Cuprins

Argument B. Capitole
A. I.

Turismul în România 1. Evoluția turismului în România 2. Turismul 2.1. Potențialul turistic al României, 2.2. Provinciile turistice din România 2.3. Formele de turism 2.4.Obiective turistice din România Zona Bucovina 1.Cadrul natural și istoric al zonei 2. Zona Bucovina-forme și tipuri de turism 3. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Studiu de caz “ Mănăstirile Bucovinei“ Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina 3.Baza de cazare specifică edificiilor religioase 4.Trasee 5. Concluzie
2.

II.

III. 1.

Bibliografie D. Anexe
C.

A. Argument

România deţine atât elemente care au însemnătate pentru turism cât şi o multitu -dine de mijloace care pot facilita activităţile specifice acestui domeniu. Răspândirea acestora în teritoriu este diferită existând pe de-o parte aglomerări de obiective ce au condiţionat şi concentrări de modalităţi şi resurse de punere în valoare a acestora, iar pe de alta spaţii largi în care toate acestea sunt dispiate. Mai mult în prima categorie evoluţia locală, regională este variată în contextul impunerii unora spre anumite tipuri de activităţi turistice, unele re -cunoscute pe plan naţional şi internaţional în raport de altele care dispun de obiective la fel de însemnate dar puţin cunoscute şi unde mijloacele de valorificare sunt reduse. Pentru a avea o bază într-un program complex de organizare şi dezvoltare turistică a ţării şi a oricărui teritoriu trebuie să se plece de la inventarierea corectă a tot ceea ce există şi la diferenţierea de unităţi care să se poată înscrie într-un sistem ierarhic. Componentele de ordine diferite vor abvea o anumită alcătuire şi funcţionalitate dar şi legături care să asi- gure intercondiţionarea şi prin aceasta unitatea sistemului.Pentru turism importanţă are sta- bilirea de unităţi taxonomice precise care pe deo parte fiecare reflectă un anumit nivel de resurse potenţiale iar pe de altă parte un minim de dotare (mijloacele) posibile la un mo- ment dat, pentru valorificarea acestora. Dacă prima componentă poate fi privită ca relativ fixă (mai ales în cazul elementelor specifice cadrului natural), cea de a doua are un caracter dinamic în sensul unei evoluţii sau involuţii în funcţie de politicile economice aplicate. Scara ierarhică normală, cel puţin pentru evaluarea potenţialului turistic o constituie: punctul turistic, localitate (cu valenţe turistice), centru turistic, axă turistică, zonă turistică, regiune turistică la care în cazul României se poate adăuga provincia turistică. Studierea turismului în România servește întregirii imaginii fenomenului turistic cu particularizarea pentru România. Se urmareşte cunoaşterea etapelor de dezvoltare, pentru ca în comparaţie cu fenomenul turistic european şi global să poată fi apreciat obiectiv facându-se abstracţie de perioadele de regres legate de factori de natură social-economică sau politică. Obiectivele esenţiale ale studiului de față constă tocmai în cunoaşterea patrimoniului turistic, a materiei prime neprocesate, sau parţial amenajate care se constitue ca factor fundamental, făara de care turismul ca fenomen şi mai ale3s activitate ec onomică majoră nici nu poate fi conceput. Un alt obiectiv este cel de a surprinde tendinţele aparent aleatoare stimulate de noile orientări, de impactul cu procesul de privatizare şi legislaţie, dar mai ales cele legate de iniţiativele particular-familiare, mai ales în mediul rural care dă consistenţa şi spaţialitate şi aferă noi posibilităţi şi direcţii de expansiune. Analiza dezvoltării in timp a bazei materiale şi legatura cu infrastructura general aparţinând altor domenii de activitate evidenţiază o altă caracteristică a turismului, aceea de ramură de sinteză şi cu sprijinire logistică reciprocă. Cunoaşterea amenajărilor turistice, ca şi volum şi dimensiune, tipologie şi repartiţie spaţială reflectă gradul de utilizare turistică şi raportarea la intensitatea, caracteristicile, regimul şi provenienţa fluxurilor turistice.

Toate acestea se vor constitui ca argumente în evidenţierea corelaţiei între diversitatea potenţialului şi amenajărilor turistice, calitatea serviciilor şi gradul de eficienţa a acestora reflectată atăt în volumul cererii, stimulate de ofertă a pieţei turistice şi mai ales în categoriile de turism ( a tipurilor şi formelor de turism practicate şi practicabile). La nivel regional spaţial sunt surprinse caracteristici care individualizează entităţi ce permit emiterea de prognoze şi tendinţe de dezvoltare. În perioada actuală, turismul este de mare importanţă atât pe plan naţional cât şi internaţional, reprezentând unul dintre cele mai complexe fenomene ale civilizaţiei contemporane nu numai prin proporţiile impresionante ale populaţiei globului care-l practică, dar mai ales prin implicaţiile sale. Denumirea de “turism” a căpătat în zilele noastre sensuri ce realizează o mare complexitate de situaţii, de la necesitatea firească de a cunoaşte, de a vedea sau de a descoperi, până la cerinţele reconfortării fizice sau intelectuale. Termenul generic de “turism” înmănunchiază gusturile şi însuşirile de a călători, pedestru, ciclist, cu automobilul, trenul, vaporul sau avionul, de placere sau pentru îngrijirea sănătăţii. Obiectul imediat al oricărei forme de turism îl constituie aspectele mai mult sau mai puţin “artistice” ale naturii locurilor, natura cu toate însuşirile aerul, pământul, vegetaţia sau apa. Dar oricât de spectaculoase vor fi asemenea însuşiri, ele pot da deplinătate numai în măsura asocierii lor “civilizaţiei”, componentelor realităţilor sociale, istorice, economice privite ca atare, dar mai ales pe firul metamorfozelor lor în timp şi spaţiu. Vom atinge idealul turistic ori de câte ori, călătorind, vom avea prilejul să ne bucurăm de “natură”, aşa cum este ea, dar mai ales în manifestarea armonioasă cu munca şi inteligenţa omenească. Din punct de vedere etimologic, conform dicţionarului Larousse, termenul “turism” ar proveni din latinescul “turnus”-“voiaj în circuit”, care a fost preluat de limba franceză “tour” – călătorie, plimbare. Pe de altă parte, unele dicţionare susţin originea engleză a cuvântului, provenit din “tour” şi “to tour” –“călătorie în circuit” (Swizewscki, 1977). Există o serie de definiţii ale turismului care sau remarcat de-a lungul timpului. Definiţie elaborată de Swizewschi şi Oancea (1977) consideră turismul un fenomen socialeconomic de masă, caracteristic civilizaţiei industrial-urbane ce se deplasează in cadrul relaţiilor interdependente dintre mediul geografic şi societate. El constă în consumarea produsului turistic pe diferite arii geografice şi unităţi de timp, ca urmare a deplasărilor banale ale indivizilor în afara activităţilor productive sau a obligaţiilor de serviciu, având ca rezultat regenerarea forţei de muncă, refacerea sănătăţii îmbogăţirea orizontului cultural (inclusiv satisfacţii spirituale).

Capitolul I Turismul în România
B.

1.Evoluția turismului în România

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T. – ce își are sediul la Madrid) definește tu- rismul ca fiind “ activitățile realizate de persoane sau grupuri de persoane pe durata călătorii -lor și șederii acestora în locații diferite de spațiul obișnuit traiului cotidian1. Conform determi- nărilor turismul este „activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoreşti dintr-un anumit punct de vedere". Activitatea turistică poate fi considerată una din cele mai vechi ocupaţii ale omului încă pe timpurile când nomadismul era modul de viaţă al unei colectivităţi umane. Pe parcursul evoluției societății umane, omul în permanenţă a avut şi activităţi turistice, care au fost impuse de anumite situaţii, nevoi, necesităţi şi poate nu în ultimul rînd pentru ceea ce numim noi astăzi agrement. Turiştii care se deplasau dintr-un loc în altul au fost în de- cursul timpului printre primii şi cei mai dinamici purtători de informaţii. În condiţiile lipsei telecomunicaţiilor succesele de dezvoltare în toate activităţile umane erau difuzate şi prin tu- rişti. Cu certitudine se poate afirma că turismul a existat în toate epocile istorice, ceea ce s-a nodificat în timp a fost doar formele de deplasare a turiştilor, scopurile acestora.2 Pentru unii turismul este o distracţie sau o formă de menţinere sau de refacere a sănătăţii, iar pentru alţii o activitate profesională, o necesitate vitală. România, cu o experienţă de peste 2000 de ani în activităţile turistice, în prezent îşi perfecţionează formele de practicare a turismului, infrastructura turismului şi se află în faţa adop- tării unei strategii al activităţilor turistice, prin luarea în considerare a experienţei ţărilor avan- sate, a elaborărilor ştiinţifice din marile centre universitare şi academice.3 România are posibi- lităţi universale, specifice, unice în dezvoltarea turismului. România nu poate (şi nici nu trebuie) să preia un model elaborat şi folosit în alte ţăr ale lumii. România are propriul său po-tenţial ştiinţific şi practic care să fundamenteze strategia sa proprie, cu totul originală, pe care să o aplice prin metode, de asemenea, întrutotul specifice. O asemenea orientare nu poate fi explicată doar prin experienţa istorică sau prin originalitatea condiţiilor geografice, climatrice, tradiţiilor, obiceiurilor, artei, culturii etc. În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.
4

Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul
1

Glăvan, V.(2000),Turismul în România, Edit. Economică Bucureşti,

2

Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,
3

Cocean., P.(1997),Geografia turismului românbesc.Editura Focul Viu, Cluj Napoca, Biblioteca Facultăţii de Geografie,
4

Stănculescu G. – „Tehnologia turismului”, Editura Oscar Print, București 2003

Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării,Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă).5 După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările World Travel and Tourism Council,6 România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016.[19] Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.7

DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

DESTINAŢII TURISTICE MONTANE
5 6

DESTINAŢII TURISTICE BALNEARE

Dinu Mihaela (2002), Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

MONTANE) Biblioteca Facultăţii de Geografie.
7

(STAŢIUNI TURISTICE Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti, (STAŢIUNI TURISTICE BALNEARE)
Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,

Biblioteca Facultăţii de Geografie

DESTINAŢII TURISTICE DE LITORAL (STAŢIUNI TURISTICE DE LITORAL) DESTINAŢII TURISTICE URBANE .localităţi turistice urbane DESTINAŢII TURISTICE ÎN SPAŢIUL RURAL (sate turistice) LOCALITĂŢI ŞI TRASEE TURISTICE localităţi urbane şi rurale. trasee turistice ARII PROTEJATE PARCURI NAŢIONALE PARCURI NATURALE • REZERVAŢII ALE BIOSFEREI SPECIALE • vânătoare sportivă • pescuit sportiv • cazinouri • Parcuri tematice .centre turistice .

el reprezintă motivația principală a circulației turistice. . Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare.temperatura și umiditatea aerului. alpinismului.stâncile cu formă bizară.fenomenele geologice. prezentarea itinerarilor specifice Maramureșului istoric8. potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Atracția turistică este moti -vul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. Din această perspectivă. . Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: . Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale. stimulând practicarea drumeției.treptele și formele de relief (relieful glaciar.identificarea componentelor patrimoniului antropic. analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activității turistice.nebulozitatea atmosferei. Scopul lucrării este de a prezenta potențialul turistic al României respectând următoarele criterii: . . odihnei și recreerii.descrierea formelor de turism. b) Clima – contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin: . prin valoarea și originalitatea acestora. Turismul 2. .Potențialul turistic al României Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic. faună). a) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. . 8 George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”. .regimul pricipitaților.brizele montane și marine.2. Evaluarea corectă a componentelor sale.identificarea componentelor patrimoniului natural. floră. .1. carstic. vulcanic). prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor. .

pajiște. c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: . • cura heliomarină. Edit. mări.cinegetică și piscicolă . .un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. cognitiv – științific ca bază a turismului profesional și de cunoaștere.România. Componentele potențialului turistic antropic. • Instituții și evenimente cultural – artistice. România dispune de un bogat și valoros potențial antropic.. rezervații științifice. care se evidențiază prin atractivitatea și valoarea lor. e) Fauna . de cunoaștere.râuri.prezintă din punct de vedere turistic o importanță: . se grupează în9: • Potențialul cultural – istoric: • Vestigii arheologice și monumente istorice și de artă.Univ. • Elemente de etnografie și folclor. agrement. delte și estuare.estetică – contribuind astfel la creșterea atractivității zonelor vizitate.sub aspect estetic – ca element de atractivitate.o atracție turistică în sine: parcuri naturale ca destinații de vacantă. de practicarea a sporturilor nautice. lacuri naturale și antropice. de tratament balnear. •Potențialul tehnico – economic •Potențialul socio – demografic 9 Cândea Melinda. • climatoterapia. . ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână. fluvii. Erdeli G. de pescuit. parcuri dendrologice. rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic. . .Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism: • sporturile de iarnă prin prezența.datorită bogăției și variații speciilor. de cură heliomarină. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă.științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în rezervații ți parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv. recreere. consistența și menținerea stratului de zăpadă. d) Vegetația – reprezentată prin păduri. științific. Simon Tamara (2001). Potenţial turistic şi turism. Bucureşti. f) Rezervațiile naturale – prezintă importanță: . arborete prezintă: .

Neamț. Alba Iulia.cetățile dacice: Sarmizegetusa. Elementele etnografice si folclorice: caracterizate prin originalitate. Moldovița.castele și palate ca: Bran. tradiții populare exemplu: Târgul de Fete de pe Muntele Găina.creație artistică. cultura si civilizația poporului nostru. Erdeli G. de mare valoare atât pentru istoria. Napoca (Cluj Napoca).România.cetățile daco – romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Potaissa (Turda). . Simon Tamara (2001). . . Teliu Maierus. Feldioara. Curtea Veche – Palatul Voievodal din București. Voroneț.bisericile: Biserica Neagra din Brașov.arhitectura si tehnica populara specifica. Dintre acestea pot fi enumerate10: . . Dornelor.obiceiuri. Monumentele istorice si de artă de o mare varietate reflectă evaluarea culturii și civilizației autohtone. cele din zonele Bucovinei. . 10 Cândea Melinda.mănăstirile Bucovina. . Humor. Corvineștilor – Hunedoara. Dierna Orsova.Patrimoniul cultural – istoric Vestigii arheologice si monumente istorice si de arta. . dar și influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contract intre cele mai reprezentative se număra: . Oltenia – Tismana. Putna. Dragomirna. de la Costești si Blidaru din munții Orăștiei. Neamț. Varatec. Biblioteca Facultăţii de Geografie. . Neamț – Agapia. Vestigiile arheologice existente pe teritoriul României sunt numeroase. Mogoșoaia. Arbore. Rozavlea. Targoviște. . Maramureș. Corund. Prejmer. Suceava. -centrele de prelucrare a lemnului. Turnul Chindiei de la Târgoviște si altele. Marginea si altele. Govora. cat si pentru cele universale.Sucevița. Festivalul datinilor si obiceiurilor de iarna de la Sighetu Marmatiei..bisericile din lemn din Maramureș. Cotroceni. Oboga. „Biserica Trei Ierarhi” din Iași. Peles. unde se afla si ruinele podului Traian. Dragomiresti. Bod. Horezu.cetăți țărănești fortificate: Depresiunea Brașovului. bogăție si varietate.Univ. „Tara Bârsei” Rășnov. Tarii Moților. producția mestesugarească și artizanul se remarcă prin centrele de ceramica de la Horezu. Potenţial turistic şi turism. Bucureşti. Cozia. cojocaritul.monumentele de artă: Ansamblul Sculptural al lui Brâncuși de la Mărășești. Edit. țesutul covoarelor. încondeierea ouălor. Acestea includ: . reprezintă o atracție inedita a țării noastre. .cetățile medievale: Sighișoara. Drobeta.

