Sunteți pe pagina 1din 4

www.referat.

ro

Depresiunea Colinar a Transilvaniei

Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de "colinar", care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei. Este mrginit de cele trei ramuri carpatice, care ii iau numele dup poziia fa de aceast zon depresionar: Carpaii Orientali (in est), Carpaii Meridionali (in sud) si Carpaii Occidentali (in vest). Spre nord-vest exist o legatur mai larg cu Dealurile si Cmpia de Vest. Relief i subdiviziuni Depresiunea Transilvaniei reprezint o regiune mai scufundat a structurilor geologice care alctuiesc Carpaii. Fundamentul ei, alctuit din isturi cristaline i conglomerate cretacice, se afl la o adncime de 4.500 m, ceea ce arat c, la sfritul Cretacicului, aceast arie carpatic a inceput s sufere o scufundare; scufundarea a fost lent, judecnd dup sedimentele paleogene si neogene, dispuse in succesiuni continue si care au umplut depresiunea din baz spre partea superioar. Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, in legtur cu ariile pe unde s-a retras Marea Pliocen (pe Some, Mure, Olt). Ridicarea succesiv a Carpailor, incheiat la sfritul Pliocenului, a antrenat si Depresiunea Transilvaniei in aceast micare ascendent i a determinat transformarea ei integral n uscat. n est, erupia lanului vulcanic a complicat puin structura sedimentelor subiacente anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formnd un relief de platouri uor nclinate. Pe margini, o dat cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu simburi de sare), care au ajuns pn la suprafa(la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna, Ocna Mures, Ocna Sibiului). Datorit evoluiei i structurii geologice, depresiunea colinar a Transilvaniei este format din dou zone relativ concentrice, diferite: in centru o zon de structuri cvasiorizontale, pe alocuri boltite sub forma domurilor, iar in exterior o structur cutat (mai slab in vest i sud i mai accentuat in est). Zona central d un relief orizontal i domol, asemntor unui relief de podi (Podiul Transilvaniei), iar zona cutat, la contactul cu aria montan, d o zon a depresiunii submontane (in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemntoare Subcarpailor. Depresiunile submontane din vest i sud sunt: Depresiunea Almaului Depresiunea Iara (marginit de Dealul Feleacului), culoarul Turzii i culoarul Alba Iulia Turda (desprite de Dealul Mhceni), Depresiunea Sibiului (pe Cibin) si Depresiunea Fgraului (pe Olt). Acestea sunt depresiuni de contact cu acumulri piemontane, terase fluviale (pe Arie i Mures) i glacisuri-terasa fluvio-glaciare (in Depresiunea Fgraului).

In partea de est exist o succesiune de depresiuni i dealuri care creeaz un relief asemntor Subcarpailor, de unde denumirea de Subcarpaii Transilvaniei. Aceast succesiune cuprinde, dinspre lanul vulcanic spre podi, tipurile clasice: depresiuni submontane, dealuri "interne", depresiuni intracolinare, dealuri "externe" (care reprezint deja marginea Podiului Transilvaniei): a) depresiunile submontane sunt: Bistria, Vleni de Mure, Odorheiu Secuiesc, Homoroadelor si Hoghiz; b) dealurile situate spre interior (dealuri "interne") sunt Mgura Rez, Dealul Siclodului, Dealul Bicheci ( 1.080 m, cel mai nalt deal din Depresiunea Transilvaniei), Firtus, Sinioara; c) depresiunile intracolinare, situate spre zona de podi sunt: Dumitra, Voivodeni, Magherani - Atid si Cristuru Secuiesc; d) spre podi o serie de dealuri (Dealul Homat, Dealul Sieului) leag aceast zon cutat de structura orizontal din centru. Podiul Transilvaniei, situat in interior, este format din: a) Podiul Someelor, traversat de Some (intre Dej si Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m (altitudinea maxima 694 in Dealul Boblna); menionam ptrunderea unei structuri montane (Culmea Breaza, 974 m), care inchide o depresiune de trecere spre podi (Depresiunea Lpuului); b) Cimpia Transilvaniei, intre Somes si Mures, o cimpie in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri; c) la sud de Mure, Podiul Tinavelor, Podiul Hrtibaciului si Podisul Secaelor. Clima si hidrografia Depresiunea colinar a Transilvaniei se nscrie in tipul climatului de dealuri (in cea mai mare parte de dealuri joase; dar i de dealuri nalte), avnd iarna un climat de adapost,. datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic; are totodat influente oceanice, cu un climat umed i moderat termic. Precipitaiile nsumeaza 600-800 mm anual. Predomin Vnturile de Vest, iar n Depresiunea Fgra se manifest Vntu Mare (un vnt de tip foen). Depresiunea colinar a Transilvaniei are o bogat reea de ruri, colectat de trei mari cursuri de ap: Someul si Mureul, care aparine grupei de vest i Oltul, care aparine grupei de sud. Someul se formeaz chiar n Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Someului Mic (cu izvoare in Munii Apuseni) i a Someului Mare (care izvorte din Munii Rodnei), fiecare primind o serie de mici aflueni. Principalul ru din Depresiunea Transilvaniei este Mureul, care o strbate pe direcia NE-SV i primete aflueni mai importani pe Trnava (format la Blaj, prin unirea Trnavei Mari cu Tirnava Mic), Sebeul, Arieul i Ampoiul. n sud depresiunea este strbtut de Olt, care adun toate rurile ce coboar din Fgra, precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu i Hrtibaciu. Menionm lacurile formate pe masivele de sare (Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda, Sovata), iazurile (prezente indeosebi in Cmpia Transilvaniei: Geaca, Zau, Catina), lacurile hidroenergetice (in construcie

pe Olt i in Depresiunea Fgra). Vegetaia, fauna, solurile, monumentele naturii. Vegetaia i fauna sunt caracteristice pdurilor de foioase. Solurile cele mai rspndite sunt cernoziomurile levigate bogate n humus i cu fertilitate ridicat (in Cmpia Transilvaniei), solurile argiloiluviale, soluri brune i bruneacide (cambisoluri).Exist cteva rezervaii naturale: Finatele Clujului; Poiana Narciselor (in apropiere de localitatea Vad, cu inflorire in jurul datei de 20 mai), Pdurea Mociar; Lacul fr fund de la Ocna Sibiului, Ripa Roie (lnga Sebe), vulcanii noroioi de la Hasag. Populaia i aezrile omeneti. Teritoriul Depresiunii Transilvaniei, fiind situat in plin zon carpatica inconjurat de o "coroan de muni" ca o cetate natural, i beneficiind de condiiile naturale deosebit de favorabile, a constituit un teritoriu de strveche, continu i intens populare uman, din cele mai vechi timpuri istorice pn astzi. Este suficient s amintim numeroasele descoperiri arheologice din paleolitic si neolitic, apoi puternica umanizare din perioada daco-roman; Transilvania a constituit centrul geografic i economic al statului dac, apoi al provinciilor romane de la nord de Dunre; aezrile urbane ale perioadei daco-romane (Apulum - Alba Iulia, Potaiassa Turda, Napoca - Cluj-Napoca, Cedonia - Sibiu, Brucla - Aiud au stat la baza reelei de orae din evul mediu, iar Depresiunea Transilvaniei, mpreun cu aria montan i zonele circumcarpatice reprezint nucleul de formare a poporului romn. n feudalism i epoca modern, Depresiunea Transilvaniei i spaiul adiacent au cunoscut o important dezvoltare economic, legat in principal de utilizarea agricol a terenurilor i valorificarea resurselor subsolului. Condiiile istorico-sociale din diferite perioade au fcut ca, pe lng romani, s se stabileasc aici, in anumite momente istorice, maghiari, secui, germani i alte naionaliti. n prezent Depresiunea Transilvaniei este o regiune intens populat. Densitatea populaiei este mai mare n bazinul mijlociu al Mureului (100-150 loc/Km2) i in jurul marilor orae, i mai redus in Podiul Hrtibaciului i o parte din Podiul Secaelor.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate