Cuprins

Argument B. Capitole
A. I.

Turismul în România 1. Evoluția turismului în România 2. Turismul 2.1. Potențialul turistic al României, 2.2. Provinciile turistice din România 2.3. Formele de turism 2.4.Obiective turistice din România Zona Bucovina 1.Cadrul natural și istoric al zonei 2. Zona Bucovina-forme și tipuri de turism 3. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Studiu de caz “ Mănăstirile Bucovinei“ Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina 3.Baza de cazare specifică edificiilor religioase 4.Trasee 5. Concluzie
2.

II.

III. 1.

Bibliografie D. Anexe
C.

A. Argument

România deţine atât elemente care au însemnătate pentru turism cât şi o multitu -dine de mijloace care pot facilita activităţile specifice acestui domeniu. Răspândirea acestora în teritoriu este diferită existând pe de-o parte aglomerări de obiective ce au condiţionat şi concentrări de modalităţi şi resurse de punere în valoare a acestora, iar pe de alta spaţii largi în care toate acestea sunt dispiate. Mai mult în prima categorie evoluţia locală, regională este variată în contextul impunerii unora spre anumite tipuri de activităţi turistice, unele re -cunoscute pe plan naţional şi internaţional în raport de altele care dispun de obiective la fel de însemnate dar puţin cunoscute şi unde mijloacele de valorificare sunt reduse. Pentru a avea o bază într-un program complex de organizare şi dezvoltare turistică a ţării şi a oricărui teritoriu trebuie să se plece de la inventarierea corectă a tot ceea ce există şi la diferenţierea de unităţi care să se poată înscrie într-un sistem ierarhic. Componentele de ordine diferite vor abvea o anumită alcătuire şi funcţionalitate dar şi legături care să asi- gure intercondiţionarea şi prin aceasta unitatea sistemului.Pentru turism importanţă are sta- bilirea de unităţi taxonomice precise care pe deo parte fiecare reflectă un anumit nivel de resurse potenţiale iar pe de altă parte un minim de dotare (mijloacele) posibile la un mo- ment dat, pentru valorificarea acestora. Dacă prima componentă poate fi privită ca relativ fixă (mai ales în cazul elementelor specifice cadrului natural), cea de a doua are un caracter dinamic în sensul unei evoluţii sau involuţii în funcţie de politicile economice aplicate. Scara ierarhică normală, cel puţin pentru evaluarea potenţialului turistic o constituie: punctul turistic, localitate (cu valenţe turistice), centru turistic, axă turistică, zonă turistică, regiune turistică la care în cazul României se poate adăuga provincia turistică. Studierea turismului în România servește întregirii imaginii fenomenului turistic cu particularizarea pentru România. Se urmareşte cunoaşterea etapelor de dezvoltare, pentru ca în comparaţie cu fenomenul turistic european şi global să poată fi apreciat obiectiv facându-se abstracţie de perioadele de regres legate de factori de natură social-economică sau politică. Obiectivele esenţiale ale studiului de față constă tocmai în cunoaşterea patrimoniului turistic, a materiei prime neprocesate, sau parţial amenajate care se constitue ca factor fundamental, făara de care turismul ca fenomen şi mai ale3s activitate ec onomică majoră nici nu poate fi conceput. Un alt obiectiv este cel de a surprinde tendinţele aparent aleatoare stimulate de noile orientări, de impactul cu procesul de privatizare şi legislaţie, dar mai ales cele legate de iniţiativele particular-familiare, mai ales în mediul rural care dă consistenţa şi spaţialitate şi aferă noi posibilităţi şi direcţii de expansiune. Analiza dezvoltării in timp a bazei materiale şi legatura cu infrastructura general aparţinând altor domenii de activitate evidenţiază o altă caracteristică a turismului, aceea de ramură de sinteză şi cu sprijinire logistică reciprocă. Cunoaşterea amenajărilor turistice, ca şi volum şi dimensiune, tipologie şi repartiţie spaţială reflectă gradul de utilizare turistică şi raportarea la intensitatea, caracteristicile, regimul şi provenienţa fluxurilor turistice.

Toate acestea se vor constitui ca argumente în evidenţierea corelaţiei între diversitatea potenţialului şi amenajărilor turistice, calitatea serviciilor şi gradul de eficienţa a acestora reflectată atăt în volumul cererii, stimulate de ofertă a pieţei turistice şi mai ales în categoriile de turism ( a tipurilor şi formelor de turism practicate şi practicabile). La nivel regional spaţial sunt surprinse caracteristici care individualizează entităţi ce permit emiterea de prognoze şi tendinţe de dezvoltare. În perioada actuală, turismul este de mare importanţă atât pe plan naţional cât şi internaţional, reprezentând unul dintre cele mai complexe fenomene ale civilizaţiei contemporane nu numai prin proporţiile impresionante ale populaţiei globului care-l practică, dar mai ales prin implicaţiile sale. Denumirea de “turism” a căpătat în zilele noastre sensuri ce realizează o mare complexitate de situaţii, de la necesitatea firească de a cunoaşte, de a vedea sau de a descoperi, până la cerinţele reconfortării fizice sau intelectuale. Termenul generic de “turism” înmănunchiază gusturile şi însuşirile de a călători, pedestru, ciclist, cu automobilul, trenul, vaporul sau avionul, de placere sau pentru îngrijirea sănătăţii. Obiectul imediat al oricărei forme de turism îl constituie aspectele mai mult sau mai puţin “artistice” ale naturii locurilor, natura cu toate însuşirile aerul, pământul, vegetaţia sau apa. Dar oricât de spectaculoase vor fi asemenea însuşiri, ele pot da deplinătate numai în măsura asocierii lor “civilizaţiei”, componentelor realităţilor sociale, istorice, economice privite ca atare, dar mai ales pe firul metamorfozelor lor în timp şi spaţiu. Vom atinge idealul turistic ori de câte ori, călătorind, vom avea prilejul să ne bucurăm de “natură”, aşa cum este ea, dar mai ales în manifestarea armonioasă cu munca şi inteligenţa omenească. Din punct de vedere etimologic, conform dicţionarului Larousse, termenul “turism” ar proveni din latinescul “turnus”-“voiaj în circuit”, care a fost preluat de limba franceză “tour” – călătorie, plimbare. Pe de altă parte, unele dicţionare susţin originea engleză a cuvântului, provenit din “tour” şi “to tour” –“călătorie în circuit” (Swizewscki, 1977). Există o serie de definiţii ale turismului care sau remarcat de-a lungul timpului. Definiţie elaborată de Swizewschi şi Oancea (1977) consideră turismul un fenomen socialeconomic de masă, caracteristic civilizaţiei industrial-urbane ce se deplasează in cadrul relaţiilor interdependente dintre mediul geografic şi societate. El constă în consumarea produsului turistic pe diferite arii geografice şi unităţi de timp, ca urmare a deplasărilor banale ale indivizilor în afara activităţilor productive sau a obligaţiilor de serviciu, având ca rezultat regenerarea forţei de muncă, refacerea sănătăţii îmbogăţirea orizontului cultural (inclusiv satisfacţii spirituale).

Capitolul I Turismul în România
B.

1.Evoluția turismului în România

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T. – ce își are sediul la Madrid) definește tu- rismul ca fiind “ activitățile realizate de persoane sau grupuri de persoane pe durata călătorii -lor și șederii acestora în locații diferite de spațiul obișnuit traiului cotidian1. Conform determi- nărilor turismul este „activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoreşti dintr-un anumit punct de vedere". Activitatea turistică poate fi considerată una din cele mai vechi ocupaţii ale omului încă pe timpurile când nomadismul era modul de viaţă al unei colectivităţi umane. Pe parcursul evoluției societății umane, omul în permanenţă a avut şi activităţi turistice, care au fost impuse de anumite situaţii, nevoi, necesităţi şi poate nu în ultimul rînd pentru ceea ce numim noi astăzi agrement. Turiştii care se deplasau dintr-un loc în altul au fost în de- cursul timpului printre primii şi cei mai dinamici purtători de informaţii. În condiţiile lipsei telecomunicaţiilor succesele de dezvoltare în toate activităţile umane erau difuzate şi prin tu- rişti. Cu certitudine se poate afirma că turismul a existat în toate epocile istorice, ceea ce s-a nodificat în timp a fost doar formele de deplasare a turiştilor, scopurile acestora.2 Pentru unii turismul este o distracţie sau o formă de menţinere sau de refacere a sănătăţii, iar pentru alţii o activitate profesională, o necesitate vitală. România, cu o experienţă de peste 2000 de ani în activităţile turistice, în prezent îşi perfecţionează formele de practicare a turismului, infrastructura turismului şi se află în faţa adop- tării unei strategii al activităţilor turistice, prin luarea în considerare a experienţei ţărilor avan- sate, a elaborărilor ştiinţifice din marile centre universitare şi academice.3 România are posibi- lităţi universale, specifice, unice în dezvoltarea turismului. România nu poate (şi nici nu trebuie) să preia un model elaborat şi folosit în alte ţăr ale lumii. România are propriul său po-tenţial ştiinţific şi practic care să fundamenteze strategia sa proprie, cu totul originală, pe care să o aplice prin metode, de asemenea, întrutotul specifice. O asemenea orientare nu poate fi explicată doar prin experienţa istorică sau prin originalitatea condiţiilor geografice, climatrice, tradiţiilor, obiceiurilor, artei, culturii etc. În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.
4

Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul
1

Glăvan, V.(2000),Turismul în România, Edit. Economică Bucureşti,

2

Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,
3

Cocean., P.(1997),Geografia turismului românbesc.Editura Focul Viu, Cluj Napoca, Biblioteca Facultăţii de Geografie,
4

Stănculescu G. – „Tehnologia turismului”, Editura Oscar Print, București 2003

Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. Alte atracții turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării,Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă).5 După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările World Travel and Tourism Council,6 România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016.[19] Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.7

DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

DESTINAŢII TURISTICE MONTANE
5 6

DESTINAŢII TURISTICE BALNEARE

Dinu Mihaela (2002), Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

MONTANE) Biblioteca Facultăţii de Geografie.
7

(STAŢIUNI TURISTICE Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti, (STAŢIUNI TURISTICE BALNEARE)
Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001),România. Potenţial turistic şi turism, Edit.Univ. Bucureşti,

Biblioteca Facultăţii de Geografie

trasee turistice ARII PROTEJATE PARCURI NAŢIONALE PARCURI NATURALE • REZERVAŢII ALE BIOSFEREI SPECIALE • vânătoare sportivă • pescuit sportiv • cazinouri • Parcuri tematice .localităţi turistice urbane DESTINAŢII TURISTICE ÎN SPAŢIUL RURAL (sate turistice) LOCALITĂŢI ŞI TRASEE TURISTICE localităţi urbane şi rurale.DESTINAŢII TURISTICE DE LITORAL (STAŢIUNI TURISTICE DE LITORAL) DESTINAŢII TURISTICE URBANE .centre turistice .

treptele și formele de relief (relieful glaciar. odihnei și recreerii.brizele montane și marine. Scopul lucrării este de a prezenta potențialul turistic al României respectând următoarele criterii: . .Potențialul turistic al României Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului.regimul pricipitaților. prezentarea itinerarilor specifice Maramureșului istoric8. . Atracția turistică este moti -vul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. . Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale. prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor. analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activității turistice. 8 George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”. potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general. .stâncile cu formă bizară. speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic. floră. . Evaluarea corectă a componentelor sale. el reprezintă motivația principală a circulației turistice. stimulând practicarea drumeției.fenomenele geologice. alpinismului. .identificarea componentelor patrimoniului natural. faună). b) Clima – contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin: . Din această perspectivă.1.2.nebulozitatea atmosferei. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: . prin valoarea și originalitatea acestora. carstic.temperatura și umiditatea aerului.descrierea formelor de turism. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Turismul 2. . a) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare. .identificarea componentelor patrimoniului antropic. vulcanic).

Biblioteca Facultăţii de Geografie. care se evidențiază prin atractivitatea și valoarea lor. rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic. Edit. științific.sub aspect estetic – ca element de atractivitate. Simon Tamara (2001). de cunoaștere. se grupează în9: • Potențialul cultural – istoric: • Vestigii arheologice și monumente istorice și de artă. consistența și menținerea stratului de zăpadă. • cura heliomarină. e) Fauna . ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână. pajiște.Univ.o atracție turistică în sine: parcuri naturale ca destinații de vacantă.științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în rezervații ți parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv. . Componentele potențialului turistic antropic. . • Instituții și evenimente cultural – artistice. Bucureşti. de practicarea a sporturilor nautice. c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: . agrement.. f) Rezervațiile naturale – prezintă importanță: . de tratament balnear. rezervații științifice. d) Vegetația – reprezentată prin păduri. .cinegetică și piscicolă . fluvii.Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism: • sporturile de iarnă prin prezența. • Elemente de etnografie și folclor. delte și estuare. de pescuit.un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. cognitiv – științific ca bază a turismului profesional și de cunoaștere. • climatoterapia. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă. Erdeli G. .datorită bogăției și variații speciilor. Potenţial turistic şi turism. mări.estetică – contribuind astfel la creșterea atractivității zonelor vizitate. parcuri dendrologice.România. arborete prezintă: . lacuri naturale și antropice.râuri. •Potențialul tehnico – economic •Potențialul socio – demografic 9 Cândea Melinda. de cură heliomarină. recreere. România dispune de un bogat și valoros potențial antropic.prezintă din punct de vedere turistic o importanță: .

Patrimoniul cultural – istoric Vestigii arheologice si monumente istorice si de arta. Monumentele istorice si de artă de o mare varietate reflectă evaluarea culturii și civilizației autohtone. Corund. Voroneț. încondeierea ouălor. cultura si civilizația poporului nostru. Varatec. . „Tara Bârsei” Rășnov. tradiții populare exemplu: Târgul de Fete de pe Muntele Găina. -centrele de prelucrare a lemnului. Teliu Maierus. Neamț. Mogoșoaia. Acestea includ: . Prejmer. Cozia. . Turnul Chindiei de la Târgoviște si altele.mănăstirile Bucovina. Elementele etnografice si folclorice: caracterizate prin originalitate. 10 Cândea Melinda. cat si pentru cele universale.cetățile medievale: Sighișoara. Festivalul datinilor si obiceiurilor de iarna de la Sighetu Marmatiei. Oltenia – Tismana. Rozavlea. Tarii Moților. .cetăți țărănești fortificate: Depresiunea Brașovului. Potaissa (Turda). . Biblioteca Facultăţii de Geografie. Horezu. Neamț. Erdeli G. dar și influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contract intre cele mai reprezentative se număra: . Vestigiile arheologice existente pe teritoriul României sunt numeroase. Bucureşti.arhitectura si tehnica populara specifica. Curtea Veche – Palatul Voievodal din București. Cotroceni. . țesutul covoarelor. Peles. Bod. Putna. Napoca (Cluj Napoca). bogăție si varietate.bisericile din lemn din Maramureș. Dragomiresti. . reprezintă o atracție inedita a țării noastre. „Biserica Trei Ierarhi” din Iași.creație artistică. Dierna Orsova. . Moldovița. de la Costești si Blidaru din munții Orăștiei. Alba Iulia. Corvineștilor – Hunedoara. cele din zonele Bucovinei. Dintre acestea pot fi enumerate10: . cojocaritul. Edit. Dornelor. Oboga. Feldioara. Maramureș.România.cetățile daco – romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Arbore.bisericile: Biserica Neagra din Brașov.Univ.castele și palate ca: Bran. Simon Tamara (2001). Drobeta.Sucevița. de mare valoare atât pentru istoria. Targoviște. Neamț – Agapia. Govora. Suceava. . Potenţial turistic şi turism. . Dragomirna. Marginea si altele. Humor.monumentele de artă: Ansamblul Sculptural al lui Brâncuși de la Mărășești.obiceiuri. .. unde se afla si ruinele podului Traian.cetățile dacice: Sarmizegetusa. producția mestesugarească și artizanul se remarcă prin centrele de ceramica de la Horezu.

