P. 1
turism_ atestat

turism_ atestat

|Views: 1,010|Likes:
Published by lauranist

More info:

Published by: lauranist on Sep 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2013

pdf

text

original

Cuprins

Argument B. Capitole
A. I.

Turismul în România 1. Evoluția turismului în România 2. Turismul 2.1. Potențialul turistic al României, 2.2. Provinciile turistice din România 2.3. Formele de turism 2.4.Obiective turistice din România Zona Bucovina 1.Cadrul natural și istoric al zonei 2. Zona Bucovina-forme și tipuri de turism 3. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Studiu de caz “ Mănăstirile Bucovinei“ Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina 3.Baza de cazare specifică edificiilor religioase 4.Trasee 5. Concluzie
2.

II.

III. 1.

Bibliografie D. Anexe
C.

A. Argument

România deţine atât elemente care au însemnătate pentru turism cât şi o multitu -dine de mijloace care pot facilita activităţile specifice acestui domeniu. Răspândirea acestora în teritoriu este diferită existând pe de-o parte aglomerări de obiective ce au condiţionat şi concentrări de modalităţi şi resurse de punere în valoare a acestora, iar pe de alta spaţii largi în care toate acestea sunt dispiate. Mai mult în prima categorie evoluţia locală, regională este variată în contextul impunerii unora spre anumite tipuri de activităţi turistice, unele re -cunoscute pe plan naţional şi internaţional în raport de altele care dispun de obiective la fel de însemnate dar puţin cunoscute şi unde mijloacele de valorificare sunt reduse. Pentru a avea o bază într-un program complex de organizare şi dezvoltare turistică a ţării şi a oricărui teritoriu trebuie să se plece de la inventarierea corectă a tot ceea ce există şi la diferenţierea de unităţi care să se poată înscrie într-un sistem ierarhic. Componentele de ordine diferite vor abvea o anumită alcătuire şi funcţionalitate dar şi legături care să asi- gure intercondiţionarea şi prin aceasta unitatea sistemului.Pentru turism importanţă are sta- bilirea de unităţi taxonomice precise care pe deo parte fiecare reflectă un anumit nivel de resurse potenţiale iar pe de altă parte un minim de dotare (mijloacele) posibile la un mo- ment dat, pentru valorificarea acestora. Dacă prima componentă poate fi privită ca relativ fixă (mai ales în cazul elementelor specifice cadrului natural), cea de a doua are un caracter dinamic în sensul unei evoluţii sau involuţii în funcţie de politicile economice aplicate. Scara ierarhică normală, cel puţin pentru evaluarea potenţialului turistic o constituie: punctul turistic, localitate (cu valenţe turistice), centru turistic, axă turistică, zonă turistică, regiune turistică la care în cazul României se poate adăuga provincia turistică. Studierea turismului în România servește întregirii imaginii fenomenului turistic cu particularizarea pentru România. Se urmareşte cunoaşterea etapelor de dezvoltare, pentru ca în comparaţie cu fenomenul turistic european şi global să poată fi apreciat obiectiv facându-se abstracţie de perioadele de regres legate de factori de natură social-economică sau politică. Obiectivele esenţiale ale studiului de față constă tocmai în cunoaşterea patrimoniului turistic, a materiei prime neprocesate, sau parţial amenajate care se constitue ca factor fundamental, făara de care turismul ca fenomen şi mai ale3s activitate ec onomică majoră nici nu poate fi conceput. Un alt obiectiv este cel de a surprinde tendinţele aparent aleatoare stimulate de noile orientări, de impactul cu procesul de privatizare şi legislaţie, dar mai ales cele legate de iniţiativele particular-familiare, mai ales în mediul rural care dă consistenţa şi spaţialitate şi aferă noi posibilităţi şi direcţii de expansiune. Analiza dezvoltării in timp a bazei materiale şi legatura cu infrastructura general aparţinând altor domenii de activitate evidenţiază o altă caracteristică a turismului, aceea de ramură de sinteză şi cu sprijinire logistică reciprocă. Cunoaşterea amenajărilor turistice, ca şi volum şi dimensiune, tipologie şi repartiţie spaţială reflectă gradul de utilizare turistică şi raportarea la intensitatea, caracteristicile, regimul şi provenienţa fluxurilor turistice.

Toate acestea se vor constitui ca argumente în evidenţierea corelaţiei între diversitatea potenţialului şi amenajărilor turistice, calitatea serviciilor şi gradul de eficienţa a acestora reflectată atăt în volumul cererii, stimulate de ofertă a pieţei turistice şi mai ales în categoriile de turism ( a tipurilor şi formelor de turism practicate şi practicabile). La nivel regional spaţial sunt surprinse caracteristici care individualizează entităţi ce permit emiterea de prognoze şi tendinţe de dezvoltare. În perioada actuală, turismul este de mare importanţă atât pe plan naţional cât şi internaţional, reprezentând unul dintre cele mai complexe fenomene ale civilizaţiei contemporane nu numai prin proporţiile impresionante ale populaţiei globului care-l practică, dar mai ales prin implicaţiile sale. Denumirea de “turism” a căpătat în zilele noastre sensuri ce realizează o mare complexitate de situaţii, de la necesitatea firească de a cunoaşte, de a vedea sau de a descoperi, până la cerinţele reconfortării fizice sau intelectuale. Termenul generic de “turism” înmănunchiază gusturile şi însuşirile de a călători, pedestru, ciclist, cu automobilul, trenul, vaporul sau avionul, de placere sau pentru îngrijirea sănătăţii. Obiectul imediat al oricărei forme de turism îl constituie aspectele mai mult sau mai puţin “artistice” ale naturii locurilor, natura cu toate însuşirile aerul, pământul, vegetaţia sau apa. Dar oricât de spectaculoase vor fi asemenea însuşiri, ele pot da deplinătate numai în măsura asocierii lor “civilizaţiei”, componentelor realităţilor sociale, istorice, economice privite ca atare, dar mai ales pe firul metamorfozelor lor în timp şi spaţiu. Vom atinge idealul turistic ori de câte ori, călătorind, vom avea prilejul să ne bucurăm de “natură”, aşa cum este ea, dar mai ales în manifestarea armonioasă cu munca şi inteligenţa omenească. Din punct de vedere etimologic, conform dicţionarului Larousse, termenul “turism” ar proveni din latinescul “turnus”-“voiaj în circuit”, care a fost preluat de limba franceză “tour” – călătorie, plimbare. Pe de altă parte, unele dicţionare susţin originea engleză a cuvântului, provenit din “tour” şi “to tour” –“călătorie în circuit” (Swizewscki, 1977). Există o serie de definiţii ale turismului care sau remarcat de-a lungul timpului. Definiţie elaborată de Swizewschi şi Oancea (1977) consideră turismul un fenomen socialeconomic de masă, caracteristic civilizaţiei industrial-urbane ce se deplasează in cadrul relaţiilor interdependente dintre mediul geografic şi societate. El constă în consumarea produsului turistic pe diferite arii geografice şi unităţi de timp, ca urmare a deplasărilor banale ale indivizilor în afara activităţilor productive sau a obligaţiilor de serviciu, având ca rezultat regenerarea forţei de muncă, refacerea sănătăţii îmbogăţirea orizontului cultural (inclusiv satisfacţii spirituale).

Capitolul I Turismul în România
B.

1.Evoluția turismului în România

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T. – ce își are sediul la Madrid) definește tu- rismul ca fiind “ activitățile realizate de persoane sau grupuri de persoane pe durata călătorii -lor și șederii acestora în locații diferite de spațiul obișnuit traiului cotidian1. Conform determi- nărilor turismul este „activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoreşti dintr-un anumit punct de vedere". Activitatea turistică poate fi considerată una din cele mai vechi ocupaţii ale omului încă pe timpurile când nomadismul era modul de viaţă al unei colectivităţi umane. Pe parcursul evoluției societății umane, omul în permanenţă a avut şi activităţi turistice, care au fost impuse de anumite situaţii, nevoi, necesităţi şi poate nu în ultimul rînd pentru ceea ce numim noi astăzi agrement. Turiştii care se deplasau dintr-un loc în altul au fost în de- cursul timpului printre primii şi cei mai dinamici purtători de informaţii. În condiţiile lipsei telecomunicaţiilor succesele de dezvoltare în toate activităţile umane erau difuzate şi prin tu- rişti. Cu certitudine se poate afirma că turismul a existat în toate epocile istorice, ceea ce s-a nodificat în timp a fost doar formele de deplasare a turiştilor, scopurile acestora.2 Pentru unii turismul este o distracţie sau o formă de menţinere sau de refacere a sănătăţii, iar pentru alţii o activitate profesională, o necesitate vitală. România, cu o experienţă de peste 2000 de ani în activităţile turistice, în prezent îşi perfecţionează formele de practicare a turismului, infrastructura turismului şi se află în faţa adop- tării unei strategii al activităţilor turistice, prin luarea în considerare a experienţei ţărilor avan- sate, a elaborărilor ştiinţifice din marile centre universitare şi academice.3 România are posibi- lităţi universale, specifice, unice în dezvoltarea turismului. România nu poate (şi nici nu trebuie) să preia un model elaborat şi folosit în alte ţăr ale lumii. România are propriul său po-tenţial ştiinţific şi practic care să fundamenteze strategia sa proprie, cu totul originală, pe care să o aplice prin metode, de asemenea, întrutotul specifice. O asemenea orientare nu poate fi explicată doar prin experienţa istorică sau prin originalitatea condiţiilor geografice, climatrice, tradiţiilor, obiceiurilor, artei, culturii etc. În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.
4

Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul
1

Glăvan, V.(2000),Turismul în România, Edit. Economică Bucureşti,

2

Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,
3

Cocean., P.(1997),Geografia turismului românbesc.Editura Focul Viu, Cluj Napoca, Biblioteca Facultăţii de Geografie,
4

Stănculescu G. – „Tehnologia turismului”, Editura Oscar Print, București 2003

Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării,Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă).5 După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările World Travel and Tourism Council,6 România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016.[19] Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.7

DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

DESTINAŢII TURISTICE MONTANE
5 6

DESTINAŢII TURISTICE BALNEARE

Dinu Mihaela (2002), Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

MONTANE) Biblioteca Facultăţii de Geografie.
7

(STAŢIUNI TURISTICE Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti, (STAŢIUNI TURISTICE BALNEARE)
Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,

Biblioteca Facultăţii de Geografie

localităţi turistice urbane DESTINAŢII TURISTICE ÎN SPAŢIUL RURAL (sate turistice) LOCALITĂŢI ŞI TRASEE TURISTICE localităţi urbane şi rurale.centre turistice .DESTINAŢII TURISTICE DE LITORAL (STAŢIUNI TURISTICE DE LITORAL) DESTINAŢII TURISTICE URBANE . trasee turistice ARII PROTEJATE PARCURI NAŢIONALE PARCURI NATURALE • REZERVAŢII ALE BIOSFEREI SPECIALE • vânătoare sportivă • pescuit sportiv • cazinouri • Parcuri tematice .

stimulând practicarea drumeției.temperatura și umiditatea aerului.fenomenele geologice. Atracția turistică este moti -vul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. prezentarea itinerarilor specifice Maramureșului istoric8. . speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic.identificarea componentelor patrimoniului antropic. Turismul 2.descrierea formelor de turism. . . a) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. Scopul lucrării este de a prezenta potențialul turistic al României respectând următoarele criterii: . el reprezintă motivația principală a circulației turistice. Evaluarea corectă a componentelor sale.treptele și formele de relief (relieful glaciar.identificarea componentelor patrimoniului natural.nebulozitatea atmosferei. Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare. .brizele montane și marine. b) Clima – contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin: .regimul pricipitaților. Din această perspectivă. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale. prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor.Potențialul turistic al României Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. . alpinismului. 8 George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”. . vulcanic).stâncile cu formă bizară. floră. odihnei și recreerii.1. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: . prin valoarea și originalitatea acestora. analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activității turistice.2. . . carstic. faună). potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general.

rezervații științifice. cognitiv – științific ca bază a turismului profesional și de cunoaștere.. parcuri dendrologice. d) Vegetația – reprezentată prin păduri. de practicarea a sporturilor nautice. • climatoterapia.un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. de cură heliomarină. de cunoaștere. științific.o atracție turistică în sine: parcuri naturale ca destinații de vacantă. • cura heliomarină. care se evidențiază prin atractivitatea și valoarea lor. de tratament balnear. consistența și menținerea stratului de zăpadă.sub aspect estetic – ca element de atractivitate. . arborete prezintă: . România dispune de un bogat și valoros potențial antropic. delte și estuare. recreere. fluvii. agrement.prezintă din punct de vedere turistic o importanță: . mări. Componentele potențialului turistic antropic. . Bucureşti. Potenţial turistic şi turism. f) Rezervațiile naturale – prezintă importanță: . Edit. de pescuit.datorită bogăției și variații speciilor.cinegetică și piscicolă .râuri.România.științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în rezervații ți parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv. . Erdeli G. .Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism: • sporturile de iarnă prin prezența. se grupează în9: • Potențialul cultural – istoric: • Vestigii arheologice și monumente istorice și de artă. ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână. pajiște. •Potențialul tehnico – economic •Potențialul socio – demografic 9 Cândea Melinda.estetică – contribuind astfel la creșterea atractivității zonelor vizitate. c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: . lacuri naturale și antropice. Simon Tamara (2001). Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă. • Elemente de etnografie și folclor.Univ. • Instituții și evenimente cultural – artistice. Biblioteca Facultăţii de Geografie. rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic. e) Fauna .

bisericile din lemn din Maramureș. Targoviște.obiceiuri. . Oboga. producția mestesugarească și artizanul se remarcă prin centrele de ceramica de la Horezu. . cele din zonele Bucovinei.cetăți țărănești fortificate: Depresiunea Brașovului.România. Bod. cultura si civilizația poporului nostru. .arhitectura si tehnica populara specifica.cetățile medievale: Sighișoara. „Biserica Trei Ierarhi” din Iași. Erdeli G.bisericile: Biserica Neagra din Brașov. Elementele etnografice si folclorice: caracterizate prin originalitate. bogăție si varietate.mănăstirile Bucovina. Festivalul datinilor si obiceiurilor de iarna de la Sighetu Marmatiei. Horezu. „Tara Bârsei” Rășnov. Voroneț. Napoca (Cluj Napoca). Neamț.Sucevița.cetățile dacice: Sarmizegetusa. . Prejmer. Oltenia – Tismana. -centrele de prelucrare a lemnului. Corund. Vestigiile arheologice existente pe teritoriul României sunt numeroase. Cozia. Bucureşti. . Corvineștilor – Hunedoara. Dierna Orsova. Varatec. Moldovița. Teliu Maierus. Drobeta. Acestea includ: . Putna. . Turnul Chindiei de la Târgoviște si altele. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Curtea Veche – Palatul Voievodal din București.creație artistică. Simon Tamara (2001). Mogoșoaia.Univ. . țesutul covoarelor. Humor. 10 Cândea Melinda. dar și influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contract intre cele mai reprezentative se număra: . Cotroceni. Dragomirna. Dornelor. Rozavlea. Tarii Moților. .castele și palate ca: Bran. cat si pentru cele universale. Marginea si altele. . reprezintă o atracție inedita a țării noastre. Potenţial turistic şi turism. Neamț – Agapia. Dragomiresti.cetățile daco – romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi. tradiții populare exemplu: Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Peles. Feldioara. Govora. Alba Iulia. Maramureș. de mare valoare atât pentru istoria. Arbore. Potaissa (Turda). Neamț. Edit. unde se afla si ruinele podului Traian. cojocaritul. de la Costești si Blidaru din munții Orăștiei. încondeierea ouălor.monumentele de artă: Ansamblul Sculptural al lui Brâncuși de la Mărășești. .. Monumentele istorice si de artă de o mare varietate reflectă evaluarea culturii și civilizației autohtone. Suceava. Dintre acestea pot fi enumerate10: .Patrimoniul cultural – istoric Vestigii arheologice si monumente istorice si de arta.

România dispune de un bogat şi complex potenţial turistic.Transfagarasanul si alte elemente tehnico – economice care pot constitui atracții.muzeele si casele memoriale cu profile diverse: științele naturii. ale filmului. . . .Case memoriale Ipotești. Bistrița. litoral şi Delta Dunării.evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu. Mircești.poduri: Podul de la Cernavoda. localităţi şi obiective turistice fiecare reflectând un 11 Stănculescu G. Porțile de Fier. peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2000 m la cele de câmpie. Casa Sfatului din Brașov. lacuri folosite pentru agrement. Certeze. . Bran. . un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase şi conifere. Muscel. Transilvania. Oradea. El este alcătuit mai întâi dintr-o varietate de forme de relief. . Alba Iulia. Operele din București. . fapt ce a condus la conturarea de provincii turistice şi zone turistice (în cadrul acestora sunt centre. Gruparea pe teritoriul României a acestor elemente este rezultatul conexiunilor stabilite între om şi natură de-a lungul timpului. Potențialul tehnico – economic include11: . Bibliotecile din Oradea. .orașele care sunt atractive prin arhitectura specifica. Sighișoara. tradiția si modernismul in cultura. ale teatrului.Muzee: Muzeul Brukinthal – Sibiu.Palate: Palatul Culturii – Iași. – Tehnologia turismului. știința și tehnica etnografica si arta. .Sate turistice: Rucar.edificiile unor instituții culturale ca: Ateneul roman. Iași. . Prislop.baraje de acumulare: Izvorul Muntelui. Cerbul de Aur. . Potențialul socio – demografic cuprinde: . Vidraru. Fundata. prin valorile de arta pe care le adăpostesc sau evenimentele pe care le găzduiesc: București. Timișoara. istorice. Cluj.. Timișoara. expoziții si târguri.localitățile rurale care pe lângă aceste valori oferă si condiții naturale deosebit de atractive pentru petrecerea timpului liber. Muzeul „Antipa” Suceava. Alba Iulia. Stupca.costumele populare din zonele Argeș. Bogdan – Vodă. izvoare cu apă minerală şi termală. serbări (Serbările Marii. Moldova. . Editura Oscar Print. Cluj Napoca. Oltenia.Biblioteci: biblioteca Bathyaneum – Alba Iulia. nataţie şi pescuit sportiv.Sate cu tradiții folclorice: Huda. • Instituțiile si evenimentele cultural – artistice reflecta intensitatea vieții spirituale. București 2003 . Palatul Culturii din Iași. Serbările Zăpezii). Vidra.

faună cinegetică valoroasă etc.2. M. sociale etc.Vrancea.România. M.Şureanu. Simon Tamara (2001). excursii în circuit etc. M.Făgăraş. formele de turism importante sunt: recreerea şi odihna. Provinciile turistice din România Provincia turistică Carpatică este cea mai extinsă spaţial. creste. Retezat. Edit. Mult mai extinse sunt zonele turistice complexe care includ depresiuni. tratamente în staţiuni balneare şi climaterice.Bucegi.Hăşmaş.Călimani. chei şi defilee.12 Astfel în cadrul României se deosebesc mai multe provincii cu caracteristici distincte date de asocierea elementelor naturale şi a celor antropice. o infrastructură diferită care valorică corespunzător sau nu elementele existente. În cadrul ei se separă două mari categorii de zone turistice. Biblioteca Facultăţii de Geografie. drumeţia constituie forma principală de turism.Iezer. M. M. M. Parâng. Bucovina. M.Rarău-Giumalău. unele rezervaţii naturale etc. Cele mai însemnate zone sunt: Oaş. aici găsindu-se şi centrele turistice care polarizează dinamica turistică.Buzăului. platouri. intense păduri de conifere şi foioase. Prima include masivele muntoase(M Gutâi. explorări carstice. Banat. M.Ceahlău. mase de grohotişuri. văi importante cu numeroase aşezări precum şi porţiuni din munţii vecini. Bucureşti.Harghita. 12 Cândea Melinda.) concentrate în localităţi dar şi obiective naturale (îndeosebi lacuri.. odihnă. • activităţi turistice specifice–drumeţii pe trasee montane cu durată şi grade diferite de dificultate. Erdeli G.Piatra Craiului. numeroase izvoare şi lacuri.Godeanu. areale pentru pescuit sau vânat.Apuseni ) în care există multe atracţii turistice dominant cu caracter natural ce sunt cuprinse în sisteme de poteci cu marcaje turistice. caracteristicile ei fiind date de: • predominarea elementelor naturale (relief glaciar. M. M. pajişti alpine şi subalpine. Buzău. În cadrul lor sunt diferite tipuri de obiective antropice (culturale. aici sunt cabane.Căpăţânii. Maramureş. vârfuri ascuţite. Ciuc-Gheorghieni. vulcanic. M. 2.Rodnei. M. alpinism. M.Ciucaş. . aflate în apropiere).Ţarcu. Bistriţa. M. amenajări pentru sporturi de iarnă. izvoare minerale. M. se impun mai multe centre turistice cu dotări variate pentru turism din care se organizează excursii. M. M.Braşovului. vânătoare. Potenţial turistic şi turism. M. Braşov. excursii în circuite care reunesc principalele localităţii etc. carstic. M. istorice.Cozia.anumit grad de complexitate atât ca potenţial turistic şi infrastructură cât şi ca mod de desfăşurare a activităţilor turistice). M.Univ.) • concentrarea elementelor istorice şi de cultură ca şi a celei mai mari părţi din infrastructură în depresiuni şi în lungul văilor mari. M.

dar apariţia unor centre de turism rural în cadrul depresiunilor Sibiu şi Făgăraş sau în arealul BistriţaCluj. • Provincia Dealurilor Transilvaniei include partea centrală a României desfăşurată între ramurile Carpaţilor. Medgidia. recreere. cabane sau refugii a fost completată în ultimul timp prin apariţia mai ales în cadrul depresiunilor şi în lungul culoarelor de vale a numeroase aşezări în care s-a dezvoltat agroturismul (Depresiunea Dornelor. centre viticole renumite ca Ostrov) Delta Dunării (grinduri pe care se află sate mici pescăreşti. Ţara Oaşului. Munţii Apuseni) Provincia turistică Dobrogea cuprinde spaţiul dintre Dunăre şi Marea Neagră. Se adaugă elemente ale cadrului natural (lacuri sărate rezultate prin prăbuşirea exploatărilor de sare pe seama cărora s-au dezvoltat staţiuni balneare. 13 Stănculescu G. Alba Iulia zona sud transilvană). renascentist etc. lacuri. Depresiunea Maramureş.. castele şi palate. Sulina singurul oraş din Deltă şi Tulcea – centrul turistic din nordul Dobrogei din care se pătrunde în inima Deltei). Babadag etc. biserici din lemn.). în apropierea oraşelor Făgăraş. o infrastructură bine dezvoltată. Precumpănesc obiectivele istorice şi cultural tradiţionale (cetăţi şi ruine de cetăţi antice şi medievale nu numai în oraşe dar şi în sate. Sibiu. peisaje inedite etc. geomorfologice. XVIII-XIX etc. cetăţi ţărăneşti.balneoterapie. în jurul oraşului Bistriţa zona Someşul Mare. Constanţa şi Mangalia sunt cele mai însemnate centre turistice. clădiri din sec.). Se impun două zone turistice • Dobrogea de Sud inclusiv litoralul (condiţii optime pentru odihnă. biserici în stil gotic. În cadrul acestei provincii se disting câteva zone turistice cu caracter complex în jurul unor mari centre turistice (în jurul oraşului Cluj-Napoca • • • • zona Someşul Mic. elemente turistice naturale se îmbină cu cele antropice.) şi două axe turistice: axa Carasu (Cernavoda-Medgidia-Constanţa) şi axa dunăreană (Ostrov-Cernavoda-TopaluHârşova-Măcin-Issacea) care se caracterizează prin mnumeroase urme de civilizaţie materială încă din cele mai vechi timpuri. rezervaţii naturale floristice. În restul Dobrogei se adaugă mai multe centre turistice cu importanţă mai mică (Cernavodă. canale braţele Dunării pe care se face navigaţie. Sighişoara şi Medias zona Mureşului transilvan. baroc. în jurul oraşelor Târgu Mureş. provincia Dealurilor Transilvane se caracterizează printr-o dotare corespunzătoare mai ales în oraşe.Infrastructura tradiţională 13formată din drumuri forestiere. Această provincie are caracter complex. București 2003 . – Tehnologia turismului. Editura Oscar Print. localităţi turistice cu importanţă istorică Adamclisi. Măcin. fapt dovedit de clasarea pe locul I pe ţară a judeţului Constanţa în ceea ce priveşte numărul de locuri de cazare. poteci marcate sau nemarcate. iar infrastructura şi dotările sunt variate dar cu o distribuţie diferită.

Ele constituie şi centre din care pornesc fluxuri de turişti spre localităţi turistice mai mici din câmpie (pentru odihnă şi agrement la sfârşit de săptămână) sau din staţiunile din Carpaţii Occidentali. şi cu un potenţial antropic diversificat şi bine valorificat. În partea de sud a Podişului Moldovei se poate delimita o altă zonă turistică – zona Bârlad. edificii din sec. pe seama cărora s-au dezvoltat multe staţiuni balneoclimaterice–Slănic Prahova. Provincia dealurilor din sudul României include Subcarpaţii şi Podişul Getic. Se conturează două zone turistice complexe ce au ca centre polarizatoare oraşele Suceava . • • zona turistică Bucovina şi Iaşi zona turistică Jijia. XIX-XX. o salbă de lacuri şi păduri de agrement. un echipament turistic variat etc. Olăneşti. cele mai însemnate instituţii cultural-artistice. Baia Mare) în care sunt concentrate obiective îndeosebi social-culturale şi istorice şi o infrastructură bine reprezentată. Se separă câteva zone (Buzău. Govora. Provincia dealurilor şi câmpiilor din vestul ţării reprezintă o provincie turistică de mare importanţă care are în compunere Dealurile şi Câmpia de Vest. Jiu. biserici aparţinând diferitelor epoci şi stiluri. Activităţile turistice se desfăşoară în oraşele mari (Timişoara. O axă însemnată în perspectivă va fi Dunărea. biserici şi mănăstiri din sec. XVXVI.Vrancea. Satu Mare.Bahlui. vulcani noroioşi şi carst pe sare. Prahova) şi în staţiunile balneare sau climaterice situate aici. Piteşti. Arad. XIV-XVIII. alături de oraşele mari situate în interiorul acestei zone. Infrastructura este relativ bună fiind localizată cu precădere în lungul văilor principale (Olt. numeroase muzee etc. podiş şi depresiuni în care specificul este dat de elementele istorice şi de cultură (ruine de cetăţi medievale. XVII-XIX. Ploieşti). Se impune zona Bucureştiului care include oraşul dar şi o parte din câmpia limitrofă. Călimăneşti. Se pot adăuga axele turistice ale văilor Teleajen şi Doftana. Elementele cu importanţă turistică sunt – un relief fragmentat cu multe forme deosebit de pitoreşti. dotările turistice sunt slabe şi sunt reprezentate doar de câteva hoteluri situate în oraşe. Celelalte oraşe constituie centre turistice însemnate care polarizează activităţile turistice pe spaţii mai mici fiind în acelaşi timp localităţile din care pornesc fluxuri spre zonele vecine din Subcarpaţi şi Carpaţi.) şi prin peisajele caracteristice anumitor regiuni (podgorii şi livezi renumite). un bogat fond etnofolcloric tradiţional. Aici sunt cele mai multe muzee de importanţă naţională. ruinele palatului şi curţii domneşti din sec. Această provincie este relativ aproape de Bucureşti şi de alte oraşe din câmpia Română care se constituie şi principalele zone emiţătoare de turişti. XVIII-XIX. Băile 1 Mai şi Băile Tinca de importanţă naţională sau locală. palate şi edificii reprezentative din sec. Provincia Câmpia Română are o extindere mare. Zalău. Cu excepţia părţii nordice a provinciei turistice. regiuni cu un poteţial turistic natural variat dar doar parţial valorificat. Săcelu). Importante sunt şi staţiunile balneoclimaterice care s-au dezvoltat aici pe seama izvoarelor termale şi minerale de la Buziaş. Oradea. .Provincia turistică a Podişului Moldovei se desfăşoară în estul României cuprinzând regiuni de dealuri. Lugoj. obiectivele de interes turistic ca şi cea mai mare parte din amenajările destinate odihnei şi agrementului sunt concentrate în oraşe (Craiova. Băile Felix. lacuri sărate şi izvoare minerale. Argeş. Prahova-Argeş. Oltenia de Nord). biserici vechi din sec.

prezintă un deosebit interes terapeutic.). Formele de turism România dispune de un excepțional potențial balnear care concentrează o varietate de factori morali de cură. Lacurile terapeutice 3. Calimanesti. acestea reprezintă principalul factor natural de cura din tara noastră.din masivele de sare din zonele dealurilor sub carpatice sau de podiș (de la Sovata. Apele minerale din tara noastră au un conținut deosebit de variat in elemente chimice si de aceea prezintă o mare complexitate si diversitate sub aspect fizico-chimic. Salinele 6.2. de care se leagă o parte importanta din activitatea balneoturistica a României. Lacul Sărat. Factorii climatici de cura 8. Tușnad. Ocna Dej. Factorii naturali de cură în turismul balnear14: 1. se împart in trei categorii: 14 Stănculescu G. minerologic. Ocna Sugatag. iodurate sau suflatate. Lacurile terapeutice. calitățile terapeutice. 1. Slanic Prahova. România dispune de importante rezerve de nămoluri terapeutice care după originea si calitățile lor fizico –chimice.. .din Câmpia Română – Balta Alba. Emanații de gaze terapeutice 5. Plantele medicinale 7. Vatra Dorna) 2. 3. datorează calităților fizico – chimice ale apelor lor si ale unor particulelor ca fenomenul de heliotermie si salinitate ridicata.3. Ele sunt localizate in principal intre zona de contact intre dealuri si podișuri cu arealul montan (stațiunile Covasna. Lacul Amara. Ocna Murea. . Baile Herculane. varietatea conținutului lor. Mangalia. Ocna Sibiului. –Tehnologia turismului. Lacurile cele mai folosite in balneoturism: . Apele minerale si termominerale volumul rezervelor. Nămolurile terapeutice 4. Nămolurile terapeutice. termic. Apele minerale și termominerale 2. apele acestor lacuri sunt clorurate sodice. București 2003 . Aeroionizarea Existenta acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneo climateric si valorificarea lor pentru tratarea unor game largi de afecțiuni.de pe litoral marin – Techerghiol. Editura Oscar Print.

5. Sangiori Bai. dar sunt zone unde acestea sunt mult mai ridicate (Baile Felix. purtătorul resurselor sale. Amara.bioclimat sedativ indiferent din câmpia de vest. 9. Covasna. specifice lacurilor: Techerghiol.bioclimat tehnico stimulant specific altitudinilor de peste 800 m si pana la circa 2000 m. Praid si Cacica. influenta climatului aeroelectric cu o aeroinizarea bogata. In urma cercetărilor de bioclimatologie medicala sau evidențiat mai multe bioclimate cu calități terapeutice: ..solul . Borsec. Astfel ea se constituie intr-un important factor de cura pentru multiple afecțiuni. sunt utilizate ca mofete la Baile Tusnad.medio a unei stațiuni. Slanic. atât in prepararea unor medicamente.Emanațiile naturale de hidrogen sulfurat.Emanațiile naturale de dioxid de carbon. Dezvoltarea societății presupune mediul înconjurător la doua tipuri de de gradări: • Unul ca urmare directa a exploziei demografice. Borsec. Baile Felix. Emanații naturale de gaze termice. Borsec. exploatări intensive a resurselor naturale. Mangalia. sulfuroase. Acest valoros fond balnear al tarii noastre este dublat dea servi de particularități. 4.sapropelice. sunt intalnite la: Sugag. Salinele constituie un important factor de cura. acestea includ: . 6. creșterii considerabile si intr-un ritm rapid înregistrate in industrii. Aeruconizarea. baze de tratament. Plantele medicinale ca factori naturali de cura. specific munților vulcanici Oaș – Caliman – harghita.bioclinat excitant de câmpie si litoral: . Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate.sonora . predominant negativa are efecte benefice asupra organismului uman în principal de sedare. Tusnad. In afara noastră aeronizarea prezintă valori moderate. aceasta reprezentând „materia sa prima”.Nămoluri minerale de izvor de la Sanghiorzi Bai. cat si in cura externa ca bai de plante.Bai si Santimbru Oas fiind unice in Europa. . Ocnele Mari si Marii Negre. 7. a expansiunii orașelor. sporind astfel valoarea balneo. dealurile si podișurile pana la 600 -1000 m. . Slanic Moldova. Sovata. Prahova.Turbe descompuse chimic la: Poiana Stampu. Lacul Sarat. agricultura si alte domenii de activitate amplificării sistemelor de transport. Ocna Sibiului. Harghita Bai. este dependent de mediul înconjurător. obiectul si domeniul de activitate si de desfășurare a sa. .peisajul . Aceasta implica: aerul . comunicații. se afla la Targul Ocna. sunt din ce in ce mai solicitate balneomedic. . Buziaș. Vatra Dornei. Baile Herculane). nămoluri negre. Moneasa. Factori climatici de cura pot fi utilizați in menținerea sau ameliorarea stării de sănătate a organismului uman prin climatoterapic.apa Popularea .

Munții Sejurul care poate fi: . situează România printre tarile cele mai favorizate. reflectat in sistemul de legi. normele generale si speciale. Retezat.sejur de 6-12 zile pentru odihna si tratament in Sinaia. in tara noastră este creat un cadru juridic solid. precum si răspunderile ce revin societăților. Există multe exemple de acest gen. Zonele si stațiunile turistice beneficiază de priorități pentru ameliorarea si protecția mediului înconjurător prin măsura si programe speciale. o alpinism in munții Bucegi. hotărâri si alte acte normative care stabilesc principiul. Valoarea potențialului turistic al României. In ceea ce privește protecția si conservarea mediului. zone. mediul beneficiază de pe urma turismului. Apuseni. Cernei. in munții Bucegi. majoritatea intrând în unul din cele două tipuri:conservarea și reabilitarea mediului. Punerea in valoare a acestuia presupune conceperea unor programe turistice originale si atractive. Predeal Poiana Brașov. marcate.sejurul de 6-12 zile pentru practicarea sporturilor de iarna in munții Postăvarul. „pe urmele lui Dracula”. florei. Ceahlău. anul Nou. persoanelor fizice si chiar organelor centrale si de control in acest domeniu.obiectivelor antropice • Altul mai puțin agresiv cu caracter sezonier care decurge din folosirea mediului înconjurător pentru activități de turism si agrement. Complexitatea si atractivitate potențialulului turistic al Carpaților Romanești se poate materializa in organizarea unor programe turistice specifice ca: o excursii. o Sejur scurt pentru sfârșit de săptămâna sau cu ocazia diferitelor sărbători: Crăciun. Candel. Bucovina. care vizează asigurarea si încurajarea dezvoltării turismului. Oltenia de Nord. pe interese cat mai variate. caracterizata prin varietatea si armonia formelor de relief. având posibilități de practicarea a unui „turism total”. puncte sau obiecte turistice. o o Acțiuni de orientare turistica. Retezat. cure de teren in Muntii Bucegi. Postăvarul. . Azuga. Făgăraș. Harghita. Piatra Craiului. precum si existenta unor resurse cu caracter de unicat. Munții Bucegi.rezervațiilor si monumentelor naturale . . in Maramureș. Munții Mehedinți. Parâng. Piatra Craiului. diversitatea obiectivelor turistice naturale si antropice. Aceasta este rezultatul: a) concepție greșita de valorificare a unor resurse turistice. 1 Mai. . . specifice diferitelor zone ale tarii.pădurilor Degradarea . drumeții pe trasee montane.Speoturism in Munții Apuseni. faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora total sau parțial. „Maramureșul – ținut de legenda”. Sinaia . Tusnad. Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie. b) presiuni directe a turiștilor asupra peisajului.turism rurali în culoarul Rucar – Bran.produse tematice ca de exemplu: circuite situate in zone montane: Turul mănăstirilor din Bucovina..

În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor. . Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă prin valoarea și diversitatea atracțiilor. hidrobuzul sau bărcile pe canalele Deltei și pe lacurile interioare. Structurile turistice ale alimentației și tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de agrement și prestări servicii. rezervațiile naturale . artă populară. • sejur de 12 -21 de zile pentru tratament balnear. Potenţial turistic şi turism. Dintre itinerarile turistice care pot fi practicate in Delta Dunării exemplificăm: o București – Tulcea – Murighiol – Babadag – Enisală – Histria – Mamaia – Constanța – București. Simon Tamara (2001).Univ. principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie. folclor.România..echitație la Mangalia. o importantă destinație artistică. • programe speciale de pescărit și vânătoare. astfel are în vedere construirea unor structuri noi. Diham – Predeal – București: • București – Sinaia – Predeal – Paraul Rece – Rasnov – Bran – Rucar . dar și modernizarea celor existente. Erdeli G. Biblioteca Facultăţii de Geografie . Între acestea se evidențiază: • plimbări cu vaporul.Cheile Turzii – Câmpeni Albac – Huedin – Cluj Napoca.programe oferite naturaliștilor. Bucureşti. .Dintre numeroasele trasee si itinerarii turistice specifice zonei montane amintim15: • Bușteni – Cabana Gura Diham – Poiana Izvoarelor. Între programele turistice ce pot fi organizate evidențiem: . o București – Tulcea – Chilia Veche – Sulina – Crișan – Maliuc – București. • Cluj Napoca .tururi de litoral.degustări de vinuri de la Mulfatlar. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice.sejururi de 6 – 12 zile pentru odihnă și pentru cură helio – marină. Edit.programele gastronomice cu specialitățile pescărești. generând o multitudine de programe turistice. • agrement nautic. stațiuni balneoclimaterice precum și fondul cinegetic Romanesc. . România este foarte bine reprezentată. . • București – Sinaia – Bușteni – Predeal – Brașov Victoria – Podragu – Bâlea Lac – Băile Cascada – Lacul Vidraru – Curtea de Argeș – București. Bogăția si varietatea potențialului turistic din Delta Dunării o individualizează. • București – Pitești – Curtea de Argeș – Bâlea Lac – Cartisoara – Avrig – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitești – București. • Oradea – Beius – Stana de Vale – Cabana Lasu – Cabana Valea Draganului – Alesd – Oradea. dar totuși ar fi loc și pentru mai bine.Targoviste – București. Itinerarii turistice specifice litoralului românesc al Mării Negre este: • București – Constanța – Eforia Nord – Mangalia – Adamclisi – Mulfatlar – Constanța – București. care nu sunt suficient de bine dotate din punct 15 Cândea Melinda. .

Elena).) se impun prin spectaculos şi inedit. Ravniştea.4 Obiective turistice din România Obiective turistice naturale reprezintă acele elemente ale cadrului fizico-geografic dintr-un loc ce au vocaţie pentru turism.de vedere al bazei tehnico – materiale. a progresului și a civilizației. Peştera de la Gura Dobrogei (Podişul Casimcea). Colonovăţ). Polovragi. dar și introducerea unor noi forme de agrement și extinderea rețelei de servicii. internet. Sf. Oltului sau Dunării. Câteva din peşterile României prezintă picturi rupestre şi urme de viaţă materială din pleistocen cum ar fi cele de la Pescari (Defileul Dunării). Renumite prin marea densitate şi varietate a formelor carstice sunt: platourile din Munţii Aninei (Iabalcea. -forme de relief pseudocarstic sunt dezvoltate pe sare. cheile Bicazului. Ocna Sibiu. prin înălţime (cele 11 vârfuri carpatice româneşti care depăşesc 2500m). Ocna Dej etc. TV 2. Cuciulat (Podişul Someşan). . Urlătoarea. Prin valorificarea resurselor naturale.(2000). mai importante sunt16: -vârfurile principale din masivele montane sau deluroase care constituie o atracţie prin fizionomie(Detunatele. gips şi brecia sării. Topolniţa din Podişul Mehedinţi. umane și financiare puse la dispoziția sa. Ialomiţei.prin fizionomie şi pitoresc aparte sunt între cele mai căutate pentru drumeţie.  Obiective turistice oferite de relief sunt numeroase şi frecvent asociate. Munţii Locvei (Cărbunari. defileele şi cascadele . care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism. Ocna Mureş. între ele instituindu-se o relație de interdependență. doline. Depresiunea Între Râmnice. Edit. cascada Iadolina. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Pietrele Doamnei). Cormaia) -formele de relief carstic (peşteri. lapiezuri. Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură. Defileele Jiului. Creasta Cocoşului. vf. Vânturariţa -Buila) sau masive (Hăşmaşul Mare). polii etc. avene. Munţii Pădurea Craiului (Damiş-Zece Hotare) unele creste sau bare calcaroase (Piatra Craiului. organizatorici.) 16 Glăvan. Acestea din urmă necesită modernizări masive. turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice.Cele mai reprezentative peşteri din România sunt: Peştera Vântului şi Meziad din Munţii Pădurea Craiului. multe sunt şi rezervaţii naturale. Manifestarea cererii turistice și dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de factori demografici. Peştera Muierii din Munţii Căpăţânii.Turismul în România. Economică Bucureşti. alpinism (ex. prin vederea panoramică Vârful Omu din munţii Bucegi sau Vârful Moldoveanu din Masivul Făgăraş. V.Ouşoru din sudul Munţilor Suhard) -cheile. Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass – media. Putnei. psihologici. Gheţarul Scărişoara şi Peştera Urşilor din Munţii Bihor. Cloşani din Podişul Mehedinţi. se aseamănă cu formele de relief carstice şi se impun în peisaj în Subcarpaţi (Meledic pe valea Slănicului de Buzău. Istriţa.

coloane şi blocuri rotunjite din culmea Pricopan. Andreiaşu din judeţul Buzău. kumurile din Asia Centrală etc. Etna sau Vezuviu în Italia. alunecări de mari proporţii. morenele. Alpii Scandinaviei.ex.Turismul în România. Geografia turismului. blocurile eratice etc. -formele de relief glaciare create de gheţarii pleistoceni (circurile. craterele. se pot separa: -creste. Retezat. Pot fi şi unele fenomene inedite care stârnesc interes sau care sunt folosite într-un anumit scop. Edit. Se pot menţiona în acest sens: Detunatele din Munţii Metaliferi cu coloane de bazalt. -stânci cu forme deosebite rezultate din eroziunea diferenţială şi acţiunea mai multor agenţi externi. Creasta Făgăraşului etc. aglomerate. plajele. creasta de granite şi cuarţite din Culmea Pricopan. V. ţărmul românesc înalt cu faleză şi cel cu plaje şi delte). cenuşă etc. coloanele de bazalt de la Racoş. doar de cei care şiau făcut din acestea un hobby (ex. Bucegi.).). deltele etc. 18 Glăvan. Piatra Craiului. Pâclele Mici. 17 Dinu Mihaela (2002). Băile Homorod ) -platourile şi conurile vulcanice rezultate în urma proceselor de acumulare şi consolidare a diverselor produse vulcanice (lave. puncte fosilifere). turnuri. Hanu Conachi. Bucureşti. eruptiv. La noi în ţara forme de relief vulcanic bine păstrate se întâlnesc în Munţii Călimani şi Harghita. -formele de relief din lungul ţărmurilor îndeosebi falezele (Bretagne). măgurile aparţinând neckurilor etc. insulele legate prin cordoane de nisip. zidurile de andezit bazaltoid de pe Firiza. hrube şi văi de sufoziune dezvoltate în loessurile dobrogene sau din lungul Prutului. -vulcanii noroioşi-forme de relief create prin acumularea şi solidificarea noroiului argilos scos la zi de gazele din adânc (Pâclele Mari. ziduri. Parâng. -forme de relief rezidual. . văile. Creasta Cocoşului din Gutâi.(2000). În acest sens. câmpurile de nisip -ergurile sahariene. ravenări de mari dimensiuni cum ar fi cele de la Râpa Roşie de lângă Sebeş sau Groapa Ruginoasa din Munţii Apuseni )17. Biblioteca Facultăţii de Geografie. .). Făgăraş. platourile vulcanice. Economică Bucureşti. din Carpaţi. Dunării. Tipice sunt în vestul masivelor Călimani-Harghita.-formele de relief vulcanic (conurile.). martori de eroziune impuse de existenţa locală a unui anumit tip de rocă (cristalin.). sunt dezvoltate îndeosebi pe conglomerate şi calcare în munţii Ciucaş. Obiective turistice de natură geologică18. calcare etc. La noi în ţară se impun câmpurile de dune din Delta Dunării. Haşag pe valea Visei. Pe ansamblu sunt mai puţin căutate. abrupturi cu baza acoperită de grohotişuri -ex. Canada etc. -formele de relief rezultate în urma proceselor de meteorizare şi gravitaţionale (abrupturi cu blocuri prăbuşite la bază. -formele de relief create de vânt (dunele de nisip în Franţa. Editura Didactică şi Pedagogică.creste zimţate. la Carei sau în sudul Olteniei. Se impune peisajul glaciar carpatin complex din munţii Rodnei. prezente la nivelul interfluviilor alpine. Siretului. hornuri. Ceahlău.

emanaţii de CO2. suprafaţa este parcelată iar gruparea speciilor în acestea se face după o tematică care îmbină mai multe criterii ştiinţifice (arbori şi arbuşti subtropicali. Pădurile au atât funcţie economică (mai ales pădurile situate la marginea marilor oraşe cu activitate industrială intensă) cât şi funcţie de recreere. la Terca în bazinul Slănicului de Buzău şi Andreiaşu pe valea Milcovului). -pădurile parc se află în unele sectoare ale oraşelor mari şi au rezultat fie. puncte de alimentaţia. chihlimbarul de la Colţi). prin amenajări speciale în pădurea iniţială ( alei. Săvărşin. rezervaţii geologice şi paleontologice (ex. plante perene din diferite părţi ale Globului (multe cu carcter exotic). parcul din faţa cetăţii Suceava). antrenamente şi concursuri sportive –Slănic Prahova). Copou la Iaşi). 19 xxx (1984). rolul recreativ este dominant. -cariere cu un anumit tip de rocă. mai rară sau care prin frumuseţe stârneşte interes (ex. fie prin plantaţii. -mofetele. uneori sunt şi sere cu specii tropicale. Băneasa pentru Bucureşti. dar la noi sunt într-o anumită măsură cunoscute şi necontrolat valorificate. plante specifice mediului acvatic sau celui alpin etc. falia San Andreea din California. -regiuni puternic accidentate tectonic care stârnesc curiozitatea cunoaşterii (ex. Peştera Ucigaşă de la Balvanyos. Ocna. Moneasa. -parcurile dendrologice sunt suprafeţe în limitele unei localităţi în care după un anumit plan au fost plantate specii de arbori. Geografia Umană şi Economică. Edit. se adaugă pentru grupuri restrânse şi pentru alte activităţi cum ar fi vânatul şi culesul fructelor de pădure. de unde renumele căpătat şi numeroasele legende ţesute asupra acestora -ex.Cerna Obiective turistice cu caracter biogeografic-sunt numeroase. biologice. -vechi ocne de sare sau saline care au fost amenajate pentru diferite activităţi turistice (balnear-Tg. Covasna etc. uneori cu arbori aduşi din diferite locuri din ţară sau străinătate (Dumbrava Sibiului). recreeative..). Praid etc.). pentru turism. marmura de Ruşchiţa. II. Simeria. mijloace de recreere –ex. Slănic Prahova. Academiei . -puncte fosilifere. necunoaşterea efectelor nocive pentru respiraţie a condus frecvent la moartea animalelor şi accidental a oamenilor. Gura Humorului. (ex. Ocna Dej. Geografia României. fisurilor etc.pădurile din marginea localităţilor sunt căutate mai ales pentru pentru recreere la sfârşit de săptămână..Unele au şi grupuri de cercetători. Cele mai însemnate sunt19: .). Vaşcău. spre ele conducând alei. granitul de Greci.fenomen rezultat din autoaprinderea gazelor naturale din adânc care ies la suprafaţă în lungul faliilor. Tuşnad. Suslăneşti pentru impresiunile fosile de peşti şi plante din oligocen etc. Vatra Dornei. decorative. culoarul tectonic Timiş . în unele locuri. dar ele ar putea reprezenta obiective importante pentru activităţile cu elevii la unele teme geografice. Moacşa lângă Curtici. folosite în tratamentul anumitor boli (circulaţia periferică) în puncte amenajate (ex.-focurile vii. Strunga din Bucegi pentru fauna cretacică. Între parcele sunt alei iar denumirile plantelor importante sunt indicate prin panouri sau tăbliţe (ex. arbuşti.

Munţii Baiu). bălţile Dunării sau în munţii înalţi. Tuşnad. frecvent constituie rezervaţii naturale (la vest de Buzău pădurile Spătaru şi Crâng. Galaţi etc. -locuri unde există specii de plante endemice sau animale strict protejate fără a fi rezervaţii naturale (îndeosebi cu liliac sălabtic. forestiere sunt în mai mică măsură introduse în literatura turistică şi ca atare sunt frecventate doar de specialişti sau de cei care doresc să le cunoască cu un scop didactic sau ca hobby. unele elemente inedite ale reliefului sau alcătuirea geologică (dominant în masivele carpatice). în M. În România cele mai importante sunt la Bucureşti.în care sunt protejate anumite specii de mamifere (capra neagră. (ex. Sărbătoarea înfloririi liliacului sălbatic de la Ponoare. Călimani). Cişmigiu. de deal şi podiş care sunt străbătute pe anumite trasee turistice (ex. etc. gradul de dotare este diferit. arbuşti.-grădinile botanice sunt parcuri amenajate în conformitate cu un plan strict ştiinţific.). colecţii de plante rare. bujor). Herăstrău. Tecuci.există în toate oraşele numărul fiind în funcţie de mărimea acestuia.) . -parcuri pentru recreere şi odihnă . activităţi cultural-sportive etc. frecvent sunt suprafeţe mai mari în care există pâlcuri de molizi sau fagi. turbăriile de la Mohoş. Vişeu. Sărbătoarea castanului de la Tismana. Mai mult la anumite date calendaristice în acele locuri se organizează sărbători folclorice care atrag numeroşi turişti (ex. cele mai multe sunt concentrate în Delta Dunării.).Bucegi pe versantul prahovean. iar în câmpie stejari cu înălţime şi diametre foarte mari şi care au o vârstă care depăşeşte 150 ani. stârci etc. -grădini şi puncte zoologice sunt spaţii amenajate care cuprind specii de animale captive din ţara noastră iar cele mai mari şi din afară Constituie locuri de vizită. Titan în Bucureşti). egrete. Jibou. aspretele pe Vâlsan). conţin specii de arbori.). joaca copiilor. (ex. -rezervaţii botanice. Buzăului la Harţagu şi Viforâta. -rezervaţii faunistice . -rezervaţii naturale complexe în care alături de specii rare de plante. Sărbătoarea narciselor la Vad în Depresiunea Făgăraş. păduri cu folosinţă pentru campare aflate în grade diferite de amenajare. pădurea Valea Putnei din estul munţilor Giumalău. bujorul sălbatic de la Zaul de Câmpie). animale ce au însemnătate distinctă fiind protejate. -păduri în regiunile montane. îndeosebi pentru copii dar şi de studiu (Grădina Zoologică Băneasa. lalea pestriţă. În această grupare intră mai multe categorii cum ar fi: păduri de interes cinegetic. cele mai mari sunt organizate în jurul unor lacuri (frecvent antropice). colectiv de cercetare. Cluj-Napoca. plante de parter din diferite locuri de pe Glob. sere. el constituind chiar un simbol pentru localitatea în moşia căruia se află. -păduri cu arbori seculari (Slătioara din estul munţilor Rarău. păsări (pelicani. peşti (lostriţa pe Bistriţa. ursul carpatic). Comana etc. la Snagov. păduri de tip turistic străbătute de trasee turistice. Iaşi. se adaugă valoarea peisajului. Există însă şi rezervaţii în care se impune un anumit component floristic. Călăraşi. ierbare etc. în M. Borsec. Poiana Stampei etc. au spaţii cu amenajări speciale pentru odihnă.

-parcurile zoologice reprezintă areale de pădure îngrădite. multe din ele rarităţi au impus protejarea totală faţă de activităţi economice (exploatări forestiere. . Haţeg) -păstrăvăriile-sunt spaţii amenajate pentru înmulţirea şi creşterea salmonidelor şi valorificarea lor economică. elemente de geologie sau de relief protejate etc. dar în ultima vreme au fost create şi în unele localităţi din regiunile colinare (Pod. -parcurile naturale constituie o categorie aparte stabilită după anul 2003. pescuit. Ele sunt în număr de 6. miniere. în cuprinsul lor intrând şi localităţi rurale. BucşaniDâmboviţa.parcurile naţionale sunt spaţii delimitate în majoritatea situaţiilor în regiunile muntoase. acest regim îl are Delta Dunării împreună cu Câmpia lagunară Razelm-Sinoie şi o fâşie de pe platforma litorală. Bucureşti.). Parcul naţional Rodna etc. agricole etc. aflate sub protecţie în care sunt colonizate anumite grupuri de animale în scop ştiinţific dar şi pentru vizite turistice (Vânători Neamţ. Obiective turistice legate de ape.Cele mai multe sunt pe văile carpatice. Editura Didactică şi Pedagogică. 20 Dinu Mihaela (2002). specii de plante şi animale rare. Geografia turismului. Subcarapaţii Gorjului etc. terenuri cu diverse culturi) unde activităţile turistice (îndeosebi cele legate de agroturism. etc) se asociază cu cele de natură economică ( se exclud formele care conduc la diferite poluări).) -locuri unde se pot practica vânătoare sportivă şi pescuitul sportiv. Ele constituie o regiune în care valoarea deosebită a componentelor naturale. Mehedinţi.) şi unde se practică un turism ecologic sunt şi suprafeţe (vatra satelor. în cadrul lor sunt rezervaţii ştiinţifice în care nu se pătrunde decât cu autorizaţie specială şi spaţii în care sunt trasee turistice şi unele amenajări necesare practicării acestuia (ex. Fiind localizate atât în munţi cât şi în regiunile deluroase (Munţii Măcin) şi chiar de câmpie (Balta Mică a Brăilei). Primul a fost cel din Munţii Retezat care are acest statut din 1935. După 1990 au mai primit acest statut încă 10 regiuni. Din 1979 el este în acelaşi timp şi rezervaţie a biosferei. fiind încadrată ca "sit natural" cu valoare de patrimoniu mondial. .). în cadrul ei există 15 rezervaţii naturale strict delimitate între care sunt spaţii pentru turism. există perioade în care aceste acţiuni se realizează organizat sau individual. mai multe sate cu activităţi agricole etc. La noi. Ca urmare în afara spaţiilor ocrotite (rezervaţii. Spre exemplu toamna se practică pescuit sportiv de rang naţional şi internaţional îndeosebi pentru ştiucă şi crap pe marile bălţi sau vânat de raţe sălbatice şi iepuri în Delta Dunării. În cadrul lor există areale strict ocrotite care au caracter ştiinţific şi spaţii limitrofe protejate dar în care activităţile turistice sunt permise doar sub control ecologic ( ex: cele 2 areale din Munţii Retezat).20 -rezervaţie a biosferei reprezintă o regiune naturală care a căpătat un regim de protecţie şi folosinţă specială. tratamente balneare. Au suprafeţe mari dar variabile de la caz la caz. Parcul naţional Retezat.

 21 Obiectivele turistice de natură antropică xxx (1984). sunt valorificate şi pentru folosinţa apei în consumul turiştilor. salmastră care dispun de nămol sapropelic există amenajări pentru tratamente balneare (Lacul Sărat de la sud de Brăila. Timişoara (20. plimbări cu şalupe. Argeş. sunt solicitate în diverse forme de practicare a turismului (odihnă. carstice) reprezintă obiective însemnate pe traseele turistice (Bâlea. izvoarele carbogazoase şi cu apă plată. staţiuni care sunt valorificate diferit (recreere. constituie locuri de agrement. Vaţa de Jos (35-38°C). Băile Herculane (62°C în cazul apelor din foraje). feruginoase. Geoagiu (34°C).). Geografia României. Apele minerale de pe teritoriul României se pot grupa în 11 categorii (oligominerale. la unele lacuri cu apă sărată. pentru (Năvodari. tratament. Olt. odihnă frecvent folosite la sfârşit de săptămână. În acest sens sunt21: --izvoarele fie că sunt minerale. Cozia-Bivolari. au constituit şi reprezintă mediul necesar omului şi activităţilor sale inclusiv pentru turism. Băile Tuşnad (21°C). sunt baze pentru pescuit. Bucura. Cele mai importante izvoare termale de la noi din ţară sunt la Moneasa (23-32°C).Alături de acestea sunt pe de-o parte izvoarele termale cu grad de mineralizare variat care au o largă căutare în tratamentele terapeutice (Felix. Răbăgani(23°C) etc.Apele. Lunca Bradului-Topliţa (22.5°C). Băile Tinca (25°C). Capra. pescuit etc. Academiei . 1995). Borsec. iodurate.2°C). Bega. Băile Felix(48-69°C). Călimăneşti-Căciulata.2°C). clorurate sodice. înot). Băile Herculane) dar şi apele termale extrase prin foraje utilizate în ştranduri (Oradea. (temperaturi peste 50°C). dar şi în afara lor.. Mangalia Nord. în perimetrul Vadu Oii–Topalu. -lacurile. odihnă. Edit. Ţicleni. au valenţe turistice multiple. Băile Herculane. înot etc. etc. Tinca. Mangalia). Timişoara). ele însele se pot încadra în această direcţie. recreere. în afara faptului că în vecinătatea lor sunt obiective turistice de altă natură. cele din ocnele prăbuşite-Slănic etc. arsenicale. Ca urmare. alte lacuri din regiunile montane (glaciare. indiferent de forma sub care există. Amenajările hidrotehnice şi hidroenegetice (pe Bistriţa. Pe râurile mari din ţară (Mureş. Zăton) . sulfatate. Mangalia (21.) folosite şi pentru canotaj. Mureş. arteziene.). -râurile atât în localităţile pe care le străbat. 1 Mai. Zănoaga. au impus amenajări balneare sau pentru turism. Gâlcescu. Eforie. Terchirghiol. fie termale şi mezotermale etc. Siret) în ultimii ani au fost reînviate “expediţiile nautice” ale plutaşilor de odinioară dar prin folosirea unor ambarcaţiuni sportive moderne. Ighiu. Amara. Arad (21. -marea sub raportul importanţei turistice trebuie privită în mai multe sensuri: • litoralul cu peisaje puternic antropizate şi unde există obiective turistice variate izolate sau grupate.5°C). Olt) au ca element de atractivitate distinct lacurile de acumulare (Dunărea. • navigaţia care facilitează turism local şi internaţional (Constanţa. • calităţile tonifiante ale apei pentru înot şi terapie. intermitente. Costineşti) dar şi în cele două municipii (Constanţa şi Mangalia). Băile Olăneşti(32. Tuşnad. alcaline. Bucureşti-Foradex).Pişota. radioactive) şi reprezintă o valoroasă resursă turistică (tabel nr. carbogazoase. Geografia Umană şi Economică. sulfuroase. canotaj. II. la cele mari şi adânci se adaugă navigaţia de plăcere şi instrucţie.. ) atât prin consum dar mai ales pentru asigurarea unor tratamente specifice. alcalino-feroase.5°C). instrucţie etc. fie ca mijloc balnear (Cozia. (I. diferite sporturi.Vatra Dornei. geisere.

Cluj-Napoca. Carsium. Soveja. Mărăşeşti. expoziţii şi case memoriale constituie o categorie largă cu profil extrem de variat (istorie. clasic şi neoclasic. daco-romane (Sarmisegetuza Ulpia Traiana. Alba Iulia. Noviodunum). Mărăşti. vestigii ale unor aşezări dacice (Sarmisegetuza dacică. pictură. Geografia Umană şi Economică. În această grupă se includ22: Obiective turistice de natură istorică care în majoritate sunt urme de cultură materială şi vestigii de aşezări şi cetăţi din epoci diferite. statui şi busturi ale unor personalităţi. cimitire ale eroilor (Călugăreni. Moşna în Podişul Hârtibaciu). construcţii în stil clasic în sec. uneori sate. conace. biserici din piatră şi zidărie în stil bizantin dar transpus diferit de la o epocă la alta (mai însemnate fiind cel muşatin în Moldova. Timişoara. biserici întărite (în Transilvania) etc. În acest sens. Mediaş. XIX şi în cea mai mare parte a sec. greceşti (Histria. modern). gotic şi neogotic. Aegysus. Sighişoara. Blidaru. cule (Oltenia). care au fost construite şi refăcute în secole diferite. Bucureşti. Cluj-Napoca. Constanţa. apoi peste tot biserici de lemn ortodoxe. • ruinele unor cetăţi medievale (la Suceava.  Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică • • urme de aşezări şi culturi din paleolitic (Ştefăneşti pe Prut). Hărman. Oradea. Hunedoara dar şi altele din localităţi mai mici. Cucuteni). Renaştere. sinagogi etc. renascentist. neolitic (cultura Înglobează elemente ale creaţiei umane rezultate de-a lungul secolelor. brâncovenesc. Oradea. empire. construcţii şi plăci comemorative. se găsesc în xxx (1984). ele relevând atât curente artistice naţionale cât şi influenţa unora de rang internaţional care au fost adaptate. Sibiu. Sibiu. Alma Vii. Craiova. castele(Transilvania.). Muzee. Alba Iulia. moschee. (modern în ultimele decenii). Cetatea Neamţului.). • • • Edificii civile (îndeosebi din sec. eclectic şi al academismului francez. Apulum. Tomis. mănăstiri. XVII-XX) care poartă pecetea influenţelor artistice naţionale a celor exterioare sau o îmbinare a acestora.Constituie rezultatul gândirii şi activităţilor multiple ale oamenilor de-a lungul mileniilor. acestea sunt construite în diferite stiluri arhitectonice (romanic. cetăţi ţărăneşti (Prejmer. Se includ: . brâncovenesc în Ţara Românească etc. Geografia României. Lozna. Brad –Zargidava. monumente. Podul Înalt. Mateiaş). ştiinţele naturii. Biertan. Între acestea remarcabile prin dimensiuni şi valoare artistică sunt cele din oraşele mari: Braşov. Calatis). se pot separa. artă populară. Iacobeni. dar există şi disparat în afara acestora. Iaşi. se includ palate (în marile oraşe). Timişoara. Napoca sau cele din lungul Dunării şi din Dobrogea. Edit. se identifică în Transilvania şi Banat.). Axiopolis. colecţii inedite de obiecte etc. Şelimbăr. • locuri de bătălii însemnate pentru istorie indicate prin mausolee. gotic. la nivelul României. Sunt concentrate îndeosebi în spaţiul aşezărilor. sculptură. secession. Academiei 22 . Deva etc. baroc. XX. Monumente. baroc etc. Majoritatea sunt situate în oraşe sau în localităţile natale ale personalităţilor respective. troiţe. case boiereşti. Costeşti.Biserici. Peleş) etc. II. Oituz. Saschiz. mai multe tipuri de edificii realizate în stilurile arhitectoniceromanic.Dierna.

ştiinţele naturii etc. Prin construcţii şi obiecte se redă specificul satului românesc din diferite zone etnofolclorice.oraşe (diferite ca număr şi tematică) dar şi în unele aşezări rurale (aici au caracter de colecţii dominant cu tematică istorică. Curţisoara-Gorj. obiecte de uz gospodăresc etc. Andreiaşu. stâne. continuitatea toate acestea împletindu-se cu ingeniozitatea şi inventivitatea reflectate în creaţii de civilizaţie materială. înfiinţat de Dimitrie Gusti în 1936). Geografia Umană şi Economică. acareturi ţărăneşti. Huta Certeze. în creaţia literară orală. Vaideeni. în cântecul şi dansul popular. Renumite sunt: Muzeul Satului din Bucureşti (primul din ţară.. Harghita. obiceiuri. instalaţii tehnice care datează din secolele XVII-XVIII.Univ. Vlădeşti (Vâlcea). Sebeş. calea ferată cu cremalieră de la Oraviţa-Anina. Bucureşti. Edit.  Obiective turistice cu caracter etno-folcloric23 care pun în evidenţă obiceiuri străbune. Gura Teghii. Ateliere şi colecţii de linguri. Sunt mai puţine ele reflectând un anumit stil de construcţie sau mod de exploatare economică specifice unor perioade istorice. XVIII. Sărbătorile populare. Erdeli G. Covasna. originalitatea. obiective ale creaţiei populare. ceramică neagră lustruită cu pietre albe de râu la Marginea (Suceava) şi Poiana Deleni (Iaşi). Trăsăturile fundamentale ale culturii populare româneşti sunt autenticitatea. Biblioteca Facultăţii de Geografie 24 xxx (1984). Construcţii de lemn (case. linguri realizate de creatori populari talentaţi din mai multe sate din judeţele Vâlcea. Dumbrava Sibiului. în datini. muzeul locomotivelor (Reşiţa). din Culoarul Bran-Rucăr. II. farul genovez de la Constanţa. Someşul Cald. XVI-XVII în Moldova pe râul Bărlad. dintre care o parte însemnată sunt legate de redarea artistică şi tradiţională. Prislop. Se pot separa: • • • • • Muzee cu profil de artă şi arhitectură populară. Porţile de Fier sau de pe Bistriţa. cusături. Lopătari. biseici) aflate în diverse sate care au devenit renumite prin acestea. vechi exploatări de aur 23 Cândea Melinda. Vâlcea. Geografia României. ceramică albă smălţuită la Horezu. furci de tors. Potenţial turistic şi turism. ceramică roşie lustruită la Săcel (Maramureş). Negreşti-Oaş. furculiţe. Sighetul Marmaţiei. planul înclinat de la Covasna. Lotru etc. Saligny la Feteşti-Cernavodă. Edit. Goleşti-Argeş. Olt.). din satele din Mărginimea Sibiului. Aici sunt porţile masive cu bogate decoraţii în judeţele Marmureş. târgurile-concurs ale olarilor etc. târgurile şi nedeile legate de păstorit. Argeş. Gorj. festivaluri artistice populare. Simon Tamara (2001). Hunedoara. Bujoreni-Vâlcea. ţesături. Ceramica populară se lucrează încă în aproape 200 de centre din toată ţara. barajele de la Vidraru. Academiei . de ciclurile vegetative ale diferitelor plante. Se impun obiectele din ceramică artistică. Importante sunt cele de la Novaci. podurile peste Dunăre realizate de A. Cele mai însemnate au caracter complex incluzând case. porţi. Între cele păstrate sunt unele poduri din piatră din sec. artă populară.România. Suceava lângă cetate. Alba. Oboga (Olt). se adaugă piese de mobilier în judeţele Bihor (Budureasa). Maramureş.  Obiective cu caracter economic24. unitatea în varietate a fenomenelor. furnale vechi în Banat din sec. mori din piatră sau de vânt.

Cadrul natural și istoric al zonei Bucovina este situată în partea de nord a României. cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate. Turda etc. piatră. Hobiţa. piatră . datorată în primul rând mânăstirilor.). Babadag. cimitire ale eroilor (1916-1918. 1941-1944. locurile în aer liber unde sunt concentrate rezultate ale creaţiei artistice populare (sculpturi în lemn. cărbune. intrate în patrimoniul turistic mondial. Regiune montană pitorească.(Roşia Montană). își păstreaza frumusetea după mai bine de 450 de ani. Cimitirul Vesel de la Săpânţa) sau culte (taberele de sculpturi în lemn. Galaţi. În această grupare se includ toate festivalurile artistice (îndeosebi muzicale). în nord-vestul Moldovei. sare (Cacica. petrol (Sărata Monteoru)  Alte obiective artistice sau comemorative. Lăzarea etc. . ardezie.).Măgura. revoluţiei din 1989). Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară. Târgu Ocna. fier-Galaţi. Capitolul II Zona Bucovinei 1. Slănic.

25 25 xxx (1984). Caracterul acestui limbaj este. un limbaj de imagini. Geografia Umană şi Economică. Spațiu încărcat de istorie și trăiri însemnate de-a lungul timpului pentru toți românii.Cele mai reprezentative monumente din perioada medievală sunt concentrate în Bucovina. vestită astăzi în întreaga lume. conservate cu grijă. religios. II. iar multisecularele monumente de arhitectură cu fresce interioare și exterioare din acest colț de țară au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de artă universal. ca si cel al întregii culturi medievale. Edit. Nu intamplator de altfel. Bucovina este o regiune de un pitoresc unic. care vorbesc de la sine și bucura nespus ochiul și sufletul trecatorului.Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României. fiind de la un capăt la altul o succesiune de peisaje patriarhale. această zonă. iar temeiul lui il constituie tradiția creștină. Geografia României. Aceste monumente în ansamblul lor constituie un limbaj specific. a fost distinsă în anul 1975 cu premiul internațional “Pomme d’Or” de către Federația Internațională a Ziariștilor și Scriitorilor de Turism. Academiei .

anvergura şi excelenţa unui spaţiu care. Zona Bucovina. şi-a păstrat aerul tonic al tinereţii cultu-rale. Întregul cadru natural al Bucovinei constituie un adevărat monument al naturii. ca unitate turistică. potenţialul turistic face parte integrantă din oferta turistică. Aici. fără „eroi civilizatori”. ce îndeamnă la odihnă şi drumeţie. olărit. acestora oferindu-li-se camere aranjate şi mobilate în stil bucovineantradiţional. cu elemente folclorice de o valoare deosebită. costumele populare. tapițerii și covoare. una din cele două laturi. care au dus faima locurilor până departe. Sunt. şi prietenesc. broderii și covoare care sunt încă elemente al vieții cotidiene. din destin periferic. fără inhibiţii. Bucovina. Care nu mai pot aduce nimic nou în cultură. însă fără a fi monoton. şi mergi. mireasma pădurilor de brad. armonios. Bukowina. mobilier. pe jos. Bucovina nu a avut vreme să fie macerată de malaxorul care destramă eroi şi tradiţii. o promisiune de excelenţă a culturii române. pajiştile pline de verdeaţă. Bucovina este un spaţiu cultural tânăr şi nealterat. artizanatul. Turistul are posibilitatea să guste din preparatele culinare şi băuturile specifice zonei. unde se află mormântul lui Ştefan cel Mare. fără „modele” culturale autoritariste. la un nivel din ce în ce mai înalt. Pădurile adînci şi apele cristaline sub cerul de un albastru pur fac din această zona o poartă spre Rai. Poţi experimenta esenţa României. de Putna. Când spui Bucovina. nu doar o manastire! Dar există încă atâtea locuri minunate. există posibilitatea găzduirii turiştilor. satele pitoreşti. atâtea alte atracţii care merită luate în seamă. care respiră numai prin nările trecutului. pe drumurile spre mănăstirile pictate. dar ochiul şi sufletul obosesc repede şi caută altceva. Măști. la masa culturii române. Aici. cultura română respiră tânăr şi liber. a bogatelor resurse de care dispune. unele dintre ele fiind unice. te gândeşti fără să vrei la manastirile pictate. . Odihnitor. cu porţi lucrate manual. sau de Suceviţa. În viziunea de marketing turistic. Bucovina este un loc care te răsplăteşte la fiecare pas. spaţii culturale care au obosit. cu faţade sculptate în lemn sau piatră. agricultura tradiţională. istoria şi religia se împletesc mai bine şi mai frumos decît aici. Buchenwald este ţinutul în care basmele sunt înca aievea.Bucovina este cunoscută pentru folclor. cu acoperişuri colorate. stânele izolate şi turmele de oi. Puţini sunt cei care nu au auzit măcar de albastrul de Voroneţ. Bisericile şi mănăstirile sunt fascinante. o adevarată cetate. un spaţiu cu vocaţie culturală europeană. unele ocrotite de lege. ouă vopsite. ale pieţei turistice. alături de cererea turistică. altele prin bunul simţ al oricărui turist adevărat. în România. este proiectată ca un model dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare. Cultura istorică şi tradiţiile. O altă caracteristică a turismului rural din Bucovina este valorificarea în întregime a produselor realizate în gospodarie. Bucovina poate aduce. obiecte din lemn sculptate. obiceiurile şi meşteşugurile. el dispune de o serie de obiective de mare interes turistic şi ştiinţific. dacă încetineşti. Puţine sunt locurile din România unde cultura. Gospodăriile ţărăneşti au case mari. Mulţi turişti se reântorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reântâlni cu aceste mâncăruri delicioase. Meșterșugarii continuă tradițiile moștenite din generație în generație. din inima Moldovei. în orice perioadă a anului. respiri o gură de aer curat. frumuseţea naturii. satele autentice şi oamenii prietenoşi. costume. toate fac parte din mozaicul Bucovinei. costume tradiționale. Demn de reţinut este faptul că turiştii au ocazia să fie serviţi cu produse alimentare naturale.

Lucina. Culoarul depresionar al Moldoviţei). constând din vârfuri ascuţite. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării.1291 m. orientate NV-SE pe direcţia generală a grupei nordice a Carpaţilor Orientali.Gura Humorului. paralele între ele. paralele între ele. Munţii Stânişoarei. Potențialul turistic al zonei Bucovina Situarea geografică face ca în limitele acestui teritoriu să-şi dea întâlnire elemente biomorfologice specifice centrului. Regiunea muntoasă se include Carpaţilor Orientali. care începe din vest seria unităţilor muntoase alcătuite din fliş poartă pe spinarea sa câteva „ cocoaşe “ . Obcina Mestecănişului se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre SE (Vf. ce reprezintă 2/3 din suprafaţa totală şi regiunea de podiş. În ansamblu. Este alcătuită din masive. De la vest la est. etajarea formelor naturale pe verticală. Obcina Mare la est de valea largă a Moldoviţei. relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine. armonia peisagistică a teritoriului justifică până la un punct. versanţi cu microrelief de alunecare.Gura Humorului.2102 m) din ţara noastră şi oferă aspecte de relief aparte. grupe de masive şi complexe de culmi. platouri structurale. toate acestea reeditează principalele particularităţi ale cadrului natural al ţării. masivele Giumalău-Rarău. definirea lui ca sinteză a geografiei pământului românesc. culoarul depresionar Vatra Dornei. Obcina Feredeu. Vârfurile cele mai înalte cunosc condiţiile mediului subalpin. Sistemul de depresiuni din zona muntoasă constituie importante arii de discontinuitate morfologică faţă de regiunile înconjurătoare înalte. Popasul Mestecăniş. Cu excepţia caracterului concentric. Ouşoru (1639 m). 2 . Depresiunea Dornelor. tipologia ecosistemelor. format din numeroase culmi prelungi.Câmpulung Moldovenesc. caracterizându-se printr-un relief neted (Depresiunea Dornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc. Pietrosu. teritoriul se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. Mestecăniş. Munţii care alcătuiesc masivul Suhard se desfăşoară sub forma unui triunghi prelung. martori de . Obcinile Bucovinei reprezintă un sistem de culmi muntoase. teritoriul cuprinde două importante unităţi de relief: regiunea muntoasă.Proporţionalitatea. în proporţie de 1/3.1588 m. tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţia nord-sud şi în general. câmpuri întinse de grohotişuri. Suhardu (1709 m). care rar depăşesc 1200 m. estului şi nordului continentului european. Obcinele Bucovinei. cu dispunere radiară faţă de conul vulcanic principal. separate între ele prin culoare adânci şi arii depresionare: masivele Suhard şi Căliman. Vf. forme reziduale curioase. Regiunea de podiş este mai coborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice culmi muntoase.1086 m) şi cu profil transversal asimetric. fiind alcătuit din platouri structurale. situat la vest de Bistriţa Aurie şi dominat de mai multe vârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m: Omu (1931 m). cu consecinţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico-geografice. Masivul Căliman este cel mai înalt şi cel mai impunător munte vulcanic (Vf. dintre care cea mai înaltă este vârful Paşcanu (1479 m).

printre care şi V. culoare morfologice de vale. Este partea de podiş cea mai fragmentată şi cea mai erodată. Ei au reuşit ca alături de „stilul moldovenesc” din arhitectură. Teişoara). regiunea Bucovina se caracterizează printr-un inedit indiscutabil: aici se desfăşoară unul dintre cele mai spectaculoase sisteme de culmi muntoase paralele între ele (Obcinile Bucovinei). Analizând modul cum se îmbină componentele mediului. Depresiunea Liteni este situată în NE Podişului Fălticeni. cota maximă este 528 m (Vf. este de formă asemănătoare cu masivul deluros Dragomirna.eroziune şi denudaţie. în faţa Obcinelor. Culoarul Văii Siretului are în ţinutul Sucevei 6-8 km lăţime. Câmpia piemontană Baia. Depresiunea Rădăuţi este aşezată între râurile Suceava şi Suceviţa. are o faimă turistică pe care doar litoralul românesc o întrece. cu o altitudine medie de 360 m. Podişul Suceava-Fălticeni. în bazinul superior al Şomuzului Mare. uneori terasat şi cu altitudinile cele mai coborâte. ca urmare a apropierii de munte şi a adâncirii reţelei hidrografice. în epoca lui Ştefan Voievod (căruia chiar contemporanii i-au spus „ cel Mare”) şi a urmaşilor săi care sau străduit să-i continue opera. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Bucovina. Cota maximă este în dealul Ciungi (692 m). are altitudine de 528 m. Cea mai înaltă dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea-Ciungi. Ea corespunde treptei celei mai coborâte a Podişului Sucevei. aici se află cele mai pitoreşti depesiuni de contact dintre unităţile muntoase şi cele deluroase (Depresiunea Rădăuţi. om. Compartiment al Podişului Moldovei. Câmpia piemontană Baia este situată în lungul văii extramontane a Moldovei. cu turbării şi ape subterane mineralizate (Depresiunea Dornelor). depresiuni erozivo-denudaţionale. Solca) (N.natură. 1973) 3. Depresiunea Rădăuţi reprezintă forme de relief neted. dar de dimensiuni mai mari. care îl străbate prin mijloc) a fost studiat cu interes de mai mulţi geografi. Podişul Dragomirna este cea mai tipică parte a podişului Sucevei prin toate caracteristicile geomorfologice proprii Podişului Moldovenesc: monoclin cu forme structurale (cueste şi platforme). cu alunecări de teren şi forme structurale. economie. văi asimetrice. Cacica. aici se întâlnesc interesante sisteme ecosisteme depresionare. Ea a fost creată în primul rând de numeroasele monumente ctitorite cu mai bine de 500 ani în urmă. înălţimea medie 450 m. văi largi cu fund mlăştinos. Are o altitudine de 320 m. Se întinde între culoarele văilor Moldova şi Suceava-Siret. până în albia majoră a Sucevei. Podişul Sucevei (460 m. Pop. .denumit astfel după apa Sucevei. subunitate înaltă a podişului Ssucevei. iar în zona de confluenţă cu râul Suceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare cu o lăţime de peste 12 km. Bărcăuanu în lucrarea sa Podişul Moldovei. El consideră că cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Dealurile piemontane Marginea-Ciungi se întind la poalele Obcinelor spre est. Este cuprins între culoarele văilor Suceava şi Siret. în timp ce culoarul Văii Siretului.

produsul turistic. În al doilea rând . care deşi complementară sau derivată (faţă de funcţia sau destinaţia iniţială) poate deveni dominantă şi cu efecte benefice multiple. instituţii de cultură şi artă) şi implicarea unui număr tot mai mare de persoane. ca de altfel şi cel natural se constituie ca un factor fundamental de dezvoltare a turismului. rezultat din potenţial şi amenajarea acestuia. ineditul. Ceangă. ce se deplasează către arii de destinaţie. Componentele patrimoniului turistic antropic au intrat în aria de interes turistic pe măsura manifestării tendinţei omului modern de a se cunoaşte pe sine prin cunoaşterea celor mai reprezentative realizări ale umanităţii. se impune mai ales prin componentele aparţinând timpurilor istorice. Este un reflex firesc care marchează grupuri tot mai mari de persoane si care determină astfel intrarea în circuitul cunoaşterii. conform teoriei lui N. ornamentele le atribuie calităţi cum ar fi unicitatea sau originalitatea. strălucit reprezentat de frescele exterioare ale unor biserici. În acest sens. stilul. Doar aici. deoarece este ştiuta o alta trăsătura a omului modern. atâta bogăţie de amintiri scumpe ale trecutului”. care nu reprezintă decât jaloane în formarea civilizaţiei româneşti actuale. merită amintită remarca istoricului D. care afirmă că „nicăieri pe tot pământul romanesc nu se afla pe un spaţiu atât de mic. caracteristicile lor structurale precum dimensiunea şi materialul de construcţie utilizat. forma. În Bucovina. aparţinând la categorii umane variate. biserici cu valoare artistică. monumente comemorative . prin simbolistică determinând impactul emoţional pentru realizări ale trecutului .închegat în ultimii ani de domnie a lui Ştefan cel Mare. prin turism. aproape fiecare loc are o amintire istorică. Intrarea în aria de interes şi apoi în circuitele turistice consacrate este marcată în România încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. când aşezăminte şi unele localităţi devin puncte de interes pentru turismul elitist. să creeze „ un stil moldovenesc” şi in pictura murală. muzee. aici s-au înălţat cele mai multe din ctitoriile Moldovei. mănăstiri fortificate. aici sunt ruinele celor mai vestite şi puternice cetăţi (Cetatea de Scaun a Sucevei). al apartenenţei la o anumită epocă social istorică. cuprinde totalitatea factorilor de atracţie aparţinând cadrului natural şi antropic. Potenţialul turistic antropic. valorificaţi prin intermediul angajărilor turistice. a unor noi destinaţii şi obiective. Un atribut deloc neglijabil este şi acela al vechimii. unde „consuma” într-o maniera aparte. o altă caracteristică a timpurilor actuale. obiectivele în sine reprezintă realizări efective cărora. Potenţialul turistic. Atractivitatea turistică a obiectivelor de natură antropică are o conotaţie complexă. Aceasta componentă importantă a potenţialului turistic si-a adus astfel o contribuţie esenţială la individualizarea turismului de masă. la adăpostul munţilor şi codrilor s-au aflat primele capitale ale statului feudal Moldova) Suceava). Onciul. din cele mai vechi timpuri si până astăzi. cu un dublu impact: intrarea în aria de interes a tot mai multor categorii de obiective antropice (cetăţi feudale. culoarea. atâta bogăţie de istorie romaneasca. turistică. Ei generează fluxuri turistice cu arii de provenienţa interne sau internaţionale. Ea constă în faptul de a găsi adeseori suport . Fenomenul se accentuează în perioada interbelica şi mai ales in ultima jumătate a secolului trecut. Acestora li se adaugă şi calitatea de atractivitate turistică. Ele rezulta fie din soluţiile de edificare sau prezentare fie din modul de amplasare intr-un context natural sau antropic care le evidenţiază valenţele. În primul rând. case memoriale.

gradului mare de împădurire a suprafeței județului. Geneza la Voroneț. . . „verde de Sucevița” etc. edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Mărul de Aur” acordate de Uniunea Internațională a Jurnalistilor și Scriitorilor din Turism).de tranzit.pentru sporturi de iarnă.de congrese și reuniuni. de esenţă spirituală. . cultural (religios).) și prezintă scene unice prin compoziția lor grafică. odihnă și agrement. datorită varietatii formelor de relief.pentru sporturi extreme. .pentru vânătoare și pescuit. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneț”. monumente unice și mesteșuguri specifice.ecoturism A. . . El ţine de civilizaţia materială. toate dând adevărata măsură a valorilor autentice ale societăţii. ca intensitate sau modalitate. B. . în mod diferenţiat.pentru echitație.moral în evadarea cunoaştere.balnear. realizate în mod treptat în condiţii social istorice diferite. Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile exteriore și interioare. într-un trecut considerat ca ideal sau sursa de inspiraţie de creaţie sau Întregul ansamblu al obiectivelor de natură antropică alcătuieşte un potenţial valorificabil din punct de vedere turistic. Mănăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș. A. tradiții și obiceiuri străvechi. Vânătoarea și pescuitul Vânătoarea și pescuitul și-au găsit din totdeauna condiții.de recreere. . Turismul și pelerinajul religios Ținuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie. . de cultură. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. ctitorii medievale care atestă o permanență spirituală și istorică a locuitorilor acestor meleaguri. . desimii rețelei hidrografice.rural. .

Turismul rural din județul Suceava se caracterizează prin mai multi factori determinanți: dintre cei mai importanti factori am putea aminti: Calitatea peisajului natural și numeroasele obiective turistice de factură religioase. Câmpulung Moldovenesc. . . La acestea se adaugă calitatea aerului și a apelor. fără aditivi. . Craciun. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei. Aceasta forma de turism comportă o latură informațională. hramuri bisericesti).). aceasta trasatură fiind definitorie pentru bucovineni. datorită varietății formelor de relief. Demn de reținut este faptul că în cadrul gospodăriilor agroturistice sucevene. Datorită unui exces de spatiu în gospodăriile țărănesti (mai ales în zona de munte a județului) există posibilitatea gazduirii turiștilor în gospodărie. muzee. practicat în majoritatea cazurilor de turisti români. atrași de frumusețea și de încărcătura cultural-istorică a obiectivelor turistice (manastiri. D. se vânează (pe lângă unele răpitoare). conservanți sau compusi chimici sintetici.Giumalăul. Turismul sportiv Vânătoarea și pescuitul și-au gasit din totdeauna condiții. Putna. Acestia sunt motivati de considerente spirituale si se manifesta mai ales cu ocazia sarbatorilor religioase traditionale (Pasti. gradului mare de împădurire a suprafeței judetului.Călimanul. .Munții Bistritei. acestora oferindu-se camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional.Turismul de pelerinaj. .Călimanul. Turismul cultural Turismul cultural in România este in general de natura religioasă.Suhardul. turiștii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale.Rarăul. . mai ales a vestitelor izvoare cu apă minerală.Suhardul. . desimii rețelei hidrografice.Munții Bistritei. În podis.Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din țară: . C. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor.Giumalăul. Gura Humorului și în general în localitațile învecinate mănăstirilor. cu elemente folclorice de o valoare deosebită. turiști fiind motivați de ideea de învața și de a cunoaște lucruri noi despre aceste locuri. . Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară. Agroturismul Turismul rural(agroturismul) detine o pondere considerabilă. biserici. practicat în cea mai mare masură de turiștii străini. iepurele și în ultima vreme fazanul (Patrauți). Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din tara: .Rarăul. E. . etc.

O . care apar pe teritoriul localităților: Poiana Cosnei. Broșteni. “Parcul orașului” situat la poalele Dealului Negru este principala zonă de concentrare a izvoarelor minerale precum și a instituțiilor balneare si turistice. cardiovascular si ale sistemului nervos periferic. care numai în zona orașului acoperă peste 10. Aici se găsesc pârtii atât pentru începători. pe aleile parcului. F. Râurile județului oferă condiții deosebit de favorabile pentru pescuit. Saru Dornei. Pe hipodromul de lângă crescătorie se organizează concursuri hipice. După al doilea razboi mondial.În podiș.000 ha. zăcămintele de ape carbogazoase constau într-un numar de 37 izvoare. Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară. Glodu. În apele de munte. Sporturile de iarnă se practica pe tot cuprinsul zonei. urmând ca pe parcursul timpului acest număr să se dubleze. Runc si Bârnarel). dar in special in statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei. Turismul terapeutic Turismul în scop terapeutic este practicat în special în depresiunea Dornelor și Câmpulungului. pentru nămol și cu secții de hidroterapie. impunătoare prin dimensiuni si prin stilul baroc în care au fost concepute. Prezența izvoarelor minerale. Dârmova. ele adăpostesc sanatoriul balnear și clubul statiunii. datorită izvoarelor minerale. crapul. impun o notă specifică acestei zone. cu căzi pentru băi carbogazoase. Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orașului Vatra Dornei și a tinutului înconjurător îl constituie patrimoniul forestier. sodice și bicarbonate utilizate în tratarea unor afecțiuni ale aparatului locomotor. mreana. În stațiune se poate face și cură de teren. Dorna Candrenilor. situată pe strada Bogdan Vodă. construite în 1895.100 de locuri în vile si complex. cât și pentru avansați. avatul și știuca. Chiar la intrarea în parc. Pe lângă cura externă. Stațiunea dispunea de o capacitate de 1. Spre sfârșitul secolului al XIX lea au început sa fie folosite băile de namol care utilizau nămolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m ). Călăria se practică la herghelia din localitatea Rădăuți. Poiana Negrii. dar primele amenajări în scop terapeutic au avut loc abia în 1845. iar în cele de podiș cleanul. Stațiunea dispune de doua baze de tratament. Panaci. Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o plăcuta ambianță urbanistică: pe lânga vilele și construcțiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare și cartiere de blocuri. Dornișoara. Astfel. principalele instituții utilizate de cei veniti la tratament. Stațiunea Vatra Dornei funcționează în regim permanent și este renumită pentru climatul ozonat. vizitatorul întâlnește două clădiri. iepurele și în ultima vreme fazanul (Pătrăuți). orașul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri. se vânează (pe lângă unele răpitoare). Ortoaia. dispune si de pârtii de schi si săniuțe amenajate (pe pantele muntilor Dealu Negru. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasa în manejul amenajat în incintă. locul principal îl ocupă păstrăvul și lipanul. se poate face și cură internă. nămolul de turbă și izvoarele minerale carbogazoase. Vatra Dornei. Neagra Sarului si Drăgoiasa. Izvoarele minerale din zonă erau cunoscute încă din anul 1790.

Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Originalitatea Bucovinei o formează locaşurile sfinte. 15 august este o dată care trebuie reținută. Capitolul III Studiul de caz Mănăstirile din Bucovina 1. pentru că atunci este sărbătorită cu mare fast Sf. refugii ale credinţei. Orașul Vatra Dornei. Maria. peștera piticilor și imensa sală de dans. Sarea de la Cacica Existența comunei Cacica este strâns legată de munca ce se desfasoară de la 27 și până la chiar 48 de metri adâncime în interiorul salinei. având teritoriul foarte bogat în ape bicarbonate-ferginoase. reprezentând în acelaşi timp autentice opere de artă în care cunoscătorii au găsit o sinteză a inspiraţiei de origine bizantină cu influenţa Renaşterii . ca și altarul Sf. Aici jos domnește constant o temperatura de 4 grade C. alese drept locuri de veşnica odihnă de domnitorii Moldovei. sfânta ocrotitoare a lucrătorilor în adâncuri. Cacica. localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneză din Bucovina oferă gazduire și „Muzeului Minorităților”. Ascunse de lumina zilei se află lacul sărat. este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute stațiuni balneare din Carpații Orientali. Barbara.nouă bază de tratament și odihnă a orașului o constituie cea a Hotelului Intus.

Alexandru Lăpuşneanu. se poate face o diferenţiere în mai multe categorii de aşezăminte religioase. Această zonă oferă privelişti de o rară frumuseţe.” Alte mănăstiri vizitate şi apreciate de turişti sunt Mănăstirea Dragomirna (1609) a lui Anastasie Crimca. la Şcoala de pictori moldoveni ce luase fiinţă la Voroneţ. încheie seria marilor monumente din epoca formării şi apogeului stilului moldovenesc. Moldoviţa (galben) şi Arbore (combinaţie de culori). modul de funcţionare. Aceste mănăstiri prezintă scene unice prin compoziţia lor grafică scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. dar mai ales a stilurilor in care au fost realizate . biserici. Probota(1530). Campulung Moldovenesc si Rădăuţi din Romania și zona Cernăuţi din Republica Ucraina. Biserica Arbore(1503)-hatmanul Luca Arbore. Mitropolitul Grigore Roşca. împreună cu nordul Moldovei a fost denumită şi ”Tara de Sus”. Ctitoria boierilor Movileşti. acestea pot fi catedrale. Humor (roşu) . Acesta a îndreptăţit pe George Vâlsan (1965) să afirme că :”numai un popor de păstori munteni[…] a putut născoci o astfel de minune artistică. al cărei teritoriu se întinde astăzi peste zona din apropierea oraşelor Suceava. Mănăstirea Moldoviţa (1532). La o analiza comparativă din punctul de vedere al vechimii. obiecte religioase de mare preţ aduse de la Muntele Athos) din vremurile cele mai înfloritoare ale voievo zilor moldoveni. Leonard da Vinci sau Michelangelo. Demne de amintit sunt : Mănăstirea Voroneţ (1488). monumente de importanţă universală. Voroneţ (albastru) . „de o mirifică exuberanţă cromatică” sunt comparate. Ctitoria logofătului Teodor Bubuiog. socotită azi ca una dintre cele mai alese realizări artistice populare ale Europei. galbenul de Moldoviţa şi verdele de Suceviţa – culorile de fond ale frescelor) a rămas încă necunoscută iar prospeţimea picturilor este nealterat. conservate ca atare. Regiunea istorică BUCOVINA. fiind situată de istoricii de artă înaintea bisericilor din Athos şi Pisa. piese de îmbrăcăminte brodate. Ele au fost pictate în epoca lui Petru Rareş. Compoziţia culorilor (albastru de Voroneţ . Aceste monumente au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii şi de asemenea Federaţia Internaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) le-a decernat Premiul internaţional „Pomme d’ or” (1975). Familia Movileştilor ) fiecare cu culoarea sa specifică . Petru Rareş. . Frescele exterioare. Raşca. Voroneţul este cea mai valoroasă prin picturile sale monumentale. Alexandru cel Bun . Ctitoria lui Ştefan cel Mare. După rangul ecleziastic şi după. ca valoare artistică cu picturile murale de la San Marco din Veneţia. Geneza şi Judecata de apoi la Voroneţ. Ele pot fi considerate şi deţinătoarele multor relicve de artă (manuscrise cu miniaturi strălucite. giuvaeruri. Mănăstirea Suceviţa. Scara virtuţilor la Humor). Suceviţa. a funcţiilor.occidentale din secolele XV-lea şi al XVI-lea. Mănăstirea Humor (1530) . prin amploarea şi efectul lor decorativ. Acestea sunt singurele biserici pictate. la care se adaugă un şirag de mănăstiri ctitorite de foşti mari domnitori şi boieri moldoveni de-a lungul timpului (Muşatinii . Opera artiştilor moldoveni anonimi este comparată cu operele lui Giotto. care prin fresce continua tradiţia lui Petru Rareş.Ştefan cel Mare. roşul de Humor. la iniţiativa vărului său. Ştefan Tomşa. Putna lui Ştefan cel Mare(1466) Slatina a lui Alexandru Lăpusneanu(1561) Solca lui Ştefan Tomşa . Suceviţa (verde). Ctitoria lui Petru Rareş. mănăstiri şi schituri.

Multe dintre ele sunt ctitorii voievodale şi în perioada lui Ştefan cel Mare au reprezentat tot atâtea marcări ale războaielor şi victoriilor sale. oraşul Suceava. se remarcă nu atât prin dimensiuni cât mai ales prin unitatea compoziţiei. Acest circuit nu poate începe decât din oraşul Suceava. sau răzeşi români. Bisericile în Bucovina că de altfel şi în Ţara Româneasca. este scoaterea sfintelor moaşte pe 24 iunie. mândru de trecutul său. influentele bizantine. O alta forma de aşezări monahale o reprezintă schiturile. El a ajuns la concluzia că în acest ţinut şi-ar duce existenţa 23 de mănăstiri şi schituri. după ce a cunoscut strălucirea. situate în poziţii greu accesibile în special în zona de munte. Hramul bisericii este „Sfântul Gheorghe” (23 aprilie). conform Fondului Religionar din Bucovina (1865). ce adăpostesc un număr redus de călugări. apărând la apus trecătoarea Bistritei. dar sărbătoarea propriu-zisă care atrage mii de turişti. şi Necropola Domnească. Sfântu Gheorghe. Multe dintre ele prezintă atractivitate datorita literaturii populare care circula pe baza lor. Bucovina înseamnă pentru fiecare turist în parte o experienţă extraordinară şi în acelaşi timp o călătorie obositoare. negustori. considerată cea mai veche construcţie medievală de zid din Moldova. dovezi ale evlaviei românilor căci toate au fost întemeiate de voievozi. prin armonia intre dimensiuni. Sfântul Dumitru. precum şi prin pictura murală interioară sau exterioara. Mănăstirile şi schiturile adiacente lor sunt presărate mai ales din partea de vest şi de nord a Moldovei. „Această bătrâna cetate de scaun. Acest lucru se explică prin faptul că biserica ortodoxă. vizitat de numeroşi turişti români şi străini este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. devenit astăzi un important centru turistic şi recunoscut datorită obiectivelor sale de mare atractivitate turistică. a aşezat mai cu seamă spre hotarul de Apus şi Miaza-noapte a ţării fortăreţe naturale de apărare a credinţei (mănăstiri pentru stăvilirea primejdiei romano-catolice şi pentru întărirea ortodoxismului). dar şi datorită binecunoscutei ospitalităţi bucovinene. a ajuns un fel de târg de interes mai mult local care păstrează din trecut numai bisericile şi ruinele cetăţii. Se impune biserica Bogdana. sprijinită de voievozi. oraş reşedinţă de judeţ este un oraş vechi. Zamca. preoţi. La Suceava în cadrul celor câteva zeci de biserici se remarcă bisericile Mirăuţi. ca de exemplu Chilia lui Daniil Sihastru. unde se găsesc moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava aduse de la Biserica de la Mirăuţi. iar la nord trecătoarea Prutului cu drumurile lor de comerţ şi propaganda între Apus şi Răsărit. edificii de mici dimensiuni. a picturilor realizate şi a unei vieţi monahale ascetice.Dintre acestea o atenţie deosebită a fost acordată mănăstirilor. . care se recomandă a fi făcută în timp. Bucovina cuprinde „ un sobor de locaşuri sfinte”. Oraşul Suceava.” Astfel caracteriza Enciclopedia României din 1938. Ctitoria Muşatinilor. Primul care a cercetat numărul mănăstirilor şi schiturilor în Bucovina a fost Aaron Pumnul. caracterizată de post priveghere şi rugăciune. boieri şi de întreg poporul. Ele au avut un rol important după secolul al XV-lea atât pe plan cultural cât şi istoric. Cel mai însemnat edificiu religios.

dar armonioase fiind încoronată de o turlă zveltă. când s-au adus la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou. ca şi frescele mai noi din pridvor.Mănăstirea se află chiar în centrul oraşului. scene din viaţa Sfântului Ioan cel Nou. Ea a fost zidită în 1643 de Vasile Lupu ca paraclis a palatului domnesc. Construcţia are proporţii mici. împărţirea tradiţionala în pronaos. chiar pe locul unde s-au aflat curţile domneşti din Suceava. În schimb. În Spatele parcului central al oraşului. Bogdan al III-lea cel Orb şi terminată de Ştefăniţă. înconjurată doar de construcţii noi. Zidirea ei a durat opt ani fiind începută în 1514 de către fiul lui Ştefan cel Mare. Momentan se afla în lucrări de restaurare în ceea ce priveşte pictura interioară. aşezate pe lemn de chiparos din secolul al XV-lea. zidită în 1551. doar că la Suceava pridvorul este închis. când a fost folosit ca foişor de foc. (Sfântul Ioan din Piatra Neamţ). Ea este o copie a bisericilor orăşeneşti cu plan mixt din epoca lui Ştefan cel Mare. numită astfel fiindcă aici erau unşi „mireuţi” voievozii Moldovei. iar la sfârşitul secolului al XIX-lea ea a fost restaurată de K. fiind mai mult simbolică. însă apar şi decorul prin frescă. Mai spre vest nu departe de locul Curţii Domneşti se afla Ctitoria lui Petru Rareş. Clădirea este impunătoare. Moldoviţa. Picturile din pronaos şi din pridvor sunt mai puţin valoroase. care actualmente se află în lucrări de restaurare.A. Are un plan triconic şi seamănă cu o alta clădire a lui Petru Rareş. naos şi altar. Ea este ridicată pe un plan simplu. interiorul este tratat unitar. lipită pe partea nordică. Romstorfer. se află Biserica Învierii. împodobită cu 12 plăci de argint gravate. Faţadele au fost acoperite în întregime cu fresce dar nu s-au păstrat decât parţial pe turlă. În interiorul bisericii se află racla moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. Construcţia a durat doi ani (1534-1536). Ea a fost reconstruită în totalitate în secolul al XVII-lea. o prima clădire dărâmându-se din motive necunoscute. dreptunghiular. Deşi podoaba picturală a exteriorului (realizată în 1534) s-au păstrat urme doar pe peretele sudic. dăunează aspectului general al monumentului. biserica existând în 1401. Sunt remarcabile frescele din altar şi naos. (1522). Biserica Sfântul Dimitrie (26 octombrie ziua în care se sărbătoreşte hramul). Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur. în interior se păstrează pictura originală. Deosebit de valoros este tabloul votiv şi în special portretul lui Ştefăniţă Vodă. Acum se află şi el într-un program naţional de restaurare iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor. Are însa o formă mai greoaie şi este realizată cu materiale inferioare. Clopotniţa. El a fost construit în 1561 de Alexandru Lăpuşneanu şi înălţat cu un etaj în secolul al XIX-lea. În partea de răsărit a bisericii se află un masiv turn de clopotniţa. Pe o străduţa care se îndreaptă din centrul oraşului spre Cetate se află Biserica Mirăuţi. realizat prin cărămizi şi discuri smălţuite. . care au fost curăţate fără a fi refăcute. repetând cu mici deosebiri forma şi stilul bisericii lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ. se află Biserica Domniţelor cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie). Biserica are o construcţie monumentală: 36 metri lungime şi 16 metri lăţime. Gravurile înfăţişează. Nu lipsesc decorul policrom. Tot în centrul oraşului. Prima construcţie a fost ridicată probabil în secolul al XIV-lea de Petru Muşat. suferind de pe urma spălării şi fiind pe alocuri repictate. de Elena Rareş.

Gh. Ed. Pe latura răsăriteană se află turnul intrării. pictorii (majoritatea necunoscuţi) au descris poveştile biblice ale pământului şi ale raiului. Zidurile sunt întărite cu contraforturi spre exterior şi interior. cât şi didactice: pentru a promova ortodoxismul şi pentru a educa oamenii de rand. Bogatul şi variatul potenţial al Bucovinei impune măsuri de dotare şi organizare din ce în ce mai ample la nivelul 26 Epuran. fiecare pictor a interpretat scenele în feluri uşor diferite.vocabular al limbii romane. Roşul de Humor sau Verdele de Arbore. povestiri despre începuturile omenirii şi viaţa după moarte. scene din viaţa Sfintei Fecioare şi a lui Iisus Hristos. Biserica ridicată pe plan dreptunghiular se află în mijlocul unor incinte de forma unui patrulater neregulat . Pentru Bucovina există o serie de proiecte ce privesc dezvoltarea turismului.Mănăstirea-cetate Zamca se situează în zona armenească a oraşului dincolo de piaţa comerciala a oraşului.26 Toate acestea programe au în comun o serie de obiective. manifestări ce vor antrena” valuri ” de sute de mii de turişti. orice turist îşi poate desfăşura periplul spre obiectivele turistice din Bucovina. Deşi urmând programul iconografic canonic. Meridiane. Bucureşti .500 “ dedicate integral obiectivelor istorice şi religioase din judeţul Suceava. Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina Potenţialul turistic al Bucovinei nu aste suficient valorificat şi nici serviciile turistice nu sunt diversificate.000. deşfăşurat cu ocazia împlinirii în 2004 a 500 ani ce la moartea marelui voievod Ştefan. După trecerea pasarelei peste calea ferată. acordate prin programul PHARE 2000. Prima dată. “Circuit în Moldova de Nord”. 1968. scenele au fost pictate pe pereţii interiori. În majoritatea cazurilor. bisericile au fost întemeiate ca loc al familiilor nobile pentru îngropare. Sunt pregătite mari manifestări în toate ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi mai ales la Mănăstirea Putna. toate incluse în programul “ Bucovina de aur “ iniţiat de Ministerul Turismului din anul 2000. Într-adevăr. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. Părăsind oraşul prin cartierul Iţcani şi urmând drumul E 85. iar pe cea apuseană o construcţie combinată ingenios cu rol dublu: turn de apărare şi paraclis. Construcţiile actuale datează de la începutul secolului al XVII-lea . dar nu au turnuri la colţuri. Un alt proiect “Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism în Bucovina” vine în întâmpinarea nevoii unei infrastructuri mai perfecţionate. atât pentru sezonul cald cât şi pentru cel rece. Folosind culori precum Albastrul de Voroneţ. Statul român a acordat suma de 1. 2. Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă de aproximativ două milioane de Euro din partea Uniunii Europene.. În anul 2003 a fost propus proiectul “ Ştefan cel Mare. apoi extinse către pereţii exteriori. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atât religioase. nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici.000 pentru realizarea acestui program. la dreapta se desprinde o şosea asfaltată care conduce la Mănăstirea Dragomirna. o inscripţie pe turnul intrării indicând anul 1606.800. în acest caz se asistă la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti.

Salba de mănăstiri din Bucovina reprezintă a doua zonă turistică a României după litoralul Mării Negre. în general oameni simplii şi una informaţională mai ales în cazul turiştilor străini şi al turiştilor români (intelectuali. Extraordinarele lăcaşe aflate în patrimoniul UNESCO. care să asigure servicii de cazare şi masă în conformitate cu bine cunoscuta ospitalitate bucovineană. Ele înseamnă povestea unor voievozi care au vrut să-i mulţumească lui Dumnezeu. Mănăstirea Putna se remarcă prin cea mai importantă bază de cazare care se află în lucrări de extindere. studenţi. De aceea se propune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport. De altfel. biserici. schituri. Putna. Pentru turismul rural se manifestă încă o cerere relativ scăzută. Turismul cultural din România este în general de natură religioasă. atât la nivel de judeţ. Humor sau Probota nu încetează să uimească cu frescele exterioare ce datează de aproape 500 de ani. Unul dintre elementele cele mai importante în exploatarea turistică îl constituie reţeaua de drumuri care leagă între ele diferite obiective. această situaţie fiind deteriorată de lipsa mijloacelor financiare în cazul turiştilor români si de insuficienta promovare în rândul turiştilor străini. Vatra Moldoviţei. (2006). muzee). E a se pregăteşte pentru manifestările din 2004. Această formă de turism comportă şi o latură spirituală pentru turiştii români . Moldoviţa. În patrimoniul turistic al ţării ea se impune ca o zonă cu un potenţial turistic de o deosebită importanţă în care se remarcă în primul rând fondul turistic cultural cu momente istorice şi artă feudală.27 Bucovina cu aşezările în care au existat reşedinţe sau domenii voievodale a devenit demult destinaţie de pelerinaj. Bucureşti 27 . elevi) motivaţi de ideea de a învăţa şi de cunoaşte lucruri noi despre locurile vizitate. Mănăstirea Humorului. Glăvan V. mănăstirile Voroneţ. Eforturi considerabile se depun şi pentru încurajarea agroturismului prin amenajarea de case în reţeaua agroturistică din Voroneţ. chilii. ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la moartea ctitorului Mănăstirii Putna. Arbore. toate aceste obiective incluse în programele referitoare la dezvoltarea turismului cu precădere cel religios trebuie să fie susţinute de o eficientă campanie publicitară. practicat de turişti români şi stăini atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri.cerinţelor turismului modern. Între ei întotdeauna pomenit primul este Ştefan cel Mare ziditor aproape a 50 de biserici. Cea mai vizitată dintre mănăstiri este Mănăstirea Voroneţ. Suceviţa. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. cat şi în întreaga ţară şi străinătate. Ştefan cel Mare. Editura Fundaţiei România de Mâine. La fel de importante sunt şi lucrările de întreţinere şi restaurare a monumentelor culturale şi de artă.

iar serviciile turistice nu sunt foarte diversificate. pliante în vederea promovării obiectivelor turistice de natură religioasă. datorită programului de în satele din jurul acestora) . În general media anuală a turiştilor care vizitează mănăstirile din Bucovina este de 100. În cazul turismului religios nu se poate vorbi despre o evidenţă strictă a turiştilor pentru că nu există o statistică exactă a acestor date. Infrastructura în turismul religios.000 de turişti. De altfel. Valorificarea superioară a potenţialului turistic şi stimularea activităţii turistice sunt condiţionate de dezvoltarea. numărul turiştilor români şi străini a crescut de la un an la altul. manifestând o mare ani . aflat încă în studiu incipient. a liberei circulaţii. Între introducerea în circuitul turistic a unor obiective şi construirea paralelism evident. 3. Cifrele utilizate au fost culese de la maicile stareţe sau de maicile-ghizi. Baza de cazare specifică edificiilor religioase În cazul turismului religios baza de cazare existentă este în continuă dezvoltare şi modernizare. ponderea turiştilor români fiind mereu mai mare. care implică un număr din ce în ce mai mare de persoane. Aşa se explică de ce în ultimii promovare a Bucovinei. au apărut (fie în curţile mănăstirilor fie construcţii destinate cazării turiştilor. precum şi organizarea mai bună a reţelei ce oferă ghiduri. Ca urmare a intensificării acestor forme de turism. Potenţialul turistic al Bucovinei nu este suficient pus în valoare. Pe de o parte este vorba de lipsa mijloacelor financiare. mai ales în incinta mănăstirilor. iar pe de altă parte un aspect negativ esenţial îl reprezintă promovarea insuficientă în străinătate a obiectivelor turistice religioas. dar încă intr-un ritm şi un volum nesatisfăcător. turismul religios s-a dezvoltat mai mult ca urmare a afirmării credinţei. În codiţiile unei valorificări juste agroturismul ar constitui o adevărată investiţie profitabilă. se remarcă relaţii de strânsă dependenţă între mărimea cererii turistice şi gradul de dezvoltare al infrastructurii fiecare dintre cei doi parametri stimulându-se reciproc. care s-au orientat după numărul de bilete vândute sau după însemnările din cartea de impresii. perfecţionarea şi diversificarea infrastructurii turistice care are rolul de a satisface cererea turistică prin dotări şi servicii specifice. modernizarea căilor de acces la obiectivele turistice şi a mijloacelor de transport.În perioada de după revoluţia din decembrie 1989. Acestea sunt motivele principale pentru care asistăm la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. Pentru pensiunile turistice şi fermele agroturistice se înregistrează o cerere mult mai mică raportat la oferta turistică (potenţialul turistic şi capacitatea de cazare existentă). Acest număr poate să crească dacă se vor lua măsuri în ceea ce priveşte dezvoltarea şi diversificarea bazei de cazare. Aceste baze apar ca o rezultantă strictă a cererii sensibilitate la variaţiile acesteia. dar şi a programelor de promovare ele turismului. Aşadar. mai ales în cazul turiştilor români. bazelor de cazare există un turistice. albume. a luat fiinţă agroturismul (turismul rural).

