Un Studiu privind opinia populatiei despre violenta in familie (sumar executiv) Prezentul studiul a fost efectuat de Compania Magenta

Consulting SRL la comanda Centrului International La Strada. Studiul s-a desfasurat in perioada iunie-iulie 2007 si este axat pe determinarea opiniei publicului privind problema violentei in familie in cadrul societatii. Studiul este bazat pe informatia primara, colectata prin efectuarea a 300 interviuri in diferite regiuni ale Republicii Moldova mun. Balti (Nord), r-nul Cahul (Sud) si mun. Chisinau (Centru). Esantionul este caracterizat printr-o marja de eroare 5,6%. Varsta, sexul si locul intervievarii au fost stabilite initial cu beneficiarul studiului. Astfel, respondentii sunt cu varsta de peste 14 ani, dintre care 50% sunt femei si, respectiv, 50% barbati. in fiecare regiune s-au efectuat a cate 100 interviuri. Rezultatele cercetarii au relevat faptul ca cei mai multi participanti (34%) sunt elevi si studenti. Angajatii institutiilor de stat constituie 23%. Dintre alte categorii de respondenti pot fi mentionati angajatii companiilor private, antreprenorii, pensionarii si persoanele ce nu activeaza la momentul actual. Actualitatea violentei in familie pentru Republica Moldova Jumatate din persoanele intervievate au mentionat ca au auzit despre violenta in familie, insa nu stiu prea multe detalii despre acest fenomen. Persoanele ce au afirmat ca violenta este o problema actuala in Republica Moldova constituie 41% din intregul esantion. Cei mai multi respondenti, care confirma actualitatea fenomenului violenta domestica in Republica Moldova locuiesc in mun. Chisinau, fiind urmati de locuitorii raionului Cahul (60% si 47%). Pe de alta parte, in mun. Balti, participantii sunt cel mai putin informati despre violenta in familie, 73% persoane specificand ca au auzit despre acest fenomen, dar nu cunosc detalii despre problema data. Preponderent, participantii din mediu urban considera violenta o problema actuala pentru tara, pe cand ponderea cea mai mare a participantilor din mediul rural cunosc putine detalii despre acest fenomen. Odata cu cresterea varstei, se observa ca respondentii sunt mai putin informati despre violenta in familie. Definirea fenomenului violenta in familie Violenta in familie este definita de majoritatea respondentilor (63%) ca fiind un abuz fizic, psihologic, verbal, economic, spiritual sau sexual din partea unui membru al familiei asupra altui membru / membri ai familiei, care aduce anumite daune. Alti 27% participanti percep violenta in familie ca abuz fizic din partea barbatului asupra femeii, ponderea cea mai mare fiind detinuta de persoanele cu varsta trecuta de 45 ani. Fiecare a opta persoana cu varsta de pana la 18 ani percepe fenomenul violentei in familie cu abuz sexual din partea barbatului asupra femeii. Respondentii din mun. Balti detin ponderea cea mai mare dintre persoanele ce au mentionat ca violenta este abuz fizic si sexual din partea barbatului asupra femeii. Tipologia violentei in familie Violenta fizica este cel mai bine cunoscuta in randul respondentilor, fiind mentionata de 84% persoane. Putin peste jumatate dintre respondenti au mentionat ca violenta poate fi si de ordin psihologic. Faptul ca fenomenul dat poate fi clasificat ca violenta verbala si sexuala a fost marcat de aproximativ 40% dintre participanti si doar 17% respondenti au subliniat motivul economic, care contribuie nemijlocit la aparitia violentei in cadrul familiei.
1

Violenta verbala si sexuala este cunoscuta mai bine de respondentii ce locuiesc in mun. Chisinau si Balti. Totodata, violenta sexuala a fost marcata preponderent de tineri, si dimpotriva, respondentii cu varsta de peste 25 ani cunosc violenta economica. Cauzele violentei in familie Alcoolismul reprezinta cauza principala a violentei in familie, fapt recunoscut de catre 79% dintre participantii la studiu. Pe al doilea loc se afla saracia, cauza care a fost enuntata de catre 54% dintre persoanele intervievate. Pe pozitii de frunte se situeaza nivelul scazut de educatie si somajul, cauze votate respectiv de 48% si 46%. Cote semnificativ mai mici au dobandit asa motive ca preluarea modelului autoritar din familie (17%), emanciparea femeii (8%). Saracia si somajul intruneste cota cea mai mare de respondenti intre populatia din mun. Balti, pe cand nivelul de educatie, emanciparea femeii si preluarea modelului autoritar a inregistrat cote mai mari la respondentii din capitala. Respondentii cu varsta de peste 45 de ani inregistreaza cea mai mare pondere (62%) atunci cand vorbim despre saracie ca fiind motiv al violentei in familie, cota cea mai mica in acelasi context fiind inregistrata intre adolescenti (42%). Mai multi respondenti cu varsta de peste 25 ani considera nivelul scazut de educatie si somajul ca fiind cauzele principale ale violentei in familii. Mediul si subiectii violentei in familie Majoritatea respondentilor sunt de parerea ca violenta in familie nu depinde de mediu si nici de starea economica a familiei. Totodata, 31% din numarul respondentilor (sau 93 persoane) au indicat ca violenta in familie se intalneste cel mai des in cadrul familiilor sarace din mediul rural. Ponderea cea mai mare dintre respondentii ce considera ca violenta in familie nu depinde de mediu si situatia financiara a familiei este detinuta de participantii din mun. Balti si r-nul Cahul, pe cand mai multi respondenti din mun. Chisinau au mentionat ca subiectii violentii sunt familiile sarace din sate. Cu cresterea varstei se constata o crestere a numarului de participanti la sondaj ce considera ca violenta in familie nu depinde de mediu si de situatia financiara a familiei. Opinia adolescentilor este divizata aproape proportional intre cei ce au mentionat ca familiile sarace din mediul rural sunt cel mai des subiectii violentei in familie si cei ce au notificat ca violenta nu depinde de asa factori ca mediu si situatia economica. Locul de adresare dupa ajutor 60% din respondenti sunt de parerea ca o victima a violentei in familie ar trebuie sa se adreseze in primul rand la politie dupa ajutor. Pe locul doi se situeaza psihologul, rudele si prietenii, judecatoria, medicul, centrele specializate si sectiile de asistenta sociala, fiind enuntate de 28%-37% respondenti. Daca judecatoria, sectiile de asistenta sociala, medicii si centrele specializate detin ponderea cea mai mare printre respondentii din Balti (39%-59%), atunci in mun. Chisinau si r-nul Cahul rudele si prietenii sunt cei ce detin o pozitie semnificativ detasata (48% si 38%) in comparatie cu mun. Balti (16%). Adolescentii detin cota cea mai mare printre respondentii ce au mentionat ca victimele violentei in familie ar trebuie sa se adreseze pentru ajutor la politie (70%) si rude / prieteni (42%). Psihologul este considerat un ajutor sigur pentru o victima a violentei preponderent de respondentii cu varsta de pana la 45, spre deosebire de participantii cu varsta de peste 45 ani, care au subliniat ca judecatoria este cea mai buna optiune pentru o victima.
2

Tipuri de asistenta / ajutor pentru o victima a violentei in familie In opinia a jumatate din respondenti, o victima a violentei in familie ar avea nevoie de asistenta psihologica. Printre alte tipuri de asistenta necesara unei victime au fost marcate asistenta medicala, juridica si cazarea victimei intr-un loc sigur. E de remarcat faptul ca 30% dintre participantii la sondaj au notificat faptul ca o victima a violentei in familie necesita asistenta si ajutor de toate tipurile (medical, juridic, psihologic etc.). Asistenta psihologica si juridica detine ponderea cea mai mare in randul respondentilor din mun. Chisinau, fiind urmati de locuitorii r-nului Cahul. Cat priveste r-nul Balti, aproximativ jumatate dintre respondenti considera ca victima violentei in familie necesita asistenta medicala, psihologica si un loc sigur unde ar putea fi cazata. Cazarea intr-un loc sigur a fost mentionata in special de participantii din sate. Totodata, cazarea intr-un loc sigur si asistenta juridica detine aceeasi pondere (26%) in randul respondentilor din mediul urban. Sfaturi unei victime a violentei in familie Majoritatea respondentilor au recomandat ca victima violentei in familie sa se adreseze in primul rand la politie sau judecator. Alti respondenti (45%) considera ca subiectii violentei in familie trebuie sa divorteze. Deplasarea la un centru specializat sau la prieteni / rude a fost subliniata de 34% participanti la sondaj. Aproximativ fiecare a cincia persoana intervievata ar sfatui ca victima violentei in familie sa apeleze la ajutorul prietenilor / rudelor sau sa telefoneze la numarul telefonului de incredere. Deplasarea la un centru specializat intruneste cota cea mai mare de respondentii intre populatia din Balti (60%); in Chisinau si Cahul aceasta pondere este de aproximativ 20%. Contrar, respondentii din r-nul Cahul si mun. Chisinau inregistreaza cota cea mai mare in ceea ce priveste sfatuirea victimelor violentei in familie sa plece la rude / prieteni, sa telefoneze la numarul de incredere si sa schimbe comportamentul ce contribuie nemijlocit la aparitia violentei. Femeile din R. Moldova care sufer de pe urma violenei n familie sunt nevoite de cele mai multe ori s achite singure amenzile care le aplic organele de drept agresorului, acesta fiind cel mai des soul, fostul so sau concubinul. Acest fapt este constatat n studiul realizat de Centrul internaional pentru protecia drepturilor femeii La Strada dup un an de activitate a serviciului Telefonul de ncredere pentru femei. Timp de un an, serviciul telefonului de ncredere pentru femei a nregistrat aproximativ 1100 de apeluri din partea femeilor de diferite categorii de vrst. Dintre acestea, 790 de apeluri comunicau despre violena n familie. Potrivit studiului realizat de Centrul La Strada, cele mai dese forme de violen sunt cea fizic, economic, sexual i psihologic. De menionat c ultimele dou forme de abuz nici nu sunt percepute ntotdeauna de ctre femei ca fiind o form de violen. Abia dup ce primesc consultana psihologic de la specialitii Centrului, victimele neleg c au fost supuse violenei, iar uneori chiar torturii, explic specialitii din cadrul Centrului. Conform apelurilor telefonice nregistrate pe parcursul anului, majoritatea femeilor supuse abuzului din partea soilor sau fotilor soi provin din familii socialvulnerabile, nu au un loc de munc i nici studii, iar majoritatea au vrsta ntre 36 i 40 de ani. Este vorba de familii cu doi sau trei copii, care sunt nevoii s asiste la scenele de violen i care deseori preiau acest model violent de comportament, a menionat vicepreedinta La Strada, Daniela MisailNichitin.

Studiul arat c 51% din femeile care au sunat la Telefonul ncrederii au avut nevoie de asisten psihologic, iar un numr mare de apeluri, circa 22%, solicit asisten juridic primar ce ine de dreptul familiei, procedura de divor, partajarea averii, dreptul asupra copiilor, informaii privind Ordonana de protecie. Jurista Centrului La Strada, Doina Ioana Stristeanu, a explicat c n 161 de cazuri victimele s-au confruntat cu dificulti cnd s-au adresat organelor de drept, iar n 93 de cazuri nu au fost mulumite de intervenia poliiei, pedeapsa fiind redus la o mustrare sau amend aplicat agresorului, pe care de cele mai multe ori o achit nsi victima. Dup asemenea sanciuni, comportamentul soului devine i mai agresiv, menioneaz jurista. O alt problem cu care se confrunt att victimele, ct i juritii Centrului este c cererea de Ordonan cerut de victime nu este executat nici de agresor, nici de poliie, ele fiind nevoite s sufere n continuare n tcere. Dei din 3 septembrie a.c., n Codul de Procedur Penal a fost introdus, pentru poliie i procuratur, posibilitatea de a reine agresorul pentru neexecutarea Ordonanei de protecie, cazurile de reinere i urmrire penal sunt foarte puine, mai specific jurista Doina Ioana Stristeanu. n concluzie, specialitii Centrului susin c n R. Moldova, violena n familie are un pronunat caracter gender, cele mai afectate de violen fiind femeile, ns, consider ei, situaia poate fi soluionat prin implicarea activ a organelor de drept n cazurile de acest fel, precum i prin schimbarea mentalitii victimelor, care trebuie s neleag c au dreptul la o via fr fric i fr violen. De regula, crearea unei familii incepe foarte frumos. Cu declaratii de dragoste, cu un da in fata altarului, cu ginduri senine spre un viitor fericit. Dar realitatea de zi cu zi, lipsa mijloacelor financiare, greutatile aparute pe parcurs ii face pe multi care nu demult si-au jurat credinta, dragoste si devotament sa-si schimbe comportamentul. Violenta in famile a devenit o problema sociala, care cu regret, se complica pe an ce trece. Daca multe din organizatiile non-guvernamentale inceacra sa faca ceva pentru combaterea violentei in familie, cu atit mai mult noi, care optam pentru valori morale sanatoase, trebuie sa ne implicam in prevenirea si combaterea violentei in familie. Un studiu realizat de catre Forul organizatiilor de femei din Republica Moldova arata ca 98 la suta dintre cei chestionati au confirmat prezenta tratamentului brutal in familie, 70 la suta considera ca societatea trateaza violenta in familie ca o norma,(groaznic) iar 52% au spus ca printre prietenii lor sint femei supuse violentei in familie. Pe linga aceasta, 68 la suta dintre cei chestionati victime ale violentei in familie au raspuns ca nu stiu unde se pot adresa dupa ajutor. Oare asa trebuie sa fie? O data ce acestea persoane, victime ale violentei in familie nu au unde se se adrese, ne arata de fapt, ca la nivel de tara nu se face absolut nimic cu privire la protectia familiei. Poate la nivel teoretic si se vorbeste mult, dar practic nu se face nimic. Este timpul sa salvam familia!!!Haideti sa fim noi cei care facem o schimbare in tara noastra promovind valorile familiei, care este fundamentul societatii noastre. Cum vom putea avea o societate sanatoasa daca fundamentul este distrus? Articolul 48 al Constitutiei Republicii Moldova spune: "Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului." Atit societatea cit si statul are datoria de a proteja si de a ocroti familia. Ca si cetateni ai acestei tari avem o mare responsabilitate de a sensibiliza autoritatile de stat in vederea protejarii familiei.Eu propun sa facem un plan de actiune in vederea fortificarii familiei:sa prezentam familia din punct de vedere al lui Dumnezeu la toate nivelele societatii, incepind cu scolile publicesa cerem prin scrisori actiuni specifice in vederea protejarii familiei de la imoralitate sub orice forma, care se pare ca in ultimul timp cel mai mult ataca familia (presedintele Parlamentului, Prim-ministrul, Primarului General al mun. Chisinau). In aceste instante se pot adresa mai ales victime ale violentei in familie.sa scriem scrisori la posturile de radio si TV
4

si sa cerem introducerea programelor cu continut biblic care sa promoveze valorile familiei (ca de exemplu postul de radio Univers FM, cu emisiunea: Sfatul Preotului Solutii la Probleme Actuale, preot Vasile Filat vasile.filat@gmail.com , sau scrie la www.universfmradio.com sa organizam cit mai multe conferinte si seminare cu tematica: Familia fundamentul societatii si sa implicam chiar pe cei care sunt victime ale violentei in familiesa fie editate cit mai multe brosuri, buclete cu continut care sa promoveze valorile familiei, si apoi sa fie distribuite in toata tara. Pentru mine familia este un coltisor de rai, este izvorul de fericire si implinire pentru ca asa vreau eu. Familia este ceva sfint si descopar in fiecare zi ceva deosebit in ea. Atmosfera din familia noastra o facem noi singuri. Ma doare sufletul sa vad cum se distruge familia din tara noastra, si ca cetatean al acestei tari nu voi sta indeferenta fata de o valoarea asa de mare cum este familia. Eu voi fi acea care voi lupta pentru promovarea adevaratei valoari a familiei si ma voi implica in acest plan de actiune, si voi face tot ce tine din partea noastra numai ca familia din tara noastra sa fie protejata. Doresti sa te implici cu noi? Societatea noastr este dominat de violen, studii ntregi fiind dedicate analizei acestui fenomen, specialitii ncercnd s determine cauzele i soluiile acestui flagel att de rspndit n civilizaia noastr. Nici o form de violen nu poate fi acceptat, ns cea mai grea de controlat sau de prevenit e violena n familie. Violena domestic, o alturare de cuvinte uor ciudat, a nceput s fie cunoscut n tot mai multe familii. Cu toii am auzit de femei maltratate de soi, de mame btute de fii lor sau, de ce nu, de nevestele care i lovesc partenerii de via. n ultimii ani, societatea civil a ncercat s atrag atenia asupra acestui fenomen, spernd c cineva, undeva, cndva, va lua msuri. i rezultate au fost, ns n continuare prea multe femei prefer s tac i s nghit zi de zi certuri, scandaluri ori bti doar c aa-i viaa. Un adevr ce ntrece orice imaginaie se contureaz ntr-o crim nfiortoare care s-a petrecut, ieri, 7 mai 2009, ntr-o familie din satul Negureni, raionul Teleneti. Mihail Ciumeic, n vrst de 52 de ani i-a ucis fosta soie, Ioana Ciumeic, de 50 de ani cu mai multe lovituri de cuit n regiunea gtului, dup care, cuprins de remucri, i-a luat zilele, folosindu-se de aceiai metod. Detaliile cazului sunt ocante. Cei doi erau divorai de circa un an de zile, ns continuau s locuiasc n aceiai gospodrie. n dimineaa zilei de 7 mai, ntre ei s-a iscat un scandal, care a urmat cu uciderea femeii. Dup ce a comis oribila crim, fptaul, a telefonat fiului, spunndu-i c i-a tiat gtul mamei i urmeaz s se sinucid. Ulterior, Mihail Cemeic, ns, a avut tria s lase i un bilet de adio, n care indica c el i-a ucis soia, totodat cernduse iertare de la cei cinci copii ai lor. Menionm, c n sat Mihail Ciumeic era caracterizat ca o persoan scandalagioas, n privina cruia au fost depuse nenumrate plngeri, fiind sanionat, arestat administrativ. n acest caz a fost iniiat o cauz penal n baza art. 145, al. 3, lit h Cod penal al RM, Omor intenionat svrit cu deosebit cruzime, precum i din motive sadice, pentru a stabili circumstanele, precum i cercul de martori ale aceistei abominabile crime. Astfel, combaterea violenei n familie continu s fie prioritatea Ministerului Afacerilor Interne i a subdiviziunilor sale specializate. Consumul abuziv de alcool, narcomania, srcia, degradarea valorilor morale sunt calificate drept principalele mobile ale multor crime comise n cadrul familiei. Din aceste considerente, eradicarea acestor vicii sociale constituie una dintre sarcinile principale ale poliiei, inclusiv fcnd parte din activitatea cotidian a inspectorilor de sector.
5

n acest context, ieri, 7 mai 2009, n incinta Ministerului Afacerilor interne a avut loc o mas rotund cu genericul Prevenirea violenei n cadrul familiei. Ordonana de protecie-mecanisme de implementare. La eveniment a participat factori de decizie din cadrul Direciei generale poliie ordine public a MAI, reprezentani a OSCE, Ministerului Proteciei Sociale, Familiei i Copilului, Ministerul Administraiei Publice Locale, specialiti de la Dispensarul Narcologic, judectori, etc. n cadrul reuniunii discuiile s-au axat pe fenomenul violenei n cadrul familiei, programe de reabilitare pentru victime, necesiti i perspective. De asemenea s-a fcut o prezentare a situaiei la aciunile ntreprinse de organele de poliie ntru prevenirea i combaterea acestui flagel. Statisticile arat c, de la nceputul anului 2009, numrul infraciunilor n familie atest o majorare fa de perioada analogic a anului trecut, situaia n acest domeniu rmnnd a fi tensionat. Ca urmare a violenei n cadrul familiei, n primele patru luni ale anului curent au fost comise 16 infraciuni (7 omoruri i 9 vtmri corporale grave). O analiz permanent asupra motivelor acestor crime arat c, practic, n toate cazurile, tragediile au avut loc spontan i c au avut loc drept urmare a relaiilor ostile existente. Printre cele mai frecvente cauze se numr i: condiiile de via dificile, situaia financiar precar, omajul, alcoolismul, .a. Actualmente la evidena poliiei se afl 4 163 de scandalagii familiali, pe parcursul primelor luni ale anului efii de post i inspectorii de sector din teritoriu au examinat 770 de petiii cu probleme de violen n relaiile de familie, fiind documentai 516 contravenieni. De menionat, c lucrul de profilaxie i activitatea de prevenire a violenei n familie este desfurat n mare msur de organele de poliie, astfel fiind necesar implicarea mai productiv n eradicarea acestui fenomen a organelor Ministerului Proteciei Sociale,Familiei i Copilulu, Ministerului Educaiei i Tineretului, Ministerului Sntii etc, conform competenelor stabilite n art. 8 din Legea cu privire la prevenirea i combaterea violenei n familie.