UNIUNEA EUROPEANA – CEA MAI AVANSATA FORMA DE REGIONALIZARE

I.

INTRODUCERE

Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951, intre sase tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda). Dupa cincizeci de ani si cinci valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria), Uniunea Europeana are astazi 25 state membre. Cel de-al cincilea val se va incheia odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei, programata sa aiba loc la 1 ianuarie 2007. Turcia si Croatia sunt tari candidate cu care negocierile de aderare tocmai au inceput. Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport solidaritatea. II. -

PRINCIPALELE OBIECTIVE

-

promovarea progresului economic si social (piata unica a fost instituita in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999); sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale) sa instituie cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni); sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor); sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene, impreuna cu tratatele fondatoare); III.

ISTORIA UNIUNII EUROPENE

Istoria Uniunii Europene, asa cum rezulta din Raportul general asupra activitatilor Uniunii Europene, se bazeaza pe cronologia celor mai importante realizari ale Uniunii si institutiilor sale. De la declaratia lui Robert Schuman, din anul 1950, pana la primele valuri de aderare din anii '70 si '80, de la instituirea Pietei Unice in 1993 pana la lansarea monedei euro in 1 ianuarie 1999 si deschiderea negocierilor de aderare cu tarile Europei Centrale si de Est. - 1950, 9 mai: Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei, inspirat de Jean Monnet, propune planul ce va sta la baza Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului sau CECO ("Declaratia Schuman"); - 1951, 18 aprilie: Este semnat Tratatul de la Paris pentru constituirea CECO, de catre Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda; - 1953, 10 februarie: Piata Comuna a carbunelui si otelului devine functionala. Cele sase state fondatoare inlatura barierele vamale si restrictiile cantitative cu privire la materiile prime mentionate;

securitate si justitie. Consiliul a luat. a trecut in revista procesul de cercetare european. siguranta maritima. 1 noiembrie: Intra in vigoare Tratatul asupra Uniunii Europene. protectia mediului.1999.1987. 16 iulie: Este adoptata "Agenda 2000 . cu o atentie speciala acordata domeniilor agriculturii. la Bruxelles. . justitiei si afacerilor interne si protectiei mediului.1967. EURATOM si CEE). 7-11 decembrie: Consiliul European de la Nisa este in favoarea accelerarii negocierilor de aderare cu statele candidate si apreciaza pozitiv efortul acestora de a indeplini conditiile pentru adoptarea si aplicarea acquis-ului. 1 iulie: Intra in vigoare Tratatul de constituire a unui singur Consiliu si a unei singure Comisii a Comunitatilor Europene. Slovacia. Italia.1998. culturale si socio-economice in perspectiva aderarii. asigurarea unei bune functionari a pietei interne. Germania. 4 noiembrie: Primele Rapoarte anuale referitoare la stadiul de indeplinire a conditiilor de aderare la UE. Italia. in discutie politica de securitate si aparare europeana. . . Tarile candidate si-au prezentat obiectivele strategice determinate de aspiratiile politice. . Portugalia. 15 ianuarie: Sesiunea inaugurala a Conferintei ministeriale interguvernamentale pentru negocieri de aderare cu Malta. a tratatului asupra Comunitatii Europene a Apararii. Finlanda. De asemenea.1999. Belgia. statele candidate au primit asigurari ca fiecare solicitare de aderare va fi evaluata functie de meritele proprii. . Tarile candidate sunt atentionate cu privire la importanta urmatoarelor aspecte: adoptarea oficiala si aplicarea acquis-ului comunitar. a aprobat agenda sociala europeana.1993. . Belgia. alinierea la practicile Uniunii Europene in ceea ce priveste relatiile cu terte state si organizatii internationale.2000.2000. tratatele de infiintare sunt cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma si au intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958. . 30 august: Proiectul de tratat pentru crearea unei Comunitati politice europene esueaza.Belgia. coordonarea politicilor economice. 25 martie: Sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM) si Comunitatea Economica Europeana (CEE) de catre cele sase tari .2000.2000.pentru o Europa mai puternica si mai extinsa". 1 ianuarie: Lansarea monedei unice europene in 11 state europene care au indeplinit criteriile de convergenta (Franta. 14 februarie: Incepe Conferinta interguvernamentala cu privire la reforma institutionala a Uniunii Europene. Lituania si Bulgaria are loc la Bruxelles.1954.1957. Austria. .. . 1 mai: intra in vigoare Tratatul de la Amsterdam. .1997. Germania. Franta. 1 iulie: Intra in vigoare Actul Unic European (AUE). siguranta si sanatatea consumatorului. in august 1954. Romania. liberatate. Spania. cultura. Irlanda). care adauga cooperarea politica celei economice. 8 noiembrie: Comisia Europeana adopta rapoartele anuale asupra progreselor inregistrate de statele candidate si revizuieste parteneriatele pentru aderare. prezinta viziunea asupra extinderii Uniunii si opiniile Comisiei cu privire la cererile de aderare la UE ale celor zece tari central europene. care trateaza reforma institutionala a UE. servicii de interes general. . de asemenea. Comunitatile Europene (CECO. Letonia. Olanda. in concordanta cu politicile Uniunii Europene. odata cu respingerea de catre Parlamentul francez. impreuna cu Politica externa si de securitate comuna si Justitia si afacerile interne reprezinta cei trei piloni ai UE. Luxemburg si Olanda. 9 mai: Institutiile europene celebreaza a 50-a aniversare a "Declaratiei Schuman".2000. . Luxemburg. Belgia . .

2001. .2002. Tratatul va intra in vigoare dupa ratificarea sa de catre toate parlamentele nationale. 9 noiembrie: Comisia Europeana da publicitatii strategia globala de extindere pentru tarile candidate. libertatii. egalitatii. .2001. 25 octombrie: este semnat la Atena primul tratat mutilateral din sud . Romania si cele 25 de State Membre . statului de drept si a respectarii drepturilor omului. .[. Institutul de Cercetari pentru Calitatea Vietiii .2001. Malta. Slovacia. Academia Romana. 1 mai: Ziua Extinderii. Slovenia si Ungaria) . 1 iunie: Olanda respinge prin referendum ratificarea Tratatului Constitutional . 15-16 iunie: Consiliul European de la Goteborg a decis. Irlanda. 3 octombrie: Uniunea Europeana decide deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia si Croatia . 14-15 decembrie. solidaritate si egalitate între barbati si femei. 10 tari adera la Uniunea Europeana (Cipru. Are loc. SUA si stabileste liniile directoare pentru riposta UE. 29 mai: Franta respinge prin referendum ratificarea Tratatului Constitutional . Polonia. Portugalia si Spania. .. . Belgia decide sa convoace o Conventie privind viitorul UE. Croatia si Turcia si pentru Balcanii Occidentali IV.2005. printre altele. .2001. Consiliul European de la Laeken. Italia. VALORILE EUROPENE "[…] Uniunea se bazeaza pe valorile respectarii demnitatii umane. prezidata de Valéry Giscard d'Estaing. Estonia. 26 februarie: Tratatul de la Nisa a fost adoptat de catre guvernele Statelor Membre.2002.2001.2005.2005. Belgia. democratiei. Germania. . 13 noiembrie: Comisia Europeana adopta Rapoartele Anuale asupra progreselor inregistrate de statele candidate si revizuieste Parteneriatele de Aderare. . nediscriminare. justitie. Conferinta Interguvernamentala s-a incheiat cu un acord politic privind Tratatul de la Nisa. 1 ianuarie: monedele si bancnotele euro intra in circulatie in cele 12 state participante la zona euro: Austria. Luxemburg. 21 septembrie: Consiliul European extraordinar de la Bruxelles. Olanda. 25 aprilie: Semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana intre Bulgaria. in ce priveste extinderea UE si procesul de aderare. toleranta. Belgia evalueaza situatia internationala dupa atacurilor teroriste care au avut loc la 11 septembrie in New York si Washington. Zece tari candidate isi propun sa incheie negocierile in 2002. 2 ianuarie: Grecia devine cel de al 12-lea membru al zonei euro. Letonia. sesiunea inaugurala a Conventiei privind Viitorul Europei. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizata prin pluralism.2005. . 21 octombrie: Comisia Europeana recomanda deschiderea negocierilor asupra unui Acord de Stabilizare si Asociere cu Bosnia. 28 februarie: perioada circulatiei monetare duale ia sfarsit si euro devine singura moneda a celor 12 state participante la zona euro. Franta..estul Europei Tratatul privind Comunitatea Energiei .2005. inclusiv drepturile persoanelor apartinand minoritatilor. Finlanda.Hertegovina .regiuni indepartate si relatii externe. Cehia.2005.2001. Lituania.2004. la Bruxelles. Grecia.]" Ce sunt valorile? Malina Voicu.2005. Bogdan Voicu (cercetatori. ca "eforturi speciale sa fie dedicate asistentei acordate Bulgariei si Romaniei".

ci se formeaza in timp si reprezintă acele principii la care adera majoritatea populatiei.Valorile nu sunt impuse politic. Valoarea este un criteriu pentru o decizie personala.] Am fost intrebat adesea unde sunt frontierele Europei.. sociala si economica.Valorile sunt principii care stau la baza actiunii indivizilor.[. democratia si statul de drept. Raspunsul meu este ca harta Europei este definita de mintea europenilor. La fel sunt si societatile in care traiesc. Va marturisesc ca nu imi este usor sa dau un raspuns. In Europa si in lume. dezvoltarea politica.]" "Valorile definesc Europa. [.. precum Constitutia Europeana in cazul valorilor europene. acesta se poate concretiza intr-un act oficial. Geografia fixeaza cadrul.. De ce este important sa stim mai multe despre valorile europene Romania se pregateste sa adere la Uniunea Europeana cu propriul set de valori.. aplicarea in Romania a legislatiei europene. a fi european înseamna a impartasi valori europene. Valorile nu sunt aceleasi nici chiar in interiorul unei comunitati mari.. in care cele mai importante sunt libertatea. pe termen mediu si lung. mediul de rezidenta (sat sau oras) etc. cu atat mai mult putem obtine impreuna in batalia pentru ‘a trai mai bine’. orientandu-le.. pentru ca sunt deja european: e o stare fireasca..care sunt baza legala . Conferinţa "Politica valorilor europene". la Conferinta AIESEC din 27 aprilie 2005 "[. Alti factori de schimbare sunt schimbarea generatiilor. Odată format un set de valori. dar fundamental valorile sunt cele care definesc frontierele Europei. Nu exista valori bune si valori rele. ele difera in functie de multi factori.. Oamenii gandesc diferit deoarece ei sunt diferiti.[. Seful Delegaţiei Comisiei Europene. ci contributia activa si impartasita la diversitatea valorilor europene. Nu numai vietile noastre dar si ale altora. Nici o realizare cu care sa ne mandrim. CRITERIILE DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANA . o motivatie. soldaritatea.. Responsabil cu extinderea "[..] Conform prevederilor tratatelor. toleranta si drepturile omului.] Am fost invitat sa vorbesc despre "Ce inseamna sa fii european". nu granitele" Olli Rehn.[. Extinderea inseamna largirea ariei valorilor europene. O valoare este o misiune.] O valoare nu este ceea ce posedam. Este de asteptat ca acesta sa fie influentat. cum ar fi po tia unei tari. pe care nu simt nevoia sa o definesc. varsta.portile Uniunii sunt deschise "tuturor statelor europene care ii respecta valorile si se angajeaza sa le promoveze... Opinii si resurse despre valorile europene "Politica valorilor europene" Jan Peter Balkenende. printre care nivelul de educatie. Cu cat este mai puternic stimulentul.. un stimulent pentru a trece la fapte. Integrarea in Uniunea Europeana nu inseamna pierderea valorilor identititare.]" "Ce inseamna sa fii european" Jonathan Scheele. Membru al Comisiei Europene. datorita intensificarii contactului cu cetatenii din Uniunea Europeana.. 7 septembrie 2004 "[... prim ministru al Olandei.]" V. Haga.

sociale. Acestea. s-a ajuns la concluzia ca : „ aceasta calitate de stat membru presupune de asemenea crearea conditiilor pentru o integrare armonioasa prin adaptarea structurilor administrative. Uniunea Economica si Monetara si Uniunea vamala. formarea profesionala si tineretul. Bugetul si controlul financiar. Relatiile trans-europene. Libera circulatie a persoanelor. Noile tehnologii industriale. Agricultura. Industria. cultura. Libera circulatie a bunurilor. De asemenea in acest sens. o redefinire a majoritatii aspectelor acestea. Transporturile. la baza intregii constructii europene a stat vointa de a lucra impreuna. la un alt Consiliu. Relatiile externe. Extinderea U.” VI. adica sunt criterii economice. Societatea informationala. Libera circulatie a serviciilor. Proprietatea intelectuala. Spatiu al libertatii. securitatii si justitiei. Sanse egale. Energia. insusirea anumitor valori de conduita. spre convergenta cu tarile din Vestul Europei. Dreptul societatilor comerciale. Ocuparea fortei de munca si politica sociala.Pasul spre extindere a fost facut de catre UE in anul 1993. Impozitarea . politice. Intreprinderile. Ajutor umanitar. Justitia si afacerile interne . Aceasta este premiza pentru relatia de incredere care fundamenteaza calitatea de stat membru.E. asa cum este si normal. Serviciile financiare. Turismul. Politica externa si de securitate comuna. . unde membrii Uniunii au convenit ca statele est europene sa poata deveni membrii Uniunii. in anul 1995.E. Libera circulatie a capitalului. comert. prezentam cateva informatii despre unele dintre aceste elemente. . in principal care influenteaza si Romania in procesul de aderare la U. daca exista evident o cerere a acestora in acest sens si daca sunt indeplinite anumite criterii necesare pre-aderare. Audiovizual. Educatia. precum si capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale din piata interna . cu alte cuvinte. Drepturile fundamentale. pe baza unor interese comune. vizeaza complexitatea societatii de azi. Pescuitul. In continuare. economice si monetare ale Uniunii Europene De asemenea. Uniunea Europeana numara 25 state membre si 460 milioane locuitori. Sanatate publica. dezvoltare. In ciuda diferentelor dintre acestea. Piata interna. Cetatenia Uniunii Europene.economie de piata functionala. ci numai minoritati. Mediul inconjurator. o tara candidata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: . In UE nu exista o majoritate. POLITICILE EUROPENE Lista completa de domenii in care intalnim politicile europene este prezentata in continuare : Actizitii publice.Capacitatea de a-si asuma obligatiile de stat membru. concurenta. este si mai important ca aceasta legislatie sa fie efectiv pusa in practica prin structuri administrative si judiciare adecvate. la Madrid. Cercetarea si tehnologia. Protectia consumatorului. inclusiv adeziunea la obiectivele politice. concluzia formulata la Madrid arata clar ca : „Oricat de important este ca legislatia comunitara sa fie transpusa in legislatia nationala. respectarea drepturilor omului si protectia minoritatilor. Coeziune economica si sociala. la consiliul de la Copenhaga. Pentru a deveni stat membru. statul de drept. Piata regionala.Institutii stabile care sa garanteze democratia.

45 si 47. elaborate si adoptate de institutiile comunitare cu aplicabilitate pe intreg teritoriul Uniunii. in special a fortei de munca. care afecteaza atat producatorii cat si consumatorii: -cresterea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic si asigurarea dezvoltarii rationale a productiei precum si utilizarea optima a factorilor de productie. . Au existat multe motive pentru crearea unei politici agricole comune: sa ofere. 2. atingand un nivel de productie care sa satisfaca nevoile interne si apoi obtinand surplusuri ciclice structurale. pentru ca demonstreaza acceptarea cedarii unei parti a suveranitatii statelor membre catre institutiile europene. po tiei in ansamblul ei. De multe ori. in special reducerea treptata a preferintei fata de produsele comunitare si inlocuirea pe pietele europene a produselor autohtone cu altele importate.asigurarea disponibilitatii ofertei. OBIECTIVE 1. 3. in conditii preferentiale.Acestea au condus la convingerea ca in unele domenii se pot obtine rezultate mult mai bune la nivel european decat la nivel national. deoarece industria agricola era un sector de importanta majora in vederea realizarii integrarii europene. Articolul 33 (39) defineste obiectivele comertului intracomunitar. in cadrul Comunitatii si la nivel mondial. sa stimuleze schimbarile structurale esentiale care urmeaza sa ofere fermierilor posibilitatea de a beneficia de pe urma dezvoltarii economice si sociale. in perioada anilor '80 au condus la stabilirea .AGRICULTURA BAZA LEGALA Articolele 32 pana la 38 (38 pana la 43 si 48) in Titlul II al Tratatului CE. . POLITICI EUROPENE IN MARILE DOMENII DE ACTIVITATE UE 1. sa confirme impactul sectorului agricol al micilor ferme asupra economiei si a politicii regionale. Asa s-a ajuns la politici comune tuturor statelor membre. REALIZARI PAC a oferit rezultate spectaculoase: Comunitatea a reusit repede sa depaseasca lipsurile alimentare manifestate in anii '50.stabilizarea pietelor.asigurarea unui nivel de viata adecvat pentru po tie. Tratatul de la Amsterdam a anulat Articolele 44. economice si politice. . Existenta politicilor comune confera unicitate Uniunii Europene. Au existat o serie de ratiuni tehnice.luarea masurilor pentru ca acestea sa ajunga la consumator cu preturi rezonabile. asfel de politici comune raspund si unui principiu fundamental al constructiei europene. . Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana defineste obiectivele politicii agricole comune (PAC). Modificarile survenite in agricultura. care devenisera inoperante. din alte tari. acela al solidaritatii si coeziunii. o piata alimentara stabila.Articolul 131 (110) defineste obiectivele politicii comerciale a Comunitatii aplicabile comertului cu produse agricole.

rapoartele speciale cu privire la probleme specifice. -Regulamentul Financiar din 21 decembrie 1977. o problema de mare importanta pentru institutiile UE. adesea in colaborare cu organismele nationale de control. la recomandarea Consiliului. initiata in 1992. OBIECTIVE Potrivit articolului 274 (205) al Tratatului CE. controlul este exercitat de catre directori cu atributii de control si contabili iar ulterior de catre controlorul financiar intern.unor noi prioritati. care. prin deciziile adoptate de catre Consiliu in februarie 1988 si prin reforma PAC. conform articolului 89 al Regulamentului Financiar. Rolul controlului financiar a fost reevaluat. . incluzand bugetele tuturor institutiilor si organismelor satelit. Comisia are obligatia de a executa bugetul conform principiilor de gestiune financiara sanatoasa. trebuie sa suporte costurile aferente acestor interventii. in cadrul procesului de reforma pe care il traverseaza Comisia in prezent. Ca urmare a orientarilor propuse in 1985 prin Cartea Verde (documentul informativ al Comisiei cu privire la viitorul PAC). Acesta a fost motivul pentru care Parlamentul European a creat un Comitet de Control privind Transferul Fondurilor (vezi mai jos). este exercitat partial de autoritatile nationale. Acest lucru se realizeaza partial cu ajutorul mecanismelor de control financiar intern ale Comisiei si al auditului efectuat de Curtea Europeana de Conturi. La nivel comunitar. deoarece dispun de aparatul necesar pentru colectarea si controlul acestor sume. Etapa finala a controlului o reprezinta procedura de incheiere bugetara: o data pe an. a legalitatii si corectitudinii tranzactiilor" (cunoscut sub apelativul DAS). care. totusi. Tratatul Euratom: Art. Controlul extern este efectuat de catre Curtea de Conturi. Curtea de Conturi inainteaza si rapoarte privind operatiunile de imprumut/credit si operatiunile Fondului European de Dezvoltare. Uneori. 10% din resursele proprii sunt retinute de catre Statele Membre drept taxa de colectare. inainteaza autoritatii bugetare rapoarte detaliate conform Articolului 248 al TEC. BUGETUL SI CONTROLUL FINANCIAR BAZA LEGALA -Tratatul CE: Articolele 275 (205a) si 276 (206) (de asemenea. de catre autoritatile Statelor Membre. 78g). au fost puse noile baze pentru viitorul PAC 2. Acestea sunt: "Atestarea corectitudinii contabilitatii. Colectarea fondurilor proprii este. raportul anual privind executarea bugetului general. in interiorul fiecarei institutii. prin masurile introduse de Actul Unic European in 1987. Tratatul CECO: Art. in special cele vizand propriile resurse. deseori. cu amendamentele ulterioare. Acestea si-au mentinut drepturile. Astfel. atat al veniturilor cat si al cheltuielilor. 180b. Comisia este obligata sa respecte observatiile Parlamentului cu privire la executarea cheltuielilor. intr-o prima faza. in fiecare an. Fondul Social si Fondul Regional sunt de asemenea controlate. REALIZARI Controlul initial. este foarte posibil ca Regulamentul Financiar sa impuna in viitor o separare a functiilor de cenzorat de procesul de aprobare prealabila a cheltuielilor. Parlamentul trebuie sa aprobe inchiderea bugetara pentru Comisie. Cheltuielile operationale in cadrul FEOGA. inchiderea bugetara pentru 2000 trebuie hotarata inainte de 30 aprilie 2002.

anuntind crearea unui nou fond Comunitar Fondul pentru Coeziune.FEOGA) si Banca Europeana pentru Investitii (BEI). o conventie din 1995 laolalta cu doua protocoale semnate de Statele Membre in sco plicarii anumitor aspecte ale acestei cooperari nu au fost inca ratificate de numarul de state prevazut pentru intrarea in vigoare. Problemele de personal i-au redus insa eficienta in timpul primului an de functionare (1999/2000). CONCURENTA BAZA LEGALA Articolele 81 si 82 (foste 85 si 86) ale Tratatului de constituire a Comunitatii Europene.FSE. prin care Comisia este abilitata sa impuna companiilor sau grupurilor de companii decizii de incetare a oricaror incalcari ale respectivelor Articole. Aceste prevederi au fost introduse in Tratatul de la Roma prin Actul Unic European. Acesta a fost consolidat la initiativa Parlamentului European si are un rol important in protejarea intereselor financiare ale Uniunii. OBIECTIVE Articolul 158 (130a) din TCE prevede: "Comunitatea se va orienta spre reducerea inegalitatilor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni si a ramanerii in urma a regiunilor celor mai defavorizate". COEZIUNEA ECONOMICA SI SOCIALA BAZA LEGALA Articolele 158 pana la 162 (130a .Biroul de Lupta Impotriva Fraudelor (cunoscut sub apelativul OLAF) este in mod oficial independent de Secretariatul General al Comisiei Europene. Din nefericire. Reglementarea Consiliului nr. Ca mijloace de atingere a acestui obiectiv sunt mentionate Fondurile Structurale (Fondul de Dezvoltare Regionala Europeana . conform acestui articol. in toate institutiile. 4. Tratatul UE considera coeziunea ca fiind unul din pilonii integrarii Europene: include un protocol cu privire la coeziune. Fondul Social European . acum se impune o mai stransa si mai constanta cooperare a Statelor Membre cu Comisia precum si o cale pentru ca masurile Consiliului sa acorde Statelor Membre protectie echivalenta si eficace in ceea ce priveste interesele financiare ale UE.FDRE. impotriva fraudelor implicand fonduri ale UE si de a coordona organismele responsabile in Statele Membre.130e) ale Tratatului CE. Sectiunea Orientativa a Fondului European pentru Orientare si Garantare in Agricultura . Articolul 280 (209a) din TCE se refera la fraude si interesele financiare ale UE. 17: prima reglementare de aplicare a Articolelor 85 si 86 ale Tratatului. OBIECTIVE . 3. prevederile sale au fost accentuate prin Tratatul de la Amsterdam. avand responsabilitatea de a lupta.

INTREPRINDERILE . Prin Articolele 149 si 150. Tratatul CE prevede recunoasterea reciproca a diplomelor (Articolul 47[57]) si a invatamantului profesional pentru muncitori (Articolul 137 [118]) si fermieri (Articolul 35[41]). diversitatea lor culturala si lingvistica (Articolul 149[126]) si implementarea unei polititici de instruire profesionala in sprijinul si in completarea masurilor aplicate de Statele Membre (Articolul 150[127]). asigurand un cadru legal foarte concret ca baza a actiunilor Comunitatii in domeniul educatiei si invatamantului. FORMAREA PROFESIONALA SI TINERETUL BAZA LEGALA Tratatul cu privire la Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului prevede reorientarea profesionala a muncitorilor (Articolul 56). 6. Ca urmare a modificarilor aduse prin Tratatul UE. invatamantul. va fi promovata intelegerea intre popoare. Pietele pot fi monopolizate ca rezultat al unor intelegeri cu caracter restrictiv sau al fuziunilor. iar Tratatul Euratom prevede crearea unei institutii cu statut de universitate (Articolul 9[2]). Uniunea isi confera prerogativele necesare pentru indeplinirea anumitor sarcini. pregatirea elevilor si a profesorilor vor dobandi o dimensiune europeana. iar Comunitatea va avea posibilitatea de a se implica activ in toate domeniile cercetarii. De asemenea. trebuie sa impiedice guvernele Statelor Membre sa distorsioneze regulile prin acordarea de discriminari pozitive/subventii intreprinderilor de stat sau prin favorizarea companiilor din sectorul privat.Politica concurentei trebuie sa garanteze unitatea pietei interne si sa evite monopolizarea pietei prin impartirea acesteia de catre anumite firme in urma unor intelegeri private. Prin politica in domeniul concurentei se incearca a se evita ca una sau mai multe firme sa-si utilizeze in mod impropriu puterea economica in detrimentul firmelor mai slabe (abuz de pozitie dominanta). Tratatul CE prevede contributia Comunitatii la dezvoltarea invatamantului de inalta calitate prin sprijinirea si completarea activitatilor desfasurate de Statele Membre in ceea ce priveste continutul cursurilor si organizarea sistemelor de invatamant. EDUCATIA. OBIECTIVE Cetatenii Comunitatii vor deveni mai constienti de rolul pe care invatamantul si educatia il au in viata de zi cu zi. tehnologiei si invatamantului superior. 5.

legislatia societatilor comerciale. mijloace fixe in valoare neta de mai putin de 75 mil. concurenta. pe de alta. mai mult de 99% din firmele existente in cadrul Uniunii precum si o mare parte a po tiei aflata in campul muncii apartin IMM. Uniunea insasi foloseste criteriile operationale: in contextul BEI si al creditelor acordate in baza "Noului Instrument Comunitar" (NIC). introdus prin Actul Unic European. si nu are mai mult de o treime din capital in posesia unei firme mai mari. politica Comunitatii in acest domeniu consta in masuri menite sa promoveze interesele IMM si sa elimine discriminarile care le pot bloca accesul pe piata. o intreprindere poate fi clasificata drept IMM daca are cel mult 500 de angajati. insa sunt afectate de legislatia comunitara privind taxele si impozitele. si intreprinderile de marime medie (50-250 angajati). si adaptandu-se mult mai usor schimbarilor survenite in conditiile economice si sociale. Conform acestei definitii. Se face distinctia intre micro-intreprinderi (0-10 angajati) si micile intreprinderi (10-50 angajati). 7. Ele opereaza in special la nivel national. – integrarea monetara este un factor al coeziunii economice si al solidaritatii dintre Statele Membre. . politicile sociale si regionale si formalitatile vamale.concluziile presedintiei Consiliului European din decembrie 1977. aceasta este un atu in relatiile cu restul lumii.articolul 98 (102a) TCE. OBIECTIVE: . iar o Piata Interna in deplinul inteles al cuvantului include uniunea monetara. EURO.succesul Pietei Comune se bazeaza pe convergenta politicilor monetare ale Statelor Membre.BAZA LEGALA Articolul 157 al TEC OBIECTIVE Criteriile de definire a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM) difera considerabil de la un Stat Membru la altul si nu exista nici o intelegere oficiala privind o definitie comunitara. Existenta IMM este necesara pentru functionarea armonioasa a economiei moderne. SME SI ECU . Din 1986. Uniunea are un Comisar insarcinat cu politica privind IMM. pentru o Europa unita. Ca urmare. UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA ISTORIA INTEGRARII MONETARE BAZA LEGALA: . . acestea fiind prezente in toate sectoarele industriei si serviciilor.deciziile intalnirilor la nivel inalt de la Haga (1969) si Paris (1972). pe de o parte.

ETAPELE UNIUNII ECONOMICE SI MONETARE BAZA LEGALA: . . . . dar si a costurilor protectiei impotriva riscurilor fluctuatiilor valutare.procedura pentru deficite excesive. din aceleasi motive. . precum si prin asigurarea comparabilitatii totale a costurilor si a preturilor in cadrul Uniunii. PERSPECTIVELE ROMANIEI IN CONTEXTUL 2007 . prin definitie. prin cooperare. Obiectivele majore ale uniunii monetare sunt: . a unei anumite invulnerabilitati a noii monede la speculatiile de pe plan international. OBIECTIVE: . astfel incat aceasta sa aiba o baza solida. .clauzele de “opt-out” pentru Marea Britanie si Danemarca.pregatirea.109m) ale TCE.finalizarea constructiei pietei unice prin eliminarea sentimentului de nesiguranta si a costurilor inerente operatiunilor de schimb valutar. datorita in special realizarii in prealabil a unei convergente complete a politicilor economice si monetare.criteriile de convergenta.BAZA LEGALA: Rezolutia Consiliului European de la Bruxelles. OBIECTIVE: 1.cresterea activitatii economice.stabilizarea ratelor de schimb. introduse prin Tratatul de la Maastricht. pentru unificarea monetara la nivel european.articolele 98 . Prin facilitarea derularii afacerilor si venind in sprijnul cetatenilor.reducerea inflatiei.124 (102a . c) crearea posibilitatii pentru moneda euro de a deveni o moneda principala de rezerva si o moneda de plata. .protocoalele privind: . prin dimensiunea economica si financiara a uniunii monetare astfel formate. din decembrie 1978. VII.statutele Institutului Monetar European. a oricarei posibilitati de speculatie implicind monedele comunitare. aceasta trebuia sa stimuleze comertul intra-comunitar. . .trecerea la cea de a treia etapa. Stadiile crearii UEM au fost menite sa asigure tranzitia la moneda unica. .consolidarea stabilitatii monetare a Europei si sporirea puterii sale financiare prin: a) eliminarea. al Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene. 2. b) asigurarea.

să ia măsurile necesare şi să specifice condiţiile de aplicare a acestora. “Clauzele de salvgardare generală” sunt valabile pentru toate statele noi membre. Pentru Romania si Bulgaria mai exista o clauza specifica. protectia consumatorului si a sanatatii. si justitie si afaceri interne (Dacă există întârzieri sau riscuri iminente cu privire la transpunerea sau implementarea deciziilor cadru şi a angajamentelor relevante. Comisia. stiinta si cercetare. a instrumentelor de cooperare şi a deciziilor privind recunoaşterea mutuală în materie civilă într-un nou stat membru. din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru. persoanelor. să ia măsurile necesare. politica externa si securitate comuna. protectia mediului inconjurator. libera circulatie a serviciilor. insa unele dintre ele doar provizoriu. în primii trei ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de Aderare. vor apărea dificultăţi grave şi persistente într-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situaţia economică într-un anumit domeniu. control financiar. insa una importanta. în primii trei ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de Aderare. din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru. dispozitii financiare si bugetare. relatii externe. aderarea Romaniei la UE a devenit din 2005. toate capitolele (libera circulatie a marfurilor.). Exista trei clauze mari de salvgardare. sau în perioada ulterioară aderării.E. noul stat membru poate solicita autorizaţia de a lua măsuri protecţioniste pentru a ameliora situaţia creată şi a ajusta respectivul sector economic al Pieţei Comune. cultura si politica in domeniul audiovizualului.). Romania a incheiat negocierile pentru aderarea. înainte de aderare. Acestea pot lua forma unor suspendări temporare de la aplicarea prevederilor relevante şi a deciziilor în relaţiile dintre un nou stat membru şi oricare alt stat membru. educatie. poate. politica in domeniul concurentei. respectiv cea de amanare. impozitare.Dupa cum stim. iar special pentru Romania. aplicabile in cazul in care se constata grave incalcari ale prevedertilor tratatului de aderare : economica (Dacă. formare profesionala si tineret. statistica. telecomunicatii si tehnologia informatilor. agricultura. intreprinderile mici si mijlocii. politica in domeniul transporturilor. pescuitul. uniune vamala. folosite de Comisia Europeană în situaţia in care apar probleme legate de îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene. a apelat la deja celebrele „clauze de salvgardare”. Tocmai de aceea. piata interna (Dacă un nou stat membru nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate în cadrul negocierilor de aderare. justitie si afaceri interne. energie. diverse). doar o chestiune de timp. au fost inchise. libera circulatie a capitalului. dreptul societatilor comerciale. politica industriala. politici sociale si ocuparea fortei de munca. deoarece amanarea sau nu cu un an a integrarii efective are reverberatii puternice in ceea ce ne priveste ca tara. institutii . politica regionala si coordonarea politicilor structurale. inca o clauza. Măsurile nu vor fi menţinute mai mult decât este necesar şi vor fi ridicate atunci când respectivul angajament a fost îndeplinit. fără a prejudicia continuarea . referitoare la doua capitole „Concurenta” si „Justitie si afaceri interne”. Comisia. poate. uniune economica si monetara. conform Titlului IV al Tratatului (TEC). în primii trei ani de la aderare. U.

) Pe langa aceste trei clauze. Realizarea unui audit independent al rezultatelor şi impactului generate până acum de Strategia Naţională Anticorupţie. ea cuprinde. In ceea ce priveste clauza aplicabila doar Romaniei. conform Strategiei Naţionale de Restructurare pentru perioada 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2008 precum şi condiţiile referitoare la reducerea capacităţii de producţie stabilite în acest document.cooperării judiciare strânse. Implementarea fără alte întârzieri a Planului de Acţiune Schengen. 5.E. daca se constata ca tarile nu intrunesc mai multe criterii de aderare. 3. adica cea de amanare. 4. 7. Iata sintetizate aspectele pe care tara noastra s-a angajat sa le rezolve si care pot amana intrarea Romaniei in Uniune pana in 2008. Dezvoltarea şi implementarea unui Plan de acţiune actualizat şi integrat şi a unei Strategii de reformă a Sistemului Judiciar. 2. dupa cum am amintit mai sus capitolele „Justitie si afaceri interne si concurenta”. Măsurile nu vor fi menţinute mai mult decât este necesar şi vor fi ridicate atunci când respectivul angajament a fost îndeplinit. ndat cu acquis-ul comunitar. . România va continua să aloce Consiliului Concurenţei mijloace financiare adecvate şi resurse umane calificate. 2. Accelerarea considerabilă a luptei împotriva corupţiei şi în particular a corupţiei la nivel înalt prin asigurarea aplicării stricte a legislaţiei anticorupţie şi a independenţei efective a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA). Asigurarea până în martie 2005 a unui cadru legal clar pentru îndeplinirea sarcinilor jandarmeriei şi poliţiei precum şi a cooperării dintre acestea. 4. Justiţie şi Afaceri Interne 1. cu respectarea termenelor limită. trebuie sa sustina activarea pentru a intra in efect. România îşi va întări fără întârziere mecanismele de monitorizare a ajutoarelor de stat. 6. prin Consiliul Concurenţei un control real al potenţialelor ajutoare de stat. trebuie specificata si cea specifica. România îşi va respecta integral angajamentul de a nu acorda sau plăti ajutoare de stat pentru combinate siderurgice. 3. Concurenţa 1. Clauza prevede dreptul Comisiei sa propuna amanarea cu un an a aderarii Romaniei si Bulgariei. Dezvoltarea şi implementarea unei strategii coerente multianuale anticriminalitate. Asigurarea unui înalt nivel al controlului şi supravegherii la viitoarele graniţe externe ale Uniunii Europene. şi se va încadra în sumele hotărâte în contextul protocolului 2 din Acordul European. De mentionat ca toate statele membre U. România va asigura.

Cu alte cuvinte. daca dorim sa trecem „cu brio” acest examen dur.Drumul spre Uniune ne este deschis.eu. dar obstacolele nu se incheie odata cu aderarea (urmeaza apoi alte etape.org userpage. la fel cum Romania are nevoie de U.11.E. dar prin stabilitatea macroeconomica la care s-a ajuns.infoeuropa.cordis. pe alocuri critic. corect. Progresele facute de Romania sunt semnificative. Din 1989 si pana acum. pentru indeplinirea criteriilor de convergenta ce vor duce la adoptarea Euro).chemie.europarl.fu-berlin. asa cum era de asteptat.eu. 36/28. de pilda.int www.echo. chestiunea integrarii Romaniei este doar una de timp. Raportul de tara din 2005 a fost pe alocuri foarte bun.2005 „Raportul de tara” Ileana Ilie . 37/4. de care trebuie sa tinem cont.lu EuroEconomia XXI.europeana. nr.int www.wikipedia. nr. tara noastra a progresat enorm. deci totul pare sa fie in sfarsit bine si pentru noi. de noi depinde sa dorim sa il urmarim. BIBILIOGRAFIE: • • • • • • • • • • • www.org/wiki/European_Union www. cu unele lacune. „Intre deciziile elitelor politice europene si consimtamantul cetatenilor europeni” EuroEconomia XXI. insa cu anumite semnificatii. Vom fi a 7 a tara ca marime. limba romana va fi limba oficiala a Uniunii.html en.2005 „Uniunea Europeana in fata provocarilor globalizarii” – prof. Uniunea Europeana are nevoie de noi. inregistrat in ultimii ani.ro www. trebuie sa mentinem ritmul de dezvoltare si crestere constant. si a fost interpretat ca o incurajare pentru tara noastra. Romania sia creat toate premisele pentru aderarea la 1 ianuarie 2007. Sorin Burnete. prin nivelul ridicat de implementare ale prevederilor aquis-ului comunitar. al integrarii.europa.eurunion.lu www.de/adressen/eu. De la momentul semnarii tratatului de aderare in 2005.ro www.10.