Cu această medie Bucovina rămâne în urma unor regiuni turistice de prim ordin ca litoralul Mării Negre sau Valea Prahovei. ca de exemplu Mănăstirea Suceviţa care nu deţin spaţii de cazare. în curtea mănăstirii. Casa de oaspeţi este destinată personalităţilor. După afirmaţiile preotului-călugăr Nicodim. În urma cercetărilor de teren. capacitatea de cazare turistică existentă era de 5534 locuri. înnoptează sub cerul liber. Arcaşul. Astfel. au început să se remarce şi bazele de cazare secundare. Meridiane. această bază de cazare este destul de extinsă. tipul de turism pe care-l deservesc. funcţionalitate. în acest caz. Ed. în Bucovina la nivelul anului 2001 existau 71 de structuri de cazare folosite de către turiştii veniţi să viziteze mănăstirile din acest ţinut dintr-un total de 96. Momentan. Mănăstirea Putna este ansamblul mănăstiresc cu cea mai complexă bază de cazare. limitarea turismului doar la simpla vizitare a mănăstirilor este sinonimă cu realizarea componentei culturale. aceasta este redusă. 28 Epuran. ghidul Mănăstirii Sf. confort. Este o clădire modestă cu două niveluri.Tipologia bazelor de cazare are la origine criterii diverse. ceea ce reprezintă doar 3% din capacitatea naţională. iar altele bărbaţilor. Astfel. În acelaşi an. pentru că astfel. După afirmaţiile părintelui Nicolae. în cazul turismului religios se detaşează casele de oaspeţi din incinta mănăstirilor. Gloria. din punct de vedere economic numai o dată cu funcţionarea acestor baze de cazare pe anumite tarife. Există mănăstiri. Bucureşti . Actul turistic se materializează. nu mai există decât chiliile celor 20 de călugări şi casa P. Suceava. cum ar fi pensiunile urbane şi rurale fermele agroturistice. Orice turist primeşte din partea mănăstirii adăpost şi mâncare pentru maxim trei zile. veniţi îndeosebi din Maramureş. unele fiind rezervate femeilor. care poate adăposti 210 turişti. 1968. capacitatea de cazare turistică din incinta mănăstirilor este de circa 400-450 locuri. că în urmă cu câţiva ani a existat aici o bază de cazare de câteva zeci de locuri. Comparativi cu celelalte mănăstiri. Ioan cel Nou. “Circuit în Moldova de Nord”. pe partea dreaptă. cu baie proprie. Camerele sunt cu mai multe paturi. Gh.. Balada. turistul trebuie să plătească o suma de 200 000 lei. Pentru o perioadă îndelungată. Zamca. baza de cazare se constituie din Arhondaric ce dispune de 80 de locuri şi din hotelul mănăstirii. S.28 În ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică a mănăstirilor. Mănăstirile şi bisericile din oraşul Suceava nu deţin baza de cazare proprie. actualmente aflată în curs de dezvoltare. La hramul mănăstirii (24 iunie) cei mai mulţi turişti. precum şi cabanele şi vilele turistice ce au în program vizite sau excursii la mănăstiri. turiştii putând fi cazaţi în hotelurile din oraş: Bucovina. toate de două stele. Mai recent. ghidul muzeului mănăstirii. fără nici o eficienţă pe planul încasărilor. integrate domeniului turistic temporar şi la un nivel modest de funcţionalitate. construit după revoluţie în afara incintei mănăstireşti. În timpul sezonului sunt date în folosinţă câteva căsuţe din lemn. perioadă de utilizare. Pimen. în definirea tipurilor ţinându-se seama de mărime.

“Circuit în Moldova de Nord”. 29 Epuran. se cresc animale. cum a fost cazul vizitei recente din luna mai 2003 a Prinţului Charles al Marii Britanii. motiv pentru care este necesară rezervarea prin telefon. Gh. Ea are 14 camere cu câte două sau 3 paturi. Lângă această gospodărie există o vilă cu doua etaje destinată vizitatorilor de seamă. neexistând o statistică propriu-zisă a capacităţii de cazare. Bucureşti . 1968. Mănăstirea Suceviţa spre deosebire de Mănăstirea Putna. Trasee turistice Pentru vizitarea mănăstirilor din Bucovina se recomandă câteva trasee29 1. în timpul vizitei lor în incinta mănăstirii ei fiind interesaţi în mod deosebit de tradiţiile şi obiceiurile religioase româneşti.. Maica Tatiana afirmă că aceste construcţii au obţinut cu greu permisiunea de a fi construite deoarece lângă un monument istoric precum Moldoviţa nu se poate construi decât la o distanţă minima de 200 metri. În aceeaşi gospodărie există „Casa pentru închinători” ce se reduce la doua camere cu câte 12 paturi. Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra-Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (262 km). Meridiane. În Mănăstirea Dragomirna baza de cazare este aproape inexistentă existând totuşi câteva amenajări pentru turişti. se pregăteşte mâncarea. Ed. altele aflându-se în zone unde este dezvoltat agroturismul. Pentru Mănăstirea Moldoviţa după 1990 s-a permis construirea unei gospodării a mănăstirii în care vieţuiesc maicile mai tinere. Datele obţinute de la mănăstiri sunt pur orientative.Deşi dotarea este foarte simplă. Momentan mănăstirea a rămas fără sursă de apă. aspectul camerelor este plăcut şi primitor. Ele nu au decât o masă. Rădăuţi) unde există hoteluri pentru cazare. acestea fiind compensate de gospodăriile ţărăneşti dornice de a caza turişti dar şi de apropierea oraşului Gura Humorului. Celelalte mănăstiri au bază de cazare cu o capacitate foarte redusă. Mănăstirea Râşca oferă turiştilor cazare într-o clădire situată în faţa bisericii mănăstirii. Mănăstirea Probota are o capacitate de cazare de 30 de locuri rezervarea făcându-se tot prin telefon. 4. Această capacitate de cazare se dovedeşte a fi foarte mică în comparaţie cu cererea turistică. în afara chiliilor celor 60 de călugăriţe nu deţine alte structuri de cazare. Peste 60% din turiştii străini doresc să fie cazaţi. şi scoarţe specifice Bucovinei. După afirmaţiile Maicii Ştefania majoritatea turiştilor care vor să înnopteze aici au la dispoziţie hanul turistic Suceviţa din vecinătatea mănăstirii cu o capacitate de 124 locuri. Bazele de cazare din Mănăstirile Voroneţ şi Umor sunt minime. Unele sunt situate în oraşe (Siret. câteva paturi. datorită secării lacului Dragomirna. iar pereţii sunt împodobiţi de icoane.

Suceava-Stupca-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Câmpulung Moldovenesc-Rarău-ZugreniVatra Dornei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-ArboreCacica-Dragomirna-Suceava (400 km). Moldoviţei-Vama-Voroneţ-Mănstirea Humorului- 7. folosirea ciberneticii şi tehnicii de calcul în diverse sectoare de activitate. Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-SolcaCacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc (230 km). modernizarea mijloacelor de . Vatra Dornei-Pasul Mestecăniş-Câmpulung Moldovenesc-Slătioara-Mănăstirea HumoruluiCornul Luncii ( Mălini-Slatina-Baia )-Fălticeni-Suceava-Dragomirna Gura Humorului-Voroneţ-OstraBroşteni-Zugreni-Vatra Dornei (330 km). Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi (234 km). Gura Humorului-Mănăstirea Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-Putna-MargineaSuceviţa-Vatra Moldovitei-Vama-Voroneţ-Gura Humorului (200 km). Suceva-Fălticeni-Baia-Mălin-GuraHumorului-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (161 km) 5. 9. Humorului-Mălini-Baia-Fălticeni- 4. 6. conturarea ştiinţei ca ramura de producţie.2. Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc-Vama-VatraMoldoviţei-SuceviţaMarginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-Cacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc-Pasul Mestecăniş-Vatra Dornei (335 km). Suceava-Stupca-MănăstireaHumorului-Voroneţ-Gura Probota-Suceava (280 km). Câmpulung Moldovenesc-Lucina-Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc (175 10. 3. 12. Fălticeni-Râşca-Baia-Mălini-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Suceava-Fălticeni (200 km). industrializarea agriculturii. Concluzie În noianul de transformări produse în viaţa social-economică după al II-lea război mondial introducerea automatizării. km). 11. Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Gura Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-PutnaMarginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc (235 km). 5. 13. Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Zugreni-Broşteni-Pasul Tarniţa-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-StupcaSuceava (380 km). 8.

.Geografia turismului românbesc. Bucureşti . sporirea duratei timpului liber. prin mărirea concediilor. se înregistrează aglomerări ale locuitorilor de şcolarizare şi de munca.31 30 Cocean. vizitând oraşe şi sate pentru a cunoaşte oameni şi locuri. pe suprafeţe restrânse. în cadrul cărora. influenţat de evoluţia ei. între care: creșterea veniturilor şi a puterii de cumpărare. aşa cum apreciază unii autori. Prin caracterul sau de masa şi conţinutul complet. acestea manifestându-se sub forma agresivităţilor biologice (poluare.Editura Focul Viu. puternic ancorat în viaţa societăţii. Biblioteca Facultăţii de Geografie. sau pentru a-şi îngrijii sănătatea. de sistemul social-politic existent. creşterea speranţei de viaţă. într-o ramură a economiei naţionale. dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de informare.(1997). Turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se. Societăţile industrializate. asupra relaţiilor internaţionale. 31 Glăvan V. posibilităţi nelimitate de creştere a productivităţii muncii. turismul antrenează un vast potenţial material şi uman. Referitor la rolul turismului în cadrul economiei naţionale. P. ale căilor şi mijloacelor de transport. societatea omenească. dorinţa şi tendinţa oamenilor societăţii contemporane de a-şi petrece timpul liber călătorind. au ca trăsătura definitorie o importanta concentrare a populaţiei în centre urbane. Însă. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. indiferent de forma relaţiilor de producţie. ale familiilor în blocuri de locuinţe. prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. lipsa de mişcare). Editura Fundaţiei România de Mâine. Şi cum numărul populaţiei a crescut considerabil în majoritatea ţărilor. s-a industrializat la scara planetară. precum şi a celor de ordin nervos (stresul psihic. prin tehnologia modernă şi concentrarea întreprinderilor producătoare. Cluj Napoca. şi nu numai.transport. constrângerile din viaţa socială şi profesională)30. cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societăţii. se integrează în sectorul terţiar. Societatea industrializată oferă. De aici. turismul ca modalitate de petrecere plăcută şi utilă a timpului liber a cunoscut o "explozie" fără precedent. prin reducerea zilei şi a săptămânii de lucru. Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne. literatura de specialitate evidențiază faptul că el are "un impact considerabil asupra economiilor. constituind una din cele mai remarcabile trăsături ale epocii contemporane. prin specificul sau. mai mult sau mai puţin dezvoltate. care. în acelaşi timp. căutând sau visând la colţuri liniştite din natura. societatea industrializată are şi efecte negative asupra membrilor ei. şi ca atare. cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii. societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă". ramură. (2006). iar influenţa factorilor distanţa-timp a fost diminuata simţitor prin modernizarea mijloacelor de transport.

P. 6. V.Univ. Cluj Napoca. . BIBLIOGRAFIE George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”.Turismul joacă un rol important în viaţa economică şi socială.. Potenţial turistic şi turism.. 9. 2004 Stănculescu G. Glăvan V. Biblioteca Facultăţii de Geografie.România. Economică Bucureşti. Erdeli G.(1997). Biblioteca Facultăţii de Geografie Ciangă N. – „Tehnologia turismului”.Geografia Turismului(partea întâi)Presa Universitară Clujeană. Edit.Turismul în România. în plan economic sintetizează rezultatele unui mare număr de activităţi. Editura Oscar Print. Bucureşti 5. de ridicare a nivelului de instruire. Simon Tamara (2001). 2. Pompei Cocean – Geografia turismului. Turismul prezintă o complexitate în continuă creştere. 3. Glăvan. în plan psiho-social. ca un mijloc de diversificare a structurii economice.2002). 2001. (2005).Editura Focul Viu. C. 1. se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber. Edit. Geografia turismului. 7. 4. Cocean. Cluj Napoca. acţionează ca un element dinamizator al sistemului economic global. 8. Editura Focul Viu.(2000). Biblioteca Facultăţii de Geografie.Geografia turismului românbesc. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. cultură şi civilizaţie al oamenilor. București 2003 Cândea Melinda. ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare. Biblioteca Facultăţii de Geografie.România.

Paulencu. Iacobescu. Geografia Umană şi Economică. Ed.. Sport Turism. “Turismul în Carpaţii Orientali –studiu de geografie umană”. Sport Turism..1979. Editura Didactică şi Pedagogică. Geografia României. Glăvan V. 18. mic îndreptar touristic. N. I.Ed. xxx (1984). II. Bucureşti Monoranu. 11. D. . M. Gh. Academiei Barbu. Presa Universitară. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bojoi I. Ionesei L. “Circuit în Moldova de Nord”. N.1973.10... 1987 Obcinele Bucovinei. O. I.. Bucureşti Mihaela (2002). Anexe . Sport Turism. Ed. Bucureşti... Potenţialul turistic şi valorificarea sa..Iosep. N. Bucureşti Ciangă. Academiei RSR. Dinu 12. Şi colaboratorii. 1998. 16. 1979 Ghid turistic al judeţului Suceava. Epuran. Bucureşti. D. Ed.. 19. 13.Judeţul Suceava. Bucureşti. Bucureşti. 1968. (2006). Opriş.2002. “Monumente istorice din România”. Ed. Edit. Ed. Meridiane. Suceava. 15. Geografia turismului. Bucureşti Popp. Paulencu. 17. D. 14.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->