Cuprins

Argument B. Capitole
A. I.

Turismul în România 1. Evoluția turismului în România 2. Turismul 2.1. Potențialul turistic al României, 2.2. Provinciile turistice din România 2.3. Formele de turism 2.4.Obiective turistice din România Zona Bucovina 1.Cadrul natural și istoric al zonei 2. Zona Bucovina-forme și tipuri de turism 3. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Studiu de caz “ Mănăstirile Bucovinei“ Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina 3.Baza de cazare specifică edificiilor religioase 4.Trasee 5. Concluzie
2.

II.

III. 1.

Bibliografie D. Anexe
C.

A. Argument

România deţine atât elemente care au însemnătate pentru turism cât şi o multitu -dine de mijloace care pot facilita activităţile specifice acestui domeniu. Răspândirea acestora în teritoriu este diferită existând pe de-o parte aglomerări de obiective ce au condiţionat şi concentrări de modalităţi şi resurse de punere în valoare a acestora, iar pe de alta spaţii largi în care toate acestea sunt dispiate. Mai mult în prima categorie evoluţia locală, regională este variată în contextul impunerii unora spre anumite tipuri de activităţi turistice, unele re -cunoscute pe plan naţional şi internaţional în raport de altele care dispun de obiective la fel de însemnate dar puţin cunoscute şi unde mijloacele de valorificare sunt reduse. Pentru a avea o bază într-un program complex de organizare şi dezvoltare turistică a ţării şi a oricărui teritoriu trebuie să se plece de la inventarierea corectă a tot ceea ce există şi la diferenţierea de unităţi care să se poată înscrie într-un sistem ierarhic. Componentele de ordine diferite vor abvea o anumită alcătuire şi funcţionalitate dar şi legături care să asi- gure intercondiţionarea şi prin aceasta unitatea sistemului.Pentru turism importanţă are sta- bilirea de unităţi taxonomice precise care pe deo parte fiecare reflectă un anumit nivel de resurse potenţiale iar pe de altă parte un minim de dotare (mijloacele) posibile la un mo- ment dat, pentru valorificarea acestora. Dacă prima componentă poate fi privită ca relativ fixă (mai ales în cazul elementelor specifice cadrului natural), cea de a doua are un caracter dinamic în sensul unei evoluţii sau involuţii în funcţie de politicile economice aplicate. Scara ierarhică normală, cel puţin pentru evaluarea potenţialului turistic o constituie: punctul turistic, localitate (cu valenţe turistice), centru turistic, axă turistică, zonă turistică, regiune turistică la care în cazul României se poate adăuga provincia turistică. Studierea turismului în România servește întregirii imaginii fenomenului turistic cu particularizarea pentru România. Se urmareşte cunoaşterea etapelor de dezvoltare, pentru ca în comparaţie cu fenomenul turistic european şi global să poată fi apreciat obiectiv facându-se abstracţie de perioadele de regres legate de factori de natură social-economică sau politică. Obiectivele esenţiale ale studiului de față constă tocmai în cunoaşterea patrimoniului turistic, a materiei prime neprocesate, sau parţial amenajate care se constitue ca factor fundamental, făara de care turismul ca fenomen şi mai ale3s activitate ec onomică majoră nici nu poate fi conceput. Un alt obiectiv este cel de a surprinde tendinţele aparent aleatoare stimulate de noile orientări, de impactul cu procesul de privatizare şi legislaţie, dar mai ales cele legate de iniţiativele particular-familiare, mai ales în mediul rural care dă consistenţa şi spaţialitate şi aferă noi posibilităţi şi direcţii de expansiune. Analiza dezvoltării in timp a bazei materiale şi legatura cu infrastructura general aparţinând altor domenii de activitate evidenţiază o altă caracteristică a turismului, aceea de ramură de sinteză şi cu sprijinire logistică reciprocă. Cunoaşterea amenajărilor turistice, ca şi volum şi dimensiune, tipologie şi repartiţie spaţială reflectă gradul de utilizare turistică şi raportarea la intensitatea, caracteristicile, regimul şi provenienţa fluxurilor turistice.

Toate acestea se vor constitui ca argumente în evidenţierea corelaţiei între diversitatea potenţialului şi amenajărilor turistice, calitatea serviciilor şi gradul de eficienţa a acestora reflectată atăt în volumul cererii, stimulate de ofertă a pieţei turistice şi mai ales în categoriile de turism ( a tipurilor şi formelor de turism practicate şi practicabile). La nivel regional spaţial sunt surprinse caracteristici care individualizează entităţi ce permit emiterea de prognoze şi tendinţe de dezvoltare. În perioada actuală, turismul este de mare importanţă atât pe plan naţional cât şi internaţional, reprezentând unul dintre cele mai complexe fenomene ale civilizaţiei contemporane nu numai prin proporţiile impresionante ale populaţiei globului care-l practică, dar mai ales prin implicaţiile sale. Denumirea de “turism” a căpătat în zilele noastre sensuri ce realizează o mare complexitate de situaţii, de la necesitatea firească de a cunoaşte, de a vedea sau de a descoperi, până la cerinţele reconfortării fizice sau intelectuale. Termenul generic de “turism” înmănunchiază gusturile şi însuşirile de a călători, pedestru, ciclist, cu automobilul, trenul, vaporul sau avionul, de placere sau pentru îngrijirea sănătăţii. Obiectul imediat al oricărei forme de turism îl constituie aspectele mai mult sau mai puţin “artistice” ale naturii locurilor, natura cu toate însuşirile aerul, pământul, vegetaţia sau apa. Dar oricât de spectaculoase vor fi asemenea însuşiri, ele pot da deplinătate numai în măsura asocierii lor “civilizaţiei”, componentelor realităţilor sociale, istorice, economice privite ca atare, dar mai ales pe firul metamorfozelor lor în timp şi spaţiu. Vom atinge idealul turistic ori de câte ori, călătorind, vom avea prilejul să ne bucurăm de “natură”, aşa cum este ea, dar mai ales în manifestarea armonioasă cu munca şi inteligenţa omenească. Din punct de vedere etimologic, conform dicţionarului Larousse, termenul “turism” ar proveni din latinescul “turnus”-“voiaj în circuit”, care a fost preluat de limba franceză “tour” – călătorie, plimbare. Pe de altă parte, unele dicţionare susţin originea engleză a cuvântului, provenit din “tour” şi “to tour” –“călătorie în circuit” (Swizewscki, 1977). Există o serie de definiţii ale turismului care sau remarcat de-a lungul timpului. Definiţie elaborată de Swizewschi şi Oancea (1977) consideră turismul un fenomen socialeconomic de masă, caracteristic civilizaţiei industrial-urbane ce se deplasează in cadrul relaţiilor interdependente dintre mediul geografic şi societate. El constă în consumarea produsului turistic pe diferite arii geografice şi unităţi de timp, ca urmare a deplasărilor banale ale indivizilor în afara activităţilor productive sau a obligaţiilor de serviciu, având ca rezultat regenerarea forţei de muncă, refacerea sănătăţii îmbogăţirea orizontului cultural (inclusiv satisfacţii spirituale).

Capitolul I Turismul în România
B.

1.Evoluția turismului în România

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T. – ce își are sediul la Madrid) definește tu- rismul ca fiind “ activitățile realizate de persoane sau grupuri de persoane pe durata călătorii -lor și șederii acestora în locații diferite de spațiul obișnuit traiului cotidian1. Conform determi- nărilor turismul este „activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoreşti dintr-un anumit punct de vedere". Activitatea turistică poate fi considerată una din cele mai vechi ocupaţii ale omului încă pe timpurile când nomadismul era modul de viaţă al unei colectivităţi umane. Pe parcursul evoluției societății umane, omul în permanenţă a avut şi activităţi turistice, care au fost impuse de anumite situaţii, nevoi, necesităţi şi poate nu în ultimul rînd pentru ceea ce numim noi astăzi agrement. Turiştii care se deplasau dintr-un loc în altul au fost în de- cursul timpului printre primii şi cei mai dinamici purtători de informaţii. În condiţiile lipsei telecomunicaţiilor succesele de dezvoltare în toate activităţile umane erau difuzate şi prin tu- rişti. Cu certitudine se poate afirma că turismul a existat în toate epocile istorice, ceea ce s-a nodificat în timp a fost doar formele de deplasare a turiştilor, scopurile acestora.2 Pentru unii turismul este o distracţie sau o formă de menţinere sau de refacere a sănătăţii, iar pentru alţii o activitate profesională, o necesitate vitală. România, cu o experienţă de peste 2000 de ani în activităţile turistice, în prezent îşi perfecţionează formele de practicare a turismului, infrastructura turismului şi se află în faţa adop- tării unei strategii al activităţilor turistice, prin luarea în considerare a experienţei ţărilor avan- sate, a elaborărilor ştiinţifice din marile centre universitare şi academice.3 România are posibi- lităţi universale, specifice, unice în dezvoltarea turismului. România nu poate (şi nici nu trebuie) să preia un model elaborat şi folosit în alte ţăr ale lumii. România are propriul său po-tenţial ştiinţific şi practic care să fundamenteze strategia sa proprie, cu totul originală, pe care să o aplice prin metode, de asemenea, întrutotul specifice. O asemenea orientare nu poate fi explicată doar prin experienţa istorică sau prin originalitatea condiţiilor geografice, climatrice, tradiţiilor, obiceiurilor, artei, culturii etc. În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.
4

Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul
1

Glăvan, V.(2000),Turismul în România, Edit. Economică Bucureşti,

2

Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,
3

Cocean., P.(1997),Geografia turismului românbesc.Editura Focul Viu, Cluj Napoca, Biblioteca Facultăţii de Geografie,
4

Stănculescu G. – „Tehnologia turismului”, Editura Oscar Print, București 2003

Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării,Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă).5 După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările World Travel and Tourism Council,6 România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016.[19] Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.7

DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

DESTINAŢII TURISTICE MONTANE
5 6

DESTINAŢII TURISTICE BALNEARE

Dinu Mihaela (2002), Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

MONTANE) Biblioteca Facultăţii de Geografie.
7

(STAŢIUNI TURISTICE Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti, (STAŢIUNI TURISTICE BALNEARE)
Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,

Biblioteca Facultăţii de Geografie

DESTINAŢII TURISTICE DE LITORAL (STAŢIUNI TURISTICE DE LITORAL) DESTINAŢII TURISTICE URBANE . trasee turistice ARII PROTEJATE PARCURI NAŢIONALE PARCURI NATURALE • REZERVAŢII ALE BIOSFEREI SPECIALE • vânătoare sportivă • pescuit sportiv • cazinouri • Parcuri tematice .centre turistice .localităţi turistice urbane DESTINAŢII TURISTICE ÎN SPAŢIUL RURAL (sate turistice) LOCALITĂŢI ŞI TRASEE TURISTICE localităţi urbane şi rurale.

alpinismului.identificarea componentelor patrimoniului antropic. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale.nebulozitatea atmosferei. .temperatura și umiditatea aerului. Evaluarea corectă a componentelor sale. Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare. Din această perspectivă.1.descrierea formelor de turism.Potențialul turistic al României Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. . Atracția turistică este moti -vul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. . 8 George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”.stâncile cu formă bizară. .2. faună). carstic.identificarea componentelor patrimoniului natural. . prezentarea itinerarilor specifice Maramureșului istoric8. el reprezintă motivația principală a circulației turistice. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: . Scopul lucrării este de a prezenta potențialul turistic al României respectând următoarele criterii: . prin valoarea și originalitatea acestora. odihnei și recreerii. floră. . potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general. a) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă.treptele și formele de relief (relieful glaciar. stimulând practicarea drumeției. . Turismul 2.brizele montane și marine. speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic. b) Clima – contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin: . O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. .fenomenele geologice. vulcanic).regimul pricipitaților. analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activității turistice. prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor.

Biblioteca Facultăţii de Geografie. rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic.estetică – contribuind astfel la creșterea atractivității zonelor vizitate. d) Vegetația – reprezentată prin păduri. pajiște.râuri.științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în rezervații ți parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv. România dispune de un bogat și valoros potențial antropic.datorită bogăției și variații speciilor. f) Rezervațiile naturale – prezintă importanță: . agrement. • cura heliomarină. Componentele potențialului turistic antropic.cinegetică și piscicolă . lacuri naturale și antropice. • climatoterapia. .o atracție turistică în sine: parcuri naturale ca destinații de vacantă.Univ.România. • Instituții și evenimente cultural – artistice. Edit.. Potenţial turistic şi turism. se grupează în9: • Potențialul cultural – istoric: • Vestigii arheologice și monumente istorice și de artă. de tratament balnear. rezervații științifice. de cunoaștere. ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână. parcuri dendrologice. . fluvii. de cură heliomarină. cognitiv – științific ca bază a turismului profesional și de cunoaștere. care se evidențiază prin atractivitatea și valoarea lor. . recreere.un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. • Elemente de etnografie și folclor. de pescuit. arborete prezintă: . mări.prezintă din punct de vedere turistic o importanță: . Simon Tamara (2001).sub aspect estetic – ca element de atractivitate. e) Fauna . .Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism: • sporturile de iarnă prin prezența. științific. de practicarea a sporturilor nautice. c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: . Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă. •Potențialul tehnico – economic •Potențialul socio – demografic 9 Cândea Melinda. Erdeli G. delte și estuare. consistența și menținerea stratului de zăpadă. Bucureşti.

Marginea si altele. Moldovița.creație artistică. Bucureşti. Mogoșoaia.Sucevița. . Monumentele istorice si de artă de o mare varietate reflectă evaluarea culturii și civilizației autohtone. Drobeta.cetățile medievale: Sighișoara. Rozavlea.bisericile din lemn din Maramureș. „Biserica Trei Ierarhi” din Iași. Oboga. Dragomirna. . . Suceava. Neamț.cetăți țărănești fortificate: Depresiunea Brașovului. încondeierea ouălor. Cotroceni. cele din zonele Bucovinei. Curtea Veche – Palatul Voievodal din București.România. Horezu. .Patrimoniul cultural – istoric Vestigii arheologice si monumente istorice si de arta.cetățile daco – romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Targoviște. producția mestesugarească și artizanul se remarcă prin centrele de ceramica de la Horezu.arhitectura si tehnica populara specifica. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Potaissa (Turda). Voroneț. Neamț – Agapia.. unde se afla si ruinele podului Traian. tradiții populare exemplu: Târgul de Fete de pe Muntele Găina.mănăstirile Bucovina.monumentele de artă: Ansamblul Sculptural al lui Brâncuși de la Mărășești. Dornelor. Cozia. Feldioara. Elementele etnografice si folclorice: caracterizate prin originalitate. cultura si civilizația poporului nostru. țesutul covoarelor. Turnul Chindiei de la Târgoviște si altele. Teliu Maierus. .cetățile dacice: Sarmizegetusa. Simon Tamara (2001). . cojocaritul. . Putna.obiceiuri.Univ. . -centrele de prelucrare a lemnului. Edit. Varatec. reprezintă o atracție inedita a țării noastre. Potenţial turistic şi turism. Vestigiile arheologice existente pe teritoriul României sunt numeroase. Prejmer. . dar și influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contract intre cele mai reprezentative se număra: . „Tara Bârsei” Rășnov. de la Costești si Blidaru din munții Orăștiei. . de mare valoare atât pentru istoria. Neamț. Napoca (Cluj Napoca). Peles. Erdeli G. Dragomiresti. Acestea includ: . bogăție si varietate. Maramureș. Bod. Dierna Orsova. Dintre acestea pot fi enumerate10: . Govora. Tarii Moților. Oltenia – Tismana. Corund. cat si pentru cele universale. 10 Cândea Melinda.castele și palate ca: Bran. Festivalul datinilor si obiceiurilor de iarna de la Sighetu Marmatiei. Arbore. Alba Iulia. Humor.bisericile: Biserica Neagra din Brașov. Corvineștilor – Hunedoara.

• Instituțiile si evenimentele cultural – artistice reflecta intensitatea vieții spirituale.orașele care sunt atractive prin arhitectura specifica. Cluj Napoca. serbări (Serbările Marii.. . . Vidraru. Editura Oscar Print. Casa Sfatului din Brașov. prin valorile de arta pe care le adăpostesc sau evenimentele pe care le găzduiesc: București. Muzeul „Antipa” Suceava. Cerbul de Aur. peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2000 m la cele de câmpie.costumele populare din zonele Argeș. fapt ce a condus la conturarea de provincii turistice şi zone turistice (în cadrul acestora sunt centre. Palatul Culturii din Iași. Operele din București. Oradea. Timișoara. izvoare cu apă minerală şi termală. Mircești. . Muscel. Vidra. Timișoara.Sate turistice: Rucar. . Bibliotecile din Oradea. . istorice.Palate: Palatul Culturii – Iași. Prislop.Biblioteci: biblioteca Bathyaneum – Alba Iulia. Bistrița. Cluj. Oltenia. . Moldova. Potențialul tehnico – economic include11: . Stupca. Gruparea pe teritoriul României a acestor elemente este rezultatul conexiunilor stabilite între om şi natură de-a lungul timpului. București 2003 . un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase şi conifere.edificiile unor instituții culturale ca: Ateneul roman. lacuri folosite pentru agrement.muzeele si casele memoriale cu profile diverse: științele naturii. – Tehnologia turismului.Sate cu tradiții folclorice: Huda. Certeze. . ale teatrului. expoziții si târguri. ale filmului.Transfagarasanul si alte elemente tehnico – economice care pot constitui atracții.poduri: Podul de la Cernavoda. Porțile de Fier. . Transilvania. Bran. Iași. . localităţi şi obiective turistice fiecare reflectând un 11 Stănculescu G. Bogdan – Vodă. Fundata. nataţie şi pescuit sportiv. Alba Iulia.Muzee: Muzeul Brukinthal – Sibiu.baraje de acumulare: Izvorul Muntelui. El este alcătuit mai întâi dintr-o varietate de forme de relief. știința și tehnica etnografica si arta. Alba Iulia. Sighișoara.evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu. . litoral şi Delta Dunării. .Case memoriale Ipotești. Serbările Zăpezii). România dispune de un bogat şi complex potenţial turistic. tradiția si modernismul in cultura. .localitățile rurale care pe lângă aceste valori oferă si condiții naturale deosebit de atractive pentru petrecerea timpului liber. Potențialul socio – demografic cuprinde: .

văi importante cu numeroase aşezări precum şi porţiuni din munţii vecini. M.Rodnei. sociale etc. aici sunt cabane. drumeţia constituie forma principală de turism.Univ. excursii în circuite care reunesc principalele localităţii etc. Retezat. • activităţi turistice specifice–drumeţii pe trasee montane cu durată şi grade diferite de dificultate.Piatra Craiului.Ţarcu. M. M. intense păduri de conifere şi foioase. numeroase izvoare şi lacuri. M. M.. Mult mai extinse sunt zonele turistice complexe care includ depresiuni. Provinciile turistice din România Provincia turistică Carpatică este cea mai extinsă spaţial.Rarău-Giumalău. M. Banat. mase de grohotişuri.Iezer.Ceahlău.Vrancea. Ciuc-Gheorghieni. excursii în circuit etc. M. Potenţial turistic şi turism. Bistriţa. M. Edit.) • concentrarea elementelor istorice şi de cultură ca şi a celei mai mari părţi din infrastructură în depresiuni şi în lungul văilor mari. Braşov. M.Cozia. Maramureş.Harghita. aflate în apropiere). Parâng. Buzău. faună cinegetică valoroasă etc. Bucovina. În cadrul ei se separă două mari categorii de zone turistice. carstic. vârfuri ascuţite. aici găsindu-se şi centrele turistice care polarizează dinamica turistică. M. . vulcanic.România.Bucegi. vânătoare. Simon Tamara (2001). amenajări pentru sporturi de iarnă.Braşovului. tratamente în staţiuni balneare şi climaterice. caracteristicile ei fiind date de: • predominarea elementelor naturale (relief glaciar.Călimani. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Prima include masivele muntoase(M Gutâi. Bucureşti.anumit grad de complexitate atât ca potenţial turistic şi infrastructură cât şi ca mod de desfăşurare a activităţilor turistice).2. chei şi defilee. alpinism. o infrastructură diferită care valorică corespunzător sau nu elementele existente. 12 Cândea Melinda. izvoare minerale.Hăşmaş. M. odihnă.12 Astfel în cadrul României se deosebesc mai multe provincii cu caracteristici distincte date de asocierea elementelor naturale şi a celor antropice. se impun mai multe centre turistice cu dotări variate pentru turism din care se organizează excursii.Buzăului. istorice. pajişti alpine şi subalpine.Apuseni ) în care există multe atracţii turistice dominant cu caracter natural ce sunt cuprinse în sisteme de poteci cu marcaje turistice. areale pentru pescuit sau vânat. M. unele rezervaţii naturale etc.Godeanu.Şureanu. explorări carstice.Făgăraş. Cele mai însemnate zone sunt: Oaş. M.Ciucaş. M. M. Erdeli G. M. M. M. 2.) concentrate în localităţi dar şi obiective naturale (îndeosebi lacuri. M. formele de turism importante sunt: recreerea şi odihna. creste. platouri. M. M.Căpăţânii. În cadrul lor sunt diferite tipuri de obiective antropice (culturale.

renascentist etc. Constanţa şi Mangalia sunt cele mai însemnate centre turistice. lacuri.balneoterapie. Munţii Apuseni) Provincia turistică Dobrogea cuprinde spaţiul dintre Dunăre şi Marea Neagră. centre viticole renumite ca Ostrov) Delta Dunării (grinduri pe care se află sate mici pescăreşti. castele şi palate. dar apariţia unor centre de turism rural în cadrul depresiunilor Sibiu şi Făgăraş sau în arealul BistriţaCluj. Medgidia.. în jurul oraşelor Târgu Mureş. localităţi turistice cu importanţă istorică Adamclisi. În restul Dobrogei se adaugă mai multe centre turistice cu importanţă mai mică (Cernavodă. • Provincia Dealurilor Transilvaniei include partea centrală a României desfăşurată între ramurile Carpaţilor. Precumpănesc obiectivele istorice şi cultural tradiţionale (cetăţi şi ruine de cetăţi antice şi medievale nu numai în oraşe dar şi în sate.). Babadag etc. Sibiu. Ţara Oaşului. în apropierea oraşelor Făgăraş. recreere. cabane sau refugii a fost completată în ultimul timp prin apariţia mai ales în cadrul depresiunilor şi în lungul culoarelor de vale a numeroase aşezări în care s-a dezvoltat agroturismul (Depresiunea Dornelor. Se adaugă elemente ale cadrului natural (lacuri sărate rezultate prin prăbuşirea exploatărilor de sare pe seama cărora s-au dezvoltat staţiuni balneare. Această provincie are caracter complex. 13 Stănculescu G. Se impun două zone turistice • Dobrogea de Sud inclusiv litoralul (condiţii optime pentru odihnă. – Tehnologia turismului. În cadrul acestei provincii se disting câteva zone turistice cu caracter complex în jurul unor mari centre turistice (în jurul oraşului Cluj-Napoca • • • • zona Someşul Mic. rezervaţii naturale floristice. fapt dovedit de clasarea pe locul I pe ţară a judeţului Constanţa în ceea ce priveşte numărul de locuri de cazare. cetăţi ţărăneşti.). iar infrastructura şi dotările sunt variate dar cu o distribuţie diferită. biserici în stil gotic. baroc. Depresiunea Maramureş. Sighişoara şi Medias zona Mureşului transilvan. elemente turistice naturale se îmbină cu cele antropice. clădiri din sec. o infrastructură bine dezvoltată. provincia Dealurilor Transilvane se caracterizează printr-o dotare corespunzătoare mai ales în oraşe.Infrastructura tradiţională 13formată din drumuri forestiere. biserici din lemn.) şi două axe turistice: axa Carasu (Cernavoda-Medgidia-Constanţa) şi axa dunăreană (Ostrov-Cernavoda-TopaluHârşova-Măcin-Issacea) care se caracterizează prin mnumeroase urme de civilizaţie materială încă din cele mai vechi timpuri. Alba Iulia zona sud transilvană). Editura Oscar Print. poteci marcate sau nemarcate. în jurul oraşului Bistriţa zona Someşul Mare. canale braţele Dunării pe care se face navigaţie. peisaje inedite etc. Sulina singurul oraş din Deltă şi Tulcea – centrul turistic din nordul Dobrogei din care se pătrunde în inima Deltei). Măcin. geomorfologice. XVIII-XIX etc. București 2003 .

şi cu un potenţial antropic diversificat şi bine valorificat. Această provincie este relativ aproape de Bucureşti şi de alte oraşe din câmpia Română care se constituie şi principalele zone emiţătoare de turişti.) şi prin peisajele caracteristice anumitor regiuni (podgorii şi livezi renumite). Prahova) şi în staţiunile balneare sau climaterice situate aici. Piteşti. Provincia dealurilor din sudul României include Subcarpaţii şi Podişul Getic. XIV-XVIII. Importante sunt şi staţiunile balneoclimaterice care s-au dezvoltat aici pe seama izvoarelor termale şi minerale de la Buziaş. Se conturează două zone turistice complexe ce au ca centre polarizatoare oraşele Suceava . numeroase muzee etc. Elementele cu importanţă turistică sunt – un relief fragmentat cu multe forme deosebit de pitoreşti. Oradea. alături de oraşele mari situate în interiorul acestei zone. biserici vechi din sec. Oltenia de Nord). Activităţile turistice se desfăşoară în oraşele mari (Timişoara. Ele constituie şi centre din care pornesc fluxuri de turişti spre localităţi turistice mai mici din câmpie (pentru odihnă şi agrement la sfârşit de săptămână) sau din staţiunile din Carpaţii Occidentali. Aici sunt cele mai multe muzee de importanţă naţională. o salbă de lacuri şi păduri de agrement. biserici aparţinând diferitelor epoci şi stiluri. edificii din sec. Lugoj. un echipament turistic variat etc. dotările turistice sunt slabe şi sunt reprezentate doar de câteva hoteluri situate în oraşe. Prahova-Argeş. Satu Mare. Se pot adăuga axele turistice ale văilor Teleajen şi Doftana. Baia Mare) în care sunt concentrate obiective îndeosebi social-culturale şi istorice şi o infrastructură bine reprezentată. Băile Felix. Jiu. Zalău. O axă însemnată în perspectivă va fi Dunărea. În partea de sud a Podişului Moldovei se poate delimita o altă zonă turistică – zona Bârlad. Săcelu). • • zona turistică Bucovina şi Iaşi zona turistică Jijia. Băile 1 Mai şi Băile Tinca de importanţă naţională sau locală. podiş şi depresiuni în care specificul este dat de elementele istorice şi de cultură (ruine de cetăţi medievale. XVII-XIX.Bahlui. Arad. Călimăneşti. ruinele palatului şi curţii domneşti din sec. Govora. Se impune zona Bucureştiului care include oraşul dar şi o parte din câmpia limitrofă. pe seama cărora s-au dezvoltat multe staţiuni balneoclimaterice–Slănic Prahova. XIX-XX. cele mai însemnate instituţii cultural-artistice. Provincia dealurilor şi câmpiilor din vestul ţării reprezintă o provincie turistică de mare importanţă care are în compunere Dealurile şi Câmpia de Vest. Celelalte oraşe constituie centre turistice însemnate care polarizează activităţile turistice pe spaţii mai mici fiind în acelaşi timp localităţile din care pornesc fluxuri spre zonele vecine din Subcarpaţi şi Carpaţi. Infrastructura este relativ bună fiind localizată cu precădere în lungul văilor principale (Olt. vulcani noroioşi şi carst pe sare. Ploieşti). . regiuni cu un poteţial turistic natural variat dar doar parţial valorificat. XVXVI. un bogat fond etnofolcloric tradiţional. XVIII-XIX.Vrancea. biserici şi mănăstiri din sec. Provincia Câmpia Română are o extindere mare. Argeş.Provincia turistică a Podişului Moldovei se desfăşoară în estul României cuprinzând regiuni de dealuri. palate şi edificii reprezentative din sec. obiectivele de interes turistic ca şi cea mai mare parte din amenajările destinate odihnei şi agrementului sunt concentrate în oraşe (Craiova. Se separă câteva zone (Buzău. lacuri sărate şi izvoare minerale. Olăneşti. Cu excepţia părţii nordice a provinciei turistice.

Ele sunt localizate in principal intre zona de contact intre dealuri si podișuri cu arealul montan (stațiunile Covasna. Lacul Sărat. 1. datorează calităților fizico – chimice ale apelor lor si ale unor particulelor ca fenomenul de heliotermie si salinitate ridicata. Apele minerale si termominerale volumul rezervelor. Ocna Sibiului.). Lacurile terapeutice 3. . Editura Oscar Print.din Câmpia Română – Balta Alba.2. Salinele 6. varietatea conținutului lor.. Plantele medicinale 7. iodurate sau suflatate. Emanații de gaze terapeutice 5. Lacurile cele mai folosite in balneoturism: . Ocna Sugatag. Nămolurile terapeutice 4. –Tehnologia turismului. Ocna Dej. Slanic Prahova. Apele minerale și termominerale 2. Aeroionizarea Existenta acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneo climateric si valorificarea lor pentru tratarea unor game largi de afecțiuni. calitățile terapeutice. de care se leagă o parte importanta din activitatea balneoturistica a României. Mangalia. Apele minerale din tara noastră au un conținut deosebit de variat in elemente chimice si de aceea prezintă o mare complexitate si diversitate sub aspect fizico-chimic. 3. Lacul Amara. minerologic. apele acestor lacuri sunt clorurate sodice. Baile Herculane. Vatra Dorna) 2. Formele de turism România dispune de un excepțional potențial balnear care concentrează o varietate de factori morali de cură.3. Factorii climatici de cura 8. Tușnad. prezintă un deosebit interes terapeutic.din masivele de sare din zonele dealurilor sub carpatice sau de podiș (de la Sovata. Calimanesti. România dispune de importante rezerve de nămoluri terapeutice care după originea si calitățile lor fizico –chimice. . București 2003 . Lacurile terapeutice. se împart in trei categorii: 14 Stănculescu G. termic. Nămolurile terapeutice. Ocna Murea. acestea reprezintă principalul factor natural de cura din tara noastră.de pe litoral marin – Techerghiol. Factorii naturali de cură în turismul balnear14: 1.

a expansiunii orașelor. Astfel ea se constituie intr-un important factor de cura pentru multiple afecțiuni. In afara noastră aeronizarea prezintă valori moderate. . Harghita Bai.. Plantele medicinale ca factori naturali de cura. Factori climatici de cura pot fi utilizați in menținerea sau ameliorarea stării de sănătate a organismului uman prin climatoterapic. aceasta reprezentând „materia sa prima”. acestea includ: . sunt din ce in ce mai solicitate balneomedic. 5. nămoluri negre.Turbe descompuse chimic la: Poiana Stampu. Borsec. Dezvoltarea societății presupune mediul înconjurător la doua tipuri de de gradări: • Unul ca urmare directa a exploziei demografice. Borsec. dealurile si podișurile pana la 600 -1000 m. Emanații naturale de gaze termice. Covasna. Sovata. Sangiori Bai. cat si in cura externa ca bai de plante. . 7. sunt intalnite la: Sugag. purtătorul resurselor sale.bioclimat sedativ indiferent din câmpia de vest. Buziaș. comunicații. specific munților vulcanici Oaș – Caliman – harghita. predominant negativa are efecte benefice asupra organismului uman în principal de sedare. Baile Herculane). . Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate. baze de tratament. Aeruconizarea.Emanațiile naturale de hidrogen sulfurat.bioclimat tehnico stimulant specific altitudinilor de peste 800 m si pana la circa 2000 m. Aceasta implica: aerul .Bai si Santimbru Oas fiind unice in Europa. Slanic.Emanațiile naturale de dioxid de carbon. Praid si Cacica. creșterii considerabile si intr-un ritm rapid înregistrate in industrii. este dependent de mediul înconjurător. Prahova. Acest valoros fond balnear al tarii noastre este dublat dea servi de particularități. Salinele constituie un important factor de cura. sulfuroase. dar sunt zone unde acestea sunt mult mai ridicate (Baile Felix. sunt utilizate ca mofete la Baile Tusnad.Nămoluri minerale de izvor de la Sanghiorzi Bai. Ocna Sibiului. influenta climatului aeroelectric cu o aeroinizarea bogata.medio a unei stațiuni. 4.apa Popularea . specifice lacurilor: Techerghiol. Lacul Sarat. Slanic Moldova.sonora . . Borsec. exploatări intensive a resurselor naturale. Ocnele Mari si Marii Negre.solul .sapropelice.bioclinat excitant de câmpie si litoral: . Mangalia. se afla la Targul Ocna. 6. 9. Vatra Dornei. Amara. atât in prepararea unor medicamente. obiectul si domeniul de activitate si de desfășurare a sa. Moneasa. sporind astfel valoarea balneo. Tusnad. In urma cercetărilor de bioclimatologie medicala sau evidențiat mai multe bioclimate cu calități terapeutice: .peisajul . Baile Felix. agricultura si alte domenii de activitate amplificării sistemelor de transport.

Retezat. hotărâri si alte acte normative care stabilesc principiul. Tusnad. Zonele si stațiunile turistice beneficiază de priorități pentru ameliorarea si protecția mediului înconjurător prin măsura si programe speciale. caracterizata prin varietatea si armonia formelor de relief. faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora total sau parțial. . Harghita. diversitatea obiectivelor turistice naturale si antropice. „pe urmele lui Dracula”. Există multe exemple de acest gen. pe interese cat mai variate. Punerea in valoare a acestuia presupune conceperea unor programe turistice originale si atractive. majoritatea intrând în unul din cele două tipuri:conservarea și reabilitarea mediului.produse tematice ca de exemplu: circuite situate in zone montane: Turul mănăstirilor din Bucovina. marcate. mediul beneficiază de pe urma turismului.sejur de 6-12 zile pentru odihna si tratament in Sinaia. . puncte sau obiecte turistice. zone. Piatra Craiului. anul Nou. reflectat in sistemul de legi. normele generale si speciale. Munții Mehedinți. Sinaia .rezervațiilor si monumentelor naturale . In ceea ce privește protecția si conservarea mediului. Apuseni.pădurilor Degradarea . o o Acțiuni de orientare turistica. „Maramureșul – ținut de legenda”. 1 Mai. situează România printre tarile cele mai favorizate. precum si existenta unor resurse cu caracter de unicat. drumeții pe trasee montane. Oltenia de Nord. Aceasta este rezultatul: a) concepție greșita de valorificare a unor resurse turistice. o Sejur scurt pentru sfârșit de săptămâna sau cu ocazia diferitelor sărbători: Crăciun. Predeal Poiana Brașov. b) presiuni directe a turiștilor asupra peisajului. specifice diferitelor zone ale tarii. persoanelor fizice si chiar organelor centrale si de control in acest domeniu.obiectivelor antropice • Altul mai puțin agresiv cu caracter sezonier care decurge din folosirea mediului înconjurător pentru activități de turism si agrement. Parâng. Munții Bucegi. Postăvarul. in Maramureș. Azuga. . având posibilități de practicarea a unui „turism total”. Cernei.Speoturism in Munții Apuseni.turism rurali în culoarul Rucar – Bran. care vizează asigurarea si încurajarea dezvoltării turismului. Munții Sejurul care poate fi: . Valoarea potențialului turistic al României. precum si răspunderile ce revin societăților. Făgăraș.sejurul de 6-12 zile pentru practicarea sporturilor de iarna in munții Postăvarul. Retezat.. Piatra Craiului. in munții Bucegi. Bucovina. o alpinism in munții Bucegi. florei. in tara noastră este creat un cadru juridic solid. cure de teren in Muntii Bucegi. Candel. . Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie. Complexitatea si atractivitate potențialulului turistic al Carpaților Romanești se poate materializa in organizarea unor programe turistice specifice ca: o excursii. Ceahlău.

Între acestea se evidențiază: • plimbări cu vaporul.Dintre numeroasele trasee si itinerarii turistice specifice zonei montane amintim15: • Bușteni – Cabana Gura Diham – Poiana Izvoarelor. Potenţial turistic şi turism. astfel are în vedere construirea unor structuri noi. • București – Pitești – Curtea de Argeș – Bâlea Lac – Cartisoara – Avrig – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitești – București. folclor. • sejur de 12 -21 de zile pentru tratament balnear.programele gastronomice cu specialitățile pescărești. artă populară. Între programele turistice ce pot fi organizate evidențiem: . . Bucureşti. stațiuni balneoclimaterice precum și fondul cinegetic Romanesc. Erdeli G. o București – Tulcea – Chilia Veche – Sulina – Crișan – Maliuc – București. o importantă destinație artistică.Univ. În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor. • Cluj Napoca . care nu sunt suficient de bine dotate din punct 15 Cândea Melinda. rezervațiile naturale . Itinerarii turistice specifice litoralului românesc al Mării Negre este: • București – Constanța – Eforia Nord – Mangalia – Adamclisi – Mulfatlar – Constanța – București. .echitație la Mangalia. Simon Tamara (2001). România este foarte bine reprezentată. Dintre itinerarile turistice care pot fi practicate in Delta Dunării exemplificăm: o București – Tulcea – Murighiol – Babadag – Enisală – Histria – Mamaia – Constanța – București. . Bogăția si varietatea potențialului turistic din Delta Dunării o individualizează.programe oferite naturaliștilor. Edit. Diham – Predeal – București: • București – Sinaia – Predeal – Paraul Rece – Rasnov – Bran – Rucar . dar și modernizarea celor existente. hidrobuzul sau bărcile pe canalele Deltei și pe lacurile interioare. • programe speciale de pescărit și vânătoare.România.degustări de vinuri de la Mulfatlar. .sejururi de 6 – 12 zile pentru odihnă și pentru cură helio – marină. principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie. Biblioteca Facultăţii de Geografie .tururi de litoral. • agrement nautic. • Oradea – Beius – Stana de Vale – Cabana Lasu – Cabana Valea Draganului – Alesd – Oradea. generând o multitudine de programe turistice. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice. Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă prin valoarea și diversitatea atracțiilor.Cheile Turzii – Câmpeni Albac – Huedin – Cluj Napoca. dar totuși ar fi loc și pentru mai bine.. • București – Sinaia – Bușteni – Predeal – Brașov Victoria – Podragu – Bâlea Lac – Băile Cascada – Lacul Vidraru – Curtea de Argeș – București. Structurile turistice ale alimentației și tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de agrement și prestări servicii. .Targoviste – București.

dar și introducerea unor noi forme de agrement și extinderea rețelei de servicii. Topolniţa din Podişul Mehedinţi. V. organizatorici. . Putnei. psihologici. -forme de relief pseudocarstic sunt dezvoltate pe sare. Peştera Muierii din Munţii Căpăţânii. multe sunt şi rezervaţii naturale. cascada Iadolina. Polovragi. Ocna Dej etc. Ocna Mureş.) 16 Glăvan. Colonovăţ). care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism.Elena). avene.Turismul în România.Ouşoru din sudul Munţilor Suhard) -cheile. Depresiunea Între Râmnice. Gheţarul Scărişoara şi Peştera Urşilor din Munţii Bihor. Munţii Pădurea Craiului (Damiş-Zece Hotare) unele creste sau bare calcaroase (Piatra Craiului. Prin valorificarea resurselor naturale.(2000). Peştera de la Gura Dobrogei (Podişul Casimcea).de vedere al bazei tehnico – materiale. Sf.Cele mai reprezentative peşteri din România sunt: Peştera Vântului şi Meziad din Munţii Pădurea Craiului. umane și financiare puse la dispoziția sa. prin înălţime (cele 11 vârfuri carpatice româneşti care depăşesc 2500m). Pietrele Doamnei). defileele şi cascadele . Munţii Locvei (Cărbunari. Creasta Cocoşului. Urlătoarea. prin vederea panoramică Vârful Omu din munţii Bucegi sau Vârful Moldoveanu din Masivul Făgăraş. Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass – media. Economică Bucureşti. Edit. Ialomiţei.4 Obiective turistice din România Obiective turistice naturale reprezintă acele elemente ale cadrului fizico-geografic dintr-un loc ce au vocaţie pentru turism. Defileele Jiului. TV 2. a progresului și a civilizației.) se impun prin spectaculos şi inedit. Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură. vf. Cloşani din Podişul Mehedinţi. Ocna Sibiu. gips şi brecia sării. Acestea din urmă necesită modernizări masive. Istriţa. turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice. internet. Manifestarea cererii turistice și dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de factori demografici. alpinism (ex. se aseamănă cu formele de relief carstice şi se impun în peisaj în Subcarpaţi (Meledic pe valea Slănicului de Buzău. Oltului sau Dunării. mai importante sunt16: -vârfurile principale din masivele montane sau deluroase care constituie o atracţie prin fizionomie(Detunatele. Ravniştea.  Obiective turistice oferite de relief sunt numeroase şi frecvent asociate. Vânturariţa -Buila) sau masive (Hăşmaşul Mare). Cuciulat (Podişul Someşan). lapiezuri. cheile Bicazului. Câteva din peşterile României prezintă picturi rupestre şi urme de viaţă materială din pleistocen cum ar fi cele de la Pescari (Defileul Dunării). între ele instituindu-se o relație de interdependență. polii etc. Renumite prin marea densitate şi varietate a formelor carstice sunt: platourile din Munţii Aninei (Iabalcea. Biblioteca Facultăţii de Geografie.prin fizionomie şi pitoresc aparte sunt între cele mai căutate pentru drumeţie. Cormaia) -formele de relief carstic (peşteri. doline.

Etna sau Vezuviu în Italia. câmpurile de nisip -ergurile sahariene. abrupturi cu baza acoperită de grohotişuri -ex. . hrube şi văi de sufoziune dezvoltate în loessurile dobrogene sau din lungul Prutului. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Parâng. Retezat. plajele. sunt dezvoltate îndeosebi pe conglomerate şi calcare în munţii Ciucaş.ex. -vulcanii noroioşi-forme de relief create prin acumularea şi solidificarea noroiului argilos scos la zi de gazele din adânc (Pâclele Mari. ziduri. creasta de granite şi cuarţite din Culmea Pricopan. Făgăraş. Editura Didactică şi Pedagogică. prezente la nivelul interfluviilor alpine. Băile Homorod ) -platourile şi conurile vulcanice rezultate în urma proceselor de acumulare şi consolidare a diverselor produse vulcanice (lave. platourile vulcanice. -formele de relief din lungul ţărmurilor îndeosebi falezele (Bretagne). Dunării. -formele de relief glaciare create de gheţarii pleistoceni (circurile.). se pot separa: -creste. Andreiaşu din judeţul Buzău. Bucureşti. Se pot menţiona în acest sens: Detunatele din Munţii Metaliferi cu coloane de bazalt. Se impune peisajul glaciar carpatin complex din munţii Rodnei. martori de eroziune impuse de existenţa locală a unui anumit tip de rocă (cristalin.Turismul în România.). calcare etc. Pâclele Mici. Bucegi. -stânci cu forme deosebite rezultate din eroziunea diferenţială şi acţiunea mai multor agenţi externi.). -formele de relief create de vânt (dunele de nisip în Franţa. Creasta Făgăraşului etc. la Carei sau în sudul Olteniei. craterele.-formele de relief vulcanic (conurile. Economică Bucureşti. coloane şi blocuri rotunjite din culmea Pricopan. Piatra Craiului. 18 Glăvan. Tipice sunt în vestul masivelor Călimani-Harghita. puncte fosilifere). hornuri. coloanele de bazalt de la Racoş. În acest sens. Pot fi şi unele fenomene inedite care stârnesc interes sau care sunt folosite într-un anumit scop. eruptiv. Geografia turismului. V. Obiective turistice de natură geologică18. văile.(2000). Ceahlău. . din Carpaţi. Edit. doar de cei care şiau făcut din acestea un hobby (ex. turnuri.).creste zimţate. kumurile din Asia Centrală etc. blocurile eratice etc. Creasta Cocoşului din Gutâi. cenuşă etc. Haşag pe valea Visei. Pe ansamblu sunt mai puţin căutate. zidurile de andezit bazaltoid de pe Firiza. ravenări de mari dimensiuni cum ar fi cele de la Râpa Roşie de lângă Sebeş sau Groapa Ruginoasa din Munţii Apuseni )17. Siretului. deltele etc. La noi în ţara forme de relief vulcanic bine păstrate se întâlnesc în Munţii Călimani şi Harghita. Hanu Conachi. aglomerate. 17 Dinu Mihaela (2002). Alpii Scandinaviei. alunecări de mari proporţii. -formele de relief rezultate în urma proceselor de meteorizare şi gravitaţionale (abrupturi cu blocuri prăbuşite la bază. La noi în ţară se impun câmpurile de dune din Delta Dunării. insulele legate prin cordoane de nisip. -forme de relief rezidual. măgurile aparţinând neckurilor etc. ţărmul românesc înalt cu faleză şi cel cu plaje şi delte).). Canada etc. morenele.

Edit. -pădurile parc se află în unele sectoare ale oraşelor mari şi au rezultat fie.). biologice. Săvărşin. la Terca în bazinul Slănicului de Buzău şi Andreiaşu pe valea Milcovului). dar ele ar putea reprezenta obiective importante pentru activităţile cu elevii la unele teme geografice. rolul recreativ este dominant.fenomen rezultat din autoaprinderea gazelor naturale din adânc care ies la suprafaţă în lungul faliilor. Între parcele sunt alei iar denumirile plantelor importante sunt indicate prin panouri sau tăbliţe (ex. Academiei . Moneasa. mai rară sau care prin frumuseţe stârneşte interes (ex. puncte de alimentaţia.). Ocna. Vatra Dornei. Strunga din Bucegi pentru fauna cretacică. Băneasa pentru Bucureşti. Ocna Dej. (ex. de unde renumele căpătat şi numeroasele legende ţesute asupra acestora -ex. uneori sunt şi sere cu specii tropicale. spre ele conducând alei. mijloace de recreere –ex. parcul din faţa cetăţii Suceava). -regiuni puternic accidentate tectonic care stârnesc curiozitatea cunoaşterii (ex. Praid etc. Suslăneşti pentru impresiunile fosile de peşti şi plante din oligocen etc. culoarul tectonic Timiş . folosite în tratamentul anumitor boli (circulaţia periferică) în puncte amenajate (ex. granitul de Greci. Slănic Prahova.. dar la noi sunt într-o anumită măsură cunoscute şi necontrolat valorificate. -vechi ocne de sare sau saline care au fost amenajate pentru diferite activităţi turistice (balnear-Tg. emanaţii de CO2. recreeative. marmura de Ruşchiţa. prin amenajări speciale în pădurea iniţială ( alei. suprafaţa este parcelată iar gruparea speciilor în acestea se face după o tematică care îmbină mai multe criterii ştiinţifice (arbori şi arbuşti subtropicali.Cerna Obiective turistice cu caracter biogeografic-sunt numeroase. -mofetele. arbuşti. plante specifice mediului acvatic sau celui alpin etc. Copou la Iaşi). fie prin plantaţii. se adaugă pentru grupuri restrânse şi pentru alte activităţi cum ar fi vânatul şi culesul fructelor de pădure. rezervaţii geologice şi paleontologice (ex. falia San Andreea din California. uneori cu arbori aduşi din diferite locuri din ţară sau străinătate (Dumbrava Sibiului).Unele au şi grupuri de cercetători. Covasna etc. Geografia Umană şi Economică..pădurile din marginea localităţilor sunt căutate mai ales pentru pentru recreere la sfârşit de săptămână. Gura Humorului. -puncte fosilifere. decorative. chihlimbarul de la Colţi). pentru turism.). Moacşa lângă Curtici. II. plante perene din diferite părţi ale Globului (multe cu carcter exotic). Peştera Ucigaşă de la Balvanyos. antrenamente şi concursuri sportive –Slănic Prahova). Vaşcău. necunoaşterea efectelor nocive pentru respiraţie a condus frecvent la moartea animalelor şi accidental a oamenilor. fisurilor etc. 19 xxx (1984). Pădurile au atât funcţie economică (mai ales pădurile situate la marginea marilor oraşe cu activitate industrială intensă) cât şi funcţie de recreere. Simeria. -parcurile dendrologice sunt suprafeţe în limitele unei localităţi în care după un anumit plan au fost plantate specii de arbori. Tuşnad.-focurile vii. Geografia României. Cele mai însemnate sunt19: . în unele locuri. -cariere cu un anumit tip de rocă.

Călăraşi.Bucegi pe versantul prahovean. Tecuci. păsări (pelicani.există în toate oraşele numărul fiind în funcţie de mărimea acestuia. în M. activităţi cultural-sportive etc. forestiere sunt în mai mică măsură introduse în literatura turistică şi ca atare sunt frecventate doar de specialişti sau de cei care doresc să le cunoască cu un scop didactic sau ca hobby. cele mai mari sunt organizate în jurul unor lacuri (frecvent antropice). Sărbătoarea narciselor la Vad în Depresiunea Făgăraş.). Călimani). în M. (ex.) . turbăriile de la Mohoş. Galaţi etc. -grădini şi puncte zoologice sunt spaţii amenajate care cuprind specii de animale captive din ţara noastră iar cele mai mari şi din afară Constituie locuri de vizită. Jibou. păduri de tip turistic străbătute de trasee turistice. -rezervaţii faunistice . îndeosebi pentru copii dar şi de studiu (Grădina Zoologică Băneasa. Borsec. animale ce au însemnătate distinctă fiind protejate. ierbare etc. au spaţii cu amenajări speciale pentru odihnă. frecvent constituie rezervaţii naturale (la vest de Buzău pădurile Spătaru şi Crâng. În România cele mai importante sunt la Bucureşti. -rezervaţii botanice. -păduri în regiunile montane.).în care sunt protejate anumite specii de mamifere (capra neagră. sere. -păduri cu arbori seculari (Slătioara din estul munţilor Rarău. Iaşi. arbuşti. Sărbătoarea înfloririi liliacului sălbatic de la Ponoare.-grădinile botanice sunt parcuri amenajate în conformitate cu un plan strict ştiinţific. Buzăului la Harţagu şi Viforâta. (ex. Tuşnad. cele mai multe sunt concentrate în Delta Dunării. joaca copiilor. Titan în Bucureşti). unele elemente inedite ale reliefului sau alcătuirea geologică (dominant în masivele carpatice). colectiv de cercetare. ursul carpatic). peşti (lostriţa pe Bistriţa. etc. plante de parter din diferite locuri de pe Glob. se adaugă valoarea peisajului. Cluj-Napoca. -rezervaţii naturale complexe în care alături de specii rare de plante. la Snagov. Cişmigiu. iar în câmpie stejari cu înălţime şi diametre foarte mari şi care au o vârstă care depăşeşte 150 ani. -parcuri pentru recreere şi odihnă . Poiana Stampei etc. Vişeu. egrete. colecţii de plante rare. În această grupare intră mai multe categorii cum ar fi: păduri de interes cinegetic. bălţile Dunării sau în munţii înalţi. Comana etc. bujorul sălbatic de la Zaul de Câmpie). Herăstrău. pădurea Valea Putnei din estul munţilor Giumalău. stârci etc. el constituind chiar un simbol pentru localitatea în moşia căruia se află. aspretele pe Vâlsan). bujor). lalea pestriţă. Mai mult la anumite date calendaristice în acele locuri se organizează sărbători folclorice care atrag numeroşi turişti (ex. gradul de dotare este diferit. -locuri unde există specii de plante endemice sau animale strict protejate fără a fi rezervaţii naturale (îndeosebi cu liliac sălabtic. frecvent sunt suprafeţe mai mari în care există pâlcuri de molizi sau fagi. păduri cu folosinţă pentru campare aflate în grade diferite de amenajare. Munţii Baiu). Există însă şi rezervaţii în care se impune un anumit component floristic. Sărbătoarea castanului de la Tismana. de deal şi podiş care sunt străbătute pe anumite trasee turistice (ex. conţin specii de arbori.).

etc) se asociază cu cele de natură economică ( se exclud formele care conduc la diferite poluări).). Bucureşti. Primul a fost cel din Munţii Retezat care are acest statut din 1935. mai multe sate cu activităţi agricole etc. Parcul naţional Retezat. elemente de geologie sau de relief protejate etc.-parcurile zoologice reprezintă areale de pădure îngrădite.). acest regim îl are Delta Dunării împreună cu Câmpia lagunară Razelm-Sinoie şi o fâşie de pe platforma litorală. tratamente balneare. Obiective turistice legate de ape. Spre exemplu toamna se practică pescuit sportiv de rang naţional şi internaţional îndeosebi pentru ştiucă şi crap pe marile bălţi sau vânat de raţe sălbatice şi iepuri în Delta Dunării. La noi. există perioade în care aceste acţiuni se realizează organizat sau individual. În cadrul lor există areale strict ocrotite care au caracter ştiinţific şi spaţii limitrofe protejate dar în care activităţile turistice sunt permise doar sub control ecologic ( ex: cele 2 areale din Munţii Retezat). terenuri cu diverse culturi) unde activităţile turistice (îndeosebi cele legate de agroturism. -parcurile naturale constituie o categorie aparte stabilită după anul 2003. . Subcarapaţii Gorjului etc. dar în ultima vreme au fost create şi în unele localităţi din regiunile colinare (Pod. Fiind localizate atât în munţi cât şi în regiunile deluroase (Munţii Măcin) şi chiar de câmpie (Balta Mică a Brăilei). După 1990 au mai primit acest statut încă 10 regiuni. agricole etc.) -locuri unde se pot practica vânătoare sportivă şi pescuitul sportiv. Editura Didactică şi Pedagogică. Au suprafeţe mari dar variabile de la caz la caz. fiind încadrată ca "sit natural" cu valoare de patrimoniu mondial. . în cuprinsul lor intrând şi localităţi rurale. în cadrul lor sunt rezervaţii ştiinţifice în care nu se pătrunde decât cu autorizaţie specială şi spaţii în care sunt trasee turistice şi unele amenajări necesare practicării acestuia (ex. aflate sub protecţie în care sunt colonizate anumite grupuri de animale în scop ştiinţific dar şi pentru vizite turistice (Vânători Neamţ.) şi unde se practică un turism ecologic sunt şi suprafeţe (vatra satelor. Parcul naţional Rodna etc.20 -rezervaţie a biosferei reprezintă o regiune naturală care a căpătat un regim de protecţie şi folosinţă specială. Ele sunt în număr de 6. multe din ele rarităţi au impus protejarea totală faţă de activităţi economice (exploatări forestiere. BucşaniDâmboviţa. Ca urmare în afara spaţiilor ocrotite (rezervaţii. miniere. pescuit. Ele constituie o regiune în care valoarea deosebită a componentelor naturale.parcurile naţionale sunt spaţii delimitate în majoritatea situaţiilor în regiunile muntoase. 20 Dinu Mihaela (2002). Din 1979 el este în acelaşi timp şi rezervaţie a biosferei. Mehedinţi. specii de plante şi animale rare.Cele mai multe sunt pe văile carpatice. Geografia turismului. în cadrul ei există 15 rezervaţii naturale strict delimitate între care sunt spaţii pentru turism. Haţeg) -păstrăvăriile-sunt spaţii amenajate pentru înmulţirea şi creşterea salmonidelor şi valorificarea lor economică.

Apele minerale de pe teritoriul României se pot grupa în 11 categorii (oligominerale. Capra. Eforie. Costineşti) dar şi în cele două municipii (Constanţa şi Mangalia). carbogazoase. dar şi în afara lor. Băile Tinca (25°C).2°C). înot). au valenţe turistice multiple. feruginoase. sunt valorificate şi pentru folosinţa apei în consumul turiştilor. Cele mai importante izvoare termale de la noi din ţară sunt la Moneasa (23-32°C). sulfatate. constituie locuri de agrement. Geografia Umană şi Economică.5°C). Băile Olăneşti(32. au constituit şi reprezintă mediul necesar omului şi activităţilor sale inclusiv pentru turism. salmastră care dispun de nămol sapropelic există amenajări pentru tratamente balneare (Lacul Sărat de la sud de Brăila. Bega. Cozia-Bivolari. Mureş. -marea sub raportul importanţei turistice trebuie privită în mai multe sensuri: • litoralul cu peisaje puternic antropizate şi unde există obiective turistice variate izolate sau grupate. instrucţie etc. II. Olt) au ca element de atractivitate distinct lacurile de acumulare (Dunărea. Vaţa de Jos (35-38°C). fie termale şi mezotermale etc. Tinca. au impus amenajări balneare sau pentru turism. ele însele se pot încadra în această direcţie. Călimăneşti-Căciulata. Ighiu. • navigaţia care facilitează turism local şi internaţional (Constanţa. Ţicleni. Mangalia).5°C). Edit.  21 Obiectivele turistice de natură antropică xxx (1984). intermitente. geisere. în perimetrul Vadu Oii–Topalu. Băile Herculane) dar şi apele termale extrase prin foraje utilizate în ştranduri (Oradea. Mangalia Nord. fie ca mijloc balnear (Cozia. Băile Herculane (62°C în cazul apelor din foraje). diferite sporturi.Vatra Dornei. odihnă. (I. -râurile atât în localităţile pe care le străbat. -lacurile. alcalino-feroase. arteziene. • calităţile tonifiante ale apei pentru înot şi terapie. Timişoara).. 1 Mai. arsenicale. clorurate sodice. Băile Herculane. Băile Felix(48-69°C). Geografia României. Amara. 1995). în afara faptului că în vecinătatea lor sunt obiective turistice de altă natură. Lunca Bradului-Topliţa (22. izvoarele carbogazoase şi cu apă plată. alcaline. recreere. ) atât prin consum dar mai ales pentru asigurarea unor tratamente specifice. indiferent de forma sub care există.). (temperaturi peste 50°C). canotaj. Mangalia (21. Siret) în ultimii ani au fost reînviate “expediţiile nautice” ale plutaşilor de odinioară dar prin folosirea unor ambarcaţiuni sportive moderne. sunt baze pentru pescuit. Pe râurile mari din ţară (Mureş. Geoagiu (34°C). la cele mari şi adânci se adaugă navigaţia de plăcere şi instrucţie. Academiei . Borsec. Bucura. Terchirghiol. tratament. Zăton) . etc.Alături de acestea sunt pe de-o parte izvoarele termale cu grad de mineralizare variat care au o largă căutare în tratamentele terapeutice (Felix. la unele lacuri cu apă sărată. Ca urmare.5°C).2°C).) folosite şi pentru canotaj. cele din ocnele prăbuşite-Slănic etc. Bucureşti-Foradex). alte lacuri din regiunile montane (glaciare. sunt solicitate în diverse forme de practicare a turismului (odihnă. Arad (21. pescuit etc. radioactive) şi reprezintă o valoroasă resursă turistică (tabel nr. sulfuroase. Argeş. Răbăgani(23°C) etc. Amenajările hidrotehnice şi hidroenegetice (pe Bistriţa. staţiuni care sunt valorificate diferit (recreere.Apele. Timişoara (20.). plimbări cu şalupe. pentru (Năvodari. Olt.. iodurate. odihnă frecvent folosite la sfârşit de săptămână. Zănoaga. înot etc.Pişota. carstice) reprezintă obiective însemnate pe traseele turistice (Bâlea. Gâlcescu. Băile Tuşnad (21°C). În acest sens sunt21: --izvoarele fie că sunt minerale. Tuşnad.

• locuri de bătălii însemnate pentru istorie indicate prin mausolee. neolitic (cultura Înglobează elemente ale creaţiei umane rezultate de-a lungul secolelor. Iacobeni. construcţii şi plăci comemorative. Brad –Zargidava. Cluj-Napoca. Apulum. renascentist. uneori sate. În acest sens. biserici din piatră şi zidărie în stil bizantin dar transpus diferit de la o epocă la alta (mai însemnate fiind cel muşatin în Moldova. (modern în ultimele decenii). Hărman. Mărăşeşti. clasic şi neoclasic. baroc etc. Sunt concentrate îndeosebi în spaţiul aşezărilor. Sighişoara. Saschiz. care au fost construite şi refăcute în secole diferite. Soveja.). II. se găsesc în xxx (1984). Biertan. Iaşi. acestea sunt construite în diferite stiluri arhitectonice (romanic. Oradea.). pictură. Între acestea remarcabile prin dimensiuni şi valoare artistică sunt cele din oraşele mari: Braşov. artă populară. Podul Înalt. Sibiu. În această grupă se includ22: Obiective turistice de natură istorică care în majoritate sunt urme de cultură materială şi vestigii de aşezări şi cetăţi din epoci diferite. Geografia Umană şi Economică. se pot separa. Alma Vii. Axiopolis. Constanţa. Calatis). daco-romane (Sarmisegetuza Ulpia Traiana. Noviodunum). mănăstiri. Oituz. sinagogi etc. se identifică în Transilvania şi Banat. Napoca sau cele din lungul Dunării şi din Dobrogea. XIX şi în cea mai mare parte a sec. secession. colecţii inedite de obiecte etc. Timişoara. Timişoara. eclectic şi al academismului francez. Muzee. Oradea. Bucureşti. Mateiaş). Hunedoara dar şi altele din localităţi mai mici. la nivelul României. biserici întărite (în Transilvania) etc. modern). • • • Edificii civile (îndeosebi din sec. XVII-XX) care poartă pecetea influenţelor artistice naţionale a celor exterioare sau o îmbinare a acestora. greceşti (Histria. Academiei 22 . cule (Oltenia). Lozna. expoziţii şi case memoriale constituie o categorie largă cu profil extrem de variat (istorie. Deva etc. Renaştere.Biserici. gotic. Monumente. • ruinele unor cetăţi medievale (la Suceava. Moşna în Podişul Hârtibaciu). Majoritatea sunt situate în oraşe sau în localităţile natale ale personalităţilor respective. brâncovenesc. Se includ: . case boiereşti. Sibiu. Carsium.Dierna. baroc. gotic şi neogotic. Blidaru. apoi peste tot biserici de lemn ortodoxe. mai multe tipuri de edificii realizate în stilurile arhitectoniceromanic. dar există şi disparat în afara acestora. monumente. ştiinţele naturii. cetăţi ţărăneşti (Prejmer. Aegysus.Constituie rezultatul gândirii şi activităţilor multiple ale oamenilor de-a lungul mileniilor. construcţii în stil clasic în sec. cimitire ale eroilor (Călugăreni. brâncovenesc în Ţara Românească etc. Costeşti. troiţe. Alba Iulia. Cetatea Neamţului. Cluj-Napoca. Mărăşti. conace. Tomis. XX. ele relevând atât curente artistice naţionale cât şi influenţa unora de rang internaţional care au fost adaptate. Şelimbăr. Mediaş. Geografia României. statui şi busturi ale unor personalităţi. sculptură. moschee. Edit.).  Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică • • urme de aşezări şi culturi din paleolitic (Ştefăneşti pe Prut). Alba Iulia. empire. vestigii ale unor aşezări dacice (Sarmisegetuza dacică. castele(Transilvania. Peleş) etc. se includ palate (în marile oraşe). Cucuteni). Craiova.

Simon Tamara (2001). Sărbătorile populare. mori din piatră sau de vânt. din satele din Mărginimea Sibiului. Academiei . Olt. XVI-XVII în Moldova pe râul Bărlad. Între cele păstrate sunt unele poduri din piatră din sec. acareturi ţărăneşti. Vâlcea. biseici) aflate în diverse sate care au devenit renumite prin acestea. stâne. Edit. XVIII. ceramică neagră lustruită cu pietre albe de râu la Marginea (Suceava) şi Poiana Deleni (Iaşi). furculiţe. în datini. târgurile-concurs ale olarilor etc. ţesături.oraşe (diferite ca număr şi tematică) dar şi în unele aşezări rurale (aici au caracter de colecţii dominant cu tematică istorică. festivaluri artistice populare. Geografia României. Importante sunt cele de la Novaci. muzeul locomotivelor (Reşiţa). furnale vechi în Banat din sec.Univ. Renumite sunt: Muzeul Satului din Bucureşti (primul din ţară. Prislop.. farul genovez de la Constanţa. cusături. Lopătari. se adaugă piese de mobilier în judeţele Bihor (Budureasa). obiecte de uz gospodăresc etc. barajele de la Vidraru. înfiinţat de Dimitrie Gusti în 1936). ceramică roşie lustruită la Săcel (Maramureş). instalaţii tehnice care datează din secolele XVII-XVIII. planul înclinat de la Covasna. Potenţial turistic şi turism. Huta Certeze. Vlădeşti (Vâlcea). Ceramica populară se lucrează încă în aproape 200 de centre din toată ţara. Maramureş. Alba. vechi exploatări de aur 23 Cândea Melinda. Erdeli G.  Obiective cu caracter economic24. Sunt mai puţine ele reflectând un anumit stil de construcţie sau mod de exploatare economică specifice unor perioade istorice. originalitatea.România. podurile peste Dunăre realizate de A. Prin construcţii şi obiecte se redă specificul satului românesc din diferite zone etnofolclorice. Bujoreni-Vâlcea. Goleşti-Argeş. Hunedoara. Covasna. calea ferată cu cremalieră de la Oraviţa-Anina. Geografia Umană şi Economică. Andreiaşu. Someşul Cald. Saligny la Feteşti-Cernavodă. Negreşti-Oaş. Harghita. Sighetul Marmaţiei. ştiinţele naturii etc. Dumbrava Sibiului. Construcţii de lemn (case. în creaţia literară orală. Ateliere şi colecţii de linguri. Biblioteca Facultăţii de Geografie 24 xxx (1984).). linguri realizate de creatori populari talentaţi din mai multe sate din judeţele Vâlcea. dintre care o parte însemnată sunt legate de redarea artistică şi tradiţională. Suceava lângă cetate. Gorj. târgurile şi nedeile legate de păstorit. artă populară. în cântecul şi dansul popular. obiceiuri. Oboga (Olt). de ciclurile vegetative ale diferitelor plante. Sebeş. Porţile de Fier sau de pe Bistriţa.  Obiective turistice cu caracter etno-folcloric23 care pun în evidenţă obiceiuri străbune. Se pot separa: • • • • • Muzee cu profil de artă şi arhitectură populară. obiective ale creaţiei populare. Aici sunt porţile masive cu bogate decoraţii în judeţele Marmureş. ceramică albă smălţuită la Horezu. Cele mai însemnate au caracter complex incluzând case. continuitatea toate acestea împletindu-se cu ingeniozitatea şi inventivitatea reflectate în creaţii de civilizaţie materială. II. furci de tors. unitatea în varietate a fenomenelor. porţi. Bucureşti. Argeş. Vaideeni. din Culoarul Bran-Rucăr. Lotru etc. Curţisoara-Gorj. Gura Teghii. Se impun obiectele din ceramică artistică. Edit. Trăsăturile fundamentale ale culturii populare româneşti sunt autenticitatea.

cimitire ale eroilor (1916-1918. piatră.Măgura. petrol (Sărata Monteoru)  Alte obiective artistice sau comemorative. fier-Galaţi. cărbune. Târgu Ocna. .). piatră . își păstreaza frumusetea după mai bine de 450 de ani. revoluţiei din 1989). în nord-vestul Moldovei. Babadag. Cimitirul Vesel de la Săpânţa) sau culte (taberele de sculpturi în lemn. Regiune montană pitorească. Lăzarea etc. Capitolul II Zona Bucovinei 1.(Roşia Montană). Cadrul natural și istoric al zonei Bucovina este situată în partea de nord a României. Slănic. locurile în aer liber unde sunt concentrate rezultate ale creaţiei artistice populare (sculpturi în lemn. sare (Cacica. datorată în primul rând mânăstirilor. În această grupare se includ toate festivalurile artistice (îndeosebi muzicale).). Hobiţa. ardezie. intrate în patrimoniul turistic mondial. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară. Galaţi. 1941-1944. Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică. cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate. Turda etc.

a fost distinsă în anul 1975 cu premiul internațional “Pomme d’Or” de către Federația Internațională a Ziariștilor și Scriitorilor de Turism.Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României. care vorbesc de la sine și bucura nespus ochiul și sufletul trecatorului. Bucovina este o regiune de un pitoresc unic. Aceste monumente în ansamblul lor constituie un limbaj specific. această zonă. conservate cu grijă. Academiei . II. Geografia Umană şi Economică.Cele mai reprezentative monumente din perioada medievală sunt concentrate în Bucovina. ca si cel al întregii culturi medievale. Caracterul acestui limbaj este. iar multisecularele monumente de arhitectură cu fresce interioare și exterioare din acest colț de țară au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de artă universal. religios. Geografia României. un limbaj de imagini. Edit.25 25 xxx (1984). vestită astăzi în întreaga lume. Spațiu încărcat de istorie și trăiri însemnate de-a lungul timpului pentru toți românii. iar temeiul lui il constituie tradiția creștină. Nu intamplator de altfel. fiind de la un capăt la altul o succesiune de peisaje patriarhale.

sau de Suceviţa. din inima Moldovei. în România. cu faţade sculptate în lemn sau piatră. unele dintre ele fiind unice. agricultura tradiţională. Măști. costume tradiționale. O altă caracteristică a turismului rural din Bucovina este valorificarea în întregime a produselor realizate în gospodarie. mobilier. unde se află mormântul lui Ştefan cel Mare. Pădurile adînci şi apele cristaline sub cerul de un albastru pur fac din această zona o poartă spre Rai. de Putna. şi prietenesc. a bogatelor resurse de care dispune. există posibilitatea găzduirii turiştilor. este proiectată ca un model dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare. potenţialul turistic face parte integrantă din oferta turistică. Meșterșugarii continuă tradițiile moștenite din generație în generație. Bisericile şi mănăstirile sunt fascinante. Mulţi turişti se reântorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reântâlni cu aceste mâncăruri delicioase. pajiştile pline de verdeaţă. Zona Bucovina. armonios. cu acoperişuri colorate. una din cele două laturi. istoria şi religia se împletesc mai bine şi mai frumos decît aici. fără inhibiţii. Aici. altele prin bunul simţ al oricărui turist adevărat. ca unitate turistică. din destin periferic.Bucovina este cunoscută pentru folclor. o promisiune de excelenţă a culturii române. în orice perioadă a anului. Turistul are posibilitatea să guste din preparatele culinare şi băuturile specifice zonei. cu elemente folclorice de o valoare deosebită. şi mergi. Buchenwald este ţinutul în care basmele sunt înca aievea. Bucovina. Cultura istorică şi tradiţiile. pe drumurile spre mănăstirile pictate. Când spui Bucovina. Gospodăriile ţărăneşti au case mari. ouă vopsite. alături de cererea turistică. cultura română respiră tânăr şi liber. care respiră numai prin nările trecutului. atâtea alte atracţii care merită luate în seamă. mireasma pădurilor de brad. Sunt. În viziunea de marketing turistic. fără „modele” culturale autoritariste. Bucovina este un loc care te răsplăteşte la fiecare pas. spaţii culturale care au obosit. Bucovina poate aduce. un spaţiu cu vocaţie culturală europeană. dacă încetineşti. la masa culturii române. frumuseţea naturii. o adevarată cetate. anvergura şi excelenţa unui spaţiu care. obiecte din lemn sculptate. tapițerii și covoare. acestora oferindu-li-se camere aranjate şi mobilate în stil bucovineantradiţional. Întregul cadru natural al Bucovinei constituie un adevărat monument al naturii. unele ocrotite de lege. însă fără a fi monoton. el dispune de o serie de obiective de mare interes turistic şi ştiinţific. Care nu mai pot aduce nimic nou în cultură. Bucovina nu a avut vreme să fie macerată de malaxorul care destramă eroi şi tradiţii. costumele populare. . Bucovina este un spaţiu cultural tânăr şi nealterat. artizanatul. Aici. Odihnitor. Poţi experimenta esenţa României. satele pitoreşti. Puţine sunt locurile din România unde cultura. Demn de reţinut este faptul că turiştii au ocazia să fie serviţi cu produse alimentare naturale. olărit. la un nivel din ce în ce mai înalt. cu porţi lucrate manual. nu doar o manastire! Dar există încă atâtea locuri minunate. broderii și covoare care sunt încă elemente al vieții cotidiene. te gândeşti fără să vrei la manastirile pictate. Bukowina. ce îndeamnă la odihnă şi drumeţie. pe jos. respiri o gură de aer curat. dar ochiul şi sufletul obosesc repede şi caută altceva. toate fac parte din mozaicul Bucovinei. costume. stânele izolate şi turmele de oi. obiceiurile şi meşteşugurile. fără „eroi civilizatori”. ale pieţei turistice. Puţini sunt cei care nu au auzit măcar de albastrul de Voroneţ. satele autentice şi oamenii prietenoşi. care au dus faima locurilor până departe. şi-a păstrat aerul tonic al tinereţii cultu-rale.

fiind alcătuit din platouri structurale. ce reprezintă 2/3 din suprafaţa totală şi regiunea de podiş. 2 . Obcinile Bucovinei reprezintă un sistem de culmi muntoase. definirea lui ca sinteză a geografiei pământului românesc. separate între ele prin culoare adânci şi arii depresionare: masivele Suhard şi Căliman. Masivul Căliman este cel mai înalt şi cel mai impunător munte vulcanic (Vf.1291 m.Gura Humorului. constând din vârfuri ascuţite. situat la vest de Bistriţa Aurie şi dominat de mai multe vârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m: Omu (1931 m). Potențialul turistic al zonei Bucovina Situarea geografică face ca în limitele acestui teritoriu să-şi dea întâlnire elemente biomorfologice specifice centrului. relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine. Pietrosu. culoarul depresionar Vatra Dornei. paralele între ele. grupe de masive şi complexe de culmi. Lucina. forme reziduale curioase. tipologia ecosistemelor. toate acestea reeditează principalele particularităţi ale cadrului natural al ţării. Vf.Câmpulung Moldovenesc. masivele Giumalău-Rarău. paralele între ele. orientate NV-SE pe direcţia generală a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. care începe din vest seria unităţilor muntoase alcătuite din fliş poartă pe spinarea sa câteva „ cocoaşe “ . Mestecăniş. Este alcătuită din masive. câmpuri întinse de grohotişuri. Culoarul depresionar al Moldoviţei).Gura Humorului. Obcinele Bucovinei. Sistemul de depresiuni din zona muntoasă constituie importante arii de discontinuitate morfologică faţă de regiunile înconjurătoare înalte. Regiunea de podiş este mai coborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice culmi muntoase. caracterizându-se printr-un relief neted (Depresiunea Dornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc. format din numeroase culmi prelungi. care rar depăşesc 1200 m. Cu excepţia caracterului concentric. cu dispunere radiară faţă de conul vulcanic principal.2102 m) din ţara noastră şi oferă aspecte de relief aparte. teritoriul cuprinde două importante unităţi de relief: regiunea muntoasă. platouri structurale. în proporţie de 1/3.1086 m) şi cu profil transversal asimetric. Popasul Mestecăniş. Ouşoru (1639 m). tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţia nord-sud şi în general. Obcina Mestecănişului se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre SE (Vf. teritoriul se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. etajarea formelor naturale pe verticală. dintre care cea mai înaltă este vârful Paşcanu (1479 m).1588 m. Regiunea muntoasă se include Carpaţilor Orientali. martori de . De la vest la est. Suhardu (1709 m). versanţi cu microrelief de alunecare. armonia peisagistică a teritoriului justifică până la un punct. Obcina Mare la est de valea largă a Moldoviţei. Vârfurile cele mai înalte cunosc condiţiile mediului subalpin. Munţii care alcătuiesc masivul Suhard se desfăşoară sub forma unui triunghi prelung. În ansamblu.Proporţionalitatea. cu consecinţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico-geografice. Munţii Stânişoarei. estului şi nordului continentului european. Depresiunea Dornelor. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării. Obcina Feredeu.

în epoca lui Ştefan Voievod (căruia chiar contemporanii i-au spus „ cel Mare”) şi a urmaşilor săi care sau străduit să-i continue opera. culoare morfologice de vale. Podişul Dragomirna este cea mai tipică parte a podişului Sucevei prin toate caracteristicile geomorfologice proprii Podişului Moldovenesc: monoclin cu forme structurale (cueste şi platforme). până în albia majoră a Sucevei. Compartiment al Podişului Moldovei. Analizând modul cum se îmbină componentele mediului. depresiuni erozivo-denudaţionale. Pop. Câmpia piemontană Baia este situată în lungul văii extramontane a Moldovei.denumit astfel după apa Sucevei. în timp ce culoarul Văii Siretului. care îl străbate prin mijloc) a fost studiat cu interes de mai mulţi geografi.natură. cu o altitudine medie de 360 m. subunitate înaltă a podişului Ssucevei. Bărcăuanu în lucrarea sa Podişul Moldovei. uneori terasat şi cu altitudinile cele mai coborâte. om. Este partea de podiş cea mai fragmentată şi cea mai erodată. Podişul Sucevei (460 m. Culoarul Văii Siretului are în ţinutul Sucevei 6-8 km lăţime. Cota maximă este în dealul Ciungi (692 m). Are o altitudine de 320 m. Câmpia piemontană Baia. cu alunecări de teren şi forme structurale. Teişoara). Este cuprins între culoarele văilor Suceava şi Siret. dar de dimensiuni mai mari. aici se întâlnesc interesante sisteme ecosisteme depresionare. în bazinul superior al Şomuzului Mare. înălţimea medie 450 m. în faţa Obcinelor. . regiunea Bucovina se caracterizează printr-un inedit indiscutabil: aici se desfăşoară unul dintre cele mai spectaculoase sisteme de culmi muntoase paralele între ele (Obcinile Bucovinei). Cacica.eroziune şi denudaţie. Cea mai înaltă dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea-Ciungi. cota maximă este 528 m (Vf. El consideră că cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Dealurile piemontane Marginea-Ciungi se întind la poalele Obcinelor spre est. iar în zona de confluenţă cu râul Suceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare cu o lăţime de peste 12 km. Depresiunea Liteni este situată în NE Podişului Fălticeni. aici se află cele mai pitoreşti depesiuni de contact dintre unităţile muntoase şi cele deluroase (Depresiunea Rădăuţi. Podişul Suceava-Fălticeni. este de formă asemănătoare cu masivul deluros Dragomirna. Ei au reuşit ca alături de „stilul moldovenesc” din arhitectură. 1973) 3. are altitudine de 528 m. Depresiunea Rădăuţi reprezintă forme de relief neted. văi largi cu fund mlăştinos. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Bucovina. Ea corespunde treptei celei mai coborâte a Podişului Sucevei. cu turbării şi ape subterane mineralizate (Depresiunea Dornelor). printre care şi V. Depresiunea Rădăuţi este aşezată între râurile Suceava şi Suceviţa. văi asimetrice. Solca) (N. ca urmare a apropierii de munte şi a adâncirii reţelei hidrografice. economie. are o faimă turistică pe care doar litoralul românesc o întrece. Se întinde între culoarele văilor Moldova şi Suceava-Siret. Ea a fost creată în primul rând de numeroasele monumente ctitorite cu mai bine de 500 ani în urmă.

atâta bogăţie de istorie romaneasca. mănăstiri fortificate. să creeze „ un stil moldovenesc” şi in pictura murală. Ele rezulta fie din soluţiile de edificare sau prezentare fie din modul de amplasare intr-un context natural sau antropic care le evidenţiază valenţele. prin simbolistică determinând impactul emoţional pentru realizări ale trecutului . valorificaţi prin intermediul angajărilor turistice. când aşezăminte şi unele localităţi devin puncte de interes pentru turismul elitist. Atractivitatea turistică a obiectivelor de natură antropică are o conotaţie complexă. Potenţialul turistic antropic. culoarea. Un atribut deloc neglijabil este şi acela al vechimii. În Bucovina. ca de altfel şi cel natural se constituie ca un factor fundamental de dezvoltare a turismului. aproape fiecare loc are o amintire istorică. aici sunt ruinele celor mai vestite şi puternice cetăţi (Cetatea de Scaun a Sucevei). Fenomenul se accentuează în perioada interbelica şi mai ales in ultima jumătate a secolului trecut. aparţinând la categorii umane variate. din cele mai vechi timpuri si până astăzi. Este un reflex firesc care marchează grupuri tot mai mari de persoane si care determină astfel intrarea în circuitul cunoaşterii. Ceangă. forma. la adăpostul munţilor şi codrilor s-au aflat primele capitale ale statului feudal Moldova) Suceava). biserici cu valoare artistică. ce se deplasează către arii de destinaţie. obiectivele în sine reprezintă realizări efective cărora.închegat în ultimii ani de domnie a lui Ştefan cel Mare. strălucit reprezentat de frescele exterioare ale unor biserici. În acest sens. În primul rând. muzee. se impune mai ales prin componentele aparţinând timpurilor istorice. Intrarea în aria de interes şi apoi în circuitele turistice consacrate este marcată în România încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. Ea constă în faptul de a găsi adeseori suport . produsul turistic. Doar aici. prin turism. aici s-au înălţat cele mai multe din ctitoriile Moldovei. o altă caracteristică a timpurilor actuale. care afirmă că „nicăieri pe tot pământul romanesc nu se afla pe un spaţiu atât de mic. care nu reprezintă decât jaloane în formarea civilizaţiei româneşti actuale. Aceasta componentă importantă a potenţialului turistic si-a adus astfel o contribuţie esenţială la individualizarea turismului de masă. Ei generează fluxuri turistice cu arii de provenienţa interne sau internaţionale. care deşi complementară sau derivată (faţă de funcţia sau destinaţia iniţială) poate deveni dominantă şi cu efecte benefice multiple. conform teoriei lui N. atâta bogăţie de amintiri scumpe ale trecutului”. instituţii de cultură şi artă) şi implicarea unui număr tot mai mare de persoane. deoarece este ştiuta o alta trăsătura a omului modern. merită amintită remarca istoricului D. Acestora li se adaugă şi calitatea de atractivitate turistică. caracteristicile lor structurale precum dimensiunea şi materialul de construcţie utilizat. Componentele patrimoniului turistic antropic au intrat în aria de interes turistic pe măsura manifestării tendinţei omului modern de a se cunoaşte pe sine prin cunoaşterea celor mai reprezentative realizări ale umanităţii. unde „consuma” într-o maniera aparte. rezultat din potenţial şi amenajarea acestuia. cu un dublu impact: intrarea în aria de interes a tot mai multor categorii de obiective antropice (cetăţi feudale. ineditul. ornamentele le atribuie calităţi cum ar fi unicitatea sau originalitatea. cuprinde totalitatea factorilor de atracţie aparţinând cadrului natural şi antropic. stilul. Onciul. Potenţialul turistic. a unor noi destinaţii şi obiective. turistică. case memoriale. În al doilea rând . al apartenenţei la o anumită epocă social istorică. monumente comemorative .

Mănăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș.pentru sporturi extreme. toate dând adevărata măsură a valorilor autentice ale societăţii. Vânătoarea și pescuitul Vânătoarea și pescuitul și-au găsit din totdeauna condiții. tradiții și obiceiuri străvechi.de tranzit. . ca intensitate sau modalitate.moral în evadarea cunoaştere. ctitorii medievale care atestă o permanență spirituală și istorică a locuitorilor acestor meleaguri. datorită varietatii formelor de relief. . Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneț”.rural. gradului mare de împădurire a suprafeței județului.) și prezintă scene unice prin compoziția lor grafică. realizate în mod treptat în condiţii social istorice diferite. monumente unice și mesteșuguri specifice. odihnă și agrement.balnear. . „verde de Sucevița” etc. într-un trecut considerat ca ideal sau sursa de inspiraţie de creaţie sau Întregul ansamblu al obiectivelor de natură antropică alcătuieşte un potenţial valorificabil din punct de vedere turistic. în mod diferenţiat. de esenţă spirituală. . . . Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile exteriore și interioare.pentru echitație. Geneza la Voroneț.pentru sporturi de iarnă. . Turismul și pelerinajul religios Ținuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie. edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Mărul de Aur” acordate de Uniunea Internațională a Jurnalistilor și Scriitorilor din Turism). de cultură. A.ecoturism A. El ţine de civilizaţia materială.pentru vânătoare și pescuit. . cultural (religios). desimii rețelei hidrografice. .de congrese și reuniuni. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. .de recreere. . B.

datorită varietății formelor de relief. acestora oferindu-se camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional.Turismul de pelerinaj.Rarăul. fără aditivi. practicat în majoritatea cazurilor de turisti români. Acestia sunt motivati de considerente spirituale si se manifesta mai ales cu ocazia sarbatorilor religioase traditionale (Pasti.Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din țară: . C. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei.Munții Bistritei. . Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din tara: . biserici.Munții Bistritei. turiștii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale. se vânează (pe lângă unele răpitoare). gradului mare de împădurire a suprafeței judetului. În podis. . . Turismul cultural Turismul cultural in România este in general de natura religioasă. Turismul sportiv Vânătoarea și pescuitul și-au gasit din totdeauna condiții.Giumalăul.Suhardul. . Câmpulung Moldovenesc. D.). Agroturismul Turismul rural(agroturismul) detine o pondere considerabilă. Turismul rural din județul Suceava se caracterizează prin mai multi factori determinanți: dintre cei mai importanti factori am putea aminti: Calitatea peisajului natural și numeroasele obiective turistice de factură religioase. . atrași de frumusețea și de încărcătura cultural-istorică a obiectivelor turistice (manastiri. Aceasta forma de turism comportă o latură informațională.Călimanul. La acestea se adaugă calitatea aerului și a apelor. desimii rețelei hidrografice. cu elemente folclorice de o valoare deosebită. . aceasta trasatură fiind definitorie pentru bucovineni. E.Călimanul. . Gura Humorului și în general în localitațile învecinate mănăstirilor. Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară. muzee. Craciun. mai ales a vestitelor izvoare cu apă minerală. conservanți sau compusi chimici sintetici. iepurele și în ultima vreme fazanul (Patrauți). Datorită unui exces de spatiu în gospodăriile țărănesti (mai ales în zona de munte a județului) există posibilitatea gazduirii turiștilor în gospodărie. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor.Rarăul. Putna.Suhardul. . practicat în cea mai mare masură de turiștii străini. etc. hramuri bisericesti).Giumalăul. turiști fiind motivați de ideea de învața și de a cunoaște lucruri noi despre aceste locuri. Demn de reținut este faptul că în cadrul gospodăriilor agroturistice sucevene. .

100 de locuri în vile si complex. Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o plăcuta ambianță urbanistică: pe lânga vilele și construcțiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare și cartiere de blocuri. pentru nămol și cu secții de hidroterapie. impunătoare prin dimensiuni si prin stilul baroc în care au fost concepute. În stațiune se poate face și cură de teren. Runc si Bârnarel). Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară. crapul. Aici se găsesc pârtii atât pentru începători. Izvoarele minerale din zonă erau cunoscute încă din anul 1790. Stațiunea Vatra Dornei funcționează în regim permanent și este renumită pentru climatul ozonat. Pe hipodromul de lângă crescătorie se organizează concursuri hipice. Turismul terapeutic Turismul în scop terapeutic este practicat în special în depresiunea Dornelor și Câmpulungului. Dârmova. dar in special in statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei. urmând ca pe parcursul timpului acest număr să se dubleze. impun o notă specifică acestei zone. Panaci. construite în 1895. cât și pentru avansați. zăcămintele de ape carbogazoase constau într-un numar de 37 izvoare. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasa în manejul amenajat în incintă. Râurile județului oferă condiții deosebit de favorabile pentru pescuit. Astfel. nămolul de turbă și izvoarele minerale carbogazoase. În apele de munte. Chiar la intrarea în parc. Stațiunea dispunea de o capacitate de 1. sodice și bicarbonate utilizate în tratarea unor afecțiuni ale aparatului locomotor. situată pe strada Bogdan Vodă. cu căzi pentru băi carbogazoase. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei. dar primele amenajări în scop terapeutic au avut loc abia în 1845. care apar pe teritoriul localităților: Poiana Cosnei. datorită izvoarelor minerale. “Parcul orașului” situat la poalele Dealului Negru este principala zonă de concentrare a izvoarelor minerale precum și a instituțiilor balneare si turistice. O . După al doilea razboi mondial. cardiovascular si ale sistemului nervos periferic. Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orașului Vatra Dornei și a tinutului înconjurător îl constituie patrimoniul forestier. iepurele și în ultima vreme fazanul (Pătrăuți). F. Sporturile de iarnă se practica pe tot cuprinsul zonei. care numai în zona orașului acoperă peste 10. Ortoaia. Vatra Dornei. avatul și știuca. Dorna Candrenilor.În podiș. se poate face și cură internă. vizitatorul întâlnește două clădiri. Prezența izvoarelor minerale. care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m ). Saru Dornei. Dornișoara. Neagra Sarului si Drăgoiasa. principalele instituții utilizate de cei veniti la tratament. mreana. se vânează (pe lângă unele răpitoare). Pe lângă cura externă. iar în cele de podiș cleanul. Poiana Negrii. Călăria se practică la herghelia din localitatea Rădăuți. Spre sfârșitul secolului al XIX lea au început sa fie folosite băile de namol care utilizau nămolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. Stațiunea dispune de doua baze de tratament. ele adăpostesc sanatoriul balnear și clubul statiunii.000 ha. locul principal îl ocupă păstrăvul și lipanul. dispune si de pârtii de schi si săniuțe amenajate (pe pantele muntilor Dealu Negru. Broșteni. pe aleile parcului. orașul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri. Glodu.

având teritoriul foarte bogat în ape bicarbonate-ferginoase. refugii ale credinţei. ca și altarul Sf. peștera piticilor și imensa sală de dans. sfânta ocrotitoare a lucrătorilor în adâncuri. Aici jos domnește constant o temperatura de 4 grade C. Barbara. alese drept locuri de veşnica odihnă de domnitorii Moldovei. pentru că atunci este sărbătorită cu mare fast Sf.nouă bază de tratament și odihnă a orașului o constituie cea a Hotelului Intus. Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Originalitatea Bucovinei o formează locaşurile sfinte. Capitolul III Studiul de caz Mănăstirile din Bucovina 1. Orașul Vatra Dornei. Cacica. Maria. localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneză din Bucovina oferă gazduire și „Muzeului Minorităților”. reprezentând în acelaşi timp autentice opere de artă în care cunoscătorii au găsit o sinteză a inspiraţiei de origine bizantină cu influenţa Renaşterii . 15 august este o dată care trebuie reținută. Ascunse de lumina zilei se află lacul sărat. este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute stațiuni balneare din Carpații Orientali. Sarea de la Cacica Existența comunei Cacica este strâns legată de munca ce se desfasoară de la 27 și până la chiar 48 de metri adâncime în interiorul salinei.

Raşca. Opera artiştilor moldoveni anonimi este comparată cu operele lui Giotto. Frescele exterioare. încheie seria marilor monumente din epoca formării şi apogeului stilului moldovenesc. ca valoare artistică cu picturile murale de la San Marco din Veneţia.” Alte mănăstiri vizitate şi apreciate de turişti sunt Mănăstirea Dragomirna (1609) a lui Anastasie Crimca. Ctitoria lui Ştefan cel Mare. obiecte religioase de mare preţ aduse de la Muntele Athos) din vremurile cele mai înfloritoare ale voievo zilor moldoveni. monumente de importanţă universală. mănăstiri şi schituri. Humor (roşu) . Ele au fost pictate în epoca lui Petru Rareş. Demne de amintit sunt : Mănăstirea Voroneţ (1488). Ctitoria logofătului Teodor Bubuiog. piese de îmbrăcăminte brodate. Probota(1530). Suceviţa (verde). Campulung Moldovenesc si Rădăuţi din Romania și zona Cernăuţi din Republica Ucraina. La o analiza comparativă din punctul de vedere al vechimii. conservate ca atare. Regiunea istorică BUCOVINA. modul de funcţionare.occidentale din secolele XV-lea şi al XVI-lea.Ştefan cel Mare. Aceste mănăstiri prezintă scene unice prin compoziţia lor grafică scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. Moldoviţa (galben) şi Arbore (combinaţie de culori). Mănăstirea Humor (1530) . Alexandru cel Bun . Ştefan Tomşa. Voroneţ (albastru) . Această zonă oferă privelişti de o rară frumuseţe. Ctitoria lui Petru Rareş. Scara virtuţilor la Humor). se poate face o diferenţiere în mai multe categorii de aşezăminte religioase. . „de o mirifică exuberanţă cromatică” sunt comparate. fiind situată de istoricii de artă înaintea bisericilor din Athos şi Pisa. prin amploarea şi efectul lor decorativ. la Şcoala de pictori moldoveni ce luase fiinţă la Voroneţ. După rangul ecleziastic şi după. a funcţiilor. Acesta a îndreptăţit pe George Vâlsan (1965) să afirme că :”numai un popor de păstori munteni[…] a putut născoci o astfel de minune artistică. socotită azi ca una dintre cele mai alese realizări artistice populare ale Europei. roşul de Humor. acestea pot fi catedrale. Petru Rareş. la iniţiativa vărului său. Putna lui Ştefan cel Mare(1466) Slatina a lui Alexandru Lăpusneanu(1561) Solca lui Ştefan Tomşa . Compoziţia culorilor (albastru de Voroneţ . împreună cu nordul Moldovei a fost denumită şi ”Tara de Sus”. Familia Movileştilor ) fiecare cu culoarea sa specifică . Acestea sunt singurele biserici pictate. Mănăstirea Moldoviţa (1532). Mitropolitul Grigore Roşca. al cărei teritoriu se întinde astăzi peste zona din apropierea oraşelor Suceava. dar mai ales a stilurilor in care au fost realizate . Ctitoria boierilor Movileşti. Ele pot fi considerate şi deţinătoarele multor relicve de artă (manuscrise cu miniaturi strălucite. Biserica Arbore(1503)-hatmanul Luca Arbore. care prin fresce continua tradiţia lui Petru Rareş. Mănăstirea Suceviţa. la care se adaugă un şirag de mănăstiri ctitorite de foşti mari domnitori şi boieri moldoveni de-a lungul timpului (Muşatinii . Leonard da Vinci sau Michelangelo. Suceviţa. Geneza şi Judecata de apoi la Voroneţ. Aceste monumente au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii şi de asemenea Federaţia Internaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) le-a decernat Premiul internaţional „Pomme d’ or” (1975). Alexandru Lăpuşneanu. Voroneţul este cea mai valoroasă prin picturile sale monumentale. giuvaeruri. galbenul de Moldoviţa şi verdele de Suceviţa – culorile de fond ale frescelor) a rămas încă necunoscută iar prospeţimea picturilor este nealterat. biserici.

oraş reşedinţă de judeţ este un oraş vechi. care se recomandă a fi făcută în timp. sprijinită de voievozi. Oraşul Suceava. preoţi. precum şi prin pictura murală interioară sau exterioara. Sfântul Dumitru. Multe dintre ele sunt ctitorii voievodale şi în perioada lui Ştefan cel Mare au reprezentat tot atâtea marcări ale războaielor şi victoriilor sale. dar şi datorită binecunoscutei ospitalităţi bucovinene. situate în poziţii greu accesibile în special în zona de munte. se remarcă nu atât prin dimensiuni cât mai ales prin unitatea compoziţiei. Sfântu Gheorghe.” Astfel caracteriza Enciclopedia României din 1938. Acest lucru se explică prin faptul că biserica ortodoxă. mândru de trecutul său. Ele au avut un rol important după secolul al XV-lea atât pe plan cultural cât şi istoric. „Această bătrâna cetate de scaun. apărând la apus trecătoarea Bistritei. edificii de mici dimensiuni. iar la nord trecătoarea Prutului cu drumurile lor de comerţ şi propaganda între Apus şi Răsărit. negustori. Acest circuit nu poate începe decât din oraşul Suceava. şi Necropola Domnească. La Suceava în cadrul celor câteva zeci de biserici se remarcă bisericile Mirăuţi. caracterizată de post priveghere şi rugăciune. Bisericile în Bucovina că de altfel şi în Ţara Româneasca. Primul care a cercetat numărul mănăstirilor şi schiturilor în Bucovina a fost Aaron Pumnul. Mănăstirile şi schiturile adiacente lor sunt presărate mai ales din partea de vest şi de nord a Moldovei. a ajuns un fel de târg de interes mai mult local care păstrează din trecut numai bisericile şi ruinele cetăţii. El a ajuns la concluzia că în acest ţinut şi-ar duce existenţa 23 de mănăstiri şi schituri. sau răzeşi români. Se impune biserica Bogdana. boieri şi de întreg poporul. influentele bizantine. dar sărbătoarea propriu-zisă care atrage mii de turişti. . ce adăpostesc un număr redus de călugări. vizitat de numeroşi turişti români şi străini este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. Multe dintre ele prezintă atractivitate datorita literaturii populare care circula pe baza lor. Zamca. unde se găsesc moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava aduse de la Biserica de la Mirăuţi. a aşezat mai cu seamă spre hotarul de Apus şi Miaza-noapte a ţării fortăreţe naturale de apărare a credinţei (mănăstiri pentru stăvilirea primejdiei romano-catolice şi pentru întărirea ortodoxismului). Bucovina înseamnă pentru fiecare turist în parte o experienţă extraordinară şi în acelaşi timp o călătorie obositoare. Bucovina cuprinde „ un sobor de locaşuri sfinte”. Hramul bisericii este „Sfântul Gheorghe” (23 aprilie). dovezi ale evlaviei românilor căci toate au fost întemeiate de voievozi. după ce a cunoscut strălucirea. Cel mai însemnat edificiu religios. prin armonia intre dimensiuni. Ctitoria Muşatinilor. este scoaterea sfintelor moaşte pe 24 iunie. ca de exemplu Chilia lui Daniil Sihastru. O alta forma de aşezări monahale o reprezintă schiturile.Dintre acestea o atenţie deosebită a fost acordată mănăstirilor. considerată cea mai veche construcţie medievală de zid din Moldova. conform Fondului Religionar din Bucovina (1865). oraşul Suceava. devenit astăzi un important centru turistic şi recunoscut datorită obiectivelor sale de mare atractivitate turistică. a picturilor realizate şi a unei vieţi monahale ascetice.

Ea a fost zidită în 1643 de Vasile Lupu ca paraclis a palatului domnesc. scene din viaţa Sfântului Ioan cel Nou. când s-au adus la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou. Romstorfer. Construcţia a durat doi ani (1534-1536). Nu lipsesc decorul policrom. fiind mai mult simbolică. Ea este ridicată pe un plan simplu. În Spatele parcului central al oraşului. Clopotniţa. Ea este o copie a bisericilor orăşeneşti cu plan mixt din epoca lui Ştefan cel Mare. El a fost construit în 1561 de Alexandru Lăpuşneanu şi înălţat cu un etaj în secolul al XIX-lea. . dreptunghiular. Prima construcţie a fost ridicată probabil în secolul al XIV-lea de Petru Muşat. Biserica Sfântul Dimitrie (26 octombrie ziua în care se sărbătoreşte hramul). suferind de pe urma spălării şi fiind pe alocuri repictate. se află Biserica Învierii. aşezate pe lemn de chiparos din secolul al XV-lea. Bogdan al III-lea cel Orb şi terminată de Ştefăniţă. iar la sfârşitul secolului al XIX-lea ea a fost restaurată de K. chiar pe locul unde s-au aflat curţile domneşti din Suceava. înconjurată doar de construcţii noi. Moldoviţa. În partea de răsărit a bisericii se află un masiv turn de clopotniţa. Acum se află şi el într-un program naţional de restaurare iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor. însă apar şi decorul prin frescă. se află Biserica Domniţelor cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie). Deşi podoaba picturală a exteriorului (realizată în 1534) s-au păstrat urme doar pe peretele sudic. Are un plan triconic şi seamănă cu o alta clădire a lui Petru Rareş. când a fost folosit ca foişor de foc. În interiorul bisericii se află racla moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. împărţirea tradiţionala în pronaos. Biserica are o construcţie monumentală: 36 metri lungime şi 16 metri lăţime. Are însa o formă mai greoaie şi este realizată cu materiale inferioare. Deosebit de valoros este tabloul votiv şi în special portretul lui Ştefăniţă Vodă. dăunează aspectului general al monumentului. Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur. biserica existând în 1401. Mai spre vest nu departe de locul Curţii Domneşti se afla Ctitoria lui Petru Rareş. realizat prin cărămizi şi discuri smălţuite. doar că la Suceava pridvorul este închis. În schimb. Faţadele au fost acoperite în întregime cu fresce dar nu s-au păstrat decât parţial pe turlă. Pe o străduţa care se îndreaptă din centrul oraşului spre Cetate se află Biserica Mirăuţi. repetând cu mici deosebiri forma şi stilul bisericii lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ. împodobită cu 12 plăci de argint gravate.A. zidită în 1551. care actualmente se află în lucrări de restaurare. Clădirea este impunătoare. Tot în centrul oraşului. care au fost curăţate fără a fi refăcute. de Elena Rareş. lipită pe partea nordică. Picturile din pronaos şi din pridvor sunt mai puţin valoroase. o prima clădire dărâmându-se din motive necunoscute. numită astfel fiindcă aici erau unşi „mireuţi” voievozii Moldovei. ca şi frescele mai noi din pridvor. naos şi altar.Mănăstirea se află chiar în centrul oraşului. Momentan se afla în lucrări de restaurare în ceea ce priveşte pictura interioară. în interior se păstrează pictura originală. Ea a fost reconstruită în totalitate în secolul al XVII-lea. dar armonioase fiind încoronată de o turlă zveltă. (Sfântul Ioan din Piatra Neamţ). Zidirea ei a durat opt ani fiind începută în 1514 de către fiul lui Ştefan cel Mare. (1522). Sunt remarcabile frescele din altar şi naos. Gravurile înfăţişează. interiorul este tratat unitar. Construcţia are proporţii mici.

fiecare pictor a interpretat scenele în feluri uşor diferite. dar nu au turnuri la colţuri. Sunt pregătite mari manifestări în toate ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi mai ales la Mănăstirea Putna. apoi extinse către pereţii exteriori. 2. În majoritatea cazurilor. bisericile au fost întemeiate ca loc al familiilor nobile pentru îngropare. iar pe cea apuseană o construcţie combinată ingenios cu rol dublu: turn de apărare şi paraclis. Meridiane. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atât religioase. orice turist îşi poate desfăşura periplul spre obiectivele turistice din Bucovina.26 Toate acestea programe au în comun o serie de obiective. povestiri despre începuturile omenirii şi viaţa după moarte.Mănăstirea-cetate Zamca se situează în zona armenească a oraşului dincolo de piaţa comerciala a oraşului. deşfăşurat cu ocazia împlinirii în 2004 a 500 ani ce la moartea marelui voievod Ştefan. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. 1968. Gh. Prima dată. În anul 2003 a fost propus proiectul “ Ştefan cel Mare. o inscripţie pe turnul intrării indicând anul 1606. Roşul de Humor sau Verdele de Arbore. Folosind culori precum Albastrul de Voroneţ.000. pictorii (majoritatea necunoscuţi) au descris poveştile biblice ale pământului şi ale raiului. Într-adevăr. Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina Potenţialul turistic al Bucovinei nu aste suficient valorificat şi nici serviciile turistice nu sunt diversificate. Biserica ridicată pe plan dreptunghiular se află în mijlocul unor incinte de forma unui patrulater neregulat . scenele au fost pictate pe pereţii interiori. în acest caz se asistă la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. atât pentru sezonul cald cât şi pentru cel rece. După trecerea pasarelei peste calea ferată. Pe latura răsăriteană se află turnul intrării. Pentru Bucovina există o serie de proiecte ce privesc dezvoltarea turismului. Bucureşti . nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici. Bogatul şi variatul potenţial al Bucovinei impune măsuri de dotare şi organizare din ce în ce mai ample la nivelul 26 Epuran. Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă de aproximativ două milioane de Euro din partea Uniunii Europene. Părăsind oraşul prin cartierul Iţcani şi urmând drumul E 85. cât şi didactice: pentru a promova ortodoxismul şi pentru a educa oamenii de rand. Deşi urmând programul iconografic canonic. manifestări ce vor antrena” valuri ” de sute de mii de turişti. acordate prin programul PHARE 2000. Statul român a acordat suma de 1. Ed.500 “ dedicate integral obiectivelor istorice şi religioase din judeţul Suceava. scene din viaţa Sfintei Fecioare şi a lui Iisus Hristos. Construcţiile actuale datează de la începutul secolului al XVII-lea ..vocabular al limbii romane. Zidurile sunt întărite cu contraforturi spre exterior şi interior.800. Un alt proiect “Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism în Bucovina” vine în întâmpinarea nevoii unei infrastructuri mai perfecţionate. toate incluse în programul “ Bucovina de aur “ iniţiat de Ministerul Turismului din anul 2000. la dreapta se desprinde o şosea asfaltată care conduce la Mănăstirea Dragomirna. “Circuit în Moldova de Nord”.000 pentru realizarea acestui program.

studenţi. Bucureşti 27 . (2006). Arbore. Între ei întotdeauna pomenit primul este Ştefan cel Mare ziditor aproape a 50 de biserici. Salba de mănăstiri din Bucovina reprezintă a doua zonă turistică a României după litoralul Mării Negre. Mănăstirea Putna se remarcă prin cea mai importantă bază de cazare care se află în lucrări de extindere. Ele înseamnă povestea unor voievozi care au vrut să-i mulţumească lui Dumnezeu. cat şi în întreaga ţară şi străinătate. ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la moartea ctitorului Mănăstirii Putna. Turismul cultural din România este în general de natură religioasă. care să asigure servicii de cazare şi masă în conformitate cu bine cunoscuta ospitalitate bucovineană. La fel de importante sunt şi lucrările de întreţinere şi restaurare a monumentelor culturale şi de artă. E a se pregăteşte pentru manifestările din 2004. De altfel. atât la nivel de judeţ. practicat de turişti români şi stăini atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri. această situaţie fiind deteriorată de lipsa mijloacelor financiare în cazul turiştilor români si de insuficienta promovare în rândul turiştilor străini. Vatra Moldoviţei. Humor sau Probota nu încetează să uimească cu frescele exterioare ce datează de aproape 500 de ani. elevi) motivaţi de ideea de a învăţa şi de cunoaşte lucruri noi despre locurile vizitate. De aceea se propune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport.cerinţelor turismului modern. Moldoviţa. În patrimoniul turistic al ţării ea se impune ca o zonă cu un potenţial turistic de o deosebită importanţă în care se remarcă în primul rând fondul turistic cultural cu momente istorice şi artă feudală. chilii. Extraordinarele lăcaşe aflate în patrimoniul UNESCO. biserici. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. în general oameni simplii şi una informaţională mai ales în cazul turiştilor străini şi al turiştilor români (intelectuali. Putna. Unul dintre elementele cele mai importante în exploatarea turistică îl constituie reţeaua de drumuri care leagă între ele diferite obiective. Ştefan cel Mare. Cea mai vizitată dintre mănăstiri este Mănăstirea Voroneţ. Editura Fundaţiei România de Mâine. muzee). Suceviţa. mănăstirile Voroneţ.27 Bucovina cu aşezările în care au existat reşedinţe sau domenii voievodale a devenit demult destinaţie de pelerinaj. Pentru turismul rural se manifestă încă o cerere relativ scăzută. schituri. Această formă de turism comportă şi o latură spirituală pentru turiştii români . toate aceste obiective incluse în programele referitoare la dezvoltarea turismului cu precădere cel religios trebuie să fie susţinute de o eficientă campanie publicitară. Eforturi considerabile se depun şi pentru încurajarea agroturismului prin amenajarea de case în reţeaua agroturistică din Voroneţ. Mănăstirea Humorului. Glăvan V.

precum şi organizarea mai bună a reţelei ce oferă ghiduri. Pe de o parte este vorba de lipsa mijloacelor financiare. turismul religios s-a dezvoltat mai mult ca urmare a afirmării credinţei. pliante în vederea promovării obiectivelor turistice de natură religioasă. Acestea sunt motivele principale pentru care asistăm la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. Acest număr poate să crească dacă se vor lua măsuri în ceea ce priveşte dezvoltarea şi diversificarea bazei de cazare. manifestând o mare ani . Pentru pensiunile turistice şi fermele agroturistice se înregistrează o cerere mult mai mică raportat la oferta turistică (potenţialul turistic şi capacitatea de cazare existentă). mai ales în cazul turiştilor români. se remarcă relaţii de strânsă dependenţă între mărimea cererii turistice şi gradul de dezvoltare al infrastructurii fiecare dintre cei doi parametri stimulându-se reciproc. bazelor de cazare există un turistice. Potenţialul turistic al Bucovinei nu este suficient pus în valoare. Cifrele utilizate au fost culese de la maicile stareţe sau de maicile-ghizi. În cazul turismului religios nu se poate vorbi despre o evidenţă strictă a turiştilor pentru că nu există o statistică exactă a acestor date. Aşa se explică de ce în ultimii promovare a Bucovinei. iar pe de altă parte un aspect negativ esenţial îl reprezintă promovarea insuficientă în străinătate a obiectivelor turistice religioas. modernizarea căilor de acces la obiectivele turistice şi a mijloacelor de transport. numărul turiştilor români şi străini a crescut de la un an la altul. datorită programului de în satele din jurul acestora) . Infrastructura în turismul religios. albume. a luat fiinţă agroturismul (turismul rural). au apărut (fie în curţile mănăstirilor fie construcţii destinate cazării turiştilor. dar şi a programelor de promovare ele turismului. În general media anuală a turiştilor care vizitează mănăstirile din Bucovina este de 100. Aşadar. aflat încă în studiu incipient. De altfel.000 de turişti. ponderea turiştilor români fiind mereu mai mare. Baza de cazare specifică edificiilor religioase În cazul turismului religios baza de cazare existentă este în continuă dezvoltare şi modernizare. iar serviciile turistice nu sunt foarte diversificate. Între introducerea în circuitul turistic a unor obiective şi construirea paralelism evident. perfecţionarea şi diversificarea infrastructurii turistice care are rolul de a satisface cererea turistică prin dotări şi servicii specifice. mai ales în incinta mănăstirilor.În perioada de după revoluţia din decembrie 1989. care s-au orientat după numărul de bilete vândute sau după însemnările din cartea de impresii. 3. Ca urmare a intensificării acestor forme de turism. dar încă intr-un ritm şi un volum nesatisfăcător. Valorificarea superioară a potenţialului turistic şi stimularea activităţii turistice sunt condiţionate de dezvoltarea. Aceste baze apar ca o rezultantă strictă a cererii sensibilitate la variaţiile acesteia. În codiţiile unei valorificări juste agroturismul ar constitui o adevărată investiţie profitabilă. care implică un număr din ce în ce mai mare de persoane. a liberei circulaţii.

nu mai există decât chiliile celor 20 de călugări şi casa P. Comparativi cu celelalte mănăstiri. În urma cercetărilor de teren. Există mănăstiri. înnoptează sub cerul liber. Ed. actualmente aflată în curs de dezvoltare. aceasta este redusă. turistul trebuie să plătească o suma de 200 000 lei. în Bucovina la nivelul anului 2001 existau 71 de structuri de cazare folosite de către turiştii veniţi să viziteze mănăstirile din acest ţinut dintr-un total de 96. ghidul Mănăstirii Sf. S. unele fiind rezervate femeilor. După afirmaţiile preotului-călugăr Nicodim. din punct de vedere economic numai o dată cu funcţionarea acestor baze de cazare pe anumite tarife. perioadă de utilizare. pentru că astfel. Cu această medie Bucovina rămâne în urma unor regiuni turistice de prim ordin ca litoralul Mării Negre sau Valea Prahovei. Arcaşul. integrate domeniului turistic temporar şi la un nivel modest de funcţionalitate. Casa de oaspeţi este destinată personalităţilor. Mănăstirea Putna este ansamblul mănăstiresc cu cea mai complexă bază de cazare. Pentru o perioadă îndelungată. tipul de turism pe care-l deservesc. “Circuit în Moldova de Nord”. În acelaşi an. iar altele bărbaţilor. Balada. în definirea tipurilor ţinându-se seama de mărime. După afirmaţiile părintelui Nicolae. Momentan. Astfel. această bază de cazare este destul de extinsă. veniţi îndeosebi din Maramureş. fără nici o eficienţă pe planul încasărilor. capacitatea de cazare turistică din incinta mănăstirilor este de circa 400-450 locuri. în cazul turismului religios se detaşează casele de oaspeţi din incinta mănăstirilor. Bucureşti . Ioan cel Nou. turiştii putând fi cazaţi în hotelurile din oraş: Bucovina. capacitatea de cazare turistică existentă era de 5534 locuri. cu baie proprie. Suceava. în acest caz. 1968. baza de cazare se constituie din Arhondaric ce dispune de 80 de locuri şi din hotelul mănăstirii. Orice turist primeşte din partea mănăstirii adăpost şi mâncare pentru maxim trei zile. Mai recent. care poate adăposti 210 turişti. confort. 28 Epuran. au început să se remarce şi bazele de cazare secundare. Actul turistic se materializează. În timpul sezonului sunt date în folosinţă câteva căsuţe din lemn. precum şi cabanele şi vilele turistice ce au în program vizite sau excursii la mănăstiri. Mănăstirile şi bisericile din oraşul Suceava nu deţin baza de cazare proprie. Pimen. funcţionalitate. Astfel. La hramul mănăstirii (24 iunie) cei mai mulţi turişti. că în urmă cu câţiva ani a existat aici o bază de cazare de câteva zeci de locuri.Tipologia bazelor de cazare are la origine criterii diverse. Gh. Gloria. ca de exemplu Mănăstirea Suceviţa care nu deţin spaţii de cazare. pe partea dreaptă.28 În ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică a mănăstirilor. cum ar fi pensiunile urbane şi rurale fermele agroturistice. în curtea mănăstirii. ceea ce reprezintă doar 3% din capacitatea naţională.. construit după revoluţie în afara incintei mănăstireşti. Este o clădire modestă cu două niveluri. Zamca. Meridiane. ghidul muzeului mănăstirii. limitarea turismului doar la simpla vizitare a mănăstirilor este sinonimă cu realizarea componentei culturale. Camerele sunt cu mai multe paturi. toate de două stele.

şi scoarţe specifice Bucovinei. Datele obţinute de la mănăstiri sunt pur orientative. Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra-Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (262 km). Celelalte mănăstiri au bază de cazare cu o capacitate foarte redusă. iar pereţii sunt împodobiţi de icoane. În aceeaşi gospodărie există „Casa pentru închinători” ce se reduce la doua camere cu câte 12 paturi. Ea are 14 camere cu câte două sau 3 paturi. se pregăteşte mâncarea. Lângă această gospodărie există o vilă cu doua etaje destinată vizitatorilor de seamă. Meridiane. 4. aspectul camerelor este plăcut şi primitor. Unele sunt situate în oraşe (Siret. Bazele de cazare din Mănăstirile Voroneţ şi Umor sunt minime. “Circuit în Moldova de Nord”. cum a fost cazul vizitei recente din luna mai 2003 a Prinţului Charles al Marii Britanii. Mănăstirea Râşca oferă turiştilor cazare într-o clădire situată în faţa bisericii mănăstirii. Momentan mănăstirea a rămas fără sursă de apă. După afirmaţiile Maicii Ştefania majoritatea turiştilor care vor să înnopteze aici au la dispoziţie hanul turistic Suceviţa din vecinătatea mănăstirii cu o capacitate de 124 locuri. motiv pentru care este necesară rezervarea prin telefon. datorită secării lacului Dragomirna. câteva paturi. în afara chiliilor celor 60 de călugăriţe nu deţine alte structuri de cazare. Rădăuţi) unde există hoteluri pentru cazare. neexistând o statistică propriu-zisă a capacităţii de cazare. în timpul vizitei lor în incinta mănăstirii ei fiind interesaţi în mod deosebit de tradiţiile şi obiceiurile religioase româneşti. Mănăstirea Suceviţa spre deosebire de Mănăstirea Putna. 29 Epuran. Bucureşti . Ele nu au decât o masă. se cresc animale. acestea fiind compensate de gospodăriile ţărăneşti dornice de a caza turişti dar şi de apropierea oraşului Gura Humorului. Această capacitate de cazare se dovedeşte a fi foarte mică în comparaţie cu cererea turistică. Ed. Mănăstirea Probota are o capacitate de cazare de 30 de locuri rezervarea făcându-se tot prin telefon. Gh.Deşi dotarea este foarte simplă. Pentru Mănăstirea Moldoviţa după 1990 s-a permis construirea unei gospodării a mănăstirii în care vieţuiesc maicile mai tinere. Peste 60% din turiştii străini doresc să fie cazaţi. În Mănăstirea Dragomirna baza de cazare este aproape inexistentă existând totuşi câteva amenajări pentru turişti. Trasee turistice Pentru vizitarea mănăstirilor din Bucovina se recomandă câteva trasee29 1. Maica Tatiana afirmă că aceste construcţii au obţinut cu greu permisiunea de a fi construite deoarece lângă un monument istoric precum Moldoviţa nu se poate construi decât la o distanţă minima de 200 metri. 1968. altele aflându-se în zone unde este dezvoltat agroturismul..

Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Gura Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-PutnaMarginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc (235 km). Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc-Vama-VatraMoldoviţei-SuceviţaMarginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-Cacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc-Pasul Mestecăniş-Vatra Dornei (335 km). folosirea ciberneticii şi tehnicii de calcul în diverse sectoare de activitate. km). 5. Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Zugreni-Broşteni-Pasul Tarniţa-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-StupcaSuceava (380 km). Gura Humorului-Mănăstirea Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-Putna-MargineaSuceviţa-Vatra Moldovitei-Vama-Voroneţ-Gura Humorului (200 km). 3. 13.2. Humorului-Mălini-Baia-Fălticeni- 4. Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi (234 km). 12. Câmpulung Moldovenesc-Lucina-Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc (175 10. Moldoviţei-Vama-Voroneţ-Mănstirea Humorului- 7. modernizarea mijloacelor de . 8. Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-SolcaCacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc (230 km). 11. Suceava-Stupca-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Câmpulung Moldovenesc-Rarău-ZugreniVatra Dornei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-ArboreCacica-Dragomirna-Suceava (400 km). 6. industrializarea agriculturii. 9. Vatra Dornei-Pasul Mestecăniş-Câmpulung Moldovenesc-Slătioara-Mănăstirea HumoruluiCornul Luncii ( Mălini-Slatina-Baia )-Fălticeni-Suceava-Dragomirna Gura Humorului-Voroneţ-OstraBroşteni-Zugreni-Vatra Dornei (330 km). conturarea ştiinţei ca ramura de producţie. Fălticeni-Râşca-Baia-Mălini-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Suceava-Fălticeni (200 km). Suceva-Fălticeni-Baia-Mălin-GuraHumorului-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (161 km) 5. Concluzie În noianul de transformări produse în viaţa social-economică după al II-lea război mondial introducerea automatizării. Suceava-Stupca-MănăstireaHumorului-Voroneţ-Gura Probota-Suceava (280 km).

prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. prin tehnologia modernă şi concentrarea întreprinderilor producătoare. între care: creșterea veniturilor şi a puterii de cumpărare. Şi cum numărul populaţiei a crescut considerabil în majoritatea ţărilor. ale familiilor în blocuri de locuinţe. dorinţa şi tendinţa oamenilor societăţii contemporane de a-şi petrece timpul liber călătorind. au ca trăsătura definitorie o importanta concentrare a populaţiei în centre urbane. indiferent de forma relaţiilor de producţie. posibilităţi nelimitate de creştere a productivităţii muncii. Referitor la rolul turismului în cadrul economiei naţionale. ramură. creşterea speranţei de viaţă. mai mult sau mai puţin dezvoltate. societatea industrializată are şi efecte negative asupra membrilor ei. Biblioteca Facultăţii de Geografie. se integrează în sectorul terţiar. P. influenţat de evoluţia ei. de sistemul social-politic existent. Editura Fundaţiei România de Mâine. 31 Glăvan V. Societăţile industrializate. turismul ca modalitate de petrecere plăcută şi utilă a timpului liber a cunoscut o "explozie" fără precedent. în acelaşi timp.Editura Focul Viu. şi ca atare. asupra relaţiilor internaţionale. Turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se. prin specificul sau. Bucureşti . dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de informare. Societatea industrializată oferă. prin reducerea zilei şi a săptămânii de lucru. sporirea duratei timpului liber.Geografia turismului românbesc.31 30 Cocean. constrângerile din viaţa socială şi profesională)30. ale căilor şi mijloacelor de transport. lipsa de mişcare). constituind una din cele mai remarcabile trăsături ale epocii contemporane. De aici. Prin caracterul sau de masa şi conţinutul complet. care.(1997). Însă. vizitând oraşe şi sate pentru a cunoaşte oameni şi locuri. Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. (2006). sau pentru a-şi îngrijii sănătatea. iar influenţa factorilor distanţa-timp a fost diminuata simţitor prin modernizarea mijloacelor de transport. în cadrul cărora. acestea manifestându-se sub forma agresivităţilor biologice (poluare. prin mărirea concediilor. într-o ramură a economiei naţionale. cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii. Cluj Napoca. cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societăţii.transport. turismul antrenează un vast potenţial material şi uman. şi nu numai.. s-a industrializat la scara planetară. precum şi a celor de ordin nervos (stresul psihic. aşa cum apreciază unii autori. căutând sau visând la colţuri liniştite din natura. societatea omenească. pe suprafeţe restrânse. se înregistrează aglomerări ale locuitorilor de şcolarizare şi de munca. literatura de specialitate evidențiază faptul că el are "un impact considerabil asupra economiilor. societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă". puternic ancorat în viaţa societăţii.

4. de ridicare a nivelului de instruire. București 2003 Cândea Melinda. Editura Fundaţiei România de Mâine. P. Cocean. cultură şi civilizaţie al oamenilor.(1997). C. BIBLIOGRAFIE George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”.Geografia turismului românbesc.Editura Focul Viu. Glăvan. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Simon Tamara (2001). Edit.. 2.. – „Tehnologia turismului”. Potenţial turistic şi turism. Biblioteca Facultăţii de Geografie. 3. acţionează ca un element dinamizator al sistemului economic global. 2004 Stănculescu G. Editura Focul Viu.Turismul în România. Pompei Cocean – Geografia turismului. Geografia turismului. Erdeli G. Biblioteca Facultăţii de Geografie.România.România. Edit. Biblioteca Facultăţii de Geografie Ciangă N. Economică Bucureşti.Turismul joacă un rol important în viaţa economică şi socială. . 2001. Bucureşti 5. 9. în plan psiho-social. (2005). ca un mijloc de diversificare a structurii economice.(2000).Univ. se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber. Bucureşti. 6. Glăvan V. în plan economic sintetizează rezultatele unui mare număr de activităţi. Editura Oscar Print. Cluj Napoca. 8.Geografia Turismului(partea întâi)Presa Universitară Clujeană. ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare. Cluj Napoca.2002). Turismul prezintă o complexitate în continuă creştere. 7. 1. V.

Editura Fundaţiei România de Mâine. Academiei RSR. Bucureşti. 1998. . I.1979. Şi colaboratorii. Ed.. Academiei Barbu. Ed. Paulencu.Judeţul Suceava. D. mic îndreptar touristic. Ed. 18. D. xxx (1984). Epuran. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. Paulencu. Sport Turism.. Editura Didactică şi Pedagogică. Gh. Ionesei L. 15. Meridiane. Glăvan V. Suceava. O.10. Geografia turismului. Bojoi I.. “Monumente istorice din România”. Bucureşti... Anexe . 19. 1987 Obcinele Bucovinei. II. 17.Iosep. Ed. Bucureşti.. N. N. I. Bucureşti. Dinu 12. (2006). Bucureşti Ciangă. Geografia României. 16. N. Edit.. Opriş. 1968. “Turismul în Carpaţii Orientali –studiu de geografie umană”. Bucureşti Popp. Bucureşti Mihaela (2002). Iacobescu. Ed. 14. Bucureşti Monoranu.Ed. 1979 Ghid turistic al judeţului Suceava. D. Sport Turism. Sport Turism.1973. M. “Circuit în Moldova de Nord”. 11..2002. Geografia Umană şi Economică. 13.. Presa Universitară.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful