la Spitalul Maudsley din Londra si Lillian Schwartz de la Laboratoarele Bell. în mod traditional. umplînd carnete întregi cu schite ale acestora. de la magie la chimie. Pentru alchimisti. simbolul Lucrarii Sublime împlinite este hermafroditul — zeul Hermes si zeita Afrodita îngemanati într-o singura fiinta. (Vom discuta mai tîrziu aceasta problema în detaliu. a sa încît au activat în ascuns si si-au continuat cercetarile în secret. metode de întîrziere a procesului de îm-oâtrînire Si de atingere a imortalitatii fizice. Practica ei includea o gama larga de a ctivitati si tipuri de gîndire interconectate. Poate se credea ca acest ritual ofera longevitate. independent ul de un . presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. (La fel de semnificativ este si faptul ca primele ilustrari ale legendei despre viata Mariei Magdalena în Franta sînt cele reprezentate de vitraliile din catedrala de la Chartres. se spune ca ar fi avut dupa aceea o viata exceptional de lunga. însusi Leonardo. disciplina a devenit cunoscuta sub numele de „arta neagra". fiindca arhitectii catedralei au avut un motiv special pentru a evoca arhetipul unei femei active sexual. de fapt. care si-a desavîrsit Lucrarea Sublima în compania sotiei sale. pe 17 ianuarie 1382. termenul „erezie" nu exista. Pernelle. iar pentru autoritatile religioase nu existau alchimisti neeretici. Alchimistii erau însetati de cunoastere si nu aveau vreme pentru opozitia Bisericii Iata de experimentele lor. prin urmare. mai secrete. Iar studiile recente asupra celui m ai celebru portret din lume — enigmatic surîzatoarea Mona Lisa — au sugerat ca ca „ea" ar fi. era considerata a fi punctul în care alchimistul devine iluminat spiritual si revitalizat din pu nct de vedere fizic.

Catedrala Notre-Dame din Paris. sim boluri alchimice exista în multe catedrale asociate cu templierii. deoa rece acolo solul avea proprietati tamaduitoa re. alchimist fiind. în situl respectiv exista simboluri alchimice. în a carei structura se gasesc simboluri cla r alchimice si care prezinta conexiuni atît cu musulmanii. ' „Cercetarile noastre au aratat." In cursul calatoriilor noastre în Franta am descoperit multe cazuri în care orase aflate anterior în proprietatea templierilor — precum Utelle în Provence si Alet-les-Bains în Languedoc — au devenit apoi centre ale alchimiei. nutreau o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. în sine.34 Asa cum am vazut. asemenea templierilor. cînd ambii participanti au senzatia dizolvarii unul în celalalt. sa fi comunicat astfel mesajul ca a desavîrsit Lucrarea Sublima. Iar aceste afirmatii sînt bine documentate. pentru a suprapune chipul artistului peste figura Mona Lisei. o sculptura înfatiseaza o femeie care priveste în oglinda. de asemenea. iar Saint Sulpice. de pilda. Este evident ca templierii cunosteau alchimia. încît alchimistul si-ar putea schimba chiar sexul. pentru a-si demonstra triumful asupra necredintei. Ni se pare semnificativ ca am gasit o locatie aleasa în mod special datorita naturii vindecatoare a solului. a contopirii întro constientizare mistica a universului si a lor însile. printre altele. Dar în numeroase cazuri. marile catedrale si multe alte biserici cunoscute au fost construite pe locuri dedicate anterior unei zeite. Dar simbolu l herma froditului reprezinta. de asemenea din Paris.32 Iar la Chartre s. Aceste legaturi sînt implicite. dar la fel de posibil este si ca Leonardo. asanumita statuie a reginei din Saba are barba!33 De altfel. În catedralele gotice pot fi remarcate numeroase simboluri ciudate. deoa rece pretutindeni în Europa bisericile crestine au fost construite pe stravechi situri pagîne.celalalt. cît si cu albigenzii.. Unele sînt însa extrem de bizar e: în catedrala de la Nantes. într-o anumita zona au construit un azil pentru cavalerii care se întorceau din Tara Sfînta. veridicitatea lor fiin d usor demonstrabila.31 Poate ca nici aceasta nu a fost altceva decît una dintre farsele sale inteligente la adresa posteritatii. se înalta pe fundatia unui templu închinat Dianei. acest lucru nu este neobisnuit. momentul orgasmului. dar Charles Bywaters si Nicole Dawe au descoperit în Languedoc-Roussillon unele situri ale Cavalerilor Templieri ce prezinta un simbolism alchimic explicit. ca o miscare deliberata a autoritatilor religioase. localnicii nu au facut decît sa-si modeleze forma de pagînism astfel încît sa includa si . ca membrii ordinului erau bine familiarizati cu proprietatile solului. de la demoni la omuleti verzi. se înalta pe ruinele unui fost templu al zeitei Isis. dar ceafa ei este. iar rezultatul a fost o potrivire perfecta. poa te ca acesta a fost conceptul a flat la ba za Mona Lisei.. a unui batrîn. Unii sînt de parere ca astfel s-ar realiza o transformare fizica atît de radicala. de fapt. La fel de semnificatiav este si faptul câ alchimistii.

In mod similar. în rolul ei de urzitoare a destinului. acei interpreti ai cîntecului de dragoste din sudul Frantei. n-ar fi oare posibil ca. desi — la fel ca în Cina cea de taina a lui da Vinci — codurile folosite pentru a o exprima sînt adesea gresit interpretate. Astazi se considera în general ca arhitectura gotica este de t ip masculin. în interiorul careia era continuta esenta divinitat ii masculine. Roza Mistica.. în epoca marilor catedrale. este clar ca a avut. prin care initiatul îsi poate gasi calea numai daca urmeaza firul depanat pentru el de zeita. cînd Maria era venerata aidoma unei zeite în «Palatele Reginei Cerurilor». care au strînse conexiuni cu misterele erotice. în mod cert. pentru care ambarcatiunile erau mijlocul preferat de transport. într-o catedrala aflata atît de departe de Provence.. Si alte simboluri existente în catedralele gotice transmit intense mesaje subliminale despre forta principiului feminin. O alta traditie eretica este reprezentata de legendele privind Sfîntul Graal. — al Marelui Maestru al Prioriei din Sion se refera la rolul acestuia în cadrul Corabiei zeitei Isis. Tot aici poate fi admirat un vitraliu ce o reprezinta pe Maria Magdalena sosind în Fra nta pe ma re. asigurîndu-se astfel ca mesajul sau va traversa istoria. Ghirlanda-de-Roze. Barbara G.. noile catedrale sa fi avut menirea de a continua venerarea principiului feminin.. era în realitate principiul feminin însusi. care în Roma antica era numita Floarea Zeitei Venus. În epoca în care au fost construite marile catedrale. de fapt. sau Notre Dames.. Rugul-de-Trandafiri. dar majoritatea decoratiunilor din interior au o puternica ampre nta feminina. pentru ei noua biserica fiind complementara cu vechea religie. Walker subliniaza semnificatia.. (Poate ca titlul de Nautonnier — „cîrmaci". Sophia. fapt care aminteste de zeita Isis. gratie spirelor avîntate spre cer si a navelor în forma de cruce.. Ceea ce era spus «sub roza» (sub ros a) facea parte dintre misterele sexuale ale zeitei si nu trebuia dezvaluit neinitiatilor.. îndeosebi splendidele rozase. „timonier. Pînza de pâianjen gravata sau sculptata — o imagine prezenta pe cupola bisericii Notre-Dame de France din Londra — o reprezinta pe Arachne.. zeita-paianjen care guverneaza soarta omului. i se spunea adesea Roza.. nicidecum opusa acesteia.. Tinînd însa cont de interesele profunde ale templierilor.. erezia si-a gasit un alt debuseu. nicidecum pe aceea de a-1 suprima? Poate ca bisericile ridicate de ei erau. o semnificatie aparte. sau pe Isis. uriasul labirint desenat pe pardoseala catedrale i din Chartres aminteste de misterele feminine. ode în piatra închinate zeitei. „. Rozei. . iar Notre Dame. în viziunea lor. sfînta patroana a atîtor locase de cult..) Acest vitraliu este cea mai veche reprezentare a legendei Mariei Magdalena în Franta si. aceasta catedrala nu a fost destinata venerarii Fecioarei Maria — în primul rînd pentru ca aici se afla o Madona neagra: Notre Dame de Souterrain („Madona Tenebrelor"). Aidoma unui templu pagîn.crestinismul. Asa cum vom vedea. roza era si simbolul adoptat de trubaduri. catedra la gotica reprezinta trupul zeitei si to todata universul întreg. pentru arhitectii acesteia. simbolul prostituatelor ei sacre..

El afirma ca primele versiuni ale legendei Graalului s-au inspirat din miturile celtice referitoare la regele Arthur si la Curtea acestuia . cît si un simbol al perfectiunii. la fel de important: cel alchimic. atmosfera generala este cît se poate de pagîna. reprezentînd ceva ce le apartine totodata ambelor dimensiuni — cea reala si cea mitica. Graalul era un vas sau un platou — fapt extrem de semnificativ. majoritatea celor noua templieri initia li erau vasalii sai. (De fapt.37 în roman. era un centru caba listic si locul comandamentului initial al Cavalerilor Templieri. Primul dintre romanele cavaleresti dedicate Graalului a fost Le Conte del Graal (circa 1190).36 în povestea lui Chretien nu se mentioneaza nicaieri ca Graalul ar fi o cupa sau ca ar avea vreo legatura cu Cina cea de taina ori cu lisus. îi apartin lui Malcolm Godwin. Graalul poate fi considerat un obiect misterios. din acest motiv. De fapt. într-o ascunzatoare. dar — implicit — simbolizeaza totodata ceva inefabil. de Chretien de Troyes. ceva ce tran scende lumea reala. nu exista nici o conotatie religioasa evidenta si. nestemata ce va încorona munca de o viata.În prezent. multe elemente derivînd din conceptul celtic de venerare a zeitei. asa cum vom vedea mai tîrziu. acesta avînd proprietati tamaduitoare. Pe lînga obisnuitele tipuri de legende romantice crestin e si celtice de la sfîrsitul secolului al XH-lea si începutul celui de-al XlIIlea. cautatorul întîlnind în cale tot felul de inamici. unele dintre cele mai interesante. cupa este atît un obiect concret. dupa parerea noast ra. Majoritatea oamenilor stiu ca ea se refera la ceva stravechi. o comoara ce existâ cu adevarat undeva. Pove stea Graalului redefineste vechile legende ale celtilor. de la care si-a luat Chretien numele. Aceasta aura de nazuinta spirituala s-a nascut nu numai din legend ele initiale ale Graalului. de natura religioasa — de obicei. care în cautarile sale a întîlnit. i-ar fi strîns în ea sîngele scurs la rastignire. sintagma „Sfîntul Graal" este utilizata pentru a desemna un tel greu de atins. Godwin identifica un al treilea tip. cupa din care a baut lisus la Cina cea de taina. Dintre milioanele de fraze scrise pe aceasta tema în decursul secolelor. ci si din cultura în care acestea au înflorit. în toate versiunile legendei. inclusiv de pe tarîmul supranaturalului.) Iar cea mai cunoscuta biserica din Troyes îi este închinata Mariei Magdalena. bogatul prieten si adept al lui lisus. Este semni ficativ faptul ca ora sul Troyes. Lucrarea este o remarcabila trecere în revista a tuturor legendelor si a interpretarilor în domeniu. extinzîndu-le astfel încît sa includa idei eretice vehiculate în secolul al XlII-lea. de zi cu zi. publicata în 1994. extrem de concentrata si la obiect. într-un castel . Despre cautarea Sfîntului Graal se crede ca este o întreprindere marcata de pericole fizice si spirituale deopotriva. Una dintre legende sustine ca losif din Arimateea. a stîrnit imaginatia ca nici o alta relicva. Chretien si-a bazat relatarea pe o mult mai veche legenda celtica despre eroul Peredur38. dupa unele opinii. aici se afla si Curtea contelui de Cham-pagne. în cartea sa The Holy Grail („Sfîntul Graal").

izolat. doua aventuri interconectate. reticente în a denunta ideea.40 Una dintre aceste versiuni crestinizate a fost Perlesvaus. La un mom ent dat. crucea cade prada unui preot care o bate „peste tot" cu un baston — un episod care aminteste clar de acuzatia conform câreia templierii scuipau pe cruce si o calcau în picioare. de fapt. pe nume Perceval. In Perlesvaus. mintile ortodoxe de la Roma au avut. si chiar a cavalerilor temp lieri. si altele în plumb. nobilii cautatori ai Graa lului poarta vesminte albe cu o cruce rosie — exact ca templierii. încît atît povestea. . unele erau ferecate în aur. ar fi aflat cum sa spulbere vraja ce domnea peste Wasteland. acest pacat al omisiunii expunîndu-1 unui pericol cumplit. în mod miraculos. Apoi mai e o cruce rosie într-o padure. referindu-se la calugarii care le-au scris.. în povestire mai apare si o domnita bizara. scrisa — dupa unele opinii — de un calugar de la abatia Glastonbury în jurul anului 1205. Unii dintre Pazit orii Graalului îi spune eroului.. roma nul lui Chretien a înregistrat un succes fulminant. mentionati implicit în diferitele ei variante". Cava lerul Gawa in cauta sabia care i-a retezat capul lui loan Botezatorul si c are sîngereaza. Printre alte obiecte. în aceasta procesiune era purtata o sulita de pe care picura sînge si un cap taiat. ca: „Sînt capete ferecate în argint. Iata ce spune Malcolm Godwin: „Aici. capete ferecate în plumb si corpurile de la care au fos t taiate aceste capete. Daca Peredur ar fi întrebat al cui cap este si ce legatura avea teasta cu el însusi. cît si autorul ei au supravietuit zelului puniti v al Parintilor Bisericii. în mod surprinzator. în fieca re zi la amiaza. iar dupa alte pareri de un templier anonim. Malcolm Godwin adauga : „Au reusit sa învaluie o profunda erezie într-un mister atît de pios. întrebarea care nu este pusa se refera la natura capului.. îti spun ca trebuie sa aduci laolalta aPul regelui si pe cel al reginei". Dar. altele în argint. Fara a recunoaste vreodata existenta Graalului.41 Po vestea rela teaza.. cu mai multe capete retezate. Chiar mai ciudat este faptul ca legenda a ramas neatinsa inclusiv dupa suprima rea ereticilor catari. majoritatea avînd un accent evident crestin."39 (Tarîmul fusese blestemat si de aceea deven ise neroditor.) Chiar si asa. neterminat. pe un platou. dînd nastere unei serii întregi de povesti simil are. eroul întîlneste o caruta în care se afla o suta cincizeci de ca pete de cavaleri taia te. iar în cealalta pe cel plumbuit al unei regine. ca re poarta într-o mîna capul argintuit al unui rege. O trasatura comuna a legendelor despre Graal este momentul critic în care eroul esueaza în a pune o întrebare esentiala. Urmeaza iara si o scena ciudata. o procesiune înspai-mîntâtoare si aparent ritualica.

42 Dintre toate povestirile ciudate despre Graal. ar trebui.43 Autorul afirma clar ca. Leigh si Lincoln au identificat o conexiune între accentul pus de legendele despre Graal pe descendenta si faptul secret ca lisus si Maria Magdalena au fost casatoriti. numele loan? Exact acest concept al descendentei este central în teoriile emise de Baigent. majoritatea versiunilor crestinizate au fost scrise de o echipa de calugari cis-tercien i. unde au un fiu pe nume loan — celebrul Preot loan46 — ai carui descendenti îsi iau totdeauna numele loan. Castelul Graalului este un loc misterios. El sustine ca relatarea sa are un grad mai mare de veridicitate fiindca a aflat povestea adevarata de la un anume Kyot de Provence — identificat mai tîrziu cu Guiot de Provins. pazit de templieri (pe care Wolfra m îi numeste.45 Dar care era acest deznodâmînt? în Parzival. Este posibil ca legendele sa se refere l a un . scrisa de poetul bavarez Wolfram von Eschenbach (circa 1200). Leigh si Lincoln cu privire la Graal. de asemenea. Wolfram scrie: „Povestea autentica si deznodamîntul romanului cavaleresc au ajuns pe pâmînturile germane venind din Provence". Baigent. Imaginile pot fi întîlnite deopotriva în alte reinte rpretâri ma jore ale legendei Graalului. Repanse de Schoye (purtatoarea Graalului) si fra tele vitreg al lui Parzival. sinta gma ce desemneaza pentru ei o dina stie. de fapt. pentru ei „Sfîntul Graal" este. Graalul. Graalul în sine este o notiune distincta. de fapt. Sa fie a ceasta o referire la Prioria din Sion . concepînd astfel o teorie proprie: Graalul amintit în legende era. corecteaza versiunea lui Chretien de Troyes. Numita Queste del Sân Graal. asa cum vom vedea în continuare. cea mai bizara — si mai incitantâ — este Parzival. acestia fiind trimisi sa-si disemineze în secret credinta. ai carei Mari Maestri adopta. „oamenii botezati"). pastratorii Graalului erau cei care cunosteau acest secret al genealogiei sacre — templierii si Prioria din Sion.44 în Parzival. Sînt subliniate caracterul secret si aversiunea pastratorilor Graalului pentru întrebari. Fierefiz. în ciuda aversiunii tacite a Bisericii pentru Graal. ortografiat sân g real — „sînge regal". accentul cade asupra genealogiei celor care au descoperit sau care pastreaza. „S în gele Sfîn t".47 Exista totusi o problema: în legende. este remarcabila în primul rînd pentru faptul ca simbolismul sau mistic se bazeaza pe Cîntarea Cîntarilor.Simbolismul a lchimic este bogat: meta le inferioare si pretioase. în mod semnificativ.. La sfîrsitul povestii. o referire sim bolica la descendentii lui lisus si ai Mariei Magdalena. trubadur si totodata un calugar reprezentativ pentru Ordinul Templierilor. scris de obicei sân graal („Sfîntul Graal"). Convingerea lor se bazeaza pe ideea ca termenul francez initia l. în lucrarea sa. în conformitate cu teoria lor.. care nu oferea toate informatiile disponib ile. pleaca spre India. de fa pt. regi si regine. Dupa cum r eiese din titlul primei lor carti. sangraal.

nu poate fi ignorat evi dentul simbolism derivat din tarot. nume care ar putea însemna Piatra Mortii. în toate povestirile însa. dar acestea sînt pure speculatii. La urma urm ei. care subliniaza responsabilit atea individuala pentru propriul spirit. pastratorii Graalului de la castelul Montsalvasch sînt numiti explicit templieri. exact aceasta — transformarea de sine — reprezinta unul dintre motivele majore ale alchimiei. Adevaratul senior al fortaretei Montsegur era Ramon de Perella. Kundry poarta cu sine un vas cu „balsam" cu care îi spala picioarele eroului si apoi — aseme nea Mariei Magdalena — le sterge cu pârul ei. cautarea Graalului este o alegorie a calatoriei spirituale a eroului spre — si dincolo de — transformarea de sine. întreaga povestire are un bogat simbolism alchimic.50 într-un alt Poem. nimeni nu stie sigur. În aceasta versiune a legendei.48 De asemenea. Wolfram puncteaza relatarea cu aluzii la astrologie. este Maria Magdalena. aici. iar povestea sa are cel mai pregnant caracter templier dintre toate romanele cavaleresti despre Graal. Biserica s-a simtit profund ofensata de modul în care aceste povesti îi ignorau autoritatea si ideea de succesiune apost olica. ultima interpretare pare mai realista. ultima fortareata a catarilor. deocamdata. Wolfram aminteste ca seniorul castelului în care era pastrat se numea Perilla. în esenta. ideea s-a nascut dintr-o simpla manipulare a termenului francez sangraal si am vazut deja ce dificultati se nasc din orice ipoteza care are la baza ideea mentinerii unei descendente „pure" de-a lungul secolelor. Asa cum am vazut. Din n ou constatam existenta unei conexiuni atît între catari si templieri.) Poate ca exista o legatura între cupa Graalului si va sul de alabastru pe care Maria Magdalena îl poarta în mîini în iconografia crestina traditionala.51 (în mod cert. La urma urmei. Malcolm Godwin preciza. legendele Graalului sînt texte gnostice. aceasta era si opinia lui Wagner. în context. dar nu pare credibil ca aceasta sa fie o aluzie la o dinastie. Prin urmare. Dar în absolut toate relatarile despre Graal exista mult ma i multe elemente capabile sa irite sensibilitatile Bisericii. Dar oare numai din cauza subtextului alchimic au fost considerate „eretice" legendele despre Graal? Fara îndoiala. alchimie. Relatia dintre legendele Graalului si mostenirea templierilor pare solida si reala. În versiunea lui Wolfram nu exista nici o cupa cu puteri supranaturale. Alte explicatii sugereaza ca piatra ar fi giuvaerul cazut din coroana lui Lucifer cînd acesta a fost aruncat din ceruri sau celebra Piatra Filozofala (lapis elixir) a alchimistilor. Graalul este o piatra — lapsit exillis.secret pastrat de unele familii si transmis din generatie în generatie.49 Castelul a fost 'dentificat cu Montsegur. însa foarte pretioasa. experienta Graalului este prezentata ca fiind rezervata exclusiv . Despre Wolfram von Eschenbach se banuieste ca a calatorit mult si ca a vizitat cetatile ordinului din Orientul Mijlociu. Unii comentatori considera ca personajul Cundrie. în opera Parsifal [1882]. Eroul progreseaza prin forte proprii — desi uneori are parte de ajutoare — în cautarea iluminarii si a transformarii spirituale. Cabala si noile i dei spirituale ale Orientului". „mesagerul Graalului" în Parzival. de altfel: „în Parzival. cît si între ei si o comoara nu foarte clar definita.

un barbat care pa re sa venereze r adâ cinile unui roscov schiteaza acest gest. Asa cum au subliniat mai multi comentator i-'2. pentru a vedea o fresca în care era înfatisata o lance cu trei picaturi de sînge si o cupa — o imagine extrasa clar din legendele despre Graal . numit simplu caput („cap") 58. Hugh Schon field scrie: „Nu e nici o îndoiala ca minunatul cap de femeie al templierilor o reprezenta pe Sophia în aspectul ei feminin. (În cronicile intitulate „Legenda de Aur".53 De fapt. facea referire la Maria Magdalena". Jacobus de Voragine mentioneaza ca degetul lui loan Botezatorul — singura parte a cadavrului decapitat care a scapat furiei distructive a împaratului Iulian — a fost adus în Franta de Sfînta Tecla. apar adesea ca pete fara trup. Iar de Voragine aminteste si de o traditie conform careia capul Botezatorului a fost îngropat sub templul lui Irod din Ierusalim. Bapho-met — aminteste de romanele cavaleresti referitoare la Graal în care. în Adoratia magilor. am vazut cum. putem crede ca relicva templierilor si cea din legenda era una si aceeasi.54 Analizînd implicatiile a cestui cap feminin si decodificînd numele Baphomet în Sophia.)^6 Conexiunile dintre cavalerii templieri si Graal sînt numeroase. obiectul în sine — indiferent ce este acesta — e pastrat de femei. în plus fata de acuzatiile ca ar venera acest cap. unde templierii au efectuat sapaturi.55 Printre relicvele templierilor se spune ca s-ar fi a flat si (presupusul) aratator drept al lui loan Botezatorul. a caror forta rea ta de la Montsegur a fost preluata de Wolfram ca model pentru Castelul Graalului. astfel încît femeile si barbatii deopotriva puteau fi preoti. în Ariege. prin urmare. vîrfurilor elitei — ceva ce depaseste cu mult chiar transcendenta liturghiei. cavalerii detineau un r elicvar de argint în forma unui craniu de femeie. iar pamîntul sa devina fertil. Scriitoarea britanica Nina Epton povesteste în cartea The Valley of Pyrene (1995) ca a urcat pîna la ruinele castelului templierilor din Montreal-deSos. dupa cum am vazut. Asa cum am va zut în Capitolul l. în interpretare a crestina. isian si ca.) Conexiunea cu templierii este însa cea mai pregnanta în povestirile despre Graal. în scenele religioase. Dar cum desi asumau femeile un asemenea rol în ceva ce putea fi conside rat o forma superioa ra de liturghie? (Sa ne a mintim ca la ca tari. platoul cu capul reteza t. cît si amintesc de Botezator. Leonardo da Vin ci înfatisa adesea . Chiar si în pov estea celtica a lui Peredur. în toate legendele Graalului. un personaj cu aratatorul ridicat în mod deliberat — si ritual —. De exemplu. Este posibil ca relicva despre care se crede ca le-ar fi apartinut templierilor sa fi constituit motivul material al preferintei lui da Vinci pentru acest simbol. Templierii erau învinuiti ca ar atribui a cestui Baphomet puteri similare celor ale Graalului: facea pomii sa înfloreasca. dar fetele sînt cele care duc prototipul Graalului. se pare. exista un sistem social ba zat pe egalitatea s exelor.marilor initiati. gestul avînd aparente conexiuni loan Botezatorul. Acest element poate fi mai semnificativ decît pare la prima vedere. în procesiune baietii poarta sulita. atît roscovul. acuzatia ca acestia venerau un cap retezat — numit. în plus.

iar solul si-a pierdut rodnicia. în plus. eruditul ocultist A. în 1560. Cel mai semnificativ a spect al legendei în sa este relatia pe care o stabileste întredecapitarea templierilor si blestemul asupra pamîntului — doua elejnente majore din canonul Graalului. 1902). unul dintre vîrfurile montane din zona este numit Maledia (aproximativ „boala". care sustine ca ar fi existat o scoala mistica a crestinismului.61 În ciuda elementelor celtice din legendele Graalului. ceva legat de capetele retezate — sau de un singur cap retezat — a adus nenorocirea asupra regiunii. în care losif din Arimateea (purtînd o cruce de Lorena) este reprezentat în partea dreapta prin. Pen tru cei care au scris povest ile Graalului. The Hidden Church of the Hol'y Graal („Biserica ascunsa a Sfîntului Graal". ducele Emm anuel Filibert de Savoia a cerut exorcizarea pâmîntului din regiune. chiar mai ciudate. el afirrnâ ca este totusi cea mai plauzibila. Desi era sigur ca exista indicii puternice cu privire la prezenta unei asemenea „biserici ascunse" în legendele Graalului. Exista însa si alte conexiuni. Autorul este sigur însa ca povestile despre Graal aveau la baza — . este o realitate istorica faptul ca. care are în mîna un baston sau o vergea. Oricare ar fi adevarul. ocultistul nu a putut pre ciza natura acesteia.59 Legenda sustine ca toti templierii de aici au fost decapitati în timpul represiunii — informatie greu de crezut în lipsa oricaror probe oficiale în acest sens — si ca victimele au blestemat pâmîntul. fondata de lo an Botezatorul pe baza învataturilor secrete primite de la lisus. dar în acelasi timp se dovedea benefic celor pe care îi „placea". Waite se refera la o idee straveche în cercurile ezoterice.Alte desene stranii au fost descoperite în castelul de la Domnie. însarcinata. La St-Martin-duVesubie.E. Waite considera ca aceasta tradi tie a patruns în Europa prin sudul Galici — regiunea sudica â Frantei înainte de a fi rafinata de Biserica celtica timpurie din Anglia. „maladie"). fiind transmisa de templieri. fiindca nu exista dovezi convingatoare. Barbatii au devenit impotenti sau sterili. transmis prin intermediul lui Petru. Ean si Deike Begg descriu o bizara scena a crucificarii. în mod semnificativ.zînd picaturi din sîngele lui lisus. Aceasta idee oculta nu-si are locul în crestinismul exoteric. Waite a identificat în cad rul crestinismului o traditie secreta ce se afla la baza întregului concep t al acestor legende. dar în monumentalul studiu al legendelor Sfîntului Graal. dar a subliniat ceea ce el a numit „traditia ioanina (sau ioanita)"60. în stinga se afla o femeie goala. care se afla într-o stare jalnica. ermetice si gnostice ale povestirilor. în care au fost întemnitati numerosi templieri. Waite crede ca influenta ioanita provine din Orientul Mijlociu. în Provence — un sit al templierilor si deopotriva al Madonelor negre — exista o legenda care include elemente interesante din povestirile Graalului. Waite a fost unul dintre primii specialisti ca re au remarcat elementele alchimice. Desi nu sustine ca aceasta este singura conexiune posibila. Diversele povestiri despre Graal si numeroasele lor versiuni pot parea derutante.

aceasta constiinta mistica si alchimica a principiului feminin a pierit oare si ea în negura veacurilor? Poate ca nu. iar unele organizatii pretind ca sînt urmasele lor. inclusiv alchimia si sexualitatea sacra . Mai mult decît atît. pagîn a: legendele Graalului pe miturile celtice. asociata cu templierii. Dar aceasta cunoastere secreta. 1972). deoarece nu a oferit detalii asupra ei si nu i-a precizat sursele. ia r templierii le-a u supravietuit pentru scurt timp. gratie contactului cu Tara Sfîntâ. nu sînt interesati de potentialele indicii a le existentei lor dupa acea data. Toate acestea s-au întîmplat cu secole în urma. Conexiu nile dintre alchimie. CAPITOLUL 6 Mostenirea templierilor Majorita tea istoricilor considera ca violentele evenimente de la începutul secolului al XlV-lea au constituit sfîrsitul definitiv al templierilor si. o serie de cercetari rece nte au demonstrat convingator ca Ordinul Templierilor a supravietuit pîna astazi si ca exercita în prezent o influenta considerabila asupra cultur ii occidentale. asa cum vom vedea în capitolul urmator. Accentul pus de Waite asupra traditiei „ioanite" este incitant. Cata rii au disparut de mult. Madonele negre si templieri fac obiectul unui studiu realizat de istoricul francez Jacques Huynen în cartea L'enigme de s Vierges Noires („Enigma Fecioarelor Negre". Povestirile despre Graal nu sînt decît o alta manifestare a ideil or neortodoxe care circulau în Franta Evului Mediu sub auspiciile templierilor. Lucrarea sa reliefeaza însa o interesanta legatura între legendele i si un an umit Sfîn t loan . va elucida în mare parte necunoscutele din acest domeniu. care traiesc si astazi în mijlocul nostru. Conexiunea dintre cel e doua este izbitoare. Ambele se bazeaza pe o tema mai veche.un fel de „Biserica ascunsa". . Ambele au înflorit în secolele al XH-lea si al XHI-lea. Da r traditia oculta aminteste în mod con stant despre descendentii spirituali ai acelor cavaleri de de mult. Poate ca a devenit cel mai incitant si cel mai periculos secret pastrat în „subteranele" Europei de azi.legatura care. Acestia detineau o seama de cunostinte derivate din numeroa se surse ezoterice. Iar puntea de legatura între ideile exoterice si ezoterice ale templierilor pe de o parte si lu mea crestina a vremii lor pe de alta era întruchipata în imaginea unei femei : Maria Magdalena. prin urmare. aidoma cultului Madonei negre. iar cultul Madonei negr e pe altarele închinate zeitelor pagîne. prin intermediul templierilor.

învesmîntat de sus pîna jos în a rmura si însotit de douazeci de cavaleri oteliti. relativ putin templieri au fost executati. Marele Maestru al ordinului din Germania. Chiar si în Franta însa. aceste secrete.Implicatiile acestor date sînt ample si profunde. nu se poate spune ca toti cavalerii din Europa au fost prinsi. Desigur ca au intrat în ilegalitate. iar în alte tari ordinul pur si simplu s-a reconstituit sub un alt nume sau s-a alaturat unor alte organizatii. Da r mai întîi a fost nevoie sa ne convingem ca Ordinul Templierilor nu a pierit acum mai bine de sase secole. dar chiar si acolo au existat unii care au scapat. treisprezece octombrie. Masacrul s-a petrecut exclusiv în Franta. a declarat ca papa e malefic si ar trebui destituit. urmînd sa-si dovedeasca inocent a cu alta ocazie. în Germania s-a petrecut o scena de-a dreptul ilara. nici unul dintre ei nu-si putea permite sa ignore porunca papei de a dizolva ordinul în 1312. Si. ca Ordinul este nevinovat si ca. supravietuirea ordinului presupune o oareca re continuitate în acest sens. Prin urmare. modul în care au iesit din scena demonstreaza acest lucru. în final. suveranul a refuzat sa foloseasca tortura asupra templierilor. daca nu e crezut pe cuvînt. templierii de azi — mostenitori ai unui stravechi sistem de convingeri si practici eretice — ar putea arunca o raza de lumina asupra investigatiilor noastre. În Aragon si Castilia au avut loc procese ale templierilor. subiectul a fost încheiat pe loc si cavalerii au plecat linistiti. în care acestia au fost gasiti nevinovati. exista înca în societatea actuala. Hugo de Gumbach. de fapt. Sa nu uitam ca membrii de rînd nu aveau aceeasi situatie nucleul de initiati — elita care conducea ordinul. multi fiind eliberati dupa ce s-au dezis de convingerile lor. Iar daca asa stau luc rurile. care includ poa te cunostin te stiintifice ale vechilor alchi-nristi si practici magice din Orient. prin intermediul unei tr aditii oculte existente înca în prezent. regele Edward al II-lea nu a vrut sa creada acuzatiile aduse ordinului si s-a angajat chiar într-o vie dezbatere pe aceasta tema cu însusi papa. Altfel spus. în primul rînd. fiind totodata depozitara unor cunostinte secrete. cu . alesi unul si unul. în alte tari însa. pînâ la unul. în acea zi de vineri. de pilda. persecutiile si executiile au avut o amploare mult mai mica. Totusi. Logica elementara respinge ideea ca o societate extrem de organizaa ca aceea a templierilor a depus pur si simplu armele si si-a acceptat umila sfîrsitul. precum Cavalerii Teutoni. si-a facut o intrare dramatica în mijlocul conciliului gazduit de arhiepiscopul de Metz. oricît de îngaduitori ar fi fost judecatorii ecleziastici. în Anglia. ipoteza nimicirii complete a templierilor nu este valabila. pentru a se regrupa. Daca — asa cum considera unii cercetatori — cavalerii templieri erau depozitarii unor vaste cunostinte ezoterice si alchimice. Este foarte probabil ca templieri apart inînd ambelor niveluri sa se fi retras si sa-si fi format propriile lor miscari. Dupa o tacere împietrita. e l si oameni sai sînt gata sa se întreaca în lupta dreapta cu ono rata adunare prezenta. din punct de vedere istoric.

P rin urmare. desi au abordat subiectul din punct e de vedere cu totul diferite. în cursul careia au fost atacate deliberat proprietatile Bisericii si ale Cavalerilor Ospita lieri — cei doi principali dusmani ai templierilor — evitîndu-se cu grija afectarea fostelor cladiri care le apartinusera acestora din urma. cu initieri solemne derivate din stravechi traditii oculte. ci modul de transmitere a cunostintelor ezoterice detinute de templieri. Primul urmareste continuitatea Ordinului Templierilor prin Scotia. Robinson — au ajuns la aceeasi concluzie. lacob al Vl-lea. cînd regele Scotiei. Robinson. pe de alta parte. Ca val erii Ospitalieri. dar la începuturile sale francmasoneria era o scoala a misterelor. Desi nu exista dovezi concludente care sa ateste ca templierii erau eminentele cenusii ale retelei alchimiste secrete. dovezile existente su-gerînd ca vechile proprietati ale ordinului în Londra le apartin si astazi unor fami lii cu genealogie templiera. El sustine ca acestia s-au aflat la originea revoltei taranesti din 1381. Exista însa un punct important asupra caruia Baigent/Leigh si Robinson au divergente: primii considera ca francmasoneria s-a dezvoltat pornind de la grupul izolat de templieri din Scotia si apoi a migrat în Anglia. menite sa aduca iluminarea spirituala si sa creeze legaturi mai strînse între initiat si confratii sai. o retea exclusivista care asigura membrilor sai relatii si contacte de afaceri. acest transfer de pro-nrietate a avut loc la scara foarte mica. francmasoneria e doar un soi de club demodat. Initial era o organizatie oculta. e d . alchimistii. Latura sa ritualica este considerata ridicola — cu fratii care îsi suflecau un crac al pantalonului si bolboroseau lega-minte arhaice. am vazut deja. Doua carti — The Temple and the Lodge de Michael Baigent si Richard Leigh si Born in Blood („Nascut din sînge") de istoricul si scriitorul american John J. în vreme ce al doilea parcurge drumul înapoi. nutreau o stima deosebita pentru loan Botezatorul. stim ca nucle ul de initiati era interesat de aceasta straveche stiinta — asa cum am constatat în apropierea centrelor alchimice. Recent. aceste lucrari se completeaza reciproc. atragînd dupa sine un veritabil aflux al aristocratiei scotiene. lipsite de sens. preocupata. precum Alet-les-Bains. Dupa dizolvarea din 1312. mai multi specialisti au prezentat dovezi care sugereaza ca francmasoneria îsi are originile în Ordinul Templierilor. de la ritualurile francmasonice modeme pîna la origini. ajungînd tot la templieri. asemenea templierilor. In Scotia si în Anglia însa. ce coboa ra pîna Ia anul 1650.1 Pe noi nu ne-a interesat însa continuitatea în domeniul proprietatilor imobiliare.creînd astfel doua organizatii diferite. Poate ca acum situatia nu e departe de aceasta viziune. în 1603. cea mai mare parte a pamînturilor detinute de templieri au fost ceda te rivalilor acestora. ambele urmase de drept ale ordinului initial. a preluat tronul englez. crede ca templierii au dat nastere francmasoneriei în Anglia. Si. în mod explicit. Pentru multi nespecialisti. oferind împreuna o imagine destul de ampla a relatiei dintre cele doua mari organizatii oculte.

Masonii însisi sustin ca deriva din breslele medievale engleze ale pietrarilor. în ciuda tuturor asteptarilor. în mare parte. care si-au creat o serie de coduri secrete de r ecunoastere. au evitat cea mai clara conexiune posibila: societatea al carei nume complet era Ordinul Cavalerilor Saraci ai lui Hristos si ai Templului lui Solomon — altfel spus. în 1662. aceste bresle au iesit în evidenta. organizatia fusese într-adevâr o societate secreta . deoarece detineau cunostinte de geometrie sacra. potential periculoase. origini mult mai vechi. francmasonii vehiculau acelasi tip de informatii despre geometrie sacra. fiin dca nu mai avea ce secrete sa pastreze pentru sine. Daca asa stau lucrurile. Robinson citeaza documente ce mentionea za existenta unor loji masonice în anii 13804. atunci organizatia a re. a c arei menire era si este dezvoltarea si promovarea cunoasterii stiintifice. De fapt. pe de alta parte. Dar. prin totala lor absenta.6 Un alt mit al francmasoneriei sustine ca pietrarii au mostenit cunostintei6 lor secrete de la cei care au construit legendarul Templu al lui Solomon. pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1717. în Anglia medievala. perceptia generala este aceea a unei orga nizatii care si-a uitat me nirea initiala.) Desi în mod cert multi dintre francmasonii contempora ni abordeaza ritualul initiatic cu solemnitate si deschidere spiritua la. înainte de formarea Marii Loje. înainte de acea data. iesit pe juma tate în luminile ram pei. ca re s-a format însa relativ recent. unul din .2 (Si atunci. preponderenta azi este francmasoneria Marii Loje. iar un tratat alchi mic din 1450 utilizeaza în mod explicit termenul „fra ncmason"5. la fel ca în epoca lui da Vinci. P rin înfiintarea ei s-a conferit un caracter oficial „Colegiului Invizibi l" al francmasonilor. nicidecum antitetice. De exemplu. dar aparitia Marii Loje a pecetluit transforma rea ei într-un banal club aristocratic. cît de veche este francmasoneria? Prima referire documentata dateaza din 16413. asa cum au aratat cercetarile ample si meticuloase ale lui Jo hn J. Si a tunci.transmiterea unor cunostinte sacre. dar daca a existat cu adevarat o legatura între ea si templieri. John J. eviden t. primii masoni erau intens preocupati de alchimie. ceea ce numim no i astazi stiinta provine din rîndurile acelei confrerii — asa cum o demonstreaza si fondarea Societatii Regale din Anglia. Robinson. Si totusi. alchimie si ermetism ca templierii. de ce au ignorat ei o alta organizatie ce av ea legaturi evidente cu templul respectiv? Aparent. format în 1645. templierii. un tratat de profil de la mijlocul secolului al XV-lea aminte ste de francmasoni ca „lucratori în alchimie"7 si. cunoasterea oculta si cea stiintifica erau considerate unul si acelasi lucru.

Familia St Clair (al carei nume a devenit mai tîrziu Sinclair) si-a asumat rolul de protectoare ereditara a francmasoneriei în Scotia. dupa suprimarea ordinului9). Unul dintre evenimentele cruciale în istoria Insulelor Britanice a fost. Privita din exterior. desigur.11 nu e.tre primii initiati masoni a fost Elias Ashmole (membru al ordinulu i din 1646). însa Pierre are cel putin un motiv serios pentru a o face12). urma sa fie doar capela unei cladiri mult mai mari. cladirea pare a fi într-o stare atît de jalnica. cînd fortele conduse de Robert de Bruce le-au înfrînt pe cele engleze. Numerosi critici s-au întrebat daca are totusi dreptul sa foloseasca acest patronimic. începînd cu secolul al Xllea. Un veritabil giuvaer al masonilor este ciudata si impresionanta constructie numita Capela Rosslyn. de asemenea.) Hugues si Catherine au vizitat mosiile de lîngâ Rosslyn si au fondat aici primul comandament al templierilor în Scotia. (Demn de mentionat ni se pare si faptul ca numele prov ine de la martirul scotian Saint Clair.8 (Ashmole a fost. ar si trebui sa fie. De la începuturile sale. dar i nteriorul este uimitor de rezistent — asa cum. de altfel. senior de Rosslyn. care s-a desfasurat pe 24 iunie (ziua Sfîntului loan Botezatorul) 1314. Dupa suprimarea oficiala a ordinului. aflata la cîtiva kilometri de Edin-burgh. ttugues de Payens. fara îndoiala. era casatorit cu Catherine St Clair. al carei proiect trebuia sa respecte structura Templului lui Solomon. înainte. în cele din urma însa. si papa nu mai avea jurisdictie asupra lui. încît lasa impresia ca sta sa se prabuseasca de la o zi la alta. o coincidenta faptul ca. care fusese excomunicat. prima persoana care a scris pozitiv despre templieri. Construita între 1450 si 1480 de Sir William St Clair. ca disparuta flota a templierilor a acostat în cele din urma pe t armurile Scotiei. fondatorul Muzeului Ashmolean de la Oxford — alchimist. familia St Clair/Sinclair este una dintre cele mai interesante din istorie. Primul Mare Maestru. batalia de la Bannockburn. Descinzînd am vikingi. începînd cu secolul al XV-lea. ermetic si rozicrucian. trasînd astfel în mod evident o legatura între el însusi si ramura franceza a acestei familii stravechi. templierii s-au concentrat în mod cert în Scotia — poate si pentru faptul ca teritoriul se afla în stapînirea lui Robert de Bruce. Ordinul Cavalerilor Templieri a avut legaturi strînse cu familia Sinclair si cu Rosslyn. a ramas singura. detinînd un loc de frunte în societatea scotiana si Franta. Baigent si Leigh sustin. de aseme nea. (Asa cum am vazut. care a fost decapitat. Pierre de Plantard a adoptat numele St Clair. a detinut aceeasi "functie" pentru templieri. Dovezile sugereaza însa ca scotienii au beneficiat de un ajutor considerabil -un contingent de cavaleri . care avea sa devina cartierul lor general. dat fiind ca Rosslyn este azi punctul focal declarat al multor organizatii masonice si templiere.

15 Par.templieri care au întors soarta bataliei în ceasul al doisprezecel ea. car e comemoreaza în Capela Rosslyn lupta de la Bannockburn. un asa-nu-mit „Stîlp al Ucenicului" — o paralela explicita cu mitul masonic al lui Hiram Abiff14. iar pr intre sculpturi se afla si celebra imagine de pe sigiliul lor. doi bar bati pe un cal. de obicei. iar ucenicul înfatisat aici este cunoscut sub numele de „Fiul Vaduvei". de altfel. o parte cel putin egala e în mod cert de inspi ratie templierâ: planul capelei are forma crucii lor specifice. de inspir atie masonica. paduricea din apropiere a fost plantata în forma aceleiasi cruci templiere. iar cladirea în sine a fost proiectata în consonanta cu idealurile geometri ei sacre. cavalerul e si mai tare.13 Decoratiunile Capelei Rosslyn prezinta unele anomalii. creata în jurul anil or 1460. e prea timpurie pentru primii si prea tîrzie pentru ultimii. consortul zeitei Isis. Fiecare centimetru patrat din interior este acoperit cu simboluri sculptate. Tim Wallace-Murp hy îl asociaza pe Omul Verde cu zeul babilonian Tammuz. un procent semnificativ din simbolismul prezent în Capela Rosslyn nu este nici masonic. într-un mormînt templier tipic. desi cel care era. Aceasta este. Placuta alaturata poarta urmatoarea inscriptie: MISTERUL TEMPLIERILOR 151 „Vinul e tare. iar din 1312. în plus. printre altele. care a murit în 1330 si a fost îngropat la Rosslyn. dar ADEVARUL cucereste totul". Toti acesti zei aveau atribute similare si erau adesea înfatisati cu chipuri verzi. zeul celt al vegetatiei. imagistica de la Rosslyn. în capela se afla. francmasoneria dateaza doar de la sfîrsitul anilor 1500. în istoria oficiala a Capelei Rosslyn. si convingerea templierilor actuali din Scotia ( care se considera descendentii fugarilor din secolul al XlV-lea). în conformitate cu istoria standard. Pe de alta parte. nici templier. în vreme ce o mare parte a simbolismului de la Rosslyn este evident masonic. în exterior se afla o statueta a lui Hermes — o aluzie clara la ermetism —. Multe dintre aceste elemente sînt. în sens clasic. considerata momentul în care „valul s-a ridicat de deasupra templierilor". templierii nu mai constituiau o f orta redutabila. o semnificativa sintagma masonica (importanta si pentru investigatia noastra). reprezentat astfel era Osiris . care a murit si apoi a renascut. deoarece. fara îndoiala. iar în interior pot fi vazute peste o suta de reprezentari ale Omului Verde. Unul dintre cavalerii care au luptat alaturi de Robert de Bruce în acea batalie a fost (un alt) Sir William St Clair. Prin urmare. exista aici o vasta gama de imagini pagîne si unele chiar islamice. Toate aceste elemente sînt extrem de ciudate. femeile sînt cele mai tari. .

Daca vii la Capela Rosslyn însa.. ne-a of erit o serie de detalii semnificative despre ceea ce s-a întîmplat cu „pierdutele" cunostinte ale templierilor. 1992): „Adaugarea numelui lui loan la cel al lui lisus si al Mariei este neobisnuita. Mielul lui . asa cum se c rede în general. în acest sens. Decoratiunile din Capela Rosslyn constituie doar un exemplu al acestui mesaj cripti c. dar este evident faptul ca au dorit sa lase în urma lor indicii cu privire la preocuparile lor reale. nu poti. în crearea acestei veritabile carti în piatra. ^earn dat seama de extraordinara ingeniozitate pe care a dovedit-o stramosul sau. El ne-a spus ca acestea au fost înc astrate codificat în structura Capelei Rosslyn. tot aici am gasit „Manuscrisul Rosslyn-Hay". pentru a fi transmise generatiilo r viitoare: „Contele William St Clair a construit capela într-o epoca în care cartile Puteau fi arse sau interzise. O alta trasatura interesanta a copertei este Agnus Dei.. Maria. dar revelator. De sute de ori a m fost acolo si de fiecare data mai descopar ceva nou. De f apt. Este o traducere a scrierilor cavaleresti si politice ale lui Rene d'Anjou. Niven. iar pe coperta sta scris: „JHESUS (sic!) MARIA . poti vedea totul într-o singura vizita.. Si în Capela Rosslyn este sculptat sigiliul templierilor.16 Pe masura ce Niven ne-a vorbit despre subiectul sau favorit. Mielul Domnului." Rosslyn nu este nici pe departe o capela crestina tipica. „Daca te duci la Catedrala St Paul din Londra. familia Sinclair a promovat activ o serie de ritualuri pagîne si le-a oferit adapost tiganilor (despre care spunea ca sînt „printre ultimii pastratori activi ai cultului divinitatii feminine în Europ a"17). El a vrut sa lase astfel un mesaj pen11:11 Posteritate". n pasionat u cercetator al istoriei familiei sale si a domeniului Rosslyn. din familia de ilustra traditie sus-amintitâ..Cînd 1-am vizitat pe Niven Sinclair. ci si pagini. loan). e remarcabil cît de putine simboluri crestine gasesti aici". cea mai veche lucrare scotiana în proza.JOHANNES" (lisus.18 Astfel. Niven a afirmat la un moment dat: „Se spune ca Sir William ar fi construit-o spre «mareata glorie a lui Dumnezeu». ne-am dat seama ca templierii nu erau nicidecum niste cucernici cavaleri crestini. dar loan a fost venerat de gnostici si de templieri. Asa cum mentioneaza Andrew Sinclair în The Sword and the Grail („Sabia si Graalul". Asta e fru musetea locului. pentru „cei care au ochi sa vada". în Evul Mediu. în acest caz. spre uimirea noastra. în plus. Sir William. numerosi specialisti sînt de parere ca în cripta de la Ro sslyn a existat odata o Madona neagra. am fost coplesiti de multitudinea dovezilor care sugerau ca membrii ei au fost nu doar templieri. Imaginea pe care si-au creat-o a functionat extrem de eficien t.

cel putin partia l. viata l or dulce a fost din no u a men int ata cîn d ex co jnuni ca rea lui Robert de Bruce a fost a nul ata. ci si într. iar spectrul a utoritati i papa le s-a înto rs pen tru a -i bî ntui. pe l în ga geo met ria sa cra . î n Insulele Brita nice. a runca a ceea si lumina fa lsa a supra î ntregului do cumen t. Ramsay a sublin iat faptul ca a cestia descin d din cava lerii crucia ti — o aluzie uso r voa l ata la templieri. care i nclud. Oratia din 1737 a fost prima aluzie publica la faptul ca f ranc- . la fel ca multi dintre conf ra tii lor euro pen i. st udi ile recen te a u demon stra t ca î n Evul Mediu. La un moment dat. nu n uma i din cauz a ul timei a firma tii. sa pus ch iar pro blema ini tierii un ei cruciade împotriva S cotiei si. a sa cum a m ment ion at . templierii a u con siderat ca este mai pruden t sa se retra ga în subtera n. Speci ali stii în domen iu si -a u a xat comen tarii le pe a cest e a firmat ii. Do cumen tul a stîrn it di sp retul multor g en erati i. nu do ar l a R ossl yn. 20 În 1329 însa . da r putini istorici — chia r din cadrul ma so neriei — i -au luat în serio s. cu to ate ca jdeea a ra mas doa r la stadiul de proiect.o serie de a lte loca tii. se spune. declarîn d ca . Minerva si Isis.Dumnezeu". un ele ramuri a le fra ncma so neriei a u pretin s dintot dea un a ca sîn t urmasele templ ierilo r si ca îsi au origin ile în S cotia. Este deci cla r ca templierii a u supra vietuit în Scotia si a u a ctiva t ajci deschis. Este însa posibil ca a cesti ma soni „templa risti" sa fi mo st en it verita bilele secrete a le cava leril or. da r si f iindca Ra msa y pretin dea ca ordin ul nu este urmasul pietra rilor medieval i. elemente de ermetism si a lch imie. ambii fiin d membri ai Ordin ului Lînii de Aur — o grupare a l ca rei obiectiv decla ra t era restabilirea vechilor idealuri templiere de ca va lerism si fraternitate. Cun ostin tele lo r. dar. sîn t con si derate pretio a se si astazi — poate cu atît ma i mult cu cît vizea za probl eme cu totul dif erite fa ta de cele a le lumi i actuale. în mod semni fica tiv. fiin d n eadevara ta. a cesta a f ost mo men tul. despre ori gini le iden tifi ca te în cult el e divin itat ii f emin ine. asa ca bunului cava ler Ra msa y i se poate a co rda credit în privin ta acestei afirmatii — si deci în privinta tuturor celorlalte.21 Ca valer al O rdi nului St Laz arus si tutore al micului B onn ie Prin ce C ha rl ie. care a dus la na sterea fran cma so neriei . în 1737. le-a oferit f ra ncma so nilo r din Paris ceea ce a devenit cuno scut sub n umele de „ Oratia lui Ramsa y". n u ex ista u bresle ale pietrarilor. An drew Micha el Ra msa y a f ost cel care. Orat ia pret inde a deopot riva ca mason ii îsi au o rigin ile în misterele z eitelor Dia na . Un sco tian . Acea sta expri ma re indirecta a fo st necesa ra f iind ca în Fra nt a t empl ierii era u înca în a fa ra legii.19 C ontele William si Rene d'Anjo u erau a pro pia ti.

Sa fie doar o coincidenta ca. papa a denuntat întrea ga confrerie a francmasonilor? Incredibil. mult mai explicita si mai credibila. a afirmat ca ar fi fost i nitiat în riturile unui Ordin Masonic al Templului din Paris. ca i s-a încredintat „adevarata" istorie a francmasoneriei si a fost autorizat sa înfiinteze loje. în anii 1950. nici un an mai tîrziu.masoneria ar deriva din Ordinul Templierilor. dar chiar si la acea data — în secolul al XVIIIlea! — Inchizitia a arestat si a torturat membri ai ordinului ca o consecinta directa a bulei papale. într-unul dintre cele mai controversate episoade din istoria francmasonilor. dar istoricii 1-au acuzat de sarlatanie crasa si au considera t ca istoria sa „adevarata" nu e nimic altceva decît o adunatura de aiureli. Leigh si Lincoln2" a reiesit ca lista Priori ei este cea mai exacta dintre cele existente. nu acelasi lucru putem crede despre cea a lui von .23 Aceleasi reactii le-a stîrnit si lista presupusilor Mari Maestri ai ordinului. probabil. asa încît este posibil ca afirmatiile lui von Hund despre sursele sale necunoscute sa fi fost totusi veridice. baron von Hund und Alten-Grotkau. Baronul von Hund avea ceea ce pretindea el a fi o lista cu numele Marilor Maestri care i-au u rmat lui Jacques de Molay în clandestinitate. Karl Gotthelf. a aparut o alta dovada. Lojele lui von Hund au înregistrat aproape imediat un succes fulminant. ca urmare a arhivelor incomplete disponibile. asa cum ne-am convins si noi însine. desi nu putem avea o certitudine în aceasta privinta — documentele jji acest sens fiind foarte rare —. în 1743. este co recta. daca vrem sa fim cinici si ga consideram ca lista Prioriei a fost fabrica ta cîndva. Principalul motiv al acestei respingeri a fost faptul ca afirm atiile baronului se bazau pe spusele unor persoane anonime — pe care el le numea „superiorii mei necunoscuti" — si deci pareau pure scorneli. Dupa aluziile lui Ramsay cu privire la relatia cu templierii. 22 Adevarata istorie care i se încredintase cuprindea si informatia conform careia. pe care el le-a numit Ritul Strict Templier. Dar. d esi în Germania erau cunoscute sub numele de Fratii lui loan Botezatorul. în realitate. unii cavaleri au izb utit sa fuga în Scotia si s-au stabilit acolo. lista a facut fata cercetarii atente a specialistilor si. „ponturile" anonime constituie un obicei frecvent al grupari lor oculte. Lista lui von Hund însa este identica cu cea care apare în Les dossiers secrets ale Prioriei din Sion.24 Semnificativ este faptul ca istoricii nu au reusit nici pînâ astazi sa alcatuiasca o lista a Marilor Maestri ai Ordinului Templierilor.25 Din cercetarile efectuate de Baigent. iar recent unii dintre acesti „superiori" au fost identificati cu o serie de personalitati cît se poate de credibile. atunci cînd ordinul a fost suprimat.

Cu toate ca pe marginea afirmatiilor si a organizatiei lui von Hund a curs multa cerneala. legatura dintre cele doua liste subliniaza existenta unei traditii comune a Ritului Strict Templier si a Pr ioriei din Sion.29 . ca o atitudine. pe 22 iulie. francmasoneria templierilor s-a dezvoltat rapid. se constata o curioasa lipsa de supozitii cu privire la posibila motivatie a baronului. patronul breslelor medievale ale pietrarilor . Frances Yates scria: „Poate ca ideea unei personalitati ca Leon ardo. Masonii vin si astazi în pelerinaj aici în fiecare an. nu contravenea conceptiilor unui mag". un personaj mitic. de ambele parti ale Atlanticului.Hund. împreuna cu treisprezece colegi. Daca nu ca nume. devenind în scurt timp o structura importanta a masoneriei. Francmasonii francezi au o legenda curioasa despre Maître Jacques. cel putin ca un ideal. asa ca Jacques s-a ascuns în pestera de la Sainte-Baume — cea în care si-ar fi gasit mai tîrziu salas M aria Magdalena. el însusi fiind în primul rînd un alchimist.28 Un alt „candidat" cu sanse mari la rolul de mostenitor al cunostintelor ezoterice ale templierilor este miscarea numita rozi crucianism. Odinioara luata în derîdere de istorici ca o inventie a lnceputului de secol XVII. au hotarît sa-1 ucida. Organizatia sa era.) Ea a influentat totodata o alta grupare importanta pentru cercetarea noa stra: Francmasoneria de Rit Scotian. Q. Adeptii aprigului sau dusman. de fapt . o retea alchimica. organizatia începe sa fie recunoscuta c a avînd radacini în traditiile Renasterii. El a fost — sustine legenda — unul dintre mesterii care au luc rat la Templul lui Solomon. în consecinta. în 1750 nu existau documente si nici studii istorice despre templieri. Degeaba însa. capabile sa îmbine activitatea de artis t cu studiile de mecanica si matematica. rozicrucia nismul este considerat a fi forta mo trice a spiritului renascentist — un ideal întruchipat perfect de Leonardo da Vinci.. la urma urmei. Dupa moartea lui Hiram Abiff. In acest sens. îndeosebi forma numita Ritul Scotian Rectificat.27 Sa fi înce rcat astfel von Hund sa duca mai departe traditia templierilor? Oricare ar fi adevarul în privinta organizatiei si a preocuparil or baronului. deosebit de puternica în Franta. a pornit spre Mars ilia. (S-a sugerat la un moment dat ca templierii s-au „ascuns" efectiv în rîndurile gradelor superioare ale francmasoneriei. Maître Jacques a fost tradat si ucis. el a para sit Palestina si. mesterul pietrar numit Parintele Soubise.

precum Marsilio Ficino.Fireste. Aceleasi idei. Ermetismul. Acest veritabil creuzet al ideilor religioase si filozofice îsi tragea seva din credintele si conving erile multor culturi — greaca. aceste miscari erau nevoite sa functioneze în ascuns. asa cum nu se poate face o distinctie clara între religie si magie. aceeasi cultura. Dumnezeu. egipteana si chiar din religii le Orientului îndepartat — rafinîndu-le în conceptiile aflate astazi la baza culturii noastre. cît si ermetismul par a-si avea originile în acelasi timp si spatiu — focarul de gîndire din Egipt. da Vinci a trait într-o epoca în care marile miscari intelectuale si mistice constituiau un magnet pentru cei însetati de cunoastere si de putere deopotriva. în secolele I si II î. (Relatia strînsa dintre gnosticism si ermetism e ste ilustrata de faptul ca Evangheliile gnostice descoperite la Nag Hamm adi includ tratate ce contin dialogurile lui Hermes Trismegistul. în terminologia actuala —. care a dat nastere miscarii catar e. persana. Desi inspirata. acelasi timp si spatiu au dat nastere alchimiei. a „planurilor". care a constituit un puternic impuls pentru renascentism si rozicrucianism. sînt doua concretizari ale acelorasi idei cosmologice. Ca urmare a ostilitatii Bisericii. Lumea materiala este cea mai joasa în ierarhia „lumilor" — a „sferelor". în termenii de atunci. iudaica. Radacinile alc himiei si paralele ei cu ermetismul si gnosticismul sînt explorate de Jack Lindsay în The Qrigins ofAlchemyin Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în . mai precis din Alexandria. (Un vers ermetic adesea citat este: „Nu stiti voi ca sînteti dumnezei'?") încercarea de reunire cu divinul este posibila. dar ideea fundamentala este aceeasi. de asemenea. atît gnosticismul. În plus. fiind chiar o îndatorire a omului. „prinsa" apoi în trupul fizic. G nosticii exprima acest deziderat în termeni religiosi (considerînd ca reunirea cu divinitatea înseamna mîntuire). Cele trei ramuri principale care au înflorit în secret au fost alchimia. si gnosticismul. din concepte mult mai vechi. iar ermeticii folosesc termeni din mag ie. ermetismul si gnosti cismul. alchimia era — în sensul în care este perceputa astazi — un produs al Egiptului din primele secole ale erei crestine. Omul este o fiinta divina la origine. cea mai înalta dintre lumi f iind divinitatea. Cor-nelius Agrippa sau Robert Fludd. dar pastrînd înca o scînteie de divinitate.Hr. Nu se poate trage o linie neta de demarcatie între gnosticism si ermetism.) Cosmologia din Pistis Sophia — Evanghelia gnostica în care jylaria Magdalena detine un rol-cheie — nu difera esential de cea profesata d e unii magi ai Renasterii.

accentul fiind pus pe responsabilitatea indivi dului pentru propriile actiuni. Acest accent pus pe mîntuirea individuala era în antiteza totala cu preceptul Bisericii conform caruia preotii sînt singurii mijlocitori prin care Dumnezeu comunica într-un fel cu omenirea. ei nu se considerau fiinte inferioare si pacatoase. 1970). prudenta cerea ca gnosticismul si ermetismul sa fie ferite de ochii Bisericii. Gnosticii si ermeticii. notiunea statutului fundamental divin al omului contravenea conceptului crestin de „pacat originar" — ideea conform careia toti oamenii se nasc pacatosi ca urmare a caderii lui Adam si a Evei (mai cu seama a ac esteia din urma). Ideea gnostica a unei relatii directe cu Dumnezeu ameninta însasi existenta Bisericii. cu toate ca nu era o optiune facila. amenintarea pentru Biserica este evidenta. Ca urmare a combinatiei dintre stiintele interzise si filozofia pacatoasa. dat fiind ca printre alchimistii Renasterii se aflau si femei) nutreau convingeri neobisnuite în domenii ca arhitectura si matematica. atribuita lui Hermes Trismegistul. adeptii acestor credinte erau ostracizati si singura solutie era formarea unei retele subterane. daca nu chiar iadului. Este usor de înteles interesul pentru gnosticism. cel putin la nivel spiritual. Fiecare individ era încurajat sa exploreze singur atît lumea exterioara. Spre deosebire de catolici. aceasta era una dintre ameninta rile majore ale gnosticismului la adresa Bisericii. Fiindca toti copiii sînt rezultatul unui act sexual „rusinos". iar riscul era dublat de for . traind astfel gnoza. aces t concept considera femeile si c°piii implicati deopotriva într-un soi de eterna conspiratie împotri-va ba rbatilor puri si a unui Dumnezeu razbunator. pe lînga ideile teologice categoric neortodoxe. destinate purgatoriului. Aceasta era însasi cheia miscarii renascentiste si neînfricarea pe care a indus-o a fost vizibila în valul d e explorari si descoperiri geografice initiat în acea perioada. Nici gnosticii. nici ermeticii nu se ploconeau în fata Dumnezeului lor. reda ideea ca omenirea contine acea scînteie de divinita te. implicatia acestei notiuni de potential div in al individului era chiar mai grava prin faptul ca femeile se aflau pe acee asi treapta cu barbatii. cunoas terea divinului.Egiptul greco-roman". Multi dintre ei (sau ele. Mai mult decît atît. Din punctul de vedere al Bisericii. Recunoasterea scînteii de divinitate atragea automat dupa sine ceea ce am numi astazi „autoapreciere" sau încredere în sine — ingredientul esential în manifestarea propriului potential. pe de alta parte. în gnosticism. nu acordau nici o atentie notiunii de „pacat originar". Exclamatia „Oh! Ce miracol e Omul!". în acelasi timp însa. femeile au avut totdeauna un cuvînt de spus si chiar oficiau în ceremoniile religioase. Fa ra autoritatea preotilor asupra turmei de credinciosi. cît si pe cea dinlâuntrul sau. cum îsi mai putea ea mentine controlul? La fel ca în cazul alchimiei. Acesti oameni erau periculosi.

Lorenzo Magnificul (1449-1492) — s-a produs prima sinteza de amploare a ideilor oculte. aceste probleme devenisera subiect propice pentru dezbaterile intelectuale. Acest val de interes pentru tot ceea ce era ermetic îsi avea cen trul. la curtea familiei Medici din Florenta (unde a exer citat o influenta puternica asupra unui mare numar de gînditori. Una din tre principalele manifestari ale acestei erezii era miscarea rozicruciana. O foarte mica parte a informatiilor din aceste domenii erau noi. Pe lîngâ faptul ca a initiat cautarea unor opere legendare. precum Marsilio Ficino (1433-1499). si Pico della Mirandola (1463-1494). Ultimul este renumit în primul rînd pentru introducerea în Europa a teoriei si a pract icii cabalistice. precum Corpus fjerrneticum. Cosimo a finantat si traducerea l or. Pentru o perioada a par ut ca Mirandola va avea soarta tuturor oponentilor Bisericii. Dintr-o data. trimitîn-du-i chiar o scrisoare personala de sustinere. Daca ar fi fost lasat în seama entuziastilor renascentisti. Amagindu-se probabil cu un fals sentiment al securitatii indus de patronul sau aristocrat. pîna atunci disparate. dar a fost inventat pentru a denumi o miscare deja functionala la acea vreme. cartile sale au fost trecute la Indexul papal. curînd. în afara enclavelor secrete în care fusesera pastrate cu grija pîna atunci. al carui autor prezumtiv ar fi însusi Hermes Tris-niegistul. desi fireste ca existau numeroase personalitati si influente contemporane. însa setea de explorare a implicatiilor profunde ale ermetismului avea o amploare fara precedent. nu am exagera daca am pune semnul egal între rozicrucianism si Renastere.ta inerenta a tot ceea ce este secret si care atrage heterodoxia. printre care si Leonardo da Vinci). Mirandola a fost prea explicit în ideile sale oculte si. dar apoi ceva straniu s-a petrecut. în acea epoca. De ce? Poate un indiciu este faptul ca acest suveran pontif sia decorat apartamentele de la Vatican cu fresce reprezentînd teme egiptene antice. cel care a tradus C orpus Her-jneticum. în cea de-a doua jumatate a secolului al XV-lea s-a înregistrat o veritabila explozie a interesului pentru ermetism si pentru stiintele oculte. iar el însusi a fost amenintat de papa Inocentiu al VUI-lea. Alexandru al Vl-lea — membru al familiei Borgia —. Prima sa etapa majora de dezvoltare a avut loc — la fel ca în cazul multor altor miscari — în Renastere. . La curtea Medici au gasit gazduire gînditori celebri pentru preocuparile lor oculte. a anulat în mod bizar toate acuzatiile si amenintarile la adresa lui Mirandola.30 Sub patronajul acestei familii — ja loc de frunte aflîndu-se Cosimo cel Batrîn (1389-1464) si ne-potiil sau. de fapt. Noul papa. ermetismul nu ar mai fi fost cîtusi de put in „ocult". Termen ul „ rozicrucian" da teaz a de la începutul secolului al XVII-lea.

desi multi reprezentanti ai ermetismului renascentist credeau ca aceste secret e provin din Egiptul faraonic din vremea lui Moise. Radacinile acestor idei ajung în Egiptul secolelor I-III. autor. prezent la întîlnirea dintre Giordano Bruno si Philip Sydney: William Shakespeare. ei si-au dat seama ca aceasta cunoastere nu este la îndemîna oricui. Frances Yates a schitat.31 Istoricii contemporani nu iau în serios forta si influenta elementelor oculte.32 Dupa cum sustine ea.35 în plus. o fac pentru a sublinia. Dar ocultismul a supravietuit si a exercitat o influenta majora as upra Renasterii. Recent. Dar. triumful iluminismului — în care aceste „aiureli superstitioase" au fost respinse de toti cei dotati cu simtul ratiunii. în vreme ce generatiile anterioare au accentuat influenta filozofiei elene.33 Asa cum am vazut. de fapt. pe care erau înscrise numeroase secrete covîr-sitoare. într-o serie de carti. Fascinatia pentru ocultism nu era doar un simptom a l deschiderii catre noi idei. rolul real al ocultismului în istorie. ele au. Furtuna. sistemul filozofic egiptean era întruchipat de o scoala a misterelor. el a propovaduit reîntoarcerea la religia Egiptului antic si a fost foarte explicit în afirmatiile cu privire la ceea ce considera el ca fiind relele crestinismului oficial. civilizatia egipteana este cea care detine cheile cunoasterii vizate de ei. id eile derivate din religia Egiptului antic au influentat dezvoltarea conceptelor ermetice mai puternic decît s-a crezut anterior. iar atunci cînd abordeaza aceasta tema. al lucrarii Arcadia. printre altele. se crede ca ermetismul a fost fondat de „Hermes cel de trei ori mare". o origine mai apropiata de epoca lui lisus. dincolo de aceasta perioada se face simtita influenta unui numar mare de culturi. despre ultima piesa a marelui dramaturg.printre care si zeita Isis. (Semnificativ este faptul ca prima cladire a Teatrului Globe din Londra a fost construita pe baza principiilor ermetice ale geometriei sacre. Giordano Bruno (1548-1600). iar secretele nu puteau fi aflate decît în urma unor stagii intense de initiere treptata. punctul culminant fiind campania marelui predicator reprezentant al ermetismului. Giordano Bruno a ajuns în Anglia în 1583 si în scurt timp a intrat în contact cu personalitati de talia lui Sir Philip Sydney. noua filozofie oculta s-a raspîndit din Italia în restul Europei. de asemenea. era în mod cert o personalitate de prim rang în aceasta lume subterana. Este posibil ca un alt personaj al cercurilor oculte din societatea elisabetana sa fi fost. prin comparatie. Calatorind prin diverse tari precum Germania si Anglia. ci însasi cauza ei. prin intermediul unui fragment din Tableta de Smarald. Sydney. deoarece Bruno i-a dedicat doua dintre lucrarile sale scrise pe cînd se afla în Anglia.34 Ermeticii sînt de acord ca. Desi putini ermetici au dat crezare acestui mit. De asemenea. ei acorda o impor tanta deosebita semnificatiei panteonului egiptean. doctor John Dee (1527-1606). specialistii au recunoscut ca. elev al unui mare ocultist englez. se spune ca ar întruchipa o serie de concepte rozacruciene importante si ca ar fi fost inspirata de viata doctorului Giordano Bruno a fost o personalitate similara ca anvergura cu . desi Grecia antica a reprezentat un filon bogat pentru gînditori în general.

37 Dar acelasi lucru poate fi spus si despre sus-mentio-natul doctor J ohn Dee. din acest jnotiv. una dintre cele mai misterioase din istorie. era nu numai astrologul si consilierul reginei Elisabeta I. Bruno si-a format propria societate secreta. Putine lucruri se cunosc despre ea. De asemenea. Christian Rosenkreutz (Christian Rozacruce). dupa ce a fost tradat si denuntat Inchizitiei de un a dept nemultumit. în 1484. Asemenea lor — si la fel ca toti ceilalti reprezen tanti ai contrareformei —. numiti astfel dupa miticul lor fondator. în Germania. si soarta ce i-a fost rezervata nu e greu de ghicit. si ca a fost înmormîntat într-un loc tainic. prin faptul ca an unta u existenta confreriei.39 Aceste publicatii anuntau existenta unei confrerii secrete. Adaugati la aceasta realitate firea sa bombastica. Manifestele rozicruciene — numele sub care au devenit cunoscute cele doua lucrari — nu dezvaluiau nici unele dintre aceste secrete. Daca viata lui a fost una neobisnuita. Se spune ca Rosenkreutz avea 106 ani cînd s-a stins. Probabil ca totul a fost . Bruno nu predica nici una dintre v ersiunile acceptate ale crestinismului si. ci si a gent secret. I Giordanisti. în 1600. Acest erou se presupune ca a calatorit în Egipt si în Tara Sfînta. spre deosebire de ei. acumulînd cunostinte secrete sau oculte pe care le-a transferat apoi unei noi generatii de adepti. dupa canoanele vremii. sugerau ca toti cei care doreau sa afle mai multe sa ia legatura cu ea. era o fire rigida si neiertatoare. Fama Fratemitatis sau „Descoperirea Fraternitatii Preanobilului Ordin al Roza-Crucii" si Confessio Fratemitati s sau „Confesiunea Laudabilei Fraternitati a Preaonorabilului Ordin al Roza-Crucii" au început sa circule în Germania. trupul sau ar fi fost — zice-se — «incoruptibil": si-a pastrat aparenta vie si nu s-a descompus (un fenomen ce pare a afecta post-mortem un numar suprinzator de oameni.Luther sau Calvin. mai cu seama sfinti catolici). modul în care a murit si a fost îngropat a avut un caracter chiar mai straniu . alch imist si necromant. O personalitate complexa. Giordano Bruno a murit pe rug la Roma. un veritabil magician vels. cu exceptia faptului ca a avut o influenta majora asupra dezvoltarii rozicrucianismului în Europa. rozicrucienii. si totusi numele sau este rareori mentionat în istoria predata în scoli. ce era luminat de un „soare interior".38 (S i un a man unt mai putin cunoscut: numele de cod al doctorului Dee ca spion era „007"!) Din aceste radacini s-a dezvoltat miscarea rozicruciana. zilele i-au fost numarate . dar. în 1614 si 1615. Dar. Existenta sa a devenit cunoscuta atunci cînd doua lucrari anonime.

Poate ca însasi prezenta sa la vîrful miscarii rozicruciene i-a asigurat aceasta functie. care le-au considerat un soi de farsa ciudata. alchimistul englez care a detinut functia între 1595-1637. fiindca abia în anii 1970 a reusit Frances Yates sa arunce o raza de lumina asupra existentei si influentei exercitate de miscarea rozicruciana. Dar. în 1616. fiindca miscarea rozicruciana era o sinteza a tuturo r conceptelor oculte si ermetice. autorii Manifestelor au demonstrat o profunda cunoa stere a principiilor ermetice si alchimice. cu multi ani înainte de a prelua conducerea Prioriei.doar un fel de testa re a pietei. fiindca nu se oferea nici o adresa pentru contact sau corespondenta. fiindca termenul nu fusese înca inventat în vremea lui. numele lui da Vinci apare pe lista Marilor Maestri ai Prioriei din Sion. dar el nu si-a spus niciodata „rozicrucian". pe car e îl numeau „nedumnezeiesc si blestemat"41. Daca ne amintim. Altii de pe lista respectiva nu au avut însa aceeasi problema. celebrul reprezentant al rationalismului. cel putin. asa cum a indicat Frances Yates40. Aceasta continuitate în rîndul celor patru Mari Maestri ai Prio-riei din Sion a început o data cu Robert Fludd. pentru ei alchimia e ra o disciplina spirituala. poet si dramaturg german si totodata pastor luteran. Acest lucru a fost suficient pentru a atrage dispretul si neîncrederea istoricilor. „Nunta chimica a lui Christian Rosenkreutz"44. în mod neasteptat. într-un fel. Johann Valentin Andr aea (1586-1654). Les dossiers secrets sustin ca el s-a aflat la cîrma Prioriei între 1637 si 1654. Andraea a scris însa cu certitudine ceea ce se considera a fi al treilea Manifest. chiar si Francis Bacon. printre care Robert Fludd (1574-1637) si Sir Isaac Newton.42 Si totusi faptul nu este atît de ciudat. credibilitatea listei. dar specialistii sînt aproape unanim de acord ca el însusi a s cris Manifestele Rozicruciene sau. se pare ca tema rozicrucianismului a constituit un numitor comun al celor patru presupusi Mari Maestrii din secolul al XVI I-lea. Oricare ar fi adevarul despre rozicrucieni. Iar Frances Yates nu ezita sa1 defineasca pe Leonardo da Vinci ca „un rozicrucian timpuriu"43. de pilda. în mod semnificativ. a fost în esenta rozicrucian. fara nici o legatura cu obtinerea aurului. Acest lucru sporeste. Fludd a declarat ca a încercat sâ-i gaseasca pe rozicrucieni dupa ce le-a citit Manifestele. La urma urmei. realitatea este ca au exercitat o influenta puternica asupra unui mare numar de gîndi-tori de renume. s-a aflat la originea lor. singurul aspect cu adevarat nou era faptul ca acum avea un nume. pentru .

strînse de John Byrom (1691-1763) si pastrate de urmasii acestuia. în 1984. Boyle nu a mentionat termenul „rozicrucian" în scrierile sale. multe dintre ele cu un impact puternic — de pilda. Mai sugestiv. precum si simbolurile cabalistice . În literatura masonica exista si alte referiri care stabilesc clar o legatura între „Fratii de Roza-Cruce" si francmasoni. 1617). desi a scris în anii 1630. Cunoscut pentru practica alchimiei. a scris pe larg de spre acest subiect si a inclus idei preluate din Manifeste în scrierile sale. masonice.48 Dupa Boyle a urmat Isaac Newton. o legatura strînsâ cu dezvoltarea francmasoneriei. Utriusque cosmi historia („Istoria celor doua lumi". cînd s-a stins din viata si i-a succedat Robert Boyle. în conformitate cu Frances Yates.52 Importanta „Colectiei Byrom". Primul.47 Iar atunci cînd a fondat. „a contribuit probabil mai mult decît oricine altcineva la fondarea Societat ii Regale"50. Newton detinea un exemplar din traducerea în limba engleza a Manifestelor. mai cu seama. ermetice si alchimice.) Reala implicare a lui Newton în ocultism a fost recunoscuta abia de curînd: mai bine de 10 la suta dintre lucrarile sale erau tratate de alchimie. 4^) Dupa Fludd a urmat Andraea. în principal diagrame si desene geometrice. în fapt. probabil. rezida în faptul . în vreme ce studia istoria casei în care locuia. Mare Maestru pîna în 1654. în vreme ce Mora y. mentioneaza ca. Cu toate acestea. (Specialistii în domeniu si-au dat seama ca povestea nu a fost niciodata menita sa fie considerata un adevar literal. dar nu a reusit. de asemenea. sub numele Colegiul Inv izibil. francmasonerie. dar acestea par a sugera ca. Primii doi francmasoni cunoscuti din Anglia — Elias Ashmole si Sir Robert Moray. o referire ironica la modul în care rozicrucienii se descriau ei însisi. într-un desen. cele doua organizatii si-au pastrat individualitatea. Din cîte se stie. pentru el. chimist Ia Oxford. prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din 1691 pînâ în 1727.a li se alatura. viitoarea Societate Regala. dar acestea demonstreaza o buna cunoastere a continutului Manifestelor. planul Templului lui Solomon. prin descoperirea unei se rii de documente care ilustreaza amploarea relatiilor dintre aceste miscari si idei. alchimist — aveau conexiuni cu miscarea rozicruciana. Robert Fludd a folosit „un limbaj ce amint este puternic de francmasonerie" si ca „societatea sa" era structurata ierarhic pe grade. povestea lui Rosenkreutz era doar un mit. critic ocultist. ermetism si alchimie — identificate anterior de istorici precum Frances Yates — au primit o confirmare categorica în ultimii ani.49 Rozicrucianismul a avut. desi apropiate. este faptul ca Isaac Newton a reconstruit. ca fiind o societate „invizibila" .5 ! Interconexiunile dintre rozicrucianism. cum a fost numita. 45 (Lewis Spence. era un r°zicrucian recunoscut. o profesoara de muzica din Manchester pe nume Joy Hancox a descoperit un set de documente. desi unele dovezi sugereaza ca. care nu le cunosteau reala semnificatie. numele -era. Cele peste cinci sute de documente au ca princ ipal obiect geometria sacra si arhitectura.

De exemplu. Daca. totodata sediul unei a dintre cele patru loje fon datoare ale Marii Loje a francmasone riei engleze. Robert Fludd. plus schite ale altor constructii ale templierilor. cu membri cunoscuti si sedii declarate. masonii sînt urmasi ai templierilor. er a francmason si membru al Societatii Rega le. inclusiv rozicrucienii John Dee (cu care Byrom era înrudit prin casatorie). Din colectie f ace parte si o diagrama a bisericii Temple din Londra. Robert Boyle. rozicrucienilor nu li s-a stabilit o identitate foarte clara astfel încît termenul „rozicru-cian" pare a se referi . specialist în simbolismul ezoteric). chiar si cavalerii templieri. Dar. Iar prezenta materialelor de inspiratie templiera în documentele Byrom. în „Nunta chimica" a lui Andraea . asa cum se pare. o figura centrala a misca rii iacobite care urmarea restauratia dinastiei Stuart pe tronul Angliei. de cea a catedralei de Ia Albi. demonstrînd înca o data ca toate ace ste cladiri se încadreaza într-o traditie continua si ca membrii confreriilo r rozicruciene si masonice din secolul al XVIII-lea erau constienti de acest lucru. în Languedoc. o diagrama indica fa ptul ca arhitectura capelei de la Kings College. ridicata în secolul al XlV-lea. Scrierile din colectia sa au la baza toate societatile si perso nalitatile despre care am discutat pîna acum. Dintre documente fac parte diagrame ce detaliaza geometria sacra a unui mare numar de cladiri datînd din diverse perioade. de templieri. de asemenea. numit si Clubul S oarelui. prin urmare. ilustrînd prin urmare o continuitate în cunoasterea principiilor respective. Structura capelei a fost inspirata. Colectia Byrom contine. Jurnalul sau sugereaza ca Byrom avea relatii cu intelectualii de frunte ai epocii sale. crucea rosie pe fon d alb este mentiona ta în mod repetat. Byrom. anterior unul dintre centrele catare. fa cea parte din „Clubul Ca bala". De asemenea . iar lucrarile lui în general amintesc puternic de legendele Graalului si. predomina nt rozicruciene. care dateaza de la mijlocul secolului al XV-lea — „una dintre ultimele constructii gotice majore din aceasta tara"53 — se bazeaza pe conceptul cabalistic de Arbore al Vietii (concluzie la care a ajuns si Nig el Pennick. materiale ce se refe ra la Templul lui Solomon si la Chivotul Legii. Cambridge. în vreme ce francmasonii au fost si sînt o organizatie bine definita.ca arunca o raza de lumina asupra relatiei dintre aceste subie cte si asupra persoanelor — crema societatii stiintifice si intelectuale a vremii — care aveau astfel de preocupari. ar fi oare posibil ca si rozicrucienii sa aiba aceleasi origini? în sus i numele „Roza Cruce" aminteste de cavalerii care aveau ca emblema o cruce rosie sau trandafirie. sugereaza ca acea sta confrerie si masonii au o origine comuna. ai ca rui membr i se reuneau într-o cladire în St Paul's Churchyard. se pare.

în multe cazuri. nu se poate sti care sisteme au aparut în secolul al XVIII-lea si care erau într-ade-var mult mai vechi. Pionierul hipnotismului). cel care a descoperit "Magnetismul animal" (fara a fi însa. în unele forme ale masoneriei. Aceasta forma a francmasoneriei este cea care ar e cele mai strînse legaturi cu societatile rozicruciene.mai degraba la un ideal decît la o societate concreta. peste 800 de gr ade si ritualuri au fost adaugate la practica francmasonica. cu origini în Ritul Strict Templier al baronului von Hund. „Fiecare mason e un templier". dedicat în mod special studiilor oculte. încît par efectiv una si aceeasi. Se estimeaza ca. Acestea sîn t variatiuni ale francmasoneriei „oculte". Este însa posibila identificarea unui fir comun între anumite sisteme masonice recuzate de francmasoneria conventionala. provocate de zvonurile ca templierii aveau un plan secret de a se razbuna pe monarhia franceza si pe papalitate pentru suprimarea ordinului lor si executarea lui Jacques de Molay. si care s-au dezvoltat în principal în F ranta. fiind iritati mai cu seama de afirmatia lui von Hund . Manifestele îi definesc. între anii 1700 si 1800. care au respins în mod oficial ideea originilor templiere. ca o „societate invizibila". initiatii primesc titlul de „cavaler templier" si „Roza Cruce".54 Saizeci de ani mai tîrziu însa. Mai îngrijoratoare erau suspiciunile autoritatilor. Loja a avut numerosi membri de seama. fondata în Germania de Sigmund Richter în 1710. Cheia este un sistem masonic numit Ritul Scotian Rectificat. cu toate ca si-a pastrat caracterul alchimic. asa cum se crede îndeobste. rozicrucieni si alte organizatii care îsi as umau origini templiere era clara. Dupa anul 1750. în consecinta. itele se încurca rau. Simplul fapt ca o societate rozicruciana se putea transforma atît de usor într-o loja a Ritului Strict Templier dedmonstreaza originile lor comune. Dar prima organizatie rozicruciana „concreta si vizibila" a fost Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii. printre care Franz Anton Mesmer (1734-1815). într-adevar. în 1778 s-a organizat la Lyon o Conventie a masoni lor . Confuzia este accentuata si de faptul ca. Desi înainte de aceasta data distinctia între masoni. conform careia-. Au existat unele frictiuni între membrii sai si cei ai francmasoneriei conventionale. si care pune un accent deosebit pe originile sale templiere. Orice tentativa de a trasa o succesiune directa de la templier i la francmasonerie si rozicrucianism este destinata esecului din cauza acestei uriase proliferari a riturilor si a sistemelor masonice. fiind imposibil sa ne dam seama daca motivul este descendenta autentica sau simpla sonoritate interesanta a unor astfel de titluri. al carei tel principal era cercetarea alchimica. Utilizarea termenului „templier" a devenit o problema pentru aceasta scoala masonica. dintr-o data toate aceste grupari devin atît d e strîns interconectate. De exemplu. ordinul s-a transformat într-o Loja Masonica a Ritului Strict Templier.

atragîndu-si diverse asocieri ezoterice. unele ilustrative prin ele însele. în 1782. pretinde ca s-a nascut ca un nucleu al Ordinului Templierilor si s-a dezvoltat firesc. „vaduva" este Isis. Desi era aparent un celibatar convins. „Martinismul" a fost cea mai influenta filozofie oculta. Spre deosebire de obisnuitele aparente ale francmasoneriei. Si acesta pretinde ca îsi are originile în traditia "templarista" a lui von Hund. acesta cupriundea un ordin numit Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — doar un alt nume pentru „templier". La cîtiva ani dupa reuniunea de la Lyon. în decursul anilor. care nu era altceva decît Ritul Strict Templier cu un alt nume. despre care vom discuta pe larg în capito lul urmator. Toti francmasonii îl venere aza pe misteriosul „fiu al vaduvei". Rezultatul a fost umilitor pentru baronul von Hund. Marconis de Negre a schitat un veritabil „mit fondator" al orga - . sînt foarte apropi ate de Ritul Scotian Rectificat. Un factor de influenta pare sa fi fost Jacques-Etienne Marconis de Negre (1795-1865). filozofia sa era axata pe venerarea principiului feminin întruchipat de Sophia. pe care o considera „forma feminina a Marel ui Arhitect"56. o alta mar e conferinta masonica — la care au participat reprezentanti ai tut uror gruparilor masonice din Europa — a fost organizata la Wilhelmsbad. adepta declarata a zeitei Isis. sub presedintia ducelui de Brunswick. Ritul din Memphis. templaristii au cîstigat batalia: conventia a acceptat Ritul Scotian Rectificat. prin lamurirea o data pentru totdeauna a relatiei dintre francmasoneri e si cavalerii templieri. ci si pentru societatile rozicruciene din Franta secolului al XlX-lea. care a participat pentru a sustine originea templiera.„templaristi". Toate deriva însa din preaiubitu l Rit Strict Templier al lui von Hund si. Si totusi.57 Prioria din Sion. Deopotriva semnificative în francmasoneria oculta sînt sistemele numite Rituri Egiptene. si a însemnat sfîrsitul definitiv al Ritului Strict Templier. în Riturile Egiptene. nu doar pentru aceste forme ale masoneriei. Obiectivul conferinte i a fost eliminarea profundelor divergente din cadrul masoneriei. prin urmare. în Hessen. care aveau sa devina importante în stadii le ulterioare ale cercetarilor noastre. se pune un accent deosebit pe principiul feminin (unele forme includ si loji feminine active). în cadrul careia a fost creat Ritul Scotian Rectificat. care a fondat în 1838 unul dintre Riturile Egiptene ale francmasoneriei oculte. O influenta importanta asupra Conventiei de la Lyon — si a ezo terismului francez ulterior — a fost exercitata de filozoful ocultist Louis Claude de Saint-Martin (1743-1804).

deoarece se pare ca aceasta carta ar fi fost scrisa în 1 324 de Johannes Marcus Larmenius.nizatiei sale.63 (Carta este scrisa în latina si transcrisa într-un cod bazat pe geometria crucii templiere. Nu este totusi suprinzator ca exista organizatii care se pretind a fi succesoare oficiale ale templierilor. Daca este adevarat. Criticii au desconsiderat si lista cu declaratii ale Marilor Maestri. convertit la crestinism de Sfîntul Marcu. dar Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim pare d estul de convingator pentru a fi luat în serios. în 1770.) Unul dintre motivele pentru care este considerata un fals este acela ca limba utilizata este prea corecta — latina medievala fiind renumita pentru incorectitudinea ei. motivul acestei identitati este . cînd acesta a devenit o Loja a Ritului Strict Templier. Dar. într-o grupare numita Societatea Fratilor Rozicrucieni din Est. fâcînd obisnuita afirmatie pretentioasa ca ritul îsi are originile în antichitate. istoricii au considerat carta un fals. asa cum vom vedea. deoarece forma cuvintelor este identica în toate — ceva greu de crezut pentru o perioada atît de îndelungata. egipteana. Aceasta. Astazi are sediul în Por tugalia. Ordinul Antic si Militar al Templului din Ierusalim a fost fondat în 1804 de un medic pe nume Bernard Raymond Fabre-Palaprat. precum Baigent si Leigh. crestina (poate o forma eretica) si a ezoterismului iudaic. nu ar mai fi trebuit sa existe nici un Mare Maestru.60 Originile sale însa — ale gruparii noi — se afla în Franta. unde sustine ca se concentreaza pe actiuni caritabile si cercetari istorice. la rîndul ei. sînt de acord ca nu este autentica. fusese înfiintata de un preot al unei stravechi religii egiptene pe nume Ormus. precum Cabala (despre esenieni se crede — pe drept sau nu -ca erau cabalisti). Majoritatea pot fi cu usurinta ignorate. de fapt însa. repetam. Iar mai tîrziu am aflat ca mitul a fost mentionat mai întîi în relatie cu Ordinul Crucii Aurii si Tran dafirii. care sustine ca s-a bazat în aceasta actiune pe „Carta Transmiterii l ui Larmenius". înseamna ca Fabre-Palaprat descinde într-adevar din templieri. traducatorul i-a corectat gramatica. În mod previzibil. Documentul poa rta semnaturile prezumtive ale tuturor Marilor Maestri ulteriori ai ordinului — fapt semnificativ. fiindca.59 Dar. documentul. cunoscuta sub numele mai simplu de „Carta Larmenius". din Elvetia.61 Chiar si autori cu deschidere spiritua la. desi o aripa a sa opereaza din localitatea cu nume rezonant Sion. bazîndu-si obiectiile pe o traducere din latina a originalului din secolul al XIX-lea.62 Dar foarte putini critici au vazut. Ceea ce ni s-a parut noua interesant în privinta acestui mit est e faptul ca — asa cum stiu cei care au citit The Holy Blood and the Holy Grail — Prioria din Sion a preluat numele Ormus ca pe un „subtitlu". care fusese numit Mare Maestru de Jacques de Molay în susi. implicatiile pentru investigatia noastra sînt profunde. printre discipolii acestuia s-ar fi aflat si unii membri ai comunitatii eseniene. dupa executarea lui de Mo-jay. cuprinsa între 1324 si 1804. de fapt.58 Mitul Ormus sugereaza existenta a patru influente: rozicru-cianâ.

Ordinul Antic si Militar al Templului pretinde ca d ocumentul exista deja cu cel putin o suta de ani înainte ca Fabre-sâ-1 dea publicitatii. principalele doua motive care au dus la respingerea „Cartei Larmenius" nu stau în picioare. baronul a inventat „transmiterea scotiana" în jurul anului 1750. cînd Filip. în care si-a initiat adeptii. atunci acest eveniment constituie în sine o dovada a continuitatii templierilor în Europa. Prima sectiune descrie. împreuna cu ei. Fabre-Palaprat detinea un alt document important. zece ani mai tîrziu. Carta a fost criticata si pentru ca este foarte agresiva la adresa „dezertorilor templieri scotieni" care. dupa parerea lor. a convocat la Versailles o adunare a mem-°rilor acestui ordin. „Biserica lui loan " a templierilor si afirma ca acestia îsi spuneau „ioaniti" sau „crestini . (Acelasi duce de Orleans 1-a introdus pe cavalerul Ramsay în Ordinul St Lazarus. iar dupa moartea sa. si acesta respins de la bun început de majoritatea criticil or. în 1828 Fa bre-Palaprat a fondat la Paris Biserica loanita Neotempliera. o versiune a Evangheliei dupa loan despre care unele opinii considera ca dateaza din secolul al XI-lea65. de asemenea. inclusiv ritualuri referitoare la cele noua grade ale Ordinului Templierilor. atunci imaginea gene rala se schimba complet. cavalerii ospitalieri). istoricii sînt de parere ca furia împotriva lor e o dovada a falsitatii cartei — dat fiind ca. Presupunînd ca acesti schismatici erau masonii Ritului Strict al lui von Hund. cîrma a fost preluata de Sir William Sydney Smith. Levitikonul. Prin urmare. pe care el pretinde ca a gasit-o într-un anticariat. De fapt. Din nou. are doua sectiuni. Daca este adevarat. Fiindca Levitikonul. duce de Orleans — mai regent al Frantei —. considera Larmenius. ar treb ui „spulberati cu anatema" (si. în original. care a fost tradus din latina în greaca. arunca o raza de lumina asupra motive lor pentru care ideile gnostice au fost pastrate în secret. francmason de rang înalt si erou al razboa ielor napoleoniene.) Pe lînga „Carta Larmenius". Pe baza L evitikonului. Daca însa von Hund spunea adevarul în privinta originilor reale ale francmasonilor. declaratiile se deosebeau între ele.66 Prima contine doctrinele religioase ce trebuie împartasite initiatilor.standardizarea realizata de traducator. prezinta o „poveste" cu totul diferita de cea din cartea cu acelasi nume a Noului Testament. da r daca documentul este autentic. Este vorba despre Levitikon — o versiune a Evangheliei dupa loan c u implicatii evident gnostice. lucrurile par putin cam prea bine a ranjate.

Dupa ce a reasam-blat corpul. sînt eliminate toate aluziile la eleme ntul miraculos din parabola transformarii apei în vin. Levitikonul sustine si ca el ar fi împartasit aceste cunostinte ezoterice unuia dintre ucenicii sai. unul dintre principalii zei egipteni din vremea respectiva. desi motivele nu sînt foarte clare. avînd însa cîteva omisiuni semnificative. pe care ei îl numeau „Yeshu cel uns". care i-au ciopîrtit trupul si au împrastiat bucatile de cadavru. Cele doua zeite au recuperat toate ramasitele trupesti. fiindca nu faceau parte din cercul sau de apropia ti. Levitikonul contine si alte elemente bizare. dar au fâcut-o fara a cunoaste adevaratele învataturi ale lui lisus. Suferind cumplit. frumoasa Isis. versiunea sa asupra vi etii lui lisus este atît de neortodoxa. textul mentioneaza ca Pavel si ceilalti apostoli au f ondat Biserica Crestina. Daca însa o astfel de secta a existat cu adevarat. Pe Horus. în relatia lor pare a fi fost implicat un element de razbunare. De aceea.) Fratele lor. pe Horus. Capitolele 20 si 21. aceasta relatie incestuoasa era obisnuita în traditia faraonica si î-ar fi parut cît se poate de fireasca oricarui credincios din Egiptul antic. Isis a ratacit prin lume în cautarea lor. s-a luptat cu Set. zeita iubirii. (Oricît de scandaloasa ni s-ar parea astazi. care i-au fost transmise lui loan cel Preaiubit. Pe lînga extraordinara afirmatie ca lisus ar fi fost un initiat al misterelor lui Osiris. 1-a ucis. a tamaduirii si a magiei. o dorea pe Isis pentru el si a complotat pentru a-1 ucide pe Osiris. ultimele. au fost pastrate si preluate apoi de cavalerii templieri. pe care a considerat-o o tradare a memoriei tatalui sau. în unele versiuni ale povestii. iar el a ramas fara un ochi. Osiris era sotul surorii lui. 1-a iritat aceasta legatura. Set. în conformitate cu Fabre-Palaprat.originari". fiind ajutata în acest scop de zeita Nepthys. a pîi-nilor si a pestilor si a învierii lui Lazar. încît este de mirare ca se conside ra . iar ochiul lui Horus a devenit talismanul favorit al egiptenilor. De asemenea. care dezaproba crima comisa. Partea a doua este similara cu Evanghelia dupa loan din Noul Testament. chiar socante: lisus este prezentat ca fiind un initiat în misterele lui Osiris. inclusiv faptul ca lisus ar fi spus: „Pe aceasta piatra voi cladi Biserica Mea". De asemenea. Tînarul s-a vindecat. Osiris. ajuns la vîrsta tineretii. Isis i-a alipit un falus artificial. lipsesc. loan „cel Preaiubit ". cu exceptia falusului. ea ar fi avut apoi o relatie cu Set. printre altele. nu mai apar unele referiri la Sfîntul Petru. Acesta din urma a fost luat prin surprindere de acolitii lui Set. prin intermediu] caruia a conceput în mod magic un copil. sotia lui Set. Acestia sustineau ca au mostenit „învataturile secrete" Si adevarata istorie a Iui lisus. De asemenea. aceste cunostinte secrete. Oricît de surprinzatoare ar fi aceste lucruri. Levitikonul aminteste de o traditie perpetuata din generatie în generatie de o secta — sau Biserica — a Crestinilor loâniti din Orientul Mijlociu.

„crestina". Pentru membrii ei, lisus a fost nu doar un initiat al lui Osiris, ci si un simplu om, nicidecum Fiul lui Dumnezeu. In plus, el era copilul nelegitim al Mariei, iar despre imaculata conceptie nici nu se pune problema. loanitii considerau ca toate aceste povesti au fost, de fa pt, o ingenioasa — si scandaloasa — mistificare pusa la cale de autorii Evangheliilor, pentru a ascunde ilegitimitatea lui lisus si faptul ca mama lui nu stia cine era tatal! Secta ioanita recunostea faptul ca titlul „Hristos" nu îi era rezervat exclusiv lui lisus; cuvîntul din limba greaca, Chnstos, însemna, de fapt , „cel Uns" — un termen care putea fi aplicat multor persoane, inc lusiv regilor si autoritatilor romane, în consecinta, liderii ioaniti îsi asumau totdeauna acest titlu. f„Evanghelia dupa Filip", descoperita la Na g Hammadi, foloseste termenul „Hristos" pentru toti initiatii gnostici.67) Despre aceasta grupare s-a spus ca era o secta gnostica, detin atoare a unor variate secrete ezoterice, prin tre care si cele ale Cabalei. Membrii ei au conceput un plan de a se transforma într-o organizatie „sub acoperire", care (în cuvintele scriitorului Eliphas Levi, din secolul al XlXlea) „sa fie unica depozitara a marilor secrete religioase si s ociale, sa numeasca regi si pontifi, fara a se expune capacitatii de cor uptie a puterii"68; altfel spus, o organizatie misterioasa, nesupusa capric iilor si nesigurantei inerente schimbarilor politice si sociale în decursul an ilor. Instrumentul sau de lucru avea sa fie Ordinul Templierilor, iar Hugues de Payens si ceilalti cavaleri fondatori erau, de fapt, initiati i oaniti. Ca urmare a patimii lor pentru avere si putere, templierii au devenit corupti si, în cele din urma, au fost suprimati. Papa si regele Frantei nu-si puteau permite sa dea publicitatii adevarata natura a amenintarii reprezentate de Ordinul Templierilor si, de aceea, au inventat acuzatiile de idolatrie, erezie si imoralitate. Dar înainte de a fi executat, Jacques de Molay ar fi „organizat si instituit masoneria oculta"69, pentru a cita din nou cuvintele lui Levi. Daca este adevarata, aceasta asertiune rastoarna din temelii ver siunea oficial acceptata a istoriei. Dat fiind ca stabileste o legatura directa între un tip de francmasonerie si vechii templieri, am putea crede ca acei masoni ne-ar putea oferi cîteva informatii suplimentare despre cunostintele detinute de cavalerii templieri. În „Istoria magiei", Eliphas Levi consacra o sectiune întreaga traditiei ioanite asa cum este ea descrisa în Levitikon. Noi am citit-o prima data în traducerea în limba engleza a lui A.E. Waite, da r apoi am gasit o alta traducere a sectiunii respective într-o lucrare a lui Albert Pike — erudit mason si Mare Maestru al Ritului Scotian Antic si Acceptat din America

— Morals and Dogma of the Ancient and Accepted Scottish Rite of Freemasonry („Morala si Dogma Ritului Scotian Antic si Acceptat al Francmasoneriei", 1871). între cele doua versiuni exista cîteva deosebiri. Care dintre ele sa fie însa autentica? Am verificat editia originala în franceza a lucrarii lui Levi70 s i am constatat ca Pike a operat de la sine unele adaugiri si corecturi, probabil în functie de modul în care a înteles el traditia respectiva. De ex emplu, ultima parte a afirmatiei citate mai sus apare la el sub forma „masoneria oculta, ermetica sau scotiana"71. De asemenea, modifica usor cuvintele lui Levi referitoare la relatia dintre templierii ioaniti si rozicru cieni. în traducerea fidela a lui A.E. Waite, Levi scrie: „Modificînd putin cîte putin metodele austere si ierarhice ale precursorilor în initiere, succesorii vechilor rozicrucieni au devenit o secta mistica si au îmbratisat cu fervoare doctrinele magice ale templierilo r, iar drept urmare, se considerau unicii depozitari (sic!) ai secretelor sugera te de Evanghelia dupa Sfîntul /oan".72 Pike a modificat fragmentul scris cu italice, astfel: „... Si s-au unit cu multi dintre templieri, dogmele celor dou a organizatii combinîndu-se între ele.. ."73 Mo dificarile operate de Pike sînt semnifica tive, deoarece, aacâ Levi era un observator si un comentator neimplicat al lumii e si oculte, Pike avea cunostinte din interiorul acesteia. El a considerat de cuviinta sa corecteze versiunea lui Levi si astfel, în loc sa afirme ca rozicrucienii au adoptat „doctrinele templierilor", el a dat de înteles ca acestia s-au unit efectiv cu gruparile templiere exi stente înca la acea data. Dar cel mai important amendament operat de Pike este un element cu totul nou. Dupa fraza care se refera la faptul ca Jacques de Mo lay a instituit „masoneria oculta, ermetica sau scotiana", Pike adauga ca acest ordin „1-a adoptat pe Sfîntul loan Evanghelistul ca unul dintre patronii sai, asociindu-1, pentru a nu stîrni suspiciunile Romei, cu Sfîntul loan Botezatorul.. ,"74 Acest lucru este cel putin curios. Tinînd seama ca atît loan Evanghelistul, cît si loan Botezatorul sînt sfinti catolici recunoscuti oficial, de ce ar fi fost nevoie ca veneratia pentru unul sa constituie un paravan pentru adorarea celuilalt? Si totusi, nu se poate ca Pike, unul dintre cei mai de seama specialisti în masonerie, sa fi introdus degeaba ac easta informatie în traducerea unei carti scrise de o alta persoa na , în mod cert, era nevoie sa aprofunda m acest subiect ioanit din tradit ia masonica. Asa cum am vazut în ultimul capitol, A.E. Waite a amintit de o „traditie ioanita" care a influentat legendele despre Graal si care, la prima vedere, pare de neînteles. Acum însa începea sa capete sens; în mod cert, „traditia ioanita" are anumite conexiuni ori cu loan Evanghelistul, ori cu

loan Botezatorul. Ideea nu este,

desigur,

noua

pentru

investigatia

noastra.

Aceasta

traditie si relatia ei directa cu unul din cei doi sfinti loan este esentiala si pentru Prioria din Sion; pentru aceasta organizatie, pe de alta parte, loan Botezatorul se afla în prim-plan. Dupa cum mentionam în Capitolul 2, Prioria sustine ca Gode-froi de Bouillon s-a întîlnit cu reprezentantii unei misterioase „Biserici a lui loan" — cu alte cuvinte, Confreria Ormus — si, în urma acestei întrevederi, a decis formarea unui „guvern secret". Cavalerii templieri si Prioria din Sion au fost înfiintate ca parte integranta a acest ui plan. Trebuie sa subliniem înca o data ca , în con formitate cu acea sta relatare, cel putin, atît Prioria, cît si Qrdinul Templierilor au fost astfe l create încît sa corespunda idealurilor misterioasei Biserici a lui loan. Cu exceptia cîtorva detalii minore, povestea este similara cu aceea din Levitikon, iar aceasta similaritate demonstreaza ca Prioria si templierii se încadreaza în aceeasi traditie. Perceperea templierilor ca o organizatie secreta cu autoritatea de a întrona si detrona regi aminteste de cea a Cavalerilor Templieri ai Graalului din romanul Parzival, de Wolfram von Eschenbach, iar dovezile atesta c a Ordinul Templierilor si-a arogat acest drept.75 Problema e ca majoritat ea acestor declaratii cu privire la o lunga descendenta istorica dateaza din secolul al XlX-lea si apartin gruparilor neotempliere. Ele ar deveni însa credibile daca ar putea fi coroborate cu o serie de dovezi indepe ndente referitoare la conexiunea lor cu organizatii existente în mod cert cu seco le în urma, precum asocierea dintre rozicrucieni si masonerie. O alta dificultate a fost cauzata de faptul ca s-au facut doua afirmatii diferite ca sens. Prima: anumite forme ale francmasoneriei descind direct din Ordinul Templierilor. A doua: templierii însisi sînt o continuare a unei traditii eretice mult mai vechi, cu radacini în epoca lui lisus. Din pacat e, atestarea celei dintii nu demonstreaza în mod automat si veridicitatea celei de-a doua. Dar accentul pus pe o versiune particulara a Evangheliei dupa loan este incitant, desi la un moment dat pare a exista o confuzie între loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Afirmatia lui Albert Pike conform careia masonii 1-ar fi adoptat pe Botezato r ca un paravan pentru veneratia lor secreta la adresa lui loan Evanghelistul este, asa cum am vazut, lipsita de sens. De ce ar fi vrut ei sa-si ascunda adoratia pentru unul din cei doi sfinti, cînd ambii erau pe deplin acceptati de Biserica? Pike nu a reusit astfel decît sa atraga aten tia a supra ambilor sfinti loan, învaluindu-i pe amîndoi în mister. Poate ca aceasta a si fost intentia sa. Cu alta ocazie, A.E. Waite a citat unele scrieri francmasonice despre masoneria ioanita , în care se sustine ideea unei conexiuni cu un crestinism ioanit organizat în jurul Botezatorului, considerat „singurul profet a devarat".76 Am vazut ca loan Botezatorul era deopotriva patronul templierilor si

al francmasonilor. Marea Loja din Anglia a fost fondata pe 24 iuni e, de ziua Sfîntului loan Botezatorul. Mai mult decît atît, pe pardoseala tuturor templelor masonice exista doua linii paralele; una reprezinta toiagul l ui loan Evanghelistul (un alt nume al lui loan „cel Preaiubit"), iar cealalta îl simbolizeaza pe cel al lui loan Botezatorul, în mod evident, ambii sfinti au o importanta deosebita pentru organizatie, desi pe primul plan se situeaza cel de-al doilea, în plus, juramîntul masonic se adreseaza „preasfintil or loan".77 Masonii din ziua de azi însa sustin ca nu stiu de ce sînt venerati cei doi loan.78 Este posibil ca între cele doua personaje biblice sa se fi creat o confuzie în decursul anilor si ca termenul „ioanit" sa nu se ref ere la adeptii lui loan „cel Preaiubit", ci la cei ai Botezatorului. Dar, ind iferent despre care dintre acesti sfinti loan este vorba, un alt nume se remarca prin absenta sa totala din riturile lojilor masonice: cel al lui lisus însusi, în mod oficial, motivul este acela ca masoneria nu este o org anizatie esential crestina; pentru a intra în rîndurile ei, teismul este suficient. Dar în acest caz, de ce acorda ea o asemenea veneratie sfintilor loan — sfinti crestini? Ideea conform careia E vanghelia dupa loan ar ascunde o serie de secrete oculte sau ca ar exista o alta versiune a ei a aparut de mai multe ori în cursul cercetarilor noastre. Catarii se presupune ca ar f i avut o alternativa eretica, iar Sir Isaac Newton era obsedat de ea. (Iata ce scrie Graham Hancock: „.. . în ciuda convingerilor sale religioase ferme, parea uneori câ-1 considera pe Hristos un om exceptional de dotat... mai degraba decît Fiul lui Dumnezeu".79) Astfel, este posibil ca atît francmasonii de Rit Scotian, cît si templierii Cartei lui Larmenius sa fi detinut secretele initiale ale Ordinului Templierilor si ambele organizatii asociaza acest ordin cu „secta ioanita". Desi în Riturile Egiptene ale francmasoneriei nu e xista nimic evident ioanit, toate aceste sisteme deriva din Ritul Strict Templier al baronului von Hund. Iar Prioria din Sion afirma ca are conexiun i cu toate aceste trei sisteme. Asa cum am mentionat, Pierre Plantard de Saint-Clair a definit obiectivul Ordinului Templului ca acela de a fi „purtatorul de sabie al Bisericii lui loan si purtatorul de stindard al primei dinastii, armel e ce respecta spiritul S ionului". Acest proiect maret urma sa duca la o „renastere spirituala" ce avea sa „rastoarne crestinismul cu susul în jos". Evident, acest lucru înca nu s-a întîmplat — desi cercetarile noastre demonstreaza ca revelatia ce ar putea avea un asemenea rezultat este pe cale de a-si face o aparitie dramatica pe scena lumii — poate în „persoana"

Prioriei sau a organizatiilor înrudite, precum ioanistii80. în orice caz însa, noi putem spune ca am realizat un lucru remarcabil: am început cu aparenta obsesie a lui Leonardo da Vinci pentru loan Botezatorul si am urmat ipoteza conform careia Prioria din Sion era, într-un fel, asociata cu acelasi sfînt. în acea etapa a investigatiilor noastre, acest lucru nu parea foarte important, dar pe masura ce am parcurs calea de la templieri la masoni si apoi la celelalte grupari oculte, în fata ochilor nostri a prins contur o conexiune mult mai convingatoare. Erezia ioanita se afla la baza tuturor aspectelor lumii oculte si, conform p ropriei declaratii, acestei traditii îi apartine si Prioria din Sion. Desi numeroase întrebari „grele" ramasesera înca fara raspuns, începuse deja sa se reliefeze o imagine coerenta, care îl asocia pe l oan Botezatorul cu o traditie oculta complexa. Si totusi, aceasta era do ar o fateta a unei erezii duble, cealalta fiind veneratia sacra pentru o zeita sau pentru principiul feminin. Desigur ca aceasta din urma fateta este mai dificil de armonizat cu structurile vizibile ale unor organizatii precum masoneria, care par a avea o orientare masculina. Dar, în mod cert, secretele ascunse dincolo de aceste doua fatete au o importanta deosebita, fiindca au fost pastrate si aparate cu strasnicie, uneori cu un pret urias, si Par a fi stîrnit profunda ostilitate a Bisericii. Faptul nu este surprinzator, fiindca cea de-a doua fateta a stravechilor secrete ezoterice — venerarea principiului feminin — a luat forma unei magii sexuale transcendente, cu toate implicatiile acesteia privind forta uierenta a femininului. CAPITOLUL 7 Sexul: supremu l sacrament Vechile texte alchimice au o simbolistica bogata, complexa si derutanta, menita sa-i împiedice pe neinitiati sa le descopere secretele. Asa cum am mentionat, la nivel fundamental, alchimia viza transforma rea personala, spirituala si sexuala, iar secretele sale se refereau la tehnici le de realizare a acestei „Lucrari Marete". Recu-noscînd preocuparile nemateriale si sexuale ale alchimiei, psihologul C.G. Jung a considerat ca aceasta disciplina este precursoarea psihanalizei.l Am vazut deja ca „Mareata Lucrare" a alchimistilor era în sine o experienta profund transformatoare, dar nimeni nu stie cu certitudine în ce anume consta ea. Nicholas Flamei (presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion), care a înfâptuit-o pe 17 ianuarie 1382 la Paris, a subliniat ca a reusit acest lucru împreuna cu sotia sa, Femeile.2 Cei doi formau, se pare, un cuplu bine sudat; si ea era, probabil, alchimistâ, asa cum erau, de altfel, numeroase femei, în secret. Dar Flamei a subliniat oare prezenta ei în acea zi memorabila ca o aluzie la adevarata natura a „Lucrarii Marete"? Sa fi sugerat el astfel ca ar fi fost vorba despre un ritual sexual? Este neîndoielnic ca, în practica alchimiei, exista cel putin o componenta de ordin sexua l, asa cum releva, de altfel, si textu l clasic intitulat „C oroa na N aturii", citat în „Alchimia" lui Johannes Fabricius: .............................................. ,. „Domnita cu pielea alba, alipita dragastos de sotul ei cu membr e rumene, îmbratisati în beatitudinea uniunii maritale, îngemanîndu-se si dizolvîndu-se unul în altul pentru a atinge telul perfectiunii. Erau doi si au

devenit unul, ca si cum ar fi un singur trup".3 În mod semnificativ, exista doua discipline orientale care subliniaza transcendenta religioasa si spirituala a sexualitatii: tantra indiana si taoismul chinez. Ambele sînt stravechi — bucurîndu-se de un respect deosebit în culturile respective — si pun accentul pe potentialul anumitor practici sexuale de atingere a constiintei mistice, de regenerare fizica si de longevitate, de uniune cu divinitatea. Desi aceste aspecte sînt bine cunoscute în prezent, ceea ce nu se stie în afara grupurilor de initiati este faptul ca exista cîte o ramura alchimica a ambelor discipline, tantra si taoismul. Si, asa cum vom vedea, acest lucru demonstreaza adevarata natura a alchimiei occidentale. În tantrism, spre exemplu, terminologia „chimica" desemneaza, de fapt, practicile sexuale, în lucrarea sa Mân, Myth & Magic („Omul, mitul si magia"), Benjamin Walker sustine: „Desi în aparenta preocupata de transmutatia metalelor inferioare în aur, de mijloacele, modalitatile si instrumentele economice si de gestica rituala a alchimistului în atelierul sau, alchimia are loc, de fapt, în interiorul corpului".4 Ironic este însa ca elementele sexuale ale alchimiei occidentale au fost considerate de obicei o metafora pentru procesele chimice! Intr-un articol pe tenia alchimiei sexuale tantrice si taoiste, publicat ln revista T he Unexplained, Brian Innes remarca: „Similaritatea dintre imagistica si substantele utilizate în alchimie în toate aceste culturi este izbitoare. La fel de pregnanta este si ° deosebire fundamentala între ele: alchimia europeana medievala ftu pare a a vea o baza sexuala explicita".5 A existat, de asemenea, o diferenta considerabila între nivelurile de acceptabilitate ale alchimiei în Orient si în Occident, în China si India, alchimia nu era o stiinta interzisa, iar atitudinile fata de sex erau mai relaxate si mai bine acceptate decît în Europa; prin urma re, nivel ul de transparenta era considerabil mai mare. De curînd, Occidentul a „descoperit" si el „sexualitatea sacra" ~ ideea conform careia sexualitatea este supremul sacrament, oferind nu doa r placere, ci si uniunea cu divinul si cu universul. Sexu l este considerat o punte între cer si pamînt, ce permite eliberarea unei uriase energii creatoare si revitalizeaza cuplul chiar pîna la nivel celular. No ua cunoastere în privinta sexualitatii sacre are ca rezultat faptul ca, în sfîrsit, vechile texte alchimice pot fi pe deplin si corect întel ese în Occident, desi cei mai dispusi sa exploreze acest aspect par a fi cercetatorii francezi. Printre autorii anglo-saxoni care nu s-au sfiit sa abordeze subiectul se afla A.T. Mann si Jane Lyle, care în 1995, în cartea Sacred Sexuality („Sexualitate sacra"), afirmau: „Este neîndoielnic ca învataturile alchimice ascundeau secrete sexuale magice, strîns înrudite cu principiile tantrice. Ca urmare a complexitatii si a diversitatii sale, alchimia a disimulat în mod cert si alte mistere sub forma alegoriilor poetice, pe care doar mintea initiat

„Nunta chimica". n u exista un cadru de referinta pentru acest concept al alchimiei sexuale. Soare. Ilustrat iile din tratatele alchimice sugereaza de cele mai multe ori existenta unui misticism sexual. în care urma sa se nasca filius philosophorum. astfel încît sa redea instructiuni complexe. o copulatie" fiind nimic mai mult decît actul în sine. în majoritatea cazurilor însa.. putem spune ca textele alchimice contin concomitent „lectii" de magie sexuala si de chimie.. un «aliaj» al eroticului cu spiritualul". Motivul este usor de înteles: înainte ca traditiile orientale sa fie cun oscute în Occident. cu semnificatie deopotriva chimica si sexuala. «Copulatia dintre Atena si Hermes» poate însemna combinarea sulfului (sic!) cu mercurul într-o retorta sau poate desemna «lucrarea» sexuala a alchimistului $i a iubitei sale. Walker exprima astfel semnificatia fundamentala a alchimiei: „Secretul este în parte revelat de preponderenta simbolismului sexual în literatura alchimica. asa cum cocosul este neajutorat fara gaina lui".8 Experimentele chimice adopta forma mariajelor" sau a „copulatiilor" — dupa de cum o demonstreaza si titlul tratatului scris Johann Valentin Andraea: The Chemical \tfedding . alchimia nu e. Imagistica sexuala a textelor alchimice pare evidenta daca o privim a stazi. o eprubeta sau o retorta. În mod ciudat — tinînd seama de tonul evident sexual al majoritatii lucrarilor în domeniu — ideea acreditata din punct de vedere istoric a fost aceea ca alchimia era. La nivel esential. dupa cum la fel de posibil este ca simbolismul alchimic sa nu ascunda absolut nimi c secret. chimie si ca întregul sau simbolism nu era decît o fantezie. Acum situatia s-a schimbat. Barbara G. iar conceptul capata rapid o recunoastere larga. nimic n-ai putea face tu s ingur daca n-as fi eu cu puterea mea. Desigur ca întelesul acestei imagistici poate fi cel aparent.ilor le poate patrunde".6 Dintre numerosii scriitori francezi care au abordat aceasta tema. cea care ar fi putut fi Marea Prostituata . Mercur sau Hermes era eroul alchimic care fertiliza Potirul Sfînt. Soarele: „O. Dar cuvintele au fost mereu atent alese. (Walker greseste însa cînd sugerea za ca.. de fapt. altceva decît cucerirea iubirii. Despre Diadema Regala a progeniturii sale se a firma ca apare in menstro meretricis. «în sîngele menstrual al unei tîrfe». Secretul vizat de majoritatea alchimistilor era unul erotic..7 Tantrismul si taoismul sînt considerate de mult timp reprezentative pentru traditia orientala a sexualitatii sacre.. aflati în cautarea asa- . pare a fi un simbol mistic.. Andre Nataf scrie: „. în fapt. în lumina epocii noastre postfreudiene: Luna îi spu ne consortului sau. dar în Occident nu a existat o astfel de practica bine definita si usor identificabila — daca nu lu am în consideratie alchimia.«vuj» un epitet a ntic al z eitei. o sfera sau un ou asemanator unui uter. Este posibil ca vasul respectiv sa fi fost unul real.

de la primele începuturi ale alchimiei. Condu-o în casa lui (numele barbatului) si las-o sa aseze în mîna lui ce e în mîna ei. sufla-1 în inima si în ficat. în vergeaua lui ce e în pîntecele ei". Utilizarea simbolismului „metalurgic" dateaza. în gura lui ce e în gura ei. din 1605.Hr. ocultistul Denis Laboure abordeaza tema alchimiei „interne" în opozitie cu cea „metalica" si totodata paralela dintre aceasta si tantrism. Unele texte fac însa referiri clare la aceasta alchimie". în trupul lui ce e în trupul ei. în principal în Germania". alchimistii nu au facut decît sa adopte acest simbolism. urmele acestor ritualuri (sexuale) antice se întrevad în scolile gnostice. în revis ta ezoterica franceza L 'Originel. dar pentru alchimisti ea avea o semnificati e mult ma i profunda decît ideea de simpla atractie trupeasca. Iata ce afirma el: „Daca alchimia interna este bine cunoscuta în taoism si hinduism. Isis detinea un rol importa nt în a lchimia acelor timpuri. si se axea za pe faurirea simbolica a unei sabii: „Adu-o (sabia) la mine. si adauga: „în Europa.. constrîngerile istorice (adica Biserica) i-au obligat pe autorii occidentali sa dea dovada de o prudenta considerabila. potirul sau pîntecele spiritual a l Fecioar ei Maria. de fapt. în Alexandria secolelor I-III-Metaforele metalurgice pentru sex sînt frecvente în descîntecele rnagice egiptene. zeita arata ca a aflat . la urma urmei. tot ce se topeste în acest cuptor de foc. în curentele alchimice si cabalistice din Evul Mediu si Renastere — în care numeroase texte alchimice pot fi citite pe doua niveluri — pentru a le regasi apoi în organizatiile oculte formate si structurate în secolul al XVII-lea.10 Laboure continua citind un tratat al lui Cesare della Riviera. înmuiata în sîngele lui Osiris si pune-o : în mîna lui Isis. Horus".numitului vas hermeticum — „Potirul lui Hermes" — alchimistii îl identificau cu vas spirituale. în rarun chii si în pîntecele (numele femeii). c e datea za din secolul I î.) Astazi se foloseste adesea expresia „chimie sexuala" pentru a defini atractia de aceeasi natura.11 Alchimia.Iata un descîn tec de dragoste egiptean atribuit lui Hermes Trismegistul. Fiindca. a luat na stere în Egiptul primelor seco le a le erei crestine. în tratatul intitula t „Profetesa Isis catre fiul ei.. care Marie este reprezentata în mod obisnuit purtînd în mîna un va s sau un recipien t? Care Marie es te înfatisata cu vesminte de culoarea sîngelui sau învelita în parul ei lung si roscat? Care Marie este asociata cu ideea prostitutiei si a sexualita tii? Ia ta ca din nou o vedem pe Fecioara Maria ca un para van pentru cultul secret al Mariei Magdalena. în f orma în care era ea pra ctica ta în secret de a deptii ei medievali. dar insista ca ea face parte dintr-o „mos tenire occidentala traditionala" (cursivele ne apartin).

subiectul es te discutat si în prezent pe un ton ezitant. despre care am vorbit în Ca pitolul 4. chiar si asa însa. subiectul nu constituia o problema.) Un alt tratat stravechi. Acest refuz nu este cîtusi de putin o noutate în istorie. ascuns"15. derivate probabil dintrun echivalent egiptean al taoismului si al tantrismului. de fapt. încît abia de curînd i-au putut recunoaste adevarata semnificatie. în acel moment femeia primeste forta lui si el primeste forta ei. Pent ru învatatii din primele doua secole ale erei crestine. Unele dintre cele mai sacre ritualuri din Egiptul antic aveau o natura sexuala — de pilda — un obicei religios zilnic al faraonului si al consoartei sale. dar arheologii si ist oricii au consi-derat-o atît de abjecta. sexul ca un sacrament. probabil. chiar de la începuturile sale. Imagistica religioasa din temple si palate reflecta fara echivoc acest act. L-a încurajat s-o doreasca pîna cînd el nu s-a mai putut stapîn i. De aceea misterul unirii trupesti este practicat în secret. Textul se amana uimitor cu un text gnostic contemporan . gratie viclesugurilor ei feminine. dar — asa cum remarca Jack Lindsay — deja în secolul al VHlea simbolismul sexual din textele alchimice era tratat într-un „mo d aluziv. îl masturba. da r nu i-a cedat decît dupa ce i-a dezva luit toate secretele sale — o aluzie clara la natura sexuala a initierii alchimice. Vechile texte alchimice sînt saturate de un simbolism ce face referire la tehnicile secrete ale sexualitatii sacre. astfel ca îngemanarea firii sa nu fie înjosita de prezenta multimilor. aidoma vechilor eg ipteni... Am putea oare sa credem . conform ca reia în altul prela t a primit cun oasterea alch imica prin un irea sexuala cu a ceasta f igura feminina arhetipa la . ca re afirma : „Cînd barbatul atinge clipa suprema si samînta tîsneste. un ritual religios. în care ea. Aceasta era o întruchipare simbolica a modului similar în care zeul Ptah a creat universul. Existenta unei asemenea traditii este subliniata în textul intitulat „Papirusul erotic din Torino" (fiindca în acest oras este pastrat în prezent) — mult ti mp considerat un exemplu de pornografie egipteana. Occidentul mai are un drum lung de parcurs pîna la a accepta.12 (Aceasta legen da a minteste de povestea papei Silvestru al II-lea si a Meridianei. alchimia occidentala a avut o . care ar desconsidera lucrarea". Acest lucru demonstreaza înca o data eroarea comisa de lumea occidentala: ceea ce este considerat pornografie este. a tribuit unei femei alchimist pe n um e Cleopatra — o initiata a scolii fondate de legendara Maria Evreic a13 — contin e o simbolistica explicit sexua la : „Sa vezi împlinirea arte i în unirea dintre mire si mireasa si în contopirea lor". în componenta sexuala consistenta. Prin urmare. în mod cert.tainele alchimiei de la un „înger si profet".

dar si în engleza) este o anagrama a numelui Eros.. poate fiindca termenul (în franceza. zeul iubirii erotice în mitologia elena. Întreaga istorie a crestinismului a fost marca ta de aparitia unor secte „eretice" cu o atitudine mai liberala fata de sex. cea numit a maithun a. ca pîna în Evul Mediu aceasta traditie profunda si puternica a pierit în întregime? Unele dintre primele secte gnostice — precum carpocratienii din Alexandria — practicau ritualuri sexuale."20 In ma re pa rte. un joc erotic cu o uluitoare diversitate a miscarilor: individ ul poate deveni amantul zeitei sau mireasa zeului ori se poate cont opi cu Preaiubitul. Aceasta femeie arhetipala nu putea fi Fecioara Maria. Nici chiar un reprezentant al mediilor academice precum Barbara Newman nu a putut evita un vocabular derivat din sacra sexualitate cînd a descris acea sta traditie ca. S criit orul brita n ic P et er R edgrove remarca î n a cest sen s: „S e poa te identifi ca o întreaga traditie maithuna (sexua litate vizion ara tantrica) în litera tura cava lereasca". delibera ta a mînare a org asmului p entru i nducerea un or sen za ti i de bea tit ud in e si c° nstien ta mistica. cu toate ca roza era considerata simbolul ei în Evul Mediu... asa cum am vazut. numiti si adamiti. „. asa cum sugereaza. dar cultul pentru ea nu avea nevoie sa se a scunda în spatele unor coduri. continutul poemelor — o combinatie de „spiritualitate si carnal"19 — poate fi privit ca o serie de stravezii aluzii la sexualitatea sacra. de asemenea. de asemenea. de fapt. în absenta unor marturii ma i putin ostile. în plus. Fratii si Surorile Liberului Spirit. cu totul altceva.. c i crinul: splendid. de altfel. dar auster. pe cine celebrau . la vin nivel ezoteric. întruchipare a puritatii.16 Filozofia adamitilor a avut o influenta considerabila asupra tratatului Sch wester Katrei care. nu putem sti exact ce forma adoptau ritualurile lor.aceste conditii. demonstreaza o buna cunoastere a modului în care Maria Magdalena este privita în Evangheliile gnostice. floa rea care îi definea cel mai fidel calitatile nu era pasionalul trandafir. care însa au fost invariabil condamnate si desfiintate — spre exemplu. si termenul german minnesinger. despre care se spunea ca practica un „secret sexual" înca din secolele al XlII-lea si al 20V-lea . autoarea tratatului pare sa fi facut parte din aceasta secta. numiti în Germania minnesinger — Minne reprezentînd femeia idea lizata sau divinitatea feminina. tra diti a iubiri i ro man ti ce impl ica sta pîn ir ea un or tehn ici specifi ce — de pilda . Si atunci. considerîndu-le josnice si dezgustatoare.18 Dragostea cavalerilor pentru acea sta doamna reflecta veneratia si devotamentu l fata de principiul feminin. Nu este deci surprinzator faptul ca Parintii Bisericii le-au condamnat.17 O alta grupare implicata în misticismul erotic — fara a fi consi derata o secta religioasa — era cea a trubadurilor.21 Trubadurii si-au ales ca simbol roza. în plus. de la o distanta casta — sa simbolizeze. posibilitatea ca omniprezenta lor „Doamna" — cea careia i se supunea cavalerul si care trebuia adorata.. Exista. devenind el însusi divin.. acei cîntareti ai iubirii din sud-vestul Frantei.

Sexul era — si în multe cazuri este înca si astazi — considerat acceptabil doar în actele uniunii menite sa creeze o noua viata. prin care generatii întregi de credinciosi au trecut nestiutori. credinciosul se opreste în fata vasului cu Apa Sfînta. Ajuns înauntru. (Iar ghiocul. dar. odinioara emblema pelerinilor crestini. Nasterea Iui Venus. intrarea este decorata cu reliefuri spiralate si. fiind o întruchipare a anticei celebrari a sexualitatii feminine. Unele dintre ele sînt atît de elocvente încît. Pe fondul muzicii înaltatoare. se afla un altar în chinat Madonei negre (Madonna = „Doamna mea"). stim bine. Pe linga roza sacra. asa cum sugereaza si Botticelli — presupus Mare Maestru al Prioriei din Sion. adica a crosului. desi active la un nivel subliminal. la adresa tuturor cultelor cres tine. constituie o referire directa la Zeita Suprema. de cele mai multe ori. sînt. undeva în apropierea acestora. impunatoarele intrari îo catedralele gotice. aceste enigmatice statui înfatiseaza divinitatea feminina „deghizata". labirintul/pînza de paianjen. asa cum este perceput în tantrism sau în alchimie. Din a cest motiv. este recunoscut ca un simbol clasic al vulvei. de fapt. au un efect tulburator asupra subconstientului. Asa cum am vazut. simbol al nasterii zeitei. de fapt. nu accepta activitatea sexuala dupa menopauza.cîntecele trubadurilor? Cine era „zeita" iubita a gruparilor eretice ale vremii? Cine alta decît Maria Magdalena? Marile rozase ale catedralelor gotice sînt orientate totdeauna spre vest — în mod traditional. de fiecare data. Conducîndu-1 pe credincios în interiorul întunecat. de pilda. de pilda. arcada este încununata de un boboc de trandafir aidoma unui clitoris. alte grupa ri crestine merg chiar mai departe. (Si. iar întelepciunea — numita uneori „întelepciune prostituata" — provine din cunoasterea „rozei". Cunoasterea înseamna putere. de la Chartres si din alte catedrale. catedralele gotice prezinta si alte elemente de imagistica pagîna. Ele trebuie sa învete sa priveasca sexul cu îngrijorare —o ri . reprezentari ale celor mai intime parti trupesti ale zeitei.) Toa te a ceste reguli restrictive au însa ca scop controlul asupr a femeilor. femininul era un concept deopotriva carna l. constituind deci o amenin tare grava la adresa Bisericii Catolice si. în vreme ce Bise rica Catolica interzice utilizarea mijloacelor contra ceptive. iar asemenea secrete confera o putere extra ordinara. mormonii. o data ce le înteleg. pe lînga acestea.23) Adeptii principiului feminin au utilizat în mod deliberat toate aceste simboluri care. adesea sculptat în forma unei scoici uriase. în crestinism nu exista notiunea sexului pentru pura placere — ca sa nu mai vorbim despre sexul ca instrument al iluminarii spirituale. în manifesta rea ei ca urzitoare si stapîna a destinului uman. nu e de mirare ca au stîrn it o asemenea fervoare în rîndul credinciosilor! Pentru initiatii acestor mistere. De exemplu. crestinii risca sa-si schimbe modul în care îsi privesc propriile biserici. aidoma unui uter al Mamei Biserici. Energia si forta sa deriva din sexua l itate. multe alte biserici contin un bogat simbolism feminin . imediat dupa Leonardo da Vinci — în lucrarea sa. al luminarilor aprinse si al parfumului de tamîie. punctul cardinal al zeitatilor feminine22 — si. mistic si religios.

s-a încercat totul pentru ca ele sa se simta profund inferioare. Masters scrie. în mod semnificativ. Nu numai ca li se spunea ca sînt pacatoase în sine. ori fiindca duce. a caror capacitate de atenuare a durerilor facerii era considerata o amenintare la adresa lu mii civilizate: Kramer si Sprenger.E. în mod inevitabil. De la începutul epocii misogine a Parintilor Bisericii. din cauza ei. Chiar daca barbatii din Evul Mediu nu aveau cunostintele anatomice de astazi. în decursul celor trei secole de procese ale vrajitoarelor. tortionar si calau al vrajitoarelor. la toate nivelurile.L. Acea mica protuberanta.24 R. Acea sta Perspectiva era esentiala pentru modul în care femeile erau percepute de Biserica si de ba rbati în genera l.fiin dca e lipsit de placere. este unicul organ uman al carui unic scop este senzatia de pl acere. creata în mod special pentru a rezolva problema catarilor. O expresie extrema a acestei atit udini este ilustrata de ideea Bisericii medievale conform careia o femeie violata era responsabila nu doar fiindca ar fi provocat atacul împotriva ei însasi. experienta personala nu putea sa nu le dezvaluie existenta acelui organ ciuda t si amenintator — clitorisul. care îi atîtau sa comita fapte care. si-a asumat cu usurinta noul rol de dibuitor. dar erau considerate principala cauza — si uneori singura — care îi atragea pe barbati în pacat. atît de iscusit celebrata — la nivel subliminal — de trandafirul îmbobocit din vîrful arcelor gotice. o datorie conjuga la si nimic altceva.25 Inchizitia. autorii teribilului op Malleus Maleficar um — manualul vînâtorilor de vrajitoare din Europa — subliniau în mod clar ca moasele meritau cel mai crud tratament posibil. în acest sens: „Aproape întreaga vinovatie pentru oribilul cosmar care a fost vînatoarea de vrajitoare si cea mai mare responsabilitate pentru otravirea vietii sexuale în Occident cad în exclusivitate asupra Bisericii Romano-Catolice". . în decursul timpului. Daca dispa rea teama de durerile nasterii. Teroarea stîrnita de sexualitatea feminina a lasat în urma sute de mii de cadavre. Oare la originea lui s-a aflat reactia contra unui anumit gen de catarism rezidua l sau procesu l în sine a fost doar un simptom al terorii pe care femeile din Languedoc leo inspirau inchizitorilor obsedati de sex? La baza urii si a fricii fata de femei se afla constiinta faptului ca ele au capacitatea de a se bucura de activitatea sexuala. nici nu le-ar fi trecut prin minte. primul proces al vrajitoarelor s-a desfasurat la Toulouse — cartierul general al Inchizitiei anticatare. în majoritate femei. altfel. la durerile nasterii. Iar cînd simteau pofte carnale. desi nici protestantii nu s-au lasat deloc mai p rejos. cînd acestia se îndoiau chiar ca femeile ar avea suflet. barbatii erau învatati ca astfel nu faceau decît sa reactioneze la farmecele diavolesti ale femeilor. ci si pentru ca. Unul dintre principalele motive ale atrocitatilor care au însotit vînatoarea de vrajitoare era ura si frica fata de moase. în mod cert avea sa se instaleze haosul. violatorul îsi pierdea sufletul — fapta pentru care pacatoasa avea sa plateasca în ziua Judecatii de Apoi.

(Fiindca ea si nefericitul Adam trebuiau sa-si confectioneze cingâtori din frun ze de smochin pentru a-si ascunde goliciunea. desigur. reprezentînd întelepciunea.. a regretat dupa aceea. la pragul dintre milenii. ne-au lasat o teribila mostenire acum. demonstreaza ca femeile au fost astfel create încît sa se bucure de placerea sexuala — s pre deosebire de barbati. Dar a fost Dumnezeu bucuros ca fiinta pe care o crease a dat dovada de initiativa si autonomie mîncînd din Pomul Cunoasterii — adica exprimîndu-si dorinta de a învata? Dupa ce a aratat o ciudata lipsa de cunoastere f ata de capacitatile Evei — mai cu seama pentru un omnipotent si omniscie nt creator al universului — Dumnezeu o condamna la o viata de suferinta . Clitorisul. Irascibilul si contradictoriul lehova din Vechiul Testament a creato pe Eva si.. combinat cu ura si teama stîrnite de sex. a pedofiliei si a violurilor. Eva si „sarpele" au format o echipa puternica. Acest mit simplist a oferit o justificare retroactiva pentru umili a . tra ditia misogin a a patriarha tului iudeo-crestin a avut un asemenea succes. cît si în centrul tuturor riturilor sexuale si tantrice. asocierea nu e deloc surprinzatoare. Fundalul puritan al Occidentului. deoarece sarpele era simbolul antic al Sophiei. dorintele reprimate si sentimentul de vin ovatie duc în mod inevitabil la crime împotriva femeilor si chia r la manii de genul vînatorii de vrajitoare. Cu toa te ca inegalitatea si reticenta sexua la nu sînt concepte exclusive ale celor trei mari religii patriarhale. însa nu si din punctul de vedere al Bisericii. în mod evident. al caror „echipament" sexua l serve ste deopotriva la procreare si la urinare. aflîndu-se atît la baza întregii campanii de oprimare sexista. Si pretutinden i acolo unde se a firma astfel de a titudini. si a s ta zi considerat cu greu subiect decent de discutie. Aproape imediat ce sa „nascut". pe care chiar el le crease.Implicatiile acestui adevar sînt — si au fost dintotdeauna — urias e. probabil. mult superioara celei a lui Adam. sub forma violentei domestice. femeia si-a demonstrat capacitatea de a gîndi singura. încît ideea ca femeile se puteau bucura de sexualitatea lor a deven it acceptabila în Occident abia în secolul al XXlea —. nasterea si copiii sînt perceputi ca fiind intrinsec necurate. nu siretenia si rautatea. fata de sexualitate. Fiindca acolo unde sexul este temut. începînd — trebuie sa remarcam — cu blestemul de a coase. ideea ca a ctivitatea sexuala este prin ea însasi murdara si rusinoasa con stituie în mod cert o traditie occidentala. în mod si mai bizar. crestinismul. islamismul si iudaismul nu trebuie sa ne amintim decît de obiceiul de a arde sotia pe rugul sotului în India —. Si totusi.) Astfel. lui Adam si Evei le-a fost instilata ideea rusinii fata de trupurile lor si. ni se da de înteles ca Dumnezeu însusi fost oripilat de vederea trupurilor goale.

de pilda. Tantrismul nu se limiteaza însa la lumea exotica a Orientului. precum cea de la Chartres. cu Puternice implicatii pagîne. de altfel. între care se considera ca exista o egalitate deplina. pîna de curînd. Am vazut ca rada cinile alchimiei erau de natura sexuala si ca veneratia trubadurilor pentru roza poate fi perceputa ca un cu lt al erosului. Ne dam totodata seama ca Graalul perceput ca un potir este un . Tantrismul este o „arta martiala " a practicii sexuale. acel sistem mistic de uniune cu zeii prin intermediul unor te hnici sexuale precum karezza sau a tingerea beatitudinii fara orga sm. cît si a femeilor. nu toate culturile sufera de aceeasi problema (cu singura conditie sa nu fi fost contaminate de gîndirea occidenta la ). jvlann si Jane Lyle (1995).rea femeilor si a descurajat orice încercare de atenuare a durerilor nasterii. Aceasta este ratiunea de a fi a tantrism ului. Pa ris si New York. au folosit în mod extensiv simbolis tica trandafirului rosu si au ridicat altare închinate Madonei negre. A înlocuit dragostea si extazul cu rusine si vinovatie si a indus o frica nevrotica de un Dumnezeu masculin. Desi în societatea actuala se manifesta înca o ignoranta crasa cu privire la sex. care imp lica o pregatire îndelungata si extrem de riguroasa atît a barbatilor. Am retinut. lucrurile stau cu mult mai bine astazi decît cu zece ani în urma. de pilda. Astazi exista scoli tantrice în Londra .T. Si totusi. aparent atît de plin de ura încît îsi detesta cea mai desavîrsita creatie: omenirea. în plus. în unele civilizatii sexul fiin d considerat mai mult decît o art a: era considerat un veritabil sacrament — ceva ce le permite participantilor sa devina una cu divinitatea. sexul ca sacrament nu constituie o noutate pentru lumea occidentala. desi extrem a rigurozitate a tehn icilor îi tine pe multi la distan ta . O serie de ca rti au fost deschizatoare de drumuri în acest sens sau poate redeschizatoare. mitul biblic a învaluit. Printre ele se numara The Art of Sexual Ecstasy („Arta exta zului sexual") de Margo (1990) si Sacred Sexuality („Sexualitate sacra") de A. doar învatarea modului corect de a respira poate dura luni de zile. Din aceasta poveste înveninata a derivat conceptul de pacat originar. ambele celebrînd sexul ca o cale de iluminare si de transformare spiritua la. si motivul pentru care a fost inventat. ca arhitectii marilor catedral e. uimitorul miracol al nasterii într-un lintoliu de superstitii si stînjeneala si a anihi lat forta unica a femininului — acesta fiind. ba chiar a demonizat actul sexual — în mod normal placut si magic. Asa cum am vazut. de asemenea. care îi condamna la purgatoriu chiar si pe nevinovatii nounascuti. le-a redus la tacere timp de mii de ani si a înjosit.

ce anume sperau sa eradicheze adeptii vînâtorii de vrajitoare cînd si-au început activitatea în Toulouse? latâ-ne ajunsi din nou în fata aceleiasi întruchipari a cultului pentru dragoste: Maria Magdalena. la urma urmei. pe ca re le mîngîia cu dragoste. de fapt. încît n-am putut s-o privesc în fata. este totdeauna direct legat de .. înf âtisîndu-i pe cavalerii Graalului adorînd-o pe Venus. La piept purta o tablita de fildes pe care.simbol feminin.. macar în parte." La fel ca toti romanticii medievali. în Parzival. Si. te-am purtat în pîntece înainte de începutul zilelor». În legendele Graalului. care i-a aparut în timpul unei meditatii profunde: «Apoi mi s-a parut ca vad o fata de o frumusete fara seaman. Hildegard a scris despre o figura feminina. radacinile în regiunea de sud-vest a Frantei. lirica de dragoste a Iadurilor „scrierile tantrice ale Occidentului". Wolfram este chiar mai explicit: rana e localizata la organele genitale. o imagine de necontestat a divinitatii feminine. Hildegard credea ca atît barbatii cît si femeile puteau accede la divinitate iubindu-se unii pe altii. Majoritatea cercetatorilor contemporani sînt de parere ca tantrismul a ajuns în Europa prin intermediul sectei islamice mistic e a sufistilor.28 Stagnarea spirituala inerenta nu putea fi combatuta decît printr-o cautare a Gra alului care. eroul Graalului Tristan. nerodnicia pamîntului este cauzata de pierderea potentei sexuale a regelui. în zorii a tot ce e preasfînt. adesea simbolizata printr-o „rana la coapsa". Avea un vesmînt mai alb decît neaua.în Tantris26. Este evidenta existenta unor paralele între lim bajul folosit de trubaduri si de sufisti pentru exprimarea acestor idei. cît si în lirica de dragoste a trubadurilor sînt subliniate spiritualitatea femeilor si respectul acordat lor. D ar se poate spune oare ca tantrismul sufist a prins radacini în Proven ce si Languedoc pentru ca în aceste regiuni exista deja o traditie similara? Am vazut în capitolele anterioare ca în Languedoc se punea accentul pe egalitatea dintre cele doua sexe. iar încaltarile ei erau din aur pur. în nuante de safir. Fata a început a-i vorbi imaginii de la piept: «Am fost cu tine de la începuturi.. Si am auzit o voce spunîndu-mi: «Fata la care privesti este Iubire: ea-si are locul în eternitate». îsi schimba numele . în mîna dreapta tinea Soarele si Luna. Atît în legendele Graalului. pîna de curînd prea putin cunoscuta. Mann si Lyle afirma despre ea: „Autentica vizionara. cu chipul de o stralucire atît de orbitoare. Iar aceasta iubire avea un caracter global — o expresie a uniunii deopotriva trupesti si sufletesti. O alta femeie care cunostea potentialul mistic al iubirii sexuale a fost Sfînta Hildegard de Bingen (1098-1179). a aparut imaginea unui barbat. Acest fapt a fost considerat o replica la reprimarea sexualitatii firesti de catre Biserica. ale caror credinte si practici religioase oglindesc ideea de sexualitate sacra. într-o pictura italiana din secolul al XV-lea. mai stralucitor decît stelele. iar în legenda lui Tristan si a Isoldei.flagranta miscare! . asa cum am va zut. Si întreaga creatie o numea pe aceasta fata «doamna suverana». fiindca „forta eternitatii însasi a creat contopirea fizic . nu încape îndoiala privind adevarata natura a cautarii lor. as tfel încît „Pamîntul întreg sa devina o unica gradina a iubirii". p Romanciera Lindsay Clarke denumeste. Noua ni s-a parut semnificativ faptul ca ambele fatete ale acestei traditii îsi au. femei.

29 Hildegard era o femeie remarcabila.3^ Asemenea colegului sau.a si a impus ca doua fiinte umane sa devina una"./ fidele d'amore.31 Acesti calugari razboinici par a nu se încadra cîtusi de putin în traditia ri subterana neîntrerupta a unui cult eretic al dragostei. Se stie de mult timp ca scrierile sale contin teme gnostice si ermetice. o alegorie a întelepciunii Divine pe care o cautau". de altfel. Henry Corbin. de curîn d cercetatorii au descoperit ca la baza sa se aflau motivatii se crete. cu un secol în urma. Anderson considera ca Dante se afla pe calea spirituala a iluminarii prin misticism sexual. Dante s-a inspirat direct din lirica trubadurilor francezi si era membru al unei societati de poeti care îsi spuneau fidele d'amo re — „adeptii fideli ai iubirii".. de asemenea. care au ajuns la concluzia ca „doamnele pe care le adorau toti acesti poeti nu erau femei în came si oase. descrieri detaliate — si fidele — ale orgasmului feminin. În studiul intitulat Dante the Maker („Dante Creatorul"). ca trubadurii. tovarasii lui Dante.. amintind inclusiv de contractiile uterine. reputatul profesor William Anderson descrie fidele d'amore ca fiind „o confrerie ce viza sa atinga armonia între latura sexuala si cea emotionala a fiintei lor si un echilibru între aspiratiile intelectuale si mistice care îi animau". patronul si initiatorul Ordinului Templierilor. trebuie spus ca Hildegard de Bingen a exerc itat o influenta puternica asupra Sfîntului Bernard de Clair-vaux. Dar ca indicii puternice în sprijinul acestei idei în lucrarile unuia dintre cei mai ferventi sustinatori ai lor. poetul florentin Dante Alighieri (1265-1321). ea atribuind-o viziunilor sale. Se pare ca pentru ea toate acestea nu erau doar cunostinte teoretice — lucru neobisnuit pentru o sfînta. Corbin sustine: . Mult timp considerat un cerc estetic. Celibata convinsi (desi circulau insistent zvonuri cu privire la homosexuali tatea templierilor). Multe dintre scirierile ei demonstreaza o familiarizare cu filozofia ermetica. profeseaza o religie secreta.30 Aceasta calugarita a realizat. ce aveau caracter ezoteric. Eliphas Levi spunea despre Infern ca este un poem „ioanit si gnostic"32.33 Anderson s-a bazat în acest sens pe studiile savantilor italieni si francezi. cu o vasta cultura si cu o pregatire complexa. Oricare ar fi însa sursa secret a a informatiilor sale. ci reprezentari ale idealului feminin — Sapientia sau Sfînta întelepciune" si ca „Doamna lor era.. îndeosebi în domeniul medical. Poate ca aceasta era o referire voalata la o anume scoala a misterelor sau la o organiza tie similara. Despre educatia ei nu se poate spune nimic cert. .. nu pare credibil ca ei sa fi fost exponentii unei filozofii care celebra sexualitatea feminina.

mergînd chiar pînâ la a-i considera o confrerie laica a ordinului".. multi templie ri cunosteau foarte bine cultura orientala si unii dintre ei au avut. C on exiun ile sînt prea sugestive pentru a fi ignora te.o uniune a aspectului intelectual al sufletului omenesc cu Inte ligenta Activa. cele de ma i sus indica faptul ca cel putin nucleul interior al templierilor era integrat într-o traditie secreta ce venera principiul feminin. contacte cu scolile sufiste. este vizualizata si experimentata ca o comuniune în dragoste". Pe de alta parte. aceste femei au d etinut o putere considera bila. privit în contextul unei traditii se crete a venera rii divinita tii feminine.. al caror interes pentru misticismul sexual este ilustrat chiar . chiar si dupa suprimarea acestuia. Charles Bywaters si Nicole Dawe. stan dar de înalte de integritate si ca pacitatea de a tine ln frîu diverse orgolii si interese conflictuale. Anderson subliniaza: „în aparenta. ci însasi regula în ceea ce priveste implica rea templierilor întrun cult al iubirii. a avut totdeauna membri de sex feminin. In mod similar. îl numeste pe Filip cel Frumos „noul Pilat"."36 Ia r mai departe rezuma astfel concluziile la care a ajuns Henry Corbin: „Relatia dintre Sapientia (întelepciune) si imagistica Templului lui Solomon. faptul devine mai usor de înteles. pe fondul asocierilor cu pelerinajul Marelui Cerc.. târa îndoiala. cînd asocierea cu ei nu era cîtusi de putin recomandabila. iar pe lista Ma ril or Maestri se afla si patru femei — fapt cu atît mai straniu cu cît numele lor apar în perioada medievala. La Fede Santa. a s ugerat existenta unei conexiuni între fidele d'amore si cavalerii templieri .37 Împreuna cu probele extraordinare identificate de cercetatori ca Niven Sinclair. probabil.35 Si mai interesanta este însa relatia lui Dante si a misticilo r sai colegi cu templierii. ar fi cel mai improbabil candidat pentru o grupare devotat a preamaririi frumoaselor domnite. militar si celibatar prin excelenta.. La baza multora dintre scolile mistice de mai tîrziu s-au afla t rozicrucienii. iar rolul lor impunea.Sophia. Desi pare ciudat ca femeile sa se fi aflat la cîrma unei organizatii atît de influente într-o epoca în ca re analfabetismul era regula printre semenele lor.. îngerul Cunoasterii sau întelepciunea. Despre Dante si se crede ca ar fi fost membra al unui Ordin Templier tertiar. în calitatea lor de Mari Maestri. în Divina Comedie. Poetul a fost unul dintre cei mai pasi onati sustinatori ai ordinului. Prio-na din Sion. ca urmare a masurilor luate de el împotriva cavalerilor templieri. acea controversata ramura a templierilor.. Ordinul Templierilor. poate ca poetul nu era o exceptie. cînd ar fi fost de asteptat ca sexismul sa fie la apogeu.

dar acest lucru nu a stat niciodata în calea venerarii principiului feminin — ba chiar dimpotriva. care au dus vieti agitate — exact ca Maria Magdalena si zeita Isis. Mai interesant înca. Mama lui.. Poemele nu erau doar manifestarea unui banal foc . cum ar tr ebui sa procedeze cu o sotie. relatia dintre ei sugereaza. Leonardo însusi era considerat un misogin homosexual si.. Vi ata însasi nu e altceva decît uniunea dintre principiile masculin si feminin. . prin alaturarea dintre crucea falica si roza feminina. asa cum exp lica în secolul al XVII-lea alchimistul rozicrucian Thomas Vaughan: „.. misterioasa Caterina. din cîte stim deocamdata. în mod cert. între 1583-1585. Acest simbol al uniunii sexuale aminteste de vechea cruce egipteana buclata în partea superioara (ankh). a publicat o serie de lucrari în care descria filozofia ermetica asa cum poate fi ea citita în orice carte de istorie. el a pus semnul egal între aceasta zeita si „Mama lui Dumnezeu". De asemenea.. . este un simbol rozicrucian.) Chiar daca exista dovezi ce sugereaza ca templierii. ol femeie educata si inteligenta. Sir Philip Sydney. desi multi ani mai tîrziu este posibil sa fi revenit pentru a trai alaturi de el.de numele lor.. rozicrucienii au sesizat aceste principii.. dedicat prietenului si patronului sau. cel putin. iar cel care cunoaste la perfectie acest secret stie. Ceea ce se stie însa mai putin este faptul c a a dat publicitatii si un volum de poezii de dragoste pasionale intitulat De gli eroici furori („Despre frenezia eroica"). Ermeticul florentin Pico della Mirandola a scris mult pe tema fortei feminine. nu obisnuia sa afiseze sentimente profemi-nine. se stie ca Leonardo a fost foarte apropiat de Isabella d'Este. mai greu de cr ezut ar fi existenta unei relatii între o grupare prin excelenta masculina de filozofi ermetici si o organizatie feminina sau poate feminista. Poate ca era homosexual. imaginea rozei si a crucii este prezenta pe mormîntul templier al lui SirWillia mStCla ir3. da Vinci a avut o menajera pe care o numea ironic „la Caterina" si a carei înmormîntare a plâtit-o. Desi ar însenina sa exageram presupunînd ca Isabella era membra a Prioriei din Sion sau a unei alte organizatii „feministe" subterane. Initiati în alchimie i gnosticism. alchimistii si Prioria faceau parte dintr-un cult al dragostei. ca Leonardo era de acord cu educatia în rîndul femeilor. „Idolii" homosexualilor sînt adesea femei puternice si pitoresti. Dar si de aceasta data aparentele însala. în mod cert însa. In plus.40 Chiar si Giordano Bruno era puternic implicat în venerarea femininului. pare sa-1 fi parasit la o vîrsta foarte frageda."38 (Sa ne amintim uriasul trandafir de la baza crucii în fresca pe care a realizat-o Cocteau în biserica Notre D ame de France din Londra. în timpul sederii sale în Anglia. Cartea sa La Strega („Vrajitoarea") reda povestea unui cu lt italian devotat orgiilor sexuale si prezidat de o zeita. iar s bucla în forma de migdala întruchipînd vulva. elementul vertical reprezentînd falusul.

„Frenezia" din titlu este. copilul meu. este clar ca asemenea sentimente nu erau doar metaforice. din perspectiva traditiei urmate de Bruno. precum Marsilio Ficino. In a ceste poeme. Ultima este apogeul din toate punctele de v edere. Giordano Bruno se refera la o stare de constiinta alterata în care ermeticul îsi întelege si îsi asuma Potentiala divinitate. Dupa cum precizeaza Frances : „. dar au preferat ca pe cea de-a patra — ri tul lui Venus — s-o considere nimic mai mult decît o alegorie sau un fel de dragoste impersonala. care a fost creat ca fiinta divina. identificau patru tipuri de stari în care sufletul se reuneste cu divinul. Aceasta stare este exprimata ca extazul contopirii cu c elalata jumatate a eului. ci literala. majoritatea specialistilor le considera doa r o expresie alegorica a experientei sale ermetice. si care se afla în curs de a redeveni divin. ermeticii nu i-ar fi atribuit-o în nici un caz zeitei Venus! Aparenta „timiditate" a istoricilor în acest sens este cauzata de ignoranta în privinta traditiilor secrete. fiecare dintre acestea fiind asociata cu o figura mitologica: inspiratia poetica si muzele.44 Interesant este faptul ca istoricii au privit întotdeauna în sens literal primele trei stari. Desi este recunoscut faptul ca versurile sale pot fi interpretate la un nivel mai profund. „o experienta gratie careia sufletul devine «divin si eroic» si care poate fi asemanata cu transa freneziei iubirii pasionale". .42 Si totusi. transa profetica si Apolo.43 Ermeticii. Conceptul de sexualitate sacra se pliaza perfect pe cuvintele lui Herm es Trismegistul în al sau Corpus Hermeticum: „Daca îti urasti trupul. Dar iubirea ilus trata de poemele sale nu este cîtusi de putin alegorica. fervoarea religioasa si Dionysos. pentru a o cita pe Frances Yates. nu te poti iubi pe tine însuti".de paie si nici o incursiune în viata pîna atunci secreta a unui Don Juan de ocazie. cu puteri divine. Avem în fata un alt exemplu de concept con siderat obscur. asumîndu-si acele puteri divine". toate formele de iubire intensa si Venus. Acest accent pus pe iluminarea prin sex era parte integranta a filozofiei si practicii erm etice. care devine însa limpede o data ce luam în consideratie ideea de sexualitate sacra. fiindca are loc atunci cînd sufletul îsi regaseste uniunea cu divinul.41 Cu alte cuvinte. Cred ca t rairea religioasa a eroici furori are ca tinta reala S^oza ermetica. ave m de-a face înca o data cu o cunoastere a fortei transformatoare a sexului. spirituala.. a ceasta este poezia mistica de dragoste a magului. Daca asa ar fi stat însa lucrur ile..

. Pennsylvania. dar previzibil.47 Newman si alti specialisti au identificat sursele de inspiratie ale lui Agrippa. un lt „produs" pretios este cautat. Ideea sa centrala era aceea ca femeil e trebuie. venerate: „Numai un orb nu poate vedea ca Dumnezeu a adunat în femeie toata frumusetea de care e lumea capabila. facîndu1 în întregime asemenea lui Dumnezeu. în lucrarea sa De occulta philosophia. el scrie: „Cît despre cea de-a patra frenezie. Fiindca sustinea egalitatea sexuala — propunînd chiar hirotonisirea femeilor — a fost considerata o satira! Faptul ca un apel pasionat în favoarea femeilor este privit ca o gluma arunca o lumina sumbra asupra culturii noastre. alchimia. printre care se numara Cabala. Tratatul sau. la fel ca alchim istii. Si de aceasta data. literal. El nu a sustinut doar ceea ce am numi noi astazi drepturi le femeilor — respectiv redefinirea statutului politic al sexului „slab" —. Aceasta extraordinara lucrare a fost pîna de curînd ignora ta dintr-un motiv trist. Nici chiar un cititor cu o atitudine pozitiva nu ar putea fi sigur daca Agrippa sustine o biserica a egalitatii de sanse indiferent de sex sau o forma de venerare a femininului". despre care în mod obisnuit se considera ca desemnea za nebuneasca încercare de a transforma plumbul în aur. ca uniunea sexuala este „plina de înzestrari magice". Dar e clar ca Agrippa nu a glumit deloc. publicat în 1529. provenita de la Venus. ci a încercat sa disemineze principiul aflat la baza intentiei sale. A sa cum mentioneaza profesorul Barbara Newman de la Northwest University. cr edea ca sîngele menstrual are un rol special. în studiul dedicat acestui tratat: „. s-o iubeasca si s-o venereze sub multe nume". .49 Li e rau de parere ca acesta continea un elixir deosebit si ca ingera .45 Remarcati utilizarea termenului alchimic „transmuta".46 Locul lui Agrippa în aceasta traditie eretica nu trebuie subestima t.Marele mag ermetic Henry Cornelius Agrippa (1486-1535) este cît se poate de explicit.48 (Semnificativ este si faptul ca si Agrippa. însa bazat pe o dizertatie sustinuta cu douazeci de ani mai devreme. astfel încît întreaga creatie sa fie uluita de ea. ea transforma si transmuta spiritul omului într-unul divin prin pasiunea iubirii. practic si mistic. poate fi a considerat mai mult decît un modern apel fervent pentru drepturi le femeii. în acest caz însa. o imagine adevarata a Domnului". Ar fi o greseala sa credem ca Agripa propovaduia doar egalitatea si respectul fata de femei. De nobilitate et praecellentia foeminei sexus ( Des pre caracterul nobil si superioritatea sexului feminin"). de a semenea. Agrippa subliniaza. ermetismul. cau tarea Sophiei este citata ca avînd o influenta majora. neoplatonismul si traditia trubadurilor.

Iar mai tîrziu. rugat. în dedicatia din Eroici furori. Si. termenul a fost considerat un simplu epitet dragastos. Desigur. si alte idei la fel de explicite din scrierile sale au suferit un tratament similar.•. B runo a mentionat la un moment dat o „zeita" ca fiind femeia anonima careia îi erau dedicate poemele sale. Ideea era aceea a partenerilor egali si opusi.52 Din nou ne afla m în fata unui cult al Madonei negre si prin urmare..rea lui în anumite conditii.. atitudinea Bisericii se afla exact la capa tul opus al spectrului."51 Ma i convinga tor însa este fa ptul ca.. Giordano Bruno nu era omul care sâ-si tina convingerile pentru sine. s i m-am •„„. zeita întunecata. ch iar da ca erau persoane profund spirituale. sa poata fi trimisa pentru a vietui cu mine si a l ucra cu . de fapt. el stabileste o asociere clara între aceasta si Cîntarea Cîn-tarilor.) Agrippa nu era doar un teoretician si nu era nici las. si am devenit un adorator al formei ei.'(' mine ca sa aflu ceea ce-mi lipsea. a carei identitate a constituit un subiect de de/bateri pentru generatii întregi de critici. al Mariei Magdalena.. trebuie sa spunem ca ritul lui Venus „functiona" numai daca ambii parteneri aveau aceleasi teluri. Pe lîngâ aceasta. o reprezentare a Madonei negre. ermeticii simbolizau o stare anume — un tip deosebit de transa — printr-o femeie cu .. afirmîn d raspica t ca zeita Minerva era Sophia (întelepciune). i se da o interpretare alegorica. Bruno si Agrippa erau cu totii ba rbati si am putea crede ca trageau spuza pe turta lor în privinta acestui par a dis sexual. în lucârile publicate mai tîrziu în viata a utilizat o imagi stica sexuala chiar mai explicitâ-'O. cînd si-a luat adio de Ia Germania. dar chiar si acea sta a fost ignorata s au ra stalmacita de istorici: acolo unde este mentionata în lucrarile clasice. folosind tehnici stravechi. orice femeie care ar fi îndraznit sa scrie despre ase menea chestiuni ar fi fost imediat acuzata de vrajitorie.. William Shakespeare. Pe lîngâ faptul ca a fost casatorit de trei ori. cu toate c a. garanteaza în tinerirea fizica si ofera întelepciune. de fapt. Dar. fireste. Desi este foarte posibil ca aceasta persoana sa fi fost o femeie reala — sau chiar un barbat —. la fel de posibil este ca ea sa fie. (Un alt autor ermetic si rozicrucian al epocii. si-a dedicat sonetele unei misterioase Doamne Negre. cuvintele sale au fost privite tot ca o alegorie. nazuind catre acelasi obiectiv si beneficiin d de aceeasi iluminare — exact ca în conceptul chinez al principiilor Yin si Yang prezente în întreaga fire. Dar modul lui de exprimare era clar acela al unui adorator al femininului: „Pe ea am iubit-o si am cautat-o din tineretea mea si mi-am /'•'• dorit-o de sotie. a reusit un lucru care parea imposibil: a aparat o femeie acuzata de vrajitorie si a cîstigat! Desigur ca Vaugha n.

practica „alchimiei interne" a fost preluata. desi nu se mai practica de mult arderea pe rug. de diverse societ ati secrete. Atunci cînd miscarile de acest tip încep sa fie persecutate. Asa au decurs lucrurile în cazul templierilor si al catarilor si. în Germania. ce au determinat etichetarea miscarii c a imorala. de altfel. Prin urmare. în principal fiindca. Flowers. desi pentru membrii lor aveau. în persoana Fecioarei Maria) si erau asociate cu o misterioasa societate „ioani-tâ". Motivele de ordin politic ale gruparilor respective nu fac obie ctul acestei carti. Realitatea în aceasta privinta este extrem de complexa si foarte greu de deslusit. este relativ dificil de urmarit cronologic traditia sexua litatii sacre în Europa. în Marea Britanic. si în Franta secolului al XlX-lea. la acea data. a avut loc în 1944!) Dar dragostea transcendentala ca o practica secreta specifica lumii oculte subterane nu era limitata la nivelul individului si nu a murit o data cu cei condamnati. o impo . pîna de curînd. Atacurile ferme ale lui Giordano Bruno a moravurilor crestine 1-au condus spre o la adresa credintei si ce a moarte îngrozitoare. Germania pare sa fi devenit un focar al acestor practici. ori cenzurate. Alte investigatii recente. În acea perioada au aparut cîteva miscari interconectate care — desi s-au format în cadrul Bisericii Catolice si implicau oameni care se considerau buni crestini — aveau la baza concepte de sexualitate sacra si de elevare a femininului (de obicei. în conformitate cu cercetatorii francezi moderni — precum Denis Laboure —. un nivel sporit de circumspectie în rîndul „ereticilor". cu certitudine — la un nivel exacerbat — în cazul „vrajitoarelor". în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea însa. majoritatea documentelor si relatarilor în acest sens provin de la dusmanii ei. (Si nu trebuie sa uitam ca. ultimul proces al unei femei în baza Legii Vrajitoriei. de asemenea. constituit un avertisment la adresa altor spirite curajoase. Ca urmare a opozitiei Bisericii si a necesitatii de a ramîne cît mai nevazuti si neauziti. Printre care si cele ale do ctorului Stephen E.tenul închis la culoare53). membrii ei erau implicati în cauze politice care au at ras ostilitatea autoritatilor. iar ceea ce ramîne pentru posteritate este doar versiunea persecutorilor. Acelasi fenomen se repeta ori de cîte ori sînt exprimate idei referitoare la sexualitatea sacra — cum s-a întîmplat. au confirmat faptul ca ocultismul german din acea perioada a avut un caracter esential sexual. Atr ocele holocaust reprezentat de procesele vrajitoarelor a impus. documentele lor sînt ori distruse. aceasta fiind în conexiune directa cu loan Botezatorul.54 Una dintre problemele cu care se confrunta cercetatorii în acest domeniu este faptul ca dovezile privind cultele sexuale provin din sînul Bisericii sau de la cei care considerau satanic tot ce avea legatura cu sexul. desi studiile în acest sens au fost spora dice. lasînd la o parte conceptele si ideile neortodoxe privind sexualitatea.

rtanta extrema. personificat de Fecioara Maria. în timpul Revolutiei Franceze). gruparea devenind în scurt timp tinta unor acuzatii de diabolism. sprijinind si unele misca ri „profetice". desi nu se stie daca gruparea lui Vintras respecta aceleasi principii. în mod cert. Este suficient sa mentionam însa ca miscarea a sustinut afirmatiile unui oarecare Charles Guillaume Naiindorff (1785-1845). Acuzat de frauda — desi chiar si presupusele victime au negat ca s-ar fi produs vreo infractiune —. în acest caz nu existau dubii cu privire la Sfîntul loan pe care îl venerau: era Botezatorul.56 Dupa Revolutie. Apoi. cu greu poate fi spus. În primul rîn d amintim încercarea de a regenera catolicismul în interior. la poalele Alpilor vestici. Vin-tras si Naiindorff s-au sustinut unul pe celalalt.58 Ceea ce s-a petrecut acolo în mod exact. unul dintre fostii membri ai bisericii sale — un preot pe nume Gozzoli — a scris un pamflet în care îl acuza de tot soiul de orgii sexuale. în consecinta. numita si Oeuvre de la Misericorde („Lucrarea misericordiei"). Miscarea s-a implicat. daca ar fi reusit. cît si femei — aidoma catarilor. a devenit independenta si a numit preoti atît barbati. Una dintre aceste grupari era Biserica din Cârmei. în mod inevitabil. noul monarh ar fi sustinut la rîndul lui noua religie ( o . Una dintre trasaturile fundamentale era elevarea femininului. în încercarea de a-i aduce lui Naiindorff recunoasterea ca rege legitim al Frantei — probabil deoar ece. S pre deosebire de ioanitii „masonici" despre care am amintit anterior. de asemenea. în scurt timp însa. precum cea a lui Vintras. În umbra lui Vintras si Naiindorff se afla o secta obscura. Viziunea de la La Salette. a plecat la Londra si. din convingerea ca se aratau zorii unei noi ere. da r pot fi Wentificate cîteva linii directoare ce caracterizeaza deopotriva si unele evenimente aparent asociate. era esentiala pentru aceasta tentativa. care sustinea ca el ar fi Ludovic al XVII-lea (despre care se credea ca a fost ucis împreuna cu tatal sau. caracterul sexual al miscarii a devenit mai explicit si a început sa atraga ostilitatea Bisericii. a fost condamnat în 1842 la cinci ani de închisoare. ioanitii au devenit preocupati de restaurarea monarh iei si au sustinut pretentiile lui Naiindorff la tron. este totusi posibil ca unele aspecte ale acuzatiilor respective sa fi fost reale. Predicator charismatic si convingator. Vintras s-a pomenit implicat în ceea ce era în mod cert un proces de senzatie. ritualurile sale aveau un oarecare continut sexual. iar — pentru a-1 cita pe Ean Begg — „cel mai mare sacrament era actul sexual". care a avansat fulgerator de la pozitia sa de simplu taran la cea de consilier al regelui57 — a fost. secta pa re totodata sa fi „regizat" unele aparitii ale Fecioarei. Acest lucru presupunea înlocuirea dogmei oficiale — bazate pe autoritatea lui Petru . de asemenea. Vintras a atras în miscarea sa crema societatii fran ceze. iar rolul lui loan Botezatorul a fost unul crucial. Secta data din anii 1770 si pare a fi a vut un rol în tulburarile ca re au preceda t Revolutia Fra nceza. condamnata de autoritatile religioase. papa a declarat secta eretica si toti membrii sai au fost excomunicati. Desi în mare parte rezultatul unei imaginatii hipera ctive. în 1848. în care Sfîntul Duh avea sa fie precumpanitor. Prin urmare.cu un crestinism mistic si ezoteric. în 1846. promovat de ioaniti. în vreme ce se afla acolo. cunoscuta sub numele „Sa lvatorii lui Ludovic al XVII-lea" sau ioanitii. fondata la începutul anilor 1840 de Eugene Vintras (1807-1875). Un alt „guru" autoafirmat al epocii — Thomas Martin.55 Pentru ca lucrurile sa fie si mai grave în ochii autoritatilor. Dupa ce a fost eliberat. Ludovic al XVI-lea. precum cea din localitatea La Salette.

De fapt. fondata în 1838.59 Fortele combinate ale Bisericii si ale statului au împiedicat concretizarea maretului plan si evenimentele — oricare ar fi fost ele -au fost îngropate ulterior într-o avalansa de scandaluri si insinuari. Legatura lui Vintras cu ei era mentorul sau. precendentul Mare Maestru. Or dre de Notre Dame de Sion. care locuia în Place St Sulpice din Paris si era cunoscuta sub un nume evocator: „Sora Salome". Ferri de Vaudemont a fondat acolo un ordin atestat istoric. în secolul al XlV-lea. (Aceasta doctrina a primit o neasteptata s i convenabila „confirmare" patru ani mai tîrziu chiar din partea Fecioarei Maria. a luat si ea pozitie în favoarea Iui Naiindorff. Dogma Imaculatei Conceptii. ei au creat doua case religioase pe cîte un munte: St Odille în Alsacia si Sion-Vaudemon în Lorena. Considerîndu-se catolici. Melanie Calvet. Fiul lui Ferri s-a casatorit cu lolande de Bar. Miscarea lor s-a bucurat de un sprijin deosebit.) Diversi profeti precum Martin si Vintras par sa nu fi facut p arte efectiv din secta. a carui carta îl asocia cu abatia de la Muntele Sion din Ierusalim. Biserica din Cârmei. a fuzionat cu Biserica din Cârmei: Fratii Doctrinei Crestine. unei fetite de taran p e nume Bernadette Soubirous. fata care avusese viziunea de la La Salette. doua decenii mai tîrziu60). inclusiv . Biserica a reactionat trimi-tînd-o la o manastire din Darlington. axat în jurul unei Madone negre. O alta miscare. functiona înca la Paris în anii 1940 si s-a zvonit ca a existat un grup similar în Londra.61 Asadar pare semnificativ faptul ca una dintre noile biserici a le fratilor Baillard a fost ridicata în acel loc. l olande a promovat Sion-Vaudemont ca un important centru de pelerinaj. care i-a aparut într-o viziune la Lour-des. Mare Maestru al Prioriei între 1480 si 1483 si fiica a lui Rene d'Anjou. în nord-estul Angliei. Sion-Vaudemont fusese în antichitate o importanta locatie pagina dedicata zeitei Rosamerta si — asa cum poate banuiti din numele sau — era de mult asociata cu Prioria din Sion. Fratii aveau idei simila re celor ale lui Vintras si puneau acela si accent pe noua epoca a Duhului S fîn t si pe sexualitatea sacra. prin urmare. fiind mai degraba „promovati" de ioaniti. desi la început fata si-a descris viziun ea numind-o simplu „lucrul acela". în 1854. Ambele erau situri importante în regiune si nu se stie cum au reusit fratii Baillard sa intre în posesia lor. Statuia a fost distrusa în timpul Revo lutiei Franceze si înlocuita cu o Fecioara medievala — alba de aceasta data — din biserica locala. o anume Madame Bouche. n u este surprinzator ca aveau aceleasi radacini.data ce facuse acelasi lucru pentru Vintras). toti preoti. înfiintata de trei frati pe nume Baillard. în plus. de la care Prioria pretinde ca deriva numele sau. închinata lui loan Botezatorul. Semnificativ este însa faptul ca Biserica a reactionat impunînd. unde nu mai constituia un pericol. (Gruparea lui Vintras.

Gruparea avea la baza în mod cert o serie de ritualuri sexuale.o figura chiar mai controversata. Dupa ce a fost eliberat. Boullan s-a alaturat Bisericii din Cârmei a lui Vintras. adevarul în privinta lui Boullan este mai complex. daca Boullan a comis o a semenea f apta. Dupa reîntoarcerea de la Roma. Dupa moartea lui Vintras. Desi acest con cept pare în sine pur chimic. fara a-i putea acuza însa de altcev a). într-a devar. Aceasta ipoteza explica serioasele discrepante din viata sa si din atitudinile oficialitatilor fata de el. înca o data. din pacate Boullan a extins beneficiile ritului s i asupra regnului animal. în Biblioteca Vaticanului. în 1893. Boullan si-a scris doctrinele într-un carnetel (numit le cahier rose. Dar si ea a fost suprimata în 1852. Toate cererile de a-1 vedea si studia au fost refuzate. în orice caz. împreuna. a fost suspend at din activita tea preoteasca în anul respectiv. s-a prezentat voluntar la Sfîntul Oficiu (pe atunci numele oficial al Inchizitiei) din Roma. Huysmans 1-a gasit dupa moartea autorului. conform carora el ar fi fost reîncarnarea .K. Desi literatura moderna sustine veridicitatea acestui sacrificiu. pare doar o alta poveste cu perversi. Astfel a provocat o schisma în sînul organizatiei: membrii care i-au acceptat prezenta1-au însotit la Lyon. abatele sedusese o tînarâ calugarita de la manastirea din La Salette. care se infiltreaza într-o organizatie — în numele unei grupari diferite — cu scopul deliberat de a o discredita.62 Pe cînd se afla în Roma. cei doi fondasera Societatea pentru îndreptarea Sufletelor. pare a contraveni flagrant afirmatiilor lui Boullan. Se spune ca Boullan si Adele Chevalier si-ar fi sacrificat copilul nou-nascut în cadrul unei Messe Negre. dar si de aceasta data hotâ rîrea a fost anulata. La o privire superficiala. Boullan a fost iarasi suspendat din functie. Adele Chevalier si. Cu ceva timp în urma.63 În mod cert. dar se pare ca Biserica 1-a protejat într-o oarecare masura pe abatele sectant. evident dupa culoarea copertei). este sigur ca a scapat de judecata.64 Povestea respecta fidel tiparul agentului provocator. el si Adele au fost închisi pentru frauda (poate ca aceasta era modalitatea prin care autoritatile obisnuia u sa trateze cu cei pe care nu-i agreau. printre hîrtiile acestuia. devenin d liderul ei. acesta — descris ca „un document socant" — aflîndu-se astazi la loc sigur. pe care scriitorul J. în 1859. unde si-au stabilit cartierul general. La condamnare. miscarea a fost preluata de abatele Joseph Boullan (1824-1893) .din partea Casei de Habsburg. pe principiul filozofic conform caruia omenirea îsi va gasi mîntuirea prin sex. In 1861. a ordonat sa fie lasat în pace si exista indicii ca Boullan ar fi detinut un anumit secret care i-a oferit protectie. care nu i-a gasit nici o vina si i-a permis sa revina la Paris. Acolo s-au petrecut apoi scene de un libertinaj sexual salbatic — fapt care. Spre exemplu. utilizat ca sacrament. Detalii despre continutul carnetelului nu se cunosc. în 1860. da r decizia a fost a nula ta dup a numai cîteva luni. în 1875. nu exista surse de încredere care s-o poata atesta.

tocmai rozicrucienii s-au afla t pe o pozitie total opusa fata de Boullan si de idealurile sale. numite La Sagesse („întelepciunea". vicontele de Lapasse (1792-1867). Huysma ns (un adept al cultului Madonei negre). care 1-a preluat pe Boullan ca niodel pentru personajul „Doctor Johannes" (unul dintre pseudonimele abatelui) în roma nul sau despre satan ismul din Paris. la care ar fi participat. în jurul anului 1850. 1891). cu toate ca era bine familiarizat cu domeniul magiei — Ia nivel teoretic. însa adevaratii eroi negativi ai romanului sînt rozicru-cienii. a ramas totdeauna u n adevarat fiu al Bisericii. In Franta s-au dezvoltat numeroase grupari oculte. dar pripita. masonice si rozicruciene aparute în sud-vestul tarii. al Templului si al Graalului). conduce rea acestei grupari a fost preluata de Josephin Peladan (1859-1918). precum Ritul Scotian Rectificat si Riturile Egiptene. Atît gruparile masonice. probabil. Semnifica tia martinismului nu trebuie în nici un caz trecuta cu vederea: francmasonii de Rit Scotian Rectificat actuali provin exclusiv din rîndul martinistilor. Ar putea parea greu de crezut ca. Desigur. Ar fi însa o greseala sa tragem o concluzia evidenta. person al. Aceasta idee 1-a in spirat. în timp ce se documenta pentru roman. sau Sophia). pe J. La-Bas („Acolo jos".65 Prima dintre aceste organizatii rozicruciene pare a fi fost un vlastar al unei loje masonice oarecum neconventionale din Toulouse. conflic tul poate sa fi fost doar una dintre acele ciocniri ale orgoliilor care afect eaza în mod obisnuit asemenea miscari. dar. a fondat L'Ordre de la Rose-Croix.K. deoar ece Doctor Johan nes era înfatisat ca un preot care practica magia pentru a lupta împotriva satanismului si care a fost gresit înteles de Bise rica. dintre toate organizatiile. se pare. din cauza celebrei batalii magice dintre Boullan si membrii unor anumite ordine rozicruciene care au aparut în Franta acelei epoci. Romanul La-Bas este cunoscut astazi în principal pentru sinistra descriere a unei Messe Negre.66 Ulterior. cel putin —. cît si cele rozicruciene îmbratisasera filozofia martinista — învataturile oculte ale lui Louis Qaude de Saint-Martin.lui loan Botezatorul. aceasta denuntînd orice magie ca fiin d lucru diavolesc. unul dintre membrii ei. dar la fel de posibil este si ca rozicrucienii sa fi fost alarmati de larghetea de care Boullan dadea dovada în ceea ce priveste secretele lor. de . du Temple et du Graal (Ordinul Roza-Crucii. Cîteva ordine rozicruciene evoluasera dintr-o combinatie de miscari templariste. Desi nu erau strict ordine masonice. un reputat medic si alchimist. Huysmans era prieten cu Boullan si a locuit împreuna cu el în Lyon. acestea aveau o anumita asociere cu diverse sisteme masonice oculte.

în care Boullan si Guaita s-au acuzat reciproc de utilizarea unor mijloace magice pentru a-si ucide adversarul. Boullan pare a fi murit în sa din cauze naturale. asociata cu rozicrucienii din secolul al XVII-lea. si celalalt între a cesta din urma si un rozicrucian.) în realita te. Dante este înfatisat sub chipul lui Hugues de Payens. iar Leonardo este reprezentat ca Pastrator al Graalului (vezi ilustratia). împreuna cu Oswald Wirth. înainte ca Guaita sa se in filtrez e în gruparea lui B oulla n.7^ (Condamnarea lor a fost pron untata pe 23 ma i 1887. în 1888. fidele d'amore era o organizatie ezoterica. desi disputa a dus la doua dueluri sîngeroase . La o privire mai atenta în sa . Acest lucru a provocat „batalia magica".origine din Toulouse. Gerard Gn causse (cunoscut si sub numele Papus).unul între Guaita si un discipol al lui Boullan. a scris c artea „Templul Satanei". pe Stanislas de Guai'ta (18611898) si. Ambele dueluri s-a u încheiat n edecis.68 De asemenea.) Acesta a f ost motiv ul real pen tru care a u considerat ca a ba tele trebuie oprit. Peladan a pus bazele unui sistem magic descris ulterior ca fiind „erotic Catholicism-cum-magic"67 si a organizat popularul Salon de la Rose-Croix. cei doi au forma t L'Ordre Kabbalistique de la RoseCroix (Ordinul Cabalistic al Roza-Crucii). Peladan credea ca Biserica Catolica se afla în posesia unor cunostinte despre a caror existenta a uitat si era interesat mai cu seama de Evanghelia lui loan . un fost membru al respectivului cult. pr imul Mare Maestru al templierilor. Peladan era un reputat expert în ocultism. Jules Bois. Pe un afis publicitar pentru una dintre reuniunile aces tui salon. îsi devansase epoca prin aceea ca. De ce 1. 1810-1875). care a devenit ceea „nasul" societatilor rozicruciene franceze ale vremii. Numerosi critici par sa n u fi remarca t implicatiile a cestui fapt: . pentru el.au at acat Gua'ita si ro zicrucien ii din Paris pe Boulla n? (Sa nu uitam ca nu n e putem baza decît pe a firma tiile lui Gua 'ita si Wirth pri vin d presupusele perversiuni comise de Boulla n si de adeptii lui. Episodul . ce am putea de numi scriitorul inspirat francez filiphas Levi (pe numele adevarat Alphonse Louis Constan t. a na lizat de numerosi a utori din domeniul ocult. nu ex ista o legatura clara între lojele oculte si ordinul religios al lui Boullan.69 Peladan a întîlnit un alt ocultist. motivul devine clar: Gua'ita si un tribuna l al rozicrucienilor 1-a u condamna t initial pe Boullan pentru „profa narea" si dezvaluirea un or „secrete ca ba listice" — a dica învataturi considera te domeniul propriu al rozicrucienilor. în care miscarea lui Boullan era definita ca diabolica. Guai'ta a fost cel care s-a infiltrat în Biserica din Cârmei condusa de Boullan si. nu a fost niciodata explicat în mod satisf aca tor.

prin tre acestea se af lau Marcel Proust. la fel ca Emma Calve.) Sa loa nele elega nte erau frecventa te de figuri celebre.) Tot Emma Calve a fost cea care a detinut u n rol semnificativ în complexa poveste a abatelui Sauniere. de altfel. în 1894. mult cautata „Carte a lui Avraam Evreul". unde 1-a întîlnit pe Ma rele Maestru al Cavalerilor de Malta. ea a cumparat castelul Cabrieres (în Aveyron). solista a orga niza t propriile serate. (Asocierea ei cu misticismul nu era deloc întîmplatoare: o ruda a ei. dar nu precizeaza nimic mai mult. acest actor desavîrsit era un autentic pasionat al stiintelor oculte. unde se spunea ca fusese ascunsa. Claude Debussy si W. Calve mentioneaza ca în castel „se refugiase un anumit grup de cavaleri templieri"72. Primii pasi în domeniul ocultismului i-a facut pe cînd avea douazeci si trei de a ni. Pe numele sau real Giuseppe Balsamo. în timpul unei vizite în Malta. despre care vom discuta mai tîrziu. calugarita care fusese sedusa de Boullan. devenind partenera lui . puternic influentat de Ritul Strict Templier al lui von Hund. Yeats. devenind la rîndul sau alchimist si francmason. ca în totdea un a. cît si sa mai a sculte o bîrfa . Ma urice Maeterlinck si cîntarea ta de opera Emma Ca lve (1858-1942). era prietena cu Melanie. a preluat titlul de conte Alessandro Cagliostro de la nasa lui. n azuinta catre un sens mai profun d a l vietii . În Pa risul sfîrsitului de secol XIX. Si alte importante grupari oculte au debutat în Languedoc si au fost apoi asociate cu societatile rozicruciene. Ele au fost influenta te de francmasoneria Ritului Strict Templier a baronului von Hund. dorn ice atî t sa î nvete ceva f ormule ma gice. O celebra frumusete. în secolul al XVII-lea. avusese celeb ra viziune de la La Salette.B . preotul paroh al satului Rennes-le-Château din Languedoc.71 în autobiografia ei.daca riturile lui Boullan erau privite ca apartinîn d rozicrucien ilor. poa te. Si. Initierea sa în francmasonerie — în loja Ritului Strict Templier — a avut . în mod interesant. atunci si ei trebuie sa fi practicat unele r ituri sexuale.preferabil. (S i a tun ci. vreun ma re secret ocult. Din aceste medii f aceau pa rte si personaje ca Joseph in Pelada n. Ca pital a Fran tei a a tra s în a cea perio ada di versi gîndi tori si a rtisti. alchimist si rozicrucian. la ca re putea u pa rti cipa toti c ei care con siderau ca au ceva de spus . Melanie Calvet. situat nu departe de localitatea sa de bastina. precum Oscar Wilde. filo zofia si ocult ismul era u în floa re — reflectîn d. a deva rata Un iun e European a era o confrerie oculta. Cagliostro s-a molipsit de microbul ocultismului. desi cel e mai importante efecte asupra lor le-a avut un personaj mult mai sumbru — contele Cagliostro (1743-1795)73. Multi dintre protagonistii acestor cercuri erau originari din Languedoc. Millau. G reseala lui Boullan a constat în dezva luirea lor. folosita de Flamei pentru a-si împlini Mareata Lucrare. Considerat îndeobste un sa rlatan. Papus si Jules B ois (unul di ntre numerosii iubiti ai Emmei Ca lve). Adele Chevalie r.

Aceasta organizatie a avut — si are înca — o orientare explicita spre .) Ritul Memphis a fost. în 1795. Nu-1 putem omite pe Karl Kellne r care. cît si feminine.Memphis si Misrai'm . în care functionau atît loje masculine. care a ramas la cîrma gruparii pîna în 1918. dar lucrarea sa consta în descrieri ale practicilor magice care puneau un accent special pe „alchimia interna". cînd a decedat. Serafina.74 Cercetarile lui Cagliostro în domeniul societatilor oculte din Europa s-au concretizat într-un tratat intitulat Arcana Arcanorum („Secretul secretelor") sau A. împreuna cu Theodore Reuss.loc la Londra. în 1789. si conspiratie politica si a fost condamnat la închisoare pe viata. dar si mistici renumiti ca Rudolf Steiner. strîn s asociat cu o societate secreta numita Filadelfien ii.77 Nici unul din aceste rituri .o alta „mladita" a Ri tului Strict Templier al lui von Hund. (Cele doua sisteme s-au unificat în 1899. în aprilie 1777. este vorba aici despre tehnici sexuale simil are tantrismului si totusi Cagliostro le-a învatat în Germania. în 1782). pe Gerrard Street din cartierul Soho. Levi a descris acest tip de miscare ca o tentativa de „a resuscita misterioasa venerare a zeitei Isis". Apoi a calatorit prin toata Europa. unde a fost încorporat în Ritul Scotian Rectificat al francmasoneriei. în cauta rea cunostintelor pierdute ale templierilor. Dupa ce a primit permisiunea papei de a vizita Roma. A. sub titulatura Ritul Memphis-Misrai'm. desi telul sau declarat era acumul area cunostintelor oculte.75 În 1788. sub autoritatea lui Cagliostro. Memphis-Misrai'm constituia o forta redutabila.la ordinele aceluiasi suveran pontif — sub acuzatia de erezie. fondata de marchizul de Chefdebien în 1780 . A murit în temnita San Leo. El a preluat aceasta sintagma din rozicrucianismul secolului al XVII-lea. Printre membrii ei se aflau personalitati întunecate. De asemenea. si-a cîstigat o reputatie de vindecator. dar si-a petrecut cel mai mult timp în Germania. cei trei frati Bedarride au „importat" sistemul în Franta. efectele ei facîndu-se simtite aidoma unui urias val mareic în întreaga societate oculta din Europa. a fost creat la Venetia. Cagliostro a pus bazele francmasoneriei „egiptene" (loja-mama a fost fondata la Lyon. a fondat Ordinul Templierilor d in Orient. ultimele fiind conduse de sotia lui. Asa cum am vazut. de asemenea. precum ocultistul britanic Aleister Crowley. cunoscut mai degraba sub acronimul OTO. în cadrul gruparilor rozicruciene. Marconis de Negre a subliniat legaturile strînse ale ritului sau cu filadel-henii si a numit unul dintre gradele misc arii sale „Filadelfii".nu a exercitat în sine o influenta deosebita. împreuna însa. Ritul Misrai'm a fost antecesorul direct al Ritului Memphis — care a fost fondat de Jacques-Etienne Marconis de Negre si cu care s-a asociat Prioria din Sion. Ritul Misrai'm („egipteni" în limba ebraica). imediat ce a sosit a fost dat pe mina In chizitiei . sub conducerea lui Papus. în jurul anului 1810.

magia sexuala. Desi majoritatea specialistilor o considera o occidentalizare a tantrismului, gruparea reprezinta o evolutie log ica a doctrinelor secrete din ritul Memphis-Misraim, acestea derivînd la rîndul lor din învataturile deprinse de Cagliostro de la societatile rozicruciene din Germania si de la lojele Ritului Strict Templier. Crowley a parasit Memphis-Misraim pentru a intra în rîndurile OTO - ca, de altfel, si Rudolf Steiner - devenind Mare Maestru al acestei organizatii. Steiner, pe de alta parte, a ramas celebru, în deosebi pent ru tipul sau „pur" de misticism, numit antropozofie, si a fost atît de discret în privinta asocierii sale cu OTO, încît multi dintre cei mai ferventi adepti ai sai actuali nu au cunostinta despre acest episod din viata maestrului lor. Cînd a murit însa, a fost îngropat în tinuta OTO.78 în mod semnificativ, Theodore Reuss a scris ca magia sexuala a OTO era „cheia care deschide toate secretele masonice si ermetice..."7 9 De asemenea, a afirmat deschis ca magia sexuala era secretul Cavaleri lor Templieri.80 Un alt vlastar al miscarii Memphis-Misraîm a prins contur la sfîrsitul secolului al XlX-lea, în Anglia: Ordinul ermetic Golden Dawn („Ordinul Zorilor de Aur"), printre ai carui membrii s-au numarat Bram Stocker, autorul romanului Dracula, misticul, patriotul si poetul irlandez Aleister Crowley, W.B. Yeats si Con-stance Wilde, sotia lui Osca r Wilde. Fondat în 1888 de Macgre-gor Mathers si W. Wynn Westcott, îsi afirma ca ascendenta directa Ordinul Crucii Aurii si Trandafirii al Ritului Strict Tem' plier despre care am amintit în capitolul anterior si de la care provin multe dintre gradele si riturile sale actuale.81 Alte ritualuri au fost preluate însa de la Memphis-Misra'im. În fond însa, ordinul se datoreaza existenta baronului von Hund, dat fiind ca atît influentele germane, cît si cele franceze coboara în timp pîna la el si la riturile sale templiere.82 Golden Dawn este mult mai bine cunoscut în lumea anglofona, comparativ cu celelalte grupari europene. Are reputatia de a fi integru si, la prima vedere, pare a fi o societate de ezoterici carora le place sa-si pun a robe de gala si sa murmure incantatii, dar care nu sjnt altceva decît niste ocultisti de duminica animati de idealuri mari. Printre ocultistii franc ezi însa, Golden Dawn are o reputatie mult mai sinistra; cînd si-a inaugurat filiala din Paris, în 1891, a acceptat în cadrul sau multe din tre personajele dubioase amintite mai sus, printre care si pe omniprezentul Jules Bois. De fapt, chiar si ra mura engleza a ordinului are un aspect profund, mai putin cunoscut, în realitate, existau doua ordine distincte: pe de o parte era fatada publica, bine cunoscuta si respectabila, iar pe de alta exista un nucleu numit Rose of Ruby and the Cross of Gold („Roza de Rubin si Crucea de Aur"), în care initiatii puteau patrunde numai în urma unei invitatii. Cercul exterior actiona, se pare, ca „agent de recrutare" pentru nucleul central, secret, ale carui practici includeau rituri sexuale. În mod cert, Golden Dawn si-a pastrat secretele cu grija. Timp de ani întregi, chiar si scriitori integrati în lumea oculta, precum Katan Shu'al83, nu au putut decît sa emita speculatii în privinta riturilor sexuale din cadrul ordinului. Desi probele sînt disparate, se pare cel putin ca aceste rituri chiar au existat, ele fiind prezente înca de la înfiintarea ordinului. Golden Dawn s-a format dintr-o alta organizatie, Societas Rosicruciana

din Anglia; printre fondatorii acesteia s-a aflat si un oarecare Hargrave Jennings (1817-1890), ale carui scrieri sînt atît de explicite pe cît putea fi un gentleman yictorian în privinta magiei sexuale. Despre impresionanta sa carte TheRosicrucians: TheirRites and Mysteries („Rozicrucienii: riturile si misterele lor", 1870), Peter Tompkins afirma ca: „Jennings sugereaza cît mai clar posibil ca aceste rituri si mistere aveau o fundamental sexuala".84 Spre exemplu, discutînd despre simbolismul triunghiurilor interconectate care formeaza Pecetea lui Solomon (Steaua lui David), Jennings declara explicit: „... Piramida indica forta ascensionala, expansiva, a femininului nu supusa si smerita, ci afirmativ sugestiva , sincronizata în ; clitorisul ana tomic... acel organ minuscul central si esentia l în anatomia rozicrucianâ".85 Pe 18 iulie 1921, Moina Mathers — una dintre fondatoarele gruparii Golden Dawn (si sora filozofului Henri Bergson) — i-a scris lu i Paul Poster Case, responsabilul filialei din New York a ordinului, ca raspuns la vestea ca acesta preda ritualuri sexuale: „Regret ca aspecte ale Chestiunii Sexuale patrund în Templu în acest stadiu, fiindca abia începem sa abordam direct problemele de ordin sexual noi, cei din gradele superioare..."86 Apoi, cînd ocultista Dion Fortune (pe numele real Violet Firth), membru al Golden Dawn, a scris o serie de articole despre sex, Moina a vrut s-o excluda pe motivul ca a tradat secretele ordinului. Dar în cele din urma a fost nevoita sa recunoasca faptul ca Dion Fortune nu ar fi avut cum sa stie respectivele secrete, fiindca nu atinsese gradele necesare .87 Comentatori precum Mary K. Greer88 sînt de parere ca exista dovezi care sustin ideea ca în Golden Dawn se pra ctica într-a-devar ma gia sexuala, ritual pe care ordinul îl considera prea puternic si prea pretios pentru a- 1 împa rtasi noilor recruti din gradele inferioare. Aluzii la secretele ordinului Golden Dawn se regasesc si în cuvintele ce descriu o viziune comuna pe care Florence Farr si Elaine Simpson — doua adepte ale organizatiei — au avut-o în anii 1890. Farr, o c elebra actrita londoneza, era renumita si pentru numeroasele sale legat uri amoroase cu personalitati precum George Bernard • Shaw si ocultistul W.B. Yeats. Floren ce si colega ei întru ezoterism, Elaine, au facut împreuna o calatorie astrala — un soi de aventura dubla în Planur ile Launtrice, sau o halucinatie comuna. Acest fenomen constituie un aspect obisnuit al pregatirii magice, facînd parte din „calea" cabalistica — un fel de proiectie mintala sau o asociere de imagini în cadrul clasic al „Arborelui Vietii". Florence si Elaine au vizitat, cu ochii mintii, „sfera lui Ven us". Calatoria lor astrala a culminat cu întîlnirea cu un arhetip feminin, care lea spus surîzînd: „Eu sînt mareata Mama Isis; cea mai puternica din lumea întreaga, eu sînt cea care nu lupta, dar e mereu victorioasa. Sînt Fru-m oasaAdormitâ pe care oamenii au câutat-o de la începutul timpului. Calea ce duce la palatul meu e presarata cu iluzii si pericole. Cei care nu reusesc sa ma gaseasca, dorm; sau poate alearga dupa Fata Morgana, ducîndu-i pe cai gresite pe cei care îi simt influenta iluzorie. Eu sed în înalt si atrag oamenii catre mine. Sînt dorinta lumii, dar putini sînt cei care ma

vor gasi. Cînd secretul meu e deslusit, este secretul Sfîntului Graal... Eu mi-am daruit inima lumii, aceasta e puterea mea. Dragostea este Mama Omului-Dumnezeu, daruindu-si chintesenta vietii ei pentru a salva omenirea de la distrugere si pentru a-i arata calea catre viata ve snica. Iubirea e Mama Cristului-Spirit si acest Crist este dragostea su prema. Cristul este inima iubirii, inima Maretei Mame Isis, Isis a Natur ii. El e expresia puterii ei. Ea este Sfîntul Graal, iar el e sîngele vital al Spiritului din potir".89 Cuvintele erau însotite de imagini vii ale unei cupe ce continea un fluid de culoarea rubinului si o cruce cu trei brate. La prima vedere, relatarea nu pare a fi decît un soi de aiurea la New Age, în care lisus si zeita egipteana Isis sînt pomeniti alatu ri de Sfîntul Graal doar pentru ca suna mistic si interesant, asa cum a scris mai tîrziu expertul în ocultism Francis X.Textul prezinta doua elemente semnificative: „Primul este identificarea Fecioarei, «Mama Omului-Dumnezeu», cu Venus, zeita iubirii - a iubirii sexuale, eros, nu agape. Cel de-al d oilea este identificarea Graalului... cu Venus, arhietipalul yoni sau organul feminin al creatiei".90 Cititorii de astazi ar putea interpreta viziunea celor doua ca pe un soi de visare cu ochii deschisi, o fantezie sexuala comuna - mai cu seama daca tinem cont de reputatia lui Florence Farr, un fel de replica britanica a Emmei Calve. Si totusi, se considera ca viziunea lor a relevat un secret în concordanta cu filozofia magica a Ordinului Golden Dawn, iar Francis X. King se întreaba de unde ar fi putut avea cele doua femei aceasta inspiratie, dat fiind ca societatea lor nu era — se presupune — implicata în nici un fel de rituri sexuale. Relatarea lor indica însa contrariul, desi, repetam, riturile de a cest gen pareau a fi rezervate doar initiat ilor din cele mai înalte grade ierarhice. Semnificativ este faptul ca viziunea o asociaza pe Isis cu Graalul si cu sexul — asociere care nu le-ar fi parut deloc stranie alchimist ilor, gnosticilor sau trubadurilor. Imaginea Graalului — vazut aici sub forma traditionala a unui potir — ca un simbol feminin este usor de înteles pentru lumea noastra postfreudian a, dar ! avea acelasi caracter revelator si pentru cei de dinainte. Dar aici fluidul rosu, sîngele pe care îl contine, este purtat de Isis... Nu mai putin interesant este si faptul ca tema Frumoasei-Adormite, mentionata în viziunea celor doua, figureaza pe larg si în , L e serpent rouge, acel text fundamen ta l al Prioriei din S ion. i Cautarea Frumoasei-Adormite este un motiv frecvent, întrepatruns ! cu acela al cautarii reginei unui rega t pierdut. Asa cum am vazut, documentul susmentionat demonstreaza atentia pe care Prioria le-o acorda Mariei Magdalena si zeitei Isis, pe care le combina într-o singura figura. Cautarea reginei face parte din imagistica alchimica; prin urmare, nu ar trebui sa fim surprinsi vâzînd ca cele doua întrupari ale sexualita tii, Magdalena si Isis, sînt esentiale pentru ea. Desi nici chiar astazi rolul sexualitatii în miscarile eretice si oculte nu este pe deplin recunoscut si

acceptat, importanta ei ramîne una cruciala. Sexul nu a fost niciodata un element secundar sau o marota personala, ci s-a aflat în inima celor mai puternice organizatii secrete. Traditia pe urmele careia am pornit în cercetarile noastre este puternic marcata de notiunea de sexualitate sacra. Si, asa cum am vazut, pare a fi formata din doua filoane principale: veneratia fata de Maria Magdalena si cea pentru loan Botezatorul, în acest stadiu al investigatiilor noastre, am acceptat posibilitatea ca Magdalena sa fie doar o figura simbolica, reprezentativa pentru ideea de sex sacru, fara a fi, de fapt, asociata cu un personaj istoric real. în orice caz, conexiunea dintre Maria Magdalena si sex nu este dificil de înteles si pare perfect fireasca. Mai putin fireasca este însa asocierea dintre loan Botezatorul si ideea de sexualitate sacra. Traditia crestina si referintele biblice au conturat net si durabil imaginea unui om de o asceza extrema, cu principii morale inflexibile si celibatar pîna în maduva oaselor. Cum este deci posibil ca tocmai el sa constituie o figura centrala a cultelor bazate pe practici sexuale?! La o prima privire, o asemenea conexiune pare de neconceput; si totusi, în mod repetat, cercetarile noastre au scos la iveala faptul ca generatii întregi de ocultisi au crezut în existenta ei. Si, asa cum demonstreaza cazul Golden Dawn, primele impresii pot fi înselatoare chiar si în privinta gruparilor oculte; însasi ratiunea lor de a exista poate avea implicatii surprinzatoare. Florence Farr si colegele ei din Ordinul Golden Dawn faceau parte dintr-un vast cerc ocult international, printre ai carui membri s-au numarat Peladan si Emma Calve. Organizatiile asociate erau extrem de influente în epoca, ele oferind cadrul necesar pentru unul dintre cele mai celebre mistere din Franta — unul care are legaturi strînse cu Prioria din Sion. Punctul focal al Les dossiers secrets si al celorlalte document e similare ale Prioriei este, în mod incontestabil, misterul de la Rennes-leChâteau. Le serpent rouge, spre exemplu, aminteste în mod repetat de unele locuri din satul respectiv si din împrejurimile lui. Nici noi nu am putut ramîne departe de el si înca o data am ajuns astfel în Languedoc inima ereziei. CAPITOLUL 8 „Cît de înfricosator este locul acesta" Rennes-le-Château a devenit deja un cliseu în lumea oculta, la fel ca Graalul însusi si tot atît de evaziv. Si totusi, locul este real; a ici am ajuns si noi în cautarile noastre. Zona ar putea fi comparata c u Glastonbury, din Marea Britanic, fiindca ambele par a ascunde în inima lor mistere profunde si, de asemenea, ambele sînt învaluite în cele mai grotesti mituri si supozitii. Rennes-le-Château se afla în departamentul Aude din Langue-doc, nu departe de orasul Limoux, care si-a împrumutat numele celebrului vin spumant, blanquette^ din regiunea numita, în secolele al VIII-lea si al I Xlea, Razes. Din oraselul Couiza, panouri mari indica un drum secundar si poarta inscriptia Domaine de Abbe Sauniere. Urmîndu-le, vizitatorul

ajunge pe o sosea cu serpentine, ce urca pîna la satul Rennes-le-Château. Pentru noi, ca pentru multi altii în zilele noastre, calatoria este incitantâ. în principal ca urmare a cartii The Holy Blood and the Ho ly Graîl, dar si datorita legendelor orale, acest simplu urcus pe coasta unui deal din Franta capata proportiile unei veritabile initieri. Dar privelistea de la capatul drumului este una cît se poate de prozaica. Mica sosea de acces duce, în mod inevitabil, într-o obisnuita si singuratica parcare si apoi Ia o îngusta grande rue, pe care nu se zareste nici macar un oficiu postal sau un magazin alimentar, dar pe care troneaza în schim b o librarie ezoterica, un bar-restaurant, castelul în ruine care a dat numele satului si cîteva alei ce urca spre renumita bisericuta si spre casa parohiala. Locul are o istorie sinistra si o reputatie chiar mai întuneca ta, oarecum vaga. Iata, pe scurt, povestea: cu putin peste o suta de ani în urma, un preot local, Francois Berenger Sauniere (1852-19l7), nascut si crescut în satul Montazels, la doar trei kilometri de Rennes-le-Château, a facut o descoperire în timpul lucrarilor de renovare a bisericii parohiale ce data din secolul al X-lea1. Ca urmare a acestei descoperiri — ori datorita valorii ei intrinseci, ori fiindca l-a condus la ceva ce a putut fi transforma t într-un avantaj financiar —, preotul a devenit incredibil de bogat. În decursul anilor s-au emis numeroase ipoteze si speculatii cu privire la adevarata natura a descoperirii lui Sauniere; unii au sugera t ca ar fi gasit o uriasa comoara, altii au presupus ca a fost vorba despre ceva mult mai uluitor, precum Chivotul Legii, comoara Templului din Ierusalim, Sfîntul Graal sau chiar mormîntul lui lisus — o idee preluata recent în cartea The Tomb of God („Mormîntul lui Dumnezeu") de Richard Andrews si Paul Schellenberg (1996). (Pentru o scurta prezentare a teoriei lor, vezi Anexa II.) Vizita noastra la Rennes-le-Château s-a impus deoarece, în conformitate cu Les dossiers secrets si The Holy Blood and the Hol y Grail, locul are o semnificatie deosebita pentru Prioria din Sion — desi motivele exacte ramîn învaluite în ceata. Prioria sustine ca Sauniere a descoperit o serie de pergamente cu informatii de ordin genealogic, care do vedesc supravietuirea dinastiei merovingiene si demonstreaza ca anumite persoane, precum Pierre Plantard de Saint-Clair, au dreptul de a pretinde tronul Frantei. Dat fiind însa ca nimeni din afara Prioriei nu a vazut vreodata aceste pergamente si ca ideea continuitatii în timp a dinast iei merovingiene este cel putin dubioasa, nu trebuie sa dam crezare acestei afirmatii. În plus, în povestea Prioriei mai exista o discrepanta majora, flagranta. Daca unica ratiune de a fi a acestei organizatii în decursul secolelor a fost protejarea descendentilor merovingieni, este ciudat ca au avut nevoie de informatii care sa le spuna cine anume erau acesti descendenti, în mod cert, membrii ei stiau pe cine jurasera sa apere; altfel e greu de crezut ca ar fi fost animati, timp de sute de ani, de acel zel fanatic care i-a

mentinut laolalta atîta vreme- A accepta ca unica explicatie ceea ce este, în fond, o justificare existentiala retrospectiva pare cel putin straniu. Ceea ce ne-a intrigat însa în primul rînd a fost importanta acordata de Priorie satului Rennes-le-Château. Exista doua explicatii posibile acest sens: ori satul este cu adevarat semnificativ, dar nu pentru motivele mentionate în Les dossîers secrets, ori povestea lui Sauniere nu are nici o legatura cu Prioria, dar organizatia a pre-luat-o pentru proprii le sale scopuri. Noi am încercat sa aflam care din aceste doua variante era mai aproape de adevar. Ajungînd în parcarea din sat, vizitatorului i se deschide în fata splendida priveliste a vaii Aude, dincolo de care se profileaza piscurile înzapezite ale Pirineilor. Este usor de înteles de ce, în trecut, acest satuc aparent banal a fost considerat a avea o importanta strategica: de a ici, nici o miscare a inamicului nu putea trece neobservata. De aceea Rennesle-Château a fost odinioara o fortareata a vizigotilor; unii merg atît de departe, încît identifica satul cu cetatea pierduta Rhedae, aflata pe picior de egalitate cu Carcassonne si Narbonne, desi e greu sa întrevezi agitatia unei metropole în manunchiul izolat de case de astazi. Si totus i, locul exercita o atractie deosebita: desi în sat nu locuiesc nici o suta de persoane, peste 25 000 de turisti viziteaza anual Rennes-le-Château. Turnul de apa, ce domina parcarea, poarta semnele zodiacului — un

în

o

motiv ce poate fi regasit la unele case, deasupra usilor; dar faptul se dovedeste a fi doar un banal obicei al locului. Toti ochii sînt însa atras i de constructia bizara, ca de basm, ce pare a fi crescut din însasi roca dealului, cocotata deasupra haului. Este Tour Magdala („Turnul Magdala"), unde se aflau biblioteca particulara si biroul lui S auniere, recent deschise publicului. Asemenea unui mic foisor medieval, turnul se continua cu un sir lung de metereze si cu o sera, astazi pâraginita. în salile din interiorul meterezelor functioneaza în prezent un muzeu dedicat vietii lui Sauniere si misterului care îl înconjoara. O gradina desparte turnul de casa impunatoare pe care a construit-o gratie inexplicabilei sale ave ri — Vila Betania; cîteva încaperi sînt deschise publicului, în spate, la capatul unei alei acoperite cu pietris, se afla o mica grota construi ta de Sauniere din pietre aduse aici special, probabil cu mari eforturi, dintr -o vale apropiata. Apoi vizitatorul ajunge la micul cimitir al satu lui si la biserica în ruine. Lacasul este închinat Mariei Magdalena. Dat fiind renumele abatiei, ne-am astepta la niste dimensiuni impunatoare, însa dezamagirea ne este rapid spulberata de caracterul bizar — si el celebru — al decoratiunilor realizate de însusi abat ele Sauniere. Din acest punct de vedere, cel putin, biserica nu înceteaza sa uimeasca.

O cruce cizelata aparent din lemnul unui copac viu — cu o mladita înfrunzita cam la jumatatea înaltimii -se ridica în fata ei. sparte. între demon si botezul lui lisus. Pe peretele din spate se afla un tablou ce înfatiseaza botezul lui lisus. iar timpanul este decorat cu un triunghi echilateral. tenda de deasupra amvonului imita ca forma Templul lui Solomon. îngenuncheata în rugaciune. Lucrarea o înfatiseaza pe Maria Magdalena într-un vesmînt auriu. Sub ei sta scris: Par ce signe tu le vaincras („Prin acest semn îl vei învinge"). Cu figura schimonosita si încornorat. (în aprilie 1996. hidos contorsionat. O statuie a Mariei Magdalena troneaza deasupra usji. ce pare ca pazeste intrarea dincolo de portic. La o privire mai atenta însa. Mai surprinzatoare însa este imaginea unui demon de ipsos. aici obisnuitul vas cu mir lipseste. Magdalena este reprezentata si pe vitraliul de deasupra altarului. Atît lisus. Deasupra acestuia se gasesc patru îngeri. purtînd pe umeri vasul cu apa sfintita. pe arcada intra rii: „Este casa Domnului si poarta Raiului". loan Botezatorul se ridica deasupra lui lisus.se spune -mîndria lui Sa uniere. turnînd pe capul lui apa dintr-o scoica — o reluare a motivului de la vasul cu apa sfintita pu rtat de demon în spate. într-o maniera numita mai tîrziu latte. Pe Drumul Cruci i. cu o carte deschisa în fata si un craniu lînga genunchi. Este evident ca exista o paralela între cele d oua reprezentari. Degetele ei sînt în mod curios încrucisate. de exemplu.Deasupra porticului decorat cu ilare pasari de ipsos si cu ti gle galbene. în urma unui act de vandalism dintre multele a caror tinta este biseri ca. cît si demonul privesc spre o zona preci sa a podelei. apar un ba iat în kilt si un copil de culoare. acesta fiind asezat într-o pozitie ce o oglindeste perfect pe cea a demonului. un citat din Facerea (28:17) cornpletat. Curios este faptul ca. Basorelieful de pe partea anterioara a altarului era .) Stînd pe pardoseala în patrate albe si negre si privind împrejur. trandafiri sculptati si o cruce. sînt gravate cuvintele: Terribilis est locus iste („Cît je înfricosator este locul acesta"). De asemenea. afiseaza doza obisnuita de decoratiuni. fiecare schitînd unul dintre gesturile din semn ul crucii. înzorzonata cu sfinti din ghips — precum Sfîntul Anton Ermitul si Sfîntul Roche —. desi cartea deschisa si craniul fac parte din iconografia acceptata a Mariei Magdalena. în mica biserica închin ata Sfintei Ma ria Magdalena . demonul sta ghemuit într-o pozitie sugestiva. el însusi lucrînd la el pentru a-1 finisa. se observa ca ma joritatea au cel putin o trasatura ciudata. care aici este reprezentat în sens invers acelor de ceasornic . la prima veder e ai impresia ca te afli într-o biserica catolica oarecare. . iar dincolo de grota pietroasa lîngâ ca re e îngenuncheata se zaresc clar siluetele unor cladiri profilate pe cer. în tabl ou. în latina. un necunoscut a retezat si a furat capul demonului. pardoseala are un desen de tip tabla de sah.

dar aici. Printre morminte. Indiferent da ca Sau niere a gasit sau nu o comoara secreta . dar si aceasta din urma este rareori accesibila publicului. pe care se pot vedea generoase aranjamente florale si fotograf ii ale decedatilor— ca în majoritatea cimitirelor din Franta. mai bizar este însa rînjetul celor douazeci si doi de dinti. dar trebuie sa spunem ca nu ne-am înselat cînd am banuit ca misterul de la Rennes va arunca o raza de lumina asupra vietiei ezoterice care constituie obiectul investiga tiei noastre. În biserica se afla cu totul patru imagini ale Mariei Magdalena — multe pentru un locas atît de micut.aparînd parca de sub o masa pentru a unge picioarele lui lisus cu pretiosul mir. fie ei catari. Arcada e decorata cu una dintre emblemele templierilor: o teasta si doua oase încrucisate. Asa cum a m vazut deja. are un vitraliu ce pare a în fatisa o obisnuita scena a rastignirii. înca o data. Oriunde în alta parte. Dar. ele nu ar fi s tîrnit mirare. Unica sa fer eastra. în Biblie. credincioasa lui menajera (daca nu cumva ceva mai mult decît atît). cunostea limbile greaca si latina. cu profilul sau în basorelief — usor afectat recent de vandalism — este chiar lînga zidul ce desparte cimitirul de fostul sau domaine. Mormîntul lui Sauniere. fiind totodata abonat la un ziar germa n. este greu de crezut ca toata ac easta „afa cere de la Rennes" ar putea fi pura fa bula tie. poate fi recunoscut Templul lui Solomon. tinut cu amintiri vechi si amare. de altfel — se afla si cele ale familiei Bonhomme. din Betania era originara familia din care faceau parte Lazar. Ochiul privitorului este atras catre peisajul îndepartat. din metal. populatia locala nu a ma i acordat niciodata o încredere totala Vaticanului. Devotamentul lui Sauniere fata de ea este subliniat si de numele pe care 1-a dat bibliotecii — „Turnul Magdala" — si casei sale: Vila Betania. am gasit dovezi în sprijinul existen tei Unei traditii gnostice în regiune — o regiune cunoscuta din timpuri stravechi pentru „ereticii" sai. acest memento lingvistic al catarilor — Ies bonhommes — pare a avea o rezonanta aparte. Sauniere s-a dovedit a fi un cleric rebel. Nici chiar intrarea în cimitir nu este obisnuita. Marta si Maria. erezia si politica au mer s mereu mîna în mîna si poate ca o mai fac si azi. a constituit un teren fe rtil pentru ideile neortodoxe atît în plan religios. cît si politic. Nu a vea nimic din aerul preotului de tara tipic. De la trauma crucia dei împotriva albigenzilor. nici aceasta nu e ceea ce pare. Exista însa o serie de . acesta este nucleul real al imaginii si. este îngropa ta alaturi. ca toate celelalte elemente d in acest „loc teribil". ce poate fi zarit pe sub bratele barbatului de pe cruce. extravertit. templieri sau asa-nu-jnite „vrajitoare". de aceea. bana lizata deja. care se distinge cu greu de afara. Nu este locul sa discutam aici despre aceasta poveste. Marie Denamaud. în Languedoc. Exista o camaruta secreta în spatele unui dulap din sacristie. în mod evident.

care a proiectat-o în conformitate cu proportia de aur din geometria sacra. Povestea pare însa putin credibila.j rului era director al Seminarului SaintSulpice din Paris. a fost fondata de Jean-Jacques Olier. de o importanta aparte pentru Prioria din Sion. iar seminarul de lîngâ . Biserica poarta numele episcopului de Bourges din vremea regelui merovingian Dagobert al II-lea. ca Sauniere a fost sfatuit sa îi duca documentele unui expert. Se pare ca Sauniere a folosit a cesti bani pentru renovarea vechii biserici. de : asemenea. Unii spun ca era un cilindru de lemn. ca o recunoastere a serviciilor aduse cauzei monar hice. si ca acel expert ar fi fost un oarecare Emile Hoffet — pe atunci tînar student la seminar. Numit iarasi preot paroh în vara anului urmator. ca re si-a asuma t titlul de Henric al V-lea —. (Mai tîrziu Hoffet a predat la Biserica Notre-Dames de Lumieres din Goult — un sit dedicat Madonei negre. dupa o predica declarat antirepublicana rostita de la amvonul bisericii sale (în timpul alegerilor din acel an). va duva unui fost pretendent la tronul Fra ntei — Hen ri de Bourbon . asa cum este ea cunoscuta în genera l. Biserica Saint-Sulpice se distinge prin faptul ca meridianul Paris — care trece prin apropiere de Rennes-le-Château — este marcat printr-o linie de cupru ce traverseaza pardoseala. majoritatea relatarilor sustin ca acesta a fost momentul în care pilastrul vizigot care sustinea altarul a fost îndepartat si aici —se spune ar fi gasit preotul o serie de pergamente cifrate. Se spune. în urma : întrevederii. a primit în dar 3 000 de franci de la contesa de Chambord. Versiunea obisnuita sustine ca Sauniere i-a aratat pergamentul i episcopului din Carcassonne. în orice caz însa. pentru a fi decodificate. dar deja l detinator al unor vaste cunostinte în domeniul ocultismului si al societatilor secrete. Felix-Arsene Biliard.2Cronologia exacta a evenimentelor e dificil de stabilit.K . Huysmans se desfasoara în biserica Saint-Sulpice. în mare parte. se crede ca flaconulul respectiv continea un su l de documente pe care clopotarul 1-a dat lui Sauniere. actiunea romanului satanistLâ-Bas al lui J. parohul a plecat în graba spre Paris. fiindca abia în 1891 a început el sa afiseze un comportamen t excentric si sa-si puna în aplicare planurile ambitioase. ci pe memoria satenilor. unchiul tînâ. a fost gresit înteleasa. a fost înlaturat temporar din functia detinuta. iar ziua lui de celebrare este 17 ianuarie — o data ce apare în misterele de la Rennes-le-Château si în cele ale Prioriei din Sion. Si se pare ca aceasta descoperire s-a aflat la originea comportamentului bizar a l preotului. si ca.)3 în plus. Ca m în ace a perioa da. Sauniere si-a preluat postul d e preot paroh la începutul lui iunie 1885. în numai cîteva luni.motive care sugereaza ca povestea. dat fiindca se bazeaza în mare parte nu pe documente scrise. clopotarul Antoine C aptier a gasit ceva interesa nt. Construita pe fundatia unui templu antic al zeitei Isis în 1645. altii sustin ca ar fi fost un flacon de sticla.

Claire Ca ptier. Cînd si-a luat parohia în primire. dar faptul nu a fost confirmat. Alfred (tot preot). Nu exista dovezi concrete ca re sa ateste ca aceasta vizita a avut loc cu a devarat. si vizit a preotului în ca pitala Fra ntei este sustinuta numai de amintirile si ma rturiile saten ilor si ale altor persoane. La întoarcerea la Rennes-le-Château. Avea conturi banca re în Paris. ce poarta numele unui studio foto din Paris. Jules Bois si Papus (Garard Encausse). din cîte stim noi. un parav an pentru Prioria din Sion. între 1896 si 1917 (anul mortii sale). Vizita la Paris constituie o pa rte esentiala a misterului care 1-a înconjurat pe Sauniere si a fost subiectul unor investigatii atente din partea cercetatorilor. Se pare ca preotul a vizitat biserica Saint-Sulpice. Stanislas de Gua'ita.ea era notoriu la sfîrsitul secolului al XlX-lea pentru neortodoxia sa (pentru a folosi un termen blînd). da r. O fotogra fie a preotului. De exemplu. asa cum a firma unii. considerata o proba în acest sens. nascuta Corbu. 4 De asemenea. În cursul sederii sale la Paris — în vara lui 1891 sau în primavara anului urmator —. Zvonuri insistente au sustinut ca între Sauniere si Emma a existat o idila. sustine ca a cestea contin o nota privind o întîlnire cu Sauniere Ia Paris (nedata ta. Perpignan. Sauniere a fost introdus de Hoffet în înfloritoarea societate oculta ce gravita în jurul Emmei Calv6 si din care faceau parte personaje ca Josephin Peladan. Scri itorul Gerard de Sede5. a început sâ-si decoreze biserica si sa-si construiasca domeniul. a vea un salariu de 75 de franci pe luna . nimic nu confirma aceasta informatie. în a carui posesie se afla cîteva dintre documentel e lui Hoffet. în 1953 — sustine ferm ca viz ita preotului paroh la Paris a fost reala în urma a ceea ce a gasit — indiferent ce a fost acest lucru — a devenit extrem de bogat. Totusi. Toulouse si Budapesta si a investit considera bil în actiuni si titluri valorice — o activitate financiara cîtusi de putin tipica pentru un . pare-se. sa dovedit recent a f i a fratelui sau mai tînar. fiica celui care a cumparat domeniul lui Sauniere de la Marie Denarnaud în 1946 — acea sta din urma locuin d împreuna cu familia Corbu pîna la moartea ei. a studiat o serie de picturi de aici si — în conformitate cu relatarile obisnuite " a cumparat reproduceri ale anumitor tablouri de la Luvru (despre care vom discuta mai tîrziu). din pacate). De asemenea. s-a afirmat ca semnatura lui Sauniere apare în registrul de messe de la Saint-Sulpice. dar cel putin 160 000 de franci în fieca re luna. La fel ca întreaga poveste. în foarte scurt timp. aici si-a avut „ca rtierul general" misterioasa societate secreta din secolul al XVII-lea numita La Compagnie du Saint-Sacrement care ar fi fost. a cheltuit o suma uriasa — poate nu chiar 23 de milioane.

care 1-au înlaturat din functie. dar a refuzat cu desâvîrsire sa se supuna ordinelor si s-a . numeroase personalitati ale vremii au strabatut dificilul drum pîna la Rennes-le-Château. numai pentru a-i vizita. Prin urmare. sigur este faptul ca au sters inscriptiile de pe piatra de mormîn t si lespedea ce acopereau cavoul unei anume Marie de Negre d'Ables. ne-am putea întreba de ce ar fj existat atîtia doritori de liturghii ros tite de Sauniere — un banal preot rural. desi este în mod cert adevarat.considerat princi-specialist în „afa cerea Sauniere" -. Dar nu numai ospitalitatea aceasta exagerata a fost cea care a stîrn it ostilitatea celor din jur. Sub ea se pare ca preotul a descoperit iarasi ceva important . si-a atras numeroase critici ca urmare a modului lor de viata luxos: ea se îmbraca totdeauna dupa ultima moda de la Paris (se spune ca de aceea fusese poreclita „la Ma-donne". niste artefacte sau intrarea într-o cripta.Preot de tara . o mentiune enigmatica: „Scrisoare de la Granes. dorinta lui Sauniere de a distruge informatiile respective are o semnificati e deosebita pentru investigatia noastra. împreuna cu un copil. dar în jurnalul sau apare. Dupa cum vom vedea însa. Mai mult decît atît. deoarece exista deja o copie a inscriptiilor. dintr-o parohie oarecare. A fost trimis într -o alta parohie. Desi nimeni nu poate spune cu certitudine c e urmareau astfel.poate o noua serie de documente. Ei nu si-au dat seama însa ca eforturile le-au fost în zadar. dar comertul cu liturghii a fost cel care a provocat în cele din urma mîn ia autoritatilor Bisericii. pe picior atît de mare. motivul celor doi a fost. un ministru francez si Emma Calve. fiindca Sauniere a înlocuit apoi pardoseala. (Dintr-un motiv necunoscut. care a murit pe 17 ianuarie 1781. S-a spus ca a facut bani din comertul cu liturghii (ca ar fi perceput bani pentru a rosti o messa ce-i asigura „beneficiaruluil" cîtîva ani în purgatoriu). a cea sta practica nu i-a r fi putut aduce „sum ele necesare pentru a ridica asemenea constructii si a trai. Descoperirea unui mormînt. Sapaturile nocturne ale preotului au stîrnit un scandal în sat. Cam în perioada presupusei sale calatorii la Paris. la un nivel total disproportionat fata de veniturile lor si de statutul social deopotriva. Sauniere si Marie obisnuiau sa sape noaptea în cimitir. probabil. o aristocrata din zona.) Printre cei care i-au trecut pragul s-au aflat un print de Habsburg — cu un nume rezonant: Johann Salvator von Habsburg —. Împreuna cu Marie. gratie membrilor unei asociatii locale a anticarilor. în orice caz. A plouat". Sauniere îsi primea doar oaspetii în Vila Betania. Madona) si casa lor era totdeauna plina de musafiri. pe data de 21 septembrie 1891. el preferind sa locuiasca în pârâginita casa parohiala lipita de biserica. distrugerea in formatiilor contin ute de respectivele inscriptii. concomitent. Nimeni nu stie cu certitudine. dar. la mijloc s-a aflat altceva"7. Sauniere a gasit „Piatra cavalerului" zacînd cu fata în jos lînga altar — o lespede ce data din epoca vizigotilor si pe care era gravata imaginea unui cava ler calare. asa cum afirma istoricul francez Ren6 Descadeillas .

punînd conditia sa fie lasata sa Caiasca acolo pîna la sfîrsitul vietii. în ianuarie 19 53. Ultima confesiune si-a rostit-o în fata preotului din localitatea apropiata Esperaza si marturisirea sa a avut un efect atît de puternic asupra clericului. poate ca unul dintre cele mai nedeslusite este cel care a urmat mo rtii lui.10 Claire Captier11 îsi aminteste si ca Marie i-a spus: „Cu ce mi-a lasat domnul abate. ele ma urmeaza. în cele din urrna însa. asa cum au sugerat unii. dispar întotdeauna".Cu timpul. în 1946. raspundea: „Nu ma pot atinge de ei". încît asa cum scrie Rene Descadeillas: „. suferise un soc". în conformitate cu spusele ei. desi pla tile erau probabil neregulate. Adesea trecea prin perioade dificile. i 1-a vîndut lui Noel Corbu. dragul meu Noel. foarte bogat!" Din nefericire. într-o zi îti voi spune un secret care te va face un om bogat. Cînd Biserica a trimis în sat un alt preot. refuzînd numeroasele oferte de a vinde domeniul deja paraginii. Dar. a locuit acolo în copilarie. Marie a devenit tot mai retrasa si irascibila.. cinci zile mai tîrziu a murit si trupul i-a fost asezat în pozitie verticala pe meterezele terase i de pe domeniul sau. iar cînd închid poarta cimitirului. Preotul s-a îmbolnavit pe 17 ianuarie 1917. în lunile dinaintea mortii în urma unui atac cerebral. întrebata daca îi era frica. Sauniere nu avusese voie sa detina nici un fel de proprietati. Cînd ma opresc.. ca preot. Care a fost adevarul în privinta lui Sauniere? Se pare ca cineva îi platea sume consistente pentru a ramîne în sat (chiar cînd a deveni t bogat si nu mai era preot paroh. de ziua Mariei Magdalena9. Fiica lui Corbu.. se opresc si ele. Sauniere a celebrat în Vila Betania o messa neoficiala pentru sateni. batrînul preot n-a mai fost acelasi om.... era angajat în noi proiecte ambitioase. Marie i-a povestit tinerei Claire despre un fenomen extraordinar ce se petrecea în cursul unora dintre aceste vizite funebre.. Iar în 1949. smulgînd pufusoare rosii din mantia care-1 învelea. Merg încet. Dintre toate misterele care au marcat existenta lui Sauniere. Claire Captier.. tot a refuzat sa plece).. avea de gînd sa aduca apa în casele tutu ror satenilor. întrebata fiind de ce traia în saraci e daca îi fusesera lasati atît de multi bani. reluîndu-si apoi stilul de viata luxos. cînd afacerea lui Corbu trecea printr-o perioada mai dificila.8 Dupa decesul lui. acestia ramînîndu-i fideli. Batrîna îi spunea: „Aseara arn fost urmata de spiritele cimitirului". în numai cîteva luni. Din acea zi.încapatînat sa ramîna împreuna cu Marie la Rennes-le-Château. sa cladeasca un bazin pentru botez în aer liber si sa ridice un . fiindca si cheltuielile sa le erau variabile. credincioasa Marie Denarnaud a continuat sa locuiasca în Vila Betania. ea replica: „M-am obisnuit. un om de afaceri. ea 1-a încurajat: „Nu-ti face atîtea griji. Marie a devenit senila si secretul a pierit o data cu ea. care 1-ar fi costat cel putin opt milioane de franci12: voia sa construiasca un drum pîna în sat pentru un automobil pe ca re intentiona sa -1 cumpere. asa încît cumparase totul pe numele ei. iar satenii si cei care venisera de departe au trecut prin fata lui. în mod evident.. Averea sa nu a consta t într-o unica suma substantiala. as fi putut hrani întregul Rennes timp de o suta de ani si tot ar mai fi ramas". Marie vizita mormîntul lui Sauniere În fiecare zi si la miezul fiecarei nopti. Cînd a murit.

(„Lui/pen tru Dagobert II rege si pentru Sion este aceasta comoara si este moartea/el este acolo mort. citite în ordine. în lucra rea L'Or de Rennes. . pentru Berenger (Sauniere). dupa cum afirma d de Sede: „O ciudata devotiune fata de Bona Dea. iar versiunea decodifica ta este reda ta astfel: „BERGERE PAS DE TENTATION QVE POUSSIN TENJERS GARDENT LA CLEF PAX 681 PAR LA CROIX ET CE CHEVAL DE DIEU J'ACHEVE CE DAEMON DE GARDIEN A MIDI POMMES BLEUE". Iar. desi nu este considerat ca atare. eternul principiu feminin care. si cu o conexiune clara cu Prio-ria din Sion. dar presupuse copii ale textelor cifrate au fos t publicate în repeta te rînduri. (Pierre Planta rd de Saint-Cla ir a a firmat ca ar f i coa utor a l acestei carti. . prima data a pârînd în 1967. regiunea din jurul satului Rennes-le-C hâteau ascunde multe alte indicii privind supravietuirea în timp a acestei form e de venerare a feminin ului. se obtine . scrisa de Gerard de S ede si de so tia sa. Din Pilda Noului Testament în care lisus si ucenicii merg prin lan ul de Porumb în ziua de Sabat. pare a transcende credinta si convingerile religioase". Citind literele marcate în acest text. care afirma ca venereaza Madon ele negre si pe zeita Isis. So ph ie." Descifrarea acestui al doilea cod a fost mult mai dificila decît în cazul primului. ia r în acest caz. literele marcate. Dar ce ar trebui sa credem despre celebrele pergamente gasite de Sa uniere (conform surselor din interiorul Prioriei)? Se spune ca ele ar fi con stat în doua genealogii referitoare la supravietuirea dina s tiei merovingiene si doua extrase din Eva nghelii în care anumite litere — ma rcate — transmit un mesaj codificat.al doilea text descrie momen tul în ca re Ma ria din Betania îl unge pe lisus. for meaza "nnâtoarea fraza: „A DAOOBERT II ROI ET A SION EST CE TRESOR ET ÎL EST LA MORT".)14 Textele au facut obiectul unor aprige dezbateri si speculatii. Pergamentele nu au vazut niciodata lumina zilei.") Cel de. misterul ar fi unul cu totul diferit. („Pastorita OU ispitire ce poussin teniers detine cheia pace 681 prin cruce si acest cal al lui dumnezeu eu termin (sau ucid) acest demon gardian la prînz (sau la sud) mere albastre. Ce serviciu le-ar fi putut face Saun iere.turn înalt de saptezeci de metri.13 Din nou ne confruntam cu secrete referitoare la principiul feminin întrupat în Maria Magdalena. Este foarte posibil ca banii sa-i fi venit de la monarhisti. as a cum vom vedea. de unde urma sa -si cheme enoriasii la rugaciune. încît ei sa-i plateasca sume atît de mari'? Ar fi posibil ca obsesia sa pentru Maria Magdalena sa aiba o legatura cu motivu l acestor recompense opulente? Iar memorii la sate în urma dovedesc.

din pacate nu-i decît o aiureala. a gasit cîteva monede vechi si giu-vaer uri în biserica. acest scenariu nu poate explica perioade le repetate de criza financiara. încît nici macar înaltii sai oaspeti nu au reusit s-o goleasca.)17 Oricum am privi aceste pergamente. alaturi de diversele mesaje codificate. dar cum întreaga zona este fertila din punct de veder e arheologic. un lucru nu tocmai inteligent. în primul rînd. în cele din urma.16 (întrebat în aceasta privinta de autorii cartii The HoIyBlood and the Holy Grai' în 1979. dar ca nu pot fi luate în consideratie de cei care cerceteaza povestea lui Sauniere. (Cea ma i rece nta le apartine lui Andrews si Schellenberger. corecta. Zilnic. S-a sugerat chiar ca elaboratul simbolism din biserica.) Mesajul final este o anagrama perfecta a inscriptiei de pe mo rmîntul Mariei de Negre (vom discuta despre acest lucru în capitolul urmator). sînt menite sa îi ofere cautatorului pasionat indici ile care îl vor duce la restul comorii. Numerosi sînt cei care cred ca el ar fi gasit o veritabila pestera a lui Alladin .REX MUNDI (în latina. fiind discutata în Anexa II. Decodificarea mesajului este. în mod cert. nu ispitire"15. în 1956. daca biserica nu e altceva decît o ampla harta a comorii. o asemenea descoperire nu ar fi putut stîrni interesul de care s-a bucurat preotul. secretarul lui Lorenzo de Medici. poate ca a descoperit în schimb o comoara — asa cum cred multi cu tarie. în al doilea rînd. „Regele Lumii" — un termen gnostic pentru zeul acestui pamînt. (Interesant este faptul ca sistemul folosit a fost conceput de alchimistul francez Blaise de Vignere. asociat al lui Pierre Plantard de Saint-Clair (si. a recunoscut mai tîrziu ca el le-a „fabricat". foarte probabil. este clar ca ele constituie un veritabil succes ca probleme de enigmistica pentru divertisment. îngreunînd cumplit descifrarea pentru a obtine mesajul „pastorita. folosit de catari). Plantard de SaintClair a declarat ca Cherisey le-ar fi copiat doar. Dar daca preotul din Rennes-le-Château nu a gasit acele pergamente. daca voia sa pastreze banii pentru el însusi. însa afirmatia lui nu este pe deplin convingatoare. precum pergamentul c u „merele albastre". dar au fost adaugate 140 de Utere suplimentare. alte comori asteptîndu-i acolo pe întreprinzatorii moderni. atît de bogata.) Problema în privinta acestor pergamente este aceea ca Philippe de Cherisey. p robabil succesorul sau ca Mare Maestru al Prioriei din Sion în 1984). Oricît de romantica ar parea aceasta idee. Sa uniere a crea t asanumitele harti ale comorii — simbolismul din biserica —. . însa au existat numeroase încercari ingenioase — si uneori fantasmagorice -d e interpretare sau de explicare a continutului sau.

Fiindca. Dupa aparente. Daca Sauniere ar fi vrut sa pastreze banii pentru sine. era si el angrenat în activitati ciudate. peisajul machetei nu corespunde cîtusi de putin cu cel al Ierusalimului. abatele a fost condamnat. cînd Andre Douzet. fiind indicate locuri cu rezo nanta biblica precum Gradina Ghetsimani si Golgota. inclusiv superiorul abatelui. ar fi vorba despre zona din jurul Ierusa limului. Pe coas ta unui deal se afla o singura cladire de forma cubica. un model de ghips al unui peisaj în relief. La yraie langue celtique et le cromleck de Rennes-les-Bains („Adevarata limba celtica si cromlehul . Un tip educat. nu ar fi trasat o harta publica (oricît de absconsa ar fi aceasta). în 1902.18 Este un peisaj cu dealuri si vai strabatute de ceea ce par a fi niste drumuri sau rîuri. (Abi a la moartea lui. care uneori durau zile întregi. în 1886 a publicat o carte bizara. dupa moartea lui. si rolul sau — sa stîrneasca vîlvâ în jurul lui. Sa fi a vut oare de gîn d Sa uniere sa -si transforme caminul într-un Nou Ierusalim?19 Poti petrece o viata de om studiind implicatiile si variantele misterului de la Rennes-le-Château. de altf el. unde a insistat sa rarnîna chiar si dupa ce i s-a ordonat sa plece. în afacere au fost implicati si preoti din parohiile învecinate. Marie Denarnaud trimitea cu regularitate scrisori scrise în avans ca raspuns la corespondenta primita. cultivat si rezervat— opusul lui Sauniere din punct de vedere temperamental —. o data cu numirea succesorului sau.) Pe de alta parte. Biliard însusi a fost implicat în unele tranzactii financiare dubioase. episcopul de Carcassonne. Cel mai cunoscut dintre preotii din jurul lui Sauniere este abatele Henri Boudet (1837-1915). (Unele dintre aceste raspunsuri gata confectionate au fost gasite printre hîrtiile preotului.) O noua întorsatura a povestii lui Sauniere a aparut în 1995. Date fiind toate aceste dovezi. faptul ca ar fi gasit o uriasa avere nu explica motivele pen tru care atîtea persoane bogate si influente veneau pentru a-1 vizita în îndepartata sa parohie de tara. sugerînd ca abatele era prea ocupat pentru a raspunde personal la momentul respectiv. Începînd cu anul 1872. încît în timpul acestor absente. Totusi. a scos la iveala o ma cheta. iar daca dorea ca numai unii oameni sa poata gasi comoara. Dar era atît de important ca restul lumii sa îl creada înca la Rennes-le-Château. Felix-Arsene Biliard. facea plimbari lungi în împrejurimi si chiar mai departe în regiune. pe care a pretins ca Sauniere 1ar fi coma ndat chiar înainte de a muri. se pare mai degraba ca Sauniere era platit de cineva pentru ceva — pentru un serviciu care necesita ca el sa continue sa locuiasca în Rennes-le-Château. desi este semnificativ în sine. El este cel care 1-ar fi trimis pe Sauniere la Paris si tot el s-a prefacut ca nu observa comportamentul excentric al acestuia. pasionat al ezoterismului. poate ca reprezinta totusi regiunea din jurul satului Rennes-le-Château. de ce nu le-a spus pur si simplu unde e? în plus. poate ca acesta este. Activitatile sale sugereaza ca era în cautarea a ceva anume: sapa noaptea în curtea bisericii. paroh la Rennes-les-Ba in s.atunci simbolismul utilizat este bizar si ezoteric pînâ la extrem. distrage atentia de la rolul altor personalitati din regiune.

Totusi. care nu a fost prins niciodata. împreuna.. Daca asa stau lucrurile. care a constituit o sursa de nedumerire pentru toti cei care au studiat-o. celtica etc. Boudet era un respectat istoric si anticar. constituie o indicatie cifrata catre „comoara". Unii 1-au considerat pe Boudet adevarata „eminenta cenusie" care a dirijat activitatea de constructii a lui Sauniere. Recent intrase în poosesia unei sume mari de bani — circa 14 000 de franci — despre a caror provenienta nimeni nu stia nimic. în cimitirul vechii biserici a lui B oudet se afla o borna ce marchea za locul pe ca re Plantard de SaintClair si 1-a rezervat pentru sine. de fapt. aflat de cealalta parte a vaii rîului Sals fata de Rennes-le-Château. de fapt. dupa asasinarea sa. pupa toate aparentele.La vraie langue celtique. un mesaj profund si secret — un echivalent literar al decorului din biserica lui Sauniere. dar a lasat neatinsi. De asemenea. Criminalul. cartea trateaza doua subiecte: o teorie conform careia multe limbi antice — ebraica. Unii au sugerat chiar ca activitatile celor doi se completeaza una pe cealalta si ca. Si ma i ciudat înca. în perioada dinaintea atacului. Gelis era. Celelalte activitati ale sale amintesc însa de cele ale lui Sauniere. s-a constatat ca nici un ban nu lipseste. — deriva din anglo-saxona.de la Rennes-les-Bains"). încrucisîndu-i .. Dar Boudet este semnificativ si pentru un alt pion important al complexului mister de la Rennes: Plantard de Saint-Clair însusi a scris prefata unei editi i în facsimil din 1978 a Cartu. au fost gasite dupa moartea sa niste hîrtii care indi cau ascunzatorile. a cautat prin casa. înspâimîntat. O alta fata bisericeasca din vreme a lui Sauniere a fost abatele Antoirie Gelis. tinîndu-si mereu usa încuiata si acceptînd sa o vada doar pe nepoata sa. iar teoriile prezentate în cartea sa sînt atît de bizare. iar altii — printre care si Pierre Plantard de Saint-Clair — au sugerat ca abatele era. încît multi considera ca ele ascund. preotul paroh al satului Coustassa. asasinul a asezat cadavrul într-o pozitie ritualica. Pe l noiembrie 1897. batrînul Gelis (în vîrsta de saptezeci de ani) a fost gas it asasinat. nimeni nu a reusit înca sa descifreze mesajul si cartea lui Boudet râmîne si astazi la fel de enigmatica. Gelis ascunsese banii în casa si în biserica. ucis în mod salbatic cu numeroase lovituri la cap. si el modificînd in scriptii pe pietrele de mormînt si schimbînd locul unor jaloane din zona. la loc vizibil. aparent de un atacator pe care el însusi îl primise în casa parohiala si cu care discutase anterior. se pare. Gelis era prieten cu Sauniere.21 nu exista însa dovezi în sprijinul acestei ipoteze. teorie sustinuta de exemple uneori ilare ale unor nume de localita ti din jurul sa tului Rennes-les-Bains care ar proveni din radacini engleze. la numai opt zile dupa mentiunea referitoare la „descoperirea unui mormînt". si o descriere a diverselor monumente megalitice din regiune. acesta din urma si-a notat în jurnal ca a avut o întrevedere cu el si cu alte persoane pe 29 septembrie 1891. sur sa platilor. care îi aducea de mîncare. si detine proprietati în apropiere de Rennes-les-Bains. aproape 800 de franci.

dar putem spune ca preocuparile organizatiei se reflecta cu adevarat în regiune? Ar fi surprinzator daca lucrurile nu ar sta asa. ci si despre o mult mai vasta traditie secreta — una a carei existenta noi am banuit-o. uneori timp de zile sau saptâmîni întregi. dar nu exista nici o proba care sa ateste acest lucru. (Iar excursiile sale la pescuit si vînatoare ar fi putut fi un paravan pentru o cu totul alta activitate. sînt trei biserici dedicate lui loan Botezatorul în mica regiune Belzeve-du-Razes. doi avocati au reconstituit crima. De fapt.bratele la piept. în orice caz.) La fel de semnificativ e faptul ca actuala biserica a Magdalenei "in Rennes-le-Château a fost initial capela castelului. Abia în 1975 . preotii din împrejurimile satului Rennes-leChâteau erau implicati într-o afacere sinistra.23 Aceasta din urma a fost . închinata lui loan Botezatorul. de exemplu. la începutul anilor 1960. dar exista oare dovezi ale influentei acesteia în zona? Am vazut ca Pierre Plantard de Saint-Clair detine terenuri în apropiere de Rennes-lesBains si ca a cumparat un loc de veci în cimitirul din sat. cu toate ca asasinarea brutala a batrî-nului preot a socat întreaga populatie din zona. nu a gasit nici un document în acest sens în arhivele diecezei de la Car-cassonne. jylajoritatea cercetatorilor recunosc faptul ca exista si alte situri în apropiere. vizibil pe o coasta de deal. un studiu al zonei Rennes-le-Château ofera numeroase indicii nu doar despre Priorie.22 S-a presupus chiar ca Sauniere ar fi fost responsabil pentru uciderea lui Gelis. descoperirea ar fi putut avea loc într-o sumedenie de alte locuri. Piatra sa de mormînt din cimitirul satului Coustassa e ste pozitionata — spre deosebire de toate celelalte morminte — cu fata spre Rennes-le-Château. este ca o vasta parte a acestei regiuni poarta numele La Magdalene. pe baza înregistrarilor politiei si ale judecatoriei locale. Si. într-adevar. Cazul Gelis este caracterizat de cîteva elemente cu totul neobisnuite. Se pare însa ca. tinînd searna de faptul ca întreaga regiune din jur este învaluita în mister. (Interesant. parohul obisnuia sa faca si lungi plimbari în zonele din apropiere. de asemenea. Lasînd la o parte absentele sale din sat. Cînd Gerard de Sede a încercat s-o investigheze. satul Rennes-le-Château este important în sine. alaturi a lasat o bucata de hîrtie pe care scrisese: „V iva Angelina". adesea construite în grupuri. dar poate ca prea mult s-a pus accentul asupra lui. daca într-adevâr preotul din Rennes-le-Château a gasit ceva. În mod neîndoielnic. Pe lespede sînt gravate o roza si o cruce. date fiind complexitatea si multitudinea de societati secrete din Languedoc. Aveam sa descoperim cu acest prilej ca în regiune este bine reprezentata ceea ce am putea numi Marea Erezie Europeana — veneratia extrema de care se bucura Maria Magdalena si loan Botezatorul. la fel de interesante. dioceza a dorit ca întreaga afacere sa fie uitata cît mai rapid posibil. În zona se constata o remarcabila proliferare a bisericilor închinate Botezatorului.) În Les dossiers secrets se afirma clar ca Sauniere lucra pentru Prioria din Sion. Motivul crimei a ramas si astazi neelucidat. dar le considera doar un fundal pentru povestea lui Sauniere. în vreme ce satul avea o alta biserica.

se oferea sa-i vînda o statuie a Micului lisus din Praga (care exista si astazi în Vila Betania) si — oarecum enigmatic -îi multumeste „pentru credinta pe care o arati bunului nostru Rege". În Couzia sau în Arques a existat odata o Madona neagra . O inexplicabila schimbare de situatie s-a petrecut în localitatea învecinata Arques. Una dintre cladiri se remarca prin . Asa cum am vazut. aflat la originea uneia încercari de refacere a Bisericii Calare în regiune. Scriitorul si cercetatorul Franck Marie29 a demonstrat ca (aidoma Capelei Rosslyn) structura sa respecta geometria crucii templiere. Actuala clopotnita si zidul principal fac parte din castelul initial. un istoria ezoterica a zonei. si ca exista ceva aparte în privinta parohiei Rennes-le-Château (si a enoriasilor ei). elevul lui Robert Fludd — care a fost chemat în mod special d in Anglia în acest scop. iar altul a fos t notarul acestuia. îi cerea sa rosteasca liturghii speciale în onoarea Madonei negre. Impunatoarea biserica a Sfîntului Andrei are o conexiune ciudata cu acest ordin. într-o scrisoare datata 5 februarie 190327. sora Augustine Marie. iar simboluri templiere pot fi vazute si astazi pe lemnaria unor case datînd din epoca medievala. Alet era în Evul Mediu un renumit centru al alchimiei. familia Joyeuse a dus-o în 1576 la Paris. Aceasta sintagma se putea referi la un oarecare pretendent la tronul Frantei sau la lisus. crezîndu-se cu fermitate ca înauntru era ascunsa o comoara. Ea era vaduva lui Charles.distrusa în secolul al XlV-lea . în anii 1930 si 1940 a fost Deodat Roche. locasul de cult fiind demolat piatra cu piatra. cu care avea o relatie speciala. cînd satul a fost cucerit de trupele unui aristocrat spaniol. Arques si Couiza — unde se afla o alta biserica „a lui loan" -s-au aflat în proprietatea familiei de Joyeuse pîna în anul 1646. Familia lui Nostradamus provenea din localitate si se poate ca ilustrul clarvazator sa fi locuit aici o perioada. primarul localitatii nu ne-a putut spune care au Predecesorul sau jnare pasionat de dintre cele mai serioase fost jpotivele acestei modificari. biserica i-a fost închinata odinioara lui loan Botezatorul. dupa suprimarea ordinului. desi — dupa cum vom vedea — mai i exista un „rege" venerat de gruparile heterodoxe. ridicata pe ruinele unui antic castel distrus de oamenii lui Simon de Montfort. cînd Henriette-Catherine de Joyeuse i-a vîndut monarhiei franceze toate pamînturile detinute în Languedoc.28 Un unchi al lui Roche era medicul lui Sauniere. în plus. se pare ca mesajul sorei Augustine avea un sens diferit. pe armoariile orasului se afla si o cruce templiera. poate codificat. Si totusi. acum fiind dedicata Sfintei Ana. Fost sediu al episcopiei locale (mutata apoi la Carcassonne). totusi. biserica a fost construita la sfîrsitul secolului al XlV-lea. Familia de Joyeuse a construit si Biserica Sfîntul loan Botezatorul din Arques. La jumatatea drumului între Rennes-le-Château si Limoux se afla oraselul balnear Alet-les-Bains. unde poate fi vazuta si astazi în biserica Surorilor Sfintei Inimi (în al doisprezecelea arondisment). Orasul a fost asociat cu templierii înca de la începuturile ordinului — o serie de documente importante prin care li se alocau terenuri au fost semnate aici în anii 1130 —. numita Notre-Dame de la Paix. modificarea este ciudata si din cauza faptului ca biserica adaposteste înca o relicva a Botezatorului.Sauniere a corespondat cu superioara acestui ordin. unde biserica dedicata initial lui loan Botezatorul a fost închinata apoi Sfintei Ana. duce de Guise. secretara ordinului.

în a ca ror îngrijire se afla bazilica din anul 1876.) Situl are o serie de conexiuni incitante cu „ereziile" care fac obiectul investigatiei noastre.prezenta. cu o noapte înainte de a se preda pentru a fi arsi pe rug). Împreuna cu alti doi clerici. papa Clement al VIlea a cedat locasul de cult Colegiului Narbonne din Paris. Atît de bine a reusit compania sa-si disimuleze adevaratele obiective. reprezentînd uniunea dintre principiile masculin si feminin. tinînd seama de acest context. Principala strada din Aletles-Bains este Avenue Nicolas Pavilion. afla ta în extremitatea de nord a orasului Limoux. în posesia caruia a ramas pînâ la jumatatea secolului al XVII-lea. îndeosebi pentru ochi. principala sursa financiara a Colegiului Narbonne era venitul adus de biserica Mariei . istoricii recunosc în prezent ca era o societate secreta politico-religioasa. Poate ca. „Marceille" (nume cu origine necunoscuta) aminteste de Magdalena prin asocierea cu Marsilia (Marseille în limba franceza). nu ar trebui sa ne surprinda faptul ca locasul le apartinea anterior templierilor. misteriosul St Vincent de Paul (circa 1580-1660) — care a pretins ca a fost educat în domeniul alchimiei —. alteori evident eretica. doar un paravan pentru Prioria din Sion. bucurîndu-se de influenta chiar s{ asupra monarhiei. timp de secole. care în timpul cruciadei contra albigenzilor si-a atras critici ca urmare a politicii sale de neutralitate fata de catari. steaua lui David. Unul dintre acesti conspira tori. Numele bisericii provine de la o Madona neagra din secolul al Xl-lea. celebrul St Vincen t de Paul si Jeacques Olier (cel care a construit biserica Saint-Sulpice). numita astfel în amintirea celui mai cunoscut episcop al orasului (în functie între 1637-1677) — un personaj important. între diversele autoritati religioase au existat con fruntari pentru controlul locasului-Initial acesta a apartinut abatiei benedictine St Hilaire din apropiere. fiindca je-a oferit adapost.) în secolul al XlII-lea. în ciuda diferentei de ortografiere. Pe 14 martie 1344 (la împlinirea a o suta de ani de la misterioasa ceremonie catara de la Montsegur. a stelei în sase colturi. care se gaseste înca în interior.31 Pentru început. O statuie a lui St Vincent aminteste ca el a fondat Ordinul Parintilor Lazaristi. Mai tîrziu. a fost un centru de pelerinaj. cartierul sau general se afla la seminarul Saint Sulpice din Paris. (întreaga popu-jatje din Limoux a fost excomunicata la un moment dat. de existenta careia sînt legate numeroase miracole. simbolul are si o conotatie magica. încît istoricii nu stiu nici astazi cu certitudine ce anume se ascundea în spatele numelui — uneori organizatia pare sa fi fost fundamental catolica. este cinstit într-unul dintre cele mai enigmatice situri din Languedoc: bazilica Notre-Dame de Marceille. În decursul anilor. Ordinul Benedictin si cel Dominican. Desi aparent er a o organizatie caritabila. care avea forta de a-i ma nipula pe mai-marii vremii. Bazilica a fost construita pe locul unui antic sanctuar pagîn. Pavilion a fost inima cunoscutei Compagnie du Saint-Sa crement. regele a fost nevoit sa intervina într-o disputa iscata între arhiepiscop seniorul de Limoux si Guillaume de Voisins.30 Asa cum am vazut. ^urnita de membrii ei si „Cabala Credinciosului". (Interesant. cînd a trecut sub administratia episcopului din Alet-les-Bains. dintr-un motiv oarecare. Unele opinii sustin ca era. (Parintele lazarist de la Notre-Dame de Marceille era una di ntre persoanele invitate de Sauniere la ceremoniile de inaugurare a diverselor sectiuni ale domeniului sau. pe ferestre. lupta s-a dat între arhiepiscopul de Narbonne. de fapt. ridicat în jurul unui izvor despre care se spunea ca are proprietati tamaduitoare. Pe lîngâ rezonanta sa evident iudaica (extrem de neobisnuita pentru o biserica crestina medievala). seniorul din Rennes-le-Château. implicat în even imente ce au avut legatura cu Prioria din Sion.

care fusese Pastrata în Limoux pentru o perioada). cu toate ca secretul fusese a tît de bine pastrat. un loc de interes aparte pentru tiga ni. acum în ruine (ce pare a fi fost construita specia l în acest scop). care aveau o tabara pe cîmpul dintre biserica si rîul Aude care curge la cîteva sute de metri mai spre vest. inexplicabila pentru un locas atît de umil. Situl avea atunci mai multi proprietari. în care se afla (presupusele) moaste ale Mariei Magdalena. La vraie langue celtique. au detinut un rol important în aceasta drama. Se presupune ca ar fi servit ca încapere funerara pentru vizigoti — desi acum este goala — sau ca loc de initiere al unei scoli ezoterice. papa Pius al X-lea a decretat ca biserica trebuie ridicaa la statutul de bazilica — o onoare rara. ce dateaza din epoca romana tîrzie sau de la începutul perioadei vizigotilor (secolele III-IV).)32 în timpul revolutiei. dar printr-o serie de miscari iscusite — si nu tocmai etice — episcopul s-a folosit de un bancher si a cumparat prin intermediu] acestuia toate actiunile. noul proprietar a revîndut pamîntul episcopiei si astfel Biliard a obtinut ce a vrut. Interesant este faptul ca vînzarea s-a petrecut pe 17 ianuarie 1893 (desi Biliard intra se în posesia Madon ei negre. ce avea legaturi cu francmasonii Ritului Scotian Rectificat si cu familia Chefdebien care. în rastimp de patru luni.. Zona de lînga Notre-Dame de Marceille este cunoscuta si pentru faptul ca a fost. dat fiind ca intrarea era acoperita de o vegetatie salbatica extrem de bogata. Notre-Dame de Marceille figureaza în strania carte a abatelui Boudet. construit aparent mai tîrziu si ascuns într-o casa de mic i dimensiuni. Pe fostele terenuri ale bisericii. aflate acum în proprietate particulara. pe malurile rîului Aude. Acest statut este acordat de obicei bisericilor cu o semnificatie deosebita. în Aude. pîna de curînd. episcop de Carcas-sonne.Magdalena din Azille. Keith.. Oricare ar fi fost însa functia e i. Cercetatorul belgian Filip Coppens ne oferise informatii cu privire la galerie si indicatii despre posibilitatile de acces la ea — care s-au dovedit a fi nepretuite. dar singura intrare este un tunel îngust. exista o galerie subterana formata din doua încaperi mari. precum St Maximin din Provence. în vara anului 1995. de un metr u înaltime. Rolul galeriei este necunoscut. În timpul unei calatorii de documentare în Franta. dar Madona neagra a fost ascunsa de Stâretia Ordinului Penitentilor Albastri. exista dovezi care atesta ca era în ca în uz în prima parte a secolului XX. Jos Bertaulet acoperise partial cu pietre gura de . prima încapere are o gura de aerisire în acoperisul boltit. In 1912. De aproximativ sase metri înaltime.33 O alta disputa a avut loc în vremea Iui Sauniere si 1-a implicat pe superiorul acestuia. încît — asa cum aveam sa descoperim în circumstante traumatice — nici chiar preotii bazilicii nu stiau nimic despre existenta ei. si aceasta mentionare a fost cea care 1-a adus pe regretatul cercetator belgian Jos Bertaulet în regiune34 si a permis o descoperire interesanta. asa cum vom vedea. Monseigneur Biliard. un grup ciudat. biserica si pamînturile sale au fost vîndute. Poate ca pe aceasta galerie subterana era Biliard atît de nerabdator sa puna mîna. Clive Prince a vizitat zona împreuna cu fratele sau.

Dupa patru ore. (Sa nu uitam ca Surorile Sfintei Inimi din Paris îi multumisera lui Sauniere pentru credinta fata de „bunul nostru Rege". Jos Bertaulet a pretins ca ar fi descifrat misterioasa carte a lui Boudet. Clive si-a dat seama ca autoritatile nu aveau habar despre existenta galeriei subterane. însa actiunile sale au dovedit o rea la dispera re de a intra în posesia sitului. desi nu am încercat sa exploram cele doua încaperi. La vraie langue celtique. Cu aceasta ocazie. Tinînd seama de ignoranta autoritatilor în privinta galeriei..aerisire a primei încaperi.) Si. pentru a preveni eventualele accidente. am examinat zidul respectiv si am constatat ca initial în locul lui fusese o usa. în 1995. cu atît mai putin sa escaladeze putul pentru a iesi. la sugestia lui Filip Coppens. nu puteau fi ele cele care blocasera tunelul. înca mai grava a fost amenintarea autoritatilor ca le vor închide pentru a preveni alte probleme de acest gen. la momentul scrierii acestei carti. Coborînd în prima încapere pe o funie (scarile din lemn. lucrarea ar fi relatat ca în acea galerie subterana fusese ascuns un relicvar ce continea capul „unui rege sfînt" si ca Boudet asocia încaperea respectiva cu legendele Sfîntului Graal. Dupa cum am vazut. fiindca altfel episcopul nu si-ar ma i fi dat atîta ostenea la pentru a-1 sigila. orice ar fi fost acolo. dimpotriva. încît am avut impresia ca accidentul lui Keith era cel mai interesant lucru petrecut de multa vreme în Limoux). Aceasta fusese zidita în mod deliberat — aparent relativ recent —.. cu toate ca mai tîrziu s-a Dovedit ca nu era vorba decît despre un ligament întins. parea putin probabil. ci. Tunelul pare a porni dintr-un zid. am cercetat tunelul ce duce spre ele si am fa cut o descoperire interesanta. Cu putin timp înainte de moartea sa în urma unei boli canceroase. ca ar fi cautat ceva anume. (Episodul a avut si un rezultat neasteptat: cînd s-a dus la bazilica pentru a cere ajutor. desi intrarile fusesera acoperite în primavara lui 1996. iar barele de fier încastrate în piatra servisera probabil drept mînere. Dar zona pare a gazdui numeroase aspecte . Clive nu a avut de ales decît sa cheme serviciile de urgenta (care au venit în numar atît de mare.. Zacînd astfel în întuneric. cine o facuse si de ce sigilase astfel doar una din încaperi? Dupa starea barelor de fier. daca u existat. tema regilor decapitati este frecventa în aceste povest iri. Posibilitatea de a cerceta locul mai în amanunt presupune permisiunea de deblocare a usii. Din fericire. Keith a crezut la început ca si-a rupt piciorul si. în plus. amenintarea nu a fost pusa în practica. au putrezit de mult). sub ea se afla — asa cum aveam sa descoperim P6 propria noastra piele — un gol de sase metri adîncime. însa. trebuie sa mai fi ramas niste indicii în acest loc întunecat sj secret. fapt care. cînd Biliard devenise unicul proprietar al locului. fapt care sugereaza n u ca ar fi ascuns ceva. Keith s-a împiedicat de molozul împrastiat pe podea si a cazut. nu putea nici maca r sa stea în picioare. Ascunsese el oare ceva în spatele usii zidite? Poate ca da. Si. cînd am revenit noi împreuna cu Charles Bywaters.) Din cauza acestui accident. biserica Notre-Da-me de Marceille le-a apartinut odinioara templierilor. o echipa de spe-ologi a reusit sa -1 scoata prin gura de aerisire si a p oi a fost transportat la spitalul din Carcassonne. am estimat ca usa fusese blocata cu aproximativ o suta de ani în urma. cercetarea ulterioara a încaperilor secrete a devenit imposibila. Si atunci.

Asa cum se stie astazi. în mod cert. l CAPITOLUL 9 O comoara ciudata Scepticii sustin ca nu exista nici un mister la Rennes-le-Château. originile povestii asa cum o stim n oi astazi dateaza doa r din 1956. arheologul german Otto Rahn si-a concenntrat eforturile în aceasta regiune pentru a-1 gasi. Sauniere s-a îmbogatit facînd comert cu liturghii — sau poate prin intermediul altor afaceri obscure —. semnificatia acestora depaseste cu mult granitele ciudatului sat Rennesle-Château. zona în general situl si Notre-Dame de Marceille în particular ascund înca un secret adînc. Oricare ar fi fost adevaratele lui preocupari . Neîndoielnic. Philippe de Cherisey. Rolul sau îl depaseste cu mult pe cel a l unui simplu proprietar de hotel si povestitor de snoave — asa cum o demonstreaza. templierii. poate. În cea mai recenta carte a sa despre afacerea Rennes-le-Château. a marturisit ca el le-ar fi fabricat. Iar povestea capului retezat aminteste clar de loan Botezatorul. cîn d Noel C orbu a redactat un text menit sâ-i distreze pe oaspetii de la Vila Betania. Mai mult decît atît. nici acesta nu a fost altceva — declara ei — decît o modalitate prin care Prioria s-a învaluit într-un aer de mister. a umilului cleric de tara care a dat din întîmplare peste o comoara. si ciudata prezenta a ofiterilor armatei germane în Vila Betania. dar nimeni nu poate spune ce era cu exactitate acest „ceva". Probabil ca abatele a descoperit ceva important. în anii 1930. . o persoana a venit în zona special pentru a cauta fabuloasa comoara a catarilor. S-a spus ca ar fi cautat Sfîntul Graal. mai cu seama ca ne aflam într-o regiune în care exista atîtea biserici închinate lui. nazistii erau obsedati de artefactele oculte si religioase si au petrecut mult timp facînd sapaturi la Montsegur.1 Astfel se explica . derivate din anturajul pe care Sauniere si 1-a atras. Magdalena si legendele Graalului. acestea au aparut pentru prima data într-o carte a lui Gerard de Sede. satul fiind în niod evident tinta cercetarilor ezoterice cu mult înainte de acel moment. în cursul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Investigatiile sugereaza ca exista însa un mister. Cît despre a ccentul pus de Les dossiers secrets asupra satului si a mitului respectiv. în 1950. si implicarea sa în publicarea celebrelor pergamente codificate. de altfel.esentiale pentru investigatia noastra: Madonele negre. transformata într-un hotel-restaurant. iar povestea asa-zisei c omori descoperite de el a fost inventata pur si simplu pentru a atrage turistii în zon a. în mod cert a detinut într-adevâr un rol în ea. Desi e dificil de înteles care este locul lui Sauniere în acea sta intriga. Noel Corbu este un pion important în povestea de la Rennes-le-teau. dar mai tîrziu un coleg al lui Pierre Plan-tard de SaintClair si membru al Prioriei din Sion. despre care credea ca ar fi fost adusa aici de la Montsegur. în pl us. care a vazut lumina tiparului în 1967. Pentru ei. De exemplu. Dupa cum am mentionat. dovezile pe care le-am adunat cu grija în p rivinta convingerilor si a realei apartenente a preotului paroh modifica dramatic imaginea consacrata. Cercetarile noastre au scos însa la iveala o serie de indicii sugestive.

el a solicitat direct Vaticanului sustinere financiara " cerere considerata de o importanta deosebita. Este cert ca relatiile lui Corbu aduc o raza de lumina în misterul de la Rennes-le-Château: acesta nu a luat sfîrsit o da ta cu moartea lui Sauniere.aparuta în 1988. în mod straniu însa. deoarece. cu cît cercetam mai în ama nuntime circumstantele în care Noel Corbu a intrat în posesia domeniului lui Sauniere. înainte de a duce originalele la Paris. Si. se pare. împreuna cu pierre Plantard de Sa intClair. a încercat de cîteva ori s-o convinga pe Marie sa vîndâ. poate ca Noel Corbu nu a mai vrut sa respecte întelegerea. pentru a afla mai multe. avînd însa grija sa nu lase impresia ca doreste acest lucru. Gerard de Sede afirma ca el le-a publica t considerîndule autentice si ca textele i-au fost date de o persoana care avea legaturi la Rennes-le-Château si care a pretins ca acestea erau copiile înmînate de Sauniere primarului. ar fi fost el însusi membru al P rioriei).3 Faptul este semnificativ. Se pare însa ca.4 Aici intriga se complica. (Interesant este ca s-a afirmat la un moment dat ca. în orice caz însa. probabil ca a reusit sa descopere secretul a cesteia. o data ce Marie i-ar fi vîndut proprietatea. dat fiind ca Roma l-a ales pe ambasadorul papal în persoana. un raport negativ.)6 În capitolul anterior. a intrat deliberat în relatii de prietenie cu Marie. s-ar fi împrietenit cu batrîna Marie Denarnaud si ar fi decis ca i-ar placea sa locuiasca la vila. Corbu nu le-ar fi putut obtine decît prin intermediul unei legaturi cu Prioria din Sion. Dioceza a emis. tinînd seama ca Noel Corbu a locuit împreuna cu jvlari e Denarnaud timp de aproape sapte ani. Povestea încetatenita este simpla: Corbu s-ar fi nimerit în sat în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. cu atît acestea par mai ciudate. Corbu s-o cedeze Bisericii. recoma ndînd refuzare a finantarii. Vaticanul a acceptat sa dea bani i solicitati. abatele Gau. în anii 1950.2 Identitatea acesteia este însa mentionata în lucrarea lui Jean Robin: era vorba despre Noel Corbu. dar ea a refuzat de fiecare data. probabil convenind ca. daca de Cherisey a falsificat într-adevar pergamentele. Pentru un motiv oarecare. nu 1-a inventat. în conformitate cu autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail. la începutul anilor 1940. pentru a efectua cercetari la fata locului. De fapt. Iar acest amba sador nu era altul decît cardinalul Roncall i — viitorul papa loan al XXIII-lea (care. aceste afirmatii nu au fost însa niciodata demonstrate. Mai tîrziu. Adevarul pare a fi însa altul: Corbu era i nteresat de afacerea Sauniere de ceva vreme si. prin intermediul unui preot. Pe de alta parte. Dar de Sede se fereste sa precizeze numele acestei persoane. Biserica 1-ar fi convins pe Corbu sa actioneze în numele ei. am vazut ca Sa uniere a fost doa r una din tre . Ceva însa nu a decurs cum trebuie. Noel Corbu a r fi detinut un rol de prim rang în apa ritia P rioriei pe scena publica. Biserica a vrut întotdea una sa intre în posesia fostului domeniu al lui Sauniere.

Toate aceste relatii au o semnificatie exceptionala: pe lînga faptul ca arunca o raza de lumina asupra lui Sauniere însusi. Turnului Magdala îi corespunde sera de la cela lalt capat al meterezelor.7 Din nou vedem cum pistele duc spre oameni si grupari cu preocupari deja fam iliare pentru investigatia noastra. Observatiile noastre au fost confirmare de Alain Feral8. un rol în acest mister au avut si gruparile din Paris cu care Sauniere a luat legatura. în ciuda timpului si a eforturilor dedicate descifra rii a cestui mister. în vreme ce primul este constr uit din piatra masiva si are douazeci si doua de trepte ce urca pînâ în vîrf. (Desigur. a efectuat masuratori detaliate ale bisericii si ale cladirilor din jur. Indicii referitoare la preocuparile si con exiunile lui Sauniere se gasesc chiar în biserica din Rennes-le-Château.persoanele implicate într-un mister complex. studii aprofundate au demonstrat ca acel loc „teribil" este învaluit într-un mister chiar mai mare. ci Henri Boudet sau arhitectul angajat pentru realizarea constructiei ori chiar persoanele de vaza din grupul caruia îi apartinea preotul. Noi am banuit ca biserica si împrejurimile sale au fost concepute si realizate în conformitate cu un plan ocult. Feral. Neîndoielnic. cu o semnificatie anume. mult mai vast. de altfel — proveneau din Lan guedoc. Legaturile preotului cu amplul „a rbore genealogic" al gruparilor oculte. imaginea în oglinda si echilib rarea elementelor opuse. constatînd existenta anumitor teme recurente. De . Feral subliniaza ca pilastrul vizigot (care sustinea înainte altarul) are gravata o cruce si ca Sauniere 1-a asezat cu susul în jos în afara bisericii. Interesant este. un bine cunoscut artist care locuieste în sat si totodata protejat al lui Jean Cocleau. S-a mentiona t la un moment dat ca Sauniere nu ar fi avut nevoie sa plece la Paris pentru a se întîlni cu aceste personaje. In mod biza r însa . foarte precis. „leaga nul cercului lor" . Desi scepticii sustin ca decoratiunile dubioase din interiorul acesteia pot fi puse pe seama prostului gust al lui Sauniere sau pe seama problemelor sale mintale. fa ptul ca multe dintre persona jele proeminente din antura jul Emmei Calve — precum si ea însasi. este posibil c a nu Sauniere sa se fi aflat la originea acestora. care traieste în Rennes-le-Château de la începutul anilor 1980. sera este realizata din sticla transparenta si are douazeci si doua de trepte ce coboara într-o încapere subtera na .) Sustinînd ideea noastra cu privire la tema imaginilor în oglinda. Princip alele sale teme par a fi inversiunea. Iar gradina lui Sauniere si mi ca Golgotâ de lînga biserica respecta în mod evident un tipar geometric. în care sau vehiculat sume mari de bani si care s-a soldat la un moment dat cu o crima. de exemplu. ne-a oferit o serie de revelatii incitante cu privire la adeva rata natura a misterului din Languedoc. de ase menea. dat fiind ca ele veneau adesea în vizita la Toulouse. despre care am discutat anterior. unele dintre raspunsuri sîn t mai mult decît evidente. ele sugereaza si ca povestea de la Rennes-le-Château are relevanta pentru cercetarile noastre.

o farsa.) Pentru o vreme. Cele doua inscriptii principale din biserica — Ter-ribilis est locus iste. statuia Fecioarei d e la Lourdes (cu inscriptia „Penitenta! Penitenta!") de pe pilastrul v izigot plasat în pozitie inversa în afara bisericii si „Golgota " din gradi na pe care S auniere a realiza t-o el însusi. viziunea de la La Salette ameninta sa o umbreasca pe cea de la Lourdes. artistul atrage atentia asupra numarului douazeci si doi. Din cele doua tinere care au avut viziunea .asemenea. Sa fi dorit oare Sauniere sa sugereze ca ierta rea si mîntuirea pot fi gasite si în afara Bisericii'? Mai exista cumva aic i si o alta aluzie. (Originalul în latina. deasupra portalului. Daca Sa uniere ar fi gasit ceva care 1-a îmbogatit. fiecare cuplu pare a întruchipa o calatorie sau o initiere spirituala. Aparitia din La Sal ette a fost însa sustinuta de miscarea Naiin-dorff/Vintras/ioanita (vezi Capitolul 7) si de Sauniere însusi. celebrele decoratiuni din interiorul bisericii Par indicii neverosimile ale locului în care ar fi ascunsa o comoara. si Par ce signe tu le vain-cras. Apoi. altarul însusi. „numere supreme".9 Dispunerea a fost aleasa cu atîta grija.10 Asa cum am vazut. aflat exact în fata altarului. dar Biserica Catolica a decis ca era. pare a fi fost modificat în mod deliberat. a „Golgotei". numarul apare în numeroase alte locuri de pe domeniul lui Sauniere. avînd o importanta deosebita în studiile cabalistice. deasupra vasului cu apa sfintita — sînt compuse fiecare din cîte douazeci si doua de litere. la fel cum a fos1 adaugat un le suplimentar în inscripta în franceza.) Accentul pus pe numerele unsprezece si doua zeci si doi nu este gratuit: amîndoua sînt. sa remarcam a cel ciudat tipa r heterodox creat de pa tr u elemente. aceste patru elemente poarta un mesaj simbolic. respectiv. Teribilis est hjC locus. în afara de treptele din turn si din sera. de fapt. a mbele simbo lizînd mîntuirea. una era o pastorita pe nume Melanie Calvet. Pe lînga faptul ca formea za un patrat perfect. cît si inscriptia „Penitenta!" amintesc de cainta si sînt plasate în fata altarului si. Mai degraba putem crede ca decoratiunile . Doua siruri de trepte duc din gra dina pe terasa. ruda cu Emma Calve. (Emma si-a schimbat modul de ortogra fiere a numelui cînd a devenit solista de opera. fiecare avînd cîte unsprezece trepte. Prin urmare. încît trebuie sa aiba o semnificatie aparte. doua din interiorul si doua din exteriorul bisericii: confesionalul. Atît confesiona lul. este greu de crezut ca ar fi amplasat în biserica semne codificate menite sa arate unde fusese ascunsa respectiva comoara. de la cainta la iertare si apoi la mîntuire. în literatura oculta. pentru ca ambele expresii sa aiba cîte douazeci si doua de litere. una care are legatura cu personajele care reprezinta cainta si penitenta — loan Botezatorul si Maria Magdalena? Cuvintele „Penitenta ! Penitenta!" ar fi fost rostite de Fecioa ra Ma ria în cadrul aparitiilor sale de la La Sa lette.

multi au identificat simboluri ale diverselor societati oculte si secrete: rozicrucienii. Pentru un neinitiat. o coincidenta faptul ca imaginea se regaseste în biserica lui Sauniere: Asmodeus este tinut sub control gratie vasului cu apa pe care îl poarta — sub inscriptia: „Prin acest semn îl vei cuceri". una probabil adecvata — este aceea cu o loja masonica. Aceasta este considerata o aluzie la francmasoni. I ar decoratiunile de pe vasul cu apa-' îngeri. Cea mai potrivita analogie — în aceste circumstante. Rozele si crucile de pe timpan se refera în mod cert la rozicrucieni. si faptul ca în astrologie.) Pardoseala în alb si negru a bisericii. si plafonul albastru cu stele aurii de deasupra altarului amintesc de decoratiunile standard ale lojilor masonice. Daca semnificatia lui Asmodeus este corecta . atun ci este si foarte curioasa.11 Asemenea legende au fost încorporate în traditia masonica si nu constituie.roza vînturilor. El ne-a atras atentia asupra un ei vechi legende iudaice cu privire la Templul lui Solomon: pentru a preîntîmpina amestecul diversilor demoni în construirea acestuia. Demonul este jjjjblînzit de apa. trebuie sa cunosti istoria. Una dintre anomaliile flagrante în cadrul Opririlor pe Drumul Crucii este la cea de-a opta oprire. ea cuprinde un baietel învelit într-un pled de lîna. Am discutat despre aceasta problema cu Robert Howells care. deoarece imaginea demonului si cea a botezului lui TJSUS trebuie — asa cum am vazut — privite împreuna. cu bratul. dar a celasi lucru se poate spune si despre lisus b otezat de loan? Apoi mai este si neobisnuita inversare a ordinii celor doua liter e din alfabetul grec. desi nimic nu pare a lega explicit aceasta statuie de diavolul cu acelasi nume. prima si ultima. în care lisus (du-cîndu-si fara greutate crucea) întîlneste o femeie care poarta ceea ce pare a fi un val de vaduvie. poate. detine vaste cunostinte despre simbolismul ezoteric si care a efectuat la rîndul sau studii pertinente. patrat e et c. demon si cup a — reprezinta cele patru elemente clasice: aer. Ar fi fost de asteptat ca litera alfa sa apara în drep . salamandre. casa a opta guverneaza misterele sexului. regele a folosit diverse stratageme. cel putin. diversele simboluri utilizate într-un a semenea loc . a fost „anihilat" fiind obligat sa care apa — singurul element ce putea fi folosit pentru a-1 controla. desigur. În decoratiunile bisericii. alfa si omega.nu pot fi „decodificate" astfel încît sa ofere o imagine coerenta a preocuparilor masoneriei. Pentru a le întelege. unul dintre demoni. (Semnificativ este. secretele si principiile filozofice aflate la baza lor. aidoma unei table de sah. ample si bine documentate asupra misterului de la Rennes-le-Château. unul dintre cele mai importante elemente ale bisericii este primul pe care vizitatorul îl vede cînd intra în locas. templierii si francmasonii. asociate în mod obisnuit cu lisus. care se autointituleaza „Fii ai Vaduvei". esentiale în orice lucrare oculta. Dupa parerea noastra. .încearca sa disimuleze ceva sau. în calitatea sa de director al uneia dintre cele mai cunoscute librarii ocultiste din Londr a. pamînt si apa. ca ofera widicii inteligibile doar pentru initiati. ale mortii si ale renasterii. foc. Recent vandalizatul demon din prag a fost numit dintotdeau-na „Asmodeus" — cel care pazeste în mod traditional comorile îngropate —. dar si tot ceea ce tine de ocultism. Asmodeus.

cînd Jacques de Molay. care a investigat problema timp de treizeci de ani. conducatorul templierilor. a preciz at: „Sauniere avea legaturi cu Ritul Scotian Rectificat". Sfîntul Luca. deasupra amvonului. aflate la numai doi kilometri distanta. La o concluzie similara a ajuns si Gerard de Sede.13 în cursul conversatiei. anul 1314. A fost trimis într-un loc în care se afla ceva (semnificativ). fac aluzie ori la ma soni. A gasit anumite lucruri. care a lucrat în numeroase situri din Languedoc. Ritului Scotian Rectificat. Acestea îi reprezinta pe Sfîntul Germain e. specializat în decorarea bisericilor. demonstrînd apartenenta lui Sauniere la francmasonerie. francmasoneria este alcatuita dintr-o serie de filoane distincte. ar fi fost construite astfel încît sa fie comparate pentru a sublinia ciudateniile din biserica lui Sauniere. vizitatorul poa te admira o reprezentare a Opririlor pe Drumul Crucii care searnana extrem de bine cu cea realizata de Giscard. Sfîntul Roch. Si a adaugat: „Acesta nu e deloc un secret". Dar aici ordinea este inversata. Alain Feral a subliniat ca. dupa unele opinii. De Sede crede ca simbolismul celei de-a noua Opriri pe Drumul Crucii evoca în mod direct gradul de Chevalier Bienfaisant de la Cite Sainte — un termen eufemistic pentru „templier". Jean Robin afirma ca apartenenta lui Sauniere la masonerie este confirmata de arhivele diecezei. daca cele . specia listii francezi sînt de acord.12 Asa cum am vazut însa. Sfîntul Anton din Padova. gravata între cei patru îngeri si demon. orasel de la poalele dealului pe care se afla Rennes-le-Château. O dovada suplimenta ra în acest sens este sculptorul ales pentru a reprezenta Opririle pe Drumul Crucii si pentru a realiza celelalte statui din biserica: un anume Giscard. a fost ars pe rug. Si totusi. acea ramura a francmasoneriei „oculte" ce sustine ca deriva din Ordinul Templier. I mpresia pe care o lasa este aceea ca locasurile de cult.14 Si mai exista înca un indiciu al posibilei apartenente masonice a lui Sauniere. Nu a lucrat de unul singur". elementul culminant. Faptul ca literele suplimentare în expresia Par ce signe tu le vaincras. De fapt. Antoine Captier. Dar nu era singur. Toate aceste simboluri au fost a siduu studiate de nenumarati cercetatori în decursul timpului. Sfîntul Anton Ermitul si. raspunsul ar putea fi cît se poate de simplu si de evident. cît si în exteriorul bisericii. rezultatele fiind aproape tot atîtea interpretari diferite. în biserica loan Botezatorul din Couiza. Caruia dintre acestea îi apartinea preotul? În aceasta privinta. În cartea sa despre Rennes-le-Château. simbolismul bisericii din Rennes-leChâteau nu a fost niciodata de neînteles pentru cei familiarizati cu traditia masonica. atît în interiorul. Numarul ma re al imaginilor ce se refera la Templul lui Solo-nion. nepotul clopotarului din vremea lui Sauniere. ori la templieri. care locuia în Tou-louse si a carui ca sa bizar decorata poate fi vazuta si a stazi pe Avenue de la Colonne. se afla pe poz itiile treisprezece si paisprezece (pronumele le este superfluu si modific a întelesul întregii expresii) sugereaza. aceasta este asa monocroma si anomaliile din biserica lui Sauniere lipsesc. ne-a spus: „Stim ca facea parte dintr-o loja masonica.tul lui loan — presupusul înainte-mergator — iar omega în dreptul lui lisus. Statuile sfintilor din biserica sa — lâsîndu-le la o parte pe cele ale Mariei Magdalena — au constituit subiect de aprige dezbateri printre specialisti. Giscard era un cunoscut francmason.

Ea a fost ultimul descendent care a pastrat acest titlu în Renn es-leChâteau. Iar aceasta nu este o coincidenta. Armand d'Hautpoul. parintele gruparilor erotico-oculte ale vremii. doar un fe l de turn). d'Hautpoul de Blanchefort. La fel ca Ritul "îernphis. preceptorul contelui de Cha mbord. si condus mai tîrziu de nimeni altul decît Jose-phin Peladan. Familia Mariei avea însa niste legaturi interesante. Acesta a fost fo ndat în 1838 de Jacques-Etienne Marconis de Negre. membru al aceleiasi familii ca Ma rie din povestea de la Rennes-le-Château.17 Membri ai aceleiasi familii au facut parte din loja masonica La Sagesse. printre care si Charles Nodier. Mare Maestru între 1801 si 1844.16 în plus. ei au însa dreptate. Am vazut ca Sauniere a man ifestat un interes deosebit pentru mormîntul Mariei de Negre d'Ables. ci face parte dintr-un plan meticulos si riguros.20 Ritul Memphis al lui Marconis de Negre avea relatii strînse cu societatea numita Filadelfienii. du Temple et du Graa l. o data pentru totdeauna . conform careia toate drumurile duc la Rennes-le-Château. acest fapt aminteste de Ordre de la Rose-Croix. avea cu sigura n ta rela tii cu membri ai Prioriei. în Narboune. du Temple et du Graal — ordinul fondat în Toulouse. construit de Antoine Bigou. am crezut ca ideea celorlalti specialisti în domeniu.un ma son al Ritului Scotian Rectificat. desi în general din motive gresite. care a încercat sa clarifice. problema originilor templierilor mason i si care i-a luat în mod clar partea baronului von Hund. Dintr-un punct de vedere. preot paroh la Rennes-le-Château. un Hautpoul — Jean-Marie Alexandre — a detinut un rol principal în crearea gradului de Chevalier Bienfaisant de Ia Cite Sainte din cadrul Ritului Scotian Rectificat — templier. desi alte ra muri ale familiei au supravietuit. din care a derivat L'Ordre de la Rose-Croix. Desigur.15 Împreuna cu simbolurile rozicruciene si numeroasele imagini ale Templului lui Solomon . de marchizul de Chefdebien . cu alte cuvinte — în 1778.patru statui sînt unite printr-un „M" imaginar schitat pe pardoseal a bisericii. numele acestuia provenind de la un „castel" din apropiere (de fapt. în 1791. unit ma i tîrz iu cu Ritul Misra'im. de asemenea. pus la pun ct cu mult înainte de nasterea lui si care continua si astazi. a fost incitant sa dezvaluim complexa retea de grupari ocute si masonice despre care am discutat anterior si sa identificam relatia dintre ele si Sauniere. Am discuta t deja despre in fluen tul Rit Memphis. Nepotul s i mostenitorul Mariei de Negre. a carui vaduva s-a dovedit atît d e generoasa cu Sauniere.19 Armând d'Hautpoul a fost. în jurul anului 1850. filadelfienii erau . Aceasta este o alta societate ma sonica templiera inf luentata de ideile baronului von Hund: Chefdebien a participat la celebra Con-Ventie de la Wilhelmsbad. initialele lor formeaza cuvîntul Graal. creata în 178021. La începutul cercetarilor noastre. jVlarie de Negr e d'Ables s-a casatorit cu ultimul marchiz de Blanchefort în 1732. este eronata. ale carui ruine sînt vizibile si asta zi. din 1782.

fiind concediat la un moment dat pentru ca furase o parte din arhivele acesteia. Sauniere amintea despre ideile locale conform carora „ar fi de asteptat sa platesc pentru greselile fratelui meu. De asemenea. desi se stie ca era amantul marchizei du Bourg de Bozas. con vertindu-se chia r . magice si masonice. Alfred (de asemenea preot). desi unele grupari d in care facea parte erau. B'nai B'rith. fara îndoiala. în buna traditie a magilor de acest tip. De aceea. Alfred a murit în 1905. Cel mai probabil însa. în beneficiul altor persoane. adesea pentru a se infiltra în rîndurile lor. si-a urmarit mereu propriile interese si si-a satisfacut pasiunea pentru intriga si putere personala. grade si ritualuri. ocultista si oaspete la Vila Betania. dupa ce fusese excomunicat. Si. Indiferent care ar fi fost veritabilele sale motive. filadelfienii intentionau sa desluseasca istoria complexa a francmasoneriei. De fapt. Ei au devenit detinatorii unor vaste cunostinte despre masonerie si despre alte societati similare. el a preferat sa-si exercite influenta din umbra. Monti a înregistrat un succes extraordinar în latura secreta a vietii sale. desi nu este si printre cele mai cunoscute.interesati în principal de ocultism. Pentru a-i descoperi secretele si obiectivele initiale. spre deosebire de asociatul sau. Dupa moartea fratelui sau.22 Alfred Sauniere este. În plus. Cunoscut si sub pseudonimele contele Israel Monti si Marcus Vella. pe care le-au obtinut prin mijloace deschise ori prin intermediul infiltrarilor în respectivele organizatii. Cheia afi lierii lui spirituale o constituie anturajul pe care îl frecventa. care a murit pr ea devreme. a fost agent dublu al serviciilor de spionaj franceze si germane. al lui da Vinci. putem stabili o legatura între Sauniere si Pierre Plan-tard de Saint-Clair prin intermediul unui singur om: Georges Monti. ori în conditiile în care fiecare credea ca s-a infilt rat în cealalta pentru a o spiona. este semnificativ faptul ca fratele lui Sauniere. ori fara st irea acestora. detinînd adesea pozitii înalte în orga nizatii reciproc ostile. lumea spionajului si cea a ocultismului merg adesea mînâ în mînâ. Aleister Crowley. Monti a dus o viata atît de complexa. abatele. imaginea de ansamblu a început sa devina rnai clar a. Monti a reusit sa acceada într-o pozitie de frunte în cadrul unei societati evreiest i cvasimasonice fondate în SUA. era preceptorul familiei Chefdebien. înctt este imposibil de stiut cui i-a fost loial cu adevarat."23 O data ce am aflat despre relatiile lui Sauniere cu francmasoneria de Rit Scotian. A fost însa dificil sa gasim date despre el. declarat an tisemite. În decursul anilor. Ajuns alcoolic. ambele avînd grade dedicate exclusiv dezvoltarii cunostintelor oculte. este unul dintre cele mai puternice si mai lipsite de scrupule personaje din cercul societatilor secrete ale secolului XX. personajul-cheie în straniile evenimente în care a fost implicat fratele sau mai vîrstnic si mai celebru si de aceea merita investigat mai îndeaproape. departe de a fi o obsesie personala. cu reteaua sa de ierarhii. a urcat în ierarhia unui mare numar de societati oculte. într-o scrisoare adresata episcopului. De exemplu. veneratia lui pentru Maria Magdalena s-a dovedit a f i o parte integranta a Marii Erezii Europene. la fel ca în cazul lui John Dee si poate. ca el însusi.

în 1942. în rîndul numerosilor sai cunoscuti s-a aflat si Aleister Crowley. În 1934.. Prin urinare... o organizatie germana specializata în asasinate politice. Motivul pentru care 1-am inclus în investigatia noa stra a fost acela ca primul sau rol în lumea oculta pariziana a fost cel de secretar a l lui Josephin Peladan. Monti era considerat „reprezen tantul lui Crowley în Franta" 25. este si cea pe care a oferit-o Sauniere însusi. De asemenea. Asa cum am vazut. îl cunostea destul de bine: fosta sotie a lui Plantard. acesta din urma era de origine din Languedoc si a locuit mult timp în Toulouse si în alte regiuni din sudul Frantei. de fapt. al carui Mare Maestru a devenit. Pierre Plantard de Saint-Cla ir la frageda însa semnificativa — vîrsta de douazeci si doi de ani. fiind membru al OTO în vremea în care britanicul era Marele ei Maestru. a copiilor sau a mostenitorilor lor". reprezen-tînd poate o continuare a unei traditii oculte. se spunea despre el ca „detin e cheile francmasoneriei italiene". De la o vîrs tâ tînara s-a ara tat interesa t de lumea ascunsa a societatlor secrete. fiind a bandonat de parintii sai italieni. A calatorit p rin cea mai mare parte a Europei si a stat un timp în Egipt si în Al geria.27 .sonne i-a cerut socoteala pentru stilul sau de vi ata extravagant.. Dovezile existente sugereaza existenta unui „sponsor" secret. Si cu toate ca Plantard avea doar saisprezece an i la moartea lui Monti. în plus. disimulari si mistificari. A le face public numele fara permisiunea lor implica riscul de a crea disensiuni în sînul unor familii.26 Este posibil ca acesta din urma sa-i fi fost profesor si mentor.. Asadar.. fiind deci un intim a l antura jului Emmei Calve. scria într-un articol din 1960 ca: „(Plantard de Saint-Clair) îl cunostea bine pe contele Georges Monti". în mod deloc surprinzator. Cînd succesorul lui Biliard ca episcop de Carcas. Pe lîngâ faptul ca aceasta este cea mai logica explicatie. a fost crescut de iezuiti. Monti a fondat Ordre Alpha -Galates.la iudaism în acest scop. se pare ca a existat o legatura clara între Sauniere si Plantard de Saint-Clair. Monti s-a nascut la Toulouse în 1880 si. caracterul duplicitar al vietii sale si-a spus în cele din urma cuvîntul si Monti a murit otravit în Paris. în persoana lui Georges Monti. Anne Lea Hisler. preotul a raspuns: „Nu sînt obligat. Printre numeroa sele societati din care a facut parte s-a aflat si Holy Vehm. foarte probabil membru al influentelor societati secrete din Paris si Languedoc. a cunoscut-o. ce putem crede despre povestea lui Sauniere? Nu e deloc usor de razbit prin hatisul de legende. de asemenea . dar se pare ca preotul într-adevâr cauta ceva si ca nu lucra în acest sens d e unul singur. sa divulg numele sponsorilor mei. în octomb rie 1936. si Sauniere întretinea relatii cu Peladan si cu cercul sau. pe Calve si deci trebuie sa-1 fi întîlnit pe Monti. ai caror membri m-au finantat fara stirea sotilor.

Pentru investigatia noastra. care a afirmat ca Sauniere efectua un ritual magic sexual cunoscut sub numele de „Convocarea lui Venus". în numele altora —. la care lu au parte. deoarece locasul fusese capela familiei senioriale a regiunii. în cursul uneia dintre calatoriile noastre în zona."28 Si fratele lui Sauniere. prezentator de televiziune si o autoritate în domeniul tantrismului. biserica îi fusese închinata ei cu mult înainte de venirea lui pe lume.. se pare ca obiectul acestora s-ar fi aflat în alta parte. faptul devine cu atît mai semnificativ. Intr-adevar. Nimen i nu trebuie sa deslusea sca secretul pe care îl detii. Daca cineva ti-a dat bani în secret. El a jucat . Alfred. parent. De asemenea.1-am invitat sa ne însoteasca pe Lucien Morgan. Lazar si Mart a. torire. dar numai sub taina spovedaniei.. Morgan crede ca Sauniere si anturajul sau secret practicau rituri sexuale oculte menite sa faciliteze clarviziunea si contactul cu divinitatea — realizînd astfel Mareata Lucrare a vech ilor alchimisti — si sa le asigure totodata influenta si forta materiala dorite. a declarat ca îi va spune episcopului numele sponsorilor sai. Marie Denarnaud si Emma Calve. cea pe care a preferat s-o realizeze el . S i altii au recunoscut indiciile magiei sexuale: scriitorii britanici L ionel si Patricia Fanhthorpe citeaza cuvintele expertei în domeniul ocultismului Bremna Agostini. dar nici aceasta nu este doar o simpla coincidenta.. cu toate ca Rennes-le-Château pare a fi fost punctul de lecare al misterioaselor cautari ale lui Sauniere — întreprinse.Mai tîrziu însa. rolul de intermediar pentru acele suflete generoase". fratele meu avea numeroase relatii. aceea a Mariei de Negre. Si. Dintre toate decoratiunile bisericii..29 par. iar casa a numit-o dupa cea în care. esti obligat sa pastrezi acest secret si nimic nu te poate scuti de acea sta înda-". ar fi fost parte a acestui secret. Ca raspuns la întrebarile autoritatilor cu privire la extravagantele sale.. elementul cel mâi semnificativ în privinta activitatii lui Sauniere în Rennes-le-Château este accentul pus asupra Mariei Magdalena. ar fi trait Magdalena împreuna cu fratii ei. O scrisoare de sustinere trimisa lui Sauniere de un prieten apropiat în 1910 folos este un limbaj mai sugestiv: „Ai avut banii.. conform Noului Testament. data fiind strînsa conex iune a acesteia cu Ritul Scotian Rectificat. Sauniere a dat numele Magdalenei turnului în care sia construit biblioteca. preotul a declarat: „Fiind predicator. care a fost uimit sa descopere ca Turnul Magdala si meterezele fusesera construite în conformitate cu anticele principii ale unui anumit tip de ritual sexual. de asemenea. în 1995. numerosi cercetatori au gasit pe domeniul lui Sau-iiiere o serie de indicii referitoare la realele sale preocupari si jtiotivatii. Recent..

Lasînd la o parte „momeala" pergamentelor. Oare asta încerca. le-a mutat departe de mormînt. preotul planuise sa puna bazele u nei „noi religii" si sa porneasca o cruciada în regiune.) Si mai exista un indiciu care atesta ca Saun iere calca pe urmele lui Bigou: înainte de a deveni paroh la Renne s-leChâteau. aflat la circa douazeci de kilometri departare. Asa cum ne-a explicat Keith Prince. aceste pietre — o lespede orizontala si o piatra de capâtîi . grafii ale ei. la zece ani dupa moartea femeii care se presupunea a fi îngropata acolo -. fiind imaginea exacta. De asemenea . Dar aici exista deja o ciudatenie: Bigou a afnplasat pietrele în 1791. el rosteste aceste cuvinte si continua prin a numi locul respectiv Betel. un fost ziarist din Limoux. Multe persoane cred ca Sauniere a încercat sa lase în urma o serie de indicii prin decoratiunile din biserica. Les dossiers secrets sustin ca. Sauniere sa transmita'? în mod interesant. însemnînd Casa lui Dumnezeu. Le Clat. numele capata conotatia unei alternative la centrul religios „oficial ". dar Andrg Galaup. cu familia d'Hautpoul sau . în Franta însa. Statuia a disparut de mult. gigou a fost preot într-un satuc de munte. Betel devine un centru de putere ce rivalizeaza cu Ierusalimul. am fost uimiti de aparenta contradictie din comportamentul sau. de fapt. 28:17. totusi. am descoperit ca tot el a sculptat si o mica statuie din bronz a Magdalenei. La trezire. în oglinda. la rîndul lui. Si Sauniere. expresia se regaseste în Fac erea. în ultimii sai ani de viata. care o înfatisea za pe Magdalena.'ttsusj a fost basorelieful din fata altarului. în a ceeasi perioada în care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în biserica. a basoreliefului. se stie ca el a distrus cu meticulozitate anumite elemente ps care le-a gasit aici. Asa cum am vazut.33 Noi ne-am decis sa ne concentram eforturile asupra a ceea ce a gasit Sauniere la sosirea sa în Rennes-le-Château si deopotriva pe ceea ce i-ar fi putut motiva cautarile. a slujit în acelasi sat chiar înainte de a veni la Rennes. fapt ce sugereaza ca dorea sa ascunda locul exact al acestuia. Ultima construct ie planificata pentru domeniul sau — turnul înalt si vasul baptismal de afara — se încadra în aceasta ambitie. astfel. Sculptura avea putin sub un metru înaltime si cîntarea aproximativ optzeci si cinci de kilograme.31 Inscriptia „Terribilis est locus iste" iese în evidenta deasupra usii. si se refera la visul lui lacov despre o scara pe care urca si coboara îngerii. printre ele si inscriptiile de pe cele doua pietre ce marchea za mormîntul Mariei de Negre. (Ridicarea aces-tei pietre pare a fi fost o etapa impo rtanta în cauta rile lui Sauniere.au fost asezate pe mormîntul Mariei de Negre & abat ele Antoine Bigou cu aproximativ o suta de ani înainte de sosirea lui Sauniere în sat. In plus. implicatiile sînt mai pregnante: un dictionar francez defineste Betel ca „templul unei secte disidente"32. Sa fi cautat el ceva ce ave a legatura cu Bigou si. pe care a amplasat-o în afara grotei de lînga biserica. detine foto. acum pensionar. Dar în Vechiul Testament. prin urmare.

Sauniere ar fi descoperit intrarea în cripa sub Piatra Cavalerului si ar fi coborît în interiorul ei. intrarea în cripta se face prin "'serica.cu de Negre? Lucrarile efectuate de Bigou Ia mormînt ar fi putut fi impulsionate de evenimentele petrecute în Franta între moartea Mariei si anul 1791 — începutul terorii stîrnite de Revolutia Franceza. încît a r trebui sa aduca o jignire serioasa familiei. dar se pare ca Sauniere stia ceva. în conformitate cu acesta. fiindca a deschis mormîntul pentru a cauta în el. a ascuns ceva în cimitirul din Rennes-le-Château înainte de a fugi în Spania. acoperind intrarea. nu mai putin de unsprezece contin greseli. Si mai exista o bizarerie în ceea ce priveste înmormîntarea Mariei de Negre. dar una anume este atît de grava. Prin urmare. Bigou. De ce ar fi tinut atît de mult cei doi preoti. care nu pot fi doar rezultatul neîndemînarii mesterului. La scurt timp dupa sederea sa la Rennes-le-Château. cel din cimitir. în 1793. ca nimeni sa nu ma. Dintre cele douazeci si cinci de cuvinte ale inscriptiei. a carui inscriptie a distrus-o. Dupa parerea fratilor Antoine si Marcel Captier — formata pe baza amintirilor familiei34 . Dar cel de-al doilea. erau îngropati în mod obisnuit în cavoul lor. despre care se spune ca se afla sub biserica. Si atunci . probabil pentru a i se pierde urma. a fugit peste granita. Daca Sauniere a intrat în cavou si a gasit mormîntul Mariei de Negre acolo unde ar fi fost firesc sa fie. membrii familiei d'Hautpoul. Si a avut grija ca mesajul de pe cele doua pietre sa se piarda pentru totdeauna — sau cel putin cel de pe lespedea orizontala. Dar ce anume? Un alt cadavru. patrunda în cripta seniorilor de la Rennes-le-Château? Raspunsul este unul simplu. Unele par banale. Astazi locul nu se mai cunoaste. unele spatii au fost omise sau adaugate acolo unde nu-si au rostul. în Spania. Antoine Bigou trebuie sa fi avut aceleasi preocupari fiindca el a fost cel care a asezat Piatra Cavalerului cu fata în jos în 1791. probabil ca urmare a tulburarilor din timpul Revolutiei din 1789 care îl amenintau dir ect. desi se pare ca Sauniere "a descoperit. un obiect sau niste documente'? Poate ca era ceva prea mare si prea dificil de transportat în Spania sau poate ca era ceva ce apartinea satului Rennes-le-Château. poate ca documentele gasite i-au indicat unde anume sa caute. Apoi a ascuns intrarea sub noua podea a bisericii.3 5 Cuvintele sînt incorect ortografiate. Poate ca noi nu vom afla niciodata. de ce pentru Marie s-a facut o exceptie? Existenta criptei este certa. la un secol distanta unul de celalalt. icoane si decoratiuni au fost distruse sau furate în aceasta perioada. cine — sau ce — se afla acolo? O ipoteza plauzibila este aceea ca Bigou. expus acum 'a muzeu. lipsesc litere. Revolutionarii erau osti li Bisericii Catolice si numeroase relicve. Oare mesajul oferea anumite indicii privind continutul real al mormîntului? Inscriptia de pe piatra de capatîi a Mariei de Negre contine pre a multe greseli. si-a dat imediat seama ca se afla în fata unei ciudatenii: femeia avea doua morminte. asa cum o atesta registrul Parohiei pentru perioada cuprinsa între 1694 si 1726. un oponent al Republicii. Seniorii de Rennes. fusese facut de Bigou la zece ani dupa moartea ei. unde a si murit.Ultimele cuvinte ar fi trebuit sa fie . Marie nu era îngropata în cimitir. în mod evident.

ar putea fi o simpla a luzie la Arq ues. între relatarile publicate pe seama ei existînd o serie de discrepante. poate — în contextul zvonurilor despre o „comoara" —. de la „arca" la termeni care înseamna „închis în".) Expresia Et în Arcadia ego se regaseste si pe mormîntul din tabloul lui Nicola s Poussin (1593. ori „alb tare" — un termen alchimic. înseamna ori „fort alb". Cea de-a doua piatra de pe mormîntul Mariei de Negre. dar. de asemenea . Iar Marie de Negre evoca Madonele negre si asocierea lor cu Maria Magdalena. însa atentia „rivitorului este atrasa asupra numelui. ca o referire codificata la ceva foarte important. Chiar ni s-a parut inci-tanta ideea ca Marie de Negre ar fi putut exista doar ca un nume. de aspectele sexuale ale Lucrarii Marete. „în interior". subliniata de aluzia termenului hautpoul la „prostitutia înalta". (Cuvîntul Arcis are ma i multe sensuri posibile. lespedea orizontala. Aceasta greseala este agravata de o eroare înl ortografierea numelui de familie al sotului ei: d'Hautpoul apafe DHAUPOUL. fi ind interpretat în diverse moduri. numele de pe pia tra de mormînt aminteste de tenie importante pentru investigatia noastra. Cea mai recenta versiune a mormîntului a fost dinamitata în 1988 fiindca taranul pe al carui teren se afla se saturase de sutele de turisti care-i încalcau proprietatea. aflat — sub o forma sau alta — pe marginea drumului dintre Rennes-le-Château si Couiza spre Arques. Archis. a stîrnit mai multe dispute. lespedea avea gravate doua inscriptii principale: fraza — în latina. scrisa cu caractere din alfabetul grec — Et in Arcadia ego si patru cuvinte. Iata ca din nou gasim conexiuni ce a mintesc de sexualitatea sacra si. de asemenea în latina. Daca aceasta este. în orice caz. în franceza. scrise de-a latul pietrei: Redd is Regis Cellis Arcis. o referire la ora sul Arles din Provence. dar par a se referi la Un mormînt rega l. Blan-chefort. catin este un t ermen argotic pentru „tîrfa".formula traditionala REQUI-ESCAT IN PACE . la numele vechi al o rasului.) . de fapt. dar apar scrise astfel: REQUIES C ATIN PACE. aceasta masura drastica a avut un efect aproape contrar: acum turistii vin în numar la fel de mare pentru a fotografia locul în care s-a aflat mormîntul. Sensul nu se schimba foarte mult. în mod ciudat. 36 În mod similar.„Odihneascâ-se în pace" -. desi este în mod cert numele unui sit din zon a. iar poule („gaina") este un alt termen argotic care defineste o prostituata . Sensul acestora din urma nu este clar. ne duce cu gîndul la faptul ca Arles a fost un vechi centru de cult al zeitei Isis.37 în majoritatea versiuni lor. este situat foarte aproape de Saintes-Maries-de-la-Mer. Din pacate pentru el. hautpoul ar însemna „prostituata înalta". sau doar o ortografiere fone tica a numelui actua l.1665) Pastorii din Arcadia -. mormînt c are seamana extraordinar de bine cu unul real. poate asociat cu Rhedae si/sau cu satul Arques. La urma urmei. Mai semnificativa înca este o alta greseala de ortografie de pe piatra de mormînt: D'ABLES este scris D'ARLES. asa cum banuim noi.

pura coincidenta. Pe mormînt se afla inscriptia în latina Et in Arcadia ego — o bizara struc tura gramaticala care a fost interpretata în diverse moduri.41 Exista însa si un alt motiv pentru care pictura lui Poussin a atras atentia celor care au cercetat Rennes-le-Château: peisajul reprezentat în tablou seamana foarte bine cu zona din jurul mormîntului de la Arques. Desi similar. realizat în jurul anului 1640. abatele Louis Fouquet i-a scris -o din Roma fratelui sau Nicolas.40 Semnificativ este si faptul ca episcopul de Narbonne Charles fouquet. De asemenea. dupa parerea lui. asa cum am mentionat deja. superintendent al Finantelor în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea: „(Poussin) si cu mine am planuit anumite lucruri despre care îti voi vorbi în detaliu curînd (si) care îti vor oferi. asupra bisericii Notre Dame de jvlarceille. avantaje pe care nici regii nu le-ar putea obtine de la el si pe care. Jean Galibert. Iar cea mai veche reprezentare cunoscuta în arta a expresiei Et in Arcadia ego este o gravura germana din secolul al XVI-lea. nimeni în secolele ce vor urma n u le va avea vreodata. este interesant sa mentionam scrisoarea pe care. cardinalul Rospigliosi. se pare ca i-ar fi sugerat tema si lui Guercino. apârînd si în lucrarile lui Giovanni Francesco Guercino. în plus. asemanarea fiind considerata uneori. moartea e preze nta. printre care si Pastorii din Arcadia?8 Tabelul. din acest motiv. . si. Dar cel care i-a co mandat lucrarea lui Poussin. Dupa parerea noastra însa. încît nimic pe acest pamînt n u va putea oferi o avere mai mare sau macar egala". în aprilie 1656. prin intermediul domnului Poussin. iar în departare se vede chiar Rennes-le-Château. frate cu Louis si Nicolas. dar vor aduce profit. în general considerîndu-se a fi un memento mori. Motoul are o strînsâ lega tura cu povestea Prioriei din Sion si apa re pe blazonul lui Pierre Plantard de Saint-Clair. cu aproximativ douazeci de ani mai devreme.. o reflectie asupra caracterul ui muritor: chiar si pe tarîmul pa-radisiac al Arcadiei. nu vor fi necesare cheltuieli mari. peisajul seamana destul de bine cu originalul pentru a banui ca Poussin a intentionat sa rede a chiar regiunea din jurul satului Rennes-le-Château. peisajul nu este identic. a fost gravat pe lespedea orizontala de pe mor mîntul Mariei de Negre.Despre Sauniere se spune ca ar fi adus de la Paris copii ale anumitor picturi."39 Referitor la Nicolas Poussin. iar a ceste lucruri sînt atît de greu de gasit. si vîndut apoi u nui . înfatiseaza un grup de trei pastori care studiaza un mormînt. timp de paisprezece ani. intitulata „Regele Noului Sion detronat dupa ce a inaugurat Era de Aur. A fost construit în 1903 de un proprietar de fabrica din zona. a obtinut mai tîrziu control ul total. sub privirile unei femei considerate în mod obisnuit o ciobanita. Lucrurile sînt totusi chiar ma i complexe: mormîntul de la Arques dateaza doar din primii ani ai secolului XX. Tema centrala a tabloului nu a fost rezultatul imaginatiei lui Poussin.

la rîndul ei. ori un indiciu catre acesta. la fel de noua fiind si presupusa lui conexiune cu pictura lui Poussin si cu mormîntul Mariei de Negre. a JS/eonore („Amantii. pe drumul principal. Ce anume se ascundea în cel de-al doilea mormînt al Mariei de Negre-Inscriptia . Monumentul funerar este numit în zona „mormîntul de la Arq ues" — nume care.42 Daca acest lucru este adevarat. inscriptia de pe mormîntul Mariei de Negre era strabatuta pe mijloc de o sageata. a înlocuit un mormînt si mai vechi. Les Amants. fiindca Arques se afla la distanta de trei kilometri spre est. lespedea de pe mormîntul Mariei de Negre a fost adusa aici de abatele Bigou. Din pacate. Exista însa zvonuri care sustin ca mormîntul era o replica a unei versiuni anterioare existente în acelasi loc. Labou'ise-Rochefort a mai scris o carte. Prietenul nostru John Stephenson. John Stephenson ne-a mai spus ca legatura cu tablou l lui Poussin era cunoscutâ în regiune de multa vreme. ori ca în sat exista un indiciu referitor la el. se deschid unele perspective interesante. s-a sustinut ca motoul Et in Arcadia ego ar fi fost acolo pictat de Plantard de Saint-Clair si de Prioria din Sion abia în se-XX. desi locul este mult mai aproape de satul Serres. care.american pe nume Lawrence. numele Arques aminteste prea bine de Arcadia pentru a nu fi exploatat. în care facea referire la o comoara ascunsa si la conexiunile ei cu Rennes-leChâteau si Blanchefort. pentru Eleonore"). desi mai corect decît „mormîntul lui Poussin". („Rennes-le-Château: capitala secreta a istoriei Frantei"). este posibil ca Poussin sa fi pictat într-adevar ceea ce a vazut în zona respectiva. fapt ce contesta afirmatiile scepticilor cum ca ar fi fost o inventie a anilor 1950 sau 1960. Sa fi pictat Poussin exact ceea ce a vazut. adica un mormînt cu inscriptia E t in Arcadia ego? John Stephenson ne-a povestit o uimitoare legenda locala privitoare la mormîntul de la Arques: cum ca ar fi ori locul de odihna vesni ca al Mariei Magdalena. pe a carei pagina de titlu aparea si expresia respectiva. care a locuit timp de multi ani în regiune. Dovezile sugereaza ca Sauniere credea ca ar putea gasi undeva trupul Mariei Magdalena: ori ca acesta s-ar afla în apropiere de Rennesle-Château. De aceea. în 1832 un oarecare Auguste de Labou'ise-Rochefort a scris o carte intitulata Voyage â Rennes-les-Bains. asa încît nu se mai poate sti încotro indica sageata. Cte asemenea. lespedea a fost mutata. în conformitate cu afirmatiile pe care le fac Deloux si Bretigny în cartea lor Rennes le Château: capitale secrete de l'histoire de France. Dar expresia a avut rezonanta în zona cu mult înainte de nasterea lui Sauniere. nu este întru totul adecvat. locul a fost totdeauna considerat important. care a luato de la o versiune mai veche a mormîntu-lui de la Arques. a confirmat ca localnicii sustin ca „a existat mereu un mormînt în locul acel a".

legat îtr-un fel de draga sa Maria Magdalena. în consecinta. Aix-en-Provence si regiunea înconjuratoare. Nicole Dawe a organizat o cina la care i-am întîlnit pe Antoine si Claire Captier.43 Ne-a declarat ca nu crede ca-i vom Pune întrebari ce nu i-au mai fost puse. am putea avea de-a face doar cu o obsesie personala si cu rezultatul unei imaginatii prea bogate. Antoine ne-a spus ca urmatorul numar al ziarului sau „va va interesa. Pentru ei nu era deloc greu de crezut ca Sauniere si misteriosii sai sponsori sa o fi cautat pe însasi Maria Magdalena. Si ce ar putea fi mai pretios decît ramasitele ei pamîntesti? Desigur. dar au avut impresia ca rezolvarea misterului se afla undeva la distanta de Rennes-le-Château. care îl si finanta. Prin intermediul lui Nicole. de pilda. „Nu va voi spune ceea ce nu stiu" — cu aceasta fraza si-a mceput el discutia cu noi. ca. Acest lucru urma sa apara într-un ziar intitulat Cep d'Or de Pyla. acesta era un punct de vedere care fusese Onorat pîna de curînd. Pe masura ce investigatiile noastre avansau. 1-am întîlnh mai tîrziu pe Andre Douzet care ne-a declarat ca el si alti cîtiva. Andre nu fusese atras de la bun . referitor la Magdalena". realizat de Andre Douzet — cel care a gasit macheta despre care vom vorbi în ultimul capitol si care locuieste în Nar-bonne. vizitînd.. Douzet si cei din anturajul sau sînt cercetatori entuziasti si documentati ai istoriei ezoteri ce a Frantei. aceasta ipoteza a Mariei Magdalena a început sa ni se para tot mai convingatoare . în primavara anului 1995. Dovezile sugereaza ca preotul actiona pe baza unor informatii secrete despre un obiect concret. dar curînd ne-am dat seama ca ne aflam pe o pozitie singulara în acest sens. fiica lui Noel Corbu. printre care si Antoine Bruzeau. ceva pretios. împreuna cu Charles Bywaters.codificata. însa interesul nostru era dublat de cel al unotr cercetatori francezi. Sa fi fost si membrii acesteia victimele unei iluzii similare? Poate ca nu. Antoine ne-a spus ca Sauniere studiase legenda referitoare la Magdalena. nepotul clopotarului care a gasit cilindrul de lemn cu documente. Pe de alta parte. ni s-a parut încurajator sa constatam ca specialistii francezi urmau acela si filon ca noi. în timpul uneia dintre calatoriile noastre în zona. ce se referea aparent la o „înalta prostituata" facea într-adevâr aluzie la Maria Magdalena? (Poate ca termenul e citit mai degraba „înalta preoteasa". a tra it în prea jma acestui mister întreaga sa viata. fiindca veti gasi în el ceva profund. pe care i 1 -a dat lui Sauniere.) Jn mod cert. de altfel. Sauniere cauta ceva deosebit. am vazut ca Sauniere lucra pentru o organizatie din umbra. Antoine. Antoine a fost sincer: nu doreste sa scormoneasca si mai mul t Misterul. au studiat interesul pe care Sauniere 1-a aratat Mari ei Magdalena.. asociind astfel conceptul fe sexualitate sacra cu practicile oculte antice. dar s-a aratat surprins cînd 1arn cerut parerea despre posibila conexiune dintre Sauniere si cul-tal Mariei Magd alena. si Claire. cel putin în rîndul specialistilor britanici.

Beatrix s-a retras în zona Le Pilat. a renovat manastirea si a descopertit. (Sau poate. cînd calugarii de la Vezelay nu au putut ar ata relicvele pe care se presupunea ca le-ar fi detinut. unul dintre calugarii de la Sainte-Croix. (într-o capela a Sfintei Magdalena din regiunea Le Pilat se spune ca ar fi existat moastele lui Lazar. pur si simplu. Gerard de Roussillon era conte de Barcelona. ci în Roussillon. legaturi cu Nicolas Poussin. Lyon. dar redescoperita în 1896 — cu putin timp înainte ca Sauniere sa picteze personal basorelieful de pe altarul de la Rennesle-Château. Dom Polycarpe de la Riviere. ci ajunsese la ea pe o cale ocoli ta: unele situri interesante din orasul sau natal. în Z0na Rennes-le-Château. lucru care sugereaza existenta unor motive mai puternice decît simpla venerare a unei sfinte din Noul Testa ment. unde a trait pîna la sfîrsitul zilelor ei. stapînul domeniului. de aseme-nea. De la Riviere a avut. convins ca relicvele se mai afla înca în Provence. de asemenea.astazi Parcul National Le Pilat -.44 Pentru un motiv neclar. Conexiunea dateaza din vremea lui Gerard de Roussillon care. Dupa aceea. unde a fondat o mana stire carthu' siana. în Provence. ca Magdalena a debarcat pe teritoriul actual al Frantei. Antoine Bruzeau sustine ca familia s-a aflat în posesia adevaratelor moaste ale Mariei Magdalena si ca Beatrix le-ar fi dus la Sainte Croix.început de enigma Sauniere. abatia Sainte-Croix a fost decorata cu o fresca stranie. Mai tîrziu fresca a fost acoperita. la sud de Lyon . ea ar fi trait nu în Provence. Familia lui detinea. nu în Carnargue. iar vaduva sa îndoliata. ceva. în care lisus e rastignit pe o cruce din lemn înca viu. Narbonne si Provence — un domeniu vast. în care Magdalena contem-pleaza o cruce din lemn înca verde. iar studiile lui Bruzeau sugereaza ca amîndoi . din nefericire. i-a dezvaluit abatelui secretul privind locul în care erau ascunse. de asemenea. ci în Languedoc. În secolul al XVII-lea. Poate ca la mijloc era ceva în legatura cu adevaratul rol al Mariei Magdalena. a murit în cruciada. s-a pierdut între timp si o alta referitoare la zona Aix-en-Provence-St Maximin-Sainte Baume. în Burgundia. Ne amintim (vezi Capitolul 3) ca acest lucru a fost contrazis mai tîrziu de c ei din St Maximin. În secolul al XlV-lea. probabil. Sainte-Croix-en-Jarez. proprietati în regiunea Le Pilat . Cu totii erau devotati Mariei Magdalena. a fondat abatia de la Vezelay. în secolul al IX-lea. De asemenea . într-un loc numit si astazi Mas de Ia jtfadeleine. cît si secretul cu privire la ele — fapt extrem de ciudat într-o perioada în care comertul cu moaste era atît de rentab il. pe care Vaticanul a interzis-o. îl adusesera în cele din urma aici.) În secolul al XlII-Iea. unde — s-a afirmat mai tîrziu — ar fi dus trupul Mariei Magdalena. mana stirea a dobîndit o stran ie a sociere cu Maria Magdalena. acest moment 1-a determinat pe Carol al II-lea de Anjou sa porneasca o intensa cautare a lor. zona fiind un centru al cultului ei . Guillaume de Roussillon. Conform teoriei sale.) El sugereaza. un cunoscut învatat. El a demonstrat un interes aparte pentru Maria Magdalena: a scris despre ea o carte care. familia Roussillon a considerat de datoria sa sa pastreze atît moastele.

erau membri ai unei societâti secrete numite Societe Angelique.45 În regiunea deluroasa Le Pilat, un drum stravechi urca pe Mont dat pîna la 0 capela închinata Mariei Magdalena. Cararea porneste în satul Ma lleval, în a carui biserica se afla statui ale sfintilor Anton din Padova si Germaine, identice cu cele de la Rennes-le-Château. Drumul trece pe lînga o capela închinata Sfîntului Anton Ermitul — un alt sfînt prezent si în biserica lui Sauniere (sarbatorit pe 17 ianuarie), în Capela Magdalenei poate fi vazut un tablou al sfintei în grota sa, uimitor de asemanator cu cel de la Rennes-le-Château. Bruzeau subliniaza ca, pe fundalul altarului din biserica lui Sauniere, se afla un arc si o coloana: în limba celta primul este pyla, în latina cea de-a doua e pila, ambele indicînd fonetic zona Le Pilat. Iar culmile ce se profileaza la orizont par a fi cele de lîngâ Mont Pilat. întotdeauna ni s-a parut ciudat faptul ca, în basorelieful sau, Sauniere nu a inclus si cel mai reprezentativ element din icon ografia Mariei Magdalena: vasul cu mir sfînt — în franceza, sainte baume... Sa fi fost aceasta o modalitate de a sugera ca moastele ei ' nu se afla totusi la St Maximin-la-Sainte-Baume, în Provence? Judecind dupa facturile pentru închirierea cailor si a trasurilor în zona Lyon în anii 1898 si 1899,46 se pare ca Sauniere a batut intens regiunea Le Pilat, cautînd ceea ce mai ramasese din adorata sa Maria Magdalena. Aici se ridica însa o întrebare fundamentala: de ce si-ar da cineva atîta osteneala pentru a gasi, în esenta, niste oase? Fiindca, desi catolicii au avut dintotdeauna o înclinatie aparte spre moastele sfintilor, trebuie sa retinem ca multi dintre cei care cautau ramasitele Magdalenei erau, de fapt, ocultisti sau catolici rebeli, în orice caz, nu aveau aeru l unor persoane sentimentale, iar epoca în care comertul cu relicve era profitabil apusese de mult. Prin urmare, care este motivul insistentei lor? Poate ca, de fapt, nu cautau doar niste oase; poate credeau ca în sicriu s-ar afla un secret — ceva referitor ori la trupul însusi, ori la un obiect de lîngâ el. Henry Lincoln a sugerat presei franceze, probabil ironic, ca acest „ceva" ar putea fi certificatul de casatorie a lui lisus cu Maria Magdalena47. Serios vorbind însa, secretul respectiv trebuie sa fie ceva similar — o dovada concludenta care.odata facuta publica, ar stîrni senzatie. Tinînd seama de interesele diverselor grupari pe care le-am studiat, proba bil ca este ceva eretic, ceva care a r a vea un impa ct en orm asupra structurilor oficia le ale Bisericii. Dar ce anume ar pu tea constitui o astfel de amenintare? Si cum ar fi posibil ca un obiect vechi — de 2 000 de ani — se presupune sa aiba o semnificatie atît de mare pentru lumea modern a? CAPITOLUL 10 În cautarea filonului subteran În aceasta etapa a cercetarilor noastre, ne-am vazut din nou confruntati cu aparenta semnificatie a Mariei Magdalena pentru o veritabila retea de organizatii eretice, subterane. De aici am si început, de altfel, de la simbolismul subliminal al „Doamnei M" folosit de Leonardo da Vinci în fresca Cina cea de taina, în anii care s-au scurs de cînd ne-am lasat antrenati în lumea secreta a ereziilor europene, am strabatut o distanta considerabila, în ambele sensuri ale termenului. Venise vremea sa facem un popas si un bilant: ce aflasem'? „Doamna M", pe care noi am interpretat-o ca fiind Maria Magdalena, avea,

în mod evident, o importanta uriasa pentru da Vinci, prezumtiv Mare Maestru al Prioriei din Sion. întrevederile pe care le-am avut cu membri actuali ai acestei organizatii ne-au confirmat faptul ca Magdalena are aceeasi semnificatie si pentru ei. Acelasi lucru poate fi spus si despre loan Botezatorul — un personaj pregnant în lucrarile lui Leonardo si caruia Prioria pare sa-i acorde o veneratie deosebita. Numeroasele noastre calatorii în sudul Frantei ne-au convins ca exista motive solide pentru a nu lua în derîdere legendele privind viata Mariei Magdalena în regiune, dar asocierea ei cu Madonele negre indica existenta unei conexiuni pagîne. Totul în privinta venerarii Magdalenei are puternice implicatii sexuale — aspect evident mai cu seama în rela tia dintre ea si poemul erotic din Vechiul Testament, Cîntarea Cîntarilor. Dar aici apare un paradox. Pe de o parte, exista dovezi care sugereaza ca Maria Magdalen a a fost sotia lui lisus — sau, cel putin, iubita lui —, iar pe de alta avem asocierea ei insistenta cu divin itatile pagîne. Contradictia este evidenta si pare irationala: cum e posibil ca între femeia ca re a r fi fost casatorita cu Fiul lui Dumnezeu si figuri ca Diana, zeita vînatorii, si Isis, zeita egipteana a dragostei si a magi ei, sa fie facute astfel de conexiuni? Iata o întrebare la care ne-am str aduit îndelung sa raspundem. În decursul cercetarilor noastre, am constatat ca diverse persoa ne si grupari, precum templierii, St Bernard de Cla irvaux si abatele Sauniere, au manifestat puternice înclinatii spre tema centrala a principiului feminin. Desi se poate ca pentru unii dintre ei acesta sa fi fost doar un ideal filozofic, simplul fapt ca i-a fost asociata o figura feminina precisa sugereaza o veneratie deosebita . Aceasta figura a fost cînd Maria Magdalena, cînd Isis, stravechea Regina a Cerurilor si consoarta zeului Osiris, mort si revenit apoi la viata. In mod cert, aceasta conexiune — Magdalena/Madona neagra/ Isis — a fost totdeauna centrala pentru Prioria din S ion. Pentru membrii lui, Madona neagra este reprezentativa, simultan, pentru Magdalena si pentru Isis. Acest lucru este însa ciuda t, deoarece prima este o sfînta crestina, iar cea dea doua o zeita pagina; cum ar putea exista o legatura între ele? Dupa cum am vazut, catarii nutreau idei heterodoxe, total inacceptabile, cu privire la Maria Magdalena; la urma urmei, întregul o ras Beziers a fost trecut prin foc si sabie din cauza acestei erezii. Pentru ei, ea a fost concubina lui lisus — o idee ce aminteste de Evang heliile gnostice, care o descriu ca fiind femeia pe care lisus o saruta adesea pe gura si pe care o iubea mai mult decît pe oricine altcineva. Cata rii credeau acest lucru, desi cu o deosebita retinere, fiindca prop ria lor versiune de gnosticism considera sexul si procrearea ca fiind, în cel mai bun caz, un râu necesar. Ideea relatiei dintre lisus si Ma gdalena nu a aparut în rîndul precursorilor lor, "° gomi lii, ci era deja prezen t a în sudul Frantei, în tr- o cultura pe prea marirea femininului, asa cu m o demon strea za si tra-trubadurilor. Si, asa cum am vazut, tratatul „Sora Caterina" Sugereaza ca ideile Evangheliilor gnostice cu privire la Maria

Magdalena erau înca vii în secolul al XlV-lea. La fel de ciudat ni s-a parut sa descoperim ca unii dintre cei mai barbati, cavalerii templieri - sau cel putin nucleul lor , e rau, de asemenea, devotati venerarii principiului feminin. Adoratia lor pe ntru Madonele negre era neîntrecuta, iar nazuinta lor cavalereasca spre iubirea transcendentala a stat la baza legendelor despre Sfîntul Graal. Templierii erau însetati de cunoastere, aceasta fiind principala lor forta calauzitoare. Ei culegeau date si informatii de oriunde li se ivea posibilitatea: de la arabi au preluat principiile geometriei sac re, iar contactele strînse dintre ei si catari au adaugat un plus de gnosticism ideilor religioase pe care le nutreau, si asa heterodoxe. Chia r de la început, interesele acestui ordin cavaleresc au fost în esenta ocu lte; neconvingatoarea explicatie a formarii sale ca protector al pele rinilor crestini în Tara Sfînta nu a facut decît sa atraga atentia asupra anomaliilor ce îl înconjoara. Cea mai mare concentrare de proprietati templiere din Europa s-a aflat în Languedoc, acea regiune ciudata din sud-vestul Frantei care pare ca a actionat ca un magnet pentru numeroase grupari eretice, în z ilele sale de glorie, catarismul a devenit practic religia oficiala a acestei provincii în care a înflorit si s-a dezvoltat, de asemenea, tradi tia trubadurilor. Studii recente au demonstrat, pe de alta parte, ca templierii practicau alchimia. Cladirile din cîteva orase în Languedoc, precum Aletles-Bains, mai poarta si astazi complexe simboluri alchimice si ilustreaza puternice legaturi cu Ordinul Templier. Dupa sinistrele evenimente ce au însotit desfiintarea organizatiei, membrii ei s-au retras din prim-plan si au continuat sa-si ex ercite influenta asupra unui numar mare de societati. Cum au reusit templierii acest lucru si cui au transmis cunostintele detinute, nu s-a stiut niciodata cu certitudine pîna acum zece ani. Treptat, a iesit la iveala faptul ca fostii cavaleri au supravietuit sub forma rozicrucianismului si a francmasoneriei, care le-au preluat si bagajul de cunostinte. Am descoperit ca, la o examinare atenta, interesele fundamentale ale acestor societati devin evidente. Unul dintre ele este veneratia deosebita — exagerata chiar — pentru cei doi sfinti loan — loan Evanghelistul (sau cel Preaiubit) si loan Botezatorul. Acest lucru este uimitor, deoarece ambele organizatii pot fi cu greu considerate adepte ale ortodoxismului crestin si dovedesc chiar o anumita raceala fata de lisus. Una dintre ac este organizatii este Prioria din Sion, dar mai uluitor în acest con text este faptul ca, desi toti Marii ai Prioriei îsi iau numele „loan", Pierre Plantard de 5aint-Clair sustine ca titlul celui dintii din aceasta succesiune -loan I" — este „în mod simbolic rezervat pentru Hristos".1 Nu putem sa nu ne

întrebam de ce ar fi o cinste pentru Hristos sa fie numit loan. Poate ca raspunsul consta în convingerea împartasita de aceste societati, conform careia lisus si-a transmis învataturile secrete tînarului Sfînt loan, aceasta traditie fiind pastrata cu extrema rigurozitat e de templieri, rozicrucieni si francmasoni. Si, astfel, se pare ca loan Evanghelistul a ajuns sa fie confundat — poate în mod deliberat — c u Botezatorul. însusi conceptul existentei unei Evanghelii secrete a lui loan era raspîndit în rîndul „ereticilor", de la catarii din secolul al XH-le a pîna la.Levitikon. Este ciudat ca acest motiv ioanit marcheaza atît de pregnant si de constant toate aceste grupari, deoarece este unul dintre cele mai putin cunoscute. Motivul este poate acela ca s-a reusit perfect, un t imp atît de îndelungat, pastrarea sa în secret, ferit de ochii lumii. O alta tema majora comuna diverselor ramuri ale acestui „filon subteran" al ereziei este elevarea principiului feminin si, în p rincipal, acceptarea sexului ca sacrament. Mareata Lucrare a alchimistilor, de exemplu, are paralele clare cu riturile sexuale tantrice, desi aceste conotatii au fost întelese abia de curînd. In mod ironic, multe dintre vechile practici traditiona le ale Occidentului au capatat sens abia atunci cînd cultura noastra a luat cunostinta de principiile tantrismului. Nazuinta catre întelepciunea feminina are radacini adînci, atît în sens filozofic, cît si ca rezultat al magiei, prin intermediul actului sexu al. Aceasta cautare a întelepciunii feminine — Sophia — este numitorul comun al tuturor gruparilor pe care le-am studiat noi: de exemplu, primii gnostici, societatile ermetice, templierii si succesorii acestora din francm asoneria Ritului Scotian Rectificat. Textul gnostic intitulat Pistis Sophia stabileste o relatie între Maria Mag-Qalena si Sophia, aceasta din urma fiind asociata cu zeita Isis; poate c^ astfel se explica aparenta corelatie pe care o face Prioria din ^on între sfînta si zeita. Oricum însa, acesta este doa r un indiciu, nu raspunsul cautat. Semnificatia constanta a Mariei Magdalena este, pe de alta Part e, neîn doielnica. Ramasitele ei trupesti au fost cautate - si poate ca m ai sînt si astazi — cu o fervoare extrema. In secolul aj XlII-lea, Carol al II-lea de Anjou a dovedit în acest sens un zel fanatic, desi în van, fiindca doua secole mai tîrziu, urmasul sau rnai celebru, Rene d'Anjou, înca mai cauta moastele respective. Chiar sj la sfîrsitul secolului al XlX-lea, aceeasi dorinta arzatoare 1-a animat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château. într-un fel sau altul, Magdalena detine cheia unui mister adînc, pastrat cu strasnicie timp de secole. Iar în parte, în acest secret este direct implicat loan Botezatorul (si/sau loan Evanghelistul). O data ce neam dat seama de existenta unui astfel de secret, am devenit nerabdatori sa

scuturam praful istoriei cît mai rapid posibil si sa aruncam o r aza de lumina asupra lui. Dar nu ne-am asumat o sa rcina simpla: gruparile si organizatiile care au pastrat acest secret timp de secole si-au dezvolta t metode eficiente de a tine curiosii la distanta de adevar. Desi au existat unele persoane care ne-au oferit cîteva indicii, nimeni nu avea sa vina sa ne dezvaluie în mod direct întregul secret. Tot ce stiam era ca dovez ile indicau existenta unui esafodaj la baza caruia se afla Sophia si loan. De ce, nu stiam, desi un indiciu consta în faptul ca, indiferent de natura secretului, acesta în nici un caz nu era unul menit sa conso lideze autoritatea Bisericii. De fapt, aceasta erezie necunoscuta pare sa constituie o amenintare serioasa nu doar la adresa catolicismului, ci a crestinismului însusi, asa cum îl stim noi. Gruparile pastra toare ale secretului considerau, în mod evident, ca se afla în posesia uno r cunostinte referitoare la originile reale ale crestinismului si c hiar la persoana lui lisus. Indiferent de natura acestui secret, este vorba, cu certitudine, de ceva relevant — si semnificativ — pentru lumea moderna. La Rennes-leChâteau, Sauniere nu-i avea ca oaspeti doar pe reprezentantii îna lt ei societati pa riziene precum Emma Calve, ci si politicieni si membr i ai familiilor regale. Mai aproape de zilele noastre, Pierre Plantard de SaintClair si Prioria din Sion au fost asociati cu personalitati de cali brul lui Charles de Gaulle si Alain Poher, un proeminent om de stat francez, de doua ori presedinte interimar.2 Recent au circulat zvonuri despre o posibila conexiune între fostul presedinte Francois Mitterrand si P ierre Plantard de Saint-Clair.3 în mod cert, Mitterrand a vizitat Rennes -leChâteau îfl 1981, cînd a fost fotografiat în Turnul Magdala si alaturi de statuia lui Asmodeus, în biserica.4 Semnificativ este, poate, si faptul ca fostul presedinte s-a nascut în Jarnac, unde a si fost îngropat în cadrul unei ceremonii particulare, în vreme ce oficialitatile au luat narte la slujba desfasurata în catedrala Notre-Dame din Paris, în conformitate cu statutul din anii 1950 al Prioriei din Sion, Jarnac era, de mult timp, unul dintre centrele sale principale.5 Jn multe cercuri se considera ca Prioria din Sion exercita o Afluenta reala asupra politicii europene si chiar internationale. Dar ce legatura ar putea avea în acest sens aspectele pe care s-a axat investigatia noastra, oricît de interesante ar fi ele din punct de vedere istoric si filozofic? Sa fie oare la mijloc acea „rasturnare din temelii a crestinismului"

promisa de colaborarea dintre Priorie si Biserica lui loan, despre care am discutat mai devreme? Unicul lucru pe care-1 au în comun Maria Magdalena si loan Botezatorul este acela ca amîndoi sînt sfinti si ca au fost personaje istorice care apar în Noul Testament. Singura directie logica de cercetare pe care am identificat-o în continuare a fost aceea de a le studia viata si rolurile , sperînd ca astfel vom afla motivul pentru care constituie, de atîta vreme, punctul focal al traditiilor secrete. Iar daca voiam sa întelegem importanta lor pentru initiatii celor mai importante grupari ezoterice, treb uia sa începem prin a citi cu atentie Biblia. CAPITOLUL 11 Neadevarurile E vangheliilor În perioada sarbatorilor pascale ale anului 1996, presa britanica1 a acordat o atentie deosebita unei descoperiri aparent senzationale: un osuar în Ierusalim, ce continea osemintele unui mic grup de oameni, printre care si „lisus, fiul lui losif ". Ceilalti erau doua Marii (una dintre inscriptii fiind în limba greaca) — posibil, în acest context, Fecioara Maria si Maria Magdalena —, un losif, un Matei si un „Iuda, fiul lui lisus". Desigur ca aceste nume, descoperite astfel împreuna, au stîrnit entuziasm în rîn dul crestinilor, desi implicatiile nu le erau, neaparat, pe plac; la urma urmei, crestinismul a fost fondat pe ideea ca lisus a înviat din morti în trup si a urcat astfel la ceruri. Descoperirea osemintelor sale ar fi deci deva statoare. Dar erau ele cu adevarat ramasitele lui lisus — si ale familiei sale? Trebuie sa admitem ca, dupa toate probabilitatile, nu era u. Ar putea fi doar o coincidenta faptul ca numele respective au o rezonanta aparte pentru crestini; în fond, erau nume foarte raspîndite în Palestina secolului I. Dar semnificatia acestei descoperiri rezida în unasa amplitudine si intensitate a dezbaterilor pe care le-a cauzat. Numeroase progra me de televiziun e si publicatii serioase au încercat sa raspun da la întrebarea: daca s-ar fi putut dovedi ca acele °serrdnte apartineau întradevar personajelor din Noul Testament, Ce însemna tate ar fi avut acest fapt pentru crestinism? Iar pentru noi unul dintre cele mai interesante aspecte ale problemei a fost Uluirea si iritarea manifestate de numerosi crestini la ideea ca lisus ar fi putut fi un om obisnuit. Pentru multi a constituit o surpriza chiar si faptul ca numele sau era unul frecvent întîlnit. Este de înteles de ce crestinii devotati prefera sa -si pastreze opiniile proprii despre lisus ca fiu al lui Dumnezeu, ignorînd afirmati ile celorlalti cu privire la el; cu toate acestea, e ciudat ca atît de multi dint re ei nu stiu nici pîna astazi în ce proportie substantiala s-a dovedit litera Evangheliei a fi incorecta. Niciodata n-au fost disponibile atît de multe informatii ca în ziua de astazi: în decursul ultimilor cincizeci de a ni au fost scrise numeroase carti ce prezinta o ga ma uriasa de idei si teorii cu privire la lisus si la miscarea sa, unele chiar amuzante. Dintre aceste a, unele sugereaza ca lisus ar fi fost un tata divortat cu tr ei copii,

desi vidul de cunoastere faciliteaza aparitia unor astfel de teorii. dar. De exemplu. dar faptul ca ele au putut aparea are o alta explicatie: studiile recent e au demonstrat existenta unor erori flagrante în istoria traditionala a vietii lui lisus. crestinii evanghelici obisnuiesc sa-si „afiseze" pe biserici cuvintele: „lisus Hristos e Domnul". budist. poves tea este una dintre primele spuse tuturor copiilor si devine pentru ei. . asa ca micul lisus s-a n ascut într-o iesle (sau. Chiar daca nu este pe deplin acceptata de crestinii mai sofisticati ori de teologi. o ciuperca halucinogena (!) si chiar o femeie ! Aceasta veritabila explozie de idei bizare a fost poate rezulta tul disponibilitatii omului modern de a-si pune anumite întrebari. aceasta expresi e întruchipeaza ideea caracterului indiscutabil divin al lui lisus — Domnul. aceasta era doar o formula obisnuita de respect folosita de copii fata de tatal lor ori de o femeie fata de sotul ei. cu sir în limba engleza. jar magii si pastorii au venit pentru a se închina Mîntuitorului nou-nâscut. ci efectiv rescrierea lor. Vidul la care ne referim nu a putut fi identificat decît o data ce studiile în domenii adiacente au oferit istoriei un context bine d efinit.2 Expresia nu implica absolut nimic spiritual sau divin. Chiar si cele mai familiare concepte ale religiei crestine capata un sens cu totul diferit în contextul istoric al Palestinei secolului I. Un alt exemplu al modului în care traditia crestina s-a transformat în „adevar" istoric este cel al celebrarilor cu ocazia Pastelul sau a Craciunului. caz însa. Dar. Dumnezeu întrupat. complotist. la han nu exista loc si pentru ea si pentru sotul ei. în orice . parintele unei dinastii de regi ai Frantei. astfel. echivalenta astazi. sensul sau initial s-a pierdut. a devenit evident ca multe aspecte considerate unice si proprii crestinismului nu erau cîtusi de putin astfel. ele impun nu doar reinterpretarea Evangheliilor. losif. devenind apr oape o dovada ca lisus este unicul Dumnezeu. în decursul secolelor. într-o pestera). filozof cinic. Descoperirile arheologice precum textele de la Nag Ham-madi si Manuscrisele de la Marea Moarta au dezvaluit o serie de detalii privi nd societatea si cultura în care a trait lisus. Fraza a fost extrasa din Evanghelii din convingerea ca ucenicii i-au conferit acest titlu ca o recunoastere a sta tutului sau unic. hipnotizator. în unele versiuni. Povestea este una dintre cele mai cunoscute din toate timpurile: Maria era o fecioara care a conceput un copil prin interventia Duhului Sfînt. de pilda. Pentru ei.francmason. asa cum a aratat apreciatul carturar Geza Vermes. în fiecare an. milioane de crestini din lumea întreag a sarbatoresc nasterea lui lisus pe 25 decembrie.

de asemenea. sotul lui Isis. pe tarmul Marii Moarte. e foarte usor sa te lasi purtat de entuziasm si sa accepti o idee anume fara a sta prea mult pe gînduri si fara discernâmîntul necesar. Osiris. acesta este doar vîrful aisbergulu i. multe s-au spus pe margi nea Manuscriselor de la Marea Moarta. Daca sînt confruntati cu dovezi privind faptul ca lisus a fost doar unul dintr-o lunga serie de zei care "au murit si au înviat". între care si aparitia unei noi stele. Anumite pasaje i-au convins pe multi ca lisus si loan Botezatorul erau membri ai sectei esenienilor. va veni cu adevarat un zeu mîntuitor si si-au creat astfel un fel de parodie a crestinismului ce avea sa apara mai tîrziu. Ad evarul despre toate aceste divinitati care au murit si au înviat este cunoscut de multi ani de teologi. în prezent. simbolizînd carnea si sîngele zeului. nu putini sînt cei care considera acest lucru indiscutabil. Si totusi. pe 25 decembrie si ca aceasta data a fost aleasa deoarece coincidea cu un vechi festival pâgîn . De exemplu. de Pilda în pesteri. „litera de Evanghelie". Dionysos etc. fiindca teologii stiu de multa vreme ca întreaga poveste a Craciunului nu e altceva decît un mit. Iar daca materialul originar este gresit interpretat. anuntul sau a stîrnit o adevarata stare de tulburare. în mod deliberat. istorici. de exemplu. Adonis. dar se pare ca a existat o conspiratie tacita de a-1 pastra departe de urechile „turmei" de credinciosi. Pentru majorita tea crestinilor obisnuiti. nimic nu dovedeste macar ca manuscrisele în sine au o origine eseniana. Misterele lui Dionysos erau celebrate printr-o m agica ingerare de pîine si vin. la un moment dat. cu principalul sediu la Qumran. vestita prin semne si minuni. originile reale ale relig iei crestine. acum ne vom margini sa spunem ca data de 25 decembrie ca zi de nastere nu este singura similaritate dintre povestea lui lisus si cea a altor divinitati pâgîne. descoperite în 1947. aceasta a fost doar presupunerea facuta la gasirea lor. Attis. Incredibil ni se pare însa faptul ca aceasta explicatie a venit abia în anul 1994. prezenti la nasterea lor. Printre numeroasele titluri care le-au fost acordate s-au aflat si cele de "Bun Pastor" sau „Salvatorul Omenirii". de fapt. Si a mai existat o supozitie: aceea ca documentele sînt scrierile unei singure . majoritatea crestinilor atinge granite greu de imaginat. Însa amploarea ignorantei în care sînt tinuti. Cu atîtea date si informatii noi despre originile crestinismului. Desi vom trata în detaliu. mai tîrziu.de la o vîrsta frageda. aleasa ca zi de nastere a lui lisus. Tammuz. De fapt. Unele dintre ele par a arunca o noua lumina asupra crestinismului timpuriu. precum Osiris. pastori au fost. concluziile care deriva din el pot fi foarte departe de realitate. Si acestia s-au nascut în locuri umile. Cînd papa a considerat firesc sa explice ca lisus nu s-a nascut. are aceeasi semnificatie în cazul multor zei pagîni. Data de 25 decembrie. vestea a cons tituit aproape o revelatie. a murit ucis întro vineri si a fost „înviat" în mod magic dupa ce a ramas în lumea de dincolo timp de trei zile. clericii tind sa se prevaleze de legea ca pagînii din vremurile stravechi stiau oarecum ca. cercetatori ai Bibliei.

Majoritatea autorilor nu au facut altceva decît sa încerce sa reconstituie credintele unei presupuse secte pe baza scurgerii de documente care-si au. o grupare religioasa. rationale. care sa ateste ca documentele provin de la o singura comunitate sau ca la Qumran ar fi existat. Faptul ca derivarea unor concluzii pornind de la premise eronate comporta riscuri serioase este exemplificat în cartea The Hiram Key. înseamna ca esenienii au fost precursorii francmasonilor. erau esenieni fara nici o îndoiala"4.3 Daca istoricul are dreptate... dezvalui e cu usurinta interesul pe care îl nutresc în domeniile religios si ezoteric. din an ul 70 d. E ca si cum am încerca noi sa deducem cOnvingerile cuiva privind cartil e din biblioteca sa. este de alta parere. si dovezile sugereaza ca are. Asa cum am vazut însa. respectivele manuscrise nu sînt opera esenienilor si nici nu exista dovezi ca lisus ar fi fa cut part e din acea secta. (Pe de alta parte.secte — ale esenienilor sau ale alteia dintre multele care si-au gasit refugiu în zona respectiva. credule etc. cum cartile acopera o gama variata de opinii — sceptice. originile în rîndul unui mare nUJnar de grupari diferite. de exemplu. ni s-a paru t c& exista motive serioase pentru a face acest lucru — cel putin . Dar unul dintre cei mai reputati profesori de istor ie iudaica. de fapt. Ei sustin ca. nici în manuscrisele respective. Dar fiindca rolul lor în studierea orig inilor crestinismului este minor. ascunsa la Qumran în timpul revoltei iudeilor. textele de la Nag Hammadi nu au fost niciodata considerate produsul unei singure secte. —. care a studiat îndeaproape descoperirea Manuscriselor de la Marea Moarta si analizarea lor ulterioara.Hr. nu le vom include în investigatia noastra. în nici un caz nu se poate spune ca reprezinta ceea ce cred eu. de fapt. Golb este de parere ca documentele fac parte din bib lioteca Templului.) Desi epitetul „esenian" atasat Manuscriselor de la Marea Moarta este incorect. dar . La urma urmei. asa ca întreaga lor argumentatie se prabuseste. El a demonstrat ca nu exista dovezi nici arheologice. at unci toate cartile scrise despre Manuscrisele de la Marea Moarta nu-S1 mai au rostul. biblioteca mea personala. Am ajuns astfel într-un punct în care ne-am dat seama ca se Hnpunea de mult o reevaluare radicala a statutului detinut de loan Botezatorul si de Maria Magdalena. Norman Golb. ele îsi pastreaza profunda semnificatie istorica pentru întelegerea iudaismului din acea epoca. Acest exem plu îndeamna deci la moderatie din partea cercetatorilor prea entuziasti. Iar daca mai adaugam si convingerea lor ca lisus era esenian. de Knight si Lomas. concluzia e clara: lisus a fost francmason. din moment ce unele manuscrise de la Qumran contin idei similare cu cele ale francmasoneriei si fiindca — dupa parerea lor — „autorii Manuscriselor de la Marea Moarta.

nu exista nimic care sa a teste ca apostolii» ori macar Sfîntul Petru. Principala tema a ceea ce am numit noi Marea Erezie Europeana este inexplicabila veneratie — la modul practic în multe cazuri — Pentru Maria Magdalena si loan Botezatorul. nu se sugereaza nicaieri ca el ar fi invocat învataturile lui lisus cînd a luat pozitie împotriva lui Irod Antipa. loan si Magdalena nu par a avea nimic în comun. se crede ca loan si lisus erau veri sau ca între ei exista un alt grad de rudenie. Poate ca auzise despre reputatia pe care ea o avusese în trecut si dezaprobase prezenta ei „necurata" în preajma lui lisus — cu exceptia situatiei în care o botezase el însusi. De asemenea. Marturisim ca. Prim ul element major de legatura între cei doi este caracterul complementar a l rolurilor detinute în activitatea prezinta începutul ei. exista indicii ca macar se cunosteau. loan Botezatorul este înfatisat ca un ascet care moare din cauza inflexibilelor sale standarde morale —. au fost botezati. la cele patru Evanghelii canonice dupa Matei. Pe lînga faptul ca în traditia acceptata a crestinismului nu exista nimic care sa-i lege -cu exceptia aparentei lor veneratii pentru lisus —. s-ar fi pocait si si-ar fi petrecut restul vietii facînd penitenta. ne putem imagina ca loan o cunostea pe Magdalena ca p e o femeie care spala picioarele barbatilor. Luca si loan.dupa parerea unei tena ce miscari subtera ne din Europa . initial. venit din salbaticie pentru a îndemna oamenii la pocainta. iar Magdalena lui Iisus ca predicator: loan re . despre Magdalena se crede ca ar fi fost o prostituata care. conform traditiei crestine. Totusi. desi. Prin urmare. detinînd un rol important în anturajul sau. deopotriva. ia r în Evanghelii nu se sugereaza nicaieri ca ei s-a r f i întîlnit vreodata. Nu exista nimic care sa ateste acest lucru. le aduce prosoape curate si gateste pentru ei. la prima vedere nici exam inarea ereziilor în sine nu scoate la iveala nimic în acest sens. Dar a fost acest lucru într-adevar mai mult decît un soi de încapatînata si persistenta revolta împotriva Bisericii pur si simplu de dragul revoltei? A existat oare ceva substantial la baza acestei erezii? Pentru a afla raspunsul la acea sta întrebare. iar Maria era una dintre femeile care-1 urmau pe lisus. Citi nd printre rînduri.) Pe de alta parte. Imaginile celor doi difera considerabil. din rîndurile careia au fa cut parte cîteva dintre cele mai luminate rctinti ale omenirii. am fost nedumeriti de aceasta conexiune „eretica" între Botezator si Maria Magdalena. fapt graitor. dar. Marcu. (De fapt.5 O cercetare mai atenta a fundalului pe care se desfasoara evenimentele descrise în Biblie ofera însa o serie de indicii cu privire la conexiunea dintre Maria Ma gdalena si loa nl Botezatorul. ne-am întors la Noul Testament si îndeosebi. desigur. Despre loan Bote zatorul specialistii sustin ca era bine cunoscut în vremea sa dr ept un predicator virtuos. nu a sfîrsit ca un martir crestin.

dar n u putem sa nu remarcam ca însasi mentionarea sa de catre autorii Evangheliilor sugereaza ca Maria era o femeie independenta. am presupus în mod naiv ca orice discipol de sex feminin al lui lisus ar fi primit acelasi tratament pentru simplul motiv ca era femeie si deci cetatean de rangul al doilea în Palestina secolului I. nici unul nu a fost inclus în Evanghelii decît marginal. rolul ei este unul important în viata lui lisus. Botezul pe care îl face loan cu apa este în mod cert similar cu ungerea cu mir pe c are o practica Maria din Betania. dar pe de alta. Ca si cum autorii textelor biblice se asteptau ca cititorii sa stie la cine se refereau. Nu se precizeaza nici ce rol a avut ea în mod exact. ceea ce sugereaza ca detineau un „avut" cu care sâ-1 ajute. astfel încît nu i-au putut trece complet cu vederea. desi ar fi preferat sa nu-i mentioneze deloc. în Biblie nu exista aproape nici un fel de inforrnatii despre ea. Dar daca asa ar fi stat lucrurile. ale caror vieti sînt descrise pe larg în Ve chiul Testament.6 Ioan este cel care initiaza „cariera" de predicator a lui lisus nrin ritualul botezului. pe propriilei picioare. de exemplu. Sa fi facut Magdalena parte dintr-un grup de femei bine situate material. dar pe de alta nu ni se spune nimic despre modul în care lisus a deplîns moartea lui sau despre cum si-a îndemnat discipolii sa-i cinsteasca memoria.simbolizeaza sfîrsitul. fiind parca tolerati acolo. înseamna ca situatia se schimbase din zilele lui Rut si Naomi. Cu exceptia unei scurte mentiuni în Evanghe-«a dupa Luca. de ce nu este ea mentionata clar si mai înainte? Poate fiindca autorii Evangheliilor au fost nevoiti sa recunoasca rolurile centrale pe care loan si Maria Magdalena le-au avut în activitatea lui lisus. principala cone xiune este aceea ca amîndoi oficiaza un anumit fel de ungere. citim cum loan a fost decapitat de oameni i lui Irod.scotînd din ea sapte draci". amintindu-se doar ca lisus a vindecat-o la un moment dat. are un rOl central în evenimentele din perioada mortii si a învierii sale. Maria Magdalena. considerata în mod aproape unanim ca una si aceeasi cu Maria Magdalena. ea intra în scena în mod real abia ca tartor al rastignirii. mai cu seama la înmormîntarea lui lisus. pe de alta parte. într-un rol ce sugereaza o oarecare intimitate cu lisus si tot ea este primul martor al învierii. La început. Pe de o parte. Principala similaritate între cele doua personaje este însa alta: cu toate ca ambele au detinut o importanta functie rituala în viata lui lisus. mama sau sora a unui anume barbat. Pe de o parte. Magdalena. Toate celelalte femei din Biblie sînt identificate dupa statut ul lor de sotie. apar si dispar din paginile Bibliei atît de brusc. simplu. Magdalena apare brusc în scena la momentul rastignirii. Apoi sa nu uitam accentul ciudat pus pe patronimicul ei. Despre originea acestuia vom discuta mai tîrziu. Evangheliile afirma ca femeile care-1 urmau pe lisus „slujeau din avutul lor". Maria Magdalena. tot ea unge cu mir si aloe trupul mort al lui lisus în vederea înmormîntarii. încît creea za un efect disonant. Dar ce anume în privinta celor doi a fost atît de irita nt pentru autorii Evangheliilor si pentru Parintii Bisericii? Aceasta marginalizare deliberata este si mai clara în cazul Ma rieiei Magdalena. Ea este însa. Nu ni se spune cum a ajuns în rîndul ucenicilor. .

în primul rînd. Se pare ca. deloc surprinzator. ei au încercat sa ascunda pe cît posibil rolul si identitatea e i reala. Cercetatorii moderni ai Noului Testament recunosc ca relatia dintre lisus si loan este greu de definit. comparativ cu textele mai ii. iar cîteva pasaje din Noul Testament se refera la existenta unor dispute între discipolii lui lisus si cei ai lui loan. într-un pasaj care. de fapt. un paravan în spatele caruia se ascunde rivalitatea Dintre cei doi si dintre gruparile lor de discipoli. de fapt. sugerînd ca „protesteaza prea mult". Dupa decapitarea conducatorului lor. este rareori mentionat de Biserica. loan îi trimite pe doi dintre discipolii sai pentru a1 întreba pe lisus: „Tu esti Cel ce va sa vina sau sa asteptam pe altul?"9 Episodul este stînjenitor pentru teologi. de pilda (personaj central în numeroa se credinte „eretice"). se stie ca fusese unul dintre discipolii Botezatorului. Un studiu atent al Evangheliilor releva unele aluzii la aceast a riva litate. luîndusi poate chiar numele de „loan" din respect pentru acesta din u rma. Daca asa stau lucrurile. pe care e bazeaza si cele ale lui Matei si Luca — insista mai putin asupra olului secundar.7 Dar. în mod deliberat. ucenicii Botezatorului au ramas grupati într-o entitate distincta. cea care îi unge picioarele lui lisus. M aria Magdalena — atunci cînd numele ei este specificat — este întotdeauna mentionata prima în rîndul celorlalte femei. grupul de ucenici? Multi specialisti sînt de parere ca acesta este adevarul. Prioria din Sion crede ca Maria Magdalena este una si aceeas i persoana cu Maria din Betania. Evanghelia dupa Marcu — probabil cea mai veche. ei îl considera pe . chiar înaintea Fecioarei Maria. subordonat. exceptie facînd acele situatii în care exista un motiv pent ru ca aceasta ordine sa fie schimbata. pe tema modului lor de viata diferit. sora lui Lazar.care întretineau. al lui loan. atunci marginalizarea ei su b pana autorilor Evangheliilor devine si mai evidenta. este. Pe cînd se afl a în închisoarea lui Irod. repetata în Biblie pîna la satietate. lectura fara idei preconcepute a Bibl iei sugereaza ca multi dintre primii — si cei mai cunoscuti — ucenici ai lui lisus proveneau din rîndurile adeptilor lui loan. femeia care îl unge pe lisus este o anonima. ni se spune ca unii dintre ei i-au cerut trupul. Despre tînârul loan „cel Preaiubit". Pe de o parte. Ma i sugestiv în sa este faptul ca loa n este înfa tisat ca a vînd unele dubii cu privire la rolul lui lisus de Mesia. multi specialisti au dedus ca subordonarea umila a lui loan fata de lisus. indiferent de situatia ei financiara. în mod semnificativ. Multi dintre ei sublini aza aparenta supraestimare a rolului sau de simplu înainte-mergator. Acela si proces de marginalizare pare a-i fi fost aplicat si lui l oan Botezatorul.Din acest motiv. desi probabil ca autorii lor stiau bine cine era ea si de ce anume era importanta. Evangheliile sinoptice merg chiar mai departe: pentru ele.

12 în acest caz. dar eu sînt mai mare decît el". de fapt. S-a sugerat13 ca ar mai exista înca o aluzie jignitoare usor voalata la loan — evidenta pentru iudeii secolului I — în cuvintele lui lisus din cadrul unei dispute între ucenicii sai si cei ai lui loan: „nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi"14. binecunoscutul pasaj în care lisus îl Preamareste. Prin urmare. Daca Geza Vermes are dreptate si lisus a declarat ca el e si mai mare. atunci cu greu poate fi crezut ca i-a facut un compliment lui loan. Poate ca fraza „între cei nascuti din femei. iar loan era mereu îmbracat în piei de animale. a comparat expresia „cel mai mic în împara tia cerurilo r" cu alt e exemple similare si a ajun s la concluzia ca ar fi vorba despre o perifraza — o expresie impersonala — ce se refera la vorbitorul însusi.loan ca trimis al lui Dumnezeu pentru a-i netezi calea lui lisus si pentru a-1 prezenta multimilor ca fiind Mesia — recunoscîndu-i astfel. spusele sale fiind. Fara îndoiala ca rivalitatea dintre ei le era cunoscuta autorilo r Evangheliilor. Poate ca cele patru Evanghelii au fost redactate cu scopul de a minimiza aceasta rivalitate si de a-1 p lasa pe lisus pe o pozitie superioara. învierea — sînt uniti prin sentimentele neplacute iscate în rîndul celor care au scris Evangheliile-Dar este oare posibil sa întelegem de ce si sa reconstituim a/J adevaratul lor rol si reala lor semnificatie? Principala problema e aceea ca Noul Testament nu constituie o . cel putin la cincizeci de ani dupa crucificare (aproximativ perioada în care au fost scrise). Aceasta ponegrire pare subliniata de urmatoarele cuvinte — „cel mai mic în împaratia cerurilor este mai mare decît el". cel mai mic ln împaratia cerurilor este mai mare decît el". iar pe de alta „înaintemergatorul" se întreaba daca a facut sau nu alegerea cea buna! Mai exista înca si alte indicii. este limpede ca spusele sale se refereau la Botezator.. în acea vreme. Eminentul cercetator al Noului Testament. îndrumarea divina — . enigmatic: „Totusi. este clar faptul ca Botezatorul si Magdalena — cel care 1-a botezat pe lisus si cea care a fost primul martor al evenimentului crucial pentru crestinatate. De fapt. nu este nici unul mai mare decît loan Botezatorul" trebuie perceputa ca o insulta directa. Geza Vermes. Se stie ca expresia „na scut din femeie" putea fi considerata o insulta. Apoi adauga însa. aparent. cu sensul ca „pînâ si cel mai marunt dintre ucenicii mei e mai mare decît el". chiar în cuvintele rostite de lisus. sîntem siguri ca autori i Evangheliilor ar fi fost mult mai fericiti daca ar fi putut omite orice mentiune despre loan. în contextul acelei discutii. pe care nu arn auzito însa la nici unul dintre cercetatorii Bibliei.. lisus le spune multimilor. spunînd ca: „Nu s-a ridicat între cei nascuti din femei unul mai mare decît loan Botezatorul"10. „O fi loan mare. întregul fragment capata o cu totul alta conotatie. Mai exista însa si o alta posibila interpretare. cu privire la rivalitatea dintre cei doi. deoarece implica slabiciune. pe loan în fata multimilor. Iata . Semnificatia exacta a Acestor cuvinte a stîrnit numeroase dispute. poate nu atît de evidente. vinul se pastra în burdufuri din piei de animale. o insulta chiar mai grava. dar la fel de sugestive.11 Cu alte cuvinte. într-o oarecare masura. de exemplu.

fraza „Caci trei sînt care marturisesc în cer: Tatal. Celelalte trei — numite cu un termen generic Evanghel iile sinoptice — relateaza mai mult sau mai putin aceeasi poveste. si Acesti trei Una sînt" a fost adaugata mai tîrziu. cîndva între anii 90 si 120 d. subiectul unor ample dezbateri si controverse. De aceea. cel de-al doilea sens este mai plauzibil. f iindca nicaieri nu se mai mentioneaza nimic despre vreun mestesug al lui lisus. ideea ca lisu s era dulgher este astazi la fel de încetatenita în traditia crestina. De exemplu.sursa de informatii credibila. Termenul utilizat în limba aramaica. dar sînt în mod evident copii ale unor texte mai vechi. dar gresita. Evanghelia dupa loan este considerata a fi fost scrisa cel mai tîrziu. cuvîntul naggar este utilizat numa i atunci cînd oamenii discuta în mod direct despre eruditia lui. Perioadele în care au fost scrise Evangheliile canonice au constituit.20 Aceasta ultima Evanghelie a fost considerata dintotdeauna un soi de enigma. A. Un exemplu important cu privire la confuziile cauzate de traducere este parerea încetatenita. dar altele extrem de semnificative.Hr. au cazut de acord ca Evanghelia dupa Marcu este cea mai veche. prezentînd evenimentele în aproximativ aceeasi ordine si înfatisîndu-1 pe lisus în .18 Si totusi. de parere ca textele lui Matei si Luca sînt inspirate din cel al lui Ma rcu. traducere si . La fel ca toate textele antice. cînd si.Hr. mai cu seama. desi timp de secole învatatii 1-au studiat cu asiduitate.19 Primele manuscrise complete care ne-au parvenit dateaza din secolul al IV-lea.15 Apoi. ca si cea a nasterii sale pe 25 decembrie. Specialistii sînt. se stie ca în prima epistola a lui îoan. Desi problema nu a fost transata definitiv. fragmente noi au fost adaugate textel or originale — unele nu tocmai importante. de asemenea. de asemenea. iar învatatura sa stîrnea numeroa se comentarii în rîndul celor care îl ascultau. si deci trebuie sa fi f ost scrise mai tîrz iu incluzînd însa si materiale provenite din a lte surse. Wilson scrie: „Unul dintre cele mai curioase aspecte ale cercetarilor cu privire la Noul Testament este faptul ca. în acest sens. ca lisus era un umil du lgher. si ele au fost supuse unui continuu proces de adaptare. cine au fost cei care le-au scris". nimeni nu a reusit sa gaseasca în mod cert si definitiv raspunsul la o serie de întrebari cît se poate de simple: unde anume au fost scrise Evangheliile. ca re înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat". fiind scrisa probabil în jurul anului 70 d.17 în context. In decursul secolelor. în care au fost scrise initi a l textele. era naggar. specialistii s-au vazut nevoiti sa încerce sa le stabileaca provenienta analizînd limbajul folosit în fragmentele care au rezistat pîna astazi. selectie.N.16 Autenticitatea sa este înca dezbatuta si astazi. terpretare. Cuvîntul si Sfîntul Duh. episodul „femeii prinse în preacurvie" apare numai in Evanghelia dupa îoan — iar versiunile anterioare ale acesteia nu-1 contin nici ele.

tonul e i este contrazis flagrant de datele si informatiile prezentate cititorului. la care lisus face prima sa minune — transformînd apa în vin — si învierea lui Lazâr.21 Ideea acceptata în prezent este aceea ca lisus era un lider religios iudeu respins îndeosebi de poporul lui. în vreme ce Evangheliile sinoptice relateaza povestea unui învatator religios facator de minuni. Faptul ca ceilalti trei cronicari nu au avut cunostinta de a ceste episoade atît de importante i-a nedumerit totdeauna pe specialisti. cînd noua religie începea sa se afirme în Imperiul Roman. dupa toate standa rdele. Problema este însa ca Evanghelia dupa loan este singura care pretinde ca se bazeaza pe marturia directa a cuiva prezent la majoritatea evenimentelor importante din viata lui lisus: „ucenicul preaiubit".mod similar —. Deoarece Evanghelia dupa loan se concentreaza asupra acestor aspecte. variind de la ideea ca l oan a avut cea mai bogata imaginatie pîna la aceea ca s-a bazat pe marturii oculare. considerat în mod traditional a fi loan cel Tînar. dar a adaugat mai tîrziu si propria sa interpretare a faptelor. Evanghelia dupa loan relateaza însa evenimentele într-o alta ordine si include episoade pe care celelalte trei nu le mentioneaza. Dumnezeu întrupat — pentru a stîrni interesul lumii romane. Doua exemple în aceasta privinta sînt nunta din Cana. în mod evident. Datorit a detaliilor oferite. unii specialisti22 sustin ca textul lui loan ar fi cel mai vechi. textul lui loan are un caracter mult mai pregnant mistic si gnostic. de fapt. Un bun exemplu în acest sens este numarul si numele diferite ale femeilor care vin la mormîntul lui lisus în cel e trei versiuni. desi exista si alte interpretari. Evanghelia dupa loan contine în mod cert cele mai multe detalii de circumstanta. desi exista si între ele numeroase discrepante în privinta anumitor episoade. cum ar fi numele unor persoane care apar anonime în celelalte versiuni. obisnuita cu divinizarea eroilor si a conducatorilor ei. Evanghelia dupa loan este recunoscuta ca fiind cea mai pretioasa din punct de vedere istoric si totusi e considerata cea mai îndepartata cronologic de viata lui lisus. Demonstreaza o cunoastere mai exacta a practicilor religioase iudaice. De asemenea. s-a presupus ca a fost scrisa într-o perioada mai tîrzie din dezvoltarea crestinismului. idei precum zeificarea lui lisus: trebuia sa fie cunoscut ca fiu al lui Dumnezeu — literal. Astfel se explica. dar este cea mai putin iudaica si cea mai elenista dintre toate. Mult timp a constituit un motiv de confuzie chiar si pentru cei mai eruditi specialisti. fiindca învataturile lui „au prins" în restul Imperiului Roman. Evanghelia dupa loan este. care devine la loan unul dintre elementele cruciale ale textului. cu un accent puternic pe divinitatea lui lisus. sustin ei. stranie. crestinismul apârînd aproape accidental. are cea mai ostila atitudine . Numerosi comentatori moderni sînt de parere ca el nu a intentiona t sa fondeze o noua religie. ca urmare a mesajelor sale derutante. De aceea. care se încadreaza în contextul iudaic al vremii. Evanghelia dupa loan este diferita însa si prin imaginea pe care i-o confera lui lisus. încearca sa explice semnificatia evenimentelor pe masura ce le descrie.

unele dintre a ceste surse au un caracter extrem revelator.) într-un sens. Datele concrete nu sustin însa aceasta ipoteza: în anul 325 d. Dar foarte . sugerînd astfel ca Botezatorul era un personaj imiportant prin sine însusi. De exemplu. punctele de vedere exprimate. nu iudeii. Aceasta confuzie este în sa explicabila prin numarul mare de &Ufse folosite pentru compilarea Evangheliei lui loan. spre deosebire de Evangheli ile sinoptice. în cele din urma. explicit sau implicit. Nu ne îndoim ca participantii la concili^ s-au lasat in fluentati în aceasta misiune de propriile lor obiective si prejudecati. Dar bucuria stîmita de acest lucru este temperata de motivul pentru care a fost acceptata de teologi: este similara cu cele patru Evanghelii accepta te si de aceea s-a permis introducerea ei în canonul neoficia l (desi Biserica Catolica a declarat-o eretica). a sa cum vom vedea. mentioneaza ca lisus si-a atras primii Ucenici dintre discip olii lui loan si ca rivalitatea dintre cele doua Snjpuri a continuat. în textele respinse au devenit sinonime cu erezia. limpede. Totodata. descriind pe larg aparenta sa inferioritate si ignorînd cu desavîrs ire soarta ulterioara a acestuia. Conciliul de la Niceea a decis care dintre numeroasel e texte existente aveau sa fie incluse în ceea ce urma s^ devina Noul Testament. acestea sînt. este cea m ai stridenta în ceea ce priveste marginalizarea lui loan Botezatorul. continua înca si astazi. despre a carei existenta se stie deja de mult timp. incluzînd si ma rturii directe privin d misiunea lui lisus. La niv el general.fata de evrei — diatribele sale Ia adresa lor demonstreaza o ura veritabila — si totusi precizeaza mai clar decît celelalte Evanghelii ca roma nii. text e ce provin din mediul gnostic. Multi crestini cred în prezent ca Noul Testament este rezultata} unei inspiratii divine. Evanghelia dupa Toma. ale caror co nsecinte amare le mai suportam înca sj astazi. Alte texte datînd din aproximativ ace easi perioada au fost recuzate fiindca opiniile religioase exprimate în ele contravin celor din Noul Testament. totusi. Dintr-o data. cu sensul de adevar cert. în 1945. a fost descoperita în întregime abia o data cu textele de la Nag Hammadi. respin gînd pentru totdeauna peste cincizeci de texte care aveau aceeasi probabilitate de a fi autentice la fel ca cele patru selectate.. termenul erezie însemna initial alegere. neechivoc si divin inspirat. Crestinii cunosc bine notiunea de „litera de Evanghelie". sînt responsabili pentru uciderea lui lisus. început în secolul al IV-lea la Niceea.Hr. (De fapt. Si. acelasi proces de selectie. populatia nu are posibilitatea de a-si forma propria opinie cu privire la textele care s-au pastrat pîna în prezent. în general. ei au stabilit ca numai patru Evanghelii vor ' fi incluse în Noul Testament.

ci ca urmare a acuzatiilor de ordin politic venite din partea romanilor26 — nu s-a gasit înca raspuns la unele dintre cele mai importante întrebari în privinta lui Putem spune ce nu era lisus. Ar fi fost de asteptat ca un asemenea proces sa clarifice imaginea pe care o aveam cu privire la persoana lui lisus si la motivatiile sale. el însusi. Prin urmare. de asemenea. Nu exista înca în rîndul specialistilor un consen s în privinta unor întrebari fundamentale. nu pot oferi o explicatie convingatoare a rasti . a evanghelizat majoritate3 tinuturilor din rasaritul Mediteranei? în epistolele sale. Sa fie oare o coincidenta faptul ca Evangheliile au fost scrise abia dupa ce primul misionar. lisus nu a fost executat la initiativa conducatorilor religiosi ai iudeilor.27 Ca urmare. Acest interval de timp în sine ridica. nu se materializase înca. Textele Evangheliilor au fost scrise. stiind ca textul sau nu este cîtusi de putin mai mult sau mai putin plauzibil decît orice alt material scris la cincizeci de ani dupa petrecerea evenimentelor relatate. precum: „A pretins lisus. la cel putin patru decenii dupa rastignire. De asemenea. La urma urmei. s-a presupus ca Evangheliile sînt de inspiratie divina si ca relateaza adevarul absolut despre lisus. despre învataturile si despre mesajul sau adresat omenirii. probleme uriase în încercarea de a evalua autenticitatea Evangheliilor. daca nu se armonizeaza cu spiritul textului în integralitatea sa. Din pacate. printre altele si pentru ca „venirea împaratiei lui Dumnezeu". s-a întîmplat exact contrariul -de pilda. Multe dintre cuvintele pe care credem noi astazi ca le-a rostit însusi lisus este posibil sa nu fi fost notate ca atare sau sa fi fost pur si simplu nascocite. desigur. deoarece nu se poate sti care pasaje se bazeaza pe realitatea istorica si care pe simple zvonuri sau pe extrapolari ale zvonurilor ori chiar pe inventii crase. Pavel. la fel de posibil este si ca spusele altcuiva sa-i fi fost atribuite în mod eronat lui lisus. probabil ca nu 1-a interesat pe autor. ca ar fi Mesia? A afirmat el ca este Fiul lui Dumnezeu?" De asemenea. proorocita de lisus. nu pot explica semnificatia multora dintre lucrurile pe care el le-a fac ut. pe aceea a Paginilor din lumea greaca si romana. ca si ucenicii sai sa-si fi amintit gresit unele învata turi sau afirmatii (desi nu e greu de crezut ca popoarele cu o puternica traditie orala. În cea mai mare parte a ultimilor doua mii de ani. deci. studiul Noului Testament trece în prezent printr-g perioada de criza. el nu lasa sa se înteleaga ca ar fi stiut despre viata si faptele lui lisus altceva decît doar ca a fost rastign it si a înviat din morti.24 Se poate. dar nu stim înca ce anume era el. una dintre putinele modalitati prin care se poate verifica daca o afirmatie este autentica sau nu e „principiul disimilaritatii": daca ea contrazice sau nu mesajul general al Evangheliilor. trimis pentru a mîntui omenirea de pacate printr-un act de suprem sacrificiu si pentru a pune bazele unei noi Biserici menite sa înlocuiasca religia Vechiului Testament si. ca iudeii. asa cum am vazut. Mai mult decît atît. au fost Evangheliile create pentru a sustine versiunea sa de crestinism sau pentru a o contracara? Autorii lor au fost în mod cert constienti ie activitatea lui Pavel. Abia în ultimele doua secole Biblia a fost supusa aceleiasi examinari riguroase ca oricare alt Document istoric si s-a încercat încadrarea vietii si activitatii lui isus în contexul epocii sale. iar situatia evoluase de atunci. s-a considerat ca el este Fiul lui Dumnezeu.putini specialisti mai considera în prezent ca Noul Testament este însusi cuvîntul lui Dumnezeu. sa aibâ o memorie buna în acest sens). totusi.

Schonfield. mai mult de cît atît. Totusi. Amîndoi au sperat sa descopere adevarul pnn compararea atenta a Evangheliilor cu religia iudaica a epocii lul lisus si ambii au publicat — pe lînga lucrarile cu titlu academic . cu atît mai p utin. cum ar fi alungarea negustorilor din Templu sau instituirea euharistiei la Cina cea de taina.° serie de carti de mare succes. concluziile la care au ajuns sînt complet diferite. Studiile sale au demonstrat ca. nu pot fi corelate cu nimic din religia iudaica. Un exemplu al acestei derute este evident în lucrarile celor mai de seama specialisti contemporani în studiul Noului Testament. Cartea lui S chonfield a scos la iveala o serie de motive s uplimentare pentru a pune la îndoiala „litera de Evanghelie". destinate publicului larg. în care si-au prezentat rezulta tele activitatii lor de-o viata: Schon field The PassoverPlot („Complotul Pastelui". Hugh Schonfield si Geza Vermes. Desi argumentatia sa este rela . fiindca nimic din actiunile sau din cuvintele sale — asa cum au fost ele înregistrate în Evanghelii — nu i-ar fi deranjat pe conducatorii religiosi ai iudeilor sau pe romani într-atît încît sa-1 condamne la moarte. Ambii erau intelectuali evrei care. fiindca a fost umilit. Vermes îl prezinta pe lisus ca un hasid — un urma s de tip arnâ nic al profetilor din Vechiul Testament. atunci se poate spune ca nu si-a îndeplinit rolul. a ceste titluri fiindu-i atribuite mai tîrziu de adeptii sai. Ambii siau dat seama ca majoritatea cercetatorilor crestini nu au reusit sa analizeze caracterul istoric al lui lisus în contextul larg al culturii iudaice din vremea respectiva. Paralela dintre cei doi profesori este extrem de interesanta. au demonstrat un interes crescut pentru originile crestinismului si si-au devotat cea mai mare parte a activitatii profesionale studierii acestui domeniu. Si totusi. credinta în el i-a determinat sa se constituie ca o grupare aparte. pe de alta parte.gnirii. animata de propriile sale obiective si int erese în manipularea istoriei lui lisus. torturat si ucis. 1965) ). mergînd pîna acolo încît si-a aranjat de bunavoie moartea prin crucificare. adeptii sai au continuat sâ-1 venereze si. înca din tinerete. El sustine ca nimic în Noul Testament nu sugereaza ca lisus ar fi pretins despre sine ca ar fi Mesia si. fiul lui Dumnezeu.28 Multe dintre actiunile sale simbolice. în spatele lui lisus si al grupului sau de d iscipoli. exista o a lta organizatie. diferit a de ceilalti iudei. Daca el era îndelung asteptatul Mesia al evreilor. Mai uimitor este însa faptul ca cei care studiaza Noul Testament nu pot explica motivul pentru care o noua religie s-a fondat în numele lui lisus. cunoscuti pentru ind eoendenta lor fata de iudaismul institutional si pentru miracolele pe care le faceau. îl considera pe lisus ca fiind jn primul rînd un personaj inatia politic care viza eliberarea Palestinei de sub dom roma na si care si-a creat în mod deliberat o imagine conform tiparelor mult-asteptatului Mesia.

se bucura însa de o audienta mult mai slaba. Pe întregul parcurs al evenimentelor descrise în Evanghelii. Multi oameni sînt constienti astazi de motivele de ordin politic atribuite lui lisus. si monopolizeaza aranja mentele pentru înmormîntarea lui lisus.31 Toate acestea sugereaza ca ucenicii nu cunosteau adevarul cu privire la cele ce urmau sa se întîmple si ca lisus actiona în conformitate cu un plan prestabilit. pe care Schon field o numeste „cartierul general" al lui lisus. Asinul pe care este asezat. parca de nicaieri. si de aceasta data trebuia rostita o parola. a facut o descoperire semnificativa în biblioteca de la Mar Saba. încaperea unde are loc Cina cea de taina este si ea pregatita si-1 asteapta.30 Apoi. o comunitate izolata si închisa a Bisericii Ortodoxe Rasaritene. care apa re brusc. Smith a vizitat pentru prima data manastirea în timpul Celui de Al Doilea Razboi Mondial. Realizînd potentiala importanta a documentelor reunite în acea biblioteca în decursul secolelor. în care cei din Betania erau principalii actori. ar putea deriva — asa cum cred azi majoritatea specialistilor — din sicarii.32 Cartile lui Vermes si Schonfield sînt relativ bine cunoscute si usor disponibile. mult mai interesanta. doctor Morton Smith (devenit apoi profesor de istorie antica la Universitatea Columbia. fusese în mod evident pregatit înainte. Smith . numele unei astfel de grupari. lisus le spune ucenicilor sa intre în ora s si sa ca ute un barbat care duce un urcior cu apa (care ar fi iesit în evidenta aidoma unui neg în vîrful nasului. se stie ca printre discipolii sai se af lau membri ai unor diverse factiuni — unele atît de extremiste. merita s-o trecem în revista pe scurt. I ata deci un alt exemplu al modului în care Evangheliile nu ofera o imag ine completa a activitatii lui lisus.29 Acest grup pare sa-si fi luat masurile necesare pentru a se asigura ca lisus îsi îndeplineste rolul asteptatului Mesia. împlinind astfel profetia lui Zaharia (9:9). Personajele centrale ale acestei organizatii ar fi constituit g rupul din Betania. deoarece numai femeile îndeplineau asemenea sarcini). de asemenea.tiv cunoscuta. situata la aproximativ douazeci de kilometri de Ierusalim. cu un a ccent deosebit pe intrarea în Ierusalim. dupa care omul avea sa-i conduca în încaperea pregatita. Cel de-al doilea nume al lui Iuda . ca si „parola" necesara pentru a-i fi dat — desi ucenicii lui nu Stiau nimic despre acest lucru. în studentie.în 1958. Simon Zi lotul este un alt exemplu al personajelor violente care îl înconjurau pe lisus. de obicei redat ca „Iscarioteanul". nici din masa mare a adeptilor sai si care sîn t în general bine situate din punct de vedere material si social . încît în prezent ar fi considerate teroriste. lucrarea unui alt cercetator. cu toate ca era cea mai aglomerata perioada a anului în Ierusa lim. lisus întîlneste în mod repetat anumite persoane care nu fac parte nici din grupul de discipoli. un exemplu în acest sens este losif din Arimateea. cînd a ajuns si în Palestina. New Y ork).

Astfel. sugereaza originalitatea acesto ra. de Parintii Bisericii. desi recunoaste în scrisoarea catre Teodor ca Evanghelia secreta a lui . se mentioneaza ca lisus s-ar fi mîniat. atribuita lui Marcu. Clement d in Alexandria. anumite elemente în extrasele di n Evanghelia secretai citate în scrisoare. Din Evangheliile canonice. în primul rînd.) Scrisoarea este un raspuns adresat cuiva pe nume Teodor.33 De fapt. care li ceruse probabil lui Clement sfatul în privinta unei secte eretic e. Acesta era un cult gnostic ale carui practici includeau rituri sexuale. într-adevar .desi îi ac uza pe carpocratieni ca falsificasera anumite parti din ea si o interpr etasera în mod eronat —. De asemenea. cenzurate si adaptate si ca materiale considerate de aceeasi valoare cu Evangheliile canonice au fost ferite de ochii credinciosilor de rînd. Clement recunostea existenta si autenticitatea aceste i Evanghelii si ca în cuprinsul ei se aflau învataturi ezoterice ce nu era u menite sa fie cunoscute de crestinii de rînd. în scrisoarea sa . Din analiza stilului folosit -care contine multe dintre idiosinc rasiile cunoscute ale lui Clement -. Copia data din cea de-a doua jumatate a secolului al XVII-lea si era scrisa pe paginile albe de la sfîrsitul unei carti din 1646 (o practica obisnuita atunci cînd un document foarte vechi începea sa se deterioreze). dovedeste ca textele au fost. numai cea a lui Marcu îi atribuie lui lisus piotii si sentimente umane firesti. Evanghelia secreta a lui Marcu seamana foarte bine cu varianta canonica. carpocratienii (numiti astfel dupa fondatorul lor. mai bine cunoscuta. în plus. pentru a nu ajunge la cunostinta „neinitiatilor". condamnat e. în celelalte nu se regasesc as e-enea aspecte si este greu de crezut ca un Parinte al Bisericii precum Clement ar fi inventat asa ceva. Doctrinele sectei se bazau pe v arianta alternativa a Evangheliei lui Marcu.a revenit pentru a le studia în 1958. Carpocrates). paleografii au stabilit ca originalul fusese întradevâr scris de el. Cea mai interesanta descoperire a sa aici au fost o serie de f ragmente dintr-o Evanghelie secreta. (De exernplu la un moment dat. a gasit copia scrisorii unuia dintre Parintii Bisericii din secolul al Il-lea. Descoperirea este semnificativa din trei motive. demonstreaza ca pîna si o personalitate precum Clement din Alexandria sa aratat gata sa minta pentru ca asemenea texte sa nu devina cunoscute. dar contine cel putin doua fragmente eliminate în mod deliberat. pentru lumina pe care o arunca asupra primilor ani ai Bisericii Crestine si a metodelor folosite de Parintii Bisericii atunci cînd au instituit canonul dogmei crestine. desigur.

sustine caracterul autentic al Evangheli ei lui loan. Dupa parerea noast ra însa. de asemenea. cît si un timp îndelungat petrecut în izolare cu initiatorul. în care novicele sufera o moarte si o renastere simbolice. Asa cum am vazut. ghidîndu-se dupa aluzia la unica bucata de pînzâ care acoperea trupul gol al tînarului si la faptul ca acesta petrecuse o noapte singur cu învatatorul sau. rezervate nucleului de initiati din jurul lui lisus. al doilea era cel ezoteric . Povestea seamana bine cu cea din Evanghelia dupa loan. misterul împaratiei lui Dumnezeu". tînârul a venit la lisus „purtînd o pînza de in pe trupul gol" si a ramas împreuna cu el o noapte. Ideea ca este mentionat totusi cel putin într-o alta Evanghelie. îl sfatuieste totodata sa nege existenta ei în discutiile cu toti ceilalti. Primul este o relatare a învierii lui Lazar. exista cel putin doua niveluri de interpretare a ivataturilor sale. deoarece anticele mistere presupuneau în mod obisnuit atît nuditatea novicelui. fiind descris doar ca un „tînar" din Betania. explica de ce texte atît de importante au fost cenzurate si sugereaza existenta unor învataturi secrete. fiindca umple un enigmatic gol în desfasurarea evenimentel or relatate în Noul Testament — gol remarcat de mult de specialisti.34 În consecinta. Un asemenea rit era prezent în multe dintre religiile practicate în lumea antica greaca si romana. confirma faptul ca Evangheliile canonice si celelalte carti ale Noului Testament nu ofera o imagine comple ta a Bataturilor si a motivatiilor lui lisus si ca (asa cum sugereaza ^odu l în care au fost redate unele dintre cuvintele lui în Evangheli-lle ca nonice). In al doilea rînd. Faptul ca unul dintre fragmentele citate de Clement reda învierea lui Lazar este. destinat adeptilor de rînd. Unul era cel exoteric. o astfel de interpretare este exagerata si prea modernista. este la fel de interesant. desi în aceasta versiune numele sau nu este mentionat. Celalalt fragment citat de Clement. în Evanghelia canonica dupa Marcu (10:46) apare o fraza curioasa: „S i (lisus si ucenicii sai) au ajuns la lerihon. rnai scurt. dar în aceasta versiune exista si o urmare a miracolului pro-priu-zis: dupa sase zile.Marcu exista. învierea lui Lazar pare mai degraba o etapa a unui rit initiatic. includea el oare — asa cum ar putea banui unii cititori — si o initiere homosexuala? Morton Smith a presupus ca da. .. important. fi ind considerat de critici o dovada a neautenticitatii acesteia. înainte de a-i fi încredintate învataturile secrete. S1 iesind din lerihon El. acesta es te unul dintre episoadele care apar doar în Evanghelia dupa loan. timp în care a fost „învatat. dar ca a fost eliminat din ea în mod deliberat. fara a implica însa si o activitate sexuala.. pentru discipolii deosebiti — sau pentru cel de-al treilea element semnificat iv — unul extrem de relevant pentru investigatia noastra — este caracterul celor doua fragmente citate de Clement în scrisoarea sa.

Tinînd seama ca »mitul fondator" al Prioriei din Sion si al Ritului Memphis stabileste o legatur a între preotul egiptean Ormus si Sfîntul Marcu. Cum nu are rost sa ni se spuna ca lisus a intrat în Ierihon si apOi imediat ca a plecat de acolo. fara a avea un motiv clar. iar lisus nu le-a primit". astfel este numit el în Evanghelia dupa loan. sa ascunda. se poate spune ca este un text propagandistic. Atîta vreme cît este recunoscuta ca atare. Semnificativ este însa fa ptul ca. citat anterior. pentru o ratiune anume. atunci înseamna ca ea ar fi una dintre cele trei femei pe care lisus le-a evitat la Ierihon. dar este mai semnificativ decît pare la prima vedere. Clement credea ca Marcu a scris aceasta Evanghelie secreta Pe cînd locuia în orasul Alexan dria din Egipt. pasajele în care omisiunile sînt evidente. daca este analizata cu atentie. Ce motiv ar fi putut ave a Parintii Bisericii pentru a prefera sa le ascunda credinciosilor faptul ca a exi stat un eveniment în care au fost implicati lisus si sora lui Lazar — poate Maria Magdalena —. sedea j os pe marginea drumului". arft putea crede oare ca textul este o referire voalata la aceasta traditie secreta? Descoperirea Evangheliei secrete a lui Marcu nu face decît sa confirme ca Noul Testament. asa cum îl stim noi astazi. Este încurajator sa stim însa ca o mare parte dintre materialele „interzise". Dupa parerea noastra însa. o fraza aparent inofensiva a fost eliminata într-o etapa timpurie a istoriei Bisericii. Deoarece este atît de scurt.) Surorile lui Lazar sînt Marta si Maria din Betania si. mama acestuia si o femeie pe nume Salome? Specialistii au reactionat la descoperirea lui Smith ignorînd implicatiile materialului si declarîndu-1 prea lipsit de importanta pentru a fi analizat în mod corespunzator. a vietii si a activitatii lui lisus. obiectiva.ucenicii Lui si multime mare. ni se pare evident ca din relatare lipseste ceva. textul ridica unele întrebari incitante. au fost pastrate în secret de asa-n . pe baza caruia este aproape imposibil sa reconstituim o imagine veridica a primilor ani de crestinism. de fapt. Scrisoarea lui Clement confirma acest lucru si reda pasajul eliminat: „Si sora tînarului pe care îl iubea lisus si mama lui si Salome erau acolo. acest fragment nu are implicatiile teologice ale celuilalt. Dar mai exista o raza de speranta. „Tînarul pe care îl iubea lisus" este Lazar. daca acceptam ca aceasta Marie este Maria Magdalena. suspicioase sînt. eliminate din textul original al Noului Testament în ca drul Conciliului de la Niceea . nu este o flatare fidela . fiul lui Timeu. Bartimeu orbul. poate dezvalui ceea ce trebuia. (Si fiindca expresia este folosita si cu re ferire la ucenicul pe a carui marturie se bazeaza aceasta Evanghelie — lo an Evanghelistul — putem presupune ca „Preaiubitul ucenic" si Lazar sînt una si aceeasi persoana. de pilda. propaganda poate duce la o serie de concluzii rezonabile. Versetul omis pare inofensiv si nu a atras interesul pe care 1-a stîrnit fragmentul cu Lazar. Într-o oarecare masura.

Dar cine era ea si care e secretul ei? În Evan gheliile incluse în Noul Testament exista putine referiri explicite la Maria Magdalen a. ceva considerat de Biserica periculos. de fapt.pentru a cita un singur exemplu -Demonstreaza ca aproape nimic nu s-a schimbat de 2 000 de ani. lacob. încît la început ne-am îndoit de propriile noastre concluzii. CAPITOLUL 12 Femeia pe care o saruta lisus Femeia pe care o cunoastem noi sub numele Maria Ma gdalena avea. Totusi. pentru stravechile miscari „eretice" din Europa. Dupa cum am va zut. de la Noui Testament si textele gnostice si apocrife la lucrarile alchimistilor si ale ermeticilor. Ioana. însa enigmatica. S i totusi. Daca se refera totusi la ele. misterul ce 1a înconjurat pe abatele Sauniere de la Rennes-le-Château — si Prioria din Sion — sugereaza ca exista ceva anume în privinta ei. Salome etc. din modul în care este mentionata ne dam seama clar ca ea era cea mai importanta dintre ucenicele lui lisus. o face de obicei cu a luzia subînteleasa ca termenul „ucenic" are o rezonanta mai clara atunci cînd îi este aplicat unui barbat.. n umeroa se legende s-au tesut în jurul acestei femei enigma tice. cu toate ca aceste nume sînt mentionate chia r de . Ani întregi am cautat sa punem ordine în cantitat ea uriasa de informatii diverse adunate din cele mai variate surse — de la materiale teologice standard la interviuri cu „eretici". cu ideile lor secrete despre povestea originala a lui lisus. adevaratii crestini? Ce ne-ar putea dezvalui o analiza obiectiva a evenimentelor petrecute în Palestina secolului I? Sosise vremea sa sfîsiem valul prejudecatilor si sa privim dincolo de traditii si de mit. sînt. despre a caror erezie consta doar în aceea ca stiau adevarul pasajele cenzurate.umitii eretici. încît cei care cunosteau adevarul sa fi fost vînati cu îndîrjire si chiar ucisi din acest motiv? Bazîndu-ne pe indiciile oferite de studiul nostru asupra organizatiilor secrete din Europa. De fapt. Daca multi dintre acei „eretici". ucenice ignorate acum aproape complet de Biserica. o semnifica tie uriasa. trubadurii medievali si catedralele gotice. Daca ludeii secolului I aveau retineri de ordin sociologic si religios în Privinta conceptului de importanta a femeilor — retineri explicabile ln contextul culturii lor traditionale —. Dar ce anume era atît de amenintator pentru Biserica în textele cenzurate. Luca etc. Pentru credinciosii de pretutindeni. atît de diferita de versiunea sustinuta de Biserica. criticii recenti nu mai au aceasta scuza. în cele din urma am vazut con-turîndu-se un tipar si imaginea sa ni s-a parut atît de uluitoare. rolul discipolilor de sex feminin a fost minima lizat în mod nepermis de criticii din epoci mult mai tîrzii decît cea în care au fost scrise Evangheliile. Conexiun ile din tre ea si cultul Madonei negre. am încercat sa reevaluam istoria lui lisus si învataturile sale. nicidecum Maria Mag-dalena. „ucenicii" sînt în mod automat si exclusiv barbati: Petru. dezbaterea referitoare la hirotonisirea emeilor în Biserica Anglicana ..

jn timpul menstruatiei. scrie: „Sub o arcada înalta dintr-o bazilica romana închinata sfintelor Prudentiana si Praxedis. Atît imaginea cît si precizia gramaticala a inscriptiei indica fara dubii ca episcopul Theodora era o femeie.autorii Evangheliilor. Forma de masculin a termenului „episcop" în latina este episcopus. daca s-ar fi putut. detasîndu-se pe fundalul auriu stralucitor. De exemplu. Maria si o a patra cu un val pe cap si cu o aura patrata — un procedeu artistic ce arata ca persoana era înca în viata atunci cînd a fost realizat mozaicul. Cele patru personaje prive sc cu seninatate. printre altii. Femeile nu se achitau doar de sar cini echivalente în secolul I cu prepararea cafelei si a gustarilor. asa cum am vazut. ceea ce înseamna „episcop Theodora". ar „întina" pîinea si . în decursul nesfîrsitelor dezbateri privind femeile-preot (chiar sj cele implicate fiind foarte atente sa nu foloseasca termenul „pagîn" de preoteasa). un profesor de istorie a Bisericii din Italia. specialist în problematica femeilor în crestinismul timpuriu. Figura Mariei si cele ale sfintelor sînt usor de recunoscut. o serie de femei sînt mentionate nominal ca fâcînd parte din anturajul sau si cu toate ca traditia iudaica a epo cii respective era de asa natura încît prezenta femeilor ar fi fost ignorata în întregime. În cartea sa When Women Were Priests („Cînd femeile erau preoti". de fapt. ci of iciau în timpul slujbelor religioase. Giorgio Otranto. Asa cum a dovedit. Karen Jo Torjesen. descrierile eronate privindu-i pe discipolii lui lisus au fost citate ca „dovada" ca femeile nu pot intra în rîndurile clerului. de altfel. poate chiar în antichitate". ceea ce sugereaza ca s-a încercat distrugerea terminatiei de feminin. Mentionarea explicita a numelui lo r demonstreaza ca ele au detinut un rol semnificativ în activitatea si mesajul lui lisus — asa cum s-a întîmplat. dar faptele vorbesc de la sine. în acea ep oca de început.1 Reprezentantii masculini ai clerului pot încerca pîna în pînzele albe sa explice astfel de reprezentari grafice ale femeilor ca preoti -unji chi ar au încercat sa sugereze ca Theodora era. în ciuda faptului ca. mama episcopului respectiv —. 1993). t imp de sute de ani femeile au fost nu doar membre ale congregatiilor. O inscriptie îngrijita mentioneaza ca persoana din stinga este Theodora Episcopa. ci preoti si chiar episcopi. dar identitatea celeilalte este mai putin evidenta. Dar lit era a a numelui a fost partial stearsa printr-o serie de zgîrieturi pe su prafata placutelor de mozaic. si în decursul cîtorv a generatii din epoca timpurie a crestinismului. Nu s-a pomenit niciodata. s-a sustinut ca lisus si-a ales ucenicii doar dintre barbati. ca un preot femeie. femininul e episco-pa. se afla un mozaic ce înfatiseaza patru f iguri feminine: cele doua sfinte.

în vreme ce relatia ei cu ceilalti este înca neclara. ca fiica. la numai doua voturi diferenta. adevaratul statut al femeilor în zilele de început ale Bisericii Cr estine pare sa fi fost cunoscut în secolul al XVI-lea : în tratatul sa u despre superioritatea feminina. Maria Magdalena este. ci îi este specificat direct numele. precum Maria Magdalena. în Evan ghelii singura femeie care nu e identificata prin relatia de rudenie cu un barbat. Pretutindeni în text femeile sîn t descrise ca „urmîndu-1". fapt care i-a determinat pe unii reprezentanti ai sexului tare sa încerce sa le denigreze. Desi acest lucru poate sugera o ignoranta din partera autorului în ceea ce priv este identitatea ei. Putine alte personaje ale Noului Testament sînt mentionate pe numele complet. (în mod uimitor. mama sau sotie. Asa cum am vazut. acum însa ne vom multumi sa spunem ca femeile au detinut în mod cert un rol eclezia stic în prima perioada a Bis ericii Crestine. încît orice crestin si-ar fi dat imediat seama despre cine era vorba. din modul în care este descrisa Maria Magdalena. modernista. însa. asa cum subliniaza Susan Haskins. a permis hirotonisirea lor.2 Abia în noiembrie 1992 Biserica Anglicana a luat o decizie în privinta spinoasei probleme a femeii or-preoti si. si dintre acestea doua ies în . Noi nu consideram ca aceasta era unica lor functie. e clar ca ea a fost una dintre primele femei care i-au sustinut financiar pe lisus si pe ucenici. Desi nu avem intentia de a z abovi asupra controversei respective. cuvintele folosite în materialul original indicînd o participare deplina la activitatile si practicile grupului. Vom discuta despre ace asta chestiune mai tîrziu. Una dintre supozitiile condescendente ale reprezentantilor masculini ai clerului este aceea ca femeile mentionate în Epistole si în Faptele Sfintilor Apostoli nu faceau decît sa gospodareasca pentru apostoli. Femeilor ca Luculla si Phillippa li se aduc multumiri pentru sustinere si este evident ca multe dintre ele erau bogate si poate suprinzator de independente Pentru epoca respectiva. dorim sa ne exprimam sustinerea pentru cele care au încercat sa le explice „superiorilor" barbati ca tot ceea ce solicita ele este o revenire la situatia initiala. un alt aspect reiese limpede din relatarile Evangheliilor: Maria Magdalena era o femeie independenta . despre care am amintit în Capitolul 7. Cerînd sa le fie permisa hirotonisirea. este mai probabil ca ea era atît de cunoscuta în epoca. în vreme ce ei predicau si botezau. Si. asa cum se sugereaza astazi. nu o reinterpretare radic ala. Agrippa mentioneaza: „[nu sîntem] nestiutori cu privire la numeroasele starete si calugarite dintre noi."3) Motivele prezentei femeilor în prim-plan în cultul lui lisus au fost cît se poate de serioase. Dar. cel putin egal ca statut cu cel al barbatilor. acest lucru implica o „anume situatie materiala"4.vinul împartasaniei. pe care antichitatea nu ezita sa le nu measca preotesc. ele au luptat doar pentru un drept pe care 1-ar fi avut cu secole în urma. sora. Ea si celelalte femei „îi slujeau din avutul lor" — exprimare care sugereaza o sustinere materiala.

(De fapt. sint Magdaleder . Cronicarii vremii obisnuiau sa descrie persoanele la care se refereau prin Prisma aspectelor care le deosebeau de celelalte. liber consimtit — este considerata dezgustatoare si profanatoare. tra duse ca turnul turme i". în apropiere de granita cu ludeea — probabil acelasi cu Migdol din Cartea lui Ezechiel. daca nu chiar „lucrare diavoleasca". precum „locul porumbitei". «magnific»". asa cum era si de asteptat. Dar ce semnificatie are numele ei? „Magdalena" pare a însemna „din Ma gdala" si s-a presupus dintotdeauna ca se refera la or asul pescaresc El Mejdel din Galileea. Ideea unui lisus casatorit continua sa fie considera ta cel putin improbabila. Sentimentul de culpabilitate asociat cu sexul este atît de adînc înradacinat în cultura noastra. «turn» sau «înalt». la cineva care vegheaza asupra unor oameni mai neajutorati — poate chiar la „Bunul Pastor". The Woman with the Alabaster Jar / femeia cu va sul de alaba stru"). Multi critici au subliniat ca tacerea totala pastrata de Noul Testament în privinta starii civile a lui lisus este foarte ciudata. istoricul Josephus s-a referit la El Mejdel numindu-1 Tarichea. cu reconstruirea Sionului? La fel de sugestiv este ca Magdaleder înseamna „turnul turmei". înca din timpul vietii Mariei Magdalena. la tine se va întoarce stâpînirea de odinioara. exista numeroase motive pentru a crede ca lisus era implicat într-o r elatie intima.6 Se poate chiar ca numele Mariei sa fie o referire la un loc si deopotriva la un titlu. Da r nu exista nici o dovada în a ce st sens si nici nu se stie da ca orasul respectiv era numit Ma gdala în epoca lui lisus. Si totusi. turnul de paza al turmei. probabil cu Maria Magdalena. supozitia a ajuns pentru prima data la urechile marelui public si a agitat spiritele. Trebuie sa ne la . epitetul Magdala în seamna. literal. atunci cînd autorii cartii The Holy Blood and the Holy Grail au afirmat ca ea ar fi fost sotia lui lisus. Sa fi fost oare cunoscuta.mtîlnît. „locul turnului" sau „turnultemplu".) Exista însa un oras Magdolum în nord-estul Egiptului. Maria Magdalena a stîrnit deja o controversa apriga în cultura moderna.5 Semnificatia numelui Magdala permite si ea o serie de interpretari. iar celibatul în cazul unui barbat de peste treizeci de ani era pe atunci nemai. colina fiicei Sionului. încît orice sugestie o eventuala partenera sexuala a lui lisus — chiar si în contextul unui mariaj monogam. împaratia fiicei Ierusa limului!" Asa cum preciza Margaret Sarbird în studiul sau din 1993 cu privire la cultul Magdalenei. «maret».evidenta: lisus Nazarineanul si loan Botezatorul. fiindca în Vechiul Testament exista urma toarea profetie (Miheia 4:8): „Iar la tine. conexiunea ei cu „turnul" si. ceea ce duce cu gîndul la un turn de veghe. Desi nu era deloc noua. Starbird adauga: „în ebraica. cuvintele originale. mai cu seama.

Dar atunci cînd subiectul este adus în discutie. lucru pe care mai-marii sinagogilor nu puteau decît sa-1 condamne. De fapt. în conformitate cu Geza Vermes. deoarece implica de a a duce pe lume o n oua gene ra tie a poporului ales al domnului. Acuzele de ace st gen nu sînt rezervate pentru publicatiile de scandal din zilele noastre. în cercetarea noastra. alteori nu — sa priveasca rolul si actiunile lui lisus din perspectiva unui asemenea rol. Casatoria a fost dintotdeauna un element esential al modului d e viata iuda ic. desigur. iar perspectiva lor era una esential ludaicâ. încît omul a devenit celebru din acest motiv. car e ar fi ajuns la urechile Romei si. care punea un pret deosebit pe relatiile familiaje strînse. în acest fel specialistul încearca -uneori cu succes. Si totusi. nu exista acuzatii cunoscute de homosexualitat e în rîndul lor — asa cum s-ar fi întîmplat în mod cert daca barbatii în cauza ar fi fost cu totii celibatari. iar evreii aveau cunostin ta despre relatiile homosexuale. Pentru evrei. Specialistii evita în general problema celibatului. astazi. ca nu toti specialistii sînt la fel de usor de convins. iar gruparea sa ar fi avut fo arte slabe sanse de a supravietui dupa moartea fondatorului ei. dificultatea de a-i dovedi statutul marital este evidenta. comparîndule cu cele ale altor hasidim cunoscuti. Daca lisus si ucenicii sai ar fi fost celibatari si daca ar fi propovaduit burlâcia. staturii lui Pinhas era atît de neobisnuit. Potrivit Noului Testament. ale noastre. în încercarea sa de a-1 defini pe lisus ca personaj istoric. unii rabini din secolul al II-lea „comparau chiar refuzul de a proc rea cu crima" Genealogiile mentionate frecvent în Biblie dovedesc ca iudeii erau un popor dinastic. Nu exista date care sa sugereze ca mesajul au modul de viata al lui lisus ar fi promovat celibatul. acest exemplu a fost pentru ca Vermes sa afirme ca lisus a avut un mod de viata similar. însus i acest fapt ar fi stîrnit agitatie în rîndul autoritatilor. asa cum era situatia în perioada dominatiei romane. din aceeasi epoca si din aceeasi regiune. De fapt. mai cu seama atunci cînd asupra poporului plana o amenintare. Geza Vermes a ajuns la concluzia ca se încadreaza cel mai bine în tiparele hasidim — urmasii profetilor din Vechiul Testament. celibatul si lipsa urmasilor ar fi constituit un lucru scandalos. paralela devine dificila. De exemplu. Cînd abordeaza însa problema celibatului (pe care îl accepta în cazul lui lisus). exista în cui' tura respectiva un singur sfînt care sustine celibatul: Pinhas ben lair. daca asa . aceea ca lisus era necasatorit. celibatul era inacceptabil. In cazul u nui predicator celebru si charismatic. situatia ar fi iscat un scandal urias.amintim ca ne bazam. care a trait la un secol dupa lisus si nici macar nu a fost hasid!9 Desi pare greu de crezut. Pe imaginea lui lisus asa cum a fost ea schitata de autorii Evanghe-ulor si de sursele ace stora. lisus si adeptii sai aveau numerosi dusmani. fie si numai pentru a le condamna. luînd ca atare conceptia traditionala a Bisericii. Vermes se vede nevoit sa recunoasca faptul ca cei mai multi hasidim pe care i-a luat ca termen de comparatie erau casatoriti si aveau copii. Pilat si oamenii sai nu erau niste naivi.

nu ca ar fi fost sot si sotie. repetam. „Cin e era sotia?" „De ce sa fi vrut ucen icii sa stearga orice informatii despre ea?" Poate ca o evitau fiindca relatia ei cu lisus li se parea stînjenitoare si dera njanta pentru misiunea lor. rezultatul. La începuturile sale. dar. catarii si alte organizatii secrete se refer a la ea numind-o „concubina" sau „consoarta" si prefera sa foloseasca termen i ambigui. nu cauza acestei disimulari. Evangheliile gnostice. erau celibatari. s-a sustinut la un moment dat ca nunta din Cana. probabil ca nefiind de sex masculin au preferat s-o ignore. Nici unul dintre aceste argumente nu ofera totusi raspuns la o serie de întrebari: „Daca lisus era casatorit. daca lisus ar fi fost cel mai de seama membru al ei. se asteapta de la el sa asigure vinul pentru ospat. în care identitatea partenerei lui lisus este precizata. (Traditia eretica subliniaza faptul ca lisus si Maria Magdalena erau parteneri sexuali. nunta sa. precum esenienii. în mod cert am fi stiut si noi. Exact aceasta este situatia descrisa în Evangheliile gnostice. Dovezile atesta însa ca atitudinea ant icasatorie este. de fapt. de fapt. trebuie sa spunem ca ceea ce pare evident astazi nu era la fel în contextul istoric al secolului I.Unii specia listi au folosit acest argument pentru a sustine ca jisus însusi era esenian. Biserica nu avea nici un fel de prejudecati în privinta femeilor.ar fi stat situatia. în care lisus face primul sau miracol. precum „uniune" în loc de „casatorie". Interesant este ca acest eveniment crucial. Cît despre motivele pentru care relatia lui lisus cu Maria Magdalena a fost ascunsa. Am putea crede ca explicatia consta în ideea Bisericii Crestine ca femeile sînt inferioare si ca procrearea constituie un rau necesar.) Cît despre dovezile în sprijinul ideii unui lisus casatorit.10 Statutul sau în aceasta relatare pare a fi cel al mirelui. Ma i exista în sa o a lta posibila interpretare pentru tacerea desâvîrsita pastrata de Evanghelii în privinta starii civile a lui lisus: poate ca încheiase un fel de casatorie nerecunoscuta de evrei sau poate ca avea o partenera sexuala în afara cadrului marital. încît a atras numeroase critici si comentarii. stim astazi acest lucru doar pentru ca era ceva atît de neobisnuit. dar purul misoginism nu co . Secta nu este mentionata însa nici macar o data în Nou l Testament. Ar mai putea exista însa o alta interpretare a nuntii din Cana. Iar daca nu era u casatoriti. a fost. de ce Evangheliile nu precizeaza nimic despre sotia sa u f amilia sa?". ci aveau doar o relatie sexuala si spirituala. asa cum am vazu t. la care lisus a transformat apa în vin. Maria Magdalena era partenera lui sexuala si ucenicii erau deranjati de influenta pe care ea o detinea asupra conducatorului lor. înainte de a deveni o institutie cu o ierarhi e bine structurata. fapt cu totul bizar. fara a fi mentionat în celelalte trei. Este adeva rat ca membrii unor secte iudaice. pe care o vom discuta mai tîrziu. apare doar în Evanghelia dupa loan. Din motive aparent inexplicabile. Caracterul deliberat al tacerii cu privire la Maria Magdalena si la relatia ei cu lisus este evident.

La urma urmei.nstituie o explicatie suficienta. Ce era deci în neregula cu orasul respectiv si cu familia care locuia acolo? (Poate un indiciu ni-1 ofera faptul ca loan Botezatorul si-a început propo-vaduirea într-un loc numit Betania. Biserica Ordodoxa Rasariteana a considerat dintotdeauna ca între Maria Magdalena si Maria din Betania nu exista nici o legatura. Si personajul Lazar este omis în mo d intentionat din Evanghelia dupa Luca. Asa cum am vazut. autorii Evangheliei devin mult prea evazivi atunci cîn d încea rca sa ascunda faptul ca toate referirile la Betania. dar nu aminteste nimic despre un frate si nici nu specifica numele locului. Biserica Catolica a decis la scurt timp dupa fondarea sa ca aceste t rei nume desemneaza una si aceeasi persoana. dar în 1969 si-a schimbat optica . descoperirea facuta de Morton Smith jgjnonstreazâ ca relatarea învierii lui Laza r a fost eliminata di n Evanghelia dupa Marcu în urma unui act deliberat de cenzura. Trebuie sa mai fi existat un alt factor la originea „campaniei" anti-Magdalena. într-un fel sau altul. de fapt. ci persoana pe care o avea ca sotie reprezenta. este greu de crezut ca numele locului le-ar fi fost necunoscut celorlalti cronicari. Atunci de ce primii crestini — care s-au strad uit sâ-1 îndepa rteze din cel putin una dintre celelalte gvanghelii _ s-au simtit amenintati de el? Poate fiindca în derularea evenimentelor aparea si Maria Magdalena? Sau pentru ca asezarea în sine — Betania — ridica anumite probleme? Evanghelia dupa L uca (10:38) descrie un episod în care lisus intra în casa unor surori. Din tre cei patr . a Mariei din Betania (sora lui Lazar) si a „pacatoasei anonime" care îl unge pe lisus cu mir în Evanghelia dupa Luca a constituit întotdeauna subiect de dezbateri aprinse. problema. dar con fuzia este semnificativa prin ea însasi aidoma unei persoane care se stie vinovata. Acum nu ne mai ramînea decît sa aflam ce anume îi conferea aura aceasta de pericol si ce factori. la evenimentele si la fa milia care locuia acolo — Lazar. nu faptul ca era casatorit. formula evaziva care stîrneste imediat suspiciuni. De nenumarate ori în decursul investigatiei noastre am descoperit indicii care sugerau ca Maria Magdalena era considerata. Si totusi» în unica sa versiune canonica — în Evanghelia dupa loan — episodul con stituie unul dintre cele mai importante momente din întreaga activitate a lui lisus. se aflau la baza stravechilor temeri stîrnite de iubita lui lisus. Probabil ca motivul are legatura cu identitatea ei si/sau cu tipul relatiei dintre ea si lisus. contradictiile si discrepantele complica si ma i situatia. se mentioneaza doar „într-un sat". dincolo de si mplul misoginism. Maria si Marta. Identitatea Mariei Magdalena. Maria si Marta — sînt vagi este în sine extrem de sugestiv.) Tot Evanghelia dupa Luca (7:36-50) ofera cea ma i vaga descriere a episodului în care o femeie îi unge picioarele lui lisus. Desigur. inacceptabila. Cu alte cuvinte.

în mod evident. numai Luca plaseaza evenimentul în Capernaum. Ei totusi nu pot explica de ce au preferat evanghelistii sa fie neclari în aceasta privinta. Maria si Marta. Maria din Betania si femeia anonima care îi unge picioarele lui lisus sînt. una si aceeasi persoana.u evanghelisti. (Unii. în conformitate cu cei doi eva nghelisti. ca este posibil ca cele doua patronime — „din Betania" si „din Magdala" — sa fie aplicate aceleiasi persoane. N ici Marcu (14:3. considera ciudat faptul ca Maria din Betania — aflata neîndoielnic în relatii strînse cu lisus — nu e mentionata ca fiind prezenta la rastignire si ca Maria Magdalena apare brusc la picioarele crucii. printre care asinul pe care a intrat lisus în capitala. astfel încît. de pilda. fiind nevoiti sa includa în relatarea lor si eposidul respectiv. Maria fiind cea ca re îl unge cu mir. cercetatorii resping ideea ca autorii Evangheliilor au eliminat sau au modificat în mod intentionat anum ite aspecte ale evenimentelor relatate. în functie de context. e femeia care l-a uns. Versetele ce descriu învierea 'ui La zâ r subliniaza (11:2) ca sora a cestuia . Evanghelia dupa loan (12:1-8) este mai explicita .) Iar o data ce ideea existentei unei asemenea denaturari este acceptata. William E. la începutul propovaduirii lui lisus. au facut-o într-o forma cît mai „denaturata". ungerea a avut loc în casa lui Simon Leprosul. la nivel general. cu doua zile (la loan sînt sase) înainte de Cina cea de ta ina. Phipps. cu toate ca ucenicii pareau sa nu stie nimic despre cele ce aveau sa se întîmple. Unii specialisti sînt de parere ca între Maria Magda lena si Maria din Betania se poate pune semnul egal. în ca sa lui Lazâr si a surorilor lui. Episodul are loc în Betania . Acest lucru este cu atît mai credibil. de asemenea. Maria . da r mentioneaz a ca even imentele s-au petrecut în Betania. vinele aranjamente. de aceeasi persoana capata consistenta. recunosc însa ca exista anumite detalii despre grupul din Betani a pe care cronicarii ori le-au ascuns în mod voit. . desi înainte de acest moment nu a fost amintita decît în treacat. Betania este semnificativa si pentru faptul ca de acolo a por nit lisus în drumul sau spre Ierusalim — spre Cina cea de taina s i spre rastignire. posibilitatea ca Maria din Betania si Maria Magdalena sa fie. Totusi. Si.9) si nici Ma tei (26: 6-13) n u preci zeaza umele femeii în ca uza . cu cît autorii textelor au încercat în mod deliberat sa creeze confuzie cu privire la identitatea ei. Se pare deci ca totul în ceea ce priveste Betania si familia respectiva a fost de natura sa-i nelin isteasca pe autorii textelor sinoptice. ori pur si simplu nu le-au cunoscut sau nu le-au înteles ei însisi. printre care si Hugh Schonfield. asa cum am vazut. unele elemente sugereaza ca familia din Betania nu era chiar atît de nestiutoare si ca a pus la cale. Poate ca motivele acestei nelinisti sînt acelea si pentru care gruparile eretice considera evenimentul atît de important. era însa aceasta Maria Magdalena? Majoritatea criticilor moderni considera ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt doua femei diferite. Totusi. stergîndu-1 apoi cu parul ei. fara a mentiona numele femeii care a aparut pe cînd sedea el la masa si i-a uns capul si picioa rele cu pretiosul mir.11 Philipps subliniaza.

Iata. Leonardo da Vinci. la mormînt pentru a unge trupul lui lisus. apologii Prioriei cred ca asa au stat lucrurile. fiindca aceasta din urma e cea care vine. Documentul specifica . ca lisus a fost casatorit cu „Miriam din Betania" si ca aceasta din urma a fu git în Franta. în Evanghelia dupa Marca (14:8): „Ea a facut ceea ce avea de facut: mai înainte a uns trupul Meu spre înmormîn tare". Si. Editia revizuita. în toate vechile traditii ce relateaza calatoria Mariei Magdalena în Franta — precum „Legenda de aur" — se considera ca ea era una si aceeasi persoana cu Maria din Betania. Asa cum am vazut. de pilda. sustine premisele de la care a pornit The Holy Blood and the Holy Grail. Se pare deci ca asociatia între cele doua era prea puternica pent ru ca Luca sa o poata ignora. în niod cert. de asemenea. contine o serie de materiale noi. în orice ca z. publicata în 1996. extrem de semnificativ e faptul ca persoana care îl unge pe lisus — ca o subliniere a adevaratului sau destin — este o femeie. cîteva zile mai tîrz iu. cronicarul o mentioneaza imediat. Prioria din Si on. care susti ne cu tarie ca Maria Magdalena si Maria din Betania sînt una si ac eeasi persoana. în °rice caz. sa nu uitam ca. nu doar actul ungerii în sine. este preferabil sa ne Pastram obiectivita tea si sa a nalizam ma i în profunzime rolurile si personalitatile celor doua femei. lisus în susi stabileste o conexiune între apropiata sa înmormîntare si persoana care îl unge. Mai semnificativ înca . Astfel se face o asociere implicita între aceasta femeie din Betania si Maria Magdalena.Investigatia noastra a pornit de la studiul traditiilor secrete. Exista însa dovezi care sa ateste aceasta supozitie? Evanghelia dupa Luca ne ofera un indiciu. cel putin la nivel inconstient. printre care si „documentul Montgornery" care. cît si intentiona ta Ungere a cadavrului sînt ritualuri foarte importante în cultura iudaica si ele în sine constituie o conexiun e între cele doua femei. se cons idera ca „Miriam" era Maria Magdalena. Desi nu e deloc imposibil ca între Maria Magdalena si Maria din Betania sa poata fi pus semnul identitatii. c are este . Atît ungerea persoanei în viata. asa cum sînt ele prezentate de Noul Testament. unde a dat nastere unei fetite. respectiv de la unul dintre reprezentantii ei. Ideea încetatenita ca Magdalena era prostituata provine din asocierea (sau confuzia) ei traditionala cu Maria din Betania. pentru prima data. daca ne amintim. si d e la presupusa confrerie din ca re facea acesta parte. în acest context. organizatia a fost adusa în atentia publicului larg pr in intermediul cartii The Holy Blood and the Holy (Jrail. dupa ce relateaza episodul în care femeia pacatoasa îl unge pe lisus. pe Maria Magdalena (8:1-3).

numele nu implica un caracter divin.14 Daca femeia respectiva n u era evreica. aceasta atmosfera de suspiciune umbreste adevarata semnifica tie a momentului un gerii. pare greu de crezut ca. fiind totodata una si aceeasi cu Maria. în Evanghelia dupq loan. ori fiindca îi urmeaza practicile respective. (Pe baza acestei interpretari. In Luca. era atît de scump. Dar ceea ce sugereaza ca pacatul ei era de natura sexuala este detaliul referitor la pa despletit — si. desigur. Christos înseamna doar „cel uns". care a fost trecut în mare pa rte cu vederea. în ciuda convingerilor încetatenite însa. accentul pus pe parul ei despletit — purtare neobisnuita la femeile respectabile — sugereaza totusi un pacat de ordin sexual. Harmartolos era un termen provenit din „jargonul" arcasilor si îl desemna pe cel care a ratat tinta.)13 De asemenea.12 în contexul culturii iudaice a vremii. Phipps este de parere ca mirul de nard costa echivalentul venitului anual al unui agricultor. în acest context. Exista în acea sta privinta un element major. daca Maria din Betania era o femeie de conditie usoara. Magdal ena. Prin urmare. obtinut dintr-o planta rara provenita din India. pe care 1-au s1 gazduit. exista un aspect dezagreabil în privinta Mariei din Betania. orice persoana „un sa" într-un post — de la Pilat din Pont la regina Marii Britanii — este un „Hristos".descrisa ca o „pacatoasa". încît în nici un caz nu si 1-ar fi putut permite omul de rînd. ori fiin dca nu fa ce parte pur si simplu dintre iudei. Desi termenul original din limba greaca pentru „pacatos" —harmartolos.) . Evangheliile sinoptice nu specifica numele femeii care îl unge pe lisus. Discrepanta în sine are darul de a ri dica anumite suspiciuni. ambii se bucurau de o reputatie buna si erau prieteni apropiati cu lisus. Se stie ca urnele „Hri stos" provine din grecesul Christos. expresia folosita pentru a o desemna pe cea care îl unge pe lisus este „o femeie pacatoasa din cetate". la urma urmei. ea este identificata în mod explicit ca fiind Maria din Betania. se refera la o persoana care nu respecta legea si riturile iudaice. care înseamna „cel care a încalcat legea" — nu implica neaparat ideea de prostitutie. Intentionat sau nu. trebuie sa analizam personajul Maria din Betania. cel putin în viziune a evanghelistilor. ne putem întreba c are era adevarata natura a „pacatului" ei. dar precizeaza ca era o pacatoasa. Marta si Lazar. daca ar fi fost patroana bogata a unui bordel. dar acesta nu lasa nicidecum sa se înteleaga ca femeia era o prostituata care-si culegea clientii din strada . Maria ar fi continuat sa locui asca în aceeasi casa împreuna cu sora si cu fratele ei. Desigur. întelegem extrema precautie a cronicarilor si deliberata „voalare" a datelor în privinta ei. dar de care depinde însasi esenta crestin ismului. ca re la rîndul sau este tra ducerea termenului „Mesia" din ebraica . atitudinea ucenicilor fata de ea. William E. Pentru a deslusi adevarul în acest sens. însa nu i se mentioneaza statutul moral. (Mirul. atitudinea evanghelistilor fata de ea este de înteles.

Mesia era multasteptatul lider politic si militar. lisus le-a raspuns ca saraci vor exista întotdeauna. în 1953 —. spre pomenirea ei". în acest caz cuvintele lui lisus sînt ignorate a proape cu desavîrsire. termenul „Mesia" sau „Hristos" atribuit lui lisus însemna doar „cel uns". în secolul I deci. respectiv uns. nu ar fi fost mentionata deloc. Curios e faptul ca Biserica. Pe lînga faptul ca ambele îi confera celui botezat. în sa chiar si în rarele ocazii în care li se acorda atentia cuvenita. Esential râmîn e faptul ca unica persoana care 1-a uns pe lisus. ales de Dumnezeu. desi a crezut dintotdeauna ca femeia care 1-a uns pe lisus a fost Sfînta Maria Magdalena . ni se spune ca ucenicii. în loc sâ-1 vînda si sa strînga astfel bani pentru saraci. sa remarcam cît de ciudat este faptul ca episodul ungerii a fost inclus în Evanghelii. de altf el. dar el nu va ramîne mereu alaturi de ei (pentru a primi o asemenea cinste). Unele opinii identifica a ceasta „ungere" cu botezul oficiat de loa n. în toata lumea. Si exista un motiv serios în acest sens: este de la sin e înteles ca persoanele care oficiaza botezul si ungerea au autoritatea de a face acest lucr u. care 1-a uns la sfîrsit. mai cu seama Iuda. ambii au fost marginalizati de autor ii Evangheliilor. au condamna t-o pe Maria pentru ca a folosit mirul de nard atît de scump si de rar pentru a-1 unge pe lisus. Numai despre doua persoane se aminteste în Noul Testament ca ar fi oficiat rituri importante în viata lui lisus: loan. confe. se va spune si ce a facut (femeia) acea sta . deocamdata. Si totusi. Tinînd seama de modul în care ea este condamnata în predicile preotilor de pretutindeni. asa cum am mentionat. a fost o femeie. Iar în Evanghelii nu se mentioneaza decît o singura ungere a sa. care 1a botezat la începutul propovâdurii sale. ca si cum acestia s-au vazut nevoiti sa-i aminteasca numai fiindca faptele lor au fost atît de importante încît nu puteau fi omise. ele însele trebuie sa detina autoritatea de a o face. Vom trata ceva mai departe problema autoritatii lui loan. dar urmînd aceeasi logica. si Maria din Betania.Ideea caracterului divin al lui Hristos provine dintr-o interpretare ulterioara a crestinilor: pentru iudei. Si totusi. lipsit de semnificatii. o autoritate — asa cum arhiepiscopul de Canterbury i-a conferit statutul rega l Elisabetei a II-a. a preferat sa lgnore cuvintele lui. Aceasta mustrare — pe lînga ca dezminte ideea avansata de unii. Noul Testament citeaza chiar cuvintele pe ca re se presupune ca lear fi rostit lisus însusi cu aceasta ocazie (Marcu 14:9): „Adevarat zic voua: Oriunde se va propovadui Evanghelia. se pare ca pîna si Pusele lu i lisus sînt supuse aceluiasi proces de selectie si reinter-Pretare ca înt regul material al Noului Testament. Daca ungerea ar fi constituit un gest oarecare.rindu-i deci titlu l de Hristos. ca lisus ar fi fost un fel de protomarxist — justifica fapta Mariei si sugereaza ca numai el si ea i-au înteles . impljcatiile lor sînt trecute sub tacere. am putea spune ca toti cei care fusesera botezati de loan în apa Iordanului devenisera si ei „Hristosi".

care a fost totusi scopul sau exact? Si de ce. nu ne ma i mira nici faptul ca discipolilor li s-a parut o femeie cu moravuri dubioase. indiferent cît de elevat se considera acesta a fi. Mai dinainte a s trupul Meu. Nici o practica occidenta la nu ma i aminteste astazi de aceas ta idee sau practica. fiind destinat rituri lor de înmormîntare. a unei traditii de venerare a divinitatii feminine. barbatul si femeia devin cu adevarat zei. Cu exceptia cadrului intim a l cuplului. el devenea cu adevarat rege. El însusi a precizat (Marca 14:8): „. a fost facut de o femeie? Tin înd seama de sexul si de reputa tia ei (oricît de nemeritatâ). arâtîndu-se chiar ostili fata de Maria si de gestul ei. Daca acest lucru este adevarat.. care este descrisa ca fiind o „p reoteasa a unui cult feminin". Preoteasa devine zeita însasi. sexualita tea sacra nu are nici o semnificatie pentru noi. el nu mai însemna nimic. Lasînd la o parte importanta episodului. omului modern fiindu-i greu sa înteleaga princi piul hieros gamos. ungerea avea semnificatia unui ritual. Maria din Betania 1-a uns pe lisus cu mir de nard. Pr in acest mariaj sa cru. un unguent pastrat. de ce 1-a uns pe lisus? Sau. Prin unirea lor sexuala. imediat dupa aceea. acest rit se concretiza în asa-numitul hieros gamos. atunci putem întelege de ce ri tul ungerii pare atît de strain ucenicilor. exista un ritual antic ce pare uimitor de releva nt: u ngerea unui rege sfînt. de ce i-a permis el s-o faca? Exista cumva o paralela între acest ritual si ceremoniile a sociate în mod obisnuit cu pagînismul acelor vremuri? întradevâr.. mariajul sacru: comuniunea dintre regelepreot si regina-preoteasa. în lipsa preotesei. nu este clar însa motivul pent ru care lisus îl accepta. pentru aceasta ocazie. Si — întrebarea revine — daca Maria din Betania era preoteasa a unui cult pa gîn. cel putin. în mod traditional. La baza a cestuia se afla ideea ca un rege sau un preo t nu putea accede la întreaga sa forta divina decît prin intermediu l autoritatii unei înalte preotese. Iar daca ea era într-adeva r o preoteasa pa gîna. Esenta sa nu este însa purul erotism. altfel spus. Discipolii barbati par si de aceasta data sa nu sesizeze aspectele subtile ale acestui ritual. documen tul se refera la ca satoria lui jjsus cu Maria din Betania. care îi daruieste barbatului — întruchipare a zeului un — . pentru îngropare". ceremonia nu are nimic din practicile iudaice traditionale. Acest episod este important si dintr-un alt punct de vedere: marcheaza momentul în care Iuda devine tradator. în societatea iudaica a acelor vremuri. Pentru el. cu toate ca lisus însusi i-a subliniat autoritatea. îl vinde pe lisus autoritatilor religioase. Daca ne amintim bine.adevarata semnificatie. fara îndoiala. Poate ca „documentul Montgomery" ofera o explicatie privind realul înteles al ungerii.

în care preotesele. cînd barbatul venea înaintea preotesei pentru a primi gnoza .prostitutie de templu". care înseamna „slujitoare sacra"16. Vom discuta în detaliu despre acest lucru ceva mai departe. Este posibil ca „ungerea" lui lisus sa fi simbolizat actul sexual al penetrarii. gratie magicei interventii a preotesei/zeitei. femeile se afla în mod firesc în strînsâ legatura cu divinul. Exista o conexiune clara între ungerea lui lisus si Cîntarea cîntarilor. liturghia unui rit al mariajului sacru. astfel. reprezentînd zeita. subliniind numeroa sele simila ritati cu astfel de ceremonii din Egipt si din alte tari ale Orientului Mijlociu.) Indicii privind adevarata semnificatie a ungerii lui lisus putem gasi în Cîntarea Cîntarilor (1:12) din Vechiul Testament. nu avea nevoie de aceasta ceremonie. In mod traditional. barbatul nu se putea împlini spiritual. (în mistere. Pentru pagîni.. Un irea cel or doi avea darul de a proiecta în ei însisi si 'n lumea din jur ul lor un spirit regenerator. versetul urmator capata o semnificatie deosebita: „Pernita de mirt este iubitul meu. cuvîntul „prostituata". includeau un rit în care zeul era uns de zeita înainte de moartea sa reala sau simbolica. zeul revenea la viata si întreaga populatie rasufla usurata.pentru a avea experienta divinului prin actul fizic al dragostei. el nu putea spera la un contact ex tatic cu Dumnezeu sau cu zeii. Sa ne amintim ca lisus însusi asociase actul ungerii sale cu înmormîntarea. cu toate implicatiile sale morale. Multi specialisti considera ca acea sta din urma este. menita sa fertilizeze pâmîntul înca o data. pe de alta parte. Desigur ca toate acestea nu amintesc prin absolut nimic — ba dimpotriva — de atitudinea Bisericii moderne fata de actul sexual si fata de femei. reflectînd astfel impulsul creator ce a dus la nasterea planetei. Asa cum . este o inventie victorian a. în care „iubita" spune: „Cît regele a stat la masa. erau pregatite din punct de vedere fizic pentru a-1 „primi" pe cel care fusese ales ca simbol al regelui sfînt sau al zeului mîntuitor.15 Hieros gamos era expresia suprema a ceea ce se numeste . aceasta slujitoare în templu detinea controlul asupra situatiei si a bar batului care apela la ea si amîndoi beneficiau de forta fizica. Semnificativ e ca termenul ce definea initial o ast fel de preoteasa este hierodula. care se ascunde între sînii mei".binecuvîntarea suprema a renasterii. la fel ca în alch imie. de fapt. femeia. într-un mod aproape inimaginabil pentru occidentalii de astazi. nu putem ignora inevitabilele asocieri cu unele rituri antice. trupul preotesei devenea -în sens metaforic. la trei zile dupa aceea. Prin sine însusi. Tammuz. Desi nu este necesar sa gîndim în acesti termeni pentru a întelege solemnitatea ritualului. dar si literal — o poarta catre zei. timp de înca un an. zeita spunea: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde sa-1 gasesc" — aceleasi cuvinte atribuite si Mariei Magdalena linga mormînt. nardul meu a revarsat mireasma". Dionysos. spre deosebire de prostituata în sens clasic al termenului. Lasînd la o parte iluminarea spirituala oferita de aceasta asanumita prostitutie de templu — un proces cunoscut sub numele de horasis — în lipsa „cunoasterii" carnale a hierodulei. în plus. Attis etc. Exista în acest sens o asociere extrem de sugestiva. spirituala si magica a uniunii. Toate misterele lui Osiris.

Ungerea lui lisus a fost un ritual pâgîn: femeia care 1-a oficiat.precizeaza Margaret Starbird: „Versuri identice cu cele din Cîntarea Cîntarilor se gasesc în poemul liturgic din cultul zeitei egiptene Isis. în mod cert era privita ca o pacatoasa.Jnainte de afilierea ei la grupul lui lisus". ei o asociaza pe Maria Magdalena cu Isis. analistul jung-ian Na ncy Qua lls-Corbett pune un a ccent deosebit pe legatura dintre prostituata sacra si principiul feminin simbolizat de Sophia (întelepciune). aceasta imagine ni se pare putin naiva. Membrii Prioriei din Sion sînt credinciosi zeitei. pentru ei. era protejata de furia celor din jur. din motive complexe. ei aj ung la concluzia ca „înainte de afilierea ei la grupul lui lisus. desi sustin ca Magdalena era asociata cu un cult al divinitatii feminine. Astfel. Maria din Betania. în mod cert. este foarte probabil ca rolul ei în cadrul cercului restrîns din care facea parte lisus sa fi fost acela de initiatoare sexuala. întruchipata de Madona neagra. Dar sa nu uitam ca atît ereticii.20 Si apoi abandoneaza subiectul. ratiunea lor de a fi. Esentiale sînt însa cuvintele . ei par a considera ca implicatiile sale nu merita un studiu aprofundat. menit sa asigure fecunditatea personala si la nivel na tional. Sophia a aparut în mod repetat pe parcursul investigatiei noastre — fiind venerata îndeosebi de templieri —. care sugereaza ca el ar fi convertit-o si amintesc de opinia traditionala conform careia. Fiind o hierodula în lumea patriarhatului iudaic. desi a o contesta înseamna a aduce în prim-plan un scenariu alternativ tulburator. de Maria Magdalena sau de Isis însasi. daca o privim în aceasta calitate. pentru a asigura viitorul poporului si rodnicia pamîntului. . 'ntelegem confuzia creata în jurul adevaratului rol pe care 1-a Atinut ea în viata lui lisus. Rolul Magdalenei ca preoteasa pagînâ este recunoscut de Bai-gent. 1988). strîns asociata atît cu Maria Magdalena. prin intimitatea si extazul ritului sexual. sora-mireasa a zeului mutilat. de initiatoare sexuala. Magdalen a era o preoteasa pagina. cît si Biserica Catolica cred de mult timp ca Maria din Betania si Maria Magdalena sînt una si a ceeasi persoana. în lumina acestui nou scenariu.19 Dupa cum am vazut. cît si cu Isis. Este însa evident ca. zeita/preoteasa îi ofe ra partenerului ei întelepciune. în ca rtea sa The Sacred Prostitute („Prostitua ta sacra". Dar atîta vreme cît se afla în preajma lui lisus. s-ar fi pocait si îndreptat . era o preoteasa. Leigh si Lincoln.18 Zeita/preoteasa se uneste cu zeul/preotul în cadrul mariajului sacru. este posibil la Magdalena sa fi fost asociata cu un astfel de cult". De exemplu. avem de-a face cu un rit al fertilitatii. cu toate ca abordeaza acest subiect. asa cum o demonstreaza si diversele ei schimburi de replici cu Petru (redate în Evangheliile gnostice). Dar totodata. aceasta constituind de alt fel. Privit superficial. Osiris". prin relatia cu el. se contureaza înca o paralela între ea si Maria din Betania. Noua.

un orgasm generalizat. Era un rit de trecere. încît aproape ca nu mai poate fi recunoscut si „renaste" pentru o noua viata. In urma acestei experiente supreme alaturi de zeita/preoteasa. în Evangheliile gnostice. Acest scenariu sustine ideea unei casatorii între lisus si Magdalen a. si Madona neagra. zeul/preot se transforma atît de mult. Asa cum am vazut. lisus a precizat ca Maria Magdalena 1-a uns pentru îngropare. care nu se traducea totodata în jtiod neaparat într-o relatie amoroasa. din care avea sa revina la chemarea ei. Madona neagra si Isis. precum si în alchimie. Maria Magdalena. îl unge pe consortul sau. de altfel.21 Aceasta personificare multifatetatâ a principiului feminin arunca o raza de lumina asupra bine pastratu lui secret erotic din traditia oculta occidentala. Alaturi de concluziile noastre despre Maria din Betania. de asemenea. Peter Redgrove explica în The Black Goddess („Zeita neagra". 1989): „Este interesant sa comparam acest lucru cu practicile sexuale religioase din Orientul Mijlociu si cu imaginea pe care am mostenit-o de la ele. Sexualitatea sacra implicita în Mareata Lucrare a alchimistilor este o contin uare directa a acestei stravechi traditii. conexiunea dintre Prostituata Sacra.Qualls-Corbett citeaza. Fiindca Sophia est e Prostituata si totodata „Preaiubita" din mariajul sacru. în care ritul sexual confera iluminare spirituala si chiar transformare fi zica. Sophia. În amplul sau studiu despre Cîntarea Cîntârilor (1977). În mod semnificativ. în mod similar. Sexualitatea sacra — anatema pentru Biserica Catolica — îsi gaseste expresia în conceptul de maria j sacru si de „prostitutie sacra" din vechile sisteme filozofice orientale ale taoismului si ta ntrismului. subliniind astfel relatiile descr ise de noi în partea întîi a acestei carti. Marvin jj. dupa care avea sa se întoar ca transformat. asa cum Nancy Qualls-Corbett si alti critici au remarcat recent. Un . desi impune redefinirea esen tiala a termenului. Cîntarea Cîntarilor este o liturghie a ma ria jului sacru — dintotdeauna asociata cu Maria Magdalena.22 Ia r referindu-se la artele sexuale din taoism. Numai femeile puteau oficia aceste rituri în numele zeitei si de a ceea nici un ba rbat nu s-a dus dimi neata la mormîntul lui lisus. acest lucru sugereaza identitatea dintre ea si Maria Magdalena. cea care confera iluminare prin sexualitatea sacra. Mari-Istar. care îl transporta pe consort pe târîmul cunoasterii vizionare. aducatoarea de lumina —. Ea sau preoteasa ei era numita Ma rea Prostitua ta deoarece era vorba despre ritul sexual horasis. Marea Prostituata. Pope afirma: „Imnurile tantrice închinate zeitei con stituie unele dintre cele mai incitante paralele cu Cîntarea Cîntânlor". Ungerea constituia o pregatire în vederea coborîrii sale în lumea tenebrelor. Ea era partenera lui într-un mariaj sacru. Tammuz (cu ca re a fost identificat lisus) si astfel îl tra nsforma în Hristos. Maria Magdalena este înfatisata ca iluminatoare — Maria Lucifer. ci doar Maria Magdalena si celelalte femei.

"23 Mai exista un aspect important în privinta vasului cu mir folosit de Maria Magdalena pentru a-1 unge pe lisus. iar ma joritatea crestinilor nici macar nu au idee despre existenta lor. între doi indivizi.simbol major al Magdalenei în arta crestina este va sul cu mir sfînt .. în cazul lui Osiris. al carui cult era raspîndit în Ierusalim în vremea lui lisus.. În epopeea lui Ghilgames. fiindca nu ar fi putut sa-i refuze nimic. A adaugat ca ea va fi înaltata deasupra tuturor ucenicilor si va conduce viitoare3 împaratie a Luminii. nardul era destinat parului si picioarelor. la o noua viata.în conformitate cu textele cenzurate — eliminate în mod deliberat pentru a ascunde realitatea —. Conciliul de la Niceea nu a avut un mandat divin în acest sens. în virtutea autorita tii sale de preoteasa. putem întelege adevarata semnificatie a ungerii oficiate de Maria Magdalena: vestea astfel ca sosise pentru li sus momentul sacrificiului si totodata îl desemna în mod ritual ca împara t sfînt. desigur. diverse arome si uleiuri sînt asociate cu zone specifice ale corpului omenesc.25 În tra ditia mariajului sacru. Asa cum am vazut deja. Faptul ca acest ol este diametral opus celui pe care i 1-a atribuit Biserica nu ar trebui sa ne mai surprinda.) r .. cei „sapte dra ci" pe ca re lisus i-ar fi scos din trupul Mariei Magdalena pot fi identificati cu cei sapte Maskim — spiritele sumeroakkadiene ce guvernau cele sapte sfere sacre si care fusesera aduse pe lume de zeita Mari. în Evanghelii se precizeaza ca era mir de nard — o pomada extrem de scumpa. Petru spune: „Las-o pe Maria sa plece de la noi. Magdalena afirma ca petru o ura pe ea si „neamul femeiesc". Evanghelia gnostica a lui Filip mentioneaza ca ceilalti ucen ici nu o a greau si ca Petru mai cu seama 1. cea care participa la îngroparea lui si a carei magie îl rea ducea din lumea de dincolo. Iar în tra ditia tantrica. mireasa regelui sacrificat — Marea Preoteasa — era cea care decidea momentul mortii. unul din acestia fiin d consoarta lui lisus. a numit-o Maria Lucifef „Maria Aducatoarea de Lumina" — si s-a spus ca 1-a readus la viata pe Lazar din dragoste pentru ea. fiind întruchipata de rena sterea primaverii — sau. în mod semnificativ. lisus i-a conferit Magdalenei titlul de „Apostol al apostolilor". ce a sigura rodnicia pamîntului. Cînd a respins majoritatea Eva ngheliilor gnostice si a ales sa includa în Noul Testament numai textele lui Marcu. Prin urma re. fiindca pîna la acea data — secolul al IV-lea — cultul Magdalenei era deja prea raspîndit pentru a-i mai face fata. aceasta „înviere" era pur simbolica. Luca si loan. „Femeia care stie Totul". si curentul eretic al Magdalenei. întrebîndu-1 la un moment dat desi o prefera pe ea celorlalti ucenici si de ce obisnuia s-o sarute pe gît în „Evanghelia gnostica dupa Maria". Prelatii au actionat astfel dintr-un in stinct de conservare. iar în „Evanghelia dupa Toma". Dupa pa rerea noastra.un semn exterior al botezului interior trait de taoisti. Matei. Pretul sau exorbitant era determinat de faptul ca trebuia adus tocmai din India — patria anticei arte sexuale a tantris-i. Biserica Catolica nu a vrut ca membrii sai sa cunoasca adevarul despre relatia dintre lisus si Maria Magdalena si de aceea Evangheliile gnostice nu au fost incluse în Noul Testament. (Este instructiv sa retinem ca aceasta opozitie a început ca o ciocnire personala.24 Si. . Asa cum a m va zut. în majoritatea cazurilor. fiindca femeile nu merita sa traiasca" — o anticipare a luptei surde dintre Biserica Catolica.a chestio nat pe lisus cu privire la statutul ei. regilor care urmeaza a fi sacrificati lj se spune: „Prostituata care v-a uns cu uleiuri pa rfumate plînge pentru voi acum". fondata de Petru. iar o fraza similara apare în misterele zeului muribund Tammuz. de revarsarea anuala a Nilului.

„came ra nuptiala": „Ungerea este superioara botezului. Aici. în „Evanghelia dupa Filip" se precizeaza ca toti gnosticii care urmau acest sistem. ramînînd un mister Pentru istorici. Cel uns detine Totul. în mod clar. Acesta este si cuvîntul pe care si-1 adreseaza unul altuia partenerii în cadrul mariajului sacru. prin forta cuvintelor ei înflacarate . care a conferit ucenicilor putere si întelepciune.2 6 (Interesant este ca si în Evangheliile canonice lisus se refera adesea la el însusi cu termenul „mire". i-a determinat sa reia cauza pe care parusera gata s-o abandoneze. Tatal i le-a dat în «ca mera nuptiala ». în Faptele Sfintilor Apos toli se spune despre focul ceresc al Rusaliilor. Crucea. chestionîndu1 pentru a-i da la iveala întelepciunea — exact ca zeita orientala Shakt i. în plus. cuvintele fragmentului respectiv ofera un indiciu cu privire la adevarata natura a relatiei dintre lisus si Maria Magdalena. Este remarcabil ca în Pistis Sophia. De nenumarate ori ei „n-au înteles ce-a vrut el sa spuna" — o calitate îndoielnica la cei c are aveau sa fondeze într-o zi Biserica lui. în lumina celor aflate de noi pînâ acum. Iar cel mai înalt sacrament era „camera nuptiala". Ale lui sînt învierea. putem face o presupunere ingenioasa: în mod cert. Sfîntul Duh. Asa cum am vazut. înseamna ca autoritatea Mariei Magdalena o depasea pe cea a lui loan Botezatorul. mireasa e Sophia.."28 Daca ritul ungerii era superior botezului. pe Maria Magdalena cu Sophia. Comparatia între relatia lor si cea a lui lisus cu ucenicii ilustreaza clar cine îi cunostea cel mai bine ideile. dintre mire si mireasa.. iar aici ni se spune ca „cel uns detine Totul". de asemenea.27 Aceasta ultima evanghelie gnostica enumera cinci rituri initia-tice: botezul. Este drept . dar Evangheliile gnostice amintesc despre singurul discipol care nu a avut nevoie de aceasta interventie divina. Intimitatea dintre lisus si Magdalena mai are înca o implicatie profunda. euharistia. mîntuirea si.. aici lisus este mirele.. Magdalena a fost cea care i-a reunit pe ucenicii dispersati dupa rastignire si. Ilumi narea suprema este simbolizata de fructele unirii mirelui cu mireasa. lisus utilizeaza la adresa Mariei Magdalena acelasi termen cu c el folosit pentru acea zeita: „Preaiubita". acesta nu este însa niciodata explicat. Magdalena este înfatisata în rolul arhetipal de catihet. lumina.29 Textul gnostic din secolul al III-Iea numit Pistis Sophia contine ceea ce se afirma a fi învataturile lui lisus la doisprezece ani dupa învierea sa. Discipolii barbati sînt descrisi adesea ca fiind confuzi. si Hristos este numit (asa) datorita ei. deveneau "Cristi" dupa ungere.„Evanghelia gnostica dupa Filip" (care o descrie în mod explicit pe Magdalena ca fiind partenera sexuala a lui lisus) este plina d e aluzii la uniunea dintre barbat si femeie. în conformitate cu acest text cenzurat. gîndurile si secretel e. în „Evanghelia dupj Filip" se mentioneaza direct: „Sa întelegi ce forta uriasa are actul sexual curat". ungerea (chrism). iar sarcina rezultata este aparitia gnozei.) „Evanghelia dupa Filip" o asociaza. în Evangheliile gnostice ea este numita „Femeia care stie Totul". nu doar lisus. Mai semnificativ înca. cel mai înalt. care îsi chestioneaza consortul în mod ritualic.

Dar. ignoranta lor este uimitoare. Maria Magdalena a fost. fiind doar cei mai loiali dintre discipolii sa i neinitiati? Privind retrospectiv. Chiar daca acceptam însa aparentele similaritati între ungerea. judecind dupa imaginea oferita de Evangheliile gnostice priv ind apatia ucenicilor dupa crucificare. pagîna si straveche. în realitate lisus înviat — „Au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus" exagerea za ca n ici ea nu stia mai multe decît ucenicii barbati. tot nu putem întelege motivul pentru care lisus ar fi întors spatele traditiei iudaice seculare. simplele obisnuinte sociale nu constituie o explicatie suficienta. De ce ar fi participat tocmai el la un ritual pâgîn ? Aceasta întrebare ne duce cu gîndul la o posibilitate pîna acum inimaginabila.ca ea îl vazuse pe lisus înviat. consoarta lui lisus si cel dintîi apostol si este de crezut ca rolul ei avea si o alta semnificatie. pe de alta. Cu toate ca Maria Magdalena pare într-adevâr sa fi facut parte dintr-un cult al prostituatelor sacre si. Daca lisus a fost implica t în tr-un maria j sacru si deci a participat de bunavoie la o serie de rituri sexua le Pagîne? Daca Maria Magdalena a fost cu adevarat o îna lta preoteasa a unui cult al divinitatii feminine. istoricii moderni au la dispozitie o serie vasta . Dar motive convingatoare. fiind cel putin egala lui Usus din punct de vedere spiritual? Daca Petru si ceilalti ucenici barbati nu faceau parte din nucleul de initia ti al miscarii respective? Si se mai impune înca o întrebare: daca acceptam acest cadru complet nou — fie el si ipotetic — . moartea si învierea lui lisus. care ne îndeamna sa credem ca aceste cuvinte apartin unei persoane familiarizate cu misterele.30 Maria Magdalena si tovarasele ei au fost cele care s-au dus la mormîntul lui. exercita o influenta consid erabila asupra partenerului ei. ei nu se asteptasera la aceste evenimente: "Caci înca nu stiau Scriptura . în traditia misterelor. si traditiile pagîne din vremea respectiva . însusi fa ptul de a zab ovi asupra ipotezei de mai sus presupune crearea unui scenariu complet nou. Am vazut ca adevarul privindu-1 pe lisus si misiunea sa ar putea fi diferit de cel sustinut de Biserica. pe de o parte. în mod cert. dar lipsa de motivatie. Poate ca spusele ei adresate „îngerului". De exemplu. numai preotesele proclamau apogeul sacrificiului regal — miraculoasa lui înviere. poate chiar unei preotese. cum era omul aflat în centru? Cine a fost a devaratul lisus? CAPITOLUL 13 Fiul zeitei Dupa cum am vazut. Este oare posibil ca cei doisprezece sa nu fi constituit nucl eul central al adeptilor lui lisus. este totusi izbitoare. credinta si curaj a celorlalti. Criticii considera ca nici un barbat nu a venit la mormîntul lui Tisus fiindca barbatii nu obisnuiau sa fa ca asa ceva în acele vrem uri. în comparatie cu ea. dupa toate probabilitatile. nu putem sa nu ne întrebam de ce s-ar fi implicat un predicator iudeu într-un astfel de scenariu. ca lisus trebuia sa învieze din morti". desi moartea si învierea lui lisus constituiau chintesenta misiunii sale în lume.

doar ei erau alfabetizati. compuse din materiale mitologice si metaforice. desi. Faptul ca analiza Noului Testament a început abia în secolul al XlXlea reflecta o reticenta aproape superstitioasa în a examina text ele originale — explicabila prin aceea ca. Dar toate formele extreme ale miscarii protestante — de la puritanism la ceea ce este cunoscut acum sub numele de fundamentalism — au subliniat inspiratia de natura divina aflata la baza textelor din Noul Testament si din acest motiv au interzis orice aluzie la faptul ca ele ar putea sa nu co nstituie adevarul real. Dovezile privind existenta rea la a lui lisus sînt solide. Ignorîn d aceste dovezi. putini critici accepta a ceasta idee. Biseric a le-a interzis oamenilor obisnuiti sa citeasca Biblia. persoana lui nu este men tionata în nici un text din acea vreme. în afara Evangheliilor în sine. California. cînd specialistii au început sa îi aplice Bibliei aceleasi criterii pe care le utilizau în mod obisnuit la analiza celorlalte texte istorice. Una dintre primele ipoteze conturate a fost a ceea ca îisus nu a existat în realitate. în multe cazuri. Ei afirma ca. (Acest lucru constituie un verita bil soc pentru multi crestin i care îsi înch ipuie ca. inventii. Timp de sute de ani. Astazi. profesor care se ocupa cu studiul Noului Testament la Claremont School of Theolo gy. de fapt. însa merita sa trecem în revista argumentele celor care sustin contrariul — ca lisus ar fi fost o inventie a primilor crestini. si totusi prapa stia dintre ceea ce cunosc specialistii despre religie si ceea stiu crestinii obisnuiti se adînceste tot mai mult. cu exceptia celor despre rastignire: nimic despre parinti i . Mack. milioane de crestini nu cunosc dovezile c e atesta ca Noul Testament este o combinatie de legende. nu exista dovezi independente privind existen ta lui lisus. Evangheliile fiind. ipoteza îsi are sustinatorii ei. trebuie sa fi fost foarte c unoscut atun ci cînd a trait. Epistolele — cele mai vechi scrieri crestine cunoscute — nu includ nici un fel de detalii biografi ce despre lisus. secole de-a rîndul. rezultatele înregistrate au fost extrem de interesante. dar nu ofera dovezi concrete în acest sens. de fapt. Bur-ton L. daca el ocup a un loc atît de important în via ta lor.) Celela lte carti ale Noului Testament — de exemplu Epistolele lui Pavel — considera existenta lui lisus de Ia sine întelea sa. numai preotii citeau Scriptura. Aparitia protestantismului a eliminat în parte aceasta exclusivitate si a oferit un acces mai larg la textele considerate sacre. În secolul al XlX-lea. asa cum vom vedea. ei contribuie la mentinerea convingeri din ce în ce mai vulnerabile la critici. în rîndul crestinilor obisnuiti"!. versiuni rastalmacite ale marturiilor oculare si materiale preluate de alte trad itii.de noi descoperiri incitante cu privire la originile crestinismului. de fapt. Chiar si asta zi. a deplîns recent „teribila lipsa de cunostinte elementare despre alcatuirea Noului Testament.

Exista o singura referire la lisus. ar fi fost de asteptat ca viata si activitatea lui lisus sa fie macar mentionate.) amin -teste despre dezvoltarea crestinismului — pe care el îl numeste „o superstitie periculoasa" — în Ierusa lim si Roma si se refera la executa rea fon da torului sau. mentionînd doar ca miscarea a fost fondata de „Hristos". nu a ajuns pîna la noi nici un cuvînt scris despre Hristos sau despre adeptii lui". nu înseamna ca lisus nu a existat în rea litate.). rebelilor si criminalilor nu li se facea atîta „publicitate" ca în zilele noastre. probabil în secolul al IV-lea. dar se stie ca aceasta a fost adaugata mult mai tîrziu de un autor crestin. incitînd evreii din Roma la revolta. tocmai pentru a destrama stînjenitoarea tacere care învaluia subiectul.6 Pasajul respectiv este scris în termeni atît de magulitori. într-unul dintre ele. aid oma celorla lti autori ai Noului Testament. însa nu de toti specialistii. desi dovezile par a sustine prima varianta. sînt mentionate cîteva personaje din Evanghelii — în primul rînd loan Botezatorul si Pilat din Pont. încît criticii s-au întrebat de ce Flavius Josephus — daca avea despre lisus o parere atît de stralucita — nu s-a convertit la crestinism! întrebarea care se pune este însa alta: adaugirea era menita sa constituie o referinta istorica acolo unde nu exista nici una sau înlocuia.Hr.4 Un alt istoric roman care aminteste despre crestinii din primii ani ai secolului I a fost Pliniu cel Tînâr.Hr. este oarecum firesc ca ei sa fi acordat doar o atentie pasagera lui lisus si Bisericii Crestine nou formate. unde a scris doua tratate istorice despre perioada respectiva. cu exceptia Evangheliilor.5 Ambii erau însa cronicari romani si.). Pavel este preocupat în primul rînd de problemele teologice. mult mai putin flatantâ. daca nu detaliate în scrierile lui Flavius Josephus (30-circa 100 d. de la sfîrsitul secolului al III-lea nu pare a sti despre existenta unei referiri la lisus în lucrarile lui Josephus. la instigarea lui „Chrestus" Cuvintele sale sînt considerate o dovada a existentei unei rarnur[ timpurii a crestinismului în Roma —.Hr. un evreu care a participat la revolta evreilor si apoi s-a stabilit la Roma. ci joar ca . despre lisus si miscarea sa? Nu putem fi siguri. Palestina fiind într-un fel o „suburbie" a Imperiului Roman.3 În Vietile Cezarilor (circa 120).7 (Desi Eusebius o citeaza un secol mai tîrziu. Chiar si revolta condusa de Spartacus a fost mentionata în cronici doar în treacat. Bamber Gascoigne afirrna în acest sens: „Din primii cincizeci de ani ai asa-numitei ere crestine. fragmentul nu respecta stilul lui Josephus si nu se încadreaza în fluxul relatarii. în greceste.. iar Suetoniu lasa de înteles ca cel la care se refera el era activ în acea vreme. au existat numerosi Mesia autoproclamati printre evreii acelei epoci toti putind fi numiti.în plus. dar fa ra a oferi deta lii sinumindu-l simplu „Hristos". în acea vreme. de fapt.lui.8 Desigur ca lipsa mentiunilor scrise contemporane. dar nici el nu ofera informatii asupra lor. Arn va zut ca nici un cronicar din secolul I nu-1 mentioneaza.2 Cronicarul roman Tacit (m Analele sale.) Cu toate acestea. despre nasterea sa u despre viata sa în genera l. Relatarea sa are însa un aspect interesant: arata ca deja Hristos era consid erat un zeu. Suetoniu mentioneaza o revolta a evreilor din Roma în anul 49 d. circa 115 d. cronicarul crestin Origenes. nu de biografia acestuia. con temporane cu el. o alta. (în plus. Dar. „Hristos". Antichitati iudaice (circa 93 d.) Mentiunile lui Josephus cu privire la loan Botezatorul si la executarea sa din ordinul lui Irod Antipa sînt însa certe. Multi istorici din secolul al XlX-lea s-au aratat intrigati de lipsa marturiilor scrise despre lisus.Hr. de sustinerea miscarii initiate de lisus si de explicarea învataturilor lui.

adevarat. nici unul dintre criticii tim purii ai crestinismului nu au contestat prezenta fondatorului sau — lucru pe care în mod cert 1-ar fi facut daca ar fi avut dubii în acest sens. numerosi asazisi Mesia ai epocii respective au scapat atentiei cronicarilor. ar nimeni nu se îndoieste de existenta reala a lui Pavel si. este greu de crezut ca lisus ar fi fost exclusiv rodul imaginatiei. Pavel nu numai ca 1-a întîlnit pe Petru. atîtea aluzii si citate Acest caracter eluziv si exprimarile alambicate. Dar a mai existat vin motiv care i-a determinat pe criticii din secolul al XlX-lea sa presupuna ca lisus a fost un personaj fictiv Pe masura ce cunoasterea istorica s-a dezvoltat si Noul Testament a fost sup us unei analize tot mai critice. existau deja suficienti dintre care sa se poata alege. conceptul de personaj fictiv — parte componenta esentiala a culturii contemporane — nu le era familiar autorilor antici. aceasta nu înseamna ca întregul cuprins al Evangheliilor este real. precum Pila t si loan Botezatorul. în mod extrem a cunoscut oameni care îl întîlnisera pe lisus. ca autorii Evangheliilor 1-au plasat pe lisus într-un context populat cu personaje istorice cunosc ute. el a existat un cu Mesia. de asemenea. La urma urmei. eori neinteligibile. în plus. de pilda Alexandru cel Mare. Lipsa detaliilor de ordin biografic din Epistolele luiPavel a fost atâ de sceptici o dovada a caracterului fictiv al lui lisus. asa cum vom vedea. Mai mult decît atît. Prin urmare. De exemplu. pentru Nici a-1 un descrie autor apoi nu cu si inventeze nu ar fi introdus. Aceasta constituie o dovada în sprijinul existentei sale. însusi modul în care este lisus prezentat sugereaza ca -ar fi dat osteneala sa atîta ambiguitate si impenetrabile. între învataturile lui. Pentru ce ar fi trebuit sa se inventeze unul? Este semnificativ. venerati în cadrul unor culte mult mai vechi decît crestinismul.9 Chiar si lucrarile lor de fictiune aveau totdeauna la baza un personaj real. Fie si numai din acest motiv. Si apoi se mai ridica o problema: daca personajul lisus nu a existat. pentru ce ar fi fost inventat si de ce atît de multi oamen i ar fi crezut cu atîta putere în povestea lui încît sa fondeze în numele sau o religie care s-a dezvoltat cu repeziciune? Asa cum subliniaza G eoffrey Ashe. Una dintre cele mai bine documentate si mai convingatoare lucrari . iar daca în epoca s-a r fi înregistrat o atît de puternica nazuinta catre un zeu care se sacrifica. a devenit evident ca „povestea" lui lisus contine asemanari izbitoare cu cele ale unor celebre personaje din mitologie — în special cu zeii morti si reveniti la viata ai populatiilor din Orientul Mijlociu . se pare ca lisus a trait cu adevarat-totusi.impactul sau în epoca nu a fost deosebit. dar s-a si certat cu el (iar acest comportament constituie în sine o dovada a existentei lor nici un scriitor al acelor vremuri nu ar fi creat niste personaje atît de neverosimile). un indica faptul ca Evangheliile prezinta viata si activitatea unui personaj istoric real.

si le-au aplicat unui „ erou loca l" Isus care nu ar fi existat în realitate . si.M. Atunci. asemenea lui Asclepios.ca aceea a lui Mithra — . rezultate în urma încercarii nefericite de a îmbina idealurile incompatibile ale iudaismului si ale pagînismului". ca Attis si Adonis.. dintr-un mormînt sapat în stîncâ. deconcertanta a fost concluzia ca . Hristos preia cheile simbolice ale ra iului si îsi atribuie rolul de cel nascut din fecioara. Mack scria în 1994: „Numeroase studii au demonstrat ca. Mai recent. îndeosebi în aspectele sale esentiale: mitul mortii si al învierii zeului.12 Mitul crestin s-a dezvoltat preluînd deta lii de la cultele pagîne. la fel ca Dionysos. învierea lui a avut loc . de altfel — Iisus trateaza faptul ca multe dintre cele mai sacre aspecte ale vietii si a ctivitatii ale lui lisus sînt identice cu cele ce se regasesc în alte religii antice. Saosha yant. ca Horus — în templul-staul al zeitei virgine Isis. Toti se aseamana prin faptul ca misterele lor confera nemurire. Burton L. Hristos a fost reprezenta t ca prunc..pe aceasta tema este Pagân Chnsts. în epoca sa de început. crestinismul nu e altceva decît pâgînism sub o forma noua. ca moartea si învierea sa.. de ce s-a facut o exceptie în cazul prezumtivului fondator al crestinismului?"10 Aceste paralele au doua tipuri de conexiuni cu religia crestina. la instituirea euharistiei la Cina cea de taina. Concluziile la care a ajuns Robertson — si altii în epoca. crestinismul era similar cultelor elenistice. S-a n ascut în iesle. considera ca nu poate fi o simpla coincidenta faptul ca a tît de multe elemen te din cultele unor morti si învia ti se rega sesc în religia crestin a. Din mithra ism. Attis sau Osiris au fost per-t*' sonaje istorice. de altfel — au avut un impact uimitor de redus la vremea respectiva.13 (sublinierea noastra) Nu exista nici un concept asociat cu lisus care sa nu fie întîlnit în cîteva sau în toate cultele antice dedicate unui zeu Mtntuitor. este plîn s si slavit de femei.. lui Adonis si lui Attis. în introducerea la un studiu recent al lucrarii.. Un recent sustinator al acestei ipoteze este Ahrned Osman care în lucrarea sa The House of theMessiah („Casa lui Mesia"). Un scurt rezumat al concluziilor la care a ajuns Robertson — la fel ca alti specialisti. în scutece.11La nivel fundamental. Nimeni nu sustine ca Adonis. Attis etc. regina cerurilor. de asemenea.. scrisa de J. ci ca a fost „influentat" de religiile antichitatii. În acest sens.. Din nou. Osiris si Dionysos sufera si ei. Hector Hawton a rezvimat argumentatia acestuia sub forma unei întrebari: „. prin urma re.. crestinismul timpuriu nu era o religie complet noua. Robert-son si publicata în 1903. Aidoma ima ginii zeului-copil din cultul lui Dionysos.15 Hugh Schonfield afirma în The Passover Plot: „Crestinii sînt si astazi intrigati de doctrinele contra dictorii ale Bisericii. printre care si Robertson . distrugatorul Celui Ma lefic. chiar m ai incredibil pare faptul ca si astazi acestea sînt aproape necunoscute. a readus mortii la via ta si le-a redat vederea orbilor.. sustine c . mor si revin apoi la viata.. respectiv ritualurile botezului si ale împartasan iei". A deveni una cu ei este si telul mistic al celor care îi venereaza. al doilea consta în semnificatia atribuita acestor evenimente de primii crestini. Primul se refera la relatarea evenimentelor din viata lui lisus. reale. a tran sformat apa în vin. Robertson mentioneaza: „Asemenea lui Hristos.. de fapt.16 Criticii. Ei sînt de parere ca autorii Evangheliilor au preluat evenimentele-cheie ale lui Osiris.

de fapt. Putini specialisti se mai îndoiesc în prezent de existenta reala a lui lisus. din mai multe motive: e greu de crezut ca adeptii lui loan ar fi inventat o poveste în care învatatorul lor sa aiba un rol atît d e marginal — fiind inclus doar pentru a permite glorificarea altcuiva . ei 1-au „fabricat" pe lisus pentru a împlini astfel profetiile conducatorului lor despre cel care avea sa vina dupa el si care — probabil — nu se „grabea" sa apara. din acest motiv. ca urmare a unui accident al istoriei. nu este cert faptul ca loan Botezatorul a r fi facut celebra profetie despre cel care avea sa vina dupa el. asa cum vom vedea. Ei sustin ca aluziile la pagînism au fost adaugate ulterior. o serie de mistere vechi de secole din epoca Egiptului an tic. Osman sustine ca misiunea de Mîntuitor a lui lisus nu a devenit evidenta decît dupa moartea lui. Daca privim însa problema din toate unghiurile posibile.a Evangheliile redau. este o interpretare crestina ulterioara. a crestinismului. exista atît de multe materiale provenind din misterele pagîne. drumul a ramas liber pentru Pavel. în conformitate cu teoria sa. tind s-o ignore cu desâvîrsire. constituia forma originala. pe dubiile cu privire la existenta istorica a lui lisus. Aceasta desfasurare a evenimentelor pare a explica de ce în Evanghelii. „pura". Opinia general acceptata este aceea ca Biserica din Ierusalim. condusa de fratele lui lisus. precum loan Botezatorul? Osm an crede ca evenimentele relatate în Evanghelii au fost inventate de adeptii Botezatorului. Daca versiunea lui Pavel privind crestinismul era cea mai apropiata de învataturile lui lisus.17 Dar pentru ce ar „deturna" cineva un mister al unei alte traditii si ar introduce în el personaje reale. astfel ca nu putem decît sa presupunem care era natura exacta a convingerilor sale. asa cum o cunoastem noi astazi. Din nefericire. astfel ca în timpul vietii el nu ar fi putut atrage numerosi adepti. în plus. Ipoteza este însa neverosimila. fapt care sugereaza ca la baza credintei lor se aflau practicile iudaice. de asemenea. lacob cel Drept. Prezumtia lui este însa falsa: iudeii nu au visat niciodata ca eroul lor sa se sacrifice sau sa fie umilit în felul respectiv. Stim însa ca adeptii el se reuneau în Templul din Ierusalim. Dupa disparitia Bisericii din jgj-usalim. observam ca mai exista o explicatie plauzibila. Ideeâ mortii sale rascumparatoare. si nu aceea a Bisericii din Ierusalim? între frati exista adesea disensiu ni. nu avem motive sa credem ca religia lui lacob era mai apropiata de învat aturile . Osman si-a construit teoria pe baza izbitoarelor paralele dintre mitul lui lisus si religia egipteana antica si. Criticul este de parere ca evreii asteptau un Mesia care sa moara pentru ei. Ca predecesorii sai. asa cum le cunoastem noi astazi. Biserica lui lacob a fost distrusa în timpul revoltei iudeilor. de aceea. cînd primii crestini au venit în contact cu traditiile Imperiului Roman. dar majoritatea se confrunta cu dificultati în încercarea de a explica evidenta paralela între Evanghelii si cultele pagîne. în principal ca rezultat al calatoriilor lui Pavel. iar dezacordurile dintre lisus si familia lui sînt evidente.

Prima supozitie este aceea ca lisus era evreu. apostolul a constatat ca în capitala imperi ului existau deja crestini.originale ale lui lisus decît cea propovaduita de Pavel. Nimic nu atesta ca elementele pagîne au fost introduse de Pavel. lucrare despre care vom discuta în detaliu putin mai tîrziu): „Desigur ca lisus era evreu. în al doilea rînd. Se pare ca. am con statat ca supozitiile de ma i sus erau exa ct acest lucru: presupuneri. de exemplu. data fiind activitatea sa anterio ara de persecutare a crestinilor. Probabilitatea însa nu e certitudine". ea însasi fiind. într-un rastimp de cel mult cinci ani dupa rastignire si. Asa cum afirma cu ironie Mor ton Smith în Jesus the Magician („lisus magicianul". Descoperirea noastra privind rolul Mariei Magdalena de preoteasa a unei scoli a misterelor sugereaza ca si lisus era un initiat al acesteia. Ia ta si explicatia: pe masura ce crestinis mul a început sa se raspîndeascâ în comunitatile non-iuda ice din lumea roma na. sa vedem de unde „stim" aceste lucruri. A. la fel cum erau. probabil. Nici una dintre ele nu are la baza dovezile concrete cerute în genera l de istorici . Imaginea lui lisus general acceptata în rîndul specialistilor se bazeaza pe doua supozitii ce încearca sa explice evidenta dintre elementele iudaice si cele pagîne. traditia crestina are radacini atît de adînci si de necontestate. desi exista div ergente în privinta sectei careia îi apartinea . este de crezut ca stia bine pentru ce îi persecuta. si ucenicii sai. larga raspîndir e a crestinismului nu i se datoreaza în mod exclusiv lui Pavel. Dar cum de s-a implicat el atît de profund într-un cult pagîn. Cu uimire. legaturile acestuia cu misterele au fost remarcate si acceptate. Celebra sa convertire pe drumul Damascului s-a petrecut. încît nici chia r cei mai obiectivi critici nu izbutesc sa faca deosebirea între propriile lor idei precon cepute si adevarul istor ic. nicidecum adevaruri documenta te. cea care 1-a initiat. Poate ca ele provin de la vin alt misiona r.N . Teoria general acceptata cu privire la dezvoltarea crestinismului timpuriu nu explica de ce Pavel — un iudeu — ar fi simtit dorinta de a predica o forma pâgînizatâ a nou-aparutei religii. cînd a ajuns la Roma. De exemplu.18 Pentru început. pînâ si pe fondul scepticismului ce a cara cterizat secolul XX. cînd toata lumea stie ca era evreu'? Constatînd ca nimic nu este asa cum pare în aceasta istorie a religiei crestine. Wilson. am crezut de cuviinta sa analizam mai îndeapr oape problema fondului religios al lui lisus. La urma urmei. poate. probabil. e presupune ca aspectele pagîn e din Evanghelii sînt rezultatul unor adaugiri ulterioare. un comentator de altfel analitic si ration s . dat fiind ca puteau explica esecul lui lisus de a-si îndeplin i rolul de Mesia.

. am încercat un sentiment de usurare cînd jje-arn dat seama ca ultima tendinta în domeniu avea la origine exact aceeasi întrebare: a fost lisus într-adevar evreu? Prima lucrare de acest gen care s-a bucurat de o larga popularizare a fost The Lost Gospel („Evanghelia pierduta") scrisa de Burton L. Mack a ajuns la concluzia ca învataturile lui lisus nu deriva din iudaism. a scris urmatoarele fraze. ne confruntam cu rezultatele unui secol de studii si cercetari asupra Noului Testament. privire la caracterul istoric al lui lisus). care înseamna „sursa". ei sugereazâ ca ideea zeului care moare si revine apoi la viata si Dementele ce amintesc de misterele pa gîne sîn t . Versiunea standard a începuturilor crestinismului se bazeaza pe premisa ca lisus era de religie iudaica — ceea ce înseamna ca mult e a specte decon certante ale Eva ngheliil or sînt în mod a utomat eliminate. Mack a abordat problema din punct de vedere al învataturilor lui lisus si si-a bazat argumentatia pe sursa pierduta a Evangheliilor sinoptice. Despre Q se crede ca era o culegere de maxime si învataturi ale lui lisus.al. îndeosebi de cea a cinicilor. este necesar sa ne eliberam :x mintea de prejudecati. De aceea.) Desigur ca nu ne-a fost usor sa contestam presupunerea deja încetatenita a religiei iudaice a lui lisus. Q difera însa de ele prin faptul ca include materiale profetice si apocaliptice. ci si în lumea elenistica. în cele ce urmea za vom f olosi termenul „evreu" pentru a ne referi la lisus doar în acest ultim sens — cu exceptia situatiilor jO care vom preciza altceva. înainte de a începe (sa cautam raspunsul la întrebarile cu i. Esenta învataturilor lui lisus o constituie credinta sa în Dumnezeu si în iudaism". ce se încadra perfect în asa-numita „literatura a întelepciunii ". „izvor" — sau mai degraba pe ceea ce s-a putut reconstitui d in aceasta. la urma urmei. cunoscuta sub numele de Q. fiind mai apropiate de conceptele si de stilul anumito r scoli filozofice elene.. Atît Mack. asa cum au fost ele relatate în Evanghelii. Kloppenborg sustine ca aceasta culegere urmeaza îndeaproape modelul elenistic al „manualelor de învatatura".19 Noi am hotarît sa vedem ce s-ar întîmpla daca am contesta aceste supozitii. însa întîlnita nu doar în cultura sa u religia iudaica. dar n u si de religie iuda ica . Mack în 1994. de la germanul Quelle. desi înca de la sfîrsitul anilor 1980 au început sa apara în presa diverse studii ce urmareau acelasi filon. Am ana lizat îndeaproape ideea ca lisus era evreu — termen ce se refera deopotriva la apartenenta etnica si la cea religioas a — si am constata t ca este cel putin discutabil^ (Poa te ca era ev reu din punct de vedere etn ic. dar Mack este de parer e ca acestea din urma au fost adaugate ulterior. cît si ceilalti specialisti care au opinii similare se bazeaza în studiul lor pe învataturile lui lisus. fiindca nu se încadreaza nici în traditiile iudeilor si nici în cele ale cinicilor. în Orientul Apropiat si în Egiptul a ntic. ignorînd evenimentele. caracteristica epocii. aparent fara a remarca evidenta contradi ctie dintre ele: „.

din Palestina. exista dovezi care sa demonstreze ca era? Aspectele derivate din misterele pâgîne contribuie la deslusirea misterului sau dimpotriva? Dupa cum se presupune. Discipolii apropiati si cei care au scris Evangheliile îl considerau. doar iudaismul d e templu din ludeea. Dar din moment ce aceasta imagine e falsa. se pare..21 Morton Smith explica: „Aproape toate referirile la farisei din Evanghelii dateaza din anii 70. a cestia dezvoltîndu -si o forma distincta de iudaism. evreu.inventii ale Primilor crestini. el constituia probabil o enigma — unii nu erau siguri. obisnuia sa. Este posibil ca ele sa fi fost adaugate ulterior. 80 si 90. Desi controversa pe tema locului în care s-a nascut si a crescut continua. dar pozitia lor se consolidase deja atunci cînd au fost redactate Evangheliile. pentru ce ar fi facut toate aceste lucruri? Majoritatea criticilor considera ca e foarte probabil ca aceste pasaje sa nu redea totusi cuvintele lui lisus. de fapt.23 Dar ce stim despre Galileea din vremea lui lisus? Mack rezum a astfel opiniile specialistilor în acest sens: „Crestinii si-au închipuit dintotdeauna ca Galileea facea parte . din rîndul fariseilor. ca religia Palestinei era iudaismul si ca. de asemenea. fiindca apostolii s-au aflat în situatia de a discuta legea iuda ica si au simtit nevoia sa-si creeze un fel de justificare retro activa prin intermediul lui lisus însusi. precum Avraam si Moise. La prima vedere. ca el era Mesia — iar autorii Evangheliilor au avut mari dificultati în a armoniza elementele contradictorii ale vietii si învataturilor sale. care se deosebea considerabil de c . activitatea lui lisus s-a desfasurat în context iudaic — în ludeea secolului I — si majoritatea adeptilor sai erau evrei. daca nu ar fi fost evreu. Totusi. de pilda. O dovada în sprijinul aceste ipoteze este faptul ca persoanele cu care lisus discuta în contradictoriu în Evanghelii sînt. acestia însa nu detineau vreo functie s au o autoritate speciala — mai cu seama în Galileea — pe vremea lui lisus. prin urmare.. toti cei din Galileea erau evrei. desi remarca adeseor i accentul galileean distinctiv al ucenicilor -pe care iudeii îl considerau caraghios de rustic —. autorii Evangheliilor sînt de acord ca misiunea sa a început în Galileea.24 Ceea ce consideram noi ca era iuda ism în vremea lui lisus — din imaginea conturata în Evanghelii — era. de obicei. cititorul trebuie sâ-si formeze una corecta". Se pare ca nu stiau prea bine cum sa-1 abordeze. este greu d e crezut ca ar fi provenit de aici fiindca. Dar nu toti evreii fusesera în exil. Evangheliile nu fac aceasta observatie si cu privire la lisus. al ca rui centru religios era Templul din Ierusalim.22 Unica modalitate de a deslusi originile lui lisus este aceea de a-1 plasa în contextul cronologic si geografic al epocii sale. ne-am pus urmatoarele întrebari: exista dovezi care poate sa ateste ca lisus nu era evreu? Pe de alta parte.20 În consecinta. Pentru multi însa. ultimii ani de redactare a Evangheliilor". A fost instituit de evrei dupa captivitatea în Babilon si se afla în continua evolutie. se angajeze în dispute cu fariseii privind legea iudaica si. s-ar parea ca avem suficiente motive pentru a crede ca lisus era evreu. Adesea amintea despre personaje venerabile ale Vechiului Testament.

27 Galileenii erau recunoscuti pentru dorinta lor apriga de independenta. nu putem sa nu ne întrebam care erau obiectivele si motivele reale ale propovâduirii lui lisus. regiunea era bogata si fertila. De fapt. Era o regiune chiar mai cosmopolita decît Samaria. Religia celor dintîi era preponderenta în Samaria si Galileea spre nord si în Idumeea. Nu degeaba era Galileea n umita „pâmîntul ne-evreilor"25. Arhelau.ea a grupului întors din robie. regiunea „nu avea capi tala. Da ca în Galileea înflorise într-adevar o cultura sofisticata. templu si nici o ierarhie a preotilor"28. fusese trimis pe domeniul familial.un politeist din Idumeea -.Hr. întretinea relatii economice cu alte culturi din lumea elenistica si se afla în centrul unei r etele de rute comerciale ce o legau de Siria. ta ra fusese deja împart ita între cei trei fii ai regelui. Asa cum sustine Mack: „Am gresi daca ne-am imagina ca Galileea s-a convertit brusc la cultura si credinta iudaica".. lipsita de fero . persana. o data ce a m sta bilit ca Ga lileea nu seman a delo c cu imaginea ei din închipuirea populara. cînd lisus si-a în ceput duirea. da r treizeci de ani mai tîrziu. roma nii au cucerit întreaga Palestina si au tra nsformat-o în provinicie romana. Aici traiau tr iburi diferite si chiar beduinii strabateau zona frecvent. In epoca lui lisus. Asa cum sub liniaza Morton Smith. feniciana si egipteana". spre sudul ludeei. Galileea nu era însa n ici pe departe un centru al iudaismului fervent.26 Datorita climatului sau prielnic agriculturii si pescuitului în Marea Galileii.29 Zona fusese anexata de Isra el în anul 100 î. Galileea era o regiune cosmopolita si bogata — nicidecum fundatura rustica din imaginatia populara — în care predominanti nu erau evreii si în ca re autoritatile de la Ierusalim nu erau deloc mai bine vazute decît stâ pînitorii romani. în mod semnifica tiv. palestiniana. în sudul actual al Frantei) prin intermediul unui guvernator. Pilat din Pont. Babilon si Egipt. lro cj Antipa stapînea în Galileea . pâ gînismul semitic. principalele influente asupra religiei din Galileea erau „cea loca la. Dar. Astfel. La nasterea lui lisus. la scurt tim p dupa a ceea. iar ludeea era condusa direct de Rorna (dupa ce fratele lui Antipa . fusese doar pentru scurt timp inclusa în regat ul lui Israel cu multe secole înaintea lui lisus si de atunci suferise influentele succesive ale unor culturi diferite. greaca. cea mai veche sinagoga din Galileea dateaza doar din secolul al III-le a al erei crestine. care se afla între ludeea si Galileea. pentru a-1 cita pe Mack. Israelul era con dus de regelemarioneta Irod cel Mare .

In Evanghelia dupa loan (4:6-10).. Au înflorit aici chiar si unele forme „eretice" de iudaism... ca ar fi provenit din orasul Na zaret. pe care îl numeau Ta'eb si care diferea considerabil de „versiunea" sa judaica. nefiind nicidecum eradicata în aceeasi masura în care a fost în sud.. credinciosii cred ca samaritenii erau dispretuiti de ceilalti evrei si ca povestea localnicului care a traversat drumul pentru a ajuta victima unei tîlhârii este un exemplu perfect al necesitatii de a recunoaste potentialul pozitiv existent în fiecare individ. Localnicii asteptau si ei venirea unui iminent Mesia. neortodox.ce partizanate antiromane populatia la revolta si proiudaice. citim cum lisus a întîlnit la fîntîna o femeie samariteancâ si acea sta 1-a recunoscut ca fiind jylesia — probabil drept Ta'eb —. Termenul corect ar fi nazorean. acela ca religia este destinata tuturor si ca nu are secrete — o imagine . dar nu ca fondator al ei. Evreii considerau Palestina ca un creuzet firesc al ereziilor. asa cum au sugerat unii comen tatori moderni? Era oare Galileea cel ma i potrivit loc pent ru a initia o ca mpanie de reformare a iudaismului. . Poate ca lisus a nascocit parabola bunului samaritean ca un fel de multumire pentru sustinerea primita din partea locuitorilor acestei regiuni. Cuvîntul în sine este însa sugestiv. Mai exista însa si un alt motiv pentru a ne opri atentia asup ra Samariei. cei care mentineau adevarata traditie si adevaratele învataturi sau care ascundea u anumite secrete. dupa cum se pare. Ca urmare a numeroaselor predici pe aceasta tema.. asa cum cred altii? Desi în regiune traiau evrei. care 1-ar identifica pe lisus ca membru al uneia dintre sectele reunite sub acest nume —. dat fiind ca deriva din ebraicul notsrim.. în cel mai bun caz. care însemna „pastratorii. Asa cum sublinia za Schonfield în The PassoverPlot: „. Pe un teritoriu în care. atmosfera lejera de toleranta a permis coexistenta unui mare numar de religii si credinte. în urma zelului reformator al lui Ezra si '' a succesorilor sai". nu exista atestari ale existentei acestui oras mai vechi de secolul al III-lea. ceea ce sugereaza ca iudaismul lui era. amintit în pilda bunului samaritean. orice religie era acceptata. încerca oare lisus sa incite împotriva romanilor. existent si în Israelul actual. O alta idee gresita cu privire la originile lui lisus este ideea ca era „nazarinea n" — cu alte cuvinte.30Un alt teritoriu din nord ce avea sa devina important pen tru Marcus era Samaria. orice tentativa de redefinire a iudaismului ar fi fost de la bun început sorti ta esecului si nu ar fi dus în mod logic la încheierea misiunii lui lisu s în Iersualim."31 Acest fapt contrazice un ul dintre principiile crestinismului. fapt care indica mai ferm ca nu aceasta era zona cea ma i potrivita pentru a initia o reforma iudaica. ferindu-se sa le divulge altora. De fapt însa. Nu stim prea multe despre vechea religie israelita. Despre acestia se stiu foarte putine amanunte. da r se pare ca a inclus numeroase aspecte din credintele sirienilor si din '!" cele a le fenicienilor..

nici ucenicii lui lisus nu erau pescarii modesti si umili pe care îi descrie . aur si tamîie. ci trebuie cîstigata . Daca învataturile lui lisus nu erau dest inate maselor largi. iluminarea nu este oferita. Si ideile eronate cu privire la lisus nu se opresc aici. Si astazi aceasta abordare este utilizata de numeroase religii orientale si scoli filozofice (Printre care si budismul zen). Si. în Evanghelia dupa loan (7:42) se mentioneaza clar ca nu s-a nascut acolo. de fapt. asa cum am vazut cînd am reevaluat statutul Mariei Magdalena. atunci prin însasi natura lor erau elitiste si ier arhice — oculte. în f unctie de gradul de initiere. Leonardo da Vinci a omis aurul — simbolul perfectiunii si al regalitatii.) Am mentionat mai devreme ca lisus este numit naggar — termen ce înseamna deopotriva „lucrator în lemn" si „om învatat". cînd învatacelul este pregatit. De exemplu. vizita celor trei magi de la rasarit se bazeaza pe un episod contemporan. De fapt. „ascuns". Si. în Adoratia magilor. Exact a ceasta notiune de initiere este cea de la care provine termenul ocult. care însea mna.misterele râmîn secrete pînâ la momentul potrivit. probabil ca a doua semnificatie era cea intentionata. din viata împaratului Nero. similaritatile dintre scolile misterelor si miscarea lui lisus sînt prea multe pentru a fi ignorate pur si simplu. ca disciplina distincta nu exista în a cea vreme). dar si de or ganizatii precum templieri si francmasonii. înseamna ca erau totodata si astrologi (astronomia. Ni se pare foarte ciudat ca ni se povest este cum echivalentul a trei Aleister Crowley au venit la pruncul lisus pentru a -i aduce daruri. Roma. în aceste culte. Din pacate însa exista ubii chiar si în privinta nasterii lui lisus în Bethleem. fara ca autorii Evangheliilor sa cenzureze sau sa critice acest episod. Pe de alta parte. "ta inuit" . în mod cert. asa cum am vazut. Daca majoritatea elementelor caracteristice nasterii Domnului deriva neîndoielnic din miturile altor zei morti si reveniti la viata. auto rii Evangheliilor se asteapta ca cititorul sa fie impresionat de po vestea magilor care îi aduc micului lisus smirna. în cazul sau. povestea Craciunului este exact acest lucru: o poveste de tipul miturilor nasterii întîlnite în alte religii. (Dar.diametral opusa misterelor si cultelor ce le permit membrilor di verse niveluri de cunoastere sau de ilumina re. tinînd seama ca au fost ghidati de o stea pîna la Bethleem. °abilon si Egipt folosea u în mod obisnuit un asemena tip de initiere si îsi pastrau secretele cu vigilenta. membrii fiind initiati doar atunci cînd maestrii lor spirituali îi considera pregatiti pentru acea sta. Ideea era frecvent 'ntîlnitâ în epoca lui lisu s: scoli ale misterelor din Grecia.32 Mag era titlul acordat unor magicieni — sau d vrajitori — persani.

exista dovezi în Evanghelii în sprijinul ideii ca lisus nu era evreu? Dupa botez. plin de mînie la vederea zarafilor din Te mplu. Schimbarea banilor pentru a cumpara animale ce urmau a h sacrificate în Templul din Ierusalim nu constituia în epoca un 'ucru imoral sau ilegal.38 Unii au încercat sa explice acest gest — esential în cadrul activitatii lui lisus — sugerînd ca el denota nemultumirea fata de regimul aflat la conducerea Templului în acea perioada..37 Afirmatia este discutabila. de fa pt. sa spunem ca gestul lui lisus ar fi fost echivalent cu cel al unui anglican de astazi care se opune hirotonisirii femeilor si îsi exprima dezacordul navalind în Catedrala Westminster si calcînd în picioare crucea de pe altar.N. le rastoarna mesele si îi alunga. recunoscuta de mult de teologi si de cei care studiaza Noul Testament. ca si cum lisus ar fi avut un statut social mult mai înalt si s-ar fi straduit sa vorbea sca pe întelesul maselor.33 (în plus. de pilda.traditia. sugereaza ca acestea aveau o valoare intrinseca. Gestul lui lisus este explicat de obicei prin prisma furiei pe care ° resimte vazînd cum locasul sfînt e pîngarit de tranzactii financiare. Desi episodul pare limpede si firesc. La urma urmei. judecind jupa amploarea celebrarilor. Asa cum subliniaza profesorul de studii biblice Dominic ^rossan. fiind.35 Altii36 însa au subliniat ca pa rabolele demonstreaza. proprietarii unei „firme" de pescuit pe Marea Galileii. o asemenea manifestare exagerata ar fi frizat dezechilibrul mintal. Pentru a face o analogie.. Prin urmare. nici mai putin decît ca lisus îl respinge categoric pe l ehova. unde a fost ispitit de diavol. Dar. si înca una de data recenta. dar exista un alt episod care reflecta atitudinea lui fata de Dumnezeul iudeilor. Chiar daca nunta din Cana nu a marcat — asa cum sustin unii comentatori — propria sa casatorie cu Maria Magdalena. Profesorul continua adaâugînd ca a fost „un atac la adresa existentei însesi a Templului. o negare simbolica a.. av em cu adevarat motive sa facem vreo presupunere în acest sens? De exemplu. Iar episodul cu soldatii romani care juca u la zaruri hainele lui.. o cunoa stere superficiala a realitatilor domestice ale vietii. el aduce în prim-plan o problema importanta. Un asemenea lucru nu s-ar întîmpla. de la Universitatea din Chicago: „Nu exista nici cel mai mic indiciu ca acolo aveau loc activitati financiare sau sacramentale inadecvate". la picioarele crucii. de fapt. care a încercat sa-1 convinga sa-si demonstreze caracterul divin — cîtusi de putin limpede.° experienta personala în aceasta privinta. Unii au sugerat chiar ca episodul ispitirii releva nici mai mult. fapt care li sugereaza — sustin ei . Unul dintre cele mai cunoscute evenimente din Noul Testament este acela în care lisus. ca un candidat aristocrat conservator care se a dresea za alegatorilor din clasa muncitoare în termeni pe care spera ca acestia îi vor întelege. unii discipoli nu erau evrei: Filip este un nume grecesc. lisus s-a retras în desert. nimeni nu joaca pentru a cîstiga nis te vechituri de calitate îndoielnica. tot ceea ce reprezenta Templul". Wilson subliniaza ca ei erau.)34 Multi critici considera parabolele ca o dovada a originil°r umile ale lui lisus. pentru simplul . se contureaza o imagine a lui lisus substantial diferita de cea pe care o cunosc cei mai multi dintre noi. dar aceasta este o atitudine strict occidentala. episodul demonstreaza ca lisus gravita în cercurile „mondene". el facea în mod obisnuit analogii cu situati' din viata rurala de zi cu zi. A. o parte integranta a credintei religioase. asa cum remarca Morton Smit h. de fapt. Dar în contextul epocii.

motiv ca oamenii stiu sa traseze linia de demarcatie între o actiune acceptabila — oricît de simbolica ar fi ea — si sacrilegiu. asa cum vom vedea. Iar gestul lui lisus se încadreaza în aceasta din urma categorie. Exista în acest sens numeroase indicii care sugereaza ca ar fi facut parte dintr-o scoala a misterelor. Faptul ca acest ritual nu avea precedent în iudaism este atestat de însusi numele lui loan: Botezatorul. de fapt. nu unul oarecare dintre cei multi care botezau.) Aceasta a fost. Chestiunea nu poate fi ex plicata spunînd pur si simplu — asa cum au încercat multi — ca lisus a vrut sa le dea un exemplu pozitiv adeptilor sai. Prima si în nici un caz cea mai putin importanta este aceea a nevoii nepatatului Fiu a l lui Dumnezeu de a-i fi spalate pacatele. în plus. aceste ritualuri nu pot fi considerate „botezuri". Dar gasim în Evanghelii episoade care sa confirme aceasta supozitie? Înca de la începutul investigatiei noastre ne-am dat seama cu surprindere ca foarte putini cercetatori si-au pus o problema care noua ni se pare fundamentala: „De unde a preluat loan Botezatorul ritualul botezului?" Studiile ulterioare ne-au demonstrat ca în iudaism nu existase absolut nici un precedent în acest sens. Totusi. exista cîteva anomalii semnificative în modul în care autorii Evangheliilor descriu botezul lui lisus. articolul hotarît demonstreaza ca unul singur era Botezatorul. Botezul lui lisus ridica o serie de probleme. cu toate ca în Manuscrisele de la Marea Moarta apar referiri la spalarile rituale — cufundari repetate în apa ce simbolizau purificarea. Fecioara pe stinci. botezul. aceasta traditie si-a gasit exprimarea în pictu ra lui Leonardo da Vinci. al transformarii spiritu ale interioare era un element întîlnit în multe dintre misterele existent e la vreme respectiva în spatiul elenistic. hotarîtor. în mod semnificativ. Desmont Stewart merge . numeroase precedente si paralele fidele. Templele ridicate în cinstea ei pe malurile Nilului era precedat de jpanifesta ri publice de cainta si de marturisirea pacatelor în fata un ui preot. dar în afara lumii iudaice. Ritualul a fost considerat adesea o inovatie a sa proprie. precedat de marturisirea pacatelor si de pocainta. în vreme ce Morton Smith39 se margineste sa observe ca simbolul porumbelului nu are precedent sau echivalent în traditia iudaica . de altfel. fiindca exista o vech e traditie crestina care sustine ca familia lui loan a fugit în Egipt pentru a sca pa de mînia lui Irod. (Vom discuta mai în amanunt aceasta paralela în capitolul urmator. La fel de bine se poate. Prin urmare. ceea ce propunea loan era un act initiatic unic. este posibil ca loan sa fi fost influentat de ritualul egiptean. unica perioada din istoria îndelungata a cultului zeitei Isis în care au fost trimisi misionari în tarile învecinate cu Egiptul. radical. Avea o traditie îndelungat3 îndeosebi în cultul zeitei egiptene Isis. Botezul ca un simbol exterior. ca el sa fi deprins practicile religiei egiptene la ea acasa. desi exista. vizibil. prin urmare. putem spune ca iudaismul sau era cel putin neortodox — afirmatie care lasa drum liber pentru alte ipoteze în privinta apartenentei sale religioase reale. fiindca nicaieri în Evanghelii nu se precizeaza asa ceva.

Wilson scrie: „Acest rit aminteste în mod clar de cultele din regiunea mediteraneana si are prea putine în comun cu iudaismul". Tammuz si Osiris. precum si apropierea geografica de Egipt — fara a mai mentiona atmosfera cosmopolitana din Galileea — nu este deloc surprinzator ca loan. El precizeaza: „Desi a trimis corbi pentru a-1 hrani pe unul dintre profeti. La festivalul anual care marca moartea si. „Steaua Marii" (Stella Maris) sau „Mama lui Dumnezeu" cu mult înainte de nasterea Fecioarei Maria. multi crestini sînt încurajati sa creada ca religia lor este unica din toate punctele de vedere. o facea sub înfatisarea lui Horus. trei zile mai tîrziu. era deja o practica obisnuita în toate scolile misterelor ce aveau în centru un zeu muribund. Cît despre ce a crezut lisus ca vede. si astazi. indiferent ca o numim Afrodita sau Astarte. de exemplu. lisus si discipolii lor ar fi putut fi influentati de cultul lui Isis. erau pasarile sacre ale zeitei pagîne a dragostei. elemente ale vietii de zi cu zi.42 Crestinii cred ca împartasania cu pîine si vin — element crucial în sfintele sacramente — este un ritual prezent numai în religia lo r. Dar d aca ea s-a petrecut cu adevarat si a fost un rit pagini Desmond Stewart subliniaza aceasta paralela si precizeaza: „(lisus) a luat plinea si vinul. si le-a transformat nu într-un sacrificiu. reprezenta o modalitate de comuniune cu zeul respectiv si de înaltare spirituala (desi romanii si-au exprimat oroarea fata de canibalismul implicit al ritualului)' Toate aceste culte erau ..) Dat fiind neobisnuitul zel misionar al unor grupuri de adepti ai zeitei Isis în epoca respectiva. numita si „împara teasa Cerurilor". inclusiv în cele ale lui Diony-sos. ci într-o punte între cele doua stari". identificînd conexiuni clare cu simbolismul si practi cile egiptene. (Sa ne amintim ca scena rastignirii din fresca lui Jean Cocteau din Londra este dominata de un soare negru. lehova nu obisnuieste sa se manifeste prin intermediul pasarilor. Sa ne gîndim.. nea fectata de nici o alta credinta sau filozofie. faraonul. egiptenii ofera o explicati e mai buna. în cadrul ritului bap-tismal. al carui simbol obisnuit era soimul.Isis. în orice caz.. Adoptarea..ma i departe. Remarcabil este faptul ca. în toate cazurile. soarele devenea negru atunci cînd zeul îsi dadea ultima suflare si trecea în lumea de dincolo.. a unui muritor de catre un zeu nu constituia o problema Pentru egipteni".. Porumbeii. în realitate. Cînd Re (sau Ra. învierea zeului. la care se considera ca lisus a instituit împartasania cu pîine si vin — simbolurile trupului si sîngelui sau sacrificat pentru omenire. cînd adevarul este cu totul altul. Isis era frecvent reprezentata alaptîndu-l pe Horus.N. aflate la loc de frunte însa în simbolismul osirian.40 Principala zeitate egipteana asociata cu simbolul porumbelului e ~ din nou . A.. Zeul Soare) îl lua la piept pe fiul sau preaiubit. fiul conceput în mod magic cu decedatul Osiris.41 El se prevaleaza de aceasta asemanare pentru a-si sustine ideea ca Cina cea de taina a fost o inventie a autorilor Evangheli ilor.. la Cina cea de taina.

S-a sugerat ca lisus si cei din cercul sa u apropiat si-au creat . Chiar si rastignirea este un argument în favoarea refuzului rvr eilor de a crede ca lisus era mult asteptatul Mesia. Des-niond Stewart afirma: „. Dovezile din Betania sugereaza ca lisus practica un tip d e mistere similar celui încercat de Lucius Apuleius în cultul lui Is is". în vreme ce un concept similar era aplicabil (zeitelor) Demetra si Persefona în Hellas (Grecia)". ce a marcat „moartea" vechiului Lazar si renasterea lui ca fiinta spiritua la superioara . de readucere propriu-zisa a lui Lazâr înapoi d in moarte. singura care relateaza acest episod — cea a lui loan — îi confera un caracter miraculos. Se pare ca interpretarea crestina a ra stignirii ca supremul sa crificiu mistic a fost inventata mai tîrziu.. astfel ca influenta lor este usor de înteles. Desmond Stewart precizeaza în aces t sens: „Notiunea ca grînele sînt însusi Osiris era raspîndita în rîndul egiptenilor. pentru a explica într-un fel discrepantele d intre asteptarile iudeilor si ceea ce s-a întîmplat în realitate. Dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament. Si în alte fragmente din Evanghelia dupa loan (6:54) apare implicatia ca împartasania cu pîine si vin exista înca din primele zile ale propovâduirii lui lisus în Galileea.bine reprezentate în Palestina în Cinei celei de taina. Exista în sa alte probleme con siderabile în privinta modului în care este relatata moartea lui în Noul Testament. cel mai semnificativ aspect al ritualului este paralela dir ecta cu ceremoniile „renasterii" din cultul zeitei egiptene Isis.43 O alta paralela cu scolile misterelor — una care nu are nimic în comun cu practicile si credintele iudeilor — este episodul învieri i lui Lazâr.poate fiindca nu atunci a fost celebrat pentru prima data.. Avem de-a face în mod clar cu un act initiatic: Lazar este „înviat" în cadrul ceremonialului mortii si al renasterii simbolice care constituia o trasatura comuna a misterelor din acea vreme si care razbate înca d in anumite ritualuri ale francmasoneriei moderne. In ceea ce priveste obiectivul investigatiei noastre însa. Referindu-s e la misticul isian din secolul I. Probabil ca episodul a fost elimina t din celelalte Evanghelii deoarece era o aluzie evidenta la activitat ile din cadrul scolii misterelor. fiindca acesta nu ar fi acceptat sa moara în asemenea circumstante umilitoare Crestinii nu se lasa impresionati de acest argumen t. Dintre Evangheliile canonice. deoa rece ei sustin ca misiunea mesianica a lui lisus a depasit cu mult — în termeni spirituali — ceea ce asteptau evreii de la el. Ideea de a ingera trupul zeului — ritualul împartasaniei — este considerat de evrei dezgustator. cea a lui joan omite orice referire la sacramentul pîinii si vinului atunci cînd arninteste de Ultima cina . Dar „Evanghelia secreta a lui Marcu" precizeaza ca acesta a fost un act simbolic.

"48 Arhetipul ce corespunde cel mai îndeaproape cu viata si activitatea lui lisus este cel al zeului egiptean Osiris. asa cum a fost ea reflecta ta în scrierile apocrife ale iudeilor. Atît versiunea din Evanghelia dupa Marcu. derivat din figura lui losif. consortul lui I sis. în mod semnificativ însa. care înseamna „bun" sau „blînd". Chrestos. EloL'". de asemenea . Ma i mult decît atît. însasi traditia regiunii în care Adonis murea si revenea anual la viata parea a o cere". evident. în nordul eretic al Palestinei — în Galileea — losif „cel în suferinta" a preluat unele din tre cara cteristicile cultului siria n al lui Adonis-Tammuz. Este de presupus ca lisus si-a spus Bunul Pastor inspirîndu-se de la Tammuz si ca adeptii sa i cunostea u bine termenul.45 Specialistii au remarcat.JSli. (Este interesant sa remarcam ca unii crestin i. pe de alta). al carui cult — raspîndit în Siria pîna în secolul al IVlea — a fost crestinat prin înlocuirea numelui Helios cu Ilie. deoarece strigatul a survenit în momentele de întuneric anormal din miezul zilei. Zeul-Soare este esential în cultele axate pe ciclul moarte . au existat unele confuzii între titlul Christos si un alt termen din limba elena. Desmond Stewa rt52 sugereaza ca termenul folosit de lisus ar fi f ost. faptul este extrem de interesant. influenta zeului pastor Tammuz asupra Cîntarii Cîntarilor.46 care este atît de importa nta în cultul Ma donei negre. se relateaza ca martorii au crezut ca lisus îl chema pe Helios. în zilele de început ale crestinismului. la interpretari pagîne. . . la Delos exista chiar o inscriptie c u dedicatia Chreste Isis. asa cum mentioneaza Hugh Schonfield: „A fost nevoie de un nazorean din Galileea pentru a întelege ca moartea si învierea constituie puntea dintre cele doua faze (Cel Drept si în Suferinta. Dar Chrestos era unul dintre epite tele atribuite în mod obisnuit lui Osiris. si împaratul Mesianic. . precum Sfîntul Ieronim. cît si cea redata de Matei.49 De asemenea. Unele dintre primele manuscrise în limba greaca ale Evangheliilor foloses c acest cuvînt în loc de Christos. pe care însusi lisus îl asociase cu lo an Botezatorul. Conform traditiei.-5' Dar în limba ara-maicâ. incorporîn d în el idea lul Celui Drept si în Suferinta. Dumnezeul meu! (de ce m-ai parasit?)". sau simtit iritati de prezenta unui templu în chinat lui Tammuz acolo unde se presupune ca s-ar fi nascut lisus.) Desi recunosc existenta unor puternice influente pagîne asupra vietii si asupra învataturilor lui lisus. de asemenea. Bethleem era un importa nt centru de cult al zeului Adonis-Tammuz.propriul lor con cept de Mesia. Spre exemplu. Eh!" au fost traduse „Dumnezeul meu. pe de o parte.47 Iar Geoffrey Ashe recunoa ste: „Hristos a devenit Mîntuitor asemenea zeilor morti si reveniti la viata ai misterelor — Osiris Adonis etc. Si. într-unul dintre cele mai vechi manuscrise ale Noului Testament. Helios — numele Zeului-Soare. desi se precizeaza ca un ii dintre martorii la rastignire au înteles cuvîntul gresit si au crezut ca îl striga pe profetul Ilie.Lloi.50 Strigatul lui lisus pe cruce poate da nastere. Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si a înviat dupa trei zile. numerosi critici contemporani refuza sa le ana lizeze în detaliu. „Dumnezeul meu" ar fi fost Ilahi.înviere. de fapt. exista unele indicii care sugereaza ca. la Bethleem.

"55 în mod traditional. Nu poate exista Osiris fara Isis sau Attis fara Cibele". Dar daca lisus a avut totusi o astfel de partenera? Desigur ca asa au stat lucrurile. Tammuz. Conceptul de Cuvînt (Logos) deriva din ideile filozofului neoplatonician Filon din Alexandria. zeita. sîntpros ton theon. Magdalena a fost cea care a condus ceremoniile de la mormîntul lui lisus. De asemenea. .56 . Daca lisus respecta o asemenea traditie a „Zeului care Moare" este evident ca din imagine lipsea totusi ceva.. care îi modifica radical întelesul si.. Egiptenii i se adresau zeitei Isis cu apelative ca „Stâpîna a zeilor. dar în Evanghelia dupa loan termenul pare a fi în mod explicit feminin.Prin urmare.. Ashe continua: „în rolul sau de Mîntuitor care moare si revine apoi la viata. Putem folosi chiar termenul erotic pentru a descrie nazuinta spre uniune.. n u putea aparea singur. acesta fiind secretul pastrat cu atîta grija de generatii întregi de „eretici". despre care s-a considerat ca face însa referire la conditia ei sociala rusinoasa. Attis.54 Criticii ar putea argumenta ca.. principiul feminin nu lipseste cu desavîrsire din Evanghelii — cel putin din forma lor originala. — era în mod inevitabil asociat cu propria consoarta. Diony-s°s etc. Desi la prima vedere nu s-ar putea spune acest lucru. Nici un asemenea zeu nu a procedat asa vreodata. totodata.. dar. asa cum precizeaza George Witterschein: „.. este clar ca lisus se încadreaza în tra ditia zeilor care mor si revin la viata. doamna si regina a mor-mîntului..Jsis" a lui lisus a fost Maria Magdalena... Geof-Ashes precizeaza: „Totdeauna zeul-companion era partenerul tragic al Zeitei. nu se poate spune ca lisus si-a asumat rolul unui zeu care moare si apoi renaste.. conceptul descris de e l este feminin. . simbolizata prin atractia dintre Cuvînt si Dumnezeu". un evreu contemporan cu lisus. neavînd o zeita-companion. în greaca. Cheia.. multe dintre elementele pierdute sau în mod deliberat ascunse ori distorsionate capata sens — inclusiv natura a ceea ce am putea numi adevaratul crestinism. Evanghelia dupa loan se deschide cu bine cunoscutele cuvinte: „La început era Cuvîntul si Dumnezeu era Cuvîntul si Cuvîntul era Dumnezeu". Maria Magdalena a fost înfatisata purtînd o rochie rosie. în consecinta. el a fost unic si nu a avut nevoie de o femeie cu care sa-si împarta caracterul divin. Privite în aceasta lumina. Cuvintele folosite în versi' unea origina la. care în gener al îndeplinea rolul principal în scenariul învierii. elimina o serie de implicatii deranjante. era atractia dintre barbat si femeie. care murea în fiecare an o data cu lumea vegetala a naturii si învia apoi în primavara. Zeul — Osiris. Sinta gma „si Cuvîntul era la Dumnezeu" contine o grava greseala de traducere. Logos este substantiv masculin.. Sau. menita sa elimine separarea. dar acest arhetip nu constituie imaginea completa a anticelor mistere. tu suverana în vesminte rosii. paradoxal. Desigur ca s-a facut o încurcatura cînd textul Evangheliei a fost preluat din sursa originala si abia mult mai tîrziu a iesit l a iveala semnificatia sursei reale a acestui fragment. care în seamna litera "rnergîn d spre Dumnezeu" si a re întelesul de barbat care ca uta nirea cu o f emeie.

Desmond S tewart sustine ca lisus a crescut — poate chiar s-a si nascut — în Egipt. Acest concept a fost dezvoltat în cartea lui Morton Smith. în Talmud se specifica. fiindca în acea perioada în Egipt exista u largi si înfloritoare comunitati de evrei. Jesus the Magician (1978). autorul unui amplu studiu al religiei egiptene si al influentei acesteia asupra conceptelor teologice si filozofice ulterioare. Unde a fost el în acest rastimp'? De ce se pastreaza o asemenea tacere asupra copilariei si a adolescentei sale? Daca a trait în alta tara si deci în alta cultura.. fiindca în el Maria si losif dovedesc o ignoranta totala în privinta caracterului divin al lui lisus — imediat dupa ce este redata povestea nasterii sale miraculoase. separa ta de Dumnezeu. în întreaga literatura religioasa din asa-zisa perioada elenistica nu exista un rezumat mai sugestiv al anticei teologii ortodoxe egiptene decît prologul Evangheliei dupa loan".Altfel spus. si cele ale celebrului mag Apollonius din Tyana (un contemporan al lui lisus . desi termenul original pentru cel dintii era în mod clar de genul feminin. ca venea din Egipt. nu exista nici o men tiune cu privire la perioada copilariei sale. ca trucul cu frînghia la fachirii indieni. Cartea sfînta a evreilor.60 Mai mult decît atît. se considera ca Sfîntul Duh si Cuvîntul sînt sinonime. Prin urmare. nu se refera la lisus ca fiind originar din Gali-le ea sau din Nazareth. autorii Evangheliilor au considerat poate ca nu este cazul — sau. de asemenea. ca mo tivul arestarii lui lisus a fost acuzatia de vrajitorie si ca era in itiat în magia egipteana. nu se îndoieste de adevarata lor origine: „. la vîrsta de doisprezece a ni. mai . dogmatic. în general. Cuvîntul este feminin. dar nici nu au aparut o data cu „noua" religie crestina . Antropologul si profesorul de istorie a religiei Karl Luckert.58 Conceptele evocate în aceste versete nu sînt. Era Sophia. Cu toa te acestea. Noul Testament ne spune ca Maria. Stewart afirma ca numeroase aspecte din viata lui lisus. Era la început cu Dumnezeu". Astfel. Si. pe de o parte. evident. In lucrarea sa The Foreigner („Strainul"). de la lipsa accentului ga lilean pîna la contextul parabolelor sale.. în Evangheliile canonice nu exista nici o informatie autentica despre viata lui lisus. desigur. din primii ani ai copilariei si pînâ la maturitate.57 Prin urmare. în care autorul sugereaza ca miracole precum transformarea apei în vin si mersul pe apa erau tot atît de des întîlnite în „repertoriul" magilor egipteni. Exista surse care confirma aceasta ipoteza. si poate mai sugestiv. Talmudul. fara echivoc. tra ducerea corecta a primelor versete ale Evangheliei dupa loan este: „La început a fost Cuvîntul si Cuvîntul era spre Dumnezeu si Dumnezeu era ce era si Cuvîntul. losif si pruncul Iisus au fugit în Egipt pentru a scapa de mînia lui Irod. in dica o educatie egipteana. ci afirma. Chiar si acest episod este însa o inventie. mai degraba. ar fi putut fi evreu. schiteaza o paralela între viata si activitatea lui lisus. Smith ofera numeroase exemple privind asemanarile dintre miracolele lui lisus si incantatiile magice si vrâjile descoperite în numeroase papirusuri din acele vremuri si. Cu exceptia episodului în care lisus discuta cu preotii în Templu. Cuvîntul era o forta distincta. iuda ice. ca nu sta în puterile lor — sa inventeze o serie de incidente pentru a umple perioada lipsa.

continua Smith. (A utenticitatea vindecarilor râmîne discutabila.tînar decît el) si respectiv Simon Magul. dar uluirea maselor de spectatori este reala si publicitatea de la om la om are un rol important în construirea reputatiei de „facator de minuni". chiar în Evanghelii. dar 1-a si venerat ca pe un mag de seama". asa cum procedea za samanii tribali. asa cum se întîmplâ azi la vracii indienii si la preotii voodoo. similaritatea mergînd chiar pînâ la cuvintele folosite. va deveni una cu el în dra goste". Minunea preschimbarii apei în vin la nunta din Cana este suspicios de asemanatoare cu o ceremonie dionisiaca organizata la Sidon. în Evanghelia dupa loan.. Si aceast a interpretare este însa la fel de discutabila ca cealalta. lisus a devenit Fiul lui Dumnezeu lasîn du-se posedat in mod magic de divinitate. în ele. cînd lisus este adus în fata lui Pilat. Atît Apollonius. în dreptul roman. Iar Morton Smith ne atrage ate ntia asupra unui paradox major al religiei crestine: „. Trebuie sa luam în consideratie o traditie care nu numai ca a încercat sâ-1 exonereze pe lisus de acuzatia de vrajitorie. cît si Simon Magul au fost creditati cu abilitati aproape egale cu c ele demonstrate de lisus. ritualul împartasaniei cu pîine si vin. pe de alta. Smith remarca — si sublinierea îi apartine: „Acesfea sint cele mai apropiate paralele cunoscute cu textul euharistiei. de asemenea.64 Chiar si cuvintele rostite de lisus sînt similare cu cele din textele magice sus-amintite. Prin urmare.) Smith sugereaza ca expresia „Fiul lui Dumnezeu" — care i-a nedumerit dintotdeauna pe teologi si pe cercetatorii Noului Test amen t fiindca nu are un precedent iudaic si nu era un concept asociat cu cel de Mesia — deriva si ea din traditia greco-romano-egipteana. Existau în lumea greco-romana a vremii numerosi magicieni — gau vrajitori — itineranti. Exista si alte indicii. pe care crestin ii îl considera instituit de lisus. Crestinii ar putea spune ca interpretarile eronate ale populatie i credule sînt cele care i-au conturat lui lisus o imagine de ocultis t si ca miracolele sale au fost posibile gratie Duhului Sfînt. din doua texte magice egiptene care amintesc în mod clar de euharistie.63 Smith cite aza.. desi bazate în întregime pe comparatia dintre Evanghelii .62 Iar în lumea elenistica. Magicianul îsi dobîndea puterile printr-un proces prin care devenea „canalul de comunicare" al unui zeu. existînd însa mai putine argumente în favoarea sa. acuzatorii spun despre el ca este un „facator de rele". Dionisos era explicit asociat cu Osiris. precum în acesta din urma . Cel mai semnificativ aspect al cercetarilor lui Morton Srnith est e acela ca. printre altii. mai mult sau mai putin celebri si la joc de cin ste în repertoriul lor erau vin decarile si exorcizarile. ingerîndu-le. care sugereaza ca Iisus era considerat în epoca magician. magicianul-zeu îsi ofera sîngele si trupul credinciosului care.

pe nume Ben Stada.Hr. asa cum ar parea la prima vedere. desi istoria a încercat sa ascunda acest fapt. concluziile la care a ajuns corespund exact cu modul în care este descris lisus în Talmud si în scrierile rabinice timpurii. lisus a muncit pentru o vreme în Egipt. de asemenea. dar în Evanghelii nu exista o astfel de interpreta re. Originile Talmudului si ale altor texte rabinice nu pot fi trasate decît pîna în secolul al III-lea d. practicau magia. infractiunea de care se facea vinovat era aceea ca încercase sa introduca în tara lui Israel idei pagîne si zei pagini.. pagîne. evreii.Hr. Asa cum am vazut. Implicatia e clara: prima generatie de adepti ai lui lisus 1-a recunoscut ca magician. Acuzatiile de vrajitorie nu ar fi putut fi însa rezultatul unei simple dorinte de razbunar e. Pentru ei. în jurul anului 160 d. aducîndu-i smirna. a amagit si a dus poporul lui Israel pe cai gresite". lisus este asemanat cu un personaj din trecut. autorii Evangheliilor nu au considerat cîtusi de putin deranjant sau surprinzator faptul ca magii au venit sa i se închine micului lisus. ori fiindca stiau ca asa au stat lucrurile. Filozoful platonician Celsus scria în jurul an ului 175 d.66 . îl denunta ca un practicant al magiei egiptene. care îl numeste pe lisus „magician galileean". Talmudul însusi afirma clar ca lisus si-a petrecut anii tineretii în Egipt si ca acolo a învatat magia. Iustin Martirul relateaza în scrierile sale o discutie cu un evreu pe nume Trypho. într-un text din literatura rabinica. Acestia nu erau doar regi sau întelepti. ca. într-un mod similar. desi a crescut în Galileea. Acesta a fost un evreu care a încercat sa introduca în ludeea credinta în alte divinitati. ci membri ai unei fraternitati oculte fondate în Persia. Acestea nu 1-au înfatisat niciodata ca pe un evreu care a creat o for ma eretica de iudaism. aur si tamîie.Hr. textele respective îl considera ori un evreu convertit în totalitate la o alta rel igie. vizita magilor fiind relatata cu scopul evident de a stîrni admiratia cititorilor. Este evident deci ca iudeii contemporani îl considerau un adept al magiei egiptene. Povestea subliniaza ca. pe linga cea în lehova. Mai mult decît atît. si care a folosit practici magice aduse din Egipt. Alte texte rabinice sînt la fel de explicite în aceasta privinta: lisus „a practicat magia. a superioritatii Fiului lui Dumnezeu.. Morton Smith subliniaza ca. primii crestini. îndeosebi cei din Egipt. ori fiindca persoana lui s-a potrivit la perfectie în acest rol. lisus a adus în credinta evreilor aceste practici magice egiptene. Unele dintre cele mai vechi artefacte crestine cunoscute erau amuletele magice cu imaginea lui lisus si incantatii scrise. asa cum cred azi numerosi crestini. existînd dovezi ca asemenea idei cu privire la lisus au circulat si înainte de secolul al III-lea. unde a deprins si tehnicile magiei. ceea ce a sugerat ipoteza unei defaimari intentionate din partea dusmanilor lui lisus. ori o persoana care a fost de alta origine decît cea iudaica. e greu de crezut ca au fost inventate. Unii comentatori încearca sa sugereze ca predictia magilor în fata pruncului lisus constituie o recunoastere simbolica.si papirusurile respective.

A existat însa un zvon mult mai întunecat în epoca lui lisus. Asa cum am vazut. lucrarea consta într-o &erie de incantatii menite sa ajute sufletul sa depaseasca spaimele 'urn ii de din colo si erau citite muribundului de catre un preot sau 0 fer neiepreot. care a nedumerit generatii întregi de crestini. religia si magia erau. precum â importantei acestuia din urma pentru gruparile oculte dea lungul secolelor. pe lînga faptul ca sustine cele relatate de textele rabinice. care îsi exprima îndoiala si smerenia fata de învierea miraculoasa.69 Sa comparam prima fraza rostita de Isis cu cea adresata de Maria Magdalena îngerului (care se dovedeste a fi lisus) la mor-mînt: „L-au luat pe Domnul meu si nu stiu unde 1-au pus". fiindca. neschimbate. poate detine cheia misterului care învaluie relatia dintre lisus si loan Bote zatorul.în casa Tata lui Meu sînt multe locasuri" (loan 14:2). du-1.. în care Magdalena a rostit cuvintele . cînd cade în pa mînt nu va muri. pe care o vom discuta mai tîrziu. Preotul care -I întruchipeaza pe Osiris se ridica si li se arata credinciosilor. continua : „Ia ta. iar daca va muri. exista paralele foarte clare între viata lui lisus si povestea zeului egiptean Osiris.68 Mai corect intitulata „întâmpinarea de zi". explicit osiriana si provine direct din Car tea Egipteana a Mortilor. Atît imaginea. Dupa trei zile. traieste. asa cum am vazut. este. O. Mai mult decît atît însa. te-am ga sit za cînd acolo. zeul a înviat _ g ratie magicei interventii a zeitei Isis.. d aca este adevarat. pentru egipteni.)70 Poate ca a mai avut loc un ritual în mormînt.. aduce multa roada". c i si a magiei acestuia. lisus a spus (loan 12:24): „Da ca gra un tele de grîu. („Domnul meu" era o formula frecvent utilizata în epoca de o femeie la adresa sotului ei. cît si conceptul în sine deriva în mod clar din cultul osirian. cu privire la implicarea lui în magie si vrajitorie — un zvon care. ramîne singur. Osiris. din traditia egipteana. chiar unele dintre cuvintele sale par a proven i direct. Spre exemplu. poate solutiona. de asemenea. care strabatuse tara jelin. Osiris a fost ucis într-o zi de vineri si bucatile trupului sau dezmembrat au fost împra stiate. Faptul ca lisus cunostea aceasta lucrare sugereaza nu doar o buna familiarizare cu scrierile religioase ale cultului islam/osirian.67 Iar fraza lui lisus: . înalta preoteasa care joaca rolul lui Isis plînge: „Cei rai 1-au ucis pe iubitul meu si eu nu stiu unde-i e trupul". ridicâ-te asupra n efericitului care zace aici! Eu sînt Isis". Acea sta acuzatie bizara si socanta. sinonime. în cele din urma aduna toate ramasitele. în misterele osiriene desfasurate anual în Egipt. una dintre cele mai derutante probleme biblice. cînd.

poate ca influenta de care se bucura a facut posibil ritul initiatic s1 magic al crucificarii. înseamna în mod cert ca lisus era viu în mormînt. Dar nu putem sa nu observa m numeroasele obiectii de ordin logic. Leonardo da Vinci a crezut în aceasta ultima ipote za: sîngele curge înca pe ima ginea de pe Giulgiul din Torino. Cîteva Evanghelii gnostice.) Desigur.zeitei egiptene. ceea ce nu s-ar întîmpla în cazul unui cadavru. în mod cert. în misterele zeului care moare. Simon din Cirena). înainte de a tamadui ranile de pe trupul lui l isus. constient. în ciuda tuturor dovezilor. faraonul devenea în mod automat „un Osiris". Este posibil ca rastignirea sa fi fost pusa la cale în jnod deliberat — cu ajutorul unui slujbas mituit — astfel încît lisus. sa poata renaste dupa „tipicul" misterelor oSiriene. alaturi de însotitoarel e ei. (Chiar daca teza noastra este gresita si nu Leonardo a „creat" giulgiul. Ea a fost cea care ia conferit calitatea de Mesia ungîndu-1 cu mir de nard si. lisus avea rolul zeului care moare si revine ap oi la viata gratie interventiei — magice sau nu -din partea „zeitei". poate ca a fost un accident faptul ca lisus a fost coborît de pe cruce viu si versiunea standard a prinderii si a rastignirii sale este cea mai a propiata de adevar dintre cele pe care le avem. partenera sa sexuala si spirituala. zeita este cea care. Pentru ei. iar daca. Date fiind presupusul sau trecut egiptean si imagistica osirian3 folosita. Maria Magdalena. ca printr-o moarte si o înviere simbolice avea sa devina chiar zeu. coboara în lumea de dincolo pentru a-1 readuce la lumina zilei pe zeul înviat. rastignirea pare a fi fost alegerea perfecta. altii cred ca lisus a fost într-a devar rastignit. a sa cum presupunem noi. iar cei din administratie aveau o înde-'ungatâ experienta în . Daca. este posibil ca lisus sa fi acceptat de bunavoie chinuri»5 rastign irii. fiindca crucea era deja un stravechi simbol o sirian. Se astepta oare lisus sa iasa din mormînt dota t cu puteri divine'? Poate ca aceasta idee elucideaza una dintre cele mai vechi enigme ale crestinismului: a murit sau nu lisus pe cruce? Multi considera ca nu. ci fiindca ele îsi interpretau astfel. fiindca. poate. în chip de Osiris însusi. stâpînul cerului si al tarîmului de dincolo prin magica interventie a zeitei Isis. rolu l în drama lui Osiris. din motive însa aproape ironice fata de modul în care este el perceput de crestini. lisus si Maria Magdalena interpretau scena mortii si învierii lui Osiris. iar acea lume a tenebrelor era în mod obisnuit reprezentata sub forma unui mormînt. asemenea lui Lazar. cel care a facut-o trebuie sa fi avut aceleasi convingeri. Maria Magdalena si însotitoarele ei au fost cele care s-au îngrijit de înmormîntarea lui lisus nu pentru ca o asemenea sarcina le revenea în mod obisnuit femeilor. Romanii erau oameni practici. da r ca a fost coborît de pe cruce viu si ca „învierea" sa nu a fost decît o simpla vindecare a ranilor. lisus este Dumnezeu întrupat. la moa rtea sa. daca avea cu adevarat o situatie materiala buna. Ipoteza devine cu atît mai plauzibila daca lisus se considera într-adevar ca fiind de vita regala — din neamul lui David —. si credea. Coranul si unii eretici de la începuturile crestinismului — poate si Prioria din S ion banuiesc ca locul sau a fost luat de altcineva (poate. giulgiul este autentic.

Dar se pare ca lisus si apropiatii sai — în rîndul carora intra si „familia din Betania" au organizat evenimentele conform unui plan pus la cale dinainte. da ca tineau întradevar. chinul rastignirii trebuia sa ia sfîrsit seara. vineri fiind. pentru ca nu exista decît un singur Dumnezeu si ideea ca a cesta ar fi putut avea legaturi cu un cult ce — . în acest caz. Nicaieri nu exista o asemenea interpretare. asa cum am vazut. Acesta er a. orice aparenta revenire la viata n-ar fi putut fi decît un miracol. de asemenea. sa-1 aresteze si sa-1 condamne pe lisus. viu sau mort? Desigur. cel al zeului care moare si revine viata.privinta torturilor si a executiilor. i s-a dat un narcotic puternic îmbibat în burete. si rostul ei. Dar presupusa planificare nu se limiteaza la arestare si la rastignire. vinerea. Iudeii n-ar fi putut accepta în nici un caz un astfel de concept. aflat în centrul unor importante scoli ale misterelor. Exista în textul Evangheliilor anomalii care dau nastere unor suspiciuni grave. nu evreii. Si atunci. se încadra într-un alt concept. Ar trebui sa credem oare ca romanii tineau atît de mult la obiceiurile iudeilor? Sau. de pilda. de altfel. asa cum ana vazut. fiindca în mod obisnuit victimele agonizau zile întregi pe cruce. cînd la apusul soarelui oricum ar fi trebuit coborît de pe cruce. planul nu trebuia sa respecte traditiile evreilor. în vreme ce era pe cruce. ranindu-le fluierele picioarelor celor doi tîlhari rastigniti împreuna cu lisus. al carui rol si-1 asumase. care i-a conferit aparenta mortii. un c rimin al crucificat nu putea fi acceptat ca Mesia. iar daca începuse cu numai cîteva ore înainte? Crucificarea era cea mai groaznica moarte imaginabila. redusa. Prin urmare. Daca iudeii 1-ar fi declarat vinovat. Dar ce sperau conspiratorii sa obtina prin acest subterfugiu elaborat si riscant? La urma urmei. Hugh Schonfield explica în mod elegant si convingator cum s-ar fi petrecut lucrurile. pentru ce ar fi fost cinev a rastignit. însasi natura acestui aranjament demonstreaza de ce a fost nevoie ca romanii. iar o asemenea moarte nu putea fi masluita. în T he Passover Plot. Durata alocata crucificarii lui lisus a fost. în Palestina. Toate aceste indicii sugereaza ca s-a urmarit montarea unui spectacol cinic: rastignirea era cea mai publica modalitate de a anunta un deces si. dupa e a. ni se spune ca. a existat un proces si apoi executia. desi celor doi tîlhari a trebuit sa li se dea lovitura de gratie pentru a muri înainte de Sabat. astfel în cît sa poa ta fi îngropati înainte de începerea Sabatului. fiindca o moarte atît de rusinoasa nu se potrivea cîtu si de putin cu imaginea mult asteptatului Mesia. nu putem decît sa banuim ca soldatii romani au fost mituiti pentru a închide ochii. atunci ar fi fost executat prin lap idare. Si totusi ni se spune ca au încheia t în gra ba executiile din acea zi de vineri. Unii critici au presupus ca. lisus s-a stins pur si simplu înainte de apusul soarelui. iudeii nu se asteptau ca acest a sa fie rastignit si nici sa învie din morti. dar nu spune si de ce ar fi ales lisus sa fie crucificat.

Helios! („Soare. desi recunosc ca . nici pe departe. una dintre surse — a sa cum ^ttiarca si Hugh S chonfield . în contextul proliferarii cultelor bazate pe acest concept. necrestinii sînt de parere ca aceasta obscuritate este o dovada a imaginarului continut în textele anghelice — un punct de vedere la care subscriem si noi. este clar ca l isus dorea sa fie asociat cu unul dintre ele. Dar cu care? Si ce sp era el sa obtina în urma acestui plan periculos? Am vazut deja ca strigatul lui lisus pe cruce ar putea fi interpretat ca: Helios. în mod traditional. doar în crestinis m. revenind la viata în vreme ce toti ceilalti putrezeau încâ în mormintele lor. neconvingatoare — chiar si daca le consideram un simplu mit. Si totusi. de asemenea. Probabil ca nu trebuie sa mai amintim înca o data ca ideea piortii si a învierii nu se întîlneste. Desigur. lisus a pus în scena povestea lui Osiris. ciuda acestui caracter con fuz. Astfel. Spre exemplu. acestia cred ca aceia care sînt drept i vor învia împreuna în Ziua de Apoi. Soare!"). lisus cel din Evanghelii dispare din istorie imediat dupa presupusa sa înviere. permanenta sa prezenta spirituala a constituit unul dintr e principalele motive ale rapiditatii cu care noua religie s-a ras pîndit în lumea romana si. Oricare ar fi adevarul. Textul Evangheliilor devine confuz dupa descoperirea mormîntului gol. Moartea lui Osiris este reprezent ata în mod traditional prin intermediul unui soare negru. fiindca ei considerau necurat tot ce avea legatura cu sîngele si cu mormintele. însa constient? Ce s-a întîmplat dupa aceea? A parasit el Palestina. si Karl Luckert.poate fi identifica ta în mod cert: modul în care doi ucenici se întîlnesc cu lisus înviat pe drumul spre Emaus a fost extras din lucrarea isiana a lui Lucius Apuleius Magarul de aur. venerarea un or asemenea zei era foarte raspîndita. Soare! Pentru ce mai parasit? în consecinta. ceea ce s-a întîmplat la învierea lui lisus nu corespunde cu filozofia evreilor. fiindca ea pare sa fi plecat în Galia fara el. si a calatorit în locuri îndepartate. ale popularitatii de care se bucu ra si astazi. de altfel. la urma urmei. precum In dia? Si cum a evolua t rela tia sa cu Maria Magdalen a. desi a spus ca spiritul sau e de-a pururi alaturi de cei care cred în el.71 Desi conceptul viitoarei învieri trupesti face parte din credinta iudaica. se pare ca în acea zi de vineri de demult. lisus nu a respectat însa acest plan.presupunea va rsare de sînge era de peconceput. strigatul lui lisus ar fi putut fi: Soare. asa cum au sugerat unii critici. Asa cum subliniaza. adica prin lipsa luminii. Exista numeroase întrebari fara raspuns în privinta rastignirii. Dar în celelalte regiuni ale Orientului Mijlociu si ale Mediteranei. daca presupunem ca ideea crestina a mortii si a învierii reale a lui lisus este gresita. Episodul în care lisus le apare ucenicilor si cel al înaltarii sale la cer sînt foarte neclare. Apoi s-a înaltat la cer fara a-si lasa în urma ramasitele trupesti. în ce stare se afla el cîn d a fost coborît de pe cruce? In mormînt era în coma sau doar ranit.

scripturile egiptene sînt clare: „La început a fost Isis. Iar notiunea prezentei continue a spiritului dupa moarte a fost preluata în mod direct din credintele referitoare la moartea f arao nilo r. a fost jelit de „Isis" si a revenit la viata trei zile mai tîrziu —. teologiei egiptene. din neant. MariaMagdalena." înca o data vedem deci ca o serie de concepte esentiale în religia crestina — care au fost considerate mult timp o dovada a caracterului unic si divin al lui lisus — nu au aparut brusc.. au fost observate unele aparitii ale lui Hristos. desi s-a întors la Tatal ceresc. Aristides. ca teologia egipteana „.. si astfel s-a întors la Tatal. pentru eternitate. o descrie ca „o Lumina si alte lucruri de nespus ce duc la mîntuire".. în concordanta cu logica egipteana era si notiunea ca. Sfînta si eterna Mîntuitoare a omenirii. Tu ca lci moartea în picioare". unde erau considerate adevarul absolut. Dar mai mult decît atît. Arhetipul osirian este oglindit în faptul ca lisus si-a asumat constient rolul respectiv — a „murit" într-o zi de vineri. Ideea ca rolul e i nu a fost unul de subordonare trebuie subliniata din n ou. dar înviere a a fost posibila doa r gratie zeitei si magiei sale... lisus Hristos conti nua sa ramîna prezent. printre adeptii sai. fara nici o îndoiala.. în cadrul vietii si al învataturilor sale si nici nu s-au nascut din tipul de iudaism eretic evocat atît de des pentru a explica geneza lor.. Dar de unde provine ea? Analiza documentata realizata de Luckert72 demonstreaza ca atît con ceptul învierii lui lisus.. Ea era zeita „din care întreag a fire s-a nascut".ideea permanentei prezente spirituale a lui lisus nu face part e din traditia iudeilor.. Isis — si nu Osiris — a fost Mîntuitorul initial. pentru o vreme. în acest sens. Tu esti creatoare a tuturor lucrurilor bune". o invocatie traditionala spunînd: „. Tu îi dai lumina Soarelui.. Prima dintre Primii". precum ideea conform . a permis aparitia credintei ca Fiul lui Dumnezeu s-a ridicat din morti. unul dintre ini tiatii cultului ei. în vreme ce Lucius Apuleius i se adresa astfel: „O. Isis era considerata Creatoarea.^3 Specialistii sînt de a cord ca primii crestini au inclus în religia lor anumite aspecte preluate din cultul lui Isis. Da r trebuie sa mai facem o remarca importanta în acest context. Am vazut deci ca evenimentele crucia le din viata lui lisus par a se potrivi cu povestea lui Osiris si ca rolul partenerei sale. De asemenea.. întelegem astfel de ce. îi corespunde celui al zeitei Isis.. comentatorii moderni nu ofera nici o ipoteza cu privi re la adevaratul ei context. cît si cel al perma nentei sale p rezente spirituale apartin. în acest sens. Tu. despre care se credea ca îi conduceau pe oameni dintr-o lume invizibila. Autorul explica. înainte de a se înalta complet la cer. Conceptul învierii individuale si cel al existentei vesnice a sp1' ritului în lumea de apoi provin din Egipt.

în mod aproape cert. Spre exemplu. ei au preluat multe dintre templele dedicate ei. ce este si ce va veni" — cuvinte care. Daca însa credinta lui deriva dintr-o alta traditie decît cea iudaica. preluate din scolile egiptene ale misterelor. înseamna ca. Gruparea lui lisus era formata dintr-un nucleu de initiati si din cercul exterior — versiunea ezoterica si cea exoterica a cultului. în mod ironic. De asemenea. prefa tat de cuvintele: '' Iisus a spus". totul devine limpede. au ajuns la concluzia ca lisus nu a existat în realitate. pe zidurile sale se putea citi inscriptia: „Eu sînt tot ce era.careia credinta în zeita asigura viata vesnica. mult mai tîrziu. aceea a unei mame. în acest context. Dar. Ori cît de straniu ar parea. Unul dintre acestea. a fost preluata din învataturile zeitei Isis. printre care si Petru. crestinismul a fost cu totul diferit de religia patriarhala. asa cum credem noi. unele dintre cele mai citate cuvinte ale lui Iisus: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna". De fapt. asa cum a devenit mai tîrziu. si-au gasit loc în Apocalipsa (1:8). Deoarece promite alinare în mijlocul greutatilor vietii. pe cînd era templu al zeitei Isis. asa cum am demonstrat. In fluenta cultului isian este vizibila chiar si în Evangheliile canonice. un grup secret din care facea parte. Wi lson. Iar fundalul ei pagîn izbuteste sa arunce o raza de lumina asupra unora dintre cele mai vechi enigme ale Noului Testament. Cu o mie de ani înainte. la Dendera. marturisesc adesea . întemeiata pe frica fata de Dumnezeu . aceste doua aspecte aparent ireconciliabile capata sens daca sînt privite împreuna. precum Ahmed Osman. altii. fra za . sustin ca referirile la mistere nu au facut parte din povestea initiala. acela pe care lisus 1a tinut în mod intentionat departe de adevaratul sau mesaj. în orice caz. Nu vrem sa sustinem astfel ca ucenicii sai nu erau evrei sau c a propovâduirea lui nu se adresa în mod deliberat iudeilor. exact aceasta este situatia înfatisata în mod repetat în Evanghelii: ucenicii. Daca.N. specialistii au preferat una dintre urmatoarele doua abordari: unii. alinarea promisa este în mod cert. lisus si Maria Ma gdalena erau initiati ai misterelor lui Isis si Osiris. Poate fi vazuta si astazi deasupra portii unui templu închinat ei. majoritatea discipolilor si sursele pe baza carora au fost scrise ma i tîrziu Evangheliile au facut parte din cercul exterior. cuvînt cu cuvînt. Dar. Principala dificultate a fost totdeauna încercarea de a „împaca" existenta istorica a lui lisus cu evidentele aspecte din viata sa. cel de la Sais — o veche capitala a Egiptului — a devenit în secolul a l III-lea biserica închinata Fecioarei Maria. îndemnul este gravat a desea la intrarea în biserici. ca A. ca fiind rostite de lehova. initial. dupa cum am vazut. Presupunerea ca lisus a fost de religie iudaica a împiedicat conturarea unei ima gini clare. si „famil ia din Betania". în umbra miscarii sale se afla un fel de eminenta cenusie. fiin d adaugate mai tîrziu.

Asa cum am vazut. Luca si loan sînt de .ca nu înteleg intentiile si cuvintele învatatorului lor.74 Timp de secole. Acestea sînt — argumenteaza ei — singurele dovezi de care dispunem cu privire la începuturile religiei crestine si. Desigur. dintre toate cultele mesianice ale epocii respective. Cel mai notabil exemplu în a cest sens este Pistis Sophia. de ce. pe întelesul lor. crestinismul a fost singurul care a supravietuit si s-a raspîndit Am vazut deja ca miscarea lui lisus a cîstigat atîtia adepti în afara Iudeii pentru simplul motiv ca era deja recunoscuta ca un cult al misterelor. iar imaginea pe care o confer a ele crestinismului timpuriu nu este cîtusi de putin aceea a unei s ecte iudaice schismatice. cit si ne-iudeilor. ele sustin ideea o riginilor iudaice. Mai semnificativ înc a. în aceste documente ap ar concepte de origine evident egipteana. a carui cosmologie o reproduce fidel pe cea din Cartea egipteana a mortilor. desi sînt singurele pe care Biserica ar dori sa ne bazam.de pilda. Specialistii recunosc ca nu pot raspunde Ia o serie de întrebar1 fundamentale . Secretul atractivitatii sale a fost faptul ca era un hibrid. Critici precum Jean Doresse — în studiul sau asupra textelor de la Nag Hammadi — recunoaste influenta considerabila a teologiei egiptene asupra scrierilor gnostice. termenul care defineste în egipteana iadul: Amente. De fapt. o combinatie de aspecte ale iudaismului si de elemente pâgîne. mitul zeului c are moare si renaste cu tiparul mesianic clasic. citind în acest sens tonul general iudaic al Evangheliilor. substantiala masa a documentelor numite generi c Evangheliile gnostice a fost în mod deliberat tinuta departe de ochii credinciosilor secole de-a rîndul. Evangheliile Snostice folosesc chiar si ac eeasi terminologie — de pilda. fiind în acelasi timp deosebit de fiecare religie anterioara în parte. aceasta combinatie imposibila devenind cu timpul Biserica lui Hristos. Evangheliile gnostice descriu un cu lt egiptean al misterelor. de cult mistic. în mod cert. Crestinismul s-a nascut din dinamica diverselor grupari etnice si religioase care încercau sa defineasca. în mod repetat. Se crede ca textele lui Matei. Marcu. crestinilor li s-a spus ca Evangheliile din Noul Testament sînt „corecte" din punct de vedere istoric si spiritual. Adeptii s-au vazut confruntati permanent cu dificultatea de a armoniza. Crestinismul a fost unic prin aceea ca era familiar atît evreilor. membrii acestui cerc exterior nu erau siguri nici macar cu p rivire la planurile si la adevaratul rol al lui lisus. elementele individuale — si adesea contradictorii — ale hibridului. multi ar putea contesta fondul egiptean al crestinismului. cele gnostice fiind „gresite". Dar Evangheliile din Noul Testament nu constituie unicele dovezi pe care le avem.

Si totusi. ci si a celei ce o celebra pe zeita Asherah. consoarta lui lehova. se pare ca Evangheliile gnostice ofera o imagine mai apropiata de realitate a originilor noii religii si chiar a convingerilor lui lisus. aceste texte interzise conturau imaginea unei religii care — spre deosebire de cea oferita în Noul Testament — îsi avea originile în teologia egipteana. nici o variatie.. Abia mai tîrz iu s-a conturat lehova ca zeitate principala. (Ca rezultat.inspiratie divina. Patai precizeaza: „Venerarea zeitei Asherah. venerînd af/f zei. acesta nu a fost construit exclusiv în cinstea lui lehova. au supravietuit în diverse regiuni.) Antropologul si specialistul în istoria biblica Raphael Patai. dar . Heruvimii de pe Chivot o reprezentau. si la începuturile crestinismului. el se refera si la Templul lui Solomon: contrar celor sustinute de traditia iudaica. care la rîndul lor au fost inspirate din arhitectura religioasa a Egiptului antic. era un element integral al vietii religioase în anticul Israel. îndeosebi în Egipt. Printre numeroasele exemple în acest sens. c ei doi „heruvimi" sculptati din palatul regelui Ahab. cit si zeite. din acelasi motiv. a ceea ce era în esenta un mesaj pagîn ?" Religia initiala a evreilor a fost. dar si propova-duire a sa.7^ Multi specialisti considera ca imaginile gravat e pe Chivotul Legii îl înfatisau pe lehova alaturi de o divinitate fe minina."75 Templul lui Solomon a fost construit dupa modelul templelor feniciene. una pe care ei nu erau interesati sa o sustina. statutul femeilor a sufe rit un declin brusc. Pe lînga faptul ca accentuau importanta Mariei Magdalena (si a celorlalte f emeiucenic). exista dovezi coplesitoare care sugereaza ca valoarea lor este cel putin egala cu cea a textelor canonice. politeista. pe zeita. fiindca ele prezentau o imagine cu totul diferita a crestinismului. Nimeni nu neaga faptul ca Evangheliile din Noul Testament au fost scrise de adeptii evrei ai lui lisus. de asemenea. iar preotii au rescris efectiv istoria pentru a sterge — nu în totalitate însa — referiri le la anterioara venerare a zeitelor. în inima iudaismului. Crestinismul nu fost menit sa devina nici o religie patriarhala. a demonstrat în lucrarea The Hebrew Goddess („Zeita iudaica") faptul ca evreii se închinasera unei divinitati minine. oricîi de eretica. Dar înca nu am raspuns la întrebarea anterioara: „Ce anume sperau lisus si cercul sau de initiati sa realizeze prin popula rizarea. pe el. prin prisma propriului lor context cultural si religios. sînt identici cu reprezentarile clasice ale zeitei Isis. înaintea reformelor instituite de regele losia în anul 621 î. Pe de alta parte. asa cum speram ca am demonstrat deja. de origine ungara. adoratori ai divinitatii feminine. cei care au încercat sa-1 explice. Grupari de evrei „eretici".în mod ironic — acestia par a fi cei care au înteles doar în mica parte ideile sale.77 Chiar si în iudaismul .. pe cînd toate celelalte sînt considerate (atunci cînd existenta lor este recunoscuta) doar niste aiureli. a iudaismului. asa cum s-a întîmplat. Evangheliile gnostice au fost respinse de Parintii Bisericii din motive de autoaparare. ca aceea a tuturor cultu rilor din antichitate. în Samaria.Hr. superioara.

a subliniat in fluenta zeitelor egiptene Maat si Isis. daca el era. sub doua forme principale. cealalta. din iudaismul eretic ne poate ajuta sa întelegem adevaratele motive si misiunea reala a lui lisus. acest lucru nu ar fi constituit cîtusi de putin un obstacol. spre exemplu. Daca nu tinem seama de el. „în ascuns".7^ Criticii sînt de acord ca originile sale se afla în divinitatile feminine ale culturilor învecinate. probabil. Mack. la fel ca si regele Solomon. daca ei nu s-au înselat. iudeii s-au convertit la alte religii în perioadele de do minatie romana si elena. Poate ca lisus a fost un preot isian care a încercat sa le prezinte iudeilor o versiune acceptabila pentru ei a religiei egiptene sau care a folosit tendintele promesianice pentru puner ea în aplicare a altor planuri secrete pe termen lung. iuda ismul nu-si uitase complet radacinile pagîne. totusi.Hr. ce implicau initieri ezoterice si care au culminat.. de pilda. revolta macabeilor de la jumatatea secolului a l II-lea î. imagine a întelepciunii — în ebraica Chokmah. Dovezile referitoare la aceste pregatiri se gasesc chiar în Evanghelii. Aspectul pagîn. de altfel. Prima este personificarea lui Israel ca femeie. coexistînd cu lehova de la începutul începuturilor. Burton L. pentru a împlini profetiile mesianice. lui Dionysos. desprinse din context. Asa cum am vazut în Capitolul 11. un initiat al unei scoli a misterelor. facea parte dintr-o „familie" primitiva de secte iudai ce . în mod cert nu ar fi nascocit si dovezile în sine. ne confruntam cu o contradictie evidenta: luate ca atare. Noi însa nu ne-am putut declara multumiti cu respia_ gerea acestui material. exista dovezi care sugereaza ca el si-a asumat în mod constient rolul de Mesia si ca Majoritatea adeptilor sai îl considerau a fi regele lor. Chiar si cei reputati specialisti au respins întregul material mesianic atunci acesta nu a corespuns ipotezelor emise de ei. printre altii. Desi exista cu adevarat unele episoade fic_ tive în Evanghelii (mai cu seama cele referitoare la copilaria sa) dovezile atesta ca aceste fragmente la care ne-am referit sînt autentice. Si atunci. care au fost intentiile reale ale lui lisus? Poate c a s-a folosit de „mania" mesianica a vremii pentru a readuce în actuali tate venera rea zeitei. Daca ei ar fi inventat episodul respectiv. deoarece ar însemna ca mai multe episoade din Evanghelii — precum intrarea lui lisus în Ierusalim calare pe utj asin — sînt pure inventii. asinul pe care avea sa calareasca lisus. evenimentele ce au culminat cu intrarea triumfala a lui lisus în Ierusalim par a fi fost aranjate dinainte — de pilda. de venerare a divinitatii feminine. este clar ca Chokmah are o alta semnificatie: întelepciunea este reprezentata ca o femeie. înseamna ca lisus a fost. absolut toate spusele si actiunile lui amintesc de scolile misterelor — îndeosebi de cele ale cuplului Isis/Osiris. în plus . desi este clar ca autorii textelor nu si-au dat seama de semnificatia lor. într-adevar. fiindca însusi David fusese un adorator al divinitatii feminine. la urma urmei. asa cum s-a sustinut. cu rastignirea. care se închinau.oficial. venerarea zeitei s-a pastrat. „lisus nazoreanul" fiind. Desi explicata în mod obisnuit ca o alegorie a întelepciunii divine. a fost cauzata în mare parte de schisma produsa de evreii apostati.79 In epoca lui lisus. urmas al regelui David. în greaca Sophia.

Ideea ca el încerca sa reinstituie cultul divinitatii feminine în rîndul evreilor este bine documentata. Senatul a ordonat distrugerea templelor închinate zeilor Isis si Serapis în capita la imperiului. Oricît de uimitor ar parea acest lucru. doctrinele lor erau identice. Acesta este. forma originala a religiei. cît mai degraba Fiul Zeitei. asimilînd trasatu rile altor divinitati feminine. De fapt. dupa ce se raspîndise în întregul imperiu. Cultul a fost interzis în mod oficial de lulius Cezar. ele se armonizau perfect cu propriile conceptii despre mistere. lisus nu a fost atît Fiul lui Dumnezeu. se pare. Conform acestuia. în secolul al IV-lea î. Cultul isian din vremea lui lisus nu era exact acelasi cu cel care sa dezvoltat în Egipt înainte de perioada de înflorire a imperiului elenistic. din unele surse extrem de surprinzatoare. un alt centru important fiind cel d in Delos. similaritatile dintre crestinismul timpuriu si cultul isian/osirian erau recunoscute de Bise-rjca acelor vremuri. care întelege ca religia initiala a lui Moise si a triburilor lui Israel a fost. n u s-a gasit nici un muncitor dispus sa le demoleze. In cele din urma. a aparut un nou cult al lui Isis si Sera pis (echival entul grec al lui Osiris) — o combinatie a mai multor scoli ale m isterelor.^0 Masele populare ale Romei au îndragit cultul zeitei Isis si 1-au îmbratisat din toata inima.. la Serapeum-ul din Alexandria. asa cum vom vedea în capitolul urmator. Principalul sau centru se afla totusi în Egipt . în ciuda constientizarii depline a consecin telor. care le considerau un punct de pornire a curentelor subversive.Hr. dar în ceea ce-1 priveste pe lisus. religia egipteana si ca evreii uitasera ca exista si o zeita.eretice care ar fi diseminat. atributele zeitei s-au modificat în timp. Desigur. triumviratul a ordonat pe neasteptate construirea unui nou templu închinat cuplului Isis-Serapis. lisus este un initiat al cultului osirian. isienii din Roma a u fost supusi la numeroase persecutii.Hr. acel text esential al miscarii ioa-nite. în orice caz însa. în consecinta. Cultul a ajun s la Roma înainte de anul 200 î. în timpul dominati ei elene în Egipt. lâsîn d la o parte insistenta crestinism ului asupra faptului ca fonda torul sau a fost un om în came si o ase. de fapt. In anul 43 î. nimic din toate acestea nu constituie o dovada irefutabila dar ipoteza este sustinuta. Aceasta decizie . de fapt. însa.Hr. Miscarile populare de acest tip erau totdeaun a tratate cu suspiciun e de autoritati. cele doua religii „concurau" pentru jnjntile S i inimile aceleiasi populatii. Nu put em decît sa banuim care era natura convingerilor nazorene. conceptul atribuit lui lisus în Levitikon..

Dar de ce era cuinii zeitei Isis atît de popular? Ce le ofer ea el adeptilor sai? Asa cum am vazut. este neîndoielnic ca propaganda în favoarea ei era în floare". Prin urmare. Ultimul festival isian ofici al s-a desfasurat în Roma.Hr. cel mai mare rival al sau fiind crestinismul . dar tinînd seama de moravurile înaltei societati romane... în timpul Domniei sale.81 Ceva neobisnuit s-a întîmplat însa cu religia isiana a epocii respective.G. Mîntuirea individuala putea fi asigurata prin participarea la misterele ei. Cleopatra a impus venerarea zeitei Isis ca religie nationala a Egiptului. Veneratia zeitei Isis a continuat nestingherita pînâ la sfîrsitul secolului al IV-lea. mit si magie")'. Brandon subliniaza ca aceste doua concepte — cufundarea în apa si ceea ce simboliza ea. Alti împarati din perioada ulterioara au devenit chiar membri ai cultului. poate. în vreme ce iubitul ei era înfatisat ca Osiris sau Dionysos. Claudiu si Nero erau atrasi de cultele misterelor în general si îndeosebi de cultul lui Isis.. Iata ce afirma R. Myth & Magic („Om.a fost. cazul nu ar fi stîrnit în mod normal nimic mai mult decît o simpla ridicare din umeri. le promitea mîntuirea individuala si le garanta existenta unei vieti de apoi eterne. 1975): „Isis a devenit în cele din urma o zeita mîntuitoare. dar motivul real pare a fi acela ca primii fusesera implicati într-o serie de miscari sociale. ei i-a placut întotdea una sa fie înfatisata sub chipul 2eHei Isis. ideile filozofice platoniciene începînd sa fi e asociate cu el (la fel ca în cazul crestinismului). adica purifica rea spiritua la si renaste . în sensul de baza al termenului. Merkelbach în lucrarea Mân. Cele mai severe persecutii ale isienilor din Roma au avut loc în 19 d. situatia s-a schimbat si cultul si-a facut adepti în rîndul claselor sociale superioare si chiar printre împarati. In anul 391 d. Persecutiile împotriva lor au coincis cu acelea împotriva evreilor din capitala imperiului.82 În primul secol al erei crestine. Marc Antoniu prefer a sa fie numit Noul Dionysos. Josephus a scris în cronicile sale despre aceste evenimente si le-a atribuit unui scandal în care un preot isian l-a ajutat pe un nobil roman în încercarea acestuia de a o seduce pe sotia altuia în templu.. crestinii au distrus Serapeum-ul din Alexandria si au luat masuri pentru a suprima cultul pretutindeni. cînd preotii cultului au fost crucificati si 4 000 de membri au luat calea exilului.84 Marturisite.F. Probabil ca Josephus a dorit sa faca o distinctie între persecutiile la care au fost supusi isienii si cele care i-au afectat pe evrei.. în 394. în timpul împaratului Tiberiu. pacatele erau iertate prin cufundarea în apa. Merkelbach continua aceasta idee despre cultul zeitei Isis: „Era popular fiindca raspundea dorintei de mîntuire personala (asemenea crestinismului).85" S. Motivul acestui exces de zel dublu din partea autoritatilor este neclar. Asa cum sustine Sharon Kelly Heyob în The Cult of Isis among Women in the Graeco-Rornafl World („Cultul lui Isis la femeile din epoca greco-romanâ". Credinta ca imortalitatea putea fi obtinuta era principala sa doctrina".. Caligula a sustinut activitatea de constructie a templelor si a instituit festivaluri isiene. rezultatul celebrei relatii dintre Marc Antoniu S1 Cleopatra.Hr. „Este clar ca «biserica» zeitei Isis a avut o «misiune» în perioa da imperiala.

Meyer în The Ancient Mysteries („Misterele stravechi"): „în mod obisnuit. mîntuirea personala a credinciosului depinde de cainta acestuia. crestinii din Egipt celebrau în aceast a zi botezul lui lisus. cea mai importanta sarbatoare isiana era ziua de 25 decembrie. pe de alta pa rte. exista o paralela strînsa între descrierea pe care o face Pavel botezului si cea din scolile misterelor osiriene. toate afirmau ca initiatii lor s-au „nascut din nou" si.86 într-adevar.G. în lucrarea Mân. Aion. celebrîndu-i atributele de sotie si de mama.F. Douasprezece zile ma i tîrziu. Mirenii detineau un rol activ în cadrul religiei — spre deosebire de situatia de la Roma. exercitau un control total asupra enoriasilor — si existau numeroase „asociatii" ale laicilor pe lînga temple. se celebra nasterea celuilalt fiu al ei. pe 6 ian uarie. de marturisire a pacatelor. S. din punctul de vedere al implicarii si al statutului sPmtual. . pînâ la aparitia crestinismului". în secolul al IV-lea. în Egipt. în zilele de glorie ale cultului. printre care si ritul botezului cvi apa din Nil. doar aceste doua religii au pus un accent deosebit pe cainta . în epoca romana tîrzie. trinitatea Isis — Osiris — • exercita o influenta puternica asupra vietii de familie a erelor: femeile. cultul isian încuraja monogamie si sustinea caracterul sacrosanct al familiei.89 O alta trasatura comuna isienilor si Bisericii Crestine timpurii — ta ciuda parerilor încetatenite — este rolul activ jucat de femei. cu toate ca o serie de critici din Roma i-au acuzat pe isieni de comportament imoral aceiasi critici sau plîns. preluînd o serie de elemente din festivalul de dicat lui Aion. cele doua sexe erau egale.88 Si mai exista o similaritate fra panta între practicile din cult ul isian si cele ale catolicismului de mai tîrziu: con ceptul de confesiune. asa cum noteaza Marvin W. desi se estimeaza ca numarul preotilor îl depasea pe cel al preoteselor. iar acesta înalta rugi catre Isis pentru a-i obtine iertarea. barbatii si copiii deopotriva aveau sentimentul ca sînt întelesi de zeii lor. Ambele date au fost prelua te ca atare de crestini. În consecinta. Myth & Magic. credinciosul îsi recunostea pacatul în fata preotului. Spre exemplu.rea ulterioara — au fost corelate în Egipt în cadrul ritualurilor din scolile misterelor lui Osiris si ca: „Acest proces dual menit sa asigure nemurirea nu mai este întîlnit nicaieri altundeva. mystal (initiatii) împarteau mîncare si bautura în cadrul unor celebrari rituale si uneori puteau deveni una cu divinul luînd parte la o «ma sa» sacra mentala simila ra cu împartasania crestina. Dar multe dintre cultele misterelor din epoca lui lisus implic au practici similare. fara a neglija însa celela lte talente ale femininitatii sale. fiul zeitei Isis. Din punct de vedere sexual. cînd se aniversa nasterea lui Horus. Cultul isian se concentra pe aspectul matern al zeitei. de perioadele regulate de abstinenta sexuala pe care le respectau consoartele lor de religie isiana.87 La fel ca în crestinism. Brandon remarca „evidenta influenta a festivalurilor isiene asupra obiceiurilor populare crestine asociate cu Boboteaza"90. De fapt. Si. Cu toate acestea. Biserica Ortodoxa de rit vechi sarbatoreste Craciunul pe 6 ianuarie. în care preotii barbati.

) De asemenea. în esenta.94 Biserica Copta si-a pastrat în decursul timpului independenta totala fata de Roma sau de Biserica Rasariteana. Descrierile ospatarilor cu carne cruda sugereaza ca participa ntii credeau ca ingereaza astfel însusi zeul. dupa toate probabilitatile. în conformitate cu acesta . textele de la Nag Hammadi 51 Alchimia în forma sa „moderna". gnosticismul...92 Istoria Bisericii timpurii din Egipt este foarte sugestiva în privinta similaritatilor dintre crestinism si cultul zeilor Isis/Osiris.F. fiind mentionata o singura data. Dupa a nul 391. . asimilarea celor doua decurgînd cu extrema usurinta.93 în mod cert. a împartasaniei crestine". Biserica Copta a adoptat ca simbol crucea egipteana — ankh — pe care o foloseste înca si astazi. Mircea Elia-de afirma în acest sens: „Coptii se considera adevaratii urmasi ai vechilor egipteni". în anul 391 d. asa cum vom vedea.Hr. expresii ale aceluiasi accent pus pe forta transcendenta a femininului si pe magia comuniunii zeitei cu zeul ei. mystai cultului mithra ic mîncau pîine si beau a pa (poate apa amestecata cu vin) în cadrul unei mese initiatice — ca o diavoleasca imitare. le-a inspirat în mod direct. festinul carnii. acea unica mentiune e o semnificatie profunda pentru investigatia noastra. de faptul ca. în mod neîndoielnic. (Dar. initiatii luau parte la o ceremonie care a minteste atît de mult de Cina cea de taina a crestinilor. se gra beste apologetul sa a dauge. Brandon îl descrie pe Osiris ca fiind „un prototip al lui lisus". multi dintre credin ciosi au trecut la Biserica Crestina Copta (Egipteana). specialistii considera ca arh ivele au fost distruse în totalita te de factiunea crestina dominanta. S . de pilda. în ciu a importantei sale ca metropola. cultul lui Qsiris este ce l care.95 Numeroase piese ale mozaicului studiat de noi au luat fiinta în aceeaasi epoca si în acelasi spatiu geografic. Alexandria este ar nu ignorata aproape complet de autorii Noului Testament. tot ceea ce se stie sigur e faptul ca s-a desprins din da dimensiunilor si trunchiul principal la o data foarte timpurie.. Un indiciu în acest sens ne este oferit.G. exista nici o înregistrare scrisa despre Biserica pîna în secolul al III-le a d. poa te. atun ci cîn d Serapeum-ul a fost distrus..91 Oricît de mare ar fi asemanarea celorlalte culte ale misterelor cu crestinismul timpuriu si cu învataturile lui lisus. se spunea ca devorau carnea cruda a unui animal în omophagJa. Toate erau. Doctrinele sale sînt. o combinatie de credinte egiptene si crestine. Alexandria acelei vremi a fost un veritabil creuzet de idei si convingeri din care au Deriv at apoi ermetismul.. ramura egipteana a crestinismului avea în ea însasi ceva extrem de deranjant pentru Biserica.Despre mena dele salbatice ale lui Dio-nysos. în cît a constituit un motiv de deruta si stînjenea la pentru apologetul crestin Iustin Ma rtirul. Ist oricii recunosc ca exista numeroase necunoscute referitoare la originile si dezvoltarea religiei crestine în Egipt.Hr.. în misterele lui Mithra.

un scop politic care s-a îngemanat cu intentiile sale de prozelitism isiano-osirian. în epoca si în regiunea respectiva. Desigur. cît si misiunea sa. prezentata sub o alta forma. Dar ereticii au mai pastra t cu grija în ca un secret.Trist este faptul ca. de a cea sta data „codificat". un adept pe care ea 1-a initiat prin intermediul sexului sacru ritual. fiindca pentru ei credinta este mai importanta decît adevarul istoric. semn ificatia eretica si chin tesenta cultului Mariei Magdalena. ea devenind astfel una dintre principalele chei care permit dezlegarea vechilor secrete tesute în jurul lui lisus. Pe de alta parte. daca ar fi fost facute publice. ambele filoane ascundeau în ele o serie de cunostinte periculoase care. putini crestini stiu despre existenta lor. un conducator religios de anvergura constituia totodata o forta pol itica redutabila. Nu din întîmplare si-a propovaduit el mesajul în atît de multe zone ale Palestinei. ar fi riscat sa zdruncine Biserica din temelii. a devenit un cult al personalitatii. poate nu-i intereseaza ca lisus a fost unul dintr-un lung sir de mîntuitori. politica si religia erau inseparabile. în cazul Mariei Magdalena. Si spre ea — spre vocea lui loan Botezatorul — ne vom îndrepta noi atentia acum. în mod evident. asupra lui loan Botezatorul — ce se regasesc în toate ereziile pe care le-am analizat. Gratie Mariei Magdalena am înteles ca el a fost un preot al religei egiptene. loan a fost un om real. Dar daca a fost cu adevarat un misionar egiptean. Pe langa faptul ca era reprezentanta traditiei pâgîne careia îi apartinea. care i-a . crestinismul es te religia zeilor Isis si Osiris. Crestinismul nu este o religie fondata de unicul Fiu al lui Du mnezeu. în acest caz. de zei care au murit si înviat. dealtfel. la fel ca în caz ul Mariei Magda lena. desi conexiunile dintre crestinism si re ligia isiana/osiriana sînt cunoscute specialistilor de mai bine de saize ci de ani. axat pe lisus. nevoiti sa înfrunte vocile contestatare ce apar în mod automat. care s-a jertfit pentru pacatele noastre. în persoana lui loan Botezatorul. în mod cert. în scurt timp însa. multi credinciosi s-au simtit înselati într-un fel de Biserica. celui care striga în pustie. în partea întîi a acestei lucrari am identificat doua filoane principale — axate asupra Mariei Magdalena si. alaturi de lisus. lisus a avut un tel material. adresîndu-se unui numar cît mai mare de oameni. putem crede ca nu a urmarit decît obiectivul altruist al slujirii zeilor sai? Ca nu a vrut decît sa ajunga la inimile si la sufletele oamenilor de rînd? Din imaginea generala lipseste totusi ceva. respectiv. un element esential pentru a întelege atît omul. Orice campanie cu miza atît de mare le pune probleme considerabile celor din fruntea ei. vocea îi apartinea celui care venise înaintea sa. pentru majoritatea gruparilor eretice de-a lungul timpului ea o întruchipa pe însasi zeita Isis. Aceasta este. cercetarile noastre au demonstrat veridicitatea acestei ipoteze. aflînd despre aceste conexiun i din diverse alte surse. Si. în carne si oase.

am fost uimiti de frecventa cu care loan Botezatorul aparea în activitatea artistului florentin. extraordinarul baptisteriu din inima sa.Michael Holford) îl înfatiseaza pe Leonardo. jos. Am dorit sa vedem baptisteriu l în primul rînd deoarece unica sculptura a lui da Vinci care a supra vietuit pîna astazi (realizata în comun cu Giovanni Francesco Rustici) se afla pe unul dintre zidurile exterioare ale cladirii. Sfîntul loan Botezatorul (jos. la fel ca Scoala din Arena. mai cu seama. care sta la dreapta lui lisus. în partea stîngâ. Baptisteriul este o constructie ciudata. este în mod clar o femeie. acestia au promovat si structura octogonala. ce revelatii ne poate el oferi? CAPITOLUL 14 loan Hristos Atunci cînd ne-am documentat cu privire la rolul lui Leonardo da Vinci în „fabricarea" Giulgiului din Torino. Era. aratatorul ridicat este totdeauna asociat cu loan Botezatorul. cel care priveste în partea opusa Mîntuitorului. ce dateaza din perioada primei cruciade si a carei forma neobisnuita se dator eaza. în dreapta. . Aceasta negare a lui lisus este vizibila si în Adoratia magilor (jos — Mansell Collection): Leonardo este cel din coltul din dreapta. unde capul lui „lisus" este despartit de trup. Asadar. Un poster rozicrucian din secolul al XIX4ea (sus . Sa fie oare aceasta Maria Magdalena. Multi cred ca el a fost Mare Maestru al Prioriei din Sion. multe dintre locurile în care a trait si a lucrat i-au fost — poate printr-o coincidenta — dedicate Botezatorului. în 1995. inspirîndu-se în acest sens de l a Templul lui Solomon din Ierusalim. La loc de frunte printre acestea se afla Florenta si.cunoscut pe lisus. stîngâ— Holy Shroud Guild). ca în ultima sa opera. Remarcati „gestul lui loan" lîngâ copac. la fel ca artistul francez din secolul XX Jean Cocleau.dar copilul binecuvîntat fiind lîngâ Maria. Leonardo face o alta referire la Botezator in marea sa mistificare. pe lînga bisericile circulare caracteristice. este posibil ca acesta sa fie lisus. ca „Pastrator al Graalului". binecuvîntat de loan . a carui fresca din biserica NotreDame de France. o sta tuie a lui loan Botezatorul. de Rafael (sus — Mansell Collection) î] înfatiseaza pe Leonardo da Vinci sub chipul lui Platon. dreapta -Reunion des Musees Nationaux). cu aratatorul ridicat.Clive Prince) releva un bogat simbolism eretic. am ajuns la aceasta constructie împreuna cu o echipa de filmare cu ajutorul careia — multumita siglei „magice" BBC — ne-am putut bucura de cîteva clipe de singuratate în interior. În Cina cea de taina a lui Leonardo (sus . în sudul Frantei. P e lîngâ faptul ca-i purta o admiratie sincera.Mansell Collection) „Sfîntul loan". despre care se crede ca ar fi fost iubita sau sotia lui lisus? Leonardo s-a pictat pe sine sub chipul celui de-al doilea ucenic din dreapta. desigur. O versiune a Fecioarei pe stînci (stinga — Reunion des Musees Nationaux) pare a-1 prezenta pe lisus binecuvîntîndu-1 pe loan . Si. în lucrarile lui da Vinci. unde se crede ca ar fi murit Ma ria Ma gdalena.. octogonala. probabil. Giulgiul din Torino. templierilor. în timp ce realizam un documentar de televiziune despre Giulgiul din Torino. înainte ca edificiul sâ-si deschida portile pe ntru public. Londra (jos . sugerînd o decapitare (jos.

In toate locasurile de cult ale Mariei Magdalena se gaseste si cîte una dintre misterioasele Madone negre. predominant pagîne. Londra). aflata linga Avignon (dreapta -Clive Prince). în 1981 (alaturi. Provincia Languedoc a fost dintotdeauna inima ereziei europene. demonul ce sustine vasul cu apa sfintita (alaturi. de asemenea.Richard L. oculte si masonice. ROSARIVM CONIVNCTIO SIVE Coitw. cele doua simbolizînd conceptul gnostic de echilibrare a contrariilor (jos — Clive Prince). aceasta considerînd-o o eterna penitenta (jos . Printre cele mai frecvente caracteristici in acest sens stat rozasele si arcadele gotice (prezente în aceasta imagine a catedralei de la Chartres . Turnul Magdala contrasteaza clar cu un delicat tum din sticla. acestea reprezentînd elemente ale anatomiei feminine intime: arcada. Descoperirile arheologice au demonstrat ca iudaismul însusi îsi are radacinile în religia anticului Egipt. Forta sexualitatii feminine constituie deopotriva nucleul unor miscari precum rozicrucianismul. Un element-cheie al traditiilor secrete din Europa era sexualitatea sacra. ambele sînt asociate cu venerarea divinitatii feminine.British Museum). In biserica de pe domeniul sau. jos) sea mana izbitor cu zeitele egiptene înaripate (alaturi. sus . Spre exemplu. „heruvimii" descoperiti într-un palat evreiesc din secolul al IX-lea î.sau roza . Sunbohsmul sexual este prezent chiar si în marile catedrale gotice Proiectate si realizate de cavalerii templieri. Spre exemplu. de Venus adorata de cavalerii si eroii Graalului (dreapta). care a vizitat domeniul cu cîteva sâptamîni înainte de a fi ales presedinte al Frantei. au pastrat vii o serie de secrete despre lisus si Maria Magdalena. adesea disimulata sub forma cultului închinat Mariei Magdalena sau Madonelor negre (sus dreapta). în orasul St Maximin. Maria Magdalena a fost totdeauna incomoda pentru Biserica.Wellcome Institute Library. Prioria din Sion nutreste o adoratie deosebita pentru Notre Dame de Lumieres. La baza „ereziei" europene se afla secreta credinta în zeita Egiptului antic Isis (sus stinga — British Museum). (alaturi. Secretele de ordin sexual erau fundamentale pentru alchimie (sus . Provence.Derek Braid st Doug Corrance/Still Moving Pictare Company). Kersting). Zona era totodata un centru al Cavalerilor Templieri (în stînga. Alte indicii despre convingerile templierilor pot fi gasite în decoratiunile Capelei Rosslyn (dreapta .A. Inexplicabila avere a abatelui Sauniere de la Rennes. era ilustrata. Aceasta celebrare a întelepciunii feminine.Comstock). Misterul 1-a atras chiar si pe Francois Mitterrand. ermetismul si anumite forme ale francmasoneriei.constituia în limbajul alchimistilor si al trubadurilor 0 anagrama pentru eros sau dragostea sexuala. simbolizeaza vulva Hozasa . de pilda. un basorelief din secolul al XV-lea (centru) o înfatiseaza ca „Apostol al apostolilor". dreapta jos .multimi uriase pa rticipa la procesiunea anuala în care este purtat presupusul ei craniu (sus — Clive Prince) acoperit cu o masca de aur (jos — Clive Prince).F. prin care «edmciosul patrunde în trupul Mamei Biserici. Studiile au dezvaluit ca lisus era un initiat al cultului lui Isis si Osiris din religia egipteana (jos . Sa fi încercat oare lisus sa readuca iudaismul înapoi la originile sale? .).Hr. în secolul al XIH-lea. al caror ultim bastion împotriva papalitatii a fost Montsegur (sus . catarii.le-Château i-a permis sa construiasca o resedinta complexa (sus: planul trasat de artistul francez Alain Feral). În Marsilia. pe care a proiectat-o si a decorat-o în conformitate cu principiile oculte si masonice. concepte masonice si oculte. sus — dive Prince). Feigen & Co. sau Sophia. Sauniere era obsedat de Maria Magdalena: el însusi a finisat basorelieful din biserica (alaturi. stinga jos — Mary Evans Picture Library) ilustreaza.British Museum).Andre Galaup/Midi Libre). sigiliul lor -British Library).

pe lisus un uzurpator al lui loan.British Library) demonstreaza devotamentul lor fata de loan Botezatorul. cel a nuntat de profeti. Numerosi critici contemporani sînt de parere ca a existat ceva dubios în legatura cu moartea lui loan Botezatorul. si cea din biserica de la Renn es-le-Châ teau (alaturi. jos -Bridgeman Art Library). De fapt. Ni se spune ca botezul sau era un simbol exterior al caintei si ca numeroase persoane au raspuns chemarii sale. cu cîtiva a ni în urma. În Evanghelia dupa Luca se precizeaza ca lisus si loan erau veri. Si. iar povestea conceptiei si a nasterii miraculoase a lui lisus este întretesuta cu descrierea evenimentelor — evident mult mai putin miraculoase — care au dus la venirea pe lume a lui loan. Elisabeta. si 1-a recunoscut pe lisus ca fiind acesta. preotul Zaharia si sotia lui. în fond. sînt vîrst-nici si nu au copii. precum Leonardo da Vinci. dispare aproape cu desavîrsire din scena . Ideea superioritatii sale nu este specifica doar Europei. curentul eretic european este axat în parte pe figura lui loan Botezatorul. sus Clive Prince). Chiar de la început. cu toate ca textul biblic contine denaturari deliberate ale a devarului. Parintii acestuia din urma. scriitorilor si muzicienilor. Sînt ei oare ultimii reprezentanti ai Bisericii lui loan".loan Botezatorul a fost totdeauna un personaj important pentru gruparile eretice. de asemenea. Dar de ce con sidera ele ca misterul trebuie sa raniînâ nepatruns chiar si astazi? Imaginea traditionala a lui loan Boteza torul în crestinism este simpla si clara. nici un element care sa justifice veneratia patimasa cu care 1-au privit generatii întregi de eretici. nu exista în textul Evangheliilor nimic. Autorii îl descriu ca pe un ascet neînduplecat. desi motivele reale ale acestei preferinte sîn t neclare. Mielul lui Dumnezeu de pe sigiliul templierilor din La nguedoc (dreapta . asa cum o demonstreaza si lucrarea L 'Apparition (Reunion des Musees Nationaux) a lui Gustave Moreau. de fapt. sculpta ta de Leonardo da Vinci (alaturi. o data ce si-a îndeplinit acest rol.stînga) si pe sîngerarea rituala a Bunilor (sus. în conformitate cu Marcu. la scurt timp dupa aceasta vestire. Astfel. doua dintre Evangheliile canonice debuteaza cu episodul în care loan predica pe malurile Iordanului. Matei. printre acestea aflîndu-se si lisus. încît cititorul modern încearca o senzatie de retinere. textul Eva ngheliilor releva foa rte putine ama nun te despre loan Botezatorul. batrîna Elisabeta concepe un . asa cum o demonstreaza si statuia a cestuia din Baptisteriul din Florenta. Wa ndeen ii din Irak si Iran îl considera. ven ind sa f ie botezate în apa Iordan ului. portretul lui loan este conturat în termeni atît de reci si de inflexibili. Asa cum am vazut. printre ei aflîndu-se valori intelectuale deosebite. Luca si loan Botezatorul a declarat ca el este doar precursorul mult asteptatului Mesia. care a renuntat la viata de pustnic în desert pentru a îndemna poporul lui Israel sa se caiasca si sa se boteze. printre care Cavalerii Templieri si Prioria din Sion. ne-am dat seama ca acest lucru constituia un secret bine pastrat al unor organizatii de tipul templierilor sau al francmasonilor. este oare posibil ca secretele atît de bine pastrate ale gruparilor eretice sa cuprinda adevarul cu privire la decapitarea sa? Acesta sa fie revelatia aceea misterioasa de care s-a temut Biserica dintotdeauna? Toate celelalte reprezentari ale sa le în opera lui da Vinci. Riturile lor au sta t axate pe botez (sus. drea pta). dar Arhanghelul Gabriel îi înstiinteaza ca au fost alesi pentru a da viata unui fiu. chiar de la începutul investigatiilor noastre. se considera unanim acceptat ca botezul lui lisus a marcat începutul propovaduirii sale. si a ici notezatorul este înfatisat cu aratatorul ridicat. care a influen tat convingerile cavalerilor templieri? Decapitarea lui loa n Botezatorul a exercitat dintotdeauna o influenta deosebita asupra pictorilor.

dat fiind ca cei doi divortasera. mariajul era împotriva legilor iudaice. la scurt timp dupa ce 1-a botezat pe lisus. publicul fiind oripilat de publicitatea facu ta anterior punerii în scena. al carei unic scop pare a fi acela de a specifica în termeni indiscutabili câ loan a fost înainte-mergatorul lui lisus. la auzul vestii aduse de Maria. cînd ramîne însarcinata cu lisus. în care o tînara de moravuri îndoielnice încearca sa-1 seduca pe loan în închisoare si. acestea se . danseaza la ziua de nastere a lui Irod. Evangheliile ne spun cum. autenticitatea pasajelor despre Botezator este indicutabilâ. mai exista o sursa de informatii usor accesibila cu privire la loan Botezatorul: tratatul lui Flavius J ose-phus. care s-a axat pe faptul câ dramaturgul însu si interpreta rolul principal. Celebrul poster realizat de Aubrey Be ardsley pentru piesa ilustreaza modul în care \Vilde a interpretat povestea biblica.. loan a fos t executat. Dupa un rastimp — nespecificat -petrecut în închisoare. Povestea are toate ingredientele necesare — un rege tiranic. piesa cu acelasi nume a lui Oscar Wilde. Antichitati iudaice. fiica Irodiadei din casatoria anterioara. iar aceasta din urma rosteste „cîntarea" cunoscuta acum de catolici sub numele de Magnificat1. poeti. Doua adaptari mai cu seama au scandalizat opinia la începutul secolului XX. muzicieni si drama" turgi. Motivul mentionat de cronicari este acela ca loan condamnase desc his recenta casatorie a lui Irod cu Irodiada. Irod se vede nevoit sa accepte — desi ajunsese sa-1 admire pe Botezator — si ordona decapitarea lui. Acest melanj de erotism imaginar nu are nimic de-a face cu relatarea seaca din Noul Testament.copil. Ucenicilor sai li se permite sa-i ia trupul si sa-1 îngroape. constituind deci o fertila sursa de inspiratie p entru generatii de scriitori. chia si „jumatate din împaratie". loan este arestat si închis din ordinul lui Irod Ant ipa. fosta sotie a fratelui sa u vitreg. Neputînd sa nu-si respecte promisiunea. La ea vine apoi Maria. Spre deosebire de fragmentul referitor la lis us.a saltat în pîntecele ei". tinînd seama ca se rezuma doar la cîteva versete din Evanghelie. fata îi cere capul lui loan Botezatorul. Elisabeta o preaslaveste pe Maria. Una dintre acestea a fost opera a lui Richard Strauss. Pe lîngâ Evanghelii însa. nu a avut decît o singura reprezentatie. La îndemnul Irodiadei. La acea data. ciudata poa te. Elisabeta era gravida în sase luni si. o tînara dansatoare si moartea cutremuratoare a unui sfînt celebru —. Mai departe. Cea de-a doua. iar el este atît de încîntat. Intriga pare sa exercite de fiecare data o fascinatie deosebita. punînd si el accentul pe presupusa desfrînare necrofila a Salomeei. se jâzbuna cerîndu-i capul si apoi sarutînd triumfatoare buzele lipsite de viata. o mama vitrega hapsîna. si câ a împlinit. desi nu se specifica daca li s-a dat si capul sau nu. ca Ilie reîncarnat. încît îi promite ca-i va da orice-i va cere. pruncul . astfel ea îsi da seama ca acesta avea sa fie Mesia. Povestea bine cunoscuta relateaza cum Salomea. Filip. respinsa fiind. profetia despre venirea lui Mesia. inferior acestuia din punct de vedere spiritual.

Relatarea sa sublini-azâ însa uriasa sustinere populara de care se bucura Botezatorul si Precizeaza câ. Desi la început mentioneaza ca loan îi îndemna „pe evrei" la pietate si virtute. . care 1-a arestat si 1-a executat „într-o lovitura fulgerat oare". Relatarea din Evanghelia dupa Matei este contradictorie. tradus prin „desert" sau „pustietate". împreuna cu Galileea. Cari Kraeli ng afirma ca regimul alimentar al lui loan — „lacuste si miere salbatica" — nu sustine ipoteza unui stil de viata ascetic. Locul în care propovaduia loan arata ca el avea probabil legaturi cu ne-evreii care strabateau rutele comerciale dinspre est.încadreaza perfect în stilul tratatului si constituie o relatare impersonala. Cronicarul nu ofera detalii cu privire la încarcerare ori 'a circumstantele executiei lui loan si nu aminteste nimic despre criticile acestuia la adresa casatoriei lui Irod. considerat un etalon academic în domeniu.cea a lui loan e mai clara si precizeaza numele a doua orase în care boteza loan: „Betabara. cu re ferire la locul în care lisus hraneste multimile.. poate fi doar o greseala de interpretare. Unii comentatori cred ca acesti „altii" nu pot fi decît ne-evrei si. obiectiva. se afla sub stâpînirea lui Irod Antipa. posibil ca propovaduirea lui loan sa nu se fi limitat doar la iudei. de asemenea. Irod a suferit o grava mfrîngere într-o batalie — esec pe care populatia 1-a considerat o Pedeapsa pentru uciderea lui loan.6 Este. fiindca însusi faptul ca a fost mentionat demonstreaza ca era prea bin e cunoscut pentru a fi omis. de pilda. în nordul Vaii Iordanului (3:23). Cele do ua orase sînt la o distanta considerabila unul fata de celalalt. Webb: „. precum si cu ce i care traiau dincolo de Iordan". ca episodul botezului este real. eremos. Josephus adauga ca „si altii se adunau împreuna (în jurul lui) (fiindca erau la fel de entuziasmati auzi ndu-i învataturile)"7. dincolo de Iordan" (1:28) — o localitate aflata în apropierea unei rute comerciale — si Enom. Acela si termen este folosit. am remarcat mai devreme ca autori i Evangheliilor au preferat sa marginalizeze pe cît posibil rolul lui loan. sugerata de traducerea textelor evanghelice.3 Josephus notea za câ loa n predica si boteza. la scurt timp dupa executie. în conformitate cu specialistul britanic în studii biblice Robert L. Nu exista nimic în text care sa sugereze ca ei ar fi putut fi altceva decît ne-evrei.5 în studiul sau asupra lui loan Botezatorul. Botezatorul si-a desfasurat propovaduirea la rasarit de Iordan -teritoriu care. care difera în mod semnificativ de cea din Evanghelii.. astfel ca loan trebuie sa fi calatorit mult în cursul misiunii sale. Impresia de ascetism dus la extrem. defineste orice loc singuratic. Termenul ori ginal din limba greaca. Ce putem deduce deci despre loan din textul Evangh eliilor si din cel al lui Josephus? în primul rînd. mentionînd ca popularitatea si influenta sa asupra maselor a stîrnit îngrijorarea lui Irod Antipa.

Nabateea se învecina cu Pereea. Problema consta în identitatea celei de care divortase pentru a se casatori. Aretas — ceea ce însemna un risc ca masele atrase de loan sa sfîrseasca prin a'l sustine nu pe Irod. Motivele atribuite lui Irod — criticile sale la a dresa ma ria jului acestuia (Evan gheliile) si. asa cum am vazut. în mare parte inventata si deci depar te de adevar. Prin urmare. ar fi putut sa scrie ca loan a fost arestat fiindca 1-a declarat pe lisus ca fiind Mesia. de ce nu au facut-o în avantajul lui lisus? Spre exemplu. În relatarea din Evanghelii exista. iar divortul. Se sustine ca loan 1-a criticat pe Irod din cauza casatoriei acestuia cu fosta sotie a fratelui sau vitreg. implicatii politice.O alta idee eronata este cea referitoare la vîrsta lui loan. dar este derutant faptul ca autorii Evangheliilor au „atenuat" motivele pentru care Irod a executat pe loan. vizînd nu doar posibila coruptie a reprezentantilor sai. îndemnurile sale la botez au înfuriat. teritoriu aflat sub sta-pînirea lui Irod si în care predica loan. declansase un razboi între cele doua regate. teama de influ enta politica a lui loan (Josephus) — nu se exclud reciproc. si o greseala. în acest caz. de fapt» cu vr eo cîtfva ani înainte de botezul lui lisus si ca era mai vîrstnic decît acesta cu circa doi ani. ci însasi esenta sa. respectiv. nu numai fiindca el sustinea ca propovâduirea sa este superioara din punc t de vedere spiritual riturilor oficia le. Culisele casatoriei lui Irod aveau. dar nu din cauza persoanei cu care se însurase. de asemenea. exista unele a nomalii în modul în ca re Evangheliile descriu moartea sa. de fapt. probabil. considerat de familia acesteia o insulta grava. c onsiderata în general aproximativ egala cu cea a lui lisus. ci si fiindca era gratuita. autorii Evangheliilor si-au dat osteneala pentru a mistific a respectivele motive? Este de înteles motivul pentru care ei au preferat ei sa elimi ne orice aluzie la popularitatea lui loan — aceasta preferinta se încadreaza în „politica" lor generala cu privire la el —.) Mesajul lui loan — la fel ca cel al lui lisus — era un atac implicit la adresa cultului care avea la baza Templul din leusalim —. o fac în mod deliberat. cu toate ca informatia este corecta din punct de .10 Cele de mai sus pot parea putin exagerate. mai cu seama daca facem comparatia cu relatarea lui Josephus. daca tot au inventat ceva. ci pe regele Nabateei. dar. alternativa ridica o alta întrebare: de ce. de par tea regelui inamic. Prima sa sotie fusese o printesa a rega tului arab Nabateea. în plus. Din textele ce lor patru Evanghelii reiese însa ca loan începuse sa predice. Daca însa acceptam ideea ca textele Evangheliilor erau doar materiale de propaganda si ca.9 (Povestea nasterii lui loan redata în Evanghelia dupa Luca este. criticile sale îl Plasau oarecum în tabara dusmana. autoritatile religioase. Dar. atunci cînd trec cu vederea un episod.

..Nu se poa te ca cititorului obiectiv sa nu i se pa ra suspicios faptu l ca loan subliniaza iar si iar superioritatea celui care „va veni dupa mine". sentimentele de rivalitate nu lipseau". dar adauga ca ." în mod cert."15 Schonfield mentioneaza.deoarece influenta lui loan asupra lui lisus era prea bine cunoscuta — „ei nu 1-au putut discredita Pe Botezator si s-au vazut nevoiti. de asemenea . În ciuda faptului ca loan. fara îndoiala. care esti în ceruri. Acest Irod era. reputatul egiptolog Sir E. a fost marginalizat în mod intentionat de autorii Evangheliilor. Prin urmar e. înainte de a-1 boteza. în textele acestora pot fi identificate indicii referitoare la influenta sa asupra contemporanilor. Lasînd la o parte implicatiile profunde asupra teologiei crestine însesi. Geza Vermes scrie..12 Solicitarea lor poate fi interpretata în doua moduri: „învata-ne niste rugaciuni... ucenicii îi spun Iui lisus: „Doamne."16 (Fara o întelegere a rivalitatii dintre ei. fratele vitreg în chestiune nu era Filip. se considera ca loan a fost coplesit de veneratie la vederea lui lisus. întrun episod ale carui implicatii se pare ca nu au fost sesizate decît de prea putini crestini. ci un alt Irod. Ni se face astfel portretul unui loan care se ploconeste în fata lui lisus. rugaciunea Tatal nostru nu a fost compusa de acesta din urma. Hugh Schonfield afirma: „Sursele crestine sugereaza ca exista o secta iudaica importanta ce rivaliza cu ucenicii lui lisus si care sustinea ca loan Bote zatorul era adevaratul Mesia. rugaciunea îi preceda pe loan si pe lisus cu cîteva secole. esecul de a recunoaste ostilitatea dintre lisus si loan nu permite întelegerea noilor teorii 111 domeniu. începe astfel: „Amon.. cel putin . Wallis Budge13 facea urmatoarea remarca legata de originile primel or cuvinte ale rugaciunii Tatal nostru: o antica rugaciune egipteana adresata lui Amon. cum a facut si loan cu ucenicii sai" sau „învatâ-ne aceleasi rugaciuni pe care loan. la fel ca Maria Magdalena. De fapt. nu putem deslusi cu adevarat nici adevara tul rol al fiecaruia . în schimb. În general. dar eforturile lor în acest sens au fost superficiale si analiza atenta a dovezilor fragmentare de care dispunem sugereaza ca.14 Vermes descrie totoda ta insi stenta lui Ma tei si a lui Luca asupra preeminentei lui lisus comparativ cu loan ca fiin d „fortata". poate întreaga sa viata . în secolul al noua sprezecelea însa.vedere istoric. cum i-a învatat si loan pe ucenicii lui". Spre l .. Ni se induce astfel impresia ca întrea ga sa misiune." Apoi ni se spune ca lisus i-a învatat rugaciunea pe care o numim noi astazi Tatal nostru („Tatal nostru care esti în ceruri. / Sfmteasca-se Numele Tau. Ideea a fost remarcata de multi dintre cei mai reputati critici actuali. „apriga rivalitate" dintre discipolii celor doi.A. Amon. sa insiste asupra ocu-!ui secundar al acestuia. a fost în dreptat spre acest eveniment crucial. tatal Salomeei. la nivelul ucenicilor fiecaruia. exista indicii clare ca lisus si Ioan — desi strîns asociati la începutul misiunii acestuia din urma — erau rivali aprigi. de fapt. sa lase impresia unei relatii de prietenie si respect reciproc.."). spre exemplu: „Autorii Evangheliilor au dorit. iar „Tatal" invocat nu era nici lehova si nici presupusul sau fiu. lisus. învata-ne sa ne rugam.

din Evanghelia dupa loan. Dat fiind ca ambiguitatea se pastreaza în engleza — precum si în ro mâna.H. implicatiile acestui episod sînt — sau ar trebui sa fie — tulburatoare. Ahmed Osman Usthie chiar ca lisus a fost inventat de discipolii lui loan pentru a i a stfel prof etia sa despre cel care a vea sa vina dupa el. în temnita lui Irod fiind. dar întrebarea sa din temnita demonstreaza ca avea îndoieli în aceasta privinta. discipolii de mai tîrziu ai lui loan. acesta ar putea fi totusi un alt exemplu al dorintei cronicarilor de a adapta un episod real în functie de propriile lor obiective. crestinii accepta faptul ca loan a fost inspirat divin cîn d l-a recunoscut pe lisus ca Mesia. în mod cert. actionînd ca parteneri-conform teoriei lor. Dodds traduce expresia „cel care vine dupa mine" (ho opiso mou ercho-menos).) Concluzia logica este aceea ca lisus si-a început activitatea ca ucenic al lui loan si mai tîrziu s-a desprins de discipolii acestuia. pe p . prin „cel care mâ urmeaza". de altfel —. loan pune la îndoiala autenticitatea misi unii lui lisus ca Mesia. pe care pavel i-a întîlnit în cursul activita tii sale misionare din Efes si Corint. Pe de o parte. Asa cum vom vedea. Se sugereaza astfel ca nu mai era sigur ca avusese dreptate sustinîndu-1 initial. (Este foarte posibil ca el sa fi fost într-adevar botezat de loan. Exista si o serie de date concrete în acest sens. dar ca un adept al acestuia. specialistul britanic în studii biblice C. cei doi predicatori ar fi fost colegi apropiatidar se pare ca adevarul a fost cu totul altul. Cea mai convinga toare dovada în sprijinul ideii ca loan gotezatorul nu 1-a proclamat niciodata pe lisus ca fiind mult asteptatul Mesia este faptul ca propriii sai ucenici nu 1-au recunoscut ca atare. d ar nicaieri nu se spune ca ei 1-ar fi urmat fiindca ar fi crezut ca este Mes ia. asa cum am vazut.exemplu. ba poate chiar sâ-1 fi denuntat în acest sens? Din punctul de vedere al mesajului crestin. nu stiau nimic despre presupusa afirmatie a învatatorului lor referitoare la cel care avea sa vina dupa el. în cartea The Hiram Key7.18 Cele mai recente analize ale Bibliei subliniaza ca loan nu a facut niciodata celebra sa afirmatie despre superioritatea lui lisus si ca nici macar nu ar fi amintit vreodata ca acesta era Mesia. Dodds este de parere ca acesta este adevarul. este posibil ca expresia sa desemneze un ucenic. nu ca Fiul lui Dumnezeu!) în mod cert. Evangheliile mentioneaza (ingenuu. Ar fi oare posibil ca loan sa fi negat pur si simplu ca lisus er a Mesia. întemnitarea îi oferise timp pentru a se gîndi mai bine sau poate ca inspiratia divina îl parasise între timp. Identitatea lui le-ar fi devenit totusi evidenta treptat. pentru a-si forma propria sa grupare. cel putin la începutul propovaduirii sale. Knight si Lomas ca lisus si loan erau un fel de co-Mesia. Era conducatorul si învatatorul lor. Evangheliile mentioneaza ca lisus si-a recrutat primii ucenici din rîndul discipolilor lui loan. În mod similar. am putea spune) ca. în acest sens.

Smith este de parere ca popularitatea lui lisus poate fi explicata prin actele de magie egipteana al caror autor era. Cînd miscarea lui lisus a devenit cunoscuta. ci dintr-un alt motiv. a tamaduit bolnavii si a înviat chiar mortii? Poate ca da.19 Aceast a sugestie a fost preluata si elaborata de Morton Smith în cartea Jesus the Magician. sa remarcam însa cîteva din-fre cele mai interesante implicatii ale cuvintelor lui Irod. De fapt. In primul rînd. Asa cum sublinia Cari Krae-ling în 1940. Irod Antipa a început sa se teama si a crezut la un moment dat ca lisus era loan înviat sau reîncarnat (Marcu 6:14): „Si a auzit regele Irod. caci numele lui lisus se facuse cunoscut. Ideea este negata însa ferm în Evanghelii. Ce voia Irod sa spuna — ca lisus era loan reîncarnat? Greu de crezut asa ceva. a hranit multimile cu cinci pîini si doi pesti. atunci Irod ar fi auzit si el despre ea. Expresia nu se refera. si zicea ca loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el". ar fi tras concluzia evidenta ca lisus era acela. încît par din multe puncte de vedere o cu totul alta lume. Evanghelia dupa loan (10:41) are un ton atît de emfatic în aceasta privinta. vrajitorul trebuia sa aiba sub puterea sa un spirit sau un de mon. de ce nimeni nu mai parea sa stie acest lucru? (în Evanghelii se mentioneaza clar ca adeptii îl urmau nu fiindca ar fi fost Mesia.20 Asa cum am vazut deja. si atunci.) Dar sa ne gîndim la alta idee incitanta. cuvin tele lui Irod capata o semnificatie clara doar daca sînt privite ca reflectînd ideile oculte predominante în lumea greco-romanâ a epocii lui lisus. scrisa în 1978. la o posesiun e . În al doilea rînd. Evangheliile amintesc acest lucru în pasajul în care lisus le vorbeste ucenicilor despre loan si despre acuzatia ca acesta „are drac". Cuvintele sale au constituit totdeauna motiv de nedumerire. A transformat loan Botezatorul apa în vin. O posibila explicatie privind bizarele cuvinte ale lui Irod pare. Noul Testament nu putea contine astfel de informatii. Daca apropiata venire a lui Mesia ar fi constituit o parte importanta a învataturilor lui loan asa cum afirma Evangheliile —. dar aceasta a început dupa ce a fost botezat de loan. este clar ca Antipa nu stia despre prevestirea Botezatorului. de fapt. cuvintele „loan Botezatorul s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el" (prin lisus) sugereaza ca loan era deja cunoscut pentru minunile si miracolele sale. înainte de a examina în detaliu aceasta problema.arcursul activitatii sale de propovaduire. încît pare o mistificare. în acea perioada se credea ca. pentru a face lucrari de magie . Un lucru este însa cert: fiind un material de propaganda a miscarii initiate de lisus. cît si metaforic. altfel. daca loan declarase ca lisus este Mesia. asa cum am putea crede. fiindca amîndoi au trait în aceeasi perioada. Dar sa ne amintim ca avem de-a face cu o epoca si cu o cultura atît de deosebite de civilizatia actuala. cel putin la prima vedere. ca „unul mai mare" ca el îi va urma. incredibila — atît în sens literal.

22 în sprijinul acestei idei. Si de aceea (aflîndu-se sub controlul lui lisus-Ioan). în spera nta ca. Kraeling sugereaza ca Irod Antipa s-ar fi putut referi la aceasta idee. puterile acestea (inferioare) lucreaza p rin el (adica la ordinele sale)".25 Preotii. plus fa gaduia la ca „vei fi vene rat ca un zeu. el le ocoleste însa cu a bilitatea unui politicia n versat Preotii îi cer sa spuna cu a cui autoritate vorbeste. va zice: «Dar de ce nu 1-ati crezut?» Si daca vom raspunde: «De la oameni. Confruntati cu aceasta dilema. (O astfel de acuzatie a fost facuta ma i tîrziu împotriva lui Simon Magul despre care s-a spus ca ar fi „supus" spiritul unui baiat asasinat. cartarii s i ba trîn ii î i pun î ntreba ri-capcan a. Ani vazut ca Josephus a subliniat influenta si sustinerea de care se bucura lo an în rîndul populatiei. poate — Zeului-Soare Helios: „Da-mi putere asupra spiritului unui om ucis.21 Pe baza acestei explicatii. Semnificativ în acest dialog este faptul ca lisus a exploatat teama preotilor de popularitatea lui loan. sugereaza puterea detinuta de loan". interpreteaza Morton Smith cuvintele lui Irod Antipa: „loan Botezatorul a fost sculat din morti (de lisus. mai cu seama al unui ofl1 ucis.. ci la afirmatia ca loan avea un demon în puterea sa. se temeau de norod. Un asemenea suflet ducea la îndeplinire — credeau oamefl11 vremii — toate dorintele stâpînului sau. Smith citeaza un text magic de pe u n papirus aflat acum la Paris." Interesa nte în acest context sîn t puterile pe care „vra jitoria " i le confera magicianului: capacitatea de a vindeca si de a sti d aca un bolnav va trai sa u va muri..demonica. . nu de a sa proprie. lisus îl avea în stapînire pe loa n).». Invocatia îi este adresata — semnifi cativ. din al carui trup detin o parte. în sine. caci toti socoteau ca loan a fost în adevar un prooroc".) Kraeling scrie în acest sens: „Detractorii lui loan au folosit prilejul mortii sale pentru a induce ideea ca sufletul sau devenise instrumentul prin care lisus îsi îndeplinea lucrarile de magie neagra — idee care.1 vor tr age în cursa. ci si spiritul unei fiinte uma ne. fiindca nu numai demonii puteau fi „supusi astfel. ia r lisus le raspunde printro alta întrebare: „Botezul lui loan venea din cer sau de la oameni?" Interlocutorii sai ramîn un moment pe gînduri: „Ei însa vorbeau astfel între ei: Daca raspundem: «Din cer». preotii îsi recunosc nestiinta. iata cum. În acest context. prin necro mantie.."24 Fa ptul ca popularitatea lui loan era mai mare decît cea a lui este ilustrata si de un alt episod al Evan gheliilor: cel în care Iisus le vorbeste multimilor în templul din Ierusalim.. desigur ca Botezatorul nu era doar un predicat or ..

o combinatie a doua povesti distincte. De asemenea . poate oferi informatii despre o serie de traditii bine cunoscute. Maria îsi ia copilul. care i zbutise sâ-si atraga un public urias. ca acesta este. este extrem de interesant. cît si ne-evreii „erau extrem de entuziasmati ascultîndu-i învataturile". Specialistii stiu ca. " înfasoara în scutece si îl asaza pur si simplu într-un staul. Zaharia. constituiau un cerc de ucenici apropiati. Analizînd textul. una privind conceperea lui loan. episodul din Protoevangelium este identic cu versiunea din Noul Testament. fara urma de îndoiala. Astfel. Imediat însa. Citim mai departe cum Irod îsi trimite oamenii pentru a-1 interoga pe tatal Botezatorului. Dupa cum am vazut. dar între timp s-a pierdut. iar acestia se întorc si declara ca ul nu stie unde se afla sotia si fiul lui: „Irod s-a mîniat si a zis: «Fiul lui are sa fie rege peste Israel».oarecare. de fapt. !ar cealalta referitoare la lisus — povesti care (în conformitate cu Kra eling) „au f ost îmbinate cu ajutorul unor materiale fara leiâtura cu firul evenimentelor". probabil. aceasta Evanghelie a fost scrisa i relativ tîrziu si include numeroase episoade din copilaria lui lisus pe care acum nimeni nu le mai ia în serios.26 într-adevar. veniti pentru a-i asculta propovâduirea. Se pare însa ca anumite fragmente din ea nu corespundeau cu relatarile Noului Testament despre lisus si loan. altfel ar fi fost conservata în mod oficial. la un moment dat. . Elisabeta este cea care fuge cu pruncul ei spre munti. Conform relatarilor despre copilaria lui lisus si loan — dupa familiara poveste a nasterii si a celor trei magi.27 Cu alte cuvinte. Elisabeta si Maria. ca în ca zul miscarii initiate de lisus. loan avea numerosi adepti care. prob abil pentru a-1 ascunde de soldati. situatia se schimba. dar cuprinde materiale provenite din mai multe surse si. Dar se pare ca loan era cel cautat de ei. care îl însoteau pretutindeni. o Evanghelie apocrifa numita si Protoevangelium. Concluzia logica este aceea ca povestea copilariei lui loa n a fost initial indepen den ta de Evanghelii si ca. Modul în care Luca reda conceperea celor doi prunci. dupa moa rtea lui loan ucenicii au început sa scrie relatari ale vietii si fragmente ale învataturilor sale. a existat o asemenea „literatura ioanita". demonstreaza ca loan era o persoana ' importanta în sine." În aceasta Evanghelie. Luca (sau sursa pe care a utilizat-o el) a luat doua povesti separate si a încercat sa le uneasca printr-un artificiu literar: întîlnirea dintre cele doua viitoare mame. pe lînga acestia se aflau si oameni obisnuit i. la fel ca în cazul lui lisus. prin urmare. Poate ca a fost distrusa ori poate ca este pastrata în secret de „eretici". Cînd aude despre masacrarea pruncilor. loan si lisus. exista o aluzie clara la o alta „Sfînta Familie". într-un fel sau altul. ci un conducator cu o deosebita forta interioara. Pîna în acest punct. Irod ordon a uciderea pruncilor. este mai veche decît cea a nasterii lui lisus. poate chiar una rivala. atît evreii. criticii au ajuns la concluzia. în conformitate cu scrierile lui Josephus. Un episod ciudat din „Cartea lui lacob". Este însa dificil de înteles cum cineva care cunostea textul Evangheliilor canonice a putut inventa tot acest material. concretizate în ceea ce putem numi pe drept scripturile lui loan.

Bine cunoscuta „cîntare" a Mariei. AtîtMagnificat. Dupa cum am vazut. de fapt. iar acestia riva lizau cu cei ai lui lisus.31 Iar Geza Vermes este de parere ca unele episoade din Evanghelii si din Faptele Sfintilor Apostoli sugereaza ca discipolii lui loan îl considerau pe el ca fiind Mesia. rosteste o „profetie" sau un imn cunoscut azi sub numele Benedictus. Magnifica!. Hana.30 În plus. i-a familiarizat pe crestini cu povestile na sterii lui loan. De fapt. mentioneaza (în circa 170) ca ea. Zaharia. Desi este unica Evanghelie bazata pe o marturie oculara — afirmatie sustinuta de amanuntele circumstantiale din text —. cît si Benedictus par a fi fost „imnuri" distincte închinate lui loan parte a unei „Evanghelii a lui loan" ce a fost apoi modificata de Luca pentru a deveni „pe placul" adeptilor lui lisus. dintre cele patru canonice. cîteva dintre primele manuscrise ale Noului Testament precizeaza ca Elisabetei îi apartine „cîntarea". Cuvintele folosite o asociaza cu un personaj al Vechiului Testament. Dar au fost aceste traditii legate de loan cele care le-au oferit autorilor ma1 tîrzii ai Evangheliilor materialul din care s-au inspirat pentru a scrie „istoria" lui lisus'? în The Essene Odyssey („Odiseea eseniana' )> Schonfield afirma: „Contactul cu adeptii Botezatorului. pentru a o „umbri" pe cea despre loan. a rostit cuvintele respective. unul din tre Parintii Bisericii. iar Irineu. În mod similar. prin urmare. o femeie care a fost stearpa pînâ la batrînete. Evanghelia dupa loan are cel mai virulent ton anti-Botezator. o serie de texte bisericesti timpurii numite „Cunoasterea clementina" precizeaza ca unii dintre ucenicii lui loan chiar credeau ca el este Mesia. în al doilea rînd versiunea lui Luca în privinta nasterii lui lisus a fost adusa în prim-plan în mod intentionat. Cel mai bun exemplu în acest sens este „prologul" referitor la Dumnezeu si la Cuvînt. în cinstea fiului sau nou-nascut.32 Faptul ca a existat o „literatura a lui loan" ofera raspuns la numeroase întrebari privind cea de-a patra Evanghelie. Aceasta ipoteza este sustinuta de un alt element. conti ne diverse elemente evident gnostice.. si totusi este singura care precizeaza explicit ca lisus si-a . atribuita ucenicului loan. ci si imnuri si versuri ce i-au fost dedicate. cît si cu tonul general al materialului în sine.Acest lucru are implicatii deosebite. „miracolul" venirii pe lume a Botezatorului consta doar în fertilitatea parintilor sai atît de vîrstnici. nascut la Bethleem". care contrasteaza atît cu celela lte Evanghelii. In primul rînd înseamna ca existau deja relatari despre loan. nu Maria. la circumcizia lui loan. Elisabetei si se referea la copilul ei. situatia îi co respunde mai degraba Elisa bete i. tatal lui. La urma urmei.. i-a apartinut. dar înca necun oscut de majoritatea crestinilor. în care el era micul Mesia vestit de pro roci.29 Nu ne îndoim ca acesta trebuie sa fi facut parte din povestea originala a nativitatii lui loan Botezatorul. Si unicul motiv plauzibil pentru care Luca a relatat evenimentele astfel este acela ca loan avea înca adepti. materialul prezinta o seri e de contradictii. recunoscut de specialisti. Acest lucru sugereaza ca au existat nu doar relatari ale vietii lui loan. în vreme ce Luca a firma ca lisus s-a nascut dintr-o ma ma fecioara .

. pe care le-a combinat si le-a interpretat conform propriilor s ale convingeri despre lisus. Exista dovezi ce sugereaza ca miscarea lui loan a devenit o Biserica în sine si ca nu s-a limitat la teritoriul Palestinei. iar dupa moartea sa numarul acestora a continuat sa creasca într-un mod similar cu cel înregistrat în dezvoltarea crestinismului.33 Dar aceste contradictii nu impieteaza valorii intrinseci a Evangheliei. ca aceasta Evanghelie a fost scrisa dupa cele sinoptice.34 Materialul preluat de la adeptii Botezatorului consta în prolog si " asanumitele „dialoguri revelatorii" dintre lisus si ucenicii sai. „iubitul ucenic" însusi. iar multi dintre cei care studiaza Noul Testament considera ca autorul s-a inspi rat si dintr-o serie de texte scrise de adeptii Botezatorului. le-a demi-hzat si le-a crestinizat". Este clar ca autorul a compilat textul pe baza mai multor surse."35 Sa remarcam ca aceste elemente din Evanghelia dupa loan au cel mai pronuntat caracter gnostic si. fiind atît de contrastant cu teologia celorlalte Evanghelii si a Noului Testam ent în genera l. Prin urmare. care îl preamareau pe acesta si îi conferea u initial lui rolul de Mîntuitor trimis de pe Târîmul Luminii.) loan a avut numerosi adepti în cursul vietii. Aceasta sursa pare a fi loan Botezatorul si ucenicii lui.. Dar daca lisus nu a fost iudeu si daca o mare parte a materialului a fost preluat de la adeptii lu i loan Botezatorul — care au fost.recrutat primii ucenici din rîndul celor ai lui loan. în consecinta. gnostici — este foarte posibil ca aceasta Evanghelie sa fie contemporana cu celelalte sau chi ar anterioara. o parte considerabila a Evangheliei dupa loan nu a fost crestina la origine..N. materialul lui loan trebuie sa fi fost scris mult mai tîr ziu.. considerate documente originale ale a deptilor lui loan Botezatorul. ci a rezultat din tra nsformarea unei tra ditii a Botezatorului. rescriind materialul acolo unde i s-a parut necesar s-o faca . Specialistul german în studii biblice Rudolf Bultmann sustine ca acestea au fost „. Wilson scrie: . a ceasta Evanghelie pare a fi marturia directa a „iubitului ucenic". le-au cauzat cele m ai multe probleme istoricilor. Asa cum am vazut. (Aceste descoperiri pot pune capat controversei privind datarea Evangheliei dupa loan. inclusiv pe presupusul autor al textului. Indiferent cine a fost a utorul ei real. publicata în 1992. asa cum vom vedea. Adesea s-a presupus ca. texte pe care — dupa parerea specialistului în orien-alistica Edwin Yamauchi . în cartea sa Jesus. se considera în general. d in cauza materialelor gnostice si non-iudaice continute. adaptata apoi de cronicar. gnostici ei însisi. A.„al patrul ea evanghelist. Dar faptul ca el provine dintr-o alta sursa decît discipolii lui lisu s modifica oarecum imaginea si numerosi comentatori au asociat ce-a de-a p atra evanghelie cu o „sursa gnostica precrestina".

nu «Botezul lui Hris-tos». Ele subliniaza însa rolul unui persona j ca re. daca a facut-o. un personaj malefic. desigur. probabil ca «Botezul l ui loan» ar fi fost religia care ar fi cucerit ima ginatia lumii antice. am putea crede ca stim despre aces t personaj interesant mai multe decît stim în realitate. El este considerat înca. în mod inocent. un personaj care pe întregul parcurs al istoriei crestine a fost considerat „parintele tuturor ereziilor". de versiunea acestuia cu privire la m iscarea initiata de lisus. S-a spus despre el ca avea un caracter „international"38 si ca se î nti ndea din Asia Mica pîn a în Alexa n dri a. devotati si numerosi. Simon ' Magul nu a fost cîtusi de putin margin alizat de primii cronicari crestini. Dar exista dovezi convingatoare care atesta ca Biseri ca lui loan a supravietuit. în Efes. desigur. în Faptele Sfintilor Apostoli se precizeaza ca religia lui loan fusese adusa în Ef es de un locuitor al Alexandriei pe nume Apollo — unica referire la Alexandria din întregul Nou Testament. se considera ca a urma «Calea» (asa cum era numita religia acestor credincios i) însemna a urma «Botezul Iui loan». loan Botezatorul avea propriii sai adepti. Se pare câ. Ne referim.36 Prin urmare. omul .. surclasîndo pe cea a lui lisus.. care am discutat — Maria Magdalena si loan Botezatorul —. sugereaza c& loan nu a predicat vreodata despre „unul mai mare" care vine dupa el sau. la prima vedere. dupa ra stignirea lui lisus. la Simon Magul. sau daca nu si-ar fi scris Epistolele. persoana aceea nu a fost lisus. Daca Pavel ar fi fost o personalitate mai slaba. Cultul s-ar fi putut dezvolta într-atît încît actualii ioaniti sau baptistii sa creada ca . acela de a încerca sa „cumperi" Sfîntul Duh: simonia... j Spre deosebire de celelalte doua personalitati ma jore despre .. Prin urmare.„Daca religia lui loan Botezatorul (si stim ca a existat o astfe l de religie) a devenit cultul dominant în regiunea mediteraneana.. Acest accident al istoriei însa nu a fost sa fie".N. ioanitii nu aveau habar despre existenta unei asemenea profetii. care i-au supravietuit formînd o veritabila Biserica S-a presupus însa — asa cum sustine si A. Wilson în comentariul citat mai sus — ca religia sa a fost absorbita de Biserica Crestina în perioada ei de început. . loan era divin. chiar Noul Testament descrie existenta unei Biserici a lui loa n în afara granitelor Israelului. Numele sau a fost dat chiar unui pacat. un practicant al magiei negre de cea mai joasa speta. fara dubii. Bamber Ga scoigne sc rie în aceeasi ordine de idei: „Un grup de oameni pe care Pavel i-a întîlnit în Efes ne ofera indicii interesante cu privire la dezvoltarea unei asemenea religii potential e — una pe care Pavel a stîrpit-o de la radacina".. cel care a compilat Faptele Sfintilor Apost oli lasa. însasi existenta lor ca entitate distincta. Cultul sau a supravie tuit pînâ la jumatatea anilor 50. Biserica lui loan. Desigur ca unele dintre comunitatile sale au fost surclasate. ba dimpotriva. Iar cultul lor nu era deloc nesemnificativ. sa se înteleaga acest lucru. ca acelea întîlnite de Pavel. pare nelalocul sau în aceasta poveste..37 Grupul de oameni era.... la întîlnirea lui Pavel cu acestia.

În mod semnificativ. Mama Tuturor. pentru primii Parinti ai Bisericii. zeii acestei lumi. Parintii Bisericii stiau însa mai multe despre acest personaj.39 Simon se nascuse în satul Gitta si era renumit pentr u abilita tile sa le de magician (de aici provenind si numele sau). în fiecare încarnare fiind supusa unor umilinte de nesuporta t. Ei au creat Pamîntul dup a instructiunile ei. de la alch imie la ermetismul Renasterii. despre ca re am discutat anterior — a fost feminin.care a încercat sa-1 imite pe lisus si care s-a infiltrat la un moment dat în Biserica Crestina ce abia facea primii pasi. Desi detaliile variaza. cuvîntul gnostic era sinonim cu eretic.Hr. o femeie care a creat apoi îngerii si semiz eii. Simon este mentionat o singura data. o fosta prostituata din orasul fenician Tir. ea a fost închisa într-o serie de trupuri de femei (inclusiv în cel al Elenei din Troia). careia el îi spunea Primul Gînd (Ennoia). tot mai grave. fiind aspru dojenit de ei. Drept urmare. De ce? Un indiciu în acest sens ne este oferit de faptul ca. în timpul domniei lui Claudius (41-54 d. În Noul Testament. dovedit de apostoli. Dar mai exista o speranta. în lumea materiala. în consecinta. era un samaritean care folosise vrajitoria pentru a „cuceri" populatia Samariei. ia r rela tarile lor contrazic simpla poveste moralizatoare din Faptele Sfintilor Apostoli. iar Simon era gnostic (dar nu. De asernen ea. Numit uneori si „cel dintîi eretic". Simon se caleste si le cere apostolilor sa se roage pentru el. celor din ziua de astazi. adica la zece ani dupa rastignirea lui lisus). a plecat la Roma. fondatorul gnosticismului). pîna ce a sfîrsit ca prostituata în orasul-port Tir. Cînd apostolul Filip vine în regiune pentru a predica. În acest scop le ofera bani lui Petru si loan.. Sistemul cosmologic ce cuprinde o serie de lumi pa ralele si de planuri inferioare si superioare ne este familiar noua. Astfel. temîndu-se pentru sufletul sau. fiindca si Dumnezeu se întrupase. si care se afla la baza cosmologiei ermetice si deci a ocultism ului occidental. spre a-i afla secretele — pîna cînd a fost. exista similaritati evidente cu alte sisteme de gîndire asspre ca . încît cere sa fie botezat. da r la un moment dat s-au razvratit si au închistat -o în materie. Simon Magul este considerat un pacatos pentru care aproape ca nu mai exista salvare. a ceasta este convingerea gnostica ssentiala. pentru a învat3 cum sa dobîndeasca si el puterea de a da Duhul Sfînt. Simon este atît de impresionat. unde a fost cinstit ca un zeu si chiar i s-a ridicat o statuie. Ideea a derivat din convingerile sale gn ostice: Simon considera ca „primul gînd" al lui Dumnezeu — precum si Întelepciunea/Sophia din filozofia iudaica. Simon Magul calatorea împreuna cu o femeie pe nume Elena. Sama ritenii deja îl considerau un zeu. asa cum credeau ei. care a supra vietuit pîna în Evul Mediu. în Faptele Sfintilor Apostoli (8:9-24). el a cautat-o si a salvat-o. sub înfatisarea lui Simon. care sînt. de fapt. în vremea ca ta rilor. Dar aceasta se dovedeste a fi doar o stratagema din partea sa. desigur.

se pare ca secta lui Simon practica sexul magic în ritualuri ce implicau „em anatii trupesti": sperma si sînge menstrual. Simon era o parodie satanica a lui lisus. în chip de Kyria. în conformitate cu Ipolit: . în vreme ce lisus era animat de forta Sfîntului Duh. Astfel. mentioneaza ca dansa în lanturi si adauga: „întreaga putere a lui Simon si a Dumnezeului sau este aceasta femeie care danseaza" . Simonienii o venerau pe Elena ca fiind Atena (zeita întelepciunii). Acesta pare a fi constituit o amenintare serioasa la adresa Bisericii — fapt ciudat. Reprezentantii Bisericii s-au stra duit sa sublinieze ca. în mod evident. înspaimîntati de Simotl Magul si de influenta sa. în ca re lisus por-în cauta rea Sophiei închistate — un person aj asociat în mod explicit în textul respectiv cu Maria Magdalena. fsminarum menstruorum. dar care devine usor de înteles si ne dam sea ma cît de multe avea Simon în comun cu Iisus.46 *if (G. Pe scurt spus. desi lisus si Simon propovâduiau si faceau în mare parte acelasi lucru. Hugh Schonfield scrie în acest sens: „. în persoana Elenei.43 O alta sursa apocrifa ce dateaza din jurul anului 185 o descrie pe Elena ca fiind „neagra ca o etiopiana". dar din pacate nu ofera amanunte lamuritoare. un cucernic victorian.48Mai mult decît atît. asa cum indica si Ep ifanie în lucrarea sa. sursele puterii lor erau cît se poate de diferite..re am discutat anterior. „oaia sa pierduta". emissionum virorum. prima erezie a fost cea a lui Simon magicianul si. cu toate acestea. a pastrat în traducerea os mai sus expresiile respective în limba latina.. în mod cert însa. inclusiv minuni.(Simon o numea pe Elena. divinitate identificata în Egipt cu Isis". Cea mai semnificativa este a se.) Personificarea întelepciunii ca femeie — o prostituata! — este vin aspect cu care deja ne-am familiarizat în aceasta investigatie.44 Irineu al Alexandriei scrie ca initiatii cultului simonian „duceau o viata imorala"45.. Simon folose a în acest scop vrajitoria.41 Schonfield o asociaza de asemenea pe Elena cu Sophia însasi si cu Astarte. eman atii a le trupurilor. sau împarateasa cerurilor" . Ipolit afirma sec cu privire la Simon : „El nu era Hristos". a creat mare prapad prin tulburarea pe care a produs-o în rîndu l crestinilor".R. si cerea ca ei sa se reunea sca pentru mistere în cele mai josnice adunaturi".) Parintii Bisericii erau. împotriva ereziei: „El impunea mistere obscene si . cu toate ca nu era corect si distinct de tip crestin. Karl Luckert stabileste si el o conexiune între conceptul simo-nian de Ennoia încarnat în persoana Elenei si zeita Isis.42 Geoffrey Ashe s adauga: „(Elenei) i se reda gloria initiala.S. ei practicau ritualuri sexuale..47 Epifanie elaboreaza: „Din vremea lui Hristos si pînâ astazi.ea cu textul gnostic coptic Pistis Sophia. Pentru Simon. întruparea era literala. Mead.

. Eu sînt întregul lui Dumnezeu"." învataturile Iui lisus si cele ale lui Simon Magul erau. în aceasta rezidii Ta tal. am devenit barbat. toate sfîrsindu-se cu victoria — previzibila — a crestinului. „Marea Revelatie": „Din eonii universali exista doua mlâdite. în unele cazuri ea este reprezentata cu barba si i se atribuie urmatoarea afirmatie: „Desi sînt femeie. acestea erau considerate uneori ca îngemanate în trupul zeitei Isis. Aceste fragmente ilustreaza în mod clar gnosticismul lui Simon si accentul pus de acesta pe existenta a doua forte opuse. Iata. se unesc si manifesta Distanta de Mijloc... tregime.. a oferit mintuire prin cunostinte detinute doar de el".. Acest . iar cealalta este de dedesubt. una se manifesta de deasupra si este Marea Forta .51 Exista numeroase astfel de descrieri apocrife ale „întrecerilor" de magie între Simon Petru si Simon Magul.49 O alta relatare mentioneaza ca Simon avea capacitatea de a face minuni. încît a fost nevoie de inventarea unor povesti pentru a contracara influenta sa asupra maselor. ma sculina. Mai tîrziu însa.. eu sînt Paracletul. Fireste ca lucrarile sale s-au pierdut. spre exemplu. un citat din lucrarea sa.) leronim citeaza din lucra rile lui Simon: „Eu sînt Cuvfntul lui Dumnezeu. în vreme ce Petru reuseste în în. cînd Satana îi ofera puterea de a face acela si lucru. Atotputernicul. iar cealalta femi nina. dat fiind ca ele reflecta si poate chiar continua. .. Simon reuseste sa învie doar capul. (Ac easta poa te fi o referire la ispitirea lui lisus. ci un filozof care si-a notat ideile. Mintea Universala ce structureaza totul ... si probabil ca nu greseste. feminina . Marele Gînd care produce tot ce exista. dar gasim citate ample în textele Parintilor Bisericii. într-o forma adaptata. El este cel care a fost. Simon se proclama de esenta divina si le fagaduieste adeptilor sai mîntuirea.50 Cu alte cuvinte. ni se spune ca lisus a hra nit cinci mii de oameni cu cinci pîin i si doi Pesti. acele culte.. este si va fi puterea masculin-feminina na din Puterea Nemarginita existenta dintotdeauna. Ele demonstreaza însa ca popularitatea celui din urma era atît de mare. Desi scoala isiano-osiriana sublinia caracterul opus si egal al zeitatilor masculine si feminine. periculos de asemanatoare si de aceea Simon a fost acuzat ca a încercat sa „fure" cunostintele detinute de crestini. scriere apocrifa. dupa parerea Bisericii timpurii. ceea ce e cam acelasi lucru. dar este refuzat. cuplîndu-se între ele. În „Faptele lui Petru si Pavel". unde au fost incluse doar pentru a fi condamnate cu fermitate."52 Fragmentul aminteste de hermafroditul alchimic. Astfel. Simon Magul si Petru se întrec în a rea duce la via ta un cadavru. Magul nu era doar un vrajitor itinerant. inclusiv pe aceea de a transforma pietrele în pîine. dar complementare: una masculina. eu sînt cel stralucit.„. Asigurînd libertatea Elenei. Dar de unde proven eau aceste idei ale lui Simon Magul? Karl Luckert53 considera ca „radacinile ideologice" ale învataturilor lui Simon se afla în religiile Egiptului antic.. de androginul simbolic care îl fascina pe Leonardo da Vinci.

54 Ar fi tentant sa ignoram aceste afirmatii sub pretextul ca sîn t simple zvonuri menite sa provoace agitatie. John Romer subliniaza aceasta paralela: „Elena Prostituata. constituita de faptul ca adresa „publicului" iudeu un mes aj egiptean. Luckert trage concluzia ca lisus a iesit victorios din riva lit atea sa cu Simon Magul numai fiindca a inclus în „scenariu" si propria sa moarte. despre care se spunea ca ar contine tainele miscarii lui lisus si care lua forma unor cer emonii „obscene". a fost desemnat de loan ca succesor al sau (desi. poate. cu moartea lui. el trebuie studiat nu doar ca un oponent.. mai exista un aspect deconcertant — si.57 Acesta este.. Imaginea se sch imba însa radical daca luam în consideratie ideea ca ra stignirea nu s-a soldat.. Karl Luckert spune despre Simon: „Ca «parinte a l tuturor ereziilor». desigur."56 Si Luckert identifica o paralela strînsâ între ceea ce considera el a fi misiunile celor doi. Ritualurile sexuale îndeplinite d e Simon si Elena erau oare practicate. ' luase probabil o întorsatura gresita. si anume eliminarea întregii dimensiuni feminine constituite de Tefhut-Mahet-Nut-Isis din Dumnezeul masculin". de lisus s i Magdalena? în conformitate cu Epifanie. al carei rol era acela de ho rasis: iluminarea spirituala prin intermediul actului sexual. Implicatiile sînt tulburatoare. dar a m va zut ca exista dovezi ce sugereaza ca Magdalena era o initiata si initiatoare sexu a la în traditia prostitutiei de templu. succesiunea nu avea sa fie una directa).lucru este o recunoastere tacita a faptului ca înva taturile sal e erau compatibile cu cele ale lui lisus si ca el facea chiar parte din aceeasi miscare. Pericolul friza chia r posibilitatea ca el sa fie confundat cu însusi Hristos.. Lasînd la o parte paralela cu lisus. gnosticii aveau o carte intitulata „Marile întrebari ale Mariei". Despre Simon Magul afirma urmatoarele: „(el)-. Ameninta rea pe care o constituia Simon Magul deriva probabil din mostenirea lor egipteana comuna. fiindca Simon a fost . dar percepe si strînsâ conexiune dintre teologia ebraica initiala si cea egipteana. motivul pe care 1-am presupus privind misiunea lui lisus în ludeea — acelasi cu cel atribuit lui în Levi-ti kon. din motive pe care le vom prezenta mai jos. în cartea sa „Testament".. asa cum o numeau crestinii.. ilustrativ — cu privire la Simon Magul: acela ca a fost un discipol al lui loan Botezatorul. considera ca este de datoria sa sa corecteze ceea ce. de asemenea.. Ma i mult decît atît. Implicatiile acestui fapt sînt extraordinare. era Maria Magdalena a lui Simon Magul".55 Si mai exista o conexiune: aceea a probabilei lor origini egiptene. El recunoaste aparenta dihotomie din învataturile lui lisus. pentru noi. ci si ca un competitor evident al lui Hristos în Biserica Crestina timpurie — poate chiar ca un potential aliat.

un Hemerobotezator («Botezator de zi». un alt ucenic. era. atît secta sa. . el se afla la Alexandria si de aceea Dositei. Dositei i-a încredintat con ducerea Bisericii lui loa n.. ci conducatorul unei organizatii cu sediul în Alexandria. a fost ales pentru a conduce scoala". O secta care poarta numele lui Dositei a izbutit sa supravietuiasca pîna în secolul al Vl-lea. deoarece contextul sugereaza ca ar fi fost acea Elena a lui Simon Magul.. probabil fiindca aici au deprins protagonistii acestor evenimente tainele magiei. care au si scrieri ale lui Dositei si povestesc despre el ca n-a simtit gustul mortii. care a fost prezenta t totdeauna ca un puritan ascetic. cu totul altfel.60 Si totusi..Cunoa sterea clementina". loan a fost antemergatorul lui lisus. Nu ne îndoim ca loan a stiut si a fost de acord cu învataturile lui Simon. Numele ei era Elen a. înseamna ca a deprin s acest „mestesug" chiar de la el — ca si ceil alti ucenici de acelasi rang-Precum lisus. se stiu p rea putine în prezent despre acest termen)... Cînd Simon s-a întors din Alexa ndria . Simon era preferatul lui. desi nu chiar de bunavoie. Nu putem spune deci despre el ca a întors foaia complet dupa ce maestrul sau a disparut din peisaj. Origen mentioneaza: „..58 Lucrarea continua oferind explicatii numerologice extrem de complexe privin d motivul pentru care loa n ar fi avut treizeci de ucenici — probabil doar în cadrul nucleului de initiati — desi în realitate erau numai douazeci si noua si jumatate: unul dintre ei era o femeie si deci nu putea fi considerata o persoana întreaga.59 Gruparea formata în numele lui Simon a rezistat pîna în secolul al III-lea. cît si cea a lyj D ositei au fost în cele din urma desfiintate de Biserica. fiind un adept al lui loan. dar Ia moartea maestrului sau. din secolul al III-lea: „La Alexandria. Iar daca acesta din urma facea parte din cercul de initiati ai Botezatorulu i. Vedem deci înca o data ca orasul egiptean Alexandria are importanta sa în context. Dositeenii „îl venerau pe loan Botezatorul" ca „învatatorul cel drept. Un oarecare Dositei dintre samariteni a venit si a spus ca el era Hristos prorocit: De atunci exista pîna astazi dositeeni.. Implicatia este clara: loan Botezatorul nu era un predicator oarecare. Urmatorul fragment este prelua t din lucrarea . Dintre toti ucenicii lui loan. ci e înca viu". si ea ucenica a lui loan. Simon si-a definitivat studiile de magie.. prin care a ajuns sa învete doctrinele religioase.. nu doar dupa moartea lui loan Botezatorul. Succesorul sau direct a fost Menandru.. al Zilelor de Apoi". de fapt. Asa ... Amanuntul este in teresant.. Toate acestea lasa deconcertan ta impresie ca Botezatorul.cunoscut mereu ca un vrajitor si un practicant al sexului magic.

deopotriva . Povestea crestina în care credem astazi cu sinceritate este rezultatul campa niei de teroa re duse de Biserica si. cunostea bine cultura egipteana.si tinînd seama d e agresivitatea cu care evreii au fost acuzati de-a lungul timpului ca 1-au ucis pe Fiul lui Dumnezeu. îsi lui lisus au fost constituita acolo de Apol si Si desfasura activitatea oficial al lui loan si rivalul au venerat presupusul mormînt din Samaria al lui loan Botezatorul pînâ în secolul al IV-lea. o abila încercare de a-i multumi pe discipolii lui loan sau pe cei ai Iui Simon Magul. A u eliminat intentiile. avea legaturi strînse cu Alexandria. crestinii miscarii loan". Lau reconstruit din temelii si. cuvintele si faptele reale ale lui loan si le-au înlocu it cu unele care sa se încadreze în imaginea creata de ei cu privire la lisus si la miscarea lui. ci un rival aprig. în parte. (P oate ca parabola bunului samaritean a fost.) Dar nu exista nimic care sa indice ca Simon era evreu. Parintii Bisericii nu au spus vreodata ca el ar fi fost evreu . cînd a fost distrus de împaratul Iulian. el a fost „inventatorul" botezului si a trait doar pentru a-i netezi calea lui lisus. metoda a înregistrat un succes urias. 1-au „îmblînzit" si j_au realiniat astfel încît fostul rival — poate chiar dusman — al lui lisus sa apara îngenuncheat. Fapt interesant. oare. La urma urmei. Ca mijloc de propaganda. Dupa toate probabilitatile. Este straniu ca primii Parinti ai Bisericii. fie el si din Samaria. Nici chiar în cele mai virulente atacuri la adresa lui. Tot în aceasta metropola mon Magul — un samaritean si totodata succesorul lui lisus. desi poate ca reusita s-a datorat. autorii Evangheliilor au reusit sa se razbune pe loan. Dar stiau autorii Evangheliilor adevarul despre loan? Si-au dat. dar mai semnificativ este faptul ca succesorul sau a fost tot un ne-evreu. al propagandei constituite de Evanghelii. conform Evangheliilor. precum Irineu. Toate acestea sugereaza ca nici loan nu era evreu si ca.cum am vazut. . pe de alta parte. seama ca nu i-a fost un antemergator. Am vazut deja ca loan predica ne-evreilor si ca a atacat cultul Templului d in Ierusalim — baza religiei iudaice. tendintei Bisericii acelor vremuri de a trata orice probleme de „erezie" cu masa de tortura si rugul în flacari. în acest proces. coplesit de maretia si divinitatea acestuia. primii misionari ai uimiti sa gaseasca în Efes o „Biserica a lui lo din Alexandria. acest lucru sugereaza ca a existat cel putin o traditie timpurie care îl asocia pe Botezator cu acea regiune. acest lucru este deosebit de suges tiv. venerat el însusi ca Mesia? Au înteles ei ca loan nu a fost cîtusi de putin crestin? De fapt. de fapt. au considerat ca la originea sectelor „eretice" se afla tocmai loanl Botezatorul.

în zona de sud-vest a Iranului — sînt cunoscuti sub numele de man-deeni. carora credinta le interzice varsarea de sînge si razboiul. Din acest motiv si-au luat numele de „crestinii Sfîntului loan". Cele mai ample cercetari în privinta lor sînt cele pe care le-a realizat Ethel Stevens (mai tîrziu. mestesuguri în care exceleaza. în orice caz. circumstantele politice din Irak nu permit aflarea unor date precise în domeniu. înconjurati de arabi. în 1978. Toate riturile lor religioase aveau ca punct focal botezul. acesta nu era pentru ei o ceremonie unica în viata omului. „gnoza") si. desi adesea este folosit pentru întreaga comunitate. Pînâ în anii 1880 nu s-au efectuat studii documentate asupra mandeenilor. misionarii iezuiti care s-au întors din regiunea scaldata de fluviile Tigru si Eufrat. fiindca celor mincinosi Mesia cel tainuit nu li se arata". ci detinea un rol important în toate sacramentele si ritualurile lor. iar în Coran apar cu apelativul sabieni.-^ Termenul „mandean" înseamna. limba vorbita de lisus si de loan. într-adevar. cîtiva dintre devotatii urmasi ai lui loan i-au pastrat memoria v ie. Cercetatorii se bazeaza si astazi pe materialele pe care ea a reusit sa le strînga. Arabii le spun Subba. au povestit despre o populatie numita „crestinii Sfîntului loan". Sînt oameni pasnici. dar nu poate fi considerata „crestina" în sensul obisnuit al termenului: membrii ei sustin ca lisus a fost un fals profet. „gnostic" (de la manda. Desi traiau în lumea musulmana. profund religiosi. îi desemneaza doar pe mireni. Preotii lor sînt numiti nazoreani.1 înca de la primele contacte cu ei s-a constatat ca numele „crestinii Sfîntului loan" este cît se poate de incorect. Dar fiindca traiesc sub continua amenintare a persecutiilor din partea evreilor. astazi Irak. membrii acestei secte — care mai traiesc înca în regiunile mlastinoase din sudul Irakului si. Iar ei exista înca si astazi. unde lucreaza ca aurari si argintari. Stratagema este perfect ilustrata de urmatoarele cuvinte din cartea lor sacra. Si-au pastrat limba si modul de scriere propriu. a musulmanilor si a crestinilor deopotriva. Dar nu-1 marturisi în inima ta si nu renega glasul Domnului tau. Majoritatea traiesc în satele si comunitatile traditionale. Secta îl venereaza pe loan Botezatorul. au preferat sa se autodefineasca într-un mod cît mai inofensiv pentru toti cei din jurul lor. teoretic. în mod deliberat. ca „adevarat Mesia". Ginza: „Cînd lisus te asupreste. Lady Drower) în anii premergatori Celui de Al Doilea Razboi Mondial.Dar. spune asa: «Tie îti apartinem». în pragul extinctiei. prin care un nou membru era primit în congregatie. literal. dar persecutiile la care Saddam Hussein i-a supus pe arabii din z onele mlastinoase dupa Razboiul din Golf i-a adus. membrii ei erau adepti ai unei forme de crestinism centrate în jurul lui loan Botezatorul. marele Rege a l Luminii. probabil. numarul lor era estimat la mai putin de 15 000 de persoane.2 în prezent. CAPITOLUL 15 Urmasi ai Regelui Luminii În secolul al XVII-lea. în numar mai mic. departe de influenta veninoasa a autoritatilor ecleziastice. printre care nu meroase fotografii facute cu ocazia diverselor ritualuri si copii ale car . dar unii s-au mutat în orase. amb ele derivate din ara-maica. un mincinos care si-a indus în eroare semenii.

Titlul face referire la loan Botezatorul. mai tîrziu. mande enii pastreaza înca secrete pe care nu le-au împartasit nici unui strain.tilor sacre mandeene. mai cu seama în secolul al XlVlea. Sidia d'Yahya sau „Cartea lui loan" (numita si „Cartea Regilor"). Retragîndu-se mereu din calea asupritorilor. Desi ospitalieri. savantii francezi si germani s-au straduit în zadar sa sparga acest zid al tacerii. cînd autoritatile islamice i-au adus în pragul disparitiei. sub numele de sabieni. zona din care au fost siliti sa fuga în secolul I d. ceea ce sugereaza ca textul a fost scris dupa cucerirea regiunii de catre musulman i. Problema consta în a distinge care au fost asa .Hr. toti ceilalti erau considerati de ei pagîni. iar Lady Drower a petrecut un timp îndelungat în încercarea de a le cîstiga încrederea. iar „Cartea lui loan" a fost scrisa. probabil. în cele din urma. daca putem spune . sau chiar dinainte. Secta are o serie de texte sacre (întreaga ei literatura este religioasa). de crestinism si idei iraniene dualiste combinate formeaza cosmologia si teologia sectei. vestigiile unei vechi religii cu o arie de raspîndirs mult mai larga. membrii sectei formeaza — pe buna dreptate — o comunitate închisa. Mandeenii existenti astazi sînt. cele mai importan te fiind Ginza. Acesta din urma este folosit mai des. ce reda istoria sectei. si Hawan Gawaita. Import ant este însa cît de vechi. care nu tolerau decît ceea ce numeau ei „popoarele Cartii" — populatiile a caror religie se bazeaza pe o carte sfînta si pe un profet. credintele si istoria lor. cu toate ca materialul continut este mult mai vechi. în orice caz. care îsi Pastreaza cu strasnicie secretele. oferindu-i acces la textele lo r sacre (în secolul al XlX-lea. La un moment dat se con sidera ca mandeenii au compilat „Cartea lui loan" si 1-au ridicat pe Botezator la rangul de profet al sectei ca o stratagema abila de a evita persecutiile din partea musulmanilor. ca un „popor al Cartii". în decursul timpului s-au deplasat mereu spre est si spre sud. în conformitate cu legendele lor — si cu cercetarile actuale —. forme gnostice. a reusit: mandeenii i-au dezvaluit detalii despre doctrinele. fapt care demonstreaz a ca erau cunoscuti ca grupare cu mult înainte de cucerirea musulmana a regiunii. mandeenii au ajuns în cele din urma sa ocupe teritoriul pe care traiesc în prezent. credinta man deana este un fel de a ma lgam pestrit cj confuz: fragmente din iudaismul Vechiului Testament. În prezen t. „Comoara" sau „Cartea lui Adam".Hr. la mijlocul secolului a l Vll-lea.) în mod cert însa. Ginza dateaza din secolu l al Vll-lea d. în încercarea de a evita persecutiile. al carui nume apare în textele man-deene sub doua forme: Yohanna (termen mandean) si Yahya -numele arab sub care figureaza în Coran. au fost persecutati. eretice. ei provin di n Palestina. Mandeenii sînt însa mentionati si în Coran.

fa pt care automat a adus pe lume cinci fiin te ale întunericului. pa trunderea într-o lume a luminii. este Libat. Aceste studii ne-au oferit si noua cîteva indicii importante referitoare la loan Botezatorul si la relatia sa cu lisus. Ei cred într-o ierarhie a zeilor si a semizeilor de ambele sexe. în anticele rituri funerare egiptene. Accentul pus pe fortele egale si opuse ale binelui si ale râului. cu o sciziune fundamentala între divinitatile luminii si cele ale întunericului. ega le. Atunci cînd omul se stinge di n viata. pentru mandeeni semizeii sînt cei care au crea t si ca re guvern eaza universul material si Pamîn tul. fiind exemplificata în urmatorul pasaj: „. dar este considerata totodata Sfîntul Duh. numita (în fun ctie de versiunea mitului) Hiwel Ziwa sau Ptahil. toate. celibatul este un pacat. pagina în Pistis Sophia. Pamîntul este ca o femeie. Primii oameni au fost creaturile fizice Adam si Eva — Adam Paghia si Hawa Paghia — si corespondentele lor „oculte". care a fost identifica ta cu Istar. nu exista. iluminarea însemna . cît si figurat. multe dintre acestea îsi au originile. are diverse nume. Ma nii cred ca ei descind din parinti apartinînd ambelor „seturi": Paghia si Hawa Kasya. Man deenii con stituie asta zi unica grupare religioasa gnostica din lume: opiniile lor despre univers. ech ivalentul diavolului este zeita întunecata Ruha. dar sacramentul lor esential este botezul. si ana liza atenta. ca re a creat universul si zeitatile mai mici.4 O zeita importanta . Din nici un ritual nu lipsesc o serie de strîn.geri de mînâ . Pentru ei.credintele origina le ale man deenilor si ce a fost adaugat ulterio r. Adam Ka sya si Hawa Kasya. sufletul lui se întoarce în lumea de lumina din care au venit initial mandeenii. ale masculinului si ale femininului este o idee tipic gnostica. Pentru mandeeni. Se pare ca membrii gruparii au uita t în mare parte semn ificatia initiala a multor elemente din religia lor. p ractica t chiar si la ceremoniile de nunta si de înmormîntare. detaliata le-a permis cercetatorilor sa discearna o serie de idei cu privire la credintele lor din trecutul îndeparta t. Aceasta a creat cinci „fiinte de lumina ". dar opuse primelor. barbatii care mor necasatoriti sînt condamnati sa se reîncarneze. Fiinta lor suprema.. Religia îsi pune amprenta a supra tuturor aspectelor vietii de zi cu zi a mandeenilor. Pentru gnostici. despre actul creatiei si despre zei sînt. mandeenii nu cred în ciclul mortii si al renasterii. altfel. în care sa nu fie prezenta aceasta metafora .) La fel ca în alte sisteme de gîndire gnostica. „Minte" sau „Regele Luminii". atît în sens literal. în mod limpede. fiindca prin el pâmîntul e fecund". convingeri gnostice obisnuite. de pilda. Omenirea a fost creata de o astfel de fiinta. fiind îndrumat pe acest drum gratie numeroaselor rugaciuni si ceremonii oficiate. Dar unele generalizari au fost posibile. care stapîneste tarîmul întunericului. careia i se adreseaza multe dintre rugaciunile mentionate în cartile mandeene. care se traduc prin „Via ta". iar cerul e ca un barbat. (Accentul pus pe ega lita tea dintre lumina si binele suprem este cara cteristica gn osticismului. care au loc la un rîu numit Iordan. Botezul presupune cufundarea completa în bazine special create..

Toate comunitatile lor sînt conduse de preoti.8 Misterioasa regiun e muntoasa Tura d'Madai. Numele semizeului care stapîneste lumea. unde si-a început loan Botezatorul propovâduirea. care primesc titlul de „rege" (malka). asa cum vom constata. Mandeenii pretind ca gruparea lor exista cu mult înainte de epoca lui loa n Botezatorul. dar în prezent este unanim acceptat faptul ca acestia nu au ascendenta iudaica. Lady Drower mentiona ca ei se considera. iar într-unul dintre textele lor sacre este scris: „Oamenii Egiptului aveau religia noastra". Ptahil. sub dominatia sa sanida . mandeenii nu cunosc obiceiurile si traditiile iudaice. în rîndul unei populatii care — sustin ei — a venit din Egipt. numiti „discipoli" (tarmide). dar nu au facut parte dintre ei. Dupa fuga lor din Palestina. iar clerul este compus din trei categorii: preotii obisnuiti. da r anumite servicii religioase pot fi îndeplinite de laici.Hr. la Palestina secolului I sînt înca vizibile: scrierea lor este similara cu cea din jsfabateea. din care sustin mandeenii ca provin. Desi în scrierile lor apar nume ale unor personaje mentionate în Vechiul Testament. dar n imic mai mult. Demnitatea de preot este ereditara. si ca provin dintr-o regiune muntoasa pe care o numesc Tura d'Madai — înca neidentificata de specialisti. are o semnificatie deosebita pentru investigatia noastra. s-a presupus ca sînt descendenti ai criticii privesc cu mai multa aptul ca au existat. baietii nu sînt circumcisi. — cam în perioada rastignirii. regatul arab învecinat cu Pereea. de exemplu. specialistii au fost de parere ca mandeenii se însala cînd sustin ca nu provin dintr-o secta iudaica disidenta. Dar dovezi ale apartenentei lor iudeilor botezati de loan. episcopii si un „sef al poporului" — desi de peste un secol nimeni nu a mai fost considerat demn de aceasta pozitie. seamana izbitor cu cel al zeului egiptean Ptah si.fapt care. Toate acestea sugereaza ca ei au trait la un moment dat alaturi de evrei. mandeenii au trait o perioada pe teritoriile partilor si în Persia .Hr.5 Unele indicii dmHawan Gawaita sugereaza ca mandeenii ar fi parasit Palestina în anul 37 d. Ziua sfîntâ a mandeenilor este duminica . asa cum am vazut deja. dar în prezent seriozitate afirmatiile lor cu privire la f înainte de acea epoca si într-o alta regiune. în secolul al XVII-lea. pe care îl considera un conducator de seama a l sectei lor. cea initiata de lisus? Pîna de curînd.6 Sa fi fost ei alungati de o miscare rivala. Ei sustin ca au para sit Palestina în secolul I d. iar ziua lor de Sabat nu este sîmbâta. . nu se poate spune însa cu certitudine daca acest lucru este doar o coincidenta sau nu. „coreligionari" cu anticii egipteni. est e totodata cea în care s-a conturat religia lor. ca populatie. într-un f el. dar s-au stabilit la un moment dat si în cetatea Harran . Cînd au fost descoperiti de iezuiti. ceremoniile lor funerare amintesc pregnant de cele din Egiptul antic.complexe între preoti si cei ca re sînt botezati.7 Un amanunt care i-a nedumerit dintotdeauna pe specialisti în legatura cu mandeenii este insistenta cu care ei sustin ca radacinile lor se afla în Egipt.

loan este numit Pescarul de suflete si Bunul Pastor. Primul apelativ a fost utilizat deopotriva pentru Isis si pentru Maria Magda-lena11. Nasterea celui dintîi este prevestita într-un vis si o stea apare pe cer .Mandeenii nu au sustinut niciodata ca loan Botezatorul a fost fondatorul sectei lor sau ca el ar fi „inventat" botezul si îl considera doar un mare — chiar cel mai de seama — conducator al lor. evreii comploteaza împotriva lui. Ei pretind totodata ca si lisus a fost un Nasurai. Dar ce putem spune despre lisus."9 „Cartea lui loan"10 reda povestea celor doi. uneori fiindu-i atribuit si apelativul „Hristos Romanul". loan are o sotie. Apoi devine conducatorul mandeenilor si -interesant — un tamaduitor de renume. dar din el reiese ca lisus nu era un memb ru al sectei. faptul ca au ignorat. Cînd vine la Iordan si solicita sa fie botezat. care a dus oamenii pe cai gresite (si) a tradat doctrinele secrete. împotmolit a. loan si lisus. moartea unui martir nu poate decît sa ne sUrprinda. Tatal lui este Zakhria (Zaharia) si ambii parinti — la fel ca în Evanghelii — sînt batrîni si lipsiti de copii. Din „Cartea lui loan" reiese ca acesta s-a stins în pace si ca sufletul sau este ghidat apoi de zeul Manda-t-Haiy sub forma unui copil» dar aceasta pare a fi doar o prefigurare poetica a ceea ce credeau ei ca ar trebui sa i se întîmple Botezatorului. dar aceasta nu are un rol important în cadrul evenimentelor. un Nasurai (învatat).. care îl ia si îl ascunde într-un munte sfînt. textul este neclar. Straniu este însa faptul ca mandeenii nu par a avea cunostinta despre moartea lui loan — prezentata atît de dramatic în Noul Testament. fiindca i se închina lui lisus. loan refuza. Anhar. Prima data apare în poveste cerînd sa devina discipol al l ui loan. iar cel de-al doilea pentru numerosi zei din regiunea Marii Mediteraneene — inclusiv Tammuz si Osiris — si. privind cu . dar copilul est e aparat de Anosh (Enoh). în „Cartea lui loan" se regas este o lamentatie a Botezatorului. deasupra locului în care se afla Enishbai (Elisabeta). Multe dintre scrierile lor cu privire la el nu au rol ul unor relatari biografice. dar a devenit apo i „un rebel. totusi. asa cum apare el în „Cartea jui loan"? Este mentionat aici sub doua nume: Yeshu Mesia si jvlesia Paulis (acest din urma termen se crede ca deriva de la un cuvînt persa n care înseamna „înselator"). care deplînge o oaie pierduta. un eretic. este posibil ca acest episod sa constituie flucleul credintelor si al ceremoniilor pe care le pastreaza înca în Deplin secret. pentru lisus. desigur. Pe de alta parte. Dupa nasterea lui loan.. la urma urmei. Conform legendelor mandeene. de unde acesta se întoarce la vîrsta de douazeci si doi de ani. pentru Simon Petru (sub forma „Pescarul de oameni").

numind-o „catea în calduri" s i „tîrfa destrabalata").15 Secta are. Studiul ama nuntit al textelo r sale sacre a relevat însa existenta unor paralele incitante cu literatura altei grupari antice interesante pentru investigatia noastra. în momentul botezului. unde devine un fel de profetesâ .13 în Ginza se spune: „Nu-1 credeti (pe lisus). zeita întunecata. aseza ta pe un tron ca re citeste din „Cartea Adevarului". povestea este mai degraba o alegorie a persecutiilor si a rata cirilor sectei. la un moment dat. confuza. Fiica a „conducatorilor Ierusalimului". adepta a botezului. modifica botezul în Iordan si devine întelept pr in întelepciunea lui loan" — (cuvintele îi apartin Iui Kurt Rudolph). din ace asta combinatie rezultînd mandeenii. în orice caz. adeptii profetului gnostic Mani (circa 216-276) si au ajuns la concluz ia ca secta Mughtasilah. la fel ca detaliile despre plecarea ei de pe târîmul natal pentru a deveni predicatoa re si profetesâ. ratacita undeva în timp. mincinosul.12 Hawan Gawaita îl denunta pe lisus astfel: „A pervertit cuvintele luminii si le-a preschimbat în întuneric si i-a convertit pe cei care erau a i mei si a denaturat toate cultele".neîncredere motivele si valoarea sa. care nu e din lumina" si îl va „demasca pe Hristos Romanul ca un min cinos. care în decur sul anilor si-a creat o serie de credinte bizare. înseamna ca . fiindca practica vrajitoria si tradarea".i spune ceea ce crede despre ea. ea pleaca împreuna cu sotul ei mandean si se stabileste la gurile Eufratului. o populatie derutata. Dar numele Miriai si descrierea ei ca o „tîrfa" neînteleasa si persecutata a minteste de traditia Mariei Magdalena. este interes ant faptul ca mandeenii au ales ca simbol al gruparii lor o femeie. o factiune iudaica s-a alaturat unei grupari ne-evreiesti. fiul unei femei. care îl va „acuza pe Hristos Romanul. 17 Specialistii au comparat doctrinele mandeenilor cu cele ale maniheistilor. în plus. apare sub forma unui porumbel si arunca peste Iordan o cruce de lumina. asa cum pare. dar în cele din urma lisus îl convinge. mandeenii asteapta venirea unui personaj numit Anosh-Uthra (Enoh). care fuge cu iubitul ei si a carei familie face încercari dispera te de a o a duce îna poi (dar nu înain te de a. Dupa ce devine ucenicul lui loan — într-o paralela frapanta cu povestea crestinilor despre Simon Magul — lisus „începe sa denatureze cuvîntul lui loan. într-un limbaj colora t. o legenda despre o femeie pe nume Miriai (Miriam sau Maria). Daca . Ruha. va f i prins de mîinile evreilor. din care facea parte tat .14 în cronologia lor confuza .16 Secta mandeenilor poate parea o simpla curiozitate antropologica. Documentele sacre ale mandeenilor sînt ilustrate cu reprezentari ale zeilor uimitor de asemanatoare cu cele din papirusurile magice elene si egiptene — de tipul celor utilizate de Morton Smith în cercetarile sale. credinciosii lui îl vo r lega si trupul îi va fi ucis".

. a fost remarcata similarita tea dintre teologia mandeana si cea a Manuscriselor de la Marea Moarta.. Savanti precum G.. de exemplu. este evident ca filozofia lor a fost cea care i-a influentat pe cei de la Harran. foarte importanta în istoria ezoterismului.") si o serie de dialoguri teologice — au fost preluate din materiale scrise de adeptii lui loan Botezatorul.21 Mostenitori ai ezoterismului egiptean. Schaeder . Asa cum afirma Jack Lindsay în The Origins of Alchemy in Graeco-Roman Egypt („Originile alchimiei în Egiptul greco-roman"): „O stranie enclava de credinte ermetice. De fa pt el considera ca o sectiune a „Cartii lui loan" intitulata Comoa ra dragostei" con stituie „ecoul unei faze a nterioa re" a aceleiasi lucra ri. a persistat printre sabienii din Harran.20 O alta conexiune incitantâ este reprezentata de fa ptul ca mandeenii s-au stabilit la un moment dat în Harran . a ici si-a desfasurat activitatea o secta sau o scoala cunoscuta sub numele de Sabieni. H.23 Am mentionat anterior ca multi dintre cei mai apreciati cercetatori actuali ai Noului Testament considera ca unele parti ale Evangheliei dupa loan — în primul rînd prologul („La început a fost Cuvîntul. timp de cel putin doua secole". acestia au exercitat o influenta puternica a supra sectelor mistice musulma n e precum cea a sufitilor. de asemenea. a fost cea a mandeenilor (ori în cursul îndelungatului lor exod spre regiunea sudica a Irakului actual. în Mesopotamia. pe care o putem utiliza la interpretarea anumitor texte din Noul Testament (îndeosebi a corpusului ioanit)". p e lîngâ ermetism. Kurt Rudolph. para lele evidente cu o serie de texte de la Nag Ha mmadi. Mead au subliniat asemanarile remarcabile dintre textele sacre ale mandeenilor si Sophia. multe asociate cu alchimia. De asemenea.19 Exista. scrie în acest sens: „Cele mai vechi elemente ale literaturii mandeene constituie pentru noi o marturie a crestinismului timpuriu. la rîndul lor. Ei au supravietuit ca o secta pagina în interiorul lumii islamice. Dar ce alta mostenire. le-au mai lasat ei templierilor? Le-au tran smis oare Si venera tia pentru loan Botezatorul — poa te si cunostintele lor secrete cu privire la el? Cea mai interesanta asociere este însa aceea cu enigmatica Evanghelie dupa loan.1 Fara îndoiala ca doctrinele lui Mani au fost influentate de mandeeni. Mesopotamia.S. ele..H. Pîna în secolul al X-lea. care au fost asociate cu „miscarile baptismale" existente în epoca. care la rîndul lor au la sat urme în cultura regiunii de sud a Frantei în Evul Mediu — în cea a cavalerilor templieri.R. probabil cel mai de seama expert în problemele mandeenilor. înca din 1926. pînâ la catari inclusiv.22 Am amintit deja ca mandeenii sînt numiti de musulmani „sabisni" (sau subba). Specialistii sînt de acord ca aceste texte au o origine comuna: cartile sacre ale mandee-nilor. ori într-o comunitate azi disp aruta). prin urmare. punîndu-si o amprenta puternica asupra sectelor gnostice din Europa. provenita din mediul oriental.al lui Mani.

are aceleasi origini ca Ginza27 mandeenilor si s-a afirmat chiar ca botezul crestin a evoluat din riturile acestora. a remarcat paralela dintre episodul Bun ului Pastor din Evanghelia dupa loan si fragmentul dedicat. (Evanghelia dupa) loan ilustreaza o cunoastere îndeaproape a conceptiei gnostice asupra lumii. unei alte persoane? A fost oare aceasta alta persoana tocmai rivalul sau. ca materialul apocaliptic din Q.24 Un alt cercetator. Evan ghelia dupa loan din Noul Testament n-a facut decît sa-1 preia de la mandeeni/ioaniti. Aplicat lui sau „Nazareanul" — nume aplicat deopotriva si nu a fost „inventat" pentru a-i descrie pe ei. Era un anterior un grup de secte înrudite. în paralel cu gruparea lui Simon Magul. citînd din Ginza. Cea mai veche referire documentara la ma ndeeni datea za din anul 792 d. Schmitals rezuma concluziile lui Bultmann: „Pe de o parte. profetul care nu a prevestit venir ea lui lisus. ci a fost el însusi venerat ca Mesia — loan Botezatorul? Cercetarile au scos la iveala tot mai multe dovezi care atesta ca mandeenii sînt urmasii directi ai adeptilor Botezatorului. Iar lucrurile nu se opresc aici. de asemenea. desi termen ce desemna unile Samaria si Galileea. Este oare posibil ca o mare parte din materialele pe care generatii într egi de crestini le-au pretuit crezînd ca se refera la lisus sau ca reprezinta chiar cuvintele lui sa apa rtina. ce Israel. este interesant sa remarcam modul în care W. Desi exista motive convingatoare ce ne îndeamna sa credem ca mandeenii actua li constituie doar o ramura a Bisericii loanite. Comentatori precum Rudolf Bultmann au ajuns la concluzia ca mandeenii de astazi sînt într-adevâr descendentii adeptilor Botezatorului — eluziva Biserica a lui loan despre care am discutat anterior..26 S-a sugerat. Am mentionat îna inte ca lisus era supranumit „Nazoreanul" primilor crestini. de fapt. cînd teologul sirian Theodore bar Konai.29 Si am vazut deja ca acestia erau o secta eretica fondata de unul dintre primii ucenici ai lui loan.a sugerat ca prologul Evangheliei dupa loan — în care Cuvîntul este feminin — era „un imn mandaic preluat de la gruparile Botezatorului".25 Desigur ca aceasta sursa initiala nu-i a tribuie lui lisus apelativul „Bunul Pastor". Schweizer. de asemenea. Marcu si Luca. documentul-sursa al Evangheliilor lui Matei. ale caror prime traditii îsi au originile în perioada crestinismului timpuriu". afirma în mo d explicit ca populatia mandeeana deriva din dosi-teeni. Evanghelia prezinta cele mai strînse analogii cu scrierile mandeene. din regi se considerau pastratoarele adevaratei religii a lui lisus.28 Implicatiile acestui „plagiat" scriptural sînt remarcabile. ci lui loan Botezatorul.Hr. termenul „nazorean" îl defineste ca mem . j Bunului Pastor în „Cartea lui loan" si a ajuns la concluzia ca provin din aceeasi sursa initiala. E. Sursa ideilor pe care loan le prezinta sau la care subscrie este de esenta gnostica.

30 Reputatul cercetator biblic din Marea Britanic C. dupa muntii în care traiesc). care a scris despre ei în cartea The Treasure of Montsegur (al carei coautor este. existenta în prezent în Siria. Noi înca o detinem".31 Este posibil ca gruparea mandeeana sa nu fie limitata strict la teritoriul actual al Irakului si Iranului (daca a reusit sa supr avietuiasca persecutiilor lui Saddam Hussein).. Unul dintre putinii europeni care au izbutit sa se familiarizeze cît de cît cu învataturile nosairilor este Walter Birks. dar din cuvintele sale reiese ca gruparea este o secta gnostica similara din multe puncte de vedere cu cea a mandeenilor. De credinta declarat a islamica. este posibil ca ea ca fie reprezentata s i de o alta secta izolata si secreta. Nu se poate ca aceasta sa fie doar o coincidenta. mai corect spus.33 Sa ne amintim ca traditia „ioanitâ" a unor forme ale francmasoneriei oculte europene si a Prioriei din Sion sustine ca t emplierii au adoptat religia „ioanitilor din Orient". din motive evidente. Gilbert). sînt actualii nazoreni (numiti si mandeeni) de la gu rile Eufratului". Se crede însa ca ar fi vorba despre o forma de crestinism. care era constituita din învataturile secrete pe care lisus i le-a desta in uit lui loan cel . pe care o conducea — loan Botezatorul si ca lisus si-a început cariera ca ucenic al lui loan. Este vorb a despre nusairiyeh sau nosairi (numiti uneori si alawiti. Hugh Schonfield noteaza: „Exista motive serioase pentru a crede ca mostenitorii acestor nazareni. detaliile despre ea sînt greu de descifrat.bru obisnuit al unui cult care — conform unor dovezi adiacente — exista cu cel putin 200 de ani înainte de nasterea lui. Interesant în mod deosebit este un schimb de replici între Birks si unul dintre preotii nosairilor..32 Birks a petrecut o buna bucata de timp în regiune. este cunoscut faptul ca au adoptat manifestarile externe ale acestei religii pentru a se apara împotriva persecutiilor. dar apoi si-a creat propriul s au cult si a preluat totodata numele sectei initiale. în perioada Celui de Al Doilea Razboi Mondial.H. respectînd promisiunea facuta nosairilor. Relatarea sa este foarte circumspecta. pe care o pastreaza în secret. Dodds a conchis ca nazorenii constituiau secta careia îi apartinea — sau. dupa ce discutasera despre catari si despre ceea ce ar putea fi Sfîntul Graal (Birks a remarcat ca unele din tre ritualurile lor se axau pe utilizarea unui potir sacru). Dar sa ne amintim ca mandeenii îsi numeau discipolii nasurai. Preotul i-a dezvaluit „marele secret" al religiei lor: „Acest Graal despre care vorbesti este un simbol si reprez inta doctrina pe care Hristos i-a relevat-o numai lui loan cel Preaiubit. Desi se stie ca au o religie „adevarata". si s-a împrietenit cu cîtiva preoti.A. alaturi de R. Numele aminteste clar de „nazorean". Referitor la nazoii precrestini.

preaiubit. O data ce întelegem ca Evanghelia dupa loan este, la origini, un text inspirat din traditia Botezatorului, confuzia dintre loan cel Preaiubit si loan Botezatorul remarcata anterior se lamureste. Credintele mandeenilor cu privire la lisus si la loan Botezato rul corespund perfect concluziilor expuse de noi în ultimul capitol: lisu s a fost initial un ucenic al Botezatorului, dar si-a creat apoi propria grupare, atragînd dupa sine alti discipoli ai lui loan. Cele doua scoli erau rivale, asemenea conducatorilor lor, de altfel. Toate aceste elemente creeaza, împreuna, o imagine coerenta. Stim ca loan Botezatorul era un personaj respectat, cu numerosi adepti — o veritabila Biserica, la urma urmei — si totusi el dispare din m aterialele „oficiale" ale Bisericii, dupa o mentionare în treacat în Faptele Sfi ntilor Apostoli. Miscarea sa a avut însa propria ei literatura, interzisa , desi unele elemente ale sale au fost „împrumutate" de Evangheliile crestine — printre ele, „nasterea lui loan" din Evanghelia dupa Luca (sau din su rsa originala a acesteia) si „cîn-tarea" Mariei, Magnificat. Mai frapanta este însa ideea, despre care am discutat anterior, ca masacrul pruncilor a fost un episod fictiv, asociat anterior cu nasterea lui loan, pe care Irod îl crede a adevaratul „rege al lui Israel". Celelalte doua miscari care au constituit o amenintare grava l a adresa tinerei Biserici crestine au fost cele fondate de alti discipoli a i lui loan: Simon Magul si Dositei; ambele erau secte gnostice, influen te în Alexandria, în mod semnificativ, materialele din traditia Botezatorului care au fost incluse în Evangheliile Noului Testament sînt, de asemenea , gnostice, la fel ca mandeenii, pe de alta parte. Concluzia evide nta este aceea ca loan Botezatorul însusi era un gnostic. Exista, de asemenea, paralele clare între scrierile mandeenilor, textele lui Simon Magul, Evanghelia dupa loan si materialele cop te de orientare gnostica, îndeosebi Pistis Sophia, care a jucat un rol esential în cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena.34 Nici una dintre sectele asociate cu loan Botezatorul — man-deeni, simonieni si dositeeni — nu se încadreaza în religia iudaica desi toate au debutat în Palestina, doua dintre ele formîndu-se pe teritoriul nordic al Samariei „eretice". Iar daca nici una dintre aceste grupari nu apartinea religiei iudaice, putem deduce ca aceeasi era situatia si în cazul lui l oan Botezatorul însusi. Cu toate ca ideile gnostice îsi au radacinile deopotriva în alte culturi si în alte regiuni, în primul rînd Iran, influenta exercitata de religia Egiptului antic nu poate fi negata. Ea prezinta cea m ai mare similaritate cu ideile si faptele lui lisus; mandeenii însisi, pe de alta parte, sustin ca provin din Egipt.

În ciuda informatiilor confuze din textele lor sacre, afirmatiile mandeenilor sînt în mare parte sustinute de cercetatorii actuali, care la început au fost totusi sceptici. Mandeenii pretind ca precursorii sectei lor provin din Egipt, desi gruparea în sine s-a constituit în Palestina. Acestia nu erau evrei, dar traiau alaturi de ei. Secta lor, numita atunci a nazorenilor, era consusa de loan Botezatorul, dar ea se constituise cu mult înaintea nasterii lui. Interesant este faptul ca mandeenii îl apreciaza pe loan Botezatorul, d ar nu-1 considera nimic mai mult decît un mare conducator si un profet. Mandeenii au fost persecutati mai întîi de evrei si apoi de crestini, fiind în cele din urma alungati din Palestina si siliti sa se retraga mereu mai spre rasarit, pînâ pe teritoriul pe care îl ocupa astazi. Ideile lor cu privire la lisus — ca a fost un mincinos, un înselator si un practicant al magiei negre — concorda cu cele din Talmud, car e îl acuza ca „a dus evreii pe cai gresite" si precizeaza ca motivul condamnarii sale la moarte a fost acuzatia de ocultism. Desi relativ mici, cînd sînt privite în ansamblu, sectele asociate cu loan Botezatorul se constituie într-o miscare de dimensiuni considerabile. Mandeenii, simonienii, dositeenii si, se pare, chiar tem" plierii au fost aprig persecutati si vînati de Biserica Catolica, din pricina cunostintelor si a veneratiei lor pentru loan Botezatorul, în urma acestor per secutii supravietuind pînâ astazi doar mica grupare a mandeenilor din Irak. în rest, ioanitii s-au retras probabil în umbra, dar nu au dispar ut cu desavîrsire. În cercurile oculte din Europa, despre cunostintele detinute de templieri se spunea ca provin de la „ioanitii din Orient". La fel ca ei, alte miscari ezoterice, secrete, precum francmasonii — îndeosebi acele ordine care pretind ca descind direct din templieri si Riturile egiptene — si Prioria din Sion au nutrit dintotdeauna o veneratie deosebita pentru loan Botezatorul. Rezumam în continuare principalele aspecte ale traditiei ioanite: 3.Acorda un loc aparte Evangheliei dupa loan, despre care sus tine ca ar contine învataturile secrete transmise de „Hristos" lui Ioan Evanghelistul (ucenicul „cel Preaiubit"). 4.Exista o confuzie evidenta între loan Evanghelistul (presupusul autor al celei de-a patra Evanghelii) si loa n Botezatorul. Aceasta confuzie este caracteristica francmasoneriei. 5.„ Tra ditiile secrete" la care fa ce referire sînt în esen ta gnostice. 6.Desi sustine ca reprezinta o forma de crestinism ezoteric, care pastreaza „învataturile secrete" a le lui lisus, traditia ioanita demonstreaza o vadita lipsa de respect fata de lisus. în cel mai bun caz, îl considera un muritor oarecare, lipsit de legitimitate si poate chiar suferind de mania grandorii. Pentru ioaniti, termenul „Hristos" nu este sinonim cu statutul divin, ci este doar un termen de respect; toti conducatorii lor a u purtat acest titlu. Prin urmare, atunci cînd un membru al unei asemenea grupari îsi spune „crestin", s- ar putea ca acest lucru sa nu semnifice exact ceea ce întelegem noi în mod obisnuit. Traditia îl considera deopotriva pe lisus ca un adept al misterelor lui Osiris, secretele pe care le-a transmis el mai departe fiind cele ale nucleului de initiati ai acestui cult egiptean. În forma sa originala, Evanghelia dupa

loan din Noul Testament nu a fost o scriptura a miscarii initiate de lisus, ci un document care le-a apartinut initial adeptilor lui loan Botezatorul. Astfel se explica nu doar pretuirea de care se bucura aceasta Evanghelie în rîndul ioanitilor, ci si confuzia dintre loan Evanghelistul si loan Botezatorul. Traditia ioanitâ sustine însa ca aceasta confuzie a fost intentionata. Nu exista dovezi care sa ateste ca o miscare a „ioanitilor" orien tali ar fi constituit o Biserica fondata de loan Evanghelistul. Exista însa d ovezi concludente care sugereaza existenta unei astfel de Biserici înfiintate de loan Botezatorul. Biserica respectiva este azi reprezentata de mandeeni si, poate, de nosairi. Fara îndoiala ca mandeenii au ocupat si alte teritorii în Orientul Mijlociu — nu se stie exact unde —, însa astazi mai exista doar comunitati restrînse în Irak si în Iran. Este foarte posibil ca ei sa fi fost prezenti în regiune în perioada cruciadelor, intrînd deci în contact cu templierii; la fel de probabil e si faptul ca ramura occidentala a Bisericii lui loan s-a retras în umbra în primele secole ale erei crestine. Tinînd seama de persecutiile la care i-au supus crestinii, este greu de înteles de ce mandeenii continua sa afiseze o ura atît de profunda fata de lisus. într-adevar, îl considera un fals Mesia care a furat secretele l ui loan, învatatorul lor, si le-a folosit pentru a-i induce în eroare pe unii dintre ei, dar dupa doua mii de ani, ostilitatea lor pare inexplicabila. Nici trecutul marcat de persecutii nu explica vehementa dispretului cu care îl privesc pe lisus personal. De ce anume s-ar fi putut face el vinovat pentru a justifica o asemenea desconsiderare perpetuata secole de-a rîndul? Sîntem constienti de faptul ca materialul ultimelor capitole poate parea socant pentru multi dintre cititorii nostri, mai cu seama daca nu sînt familiarizati cu ultimele consideratii în domeniul bib lic. Afirmatia ca Noul Testa ment a denaturat adevarul, prezen-tîndu-1 p e loan Botezatorul pe o pozitie inferioara fata de lisus, si ca su ccesorul desemnat al lui loa n a fost magicianul gnostic Simon Magul contrasteaza atît de puternic cu versiunea „traditionala" a evenimentelor, încît pare a f i o pura inventie. Da r asa cum am vazut, cercetatori reputati ai Noului Testament au ajuns la aceste concluzii în mod independent unii de altii; noi n-am facut altceva decît sa le adunam pe toate la un loc si sa le comentam. Majoritatea specialistilor în domeniu considera ca loan Botezatorul a fost un conducator politic de prim-pla n, al carui mesaj religios a meninta sa desta bilizeze situatia politica si religioa sa din Palestina acelei epoci; de a semenea, se stie de mult ca a c ea sta descriere îi este a plicabila si lui lisus. Dar ce relevanta ar e a ceasta dimen siune politica a misiun ii sale pentru ceea ce am descoperit noi în privinta apartenentei sale la o scoala a misterelor egiptene? Trebuie sa ne reamintim ca, în antichitate, între politica si reli gie exista semnul ega litatii si ca orice person aj cu priza la masele Populare

era considerat în mod automat o amenintare la adresa autoritatil or politice, îngemanarea religiei cu politica era exemplificata în concept ul împaratului ca fiinta de esenta divina sau al cezaruluj considerat zeu. în Egipt, faraonii erau priviti ca zei din momentul preluarii pute rii: îsi începeau „mandatul" în chip de Horus întrupat — copilul magic conceput al zeilor Isis si Osiris —, iar dupa încheierea ritualurilor funerare, deveneau Osiris. Chiar si în perioada Imperiului Roman, familia conducatoar e a Egiptului — dinastia greaca a Ptolemeilor, a carei reprezentanta de seama a fost Cleopatra — avea grija sa pastreze cu scrupulozitate tra ditia faraonului ca zeu. Regina Nilului se identifica îndeaproape cu Isis, fiin d adesea înfatisata în chip de zeita. Unul dintre cele mai persistente concepte asociate cu lisus este cel de împarat. Sintagma „Hristos împaratul" este frecvent utilizata de crestini, precum si „Domnul Hristos"; cu toate ca ambele sînt folosite în mod simbolic, persista înca ideea ca lisus avea sînge regal, iar Bib lia o sustine. Noul Testament este limpede în acest sens: lisus era urmasul direct al regelui David, desi corectitudinea acestei afirmatii nu p oate fi verificata. Esential este faptul ca lisus însusi se considera de vita regala sau dorea sa fie privit astfel de adeptii sai. în orice caz, nu este nici o îndoiala ca lisus a sustinut ca este împaratul legitim al întregului Israel. La prima vedere, acest lucru pare a contraveni convingerii noastre referitoare la religia egipteana a Iui lisus; pentru ce i-ar fi acordat evreii atentie unui predicator ne-evreu, mai cu seama unuia care pretindea ca este împaratul lor de drept? Asa cum am vazut în capitolul 13, multi dintre adeptii sai îl credeau evreu; poate ca acesta era un element esential al pla nului sau. Si totusi, de ce ar fi sustinut el ca e ste împaratul iudeilor? Daca supozitiile noastre sînt corecte si el a intention at sa reinstituie ceea ce considera a fi religia originara a lui Israel si sa îi red ea zeitei pierdute a Templului lui Solomon locul ei initial, ce modalitate ar fi fost mai potrivita decît aceea de a se afirma în inimile si mintile maselor populare drept conducatorul lor? Iisus a dorit puterea politica; poate ca astfel întelegem ceea ce dorea el sa realizeze prin intermediul ritului initia tic al rastigniri1si apoi al „învierii" cu ajutorul preotesei si al partenerei lui în sa cru, Maria Magdalena . Poate ca lisus a crezut ca, " si revenind apoi la viata, va deveni — aidoma faraonilor — Qsiris însusi; si ca, în aceasta noua calitate de zeu, va dispune de puteri lumesti nelimitate, în mod evident însa, ceva nu a decurs conform planului. În privinta acelor puteri nelimitate, crucificarea s-a dovedit un esec si asteptatul val de energie magica nu s-a produs. Am vazut ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca lisus nu a murit pe cruce si nici ca urmare a suferintelor provocate de rastignire, în plus, se pare ca a

fost oarecum retras din prim-plan fiindca, pe lînga faptul ca puterea politica sperata nu s-a materializat, Magdalena a plecat, ajungînd tocmai în Franta. Am putea banui ca, în lipsa lui lisus, protectorul ei, s-a simtit brusc amenintata de vechii ei rivali, Simon Petru si aliatii acestuia. Ideea ca evreii s-ar fi putut arata receptivi la apelurile u nui conducator ne-evreu pare incredibila la prima vedere. Scenariul nu este însa imposibil — fiindca în reeditate chiar asa s-au în-tîmplat lucrurile. în Razboaiele iudeilor, istoricul Flavius Josephus mentioneaza ca, la aproximativ douazeci de ani dupa rastignire, un personaj rama s în istorie doar sub numele „Egipteanul" a intrat în ludeea si a a dunat o verita bila armata de iudei, menita sa rastoarne stapînirea romana . Referindu-se la el cu sintagma „un fals profet", Josephus afirma: „Sosind în tara, acest om, un impostor care se dadea drept clarvazator, a adunat cam 30 000 de naivi, i-a condus prin s albaticia tinutului pînâ la Muntele Maslinilor si de acolo s-a aratat gata sa intre în Ierusalim, sa atace garnizoana romana si sa preia puterea suprema , cu acolitii sai pe post de garzi de corp".1 Oastea a fost pusa pe fuga de romani (sub conducerea lui Felix, succesorul lui Pilat în functia de guvern ator), dar Egipteanul a scapat si a disparut apoi definitiv din istorie. Cu toate ca existau colonii evreiesti în Egipt si deci personajul respectiv ar fi putut fi un evreu, episodul este instructiv deoarece demonstreaza ca un individ perceput, cel putin, ca fiind egiptean putea aduna în jurul sau un numar considerabil de evrei în propria lor tara. Alte dovezi sugereaza însa ca personajul în cauza nu a fost evreu, fiind mentionat si în Faptele Sfintilor Apostoli (21:38), Pavel a fost salvat de furia multimii în fata Templului din Ierusalim si „luat în custodie" de soldatii romani, care nu stiu ce sa creada despre identitatea sa. Capitanul garzilor îl întreaba: „Nu esti tu, oare, egipteanul care, înainte de zilele acestea, te-ai rasculat si ai scos în pustie pe cei patru mii2 de barbati razvratiti?" Pavel raspunde: „Eu sîntiudeu, din Tarsul Ciliciei..." Episodul ridica o serie de întrebari interesante: de ce sâ-si fi dat un egiptean osteneala sa con duca o revolta a palestinienilor împotriva stâpînirii romane? Si, mai mult decît atît, de ce 1-au asociat romanii pe Pavel — un predicator crestin — cu acel egiptean instigator la rascoala? Ce a r fi putut av ea ei în comun? Si mai exista un amanunt semnificativ: cuvîntul tradus pri n „barbati razvratiti" este sicarii3, termen care îi desemna pe cei mai ap rigi nationalisti iudei, renumiti pentru tacticile lor de tip terorist. Faptul ca sau lasat organizati si condusi de un strain demonstreaza ca ar fi pu tut face la fel si în cazul lui lisus. Cercetarile noastre cu privire la Maria Magdalena si la loan Botezatorul au conturat o imagine a lui lisus diferita de cea ofe rita de traditia crestina. Astfel, în masa de noi informatii cu privire la el s-au evidentiat doua directii principale: una care îl asociaza cu un mediu neiudeu, egiptean, si alta în care apare ca rival al lui loan Botezatorul. Ce profil se contureaza daca încercam sa combinam aceste doua directii?

Evangheliile

se straduiesc

sa

schiteze

imaginea

unui

lisus literal

divin; prin urmare, toti ceilalti, inclusiv loan, îi sînt inferiori din punct de vedere spiritual. Dar daca privim aceasta imagine ca fiind un simplu rezultat al propagandei, piesele încep sa se îmbine, pj-jma deosebi re majora fata de istoria oficial acceptata a lui lisus este aceea ca, lasînd la o parte orice prejudecati, lisus nu se distinge de la bun început ca Fiu al lui Dumnezeu, iar nasterea sa nu a fost marcata de vreo prezenta angelica. Povestea nasterii miraculoase este, de fapt, o combinatie de m it si material „preluat" din istoria (de asemenea mitica) a venirii pe lume a lui loan. Evangheliile afirma ca misiunea lui lisus a început atunci cînd a fost botezat de loan si ca primii sai ucenici au fost recrutati dintre cei ai Botezatorului. De asemenea, în textele mandeene, el figureaza prin tre discipolii acestuia. Este foarte probabil însa ca lisus sa fi facut parte din nucleul de initiati ai Botezatorului si, luînd în consideratie ca loan nu 1-a proclamat niciodata ca fiind mult asteptatul Mesia, povestea pare ticluita la cere rea lui. Se poate ca el sa fi fost, într-adevar, desemnat la un moment da t ca succesor al lui loan, dar ceva grav trebuie sa se fi întîmplat pen tru ca acesta sa se razgîndeascâ si sâ-1 numeasca în locul lui pe Simon Magul. Acest lucru grav pare sa fi fost o miscare disidenta, desprinsa din grupul lui loan; poate ca lisus însusi a initiat schisma. Evangheliile amintesc de rivalitatea dintre cele doua grupari si se stie ca miscarea Botezatorului a continuat sa existe si dupa moartea acestuia, independent de cea a lui lisus. Desigur ca trebuie sa fi izbucnit o disputa aprinsa sau o lupta pentru putere între cei doi conducatori si, respectiv, între gruparile lor; sa ne amintim, în acest sens, dubiile lui loan în închisoare, cu privire la lisus. Exista doua scena rii posibile. Schisma s-a petrecut, poate, înainte de încarcerarea lui loan si a decurs lin. Acest lucru pare sa razbata din Evanghelia dupa loan (3:22-26), dar nu si din celelalte (care se concentreaza exclusiv asupra lui lisus dupa botezul acestuia). Sau este posibil ca lisus sa fi încercat sa preia conducerea §ruparii dupa arestarea lui loan, ori din proprie initiativa, ori ca urrnare a pozitiei sale secunde în ierarhia miscarii. Dar, dintr-un motiv oarecare, nu a fost acceptat de to ti discipolii. Asa cum am vazut, lisus a fost anima t de intentii politice complexe, dar pare indiscutabil faptul ca a pus în scena, în m od constient, doua scenarii politico-religioase, unul ezoteric si celalalt exoteric — povestea lui Osiris si, respectiv, rolul de Mesia al iudeilor. Activitatea sa sugereaza existenta unei strategii bine puse la punct, a fost aplicata în trei etape principale: în primul rînd, atragerea care maselor p

ca urmare a sensibilitatii autoritatilor fata de potentialele miscari subversive. ur" miracolelor mentinerea si ei al vindecarilor. si pe surori. toate afirmatiile lui lisus trebui e sa fie . desig ur ca nu putea sâ-si afirme pur si simplu caracterul mesianic. de la sine înteleasa. în rîndul maselor. în al treilea rîn d. si pe femeie. indiferent de religie. dar declara: „Daca vine cineva la Mine si n u uraste pe tatal sau. „instilarea". Astfel. De pilda. a convingerii ca el este Mesia. desigur ca în orice cultura au existat si vor exi sta oameni virtuosi. si pe frati. apoi. O analiza obiectiva a Evangheliilor releva totusi un profil diferit de cel al propovaduitorului cu o morala nepatata. Teologii încearca sa explice aceste discrepante afirmînd ca unele povete trebuie interpretate în sens literal. Chiar daca ele nu sînt altceva decît material de propaganda. situatia reala a fost alta. Chiar si atunci cînd nu este considerat Fiul lui Dumnezeu. Iata deci un prim exemplu de rationa ment circular: pentru ei. Problema este însa aceea ca teologia a fost inventata tocmai pen tru a lamuri asemenea contradictii. pe valo rile familiei si pe respectul fata de toti ceilalti. Pentru crestini si pentru foarte multi adepti ai altor religii deopotriva. subliniaza porunca „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta"6. a compasiunii si a altruismului. Convingerea ca lisus a propovaduit un sistem etic coerent. chiar si sufletul sau însusi. si p e mama. dar în acelasi timp sînt învatati sa-si iubeasca aproapele ca pe ei însisi. Pentru oricine. imaginea pe care o contureaza cu privire la omul lisus si la învataturile sale este evaziva si inconsecventa. lisus este întruchiparea binelui si a virtutii. lisus este însasi chintesen ta iubirii. dar religia isiana a acelei epoci în mod particular punea un accent deosebit pe moralitate si pe responsabilitatea personala. însa îl considera ca fiind pe un plan secund în comparatie cu învataturile sale. ne-am dat seama ca trebuie sa ne încadram ipoteza de lucru în contextul celor predicate de el. în mod cert însa. un aparator al celor nevoiasi si al copiilor. Iata un scurt exemplu: asa cum sînt ele prezentate în Noul Testament."7 Ucenicii sînt deci îndemnati sa-si urasca propria viata. 5 De asemenea. Multi oamenii accepta astazi faptul ca lisus a avut un scop politic. sâ-si ierte dusmanii si sa-si dea toate bunurile tîlharilor care încearca sâ-i jefuiasca4. iar pe de alta declara: „Nu am venit sa aduc pace (pe pamînt).rin intermediul tentia populatiei. si pe copii. ci sabie". Teologii crestini pornesc de la presupunerea ca lisus era Dumnezeu întrupat. e totusi perceput ca un pacifis t. nu poate sa fie ucenicul Meu. prin fâgaduiala odata unei cîstigata „epoci de a a aproape (împaratia Cerurilor) si a unei vieti mai bune. iar altele doar met aforic. încît pare indiscutabila. pe de o parte le spune adeptilor sai sa „întoarca si celalalt obraz". bazat pe compasiune si iubire este atît de râspîndita. învataturile lui lisus par contradictorii.

dar începînd cu epoca victoriana. în realitate însa. În mod ciudat însa. în mod cert. Dar putini sînt cei care acorda atentie cuvintelor „care cred în mine". Din cauza agitatiei politice din epoca. Daca însa lisus nu a fost Dumnezeu întrupat .bun . Aceste ima gin i co ntra dictorii au f ost posibile fiin dca înva taturile sale. întreaga teorie se destrama si contradictiile din spusele atribuite lui devin mai mult decît evidente. asa încît trebuia sa aiba grija ce anume vorbeste. cînd era considerat în primul rînd un judecator inflexibil. nu toti copiii îi merita . în public se aflau. Imaginea lui lisus ca un judecator neînduplecat a stat la baza unor atrocitati de tipul cruciadei împotriva albigenzilor sau al proces elor intentate vrajitoarelor. pe de alta parte. Prin urmare. iar pe de alta trebuia sa para ca nu ameninta în nici un fel situa tia politica din regiune — pîna cînd nu era pregatit. fraza „Lasati copiii sa vina la mine"9 este aproape în mod universal interpretata ca un exemplu al marinimiei si al iubirii sale pentru cei nevinovati. pot fi interpretate oricum.adevarate fiindca el le-a facut si. discursurile sale pacifiste au constituit poate o modalitate de a spulbera suspiciunile autoritatilor cu privire la potentialul sau subversiv.8 (La urma urmei. Cînd ucenicii au încercat sa tina departe de el femeile si copiii. Este întotdeauna important sa întelegem contextul tuturor afirmatiilor lui lisus. Teologii uita adesea ca el se adresa unor oameni reali. blînd si iubitor". Aceasta ar putea fi o a lta ilustrare a tendintei sale de a încalca regulile sociale sau poate ca pur si simplu dorea sa le arate discipolilor cine era seful.) lisus trebuia sa dea dovada de precautie: pe de o parte avea nevoie sa-si atraga sustinerea maselor. Spre exemplu. imaginea sa actuala este mult diferita fata de modul în care era el perceput cu numai doua secole în urma. '• * mai bine i-ar fi lui daca si-ar lega de gît o piatra de moar a si sa fie aruncat în mare".10 Majoritatea oamenilor interpreteaza aceste cuvinte ca o dovada a iubirii lui — deci a lui Dumnezeu — pentru copii. si informatori. Crestinii de astazi cred ca imaginea lui lisus a ramas neschimbata de 2 000 de ani. trebuie sa ne amintim ca lui lisus îi placea sa încalce conventiile sociale ale vremii: statea laolalta cu femei de moravuri dubioase si chiar cu agenti fiscali. Lâsînd la o parte faptul ca toti politicienii versati obisnuiesc sa ia copiii în brate si sâ-i sarute. exact acest caracter nebulos ar putea contribui la întelegerea cuvintelor lui lisus. lisus a reactionat imediat si le-a cerut sa se apropie. care traiau într-un mediu politic la fel de real. de oricine. Viziunea asupra lui lisus se modifica de la o epoca la alta si de la o zona geografica l a alta. Spre exemplu. el a facut acele afirm atii fiindca sînt adevarate. care cred în Mine. loan fusese arestat fiind banuit ca pornise o revolta. lisus este m ai degraba -. Un alt exemplu în acest sens este avertismentul sau cu privire la copii: „Si cine va sminti pe unul din acestia mici. asa cum sînt ele prezen tate în Evanghelii.

în orice caz. Cinicii le-ar putea considera însa doar niste platitudini sau niste Promisiuni absurde („Fericiti cei blînzi. a stazi. Predica de pe munte pare o serie de îndemnuri concise.. lasam impresia unei doze de cinism cu privire la omul lisus si la obiectivele sale.dragostea. fara îndoiala. „Tatal nostru care esti în ceruri" nu este o form ula inventata de el. adresîndu-li-se îndeosebi celor nevoiasi si nemultumiti. un om iubitor. loan spune: „. Dupa cum am vazut. predica este. Desi este improbabil ca lisus sa fi rostit vreodata „discursul" pe care noi îl numim acum „predica de pe munte". el subliniaza astfel caracterul insignifiant al cOpiilor. Acest comportament se încadreaza perfect în ansamblul intentiilor sale: repetatele atacuri verbale la adresa celor bogati constituie un element esential al popularitatii lui în rîndul ma selor. probabil ca aceste cuvint e constituie esenta învataturilor sale. se pare ca era un spirit remarcabil. merita o analiza atenta. Dovezile care sugereaza ca lisus a urmarit un obiectiv politic sînt extrem de convingatoare. co mplexa. se regaseste în rugaciunile închinate lui Osiris-Amon. tot pomul care nu face roada buna se taie si se arunca în foc". dupa roadele lor îi veti cunoaste". fiindca totdeauna cei avuti au atras ostilitatea celorlalti. cele mai familiare si mai îndragite cuvinte ale lui lisus sînt totodata si ce le mai interpretabile. lisus repeta aceasta metafora cuvînt cu cuvînt. iar pe de alta stabilim o asociere neta între el si cultul ze itei . spirituale si chiar politice. spunînd cu a lte cuvinte „chiar si un copil ca re ma urmeaza este important". iar unele au fost rostite initial de loan Botezatorul. ci doar cei care fac parte dintre credinciosi. în predica de pe munte. ca aceia vor vedea pe Dumnezeu". Mai tîrziu.De fapt. în aceeasi Evanghelie (7:19-20). O data ce întelegem acest lucru. iar daca.11 Si de aceasta data lisus rosteste cuvinte atribuite initial lui loan Botezatorul. Cu toate acestea. multe dintre spusele sale dificil de interpretat devin clare. La urma urmei. adaugind: „De aceea. un politician le face promisiuni somerilor. Fiul lui Dumnezeu sau nu.. asa cum au fost ele întelese de autorii Evangheliilor. Aceeasi este situatia în cazul predicii de pe munte. Cu toate ca cel putin una dintre „povetele" respective facea parte din mesajul lui loan. se pare ca si loan o folosea si. precum: "Fericiti cei curati cu inima. ca aceia vor mosteni pe Dumnezeu"). motivul este acela ca dovezile par a-1 justifica. Asa cum am vazut si în privinta rugaciunii Tatal Nostru. dupa cum afirma Bamber Gascoigne în cartea The Christians („Crestinii"): „Nimic din predica de pe munte nu este original si unic la Hristos". Accentul nu cade asupra copiilor. exact asa cum. Important este ca spusele lui lisus — „iubeste-ti dusmanii/fericiti facatorii de pace/fericiti cei milostivi" — indica. s-ar putea spune ca si sugestiile noastre au un caracter contradictoriu: pe de o parte îi punem la îndoiala motivele si chiar integritatea. toti revolutionarii din istorie au încercat sa cîstige popularitate în rîndul maselor. prin spusele noastre. în Evanghelia dupa Matei (3:10). de aceea. De exemplu. cuvintele sale — cel putin asa cum sînt ele redate în Evanghelii — sînt adesea ambigue si uneori de-a dreptul contradictorii. incluzînd îndemnuri etice. întradevar. ci pe propria sa importanta. generos si milostiv. convingatoare si încurajatoare prin tonul autoritar cu care au fost rostite.

si religia isiana a avut. mai apoi. oile sale negre. initial. povestea a avut o semnific atie profunda. ci pentru ca ati mîncat din pîini si v-ati saturat ". care cu timpul s-a pierdut: în primul rînd. desigur.Isis. pe care nici ei n-o înteleg pe deplin. Pe de alta parte. Irod Antipa 1-a arestat pe loan (conform relatarii lui Jose-phus) fiindca îl considera un eleme nt potential subversiv. astfel încît hraneste cu ele toti oamenii prezenti. autorii Evangheliilor sugereaza ca episodul are o semnificatie aparte. nu o reactie fata de spusele sau faptele lui. în al doilea rînd. în care „gazda" uimeste multi mile înmultind cinci biete pîini si doi pesti micuti. pentru a se afirma ca Mesia. lisus a fost ucenicul lui loan. spunînd enigmatic: „Ma cautati nu pentru ca ati fi vazut minuni. Evangheliile îl prezinta ca pe un fel de picnic miraculos. Imaginea pe care o avem despre loan — un ascet inflexibil si rece — nu sugereaza prin nimic un conducator politic versat. Asa cum crestinismul. ei nu au avut cunostinta despre intentiile lui ascunse. bazat pe dragoste si generozitate. inclusiv mandeenii. pur si simplu. Exorcizarea — scoaterea demonilor — trebuie sa fi fost o priveliste spectaculoasa si îi asigura exorcistului o popularitate ce râmînea vie timp de luni întregi dupa plecarea lui din sat.12 în . putinele informatii de care dispunem nu ne ofera un raspuns clar. respecti v de Evangheliile din Noul Testament. Evenimentul care a marcat intrarea lui lisus în actiune pare a fi fost hranirea miraculoasa a celor cinci mii de oameni. Pe de o parte. nu le atribuiau conducatorului lor nici un fel de ambitii politice. poate crezînd sincer ca astfel nu vizeaza decît binele respectivei organizatii. toate celelalte care erau destinate maselor largi se concretizau în vindecari sub o forma sau alta. numerosi au fost cei care s-au simtit atrasi de o religie sau de un sistem politic anume si au aderat ferm la el. Si totusi aici nu ex ista nici o contradictie: în decursul istoriei. Prin urmare. Si o data ce a reusit sa atraga atentia multimilor. pentru ca. în decursul anilor. dar este posibil ca gestul sau sa fi fost doar o masura de precautie. i ar acest lucru ridica o întrebare interesanta: a avut si Botezatorul ambi tii similare? Din pacate. sâ-1 foloseasca pentru propria lor cauza. lisus a început sa le predice. motivul ar putea fi acela ca loan a fost arestat înainte de a si le putea exprima sau. miracolul n u seamana cu nici un altul din cele atribuite lui lisus. adeptii lui loan. care se proclama unica religie a iubirii si compasiunii. lisus a fost un magician care atragea multimile fiindca le distra. Am vazut însa ca. în epoca însa. lisu s însusi subliniaza acest lucru. îns a portretul sau e astfel conturat de propaganda crestina. a dat lumii fii si fiice cu vieti nu tocmai exemplare.

voi barbati ai Israelului!" De fapt. Exista multe întrebari fara raspuns în ceea ce priveste încar- . cete de cîte o suta si cîte cincizeci. aceasta pare a fi fost o adunare a diverselor clanuri. Wilson: „Miracolul sau semnul se concentreaza asupra hrânirii multimilor. de catre lisus. ca. cel putin temporar. nimeni nu manifesta nici cea mai vaga uimire la produ cerea miracolului. Se observa.Evanghelia dupa Afarcu. Poate ca voiau sa se convinga ca idealurile lui loan erau înca vii si ca. Dupa parerea lui A. Desigur. conform Evangheliilor.. Wilson. desi nu stiau care ar putea fi acesta.14 Relatarea începe prin a mentiona cinci mii de oameni. Este posibil ca autorii Evangheliilor sa fi inventat elementul miraculos fiindca era necesar ca episodul sa ia sa în relief pentru un motiv oarecare. poate. într-un loc pustiu. dar prezenta lor este ireleva nta pentru acest episod. în Evanghelia dupa Matei (14:13) citim: „Iar lisus. într-adevar. Pentru a-1 cita din nou pe A.N. fiindca urmeaza imediat dupa decapitarea lui loan. prin intermediul lui lisus. din cetati". cel putin. dar pare a avea si o alta sem-jjjficatie pe lînga cea evidenta. în orice caz. Si au sezut cete. Atunci cînd lisus vindeca un lepros sau cînd reda vedere a unui orb. Esential este însa faptul ca erau acolo. Semnificatia acestui a parent detaliu este relevata de fa ptul ca lisus îi obliga sa se aseze jos. Wilson: „Obliga-i pe barbati sa se aseze! Obligâ-i pe esenieni sa se aseze! Obliga-i pe farisei sa se aseze! Obligâ-l pe Iscariotean sa se aseze. dar dorinta ia fost în scurt timp zadarnicita de sosirea unei multimi de oameni care voiau sa-1 auda predicînd. o masiva regrupare a vechilor dusmani. s i copii. multimile au venit dupa El. au navalit catre numarul doi în ierarhie — lisus. pe jos. moartea Botezatorului a avut un impact puternic asupra lui lisus. fostul discipol al lui loan Botezatorul. Chiar vocabularul folosit de Marcu (6:39-40) aminteste pregnant de un eveniment ce-a avut caracter militar: „Si El le-a poruncit sa-i aseze pe toti.N. si obliga-1 pe Simon Zelotul sa se aseze. cinci mii de barbati. evenimentul este important în sine. în relatarea lui Marcu. continuitatea era asigurata. Probabil ca preluase deja rolul dominant în miscarea lui loan dupa arestarea acestuia. în Evanghelia dupa Matei însa. 13 Semnificatia minunii în cazul hranirii multimilor nu rezida în caracterul sau paranormal. nu asupra înmultirii plinilor. nimeni nu e uluit". reuniti. dar. evenimentul îi «uluieste» si îi «surprinde» pe toti cei care afla despre el. a întregii populatii. Probabil ca lisus a fost atît de afectat de vestea mortii lui loan..N. poate ca alaturi de ei se aflau si femei. alaturi de ghe-rilele lui teroriste animate de simt patriotic! Asezati-va. dorinta multimilor ca sa le fie rege a fost un rezultat direct al „plinilor". auzind. încît a vrut sa se retraga în linistea pustietatii. s-a dus de acolo singur. Conform Evangheliei dupa loan (6:15). dar mai tîrziu se precizeaza ca era vorba despre o multime de barbati. Asa cum precizeaza A. iar cînd oamenii au auzit ap oi de executarea lui. deschizîndu-i calea catre conducerea gruparii si. pe iarba verde. lisus a convins fostele factiuni razboinice sa se aseze cuminti si sa împarta între ele o masa ritualica. cu o corabie. nimeni nu pare uluit de ac easta minune. împreuna. aflînd. cete-cete.

Autorii lor prezinta ca motiv al arestarii faptul ca Botezatorul a criticat casatoria ilega la a lui Irod cu Irodiada. viu. o pedeapsa divina pentru moartea lui loan. Prin urmare. Josephus nu ofera detalii despre circumstantele morti i si ale executiei lui loan. Dar pentru ce ar fi considerat ei necesar sa inventeze o astfel de poveste încîlcitâ? La urma urmei. o amenintare. Exista o serie de probleme în privinta modului în care Evangheliile relateaza episodul mortii Botezatorului. desi fârâ tragere de inima. Scenariul nu este deloc plauzibil. Ni se spune ca Salomea. ar fi putut transforma moartea lui în primul martiriu crestin. pe cînd Josephus afir ma ca loan era considerat o amenintare reala sau Potentiala la a dresa autoritatilor. cel putin. poate ca auzise ceva despre el în temnita si a început sa a iba îndoieli. indiferent de popularitatea lui loan. multi dintre ucenicii lui loan au considerat ca lisus i-a luat locul conducatorului lor mort. e greu de crezut ca. daca ar fi vrut doar sa minimalizeze popularitatea lui loan. Josephus noteaza ca populatia a considerat zdrobitoarea în frîngere a armatelor lui Irod. ca tr agedia a avut un impact puternic si durabil asupra maselor. Poate ca Botezatorul constituia. pare ciudat ca nu s-au iscat miscari popula re sau cel putin o revolta. Daca n e amintim în sa. Fara îndoiala ca Irod si-ar fi cîntârit bine sansele si si-ar fi impus autoritatea. acest lucru sugereaza. A reusit el oare sâ-L calmeze? I-a linistit c u privire la moartea iubitului lor Botezator? Poate ca da.cerarea lui loan. dupa cum am vazut. tinînd seama de ceea ce stim acum despre popularitatea lui loan. 1-ar fi executat din propria sa vointa. în mod cert însa. asa cum am vazut. în acest caz. Dar nu s-a înregistrat nici o revolta. însa în Evanghelii nu se specifica nimic în acest sens. Tensiunile au fost potolite de lisus care. într-o problema atît de serioasa. i-a cerut lui Irod c apul lui loan Botezatorul si ca acesta a acceptat. actionînd la indicatiile mamei ei. versiunea evanghelistilor cu privire la uciderea lui loan nu este coerenta. Irodiada. motivele oferite pentru moartea lui loan sînt în mod cert nesatisfacatoare: în conformitate cu Evangheliile. a luat imediat pozitie în fata celor cinci mii de barbati. Tinînd seama de circumstante. survenita la scurt timp dupa aceea. si de aceasta data se pare ca Evangheliile au ceva de ascuns. Si. Un alt element interesant este schimbarea brusca de opinie a Botezatorului cu Privire la identitatea lui lisus c a Mesia. ar fi hotarît într-un fel sau altul doar pentru o toana de-a sadicei sale fiice vitrege. dar ca martir ar fi devenit m ult mai periculos. Ei au preferat s-o descrie însa ca pe o consecinta . Irod a fost determinat de Irodiada printr-un subterfugiu sa-1 execute pe loan Salomea jucînd rolul de intermediar în aceasta stratagema. e cert ca Irod nu ar fi fost atît de neg hiob încît sa-1 ucida pentru un asemenea capriciu.

Este mentionata printre femeile aflate la picioarele crucii lui lisus si a mers alat uri de Maria . Autorii Evangheliilor evita sa-1 mentioneze. La urma urmei. una prea bine cunoscuta pentru ca autori i Evangheliilor s-o poata ignora. în circumstantele mortii lui loan. au creat o absurditate. Dupa 2 000 de ani. în ceea ce ar putea sa fi fo st ultimele sale cuvinte rostite în public. cunoastem identitatea celui cu privire l a care loan si-a exprimat îndoielile în închisoare. numele fiicei Iro-diadei — Salomea — ne este cunoscut doar gratie lui Josephus. pentru via ostilitate a mandeenilor la adresa lui. Oare omisiunea a fost deliberata ? Iisus a avut o ucenica pe nume Salome. Irod Antipa nu a avut nimic de cîstigat din moartea lui loan . criticile acestuia la adresa casatoriei sale cu Irodiada erau deja de domeniu public si raul fusese facut. chiar daca precizeaza numele tuturor celorlalte personaje ale episodului. astfel ca trebuie pacalit într-un fel pentru a-1 si ucide.a unei sordide intrigi de palat: Irod e multumit ca 1-a arestat pe loan si se limitea za la atît. cine a avut de cîstigat de pe urma mortii lui loan? în conformitate cu teologul australian Barbara Thiering. în epoca au circulat zvonuri care sustineau ca factiunea condusa de lisus s-ar fi aflat la originea executarii lui. Si atunci. Din acest motiv — si daca executarea lui a fost rezultatul unui complot — sustinatorii lui lisus nu trebuie scosi din ecuatie. Mai mult decît atît. decesu l Botezatorului i-a mai îngreunat situatia. probabil. pentru „raceala" ereticilor fata de lisus Si.16 Oricît de socanta ar parea aceasta ipoteza la prima vedere. Dar rescriind istoria în conformit ate cu propriile lor obiective. Dar de ce s-au straduit evanghelistii sa-1 scoata pe Irod basma curata — un om integru care cade în capcana unor femei intrigante si se vede nevoit sa faca un gest oribil? Se pare ca totusi a existat o intriga de palat ce a dus la jnoartea Botezatorului. iar identificar ea unor dovezi care sa le confirme e cu totul altceva. este cu certitudine foarte dificil sa mai gasim indicii directe care sa ne dezvaluie adevarul în aceasta privinta. la celalalt capat al spect rului. a avea anumite suspiciuni este un lucru. Totusi. desi acesta trebuie sa fi fost unul dintre cele Riai cunoscute episoade ale Noului Testament. La urma urmei. nu a existat o alta grupare care sa fi beneficiat mai mult ca urmare a mortii Botezatorului. În mod ciudat. putem descoperi însa o serie d e dovezi circumstantiale capabile sa ne puna pe gînduri. trebuie sa fi existat motive certe pentru perpetuarea traditiei ioanite. Iar aceste m otive se regasesc.

care în nici un caz nu putea fi atît de naiv încît sa subestimeze posibilele reactii ulterioare ale maselor. loan Botezatorul devenise o problema pentru gruparea disidenta a lui lisus. Am mentionat deja ca specialisti precum Hugh Schonfield sînt de parere ca a existat un grup care. cu cît — asa cum am vazut — succesorul sau oficial era Simon Magul. în „Evanghelia dupa egipteni"18 si în Pistis Sophia. dar faptul ca evanghelistii au preferat sa elimine referirile la ea sugereaza ca era un personaj important si totodata are darul de a ne atrage atentia asupra ei. care o descrie ca o ucenica a lui lisus.Magdalena la mormîn t. si mama lui. Si apoi. actionînd din umbra. probabil ca nici lisus nu a stiut nimic despre crima înfaptuita în beneficiul sau. si Salome erau acolo. Grupul care îl sustinea pare sa fi fost format din persoane înstarite si influente. da r în textele lui Matei si Luca — inspirate de cel al lui Marcu — dispare cu desavîrsire. Istoria este plina de exemple ale unor decese surveni te la momentul potrivit — de exemplu. el nu pr egeta sa-si exprime îndoielile cu privire la statutul fostului sau discipol. Ar fi oare posibil ca grupul respectiv sa f i decis ca sosise vremea ca rivalul lui lisus sa paraseasca scena? Desigur. sa ne amintim si ciudata omisiune a episodului aparent banal din Evanghelia dupa Marcu. (Numele ei este mentionat însa în „Evanghelia dupa Toma" — unul dintre textele de la Nag Hammadi — unde este prezentata ca sezînd pe un divan alaturi de lisus17. Astfel. Nici chiar în temnita fiind. iar lisus nu le-a primit". nu lisus. îndoieli care erau cu atît mai îngrijoratoare. se pare ca autorii Evangheliilor au avut prop riile lor ratiuni pentru care au preferat sa nu aminteasca despre Salome . poate ca membrii sai au considerat prudent sa-1 îndeparteze definitiv pe Botezator. asa cum Henric al II-lea nu a dorit niciodata ca oamenii sai sa-1 u cida pe arhiepiscopul Thomas Beckett. Si sora tînarului pe care îl iubea lisus. moartea regelui Dagobert al II-lea si cea a lui Thomas Beckett. Salome era un nume frecvent întîlnit. a facilitat lui lisus. conform Evangheliei dupa Marcu. care au îndepartat ultimul obstacol aflat în calea ambitiilor politice ale noului regjrn. avînd deci anumite relatii în palatul lui Irod. la care face referire Morton Smith în The Secret Gospel: „(lisus si ucenicii sai) au ajuns la Ierihon. în acest caz nu pare a exista un motiv evident pentru care ar fi fost eliminat. deoarece chiar si apropiatii lui lisus aveau ce l putin o cunostinta în interiorul palatului: Evangheliile o mentioneaza în rîndul . Ipoteza este plauzibila. Poate ca si executia lui loan intra în aceasta categorie. în plus.) Desigur. Spre deosebire de situatia episodului dedicat învierii lui Lazar. în mod neîndoielnic. a cest profet extrem de popular este ucis dintr-un capriciu de Irod.

care are despre lisus o opinie contrara. Dar dupa ce am examinat numeroasele dovezi ce demonstrau existenta unui cult dedicat lui loan. Asa cum am vazut. sa ne amintim ca Marii Maestri ai Prioriei poarta totdeauna numele „loan" si ca traditia a înce put cu „loan al II-lea". Este posibil ca antipatia ereticilor fata de lisus sa aiba la baza ideea ca el a fost doar un oportunist lipsit de scrupule. Si totusi simpla existenta a unei traditii precum cea reprezentata de Biserica lui loan demonstreaza ca a venit de mult vremea pen tru o . Biserica lui loan si-a asuma t numeroase „înfatisari" în decursul secolelor. în plus. Prioria din Sion. dar si ele îl pun pe loan pe Un plan superior lui lisus. Pierre Plantard de Saint-Clair explica acest luc ru prin ceea ce pare a fi un non sequitur: titlul „loan I" îi este rezervat lui Hristos. si Biserica lui loan. ca de altfel într-o serie de alte lucrari ale florentinului. îl "Urneste si vrajitor. am constatat ca acesta functionase dintotdeauna departe de ochii Bisericii. Aceasta idee este ilustrata perfect de Leonardo da Vinci în tabloul Fecioara pe stînci. care îl preaslâveste pe lisus nu doar ca om perfect. Poate ca nici una din ele n u detine monopolul adevarului si ca atitudinile lor nu sînt decît o continuare a vechii rivalitati dintre discipolii celor doi profeti. cert este ca în re latia dintre lisus si loan Botezatorul exista ceva dubios. despre care am amintit în Capitolul 1. Cert este însa faptul ca ambele Biserici au existat în paralel timp de doua mii de ani: Biserica lui Petru. Poate ca misterul ce înconjoara moartea lui loan detine cheia veneratiei aproape inexplicabile pe care o nutresc fata de el gruparile aminti te în investigatia noastra. Alte organizatii. care. iar pe lisus îl privesc ca pe un fals profet care a indus masele în eroare. precum Ordinul Cavalerilor Templieri. ne-am întrebat daca nu cumva era doar un capriciu al sau.19 Oricare ar fi adevarul în aceasta privinta. ci ca Dumnezeu întrupat. care a profitat de moartea Botezatorului preluînd conducerea gruparii cu o graba indecenta — mai cu seama daca succesorul lui desemnat fusese Simon Magul. pâstrîndu-si secretele cu grija. ceva în care ereticii cred de secole — un aspect pe care specialistii încep în sfîrsit sa-1 recunoasca. la fel este descris si în Talmud. au opinii mai putin radicale. care era iconomul lui Irod. Cînd am remarcat obsesia lui da Vinci pentru suprematia Botezatorului. Desigur ca a contura ipoteza existentei unor grupari care au crezut ca lisus a fost un fals profet si care au avut poate chiar un rol în uciderea lui loan Botezatorul nu este nici pe departe acela si lucru c u a o demonstra. începînd cu razboinicii calugari din vechime si cu bratul lor armat. mandeenii îl considera pe loan „Rege al Luminii". sotia lui Huza. Multi îl venerau în secret pe loan în vre me ce îngenuncheau la picioarele lui „Hristos".ucenicilor pe Ioana.

Aceasta noua imagine a originilor crestinismului si a omului în numele caruia a fost fondata religia crestina are implicatii extraordinare. ale caror miracole constituiau — precum cele asociate cu lisus — o parte integranta a practicilor religioase. a rolului si a mostenirii lasate în urma de lisus „Hristos" si. înainte de a fi fost „inventat" de Pavel pentru jjsus. asa cum speram ca am Demon strat. de la primul botez pîna la interpretarea misterelor egiptene. putem spune ca imaginea care s-a conturat este — pentru a folosi un ter men blînd — foarte diferita de cea cu care eram noi familiarizati. Si. Ei au introdus în Palestina o forma proprie de gnoza. indiferent de ceea ce propovâduieste. cînd populatia era în asteptarea promisului Mesia. cu atît creste riscul abuzurilor de putere. Nu vrem sa spunem ca noi. acestea au fost sus tinute ferm de rezultatele cercetarilor actuale în domeniu. în cultura occidentala. am venerat un alt Hristos decît cel care era. o noutate pentru ma joritatea cititorilor si. Dar miza este mult mai mare. de asemenea. . în mod cert. a transformarii spirituale a individului — mister ele în cadrul carora sînt adorati zeii Isis si Osiris. Este însa tulburator sa ne gîndim. în orice caz însa. dar chiar si în tara sa de origine. religia devine chiar un cult al personalitatii. botezîndu-i pe cei care doreau sa obtina aceasta cunoastere mistica si initiindu-i în tainele anticei traditii oculte. Iar în Palestina. lisus. a ilujjjinarii personale. asa cum îl întelegem noi azi. Egiptul. exista un segment al societatii occidentale care le cunoaste si le pastreaza de secole. un soc pentru multi dintre ei.reevaluare a personalitatii. pâstrînd accentul deosebit pus pe iubire si toleranta. Concluziile si implicatiile acestei investigatii constituie. înseamna ca aceea a lui loan nu are la baza decît minciuni. Simon Magul si partenera sa Elena. Daca Biserica lui lisus a fost cladita pe adevarul absolut. Ca de fiecare data . au existat numeroase cazuri de coruptie în rîndul preotilor si al preoteselor. Ritualurile reprezentau fundamentul acestei miscari. Însa nici o religie. loan a fost ucis pentru principiile sale. principii care — credem noi — au izvorît direct din aceeasi traditie din care provine si ritualul botezului: antica religie a gnozei. proba bil. Iar în final. fie si numai pentru cîteva clipe. fiindca nu exista dovezi care sa sugereze ca loan si-ar fi asumat acest rol — sau ca un astfel de rol ar fi existat. dreptate. de loan Botezatorul. Firea omeneasca îsi spune totdeauna cuvîntul. cu cît miza este mai ma re. dînd nastere astfel unui sistem hibrid. Dar dac a situatia este inversa. Miscarea despre care vorbim poate sa fi fost initial de sorgin te isiana. Dar suprema initiere era asigurata prin intermediul extazului sexual. pe masura ce am studiat datele si informatiile descoperite. loan Botezatorul si Maria Magdalena au propovaduit în linii mari acelasi mesaj — dar. Dar. Printre membrii miscarii se aflau. ne-a m conturat a ceste con cluzii pa s cu pas. orgoliile si ambitiile personale au contribuit la pervertirea mesajului transmis. în unele cazuri. nu garanteaza perfectiunea morala sau etica. în multe cazuri. în mod ironic. este posibil sa ne aflam în fata uneia dintre cele mai grave nedreptati ale istoriei. poate. nu cel pe care îl presupun majoritatea credinciosilor. ca ereticii au avut. respectiv. în zilele agitate ale secolului I. cu toate ca ele reprezinta o noutate pentru majoritatea cititorilor.

la scurt timp dupa aceea fiind ucis. însa o serie d e specialisti. asa cum ura femeile în general. milioane de oameni înca mai cred în povestea depanata de Evanghelii. Ea a fost totodata „Apostol al apostolilor". Simon Petru o ura. si este posibil ca ea sa se fi refugiat pe actualul teritoriu al F rantei dupa crucificare. Maria Magdalena era preoteasa si partenera a lui lisus într-un mariaj sacru. iar Maria Magdalena a fost o femeie cu reputatie îndoielnica. Magia egipteana si secretele ezoterice au stat la baza misiunii lor. Poate ca acesta nu a fost decît un zvon rautacios. Poate ca lisus si-a asumat în mod constient rolul de Mesia pentru a cîstiga sustinerea maselor. h plus. lisus a fost Fiul lui Dumnezeu si al unei fecioare . lisus nu a fost Fiul lui Dumnezeu si nici nu era de religie iudaica. dar împreuna cu Maria Magdalena a întrupat totodata mitul isiano-osirian. cînd a fost predat în mîinile lui Pilat. acuzatia care i s-a adu s a fost aceea ca era un „facator de rele". fiindca era unul dintre ucenicii sai. loan si Maria au trait si s i-au lasat amprenta asupra culturii umane într-o „nisa" a Imperiului Roman.CAPITOLUL 17 Dincolo de Egipt La doua mii de ani dupa ce lisus. indiferent cum am alege s-o definim. în drep-lul roman. Fiindca. Pentru ei. de altfel. de teama lui. Contemporanii sai 1au considerat un adept al magiei egiptene — opinie exprimata clar si în Talmud. cu toate ca nu putem sti cu precizie care era mesajul ei. sintagma care. Si. desemna un vrajitor. care s-a întrupat într-un iudeu. Maria Magdalena nu a fost o propovaduitoare crestina. Dar ceva nu a decurs probabil cum trebuia: loan s-a razgîndit si 1-a numit ca succesor al sau pe Simon Magul. loan Botezatorul a fost antemergâtorul sau. loan nu 1-a recunoscut pe lisus ca fiind Mesia. asa cum erau. o predicatoare cunoscuta. inferior lui din punct de vedere spiritual. . în mod cert nu semana prea mult cu ceea ce numim noi astazi crestinism. L-a botezat. desi ca etnie se poate sa fi fost evreu. Caracter ul sexual al relatiei dintre ei este atestat de multe dintre textele gnostice pe care Biserica le-a exclus din Noul Testament. într-a-devar. reunin-du-i chiar pe ucenici dupa rastignire. poate aflat chiar pe locul al doilea în ierarhia gruparii. pe care lisus a vindecat-o si a convertit-o. Simon Magul si Elena. Influenta egipteana asupra textului Evangheliilor este evidenta. probabil în scopuri initiatice. printre care Morton Smith. Dovezile sugereaza ca el a predicat un mesaj desprins dintr-o alta religie decît cea dominanta pe teritoriul pe care si -a început misiunea si si-a desfasurat apoi campania. Investigatia noastra a relevat însa o cu totul alta imagine. sînt de acord ca miracol ele lui lisus se regaseau în „repertoriul" tipic al magicienilor egipteni.

lisus si Maria Magdalena existau conexiuni strînse. din generat ie în generatie. Daca lisus a avut un su ccesor. Din acest nucleu interior de misionari egipteni nu faceau parte. cei pentru care el a constituit „împaratul jertfit". în epoca circula un zvon care pretindea ca lisus practicase rituri de magie neagra asupra Botezatorului. dupa moartea acestuia. loan a fost venerat de aceiasi „eretici". Poate ca asa au si intentionat. fiindca în cercurile oculte din Grecia §i Egipt se consid era ca spiritul unui om ucis era o prada usoara Pentru vrajitori. care avea deja un trecut bogat. nu Simon Petru a fost cel mai apropiat ucenic al lui lisus. martirul rapus în floarea tineretii. în mod cert. Din studiile efectuate de Cari Kraeling si Morton Smith reiese ca Irod Antipa credea ca lisu s îi subjugase sufletul (sau constiinta) pentru a dobîndi astfel puteri magice. nicidecum un fel de erezie iudaica. Riturile oficiate erau de natura sexuala: hor asis. Asa cum am vazut. asa cum se crede adesea. similar în mare parte cu cel propovaduit de lisus si de loan Botezatorul. acesta a fost Magdalena. deoarece ei erau urm asii spirituali directi ai primilor lui adepti. putem banui chiar ca nu facea parte nici macar din nucleul restrîns de initiati. în ciuda celor afirmate de Biserica. (Trebuie sa ne amintim ca ei propov aduiau învataturile si practicile cultului isiano-osirian.loan Botezatorul fiindu-le învatator. iluminarea prin intermediul sexului transcendental cu o preoteasa — un concept familiar în Orient si în tara învecinata. Simon Magul si Elena în Samaria. Simon Petru si ceilalti unsprezece ucenici. Indiferent daca . mai cu seama daca acestia posedau o parte din trupul victimei. ci unul bazat pe misterele zeilor egipteni Isis si Osiris. datorate religiei pe care o practicau (aceea a Egiptului antic) si pe care au adaptato la cultura iudaica — asa cum au facut. judecind dupa repetatele esecuri de a în telege cuvintele învatatorului sau. celor care au înteles valoarea principiului feminin: „ereticii". ea si-a transmis cunoasterea. Între loan. Maria Magdalena a fost venerata de miscarile secrete din Europa fiindca si-a fondat propria „Biserica" — nu un cult crestin în sensul general acceptat al termenului. Socul stîrnit de moartea lui a fost amplificat de circumstantele neclare ale acesteia si de ceea ce a fost apoi perceput ca o grosolana manipulare a ucenicilo r lui loan de catre fostul sau rival. si fosta prostituata Elena — constituie imaginea în oglinda a cuplului lisus-Maria Magdalena. Povestea mai are însa o fateta. Egipt.) Maria Magdalena si Simon Petru au pornit pe drumuri diferite: el a sfîrsit prin a fonda Biserica Crestina. Simon Magul. de altfel. Doi dintre discipolii acestuia — succesorul sau desemnat.

Este de presupus ca traditia ioanita a supravietuit independent în Orientul Mijlociu. asa cum am vazut în partea întîi a acestei lucrari. dar i-au venerat totodata ca reprezentanti ai unui stravechi sistem de convingeri religioase. desi toate dovez ile în acest sens au fost probabil distruse o data cu desfiintarea sistematica a culturii din Languedoc.Hr. Cele doua traditii. iar templierii au ajun s la apogeul puterii lor. sub forma tratatu lui Sch wester Katrei si a credintelor catare cu privire la relatia dintre lisus si Maria Magdalena . aparent. cu atît mai mult cu cît acesta parea sa detina puteri miraculoase. au devenit vizibile abia în secolul al XH-lea. ca si cum acestea ar fi disparut într-o gaura neag ra între secolele al IV-lea si al XH-lea. idei similare cu privire la importanta ei au continuat sa existe pe teritoriul Frantei. putem încerca o presupunere în cunostinta de cauza. Si cu toate ca. existenta sa neîntrerupta reiese din atacurile furibunde ale Parintilor Bisericii la adresa succesorilor lui loan — Simon Magul si Dositei — timp de aproximativ doua sute de ani. Apoi.Hr. una axata pe loan Botezatorul si cealalta pe Maria Magdalena. textele de la Nag Hamma di — care sublin iaza rolul Mariei Magdalena — au fost îngropate în Egipt. nu el constituie punctul focal a l traditiilor secrete. în acea epoca a credintelor magice. Si totusi. prin nosairi si prin predecesorii mandeenilor. aceasta traditie reiese la suprafata sub forma veneratiei mistice a templierilor pentru Botezator. pe fondul cruciadei contra albigenzilor. Ereticii i-au considerat pe loan Botezatorul si pe Maria Magdalena ca fiind personaje istorice reale. dar. B iserica lui loan a disparut dupa anul 50 d. i-ar fi determinat în mod cert pe majoritatea discipolilor lui loan sa treaca de partea lui lis us.. Traditia Magdalenei a continuat în sudul Frantei.fiind idei în mod clar preluate din textele de la Nag Hammadi. Si dat fiind faptul ca lisus le spusese deja ucenicilor sai ca Botezatorul fusese profetul Ilie reîncarnat. regasindu-se la catari. în jurul anului 400 d. ca Mare Preot si M are Preoteasa a împaratiei Luminii. cînd catarii si-au facut aparitia în Languedoc. dar stim ca . autoritatea sa în rîndul maselor nu putea decît sa sporeasca. exista un aparent hiat în continuitatea traditiilor. Ecouri ale acestei traditii au razbatut însa pîna la noi. zvonul ca sufletul lui loan era înca viu si ca se afla sub controlul lui nu avea cum sa aduca dezavantaje miscarii pe care o conducea. în ciuda straniei idei a unui lisus care avea sub controlul sau spiritele a doi profeti.. Prin urmare.lisus oficiase sau nu un asemenea rit. Este imposibil sa stim în mod cert ce s-a întîmplat cu aceste doua traditii între secolele al IV-lea si al Xll-lea. în secolul al Xll-lea. la finele c ercetarilor pe care le-am efectuat.

Dar ambitiile cavalerilor templieri în ceea ce priveste ocultismul nu s-au oprit aici: ei au cautat raspuns la marile întrebari fundamentale ale spiritului uman. principiile? pin n ou. Prin cautarile lor. sa gaseasca un artefact pretios. Desigur ca la mijloc se afla ceva mult mai important decît un vag ideal religios. erau secrete magice si alchimice gratie carora pot fi considerati — daca nu altceva — cel putin deschizato ri de drum în ceea ce numim astazi stiinta. navigatie. Cunostintele lor în domenii precum arhitectura si geometria sacra si-au gasit expresia în impunatoarel e catedrale gotice. . Si este posibil ca alchimia sa le fi oferit cîteva dintre raspunsurile dorite. La urma urmei. probabil. Subliniem înca o data ca aceste convingeri n u erau doar niste simple notiuni spirituale pe care le adoptasera din dorinta de a-si mîntui sufletele. Hugues de Payens si cei opt cavaleri ai sai au pornit spre Tara Sfînta cu un tel clar: sa-si asigure puterea oferita de cunoastere si. poate. nazuinta catre cunoasterea ezoterica. cosmologie. a carui valoare n u era. raspunsul este: cavalerii templieri. câlugârii-râzboinici ale caror campanii militare în Orientul Mijlociu ascundeau. recreînd astfel _ din ceea ce parea a fi doua culte separate. despre alchimie s-a crezut dintotdeauna ca detine secretul longevitatii si chiar pe acela al vietii fara de moarte. exclusiv financiara. Dar cum? Cine i -a recunoscut valoarea si i-a preluat. templierii au largit orizontul de cunoast ere în astronomie.a aparut si în Europa cîteva secole mai tîrziu. masculin si feminin — un tot unitar si coerent. este greu de crezut ca îmbinarea celor doua traditii de catre templieri a fost o pura coincidenta. în secret. dar cum au aflat despre ea nu putem sti. Templierii au adus în Europa traditia ioanitâ si au împletit-o cu cea a Magdalenei. preocupati în primul rînd de forta materiala. obiectivul principal era acela de a cauta si a-si însusi cele mai profunde cunostinte ezoterice. Departe de a se limita la simpla largire a oriz ontului lor filozofic sau religios. chimie. iar pedeapsa pentru convingerile secrete pe car e le nutreau a fost cumplita. Templierii pareau a sti despre ex istenta traditiei ioanite înainte de a o „descoperi". Sa ne amintim ca primii noua cavaleri care au fondat Ordinul Templier erau toti din Languedoc — inima cultului dedicat Magdalenei — si ca în traditi a oculta se considera ca secretele lor provin de la „ioanitii din Rasarit". Dupa parerea noastra. beneficiile pentru omenire fiind evidente. medicina si matematica. acele „carti" secrete în piatra care ascund mesa jul lor ezoteric. La ur ma urmei. templierii au nazuit la atingerea cunoast erii supreme: aceea a stapînirii timpului si a eliberarii de sub tirania vietii si a mortii. templierii erau oameni practici. de fapt.

însa alfabetizarea — îndeosebi în rîndul femeilor — era rara si adesea privita cu suspiciune de autoritatile ecleziastice. crucea. nu e deci de mirare ca au fost pastrate în ascuns. stii nta si cunoasterea. cel putin unul dintre templieri a declarat ca simbolul fundamental al crestinismului. care îsi avea originile în Egiptul antic (si poate chiar mai departe). sex si stiint a — iar de multe ori se pare ca le-au si gasit. aflate la granita dintre magie. În vreme ce pretutindeni în jurul lor femeile erau desconsiderate. ei si-au gasit propria jnîntuire prin gnoza directa. încît milioane de oameni s-au aratat gata sa riste totul pentru a le obtine. Fiului si Sfîntului Duh (de asemenea masculin). încît au inspirat un asemenea zel fanatic? Nu exista un raspuns unic si cert la aceasta întrebare. derivate din traditiile secrete ale Botezatorului si ale Mariei jVlagdalena. poate chiar si Sfinxul. se poate ca îngemanarea dintre cele doua traditii — loan Botezatorul si Maria Magdalena — sa contureze imaginea a ceea ce ar fi trebuit initial sa fie „crestinismul". (Nu este. Prin intermediul acestor doi „sfinti". în toc sa apeleze la intermedierea preotilor. ereticii gaseau alinare si iluminare în secretele celor doua traditii. Din aceasta neîntrerupta tra ditie secreta au facut parte cei ca re au construit piramidele din Egipt. riscau sa atraga pedeapsa cu moartea. în Jocul sentimentelor de vinovatie stîrnite de sex. o coincidenta faptul ca despre Osiris se credea ca daruise omenirii cunoasterea necesara pentru dezvoltarea culturii si a civilizatiei. Acele s ecrete mult dorite exercitau o forta de atractie atît de intensa. cît si femei petreceau ore îndelungi în laboratoarele alchimice pentru a descoperi taine fundamentale. egiptenii a ntici posedau cunostinte . Dar în ce constau ele? Ce anume ascundeau traditia ioanitâ si cea a Magdalenei. ei s-au putut alatura pe ascuns fluxului continuu de aderenti ai gnosticismului si ai pagînismului. Toate aceste idei. este „prea recent". Inventarea tiparului a stîrnit un entuziasm generalizat. prin cunoasterea divinului. în primul rînd. Mama si Prunc.Templierii au fost urmati de generatii de „eretici" care au preluat stafeta si au dus mai departe traditia. însa noi am identificat trei variante posibile. si deopo triva cei care au ridicat splendide catedrale gotice în conformitate cu principiile geometriei sacre. ei stiau din proprie experienta ca uniunea sexuala constituie o cale catre Dumnezeu. Ne este foarte usor asta zi sa subestimam forta care a constituit-o. comparativ cu ce a devenit el în acesti 2 000 de ani. cu o fervoare egala. dupa cum am vazut. Religia egipteana — dupa parerea unor ocultisti precum Giordano Bruno — era mult superioara crestinismului din toate punctele de vedere si. asa cum au aratat recent Robert Bauval si Graham Hancock1. membrii acestei traditii secrete au preferat echilibrul vechii treimi constituite din Tata. Un al doilea motiv posibil al atractivitatii celor doua traditii este acela ca ereticii mentineau cunoasterea vie. iar preotii pozau în detinatori ai cheilor catre rai si iad. pe parcursul istoriei. În locul rigidului patriarhat al Tatalui. Toti acestia si-au pus o amprenta durabila a supra civilizatiei mondiale. desigur.) Iar. Aceasta traditie secreta în sa încuraja în mod activ setea de cunoastere a ambelor sexe: atît barbati.

D in acest curent de savanti eretici au facut parte si reprezenta ntii ermeti smului renascentist. cavalerii pornesc în cautarea unui ca p barbatesc reteza t. Ocultismul a fost forta reala care i-a animat pe multi dintr e gînditorii „rationalisti". al unor loji francmasonice si al Prioriei din Sion. Simon Magul si Dositei. La baza tuturor realizarilor arhitect urale. Ar fi gresit sa ne închipuim însa ca templierii si ermeticii vizau. în ritualurile lor secrete. Constatam astfel ca aceleasi concepte sînt ilustrate de Pistis Sophia. au fost acuzati ca ar venera. precum Leonardo da Vinci si Sir Isaac Newton. o parte importanta a preocuparilor care îi animau. într-adevar. veritabil creuzet al noilor idei. planurile si obiectivele lor. Aceste domenii constituiau. Oare zvonul care sustinea ca lisus avea sub controlul sau spiritul lui loan ar putea explica de ce era aceasta „putere magica" atît de importanta pentru ocultisti? Semnificativ ni se pare faptul ca templierii. ermetismul si gnosticismul îsi au toate originile în Alexandria din vremea lui lisus. au fost mentionati ca „absolventi" ai scolilor oculte din Alexandria. a caror credinta îl are în centru pe loan Botezatorul. un cap retezat. Am vazut deja ca exista asocieri clare ale lui lisus cu ma gia egipteana si ca loan Botezatorul împreuna cu succesorii sai. setea lor de cunoastere si credinta în esenta divin a a omului — concretizate în venerarea Sophiei — au evoluat din aceleasi radacini ca gnosticismul. este foarte usor sa adoptam deja sceptic ismul . Problema validitatii si a eficacitatii (sau a lipsei de eficaci tate) ritualurilor magice nu se încadreaza în obiectul acestei carti. însa ele mai aveau înca o dimensiune. si care a stat la baza nucleelor de initiati ale unor organizatii de tipul Templierilor. Iar acest lung sir de magicieni — sau magi — i-ar putea include deopotriva pe lisus si pe loan Botezatorul într-una dintre cele mai putin cunoscute legen de ale Graalului. Sa fie aceasta o referire la capul Botezatorului si la puterile magice pe care se presupune ca le-ar avea si le-ar transfera celui care îl detine? Desigur. pe un platou. în cautarile lor. pe care nu trebuie s-o ignoram. doar ceea ce am numi noi astazi filozofie sau chiar stiinta . de C orpus Hermeticum al lui Hermes Trismegistul — text care a supravietuit din materialele lui Simon Magul — si de documentele sacre ale mandeenilor. important este ce anume au crezut altii în decursul secolelor si ce rol au juca t aceste convingeri în conspiratiile. Alchimia.stiintifice care le depaseau chiar pe cele ale epocii actuale. Din aceste radacini s-a dezvoltat apoi întreaga tradit ie ezoterica a Occidentului. stiintifice si artistice ale ereticilor s-a aflat o nazuinta fi erbinte catre cucerirea unei puteri magice.

deoarece multi artisti 1-au înfa tisat astfel. Important este sa retinem însa ca. dar este posi bil ca Leonardo sa fi încercat sa sugereze altceva. Fecioara si Pruncul. marna lui loan. Orfeu. Sa ne amintim. inten tionata. ucenicul care se apleaca spre lisus împunge aerul sub ochii lui cu acelasi aratator amenintator. în mod tra ditional. Si celtii aveau o traditie a capetelor retezate. Initial am crezut ca aceasta este doar o modalitate de a transmite ideea — conforma cu propriile convingeri ioanite ale artistului — ca omul decapitat era „deasupra" (din punct de ve dere moral si spiritual) celui crucificat. iar pe de alta parte _ si poate mai pertinent — în Templul lui Osiris din Abydos exista un cap retezat despre care se credea ca poate proroci. iar în Cina cea de Taina. unde a început sa prevada viitorul. din secolul al XlX-lea. In vreme ce toate acestea ar putea fi doar un îndemn de tipul: „Adepti ai lui loan. devenind — pentru a-1 cita pe Morton Smith — „lisus-Ioan". sta lînga radacinile roscovului (copac care.2 Într-un alt mit similar. a fost adus de mare pe tarmul Insulei Lesbos. întrun fel sau altul. Faptul nu este deosebit.clasic al sfîrsitului de secol XX. Dar aratatorul mîinii retezate schiteaza „gestul lui loan". dar în lucrarile lui da Vinci si alte personaje schiteaza acelasi gest. îi absorbise spiritul. dar si în statuia existenta azi în Baptisteriul din Fl orenta. aratatorul ridicat este un simbol al Botezatorului: loan schiteaza acest gest în ultima pic tura a florentinului. capul unui alt muritor ajuns în lumea de dincolo si revenit apoi la viata. . Leonardo da Vinci 1-a înfatisat pe lisus ca si cum ar fi fost decapitat. ca în afisul publicitar pentru Le Salon de la Rose + Croix. evident. Poate era o referire la fapt ul ca lisus poseda capul lui loan si ca. Elisabeta.3 (Sa fie doar o coincidenta ca unul dintre cele mai en igmatice si ma i suprarealiste filme ale lui Jean Cocleau s-a intitulat Orphee?) Pe al sau Giulgiu din Torino. ci si magic. cu in tentia vadita de a trimite cu gîndul la loan Botezatorul. Linia de demarcatie dintre cap si trunchi în acest caz este.) În cursul investigatiei noastre 1-am auzit pe un presupus templier spunînd „cel care detine capul lui loan Botezatorul stapî-neste lumea". despre care sa crezut la un moment dat ca se afla printre moastele sfinte ale templierilor (în tabloul lui Nicolas Poussin La Peste d'Azoth — Ciuma din Azoth — o statuie uria sa reprezentînd un barbat si-a pierdut o mîna si ca pul barbos. amintiti-va!". într-un fel. capul lui loan era considerat nu doar sacru. într-una din cele doua versiuni ale tabloului S fînta Ana. Am vazut cum. da Vinci este înfatisat ca Pas trator al Graalului. în tabloul Adoratia magilor. de asemenea. în lucrarile lui Leonardo. Bâtrînul care. este totusi posibil ca motivul astfel repetat sa constituie o aluzie la o relicva veritabila -degetul lui loan. îl simbolizeaza pe Botezator) ridica aratatorul în directia Fecioarei cu pruncul. face acelasi gest în fata Fecioarei.

în cel mai bun caz. desigur. autogenerata: „ereticii " sînt convinsi ca ei au dreptate si au decis ca Biserica se însala.4 În orice caz însa. direct sau indire ct. timp de doua mii de ani. au fost obiectul unei nedreptati cumplite. calculate si totodata motivul pentru care au suferit nenumarati „eretici". Toate aceste obiecte legendare au o stranie aura mistica. Am vazut cît de importante sînt moastele Mariei Magdalena pentru reprezentantii traditiei secrete sus-mentionate. am considerat-o doar o fa ntasmagorie sau. în orice caz. dar cu încarcatura mitica profunda. cînd abordarea religiei se face într-o nota mult mai toleranta. Dar nu trebuie sa uitam ca anumite obiecte. nu e greu sa ne ima ginam cu cîta fervoare sînt cautate ra masitele pamîntesti ale unor oameni despre care se crede ca au fost întruparea unor energii supranaturale. Dar acest sentiment ferm si neclintit al justetii lor. „agitatori secreti împotriva Bisericii. o serie de pa saje ce lasa sa se înteleaga cît se poate de cla r ca organizatia a fost responsabila. de la catari si templieri pîna la francmasoner ie."5. în Les dossier s secrets exista. un plan prin intermediul caruia intentioneaza sa determine anumite schimbari concrete la nivel mondial. planul Prioriei pare a avea ca punct focal erezia despre care am discutat în acea sta carte. de parca ar fi ele însele un fel de poarta catre lumea divina. Sfîntul Giulgiu. poate ca si ele sînt privite ca detinatoare ale unor puteri magice. reale."6..la început. s-ar crea o încarcatura emotionala extraordinara fie si numai la gîndul ca. în fata lor. în epoca actuala însa. posesori ai unei cunoasteri secrete. fara a preciza în sa natura exacta a acestor schimbari.. . care fa c referire. au exercitat întotdeauna o uriasa forta de atractie asupra mintii si sufletului uman. ci au întretinut ceea ce au considerat ei a fi flacara sacra a adevaratelor origini si a realei meniri a „crestinismului". într-adevar. s-ar putea afla ramasitele pamîn-testi ale celor doi oameni care. osemintele Mariei Magdalena constituie obiect de veneratie ardenta si. Pierre Plantard de SaintClair ne-a declarat ca organizatia are un program bine definit.. Chiar lasînd la o parte acel concept al puterilor magice. simpla prezenta a capului retezat al lui loan Botezatorul si a osemintelor Mariei Magdalena ar exercita un impact urias asupra membrilor traditiei secrete. „la baza tuturor ereziilor. de conturarea si pastrarea vie a traditiei secr ete. ne-am îndreptat atentia asupra Prioriei din Sion si a activitatilor acesteia. Le cercle d'Ulysse („Cercul lui Ulis . exemple în acest sens fiind „adevarata Cruce". la Prioria din Sion: „(Ei sînt) sustinatorii tuturor ereziilor. în comparatie cu ceea ce numesc ei „erezia" Bisericii Crestine. la fel ca relicvele lui loan. pot înflacara inimile ereticilor. Dar daca obiecte precum Graalul sînt con siderate magice. ce rost mai are secretul'? Cînd am început aceasta investigatie. poate explica doar interesul de care s-a bucurat traditia secreta în trecut. artefacte reale ce exista în doua realitati paralele. în decursul istoriei. . Cea de-a treia explicatie posibila a interesului stîrnit de acea sta traditie secreta este certitudinea sa morala."7 Un alt document al Prioriei. Dar ei nu s-au limitat la a mentin e vie o alta religie într-o cultura „straina" .. Ia ta cîteva dintre aceste fragmente. Graalul si. o metafora. Chivotul Legii.

8 Si. a jun si la capatul u nor cercetari si documenta ri ample. în egala masura. cu orice pret. Si nu trebuie sa uita m ca în tre Ordin ul Templi er si Prioria din S ion au existat întotdeauna conexiuni strînse: orice plan sau program al unuia apartine probabil. nu fiindca fi fost eliminati. furia si ura membrilor sai numai pentru a ucide un rege al Frantei si u n papa oarecare.e"). dar el constituie o forta capabila sa distruga Vaticanul în anii care vin". ideea unei organizatii constituite cu scopul de a distruge Biserica nu este deloc noua. cînd au început sa apara societati secrete ce se pretindeau a fi urmas ele Templierilor. la fel ca atîtia alti oamen i. Scenariul cavalerilor razbunatori nu sta însa în picioare. dar daca o urau deja. asa cum a m mentiona t anterior. La începutul acestei investigatii. Ideea razbunarii pleaca de la premisa c a desfiintarea ordinului constituie motivul urii templierilor fata de Biserica. include si Armatoarele fraze: h ' „Ce planuieste Prioria din Sion? Nu stiu. Nici o organizatie serioasa nu ar alimenta timp de secole. este greu sa ne imaginam în ce a r putea consta aceste dovezi concrete sau ce fel de obiect ar fi acela capabil sa constituie o amen intare la adresa Bisericii. tremura la gîndul stafiei razbunatoare a lui Jacques de Molay. Se poate ca templierii si Prioria sa intentioneze sa prezinte crestinatatii uimite. sîntem de pa rere ca intentiile Priorie i. Chiar si tinînd seama însa de obsesia lor pentru relicve. Franta. cît si o serie de state europene. ambii fara nici o legatura cu suprimarea Ordinului Templier. precum Biserica Catolica. cu sute de ani în urma. Iar Prioria este organiza tia în care cele doua filoa ne eretice — corespunzatoare tvlariei Magdalena si lui loan Botezatorul — se îmbina perfect. referindu-se la co nexiun ile Prioriei cu „Biserica lui loan". în secolul al XVIII-lea. mai cu seama. sub o forma sau alta.) Cercetarile noastre au demonstrat ca. lucra rea Rennes-le-Château: capitale secrete de l'histoire de France aminteste de o serie de evenimente ce vor „zdruncina crestinismul din temelii". chiar si înainte de a se pune problema suprimarii? (în Levitikon se precizeaza ca templierii s-au opus Bisericii Catolice chiar de la înfiintarea ordinului. am banuit ca membrii Prioriei sufereau de o ma nie a grandorii colectiva si. hotârîti sa-si ia revansa? S-a zvonit chiar la un moment dat ca templierii au fost scînteia care a declansat Revolutia Franceza. de exemplu. si celuilalt. menite sa le ateste convingerile si sa justifice traditia ioanita si de venera re a divinitatii feminine. De fapt. Acum. un val de agitatie paranoica a cuprins atît Vaticanul. din principiu. ar . trebuie cel putin lua te în serios. departe de a sustine doar un fa pt ipotetic. se întorceau oare templieri i. templierii sînt într-a devar pa stratorii reali si îndreptatiti ai secretului privind originile crestinismului. dovezi concrete. publicat în 1977 sub numele Jean Delaude. oricare ar fi ele. nu ne-am putut imagina ce fel de secret era acela pe care îl aparau cu atîta hotarîre si care ar fi putut ameninta o institutie solida si bine organizata.

orice obiect ce pare a fi avut o legatura cu unul dintre personajele centrale ale crestinismului capata pe loc o aura magica aparte. stim ca aceste obiecte — chiar daca exista în realitate — sînt doar niste simboluri. un modest dulgher care a murit pentru pacatele noastre si apoi a înviat. suferintele si spiritul de toleranta demonstrat de lisu s 1-au transformat într-un model spiritual. ca oricarui alt preot isian. idei de tipul celor care sugereaza ca lisus a fost un mag egiptean sau ca a existat o rivalitate între el si loan Botezatorul frizeaza . Ca utarea evazivului Graal sau a Chivotului pare a fi înscrisa în genele noa stre. asemenea planuri nu mai sînt azi necesare pentru ca Biserica sa se simta amenintata — si. asa cum demonstreaza entuziasmul stîrnit de cartea lui Graham Hancock. Da r. Este interesant sa ne gîndim ce amploare ar fi luat in ter esul publicului daca osemintele ar fi fost mai strîns legate de lisus si de familia lui. Lui lisus. ele nu sînt pure inventii ale unor scriitori de science-fiction sau ale ateilor de clarati. într-un simbol al perfectiunii umane. si totusi se îndeparteaza mereu. chiar radacinile culturii noastre occidentale. Asa cum am vazut. undeva într-un colt al mintii. acest îndemn — si multe altele. Smerenia. despre care aminteam mai devreme. relicvele cu cara cter religios detin o f orta de atractie extra ordinara asu pra maselor. chiar si osuarele recent descoperite în Ierusalim. care s-ar fi simtit tradati si destabilizati din punct de vedere spiritual. alinîndu-i. desi este foarte posibil ca el sa fi rostit aceste cuvinte. probabil. Fi ul Iui Dumnezeu si al Fecioarei Maria. lisus Hristos priveste în jos spre cei saraci si istoviti. reprezentari ale unor secrete oculte.Dar asa cum ne-a demonstrat Giulgiul din Torino. fara îndoiala ca ar fi dat nastere unui val de isterie în rîndul crestinilor. Si totusi. caci n-a spus el oare: „Veniti la mine toti cei osteniti si eu va voi da odihna"? În realitate. Oamenii adora cautarile. The Sign and the Seal. la îndemînâ . ci . Din locul sau de-a dreapta Tatalui. au o intensa încarcatura emotion ala. probabil — provin din texte atribuite zeitei Chreste Isis: Buna Isis. trebuie sa recunoastem ca si istoria în sine ofera o serie de dovezi în acest sens. Mai mult decît atît. iar concepte precum lisus Hristos. blasfemia. goana dupa ceva ce pare a ici. cuvintele trebuie sa-i fi fost familiare. zeitamama a egiptenilor. Majoritatea crestinilor din ziua de astazi stiu surprinzator de putine lucruri despre ultimele descoperiri din domeniul cerceta ri lor biblice. Oricît de incitante ar fi. Daca Prioria si aliatii sai pregatesc dezvaluirea unor indicii concrete cu privire la convingerile lor. Fiindca istoria crestinismului se bazeaz a în mare parte pe presupuneri. în rai. Pentru multi dintre ei. au stîrn it imediat aprige dezbateri s i polemici. nu lui i-au apartinut initial. prin ea.

Dintre toti acesti critici si istorici. Chiar si profesorul Karl W. convingerile si practicile lui lisus erau de . El considera ca influenta Egiptului s-a exercitat în mod indirect.. ce au conturat o versiune aproape de nerecunoscut a vietii lui lisus. Pentru ea. pe motiv ca a fost adaugat mai tîrziu — o supozitie nesustinuta deocamdata de nici o dovada concreta."9 Si cu toate ca argumenteaza în mod stralucit originile egiptene ale crestinismului. aceasta fiica crestina a Mamei Egipt si-a cunoscut destul de bine traditia iudaica. Smit h sustine ca ideile. în timpul vietii ei de aproape doua mii de ani. Luckert scrie: „Aceste chinuri ale nasterii (crestinismului). The Foreigner. prezentînd dovezi detaliate s1 bine documentate.concluzii ale unor reputati specialisti. . profesorul Burton L. (dar) nici pîna în aceasta zi nu i s-a spus nimic despre iden titatea raposatei sale maici. Multi sînt cei care au contribuit la conturarea unei noi imagini a lui lisus si a miscarii sale. dar nici el nu considera ca aceasta conexiu ne ar sugera altceva decît o deviere de la esenta iudaismului. au fost totusi dureri reale ale «mamei» crestinismului . Cînd am început sa studiem acest subiect. Dar daca lisus s-a bazat în propovâduirea sa pe materiale extrase din misterele egiptene. o singura persoana a schitat Pasul logic la care ne refeream... ca un ecou îndepartat al originilor egiptene ale iudaismului. ci un reprezentant a l religie1 egiptene. paterna.. durerile facerii au fost chinurile mortii. Si desi sustine ca lisus nu era de religie iudaica. în lucrarea sa.. deoarece traditia care spune ca lisus era evreu ce este atît de a dînc înra dacin ata. m ai degra ba decît ca le-ar fi dedus din aluziile disparate si incerte prezente în Vechiul Testament.muribunda religie a Egiptului antic. chiar si cei care au descoperit aceste dovezi ezita sa faca pasul logic si sa admita ca religia lui nu era cea iudaica. Desmond Stewa rt demonstreaza în chip stralucit ca activitatea lui a fost influen tata de misterele egiptene. Batrîna noastra maica egipteana s-a stins în secolele în care viguroasa ei progenitura a aparut si s-a dezvoltat în lumea mediteraneana. unii dintre ei crestini credinc iosi. în cartea sa Jesus the Magician. nici Luckert nu remarca esentialul. am fost uimiti sa con statam masura în care cercetatorii au pus sub semnul întrebarii adevarul traditiei crestine. Am fost surprinsi mai cu seama sa descoper im ca existau deja numeroase dovezi scolastice ce sugerau ca lisus nu a fost iudeu. este de crezut totusi ca a avut o experienta personala a acestora . Iar prima recunoastere a elementelor pagîne din viata si activitatea l ui lisus dateaza de mai bine de un secol. Mack ig nora materialul gnostic din Evanghelii.. Si totusi.

Osiris. în care Isis era întotdeauna echilibrata de partenerul ei. desi înca di mai su renegari discrimin al este un fenomen limitat la sale directe sînt în mare societatea occidentala. a cesti „eretici" ne-a u oferit totoda ta o serie vasta de indicii cu privire la radacinile crestinismului. bazîndu-si aceasta afirmatie pe materiale preluate din anumite texte magice egiptene. numeroase grupari au nutrit în secret credinta în originea egipteana — din punct de vedere spiritual — a lui lisus si a altora din jurul lui. „Instalînd" un Fiu al lui Dumnezeu celibatar în fruntea unui veritabil patriarhat misogin. Consecintele atitudinii pe care Biserica a a doptat-o fata de iubirea carnala au fost. acest concept promova respectul acordat deopotriva barbatilor si ntîi. caci Osiris era reprezen tativ pentru toti cei ilustrativa acestei pentru a toate femeile. Ignorata de numerosi cercetatori în domeniul biblic. iar sexualitatea constituia un motiv de celebra re si emulatie în rîndul credinciosilor.10 Dar o piniile specialistilor nu sînt unice în acest context. iar Isis era fera consecintele area sexuala nu manifestarile femeilor. ea a denaturat mesajul „crestin" original. multe dintre ele ignorate în mod voit de autoritati. si invers. implicatiile asupra culturii occidentale sînt atît de ample si de profunde. ci a facilitat o seri e nesfîrsita de nedreptati împotriva femeilor sj a copiilor. teribile. Daca religia crestina este. fiind renumiti mai degra ba pe ntru spiritualitatea lor. cu toate acestea. lucrarea lui Smith a primit totusi o aprobare timida din partea altora. De asemenea. un vlastar al celei egiptene si nu misiunea sacra a Fiului lui Dumnezeu — sau chiar o deviatie radicala a iudaismului —. De exemplu.natura egipteana. renegîndu-si radacinile egiptene. Biserica a pierdut notiunea fundamentala a egalitatii arhetipale dintre cele doua sex e. parte rezultatul direct învataturilor Bisericii cu privire la locul cuvenit femeilor. încît nu pot fi discutate în lucrarea de fata. Biserica a respins totodata — adesea cu o virulenta aparte — întregul concept al sexului ca sacrament. într-adevâr. în principiu cel putin. dupa cum aln vazut. Interesant este faptul ca ideile lor sînt sustinute astazi de cercetatorii Noului Testament. prin negarea originilor sale egiptene. egiptenii nu rau cunoscuti ca un popor licentios. în decursul secolelor . Omenirea idealului egiptean. Faptul ca Biserica si-a renegat propriile radacini a avut si alte un e . Fiindca zeii pe care lisus însusi îi venerau formau parteneriat sexual. ea a provocat suferinta nu doar la nivel individual.

11 Dar daca noi avem dreptate si Ii sus însusi a fost pâgîn. pentru simplul motiv ca romanii au fost cei care 1-au executat. Fara îndoiala ca o religie axata pe treimea Tata. Desigur.repercusiun i ama re. o continuitate a credintelor „eretice" în Europa . al alchimiei sexuale si al secretelor care învaluie persoana lui loan Botezato rul. Am prezentat în aceste pagini o pledoa rie în numele lor. ci si o renegare a principiilor susti nute de fondatorul sau. Unica lectie care am dori sa se desprinda din investigatia noastra si din descoperirile pe care le-am facut în cursul ei nu este atît aceea ca ereticii au dreptate. Temple distruse. dar daca el nici macar nu a fost iudeu. expunînd datele pas cu pas.) Ostilitatea Bisericii si-a mai gasit o tinta în decursul anilor. dar daca noi avem dreptate si trebuie s-o numim mai degraba egipteano-crestina? Desigur. Am identificat. decît pe imaginea unui lehova inflexibil si razbunator. Ereticii detin — dupa parerea noastra — cheia adevarului cu privire la trecutul Bisericii Crestine. Mama si Prunc are darul de a °feri un reconfortant sentiment de încredere si siguranta. Cultura occidentala în ansamblul sau este considerata iudeocrestina. din credinta ca iudaismul si crestinismul se aflau într-un fel de competitie.acel filon al venerarii zeitei. a venit de mult vremea pentru a repara gra va nedreptate ce li s-a facut Botezatorului si Mariei Magdalena. oameni torturati si ucisi din Islanda pîna în America de Sud si din Irlanda în Egipt — toate în numele lui lisus Hristos. am vrea în schimb sa se înteleaga ca omenirea are acum nevoie nu de secrete ascunse si de razboaie sfinte. Timp de se