Cuprins

Argument B. Capitole
A. I.

Turismul în România 1. Evoluția turismului în România 2. Turismul 2.1. Potențialul turistic al României, 2.2. Provinciile turistice din România 2.3. Formele de turism 2.4.Obiective turistice din România Zona Bucovina 1.Cadrul natural și istoric al zonei 2. Zona Bucovina-forme și tipuri de turism 3. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Studiu de caz “ Mănăstirile Bucovinei“ Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina 3.Baza de cazare specifică edificiilor religioase 4.Trasee 5. Concluzie
2.

II.

III. 1.

Bibliografie D. Anexe
C.

A. Argument

România deţine atât elemente care au însemnătate pentru turism cât şi o multitu -dine de mijloace care pot facilita activităţile specifice acestui domeniu. Răspândirea acestora în teritoriu este diferită existând pe de-o parte aglomerări de obiective ce au condiţionat şi concentrări de modalităţi şi resurse de punere în valoare a acestora, iar pe de alta spaţii largi în care toate acestea sunt dispiate. Mai mult în prima categorie evoluţia locală, regională este variată în contextul impunerii unora spre anumite tipuri de activităţi turistice, unele re -cunoscute pe plan naţional şi internaţional în raport de altele care dispun de obiective la fel de însemnate dar puţin cunoscute şi unde mijloacele de valorificare sunt reduse. Pentru a avea o bază într-un program complex de organizare şi dezvoltare turistică a ţării şi a oricărui teritoriu trebuie să se plece de la inventarierea corectă a tot ceea ce există şi la diferenţierea de unităţi care să se poată înscrie într-un sistem ierarhic. Componentele de ordine diferite vor abvea o anumită alcătuire şi funcţionalitate dar şi legături care să asi- gure intercondiţionarea şi prin aceasta unitatea sistemului.Pentru turism importanţă are sta- bilirea de unităţi taxonomice precise care pe deo parte fiecare reflectă un anumit nivel de resurse potenţiale iar pe de altă parte un minim de dotare (mijloacele) posibile la un mo- ment dat, pentru valorificarea acestora. Dacă prima componentă poate fi privită ca relativ fixă (mai ales în cazul elementelor specifice cadrului natural), cea de a doua are un caracter dinamic în sensul unei evoluţii sau involuţii în funcţie de politicile economice aplicate. Scara ierarhică normală, cel puţin pentru evaluarea potenţialului turistic o constituie: punctul turistic, localitate (cu valenţe turistice), centru turistic, axă turistică, zonă turistică, regiune turistică la care în cazul României se poate adăuga provincia turistică. Studierea turismului în România servește întregirii imaginii fenomenului turistic cu particularizarea pentru România. Se urmareşte cunoaşterea etapelor de dezvoltare, pentru ca în comparaţie cu fenomenul turistic european şi global să poată fi apreciat obiectiv facându-se abstracţie de perioadele de regres legate de factori de natură social-economică sau politică. Obiectivele esenţiale ale studiului de față constă tocmai în cunoaşterea patrimoniului turistic, a materiei prime neprocesate, sau parţial amenajate care se constitue ca factor fundamental, făara de care turismul ca fenomen şi mai ale3s activitate ec onomică majoră nici nu poate fi conceput. Un alt obiectiv este cel de a surprinde tendinţele aparent aleatoare stimulate de noile orientări, de impactul cu procesul de privatizare şi legislaţie, dar mai ales cele legate de iniţiativele particular-familiare, mai ales în mediul rural care dă consistenţa şi spaţialitate şi aferă noi posibilităţi şi direcţii de expansiune. Analiza dezvoltării in timp a bazei materiale şi legatura cu infrastructura general aparţinând altor domenii de activitate evidenţiază o altă caracteristică a turismului, aceea de ramură de sinteză şi cu sprijinire logistică reciprocă. Cunoaşterea amenajărilor turistice, ca şi volum şi dimensiune, tipologie şi repartiţie spaţială reflectă gradul de utilizare turistică şi raportarea la intensitatea, caracteristicile, regimul şi provenienţa fluxurilor turistice.

Toate acestea se vor constitui ca argumente în evidenţierea corelaţiei între diversitatea potenţialului şi amenajărilor turistice, calitatea serviciilor şi gradul de eficienţa a acestora reflectată atăt în volumul cererii, stimulate de ofertă a pieţei turistice şi mai ales în categoriile de turism ( a tipurilor şi formelor de turism practicate şi practicabile). La nivel regional spaţial sunt surprinse caracteristici care individualizează entităţi ce permit emiterea de prognoze şi tendinţe de dezvoltare. În perioada actuală, turismul este de mare importanţă atât pe plan naţional cât şi internaţional, reprezentând unul dintre cele mai complexe fenomene ale civilizaţiei contemporane nu numai prin proporţiile impresionante ale populaţiei globului care-l practică, dar mai ales prin implicaţiile sale. Denumirea de “turism” a căpătat în zilele noastre sensuri ce realizează o mare complexitate de situaţii, de la necesitatea firească de a cunoaşte, de a vedea sau de a descoperi, până la cerinţele reconfortării fizice sau intelectuale. Termenul generic de “turism” înmănunchiază gusturile şi însuşirile de a călători, pedestru, ciclist, cu automobilul, trenul, vaporul sau avionul, de placere sau pentru îngrijirea sănătăţii. Obiectul imediat al oricărei forme de turism îl constituie aspectele mai mult sau mai puţin “artistice” ale naturii locurilor, natura cu toate însuşirile aerul, pământul, vegetaţia sau apa. Dar oricât de spectaculoase vor fi asemenea însuşiri, ele pot da deplinătate numai în măsura asocierii lor “civilizaţiei”, componentelor realităţilor sociale, istorice, economice privite ca atare, dar mai ales pe firul metamorfozelor lor în timp şi spaţiu. Vom atinge idealul turistic ori de câte ori, călătorind, vom avea prilejul să ne bucurăm de “natură”, aşa cum este ea, dar mai ales în manifestarea armonioasă cu munca şi inteligenţa omenească. Din punct de vedere etimologic, conform dicţionarului Larousse, termenul “turism” ar proveni din latinescul “turnus”-“voiaj în circuit”, care a fost preluat de limba franceză “tour” – călătorie, plimbare. Pe de altă parte, unele dicţionare susţin originea engleză a cuvântului, provenit din “tour” şi “to tour” –“călătorie în circuit” (Swizewscki, 1977). Există o serie de definiţii ale turismului care sau remarcat de-a lungul timpului. Definiţie elaborată de Swizewschi şi Oancea (1977) consideră turismul un fenomen socialeconomic de masă, caracteristic civilizaţiei industrial-urbane ce se deplasează in cadrul relaţiilor interdependente dintre mediul geografic şi societate. El constă în consumarea produsului turistic pe diferite arii geografice şi unităţi de timp, ca urmare a deplasărilor banale ale indivizilor în afara activităţilor productive sau a obligaţiilor de serviciu, având ca rezultat regenerarea forţei de muncă, refacerea sănătăţii îmbogăţirea orizontului cultural (inclusiv satisfacţii spirituale).

Capitolul I Turismul în România
B.

1.Evoluția turismului în România

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T. – ce își are sediul la Madrid) definește tu- rismul ca fiind “ activitățile realizate de persoane sau grupuri de persoane pe durata călătorii -lor și șederii acestora în locații diferite de spațiul obișnuit traiului cotidian1. Conform determi- nărilor turismul este „activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoreşti dintr-un anumit punct de vedere". Activitatea turistică poate fi considerată una din cele mai vechi ocupaţii ale omului încă pe timpurile când nomadismul era modul de viaţă al unei colectivităţi umane. Pe parcursul evoluției societății umane, omul în permanenţă a avut şi activităţi turistice, care au fost impuse de anumite situaţii, nevoi, necesităţi şi poate nu în ultimul rînd pentru ceea ce numim noi astăzi agrement. Turiştii care se deplasau dintr-un loc în altul au fost în de- cursul timpului printre primii şi cei mai dinamici purtători de informaţii. În condiţiile lipsei telecomunicaţiilor succesele de dezvoltare în toate activităţile umane erau difuzate şi prin tu- rişti. Cu certitudine se poate afirma că turismul a existat în toate epocile istorice, ceea ce s-a nodificat în timp a fost doar formele de deplasare a turiştilor, scopurile acestora.2 Pentru unii turismul este o distracţie sau o formă de menţinere sau de refacere a sănătăţii, iar pentru alţii o activitate profesională, o necesitate vitală. România, cu o experienţă de peste 2000 de ani în activităţile turistice, în prezent îşi perfecţionează formele de practicare a turismului, infrastructura turismului şi se află în faţa adop- tării unei strategii al activităţilor turistice, prin luarea în considerare a experienţei ţărilor avan- sate, a elaborărilor ştiinţifice din marile centre universitare şi academice.3 România are posibi- lităţi universale, specifice, unice în dezvoltarea turismului. România nu poate (şi nici nu trebuie) să preia un model elaborat şi folosit în alte ţăr ale lumii. România are propriul său po-tenţial ştiinţific şi practic care să fundamenteze strategia sa proprie, cu totul originală, pe care să o aplice prin metode, de asemenea, întrutotul specifice. O asemenea orientare nu poate fi explicată doar prin experienţa istorică sau prin originalitatea condiţiilor geografice, climatrice, tradiţiilor, obiceiurilor, artei, culturii etc. În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.
4

Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul
1

Glăvan, V.(2000),Turismul în România, Edit. Economică Bucureşti,

2

Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,
3

Cocean., P.(1997),Geografia turismului românbesc.Editura Focul Viu, Cluj Napoca, Biblioteca Facultăţii de Geografie,
4

Stănculescu G. – „Tehnologia turismului”, Editura Oscar Print, București 2003

Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării,Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă).5 După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările World Travel and Tourism Council,6 România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016.[19] Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.7

DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

DESTINAŢII TURISTICE MONTANE
5 6

DESTINAŢII TURISTICE BALNEARE

Dinu Mihaela (2002), Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

MONTANE) Biblioteca Facultăţii de Geografie.
7

(STAŢIUNI TURISTICE Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti, (STAŢIUNI TURISTICE BALNEARE)
Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,

Biblioteca Facultăţii de Geografie

DESTINAŢII TURISTICE DE LITORAL (STAŢIUNI TURISTICE DE LITORAL) DESTINAŢII TURISTICE URBANE . trasee turistice ARII PROTEJATE PARCURI NAŢIONALE PARCURI NATURALE • REZERVAŢII ALE BIOSFEREI SPECIALE • vânătoare sportivă • pescuit sportiv • cazinouri • Parcuri tematice .localităţi turistice urbane DESTINAŢII TURISTICE ÎN SPAŢIUL RURAL (sate turistice) LOCALITĂŢI ŞI TRASEE TURISTICE localităţi urbane şi rurale.centre turistice .

. vulcanic).brizele montane și marine. stimulând practicarea drumeției. odihnei și recreerii. faună). a) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. el reprezintă motivația principală a circulației turistice.regimul pricipitaților.2. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale. . prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor. prezentarea itinerarilor specifice Maramureșului istoric8.descrierea formelor de turism. potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general.temperatura și umiditatea aerului.fenomenele geologice.nebulozitatea atmosferei. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: . 8 George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”. analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activității turistice.identificarea componentelor patrimoniului antropic. .Potențialul turistic al României Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. Atracția turistică este moti -vul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică.1.treptele și formele de relief (relieful glaciar. .stâncile cu formă bizară. . Turismul 2. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. . Evaluarea corectă a componentelor sale. . carstic. alpinismului. b) Clima – contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin: . prin valoarea și originalitatea acestora. Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare.identificarea componentelor patrimoniului natural. Scopul lucrării este de a prezenta potențialul turistic al României respectând următoarele criterii: . . Din această perspectivă. floră. speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic.

care se evidențiază prin atractivitatea și valoarea lor..România. mări. Componentele potențialului turistic antropic.estetică – contribuind astfel la creșterea atractivității zonelor vizitate. Edit. parcuri dendrologice. Bucureşti. . România dispune de un bogat și valoros potențial antropic.sub aspect estetic – ca element de atractivitate. de pescuit. • Instituții și evenimente cultural – artistice. de cură heliomarină. d) Vegetația – reprezentată prin păduri. rezervații științifice.Univ. fluvii. • Elemente de etnografie și folclor.prezintă din punct de vedere turistic o importanță: . pajiște.științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în rezervații ți parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv. c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: .o atracție turistică în sine: parcuri naturale ca destinații de vacantă. Simon Tamara (2001). de tratament balnear. consistența și menținerea stratului de zăpadă.cinegetică și piscicolă . . lacuri naturale și antropice. ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână. . e) Fauna . de practicarea a sporturilor nautice. rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic. agrement. de cunoaștere. Biblioteca Facultăţii de Geografie. recreere.un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. • cura heliomarină. f) Rezervațiile naturale – prezintă importanță: . • climatoterapia.datorită bogăției și variații speciilor. cognitiv – științific ca bază a turismului profesional și de cunoaștere. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă.râuri. delte și estuare. •Potențialul tehnico – economic •Potențialul socio – demografic 9 Cândea Melinda. Potenţial turistic şi turism. Erdeli G. științific. arborete prezintă: . se grupează în9: • Potențialul cultural – istoric: • Vestigii arheologice și monumente istorice și de artă.Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism: • sporturile de iarnă prin prezența. .

Corvineștilor – Hunedoara. . „Biserica Trei Ierarhi” din Iași. Targoviște. unde se afla si ruinele podului Traian. Neamț. Arbore.Univ. cultura si civilizația poporului nostru. Erdeli G. Turnul Chindiei de la Târgoviște si altele. Potaissa (Turda). Acestea includ: . de mare valoare atât pentru istoria. dar și influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contract intre cele mai reprezentative se număra: . -centrele de prelucrare a lemnului.Patrimoniul cultural – istoric Vestigii arheologice si monumente istorice si de arta. Neamț. Dintre acestea pot fi enumerate10: . Bod. bogăție si varietate. Curtea Veche – Palatul Voievodal din București. Mogoșoaia. . „Tara Bârsei” Rășnov. Biblioteca Facultăţii de Geografie. cele din zonele Bucovinei. . Alba Iulia. Dragomirna. Humor. . Dornelor. cojocaritul. Monumentele istorice si de artă de o mare varietate reflectă evaluarea culturii și civilizației autohtone. Horezu.România. Prejmer. Neamț – Agapia.obiceiuri. Teliu Maierus. . Festivalul datinilor si obiceiurilor de iarna de la Sighetu Marmatiei. Oltenia – Tismana. Drobeta. . de la Costești si Blidaru din munții Orăștiei. Elementele etnografice si folclorice: caracterizate prin originalitate. Varatec.cetățile dacice: Sarmizegetusa. Tarii Moților. Dierna Orsova. Vestigiile arheologice existente pe teritoriul României sunt numeroase.cetăți țărănești fortificate: Depresiunea Brașovului. Putna. Maramureș. Edit.creație artistică. Rozavlea. tradiții populare exemplu: Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Oboga.mănăstirile Bucovina. Cotroceni. Govora. Potenţial turistic şi turism. Feldioara.cetățile daco – romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Simon Tamara (2001). . . Marginea si altele. Suceava.cetățile medievale: Sighișoara. 10 Cândea Melinda. Cozia.bisericile din lemn din Maramureș. Corund. cat si pentru cele universale. Moldovița. reprezintă o atracție inedita a țării noastre. încondeierea ouălor. Napoca (Cluj Napoca).. Dragomiresti. Peles. .arhitectura si tehnica populara specifica. Voroneț.monumentele de artă: Ansamblul Sculptural al lui Brâncuși de la Mărășești. Bucureşti. producția mestesugarească și artizanul se remarcă prin centrele de ceramica de la Horezu.bisericile: Biserica Neagra din Brașov. țesutul covoarelor.castele și palate ca: Bran.Sucevița. .

Vidraru. Gruparea pe teritoriul României a acestor elemente este rezultatul conexiunilor stabilite între om şi natură de-a lungul timpului.Transfagarasanul si alte elemente tehnico – economice care pot constitui atracții. Editura Oscar Print. Muscel. istorice. Stupca. Oltenia. Bran. Oradea. Fundata. . . Cluj.orașele care sunt atractive prin arhitectura specifica. prin valorile de arta pe care le adăpostesc sau evenimentele pe care le găzduiesc: București. fapt ce a condus la conturarea de provincii turistice şi zone turistice (în cadrul acestora sunt centre. ale filmului. . Operele din București. nataţie şi pescuit sportiv. . Transilvania.muzeele si casele memoriale cu profile diverse: științele naturii. Muzeul „Antipa” Suceava. Bistrița. • Instituțiile si evenimentele cultural – artistice reflecta intensitatea vieții spirituale.Palate: Palatul Culturii – Iași. București 2003 . Moldova. . . Vidra.Sate cu tradiții folclorice: Huda. Cluj Napoca.Muzee: Muzeul Brukinthal – Sibiu.Sate turistice: Rucar. tradiția si modernismul in cultura. Potențialul tehnico – economic include11: . un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase şi conifere. . Sighișoara.Case memoriale Ipotești. Prislop. Alba Iulia. Certeze. peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2000 m la cele de câmpie.Biblioteci: biblioteca Bathyaneum – Alba Iulia. Cerbul de Aur. Serbările Zăpezii). lacuri folosite pentru agrement. Potențialul socio – demografic cuprinde: . Mircești. Palatul Culturii din Iași.poduri: Podul de la Cernavoda. Bibliotecile din Oradea. – Tehnologia turismului. . El este alcătuit mai întâi dintr-o varietate de forme de relief.baraje de acumulare: Izvorul Muntelui. Porțile de Fier. știința și tehnica etnografica si arta. ale teatrului. expoziții si târguri.. Iași. Alba Iulia. Timișoara. localităţi şi obiective turistice fiecare reflectând un 11 Stănculescu G. . izvoare cu apă minerală şi termală.edificiile unor instituții culturale ca: Ateneul roman. Timișoara. Bogdan – Vodă.localitățile rurale care pe lângă aceste valori oferă si condiții naturale deosebit de atractive pentru petrecerea timpului liber. . . România dispune de un bogat şi complex potenţial turistic. litoral şi Delta Dunării. serbări (Serbările Marii. .costumele populare din zonele Argeș. Casa Sfatului din Brașov.evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu.

M. M.Godeanu. vânătoare. M. În cadrul ei se separă două mari categorii de zone turistice. Banat. areale pentru pescuit sau vânat. izvoare minerale. văi importante cu numeroase aşezări precum şi porţiuni din munţii vecini. Parâng. Retezat. Biblioteca Facultăţii de Geografie. M.Bucegi. o infrastructură diferită care valorică corespunzător sau nu elementele existente. creste.Ceahlău. Bucovina. unele rezervaţii naturale etc. M. istorice. Potenţial turistic şi turism. platouri.Făgăraş. 12 Cândea Melinda.Apuseni ) în care există multe atracţii turistice dominant cu caracter natural ce sunt cuprinse în sisteme de poteci cu marcaje turistice.Vrancea. M. M. Braşov. M. mase de grohotişuri. • activităţi turistice specifice–drumeţii pe trasee montane cu durată şi grade diferite de dificultate.. alpinism. Bistriţa. M.România. Ciuc-Gheorghieni. numeroase izvoare şi lacuri.Piatra Craiului. Edit. M. aici sunt cabane.) concentrate în localităţi dar şi obiective naturale (îndeosebi lacuri. drumeţia constituie forma principală de turism.Ţarcu.Braşovului. excursii în circuit etc. carstic. Simon Tamara (2001). excursii în circuite care reunesc principalele localităţii etc. Bucureşti. vulcanic. 2.Căpăţânii. aici găsindu-se şi centrele turistice care polarizează dinamica turistică. faună cinegetică valoroasă etc. amenajări pentru sporturi de iarnă. În cadrul lor sunt diferite tipuri de obiective antropice (culturale. caracteristicile ei fiind date de: • predominarea elementelor naturale (relief glaciar.2. aflate în apropiere).Univ. tratamente în staţiuni balneare şi climaterice. intense păduri de conifere şi foioase. explorări carstice.Iezer.Şureanu.anumit grad de complexitate atât ca potenţial turistic şi infrastructură cât şi ca mod de desfăşurare a activităţilor turistice). se impun mai multe centre turistice cu dotări variate pentru turism din care se organizează excursii. M. Erdeli G. Cele mai însemnate zone sunt: Oaş. M. pajişti alpine şi subalpine. M. odihnă.Rarău-Giumalău.Călimani.Rodnei. Provinciile turistice din România Provincia turistică Carpatică este cea mai extinsă spaţial. Buzău. formele de turism importante sunt: recreerea şi odihna. M.Harghita. M.Hăşmaş. M. Prima include masivele muntoase(M Gutâi.Ciucaş. M. M. M. Mult mai extinse sunt zonele turistice complexe care includ depresiuni. Maramureş.) • concentrarea elementelor istorice şi de cultură ca şi a celei mai mari părţi din infrastructură în depresiuni şi în lungul văilor mari.Cozia. sociale etc.Buzăului.12 Astfel în cadrul României se deosebesc mai multe provincii cu caracteristici distincte date de asocierea elementelor naturale şi a celor antropice. M. . M. chei şi defilee. vârfuri ascuţite.

biserici în stil gotic. Precumpănesc obiectivele istorice şi cultural tradiţionale (cetăţi şi ruine de cetăţi antice şi medievale nu numai în oraşe dar şi în sate. Editura Oscar Print. Se adaugă elemente ale cadrului natural (lacuri sărate rezultate prin prăbuşirea exploatărilor de sare pe seama cărora s-au dezvoltat staţiuni balneare. Alba Iulia zona sud transilvană). baroc. clădiri din sec. cetăţi ţărăneşti. recreere. Se impun două zone turistice • Dobrogea de Sud inclusiv litoralul (condiţii optime pentru odihnă. elemente turistice naturale se îmbină cu cele antropice. provincia Dealurilor Transilvane se caracterizează printr-o dotare corespunzătoare mai ales în oraşe. Munţii Apuseni) Provincia turistică Dobrogea cuprinde spaţiul dintre Dunăre şi Marea Neagră. renascentist etc.Infrastructura tradiţională 13formată din drumuri forestiere. – Tehnologia turismului. fapt dovedit de clasarea pe locul I pe ţară a judeţului Constanţa în ceea ce priveşte numărul de locuri de cazare. peisaje inedite etc. în jurul oraşelor Târgu Mureş. lacuri. Babadag etc. Sulina singurul oraş din Deltă şi Tulcea – centrul turistic din nordul Dobrogei din care se pătrunde în inima Deltei). Această provincie are caracter complex. canale braţele Dunării pe care se face navigaţie. XVIII-XIX etc. cabane sau refugii a fost completată în ultimul timp prin apariţia mai ales în cadrul depresiunilor şi în lungul culoarelor de vale a numeroase aşezări în care s-a dezvoltat agroturismul (Depresiunea Dornelor. Constanţa şi Mangalia sunt cele mai însemnate centre turistice. București 2003 . Depresiunea Maramureş. În cadrul acestei provincii se disting câteva zone turistice cu caracter complex în jurul unor mari centre turistice (în jurul oraşului Cluj-Napoca • • • • zona Someşul Mic. Medgidia.. iar infrastructura şi dotările sunt variate dar cu o distribuţie diferită. geomorfologice. o infrastructură bine dezvoltată.balneoterapie.) şi două axe turistice: axa Carasu (Cernavoda-Medgidia-Constanţa) şi axa dunăreană (Ostrov-Cernavoda-TopaluHârşova-Măcin-Issacea) care se caracterizează prin mnumeroase urme de civilizaţie materială încă din cele mai vechi timpuri. Sibiu. în apropierea oraşelor Făgăraş. Sighişoara şi Medias zona Mureşului transilvan. dar apariţia unor centre de turism rural în cadrul depresiunilor Sibiu şi Făgăraş sau în arealul BistriţaCluj. castele şi palate. 13 Stănculescu G. rezervaţii naturale floristice. În restul Dobrogei se adaugă mai multe centre turistice cu importanţă mai mică (Cernavodă.). în jurul oraşului Bistriţa zona Someşul Mare. • Provincia Dealurilor Transilvaniei include partea centrală a României desfăşurată între ramurile Carpaţilor. localităţi turistice cu importanţă istorică Adamclisi. biserici din lemn. Ţara Oaşului.). Măcin. centre viticole renumite ca Ostrov) Delta Dunării (grinduri pe care se află sate mici pescăreşti. poteci marcate sau nemarcate.

Oltenia de Nord). Se pot adăuga axele turistice ale văilor Teleajen şi Doftana. vulcani noroioşi şi carst pe sare.Vrancea. XVII-XIX. regiuni cu un poteţial turistic natural variat dar doar parţial valorificat. Govora. un echipament turistic variat etc. . XVXVI. • • zona turistică Bucovina şi Iaşi zona turistică Jijia.Bahlui. Importante sunt şi staţiunile balneoclimaterice care s-au dezvoltat aici pe seama izvoarelor termale şi minerale de la Buziaş. Călimăneşti. dotările turistice sunt slabe şi sunt reprezentate doar de câteva hoteluri situate în oraşe. Provincia Câmpia Română are o extindere mare. Săcelu). Lugoj. Provincia dealurilor din sudul României include Subcarpaţii şi Podişul Getic. Celelalte oraşe constituie centre turistice însemnate care polarizează activităţile turistice pe spaţii mai mici fiind în acelaşi timp localităţile din care pornesc fluxuri spre zonele vecine din Subcarpaţi şi Carpaţi. edificii din sec. obiectivele de interes turistic ca şi cea mai mare parte din amenajările destinate odihnei şi agrementului sunt concentrate în oraşe (Craiova. Se separă câteva zone (Buzău. numeroase muzee etc. Ploieşti). pe seama cărora s-au dezvoltat multe staţiuni balneoclimaterice–Slănic Prahova. Se conturează două zone turistice complexe ce au ca centre polarizatoare oraşele Suceava .) şi prin peisajele caracteristice anumitor regiuni (podgorii şi livezi renumite). lacuri sărate şi izvoare minerale. Ele constituie şi centre din care pornesc fluxuri de turişti spre localităţi turistice mai mici din câmpie (pentru odihnă şi agrement la sfârşit de săptămână) sau din staţiunile din Carpaţii Occidentali. Băile 1 Mai şi Băile Tinca de importanţă naţională sau locală. ruinele palatului şi curţii domneşti din sec. Se impune zona Bucureştiului care include oraşul dar şi o parte din câmpia limitrofă. biserici şi mănăstiri din sec. Prahova) şi în staţiunile balneare sau climaterice situate aici. Argeş. Cu excepţia părţii nordice a provinciei turistice. Elementele cu importanţă turistică sunt – un relief fragmentat cu multe forme deosebit de pitoreşti. XIX-XX. Arad. XIV-XVIII. Jiu. Aici sunt cele mai multe muzee de importanţă naţională. Olăneşti. palate şi edificii reprezentative din sec. biserici vechi din sec. Provincia dealurilor şi câmpiilor din vestul ţării reprezintă o provincie turistică de mare importanţă care are în compunere Dealurile şi Câmpia de Vest. O axă însemnată în perspectivă va fi Dunărea. Oradea. În partea de sud a Podişului Moldovei se poate delimita o altă zonă turistică – zona Bârlad. podiş şi depresiuni în care specificul este dat de elementele istorice şi de cultură (ruine de cetăţi medievale. Satu Mare. o salbă de lacuri şi păduri de agrement. biserici aparţinând diferitelor epoci şi stiluri. Infrastructura este relativ bună fiind localizată cu precădere în lungul văilor principale (Olt. Această provincie este relativ aproape de Bucureşti şi de alte oraşe din câmpia Română care se constituie şi principalele zone emiţătoare de turişti. cele mai însemnate instituţii cultural-artistice. Zalău. şi cu un potenţial antropic diversificat şi bine valorificat. XVIII-XIX. Activităţile turistice se desfăşoară în oraşele mari (Timişoara. Baia Mare) în care sunt concentrate obiective îndeosebi social-culturale şi istorice şi o infrastructură bine reprezentată.Provincia turistică a Podişului Moldovei se desfăşoară în estul României cuprinzând regiuni de dealuri. Prahova-Argeş. un bogat fond etnofolcloric tradiţional. alături de oraşele mari situate în interiorul acestei zone. Băile Felix. Piteşti.

Ocna Sugatag. Formele de turism România dispune de un excepțional potențial balnear care concentrează o varietate de factori morali de cură. Nămolurile terapeutice 4.2.). Lacurile cele mai folosite in balneoturism: . iodurate sau suflatate. București 2003 . Salinele 6. Mangalia.din Câmpia Română – Balta Alba. calitățile terapeutice. Lacul Sărat. acestea reprezintă principalul factor natural de cura din tara noastră. datorează calităților fizico – chimice ale apelor lor si ale unor particulelor ca fenomenul de heliotermie si salinitate ridicata. Slanic Prahova. Plantele medicinale 7. apele acestor lacuri sunt clorurate sodice. Ocna Murea. Nămolurile terapeutice. Ocna Dej. –Tehnologia turismului. Lacurile terapeutice. România dispune de importante rezerve de nămoluri terapeutice care după originea si calitățile lor fizico –chimice. . Ocna Sibiului.. Apele minerale din tara noastră au un conținut deosebit de variat in elemente chimice si de aceea prezintă o mare complexitate si diversitate sub aspect fizico-chimic.de pe litoral marin – Techerghiol. . 1. de care se leagă o parte importanta din activitatea balneoturistica a României. Calimanesti. Factorii naturali de cură în turismul balnear14: 1. Vatra Dorna) 2.din masivele de sare din zonele dealurilor sub carpatice sau de podiș (de la Sovata. 3.3. varietatea conținutului lor. minerologic. Lacul Amara. Lacurile terapeutice 3. se împart in trei categorii: 14 Stănculescu G. Apele minerale si termominerale volumul rezervelor. termic. Emanații de gaze terapeutice 5. Apele minerale și termominerale 2. Editura Oscar Print. Aeroionizarea Existenta acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneo climateric si valorificarea lor pentru tratarea unor game largi de afecțiuni. Tușnad. Factorii climatici de cura 8. prezintă un deosebit interes terapeutic. Ele sunt localizate in principal intre zona de contact intre dealuri si podișuri cu arealul montan (stațiunile Covasna. Baile Herculane.

este dependent de mediul înconjurător. dar sunt zone unde acestea sunt mult mai ridicate (Baile Felix. Mangalia. sunt din ce in ce mai solicitate balneomedic. Moneasa. acestea includ: .. sunt utilizate ca mofete la Baile Tusnad. agricultura si alte domenii de activitate amplificării sistemelor de transport.Bai si Santimbru Oas fiind unice in Europa.bioclimat sedativ indiferent din câmpia de vest. nămoluri negre. specifice lacurilor: Techerghiol.medio a unei stațiuni. a expansiunii orașelor.peisajul . Harghita Bai. predominant negativa are efecte benefice asupra organismului uman în principal de sedare. Tusnad. Slanic. Borsec. Ocnele Mari si Marii Negre. Lacul Sarat. Sangiori Bai. Sovata. baze de tratament.solul .apa Popularea . cat si in cura externa ca bai de plante. dealurile si podișurile pana la 600 -1000 m. Buziaș. Factori climatici de cura pot fi utilizați in menținerea sau ameliorarea stării de sănătate a organismului uman prin climatoterapic. Baile Felix. 4. exploatări intensive a resurselor naturale. Praid si Cacica. Covasna. . Aeruconizarea. Ocna Sibiului. Borsec. Astfel ea se constituie intr-un important factor de cura pentru multiple afecțiuni. In afara noastră aeronizarea prezintă valori moderate. sporind astfel valoarea balneo. Vatra Dornei. Acest valoros fond balnear al tarii noastre este dublat dea servi de particularități. . 9. Prahova. 5. Borsec. 7. Plantele medicinale ca factori naturali de cura.sonora . influenta climatului aeroelectric cu o aeroinizarea bogata. Baile Herculane). Dezvoltarea societății presupune mediul înconjurător la doua tipuri de de gradări: • Unul ca urmare directa a exploziei demografice.bioclinat excitant de câmpie si litoral: . Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate. creșterii considerabile si intr-un ritm rapid înregistrate in industrii. In urma cercetărilor de bioclimatologie medicala sau evidențiat mai multe bioclimate cu calități terapeutice: . Slanic Moldova. .bioclimat tehnico stimulant specific altitudinilor de peste 800 m si pana la circa 2000 m. atât in prepararea unor medicamente.sapropelice.Emanațiile naturale de dioxid de carbon. obiectul si domeniul de activitate si de desfășurare a sa. aceasta reprezentând „materia sa prima”. sulfuroase.Turbe descompuse chimic la: Poiana Stampu.Emanațiile naturale de hidrogen sulfurat. Amara. Salinele constituie un important factor de cura. purtătorul resurselor sale. 6. comunicații. Aceasta implica: aerul .Nămoluri minerale de izvor de la Sanghiorzi Bai. Emanații naturale de gaze termice. specific munților vulcanici Oaș – Caliman – harghita. sunt intalnite la: Sugag. . se afla la Targul Ocna.

Azuga. puncte sau obiecte turistice. marcate. Retezat. „pe urmele lui Dracula”.pădurilor Degradarea . Piatra Craiului. Există multe exemple de acest gen.rezervațiilor si monumentelor naturale . Tusnad. Zonele si stațiunile turistice beneficiază de priorități pentru ameliorarea si protecția mediului înconjurător prin măsura si programe speciale. Retezat. in Maramureș. Postăvarul.turism rurali în culoarul Rucar – Bran. Complexitatea si atractivitate potențialulului turistic al Carpaților Romanești se poate materializa in organizarea unor programe turistice specifice ca: o excursii. b) presiuni directe a turiștilor asupra peisajului. precum si existenta unor resurse cu caracter de unicat. caracterizata prin varietatea si armonia formelor de relief. Valoarea potențialului turistic al României. normele generale si speciale. mediul beneficiază de pe urma turismului. . care vizează asigurarea si încurajarea dezvoltării turismului. Sinaia . Apuseni.produse tematice ca de exemplu: circuite situate in zone montane: Turul mănăstirilor din Bucovina.sejur de 6-12 zile pentru odihna si tratament in Sinaia. Punerea in valoare a acestuia presupune conceperea unor programe turistice originale si atractive.Speoturism in Munții Apuseni. Parâng. Munții Sejurul care poate fi: . Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie. majoritatea intrând în unul din cele două tipuri:conservarea și reabilitarea mediului. Piatra Craiului. Ceahlău.obiectivelor antropice • Altul mai puțin agresiv cu caracter sezonier care decurge din folosirea mediului înconjurător pentru activități de turism si agrement. florei. Candel. o o Acțiuni de orientare turistica. specifice diferitelor zone ale tarii. anul Nou. precum si răspunderile ce revin societăților. . Munții Bucegi. o Sejur scurt pentru sfârșit de săptămâna sau cu ocazia diferitelor sărbători: Crăciun. diversitatea obiectivelor turistice naturale si antropice. Bucovina. 1 Mai. Cernei. pe interese cat mai variate. Aceasta este rezultatul: a) concepție greșita de valorificare a unor resurse turistice. o alpinism in munții Bucegi.. Oltenia de Nord. In ceea ce privește protecția si conservarea mediului. situează România printre tarile cele mai favorizate. reflectat in sistemul de legi. in munții Bucegi. „Maramureșul – ținut de legenda”. având posibilități de practicarea a unui „turism total”. faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora total sau parțial. in tara noastră este creat un cadru juridic solid. Harghita. cure de teren in Muntii Bucegi. .sejurul de 6-12 zile pentru practicarea sporturilor de iarna in munții Postăvarul. . zone. Făgăraș. hotărâri si alte acte normative care stabilesc principiul. Predeal Poiana Brașov. Munții Mehedinți. drumeții pe trasee montane. persoanelor fizice si chiar organelor centrale si de control in acest domeniu.

Edit.Dintre numeroasele trasee si itinerarii turistice specifice zonei montane amintim15: • Bușteni – Cabana Gura Diham – Poiana Izvoarelor. dar totuși ar fi loc și pentru mai bine.Targoviste – București. • Cluj Napoca . dar și modernizarea celor existente.programele gastronomice cu specialitățile pescărești. Potenţial turistic şi turism. astfel are în vedere construirea unor structuri noi. . • agrement nautic. În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor. Bucureşti. Dintre itinerarile turistice care pot fi practicate in Delta Dunării exemplificăm: o București – Tulcea – Murighiol – Babadag – Enisală – Histria – Mamaia – Constanța – București. • Oradea – Beius – Stana de Vale – Cabana Lasu – Cabana Valea Draganului – Alesd – Oradea.tururi de litoral. • București – Sinaia – Bușteni – Predeal – Brașov Victoria – Podragu – Bâlea Lac – Băile Cascada – Lacul Vidraru – Curtea de Argeș – București. România este foarte bine reprezentată. . . . Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă prin valoarea și diversitatea atracțiilor. generând o multitudine de programe turistice. o importantă destinație artistică. Între acestea se evidențiază: • plimbări cu vaporul. o București – Tulcea – Chilia Veche – Sulina – Crișan – Maliuc – București. • București – Pitești – Curtea de Argeș – Bâlea Lac – Cartisoara – Avrig – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitești – București. Biblioteca Facultăţii de Geografie ..România. Erdeli G.Cheile Turzii – Câmpeni Albac – Huedin – Cluj Napoca. Itinerarii turistice specifice litoralului românesc al Mării Negre este: • București – Constanța – Eforia Nord – Mangalia – Adamclisi – Mulfatlar – Constanța – București. Simon Tamara (2001). stațiuni balneoclimaterice precum și fondul cinegetic Romanesc. Între programele turistice ce pot fi organizate evidențiem: .sejururi de 6 – 12 zile pentru odihnă și pentru cură helio – marină. hidrobuzul sau bărcile pe canalele Deltei și pe lacurile interioare. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice. • sejur de 12 -21 de zile pentru tratament balnear.Univ. artă populară. • programe speciale de pescărit și vânătoare. . principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie. care nu sunt suficient de bine dotate din punct 15 Cândea Melinda.degustări de vinuri de la Mulfatlar. folclor. Bogăția si varietatea potențialului turistic din Delta Dunării o individualizează.echitație la Mangalia. rezervațiile naturale . Structurile turistice ale alimentației și tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de agrement și prestări servicii. Diham – Predeal – București: • București – Sinaia – Predeal – Paraul Rece – Rasnov – Bran – Rucar .programe oferite naturaliștilor.

Cormaia) -formele de relief carstic (peşteri.prin fizionomie şi pitoresc aparte sunt între cele mai căutate pentru drumeţie.) se impun prin spectaculos şi inedit. psihologici. Gheţarul Scărişoara şi Peştera Urşilor din Munţii Bihor. defileele şi cascadele . Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură.(2000). se aseamănă cu formele de relief carstice şi se impun în peisaj în Subcarpaţi (Meledic pe valea Slănicului de Buzău. Biblioteca Facultăţii de Geografie. gips şi brecia sării.4 Obiective turistice din România Obiective turistice naturale reprezintă acele elemente ale cadrului fizico-geografic dintr-un loc ce au vocaţie pentru turism. Peştera Muierii din Munţii Căpăţânii. Economică Bucureşti. Prin valorificarea resurselor naturale. a progresului și a civilizației. Ravniştea. Munţii Locvei (Cărbunari. avene. Oltului sau Dunării. Cloşani din Podişul Mehedinţi. multe sunt şi rezervaţii naturale. Colonovăţ).Elena). doline. TV 2.de vedere al bazei tehnico – materiale. dar și introducerea unor noi forme de agrement și extinderea rețelei de servicii. prin înălţime (cele 11 vârfuri carpatice româneşti care depăşesc 2500m). Renumite prin marea densitate şi varietate a formelor carstice sunt: platourile din Munţii Aninei (Iabalcea.  Obiective turistice oferite de relief sunt numeroase şi frecvent asociate. alpinism (ex.Turismul în România. între ele instituindu-se o relație de interdependență. Ocna Mureş. Ocna Sibiu. cascada Iadolina. lapiezuri. Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass – media. Polovragi. Topolniţa din Podişul Mehedinţi. V. Edit. care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism. Sf. turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice. -forme de relief pseudocarstic sunt dezvoltate pe sare. Ocna Dej etc. Cuciulat (Podişul Someşan). Acestea din urmă necesită modernizări masive. mai importante sunt16: -vârfurile principale din masivele montane sau deluroase care constituie o atracţie prin fizionomie(Detunatele. Urlătoarea. cheile Bicazului.Cele mai reprezentative peşteri din România sunt: Peştera Vântului şi Meziad din Munţii Pădurea Craiului.Ouşoru din sudul Munţilor Suhard) -cheile. organizatorici. vf. Vânturariţa -Buila) sau masive (Hăşmaşul Mare). Munţii Pădurea Craiului (Damiş-Zece Hotare) unele creste sau bare calcaroase (Piatra Craiului. internet. Creasta Cocoşului. polii etc. Câteva din peşterile României prezintă picturi rupestre şi urme de viaţă materială din pleistocen cum ar fi cele de la Pescari (Defileul Dunării). Pietrele Doamnei).) 16 Glăvan. . prin vederea panoramică Vârful Omu din munţii Bucegi sau Vârful Moldoveanu din Masivul Făgăraş. Peştera de la Gura Dobrogei (Podişul Casimcea). umane și financiare puse la dispoziția sa. Putnei. Ialomiţei. Istriţa. Manifestarea cererii turistice și dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de factori demografici. Depresiunea Între Râmnice. Defileele Jiului.

eruptiv. Economică Bucureşti.). Piatra Craiului. ravenări de mari dimensiuni cum ar fi cele de la Râpa Roşie de lângă Sebeş sau Groapa Ruginoasa din Munţii Apuseni )17. Pe ansamblu sunt mai puţin căutate.(2000). Se impune peisajul glaciar carpatin complex din munţii Rodnei. plajele.). prezente la nivelul interfluviilor alpine. V. creasta de granite şi cuarţite din Culmea Pricopan. Obiective turistice de natură geologică18. Parâng.-formele de relief vulcanic (conurile.ex. craterele. ziduri. Siretului. alunecări de mari proporţii. Canada etc. măgurile aparţinând neckurilor etc. . platourile vulcanice. hrube şi văi de sufoziune dezvoltate în loessurile dobrogene sau din lungul Prutului. -stânci cu forme deosebite rezultate din eroziunea diferenţială şi acţiunea mai multor agenţi externi. La noi în ţara forme de relief vulcanic bine păstrate se întâlnesc în Munţii Călimani şi Harghita. Editura Didactică şi Pedagogică. Ceahlău. -formele de relief create de vânt (dunele de nisip în Franţa. puncte fosilifere). calcare etc. Geografia turismului. Bucureşti. doar de cei care şiau făcut din acestea un hobby (ex. -formele de relief rezultate în urma proceselor de meteorizare şi gravitaţionale (abrupturi cu blocuri prăbuşite la bază.Turismul în România. se pot separa: -creste. Dunării. din Carpaţi. abrupturi cu baza acoperită de grohotişuri -ex. 18 Glăvan. Pot fi şi unele fenomene inedite care stârnesc interes sau care sunt folosite într-un anumit scop. Biblioteca Facultăţii de Geografie.). 17 Dinu Mihaela (2002). Bucegi.). Făgăraş. Creasta Făgăraşului etc. la Carei sau în sudul Olteniei. ţărmul românesc înalt cu faleză şi cel cu plaje şi delte). La noi în ţară se impun câmpurile de dune din Delta Dunării. aglomerate. Haşag pe valea Visei. -formele de relief din lungul ţărmurilor îndeosebi falezele (Bretagne). Etna sau Vezuviu în Italia.). -forme de relief rezidual. Tipice sunt în vestul masivelor Călimani-Harghita. coloanele de bazalt de la Racoş.creste zimţate. câmpurile de nisip -ergurile sahariene. turnuri. blocurile eratice etc. Se pot menţiona în acest sens: Detunatele din Munţii Metaliferi cu coloane de bazalt. Pâclele Mici. Băile Homorod ) -platourile şi conurile vulcanice rezultate în urma proceselor de acumulare şi consolidare a diverselor produse vulcanice (lave. coloane şi blocuri rotunjite din culmea Pricopan. Retezat. sunt dezvoltate îndeosebi pe conglomerate şi calcare în munţii Ciucaş. văile. Creasta Cocoşului din Gutâi. deltele etc. -vulcanii noroioşi-forme de relief create prin acumularea şi solidificarea noroiului argilos scos la zi de gazele din adânc (Pâclele Mari. morenele. Andreiaşu din judeţul Buzău. cenuşă etc. hornuri. . -formele de relief glaciare create de gheţarii pleistoceni (circurile. Hanu Conachi. În acest sens. martori de eroziune impuse de existenţa locală a unui anumit tip de rocă (cristalin. kumurile din Asia Centrală etc. Alpii Scandinaviei. Edit. zidurile de andezit bazaltoid de pe Firiza. insulele legate prin cordoane de nisip.

arbuşti. fie prin plantaţii. dar ele ar putea reprezenta obiective importante pentru activităţile cu elevii la unele teme geografice. Suslăneşti pentru impresiunile fosile de peşti şi plante din oligocen etc. Băneasa pentru Bucureşti. Cele mai însemnate sunt19: . uneori cu arbori aduşi din diferite locuri din ţară sau străinătate (Dumbrava Sibiului).Cerna Obiective turistice cu caracter biogeografic-sunt numeroase. spre ele conducând alei. plante specifice mediului acvatic sau celui alpin etc. Covasna etc. Pădurile au atât funcţie economică (mai ales pădurile situate la marginea marilor oraşe cu activitate industrială intensă) cât şi funcţie de recreere. în unele locuri. Peştera Ucigaşă de la Balvanyos. prin amenajări speciale în pădurea iniţială ( alei. -parcurile dendrologice sunt suprafeţe în limitele unei localităţi în care după un anumit plan au fost plantate specii de arbori. rolul recreativ este dominant. emanaţii de CO2.pădurile din marginea localităţilor sunt căutate mai ales pentru pentru recreere la sfârşit de săptămână. Vatra Dornei. Gura Humorului. 19 xxx (1984). II. mijloace de recreere –ex. Săvărşin. suprafaţa este parcelată iar gruparea speciilor în acestea se face după o tematică care îmbină mai multe criterii ştiinţifice (arbori şi arbuşti subtropicali. -puncte fosilifere. Ocna Dej. culoarul tectonic Timiş . Academiei .. Geografia României. folosite în tratamentul anumitor boli (circulaţia periferică) în puncte amenajate (ex. fisurilor etc. pentru turism.fenomen rezultat din autoaprinderea gazelor naturale din adânc care ies la suprafaţă în lungul faliilor.Unele au şi grupuri de cercetători. Edit. Slănic Prahova.). marmura de Ruşchiţa. de unde renumele căpătat şi numeroasele legende ţesute asupra acestora -ex. granitul de Greci. -cariere cu un anumit tip de rocă. la Terca în bazinul Slănicului de Buzău şi Andreiaşu pe valea Milcovului). se adaugă pentru grupuri restrânse şi pentru alte activităţi cum ar fi vânatul şi culesul fructelor de pădure. recreeative. -regiuni puternic accidentate tectonic care stârnesc curiozitatea cunoaşterii (ex.-focurile vii.. Geografia Umană şi Economică. chihlimbarul de la Colţi). decorative. (ex. necunoaşterea efectelor nocive pentru respiraţie a condus frecvent la moartea animalelor şi accidental a oamenilor. Tuşnad. mai rară sau care prin frumuseţe stârneşte interes (ex. -vechi ocne de sare sau saline care au fost amenajate pentru diferite activităţi turistice (balnear-Tg. uneori sunt şi sere cu specii tropicale. puncte de alimentaţia. dar la noi sunt într-o anumită măsură cunoscute şi necontrolat valorificate. Praid etc. Între parcele sunt alei iar denumirile plantelor importante sunt indicate prin panouri sau tăbliţe (ex. -mofetele. Copou la Iaşi). Simeria. Ocna. -pădurile parc se află în unele sectoare ale oraşelor mari şi au rezultat fie. Moneasa. biologice. parcul din faţa cetăţii Suceava).). falia San Andreea din California. Moacşa lângă Curtici.). rezervaţii geologice şi paleontologice (ex. antrenamente şi concursuri sportive –Slănic Prahova). Strunga din Bucegi pentru fauna cretacică. Vaşcău. plante perene din diferite părţi ale Globului (multe cu carcter exotic).

ierbare etc. Există însă şi rezervaţii în care se impune un anumit component floristic. -rezervaţii botanice.) . Munţii Baiu). (ex. Cluj-Napoca. -locuri unde există specii de plante endemice sau animale strict protejate fără a fi rezervaţii naturale (îndeosebi cu liliac sălabtic. au spaţii cu amenajări speciale pentru odihnă. bujorul sălbatic de la Zaul de Câmpie). Poiana Stampei etc. (ex. peşti (lostriţa pe Bistriţa. Vişeu. Iaşi. Mai mult la anumite date calendaristice în acele locuri se organizează sărbători folclorice care atrag numeroşi turişti (ex. frecvent sunt suprafeţe mai mari în care există pâlcuri de molizi sau fagi. Comana etc. bujor). frecvent constituie rezervaţii naturale (la vest de Buzău pădurile Spătaru şi Crâng. egrete. în M. păsări (pelicani. -grădini şi puncte zoologice sunt spaţii amenajate care cuprind specii de animale captive din ţara noastră iar cele mai mari şi din afară Constituie locuri de vizită. Sărbătoarea narciselor la Vad în Depresiunea Făgăraş. -păduri cu arbori seculari (Slătioara din estul munţilor Rarău. bălţile Dunării sau în munţii înalţi. ursul carpatic). stârci etc. la Snagov. plante de parter din diferite locuri de pe Glob. joaca copiilor. lalea pestriţă. Sărbătoarea înfloririi liliacului sălbatic de la Ponoare. sere. cele mai multe sunt concentrate în Delta Dunării. Călăraşi. în M. se adaugă valoarea peisajului. îndeosebi pentru copii dar şi de studiu (Grădina Zoologică Băneasa. Călimani). Tuşnad. Herăstrău. În România cele mai importante sunt la Bucureşti. colecţii de plante rare. conţin specii de arbori. etc.există în toate oraşele numărul fiind în funcţie de mărimea acestuia. gradul de dotare este diferit. În această grupare intră mai multe categorii cum ar fi: păduri de interes cinegetic. Jibou. Buzăului la Harţagu şi Viforâta. Tecuci. unele elemente inedite ale reliefului sau alcătuirea geologică (dominant în masivele carpatice). Galaţi etc. -păduri în regiunile montane. pădurea Valea Putnei din estul munţilor Giumalău. -rezervaţii faunistice . colectiv de cercetare.). arbuşti.-grădinile botanice sunt parcuri amenajate în conformitate cu un plan strict ştiinţific. păduri de tip turistic străbătute de trasee turistice. el constituind chiar un simbol pentru localitatea în moşia căruia se află. Cişmigiu. -parcuri pentru recreere şi odihnă . animale ce au însemnătate distinctă fiind protejate.). iar în câmpie stejari cu înălţime şi diametre foarte mari şi care au o vârstă care depăşeşte 150 ani. aspretele pe Vâlsan). activităţi cultural-sportive etc.).în care sunt protejate anumite specii de mamifere (capra neagră. -rezervaţii naturale complexe în care alături de specii rare de plante. de deal şi podiş care sunt străbătute pe anumite trasee turistice (ex. păduri cu folosinţă pentru campare aflate în grade diferite de amenajare. Titan în Bucureşti). turbăriile de la Mohoş. Sărbătoarea castanului de la Tismana.Bucegi pe versantul prahovean. Borsec. forestiere sunt în mai mică măsură introduse în literatura turistică şi ca atare sunt frecventate doar de specialişti sau de cei care doresc să le cunoască cu un scop didactic sau ca hobby. cele mai mari sunt organizate în jurul unor lacuri (frecvent antropice).

Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. dar în ultima vreme au fost create şi în unele localităţi din regiunile colinare (Pod. Haţeg) -păstrăvăriile-sunt spaţii amenajate pentru înmulţirea şi creşterea salmonidelor şi valorificarea lor economică. în cuprinsul lor intrând şi localităţi rurale. . Din 1979 el este în acelaşi timp şi rezervaţie a biosferei. În cadrul lor există areale strict ocrotite care au caracter ştiinţific şi spaţii limitrofe protejate dar în care activităţile turistice sunt permise doar sub control ecologic ( ex: cele 2 areale din Munţii Retezat). există perioade în care aceste acţiuni se realizează organizat sau individual. La noi. Obiective turistice legate de ape.20 -rezervaţie a biosferei reprezintă o regiune naturală care a căpătat un regim de protecţie şi folosinţă specială. Geografia turismului. Spre exemplu toamna se practică pescuit sportiv de rang naţional şi internaţional îndeosebi pentru ştiucă şi crap pe marile bălţi sau vânat de raţe sălbatice şi iepuri în Delta Dunării. Parcul naţional Retezat. miniere. Ele sunt în număr de 6.parcurile naţionale sunt spaţii delimitate în majoritatea situaţiilor în regiunile muntoase. în cadrul ei există 15 rezervaţii naturale strict delimitate între care sunt spaţii pentru turism. specii de plante şi animale rare. Mehedinţi.Cele mai multe sunt pe văile carpatice. Au suprafeţe mari dar variabile de la caz la caz. agricole etc.).) şi unde se practică un turism ecologic sunt şi suprafeţe (vatra satelor. în cadrul lor sunt rezervaţii ştiinţifice în care nu se pătrunde decât cu autorizaţie specială şi spaţii în care sunt trasee turistice şi unele amenajări necesare practicării acestuia (ex. tratamente balneare. BucşaniDâmboviţa.) -locuri unde se pot practica vânătoare sportivă şi pescuitul sportiv. aflate sub protecţie în care sunt colonizate anumite grupuri de animale în scop ştiinţific dar şi pentru vizite turistice (Vânători Neamţ. fiind încadrată ca "sit natural" cu valoare de patrimoniu mondial. terenuri cu diverse culturi) unde activităţile turistice (îndeosebi cele legate de agroturism. mai multe sate cu activităţi agricole etc. Ele constituie o regiune în care valoarea deosebită a componentelor naturale. Fiind localizate atât în munţi cât şi în regiunile deluroase (Munţii Măcin) şi chiar de câmpie (Balta Mică a Brăilei). Parcul naţional Rodna etc. 20 Dinu Mihaela (2002). pescuit. Subcarapaţii Gorjului etc. -parcurile naturale constituie o categorie aparte stabilită după anul 2003. . elemente de geologie sau de relief protejate etc.-parcurile zoologice reprezintă areale de pădure îngrădite. După 1990 au mai primit acest statut încă 10 regiuni.). acest regim îl are Delta Dunării împreună cu Câmpia lagunară Razelm-Sinoie şi o fâşie de pe platforma litorală. Ca urmare în afara spaţiilor ocrotite (rezervaţii. etc) se asociază cu cele de natură economică ( se exclud formele care conduc la diferite poluări). multe din ele rarităţi au impus protejarea totală faţă de activităţi economice (exploatări forestiere. Primul a fost cel din Munţii Retezat care are acest statut din 1935.

radioactive) şi reprezintă o valoroasă resursă turistică (tabel nr.Alături de acestea sunt pe de-o parte izvoarele termale cu grad de mineralizare variat care au o largă căutare în tratamentele terapeutice (Felix. sulfatate. înot). Timişoara (20.2°C). Mangalia).5°C). Edit. Băile Felix(48-69°C). fie termale şi mezotermale etc. alte lacuri din regiunile montane (glaciare. 1995). au constituit şi reprezintă mediul necesar omului şi activităţilor sale inclusiv pentru turism.Pişota. pescuit etc. sulfuroase. iodurate. Ighiu. • calităţile tonifiante ale apei pentru înot şi terapie. cele din ocnele prăbuşite-Slănic etc. sunt baze pentru pescuit. Arad (21. tratament. Argeş. alcalino-feroase. carstice) reprezintă obiective însemnate pe traseele turistice (Bâlea. Lunca Bradului-Topliţa (22. Bucura. carbogazoase. Capra. Gâlcescu. Timişoara). -lacurile. recreere. • navigaţia care facilitează turism local şi internaţional (Constanţa. în afara faptului că în vecinătatea lor sunt obiective turistice de altă natură. Mangalia Nord. dar şi în afara lor. 1 Mai. Cozia-Bivolari.Vatra Dornei. clorurate sodice. ) atât prin consum dar mai ales pentru asigurarea unor tratamente specifice. izvoarele carbogazoase şi cu apă plată. Olt) au ca element de atractivitate distinct lacurile de acumulare (Dunărea. alcaline. odihnă frecvent folosite la sfârşit de săptămână. intermitente.5°C). plimbări cu şalupe. -marea sub raportul importanţei turistice trebuie privită în mai multe sensuri: • litoralul cu peisaje puternic antropizate şi unde există obiective turistice variate izolate sau grupate. Geografia Umană şi Economică. pentru (Năvodari. Mureş. Geografia României.) folosite şi pentru canotaj. Amara. Pe râurile mari din ţară (Mureş. Călimăneşti-Căciulata. au impus amenajări balneare sau pentru turism. la unele lacuri cu apă sărată. Tuşnad. Băile Tuşnad (21°C). sunt valorificate şi pentru folosinţa apei în consumul turiştilor. arsenicale.). Geoagiu (34°C). canotaj. diferite sporturi. au valenţe turistice multiple.  21 Obiectivele turistice de natură antropică xxx (1984). -râurile atât în localităţile pe care le străbat. salmastră care dispun de nămol sapropelic există amenajări pentru tratamente balneare (Lacul Sărat de la sud de Brăila. (I.2°C). II. feruginoase. Băile Olăneşti(32. Borsec. constituie locuri de agrement..Apele. Siret) în ultimii ani au fost reînviate “expediţiile nautice” ale plutaşilor de odinioară dar prin folosirea unor ambarcaţiuni sportive moderne. arteziene. Mangalia (21. Vaţa de Jos (35-38°C). înot etc. indiferent de forma sub care există. Zănoaga. Ţicleni.. în perimetrul Vadu Oii–Topalu. sunt solicitate în diverse forme de practicare a turismului (odihnă. etc. Zăton) . Tinca. fie ca mijloc balnear (Cozia. odihnă.5°C). Ca urmare. Apele minerale de pe teritoriul României se pot grupa în 11 categorii (oligominerale. (temperaturi peste 50°C). Terchirghiol. În acest sens sunt21: --izvoarele fie că sunt minerale. Băile Tinca (25°C). staţiuni care sunt valorificate diferit (recreere. Băile Herculane (62°C în cazul apelor din foraje). Academiei . la cele mari şi adânci se adaugă navigaţia de plăcere şi instrucţie. Bucureşti-Foradex). Olt. Bega. instrucţie etc. Băile Herculane. Amenajările hidrotehnice şi hidroenegetice (pe Bistriţa.). geisere. Cele mai importante izvoare termale de la noi din ţară sunt la Moneasa (23-32°C). Răbăgani(23°C) etc. Băile Herculane) dar şi apele termale extrase prin foraje utilizate în ştranduri (Oradea. Costineşti) dar şi în cele două municipii (Constanţa şi Mangalia). Eforie. ele însele se pot încadra în această direcţie.

cule (Oltenia). Oradea. Monumente. Sighişoara. Cucuteni).). uneori sate. Sibiu. gotic. biserici întărite (în Transilvania) etc. Apulum. gotic şi neogotic. expoziţii şi case memoriale constituie o categorie largă cu profil extrem de variat (istorie.Constituie rezultatul gândirii şi activităţilor multiple ale oamenilor de-a lungul mileniilor. În această grupă se includ22: Obiective turistice de natură istorică care în majoritate sunt urme de cultură materială şi vestigii de aşezări şi cetăţi din epoci diferite. se pot separa. Blidaru. Mărăşeşti. Renaştere. acestea sunt construite în diferite stiluri arhitectonice (romanic. Geografia României. Saschiz. Timişoara. Oradea. Biertan. Constanţa. Mateiaş). Brad –Zargidava. biserici din piatră şi zidărie în stil bizantin dar transpus diferit de la o epocă la alta (mai însemnate fiind cel muşatin în Moldova. Napoca sau cele din lungul Dunării şi din Dobrogea. XIX şi în cea mai mare parte a sec. Majoritatea sunt situate în oraşe sau în localităţile natale ale personalităţilor respective. Şelimbăr. modern). Tomis. Oituz. Edit. la nivelul României. conace. statui şi busturi ale unor personalităţi. Alba Iulia. II. construcţii şi plăci comemorative. Muzee. vestigii ale unor aşezări dacice (Sarmisegetuza dacică. Lozna. brâncovenesc. empire. Mărăşti. Craiova. Geografia Umană şi Economică. clasic şi neoclasic. cetăţi ţărăneşti (Prejmer. eclectic şi al academismului francez. mănăstiri. Bucureşti. troiţe. neolitic (cultura Înglobează elemente ale creaţiei umane rezultate de-a lungul secolelor. construcţii în stil clasic în sec. Cetatea Neamţului. Sunt concentrate îndeosebi în spaţiul aşezărilor.). apoi peste tot biserici de lemn ortodoxe. monumente. Noviodunum). se identifică în Transilvania şi Banat. sinagogi etc. Alba Iulia. renascentist. case boiereşti. ştiinţele naturii. • locuri de bătălii însemnate pentru istorie indicate prin mausolee. Iaşi. brâncovenesc în Ţara Românească etc. Iacobeni. pictură. greceşti (Histria. baroc etc.).Dierna. sculptură. castele(Transilvania. Aegysus. Cluj-Napoca. Podul Înalt. Peleş) etc. care au fost construite şi refăcute în secole diferite. (modern în ultimele decenii). Costeşti. artă populară. Deva etc. XX. moschee. Timişoara. se includ palate (în marile oraşe). Mediaş. În acest sens. • ruinele unor cetăţi medievale (la Suceava. Soveja. Alma Vii. • • • Edificii civile (îndeosebi din sec. ele relevând atât curente artistice naţionale cât şi influenţa unora de rang internaţional care au fost adaptate. Hunedoara dar şi altele din localităţi mai mici. Calatis). Se includ: .Biserici.  Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică • • urme de aşezări şi culturi din paleolitic (Ştefăneşti pe Prut). Sibiu. Academiei 22 . Hărman. baroc. XVII-XX) care poartă pecetea influenţelor artistice naţionale a celor exterioare sau o îmbinare a acestora. Carsium. colecţii inedite de obiecte etc. secession. cimitire ale eroilor (Călugăreni. mai multe tipuri de edificii realizate în stilurile arhitectoniceromanic. Între acestea remarcabile prin dimensiuni şi valoare artistică sunt cele din oraşele mari: Braşov. Axiopolis. daco-romane (Sarmisegetuza Ulpia Traiana. se găsesc în xxx (1984). dar există şi disparat în afara acestora. Cluj-Napoca. Moşna în Podişul Hârtibaciu).

Porţile de Fier sau de pe Bistriţa. Trăsăturile fundamentale ale culturii populare româneşti sunt autenticitatea. acareturi ţărăneşti. artă populară. Sebeş. furci de tors.România. II. Goleşti-Argeş. Huta Certeze. obiceiuri. Sunt mai puţine ele reflectând un anumit stil de construcţie sau mod de exploatare economică specifice unor perioade istorice. Geografia Umană şi Economică. mori din piatră sau de vânt. în creaţia literară orală. Negreşti-Oaş. Se pot separa: • • • • • Muzee cu profil de artă şi arhitectură populară. calea ferată cu cremalieră de la Oraviţa-Anina. barajele de la Vidraru. Andreiaşu. Curţisoara-Gorj. Vlădeşti (Vâlcea). ceramică roşie lustruită la Săcel (Maramureş). Lotru etc. Sărbătorile populare. Erdeli G. Ateliere şi colecţii de linguri. Argeş. Se impun obiectele din ceramică artistică. instalaţii tehnice care datează din secolele XVII-XVIII. Saligny la Feteşti-Cernavodă. Suceava lângă cetate.  Obiective turistice cu caracter etno-folcloric23 care pun în evidenţă obiceiuri străbune. ceramică albă smălţuită la Horezu. din Culoarul Bran-Rucăr. din satele din Mărginimea Sibiului. Edit. Simon Tamara (2001). târgurile-concurs ale olarilor etc. Biblioteca Facultăţii de Geografie 24 xxx (1984). Ceramica populară se lucrează încă în aproape 200 de centre din toată ţara.  Obiective cu caracter economic24. târgurile şi nedeile legate de păstorit. Prislop.). XVI-XVII în Moldova pe râul Bărlad.. stâne. obiecte de uz gospodăresc etc. Vâlcea. biseici) aflate în diverse sate care au devenit renumite prin acestea. Cele mai însemnate au caracter complex incluzând case. unitatea în varietate a fenomenelor.oraşe (diferite ca număr şi tematică) dar şi în unele aşezări rurale (aici au caracter de colecţii dominant cu tematică istorică. Maramureş. Construcţii de lemn (case. XVIII. Olt. obiective ale creaţiei populare. Vaideeni. muzeul locomotivelor (Reşiţa). Edit. Geografia României. Dumbrava Sibiului. Hunedoara. furnale vechi în Banat din sec. Renumite sunt: Muzeul Satului din Bucureşti (primul din ţară. cusături. Someşul Cald. se adaugă piese de mobilier în judeţele Bihor (Budureasa). Importante sunt cele de la Novaci. Între cele păstrate sunt unele poduri din piatră din sec. Gura Teghii. Bucureşti. Lopătari. Academiei . Gorj. ştiinţele naturii etc. continuitatea toate acestea împletindu-se cu ingeniozitatea şi inventivitatea reflectate în creaţii de civilizaţie materială. înfiinţat de Dimitrie Gusti în 1936). în datini.Univ. furculiţe. ceramică neagră lustruită cu pietre albe de râu la Marginea (Suceava) şi Poiana Deleni (Iaşi). podurile peste Dunăre realizate de A. vechi exploatări de aur 23 Cândea Melinda. de ciclurile vegetative ale diferitelor plante. Potenţial turistic şi turism. ţesături. farul genovez de la Constanţa. linguri realizate de creatori populari talentaţi din mai multe sate din judeţele Vâlcea. Alba. Harghita. festivaluri artistice populare. Covasna. porţi. Aici sunt porţile masive cu bogate decoraţii în judeţele Marmureş. în cântecul şi dansul popular. Sighetul Marmaţiei. dintre care o parte însemnată sunt legate de redarea artistică şi tradiţională. Prin construcţii şi obiecte se redă specificul satului românesc din diferite zone etnofolclorice. planul înclinat de la Covasna. Oboga (Olt). originalitatea. Bujoreni-Vâlcea.

cărbune. în nord-vestul Moldovei.).). Babadag. Cimitirul Vesel de la Săpânţa) sau culte (taberele de sculpturi în lemn. . ardezie. piatră . cimitire ale eroilor (1916-1918. datorată în primul rând mânăstirilor. 1941-1944. sare (Cacica.Măgura. Turda etc. fier-Galaţi. cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate. În această grupare se includ toate festivalurile artistice (îndeosebi muzicale). intrate în patrimoniul turistic mondial.(Roşia Montană). își păstreaza frumusetea după mai bine de 450 de ani. locurile în aer liber unde sunt concentrate rezultate ale creaţiei artistice populare (sculpturi în lemn. Lăzarea etc. Regiune montană pitorească. revoluţiei din 1989). Galaţi. petrol (Sărata Monteoru)  Alte obiective artistice sau comemorative. piatră. Târgu Ocna. Cadrul natural și istoric al zonei Bucovina este situată în partea de nord a României. Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică. Capitolul II Zona Bucovinei 1. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară. Slănic. Hobiţa.

Academiei . Bucovina este o regiune de un pitoresc unic. vestită astăzi în întreaga lume. Aceste monumente în ansamblul lor constituie un limbaj specific.Cele mai reprezentative monumente din perioada medievală sunt concentrate în Bucovina.Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României. a fost distinsă în anul 1975 cu premiul internațional “Pomme d’Or” de către Federația Internațională a Ziariștilor și Scriitorilor de Turism. religios. fiind de la un capăt la altul o succesiune de peisaje patriarhale. Edit. iar multisecularele monumente de arhitectură cu fresce interioare și exterioare din acest colț de țară au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de artă universal. Geografia României. iar temeiul lui il constituie tradiția creștină. care vorbesc de la sine și bucura nespus ochiul și sufletul trecatorului.25 25 xxx (1984). Caracterul acestui limbaj este. un limbaj de imagini. această zonă. II. ca si cel al întregii culturi medievale. Spațiu încărcat de istorie și trăiri însemnate de-a lungul timpului pentru toți românii. Nu intamplator de altfel. Geografia Umană şi Economică. conservate cu grijă.

istoria şi religia se împletesc mai bine şi mai frumos decît aici. în România. atâtea alte atracţii care merită luate în seamă. costumele populare. însă fără a fi monoton. la un nivel din ce în ce mai înalt. broderii și covoare care sunt încă elemente al vieții cotidiene. alături de cererea turistică. pe jos. obiceiurile şi meşteşugurile. din destin periferic. satele autentice şi oamenii prietenoşi. În viziunea de marketing turistic. sau de Suceviţa. Bucovina este un spaţiu cultural tânăr şi nealterat. Sunt. frumuseţea naturii. Demn de reţinut este faptul că turiştii au ocazia să fie serviţi cu produse alimentare naturale. unele dintre ele fiind unice. este proiectată ca un model dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare. unde se află mormântul lui Ştefan cel Mare. a bogatelor resurse de care dispune. cu faţade sculptate în lemn sau piatră. ouă vopsite. cu elemente folclorice de o valoare deosebită. Gospodăriile ţărăneşti au case mari. cu porţi lucrate manual. Puţini sunt cei care nu au auzit măcar de albastrul de Voroneţ. şi mergi. potenţialul turistic face parte integrantă din oferta turistică. o promisiune de excelenţă a culturii române. Buchenwald este ţinutul în care basmele sunt înca aievea. Odihnitor. acestora oferindu-li-se camere aranjate şi mobilate în stil bucovineantradiţional. la masa culturii române. costume tradiționale. altele prin bunul simţ al oricărui turist adevărat. anvergura şi excelenţa unui spaţiu care. Care nu mai pot aduce nimic nou în cultură. Aici. fără „eroi civilizatori”. Când spui Bucovina. există posibilitatea găzduirii turiştilor. obiecte din lemn sculptate. Aici. fără inhibiţii. Mulţi turişti se reântorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reântâlni cu aceste mâncăruri delicioase. costume. Poţi experimenta esenţa României. Meșterșugarii continuă tradițiile moștenite din generație în generație. ale pieţei turistice. Bisericile şi mănăstirile sunt fascinante. olărit. mobilier. Bucovina nu a avut vreme să fie macerată de malaxorul care destramă eroi şi tradiţii. mireasma pădurilor de brad. artizanatul. te gândeşti fără să vrei la manastirile pictate. O altă caracteristică a turismului rural din Bucovina este valorificarea în întregime a produselor realizate în gospodarie. Bucovina este un loc care te răsplăteşte la fiecare pas. el dispune de o serie de obiective de mare interes turistic şi ştiinţific. ce îndeamnă la odihnă şi drumeţie. tapițerii și covoare. care au dus faima locurilor până departe. fără „modele” culturale autoritariste. armonios. Puţine sunt locurile din România unde cultura. Pădurile adînci şi apele cristaline sub cerul de un albastru pur fac din această zona o poartă spre Rai. respiri o gură de aer curat. un spaţiu cu vocaţie culturală europeană. Întregul cadru natural al Bucovinei constituie un adevărat monument al naturii. o adevarată cetate. care respiră numai prin nările trecutului. pe drumurile spre mănăstirile pictate. unele ocrotite de lege. Turistul are posibilitatea să guste din preparatele culinare şi băuturile specifice zonei. . ca unitate turistică. în orice perioadă a anului. Bukowina. şi-a păstrat aerul tonic al tinereţii cultu-rale. satele pitoreşti. Cultura istorică şi tradiţiile.Bucovina este cunoscută pentru folclor. una din cele două laturi. din inima Moldovei. Măști. toate fac parte din mozaicul Bucovinei. Bucovina. nu doar o manastire! Dar există încă atâtea locuri minunate. cu acoperişuri colorate. Bucovina poate aduce. dar ochiul şi sufletul obosesc repede şi caută altceva. Zona Bucovina. de Putna. agricultura tradiţională. cultura română respiră tânăr şi liber. pajiştile pline de verdeaţă. şi prietenesc. spaţii culturale care au obosit. stânele izolate şi turmele de oi. dacă încetineşti.

separate între ele prin culoare adânci şi arii depresionare: masivele Suhard şi Căliman. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării. Culoarul depresionar al Moldoviţei). Sistemul de depresiuni din zona muntoasă constituie importante arii de discontinuitate morfologică faţă de regiunile înconjurătoare înalte. cu dispunere radiară faţă de conul vulcanic principal. platouri structurale. Obcinele Bucovinei. în proporţie de 1/3. fiind alcătuit din platouri structurale. etajarea formelor naturale pe verticală. Ouşoru (1639 m). tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţia nord-sud şi în general. paralele între ele.1086 m) şi cu profil transversal asimetric. 2 . paralele între ele.Proporţionalitatea. care rar depăşesc 1200 m. Obcina Feredeu. grupe de masive şi complexe de culmi. Obcina Mestecănişului se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre SE (Vf. Popasul Mestecăniş. constând din vârfuri ascuţite. caracterizându-se printr-un relief neted (Depresiunea Dornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc. Potențialul turistic al zonei Bucovina Situarea geografică face ca în limitele acestui teritoriu să-şi dea întâlnire elemente biomorfologice specifice centrului. Pietrosu. De la vest la est. Cu excepţia caracterului concentric. forme reziduale curioase.Câmpulung Moldovenesc. dintre care cea mai înaltă este vârful Paşcanu (1479 m).Gura Humorului. Masivul Căliman este cel mai înalt şi cel mai impunător munte vulcanic (Vf. Este alcătuită din masive. Mestecăniş. versanţi cu microrelief de alunecare.1588 m. teritoriul cuprinde două importante unităţi de relief: regiunea muntoasă. estului şi nordului continentului european. relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine. Munţii Stânişoarei. ce reprezintă 2/3 din suprafaţa totală şi regiunea de podiş. teritoriul se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. Lucina. cu consecinţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico-geografice. Depresiunea Dornelor. Obcina Mare la est de valea largă a Moldoviţei. definirea lui ca sinteză a geografiei pământului românesc. În ansamblu.1291 m. masivele Giumalău-Rarău. culoarul depresionar Vatra Dornei. Vârfurile cele mai înalte cunosc condiţiile mediului subalpin. câmpuri întinse de grohotişuri. Regiunea de podiş este mai coborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice culmi muntoase. Suhardu (1709 m). Munţii care alcătuiesc masivul Suhard se desfăşoară sub forma unui triunghi prelung. situat la vest de Bistriţa Aurie şi dominat de mai multe vârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m: Omu (1931 m). Regiunea muntoasă se include Carpaţilor Orientali. toate acestea reeditează principalele particularităţi ale cadrului natural al ţării.2102 m) din ţara noastră şi oferă aspecte de relief aparte. orientate NV-SE pe direcţia generală a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. martori de . armonia peisagistică a teritoriului justifică până la un punct. Vf. care începe din vest seria unităţilor muntoase alcătuite din fliş poartă pe spinarea sa câteva „ cocoaşe “ .Gura Humorului. Obcinile Bucovinei reprezintă un sistem de culmi muntoase. format din numeroase culmi prelungi. tipologia ecosistemelor.

Se întinde între culoarele văilor Moldova şi Suceava-Siret. Câmpia piemontană Baia. subunitate înaltă a podişului Ssucevei. în timp ce culoarul Văii Siretului. Depresiunea Rădăuţi reprezintă forme de relief neted. Ea corespunde treptei celei mai coborâte a Podişului Sucevei. Pop. Cea mai înaltă dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea-Ciungi. Cota maximă este în dealul Ciungi (692 m). Solca) (N. Ei au reuşit ca alături de „stilul moldovenesc” din arhitectură. văi largi cu fund mlăştinos. Culoarul Văii Siretului are în ţinutul Sucevei 6-8 km lăţime. aici se întâlnesc interesante sisteme ecosisteme depresionare. Analizând modul cum se îmbină componentele mediului. în bazinul superior al Şomuzului Mare. are altitudine de 528 m. ca urmare a apropierii de munte şi a adâncirii reţelei hidrografice. Depresiunea Liteni este situată în NE Podişului Fălticeni. depresiuni erozivo-denudaţionale. văi asimetrice. care îl străbate prin mijloc) a fost studiat cu interes de mai mulţi geografi. Teişoara). El consideră că cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Dealurile piemontane Marginea-Ciungi se întind la poalele Obcinelor spre est. 1973) 3.natură. în epoca lui Ştefan Voievod (căruia chiar contemporanii i-au spus „ cel Mare”) şi a urmaşilor săi care sau străduit să-i continue opera. cu alunecări de teren şi forme structurale. economie. Este cuprins între culoarele văilor Suceava şi Siret. culoare morfologice de vale. cota maximă este 528 m (Vf. până în albia majoră a Sucevei. Cacica. cu o altitudine medie de 360 m. aici se află cele mai pitoreşti depesiuni de contact dintre unităţile muntoase şi cele deluroase (Depresiunea Rădăuţi. regiunea Bucovina se caracterizează printr-un inedit indiscutabil: aici se desfăşoară unul dintre cele mai spectaculoase sisteme de culmi muntoase paralele între ele (Obcinile Bucovinei). cu turbării şi ape subterane mineralizate (Depresiunea Dornelor). Podişul Dragomirna este cea mai tipică parte a podişului Sucevei prin toate caracteristicile geomorfologice proprii Podişului Moldovenesc: monoclin cu forme structurale (cueste şi platforme). Este partea de podiş cea mai fragmentată şi cea mai erodată. Compartiment al Podişului Moldovei. este de formă asemănătoare cu masivul deluros Dragomirna. Câmpia piemontană Baia este situată în lungul văii extramontane a Moldovei. Bărcăuanu în lucrarea sa Podişul Moldovei. în faţa Obcinelor. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Bucovina. printre care şi V. om. Are o altitudine de 320 m. dar de dimensiuni mai mari. iar în zona de confluenţă cu râul Suceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare cu o lăţime de peste 12 km. Depresiunea Rădăuţi este aşezată între râurile Suceava şi Suceviţa. . Ea a fost creată în primul rând de numeroasele monumente ctitorite cu mai bine de 500 ani în urmă.denumit astfel după apa Sucevei. Podişul Suceava-Fălticeni. are o faimă turistică pe care doar litoralul românesc o întrece.eroziune şi denudaţie. înălţimea medie 450 m. Podişul Sucevei (460 m. uneori terasat şi cu altitudinile cele mai coborâte.

În Bucovina. Potenţialul turistic antropic. produsul turistic. prin simbolistică determinând impactul emoţional pentru realizări ale trecutului . Ceangă. se impune mai ales prin componentele aparţinând timpurilor istorice. cuprinde totalitatea factorilor de atracţie aparţinând cadrului natural şi antropic. Atractivitatea turistică a obiectivelor de natură antropică are o conotaţie complexă. unde „consuma” într-o maniera aparte. Intrarea în aria de interes şi apoi în circuitele turistice consacrate este marcată în România încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. la adăpostul munţilor şi codrilor s-au aflat primele capitale ale statului feudal Moldova) Suceava). caracteristicile lor structurale precum dimensiunea şi materialul de construcţie utilizat. Ea constă în faptul de a găsi adeseori suport . Ei generează fluxuri turistice cu arii de provenienţa interne sau internaţionale. care nu reprezintă decât jaloane în formarea civilizaţiei româneşti actuale. să creeze „ un stil moldovenesc” şi in pictura murală. turistică. case memoriale. când aşezăminte şi unele localităţi devin puncte de interes pentru turismul elitist. Acestora li se adaugă şi calitatea de atractivitate turistică. din cele mai vechi timpuri si până astăzi. Ele rezulta fie din soluţiile de edificare sau prezentare fie din modul de amplasare intr-un context natural sau antropic care le evidenţiază valenţele. rezultat din potenţial şi amenajarea acestuia. care afirmă că „nicăieri pe tot pământul romanesc nu se afla pe un spaţiu atât de mic. forma. aproape fiecare loc are o amintire istorică. instituţii de cultură şi artă) şi implicarea unui număr tot mai mare de persoane. Aceasta componentă importantă a potenţialului turistic si-a adus astfel o contribuţie esenţială la individualizarea turismului de masă. Este un reflex firesc care marchează grupuri tot mai mari de persoane si care determină astfel intrarea în circuitul cunoaşterii. prin turism. aparţinând la categorii umane variate. monumente comemorative . conform teoriei lui N. valorificaţi prin intermediul angajărilor turistice. Componentele patrimoniului turistic antropic au intrat în aria de interes turistic pe măsura manifestării tendinţei omului modern de a se cunoaşte pe sine prin cunoaşterea celor mai reprezentative realizări ale umanităţii. Un atribut deloc neglijabil este şi acela al vechimii. Onciul. În al doilea rând . muzee. atâta bogăţie de amintiri scumpe ale trecutului”. ca de altfel şi cel natural se constituie ca un factor fundamental de dezvoltare a turismului. atâta bogăţie de istorie romaneasca. Doar aici. În primul rând. stilul. Fenomenul se accentuează în perioada interbelica şi mai ales in ultima jumătate a secolului trecut. o altă caracteristică a timpurilor actuale. ce se deplasează către arii de destinaţie. obiectivele în sine reprezintă realizări efective cărora. În acest sens. cu un dublu impact: intrarea în aria de interes a tot mai multor categorii de obiective antropice (cetăţi feudale. biserici cu valoare artistică. culoarea. merită amintită remarca istoricului D. care deşi complementară sau derivată (faţă de funcţia sau destinaţia iniţială) poate deveni dominantă şi cu efecte benefice multiple. a unor noi destinaţii şi obiective. ornamentele le atribuie calităţi cum ar fi unicitatea sau originalitatea. al apartenenţei la o anumită epocă social istorică. aici sunt ruinele celor mai vestite şi puternice cetăţi (Cetatea de Scaun a Sucevei). ineditul. aici s-au înălţat cele mai multe din ctitoriile Moldovei. strălucit reprezentat de frescele exterioare ale unor biserici.închegat în ultimii ani de domnie a lui Ştefan cel Mare. deoarece este ştiuta o alta trăsătura a omului modern. mănăstiri fortificate. Potenţialul turistic.

. edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Mărul de Aur” acordate de Uniunea Internațională a Jurnalistilor și Scriitorilor din Turism). de esenţă spirituală. gradului mare de împădurire a suprafeței județului.de tranzit. Turismul și pelerinajul religios Ținuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie.ecoturism A. Vânătoarea și pescuitul Vânătoarea și pescuitul și-au găsit din totdeauna condiții. tradiții și obiceiuri străvechi. ctitorii medievale care atestă o permanență spirituală și istorică a locuitorilor acestor meleaguri. realizate în mod treptat în condiţii social istorice diferite. B. A. . într-un trecut considerat ca ideal sau sursa de inspiraţie de creaţie sau Întregul ansamblu al obiectivelor de natură antropică alcătuieşte un potenţial valorificabil din punct de vedere turistic.balnear. . toate dând adevărata măsură a valorilor autentice ale societăţii. . desimii rețelei hidrografice. . datorită varietatii formelor de relief. monumente unice și mesteșuguri specifice. „verde de Sucevița” etc.moral în evadarea cunoaştere. în mod diferenţiat. Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile exteriore și interioare. ca intensitate sau modalitate. . odihnă și agrement.de recreere.de congrese și reuniuni. cultural (religios). Mănăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș.pentru sporturi de iarnă. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneț”. Geneza la Voroneț. .pentru sporturi extreme. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. . El ţine de civilizaţia materială.rural.pentru vânătoare și pescuit.pentru echitație. . . de cultură. .) și prezintă scene unice prin compoziția lor grafică.

aceasta trasatură fiind definitorie pentru bucovineni. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor. Turismul sportiv Vânătoarea și pescuitul și-au gasit din totdeauna condiții. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei.Rarăul. Gura Humorului și în general în localitațile învecinate mănăstirilor. Agroturismul Turismul rural(agroturismul) detine o pondere considerabilă. Craciun. mai ales a vestitelor izvoare cu apă minerală. Aceasta forma de turism comportă o latură informațională. atrași de frumusețea și de încărcătura cultural-istorică a obiectivelor turistice (manastiri.Munții Bistritei. . fără aditivi.Munții Bistritei. gradului mare de împădurire a suprafeței judetului. Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară. D. conservanți sau compusi chimici sintetici. La acestea se adaugă calitatea aerului și a apelor.Giumalăul. datorită varietății formelor de relief. Turismul cultural Turismul cultural in România este in general de natura religioasă. cu elemente folclorice de o valoare deosebită.Călimanul. Demn de reținut este faptul că în cadrul gospodăriilor agroturistice sucevene. turiștii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale.Rarăul. Acestia sunt motivati de considerente spirituale si se manifesta mai ales cu ocazia sarbatorilor religioase traditionale (Pasti. E. iepurele și în ultima vreme fazanul (Patrauți).Turismul de pelerinaj.Suhardul. Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din tara: . Câmpulung Moldovenesc. biserici. C.Suhardul. acestora oferindu-se camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional. se vânează (pe lângă unele răpitoare).Călimanul. muzee.Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din țară: . turiști fiind motivați de ideea de învața și de a cunoaște lucruri noi despre aceste locuri. . Putna. În podis. . practicat în cea mai mare masură de turiștii străini.). practicat în majoritatea cazurilor de turisti români.Giumalăul. . hramuri bisericesti). . Datorită unui exces de spatiu în gospodăriile țărănesti (mai ales în zona de munte a județului) există posibilitatea gazduirii turiștilor în gospodărie. . . . desimii rețelei hidrografice. etc. Turismul rural din județul Suceava se caracterizează prin mai multi factori determinanți: dintre cei mai importanti factori am putea aminti: Calitatea peisajului natural și numeroasele obiective turistice de factură religioase. .

Stațiunea dispune de doua baze de tratament. Prezența izvoarelor minerale. Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară. impun o notă specifică acestei zone. se vânează (pe lângă unele răpitoare). dispune si de pârtii de schi si săniuțe amenajate (pe pantele muntilor Dealu Negru. dar primele amenajări în scop terapeutic au avut loc abia în 1845. Panaci. care apar pe teritoriul localităților: Poiana Cosnei. care numai în zona orașului acoperă peste 10. dar in special in statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei. construite în 1895. Sporturile de iarnă se practica pe tot cuprinsul zonei. situată pe strada Bogdan Vodă. În apele de munte. zăcămintele de ape carbogazoase constau într-un numar de 37 izvoare. Ortoaia. Pe hipodromul de lângă crescătorie se organizează concursuri hipice. Dorna Candrenilor. Neagra Sarului si Drăgoiasa. sodice și bicarbonate utilizate în tratarea unor afecțiuni ale aparatului locomotor. Dornișoara. mreana. Călăria se practică la herghelia din localitatea Rădăuți. Râurile județului oferă condiții deosebit de favorabile pentru pescuit. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasa în manejul amenajat în incintă. F. iepurele și în ultima vreme fazanul (Pătrăuți).000 ha.100 de locuri în vile si complex. În stațiune se poate face și cură de teren. iar în cele de podiș cleanul.În podiș. Runc si Bârnarel). cu căzi pentru băi carbogazoase. O . Spre sfârșitul secolului al XIX lea au început sa fie folosite băile de namol care utilizau nămolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. “Parcul orașului” situat la poalele Dealului Negru este principala zonă de concentrare a izvoarelor minerale precum și a instituțiilor balneare si turistice. orașul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri. Saru Dornei. pe aleile parcului. Stațiunea dispunea de o capacitate de 1. Poiana Negrii. vizitatorul întâlnește două clădiri. Dârmova. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei. care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m ). cardiovascular si ale sistemului nervos periferic. urmând ca pe parcursul timpului acest număr să se dubleze. Broșteni. datorită izvoarelor minerale. pentru nămol și cu secții de hidroterapie. ele adăpostesc sanatoriul balnear și clubul statiunii. Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o plăcuta ambianță urbanistică: pe lânga vilele și construcțiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare și cartiere de blocuri. se poate face și cură internă. Vatra Dornei. Chiar la intrarea în parc. avatul și știuca. crapul. cât și pentru avansați. Astfel. locul principal îl ocupă păstrăvul și lipanul. Aici se găsesc pârtii atât pentru începători. impunătoare prin dimensiuni si prin stilul baroc în care au fost concepute. Turismul terapeutic Turismul în scop terapeutic este practicat în special în depresiunea Dornelor și Câmpulungului. Pe lângă cura externă. Stațiunea Vatra Dornei funcționează în regim permanent și este renumită pentru climatul ozonat. Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orașului Vatra Dornei și a tinutului înconjurător îl constituie patrimoniul forestier. Izvoarele minerale din zonă erau cunoscute încă din anul 1790. nămolul de turbă și izvoarele minerale carbogazoase. Glodu. După al doilea razboi mondial. principalele instituții utilizate de cei veniti la tratament.

este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute stațiuni balneare din Carpații Orientali. Capitolul III Studiul de caz Mănăstirile din Bucovina 1. Cacica. pentru că atunci este sărbătorită cu mare fast Sf. Aici jos domnește constant o temperatura de 4 grade C. ca și altarul Sf. 15 august este o dată care trebuie reținută. localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneză din Bucovina oferă gazduire și „Muzeului Minorităților”. Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Originalitatea Bucovinei o formează locaşurile sfinte. Barbara. Orașul Vatra Dornei. refugii ale credinţei. sfânta ocrotitoare a lucrătorilor în adâncuri. peștera piticilor și imensa sală de dans. alese drept locuri de veşnica odihnă de domnitorii Moldovei.nouă bază de tratament și odihnă a orașului o constituie cea a Hotelului Intus. reprezentând în acelaşi timp autentice opere de artă în care cunoscătorii au găsit o sinteză a inspiraţiei de origine bizantină cu influenţa Renaşterii . având teritoriul foarte bogat în ape bicarbonate-ferginoase. Sarea de la Cacica Existența comunei Cacica este strâns legată de munca ce se desfasoară de la 27 și până la chiar 48 de metri adâncime în interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se află lacul sărat. Maria.

obiecte religioase de mare preţ aduse de la Muntele Athos) din vremurile cele mai înfloritoare ale voievo zilor moldoveni. Ele pot fi considerate şi deţinătoarele multor relicve de artă (manuscrise cu miniaturi strălucite. Aceste mănăstiri prezintă scene unice prin compoziţia lor grafică scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. . „de o mirifică exuberanţă cromatică” sunt comparate. Ctitoria lui Petru Rareş. fiind situată de istoricii de artă înaintea bisericilor din Athos şi Pisa. Ctitoria lui Ştefan cel Mare. Moldoviţa (galben) şi Arbore (combinaţie de culori). Geneza şi Judecata de apoi la Voroneţ. Frescele exterioare. Leonard da Vinci sau Michelangelo. care prin fresce continua tradiţia lui Petru Rareş. monumente de importanţă universală. Suceviţa (verde). modul de funcţionare. Suceviţa. a funcţiilor. biserici. Voroneţ (albastru) . Opera artiştilor moldoveni anonimi este comparată cu operele lui Giotto. piese de îmbrăcăminte brodate. socotită azi ca una dintre cele mai alese realizări artistice populare ale Europei. mănăstiri şi schituri. la care se adaugă un şirag de mănăstiri ctitorite de foşti mari domnitori şi boieri moldoveni de-a lungul timpului (Muşatinii .Ştefan cel Mare.occidentale din secolele XV-lea şi al XVI-lea. Petru Rareş. Mănăstirea Humor (1530) . Humor (roşu) . Mănăstirea Suceviţa. Acesta a îndreptăţit pe George Vâlsan (1965) să afirme că :”numai un popor de păstori munteni[…] a putut născoci o astfel de minune artistică. Alexandru cel Bun . Probota(1530). Demne de amintit sunt : Mănăstirea Voroneţ (1488). împreună cu nordul Moldovei a fost denumită şi ”Tara de Sus”. Compoziţia culorilor (albastru de Voroneţ . dar mai ales a stilurilor in care au fost realizate . După rangul ecleziastic şi după. Voroneţul este cea mai valoroasă prin picturile sale monumentale. Regiunea istorică BUCOVINA.” Alte mănăstiri vizitate şi apreciate de turişti sunt Mănăstirea Dragomirna (1609) a lui Anastasie Crimca. giuvaeruri. Mănăstirea Moldoviţa (1532). acestea pot fi catedrale. Acestea sunt singurele biserici pictate. se poate face o diferenţiere în mai multe categorii de aşezăminte religioase. Familia Movileştilor ) fiecare cu culoarea sa specifică . galbenul de Moldoviţa şi verdele de Suceviţa – culorile de fond ale frescelor) a rămas încă necunoscută iar prospeţimea picturilor este nealterat. la Şcoala de pictori moldoveni ce luase fiinţă la Voroneţ. Alexandru Lăpuşneanu. ca valoare artistică cu picturile murale de la San Marco din Veneţia. Ctitoria boierilor Movileşti. La o analiza comparativă din punctul de vedere al vechimii. Ctitoria logofătului Teodor Bubuiog. la iniţiativa vărului său. Mitropolitul Grigore Roşca. roşul de Humor. Campulung Moldovenesc si Rădăuţi din Romania și zona Cernăuţi din Republica Ucraina. Putna lui Ştefan cel Mare(1466) Slatina a lui Alexandru Lăpusneanu(1561) Solca lui Ştefan Tomşa . Scara virtuţilor la Humor). Aceste monumente au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii şi de asemenea Federaţia Internaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) le-a decernat Premiul internaţional „Pomme d’ or” (1975). încheie seria marilor monumente din epoca formării şi apogeului stilului moldovenesc. Ştefan Tomşa. conservate ca atare. Această zonă oferă privelişti de o rară frumuseţe. al cărei teritoriu se întinde astăzi peste zona din apropierea oraşelor Suceava. Ele au fost pictate în epoca lui Petru Rareş. Biserica Arbore(1503)-hatmanul Luca Arbore. prin amploarea şi efectul lor decorativ. Raşca.

devenit astăzi un important centru turistic şi recunoscut datorită obiectivelor sale de mare atractivitate turistică. caracterizată de post priveghere şi rugăciune. a ajuns un fel de târg de interes mai mult local care păstrează din trecut numai bisericile şi ruinele cetăţii. apărând la apus trecătoarea Bistritei. Bucovina înseamnă pentru fiecare turist în parte o experienţă extraordinară şi în acelaşi timp o călătorie obositoare. dar sărbătoarea propriu-zisă care atrage mii de turişti. La Suceava în cadrul celor câteva zeci de biserici se remarcă bisericile Mirăuţi. situate în poziţii greu accesibile în special în zona de munte. Mănăstirile şi schiturile adiacente lor sunt presărate mai ales din partea de vest şi de nord a Moldovei. Se impune biserica Bogdana. se remarcă nu atât prin dimensiuni cât mai ales prin unitatea compoziţiei. considerată cea mai veche construcţie medievală de zid din Moldova. oraş reşedinţă de judeţ este un oraş vechi. Ctitoria Muşatinilor. sprijinită de voievozi. . prin armonia intre dimensiuni. care se recomandă a fi făcută în timp. Sfântu Gheorghe. Primul care a cercetat numărul mănăstirilor şi schiturilor în Bucovina a fost Aaron Pumnul. şi Necropola Domnească. conform Fondului Religionar din Bucovina (1865). Acest lucru se explică prin faptul că biserica ortodoxă.Dintre acestea o atenţie deosebită a fost acordată mănăstirilor. Multe dintre ele prezintă atractivitate datorita literaturii populare care circula pe baza lor. a aşezat mai cu seamă spre hotarul de Apus şi Miaza-noapte a ţării fortăreţe naturale de apărare a credinţei (mănăstiri pentru stăvilirea primejdiei romano-catolice şi pentru întărirea ortodoxismului). O alta forma de aşezări monahale o reprezintă schiturile. este scoaterea sfintelor moaşte pe 24 iunie. a picturilor realizate şi a unei vieţi monahale ascetice. Ele au avut un rol important după secolul al XV-lea atât pe plan cultural cât şi istoric. edificii de mici dimensiuni. Hramul bisericii este „Sfântul Gheorghe” (23 aprilie). iar la nord trecătoarea Prutului cu drumurile lor de comerţ şi propaganda între Apus şi Răsărit. dar şi datorită binecunoscutei ospitalităţi bucovinene. vizitat de numeroşi turişti români şi străini este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. „Această bătrâna cetate de scaun. după ce a cunoscut strălucirea. unde se găsesc moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava aduse de la Biserica de la Mirăuţi. Bisericile în Bucovina că de altfel şi în Ţara Româneasca. Cel mai însemnat edificiu religios. Acest circuit nu poate începe decât din oraşul Suceava. Zamca. negustori. preoţi. Oraşul Suceava. Sfântul Dumitru. boieri şi de întreg poporul. oraşul Suceava.” Astfel caracteriza Enciclopedia României din 1938. mândru de trecutul său. ce adăpostesc un număr redus de călugări. sau răzeşi români. ca de exemplu Chilia lui Daniil Sihastru. influentele bizantine. Bucovina cuprinde „ un sobor de locaşuri sfinte”. dovezi ale evlaviei românilor căci toate au fost întemeiate de voievozi. precum şi prin pictura murală interioară sau exterioara. El a ajuns la concluzia că în acest ţinut şi-ar duce existenţa 23 de mănăstiri şi schituri. Multe dintre ele sunt ctitorii voievodale şi în perioada lui Ştefan cel Mare au reprezentat tot atâtea marcări ale războaielor şi victoriilor sale.

suferind de pe urma spălării şi fiind pe alocuri repictate. Deşi podoaba picturală a exteriorului (realizată în 1534) s-au păstrat urme doar pe peretele sudic. numită astfel fiindcă aici erau unşi „mireuţi” voievozii Moldovei. doar că la Suceava pridvorul este închis. Moldoviţa. În partea de răsărit a bisericii se află un masiv turn de clopotniţa. Romstorfer. se află Biserica Învierii. În Spatele parcului central al oraşului. Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur. Gravurile înfăţişează. dăunează aspectului general al monumentului. Bogdan al III-lea cel Orb şi terminată de Ştefăniţă. de Elena Rareş. Momentan se afla în lucrări de restaurare în ceea ce priveşte pictura interioară. Sunt remarcabile frescele din altar şi naos. Pe o străduţa care se îndreaptă din centrul oraşului spre Cetate se află Biserica Mirăuţi. Prima construcţie a fost ridicată probabil în secolul al XIV-lea de Petru Muşat. biserica existând în 1401. Biserica are o construcţie monumentală: 36 metri lungime şi 16 metri lăţime. ca şi frescele mai noi din pridvor. care au fost curăţate fără a fi refăcute. (Sfântul Ioan din Piatra Neamţ). dar armonioase fiind încoronată de o turlă zveltă. Picturile din pronaos şi din pridvor sunt mai puţin valoroase. când s-au adus la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou. Zidirea ei a durat opt ani fiind începută în 1514 de către fiul lui Ştefan cel Mare. Biserica Sfântul Dimitrie (26 octombrie ziua în care se sărbătoreşte hramul). realizat prin cărămizi şi discuri smălţuite. însă apar şi decorul prin frescă. Nu lipsesc decorul policrom. iar la sfârşitul secolului al XIX-lea ea a fost restaurată de K. Ea a fost zidită în 1643 de Vasile Lupu ca paraclis a palatului domnesc. În interiorul bisericii se află racla moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. Faţadele au fost acoperite în întregime cu fresce dar nu s-au păstrat decât parţial pe turlă. Ea a fost reconstruită în totalitate în secolul al XVII-lea. o prima clădire dărâmându-se din motive necunoscute. Ea este ridicată pe un plan simplu. Clădirea este impunătoare.A. Ea este o copie a bisericilor orăşeneşti cu plan mixt din epoca lui Ştefan cel Mare. Construcţia a durat doi ani (1534-1536). Acum se află şi el într-un program naţional de restaurare iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor. chiar pe locul unde s-au aflat curţile domneşti din Suceava. El a fost construit în 1561 de Alexandru Lăpuşneanu şi înălţat cu un etaj în secolul al XIX-lea. zidită în 1551. se află Biserica Domniţelor cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie). dreptunghiular. (1522). naos şi altar. Tot în centrul oraşului. . aşezate pe lemn de chiparos din secolul al XV-lea. împodobită cu 12 plăci de argint gravate. Are un plan triconic şi seamănă cu o alta clădire a lui Petru Rareş. scene din viaţa Sfântului Ioan cel Nou. Deosebit de valoros este tabloul votiv şi în special portretul lui Ştefăniţă Vodă. care actualmente se află în lucrări de restaurare. În schimb. Clopotniţa. Mai spre vest nu departe de locul Curţii Domneşti se afla Ctitoria lui Petru Rareş. fiind mai mult simbolică. interiorul este tratat unitar. repetând cu mici deosebiri forma şi stilul bisericii lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ. împărţirea tradiţionala în pronaos. când a fost folosit ca foişor de foc. lipită pe partea nordică. înconjurată doar de construcţii noi.Mănăstirea se află chiar în centrul oraşului. în interior se păstrează pictura originală. Construcţia are proporţii mici. Are însa o formă mai greoaie şi este realizată cu materiale inferioare.

nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici. Ed. Într-adevăr. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. toate incluse în programul “ Bucovina de aur “ iniţiat de Ministerul Turismului din anul 2000.500 “ dedicate integral obiectivelor istorice şi religioase din judeţul Suceava. Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă de aproximativ două milioane de Euro din partea Uniunii Europene.800. Gh. pictorii (majoritatea necunoscuţi) au descris poveştile biblice ale pământului şi ale raiului. 1968. Bogatul şi variatul potenţial al Bucovinei impune măsuri de dotare şi organizare din ce în ce mai ample la nivelul 26 Epuran. în acest caz se asistă la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. iar pe cea apuseană o construcţie combinată ingenios cu rol dublu: turn de apărare şi paraclis. deşfăşurat cu ocazia împlinirii în 2004 a 500 ani ce la moartea marelui voievod Ştefan. dar nu au turnuri la colţuri. Meridiane. la dreapta se desprinde o şosea asfaltată care conduce la Mănăstirea Dragomirna.000.26 Toate acestea programe au în comun o serie de obiective. După trecerea pasarelei peste calea ferată. fiecare pictor a interpretat scenele în feluri uşor diferite. Zidurile sunt întărite cu contraforturi spre exterior şi interior. Un alt proiect “Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism în Bucovina” vine în întâmpinarea nevoii unei infrastructuri mai perfecţionate. acordate prin programul PHARE 2000. Folosind culori precum Albastrul de Voroneţ.. Roşul de Humor sau Verdele de Arbore. Statul român a acordat suma de 1. 2. Biserica ridicată pe plan dreptunghiular se află în mijlocul unor incinte de forma unui patrulater neregulat . apoi extinse către pereţii exteriori. bisericile au fost întemeiate ca loc al familiilor nobile pentru îngropare. manifestări ce vor antrena” valuri ” de sute de mii de turişti. scene din viaţa Sfintei Fecioare şi a lui Iisus Hristos. Bucureşti .vocabular al limbii romane. În majoritatea cazurilor. Deşi urmând programul iconografic canonic. povestiri despre începuturile omenirii şi viaţa după moarte. scenele au fost pictate pe pereţii interiori. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atât religioase. Sunt pregătite mari manifestări în toate ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi mai ales la Mănăstirea Putna. o inscripţie pe turnul intrării indicând anul 1606. Pentru Bucovina există o serie de proiecte ce privesc dezvoltarea turismului. orice turist îşi poate desfăşura periplul spre obiectivele turistice din Bucovina.Mănăstirea-cetate Zamca se situează în zona armenească a oraşului dincolo de piaţa comerciala a oraşului. Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina Potenţialul turistic al Bucovinei nu aste suficient valorificat şi nici serviciile turistice nu sunt diversificate. Părăsind oraşul prin cartierul Iţcani şi urmând drumul E 85. cât şi didactice: pentru a promova ortodoxismul şi pentru a educa oamenii de rand. Prima dată. Construcţiile actuale datează de la începutul secolului al XVII-lea . atât pentru sezonul cald cât şi pentru cel rece. “Circuit în Moldova de Nord”. În anul 2003 a fost propus proiectul “ Ştefan cel Mare. Pe latura răsăriteană se află turnul intrării.000 pentru realizarea acestui program.

Glăvan V. Unul dintre elementele cele mai importante în exploatarea turistică îl constituie reţeaua de drumuri care leagă între ele diferite obiective. Mănăstirea Putna se remarcă prin cea mai importantă bază de cazare care se află în lucrări de extindere.cerinţelor turismului modern. Bucureşti 27 . studenţi. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. schituri. La fel de importante sunt şi lucrările de întreţinere şi restaurare a monumentelor culturale şi de artă.27 Bucovina cu aşezările în care au existat reşedinţe sau domenii voievodale a devenit demult destinaţie de pelerinaj. E a se pregăteşte pentru manifestările din 2004. această situaţie fiind deteriorată de lipsa mijloacelor financiare în cazul turiştilor români si de insuficienta promovare în rândul turiştilor străini. Ştefan cel Mare. Salba de mănăstiri din Bucovina reprezintă a doua zonă turistică a României după litoralul Mării Negre. chilii. Vatra Moldoviţei. De aceea se propune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport. Turismul cultural din România este în general de natură religioasă. (2006). atât la nivel de judeţ. Între ei întotdeauna pomenit primul este Ştefan cel Mare ziditor aproape a 50 de biserici. practicat de turişti români şi stăini atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri. Arbore. În patrimoniul turistic al ţării ea se impune ca o zonă cu un potenţial turistic de o deosebită importanţă în care se remarcă în primul rând fondul turistic cultural cu momente istorice şi artă feudală. Humor sau Probota nu încetează să uimească cu frescele exterioare ce datează de aproape 500 de ani. Editura Fundaţiei România de Mâine. Suceviţa. Putna. biserici. Eforturi considerabile se depun şi pentru încurajarea agroturismului prin amenajarea de case în reţeaua agroturistică din Voroneţ. Ele înseamnă povestea unor voievozi care au vrut să-i mulţumească lui Dumnezeu. Cea mai vizitată dintre mănăstiri este Mănăstirea Voroneţ. muzee). ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la moartea ctitorului Mănăstirii Putna. în general oameni simplii şi una informaţională mai ales în cazul turiştilor străini şi al turiştilor români (intelectuali. elevi) motivaţi de ideea de a învăţa şi de cunoaşte lucruri noi despre locurile vizitate. Moldoviţa. Pentru turismul rural se manifestă încă o cerere relativ scăzută. Mănăstirea Humorului. Această formă de turism comportă şi o latură spirituală pentru turiştii români . Extraordinarele lăcaşe aflate în patrimoniul UNESCO. mănăstirile Voroneţ. cat şi în întreaga ţară şi străinătate. care să asigure servicii de cazare şi masă în conformitate cu bine cunoscuta ospitalitate bucovineană. toate aceste obiective incluse în programele referitoare la dezvoltarea turismului cu precădere cel religios trebuie să fie susţinute de o eficientă campanie publicitară. De altfel.

3. Între introducerea în circuitul turistic a unor obiective şi construirea paralelism evident. Pe de o parte este vorba de lipsa mijloacelor financiare. Acestea sunt motivele principale pentru care asistăm la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. a luat fiinţă agroturismul (turismul rural). pliante în vederea promovării obiectivelor turistice de natură religioasă. care implică un număr din ce în ce mai mare de persoane. datorită programului de în satele din jurul acestora) . De altfel. aflat încă în studiu incipient. Potenţialul turistic al Bucovinei nu este suficient pus în valoare. precum şi organizarea mai bună a reţelei ce oferă ghiduri. turismul religios s-a dezvoltat mai mult ca urmare a afirmării credinţei. modernizarea căilor de acces la obiectivele turistice şi a mijloacelor de transport. mai ales în cazul turiştilor români. Aşa se explică de ce în ultimii promovare a Bucovinei. Baza de cazare specifică edificiilor religioase În cazul turismului religios baza de cazare existentă este în continuă dezvoltare şi modernizare. Cifrele utilizate au fost culese de la maicile stareţe sau de maicile-ghizi. Aceste baze apar ca o rezultantă strictă a cererii sensibilitate la variaţiile acesteia. iar serviciile turistice nu sunt foarte diversificate. ponderea turiştilor români fiind mereu mai mare. manifestând o mare ani .În perioada de după revoluţia din decembrie 1989. au apărut (fie în curţile mănăstirilor fie construcţii destinate cazării turiştilor. numărul turiştilor români şi străini a crescut de la un an la altul. albume. În codiţiile unei valorificări juste agroturismul ar constitui o adevărată investiţie profitabilă. bazelor de cazare există un turistice. Infrastructura în turismul religios. Pentru pensiunile turistice şi fermele agroturistice se înregistrează o cerere mult mai mică raportat la oferta turistică (potenţialul turistic şi capacitatea de cazare existentă). Aşadar. care s-au orientat după numărul de bilete vândute sau după însemnările din cartea de impresii. a liberei circulaţii. Ca urmare a intensificării acestor forme de turism. În general media anuală a turiştilor care vizitează mănăstirile din Bucovina este de 100. Acest număr poate să crească dacă se vor lua măsuri în ceea ce priveşte dezvoltarea şi diversificarea bazei de cazare. iar pe de altă parte un aspect negativ esenţial îl reprezintă promovarea insuficientă în străinătate a obiectivelor turistice religioas. Valorificarea superioară a potenţialului turistic şi stimularea activităţii turistice sunt condiţionate de dezvoltarea. perfecţionarea şi diversificarea infrastructurii turistice care are rolul de a satisface cererea turistică prin dotări şi servicii specifice. dar încă intr-un ritm şi un volum nesatisfăcător. se remarcă relaţii de strânsă dependenţă între mărimea cererii turistice şi gradul de dezvoltare al infrastructurii fiecare dintre cei doi parametri stimulându-se reciproc.000 de turişti. În cazul turismului religios nu se poate vorbi despre o evidenţă strictă a turiştilor pentru că nu există o statistică exactă a acestor date. mai ales în incinta mănăstirilor. dar şi a programelor de promovare ele turismului.

Este o clădire modestă cu două niveluri. După afirmaţiile părintelui Nicolae. Pentru o perioadă îndelungată. Există mănăstiri. iar altele bărbaţilor. turistul trebuie să plătească o suma de 200 000 lei. Meridiane. Pimen. în definirea tipurilor ţinându-se seama de mărime. Ed. din punct de vedere economic numai o dată cu funcţionarea acestor baze de cazare pe anumite tarife. înnoptează sub cerul liber. Balada. În acelaşi an. Gh. Zamca. Mănăstirile şi bisericile din oraşul Suceava nu deţin baza de cazare proprie. nu mai există decât chiliile celor 20 de călugări şi casa P. ghidul Mănăstirii Sf. aceasta este redusă. ca de exemplu Mănăstirea Suceviţa care nu deţin spaţii de cazare. Gloria. cu baie proprie. această bază de cazare este destul de extinsă. Arcaşul. 28 Epuran. pe partea dreaptă. Camerele sunt cu mai multe paturi. toate de două stele. pentru că astfel. Actul turistic se materializează. capacitatea de cazare turistică existentă era de 5534 locuri. În timpul sezonului sunt date în folosinţă câteva căsuţe din lemn. ceea ce reprezintă doar 3% din capacitatea naţională. fără nici o eficienţă pe planul încasărilor. în acest caz.Tipologia bazelor de cazare are la origine criterii diverse. Comparativi cu celelalte mănăstiri. Orice turist primeşte din partea mănăstirii adăpost şi mâncare pentru maxim trei zile. limitarea turismului doar la simpla vizitare a mănăstirilor este sinonimă cu realizarea componentei culturale. Ioan cel Nou. Bucureşti .. Cu această medie Bucovina rămâne în urma unor regiuni turistice de prim ordin ca litoralul Mării Negre sau Valea Prahovei. au început să se remarce şi bazele de cazare secundare. “Circuit în Moldova de Nord”. În urma cercetărilor de teren. că în urmă cu câţiva ani a existat aici o bază de cazare de câteva zeci de locuri.28 În ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică a mănăstirilor. Casa de oaspeţi este destinată personalităţilor. funcţionalitate. Momentan. La hramul mănăstirii (24 iunie) cei mai mulţi turişti. Suceava. integrate domeniului turistic temporar şi la un nivel modest de funcţionalitate. construit după revoluţie în afara incintei mănăstireşti. ghidul muzeului mănăstirii. Astfel. S. Mănăstirea Putna este ansamblul mănăstiresc cu cea mai complexă bază de cazare. în curtea mănăstirii. unele fiind rezervate femeilor. 1968. actualmente aflată în curs de dezvoltare. care poate adăposti 210 turişti. baza de cazare se constituie din Arhondaric ce dispune de 80 de locuri şi din hotelul mănăstirii. în Bucovina la nivelul anului 2001 existau 71 de structuri de cazare folosite de către turiştii veniţi să viziteze mănăstirile din acest ţinut dintr-un total de 96. turiştii putând fi cazaţi în hotelurile din oraş: Bucovina. în cazul turismului religios se detaşează casele de oaspeţi din incinta mănăstirilor. veniţi îndeosebi din Maramureş. cum ar fi pensiunile urbane şi rurale fermele agroturistice. Astfel. După afirmaţiile preotului-călugăr Nicodim. Mai recent. confort. precum şi cabanele şi vilele turistice ce au în program vizite sau excursii la mănăstiri. perioadă de utilizare. capacitatea de cazare turistică din incinta mănăstirilor este de circa 400-450 locuri. tipul de turism pe care-l deservesc.

Ele nu au decât o masă. Trasee turistice Pentru vizitarea mănăstirilor din Bucovina se recomandă câteva trasee29 1. 1968. 29 Epuran. Maica Tatiana afirmă că aceste construcţii au obţinut cu greu permisiunea de a fi construite deoarece lângă un monument istoric precum Moldoviţa nu se poate construi decât la o distanţă minima de 200 metri. Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra-Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (262 km). câteva paturi. Ea are 14 camere cu câte două sau 3 paturi. Momentan mănăstirea a rămas fără sursă de apă. În aceeaşi gospodărie există „Casa pentru închinători” ce se reduce la doua camere cu câte 12 paturi.Deşi dotarea este foarte simplă. În Mănăstirea Dragomirna baza de cazare este aproape inexistentă existând totuşi câteva amenajări pentru turişti. motiv pentru care este necesară rezervarea prin telefon. cum a fost cazul vizitei recente din luna mai 2003 a Prinţului Charles al Marii Britanii. altele aflându-se în zone unde este dezvoltat agroturismul. Bucureşti . Ed. Datele obţinute de la mănăstiri sunt pur orientative. şi scoarţe specifice Bucovinei. datorită secării lacului Dragomirna. Bazele de cazare din Mănăstirile Voroneţ şi Umor sunt minime. Pentru Mănăstirea Moldoviţa după 1990 s-a permis construirea unei gospodării a mănăstirii în care vieţuiesc maicile mai tinere. După afirmaţiile Maicii Ştefania majoritatea turiştilor care vor să înnopteze aici au la dispoziţie hanul turistic Suceviţa din vecinătatea mănăstirii cu o capacitate de 124 locuri. Gh. Celelalte mănăstiri au bază de cazare cu o capacitate foarte redusă. Meridiane. aspectul camerelor este plăcut şi primitor. Peste 60% din turiştii străini doresc să fie cazaţi. neexistând o statistică propriu-zisă a capacităţii de cazare.. “Circuit în Moldova de Nord”. în afara chiliilor celor 60 de călugăriţe nu deţine alte structuri de cazare. Unele sunt situate în oraşe (Siret. Lângă această gospodărie există o vilă cu doua etaje destinată vizitatorilor de seamă. în timpul vizitei lor în incinta mănăstirii ei fiind interesaţi în mod deosebit de tradiţiile şi obiceiurile religioase româneşti. Rădăuţi) unde există hoteluri pentru cazare. Mănăstirea Probota are o capacitate de cazare de 30 de locuri rezervarea făcându-se tot prin telefon. se pregăteşte mâncarea. Mănăstirea Suceviţa spre deosebire de Mănăstirea Putna. se cresc animale. Mănăstirea Râşca oferă turiştilor cazare într-o clădire situată în faţa bisericii mănăstirii. Această capacitate de cazare se dovedeşte a fi foarte mică în comparaţie cu cererea turistică. 4. acestea fiind compensate de gospodăriile ţărăneşti dornice de a caza turişti dar şi de apropierea oraşului Gura Humorului. iar pereţii sunt împodobiţi de icoane.

12. 6. 8. modernizarea mijloacelor de . Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi (234 km). 5. Suceava-Stupca-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Câmpulung Moldovenesc-Rarău-ZugreniVatra Dornei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-ArboreCacica-Dragomirna-Suceava (400 km). Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Zugreni-Broşteni-Pasul Tarniţa-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-StupcaSuceava (380 km). 3. km). 9. Suceava-Stupca-MănăstireaHumorului-Voroneţ-Gura Probota-Suceava (280 km). Gura Humorului-Mănăstirea Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-Putna-MargineaSuceviţa-Vatra Moldovitei-Vama-Voroneţ-Gura Humorului (200 km). Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Gura Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-PutnaMarginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc (235 km). 13. folosirea ciberneticii şi tehnicii de calcul în diverse sectoare de activitate. 11. Suceva-Fălticeni-Baia-Mălin-GuraHumorului-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (161 km) 5. Fălticeni-Râşca-Baia-Mălini-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Suceava-Fălticeni (200 km). Câmpulung Moldovenesc-Lucina-Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc (175 10. Vatra Dornei-Pasul Mestecăniş-Câmpulung Moldovenesc-Slătioara-Mănăstirea HumoruluiCornul Luncii ( Mălini-Slatina-Baia )-Fălticeni-Suceava-Dragomirna Gura Humorului-Voroneţ-OstraBroşteni-Zugreni-Vatra Dornei (330 km). conturarea ştiinţei ca ramura de producţie. Concluzie În noianul de transformări produse în viaţa social-economică după al II-lea război mondial introducerea automatizării. Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-SolcaCacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc (230 km). Humorului-Mălini-Baia-Fălticeni- 4.2. Moldoviţei-Vama-Voroneţ-Mănstirea Humorului- 7. Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc-Vama-VatraMoldoviţei-SuceviţaMarginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-Cacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc-Pasul Mestecăniş-Vatra Dornei (335 km). industrializarea agriculturii.

puternic ancorat în viaţa societăţii. literatura de specialitate evidențiază faptul că el are "un impact considerabil asupra economiilor. pe suprafeţe restrânse. creşterea speranţei de viaţă. ramură. 31 Glăvan V. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. Societăţile industrializate. ale familiilor în blocuri de locuinţe. căutând sau visând la colţuri liniştite din natura. mai mult sau mai puţin dezvoltate.Geografia turismului românbesc. se înregistrează aglomerări ale locuitorilor de şcolarizare şi de munca. şi ca atare. constrângerile din viaţa socială şi profesională)30.31 30 Cocean. prin mărirea concediilor. care. Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne. precum şi a celor de ordin nervos (stresul psihic. dorinţa şi tendinţa oamenilor societăţii contemporane de a-şi petrece timpul liber călătorind.. cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii. Editura Fundaţiei România de Mâine. Cluj Napoca. se integrează în sectorul terţiar. Şi cum numărul populaţiei a crescut considerabil în majoritatea ţărilor. în acelaşi timp. au ca trăsătura definitorie o importanta concentrare a populaţiei în centre urbane. Referitor la rolul turismului în cadrul economiei naţionale. indiferent de forma relaţiilor de producţie. Biblioteca Facultăţii de Geografie. iar influenţa factorilor distanţa-timp a fost diminuata simţitor prin modernizarea mijloacelor de transport. prin tehnologia modernă şi concentrarea întreprinderilor producătoare. s-a industrializat la scara planetară. într-o ramură a economiei naţionale. constituind una din cele mai remarcabile trăsături ale epocii contemporane. (2006). societatea industrializată are şi efecte negative asupra membrilor ei.Editura Focul Viu. prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de informare.(1997). în cadrul cărora. prin specificul sau. influenţat de evoluţia ei. între care: creșterea veniturilor şi a puterii de cumpărare. turismul ca modalitate de petrecere plăcută şi utilă a timpului liber a cunoscut o "explozie" fără precedent. sau pentru a-şi îngrijii sănătatea. Societatea industrializată oferă. De aici. asupra relaţiilor internaţionale. ale căilor şi mijloacelor de transport. sporirea duratei timpului liber. societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă". vizitând oraşe şi sate pentru a cunoaşte oameni şi locuri. lipsa de mişcare). Turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se. aşa cum apreciază unii autori. turismul antrenează un vast potenţial material şi uman. posibilităţi nelimitate de creştere a productivităţii muncii. cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societăţii.transport. Prin caracterul sau de masa şi conţinutul complet. şi nu numai. de sistemul social-politic existent. Însă. acestea manifestându-se sub forma agresivităţilor biologice (poluare. societatea omenească. Bucureşti . P. prin reducerea zilei şi a săptămânii de lucru.

Edit.România. Turismul prezintă o complexitate în continuă creştere. Cluj Napoca. V. Potenţial turistic şi turism. – „Tehnologia turismului”. Cluj Napoca. Bucureşti 5. P. Economică Bucureşti. în plan economic sintetizează rezultatele unui mare număr de activităţi. Erdeli G.. BIBLIOGRAFIE George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”.Turismul în România. (2005).Turismul joacă un rol important în viaţa economică şi socială. 2. 7. Pompei Cocean – Geografia turismului. 2001. Editura Focul Viu. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Editura Oscar Print..Geografia turismului românbesc. 6. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Biblioteca Facultăţii de Geografie. București 2003 Cândea Melinda. de ridicare a nivelului de instruire.(2000). C. Simon Tamara (2001). 9. 8. Geografia turismului. Bucureşti. Biblioteca Facultăţii de Geografie Ciangă N. ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare. în plan psiho-social. Glăvan.Univ. 1. 2004 Stănculescu G. Edit.Editura Focul Viu. 3. Editura Fundaţiei România de Mâine. acţionează ca un element dinamizator al sistemului economic global. 4. Cocean. .Geografia Turismului(partea întâi)Presa Universitară Clujeană.2002). cultură şi civilizaţie al oamenilor. se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber.(1997).România. Glăvan V. ca un mijloc de diversificare a structurii economice.

Iosep. “Turismul în Carpaţii Orientali –studiu de geografie umană”. 15. M. Suceava. 11. 13. mic îndreptar touristic. Geografia turismului.. Editura Didactică şi Pedagogică. Edit.10. Bucureşti Ciangă. 1998. Geografia României. Paulencu. O... II. Academiei Barbu. Glăvan V. Editura Fundaţiei România de Mâine. Ionesei L. 19. Sport Turism.Judeţul Suceava.1979. Presa Universitară. I.1973. D. Bucureşti Mihaela (2002). . Ed. Anexe . D. 16. xxx (1984). Bucureşti Monoranu. Epuran. Sport Turism. Ed. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. 17. 1979 Ghid turistic al judeţului Suceava. “Monumente istorice din România”.. “Circuit în Moldova de Nord”.Ed. Gh. N. D. N... 18. Sport Turism. Iacobescu. I.. Dinu 12. Bucureşti. Bucureşti Popp. 1987 Obcinele Bucovinei.. Paulencu. 14. Bucureşti. Bojoi I.2002. N. Meridiane. Geografia Umană şi Economică. (2006). Bucureşti. Ed. Ed. Şi colaboratorii. Bucureşti. Opriş. 1968. Academiei RSR. Ed..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful