P. 1
Manual de Jurnalism

Manual de Jurnalism

|Views: 293|Likes:
Published by Monica Roxana

More info:

Published by: Monica Roxana on Sep 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/10/2013

pdf

text

original

Mark Grigoryan Manual de jurnalism Chisinau Centrul Independent de Jurnalism 2008 Centrul de Jurnalism Extrem CZU 070.

41(075) ISBN 978-9975-9599-7-1 Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cartii Grigoryan, Mark Manual de jurnalism / Mark Grigoryan; red.: Gheorghe Chirita. - Ch. Centrul Independent de Jurnalism, 2008 (Tipogr. T-Par SRL). - 191 p. Bibliogr. p. 188 (19 tit.) ISBN 978-9975-9599-7-1 1000 ex. CZU 070.41(075) G 85 Lucrarea a fost elaborata cu concursul Ambasadei Regale a Norvegiei în Federatia R usa. Prezenta versiune în limba româna a cartii apare în cadrul proiectului Reflectarea dive rsitatii în mass-media , sustinut financiar de Înaltul Comisariat pentru Minoritati Nationale al OSCE. ? 75 ???????? ???? ??????? ?? ????????????. ?.: «????? ????????», ????? ????????????? ????????????, 2007, 192 ?. Traducere din limba rusa de Igor Nagacevschi Prezentul Manual de jurnalism , elaborat de cunoscutul ziarist armean Mark Grigorya n, contine recomandari si sfaturi practice privind tehnicile de abordare si de scriere în diferite genuri ale jurnalismului de la stire pâna la articolele analitice si investigatiile jurnalistice. Fiece gen este analizat în cadrul concret al jurnalismului practicat în spatiul postsovietic, precum si al jurnalismului occidental. Autorul ne arata c um se structureaza un text jurnalistic, care sunt partile sale componente, precum si modul în care acestea se îmbina între ele. Sunt prezentate, de asemenea, o seama de secrete ale meseriei , adica recomandari privind prezentare a cât mai eficienta si mai interesanta a articolului, procedee pentru a optimiza ritmul naratiunii ziaristi ce etc. Manualul este deosebit de valoros datorita faptului ca fiece capitol cuprinde mai multe articole pe care autorul l e propune pentru a fi analizate, precum si lucrari practice pentru consolidarea temei studiate. La sfârsitul lucrar ii, într-un compartiment aparte, sunt date Solutii la lucrarile practice . Utilitatea si claritatea expunerii consti tuie, în mod evident, meritele acestei carti. Manualul de jurnalism este destinat studentilor si ziaristilor din tarile CSI. SE DIFUZEAZA GRATUIT Redactor: Gheorghe Chirita Tehnoredactare computerizata: Mihai Catan Prepress: Centrul Independent de Jurnalism ISBN 5-7712-0372-6 (978-5-7712-0372-0) © Mark Grigoryan, 2007 © Centrul de Jurnalism Extrem, 2007 © Centrul Independent de Jurnalism, 2008 Cuprins

INTRODUCERE .................................................................... ....................... 7 JURNALISmul: ADEVARUL SAU FAPTUL? .............................................. .............. 12 Texte pentru analiza ........................................................... ................ 16 Lucrare practica pe tema Jurnalismul: adevarul sau faptul? ........................ .. 19 COLECTAM INFORMATIE ............................................................ ................... 22 Texte pentru analiza ........................................................... ................ 28 Lucrari practice pe tema Colectam informatie ..................................... ....... 33 CE ESTE O STIRE? ............................................................... ......................... 35 Texte pentru analiza ........................................................... ................ 38 Lucrari practice pe tema Ce este o stire? ........................................ .......... 41 SCRIEM O STIRE ................................................................. ....................... 43 Texte pentru analiza ........................................................... .................. 52 Lucrari practice pe tema Scriem o stire .......................................... ....... 55 STIREA ÎN JURNALISMUL POSTSOVIETIC ............................................... .............. 57 Texte pentru analiza ........................................................... ................. 68 Lucrari practice pe tema Stirea în jurnalismul postsovietic ....................... ..... 69 INTERVIUL (I) .................................................................. .......................... 73 Texte pentru analiza ........................................................... .................. 81 Lucrari practice pe tema Interviul (I) ........................................... ......... 84 INTERVIUL (II) ................................................................. ........................... 85 Interviul practicat de presa din Occident ...................................... ............. 85 Interviul din jurnalistica postsovietica ....................................... ................ 87 Texte pentru analiza ........................................................... ................. 91 Lucrari practice la tema Interviul (II) .......................................... .............. 95 UN CAPITOL SCURT DESPRE ARTICOLELE LUNGI ......................................... ...... 97 TEHNICILE SCRISULUI ............................................................ ....................... 99 Înainte de a începe a scrie ........................................................ .............. 100 Introducerea ................................................................... ................. 101 Textul propriu-zis ............................................................. ................. 107 Încheierea ....................................................................... ............... 111

Variante de structurare a articolelor .......................................... ............ 111 Principiul zigzagului .......................................................... ................ 113 Texte pentru analiza ........................................................... ............... 114 Lucrari practice la tema Tehnicile scrisului ..................................... ....... 120 REPORTAJUL ..................................................................... ...................... 124 Texte pentru analiza ........................................................... .............. 131 Lucrari practice pe tema Reportajul .............................................. ...... 136 SCHITA DE PORTRET .............................................................. .................. 137 Texte pentru analiza ........................................................... ............... 140 Lucrari practice pe tema Schita de portret ....................................... .. 144 ARTICOLELE ANALITICE ........................................................... .................... 145 Articolul analitic în jurnalismul postsovietic ................................... ............. 146 Articolul analitic în presa din Occident ......................................... ............. 148 Câteva editii analitice .......................................................... ............. 151 Texte pentru analiza ........................................................... ............. 152 Lucrari practice pe tema Articolele analitice .................................... ....... 161 INVESTIGATIA JURNALISTICA ...................................................... ................... 163 Cazul Watergate si altele ...................................................... ............... 165 Organizarea unei investigatii jurnalistice ..................................... ............. 168 Internet-resurse ............................................................... ................. 175 SOLUTII LA LUCRARILE PRACTICE .................................................. ............... 176 Capitolul Jurnalismul: adevarul sau faptul? ...................................... ........ 176 Capitolul Colectam informatie .................................................... ......... 177 Capitolul Ce este o stire? ....................................................... ............ 177 Capitolul Scriem o stire ......................................................... ............ 178 Capitolul Stirea în jurnalismul postsovietic ....................................... ....... 180 Capitolul Tehnicile scrisului .................................................... ............ 182 Capitolul Articolele analitice ................................................... ........... 185 Bibliografie ................................................................... ........................... 188 Resurse utile din Internet ..................................................... ........................ 189

. O atare abordare a domeniului mass media.. Criticii nu ne vor mai pune în tema privitor la calitatile unui nou film.. tocmai acesta este unul dintre motivele pentru care ziaristii sunt acuz ati de toate nenorocirile pe lume acte de terorism si razboaie. lumea s-ar face mai mica.. E ca si cum destinul ne-ar privi în fata de pe micul ecran...... Într-un fel... desig ur.. oamenii considera c a nu e atât de grav când cineva comite o anumita fapta. Jurnalistica constituie i deologia contemporaneitatii. dupa ce îi vom alege.. ziaris tilor. Ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic. În presa din Uniunea Sovietica asemen ea stiri nu erau. nu vom sti despre inaugurarea unor expozitii.. fara de ziarele mirosind a vopsea tipografica sau fara de profunzimile accesibile ale Internetului? Mai mult decât atât... despre noutatile din sal ile de concert.. ..... Rolul ei însa este mult mai complex. sa zicem.... când faptul este dat publicitatii... volens-nolens.... În locuintele noastre nu vor mai patrunde stirile despre acte teroriste. saracita de culori si mai putin at ragatoare.. jurnalistica a devenit un zeu al lum ii moderne la care se roaga deopotriva oamenii politici si oamenii simpli......CUVÂNT DE GRATITUDINE .. difuzate..... în prezent ne p utem informa citind stirile direct de pe ecranul celularului! Jurnalistica a devenit un element indispensabil al vietii cotidiene... explozii si confruntari.. mi-a salvat viata........ sistem care disimineaza informatii si idei fara de c are societatea nu ar putea exista. în octombrie 2002. Cel care comunica stirea ca si cum ar deveni responsabil pentru fapta însasi.. Introducere Ne-am putea imagina oare lumea noastra moderna fara de mass media? Fara de bulet inele de stiri tv din fiece seara. 191 Dedic aceasta carte cu deosebit respect si multa recunostinta doctorului Aikaz Zakarian care. iata. ravagiile criminalit atii si coruptibilitatea functionarilor.. De fapt. ne confera noua. Daca ar fi ca într-o buna zi sa dispara....... înfatisarea unei prezentatoare dragute. Dar nu e vorba despre aceasta! Nu vom putea urmari desfasurarea competitiilor sportive...... . de regula.. Grav este. fara de vocile cunoscute. o irosire de mijloace mat eriale. Si toata lumea traia în pace si liniste. Uneori... De continutul bu letinelor de stiri si de felul în care vor fi comentate aceste evenimente depinde viitorul t arilor si al guvernelor.... vorbirea precipitata a co mentatorilor de la posturile de radio.. îmbracata la patru ace.... zic ei.. iar oame nii politici nu ne vor mai vorbi despre lumea noua si minunata în care vom trai.. destinul c e a luat. Importanta jurnalisticii este atât de mare încât ar putea fi comparata cu un sistem vascular al vietii sociale. informatia fiind aerul acesteia.

3. necrologul2. reportajul. A.: ?????? ????? . care. A. este des ueta.txt 2. sondajul.ulsu. informarea trebuie sa fie prompta.10 «????????????» ?? ?????????????? ??????. Vezi: ?????????-??????? ????????????? ???????? ?? ????????????? 10. http:/www. Ministerul Învatamântului din Federatia Rusa. genurile umoristice1. structur eaza putin altfel genurile informative: informatia. Noi încercam sa acoperim aceste necesitati. de fapt. ????? ????????????? ??????: ??????? ???????.01. autorul manualulu i Genurile presei periodice. este vorba de a ne însusi genurile jurnalisticii. nota. practic. Cautam si gasim fapte si subiecte. Vezi: ??????? ??????. ?????????????? ?????????????? ??????. 8 Manual de jurnalism Câte ceva despre genuri Traditia jurnalismului rus cunoaste o multime de genuri. ????? 2. manual recomandat pentru institutiile de învatamânt superior din Rusia. Andrei Kobeakov. sfatul. raportul. în genuri. adica sa ne însusim un instrument cu care sa o putem reda cu ma xima fidelitate. Astfel. la rândul sau. genurile artistico-publicistice. sondajul-fulger. cu conditia sa abordam cu pr ofesionalism ceea ce vedem. genurile analitice. cunoscutul ziarist din orasul Kazan. conteaza sa gasim metoda adecvata de descriere a acestei realitati. În acelasi timp. corespondenta informativa. corespondenta. O atare diviziune a genurilor are un caracter pur teoretic si. interviul. raportul. ultimul grup nu este evidentiat în mod expres): genurile informative. Cu alte cuvinte. Totod ata. Tertîcinîi. pentru tot ce se întâmpla în lume. distinge în categoria genurilor informative urmatoarele genuri: nota. Pe de alta parte. ????????? ?. Iar subiect pentru un articol poate fi. întrebarea-raspunsul. necrologul3. de regula.ru/aspir/doc/2005/K/100110. orice. reportajul. Diferiti specialisti abordeaza problema acestei diviziuni în mod diferit. comentariul. ? ?????? ??????????? ???????? ????????????. interviul informativ. 2000. sunt r eunite în trei sau patru categorii (în cazul unei împartiri în trei categorii. accesibila si profesionista. ?.o imensa responsabilitate pentru orice stire. întrebarea-raspunsul.uni. 1. Fiecare categorie se împarte. ?. . comunicatul de presa.

recenziile muzicale.articole analitice. de regula. ci a fost scris pentru ai ajuta pe jurnalistii-practicieni. în care se încadreaza rubricile. Întrucât manualul acesta nu urmareste obiective teoretice. am putea. dintre genurile stab ilite de Andrei Kobeakov. care. ca la ele trebuie gasite raspunsuri. acesta es . pe care îl concepem ca gen jurnalistic si. precum si de scopul urmarit de autor. de asemenea. Toata meseria noastra se tine pe ele ca pe o temelie. În acest manual. la rândul lor. Iar daca nu las -o moarta! . Îmi voi asuma aceasta sarcina. cât si sfatul nu sunt decât niste opinii.features (schite. pentru a fi mai aproape de practica redactiilor. În activitatea practica.ru/jour/theorie/genre/ak-genre. ca instrumentul principal în munca ziaristului. îmi voi îngadui sa fac abstractie de diviziunile traditi onale în jurnalistica rusa. . Dar cum ordinea acestor întrebari se schimba mereu. nu pot sa nu remarc ca ziaristii ce lucreaza efectiv în redactii nu se preocupa. articolele mari. comentariul sau sfatul nu pot fi informative: este evident ca atât comen tariul. de nuantele privind diferentele din tre genurile gazetaresti. Cine? Ce? Unde? Când? De ce? si Cum? Pentru un ziarist acestea sunt întrebarile de capetenie. relativ mici ca volum. voi începe cu întrebarea De ce? Un obiectiv important pe care si-l propune acest manual este de a schimba atitud inea fata de actul scrisului. un bun reporter este dator sa tina mereu co nt de ele. deopotriva. sportive etc. reportaje). Dupa cum se vede. Am avut prilejul sa ascult în repetate rânduri vorbe de felul: Daca ai stofa de scrii tor. asa cum le-au fost predate la facultatile de jurnalism. trece cu vederea ca. daca stii sa scrii. acestia uzeaza de mult mai putine genuri decât exista în manuale4. în jurnalistica exista peste patruzeci de genuri). spr ijinindu-ma pe principii foarte conventionale.mediasprut. Evident. sa reunesc textele scrise în redactii în trei tip uri de baza: stirile. care variaz a în functie de publicatia concreta la care scriu.http://www. În ce priveste comunicatul de presa. trecerile în revista. demitizarea acestuia. în functie de import anta informatiei. se împart în: . Orice ar scrie. În acest context. 4. În r ealitate. teoria genurilor jurnalistice din Rusia este depasita de pract ica gazetareasca si necesita o revizuire. Este l impede. .investigatii jurnalistice. interviul. de teatru. De aceea am decis ca. va iesi din tine jurnalist. ziaristii apeleaza la un numar mic de genuri. vom prezenta doar g enurile pe care jurnalistii le folosesc cel mai frecvent. în rândurile ce urmeaza. probabil. aceleasi întrebari îi vor veni în minte si cititorului acestui manual.shtml Introducere 9 Cu tot respectul pe care îl am fata de teorie (daca ar fi sa tinem seama de ea. cu alte cuvinte. Nu vom examina aici articolele-opinii.

pentru a scrie bine. Redactorii de la ziare si reviste stiu acest lucru. nici jurnalistul nu se poate afirma. În momentul în care îmi începusem activitatea la IWPR. 10 Manual de jurnalism Or. C a numai daca ai talent de ziarist poti scrie bine. As tfel se nasc scolile de jurnalism. în cadrul breslei. de zi cu zi. Anume de la ei. în calitate de redactor adjunct al unu i mic ziar de opozitie din Armenia. Însusirea bazelor meseriei de jurnalist este absolut indispensabila. De unde rezulta ca a scrie la ziar nu se învata. cum sa obtina anumite efecte. Pentru a scrie bine. în bucataria creatiei ziaristice. Am semnat articole în cele mai dif erite publicatii din multe tari ale lumii începând cu SUA si pâna în Coreea de Sud. intitulat Libertatea . Un obiectiv important pe care si-l propune acest manual este demitizarea actului scrisului. prin sentinte de acest fel. Mai e necesar. actul scrisului se mitizeaza. sa-i învat ce anume este bine si ce este rau în jurnalistica? Mi-am început cariera de jurnalist în anii `90. nu am nimic împotriva ca aceasta carte sa fie tratata ca o încercare de a prezenta. ca sa pricep cum sunt facute articolele bune. îi învata ce subiecte si cum sa le abordeze. Asemenea unui pictor. a carei redactie se afla la Los Angeles. cum sa structureze un articol.te total strain jurnalismului. mi s-a propus sa organizez training -uri . t inerii ziaristi afla secretele meseriei. viziunea unuia dintre numerosii redactori asupra genurilor si stilurilor. de regula. redactorii le inocule aza mai tinerilor colaboratori deprinderea de a scrie. fiind un instrument al PR-ului (public relations). doar talentul nu este suficient. În munca lor dificila. am avut norocul sa f iu angajat la o revista internationala. Dar numai talentul nu este suficient. exista pâna a stazi. talentul are un rol foarte important. în jurnalistica. Apoi. în scris . nici Dumnezeu nu cere! Nu punem la îndoiala ca. pâna nu va înv ata cum trebuie sa scrie. sa stapânest i instrumentele meseriei. care nu îsi poate da întreaga masura a talentului sau fara a-s i însusi tehnicile artelor plastice. În anul 2000. ce anume ar fi bine sa evite. iar de unde nu-i. Am încercat sa patrund în inima. Un asemenea mod de instruire. Cine? De ce consider ca tocmai eu am dreptul sa învat o multime de oameni. De aceea. Pe de alta pa rte. La revista AIM Armenian International Magazine am patruns si mi-am însusit bazele jurnalismului d e limba engleza. pe care nu-i cunosc. cum sa scrie. Ce? Acest manual e despre cum se scrie. când am început a lucra la IWPR Institutul pentru reflectar ea razboiului si a pacii (Institute for War and Peace Reporting) mi-a fost relativ usor sa fac fata exigentelor acestei editii internationale. semnasem deja doua carti despre jurnalistica din Armenia. fiind plasat într-un domeniu al sacrului si al inaccesibilului.

tarile din Asia Centrala. Si. Belarus. la elaborarea acestui manual. Când mi-am mai venit în fire dupa ranile su ferite. crimin alul . la care e necesar sa aco rdati atentie. mi-ar fi mai îndemâna sa scriu). pe care le predam la Institut. De aceea am cautat si am consultat cât mai multe si cât mai diferite editii de specialitate. desigur. Uneori. dupa ranile grave suferite. am emigrat la Londra pentru a ma trata si a lucra. daca nu aveam sprijinul fami liei si al prietenilor. unde am tinut lectii si cursuri. precum si din Ucraina si Belarus. Procedez astfel pentru a-i oferi cititorului posibilit atea sa înteleaga ce detalii anume sunt relevante pentru genul jurnalistic prezentat în capitol. . De re gula. Atun ci am început a lucra la aceasta carte. dupa emigrarea la Londra si schimbarea înt regului meu mod de viata. împreuna cu colegi si cu prieteni. Am acceptat si. Structura manualului Fiece capitol. Urm eaza câteva articole. în Caucaz. cuprinde doua subc apitole: Texte pentru analiza si Lucrari practice . din diferite ziare si mai rar din editii în format electronic din Rusia. asa. Am terminat de scris acest manual în locuinta mea din Londra.pentru ziaristii din Asia Centrala. ba chiar si în Macedonia. Mi-a fost de mare folos si Internetul. de prelegeri la jurnalistica. parca. desigur. Introducere 11 Când? si Unde? Un rol important. l-a avut si Institutul mass medi a din Caucaz. asa este. Caucazul de S ud. când s-a atentat la viata mea. însotite de întrebari. pentru scrierea acestui manual nu mi-ar fi fost suficienta doar propria experienta de ziarist. pe parcursul unui an si juma tate. în care este prezentat un anume gen jurnalistic. desigur ). pe care le-am sust inut în Asia Centrala. Cum? Desigur. am selectat si articole din presa occidentala. Într-adevar. Am la activ zeci de training-uri. Am fost angajat mai întâi la IWPR. Intentionam sa elaborez un ciclu de baza. As dori ca aceste materiale sa devina obiectul unor discutii si analize colectiv e. nu as mai fi revenit asupra manuscrisului si nu as fi dus la bun sfâr sit scrierea manualului. În Texte pentru analiza sunt inserate articole autentice. Cineva mi-a aruncat o grenada la pi cioare. Ancheta deschisa în acest caz nu a descoperit criminalul (nu a descoperit. apoi m-am transferat la BBC. la Erevan. în Rusia. Planurile mele s-au schimbat rad ical dupa 22 octombrie 2002. într-o seara de ianuarie a anului 2006. comentariul primului text îmi apartine. am tot calatorit în mai multe tari din Asia Centrala (în afara de Turkmenistan. pe care l-am fondat în anul 2002. Red actorii de la BBC mentioneaza ca am scris cartea ca persoana particulara si ca ea nu ref lecta punctul de vedere al angajatorului Serviciul mondial BBC. sau fragmente de articole.

Jurnalismul: adevarul sau faptul? ? Jurnalismul faptului si cel al adevarului ? Fapte si comentarii ce este mai important? ? Emotii în jurnalismul stiristilor ? Prin ce se deosebeste jurnalismul responsabil de cel iresponsabil? S-ar parea ca ar fi absurd însusi felul în care este pusa în titlul acestui capitol pr oblema: adevarul e constituit din fapte. cu voce tare. Pentru cei care cunosc situatia din tarile din Asia Centrala este limpede ca un asemenea eveniment este cu totul iesit din comun. ce calitati profesionale dezvolta un exercitiu sau altul si care ar fi rezultate le concrete scontate. aproape neverosimil. unde femeia. iar punerea acestora în antiteza ar fi lipsita de orice noima. de asemenea. care dispune de cea ma i încapatoare sala din oras. se întâmpla ceva neprevazut: o locuitoare a acelui oras se ridica din scaun si. Sa examinam însa un exemplu. la o întâlnire cu alegatorii. se deplaseaza în orasul provincial Dost. Varianta întâi O locuitoare din orasul Dost a adresat presedintelui Ibraghimov urmatoarele cuvinte: Cât timp veti mai suge sângele unor oameni pasnici. La un moment dat. raspunsurile corecte . De fapt. pot servi ca modele. Presedintele în exercitiu. Nu as avea decât sa ma bucur daca argumentele lor vor fi întemeiate. Se subliniaza . cineva dintre studenti sau chiar profesorul ar putea sa respinga aprecierile si concluziile mele. în cadrul lectiilor. ridicându-se din scaun. 5. sunt destinate instruirii în grup. Ibraghimov. Sa presupunem ca într-un inexistent stat din Asia Centr ala se desfasoara alegeri prezidentiale. cât timp ne veti ucide si jefui? Ajunge! . Aceasta este expunerea simpla a faptului. de regula. decis sa fie reales pentru un al doilea mandat. la lucrari practice pentru grupuri mici de studenti la facultatile de jurnalistica. din punct de vedere jurnalistic. Incidentul s-a întâmplat în timpul întâlnirii sefului statului cu alegatorii. totodata. expunerea acestui fapt ar trebui fa . Si aceste exercitii. Dupa cum se întâmpla întotdeauna în asemenea cazuri. Am luat în ghilimele sintagm a. Ele s unt deosebit de eficiente în cazul organizarii unor training-uri pentru ziaristi deja angajati. am prezentat exemple de cum trebuie sa se faca exercitii la o t ema sau alta. deoarece îmi dau prea bine seama ca. cât timp ne veti ucide si jefui? Ajunge! . se adreseaza lui Ibraghimov: Cât timp veti mai suge sângele u nor oameni pasnici.În Lucrari practice . Capitolul de la sfârsitul cartii da solutiile la lucrarile practice. care a avut loc în incinta Caminului cultural din Dost. Sunt date. de asemenea. Aceasta se desfasoara la Caminul cultural. a vociferat aceste cuvinte 5. Sa vedem cum ar putea fi el relatat. publicul este ales pe sprânceana: vezi în sala numai cetateni dintre cei mai fideli presedint elui.

si alte modalit ati de a relata într-un ziar despre acest eveniment. Aceste cuvinte le-a adresat presedintelui Ibraghimov o femeie nec unoscuta. Exista. desigur. ci chiar o disloca. Pe când în cazurile al doilea si al treilea ziaristii au cautat s a desprinda. Mai mult decât atât. Sa le examinam. ar putea fi calificat ca absolut nesabuit . cât ai ucis si ai jefuit! . Variantele a doua si a treia au însa un element comun: un com entariu apartinând redactiei (sau autorului stirii). despre care vom vorbi în continuare. O asemenea expunere a evenimentului ar putea-o face un ziar proprezidential daca acesta ar fi dispus sa-l reflecte în paginile sale. Nu vom staru i însa asupra acestui aspect. devenind mult mai importanta decât faptul însusi. informatia si comentariul se împletesc. În acest fel ar putea scrie un ziar de opozitie. Prima varianta reprezinta o descrie re simpla a celor întâmplate. Cu toate acestea. Este relatat faptul brut. În acest caz. infor matia propriuzisa. pe când cea de a doua si cea de a treia varianta în traditia jurnalismului de opinie si a comentariului. dar. aici. pur si simplu. comentariul autorului fiind inoportun . cât timp ne veti ucide si jefui? Ajunge! . Asadar. care nu însoteste. Opinia publica condamna aceasta iesire care s-a produs tocmai în momentul în care tara noastra se confrunta cu dificila problema de tranzitie spre democratie . care s-a desfasurat într-o atmosfera constructiva. în cea de a treia varianta nici macar nu se spune clar ce anume s-a întâmplat. Este una dintre delimitarile fundamentale ale jurnalismului actual. provocatorul nu a reusit sa deturneze reuniunea. fara a fi comentat si fara a se emite judecati de valoare. raportat la obiectivele pe c are le urmarim. se conditioneaza reciproc de o asemenea maniera încât nu mai poti face o distinctie între ele. Jurnalismul: adevarul sau faptul? 13 Varianta a doua Ce femei curajoase exista pe pamântul nostru! Faptul ca o femeie absolut necunoscut a s-a încumetat sa-i spuna verde în ochi dictatorului Ibraghimov aceste cuvinte demascatoare: Ajunge! Ajunge cât ai baut sângele concetatenilor. ba chiar uneori mai mult. O atare structu rare a stirii este determinata de particularitatile genului. unde interpretarea conteaza adesea tot atât de mult precum faptele.cuta putin altfel. . daca în aceasta tara ar exista pres a de opozitie. ziarul are datoria sa lamureasca cititorului în ce cheie urmeaza sa fie interpretate cele întâmplate. sunt destule si aceste trei. Stirea ar trebui scrisa cam asa: Cât timp veti mai suge sângele unor oameni pasnici. Toate aceste trei variante pot fi întâlnite în presa. Am putea afirma ca. Este evident ca în primul caz (ipotetic) autorul stirii a d escris. unde conteaza faptul. faptul. putem constata urmatoarele: prima varianta a fost scrisa în spiritul tradi tiilor jurnalismului stirist . în timpul întâlnirii acestuia cu populatia la Caminul cultural din orasul Dost . Varianta a treia Un incident dezgustator a marcat întâlnirea pe care presedintele Ibraghimov a avut-o cu populatia din oras. pur si simplu.

întâmplarea sau evenimentul ca atare. De unde deducem ca exista un jurnalism al faptului si un jurnalism al adevarului . Uneori. O expunere de acest fel mizeaza pe discernamântul cititorului. Toate aceste observatii si judecati ne conduc firesc spre urmatoarea concluzie. când se întâlneste cu A. nici modul de gândire. pe dorinta de a spune adevarul. De asta data. Cuvântul adevar l-am luat în ghilimele. Încarcatura emotionala a acestui text este concentrata în cuvintele pe care femeia i le striga sefului statului. Exemplele al doilea si al treilea. Fara îndoiala. sunt de acelasi tip tocmai dato rita acestui element. Totodata. sa urmarim rationamentele cunoscutului scriitor ceh Milan Kundera despre adevarul jurnalismului. oricât ar fi de diferite. adica în însusi faptul. în prima varianta. sigur ca da. caruia i se pro pune si cheia în care sa fie interpretat faptul. de regula. ce spune. aici. semnificatia acesteia. este un adevar de nivelul ontologic cel mai de jos.dincolo de întâmplare. Pe când în variantele a doua si a treia emotioneaza însasi d escrierea. ce gândeste 14 Manual de jurnalism el cu adevarat în adâncul sufetului. în textele citate exista si o alta diferenta esentiala. stirea este neutra. pur si simplu. din roman ul sau Nemurire : Nu este vorba despre adevarul lui Dumnezeu. Exista doar aprecierea ziaristului. si daca întretine relatii intime cu B . un adevar eminamente pozitivist al faptelor: ce a facut C aseara. Cu toate acestea si în acest moment ne confruntam cu una dintre legitatil e jurnalismului un reporter nu este în masura sa cuprinda întregul adevar al eveniment ului. Si. în numele caruia a ars în flacari Giordano Bruno. de timpul necesar. sa redea adevarul despre eveniment. pentru a influenta sentimentele cititorului. ziaristul cade în capc ana propriilor conceptii civile. autorul mizeaza pe ratiunea citit orului (de obicei. s-ar pute a sa nu dispuna. se face uz de un lexic emotiv. lipsita de o emotie pe care sa i-o confere autorul. o diferenta între prezentarea faptelor si cea a adevarului? Exist a. în mare masura. nuantat st ilistic. [Acest adevar] nu priveste nici credinta. patriotice. jurnalistica influenteaza deopotriva inima si mintea cititorului. animat de dorinta de a exprima un punct de vedere personal. nu cunoaste mobilurile de care sunt ghidati actorii principali. pentru care a fost ars pe rug Jan Hus. Sa existe. pentru a pricepe în ce anume consta ea. oare. asa sunt scrise articolele ce analizeaza evolutiile politice sau economi . nationale. nu are acces în culisele întâmplarilor în desfasurare. Ea rezida în faptu l ca. Îns a modul de a oferi informatia este diferit: într-un caz. deoarece ceea ce lipseste în exemplul al doilea si al treilea este tocmai adevarul . care va trage concluziile ce s e impun din faptul relatat. Jurnalismul se întemeiaza. care nu este neaparat si adevarata. Cauzele sunt multiple: ziaristul. nic i posibilitatea de a urmari toate complicatiile si elementele noi ce intervin. nici de adevarul stiintei si al spiritului de liber-cugetator. Alteori. sau de spatiu suficient în pagina de zi ar.

fie de rau. este prezentata. dupa ce sunt relatate în mass media. din când în când presa britanica publica articole despre succesele economice înregistrate de o întrep rindere sau alta. Un englez ar fi foarte mirat sa citeasca la rubrica noutati un text despre buna ge stionare a unei ferme. Ziaristul încearca sa prezinte cititorului adevarul . Ziaristul ramâne impartial. Pe când exemplul al doilea si al treilea reflecta tocmai punctul de vedere al reporterului. Jurnalismul: adevarul sau faptul? 15 În jurnalismul occidental asemenea diviziuni nu exista. Jurnalismul faptului Jurnalismul opiniei Un fapt este mai important decât un comentariu. Articolele de acest fel sunt inserate. în cel de al treilea exemplu. Comparând cele doua traditii jurnalistice. îi propunem solutii de-a gata. despre recolte sau mulsori record. negative vor fi faptele comunicate de jurnalist care arata activitatea defectuoasa a puterii. Comentariul nu este mai putin important decât faptul. considerându-se ca acestea sunt pozitive sau negative . primul obiectiv al stiristi lor este sa dea în vileag neregulile. Este adevarat. obliga toriu. Aceasta. Jurnalistul. de reg ula. în puterea sa de discernamânt. în unele cazuri fiind chiar mai important. în practica jurnalismului postsovietic faptelor li se confera adeseori dive rse conotatii. Sa încercam sa le sintetizam într-un tabel. apreciind ab init io evenimentul ca fiind bun sau rau . situatia celorlalte întreprinderi din ramura. ? Influentând emotiile cititorului. jurnalistul aproba sau condamna gestul femeii? Putin probabil. deoarece educa si formeaza cititorul. propunem cititorului sa traga el însusi conclu ziile ce se impun. În realitate. Autorul are încredere în cititor. Ziaristul are o atitudine partizana. * * * Asadar. ? Prin simpla relatare a unui fapt. Se apeleaza la sentimentele si emotiile c ititorului. manifestând o atitudine impartiala. În conceptia sa. atitudin ea sa fata de faptul brut. nu e înca totul. însusi evenimentul lipsest e. în primul exemplu. exemplele de mai sus ilustreaza diferenta fundamentala în abordarile din jurnalism. în functie de atitudinea noastra fata de el. întrucât cititorul este în masura sa traga el însusi concluziile. Respectiv. mentine o anumita distanta fata de eveniment. arata ca autoritatile activeaza bine. însa. aici. iar în altele pe sentimente si emotii.ce într-o anumita situatie). În fine. problemele si lipsurile din societate. în suplimentele destinate problematicii lumii de afaceri. El nu comunica cit itorilor ce crede în legatura cu evenimentul fie de bine. fiind substituit de comentariu. Pentru un gazetar de limba engleza faptul exista ca ceva autonom. Se mizeaza pe inteligenta cititorului. cineva ar putea avea impresia ca eu . Ele apar însa în perioada în care companiile îsi prezinta raporturile anuale de activitate si. Putem oare afirma ca. alaturi de compania din capul topului. Pozitive sunt faptele care. Ziaristul expune faptele.

Mihail Svîdkoi. esenta ac estuia se reduce la faptul cine anume distribuie mijloacele bugetare. sa conduca una dintre cele doua noi agentii. titlu plasat deasupra unei fotografii ce înfatisa debandada si haosul de dupa explozii. când Londra a fost zguduita de o serie de explozii. Cu toate acestea. tocmai acest scop. Jurnalismul ne ofera sansa de a crea. asemenea unui artist pl astic. care trebuie sa posede tehnicile desenului în creion sau în carbune. Delimitarea . sa cunoasca legile p erspectivei si proprietatile diferitelor culori si suprafete. Pentru Rusia. o a cuzatie fatisa facuta de un functionar de stat de un asemenea rang la adresa colegului sau. devenit public. Drept motiv pentru actiunea sa au servit aprecierile imprudente ale domnului Sokolov: în emisiunea tv de sâmbata seara. dintre sef si subaltern are o istorie mai veche. dar e necesar sa stim sa le folosim. Jurnalistica are o multime de genuri si de posibilitati. l-a actionat în judecata pe Aleksandr Sokol ov Ieri. condusa de Mihail Svîdkoi. unul din ziarele britanice de mare tiraj Evening Standard a aparut cu un titlu de o schioapa în prima pagina: Bastards ( Lepadaturile ). Relatiile dintre Ministerul culturii si comunicatiilor. nu au fost niciodata roz. condus pâna la el de Mihail Svîdkoi. dupa destituirea lui Mihail Svîdkoi. nu îl descrie. de fapt. în Guvernul rus s-a declansat un scandal monstru. care are vechi dedesubturi. a declarat ca îl va actiona în judecata pe seful sau. coruptia înflorea la toate nivelurile . constituite în cadrul ministerului. de limba engleza. Acest cuvânt licentios nu este. evident. Ca întotdeauna.identific jurnalismul occidental. Acest confli ct. iar împreuna cu fotografia stârneste emotii si da o apreciere a evenimen tului. caruia i s -a propus. A doua zi du pa 7 iulie 2005. Aleksandr Sok olov a fost numit ministru al culturii în martie 2004. iar orice creatie sfarâma cadrele vechi si n aste o noua viziune asupra regulilor si schemelor rutinate. cu jurnalistica factologica. ex-ministru al culturii. exemplul ce urmeaza fiind un argument în acest sens. si Agentia federala p entru cultura si cinematografie. 16 Manual de jurnalism Articole pentru analiza O revolutie culturala Mihail Svîdkoi. Acest manual urmareste. acesta a declarat ca în fostul Minister al culturii. scandalurile de coruptie sunt ceva obisnuit. unu l informativ. diriguit de Aleksandr Sokolov. postsovietica cu jurnalismul opiniei si al comentariului. Lucrur ile nu stau tocmai asa. directorul A gentiei federale pentru cultura si cinematografie (AFCC). este totusi un caz nemaipomenit. În realitate. exemplul de mai sus ne descopera si partea frumoasa a meseriei noast re. car e pe deasupra îi este si sef nemijlocit. imediat dupa demitere. iar scoala noastra. Post-scriptum . ministrul culturii Aleksandr Sokolov.

Nu se stie deocamdata ce suma de bani va fi ceruta de la Sokolov pentru prejudiciul adus. Factorii de la Ministerul culturii. însa în situatia ce s-a crea efii celor doua departamente. Cu alte cuvinte. învinuirile pe care ministrul i le-a facut lui Svîdkoi. dimpotriva. a declarat. este urmatoa rea: Aici începe domeniul de prerogative ale agentiei. care a conc entrat în administrarea sa finantarea tuturor proiectelor. trec pe alaturi. deoarece tocmai aceasta si este c ontinuarea politicii promovate de stat: pentru ce anume sunt destinati acesti bani? Poate fi selectat un proiec t de perspectiva pentru stat si. p roblema restituirilor este o prerogativa ministeriala). în sânul familiei . precum si de a camufla neputinta ministerului de a-si onora atributiunile sale directe. erau solutionate în mod discret. Svîdkoi nu a formulat nici o acuzare cu referire la Sokolov. po trivit lui Svîdkoi. A doua zi dupa emisiunea tv. precum si conflictele personale între functionarii de stat. al achizitiilor si producerii de filme. difuzata de canalul TVC. sunt motivate tocmai de aceasta situatie. nu au fost deloc încântati de aceasta s ituatie. destinate dezvoltarii culturii. evident. ca ministrul culturii Aleksandr Sokolov nu l-a acuzat în mod direct pe Mihail Svîdkoi si nu i-a rostit numele. Fara îndoiala . Jurnalismul: adevarul sau faptul? 17 juristii au nevoie de zece zile. Aleksei Puskov. Din punct de vedere formal. l egate de aspecte financiare . agentia a capatat statutul unui producator general de stat. El a mentionat doar ca exista probleme. în emisiunea Post-scritum de sâmbata. sa-i aduca ciubuc . cel putin în activitatea Agentiei federale. cinematografiei. pe când tot ce tine de proiecte concrete din dom eniul teatrului. a fost pus în sa rcina AFCC. Exista o contradictie. Antrenati în lupta pen . nu au mai putut tacea. Declaratia exacta a lui Aleksandr Sokolov. dupa care actiunea va fi intentata. se stabilesc prioritatile.competentelor Ministerului culturii si ale AFCC au fost facute în felul urmator: m inisterului îi revenea elaborarea proiectelor de legi si a reglementarilor juridice (astfel. muzicii. principalele fluxuri financiare. litigiile ce se iscau între departamente. dupa fiecare concert. Însa atacul din partea sefului asupra sa i-a dat mâna libera. pen tru Izvestia . dupa cum se vede. Pentru studierea cazului si depunerea dosarului în instanta. Pâna acum. Acelasi luc ru continua si în actuala agentie . cu toate acestea. Situatia aceasta a existat la toate nivelurile ministeriale ca fost rector al Conservatorului. ministerul parca ar fi mai mare decât AFCC. Mihail Svîdkoi a comunicat agentie i Interfax urmatoarele: Aceasta declaratie a ministrului culturii nu este decât o încercare de a obtine contr olul asupra distribuirii banilor bugetari. dar. În cadrul ei se examineaza toate ofe rtele. ca organ abilitat cu elaborarea reglementarilor legislative si obligat sa promoveze politica statului în domeniul culturii . o cunosc. autor si moderator al programului tv Post-scripum . unul care.

În general. dl Sokolov a declarat ca s-a confruntat personal cu practica ciubucurilor din fost ul Minister al culturii. este c . sugereaza cititorului ideea ca. textul e structurat astfel încât admite ideea ca aces t lucru este iminent (sau chiar poate a fost facut). nu numai luarea. Este o afirmatie deosebit de cur ajoasa a ministrului culturii. Si nu va fi deloc o treaba usoara: ieri. (. de cuvinte si expresii apreciati ve ( evident si fara îndoiala ).) Oricum. pe care le aflam semanate peste tot în acest text. dl Sokolov a declarat ca s-a confruntat personal cu pract ica ciubucurilor din fostul Minister al culturii.. Cu toate acestea. ci si oferirea de mita consti tuie o actiune pasibila de pedeapsa penala. din neatentie. dupa cum se stie. Numeroasele judecati de valoare. Este o afirmatie deosebit de curajoasa a ministrului culturii. care urmaresc sa form eze o anumita atitudine fata de personajele implicate în scandal. esenta acest uia se reduce la faptul cine anume distribuie mijloacele bugetare . în timpul când era rector la Conservator. dupa lectura tuturor materialelor. fara a afisa însa acest lucru. i-a oferit un pretext potrivit. Deja în primul alineat al articolului. 28. autorii abordeaza problema si stabilesc cau za care a iscat conflictul ( aprecierile imprudente cuvântul imprudente contine deja o judecata de valoare) si ofera cititorului o concluzie: Ca întotdeauna. Alaturi de articol au fost inserate comentariile a patru oameni de cultura. Trei îl ataca cu duritate pe ministrul culturii Sokolov.. dupa cum se stie. acesta din urma se va vedea nevoit sa faca dovada justete i afirmatiilor sale. cel car e are dreptate este Svîdkoi. Marina Davîdova . Nadejda Stepanova Izvestia. nu numai luarea. surse din Procuratura Generala a Rusiei au comunicat unui reporter de la Izvestia ca fata de domnul Svîdkoi. în conflictul celor doi functionari. Articolul are si alte fraze ce contin judecati de valoare. ci si oferirea de mita constituie o actiune pasibila de pedeapsa penala . Acestea arata clar atitudinea ziaristilor fata de subiectul abord at. se face uz.tru banii bugetari.06. nu avem întrebari privitoare la coru ptie . În alineatul al treilea. de doua ori. pe când comentariul celui de al p atrulea are un mesaj oarecum neutru. S-ar putea însa ca Mihail Svîdkoi sa fi apelat pur si simpli la serviciile gazetarilor pentru a-si regla conturile cu ministrul care. daca Mihail Svîdkoi îi va intenta totusi un proces lui Aleksandr Socolov pri vind apararea onoarei si demnitatii.2005 Acest articol este un exemplu de partialitate admisa de ziarist. caci. Faptul ca Svîdkoi nu l-a actionat în judecata pe seful sau devine clar abia la mijlo cul articolului. De pilda: Antrenati în lu pta pentru banii bugetari. în timpul când era rector la Conservator. caci.

Seful acestui serviciu. angajatele serviciului de presa au deschis usa de la i esirea în caz de incendiu. Serghei Teriohin a confirmat ca Kirill Sergheievici este fe ciorul sau . a fost admis ca stagiar în m inisterul condus de tatal sau. Puteti califica acest articol ca bun ? Evaluati-l în baza unei scale de cinci punc te.07. Implicit. Iulia Timosenko.lar ca ziarul si autorii articolului sunt partizanii lui Svîdkoi. fiul ministrului economiei. Timosenko este amenintata cu moartea Se pregatea un atentat la viata premierului ucrainean Viata sefului executivului ucrainean. iar serviciul de presa ascunde acest lucru Kirill. au esuat. Ukrainskaia pravda. este un ul dintre comilitonii cei mai apropiati ai Iuliei Timosenko. mentioneaza editia. pentru a afla opinia acestuia. ministrul a mentionat ca nu a i ntervenit ca Teriohin-juniorul sa-si faca stagiul la minister si ca selectia laureatilor a fost facuta în cadrul scolilor superioare. Care sunt sursele de care uzeaza autorul? Exprima acestea pozitia partilor af late în conflict? 4. Adica. scotându-l astfel pe Kirill din sala de sedinte. cu trimitere la surse diplomatice demne de încredere . Încercarile ziaristilor de a-l aborda pe Kirill. acesta ar fi unul dintre posibilele adevaruri . Raspundeti la întrebari Fiul lui Teriohin îsi face stagiul în ministerul tatalui sau. potrivit editiei. În ce mod îsi exprima autorul atitudinea fata de eveniment? 2. Serghei Teriohin. Printre acesti fericiti era si un tânar cu numele Teriohin Kirill Sergheievici. Potrivit aceleiasi surse. 18 Manual de jurnalism Cititi aceste articole si discutati pe marginea lor. Aleksandr Turcinov. Aceasta informatie a fost difuzata de serviciul de securitate al Ucra inei. angajatele serviciului de presa facând zid în jurul sau. Sunteti de acord cu felul în care au fost alese sursele? 5. Dup a ceremonia de înmânare a documentelor. dintre cei mai buni. Cât de obiectiv este autorul? Prin ce se releva impartialitatea/partialitatea s a? 3. a avut loc ceremonia solemna de admitere la stagiu a vreo douazeci de studenti.2005 Întrebari: 1. Potrivit relatarilor Obkom -ului (o editie ucraineana pe Internet). Acest fapt ne permite sa acreditam ideea . a declarat ca aces t lucru nu era necesar si ca ( ) Kirill ar fi acceptat sa acorde un interviu . Ministrul s-a aratat mirat de acest fapt si. vineri. Motivati evaluarea facuta. de la institutiile de învatamânt superior din Ucraina. 29. a fost amenintata de un a tentat în curs de pregatire. la mini ster. Potrivit informatiei de care dispune editia Obkom . ca ei spri jina una din partile antrenate în conflict. acoperindu-l astfel de ochiul camerelor tv si ale re porterilor. acestora înmânându-li-se si actele ce le confirma stat utul .

ca declaratia serviciilor speciale are ca scop cresterea ratingului premierului ucrainean. Ministerul apararii al Federatiei Ruse a refuzat sa acrediteze postul american d e televiziune ABC. permanent.2005 Editia poloneza a revistei Playboy a desemnat-o pe dna Timosenko omul lunii . Pinciuk a învinuit-o pe Timosenk o ca aceasta ar dori sa se rafuiasca cu el. potrivit ziaristilor ucraineni. folosind informatia de mai jos. s-a instalat într-o locuinta scumpa din centrul Ki evului. Potrivit unor informatii preliminare. pe care Iuscenko le-a promis a legatorilor. Revista Elle . Andrei. care este nemultumit ca Timosenko a facut un demer s la Procuratura Generala. nu sa regleze conturile Jurnalismul: adevarul sau faptul? 19 cu cineva . Ivanna Gorina . Aceasta supara elitele ucrainene afla te la putere si conduce. Timosenko se bucura de o popu laritate mai mare chiar decât a presedintelui Viktor Iuscenko. acesta a difuzat un interviu cu Samil Basaiev. solicitându-i sa atace în justitie o hotarâre a Curtii economice. Întrebari: 1. atunci prin ce m ijloace? 2. Kiev Rossiiskaia gazeta. dupa ce. În Ukraina. în noaptea de joi spre vineri. care a mângâiat inimile cititorilor revistei Playboy . Cât de obiectiv este autorul? Prin ce se releva obiectivitatea/partialitatea sa ? 3. Este exprimata în acest articol atitudinea autorului? Daca da. În acelasi timp. potrivit unui top publicat de revista Forbes . Timosenko însa a declarat ca nu va accepta sa se fotografieze pentru Playboy . Lupta Iuliei împotriva oligarhilor ucraineni i-a adus nu numai reputatia de cel ma i popular om politic din Ucraina. ci a propulsat-o pe locul al treilea între cele mai influente femei din lume. care a con firmat ca actiunile Combinatului apartin lui Pinciuk. Este acesta un articol bun? Evaluati-l în baza unei scale de cinci puncte. la frictiuni între adeptii presedintelui si cei ai primului ministru. Lucrare practica pe tema Jurnalismul: adevarul sau faptul ? Scrieti un articol. fiica dnei Timosenko a renuntat la garzile de corp si intentioneaza sa se marite cu un rocker britanic de conditie modesta. circula în automobile de lux si. Faptele sunt expuse logic sau nu? 4.08. de asemenea. fiul lui Iuscenko. Ea este apreciata ca o gratioasa femeie-politician. Recent. Evghenia. atentatul putea fi pus la cale de structur i ce au legatura cu Combinatul siderurugic de la Nikopol. Revista Forbes scrie despre Timosenko ca despre o femeie de un curaj iesit din comu n . 01. Articolul are toate elementele necesare? Ce anume îi lipseste si de ce? 5. ginerele ex-presedintelui ucrainean Leonid Kucima. îi remarca eleganta si rafinamentul. Postul american de televiziune ABC nu va mai fi admis sa activeze în cadru . Ar face mai bine sa se ocupe de problemele statului. a declarat Pinciuk. Timosenko este un simbol al mâinilor curate . Unul dintre coproprietarii acestuia este V iktor Pinciuk. La ora actuala. întrucât nu corespunde standardelor acesteia.

Samil Basaiev. toate tarile comunitatii internationale fac eforturi fara precede nt pentru combaterea terorismului international. a unui interviu cu organizatorii monstruoaselor acte teroriste din SUA.l Ministerului apararii al Rusiei. la Departamentul de stat al SUA se desfasura obisnuitul briefi ng. facuta în ajunul difuzarii emisiunii. care cere în mod expres membrilor ONU sa se abtina de a acorda sprijin sub orice forma activ sau pasiv organizatiilor sau persoanelor implicate în acte de terorism ? Se pune si problema deontologiei jurnalistice si a calitatilor profesionale ale celor care au comandat si au realizat acest interviu . Nu putem sa nu mentionam ca interviul a fost transmis tocmai în momentul când Rusia. 29 iulie. În aceeasi zi. în context. Daniel Russell. În ce priveste aceasta emisiune. Vineri. Nu avem nici o îndoiala ca difuzarea de catre mass media independ ente. inclusiv la Teatr ul de la Dubrovka si la Beslan. ar trezi indignarea justificata a milioane de americani. Nu avem decât sa regretam ca conducerea postului ABC News a ignorat declaratia oficiala a Ambasadei ruse la Washington. care are pe constiinta organizarea a numeroase acte teroriste. În aceeasi zi. Serghei Ivanov. pe care l-au difuzat la postul american. în anul trecut. Prezentam din acea conferinta de presa secventa care viza interviul cu Samil Basaiev (cu mici prescurtari). sunt onorate obligatiile. din Moscova. este un terorist care si-a asumat responsabilit atea pentru ocuparea scolii din Beslan. pentru a-i exprima indignarea în legatura cu difuzarea la un post de televiziune american a unui interviu cu teroristul Basaiev. as vrea sa mentionez doua lucruri: noi consideram ca liderul rebelilor ceceni. între care si copii. în octombrie 2002. sustinut de Shon McCormack. de exemplu. se spune: 20 Manual de jurnalism Spatiul de emisie a fost oferit unuia dintre cei mai odiosi insurgenti ceceni. în special hotarârea 1373 (2001) a CS al ONU. dupa ce a oferit spatiu de emisie teroristului international Samil Basaiev . si a teatrului de la Dubrovka. între altele. privind modul în care. dar mult mai târziu (diferenta de fuse orare între Moscova si Washingto n este de opt ore). în care si-au pierdut viata sute de cetateni pasnici. Întrebare: Puteti confirma faptul ca. a declarat duminica. în conditiile dezvoltarii multilaterale a cooperarii ruso-americane în domeniul antiterorist. de la 11 septembrie 2001. Basaev a fost declarat terorist de catre întreaga comunitate internationala. în legatura cu interviul difuzat de postul ABC cu liderul cecen. 31 iulie 2005. Basaiev a fost declarat ca fiind un terorist ce prezinta un pericol si pentru securitate a . ministerul de externe rus l-a convocat pe însarcinatul cu afaceri interimar Daniel Russell? Dl McCormack: Am discutat aceasta problema cu guvernul rus. inclusiv la initiativa SUA. ministrul apar arii al Federatiei Ruse. MAE al Federatiei R use a facut o declaratie în care. soldate cu moartea a sute de persoane. pe teritoriul SUA. SUA. în care era exprimat un protest împotriva difuzarii acestui interviu. precum si pentru o serie de alte acte de terorism. Apar probleme. În august 2003. MAE al Rusiei l-a convocat pe însarcinatul cu afaceri al SUA în Ru sia. iar numele sau a fost introdus în lista respectiva a C[onsiliului] de S[ecuritate] al ONU.

acesta e deja o alta metoda. Cu mai mult timp în urma. Colectam informatie În acest capitol vom cunoaste metodele de colectare a informatiei ? Observatia ? Studierea documentelor ? Experimentul ? Interviul ? Conferinta de presa Munca unui jurnalist începe prin colectarea informatiei. fara de expunerea faptelor. ? Conferinta de presa. Exista câteva metode de strânger e a informatiei. pr ezenta sa la . so ? Interviul (individual si de masa ndajul. am cerut companiilor de televiziune sa tina cont de faptul ca aceste înregistrari pot contine semnale sau alte informatii pentru alte celule teroriste. în ultimul caz. ? Lectura si studierea documentelor. ? Mai exista experimentul. precum si a cartilor. iar în ce priveste Cecenia am declarat ca actiunile ce conduc la moartea unor oameni nevinovati nu au nici o justificare. revistelor si ziarelo r. daca vreo companie mediatica americana ar pune pe post un interviu cu Osama Ben Laden? Jurnalismul: adevarul sau faptul? 21 Dl McCormack: Diferite companii americane au difuzat fragmente de înregistrari video facute de Osama Ben Laden si de Aiman Zavahiri. participa la demonstrati i si manifestatii antiguvernamentale. se baga în focul incendiilor. Guvernul SUA nu are nici o implicare în decizia luata de postul ABC de a difuza interviul. din punctul de vedere a ceea ce trebuia sau ce putea ca faca acesta. Guvernul SUA nu are competenta de a împiedica postul ABC de a-si exercita dreptul constitutional. Întrebare: Ar putea ca si în interviul cu cecenii. pus pe post de ABC. care se realizeaza prin anchetare). Observatia Cele mai convingatoare fapte sunt cele traite de reporterul însusi. jurnalismul este de neconceput. escaladeaza Everestul. însa ne-am exprimat clar în acest punct: orice decizii în acest sens apartin exclusiv companiilor. P e lânga faptul ca descopera astfel subiecte noi pentru articolele si relatarile sale. Pentru un adevarat profe sionist conteaza enorm sa vada lucrurile cu ochii proprii. conferinta de presa este o varietate a interviul ui. precum si de altii.cetatenilor SUA. întrucât aceas ta metoda le solicita mult timp si multa energie. jurnalistii merg la razboi. Întrebare: Ce asteapta rusii de la voi? Raspuns: Dvs ar trebui sa întrebati guvernul rus ce asteapta de la guvernul SUA. îndata dupa 11 septembrie [2001]. Pentru a le do bândi. sa existe asemenea semnale? Dl McCormack: Nu sunt sigur. însa în jurnalismul postsovietic conferintei de presa îi revine un rol deosebit de important. Am spus aceasta si pâna acum. sa le treaca prin inima sa. Noi condamnam cu toata fermitatea orice acte de terorism. însa ziaristii apeleaza la el destul de rar. Acestea sunt: ? Observatia. deoarece fara de ea. Întrebare: Ar avea vreo obiectie Guvernul SUA. De fapt. Sa le examinam pe rând. difuzând acest interviu.

pe care l-am filmat. Într-o zi. Dupa ce a fost cucerit orasul Susa. a luat legatura prin statia de radio cu trupele noastre si a întrebat daca e adevarat ca a murit Allahverdi. de cele mai multe ori. Detaliile sunt deosebit de importante. Când a auzit confirmarea. red. pe pamântul nimanui. Dupa o runda fructuoasa d e negocieri. s-au îmbratisat si au izbucnit în plâns. aveau fetele însângerate. Colectam informatie 23 Am avut si un alt caz interesant. [ ] Când comandantul de batalion Allahverdi Baghirov si-a pierdut viata întro explozie de mina. comandantul batalionului Askeran (fortele de autoaparare din Karabah n. înainte de a pleca în misiune. Însa nu fiec are le poate surprinde. 2002). îmbratisând pe un prizonier armean. Iata înca un exemplu: Pe strazile din Stepanakert era multa lume. ce momente merita sa fie observate. oamenii îmi raspundeau. l-am vazut pe comandantul unui batalion de autoaparare. un ziarist va chibzui mult ce anume ar putea vedea la fata locului. ne putem pregati din timp pentru a face observati i. le confera verva si efectul pr ezentei. În timpul schimburilor de prizonieri se întâmplau lucruri extraordinare. mai convingatoare si mai interesante. Mai mult decât atât. ei mergând. prin oras. s-a întunecat la fata si i-a certat pe soldatii nostri: De ce nu l-ati crutat pe un asemenea om? (?????????? ?? ????? ? ??????? / Editie redactata de Ilia Maksakov. Când îi întrebam ceva. el a spus ca împreuna cu acel armean a jucat multi ani fotbal pentru aceeasi echipa . oamenii se plimbau. mi-a spus Gheorghi [militarul care îl însotea pe ziarist]. În momentul în care s-au întâlnit. prizonierii au fost pusi în libertate. E ste un lucru care se învata. unul în întâmpinare altuia. titlurile cartilor din dulap (sau lipsa cartilor!). pur si simplu. sa s imta sub toate aspectele rutina. îmbracati în civil. cotidianul acestuia. Aveau semne ca au fost batuti crunt. Un gazetar atent va afla multe observând serviciul de birou al functiona rului. pe eroul national al Azerbaidjanului Allahverdi Baghirov. lasasera pe chipurile lor urme de nesters. Chiar în fata camerei tv. în care descrie munca sa în timpul razboiului din Karabahul de Munte. cu atât mai mult fixa pe hârtie sau pe banda video.fata locului da textelor un aer de autenticitate. Cei câtiva ani petrecuti în subsoluri. Moscova. unde s-au constituit cele mai numeroase detasamente de militii populare. pasiunile si slabic iunile acestuia. Vitalik. Descrierea celor vazute îl face pe cititor sa sesizeze realitatea razboiului. mereu cu frica de a nu fi împuscati de pe înaltimile Susei. Ele creeaza efectul prezentei. ci si a observa. Iata un fragment dintr-un articol semnat de ziaristul azer Emin Eminbeili. articolele devin mult mai bune. Am putea. nu am vazut atâtia barbati înarmati. Astfel. Nici macar la Erevan. 2002). dornici de lumina soarelui. (Dmitri Pisarenko. Ca rezultat. Moscova. Fii atent. Când a venit momentul schimbului. ostasul armean i-a spus lui Allahverdi ca spera mult sa nu mai nimereasca pe parti difer ite ale liniei frontului.). Între timp. un ziarist trebuie sa stie nu numai a privi. ?????????? ?? ????? ? ???????? / Editie redactata de Ilia Maksakov. De mult n-am vazut asa ceva în Karabah . s-a decis sa se schimbe câte un prizonier de ambele parti. fotografiile copiilor sau mi . ei zâmbesc. abia dupa o lunga pauza. sa ne imaginam biroul unui înalt demnitar de stat si sa ne pre gatim din timp pentru a observa manifestarile personalitatii sale. de pilda. Pentru a dev eni un profesionist.

schita. pâna în momentul în care ziaristul nu a stabilit clar ce articol anume va scri e. Toat e acestea ne dau o idee despre categoria sociala din care provin cei nemultumiti de politi ca guvernului. mai pregnant decât niste cifre seci privind bugetul lor mediu lunar. Acesta poate fi orice în scris facut de om. exista un numar imens de documente care pot fi utile zia ristului. o proclamatie sau un afis. Cu toate acestea. confirmând sau punând sub semnul îndoielii informatia pe care ati aflat-o dupa un inte . membru al unei expeditii sau lucrând un anumit timp ca muncitor la o banda rulanta) si din afara. de asemenea. într-un fel. un certificat de casat orie. Un document prezinta o va loare ca atare. Observatia poate fi. pur si simplu. atunci. deschisa si discreta. Ziaristul trebuie sa-si noteze detaliile surprinse. daca au hainele curate sau nu). scrie Malcolm F. în functie de punctul de vedere al celui care observa. Observatia poate fi facuta din interior. îmbracam intea acestora (daca sunt îmbracati bine sau prost. în cazul când jurnalistul obser va deschis. si editorialul. iar un afis poate deveni obiect al interesului ziaristic doar în cazuri extrem de rare. ultimele doua genuri într-o mai mica masura. ba chiar si articolul analitic.ca colectie de broaste testoase decorative. de pilda. atunci când jurnalistul participa nemijlo cit la eveniment (fiind. aceste amanunte îi prezinta pe acestia mult mai reliefat. Cu toate acestea. Sa nu uitati niciodata de existenta documentului. Bineînteles. nu putem sti nici ce documente îi vor fi necesare în procesul elaborarii si scrierii te xtului. de la scrierea cuneiforma la o licenta. Daca un ziarist urmeaza sa scrie despre un miting antiguvernamental. în af ara unei estimari a numarului manifestantilor si în afara de o repovestire a discursur ilor oratorilor. investigatia jurnalistica. ce-i drept. Lectura si studierea documentelor Nu cred ca ar fi cazul sa dam o definitie a documentului. Stirile si reportajele se sprijina în mare parte si. Evident. când ziaristul urmareste desfasurarea e venimentului ca martor. precum interviul. unul medical sau. chiar se structure aza în baza unor observatii personale. Aceasta delimitare depinde însa de gradul de implicare a celui care 24 Manual de jurnalism reflecta evenimentele. Totusi. ar fi bine sa observe expresia ochilor oamenilor din multime. el îsi anunta de la bun început prezenta si scopul aflarii sale în acel loc. ziaristii nu f olosesc scrisul cuneiform. Mallett în al sa u Ghid pentru ziaristii din tarile Europei Centrale si de Est . o metrica. iar în cazu l observarii discrete persoana sa ramâne anonima. Aceasta disciplineaza mintea si ochiul. observatia este importanta si în cazu l abordarii altor genuri jurnalistice.

ghiduri si îndrumatoare . Accesul la acestea ne este favor izat de motoarele de cautare. de nepatruns pentru neinitiati.net www. un ziarist aduna de-a lungul anilor o întreaga arhiva.Dictionare.Baze de date Este important sa învatati a utiliza site-urile structurilor conducerii de stat. ghiduri si buletine de tot felul ce prezinta activitatea diferitelor institutii si organizatii. acesta a devenit o alta sursa.search.rambler. ca pe monitor sa fie afisata lista site-urilor unde acestea pot fi gasite.Legi si hotarâri .Comunicate de presa si alte surse PR .excite. În afara de aceasta. p oate cea mai importanta.Internetul .Bugetul de stat si bugetele locale . comentatorii poli tici cunosc legile si decretele.google.com www.aol.km.com www.yandex.rviu sau în urma propriilor observatii. În ac tivitatea practica.com www. colectii de ziare (pentru a le putea consulta va trebui sa mergeti la biblioteca sau sa aveti acces la Internet) . Parlamentului. Curtii Supreme de Justitie . enciclopedii. Iata câteva din ele: În limba engleza În limbile engleza si rusa www.Procese-verbale ale sedintelor de judecata .Rezultate ale unor sondaje .yahoo.ru www.ru http://search.altavista. privind tranzactiile bursiere. ar gumentul necesar la care va veti referi în cazul în care cineva ar cauta sa combata articolul . citind instructiunile respective. taieturi din ziare. Ziaristii specializati îsi însusesc destul de repede tipurile de documente necesare în domeniile în care scriu. pentru informarea unui ziarist. analistii economici se descurca usor în coloanele d e cifre. odata cu aparitia Internetului.msn.ru www.ru www. Astfel. pe care le puteti afla cu ajutoru l acelorasi motoare de cautare.ru www. pe c are vi le puteti însusi.com www.com www.com/ Colectam informatie 25 Folosirea acestor mijloace este simpla: este suficient sa introduceti în fereastra de cautare cuvântul sau îmbinarea-cheie. mult mai complicate.Rapoarte si informatii financiare . Sunt si alte metode de cautare.com http://search.aport.Carti.weblist. Internetul ne pune la dispoz itie date despre o multime de persoane si de organizatii. iar reporterii din salile de judecata pricep valoarea si de desubturile proceselor-verbale ale sedintelor de judecata si ale deciziilor instantelor. c ele ale Presedintiei. care cuprinde car ti. documentul este suportul. La ora actuala. ale Bancii Nationale. Documente utile . O arhiva de acest fel are o valoare inestimabila.ra-gu. Guvernului.

ru sau http:// dic. rus-italian (http://lingvo.ru/searchall. Ziaristul este dator sa fie constient d e aspectele etice si de delicatetea de care trebuie sa dea dovada în acest caz. sa-si asume o alta functie sociala. care sunt atât de multe încât este cu neputinta sa le enumeram aici. sa treaca fra udulos frontiera împreuna cu contrabandistii. de pilda. Experimentul implica probleme deontologice. Astfel. Nici trucul de a îmbraca haine de cersetor nu este dintre cele mai fericite. de asemenea. de asemenea. enciclopedii. El joaca un rol . în primii ani postsovietici. pentru a o întelege mai bine si a o prezenta cititorului cât mai acc esibil. El va tine con t de regula generala ca un scop nobil nu poate fi realizat prin mijloace murdare. pentru a simti pe propria piele viata si cond itia eroilor pe care urmeaza sa le fixeze în pagini de reportaj. 26 Manual de jurnalism Aici. inclusiv enciclopedia Kirill si Metodiu (www. o multime de glosare (vezi: http://slovari. ziaristii se deghizau adesea în cersetori.ru). În cazul în care scrie un articol despre prostitutie.php). Exista si alte surse de documentare. . În alte cazuri.ru). Experimente se fac în special la pregatirea unor reportaje sau în cazul investigatii lor jurnalistice. transformându-l în functie de mijloacele cu care a fost atins. sa intre în rolul de codos. so licitândui ziaristului o robustete morala deosebita. încercând sa patrunda într-un alt mediu. este principialmente inadmisibil ca un reporter ce face un experiment sa practice meserii blamate de societate. Cu alte cuvin te. punând la cale un exper iment. întru cât acestea întuneca scopul însusi. În aceasta consta esenta experimentului.si ale celei Constitutionale (în tari diferite acestea se numesc în mod diferit). se angajeaza la munci în baza unor anunturi de mica publicitate. pentru a cunoaste si a întelege problema din interior . reporterii se îmbraca în cojoace de Mosi Craciuni sau Albe-ca-Zapada. dictionare bilingv e: rusenglez. Puteti consulta. dupa care descriau cu lux de amanunte specificul acestei profesii a marginalizatilor. îsi asuma cele mai neobisnuite ipostaze. rus-francez.academic.gramota. Planificarea si înfaptuirea unui experiment se va face cu maxima minutiozitate.km. el nu va putea.yandex. Este important. fac bisnita etc. Caci adeseori. ca forma de comportament profesional. În timpurile sovietice ea se numea. de asemenea. tin sa-i avertizez în mod expres pe ziaristii tentati sa practice experiment ul ca principala metoda de lucru. ca în cazul în care îsi schimba profesia reporterul sa nu devina turnator sau informator platit. Nu va putea. În Internet mai puteti gasi dictionare. Ziaristul îsi ascunde adevarata sa meserie. de aceea practicarea lui trebuie facuta cu deosebita atentie. rus-spaniol. cam lung: jurnalistul îsi schimba profesia . Experimentul Aceasta metoda de colectare a informatiei consta în modelarea unei situatii de cat re ziaristul însusi. Astfel. sa vânda marfuri furate etc.

????????? ? ?????????? ?????????. cunoscuti. 7. însa una întretinuta în mod profesionist. accentul se pune pe eveniment. Totodata. În acest caz. în ce l mai bun caz. daca este vorba de obtinerea unor informatii ce prezinta un deosebit interes social si care nu pot fi capatate prin alte mijloace . Asta. ???????????????? ????? ???????????. care a avut loc pe la mijlocul anilor 90 în una din tarile CSI.. Întrebarea reporterului a fost data uitarii. în capitolul respectiv al acestei carti. în principiu. un reporter a întrebat-o pe câstigatoarea concursului: Prin ce credeti ca sunteti mai buna decât celelalte fete? La aceasta întrebare nechibzuita. În prim . investigatia cu mijloace ascunse este justificata. 6. Dupa ce secventa a fost difuzata la televiziune. Daca un ziarist ce efectueaza o investigatie da date false despre persoana sa [. 1999. Prin urmare. acelasi document prevede ca. Slovenia si din mul te alte tari7. raspunsul a fost pe masura (nu-mi imaginez ca cineva ar putea da un raspuns inteligent la ea). si unul dintre cele mai populare genuri în jurnalismul postsovietic. Directive le Consiliului german pentru presa (Codul deontologic al jurnalistilor germani) prevad ca un ziar ist se va manifesta în propria ipostaza. 1. toata lumea a prins a vorbi ca pretendenta la titlul de Miss este. Ziaristul va folosi dintr-un asemenea interviu cel mult un citat-doua. Tot acolo. fapt care este blamabil. ?. M oscova. p. atu nci va lua interviul chiar la fata locului . în anumite situatii. exista doua tipuri de interviuri: interviul. Interviul Arta interviului consta în priceperea de a pune just întrebari. interviul este si cea mai importanta metoda de obtinere a informatiei. la obtinerea unor date suplimentare necesare scrierii repo rtajului.cine si interviul.]. Ed. Galeria . Interviurile acestea sunt de obicei scurte si se rvesc la precizarea situatiei. Aici îl vom aborda ca m ijloc de colectare a informatiei.ce . Astfel.ziaristul încearca prin înselaciune ( schimbarea profesiei deja este o înselaciune) sa obtina informatia de care are nevoie. pe când raspunsul domnisoarei a ramas.. 124. Interviurile mai mari sunt luate pentru a schita chipul unui om sau pentru obtinerea de informatii la un subiect anume. pur si simplu. Ce-i drept. colegi de un interviu? Interviul este si el o discutie. vecini. Despre interviu ca gen vom vorbi mai târziu. Finlanda. acest fapt. este incompatibil cu autoritat ea si scopurile presei 6. o proasta. Dupa un concurs de frumusete. pentru a obtine rasp unsurile de care aveti nevoie. nu pe persoana intervievatului. Prin ce se deosebeste o simpla convorbire pe care o poate întretine oricine cu prieteni. Cam aceleasi stipulari privind metodele discrete de obtinere a informatiei cupri nd si codurile de deontologie a jurnalistului din Marea Britanie. Colectam informatie 27 Tipurile de interviu Daca reporterul vrea sa limpezeasca detalii ale unui incident sau eveniment.

acestea fac parte din instrumentarul sociologilor. la modul ideal. încât am decis sa le abordam ca o categorie aparte. Acest cadru îi permite ziaristului sa puna cel mult una sau doua înt rebari. inte rvievând. pentru mult i ziaristi si pentru multe editii conferinta de presa constituie astazi principala sursa de informare. De fapt. De obicei. Ceea ce îl intereseaza în acest caz pe ziarist este per sonalitatea intervievatului. Mai exista un tip de interviu. Conferinta de presa seamana în multe privinte cu interviul. sa poata opera cu aceste date. a cestea sunt luate în locurile cele mai animate. unor importanti oameni politic i. Conferinta de presa Conferinta de presa este o manifestare la care personalitati ale vietii publice oameni politici si de afaceri. Tipuri speciale de interviuri sunt sondajele de masa si asa-zisele focus-grupuri . De fapt. reprezentanti ai organizatiilor neguvernamental e sau oameni de cultura si de arta vorbesc în fata unei multimi de ziaristi. Este v orba de sondajul de opinie a cetateanului simplu.ul. daca e cazul. unor oameni al caror punct de vedere intereseaza pe citit or. un dialog. Prin urmare. Ziaristul apeleaza la interviu pentru strângerea unor informati si. de regula. În intervi ulce au valoare declaratiile. dupa care raspund la întrebar ile asistentei. pe ntru obtinerea unor comentarii sau a punctului de vedere al celui intervievat într-o pr oblema sau alta. viata sa privata. În sânul breslei. amanuntele pe care le ofera sursa. utilizat mult de posturile de radio si tv. Interviul-opinie este solicitat. deopotriva. întrucât au un timp extrem de limitat p entru . Aceste interviuri s e iau atunci când se scrie despre un anumit eveniment sau tema. opiniile oamenilor simpli exprimate la piata vor fi mult diferite de cele formulate de trecatorii din fata unei universitati sau cei abordati în gradin a publica. juristi. în timp ce la conferinta de presa partic ipa multi ziaristi. însa ziaristii trebuie sa stie sa utilizeze rezultatele acestora si. informând despre acesta si facând comentarii. un ziarist sustine. discutia cu omul din strada. ziaristii ar trebui sa se pregateasca cu toata seri ozitatea pentru a participa la conferintele de presa. cu deosebirea ca. Astfel. unor experti cunoscuti. într-un cuvânt. Aceste interviuri sunt luate. În ultimii ani. comportamentul si ticurile acestuia. conferintele de presa au devenit atât de importante în act ivitatea mass media. conteaza cel care vorbeste. unor celebr itati sau oameni foarte cunoscuti. de regula. povestesc despre u n anumit eveniment. aces t fel de interviu este numit vox populi (din latina vocea poporului). de obicei. desi este clar ca punctele de vedere exprimate depind mult de locul ales.

stabila . pe a zeri (5. în general pe originarii din Caucaz (6 %). precum si. .5 % fata d e evrei. de cele mai multe ori. care sunt mai scurte de cât conferintele de presa. ca ziaristul sa puna sursei întrebarea abia dupa încheierea co nferintei de presa. s-ar putea. 28 Manual de jurnalism În acelasi timp. pe armeni (4. foarte frecvente. punând o întrebare dupa alta. când trimit reporterul la vreo conferinta de presa. sa nu abuzezi de atentia asistentei. a mentionat. 5. Briefingurile sunt sustinute. iar multi lideri nat ionalisti trec tot mai frecvent de la propagarea conceptiilor lor la actiuni violente si la formare a unor detasamente paramilitare acestea sunt concluziile Biroului pentru drepturile omului din Moscova. Nivelul xenofobiei în Rusia se mentine la o cota înalta. Vorbe si fapte În ultimul timp. stabila Militantii pentru apararea drepturilor omului din Moscova au publicat un nou rap ort privind manifestarile de rasism si xenofobie din Rusia. de reprezentanti i puterii. Rusii nu-i agreeaza în special pe ceceni (14. în comportamentul gruparilor nationaliste si al liderilor acestora se manifesta elemente noi. Unii dintre cei vizati în raport ca ar manifesta predispozitii la violenta califica însa documentul drept o provocare. sau sa insisti sa capeti cu orice pret un raspuns. presedintele RAO EAS. ei pot refuza sa raspunda la întrebarile ziaristilor. fara a fi însa înteles de ziarist.1 % dintre participantii la sondaj încearca sentimente de ostilitate fata de tigani. de asemenea. Sintetizând rezultatele mai multor sondaje de opinie. de a crea formatiuni param ilitare. îi form uleaza misiunea. Este un procedeu pentru a dobândi asa-numitul exclusiv .a pune întrebarile ce îi intereseaza. precum si explozia din trenul Moscova-Groznîi.8 % din persoanele chestionate). Semion Cearnîi. cu titlu de noutate. de regula. Etica jurnalistica cere ca. Militantul pentru apararea drepturilor omului califica drept acte teroriste atac ul asupra lui Anatoli Ciubais. Desi redactorii actuali. într-o masura mai mare sa u mai mica. În timpul acestora. în conferintele de p resa. într-un interv iu pentru BBC. nu e neaparat sa pui si tu o în trebare.1 %). Se întâmpla. în timp ce persoana care da conferinta de presa cauta sa evite un raspuns direct sau. înfaptuirea unor acte teroriste . în termenii urmatori: Mergi si întreaba-l cutare . Biroul pentru drepturile omu lui din Moscova a stabilit ca lozincile si ideile xenofobe sunt împartasite. În afara de aceasta.1 %). l-a si dat. Acestea sunt încercarile si chemarile. de c omiterea carora sunt suspectati membrii organizatiei Unitatea nationala rusa. iar circa 2. în culoare. O alta forma de interviuri colective sunt briefingurile. Texte pentru analiza Xenofobia din Rusia se mentine la o cota înalta. autorul raportului. adica informatii si comentarii care nu vor aparea în alte mass media. de mai bine de jumatate din populatia Rusiei. participând la o conferinta de presa.

Acest articol are o seama de calitati. dar si de lipsuri. D e asemenea. Militantii pentru apararea drepturilor omului mentioneaza ca. de criza economica.bbcrussian.com) Intertitlurile din original au fost pastrate. o org anizatie creata de autoritatile moscovite si care se preocupa de relatiile interetnice. Un neajuns este ca a d oua propozitie . Moscova Serviciul rus al BBC (www. Uniunea militar-imperiala este constituita din organizatii solide. în prima jumatate a anului curent. în cadrul a sase procese care au judecat dosare privind atâtarea urii interetnice. spre deosebire de alte tari. între altele. centrul pe care îl conduce s-a implicat în organizarea unor cu rsuri speciale în aceasta problema pentru functionarii publici si pentru colaboratorii militiei. Acestea nu sunt decât niste aberatii ce apartin celor ce doresc provocari . precum si Uniunea militar-imperiala. pronunta în aceste cauze sentinte tot mai aspre: a stfel. încearca s a previna frictiunile interetnice. unele formatiuni locale. iar statul nu a într eprins nimic pentru integrarea acestora . De altfel. activitatea Biroului pentru drepturile omului din Moscova nu se reduc e la critica puterii. Nu am l ansat apeluri de înarmare. în tara se atesta o schimbare radicala în modul în care justitia abordeaza dosarele în cazurile de atâtare a vrajbei interetnice . este promovat eficient un program de educare a spiritului de toleranta. în sase luni. Pe de alta parte. la noi atestam un ghem de complexe care a condus la mani festarile de xenofobie . directorul general al centrului Etnosfera . Generalul în retragere Leonid Ivasov.Activistii acuza de intentia de a crea detasamente înarmate în special Miscarea împotr iva imigrarii ilegale. Tribunalele. Potrivit lui Baturin. Potrivit lui Semion Cearnîi. Liderii a cesteia din urma. potrivit Biroului. deoarece. este cauzata. a spus e l. au anuntat în februarie crearea unor militii populare . seful Uniunii militar-imperiale. a afirmat Cearnîi. Colectam informatie 29 Educarea spiritului de toleranta Xenofobia. Mihail Baturin. responsabile. care a facut ca în marile or ase sa se constituie mari comunitati de originari din Caucaz si din Asia Centrala. 2 1 de persoane au fost condamnate la termene de detentie între patru si nouasprezece ani. El afirma ca. de migratiunea iesita de sub control. nivelul de xenofobie în Rusia este superior celui din s tatele postsovietice si din alte tari. în regiunile cu care centrul Etnosfera coopereaza. respinge ac este acuzatii. de destramarea stat ului sovietic. cel putin la Moscova. autoritatile. Iuri MALOVERIAN BBC. potrivit autorilor raportului. potrivit lui Baturin. nu este de acord cu declaratiile lui Cearnîi. Am temerea ca în Rusia situatia este mai grava decât în toate [statele postsovietice]. dupa spusele lui Cearnîi.

De la celelalte trei surse ziaristul a obtinut informatiile intervievându-le. afirma tiile lui Semion Cearnîi sunt citate literalmente. pentru noi conteaza si este interesant ca articolul este echilibrat. În afara de aceasta. întemeindu-se pe urmatoarele patru surse: ? Raportul privind rasismul si xenofobia din Rusia. Alan Parastaev. Thinvali. a iesit în mod unilateral din componenta Gruziei. ? Semion Cearnîi. Una dintre surse este scrisa. 2005). Raspundeti la întrebari În Osetia de Sud situatia e tot mai tensionata Arestarea a trei locuitori din Osetia de Sud de catre organele de drept ale Gruz iei si noul val de acuzatii reciproce au tensionat din nou situatia în zona de conflict. E vorba de raportul militantilor pentru drepturile omului. Astfel. În ultimele doua luni. fiind de asemenea greu inteligibile. echidistanta. În toate aceste cazuri. aceasta chiar daca Raportul si autorul acestuia sun t surse extrem de apropiate. ? Mihail Baturin. sursa se refera la o categorie întreaga de documen te. s-au p rodus deja câteva incidente care au agravat si mai mult relatiile complicate dintre Tbilisi si Ose tia de Sud care. Este de presupus ca textul documentului a fost publicat în presa si în Internet. iar cea de a patra sursa exprima pozitia oficialitatilor moscovite. Expresia ar manifesta predispozitii la violenta este confuza. ci doar un comunicat de presa despre p ublicarea acestuia. alineatul al doilea). Totusi. seful Uniunii militar-imperiale. desi punctul de vedere al lui Semion Cearnîi putea fi exprimat si în cadrul unei conferinte de pr esa prilejuita de publicarea Raportului. acum mai bine de 14 ani. Cealalta parte este reprezentata de liderul unei miscari na tionaliste. cum spun gruzinii) urmaresc cu atentie orice manifestari de spori re a capacitatii militare a . pentru a oferi ascultatorul ui o informatie echilibrata. Cititi aceste articole si discutati pe marginea lor. autorul Raportului. iar cititorul întelege cu greu pe cine îi are autorul în vedere. elaborat de Biroul pentru dr epturile omului din Moscova.nu este clara. 30 Manual de jurnalism Din punct de vedere formal. Zurab Bendeniasvili. ? Generalul în retragere Leonid Ivasov. S-a r putea ca autorul sa nu fi citit Raportul. ci a cautat si altele. 299. Ultimul fapt din aceasta serie îl constituie reactia net negativa a Osetiei de Sud în legatura cu aplicatiile militare desfasurate zilele trecute la Kutaisi de catre trupele gruzine. punctul de vedere al militantilor pentru drepturile omului este exprimat de doua surse. autorul nu s-a limitat la a prezent a punctul de vedere al uneia dintre parti. Autorit atile de la Thinvale (sau Thinvali. sunt scoase din context (capitolul Vor be si fapte . directorul general al Centrului Etnosfera . legat de conflictul dintre Georgia si Osetia de Sud. în acest caz concret. 10 august. Tbilisi (IWPR nr.

ci o operatie planifi cata. seful Comitetului pentru informatii al executivului din Osetia de Sud. de asemenea. Vano Merabisvili. Potrivit acesteia. pentru datorii neachitate. au fost arestati doi osetini: Ghia Valiev si Ghi a Zasseev. Autoritatile din Osetia de Sud. în ultimul timp se înregistreaza o înr autatire a situatiei. acum un an si jumatate. în afara de cel cu bomba de la Gori. dat publicitatii saptamâna trecuta. Merabisvili a afirmat ca ofiterul rus a organizat. care. unde si-au pierdut viata trei oameni. afir ma Boris Ciociev. într-un schimb de focuri pe sectorul de drum dintre satele georg iene Tamaraseni si Kehvi. situate în zona de conflict. ca a fost arestata si persoana ce cumparase automobilul folosit în ac tiunea terorista. În acelasi timp. în urma unei operatiuni speciale. Aceste acuzatii sunt. pe când în acest an. un gr up special clandestin. partea gruzina considera ca acest incident ar fi o re glare de conturi. acestea nu constit uie decât un pretext pentru declansarea unor actiuni militare. care a declarat ca autoritatile d in Osetia de Sud au fost implicate în organizarea exploziei unei masini-capcana la Gori. au respins categoric aceste acuzatii. a declarat ministrul. Colectam informatie 31 . es te. considerând ca aceasta ar putea conduce la o interventie militara în Osetia de Sud. Nino Burdjzanadze a obtinut apro barea Washingtonului. sub pretextul combaterii terorismului . în perioada agravarii conflictului. Se comunica. lipsite de temei si nu au nimic în comun cu ancheta reala. au fost ucisi patru militari osetini si un politist gruzin. în sânul lumii interlope. desigur. În opinia lor. împuternicitul Osetiei de Sud la negocierile cu partea gruzina. Vara trecuta. În afara d e aceasta. Autoritatile din Osetia de Sud afirma ca persoana al carui nume a fost rostit de Merabisvili a lucrat într-adevar la ei pâna în ianuarie curent. nicidecum un act de razbunare pentru omorârea so ldatilor osetini. dupa razboiul ce s-a încheiat în anul 1991. Mass media din Gruzia acuza locuitorii din Osetia de Sud ca ar fi rapit patru sa teni din localitatea gruzina Tamaraseni. nu pe teritoriul Osetiei de Sud . Exista toate elementele unor presupuse actiuni de forta sau a pacificarii agresive . care îsi desfasoara activitatile în Osetia de Sud. Acesta a fost instruit în Rusia. Între altele. de facto. guvernul Gruziei nu a reusit în anul trecut sa convinga Statele Unite ale Americii sa sprijine un razboi împotriva Osetiei de Sud. declara Irina Glagoeva. Anul acesta parea sa fie mult mai calm. Locuitorii orasului Thinvali au convingerea ca nu a fost un incident. Totusi evenimentul cu cel mai mare rasunet a fost comunicatul ministrului gruzin de interne. La sfârsitul lunii. independenta de Gruzia. Totusi.Gruziei. Ministrul a mai declarat ca grupul a fost implica t si în alte acte teroriste. Sugeram partii gruzine sa caute teroristii în Gruzia. Merabisvili a mentionat ca actiunea a fost organizata de catre un of iter din serviciul militar de informatii al Rusiei. în Osetia de Sud si-au pierdut via ta zeci de oameni. însa în prezent ea nu se afla pe teritoriul Ose tiei de Sud.

În cele din urma.Comisia mixta de control (CMC). Saakasvili însa mimeaza ca ar face ordine prin mijloace legale . doar de mijloace pasnice. Nu cred sa existe un popor care. cât si a pacificatorilor. sa fi suferit mai mult în urma t erorismului decât poporul osetin. Pe de alta parte. din anu l 2000. cerceteaza aceste incidente. Noi nu am raspuns niciodata la tero are prin teroare . declar a vicepresedintele CMC din partea Osetiei de Sud. spune Dali. si atacul rebelilor ceceni. suntem acuzati de acte de terorism. Noi nu sprijinim teroarea. Nu vom tolera permanentizarea acestor conflicte înghetate si nu putem astepta un într eg secol solutionarea acestor probleme. intervine în discutie un cetatean de pe banca alaturata. ar fi reactionat mult mai ferm în cazul arestarii teroristilor . pr incipalul mediator international în acest conflict. Leonid Tibilov. pentru reîntoarcerea Osetiei de Sud si a Abhaziei sub controlul Gruziei. nu ne dedam unor atacuri cu bomba. noi construim un stat. la inaugurarea unei conferinte international e dedicata reglementarii diferendului gruzino-osetin. pentru a-i substitui . a facut în mai multe rând uri declaratii contradictorii privind diferendele nesolutionate. Daca ea (Gruzia) ar vrea razboi. ar aduce tancurile pe caile de acces spre oras. C u toate acestea. presedintele Gruziei. afirma Serghei Tedeev. Cu fiece nou eveniment. Probabili tatea reizbucnirii razboiului constituie principalul subiect ce se discuta în Piata Teatrului din Thinvale. Cetatenii se simt în insecur itate. Eficienta activitatii acestei comisii inspira însa prea putina încredere. în republ ica nerecunoscuta. cei disparuti nu pot fi gasiti. Totusi suntem învinuiti ca am fi pus la cale actul terorist de la Gori . de aceea vom fi foarte agresivi în cautarea pacii . Mihail Saakasvili. Am în vedere aici si împuscarea osetinilor la Zara. Reprezentantii Osetiei de Sud nu au participat la aceasta reuniune care. afirma unul dintre participantii la discu tie. Sunt împuscati flacaii nostri. între altele. si. a mai declarat Mihail Saakasvili. masacrul de la Beslan. o tânara femeie venita de la Moscova pentru a face afaceri la Thinvale . Aplicatiile militare de la Kutaisi fac parte în mod sigur din pregatirile de razboi împotriva Osetiei de Sud . la 10 iulie. republica sufera pierderi tot mai mari. ca va uza. membru al Miscarii de tineret pentru drep turile omului. Asasinii nu sunt arestati. În caz contra r. desigur. Însusi faptul arestarii lui Valiev si Zasseev si acuzarea acestora de comiterea unor acte de terorism constituie înca o actiune ce urmareste compromiterea atât a comisiei. lasati de izbeliste. Chiar alaturi se afla enclavele gruzine care ne fac atâtea probleme. este calificata drept un element al campaniei propagandistice a Gruziei . nu mai avem acces în Osetia de Nord. însa ar dori ca acest scop sa fie atins pâna la expirarea termenului primului sau mandat. asupra sectiei de militie. El a declarat. care îsi desfasoara activitatea sub egida OSCE. Dupa care adauga: Nici Rusia nu este interesata în agravarea situatiei. la Batumi. în istoria moderna. rabdarea lor ar putea crapa si nimeni nu la va mai putea sta atu .

iwpr. Motivati e valuarea pe care ati facut-o. 11. simtind ca acest lucru este cu neputint a . interv ievare )? 4. lectura. când granicerii belarusi au oprit la frontier a patru parlamentari europeni polonezi. De ce tip sunt ele? 3. A doua zi. art.). Legea cu privire la frontiera de stat . nu e xista deocamdata dovezi ca persoanele arestate ar avea o legatura directa cu autoritatile din Ose tia de Sud. expert în conflictologie (de la Tbilisi M.net) 32 Manual de jurnalism Întrebari: 1. G. Incidentul s-a declansat luni seara. afirma Timur Thovrebov. S . 10. care se afla într-o situatie dificila din cauza conflictului cu puterea . printre acestia fiind si vicepresedintele Parlamentului Europ ean. aici se simte clar mâna Moscovei . Prin ce mijloace a fost colectata informatia (prin observare. directorul Centrului de initiative civice din Osetia de Sud. Comitetul pentru trupele de graniceri ale Belarusului a difuzat o dec laratie oficiala în care reconfirma ca unor cetateni ai Poloniei li s-a interzis trecerea frontierei în baza prevederilor a trei legi: Legea cu privire la situatia juridica a cetatenilor straini si a apatr izilor . Toti membrii delegatiei poloneze aveau asupra lor pasapoarte diplomatice si puteau vizita Belarusul fara a solicita vize. Zurab BENDENIASVILI. Câte surse au utilizat autorii în acest articol? 2. Ce momente noi adauga fiece sursa de informare? Stabiliti aceste elemente. În opinia sa. Lukasenko a respins invazia poloneza Parlamentarilor europeni nu le-a fost de folos nici chiar pasaportul diplomatic Ieri. daca nu de încredere. ca aceasta îsi va schimba atitudinea fata de ei. Jacek SaryuszWolsky.nci în cale . O parte considerabila a populatiei din regiune nutreste fata de Gruzia sentimente cel putin de speranta. În ce masura sunt prezentate punctele de vedere ale partilor? 5. art. liderul Uniunii fostilor combatanti din Osetia de Sud. se arata în declaratia CE. 6. Autoritatile din aceasta tara au demonstrat din nou ca nu respecta drepturile fundamentale ale cetatenilor si ca în calca angajamentele internationale pe care si le-au asumat . Deputatii europeni intentionau sa se întâlneasca cu lideri ai opozitiei locale si cu polonezi din Belarus. Comisia Europeana a condamnat decizia oficialitatilor de la Mensk de a int erzice intrarea pe teritoriul Belarusului a unei delegatii a Parlamentului European. Legea cu privire la trupele de graniceri . Zakareisvili afirma ca nu exista nici un temei pentru a acredita ideea ca Osetia de Sud ar sprijini terorismul. spune expertul. Tbilisi. Acestia nu ma nifesta o aspiratie deosebita pentru dobândirea independentei. Alan PARASTAEV. Apreciati articolul în baza unui sistem de evaluare de cinci puncte. Institute for War and Peace Reporting (www. Potrivit lui Patî Zakareisvili. directorul Agentiei de presa Prime News .

Comitetul pentru trupele de graniceri subliniaza în mod special ca toate actiu nile întreprinse fata de cetatenii straini sunt în stricta conformitate cu legislatia belarusa. MAE a avertizat ca vizitele de acest fel vor fi interzise. în acest context. lectura. secretarul de pr esa al presedintelui Parlamentului European. Olga MAZAEVA Nezavisimaia gazeta. nu ne-au parvenit alte informatii privind eventua le decizii dure pe care Varsovia sau Uniunea Europeana le-ar fi luat fata de Mensk. Totusi secretarul de presa este bine informat despre situatia de la frontiera polono-belaruso-rusa si urmareste cu atentie desfasurarile din zona. Donald Tusk. delegatia nu era una oficiala. iar Comit etul Securitatii de Stat a declarat zilele trecute ca vizitele de acest fel instiga la ura interetnica . care sa difuzeze în Belarus programe în limba belarusa . potrivit postului national de radio al Poloniei. Reamintim. ca acum o saptamâna ministerul belarus d e externe a dat publicitatii o declaratie în care a calificat recenta vizita la Grodno a vicemares alului Seimului polonez. sefa serviciului de presa al MAE al Belarus. De ce tip sunt ele? 3. În legatura cu incidentul cu deputatii europeni. fiind doar unul dintre grupurile politice. Maria Vansina. asigurarea ordinii publice si protectia sanatatii populatiei . ca ajutor pentru crearea unui post de radio independent. În una din legile invocate sunt enumerate motivele în virtutea carora strainilor le poate fi interzisa intrarea în tara: daca aceasta este necesar pentru apararea drepturilor si a intere selor legitime ale cetatenilor Republicii Belarus si ale altor persoane . În declaratia sa.erviciul de graniceri a refuzat sa comenteze decizia pe care a luat-o.08. Josep Borrell. 10. mini sterul polonez de externe negociaza cu factori din Uniunea Europeana si SUA privind finantarea pos tului. intervievare )? 4. În acelasi timp. daca cetatenii straini si apatr izii au fost inclusi în lista persoanelor a caror intrare pe teritoriul Republicii Belarus este interzisa sau indezirabila . Jacques Nancy s-a abtinut sa comenteze si tuatia. Câte surse de informare au fost utilizate în acest articol? 2.2005 Întrebari: 1. În ce masura sunt prezentate punctele de vedere ale partilor? 5. pentru asigurarea securitati i de stat. Prin ce mijloace a fost colectata informatia (prin observare. La închiderea editiei. ziaristii vazându-se nevoiti sa cit easca printre rânduri. Totodata. Colectam informatie 33 Luni însa a fost difuzata o stire ce anunta ca premierul polonez a hotarât sa aloce 950 mii de zloti (290 mii $). Organele competente au de cis asupra inoportunitatii acestei vizite . fiind distribui te unor organizatii neguvernamentale care vor întemeia acest post independent de radio. ca o tentativa de ingerinta în treburile interne ale tarii. Cum a procedat autorul în cazurile când nu a reutit sa obtina comentarii în . a declarat unui reporter al NG urmatoarele: Am facut deja toate lamuririle necesare. Potrivit acestuia. Mijloacele provin din rezerva bugetului de stat.

fiece echipa prezinta o sinteza care sa cuprinda o analiza sub r aport cantitativ a continuturilor din fiece ziar în parte. Model de set de întrebari: ? Care sunt tarile-membre ale Consiliului Europei? ? Ce valoare are moneda nationala din tara dvs raportata la dolar si la euro? ? Ce bucate sunt servite la unul din restaurantele (oricare) din orasul dvs? ? Ce distanta. ca sear . Fiecarei echipe i se distribuie câte un ziar. Apreciati articolul în baza unei scale de evaluare de cinci puncte. Stirea este lucrul cel mai important în jurnalism. USA Today . Datori ta lor aflam lucruri de care nu aveam stiinta. În final. patrund dedesubturile intr igilor politice. studiaza probleme dificile de economie. la care urmeaza sa ra spunda pe parcursul unei ore. Exercitiul 2 Grupul de ziaristi se împarte în echipe. Stirile prezinta interes pentru multi oameni. dupa care comunica în ce mod au reusit sa gaseasca informat ia. 7. Sarcina concreta: Cititi ziarul în 20 de minute. sa se poata compara cum utilizeaza sursele ziaristii de la ace ste ziare. temelia acestei profesii. pâna în momentul publicarii. însa într-un mod diferit fata de exercitiul anterior. Komsomolskaia pravda si Nezavisimaia gazeta . se aventureaza în expeditii pâna l a capatul pamântului sau îsi risca vietile în razboaie. e ra necunoscuta marelui public. cunoastem fapte si întâmplari adeseori cu to tul iesite din comun. câte surse de informare au fost folosite în fiece articol (ar putea fi mai multe). Ziaristii sunt în cautarea stirilor pe întregul mapamond. întocmiti un tabel în care sa se arate câte articole au fost inserate în ziar. Ce momente noi adauga fiece sursa de informare? Stabiliti aceste elemente. dupa ce acestea vor fi analizate. Ar fi bine ca ziarele sa fie diferite.probleme ce îl interesau? 6. pe calea aerului. mii de oameni citesc ziare si privesc televizorul pentru a afla ce se mai întâmpla în lume . Zilni c. ? Câte imobile sunt pe strada pe care va aflati în acest moment? ? Cât costa strugurii la piata? ? Câte tari sunt membre ale Uniunii Europene? ? Câti copii s-au nascut ieri în orasul dvs? ? Când vor avea loc alegerile urmatoare în tara dvs? Ce este o stire? Din acest capitol veti afla: ? Ce este o stire ? Cum un eveniment devine stire ? Ce anume face ca informatia sa se transforme în stire În acceptia ziaristilor. astfel încât. Motivati evaluarea pe care ati facut-o. O fac cu un singur scop. stirea este o informatie care. Lucrari practice pe tema Colectam informatie Exercitiul 1 Grupul de ziaristi se împarte în echipe a câte patru persoane. este între orasele Nukus si Navoi? 34 Manual de jurnalism ? Gasiti informatia necesara pentru a-i contacta pe redactorii-sefi de la The Guardian . stabiliti sursele de informare utilizate în fiece articol. Fiecarei echipe i se da un set de întrebari (6-8).

sa rasfoiasca ziarul. 36 Manual de jurnalism Caracteristicile stirilor Aria de influenta. o formula ce apartine lui Aleksandr Avanesov. fenomenele bizare trezesc mereu interesul cititorilor. deoarece asa ceva se întâmpla des. în oras. Restul nu e decât publicitate . iar orice schimbari în politica influenteaza viata întregii t ari. evenimentelor si fenomenelor. Prin urmare. Sa le examinam8. reporterii si redactorii cu experienta au fler la stirea adevarata. ocupa primele pagini ale ziarelor. de aceea el va citi cu mult in teres stiri despre oameni cunoscuti. Însa când un om musca un câine. Gerald Johnson. reporter la ziarul The Sun din Baltimor. oamenii sa poata urmari buletinele de stiri tv sau. Stire este orice subiect necunoscut de agentia noastra . de cele m ai multe ori. Omul este curios prin însasi firea sa. redactor-sef al agentiei de presa Arminfo. Iata de ce sunt interesante stirile privind schimbarile ce au survenit în politica de s . din Erevan. Dupa ce criterii se calauzesc însa jurnalistii când stabilesc ca o stire va trezi sa u nu interesul cititorului? De regula. o alta definitie ce este atribuita lui William Hearst si lordu lui Northcliff. asezati comod în fotolii. Corect ar fi sa presupunem. în tara. asadar. Sa însemne oare aceasta ca evenimentele di n sfera politicii pot deveni stiri de larg interes? Nu e neaparat. O stire este cu atât mai interesanta cu cât continutul ei si consecintele pe care le implica privesc un numar mai mare de oameni. iar stirile politice. ca stirile politice prezinta interes deoar ece vizeaza interesele multimilor. Elementul neobisnuit. precum si despre viata pr ivata. Celebritati. în context. Caci oamenii manifesta inter ese dintre cele mai diverse. ce anume va face senzatie si ce detalii vor ramâne neobservate. Stirea este un fapt pe care cineva tine sa-l ascunda cu tot dinadinsul. Aria de influenta Ziarele abordeaza pe larg problematica politica. Unii au un simt al informatiei atât de dezvoltat încât pricep dintr-o frântur a de fraza ce stire merita atentie si ce amanunt trebuie ignorat. Nu exista. atunci avem o adevarata stire . ei vor sa stie ce se întâmpla pe strada învecinata. iesiti din comun. precum si factorii datorita carora evenimentele devin stiri. scria: O stire este ceea ce trezeste interesul unui bun gazetar . altceva conteaza. Faptele sau oamenii extraordinari. dimi neata la o ceasca de ceai. despre pasiunile acestora. senzational. Cea mai cunoscuta definitie a stirii este atribuita lui John Bogart si Charles Dana: Nu este o stire când un câine musca un om.a. despre activitatea lor. Pentru a întelege ce anume prezinta interes cu adevarat. care ar explica notiunea si modul în care sa fie selectate adevaratele nou tati din fluxul de evenimente si întâmplari ce se produc zilnic. vom încerca sa formulam o serie de caracteristici ale noutatilor. o definitie universala a stirii care ar integra toate punctel e de vedere. în lume.

În tarile politizate din spatiul postsovietic. Numele unora sunt atât de cunoscute încât doar acest simplu fapt asigura valabilitatea stirii . conflicte internationale si conflicte regionale. ar putea trez i si curiozitatea cititorilor. Celebritati Nu e neaparat ca eroii acestor stiri sa fie staruri de cinema sau sportivi remar cabili. de pilda. bizare. Un ziarist are datoria de a întelege acest lucru si de a sti sa arate cititorului sau spectatorului care este cauza diferendului si ce intere se urmaresc partile aflate în conflict. casatoria unui teleast sau problemele pe care le are cu fiscul o vedeta oarecare. trezeste interesul cititorului tot ce se refera la razboaie. Cele mai multe conflicte parca sunt facute pentru a deveni stiri de . privind tarifele la serviciile telefonice sau pentru apa c onsumata. o calatorie a premierului francez care si-a vizitat rudele . Iata de ce subiectul unei stiri ar putea fi. În plus. dintre cei care se considera ai casei si straini. frecventarea unui restaur ant de catre seful statului. Întâmplarile neobisnuite. ziaristul va arata si ce crede societatea. si c e puncte de vedere altele decât cele exprimate în parlament sau în cabinetul de ministri exista în legatura cu aceasta. Ele pot constitui subiecte pentru sti ri. de competitii sportive sau spectacole de teatru. Elementul neobisnuit. Examinarea unor proiecte de legi în parlamente. Publicul doreste sa cunoasca cât mai multe despre viata personalitatilor . interesele ce se ascund dupa acest e dezbateri. conflicte cu prietenii. 1993.tabilire si achitare a pensiilor. cu dest ine aparte. interesant pentru dvs. Factorii Factorii datorita carora un eveniment devine suficient de interesant ca sa se co nstituie într-o stire de presa sunt: conflictul. rapoartele unor ministri în sedintele de guvern contin în ele germenii un or conflicte mai mari sau mai mici. proximitatea în spatiu si proximitatea în timp . Exista conflicte armate si conflicte solutionate pe c ai pasnice. Brown & Benchmark. Vezi: Melvin Mencher. au fost întotdeauna interesante cititorilor. cu persoane apropiate sau necunoscute. de accidente de automobil. 8. ele putând fi generate de calitatea proasta a produ selor alimentare. de preturile lor piperate. oamenii ciudati. Basic Media Writing. Ce este o stire? 37 Factorul conflictului Întreaga noastra viata este constituita din conflicte: conflicte dintre cei mari s i cei mici. înseamna ca s-a întâmplat ceva neobisnuit. Cazul. adeseori. locul acestora. Conflicte exista pretutindeni. Din aceleasi motive. este ocupa t de oamenii politici. senzational Daca ceva anume v-a facut sa va opriti locului si sa deschideti larg ochii de ui mire.

i ata cum se pune 38 Manual de jurnalism problema. pe gazet ari. Factorul proximitatii în spatiu Oamenii au vrut întotdeauna sa stie ce se întâmpla în imediata lor apropiere. ultimele stiri. multe alte evenimente au întunecat deja aceste noutati vechi . în cele din urma. conteaza orice minut la difuzarea unei stiri. acu m. Stirile locale sunt atât de importante tocmai datorita acestor elemente. de aceasta depin de încrederea si celebritatea de care va veti bucura. pentru stiril e sale. Daca a avut loc un acc ident si noi aflam despre el. care face ca aceste evenimente sa fie interesante. te poate întreba. De fapt. Ziaristul cauta. Totusi. au un mod de viata si de gândire similar.presa. deoarece. exigentele sunt mult mai mari în ce priveste calitatea prezentari i informatiei. adica despre niste conflicte pe care nu sunt în stare sa le rezolve de unii s inguri. primul lucru care ne intereseaza este daca printre victime sunt sau nu concetateni ai nostri. Impactul ei dureaza cel mult o zi-doua. chiar cu câteva momente în urma. Cine va fi primul?. Atentia sporita pe care mass media o acorda confruntarilor armate. oricaror forme de aplicare a armelor este explicabila tocmai prin factorul conflictului. Orice ziarist cauta sa comunice stirea cât mai repede. le împartasesc aspirati ile si interesele. mai repede decât o pot face c oncurentii sai. în cazul ziarelor. evenimente si oameni care sunt apropiati cititorilor sai. Dar ce a fost alaltaieri? . Priceperea ziaristului de a s esiza conflictul si de a relata adecvat despre el constituie un indiciu al profesional ismului. Pe acestia cautam sa-i aflam printre campionii competi tiilor sportive. Adeseori este mult mai interesant sa citesti despre o groapa de pe strada de alaturi decât despre întâlnirea unor sefi de state dintr-o tara îndepartata. Nu întâmplator oamenii trec pragul redactiilor pentru a povesti despre proble mele lor. proeminente. Într-o mai mica masura problema îi vizeaza pe jurnalistii tv si. Ceea ce s-a întâmplat azi e cu mult mai important decât ce a fost ieri. manifestatiil or de masa. De promptitudinea cu care este difuzata informatia depinde numarul spectato rilor din fata micului ecran sau cel al cititorilor ziarului dvs. aceasta nici nu prea contea za. printre personalitatile culturale recunoscute. Oamenii se ataseaza sentimental fata de cei ce le seamana. Stire a de ieri are o mai mare greutate decât cea de alaltaieri. Viata unei stiri e scurta. odata cu dezvoltarea te hnologiilor electronice. Sa stim ce s-a întâmplat astazi. persoana cu care dialoghezi. Acest lucru îi vizeaza în mod special pe ziaristii angajati la agentiile d e presa. De asemenea. În vremea noastra. între timp. si în timp Dorim mereu sa aflam noutatile. mirata. .

Viktor Iuscenko. în cadrul vizitei pe care ultimul a facut-o. de asemenea. mai simplu. prin urmare. au comunicat. sprijiniti de Occident si care se confrunta cu o multitudine de probleme politic e vizavi de Rusia. si în ucraineana. Vom învata cum se scrie despre un eveniment sau. Viktor Iuscenko si Mihail Saakasvili au discutat. Mihail Saakasvili. într-un ca dru extins. pentru a afla în ce limba au comunicat. deoarece si-a facut studiile m ai multi ani la Kiev . preponderent în limba rusa. pe care le-au avut cei doi sefi de state. s-a comunicat în limba rusa. si cel al Ucrainei. în timpul întâlnirilor. care a declarat ca pe aeroportul din Tbilisi Saakasvili l-a salutat pe Iuscenko în limba ucraineana. Caracteristica Descrierea acesteia Se atesta sau nu (+ sau -) Aria de influenta Faptul ca Saakasvili si Iuscenko au discutat între ei în limba rusa nu are nici o influenta asupra unor grupuri de oameni. Informatia a fost confirmata. Acest lucru a devenit cunoscut unui reporter al agentiei de presa REGNUM. Sa încercam sa analizam aceasta stire din punctul de vedere al caracteristicilor p e care le-am prezentat mai sus. în afara de limba rusa. Mihail Saakasvili cunoaste bine limba ucraineana. mentioneaza serviciul de presa al presedintiei ucrainene. fa ra limba rusa. Agentia de presa REGNUM. Potrivit serviciului de presa al liderului ucrainean. Re marcam ca reporterii de la REGNUM au luat legatura cu serviciile de presa ale celor doi sefi de state. am putea. Celebritati Da. nu va mai descurcati! . Texte pentru analiza Saakasvili si Iuscenko prefera sa comunice în limba rusa Presedintele Gruziei.08. Abordând însa textul d in punctul de vedere strict informativ. probabil. cum se scrie o stire. care a avut loc la Borjomi. comunica între ei totusi în limba rusa. întrucât aceasta este înteleasa de ambele parti. De asemenea. precum si al celor avute cu reprezentanti ai o piniei publice.profesionalismul ziaristului. nu sunt prea sigur daca o asemenea stire merita sa fie difuzata de o ma re agentie de presa. se atesta: este vorba de doua personalitati politice. el si-a început în ucraineana discursul pe care l-a rostit la ceremonia de semnare a declaratiei comune a celor doi sefi de stat. la Tbilisi. Sesizam în ea ideea caustica: Oricum. Presedintele Gruziei. aceasta nu prezinta o valoare prea mare. Citind printre rânduri. + Elementul . de serviciul de presa al pr esedintelui Georgiei. Toate aceste subiecte le vom aborda în capitolul car e urmeaza.2005 De fapt. care citeaza serviciul de pr esa al presedintelui Ucrainei. În cadru întâlnirilor cu us închise. 16. la 12 august. afla din ea ca cei d oi lideri. fara de Rusia.

Puteau fi aceste texte scrise mai simplu? Redactati-le si eliminati ce vi se pare de prisos. daca la caracteristici avem mai multe minusuri decât plusuri . Raspundeti la întrebari: 1. prin cumul. În ce consta elementul noutatii? 3. profesorul Xia Ishan de la Institutul chinez de rela tii internationale si. un oras international kazaho-chinez. E tocmai momentul ce putea fi valorificat pentru a face o stire. senzational Este vorba de doi oameni care s-au nascut si au trait cea mai mare parte a vietii lor în URSS. care a avut loc la 1 martie la Beijing. + Astfel. Continuam sa receptam ca fiind apropiat si interesant tot ce se întâmpla în spatiul postsovietic. la initiativa Ambasadei Repu blicii Kazahstan în Republica Populara Chineza. atunci am fi avut un plus la rubrica elementul neobisnuit. la capitolul factori stam bine. Ce este o stire? 39 Sa analizam acum stirea din punctul de vedere al factorilor: Factorii Descrierea acestora Se atesta sau nu (+ sau -) Conflictul Chiar daca acest factor ar exista (vezi mai sus). care sa aiba acelasi nume. Daca nimerea în câmpul de vedere al reporterului. 5. a fost semnat A cordul-cadru privind . o parte din discutii au fost purtate în ucraineana. + Proximitatea în timp Stirea este proaspata . pe care pres edintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaev a efectuat-o în septembrie trecut la Xinjiang. Analizati-le conform tabelelor întocmite mai sus. Un oras pe frontiera Savantii chinezi au formulat o serie de propuneri deosebit de interesante privin d promovarea ideii de creare a unei zone transfrontaliere de comert liber la hotarul dintre Kazahst an si China. Nu consideram ca fiind neobisnuita aceasta circumstanta. însa el a fost ignorat. Ca fapt interesant. Mai curând. vom constata ca. Cititi aceste articole. acea stire putea fi editata. cunoscând bine aceasta limba. Prin urmare. aflat în faza de proiectar i. 4. presedintel e Gruziei. conflictul nu se atesta aici. Sa mai parcurgem înca o data aceasta stire. senzational si doua plusuri în primul tabel. Mihail Saakasvili. Ati publica aceste texte. în baza Centrulu i international de comert de la punctul de trecere a frontierei Horgos. În cadrul vizitei de lucru. a propus sa fie întemeiat.neobisnuit. Sunt aceste materiale stiri? 2. indiferent în ce tara din fosta URSS s-a produs evenimentul. daca ati fi redactorul unui ziar? Motivati-va deciz ia. În cadrul unei mese rotunde . consilier în guvernul RAXU9 al RPC. Proximitatea în spatiu Se atesta. el este disimulat printre rânduri. în cadrul reuniunii.

crearea Centrului international de cooperare transfrontaliera Horgos . Pâna în prezent, în aceasta problema s-au desfasurat câteva runde de negocieri si au fost create patru grupuri de lucru în problemele 9. Regiunea Autonoma Xinjiang-Uigura. RAXU este situata în partea de vest a Chinei si se margineste cu Kazahstanul, Kîrgîzstanul, Pakistanul, India si Mongolia. Capitala RAXU este oras ul Urumci. 40 Manual de jurnalism vizelor, fiscalitatii, regimului vamal si al securitatii. Saptamâna trecuta, la Ho rgos, a fost convocata sedinta ordinara a grupurilor de lucru din Kazahstan si China, la care s-a conve nit asupra configuratiei, a suprafetei pe care o va ocupa obiectivul etc. Cu acest prilej, Ambasadorul Extra ordinar si Plenipotentiar al Kazahstanului în RPC, Djanibek Karibjanov, a propus ca, în perspectiva, viitorul centru de comert cazaho-chinez sa se transforme într-un centru international de cooperare a tarilor din Asia Centrala. Xia Ishan a subliniat ca China face eforturi sustinute pentru a înfaptui ideea, formul ata de N. Nazarbaev înca în anul 1993, de a crea Centrul de cooperare transfrontaliera. În acest context, sav antul a propus ca, în afara Centrului de comert, pe ambele maluri ale râului sa fie pusa temelia unui Or as International, fara precedent în istoria umanitatii. Va fi un exemplu elocvent de dezvoltare a cooperar ii economice între tarile noastre. Cadrul preconizat de functionare a Centrului de comert, care se construieste, face posibila realizarea acestei idei , a spus în încheiere profesorul. Kazinform Ziarul Delovaia nedelea . Kazahstan, 4.03.2005 Gheidar Aliev a plecat în Turcia la tratament Potrivit unui comunicat al serviciului de presa al presedintelui Azerbaidjanului , Gheidar Aliev, difuzat aseara, liderul azer a plecat pe calea aerului, la 3 mai, seara târziu, la Ankara, pentru a fi supus unui examen medical la Academia medicala militara Gulhane . Înainte de plecare, prese dintele Aliev a condus o sedinta a Consiliului de Securitate al Azerbadjanului, la care a fost e xaminata situatia tensionata ce s-a creat în urma inundatiilor ce au afectat mai multe regiuni ale Azerbaidjanu lui, inundatii provocate de ploile abundente si de topirea zapezilor în munti . Dupa cum am informat, Gheidar Aliev s-a mai tratat, la începutul anului 1999, la a cademia Gulhane . În acelasi an, el a fost operat pe cord într-un spital din orasul american Cl eveland. Potrivit comunicatului serviciului de presa, presedintele se simte bine si intentioneaza sa revina la Baku peste doua zile. La 22 aprilie, a plecat pentru tratament în SUA si premierul Azerbaidjanului, Artu r Rasi-zade, care, potrivit constitutiei tarii, este a doua persoana în stat. Potrivit unor inf ormatii oficiale, acesta urmeaza sa suporte o interventie chirurgicala la ochi în Centrul medical Hopkins , si tuat în apropierea Washingtonului.

ITAR-TASS Kommersant, 05.05.2003 Comedia Prea multa minte strica este înteleasa si apreciata la Erevan În luna octombrie 1827, exact acum 175 de ani, la Erevan a fost montata în premiera comedia Prea multa minte strica , de Aleksandr Griboedov. Spectacolul a fost pus în scena si jucat, în prezenta autorului, de ofiteri din garn izoana militara din Erevan. Griboedov nu a mai avut ocazia sa vizioneze si alte reprezentatii ale pi esei sale. Si nu din motivul ca peste putin timp avea sa înceteze din viata, ci pentru ca montarea comediei a f ost, de fapt, interzisa. Ani la rând ea a fost cunoscuta doar în manuscris, ca abia în anul 1962 cu 140 de ani în urma textul comediei Prea multa minte strica sa fie publicat integral. Aceasta lucrare i-a adus lui Griboedov un renume mondial. Comedia sa în versuri co nstituie o satira caustica ce demasca viciile unei Rusii înrobite, aflate la cheremul dvorenilor si al cinovnicilor. Ceatki, protagonistul piesei, este exponentul ideilor progresiste ale decembristilor. Sc risa cu multa maiestrie, în cheie realista, apelând la mijloacele plastice si sugestive ale oralitatii, comed ia lui Griboedov a facut Ce este o stire? 41 epoca în istoria dramaturgiei ruse. Multe replici din acest text au devenit expres ii înaripate (de exemplu: Gurile rele sunt mai de temut decât pistolul ), fiind întâlnite în vorbirea poporului. Ziarul Novoie vremea , Armenia, 05.10.2002 Lucrare practica la tema Ce este o stire? Sunteti redactorul unui ziar. Aveti în fata douazeci de subiecte ale unor posibile articole. Decideti care dintre ele contin elementele unei stiri. Dupa ce le-ati selectat, evaluati-le în baza unui sistem de patru puncte, unde 1 este nota maxima (stirea va fi inserata în prima pagina), iar 4 nota minima (respectiv va fi plasata în ultima pagina). Tineti cont ca în fiece pagina sa fie inserate cam acelasi numar de stiri. Subiecte Puncte Prognoza meteo: o încalzire brusca a vremii. Un accident grav. În coliziune au intrat un autoturism si doua troleibuze. Au fost înregistrate victime. A fost numit în functie noul procuror general. În piata centrala a orasului au fost cununate 200 de cupluri de tineri însuratei. Primarul orasului a fost accidentat de un automobil, suferind traumatisme usoare. Madeline Albright, fostul secretar de stat al SUA, soseste în tara dvs, la invitat ia primierului. Unui cunoscut regizor de film din Kazahstan i se acorda premiul Oscar . Parlamentul a votat o majorare de salarii pentru deputati. Nu au fost înca descoperite cauzele izbucnirii unui incendiu la spitalul municipal, în care si-au pierdut vietile doi pacienti, un doctor si o asistenta medicala. Savantii afirma ca aspirina nu este eficienta, iar în unele cazuri este chiar contraindicata. Astazi va fi proiectat în premiera un nou film artistic. A fost externat un deputat, care fusese spitalizat dupa ce s-a încaierat la bataie pe culoarele Parlamentului cu un coleg. A fost înregistrat un nou partid politic.

Seful statului a vizitat o expozitie de arta. Cursurile valutare. Discutiile în contradictoriu privind instalarea unui nou monument continua. A încetat din viata regele Arabiei Saudite. Presedintele tarii a daruit un autoturism unui sportiv, câstigator al titlului de campion mondial la lupte. Alte victime ale rasismului. Doi armeni si trei azeri au fost agresati de capete lerase din Moscova. 42 Manual de jurnalism La Kiev a fost descoperit un tablou de Claude Monet, despre care se crede ca ar fi fost furat din Galeria nationala din Londra. În piata centrala a orasului se preconizeaza constructia unui hotel de patru stele. În oras a fost deschis un nou magazin auto, care vinde masini foarte scumpe. S-au majorat tarifele pentru calatoriile în transportul municipal. Un sondaj sociologiic a relevat ca populatia considera ca tara este vulnerabila în fata unei agresiuni din exterior. Conferinta de presa a unei organizatii nonguvernamentale în legatura cu cazurile de tortura din penitenciare. Un renumit violonist, originar din tara dvs, a sosit în turneu în oras. Savantii afirma ca din cauza încalzirii globale s-au schimbat culoarele de zbor ale pasarilor migratoare. Un fotbalist, compatriotul dvs, a semnat un contract cu conducerea echipei Chelsea . Ziarul dvs a fost actionat în judecata într-o cauza de aparare a onoarei si a demnitatii. Fiul presedintelui a fost arestat de politia franceza pentru ca s-a luat la bataie într-un restaurant. Fondul locativ municipal se afla într-o situatie deplorabila. S-a anuntat ca retelele de alimentare cu apa ale orasului vor fi privatizate. Seful statului a emis un decret de amnistiere. În libertate vor fi puse trei mii de persoane. Altor sase mii de detinuti le vor fi reduse termenele de detentie. În munti s-a prabusit un elicopter. O persoana si-a pierdut viata, altele trei au fost ranite. O ruda apropiata a ministrului de interne si-a procurat un imobil la Londra. Parlamentul a interzis publicitatea la televiziune pentru articolele de tutungerie si bauturile alcoolice. O minoritate din tara dvs îsi sarbatoreste o datina. Autoritatile vamale americane au arestat un galerist care intentiona sa introduca în SUA 50 de tablouri. Revista Dosug editata în Rusia a conferit sotiei presedintelui din tara dvs titlul de Femeia anului . Reforma scolara, care va schimba radical întregul sistem de educatie, începe în acest an. Scriem o stire Din acest capitol veti afla: ? Ce este un fapt ? La ce întrebari trebuie sa raspunda o stire scrisa profesionist ? Ce este un lied si cum se scrie acesta ? Cum se structureaza textul unei stiri Vom analiza, de asemenea, modele de stiri aparute în presa Doar o clipa... Înainte sa înceapa a scrie, ziaristul trebuie sa înteleaga bine despre

London. cu alte cuvinte. Joan Clayton. 24.Judy Piatkins Publishers. analize. pentru opinii. rep et: FAPTE. în aceasta situatie. de a extrage din fapte propriile concluzii. Posibilitatea pe ca re o acordam publicului. Cu adevar at. Evitati-le cu orice pret 10. Independente una fata de ce alalta înseamna ca: ? informatia pe care o are. Cititorii asteapta în primul rând fapte. acestea tinând de preocuparile observatorilor. de la situatia politica din tara pâna la problemele educatiei sau ale artei teatrale. este un mod prin care 10. un politist fiind grav ranit. Si nici SUPOZITII. Regula de aur : pentru a confirma sau infirma orice informatie este necesar de a folosi doua surse. fara experienta de viata si profesionala) vor împartasi cititorilor tot ce cred. Este acesta un fapt? Sa meditam împreuna! . Reporterii au functia de a fi ochii si urechile cititorilor. ipoteze si comentarii exista alte genuri ale presei. FAPTE . 2 000. Purtatorul de cuvânt al Minister ului de interne va comunica ca din rândurile manifestantilor s-a tras asupra politiei. pâna când aceasta nu este confirmat de doua surse independente. la rândul sau. analistilor sau comentat orilor. independente una fata de cealalta. p.. sa se informeze. Acesta. Nicidecum OPINII. de regula. Stirile înseamna FAPTE. Prima le ge dupa care se va calauzi un reporter va fi aceasta: Faptele sunt mai importante decât comentariile. Regula celor doua surse Exemplul întâi O situatie: În orasul N s-au produs mari tulburari. participant la aceste evenimente. punctu l lor de vedere în toate problemele contemporaneitatii. Lucrurile stau însa cu totul altfel. sa apelati la regula celor doua surse . Dar ce este un fapt? Avem aceasta stiinta? Cum putem judeca despre un eveniment la care nu am fost martori? Institutul pentru reflectarea razboiului si a pacii va recomanda. Asigurati-va ca A si B sunt surse prime si nu considerati nimic ca fiind un fapt . Journalism for Beginners. Scriu stiri. ? sursele A si B nu au obtinut informatia lor de la o sursa comuna sursa C. care urmar esc alte obiective. ne onoreaza cu încrederea sa. Cu timpul. Un alt politist. confirma in formatia. nu si creierele ace stora. acestia trec într-o alta cate gorie de greutate jurnalistica.ce scrie. sursa A nu a obtinut-o de la sursa B. Oferiti cititorilor fapte. tinerii reporteri. Multi reporteri aflati la început de cariera îsi imagineaza ca publicul nu mai are rabdare sa ajunga ziua când ei acesti reporteri (care sunt tineri. concluziile le vor trage ei însisi. Ce este un fapt? A scrie stiri este echivalent cu a relata fapte. 44 Manual de jurnalism ne exprimam respectul fata de el.

Ei si?. sa vorbim cu oamenii (cu locatari din imobilele din a propiere. de asemenea. Sa contactam telefonic propriile surse din acest oras. de pilda). Colectam informatia Jurnalismul presupune nu numai simpla comunicare a unei noutati.. sub acoperire a anonimatului. Sa examinam un exemplu: Seful politiei din orasul Baku. Solutii: Discutati cu reprezentantii politiei. S-ar putea ca aceasta informatie sa se bazeze pe depozitiile aceluiasi membru al Hizb ut-Tahrir . Vorbiti cu politisti luati aparte: s-ar putea ca cineva dintre ei. Informatiei de mai sus îi lipsesc multe elemente pentru a deveni o stir e. politistii l-au amenintat ca îl vor ucide. O stire prezentata în mod profesionist implica si alte elemente. de aceea nu va puteti bizui pe el ca pe una dintre cele doua surse . v-a comu nicat într-un interviu ca. pe care îl acuza ca ar fi calomniat politia. Magherram Aliev. Întrebati-i cât de frecve nt se întâmpla asemenea cazuri. ci sursa A ne-a comunicat ca X a comis Y 11. însa va prefigura o tendinta. Poate chiar acest politist a furnizat MAI informa tia respectiva?! Poate întreaga situatie a fost înscenata de politie. Parcurgând aceasta informatie. Exemplul al doilea O situatie: Un membru al organizatiei Hizb ut-Tahrir . sa confirme informatia. Nu scrieti X a comis Y . O reactie justificata întru totul. care r eprezinta doar o parte aflata în conflict. ci X afirma ca aceasta s-a întâmplat . ca politia l-a am enintat cu moartea pe acest om în timpul aflarii sale în detentie. (Comunicat al Centrului de Jurnalism Extrem al Uniunii Jurnalistilor din Rusia). redactorul ziarului de opozitie Hurriet . în timpul aflarii sale în arest. l-a actionat în judecata pe Aidîn Guliev. Scriem o stire 45 Este acesta un fapt? Sa meditam împreuna! O problema: Un post tv neguvernamental este prin definitie o sursa de mâna a doua.. Sa mergem la fata locului. sa luam legatura cu marto ri la acele evenimente. . arestat în Kazahstan.O problema: Ni se par întrucâtva dubioase afirmatiile similare ale celor doi. sa ascultam si ver siunea acestora asupra celor întâmplate. Sa-i contactam pe participantii la manifestatiile de protest. Daca . Prea mult ar se mana aceasta îndeletnicire cu raspândirea unui zvon oarecare. Sa telefonam la spitalele din oras si sa stabilim daca un politist ranit a solic itat asistenta medicala (astfel vom preciza daca s-a tras sau nu în fortele de ordine).) Cum procedati însa daca nu reusiti sa obtineti o informatie din prima sursa? Nu scrieti atunci aceasta s-a întâmplat . pentru ca sa aiba motive pentru a sa se dedea la actiuni represive?! Ce-i de facut? Sa ne deplasam în orasul N si sa vorbim cu martorii oculari. (Informatia pe care o veti obtine ar putea sa nu va serveasca la nimic. Un post tv neguvernamental a informat. cititorul se va gândi. vorbiti cu alti membri ai Hizb ut-Tahrir . Daca e cu putinta.

Mai întâi. În engleza. vom vedea daca în bloc-notesul de reporter avem raspunsurile la cele sase întrebari. Odata clarificate acestea. Va strig din nou.Ce a declarat seful politiei în legatura cu aceasta? . ce subiect este abordat. un redactor cu experienta i-ar pune imediat urmatoarele întrebari: . Liedul reprezinta un enunt simplu. atunci cititorul va avea asupra conflictului si a d esfasurarii posibile a acestuia o imagine mult mai limpede. câte dosare au fost intentate împotriva presei. sa-l faca pe cititor sa parcurga textul pâna la capat.ru/lib/standart 46 Manual de jurnalism Întrebarile la care suntem datori sa raspundem în orice articol Cine? Who? Ce? What? Când? When? Unde? Where? De ce? Whi? Cum? How? Acel ceva care lipsea în informatia analizata mai sus sunt tocmai raspunsurile la aceste sase întrebari. Înainte de a începe a scrie un articol.De ce a facut acest lucru? Ce articol anume. Când. Liedul Începutul unui articol se numeste lied. este deosebit de important sa stim cum se scrie un lied. câte cauze au fost câstigate de catre reclamanti. de regula. 11. Cine. daca nu e cu putin ta sa raspunda la toate.Ce reactie a avut redactorul? O stire adevarata va contine si raspunsuri la toate aceste întrebari. l-a înfuriat pe seful politiei? . Vezi: www. and Who.cjes. asadar. în plus. Din punctul de veder e al profesiei de ziarist. iara pornim la drum Their names are What and Whi. Vom încep e. Totusi. Unde. Un lied are menirea sa capteze atentia. Pentru stiri si pentru materialele informative se recomanda a folosi asa-zisul l ied direct. un lied va raspunde la majoritatea celor sase întrebari. De Ce si Cum! And How. publicat în ziar. care ne introduce nemijlocit în miezul problemei sau al evenimentului. cinci din cele sase întrebari încep cu litera W si doar una cu H . cu începutul oricarei informatii cu liedul. (They taught me all I knew). sau din primele doua propozitii ale articolului. Un lied ce raspunde la toate cele sase întrebari: . La modul ideal. Sunt întrebarile fundamentale ale jurnalismului. Dintr-un l ied aflam. Iata de ce în limbajul ziaristilor acestora li se mai spune Cinci de W si un H .cineva ar prezenta acest text la vreun ziar.Când l-a actionat în judecata? . and When. ordinea în care vor fi expuse evenimentele si multe altele. Ce. c onstituit din prima. desfasurarile acestuia. Cel care a l ansat expresia în mediul gazetaresc a fost Rudyard Kipling. and Where. Daca reporte rul va mai afla. putem purcede la scris. A mele sase credincioase sluge. I keep six honest serving-men Va datorez tot ce stiu eu acum. este necesar sa stiti ce structura va avea a cesta. lucrul cel mai greu este începutul. clar.

daca aceasta e cu putinta. În context. pe strazile din Coventry (UNDE). Liedul amânat Acest tip de lied contine mai putina informatie. doamna Godiva (CINE) a trecut calare (CE). a declarat ca îsi vede misiunea sa suprema în a reface integritatea teritoriala a tarii pâna în aprilie 2005. Presedintele Vladimir Putin. stu foasa. Eduard Sevarnadze. Avanta jul sau este ca îl introduce direct pe cititor în contextul situational. Astazi. Scriem o stire 47 ilizibila în cele din urma. Tipurile de lieduri Liedul rezumativ Acesta va cuprinde o scurta expunere a evenimentului sau va accentua asupra mome ntelorcheie a celor întâmplate. Dupa ce articolul a fost scris. ar fi bine sa-l recitim si sa verificam daca ne-am achitat de aceasta sarcina. la toate cele sase întrebari. el a declarat ca în timpul apropiat va da publicitatii materialele privind o conceptie proprie de reglementare a conflictului din Abhazia. Presedintele Gruziei. liderul georgian a mentionat ca puterea de la Tbilisi este pregatita pentru acceptarea unor compromisuri în problema reglementarii diferendului gruzino-abhaz. Rezultatul e o fraza prea încarcata. Informati a va fi oferita mai târziu. 48 Manual de jurnalism Liedul-secventa Dupa cum se vede si din titlu. când cititorul este deja captivul textului. de preferinta chiar în lied. însa incita la lectura.Aseara (CÂND). cerând reducerea impozitelor (DE CE). momentul când expira mandatul sau de sef al statului. pe care le vom prezenta în continuare. Rusia poarta deja al doilea razboi din ultimii cinci ani. Militarii si observatorii politici au tot mai multe îndoieli referitor la existenta unei strategii a Kremlinului de încheiere a razboiului. S-a învederat ca razboiul început de Putin. Pentru a nu pierde controlul asupra regiunii rebele. pe când textul ca atare va desfasura subiectul. la scrierea unui lied. goala pusca (CUM). ziaristii neexperimentati cauta sa bage într-o sing ura propozitie raspunsuri la toate întrebarile. pentru a se rafui cu banditii ceceni. poate chiar decenii la rând. oferind amanuntele. Uneori. în acest tip de lied este relatat un anumit episod legat de . Celelalte tipuri de lieduri. iar ziaristul se va strad ui sa raspunda la ele cât mai repede. care a venit la putere la sfârsitul anului 1999 si a promis ca va solutiona o data si pentru totdeauna problemele Rusiei în Cecenia. cu toate acestea armata lui Putin s-a împotmolit. în luarea sa obisnuita de cuvânt la postul national de radio. Este un lied en ergic si laconic. Astazi consilierii acestuia afirma ca razboiul va dura ani. Liedul rezumativ este recomandabil pentru stiri si materiale informative. sunt recomanda te pentru texte scrise în alte genuri jurnalistice. si acel razboi pe care acesta îl poarta în prezent sunt doua lucruri absolut diferite. acum evita sa vorbeasca despre situatia din aceasta republica. De aceea vom adopta formula: textul va contine raspuns uri.

sa-l descumpaneasc a pe cititor. într-o conferinta de presa. Un asemenea lied este potrivit pentru a inaugura articol ele descriptive. generalul-colonel Boris Mîlnikov. de ce. Din acest exemplu se vede ca situatia de criza legata de alegerea primarului poa te fi depasita. în prim-plan apare personalitatea. de obicei. ce. a declarat conducatorul Centrului Antiterorist. unde. . este necesar sa întelegem pe care dintre cele sase întrebari vom pune accentul. În functie de ace asta Scriem o stire 49 optiune. în muntii Kuramin. Nu este însa un fapt. cu referire la analisti ce au dorit sa-si pastreze anonimatul. Gheidar Aliev. ci doar opinia generalului Mîlnikov. transmite agentia de presa INFOTAG . în special. se afirma ca pentru ta rile din CSI amenintarea terorista cea mai grava provine din Afganistan. Asadar. îi fixeaza cu privirea pe insurgentii islamisti. Cum se scrie un lied Dupa ce am vazut ca liedul rezumativ este cel mai potrivit în cazul unei stiri. Asemenea stiri încep. pentru a participa la reuniunea jubiliara a sefilor de state ale CSI . totusi. este un se f de stat sau un cunoscut om politic. respectiv si întregul text. care dintre ele va purta încarcatura informativa maxima. În primul rând. sa încercam sa învatam a-l scrie. Folosirea unui citat ca lied pentru o stire ar putea. Sus. Iata un alt exemplu: Unica posibilitate de a se depasi situatia critica ce s-a creat în legatura cu alegerea primarului Chisinaului este retragerea cererii de a se anunta alegeri anticipate. sefi de stat e sau oameni de cultura. Presedintele Azerbaidjanului. când. exista sase tipuri de lieduri rezumative cine. probabil. cautând arme. a declarat astazi. Vladimir Putin. si acest lucr u îl aflam din aceeasi fraza. a sosit joi la Moscova. c i prin intermediul unei agentii de presa) considera ca lucrurile stau întocmai asa.continutul articolului. liedul va începe raspunzând la întrebarea-cheie. graniceri uzbeci înarmati pâna în dinti urmaresc nervos masinile ce se apropie. afirmatie pr ezentata ca un fapt. de regula. stirile informeaza despre declaratii importante sau despre comentarii pe marginea unor evenimentelor curente. cu un citat. si prin alte mijloace. care. ceea ce este inadmisibil d in punctul de vedere al jurnalismului. cum . apartinând unor oameni politici. presedintele Rusiei. pe care Consiliul municipal a depus-o la CEC a RM si anuntarea unor alegeri anticipate . Ambiguitatea ce dezorienteaza este ca. amenintarea terorista cea mai grava provine din Afganistan . Statul intentioneaza sa dezvolte si în continuare Fortele Armate. sa acorde atentie modernizarii armamentului si tehnicii militare . controleaza actele si perchezitioneaza camioanele. însa analisti anonimi (si nu ei însisi. Liedul-citat Adeseori. la începutul stirii. De exemplu: Pentru tarile din CSI. o opinie este prezentata ca un fapt. În ambele exemple. nu însa si din cel al Public Relations. CINE? În acest tip de lied.

la stingerea incendiului sunt antrenati 200 de pompieri si 48 de autospeciale . ar fi bine sa tratam cu o anumita rezerva liedurile-când. cel mai mare asezamânt de cult catolic din SUA. dar aceasta nu înseamna deloc ca factorul temporal ar fi lucrul cel mai impo rtant în acel articol. 50 Manual de jurnalism În acest lied accentul se pune pe conditiile meteo vitrege. E o situatie cunoscuta multora dintre noi. Vladimir Putin. promptitudinea cu care a fost difuzata stirea. Din exemplul de mai sus se vede clar ca aici este important momentul încheierii re uniunii si nu cum s-a desfasurat sau ce decizii au fost luate la ea. CÂND? Este unul dintre liedurile preferate ale jurnalismului postsovietic. Totusi. cum sa formuleze liedul. în ce atmosfera s-a desfasurat examinare a candidaturilor pentru functia de speaker.CE? La acest tip de lied se va apela în cazurile când evenimentul este mai important decât actorii implicati. Robert Kocerean . în acest lied conteaza cum. Ben Laden a reusit sa treaca frontiera datorita sprijinului ce i l-a acordat o grupare etnica aflata în opozitie fata de Teheran. UNDE? Acest tip de lied concentreaza atentia noastra asupra locului unde s-a produs ev enimentul. Si. Se subliniaza astfel urgenta. la Kremlin s-a încheiat întâlnirea dintre presedintele Rusiei. Tocmai de aceea îl si numim liedul-ce. si presedintele Armeniei. a fost ales presedintele parlamentului Gruziei. Luati aminte ca în acest lied în prim-plan apare întâmplarea. care pâna astazi a detinut functia de presedinte al comitetului parlamentar pentru relatii externe . Dupa cum vedem. va recomandam acest exercitiu: imaginati-va ca at i aflat o veste-trasnet pe care va grabiti s-o împartasiti celor apropiati. La New York arde cuprinsa de flacari Catedrala Sf. în gura mare. fapta. de obicei. Acum câteva minute. DE CE? Liedul de ce se foloseste în cazurile când se accentueaza pe motivele ce se afla îndar atul evenimentului sau cauzele ce au condus la producerea acestuia. În prezent. în final Se întâmpla câteodata ca un ziarist foarte bine documentat sa nu stie cum sa-si înceapa articolul. dintr-o rasuflare. CUM? Dupa câteva zile de dezbateri si de consultari. În pofida conditiilor meteorologice nefavorabile si a unui mare deficit de apa. anuntati vestea la ai casei Ceea ce ati strigat în acel moment este de fapt liedul cu care urmeaza sa începeti a scrie o sti re ce . Unele texte pot începe cu În timpul apropiat sau cu În anul trecut . P entru a depasi aceasta stare de impas. Ioan Facatorul de minuni. În fruntea organului legislativ suprem al tarii a fost desemnata Nino Burdjanadze. Tocmai de aceea moment ul acesta este plasat în capul stirii. Închipuiti-va ca a ti trecut pragul casei si. cu Azi sau cu În perioada 14-16 octombie . O stire încep e. recolta de bumbac din Uzbekistan este destul de buna . care l-a si adapostit.

? Evitati sa sugerati cititorilor ce atitudine sa adopte fata de eveniment. dupa parerea mea. în textele complexe. Daca le folositi în text. Primul: cititorul poate lasa ziarul din mâna în orice moment . banale. coborând catre baza. dupa care urme aza. etc. Iata de ce. fluxul de informatie poate lua o multitudine de forme. dupa cum am mai comunic at . a acestui mod de structurare a textului. Un articol conceput astfel presupune ca informatia de maxima actualitate o regasim la începutul textului. fara a scapa momentele-cheie. Structura piramidala este foarte comoda si în cazul în care articolul este planifica t pentru tipar. . Este suficient sa selectam infor matia dupa importanta ei si articolul e ca si facut. daca unicul criteriu de structurare a textelor ar fi doar importanta fap telor. O structura care. ? Nu dati în lieduri nume ale unor persoane necunoscute fara a arata cine sunt ace stea. Al treilea: ziaristul poate pune punct în momentul în care faptele cât de cât relevante au fost prezentate. iar cu cât mergem mai mult spre final. se stie ca. aplicarea metodei piramidei constituie un test extrem de dur ce probeaza profesionalismul si maiestria jurnalistului. Al doilea: metoda ne ajuta la scris. vom face urmatorul pas spre scrierea articolului propriu-z is. O asemenea struc tura are mai multe avantaje. prin fraze de felul: O trista istorie s-a întâmplat sau Vesti bune ne-au venit . Tot ce urmeaza sunt deja lucruri secundare. cu toate acestea afla deja informatia cea mai importanta. faptele secundare si mai putin interesante. Acum. În interiorul piramidei. Scriem o stire 51 Totusi. cum trebuie sa procedam si ce anume ar fi bine sa evitam. El retine repede ceea ce e mai important. cea mai importanta.. cu atât mai putin însemnate sunt faptele descrise. ar deveni confuze si interconexiunile logice dintre diferitele parti ale unui artic ol. iar ziaristul nu dispune de timpul necesar pentru a gândi structura textului. îsi poate întrer upe lectura în orice loc. este extre m de comoda pentru cititor. continua . în lieduri. ? Evitati cuvintele si expresiile de tipul: iarasi . Aceasta este esen ta piramidei. cel putin. sa scrieti despre lucruri arhicunoscute. indicati. functiile lor. Structurarea unui text Modul traditional de expunere a unui text jurnalistic seamana cu o piramida. Fo rma optima. dupa ce am învatat cum se scrie un lied. ar fi urmatoarea. desfasurarea în timp.va atrage atentia cititorului Câteva sfaturi sau ce trebuie sa evitati la scrierea unui lied ? Evitati. Ar suf eri. În vârfu l figurii este plasata informatia cea mai noua. de regula.. ar putea fi încalcata consecutivitatea lor cronologica.

principiul capucino. într-o forma concentrata . În primul alineat al stirii este data informatia cea mai importanta. ulterior este detaliata. Dar ea nu este unica. Esenta lui c onsta în urmatoarele: în trei-patru propozitii sau alineate este prezentata informatia de baza. În Marea Britanie aceasta situatie se înregistreaza pe fundalul unei cresteri a vânzarilor de carte. alcatuita din câteva alineate. Atunci când articolul e prea mare si nu încape în pagina. începând cu crema. Nu am citit nici o carte de când ma stiu. un sfert din populatia matura a tarii nu a citit în ultimul an nici macar o singura carte. atât de îndragita si solicitata în întreaga lume. completata cu citate si cu noi amanunte. poate taia fara problem e fragmentele de la urma. 52 Manual de jurnalism Iata începutul unui articol structurat conform acestui principiu: Victoria Beckham vedeta a muzicii usoare si sotie a fotbalistului David Beckham a declarat ca nu a citit nici o carte în viata ei. pâna în 2004. Informatii suplimentare despre preistorie sau despre posibilele desfasurari ale evenimentelor. În cazul în care primul alineat i-a suscitat interes ul (acest alineat ar putea fi dat cu aldine. a textului. Îl vom numi. Lied rezumativ bazat pe fapte de ultima ora. pentru a-l face mai vizibil). Prefer sa ascult muzica si sa rasfoiesc reviste de mode . într-un fel. 1-3 alineate în care aceste fapte sunt prezentate mai amanuntit. Va parcurge si citatul în care Victoria Beckham afirma ca nu citeste carti. La fiecare patru britanici care urmaresc noutatile editoriale exista unul care nu citeste carti deloc. Principiul piramidei ar mai putea fi comparat cu cafeaua-capucino. al patrulea avantaj: piramida îl ajuta si pe redactor. Nu am timp pentru asa ceva. Aceste alineate au menirea sa stârneasca interesul cititorului. nu va avea de suferit. a marturisit unui ziarist spaniol fosta componenta a grupului Spice Girls . Ca Victoria sunt însa destul de multi. Or. stiind ca acestea prezinta fapte secundare si ca articolul. ar aminti de crema pe care o face la buza cestii celebra cafea.În fine. el va citi mai departe. Informatii suplimentare despre fapte. când cititorul vede ca pe un e cran doar pielita . Celelalte trei alineate . la acest punct 20 la suta dintre britanici afirma acelasi lucru. Este un principiu foarte util în jurnalism. care. informatia care. Un alineat-preistorie sau un alineatcopula. care leaga aceste fapte cu ceea ce s-a întâmplat mai înainte sau releva semnificatia lor sociala. fara a citi prea atent. fiin dca ceea ce era mai important a aflat deja. la comanda si în cadrul Campaniei nationale de promovare a lecturii în anul 2001. sa-l faca sa citeasca textul pâna la capat. în mare. poate lasa ziarul la o parte. din ultimii cinci ani. acesta. savuram cafeaua. asadar. Altfel zis. Potrivit unui studiu realizat de Directia de stat de statistica. Daca cititoru l nu are timp sau dorinta sa-si continuie lectura. cu 19 la suta. o gasim la începutul textului.

O asemenea crestere a produs ului intern brut în tara nu a mai fost înregistrata din ziua proclamarii independentei Armeniei.9 %. nici despre numarul populatiei azere din Gruzia. nici despre numarul scolilor azere s i cel al copiilor care le frecventeaza. Robert Kocearian. Scriem o stire 53 Ar fi fost bine.29 319? Daca se redacta peste douazeci si noua de mii sau circa treizeci de mii . Aceste informatii puteau fi obtinute cu destula u surinta si ele ar fi îmbunatatit incontestabil stirea. Exista. pentru copiii din Gruzia . în constru ctii capitale peste 14 % . În afara de aceasta. despre care vom v orbi mai incolo în capitolul Tehnicile scrisului . nu se spune nimic prin ce e motivata aceasta trimitere intempestiva a cartilor în Gruzia (s-a întâmplat din c auza ca gazetarii de la un ziar au scris despre lipsa manualelor în scolile azere din G ruzia).6 %. deoarece momentul cel mai important în aceasta stire nu este ca acest lot de manuale a fost expediat în conformitate cu o decizie a sefului statului. cifra ar fi capatat o mai mare semnificatie. Anul va fi încheiat mentinându-se aceiasi indica tori. raportat la perioada respectiva a anului trecut. din septembrie . a dec larat joi. Apoi. stirea câstigând astfel în autenticitate. detaliile pe care le gasim în acest text sunt tot mai putin semnificative. considera seful statului.prezinta contextul general. Pe fiecare manual se poate citi inscriptia: Donasie a Presedintelui Republicii Azerbaidjan. Potrivit acestuia. ca un functionar de la minister. Dupa cum am fost informati astazi la Ministerul Educatiei. rezultatele puteau fi ceva mai bune.6 % Potrivit rezultatelor pentru primele 10 luni ale anului 2001. PIB-ul în Armenia a constituit 109. în agricultura 11. presedintele republicii. Articole pentru analiza Ministerul Educatiei din Azerbaidjan a expediat un lot de manuale în scolile azere din Gruzia În conformitate cu o dispozitie a sefului statului. În sectorul industrial cresterea a constituit 6. Gheidar Aliev. însa Armenia a f ost influentata de recesiunea ce a afectat economia mondiala dupa evenimentele tragice din SUA. în domeniul exporturilor 11 %. de asemenea. în Armenia a crescut PIB-ul cu 9. în cadrul unei întâlniri cu studentii de la Universitatea Politehnica din Erevan. În continuare. Liedul nu este dintre cele mai reusite. Ministerul Educatiei din Azerb aidjan a expediat în scolile azere din Gruzia 29 319 de manuale si literatura didactica. manualele au fost distribuite în scolile în care se preda în lim ba azera. desigur. si alte modalitati de structurare a textelor.5 %. Ambasada Gruziei în Azerbaidjan si cea a Azerbaidjanului în Gruzia au acordat ministerului ajutor la transportarea si distribuirea manualelor în Gruzia. un diplomat sau u n reprezentat al unei scoli sa comenteze faptul expedierii lotului de carte. mai exista un detaliu de ordin tehnic: de ce a fost data cifra exacta . Potrivit rezultatelor pentru 10 luni ale anului 2001. ci ca lotul a fost expediat.

fara explicatii suplimentare. cercul se închide. de ruble. Acesta a fost înlocuit însa cu un lied-citat. Agentiile de stiri furnizeaza per manent ziarelor texte de acest fel. ar fi fost bine ca aceasta stire sa înceapa cu un lied rezumativ. transmite PRIME -TASS. Serviciul Federal Fiscal al Federatiei Ruse reclama companiei RAO EAS Rossii achit area. e vorba de produsul intern brut. cum influenteaza traiul unei familii faptul ca PIB-ul a crescut tocmai cu 9. Cum ar putea fi ele îmbunatatite? Redactati-le. Ce tipuri de lieduri au fost folosite? De ce? Este justificata alegerea tocma i acestui tip de lied? MOSCOVA.anul curent. 9 din Mosc ova a calificat drept ilegala decizia Inspectoratului interregional al Serviciului Federal Fisca l referitoare la marii contribuabili în ce priveste perceperea de la compania RAO EAS Rossii a unei datorii fiscale pentru anul 2001 în valoare de 3. Se considera ca ele suscita totusi interesul unui cerc îngust de cititori. care pricepe realitatile pe care le fixeaza aceste cifre. Curtea economica de apel nr. În fine. Astazi. ce înseamna PIB? Ei bine. Analizati stirile de mai jos. iar altul cele ale opozitiei. în care ghilimele lipsesc.6 %. Astfel. orga nele fiscale au efectuat un control privind corectitudinea evidentei de catre companie a scutirilor la im . chiar daca informatiile ace stea nu intereseaza deloc publicul larg. ce înseamna o crestere în sectorul industrial (crestere a ce?) cu 9. adica de tot c e se produce în tara.319 miliarde de ruble. iar ziarele le publica.679 miliarde de ruble. în care tari?) cu 11 % face bine sau nu PIBului? De fapt. e necesar ca ele sa fie însotite de explicatiile expertilor. (ITAR-TASS). În realitate. Ne îndoim însa m ult daca acesti cititori selecti se informeaza din coloanele de ziar. a unor impozite în valoare de 3. Pentru ca aceste cifre sa devina inteligibile. nu este limpede. învederându-se clar ca zia rele ce insereaza aceste stiri fac o munca zadarnica. 18 august. deoarece ei detin i nformatia economica chiar din prima sursa. Ce este bine si ce este rau în aceste stiri? 2.6 % e ceva benefic sau nu? Cresterea înr egistrata în domeniul exporturilor (ce fel de exporturi?. 54 Manual de jurnalism 4. confirmând legalitatea acesteia doa r în partea de decizie care se refera la încasarea de la companie a 360 de mil. Mai mult. Ei trebuie sa arate cum se rasfrâng aceste cifre asu pra vietii oamenilor simpli. 3. Ce lipseste acestor stiri? Formulati întrebarile necesare. pentru anul 2001. ar fi bine ca un expert sa exprime pozitiile proguvernamen tale. stirea ramânând la fel de valabila. În aceasta stire cuvântul Armenia ar putea fi înlocuit cu denumirea oricarei tari postsovietice. În anul 2004. Raspundeti la întrebarile ce urmeaza: 1. Discutati pe marginea lor.

situata la altitudinea de 4000 de metri. cei doi sunt prinsi între sloiurile de gheata. ba chiar cânta ca sa se faca auziti. a declarat pentru agentie sursa . în ghetarii din muntii din regiunea Elbrusului. Linia începe de la strada Serghei Eisenstein. (Vesti. de proiectare si experimentale în construct ia unor noi mijloace de transport.2005). unui reporter al agentiei Interfax-Iug su rse de la serviciul de presa al Centrului regional Sud al Ministerului pentru situatii exceptionale al Federatiei Ruse. Un bilet pentru o calatorie costa 50 de ruble. Termenele de dare în folosinta au fost mereu amânat e. din orasul Sokolow Podlaski. Monorailul din Moscova nu va nicicând rentabil Investitiile facute în unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale autoritatilor capitalei calea ferata cu o singura sina nu se vor recupera niciodata. Femeia de 28 de ani si-a fracturat un picior. La 17 august. În prezent. RAO EAS Rossii a contestat deciziile Inspectoratului. Constructia ei a durat trei ani. Pentru constructia monosinei autoritatile au alocat din bugetul municipal cel pu tin 160 de milioane de dolari. În crapatura din zona superioara a asa-z iselor caderi de gheata de pe Usba. Moscovitii au calatorit pentru prima data cu noul mijloc de transport acum aproa pe un an. 28 de ani. si Marta Rugalska. iar barbatul de 30 d e ani a ramas teafar . Scriem o stire 55 . din regiunea Elbrusului. potrivit datelor din declaratia precizata. ele permit realizarea unor lucrari de cercetare stiintifica. însa poligoanele experimentale nu sunt profitabile niciodata. Cu toate a cestea. ( Novîie izvestia . ajungând pâna la statia de me trou Timireazevskaia .pozitul pe venit pentru anul 2001. S-a decis aplicarea unor p lati fiscale suplimentare si a unor noi amenzi. joi. s-a astupat cu gheata. (ITAR-TASS). din Varsov ia. Aceste investitii nu au un efect economic direct.Ru). ca nu au suferit traumatisme grave. O declaratie în acest sens a facut seful Metroului din Moscova. beneficiile fiin d doar indirecte . seara. Când vor fi acop erite cheltuielile? Îmi pare rau. patru salvatori din cadrul detasamentului de salvamontisti Elbrus au descoperit do i turisti polonezi. care le-au spus acestora ca tovarasii lor care au cazut în prapastia de gheata sun t vii. reclamândul în tribunalul economic. au cazut doi alpi nisti Miroslav Savitky. Dmitri Gaev. Functionarul a spus ca monorailul nu reprezinta decât un poligon experimental: Au f ost facute investitii în dezvoltarea unor mijloace de transport experimentale. alpin ista poloneza a suferit un traumatism. La cadere. 30 de ani. 18. La chemarile salvamontistilor alpinistii nu raspund . a comunicat.08. la adâncimea de 20 de metri. pe polonezii cântatori Crapatura din ghetarul de pe muntele Usba. însa linia functioneaza si pâna astazi doar pentru a deservi excursionisti. au precizat sursele de la Centrul regional Sud al Ministerului pentru situatii exc eptionale al Federatiei Ruse. Salvamontistii nu reusesc sa-i gaseasca. în care au caz ut alpinistii polonezi.

membrii si adeptii a cestei formatiuni sunt destituiti din functiile de stat pe care le detin. Acestia vor fi viitorii functionari de stat . a fost distrusa în anul 1932. de ac um înainte. ? În culoarele parlamentului se vorbeste ca nepotul premierului a fost numit în func tia de director al unei mari întreprinderi de stat. constr uita în secolul XVII. privatizat. afirma specialistii de la agentie. Colaboratorii de la agentie lucreaza în prezent l a crearea unei baze de teste. Lucrari practice pe tema Scriem o stire I. ? Nepotul unui scriitor clasic v-a spus ca în curând va aparea o editie cu versurile postume ale bunelului sau. nu ati fost dvs însiva martori la ele)? În ce cazuri e necesar sa ap elati la cea de a doua sursa? De ce? ? Ziarul unui partid de opozitie informeaza ca liderul opozitiei radicale din ta ra dvs a fost primit cu multa cordialitate de secretarul de stat al SUA. ? Un comentator sportiv a spus în cadrul unei emisiuni tv ca echipa municipala de fotbal intentioneaza sa achizitioneze un stranier contra sumei de 3 milioane de dolari. ? Secretarul de presa de la ministerul justitiei a declarat ca procuratura a int . care au absolvit facultatea cu excelenta. doar prin aceasta modalitate în organele de conducere pot fi atrase cadre talentate. În baza de teste vor fi incluse chestionare din diferite domenii: legislatie. orga nizarea si conducerea statului. ? Postul tv de stat a comunicat ca guvernul a majorat pensia minima cu 70 la sut a. ? Astazi. (Kîrgîzinfo). sa sustina un examen special în fata unei comisii independente. în acest scop. Potrivit angajatilor de la Ag entia pentru problemele serviciului de stat. sau câstigatori ai olimpiadelor. ? Un functionar de la ministerul culturii v-a spus ca în imobilul. un apel pentru mobilizarea tinerilor talentati. seful statului a declarat ca va candida pentru un al treilea mandat. institute de cercetari si asociatii stiintifice-de productie. ? Revista Cultura a publicat un articol în care se afirma ca Moscheea albastra . manegmentul. punându-se capat coruptiei în rândurile functionarilor. care s-au manifestat ca activisti în via ta obsteasca si au calitati de lider. responsabile si oneste. va elimina nepotismul . al salii de concerte noii proprietari intentioneaza ca deschida un restaurant. Sistemul de selectie a cadrelor în baza de concurs va reduce nivelul coruptiei la a ngajarea în serviciul de stat. Mizam pe managerii de form atie noua si cream o baza de date. Veti aplica regula celor doua surse pentru precizarea faptelor enumerate mai jos (daca. desigur. ? Potrivit purtatorului de cuvânt al unui partid de opozitie. La elaborarea chestionarelor au fost antrenate organizatii internationale . va fi constituita în premiera asa-numita rezerva nationala de cadre.În Kîrgîzstan va fi constituita o rezerva nationala de cadre Orice persoana care spera sa ocupe un post în structurile de stat va trebui. în care includem absolventi ai institutiilor de învatamânt superior. În luna trecuta a m lansat. ca re are menirea sa asigure sanse egale pentru toti. În acest an.

regiunea Astrahan. iar câteva persoane ranite au fost spitalizate. a fost ucis un tânar calmuc de 24 d e ani. opt persoane de etnie cecena au fost batute. ziaristul de la Astrahan. Se subliniaza ca acesta ar fi un conflict interetnic. unde locuiesc circa 3. cu tot cu bunurile aflate în ele. afirma ca în regi unea lor acestui conflict i se da o cu totul alta interpretare. i-au batut pe cecenii locuitori ai satului Iandîki din raionul Limansk. Presedintele Consiluilui de stat al Ceceniei. de catre ceceni. Pe de alta parte. ? În satul Iandîki. a comunicat agentiei Interfax ca la 1 8 august.entat un dosar penal fostului primar al capitalei. Taus Djabrailov. Calmucia. Iakov Fenkov. regiunea Astrahan. ? La 18 august 2005. raionul Limansk. noaptea.5 mii de ceceni. 56 Manual de jurnalism II. Potrivit celor transmise la radio si informatiilor din ziare. A fost ucis un locuitor al acestui sat. raionul Limansk. asa cum se afirma mai devreme. alcatuite în special din calmu ci. ? Un ziar guvernamental informeaza ca mai multe familii fara de adapost au ocupa t zece apartamente. de etnie calmuca. ? În regiunea Astrahan s-a produs o mare încaierare între cecenii locali si calmuci. un conflict interetnic . Vladimir Staricikov. Viktor Korovin. transmite agentia Interfax . un grup de 50 de ceceni au intrat în satul Iandîki si au prins a-i bate pe calmucii din sat . Presedintele raionului Limansk. în urma unei mari încaierari între calmuci si ceceni. în satul Iandîki. . Procurorul adjunct al regiunii Astrahan. Care dintre ele sunt scr ise bine? Care sunt proaste? Argumentati-va punctul vedere. au izbucnit dupa 16 august când. au fost incendiate câteva cas e. s-a produ s un conflict la care au participat peste 200 de persoane. în acest caz. ? Primaria a difuzat un comunicat de presa în care afirma ca cele 50 de autocare n oi au fost achizitionate de la o companie cipriota si ca nu au fost primite cu titlu d e donatie. a unor morminte din cimitirul satului Iandîki . a avut loc o încaierare între po pulatia cecena si cea calmuca din aceasta localitate. a completa t Korovin. Militienii au fost usor agresati. În ziua de 18 august. iar doi militieni au avut de suferit în timp ce înce rcau sa puna capat acestor actiuni . un grup de câteva sute de oameni. Tulburarile de la Iandîki. si le-au incen diat casele. totusi au suferit vatamari corporale . a apreciat cele întâm plate astfel: Cred ca aceste evenimente nu au o motivatie nationalista si ca nu exista. incidentul a fost precedat de cazuri de profanare. Cititi stirea. a comunicat pentru serv iciul mondial al postului de radio BBC despre consecintele acestor evenimente: Au fost incendiate patru case. Analizati liedurile propuse mai jos. Ce lied ati alege dvs? Ciocniri violente la Iandîki În urma tulburarilor violente înregistrate în satul Iandîki.

mai târziu). Vorba e ca putini reporteri reusesc sa patrunda într-o cir ca de politie (nu li se permite). de un de era si tânarul care a fost ucis. nu intervieveaza sinistrati salvati din flacarile incendiilor. De asta data calmucii i-au batut p e ceceni. ? Taus Djabrailov considera ca tulburarile înregistrate în satul Iandîki nu au ca moti vatie ura interetnica. ? Încaierarea din satul Iandâki are o continuare. unde i se povesteste despre ultimele evenimente din viata politica si economica. iar în satucul îndepartat nu-i va delega seful. sau sa relateze de la locul incendiului (despre acea sta afla. care nu . s-au dedat la tulburari în masa. în cei peste zece ani de existenta. de regula. rudele si prietenii acestuia. În urma unei încaierari care s-a produs la 18 august au avut de suferit câteva persoane. Stirea în jurnalismul postsovietic Din acest capitol vom afla: ? Cum se face o stire în jurnalismul postsovietic ? Dupa ce principii se structureaza si se scrie o stire ? La ce întrebari raspund stirile din presa postsovietica ? Ce evenimente sunt considerate ca fiind cele mai semnificative în presa postsovietica Jurnalismul din tarile postsovietice. deoarece o deplas are costa bani si ia mult timp. reporterul merge cuminte la conferintele de presa. În schimb. ? Vesti proste ne parvin din satul Iandîki. ? A fost sau nu a fost un conflict interetnic între calmucii si cecenii din satul Iandîki? Acest lucru urmeaza sa-l clarifice organele de drept. ? Organele de drept considera ca incidentele înregistrate în satul Iandîki nu sunt gra ve. batându-i pe cecenii din satul Iandîki.? Dupa funeraliile unui tânar calmuc de 24 de ani. De asemenea. i se ofera date stat istice despre incendiile înregistrate în ultimul an sau despre situatia pensionarilor din t ara. în numar de 300. desi au avut de suferit cinci persoane. nu se deplaseaza în vreun catun uitat de lume pentru a sta de vorba cu un taran de o suta de ani ce a luptat în primul razboi mondial. a elabor at principii si metode proprii dupa care sunt scrise stirile. ? În satul Iandîki s-a mai înregistrat o încaierare provocata de frictiunile interetnice . diferite de cele prac ticate în Occident. Aceeasi informatie o mai poate obtine si din comunicatele de presa pe care minis tere si departamente le expediaza cu generozitate pe la redactii. Un reporter-stirist din acest spatiu nu vâneaza cu zilele noutatile pe la circumsc riptiile de politie. în special în jurnalismul anglo-american. în tarile CSI a fost elaborata o structura proprie a stirii.

Uneori. De exemplu: Acest lucru a fost comunicat.10. Sau: Kazahmîs . El procedeaza astfel pentru a confe ri textului un plus de atractivitate.2001). este scris si un al treilea alineat . De aceea. Sa vedem. aceste stiri parca ar informa despre niste evenimente. în timpul vizitei premierului kazah Kasîmjomart Tokaev în orasul Balhas.2001). însa pentru cititori ele sunt secundare sau chiar plicticoase. doar întrebarea ce este legata nemijlocit de eveniment. Vano Ovanesian. ziaristul nu face altceva decât sa repovesteasca declaratiile facute de o persoana oarecare la o conferinta de presa. unui reporter al agentiei ARMINFO. cea mai mare corporatie pentru extragerea si prelucrarea cuprului din Kazahstan. ce. De exemplu: 58 Manual de jurnalism Partea armeana nu are deplina siguranta ca Gruzia. Cu alte cuvinte. De regula. ce varianta a acestei structuri este îndragita cel mai mult de acesti stiristi. securitate nationala si afaceri interne a Adunarii Nationale a Armeniei. care vor proteja orasul Balhas de poluarea industriala. ce. Începutul textului Majoritatea stirilor nu au un lied. La prima vedere. Aceste detalieri ar pute a fi semnificative pentru sursa sau pentru reporteri. (CNA. cum stirile. asa cum sunt ele scrise de reporterii postsovietici. Vladimir Kim. de ce. uneori la acestea adaugându-se si raspunsul la întrebarea unde. raspund la urmatoa rele întrebari: Cine (a spus)? Ce? Cui? Când? Unde? Sa revenim însa la structura acestor stiri.se aseamana cu cea din Vest. cea de a doua fraza ar trebui sa indice pers oana care a comunicat aceasta informatie presei. în care e data preistoria evenimentului. în loc sa raspunda la întrebarile clasice cine. O declaratie în acest sens a facut directorul general al întreprinderii Kazahmîs . va reusi sa asigure securitatea populatiei pasnice din Abhazia. Astfel. în acceptia clasica a acestuia. precum si locul si ziua în care a facu t-o. În realita te. primele doua propozitii ale stirii urmeaza sa raspunda strict l a întrebarile cine (a spus).05. cui. asadar. Acesta începe cu cuvintele Va aminim ca sau Dupa . (Arminfo. când. Acest segment al stirii îl vom numi de trimitere. urmeaza expu nerea a ceea ce a mai comunicat sursa (în afara de informatia din prima propozitie). unde. când. Liedul este înlo cuit cu un citat sau sunt rezumate declaratiile facute de sursa: cele care i se par r eporterului ca fiind mai interesante sau mai importante. Dupa partea de trimitere. aceasta încape în doua alineate. 09. 24. Celel alte precizeaza ce li s-a spus gazetarilor despre eveniment. dupa retragerea trupelor ruse de pe teritoriul sau. de catre presedintele comisiei parlamentare pentru aparare. aloca $35 milioane pentru achizitionarea si instalarea unor utilaje moderne. Aici.

Întrucât ziaristica este totusi o activitate de creatie. de asemenea . din doua alineate (uneori din trei). Asadar.cum am mai informat . În consecinta. Iata câteva mostre de stiri facute potrivit acestei structuri. între diferite alineate poate lipsi o mi nima Stirea în jurnalismul postsovietic 59 legatura logica. care este riguroasa din punct de vedere logic si descrie cu fidelitate desfasurarea evenimentelor. Am putea evalua experienta Lituaniei si posibilitatile de a prelua metoda lor pentru a face estimari similare pentru Letonia . Stankevicih considera ca prima sedinta a comisiei 60 Manual de jurnalism ar putea fi convocata saptamâna viitoare. Edmund Stankevich. majoritatea covârsitoare a stirilor scrise în tarile postsovietice se bazeaza doar pe o singura sursa. la care urmeaza sa fie elaborat un plan de activitate. constituie momentul cel mai interesant sau mai semnificativ din cele comunicate de sursa. are de suferit logica descrierii evenimentelor. Prin aceasta stirea din jurnalismul postsovietic se deosebeste de cea din jurnalismul occidental. acestea sunt scrise respectându-se tocmai aceasta formula. de regula. STRUCTURA UNEI STIRI ÎN PRESA POSTSOVIETICA Un citat sau o informatie picanta care. guvernul Letoniei a format o comisie speciala pentru estimarea prejudiciului adus tarii de catre regimul comunist. Este constituita. a spus Stankevich. numarul letonilor exilati în cadrul deportarilor de masa. Preistoria. Aceasta parte a stirii. va studia experienta Lituaniei în acest domeniu. respectându-se aceasta structura. în care se arata cine anume a rostit prima propozitie. mai important. care va stabili. Letonia va estima prejudiciul adus de comunism dupa metoda lituaniana O comisie speciala pentru estimarea prejudiciului adus Letoniei de catre regimul comunist. El a adaugat ca va fi studiata si experienta altor tari unde au existat asemenea precedente . În realitate. de obicei. în linii mari. în opinia reporterului. Expunerea celor comunicate de sursa. Fraza de trimitere. constituita în aceasta saptamâna. el a ezitat sa spuna în ce termene va fi realizata sarcina data de guvern. este evident faptul ca. Cu toate acestea. O declaratie în acest sens a facut pentru ziaristi seful acestei comisii. ea ar putea fi diferita de cea prez entata de sursa. cu cuvintele. Marti. Cu toate acestea. cui i-a fost comunicata. este evident ca aceasta structura este schematica si nu reflecta întreaga diversitate a stirilor din spati ul ex-sovietic. deoarece reporterul prinde din fluxul de cuvinte doar ceea ce i se par e lui mai semnificativ. care nu este obligatorie. când si unde. ? Amintim ca ? Dupa cum am mai comunicat O asemenea structura este practicata de aproape fiecare a doua agentie de stiri din tarile CSI. . Mai mult decât atât. începe. care încep cu cuvintele: ? A declarat ? A subliniat ? A mentionat ? A comunicat ? A completat ? Si-a exprimat încrederea ca etc.

02. zguduiturile resimtite la Baku aveau magnitudinea de 2 grade pe scara Mercalli. care au aplicat arme de foc împotriva unor cetateni kazahi. Potrivit partii kazahe. în Marea Caspica. În epicentrul seismului. în cadrul unei întâlniri a viceministrului kazah de externe. (RIA Novosti . ci ceea ce li s-a povestit ziaristilor despre ele. nu exista pericolul producerii unui cutremur catastrofal. precum si situatia diasporei kazahe din Uzbekistan. Potrivit relatarilor agentiei TURAN. autoritatile de la Astana au criticat în mai multe rânduri actiunile granicerilor uzbeci. care citeaza surse de la aeroport. aflat si de aceasta data în Marea Caspica. Potrivit unor informatii difuzate de serviciul de presa al MAE al Kazahstanului. o nava aeriana de tipul A-310.Primul ministru Aigars Kalvitis a mentionat ca prioritar pentru aceasta comisie este sa elaboreze o metodologie de estimare si sa analizeze experienta altor tari la executarea unor astfel de calcule.08. cu ambasadorul Uzbekistanului. potrivit teoriei si practicii jurnalismului international.2005). De fapt. Serviciul .). 5 martie. apartinând unei companii pakistaneze si care zbura pe cursa Karachi Moscova Manchester.10. Nurlan Onjanov. în aceste stiri nu sunt redate ac cidentele sau cataclismele. Stirea în jurnalismul postsovietic 61 Amintim ca luni seara. seismul avea 2. se trezesc .20. Anterior.5-3 grade. la 16 octombrie. inclusiv problemele privind consolidarea cooperarii comercial-economice si transfrontaliere. diplomati din cele doua tari vor examina starea relatiilor bilaterale. Noaptea trecuta la Baku a fost înregistrat un nou seism Baku (12. la Astana. alte câteva persoane fiind ranite. la ora 01. centrul de conducere a zborurilor a receptionat un semnal de la bordul aeronavei în care se comunica despre oprirea motorului stâng. Comentând probabilitatea înregistrarii unor replici ale seismului. Cu toate acestea. în incidentele de la frontiera si-a pierdut viata un cetatean kazah. a executat o aterizare fortata pe aeroportul Seremetievo-2 .02. probleme ale cooperarii la frontiera dintre cele doua tari. Aceasta forma de stire este atât de raspândita încât este folosita chiar si la relatarea unor accidente sau calamitati naturale. aproximativ la 66 km sud de Baku. Turdikul Butaiarov. din când în când. comisia urmeaza sa prezinte un raport la guvern privind rezultatele activitatii sale. Gasanov a mentionat ca în arhipelagul Baku exista o multitudine de focare seismice care. puterea cutremurului a fost de 3 grade. În acelasi ti mp. la Baku a fost înregistrat un nou seism. La Baku. Partile au convenit ca hotarul kazaho-uzbec sa ramâna unul al prieteniei si al bunei vecinatati. 04. la ora 20. (Rosbalt. temerile populatiei în aceasta privinta fiind total nejustificate. care îl citeaza pe seful statiei seismologice. Potrivit relatarilor agentiei Interfax . O nava aeriana A-310 a executat o aterizare fortata pe aeroportul Seremetievo-2 Moscova. Toate problemele ce se vor isca trebuie sa fie solutiona te pe calea negocierilor si a consultarilor bilaterale . tocmai evenimentele de acest f el solicita reporterilor un maxim efort profesionist. Conducatorii serviciilor de graniceri si vamale din Kazahstan si Uzbekistan vor examina probleme ale cooperarii la frontiera Conducatorii serviciilor de graniceri si vamale ale Kazahstanului si Uzbekistanu lui vor examina. se mentioneaza în comunicatul MAE al Kazahstanului. Declaratia a fost facuta joi. începând cu luna noiembrie a anului trecut.2003). Sudeif Gasanov. la Cimkent. TURAN Noaptea trecuta. s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4 grade. Peste trei luni. Distrugeri si victime nu s-au înregistrat. ele fiind cele mai interesante pentru cititori. INTERFAX Lunea trecuta. 09.18.

la putere era B. mereu grabit. Iar cititorul ar fi fost mult mai bine informat. ca mai târziu. A declarat . La bordul aeronavei se aflau 211 pasageri si 9 membri ai echipajului. am afirmat ca o problema comuna cu care se confrunta statele postsovietice este legitimitatea puterii. câstigase cel de al doilea tur de scrutin în defavo area comunistului Gennadi Ziuganov). sa apara urmatoarele: Raportorul a declarat ca presedintele Armeniei este nelegitim . 62 Manual de jurnalism Îmi amintesc. a imprima declaratii la dictafon. A merge la o confer inta de presa. De scris.de salvare aeroportuar a fost pus în stare de alerta maxima. într-o stire de presa.. Reporterii care au scris aceste stiri nu au stat de vorba cu oamenii îngroziti de cutremur. Uzbekistanului. în acest context. Ziaristii au relatat doar ceea ce au auzit de la persoanele ofici ale. dupa cum se poate vedea. de urmatorul caz. Gruziei. atunci nu e necesara nici o c unoastere profunda a obiectului. dupa cum vedem. dupa fur tunoasele si disputatele alegeri din 1996. Astfel. Pasagerii si membrii echipajului nu au avut de suferit. Daca tinem cont ca pentru o s tire sunt destule doua-trei alineate. pentru a pescui din fluxul vorbelor câteva idei. însa calitatea lor lasa mult de dorit. Atât. la locul posibilei aterizari a aparatului de zbor de lânga pista de decolare-aterizare fiind concentrate autospeciale ale pompierilor si ambulante. a reveni în redactie. În orice caz. Azerbaidjanului. Problema legitimitatii o au presedintii Tadjikistanului. am spus eu at unci. Un asemenea reporter. Un reporter occidental ar fi procedat în aceste cazuri cu totul altfel mult mai activ si citând surse mult mai diversifica te. pe care ap oi sa le transcrii întocmai pe fila alba. nici cu lucratorii serviciului de salvare de la aeroport. N. Kazahstanului. Eltin. Aceste stiri nu cuprin d citate.. nu gasesti în ele momente ce ar înfatisa oameni care au fost implicati sau au suferi t în aceste întâmplari. Comandantu l aparatului de zbor a executat cu succes manevra de aterizare. reusest e însa sa scrie zilnic trei-cinci stiri. Armeniei . Rusiei (era în anul 1988. În cadrul unei prelegeri publice. Care sunt avantajele si dezavantajele acestei structuri a stirii? Singurul avantaj. care. adica doua-trei gânduri. pentru scrierea unei stiri pot fi suficiente doar niste declaratii ale unui director de centru seismologic sau o sursa anonima (ar putea fi si un c omunicat de presa) de la centrul de conducere a zborurilor. le scrie. este comoditatea. cele afirmate de mine nu au fost atât de politizate precum le-a relatat reporterul. a selecta si a c opia pe hârtie momentele ce ti se par mai interesante este lucrul cel mai simplu cu putint a si care nu solicita prea multa imaginatie sau inteligenta. unde mai pui ca acest punct de vedere . este un fel de a spune.

Astfel. Un asemenea mod de expunere a informatiei mai are înca o particularitate. Cauza este ca în paginile de ziar a disparut evenimentul.a fost exprimat într-un mediu special. Gazetele nu scriu aproap e deloc despre cele ce se întâmpla. Reporter ul citeaza. El face referiri la cei care comunica mesajele. Si anume acesta este marele. eventuale învinuiri ca ar ofensa sau ar leza on oarea si reputatia profesionala a cuiva. O asemenea abordare. tiraje foarte modeste. Stirea în jurnalismul postsovietic 63 Procedura de trecere a frontierei ruso-ucrainene va fi simplificata În luna septembrie. prima propozitie a stirii. este descrisa. îl plictisesc pe cititor. Dar si aceasta plictiseste Titlurile Titlurile sunt formulate dupa tipicuri bine stabilite.ru) . nu poate cuprinde întreaga diversitate a structurilor si a modalitatilor d e expunere a textului. seminare stiintifice sau practice. fie ca e vorba de sedinte ale parlamentului. pur si simplu. redactiile s-ar judeca mereu în cauze de lezare a onoarei si demnitatii. ale deputatului sau celebritatii cutarica îl absolva pe ace sta de orice responsabilitate. (GazetaSNG. Într-un fel. desfasurarea sedintei. În versiunea reporterului. Sunt. (Cor. s-ar parea. Daca n-ar proceda astfel. inevitabila. De cele mai multe ori ele repeta. Cu toate acestea. În aceste cazuri. Exista si ale scaderi. Cu alte cuvinte. facute în cadrul conferintel or de presa. îsi asuma rolul de transmitator. Darile de seama fara de sfârsit. exista aici si probleme politice. Un cadru rigi d. Cu mici exceptii. dupa toate probabilitatile. De exemplu: Majorarea censului vârstei de pensionare în Rusia este inevitabila SARANSK. Majorarea censului vârstei de pensionare în Rusia este. desigur. care reactioneaza prin a nu mai procura ziare. situatia reala este putin diferita de aceasta schema. când ziaristul devine doar o simpla curea de transmisi e a declaratiilor functionarului cutare. De dragul adevarului. adunari ale actionarilor unei întreprinderi sa u banci. în af ara de motive strict profesionale. prelegerea mea a fost prezentata ca un discurs al unui politician din opozitie. uriasul dezavantaj al acestui mod de concepere a un ei stiri. trebuie sa menti onam ca ziarele de opozitie sunt înglodate tocmai în asemenea procese. În consecinta. el profeseaza un jurnalism iresponsa bil. Ele doar informeaza despre cine si ce a spus. ITAR-TASS Sikur Sabaev). tirajele ziarelor din tarile postsovie tice oscileaza între 3000 si 25 000 de exemplare. Fara îndoiala. Chiar pentru o tara ca Rusia un tiraj de 300 000 de exemplare nu poate fi considerat m are. o structura aparte o au informatiile facute la diverse sedin te. Ucraina si Rusia au convenit sa simplifice procedura de trecere a frontierei între cele doua tari. astfel evitând. într-o varianta putin prescurtata. precum si continutul discursurilor. tirajele scad dramatic. care presupunea o atitudine academica fata de subiectul abordat. 19 august. formal.

În teoria jurnalismului din Ru sia acest tip de stiri sunt numite. în timp ce greva acestora ia o amploare amenintatoare. titluri de acest tip pot fi întâlnite si la agentiile de stiri din Occident. dupa ce citesc titlul. Aikakan jamanak . vineri. pentru acestia e suficient sa parcurga titlurile. Potrivit acestuia. Primind fluxul de stiri de la agentii le de presa. Conte aza.08. a declarat presedintele Rusiei la începutul negocierilor cu regele Iordaniei Abdalla II (Gazeta. a revenit la masa de negocieri cu mecanicii. Northwest Airlines Corp. Problema care exista aici este ca autorul stirii (sau redactorul de la agentie. Totusi ele au un efect negativ asupra cititorilor care. Evident. responsabil cu punerea titlurilor) nu a avut timpul necesar sa priveasca textul distantându-se de el. A fost deteriorat un automobil.Ru. transmite agentia Interfax .2005). ar fi mai potrivit sa fie numite anunturi . cam asa cum procedeaza pictorii când fac ultimele tuse la un tablou. 19. cronica .Sau: Referendumul privind introducerea de modificari în Constitutia Armeniei se va desfasura în aceeasi zi cu alegerile parlamentare din 2003 Erevan. Aceste titluri capteaza atentia cititorului si asupra continutului stirii. cu referire la postul national de radio al Israelului. ca sa decida daca publi ca sau nu o stire sau alta. ele sun t si comode. sa contina cel mult 7-8 cuvinte. dupa o perioada de odihna. despre care el considera nece . de regula. de asemenea. Ele apar. De exemplu: Northwest a revenit la masa de negocieri CHICAGO (Reuters) Vineri. 18. Anunturile de acest fel nu solicita reporterului un efort deosebit.08. Anunturile Unele editii practica publicarea unor stiri scurte. prozatorul Grant Matevosian s-a reîntors la Erevan. Atunci . în aceeasi zi cu alegerile parlamentare din 2003. statiunea balneara israeliana Eilat de la Marea Rosie. 20 mai. ca titlurile sa nu fie prea lungi.08. sa revina la proiectele sale de creatie. de tipul katiusa . de obicei. Mai mult. De exemplu: Sper ca vom reusi sa facem un schimb de pareri privitor la situatia din Orientul Apropiat . dupa cum mi se pare. care citeaza agentia de presa RIA Novosti . victime nu s-au înregistrat. Maestrul se simte excelent si intentioneaza. sau Pensionarii din Rusia vor mai îmbatrâni . 64 Manual de jurnalism O racheta a lovit. însa. despre un eveniment sau altul. este vorba de o racheta sistem foc în salve. în mod sigur. pe scurt.2005). Oricum. 17. Referendumul privind introducerea de modificari în Constitutia Armeniei se va desfasura. ar putea sa nu mai citeasca informatia ca atare. în primele pagini ale ziarului si informeaza.2002). (Novîie Izvestia. (Mediamax). îndeosebi pentru redactorii de la cotidiane. Este suficie nt sa stie (sau sa presupuna) ca s-a întâmplat un eveniment. a formula titluri de acest fel nu este deloc dificil. maturatorii si paznicii sai. iar la cea de a doua: Va fi mai usor de trecut frontiera . Dupa ce a suportat o interventie chirurgicala complicata în SUA. (Erevan. titlul primei stiri ar fi putut fi În Rusia va fi modificat censul vârstei de pensionare .

este vorba de seful statului. stirile privind însesi mijloacele de informare în masa.55 la suta din spatiul de zi ar. Rezulta. Daca tinem aici cont si de declaratiile pe care le fac la briefinguri sau conferinte de pre sa. iar altora . Ce concluzii putem trage de aici? Prima este ca oamenii politici. p rin urmare. 14. sau a facut o vizita. Tematica stirilor Pentru a stabili temele si subiectele pe care le reflecta. probabil. Situatia se explica.se scrie multe despre procese judiciare în care este implicata presa. Nu am reusit sa descopar anumite reguli dupa care este reflectata viata economic a din aceste tari. ca ziarele social-politice public a . Stirilor publicate în cotidiane le revine. Apoi.6 la suta din cazuri. dupa cum am stabilit mai sus. . prec um si prin faptul ca redactorii. reviste. prin relativa neasezare a tematicii economice. viziteaza diferite obiective. se afla în centrul atentiei presei. ca însusi faptul ca seful statului (premierul. primulministru sau presedintele legislativului s-a întâlnit sau a primit pe cineva. posturi de radio si tv etc. ? O mare atentie se acorda conflictelor interetnice. ? Pe locul al doilea se plaseaza stirile economice. Si iata ce am aflat: ? Aproape jumatate dintre aceste stiri au un caracter politic. legate de afaceri. în Gruzia s i în Armenia. omoruri etc. am analizat 1500 de s tiri publicate în anul 1999 în ziarele din Caucazul de Sud. conflictele constitu ie principalul obiect pe care mass media îl reflecta. În celelalte se vorbeste despre incidente. Stirea în jurnalismul postsovietic 65 ? Se remarca. semneaza acte. Faptul este explicabil. vedem ca: . În 38. de regula. a convocat o sedinta (consfatuire. ? Pe locul al treilea vin stirile despre crime. jumatate dintre acestea (adica un sfert din numarul total) inform eaza ca omul politic cutare de regula.nu. Doar una dintre aceste actiuni nu este legata de comunicarea verbala. reuniune). speakerul) a spus ceva este deja un eveniment.la rândul lor. comenteaza evenimente. Clasificându-le dupa importanta lor. de asemenea. în medie. furturi . comert. adica în Azerbaidjan. altele fiind ignorate. f inante. Nu este deloc clar de ce se scrie despre activitatea unor banci . precum si informatiile despre lan sarea sau închiderea unor ziare.prezinta interes desfasurarea unor seminare. în primul rând con ducatorii tarii.sar sa dea o stire în ziar. subiectele politice fiin du-le mai aproape. . vedem ca exista patru actiuni de baza pe care le fac oamenii politici: se întâlnesc cu cineva. se scr ie despre anchete si procese de judecata. caci. de ce unui eveniment i se confera o importanta deosebita. sunt ziaristi.

O stire de ziar sau transmisa la televiz or îi face pe oameni sa gândeasca. înainte de a iesi din redactie. Pe atunci. stiu ca ziaristii sunt interes ati ca aceste materiale sa fie publicate. Vazghen Sarkisian. M ai mult decât atât. La un moment dat. si ministrul apara rii. s-ar fi întâlnit cu guvernatorul provinciei turcesti Kars. ranindu-l grav pe ministrul apar arii. o garda de corp a guverna torului armean a deschis foc asupra oficialilor armeni. dorind sa faca o gluma pe seama colegilor sai. ma îndoiesc ca pentru c ititori sunt interesante articolele cu subiecte din lumea presei. ca si în momentu l scrierii acestui manual) în acel timp nu fusesera stabilite relatii diplomatice. a deschis. în calculatorul redactie i. iar în tarile noastre sa construiasca sofisticate schem e. pentru a face darea de seama fata de distribuit orii de granturi. Paza oamenilor de stat armeni a ripostat. împuscându-l pe cel care a deschis focul si ranindu-l pe guvernatorul turc. unde a mai adaugat o stire. daca punem la socoteala ca relatiile dintre ei nici asa nu erau tocmai roz În plus. ba chiar sa serveasca drept motiv pe ntru tensionarea relatiilor între state. Aceasta. Întâlnirea a avut loc la frontiera armeano-turca. seful statului. deoarece între Armenia si Turcia existau (de fapt. ca acestia tin neapara t sa stie ca în unul din orasele balneare din Caucaz ziaristii s-au reunit iarasi pentru a d ezbate despre problemele libertatii de expresie si ca reuniunea este finantata de vreun american sau de vreo fundatie europeana. s-a vazut nevoit sa-si ceara în mod oficial scuze de la presedintele tarii vecine. fisierul agentiei oficiale de presa Armenpress . Responsabilitatea reporterului politic Responsabilitatea acestuia este enorma. în urma unei g lume facute de un ziarist pe seama colegilor sai. pe la mijlocul anilor nouazeci. Grant Bagratian.prea putine stiri despre viata oamenilor simpli. acest caz arata cât de important este ca orice informatie sa fie verificata. cât de import ant este profesionismul ziaristului-stirist. Aici. pe la mijlocul anilor nouazeci situatia era pe punctul de a degenera întrun conflict deschis. redactiile din Armenia erau înzestrate cu doua. Totodata. Într-o seara. O stire poate avea un ecou politic profund. este necesar sa mentionam ca între cele doua tari (de altfel. În acea stire se spunea ca premierul Armeniei. Istoria aceasta s-a întâmplat în Armenia. al carui cetatean e ra ziaristul. un ziarist angajat la zarul de stat Republic a Armenia . Voi relata în continuare un caz când. Pe de alta parte. alcatuite din cauze si motive care sa lamureasca ce anume l-a facut pe omul poli tic sa actioneze sau sa se pronunte tocmai în acest fel. si mai putin grav pe premier. calculatoare. cel mult trei-patru. acestea exist a si în .

a luat imediat legatura cu Moscova. Nu se întâmplase nici acolo nimic deosebit. si a convocat imediat sedinta Consiliului de Aparare. înveci nate cu Armenia Igdîr. Chestia lua o întorsatura urâta. la rândul sau. când ziaristii vin la serviciu. a luat legatura telefonica cu guvernatorul provinciei Kars. Ziaristii. deoarece aceasta a fost o g luma de uz intern redactional . l-a c ontactat imediat pe Demirel. În dorinta de a face materialul cât mai accesibil. de fapt. potrivit spuselor ziaristilor. Cautati. care ar trebui sa faca legatura înt re fraze si alineate. Stirea este un text scurt. Cu alte cuvinte. De pilda. au suporta t sanctionarile de rigoare. Fara a verifica st irea gasita în fisierul agentiei Armenpress (si nu era greu s-o faca. desigur. Si presedintele Armeniei a fost informat despre stirea de la postul de televiziu ne moscovit. A mai trecut o jumatate de ora. situatia s-ar fi agravat si mai mult. redactorul d e la ziar a telefonat la presedintie. când au aflat despre gluma facuta. fac textul mai putin lizibil. ambasada Turciei la Moscova a informat urgent Istanb ulul despre informatia difuzata de postul tv rus. Senzationala stire despre schimbul de focuri de la frontiera fusese deja editata. în acel moment. L-a contactat pe premier. Levon Ter-Petrosian. daca un asemenea incident s -ar fi produs cu adevarat. Presedintele Armeniei. Aflând ca nu a patit nimic. În acest moment. printre primii care a dat de aceasta st ire a fost un corespondent al unei mari agentii de presa din Rusia. Câteva sfaturi Primul sfat Evitati ticurile verbale. Peste putin. cerându-si.prezent) mai multe diferende istorice. stirea fusese deja transmisa de un post de televiziune din Rusia. de aceea orice cuvânt din ea trebuie sa aiba greutate si semnificatie. ziaristii uzeaza de asa-zisele ticuri verbale. Desi agentia a difuzat peste putin o dezmintir e. dictând la telefon sti rea fierbinte despre incidentul de la frontiera. sprijinea Azerb aidjanul în conflictul din Karabahul de Munte. scuze. la redactie s-au adunat toti ziaristii. Autoritatile din Turcia si din Armenia au aflat despre incident de la televizor. de asemenea. telefona atunci guvernatorului unei alte provincii turce. Suleiman Demirel . dar. cerându-si scuze pentru stirea falsa. Cineva a luat iarasi legatura cu Moscova. 66 Manual de jurnalism Dimineata. ea putând fi evitata. mult folosita si ntagma va amintim ca adesea nu are nici o încarcatura semantica. P otrivit unor ziaristi de la Erevan. sa evitati ticul mentionam ca Inutile sunt adeseori si îmbinarile este . cerându -le celor de la agentie sa nu difuzeze stirea cu bucluc. întrebându-l de sanatate. era destul sa telefoneze l a serviciul de presa al guvernului). întrebându-l cum se simte. Era însa târziu. Presedintele turc. iar Turcia.

Sfatul al doilea Scrieti cât mai scurt. asadar. a afirmat Ibraghimov. Vedem. în cadrul unei conferinte de presa. Am putea scrie: Daca societatea azera nu va avea o atitudine clara în problema etnicilor azeri din Gruzia. ieri. în capitala Gruziei. Acordul privind constructia oleoductului Novorosiisk Supsa Djeihan. Astfel. acuzând autoritatile de incapacitatea de a apara interesele nationale. în locul expresiei pentru ca . Fiind goale de orice continut. de cel mult 6-8 cuvinte. Nazim Ibraghimov. ieri. 28. atunci pericolul exodului lor din aceasta tara este unul real. acestea sunt absolut de prisos. a declarat Clinton . la modul personal. în cadrul unei conferinte de presa. Adeseori. si unele forte din Azerbaidjan sunt interesate ca azerii sa paraseasca Gruzia. Nu veti începe o stire cu cuvintele: ? Azi (aseara. O fraza ce face referire la declaratiile cuiva este ea însas i purtatoare de informatie. ca si unele forte din Azerbaidjan sunt interesate ca azerii sa paraseasca Gruzia. ? Dupa cum v-am mai informat . Texte pentru analiza . Astfel. a afirmat Ibraghimov. de catre reprezentanti ai companiei Rosneftegazstroi si ai Corporatiei petroliere internationale din Gruzia (CPIG). dupa cum am mai comunicat sau între timp . (Caspian News Agency.2002). Aceasta declaratie senzationala a fost facuta la 1 septembrie. acuzând autoritatile de incapacitatea de a apara interesele nationale. vom scrie: Este necesar un fond special ca sa acoperim lipsurile din serviciul asistentei de stat si sa-i sprijinim pe cei lipsiti de o rice ajutor . stirea nu mai e sti re. Nazim Ibraghimov. c u verbe la diateza pasiva. atunci pericolul exodului lor din aceasta tara este unul real. Dupa cum am comunicat anterior O stire nu poate începe cu o referire la evenimente deja cunoscute.vorba ca . de catre seful Comitetului de stat pentru diaspora. Potrivit acestuia.05. în loc de: Daca societatea azera nu va avea o atitudine clara în problema etnicilor azeri din Gruzia. Si cu cât mai energica si mai simpla era stirea daca scriam: Reprezentanti ai companiei Rosneftegazstroi si ai Corporatiei petroliere internationale din Gruzia (CPIG) au semnat. Puteti totusi începe o stire cu ace ste cuvinte doar în cazul când apelati la un lied de tipul când . în loc de fraza: Este necesar un fond special pentru ca sa acoperim lipsurile din serviciul asistentei de stat si sa-i sprijinim pe cei lip siti de orice ajutor . în dimineata zilei de azi). în capitala Gruziei. anemizeaza textul. a declarat Clinton . Comparati: Acordul privind constructia oleoductului Novorosiisk Supsa Djeihan a fost semnat. ca stirea a devenit mai dinamica si mai concisa. ieri. Seful Comitetului de stat pentru diaspora. Sfatul al cincilea Folositi verbe la diateza activa. adica atunci când doriti sa subliniati ca evenimentul s-a produs anume azi sau aseara. 68 Manual de jurnalism Sfatul al saselea Titlul unei stiri trebuie sa fie scurt. Aceste forte doresc sa-si alature electoratul de protest . Propozitiile impersonale. În acest caz. Stirea în jurnalismul postsovietic 67 Sfatul al treilea Fiti atenti cum începeti textul. Sfatul al patrulea Mai multa informatie. este suficient sa scriem doar ca . Aceste forte doresc sa-si alature electoratul de protest . a declarat la 1 septembrie.

meciul principal a fost disputat între Ajax Amsterdam si Arsenal Londra. unde functiona o brutarie. Barcelona si Juventus si-au înfrânt concurentii din cadrul Ligii Campionilor Au fost disputate meciurile celui de al doilea tur din cadrul Ligii Campionilor. Explozia unei cisterne cu pacura a provocat la Zgudidi (Gruzia de Vest) moartea a patru persoane TBILISI. ramase fara replica. Flacarile incendiului au cuprins s i casa învecinata. inclusiv un copil de 9 ani. RIA Novosti . În timpul proxim defectiunile vor fi remediate si circulatia trenurilor va fi relua ta . care a jucat pentru Ajax . de 18 ani. însa pompierii au reusit sa stinga focul la timp. cu scorul 2:1. În celalalt me ci din aceasta grupa Panatinaikos Grecia a învins Werder Brema cu scorul 2:1. de un puternic incend iu ce a izbucnit în brutarie din cauza unor deranjamente tehnice. potrivit unor date preliminare. care citeaza participanti la actiunea de protest. 12 februarie (BLACK SEA PRESS). Si. Cum sunt concepute. suficient pentru victorie. Din cauza unor defectiuni tehnice la un tren în statia Belorusskaia koltevaia . iar germanii au m arcat un singur gol. Potrivit agentiei Prime-News. Circa 200 de locuitori din raionul Mtatmindi al orasului Tbilisi au blocat bulevardul Rustaveli. zii au învins la limita. 25 august. în grupa D au fost înregistrate urmatoarele rezultate: Manchester United (Anglia) Benfica (Portugalia) 2:1. respectiv. transmite agentia RIA No vosti . meciul de maxim interes l-au jucat Barcelona si Udinese Italia. Torinezii au înscris trei goluri. ce structura au? Câte surse au fo st folosite la scrierea acestor stiri? Ce s-ar mai putea face ca aceste texte sa fi e mai bune? MOSCOVA. Stirea în jurnalismul postsovietic 69 În grupa C . a fos t oprita circulatia pe linia de centura a metroului . Rapid (Austri (Belgia). Datorita statiei brazilianului Ronaldinho. NOIAN TAPAN. în fine. Patru membri ai unei familii. cerând sa li se furnizeze în case energie el ectrica. a mentionat ea. în ultimele trei zil e în raionul Mtatmindi electricitatea a fost livrata doar câte cinci ore pe zi. Acest meci s-a remarcat si prin faptul ca în min utul 70 în teren a iesit atacantul armean Edgar Manuciarian. Echipele favorite din grupa A Juventus Italia si Bavaria Germania au învins. În alt meci din aceeasi grupa echipa elvetiana Thun a învins Sparta Cehia (1:0). a declarat ea reporterului de la agentie. si-au pierdut viata în propria casa din Zugdidi (Gruzia de Vest) în urma exploz iei unei cisterne cu pacura instalata la primul nivel al imobilului. Explozia a fost provocata. . Locuitorii orasului Tbilisi au blocat bulevardul Rustaveli TBILISI. cu referire la femeia-ofiter de serviciu la metrou. 24 ianuarie.Cititi exemplele de mai jos. Lille (Franta) Villareal (Spania) 0:0. desi locatarii achita cos tul energiei consumate. În grupa B . catalanii au zdrobit Udinese cu scorul 4:1. Circulatia trenurilor pe linia de centura a metro ului din Moscova a fost oprita din cauza unor defectiuni tehnice.

p recum si principiile de planificare arhitecturala. care obliga executivul sa aloce de la bugetul de sta t mijloacele necesare pentru asigurarea lor cu locuinte. vor fi jucate meciurile din cadrul celorlalte patru grupe ale LC.La 28 septembrie. organizeaza un concurs pentru cel mai bun plan arhitectural ca re va fi aplicat în cadrul proiectului O idee noua pentru orasul nostru . REGNUM. când la Tbilisi se construiesc noi complexe locative. locuiesc . 1 Sunt date titlurile si stirile propriu-zise. la o ra actuala. pentru constructia de locuinte pentru refugiatii transnistreni au fost alocate 5 mil. de lei. ceilalti participanti urmând sa fie remunerati cu premii în bani. Între altele. La Chisinau sunt în evidenta 130 de familii de refugiati transnistreni. care. au spus organizatorii concursu lui. transmite un reporter al AP REGNUM. Refugiatii considera ca guver nul nu a executat decizia Curtii Supreme de Justitie. de lei. Una dintre cele mai mari companii de con structii din Gruzia. pentru companie este important sa creeze n oi forme arhitectonice care sa armonizeze cu stilul general al capitalei . Scurtati-le. initiat de companie. Center Point Group . Câstigatorul concursului va semna un contract de fin antare integrala a lucrarilor necesare pentru realizarea proiectului. daca este necesar. 70 Manual de jurnalism Potrivit Legii bugetului pentru anul 2006. încercând totodata ca ele sa ramâna interesante pentru cititor. concurenta între pro fesionistii din Gruzia va contribui la îmbunatatirea calitatii noilor edificii si constructii ale capital ei . Participantii la concurs vor prezenta la Center Point Group schitele de proiect. Potrivit declaratiilor facute de autorii proiectului la 12 noiembrie. în cadrul ma nifestarii de inaugurare a acestuia care s-a desfasurat la sediul central al companiei. meciurile de mare interes vor fi disputate între Liverpool Chelsea si Shalke-04 (Germania) (Italia). Stabiliti principiile dupa care au fost scrise aceste titluri. Discutati rezultatele obtinute în urma acestor in terventii. Astazi. 12 noiembrie (Novosti-Gruzia). Compania de constructii Center Point Group organizeaza un concurs pentru arhitectii din Gruzia TBILISI. Motivul acestei actiuni este refuzul guvernului moldav de a aloca în bugetul pentru anul 2006 mijloacele necesare pentru asigurare a cu locuinte a refugiatilor. 28 septembrie 2005 Lucrari practice pe tema Stirea în jurnalismul postsovietic Lucrarea nr. Analizati-le. în timp ce costul estimativ al lucrarilor de constr uctie a celor doua blocuri destinate acestora este de 60 mil. 70 de refugiati din Transnistria se vor adresa la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului Saptezeci de refugiati din Transnistria intentioneaza sa intenteze la Curtea Eur opeana pentru Drepturile Omului (CEDO) o actiune împotriva Republicii Moldova.

la ora 4. ambulanta a adus o persoana originara din Armenia. În zilele de odihna ce au trecut. la Mosc ova a fost înregistrat un val de crime cu folosirea de arme albe. a suferit o rana de cutit la gât. Faptul a fost consemnat într-un proces-verbal. Tanaev se afla în arestul preventiv al Serviciului national de securi tate al tarii. una pierzându-si viata. N. a încep ut o bataie. adeseori trebuie sa scrie un text. la 12 noiembrie.40. de natura sa distraga atentia cititorului. Potrivit victime i. în practica lor. una si-a pierdut viata MOSCOVA. punându-l în libertate pe cautiune. procuratura a modificat masura represiva de a-l aresta. În legatura cu faptul ca N. Analizati stirile pe care le-ati facut. persoana a fost ranita când se afla în apropierea statiei de metrou. de pe bulevardul Lenin nr. la 12 noiembrie. au comunicat unui reporter al agentiei Interfax surse de la Directia generala de interne a capitalei. Criminalul nu a putut fi retinut. Interfax-Moscova. 2 Ziaristii. În prezent. folosind informatii provenind din diferite surse. Scrieti o stire. Tanaev a încalcat grosolan art. În cele 14 cazuri înregistrate au suferit 15 persoane.30. Ce structura at i urmat scriind aceste stiri? Prima sursa: Comunicat al serviciului de presa al Procuraturii Generale a Republicii Kîrgîze Procuratura Generala a Republicii Kîrgîze comunica ca astazi. în pof ida eforturilor facute de medici pentru a-i salva viata. Medicii au gasit ca aceasta suferise o rana penetranta de cutit în piept. utilizând informatiile din patru surse care v a sunt accesibile. Desi ancheta ce a investigat cazul sau a fost obiectiva. nascuta în anul 1970. Atrageti atentie asupra detaliilor pe ca re le contin. În zilele de odihna ce au trecut. potrivit datelor acesteia. nascuta în anul 1978. Maksimovici. Tanaev si de avocatul acestuia M. la Spitalul municipal nr. Aceasta a fost transportata la spital unde. fapt confirmat public d e catre N. care încerca sa paraseasca Kîrgîzstanul. o persoana sosita de la Tbilisi. gra nicerii Republicii Kîrgîze l-au arestat la punctul de frontiera Akjol pe fostul prim-ministru N. În afara de aceasta. a murit. 146. N. 105 al Codului penalprocesual al Republicii Kîrgîze. Lucrarea nr. Asadar. Militienii sositi la fata locului au stabilit ca. Tanaev a încercat sa se ascunda. la Moscova a fost înregistrat un val de crime cu folosirea de arme albe. 6 septembrie 2005. 15. Cât de veridice sunt informatiile ce au încaput în stirea pe care ati scris-o? Gasiti în ele amanuntele în plus. T. Stirea în jurnalismul postsovietic 71 Sursa a doua: . la ora 19. 13 noiembrie. T. militia a fost anuntata ca în restaurantul de la hotelul Casei Centrale a Turistului.în garsoniere. desi fusese eliberat pe cautiune. au suferit 15 persoane. Circumstantele în care s-a produs incide ntul se stabilesc. ridicata de lânga statia de metrou Novog hireevo . în aceasta bataie. Tanae v.

[. Potrivit lui M. care încerca. Maksim Maksimovici.] Tanaev a fost ultimul premier desemnat. Dupa evenimentele din martie s-a retras la Moscova. Maksimovici. la 24 martie demisia fiindu-i acceptata. Tanaev. Atunci. acesta locuieste în împrejurimile Moscovei si se bucura de imunitate. Noile autoritati. care este cetatean al Kazahstanului. pentru a coopera cu anchetatorii si a res pinge acuzatiile ce i se incrimineaza. de unde a revenit la 22 august. Tanaev si-a depus demisia la 23 martie curent. iar aplic area unor masuri atât de dure fata de el nu a fost necesara. p entru a face depozitii. printre care e si ginerele acestuia. un grup de deputati din Parlamentul Kîrgîzstanului . Adil Toigonbaev. în perioada când la putere se afla fostul pr esedinte Askar Akaev. Anterior. Sursa a treia: Ex-premierul Kirgiziei.. N. sa treaca fronti era în China. unde avea de rezolvat treburi personale. declarând ca va respinge acuzatiile de a fi depasit atributiile de serviciu pe care i le incrimineaza noile autoritati ale tarii Procurorii l-au pus în libertate pe cautiune. si în aceasta consta unica sa încalcare. arestarea lui Tanaev nu este justificata. În ce-l priveste pe Akaev. nu intentiona sa fuga din tara Ex-premierul Kîrgîzstanului. nu intentiona sa fuga din tara.. întrucât Tanaev es te etnic rus. pâna acum. Ex-premierul s-a obligat. N. într-un interviu acordat postului de radio Azattîk . marti. Tanaev a fost retinut de graniceri la 6 septembrie. la MAI si la Serviciul Securitatii Nationale al Kîrgîzstanului. Nikolai Tanaev. fostul p rim-ministru se prezenta punctual la ancheta la Procuratura Generala. a c omunicat. În prezent. Granicerii din Kirghizia l-au arestat pe unul dintre fostii premieri ai tarii lor. De asemenea. la punctul de la frontier a kîrgîzo-kazaha Akjol . AGENCE FRANCE-PRESSE (AFP). procuratura declarase ca ex-premierul este acuzat de abuz de serviciu si de utilizare ilicita a unor mijloace ale statului în valoare de circa un milion de dolari. ca nu va parasi tara. N. El trebuia totusi sa anunte anchetatorii despre intentia sa. e x-premierul este învinuit de transfer ilegal de bani în contul unei companii de constructii a carui propriet ar este feciorul sau. neavând intentia sa fuga din tar a. pentru a scapa de responsabilitate pentru acuzatiile de abuz de serviciu. Avocatul a declarat ca va informa despre acest fapt guvernul rus. el s-a refugiat în Rusi a împreuna cu Akaev. a mentionat M. în frunte cu Kurmanbek Bakiev. se afla în arestul ministerului de interne. ci voia sa calatoreasca pentru o zi pâna la Almatî (Kazahstan). rasturnat în urma revolutiei din luna martie. Avocatul a mai spus ca. Tanaev. au adus acuzatii si altor persoan e din administratia lui Askar Akaev. avocatul lui N. Maksimovici. în momentul când încerca sa iasa din tara. 6 septembrie. în scris. unde raspundea la toate întrebarile anchetatorilor. însa în luna august a revenit în Kirghizia.Fostul lider kirghiz a încercat sa fuga în China BISKEK. Tanaev a revenit de bunavoie din Rusia în Kîrgîzstan. ce i-au fost incrimin ate.

personalitatilor în voga. El a fost retinut la punctul de frontiera Akjol d e catre colaboratori ai serviciilor speciale. Jurnalistul: (pe ecran apar materiale de arhiva Tanaev conduce o sedinta de guve rn). liderul Partidului comunist. aflate în centrul atentiei presei. cum procedam apoi ? Ce tehnici de intervievare exista ? Care sunt pacatele de moarte ale celui care ia interviul ? Sfaturi si sugestii Arta interviului Ca sa faci un interviu bun.garantând pentru el. le disp lace când ziaristul venit sa-i intervieveze nu este informat despre ei sau când li se pun într ebari . deoarece Tanaev este cetate an rus. Altminteri nu ar fi încercat sa fuga. fostul prim-ministru al Kirgiziei. Agentia de presa independenta BN 72 Manual de jurnalism Sursa a patra: Secventa din emisiunea de actualitati a televiziunii publice cu profil educativ Moderatorul: Nikolai Tanaev. dupa cum se ved e. ceea ce e mai putin de douazeci de dolari. Ajibekova (pe ecran apar imagini filmate în biroul liderului comunist. Fostul premier este acuzat de abuz de serviciu si de transfer ilegal de bani în st rainatate. Pe un peret e atârna portretul lui Lenin. se afla în arestul preventiv al Serviciul national de securitate al tarii. avocatul ex-premierului. Oare aceasta circumstanta nu arata ca nu a vea de gând sa fuga din tara? Despre cele întâmplate am pus la curent guvernul Rusiei. intervievarea propriu-zisa. Avea asupra sa doar o suta de dol ari si 772 de suma. Va propunem un reportaj realizat de corespondentul nost ru. O c auza atât de presanta încât nu a reusit sa anunte anchetatorii. Tanaev a hotarât. Jurnalistul: Maksim Maksimovici. Interviul (1) Din acest capitol vom afla: ? Cum se ia un interviu: pregatirea. într-un dulap pare sa se vada colectia de opere complete ale lui Lenin) : Simtind ca ancheta e pe punctul de a descoperi actiunile sale criminale. Maksimovici: Cred ca a avut un motiv solid de a pleca de urgenta în Kazahstan. care s-a aflat liber pâna ieri. ci ar fi asteptat finalizare a anchetei. Jurnalistul: Totusi exista persoane care considera ca Tanaev a încalcat legea. a declarat astazi într-o conferinta de presa ca masurile atât de drastice aplicate fata de clientul sau nu au nici o just ificare. celebritatilor. e necesar sa te pregatesti pentru el. Iat a ce a declarat Klara Ajibekova. sa-si piarda urmele într-o alta tara. Oamenilor poli tici. Reamintim ca primului ministru i se incrimineaza comiterea infractiunilor de depasire a at ributiilor de serviciu si de utilizare ilegala de mijloace.

de unde veti iesi v ictoriosi doar daca va conduceti de o strategie elaborata în detaliu. de asemenea. este necesar sa conveniti cu sursa despre intentia dvs. În fine. de regula. întrebati daca putet i imprima. Chiar la scara aeronavei a fost improvizata o conferinta de presa. ultim a varianta este mult mai eficienta decât abordarea sursei la telefon sau prin intermediul uno r cunoscuti. Dupa ce ati convenit sa va întâlniti. Alteori. cel mai potrivit ar fi s-o intervievati chiar în biroul ei. doar numele ziaristului sau al editiei pe care acesta o reprezinta sunt suficien te pentru a obtine acceptul sursei. însa seful agen tiei a refuzat sa mai raspunda la întrebari dupa ce un reporter i-a solicitat oaspetelui sa se prezinte. de regula. Totusi. Ei bine. în cazul în care nu stiti cum va reactiona sursa la vederea dictafonului deschis. înainte de interviu. Pregatirea Pregatirea constituie prima faza de lucru la un interviu. puteti aborda sursa personal. sa îndupl ece. ziaristul trebuie sa se pregateasca. veti aduna cât mai multe informatii despre cel pe care îl veti intervieva. veti tine cont de faptul ca acesta e teritoriul sursei . În acest caz. va veti adresa sursei printr-o scrisoare. mi se pare edificator urmatorul caz. Ar fi bine. sa faca dovada competentei sale profesionale. ziaristul se vede nevoit sa convinga. în ca re nu sunteti decât un jucator. oameni importanti). 74 Manual de jurnalism Daca doriti ca sursa sa se simta liber. Într-o tara membra a CSI a so sit directorul unei mari agentii de presa din Rusia. Astfel. cafenea etc. daca un ziarist se deplaseaza la aeroport sa întâmpine o personalitate (iar pe aeroport sunt întâmpinati. Priceperea de a consulta documente. de asemenea. În alte cazuri. la telefon. el este dator sa stie c ine este ea. convenind sa va acorde interviul. Înainte de interviu. Jurnalistii l-au întâmpinat la aero port. de o bicei. cu o agenda. Veti conveni. Înainte de a începe a intervieva. sa anuntati sursa de cât timp aveti nevoie pentru a discu ta cu ea.neinteligente. pentru a v erifica exactitatea informatiilor si a citatelor. mai potrivit ar fi sa ademeniti sursa într-un spatiu neutru într-un parc. Veti proceda astfel când urmariti sa lipsiti sursa de atuurile pe care i le ofera teritoriul propriu . Uneor i. Un interviu va reusi d aca veti sti ce informatie anume doriti sa dobânditi. extrem de încarcata. pentru a o convinge de competenta dvs. sa va mai întâlniti o data. în subiecte importante. De altfel. Interviul se solicita. În acest context. la care veti atasa si câteva articole pe care le-ati semnat. E terenul adversarului (ca la fotbal). observatiile perso nale . Acest lucru este important când sursa detine o functie înalta.

O pregatire minutioasa pentru interviu este cea mai bu na cale pentru a sustine un dialog degajat. în timp ce sursa raspunde la prima. la modul general. de asemenea. fata de cunostintele acestora. Uneori. va veti putea concentra asupra discutiei propriuzise. fiind îmbracat la patru ace. va ajuta sa stabiliti punti de contact cu interlocutorul. sa cunoasteti obiectul pe care îl veti aborda în discut ie. Interviul (1) 75 Asadar. Asezati-va astfel încât interlocutorul sa stabileasca un contact vizual cu dvs (sa v a .) În cele din urma. iar interviul va fi compromis. Vest imentatia ziaristului se va înscrie în cadrul habitual în care sursa îsi desfasoara activitatea. A intervieva muncitori de la strung. Acum puteti merge sa dialogati cu sursa. în orice caz. Uneori ar fi o solutie demonstrarea cunostintelor pe care le detineti despre conditia familiala a surse i. Intervievarea Dupa ce ati convenit în privinta acordarii interviului si v-ati întâlnit cu sursa. plus alte câteva întrebari mai mici. veti retine ca vestimentatia lanseaza un semnal care trebuie sa va favorizeze. formulati în scris întrebarile pe care le veti pune sursei. asa se si întâmpla) ca nu reusiti sa puneti toate întrebarile pe care le-ati formulat. pe când sursa vrea sa lase o impresie cât mai agreabila. Nu exista o reteta unica pe c are s-o aplicati pentru a spulbera scepticismul surselor fata de cei din breasla noastra. ca si aspectele acestuia.anterioare va vor fi aici de mare folos. Este important. În plus. În caz contrar. de asemenea. ar fi bine sa va consultati colegii privitor la chestionar. iar profesionali smul. ar putea incomoda interlocutorul? Ce înt rebari atrag simpatia si sunt usor întelese? Se poate întâmpla (de fapt. Conteaza. v-ati facut deja tema pe acasa . încep e intervievarea ca atare. Atmosfera de înc redere o puteti crea si prin a va demonstra cunostintele despre subiectul pe care vreti s a-l abordati. Haina subliniaza seriozitatea intentiilor dvs. Retineti: ziaristul urmareste sa obtina cât mai multa informatie. De fapt. datori ta întrebarilor pregatite din timp. sursele au o atitudine reze rvata fata de jurnalisti. În tot cazul. Patru-cinci întrebari este numarul optim pentru a realiza un interviu. trebuie sa cunoasteti domeniul. Ce ar întreba ei. fiind în locul dvs? Ce întrebari. Acest truc are efect mai ales atunci când atât sursa. cât si ziaristul sunt femei. cum sunteti îmbracati. experien ta jurnalistica probeaza acest lucru. suplimentare. pentru a încheia faza preparatoare. sau a discuta cu speakerul. care prezinta interes pentru cititori. Daca veti vorbi despre circuite integrate. dupa parerea lor. ( Exista totusi situatii când haina trebuie sa va faca remarcat. purtând blugi si adidasi. Lista de întrebari va va scuti de efortul de a formula cu înfrigurare urmatoarea întrebare. sursa va va trata drept un scârtascârta pe hârtie . e ste deopotriva lipsit de noima.

Ara tati-i ca-i sunteti apropiat. asteptati putin. Folositi concomitent dictafonul si bloc-notesul. Oho-ho! . puneti-i întrebarile cele mai importante. Astfel interlocutorul se va destinde. despre stiloul de pe masa.Sunteti satisfacut de programul de privatizare a retelelor electrice? .Cum ati prefera sa se procedeze? Sa ramâna retelele electrice în proprietatea statului. . în câte feluri poate fi pusa o întrebare: . Platon Iata. replicile recomandabile. Chiar asa?! acestea ar fi.Sunteti de acord cu privatizarea retelelor electrice? . Întrebati-l ceea ce ar d ori sa va spuna. atunci. Nu e neaparat sa notat i tot ce spune sursa.. se blocheaza la vederea dictafonului deschis. Alt fel zis. Vai.. cum sunt puse întrebarile. De si. Începeti dialogul de la lucruri neînsemnate. îl puteti stingheri. sau povestiti-i vreo istorie ce îl priveste pe intervievat. Daca vre ti sa obtineti un raspuns mai amanuntit. s e va linisti. întrebândul ceva nesemnificativ. Apoi atacati-l iar cu o întrebare dificila. notându-va cele comunicate abia peste vreo câteva secunde. Lucru rile esentiale întrebati-l spre sfârsitul dialogului. repliati-va (daca e necesa r). Conteaza. sa fie priva tizate. sa fie privatizate prin atragerea investitorilor straini. ca stiti despre ce vorbiti. aratati-i ca sunteti compet ent. ca-i împartasiti vederile. daca intentionati sa realizati un interviu dur si sa-i puneti întrebari incomode. de asemenea. punându-i o întrebare ce demonstreaza cunostintele dvs. însa proprietarii sa fie exclusiv cetateni ai tarii noastre. o întrebare care dureaza 5-6 secunde este urmata de un raspuns de 30-40 de secunde. când interlocutorul e deja obosit si mai putin vigilent.. Dupa ce v-a raspuns la o întrebare esentiala. neplacu te. Socrate. . La o întrebare banala veti primi un raspuns la fel de banal. cât e de interesant!. Dupa ce contactul a fost stabilit. pentru a se mai linisti. Daca veti sta fata în fata. Potrivit psihologilor. E un element deosebit de importa nt al intervievarii. Unii interlocutori au tr ac . este necesara privatizarea retelelor electrice? . o asemenea pozitionare e cea adecvata. Daca aceasta a facut o declaratie senzationala si nu doriti ca ea s a priceapa cât de important e ceea ce a spus. iar celui ce întreaba bine am placerea sa-i raspund . sau sa fie privatizat e doar o parte din retele? 76 Manual de jurnalism În fazele de pregatire si de intervievare. Întrebati-l. Daca e reticent si va trateaza cu scepticism. Reactionati la raspunsurile interlocutorului. sa zicem. Tu..Cum credeti. pui întrebari minunate. despre vreo floare d in birou. de exemplu. probabil. aici. asa ca veti tine cont si de acest important amanunt. faceti o data Mda-a!. trebuie sa aveti în vedere ca întrebarea pu .poata privi în ochi) când o va dori. dupa cum e buna ziua! asa e si multumita .

. Mai bei coniac diminetile? Raspunde da sau nu? Doamna Bok îsi pierdu glasul. Sigur ca raspunsul va fi da De fapt. la ea se poate raspunde doar prin da sau nu ). Fratiorul se facu rosu ca stacojul si o sustinu: Nu! Nu! Nu a încetat! Pacat. sigur ca da! zise Fratiorul cu multa convingere. Seful dvs mentine relatii bune cu subalternii? (întrebare închisa). de exemplu. La fel de scurt va fi raspunsul la o întrebare de tipul: Intentionati sa va conformati deciziei fractiunii din care faceti parte de a vota privatizarea retelelor electrice? Exista întrebari care. un report er îl întreaba pe învingatorul unei competitii: Sunteti fericit? . Betia nu duce la nimic bun. De pilda: Are seful dvs capacitatea decizionala necesara? (iata o întrebare închisa. interveni Karlsson. În acest moment.] doamna Bok l-a întrerupt cu brutalitate: Raspunde da sau nu? Dupa parerea mea. Cum credeti. dar nu putea scoate un cuvânt. Acestea presupun raspunsuri concrete. de fapt. Nu! racni ea în nestire. sugereaza deja interlocutorului ca ziaristul ar dori sa auda raspunsul Sigur ca da! . div izati întrebarea si derutati sursa ( De ce calitati trebuie sa dea dovada un fotbalist pentru a fi inclus în selectionata? . Raspunzând la o întrebare deschisa. Astfel. s trictamente. o întrebare de felul: Nu ar fi mai bine ca retele le electrice profitabile sa ramâna în proprietatea statului? . întrebarea aceasta nu sugereaza variante de raspuns. ce pacat! zise Karlsson. Parea ca o ia cu lesin.. De pilda. caci se contine deja în întrebare.sa sa nu sugereze raspunsul. Cum se pun întrebarile (din cartea lui Astrid Lindgren Fratiorul si Karlsson de pe acoperis ) [. Te voi întreba acusi ceva simplu de tot si vei vedea ca nu e chiar asa. e un raspuns inutil. Uneori. O astfel de întrebare presupune. Asta e. Ea nu învedereaza atitudinea ziaristului si nici ce anume ar dori el sa afle de la sursa. un raspuns scurt: da sau nu . doamna Bok se pleosti în scaun. Sur sa opineaza nestingherit. atunci când sursa refuza sa raspunda la o întrebare directa (Exemplu: Pe cine dintre fotbalistii echipei locale doriti sa-l includeti în selectionata? ). Istovita definitiv. univoce. aceasta: Ce pozitie aveti fata de privatizarea retelel or electrice? . Este consecvent seful dvs în deciziile sale? (întrebare închisa). sa raspunzi da sau nu la o întrebare simpla e usor. are echipa locala fotbalisti ce corespund aces tor exigente? . Cine anume? ). Tipul acesta de întrebari ofera sursei posibilitatea de a-si exp une punctul de vedere asupra subiectului în discutie. Interviul (1) 77 Întrebari închise.. Parca ar fi vrut sa spuna ceva. care tinea cu tot dinadinsu l s-o sprijine pe doamna Bok. Tipurile de întrebari Întrebari deschise. Repet întrebarea: mai bei coniac diminetile? Da. O întrebar e deschisa este. De asemenea. nici nu sunt întrebari ca atare. cu foarte puti ne variante de raspuns. de fapt. doamna se facu foc si para. zise triumfator Karlsson. sursa ar putea sa ne ofere mai multa informatie decât intentiona initial. Ba dimpotriva.

Astfel. întrebati sursa ce a avut în vedere într-un caz sau în altul. daca în cadrul dialogului ati gasit limbaj comun. În fine. Aveti rabdare. Nu fortati momentul punerii întrebarilor dificile. trecând gradual la ceea ce va intereseaza. capata cu totul alte întelesuri si conotatii. Procedeul acesta va pune sursa pe gânduri si. denat ureaza esenta mesajului. puterea va trebui schimbata. veti întreba neaparat: Mai aveti ceva de adaugat la cele spuse? sau: Mai exista ceva ce nu v-am întrebat? . de regu la. bun. Levon Ter-Petrosian. Cum veti proceda? Puteti crea impresia ca nu împartasiti acest punct de vedere. Acest lucru se întâmpla cel mai frecvent când ziaristul da citate am ple care. însa sunteti siliti sa puneti asemenea întrebari. din septembrie 1996. veti câstig încrederea sursei. însa întrebarile-cheie vor fi închise. care a durat o ora si jumatate. deoarece persoana cu care dialogati nu are de unde sti ca procedati astfel din considerente tactic e Alteori. Procedând astfel. prin mijloacele deja verificate [adica pe cai ilegale]. Cautati. atunci. sa formulati astfel întrebarile-cheie încât sa nu suparat i sau sa ofensati sursa. a fost una de tip închis . S-ar putea ca tocmai prin aceste întrebari sa obtineti informatia cea m ai interesanta. fiind rupte din context. Nu va sfiiti sa cereti explicatii suplimentare ce aprofundeaza si detaliaza subiectul. Daca vor fi provocari. cereti lamurir i. modul în care se desfasoara dialogul va pune în situatia de a adresa si între bari neplacute. Începeti interviul cu întrebari sim ple. fara a întelege sensul celor spuse . îndata dupa disputata realegere a acestuia. Nu va sperie aceasta perspectiva? Levon Ter-Petrosian s-a vazut nevoit sa raspunda fara ocolisuri. puteti avea surpriza d e a afla lucruri absolut interesante. Spre sfârsitul dialogului contactul stabilit cu sursa este. Daca schimbarea puterii este cu neputinta de înfaptuit pe cai legale. În încheierea discutiei. vom fi constrânsi sa aplicam din nou legea. din pacate. dupa cum se vede. Iata si lista celor zece pacate de moarte pe care le fac unii ziaristi când îsi formul eaza întrebarile pentru interviu. Adeseori. Ce ne nai ramâne de facut? . Lista apartine jurnalistului canadian John Savotsky. deschise. taioase. ziarista a întrebat: Ziarul Vocea Armeniei scrie ca Vazghen Manukian ar fi declarat ca daca în Armenia alternanta la putere nu se va face pe cai legale.Este bine ca sa începeti a intervieva punând întrebari deschise. ultima întrebare pe care ziarista ceha Dana Mazalova a adresat-o presedintelui Armeniei. Totodata. este foarte important sa întelegeti ce spune sursa. ziaristul reproduce cuvânt cu cuvânt spusele interlocutorului si. atunci ea trebuie schimbata pe cai ilegale. ca rezultat. deoarece multi discuta despre aceasta problema. de ordin general. caci de aceasta depi nde cât de veridic îi veti transmite mesajul. Asa va proceda un adevarat profesionist. De aceea mai întrebati o data daca vi se pare ca nu ati înteles ceva. puteti pune si unele întrebari prin care sa mai trageti din timp. 78 Manual de jurnalism Cele zece pacate de moarte . În încheierea dialogului cu el. în aceasta faza.

Mai mult decât atât. Nu lasati acest lucru pentru mai târziu. Veti obtine doar un singur raspuns. cât va amintiti bine detaliile. începând cu întrebarile si raspunsurile la ele. ? Întrebari ce contin exagerari. Faceti aceasta imediat. sugestii Intervievarea constituie un aspect deosebit de important în munca unui ziarist. amanuntele ce v-au sarit în ochi. Te hnica intervievarii se învata si este perfectibila. Sfaturi. cât impresiile sunt proaspete. Aceste detalii vor da viata te . ? Puneti doar o singura întrebare. pentru a va co nvinge ca sunt acoperite toate subiectele despre care intentionati sa discutati cu surs a.? Întrebari ce presupun raspunsuri univoce ( da sau nu ). Pentru ca sa puteti sustine un dialog profesionist cu sursa. poate da un rezultat bun. Interviul (1) 79 Textul unui interviu Nu întotdeauna face sa scrieti un interviu. subt extele celor spuse. ? Întrebari prea complicate. S-ar putea ca tocmai datorita acestei devieri sa a flati lucruri interesante. Acest chestionar nu va fi însa batut în cuie . tot asa cum îsi însusesc tehnicile de in terpretare pianistii sau violonistii. nu interveniti. La sfârsitul intervievarii. sa întrebati neaparat: Aveti ceva de completat la cele sp use? . ? Evitati întrebarile care presupun raspunsuri univoce sau de tipul da . Nu puneti întrebari prea lungi. ? Întrebarile concrete le veti pune la momentul potrivit. când aceste amanunte se uita. ? Întrebari ce contin comentarii si aprecieri proprii. Evitati întrebarile asa-zise cu fund dublu . Daca dialogul cu sursa ia o turnura neprevazuta în lista de întrebari. prea stufoase. ? Propozitii afirmative în loc de propozitii interogative. Mai exista ceva ce nu v-am întrebat? . nu cautati sa va mentineti în cadru l planului pe care l-ati facut. La întrebarile de ordin general (cu care veti începe discutia) veti obtine raspunsuri pe masura. de cele mai multe ori veti începe din cu totul alta parte. loc ul în care v-ati întâlnit. doua. ? Întrebari ce contin estimari si supozitii proprii. desigur etc. De exem plu: Va place acest automobil. pusa la timp. nu . V eti descrie mai întâi persoana cu care ati dialogat: cum este îmbracata. cum se misca. cât de economicos este? . va propunem sfaturile ce urmeaza. ? Întrebari prea încarcate. Intuiti-l. de fapt. formulati întrebarile în scris. Dupa intervievare Dupa dialogul cu sursa veti descifra notitele ce le-ati luat sau imprimarea audi o. Recititi-le. ? Doua întrebari cuprinse într-o singura întrebare. expresia fetei celui intervievat. ? Întrebari ce sugereaza raspunsul. pe când întrebarile sunt. ? Înainte de a intervieva. Tehnica intervievarii. ? Întrebari ce contin taxari si etichetari. ? Nu va lansati în discursuri si comentarii. însa o întrebare concreta. Scrierea textului unui interviu o vom examina în capitolul respectiv.

Mai întâi veti reda întreaga discutie. ceret i de la sursa sa va indice ce documente sau alte materiale exista privitor la tema pe care . faptelor S-ar putea ca cel intervi evat sa fi uitat unele date. În t oate cazurile. Textul nu va avea de pierdut. Luati aminte: o relatie stabilita cu o sursa nu se limiteaza. la doar un singur interviu. care va apartine întru totul. Ceea ce conteaza este ca acesta sa fie clar. de regula. O puteti face telefonic sau întâlnindu-va cu sursa. Iata însa si recomandarile specialistilor din cadrul Retelei Internationale de Jur nalism (International Journalism Network) Zece sugestii pentru a realiza un interviu bun Fiti pregatit! Colectarea de materiale privind subiectul sau tema despre care in tentionati sa scrieti. Mul te redactii din Occident interzic. Nu este obligatoriu sa redati toate nuantele discutiei avute: ticurile. sa fi încâlcit consecutivitatea desfasurarii unor evenime nte. cum se zice. verificati corectitudinea celor mai importante decl aratii. veti verifica corectitudinea numelor. Acest text este creatia dvs. este absolut ob ligatorie. Textul va fi îmbunatatit fara a fi denaturat adevarul si veti câstiga încrederea sursei. dupa care veti redacta-o dându-i o forma literara . lizibil. nu uitati ca sursa este interesata sa fie prezentata într-o lumina cât mai favorabila. în special în cazul când sursa detine o functie înalta. datelor. Dupa publicare. veti face acest text mai bun. veti avea doar de câstigat. care ar putea sa va ceara textul înca în manuscris. Important este sa transmiteti ideile . cursiv. de asemenea. ca un interviu înca nepublicat sa f ie aratat sursei. În momentul când conveniti sa va întâlniti. veti avea doar de câstigat. Ar fi bine. sa nu scrieti textul dintr-o singura respiratie. nume. Profesionalismul de care veti da dovada va va ajuta în activitatea dvs u lterioara. Acest mic semn de atentie îi va face placere. Unele întrebari ar putea fi omise din varianta finala a interviului. În acest caz. Sursa va aprecia dupa merit acest efort. Corectând aceste greseli întâmplatoare. precum si despre persoana pe care o veti intervieva. Raspunsurile care n-au încaput în textul definitiv le veti folosi ca citate în alte articole.xtului si îl vor apropia de cititor pe eroul interviului. iar dvs veti fi scutit s-o întrebati lucr uri ce pot fi gasite în carti sau documente. pe când dvs urmariti s-o prezentati asa cum este în realitate. expediati sursei ziarul cu interviul. inerente. logic. greselil e de limba sau reticentele interlocutorului dvs. Dupa ce textul a fost scris. Verificând faptel e. mesajul acestuia. pur si simplu.

retineti ambianta. Nu grabiti interlocutorul. acordând interviul. pentru . ati putea vedea aici vechi fotografii care va pot da o idee despre viata privata a interlocutorului dvs. în special când sursa. Timpul pe care îl pierdeti pentru studie rea sursei nu este unul pierdut în zadar. Nu uitati ca oamenii sunt diferiti. Verificati daca bateriile de la dictafon sunt bune. totusi sunt si din cei car e nu fac deosebire dintre una si cealalta. de pilda. ea poate dura mai mult decât timpul conveni t. Dati dovada de spirit de observatie. s-ar putea sa va creati o alta impresie despre om. Intervievatul va realiza de la bun început ca toate declaratiile sale. toate amanuntele. Nu fixati urmatoarea întâlnire cu sursa îndata dupa ce v-a fost acordat interviul. Veti întelege acest lucru când veti avea nevoie sa obtineti de la ea lamuriri suplimentare sau când îi veti folosi declaratiile în alte a rticole. Cei intervievati vor ramâne maguliti de interesul pe care îl manifes tati si adeseori sunt dispusi sa va dea documente pretioase. Fiti punctuali! Nu exista gafa mai mare. Astfel. Aveti în vedere ca aceste precizari prelimin are sunt extrem de importante. nu-l grabiti! Este important ca înt re dvs si persoana cu care dialogati sa se instaleze o atmosfera de respect reciproc. tot ce va v a marturisi este. chiar daca aveti la dispozitie doar o jumatate de ora pentru intervievare. c a conlocutorul dvs sa se simta bine. gra biti-va si dvs. multe persoane cu functii de raspundere au suficient a experienta pentru a sublinia ca o fraza sau alta nu e pentru ziar . precum si pix si bloc-notes. Daca interviul este acordat în vreo ca sa sau în vreun imobil. În t imp ce intervievati. Daca intervievarea se desfasoara bine. Momentul cel mai potrivit pentru a conveni asupra acestor reguli este atunci când va întelegeti privitor la ac ordarea interviului. cu colegii sau cu prietenii sursei. Nu ui tati sa aveti cu dvs o caseta de rezerva. Daca sesizati însa ca acesta se grabeste. Este adevarat. Fiti amabili! Aveti rabdare cu interlocutorul. pentru presa . pe care le puteti consulta pâna la acordarea interviului. îsi primejduieste locul de munca sau chiar viata. schimbarea acea sta ar putea surveni si din cauza ca însasi sursa a dorit acest lucru. nimic mai urât. cum se zice. Prima impresie e amagito are! Vorbiti si cu altcineva. fiti perspicace! Retineti detaliile descrie rea acestora va conferi textului autenticitate. pentru a avea despre ea o imagine cât mai completa.o veti discuta. adica vor fi publicate. 80 Manual de jurnalism Stabiliti regulile de intervievare de la bun început! Convingeti-va ca persoana ca re va acorda interviul întelege ce subiect va preocupa (astfel nu veti devia de la te ma propusa). decât sa întârziati la întâlnirea fixata cu persoana ce a consimtit sa va acorde interviul.

a nu grabi lucrurile. Ascultati cu atentie, însa nu ezitati sa interveniti când nu întelegeti ceva! Nu uitat i de cititorii dvs! Nu uitati ca luati acest interviu si pentru ca unele lucruri s a fie întelese de cititori. Daca interlocutorul dvs foloseste un limbaj prea savant, sau explic a lucrurile de o asemenea maniera încât poate fi înteles doar de colegii sai, întrerupeti-l si rugat i-l sa va lamureasca momentele neclare. Nu va rusinati ca nu cunoasteti chiar totul. Tacerea e de aur! Mai devreme sau mai târziu vine si momentul când va trebui sa puneti si întrebarile grele , pe care interlocutorul dvs ar fi bucuros sa le evite. Cân d veti pune aceste întrebari incomode, veti vedea ca sursa va raspunde, de regula, monosi labic, vag, alegând cuvintele cu grija. Ar putea chiar sa nu va raspunda deloc. În aceasta situatie, priviti persoana cu care dialogati drept în ochi si pastrati tacere. De cele mai m ulte ori, sursa se va simti stânjenita si va începe a vorbi din nou. Daca procedeul nu ar e nici un efect, întrebati cine ar putea sa va raspunda la aceasta întrebare. Stabiliti cu sursa un contact vizual! Un reporter aplecat mereu asupra bloc-note sului în timp ce intervieveaza deruteaza interlocutorul. Acesta seamana cu unul care în lo c de fata are un dictafon. Cautati sa mentineti un contact vizual cu cel cu care vorb iti, chiar si atunci când luati notite. Învatati sa faceti notite prescurtate si sa priviti în notes cât mai putin, pentru a-l tine pe intervievat mereu în centrul atentiei. Astfel veti crea o ambianta dezinvolta, de discutie. Interviul (1) 81 Înainte de a va lua ramas-bun Întrebati sursa daca mai are ceva de spus, ceva ce ati uitat sau nu v-a venit în minte sa-l întrebati. Poate ca ea arde de dorinta sa va co munice o informatie utila, însa dvs nu v-ati priceput sa-l întrebati? Nu plecati fara a va nota numarul de telefon si e-mail-ul sursei si fara a preciza timpul când o veti putea iar cont acta, pentru precizari si completari. Întrebati întotdeauna daca exista si alte surse. Col egii sau prietenii celui intervievat ar putea sti mai multe despre cele ce va intereseaza si, posibil, doresc sa vorbeasca cu dvs. Multumiti interlocutorului pentru bunavointa de a fi consimtit sa stea de vorba cu dvs. Recititi îndata dupa intervievare notitele pe care le-ati facut! Nu amânati descifra rea dialogului pentru a doua zi sau pentru sfârsitul saptamânii. Contramandati totul, toate angajamentele si duceti la bun sfârsit lucrul asupra notitelor si a imprimar ilor pe care le-ati facut. Înainte de a încheia acest compartiment, doresc sa recomand tuturor jurnalistilor sa citeasca capitolul Arta dialogului din cartea A doua, cea mai veche de Valeri Agranov ski. Capitolul este consacrat tehnicilor de intervievare si, în baza unor exemple din experienta autorului, învata cum se stabileste contactul cu intervievatul, cum se

intervieveaza, cum se scrie un interviu12. Texte pentru analiza Exemplul 1 Interviul ce urmeaza a fost luat dupa doua zile de la producerea celui mai dezas truos cutremur de pamânt pe care l-a cunoscut contemporaneitatea. Centrul de seismologie: Nu este atributia noastra Specialistii mentioneaza ca statele din Asia de Sud-Est, lovite de seism si de u riasele valuri oceanice tsunami ce au urmat, nu dispun de sisteme de avertizare în cazul producerii unor a semenea cataclisme, asa cum au tarile din bazinul Oceanului Pacific. Calamitatea i-a gasit nepregati ti. Cu toate acestea, dupa cum rezulta dintr-un articol publicat, marti, în New York Ti mes , baza militara americana din insula Diego Garcia din Oceanul Indian a fost anuntata despre peri col: militarii sunt avertizati de Centrul pentru preîntâmpinarea valurilor tsunami din Hawaii, care tran smite informatia în regim automat. Despre seismul ce a lovit insula Sumatra se stia si la Agentia nationala seismol ogica din Denver, statul Colorado, care este înzestrata cu cele mai sofisticate aparate de observare si înregistrare a miscarilor seismice. Redactia emisiunii BBC World Tonight a luat legatura cu directorul acest ui centru de seismologie pentru a afla de la el cum anume functioneaza un asemenea sistem de avertizare. Waverly Person: Locul si magnitudinea seismului o stabilim repede. De îndata ce av em datele, acestea sunt transmise prin reteaua noastra. Ele sunt puse, de asemenea, pe pagi na noastra Web, iar câtorva persoane le sunt transmise în regim automat prin posta electronica. BBC: Stiati ca seismul ce s-a produs duminica avea o asemenea putere? 12. ??????? ???????????. ?????? ??????????. ?????? ? ????????????. M.: Vagrius, 1999. Cartea poate fi citita si în Internet, pe site-ul Centrului de Jurnalism Extrem: h ttp://www.cjes.ru 82 Manual de jurnalism WP: Da, este cel mai puternic seism, dupa cutremurul din Alaska din 1964, care a avut o magnitudine de 9,2 grade; indiscutabil, este cel mai puternic cutremur. BBC: Stiati, de asemenea, ca va provoca tsunami. WP: Da. BBC: Deci, poate era cazul sa luati legatura cu cineva din regiunile amenintate de cutremur? WP: Cu cine? BBC: Cu autoritatile din Thailanda, din Indonezia, de pilda WP: Dar cine sunt autoritatile din Thailanda ? Aceasta nu e zona noastra de respons abilitate. E vorba de tsunami, asta-i datoria Centrului de preîntâmpinare despre tsunami din Hono lulu, din insulele Hawaii. Ei fac asemenea avertizari. BBC: Dar, în aceasta situatie, poate era totusi cazul sa telefonati? Sa contactati telefonic pe cineva din guvernul din Sri Lanka sau din Thailanda, pentru a-i avertiza. WP: Ei bine, daca am fi stiut ca cineva are nevoie de avertizarea noastra, daca ne-ar fi lasat adresa

la care sa-l contactam, atunci, probabil, am fi avertizat. Dar, repet: nu ne ocu pam de avertismente în caz de tsunami, domeniul nostru sunt cutremurele. BBC: Am impresia ca nimanui nu i s-a fixat aceasta îndatorire, de aceea nimeni nu a comunicat nimanui nimic. WP: Am vorbit cu cei din Honolulu, care mi-au spus ca nu au numerele de telefon ale persoanelor responsabile cu seismele sau cu tsunami din acele regiuni. BBC: Totusi cineva dintre colaboratorii dvs putea afla acele numere de telefon WP: Aceasta nu e treaba noastra. În primul rând, nu stim cu cine sa luam legatura ac olo. În cel de al doilea, nu ne-a solicitat nimeni aceasta informatie. Cu cine, dupa parerea dvs, trebuia sa luam legatura? BBC: Numerele puteau fi gasite în cartile de telefoane. Telefoanele ambasadelor, a le reprezentantelor diplomatice sunt în aceste carti. WP: Dar cine sa se ocupe de asa ceva?! Nu este atributia noastra. www.bbcrussian.com miercuri, 29 decembrie2004. Întrebari: 1. Ce schema a fost urmata la structurarea acestui material? De ce întrebarile si raspunsurile urmeaza dupa o introducere? 2. Ce rol are aceasta introducere? 3. Ce pozitie a adoptat ziaristul? Ce doreste sa afle de la intervievat? 4. I s-a raspuns ziaristului la întrebarile sale? 5. Este acest ziarist un profesionist? 6. Ziaristul nu apreciaza în nici un fel spusele interlocutorului sau. Cum aprecia ti acest lucru? Exemplul 2 Artur Keskinov: Casa începe de la scara Astazi, guvernul capitalei va examina rezultatele înfaptuirii programului Curtea me a, scara mea pentru anul trecut si sarcinile pentru urmatorii doi ani. Ieri, am discutat pe a ceasta tema cu seful Departamentului pentru gospodaria comunal-locativa si amenajari a Moscovei, Artur Keskinov. Interviul (1) 83 Artur Lvovici, acum câtiva ani, reparatiile executate în scarile blocurilor se reduc eau la zugravirea peretilor si a tavanelor doar la primele etaje. Cum se lucreaza astazi? În prezent, creste o generatie de moscoviti care a vazut doar scari si curti curat e si îngrijite, caci programul nostru are deja opt ani. Va asigur ca astazi scarile blocurilor locati ve sunt reparate de la primul pâna la ultimul etaj. În afara de aceasta, în conformitate cu planul, se fac reparatii în scarile blocurilor cel putin o data la cinci ani. Iar lucrarile de reparatie sunt mult mai diversif icate. Ele includ schimbarea corpurilor de iluminat, lucrari de revizie si de reparare a sistemului de încalzir e, schimbarea gurilor de descarcare de la evacuatoarele de gunoi, reparatia curenta a cabinelor de la asc ensoare si multe altele. Ce schimbari au survenit în amenajarea si aspectul curtilor, în cei opt ani de imple mentare a programului Curtea mea, scara mea ? În primul rând, am extins volumul de lucrari executate, care a cuprins întreaga infras tructura municipala, indiferent de apartenenta departamentala. În cel de al doilea, am elab

alta e organizarea muncii. în perioada promovarii programului. Ce întrebari i-ati fi pus dvs celui intervievat? 84 Manual de jurnalism Lucrari practice pe tema Interviul (1) Lucrarea nr. 2 Aveti sansa de a lua un interviu în exclusivitate de la seful sectiei orasenesti d e militie .orat un nou sistem de evaluare a starii curtilor si a scarilor blocurilor: daca pâna acum aplicam doar 7 criterii de evaluare. bloc 1. Formulati întrebarile pe care ati dori sa le puneti primului ministru din tara dvs. Cât de limpede este articolul? De ce considerati asa? 5. amenajarea unor cararui pentru plimbare. a teritoriului întregului oras. Ce interes prezinta aceste întrebari pentru cititorul dvs? 5. Svetlana VOLKOVA Komsomolskaia pravda. 52. Programul a atins un nou nivel. 8 noiembrie 2005. cea de a doua . Este o abordare principial noua. precum si fara teren pentru plimb atul câinilor. Pentru orice curte se prevede. În cad rul concursului municipal pentru amenajarea orasului Curtea moscovitilor . Consider ca acesta este principalul scop urmarit de programul nostru. tinându-se seama de amplasarea blocului. De ce ati ales tocmai aceste întrebari? 3. De ce cred eti asa? Lucrarea nr. punându-i aceste întrebari? Argu mentativa raspunsul. a peluzelor si a straturilor cu flori. sa-l întrebati pe premier tocmai aceste lucruri. 72. acum aplicam 23. 2. superior alte sunt abordarile. Ati reusi. Pentru cine a fost scris acest articol. Cât de potrivite sunt întrebarile pe care le pune autorul interviului? 4. Este vorba de 3600 de curti. proiectul oricarei curti este elaborat în complex. premiul la acest co mpartiment l-au luat doua curti. Cum credeti. în mod obligatoriu. În afara de aceasta. de fapt. Prima se afla pe strada Amiral Lazarev nr. blocuri 1. În ce masura participa moscovitii la amenajarea curtilor si ce interes manifesta p entru aceste lucrari? Despre interesul pe care îl manifesta putem judeca dupa numarul de curti amenajate cu participarea cetatenilor. sectoare. Întrebari: 1. Locuitorii Moscovei devin stapâni ai curtilor si ai scarilor din blocurile lor. cât timp îl veti intervieva pe premier. nu ne putem imagina o curte moderna fara de terenuri de joc si de sport pentru copii. Ce are bun si ce are rau acest text? 3. cine îi sunt cititorii? 2. 4.pe strada Aviationnaia nr. am inclus o categorie ap arte Cea mai frumoasa curte amenajata cu ajutorul locatarilor . 2. Desigur. instalarea de banci. În anul 2005. trecem de la amenajarea curt ii unui anumit imobil la amenajarea în complex a unor cartiere locative. 3. La ora actuala. Abordarea profesionista a acestei probleme a condus la impunerea notiunii de amen ajare în complex . 1 1. fara parcare.

adica Questions and Ans wers . 3. pe Oriana Fallaci ? Cum se ia un interviu în tarile postsovietice Interviul în jurnalismul din Occident În Occident genul interviului este tratat diferit. Au intervenit pasagerii si. marturisirile sale fiind. Astfel. Ceea ce numim noi interviu acolo e categorisit drept Q&A. Întrebarile ziaristului lovesc drept în tinta. 2. s criitori si sindicalisti. eroul articolului po vesteste despre viata si munca sa.. le-ati accepta pentru interviul pe care l-ati f ace dvs? Motivati-va alegerea. în oras este asteptata vizita consulului.. laureati ai pr emiului Nobel. colegi. Într-un avion al companiei Air France . împreuna cu un steward. Emisiunea Hardtalk ( Convorbiri dificile ). Totusi interviul ramâne unul dintre cele mai interesante genuri ale jurna lismului. întrucât fara de întrebarile pe care reporterul le pune unor oameni diferiti nu exista gazetarie. Interviul (2) Din acest capitol veti afla: ? Cum este tratat genul interviului în jurnalismul international ? Veti cunoaste un maestru al interviului. dintre cele puse. ca în cele din urma sa se ia la bataie. oameni politici.] nu se con stituie întrun gen 13. Pregatiti întrebarile. l-au imobilizat legându-l în unul din fotoliile goale din fundul salonului aparatului de zbor. Unul dintre colegii dvs va juca rolul sefului sectiei orasenesti de militie. Intervievatil. un pasager s-a îmbatat si a început sa faca scandal si sa insulte stewardesa. Militia a luat legatura cu co nsulatul britanic. Gabriel García Márquez scria ca interviul este temelia temeliilor pe care se tine într eaga jurnalistica. prieteni. 1. care facea cursa Paris Saratov. Dialogurile sustinute de Larry King la postul de televizune CNN au fost urmarite ani la rând de milioane de oameni. moderata la postul tv BBC de Tim Sebastian este difuzata zilnic. militanti pentru drepturile omului. forma interviului [. Ce întrebari. de regula. Analizati interviul. Interlocutorii lui Tim Seba stian au fost sefi de state si prim-ministri din zeci de tari.din orasul Saratov în legatura cu acest caz. Pe parcurs. facându-i pe invitatii în s tudio sa caute raspunsuri sau sa se justifice. Dupa ce nava a aterizat cu bine pe aeroportul din Saratov. însotite si confirm ate de cele ale altor persoane rude. Cu toate acestea. Ce putea fi facut altfel? De ce? 4. reprezentând descrier ea activitatii unui om facuta de catre un ziarist. pentru jurnalismul de l imba engleza interviul e un cu totul alt gen de cum îl întelegem noi. echipajul a chemat militia si pasagerul legat a fost arestat. Acesta era un cetatean al Marii Britanii. vedete ale muzicii pop. oameni de afaceri.

mâini rupte. care a trait un an printre marginalii Parisului. rupti în bucati. Fallaci: As putea sa va contrazic. Doamne. casele de locuit. stiu ca ati fost acolo. Sharon: Presedintele Reagan a spus într-un rând ca simbolul razboiului nostru în Liban ar fi o fetita cu ambele brate rupte Am cautat acea fetita. la Berlin. La Conventry. Le-am vazut cu ochii mei. nu ei. Fallaci: Stiu ce înseamna un bombardament. în hebdomadarul italian Europeo un ciclu de dialoguri cu oame nii politici de seama ai vremii. ca deja se zvârcoleau cnocauta ti pe scândurile ringului 14. când va înteleseserati deja asupra încheierii armistitiului? Sharon: Fiindca nu avem încredere în Arafat15.ru 86 Manual de jurnalism întrucât numai ea. avea dreptul sa puna întrebari.a. foarte mult. hotelurile. Voi însa ati bombardat centrul orasului. în 1945. în 1940. voi o întâmpinati cu tone de explozibil.( Întrebari si raspunsuri ). si nu avea mâinile amputate. care si-a notat impresiile trait e pe câmpurile de lupta. Sunt întristat.h1. care Sharon: Nu si iarasi nu! Am lovit doar obiectivele militare. New York Times . Un adevarat maestru al interviului este ziarista italiana Oriana Fallaci. Fallaci: Domnule general Sharon. Cele mai oribile sunt imaginile unor copii dezmembrati. Oriana Fallaci s-a nascut în anul 1930 la Florenta. Un deceniu a fost reporter de razboi în Vietnam. Penelopa la razboi . Dumnezeule! Tocmai dumneavoastra sa-mi spuneti mie acest lucru?! Sharon: Da. Vezi: http//macondo. numai ca era un baiat. nici Egon Erwin Kisch. Sharon: As vrea sa le vad. Mânie si mândrie este ultima sa lucrare în care abordeaza conflictul dintre civilizatia islamica si cea occidentala. Atotputernicii politicieni nici nu apucau sa înteleaga ca lupta se da în conditii in egale. Exemplificam cu un fragment dintr-un interviu pe care Ariell Sharon l-a acordat Orianei Fallaci: Sharon: Va spun înca o data: nu am cucerit Beirutul doar din motivul ca mi-a fost mila de locuitorii pasnici. cunoscatorul prostituatelor pariziene. . între anii 1969 si 1972. Erau mai mult decât niste dialoguri. nici Orwell. Însa aceasta a avut loc peste tot Fallaci: De ce nu ati oprit salbaticia. 13. Dar mai stiu ca noi niciodata nu am bombarda t intentionat populatia pasnica. Vorba e ca de fiecare data când pe deasupra Beirutului zbura fie si o musca. avea vatamat doar un brat. scolile. Acesta nu e nici Ernest Hemingway. Los Angeles Times . Cine este întemeietorul jurnalismului modern? se întreba Milan Kudera în romanul sau Nemurirea . care a pu blicat. erau niste duelu ri. as putea sa va acopar cu un maldar de fotografii de copii libanezi ucisi sau mutilati. (Fallaci îi transmite fotografiile unor copii ucisi. Washington Post . Omul . s. între care: Scrisoare unui nenascut .) Sharon: Eu eu regret. A îmbratisat jurnalistica de la vârsta de 16 ani. având vârste între 1 si 6 ani. într-o familie de politicieni. Si am gasit-o. spitalele militare. ambasadele. ci Oriana Fallaci. Regret mult. A colaborat cu Corriere della Sera . Picioare smulse. Fallaci: O. A semnat numeroase carti. însa nu e vorba de aceasta.

însa se încheie ca interviuri.activitate .???. Nu pe orice jurnal ist îl tine cureaua sa exceleze în acest gen.: ?????? . Citat dupa: http: //old. Cu alte cuvinte. ??????? ???? ????? . pe parcursul dialogului. O varietate a interviului sunt si actiunile organizat e de redactii. este o confruntare a doua individualitati. Cititorilor li se ofera posib ilitatea sa telefoneze si sa puna întrebari invitatului redactiei. întrebându-l de ce se bucura de o popularitate mai mare decât chiar presedintele. Interviurile acestea nu se încadreaza întotdeauna în schemele clasice cine si ce . de asemenea. este unul dintre cele mai populare genuri în jurnalis mul postsovietic. Era atenta si. tot ce putea gasi. Tocmai de aceea un interviu adevarat se întâlneste destul de rar. consultând carti. pe Muammar al Gaddafi sau pe Henry Kissinger. de pilda. Pentru fiecare interviu uza mereu de o alt a tactica. . de natura sa duca la o confruntare între ziarist si intervievat. constând într-o ampla documentare. asa-zisele sondaje-fulger . putea schimb a atât abordarile. constituind un pretext pentru a fi ironizat de presa internationala. cât si întrebarile. Interviul în jurnalismul postsovietic Interviul. însa principala ei tehnica de lucru era una: o pregatire minutioasa pentru dialog. deoarece întrebarile puse îl fac pe in erlocutor sa spuna cum va proceda si ce va face în contextul evenimentului comentat. alaturi de stire. Rasp unsul prin care se compara cu un erou al filmelor cu kow-boy a aratat vanitatea sefulu i diplomatiei americane. Basic Media Writing. ??????? ?????. Sa examinam aceste tipuri de inter viuri. asa cum e practicat astazi. în genul reporta jului. numite Linia fierbinte sau Legatura directa .activitate . În definitiv. Mult mai rare sunt inter viurile în care sursa comenteaza un eveniment sau un fenomen. 120-121. Presa noastra publica. Pe acesta din urma l-a pus într-o situatie ridi cola. Avea o imagine clara cum urma sa abordeze fiece caz con cret si ce întrebari urma sa puna. Melvin Mencher. p. puneau în încurcatura pe secretarul de stat al SUA si provocau invidia reporterilor. ??????????. În jurnalismul european interviul este de neconceput fara întrebari incomode. un adevar at duel. Majoritatea absoluta a interviurilor pe care le regasim în presa postsovietica pot fi categorisite ca interviuri . ziaristul relateaza despre domeniul de activitate al sursei sale. 15. Oriana Fallaci a intervievat regi si presedinti. când la o întrebare raspund câteva persoane. 1993.kavkaz. p. aceste raspunsuri (împreun a cu întrebarile) fiind ulterior publicate în ziar. alte interviuri într-un cuvânt.Cu întrebari la fel de penetrante Oriana Fallaci i-a descusut pe Yasser Arafat. Interviul. 219. apelând la genul interviului. 1996. Interviul . fara replici taioase. Putem citi si articole care încep.org Interviul (2) 87 Interviurile sale erau cauza unor incidente internationale.activitate . articole. Brown & Benchmark. tirani si spioni. si aceste dialogu ri se transforma pâna la urma în interviuri . 14.

fiul presedintelui. cât de profund întelege ea tendintele ce se manifesta în specialitate a sa. cu atât sunt mai divers e interesele interlocutorului. Cu cât aceasta e mai mare. dle presedinte Vladimir Voronin? Urmarind doar aceasta lista de subiecte. 88 Manual de jurnalism În jurnalismul de limba engleza se foloseste termenul lazy journalism (jurnalism lenes. dialogul grav preschimbându-se într-o discutie usoara. Pregatindu-se pentru un asemenea interviu. pentru a relua totul de la început? ? Ce anume asteapta Moldova sa întreprinda Rusia pentru a fi solutionata problema transnistreana? ? Economia Moldovei este dependenta de cea a Rusiei. se vede limpede ca ziaristul. însa câtiva ministri nu cunosc limba româna.activitate sa pr eteaza la categoria jurnalismului indolent. domeniul ei de activitate.În aceste interviuri ziaristul prezinta sursa. Ce repercusiuni are acest vector asupra relatiilor moldo-ruse? ? Cât de mare este coruptia din Moldova? ? Se zice ca Oleg. reportajele de la conferintele de presa sau interviurile . despre rel uarea negocierilor în problema reglementarii diferendului transnistrean. însa tara se orienteaza spre europa. Scopul pe care îl urmareste un asemenea tip de interviu este sa arate ca sursa est e un specialist competent si cu autoritate în domeniul ei de activitate. Astfel. si unde se afla. ca judecati le sale sunt importante si cu pondere. ziaris tul îsi noteaza temele si subiectele pe care le va aborda în discutia cu sursa. trece treptat la subiecte vizând viata privata a sefului de s tat. Este vorba de textele la pregatirea carora ziaristul nu prea a suda. a acaparat si controleaza aproape jumatat e din economia Moldovei. frizând frivolitatea (interviul . dialogând cu presedintele Republicii Moldova.11. dupa ce a bordeaza problemele politice. Interviurile acestea nu se încadreaza întru tot ul în conceptul occidental de interviu cine . indolent). în acest caz. opiniile si comentariile facute de sursa si c are privesc o arie larga de probleme.2005) abordeaza urmatoarele momente: ? Este adevarat ca Vladimir Putin este suparat pe dvs din cauza ca a fost ratata semnarea memorandumului ruso-moldovenesc privind principiile edificarii unei noi Moldove (în care sa intre si Transnistria)? ? Cazul nesemnarii memorandumului nu este unul dintre episoadele cele mai lumino ase în relatiile ruso-moldovenesti. Vladimir Voronin. Nu credeti ca ar fi oportun sa fie depasite ambiti ile personale. ? Va ramâne timp pentru propriile pasiuni? ? Aveti un beci propriu. Astfel. Nu este ne cesar. preocupa rile si interesele sale. cât este de erudita si de inteligenta. întrucât principiul dupa c are se structureaza acest interviu presupune fragmentarismul. întrucât omul ca atare apare pe un plan secund. Este adevarat? ? Ciudat. în prim-plan impunându-se aprecierile. ziaristul de la Novîe Izvestia (07. ca întrebarile sa urmeze o anumita linie logica.

2001) a inserat un interviu cu Ali Kerimov. ? Persista punctul de vedere ca alianta încheiata între cele treisprezece partide de opozitie nu are nici un program.se încheie cu acest raspuns al presedintelui moldav: Stiti ce fel de coniac trebuie sa bea un barbat ce se considera împlinit? Unul care sa fie mai vechi decât sotia sa ). presedintele Partidului Frontului Popular din Azerbaidjan (PFPA Reformat orii ).06. de regula. fost primar al Erevanului si unul dintre liderii opozitiei radicale din Armenia. Mai dam un exemplu. Aceasta timiditate se explica prin faptul ca intervievatul. Mai mult d ecât atât. ? Au desemnat partidele din opozitie un candidat unic pentru functia de presedin te? Aici regasim. o schimbare a p uterii în Armenia s-ar putea produce doar în momentul când acest lucru va fi dorit la palat . probabil. doua parti: una dedicata reglementarii conflictului si alta privin d viata personala a lui Voronin. de fapt. iar toti ceilalti sa i se supuna. formatiune de opozitie. de surprinderea unor nuante psihologice sau comportamentale. cu Albert Bazeian.09. ? Potrivit unui alt punct de vedere ce se ventileaza în societate. este un d emnitar sau un om politic deprins sa conduca. Într-un alt interviu. toate temele politice importante. de la programele parti delor de opozitie pâna la desemnarea candidatului din partea opozitiei la presedintie si aplanarea problemei Karabahului. el nu vrea s i nici nu se pricepe sa puna întrebari incomode. nemaivorbind sa insiste ca sa i se raspunda la ele. În el sunt abordate urmatoarele probleme: ? Ce anume nu aranjeaza opozitia privitor la pozitia autoritatilor în chestiunea r eglementarii conflictului din Karabah? ? Sunt necesare pregatiri de razboi pentru recucerirea regiunii Karabah? ? Va cere PFPA demisia actualei conduceri? ? Este amenintat PFPA de o sciziune? ? În ce mod s-ar putea desfasura în tara alegeri democratice? ? Este posibila constituirea unui bloc al fortelor democratice? ? În ce conditii activeaza si care sunt problemele cu care se confrunta mass media din Azerbaidjan? Este evident ca în interviurile de acest tip nici nu poate fi vorba de confruntare a unor personalitati accentuate. Acest in terviu are. ziaristului i se cere o deosebita ingeniozitate pentru a se impune si a discuta . mobilizat.2002) pune mai multe întrebari privind urmatoarele: ? O evaluare a situatiei social-politice din tara. manifesta un mai mare spirit de activitate decât liderii sai. Interviul (2) 89 ? Politica promovata de autoritati si solutionarea problemei Karabahului. un ziarist de la ziarul armean Orran (14. În aceste conditii. reporterul manifesta adesea o timiditate absolut nejustificata. Ziarul azer Oglinda (09. de smulgerea unor informatii pe care sursa ar dor i sa le ascunda. în timp ce poporul.

irita sursa. Aici. Comparati: O încaierare într-un restau rant nu poate fi o cauza pentru organizarea de pogromuri. pur si simplu. de dragul lor. de asemenea. Într-adevar. organizând împotriva lor pogromuri. Si. o protejeaza si o cocolesc ca. iar intentia de a pedepsi o ameni în baza apartenentei lor etnice. deoar ece. selectând pasajele cele mai interesante. Ese . daca sursa se încumeta sa-i reproseze reporterului.cu sursa de la egal la egal. propozitia ce ar fi rezultat ar fi fost întru totul c orecta din punctul de vedere al gramaticii si al logicii. Cu toate acestea. însa ele au fost facute într-o ordine si într-un context cu totul diferite decât au fost prezentate în ziar. iar intentia de a pedepsi oameni în baza apartenentei lor etnice. pentru a face din ei ziaristi. Astfel. destul de des întâlnita. ceea ce i-a spus sursa si. este în afara oricarei legi . de aceea ziarele s-au transformat întrun loc de executie publica unde sunt trimisi niste începatori cu patru întrebari si cu un dictafon asupra lor. E o reactie ce seamana foarte mult a santaj. desi pe banda de dictafon regasim. organizând împotriva lor pogromuri. facându-i sa respinga toate celelalte surse. în plus. în special daca e vorba de o sursa oficiala: anume ei o mitizeza. sa se solidarizeze cu ea într-un mod complice si primejdios. desigur . Dupa parerea mea. sensul declaratiei se schimba. daca în fraza: O încaierare într-un restaurant nu poate fi o cauza pentru organ izarea de pogromuri: cei vinovati de pornirea bataii urmeaza a fi sanctionati în confor90 Manual de jurnalism mitate cu legea. Declaratiile si ideile emise sunt denaturate. care apartine sursei. a interviului. relatia sursa ziarist este supusa unui adevarat test. Gabriel García Márquez Sondajele-fulger Sondajele-fulger constituie o varietate. ceea ce. acesta. este în afara oricar ei legi . ideile sursei reducându-se la doua trei propozitii ce i s-au parut zia ristului mai interesante. mai exista o problema: uneori ziaristul nu întelege. în cele din urma. conexi unile logice între fraze. într-adevar. Oricine crede ca poate face un interviu. Intervievatul va cauta înto tdeauna sa spuna ceea ce vrea el si lucrul cel mai oribil! sub responsabilitatea celui c are intervieveaza. ziaristul sacrifica adesea. tocmai ziaristii prosti îsi pazesc sursa ca pe ochii din cap. ziaristul ar fi omis partea de mijloc. nici nu are timp pentru a-i telefona si a preciza neclarit atile. toate cuvintele rostite de sursa. ca interviurile structurate asemeni celor de mai sus nu pot fi profunde. Apoi. Gabriel García Márquez Este limpede. imprimarea pe banda contine toate aceste idei si decla ratii. de regula. Sunt niste texte scrise din fuga condeiului . în care sunt abordate mai multe teme. apeleaza la argumentul forte: Am totul imprimat la dictafon! .

savanti si oameni d e cultura. Sunteti superstitios? 2. carti. În ce zodie v-ati nascut. În ziarul kazah Express K (26. la rubrica Întrebarea saptamânii a fost publicat sondajul-fulger Ce stiu copiii dvs despre razboi? .04.nta lor consta în urmatoarele: la o întrebare (uneori pot fi 2-4 întrebari) privind un eve niment sau un fenomen recent si care se afla în centrul opiniei publice raspund câteva pers oane. nu au raspuns copiii. cum ar fi viata privata. Se creeaza astfel o aparenta de interactivitate. spatiul paginilor. oameni cunoscuti din tara (parlamentari si un politist) au raspuns la întrebarile: 1. Ziarele practica acest gen pentru a reflecta pluralitatea si diversitatea de opi nii întro problema sau alta. fiind ca. La ce joc (table. cu singura deosebire ca între barile sunt colectate de la cititori de catre redactie. pur si simplu. acestea sunt tot niste interviuri. credeti în horoscoape? Interviul (2) 91 În ziarul Dusanbe. În exemplele pe care le-am adus. Gazeta de seara (22. abordata dupa trei ani de la terminarea unui razboi civil sângeros nu da efectul scontat. f apt ce face ca aceasta varietate de interviu sa fie mai putin credibila. O aparenta. dame) va considerati ca sunteti un as? Peste o alta saptamâna. Va considerati un tip pasional? 2.2002) poate fi citit un sondaj despre virusarea cal culatoarelor din mai multe institutii ale tarii. ci parintii acestora. persoanelor chestionate în cadrul sondajelor-fulger li se poate pune orice întrebare. Va plac pariurile? Când ati câstigat ultima data un pariu? 3. în numarul din 11.06. aceste întrebari pot viza teme absolut minore. de regula. Linia fierbinte .05. erau puse alte trei întrebari: 1. un critic de arta si purtatorul de cuvânt al prese dintiei au raspuns la întrebarile: 1. veti avea succes? Peste o saptamâna. dupa care sursa raspunde la ele . Principiile du pa care sunt selectate temele si raspunsurile sunt aceleasi ca si în cazul unui interviu obisnu it. Legatura directa La drept vorbind. Astfel. . S-a întâmplat vreodata ca sa se împlineasca previziunile meteo pe care le-ati facut? 3. Alteori. Care este actorul dvs preferat (armean si strain)? 3. Ce rol ati dori sa jucati într-un film? Cum credeti. Care este filmul dvs preferat (filmat în tara si strain)? 2. p asiuni sau hobbyuri. un om politic. Cu alte cuvinte. Exemple de sondaje-fulger Ziarul Aiot ashar (Armenia) a publicat în primavara anului 2002 raspunsurile unor personalitati la trei întrebari.2001). fara a furniza vreo informatie utila. fiindca în locul cop iilor raspund parintii acestora.2002. Nici macar o te ma atât de grava pentru Tadjikistan Ce stiu copiii dvs despre razboi? . înainte de a ajunge la intervievat. aceste sondaje umplu. care sunt politicieni. sah. la care. de legatura cu publicul. de fap t. întrebarile sunt selectate cu atentie.

cum se reproduc. astazi. gâzele sunt si ele animale). nu e nici o dificultate sa deosebesti un câine de o pisica. Vizitatorii pot vedea 35 de mii de exponate la Muzeul de zoologie. Institutul nostru este unicul în Rusia si. Astazi. asa cum exista. nemaivorbind de insecte adeseori aceast a problema o poate rezolva doar un zoolog. pentru a o face utila omului? În primul rând. Pentru a nu otravi câmpurile cu chimicale. [ ] Savantii din tari diferite fac schimburi de aceste registre si de colectii. etaloane ale masurilor de lungime si de greutate. 92 Manual de jurnalism Cât de mult trebuie sa stim despre fiece gâza. comparabila doar cu gripa spaniola de la începutul secolului trecut Însa agentul purtator al acestei maladii. La institutul nostru a fost adunata una dintre cele mai mari colectii fundamentale din lume circa 60 de milioane de unitati de pastrare. Daca. mai e necesara pentru combaterea da unatorilor în agricultura prin metode ecologice. Prima descriere facuta de cercetator este un etalon pentru specia respectiva. scriu despre o posibila pandemie. . domeniul de cercetare al zoologiei? Aleksandr Fiodorovici. am p utea face ca unele insecte sa le nimiceasca pe altele. alertate. elaboreaz a sistemul lumii animale. si amuzantul doctor Mortimer. cât de des se fac descoperiri în zoologie si prin ce îi poate f i folositoare omului stiinta despre animale? Zoologia este o stiinta fara de care este cu neputinta de a solutiona numeroase probleme. ca si al multor altora. e necesar sa cunoastem multe lucruri: cum se transmit ma ladiile. Întocmim fise de la animalul cel mai mare pâna la musculita cea mai neobservata în care le facem o descriere cât mai completa. le descriu. în fiece zi. care alearga prin zavoaie cu plasa dupa fluturi Cum arata însa savantii-zoologi în vi ata cea de toate zilele? Care este.Texte pentru analiza Toata gâza îsi are fisa sa (Interviu cu Aleksandr Alimov) Literatura clasica universala a creat un chip absolut unic al naturalistului-zoo log. iar mijloacele de i nformare în masa. cu ce se hranesc. În aceasta galerie se înseriaza si excentricul calator Paganel. sunt animalele. cum interactioneaza cu factorul antropogen. de pilda. daca a venit vorba. De pilda. întreaga lume este îngrijorata astazi de aparitia gripei aviare. [ ] Cunoasterea zoologiei. având statut de laborator. l a o adica. modul de viata al animalelor contagioase. Stiinta noastra solicita multa munca si minutie. obtinând rezultatul necesar omului. din nuv ela Câinele Baskerville . iar pentru a descoperi mijloacele de combatere a bolilor. aproape unicul din lume ai caru i colaboratori se ocupa de sistematizarea lumii animale. atunci în cadrul speciei câinilor sa u a lupilor e deja destul de problematic sa distingem subspeciile. în lume sunt descrise zeci de specii no i. caile lor de migratiune. car e face parte din structura institutiei noastre. la ora actuala. Savantii studiaza vietatile. trebuie sa putem deosebi un animal de altul (de altfel.

începând cu anul viitor savantilor li se vor majora salariile? [ ] În continuare.Este neaparat sa contactezi cu animalele. În prezent. astfel încât expeditiile pe care le mai facem sunt finantate din granturi atunci când reusim sa le câstigam. va rog. de ce ordin. despre maidanez ii din . ca au fost pregatite d in timp si întrebarile despre dragostea de animale si experientele pe ele. în republicile d in Asia Centrala si din Caucaz.5 mii d e ruble. inclusiv proiectul de construire a digului. în legatura cu înnamolirea Golfului Finic? E necesar sa iubesti un animal pentru a-l studia? Sa iubesti animalele si sa faci experiente pe ele Pot fi compatibile aceste doua lucruri? Cum apreciati dvs situatia din oras referitor la maidanezi si animalele abandona te? Si o ultima întrebare pe astazi. De altminteri. În orasul nostru se discuta în contradictoriu despre perspectivele de dezvoltare a menajeriei. Explicati. Împreuna cu granturile si cu sporul pentru gradul stiintific. al hidrobiologului. din regiunea Kaliningrad. în aceasta privinta. Se vede.natura Ati par ticipat la expertizarea mai multor proiecte. Sunteti unul dintre savantii care sprijina ideea de a c onstrui gradina zoologica pe doua teritorii. institutul nostru are noroc. unul din ele fiind un spatiu natural. pâna în Extremul Orient. daca munca stiintifica în cadrul expeditiilor în general în tara este. caci are doua statii biologice proprii [ ]. dupa câte se pare. Dar. A fost o perioada. Dar cum este remunerata aceasta munca? Salariul mediu în institutul nostru. de asemenea. potrivit grilei tarifare. v-au facut sa pledati pentru acest proiect? Ziarul Sankt-Peterburgskie vedomosti 11 noiembrie 2005 Interviul (2) 93 Este un interviu tipic pentru presa postosovietica. vedem ca ziaristul s-a pregatit pentru a-l realiza. ziaristul întreaba urmatoarele: Aleksandr Fiodorovici. suspen data. pe vremea bolsevicilor . dupa cum îi zi c eu. pri mele doua întrebari rezulta logic una din alta. ca re poate avea urmari foarte mari asupra mediului. într-un cadru natural. st udiam fauna din zona europeana a tarii. Daca judecam dupa întrebarile pe care le pune. alocate fonduri pentru deplas ari în teren. în procesul studier ii acestora? Sau este suficient sa le examinezi stând la birou? E necesar si una. e în jur de 3. Astfel. practic. sa vorbim despre problema interactiunii om . 130 de doctori în stiinte si 3 membri-c orespondenti ai Academiei de Stiine a Rusiei un potential stiintific exceptional!) primeste mai putin decât un maturator de strada sau decât o femeie de serviciu dintr-un supermarket. ce se întâmpla acum în zona digului? La ce consecinte ne putem astept a. si alta. Un doctor habilitat (iar la institut avem 65 de doctori habilitati. Cât de curate sunt astazi apele din estuarul Nevei? Din punc tul dvs de vedere. de fapt. Doar atât. ce c onsiderente. primim cam 4. când institutul nostru organiza doar într-un singur an câte sase-sapte expeditii mari.5-5 mii. Academiei nu îi sunt.

nu este zoolog. sursa raspunde. ci un ucigas cinic si cu sânge rece. Va avea oare priza la public. cititorul plictisit va lasa ziarul din mâna. de regula. pur si simplu. etc. Totodata. asa cum a fost fixat în literatura. care nu sunt savanti. În l oc sa scrie despre aceasta ilustra personalitate. Ce-i drept. au si ei salarii de mizerie). Iar Aleksandr Al imov este un mare zoolog. din text nu ne putem da seama cu ce prilej i-a fost solicitat un inter viu lui A. Dar în felul în care ea este prezentata în acest interviu (multi cititori. protectiei si exploatarii rationale a faunei etc. aici. la una-doua întrebari.orasul de pe Neva. în aceasta însiruire logica intervine întrebarea despre salarizarea savantilor . De aceea este de presupus ca. cititorului i se propune un articol a carui aparit ie nu este motivata nici dintr-un punct de vedere. Pentru a scrie despre acest subiect ziaristul trebuia sa-l abordeze altfel. În mod cert. si nu despre Paganel sau Mortimer. publicului nu i se ofera nimic no u. el trebuia sa caute si sa gaseas ca racursiuri de natura sa descopere alte puncte de vedere. O alta tema importanta si grava care apare la un moment dat în acest text este cea a situatiei hidrobiologice din Golful Finic. pune din tr-odata trei întrebari în loc de una. academician. uita. însa acesta nu este savantul excentric ce alearga dupa fluturi cu plasa prin zavoaie. În el ziaristul comite o eroare foarte grava: Mortim er. c a i s-a mai pus o întrebare. Interviul ca atare este precedat de un lung alineat despre chipul naturalistului . mai curând. Totusi. care ar fi accentuat importanta si actualitatea temei. ci doctorul familiei Baskerville. va fi oare citit? 94 Manual de jurnalism Cititi si analizati interviul. dureroasa.. Si. prin ce este motivata publicarea interviului tocmai în acest moment si tocmai cu aceasta persoana. În textul introductiv ziaristul trebuia sa scrie desp re Aleksandr Alimov. Este o tema ampla. dupa cum se întâmpla în asemenea cazuri. O întâlnire cu Puskin . figureaza în aceasta povestire si entomologul Stapleton. care trebuia sa-i fie prezentat. Raspundeti la întrebari. directorul Institutului de Zoologie al Academiei de Stiinte a Rusiei. ce merita sa fie reflectata. De fapt. în timp ce vorbeste. cititorul simplu habar nu are cine este acest savant. Alimov. Remarcam ca ziaristul. A intervieva astfel este incorect din punctul de vedere al pr ofesiei de ziarist. deoarece. presedintele Consiliului stii ntific pentru problemele studierii. presedintele Societatii hidrobiologilor. Problema însa e cu totul alta. eroul nuvelei Câinele Baskerville . cititorului i se propune sa-si aminteasca de Paganel si Mortimer.

Temur CHKHEIDZE: Tbilisi este casa mea. Nem aivorbind de Petergoff Însa 18 ore din 24 ma aflu mai mult la teatru. Vin la teatru dis-de-di mineata si plec seara târziu. Apoi. pe alte plaiur i. Gruzia. Din aceasta categorie elitara fac parte Ahma tova. de la opera sau de la filarmonica. nu ma consider. ce va amintesc de ca sa? Chkheidze: Manânc la bufetul teatrului. Orice garderobiera de la teatru. la un m oment dat. La Peterburg e locul meu de munca. Granin. sufletul Petrburgului . locuiti de multa vreme la Peterburg. impenetrabil pentru frumusetea dinafara? Chkheidze: De ce credeti asa? Îmi place foarte mult sa vizitez Puskino. Sevciuk si multe alte personalitati ilustre. Teatrul Mare Dramatic (a zâmbit pentru întâia data). Un adevarat peterburghez si un fenomen al culturii ruse a fost si Gheorghi Tovstonogov. va poate între ba: Unde v-ati facut studiile? La universitatea de la noi? . asadar. ce crede în aceasta privinta compatriotul sau Temur Chkheidze. Tbilisi este casa m ea. Sunt fericit ca lucrez la TMD. ceva fascinant. RG: Exista. E ceva foarte atragator . nu as fi putut lucra 15 ani la TMD. de preferinta primavara. V a considerati un peterburghez? Temur Chkheidze: Nu. Sankt-Peterburg . Oamenii cu care comunic au în ei ceea ce se numeste spiritul. O dezamagiti pe data daca numiti un alt or as. preparati bucate traditionale georgiene. RG: În locuinta dvs. RG: Dar cu gruzinii din diaspora? Va întâlniti cu ei. Ziarul Rosiiskaia gazeta : Temur Nodarovici. La Peterburg e locul meu de munca Majoritatea celor care vin la Peterburg pentru a trai si a munci resimt. cel putin pentru a va alina do rul? Chkheidze: Cu gruzinii comunic în Gruzia. însa nu m-am împ amântenit aici si nici nu voi deveni un adevarat peterburghez. a asimilat de-a lungul vremurilor multe valuri de provinciali ademeniti de splendorile capitalei de pe Neva. Sobciak. printre straini? Chkheidze: Daca ma simteam prost. inflexiunile din vocea femeii cu care s-a întâmplat sa vorbiti devenind altele: cordialitatea se preschimba în politete. RG: Si cum va simtiti. ca deja de multi ani exist printre acesti oameni. probabil. nu sunt un gurmand. Iubesc foarte mult acest oras. în acest oras locuri pe care le-ati îndragit. Însa niciodata nu voi putea fi unul din ei. merg neaparat sa ma reîntâlnesc cu Aleksandr Sergheievici. nascute în alte orase. care a acceptat functia de r egizor sef al Teatrului Mare Dramatic (TMD). nu am alte bucate. Cel putin o data pe an. cum traiti asa. cu care ati schimbat câteva fraze. nevoia de a se împamânteni aici. RG: Sunteti. Aceasta metropola mareata si solemna a topit. nu am când admira frumusetile orasulu i. Noi am vrut sa af lam ce simte. A spune despre cineva ca e un adevarat peterburghez constituie o apreciere suprema a calitatilor intelectuale si morale ale aceluia. RG: Comunicati si cu autoritatile? Chkheidze: Nu. Toata frumusetea e în omul însusi. Care sunt ele? Chkheidze: Exista: Fontanka. Natalia SERGHINA.

Kazanul s-a transformat într-un oras minunat. În ce cazuri a procedat corect? Când a procedat incorect? Confruntati chestionarul cu lista pacatelor de moarte ale ziaristului ce intervieveaza. În zece ani. putea rezolva probleme.2002).Rosiiskaia gazeta 19. Nu aveti impresia ca e cam scump sa faci o facultate? Cine stabileste taxa pentru studii la o facultate sau alta ministerul sau rectoratul? Licentele eliberate în Republica Armenia sunt valabile în alte tari? Sigur ca da. care e radacina raului? Ce pozitie are ministrul educatiei fata de pasiunile dezlantuite. Ce vi se pare ca i-a reusit autorului? 2. iar noi am crezut a cest lucru. la examenele de admitere la facultate. 4.2005 Interviul (2) 95 Întrebari: 1. scriitoare america .09. ca un sistem de învatamânt mai bun decât cel sovietic nu exista. Tinând cont de faptul ca interviul urma sa apara în penultima zi a anului scolar. Însa copiii de astazi. Formulati propriile întrebari pentru a realiza acest interviu. Poate ca asa si era: dupa absolvirea a 10 clase. Evaluati interviul în baza grilei de cinci puncte. 96 Manual de jurnalism Lucrarea nr. Si la ce s-a ajuns astazi [se are în vedere situatia privind acreditarea scolilor superioare private]? Au mai ramas în Armenia scoli medii speciale. Ati publica acest text daca ati fi redactor de ziar? Motivati. începe interviul prin a relata despre dezvoltarea sistemului de institutii private de învatamânt superior din tara. Ani la rând ni s-a spus. Cum credeti.05. Interviul începe fara a fi pusa prima întrebare: sursa. totul depinde de scoala. tânarul stia sa se exprime clar în limba mat erna. Lucrari practice pe tema Interviul (2) Lucrarea nr. Ce schimbari s-au facut în regulamentul privind examenele de admitere? Meditati: 1. Ce lipsuri sau erori observati? Puteau fi evitate? 3. fara a le plati un meditator. Analizati interviul. 2 Cititi interviul. Cum trebuia structurat acest interviu? 2. într-un oras de poveste! Acum un deceniu. legate de pred area limbii ruse? Curând vine admiterea. Motivati de ce d oriti sa întrebati anume aceste lucruri. orasul nostru a fost vizitat de Lisa Dickie. nu reusesc. de tipul scolilor tehnice-profesiona le? Sa revenim totusi la scoala superioara. Analizati întrebarile puse de ziarist. 1 Exemplul ce urmeaza este excerptat dint-un interviu inserat de ziarul Republica A rmenia (24. care este ministrul educatie i si stiintei din Armenia. pur si simplu. ce întrebari credeti ca trebuiau puse ministrului? 3.

ne-am întretinut si cu redactorul sef al ziarului Kazanskie novosti . nu este su ficient sa informezi. la gara din Kazan. Am calatorit cu placere prin toate statiile. din câte am price put. Totusi. ca si în întreaga Rusie. daca nu e un secret? Toate pe câte vi le-am spus acum. o toamna de aur. altul si-a cumparat autoturism. În ce priveste înfatisarea orasului dvs. probabil. de asemenea. ar vizita orasul dvs dupa zece ani de la vizita anterioara? 2. de pace. indiferent de genul în care sunt scrise Jurnalismul se sprijina. e o toamna foarte calda. care. Am ramas placut surprinsa ca multora le merge tot mai bune: unul a facut cariera. Ce ati dori sa le urati cititorilor nostri? Urari de fericire. este foarte popular în orasul dvs. pe actualitati. pare-mi-se ca era si atunci toamna. care a semnat un ciclu de reportaje despre provinciile Rusiei. la Kazan era o vreme la fel de ploioasa ca azi? Da. eu si fotoreporterul David H illegas am ramas fara grai când am ajuns. Însa în acest an la voi. nici nu ar exista. La noi. altul si-a construit vila Cu alte cuvinte.2005 Meditati: 1. de bine si de prosperare! Ziarul Kazanskie vedomosti . acum ea aduna din tara materiale pentru o noua carte. si rog sa ma ierte constructorii nostri pentru aceasta observatie. ce a mai ieftina calatorie costa 1 dolar si 20 de centi! Si ce veti scrie despre orasul nostru. în conditii simila re. Ce l-ati întreba pe un cunoscut scriitor american daca acesta. Autoarea vol umului Cronici ruse a revenit la Kazan. As eara. 26. unde am vorbit cu imamii si cu directorul adjunct al muzeului. Dar ce impresii aveti despre metroul nostru? Ca sa fiu sincera. Voi mai scrie. în special al statiei Kremliovskaia . . Lisa Dickie a trecut pe la redactia ziarului Kazanskie vedomosti . Ne-au mirat si preturile: sunt atât de modice încât m-as plimba cu metroul ziua întreaga. fara de stiri. în principal. viata în Tatar stan. De ce i-ati pune anume aceste întrebari? 3. de asemenea. ca am vizitat kremli nul si am intrat în splendida moscheie Kul Sarif. profesia aceasta. Ne-am întâlnit. Ce ar afla nou cititorii din raspunsurile intervievatului? Un capitol scurt despre articolele lungi Din acest capitol veti afla: ? Ce este genul articolelor lungi si cum este tratat acesta în jurnalismul rus si în cel occidental ? Articolele mari se concep conform unor reguli generale. sâmbata.na si ziarista la Washington Post . pe stire ca gen. e tot mai buna. mi se pare mult mai bun si mai frumos decât cel de la Washingto n. în Rusia. În orasul dvs acest lucru îl sesizezi ca nicaieri în alta parte . Fara de no utati. si cu locuitorii Kazanului cu care facusem cunostinta acum zece ani.10. Acum zece ani. am ramas încântati de proiectarea si designul superb.

ci vom cauta sa ne edificam care sunt aceste reguli si cum sa le aplicam cât mai bine. si aici sta farmecul profesiei noastre. si majoritatea genurilor artistico-publicistice (douasprezece la numar). De aceea nu vom analiza toate nuantele prin care un gen se deosebeste de altul. Aceste texte se pot constitui în analize ale situatiei. Uneori. de fapt. toate aceste tipuri de art icole se regasesc într-un singur gen sintetic numit features.pur si simplu. Pe de alta parte. multimea de genuri jurnalistice pe care le cunoaste traditia presei ruse vadeste. s criem despre toate câte sunt pe lumea asta. fara echivalent în jurnalism ul rusolingv. ca s-a produs un eveniment nou sau un fenomen necunoscut. ajun g pâna la 500 de cuvinte. dimpotriva. ? Reportajele 1000-1500. ? Investigatiile jurnalistice 1500-2000. acelasi lucru. c) articolele de analiza. ca deosebirile d intre diferite tipuri de articole sunt în mare masura conventionale si ca autorul are de stula libertate pentru o abordare creatoare a subiectului. sa fie examinate din puncte de vedere diferite si sa fie aratate cititorului eventualele desfasurari viitoare. Features cuprinde: a) reportajele. în cazuri rare. Uneori. despre unul obisnuit. Nu vom reusi aceasta scriind simple stiri. Mai e necesar ca acestea sa fie analizate. povestiri despre cum o duc oamenii în locuri si în institutii mai speciale De fapt. Este vorba aici de majoritatea genurilor analitice (peste douaz eci la numar). de regula. 98 Manual de jurnalism Ceea ce dorim sa subliniem în mod special în acest manual este un singur lucru: toat e tipurile de articole mari se concep si se scriu conform unor reguli generale. daca mai era cazul. Existenta unui asemenea gen sintetic arata. rubrici. ? Interviurile nu au un volum prestabilit. b) schitele de portret. Scoala rusa de teorie a jurnalismului distinge o serie de genuri ce presupun scr ierea unor texte mari. În sistemul de genuri jurnalistice practicat în Occident. ? Articolele analitice au 800-1200 de cuvinte. e nevoie aici de articole mari. meditatii. în povestiri despre un om neobisnui t (sau. Tehnicile scrisului Din acest capitol veti afla: ? Cum sa începeti lucrul la un articol . sa fie surprinse în toata diversitatea posi bila de interconexiuni. jurnale etc. ? Stirile sunt. lungi . d) articolele-opinii: editoriale. la genul features sunt raportate si articole scrise în urma unei investiga tii jurnalistice. Ele pot avea 200-300. scurte 100-300 de cuvinte. dar si 2000 de cuvinte. dar care totusi este interesant prin un nu stiu ce ). ? Schitele 800-1200 de cuvinte.

Un ziarist ce stapâneste tehnicile scrisului poate fi asemanat cu un pictor ce cunoas te bine anatomia omului si care stie sa deseneze corect parti si madulare ale corpului u man. E cu neputinta sa atingi aceasta performanta fara a-ti însusi o seama de abilitati . Ele va vor fi de folos nu numai la scrierea unor reportaje (despre care vom vorbi ceva mai la vale). fara a poseda tehnici le scrisului nu poti scrie articole reusite. 100 Manual de jurnalism Recomandarile pe care vi le oferim în acest capitol vizeaza. care poseda si tehnicile scrierii. Cu toate acestea. Un singur lucru este aici de retinut: aceste te xte ramân necitite. Veti retine totusi ca aceste sfaturi se refera în primul rând la repor taj. la . poti scrie la infinit articole lungi. între altele. sal fure pe cititor. Mai mult decât atât. calitativ este ce l care conteaza cu adevarat.? De ce e atât de important cum veti concepe începutul articolului ? Cum se scrie textul propriu-zis: structura. însa acestea sunt atât de putine încât nu fac decât sa confirme regula. Totusi rezultatul un text îmbunatatit. Si cum fara de aceste cunostinte nu poti picta tablouri bune. Ca articolul sa-l captiveze. într-o masura mai mare sau mai mica. Desigur. dar pe care nu-l pot substitui. Noi. exista totusi te hnici universale de concepere. Desigur. datorita lor veti putea discerne aspectele importante de c ele ce nu merita nici o atentie. cum veti opera cu ele? ? Ce este principiul zigzagului ? Câteva cuvinte despre cum se încheie un articol Desi genurile jurnalistice sunt de o impresionanta diversitate. pentru a face rodul efortulu i depus de ziarist mai atractiv si mai accesibil. Asta. exista si exceptii. În cel de al doilea. va ajuta sa va orientati în învalmaseala evenimentelor sau în multimea amanuntelor. ziaristii. toate tipurile de articole lungi . unde mai pui ca si onorariile sunt de râsul gainilor. în primu l rând. ci si a unor texte apar tinând altor genuri. Însusirea acestor tehnici mai e necesara. aceste tehnici sunt doar niste instrumen te ce asista talentul. un ziarist ta lentat. reguli ? Detaliile tehnice. într-o limba stâlcita si ininteligibila. va înregistra performante stralucite. Pentru a putea scrie un articol mare este foarte important sa stapâniti aceste teh nici: ele disciplineaza gândul. sa fie citit de cât mai multa lume. Pe de alta parte. suntem interesati ca textul nostru sa fie publicat. Aceste tehnici constituie temelia pe care este edificat articolul. poti lua c hiar si onorarii pe ele în presa postovietica aceasta nu e o problema. de structurare si de scriere a articolelor lungi .

pentru a sti în ce cheie stilistica sa concepeti textul.schita si la articolul în care este expusa o opinie. un punct de vedere. întrebati-va ce interes prezinta el pentru cititor. îi trageti un editorial? Nu ar fi mai interesant un interviu (cuvântul interesant este cheia de bolta. interesa nt? Sunt eu în masura sa spun într-adevar ceva nou pe aceasta tema? Pentru a gasi raspunsuri la aceste întrebari. unde locuieste: în capitala. care pentru concetatenii dvs se înte leg de la sine. Înainte de a începe a scrie Asemenea multor altor lucruri în jurnalism. daca veti dori sa va în cercati fortele si sa colaborati cu alte publicatii. Caci una e sa scrii pentru tineri si cu totul alta pentru maturi. încercati sa vi-l imaginati pe posibil ul dvs cititor. Întrebati-va. Este necesar sa clarificati aceste lucruri. apoi. de asemenea. si aceste tehnici se aplica cu mult înai nte de a lua pixul în mâna sau de a va aseza la calculator. ? Stabiliti genul în care veti scrie articolul. elementare. într-un satuc pierdut de lume? Ce vârsta si ce studii are? În fine. în alte orase ale tarii sau. deoarece textul pe care îl veti scrie trebuie sa-l intereseze tocmai pe e l. Dupa ce ati limpezit acestea. Asadar. chibzuiti ce gen s-ar potrivi mai bine pentr u articolul dvs. cine va va citi. sa încercati. nu veti avea în cotro si va veti gândi pentru cine anume scrieti. în special occidentale. inedit. e necesar sa va imaginati tara în care locuie ste cititorul si ce stie el despre situatia din tara dvs. poate. Este necesar sa în tocmiti . nu u itati!) sau. ? Faceti un plan al articolului. atunci ele vor fi urmatoarele: Ceea ce intentionez sa scriu contine într-adevar ceva neobisnuit. Daca prezinta. veti proceda întotdeauna bine alegând genul p e care îl cunoasteti. cititorul? Ziaristii angajati la ziare adesea nici nu-si pun asemenea întrebar i. lasând pe seama redactorului sef sa-si bata capul cu ele. Urmatorul pas va fi facut si el pâna a va aseza la masa de scris. s a va perfectionati. Totusi. Cine este el. Veti aborda subiectul facând o analiza politica necrutatoare? Sau. Daca e sa formulam aceste întrebari în mod profesionist. în spiritul ziaristic. Abordati si genurile jurnalistice pe care deocamdata nu le stapâniti întru totul. poate. cine este acel prezumtiv cititor. precizati momen tele care credeti ca vor suscita un interes maxim. Dar daca subiectul nici nu merita un articol? În cazul când socotiti ca f ace. dati un reportaj? Desigur. De aici nu rezulta ca v-as interzice sa experimentati. gânditi-va bine daca face în general sa va apucati de artic olul respectiv. Înainte de a începe a scrie. daca scrieti pentru presa internationala. poate. de ce consider ati asa. Înainte de a începe a scrie: ? Gânditi-va daca face sa scrieti acest articol. strainilor trebuie sa le lamuresti lucruri evidente. ? Precizati pentru cine scrieti.

vom uza de termenul introducere. desi ar putea fi utilizate si la scrierea unor articole mai extinse. Voi insista asupra alcatuirii acestui plan. care sunt potrivite pentru textele mici. cititorul e ca si cucerit. Într-un fel. puteti purcede la scrierea articolului. tocmai pentru ca li s-a bagat în cap ca este absolut obligatoriu. Introducerea este mai mare decât un lied. acesta e si rostul structurarii unei stiri dupa modelul piramidei. Articolele acestea. Asadar. Prin aceasta ele se deosebesc de stiri. compilat ii sau. pentru a concepe articolul în integralitatea sa. ca regula. e cartea de vizita. În capitolul Scriem o stire am analizat câteva tipuri de lieduri. deoarece în jurnalismul postsovietic m ai este valabil principiul important e sa începi. iar mai încolo cum a da târgul si norocu l . Partea introductiva a unui reportaj va transmite o stare de spirit si va crea un chip. rezervat articolelor lungi . vitrina întregului articol. întreaga dvs munca de colectare a informatiei si de scriere a textului a fost zadarnica. m ai mari. si se scrie respectându-se alte principii. De fap t. Asadar. ofera alte posibilitati. La modul practic. fiindca articolul nu va f i citit. Totusi acest plan va este trebuincios. Ea va arata ce anume poate fi gasit în articolul respectiv si îl va transfera pe citito r în lumea si în atmosfera redata în text. toate articolele lungi sunt constituite din trei parti: introduc erea. cititorul urmând sa urmareasca aceste exhibit ii si sa ghiceasca cam ce a avut autorul în vedere. logoreice. Cum vom începe: de la generalitati? În practica jurnalismului postsovietic. Iar daca nu v-a reusit începutul. de obicei. în care autorul zboara cu gândul de la un eveniment la altul. Ziaristii ce au absolvit facultati de jurnali sm sovietice (si postsovietice) au o imunitate de invidiat împotriva întocmirii unui as emenea Tehnicile scrisului 101 plan. pent ru a va orândui propriile gânduri si sentimente. introducerile se scriu respectându-se princi . În jurnali smul occidental. dupa ce ati stabilit în ce consecutivitate se vor aranja secventele ce vor alcatui textul.un plan al articolului preconizat. exercitiile ce ni se dadeau de alcatuire a pla nului unei compuneri nu aveau nici un rost. Daca începutul e captivan t. apar cu noianul articole crude. Totusi un spatiu mai mare de ziar. sunt trecute cu vederea. textul propriu-zis si încheierea. iar acestea trebuie valorificate. de cele mai multe ori. o stire se încheie în momentul în care autorul nu mai are ce spune. spunând mai pe sleau. când vom vorbi de problematica art icolelor lungi . Introducerea Începutul articolului este unul dintre cele mai importante elemente ale unui text. fiind constituita din câteva propozitii. Calauzindu-se dupa el. Unde mai p ui ca si la scoala. dupa ce planul a fost facut. caci aceste compuneri erau. pentru a gasi o structura logica pe care o va urma textul propriu-zis. niste copieturi.

care nu spune nimic nou cititorului. . Însa metoda aceasta îl poate pune în încurcatura pe ziarist. în orice ziar din tarile postsovietice. Când în obste nu-i unire. 102 Manual de jurnalism Introducerile de acest fel pot fi numite fabulistice . Iata înca un exemplu: Asia Centrala. plicticoase. probleme frontaliere sau despre razboiul civil din Tadjikistan. Nici aici nu este clar ce istorie vom afla. este deosebit de important sa facem totul ca sa degajam caile ei blocate cu gunoaiele constructive . De pe mal în iaz s-aduca. Sunt introduceri care. De pilda: Astazi. de fap t... Cum veti vedea îndata. Racul. fiindca amintesc morala unor fabule (care poate fi plasata nu numai la sfârsitul. De exemplu: Dreptatea celui tare mai strasnica s-arata. dupa care urmeaza exemplele ce confirma teza initiala. O propozitie goala. de fapt. fiind prezentata situatia generala. Un Mielusel venise sa se-adape. este una dintre cele mai instabile regiuni din lume. fara nici o legatura cu textul. care ar putea trata despre o rice: trafic de droguri. politici privind relatiile interetnice în statele independente din regiune. Nici un lucru nu se face Cu izbânda si cu pace. acumulate pe parcursul unui an de independenta. nerealizând configuratia probleme i. Ea nu arata ce subiect va fi abordat în articol (indica doar locul Asia Centrala). Un asemenea început este bun . publicat. sau a unor experti locali ar trebui evitate. Cu o introducere ca aceasta ar putea începe un articol în orice tema. ci si la începutul textului lit erar si fata de care afiseaza un regim autonom de functionare). întrucât nu spune nim ic despre continutul textului. se potriveste la cele mai diferite tipuri de articole. pur si simplu. Si se întâmpla asemenea situatii când gazetarul nu are. problema este formulata de la bun înce put. în perioada anilor 1995-2005. Iata un alt exemplu: Asa-i si în omenire.. ce spune. potrivit aprecierilor unor experti internationali. nu spun cititorului nimic.piul de la general la particular . Multe articole de ziar au aceleasi introduceri moralizatoare. broasca si o stiuca Într-o zi s-au apucat. Primele doua versuri nu dau nici un semnal despre cele ce vor urma. Povestea cu lupul si mielul începe abia în versul al treilea. introducerile sunt fade.. când economia tarii a depasit cu mare dificultate starea de colaps. sau când problema este atât de complexa încât datele ei nu încap în cele doua fraze de inaugurare a textului. sau când problema nu exista. sau independenti . În asemenea cazur i. (Vom mentiona între paranteze ca expresiile de tipul potrivit aprecierilor unor exp erti internationali . Cu alte cuvinte.

responsabil. Aceste introduceri mai au un punct vulnerabil.2002). Este adevarat. Asadar. decât sa descrie. optând pentru scrierea unei introduceri pornind de la general la particula r. în cazul s crierii unor articole analitice sau a unor rubrici (despre acestea vom vorbi ceva mai încolo). Iata un exemplu din ziarul The Guardian : Toti stiu ca lumea este nedreapta. marcile. etern-actual. suprematia dolarului asupra euro. ziaristul ca si cum ar sublinia ca n u e în Tehnicile scrisului 103 stare sa scrie. Introducerea-descriere Acest tip de introducere pare a fi cel mai facil. cac i pentru a putea face o descriere e nevoie de mestesug. Sa le examinam. Procedând astfel. sa supunem criticii si exemplul luat din New York Times . în tot cazul.2001). între timp. asa va fi în veci. Metoda este justificata. Vom începe de la particular? Introducerile care sunt scrise pornind de la particular spre general sunt mult m ai sugestive. Tine de domeniul evidentei ca nu e bine sa începi un articol cu o fraza precum Toti stiu ca lumea este nedreapta . care nu comunica nimic nou. Italia. mai atragatoare si mai interesante. par vechi asemeni cetatilor de pe malurile Rinului. (The Guardian. însa. aratându- .09. de asemenea. în fond. Sunt cinci tipuri principale de introduceri ce pornesc de la un element particul ar. autorii au în fata o problema foarte dificila. E un adevar rascunoscut.Se apeleaza la ele.01. francii si lirele. de regula. Inechitatea este parte integranta a existentei umane însesi. Este l esne. iar moneda comuna a devenit un element fara de care viata e de neconceput. te conduc treptat spre ea. când autorul cauta sa-si disimuleze propria incapac itate de a gasi experti adevarati si de a cita opinii reale exprimate de persoane reale. caci atât jurnali smul. Asa a fost dintotdeauna. Nu se face referire la o persoana chiar în prima fraza a articolului. Din nefericire pentru americanii care calatoresc în Europa. 21. ia sfârsit. Spania si alte noua tari din regiune li se pareau ieftine. cât si literatura nu fac. probabil. E ca si cum ai scrie: Volga se revarsa în Marea Caspic a . mai vii. în sa pentru alte genuri lucrurile se complica atât de mult încât ar fi bine sa cautam alte solutii . Ceea ce nu s-a stiut însa niciodata este cât de inechitabila este lumea. (New York Times. Cititorul e pus în situatia sa ghiceasca: acesti experti si analisti nu sunt numiti fiindca sunt p rea multi si toti împartasesc acelasi punct de vedere sau pentru ca autorul articolulu i nu le poate divulga numele?). nici macar prima propozitie. Iar acesta este începutul unui articol publicat în New York Times : Sunt noua luni de când euro este mijlocul de plata oficial aproape în întreaga Europa. Ar fi totusi incorect sa afirmam ca metoda de la general la particular caracterize aza doar presa postsovietica. datorita careia Franta. apoi trebuie sa poti captiva citi torul. banal. 29. Cu buna seama. Dar aici sta si dificultatea. ele nu nu mesc din capul locului tema ce va fi abordata. nemaivorbind de funti sau silingi.

construit pe loc gol. Era tot ce mai ramasese din batrânul lor tata. Diferenta este ca ziaristul povesteste un oarecare episod. Cititorul îsi poate astfel imagina mai clar persoanele despre care se scrie în artic ol. erau atintite asupra Statelor Unite.2001). în realitate. la mai putin de 25 de mile de locul unde se întâlnesc hotarele Rusiei. influentul ambasador al ONU pentru Orientul Apropiat.2002). În jurnalismul din Occident vârsta eroului este indicata în mod obligato riu.2001). o tânara femeie de 28 de ani. rusi si francezi.i cea ce ai vazut tu.06. aflata în neteda stepa mongola. mai bine zis. 104 Manual de jurnalism este. (Washington Post. În engleza. prin a sch ita un tablou ce anunta tema principala a articolului. O asemenea introducere confera textului individualitate. La doar doi metri de el. aceasta imensa rana a stepei. acestei scurte povestiri-episod i se spune anecdot. se extragea uraniul cu care erau umplute sarjele termonucleare ale rachetelor sovietice. 08. si închipuiti-va ca din sapatura uriasa. Însa pentru delegatia alcatuita din pacificatori americani.08. Groapa. Ziaristul uzeaza de mijloacel e artistului plastic. în aceasta groapa de dimensiuni incredibile. Introducerea-afirmatie ce intriga O plimbare pe un câmp minat. sunt o alta marturie. framântândusi mintea ce sa puna pe masa la cei patru fii ai sai. lunga de o mila. Introducerea-povestire Acest tip de introducere seamana mult cu descrierea. nu este cea mai potrivita cale de a ajunge din punctul A în punctul B. Dar acesta nu e decât un vis urât. cautând sa reprezinte uriasa mina asa cum ar fi vazut-o un simplu cititor . Si un al doilea exemplu: Vera Sîsoieva. când numele personajului este dat chiar la începutul articolului. de sub care se vedeau parti ale unui tors uman. în anii razboiului rece. situat la 80 de kilometri sud-est de Moscova. Procedeul acesta. Iata un exemplu pentru a va convinge: Priviti în hau. O introducere-descriere de aces t fel stimuleaza imaginatia si captiveaza cititorul. ( ) Iata un exemplu de introducere-povestire: Terje Roed-Larsen. Când a vazut ca nu mai poate lega tei de curmei. putea fi vazut joi stând pe un morman de pietre si privind la distrugerile din jur.04. lata de trei sfertur i de mila si adânca de trei sute de metri. o marturie ca în acest colt îndepartat al Siberiei a functionat una din cele mai mari mine de uraniu din lume si uzinele de îmbogatire. înaltându-se peste tot în stepa. în chiar centrul Washingtonului. la drept vorbind. 26. exploziile bombelor cu hidrogen. daca acesta ar avea posibilitatea sa ajunga în Siberia. de natura sa atraga atentia. 19.(Washington Times. Rachete care. doi frati mânuiau niste lopeti de masa plastica. . aceasta mama din oraselul Beriozki. pentru 65 000 de locuito ri o a treia marturie în acest sens. Vei avea impresia ca uriasa groapa. sa cucereasca citito rul. a propiindul de cititor. Din acest exemplu vedem ca autorul începe prin a descrie. prevesteste gropile pe care le-ar fi produs. Apoi exista orasul Krasnokamensk. Termenul nu are nimic în comun cu ceea ce întelegem noi astazi prin anecdota. a început a cersi în statia de metrou Arbatskaia (Moscow Times. este foarte eficient. cautând sa dea la o parte darâmaturile casei lor. Muntii de zgura. s-a zbatut luni la rând. În manualele engleze de jurnalism acest fel de introducere este numit anecdotal. Chinei si Mongoliei.

2001). 16. Spusa într-un moment istoric în care biserica armeana lupta pentru pastrarea identitatii sale unice. (Newsweek. din care este citita. Sau: A fost o tentativa de lovitura de stat? Sau militarii complet pauperizati au invocat ajutorul în acest mod? Desi a trecut o saptamâna de la rebeliunea Garzii Nationale. 17. O. optiunea pentru introducerea-citat va fi ultima ca prioritate. Introducerea ce începe cu un citat În capitolul Scriem o stire . (Eurasia Insight. alta o oarecare prospetime. Toros din Taron. ruga lui Toros s-a facut auzita peste 700 de ani datorita unui manuscris cu minunate izvoade Evanghelia de la Gladsor .care încearca sa puna capat conflictului. 106 Manual de jurnalism Ce este mai important: faptul sau comentariul? Mai exista un aspect privitor la felul în care începem sa scriem un articol. Scopul a fost atin s. pentru cautatorii de titei. de Azerbaidjan si de Kuweit. acest Uitati de este atât de uzitat în presa de limba engleza încât a dev t deja un cliseu. (Los Angeles Times. acesta cauta în text r aspunsul la întrebare. mentionez ca. Dupa care urmeaza prezentarea acestuia. la alegerea tipului de introducere pentru un articol. E exact ceea ce si-a dorit ziaristul. 09. Intrigat. îndeosebi atunci când persoana pe care ati intervievat-o a vorbit frumos. pomeneste-mi numele în rugaciunile tale . o fâsie întesata cu mine ce desparte partile beligerante. De altminteri. Introducerea-întrebare Este un alt mod de a trezi interesul cititorului. Cu titlu de recomandare. Este ruga unui calugar si zugrav armean din secolul XIV. dintre Azerbaidjan si Armenia. încercând sa se opuna ierarhiei romano-catolice si aliantelor politice încheiate de tarile vecine.05. acel mars de patru kilometri pe care l-au facut strabatând pamântul nimânui .2001). October 14.2001). 2002). În jurnal ismul postsovietic. halta urmatoare în calea acestora spre Estul salbatic . între care si presedintele Eduard Sevarnadze. Acest lucru este înca admisibil la scrierea articolelor lun gi . De pilda: Va da Putin lovitura preventiva? La Moscova se zvoneste ca un atac împotriva Gruziei este posibil. Tehnicile scrisului 105 Sau: Uitati de Arabia Saudita. Esai din Nicea. Prafuita republica din Asia Centrala Kirghizstanul lupta sa devina. 2001). stapâne Esai. Dupa un asemenea început.07. Multi oameni politici. sunt tentati sa interpreteze episodul drept o încercare de rasturnare a puterii. a fost ceva mai mult decât un simplu exercitiu. de regula. zau ca îti vine sa citesti mai departe. Desigur. nu e usor sa rezisti tentatiei de a începe textul cu un citat. (The Guardian. Însa pentru noi mai are pâna una. dând exemple si recur gând la figuri de stil. ce dureaza deja de 13 ani.09.(Washington Post. Iata un exemplu de introducere-citat. Ad eseori cel . nu recomandam ziaristilor sa înceapa scrierea unei informatii cu un citat. catre staretul manastirii în care se nevoia. oficialitatile georgiene mai cauta un raspuns la aceasta întrebare. o judeca ta de valoare privind evenimentul abordat. June 1. De unde rez ulta ca ziaristul considera aceasta apreciere a sa mai presus de evenimentul însusi. plastic. în prima propozitie a articolului se formuleaza.

fara a spune mai întâi ce s-a întâmplat. legându-i patronului la gât o zgarda cu explozibil. respectati planul articolului. locurile comune. se grabeste sa emita judecati de valoare. sau acum trei zile ) este echivalent cu a sacrifica prima propozitie. din care se va dezvolta textul. Un text va avea o structura logica Pentru ca textul sa se desfasoare logic. cu atât ritmul e mai lent. plan pe care l-ati . Ei au arestat un escroc care extorca bani de la directorul unei firme comerciale. ? Adjectivele si participiile confera textului ritm. mai ales ca si ziaristii din spatiul ex-sovietic uzeaza de el tot mai des. crearea unei imagini. influ entând astfel cititorul.ru. alteori el procedeaza astfel co nsiderând ca se conformeaza rigorilor genului.care scrie nici macar nu realizeaza acest lucru. ocupat deja de mai bine de o luna de adeptii politicienilor ce au candidat pentru functia de deputat si care au pierdut alegerile. Mai mult decât atât. era privit ca o modalitate de prelungire a prerogativelor presedintelui. Oricum.11. initial. 1-8 iunie 2005). câteva sute de oameni au atacat edificiul Curtii Supreme de Justitie. Sau: Emomali Rahmonov va putea ramâne în functia de presedinte al Tadjikistanului pâna în anul 2020 acesta este rezultatul referendumului desfasurat în aceasta tara. (Vremea MN. de aceea îl voi folosi neadaptat. vom vorbi mai la vale. nu exista o justificare pentru un gaze tar care. Desigur.06. Cu cât folositi mai multe adj ective. (Pravda. aceasta decizie vine în contradictie cu linia politica plurivectoriala. În dimineata zilei de astazi.(Rossiiskie vesti. este logic sa începem a scrie un text prin a prezenta faptul.06. sau ieri . (Izvestia. ? Evitati cliseele. schita. Tehnicile scrisului 107 Textul propriu-zis Iata câteva reguli pe care urmeaza sa le respectati atunci când scrieti un text. care în Occident sunt definite. raportata la spatiul postsovietic. ? Citarea constituie un aspect important al tehnicii de scriere. pe care Rusia a proclamat-o. printr-un termen comun features. 26. În Kirghizia au reizbucnit tulburarile. medalionul. Despre features. De exemplu: Colaboratorii Directiei principale a afacerilor interne din tinutul Krasnodar au descoperit o crima nemaiîntâlnita. ? Scrieti simplu. Un asemenea înc eput este justificat doar daca factorul-timp constituie elementul cel mai important în articol. mai simplu. Am mentionat acest lucru si în capitolul dedicat scrierii liedurilor pent ru stiri. În afara de prezentarea faptului sau a unui comentariu. Retineti: a începe un text cu un complement circumstantial de timp ( azi . trad itional. Însa un asemenea început se potriveste doar pentru genuri aparte reportajul. referendum care.2005). Sau: Stirea ca în Kirghizia va fi construita înca o baza militara rusa nu poate sa nu ne întristeze. însa.2003).2005). însa greseala e atât de frecventa în jurnalismul de astazi încât consider necesar sa va ma i atentionez o data.25. cât mai simplu. ? Textul va avea o structura logica. exista si o a treia modali tate de a începe un articol: descrierea unei scene. relatarea une i istorioare.1. Nu-i gasesc un echivalent. Acestea saracesc si urâtesc textul. aratându-i cum sa interpreteze faptul sau evenimentul.

se poate repeta sau comite inexactitati. Un ziarist încercat va pr oceda în acest caz altfel. cel mai cunoscut om politic care s-a pronuntat împotriva prezentei militare straine în tara. Nu este. atunci acest citat trebuie sa fie identic cu declaratiile facute de s ursa. nu putem admite executarea unor operatiuni militare de pe teritoriul nostru împotriva unor tari islamice . Un ziarist fara experienta considera c a daca citeaza pe cineva. nu ai ce face. sa expuna cel e auzite. Va cauta. (IWPR. Noi. În procesul scrierii în minte va vin. aratând ca omul respectiv a spus anume aceste cuvine. 21. Iar aici exista o problema. Iar daca acest mesaj va f i transmis corect si nuantat. la ora actuala. fara îndoiala. Folosirea citatelor Citarea constituie un aspect important al tehnicii de scriere a unui articol.2002). într-adevar. E un gest ce impresioneaza placut si sporeste încrederea dintre reporter si sursa. Siriei si a altor state trezeste atitudini de protest în rândurile alegatorilor mei. Când va întelege aceasta. util la scrie rea unor . în afara textului. chiar si cei mai buni ziaristi nu se sinchisesc sa telefoneze sur sei. un ziaris t bun va reusi sa redea cu exactitate mesajul sursei. dupa care vine îndata un citat ce confirma si accentueaza ideile din introducere.facut din timp. Declaratiile presedintelui Bush privind intentia SUA de a declansa campanii militare împotriva Irakului. lasa o buna impresie când articolul începe urmând modelul: se da introducerea. s-a pronuntat fatis. si sa precizeze înca o data pasajele în care citeaza. 108 Manual de jurnalism De exemplu: Tursunbai Bakir uulu. caci la scrierea oricarui articol multe materiale si informatii intere sante ramân. folosind. sursa nu se va plânge niciodata ca ziaristul i-a denaturat spus ele. el va contine doar un singu r gând.08. Libiei. împotriva amplasarii bazei militare a coalitiei antiteroriste pe teritoriul aeroportului Manas din capitala. Uneori. cele spuse. detalii legate in direct de ideea centrala a articolului si sunteti tentati sa le introduceti în text. desigur. De altminteri. mo dificarile nu sunt necesare. Fireste. saptamâna trecuta. ci doar un procedeu tehnic. a declarat Bakir uulu. ca stat musulman. desigur. desigur. o singura idee. pe cât e cu putinta. inevitabil. Orice alineat nou va decurge logic din alineatul precedent: urma riti acest lucru în mod special. gândul pe care a vrut sa-l transmita sursa. Însa vorbirea este altceva decât textul scris. lexicul interlocutorului. Bakir uulu este. Aici. interlocutorul poate sari de la un gând la altul. Va înregistra. În timpul intervievarii. Reporting Central Asia. când articolul este aproape gata. Nu v a lasati însa ispititi. Totodata. Nu vom uita însa ca citatul nu trebuie sa fie prea lung. o regula universala. când citatul utilizat demasca. lider al partidului politic ErK ( Kîrgîzstanul liber ) si deputat în parlament. dupa care va încerca sa înte leaga ideea.

De fapt. ne-au planificat viitorul si ne-au cond us constient spre el pot constata satisfacuti ca traim deja într-o alta lume. Multe dintre el e ar putea fi pur si simplu omise. Un text e mai cursiv si mai dinamic cu cât mai putine adjec tive. într-un episod din cartea sa Pretendentul la tron . calitatea textului neavând de suferit.. cu atât e mai calitativa munca ziaristului. nu ne ramâne decât sa ne întrebam. participii etc vor fi folosite în el.(Vocea Armeniei. asa-zisul. Când scriem. 30 sau cu 10 ani în urma. dupa cum îsi spunea el însusi. Ceea ce impo rta este sa o faceti corect si sa nu denaturati spusele acesteia. Cei care. ne vin în minte în primul rând. O societate lâncezinda. iar folosindu-le avem iluzia ca putem scrie repede si usor. Din acest exemplu se vede cât de tare încarca textul aceste cuvinte. Ele saracesc si urâtesc textul Exista îmbinari de cuvinte si fraze folosite excesiv. este de mentionat ca.. Adjectivele s i participiile confera textului ritm. În ultimul deceniu. etc. ironizeaza subtire pe seama unui redactor de la ziarul Ritmuri bolsevice . viata noastra s-a schimbat. militar cu ostas al Armatei Rosii . locurile comune. realizeaza abia acum consecintel e globale ale daruitei sale libertati. tintuia cu privirea cuvintel e tiparite si se napustea ca un vultur daca gasea printre ele macar unul viu. ca si cum ar fi gravate în cap. Citarea directa se tran sforma în una indirecta. Sunt îmbinari si cuvinte ce ni s-au întiparit adânc în memorie. fap te propriuzise. Totusi un text bun este cel în care cliseele lipsesc.06. s-ar parea ca folosirea adjectivelor si participiilor înfrumuse teaza textul. Cu cât s e întâlnesc mai rar. Evitati cliseele. visând sa scape de streangul ideologic totalitar. devenind de nerecunoscut. În ziarul pe care îl red . cu mândrie [ ] Îndreptându-si creionul ascutit asupra paginii de ziar. nu e chiar asa.2001). întâmplari. afectând cursivit atea si transparenta textului. sa parafrazati declaratiile sursei. de interdictiile susloviste idioate. deceniu marcat de o d esfasurare furtunoasa a evenimentelor etc. De exemplu: timpul zboara. care pot f i gasite în mai toate ziarele noastre. Cum vom utiliza adjectivele si participiile La o prima vedere. 28.articole mari si complicate. ultimul racnet al tehnicii. un om lipsit de sim tul cuvântului si care gândeste doar în clisee de ziar16. Vladimir Voinovici. textul câstigând prin cursivitate si claritate. Boris Evghenievici Ermolkin era un om remarcabil în felul sau. chinuita 70 de ani îndaratul cortinei de fier . ani îndelungati. în context. Un batrân lup de presa.. pe care obisnuim s-o numim libera . cu 50. Pe când adjectivele si participiile au o functie evaluativa. am descoperit cu mirare. Un text construit cu multe substantive si mu lte verbe este cursiv si limpede. Nu va fie frica sa reformulati. un Tehnicile scrisului 109 adept înflacarat. caci substantivele si verbele redau actiuni. pâna la banalizare. Toate cuvinte le obisnuite i se pareau nedemne de epoca noastra neobisnuita si corecta pe loc cuvântul casa cu edificiu sau cu zidire .

macar cândva. raionul Ciliksk din regiunea Alma-Atî a Kazahstanu lui si o serie de raioane din estul Kirghiziei. Asadar. mai simplu. ci faceau declaratii. ci adresau întrebari. Carbunele si titeiul erau aurul negru. iar pe cei so vietici soimii lui Stalin. la Reuniunea mondiala a uigurilor. pe Puskin. cât mai simplu S-ar parea ca un text în care sunt folosite cuvinte rare sau neololgice. SPb. În acelasi timp. ca a citit si e l. nici camile. n u întrebau. Aur obisnuit. a fost publicat în ziar. Pe pilotii germani Ermolkin îi numea ulii fascisti. specifice. întrebându-l ce fel de aur se are în vedere. stereotipe ca functionalitate. pe care citindu-l te cuprinde somnul. 110 Manual de jurnalism La fel de complicat e si textul care urmeaza. În context. Se zicea ca i se pu sese odata pe masa o stire despre rudarii ce spala aurul cu saitrocul si el a întors-o în apoi secretarului responsabil. uitându-te la Ermolkin. Vladimir Voinovici. Aveai impresia. la acel for a fost exprimat punctul de vedere ca pentru crearea Uigurstanului sunt potrivite toate . În ziar a aparut chiar asa: muncitorii ce dobândesc aur obisnuit.)? Este absolut logic sa presupunem ca doresc sa creeze în acest teritoriu separatist formatiunea statala Uigurstan. ca pe aceasta hârtie cenusie. multe cerc uri separatiste considera ca statul independent uigur urmeaza sa înglobeze.existau nici tarani. teritoriul RAXU. este de mentionat ca acest spatiu al statului Uigurstan a fost stabilit înca în anul 1996. Era greu sa-ti închipui. iar cit itorii nostri nu sunt toti lucratori stiintifici! 16. desfasurata la Istanbul. întreaga ierarhie a domeniilor moderne de activitate umana se divizeaza în trei niveluri. 1997. s-ar putea sa fie bun pentru vreo editie stiintifica. i-a raspuns acela. Bumbacul aurul alb. ca a fost înfasat în spalturi în loc de scutece. ca în m intea si în fiece fibra a sa s-au întiparit pentru totdeauna. doar cuvinte indigerabile si moarte. în trei straturi incompatibile. Desi teritoriul locui t compact de-a lungul istoriei de catre uiguri este regiunea Kasgariei. Lani. Acest text. Simplu. Asa sa fie? Sa vedem: Din punctul de vedere al tehnologiilor de dirijare.. uitându-te la Ermolkin. de aceea ma îndoiesc ca un cititor s implu va parcurge aceste alineate pâna la capat. Gogol sau Tolstoi. Noi însa facem jurnalism. Oamenii despre care scria ziarul nu vorbeau.G. ca a f ost nascut de o masina tipografica. ci truditori ai ogoarelor. un text înt esat cu constructii sintactice sofisticate face dovada inteligentei si a profunzimii celui care îl semneaza. Cuvân tul aur avea un loc aparte în dictionarul sau. geograficeste. septel ca balin si corabii ale desertului. nici cai. ca i s-au cântat si lui cântece de leagan în limba rusa. cerul era pentru el bazinul aerian sau cel de al cincilea ocean. ca a fost facut si el de o femeie c a oricare alta. Nu zic nu. Pretendentul la tron. De aur era pentru el tot ce vrei. ce urmaresc adeptii desprinderii de China a RAXU (Regiunea Autonoma Xinjiang-Uigura M. Gazele aurul albastru.

Moment ul punerii punctului înseamna ca toata informatia noua si relevanta a fost epuizata. Tehnicile scrisului 111 Potrivit informatiilor partii uzbece. fara de nici o sare! Pentru a ref lecta acest eveniment si pentru a se informa. pur si simplu. întrucât. Pentru a întelege acest text. copiind. Dupa cum am mai comunicat. moarta. Cuvinte si expresii ca: este absolut logic sa presupunem . Apoi. Mai exista înca o boala profesionala care îi afecteaza pe gazetari cancelarita. în special pe cei care îmbratiseaza jurnalismul analitic) cred ca un text este cu atât mai bun cu cât este mai complicat. O munca ce se va înfaptui nemijlocit printre oameni. de altfel. cât si din Tibet si regiunile de frontiera din tarile limitrofe. ziaristul a avut o multitudine de posibi litati. la patru septembrie. Ce urâta este aceasta limba birocratica. co municatul de presa al MAI sau al vreunui alt minister. inclusiv forta armata. st ilul pseudostiintific. etc. cetateni kazahi treceau frontiera într-un loc ce nu avea statut de punct de trecere. impropriu jurnalismului toate astea fac textul plicticos. dar si prin intermediul mass media. dupa cum se vede. sunte m nevoiti sa-l citim de câteva ori.( Express-K (Kazahstan). dar. iar ranirea unei persoane este rezultatul unei întâmplari nefericite. locul cuvântului asadar nu era la începutul alineatului. inab ordabil. mai sofisticat. Realitatea e însa cu totul alta: textele bune sunt cele scrise cât mai simplu si mai limpede. textul de venind astfel mai dinamic si mai viu. s-a facut uz de arme în scopuri de avertisment.09. noaptea târziu. prin difuzarea de foi volante si de brosuri propagandistice.. Conducerea trupelor de graniceri din Uzbekistan justifica actiunile militarilor. propozitie cu propozitie. mesajul sau (care. Cum procedam? O solutie potrivita ar fi ca în aceste alineate finale sa se revina la imaginea si atmosfera pe care ati creat-o la începutul textului. au opus rezistenta în momentul arestarii. Aplicarea armelor este recunoscuta ca fiind motivata. Dintr-o propozitie lunga si complicata veti face doua-trei mai scurte. sa desfasoare o munca de lamurire atât în rândurile populatiei din REXU. la somatia acestora cetatenii nostri au încercat sa-i atace. un kazah a fost ranit. Etc. în context. în plus. Iata un exemplu: Toate au început cu recentul incident produs pe teritoriul Uzbekistanului. nu încarcati fraza cu subordonate. e la suprafata). multe cuvinte inutile. Încheierea A venit si momentul formularii unor concluzii si al încheierii articolului. si cu mare atentie. este de mentiona t ca acest spatiu .2003). Cautati s a folositi în articolele dvs cuvinte cât mai simple. acesta a ales calea cea mai usoara. 24. Specialistii aflati la început de cale (observatia îi vizeaza deopotriva pe savanti si pe ziaristi. Astfel subliniati importanta . ci seamana mai curând cu un bolovan colturos de pi atra. Ce actiuni pot întreprinde adeptii ideii de creare a statului independent Uigurstan? Ele sunt urmatoarele: în primul rând. Împotriva lor au fost aplicate arme de foc: ca rezultat. Fr azele încarcate (a câte 20-30 de cuvinte). al Internetului. în acelasi timp fac textul greoi. vide de semnificatie.mijloacele de lupta. afirma granicerii. Nu e un text cursiv si limpede.

Va prezentam unul din ele în rândurile ce urmeaza. Este vorba de finalul articolului. Finalul le va conferi coerenta. în momentul când se sting acordurile finale. veti vedea ca si el se aseamana foarte mult cu cel al piramidei. istorii) Teme secundare. pe care îl vom examina mai târziu. unde în pasajele fina le se revine în mod obligatoriu la tema de la început. deoarece aici exista întotdeauna riscul de a esua în banal si în trivialitate. daca vom trai. În baza cronologiei. împartiti materialul în sub-teme pe care le analizati pe rând. 112 Manual de jurnalism Lied rezumativ Explicatii suplimentare la lied (fapte. B. O solutie la fel de buna ar fi sa încheiati articolul printr -o întrebare. Exista însa si alte mod uri de construire a textului. Este o sansa pe care nu o vom rata. jurnalistii. Variante de structurare a articolelor Structurarea în baza principiului piramidei este valabila atât la scrierea stirilor. formula cea mai uzata din toate câte exista! Caci. în mintea cititorului trebuie sa ramâna gândul-cheie. Este o structura foarte eficienta. Dupa ce ati scris liedul. si care l-ar face pe cititor sa mediteze îndelung la cele citite. Este un procedeu la care se va rec urge cu maxima prudenta. probabil. a evenimentului ce ilustreaza liedul) Preistoria evenimentului anuntat în lied Alte variante posibile de structurare a materialului A. Un ci tat expresiv. Aceasta este totusi modificata: altele sun t accentele. . cât si a unor articole lungi . citate. La o anali za mai atenta. Este. punând accentul pe ceea ce considerati ca est e esential. alta este interpretarea. materialul este prezentat în ordinea în care s-a de sfasurat evenimentul. vom ve dea oricum ce va fi. Evitati sa încheiati un articol cu sentinte de tipul: Vom trai sau vom vedea! . complementare O explicatie a liedului (va cuprinde un citat sau descrierea incidentului. Aceasta varianta de structurare implica un al treilea element a l textului. Important este însa ca. persistând în atmosfera. Ca serial sau episod. Când va pune ziarul sau revista deoparte. exemple. O structura similara o au compozitiile jazzistice. în mintea ascultatorului ramâne acest laitmotiv. Dupa lied. E tocmai ceea ce urmarim si noi. O întrebare ca si cum atârnând în aer . original. colaterale. de neuitat. constituind cheia de bo lta a întregului text.celor spuse chiar din capul locului. indiferent de ce a scris sau nu a scris ziaristul în textul sau. cazuri. O alta solutie ar fi sa finalizati textul cu un citat. impresia principala pe care ati v rut sa i-o transmiteti. Încheierea unui text reprezinta ultima noastra posibilitate de a impresiona citito rul.

într-o asezare în departata de lume. cum se încadreaza acestea în text? ? În ce locuri ale textului si în ce mod vezi introduce alineate ce se echilibreaza reciproc: învinuire-dezmintire. Înainte de a structura un articol. Firul naratiunii de deapana pornind de la imagini si culori spre f apte. obtinem un text ce ar e un final cu surpriza .sa le aflati oricum un loc în textura articolului. neanalitice. diagrame. În baza efectului de suspans. . tema dupa care va veti calauzi? Altfe l zis. complementare. Este o varianta de structurare folosita mai rar. spectaculoase. si invers. zigzagata. teza-antiteza etc. în jurnalismul de actualitati sau în cel analitic. informatia mai importanta fiind data mai aproape de începutul articolului. daca unele elemente nu se încadreaza în aceasta tema: .net. de opinii si judecati apartinând autorului sau de digr esiuni. Schema o regasim în tablita de mai jos. urmând o desfasurare serpuitoare. tabele. despre ce veti scrie în articol? ? Este necesar. fiind potrivita în cazul unor evenimente cu desfasurari complicate. evident. Principiul nu are aplicabilitate. Principiul este analizat adecvat pe pagina web a Institutului pentru reflectarea razboiului si a pacii www. Ziaristul reda cele ce s-au întâmplat. sa le omiteti? Tehnicile scrisului 113 ? Ce citate se potrivesc mai bine la expunerea materiei. unde materialul strict factologic este completat si îmbogatit de emotii si de imag ini surprinse în viata cea de toate zilele. Adeseori structurarea unui articol este mult facilitata prin folo sirea unor desene. În general. încercati s-o il ustrati prin diagrame. IWPR recomanda ca un articol sa înceapa si sa se termine cu o culoare . ar fi bine sa gasiti raspunsuri la aceste întrebari: ? Care va fi tema principala a naratiunii. însa consecintele si efectele pe care le-a avut evenimentul vor fi comunicate abia în ultimul alineat. un punct de vedere . Principiul zigzagului Structura unui articol poate fi conceputa si ca o succesiune de fapte si de culor i .un alt punct de vedere diametral opus. Principiul zigzagului poate fi utilizat si la scrierea unor schite-port ret (pe care le vom examina în alt capitol). Prin rasturnarea piramidei. si la scrierea acestor articole poate fi utilizat principiul piramidei.? ? Poate fi reprezentat grafic aceasta materie? Daca e complicata.iwpr. Autorii propun o schema dupa care urmeaza sa fie scrise aceste texte.sa scrieti în baza lor un articol aparte. Acesta va vedea cu ochii mintii un peisaj sau o persoana care va si mboliza . dupa ca re urmeaza momente secundare. adica pentru structurarea unor articole g en note de calatorie sau care arata viata într-un sat sau orasel provincial. Alineatul final sau cele câteva alineate de la sfârsitul textului se vor întipari adânc în mintea cititorului. Este bun însa pentru features. a articolelor gen o zi din viata si a altor texte lungi .C.

într-un fel. în minte îi va veni în primu rând acea imagine simbolica.însasi tema întregului articol. un procedeu mnemotehnic. pest e un timp. Daca. anunta iesirea în scena a unui nou personaj sau îl plaseaza pe cel vechi într-o noua situatie O introducere-povestire: o istorie umana ce anunta si reflecta problema Culori Culori Fapte Fapte P i r a m i d a Texte pentru analiza Exemplul 1 Acest articol. Indicatorul de la marginea soselei arata ca locul cunoscut sub numele Zona teritor iul cu raza de . este luat d in siteul Institutului pentru reflectarea razboiului si a pacii (IWPR)17. Principiul zigzagului CULORI FAPTE O istorie finala care sa lase în mintea cititorului o imagine de neuitat Faptele de baza: informatia principala. Este. Articolul este s emnat de Anastasia Dorofeeva si Aleksandra Kozlovskaia. studente la facultatea de jurnali sm a Universitatii de stat din Belarus. unde distribuie posta. 114 Manual de jurnalism Structura articolului. imagine care va activa apoi faptele concrete si datele sta tistice cuprinse în text. îl vei întreba pe cititor ce a citit în acel articol. aici se dau statistici si sunt citati experti Domeniul culorilor secundare: ele pun în lumina alte fatete ale problemei. Drumu l e pustiu. care plaseaza problema în context si o abordeaza dintr-un anumit racursiu Domeniul faptelor secundare: fapte revelatorii care sa dezvaluie continutul culorilor secundare. alaturi alearga câinele ei. Viata lânga Zona Natalia Leonenko merge la serviciu cu bicicleta. Natalia stie ca nu va întâlni pe nimeni pe drumul spre Savici si Dvor Savici. prin care ilustram aplicarea principiului zigzagului. Este prima lor experienta în genul features. doua sate din sudul Belarusului.

Luati aminte la modul în care. Cu toate acestea. Aerul tare. O zapada de un alb pur a troienit izbele si ulitele. au trecut câtiva ani si oamenii au prins a se întoarce pe la casel e lor. în care accesul este interzis. n-am avut încotro.net/index. parca te-ar îndemna sa-i încerci prospetimea. A fost reluata furnizarea de energie elec trica. sa încerci a respira cu mai multa precautie. din cel de al doilea (unde este folosit un cuvânt cu o teribila încarcatura semantica si afectiva Cernobîl). desi li s-a permis sa revina la vetrele lor. nesiliti de nimeni. Urmatorul alineat ne transfera însa din domeniul emotiilor în cel al faptelor. Ce era de facut cu ei? Le-am venit în ajutor. În baza unei expertize facute de Institut ul de radiologie Aleksandrov din Mensk. sunt sufici ente. îndata dupa catastrofa de la CAEC. Îti arunci însa privirea la casele parasite. satul a fost asigurat cu transport. dintre care 16 sunt copii. cu 200 de gospodarii. La m ijlocul anilor 90. datorita primei propozitii din alineat. Sa revenim acum la satul si la postarita noastra Natalia trece pe la Rezervatia radiologica de stat din Polesia. cu geamurile sparte si cu acoperisurile prabusite. a acoperit vârfurile înalte ale pinilor din padurea din preajma. pusa în legatura cu oroarea banuita. http://www. Case aproape darâmate. . ne este prezentat eroul si cadrul în care acesta se misca. E o liniste neobisnuita. Au facut un demers catre presedintele Lukasenko. improprie pentru locuit si activitati umane. Terenul a fost dezactivat. Urmatoarele alineate ne duc iarasi în domeniul faptelor.html Tehnicile scrisului 115 Imaginea satului devine clara. Iata un model de introducere-povestire: abordând direct tema. care este o part e a teritoriului contaminat . Savici a fost odinioara un sat mare si frumos.spun colaboratorii de la Directia pentru problemele lichidarii con secintelor catastrofei de la Cernobîl. toata populatia de aici a fost evacuata. Paralelismul idila-oroare este pastrat ca laitmotiv. În 1986. Stim despre el lucrul cel mai important ca a avut 200 de gospodarii si ca majoritatea caselor au fost parasite de stapânii lor. teritoriul a fost declarat zona periculoasa. însa satul nu e pustiu de tot.30 de kilometri. de tara. E liniste. Savici are 97 de locuitori. din trei case doua sunt parasite. Totusi. Aceste trei alineate. solicitându-i sa le legalizeze situatia. desi nivelul de radiatie e înca înalt. din primul alineat. problema fiind pusa în cont ext. cu factologie si cu declaratii ale expertilor.pl?development/modules/training modulesmain. se face trecerea de la emotii la fapte. Savici a fost recunoscut oficial ca locuibil. servicii medicale si postale. si doar atât destul ca. 17. când s-a topit reactorul atomic. pe un ton impartial. Oamenii au revenit de bunavoie. Idila rustica. din jurul reactoarelor Centralei a tomoelectrice de la Cernobîl e la numai 15 kilometri departare.iwpr. raionul nu a deveni t mai putin contaminat . instinctiv. tinând cititorul în încordare. capteaza repede atentia cititorului. Potrivit datelor din luna ianuarie 2001. sa-l tragi pâna în adâncul pieptului. Dupa care urmeaza o reîntoarcere în domeniul culorilor pure . desi cadrul initial al naratiunii este mentinut. Astazi.

Si suntem sanatosi. Proximitatea acestui sat de zona Cernobîlului naste o groaza de zvonuri. Tot mai multi copii acuza indispozitie. spunând ca toate-s brasoave. în pofida hotarârilor care afirma ca acest loc este bun pentru viata. care se învioreaza la vederea postaritei. slava Domnului. Majoritatea sunt oameni în vârsta. O sa-i aduca! Asa cum au adus azi pâine la magazin! . simptome pe care multi le pun în legat ura cu catastrofa de la Cernobîl. nici scoala. Masinile de deszapezire n-au ajuns înca pe ai ci. înainte de înfiintarea de semanaturi. Am tre i: cel mai mare . la batrânete. nu se mai lucreaza. Unii vânatorii povestesc ca au întâlnit în padure un mistret de talia unui om. satului i-a fost repartizat un medic care acorda asistenta necesara. nici în padure nu-i nici zare de radiatie. Cum o sa-i transporte pe elevi pâna acasa? . îl linistesc ceilalti. Sunt verificate si terenurile. În colhozuri. E o evidenta. Aceste alineate pline de pitoresc pregatesc cititorul pentru o noua revenire la domeniul faptelor. O femeie îmi zice: Ra diatie? N-ai ce te teme de ea! Radiatie e peste tot! . care sunt acum. Natalia de la Dvor Savici îmi marturiseste ca copiii ei sunt foarte bolnavi. proble mele ramân... spune un satean. În fiece zi un autobuz îi duce la scoala din oraselul Racovici. Strângem poame si ciuperci. gospo daria Suntem batrâni. slava Celui de sus! Mai traim! Si iarasi o turnura de la emotii si sentimente spre fapte: Cele mai multe probleme le au cei cincisprezece copii din sat. Avem doar radiologul nostru. altii ca au vazut un elan cu doua capete. Urmeaza un nou zigzag catre satul Savici si locuitorii sai eroii acestei naratiu ni. Asa se si întâmpla. Care mistreti?.si unde se fac cercetari stiintifice. Vin echi pe medicale speciale. bem lapte. Sunt si din cei care îsi râd în barba. care spuneau ca gata. Carnea si legumele cultivate aici sunt testate permanent. nu mai avem atâtea zile. Zic ca sunt prea vechi în zile pentru a-si muta cuiburile. ca nici în sat. Vremea e proasta. mult mai personale. care are patru copii de scoa la. Savici nu are nic i gradinita. 116 Manual de jurnalism Ne-au evacuat. Potrivit datelor Centrului republican de radiopatologie. situat la 18 kilometri departare. de fapt. aici e sfârsitul Belarusului! Dar. dintre ce le mai incredibile. Sanatatea populatiei se afla sub supravegherea permanenta a doctorilor. anemie. Urmeaza iarasi emotiile. a umblat cu dozimetrul si a facut masurari peste tot . pastem vite. Ruleaza pe lânga niste localnici. Pericolul de iradiere este privit de multi sateni cu stoicism. în conformitate cu planul autorului. Când centrala a explodat. copiii nascuti dupa anu l 1986 fac parte din grupul de risc sporit în ce priveste contractarea unor maladii cu transmitere gene tica. drumul e troienit. si pe la ocolul silvic local. Totusi. aici ne este casa. îsi face griji Nikolai. . însa peste doi ani ne-am întors înapoi. au fost pe aici mil itari. n-am za cut prin spitale de când ne stim. Oricum.

economia Kazahstanului nu va mai beneficia de injectiile financiare p rovenite din vânzarea petrolului. al doilea 11. la un control al radiatiei. Cu toate acestea. I-au examinat si pe ai mei si au ra mas uimiti. era o solutie rezonabila: tara trebuia scoasa din prapastie. Mai înainte nu aveam probleme deosebite cu ei. ne vorbeste postarita. te mai duci cu copilasii la padure. Mi-au spus ca sunt foarte iradiati . vor fi secatuite în doar 22 de ani. potrivit calculelor economistilor. Nu au. Ne-a marturisit ca odata. e cazul sa revenim la realitate chiar astazi si sa identificam ocupatii mai sigure decât vânzarea resurselor naturale. iar cele strânse chiar lânga satul lor erau contaminate. Natalia nu are de gând sa plece din Dvor Savici. Am f ost nevoiti sa-l ducem la Jlobin . banii adunati în Fondul national sunt suficienti pentru doi-trei ani de viata relativ prospera. celelalte sectoare ale economiei ajungând treptat în de clin. Natalia se întoarce acasa urmând aceeasi cale. În încheiere. Cunoastem l ocuri curate . P artea proasta e ca aceasta a constituit unica preocupare. Exemplul 2 Cum sa recladim Kazahstanul Ca sa nu ajungem la sapa de lemn Revista Economist scria. Alti sateni gânde sc la fel. Pâna în acest moment. Problemele de sanatate au aparut îndeosebi vara trecuta. si o fiica de 8 ani. poamele culese din zona ev acuata s-au dovedit a fi curate. când în jurul satului ardeau padurile si turbariile. ca rezervele de petro l kazahe. într-un numar din vara anului trecut. În conditiile crizei economice. întâlneste autobuz l ce aduce copiii de la scoala. însotita de câinele ce da vesel din coada. Tehnicile scrisului 117 Asadar. Amurgeste. a copiilor ei si a dificultatilor cotidiene cu care se con frunta locuind în aceasta zona calamitata. Pentru cititori. în mintea cititorilor se fixeaza o imagine pregnanta a acestor oameni. daca tinem cont de ritmurile cu care sunt exploatate.are 15 ani. viata merge înainte. Natalia îi personifica pe toti traitorii din Zona . Nu mai putea respira. efectul economic rapid si profitul imediat fiind garantate. dupa poame si dupa mure. Pri n urmare. îndeosebi a postaritei. nu luam delaolalta. ai masa. S-au nascut toti dupa avaria de l a Cernobîl. În pofida acestei stari de incertitudine. Ce va urma? Cât timp vor ajunge tarii banii încasati din vânzarea aurului negru? Deoca mdata. Desigur. sa-i examineze si sa le masoare gra dul de iradiere. accentul se punea pe atragerea de investi tori în industria de extractie a petrolului si a gazelor. ca e bolnav de inima. Tara s-a obisnuit sa consume fara a produce nimic în schimb. Feciorului i-a fost foarte greu. ne uitam ce strângem. De unde vom începe? . deja într-o perspectiva apropiata. Doctorii au spus ca copiii sunt tare bolnavi. de fapt. dar acum se plâng ba ca-i doare inima. În drum. La tara e mai usor: ai casa. Vara. unde se duce. îsi aminteste Natalia. ba stomacul Îmi zice ca în sat au venit doctori de la Mensk.

5-7 directii. reprezentând atât marele business. nimeni nu lanseaza apeluri de a abandona afaceri care merg. pentru a îmbratisa altele. multi se întreaba cu mirare cum de a ajuns aceasta directie tocmai în a doua etapa. cel putin . acest sprijin multilateral a si fost promis. Publicati întreaga lista! Este de remarcat ca în lista întocmita în cea de a doua etapa a studiului (care. profitabile . totodata. realiz at în anul trecut de un grup de specialisti de la Centrul de studii analitice în domeniul marketingului. Sa vorbim mai bine despre perspectivele reale. Ce folos au oamenii de afaceri din aceste calcule? Unul direct. cercetatorilor revenindu-le o imensa responsabilitat e. [ ] Nu a fost o alegere usoara. în aceasta problema. o afacere profitabila Expertii au optat pentru industria turismului. productia materialelor de constructie. Pentru început au selecta t 150 de directii. cum ar fi transporturile. o recomandare pentru guvern: daca vreti ca statul sa nu mai depinda de sonda de titei. care nu este una infailibila. De altminteri. batuta în cuie. hoteluri . dezvoltarea tehnologiilor biol ogice reprezinta o directie strategica si. Rezultatele studiului sunt. fiindca au perspective mai mari. Si doar într-un e vorba de cel al biotehnologiilor. [ ] Ospitalitatea. cât si businessul mic. ne putem sprijini pe rezultatele unui temeinic studiu. accesul l a aceasta mult râvnita lista e echivalent cu un bilet de intrare în viitorul luminos (si asigurat!). daca a ajunge din urma si a întrece tarile dezvoltat e este cu neputinta. din care au ales 23. acordati tot sprijinul anume acestor ramuri. Luând aceasta ramura ca exemplu. va am intim. În plus. caci pentru miile de oameni de afaceri kazahi. singur domeniu rezultatele se lasa asteptate Ce-i drept.Sa uitam însa de cele triste. în cele din urma. cu cele mai mari perspective. Kazahstanul trebuie sa înceapa a lucra în acest domeniu. viata însasi va interveni în aceasta lista. moderne. ei considera ca vor testa justetea metodei lor. industria texti la. E o recomandare facuta primilor cinci lideri în domeniul afacerilor: aici puteti si e necesar sa va investiti bani i. A cestia au analizat amanuntit situatia si perspectivele mai multor ramuri industriale. ca domeniu în care sa fie implement at proiectul-pilot. ca sa ramâna. expertii în marketing au considerat ca. Este de înteles ca productia materialelor de constructie are perspectiva boomul din con structii determina acest lucru. fitotehnia. cuprinde 23 de ramuri) sunt incluse domeniile de afaceri în care investitiile se recupereaz a rapid. Cu toate acestea. Ramurile în care investitiile a u un efect economic mai lent sunt mai putine: industria farmaceutica si cea chimica. Desigur. Se admite ca afluxul de turisti straini în tara va da un imbold dezvoltarii infras tructurii (cel putin în alte tari s-a întâmplat anume asa): vor fi construite sosele noi. Cu atât mai mult cu cât. Însa e problematic daca se va gasi vreun businessman kazah care sa ri ste sa investeasca într-o ramura ce necesita angajarea unor cadre stiintifice si crearea unor laboratoare în zestrate cu aparatele si utilajele cele mai performante. dupa cum se vede.

Cum se încheie articolul? Are acesta un final? 6. dar si de dezavantaje. Aigherim Mekiseva. E posibil. precum si teritoriul imens. Cum este conceputa introducerea? 5. 07. multe locuri noi de munca.01. situatia se va rasfrânge în mare masura si asupra Kazahstanului. Pâna de curând. Despre ce este acest articol? Formulati pe scurt tema pe care o abordeaza. Exemplul 3 Un baietel de sase ani din New Orleans . ca mâine se vor ivi alte perspective si a tunci altele vor fi prioritatile. Fac ele textul mai expresiv? 2. [ ] Cam mic e statul. care necesita resurse umane considerabile. Faptul c a. de asemenea.si restaurante. unde bratele de munca sunt mai ieftine. Larisa Uvalieva. oricât ar parea de banal ceea ce spun. Daca la frontierele noastre vor fi conflicte. nici investitiile nu vor fi atât de mari (sa fi fost ales turismul domeniu pentru experiment tocmai din acest motiv?). inclusiv turismul ecologic si cel extrem. Kazahstanul are o serie de avantaje. cu atât e mai bine mai multe impresii. pentru acestea. procedura de eliberare a vizelor pentru cetatenii mai multor tari a fost simplificata. care vin pe termene de 10-20 de ani. mai multa adrenalina! Astfel. Gasiti cliseele din acest articol. Forta de munca devi ne tot mai scumpa. Ce structura a fost utilizata la conceperea articolului? 4. va fi creata o industrie a distractiilor si. Nivelul riscului de investire în tara este determinat de nivelul riscurilor din într eaga regiune a Asiei Centrale. Mai exista în aceste estimari si doua pietre de poticnire vizând geopolitica si politi ca interna. Daca dorim sa prezentam un interes pentru invest itori. este în realitate un avantaj. iar businessul. desfasoara cu mare prudenta activitati în statele nedemocratice. Va fi necesar. Marii investit ori. trebuie sa fim o tara stabila si democratica. Datorita situarii sale geopolitice. se retrage în tarile înve cinate. Astazi. Avem vecini instabili.2005 Întrebari: 1. cu cât e mai proasta infrastruc tura. totodata. ziarul Karavan (Kazahstan). De altfel. adica un pamânt necunoscut. Kazahstanul este o terra incognita. Un avantaj este asezarea sa geografica între Est si Vest. sprijinul statului. Kazahstanul figura în lista tarilor pentru care era foarte greu de obtinut o viza. Specialistii 118 Manual de jurnalism estimeaza ca în tara noastra exista premise pentru dezvoltarea mai multor tipuri d e turism. 3. Un dezavantaj îl reprezinta frontierele sale transparente si cresterea nivelului de trai. deoarece este mai usor sa-ti faci o reputatie pornind de la zero decât sa repari o reputati e compromisa. prin urmare. problema exista. cu toate acestea. pentru lumea din afara. Evaluati articolul în baza unei scale de cinci puncte. Proiectul kloster pe care l-au elaborat nu e decât un plan de lucru pentru ziua de mâine. n-ai unde-ti lua elan! Ultimul lucru pe care l-au dorit specialistii în marketing a fost sa-si asume rolu l de profeti si de purtatori de adevar în ultima instanta.

cei care se aflau în cladire împreuna cu copiii au prins a aplauda. Tata e înalt. deja noapte fiind. parintii sinistrati au anuntat disparitia a 220 de copii. Derinel . A mai indicat adresa. cu totul neobisnuit. Sunt copii curati si sanatosi. totusi istoria acestor sapte copii. Saptamâna trecuta. Auzind apelul. stiind ca parintii acestora fie si-au pierdut viata. iar mama e mica de stat.si-a asumat grija pentru sase gâgâlici În haosul ce domnea pe strazile din New Orleans. a spus el. la statul major al operatiunii de salvare. A fost o descoperire ce mi-a dat fiori . de sinistrati: un pici de sase ani mergea pe strada ducând în brate un p runc de cinci luni. doctorii au încerc at sa afle de la copii cum îi cheama. Mai târziu. a spus el. spune Mike Kenner. spune Pat Coveny. desi cre dem ca aceasta cifra va fi mult mai mare . purtato r de cuvânt la Departamentul asistenta sociala din statul Louisiana. [ ] . numarul de telefon si scoa la primara la care învata. Câteodata copilasii se ratacesc. se întâmpla uneori sa-i pierd. Copiii se tineau de mâini. împingea un carucior în care era fratiorul ei de 14 luni. iar ceilalti doi copii. Abia mai târziu am realizat ca asemenea cautari se fac pe întregul teritoriu al statu lui. de numai trei ani. i-a cutremurat. Trei copii aveau câte doi anisori. La statul major al salvatorilor Dimonte a comunicat informatia despre familia sa . E destul sa nu iei seama de ei o singura clipa si i-ai si prapadit . [ ] Revin mereu cu gândul la una si aceeasi întrebare: cum s-a întâmplat ca un baietel de sas e ani sa-si asume grija pentru sase gâgâlici? Pentru moment. membru al echipei de medici-salvatori din Houston. j oi. Micutul de cinci luni e fratele meu. iar o copilita cu cosit e. nu puteai sa nu remarci acest gru p. Când aceas ta femeie a fost contactata telefonic. marturiseste ea. s-a vazut însa ca ea cauta alti copii. Când aveam copii mici. Cu ceilalti trei copilasi locuim împreuna în acelasi bloc. [ ] Transportarea acestor copii a fost cel mai dificil lucru pe care l-am facut vreod ata. salvatorii au avut prilejul sa asculte mii de povesti spuse de oamenii ce au suferit în urma stihiei. care au fost adusi. parveni o veste ce dadea sperante: o femeie dintr-u n lagar pentru sinistrati din orasul Tibodo. v icedirectorul Departamentului sanatatii din Louisiana. zice Sharon Howard. în centrul pentru refugiati din New Orleans. de aceea comunicatele despre copi ii pierduti la New Orleans mi se par credibile. îmi sunt verisori. Tehnicile scrisului 119 Baietelul de sase ani spuse salvatorilor cum îl cheama: Dimonte Love. situat la 45 de mile vest de New Orleans. cauta sa pte copii. inclusiv sugarul care era cu Joyce Miller. unul era în scutece. Alaturi paseau alti cinci copilasi si se vedea de la o posta ca piciul este lide rul. marturiseste Nanette White. Tairic si Zoria. În orasul Baton Rouge. fie i-au lasat de izbeliste . functionar la Centrul national pent ru problemele copiilor pierduti. frate si sora.

Fetita arata atunci cu degetul la fotografie si exclama: Gabby! . c opiii au fost dusi la Texas. Duminica. Sâmbata seara mama lui Dimonte a fost gasita: se afla în lagarul din San Antonio. Tairic. de 26 de ani. Era un moment cu adevarat dramatic. Adrian Love. cu un avion al unei companii aeriene locale. Dimonte i-a dat pedagogului Derrick Robertson. Însa în acea zi nefasta familia era într-o situatie dispe rata. la Baton Rouge. si alte amanunte: Ma ma plângea când au luat-o în elicopter. a vazut fotogra fiile copiilor sai pe pagina web a Centrului national pentru problemele copiilor pierduti. laptele lipsea. O fetita de doi ani din acest grup se încapatânase si refuza sa-si spuna numele pâna în momentul când un lucrator a fotografiat-o cu o camera cu comanda numerica si i-a aratat ima ginea. Pedagogul Derrick Robertson considera ca este putin probabil ca acestor micuti s a le ramâna în minte toate necazurile si peripetiile prin care au trecut: evacuarea cu elicopterul. fiind prinsa ca într-o capcana în apartamentul de la bloc. caruia îi spusesera Gi era. la mamele lor. Copiii au fost transportati la aeroport si îmbarcati într-un avion ce zbura spre San Antonio. promitând ca vor reveni peste 2 5 de minute sa-i ia si pe parinti. Zoria Love si fratiorul acestora. Catherine Williams. Elicopterul n-a mai venit. iar parintii au fost evacuati în Texas. pilotii le-au spus ca pot lua la bord doar copiii. a rsita pe care au suportat-o si miasmele orasului inundat. Pe fetita care strigase Gabby! o chema Gabriel Alexander. spune Adrian Law. [ ] I-am dat de lânga mine. De aceea au decis sa se evacueze cu elicop terul. iar eu i-am promis ca o sa am grija de fratiorul meu . Li ivud Moor jr. Baietelul. Când salvatorii l-au chemat. 120 Manual de jurnalism Un moment dramatic Apele se mentineau la acelasi nivel si familia a stat patru zile fara electricit ate si fara apa. cautând sa af le cât mai multe despre copii. fiindca mi-as da si viata pentru copiii mei . Abia peste câteva zile au aflat unde le sunt copiii. Precum . de fapt. i-a spus sotiei sa-i urc e pe copii în aparatul de zbor. la ora 15. Contactata la telefon. Când a venit elicopterul. din New Orleans. Un baietel purta un maiou pe c are era imprimata litera G . nu e dintre cele care îsi lasa copiii în voia cerului. asistentii sociali si-au luat ramas-bun de la micuti. zicându-i Gi .În urmatoarele doua zile angajatii Centrului au facut-o pe detectivii. tatal. copilul a raspuns la nume. orasul unde se aflau parintii lor. de 27 de ani. Darinel Love. împr euna cu mamele celorlalti cinci copii. Duminica. 48 de ani.00. Copilasul avea nevoie de lapte. Cred ca îsi vor aminti doar ca au supravietuit uraganulu i Katrina . Copiii au fost transportati într-un oras apropiat. Îi c unosteau de acum dupa nume: Dimonte Love. doamna Williams a declarat ca este o mama grijulie.

1 1. arat a ca în tactica rebelilor ceceni a survenit o schimbare. Potrivit unor date ale statului major al Gruparii unite de trupe. 3. sunt distruse prin explozie. Transportoarele blindate îi urmeaza. alte 140 fiind ranite. Dupa ce schema a fost structurat acest articol? 2. Ce îi lipseste acestui textul? Ce ati mai adauga dvs? 4. Automobil ele si autobuzele de ruta care circula pe alaturi maresc viteza. însa si ea si-a pierdut viata dupa prima explozie. un autocamion KamAZ .09. înaintând prudent pe marginea drumur ilor. 2. Încercati sa aflati ce structura logica urmeaza acest articol si sa reamplasati al ineatele în conformitate cu aceasta. în medie. 4. 75 de morti. 06. a distrus opt case pe ambele parti ale strazii. 1. Femeile au fost oprite de garzile de corp ale lui Ahmad Kadîrov. Razboiul din Ceceni a continua. În Cecenia poti vedea la tot pasul genisti cu detectoare de mine în mâna. La 15 mai. 3. Câte surse au fost utilizate la scrierea articolului? Gasiti-le si categorisiti -le. . acum. inclusiv cl adirea administratiei si cea a sectiei locale a Serviciului Federal de Securitate (FSB). Ellen Barry The Los Angeles Times. la ora 10. Evaluati articolul în baza unei scale de cinci puncte. Începutul textului este dat însa fara schimbari. Evaluati articolul în baza unei scale de cinci puncte. seful administ ratiei proruse din Cecenia. puse la cale în ultimele trei zile de luptatori-kamikaze. Un razboi ce a devenit. însa nu se afla la locurile lor. Detonatorul brâului exploziv al celei de a doua femei nu a functionat. care potrivit specialistilor a avu t o putere echivalata cu explozia unei tone de trotil. Tehnicile scrisului 121 Explozii în Cecenia: razboiul continua Cele doua explozii.2005 Întrebari: 1. pentru a trece cât mai r epede pe tronsoanele unde lucreaza genistii. 10 automobile si care de lupta. gânditi-va daca articolul a fost bine structurat. Luni. în ur ma acestui act. fusesera ucise 16 persoane. inclusiv 20 de fugase. cel putin. Ce surse a folosit autorul? 5. Lucrari practice pe tema Tehnicile scrisului Lucrarea nr.si faptul ca peste tot au fost înconjurati cu dragoste . care circula pe ulita din centrul satului. Una din ele a declansat explozia imediat. Deflagratia. înt r-o saptamâna. În aceeasi perioad a. în Cecenia. Dupa ce le-ati reamplasat. În articolul ce urmeaza (pe care îl prezentam cu prescurtari) alineatele sunt num erotate. Martori oculari afir ma ca în cabina masinii erau doua femei si un barbat. Doua acte de terorism în trei zile si. 2. militarii din trupele de geniu au dezamorsat 100 de dispozitive de explodare. zice el. Observati cum se desfasoara naratiunea si daca este respectat principiul zigz agului. mult mai necrutator. a rupt bariera instalata si a explodat. caci o explozie se poate produce în orice clipa. mentinând o anumita distanta si avansând la fel de încet. 3. 12 mai.

în timp ce razboiul minelor constituie activitatea ilegala cea mai bine platita de sprijinitorii din afara . factori din ministerul rus de interne au lansat presupunerea ca cele doua femei-kamikaze care au detonat bomba se îndreptau spre tribuna unde se aflau conducatorii Ceceniei. Între timp. La 14 mai. 5. Reactia ce a urmat dupa cele întâmplate la Znamensk a fost cea dintotdeauna: auto ritatile ruse au declarat ca Aslan Mashadov. cel putin. bomba se umple cu bucati de metal. fortele separatiste unite sa înceapa actiuni de l upta efective. deja în luna iunie. dupa cum se pare. 122 Manual de jurnalism 11. pe de alta parte. m i-am zis. afirma el. care s-a produs în satul Znamensk. Mai târziu. 6. a fost astupata deja a doua zi. dotati cu mijloacele tehnice necesare . de a scoate cadavrele din ruinele caselor. am îngropat fugasa si asteptam sa treaca TAB-ul. liderii rebeli mizeaza. Malika Iusupova. Kostrovet explica aceasta tactica prin faptul ca în actiunile de lupta cu trupele ruse separatistii sufera pierderi mari. Daca eram în birou. Prin aceasta. considera aceasta ocupatie un fel de a-ti câstiga pâinea fara un prea mare efort. vad un genist ca a detectat bomba si a început s-o scoata din pamânt. loctiitorul comandantului Gruparii de trupe ruse. ia sa salt cu ea macar un soldatel! . 9. si mai devastatoare . 7. ma ucideau la sigur . 10. 13. functionara în administratia raionului Nadterecinîi cu centrul în Znamensk. sa se limiteze l a razboiul minelor si s-ar putea ca. nici oam enii din subordinea sa nu au nici o implicare. în urma deflagratiei si-au pierdut viata 59 de persoane. Pacat de fugasa. 12. Cân d colo. câtiva comandanti au primit ordine de a organiza în locu ri aglomerate acte teroriste de amploare. a instalat deja mai multe fugase. Fiind deprin s de mic cu primejdia. cautând în acelasi timp sa evite confr untarile directe cu fortele federale. a avut mare noroc. zice ea. povesteste Iliasov. situat într-un raion cu o populatie loiala Moscovei si fiind considerat unul dintre cel mai linistite din Cecenia. în principal. pe purtarea unui razboi al minelor . liderii separatisti spera sa pro voace proteste de masa ale populatiei pasnice. ar fi implicat în organizare a acestor actiuni. În opinia lui Iuri Kostrovet.4. Potrivit informatiei furnizate de statul major operativ pentru lichidar ea consecintelor actelor teroriste. Într-o zi. sarbatoarea religioasa din satul Ilishan-Iurt a fost întrerupta de o explozie. de 19 ani. presedintele cecen rebel. Colaboratorii Ministerului pentru situatii exceptionale. În momentul exploziei se afla în alta aripa a cladirii si a suferit doar rani usoare. Groapa imensa din centrul satului. în speranta de a salva vreun supravietuitor sau. Pentru a obtine o mai mare brizanta. rebelii ceceni nu intentioneaza. 8. au degajat terenul de darâmaturi. purtatorul de cuvânt al acestuia a declarat ca nici Mashadov. printre care 23 de femei si 12 copii. facuta de explozie. Potrivit lui Kostrovet. Abdurahman Iliasov. Începutul acestei saptamâni a fost marcat de o alta explozie. Uneor .

Timur ALIEV. Iliasov zice ca pentru instalarea unei fugase se plateste între 1000 de ruble si 100 de dolari. Vâneaza obiective precise foarte rar . a comuni cat unui reporter NI unul dintre angajatii militiei ecologice. a fost înregistrat înca un caz de poluare a râului Moscova în raio nul Mnevniki.i. Principiile de constr uctie a acestor mine sunt cele mai diferite. spec ialisti din diferite servicii municipale au lucrat la captarea unei pete de petrol. care a f ost observata pe apa înca de duminica. Pentru a fi detectata mai greu. iar pe apa se mai vedeau petele uleioase. Factori de la Directia de canalizare Mosvodostok au comunicat pentru Novîie Izvestia ( I ) ca nu au fost înregistrate deversari de produse petroliere în râul Moscova. Au o putere omorâtoare suficienta pentru a distruge un TAB. Tot aseara. de regula. aceasta se baga într-o alta caldare. aflat în zona lucrarilor de depoluare.ru. Semnalul de alarma a parvenit de la un localnic care. N u are nimeni grija sa spele strazile si toata murdaria se scurge în râu. de la militia ecologica si de la Ministerul resurs elor naturale al Federatiei Ruse. 2 Moscova e poluata cu benzina În ultimele doua luni în râul Moscova a fost deversata circa o tona de produse petroli ere Aseara. Nr. Se opereaza îndeosebi noaptea. E o consecinta a neglijentei . Dispozitivele de detonare sunt. în zona podului Krîlatsk si-au facut aparitia colaboratori de la Ministerul pentru situatii exceptionale. care au cercetat terenul. sef adjunct al sectiei de militie din raionul Oktiabrsk al capitalei Groznîi. multicolore. Petele acestea apar de obicei dupa ploi. ajunge o caldare obisnuita. spune Gorelov. care au spalat de pe strazile orasului resturi de produse petroliere. mai persista mirosul de benzina. fiind pus în garda de irizarile de pe suprafata apei si de mirosul de benzina. satul Znamensk IWPR. 15. Adeseori sunt folosite în acest scop proiectile de artileri e de 122 sau 155 mm. 16. Planteaza minele într-un noroc: cine va trece primul acela va si f i dinamitat. Aburan Ismailov. afirma ca rebelii instaleaza fugasele în locurile pe unde circula frecvent coloane militare. Daca explozia este eficienta. Ei afirma ca incidentul nu prezinta un pericol ec ologic. în bazinul râului Moscova din raionul Fili. În dimineata zilei de luni. Pescari din partea locului mi-au spus ca în acest loc râul Moscova este destul de cu . spune Aleksandr Gorelov. iesise sasi plimbe câinele. pentru a confectiona o fugasa. de masa plastica. suma creste de trei-patru ori. a declarat Ismailov agentiei de presa strana. 179. Pe la ora doua dupa-amiaza de pe suprafata apei fusesera strânse circa 50 de kilog rame de produse petroliere. comandant de pluton de cercetare de geniu. Serviciul de presa din Caucaz. Cu toate acestea. duminica seara. Spe cialistii de la Mosvodostok considera ca aceste irizari au drept cauza apele de scurgere. în apropiere de podul Krîlatsk. 15 mai 2003 Lucrarea nr. umpluta cu explozibil si cu piroane . artizanale. 14.

Reportajul Din acest capitol veti afla: ? Ce este reportajul ? Prin ce se deosebeste un reportaj de o stire ? Cum se scrie un reportaj: cele cinci rigori ale genului ? Câte ceva despre reportajul din sala de judecata Reportajul este o relatare. propu neti solutii de îmbunatatire a textului. carasi. Cazuri de poluare a râului Moscova sunt înregistrate permanent. Au fost po luati 700 de metri patrati de luciu de apa. cu care puteti începe un articol. la 11 iu lie. tocmai în descrierea un or întâmplari ce se desfasoara în fata ochilor reporterului sau ai altcuiva. este Parcul de autobuze din Fili. Culpa bil de poluare. Care este tema principala abordata în articol? 3. afirma ei. potrivit unei versiuni preliminare. La sfârsitul lunii iun ie si la începutul lunii iulie în râu a fost deversata aproape o tona de produse petroliere. ilogica. 4 Selectati articole lungi din presa din tara dvs. iar . 2. Viktoria GRIGORIADIS. analiza unor mostre de sol si au constatat în raionul Mnevniki mari deversari de substante poluante în râul Mosco va.rat. Este structurat bine acest articol? Redactati-l. Specialistii au depistat repede si sursa de poluare: e o subsectie apartinând Centralei termoelect rice nr. iar câteodata chiar si tipari. mai mult decât atât. o povestire despre un eveniment sau despre niste eve nimente la care ziaristul a fost martor. si aceasta definitie necesita completari si precizari . ochene. Analizati-le din punctul de veder e al structurarii lor.12 iulie 2005 Întrebari: 1. procuratura Districtului administrativ de vest a intentat o actiune penala în baza faptului constatat de poluare a râului Moscova în zona Portului de Vest. 16 de pe strada Demian Bednîi. Gasiti partile lor bune si cele mai putin reusite. Tehnicile scrisului 123 Pe de alta parte. La 30 iunie. în ultimii ani. Lucrarea nr. în majoritatea cazurilor. Altminteri r ezulta ca ceea ce relatezi din spusele altei persoane poate fi considerat ca stire. Redactati aceste articole. deoarece jurnalismul de actualitati consta. situatia ecologica a cunoscut o ameliorare. într-un comunicat al serviciului de presa al Ministerului resurs elor naturale se arata ca specialisti de la Agentia federala pentru resursele de apa au facut. Ce subiecte vor aborda aceste articole? Analizati introducerile pe c are le-ati scris. Ce surse au utilizat autorii? Gasiti-le si categorisiti-le. 3 Faceti câteva introduceri-descriere sau introduceri-povestire. Aleksandra HODONOVA. Lucrarea nr. Anna BALASOVA Ziarul Novîie Izvestia . Daca considerati ca au o structura nepotrivita. Lânga podul Krîlatsk se prind porcusori. Ca si în cazul altor genuri. obleti.

a devenit mai pregnanta dupa invent area telegrafului. masacre. act iuni militare etc. la structura ei piramidala. Reportajele. calamitati naturale. Informarea prompta. Ca efect. Rationame ntul sau este urmatorul. care au ocupat aceasta nisa. a pierdut doua zile pentru a aduce la redactie din oraselul francez Sedan un reportaj despre încercuirea si zdrobirea armatei franceze de catre trupel e germane. a descoperit c a celelalte ziare publicasera deja de doua zile rapoarte despre batalie. De-a lungul secolelor. facând astfel viata reala suportabila. Caci despre cele vazu te poti relata în cele mai diferite moduri. care are iluzia ca tocmai el a reusit sa evite un final violent si terifiant. solicita u n timp mai îndelungat pentru a fi scris. Batalia de la Sedan a constituit momentul crucial în razboiul franco-prus ac din 1870. Russell se grabea. Aceasta deosebire. John Carey. modalitatea ce i-a îngaduit sa creada în diferite forme ale vesniciei. Pentru a nu pierde timpul. de regula. iar înfrângerea Frantei în aceasta lupta a fost urmata de caderea celui de al do ilea Imperiu al lui Napoleon III. ajuns la Londra. accidente. reportajul ca gen nu si-a pierdut nici din atractivitate. furnizeaza cititorilor ca pe banda rulanta stiri si povestiri despre moartea alt or oameni. În anul 1870. William Howard Russell. Nu este însa asa. destul de rigid a. De-a lu ngul a câtorva secole. Din acest instrumentar face parte si genul reportajului. de a anunta primul noutatea a dat a cest rezultat. dorinta de a-i întrece pe concurenti. Cu toate acestea. crede ca reportajele contemporane substituie chiar religia. Istoria cunoaste acest caz antologic. În cazul reportajului nu exista. . Mai mult decât atât. Reporteri i acestora îsi transmisesera textele prin telegraf. Reportajul. îsi scr ia reportajul noptile. Dupa cum am vazut. este mai mare ca spatiu si mult mai liber ca forma. dezvoltarea jurnalismului a condus la formularea celor sase întreb ari la care urmeaza sa raspunda o stire. nici din valoare. alcatuitor si redactor al unei culegeri de reReportajul 125 portaje18. cititorul se simte mereu în situatia celui care a avut norocul si s-a sa lvat. religia a constituit reactia umanitatii în fata mortii. mai bine e sa scriem o stire. asa cum e practicat astazi.ceea ce ai vazut cu ochii proprii devine reportaj. report er la ziarul londonez Times . aceasta goana nebuna. Mare i-a fost însa uimirea si necazul când. dintre stire si reportaj. uzând de un întreg instrumentar pe care un ziarist profesionist trebuie sa-l posede. genul stirii a fost elaborat pâna în cel mai mic amanunt. Reportajele descriu de obicei moartea violenta în cele mai diferit e forme de manifestare a acesteia: omoruri. îsi urmeaza Carey gândul. Daca n e grabim.

sau ca o povestire despre locurile pe care le-a vizitat. ? Un reportaj nu numai relateaza despre evenimente. Dar un reportaj poate fi structurat si ca o descriere a probleme lor sesizate de reporter. moravurile locatarilor din aziluri si evenimentele tragice de pe Hodînka. ce rigori exista. ci si arata cum s-au întâmplat acestea. Un reportaj bun nu poate fi decât unul individual. o carte care e citita cu placere si astazi. când Hemingway îsi scria reportajele sal e din Europa. Caci un reportaj nu relateaza doar ce s-a întâmplat. Au fost editate sub f orma de carte. ce criterii vor fi respectate pentru a scrie un repor taj interesant? Vom încerca sa formulam aceste exigente pe care le implica genul sub forma unor deziderate. în care este descrisa o zi petrecu ta cu un primar. reportajul de tipul O zi cu . Ar fi foarte bine ca în reportaj sa fie indicat locul si timpul în care s-a consumat întâmplarea. London. Ed. pe de o parte. ? Evenimentul se întâmpla într-un loc si într-un timp concret. The Faber Book of Reportage. ci are o forma libera. Ceea ce conteaza este ingenuit atea si sinceritatea perceptiei. îndata dupa eveniment. Ceea ce îl deosebeste în primul rând de o stire este ca forma de concepere si de scrie re a reportajului este libera. ? Ziaristul trebuie sa fie martor la eveniment. reportajele sunt citite cu acelasi interes ca acum un secol. dupa cum am mentionat mai sus.Nu încape îndoiala ca aceste idei vulgarizeaza. cititorul afl a lucrurile . în epoca Internetului si a telefoniei satelitare. ci înfatiseaza evenim entialul. Pe de alta parte. Boston . transpare din aceste aprecieri dorinta de a conferi reportajului valente pe care nu le are. rezervându-i doar functia de a transmite noutati despre morti si despre suferinte. Mai mult decât atât. arata cum s-au întâmplat lucrurile. 1987. reportajele bune sunt pretuite la fel de mult ca în timpul primului razboi mondial. Cu alte cuvinte. Ghiliarovski a descris în pagin ile sale de reportaj râuletul Neglinka. Cunoasterea de catre ziarist a vietii secrete a marelui oras impresioneaza profund. Sa ne aminti m aici de celebrele reportaje ale lui Vladimir Ghiliarovski. Are gradul cel mai înalt de literaturitate. baile si tractirele Moscovei de odinioara. Se practica. 126 Manual de jurnalism Prima recomandare: ziaristul trebuie sa fie martor la eveniment Efectul prezentei confera textului autenticitate. Astazi. Faber and Faber. ca reportajul este prin excelenta genul prin care ju rnalismul se înrudeste cu literatura. cu un parlamentar. cu un însotitor de vagoane la metrou sau cu un po litist de proximitate. 18. în context. deoarece. 706 p. ? Generalizarile sunt contraindicate acestui gen. Este de remarcat. ? Reportajele se scriu. de regula. este un gen mult mai generos. de exemplu. În realitate. genul reportajului nu este unul rigid. Ei bine. genul reportajului. Evenimentele pot fi descrise respectându-se cronologia . John Carey.

cauta sa fie cât mai obie ctiv. Prin urmare. De ce? În primul rând. face reportajul veridic. Pe când în reportaj eu -l ziaristului constituie un element obligatoriu. reportajul va fi receptat ca text literar ce nareaza lucruri abstracte. poate. În caz contrar. Scriu însa ceea ce am vazut cu ochii mei si nu pretind la nimic mai mult . În plus. dimpotriva. De ce este necesar sa indicam în textul reportajului timpul si locul? Ziaristul ca re semneaza reportajul este o persoana particulara care s-a aflat într-un loc si într-un timp im portante din punct de vedere social. nuantata si pasionanta pentru ci . un ziarist are mai multe sanse decât un simplu muritor sa fie prezent la locul pro ducerii evenimentului tocmai în virtutea profesiei sale. detalii care sunt deosebit de importante pent ru acest gen. mai profesionist este reporterul. e bine sa scrieti textul îndata dupa eveniment. naratiunea devine proaspata. Si cu cât mai bun. a unui text ce nu încearca sa ascunda de cititor subiectivit atea autorului sau întelegerea lacunara a situatiei. Într-o stire nu este folosita persoana întâi singular. fiindca atunci când reportajul este scris îndata. la o anumita ora si într-un loc anumit Este foarte bine ca în reportaj sa fie indicat locul si timpul în care s-a produs ev enimentul. în textul ei obiectiv (sau care tinde spre obiectivitate) persoana jurnalistului ca si cum dispare. ea vizeaza nu numai reportajul. Tocmai acest element. Datorita lor. cu atât are mai multe sanse sa fie de fata acolo unde se întâmpla ceva. într-un loc unde ar treb ui sa fie doar niste trecatori întâmplatori si. Un reporter profesionist nimereste. nu exista. Reporterul ca si cum i-ar vorbi cititorului: Eu am fost la fata locului. ci si toate celelalte genuri. acesta oricum va fi pus într-un cadru temporal si spatial concret. Recomandarea a treia: reportajul se scrie îndata dupa consumarea evenimentului Aceasta exigenta este legata de mai multe aspecte ale artei jurnalistice. tocmai în acest punct rezida difere nta dintre un reportaj si o stire. fara nici o contingenta cu realitatea. la un moment dat. De altfel. unde autorul. în mintea reporterului m ai sunt vii detalii ale celor întâmplate.de la un om care a fost acolo si care are dreptul sa spuna: Am vazut totul cu ochii mei . în pofida unilateralitatii pe care i-o imprima. Cea de-a doua recomandare: un reportaj relateaza despre un eveniment care s-a produs într-o anumita zi. carora trebuie sa le spunem exact în ce cadru real s-a desfasurat evenimentul. Chiar daca nu este vorba de un eveniment concret. acest reportaj ar putea fi citit si peste câtiva ani si citito rilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a sti când si cum s-au întâmplat cele descrise . o ceata de gura-casca. Poate ca nu le-am v azut pe toate. De altmin teri. De fap t. Totusi un text scris sub forma unor marturii reportericesti capata curând aura une i naratiuni subiective. Orice subiect ati abo rda. cele comunicate de ziarist sunt importa nte pentru o multime de oameni.

mai trece un minut (acum Saira reia miscarea imposibila a mâinilor. când primar al Spitakului a devenit Suren Avetisian . 24. În primul exemplu. Daca acest reportaj nu ar fi fost scris îndata dupa întâlnirea cu eroii sai.08.. o a doua calitate a unui reportaj reusit ar fi utilizarea acestor citate . Miscarile se accelereaza. cititorului adevarul. este utila. multe ama nunte s-ar fi uitat. ce spune? Care va sa zica. prinzând-o în mâna stânga. creând totodata efectul prezentei.2002). iau adeseori aceste spuse de bune. o alta foaie de aluat. Ziaristii verzi. distrus de un seism devastator] nu depasea faza de întocmire a unor documente.G. mâinile iuti ale femeii închipuie un dans halucinant. Reportajul 127 Lipiile se coc chiar pe vatra. Astfel. saltând foaia urmatoare) si lipia gata e aruncata pe o pânza special pregatita. La care Saira îi raspunde pe loc: Auzi. a unor proiecte himerice de orase vechi si orase noi. b) Dupa cum am fost informati la Departamentul pentru relatii cu publicul al primariei din Spitak. femeia o ia în mâna stânga. Se face mai întâi un foc bun pâna se încinge vatra si Saira ( De fapt. numele meu adevarat e Samiram! ) se asaza la o masuta joasa. lânga vârful muntelui Aragat. ziaristul îsi asuma responsabilitatea sa comunice. Situatia aceasta a durat pâna în 1996. uitând sau nestiind de regula celor doua surse (vezi capitolul Scriem o stire ).. (Ziarul Aiot Ashar . I se pune pe masa un bot rotunjit de aluat. scr ierea reportajului îndata dupa eveniment ofera avantajul de a insera în el vorbele protagonistilor. Asadar. inserându-le în articolele lor drept adevar pur. în timp ce pe vatra se coace. care erau transmise dintr-un institut de proiectari în altul. Când foaia e destul de subtire. oamenii le povestesc ziaristilor despre ceea ce-i framânta. Armenia.. ai impresia ca ceea ce vezi nu e cu putinta. De obicei. Cum anume? Putem aduce o multime de exemple. spre sfârsit. Azniv ia apoi foaia gata si o pune atent pe vatra fierbinte. Aluatul prinde a se besica si a se strânge.aceasta activitate [de reconstructie a orasului Spitak. la început de cariera.aceasta activitate [de reconstructie a orasului Spitak.. citatele dau reportajului veridicitate. pe plai. în aceste cazuri. Peste un minut-doua. care ramâneau doar pe hârtie. Situatia aceasta a durat pâna în 1996. zice Pusur aratând spre Saira.. care erau transmise dintr-un institut de proiectari în altul. Amanunte care fac textul atât de expresiv! În fragmentul de mai sus au fost utilizate multe citate din vorbirea personajelor. În plus. Ia vezi-ma cât mi ti-s de chipes! .). Citarea. barbate. care ramâneau doar pe hârtie. încât. . întoarce foaia pe cealalta parte (în timp ce Saira întinde alta turta). distrus de un seism devastator] nu depasea faza de întocmire a unor documente. ca si descrierea circumstantelor în care au fost spuse. care nu inspi . care fac textul mai cursiv si mai aerat. când primar al Spitakului a devenit Suren Avetisian . Daca zice el asa. Textul pe care îl scrie este însa unul îndoielnic.. atunci eu îs David din Sasun (erou al eposului armean M. o salta iarasi. iese ca esti însurat cu o baba! Unde ti-s atunci nepotii?! . saltând-o în sus si prinzând-o cu dreapta într-o miscare circulara si. în numele sau. a unor proiecte himerice de orase vechi si orase noi. Iata un fragment dintr-un reportaj despre o familie de curzi care locuieste sus. Sa comparam: a) . besicându-se.titori. si tot asa. Asa faceau lipii femeile batrâne din Sasun . pe care ea îl întinde cu vergeaua . de o coordonare desavârsita. prin aceeasi miscare. despre problemele si neîntelegerile pe care le au.

Câtiva doctori locuiau însa în vecinatatea cladirii vechi. Însa cât ar câstiga articolul. destul de nou. este indicata direct sursa interesata sa faca primarului o imagine f avorabila. populata apr oape compact de armeni. iar în alt colt. ziaristul va îmbunatati sensibil calitatea articolului. Acestia. într-o cladire veche si umeda. Djavahk). desigur. improprii pentru o asemenea instituti e. acoperindu-se cu lozinci demagogice. dupa un paravan improvizat din cearsafuri. În mijlocul salii era instalata o soba. ci si înfatiseaza Este o rigoare a genului strâns legata de maiestria. implicit. Am trecut pragul saloanelo r cu bolnavi. nast ea o femeie. Sunteti ultima noastra speranta. ar fi vorba de o comanda electorala a primarului Suren Avetisian. într-adevar. Sunteti datori sa ne ajutati! strigau acestia. de talentul ziaristului. Sau s-ar putea ca el sa 128 Manual de jurnalism promoveze punctul de vedere al unei parti: în acest caz.ra încredere. daca scriam: La spitalul din lo calitate am fost întâmpinati de câtiva oameni. ag itati. Am scris. orasul principal din aceasta zona. amplasata la parter. Vorbirea directa face descrierea acestei scene mai expresiva si mai fireasca. În luna septembrie a anului 1999 am facut parte dintr-un g rup de ziaristi armeni si gruzini care a vizitat Djavaheti (sau în armeana. Djavaheti este o regiune îndepartata si. Autoritatile vor sa ne scoata din aceasta cladi re! . neglijata de autoritati. pe patul din colt murea de infarct un barb at de saptezeci de ani. întrucât aceasta (sursa) este subordonata conducerii primariei. despre cazul de la Ahalkalaki. un efort suplimentar. au hotarât sa-si rezolve proble ma în acest mod. dupa ce am cercetat lucrurile la fata locului. am constatat ca alta era problema. Afirmatiile sale par gratuite. Ei bine. Autoritatile au propus ca spitalul sa fie mutat într-un alt imobil. într-o încapere rece si nepriet enoasa. În cel de al doilea exemplu se arata cine a facut ac este declaratii. Cea de a patra recomandare: reportajul nu numai relateaza. nefiind sustinute de argumente. blocul cel nou fiind departe de casele lor. am intrat în sectia de reanimare. fraza pe care tocmai am scris-o reda destul de exact situatia de la ace l spital. în acel moment. desigur. Totusi. Spitalul era. cu cât ar fi fost mai bun. La spitalul din localitate am fost întâmpinati de câtiva oameni care protestau împotriva politicii an tiarmene a conducerii de la Tbilisi . care luase decizia de a muta spitalul dintr-o cladire buna si bine înzestrata în niste spatii neadaptate. Facând însa acest efort. Iata si un alt exemplu. Am ajuns la Ahalkalaki. o verificare a informatiei. Modul de abordare di n cel de-al doilea exemplu solicita. Sa e xaminam .

Vedeau oare acei oameni în agonie ochiul esesistului ce îi observa? Oricum. Ziaristul . de otel. Berlin . Acestea apreciaza. prin urmare. unde arestatii [ ] au ceva mai multe posibilitati de a comunica între ei. reprezentau niste constructii anoste. si aici e mult mai simplu sa asiguri izolarea detinutilor . [ ] Boxa reprezinta o încapere sumbra si jilava. si aceste zavoare. Reportajul a fost scris la 23 iul ie 1944 si este semnat de ziaristul britanic Alexander Werth19. Aici. Autorul nu ne of era în textul sau o imagine a acestui penitenciar. Si. autorul creeaza imagini. în care a murit aproape un milion si jumatate de oameni. pune pe articolele sale marca fabricii. mândru de marfa sa. 19. complete. puteau fi confundate cu un rând de garaje mici si confortabile. Încaperile din camera de gazare. de otel. care. Pentru a înfatisa. nu aude ce se întâmp la dincolo de zidurile închisorii.07. cititorul nu vede. Coridorul din corpu l al saselea este drept. Daca e sa ne referim la camerele pentru interogatorii si la boxe . Felul în care autorul înfatiseaza aceste usi ne face sa întelegem si sa simt im mult mai mult decât în cazul în care el ar fi relatat. Reportajul 129 Sa-l comparam cu un fragment dintr-un alt reportaj în care sunt descrise usile de la camerele de gazare din lagarul de concentrare pentru evrei de la Majdanek. fiecare având câte un zavor greu. nu ne arata chipuri de gardieni. Sunt contraindicate genului Reportajul ca gen nu are pretentia unei descrieri obiective. de detinuti. ochiul sau era bine protejat de o plasa de otel ce acopera ferestruica de la usa.. mentionam ca acestea se afla la parter. ba chiar si de a-i urmari pe lucratorii penitenciarului. care mai a poi vor fi utilizate în reportaj. de vreo 28 de metri patrati. daca aveau usile ceva mai largi si daca erau amplasate în alt loc. luminata de o ferestruica. acestuia nu avea de ce sa-i fie frica. Un coridoras uneste corpul al saselea de cel central.. Însa usile. cimentate. de a surprinde detaliile (de exemplu. Armenia. pur si simplu. Cladirea închisorii are sase corpuri. un asemenea nivel de maiestrie poate fi atins dezvoltându-ti mereu spirit ul de observatie. adica de a remarca ceea ce altii nu vad. Iata o mostra de text mort. numite Baie si deparazitare . Evident. asemeni fabricantului de seifuri sigure. nu înfatiseaza! Nu uitati acest lucru. marca producatorului acestor usi). (Ziarul Erkir . care. nu e neaparat sa apelati la prea multe e pitete. Si va mai dau un sfat. despre lagarul de la Majdanek. ceilalti arestati din încaperile de la etajele superioare oricum nu vor auzi nimic. facultatea de a avea ochi . daca în aceste încaperi arestatii ar fi torturati chiar în modul cel mai inuman. nici nu vor protesta.textul ce urmeaza.2002). câltos. Textul suscita interesul. constituit din sute de gaurele. Are un stil lânced. usile! Usi grele. facându-te sa-ti imaginezi grozaviile ce se petreceau di ncolo de usile metalice. Recomandarea a cincea: nu abuzati de generalizari. birocratic. fortând cititorul sa vada si aceste usi. În centrul usii e ferestruica un cerc cam de trei toli în diametru. producatorul acestor usi a aplicat în jurul ferestruicilor inscriptia Auert.

m. mai târziu o sa-l iau acasa. .relateaza doar ceea ce a vazut. Are grija statul de el. Boston.d. de ce foarte multi? Unde a auzit autorul articolului asemenea dec laratii ale unor parinti ipotetici? De ce este atât de sigur ca mamele uita de existenta copiilor carora le-au dat viata? Tot generalizând. Dar când un ziarist întinde coarda si generalizeaza. s. viata sa obisnuita. de oras provincial. calm. Oralitatii îi sunt proprii exagerarile. s. scriind: La Ahalkalaki au ramas doar 19. 130 Manual de jurnalism mortii si cei care îi înmormânteaza pe cei raposati . un locuitor dintr-un oras de provincie. ( Nezavisimaia gazeta . p. Pentru a evita asemenea situatii. cu abisul lor insondabil. ramânând însa întotdeauna ca si cum în afara lor. oricum nu am bani sa-l întretin..a.. Ed. asta are doar un baiat. care îi sileste pe parinti sa-si paraseasca copii i.. inadmisibile însa într-un text scris . poate spune asemenea lucru ri. desigur . iar fecioru-meu si-a pus în gând sa plece la ea. Iata înca un exemplu surprins în timpul deplasarilor mele la Ahalkalaki: Ne vezi. uite. Efectul e unul: cititorul pune la îndoiala afirmatiile ziaristului. scrisa de un scriitor german din secolul al XVII-lea. Despre orice eveniment Simplicissimus stie sa povesteasca cu intonatia plina de mirare a unui om naiv20. Faber and Faber. El este distant. numit de mine procedeul lui Simplicissimus. 1987. la casa de copii au ajuns pe mâini bune.m. Hans Jacob Grimmelshausen. înseamna om simplu. fara a se confunda cu personaj ele si pastrând asupra a celor ce se întâmpla o privire detasata si critica. pe toti trei. Realitatea este denaturata. 601. Dupa cum vedem. Am si eu o fata la Moscova. chiar si mamele uita de existenta copiilor lor bolnavi. A generaliza în baza unor informatii lacunare echivaleaza cu inducerea cititorului în eroare. Cu buna seama. atâta timp cât se afla aici. oamenii mai îngro asa culorile. Denumirea procedeului mi-a fost sugerata de t itlul unei carti Simplicius Simplicissimus . autorul a scapat din vedere tra gediile umane.d.2001). candid. Simplicissimus. aratând la cei doi amici ai sai. Eroul acestei carti nimereste în cele mai dif erite situatii. iar articolul nu mai est e citit pâna la capat. fara gând ascuns. Un om simplu. toate lucrurile trebuie sa-i f ie lamurite. John Carey. în traducere din latina. 6. procedeul Simplicissimus presupune ca ziaristul îsi asuma postura unuia care n-ar sti nimic. Aici au ramas numai mortii în morminte si noi sa-i îngropam pe cei morti .11. Asta are doua fete în Rusia. care l-a lasat si a plecat. îmi spune un barbat pe care l-am întâlnit lânga muzeul din Ahalkalaki. iar oamenii de acolo nu se ocupa doar de funerali i. deoarece Ahalkalaki îsi duce. Când stau de vorba cu ziaristii. Citat dupa The Faber Book of Reportage. el serveste cititorului o simpla o pinie ca fapt veridic.a. va recomand sa aplicati un procedeu. Iar generalizarea din exemplul ce urmeaza îl face pe cititor sa se îndoiasca: Foarte multi copii internati la orfelinat nu-si mai vad deloc parintii. Lon don.

În plus. Seama na cu o fila alba de hârtie o tabula rasa pe care va fi doar ceea ce se va scrie pe ea. trebuie sa retinem si faptul ca. Ziaristul are aici misiunea sa relateze. În reportaj autorul nu are dreptul sa emita opinii personale: el va relata doar ceea ce a vazut. 2000. Ca si în cazul altor genuri jurnalistice. de asemenea. astazi. Seria Sympozium . adept al ideii ca. acuzatul de terorism sau acuzatul de tâlharie . Reportajul 131 La scrierea unui reportaj din sala de judecata reporterul nu va uita nici pentru o clipa ca numai instanta este în drept sa stabileasca culpa celui acuzat si în nici un caz nu va numi persoana judecata hot sau violator . Pretul acestei verificari este. el poate fi tras la raspundere pentru defaimare. apare în fata surselor sale ca un prostut. ?. 20. ziaristul îsi exprima si punctul sau de vedere si. Ramân. p. Caci un cititor nu trebuie sa stie chiar tot ce a aflat gazetarul. . Putin despre reportajele din sala de judecata Reportajele din sala de judecata constituie o varietate a genului. chiar daca instanta de judecata de gradul întâi a stabilit ca acuzatul a comis un furt si a pronuntat o decizie în ace st sens. ???. Aceasta se face prin a descrie evenimentele si a da citate. c el numit de ziarist ca fiind criminal se va dovedi un om cinstit si fara de nici o vi na. la scrierea reportajelor din sala de judecata. 135. aici. ???????? «???????????????» ? ??????????? ???????? ??????//XVII ??? ? ??????? ???? ? ???????: Materiale ale conferintei stiintifice. este necesar sa fim d eosebit de atenti si de prudenti. îi va da o apreciere. ??????? ?. dimpotriva.Nu e apt sa faca generalizari. deosebit de mare. De asemenea. Cititorului t rebuie sa i se explice. vom supune verifi carii toate faptele. pentru lezarea onoarei si demnitatii per soanei. ci sa scrie. este clar ca un gazetar ar face b ine sa nu riste. verdictul ar putea fi anulat de instanta superioara de judecata. iar examinarea dosarelor poate dura ani la rând. Astfel. pur si simplu: acuzatul de spionaj . În schita. în acest caz. când drepturile acuzatilor din multe tari ce au facut parte din fosta URSS sunt aparate de Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. daca un reporter va numi o persoana nevinovata ca fiind ucigas . nu putem numi oameni judecati ca fiind teroristi . Ed itia a 8-a. deoarece nu dispune de informatia necesara. Si daca un ziarist. ci doar acuzat de furt sau acuzat de viol . descriind procesul si rezultatul aces tuia. ci acuzati de terorism . sa arate si sa explice ce se întâmpla în instanta un loc strain si nu prea agreat de simplul cetatean. Mai mult decât atât. când iese în teren. va emite pareri despre cauzel e si consecintele deciziei instantei. Important este sa nu se confunde doua genuri reportajul din sala de judecata si schita judiciara. cu toate ca si aceasta c ategorie de crime provoaca o foarte virulenta reactie emotionala. Iata de ce. atu nci când se asaza la masa sa-si scrie articolul acest personaj naiv devine cititorul p rezumtiv. în reportajele noastre.: Editura Societatii Filozofice din Sankt Petersburg.

deoarece nu recunoaste aceasta instanta de judecat a. Curând. drepturile si obligatiile pe care le are aflându-se în sala de judecat a. au declar at ca presedintele sârb a renuntat la serviciile lor. ???????????????? ????? ???????????. a declarat el de îndata ce a avut cuvântul. ziaristul specializat în reflectarea proceselor de judecata trebuie sa cu noasca legile tarii. a fost adus.: ???????. raspunse sacadat macelarul de la Belgrad. În multe tari acestia au adoptat declaratii si coduri care reglementeaza activitatea lor. Milosevici a reusit sa ajunga din palatul prezidential de la Belgrad pe banca acuzatilor din Haga. 21. În alte tari exista uniuni. Consider ca acest tribunal este un tribunal ilegal. 1 Rictusul dispretuitor al lui Milosevici Slobodan Milosevici se înclina înainte. Si. Asistenta ramase stupefiata.În reportajele din sala de judecata formularea acuzarii va fi reprodusa cu maxima exactitate (se va indica numarul articolului din codul penal sau din cel civil în baza caruia a fost adusa acuzarea). editata de Fu ndatia pentru apararea transparentei. ascultându-l cu atentie pe judecatorul Richard May care îl întreba daca doreste ca acuzatiile ce îi sunt aduse sa fie date citirii. Texte pentru analiza Lucrarea nr. dintre interogatoriu si discu tie. În doar opt luni. ceea ce ieri era de neimaginat. Documente si materiale informative 21. I. ?. Cuvintele si comportame ntul sau nu tradau însa nici un dram de umilinta sau de rusine el îsi afisa doar dispretul. iar acuzatiile ce mi se aduc sunt acuzatii ilegale . 1999. sprâncene stufoase si cu colturile gurii lasate în jos. dupa o întâlnire de trei ore pe care au avut-o cu el la penitenciarul din Scheveningen. desigur. c u par argintiu. E problema dumneavoastra . când fostul presedinte al Iugoslaviei si-a revarsat tot dispretul si toata indigna rea fata de tribunalul militar international. când cei doi avocati iugoslavi ai dlui Milosev ici. carora se va conforma. în sfârsit. escortat de câteva masini cu sticle opace . Acest om cunoscut de toti. care îl va judeca pentru atrocitatile incredibile pe care le-a admi s în razboaiele din Kosovo si din Bosnia. O buna parte din aceste documente au fost incluse în cartea Etica profesionala a jurnalistilor. fiind despartit de public doar de un perete de sticla rezistenta la gloante. În afara de aceasta. dupa ora sapte seara. S-a produs. M. opinia publica mondiala a asistat la o drama judiciara ce a dura t douazeci de minute. în cladirea bine . Drama a început în seara zilei de ieri. ????????? ? ?????????? ?????????. 132 Manual de jurnalism Ieri dimineata. dintre arestare si retinere. se afla acum în fata noastra. bresle sau asociatii ale ziaristilor specializati în dom eniul jurnalismului judiciar. de pilda. reporterul trebuie sa stie car e este deosebirea.

Grefierul a anuntat cauza ce urma sa fie audiat a. o bserva ca acesta nu are avocati si îi propuse sa se gândeasca bine daca lipsa reprezentantilor este în interesu l dvs? : procesul. Reportajul 133 Scopul acestui tribunal este sa justifice crimele comise în Iugoslavia. anunta: Consider ca acest tribunal este un tribunal ilegal. dl Milosevici s-a ridicat în picioare doar dupa ce a fost silit de gardian. ca nu cumva sa încerce sa le smul ga arma. iar acuzatiile ce mi se aduc sunt acuzatii ilegale. va fi unul lung si complicat. tribunalul nu a fost confirmat de Adunarea Generala a ONU. Arata bine. întocmit pe 51 de pagini. Carla del Ponte. Era flancat de gardieni. au exclamat oamenii din sala arhiplina. Acestia erau dezarmati. contrastând atât de mult cu depoziti ile despre masacre si purificari etnice facute aici în ultimii câtiva ani. iar doamna del Ponte i-a prezentat pe procurori. Scopul acestui proces este de a conferi o justif icare ilegala crimelor militare pe care le-au comis în Iugoslavia trupele NATO . Refuza serviciul gardianului. auditoriul din tara sa. Însa ceilalti gardieni. îl atentiona judecatorul. din sala. Dle Milosevici. Eu v-am raspuns . Judecatorul May întoarse privirea spre acuzat. De asta data raspunse în sârba. În afara de acesta. evident. goala. Judecatorul May îi spuse lui Milosevici ca la momentul potrivit i se va oferi posibi litatea sa conteste competenta tribunalului. El e! . aveau arme. i-o reteza scurt acesta. însotit de alti do i magistrati. Magistratul întreba daca dl Milosevici îsi recunoaste culpa.pazita a tribunalului. prin urmare nu am nevoie de avocati s a-mi pledeze cauza într-o instanta ilegala . Judecatorul May anunta ca acuzatul se considera inocent. în sala de judecata nu era nici un prieten sau vreo ruda a lui Milosevici. împreuna cu publicul. c are îi propuse o casca pentru a asculta traducerea. îmbracat într-un sacou negru. para acesta. unul din cei doi avocati respinsi putea fi vazut în sala. Statu impasibil vreo cinci minute rastimp în care li s-a permis reporterilor sa fo tografieze . privind rece si cu desconsiderare la cei 75 de ziaristi. când doi gardieni în uniforme ONU l-au introdus în sala de judecata. Într-o engleza stâlcita. în momentul în care liderul sârb intra se nin. Iata de ce tribunalul acesta . Dl Milosevici se înclina înainte. purtând o camasa albastru-deschis si cravata cu culorile nation ale ale Serbiei. dupa care l-a întrebat daca doreste sa fie citit în glas re chizitoriul. dupa cum se vede. May a declarat sedinta deschisa. Pe când banca apararii din fata dlui Milosevici era. a declarat el. eu v-am pus o întrebare . Când a intrat în sala judecatorul May. dimpotriva. Se afla printre ei si principalul acuzator. A fost tinut aici pâna la zece dimineata. o incinta de un alb orbitor. tintind. dupa trei luni de închisoare la Belgrad si dupa intempestiva extradare în Belg ia. Banca procurorilor din celalalt capat al salii era plina. Est e ilegal. E problema dumneavoastra . Venise aici doar pentru a-si trai clipa de triumf: prada pe care o vâna se fusese prinsa. cu accent.

mizând pe faptul ca procesul va fi unul îndelungat. folosind o expresie atât de tare. o suburbie pariziana situata la 10 kilometri nord-est de ca pitala. Pe ultimii aproape nu-i vezi pe strazi. autorul descrie înfatisarea lu i Milosevici. care acum este descris mult mai amanuntit. Finalul. Structura reportajului e urmatoarea: în debut. tulburarile care au durat trei saptamâni treptat se potolesc. Autorul nu se limiteaza la o simpla relatare despre sedinta de judecata. Ceea ce nu este corect când semnezi un reportaj din sala de jud ecata. nu e acum momentul pentru cuvântari . Londra. Porecla îsi are însa istoria sa si i-a fost aplicata lui Milosevici prin analogie cu porecla lui Stalin macelarul din K remlin. La Aulnay-sous-Bois. în noaptea de marti spre miercuri. Autorul creeaza o imagine-cadru . Cât va mai dura aceasta acalmie? Pentru a gasi un raspuns la întrebare. macelarul de la Belgrad . sala de judecata. a vizitat suburbiile rebele ale Parisului. Martin Fletcher (Din Haga) The Times. un neajuns al acestui text este ca Milosevici e ste numit. pune punct acestui reportaj. publicul din sala.2001 Un reportaj minunat. comportamentul gardie nilor. acesta e abia începutul. locuiesc 80 de mii de oameni. Au fost incendiate doar 159 de masini în momentul de vârf al crizei numarul acestora depasea 1 400. Dle Milosevici. spuse judecatorul si amâna sedint a pentru 27 august. Dupa care se revine la schimbul dramatic de replici dintre judecator si acuzat. locul în care stau procurorii. alcatuit doar dintr-o singura propozitie. autorul arata momentul de maxima tensiune al sedintei de judecata raspunsul lui Milosevici la întrebarile judecator ului. si o trei me albi. la Paris si în împrejurimile acestuia nu a fost înregistrat ni ci un pogrom.07. Dar. Între timp. potrivit declaratiilor ministrului de interne Nicolas S arkozy. Dl Milosevici a fost scos din sala: parea figura solitara a regelui L ear care lupta cu forte mult mai mari decât el însusi. Apoi. Este vorba. Oricum.este ilegal . Pentru pri ma data. Iuri Kovalenko. corespondentul no stru în Franta. Dupa valul de violente care a durat aproape trei sa ptamâni. doar de zece straini aflati ilegal pe teritoriul francez. 04. Câstig aici într-o luna cât as câstiga în Senegal într-un an Reportaj din Franta al corespondentului ziarului Izvestia Autoritatile franceze au declarat ca deja în zilele urmatoare vor proceda la depor tarea din tara a strainilor implicati în dezordinile stradale. deocamdata. chiar în primele rânduri. alta treime arabi. însa a fost întrerupt cu brutalitate. continua dl Milosevici în sârba. autorul si-a dat pe fata din capul locului atitu dinea sa fata de acuzat. ci înfati seaza sala în care se desfasoara procesul. O treime dintre acestia sunt negri . dupa ce da câteva elemente din istoria cazului. tulburator si expresiv. situatia din oras . Ce-i drept.

Unii fura telefoane fara fir. Tatal ei e un algerian. Coasta de Fildes . La drept vorbind. la ce le-ar trebui?! Pentru a relua lupta e destul sa ai o bricheta si o canistra de benzina. Mali. Chiar si în conditii de pace în Franta sunt incendiate zilnic sute de masini. însa a reusit sa se angajeze doar ca gunoier. simpatici. creat de autoritatile local e pe banii contribuabililor. Îl iau întotdeauna pe un Pierre. pe care apoi le revând.. nu au nici o meserie si someaza. Dusmanii nostri sunt jandarmii si Sarko (ministrul de interne Nicolas Sarkozy. Dupa ce ministrul de interne Nicolas Sarkozy a anuntat gr adul de toleranta zero fata de infractori si a calificat elementele turbulente ca lepadaturi . numai nu pe coloratul bdul. desi francezii nu sunt chiar atât de rasisti. La o adica. prezinti actele la control de cinci ori pe zi. Au venit patru negri tineri. gasesc de lucru .. Si-au amintit acum si de noi. De aceea am conveni t asupra întâlnirii. a absolvit scoala. oricum. Nu îndraznesc în sa sa fure autoturisme prea mare e riscul! Nu detin nici arme. poli tia cauta sa opereze cât mai discret. Însa pâna a se lasa înserarea. nu se plâng de viata grea. Automobilele nu mai sunt incendiate aproape deloc. fiecare a patra . Make love . Nimeni nu stie ce va face mâine. dar. tovarasul sau. Ahmed. zice el. Franta nu ne iubeste. În tot cazul. însa parintii lor au emigrat din Senegal. însa e destul sa scapere o scânteie si explozia va urma. not war! . 134 Manual de jurnalism Ne-am asezat pe o banca dintr-un scuar. si doua fete arabe. Algeria. apelând la intermedierea unui coleg algerian. frantuzul pur sânge . altii fac comert cu tigari de contrabanda sau cu stupefiante. Un tânar mi-a marturisit ca nu stie prea bine nici s a scrie. e putin probabil ca m-ar angaja. care locuieste în oraselul vecin. Tinerii sunt musulmani. nu avem. Somajul sau închisoarea asta este alegerea pentru multi. Vedeti ce fac pe banca de alaturi? O tânara blonda s-a aciuat pe genunchii unui tânar negru si îl saruta cu foc. Toti spera însa la mai bine. Toti au abandonat scoala. Daca e sa dam crezare sta tisticilor. Deocamdata sta acas a.s-a linistit. Numai ca un loc de munca. Desigur. nici tovarasii sai nu stiu ce le va aduce ziua de mâine. pentru aceasta. Beneficiaza. nici sa citeasca. de o indemnizatie lunara de 350 de euro. Frecventeaza toti un centru de orientare profesionala . Azi e liniste. desigur. ura fat a de fortele de ordine a atins apogeul. Chiar daca as avea o mes erie. nimeni dintre ei nu a citit Coranul. dupa cum se vede. Senegalezul Hadjy spune ca familia sa din cinci persoane locuieste într-un apartament de patru camere. izbucneste în hohote de râs Sania. Cu toate astea. Izvestia ). baietii n-au luptat în zadar. Nu sunt vazuti cu ochi buni nici jurnalistii. Daca. nu-s de acord când dau foc la gradinite de copii sau altele din astea. Hadjy nici nu-si imagineaza ca s-ar putea întoarce în Senegalul sau natal: Câsti g aici într-o luna cât as câstiga în Senegal într-un an. Când esti negru . Toti sunt cetateni francezi. Nici Hadjy. zice Tarique.

ve nisera deja echipele tuturor serviciilor de interventie si de salvare ale municipiului: imobilul în car e locuiesc peste o suta de oameni statea sa se prabuseasca. rep rezint o minoritate sortita disparitiei. Cândva Sylvie i-a sprijinit pe comunisti. bolta de la intrare se deforma. În peretele exterior. Mama a patru copii. Câte surse de informare au fost folosite? Sunt suficiente acestea sau e necesar sa fie contactate si altele? 4. În linistea de miez de noap te. Muzica araba. de la temelie pâna sub acoperis. cazu tencuiala. 17. Tineri i care stârcesc mereu la intrarea în blocuri. P e Jacques Chirac si pe comilitonii sai de dreapta nu-i agreeaza. îngalbenit. din peretii unei case nu prea mari. 3.11. Reportajul 135 Reportaj din casa mortilor Cei o suta de locatari din imobilul de pe Bolsaia Sadovaia îsi pot pierde vietile în orice clipa Un trosnet înfiorator se auzi. Cum ati fi început dvs acest text? De ce? 3. Si doar functionarii au decis ca. peretii sunt crapati. bloc 5. desi casa nu e într-o stare prea buna. sâmbata noaptea. lata de vreo cinci centimetri. dinspre coltul strazii. M irosurile din casa scarii. Cea mai mare greseala a mea a fost ca m-am asezat aici cu traiul. acostând trecatorii. au stabilit ca de ambele parti ale cladirii. Paris Izvestia . situata în una din curtile dintre blocuri ale capitalei. Peste jumatate de ora. lucreaza casierita într-un supermarket. Geodezistii au cercetat terenul si au constatat ca procesele naturale ce se prod uc în adâncime fac ca aceasta veche cladire sa se darâme. de 40 de ani. Specialisti de la apararea civila si din structurile pentru situatii exceptionale. eu însa nu am banii necesari pentru a ma muta. Totul ma irita. de pe care se desprinsese deja o bucata de stuc vechi. A locuit la Aulnay-sous-Bois jumatate din viata sa. ... fara amortizoare de zgomot. lânga casa nr. Ma simt izolata. Duduitul motocicletelor gonind. Evaluati reportajul în baza unei scale de cinci puncte. se vedea o crapatura adânca. Casa a fost examinata în interior si în exterior. este o frantuzoaica autentica . de aceea în alegerile viitoare va vota c u nationalistul Jean-Marie Le Pen. Autoritatile au uitat de noi. într-un apartament se clatina tavanul. Sylvie. precum si angajati din departamentul pentru complexul loc ativ al Moscovei.fata provenind din familii de imigranti algerieni se marita cu un alb . cu patru caturi. Unde le sunt parintii? Pe femeile albe le numesc parasute franceze împutite . peretii fisurati scârtâira sinistru. Sunt lasati de capul lor de la vârsta de sase ani. totul ma enerveaza. apoi si-a dat votul pentru socialisti. Iuri Kovalenko. de pe strada Bolsaia Sadovaia. acoperindu-se cu o plasa de crapaturi mai mici. Ce tema abordeaza acest reportaj? 2. Cât de reusit descrie autorul situatia din suburbiile capitalei franceze? 5.2005 Întrebari: 1. Prietenii mei au plecat demult. regreta Sylvie .

potrivit specialistilor. Cum ati începe dvs acest articol? 3. În numeroasele fisuri din p ereti au fost instalati senzori.. nu are nimic sub ea. spune unui reporter NG un barbat ce trece pe scara deteriorata si întunecoasa. dupa cum se spune . de pe pereti se desprind bucati de tencuiala. Crapaturile din pereti nu-s de azi! Casa noastra sta de douazeci de ani la rând pen tru a fi reparata capital! Nu înteleg de ce abia acum au bagat de seama ca cladirea se naruie. acolo v eti vedea mai bine care-i situatia! . doar în sectorul central al capitalei sunt peste treizeci de imobile av ariate sau foarte vechi. Evaluati articolul în baza unei scale de cinci puncte. conducându-ne pe coridor spre camera alaturata. remarca tânarul. iar locatarii au fost sfatuiti sa fie mai atenti (sa nu trânteasca usile. Aceasta. Locatarii spun ca sunt gata fie pentru evacuare. de mult uzate.03. ca fiind n erentabil în exploatare.dar. va voi arata doua camere. Au fost salvatorii. E locul cel mai periculos din casa aceasta. de mult. deocamdata.. Odaia aceasta e deasupra boltii de la intrare. fie pentru a se muta în alta casa . si ne-au spus ca ai ci. nu putem sta. Ce structura are acest text? În ce gen jurnalistic se încadreaza? 2. Ne-a invitat înauntru: Fiti atenti! Mergeti dupa mine. departându-se de podea. La etaj. cele mai aratoas e . desigur. nu poate fi declarata ca nelocuibila. zice Artiom. Tatiana Stroghinskaia Nezavisimaia gazeta 11. Pe când edilii capitalei chibzuiesc cum sa faca sa astupe crapaturile acestei case ce se darâma. notiunea de reparatie capitala este una foarte conventionala si poate însemna tot ce vrei: de la restaurare pâna la demolarea imobilului. însa de vreo zece ani nimeni nu accepta sa intre în el . între podea si perete e o gaura prin care razbate lu mina. Tavanul a cazut aproape în întregime. Lucrari practice pe tema Reportajul . De altfel... zidaria s-a strâmbat. Încaperea în care ne-a condus Artiom poate fi considerata camera de locuit doar prin tr-un efort de imaginatie. Vântul sufla prin crapaturile din pereti. Apartamentul are statut de locui nta comunala. Pe de alta parte. sa intre mai rar în camerele avariate etc. iar cei de la prefectura ne-au propus sa ne mutam la Butovo. într-o parte.2002 136 Manual de jurnalism Întrebari: 1. fiind înlocuit cu scânduri. Cât de adecvat prezinta autorul cele vazute la fata locului? 5. daca nu tinem seama de blocurile cu cinci etaje. ne spune Artiom. ce sa mai dreaga ca vechiul imobil sa mai reziste putin. Urcati pâna la etaj. iar în alta part e nu ajunge la tavan. Ne dam seama ca loc ul e periculos dupa ce facem primii pasi: parchetul vechi umbla în toate partile si se afunda sub picior. Nu mai locuieste nimeni aici. Ce alte elemente în plus ati folosi? 4. care urmeaza a fi evacuate. ne-a deschis usa de la un apartament un tânar care s-a prezenta t: Artiom .).

momente cruciale din viata eroului. la scrierea schitelor de portret Acest gen reprezinta. fiecare urmând sa-si scrie propriul reportaj. dar si dupa moartea acestora. ca putem face o schita de portret a unei persoane. m ai devreme sau mai târziu. sta un barbat palid . de fapt. si în ce mod. sunt deosebit de interesante si atragatoare pentru cititori. Exista însa si schita de portret ca gen independent.Lucrarea nr. Schita de portret Din acest capitol vom afla: ? Schita de portret face parte din genul features ? Cum se scrie o schita de portret ? Schita de portret-interviu ? Genul schitei de portret ? Ce surse vor fi folosite. Daca sunt scrise bine. apelând la genuri diferite. f ormatii rock etc. Artic olele în care sunt prezentati oameni. o varietate a schitei de portret. Interesul pe care îl suscita se întemeiaza pe o calitate de nedezradacinat a omului precum curiozitatea. Fixati chipurile. Prindeti det aliile ce vi se par relevante. Unul din el e este cel al interviului. E xista mai multe modalitati de a realiza acest lucru. dar si de la perso ana a treia. Analizati variantele reportaje lor. Si cum genul acesta este atât de popular. de asemenea. Sa încercam sa analizam si sa vedem care sunt particularitatile acestui gen. Schitele de portret pot fi scrise în timpul vietii eroilor. Vom remarca. ba chiar pe tentatia acestuia de a-si baga nasul unde nu-i fierbe oala. vorbele oamenilor pe care îi întâlniti în cale . dar pu tem realiza si un portret de grup: a unor vechi prieteni. ca si cum distantându-ne de obiect. dar poate sa constitu ie si un amplu material de revista. despre o vizita la menajerie sau la gradina botanica). Totodata. a unei echipe de fotbal. la început. Necrologul reprezinta. de câteva mii de cuvinte. Lucrarea nr. orice gazetar va trebui sa scrie si o schita de portret. schita de portret po ate reprezenta o mica insertie în textul unui articolul de ziar. o scurta biografie. Ar fi bine sa întreprindeti aceste vizite în grup. care pune în evidenta unul sau mai multe episoade interesante. între doi gardieni imperturbabili. contemporanii nostri. si mai bin e. 2 Scrieti un reportaj despre vizionarea unui film la cinematograf (sau. putem afirma cu toata certitudinea ca. La scrierea unei s chite de portret se utilizeaza interviul de tipul cine . Iata un exemplu în care autorul este laconic în prezentarea personajului: Pe banca acuzatilor. relevante. schitele de portret pot fi scrise de la persoana întâi. Mai mult decât atât. 1 Descrieti drumul pe care îl faceti de acasa pâna la locul dvs de munca. pe care l-am examinat în capitolele anterioare. fireste.

Iata un caz tipic: pe parcursul intervievarii.si deprimat. pr ieteni. dupa ureche) cine este personaju l despre care vor scrie. reviste. ce interese si preocupari are. înfati sarea omului. textul. care de-a lungul anilor a semnat nume roase schite de portret pentru cele mai diferite publicatii. Ei afla (uneori aproximativ. Metodele si sursele de informare ne sunt deja cunoscute: Internetul. ce întrebari anume veti pune eroului dvs. Discutarea unor subiecte ce intereseaza pe cel intervievat poate dura mult. sustine ca intervievarea propriu-zisa a eroului constituie doar cinci la suta din întreaga munca la o schita de portret. comportamentul. Caucasus Reporting Service.02. rostite în surdina. în mod sigur. colegi. Si aici. eroul nostru are. cartile (inclusiv di ctionare si ghiduri). Mai exista. despre pasiunile acestuia. fos te rude. În afara de acestea. pâna a va întâlni cu eroul. vine momentul când veti decide structura acest ui interviu. Ziaristul trebuie sa fie pregatit sa-i intervieveze. ticurile. Mâinile îi tremura în mod vizibil. Cunoscutul ziarist britanic Stan Nicholls. care acum doi ani era unul dintre cei mai influenti oameni din Armenia. Cum se scrie o schita de portret Tehnica scrierii unei schite de portret.2002). Sau a unei naratiuni în care este prezentat caracterul. iar eroul . Prin urmare. replici ofensatoare la adresa sa. dupa care convin cu acesta sa le dea un interviu. 4. (IWPR. Am mentionat deja ca rezultatul muncii dvs. fosti soti sau sotii. a fost prez entata în capitolele anterioare. iar vocea i se frânge. ziaristul întreaba despre activitat ea pe care o desfasoara eroul. Vano Siradeghian are 52 de ani. când prinde din sala. puteti discuta si cu ei. de asemenea. dupa interminabile interogatorii încrucisate. cuvintele sursei sunt schimonosite. ca si a altor articole lungi . rude. poate lua forma unui intervi u. optimistul ministru de interne de altadata. ziaristul pregateste un interviu pe o pagina si jumatate si îl public a în ziar sau revista. purcedeti la scrierea articolului ca ata re. Dupa ce dispuneti de întreaga informatie. este necesar sa ne informam si sa cunoastem cât mai multe despre acesta. Asa cum se întâmpla de regula. aceste întrebari va v in si le formulati în faza de informare. Dupa ce sta de vorba cu eroul cam o ora-o or a si jumatate. si pe acestia. Uneori se 138 Manual de jurnalism încrunta. De regula. Multi ziaristi din tarile postsovietice cunosc bine cel mai simplu mod de a real iza o schita de portret. Nici nu-ti vine sa crezi ca acesta e Vano Siradeghian. Dupa ce ati aflat despre eroul dvs atâtea încât aveti impresia ca puteti scrie o schit a de portret fara a va mai întâlni cu el. ziare. înainte de a scrie sau de a ne întâlni cu eroul viito rului articol. daca e cazul.

Din motive lesne de înteles. chiar daca a depus juramântul. Consider ca Dumnezeu este unul. acest text ne prezinta un om care. luând bani pentr u orice serviciu). de viata si sanatatea acestora. Credinta si Dumnezeul meu sunt în mine.. Ca rezultat. Adun din copilarie timbre. Vânatul nu este un scop în sine. daca as afirma ca nu ma încarc de emotii negative. considerând ca este cea mai umana. Umanitatea cunoaste o multime de religii si se închina unor dumnezei diferiti. desi nu primeste salariul la timp. facând digresiuni. car e merge . sunt influentat. Acesta a fost argumentul principal când a ales anume aceasta cale. nu pot ramâne indiferent. cu Dumnezeu? Orice om are credinta si are un Dumnezeu. În prezent. juramântul lui Hippocrates sau asa e firea dvs? Schita de portret 139 Asa îmi este firea. E ceva inevitabil când doresti sa bagi într-o pagina si jumatate ceea ce interlocutorul dvs v-a vorbit o ora si jumatate. un salariu platit cu întârziere sau alti factori nu trebuie sa se rasfrânga asupra cumsecadeniei si a bunei-cuviinte a personalului. sunt colectionar. suntem martorii unor razboaie religioase. numele eroului acestui interviu nu este indicat.. Ea e determinata de situatia social-politica din tara.arata cam prostut. nu va simtiti deprimat când iesiti din spital? Aflându-ma cea mai mare parte a zilei printre pacienti. Stiinta a demonstrat ca omul este cu atât mai calm si mai firesc. ati pastrat o atitudine umana fata de aproapele. Colectivul considera ca munca noastra e legata de soarta oamenilor. La vânatoare merg cu prietenii din acelasi motiv sa contactez cu natura. desigur. Urmati. Daca nu-l are. vazând suferintele si problemele lor. pe care le fotografiez: aceasta îmi procura o mare placere. Ei bine. monede vechi. Iata un exemplu în acest sens. mai curând. r amâne totusi cumsecade (desi stim ca multi medici curanti sunt corupti. sticle. Tara noastra e atât de frumoasa. îl va urma. A îndragit de copil profesia de medic. Daca îl are. pastrez doar colectia de monede si cea de cutite. care vizeaza nu numai personalul medical. Prin urmare. cu o natura atât de pitoreasca. mai interesante. În acest secol al supravietuirii. Aveti vreun hobby? Da. ce a servit ca prim imbold în acest sens. cu cât se afla mai aproape de natura. Fiece om trebuie sa poarte în forul sau interior juramântul lui Hippocrates. Ce relatie aveti cu religia. Stiu ca sunteti pasionat de turism. aleg locurile cele mai frumoase. a unit strâns în jurul sau un colectiv remarcabil.. care în cea mai mare parte sunt originale. Admirând natura. În functia de sef al sectiei de neurochirurgie si neurologie de la Spitalul republican [ ]. Personalul medical sufera din cauza restantelor salariale prelungite. Un om îndragostit de natura si de monumentele de arhitectura vechi. Cum reuseste colectivul dvs sa-si pastreze umanismul în relatia cu pacientii? Aceasta este o problema globala.. caci nici macar nu-mi iau arma cu mine. acest om se va contrazice si nu îsi va onora promisiunile. Ar fi un neadevar. dând exemple sau povestindu-va diferite cazuri din viata sa. are o grija deosebita fata de toti pacientii. de vânatoare. Si unde va gasiti un refugiu? În sânul familiei si în cel al naturii. în acest chip. tigari. manifesta o deosebita omenie pentru persoanele socialmente vulnerabile. E o pasiune atât de veche încât nici nu stiu când m-am molipsit de ea. etichete. cu atâtea locuri si monumente de arhitectura admirabile încât nu-ti ajunge timp sa le vezi pe toate. Cum se rasfrânge asupra dvs durerea bolnavilor.

Când am întrebat-o ce trebuie sa faci ca sa ajungi la o suta de ani. crede în Dumnezeu (cu majuscula).la vânatoare fara a-si lua arma cu el. Asadar. Dar dincolo de acest ras . ca gen independent. totodata. Aceste texte sunt scrise în baza unei singure surse. etichete. d upa cum vedem din exemplele prezentate si dupa cum o confirma practica gazetareasca. Are doi nepoti si o stranepoata. pe care îl ar e în inima si care e unul. ziaristul devine un instrument. Nu am ales întâmplator acest text: el ilustreaza o tendinta raspândita în jurnalismul postsovietic. în special daca ace sta este o personalitate cunoscuta. Acum locuieste împreuna cu feciorul si cu nora sa. recapitulam: ? schita de portret poate fi realizata în genul interviului. adica fol osind informatia furnizata de eroul articolului. iar aceasta obiectivare reprezinta un paravan d upa care autorul îsi ascunde starea sa de dependenta. batrânica e destul de vioaie. Un tip destul de jalnic. Textele de acest fel sunt. de reg ula. tigari. va fi mul mai consistent. Realizam astfel un interviu cu o singura persoan a. o schita de portret poate fi scrisa si dintr-o singura sursa. De aceea. apologetice. Textul pe care îl veti da. Cu alte cuvinte. atâta tot . alte sfaturi si recomandari specifice. un canal prin care sursa se autopromoveaza. Texte pentru analiza Secretul longevitatii Pelagheia Gordeevna si-a dus veacul la Baigheievo. mai e si religios. Aceste articole. Evident. nu va pot da. atât doar ca auzul o cam da de sminteala. plicticos. dar în acest caz riscati sa scrieti un articol plat. Este un colectionar care aduna de toate sti cle. puico. sunt sigur. ziaristul devine captivul unor idei si al unor op inii pe care 140 Manual de jurnalism eroul le crede despre el însusi. va recomand sa va informati desp re el din câteva surse. Pelagheia Gorde evna mi-a raspuns cât se poate de simplu: Nimic. Daca tineti sa scrieti despre un om. care este. adica ziaristul nu ex ista în acest text. unilaterale. Structura textelor scrise în genul schitei de portret am prezentat-o în capitolul an terior. dar poate fi scrisa s i ca articol aparte. aici. În acest caz. daca vine vorba. însusi eroul articolului. autorii simpatizând fatis cu ero ii si prezentându-i într-o lumina cât mai favorabila. se poarta singura. Sa traiesti. mai n uantat si mai expresiv. Schita de portret este obiectivata la maximum. La anii pe ca re îi are. sun t de regula fade. originala si complexa. ? schita de portret se poate întemeia pe informatii provenind dintr-o singura surs a. satul în care a vazujt lumina z ilei. si-a pastrat memoria si vederile. din aceasta discutie rezultând o descriere a vietii acestui om.

. În schimb. se caineaza femeia. Într-o zi. îsi continua vorba Pelagheia Gordeevna. Satenii care intrau în casa ironizau pe seam a lor: Ca sa vezi. sa semene. Peletser sumar sumasti. dupa cum se vede. iar iar na ne îndeletniceam cu lucrul de mâna. Trei clase avea si barbatul ei. Sapte fete la parinti. neteda.puns simplu sta o viata plina de griji si de necazuri. N-am a vut când sa stau cu ei. P entru a-si hrani . Vara ne duceam cu tata la arat. pe fronturile primului razboi mondial. nu gluma! Teseam la doua ra zboaie. nu au afectat deloc viata acestui sat uitat d in Ciuvasia. Nichita puse dipl oma pe foc. N-am putut sa mi-i pazesc. de razb oiul civil sau de vremea nep-ului (nep noua politica economica).) Alte evenimente. Nu a trait însa mult în gospodaria barbatului. Si-a amintit chiar si un cântec de pe atunci: Epir kaias since Peletser sumar savati. tine bine minte cum au f ost petrecuti flacaii din sat. facând nunti în tot anul . Din plumb nemtesc facute.. Si-a reamintit acel cântec de demult.. Ghermanii puli savati. parintii erau cei care alegeau mirese pentru feciorii lor. la taiat padure. Pelagheia Gordeevna are mari pareri de rau ca nu a pastrat acea foaie de lauda . Iesea o pânzatura cum nu se mai afla . fetele faceau toata treaba în gospodarie. aistea. în 1914. Ploi cu picaturi reci. când pe Nichita Molodtov l-au luat la razboi. Diploma înramata era agatata pe perete.. Pelagheia s-a casatorit la douazeci si unu de ani cu un flacau din sat. la semanat. ca lucram din zi în noapte. Batrânei Pelagheia nu-i place sa-si aminteasca de revolutia din octombrie. În anii de razboi Pelagheia a tras de toate. care absolvise scoala cu diploma de merit. zice batrâna cu mândrie. (Pe calea care ne asteapta. ai lui Gordei. ramas singu r. aratându-mi un stergar de odinioara. Atâta era învatatura pe vremea ace ea pentru copiii munciti de la tara. pe care erau înfatisati cei 12 tari ai Rusiei. sa nu dea cumva de vreo belea. cu ploi de plumbi germani. trebuia zestre. Pânza e ste într-adevar minunata subtire. sa strânga roada. Pe vremuri. Femeia a ramas cu grija a trei copii si a unui tat a batrân. fara de nici un gres. însa au murit de mici. Din cer senin cad ploi. Taranii stiau una: sa are. refuzând sa intre în co lhoz. A avut si alti copii. În familia lor de tarani au fost sapte fete si trei feciori. Asa s-au facut gospodari individuali si fiica-sa cu ginerele. Fratii au murit de ti neri. Batrânul avea grija de propria gospodarie. i-a chemat pe tineri în ograda lui. cu Nichi ta Molodtov. Tata-sau avea o iapa care a pierit. Fetele lui Gordei erau întrebate. în anul 1941. mai traiesc pe vremea tarilor! . ne-am maritat una dupa alta. Între timp i-a murit mama si tata-sau. bre. Schita de portret 141 Pelagheia a facut trei clase la scoala parohiala.

Ce frica a mai tras Pelagheia atunci! Se sper iase ca o vor baga la puscarie si ca îi vor ramâne copiii pe drumuri. Nevoile nu s-au terminat însa aici. iar iarna îndesa la piua pâsle. Si nici atâtia tâlha ri nu se aflau. mi se plânge Pelagheia Gordeevna. A avut putere sa-i îngrijeasca. . Îndata dupa razboi. Apoi soarta a mai pus-o o data la încercare: în lerul vârstei. pe care o compara cu cea de astazi. lasând familia fara defoc în dricul iernii.11. Multe din câte se întâmpla acum nu-i sunt pe plac: al tadata. care are în grija cop ii mici si un tata în vârsta.ofteaza batrâna. ca te ia urâtul?! Ce-as mai da la piua niste pâsle. sa ma m ai hodinesc. Aceasta femeie batrâna priveste televizorul. Îmi tot zice sa ma stâmpar. Pelagheia a scapat numai datorita unei rude ce a trimis la Moscova o scrisoare în care a reclamat ca este persecutata o femeie cu barbatul mobilizat pe front. Cum nu aveau cu ce le plati. Iata. în unii ani facea câte 300 de zile-munca. Îsi aminteste bine anii 30.copiii si pentru a îngriji mânzul ramas de la iapa. Avea 92 de ani. zice ea. Baigheevo. Autoritatile au pus ochii pe ea. Pelagheia facea pe jos drumul pâna la Kanas sau la Ceboksarî. ZAITEVA. de 17 ani. argatea arând ogoarele oamenilor. la numai 44 de ani. ofteaza femeia si ochii i se înlacrimeaza. considerând ca câstiga prea mult. de gos podari. lumea bea mai putin. Cine stie. Tamara Nikolaevna. si pe batrânii din mahala. Asta-i toata întelepciunea vietii. 142 Manual de jurnalism Acum de soacra are grija nora. I-au împovar at cu impozite: si pe ea. În anii 50. în ultimii lor ani de viata. toti lucrau. Numai în aist an n-am facut. le-au luat pâna si le mnele din ograda. Au nenorocit o gramada de oameni de treaba. si pe batrânul ei tata. citeste ziarele si îsi aminteste adeseo ri viata traita. Manânca însa doar ace la care munceste. socoteste ea. În 1944. a înscris-o în colhoz si pe maica-sa. când multi oa meni din sat au fost expropriati si deportati. Pe când azi multi nu-si pot dobândi nici macar pâinea cea de toate zilele. Peste câtiva ani s-a calatorit si tatal Pelagheii. E. se întreaba Pelagheia Gordeevna. Nu si-a blestemat însa soarta si nu i-a împietrit sufletul. De atunci fac în tot anu l câte o pereche de pâsle. a parasit-o feciorul mai mare. iar hambarele erau pline. zice batrâna. 11. Nu dea Domnul nim anui sa traga ce am tras eu! . s-a îmbolnavit de meningita si i-a murit o fiica . care lucra mecanizator. poate ca mai am zile datorita binecuvântarii lor? . raionul Tivilsk Ziarul Sovetskaia Ciuvasia . si mi-e dor sa pun iar mâna pe pilug . A fost harnica. da nu ma m ai tin puterile . Deprinsese meseria aceasta de la vârsta de 18 ani. Da cum sa stai degeaba. s. În anii razboiului. feciorul ei cel mai mare. a primit o scrisoare prin care era înstii ntata ca Nichita a cazut în lupte.2005 Articolul se bazeaza pe informatii provenind dintr-o singura sursa pe marturisir . pe megiesul meu l-au ridicat doar pentru ca avea o livada ca gradina raiul ui . unde vindea pâslele.

Daca acestea ar fi fost completate cu alte detalii. Ca pedeapsa. amenzi. Schita de portret 143 Aise s-a nascut în 1946 în orasul cosmopolit Antakia (Antiohia). cartea scriitorului a ustriac Franz Werfel Cele patruzeci de zile ale lui Musa Dagh . ca Zarakolu sa fie acuzata de propagarea separatismului. care ar fi povestit des pre viata eroinei în timpurile sovietice. care îsi propunea sa distru . F apt ce o determina sa persevereze. iar în anul 1995 persoane ne cunoscute au incendiat sediul editurii Belge ( Document ). de politica si de poezie. Cartea a fost in terzisa. textul era mult mai complet si mai interesant. în baza legii draconice de combatere a terorismului. trad ucere din franceza. tirajul confiscat. Totusi cel mai tare au înfuriat autoritatile cartile despre genocidul armenilor. În decembrie 1993. au înfiintat editura Belge . refuzuri de a elibera un pasaport si alte persecutii din partea statului. între altele. a fost condamnata la doi ani de închisoare. care a aparut în limba turca cu titlul Tabuul armean . ucisa cu trei ani înainte în Irakul de Nord. a contemporaneitatii si a istoriei atrage p ericole. Ayse Nur Zarakolu (Necrolog) Într-o tara precum e Turcia. dupa care si-a început activitatea în sindicatul lucratorilor rutieri. scrisa în anul 1933. Z arakolu a editat în limba turca culegerea Ce scumpa e libertatea . carti care în orice alta tara ar fi fost primite ca un lucru firesc. iar în anul 1970 era director la biblioteca Institutului pentru studiul finantelor din Istanbul. iar orice aba tere de la interpretarea îngusta. la începutul anilor nouazeci. îndeobste admisa. A studiat sociologi a. studii istorice despre actul de genocid comis la începutul secolul ui XX împotriva minoritatii armene si împotriva grecilor din Imperiul Otoman. versurile lui Mehdi Zana. editura Belge a scos carti în care se recunoste a existenta poporului curd. de la nora acesteia care. Împreuna cu sotul sau. precum si de la vecini. În anul 1997. unde nationalismul este atât de puternic. un roman ce evoca rez istenta unui sat armenesc împotriva genocidului. nu în instante . În anul 1977. împreuna cu Ragip. pe când în Turcia aparitia lor a fo st urmata de nesfârsite procese de judecata. Problemele de istorie trebuie dezbatute în carti. care le apartinea. Ayse Nur Zarakolu a fost o femeie curajoasa. pe care ziaristul le-ar fi aflat de la rudele batrânei de pilda. a editat carti de istorie. Instalata într-un subsol din Istanbul. Ragip. Tirajul a zeci de editii a fost sechestrat. a scos cartea lui Yves Ternon Armenii: istoria unui genocid . A fost destul sa pub lice în limba curda. îngrijeste de soacra sa . asa cum s e vede din text. insi sta ea.ile Pelagheii Gordeevna. În 1968 s-a angajat la Ca sa de editura Varlik . cu articole si reportaje sem nate de ziarista germana Lissy Schmidt. iar Zarakolu si cei doi traducatori au fost deferiti justitiei. detentii. Zarakolu a mai editat.

Turcia. a încetat din viata la Istanbul la 28 ianuarie 2002. casato rita cu Ragip Zarakolu (doi fii).tabuurile si sa studieze drepturile minoritatilor . însa nu pentru a sc rie noi lucrari si studii.02. a editat opera sociologului curd Ismail Besikci. scria ea din celula închisorii. în 1993. Recunoscuta drept captiva a constiintei de Amnesty International. scriitorii. Acestea pot fi: eroul articolul . vom oferi si de acum înainte o sansa vocilor ce s unt bruiate de autoritati. În anul 1982 a fost arestata pentru prima data. noi. 14. La scriere a acestuia informati-va din cel putin cinci surse. Ma aflu aici fiindca la noi un gând poate fi co nsiderat crima. ci pentru a intra în puscarii . Când ai intrat în lupta. între care distinctii ale Asociatiei Editorilor din Turcia. fiind nevoita sa ramâna în tara. victoria va fi a noastra . Zarakolu nu si-a putut lua pasaportul (care i-a fost elib erat cu o zi înainte de a pleca în Germania. editor: s-a nascut la Antakia. Editorii si scriitorii îsi fac valizele. platesti uneori si costurile. aflându-te în afara ei. când a publicat. Daca vom persevera. În 1990. Ayse Nur Sarisozen. În 1988. Zarakolu a devenit prima femeie din Turcia care a preluat conducerea unei companii de vânzare de carte. Londra. primul om de stiinta car e a cercetat atrocitatile comise fata de populatia curda. la 9 mai 1946. scria ea dupa arestarea din 1994. Oamenii nu vor fi liberi atât timp cât nu-si pot exprima identitatea etnica si concep tiile pe care le au. Nu sunt pregatita pentru a locui în strainatate: e dificil sa-ti democratizezi tara . Dupa lovitura de stat din 1980. Dorim ca Turcia sa devina o tara în care oameni de rase si de credinte d iferite sa poata trai împreuna. Între anii 1993 si 1998. Felix CORLEY The Independent . când au fos t arestati directorii companiei progresiste de comercializare a cartilor Djemmei . cei de la Belge . pentru a primi un premiu la Târgul international de carte de la Frankfurt). Vom continua lupta . Noi credem în ceea ce facem. În pofida amen zilor si a condamnarilor la detentie. când a revenit la activitatea editoriala. înfiintata în 1986. care reprimau cu cruzime orice încercare de a aborda problemele sensibile ale Turciei. Zarakolu a aruncat manusa acestor legi. Zarakolu a fost primul editor condamnat în baza legii antiteroriste din 1991. studii pentru care a fost condamnat la 15 ani de detentie. A activat în cadrul A sociatiei pentru drepturile omului. ale orga nizatiei Human Rights Watch si ale numeroaselor filiale ale Asociatiei internationale PEN. apoi si în 1984. redactorii si editorii turci îsi continuau lupta împotriva legilor antit eroriste. Chiar si dupa ce tara a revenit la o g uvernare laica.2002 144 Manual de jurnalism Lucrari practice pe tema Schita de portret Încercati sa faceti o schita de portret despre unul dintre colegii dvs. Zarakolu a fos t distinsa cu multe premii. o alta lucrare a lui Besikci.

uneori. sa stapânesti genul stirii. sa poti face deosebire între informatia cu adevarat importanta si cea de mâna a doua. o confruntare a faptelor si a factorilor. ziaris tul trebuie sa poata scrie reportaje. Articolele în acest gen sunt scrise. Am putea afirma. a unui fapt sau a unui fenomen implica un efort intelectu al. si schite de portret. laconic si pe întelesul ci titorului. adica sa descrii lucrurile clar. ba chiar. achizitionarea de catre guvern a unor loturi de armament etc constituie evenimen te ce motiveaza aparitia unor asemenea articole. între materialul de actualitate si cel secundar. Pentru ca articolul sa fie interesant. deoarece pentru a scrie un articol analitic reusit este necesar sa întelegeti ce gân desc privitor la evenimentul sau fenomenul analizat politicienii. privatizarea unei mari întreprinderi. Nu este neaparat sa citati toat e cele cinci surse. Cu alte cuvinte. . o declaratie privi nd coalizarea partidelor de opozitie. economistii. Articolele analitice Din acest capitol vom afla: ? Jurnalismul analitic solicita ziaristului un grad înalt de profesionalism ? Care este specificul jurnalismului analitic postsovietic ? Jurnalismului analitic (de limba engleza) din Vest si rigorile sale ? Editii analitice internationale pe Internet Analiza unei situatii. declansarea unor actiuni de protest într-o regiune a tarii . de asemenea .ui însusi. de regula. scrierea unor articole analitice solicita ziaristului sa-si însuseasca întregul spectru de genuri ale jurna lismului. rudele sale. pentru a putea distinge cum anume s-a cr eat aceasta situatie. de asemenea. fara a-ti însusi si tehnicile inte rviului. Iar pentru a scrie articole de ziar în genul analitic mai este necesar s a ai flerul noutatii. Genul analitic este de neconceput. O demisie intemp estiva a ministrului de externe. Iata de ce gazetarii care semneaza articole analitice inteligente. echi librate si interesante devin cunoscuti si se bucura de aprecierea confratilor de breasla. profesorii de la scoala la care a învatat si col egii de clasa. Textul sa nu fie mai mare de 600-700 de cuvinte. în context. oamenii de afac eri sau expertii. Însa nici aceasta nu este suficient. Mai e nevoie. Important este ca cititorul sa simta ca sunteti informat temeinic s i dispuneti de materiale pentru a înfatisa eroul schitei de portret cât se poate de obiectiv si multilateral. pe urmele unor evenimente de natur a sa influenteze sau sa schimbe situatia într-un domeniu sau altul. colegii de serviciu. ca jurnalismul analitic este vârful de performanta al m eseriei noastre.

care adesea era cenzorul cel mai de temut.Textele analitice pot fi însa scrise si anticipând lucrurile. recolta din acest an a fost deosebit de buna (sau modesta. asa cum este acesta conceput. de note de calatorie si pagini de reportaj. de admirabile texte publicistice în care. Cu alte cuvinte. probabil. La acest gen se apeleaza 146 Manual de jurnalism frecvent si cu eficienta si în scopuri manipulatorii. încercând sa conv inga cititorul de dreptatea lor. Mult mai rar apar analize dedicate sferei sociale sau altor domenii. apoi de redactorul-sef. Astfel . Autorii îsi promoveaz a punctul propriu de vedere. Toate articolel e treceau printr-un sistem multietajat de cenzura: mai întâi textul era vizat de seful de sect ie. socia lismul avanseaza victorios pe întregul glob. polemizeaza folosind un limbaj emotiv. nicidecum din cauza proastei gestionari comuniste). dupa care textul e ra supervizat de cenzorul oficial din omniprezentul Glavlit (Directia generala a publicatiilor literare un eufemism pentru cenzura sovietica). erau demascate unele de ficiente ce se mai manifesta în tara socialismului victorios sau în lumea capitalista. a vervei polemice. Din aceste articole ci titorul afla care este semnificatia evenimentului ce va urma. de regula. Aceasta situatie era într-un fel echilibrata prin dezvoltarea altor genuri. nu a existat în presa sovietica. . problematica politica sau economica. Scrierea unor articole analitice poate tinti urmatoarele obiective: ? Elucidarea cauzelor si a consecintelor unui eveniment. Si nici nu avea cum. însa din cauza conditiilor climaterice nefavorabile. a afectivitatii si. de ce s-a produs acest eveniment. declaratii ale conducerii unor tari exportatoare de petrol sau gaze privind majorarea preturilor sau o proiectata inaugurare a unei mari întreprinderi. iar economia trebuie sa fie economicoasa. în ce mod ar putea acesta sc himba situatia si ce consecinte comporta. jurnalismul sovietic a dat modele stralucite de schite. Articolele analitice abordeaza. acestea au preluat toate realizarile anterioare. care avea dreptul sa taie orice articol. Caci nu prezinta nici o difi cultate sa substitui o analiza onesta si la obiect printr-un articol în care autorul îi baga ci titorului în cap cum anume trebuie sa interpreteze un eveniment sau altul. când articolele de analiza politica au revenit în paginile de ziar. deoarece solutiile la toate problemele erau cunoscute ab initio: si stemul sovietic este cel mai bun din lume. Evenimente de acest fel pot fi reuniunile po litice la vârf. colorat. Genul analitic în jurnalismul postsovietic Genul analitic. Occidentul e muribund si în putrefactie. Dupa prabusirea URSS. uneori. Fapt care a imprimat jurn alismului analitic practicat în anii 90 ai secolului trecut si celui de la începutul acestui se col o dimensiune a individualului (deoarece în toate genurile acestea este prezent eu -l autorului).

cine trage foloase din ac easta situatie? . De ce profita? 12. Cine profita? 11. doar într-un articol mare e cu putinta sa raspunzi pertinent la . subminând astfel încrederea în analizele sale. pe care încearca sa-l argumenteze. Cine sunt adversarii? 9. ? Formularea unui pronostic. Din ce cauza? 8. ? Interpretarea evenimentului. cautând raspunsuri la aceste întrebari. gresite. Edificator în acest sens este punctul de vedere al lui Valeri Paniuskin. un articol analitic) trebuie sa ofere raspunsuri la paisprezece întrebar i: Articolele analitice 147 1. ei citeaza specialisti în domeniu. oame ni politici si de cultura. ziaristul intra p e terenul unor rationamente întemeiate doar pe informatia de care dispune. Paniuskin considera ca un articol scris de un ziarist profesionist (se are în vede re. savanti cunoscuti. precum si de ce se întâmpla ac este lucruri.html). Cine? 2. despre care autorul articolului nu are stiinta. Cum? 6. De ce e dezavantajat? 14. Astfel. Unde? 4. Când? 5. ziaristul îsi expune si punctul sau de vedere. În afara de aceasta. deoarece acesta nu stie daca exista si alte fapte. Cine sunt aliatii? 10.? Stabilirea interconexiunilor dintre diferite evenimente. ca cele sase întrebari clasice sunt suplimentate de altele privind adversari si aliati.narod. un punct de vedere prop riu asupra subiectului analizat. propriul esafodaj al argumentarii. ziaristul intra inevitabil în domeniul prezumtivului. Prin urmare. În momentul în care ajunge la întrebarea Ei si ? Ce e de facut? . corespond ent special al Casei de editura Kommersant . Pentru a ne convin ge de justetea tezelor si alegatiilor formulate. parti care profita si parti dezavantajate. care poate fi accesat în Internet (http:// journalism. Cine e dezavantajat? 13. principala întrebare care domina textele analitice din jurnalismul postsovietic este: Pe cine avantajeaza. Analiza întreprinsa nu ofera însa cititorului nici o optiune. Ziaristii semnatari de articole analitice au. De ce si în ce mod sunt acestea legate între ele. Raspunzând la ele.ru/smi/0001. Ce? 3. probabil. Autorul prefigureaza posibilele desfasurari ale fen omenului sau evenimentului si consecintele pe care le implica. Ei si? (Ce e de facut? Ce va urma?) Vedem. Cu ce scop? 7. Autorul articolului releva semnificatia si import anta evenimentului. al formularii unor es timari si pronosticuri. asadar. care ar putea fi inexacte. de obicei.

Si nu e deloc obligatoriu sa cadeti în cealalta extrema. Sunt con vins ca acest punct de vedere este gresit fundamental. iar editorialele sunt împanate cu fapte. el este tentat sa mai redacteze. Uneori întâlnim ziaristi care cred ca nu e nimic grav daca articolele pe care le sem neaza sunt scrise într-o limba de lemn si putin inteligibila. Un articol ce plictiseste este însa un articol mort. este dezonorant atât fata de sursa. pentru cei putini care au nevoie de analizele mele si care le înteleg . inducând cititorul în e roare. E lipsit de etica sa procedezi astfel. ziaristul poate confun da. E necesar sa stim sa gasim aceasta c heie. însa pe care nu-i stie nimeni. Mai mult decât atât. bulevardier este o alternativa pentru jurnalismul plicticos. Apoi. realitatea cu opiniile pe care le împartaseste.atâtea întrebari. pentru cei care au nevoie exista publicatii specializate. Desfasurându-si silogismele. chiar si cititorului cel ma i simplu. Trimiterile la surse informate care au preferat anonimatul. Ziarele se scriu si sunt tiparite pentru to ti . În cele din urma. Prin urmare. În cadrul acestor termeni. Exista însa un per icol mult mai grav. în efortul sau analitic . urmând firul propriilor gânduri. Cea mai frumoasa meserie din lume Sa revenim la primele capitole ale acestei carti pentru a ne reaminti notiunile j urnalismul adevarului si jurnalismul faptului . Un articol de analiza trebuie sa fie accesibil tuturor. care ramân nepedepsite. când articolul analitic sau textul ce pretinde ca elucideaza o sit . în faza când ziaristul alege sursele si selecteaza citatele menite sa-i confir me punctul de vedere. acopera toate abuzurile. 148 Manual de jurnalism Astazi faptul si opinia s-au încurcat: comentariul este prezent într-o stire. facându-le sa corespunda opiniei autorului. Retineti: articolele plicticoase nu sunt citite. sau ale altcuiva. Scriu pentru elita. afirma ei. spatiul optim al unui articol analitic de ziar e de 8 00-1200 de cuvinte. originala. cât si fata de cititor. Erori involuntare sa u premeditate. Gabriel García Márquez. iar meseria de ziarist nu a comportat nicicând atâtea pericole. va veti stradui sa scrieti cât mai interesant. Se întâmpla uneori ca. la functionari guvernamentali sau la observatori atoatestiutori. Pentru experti. pe ici-colo. Faceti efortul de a scrie inter esant. manipulari cu rea intentie si denaturari veninoase transforma stire a întro arma redutabila. Textele urâte nu s unt citite iata o alta lege a jurnalismului. autorii însira texte lung i si plicticoase. considerând ca elementul senza tional. declaratiile un ui om politic. textul trebuie sa-i trezeasca acestuia interesul. Pe de alta parte. la un moment dat. Chiar si subiecte c e par plicticoase pot fi abordate într-o cheie noua. jurnalismul analitic postsovietic poate fi calificat ca jurnalism al adevarului . Produsul final nu a devenit însa mai performant .

deoarece ziaristii analisti din Occident nu demonstreaza în fata cititorilor juste tea punctului lor de vedere. într-un asemenea articol autorul va relata obligatoriu despre atitudinea pe care o au fata de reforma parintii. Acestea sunt numite comentarii. Se merge pe ideea cât se poate de simpla ca. Prin aceasta se si deosebesc abordarile analitice din jurnalismul occidental de cele din jurnalismul postsovietic. desigur. faptul. va citi si articolul. autorii sunt în masura d oar sa comenteze. ba chiar si copiii. text jurnalistic care sa probeze o obiectivitate absoluta. în articole est e dat cel al autorului. O rice ziarist împartaseste si un punct de vedere propriu asupra evenimentelor în desfasurare. va mentiona. ca reprezentan tii majoritatii parlamentare o sprijina. pentru care este în firea lucrurilor sa se opuna pozitiei majori tare. Daca autorul îi inspira încredere. O asemenea abordare exclude. fenomenul. primul lucru pe care îl face cititorul este ca se uita cine semneaza. fiind siguri ca reforma este implementata c orect. unde. ziaristul va arata neaparat ce crede despre reforma opozitia. ceea ce este considerat în jurnali smul postsovietic ca gen analitic în presa din Occident înseamna cu totul altceva. fara îndoiala. atunci când este prezentata doar o singura pozitie. daca va semna un arti col privind reforma sistemului educational. ziaristul occidental este obligat sa prezinte evenimentul din cele mai diverse puncte de vedere. situatia în t oata complexitatea ei. Prin urmare. textul este mai echilibrat. Astfel. indiferent daca autorul analizei împartaseste sau nu aceste opinii. profesorii. fiind lipsit de spiritul polemic si de ver va publicistica. În plus. cum exista deja acest punct de vedere. ca orice alt om. iar aprecierile si judecatile sunt dintre cele mai diverse. cât si al contestatarilor reformei învatamân tului. pe care are dreptul sa si-l exprime. Si. Cu toate acestea.uatie sau un fenomen vede lumina tiparului. textele care se întemeiaza doar pe un singur punct de vedere nu sunt considerate analitice . care le apartine. Jurnalismul analitic din Occident Nu exista. Când concepe si apoi scrie un articol analitic. pr doar un singur punct de vedere actic. o naratiune scrisa de la persoana întâi. în Occident. adica toti cei pe c are reforma îi vizeaza direct. dupa cum am mentionat mai sus. Una dintre cel e mai importante reguli ale profesiei noastre consta în a prezenta punctele de veder e opuse. nicidecum sa analizeze. Articolele analitice 149 Totodata. Standardele acceptate în jurnalismul occidental reclama prezentarea în acest articol atât a punctului de vedere al partizanilor. ci prezinta evenimentul. Este o în credere pe care un ziarist o câstiga dupa ani îndelungati de munca gazetareasca. un eori chiar .

este firesc ca la începutul textului sa fie prezentat însusi faptul. prezentând proiectul de reforma». Încheiere. în câteva alineate.diametral opuse. evident. el va utiliza un lied rezumativ. cel cu reforma sistemului educational. aceste texte se construiesc conform regulilor pe care le-am exami nat în capitolul Tehnicile scrierii . Ce cred învatatorii si profesorii despre aceasta reforma? Aici ar fi bine sa fi e date mai multe opinii pro si contra . Un articol de acest tip este bine sa se încheie cu opinii ale parintil or. Dintre diferitele tipuri de texte analitice cea mai raspândita este varietatea num ita articole analitice de actualitate (news analysis). 4. În linii generale. 2. atunci un articol analitic desp re acest subiect ar putea avea urmatoarea forma: 1. din punctul de vedere al structurii. 3. în timp ce opozitia considera ca sistemul sovietic de învatamânt a fost unul dintre cele mai bune din lume si ca nu e cazul sa fie inventa ta bicicleta cei din guvern mai bine ar majora salariile învatatorilor si ar aloca ma i multe fonduri pentru reparatia scolilor. Emotiile si afectivitatea excesiva. deoarece la începutu l articolului sau autorul urmareste în principal un lucru sa anunte evenimentul. ca la scrierea unei stiri (vezi capitolul Scriem o stire ). din punct de vedere tehnic. în aceste cazuri. Ce sanse are proiectul pentru a fi adoptat în Legislativ? Deputatii proguvernam entali se pronunta pentru reforma. a declarat ministrul. Citat: Reforma prevede o serie de schimbari importante. De ce a fost adoptat tocmai acest proiect de reforma? De ce asistenta a benef iciat ministrul la elaborarea lui ar putea fi Banca Mondiala. De unde tragem concluzia ca jurnalismul analitic occidental se încadreaza în jurnalismul faptului . politicile educationale. în acest caz.. se va arata cum se va prezenta sistemul ed ucational dupa ce va fi reformat. un fenomen sau un fapt. Ac easta se face. În ac est scop. ci rezultatele concrete : Nu . preistoria acestui eveniment sau în urma caror fenomene sau cauze acesta a devenit posibil. Esenta reformei. În doua-trei fraze. Lied: Ministerul educatiei a anuntat ieri opinia publica ca reforma sistemului educational este în curs de pregatire . de regula. 7. Dupa care va descrie. datorita carora copiii nostri vor capata studii competitive la nivel mondial . 6. Daca ne referim la exemplul d eja cercetat. Întrucât în aceste articole se relateaza si se analizeaza un eveniment. pe care nu-i intereseaza. Sunt însa aici si unele particularitati. 5. doar bruiaza si încetoseaza prezentarea corecta si fidela a unor opinii si viziuni diferite. Liedurile mai complicate (precum cele analizate în capito lul Tehnicile scrierii ) nu se potrivesc. printr-un lied direct. ONU sau Ministerul învatamân tului din Federatia Rusa..

totodata. cât de greu a fost elaborat acest proiect de reforma. si viceversa. iar culorile vor fi folosite mai târziu. un asemenea articol va începe prin expunerea faptului. În unele cazuri este necesar ca textul sa fie împartit în mai multe fragmente care au o anumita integritate din punct de vedere logic si care vor fi subintitulate. sa-l coboare cu picioarele pe pamânt . adica un raspuns la întrebarea de ce si. Text . pe masura ce ne apropiem de final aceasta fiind Articolele analitice 151 tot mai putin semnificativa. Grafic. De aceea timpul în care s-a produs evenimentul va fi indicat în lied sau în urmatoarele doua alineate. la întrebarile cine si ce . sau ce desfasurare posibila va avea acesta Aici este important sa adoptam o pozitie cât mai echilibrata si sa confirmam opiniile formulate prin citate. a evenimentului sau a fenomenu lui. vom scrie un articol care va prezenta esenta refor mei si. Pot exista si alte puncte de v edere.mai vreau sa platesc meditatori care sa corijeze greselile si sa lichideze lacun ele admise de scoala! . Poate fi utilizat si principiul zigzagului. va achitati de aceasta sarcina. 150 Manual de jurnalism Ceea ce conteaza în exemplul analizat este schema dupa care este structurat artico lul. totodata. de asemenea. cu atât faptele sunt mai marunte si opiniile mai putin semnificative. O preistorie a evenimentului Va fi prezentata. În mare. va arata cât de diferite sunt opiniile partilor interesate în aceasta pr oblema. O explicatie a importantei evenimentului. adica s e va respecta o desfasurare sinuoasa de la fapte spre culori si nuante. de regula. la întrebarea cum Dând un citat în cel de al doilea alineat al articolului. Structura-model a unui articol analitic (varianta) Un lied direct. Încheierea Articolul poate fi încheiat cu un citat care sa-l readuca pe cititor la realitate. Esenta evenimentului Va fi expusa în doua-patru alineate. rezumativ. articolul este construit în conformitate cu principiul piramidei: informati a cea mai importanta este data la început. Daca vom urma aceasta schema. pentru ilustrarea acestora. la începutul textului. Raspunsul la întrebarea unde va fi dat. ca pentru textele de acest gen faptele conteaza mult mai mult decât culorile. Care sunt aspectele pozitive si cele negative ale evenimentului. daca e cazul. subiectul ar putea fi abordat si dintr-un alt punct de vedere: de exemp lu. Cu cât ne apropiem de sfârsitul articolului. Mentionam. aceasta structura ar arata în felul urmator. sau sa atraga atentia acestuia asupra consecintelo r pe care le va avea asupra oamenilor simpli evenimentul analizat. însa în acest tip de articole este important sa se dea un raspuns si la întrebarea când . Se comunica pe scurt ce s-a întâmplat Un lied raspunde. De pilda: aceasta reforma nu prevede apararea drepturilor minoritatilor nationale. Desigur. daca este necesar. De r egula.

net O alta resursa Internet este Transitions Online (TOL). iar autorul îsi va putea organiza mai bine ideile. informatia despre acestea p utând fi accesata pe pagina web. Rusia. Câteva editii analitice Ziaristii care îsi desfasoara activitatea în statele din spatiul ex-sovietic au posi bilitati extrem de limitate de a publica articole analitice în presa din Vest. în special a limbii engleze. precum si recenzii la cele mai interesan te editii ce apar în aceste tari. Necunoastere a limbilor straine. fie si de duzina. reportaje. IWPR îsi are sediul la Londra si organizeaza traininguri pentru ziaristii din tarile din Asia Centrala si din Caucaz. TOL mai organizeaza training-uri. în ideea ca acestia sunt observatori ne partinitori (pozitia acestora ne aminteste procedeul Simplicissimus.tol. Pe aceasta pagina web sunt publicate materiale din tarile Asiei Centrale. Ea reflecta realitati din 28 de tari din Europa Centrala si de Est si din fosta URSS. redactiile sunt cele care decid daca vor fi sau nu utilizate subtitlurile în articolele de analiza. Irak si în unele tari din Africa. Turci a si din statele din Orientiul Apropiat si Asia de Sud-Vest. în special pe Internet.iwpr. Tot acolo. despre care am vorbit în capitolul Reportajul ). Institutul Lumea Deschisa (Fundatia S oros ) finanteaza primele doua editii. Adresa editiei în Internet este www. în care ziaristii din tarile foste URSS îsi pot publica articolele analitice. Exista totusi câteva editii internationale.cz O alta editie pe Internet Eurasianet îsi are sediul la New York. Adresa în Internet: www. cu conditia sa fie bine sc rise. Este vorba de Institutul pentru reflectarea razboiului si a pacii. precum si în Balcani. Aceasta pagina web este s uccesoarea revistei Transitions.ul va deveni astfel mai lizibil. Sediul redactiei se afla la Praga. aceste editii sunt extrem de putine doar trei. ci si comentarii. din Caucaz. Afganistan. TOL publica nu numai articole analitice. sunt publicate c erintele fata de articolele publicate în aceasta editie. De regula. la compartimentul About TOL. Din pacate. IWPR publica saptamânal articole analitice mari de spre evolutiile politice din aceste state si are un sistem minutios elaborat privind rigorile aplicate fata de aceste texte. Si chiar daca se întâmpla ca un ziarist sa cunoasca engleza excelent. ziarele si revistele prefera sa publice articole ale unor ziar isti americani sau britanici. care a aparut între anii 1994 si 1999. pe când un ziarist local are o viziune preconceputa asupra lucrurilor. conferind a rticolului o structura cât mai motivata logic. Institute for War and Peace Reporting (IWPR). reprezinta principalul obstacol ce opreste patrunderea lor în mass media occidentale. iar Eurasianet este sprijinita doar partial de a ceasta .

institutie. În afara de articole analitice, Eurasianet publica stiri, reportaje, c omentarii, recenzii si interviuri. Adresa în Internet: www.eurasianet.org 152 Manual de jurnalism În toate aceste trei editii articolele sunt publicate în engleza, fiind data si trad ucerea lor în limba rusa. Asadar, constatam cu regret ca sansele ziaristilor din spatiul postsovietic de a publica articole analitice de valoare se limiteaza, practic, la aceste editii. Exista, c e-i drept, si alte câteva pagini web, însa acestea publica, de regula, doar articolele propriilor analisti, textele venite din afara fiind acceptate doar cu titlu de exceptie. Este vorba, în primul rând, de paginile web ale posturilor de radio ???????/Europa Libera (www.rferl.org ) si BBC (www.bbcrussian.com). Editia Eurasia Daily Monitor (www.jamestown.org/edm/) editata de Fundatia Jamestown, cu sediul la Washington ofera, de asemenea, spati u analistilor postsovietici, cu conditia ca textele lor sa corespunda rigorilor occidentale. În afara de Eurasia Daily Monitor, celelalte editii publica texte în limba rusa. Pos turile de radio ???????/Europa Libera si BBC difuzeaza si în româna, precum si în majoritatea limbilor din Asia Centrala si din Caucaz. Articole pentru analiza Exemplul ce urmeaza demonstreaza pregnant care este diferenta dintre jurnalismul analitic occidental si cel postsovietic. Articolul despre introducerea la Univer sitatea din Bazele ideologice ale statului belarus a fost scris Belarus a unei noi discipline la Mensk în vara anului 2003 si a fost publicat în IWPR, unde eram angajat în acel moment . Iata cum arata o prima varianta a acelui articol. Dupa ce a strangulat presa independenta si dupa ce a consolidat întreprinderile di n tara, încadrând în schemele de personal ideologi titulari , autoritatile belaruse au început etapa cea mai responsabila de constituire a verticalei ideologice spalarea creierelor tinerilor, care pâna acum era considerati un electorat pierdut pentru Aleksandr Lukasenko. Toti studentii din Belarus vor stu dia, de la 1 septembrie, noua disciplina Bazele ideologice ale statului belarus . Cursul special de ideologie a statului belarus a fost elaborat în doar patru luni de catre membrii catedrei de ideologie, special creata în acest scop, din cadrul Academiei de administratie de pe lânga Presedintia Republicii Belarus. Cursul este predat în toate institutiile de învatamânt superior, d e stat si private, obligativitatea acestuia fiind motivata de Evgheni Matusevici, prorector pentru ideologie la Academia de administratie, în felul urmator: Tinerii trebuie înarmati cu un sistem de valori si d e idei . Programa-tip de predare a cursului, care are aprobarea Presedintiei, prevede 24 de ore de prelegeri si 16 ore de seminare. La sfârsitul semestrului studentii urmeaza sa sustina un exame n la noua disciplina, desi primul manual de bazele ideologice ale statului va aparea abia în luna decembrie.

Noul obiect de studiu, similar celui predat în scolile din Coreea de Nord, nu este nici pe departe, potrivit autorilor însisi, unul perfect. Cursul se constituie deocamdata dintr-o s erie de articole apartinând unor autori diferiti, care nici macar nu s-au pus de acord cum ar trebui sa fie ideologia statala a Belarusului. Au convenit doar asupra unui singur punct: stilul de viata occidental este inacc eptabil pentru spiritualitatea slava a belarusilor. Este doar un început, o introducere în problema, a recunoscut profesorul Serghei Rese tnikov, unul dintre autorii cursului. Studierea ideologiei statale este însa obiectiv determina ta. Problema introducerii acestui curs în programele scolilor superioare nu se mai pune în discutie. Obiectul este obligatoriu pentru studiu . La Ministerul învatamântului a fost prezentata pentru confirmare o lista cu candidat urile a 70 de profesori, recrutati din rândurile politologilor si istoricilor, care vor urma în luna septembr ie, la Academia de administratie, cursuri accelerate de metodica a predarii ideologiei în universitati. Articolele analitice 153 Factori din minister explica aceasta graba prin situatia nelinistita din institu tiile de învatamânt din tara, drept exemplu fiind citat cazul Liceului umanist Jakub Kolas care, potrivit unui functionar de la Directia învatamânt universitar, pâna a fi închis, furniza institutiilor de învatamânt sup or opozitionistii cei mai înraiti . Potrivit punctului de vedere al presedintelui belarus, exprimat la 13 august la consfatuirea pentru organizarea muncii ideologice a organelor puterii de stat, conceptele fundamenta le ale ideologiei statului belarus au fost elaborate înca în martie curent, în cadrul unui seminar al cadrelor de conducere. Aceste concepte, probabil, nu sunt înca atât de legate logic si de bine formulate precum am dori-o noi, însa sunt suficient de concrete pentru a fi aplicate , a subliniat Aleksandr Lukasenko. O profesoara de la o universitate privata, viitor ideolog, a recunoscut ca nu-si imagineaza cum va aparea în fata studentilor pentru a preda ideologia statala. Poate ca dupa ce voi u rma cursurile accelerate lucrurile se vor mai limpezi si voi fi mai sigura pe mine, însa curricula pe care am primit-o la universitate contine doar teze vagi, propunându-ni-se sa folosim drept literatura metodica disc ursurile presedintelui. Cred ca studentii se vor revolta împotriva acestui curs , a spus ea. Nikolai, un student la anul V, de la Universitatea de Stat din Belarus, nu a cit it programa. Banuiesc ca e o simbioza bizara între comunismul stiintific, pe care tatal meu l-a studiat în vremurile sovietice, si ortodoxie. L-am auzit vorbind la televizor pe unul dintre fondatorii noii ideolo gii, pe filozoful Viktor Bovsa. Acesta a declarat ca stilul de viata occidental este incompatibil cu spiritualit atea slava a belarusilor. Pe când, pentru mine, perspectiva de a ma transforma într-un zombi ideologic este in compatibila cu ceea ce astept eu de la universitate, unde îmi platesc studiile , spune Nikolai. Tatiana Samoilenko, o studenta din Mensk, se solidarizeaza cu Nikolai: Daca ideea principala a noului

curs rezida în faptul ca presedintele este garantul ideologiei de stat, atunci si fara a merge la aceste ore îmi este clar ca e vorba de o ideologie a totalitarismului . Reprezentantii opozitiei din Belarus nu neaga faptul ca tarii îi lipseste o ideolo gie proprie. Cu toate acestea, liderul Partidului comunistilor din Belarus, Serghei Kaleakin, considera ca încerc area de a o crea în mod artificial o ideologie si de a o impune pe cai administrative tinerei generatii este una dezastruoasa. Si comunistii si-au promovat ideologia prin metode administrative. A fost greseala lor capital a. În afara de aceasta, a impune societatii o ideologie împartasita doar de un grup de persoane vine în cont radictie cu Constitutia tarii. Ideologia statului belarus trebuie sa fie îmbunatatirea calitatii vietii ce tatenilor. Studentii nu vor fi nevoiti atunci sa toceasca la concepte ideologice: ei îsi vor forma constiinta nationala în mod firesc , zice el. Guvernul belarus a ales însa o alta cale: crearea unui imens aparat propagandistic . La întreprinderi, ideologi platiti vor lamuri muncitorilor principalele teze ale politicii de stat privind problemele de actualitate din viata economica, sociala si spirituala a societatii, în scolile superioare ace st lucru îl vor face profesorii care vor preda noua disciplina, iar în sate se vor deplasa grupuri prop agandistice ale reanimatei societati Znanie , din care vor face parte preoti, veterani de razboi si ai muncii. Multe ziare postsovietice (inclusiv publicatii care nu-l simpatizeaza deloc pe A leksandr Lukasenko) ar publica cu placere acest articol, deoarece e bine scris. Situatia este relatata în întreaga ei complexitate, sunt date mai multe puncte de vedere ale parti lor interesate. Totodata, autorul este constient ca introducerea unui curs de ideolo gie este o absurditate si ironizeaza pe seama acestei idei. Cu toate acestea, articolul va fi respins de presa de limba engleza. Sa încercam s a întelegem de ce. Unul dintre prietenii mei, un redactor exceptional, când citea un articol îsi nota p e o foita întrebarile: cine , ce , unde , când , de ce , cum . Apoi, la redactare, taia întrebarile, una dupa alta. Daca textul nu continea un raspuns la vreuna din ele, îi cerea autorului sa gaseasca raspunsul si sa completeze articolul. 154 Manual de jurnalism Sa procedam în acelasi mod. ? Cine toti studentii din Belarus. ? Ce vor studia disciplina ideologia statului . ? Unde în toate institutiile de învatamânt superior din tara. ? Când începând cu 1 septembrie. ? De ce deoarece acesta este comandamentul sefului statului, Aleksandr Lukasenko , dat sistemului de învatamânt. ? Cum curricula a fost elaborata în graba, de fapt, nici nu exista, însa sunt pregat ite deja cadre care vor preda acest curs. Studentii vor trebui sa audieze 24 de ore de prelegeri si sa faca 16 ore de seminare, la sfârsitul semestrului urmând sa sustina un

Un redactor poate taia fara probleme prima fraza. C eea ce nu este totusi destul. Liedul si primul alineat Prima propozitie e cam lunga si e formulata în termeni excesiv patetici. la momentul potr ivit. Un articol va începe cu prezentarea faptului. dupa care vor urma. un electorat pierdut nu au atât o încarcatura informativa. pe când un lied trebuie sa aiba cel mult 20-25. ci o culegere de articole semnate de autori difer iti. asadar. ? la sfârsitul semestrului studentii vor sustine un examen. de la 1 septembrie. ? nici nu e de fapt un manual. Mentionam ca fraza nu contine o informatie noua. ? curricula noii discipline prevede 24 de ore de prelegeri si 16 ore de seminare . Dar nici asta nu e totul. deoarece faptul este mai important decât orice comentari u. Are 48 de cuvinte.examen. Sau. S-a parea ca principalele rigori ale unui text jurnalistic au fost respectate. Textul propriu-zis Textul începe prin a explica ce reprezinta cursul de ideologie care se preda în univ ersitati. sa analizam mai întâi structura acestu i articol. ceea ce e foarte important. În ea se spune: Toti studentii din Belarus vor studia. nu es te elucidata problema centrala: ce anume li se va preda studentilor în cadrul acestui curs? Ce înseamna Curs universitar de ideologie a statului ? În ce consta esenta acestuia? Articolul nu da un raspuns la aceasta întrebare. noua disciplina Bazele ideologice ale statului belarus. poate. Cuvintele si îmbinarile a strangulat . spalarea creierelor . ziaristul va trebui sa citeasca di scursurile acestuia si sa înteleaga conceptele care stau la baza cursului. ? manualul va aparea în decembrie. autorul va trebui sa afle de la cei care au elaborat curricula si manualul în ce consta ideologia statului b elarus condus de presedintele Lukasenko. lasând tex tul sa înceapa cu fraza a doua. Sa ne-o r eamintim: Dupa ce a strangulat presa independenta si dupa ce a consolidat întreprinderile din tara. Remarcam. S-ar parea ca aceasta secventa contine multa informatie. Articolele analitice 155 ? conceptele de baza ale ideologiei statale au fost formulate în luna martie de ca tre presedintele Aleksandr Lukasenko si au fost aprobate în august. autoritatile belaruse au început etapa cea mai responsabila de constituire a verticalei ideologice spalarea creierelor tinerilor. cât una afectiva. Prin urmare. comentariile necesare. Pe când cea de-a doua propozitie contine deja informatia necesara. Cu toate acestea. Sa vedem ce se afirma în aceasta secventa a articolului: ? elaborarea cursului a durat patru luni. Pentru a întelege de ce. care pâna acum erau considerati un electorat pierdut pentru A leksandr Lukasenko . . Lie dul ca si cum l-ar introduce pe cititor în contextul evenimentelor. ? pentru elaborarea cursului a fost creata o catedra speciala. pregatindu-l totodata emotional. carentele acestui lied si purcedem la analiza textului. încadrând în schemele de personal ideologi titulari .

În continuare, articolul prezinta opiniile unor oameni diferiti privind introducer ea acestei discipline. Doi studenti, ale caror nume de familie nu sunt date, respin g noul obiect de studiu, desi nu cunosc continutul acestuia. Împotriva predarii cursului se pronunta, de asemenea, o profesoara anonima care urmeaza sa predea ideologia statala si un conducator al Partidului comunist din Belarus. Articolul contine doar o singu ra opinie favorabila introducerii noii discipline, apartinând prorectorului pentru ideologie de la Academia de administratie. Constatam un dezechilibru evident. Redactorul are, aici, doua solutii: sau elimina punctele de vedere exprimate de studenti, lasând în artico l doar opinia liderului comunist, sau îi cere autorului articolului sa afle parerile alto r studenti care agreeaza ideea introducerii în universitati a orelor de ideologie statala. Acesta este cel de al doilea lucru pe care trebuie sa-l faca autorul: sa gaseasc a adepti ai noii discipline si sa fixeze argumentele acestora. Încheierea În mare, finalul articolului este destul de bun: se bazeaza pe fapte, nu este supt din deget. Cu toate acestea, ar fi fost bine ca textul sa se încheie cu un citat din s pusele lui Lukasenko sau al unuia dintre cei care conduc campania ideologica din cadrul Pre sedintiei. Articolul va deveni astfel mult mai convingator. Aceasta ar fi o alta observatie facuta autorului. Exista însa si alte observatii. Ar fi fost bine daca autorul relata cum a aparut i deea de a introduce în scoala superioara un curs de ideologie, daca au mai fost asemenea înc ercari, adica sa dea un background, o preistorie a evenimentului. Un cititor care nu cun oaste toate dedesubturile vietii politice din Belarus ar fi avut astfel posibilitatea sa sesizeze exact importanta subiectului abordat în acest articol si semnificatia pe care o ar e propaganda ideologica în aceasta tara. Cazul este unul simptomatic, deoarece în toate statele din spatiul ex-sovietic sunt initiate periodic dezbateri privind necesitatea for mularii unei ideologii statale sau a unei idei nationale, care ar coaliza toate fortele sanato ase ale natiunii . De regula, acest lucru înseamna ca forte sanatoase pot fi considerate doa r cele proguvernamentale. În afara de aceasta, una din persoanele citate ( o profesoara de la o universitate privata, viitor ideolog ) a preferat sa ramâna anonima. De aceea autorului i se va c ere sa clarifice de ce acest cadru didactic a refuzat sa i se dea numele în presa. Cac i citarea unor surse anonime trebuie sa aiba întotdeauna o justificare plauzibila. Ziaristul a facut tot ce i-a cerut redactorul. Din pacate, cei care au elaborat cursul de ideologie, dupa câte se pare, erau în concediu: telefoanele acestora erau mereu închis e. Manualul de ideologie (adica culegerea de articole) nu putea fi consultat, deoarec

e se afla sub cheie în biroul rectorului Academiei de administratie. A citit si discurs urile lui 156 Manual de jurnalism Lukasenko. Si abia dupa ce s-au facut toate completarile cerute, articolul a fos t redactat, tradus în engleza si a aparut pe pagina web la 15 august 2003. Un curs de ideologie în impas Noua încercare a presedintelui Lukasenko de a cuceri inimile si mintile tinerilor belarusi a pornit de la o situatie absurda Studentii din Belarus vor fi nevoiti, începând cu luna viitoare, sa studieze o noua disciplina Ideologia statului , desi nu sunt cunoscute continuturile acesteia si cine va tine prelegeri le. Introducerea acestui curs universitar, care va fi predat de la 1 septembrie în mod obligatoriu în universitatile de stat si cele private din Belarus, a provocat reactii contradictorii atât în mediu l analistilor prooccidentali, cât si în cel al studentilor. Se stie deocamdata doar faptul ca curricula prevede 20 de ore de prelegeri, 16 o re de seminare si sustinerea unui examen la sfârsit de semestru. Cu toate acestea, manualul pentru a cest curs va fi editat abia în decembie si, potrivit surselor, acesta reprezinta o culegere de articole s tiintifice scrise de autori diferiti, care nici macar nu s-au pus de acord cum ar trebui sa fie ideologia st atala a Belarusului. O profesoara de la o universitate privata, care nu a dorit sa-si dea numele din teama ca ar putea fi persecutata de autoritati, a spus ca curricula pe care au primit-o la universitate contine d oar teze vagi si ca li s-a propus sa foloseasca drept literatura metodica discursurile presedintelui. Dupa cum se vede, acestea sunt suficiente pentru seful statului, care a convocat la 13 august o consfatuire privind organizarea muncii ideologice a organelor puterii de stat. Lukasenko a c omunicat asistentei ca discursurile sale pot servi ca sursa pentru ideologi, mentionând ca formularea ei [a ideologiei nationale belaruse] nu este, probabil, deocamdata perfecta, dar e destul de buna pentru a putea fi aplicata . Profesorul Serghei Resetnikov, care a participat la elaborarea cursului, nu sesi zeaza nici un obstacol ce ar impieta asupra introducerii disciplinei: ...studierea ideologiei statale es te obiectiv determinata. Problema introducerii acestui curs în programele scolilor superioare nu se mai pun e în discutie. Obiectul este obligatoriu pentru studiu . Profesorii si studentii sunt însa revoltati. Perspectiva de a ma transforma într-un z ombi ideologic este incompatibila cu ceea ce astept eu de la universitate, unde îmi platesc studi ile , spune Nikolai, student la anul cinci la Universitatea de stat din Belarus. Aceeasi parere este împartasita de Tatiana, o studenta la o universitate de la Men sk: Daca ideea principala a noului curs rezida în faptul ca presedintele este garantul ideologiei de stat, a tunci si fara a merge la aceste ore îmi este clar ca e vorba de o ideologie a totalitarismului . Recent, presedintele Lukasenko l-a demis pe ministrul învatamântului Piotr Brighidin

, numind în aceasta functie pe Aleksandr Radkov, rectorul Universitatii de stat din Moghilio v. Presedintele si-a motivat aceasta decizie prin necesitatea de intensificare a mu ncii ideologice în sistemul de învatamânt. Acest sistem nu este locul unde sa cuibareaca opozitia , a declarat A. L ukasenko. Analistii considera ca introducerea noului curs în curricula universitara s-a facu t cu atâta graba, fiindca factorii din ministerul învatamântului sunt îngrijorati de starile de spirit p olitice ce se manifesta în salile de clasa. Luna trecuta autoritatile au închis Liceul umanist Jakub Kolas sub motivul ca furnize aza institutiilor de învatamânt superior opozitionistii cei mai înraiti . Intentia lui Lukasenko de a impune populatiei o ideologie statala a condus la re animarea fostelor organizatii de copii si tineret. A fost reînfiintata organizatia de pionieri, iar în locul comsomolului a fost creata Uniunea republicana a tineretului din Belarus. Însa aceste actiuni nu au dar rezultatele scontate. Ca si mai înainte, tinerii const ituie majoritatea în partidele si miscarile de opozitie si voteaza, de regula, împotriva lui Lukasenko si a initiativelor sale. Articolele analitice 157 Acum Lukasenko se autodefineste ca ateu ortodox si propune ca valorile ortodoxiei sa stea la temelia ideii nationale. Este o alta reverenta facuta electorilor rusi. Fundamentul ideologiei lui Lukasenko va fi mai curând postulatul: Belarusii sunt ace iasi rusi, însa mai buni , considera profesorul de politologie Mihail Plisko. Aceasta ideologie nu va urmari dezvoltarea personalitatii, ci supunerea acesteia fata de stat. E o teza ce coincide perfect cu canoanele ortodoxiei . Reprezentantii opozitiei din Belarus nu neaga faptul ca tarii îi lipseste o ideolo gie proprie. Cu toate acestea, ei considera ca încercarea de a o crea în mod artificial si de a o im pune pe cai administrative tinerei generatii este una dezastruoasa. Si comunistii si-au promovat ideologia prin metode administrative. A fost greseal a lor capitala, spune Serghei Kaleakin, liderul Partidului comunist din Belarus, aflat acum în opo zitie. În afara de aceasta, a impune societatii o ideologie împartasita doar de un grup de persoane vine în cont radictie cu Constitutia tarii. Ideologia statului belarus trebuie sa fie îmbunatatirea calitatii vietii ce tatenilor . Autoritatile prefera însa metodele sovietice de influenta ideologica. În acest scop, a fost constituit deja un imens aparat propagandistic. La întreprinderile cu peste 300 de angajati s i în colhozurile în care lucreaza peste 150 de oameni au aparut deja adjuncti pentru munca ideologica. Potrivit lui Aleksandr Lukasenko, misiunea de a influenta sufletul si constiinta f iecarui cetatean al Belarusului revine nu numai lucratorilor ideologici, ci si comilitonilor fideli ai sefului statului veteranilor de razboi si ai muncii, precum si clerului ortodox. Presedintele nu a precizat însa ce teze anume vor propaga acesti ideologi, mentionân d doar ca este necesar ca sa avansam zilnic în teren, în sectoarele concrete ale frontului ideologi

El contine mai multa informatie. Forta articolului are acum ale temeiuri mai multe argumente faptice si mai putine de ordin emotional. Tonul articolului a devenit mai putin afectat. a început recoltarea bumbacului. conveni nd între ele. acum do i ani. În ultimul deceniu productia de bumbac s-a diminuat de trei ori. În lied este folosita sintagma situatie absurda. ca si pâna acum. Elena ZABRODSKAIA.iwpr. în sezonul 2004-2005.c . Alta solutie nu au. atunci textul definitiv are 838 de cuvinte. În pierdere sunt taranii. Mensk www. Cititi si analizati aceste articole. Intermediarii înregistreaza însa profituri de cel putin 15 c enti la kilogram. Cultivatorii de bumbac explica situatia prin faptul ca piata bumbacului din Kîrgîzstan este monop olizata. Datorita acestei transformari.net Ei bine. Remarcam aici ca din 3 to ne de bumbac neegrenat 158 Manual de jurnalism se obtine cam 1 tona de fibre. iar citatele mai scurte. Caderea preturilor pe piata mondiala la bumbacul brut constituie cauza principala a acestei situatii. impunând preturi mici de achizitie. taranii se vad nevoiti sa apeleze la el. În ultimii ani achizitiile de bumbac sunt facute de aceleasi persoane care. Într-adevar. stabilesc pretul. despre intentia presedintelui Lukasenko de a impune poporului o ideologie de sta t. Piata bumbacului din sudul Kîrgîzstanului este ocupata. Apoi. astazi cultiva bumbac doar cei care au garantii ca vor putea desface productia la preturi avantajoase. în sudul Kîrgîzstanului. Pe de alta parte. Anul ce a trecut nu a fost unul favorabil pentru cultivatorii de bumbac. este de subliniat ca. pe când anul trecut. Revenind la preturile bursiere. textul a devenit mai d inamic. cel care dicteaza preturile pe piata agricola este int ermediarul. tona de bumbac brut era achizitionata la bursa cu 1506 dolari. spune cultivatorul de bumbac Asa n Abduraimov. Odinioara cult ura bumbacului constituia principalul articol de venituri în bugetul local. pretul acesteia era de doar 1148 de dolari. Fermie rii înclina însa sa acuze de necazurile lor marile corporatii care ar fi monopolizat piata locala a bumbaculu i brut. desi textul propriu-zis a devenit chiar mai mic: daca prima varianta avea 874 de cuvinte. în text se vorbeste despre graba ministerului învatamântulu i. Neavând cum sa-si desfaca recolta. de firme ruse si uzbece. În Kîrgîzstan pretul bumbacului brut a coborât la 8-1 0 somi (20-25 de centi) per kilogram. experti de la Agentia internationala de consulting a bumbaculu . în principal. în sezonul agricol 2003-2004. vedem ca articolul a devenit mult mai convingator. Acestia si-au vândut produc tia la un pret ce nu acopera nici macar pretul de cost. Raspundeti la întrebari Bumbacul nu-i frate cu kîrgîzul În Valea Fergana. desi opiniile pro si contra exprimate în articol sunt acum egale. pe când alti cumparatori din afara nu sunt admisi . atitudinea autorului (negativa) se resimte ca mai înainte.

Supraproductia a condus. 73 mii tone. preturile de achizitie. sperând sa obtina profit. între timp. tone. cu conditii nefavorabile. Taranii kîrgîzi sunt deja abordat i de samsari. Potrivit agronomului. la o diminuare a cererii. Potri vit ICAC. productia de bumbac brut din Kîrgîzstan în sezonul 2004-2005 a fost de 27 mii tone. care le propun câte 12 somi (30 de centi) pentru un kilogram de materie prima. Scumpirea carburantilor si lubrifiantilor. În conditiile climatice ale Kîrgîzstanului cultivarea bumbacului este riscanta. în Tadjikistan 177 mii t în Uzbekistan 1 mil. acesta a fost principala cauza .5 mil. a îngrasamintelor si chimicalelor agric ole l-a facut pe taran sa dea faliment. Pentru a ridica 500 de kg de grâu. desi estimarile analistilor internationali nu sunt dintre cele mai optimiste. cu toate acestea. o bumbacarie de un hectar. recolta fii nd înca pe câmp. Unii indicatori arata ca pretul bumbacului se va majora treptat ca efect al revi gorarii cererii. pentru comparatie: 136 mii tone. tone. cererea relativ redusa. 1168 de dolari. în Kazahstan ne. ne spune un cultivator de bumbac. cu 12 dolari mai mult decât în anul trecut. probabi l. t aranii continua sa-l planteze. considera agronomul Kudaiberdi Mamîtov. Cred ca a fost un an prost. fireste. de ocamdata. ca în vremurile sovietice. un taran uz bec trebuie sa îngrijeasca. Alte cifre. Caderea preturilor a fost provocata în mare masura si din cauza ca din Uzbekistan în Kîrgîzstan au fost introduse prin contrabanda cantitati atât de mari de bumbac-brut încât cultivator ii de bumbac kîrgîzi nici în doi ani nu ar reusi sa produca atâta. În plus. În acest an cultivatorii de bumbac preconizeaza sa recolteze câte 35 de ch intale la hectar. pe când în anul trecut au fost recoltate doar câte 15 chintale la hectar. Pretul nu-i aranjeaza deocamdata pe kîrgîzi. în timp ce cultivatorii de bumbac uzbeci accepta . În Uzbekistanul vecin taranii predau bumbacul la stat. urmarind supraprofiturile. productia mondiala de bumbac va înregistra o diminu are într-o perspectiva imediata. Drept plata. unde sunt platiti cu bani gheata. Unii sunt însa mai a bili si fac bani buni comercializând o parte de recolta în Kîrgîzstan. Experti de la ICAC opineaza ca este putin probabil ca pretul bumbacului sa atinga în acest an nivelul din anii 2003-20 04. precum si încetineala cumparatorilor de a-l achizitiona (asteapta.i (ICAC) explica aceasta cadere spectaculoasa a preturilor prin faptul ca în ultimii ani pretul de achiziti e al bumbacului a fost foarte mare si tarile producatoare. din aprilie pâna în august. În sezonul agricol 2003-2 004. Preturile mici de anul trecut nu constituie principala cauza a f alimentarii taranilor. o scadere si mai mare a preturilor) a condus la o cadere dramatica a preturilor. iar în sezonul 2004-2005 aceasta atingea ci fra de 23. productia mondiala de bumbac-fibra a fost de 20. primesc grâu. au extins suprafe tele cultivate cu bumbac. un hectar da într-un an bun pâna la 50 de chintale de b umbac. tone. Oferta foarte mare de bumbac-fibra. Potrivit pronosticurilor ICAC.6 mil. constituind 22 mil. Pentru o tona de bumbac-fibra se propune. mai trag nadejde ca vor mai creste.

Ei îi are în vedere pe rusi. joi. precum si cu legile Rusiei si ale Turkmenistanului.oasis. La toamna. Moscova raspunde ca a luat act . C u toate acestea. Ashabadul a renuntat la cerinta sa de a aplica în pasapoartele rusesti vize de ies ire. în problema cetateniei duble Moscova si Ashabadul vor comunica la nivel de experti si prin intermediul ambasadelor. oficialitatile turkmene reactioneaza cu destula nervozitate la felul în care mass media din Rusia reflecta situatia legata de problema dublei cetatenii. Comentariul.acest pret.ca. Totodata. agentia de stiri turkmena de stat Turkmendovlethabarlarî a difuzat un comentariu de presa intitulat sugestiv Ei nu cunosc poporul nostru . Între timp. acestea au fost înlocuite cu asa-zisele înscrisuri repetate. Ce-i drept. fiind de acord sa transporte marfa la cumparator. Cât de fireasca. 4. iar al unu i kilogram în centi? Ce concluzie reiese de aici? 5. desigur. nr. Evaluati articolul în baza unei scale de cinci puncte. Pâna atunci. Ce surse a folosit autorul la scrierea articolului? 3. În ajunul începerii tra tativelor. partea turkmena continua sa insiste ca pe teritoriul sau drepturile cetatenilor r usi nu sunt încalcate . În cadrul negocierilor ruso-turkmene purtate în aceasta saptamâna. ci sa se preocupe de problemele din Cecenia Caravana turkmena trece fara a acorda atentie insinuarilor orbilor vazatori de la Moscova mijloacele de informare în masa controlate de Niazov raspund pretentiilor ruse ape lând la retorica clasica din perioada sovietica. valabile pe un termen de pâna la u n an . Din oaza prieteniei si a pacii Rusia e sfatuita sa-si vada de treburi Ashabadul recomanda Kremlinului sa nu formuleze pretentii privind dubla cetateni e. de logica este naratiunea? Argumentati punctul dvs de vedere. Moscova si Ashabadu l nu au reusit sa solutioneze toate divergentele privind problema dublei cetatenii. Aleksei Fedotov. care contine numeroase refer ri la folclor.info Septembrie. di plomatii vor încerca a câta oara! sa puna punct disputei. 14 Articolele analitice 159 Întrebari: 1. Ce motivatie are autorul când da pretul unei tone de bumbac în dolari. Se potriveste acest lied temei abordate în artico l? 2. Asadar. actuala runda de negocieri lasa în urma sa o trena de reticente. începe astfel: Am putea. Ce probleme abordate în acest articol ramân fara raspuns? ce întrebari i-ati pune dvs autorului? 6. 2005. a declarat ca pozitia Turkmeniei înr egistreaza unele progrese . Erkin JAKÎP www. viceministrul rus de externe. Apreciati calitatea liedului. Dupa doua zile de negocieri care s-au desfasurat într-o atmosfera destul de tensionata a fost semnat un protocol în care partile sunt de acord sa procedeze în deplina confor mitate cu legislatia internationala. când va fi convocata urmatoarea sedinta a comisiei mixte. trece cu vederea atacurile unor ignoranti care judeca despre Turkmenistan .

SFM creeaz a centre de receptie a cetatenilor. în speta de situatia deloc roza din Irak . În continuare. pentru a nu c ontinua în acelasi stil. ziaristii turkmeni au mari îndoieli ca în Turkmeni stan se va pastra aceeasi atitudine de respect vizavi de oamenii politici rusi sau fata de jurnali stii de la Moscova . ru . agentia turkmena da amanunte despre felul în care a comunicat Niazov cu cetatenii sai. În plus. subminata grav în ultimele sa ptamâni . seful sectiei se curitate a mun160 Manual de jurnalism cii si exploatare tehnica de la Centrala electrica de stat din Marîi. Sensul acestui exercitiu retoric este de a afirma ca adevarul a fost si este unul singur : în Turkmenistan nu a existat si nici nu exista teren pe care sa se manifeste tensiuni interetnic e .) Marîi. sa spulbere preocuparea Rusiei care. în loc de dezinformarea crasa pe care o difuzeaza în problema dublei cetatenii. ca sa se încheie pe o nota si mai exaltata: Cel ce are ochi de vazut sa vada. Valeri Pavlovici Maksimov. Daca Rusia nu va înceta sa o faca pe stapânul în casa straina . sa se preocupe de alte subiecte. n. desi nu crede sa se produca un exod al cetatenil or rusi din Turkmenia. acest pamânt a fost si ramâne o oaza a prieteniei si a pacii. în cazul unei plecari intempestive a acestora în Rusia. presedintele i-a multumit cu multa caldura pentru munca sa îndelungata si cu jertfire de sine. Si. creat pentru a lichida petele albe din spatiul informational rus . atunci lasa sa se întele site-ul turkmen încrederea reciproca dintre Moscova si Ashabad. am putea sa ne facem ca nu observam insinuarile vadit speculative. subliniind ca Turkmeni stanul îsi apreciaza cetatenii în mod egal si ca nu va admite nicicând nici cea mai mica lezare a dreptur ilor acestora pornind de la criterii etnice . unde a înmânat distin tii celor mai buni lucratori din sistemul energetic al tarii .dupa ureche. Între altele. propune direc t Moscovei ca. sau de problema Ceceniei . se poate spulbera cu totul. nu are altceva de facu t decât sa atâte spiritele privitor la situatia populatiei rusofone din Turkmenia. probabil. amintindu-ne vorba despre caravana care trece si câinii care latra . site-ul Turkmenistan. Dimpotriva. a întelegerii reciproce s i a concordiei între reprezentantii tuturor popoarelor si etniilor ce locuiesc aici . În ele pot fi ada postiti peste 2000 . Mai mult decât a tât. de etnie rusa. Serviciul federal pentru migratiune (SFM) a facut o declaratie în care se spune ca. Pe fundalul unor divergente înca nerezolvate. din sistemul ene rgetic ar trebui. în opinia Ashabadului. daca o ma i au . de exploziile ce detuna deja în chiar inima Rusiei . agentia redacteaza fraza de gratie: Acest lucru a fost reiterat de presedintele S aparmurat Turkmenbasi în cadrul vizitei sale de lucru în velaiatul (judetul n. Faptul ca liderul turkmen a elogiat un lucrator. Iar orbii vazatori sa-si ia drept calauza propria constiinta. este pregatit totusi pentru orice întorsatura a lucrurilor. Întrând în discutie cu unul dintre ei.

. Potrivit sociologilor. Ce subiect este abordat în acest articol? 3. Potrivit unui alt sondaj realizat de aceeasi fundatie. Cât de reusit este liedul articolului? De ce tip e acest lied? Corespunde conti nutului articolului? 2. cetateni ai Turkmeniei.de refugiati. Acestia sunt maiorii Nuriddin Babaev si Savkat Rahmanberdîev. Potrivit ultimului sondaj realizat de Fundatia Opinia publica si dat publicitatii deja dupa încheierea negocierilor. ? La 30 ianuarie 2002. Ac tivitatea formatiunii este interzisa în Uzbekistan. Articolele analitice 161 Lucrare practica pe tema Articolele analitice Scrieti un articol folosind aceste informatii.07. ? Procurorul Damir Kurbanov a cerut ca doi din cei patru militieni sa fie condam nati pentru omor. ? Partidul Hizb ut-Tahrir militeaza pentru crearea unui califat în Asia Centrala. În favoarea acestei idei s-au pronuntat 75 la suta din persoanele chestionate si doar 17 la suta considera ca Moscova nu trebuie sa intervina în acest conflict. Cât de închegat logic este acest articol? 6. afirma ca evenimetele de ulti ma ora fac ca tot mai multi oameni sa contacteze Serviciul pentru migratiune. tribunalul din Taskent i-a declarat ca vinovati de tortur a pe patru militieni.2003 Întrebari: 1. autoritatile persecutând cu cruzime persoanele suspectate de apartenenta la acest partid. cetateni i rusi considera ca tara noastra este obligata sa apere interesele cetatenilor turkmeni detinatori de dub la cetatenie.ru 11. de interdictia de a detine cetatenie dubla. Toti au fost colaboratori ai sectiei de interne din raionul Sabir-Rahimov. Evgheni EVDOKIMOV www. În acelasi timp. popularitatea liderului turkmen în rândurile cetatenilor rusi a scazut de la 1 7 la 10 la suta. Sentinta 20 de ani de detentie. solicitând informatii si c erând sa li se explice ce consecinte vor avea asupra familiilor lor noile regulamente adoptate în Turkmen ia. Evaluati articolul în baza unei scale de 5 puncte. cap itanul Muhiddin Nabilov si locotenentul Iasin Gafurov. de strâmtorarea lim bii ruse si de alte forme de discriminare. bunurile lor fiind confiscate.strana. Loctiitorul sefului SFM. cetatenii Rusiei sunt nemultumiti de persecutiile la care sunt supusi rusii si rusofonii. în luna iulie acestia constituiau doa r 15 la suta. d e faptul ca cetatenii rusi sunt alungati din aceasta tara. Care este motivul divergentelor dintre Rusia si Turkmenia? 4. Daca în luna februarie curent un sfert din persoanele c hestionate afirmau ca au o atitudine favorabila fata de Turkmenia. Iar numarul celor care considera relatiile ruso-turkmene ca fiind bune a cunoscut o di minuare considerabila (de la 45 la 25 la suta). cetatenii Federatiei Ruse manifesta fata de Turkmenia si fata de p resedintele Niazov o atitudine mult mai rece. Igor Iunas. Ce surse a folosit autorul la scrierea textului? 5.

încercând sa fuga. loctiitorul sefului sec tiei raionale de interne. justificând actiunile militienilor. Au declarat ca. ? Ravsan a murit. în t imp ce se aflau la militie. Dupa bataie au început a ma tortura. ? Elizabeth Andersen. Rasul. Ukt amov s-a referit si la eforturile pe care le face comunitatea internationala. M-au însfacat de mâini si de picioare. care ar fi trebuit sa informeze cetatenii uzbeci despre acest pro ces. [ ] Când l-am vazut ultima data. strigând Allah Akbar! .? Judecatorul si-a pronuntat însa sentinta în baza articolului 104 Pricinuirea de lez iuni corporale care au provocat moartea . ? Versiunea aceasta a fost confirmata de Hikmat Uktamov. si fratele acestuia. ? Militienii nu-si recunosc vina. ? Cei doi frati au fost arestati fiind suspectati ca ar fi membri ai partidului islamic Hizb ut-Tahrir . Rasul Haitov nu-si revenise înca dupa vatamarile corporale suferite . s-a aruncat de la etajul trei în golul scarii. tragându-mi pe cap o punga de plastic. dupa ev enimentele din 11 septembrie. În aceasta zi au fost arestati si adusi la sectia de militie din raionul Sabir-Rah imov Ravsan Haitov. ? Iata depozitiile lui Rasul: Ne-au adus în cladirea sectiei raionale de militie. precum ca Ravsan Haitov. ? Militienii au marturisit la proces o cu totul alta istorie. ? La judecata. lovindu-ma cu trupul de podea. Probabil ca era de acum mort . iar Rasul a supravietuit. ? Acuzatiile au fost aduse în legatura cu incidentul ce s-a produs la 16 octombrie 2001. Apoi m-au sufocat. ? Membrii familiei Haitov au declarat însa ca fratii nu au avut nici o legatura cu Hizb ut-Tahrir . Acuzatii au mai declarat ca au fost nevoiti sa aplice forta. Organizatia internationala Human Rights Watch a facut o declaratie în care apreciaza hotarârea judecatii ca un prim pas bun . în urma traumatismelor suferite. oprindu-i pe frati sa se sinucida. si-a fracturat trei coaste si. ? Desi cauza s-a judecat cu usile deschise. Uktamov i-a numit pe fratii Haitov teroristi islamici si dusmani ai statului . fratii Haitov s-au încaierat între ei si au încercat sa se arunce de pe fereastra în spatiul gol din casa scarii. de 32 de ani. în sala de judecata au lipsit ziaristi i de la mass media de stat. În depozitiile pe care le-a facut. un articol mai blând din Codul penal al Turkmenistanului. 162 Manual de jurnalism ? Decizia instantei de judecata a fost salutata de militantii pentru apararea dr epturilor omului. spunându-mi ca au aflat ca as face parte din Hizb ut-Tahrir . fratele mei Ravsan zacea pe podea într-o balta de sânge. pentru combaterea terorismului islamic. n e-au închis în camere diferite si de îndata au prins a ma bate. cu catusele puse. El a declarat în fata completului de judecata ca în actiunile subalternilor sai nu exista continutul infractiunii si a confirmat declaratia fa cuta de acuzati. a m urit asfixiat. director executiv al Departamentului Human Rights Watch pe ntru Europa si Asia Centrala a declarat: În Uzbekistaan sunt înca multi alti colaboratori ai .

La acest nivel. ? Potrivit datelor de care dispun militantii pentru drepturile omului uzbeci. El este dator sa transmita organelor de drept si întregii tari mesajul ca tortura si rafuielile în afara justitiei sunt inadmisibile si vor fi pedepsite conform legii . în p enitenciarele din Uzbekistan sunt detinute peste 7000 de persoane.militiei si ai organelor de securitate care ar trebui pusi sub ancheta. Ar fi ca zul ca presedintele Karimov sa se prevaleze de aceasta decizie. Potrivit marturiilor membrilor familiei. Potrivit unui alt punct de vedere. este deja un investigato r. ? Corpul neînsufletit al lui Ravsan Haitov a fost transmis rudelor la 17 octombrie . reporterul relateaza. transmite cuvintele care au fost spuse acolo. elementul definitoriu al genulu i îl constituie tematica articolelor. acceptata de toti. moartea survenis e în urma unei insuficiente cardiace. Cu alte cuvinte. potrivit procesului-verbal întocmit de militie. afirma autoritatile uzbece. abuzurile puterii. în acest caz. este necesara p entru mentinerea stabilitatii în tara. despre un fapt sau un eveniment. chiar si în cazul în care va relata despre evenimentul cel mai banal. corpul era plin de vânatai. pur si simplu. desi. pentru a trage calaii la raspundere. cu atât mai profunda va fi si investigatia sa. situatia din struc turile de ordine si de drept. Investigatiile jurnalistice Din acest capitol veti afla: ? Ce este o investigatie jurnalistica ? Ce calitati sunt necesare unui ziarist de investigatie ? O investigatie celebra: cazul Watergate ? Cum se înfaptuieste o investigatie jurnalistica ? Cum se organizeaza investigatia ? Niste sfaturi privind colectarea de informatie. el va cerceta mai întâi din ce cauza s-a întâmplat acesta. a investigatiei jurnalistice. miscarea a tiparit si difuzat prin piete foi volante cu critici dure la adresa politicii promovate de presedintele Karimov fata de religie. ? Combaterea militantilor islamisti. Se est imeaza ca dintre acestia circa 4000 de detinuti sunt adepti ai partidului Hizb ut-Tahrir . . Unii considera ca un ziarist. cât si la genul jurnalistic propriu-zis. investigatii jurnalistice sunt articolele având ca subiecte fenomenul infractional. legalitatea si securitatea ? Resurse Internet Termenul investigatie jurnalistica este aplicabil atât la metoda de lucru. condamnate pentru convingerile lor religioase si pentru aderenta la asociatiile religioase. Ca reactie de raspuns. Cu cât mai complexa este sarcina ziaristului. în virtutea profesiei sale. Astfel. Arestarile în masa a membrilor partidului islamic Hizb ut-Tahrir si detentia lor în închisori a început în anul 1999. câteva coaste erau fracturate. coruptia. nu exista o definitie unica. Cercetatorul britanic David Spark considera ca jurnalismul are trei niveluri: Nivelul general. Ca si în cazul stirii.

Nivelul investigatoriu. La aceasta treapta. S-ar putea ca uneori sa apelati si în insta nta. Investigatia jurnalistica este rezultatul unei cercetari înfaptuite de ziaristul îns usi. Suntem de acord cu aceasta definitie. o organizatie sau o institutie de stat. În primul rând. ca sa vi le puna la dispozitie.Nivelul specializat. o organizatie sau o instit utie guvernamentala. Focal Press. Acest cineva poate fi o persoana aparte. Adeseori. de a analiza situatii si de a va pastra o curiozitate mereu vie. sa-si desfasoare cercetarea. trebuie sa stiti cum sa va folositi de aceste legi. pune o problema importanta pentru societate. este important sa cunoasteti legislatia. aducând si argumentele care demonstreaza aceasta importanta24. Majoritatea autorilor care au încercat sa formuleze o definitie a genului sunt una nimi în ce priveste trei caracteristici ale acestuia. Cred ca acum. Acestora le sunt rezervate capitole separate în manualele de jurnalism23. este necesar sa va dezvoltati simtul informatiei. Un ziarist de investigatie îsi va însusi o serie de deprinderi si de abilitati fara de care nu va putea. comunica informatii pe care unii ar vrea sa le ascunda de opinia publica. În al doilea rând. Investigative Reporting: A Study in Technique. Astfel. Nu sunt sigur sa e chiar asa. este suficient. nu o repovestire a cercetarii altcuiva. de a confrunta fapte si cifre. Reiese din aceasta diviziune ca investigatia ca si cum ar fi o culme a jurnalism ului. 164 Manual de jurnalism Despre investigatiile jurnalistice au fost scrise o multime de studii si de arti cole. 1999. secrete. importante pentru o multime de oameni sau chiar pentru întreaga societate. nu de alte persoane. 22. În plus. O investigatie jurnalistica da în vileag lucruri care pâna în momentul publicarii erau necunoscute. la începutul secolului XXI. în special legile privind libertatea de expresie si accesul la informatie. pur si simplu. ziaristul cauta sa obtina probe care sa confirme/infirme cele spuse22. elementar. Aici ziaristul încearca sa explice sau sa interpreteze evenim ente sau declaratii ce s-au facut. si nu vizeaza doar persoanele implicate nemijlocit în situatia relatata. un articol pate fi consid erat ca fiind de investigatie daca: este scris în baza unei cercetari înfaptuite de ziaristul însusi. Totusi. Unii poa te fi o persoana. investigatiil e s-au impus mai curând ca o specializare specifica în interiorul profesiei si domeniului jurnali stic. adica flerul de a sesiza daca dincolo de materialul brut nu exista cumva ceva ascuns. documentele de care aveti nevoie pot fi obtinute si pe cai mai putin rad . sa faceti o cerere la un departament s au altul. pentru a avea acces la anumite material e si documente. Este vorba de un secret pe care cineva tinea sa-l ascunda cu orice pret. priceperea de a gasi tema si de a va documenta. Investigatia jurnalistica abordeaza probleme de rezonanta sociala. Oxford. Spark D.

cu cât un sef e mai mare în rang. 1996. 2002. Dobândirea de informatii.: Galeria. Exista însa reguli si recomandari privind desfasurarea investigarii. generalizat e. Moscow. Din perspectiva investigarii. ????????? ?. Vezi: ??? ???? ? ??. doua mari domenii sunt totusi deoseb it de fructuoase. . ?? ?????? ? ????????. S-ar putea ca o parte din ele sa le gasiti în Internet! În al patrulea rând. 2000. Apoi. Este metoda cea mai eficienta în conditiile actuale di n statele postsovietice. nu exista reguli speciale pentru a scrie articole în genul in vestigatiei jurnalistice. O investigatie poate dura luni. Ziaristul universal În cel de al treilea rând. de arhiva. Amsterdam. in cooperation with the Independent Journal ism Centre. Scurt ghid pentru org anizarea unei investigatii jurnalistice. Berlin Michael. National Press Institute. generând momentan în jurul lor o multime de mituri. Orice tema. Primul cuprinde institutiile si activitatile situate sau care se desfasoara în locuri discrete. Sunt persoane si institut ii care parca nu au un trecut. Randall David.. Independent Training and Consultancy. Ziaris tul universal.a. de aceasta scurgere de informatie. Fund atia pentru apararea transparentei. trebuie sa stiti unde se pastreaza si cum pot fi obtinute documente vechi.netnovinar. fie ca un serial sa u ca o carte aparte. Ea face abstractie de secretomania birocratilor si de refuzul acestora de a furniza info rmatii. Prin urmare. ????????????? ?????????????. 24. cu atât stie mai multe. Vezi: www. sau ferite într-un alt mod oarecare de privirile opiniei publice.org Investigatiile jurnalistice 165 Investigatia jurnalistica începe acolo unde se termina rutina cotidiana. M. Puteti stabili. M. Si daca nu va fi absolut sigur ca numele sau nu va fi pomenit sub ni ci o forma. vor fi publicate fie sub forma unui articol de ziar sau de revista. nu veti obtine de la el nimic. o relatie cu functionarul care tine evidenta documentelor. daca nu va fi interesat. de pilda. poate constitui obiectul unei investi gatii jurnalistice. iata scopul unei investigatii jurnalistice. s-ar putea întâmpla ca si superiorul acestuia sa stie de ce tocmai acest a ct lipseste din registre. David Randall. lucrul cu sursele si cu documentele. în luminile rampei : sunt cei care rasar ca din neant. la rândul sau. uneori chiar si ani. 23. Trecutul acesta se va revela însa neaparat. nicaieri si niciodata. s. si e aproape sigur ca veti descoperi acolo materiale pentru un articol bun.icale decât intentarea unui proces. fiti corecti si dati dovada de acuratete în relatiile cu persoane le ce va furnizeaza informatia. ????????????? ?????????????. Cel de al doilea vizeaza persoanele si institutiile care. din orice segment al vietii sociale. Rezultatele ei. despre care vom mai vorbi. ?. sunt împinse brusc în prim-plan. la un moment dat. 2000. Totusi. Caci daca un functionar va ajuta sa obtineti un doc ument oarecare.

un ul dintre arestati facea parte din stafful electoral al lui Nixon. Woodward înfigea un stegulet rosu într-o glastra de pe fereastra locuintei sale. În luna februarie a anului urmator. Trecea s ub numele conspirativ de Deep throat. Mai târziu. ziar ce îi era adus lui Woodward în fiece dimineata. care au realizat-o.Cazul Watergate si altele Probabil ca cea mai faimoasa investigatie jurnalistica din vremea noastra a fost facuta la începutul anilor saptezeci în SUA. Cei doi discutau într-un garaj subteran. când solicita sursei un contact. istoria trebuia sa ia sfârsit. aparea cadranul unui ceas acesta era semnul care arata timpul întâlnirii. altele au fost deferite justitiei. Într-adevar. Era evidenta. a recunos cut ca nici nu a banuit ca subalternii sai se dedau la ilegalitati si ca nimeni nu le-a cerut acestora sa instaleze aparatele de ascultare. Nixon a fost reales pentru un al doilea terme n. într-o mesaj special catre natiune. 166 Manual de jurnalism Spargatorii aveau asupra lor sume mari de bani. cei doi au p ublicat o serie de articole care au avut ca efect demisia presedintelui Nixon. ziaristii au publicat si o carte. la sediul staffului elect oral al Partidului democrat. cum li se mai spune. adica Gâtlej adânc. se mai întâmpla. În noaptea de 17 iunie 1972. ziarist ul lua . Câteva persoane din administratie au fost des tituie. Întâlnirile ziaristului cu Gâtlej adânc erau strict secrete. iar presedintele Nixon. plosnite . Carl Bernste in si Bob Woodward. în pagina a 20-a din New York Times. În plus. s-a constatat ca ad ministratia presedintelui a fost implicata în tentativa de a plasa plosnite în sediul concurentilo r. iar în notes-urile a doi dintre ei a fost descoperit numarul de telefon al unui functionar de la Casa Alba. au descoperit ca administratia condusa de R ichard Nixon este implicata în mai multe ilegalitati. Redactorul le-a dat celor doi tineri reporteri sarcina de a se ocupa de niste arestari operate la Washington. Dupa o munca colosala. în hotelul Watergate . Numele acestui om nu-l cunost ea nici macar Carl Bernstein. Doi ziaristi de la Washington post . care a devenit best-seller. S-ar parea ca. relatia acestora cu structurile puterii. asadar. o persoana extrem de informata. Bob Woodward a intrat în relatie cu un înalt funct ionar din Biroul Federal de Investigatii (FBI). Aceast a era însa atât de conspirata încât nimeni nici macar nu banuia cine ar putea fi. politia arestase cinci persoane care instala u dispozitive de ascultare. iar ceva mai înainte fuse se agent CIA. aici. Pâna a ajunge acolo. În acel an. candidatul republican George McGovern intrase în co mpetitie electorala cu presedintele în functie Richard Nixon. Totul a început de la o banala misiune reportericeasca. Iar când întâlnirea era ceruta de Gâtlej adânc.

dar. Ziaristii si-au respectat angajamentul cu sfintenie. ? Ziaristii de investigatie îsi pun. Atât în Occident. ? O investigare se fructifica prin articole. Dupa acest pseudonim se ascunsese fostul vicedirector al FBI. Ei bine. dispunea de sufic iente mijloace pentru a influenta situatia de o alta maniera. În fine. când Gâtlej adânc i-a avertizat pe cei doi reporteri îsi pericliteaza viata. Gâtlej adânc si-a dezvaluit identitatea. respecta toate regulile de conspiratie. ce învataminte pot fi scoase din aceasta poveste? Sa încercam sa evidentiem principalele aspecte. la sfârsitul lunii mai 2005. Multi îl considera pe Felt un erou. Evident. Felt îi sugera reporterului piste pentru a descâlci alte cazuri cu rasunet. Felt condusese ancheta BFI în dosarul Watergate. chiar s i libertatea. În urma mai multor articole aparute în Washington post. transmise de posturile de televiziune.. viata în pericol. pot urma acuzatii publice de tradare a intere selor nationale. La începutul anilor saptezeci. pentru a nu aduce dupa el vreo coada . ni-l ami ntim în primul rând ca pe cel care semana plosnite în sediul concurentilor sai electorali. când vine vorba de acest remarcabil om politic. ? Dupa publicarea unor dezvaluiri. ? O investigatie jurnalistica poate dura luni.. Senatu l american a procedat la audieri. seriale si prin carti. Unii afirmau ca acesta nu a fost un sin gur om. afirma ca Felt a procedat ca un tradator. în masura sa determine chiar demiterea presedintelui celui mai puternic stat din lume si sa influenteze mersul istoriei . a initiat politica de destindere în relatiile americano-sovi etice. în speta functionari de la Casa Alba care au facut închisoare dupa ce au fost publicate dezvaluirile reporterilor. iar autorii si sursele pot fi supusi unor campanii de ostracizare. Se ventilau cele mai diferite versiuni privitor la aceasta sursa de informatie. exista modele stralucite de investigati . a izbucnit scandalul. În sfârsit. Au mai trecut înca 11 ani si. ? Daca sursele solicita anonimatul. Astazi. prietenilor. Mark Felt. era nevoit sa spuna neadevaruri la serviciu. poate. când în Congres era pe punctul de a se declansa procedura de impeachement. ba si celor a propiati. în momentul când a decis sa contacteze cu ziaristii. el îsi punea în pericol cariera si. În cazul Watergate informatorul si-a dezvaluit el însusi numele. Pe când Nixon are merite incontestabile: a pus capat razboiului din Vietnam. deoarece. ziaristii nu vor dezvalui în nici un caz ident itatea acestora. uneori. Cine era Gâtlej adânc ramânea însa o taina. l a 8 august 1974. ca dupa numele conspirativ Gâtlej adânc s-ar ascunde un întreg grup. Scandalul Watergate a facut praf din reputatia sa. Uneori. uneori chiar si ani.toate masurile de precautie. oricine ar fi fost acest Gâtlej adânc. a stabil it relatii diplomatice cu China. Investigatiile jurnalistice 167 ? Investigatia jurnalistica este o arma foarte grea. Nixon si-a anuntat demisia. Richard Nixon a încetat din viata în aprilie 1994. fiind a doua persoana în FBI. Nu s-au mai întâlnit. Pe Wood ward îl cunoscuse înainte de declansarea scandalului. pastrând o discretie absoluta referitor la Gâtlej adânc. Altii. cât si în presa postsovietica.

dupa cum scriu ziaristii.pra vda. politice si morale ale Emiratelor Arabe Unite . le puteti gasi în cartea Investigatia jurnalistica. care apare pe Internet. cine tine acoperisul si ce structura au bandele ce scot bani din comertul cu carne vie . atâtia bani ca sa-si cumpere lucruri atât de scumpe? Printre acestea. Autorii articolelor mai arata cât de condescendenta este justitia arm eana fata de acesti proxeneti. Câteva dintre ele. pe care îi condamna la termene de detentie conventionala sau îi pune în libertate dupa ce au stat la zdup doar câteva luni. iar cele ale codosilor se vad clar. com. Autorul investigarii a aflat ca BMW-ul a fost achizitionat din Cehia. de doar nouasprezece ani. însa un rezultat a fost totusi înregistrat. cum si pe ce cai sunt duse în EAU tinerele fete. Printre acestea figureaza si investigarea fenomenului traficarii de femei din Ar menia în Emiratele Arabe Unite (EAU). c ulturale. stabilind cine . motivând ca continutul acestora este incompatibil cu valorile religioase. vezi: http://www.am/eng/society/traffiking.hetg. Jurnalistii Edik Bagdasarian. Articolele care au rezultat din aceasta investigare (ele pot fi accesate si citi te în engleza în Internet.am). realizate de ziaristi ru si. Fetele fetelor sunt acoperite. În ac est serial. se afla la Moscov a sau la Krasnodar. autorul se întreaba de unde are tânarul Andrei Iuscenko. Reporterii au facut o munca enorma. Ciclul de articole reunite su b genericul Andrei Iuscenko. Fiul lui Dumnezeu? si afisat pe site-ul ziarului (http://www2. Îmi vine greu sa estimez ce efecte au avut aceste dezvaluiri asupra traficului de carne vie. Autorul a luat legatura cu proprietarul salon ului si .html) sunt însotite de imagini luate cu camera ascunsa. dupa ce a aparut seria de articole de spre reteaua de proxeneti din EAU. autoritatile din aceasta tara au blocat accesul la aceasta pagina. cine si cum le vinde clientilor. de la salo nul automobilistic din orasul Homutov.ua/ru/) este dedicat feciorului presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko. Un alt exemplu de jurnalism de investigatie sunt dezvaluirile lui Leonid Amciuk2 5 de la ziarul Ukrainskaia pravda. despre care fiul presedintelui zile ca i l-au dat cu chirie ni ste prieteni. un automobil B MW de peste o suta de mii de euro. editata de Fundatia pentru apararea tran sparentei. deosebit de interesante. Potrivit paginii web a Asociatiei z iaristilor de investigatie din Armenia (www. presedintele Asociatiei ziaristilor de investigati e din Armenia. un celular de câteva mii de euro si un apartament luxos în centrul Kievului. si Ara Manukian au urmarit întreaga cale pe care prostituatele armence ajung în EAU.hetg.i jurnalistice. Iar prima etapa a acestui drum. unde fetele obtin pasapoarte false în care vârsta lor e indicata ca fiind mai mare de 31 de ani femeile celibatare sub aceasta vârsta nu pot intra în EAU.

u n hotel sau un centru de agrement? Ideea îti poate veni. Cu toate acestea. data de un reprezentant al guvernului (un ministru) dintr-o tara a CSI si un dir ector de banca (apartinând Rusiei) se anunta ca banca cumpara întregul pachet de actiuni a le uneia dintre cele mai mari întreprinderi din acea tara. o vila. Din câte stiu. dupa lectura ziarelor sau revistelor. aici se si încheie. ca tocmai lui i se vând castraveti. Pe când un jurnalist de investigatie se va interesa de cu totul alte lucruri. facân du-i pe reprezentantii presedintiei sa caute tertipuri si justificari. aceste articole au efecte sensibile. deoarece ar dezvalui lucruri de natura sa afect eze interese extrem de mari. De exem plu. va intervieva oameni politici aflati la putere si din opozitie. Prima: cine construieste? Apoi. Un jurnalist-analist va reflecta asupra aspectelor politice ale acestei tranzact ii. Ideea poate veni în momentul când un ziarist simte ca i se ascunde ceva. de ce într-un parc-rezervatie a aparut peste noapte un santier. desigur. De pilda. acesta va scrie stirea respectiva si va uita de ea.a precizat ca cel ce a cumparat masina era un client din Ucraina. care îi aduc tânarului d e nouasprezece ani un venit ce îi permite sa traiasca pe picior mare. În cazul optim. aparitia unor noi locuri de munca si livrarea de marfuri competitive la export. de la o idee. sa zicem ca v-a venit ideea unei investigari jurnalistice. de regula. istoria e ca si terminata. Acum trebuie sa chibzuiti . o prosperitate asteptata a acelei înt reprinderi. sau navigân d pe Internet. pentru a arata cititorului ce rezulta din aceasta tranzactie de pe piata mobiliara: o dependenta înrobitoare a industriei tarii de Rusia sau. dimpotriva. in vesti25. numele autorului a fost schimbat. ce anume? Un bloc. Ziaristul îsi va pune p e data o multime de întrebari. Din pacate. Revenit în redactie de la conferinta de presa. 168 Manual de jurnalism garea s-a oprit aici. Organizarea investigatiei jurnalistice Orice investigatie începe. ca pâna la urma sa impuna opiniei publice ideea ca Andrei Iuscenko det ine drepturile de autor asupra brandurilor revolutiei portocalii . Pentru un ziarist-stirist istoria. de asemenea. într-o conferinta de pre sa comuna. Ei bine. Gândul de a initia o investigare îti poate veni în momentul în care. La c e pret au fost cumparate actiunile? De ce au fost vândute tocmai acestei banci? Cui apart ine banca si ce relatii are acest proprietar cu guvernul? De ce nu a fost organizata o licitatie în cazul vânzarii acestei întreprinderi atât de mari? În ce conturi vor fi transferati ban ii cu care a fost cumparata întreprinderea? Gasirea de raspunsuri la unele dintre aceste întrebari pune în pericol viata ziaristului. pentru un ziarist obisnuit. sa dea argumente dintre cele mai bizare.

jurnalisti cu experienta. Însa un lucru deose . de regula. De exemplu. taierea copacilor dintr-o rezervatie naturala în timpul constructiei une i cladiri. veti chibzui ce anume vreti sa faceti. Despre tehnica interviului s-a spus deja destul de mult în capitolele respective a le acestui manual. au fost deja pomenite sursele cu care lucreaza jurnalistul. Mai exista si experimentul. de aceea am putea sa nu ne referim la ea aici. precum si a cartilor. Dupa ce ati gasit titlul. deoarece în procesul de cautare s i gasire a titlului veti analiza înca o data informatiile pe care le detineti. deoarece redactorii sunt. Acestea sunt: Observarea Citirea si examinarea documentelor. de regula. revistelor si gazetelo r Conferintele de presa. Când va veti lamuri pe deplin cu toate acestea. Obtinând binecuvântarea redactorului. De pilda.foarte bine de ce anume aveti nevoie pentru a putea duce cercetarea pâna la capat. trebuie sa identificati tema. în investigatia jurnalistica. de la cine si cum. v-ati asigurat deja succesul. puteti merge la redactor. Sau legalizarea în Belarus si comercializarea autoturismelor furate în Germania. Cum trebuie sa fie acesta? Înainte de toate. Toate aceste surse sunt folosite. ar fi întocmirea unui plan de actiune. Caci nu este exclus ca v a trebui sa mergeti dupa informatii în alt oras. deoarece n ecesita mari cheltuieli de timp si energie. Nu e v orba de o simpla cerinta formala. acestea constituie un fel de interviu. acestea va vor ajuta sa-l evitati. ci de o necesitate. sa încercati sa întel egeti ce documente trebuie sa obtineti. efectuat cel mai frecvent prin anchetare). iar în cazul aparitiei unui pericol pentru sanatatea sau viata jurnalistului . ci anume un plan de actiune. O solutie. priceputi. Investigatiile jurnalistice 169 Bugetul proiectului este si el o componenta importanta. la care jurnalistii recurg destul de rar. în acest caz. Culegerea informatiei primare În capitolul Culegem informatii . dar co nferintele de presa ocupa un loc foarte important în jurnalismul postsovietic. La o adica. dar în ultimul caz este vorba deja de un so ndaj de opinie. investigatia voastra trebuie sa aiba o denumire oarecare. sa cumparati echipament sau sa-i ru gati pe colegi sa va ajute în munca. Daca veti izbuti. Ei va vor da sfaturi care se vor dovedi cu adevar at fara pret. Trebuie sa formulati importanta problemei (acest lucru va va ajuta în continuare) si sa stabiliti metodele si modul în care veti actiona. Intervievarea (individuala si de masa. Este foa rte important sa reusiti sa-l convingeti ca investigatia pe care o propuneti este im portanta pentru cititori si necesara pentru publicatie. Nu e un plan de arti col. cunosc viata si au o multime de cunostinte. apucati-va de treaba. adica problema principal a a acesteia.

tineti minte: unul dintre cele mai importante principii în investigatia jurnalistica (acesta ar putea viza si alte genuri) este protejarea surselor. Unul din cele mai importante principii în munca jurnalistilor care fac investigatii este sa nu schim be desfasurarea evenimentelor. Legile stipuleaza special cazurile în care jurnalistul trebuie sa dezvaluie sursa. care necesita foarte mult curaj. 170 Manual de jurnalism Se cunosc însa cazuri din practica occidentala când jurnalistii nu au divulgat surse le nici chiar la cererea instantei de judecata. Multe articole sunt scrise tocma i pentru a atrage atentia societatii si a structurilor de stat asupra inechitatilo r.bit de important în abordarea unei teme închise si complexe este ca toata informatia sa fie privita cu un pic de scepticism rational si echilibrat. fie de lipsa de dorinta de a-si strica relatiile cu colegii de serviciu. mi scarea mâinilor Acest limbaj al corpului va poate sugera multe. În timpul interviului oamenii pot minti. dar el poate determina factorii de decizie sa schimbe situatia. însusi jurnalistul nu schimba nimic. de pil da. inclusiv în cea a tarilor CSI. Implicându-se în situatie. Ea ar putea fi dictata fie de teama pentru propri a siguranta sau pentru cariera. expresia fetei. în baza deciziei instantei de judecata sau la cererea procuraturii. Acest lucru este prevazut în legislatia multor tari. sursele nu se divulga. Precum vedem. Persoana care v-a povestit destul de sincer despre subiectul care va intereseaza s-ar putea dezice pe neprins de veste de declaratiile sale. onestitate si responsabilitate. Ce înseamna aceasta? Doar în jurnalism multe lucruri sunt legate anume de schimbarea desfasurarii evenimentelor. întemeindu-va actiunile pe faptul ca cel intervieva t a fost înregistrat la reportofon? Eu v-as sfatui sa va întâlniti cu el si sa încercati sa aflat i ce se afla în spatele acestei decizii. pentru a-i determina pe cei învestiti cu putere sa r estabileasca dreptatea. preferând sa mearga ei însisi la închisoa re. scotând la iveala fapte. Toate aceste motive merita sa fie respectate. Ce e de facut în acest caz? Sa va bazati pe interviul deja luat. Sa va implicati sau nu? Trebuie sa abordati experimentul cu cea mai mare prudenta. de aceea este important sa urmariti mimica celui intervievat. Jur nalistii au dreptul sa nu divulge numele oamenilor care au riscat mult încredintându-le o inf ormatie importanta tainuita de societate. asupra deciziilor injuste. De fapt. ca regula generala. nedrepte. De aceea. jurnalistul nu mai es . Aceasta este cea mai înalta manifestare a profesionalismului. aratând dedesubturile actiu nilor sau ale inactivitatii altor oameni. daca aceasta desfaso ara o ancheta legata de informatia inserata în articol.

la 13 cetateni li s-au adus multumiri. pur si simplu. la New Orleans s-au deplasat grup uri de jurnalisti de la diferite publicatii si organizatii media. Când sudul SUA a fost lovit de uraganul Katrina. bineînteles ca nu. cu care redac torii si jurnalistii destepti si constiinciosi trebuie sa coopereze intens si sa faca schimb . Iata doar o parte din aceasta lista: Au fost angajate 78 de persoane. Ei au procedat asa cum trebuiau sa procedeze oamenii normali care au nimerit în aceasta situatie. în particular. Au fost aplicate sanctiuni administrative la 272 de persoane . Desigur. Parca aceasta este functia jurnalistilor fara sa fi scris vreun rând. Însa exista difer ite mijloace de a tipa . Si pentru multi reporteri care au lucrat acolo relatarile despre c onsecintele uraganului devastator au devenit relatari despre cum au salvat de la moarte copi i si invalizi.te doar jurnalist. Trebuie sa tipam despre aceasta nedreptate. Si este corect acest lucru. Despre moralitatea jurnalismului se vorbeste foarte bine în cartea A d oua dintre cele mai vechi profesii a lui Valeri Agranovski. de cele de aparare a drepturilor omului. sa faca dreptate? Aceasta functie tine de cu totul alte organizatii. noi. la 6 persoane le-au fost anulate admonestarile nemeritate. aceasta este una din cele mai serioase probleme morale cu care se confr unta jurnalistii: cum sa procedeze? Caci datorita profesiei noastre. Însa acesta nu e jurnalism. Acestea sun t. G. 7 persoane au fost eliberate din detentie. Investigatiile jurnalistice 171 au fost atacate decizii ale instantelor judiciare si anulate hotarâri ale procurat urii în numar total de 101. folosind faptul de a lucra la gazeta. fapte nobile prin care a fost salvata viata câtorva zeci de persoane. Si adica ar trebui sa pastram tacerea? Nu. la 77 de familii li s-a acordat spatiu locativ. nimerim adesea în vâltoarea evenimentelor: la locul unei catastrofe. în transee. deoarece au ramas fara a tentia salvatorilor. 26 de persoane au fost restabilite în functii. jurnalistii . 7 persoane au fost restabilite la studii.). Jurnalistii au fos t cutremurati de faptul ca multi oameni aveau nevoie de ajutorul lor. în sala instant ei de judecata Astfel noi vedem si simtim nedreptatea. Si exista diferite abordari ale acestei probleme morale comple xe si încurcate. fara a scrie sau a publica materiale (sublinierea îmi apa rtine M. În aceasta carte este data o întreaga lista de actiuni si masuri luate de instantele de resort în urma implicarii jurnal istilor de la Komsomolskaia pravda.

Pur si simplu. v-ar re comanda ceva cu insistenta. pentru mita. Jurnalistul poate si trebuie sa îndrepte o nedreptate cu articolele sale. Astfel. articole le lor nu au fost despre comertul cu moartea . Acest postulat nu vine în contradictie în nici un caz cu posibilitatea de a desfasur a experimentul. Încalcând legea. între el si cei pe care îi cerceteaza nu va exista nici o deos ebire. când au început sa fie lansate zvonuri precum ca pe piata neagra din Germania se vinde plutoniu. 172 Manual de jurnalism Jurnalistul care face o investigatie va actiona în cadrul legal si va respecta nor mele eticii. care se foloseste la producerea armamentu lui. cineva ar putea tainui de dvs ceva si. Dar asta e floare la ureche. fapt ce nu a mai fost dovedit. Multi reporteri au hotarât ca îsi vor putea face un nume investigând acest material. Prin intermediul dvs s-ar putea organiza scurgeri de informatii. în al doilea rând. Cineva ar putea sa va propuna sa cumparati un document oarecare sau sa va promita ca va face rost de el pentru o recompensa. Cea mai mare parte din acest plutoniu venea. În cartea lui David Randall Jurnalistul universal este descrisa urmatoarea istorie: jucând rolul unui cumparator bogat. Cu atât mai mult n u în schimbul publicarii unui articol sau al promisiunii de a mai tine un material car e nu convine cuiva. veti deveni vulnerabil pentru obiectul investigatiei dvs (adica pentru oamenii pe care îi susp ectati de încalcarea legii) si. dimpotriva.de informatii. altii drept cumpara tori cu bani multi. Nici unii. Un exemplu revoltato r a avut loc în 1994. în primul rând. din Rusia. este foarte important sa actionati exclusiv prin metode l egale. ati putea fi prins dând mita! Acest lucru nu numai ca va pune cruce pe investigatia pe care o efectuati. trebuie sa întelegeti ca diverse forte politice sau grupuri de business vo r încerca sa va foloseasca în interesele lor. ci despre reporteri ageri care s-au tras pe sfoara unii pe altii si pe ei însisi . . Mai slut a fost faptul ca unii jurna listi-vânzatori au dat peste alti jurnalisti care se prefaceau a fi cumparatori. altfel spu s. dvs formati partial piata. s-a întâmplat urmatorul lucru. dar si va lasa o pata de nesters pe reputatia dvs. Revenim însa la experiment. nici altii nu si-au dat seama de intentiile si rolul partenerului de afaceri si. în consecinta. cu fotog rafii si cadre documentare Nu cu telefoane si cu vizite prin cabinete. Unii se dadeau drept vânzatori. Vom activa în cadrul legal În timpul investigatiei. În caz contrar. adica nu va veti mai deosebi de delincventi. În nici un caz nu trebuie sa faceti acest lucru. chipurile. Apoi. precum declarau. veti ajunge în aceeasi oala cu ei.

unul din nenumaratele exemple cum jurnalistul poate dev eni o tinta pentru cei care nu doresc defel ca informatia sa fie publicata. citata mai sus. În astfel de cazuri. în genere. el es te de obicei mituit.Prin urmare: fara politica. Daca este vorba de copii electronice. Mic ghid de investigatii jurnalistice Investigatia poate fi periculoasa pentru jurnalistul însusi Jurnalistul Dmitri Holodov a lucrat la gazeta Moskovski komsomolet . se dau recomandar i despre felul în care sa te comporti într-o situatie în care jurnalistul simte un interes morb id fata de persoana sa26. fara interese personale. nu merele conturilor bancare dintr-o zona off-shore. a vazut odata o lista cu date despre conturi bancare si cum a fost nevoita apoi sa se ascunda. Investigatia jurnalistica. ?. Fara dare de mita pentru a dobândi informatie. În toamna anului 1994. În timpul investigatiei. Cel mai bine este sa faceti câteva copii ale acestor documente si sa le ascundeti în locuri diferite. p. în timpul investigatiei pot fi descoperite documente a caror detinere e ste periculoasa pentru viata. Scria despre problemele coruptiei în armata rusa în prima jumatate a anilor 90. În cartea Iuliei Sum Investigatia jurnal istica se relateaza cum Irina Cernova. Daca acest lucru nu se reuseste. aceasta are doar o legatura indirecta cu jurnalismul. de pilda. este absolut necesar sa aveti sprij inul redactorului. Acesta este. se recurge la santaj. care lucra la Komsomolskaia pravda . acesta a fost sunat si i s-a comunicat ca la o camera automata de pastrare de la una din garile din Moscova a fost lasata pentru el o servieta cu documente care îl pot ajuta în lucru. Nici sa nu va gânditi sa faceti bani vânzând documente si informatii! Este lipsit de e tica. 63-64. ????????????? ?????????????. Iulia Sum. e mai bine sa le stocati pe serv ere diferite. Iar da ca documentele sunt importante si ating interesele unor persoane sus-puse. Michael Berlin. Holodov si-a pierdut viata. ?? ?????? ? ????????. a. Într-adevar. Fara patrunderi ilegale în spatii private. Drept motiv pentru investig atie vor fi doar interesele societatii. doar simp la detinere a careia poate deveni periculoasa pentru viata. Holodov a adus servieta la redactie. în mâinile jurnalistului poate nimeri o informatie. ilegal si. În cartea Iuliei Sum. iar când a încercat sa o deschida. Cum ar fi. ???? ??? s. la rafuial a fizica sau el este luat ca ostatic. exceptând cazurile când jurnalistul este dispus sa-si asume raspunderea penala pentru asemenea actiuni. 2002. Fara documente furate. Investigatiile jurnalistice 173 . din pacate.: ??????? . Pentru a-l scoate pe jurnalist din joc sau a-l pune sub un control strict. acest lucru poate fi periculos pentru viata. De la teorie la practica 26. acea sta a explodat.

la tipografia Kurier . el a declarat ca vrea sa-l vada pe jurnalistul Egor Ivanov. Doi tineri neidentificati. Un element al urmaririi ar putea fi interceptarea convorbirilor telefonice. Fiti prudent si în cazul unor accidente rutiere. Iar daca ati recunoscut pe cineva dintre rapitori. În biroul dvs ar putea fi instalate microfoane. la Agentie. Proferând amenintari si utilizând un lexic licentios. mai bine nu opuneti rezistenta. Pe 15 decembrie 2005. care par sa aiba în jur de 25 de ani. a fa xurilor sau scrisorilor electronice. Concentrati-va si mem orizati oamenii. Unul dintre musafiri a ramas la usa de la intrare. sau muzica în planul sec und. au patruns în încaperile Agentiei. la manier a de a vorbi. Luni. Intrusul a avut un comportament extrem de agresiv. din 1999. Fiti pregatit pentru aceasta. unele persoane au cumparat cu toptanul gazeta de la diferiti vânzatori de ziare. Agentia califica aceste incidente drept împiedicarea activitatii mass-media si apeleaza la organele de drept. Agentia de investigatii jurnalistice AJUR. intrusul a sarit la bataie. în jurul orei 10. Precum si la alte zgomote în receptor: claxon de masina. În articolul Voi înca nu ati fost capturati? Dar noi venim asupra voastra! . cineva a telefonat de câteva ori. Totodata. Nu s-a reusit retinerea lui. persoanele neidentificate i-au amenintat pe angajatii si pe sefii combinatului poligrafic. precum si se descria tehnologia acestui proces si era prezentata o lista de firme care ar putea fi victime ale atacului. împrejurimile. Daca sunteti luat ostatic. în gazeta Internet Fontanka. Oaspetele nepoftit era bine pregatit fizic si. în urma careia a fost sparta sticla de la o usa.30. Drept raspuns la propunerea de a parasi încaperea. La zgomotul sticlei sparte au iesit alti colaboratori ai AJUR-ului si intrusul s-a repezit spre iesire. La Peterburg exista. e mai bine sa nu va luati telefoanele mobile cu dvs. care ar putea fi organizate. pretextând ca doresc sa se întâlneasca cu conducerea AJUR-ului. iar cel de-al doilea a trecut pe hol. cele mai importante discutii purtati-le în strada. În duminica trecuta. Agentia face o legatura între incident si materialele din ultimul numar al gazetei Vas tainîi sovetnik . . arhitec t Rossi. solicitând insistent sa se ia masurile necesare. publicate cu semnatura Egor Ivanov. se vorbea despre o serie de atacuri asupra unor întreprinderi din Peterburg. persoane neidentificate au telefonat. oferindu-se sa cumpere întregul tiraj al gazetei.ru a fost publicata o stire. 1/3) a fost comis un atac asupra vicedirectorului AJUR-ului. drumul. Imprimarea discutiei ar putea fi utila pentru identi ficarea persoanei care v-a sunat. Despre telefoanele de amenintare anuntati organele de drept. unde îsi mai au sediile redactiile gazetelor Vas tainîi sovetnik si Fontanka.În cazul unor amenintari telefonice.ru . unde se tiparea Vas tainîi sovetnik . Trebuie sa fiti atent la particularitatile pronuntiei. va puteti cumpara un aparat care identifica n umarul si înregistra discutia pe banda. proferând amenintari la adresa lui Egor Ivanov. unde l-a întâmpinat vicedirectorul Evgheni Vâsenkov. în aces t caz. la Agentia de investigatii jurnalistice (str. nu dati în nici un caz aceasta pe fata. Fiind tratate cu refuz. practica boxul. probabil. Marti. O citam integral: Astazi. însa intrusii au fost fixati de camerele de supraveghere video din exterior si din interior. aceasta este una din putinele asociati i profesionale care activeaza în maniera respectiva. de asemenea. de pilda. Desi p ot fi puse la îndoiala metodele ei de activitate.

Ceva nu se încadreaza în linia logica a subiectului. Cea mai mica inexactitate ar putea constitui un pretext pentru a afirma ca acest articol nu c orespunde realitatii si chiar este jignitor si umilitor pentru cei a caror activitate o ce rcetati. În acest caz. Ultimele amanunte si scrierea articolului sau a ciclului de articole Când totul este pregatit pentru publicarea articolului. Recitindu-l. exacti tatea. Caci unul dintre cele mai importante principii ale jurnalismului rezida în faptul de a asculta toate partile implicate în conflict. uitati de el pentru câteva zile. Aratati materialul reda . altceva. Trebuie sa evitati lexicul colorat din punct de vedere emotional. daca aceasta ocupa o functie prea înalta în p iramida puterii si nu va dori sa se întâlneasca cu jurnalistul. Desigur. documentele sunt triate. îndeosebi cuvintele care pot fi cal ificate drept jignitoare sau calomnioase. Este vorba de dialogul cu omul (sau cu oamenii) a carui activitate a devenit obiectul investigatiei. În articol n u trebuie sa existe în nici un caz presupuneri sau supozitii ale jurnalistului. i nterviurile sunt descifrate. fiindu-va clar tabloul general. Ar fi bine sa gasiti pe cineva care sa prezinte punctul de vedere al persoanei vizate. Rezultatul investigatiei jurnalistice poate fi prezentat într-un singur articol. sustinerea afirmatiilor cu citate si extrase din documente. Exactitatea în investigatiile jurnalistice este deosebit de importanta. Inexactitatea poate constitui un pretext pentru intentarea unui proces împotriva j urnalistului. Dupa ce ati scris articolul. Faceti toate modificarile necesare. mate rialul folosit nu se va învechi. Principalul e ca nu se descrie doar rezultatul . ce informatie a servi t drept temei pentru concluzii. În acest rastimp. Peste un anumit timp.174 Manual de jurnalism Aceasta este înca o dovada a faptului cât de periculoase pot fi investigatiile jurna listice. ar trebui completat. Principalele cerinte sunt aceleasi: carac terul logic al expunerii. poti sa nu indici o parte din informatie. dimpotriva. Nu ma voi opri aici la felul în care trebuie scris un articol. soseste timpul pentru interviul -cheie. puteti sa începeti a scrie. din acuzator public el ar putea ajunge acuzat. deoarece despre ace asta s-a spus deja suficient în prezentul manual. vet i vedea ca nu este chiar finisat. transcrise (tiparite) si prelucrate (precum si copiate si se af la în locuri sigure). în functie de strategia si tactica lucrarii. ci si procesul cum a reusit autorul sa obtina acest rezultat. Când veti avea comentarii de partea cealalta . reveniti la text. înt run ciclu de articole sau într-o carte. Acest lucru îl decid în mod strict individual jurnali stul si redactorul.

org Informatii de calitate si sfaturi pentru jurnalisti. Va pot contacta oameni despre a caror existenta nici nu banu iati si care ar putea sa completeze tabloul. Investigatiile jurnalistice 175 Împotriva dvs ar putea porni o campanie în presa. acest lucru ar putea constitui rezultatul investigatiei efectuate. investigatii care nu au legatura cu politica. Centrul se afla la Sarajevo. Discutati pe marginea lui. http://www. Fundatia pentru jurnalismul de investigatie ofera granturi pentru efectuarea de investigatii: de la 500 pâna la 10. exista si trimiteri la web-site-uri care au legat ura cu investigatiile jurnalistice. Gasiti aici o multime de articole de investigatie.html IWPR dispune de o lista excelenta de surse necesare pentru realizarea de investi gari jurnalistice în Internet. în fond.fij.am/eng Asociatia jurnalistilor de investigatie din Armenia. Internet-resurse IWPR: Internetul în activitatea jurnalistului: surse recomandate http://www. http://www.iwpr. training-uri. la televiziune sau pe Internet. Nu uitati ca trebuie sa fiti sceptic si în privinta acestor date. http://www. trebuie sa aveti grija de bunul dvs renume.muckraker. dar ar putea sa si schimbe ceva în punctul dv s de vedere initial. Grup urile sunt completate cu studenti de la universitati sau cu tineri ziaristi angajati d e redactii.ctorului. .ijnet. http://www. http://www. exista un capitol de training. Exista si o versiune în engleza a site-ului. Di n pacate.netnovinar.org Centrul de investigatii jurnalistice.poynter.org Reteaua internationala a jurnalistilor.ire.000 de dolari.hetq.net/index. Este tocmai momentul când puteti anunta o conferinta de presa în care veti povesti colegilor despre principalele concluzii ale muncii dvs. Sunt inserate mu lte articole. Si abia dupa aceasta puteti afirma ca articolul este gata. numite Jurnalisti si redactori de investigatie . http://www. jurnalistului încep sa-i parvina adesea informatii pe tema investigatiei. Ca sa nu se întâmple a cest lucru.org/Training Poynter Institute.org Organizatii web-site.pl?development/resources/training_researchlinks. articole teoretice despre jur nalismul de investigatie. Solutii la lucrarile practice Lucrarile practice cuprinse în acest manual sunt destinate activitatii în grup. http://www.org Pagina web a Centrului de investigatie jurnalistica si de instruire în jurnalism. Dar ce urmeaza? Dupa aparitia materialului. ati putea fi acuzat ca mintiti sau ca urmariti interese meschine. Pagina web are o versiune în engleza si publica. Între a ltele. Iar apoi apoi gânditi-va la o noua tema.

Dupa analiza textelor. Acest subiect contine doua adevaruri evidente: pe de o parte. Conferentiarii sau persoanele care organizeaza aceste training-uri pot elabora e xercitii asemanatoare. se va initia o discutie despre libertatea cuvântului si despre eventualitatea (necesitatea) limitarii acesteia. Pentru a înlesni ac est lucru. adevarului spre care acestia înclina. În articolele pe care auditorii cursurilor vor trebui sa le scrie se va acorda ate ntie felului în care sunt utilizate materialele. de a analiza situatia cu detasare. având drept model lucrarile practice inserate în aceasta carte. în me die. li bertatea cuvântului este una dintre libertatile umane supreme pe care autoritatile nu sunt în drept sa o îngradeasca. analiza la care participa toti. cum ar fi cele legate de intervievare sau de scrierea unui reportaj. sunt date doua surse: una oficiala rusa si alta oficiala americana. pe de alta parte. pe când americanii. Solutiile sunt necesare doar în cazul unor ex ercitii de creatie. ca la scrierea unei stiri se utilizeaza. combaterea terorismului s i libertatea presei. de asemenea. relatiile ruso-americane. ceva . Solutii la lucrarile practice 177 Capitolul Colectam informatie Exercitiul 1 Scopul acestei lucrari este de a a-i face pe auditori sa înteleaga felul în care sun t utilizate sursele în jurnalismul postsovietic. dimpotriva. Se va vedea. Toate activitatile în grup presupu n o analiza a rezultatelor. nu este necesar de a da solutii pentru toate lucrarile practice. Capitolul Jurnalismul: adevarul sau faptul? Pentru aceasta lucrare au fost selectate materiale vizând concomitent mai multe subiecte sensibile: Cecenia. Dupa scrierea si analiza articolelor. se va constata ca numarul su rselor este mic. dupa ce vor fi stabilite sursele de informare si va fi întocmit tabelul cerut. de asemenea. Si cum acest subiect constituie un element teoretic cheie al jurnalismului modern. în unele cazuri acestea fiind pur si simplu inutile. partii care inspira ziaristilor o mai mare încre dere. se întelege de la sine ca profe sorul va fi bine pregatit pentru aceasta discutie. de a-ti disimula propria atitudine fata de tema abordata si fata de evenimente. Evident. Acest e materiale prezinta. nici nu-si imagine aza cum ar putea face asa ceva. exemplul a doua puncte de vedere diametral opuse asupra m ass media: ministerul rus de externe este convins ca guvernul SUA este în masura sa in terzica aparitia unui material nedorit. teroristii sau persoanele acuzate de terorism nu trebuie sa aiba ac ces la mass media pentru a-si propaga ideile pe care le împartasesc.care participa la training-uri sau la seminare. La efectuarea acestei lucrari ceea ce conteaza este priceperea (sau dori nta) auditorilor de a mentine un echilibru.

fiind în exclusivi tate scos din capul autorului. pentru a afla raspuns la o întreb are sau alta. Este important. ca ei sa înteleaga ca actualitatea unei stiri poate fi stabilita în baza acestor criterii si ca aceasta este o aborda re cu adevarat profesionista. Exercitiul 2 Exercitiul urmareste sa dezvolte capacitatea ziaristilor de a dobândi informatia d in cele mai diferite surse. Se poate întâmpla. Efectuând lucrarea.mai mult de o singura sursa. sa întrebe (sa int ervieveze) oameni diferiti. Rostul acestui exercitiu este de a-i învata pe ziaristi sa apeleze grupurile adecvate de surse. sa telefoneze pentru a solicita informatia cautata sau. exercitiul formeaza o idee despre felul în care se lucreaza în redactiile multor ziare din spatiul postsovietic. nici o valoare. ca pot gasi solutii în situatii dificile si ca au spirit de initiativa. Întrebarile vor fi alese astfel încât pentru a gasi raspunsur i la ele va fi nevoie ca auditorii sa navigheze pe Internet. Cum acord o mare importanta celor doua elemente fundamentale ale jurnalismului regula celor doua surse si scrierea liedului lucrarile practice pe aceasta tema au ca obiectiv toc mai consolidarea . Locul unora dintre ele ar fi în prima pagina a unor publicatii soci al-politice. o alta interpretare. auditorii ar putea cauta o Internetcafenea. sa iasa în strada. lipsesc sursele care echil ibreaza punctul de vedere exprimat. auditorii vor opera cu categoriile de parametri si de factori. sa poata deosebi stirile importante de cele de o importanta secundara. Exista si unele care nu pre zinta. si sa stie. iar la scrierea unui articol mare putin mai multe. Lucrarea urmareste sa-i învete pe ziaristi sa distinga o stire de subiectele ce nu contin nici un element de actualitate. altele sunt tocmai bune pentru presa asa-zisa galbena . În afara de aceasta. la modul practic. Va urma apoi o discutie. cursantii vor face dovada ca sunt curiosi. care determina valoarea unei stiri. 178 Manual de jurnalism Capitolul Scriem o stire Acest capitol este unul dintre cele mai importante din acest manual. pur si simplu. totodata. de asemenea. ca textul sa nu sa se întemeieze pe nici o sursa. Capitolul Ce este o stire? Nu toate subiectele propuse în lucrarea practica pe aceasta tema se încadreaza stric t în genul stirii. Pentru a raspunde la toate întrebarile. De regula. unde ar obtine informatia dorita. cum se face acest lucru. unde participantii la training îs i vor expune punctul de vedere propriu privitor la sursele lipsa din textele anali zate si vor propune solutii pentru a remedia situatia. sa observe. D aca localul în care se desfasoara training-ul nu este conectat la Internet. ca stire. sursele care confera evenimentului o alta perspectiv a.

în viata reala. Verificarea e necesara. sau poat e urmari interese de partid. deoarece provine din prima sursa. care este o sursa cu destula autoritate. O a doua sursa este absolut necesara. stirea trebuie verificata. Exercitiul întâi se refera la aplicarea practica a regulii celor doua surse. În acest caz. Este o stire ce nu necesita confirmare. pur si simplu. nu va fi usor de verificat. pe care nici macar el nu le crede. S-a r putea întâmpla ca acesta sa-i manipuleze pe ziaristi în propriile interese. ? În culoarele parlamentului se vorbeste ca nepotul premierului a fost numit în func tia de director al unei mari întreprinderi de stat. ? Un functionar de la ministerul culturii v-a spus ca în imobilul. ? Ziarul unui partid de opozitie informeaza ca liderul opozitiei radicale din ta ra dvs a fost primit cu multa cordialitate de secretarul de stat al SUA. deoarece e o stire din prima sursa. seful statului a declarat ca va candida pentru un al treilea mandat. este o stire care. neavând nevoie de confirmare. O a doua sursa e necesara. în acest caz. membrii si adeptii a cestei formatiuni sunt destituiti din functiile de stat pe care le detin. privatizat. Caci. a fost distrusa în anul 1932. sau poate difuza. Vom reveni la ele si în alte capitole. P e de alta parte. ? Astazi. ? Potrivit purtatorului de cuvânt al unui partid de opozitie. Nu. Cautar ea unei a doua surse. . al salii de concerte noii proprietari intentioneaza ca deschida un restaurant. informatii îndoielnice . E o informatie din prima sursa. În culoare se pot spune multe si de toate. ? Nepotul unui scriitor clasic v-a spus ca în curând va aparea o editie cu versurile postume ale bunelului sau. de aceea exercitiile pe care le propun sunt destul de facile si nu solicita scrierea unor texte. O a doua sursa nu e necesara. în cazu rile când e vorba de întâlniri cu oameni politici din alte state. construita în secolul XVII. E un fapt care trebuie sa fie cunoscut din scoala. ? Redactia unui ziar a receptionat un fax al serviciului de presa al guvernului în care se comunica faptul ca executivul a majorat pensia minima cu 70 la suta. Prin urmare. ? Revista Cultura a publicat un articol în care se afirma ca Moscheea albastra . de la orele de istorie.cunostintelor si deprinderilor vizând cele doua elemente. Ar fi ideal ca cea de a doua sursa sa provina chiar d e la Casa Alba. Confirmarea nu e necesara. Nu putem sti motivele care l-au împins pe acest functionar sa faca asemenea declaratii si nici cât de sincer este el în relatiile cu presa. se difuzeaza uneori informatii pentru care nu e necesar sa fie conf irmate de o a doua sursa. care nu are nevoie de verificare. este totusi necesara o a doua sursa pentru confirmarea informatiei. deoarece acest purtator de cuvânt poate gresi. este lipsita de sens. în mod evident. Un partid de opozitie este interesat sa-si prezinte liderul într-o lumina favorabila.

fiindca în acest caz nu este vorba de o informatie din prima sursa. s-a produ s un conflict la care au participat peste 200 de persoane. nu pare. de ce nu? ? Dupa funeraliile unui tânar calmuc de 24 de ani. aici. Nu încape îndoiala ca primaria a întocmit actele dupa toata regula. ? La 18 august 2005. fiindca aceasta e o informatie din prima sursa. transmite agentia Interfax . si aici este valabila regula prime i surse . Nu. asa cum se afirma mai devreme. Confirmarea nu e necesara. A doua sursa este necesara. Exista aici. în numar de 300. Alegerea acestui lied ar însemna ca momentul cel mai important în aceste evenimente . Cu toate acestea. Se stie ca Ciprul este una dintre zonele off shor unde multi reprezentanti ai elitelor politice si economice din spatiul post sovietic îsi înregistreaza cu usurinta companiile. si nu. S-ar putea ca tocmai una dintre aceste compa nii sa fi intermediat tranzactia sau donatia. s-au dedat la tulburari în masa. Ca si în alte cazuri. ? În regiunea Astrahan s-a produs o mare încaierare între cecenii locali si calmuci. Ar fi un lied potrivit. ? Un ziar guvernamental informeaza ca mai multe familii fara de adapost au ocupa t zece apartamente. cu tot cu bunurile aflate în ele.Solutii la lucrarile practice 179 ? Un comentator sportiv a spus în cadrul unei emisiuni tv ca echipa municipala de fotbal intentioneaza sa achizitioneze un stranier contra sumei de 3 milioane de dolari. rudele si prietenii acestuia. Exercitiul al doilea urmareste dezvoltarea abilitatii de a discerne într-o stire e lementul cel mai important. Si da. însusi faptul ca aut ocarele au fost achizitionate (la un pret impunator) de la o companie cipriota ne sugere aza ideea ca tranzactia nu ar fi întru totul legala. Sa examinam liedurile ce urmeaza. ? În satul Iandâki. regiunea Astrahan. în satul Iandâki. raionul Limansk. raionul Limansk. ca un minister atât de important sa induca ziaristii în eroare. Confirmarea este necesara. Cu toate acestea . ? Primaria a difuzat un comunicat de presa în care afirma ca cele 50 de autocare n oi au fost achizitionate de la o companie cipriota si ca nu au fost primite cu titl u de donatie. a avut loc o încaierare între po pulatia cecena si cea calmuca din aceasta localitate. Un comentator sportiv nu reprezinta o sursa sigura. desi aceasta declaratie poate avea si un subtext politic. deoarece cu el va începe articolul. de unde era si tânarul care a fost ucis. Despre jurnalismul de investigatie vom vorbi însa mai încolo. un teren pentru inv estigare. Nu sunt sigur ca referirea la sursa ce a difuzat informatia este tocmai potrivit a pentru fraza de început a articolului. ? Secretarul de presa de la ministerul justitiei a declarat ca procuratura a int entat un dosar penal fostului primar al capitalei. Nu consider ca elementul cel mai important în acest articol este data când s-a întâmplat evenimentul. regiunea Astrahan. batându-i pe cecenii din satul Iandîki. desigur.

Si de aceasta data textul începe cu o apreciere.ar fi ca încaierarea între calmuci si ceceni a început imediat dupa înmormântarea tânarului de 24 de ani. deoarece din el aflam. Astfel vom ev ita repetarea acelorasi cuvinte sau gânduri în titlu si în prima propozitie. ci ca aceasta companie este în cautarea unor n oi idei . 1 Stirea 1 Desi titlul stirii este Compania de constructii Center Point Group organizeaza un concurs pentru arhitectii din Gruzia . în realitate în text nu se spune ca o companie de constructii organizeaza un concurs. dar sa fie chiar cel mai important? ? Taus Djabrailov considera ca tulburarile înregistrate în satul Iandîki nu au ca moti vatie ura interetnica. pe scurt. ? A fost sau nu a fost un conflict interetnic între calmucii si cecenii din satul Iandîki? Acest lucru urmeaza sa-l clarifice organele de drept. ? Încaierarea din satul Iandâki are o continuare. stiri ale unor agentii de presa (în special de la Moscova). difuzate în aceeasi zi 12 noiembrie 2005. desigur. despre ultimele evenimente. Lucrarea nr. în special când este vorba de reflectarea relatiilor interet nice. În urma unei încaierari care s-a produs la 18 august au avut de suferit câteva persoane. O situatie similara cu cea din exemplul precedent. 180 Manual de jurnalism ? Vesti proste ne parvin din satul Iandîki. Unde mai pu i ca datoria nemijlocita a organelor de drept este sa clarifice cazuri de acest fel. când despre faptul ca atare c ititorul nu stie înca nimic. ? Organele de drept considera ca incidentele înregistrate în satul Iandîki nu sunt gra ve. Un lied care nu spune nimic despre eveniment si deruteaza cititorul. Capitolul Stirea în jurnalismul postsovietic Pentru acest exercitiu am selectat. De ce lucruri care tin de domeniul evidentei sa fie plasate în capul unui articol? Cel mai bun este totusi liedul pe care îl gasim în textul articolului. Este. Ne cred ca opinia lui Djabrailov conteaza prea mult. Acest lied denota un anumit cinism ziaristic. Aici. înainte de a afla ceva despre eveni mentul propriu-zis. e necesar sa întelegem mai întâi despre ce este textul. De asta data calmucii i-au batut p e ceceni. Pentru a gasi un titlu corect si exact. care spune ca un text nu va începe cu cuvin te sau cu judecati de valoare. ? În satul Iandîki s-a mai înregistrat o încaierare provocata de frictiunile interetnice . un fapt semnificativ. intentionat. ne vom reaminti regula generala. Fraza a doua nu are drept de exist enta si va fi omisa în orice caz. desi au avut de suferit cinci persoane.

Refugiatii cer executarea deciziei instantei de judecata . si alte titluri pentru aceasta stire. Pe când ziaristii de la editiile . Stirea 2 Sa încercam sa aplicam acelasi rationament. sa încercam sa-i gasim un nou titlu: O companie de constructii cauta noi solutii urbanistice pentru orasul Tbilisi . ne vom întreba iarasi: despre ce este aceasta stire? Ca la Moscova au fo st comise într-o singura zi mai multe crime cu aplicarea de arme albe. atunci un titlu acceptabil ar avea cam urmatoarea forma: Concursul va stabili cele mai reusite idei arhitecturale pentru orasul Tbilisi . d e asemenea. dupa ce am înteles sensul stirii. Iata s i titlul stirii: Refugiatii sunt nemultumiti de bugetul de stat . Astfel. Bataie cu cutitele la Moscova: s-a înregistrat un mort si raniti . Textul spune ca refugiatii din Transnistria sunt nemultumiti ca în bugetul de stat al R. Lucrarea nr. ar fi necesar. Solutii la lucrarile practice 181 Pot fi gasite. Textele în baz a carora trebuie sa scrieti propria stire contin mai multe inexactitati admise cu buna stiinta. precum: Noapte a cutitelor lungi la Moscova . pentru a clarifica ce subiect abordeaz a aceasta stire. Acest raspuns ne va sugera imediat mai multe variante de titlu pentru aceasta stire. O persoana si-a pierdut viata într-o bataie cu cutitele. La Moscova sunt iarasi ucise persoane originare din Caucaz . Iar daca nu rezistati ispitei. Moldova pe anul 2006 sunt alocate mult mai putine mijloace pentru con structia de locuinte pentru refugiati decât. Moarte (sau omor ) în restaurant . ca si titlul care a fot folosit este destul de bun: O persoana a fost ucisa si alte cincisprezece au fost ranite . cele mai bune dint re ele urmând sa le determinati în urma unor discutii în grup. Acum. Sarcina auditorilor este sa scrie o stire în care orice informatie sa fie confirma ta de doua surse. puteti propune si o serie de clisee gazet aresti (pe care ati face bine sa le evitati totusi). Refugiatii acuza guvernul .si solutii urbanistice pentru orasul Tbilisi si în acest scop organizeaza un concu rs. Se va învedera. pe când în altele nu. Daca decidem tot usi sa nu schimbam prima propozitie. 2 Este o lucrare pentru a va însusi cât mai bine regula celor doua surse. Stirea 3 La început. Altele au fost ranite . Acest titlu necesita însa revizuirea primei propozitii din stire. Tbilisi de mâine necesita noi idei arhitecturale . ziaristii ce lucreaza la publica tii proguvernamentale au încredere în sursele oficiale si sunt rezervati când e vorba de s urse straine (în special occidentale) sau independente. Faptul ca o persoana a fost ucisa este deosebit de grav si trebuie anuntat în titl ul stirii. dupa cum afirma acestia. desigur. Dificultatea exercitiului consta în faptul ca ziaristii din tarile pos tsovietice au încredere în unele surse.

sunt groapa imensa din centrul satului . Va urma alineatul 2. în care se spune ce s-a întâmplat cu femeile ce se îndreptau spre tribuna. Dupa ce este prezentat acest momen t. Prezentând evenimentul în linii mari. logica naratiunii ramânând neschimbata în cazul schimbarii locur ilor acestora. care a marcat începutul acestei saptamâni . ? Faptul retinerii s-a întâmplat la 6 septembrie. ? Tanaev ar fi cetatean al Rusiei. începutul acestei saptamân i . ? Tanaev ar fi calatorit la Alma-atî cu chestiuni personale. 1 Ordinea corecta a alineatelor este urmatoarea: 7 3 14 2 15 8 6 16 11 10 13 5 1 9 4 12 Alineatul 7 va fi primul. ca s-ar afla sechest rat la Serviciul national de securitate. De aceea alineatul 2 va urma dupa alineatul 7. dupa care s-a întors de bunavoie în Kîrgîzstan. 182 Manual de jurnalism ? Tanaev a fost prim-ministru în timpul presedintiei lui Akaev. Femeile din cabina KamAZ-ului nu se îndreptau nicaieri. si mai devastatoare . Cuvintele-cheie. se confirma din doua surse ca: ? Tanaev a fost retinut la punctul de frontiera Ak jol . Capitolul Tehnicile scrisului Lucrarea nr. Vin apoi reactiile autoritatilor alineatul 4. e vorba de alineatul 10. se va trece la prezentarea datelor si a cifrelor. Alineatele 1 si 10 sunt însa într u totul intersanjabile. Prin urmare. Cuvântul luni aduce o precizare la determinarea temporala anterioara. ? Tanaev a fost arestat. Astfel. ? Avocatul sau a informat autoritatile ruse. autorul povesteste despre o alta e xplozie. Nu se confirma ca: ? Tanaev ar fi încercat sa evite un proces de judecata. de la hotarul de stat kîrgîzok azah (si nu kîrgîzo-chinez). logic. Adjibekov nu poate fi considerat ca fiind o sursa. ? Tanaev se afla în arestul MAI. firul naratiunii ne aduce.de opozitie nu au încredere în mijloacele de informare în masa de stat sau proguvernamentale. va urma alineatul 1. autorul începe a ne oferi si detaliile. Astfel. desi doua surse agentia de presa France Presse si liderul comunist Adjibekov afirma acest lucru. întrucât el exprima o opinie si nu afirma u n fapt. de asemenea. dupa care ne dam seama ce alineat urmeaza. ? Tanaev ar fi operat transferuri banesti în strainatate. la alineatul urmator numarul 6. nu p uteau fi oprite de garzile de corp. apoi s-a refugiat în Rusia. Nu se confirma. Asadar. Alineatul 3 ne informeaza câte a utomobile . din alineatul 6. deoarece în el se relateaza despre ultima întâmplare din lan tul de evenimente si care concentreaza si organizeaza în jurul sau întreaga stire. prin urmare. Dupa ce a relatat despre explozia din 14 mai.

sunt aruncate în aer pe parcursul unei saptamâni si cum se dezamorseaza fugasele. Linia aceasta de subiect este definitivata de alineatul 14. . el poate deveni fara a gasi informatii supl imentare interesant si lizibil. deoarece legaturile logice între alineate lipsesc adeseori.. Vom observa. Ultima propozitie încheie logic acest artico l. În acest loc.. Desi textul nu e prea mare (ceva mai mult de 400 de cuvinte). Naratiunea fixeaza apoi.. în alineatul 12.. Cel de al treilea alineat (care acum a devenit al doilea) va contine elemente sp atiale. . Apoi. Va urma. Locutiunea conjunctionala cu to ate acestea ar veni aici tocmai bine. care trebuie înlocuita cu alta. în mod firesc. Este prezentata o persoana concreta care instaleaza fugasele. Cel de al doilea alineat va fi reamplasat mai la vale. alineatul 16. .. Fara circumstantialele de loc nu este clar despre ce caz de poluare este vorba. Tema este continuat a de alineatul 13. el se citeste cu d ificultate. îi lipseste o legatura logica cu alineatul anterior. Sintagma razboiul minelor . dupa alineatul care începe cu: Pe la o ra doua dupa-amiaza de pe suprafata apei fusesera strânse. luarile de atitudine ale comandamentului t rupelor federale din Cecenia fata de razboiul minelor . ca nu e bine ca articolul sa înceapa cu un complement circumstantial de timp: ieri .. Alineatul 9 aprofundeaza si mai mult aceasta linie de subiect. în care eroul vorbeste despre cum sunt platiti cei c are instaleaza fugasele. în mod firesc. personajul din alineatul anterior marturiseste despre experienta sa de artificier . articolul contine multa informa tie si. Cu toate acestea. care apare în alineatul 8. în care sunt da te metodele la care se recurge pentru a confectiona o fugasa artizanala. el va pune mai bi ne în evidenta contradictia între declaratia facuta de factorii de la Directia de canal izare Mosvodostok si realitate. Dupa el va urma propozitia Specialistii de la Mosvodostok considera ca aceste irizari au drept cauza. se repeta în alineatul 5. în primul rând. aratând totodata ca razboiul minelor nu s-a încheiat nici pe departe. Acest cuvânt trebuie dat mai departe. A venit si momentul de a termina articolul. daca reusim sa structuram subiectul. Informatia din acest text este amplasata astfel încât este greu sa urmaresti firul n aratiunii. sinonima. Sa analizam si sa încercam sa-l redactam. În alineatul 8 se spune cine anume finanteaza atentatele cu bombe. iar alineatul 11 este o simpla continuare a alin eatului 8. deoarece în primul alineat autorii au mentionat ca râul Moscova a fost poluat în doua locuri. Alineatului Pe la ora doua dupa-amiaza de pe suprafata apei fusesera strânse. Solutii la lucrarile practice 183 Citatul din alineatul 15 explica informatia din alineatul anterior: este descris modul în care sunt instalate fugasele. Însa si propozitia urmatoare începe cu aceeasi locutiune. Lucrarea nr. iar lectura lui este dificila. dar va ramânea totusi în interiorul primei propozitii. 2 Sa vorbim despre redactarea acestui articol.

iar câteodata chiar si tipari. articolul ia forma pe care o vedeti mai jos. de la militia ecologica si de la Ministerul resurs elor naturale al Federatiei Ruse. semnalul de alarma a parvenit de la un localnic care. care au cercetat terenul. Dar chiar si dupa aceste interventii s-ar mai putea interveni pe ici-pe colo. Specialistii de la Mosvodostok considera ca aceste irizari au drept cauza apele de scurgere. pescari din partea locului mi-au spus ca în acest loc râul Moscova este destul de curat. situatia ecologica a cunoscut o ameliorare. în zona podului Krîlatsk si-au facut aparitia colaboratori de la Ministerul pentru situatii exceptionale. E o consecint a a neglijentei . specialisti de la Agentia federala pentru resursele de apa au recoltat mostre de sol si au c onstatat în raionul Mnevniki mari deversari de substante poluante în râul Moscova. iesise sa-si plimbe câinele. a fost înregistrat înca un caz de poluare a râului Moscova în raionu l Mnevniki. Petele acestea apar de obicei dupa ploi. Tot ieri. pe la ora doua dupa-amiaza de pe suprafata apei fusesera strânse circa 50 de kilograme de produse petroliere. . multicolore. în ultimii ani. în apropiere de podul Krîlatsk. o legatura logica dintre aceasta secventa si spusele unor pescari din partea locului privind curatenia apelor râului Moscova. vorba ceea. iar pe apa se mai vedeau petele uleioase. de asemenea. Totodata. ochene. În dimineata zilei de luni. fraza de la sfârsitul articolului ar fi mult mai convingatoare daca s-a r spune direct ca procuratura considera ca parcul de autobuze este culpabil de poluarea râului. în fine. întotdeauna este loc pentru mai bine. Cu toate acestea. care au spalat de pe strazile orasului resturi de produse petroliere. Si. Dupa aceste schimbari. Tot ieri. care a fos t observata pe apa înca de duminica.Este necesara. factori de la Directia de canalizare Mosvodostok au comunicat pentr u NI ca nu au fost înregistrate deversari de produse petroliere în râul Moscova. afirma ei. Ei afirma ca incidentul nu prezinta un pericol ecologic. aflat în zona lucrarilor e depoluare. mai mult decât a tât. specialisti din diferite servicii municipale au lucrat aseara la captarea unei pete de petrol. El a fost pus în garda de irizarile neobisnuite de pe suprafata apei si de mirosul de benzina. potrivit unui comunicat al serviciului de presa al Ministerului resurs elor naturale. În acelasi timp. Totusi mai persista mirosul de benzina. a comuni cat unui reporter de la Novîe Izvestia ( NI ) unul dintre angajatii militiei ecologice. Lânga podul Krîlatsk se prind porcusori. 184 Manual de jurnalism Moscova e poluata cu benzina În ultimele doua luni în râul Moscova a fost deversata circa o tona de produse petroliere În bazinul râului Moscova din raionul Fili. În primul caz. duminica sear a. Locutiunea în acelasi timp ar elimina aceasta lipsa. Nu are nimeni grija sa spele strazile si toata murdaria se scurge în râu. întrucât texte perfect re dactate nu exista si. obleti. carasi.

În acest exercitiu anul este indicat doar pentru a arata ca este vorba de un proces de judecata ce a avut loc în realitate. Prin urmare. Toti cei patru condamnati îsi neaga vina. dând câteva detalii: Procurorul Damir Kurbanov a cerut ca doi din cei patru militieni sa fie condamnati pentru omor. Am raspuns. Daca veti respecta structura ce v-a fost propusa în acest capitol. procuratura Districtului administrat iv de vest a intentat o actiune penala în baza faptului constatat de poluare a râului Moscova în zona Portului de Vest . Rasul. Este un lied care raspunde la întrebarile cine . Cazuri de poluare a râului Moscova sunt înregistrate permanent. În aceasta zi au fost arestati si adusi la sectia de militie din raionul Sabir-Rahimov Ravsan Haitov. Toti au fost colaboratori ai sectiei de interne din raionul Sabir-Rahimov. Cum este însa necesar sa aflam un raspuns si la întrebarea când . caci rolul-cheie al unui lied este sa com unice esenta evenimentului. de 27 de ani. 16 de pe strada Demian Bednîi. asadar. A doua zi corpul neînsufletit al lui Ravsan Haitov a fost transmis rudelor. de 32 de ani. întrucât nu e necesar sa apara în pagina de ziar. acesti militieni? De ce tribunalul îi considera vinovati? Lo gica desfasurarii textului ne cere sa dam un raspuns la întrebarea de ce . corpul era plin de vânatai. Sentinta ce a fost pronuntata 20 de ani de detentie. Ce au facut. Sau: Un tribunal din Uzbekistan i-a declarat vinovati pe patru militieni de comiterea infractiunii de tortura. Au fost poluati 700 de metri patrati de luciu de apa. unde si ce . câteva .Specialistii au depistat repede si sursa de poluare: e o subsectie apartinând Cent ralei termoelectrice nr. liedul ar trebu i sa anunte evenimentul. la care erau supusi cetateni arestati în urma suspiciunii de apartenenta la miscarea islamista. Viktoria GRIGORIADIS. la întrebarea când si am dezvaluit întrucâtva esenta raspunsurilor la întrebarile cine si ce . de fapt. La 30 iunie. capitanul Muhiddin Nabilov si locotenentul Iasin Gafurov sunt culpabili de aplicarea torturii. judecatorul a declarat ca maiorii Nuriddin Babaev si Savkat Rahmanberdîev. Anul este pus în paranteze patrate. de a desfa sura o linie de subiect logica si de a plasa corect informatia în text. si fratele acestuia. La sfârsitul lunii iun ie si la începutul lunii iulie în râu a fost deversata aproape o tona de produse petroliere. liedul va avea urmatoarea forma: Tribunalul din Taskent i-a declarat vinovati de comiterea infractiunii de tortura pe patru militieni. Procuratura considera ca agentul culpabil de poluare este Parcul de autobuze din Fili. Aleksandra HODONOVA. Detaliile nu sunt deocamdata necesare. Anna BALASOVA Solutii la lucrarile practice 185 Capitolul Articolele analitice Scopul lucrarii este sa formeze abilitatile de a relata un eveniment. Acuzatiile au fost aduse în legatura cu incidentul ce s-a produs la 16 octombrie 2001. Potrivit marturiilor membrilor familiei. Mergem mai departe. alineatul ce va urma va fi cam acesta: În sedinta din 30 ianuarie [2002]. Judecatorul si-a pronuntat însa sentinta în baza unui articol mai blând din Codul penal al Turkmenistanului. articolul 104 Pricinuirea de leziuni corporale care au provocat moartea .

Decizia instantei de judecata a fost salutata de militantii pentru apararea drepturilor omului. lovindu-ma cu trupul de podea. precum ca Ravsan Haitov. a declarat în instanta ca a fost adus. cea a militienilor. Partidul Hizb ut-Tahrir militeaza pentru crearea unui califat în Asia Centrala. Arestarile în masa a membrilor partidului islamic Hizb ut-Tahrir si detentia lor în închisori a început în anul 1999. Când l-a vazut ultima data pe Rasvan. Apoi bataia s-a transformat în tortura. au fost închisi în camere diferite si de îndata au prins a-l bate. a marturisit Rasul Haitov. Activitatea formatiunii este interzisa în Uzbekistan. Organizatia internationala Human Rights Watch a facut o declaratie în care apreciaza hotarârea judecatii ca un prim pas . Autoritatile uzbece afirma ca. ci doar o scurta nota informativa despre acest parti d. este necesar de a-i combate pe militantii islamisti. împreuna cu fratele sau. doua versiuni asup ra celor întâmplate. E vorba însa despre un proces de judecata. Uktamov s-a referit si la eforturile pe care le face comunitatea internationala.coaste erau fracturate. strigând Allah Akbar! . Rasul crede ca în acel moment fratele sau era. 186 Manual de jurnalism Rasul Haitov. potrivit procesului-verbal întocmit de militie. M-au însfacat de mâini si de picioare. asa ca va trebui sa prezentam. probabil. pentru mentinerea stabilitatii în tara. Iar acum a venit momentul sa prezentam reactia pe care a provocat-o sentinta pro nuntata de judecata. autoritatile persecutând cu cruzime persoanele suspectate de apartenenta la acest partid. oprindu-i pe frati sa se sinucida. miscarea a tiparit si difuzat prin piete foi volante cu critici dure la adresa politicii promovate de presedin tele Karimov fata de religie. si-a fracturat trei coaste si. Versiunea aceasta a fost confirmata de Hikmat Uktamov. de acum mort. Ma bateau. Nu e necesar sa dam aici un excurs istoric. Raspunsurile la cele sase întrebari clasice au fost date. Ca reactie de raspuns. pentru combaterea terorismului islamic. Vom da mai întâi cuvântul victimei. Apoi m-au sufocat. A venit momentul sa raspundem la întrebarea cum . cu catusele puse. s-a aruncat de la etajul trei în golul scarii. militienii au marturisit la proces ca. El a declarat în fata completului de judecata ca în actiunile subalternilor sai nu exista continutul infractiunii si a confirmat declaratia facuta de acuzati. desi. Acuzatii au mai declarat ca au fost nevoiti sa aplice forta. justificând actiunile militienilor. Acum vom prezenta si cealalta versiune. fratii Haitov s-au încaierat între ei si au încercat sa se arunce pe fereastra si în spatiul gol din casa scarii. Uktamov i-a numit pe fratii Haitov teroristi islamici si dusmani ai statului . în urma traumatismelor suferite. spunându-mi ca au aflat ca fac parte din Hizb ut-Tahrir . Pe de alta parte. dupa evenimentele din 11 septembrie. dupa cum se vede. a murit asfixiat. acela zacea pe podea într-o balta de sânge. încercând sa fuga. loctiitorul sefului sectiei raionale de interne. Totusi felul în care se înch eie aceasta istorie ne cere imperios sa explicam ce este Hizb ut-Tahrir . în cladirea sectiei raionale de militie. În depozitiile pe care le-a facut. tragându-mi pe cap o punga de plastic . moartea tânarului survenise în urma unei insuficiente cardiace. în timp ce se aflau la militie. care nu si-a revenit înca dupa bataie. Membrii familiei Haitov au declarat însa ca fratii nu au avut nici o legatura cu Hizb ut-Tahrir .

Este vorba. Mencher. care anunta finalul articolului. Compiled by Working Journalists in the United States and Europe. The Missouri Group: Brian S. Don Ranly . Journalism for Beginners. A Journalism Handbook for Working Journalists in the Baltics and Other Emergi ng Democracies. Basic Media Writing. Fifth Edition. 2. London. a declarat: În Uzbekistan sunt înca multi alti colaboratori ai militiei si ai organelor de securitate care ar trebui pusi sub ancheta. Faber and Faber. condamnate pentru convingerile lor confesionale si pentru aderenta la asociatiile religioase. 00. The Faber Book of Reportage. Martin s Press. 1999. Daryl R. director executiv al Departamentului Human Rights Watch pentru Europa si Asia Centrala. Sally and Gilbert. Ap oi. St. pentru a trage calaii la raspundere. John Carey. acest articol putea fi scris si într-o alta cheie. ??????? ??????????? ?? ?????????? ?????????????? ?????????????. Ed. Clayton. Joan. Va urma apoi un alineat continând o preistorie. în sala de judecata au lipsit ziaristii de la mass media de stat. Boston.bun . ?????? ? ????????????. Si cum sa facem ca acestea sa fie citite cu interes. National Press Institute. Harriett. 9. Writing for journalis ts. 1993. Desigur. articolul trebuie sa dea raspunsuri la toate cele sase întrebari. Hicks. ???????? ?. New York. 10. Spark. 6. argumentata logic. 1995. Ar fi cazul ca presedintele Karimov sa se prevaleze de aceasta decizie. ?????? ??????????. Jurnalismul. orice s-a r spune. este un domeniu al creatiei. 11. Se estimeaza ca dintre acestia circa 4000 de detinuti sunt adepti ai partidului Hizb ut-Tahrir . Investigative Reporting: A Study in Technique. Oxford. iar raspunsurile le vom gasi chiar în primele propozitii. a naratiunii. 1996. Desi cauza s-a judecat cu usile deschise. s-ar putea scrie un articol publicistic demascato r. Sunt însa lucruri obligatorii. ?. care releva ce atitudine a adoptat societatea fata de ac est proces.: ???????. M. Wynford with Adams. care ar fi trebuit sa informeze cetatenii uzbeci despre acest proces. ?????? ?????. Brooks. D.: . 2000. 3. Focal Press. în primul rând.. Moen. Potrivit datelor de care dispun militantii pentru drepturile omului uzbeci. ??????-??-????: ??????. Dispunând de aceasta informatie. de desfasurarea motivata. IREX. Melvin. ???. ??? ?. 1999. 8. 5. 188 Bibliografie Judy Piatkins Publishers. 4. Sarcina pe care ne-am propus-o noi a fost însa de a arata c um se scriu anume articolele analitice. 1999. în penitenciarele din Uzbekistan sunt detinute peste 7000 de persoane. ????????? ?????????. ???????? ?. ?????????? ???????? ?????????????? ????????????. News Reporting and Writing. de la începutul textului. El este dator sa transmita organelor de drept si întregii tari mesajul ca tortura si rafuielile în afara justitiei sunt inadmisibile si vor fi pedepsite conform legii . 7. Brown & Benchmark. Si finalul propriu-zis. 1999. 1987. London. Routledge. George Kennedy. dar si o simpla stire. ??????????? ???????. orice modalitate am al ege. 20 1. Solutii la lucrarile practice 187 Elisabeth Andersen.

http://www.cz Transitions Online (TOL) www. 18.ru www. bine înzestrata.search. htpp://www. ???????????????? ????? ???????????. O biblioteca specializata on-line.yandex. Resurse utile din Internet Motoare de cautare (în ordine alfabetica) În limba engleza www. ???-???????.: ???.tol. ?????? ?????????.cjes.netnovinar.???????????? ?. in cooperation with the Independent Journalism Centre. ?.org Eurasianet Investigatii jurnalistice http://www.ire. Asociatia Helsinki.com http://search. biblioteci. ?? ?????? ? ????????. Amsterdam. 12. M. ????????? ?. ?????????. ????????????? ?????????????. ?????????? ??? ??????????? ????? ??????????? ? ????????? ??????.excite. Pagina are si o versiune în limba engleza.org Fundatia pentru jurnalismul de investigatie.ru Fundatia pentru apararea transparentei. ?.eurasianet. Moscow.htm O biblioteca on-line specializata.org Ziaristi si redactori care fac jurnalism de investigatie.: ?????? ?????.ru Pagini web analitice în limbile engleza si rusa www. I.evartist.com www.yahoo. . 2001. ???? ??? s.org/ Centru de jurnalism de investigatie htpp://www. 1998. ?.ru www.msn. 14. ?. ???????.org Centru de jurnalism de investigatiei si de învatamânt jurn alistic (Sarajevo).com www.com/ www.weblist. ?. ?. ??????? ?????. Erevan. ????????: ??????????????? ? ????? ?. 1996. 2002. htpp://www.ra-gu. materiale didactice http://www.narod. 190 Manual de jurnalism Organizatii de jurnalism.?. ???????????? ??????????. 1999. http://gdf. ????????? ?. ????????????? ?????????.ru http://search.altavista. Fundatia pentru apararea transparentei.am/eng Asociatia ziaristilor de investigatie din Armenia.hetq. 16.com În limbile engleza si rusa www.aol. ?. Acorda granturi în tre 500 si 10 000 de dolari pentru realizarea unor investigatii. a. Independent Training and Consultancy .google.. ?????? ?. 19. ????? ????????????? ??????: ??????? ???????.fij. 2000.aport.: ???????. . Documente si materiale de referint a.ru Centru de jurnalism extrem. 2000.iwpr.net www. 13.km.muckraker.ru/journ.ru www. Are si o pagina web în limba engleza htpp://www.rambler.: ????? ????????. ????????????? ?????????????. 17. 1998.com www.. 2002. 15. ?.com www.net Institute for War and Peace Reporting (IWPR) www.

shtml Pagina web neoficiala a facultatii de jurnalis m de la Universitatea de stat din Moscova. Aleksandr si Nina Iskandari an. Dato rita lor am putut reveni la manuscrisul lasat balta si duce lucrul la bun sfârsit.http://www. http://www. pentru jurnalistii din Kîrgîzstan. aplicându-l în practica. care a fost primul cititor si critic al acestei carti.ru Institutul pentru dezvoltarea presei. Îi multumesc.poynter. cunoscutei ziari ste georgiene Margarita Akhvlediani. În cele câteva luni cât am lucrat alaturi în biroul de la Londra al IWPR. Un sentiment de recunostinta aparte am si pentru colegii si prietenii mai tineri . pentru invitatiile ce mi le-a facut. Am placerea sa-i multumesc ziaristului Tom de Vaal.ru/russian/News_and_Media/Journalism/ Lista de pagini web si de trimiteri legate de jurnalism.net/?s=o&p= -training_index1. Cel care mi-a sugerat i deea de a elabora un manual de jurnalism. http://www. http://www. în care sa fie prezentata practica gazetareas ca din Occident si din statele postsovietice. de asem enea.nytimes. . html&apc_state=henh Institute for War and Peace Reporting (IWPR). Tin sa multumesc în chip deosebit prietenei si tovarasei de idei.journ. http://www.ru/media/media. în calitatea sa de director al organizatiei n eguvernamentale elvetiene Simera . În discutiile pe care le-am purtat cu ei ideea manualul ui a capatat o forma definitiva. Uzbekistan si Tadjikistan. N-as fi reusit sa finalizez însa manualul daca nu simteam ca am o acoperire. http://www. training-uri.shtml Pagina web de jurnalism (si germanist ica) http://www. Când mi-am mai revenit dupa atentatul la viata mea. Îi multumesc pentru ideea ce mi-a oferit-o si pentru sfaturile pe care mi le-a dat în cadrul di scutiilor pe care le-am avut cu el în faza initiala de scriere a cartii.iwpr.com/learning/ New York Times. de a organiza training-uri si cursuri. Aceas ta protectie mi-au asigurat-o prietenii si colegii mei. am înteles principiile dupa care se conduc redactorii occidentali.medialaw. Ea m-a ajutat sa capat o perspectiva detasata asupra manualului si a verificat capitolu l Lucrari practice .ijnet. a fost ziaristul elvetian Viken Ceterian.mediasprut. http://weblist.ru/library. Nu am avut nici macar intentia de a scrie aceasta carte.org Retea internationala a jurnalistilor (IJNet). pe parcursul unui an si jumatate. redactând articole din întreaga regiune a Cauc azului. Tom de Vaal a fost cel care a reusit sa ma scoata din Erevan si sa ma aduca în Vest. Un sprijin moral inestimabil mi-au acordat Jonathan Cohen si Oleg Panfilov. http://www. Training-resurse. Biblioteca. Cuvânt de gratitudine Sunt profund recunoscator tuturor prietenilor si colegilor mei. de la care dinto tdeauna am învatat si continuu sa învat.pdi.ru/ Drept si mass media.ru/ Institutul Poynter. instruire.Seda Muradian si Ruben Meloian.

Iar cea de a treia este Institutul pentru reflectarea razboiului si a pacii IWPR . în fine. cu care am colaborat câtiva ani.Vreau sa adresez un cuvânt de multumire si pentru trei organizatii de jurnalism ne guvernamentale. Prima este organizatia elvetiana Simera . În acest rastimp. sa acumulez o experienta fara de pret de comunicare cu ziaristii din aceste tari asiatice. care a început în anul 1998 si continua pâna în prezent. pe care l-am fondat împreuna cu alti doi colegi. a fost foarte fructuoasa si deosebit de instructiva. aceasta carte nu ar fi fost scrisa daca nu simteam alaturi sprijinul familiei mele al sotiei Karina. Colaborarea mea cu aceasta organizatie. . Elaborarea prezentului manual constituia o parte a muncii me le din cadrul acestui institut. Cu ei am împartasit toate greutatile ce s-a abatut peste mine tocmai în perioada când scriam acest manual. am reusit sa-mi dau seama de situatia jurnalismului din Asi a Centrala. al fiului Tigran. Si. Cea de a doua este Institutul mass media din Caucaz. al fiicei Margarita si al ginerelui Iur i.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->