Timișoara. Cerbul de Aur. Muzeul „Antipa” Suceava. Moldova. Potențialul tehnico – economic include11: .. Bogdan – Vodă. El este alcătuit mai întâi dintr-o varietate de forme de relief.Sate cu tradiții folclorice: Huda. Editura Oscar Print. prin valorile de arta pe care le adăpostesc sau evenimentele pe care le găzduiesc: București. . izvoare cu apă minerală şi termală. – Tehnologia turismului.costumele populare din zonele Argeș. expoziții si târguri. tradiția si modernismul in cultura. Iași. fapt ce a condus la conturarea de provincii turistice şi zone turistice (în cadrul acestora sunt centre.Palate: Palatul Culturii – Iași. Cluj Napoca.Case memoriale Ipotești. . Prislop. . . localităţi şi obiective turistice fiecare reflectând un 11 Stănculescu G. Serbările Zăpezii). . istorice.poduri: Podul de la Cernavoda. . un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase şi conifere.Sate turistice: Rucar. București 2003 . Vidra. . ale filmului. România dispune de un bogat şi complex potenţial turistic. Alba Iulia. Porțile de Fier.Muzee: Muzeul Brukinthal – Sibiu. Oradea. serbări (Serbările Marii. Palatul Culturii din Iași. Sighișoara. Operele din București.muzeele si casele memoriale cu profile diverse: științele naturii. Muscel. . Bran. .Biblioteci: biblioteca Bathyaneum – Alba Iulia. litoral şi Delta Dunării. știința și tehnica etnografica si arta. ale teatrului. Cluj. Oltenia. Timișoara. nataţie şi pescuit sportiv. Mircești. Vidraru.localitățile rurale care pe lângă aceste valori oferă si condiții naturale deosebit de atractive pentru petrecerea timpului liber. Bibliotecile din Oradea.orașele care sunt atractive prin arhitectura specifica. Bistrița. Fundata. Transilvania. Alba Iulia.baraje de acumulare: Izvorul Muntelui.evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu. Gruparea pe teritoriul României a acestor elemente este rezultatul conexiunilor stabilite între om şi natură de-a lungul timpului. . peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2000 m la cele de câmpie. Casa Sfatului din Brașov. Potențialul socio – demografic cuprinde: .edificiile unor instituții culturale ca: Ateneul roman. Stupca. .Transfagarasanul si alte elemente tehnico – economice care pot constitui atracții. Certeze. . • Instituțiile si evenimentele cultural – artistice reflecta intensitatea vieții spirituale. lacuri folosite pentru agrement.

M. o infrastructură diferită care valorică corespunzător sau nu elementele existente.Braşovului. M. M. M. vânătoare. Biblioteca Facultăţii de Geografie. formele de turism importante sunt: recreerea şi odihna. Braşov.Apuseni ) în care există multe atracţii turistice dominant cu caracter natural ce sunt cuprinse în sisteme de poteci cu marcaje turistice. Retezat. Parâng. Mult mai extinse sunt zonele turistice complexe care includ depresiuni. Edit. M.Vrancea. M. M.Piatra Craiului. mase de grohotişuri. amenajări pentru sporturi de iarnă. chei şi defilee. Potenţial turistic şi turism. se impun mai multe centre turistice cu dotări variate pentru turism din care se organizează excursii.Univ. aici găsindu-se şi centrele turistice care polarizează dinamica turistică. Bucovina. Maramureş. M. tratamente în staţiuni balneare şi climaterice.Bucegi.12 Astfel în cadrul României se deosebesc mai multe provincii cu caracteristici distincte date de asocierea elementelor naturale şi a celor antropice. M. creste. M. Provinciile turistice din România Provincia turistică Carpatică este cea mai extinsă spaţial. Simon Tamara (2001). pajişti alpine şi subalpine. numeroase izvoare şi lacuri. sociale etc. M. explorări carstice. În cadrul lor sunt diferite tipuri de obiective antropice (culturale.) • concentrarea elementelor istorice şi de cultură ca şi a celei mai mari părţi din infrastructură în depresiuni şi în lungul văilor mari.Godeanu.Cozia. În cadrul ei se separă două mari categorii de zone turistice. M.Căpăţânii. faună cinegetică valoroasă etc. Bucureşti. 2. Prima include masivele muntoase(M Gutâi. excursii în circuit etc. 12 Cândea Melinda.Ciucaş. M. M. izvoare minerale. Cele mai însemnate zone sunt: Oaş.2. aflate în apropiere).. M. platouri.Ceahlău.România. intense păduri de conifere şi foioase.Călimani. odihnă.Iezer.Făgăraş. M.anumit grad de complexitate atât ca potenţial turistic şi infrastructură cât şi ca mod de desfăşurare a activităţilor turistice). Banat. vulcanic.Harghita. Ciuc-Gheorghieni. Buzău. areale pentru pescuit sau vânat.Buzăului. excursii în circuite care reunesc principalele localităţii etc.Ţarcu. • activităţi turistice specifice–drumeţii pe trasee montane cu durată şi grade diferite de dificultate. M. Bistriţa. M.Şureanu. alpinism. carstic. M. M.) concentrate în localităţi dar şi obiective naturale (îndeosebi lacuri.Rarău-Giumalău. unele rezervaţii naturale etc. drumeţia constituie forma principală de turism.Hăşmaş. . aici sunt cabane. M. caracteristicile ei fiind date de: • predominarea elementelor naturale (relief glaciar. vârfuri ascuţite.Rodnei. văi importante cu numeroase aşezări precum şi porţiuni din munţii vecini. istorice. Erdeli G.

București 2003 . Sulina singurul oraş din Deltă şi Tulcea – centrul turistic din nordul Dobrogei din care se pătrunde în inima Deltei). recreere. în jurul oraşelor Târgu Mureş. Ţara Oaşului. Babadag etc.balneoterapie. centre viticole renumite ca Ostrov) Delta Dunării (grinduri pe care se află sate mici pescăreşti. o infrastructură bine dezvoltată. în jurul oraşului Bistriţa zona Someşul Mare. poteci marcate sau nemarcate. Măcin. renascentist etc. Alba Iulia zona sud transilvană).Infrastructura tradiţională 13formată din drumuri forestiere.. Medgidia.) şi două axe turistice: axa Carasu (Cernavoda-Medgidia-Constanţa) şi axa dunăreană (Ostrov-Cernavoda-TopaluHârşova-Măcin-Issacea) care se caracterizează prin mnumeroase urme de civilizaţie materială încă din cele mai vechi timpuri. Sighişoara şi Medias zona Mureşului transilvan. localităţi turistice cu importanţă istorică Adamclisi. baroc. Depresiunea Maramureş. XVIII-XIX etc. Se adaugă elemente ale cadrului natural (lacuri sărate rezultate prin prăbuşirea exploatărilor de sare pe seama cărora s-au dezvoltat staţiuni balneare. biserici din lemn. cetăţi ţărăneşti. Sibiu. provincia Dealurilor Transilvane se caracterizează printr-o dotare corespunzătoare mai ales în oraşe. Se impun două zone turistice • Dobrogea de Sud inclusiv litoralul (condiţii optime pentru odihnă. În restul Dobrogei se adaugă mai multe centre turistice cu importanţă mai mică (Cernavodă. canale braţele Dunării pe care se face navigaţie. Editura Oscar Print.). – Tehnologia turismului. iar infrastructura şi dotările sunt variate dar cu o distribuţie diferită. biserici în stil gotic. peisaje inedite etc. • Provincia Dealurilor Transilvaniei include partea centrală a României desfăşurată între ramurile Carpaţilor. Această provincie are caracter complex. castele şi palate. dar apariţia unor centre de turism rural în cadrul depresiunilor Sibiu şi Făgăraş sau în arealul BistriţaCluj. Precumpănesc obiectivele istorice şi cultural tradiţionale (cetăţi şi ruine de cetăţi antice şi medievale nu numai în oraşe dar şi în sate.). cabane sau refugii a fost completată în ultimul timp prin apariţia mai ales în cadrul depresiunilor şi în lungul culoarelor de vale a numeroase aşezări în care s-a dezvoltat agroturismul (Depresiunea Dornelor. lacuri. clădiri din sec. 13 Stănculescu G. Munţii Apuseni) Provincia turistică Dobrogea cuprinde spaţiul dintre Dunăre şi Marea Neagră. fapt dovedit de clasarea pe locul I pe ţară a judeţului Constanţa în ceea ce priveşte numărul de locuri de cazare. rezervaţii naturale floristice. geomorfologice. Constanţa şi Mangalia sunt cele mai însemnate centre turistice. În cadrul acestei provincii se disting câteva zone turistice cu caracter complex în jurul unor mari centre turistice (în jurul oraşului Cluj-Napoca • • • • zona Someşul Mic. elemente turistice naturale se îmbină cu cele antropice. în apropierea oraşelor Făgăraş.

Celelalte oraşe constituie centre turistice însemnate care polarizează activităţile turistice pe spaţii mai mici fiind în acelaşi timp localităţile din care pornesc fluxuri spre zonele vecine din Subcarpaţi şi Carpaţi. Ploieşti). Provincia Câmpia Română are o extindere mare. Elementele cu importanţă turistică sunt – un relief fragmentat cu multe forme deosebit de pitoreşti.Bahlui. Băile 1 Mai şi Băile Tinca de importanţă naţională sau locală. regiuni cu un poteţial turistic natural variat dar doar parţial valorificat. Provincia dealurilor şi câmpiilor din vestul ţării reprezintă o provincie turistică de mare importanţă care are în compunere Dealurile şi Câmpia de Vest. Argeş. Activităţile turistice se desfăşoară în oraşele mari (Timişoara. Băile Felix. Prahova) şi în staţiunile balneare sau climaterice situate aici.) şi prin peisajele caracteristice anumitor regiuni (podgorii şi livezi renumite). lacuri sărate şi izvoare minerale. . Se conturează două zone turistice complexe ce au ca centre polarizatoare oraşele Suceava . biserici aparţinând diferitelor epoci şi stiluri. Prahova-Argeş. XIV-XVIII. Provincia dealurilor din sudul României include Subcarpaţii şi Podişul Getic. numeroase muzee etc.Vrancea. un bogat fond etnofolcloric tradiţional. Călimăneşti. Arad. biserici şi mănăstiri din sec. palate şi edificii reprezentative din sec. Zalău. XVII-XIX. XVIII-XIX. Oradea. Această provincie este relativ aproape de Bucureşti şi de alte oraşe din câmpia Română care se constituie şi principalele zone emiţătoare de turişti. Baia Mare) în care sunt concentrate obiective îndeosebi social-culturale şi istorice şi o infrastructură bine reprezentată. pe seama cărora s-au dezvoltat multe staţiuni balneoclimaterice–Slănic Prahova. Lugoj. Infrastructura este relativ bună fiind localizată cu precădere în lungul văilor principale (Olt. XIX-XX. biserici vechi din sec. o salbă de lacuri şi păduri de agrement. Oltenia de Nord). Se impune zona Bucureştiului care include oraşul dar şi o parte din câmpia limitrofă. Govora. dotările turistice sunt slabe şi sunt reprezentate doar de câteva hoteluri situate în oraşe. Se pot adăuga axele turistice ale văilor Teleajen şi Doftana. Jiu. În partea de sud a Podişului Moldovei se poate delimita o altă zonă turistică – zona Bârlad. • • zona turistică Bucovina şi Iaşi zona turistică Jijia. Săcelu). alături de oraşele mari situate în interiorul acestei zone. XVXVI. obiectivele de interes turistic ca şi cea mai mare parte din amenajările destinate odihnei şi agrementului sunt concentrate în oraşe (Craiova. vulcani noroioşi şi carst pe sare. cele mai însemnate instituţii cultural-artistice. Olăneşti. şi cu un potenţial antropic diversificat şi bine valorificat. Importante sunt şi staţiunile balneoclimaterice care s-au dezvoltat aici pe seama izvoarelor termale şi minerale de la Buziaş. Satu Mare. Cu excepţia părţii nordice a provinciei turistice. Se separă câteva zone (Buzău. ruinele palatului şi curţii domneşti din sec. podiş şi depresiuni în care specificul este dat de elementele istorice şi de cultură (ruine de cetăţi medievale.Provincia turistică a Podişului Moldovei se desfăşoară în estul României cuprinzând regiuni de dealuri. Ele constituie şi centre din care pornesc fluxuri de turişti spre localităţi turistice mai mici din câmpie (pentru odihnă şi agrement la sfârşit de săptămână) sau din staţiunile din Carpaţii Occidentali. Aici sunt cele mai multe muzee de importanţă naţională. O axă însemnată în perspectivă va fi Dunărea. edificii din sec. un echipament turistic variat etc. Piteşti.

Tușnad. Vatra Dorna) 2. iodurate sau suflatate. Nămolurile terapeutice 4. Factorii climatici de cura 8.3.de pe litoral marin – Techerghiol. Lacurile cele mai folosite in balneoturism: . prezintă un deosebit interes terapeutic. se împart in trei categorii: 14 Stănculescu G. Slanic Prahova. Calimanesti. 3.din Câmpia Română – Balta Alba. varietatea conținutului lor. Nămolurile terapeutice. Factorii naturali de cură în turismul balnear14: 1. Ocna Sugatag. Mangalia. Ocna Murea. Lacurile terapeutice 3. Baile Herculane. datorează calităților fizico – chimice ale apelor lor si ale unor particulelor ca fenomenul de heliotermie si salinitate ridicata. termic. Plantele medicinale 7. Apele minerale si termominerale volumul rezervelor. minerologic. Formele de turism România dispune de un excepțional potențial balnear care concentrează o varietate de factori morali de cură. România dispune de importante rezerve de nămoluri terapeutice care după originea si calitățile lor fizico –chimice. Editura Oscar Print. Lacul Amara. Emanații de gaze terapeutice 5.).. Lacurile terapeutice. 1. . Lacul Sărat. .din masivele de sare din zonele dealurilor sub carpatice sau de podiș (de la Sovata. Ele sunt localizate in principal intre zona de contact intre dealuri si podișuri cu arealul montan (stațiunile Covasna. Salinele 6. de care se leagă o parte importanta din activitatea balneoturistica a României. Ocna Dej. Aeroionizarea Existenta acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneo climateric si valorificarea lor pentru tratarea unor game largi de afecțiuni. acestea reprezintă principalul factor natural de cura din tara noastră. Apele minerale din tara noastră au un conținut deosebit de variat in elemente chimice si de aceea prezintă o mare complexitate si diversitate sub aspect fizico-chimic. București 2003 . Ocna Sibiului. Apele minerale și termominerale 2.2. apele acestor lacuri sunt clorurate sodice. –Tehnologia turismului. calitățile terapeutice.

Borsec.sapropelice.Emanațiile naturale de dioxid de carbon. acestea includ: . este dependent de mediul înconjurător. 6. Ocna Sibiului. Sangiori Bai. Aceasta implica: aerul . In urma cercetărilor de bioclimatologie medicala sau evidențiat mai multe bioclimate cu calități terapeutice: . 5.bioclimat sedativ indiferent din câmpia de vest. agricultura si alte domenii de activitate amplificării sistemelor de transport. Moneasa. nămoluri negre. Sovata.bioclimat tehnico stimulant specific altitudinilor de peste 800 m si pana la circa 2000 m. purtătorul resurselor sale.Emanațiile naturale de hidrogen sulfurat. Factori climatici de cura pot fi utilizați in menținerea sau ameliorarea stării de sănătate a organismului uman prin climatoterapic. sunt din ce in ce mai solicitate balneomedic. exploatări intensive a resurselor naturale.Turbe descompuse chimic la: Poiana Stampu. . 4. Praid si Cacica. Baile Felix. creșterii considerabile si intr-un ritm rapid înregistrate in industrii. Borsec. specific munților vulcanici Oaș – Caliman – harghita. cat si in cura externa ca bai de plante. Dezvoltarea societății presupune mediul înconjurător la doua tipuri de de gradări: • Unul ca urmare directa a exploziei demografice. atât in prepararea unor medicamente. Ocnele Mari si Marii Negre.sonora . Astfel ea se constituie intr-un important factor de cura pentru multiple afecțiuni. obiectul si domeniul de activitate si de desfășurare a sa.bioclinat excitant de câmpie si litoral: . Covasna. Prahova. . sunt utilizate ca mofete la Baile Tusnad. . . dealurile si podișurile pana la 600 -1000 m.solul .. Acest valoros fond balnear al tarii noastre este dublat dea servi de particularități. Buziaș. Vatra Dornei. Turismul mai mult ca oricare domeniu de activitate. Lacul Sarat.Bai si Santimbru Oas fiind unice in Europa. Amara. In afara noastră aeronizarea prezintă valori moderate. Salinele constituie un important factor de cura.medio a unei stațiuni.apa Popularea . Slanic Moldova. sulfuroase. dar sunt zone unde acestea sunt mult mai ridicate (Baile Felix. 7.peisajul . a expansiunii orașelor. Aeruconizarea. Tusnad.Nămoluri minerale de izvor de la Sanghiorzi Bai. influenta climatului aeroelectric cu o aeroinizarea bogata. sunt intalnite la: Sugag. comunicații. sporind astfel valoarea balneo. Slanic. Emanații naturale de gaze termice. 9. Mangalia. baze de tratament. Baile Herculane). predominant negativa are efecte benefice asupra organismului uman în principal de sedare. specifice lacurilor: Techerghiol. Borsec. aceasta reprezentând „materia sa prima”. Plantele medicinale ca factori naturali de cura. Harghita Bai. se afla la Targul Ocna.

sejurul de 6-12 zile pentru practicarea sporturilor de iarna in munții Postăvarul.sejur de 6-12 zile pentru odihna si tratament in Sinaia. Postăvarul. Sinaia . marcate. mediul beneficiază de pe urma turismului. „Maramureșul – ținut de legenda”. situează România printre tarile cele mai favorizate. persoanelor fizice si chiar organelor centrale si de control in acest domeniu. specifice diferitelor zone ale tarii. Aceasta este rezultatul: a) concepție greșita de valorificare a unor resurse turistice. Munții Mehedinți. Zonele si stațiunile turistice beneficiază de priorități pentru ameliorarea si protecția mediului înconjurător prin măsura si programe speciale. Retezat. 1 Mai. o alpinism in munții Bucegi. Apuseni. Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie. o Sejur scurt pentru sfârșit de săptămâna sau cu ocazia diferitelor sărbători: Crăciun. diversitatea obiectivelor turistice naturale si antropice. „pe urmele lui Dracula”. in tara noastră este creat un cadru juridic solid. care vizează asigurarea si încurajarea dezvoltării turismului. pe interese cat mai variate.pădurilor Degradarea . Parâng. Tusnad. Harghita. in Maramureș. Candel. zone. Valoarea potențialului turistic al României. Piatra Craiului. normele generale si speciale. drumeții pe trasee montane. faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora total sau parțial. Munții Bucegi. având posibilități de practicarea a unui „turism total”. Munții Sejurul care poate fi: . reflectat in sistemul de legi. In ceea ce privește protecția si conservarea mediului. anul Nou. Complexitatea si atractivitate potențialulului turistic al Carpaților Romanești se poate materializa in organizarea unor programe turistice specifice ca: o excursii. majoritatea intrând în unul din cele două tipuri:conservarea și reabilitarea mediului. florei.rezervațiilor si monumentelor naturale . Azuga. . Bucovina. Cernei. cure de teren in Muntii Bucegi. Punerea in valoare a acestuia presupune conceperea unor programe turistice originale si atractive. Există multe exemple de acest gen. caracterizata prin varietatea si armonia formelor de relief. o o Acțiuni de orientare turistica.turism rurali în culoarul Rucar – Bran. . b) presiuni directe a turiștilor asupra peisajului.. . Făgăraș. . precum si răspunderile ce revin societăților. Retezat. in munții Bucegi.obiectivelor antropice • Altul mai puțin agresiv cu caracter sezonier care decurge din folosirea mediului înconjurător pentru activități de turism si agrement. precum si existenta unor resurse cu caracter de unicat. Ceahlău.produse tematice ca de exemplu: circuite situate in zone montane: Turul mănăstirilor din Bucovina. Piatra Craiului. puncte sau obiecte turistice.Speoturism in Munții Apuseni. Predeal Poiana Brașov. hotărâri si alte acte normative care stabilesc principiul. Oltenia de Nord.

stațiuni balneoclimaterice precum și fondul cinegetic Romanesc. rezervațiile naturale . Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă prin valoarea și diversitatea atracțiilor. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice. Dintre itinerarile turistice care pot fi practicate in Delta Dunării exemplificăm: o București – Tulcea – Murighiol – Babadag – Enisală – Histria – Mamaia – Constanța – București. astfel are în vedere construirea unor structuri noi. . . Între acestea se evidențiază: • plimbări cu vaporul. . Erdeli G. dar și modernizarea celor existente. Biblioteca Facultăţii de Geografie . • Oradea – Beius – Stana de Vale – Cabana Lasu – Cabana Valea Draganului – Alesd – Oradea. Structurile turistice ale alimentației și tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de agrement și prestări servicii. .tururi de litoral. Simon Tamara (2001).Univ. Bucureşti.sejururi de 6 – 12 zile pentru odihnă și pentru cură helio – marină. artă populară. Bogăția si varietatea potențialului turistic din Delta Dunării o individualizează. care nu sunt suficient de bine dotate din punct 15 Cândea Melinda. • București – Pitești – Curtea de Argeș – Bâlea Lac – Cartisoara – Avrig – Sibiu – Ramnicu Valcea – Pitești – București.România. • sejur de 12 -21 de zile pentru tratament balnear.degustări de vinuri de la Mulfatlar. Între programele turistice ce pot fi organizate evidențiem: . dar totuși ar fi loc și pentru mai bine.programele gastronomice cu specialitățile pescărești. Diham – Predeal – București: • București – Sinaia – Predeal – Paraul Rece – Rasnov – Bran – Rucar . • programe speciale de pescărit și vânătoare. principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie. Edit. În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor. folclor. • București – Sinaia – Bușteni – Predeal – Brașov Victoria – Podragu – Bâlea Lac – Băile Cascada – Lacul Vidraru – Curtea de Argeș – București.Dintre numeroasele trasee si itinerarii turistice specifice zonei montane amintim15: • Bușteni – Cabana Gura Diham – Poiana Izvoarelor. • agrement nautic. o București – Tulcea – Chilia Veche – Sulina – Crișan – Maliuc – București. România este foarte bine reprezentată.Targoviste – București.Cheile Turzii – Câmpeni Albac – Huedin – Cluj Napoca. Potenţial turistic şi turism.echitație la Mangalia. o importantă destinație artistică. Itinerarii turistice specifice litoralului românesc al Mării Negre este: • București – Constanța – Eforia Nord – Mangalia – Adamclisi – Mulfatlar – Constanța – București. • Cluj Napoca . hidrobuzul sau bărcile pe canalele Deltei și pe lacurile interioare. generând o multitudine de programe turistice.programe oferite naturaliștilor.. .

Turismul în România.Cele mai reprezentative peşteri din România sunt: Peştera Vântului şi Meziad din Munţii Pădurea Craiului. Peştera de la Gura Dobrogei (Podişul Casimcea). Defileele Jiului. alpinism (ex. avene. Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass – media.Ouşoru din sudul Munţilor Suhard) -cheile. V. Cormaia) -formele de relief carstic (peşteri. Depresiunea Între Râmnice. TV 2.) se impun prin spectaculos şi inedit. Creasta Cocoşului. umane și financiare puse la dispoziția sa. Urlătoarea. Acestea din urmă necesită modernizări masive. Polovragi.prin fizionomie şi pitoresc aparte sunt între cele mai căutate pentru drumeţie. Ocna Mureş. doline. Economică Bucureşti. a progresului și a civilizației. cascada Iadolina. Munţii Locvei (Cărbunari. prin înălţime (cele 11 vârfuri carpatice româneşti care depăşesc 2500m). multe sunt şi rezervaţii naturale. vf. cheile Bicazului.Elena). Prin valorificarea resurselor naturale. Istriţa. internet. Vânturariţa -Buila) sau masive (Hăşmaşul Mare). Câteva din peşterile României prezintă picturi rupestre şi urme de viaţă materială din pleistocen cum ar fi cele de la Pescari (Defileul Dunării). -forme de relief pseudocarstic sunt dezvoltate pe sare. Ocna Sibiu. polii etc. Renumite prin marea densitate şi varietate a formelor carstice sunt: platourile din Munţii Aninei (Iabalcea. Cloşani din Podişul Mehedinţi. Manifestarea cererii turistice și dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de factori demografici.4 Obiective turistice din România Obiective turistice naturale reprezintă acele elemente ale cadrului fizico-geografic dintr-un loc ce au vocaţie pentru turism. Biblioteca Facultăţii de Geografie. între ele instituindu-se o relație de interdependență. Putnei. Ialomiţei. psihologici. defileele şi cascadele . care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism. Sf. turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice. Colonovăţ). Munţii Pădurea Craiului (Damiş-Zece Hotare) unele creste sau bare calcaroase (Piatra Craiului. lapiezuri. Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură. . Ravniştea. Ocna Dej etc.) 16 Glăvan.de vedere al bazei tehnico – materiale. se aseamănă cu formele de relief carstice şi se impun în peisaj în Subcarpaţi (Meledic pe valea Slănicului de Buzău. Topolniţa din Podişul Mehedinţi. dar și introducerea unor noi forme de agrement și extinderea rețelei de servicii. Edit. prin vederea panoramică Vârful Omu din munţii Bucegi sau Vârful Moldoveanu din Masivul Făgăraş. Cuciulat (Podişul Someşan). Gheţarul Scărişoara şi Peştera Urşilor din Munţii Bihor. Oltului sau Dunării. mai importante sunt16: -vârfurile principale din masivele montane sau deluroase care constituie o atracţie prin fizionomie(Detunatele.  Obiective turistice oferite de relief sunt numeroase şi frecvent asociate. Peştera Muierii din Munţii Căpăţânii. Pietrele Doamnei).(2000). gips şi brecia sării. organizatorici.

V. se pot separa: -creste. Obiective turistice de natură geologică18. Pâclele Mici. Geografia turismului. Creasta Făgăraşului etc. martori de eroziune impuse de existenţa locală a unui anumit tip de rocă (cristalin. Alpii Scandinaviei. blocurile eratice etc. din Carpaţi. insulele legate prin cordoane de nisip. În acest sens. Retezat. Dunării. Ceahlău.creste zimţate. sunt dezvoltate îndeosebi pe conglomerate şi calcare în munţii Ciucaş. Se impune peisajul glaciar carpatin complex din munţii Rodnei.Turismul în România. 18 Glăvan. -formele de relief din lungul ţărmurilor îndeosebi falezele (Bretagne). zidurile de andezit bazaltoid de pe Firiza. Siretului. puncte fosilifere). Parâng.-formele de relief vulcanic (conurile. La noi în ţară se impun câmpurile de dune din Delta Dunării.). câmpurile de nisip -ergurile sahariene. craterele. aglomerate. doar de cei care şiau făcut din acestea un hobby (ex. cenuşă etc. -stânci cu forme deosebite rezultate din eroziunea diferenţială şi acţiunea mai multor agenţi externi. . Edit. abrupturi cu baza acoperită de grohotişuri -ex. La noi în ţara forme de relief vulcanic bine păstrate se întâlnesc în Munţii Călimani şi Harghita. Bucureşti. măgurile aparţinând neckurilor etc. -formele de relief create de vânt (dunele de nisip în Franţa. Economică Bucureşti. Creasta Cocoşului din Gutâi. ţărmul românesc înalt cu faleză şi cel cu plaje şi delte). eruptiv. turnuri. -vulcanii noroioşi-forme de relief create prin acumularea şi solidificarea noroiului argilos scos la zi de gazele din adânc (Pâclele Mari. văile.). Haşag pe valea Visei.). la Carei sau în sudul Olteniei. kumurile din Asia Centrală etc. -formele de relief glaciare create de gheţarii pleistoceni (circurile. Tipice sunt în vestul masivelor Călimani-Harghita. ziduri. Hanu Conachi. Piatra Craiului. plajele.).). -formele de relief rezultate în urma proceselor de meteorizare şi gravitaţionale (abrupturi cu blocuri prăbuşite la bază. Andreiaşu din judeţul Buzău. -forme de relief rezidual. Canada etc. creasta de granite şi cuarţite din Culmea Pricopan. Băile Homorod ) -platourile şi conurile vulcanice rezultate în urma proceselor de acumulare şi consolidare a diverselor produse vulcanice (lave. Se pot menţiona în acest sens: Detunatele din Munţii Metaliferi cu coloane de bazalt. hornuri. . alunecări de mari proporţii. ravenări de mari dimensiuni cum ar fi cele de la Râpa Roşie de lângă Sebeş sau Groapa Ruginoasa din Munţii Apuseni )17. coloane şi blocuri rotunjite din culmea Pricopan. 17 Dinu Mihaela (2002). Bucegi. hrube şi văi de sufoziune dezvoltate în loessurile dobrogene sau din lungul Prutului.ex. platourile vulcanice. Făgăraş. calcare etc. Editura Didactică şi Pedagogică. deltele etc. morenele. Etna sau Vezuviu în Italia. coloanele de bazalt de la Racoş. Pot fi şi unele fenomene inedite care stârnesc interes sau care sunt folosite într-un anumit scop.(2000). Pe ansamblu sunt mai puţin căutate. Biblioteca Facultăţii de Geografie. prezente la nivelul interfluviilor alpine.

. emanaţii de CO2. spre ele conducând alei. Praid etc. Moneasa. plante perene din diferite părţi ale Globului (multe cu carcter exotic).-focurile vii. -mofetele. Slănic Prahova.Unele au şi grupuri de cercetători. biologice. rolul recreativ este dominant.fenomen rezultat din autoaprinderea gazelor naturale din adânc care ies la suprafaţă în lungul faliilor. rezervaţii geologice şi paleontologice (ex. arbuşti. Copou la Iaşi). Academiei . -regiuni puternic accidentate tectonic care stârnesc curiozitatea cunoaşterii (ex. la Terca în bazinul Slănicului de Buzău şi Andreiaşu pe valea Milcovului). Geografia Umană şi Economică. Tuşnad. fisurilor etc. mai rară sau care prin frumuseţe stârneşte interes (ex.pădurile din marginea localităţilor sunt căutate mai ales pentru pentru recreere la sfârşit de săptămână. puncte de alimentaţia. II. Cele mai însemnate sunt19: . Gura Humorului. recreeative. plante specifice mediului acvatic sau celui alpin etc. falia San Andreea din California. culoarul tectonic Timiş . decorative. dar la noi sunt într-o anumită măsură cunoscute şi necontrolat valorificate. de unde renumele căpătat şi numeroasele legende ţesute asupra acestora -ex. Între parcele sunt alei iar denumirile plantelor importante sunt indicate prin panouri sau tăbliţe (ex. antrenamente şi concursuri sportive –Slănic Prahova). -cariere cu un anumit tip de rocă.. mijloace de recreere –ex. granitul de Greci. în unele locuri. Covasna etc. fie prin plantaţii. Vaşcău. chihlimbarul de la Colţi). prin amenajări speciale în pădurea iniţială ( alei. Edit. Suslăneşti pentru impresiunile fosile de peşti şi plante din oligocen etc. Strunga din Bucegi pentru fauna cretacică. (ex. folosite în tratamentul anumitor boli (circulaţia periferică) în puncte amenajate (ex. Moacşa lângă Curtici. Peştera Ucigaşă de la Balvanyos. Ocna Dej.). Băneasa pentru Bucureşti. -puncte fosilifere. pentru turism. Pădurile au atât funcţie economică (mai ales pădurile situate la marginea marilor oraşe cu activitate industrială intensă) cât şi funcţie de recreere.). 19 xxx (1984). parcul din faţa cetăţii Suceava). dar ele ar putea reprezenta obiective importante pentru activităţile cu elevii la unele teme geografice. -vechi ocne de sare sau saline care au fost amenajate pentru diferite activităţi turistice (balnear-Tg. Vatra Dornei. Geografia României. se adaugă pentru grupuri restrânse şi pentru alte activităţi cum ar fi vânatul şi culesul fructelor de pădure. marmura de Ruşchiţa. Săvărşin. Simeria. uneori cu arbori aduşi din diferite locuri din ţară sau străinătate (Dumbrava Sibiului).Cerna Obiective turistice cu caracter biogeografic-sunt numeroase.). suprafaţa este parcelată iar gruparea speciilor în acestea se face după o tematică care îmbină mai multe criterii ştiinţifice (arbori şi arbuşti subtropicali. -parcurile dendrologice sunt suprafeţe în limitele unei localităţi în care după un anumit plan au fost plantate specii de arbori. Ocna. -pădurile parc se află în unele sectoare ale oraşelor mari şi au rezultat fie. uneori sunt şi sere cu specii tropicale. necunoaşterea efectelor nocive pentru respiraţie a condus frecvent la moartea animalelor şi accidental a oamenilor.

arbuşti.în care sunt protejate anumite specii de mamifere (capra neagră. au spaţii cu amenajări speciale pentru odihnă. lalea pestriţă. pădurea Valea Putnei din estul munţilor Giumalău. Borsec. Vişeu. În România cele mai importante sunt la Bucureşti. păsări (pelicani. aspretele pe Vâlsan). păduri de tip turistic străbătute de trasee turistice. Există însă şi rezervaţii în care se impune un anumit component floristic. peşti (lostriţa pe Bistriţa. Poiana Stampei etc. Iaşi. -locuri unde există specii de plante endemice sau animale strict protejate fără a fi rezervaţii naturale (îndeosebi cu liliac sălabtic. el constituind chiar un simbol pentru localitatea în moşia căruia se află. Galaţi etc. Mai mult la anumite date calendaristice în acele locuri se organizează sărbători folclorice care atrag numeroşi turişti (ex. cele mai multe sunt concentrate în Delta Dunării. (ex. frecvent constituie rezervaţii naturale (la vest de Buzău pădurile Spătaru şi Crâng. Munţii Baiu). Călimani). plante de parter din diferite locuri de pe Glob. -grădini şi puncte zoologice sunt spaţii amenajate care cuprind specii de animale captive din ţara noastră iar cele mai mari şi din afară Constituie locuri de vizită. Herăstrău. îndeosebi pentru copii dar şi de studiu (Grădina Zoologică Băneasa. bălţile Dunării sau în munţii înalţi. Tuşnad. -rezervaţii naturale complexe în care alături de specii rare de plante. sere. Buzăului la Harţagu şi Viforâta. în M. stârci etc. (ex.). frecvent sunt suprafeţe mai mari în care există pâlcuri de molizi sau fagi. Călăraşi. Jibou. Sărbătoarea narciselor la Vad în Depresiunea Făgăraş. ierbare etc. -păduri în regiunile montane. joaca copiilor.). Sărbătoarea castanului de la Tismana. ursul carpatic). de deal şi podiş care sunt străbătute pe anumite trasee turistice (ex. animale ce au însemnătate distinctă fiind protejate. bujorul sălbatic de la Zaul de Câmpie). unele elemente inedite ale reliefului sau alcătuirea geologică (dominant în masivele carpatice). gradul de dotare este diferit.-grădinile botanice sunt parcuri amenajate în conformitate cu un plan strict ştiinţific. Cluj-Napoca.) . -parcuri pentru recreere şi odihnă . etc. forestiere sunt în mai mică măsură introduse în literatura turistică şi ca atare sunt frecventate doar de specialişti sau de cei care doresc să le cunoască cu un scop didactic sau ca hobby. Cişmigiu. turbăriile de la Mohoş. -rezervaţii faunistice . În această grupare intră mai multe categorii cum ar fi: păduri de interes cinegetic. se adaugă valoarea peisajului. păduri cu folosinţă pentru campare aflate în grade diferite de amenajare. Titan în Bucureşti). Tecuci. conţin specii de arbori.). egrete. iar în câmpie stejari cu înălţime şi diametre foarte mari şi care au o vârstă care depăşeşte 150 ani. cele mai mari sunt organizate în jurul unor lacuri (frecvent antropice).Bucegi pe versantul prahovean. Sărbătoarea înfloririi liliacului sălbatic de la Ponoare. activităţi cultural-sportive etc. -păduri cu arbori seculari (Slătioara din estul munţilor Rarău. colecţii de plante rare. bujor). în M. Comana etc. la Snagov.există în toate oraşele numărul fiind în funcţie de mărimea acestuia. colectiv de cercetare. -rezervaţii botanice.

Fiind localizate atât în munţi cât şi în regiunile deluroase (Munţii Măcin) şi chiar de câmpie (Balta Mică a Brăilei). Mehedinţi. La noi. în cadrul ei există 15 rezervaţii naturale strict delimitate între care sunt spaţii pentru turism. Subcarapaţii Gorjului etc. În cadrul lor există areale strict ocrotite care au caracter ştiinţific şi spaţii limitrofe protejate dar în care activităţile turistice sunt permise doar sub control ecologic ( ex: cele 2 areale din Munţii Retezat). Primul a fost cel din Munţii Retezat care are acest statut din 1935. există perioade în care aceste acţiuni se realizează organizat sau individual. elemente de geologie sau de relief protejate etc.). agricole etc. BucşaniDâmboviţa. . tratamente balneare. 20 Dinu Mihaela (2002). Spre exemplu toamna se practică pescuit sportiv de rang naţional şi internaţional îndeosebi pentru ştiucă şi crap pe marile bălţi sau vânat de raţe sălbatice şi iepuri în Delta Dunării. Bucureşti.). -parcurile naturale constituie o categorie aparte stabilită după anul 2003. Ele constituie o regiune în care valoarea deosebită a componentelor naturale. Parcul naţional Rodna etc. multe din ele rarităţi au impus protejarea totală faţă de activităţi economice (exploatări forestiere. miniere. în cadrul lor sunt rezervaţii ştiinţifice în care nu se pătrunde decât cu autorizaţie specială şi spaţii în care sunt trasee turistice şi unele amenajări necesare practicării acestuia (ex.20 -rezervaţie a biosferei reprezintă o regiune naturală care a căpătat un regim de protecţie şi folosinţă specială. terenuri cu diverse culturi) unde activităţile turistice (îndeosebi cele legate de agroturism. dar în ultima vreme au fost create şi în unele localităţi din regiunile colinare (Pod. Parcul naţional Retezat. . specii de plante şi animale rare. Geografia turismului. mai multe sate cu activităţi agricole etc. Haţeg) -păstrăvăriile-sunt spaţii amenajate pentru înmulţirea şi creşterea salmonidelor şi valorificarea lor economică. fiind încadrată ca "sit natural" cu valoare de patrimoniu mondial. Au suprafeţe mari dar variabile de la caz la caz. aflate sub protecţie în care sunt colonizate anumite grupuri de animale în scop ştiinţific dar şi pentru vizite turistice (Vânători Neamţ. Editura Didactică şi Pedagogică.) -locuri unde se pot practica vânătoare sportivă şi pescuitul sportiv. etc) se asociază cu cele de natură economică ( se exclud formele care conduc la diferite poluări).parcurile naţionale sunt spaţii delimitate în majoritatea situaţiilor în regiunile muntoase. Din 1979 el este în acelaşi timp şi rezervaţie a biosferei. Ca urmare în afara spaţiilor ocrotite (rezervaţii.-parcurile zoologice reprezintă areale de pădure îngrădite. Obiective turistice legate de ape.Cele mai multe sunt pe văile carpatice. acest regim îl are Delta Dunării împreună cu Câmpia lagunară Razelm-Sinoie şi o fâşie de pe platforma litorală. pescuit. Ele sunt în număr de 6.) şi unde se practică un turism ecologic sunt şi suprafeţe (vatra satelor. După 1990 au mai primit acest statut încă 10 regiuni. în cuprinsul lor intrând şi localităţi rurale.

Mangalia (21. în afara faptului că în vecinătatea lor sunt obiective turistice de altă natură. Edit. carbogazoase. Cozia-Bivolari. izvoarele carbogazoase şi cu apă plată.Pişota. intermitente. • calităţile tonifiante ale apei pentru înot şi terapie.5°C).  21 Obiectivele turistice de natură antropică xxx (1984). Băile Herculane) dar şi apele termale extrase prin foraje utilizate în ştranduri (Oradea. Arad (21. Băile Herculane. Băile Tinca (25°C). Siret) în ultimii ani au fost reînviate “expediţiile nautice” ale plutaşilor de odinioară dar prin folosirea unor ambarcaţiuni sportive moderne. Lunca Bradului-Topliţa (22. carstice) reprezintă obiective însemnate pe traseele turistice (Bâlea. în perimetrul Vadu Oii–Topalu.).. la cele mari şi adânci se adaugă navigaţia de plăcere şi instrucţie. Timişoara (20. Cele mai importante izvoare termale de la noi din ţară sunt la Moneasa (23-32°C). Vaţa de Jos (35-38°C). Bega. etc. sunt baze pentru pescuit. Timişoara). Zănoaga.5°C). diferite sporturi.2°C). Olt) au ca element de atractivitate distinct lacurile de acumulare (Dunărea. Academiei . pescuit etc. Geografia Umană şi Economică. au valenţe turistice multiple. Băile Felix(48-69°C). arteziene. au constituit şi reprezintă mediul necesar omului şi activităţilor sale inclusiv pentru turism. fie termale şi mezotermale etc. Apele minerale de pe teritoriul României se pot grupa în 11 categorii (oligominerale. • navigaţia care facilitează turism local şi internaţional (Constanţa. au impus amenajări balneare sau pentru turism. arsenicale. Tinca. alcalino-feroase. dar şi în afara lor. Gâlcescu.2°C).). (temperaturi peste 50°C). 1 Mai. Capra. staţiuni care sunt valorificate diferit (recreere. Băile Tuşnad (21°C). 1995). Borsec. recreere. Băile Olăneşti(32. fie ca mijloc balnear (Cozia. înot etc. Ighiu. sunt valorificate şi pentru folosinţa apei în consumul turiştilor. Răbăgani(23°C) etc. Băile Herculane (62°C în cazul apelor din foraje). odihnă frecvent folosite la sfârşit de săptămână. Geografia României. odihnă. canotaj. Bucura. Mangalia). înot). alte lacuri din regiunile montane (glaciare. pentru (Năvodari. -lacurile. Terchirghiol. constituie locuri de agrement. alcaline. sulfuroase. instrucţie etc. Olt. -marea sub raportul importanţei turistice trebuie privită în mai multe sensuri: • litoralul cu peisaje puternic antropizate şi unde există obiective turistice variate izolate sau grupate. ele însele se pot încadra în această direcţie. feruginoase. geisere. Geoagiu (34°C). clorurate sodice. Argeş. Amenajările hidrotehnice şi hidroenegetice (pe Bistriţa. tratament.Apele. salmastră care dispun de nămol sapropelic există amenajări pentru tratamente balneare (Lacul Sărat de la sud de Brăila. Bucureşti-Foradex). plimbări cu şalupe. Pe râurile mari din ţară (Mureş. Călimăneşti-Căciulata. cele din ocnele prăbuşite-Slănic etc. -râurile atât în localităţile pe care le străbat.Alături de acestea sunt pe de-o parte izvoarele termale cu grad de mineralizare variat care au o largă căutare în tratamentele terapeutice (Felix. Eforie. Amara. sulfatate. indiferent de forma sub care există.Vatra Dornei. În acest sens sunt21: --izvoarele fie că sunt minerale. Ţicleni. Costineşti) dar şi în cele două municipii (Constanţa şi Mangalia). sunt solicitate în diverse forme de practicare a turismului (odihnă. (I.) folosite şi pentru canotaj. radioactive) şi reprezintă o valoroasă resursă turistică (tabel nr. Tuşnad. Zăton) . iodurate. ) atât prin consum dar mai ales pentru asigurarea unor tratamente specifice. Mureş. la unele lacuri cu apă sărată.. Ca urmare. Mangalia Nord.5°C). II.

acestea sunt construite în diferite stiluri arhitectonice (romanic. Mărăşeşti.Constituie rezultatul gândirii şi activităţilor multiple ale oamenilor de-a lungul mileniilor. secession.). case boiereşti. Muzee. clasic şi neoclasic. XX. cetăţi ţărăneşti (Prejmer. renascentist. se găsesc în xxx (1984). greceşti (Histria. Aegysus. Mărăşti. Sibiu. Lozna. Saschiz. • • • Edificii civile (îndeosebi din sec. Brad –Zargidava. se identifică în Transilvania şi Banat. neolitic (cultura Înglobează elemente ale creaţiei umane rezultate de-a lungul secolelor. Cucuteni). Tomis. cule (Oltenia). Hărman. Cluj-Napoca. empire. care au fost construite şi refăcute în secole diferite. Timişoara. sculptură. construcţii şi plăci comemorative.).  Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică • • urme de aşezări şi culturi din paleolitic (Ştefăneşti pe Prut). Sunt concentrate îndeosebi în spaţiul aşezărilor. Academiei 22 . Peleş) etc. apoi peste tot biserici de lemn ortodoxe. Se includ: . se pot separa. vestigii ale unor aşezări dacice (Sarmisegetuza dacică. ele relevând atât curente artistice naţionale cât şi influenţa unora de rang internaţional care au fost adaptate. conace. Mediaş. XVII-XX) care poartă pecetea influenţelor artistice naţionale a celor exterioare sau o îmbinare a acestora. Sibiu. ştiinţele naturii. Blidaru. Cluj-Napoca. la nivelul României. Hunedoara dar şi altele din localităţi mai mici. Alba Iulia. Soveja. Biertan. În această grupă se includ22: Obiective turistice de natură istorică care în majoritate sunt urme de cultură materială şi vestigii de aşezări şi cetăţi din epoci diferite. eclectic şi al academismului francez. Iaşi. brâncovenesc. troiţe. Majoritatea sunt situate în oraşe sau în localităţile natale ale personalităţilor respective. gotic. se includ palate (în marile oraşe). Craiova. Geografia Umană şi Economică. gotic şi neogotic. moschee. • ruinele unor cetăţi medievale (la Suceava. Oradea. Cetatea Neamţului. Constanţa. Sighişoara. • locuri de bătălii însemnate pentru istorie indicate prin mausolee. Iacobeni. baroc etc. mai multe tipuri de edificii realizate în stilurile arhitectoniceromanic. Timişoara. Apulum. În acest sens. sinagogi etc. pictură. dar există şi disparat în afara acestora. uneori sate. XIX şi în cea mai mare parte a sec. Calatis). Mateiaş). Napoca sau cele din lungul Dunării şi din Dobrogea. (modern în ultimele decenii). II. biserici din piatră şi zidărie în stil bizantin dar transpus diferit de la o epocă la alta (mai însemnate fiind cel muşatin în Moldova. artă populară. colecţii inedite de obiecte etc. Moşna în Podişul Hârtibaciu). monumente. Renaştere. Deva etc. biserici întărite (în Transilvania) etc.). Carsium. cimitire ale eroilor (Călugăreni. Alba Iulia. Noviodunum). expoziţii şi case memoriale constituie o categorie largă cu profil extrem de variat (istorie. baroc. Geografia României. Oituz. Costeşti. Bucureşti. Podul Înalt. Edit. statui şi busturi ale unor personalităţi. daco-romane (Sarmisegetuza Ulpia Traiana. Şelimbăr. Alma Vii. Axiopolis. castele(Transilvania. Oradea. construcţii în stil clasic în sec.Dierna. modern). mănăstiri.Biserici. Monumente. Între acestea remarcabile prin dimensiuni şi valoare artistică sunt cele din oraşele mari: Braşov. brâncovenesc în Ţara Românească etc.

Prin construcţii şi obiecte se redă specificul satului românesc din diferite zone etnofolclorice. Gura Teghii. continuitatea toate acestea împletindu-se cu ingeniozitatea şi inventivitatea reflectate în creaţii de civilizaţie materială. stâne. Covasna. originalitatea. Edit. târgurile-concurs ale olarilor etc. Ceramica populară se lucrează încă în aproape 200 de centre din toată ţara. Simon Tamara (2001). Lopătari. Sebeş. se adaugă piese de mobilier în judeţele Bihor (Budureasa). Trăsăturile fundamentale ale culturii populare româneşti sunt autenticitatea. dintre care o parte însemnată sunt legate de redarea artistică şi tradiţională. Importante sunt cele de la Novaci. porţi. furculiţe. Sunt mai puţine ele reflectând un anumit stil de construcţie sau mod de exploatare economică specifice unor perioade istorice. instalaţii tehnice care datează din secolele XVII-XVIII. Geografia României. ceramică albă smălţuită la Horezu. Maramureş. Geografia Umană şi Economică. Negreşti-Oaş. XVI-XVII în Moldova pe râul Bărlad. înfiinţat de Dimitrie Gusti în 1936). Biblioteca Facultăţii de Geografie 24 xxx (1984). de ciclurile vegetative ale diferitelor plante. obiecte de uz gospodăresc etc. festivaluri artistice populare. Renumite sunt: Muzeul Satului din Bucureşti (primul din ţară. furci de tors. planul înclinat de la Covasna.  Obiective cu caracter economic24. cusături. biseici) aflate în diverse sate care au devenit renumite prin acestea. Cele mai însemnate au caracter complex incluzând case. XVIII. Curţisoara-Gorj..Univ. Hunedoara. mori din piatră sau de vânt. Olt.  Obiective turistice cu caracter etno-folcloric23 care pun în evidenţă obiceiuri străbune. Se pot separa: • • • • • Muzee cu profil de artă şi arhitectură populară. ceramică roşie lustruită la Săcel (Maramureş). calea ferată cu cremalieră de la Oraviţa-Anina. artă populară. Porţile de Fier sau de pe Bistriţa. Argeş. ceramică neagră lustruită cu pietre albe de râu la Marginea (Suceava) şi Poiana Deleni (Iaşi). din Culoarul Bran-Rucăr. Sărbătorile populare. ţesături. Vlădeşti (Vâlcea). în cântecul şi dansul popular. Alba. Vaideeni. barajele de la Vidraru. în creaţia literară orală. Oboga (Olt). Academiei . ştiinţele naturii etc. unitatea în varietate a fenomenelor. II. târgurile şi nedeile legate de păstorit. Someşul Cald. Lotru etc. Gorj. Saligny la Feteşti-Cernavodă.). Huta Certeze. farul genovez de la Constanţa. în datini. din satele din Mărginimea Sibiului. obiective ale creaţiei populare.oraşe (diferite ca număr şi tematică) dar şi în unele aşezări rurale (aici au caracter de colecţii dominant cu tematică istorică. Erdeli G. Se impun obiectele din ceramică artistică. Goleşti-Argeş. Potenţial turistic şi turism. podurile peste Dunăre realizate de A. vechi exploatări de aur 23 Cândea Melinda. Edit. Bucureşti. Construcţii de lemn (case. Sighetul Marmaţiei. Andreiaşu. linguri realizate de creatori populari talentaţi din mai multe sate din judeţele Vâlcea. acareturi ţărăneşti. Aici sunt porţile masive cu bogate decoraţii în judeţele Marmureş. Prislop. Bujoreni-Vâlcea. Între cele păstrate sunt unele poduri din piatră din sec.România. furnale vechi în Banat din sec. Vâlcea. muzeul locomotivelor (Reşiţa). Suceava lângă cetate. Dumbrava Sibiului. Ateliere şi colecţii de linguri. obiceiuri. Harghita.

revoluţiei din 1989). Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică. 1941-1944. Babadag. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară.Măgura. piatră. Turda etc.). Regiune montană pitorească. locurile în aer liber unde sunt concentrate rezultate ale creaţiei artistice populare (sculpturi în lemn. își păstreaza frumusetea după mai bine de 450 de ani. Cadrul natural și istoric al zonei Bucovina este situată în partea de nord a României. intrate în patrimoniul turistic mondial. Capitolul II Zona Bucovinei 1. Târgu Ocna. cărbune. În această grupare se includ toate festivalurile artistice (îndeosebi muzicale). datorată în primul rând mânăstirilor. .(Roşia Montană). ardezie. piatră .). sare (Cacica. în nord-vestul Moldovei. cimitire ale eroilor (1916-1918. Hobiţa. fier-Galaţi. Lăzarea etc. petrol (Sărata Monteoru)  Alte obiective artistice sau comemorative. cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate. Cimitirul Vesel de la Săpânţa) sau culte (taberele de sculpturi în lemn. Slănic. Galaţi.

Aceste monumente în ansamblul lor constituie un limbaj specific.Cele mai reprezentative monumente din perioada medievală sunt concentrate în Bucovina. conservate cu grijă. Geografia României. Spațiu încărcat de istorie și trăiri însemnate de-a lungul timpului pentru toți românii. fiind de la un capăt la altul o succesiune de peisaje patriarhale. Nu intamplator de altfel. iar temeiul lui il constituie tradiția creștină. Bucovina este o regiune de un pitoresc unic. această zonă. religios. Edit. Academiei .25 25 xxx (1984). Caracterul acestui limbaj este. iar multisecularele monumente de arhitectură cu fresce interioare și exterioare din acest colț de țară au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de artă universal.Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României. un limbaj de imagini. Geografia Umană şi Economică. vestită astăzi în întreaga lume. II. care vorbesc de la sine și bucura nespus ochiul și sufletul trecatorului. ca si cel al întregii culturi medievale. a fost distinsă în anul 1975 cu premiul internațional “Pomme d’Or” de către Federația Internațională a Ziariștilor și Scriitorilor de Turism.

pe jos. obiceiurile şi meşteşugurile. Sunt. la masa culturii române. agricultura tradiţională. altele prin bunul simţ al oricărui turist adevărat. artizanatul. satele autentice şi oamenii prietenoşi. în România. spaţii culturale care au obosit. Bisericile şi mănăstirile sunt fascinante. toate fac parte din mozaicul Bucovinei. este proiectată ca un model dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare. unele dintre ele fiind unice. alături de cererea turistică. există posibilitatea găzduirii turiştilor. pe drumurile spre mănăstirile pictate. respiri o gură de aer curat. şi-a păstrat aerul tonic al tinereţii cultu-rale. şi prietenesc. ce îndeamnă la odihnă şi drumeţie. cu porţi lucrate manual. Odihnitor. Puţine sunt locurile din România unde cultura. Întregul cadru natural al Bucovinei constituie un adevărat monument al naturii. Puţini sunt cei care nu au auzit măcar de albastrul de Voroneţ. Care nu mai pot aduce nimic nou în cultură. potenţialul turistic face parte integrantă din oferta turistică. el dispune de o serie de obiective de mare interes turistic şi ştiinţific. acestora oferindu-li-se camere aranjate şi mobilate în stil bucovineantradiţional. Aici. Măști. Bucovina poate aduce. la un nivel din ce în ce mai înalt. dar ochiul şi sufletul obosesc repede şi caută altceva. Când spui Bucovina. costumele populare. sau de Suceviţa. Buchenwald este ţinutul în care basmele sunt înca aievea. Zona Bucovina. din destin periferic. Pădurile adînci şi apele cristaline sub cerul de un albastru pur fac din această zona o poartă spre Rai. însă fără a fi monoton. istoria şi religia se împletesc mai bine şi mai frumos decît aici. o adevarată cetate. cu elemente folclorice de o valoare deosebită. Bucovina. tapițerii și covoare. Bucovina nu a avut vreme să fie macerată de malaxorul care destramă eroi şi tradiţii. Bukowina. Turistul are posibilitatea să guste din preparatele culinare şi băuturile specifice zonei. Demn de reţinut este faptul că turiştii au ocazia să fie serviţi cu produse alimentare naturale. şi mergi. Poţi experimenta esenţa României. o promisiune de excelenţă a culturii române. din inima Moldovei. una din cele două laturi. ouă vopsite. fără „modele” culturale autoritariste. mobilier. Gospodăriile ţărăneşti au case mari. cultura română respiră tânăr şi liber. care au dus faima locurilor până departe. un spaţiu cu vocaţie culturală europeană. nu doar o manastire! Dar există încă atâtea locuri minunate. anvergura şi excelenţa unui spaţiu care. atâtea alte atracţii care merită luate în seamă. unele ocrotite de lege. dacă încetineşti. fără inhibiţii. obiecte din lemn sculptate. În viziunea de marketing turistic. ale pieţei turistice. pajiştile pline de verdeaţă. fără „eroi civilizatori”. ca unitate turistică. a bogatelor resurse de care dispune. frumuseţea naturii. broderii și covoare care sunt încă elemente al vieții cotidiene. Cultura istorică şi tradiţiile. stânele izolate şi turmele de oi. Aici. costume tradiționale. cu acoperişuri colorate. mireasma pădurilor de brad. olărit. Bucovina este un spaţiu cultural tânăr şi nealterat. de Putna. care respiră numai prin nările trecutului. te gândeşti fără să vrei la manastirile pictate. Bucovina este un loc care te răsplăteşte la fiecare pas. cu faţade sculptate în lemn sau piatră.Bucovina este cunoscută pentru folclor. O altă caracteristică a turismului rural din Bucovina este valorificarea în întregime a produselor realizate în gospodarie. unde se află mormântul lui Ştefan cel Mare. . satele pitoreşti. costume. în orice perioadă a anului. Mulţi turişti se reântorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reântâlni cu aceste mâncăruri delicioase. Meșterșugarii continuă tradițiile moștenite din generație în generație. armonios.

situat la vest de Bistriţa Aurie şi dominat de mai multe vârfuri care depăşesc altitudinea de 1600 m: Omu (1931 m). forme reziduale curioase. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării. care rar depăşesc 1200 m. cu consecinţe însemnate asupra tuturor elementelor fizico-geografice. cu dispunere radiară faţă de conul vulcanic principal. Este alcătuită din masive. Munţii care alcătuiesc masivul Suhard se desfăşoară sub forma unui triunghi prelung. definirea lui ca sinteză a geografiei pământului românesc. Potențialul turistic al zonei Bucovina Situarea geografică face ca în limitele acestui teritoriu să-şi dea întâlnire elemente biomorfologice specifice centrului. Munţii Stânişoarei. Obcina Feredeu. Depresiunea Dornelor.2102 m) din ţara noastră şi oferă aspecte de relief aparte.1588 m. 2 . orientate NV-SE pe direcţia generală a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. paralele între ele. în proporţie de 1/3. teritoriul se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. Obcinele Bucovinei. Vârfurile cele mai înalte cunosc condiţiile mediului subalpin. format din numeroase culmi prelungi. Popasul Mestecăniş. toate acestea reeditează principalele particularităţi ale cadrului natural al ţării. care începe din vest seria unităţilor muntoase alcătuite din fliş poartă pe spinarea sa câteva „ cocoaşe “ . constând din vârfuri ascuţite. etajarea formelor naturale pe verticală. Regiunea de podiş este mai coborâtă în medie cu 200 m faţă de cele mai estice culmi muntoase. Obcina Mare la est de valea largă a Moldoviţei. tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţia nord-sud şi în general.Gura Humorului. teritoriul cuprinde două importante unităţi de relief: regiunea muntoasă. estului şi nordului continentului european. În ansamblu. grupe de masive şi complexe de culmi. masivele Giumalău-Rarău. Regiunea muntoasă se include Carpaţilor Orientali. câmpuri întinse de grohotişuri. Obcinile Bucovinei reprezintă un sistem de culmi muntoase. Vf.1291 m. De la vest la est. caracterizându-se printr-un relief neted (Depresiunea Dornelor) şi câmpuri de lunci şi terase desfăşurate în lungul văilor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc.1086 m) şi cu profil transversal asimetric. culoarul depresionar Vatra Dornei.Câmpulung Moldovenesc. Ouşoru (1639 m). Sistemul de depresiuni din zona muntoasă constituie importante arii de discontinuitate morfologică faţă de regiunile înconjurătoare înalte. tipologia ecosistemelor. separate între ele prin culoare adânci şi arii depresionare: masivele Suhard şi Căliman. versanţi cu microrelief de alunecare. Pietrosu. Cu excepţia caracterului concentric. Culoarul depresionar al Moldoviţei). paralele între ele. Obcina Mestecănişului se desfăşoară ca o culme prelungă cu altitudini din ce în ce mai scăzute spre SE (Vf. Suhardu (1709 m). martori de . dintre care cea mai înaltă este vârful Paşcanu (1479 m). Lucina. armonia peisagistică a teritoriului justifică până la un punct. fiind alcătuit din platouri structurale. ce reprezintă 2/3 din suprafaţa totală şi regiunea de podiş.Proporţionalitatea.Gura Humorului. relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine. platouri structurale. Mestecăniş. Masivul Căliman este cel mai înalt şi cel mai impunător munte vulcanic (Vf.

Cacica. văi asimetrice. în timp ce culoarul Văii Siretului. Depresiunea Rădăuţi reprezintă forme de relief neted. înălţimea medie 450 m. printre care şi V. în faţa Obcinelor. Solca) (N. Cota maximă este în dealul Ciungi (692 m). Are o altitudine de 320 m. Depresiunea Liteni este situată în NE Podişului Fălticeni. aici se întâlnesc interesante sisteme ecosisteme depresionare. care îl străbate prin mijloc) a fost studiat cu interes de mai mulţi geografi. Se întinde între culoarele văilor Moldova şi Suceava-Siret. Ea corespunde treptei celei mai coborâte a Podişului Sucevei.natură. dar de dimensiuni mai mari. 1973) 3. . Bărcăuanu în lucrarea sa Podişul Moldovei. ca urmare a apropierii de munte şi a adâncirii reţelei hidrografice. Ea a fost creată în primul rând de numeroasele monumente ctitorite cu mai bine de 500 ani în urmă. Podişul Sucevei (460 m. Pop. Analizând modul cum se îmbină componentele mediului. uneori terasat şi cu altitudinile cele mai coborâte. depresiuni erozivo-denudaţionale. om. Depresiunea Rădăuţi este aşezată între râurile Suceava şi Suceviţa. în epoca lui Ştefan Voievod (căruia chiar contemporanii i-au spus „ cel Mare”) şi a urmaşilor săi care sau străduit să-i continue opera. Câmpia piemontană Baia este situată în lungul văii extramontane a Moldovei.denumit astfel după apa Sucevei. Dezvoltarea durabilă a turismului în zonă Bucovina. culoare morfologice de vale. economie. aici se află cele mai pitoreşti depesiuni de contact dintre unităţile muntoase şi cele deluroase (Depresiunea Rădăuţi. Compartiment al Podişului Moldovei. Este partea de podiş cea mai fragmentată şi cea mai erodată. cu alunecări de teren şi forme structurale. subunitate înaltă a podişului Ssucevei. are altitudine de 528 m. are o faimă turistică pe care doar litoralul românesc o întrece. văi largi cu fund mlăştinos. cu o altitudine medie de 360 m. Podişul Suceava-Fălticeni. El consideră că cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Dealurile piemontane Marginea-Ciungi se întind la poalele Obcinelor spre est. Teişoara). este de formă asemănătoare cu masivul deluros Dragomirna. până în albia majoră a Sucevei.eroziune şi denudaţie. Cea mai înaltă dar şi cea mai fragmentată subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea-Ciungi. Ei au reuşit ca alături de „stilul moldovenesc” din arhitectură. în bazinul superior al Şomuzului Mare. Culoarul Văii Siretului are în ţinutul Sucevei 6-8 km lăţime. cu turbării şi ape subterane mineralizate (Depresiunea Dornelor). iar în zona de confluenţă cu râul Suceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare cu o lăţime de peste 12 km. cota maximă este 528 m (Vf. regiunea Bucovina se caracterizează printr-un inedit indiscutabil: aici se desfăşoară unul dintre cele mai spectaculoase sisteme de culmi muntoase paralele între ele (Obcinile Bucovinei). Podişul Dragomirna este cea mai tipică parte a podişului Sucevei prin toate caracteristicile geomorfologice proprii Podişului Moldovenesc: monoclin cu forme structurale (cueste şi platforme). Este cuprins între culoarele văilor Suceava şi Siret. Câmpia piemontană Baia.

instituţii de cultură şi artă) şi implicarea unui număr tot mai mare de persoane. care deşi complementară sau derivată (faţă de funcţia sau destinaţia iniţială) poate deveni dominantă şi cu efecte benefice multiple. conform teoriei lui N. ineditul. Ea constă în faptul de a găsi adeseori suport . care afirmă că „nicăieri pe tot pământul romanesc nu se afla pe un spaţiu atât de mic. se impune mai ales prin componentele aparţinând timpurilor istorice. ca de altfel şi cel natural se constituie ca un factor fundamental de dezvoltare a turismului. Acestora li se adaugă şi calitatea de atractivitate turistică. produsul turistic. Intrarea în aria de interes şi apoi în circuitele turistice consacrate este marcată în România încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. Este un reflex firesc care marchează grupuri tot mai mari de persoane si care determină astfel intrarea în circuitul cunoaşterii. stilul. Fenomenul se accentuează în perioada interbelica şi mai ales in ultima jumătate a secolului trecut. prin turism. a unor noi destinaţii şi obiective. mănăstiri fortificate. În al doilea rând . prin simbolistică determinând impactul emoţional pentru realizări ale trecutului . merită amintită remarca istoricului D. al apartenenţei la o anumită epocă social istorică. forma. În primul rând. cu un dublu impact: intrarea în aria de interes a tot mai multor categorii de obiective antropice (cetăţi feudale. monumente comemorative . cuprinde totalitatea factorilor de atracţie aparţinând cadrului natural şi antropic. atâta bogăţie de istorie romaneasca. Atractivitatea turistică a obiectivelor de natură antropică are o conotaţie complexă. atâta bogăţie de amintiri scumpe ale trecutului”. Componentele patrimoniului turistic antropic au intrat în aria de interes turistic pe măsura manifestării tendinţei omului modern de a se cunoaşte pe sine prin cunoaşterea celor mai reprezentative realizări ale umanităţii. la adăpostul munţilor şi codrilor s-au aflat primele capitale ale statului feudal Moldova) Suceava). Un atribut deloc neglijabil este şi acela al vechimii. obiectivele în sine reprezintă realizări efective cărora. să creeze „ un stil moldovenesc” şi in pictura murală. culoarea. Potenţialul turistic. ce se deplasează către arii de destinaţie. unde „consuma” într-o maniera aparte. Doar aici. În acest sens.închegat în ultimii ani de domnie a lui Ştefan cel Mare. când aşezăminte şi unele localităţi devin puncte de interes pentru turismul elitist. strălucit reprezentat de frescele exterioare ale unor biserici. Potenţialul turistic antropic. Ceangă. Onciul. din cele mai vechi timpuri si până astăzi. muzee. Ei generează fluxuri turistice cu arii de provenienţa interne sau internaţionale. caracteristicile lor structurale precum dimensiunea şi materialul de construcţie utilizat. case memoriale. În Bucovina. biserici cu valoare artistică. aproape fiecare loc are o amintire istorică. turistică. Ele rezulta fie din soluţiile de edificare sau prezentare fie din modul de amplasare intr-un context natural sau antropic care le evidenţiază valenţele. aici s-au înălţat cele mai multe din ctitoriile Moldovei. valorificaţi prin intermediul angajărilor turistice. ornamentele le atribuie calităţi cum ar fi unicitatea sau originalitatea. rezultat din potenţial şi amenajarea acestuia. aici sunt ruinele celor mai vestite şi puternice cetăţi (Cetatea de Scaun a Sucevei). deoarece este ştiuta o alta trăsătura a omului modern. o altă caracteristică a timpurilor actuale. care nu reprezintă decât jaloane în formarea civilizaţiei româneşti actuale. Aceasta componentă importantă a potenţialului turistic si-a adus astfel o contribuţie esenţială la individualizarea turismului de masă. aparţinând la categorii umane variate.

edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Mărul de Aur” acordate de Uniunea Internațională a Jurnalistilor și Scriitorilor din Turism). în mod diferenţiat. toate dând adevărata măsură a valorilor autentice ale societăţii. . A. . .) și prezintă scene unice prin compoziția lor grafică. desimii rețelei hidrografice. . gradului mare de împădurire a suprafeței județului.pentru echitație. .ecoturism A. Vânătoarea și pescuitul Vânătoarea și pescuitul și-au găsit din totdeauna condiții. realizate în mod treptat în condiţii social istorice diferite. El ţine de civilizaţia materială. Turismul și pelerinajul religios Ținuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie. . . „verde de Sucevița” etc. Mănăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI în timpul domniei voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș. tradiții și obiceiuri străvechi.de tranzit. . cultural (religios).pentru vânătoare și pescuit. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. ca intensitate sau modalitate. de esenţă spirituală.de recreere. odihnă și agrement. Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile exteriore și interioare. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneț”. de cultură.pentru sporturi extreme.de congrese și reuniuni.rural.balnear. ctitorii medievale care atestă o permanență spirituală și istorică a locuitorilor acestor meleaguri. datorită varietatii formelor de relief.moral în evadarea cunoaştere. . . într-un trecut considerat ca ideal sau sursa de inspiraţie de creaţie sau Întregul ansamblu al obiectivelor de natură antropică alcătuieşte un potenţial valorificabil din punct de vedere turistic.pentru sporturi de iarnă. Geneza la Voroneț. monumente unice și mesteșuguri specifice. B. .

.Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din țară: . cu elemente folclorice de o valoare deosebită. . Agroturismul Turismul rural(agroturismul) detine o pondere considerabilă. Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din tara: . acestora oferindu-se camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional. . biserici. . Putna. gradului mare de împădurire a suprafeței judetului. Craciun.Rarăul. .). hramuri bisericesti).Turismul de pelerinaj. conservanți sau compusi chimici sintetici. Turismul rural din județul Suceava se caracterizează prin mai multi factori determinanți: dintre cei mai importanti factori am putea aminti: Calitatea peisajului natural și numeroasele obiective turistice de factură religioase. Acestia sunt motivati de considerente spirituale si se manifesta mai ales cu ocazia sarbatorilor religioase traditionale (Pasti. . muzee. practicat în cea mai mare masură de turiștii străini. În podis. se vânează (pe lângă unele răpitoare). turiști fiind motivați de ideea de învața și de a cunoaște lucruri noi despre aceste locuri. Gura Humorului și în general în localitațile învecinate mănăstirilor.Munții Bistritei. etc.Giumalăul. La acestea se adaugă calitatea aerului și a apelor.Călimanul. Turismul sportiv Vânătoarea și pescuitul și-au gasit din totdeauna condiții. Demn de reținut este faptul că în cadrul gospodăriilor agroturistice sucevene. mai ales a vestitelor izvoare cu apă minerală. fără aditivi. Câmpulung Moldovenesc. . Datorită unui exces de spatiu în gospodăriile țărănesti (mai ales în zona de munte a județului) există posibilitatea gazduirii turiștilor în gospodărie.Suhardul. iepurele și în ultima vreme fazanul (Patrauți). D.Rarăul. C. desimii rețelei hidrografice. Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară.Suhardul. . E. atrași de frumusețea și de încărcătura cultural-istorică a obiectivelor turistice (manastiri.Giumalăul. Turismul cultural Turismul cultural in România este in general de natura religioasă. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei. practicat în majoritatea cazurilor de turisti români. datorită varietății formelor de relief. aceasta trasatură fiind definitorie pentru bucovineni. turiștii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale.Călimanul.Munții Bistritei. Aceasta forma de turism comportă o latură informațională. .

mreana. Panaci. Broșteni. principalele instituții utilizate de cei veniti la tratament. sodice și bicarbonate utilizate în tratarea unor afecțiuni ale aparatului locomotor. situată pe strada Bogdan Vodă. datorită izvoarelor minerale. ele adăpostesc sanatoriul balnear și clubul statiunii. Călăria se practică la herghelia din localitatea Rădăuți. Poiana Negrii. dar in special in statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei. Sporturile de iarnă se practica pe tot cuprinsul zonei. avatul și știuca. vizitatorul întâlnește două clădiri. Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o plăcuta ambianță urbanistică: pe lânga vilele și construcțiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare și cartiere de blocuri. Izvoarele minerale din zonă erau cunoscute încă din anul 1790. iepurele și în ultima vreme fazanul (Pătrăuți). Vatra Dornei. orașul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri. care apar pe teritoriul localităților: Poiana Cosnei. Astfel. După al doilea razboi mondial. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei. Pe hipodromul de lângă crescătorie se organizează concursuri hipice. pentru nămol și cu secții de hidroterapie. În apele de munte. urmând ca pe parcursul timpului acest număr să se dubleze. Stațiunea dispune de doua baze de tratament. Prezența izvoarelor minerale. care numai în zona orașului acoperă peste 10. Dorna Candrenilor. Neagra Sarului si Drăgoiasa. O . cu căzi pentru băi carbogazoase. Saru Dornei. Ortoaia. Dârmova. Spre sfârșitul secolului al XIX lea au început sa fie folosite băile de namol care utilizau nămolul extras din tinovul de la Poiana Stampei.000 ha. Aici se găsesc pârtii atât pentru începători. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasa în manejul amenajat în incintă. Glodu. “Parcul orașului” situat la poalele Dealului Negru este principala zonă de concentrare a izvoarelor minerale precum și a instituțiilor balneare si turistice. construite în 1895. În stațiune se poate face și cură de teren. Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orașului Vatra Dornei și a tinutului înconjurător îl constituie patrimoniul forestier. iar în cele de podiș cleanul. zăcămintele de ape carbogazoase constau într-un numar de 37 izvoare. pe aleile parcului. crapul. Pe lângă cura externă. se poate face și cură internă. se vânează (pe lângă unele răpitoare). Dornișoara. Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe țară. locul principal îl ocupă păstrăvul și lipanul. dar primele amenajări în scop terapeutic au avut loc abia în 1845. Stațiunea Vatra Dornei funcționează în regim permanent și este renumită pentru climatul ozonat. cât și pentru avansați. nămolul de turbă și izvoarele minerale carbogazoase. dispune si de pârtii de schi si săniuțe amenajate (pe pantele muntilor Dealu Negru. Turismul terapeutic Turismul în scop terapeutic este practicat în special în depresiunea Dornelor și Câmpulungului. Râurile județului oferă condiții deosebit de favorabile pentru pescuit. care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m ).100 de locuri în vile si complex. cardiovascular si ale sistemului nervos periferic. impunătoare prin dimensiuni si prin stilul baroc în care au fost concepute.În podiș. Runc si Bârnarel). F. impun o notă specifică acestei zone. Chiar la intrarea în parc. Stațiunea dispunea de o capacitate de 1.

localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneză din Bucovina oferă gazduire și „Muzeului Minorităților”. având teritoriul foarte bogat în ape bicarbonate-ferginoase. ca și altarul Sf. este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute stațiuni balneare din Carpații Orientali. Maria. pentru că atunci este sărbătorită cu mare fast Sf. Barbara. alese drept locuri de veşnica odihnă de domnitorii Moldovei. Capitolul III Studiul de caz Mănăstirile din Bucovina 1. Sarea de la Cacica Existența comunei Cacica este strâns legată de munca ce se desfasoară de la 27 și până la chiar 48 de metri adâncime în interiorul salinei. Mănăstirile bucovinene-scurtă prezentare Originalitatea Bucovinei o formează locaşurile sfinte. refugii ale credinţei. sfânta ocrotitoare a lucrătorilor în adâncuri. Ascunse de lumina zilei se află lacul sărat. Aici jos domnește constant o temperatura de 4 grade C.nouă bază de tratament și odihnă a orașului o constituie cea a Hotelului Intus. peștera piticilor și imensa sală de dans. Cacica. reprezentând în acelaşi timp autentice opere de artă în care cunoscătorii au găsit o sinteză a inspiraţiei de origine bizantină cu influenţa Renaşterii . 15 august este o dată care trebuie reținută. Orașul Vatra Dornei.

Biserica Arbore(1503)-hatmanul Luca Arbore. Compoziţia culorilor (albastru de Voroneţ . Mănăstirea Humor (1530) . se poate face o diferenţiere în mai multe categorii de aşezăminte religioase. După rangul ecleziastic şi după. ca valoare artistică cu picturile murale de la San Marco din Veneţia. monumente de importanţă universală. Acestea sunt singurele biserici pictate. roşul de Humor. Ele au fost pictate în epoca lui Petru Rareş. Suceviţa (verde). Moldoviţa (galben) şi Arbore (combinaţie de culori). Familia Movileştilor ) fiecare cu culoarea sa specifică .” Alte mănăstiri vizitate şi apreciate de turişti sunt Mănăstirea Dragomirna (1609) a lui Anastasie Crimca. mănăstiri şi schituri. Ele pot fi considerate şi deţinătoarele multor relicve de artă (manuscrise cu miniaturi strălucite. giuvaeruri. fiind situată de istoricii de artă înaintea bisericilor din Athos şi Pisa. Humor (roşu) . Ctitoria logofătului Teodor Bubuiog. Aceste mănăstiri prezintă scene unice prin compoziţia lor grafică scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. Ctitoria lui Petru Rareş. la iniţiativa vărului său. La o analiza comparativă din punctul de vedere al vechimii. Alexandru Lăpuşneanu. care prin fresce continua tradiţia lui Petru Rareş. Frescele exterioare. Leonard da Vinci sau Michelangelo. Ctitoria boierilor Movileşti. împreună cu nordul Moldovei a fost denumită şi ”Tara de Sus”. Suceviţa. galbenul de Moldoviţa şi verdele de Suceviţa – culorile de fond ale frescelor) a rămas încă necunoscută iar prospeţimea picturilor este nealterat. Petru Rareş. „de o mirifică exuberanţă cromatică” sunt comparate. la Şcoala de pictori moldoveni ce luase fiinţă la Voroneţ. Mitropolitul Grigore Roşca. prin amploarea şi efectul lor decorativ. Demne de amintit sunt : Mănăstirea Voroneţ (1488). Putna lui Ştefan cel Mare(1466) Slatina a lui Alexandru Lăpusneanu(1561) Solca lui Ştefan Tomşa . modul de funcţionare. Probota(1530). la care se adaugă un şirag de mănăstiri ctitorite de foşti mari domnitori şi boieri moldoveni de-a lungul timpului (Muşatinii . biserici. Mănăstirea Moldoviţa (1532). Aceste monumente au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii şi de asemenea Federaţia Internaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) le-a decernat Premiul internaţional „Pomme d’ or” (1975). Ctitoria lui Ştefan cel Mare. . dar mai ales a stilurilor in care au fost realizate .occidentale din secolele XV-lea şi al XVI-lea.Ştefan cel Mare. Geneza şi Judecata de apoi la Voroneţ. Voroneţul este cea mai valoroasă prin picturile sale monumentale. socotită azi ca una dintre cele mai alese realizări artistice populare ale Europei. încheie seria marilor monumente din epoca formării şi apogeului stilului moldovenesc. Alexandru cel Bun . obiecte religioase de mare preţ aduse de la Muntele Athos) din vremurile cele mai înfloritoare ale voievo zilor moldoveni. Regiunea istorică BUCOVINA. acestea pot fi catedrale. Raşca. Voroneţ (albastru) . Campulung Moldovenesc si Rădăuţi din Romania și zona Cernăuţi din Republica Ucraina. Scara virtuţilor la Humor). al cărei teritoriu se întinde astăzi peste zona din apropierea oraşelor Suceava. Ştefan Tomşa. a funcţiilor. Acesta a îndreptăţit pe George Vâlsan (1965) să afirme că :”numai un popor de păstori munteni[…] a putut născoci o astfel de minune artistică. conservate ca atare. piese de îmbrăcăminte brodate. Mănăstirea Suceviţa. Această zonă oferă privelişti de o rară frumuseţe. Opera artiştilor moldoveni anonimi este comparată cu operele lui Giotto.

Cel mai însemnat edificiu religios. unde se găsesc moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava aduse de la Biserica de la Mirăuţi. Zamca. situate în poziţii greu accesibile în special în zona de munte. Ele au avut un rol important după secolul al XV-lea atât pe plan cultural cât şi istoric. Oraşul Suceava. dovezi ale evlaviei românilor căci toate au fost întemeiate de voievozi. este scoaterea sfintelor moaşte pe 24 iunie. ca de exemplu Chilia lui Daniil Sihastru. Hramul bisericii este „Sfântul Gheorghe” (23 aprilie). Bucovina înseamnă pentru fiecare turist în parte o experienţă extraordinară şi în acelaşi timp o călătorie obositoare. iar la nord trecătoarea Prutului cu drumurile lor de comerţ şi propaganda între Apus şi Răsărit. a aşezat mai cu seamă spre hotarul de Apus şi Miaza-noapte a ţării fortăreţe naturale de apărare a credinţei (mănăstiri pentru stăvilirea primejdiei romano-catolice şi pentru întărirea ortodoxismului). se remarcă nu atât prin dimensiuni cât mai ales prin unitatea compoziţiei. Mănăstirile şi schiturile adiacente lor sunt presărate mai ales din partea de vest şi de nord a Moldovei. vizitat de numeroşi turişti români şi străini este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. Multe dintre ele prezintă atractivitate datorita literaturii populare care circula pe baza lor. considerată cea mai veche construcţie medievală de zid din Moldova. Bucovina cuprinde „ un sobor de locaşuri sfinte”. La Suceava în cadrul celor câteva zeci de biserici se remarcă bisericile Mirăuţi. Se impune biserica Bogdana. devenit astăzi un important centru turistic şi recunoscut datorită obiectivelor sale de mare atractivitate turistică. Multe dintre ele sunt ctitorii voievodale şi în perioada lui Ştefan cel Mare au reprezentat tot atâtea marcări ale războaielor şi victoriilor sale. mândru de trecutul său. conform Fondului Religionar din Bucovina (1865). oraş reşedinţă de judeţ este un oraş vechi. Sfântu Gheorghe. Sfântul Dumitru. influentele bizantine. . care se recomandă a fi făcută în timp. „Această bătrâna cetate de scaun. Primul care a cercetat numărul mănăstirilor şi schiturilor în Bucovina a fost Aaron Pumnul. caracterizată de post priveghere şi rugăciune. boieri şi de întreg poporul. preoţi. dar sărbătoarea propriu-zisă care atrage mii de turişti. O alta forma de aşezări monahale o reprezintă schiturile. negustori. sprijinită de voievozi. prin armonia intre dimensiuni. apărând la apus trecătoarea Bistritei. oraşul Suceava. Acest circuit nu poate începe decât din oraşul Suceava.” Astfel caracteriza Enciclopedia României din 1938. dar şi datorită binecunoscutei ospitalităţi bucovinene. a ajuns un fel de târg de interes mai mult local care păstrează din trecut numai bisericile şi ruinele cetăţii. şi Necropola Domnească.Dintre acestea o atenţie deosebită a fost acordată mănăstirilor. Ctitoria Muşatinilor. edificii de mici dimensiuni. precum şi prin pictura murală interioară sau exterioara. El a ajuns la concluzia că în acest ţinut şi-ar duce existenţa 23 de mănăstiri şi schituri. după ce a cunoscut strălucirea. sau răzeşi români. a picturilor realizate şi a unei vieţi monahale ascetice. ce adăpostesc un număr redus de călugări. Bisericile în Bucovina că de altfel şi în Ţara Româneasca. Acest lucru se explică prin faptul că biserica ortodoxă.

Construcţia a durat doi ani (1534-1536).A. aşezate pe lemn de chiparos din secolul al XV-lea. (1522). În Spatele parcului central al oraşului. o prima clădire dărâmându-se din motive necunoscute. Romstorfer. Nu lipsesc decorul policrom. scene din viaţa Sfântului Ioan cel Nou. Are însa o formă mai greoaie şi este realizată cu materiale inferioare. Biserica are o construcţie monumentală: 36 metri lungime şi 16 metri lăţime. realizat prin cărămizi şi discuri smălţuite. Gravurile înfăţişează. El a fost construit în 1561 de Alexandru Lăpuşneanu şi înălţat cu un etaj în secolul al XIX-lea. Zidirea ei a durat opt ani fiind începută în 1514 de către fiul lui Ştefan cel Mare. Clădirea este impunătoare. dar armonioase fiind încoronată de o turlă zveltă. . care actualmente se află în lucrări de restaurare. Picturile din pronaos şi din pridvor sunt mai puţin valoroase. biserica existând în 1401. În partea de răsărit a bisericii se află un masiv turn de clopotniţa. se află Biserica Învierii. dreptunghiular. înconjurată doar de construcţii noi. chiar pe locul unde s-au aflat curţile domneşti din Suceava. Ea este ridicată pe un plan simplu. interiorul este tratat unitar. În interiorul bisericii se află racla moaştelor Sfântului Ioan cel Nou. Ea a fost zidită în 1643 de Vasile Lupu ca paraclis a palatului domnesc. doar că la Suceava pridvorul este închis. Acum se află şi el într-un program naţional de restaurare iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor. Bogdan al III-lea cel Orb şi terminată de Ştefăniţă. suferind de pe urma spălării şi fiind pe alocuri repictate. repetând cu mici deosebiri forma şi stilul bisericii lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ. lipită pe partea nordică. Prima construcţie a fost ridicată probabil în secolul al XIV-lea de Petru Muşat. ca şi frescele mai noi din pridvor. naos şi altar. Tot în centrul oraşului. Deşi podoaba picturală a exteriorului (realizată în 1534) s-au păstrat urme doar pe peretele sudic. Deosebit de valoros este tabloul votiv şi în special portretul lui Ştefăniţă Vodă. dăunează aspectului general al monumentului. zidită în 1551. Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur. se află Biserica Domniţelor cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie). de Elena Rareş. însă apar şi decorul prin frescă. când a fost folosit ca foişor de foc. împărţirea tradiţionala în pronaos. Ea este o copie a bisericilor orăşeneşti cu plan mixt din epoca lui Ştefan cel Mare.Mănăstirea se află chiar în centrul oraşului. Biserica Sfântul Dimitrie (26 octombrie ziua în care se sărbătoreşte hramul). Construcţia are proporţii mici. (Sfântul Ioan din Piatra Neamţ). Moldoviţa. Mai spre vest nu departe de locul Curţii Domneşti se afla Ctitoria lui Petru Rareş. Are un plan triconic şi seamănă cu o alta clădire a lui Petru Rareş. Pe o străduţa care se îndreaptă din centrul oraşului spre Cetate se află Biserica Mirăuţi. Momentan se afla în lucrări de restaurare în ceea ce priveşte pictura interioară. Ea a fost reconstruită în totalitate în secolul al XVII-lea. care au fost curăţate fără a fi refăcute. împodobită cu 12 plăci de argint gravate. Clopotniţa. când s-au adus la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou. fiind mai mult simbolică. în interior se păstrează pictura originală. Faţadele au fost acoperite în întregime cu fresce dar nu s-au păstrat decât parţial pe turlă. Sunt remarcabile frescele din altar şi naos. iar la sfârşitul secolului al XIX-lea ea a fost restaurată de K. numită astfel fiindcă aici erau unşi „mireuţi” voievozii Moldovei. În schimb.

În majoritatea cazurilor.vocabular al limbii romane. Prima dată. Un alt proiect “Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism în Bucovina” vine în întâmpinarea nevoii unei infrastructuri mai perfecţionate. acordate prin programul PHARE 2000. cât şi didactice: pentru a promova ortodoxismul şi pentru a educa oamenii de rand.500 “ dedicate integral obiectivelor istorice şi religioase din judeţul Suceava. Deşi urmând programul iconografic canonic. 2. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atât religioase. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. După trecerea pasarelei peste calea ferată. Folosind culori precum Albastrul de Voroneţ. Pentru Bucovina există o serie de proiecte ce privesc dezvoltarea turismului. povestiri despre începuturile omenirii şi viaţa după moarte. dar nu au turnuri la colţuri.800. Gh.26 Toate acestea programe au în comun o serie de obiective.Mănăstirea-cetate Zamca se situează în zona armenească a oraşului dincolo de piaţa comerciala a oraşului. în acest caz se asistă la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. scenele au fost pictate pe pereţii interiori. deşfăşurat cu ocazia împlinirii în 2004 a 500 ani ce la moartea marelui voievod Ştefan. Meridiane. Părăsind oraşul prin cartierul Iţcani şi urmând drumul E 85. manifestări ce vor antrena” valuri ” de sute de mii de turişti. fiecare pictor a interpretat scenele în feluri uşor diferite.000 pentru realizarea acestui program. Roşul de Humor sau Verdele de Arbore. o inscripţie pe turnul intrării indicând anul 1606. Biserica ridicată pe plan dreptunghiular se află în mijlocul unor incinte de forma unui patrulater neregulat . Într-adevăr. Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă de aproximativ două milioane de Euro din partea Uniunii Europene. 1968. scene din viaţa Sfintei Fecioare şi a lui Iisus Hristos. Bucureşti . Perspective de dezvoltare a turismului religios în Bucovina Potenţialul turistic al Bucovinei nu aste suficient valorificat şi nici serviciile turistice nu sunt diversificate. “Circuit în Moldova de Nord”. Construcţiile actuale datează de la începutul secolului al XVII-lea . Sunt pregătite mari manifestări în toate ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi mai ales la Mănăstirea Putna. toate incluse în programul “ Bucovina de aur “ iniţiat de Ministerul Turismului din anul 2000. pictorii (majoritatea necunoscuţi) au descris poveştile biblice ale pământului şi ale raiului. iar pe cea apuseană o construcţie combinată ingenios cu rol dublu: turn de apărare şi paraclis. nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici. Zidurile sunt întărite cu contraforturi spre exterior şi interior. bisericile au fost întemeiate ca loc al familiilor nobile pentru îngropare. atât pentru sezonul cald cât şi pentru cel rece.. Statul român a acordat suma de 1.000. Bogatul şi variatul potenţial al Bucovinei impune măsuri de dotare şi organizare din ce în ce mai ample la nivelul 26 Epuran. În anul 2003 a fost propus proiectul “ Ştefan cel Mare. apoi extinse către pereţii exteriori. Ed. orice turist îşi poate desfăşura periplul spre obiectivele turistice din Bucovina. Pe latura răsăriteană se află turnul intrării. la dreapta se desprinde o şosea asfaltată care conduce la Mănăstirea Dragomirna.

toate aceste obiective incluse în programele referitoare la dezvoltarea turismului cu precădere cel religios trebuie să fie susţinute de o eficientă campanie publicitară. atât la nivel de judeţ. în general oameni simplii şi una informaţională mai ales în cazul turiştilor străini şi al turiştilor români (intelectuali. practicat de turişti români şi stăini atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri. biserici. Bucureşti 27 . ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la moartea ctitorului Mănăstirii Putna. cat şi în întreaga ţară şi străinătate. Extraordinarele lăcaşe aflate în patrimoniul UNESCO. Salba de mănăstiri din Bucovina reprezintă a doua zonă turistică a României după litoralul Mării Negre. Cea mai vizitată dintre mănăstiri este Mănăstirea Voroneţ. muzee). această situaţie fiind deteriorată de lipsa mijloacelor financiare în cazul turiştilor români si de insuficienta promovare în rândul turiştilor străini.cerinţelor turismului modern. Glăvan V. studenţi. Această formă de turism comportă şi o latură spirituală pentru turiştii români . Mănăstirea Putna se remarcă prin cea mai importantă bază de cazare care se află în lucrări de extindere. Mănăstirea Humorului. chilii. În patrimoniul turistic al ţării ea se impune ca o zonă cu un potenţial turistic de o deosebită importanţă în care se remarcă în primul rând fondul turistic cultural cu momente istorice şi artă feudală. Humor sau Probota nu încetează să uimească cu frescele exterioare ce datează de aproape 500 de ani. La fel de importante sunt şi lucrările de întreţinere şi restaurare a monumentelor culturale şi de artă. (2006). Eforturi considerabile se depun şi pentru încurajarea agroturismului prin amenajarea de case în reţeaua agroturistică din Voroneţ. elevi) motivaţi de ideea de a învăţa şi de cunoaşte lucruri noi despre locurile vizitate. Editura Fundaţiei România de Mâine. Ele înseamnă povestea unor voievozi care au vrut să-i mulţumească lui Dumnezeu. Unul dintre elementele cele mai importante în exploatarea turistică îl constituie reţeaua de drumuri care leagă între ele diferite obiective. schituri. Putna. Turismul cultural din România este în general de natură religioasă. care să asigure servicii de cazare şi masă în conformitate cu bine cunoscuta ospitalitate bucovineană. De altfel. Vatra Moldoviţei. De aceea se propune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport. mănăstirile Voroneţ. Pentru turismul rural se manifestă încă o cerere relativ scăzută. Între ei întotdeauna pomenit primul este Ştefan cel Mare ziditor aproape a 50 de biserici. Moldoviţa. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. Ştefan cel Mare. Suceviţa.27 Bucovina cu aşezările în care au existat reşedinţe sau domenii voievodale a devenit demult destinaţie de pelerinaj. Arbore. E a se pregăteşte pentru manifestările din 2004.

000 de turişti. dar încă intr-un ritm şi un volum nesatisfăcător. manifestând o mare ani . a liberei circulaţii. În codiţiile unei valorificări juste agroturismul ar constitui o adevărată investiţie profitabilă. turismul religios s-a dezvoltat mai mult ca urmare a afirmării credinţei. Pe de o parte este vorba de lipsa mijloacelor financiare. au apărut (fie în curţile mănăstirilor fie construcţii destinate cazării turiştilor. ponderea turiştilor români fiind mereu mai mare. perfecţionarea şi diversificarea infrastructurii turistice care are rolul de a satisface cererea turistică prin dotări şi servicii specifice. pliante în vederea promovării obiectivelor turistice de natură religioasă. Valorificarea superioară a potenţialului turistic şi stimularea activităţii turistice sunt condiţionate de dezvoltarea. numărul turiştilor români şi străini a crescut de la un an la altul. care implică un număr din ce în ce mai mare de persoane. Aşadar. se remarcă relaţii de strânsă dependenţă între mărimea cererii turistice şi gradul de dezvoltare al infrastructurii fiecare dintre cei doi parametri stimulându-se reciproc. a luat fiinţă agroturismul (turismul rural). În cazul turismului religios nu se poate vorbi despre o evidenţă strictă a turiştilor pentru că nu există o statistică exactă a acestor date. datorită programului de în satele din jurul acestora) . Infrastructura în turismul religios. iar pe de altă parte un aspect negativ esenţial îl reprezintă promovarea insuficientă în străinătate a obiectivelor turistice religioas. Potenţialul turistic al Bucovinei nu este suficient pus în valoare. albume. care s-au orientat după numărul de bilete vândute sau după însemnările din cartea de impresii. Acest număr poate să crească dacă se vor lua măsuri în ceea ce priveşte dezvoltarea şi diversificarea bazei de cazare.În perioada de după revoluţia din decembrie 1989. De altfel. modernizarea căilor de acces la obiectivele turistice şi a mijloacelor de transport. Ca urmare a intensificării acestor forme de turism. Baza de cazare specifică edificiilor religioase În cazul turismului religios baza de cazare existentă este în continuă dezvoltare şi modernizare. Acestea sunt motivele principale pentru care asistăm la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de turişti. Între introducerea în circuitul turistic a unor obiective şi construirea paralelism evident. 3. aflat încă în studiu incipient. Aşa se explică de ce în ultimii promovare a Bucovinei. bazelor de cazare există un turistice. Aceste baze apar ca o rezultantă strictă a cererii sensibilitate la variaţiile acesteia. iar serviciile turistice nu sunt foarte diversificate. Cifrele utilizate au fost culese de la maicile stareţe sau de maicile-ghizi. mai ales în cazul turiştilor români. precum şi organizarea mai bună a reţelei ce oferă ghiduri. dar şi a programelor de promovare ele turismului. mai ales în incinta mănăstirilor. Pentru pensiunile turistice şi fermele agroturistice se înregistrează o cerere mult mai mică raportat la oferta turistică (potenţialul turistic şi capacitatea de cazare existentă). În general media anuală a turiştilor care vizitează mănăstirile din Bucovina este de 100.

au început să se remarce şi bazele de cazare secundare. capacitatea de cazare turistică existentă era de 5534 locuri. funcţionalitate. care poate adăposti 210 turişti. tipul de turism pe care-l deservesc. în definirea tipurilor ţinându-se seama de mărime. cu baie proprie. Mănăstirea Putna este ansamblul mănăstiresc cu cea mai complexă bază de cazare. Orice turist primeşte din partea mănăstirii adăpost şi mâncare pentru maxim trei zile. veniţi îndeosebi din Maramureş. în cazul turismului religios se detaşează casele de oaspeţi din incinta mănăstirilor. înnoptează sub cerul liber. Momentan. Bucureşti . nu mai există decât chiliile celor 20 de călugări şi casa P. Pimen. Meridiane. ceea ce reprezintă doar 3% din capacitatea naţională. ghidul muzeului mănăstirii. perioadă de utilizare. Cu această medie Bucovina rămâne în urma unor regiuni turistice de prim ordin ca litoralul Mării Negre sau Valea Prahovei. Ed. integrate domeniului turistic temporar şi la un nivel modest de funcţionalitate. limitarea turismului doar la simpla vizitare a mănăstirilor este sinonimă cu realizarea componentei culturale. din punct de vedere economic numai o dată cu funcţionarea acestor baze de cazare pe anumite tarife. Camerele sunt cu mai multe paturi. în acest caz. După afirmaţiile preotului-călugăr Nicodim. Ioan cel Nou. Suceava. capacitatea de cazare turistică din incinta mănăstirilor este de circa 400-450 locuri. Arcaşul. precum şi cabanele şi vilele turistice ce au în program vizite sau excursii la mănăstiri. în Bucovina la nivelul anului 2001 existau 71 de structuri de cazare folosite de către turiştii veniţi să viziteze mănăstirile din acest ţinut dintr-un total de 96. Mai recent. ghidul Mănăstirii Sf.. că în urmă cu câţiva ani a existat aici o bază de cazare de câteva zeci de locuri. 1968. “Circuit în Moldova de Nord”.Tipologia bazelor de cazare are la origine criterii diverse. Este o clădire modestă cu două niveluri. 28 Epuran. Astfel. În timpul sezonului sunt date în folosinţă câteva căsuţe din lemn.28 În ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică a mănăstirilor. În acelaşi an. Comparativi cu celelalte mănăstiri. După afirmaţiile părintelui Nicolae. unele fiind rezervate femeilor. Mănăstirile şi bisericile din oraşul Suceava nu deţin baza de cazare proprie. Balada. Actul turistic se materializează. Gloria. aceasta este redusă. baza de cazare se constituie din Arhondaric ce dispune de 80 de locuri şi din hotelul mănăstirii. pentru că astfel. cum ar fi pensiunile urbane şi rurale fermele agroturistice. toate de două stele. construit după revoluţie în afara incintei mănăstireşti. turiştii putând fi cazaţi în hotelurile din oraş: Bucovina. Există mănăstiri. În urma cercetărilor de teren. Casa de oaspeţi este destinată personalităţilor. ca de exemplu Mănăstirea Suceviţa care nu deţin spaţii de cazare. această bază de cazare este destul de extinsă. Astfel. Pentru o perioadă îndelungată. S. actualmente aflată în curs de dezvoltare. pe partea dreaptă. în curtea mănăstirii. La hramul mănăstirii (24 iunie) cei mai mulţi turişti. confort. turistul trebuie să plătească o suma de 200 000 lei. Zamca. iar altele bărbaţilor. fără nici o eficienţă pe planul încasărilor. Gh.

Peste 60% din turiştii străini doresc să fie cazaţi. datorită secării lacului Dragomirna. Bucureşti . Ele nu au decât o masă. “Circuit în Moldova de Nord”. În aceeaşi gospodărie există „Casa pentru închinători” ce se reduce la doua camere cu câte 12 paturi. aspectul camerelor este plăcut şi primitor. 1968. se pregăteşte mâncarea. altele aflându-se în zone unde este dezvoltat agroturismul. Ed. şi scoarţe specifice Bucovinei. se cresc animale. Momentan mănăstirea a rămas fără sursă de apă. Mănăstirea Râşca oferă turiştilor cazare într-o clădire situată în faţa bisericii mănăstirii. Meridiane. Celelalte mănăstiri au bază de cazare cu o capacitate foarte redusă. Rădăuţi) unde există hoteluri pentru cazare. După afirmaţiile Maicii Ştefania majoritatea turiştilor care vor să înnopteze aici au la dispoziţie hanul turistic Suceviţa din vecinătatea mănăstirii cu o capacitate de 124 locuri. motiv pentru care este necesară rezervarea prin telefon.. Maica Tatiana afirmă că aceste construcţii au obţinut cu greu permisiunea de a fi construite deoarece lângă un monument istoric precum Moldoviţa nu se poate construi decât la o distanţă minima de 200 metri. Datele obţinute de la mănăstiri sunt pur orientative. Mănăstirea Probota are o capacitate de cazare de 30 de locuri rezervarea făcându-se tot prin telefon. Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra-Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (262 km). cum a fost cazul vizitei recente din luna mai 2003 a Prinţului Charles al Marii Britanii. În Mănăstirea Dragomirna baza de cazare este aproape inexistentă existând totuşi câteva amenajări pentru turişti. Unele sunt situate în oraşe (Siret. Această capacitate de cazare se dovedeşte a fi foarte mică în comparaţie cu cererea turistică. Bazele de cazare din Mănăstirile Voroneţ şi Umor sunt minime. neexistând o statistică propriu-zisă a capacităţii de cazare. iar pereţii sunt împodobiţi de icoane. Trasee turistice Pentru vizitarea mănăstirilor din Bucovina se recomandă câteva trasee29 1. Gh. Ea are 14 camere cu câte două sau 3 paturi. 29 Epuran. Mănăstirea Suceviţa spre deosebire de Mănăstirea Putna. Pentru Mănăstirea Moldoviţa după 1990 s-a permis construirea unei gospodării a mănăstirii în care vieţuiesc maicile mai tinere.Deşi dotarea este foarte simplă. câteva paturi. în timpul vizitei lor în incinta mănăstirii ei fiind interesaţi în mod deosebit de tradiţiile şi obiceiurile religioase româneşti. 4. acestea fiind compensate de gospodăriile ţărăneşti dornice de a caza turişti dar şi de apropierea oraşului Gura Humorului. Lângă această gospodărie există o vilă cu doua etaje destinată vizitatorilor de seamă. în afara chiliilor celor 60 de călugăriţe nu deţine alte structuri de cazare.

Câmpulung Moldovenesc-Lucina-Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc (175 10. industrializarea agriculturii. 3. Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-SolcaCacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc (230 km). Câmpulung Moldovenesc-Voroneţ-Gura Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-PutnaMarginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc (235 km). Fălticeni-Râşca-Baia-Mălini-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Suceava-Fălticeni (200 km). Gura Humorului-Mănăstirea Humorului-Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi-Putna-MargineaSuceviţa-Vatra Moldovitei-Vama-Voroneţ-Gura Humorului (200 km). modernizarea mijloacelor de . 12. 13. 11. Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Cacica-Solca-Arbore-Rădăuţi (234 km). Vatra Dornei-Pasul Mestecăniş-Câmpulung Moldovenesc-Slătioara-Mănăstirea HumoruluiCornul Luncii ( Mălini-Slatina-Baia )-Fălticeni-Suceava-Dragomirna Gura Humorului-Voroneţ-OstraBroşteni-Zugreni-Vatra Dornei (330 km). 6. 8. Suceava-Stupca-MănăstireaHumorului-Voroneţ-Gura Probota-Suceava (280 km). Suceva-Fălticeni-Baia-Mălin-GuraHumorului-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-Stupca-Suceava (161 km) 5.2. Suceava-Stupca-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Câmpulung Moldovenesc-Rarău-ZugreniVatra Dornei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Marginea-Putna-Rădăuţi-ArboreCacica-Dragomirna-Suceava (400 km). conturarea ştiinţei ca ramura de producţie. 9. Moldoviţei-Vama-Voroneţ-Mănstirea Humorului- 7. Suceava-Dragomirna-Rădăuţi-Putna-Marginea-Suceviţa-Vatra Moldoviţei-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Zugreni-Broşteni-Pasul Tarniţa-Voroneţ-Mănăstirea Humorului-StupcaSuceava (380 km). Concluzie În noianul de transformări produse în viaţa social-economică după al II-lea război mondial introducerea automatizării. 5. Vatra Dornei-Zugreni-Rarău-Câmpulung Moldovenesc-Vama-VatraMoldoviţei-SuceviţaMarginea-Putna-Rădăuţi-Arbore-Cacica-Mănăstirea Humorului-Voroneţ-Slătioara-Câmpulung Moldovenesc-Pasul Mestecăniş-Vatra Dornei (335 km). folosirea ciberneticii şi tehnicii de calcul în diverse sectoare de activitate. Humorului-Mălini-Baia-Fălticeni- 4. km).

mai mult sau mai puţin dezvoltate. societatea omenească. prin mărirea concediilor.Editura Focul Viu. pe suprafeţe restrânse. acestea manifestându-se sub forma agresivităţilor biologice (poluare. Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne. şi ca atare. constrângerile din viaţa socială şi profesională)30. turismul ca modalitate de petrecere plăcută şi utilă a timpului liber a cunoscut o "explozie" fără precedent. dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de informare. căutând sau visând la colţuri liniştite din natura. Bucureşti .(1997). Societatea industrializată oferă. posibilităţi nelimitate de creştere a productivităţii muncii. puternic ancorat în viaţa societăţii. Prin caracterul sau de masa şi conţinutul complet. iar influenţa factorilor distanţa-timp a fost diminuata simţitor prin modernizarea mijloacelor de transport. ale căilor şi mijloacelor de transport. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Cluj Napoca. vizitând oraşe şi sate pentru a cunoaşte oameni şi locuri. într-o ramură a economiei naţionale. precum şi a celor de ordin nervos (stresul psihic. P. turismul antrenează un vast potenţial material şi uman. s-a industrializat la scara planetară. în acelaşi timp. Referitor la rolul turismului în cadrul economiei naţionale. prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. prin reducerea zilei şi a săptămânii de lucru. care. în cadrul cărora.transport. (2006).31 30 Cocean. cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii. Turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se. aşa cum apreciază unii autori. cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societăţii. societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă". lipsa de mişcare). se integrează în sectorul terţiar. Însă. Editura Fundaţiei România de Mâine. ale familiilor în blocuri de locuinţe. au ca trăsătura definitorie o importanta concentrare a populaţiei în centre urbane. asupra relaţiilor internaţionale. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. între care: creșterea veniturilor şi a puterii de cumpărare. ramură. se înregistrează aglomerări ale locuitorilor de şcolarizare şi de munca. prin tehnologia modernă şi concentrarea întreprinderilor producătoare. constituind una din cele mai remarcabile trăsături ale epocii contemporane. 31 Glăvan V. Şi cum numărul populaţiei a crescut considerabil în majoritatea ţărilor. prin specificul sau. şi nu numai. influenţat de evoluţia ei.Geografia turismului românbesc. literatura de specialitate evidențiază faptul că el are "un impact considerabil asupra economiilor. De aici.. indiferent de forma relaţiilor de producţie. dorinţa şi tendinţa oamenilor societăţii contemporane de a-şi petrece timpul liber călătorind. sau pentru a-şi îngrijii sănătatea. de sistemul social-politic existent. sporirea duratei timpului liber. societatea industrializată are şi efecte negative asupra membrilor ei. Societăţile industrializate. creşterea speranţei de viaţă.

Editura Oscar Print. Glăvan. 9. – „Tehnologia turismului”. 7. Cluj Napoca. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Pompei Cocean – Geografia turismului.România. în plan economic sintetizează rezultatele unui mare număr de activităţi. Cluj Napoca. ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare.2002). BIBLIOGRAFIE George Cristea și Mihai Dăncuș – „Maramureș un muzeu viu în Centrul Europei”.Geografia turismului românbesc. Edit. Simon Tamara (2001). Edit. Turismul prezintă o complexitate în continuă creştere. V. C. .. Economică Bucureşti. (2005). Bucureşti 5. Potenţial turistic şi turism. Erdeli G.(1997). se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber. în plan psiho-social. Biblioteca Facultăţii de Geografie. Biblioteca Facultăţii de Geografie Ciangă N.Univ. 1. 8. București 2003 Cândea Melinda. Bucureşti. 2004 Stănculescu G. Editura Focul Viu. 2. ca un mijloc de diversificare a structurii economice. de ridicare a nivelului de instruire. 3. Geografia turismului. Editura Fundaţiei România de Mâine.Turismul joacă un rol important în viaţa economică şi socială. Cocean. acţionează ca un element dinamizator al sistemului economic global.Editura Focul Viu. Glăvan V. Biblioteca Facultăţii de Geografie.România. cultură şi civilizaţie al oamenilor. 6. 4. 2001.Turismul în România.Geografia Turismului(partea întâi)Presa Universitară Clujeană. P.(2000)..

14. D. 1987 Obcinele Bucovinei. 13. I. D.. Gh.Judeţul Suceava. Bucureşti Monoranu. Şi colaboratorii. Ed. “Turismul în Carpaţii Orientali –studiu de geografie umană”.. Bucureşti. Meridiane. Ed.10. Geografia turismului. D. O.Iosep. Ed. Sport Turism. Anexe . Ed. 1968. mic îndreptar touristic. 19.. Bucureşti Popp. Glăvan V. Academiei Barbu. N. Geografia Umană şi Economică.2002. Bucureşti Mihaela (2002). Epuran. Editura Fundaţiei România de Mâine. Paulencu. 1979 Ghid turistic al judeţului Suceava. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti Ciangă. Sport Turism. . Paulencu.Ed. Dinu 12.. M.1979. II.. Presa Universitară.. 11. Suceava. Bojoi I. Iacobescu.. I. N. Bucureşti. Ionesei L. Edit. xxx (1984). 15. “Circuit în Moldova de Nord”. N. Opriş. 1998. “Monumente istorice din România”. Bucureşti. (2006).. Geografia României. 17. Ed. Bucureşti.1973.. 18. Potenţialul turistic şi valorificarea sa. Academiei RSR. Sport Turism. 16.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful