Cuprins

Argument B. Capitole
A. I.

Turismul în România 1. Evoluția turismului în România 2. Turismul 2.1. Potențialul turistic al României, 2.2. Provinciile turistice din România 2.3. Formele de turism 2.4.Obiective turistice din România Zona Bucovina 1.Cadrul natural și istoric al zonei 2. Zona Bucovina-forme și tipuri de turism 3. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Studiu de caz “ Mănăstirile Bucovinei“ Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina 3.Baza de cazare specifică edificiilor religioase 4.Trasee 5. Concluzie
2.

II.

III. 1.

Bibliografie D. Anexe
C.

A. Argument

România deţine atât elemente care au însemnătate pentru turism cât şi o multitu -dine de mijloace care pot facilita activităţile specifice acestui domeniu. Răspândirea acestora în teritoriu este diferită existând pe de-o parte aglomerări de obiective ce au condiţionat şi concentrări de modalităţi şi resurse de punere în valoare a acestora, iar pe de alta spaţii largi în care toate acestea sunt dispiate. Mai mult în prima categorie evoluţia locală, regională este variată în contextul impunerii unora spre anumite tipuri de activităţi turistice, unele re -cunoscute pe plan naţional şi internaţional în raport de altele care dispun de obiective la fel de însemnate dar puţin cunoscute şi unde mijloacele de valorificare sunt reduse. Pentru a avea o bază într-un program complex de organizare şi dezvoltare turistică a ţării şi a oricărui teritoriu trebuie să se plece de la inventarierea corectă a tot ceea ce există şi la diferenţierea de unităţi care să se poată înscrie într-un sistem ierarhic. Componentele de ordine diferite vor abvea o anumită alcătuire şi funcţionalitate dar şi legături care să asi- gure intercondiţionarea şi prin aceasta unitatea sistemului.Pentru turism importanţă are sta- bilirea de unităţi taxonomice precise care pe deo parte fiecare reflectă un anumit nivel de resurse potenţiale iar pe de altă parte un minim de dotare (mijloacele) posibile la un mo- ment dat, pentru valorificarea acestora. Dacă prima componentă poate fi privită ca relativ fixă (mai ales în cazul elementelor specifice cadrului natural), cea de a doua are un caracter dinamic în sensul unei evoluţii sau involuţii în funcţie de politicile economice aplicate. Scara ierarhică normală, cel puţin pentru evaluarea potenţialului turistic o constituie: punctul turistic, localitate (cu valenţe turistice), centru turistic, axă turistică, zonă turistică, regiune turistică la care în cazul României se poate adăuga provincia turistică. Studierea turismului în România servește întregirii imaginii fenomenului turistic cu particularizarea pentru România. Se urmareşte cunoaşterea etapelor de dezvoltare, pentru ca în comparaţie cu fenomenul turistic european şi global să poată fi apreciat obiectiv facându-se abstracţie de perioadele de regres legate de factori de natură social-economică sau politică. Obiectivele esenţiale ale studiului de față constă tocmai în cunoaşterea patrimoniului turistic, a materiei prime neprocesate, sau parţial amenajate care se constitue ca factor fundamental, făara de care turismul ca fenomen şi mai ale3s activitate ec onomică majoră nici nu poate fi conceput. Un alt obiectiv este cel de a surprinde tendinţele aparent aleatoare stimulate de noile orientări, de impactul cu procesul de privatizare şi legislaţie, dar mai ales cele legate de iniţiativele particular-familiare, mai ales în mediul rural care dă consistenţa şi spaţialitate şi aferă noi posibilităţi şi direcţii de expansiune. Analiza dezvoltării in timp a bazei materiale şi legatura cu infrastructura general aparţinând altor domenii de activitate evidenţiază o altă caracteristică a turismului, aceea de ramură de sinteză şi cu sprijinire logistică reciprocă. Cunoaşterea amenajărilor turistice, ca şi volum şi dimensiune, tipologie şi repartiţie spaţială reflectă gradul de utilizare turistică şi raportarea la intensitatea, caracteristicile, regimul şi provenienţa fluxurilor turistice.

Toate acestea se vor constitui ca argumente în evidenţierea corelaţiei între diversitatea potenţialului şi amenajărilor turistice, calitatea serviciilor şi gradul de eficienţa a acestora reflectată atăt în volumul cererii, stimulate de ofertă a pieţei turistice şi mai ales în categoriile de turism ( a tipurilor şi formelor de turism practicate şi practicabile). La nivel regional spaţial sunt surprinse caracteristici care individualizează entităţi ce permit emiterea de prognoze şi tendinţe de dezvoltare. În perioada actuală, turismul este de mare importanţă atât pe plan naţional cât şi internaţional, reprezentând unul dintre cele mai complexe fenomene ale civilizaţiei contemporane nu numai prin proporţiile impresionante ale populaţiei globului care-l practică, dar mai ales prin implicaţiile sale. Denumirea de “turism” a căpătat în zilele noastre sensuri ce realizează o mare complexitate de situaţii, de la necesitatea firească de a cunoaşte, de a vedea sau de a descoperi, până la cerinţele reconfortării fizice sau intelectuale. Termenul generic de “turism” înmănunchiază gusturile şi însuşirile de a călători, pedestru, ciclist, cu automobilul, trenul, vaporul sau avionul, de placere sau pentru îngrijirea sănătăţii. Obiectul imediat al oricărei forme de turism îl constituie aspectele mai mult sau mai puţin “artistice” ale naturii locurilor, natura cu toate însuşirile aerul, pământul, vegetaţia sau apa. Dar oricât de spectaculoase vor fi asemenea însuşiri, ele pot da deplinătate numai în măsura asocierii lor “civilizaţiei”, componentelor realităţilor sociale, istorice, economice privite ca atare, dar mai ales pe firul metamorfozelor lor în timp şi spaţiu. Vom atinge idealul turistic ori de câte ori, călătorind, vom avea prilejul să ne bucurăm de “natură”, aşa cum este ea, dar mai ales în manifestarea armonioasă cu munca şi inteligenţa omenească. Din punct de vedere etimologic, conform dicţionarului Larousse, termenul “turism” ar proveni din latinescul “turnus”-“voiaj în circuit”, care a fost preluat de limba franceză “tour” – călătorie, plimbare. Pe de altă parte, unele dicţionare susţin originea engleză a cuvântului, provenit din “tour” şi “to tour” –“călătorie în circuit” (Swizewscki, 1977). Există o serie de definiţii ale turismului care sau remarcat de-a lungul timpului. Definiţie elaborată de Swizewschi şi Oancea (1977) consideră turismul un fenomen socialeconomic de masă, caracteristic civilizaţiei industrial-urbane ce se deplasează in cadrul relaţiilor interdependente dintre mediul geografic şi societate. El constă în consumarea produsului turistic pe diferite arii geografice şi unităţi de timp, ca urmare a deplasărilor banale ale indivizilor în afara activităţilor productive sau a obligaţiilor de serviciu, având ca rezultat regenerarea forţei de muncă, refacerea sănătăţii îmbogăţirea orizontului cultural (inclusiv satisfacţii spirituale).

Capitolul I Turismul în România
B.

1.Evoluția turismului în România

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T. – ce își are sediul la Madrid) definește tu- rismul ca fiind “ activitățile realizate de persoane sau grupuri de persoane pe durata călătorii -lor și șederii acestora în locații diferite de spațiul obișnuit traiului cotidian1. Conform determi- nărilor turismul este „activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoreşti dintr-un anumit punct de vedere". Activitatea turistică poate fi considerată una din cele mai vechi ocupaţii ale omului încă pe timpurile când nomadismul era modul de viaţă al unei colectivităţi umane. Pe parcursul evoluției societății umane, omul în permanenţă a avut şi activităţi turistice, care au fost impuse de anumite situaţii, nevoi, necesităţi şi poate nu în ultimul rînd pentru ceea ce numim noi astăzi agrement. Turiştii care se deplasau dintr-un loc în altul au fost în de- cursul timpului printre primii şi cei mai dinamici purtători de informaţii. În condiţiile lipsei telecomunicaţiilor succesele de dezvoltare în toate activităţile umane erau difuzate şi prin tu- rişti. Cu certitudine se poate afirma că turismul a existat în toate epocile istorice, ceea ce s-a nodificat în timp a fost doar formele de deplasare a turiştilor, scopurile acestora.2 Pentru unii turismul este o distracţie sau o formă de menţinere sau de refacere a sănătăţii, iar pentru alţii o activitate profesională, o necesitate vitală. România, cu o experienţă de peste 2000 de ani în activităţile turistice, în prezent îşi perfecţionează formele de practicare a turismului, infrastructura turismului şi se află în faţa adop- tării unei strategii al activităţilor turistice, prin luarea în considerare a experienţei ţărilor avan- sate, a elaborărilor ştiinţifice din marile centre universitare şi academice.3 România are posibi- lităţi universale, specifice, unice în dezvoltarea turismului. România nu poate (şi nici nu trebuie) să preia un model elaborat şi folosit în alte ţăr ale lumii. România are propriul său po-tenţial ştiinţific şi practic care să fundamenteze strategia sa proprie, cu totul originală, pe care să o aplice prin metode, de asemenea, întrutotul specifice. O asemenea orientare nu poate fi explicată doar prin experienţa istorică sau prin originalitatea condiţiilor geografice, climatrice, tradiţiilor, obiceiurilor, artei, culturii etc. În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.
4

Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul
1

Glăvan, V.(2000),Turismul în România, Edit. Economică Bucureşti,

2

Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,
3

Cocean., P.(1997),Geografia turismului românbesc.Editura Focul Viu, Cluj Napoca, Biblioteca Facultăţii de Geografie,
4

Stănculescu G. – „Tehnologia turismului”, Editura Oscar Print, București 2003

Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării,Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă).5 După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările World Travel and Tourism Council,6 România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016.[19] Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.7

DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

DESTINAŢII TURISTICE MONTANE
5 6

DESTINAŢII TURISTICE BALNEARE

Dinu Mihaela (2002), Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

MONTANE) Biblioteca Facultăţii de Geografie.
7

(STAŢIUNI TURISTICE Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti, (STAŢIUNI TURISTICE BALNEARE)
Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,

Biblioteca Facultăţii de Geografie

trasee turistice ARII PROTEJATE PARCURI NAŢIONALE PARCURI NATURALE • REZERVAŢII ALE BIOSFEREI SPECIALE • vânătoare sportivă • pescuit sportiv • cazinouri • Parcuri tematice .centre turistice .localităţi turistice urbane DESTINAŢII TURISTICE ÎN SPAŢIUL RURAL (sate turistice) LOCALITĂŢI ŞI TRASEE TURISTICE localităţi urbane şi rurale.DESTINAŢII TURISTICE DE LITORAL (STAŢIUNI TURISTICE DE LITORAL) DESTINAŢII TURISTICE URBANE .

stâncile cu formă bizară. analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activității turistice. . a) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă.identificarea componentelor patrimoniului antropic. Scopul lucrării este de a prezenta potențialul turistic al României respectând următoarele criterii: . .descrierea formelor de turism. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: . speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic.2. potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general. Turismul 2. Din această perspectivă.regimul pricipitaților. el reprezintă motivația principală a circulației turistice.Potențialul turistic al României Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. Evaluarea corectă a componentelor sale. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. .fenomenele geologice. faună).identificarea componentelor patrimoniului natural. b) Clima – contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin: . odihnei și recreerii. 8 George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”. prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale. floră. . vulcanic). . carstic. Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare. prezentarea itinerarilor specifice Maramureșului istoric8.treptele și formele de relief (relieful glaciar. . stimulând practicarea drumeției. .1.nebulozitatea atmosferei. .temperatura și umiditatea aerului. alpinismului. Atracția turistică este moti -vul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. prin valoarea și originalitatea acestora.brizele montane și marine.

parcuri dendrologice. ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână. recreere. Bucureşti. Erdeli G. •Potențialul tehnico – economic •Potențialul socio – demografic 9 Cândea Melinda. se grupează în9: • Potențialul cultural – istoric: • Vestigii arheologice și monumente istorice și de artă.Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism: • sporturile de iarnă prin prezența. de pescuit. c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: . . de cunoaștere. agrement. științific. Componentele potențialului turistic antropic.cinegetică și piscicolă . .estetică – contribuind astfel la creșterea atractivității zonelor vizitate. delte și estuare.o atracție turistică în sine: parcuri naturale ca destinații de vacantă. consistența și menținerea stratului de zăpadă. lacuri naturale și antropice. • Elemente de etnografie și folclor.Univ. rezervații științifice..sub aspect estetic – ca element de atractivitate.un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. Edit. d) Vegetația – reprezentată prin păduri. Potenţial turistic şi turism. rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic. Simon Tamara (2001). care se evidențiază prin atractivitatea și valoarea lor. pajiște. . de practicarea a sporturilor nautice.prezintă din punct de vedere turistic o importanță: . • Instituții și evenimente cultural – artistice. Biblioteca Facultăţii de Geografie. de cură heliomarină.România. fluvii. arborete prezintă: . România dispune de un bogat și valoros potențial antropic. . mări.științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în rezervații ți parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă. f) Rezervațiile naturale – prezintă importanță: . e) Fauna . • climatoterapia. • cura heliomarină. cognitiv – științific ca bază a turismului profesional și de cunoaștere. de tratament balnear.râuri.datorită bogăției și variații speciilor.

cojocaritul. Varatec. -centrele de prelucrare a lemnului.mănăstirile Bucovina. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Dragomirna.creație artistică. Targoviște. Turnul Chindiei de la Târgoviște si altele. Corund. Drobeta. „Tara Bârsei” Rășnov. Neamț – Agapia. Cozia.bisericile: Biserica Neagra din Brașov. . . Rozavlea. Teliu Maierus. tradiții populare exemplu: Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Bod. reprezintă o atracție inedita a țării noastre. „Biserica Trei Ierarhi” din Iași. .cetățile dacice: Sarmizegetusa. de la Costești si Blidaru din munții Orăștiei. . . Voroneț. Feldioara.cetăți țărănești fortificate: Depresiunea Brașovului. cultura si civilizația poporului nostru. Maramureș. cat si pentru cele universale.România. cele din zonele Bucovinei. 10 Cândea Melinda. Curtea Veche – Palatul Voievodal din București.Patrimoniul cultural – istoric Vestigii arheologice si monumente istorice si de arta. Dierna Orsova. încondeierea ouălor. Oltenia – Tismana. Moldovița. Corvineștilor – Hunedoara. Arbore. bogăție si varietate. .cetățile daco – romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi.bisericile din lemn din Maramureș. Mogoșoaia. Prejmer. Neamț. Cotroceni. Potaissa (Turda). producția mestesugarească și artizanul se remarcă prin centrele de ceramica de la Horezu. . . unde se afla si ruinele podului Traian. Simon Tamara (2001). Humor. Marginea si altele.Univ. Edit. Potenţial turistic şi turism. Peles. Neamț. Tarii Moților. Horezu. țesutul covoarelor. dar și influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contract intre cele mai reprezentative se număra: . Putna. Elementele etnografice si folclorice: caracterizate prin originalitate. Dornelor. Monumentele istorice si de artă de o mare varietate reflectă evaluarea culturii și civilizației autohtone. Festivalul datinilor si obiceiurilor de iarna de la Sighetu Marmatiei. Bucureşti. Acestea includ: . .castele și palate ca: Bran.Sucevița. Oboga. Alba Iulia.cetățile medievale: Sighișoara.arhitectura si tehnica populara specifica. Dintre acestea pot fi enumerate10: . . Suceava. Govora.. Erdeli G. de mare valoare atât pentru istoria. Dragomiresti. Napoca (Cluj Napoca).monumentele de artă: Ansamblul Sculptural al lui Brâncuși de la Mărășești. Vestigiile arheologice existente pe teritoriul României sunt numeroase.obiceiuri.

Sighișoara.evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu. Casa Sfatului din Brașov. . Mircești. Vidraru. Transilvania. Fundata. Palatul Culturii din Iași. . Oradea. . . știința și tehnica etnografica si arta. Operele din București. izvoare cu apă minerală şi termală. . tradiția si modernismul in cultura. – Tehnologia turismului.baraje de acumulare: Izvorul Muntelui. Moldova. . peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2000 m la cele de câmpie. El este alcătuit mai întâi dintr-o varietate de forme de relief. Muzeul „Antipa” Suceava.. Timișoara. .Sate cu tradiții folclorice: Huda. Stupca.Palate: Palatul Culturii – Iași. Bistrița. Timișoara. Iași. Cerbul de Aur.Biblioteci: biblioteca Bathyaneum – Alba Iulia.muzeele si casele memoriale cu profile diverse: științele naturii. . .Case memoriale Ipotești. Cluj Napoca. Oltenia. litoral şi Delta Dunării.poduri: Podul de la Cernavoda. Editura Oscar Print. Alba Iulia. ale filmului. Prislop.edificiile unor instituții culturale ca: Ateneul roman. Vidra.orașele care sunt atractive prin arhitectura specifica. fapt ce a condus la conturarea de provincii turistice şi zone turistice (în cadrul acestora sunt centre. serbări (Serbările Marii. . Gruparea pe teritoriul României a acestor elemente este rezultatul conexiunilor stabilite între om şi natură de-a lungul timpului. lacuri folosite pentru agrement. • Instituțiile si evenimentele cultural – artistice reflecta intensitatea vieții spirituale. nataţie şi pescuit sportiv.Transfagarasanul si alte elemente tehnico – economice care pot constitui atracții. Cluj. istorice. . Bibliotecile din Oradea. prin valorile de arta pe care le adăpostesc sau evenimentele pe care le găzduiesc: București.localitățile rurale care pe lângă aceste valori oferă si condiții naturale deosebit de atractive pentru petrecerea timpului liber. Bogdan – Vodă. Alba Iulia. București 2003 . Potențialul socio – demografic cuprinde: . România dispune de un bogat şi complex potenţial turistic.Muzee: Muzeul Brukinthal – Sibiu. Serbările Zăpezii).costumele populare din zonele Argeș.Sate turistice: Rucar. localităţi şi obiective turistice fiecare reflectând un 11 Stănculescu G. Muscel. Potențialul tehnico – economic include11: . Bran. Certeze. ale teatrului. un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase şi conifere. . expoziții si târguri. Porțile de Fier.

M. Ciuc-Gheorghieni. o infrastructură diferită care valorică corespunzător sau nu elementele existente. izvoare minerale. odihnă.Şureanu. Bucovina. M.Vrancea. alpinism. creste.Cozia. Prima include masivele muntoase(M Gutâi. unele rezervaţii naturale etc. M.Godeanu.Hăşmaş.anumit grad de complexitate atât ca potenţial turistic şi infrastructură cât şi ca mod de desfăşurare a activităţilor turistice). M. mase de grohotişuri.Ţarcu. aici sunt cabane.Călimani. Braşov. platouri. M. 2.România. M. vulcanic. În cadrul lor sunt diferite tipuri de obiective antropice (culturale. Maramureş.Piatra Craiului. Erdeli G. M. amenajări pentru sporturi de iarnă. M. vârfuri ascuţite. M. faună cinegetică valoroasă etc.Făgăraş. Edit. aici găsindu-se şi centrele turistice care polarizează dinamica turistică. M. Retezat. M. tratamente în staţiuni balneare şi climaterice. Provinciile turistice din România Provincia turistică Carpatică este cea mai extinsă spaţial. excursii în circuite care reunesc principalele localităţii etc. se impun mai multe centre turistice cu dotări variate pentru turism din care se organizează excursii. formele de turism importante sunt: recreerea şi odihna. pajişti alpine şi subalpine. văi importante cu numeroase aşezări precum şi porţiuni din munţii vecini. Banat.Harghita. M. numeroase izvoare şi lacuri.Bucegi. M.Univ. Simon Tamara (2001). Bistriţa. caracteristicile ei fiind date de: • predominarea elementelor naturale (relief glaciar. explorări carstice. M. istorice.Apuseni ) în care există multe atracţii turistice dominant cu caracter natural ce sunt cuprinse în sisteme de poteci cu marcaje turistice. M.) concentrate în localităţi dar şi obiective naturale (îndeosebi lacuri. Biblioteca Facultăţii de Geografie. sociale etc.Braşovului. vânătoare.Rarău-Giumalău.2. • activităţi turistice specifice–drumeţii pe trasee montane cu durată şi grade diferite de dificultate. areale pentru pescuit sau vânat. excursii în circuit etc. chei şi defilee. intense păduri de conifere şi foioase.Ciucaş.) • concentrarea elementelor istorice şi de cultură ca şi a celei mai mari părţi din infrastructură în depresiuni şi în lungul văilor mari. aflate în apropiere). 12 Cândea Melinda.12 Astfel în cadrul României se deosebesc mai multe provincii cu caracteristici distincte date de asocierea elementelor naturale şi a celor antropice. Potenţial turistic şi turism. carstic.Buzăului. Parâng.Iezer. drumeţia constituie forma principală de turism. M. M. . Cele mai însemnate zone sunt: Oaş.Rodnei. În cadrul ei se separă două mari categorii de zone turistice.. M.Ceahlău. Mult mai extinse sunt zonele turistice complexe care includ depresiuni. M. Bucureşti. Buzău. M.Căpăţânii. M.

fapt dovedit de clasarea pe locul I pe ţară a judeţului Constanţa în ceea ce priveşte numărul de locuri de cazare. Această provincie are caracter complex. 13 Stănculescu G. Sighişoara şi Medias zona Mureşului transilvan. Munţii Apuseni) Provincia turistică Dobrogea cuprinde spaţiul dintre Dunăre şi Marea Neagră. Alba Iulia zona sud transilvană). castele şi palate.. În cadrul acestei provincii se disting câteva zone turistice cu caracter complex în jurul unor mari centre turistice (în jurul oraşului Cluj-Napoca • • • • zona Someşul Mic. Se adaugă elemente ale cadrului natural (lacuri sărate rezultate prin prăbuşirea exploatărilor de sare pe seama cărora s-au dezvoltat staţiuni balneare. centre viticole renumite ca Ostrov) Delta Dunării (grinduri pe care se află sate mici pescăreşti. iar infrastructura şi dotările sunt variate dar cu o distribuţie diferită. elemente turistice naturale se îmbină cu cele antropice. Măcin. • Provincia Dealurilor Transilvaniei include partea centrală a României desfăşurată între ramurile Carpaţilor. în apropierea oraşelor Făgăraş. cetăţi ţărăneşti. Sulina singurul oraş din Deltă şi Tulcea – centrul turistic din nordul Dobrogei din care se pătrunde în inima Deltei). În restul Dobrogei se adaugă mai multe centre turistice cu importanţă mai mică (Cernavodă. renascentist etc. în jurul oraşelor Târgu Mureş. Ţara Oaşului.) şi două axe turistice: axa Carasu (Cernavoda-Medgidia-Constanţa) şi axa dunăreană (Ostrov-Cernavoda-TopaluHârşova-Măcin-Issacea) care se caracterizează prin mnumeroase urme de civilizaţie materială încă din cele mai vechi timpuri. București 2003 . Medgidia. lacuri. provincia Dealurilor Transilvane se caracterizează printr-o dotare corespunzătoare mai ales în oraşe. clădiri din sec. recreere. XVIII-XIX etc. Constanţa şi Mangalia sunt cele mai însemnate centre turistice. dar apariţia unor centre de turism rural în cadrul depresiunilor Sibiu şi Făgăraş sau în arealul BistriţaCluj. o infrastructură bine dezvoltată. canale braţele Dunării pe care se face navigaţie.). Babadag etc. rezervaţii naturale floristice. în jurul oraşului Bistriţa zona Someşul Mare.Infrastructura tradiţională 13formată din drumuri forestiere. peisaje inedite etc. baroc. localităţi turistice cu importanţă istorică Adamclisi.). biserici în stil gotic. geomorfologice. Sibiu. Depresiunea Maramureş. Se impun două zone turistice • Dobrogea de Sud inclusiv litoralul (condiţii optime pentru odihnă. Editura Oscar Print.balneoterapie. – Tehnologia turismului. cabane sau refugii a fost completată în ultimul timp prin apariţia mai ales în cadrul depresiunilor şi în lungul culoarelor de vale a numeroase aşezări în care s-a dezvoltat agroturismul (Depresiunea Dornelor. Precumpănesc obiectivele istorice şi cultural tradiţionale (cetăţi şi ruine de cetăţi antice şi medievale nu numai în oraşe dar şi în sate. poteci marcate sau nemarcate. biserici din lemn.

Aici sunt cele mai multe muzee de importanţă naţională. lacuri sărate şi izvoare minerale. pe seama cărora s-au dezvoltat multe staţiuni balneoclimaterice–Slănic Prahova. Satu Mare. cele mai însemnate instituţii cultural-artistice. Celelalte oraşe constituie centre turistice însemnate care polarizează activităţile turistice pe spaţii mai mici fiind în acelaşi timp localităţile din care pornesc fluxuri spre zonele vecine din Subcarpaţi şi Carpaţi. Jiu. Călimăneşti. În partea de sud a Podişului Moldovei se poate delimita o altă zonă turistică – zona Bârlad.) şi prin peisajele caracteristice anumitor regiuni (podgorii şi livezi renumite). • • zona turistică Bucovina şi Iaşi zona turistică Jijia. Oltenia de Nord).Provincia turistică a Podişului Moldovei se desfăşoară în estul României cuprinzând regiuni de dealuri.Vrancea. ruinele palatului şi curţii domneşti din sec. Se impune zona Bucureştiului care include oraşul dar şi o parte din câmpia limitrofă. Govora. Baia Mare) în care sunt concentrate obiective îndeosebi social-culturale şi istorice şi o infrastructură bine reprezentată. Prahova-Argeş.Bahlui. . XVII-XIX. dotările turistice sunt slabe şi sunt reprezentate doar de câteva hoteluri situate în oraşe. alături de oraşele mari situate în interiorul acestei zone. Ploieşti). XVIII-XIX. Elementele cu importanţă turistică sunt – un relief fragmentat cu multe forme deosebit de pitoreşti. Prahova) şi în staţiunile balneare sau climaterice situate aici. şi cu un potenţial antropic diversificat şi bine valorificat. Provincia dealurilor şi câmpiilor din vestul ţării reprezintă o provincie turistică de mare importanţă care are în compunere Dealurile şi Câmpia de Vest. Arad. podiş şi depresiuni în care specificul este dat de elementele istorice şi de cultură (ruine de cetăţi medievale. Se conturează două zone turistice complexe ce au ca centre polarizatoare oraşele Suceava . Lugoj. Argeş. regiuni cu un poteţial turistic natural variat dar doar parţial valorificat. Săcelu). Olăneşti. XVXVI. palate şi edificii reprezentative din sec. Piteşti. Această provincie este relativ aproape de Bucureşti şi de alte oraşe din câmpia Română care se constituie şi principalele zone emiţătoare de turişti. obiectivele de interes turistic ca şi cea mai mare parte din amenajările destinate odihnei şi agrementului sunt concentrate în oraşe (Craiova. Provincia Câmpia Română are o extindere mare. Oradea. Băile Felix. XIX-XX. Ele constituie şi centre din care pornesc fluxuri de turişti spre localităţi turistice mai mici din câmpie (pentru odihnă şi agrement la sfârşit de săptămână) sau din staţiunile din Carpaţii Occidentali. O axă însemnată în perspectivă va fi Dunărea. Cu excepţia părţii nordice a provinciei turistice. Importante sunt şi staţiunile balneoclimaterice care s-au dezvoltat aici pe seama izvoarelor termale şi minerale de la Buziaş. Se separă câteva zone (Buzău. un echipament turistic variat etc. un bogat fond etnofolcloric tradiţional. biserici şi mănăstiri din sec. vulcani noroioşi şi carst pe sare. Activităţile turistice se desfăşoară în oraşele mari (Timişoara. o salbă de lacuri şi păduri de agrement. Băile 1 Mai şi Băile Tinca de importanţă naţională sau locală. edificii din sec. XIV-XVIII. Infrastructura este relativ bună fiind localizată cu precădere în lungul văilor principale (Olt. Se pot adăuga axele turistice ale văilor Teleajen şi Doftana. biserici vechi din sec. Zalău. biserici aparţinând diferitelor epoci şi stiluri. numeroase muzee etc. Provincia dealurilor din sudul României include Subcarpaţii şi Podişul Getic.

Baile Herculane. acestea reprezintă principalul factor natural de cura din tara noastră. Calimanesti. Lacurile cele mai folosite in balneoturism: . Lacul Amara. minerologic. termic. Mangalia. Ocna Sugatag. Tușnad. Lacurile terapeutice.). Ele sunt localizate in principal intre zona de contact intre dealuri si podișuri cu arealul montan (stațiunile Covasna. . 3. varietatea conținutului lor. –Tehnologia turismului. Plantele medicinale 7. Nămolurile terapeutice. Lacul Sărat. Factorii naturali de cură în turismul balnear14: 1. datorează calităților fizico – chimice ale apelor lor si ale unor particulelor ca fenomenul de heliotermie si salinitate ridicata. Ocna Sibiului.din Câmpia Română – Balta Alba. Nămolurile terapeutice 4. Apele minerale din tara noastră au un conținut deosebit de variat in elemente chimice si de aceea prezintă o mare complexitate si diversitate sub aspect fizico-chimic. calitățile terapeutice. 1.2. România dispune de importante rezerve de nămoluri terapeutice care după originea si calitățile lor fizico –chimice. Salinele 6. Aeroionizarea Existenta acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneo climateric si valorificarea lor pentru tratarea unor game largi de afecțiuni. Slanic Prahova. apele acestor lacuri sunt clorurate sodice.3. de care se leagă o parte importanta din activitatea balneoturistica a României. . Ocna Murea. Apele minerale și termominerale 2.din masivele de sare din zonele dealurilor sub carpatice sau de podiș (de la Sovata. Ocna Dej. Editura Oscar Print..de pe litoral marin – Techerghiol. Vatra Dorna) 2. iodurate sau suflatate. prezintă un deosebit interes terapeutic. Formele de turism România dispune de un excepțional potențial balnear care concentrează o varietate de factori morali de cură. București 2003 . Factorii climatici de cura 8. Lacurile terapeutice 3. Emanații de gaze terapeutice 5. Apele minerale si termominerale volumul rezervelor. se împart in trei categorii: 14 Stănculescu G.

bioclinat excitant de câmpie si litoral: . se afla la Targul Ocna.. Salinele constituie un important factor de cura. Baile Herculane). acestea includ: . dar sunt zone unde acestea sunt mult mai ridicate (Baile Felix. Ocnele Mari si Marii Negre. 6. specifice lacurilor: Techerghiol. atât in prepararea unor medicamente. Moneasa. Sangiori Bai. Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate. 9. este dependent de mediul înconjurător. Buziaș. . obiectul si domeniul de activitate si de desfășurare a sa. Dezvoltarea societății presupune mediul înconjurător la doua tipuri de de gradări: • Unul ca urmare directa a exploziei demografice. a expansiunii orașelor. creșterii considerabile si intr-un ritm rapid înregistrate in industrii. Aceasta implica: aerul . Prahova. influenta climatului aeroelectric cu o aeroinizarea bogata. agricultura si alte domenii de activitate amplificării sistemelor de transport.Turbe descompuse chimic la: Poiana Stampu. Amara. . nămoluri negre. Covasna. Plantele medicinale ca factori naturali de cura.sapropelice. 5. Harghita Bai. predominant negativa are efecte benefice asupra organismului uman în principal de sedare. Astfel ea se constituie intr-un important factor de cura pentru multiple afecțiuni. In afara noastră aeronizarea prezintă valori moderate. sulfuroase. Borsec. dealurile si podișurile pana la 600 -1000 m. Emanații naturale de gaze termice. cat si in cura externa ca bai de plante. Borsec.Emanațiile naturale de dioxid de carbon.apa Popularea . sporind astfel valoarea balneo.Bai si Santimbru Oas fiind unice in Europa. specific munților vulcanici Oaș – Caliman – harghita. Tusnad.Nămoluri minerale de izvor de la Sanghiorzi Bai.bioclimat tehnico stimulant specific altitudinilor de peste 800 m si pana la circa 2000 m. sunt din ce in ce mai solicitate balneomedic. purtătorul resurselor sale. Borsec. .bioclimat sedativ indiferent din câmpia de vest. sunt utilizate ca mofete la Baile Tusnad. baze de tratament. Aeruconizarea. Lacul Sarat. Baile Felix. Ocna Sibiului. Slanic. aceasta reprezentând „materia sa prima”. exploatări intensive a resurselor naturale. Acest valoros fond balnear al tarii noastre este dublat dea servi de particularități.Emanațiile naturale de hidrogen sulfurat. Mangalia.solul .peisajul .medio a unei stațiuni. . Praid si Cacica. Factori climatici de cura pot fi utilizați in menținerea sau ameliorarea stării de sănătate a organismului uman prin climatoterapic. In urma cercetărilor de bioclimatologie medicala sau evidențiat mai multe bioclimate cu calități terapeutice: . Sovata. comunicații. 7.sonora . Vatra Dornei. sunt intalnite la: Sugag. Slanic Moldova. 4.

. normele generale si speciale. o o Acțiuni de orientare turistica. persoanelor fizice si chiar organelor centrale si de control in acest domeniu. . Munții Bucegi. florei. Parâng. diversitatea obiectivelor turistice naturale si antropice. cure de teren in Muntii Bucegi. o Sejur scurt pentru sfârșit de săptămâna sau cu ocazia diferitelor sărbători: Crăciun. Valoarea potențialului turistic al României. anul Nou.produse tematice ca de exemplu: circuite situate in zone montane: Turul mănăstirilor din Bucovina. faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora total sau parțial.rezervațiilor si monumentelor naturale . pe interese cat mai variate. hotărâri si alte acte normative care stabilesc principiul. Azuga. .sejur de 6-12 zile pentru odihna si tratament in Sinaia. Tusnad. mediul beneficiază de pe urma turismului. Sinaia . Predeal Poiana Brașov. Apuseni.pădurilor Degradarea .obiectivelor antropice • Altul mai puțin agresiv cu caracter sezonier care decurge din folosirea mediului înconjurător pentru activități de turism si agrement. in munții Bucegi. reflectat in sistemul de legi. Piatra Craiului. precum si existenta unor resurse cu caracter de unicat. Ceahlău. Candel. „pe urmele lui Dracula”. In ceea ce privește protecția si conservarea mediului. caracterizata prin varietatea si armonia formelor de relief. care vizează asigurarea si încurajarea dezvoltării turismului. Retezat. in tara noastră este creat un cadru juridic solid.. specifice diferitelor zone ale tarii. majoritatea intrând în unul din cele două tipuri:conservarea și reabilitarea mediului. Harghita. Piatra Craiului. Zonele si stațiunile turistice beneficiază de priorități pentru ameliorarea si protecția mediului înconjurător prin măsura si programe speciale. puncte sau obiecte turistice. Punerea in valoare a acestuia presupune conceperea unor programe turistice originale si atractive. Oltenia de Nord. precum si răspunderile ce revin societăților. Complexitatea si atractivitate potențialulului turistic al Carpaților Romanești se poate materializa in organizarea unor programe turistice specifice ca: o excursii. Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie. Retezat.sejurul de 6-12 zile pentru practicarea sporturilor de iarna in munții Postăvarul. având posibilități de practicarea a unui „turism total”.turism rurali în culoarul Rucar – Bran. zone. Postăvarul. Munții Sejurul care poate fi: . marcate. in Maramureș. Făgăraș. 1 Mai. b) presiuni directe a turiștilor asupra peisajului. situează România printre tarile cele mai favorizate.Speoturism in Munții Apuseni. o alpinism in munții Bucegi. Există multe exemple de acest gen. Aceasta este rezultatul: a) concepție greșita de valorificare a unor resurse turistice. Bucovina. . drumeții pe trasee montane. „Maramureșul – ținut de legenda”. Munții Mehedinți. Cernei.

.sejururi de 6 – 12 zile pentru odihnă și pentru cură helio – marină. principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie.Dintre numeroasele trasee si itinerarii turistice specifice zonei montane amintim15: • Bușteni – Cabana Gura Diham – Poiana Izvoarelor. folclor. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice. • sejur de 12 -21 de zile pentru tratament balnear. Diham – Predeal – București: • București – Sinaia – Predeal – Paraul Rece – Rasnov – Bran – Rucar .Univ. Bogăția si varietatea potențialului turistic din Delta Dunării o individualizează.programe oferite naturaliștilor. artă populară.programele gastronomice cu specialitățile pescărești. • Oradea – Beius – Stana de Vale – Cabana Lasu – Cabana Valea Draganului – Alesd – Oradea. stațiuni balneoclimaterice precum și fondul cinegetic Romanesc. dar totuși ar fi loc și pentru mai bine. • Cluj Napoca . Biblioteca Facultăţii de Geografie . Simon Tamara (2001). dar și modernizarea celor existente.degustări de vinuri de la Mulfatlar. În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor. România este foarte bine reprezentată. • programe speciale de pescărit și vânătoare. Între programele turistice ce pot fi organizate evidențiem: . . care nu sunt suficient de bine dotate din punct 15 Cândea Melinda. Bucureşti.Targoviste – București. Edit.echitație la Mangalia..tururi de litoral. Erdeli G. o București – Tulcea – Chilia Veche – Sulina – Crișan – Maliuc – București.România. Structurile turistice ale alimentației și tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de agrement și prestări servicii. • agrement nautic. hidrobuzul sau bărcile pe canalele Deltei și pe lacurile interioare. Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă prin valoarea și diversitatea atracțiilor. o importantă destinație artistică. Între acestea se evidențiază: • plimbări cu vaporul.Cheile Turzii – Câmpeni Albac – Huedin – Cluj Napoca. Dintre itinerarile turistice care pot fi practicate in Delta Dunării exemplificăm: o București – Tulcea – Murighiol – Babadag – Enisală – Histria – Mamaia – Constanța – București. . generând o multitudine de programe turistice. astfel are în vedere construirea unor structuri noi. . Potenţial turistic şi turism. rezervațiile naturale . • București – Pitești – Curtea de Argeș – Bâlea Lac – Cartisoara – Avrig – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitești – București. . Itinerarii turistice specifice litoralului românesc al Mării Negre este: • București – Constanța – Eforia Nord – Mangalia – Adamclisi – Mulfatlar – Constanța – București. • București – Sinaia – Bușteni – Predeal – Brașov Victoria – Podragu – Bâlea Lac – Băile Cascada – Lacul Vidraru – Curtea de Argeș – București.

Ouşoru din sudul Munţilor Suhard) -cheile. Renumite prin marea densitate şi varietate a formelor carstice sunt: platourile din Munţii Aninei (Iabalcea. Vânturariţa -Buila) sau masive (Hăşmaşul Mare). doline. dar și introducerea unor noi forme de agrement și extinderea rețelei de servicii. Prin valorificarea resurselor naturale. Topolniţa din Podişul Mehedinţi. Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură. TV 2. Pietrele Doamnei). prin vederea panoramică Vârful Omu din munţii Bucegi sau Vârful Moldoveanu din Masivul Făgăraş.) 16 Glăvan.de vedere al bazei tehnico – materiale. Câteva din peşterile României prezintă picturi rupestre şi urme de viaţă materială din pleistocen cum ar fi cele de la Pescari (Defileul Dunării). a progresului și a civilizației.  Obiective turistice oferite de relief sunt numeroase şi frecvent asociate. Acestea din urmă necesită modernizări masive. Edit. -forme de relief pseudocarstic sunt dezvoltate pe sare. alpinism (ex.Cele mai reprezentative peşteri din România sunt: Peştera Vântului şi Meziad din Munţii Pădurea Craiului. Urlătoarea. avene. Istriţa. Cloşani din Podişul Mehedinţi. prin înălţime (cele 11 vârfuri carpatice româneşti care depăşesc 2500m). cascada Iadolina. Colonovăţ). Creasta Cocoşului.Turismul în România. . Ocna Mureş. se aseamănă cu formele de relief carstice şi se impun în peisaj în Subcarpaţi (Meledic pe valea Slănicului de Buzău. internet. Peştera Muierii din Munţii Căpăţânii. Munţii Pădurea Craiului (Damiş-Zece Hotare) unele creste sau bare calcaroase (Piatra Craiului. Oltului sau Dunării. Economică Bucureşti. Putnei.Elena). multe sunt şi rezervaţii naturale. vf. Polovragi. defileele şi cascadele . Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass – media.(2000). care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism. Ocna Dej etc. Ravniştea.4 Obiective turistice din România Obiective turistice naturale reprezintă acele elemente ale cadrului fizico-geografic dintr-un loc ce au vocaţie pentru turism. organizatorici. V. Depresiunea Între Râmnice. Gheţarul Scărişoara şi Peştera Urşilor din Munţii Bihor. mai importante sunt16: -vârfurile principale din masivele montane sau deluroase care constituie o atracţie prin fizionomie(Detunatele. lapiezuri. Ialomiţei. Defileele Jiului.prin fizionomie şi pitoresc aparte sunt între cele mai căutate pentru drumeţie. umane și financiare puse la dispoziția sa. gips şi brecia sării. Sf. Peştera de la Gura Dobrogei (Podişul Casimcea). cheile Bicazului. Manifestarea cererii turistice și dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de factori demografici. Ocna Sibiu. polii etc. Cormaia) -formele de relief carstic (peşteri. turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice. psihologici. între ele instituindu-se o relație de interdependență. Munţii Locvei (Cărbunari.) se impun prin spectaculos şi inedit. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Cuciulat (Podişul Someşan).

Turismul în România. Editura Didactică şi Pedagogică. 17 Dinu Mihaela (2002). -formele de relief glaciare create de gheţarii pleistoceni (circurile. Ceahlău. Pâclele Mici. hrube şi văi de sufoziune dezvoltate în loessurile dobrogene sau din lungul Prutului. sunt dezvoltate îndeosebi pe conglomerate şi calcare în munţii Ciucaş. abrupturi cu baza acoperită de grohotişuri -ex. deltele etc. creasta de granite şi cuarţite din Culmea Pricopan. coloanele de bazalt de la Racoş. turnuri. alunecări de mari proporţii. puncte fosilifere). -forme de relief rezidual. La noi în ţară se impun câmpurile de dune din Delta Dunării.). Se pot menţiona în acest sens: Detunatele din Munţii Metaliferi cu coloane de bazalt. Făgăraş. Economică Bucureşti.).). măgurile aparţinând neckurilor etc. Pe ansamblu sunt mai puţin căutate.creste zimţate. -formele de relief rezultate în urma proceselor de meteorizare şi gravitaţionale (abrupturi cu blocuri prăbuşite la bază. ţărmul românesc înalt cu faleză şi cel cu plaje şi delte). insulele legate prin cordoane de nisip. platourile vulcanice. zidurile de andezit bazaltoid de pe Firiza. Canada etc. văile. Dunării. Andreiaşu din judeţul Buzău. Băile Homorod ) -platourile şi conurile vulcanice rezultate în urma proceselor de acumulare şi consolidare a diverselor produse vulcanice (lave. Alpii Scandinaviei. Obiective turistice de natură geologică18. Biblioteca Facultăţii de Geografie.). Creasta Făgăraşului etc. V. aglomerate.-formele de relief vulcanic (conurile. câmpurile de nisip -ergurile sahariene. Geografia turismului. Bucegi. La noi în ţara forme de relief vulcanic bine păstrate se întâlnesc în Munţii Călimani şi Harghita. doar de cei care şiau făcut din acestea un hobby (ex. cenuşă etc. În acest sens. Pot fi şi unele fenomene inedite care stârnesc interes sau care sunt folosite într-un anumit scop. coloane şi blocuri rotunjite din culmea Pricopan.ex. Bucureşti. se pot separa: -creste. craterele. . ziduri. Parâng. blocurile eratice etc. Edit. calcare etc. 18 Glăvan. Piatra Craiului. Haşag pe valea Visei. eruptiv. la Carei sau în sudul Olteniei. Creasta Cocoşului din Gutâi. Hanu Conachi. kumurile din Asia Centrală etc. hornuri. Etna sau Vezuviu în Italia. . martori de eroziune impuse de existenţa locală a unui anumit tip de rocă (cristalin. din Carpaţi. ravenări de mari dimensiuni cum ar fi cele de la Râpa Roşie de lângă Sebeş sau Groapa Ruginoasa din Munţii Apuseni )17. Retezat. Tipice sunt în vestul masivelor Călimani-Harghita. prezente la nivelul interfluviilor alpine. morenele. plajele.(2000). Se impune peisajul glaciar carpatin complex din munţii Rodnei. -formele de relief create de vânt (dunele de nisip în Franţa. -vulcanii noroioşi-forme de relief create prin acumularea şi solidificarea noroiului argilos scos la zi de gazele din adânc (Pâclele Mari. -formele de relief din lungul ţărmurilor îndeosebi falezele (Bretagne). Siretului.). -stânci cu forme deosebite rezultate din eroziunea diferenţială şi acţiunea mai multor agenţi externi.

. în unele locuri. Moneasa. arbuşti. Praid etc. emanaţii de CO2. Moacşa lângă Curtici.Cerna Obiective turistice cu caracter biogeografic-sunt numeroase.Unele au şi grupuri de cercetători. puncte de alimentaţia. Pădurile au atât funcţie economică (mai ales pădurile situate la marginea marilor oraşe cu activitate industrială intensă) cât şi funcţie de recreere. Simeria. Între parcele sunt alei iar denumirile plantelor importante sunt indicate prin panouri sau tăbliţe (ex. Peştera Ucigaşă de la Balvanyos. Gura Humorului. Geografia Umană şi Economică. necunoaşterea efectelor nocive pentru respiraţie a condus frecvent la moartea animalelor şi accidental a oamenilor. Vatra Dornei. fie prin plantaţii. plante perene din diferite părţi ale Globului (multe cu carcter exotic). Slănic Prahova. pentru turism.fenomen rezultat din autoaprinderea gazelor naturale din adânc care ies la suprafaţă în lungul faliilor. -parcurile dendrologice sunt suprafeţe în limitele unei localităţi în care după un anumit plan au fost plantate specii de arbori. mai rară sau care prin frumuseţe stârneşte interes (ex.pădurile din marginea localităţilor sunt căutate mai ales pentru pentru recreere la sfârşit de săptămână. culoarul tectonic Timiş . -vechi ocne de sare sau saline care au fost amenajate pentru diferite activităţi turistice (balnear-Tg. (ex. uneori sunt şi sere cu specii tropicale. Săvărşin.). Tuşnad. se adaugă pentru grupuri restrânse şi pentru alte activităţi cum ar fi vânatul şi culesul fructelor de pădure. dar ele ar putea reprezenta obiective importante pentru activităţile cu elevii la unele teme geografice. spre ele conducând alei. Copou la Iaşi). Ocna. fisurilor etc. de unde renumele căpătat şi numeroasele legende ţesute asupra acestora -ex.-focurile vii. granitul de Greci. -regiuni puternic accidentate tectonic care stârnesc curiozitatea cunoaşterii (ex. Suslăneşti pentru impresiunile fosile de peşti şi plante din oligocen etc. -pădurile parc se află în unele sectoare ale oraşelor mari şi au rezultat fie. folosite în tratamentul anumitor boli (circulaţia periferică) în puncte amenajate (ex. uneori cu arbori aduşi din diferite locuri din ţară sau străinătate (Dumbrava Sibiului). Cele mai însemnate sunt19: . rezervaţii geologice şi paleontologice (ex. 19 xxx (1984). -cariere cu un anumit tip de rocă..). chihlimbarul de la Colţi). parcul din faţa cetăţii Suceava). Strunga din Bucegi pentru fauna cretacică. prin amenajări speciale în pădurea iniţială ( alei. plante specifice mediului acvatic sau celui alpin etc. Vaşcău. Ocna Dej. Edit. decorative. -puncte fosilifere. antrenamente şi concursuri sportive –Slănic Prahova). rolul recreativ este dominant. Academiei . Geografia României. recreeative. II. dar la noi sunt într-o anumită măsură cunoscute şi necontrolat valorificate. marmura de Ruşchiţa.). falia San Andreea din California. mijloace de recreere –ex. Covasna etc. biologice. -mofetele. suprafaţa este parcelată iar gruparea speciilor în acestea se face după o tematică care îmbină mai multe criterii ştiinţifice (arbori şi arbuşti subtropicali. Băneasa pentru Bucureşti. la Terca în bazinul Slănicului de Buzău şi Andreiaşu pe valea Milcovului).

frecvent sunt suprafeţe mai mari în care există pâlcuri de molizi sau fagi. Există însă şi rezervaţii în care se impune un anumit component floristic. forestiere sunt în mai mică măsură introduse în literatura turistică şi ca atare sunt frecventate doar de specialişti sau de cei care doresc să le cunoască cu un scop didactic sau ca hobby. păduri de tip turistic străbătute de trasee turistice.-grădinile botanice sunt parcuri amenajate în conformitate cu un plan strict ştiinţific. bujor). Mai mult la anumite date calendaristice în acele locuri se organizează sărbători folclorice care atrag numeroşi turişti (ex. turbăriile de la Mohoş. cele mai multe sunt concentrate în Delta Dunării. -păduri în regiunile montane. lalea pestriţă.Bucegi pe versantul prahovean. Cluj-Napoca. Iaşi. În România cele mai importante sunt la Bucureşti. În această grupare intră mai multe categorii cum ar fi: păduri de interes cinegetic. Poiana Stampei etc. conţin specii de arbori. -grădini şi puncte zoologice sunt spaţii amenajate care cuprind specii de animale captive din ţara noastră iar cele mai mari şi din afară Constituie locuri de vizită. -păduri cu arbori seculari (Slătioara din estul munţilor Rarău. colecţii de plante rare. frecvent constituie rezervaţii naturale (la vest de Buzău pădurile Spătaru şi Crâng. cele mai mari sunt organizate în jurul unor lacuri (frecvent antropice). arbuşti. Comana etc. peşti (lostriţa pe Bistriţa. Borsec. Herăstrău. (ex. Tecuci. -parcuri pentru recreere şi odihnă . stârci etc. Vişeu. el constituind chiar un simbol pentru localitatea în moşia căruia se află. gradul de dotare este diferit. iar în câmpie stejari cu înălţime şi diametre foarte mari şi care au o vârstă care depăşeşte 150 ani. Sărbătoarea înfloririi liliacului sălbatic de la Ponoare. colectiv de cercetare. se adaugă valoarea peisajului. Sărbătoarea narciselor la Vad în Depresiunea Făgăraş. de deal şi podiş care sunt străbătute pe anumite trasee turistice (ex.). -rezervaţii botanice. etc.). păduri cu folosinţă pentru campare aflate în grade diferite de amenajare. Tuşnad. Jibou. plante de parter din diferite locuri de pe Glob. în M. ursul carpatic). păsări (pelicani. au spaţii cu amenajări speciale pentru odihnă. bujorul sălbatic de la Zaul de Câmpie). pădurea Valea Putnei din estul munţilor Giumalău. aspretele pe Vâlsan). (ex. -rezervaţii faunistice . Buzăului la Harţagu şi Viforâta. bălţile Dunării sau în munţii înalţi.). joaca copiilor. Galaţi etc. -locuri unde există specii de plante endemice sau animale strict protejate fără a fi rezervaţii naturale (îndeosebi cu liliac sălabtic.există în toate oraşele numărul fiind în funcţie de mărimea acestuia. Titan în Bucureşti). Călăraşi. în M. egrete. sere. Munţii Baiu). unele elemente inedite ale reliefului sau alcătuirea geologică (dominant în masivele carpatice). Călimani). ierbare etc.) . activităţi cultural-sportive etc. -rezervaţii naturale complexe în care alături de specii rare de plante. Sărbătoarea castanului de la Tismana. îndeosebi pentru copii dar şi de studiu (Grădina Zoologică Băneasa.în care sunt protejate anumite specii de mamifere (capra neagră. animale ce au însemnătate distinctă fiind protejate. Cişmigiu. la Snagov.

acest regim îl are Delta Dunării împreună cu Câmpia lagunară Razelm-Sinoie şi o fâşie de pe platforma litorală.20 -rezervaţie a biosferei reprezintă o regiune naturală care a căpătat un regim de protecţie şi folosinţă specială. există perioade în care aceste acţiuni se realizează organizat sau individual. Editura Didactică şi Pedagogică. -parcurile naturale constituie o categorie aparte stabilită după anul 2003. aflate sub protecţie în care sunt colonizate anumite grupuri de animale în scop ştiinţific dar şi pentru vizite turistice (Vânători Neamţ. 20 Dinu Mihaela (2002).). Primul a fost cel din Munţii Retezat care are acest statut din 1935. Subcarapaţii Gorjului etc. Bucureşti.) şi unde se practică un turism ecologic sunt şi suprafeţe (vatra satelor. terenuri cu diverse culturi) unde activităţile turistice (îndeosebi cele legate de agroturism. Fiind localizate atât în munţi cât şi în regiunile deluroase (Munţii Măcin) şi chiar de câmpie (Balta Mică a Brăilei).) -locuri unde se pot practica vânătoare sportivă şi pescuitul sportiv. Au suprafeţe mari dar variabile de la caz la caz. multe din ele rarităţi au impus protejarea totală faţă de activităţi economice (exploatări forestiere. După 1990 au mai primit acest statut încă 10 regiuni. Geografia turismului. în cuprinsul lor intrând şi localităţi rurale. Spre exemplu toamna se practică pescuit sportiv de rang naţional şi internaţional îndeosebi pentru ştiucă şi crap pe marile bălţi sau vânat de raţe sălbatice şi iepuri în Delta Dunării.parcurile naţionale sunt spaţii delimitate în majoritatea situaţiilor în regiunile muntoase. BucşaniDâmboviţa. etc) se asociază cu cele de natură economică ( se exclud formele care conduc la diferite poluări). Obiective turistice legate de ape.Cele mai multe sunt pe văile carpatice. pescuit. miniere. . elemente de geologie sau de relief protejate etc. agricole etc.-parcurile zoologice reprezintă areale de pădure îngrădite. Mehedinţi. . dar în ultima vreme au fost create şi în unele localităţi din regiunile colinare (Pod. În cadrul lor există areale strict ocrotite care au caracter ştiinţific şi spaţii limitrofe protejate dar în care activităţile turistice sunt permise doar sub control ecologic ( ex: cele 2 areale din Munţii Retezat). Din 1979 el este în acelaşi timp şi rezervaţie a biosferei. Ele sunt în număr de 6. Parcul naţional Rodna etc. Ele constituie o regiune în care valoarea deosebită a componentelor naturale. mai multe sate cu activităţi agricole etc.). La noi. în cadrul lor sunt rezervaţii ştiinţifice în care nu se pătrunde decât cu autorizaţie specială şi spaţii în care sunt trasee turistice şi unele amenajări necesare practicării acestuia (ex. Ca urmare în afara spaţiilor ocrotite (rezervaţii. Parcul naţional Retezat. specii de plante şi animale rare. Haţeg) -păstrăvăriile-sunt spaţii amenajate pentru înmulţirea şi creşterea salmonidelor şi valorificarea lor economică. în cadrul ei există 15 rezervaţii naturale strict delimitate între care sunt spaţii pentru turism. fiind încadrată ca "sit natural" cu valoare de patrimoniu mondial. tratamente balneare.

Olt. Geoagiu (34°C). indiferent de forma sub care există. sulfatate. alte lacuri din regiunile montane (glaciare. Academiei . Timişoara (20. Cozia-Bivolari.2°C).Vatra Dornei. odihnă frecvent folosite la sfârşit de săptămână. Pe râurile mari din ţară (Mureş. Terchirghiol. diferite sporturi.. au impus amenajări balneare sau pentru turism. Geografia României. Mangalia (21.Alături de acestea sunt pe de-o parte izvoarele termale cu grad de mineralizare variat care au o largă căutare în tratamentele terapeutice (Felix. carstice) reprezintă obiective însemnate pe traseele turistice (Bâlea. pentru (Năvodari. Băile Herculane (62°C în cazul apelor din foraje). Băile Herculane) dar şi apele termale extrase prin foraje utilizate în ştranduri (Oradea. Tinca. Borsec. Răbăgani(23°C) etc.).  21 Obiectivele turistice de natură antropică xxx (1984). Argeş. Băile Olăneşti(32. intermitente. geisere. -lacurile. Geografia Umană şi Economică. Mureş. Băile Herculane. înot). feruginoase. II.5°C).2°C). -râurile atât în localităţile pe care le străbat. Bega. Siret) în ultimii ani au fost reînviate “expediţiile nautice” ale plutaşilor de odinioară dar prin folosirea unor ambarcaţiuni sportive moderne. În acest sens sunt21: --izvoarele fie că sunt minerale.5°C). Ighiu. izvoarele carbogazoase şi cu apă plată. Apele minerale de pe teritoriul României se pot grupa în 11 categorii (oligominerale. au valenţe turistice multiple. Ca urmare. Cele mai importante izvoare termale de la noi din ţară sunt la Moneasa (23-32°C). Călimăneşti-Căciulata. 1 Mai. Bucureşti-Foradex). Costineşti) dar şi în cele două municipii (Constanţa şi Mangalia). Gâlcescu. Zăton) . clorurate sodice. la cele mari şi adânci se adaugă navigaţia de plăcere şi instrucţie.Apele. etc. dar şi în afara lor. Edit. Arad (21. carbogazoase. Olt) au ca element de atractivitate distinct lacurile de acumulare (Dunărea. -marea sub raportul importanţei turistice trebuie privită în mai multe sensuri: • litoralul cu peisaje puternic antropizate şi unde există obiective turistice variate izolate sau grupate. salmastră care dispun de nămol sapropelic există amenajări pentru tratamente balneare (Lacul Sărat de la sud de Brăila. Băile Tuşnad (21°C). • navigaţia care facilitează turism local şi internaţional (Constanţa. Amara. fie ca mijloc balnear (Cozia. fie termale şi mezotermale etc. la unele lacuri cu apă sărată. sunt baze pentru pescuit. Bucura. 1995). cele din ocnele prăbuşite-Slănic etc. (temperaturi peste 50°C). Mangalia Nord. odihnă. Băile Felix(48-69°C). arteziene.). Timişoara). au constituit şi reprezintă mediul necesar omului şi activităţilor sale inclusiv pentru turism. Tuşnad. sulfuroase. pescuit etc..5°C). în afara faptului că în vecinătatea lor sunt obiective turistice de altă natură. Zănoaga. iodurate. radioactive) şi reprezintă o valoroasă resursă turistică (tabel nr. • calităţile tonifiante ale apei pentru înot şi terapie. în perimetrul Vadu Oii–Topalu. ele însele se pot încadra în această direcţie. (I. alcaline. Amenajările hidrotehnice şi hidroenegetice (pe Bistriţa. staţiuni care sunt valorificate diferit (recreere. înot etc. Capra. sunt valorificate şi pentru folosinţa apei în consumul turiştilor. recreere. Ţicleni. canotaj. Băile Tinca (25°C). Lunca Bradului-Topliţa (22. sunt solicitate în diverse forme de practicare a turismului (odihnă. plimbări cu şalupe. tratament. Eforie. Mangalia).) folosite şi pentru canotaj. alcalino-feroase. Vaţa de Jos (35-38°C). arsenicale. ) atât prin consum dar mai ales pentru asigurarea unor tratamente specifice.Pişota. instrucţie etc. constituie locuri de agrement.

baroc. pictură. ele relevând atât curente artistice naţionale cât şi influenţa unora de rang internaţional care au fost adaptate.). clasic şi neoclasic. Blidaru.Biserici. Sighişoara. biserici întărite (în Transilvania) etc.). Se includ: . Hărman. Constanţa. Costeşti. gotic. castele(Transilvania. Deva etc. Bucureşti. Noviodunum). Oituz. Timişoara. XVII-XX) care poartă pecetea influenţelor artistice naţionale a celor exterioare sau o îmbinare a acestora. Mărăşeşti. baroc etc. monumente. renascentist. apoi peste tot biserici de lemn ortodoxe. dar există şi disparat în afara acestora. acestea sunt construite în diferite stiluri arhitectonice (romanic. se includ palate (în marile oraşe). Biertan. secession. construcţii în stil clasic în sec. XIX şi în cea mai mare parte a sec. Şelimbăr. Cetatea Neamţului. Calatis). Peleş) etc. Geografia României. Tomis. Alba Iulia.Dierna. greceşti (Histria. case boiereşti. gotic şi neogotic. moschee. Sibiu. Hunedoara dar şi altele din localităţi mai mici. mănăstiri. Napoca sau cele din lungul Dunării şi din Dobrogea. În acest sens. Saschiz. Mărăşti. Podul Înalt. Lozna. care au fost construite şi refăcute în secole diferite. Renaştere. Majoritatea sunt situate în oraşe sau în localităţile natale ale personalităţilor respective. ştiinţele naturii. Apulum. (modern în ultimele decenii). eclectic şi al academismului francez. sculptură. Edit. daco-romane (Sarmisegetuza Ulpia Traiana. vestigii ale unor aşezări dacice (Sarmisegetuza dacică. Alba Iulia. la nivelul României. Între acestea remarcabile prin dimensiuni şi valoare artistică sunt cele din oraşele mari: Braşov. Alma Vii. Oradea. Axiopolis. Iaşi. Mediaş. Academiei 22 . În această grupă se includ22: Obiective turistice de natură istorică care în majoritate sunt urme de cultură materială şi vestigii de aşezări şi cetăţi din epoci diferite. empire. Moşna în Podişul Hârtibaciu). artă populară. Oradea. Monumente. brâncovenesc. Sunt concentrate îndeosebi în spaţiul aşezărilor. Mateiaş).  Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică • • urme de aşezări şi culturi din paleolitic (Ştefăneşti pe Prut). Soveja. Cluj-Napoca. biserici din piatră şi zidărie în stil bizantin dar transpus diferit de la o epocă la alta (mai însemnate fiind cel muşatin în Moldova. uneori sate. Iacobeni. cetăţi ţărăneşti (Prejmer. mai multe tipuri de edificii realizate în stilurile arhitectoniceromanic. colecţii inedite de obiecte etc. modern).Constituie rezultatul gândirii şi activităţilor multiple ale oamenilor de-a lungul mileniilor. Sibiu. se pot separa. neolitic (cultura Înglobează elemente ale creaţiei umane rezultate de-a lungul secolelor. II. Carsium. • • • Edificii civile (îndeosebi din sec. se identifică în Transilvania şi Banat. cimitire ale eroilor (Călugăreni. Brad –Zargidava. sinagogi etc. statui şi busturi ale unor personalităţi. conace. troiţe. Geografia Umană şi Economică. cule (Oltenia). Aegysus. se găsesc în xxx (1984). • locuri de bătălii însemnate pentru istorie indicate prin mausolee. Cluj-Napoca. expoziţii şi case memoriale constituie o categorie largă cu profil extrem de variat (istorie. construcţii şi plăci comemorative. Timişoara. Muzee. • ruinele unor cetăţi medievale (la Suceava. XX. Cucuteni).). brâncovenesc în Ţara Românească etc. Craiova.

Negreşti-Oaş. Sărbătorile populare. de ciclurile vegetative ale diferitelor plante. înfiinţat de Dimitrie Gusti în 1936). Lopătari. ceramică albă smălţuită la Horezu. unitatea în varietate a fenomenelor. XVI-XVII în Moldova pe râul Bărlad. planul înclinat de la Covasna. Dumbrava Sibiului. continuitatea toate acestea împletindu-se cu ingeniozitatea şi inventivitatea reflectate în creaţii de civilizaţie materială. Gura Teghii. în datini.  Obiective cu caracter economic24. obiecte de uz gospodăresc etc. ţesături. Academiei . Edit. Someşul Cald. obiceiuri. Între cele păstrate sunt unele poduri din piatră din sec.). Gorj. din Culoarul Bran-Rucăr. Bucureşti. Biblioteca Facultăţii de Geografie 24 xxx (1984). Oboga (Olt). târgurile şi nedeile legate de păstorit. Saligny la Feteşti-Cernavodă. furci de tors. mori din piatră sau de vânt. stâne. obiective ale creaţiei populare.Univ. Se impun obiectele din ceramică artistică. Prislop. Vâlcea. se adaugă piese de mobilier în judeţele Bihor (Budureasa). acareturi ţărăneşti. Geografia României. Covasna. Porţile de Fier sau de pe Bistriţa. farul genovez de la Constanţa. Se pot separa: • • • • • Muzee cu profil de artă şi arhitectură populară. Olt. Suceava lângă cetate. Sebeş. Edit. Argeş. Erdeli G. Maramureş. artă populară. Trăsăturile fundamentale ale culturii populare româneşti sunt autenticitatea. Vlădeşti (Vâlcea). Ceramica populară se lucrează încă în aproape 200 de centre din toată ţara. Alba. festivaluri artistice populare. Construcţii de lemn (case. în cântecul şi dansul popular. porţi. Goleşti-Argeş. II. vechi exploatări de aur 23 Cândea Melinda. Renumite sunt: Muzeul Satului din Bucureşti (primul din ţară. Geografia Umană şi Economică. din satele din Mărginimea Sibiului. podurile peste Dunăre realizate de A. dintre care o parte însemnată sunt legate de redarea artistică şi tradiţională. Aici sunt porţile masive cu bogate decoraţii în judeţele Marmureş. Lotru etc. furculiţe.. Sighetul Marmaţiei. Andreiaşu. Harghita. furnale vechi în Banat din sec. instalaţii tehnice care datează din secolele XVII-XVIII. ştiinţele naturii etc. barajele de la Vidraru. calea ferată cu cremalieră de la Oraviţa-Anina. Vaideeni. linguri realizate de creatori populari talentaţi din mai multe sate din judeţele Vâlcea. în creaţia literară orală.  Obiective turistice cu caracter etno-folcloric23 care pun în evidenţă obiceiuri străbune. Cele mai însemnate au caracter complex incluzând case. muzeul locomotivelor (Reşiţa). ceramică neagră lustruită cu pietre albe de râu la Marginea (Suceava) şi Poiana Deleni (Iaşi). ceramică roşie lustruită la Săcel (Maramureş). Sunt mai puţine ele reflectând un anumit stil de construcţie sau mod de exploatare economică specifice unor perioade istorice. Hunedoara. Potenţial turistic şi turism. Ateliere şi colecţii de linguri. Simon Tamara (2001). Bujoreni-Vâlcea.România. târgurile-concurs ale olarilor etc.oraşe (diferite ca număr şi tematică) dar şi în unele aşezări rurale (aici au caracter de colecţii dominant cu tematică istorică. cusături. originalitatea. biseici) aflate în diverse sate care au devenit renumite prin acestea. Curţisoara-Gorj. Importante sunt cele de la Novaci. Huta Certeze. Prin construcţii şi obiecte se redă specificul satului românesc din diferite zone etnofolclorice. XVIII.

(Roşia Montană). Târgu Ocna. în nord-vestul Moldovei. Galaţi.). își păstreaza frumusetea după mai bine de 450 de ani. sare (Cacica. Cimitirul Vesel de la Săpânţa) sau culte (taberele de sculpturi în lemn. . cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate. Turda etc. piatră. Babadag. intrate în patrimoniul turistic mondial. Hobiţa. ardezie. locurile în aer liber unde sunt concentrate rezultate ale creaţiei artistice populare (sculpturi în lemn. Cadrul natural și istoric al zonei Bucovina este situată în partea de nord a României. cimitire ale eroilor (1916-1918. 1941-1944. Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică. piatră . cărbune. Regiune montană pitorească. fier-Galaţi. În această grupare se includ toate festivalurile artistice (îndeosebi muzicale).Măgura. datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară. Slănic.). Capitolul II Zona Bucovinei 1. petrol (Sărata Monteoru)  Alte obiective artistice sau comemorative. Lăzarea etc. revoluţiei din 1989).

vestită astăzi în întreaga lume. a fost distinsă în anul 1975 cu premiul internațional “Pomme d’Or” de către Federația Internațională a Ziariștilor și Scriitorilor de Turism. această zonă. conservate cu grijă. care vorbesc de la sine și bucura nespus ochiul și sufletul trecatorului. Aceste monumente în ansamblul lor constituie un limbaj specific. Geografia României. religios.Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României. Bucovina este o regiune de un pitoresc unic.25 25 xxx (1984). Academiei . Spațiu încărcat de istorie și trăiri însemnate de-a lungul timpului pentru toți românii. Caracterul acestui limbaj este. un limbaj de imagini. Nu intamplator de altfel. Geografia Umană şi Economică. ca si cel al întregii culturi medievale. Edit.Cele mai reprezentative monumente din perioada medievală sunt concentrate în Bucovina. II. iar temeiul lui il constituie tradiția creștină. iar multisecularele monumente de arhitectură cu fresce interioare și exterioare din acest colț de țară au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de artă universal. fiind de la un capăt la altul o succesiune de peisaje patriarhale.

Bucovina este un loc care te răsplăteşte la fiecare pas. anvergura şi excelenţa unui spaţiu care. tapițerii și covoare. . ale pieţei turistice. Turistul are posibilitatea să guste din preparatele culinare şi băuturile specifice zonei. acestora oferindu-li-se camere aranjate şi mobilate în stil bucovineantradiţional. Zona Bucovina. spaţii culturale care au obosit. pe jos. Bucovina nu a avut vreme să fie macerată de malaxorul care destramă eroi şi tradiţii. Aici. fără inhibiţii. Întregul cadru natural al Bucovinei constituie un adevărat monument al naturii. alături de cererea turistică. una din cele două laturi. stânele izolate şi turmele de oi. Bisericile şi mănăstirile sunt fascinante. la masa culturii române. unele ocrotite de lege. pajiştile pline de verdeaţă. obiecte din lemn sculptate. cu faţade sculptate în lemn sau piatră. potenţialul turistic face parte integrantă din oferta turistică. Meșterșugarii continuă tradițiile moștenite din generație în generație. şi mergi. Buchenwald este ţinutul în care basmele sunt înca aievea. istoria şi religia se împletesc mai bine şi mai frumos decît aici. Bucovina este un spaţiu cultural tânăr şi nealterat. toate fac parte din mozaicul Bucovinei. mireasma pădurilor de brad. satele autentice şi oamenii prietenoşi. respiri o gură de aer curat. unele dintre ele fiind unice.Bucovina este cunoscută pentru folclor. pe drumurile spre mănăstirile pictate. însă fără a fi monoton. el dispune de o serie de obiective de mare interes turistic şi ştiinţific. Aici. o adevarată cetate. costume. Demn de reţinut este faptul că turiştii au ocazia să fie serviţi cu produse alimentare naturale. satele pitoreşti. O altă caracteristică a turismului rural din Bucovina este valorificarea în întregime a produselor realizate în gospodarie. şi prietenesc. În viziunea de marketing turistic. Puţini sunt cei care nu au auzit măcar de albastrul de Voroneţ. altele prin bunul simţ al oricărui turist adevărat. dar ochiul şi sufletul obosesc repede şi caută altceva. armonios. unde se află mormântul lui Ştefan cel Mare. cu acoperişuri colorate. agricultura tradiţională. Bucovina. broderii și covoare care sunt încă elemente al vieții cotidiene. Mulţi turişti se reântorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reântâlni cu aceste mâncăruri delicioase. în orice perioadă a anului. care au dus faima locurilor până departe. este proiectată ca un model dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare. din inima Moldovei. cultura română respiră tânăr şi liber. din destin periferic. a bogatelor resurse de care dispune. Care nu mai pot aduce nimic nou în cultură. un spaţiu cu vocaţie culturală europeană. atâtea alte atracţii care merită luate în seamă. costumele populare. Sunt. o promisiune de excelenţă a culturii române. dacă încetineşti. olărit. ce îndeamnă la odihnă şi drumeţie. fără „eroi civilizatori”. există posibilitatea găzduirii turiştilor. Când spui Bucovina. Puţine sunt locurile din România unde cultura. ca unitate turistică. care respiră numai prin nările trecutului. costume tradiționale. Odihnitor. mobilier. Cultura istorică şi tradiţiile. cu elemente folclorice de o valoare deosebită. sau de Suceviţa. Bucovina poate aduce. la un nivel din ce în ce mai înalt. Măști. frumuseţea naturii. în România. Gospodăriile ţărăneşti au case mari. artizanatul. cu porţi lucrate manual. şi-a păstrat aerul tonic al tinereţii cultu-rale. te gândeşti fără să vrei la manastirile pictate. nu doar o manastire! Dar există încă atâtea locuri minunate. obiceiurile şi meşteşugurile. de Putna. Poţi experimenta esenţa României. fără „modele” culturale autoritariste. Pădurile adînci şi apele cristaline sub cerul de un albastru pur fac din această zona o poartă spre Rai. ouă vopsite. Bukowina.

Pietrosu. Vf. în proporţie de 1/3. Regiunea muntoasă se include Carpaţilor Orientali. caracterizându-se printr-un relief neted (Depresiunea Dornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc. situat la vest de Bistriţa Aurie şi dominat de mai multe vârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m: Omu (1931 m). Culoarul depresionar al Moldoviţei). separate între ele prin culoare adânci şi arii depresionare: masivele Suhard şi Căliman. Lucina. tipologia ecosistemelor. În ansamblu. care rar depăşesc 1200 m. Cu excepţia caracterului concentric. armonia peisagistică a teritoriului justifică până la un punct. definirea lui ca sinteză a geografiei pământului românesc. Vârfurile cele mai înalte cunosc condiţiile mediului subalpin. Depresiunea Dornelor.1588 m. relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine. grupe de masive şi complexe de culmi. Obcina Mestecănişului se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre SE (Vf. Munţii Stânişoarei. versanţi cu microrelief de alunecare. De la vest la est. 2 . Sistemul de depresiuni din zona muntoasă constituie importante arii de discontinuitate morfologică faţă de regiunile înconjurătoare înalte. format din numeroase culmi prelungi. Obcina Feredeu. martori de . estului şi nordului continentului european. toate acestea reeditează principalele particularităţi ale cadrului natural al ţării. tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţia nord-sud şi în general. cu consecinţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico-geografice. Obcina Mare la est de valea largă a Moldoviţei. etajarea formelor naturale pe verticală. Potențialul turistic al zonei Bucovina Situarea geografică face ca în limitele acestui teritoriu să-şi dea întâlnire elemente biomorfologice specifice centrului. paralele între ele. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării.Gura Humorului.1291 m. Suhardu (1709 m). culoarul depresionar Vatra Dornei.Gura Humorului. Este alcătuită din masive. Ouşoru (1639 m). Obcinile Bucovinei reprezintă un sistem de culmi muntoase. fiind alcătuit din platouri structurale.Câmpulung Moldovenesc. cu dispunere radiară faţă de conul vulcanic principal. teritoriul cuprinde două importante unităţi de relief: regiunea muntoasă. forme reziduale curioase. care începe din vest seria unităţilor muntoase alcătuite din fliş poartă pe spinarea sa câteva „ cocoaşe “ .Proporţionalitatea. platouri structurale. constând din vârfuri ascuţite. teritoriul se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. masivele Giumalău-Rarău. Masivul Căliman este cel mai înalt şi cel mai impunător munte vulcanic (Vf. câmpuri întinse de grohotişuri. Regiunea de podiş este mai coborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice culmi muntoase.1086 m) şi cu profil transversal asimetric. paralele între ele. dintre care cea mai înaltă este vârful Paşcanu (1479 m). Mestecăniş. Popasul Mestecăniş. ce reprezintă 2/3 din suprafaţa totală şi regiunea de podiş. Obcinele Bucovinei. Munţii care alcătuiesc masivul Suhard se desfăşoară sub forma unui triunghi prelung.2102 m) din ţara noastră şi oferă aspecte de relief aparte. orientate NV-SE pe direcţia generală a grupei nordice a Carpaţilor Orientali.

om. Podişul Suceava-Fălticeni. Ea corespunde treptei celei mai coborâte a Podişului Sucevei. până în albia majoră a Sucevei. Pop. depresiuni erozivo-denudaţionale. Câmpia piemontană Baia. 1973) 3. văi asimetrice. printre care şi V. dar de dimensiuni mai mari.natură. Depresiunea Rădăuţi este aşezată între râurile Suceava şi Suceviţa. în epoca lui Ştefan Voievod (căruia chiar contemporanii i-au spus „ cel Mare”) şi a urmaşilor săi care sau străduit să-i continue opera. Are o altitudine de 320 m. cu alunecări de teren şi forme structurale. este de formă asemănătoare cu masivul deluros Dragomirna. Ea a fost creată în primul rând de numeroasele monumente ctitorite cu mai bine de 500 ani în urmă. în faţa Obcinelor. Podişul Dragomirna este cea mai tipică parte a podişului Sucevei prin toate caracteristicile geomorfologice proprii Podişului Moldovenesc: monoclin cu forme structurale (cueste şi platforme). uneori terasat şi cu altitudinile cele mai coborâte. cu o altitudine medie de 360 m. Depresiunea Liteni este situată în NE Podişului Fălticeni.denumit astfel după apa Sucevei. Depresiunea Rădăuţi reprezintă forme de relief neted. Podişul Sucevei (460 m. Cota maximă este în dealul Ciungi (692 m). subunitate înaltă a podişului Ssucevei.eroziune şi denudaţie. în timp ce culoarul Văii Siretului. are o faimă turistică pe care doar litoralul românesc o întrece. regiunea Bucovina se caracterizează printr-un inedit indiscutabil: aici se desfăşoară unul dintre cele mai spectaculoase sisteme de culmi muntoase paralele între ele (Obcinile Bucovinei). are altitudine de 528 m. în bazinul superior al Şomuzului Mare. Ei au reuşit ca alături de „stilul moldovenesc” din arhitectură. Bărcăuanu în lucrarea sa Podişul Moldovei. înălţimea medie 450 m. Câmpia piemontană Baia este situată în lungul văii extramontane a Moldovei. Cacica. . Se întinde între culoarele văilor Moldova şi Suceava-Siret. Solca) (N. Analizând modul cum se îmbină componentele mediului. cu turbării şi ape subterane mineralizate (Depresiunea Dornelor). economie. Este cuprins între culoarele văilor Suceava şi Siret. culoare morfologice de vale. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Bucovina. ca urmare a apropierii de munte şi a adâncirii reţelei hidrografice. El consideră că cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Dealurile piemontane Marginea-Ciungi se întind la poalele Obcinelor spre est. aici se întâlnesc interesante sisteme ecosisteme depresionare. văi largi cu fund mlăştinos. Compartiment al Podişului Moldovei. care îl străbate prin mijloc) a fost studiat cu interes de mai mulţi geografi. iar în zona de confluenţă cu râul Suceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare cu o lăţime de peste 12 km. Este partea de podiş cea mai fragmentată şi cea mai erodată. Teişoara). Cea mai înaltă dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea-Ciungi. cota maximă este 528 m (Vf. Culoarul Văii Siretului are în ţinutul Sucevei 6-8 km lăţime. aici se află cele mai pitoreşti depesiuni de contact dintre unităţile muntoase şi cele deluroase (Depresiunea Rădăuţi.

aparţinând la categorii umane variate. care afirmă că „nicăieri pe tot pământul romanesc nu se afla pe un spaţiu atât de mic. prin simbolistică determinând impactul emoţional pentru realizări ale trecutului . În acest sens. biserici cu valoare artistică. aproape fiecare loc are o amintire istorică. În primul rând. ca de altfel şi cel natural se constituie ca un factor fundamental de dezvoltare a turismului. se impune mai ales prin componentele aparţinând timpurilor istorice. ineditul. la adăpostul munţilor şi codrilor s-au aflat primele capitale ale statului feudal Moldova) Suceava). Este un reflex firesc care marchează grupuri tot mai mari de persoane si care determină astfel intrarea în circuitul cunoaşterii. Ea constă în faptul de a găsi adeseori suport . aici sunt ruinele celor mai vestite şi puternice cetăţi (Cetatea de Scaun a Sucevei). unde „consuma” într-o maniera aparte. o altă caracteristică a timpurilor actuale. forma. caracteristicile lor structurale precum dimensiunea şi materialul de construcţie utilizat. Fenomenul se accentuează în perioada interbelica şi mai ales in ultima jumătate a secolului trecut. În Bucovina. ce se deplasează către arii de destinaţie. Doar aici. care deşi complementară sau derivată (faţă de funcţia sau destinaţia iniţială) poate deveni dominantă şi cu efecte benefice multiple. obiectivele în sine reprezintă realizări efective cărora. a unor noi destinaţii şi obiective. cu un dublu impact: intrarea în aria de interes a tot mai multor categorii de obiective antropice (cetăţi feudale. Componentele patrimoniului turistic antropic au intrat în aria de interes turistic pe măsura manifestării tendinţei omului modern de a se cunoaşte pe sine prin cunoaşterea celor mai reprezentative realizări ale umanităţii. atâta bogăţie de istorie romaneasca. care nu reprezintă decât jaloane în formarea civilizaţiei româneşti actuale. aici s-au înălţat cele mai multe din ctitoriile Moldovei. din cele mai vechi timpuri si până astăzi. să creeze „ un stil moldovenesc” şi in pictura murală. stilul. Intrarea în aria de interes şi apoi în circuitele turistice consacrate este marcată în România încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. produsul turistic. al apartenenţei la o anumită epocă social istorică. deoarece este ştiuta o alta trăsătura a omului modern. Atractivitatea turistică a obiectivelor de natură antropică are o conotaţie complexă. Ei generează fluxuri turistice cu arii de provenienţa interne sau internaţionale. Onciul. case memoriale. monumente comemorative . ornamentele le atribuie calităţi cum ar fi unicitatea sau originalitatea. Acestora li se adaugă şi calitatea de atractivitate turistică. merită amintită remarca istoricului D. atâta bogăţie de amintiri scumpe ale trecutului”.închegat în ultimii ani de domnie a lui Ştefan cel Mare. turistică. culoarea. când aşezăminte şi unele localităţi devin puncte de interes pentru turismul elitist. strălucit reprezentat de frescele exterioare ale unor biserici. Potenţialul turistic. conform teoriei lui N. instituţii de cultură şi artă) şi implicarea unui număr tot mai mare de persoane. Ceangă. valorificaţi prin intermediul angajărilor turistice. muzee. cuprinde totalitatea factorilor de atracţie aparţinând cadrului natural şi antropic. Un atribut deloc neglijabil este şi acela al vechimii. În al doilea rând . mănăstiri fortificate. rezultat din potenţial şi amenajarea acestuia. prin turism. Aceasta componentă importantă a potenţialului turistic si-a adus astfel o contribuţie esenţială la individualizarea turismului de masă. Ele rezulta fie din soluţiile de edificare sau prezentare fie din modul de amplasare intr-un context natural sau antropic care le evidenţiază valenţele. Potenţialul turistic antropic.

.pentru echitație.rural. . . desimii rețelei hidrografice. .de congrese și reuniuni. datorită varietatii formelor de relief. Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile exteriore și interioare. în mod diferenţiat. . . Turismul și pelerinajul religios Ținuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie.de tranzit. „verde de Sucevița” etc. Geneza la Voroneț. . de esenţă spirituală.ecoturism A. toate dând adevărata măsură a valorilor autentice ale societăţii. A. Vânătoarea și pescuitul Vânătoarea și pescuitul și-au găsit din totdeauna condiții. odihnă și agrement. gradului mare de împădurire a suprafeței județului. edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Mărul de Aur” acordate de Uniunea Internațională a Jurnalistilor și Scriitorilor din Turism).pentru sporturi de iarnă.moral în evadarea cunoaştere. ctitorii medievale care atestă o permanență spirituală și istorică a locuitorilor acestor meleaguri. cultural (religios). Mănăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș. ca intensitate sau modalitate. .balnear. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. într-un trecut considerat ca ideal sau sursa de inspiraţie de creaţie sau Întregul ansamblu al obiectivelor de natură antropică alcătuieşte un potenţial valorificabil din punct de vedere turistic.pentru vânătoare și pescuit.pentru sporturi extreme. de cultură.) și prezintă scene unice prin compoziția lor grafică. monumente unice și mesteșuguri specifice. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneț”. B. El ţine de civilizaţia materială. tradiții și obiceiuri străvechi. realizate în mod treptat în condiţii social istorice diferite. . . .de recreere.

practicat în majoritatea cazurilor de turisti români. Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din tara: . Putna. .Suhardul. Agroturismul Turismul rural(agroturismul) detine o pondere considerabilă. desimii rețelei hidrografice. .). Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară. . Demn de reținut este faptul că în cadrul gospodăriilor agroturistice sucevene.Giumalăul. . Câmpulung Moldovenesc. E. Turismul rural din județul Suceava se caracterizează prin mai multi factori determinanți: dintre cei mai importanti factori am putea aminti: Calitatea peisajului natural și numeroasele obiective turistice de factură religioase. turiștii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale. practicat în cea mai mare masură de turiștii străini. C.Turismul de pelerinaj. În podis. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei. fără aditivi. aceasta trasatură fiind definitorie pentru bucovineni. D.Munții Bistritei. Turismul cultural Turismul cultural in România este in general de natura religioasă.Călimanul. La acestea se adaugă calitatea aerului și a apelor.Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din țară: . . gradului mare de împădurire a suprafeței judetului. conservanți sau compusi chimici sintetici.Rarăul. hramuri bisericesti). atrași de frumusețea și de încărcătura cultural-istorică a obiectivelor turistice (manastiri. se vânează (pe lângă unele răpitoare). Turismul sportiv Vânătoarea și pescuitul și-au gasit din totdeauna condiții. .Rarăul. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor. iepurele și în ultima vreme fazanul (Patrauți). Aceasta forma de turism comportă o latură informațională. biserici. turiști fiind motivați de ideea de învața și de a cunoaște lucruri noi despre aceste locuri. . . muzee.Munții Bistritei. Acestia sunt motivati de considerente spirituale si se manifesta mai ales cu ocazia sarbatorilor religioase traditionale (Pasti. Craciun. mai ales a vestitelor izvoare cu apă minerală.Giumalăul. Gura Humorului și în general în localitațile învecinate mănăstirilor. Datorită unui exces de spatiu în gospodăriile țărănesti (mai ales în zona de munte a județului) există posibilitatea gazduirii turiștilor în gospodărie. etc. cu elemente folclorice de o valoare deosebită. datorită varietății formelor de relief.Suhardul.Călimanul. acestora oferindu-se camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional. .

pe aleile parcului. În stațiune se poate face și cură de teren. Runc si Bârnarel). Turismul terapeutic Turismul în scop terapeutic este practicat în special în depresiunea Dornelor și Câmpulungului.100 de locuri în vile si complex. dispune si de pârtii de schi si săniuțe amenajate (pe pantele muntilor Dealu Negru. dar primele amenajări în scop terapeutic au avut loc abia în 1845. construite în 1895. După al doilea razboi mondial. mreana. Glodu. “Parcul orașului” situat la poalele Dealului Negru este principala zonă de concentrare a izvoarelor minerale precum și a instituțiilor balneare si turistice. care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m ). vizitatorul întâlnește două clădiri. dar in special in statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei. pentru nămol și cu secții de hidroterapie. F. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasa în manejul amenajat în incintă. O . urmând ca pe parcursul timpului acest număr să se dubleze. locul principal îl ocupă păstrăvul și lipanul. ele adăpostesc sanatoriul balnear și clubul statiunii. Panaci. principalele instituții utilizate de cei veniti la tratament. Ortoaia. Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară. situată pe strada Bogdan Vodă. Izvoarele minerale din zonă erau cunoscute încă din anul 1790. Chiar la intrarea în parc. Dorna Candrenilor. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei. Neagra Sarului si Drăgoiasa. Stațiunea Vatra Dornei funcționează în regim permanent și este renumită pentru climatul ozonat. zăcămintele de ape carbogazoase constau într-un numar de 37 izvoare. Stațiunea dispunea de o capacitate de 1. Prezența izvoarelor minerale. impunătoare prin dimensiuni si prin stilul baroc în care au fost concepute. Broșteni. Călăria se practică la herghelia din localitatea Rădăuți. impun o notă specifică acestei zone.În podiș. Pe lângă cura externă. iar în cele de podiș cleanul. cât și pentru avansați. cardiovascular si ale sistemului nervos periferic.000 ha. Aici se găsesc pârtii atât pentru începători. sodice și bicarbonate utilizate în tratarea unor afecțiuni ale aparatului locomotor. Vatra Dornei. cu căzi pentru băi carbogazoase. avatul și știuca. datorită izvoarelor minerale. Râurile județului oferă condiții deosebit de favorabile pentru pescuit. Dârmova. Astfel. Poiana Negrii. Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orașului Vatra Dornei și a tinutului înconjurător îl constituie patrimoniul forestier. se vânează (pe lângă unele răpitoare). se poate face și cură internă. care numai în zona orașului acoperă peste 10. nămolul de turbă și izvoarele minerale carbogazoase. iepurele și în ultima vreme fazanul (Pătrăuți). În apele de munte. crapul. Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o plăcuta ambianță urbanistică: pe lânga vilele și construcțiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare și cartiere de blocuri. care apar pe teritoriul localităților: Poiana Cosnei. Saru Dornei. Pe hipodromul de lângă crescătorie se organizează concursuri hipice. Stațiunea dispune de doua baze de tratament. Dornișoara. orașul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri. Sporturile de iarnă se practica pe tot cuprinsul zonei. Spre sfârșitul secolului al XIX lea au început sa fie folosite băile de namol care utilizau nămolul extras din tinovul de la Poiana Stampei.

localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneză din Bucovina oferă gazduire și „Muzeului Minorităților”. 15 august este o dată care trebuie reținută. sfânta ocrotitoare a lucrătorilor în adâncuri. Sarea de la Cacica Existența comunei Cacica este strâns legată de munca ce se desfasoară de la 27 și până la chiar 48 de metri adâncime în interiorul salinei. pentru că atunci este sărbătorită cu mare fast Sf. Barbara. ca și altarul Sf. având teritoriul foarte bogat în ape bicarbonate-ferginoase. Aici jos domnește constant o temperatura de 4 grade C. Maria. peștera piticilor și imensa sală de dans. Cacica. Orașul Vatra Dornei. refugii ale credinţei. Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Originalitatea Bucovinei o formează locaşurile sfinte. Ascunse de lumina zilei se află lacul sărat. Capitolul III Studiul de caz Mănăstirile din Bucovina 1. reprezentând în acelaşi timp autentice opere de artă în care cunoscătorii au găsit o sinteză a inspiraţiei de origine bizantină cu influenţa Renaşterii . este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute stațiuni balneare din Carpații Orientali.nouă bază de tratament și odihnă a orașului o constituie cea a Hotelului Intus. alese drept locuri de veşnica odihnă de domnitorii Moldovei.

giuvaeruri. Compoziţia culorilor (albastru de Voroneţ . Ctitoria logofătului Teodor Bubuiog. Această zonă oferă privelişti de o rară frumuseţe. modul de funcţionare. Putna lui Ştefan cel Mare(1466) Slatina a lui Alexandru Lăpusneanu(1561) Solca lui Ştefan Tomşa . Mănăstirea Moldoviţa (1532). piese de îmbrăcăminte brodate. obiecte religioase de mare preţ aduse de la Muntele Athos) din vremurile cele mai înfloritoare ale voievo zilor moldoveni.Ştefan cel Mare. încheie seria marilor monumente din epoca formării şi apogeului stilului moldovenesc. biserici. Mănăstirea Humor (1530) . roşul de Humor. Mitropolitul Grigore Roşca. Ctitoria lui Ştefan cel Mare. ca valoare artistică cu picturile murale de la San Marco din Veneţia. Acestea sunt singurele biserici pictate. Campulung Moldovenesc si Rădăuţi din Romania și zona Cernăuţi din Republica Ucraina. socotită azi ca una dintre cele mai alese realizări artistice populare ale Europei. După rangul ecleziastic şi după. monumente de importanţă universală. Mănăstirea Suceviţa. la iniţiativa vărului său. Opera artiştilor moldoveni anonimi este comparată cu operele lui Giotto. împreună cu nordul Moldovei a fost denumită şi ”Tara de Sus”. conservate ca atare. Voroneţ (albastru) . care prin fresce continua tradiţia lui Petru Rareş. Aceste mănăstiri prezintă scene unice prin compoziţia lor grafică scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. Frescele exterioare. a funcţiilor. Raşca. Familia Movileştilor ) fiecare cu culoarea sa specifică . Humor (roşu) . mănăstiri şi schituri. . Alexandru Lăpuşneanu. Suceviţa (verde). Ele au fost pictate în epoca lui Petru Rareş. Demne de amintit sunt : Mănăstirea Voroneţ (1488). Geneza şi Judecata de apoi la Voroneţ. Biserica Arbore(1503)-hatmanul Luca Arbore. Ştefan Tomşa. Suceviţa. Acesta a îndreptăţit pe George Vâlsan (1965) să afirme că :”numai un popor de păstori munteni[…] a putut născoci o astfel de minune artistică. Regiunea istorică BUCOVINA. prin amploarea şi efectul lor decorativ. Petru Rareş. Scara virtuţilor la Humor). „de o mirifică exuberanţă cromatică” sunt comparate. dar mai ales a stilurilor in care au fost realizate . La o analiza comparativă din punctul de vedere al vechimii. Probota(1530). Aceste monumente au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii şi de asemenea Federaţia Internaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) le-a decernat Premiul internaţional „Pomme d’ or” (1975). Ele pot fi considerate şi deţinătoarele multor relicve de artă (manuscrise cu miniaturi strălucite. al cărei teritoriu se întinde astăzi peste zona din apropierea oraşelor Suceava. fiind situată de istoricii de artă înaintea bisericilor din Athos şi Pisa.” Alte mănăstiri vizitate şi apreciate de turişti sunt Mănăstirea Dragomirna (1609) a lui Anastasie Crimca. Ctitoria boierilor Movileşti. la Şcoala de pictori moldoveni ce luase fiinţă la Voroneţ. Alexandru cel Bun . Ctitoria lui Petru Rareş. Moldoviţa (galben) şi Arbore (combinaţie de culori). acestea pot fi catedrale. Leonard da Vinci sau Michelangelo. Voroneţul este cea mai valoroasă prin picturile sale monumentale.occidentale din secolele XV-lea şi al XVI-lea. la care se adaugă un şirag de mănăstiri ctitorite de foşti mari domnitori şi boieri moldoveni de-a lungul timpului (Muşatinii . galbenul de Moldoviţa şi verdele de Suceviţa – culorile de fond ale frescelor) a rămas încă necunoscută iar prospeţimea picturilor este nealterat. se poate face o diferenţiere în mai multe categorii de aşezăminte religioase.

şi Necropola Domnească.” Astfel caracteriza Enciclopedia României din 1938. Mănăstirile şi schiturile adiacente lor sunt presărate mai ales din partea de vest şi de nord a Moldovei. după ce a cunoscut strălucirea. devenit astăzi un important centru turistic şi recunoscut datorită obiectivelor sale de mare atractivitate turistică. Multe dintre ele prezintă atractivitate datorita literaturii populare care circula pe baza lor. Se impune biserica Bogdana. boieri şi de întreg poporul. O alta forma de aşezări monahale o reprezintă schiturile. vizitat de numeroşi turişti români şi străini este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. sau răzeşi români. ce adăpostesc un număr redus de călugări. Bucovina înseamnă pentru fiecare turist în parte o experienţă extraordinară şi în acelaşi timp o călătorie obositoare. a picturilor realizate şi a unei vieţi monahale ascetice. dar şi datorită binecunoscutei ospitalităţi bucovinene. Bucovina cuprinde „ un sobor de locaşuri sfinte”. considerată cea mai veche construcţie medievală de zid din Moldova. apărând la apus trecătoarea Bistritei.Dintre acestea o atenţie deosebită a fost acordată mănăstirilor. este scoaterea sfintelor moaşte pe 24 iunie. situate în poziţii greu accesibile în special în zona de munte. edificii de mici dimensiuni. prin armonia intre dimensiuni. Sfântul Dumitru. unde se găsesc moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava aduse de la Biserica de la Mirăuţi. sprijinită de voievozi. Ele au avut un rol important după secolul al XV-lea atât pe plan cultural cât şi istoric. „Această bătrâna cetate de scaun. influentele bizantine. . La Suceava în cadrul celor câteva zeci de biserici se remarcă bisericile Mirăuţi. oraşul Suceava. negustori. a aşezat mai cu seamă spre hotarul de Apus şi Miaza-noapte a ţării fortăreţe naturale de apărare a credinţei (mănăstiri pentru stăvilirea primejdiei romano-catolice şi pentru întărirea ortodoxismului). Multe dintre ele sunt ctitorii voievodale şi în perioada lui Ştefan cel Mare au reprezentat tot atâtea marcări ale războaielor şi victoriilor sale. oraş reşedinţă de judeţ este un oraş vechi. Zamca. Cel mai însemnat edificiu religios. Ctitoria Muşatinilor. Hramul bisericii este „Sfântul Gheorghe” (23 aprilie). preoţi. Primul care a cercetat numărul mănăstirilor şi schiturilor în Bucovina a fost Aaron Pumnul. conform Fondului Religionar din Bucovina (1865). Bisericile în Bucovina că de altfel şi în Ţara Româneasca. care se recomandă a fi făcută în timp. mândru de trecutul său. ca de exemplu Chilia lui Daniil Sihastru. Acest lucru se explică prin faptul că biserica ortodoxă. Sfântu Gheorghe. Oraşul Suceava. se remarcă nu atât prin dimensiuni cât mai ales prin unitatea compoziţiei. a ajuns un fel de târg de interes mai mult local care păstrează din trecut numai bisericile şi ruinele cetăţii. caracterizată de post priveghere şi rugăciune. El a ajuns la concluzia că în acest ţinut şi-ar duce existenţa 23 de mănăstiri şi schituri. dovezi ale evlaviei românilor căci toate au fost întemeiate de voievozi. iar la nord trecătoarea Prutului cu drumurile lor de comerţ şi propaganda între Apus şi Răsărit. dar sărbătoarea propriu-zisă care atrage mii de turişti. Acest circuit nu poate începe decât din oraşul Suceava. precum şi prin pictura murală interioară sau exterioara.

Romstorfer. (Sfântul Ioan din Piatra Neamţ). se află Biserica Domniţelor cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie). aşezate pe lemn de chiparos din secolul al XV-lea. în interior se păstrează pictura originală. când a fost folosit ca foişor de foc. În schimb. Moldoviţa. Construcţia are proporţii mici. Momentan se afla în lucrări de restaurare în ceea ce priveşte pictura interioară. Sunt remarcabile frescele din altar şi naos.Mănăstirea se află chiar în centrul oraşului. Bogdan al III-lea cel Orb şi terminată de Ştefăniţă. Gravurile înfăţişează. naos şi altar. Construcţia a durat doi ani (1534-1536). chiar pe locul unde s-au aflat curţile domneşti din Suceava. Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur. care au fost curăţate fără a fi refăcute. Zidirea ei a durat opt ani fiind începută în 1514 de către fiul lui Ştefan cel Mare. se află Biserica Învierii. împodobită cu 12 plăci de argint gravate. Prima construcţie a fost ridicată probabil în secolul al XIV-lea de Petru Muşat. Biserica Sfântul Dimitrie (26 octombrie ziua în care se sărbătoreşte hramul). În partea de răsărit a bisericii se află un masiv turn de clopotniţa. Tot în centrul oraşului. repetând cu mici deosebiri forma şi stilul bisericii lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ. Biserica are o construcţie monumentală: 36 metri lungime şi 16 metri lăţime. Acum se află şi el într-un program naţional de restaurare iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor. împărţirea tradiţionala în pronaos. Ea este o copie a bisericilor orăşeneşti cu plan mixt din epoca lui Ştefan cel Mare. care actualmente se află în lucrări de restaurare. de Elena Rareş. Nu lipsesc decorul policrom. iar la sfârşitul secolului al XIX-lea ea a fost restaurată de K. dar armonioase fiind încoronată de o turlă zveltă. fiind mai mult simbolică. înconjurată doar de construcţii noi. dreptunghiular.A. Deşi podoaba picturală a exteriorului (realizată în 1534) s-au păstrat urme doar pe peretele sudic. scene din viaţa Sfântului Ioan cel Nou. numită astfel fiindcă aici erau unşi „mireuţi” voievozii Moldovei. . Deosebit de valoros este tabloul votiv şi în special portretul lui Ştefăniţă Vodă. El a fost construit în 1561 de Alexandru Lăpuşneanu şi înălţat cu un etaj în secolul al XIX-lea. realizat prin cărămizi şi discuri smălţuite. Are însa o formă mai greoaie şi este realizată cu materiale inferioare. Clopotniţa. În interiorul bisericii se află racla moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. însă apar şi decorul prin frescă. Ea este ridicată pe un plan simplu. lipită pe partea nordică. doar că la Suceava pridvorul este închis. În Spatele parcului central al oraşului. când s-au adus la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou. Clădirea este impunătoare. Ea a fost zidită în 1643 de Vasile Lupu ca paraclis a palatului domnesc. (1522). o prima clădire dărâmându-se din motive necunoscute. interiorul este tratat unitar. Pe o străduţa care se îndreaptă din centrul oraşului spre Cetate se află Biserica Mirăuţi. Picturile din pronaos şi din pridvor sunt mai puţin valoroase. Ea a fost reconstruită în totalitate în secolul al XVII-lea. Are un plan triconic şi seamănă cu o alta clădire a lui Petru Rareş. dăunează aspectului general al monumentului. suferind de pe urma spălării şi fiind pe alocuri repictate. Mai spre vest nu departe de locul Curţii Domneşti se afla Ctitoria lui Petru Rareş. zidită în 1551. biserica existând în 1401. ca şi frescele mai noi din pridvor. Faţadele au fost acoperite în întregime cu fresce dar nu s-au păstrat decât parţial pe turlă.

500 “ dedicate integral obiectivelor istorice şi religioase din judeţul Suceava. Pentru Bucovina există o serie de proiecte ce privesc dezvoltarea turismului. Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina Potenţialul turistic al Bucovinei nu aste suficient valorificat şi nici serviciile turistice nu sunt diversificate. toate incluse în programul “ Bucovina de aur “ iniţiat de Ministerul Turismului din anul 2000. Ed. la dreapta se desprinde o şosea asfaltată care conduce la Mănăstirea Dragomirna.26 Toate acestea programe au în comun o serie de obiective. cât şi didactice: pentru a promova ortodoxismul şi pentru a educa oamenii de rand.000. Sunt pregătite mari manifestări în toate ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi mai ales la Mănăstirea Putna. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. După trecerea pasarelei peste calea ferată. Biserica ridicată pe plan dreptunghiular se află în mijlocul unor incinte de forma unui patrulater neregulat . Roşul de Humor sau Verdele de Arbore. Pe latura răsăriteană se află turnul intrării. fiecare pictor a interpretat scenele în feluri uşor diferite.. scene din viaţa Sfintei Fecioare şi a lui Iisus Hristos. Într-adevăr. Un alt proiect “Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism în Bucovina” vine în întâmpinarea nevoii unei infrastructuri mai perfecţionate. scenele au fost pictate pe pereţii interiori. nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici. Meridiane. Zidurile sunt întărite cu contraforturi spre exterior şi interior. pictorii (majoritatea necunoscuţi) au descris poveştile biblice ale pământului şi ale raiului. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atât religioase. 2. manifestări ce vor antrena” valuri ” de sute de mii de turişti. acordate prin programul PHARE 2000. 1968. povestiri despre începuturile omenirii şi viaţa după moarte. apoi extinse către pereţii exteriori. orice turist îşi poate desfăşura periplul spre obiectivele turistice din Bucovina. bisericile au fost întemeiate ca loc al familiilor nobile pentru îngropare.Mănăstirea-cetate Zamca se situează în zona armenească a oraşului dincolo de piaţa comerciala a oraşului. Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă de aproximativ două milioane de Euro din partea Uniunii Europene. Deşi urmând programul iconografic canonic. Părăsind oraşul prin cartierul Iţcani şi urmând drumul E 85. “Circuit în Moldova de Nord”. În anul 2003 a fost propus proiectul “ Ştefan cel Mare. Bucureşti . atât pentru sezonul cald cât şi pentru cel rece.800. Construcţiile actuale datează de la începutul secolului al XVII-lea . în acest caz se asistă la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti.vocabular al limbii romane. Bogatul şi variatul potenţial al Bucovinei impune măsuri de dotare şi organizare din ce în ce mai ample la nivelul 26 Epuran. iar pe cea apuseană o construcţie combinată ingenios cu rol dublu: turn de apărare şi paraclis. dar nu au turnuri la colţuri. Folosind culori precum Albastrul de Voroneţ. Statul român a acordat suma de 1.000 pentru realizarea acestui program. Prima dată. Gh. deşfăşurat cu ocazia împlinirii în 2004 a 500 ani ce la moartea marelui voievod Ştefan. o inscripţie pe turnul intrării indicând anul 1606. În majoritatea cazurilor.

În patrimoniul turistic al ţării ea se impune ca o zonă cu un potenţial turistic de o deosebită importanţă în care se remarcă în primul rând fondul turistic cultural cu momente istorice şi artă feudală. muzee). atât la nivel de judeţ. Suceviţa. De aceea se propune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport. studenţi. Eforturi considerabile se depun şi pentru încurajarea agroturismului prin amenajarea de case în reţeaua agroturistică din Voroneţ. biserici. Între ei întotdeauna pomenit primul este Ştefan cel Mare ziditor aproape a 50 de biserici. La fel de importante sunt şi lucrările de întreţinere şi restaurare a monumentelor culturale şi de artă. Moldoviţa. practicat de turişti români şi stăini atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri. elevi) motivaţi de ideea de a învăţa şi de cunoaşte lucruri noi despre locurile vizitate. Turismul cultural din România este în general de natură religioasă. care să asigure servicii de cazare şi masă în conformitate cu bine cunoscuta ospitalitate bucovineană. această situaţie fiind deteriorată de lipsa mijloacelor financiare în cazul turiştilor români si de insuficienta promovare în rândul turiştilor străini. E a se pregăteşte pentru manifestările din 2004. Mănăstirea Humorului. Extraordinarele lăcaşe aflate în patrimoniul UNESCO. Editura Fundaţiei România de Mâine. mănăstirile Voroneţ. Vatra Moldoviţei. De altfel. Ştefan cel Mare. ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la moartea ctitorului Mănăstirii Putna. Salba de mănăstiri din Bucovina reprezintă a doua zonă turistică a României după litoralul Mării Negre. cat şi în întreaga ţară şi străinătate. Pentru turismul rural se manifestă încă o cerere relativ scăzută. Ele înseamnă povestea unor voievozi care au vrut să-i mulţumească lui Dumnezeu. chilii. Putna.cerinţelor turismului modern. (2006). toate aceste obiective incluse în programele referitoare la dezvoltarea turismului cu precădere cel religios trebuie să fie susţinute de o eficientă campanie publicitară. Arbore. Mănăstirea Putna se remarcă prin cea mai importantă bază de cazare care se află în lucrări de extindere. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. Bucureşti 27 . în general oameni simplii şi una informaţională mai ales în cazul turiştilor străini şi al turiştilor români (intelectuali. Unul dintre elementele cele mai importante în exploatarea turistică îl constituie reţeaua de drumuri care leagă între ele diferite obiective. Glăvan V.27 Bucovina cu aşezările în care au existat reşedinţe sau domenii voievodale a devenit demult destinaţie de pelerinaj. Această formă de turism comportă şi o latură spirituală pentru turiştii români . Humor sau Probota nu încetează să uimească cu frescele exterioare ce datează de aproape 500 de ani. schituri. Cea mai vizitată dintre mănăstiri este Mănăstirea Voroneţ.

Acest număr poate să crească dacă se vor lua măsuri în ceea ce priveşte dezvoltarea şi diversificarea bazei de cazare. Între introducerea în circuitul turistic a unor obiective şi construirea paralelism evident. au apărut (fie în curţile mănăstirilor fie construcţii destinate cazării turiştilor. datorită programului de în satele din jurul acestora) . Pe de o parte este vorba de lipsa mijloacelor financiare. care implică un număr din ce în ce mai mare de persoane. numărul turiştilor români şi străini a crescut de la un an la altul. pliante în vederea promovării obiectivelor turistice de natură religioasă. se remarcă relaţii de strânsă dependenţă între mărimea cererii turistice şi gradul de dezvoltare al infrastructurii fiecare dintre cei doi parametri stimulându-se reciproc. Aşadar. În cazul turismului religios nu se poate vorbi despre o evidenţă strictă a turiştilor pentru că nu există o statistică exactă a acestor date.000 de turişti. dar încă intr-un ritm şi un volum nesatisfăcător. Pentru pensiunile turistice şi fermele agroturistice se înregistrează o cerere mult mai mică raportat la oferta turistică (potenţialul turistic şi capacitatea de cazare existentă). a liberei circulaţii. a luat fiinţă agroturismul (turismul rural). perfecţionarea şi diversificarea infrastructurii turistice care are rolul de a satisface cererea turistică prin dotări şi servicii specifice. iar pe de altă parte un aspect negativ esenţial îl reprezintă promovarea insuficientă în străinătate a obiectivelor turistice religioas. bazelor de cazare există un turistice. În codiţiile unei valorificări juste agroturismul ar constitui o adevărată investiţie profitabilă. dar şi a programelor de promovare ele turismului. Acestea sunt motivele principale pentru care asistăm la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. Valorificarea superioară a potenţialului turistic şi stimularea activităţii turistice sunt condiţionate de dezvoltarea.În perioada de după revoluţia din decembrie 1989. 3. manifestând o mare ani . care s-au orientat după numărul de bilete vândute sau după însemnările din cartea de impresii. În general media anuală a turiştilor care vizitează mănăstirile din Bucovina este de 100. turismul religios s-a dezvoltat mai mult ca urmare a afirmării credinţei. De altfel. ponderea turiştilor români fiind mereu mai mare. mai ales în incinta mănăstirilor. modernizarea căilor de acces la obiectivele turistice şi a mijloacelor de transport. Potenţialul turistic al Bucovinei nu este suficient pus în valoare. Aceste baze apar ca o rezultantă strictă a cererii sensibilitate la variaţiile acesteia. aflat încă în studiu incipient. Cifrele utilizate au fost culese de la maicile stareţe sau de maicile-ghizi. iar serviciile turistice nu sunt foarte diversificate. Infrastructura în turismul religios. Aşa se explică de ce în ultimii promovare a Bucovinei. albume. Ca urmare a intensificării acestor forme de turism. mai ales în cazul turiştilor români. precum şi organizarea mai bună a reţelei ce oferă ghiduri. Baza de cazare specifică edificiilor religioase În cazul turismului religios baza de cazare existentă este în continuă dezvoltare şi modernizare.

că în urmă cu câţiva ani a existat aici o bază de cazare de câteva zeci de locuri. turiştii putând fi cazaţi în hotelurile din oraş: Bucovina. ca de exemplu Mănăstirea Suceviţa care nu deţin spaţii de cazare. din punct de vedere economic numai o dată cu funcţionarea acestor baze de cazare pe anumite tarife. Casa de oaspeţi este destinată personalităţilor. După afirmaţiile părintelui Nicolae. confort. Gloria. nu mai există decât chiliile celor 20 de călugări şi casa P. au început să se remarce şi bazele de cazare secundare. Camerele sunt cu mai multe paturi. în definirea tipurilor ţinându-se seama de mărime. “Circuit în Moldova de Nord”. înnoptează sub cerul liber. actualmente aflată în curs de dezvoltare. construit după revoluţie în afara incintei mănăstireşti. Orice turist primeşte din partea mănăstirii adăpost şi mâncare pentru maxim trei zile. tipul de turism pe care-l deservesc. Cu această medie Bucovina rămâne în urma unor regiuni turistice de prim ordin ca litoralul Mării Negre sau Valea Prahovei. Mai recent. iar altele bărbaţilor. Suceava. funcţionalitate. precum şi cabanele şi vilele turistice ce au în program vizite sau excursii la mănăstiri. în curtea mănăstirii. În urma cercetărilor de teren. Mănăstirea Putna este ansamblul mănăstiresc cu cea mai complexă bază de cazare. cu baie proprie. Ioan cel Nou. pentru că astfel. integrate domeniului turistic temporar şi la un nivel modest de funcţionalitate. Pimen.Tipologia bazelor de cazare are la origine criterii diverse.. După afirmaţiile preotului-călugăr Nicodim.28 În ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică a mănăstirilor. Momentan. 28 Epuran. Pentru o perioadă îndelungată. 1968. capacitatea de cazare turistică existentă era de 5534 locuri. toate de două stele. ghidul Mănăstirii Sf. Este o clădire modestă cu două niveluri. În timpul sezonului sunt date în folosinţă câteva căsuţe din lemn. Actul turistic se materializează. limitarea turismului doar la simpla vizitare a mănăstirilor este sinonimă cu realizarea componentei culturale. Arcaşul. această bază de cazare este destul de extinsă. Meridiane. Comparativi cu celelalte mănăstiri. Mănăstirile şi bisericile din oraşul Suceava nu deţin baza de cazare proprie. ceea ce reprezintă doar 3% din capacitatea naţională. Ed. în acest caz. veniţi îndeosebi din Maramureş. care poate adăposti 210 turişti. Astfel. pe partea dreaptă. ghidul muzeului mănăstirii. Există mănăstiri. S. cum ar fi pensiunile urbane şi rurale fermele agroturistice. perioadă de utilizare. unele fiind rezervate femeilor. Zamca. turistul trebuie să plătească o suma de 200 000 lei. Bucureşti . Astfel. aceasta este redusă. În acelaşi an. în Bucovina la nivelul anului 2001 existau 71 de structuri de cazare folosite de către turiştii veniţi să viziteze mănăstirile din acest ţinut dintr-un total de 96. Gh. La hramul mănăstirii (24 iunie) cei mai mulţi turişti. capacitatea de cazare turistică din incinta mănăstirilor este de circa 400-450 locuri. în cazul turismului religios se detaşează casele de oaspeţi din incinta mănăstirilor. baza de cazare se constituie din Arhondaric ce dispune de 80 de locuri şi din hotelul mănăstirii. fără nici o eficienţă pe planul încasărilor. Balada.

în afara chiliilor celor 60 de călugăriţe nu deţine alte structuri de cazare. Bazele de cazare din Mănăstirile Voroneţ şi Umor sunt minime. Maica Tatiana afirmă că aceste construcţii au obţinut cu greu permisiunea de a fi construite deoarece lângă un monument istoric precum Moldoviţa nu se poate construi decât la o distanţă minima de 200 metri. 4. Ed. După afirmaţiile Maicii Ştefania majoritatea turiştilor care vor să înnopteze aici au la dispoziţie hanul turistic Suceviţa din vecinătatea mănăstirii cu o capacitate de 124 locuri. 29 Epuran. altele aflându-se în zone unde este dezvoltat agroturismul. Bucureşti . aspectul camerelor este plăcut şi primitor. în timpul vizitei lor în incinta mănăstirii ei fiind interesaţi în mod deosebit de tradiţiile şi obiceiurile religioase româneşti. acestea fiind compensate de gospodăriile ţărăneşti dornice de a caza turişti dar şi de apropierea oraşului Gura Humorului. Trasee turistice Pentru vizitarea mănăstirilor din Bucovina se recomandă câteva trasee29 1. Ele nu au decât o masă. neexistând o statistică propriu-zisă a capacităţii de cazare. Momentan mănăstirea a rămas fără sursă de apă. Peste 60% din turiştii străini doresc să fie cazaţi. Ea are 14 camere cu câte două sau 3 paturi. câteva paturi. Meridiane. Unele sunt situate în oraşe (Siret. Mănăstirea Probota are o capacitate de cazare de 30 de locuri rezervarea făcându-se tot prin telefon. motiv pentru care este necesară rezervarea prin telefon. Rădăuţi) unde există hoteluri pentru cazare. Datele obţinute de la mănăstiri sunt pur orientative. În Mănăstirea Dragomirna baza de cazare este aproape inexistentă existând totuşi câteva amenajări pentru turişti. se cresc animale.Deşi dotarea este foarte simplă. Pentru Mănăstirea Moldoviţa după 1990 s-a permis construirea unei gospodării a mănăstirii în care vieţuiesc maicile mai tinere. “Circuit în Moldova de Nord”. Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra-Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (262 km). Mănăstirea Suceviţa spre deosebire de Mănăstirea Putna. Această capacitate de cazare se dovedeşte a fi foarte mică în comparaţie cu cererea turistică. Celelalte mănăstiri au bază de cazare cu o capacitate foarte redusă. Mănăstirea Râşca oferă turiştilor cazare într-o clădire situată în faţa bisericii mănăstirii. 1968. cum a fost cazul vizitei recente din luna mai 2003 a Prinţului Charles al Marii Britanii. Gh. iar pereţii sunt împodobiţi de icoane.. datorită secării lacului Dragomirna. Lângă această gospodărie există o vilă cu doua etaje destinată vizitatorilor de seamă. se pregăteşte mâncarea. şi scoarţe specifice Bucovinei. În aceeaşi gospodărie există „Casa pentru închinători” ce se reduce la doua camere cu câte 12 paturi.

modernizarea mijloacelor de . Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-SolcaCacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc (230 km). folosirea ciberneticii şi tehnicii de calcul în diverse sectoare de activitate. Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi (234 km). km). 11. Fălticeni-Râşca-Baia-Mălini-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Suceava-Fălticeni (200 km). 6. Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc-Vama-VatraMoldoviţei-SuceviţaMarginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-Cacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc-Pasul Mestecăniş-Vatra Dornei (335 km). Suceva-Fălticeni-Baia-Mălin-GuraHumorului-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (161 km) 5. Gura Humorului-Mănăstirea Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-Putna-MargineaSuceviţa-Vatra Moldovitei-Vama-Voroneţ-Gura Humorului (200 km). Vatra Dornei-Pasul Mestecăniş-Câmpulung Moldovenesc-Slătioara-Mănăstirea HumoruluiCornul Luncii ( Mălini-Slatina-Baia )-Fălticeni-Suceava-Dragomirna Gura Humorului-Voroneţ-OstraBroşteni-Zugreni-Vatra Dornei (330 km). 5. Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Zugreni-Broşteni-Pasul Tarniţa-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-StupcaSuceava (380 km). Câmpulung Moldovenesc-Lucina-Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc (175 10. 8. conturarea ştiinţei ca ramura de producţie. Moldoviţei-Vama-Voroneţ-Mănstirea Humorului- 7. 12. Suceava-Stupca-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Câmpulung Moldovenesc-Rarău-ZugreniVatra Dornei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-ArboreCacica-Dragomirna-Suceava (400 km). Humorului-Mălini-Baia-Fălticeni- 4. 13. Suceava-Stupca-MănăstireaHumorului-Voroneţ-Gura Probota-Suceava (280 km). industrializarea agriculturii. Concluzie În noianul de transformări produse în viaţa social-economică după al II-lea război mondial introducerea automatizării. 9. Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Gura Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-PutnaMarginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc (235 km).2. 3.

indiferent de forma relaţiilor de producţie. se integrează în sectorul terţiar. cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societăţii. societatea omenească.Geografia turismului românbesc. iar influenţa factorilor distanţa-timp a fost diminuata simţitor prin modernizarea mijloacelor de transport. ramură. 31 Glăvan V.transport. dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de informare. în acelaşi timp.. au ca trăsătura definitorie o importanta concentrare a populaţiei în centre urbane. într-o ramură a economiei naţionale. Biblioteca Facultăţii de Geografie. pe suprafeţe restrânse. şi nu numai. Editura Fundaţiei România de Mâine. turismul ca modalitate de petrecere plăcută şi utilă a timpului liber a cunoscut o "explozie" fără precedent. societatea industrializată are şi efecte negative asupra membrilor ei. constrângerile din viaţa socială şi profesională)30. între care: creșterea veniturilor şi a puterii de cumpărare. posibilităţi nelimitate de creştere a productivităţii muncii. acestea manifestându-se sub forma agresivităţilor biologice (poluare. Societăţile industrializate. Turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se. vizitând oraşe şi sate pentru a cunoaşte oameni şi locuri. (2006). ale familiilor în blocuri de locuinţe. constituind una din cele mai remarcabile trăsături ale epocii contemporane. şi ca atare. De aici. prin reducerea zilei şi a săptămânii de lucru. Şi cum numărul populaţiei a crescut considerabil în majoritatea ţărilor. mai mult sau mai puţin dezvoltate. literatura de specialitate evidențiază faptul că el are "un impact considerabil asupra economiilor. în cadrul cărora. ale căilor şi mijloacelor de transport. de sistemul social-politic existent. care. turismul antrenează un vast potenţial material şi uman. se înregistrează aglomerări ale locuitorilor de şcolarizare şi de munca. lipsa de mişcare). sporirea duratei timpului liber. sau pentru a-şi îngrijii sănătatea. Cluj Napoca. precum şi a celor de ordin nervos (stresul psihic. căutând sau visând la colţuri liniştite din natura.(1997). dorinţa şi tendinţa oamenilor societăţii contemporane de a-şi petrece timpul liber călătorind. creşterea speranţei de viaţă. prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Potenţialul turistic şi valorificarea sa.31 30 Cocean. P. asupra relaţiilor internaţionale. Societatea industrializată oferă. prin tehnologia modernă şi concentrarea întreprinderilor producătoare. prin mărirea concediilor. societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă".Editura Focul Viu. Prin caracterul sau de masa şi conţinutul complet. s-a industrializat la scara planetară. aşa cum apreciază unii autori. puternic ancorat în viaţa societăţii. cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii. Însă. prin specificul sau. Referitor la rolul turismului în cadrul economiei naţionale. Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne. Bucureşti . influenţat de evoluţia ei.

Cluj Napoca. acţionează ca un element dinamizator al sistemului economic global. Potenţial turistic şi turism. Edit. de ridicare a nivelului de instruire. Glăvan V. 9. Turismul prezintă o complexitate în continuă creştere. 6.(1997). 2004 Stănculescu G. Edit. cultură şi civilizaţie al oamenilor. 8.Univ. Cocean. Economică Bucureşti.2002). 4..Editura Focul Viu. Glăvan. Editura Oscar Print. Editura Fundaţiei România de Mâine. BIBLIOGRAFIE George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”. 2.Turismul joacă un rol important în viaţa economică şi socială. 3. Editura Focul Viu.Geografia turismului românbesc. Cluj Napoca. Biblioteca Facultăţii de Geografie.România. Bucureşti 5. Biblioteca Facultăţii de Geografie. în plan economic sintetizează rezultatele unui mare număr de activităţi. – „Tehnologia turismului”. P. 2001. Biblioteca Facultăţii de Geografie Ciangă N. 1. Erdeli G. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Bucureşti.România. V.Geografia Turismului(partea întâi)Presa Universitară Clujeană. . Pompei Cocean – Geografia turismului. (2005).. ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare. C. 7.(2000). Simon Tamara (2001).Turismul în România. în plan psiho-social. Geografia turismului. ca un mijloc de diversificare a structurii economice. se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber. București 2003 Cândea Melinda.

17. 14. II. Ed. I. Meridiane. Bucureşti Monoranu. Şi colaboratorii. Editura Fundaţiei România de Mâine.. Bojoi I. “Circuit în Moldova de Nord”. Bucureşti Ciangă. Ionesei L. Bucureşti. Glăvan V. Potenţialul turistic şi valorificarea sa.Judeţul Suceava. Sport Turism. Anexe . Bucureşti. Edit. D. 18. (2006). Ed. M.Ed. 11.2002. mic îndreptar touristic.. 15.10.Iosep. Sport Turism. Ed. N. Gh. 1979 Ghid turistic al judeţului Suceava... Ed. Epuran. Geografia Umană şi Economică. Presa Universitară. Bucureşti. D. Bucureşti Mihaela (2002). xxx (1984).. 1998. 1968. Paulencu. D. O. N. Iacobescu. Bucureşti Popp... N. Geografia României. Bucureşti. 16. Academiei RSR. Geografia turismului. Opriş. Dinu 12. I.. Academiei Barbu. 19. Paulencu.1979. 13. Suceava. Ed.. Sport Turism.1973. “Turismul în Carpaţii Orientali –studiu de geografie umană”. “Monumente istorice din România”. 1987 Obcinele Bucovinei. . Editura Didactică şi Pedagogică.