Oradea. Vidra. Palatul Culturii din Iași. lacuri folosite pentru agrement. Cluj Napoca.Case memoriale Ipotești. .muzeele si casele memoriale cu profile diverse: științele naturii. izvoare cu apă minerală şi termală. Prislop. Cluj.edificiile unor instituții culturale ca: Ateneul roman. .orașele care sunt atractive prin arhitectura specifica. Mircești.poduri: Podul de la Cernavoda. istorice. Gruparea pe teritoriul României a acestor elemente este rezultatul conexiunilor stabilite între om şi natură de-a lungul timpului. Porțile de Fier. Fundata. Timișoara. Bran. serbări (Serbările Marii. Transilvania. Moldova. Potențialul tehnico – economic include11: . Alba Iulia. Muscel. prin valorile de arta pe care le adăpostesc sau evenimentele pe care le găzduiesc: București. Bibliotecile din Oradea. Vidraru. știința și tehnica etnografica si arta. Bistrița. localităţi şi obiective turistice fiecare reflectând un 11 Stănculescu G. Muzeul „Antipa” Suceava. . Casa Sfatului din Brașov.costumele populare din zonele Argeș. Iași.Transfagarasanul si alte elemente tehnico – economice care pot constitui atracții. Bogdan – Vodă.Sate turistice: Rucar. . .baraje de acumulare: Izvorul Muntelui.Muzee: Muzeul Brukinthal – Sibiu.evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu.localitățile rurale care pe lângă aceste valori oferă si condiții naturale deosebit de atractive pentru petrecerea timpului liber. . Certeze. Sighișoara.. .Palate: Palatul Culturii – Iași. ale filmului. tradiția si modernismul in cultura. nataţie şi pescuit sportiv. expoziții si târguri.Sate cu tradiții folclorice: Huda. Alba Iulia. Cerbul de Aur. . Editura Oscar Print.Biblioteci: biblioteca Bathyaneum – Alba Iulia. România dispune de un bogat şi complex potenţial turistic. Timișoara. fapt ce a condus la conturarea de provincii turistice şi zone turistice (în cadrul acestora sunt centre. El este alcătuit mai întâi dintr-o varietate de forme de relief. peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2000 m la cele de câmpie. ale teatrului. . . litoral şi Delta Dunării. un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase şi conifere. Oltenia. Stupca. – Tehnologia turismului. • Instituțiile si evenimentele cultural – artistice reflecta intensitatea vieții spirituale. Serbările Zăpezii). Potențialul socio – demografic cuprinde: . . București 2003 . . Operele din București.

izvoare minerale. M. numeroase izvoare şi lacuri. areale pentru pescuit sau vânat. sociale etc. Mult mai extinse sunt zonele turistice complexe care includ depresiuni. M. alpinism. o infrastructură diferită care valorică corespunzător sau nu elementele existente. M. amenajări pentru sporturi de iarnă.Ţarcu.) • concentrarea elementelor istorice şi de cultură ca şi a celei mai mari părţi din infrastructură în depresiuni şi în lungul văilor mari. Retezat. Edit. aici sunt cabane. intense păduri de conifere şi foioase. vânătoare. M. Cele mai însemnate zone sunt: Oaş. Simon Tamara (2001). faună cinegetică valoroasă etc.Braşovului.12 Astfel în cadrul României se deosebesc mai multe provincii cu caracteristici distincte date de asocierea elementelor naturale şi a celor antropice. M. mase de grohotişuri.Bucegi.Ciucaş. M. platouri.anumit grad de complexitate atât ca potenţial turistic şi infrastructură cât şi ca mod de desfăşurare a activităţilor turistice). 2. În cadrul lor sunt diferite tipuri de obiective antropice (culturale. Parâng. În cadrul ei se separă două mari categorii de zone turistice. explorări carstice. excursii în circuite care reunesc principalele localităţii etc. Potenţial turistic şi turism. M. istorice. M. Banat.Univ..2. Braşov. Ciuc-Gheorghieni. M.Iezer. Biblioteca Facultăţii de Geografie. carstic.Şureanu. vulcanic. chei şi defilee.Ceahlău. unele rezervaţii naturale etc.Rodnei. drumeţia constituie forma principală de turism.Apuseni ) în care există multe atracţii turistice dominant cu caracter natural ce sunt cuprinse în sisteme de poteci cu marcaje turistice. • activităţi turistice specifice–drumeţii pe trasee montane cu durată şi grade diferite de dificultate.Hăşmaş.Vrancea.Călimani. Provinciile turistice din România Provincia turistică Carpatică este cea mai extinsă spaţial.Cozia. formele de turism importante sunt: recreerea şi odihna. vârfuri ascuţite.Făgăraş. odihnă. M.Harghita. aici găsindu-se şi centrele turistice care polarizează dinamica turistică.Godeanu. M. 12 Cândea Melinda. M. Bucureşti. pajişti alpine şi subalpine. Prima include masivele muntoase(M Gutâi. tratamente în staţiuni balneare şi climaterice. aflate în apropiere). M. M. văi importante cu numeroase aşezări precum şi porţiuni din munţii vecini.Piatra Craiului. creste. M. Erdeli G.) concentrate în localităţi dar şi obiective naturale (îndeosebi lacuri. M. Bucovina. se impun mai multe centre turistice cu dotări variate pentru turism din care se organizează excursii.România. .Buzăului. caracteristicile ei fiind date de: • predominarea elementelor naturale (relief glaciar. M. Buzău. M.Rarău-Giumalău. M. excursii în circuit etc. Maramureş. Bistriţa. M.Căpăţânii. M.

Măcin.Infrastructura tradiţională 13formată din drumuri forestiere. elemente turistice naturale se îmbină cu cele antropice. poteci marcate sau nemarcate. București 2003 . În restul Dobrogei se adaugă mai multe centre turistice cu importanţă mai mică (Cernavodă. lacuri. provincia Dealurilor Transilvane se caracterizează printr-o dotare corespunzătoare mai ales în oraşe. dar apariţia unor centre de turism rural în cadrul depresiunilor Sibiu şi Făgăraş sau în arealul BistriţaCluj. Alba Iulia zona sud transilvană). Babadag etc. centre viticole renumite ca Ostrov) Delta Dunării (grinduri pe care se află sate mici pescăreşti. Ţara Oaşului. castele şi palate. renascentist etc. în apropierea oraşelor Făgăraş. Sighişoara şi Medias zona Mureşului transilvan. Sulina singurul oraş din Deltă şi Tulcea – centrul turistic din nordul Dobrogei din care se pătrunde în inima Deltei). cabane sau refugii a fost completată în ultimul timp prin apariţia mai ales în cadrul depresiunilor şi în lungul culoarelor de vale a numeroase aşezări în care s-a dezvoltat agroturismul (Depresiunea Dornelor. Munţii Apuseni) Provincia turistică Dobrogea cuprinde spaţiul dintre Dunăre şi Marea Neagră.). în jurul oraşului Bistriţa zona Someşul Mare. • Provincia Dealurilor Transilvaniei include partea centrală a României desfăşurată între ramurile Carpaţilor. clădiri din sec. canale braţele Dunării pe care se face navigaţie. XVIII-XIX etc. fapt dovedit de clasarea pe locul I pe ţară a judeţului Constanţa în ceea ce priveşte numărul de locuri de cazare. Depresiunea Maramureş. cetăţi ţărăneşti. iar infrastructura şi dotările sunt variate dar cu o distribuţie diferită. baroc. Sibiu. – Tehnologia turismului. biserici din lemn. Se adaugă elemente ale cadrului natural (lacuri sărate rezultate prin prăbuşirea exploatărilor de sare pe seama cărora s-au dezvoltat staţiuni balneare. Se impun două zone turistice • Dobrogea de Sud inclusiv litoralul (condiţii optime pentru odihnă. recreere. Constanţa şi Mangalia sunt cele mai însemnate centre turistice. Precumpănesc obiectivele istorice şi cultural tradiţionale (cetăţi şi ruine de cetăţi antice şi medievale nu numai în oraşe dar şi în sate. în jurul oraşelor Târgu Mureş. Editura Oscar Print. localităţi turistice cu importanţă istorică Adamclisi.. Medgidia.). rezervaţii naturale floristice. 13 Stănculescu G. peisaje inedite etc.balneoterapie. Această provincie are caracter complex.) şi două axe turistice: axa Carasu (Cernavoda-Medgidia-Constanţa) şi axa dunăreană (Ostrov-Cernavoda-TopaluHârşova-Măcin-Issacea) care se caracterizează prin mnumeroase urme de civilizaţie materială încă din cele mai vechi timpuri. În cadrul acestei provincii se disting câteva zone turistice cu caracter complex în jurul unor mari centre turistice (în jurul oraşului Cluj-Napoca • • • • zona Someşul Mic. biserici în stil gotic. geomorfologice. o infrastructură bine dezvoltată.

Provincia dealurilor din sudul României include Subcarpaţii şi Podişul Getic. Activităţile turistice se desfăşoară în oraşele mari (Timişoara.Provincia turistică a Podişului Moldovei se desfăşoară în estul României cuprinzând regiuni de dealuri. Olăneşti. palate şi edificii reprezentative din sec. Se separă câteva zone (Buzău. Ele constituie şi centre din care pornesc fluxuri de turişti spre localităţi turistice mai mici din câmpie (pentru odihnă şi agrement la sfârşit de săptămână) sau din staţiunile din Carpaţii Occidentali. Prahova) şi în staţiunile balneare sau climaterice situate aici. pe seama cărora s-au dezvoltat multe staţiuni balneoclimaterice–Slănic Prahova. cele mai însemnate instituţii cultural-artistice. Satu Mare. biserici aparţinând diferitelor epoci şi stiluri.Bahlui. XIX-XX. Baia Mare) în care sunt concentrate obiective îndeosebi social-culturale şi istorice şi o infrastructură bine reprezentată. Ploieşti). Jiu. un bogat fond etnofolcloric tradiţional. Aici sunt cele mai multe muzee de importanţă naţională. Elementele cu importanţă turistică sunt – un relief fragmentat cu multe forme deosebit de pitoreşti. Cu excepţia părţii nordice a provinciei turistice. XVXVI. Importante sunt şi staţiunile balneoclimaterice care s-au dezvoltat aici pe seama izvoarelor termale şi minerale de la Buziaş. regiuni cu un poteţial turistic natural variat dar doar parţial valorificat. Prahova-Argeş. o salbă de lacuri şi păduri de agrement. vulcani noroioşi şi carst pe sare. O axă însemnată în perspectivă va fi Dunărea. Govora.Vrancea. Oradea. Oltenia de Nord). numeroase muzee etc. XVIII-XIX. Infrastructura este relativ bună fiind localizată cu precădere în lungul văilor principale (Olt. un echipament turistic variat etc. Piteşti. Lugoj. Celelalte oraşe constituie centre turistice însemnate care polarizează activităţile turistice pe spaţii mai mici fiind în acelaşi timp localităţile din care pornesc fluxuri spre zonele vecine din Subcarpaţi şi Carpaţi. Această provincie este relativ aproape de Bucureşti şi de alte oraşe din câmpia Română care se constituie şi principalele zone emiţătoare de turişti. Argeş. Zalău. Băile 1 Mai şi Băile Tinca de importanţă naţională sau locală. În partea de sud a Podişului Moldovei se poate delimita o altă zonă turistică – zona Bârlad. Băile Felix. . Se impune zona Bucureştiului care include oraşul dar şi o parte din câmpia limitrofă. edificii din sec. • • zona turistică Bucovina şi Iaşi zona turistică Jijia. XIV-XVIII. Provincia dealurilor şi câmpiilor din vestul ţării reprezintă o provincie turistică de mare importanţă care are în compunere Dealurile şi Câmpia de Vest. obiectivele de interes turistic ca şi cea mai mare parte din amenajările destinate odihnei şi agrementului sunt concentrate în oraşe (Craiova. biserici vechi din sec. lacuri sărate şi izvoare minerale. Provincia Câmpia Română are o extindere mare.) şi prin peisajele caracteristice anumitor regiuni (podgorii şi livezi renumite). Călimăneşti. dotările turistice sunt slabe şi sunt reprezentate doar de câteva hoteluri situate în oraşe. Săcelu). ruinele palatului şi curţii domneşti din sec. Se conturează două zone turistice complexe ce au ca centre polarizatoare oraşele Suceava . alături de oraşele mari situate în interiorul acestei zone. Arad. şi cu un potenţial antropic diversificat şi bine valorificat. biserici şi mănăstiri din sec. podiş şi depresiuni în care specificul este dat de elementele istorice şi de cultură (ruine de cetăţi medievale. XVII-XIX. Se pot adăuga axele turistice ale văilor Teleajen şi Doftana.

varietatea conținutului lor. Salinele 6. Emanații de gaze terapeutice 5. Apele minerale din tara noastră au un conținut deosebit de variat in elemente chimice si de aceea prezintă o mare complexitate si diversitate sub aspect fizico-chimic. .). Apele minerale si termominerale volumul rezervelor. Plantele medicinale 7. Lacurile terapeutice. calitățile terapeutice. iodurate sau suflatate. termic. Aeroionizarea Existenta acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneo climateric si valorificarea lor pentru tratarea unor game largi de afecțiuni. Factorii naturali de cură în turismul balnear14: 1. minerologic. București 2003 .din Câmpia Română – Balta Alba. Lacul Amara. Nămolurile terapeutice 4. 1.din masivele de sare din zonele dealurilor sub carpatice sau de podiș (de la Sovata. Slanic Prahova. Lacurile terapeutice 3.2. Calimanesti. Nămolurile terapeutice. Ele sunt localizate in principal intre zona de contact intre dealuri si podișuri cu arealul montan (stațiunile Covasna. România dispune de importante rezerve de nămoluri terapeutice care după originea si calitățile lor fizico –chimice. Mangalia. –Tehnologia turismului. Factorii climatici de cura 8. Lacul Sărat. se împart in trei categorii: 14 Stănculescu G. Ocna Sibiului. Baile Herculane. de care se leagă o parte importanta din activitatea balneoturistica a României. Formele de turism România dispune de un excepțional potențial balnear care concentrează o varietate de factori morali de cură. Ocna Murea.. Ocna Dej. Apele minerale și termominerale 2. Tușnad. datorează calităților fizico – chimice ale apelor lor si ale unor particulelor ca fenomenul de heliotermie si salinitate ridicata. Ocna Sugatag. 3. prezintă un deosebit interes terapeutic.de pe litoral marin – Techerghiol. Editura Oscar Print. .3. Vatra Dorna) 2. apele acestor lacuri sunt clorurate sodice. Lacurile cele mai folosite in balneoturism: . acestea reprezintă principalul factor natural de cura din tara noastră.

9. . 5.sonora .bioclimat tehnico stimulant specific altitudinilor de peste 800 m si pana la circa 2000 m. obiectul si domeniul de activitate si de desfășurare a sa. Harghita Bai. 4.Emanațiile naturale de dioxid de carbon.solul . creșterii considerabile si intr-un ritm rapid înregistrate in industrii. Factori climatici de cura pot fi utilizați in menținerea sau ameliorarea stării de sănătate a organismului uman prin climatoterapic. sunt intalnite la: Sugag. comunicații. Slanic Moldova. Tusnad. a expansiunii orașelor.bioclinat excitant de câmpie si litoral: . Aeruconizarea.Bai si Santimbru Oas fiind unice in Europa. Dezvoltarea societății presupune mediul înconjurător la doua tipuri de de gradări: • Unul ca urmare directa a exploziei demografice. Mangalia. Baile Felix.apa Popularea . Lacul Sarat. purtătorul resurselor sale. predominant negativa are efecte benefice asupra organismului uman în principal de sedare.Turbe descompuse chimic la: Poiana Stampu. Covasna.. In urma cercetărilor de bioclimatologie medicala sau evidențiat mai multe bioclimate cu calități terapeutice: . specific munților vulcanici Oaș – Caliman – harghita.peisajul . acestea includ: . Emanații naturale de gaze termice. Baile Herculane). Salinele constituie un important factor de cura. se afla la Targul Ocna. Buziaș. Vatra Dornei. Aceasta implica: aerul . nămoluri negre. atât in prepararea unor medicamente. Sovata. sunt din ce in ce mai solicitate balneomedic.medio a unei stațiuni. este dependent de mediul înconjurător. Ocna Sibiului. Ocnele Mari si Marii Negre. specifice lacurilor: Techerghiol. . Moneasa. Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate. sporind astfel valoarea balneo. dar sunt zone unde acestea sunt mult mai ridicate (Baile Felix. Borsec. agricultura si alte domenii de activitate amplificării sistemelor de transport. dealurile si podișurile pana la 600 -1000 m. sunt utilizate ca mofete la Baile Tusnad. . exploatări intensive a resurselor naturale. aceasta reprezentând „materia sa prima”. Borsec. Plantele medicinale ca factori naturali de cura. Amara. baze de tratament. . Borsec. In afara noastră aeronizarea prezintă valori moderate. Astfel ea se constituie intr-un important factor de cura pentru multiple afecțiuni. Sangiori Bai. Acest valoros fond balnear al tarii noastre este dublat dea servi de particularități.Nămoluri minerale de izvor de la Sanghiorzi Bai.bioclimat sedativ indiferent din câmpia de vest. Prahova. 7. Praid si Cacica. 6.sapropelice. influenta climatului aeroelectric cu o aeroinizarea bogata. cat si in cura externa ca bai de plante. Slanic. sulfuroase.Emanațiile naturale de hidrogen sulfurat.

Sinaia . Oltenia de Nord. Bucovina. Candel. pe interese cat mai variate. mediul beneficiază de pe urma turismului. care vizează asigurarea si încurajarea dezvoltării turismului. Valoarea potențialului turistic al României. in munții Bucegi. o o Acțiuni de orientare turistica.pădurilor Degradarea . Retezat.sejurul de 6-12 zile pentru practicarea sporturilor de iarna in munții Postăvarul.produse tematice ca de exemplu: circuite situate in zone montane: Turul mănăstirilor din Bucovina. b) presiuni directe a turiștilor asupra peisajului. drumeții pe trasee montane. persoanelor fizice si chiar organelor centrale si de control in acest domeniu. situează România printre tarile cele mai favorizate. Parâng. Retezat. . Predeal Poiana Brașov. având posibilități de practicarea a unui „turism total”.obiectivelor antropice • Altul mai puțin agresiv cu caracter sezonier care decurge din folosirea mediului înconjurător pentru activități de turism si agrement. Munții Sejurul care poate fi: . Tusnad. in tara noastră este creat un cadru juridic solid. caracterizata prin varietatea si armonia formelor de relief. Aceasta este rezultatul: a) concepție greșita de valorificare a unor resurse turistice. Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie. Complexitatea si atractivitate potențialulului turistic al Carpaților Romanești se poate materializa in organizarea unor programe turistice specifice ca: o excursii.. „Maramureșul – ținut de legenda”. Munții Mehedinți. reflectat in sistemul de legi. normele generale si speciale.Speoturism in Munții Apuseni. precum si existenta unor resurse cu caracter de unicat. zone. specifice diferitelor zone ale tarii. in Maramureș. . anul Nou.turism rurali în culoarul Rucar – Bran. Apuseni. . majoritatea intrând în unul din cele două tipuri:conservarea și reabilitarea mediului. Făgăraș. . In ceea ce privește protecția si conservarea mediului. Harghita. Ceahlău. florei.sejur de 6-12 zile pentru odihna si tratament in Sinaia. Munții Bucegi. 1 Mai. Punerea in valoare a acestuia presupune conceperea unor programe turistice originale si atractive. diversitatea obiectivelor turistice naturale si antropice. o alpinism in munții Bucegi. Postăvarul. Piatra Craiului. faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora total sau parțial. Există multe exemple de acest gen. Cernei. Azuga.rezervațiilor si monumentelor naturale . cure de teren in Muntii Bucegi. Piatra Craiului. puncte sau obiecte turistice. o Sejur scurt pentru sfârșit de săptămâna sau cu ocazia diferitelor sărbători: Crăciun. Zonele si stațiunile turistice beneficiază de priorități pentru ameliorarea si protecția mediului înconjurător prin măsura si programe speciale. hotărâri si alte acte normative care stabilesc principiul. precum si răspunderile ce revin societăților. marcate. „pe urmele lui Dracula”.

• programe speciale de pescărit și vânătoare. rezervațiile naturale .Targoviste – București. Între programele turistice ce pot fi organizate evidențiem: .sejururi de 6 – 12 zile pentru odihnă și pentru cură helio – marină. • București – Sinaia – Bușteni – Predeal – Brașov Victoria – Podragu – Bâlea Lac – Băile Cascada – Lacul Vidraru – Curtea de Argeș – București. . care nu sunt suficient de bine dotate din punct 15 Cândea Melinda.Cheile Turzii – Câmpeni Albac – Huedin – Cluj Napoca. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice. În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor. Itinerarii turistice specifice litoralului românesc al Mării Negre este: • București – Constanța – Eforia Nord – Mangalia – Adamclisi – Mulfatlar – Constanța – București. Dintre itinerarile turistice care pot fi practicate in Delta Dunării exemplificăm: o București – Tulcea – Murighiol – Babadag – Enisală – Histria – Mamaia – Constanța – București. • Cluj Napoca . o importantă destinație artistică. Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă prin valoarea și diversitatea atracțiilor. dar și modernizarea celor existente. România este foarte bine reprezentată.România. Potenţial turistic şi turism. principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie. astfel are în vedere construirea unor structuri noi. folclor. Bucureşti.degustări de vinuri de la Mulfatlar. generând o multitudine de programe turistice. • Oradea – Beius – Stana de Vale – Cabana Lasu – Cabana Valea Draganului – Alesd – Oradea. Structurile turistice ale alimentației și tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de agrement și prestări servicii. dar totuși ar fi loc și pentru mai bine. • sejur de 12 -21 de zile pentru tratament balnear. • București – Pitești – Curtea de Argeș – Bâlea Lac – Cartisoara – Avrig – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitești – București.programe oferite naturaliștilor.echitație la Mangalia. Bogăția si varietatea potențialului turistic din Delta Dunării o individualizează.Univ.Dintre numeroasele trasee si itinerarii turistice specifice zonei montane amintim15: • Bușteni – Cabana Gura Diham – Poiana Izvoarelor. stațiuni balneoclimaterice precum și fondul cinegetic Romanesc. o București – Tulcea – Chilia Veche – Sulina – Crișan – Maliuc – București. Edit. Diham – Predeal – București: • București – Sinaia – Predeal – Paraul Rece – Rasnov – Bran – Rucar . . Biblioteca Facultăţii de Geografie . ..programele gastronomice cu specialitățile pescărești. Simon Tamara (2001).tururi de litoral. hidrobuzul sau bărcile pe canalele Deltei și pe lacurile interioare. . . • agrement nautic. Între acestea se evidențiază: • plimbări cu vaporul. artă populară. Erdeli G.

se aseamănă cu formele de relief carstice şi se impun în peisaj în Subcarpaţi (Meledic pe valea Slănicului de Buzău. avene. Munţii Locvei (Cărbunari. Oltului sau Dunării. Colonovăţ). Acestea din urmă necesită modernizări masive. Istriţa. Biblioteca Facultăţii de Geografie. care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism. dar și introducerea unor noi forme de agrement și extinderea rețelei de servicii.Elena). turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice.) 16 Glăvan. Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass – media. cascada Iadolina. Cloşani din Podişul Mehedinţi.) se impun prin spectaculos şi inedit. Ocna Dej etc. Creasta Cocoşului. Pietrele Doamnei). Cormaia) -formele de relief carstic (peşteri. -forme de relief pseudocarstic sunt dezvoltate pe sare. Manifestarea cererii turistice și dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de factori demografici. alpinism (ex. polii etc. Câteva din peşterile României prezintă picturi rupestre şi urme de viaţă materială din pleistocen cum ar fi cele de la Pescari (Defileul Dunării). Sf. Munţii Pădurea Craiului (Damiş-Zece Hotare) unele creste sau bare calcaroase (Piatra Craiului.4 Obiective turistice din România Obiective turistice naturale reprezintă acele elemente ale cadrului fizico-geografic dintr-un loc ce au vocaţie pentru turism.prin fizionomie şi pitoresc aparte sunt între cele mai căutate pentru drumeţie. Cuciulat (Podişul Someşan).de vedere al bazei tehnico – materiale.  Obiective turistice oferite de relief sunt numeroase şi frecvent asociate. Renumite prin marea densitate şi varietate a formelor carstice sunt: platourile din Munţii Aninei (Iabalcea. vf. lapiezuri. Urlătoarea. Economică Bucureşti. cheile Bicazului.Ouşoru din sudul Munţilor Suhard) -cheile. Edit. Ocna Mureş.Turismul în România. Prin valorificarea resurselor naturale. prin înălţime (cele 11 vârfuri carpatice româneşti care depăşesc 2500m). Putnei. Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură. Topolniţa din Podişul Mehedinţi. . a progresului și a civilizației. Depresiunea Între Râmnice. Defileele Jiului. doline. internet.(2000). Ialomiţei. organizatorici. multe sunt şi rezervaţii naturale.Cele mai reprezentative peşteri din România sunt: Peştera Vântului şi Meziad din Munţii Pădurea Craiului. Gheţarul Scărişoara şi Peştera Urşilor din Munţii Bihor. V. umane și financiare puse la dispoziția sa. TV 2. defileele şi cascadele . Polovragi. mai importante sunt16: -vârfurile principale din masivele montane sau deluroase care constituie o atracţie prin fizionomie(Detunatele. Peştera Muierii din Munţii Căpăţânii. gips şi brecia sării. Ravniştea. prin vederea panoramică Vârful Omu din munţii Bucegi sau Vârful Moldoveanu din Masivul Făgăraş. psihologici. Ocna Sibiu. Peştera de la Gura Dobrogei (Podişul Casimcea). Vânturariţa -Buila) sau masive (Hăşmaşul Mare). între ele instituindu-se o relație de interdependență.

Se impune peisajul glaciar carpatin complex din munţii Rodnei. din Carpaţi. Creasta Făgăraşului etc. Se pot menţiona în acest sens: Detunatele din Munţii Metaliferi cu coloane de bazalt. Siretului. 17 Dinu Mihaela (2002). Pâclele Mici. coloane şi blocuri rotunjite din culmea Pricopan. -formele de relief din lungul ţărmurilor îndeosebi falezele (Bretagne). Canada etc. Bucureşti. plajele.). Edit. Bucegi. prezente la nivelul interfluviilor alpine. Pe ansamblu sunt mai puţin căutate. hrube şi văi de sufoziune dezvoltate în loessurile dobrogene sau din lungul Prutului. platourile vulcanice. creasta de granite şi cuarţite din Culmea Pricopan. Pot fi şi unele fenomene inedite care stârnesc interes sau care sunt folosite într-un anumit scop. zidurile de andezit bazaltoid de pe Firiza. Făgăraş. -forme de relief rezidual. blocurile eratice etc. Creasta Cocoşului din Gutâi. coloanele de bazalt de la Racoş. morenele.ex. calcare etc.creste zimţate.(2000). la Carei sau în sudul Olteniei.). alunecări de mari proporţii. Tipice sunt în vestul masivelor Călimani-Harghita. martori de eroziune impuse de existenţa locală a unui anumit tip de rocă (cristalin. La noi în ţara forme de relief vulcanic bine păstrate se întâlnesc în Munţii Călimani şi Harghita. Dunării. Alpii Scandinaviei. Obiective turistice de natură geologică18. se pot separa: -creste. -stânci cu forme deosebite rezultate din eroziunea diferenţială şi acţiunea mai multor agenţi externi. kumurile din Asia Centrală etc. eruptiv. cenuşă etc. -formele de relief rezultate în urma proceselor de meteorizare şi gravitaţionale (abrupturi cu blocuri prăbuşite la bază. doar de cei care şiau făcut din acestea un hobby (ex. Andreiaşu din judeţul Buzău.). Etna sau Vezuviu în Italia. . Hanu Conachi. Editura Didactică şi Pedagogică. deltele etc. -formele de relief glaciare create de gheţarii pleistoceni (circurile. La noi în ţară se impun câmpurile de dune din Delta Dunării.Turismul în România. 18 Glăvan. văile. abrupturi cu baza acoperită de grohotişuri -ex. aglomerate. puncte fosilifere). ziduri. Geografia turismului. V. ţărmul românesc înalt cu faleză şi cel cu plaje şi delte). -vulcanii noroioşi-forme de relief create prin acumularea şi solidificarea noroiului argilos scos la zi de gazele din adânc (Pâclele Mari. craterele. turnuri. insulele legate prin cordoane de nisip. -formele de relief create de vânt (dunele de nisip în Franţa. . Biblioteca Facultăţii de Geografie. ravenări de mari dimensiuni cum ar fi cele de la Râpa Roşie de lângă Sebeş sau Groapa Ruginoasa din Munţii Apuseni )17. Economică Bucureşti. Băile Homorod ) -platourile şi conurile vulcanice rezultate în urma proceselor de acumulare şi consolidare a diverselor produse vulcanice (lave. Parâng.). În acest sens. sunt dezvoltate îndeosebi pe conglomerate şi calcare în munţii Ciucaş. Haşag pe valea Visei. câmpurile de nisip -ergurile sahariene.). Piatra Craiului. măgurile aparţinând neckurilor etc. Retezat.-formele de relief vulcanic (conurile. Ceahlău. hornuri.

-puncte fosilifere.). Ocna Dej. Geografia României. Copou la Iaşi). de unde renumele căpătat şi numeroasele legende ţesute asupra acestora -ex. prin amenajări speciale în pădurea iniţială ( alei. pentru turism. se adaugă pentru grupuri restrânse şi pentru alte activităţi cum ar fi vânatul şi culesul fructelor de pădure.Cerna Obiective turistice cu caracter biogeografic-sunt numeroase. Vatra Dornei.-focurile vii. II. puncte de alimentaţia. fisurilor etc. Slănic Prahova. -vechi ocne de sare sau saline care au fost amenajate pentru diferite activităţi turistice (balnear-Tg. Academiei . culoarul tectonic Timiş . -regiuni puternic accidentate tectonic care stârnesc curiozitatea cunoaşterii (ex. decorative. Vaşcău. Simeria. -mofetele. -cariere cu un anumit tip de rocă. 19 xxx (1984). arbuşti. Peştera Ucigaşă de la Balvanyos. Săvărşin. Strunga din Bucegi pentru fauna cretacică. Edit. uneori sunt şi sere cu specii tropicale. chihlimbarul de la Colţi). recreeative. Tuşnad. falia San Andreea din California.). necunoaşterea efectelor nocive pentru respiraţie a condus frecvent la moartea animalelor şi accidental a oamenilor. Pădurile au atât funcţie economică (mai ales pădurile situate la marginea marilor oraşe cu activitate industrială intensă) cât şi funcţie de recreere. plante perene din diferite părţi ale Globului (multe cu carcter exotic). Gura Humorului. Covasna etc. Între parcele sunt alei iar denumirile plantelor importante sunt indicate prin panouri sau tăbliţe (ex. în unele locuri. antrenamente şi concursuri sportive –Slănic Prahova). parcul din faţa cetăţii Suceava). -parcurile dendrologice sunt suprafeţe în limitele unei localităţi în care după un anumit plan au fost plantate specii de arbori. emanaţii de CO2. mai rară sau care prin frumuseţe stârneşte interes (ex. Băneasa pentru Bucureşti. dar la noi sunt într-o anumită măsură cunoscute şi necontrolat valorificate.fenomen rezultat din autoaprinderea gazelor naturale din adânc care ies la suprafaţă în lungul faliilor. spre ele conducând alei. Moneasa. biologice. marmura de Ruşchiţa. Praid etc.. plante specifice mediului acvatic sau celui alpin etc. la Terca în bazinul Slănicului de Buzău şi Andreiaşu pe valea Milcovului). Suslăneşti pentru impresiunile fosile de peşti şi plante din oligocen etc. Ocna. dar ele ar putea reprezenta obiective importante pentru activităţile cu elevii la unele teme geografice.Unele au şi grupuri de cercetători.. Cele mai însemnate sunt19: . uneori cu arbori aduşi din diferite locuri din ţară sau străinătate (Dumbrava Sibiului). granitul de Greci. Moacşa lângă Curtici.pădurile din marginea localităţilor sunt căutate mai ales pentru pentru recreere la sfârşit de săptămână. rezervaţii geologice şi paleontologice (ex. mijloace de recreere –ex. (ex. suprafaţa este parcelată iar gruparea speciilor în acestea se face după o tematică care îmbină mai multe criterii ştiinţifice (arbori şi arbuşti subtropicali. folosite în tratamentul anumitor boli (circulaţia periferică) în puncte amenajate (ex. fie prin plantaţii. Geografia Umană şi Economică. -pădurile parc se află în unele sectoare ale oraşelor mari şi au rezultat fie. rolul recreativ este dominant.).

cele mai mari sunt organizate în jurul unor lacuri (frecvent antropice). -parcuri pentru recreere şi odihnă . Iaşi. gradul de dotare este diferit. Poiana Stampei etc. activităţi cultural-sportive etc. bujorul sălbatic de la Zaul de Câmpie).Bucegi pe versantul prahovean. frecvent sunt suprafeţe mai mari în care există pâlcuri de molizi sau fagi. aspretele pe Vâlsan). -păduri în regiunile montane. În această grupare intră mai multe categorii cum ar fi: păduri de interes cinegetic. păduri cu folosinţă pentru campare aflate în grade diferite de amenajare. Titan în Bucureşti). În România cele mai importante sunt la Bucureşti. forestiere sunt în mai mică măsură introduse în literatura turistică şi ca atare sunt frecventate doar de specialişti sau de cei care doresc să le cunoască cu un scop didactic sau ca hobby. Cluj-Napoca. Galaţi etc. peşti (lostriţa pe Bistriţa. Borsec. iar în câmpie stejari cu înălţime şi diametre foarte mari şi care au o vârstă care depăşeşte 150 ani. -păduri cu arbori seculari (Slătioara din estul munţilor Rarău. egrete. -rezervaţii naturale complexe în care alături de specii rare de plante. Mai mult la anumite date calendaristice în acele locuri se organizează sărbători folclorice care atrag numeroşi turişti (ex. (ex. sere. Tuşnad. Comana etc. Herăstrău. Sărbătoarea înfloririi liliacului sălbatic de la Ponoare.în care sunt protejate anumite specii de mamifere (capra neagră. -locuri unde există specii de plante endemice sau animale strict protejate fără a fi rezervaţii naturale (îndeosebi cu liliac sălabtic. de deal şi podiş care sunt străbătute pe anumite trasee turistice (ex. unele elemente inedite ale reliefului sau alcătuirea geologică (dominant în masivele carpatice). colectiv de cercetare.există în toate oraşele numărul fiind în funcţie de mărimea acestuia. bujor).). Buzăului la Harţagu şi Viforâta. cele mai multe sunt concentrate în Delta Dunării. îndeosebi pentru copii dar şi de studiu (Grădina Zoologică Băneasa.) . Vişeu.). la Snagov. păduri de tip turistic străbătute de trasee turistice. el constituind chiar un simbol pentru localitatea în moşia căruia se află. Jibou. Sărbătoarea castanului de la Tismana.-grădinile botanice sunt parcuri amenajate în conformitate cu un plan strict ştiinţific. -rezervaţii faunistice . Tecuci. colecţii de plante rare. Există însă şi rezervaţii în care se impune un anumit component floristic. turbăriile de la Mohoş. Călimani). ierbare etc. păsări (pelicani. -grădini şi puncte zoologice sunt spaţii amenajate care cuprind specii de animale captive din ţara noastră iar cele mai mari şi din afară Constituie locuri de vizită. Munţii Baiu).). ursul carpatic). în M. au spaţii cu amenajări speciale pentru odihnă. joaca copiilor. arbuşti. bălţile Dunării sau în munţii înalţi. Cişmigiu. conţin specii de arbori. frecvent constituie rezervaţii naturale (la vest de Buzău pădurile Spătaru şi Crâng. Călăraşi. stârci etc. pădurea Valea Putnei din estul munţilor Giumalău. (ex. Sărbătoarea narciselor la Vad în Depresiunea Făgăraş. lalea pestriţă. în M. se adaugă valoarea peisajului. animale ce au însemnătate distinctă fiind protejate. etc. -rezervaţii botanice. plante de parter din diferite locuri de pe Glob.

-parcurile zoologice reprezintă areale de pădure îngrădite. Au suprafeţe mari dar variabile de la caz la caz. Din 1979 el este în acelaşi timp şi rezervaţie a biosferei. Ca urmare în afara spaţiilor ocrotite (rezervaţii. Bucureşti. Geografia turismului. dar în ultima vreme au fost create şi în unele localităţi din regiunile colinare (Pod. BucşaniDâmboviţa. -parcurile naturale constituie o categorie aparte stabilită după anul 2003. La noi. agricole etc. elemente de geologie sau de relief protejate etc. Obiective turistice legate de ape. . Haţeg) -păstrăvăriile-sunt spaţii amenajate pentru înmulţirea şi creşterea salmonidelor şi valorificarea lor economică. mai multe sate cu activităţi agricole etc. în cadrul ei există 15 rezervaţii naturale strict delimitate între care sunt spaţii pentru turism. în cadrul lor sunt rezervaţii ştiinţifice în care nu se pătrunde decât cu autorizaţie specială şi spaţii în care sunt trasee turistice şi unele amenajări necesare practicării acestuia (ex. specii de plante şi animale rare. multe din ele rarităţi au impus protejarea totală faţă de activităţi economice (exploatări forestiere. terenuri cu diverse culturi) unde activităţile turistice (îndeosebi cele legate de agroturism. există perioade în care aceste acţiuni se realizează organizat sau individual. În cadrul lor există areale strict ocrotite care au caracter ştiinţific şi spaţii limitrofe protejate dar în care activităţile turistice sunt permise doar sub control ecologic ( ex: cele 2 areale din Munţii Retezat). Primul a fost cel din Munţii Retezat care are acest statut din 1935.).parcurile naţionale sunt spaţii delimitate în majoritatea situaţiilor în regiunile muntoase. acest regim îl are Delta Dunării împreună cu Câmpia lagunară Razelm-Sinoie şi o fâşie de pe platforma litorală. miniere. etc) se asociază cu cele de natură economică ( se exclud formele care conduc la diferite poluări). pescuit.) -locuri unde se pot practica vânătoare sportivă şi pescuitul sportiv. Editura Didactică şi Pedagogică. După 1990 au mai primit acest statut încă 10 regiuni. fiind încadrată ca "sit natural" cu valoare de patrimoniu mondial. Ele sunt în număr de 6. Parcul naţional Retezat. Spre exemplu toamna se practică pescuit sportiv de rang naţional şi internaţional îndeosebi pentru ştiucă şi crap pe marile bălţi sau vânat de raţe sălbatice şi iepuri în Delta Dunării. .) şi unde se practică un turism ecologic sunt şi suprafeţe (vatra satelor. aflate sub protecţie în care sunt colonizate anumite grupuri de animale în scop ştiinţific dar şi pentru vizite turistice (Vânători Neamţ. Ele constituie o regiune în care valoarea deosebită a componentelor naturale.Cele mai multe sunt pe văile carpatice. Subcarapaţii Gorjului etc. Mehedinţi. Parcul naţional Rodna etc. tratamente balneare. în cuprinsul lor intrând şi localităţi rurale.20 -rezervaţie a biosferei reprezintă o regiune naturală care a căpătat un regim de protecţie şi folosinţă specială. Fiind localizate atât în munţi cât şi în regiunile deluroase (Munţii Măcin) şi chiar de câmpie (Balta Mică a Brăilei).). 20 Dinu Mihaela (2002).

la cele mari şi adânci se adaugă navigaţia de plăcere şi instrucţie. arteziene. intermitente. ele însele se pot încadra în această direcţie. Bucureşti-Foradex). Mureş. Bucura. -lacurile. pentru (Năvodari. Amara. pescuit etc. indiferent de forma sub care există. Băile Herculane. clorurate sodice.). iodurate. -râurile atât în localităţile pe care le străbat. feruginoase. Vaţa de Jos (35-38°C). Mangalia (21.). Zănoaga. fie ca mijloc balnear (Cozia. au valenţe turistice multiple.2°C). înot etc. staţiuni care sunt valorificate diferit (recreere. Ighiu. Siret) în ultimii ani au fost reînviate “expediţiile nautice” ale plutaşilor de odinioară dar prin folosirea unor ambarcaţiuni sportive moderne. dar şi în afara lor. au impus amenajări balneare sau pentru turism. Eforie. Mangalia). Argeş. recreere. în perimetrul Vadu Oii–Topalu. Băile Felix(48-69°C).Pişota. sulfatate.2°C). Olt) au ca element de atractivitate distinct lacurile de acumulare (Dunărea. (temperaturi peste 50°C). înot).  21 Obiectivele turistice de natură antropică xxx (1984). alcalino-feroase. Ţicleni.Vatra Dornei. arsenicale. au constituit şi reprezintă mediul necesar omului şi activităţilor sale inclusiv pentru turism. 1 Mai. Timişoara). Capra. geisere.Apele.Alături de acestea sunt pe de-o parte izvoarele termale cu grad de mineralizare variat care au o largă căutare în tratamentele terapeutice (Felix. canotaj. Terchirghiol. plimbări cu şalupe. Mangalia Nord. Timişoara (20. Zăton) . II. Geoagiu (34°C). în afara faptului că în vecinătatea lor sunt obiective turistice de altă natură. Lunca Bradului-Topliţa (22. fie termale şi mezotermale etc. Tinca. alte lacuri din regiunile montane (glaciare. odihnă frecvent folosite la sfârşit de săptămână. Gâlcescu. sunt baze pentru pescuit. Băile Olăneşti(32. Geografia României. Băile Herculane (62°C în cazul apelor din foraje). Bega. radioactive) şi reprezintă o valoroasă resursă turistică (tabel nr.. Pe râurile mari din ţară (Mureş. sunt valorificate şi pentru folosinţa apei în consumul turiştilor. tratament. • navigaţia care facilitează turism local şi internaţional (Constanţa. odihnă. Tuşnad. carbogazoase. instrucţie etc. Edit. alcaline. constituie locuri de agrement.. salmastră care dispun de nămol sapropelic există amenajări pentru tratamente balneare (Lacul Sărat de la sud de Brăila. Academiei . Cozia-Bivolari. diferite sporturi. carstice) reprezintă obiective însemnate pe traseele turistice (Bâlea. ) atât prin consum dar mai ales pentru asigurarea unor tratamente specifice.5°C). la unele lacuri cu apă sărată. Băile Tuşnad (21°C). (I. Călimăneşti-Căciulata. etc. izvoarele carbogazoase şi cu apă plată. Cele mai importante izvoare termale de la noi din ţară sunt la Moneasa (23-32°C). Răbăgani(23°C) etc. sulfuroase. 1995). Costineşti) dar şi în cele două municipii (Constanţa şi Mangalia). sunt solicitate în diverse forme de practicare a turismului (odihnă. Borsec.5°C). Apele minerale de pe teritoriul României se pot grupa în 11 categorii (oligominerale. Băile Herculane) dar şi apele termale extrase prin foraje utilizate în ştranduri (Oradea. cele din ocnele prăbuşite-Slănic etc. Arad (21. • calităţile tonifiante ale apei pentru înot şi terapie.5°C). Amenajările hidrotehnice şi hidroenegetice (pe Bistriţa. Geografia Umană şi Economică.) folosite şi pentru canotaj. Băile Tinca (25°C). Ca urmare. Olt. În acest sens sunt21: --izvoarele fie că sunt minerale. -marea sub raportul importanţei turistice trebuie privită în mai multe sensuri: • litoralul cu peisaje puternic antropizate şi unde există obiective turistice variate izolate sau grupate.

Mediaş.Constituie rezultatul gândirii şi activităţilor multiple ale oamenilor de-a lungul mileniilor. eclectic şi al academismului francez. Napoca sau cele din lungul Dunării şi din Dobrogea. apoi peste tot biserici de lemn ortodoxe. brâncovenesc în Ţara Românească etc. Cetatea Neamţului. • ruinele unor cetăţi medievale (la Suceava. baroc etc. Saschiz. Edit. empire. neolitic (cultura Înglobează elemente ale creaţiei umane rezultate de-a lungul secolelor. Iaşi. gotic. Majoritatea sunt situate în oraşe sau în localităţile natale ale personalităţilor respective. Alba Iulia. Oradea. la nivelul României. vestigii ale unor aşezări dacice (Sarmisegetuza dacică. În această grupă se includ22: Obiective turistice de natură istorică care în majoritate sunt urme de cultură materială şi vestigii de aşezări şi cetăţi din epoci diferite.). Lozna. Sibiu. Muzee. Timişoara. Calatis). • • • Edificii civile (îndeosebi din sec. Costeşti. clasic şi neoclasic. Timişoara. Oituz. Se includ: . Sibiu. Constanţa. Hunedoara dar şi altele din localităţi mai mici.Dierna.). daco-romane (Sarmisegetuza Ulpia Traiana. uneori sate. secession. acestea sunt construite în diferite stiluri arhitectonice (romanic. Academiei 22 . II. Cucuteni). Oradea. Moşna în Podişul Hârtibaciu). Hărman.). castele(Transilvania. mai multe tipuri de edificii realizate în stilurile arhitectoniceromanic. (modern în ultimele decenii). Alma Vii. cimitire ale eroilor (Călugăreni. renascentist. Deva etc. statui şi busturi ale unor personalităţi. moschee. cetăţi ţărăneşti (Prejmer. XIX şi în cea mai mare parte a sec. Cluj-Napoca. În acest sens. Mărăşeşti. Peleş) etc. Tomis. Axiopolis. Apulum. dar există şi disparat în afara acestora. modern). sculptură. Aegysus. Bucureşti. Biertan. Geografia României. Sunt concentrate îndeosebi în spaţiul aşezărilor. se identifică în Transilvania şi Banat.  Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică • • urme de aşezări şi culturi din paleolitic (Ştefăneşti pe Prut). Soveja. gotic şi neogotic. colecţii inedite de obiecte etc. biserici întărite (în Transilvania) etc. care au fost construite şi refăcute în secole diferite. Monumente. sinagogi etc. se găsesc în xxx (1984). brâncovenesc. • locuri de bătălii însemnate pentru istorie indicate prin mausolee. monumente. cule (Oltenia). biserici din piatră şi zidărie în stil bizantin dar transpus diferit de la o epocă la alta (mai însemnate fiind cel muşatin în Moldova. Carsium. case boiereşti. Alba Iulia. mănăstiri. ştiinţele naturii. expoziţii şi case memoriale constituie o categorie largă cu profil extrem de variat (istorie. baroc. pictură. Mateiaş). Noviodunum). Brad –Zargidava.Biserici. Blidaru. Cluj-Napoca. Iacobeni. construcţii în stil clasic în sec. troiţe. Sighişoara. construcţii şi plăci comemorative. artă populară. se pot separa. conace. XVII-XX) care poartă pecetea influenţelor artistice naţionale a celor exterioare sau o îmbinare a acestora. Craiova. Şelimbăr. se includ palate (în marile oraşe). greceşti (Histria. Renaştere. XX. Între acestea remarcabile prin dimensiuni şi valoare artistică sunt cele din oraşele mari: Braşov. Mărăşti. ele relevând atât curente artistice naţionale cât şi influenţa unora de rang internaţional care au fost adaptate. Geografia Umană şi Economică. Podul Înalt.

obiceiuri. Renumite sunt: Muzeul Satului din Bucureşti (primul din ţară. mori din piatră sau de vânt. în datini. Între cele păstrate sunt unele poduri din piatră din sec. ştiinţele naturii etc. acareturi ţărăneşti. Saligny la Feteşti-Cernavodă. cusături. târgurile-concurs ale olarilor etc. planul înclinat de la Covasna. instalaţii tehnice care datează din secolele XVII-XVIII. Andreiaşu. II. Lopătari. Negreşti-Oaş. Academiei .. Bucureşti. Harghita. porţi. Vaideeni. Sighetul Marmaţiei. Vlădeşti (Vâlcea). Edit. din satele din Mărginimea Sibiului. Prin construcţii şi obiecte se redă specificul satului românesc din diferite zone etnofolclorice. Argeş. în cântecul şi dansul popular. de ciclurile vegetative ale diferitelor plante. artă populară.Univ. Olt. Simon Tamara (2001). ceramică neagră lustruită cu pietre albe de râu la Marginea (Suceava) şi Poiana Deleni (Iaşi). din Culoarul Bran-Rucăr. furculiţe. Importante sunt cele de la Novaci. Gura Teghii. Hunedoara. originalitatea. ceramică albă smălţuită la Horezu. linguri realizate de creatori populari talentaţi din mai multe sate din judeţele Vâlcea. Curţisoara-Gorj. Gorj. barajele de la Vidraru.România. se adaugă piese de mobilier în judeţele Bihor (Budureasa). Porţile de Fier sau de pe Bistriţa. Dumbrava Sibiului. târgurile şi nedeile legate de păstorit. Prislop. XVIII. Suceava lângă cetate. farul genovez de la Constanţa. Ceramica populară se lucrează încă în aproape 200 de centre din toată ţara. Trăsăturile fundamentale ale culturii populare româneşti sunt autenticitatea. Goleşti-Argeş. Potenţial turistic şi turism. muzeul locomotivelor (Reşiţa). unitatea în varietate a fenomenelor. Lotru etc. furci de tors. festivaluri artistice populare. Biblioteca Facultăţii de Geografie 24 xxx (1984). furnale vechi în Banat din sec. Someşul Cald. Edit. Bujoreni-Vâlcea. Aici sunt porţile masive cu bogate decoraţii în judeţele Marmureş. Oboga (Olt). XVI-XVII în Moldova pe râul Bărlad.  Obiective cu caracter economic24. Ateliere şi colecţii de linguri. stâne. în creaţia literară orală. Covasna. biseici) aflate în diverse sate care au devenit renumite prin acestea. Huta Certeze. înfiinţat de Dimitrie Gusti în 1936). continuitatea toate acestea împletindu-se cu ingeniozitatea şi inventivitatea reflectate în creaţii de civilizaţie materială.). Maramureş. Vâlcea. Construcţii de lemn (case. calea ferată cu cremalieră de la Oraviţa-Anina. Erdeli G. obiecte de uz gospodăresc etc.oraşe (diferite ca număr şi tematică) dar şi în unele aşezări rurale (aici au caracter de colecţii dominant cu tematică istorică. Geografia României. Sărbătorile populare. Sunt mai puţine ele reflectând un anumit stil de construcţie sau mod de exploatare economică specifice unor perioade istorice. dintre care o parte însemnată sunt legate de redarea artistică şi tradiţională. Se impun obiectele din ceramică artistică. Sebeş.  Obiective turistice cu caracter etno-folcloric23 care pun în evidenţă obiceiuri străbune. ţesături. obiective ale creaţiei populare. Geografia Umană şi Economică. ceramică roşie lustruită la Săcel (Maramureş). Alba. vechi exploatări de aur 23 Cândea Melinda. Cele mai însemnate au caracter complex incluzând case. Se pot separa: • • • • • Muzee cu profil de artă şi arhitectură populară. podurile peste Dunăre realizate de A.

Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară. cimitire ale eroilor (1916-1918. Babadag.). în nord-vestul Moldovei. . intrate în patrimoniul turistic mondial.Măgura. Cimitirul Vesel de la Săpânţa) sau culte (taberele de sculpturi în lemn. datorată în primul rând mânăstirilor. Târgu Ocna. locurile în aer liber unde sunt concentrate rezultate ale creaţiei artistice populare (sculpturi în lemn. Slănic. Cadrul natural și istoric al zonei Bucovina este situată în partea de nord a României. Lăzarea etc. revoluţiei din 1989). Galaţi. Hobiţa. piatră.). Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică. petrol (Sărata Monteoru)  Alte obiective artistice sau comemorative. Regiune montană pitorească.(Roşia Montană). piatră . sare (Cacica. În această grupare se includ toate festivalurile artistice (îndeosebi muzicale). fier-Galaţi. cărbune. Turda etc. ardezie. cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate. își păstreaza frumusetea după mai bine de 450 de ani. 1941-1944. Capitolul II Zona Bucovinei 1.

II. religios. fiind de la un capăt la altul o succesiune de peisaje patriarhale.Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României. iar multisecularele monumente de arhitectură cu fresce interioare și exterioare din acest colț de țară au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de artă universal. iar temeiul lui il constituie tradiția creștină. Bucovina este o regiune de un pitoresc unic. Geografia României. Geografia Umană şi Economică.25 25 xxx (1984). Caracterul acestui limbaj este.Cele mai reprezentative monumente din perioada medievală sunt concentrate în Bucovina. această zonă. Edit. Nu intamplator de altfel. vestită astăzi în întreaga lume. care vorbesc de la sine și bucura nespus ochiul și sufletul trecatorului. conservate cu grijă. un limbaj de imagini. a fost distinsă în anul 1975 cu premiul internațional “Pomme d’Or” de către Federația Internațională a Ziariștilor și Scriitorilor de Turism. Spațiu încărcat de istorie și trăiri însemnate de-a lungul timpului pentru toți românii. Academiei . Aceste monumente în ansamblul lor constituie un limbaj specific. ca si cel al întregii culturi medievale.

Cultura istorică şi tradiţiile. ouă vopsite. artizanatul. Întregul cadru natural al Bucovinei constituie un adevărat monument al naturii. Mulţi turişti se reântorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reântâlni cu aceste mâncăruri delicioase. sau de Suceviţa. este proiectată ca un model dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare. Bucovina nu a avut vreme să fie macerată de malaxorul care destramă eroi şi tradiţii. ce îndeamnă la odihnă şi drumeţie. Pădurile adînci şi apele cristaline sub cerul de un albastru pur fac din această zona o poartă spre Rai. există posibilitatea găzduirii turiştilor. la masa culturii române. altele prin bunul simţ al oricărui turist adevărat. obiceiurile şi meşteşugurile. fără inhibiţii. Bisericile şi mănăstirile sunt fascinante. În viziunea de marketing turistic. . fără „eroi civilizatori”. Puţine sunt locurile din România unde cultura. Turistul are posibilitatea să guste din preparatele culinare şi băuturile specifice zonei. ca unitate turistică. armonios. pajiştile pline de verdeaţă. cu acoperişuri colorate. dacă încetineşti. O altă caracteristică a turismului rural din Bucovina este valorificarea în întregime a produselor realizate în gospodarie. o promisiune de excelenţă a culturii române. obiecte din lemn sculptate. Odihnitor. una din cele două laturi. unde se află mormântul lui Ştefan cel Mare. unele ocrotite de lege. Sunt. la un nivel din ce în ce mai înalt. Puţini sunt cei care nu au auzit măcar de albastrul de Voroneţ. Măști. tapițerii și covoare. te gândeşti fără să vrei la manastirile pictate. care au dus faima locurilor până departe. Bucovina. istoria şi religia se împletesc mai bine şi mai frumos decît aici. anvergura şi excelenţa unui spaţiu care.Bucovina este cunoscută pentru folclor. unele dintre ele fiind unice. toate fac parte din mozaicul Bucovinei. ale pieţei turistice. a bogatelor resurse de care dispune. costume. potenţialul turistic face parte integrantă din oferta turistică. Meșterșugarii continuă tradițiile moștenite din generație în generație. stânele izolate şi turmele de oi. pe drumurile spre mănăstirile pictate. Aici. nu doar o manastire! Dar există încă atâtea locuri minunate. fără „modele” culturale autoritariste. şi-a păstrat aerul tonic al tinereţii cultu-rale. cu porţi lucrate manual. mireasma pădurilor de brad. o adevarată cetate. pe jos. care respiră numai prin nările trecutului. însă fără a fi monoton. respiri o gură de aer curat. şi mergi. Care nu mai pot aduce nimic nou în cultură. Bukowina. de Putna. agricultura tradiţională. atâtea alte atracţii care merită luate în seamă. din destin periferic. el dispune de o serie de obiective de mare interes turistic şi ştiinţific. spaţii culturale care au obosit. Gospodăriile ţărăneşti au case mari. un spaţiu cu vocaţie culturală europeană. acestora oferindu-li-se camere aranjate şi mobilate în stil bucovineantradiţional. şi prietenesc. satele autentice şi oamenii prietenoşi. Când spui Bucovina. Poţi experimenta esenţa României. olărit. satele pitoreşti. mobilier. Buchenwald este ţinutul în care basmele sunt înca aievea. Aici. Zona Bucovina. cu faţade sculptate în lemn sau piatră. costumele populare. Bucovina este un spaţiu cultural tânăr şi nealterat. costume tradiționale. broderii și covoare care sunt încă elemente al vieții cotidiene. din inima Moldovei. cultura română respiră tânăr şi liber. dar ochiul şi sufletul obosesc repede şi caută altceva. Demn de reţinut este faptul că turiştii au ocazia să fie serviţi cu produse alimentare naturale. cu elemente folclorice de o valoare deosebită. Bucovina este un loc care te răsplăteşte la fiecare pas. Bucovina poate aduce. frumuseţea naturii. alături de cererea turistică. în orice perioadă a anului. în România.

constând din vârfuri ascuţite. toate acestea reeditează principalele particularităţi ale cadrului natural al ţării. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării. Munţii care alcătuiesc masivul Suhard se desfăşoară sub forma unui triunghi prelung. Culoarul depresionar al Moldoviţei). Este alcătuită din masive.1291 m.Proporţionalitatea. câmpuri întinse de grohotişuri. Obcinele Bucovinei. armonia peisagistică a teritoriului justifică până la un punct. Depresiunea Dornelor.Câmpulung Moldovenesc. Sistemul de depresiuni din zona muntoasă constituie importante arii de discontinuitate morfologică faţă de regiunile înconjurătoare înalte.2102 m) din ţara noastră şi oferă aspecte de relief aparte. tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţia nord-sud şi în general. De la vest la est. care rar depăşesc 1200 m. Pietrosu. Regiunea muntoasă se include Carpaţilor Orientali. dintre care cea mai înaltă este vârful Paşcanu (1479 m). grupe de masive şi complexe de culmi. 2 . Munţii Stânişoarei. orientate NV-SE pe direcţia generală a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. Ouşoru (1639 m). Obcinile Bucovinei reprezintă un sistem de culmi muntoase. Mestecăniş. etajarea formelor naturale pe verticală. separate între ele prin culoare adânci şi arii depresionare: masivele Suhard şi Căliman. forme reziduale curioase. paralele între ele. Lucina. cu consecinţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico-geografice. fiind alcătuit din platouri structurale. Popasul Mestecăniş. Obcina Mare la est de valea largă a Moldoviţei. culoarul depresionar Vatra Dornei. format din numeroase culmi prelungi.1086 m) şi cu profil transversal asimetric. teritoriul se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. definirea lui ca sinteză a geografiei pământului românesc. tipologia ecosistemelor. Vârfurile cele mai înalte cunosc condiţiile mediului subalpin. martori de . caracterizându-se printr-un relief neted (Depresiunea Dornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc. Obcina Mestecănişului se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre SE (Vf.1588 m. paralele între ele. Suhardu (1709 m). Regiunea de podiş este mai coborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice culmi muntoase. Obcina Feredeu.Gura Humorului. în proporţie de 1/3. teritoriul cuprinde două importante unităţi de relief: regiunea muntoasă. estului şi nordului continentului european. Masivul Căliman este cel mai înalt şi cel mai impunător munte vulcanic (Vf. ce reprezintă 2/3 din suprafaţa totală şi regiunea de podiş. care începe din vest seria unităţilor muntoase alcătuite din fliş poartă pe spinarea sa câteva „ cocoaşe “ . Vf. Potențialul turistic al zonei Bucovina Situarea geografică face ca în limitele acestui teritoriu să-şi dea întâlnire elemente biomorfologice specifice centrului. masivele Giumalău-Rarău. În ansamblu. platouri structurale.Gura Humorului. cu dispunere radiară faţă de conul vulcanic principal. situat la vest de Bistriţa Aurie şi dominat de mai multe vârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m: Omu (1931 m). versanţi cu microrelief de alunecare. relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine. Cu excepţia caracterului concentric.

care îl străbate prin mijloc) a fost studiat cu interes de mai mulţi geografi. în bazinul superior al Şomuzului Mare. în faţa Obcinelor. depresiuni erozivo-denudaţionale. printre care şi V. Culoarul Văii Siretului are în ţinutul Sucevei 6-8 km lăţime. înălţimea medie 450 m.denumit astfel după apa Sucevei. Ea corespunde treptei celei mai coborâte a Podişului Sucevei. uneori terasat şi cu altitudinile cele mai coborâte. văi asimetrice. Câmpia piemontană Baia. Câmpia piemontană Baia este situată în lungul văii extramontane a Moldovei. dar de dimensiuni mai mari. Este cuprins între culoarele văilor Suceava şi Siret. în epoca lui Ştefan Voievod (căruia chiar contemporanii i-au spus „ cel Mare”) şi a urmaşilor săi care sau străduit să-i continue opera. ca urmare a apropierii de munte şi a adâncirii reţelei hidrografice. Solca) (N. om. cu o altitudine medie de 360 m. Podişul Sucevei (460 m. Cacica. Podişul Dragomirna este cea mai tipică parte a podişului Sucevei prin toate caracteristicile geomorfologice proprii Podişului Moldovenesc: monoclin cu forme structurale (cueste şi platforme). Cota maximă este în dealul Ciungi (692 m). Depresiunea Rădăuţi este aşezată între râurile Suceava şi Suceviţa. Pop. Bărcăuanu în lucrarea sa Podişul Moldovei. în timp ce culoarul Văii Siretului. iar în zona de confluenţă cu râul Suceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare cu o lăţime de peste 12 km. aici se întâlnesc interesante sisteme ecosisteme depresionare. cu alunecări de teren şi forme structurale. regiunea Bucovina se caracterizează printr-un inedit indiscutabil: aici se desfăşoară unul dintre cele mai spectaculoase sisteme de culmi muntoase paralele între ele (Obcinile Bucovinei). are o faimă turistică pe care doar litoralul românesc o întrece. are altitudine de 528 m. Podişul Suceava-Fălticeni. Teişoara). cota maximă este 528 m (Vf. Ea a fost creată în primul rând de numeroasele monumente ctitorite cu mai bine de 500 ani în urmă. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Bucovina. Depresiunea Rădăuţi reprezintă forme de relief neted. cu turbării şi ape subterane mineralizate (Depresiunea Dornelor). până în albia majoră a Sucevei. este de formă asemănătoare cu masivul deluros Dragomirna. El consideră că cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Dealurile piemontane Marginea-Ciungi se întind la poalele Obcinelor spre est. . Cea mai înaltă dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea-Ciungi. economie. Are o altitudine de 320 m.natură. Ei au reuşit ca alături de „stilul moldovenesc” din arhitectură. Depresiunea Liteni este situată în NE Podişului Fălticeni.eroziune şi denudaţie. Se întinde între culoarele văilor Moldova şi Suceava-Siret. Compartiment al Podişului Moldovei. Analizând modul cum se îmbină componentele mediului. culoare morfologice de vale. Este partea de podiş cea mai fragmentată şi cea mai erodată. văi largi cu fund mlăştinos. subunitate înaltă a podişului Ssucevei. aici se află cele mai pitoreşti depesiuni de contact dintre unităţile muntoase şi cele deluroase (Depresiunea Rădăuţi. 1973) 3.

aici s-au înălţat cele mai multe din ctitoriile Moldovei. strălucit reprezentat de frescele exterioare ale unor biserici.închegat în ultimii ani de domnie a lui Ştefan cel Mare. obiectivele în sine reprezintă realizări efective cărora. Componentele patrimoniului turistic antropic au intrat în aria de interes turistic pe măsura manifestării tendinţei omului modern de a se cunoaşte pe sine prin cunoaşterea celor mai reprezentative realizări ale umanităţii. turistică. instituţii de cultură şi artă) şi implicarea unui număr tot mai mare de persoane. la adăpostul munţilor şi codrilor s-au aflat primele capitale ale statului feudal Moldova) Suceava). În acest sens. Onciul. Ele rezulta fie din soluţiile de edificare sau prezentare fie din modul de amplasare intr-un context natural sau antropic care le evidenţiază valenţele. ce se deplasează către arii de destinaţie. valorificaţi prin intermediul angajărilor turistice. prin simbolistică determinând impactul emoţional pentru realizări ale trecutului . rezultat din potenţial şi amenajarea acestuia. stilul. Atractivitatea turistică a obiectivelor de natură antropică are o conotaţie complexă. Potenţialul turistic antropic. În Bucovina. să creeze „ un stil moldovenesc” şi in pictura murală. Potenţialul turistic. muzee. aproape fiecare loc are o amintire istorică. cuprinde totalitatea factorilor de atracţie aparţinând cadrului natural şi antropic. case memoriale. cu un dublu impact: intrarea în aria de interes a tot mai multor categorii de obiective antropice (cetăţi feudale. În primul rând. Un atribut deloc neglijabil este şi acela al vechimii. forma. Doar aici. Intrarea în aria de interes şi apoi în circuitele turistice consacrate este marcată în România încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. culoarea. aparţinând la categorii umane variate. deoarece este ştiuta o alta trăsătura a omului modern. din cele mai vechi timpuri si până astăzi. mănăstiri fortificate. conform teoriei lui N. care deşi complementară sau derivată (faţă de funcţia sau destinaţia iniţială) poate deveni dominantă şi cu efecte benefice multiple. Ei generează fluxuri turistice cu arii de provenienţa interne sau internaţionale. Ea constă în faptul de a găsi adeseori suport . biserici cu valoare artistică. caracteristicile lor structurale precum dimensiunea şi materialul de construcţie utilizat. când aşezăminte şi unele localităţi devin puncte de interes pentru turismul elitist. care afirmă că „nicăieri pe tot pământul romanesc nu se afla pe un spaţiu atât de mic. Acestora li se adaugă şi calitatea de atractivitate turistică. produsul turistic. monumente comemorative . Aceasta componentă importantă a potenţialului turistic si-a adus astfel o contribuţie esenţială la individualizarea turismului de masă. se impune mai ales prin componentele aparţinând timpurilor istorice. ca de altfel şi cel natural se constituie ca un factor fundamental de dezvoltare a turismului. ineditul. al apartenenţei la o anumită epocă social istorică. unde „consuma” într-o maniera aparte. Este un reflex firesc care marchează grupuri tot mai mari de persoane si care determină astfel intrarea în circuitul cunoaşterii. Fenomenul se accentuează în perioada interbelica şi mai ales in ultima jumătate a secolului trecut. atâta bogăţie de amintiri scumpe ale trecutului”. prin turism. aici sunt ruinele celor mai vestite şi puternice cetăţi (Cetatea de Scaun a Sucevei). o altă caracteristică a timpurilor actuale. merită amintită remarca istoricului D. ornamentele le atribuie calităţi cum ar fi unicitatea sau originalitatea. a unor noi destinaţii şi obiective. În al doilea rând . atâta bogăţie de istorie romaneasca. Ceangă. care nu reprezintă decât jaloane în formarea civilizaţiei româneşti actuale.

Mănăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneț”. . . monumente unice și mesteșuguri specifice. A. .de congrese și reuniuni. . ca intensitate sau modalitate. odihnă și agrement.pentru echitație. Geneza la Voroneț. într-un trecut considerat ca ideal sau sursa de inspiraţie de creaţie sau Întregul ansamblu al obiectivelor de natură antropică alcătuieşte un potenţial valorificabil din punct de vedere turistic. în mod diferenţiat. ctitorii medievale care atestă o permanență spirituală și istorică a locuitorilor acestor meleaguri. datorită varietatii formelor de relief.) și prezintă scene unice prin compoziția lor grafică.balnear.ecoturism A. Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile exteriore și interioare. Vânătoarea și pescuitul Vânătoarea și pescuitul și-au găsit din totdeauna condiții. .pentru sporturi de iarnă. El ţine de civilizaţia materială. . . tradiții și obiceiuri străvechi.de recreere.moral în evadarea cunoaştere. de esenţă spirituală. desimii rețelei hidrografice.de tranzit. toate dând adevărata măsură a valorilor autentice ale societăţii. Turismul și pelerinajul religios Ținuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie. . . . scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. . „verde de Sucevița” etc. realizate în mod treptat în condiţii social istorice diferite. cultural (religios). B.rural. edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Mărul de Aur” acordate de Uniunea Internațională a Jurnalistilor și Scriitorilor din Turism).pentru sporturi extreme.pentru vânătoare și pescuit. gradului mare de împădurire a suprafeței județului. de cultură.

Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din țară: . La acestea se adaugă calitatea aerului și a apelor. D. În podis. aceasta trasatură fiind definitorie pentru bucovineni. mai ales a vestitelor izvoare cu apă minerală. turiști fiind motivați de ideea de învața și de a cunoaște lucruri noi despre aceste locuri. atrași de frumusețea și de încărcătura cultural-istorică a obiectivelor turistice (manastiri. Craciun. Aceasta forma de turism comportă o latură informațională. . . Demn de reținut este faptul că în cadrul gospodăriilor agroturistice sucevene. etc. Câmpulung Moldovenesc. Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din tara: . acestora oferindu-se camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional. Agroturismul Turismul rural(agroturismul) detine o pondere considerabilă.Turismul de pelerinaj. datorită varietății formelor de relief. . C. desimii rețelei hidrografice.Rarăul. . muzee. practicat în cea mai mare masură de turiștii străini. . Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei. Datorită unui exces de spatiu în gospodăriile țărănesti (mai ales în zona de munte a județului) există posibilitatea gazduirii turiștilor în gospodărie.Călimanul. turiștii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale. Turismul cultural Turismul cultural in România este in general de natura religioasă.Munții Bistritei. Turismul rural din județul Suceava se caracterizează prin mai multi factori determinanți: dintre cei mai importanti factori am putea aminti: Calitatea peisajului natural și numeroasele obiective turistice de factură religioase. .Călimanul. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor. iepurele și în ultima vreme fazanul (Patrauți).). Gura Humorului și în general în localitațile învecinate mănăstirilor. Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară. . se vânează (pe lângă unele răpitoare).Rarăul. practicat în majoritatea cazurilor de turisti români. cu elemente folclorice de o valoare deosebită.Munții Bistritei. gradului mare de împădurire a suprafeței judetului.Giumalăul. . hramuri bisericesti). . E. conservanți sau compusi chimici sintetici. Turismul sportiv Vânătoarea și pescuitul și-au gasit din totdeauna condiții.Giumalăul. Putna.Suhardul. biserici. Acestia sunt motivati de considerente spirituale si se manifesta mai ales cu ocazia sarbatorilor religioase traditionale (Pasti. fără aditivi.Suhardul.

După al doilea razboi mondial. Dorna Candrenilor. În apele de munte. Runc si Bârnarel). Izvoarele minerale din zonă erau cunoscute încă din anul 1790. pentru nămol și cu secții de hidroterapie. Turismul terapeutic Turismul în scop terapeutic este practicat în special în depresiunea Dornelor și Câmpulungului. ele adăpostesc sanatoriul balnear și clubul statiunii. Sporturile de iarnă se practica pe tot cuprinsul zonei. O . care numai în zona orașului acoperă peste 10. pe aleile parcului. orașul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri. mreana. Stațiunea dispunea de o capacitate de 1. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasa în manejul amenajat în incintă. Stațiunea dispune de doua baze de tratament. cardiovascular si ale sistemului nervos periferic. datorită izvoarelor minerale. iar în cele de podiș cleanul. Călăria se practică la herghelia din localitatea Rădăuți. Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o plăcuta ambianță urbanistică: pe lânga vilele și construcțiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare și cartiere de blocuri. Prezența izvoarelor minerale. iepurele și în ultima vreme fazanul (Pătrăuți). Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orașului Vatra Dornei și a tinutului înconjurător îl constituie patrimoniul forestier. zăcămintele de ape carbogazoase constau într-un numar de 37 izvoare. se poate face și cură internă. avatul și știuca. Ortoaia. locul principal îl ocupă păstrăvul și lipanul. Broșteni. nămolul de turbă și izvoarele minerale carbogazoase.000 ha. impunătoare prin dimensiuni si prin stilul baroc în care au fost concepute. se vânează (pe lângă unele răpitoare). Râurile județului oferă condiții deosebit de favorabile pentru pescuit. Dornișoara. Vatra Dornei. construite în 1895. Pe lângă cura externă. impun o notă specifică acestei zone. cu căzi pentru băi carbogazoase. Neagra Sarului si Drăgoiasa. Panaci. Chiar la intrarea în parc. Spre sfârșitul secolului al XIX lea au început sa fie folosite băile de namol care utilizau nămolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. care apar pe teritoriul localităților: Poiana Cosnei. care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m ). În stațiune se poate face și cură de teren.În podiș. Glodu. crapul. “Parcul orașului” situat la poalele Dealului Negru este principala zonă de concentrare a izvoarelor minerale precum și a instituțiilor balneare si turistice. situată pe strada Bogdan Vodă. Stațiunea Vatra Dornei funcționează în regim permanent și este renumită pentru climatul ozonat. Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară. vizitatorul întâlnește două clădiri. Aici se găsesc pârtii atât pentru începători. dar in special in statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei. dispune si de pârtii de schi si săniuțe amenajate (pe pantele muntilor Dealu Negru. urmând ca pe parcursul timpului acest număr să se dubleze. Saru Dornei.100 de locuri în vile si complex. Dârmova. dar primele amenajări în scop terapeutic au avut loc abia în 1845. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei. principalele instituții utilizate de cei veniti la tratament. sodice și bicarbonate utilizate în tratarea unor afecțiuni ale aparatului locomotor. F. Poiana Negrii. Astfel. Pe hipodromul de lângă crescătorie se organizează concursuri hipice. cât și pentru avansați.

Orașul Vatra Dornei. reprezentând în acelaşi timp autentice opere de artă în care cunoscătorii au găsit o sinteză a inspiraţiei de origine bizantină cu influenţa Renaşterii . este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute stațiuni balneare din Carpații Orientali. Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Originalitatea Bucovinei o formează locaşurile sfinte. Ascunse de lumina zilei se află lacul sărat. având teritoriul foarte bogat în ape bicarbonate-ferginoase. Aici jos domnește constant o temperatura de 4 grade C.nouă bază de tratament și odihnă a orașului o constituie cea a Hotelului Intus. peștera piticilor și imensa sală de dans. Maria. Capitolul III Studiul de caz Mănăstirile din Bucovina 1. alese drept locuri de veşnica odihnă de domnitorii Moldovei. refugii ale credinţei. Barbara. sfânta ocrotitoare a lucrătorilor în adâncuri. pentru că atunci este sărbătorită cu mare fast Sf. localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneză din Bucovina oferă gazduire și „Muzeului Minorităților”. 15 august este o dată care trebuie reținută. Cacica. Sarea de la Cacica Existența comunei Cacica este strâns legată de munca ce se desfasoară de la 27 și până la chiar 48 de metri adâncime în interiorul salinei. ca și altarul Sf.

Voroneţul este cea mai valoroasă prin picturile sale monumentale. fiind situată de istoricii de artă înaintea bisericilor din Athos şi Pisa. Leonard da Vinci sau Michelangelo. Mănăstirea Moldoviţa (1532). Acestea sunt singurele biserici pictate. încheie seria marilor monumente din epoca formării şi apogeului stilului moldovenesc. monumente de importanţă universală. piese de îmbrăcăminte brodate.Ştefan cel Mare. modul de funcţionare. Campulung Moldovenesc si Rădăuţi din Romania și zona Cernăuţi din Republica Ucraina. roşul de Humor. care prin fresce continua tradiţia lui Petru Rareş. Petru Rareş. Această zonă oferă privelişti de o rară frumuseţe. mănăstiri şi schituri. Humor (roşu) . Ctitoria lui Ştefan cel Mare. biserici. Raşca. Suceviţa (verde). Probota(1530).” Alte mănăstiri vizitate şi apreciate de turişti sunt Mănăstirea Dragomirna (1609) a lui Anastasie Crimca. Scara virtuţilor la Humor). a funcţiilor. Demne de amintit sunt : Mănăstirea Voroneţ (1488). Regiunea istorică BUCOVINA. Compoziţia culorilor (albastru de Voroneţ . Opera artiştilor moldoveni anonimi este comparată cu operele lui Giotto. Alexandru Lăpuşneanu. la Şcoala de pictori moldoveni ce luase fiinţă la Voroneţ. Acesta a îndreptăţit pe George Vâlsan (1965) să afirme că :”numai un popor de păstori munteni[…] a putut născoci o astfel de minune artistică. La o analiza comparativă din punctul de vedere al vechimii. împreună cu nordul Moldovei a fost denumită şi ”Tara de Sus”. acestea pot fi catedrale. Ctitoria lui Petru Rareş. obiecte religioase de mare preţ aduse de la Muntele Athos) din vremurile cele mai înfloritoare ale voievo zilor moldoveni. . Ele pot fi considerate şi deţinătoarele multor relicve de artă (manuscrise cu miniaturi strălucite. la care se adaugă un şirag de mănăstiri ctitorite de foşti mari domnitori şi boieri moldoveni de-a lungul timpului (Muşatinii . Putna lui Ştefan cel Mare(1466) Slatina a lui Alexandru Lăpusneanu(1561) Solca lui Ştefan Tomşa . Mănăstirea Humor (1530) . „de o mirifică exuberanţă cromatică” sunt comparate. giuvaeruri. Aceste mănăstiri prezintă scene unice prin compoziţia lor grafică scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. se poate face o diferenţiere în mai multe categorii de aşezăminte religioase. Voroneţ (albastru) . Geneza şi Judecata de apoi la Voroneţ. Mănăstirea Suceviţa. Alexandru cel Bun .occidentale din secolele XV-lea şi al XVI-lea. Moldoviţa (galben) şi Arbore (combinaţie de culori). al cărei teritoriu se întinde astăzi peste zona din apropierea oraşelor Suceava. dar mai ales a stilurilor in care au fost realizate . Familia Movileştilor ) fiecare cu culoarea sa specifică . galbenul de Moldoviţa şi verdele de Suceviţa – culorile de fond ale frescelor) a rămas încă necunoscută iar prospeţimea picturilor este nealterat. prin amploarea şi efectul lor decorativ. socotită azi ca una dintre cele mai alese realizări artistice populare ale Europei. Ele au fost pictate în epoca lui Petru Rareş. conservate ca atare. Frescele exterioare. Aceste monumente au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii şi de asemenea Federaţia Internaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) le-a decernat Premiul internaţional „Pomme d’ or” (1975). După rangul ecleziastic şi după. la iniţiativa vărului său. Suceviţa. Ştefan Tomşa. ca valoare artistică cu picturile murale de la San Marco din Veneţia. Ctitoria boierilor Movileşti. Biserica Arbore(1503)-hatmanul Luca Arbore. Mitropolitul Grigore Roşca. Ctitoria logofătului Teodor Bubuiog.

este scoaterea sfintelor moaşte pe 24 iunie. unde se găsesc moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava aduse de la Biserica de la Mirăuţi.Dintre acestea o atenţie deosebită a fost acordată mănăstirilor. Bisericile în Bucovina că de altfel şi în Ţara Româneasca. Acest lucru se explică prin faptul că biserica ortodoxă. apărând la apus trecătoarea Bistritei. oraş reşedinţă de judeţ este un oraş vechi. care se recomandă a fi făcută în timp. . Bucovina înseamnă pentru fiecare turist în parte o experienţă extraordinară şi în acelaşi timp o călătorie obositoare. „Această bătrâna cetate de scaun. a ajuns un fel de târg de interes mai mult local care păstrează din trecut numai bisericile şi ruinele cetăţii. negustori. Sfântul Dumitru. caracterizată de post priveghere şi rugăciune.” Astfel caracteriza Enciclopedia României din 1938. dovezi ale evlaviei românilor căci toate au fost întemeiate de voievozi. Sfântu Gheorghe. a aşezat mai cu seamă spre hotarul de Apus şi Miaza-noapte a ţării fortăreţe naturale de apărare a credinţei (mănăstiri pentru stăvilirea primejdiei romano-catolice şi pentru întărirea ortodoxismului). edificii de mici dimensiuni. Bucovina cuprinde „ un sobor de locaşuri sfinte”. prin armonia intre dimensiuni. Se impune biserica Bogdana. dar sărbătoarea propriu-zisă care atrage mii de turişti. după ce a cunoscut strălucirea. El a ajuns la concluzia că în acest ţinut şi-ar duce existenţa 23 de mănăstiri şi schituri. iar la nord trecătoarea Prutului cu drumurile lor de comerţ şi propaganda între Apus şi Răsărit. situate în poziţii greu accesibile în special în zona de munte. dar şi datorită binecunoscutei ospitalităţi bucovinene. Zamca. precum şi prin pictura murală interioară sau exterioara. Cel mai însemnat edificiu religios. sau răzeşi români. O alta forma de aşezări monahale o reprezintă schiturile. influentele bizantine. ca de exemplu Chilia lui Daniil Sihastru. sprijinită de voievozi. vizitat de numeroşi turişti români şi străini este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. Ctitoria Muşatinilor. La Suceava în cadrul celor câteva zeci de biserici se remarcă bisericile Mirăuţi. se remarcă nu atât prin dimensiuni cât mai ales prin unitatea compoziţiei. ce adăpostesc un număr redus de călugări. Multe dintre ele prezintă atractivitate datorita literaturii populare care circula pe baza lor. oraşul Suceava. Mănăstirile şi schiturile adiacente lor sunt presărate mai ales din partea de vest şi de nord a Moldovei. considerată cea mai veche construcţie medievală de zid din Moldova. Oraşul Suceava. Hramul bisericii este „Sfântul Gheorghe” (23 aprilie). Multe dintre ele sunt ctitorii voievodale şi în perioada lui Ştefan cel Mare au reprezentat tot atâtea marcări ale războaielor şi victoriilor sale. devenit astăzi un important centru turistic şi recunoscut datorită obiectivelor sale de mare atractivitate turistică. conform Fondului Religionar din Bucovina (1865). mândru de trecutul său. boieri şi de întreg poporul. şi Necropola Domnească. Acest circuit nu poate începe decât din oraşul Suceava. Ele au avut un rol important după secolul al XV-lea atât pe plan cultural cât şi istoric. a picturilor realizate şi a unei vieţi monahale ascetice. Primul care a cercetat numărul mănăstirilor şi schiturilor în Bucovina a fost Aaron Pumnul. preoţi.

El a fost construit în 1561 de Alexandru Lăpuşneanu şi înălţat cu un etaj în secolul al XIX-lea. însă apar şi decorul prin frescă. dar armonioase fiind încoronată de o turlă zveltă. Momentan se afla în lucrări de restaurare în ceea ce priveşte pictura interioară. lipită pe partea nordică. Are un plan triconic şi seamănă cu o alta clădire a lui Petru Rareş. Deosebit de valoros este tabloul votiv şi în special portretul lui Ştefăniţă Vodă. când a fost folosit ca foişor de foc. scene din viaţa Sfântului Ioan cel Nou. iar la sfârşitul secolului al XIX-lea ea a fost restaurată de K. împodobită cu 12 plăci de argint gravate. Construcţia a durat doi ani (1534-1536). Gravurile înfăţişează. Clopotniţa. Faţadele au fost acoperite în întregime cu fresce dar nu s-au păstrat decât parţial pe turlă. fiind mai mult simbolică. când s-au adus la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou. interiorul este tratat unitar. Zidirea ei a durat opt ani fiind începută în 1514 de către fiul lui Ştefan cel Mare. Biserica Sfântul Dimitrie (26 octombrie ziua în care se sărbătoreşte hramul). Are însa o formă mai greoaie şi este realizată cu materiale inferioare. Mai spre vest nu departe de locul Curţii Domneşti se afla Ctitoria lui Petru Rareş. În interiorul bisericii se află racla moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. Picturile din pronaos şi din pridvor sunt mai puţin valoroase. Pe o străduţa care se îndreaptă din centrul oraşului spre Cetate se află Biserica Mirăuţi. Ea este ridicată pe un plan simplu. În partea de răsărit a bisericii se află un masiv turn de clopotniţa. dăunează aspectului general al monumentului. Ea a fost reconstruită în totalitate în secolul al XVII-lea. aşezate pe lemn de chiparos din secolul al XV-lea. Tot în centrul oraşului. Bogdan al III-lea cel Orb şi terminată de Ştefăniţă. în interior se păstrează pictura originală. (Sfântul Ioan din Piatra Neamţ).Mănăstirea se află chiar în centrul oraşului. Moldoviţa. înconjurată doar de construcţii noi. Construcţia are proporţii mici. zidită în 1551. naos şi altar. Nu lipsesc decorul policrom. . doar că la Suceava pridvorul este închis. de Elena Rareş. chiar pe locul unde s-au aflat curţile domneşti din Suceava. biserica existând în 1401. care au fost curăţate fără a fi refăcute.A. Clădirea este impunătoare. se află Biserica Domniţelor cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie). În schimb. realizat prin cărămizi şi discuri smălţuite. repetând cu mici deosebiri forma şi stilul bisericii lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ. Acum se află şi el într-un program naţional de restaurare iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor. Ea este o copie a bisericilor orăşeneşti cu plan mixt din epoca lui Ştefan cel Mare. ca şi frescele mai noi din pridvor. Ea a fost zidită în 1643 de Vasile Lupu ca paraclis a palatului domnesc. Prima construcţie a fost ridicată probabil în secolul al XIV-lea de Petru Muşat. (1522). o prima clădire dărâmându-se din motive necunoscute. dreptunghiular. suferind de pe urma spălării şi fiind pe alocuri repictate. Biserica are o construcţie monumentală: 36 metri lungime şi 16 metri lăţime. care actualmente se află în lucrări de restaurare. se află Biserica Învierii. Romstorfer. împărţirea tradiţionala în pronaos. În Spatele parcului central al oraşului. Sunt remarcabile frescele din altar şi naos. numită astfel fiindcă aici erau unşi „mireuţi” voievozii Moldovei. Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur. Deşi podoaba picturală a exteriorului (realizată în 1534) s-au păstrat urme doar pe peretele sudic.

Meridiane. Ed. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atât religioase. Zidurile sunt întărite cu contraforturi spre exterior şi interior.26 Toate acestea programe au în comun o serie de obiective. toate incluse în programul “ Bucovina de aur “ iniţiat de Ministerul Turismului din anul 2000. În majoritatea cazurilor. manifestări ce vor antrena” valuri ” de sute de mii de turişti. Roşul de Humor sau Verdele de Arbore. pictorii (majoritatea necunoscuţi) au descris poveştile biblice ale pământului şi ale raiului. acordate prin programul PHARE 2000. o inscripţie pe turnul intrării indicând anul 1606. Pe latura răsăriteană se află turnul intrării. atât pentru sezonul cald cât şi pentru cel rece. După trecerea pasarelei peste calea ferată.vocabular al limbii romane.000 pentru realizarea acestui program. deşfăşurat cu ocazia împlinirii în 2004 a 500 ani ce la moartea marelui voievod Ştefan. dar nu au turnuri la colţuri. la dreapta se desprinde o şosea asfaltată care conduce la Mănăstirea Dragomirna. cât şi didactice: pentru a promova ortodoxismul şi pentru a educa oamenii de rand. orice turist îşi poate desfăşura periplul spre obiectivele turistice din Bucovina. Bucureşti . Deşi urmând programul iconografic canonic. Statul român a acordat suma de 1.800. Gh. scene din viaţa Sfintei Fecioare şi a lui Iisus Hristos. Părăsind oraşul prin cartierul Iţcani şi urmând drumul E 85. Prima dată. apoi extinse către pereţii exteriori. Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă de aproximativ două milioane de Euro din partea Uniunii Europene. Biserica ridicată pe plan dreptunghiular se află în mijlocul unor incinte de forma unui patrulater neregulat . bisericile au fost întemeiate ca loc al familiilor nobile pentru îngropare. în acest caz se asistă la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. Un alt proiect “Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism în Bucovina” vine în întâmpinarea nevoii unei infrastructuri mai perfecţionate. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. Într-adevăr. povestiri despre începuturile omenirii şi viaţa după moarte. Bogatul şi variatul potenţial al Bucovinei impune măsuri de dotare şi organizare din ce în ce mai ample la nivelul 26 Epuran. “Circuit în Moldova de Nord”. Sunt pregătite mari manifestări în toate ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi mai ales la Mănăstirea Putna.000. scenele au fost pictate pe pereţii interiori. Pentru Bucovina există o serie de proiecte ce privesc dezvoltarea turismului. nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici. Construcţiile actuale datează de la începutul secolului al XVII-lea .500 “ dedicate integral obiectivelor istorice şi religioase din judeţul Suceava.Mănăstirea-cetate Zamca se situează în zona armenească a oraşului dincolo de piaţa comerciala a oraşului. 1968. Folosind culori precum Albastrul de Voroneţ. 2. Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina Potenţialul turistic al Bucovinei nu aste suficient valorificat şi nici serviciile turistice nu sunt diversificate. În anul 2003 a fost propus proiectul “ Ştefan cel Mare.. fiecare pictor a interpretat scenele în feluri uşor diferite. iar pe cea apuseană o construcţie combinată ingenios cu rol dublu: turn de apărare şi paraclis.

Această formă de turism comportă şi o latură spirituală pentru turiştii români . E a se pregăteşte pentru manifestările din 2004. ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la moartea ctitorului Mănăstirii Putna.cerinţelor turismului modern. cat şi în întreaga ţară şi străinătate. Bucureşti 27 . elevi) motivaţi de ideea de a învăţa şi de cunoaşte lucruri noi despre locurile vizitate. Salba de mănăstiri din Bucovina reprezintă a doua zonă turistică a României după litoralul Mării Negre. Cea mai vizitată dintre mănăstiri este Mănăstirea Voroneţ. această situaţie fiind deteriorată de lipsa mijloacelor financiare în cazul turiştilor români si de insuficienta promovare în rândul turiştilor străini. (2006). biserici. în general oameni simplii şi una informaţională mai ales în cazul turiştilor străini şi al turiştilor români (intelectuali. toate aceste obiective incluse în programele referitoare la dezvoltarea turismului cu precădere cel religios trebuie să fie susţinute de o eficientă campanie publicitară. schituri. Humor sau Probota nu încetează să uimească cu frescele exterioare ce datează de aproape 500 de ani. Mănăstirea Humorului. Putna. Turismul cultural din România este în general de natură religioasă. În patrimoniul turistic al ţării ea se impune ca o zonă cu un potenţial turistic de o deosebită importanţă în care se remarcă în primul rând fondul turistic cultural cu momente istorice şi artă feudală. Vatra Moldoviţei. La fel de importante sunt şi lucrările de întreţinere şi restaurare a monumentelor culturale şi de artă. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. Editura Fundaţiei România de Mâine. De aceea se propune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport. Mănăstirea Putna se remarcă prin cea mai importantă bază de cazare care se află în lucrări de extindere.27 Bucovina cu aşezările în care au existat reşedinţe sau domenii voievodale a devenit demult destinaţie de pelerinaj. Moldoviţa. Eforturi considerabile se depun şi pentru încurajarea agroturismului prin amenajarea de case în reţeaua agroturistică din Voroneţ. Extraordinarele lăcaşe aflate în patrimoniul UNESCO. care să asigure servicii de cazare şi masă în conformitate cu bine cunoscuta ospitalitate bucovineană. Ele înseamnă povestea unor voievozi care au vrut să-i mulţumească lui Dumnezeu. chilii. Arbore. Glăvan V. Între ei întotdeauna pomenit primul este Ştefan cel Mare ziditor aproape a 50 de biserici. muzee). Pentru turismul rural se manifestă încă o cerere relativ scăzută. atât la nivel de judeţ. De altfel. practicat de turişti români şi stăini atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri. Suceviţa. Unul dintre elementele cele mai importante în exploatarea turistică îl constituie reţeaua de drumuri care leagă între ele diferite obiective. Ştefan cel Mare. mănăstirile Voroneţ. studenţi.

Aşa se explică de ce în ultimii promovare a Bucovinei. Acest număr poate să crească dacă se vor lua măsuri în ceea ce priveşte dezvoltarea şi diversificarea bazei de cazare. Aşadar. aflat încă în studiu incipient. ponderea turiştilor români fiind mereu mai mare. În cazul turismului religios nu se poate vorbi despre o evidenţă strictă a turiştilor pentru că nu există o statistică exactă a acestor date. care s-au orientat după numărul de bilete vândute sau după însemnările din cartea de impresii. 3. au apărut (fie în curţile mănăstirilor fie construcţii destinate cazării turiştilor. Pentru pensiunile turistice şi fermele agroturistice se înregistrează o cerere mult mai mică raportat la oferta turistică (potenţialul turistic şi capacitatea de cazare existentă). dar şi a programelor de promovare ele turismului. a liberei circulaţii. Valorificarea superioară a potenţialului turistic şi stimularea activităţii turistice sunt condiţionate de dezvoltarea. De altfel.000 de turişti. Potenţialul turistic al Bucovinei nu este suficient pus în valoare. Infrastructura în turismul religios. pliante în vederea promovării obiectivelor turistice de natură religioasă. În general media anuală a turiştilor care vizitează mănăstirile din Bucovina este de 100. Pe de o parte este vorba de lipsa mijloacelor financiare. În codiţiile unei valorificări juste agroturismul ar constitui o adevărată investiţie profitabilă. manifestând o mare ani .În perioada de după revoluţia din decembrie 1989. perfecţionarea şi diversificarea infrastructurii turistice care are rolul de a satisface cererea turistică prin dotări şi servicii specifice. turismul religios s-a dezvoltat mai mult ca urmare a afirmării credinţei. numărul turiştilor români şi străini a crescut de la un an la altul. Acestea sunt motivele principale pentru care asistăm la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. Între introducerea în circuitul turistic a unor obiective şi construirea paralelism evident. Baza de cazare specifică edificiilor religioase În cazul turismului religios baza de cazare existentă este în continuă dezvoltare şi modernizare. Ca urmare a intensificării acestor forme de turism. a luat fiinţă agroturismul (turismul rural). se remarcă relaţii de strânsă dependenţă între mărimea cererii turistice şi gradul de dezvoltare al infrastructurii fiecare dintre cei doi parametri stimulându-se reciproc. bazelor de cazare există un turistice. care implică un număr din ce în ce mai mare de persoane. mai ales în incinta mănăstirilor. iar pe de altă parte un aspect negativ esenţial îl reprezintă promovarea insuficientă în străinătate a obiectivelor turistice religioas. dar încă intr-un ritm şi un volum nesatisfăcător. modernizarea căilor de acces la obiectivele turistice şi a mijloacelor de transport. precum şi organizarea mai bună a reţelei ce oferă ghiduri. iar serviciile turistice nu sunt foarte diversificate. mai ales în cazul turiştilor români. albume. Cifrele utilizate au fost culese de la maicile stareţe sau de maicile-ghizi. datorită programului de în satele din jurul acestora) . Aceste baze apar ca o rezultantă strictă a cererii sensibilitate la variaţiile acesteia.

perioadă de utilizare.. S. construit după revoluţie în afara incintei mănăstireşti. actualmente aflată în curs de dezvoltare. Momentan. turiştii putând fi cazaţi în hotelurile din oraş: Bucovina. ghidul Mănăstirii Sf. Comparativi cu celelalte mănăstiri. Există mănăstiri. fără nici o eficienţă pe planul încasărilor. Mai recent. turistul trebuie să plătească o suma de 200 000 lei. Suceava. nu mai există decât chiliile celor 20 de călugări şi casa P. confort. ghidul muzeului mănăstirii. tipul de turism pe care-l deservesc. pentru că astfel. Camerele sunt cu mai multe paturi. Ed. În timpul sezonului sunt date în folosinţă câteva căsuţe din lemn. înnoptează sub cerul liber. Astfel. în acest caz. Cu această medie Bucovina rămâne în urma unor regiuni turistice de prim ordin ca litoralul Mării Negre sau Valea Prahovei. limitarea turismului doar la simpla vizitare a mănăstirilor este sinonimă cu realizarea componentei culturale. Orice turist primeşte din partea mănăstirii adăpost şi mâncare pentru maxim trei zile. Casa de oaspeţi este destinată personalităţilor. au început să se remarce şi bazele de cazare secundare. unele fiind rezervate femeilor. care poate adăposti 210 turişti. capacitatea de cazare turistică existentă era de 5534 locuri. în Bucovina la nivelul anului 2001 existau 71 de structuri de cazare folosite de către turiştii veniţi să viziteze mănăstirile din acest ţinut dintr-un total de 96. Arcaşul. Gloria. în cazul turismului religios se detaşează casele de oaspeţi din incinta mănăstirilor. cu baie proprie. În acelaşi an. Pentru o perioadă îndelungată. Pimen. precum şi cabanele şi vilele turistice ce au în program vizite sau excursii la mănăstiri. Mănăstirea Putna este ansamblul mănăstiresc cu cea mai complexă bază de cazare. Mănăstirile şi bisericile din oraşul Suceava nu deţin baza de cazare proprie.Tipologia bazelor de cazare are la origine criterii diverse. Ioan cel Nou. După afirmaţiile preotului-călugăr Nicodim. Actul turistic se materializează. toate de două stele. aceasta este redusă. 28 Epuran. baza de cazare se constituie din Arhondaric ce dispune de 80 de locuri şi din hotelul mănăstirii. funcţionalitate. Meridiane. iar altele bărbaţilor. Astfel. integrate domeniului turistic temporar şi la un nivel modest de funcţionalitate. că în urmă cu câţiva ani a existat aici o bază de cazare de câteva zeci de locuri. cum ar fi pensiunile urbane şi rurale fermele agroturistice. în curtea mănăstirii. La hramul mănăstirii (24 iunie) cei mai mulţi turişti.28 În ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică a mănăstirilor. ceea ce reprezintă doar 3% din capacitatea naţională. “Circuit în Moldova de Nord”. Bucureşti . în definirea tipurilor ţinându-se seama de mărime. din punct de vedere economic numai o dată cu funcţionarea acestor baze de cazare pe anumite tarife. pe partea dreaptă. 1968. veniţi îndeosebi din Maramureş. După afirmaţiile părintelui Nicolae. ca de exemplu Mănăstirea Suceviţa care nu deţin spaţii de cazare. Zamca. Este o clădire modestă cu două niveluri. capacitatea de cazare turistică din incinta mănăstirilor este de circa 400-450 locuri. În urma cercetărilor de teren. Gh. această bază de cazare este destul de extinsă. Balada.

După afirmaţiile Maicii Ştefania majoritatea turiştilor care vor să înnopteze aici au la dispoziţie hanul turistic Suceviţa din vecinătatea mănăstirii cu o capacitate de 124 locuri.. datorită secării lacului Dragomirna. iar pereţii sunt împodobiţi de icoane. motiv pentru care este necesară rezervarea prin telefon. 29 Epuran. 4. Maica Tatiana afirmă că aceste construcţii au obţinut cu greu permisiunea de a fi construite deoarece lângă un monument istoric precum Moldoviţa nu se poate construi decât la o distanţă minima de 200 metri. în timpul vizitei lor în incinta mănăstirii ei fiind interesaţi în mod deosebit de tradiţiile şi obiceiurile religioase româneşti. Meridiane. Această capacitate de cazare se dovedeşte a fi foarte mică în comparaţie cu cererea turistică.Deşi dotarea este foarte simplă. Pentru Mănăstirea Moldoviţa după 1990 s-a permis construirea unei gospodării a mănăstirii în care vieţuiesc maicile mai tinere. Datele obţinute de la mănăstiri sunt pur orientative. Trasee turistice Pentru vizitarea mănăstirilor din Bucovina se recomandă câteva trasee29 1. Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra-Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (262 km). cum a fost cazul vizitei recente din luna mai 2003 a Prinţului Charles al Marii Britanii. Unele sunt situate în oraşe (Siret. În Mănăstirea Dragomirna baza de cazare este aproape inexistentă existând totuşi câteva amenajări pentru turişti. Lângă această gospodărie există o vilă cu doua etaje destinată vizitatorilor de seamă. altele aflându-se în zone unde este dezvoltat agroturismul. “Circuit în Moldova de Nord”. Peste 60% din turiştii străini doresc să fie cazaţi. şi scoarţe specifice Bucovinei. Mănăstirea Râşca oferă turiştilor cazare într-o clădire situată în faţa bisericii mănăstirii. câteva paturi. 1968. Mănăstirea Suceviţa spre deosebire de Mănăstirea Putna. Celelalte mănăstiri au bază de cazare cu o capacitate foarte redusă. Ed. Ele nu au decât o masă. se pregăteşte mâncarea. În aceeaşi gospodărie există „Casa pentru închinători” ce se reduce la doua camere cu câte 12 paturi. Bucureşti . Rădăuţi) unde există hoteluri pentru cazare. Gh. neexistând o statistică propriu-zisă a capacităţii de cazare. Bazele de cazare din Mănăstirile Voroneţ şi Umor sunt minime. se cresc animale. aspectul camerelor este plăcut şi primitor. Mănăstirea Probota are o capacitate de cazare de 30 de locuri rezervarea făcându-se tot prin telefon. Momentan mănăstirea a rămas fără sursă de apă. în afara chiliilor celor 60 de călugăriţe nu deţine alte structuri de cazare. acestea fiind compensate de gospodăriile ţărăneşti dornice de a caza turişti dar şi de apropierea oraşului Gura Humorului. Ea are 14 camere cu câte două sau 3 paturi.

Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi (234 km). Concluzie În noianul de transformări produse în viaţa social-economică după al II-lea război mondial introducerea automatizării. Moldoviţei-Vama-Voroneţ-Mănstirea Humorului- 7. Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Zugreni-Broşteni-Pasul Tarniţa-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-StupcaSuceava (380 km). 11. Suceava-Stupca-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Câmpulung Moldovenesc-Rarău-ZugreniVatra Dornei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-ArboreCacica-Dragomirna-Suceava (400 km). Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-SolcaCacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc (230 km). Suceava-Stupca-MănăstireaHumorului-Voroneţ-Gura Probota-Suceava (280 km). 13. industrializarea agriculturii. 6. 3. Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc-Vama-VatraMoldoviţei-SuceviţaMarginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-Cacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc-Pasul Mestecăniş-Vatra Dornei (335 km). modernizarea mijloacelor de . Gura Humorului-Mănăstirea Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-Putna-MargineaSuceviţa-Vatra Moldovitei-Vama-Voroneţ-Gura Humorului (200 km).2. conturarea ştiinţei ca ramura de producţie. 8. km). Fălticeni-Râşca-Baia-Mălini-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Suceava-Fălticeni (200 km). 9. Câmpulung Moldovenesc-Lucina-Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc (175 10. Suceva-Fălticeni-Baia-Mălin-GuraHumorului-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (161 km) 5. Humorului-Mălini-Baia-Fălticeni- 4. folosirea ciberneticii şi tehnicii de calcul în diverse sectoare de activitate. Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Gura Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-PutnaMarginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc (235 km). Vatra Dornei-Pasul Mestecăniş-Câmpulung Moldovenesc-Slătioara-Mănăstirea HumoruluiCornul Luncii ( Mălini-Slatina-Baia )-Fălticeni-Suceava-Dragomirna Gura Humorului-Voroneţ-OstraBroşteni-Zugreni-Vatra Dornei (330 km). 5. 12.

s-a industrializat la scara planetară. de sistemul social-politic existent. ale căilor şi mijloacelor de transport. în cadrul cărora. dorinţa şi tendinţa oamenilor societăţii contemporane de a-şi petrece timpul liber călătorind. şi ca atare. Prin caracterul sau de masa şi conţinutul complet. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. Biblioteca Facultăţii de Geografie. societatea industrializată are şi efecte negative asupra membrilor ei. prin tehnologia modernă şi concentrarea întreprinderilor producătoare.Editura Focul Viu. De aici. ale familiilor în blocuri de locuinţe. într-o ramură a economiei naţionale. Societatea industrializată oferă. Şi cum numărul populaţiei a crescut considerabil în majoritatea ţărilor. mai mult sau mai puţin dezvoltate. lipsa de mişcare). cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societăţii. ramură. şi nu numai.31 30 Cocean. Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne.transport. Bucureşti . sporirea duratei timpului liber. căutând sau visând la colţuri liniştite din natura. aşa cum apreciază unii autori. turismul antrenează un vast potenţial material şi uman. se integrează în sectorul terţiar. Turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se. (2006).(1997). literatura de specialitate evidențiază faptul că el are "un impact considerabil asupra economiilor. prin mărirea concediilor. Cluj Napoca. se înregistrează aglomerări ale locuitorilor de şcolarizare şi de munca. constituind una din cele mai remarcabile trăsături ale epocii contemporane. în acelaşi timp. prin reducerea zilei şi a săptămânii de lucru. constrângerile din viaţa socială şi profesională)30. asupra relaţiilor internaţionale. iar influenţa factorilor distanţa-timp a fost diminuata simţitor prin modernizarea mijloacelor de transport. creşterea speranţei de viaţă. acestea manifestându-se sub forma agresivităţilor biologice (poluare. pe suprafeţe restrânse. Editura Fundaţiei România de Mâine. indiferent de forma relaţiilor de producţie. Însă. influenţat de evoluţia ei. 31 Glăvan V.Geografia turismului românbesc. sau pentru a-şi îngrijii sănătatea. vizitând oraşe şi sate pentru a cunoaşte oameni şi locuri.. Societăţile industrializate. posibilităţi nelimitate de creştere a productivităţii muncii. au ca trăsătura definitorie o importanta concentrare a populaţiei în centre urbane. cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii. între care: creșterea veniturilor şi a puterii de cumpărare. prin specificul sau. Referitor la rolul turismului în cadrul economiei naţionale. precum şi a celor de ordin nervos (stresul psihic. prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. puternic ancorat în viaţa societăţii. P. care. societatea omenească. turismul ca modalitate de petrecere plăcută şi utilă a timpului liber a cunoscut o "explozie" fără precedent. dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de informare. societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă".

(2005). P. Erdeli G. Simon Tamara (2001). Biblioteca Facultăţii de Geografie.. Editura Oscar Print.(2000). Glăvan V. în plan economic sintetizează rezultatele unui mare număr de activităţi. Geografia turismului. BIBLIOGRAFIE George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”. ca un mijloc de diversificare a structurii economice. Edit. Pompei Cocean – Geografia turismului.România. – „Tehnologia turismului”. 8. Biblioteca Facultăţii de Geografie.Geografia turismului românbesc. V. se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber. Glăvan. Bucureşti.România. 9. . Editura Focul Viu.Geografia Turismului(partea întâi)Presa Universitară Clujeană.2002). ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare. Biblioteca Facultăţii de Geografie Ciangă N.Turismul în România. Cocean.Editura Focul Viu. Potenţial turistic şi turism. Turismul prezintă o complexitate în continuă creştere. C. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2004 Stănculescu G. 1. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Cluj Napoca. 7. acţionează ca un element dinamizator al sistemului economic global. de ridicare a nivelului de instruire. 4. 2.(1997). în plan psiho-social. Cluj Napoca.. cultură şi civilizaţie al oamenilor. Economică Bucureşti.Turismul joacă un rol important în viaţa economică şi socială. Bucureşti 5. 3.Univ. 2001. București 2003 Cândea Melinda. Edit. 6.

II.. 11. 19. N. N.1979. Bucureşti Ciangă. 1998. Ed. N. mic îndreptar touristic. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. Bucureşti Popp. (2006). 16. Academiei Barbu. 1979 Ghid turistic al judeţului Suceava. Epuran. Edit. Dinu 12. Ed.Ed. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. “Turismul în Carpaţii Orientali –studiu de geografie umană”. Ed.2002. Presa Universitară. Ed. Bucureşti Monoranu.. Ionesei L. Paulencu.Iosep. Geografia României. Bucureşti. Bojoi I.. 1968.1973. M. Meridiane. Glăvan V. 18.. Geografia turismului.. Gh. 1987 Obcinele Bucovinei. Bucureşti Mihaela (2002). Iacobescu...10. I. Sport Turism. Sport Turism. 15. 13.Judeţul Suceava. Sport Turism. 14. . Anexe . Bucureşti.. Opriş. “Monumente istorice din România”. Ed. D. Paulencu. Editura Fundaţiei România de Mâine. D. Academiei RSR.. D. “Circuit în Moldova de Nord”. O. Şi colaboratorii. xxx (1984). Geografia Umană şi Economică. Bucureşti. I. Suceava. 17.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful