EDUCATIA INCLUZIVA

Scris de Mihaiela Mari, 09 Decembrie 2008 17:41 - Ultima actualizare Vineri, 26 Martie 2010 19:34

EDUCAtIA INCLUZIV:

RESPECT, SOLIDARITATE, INTEGRARE

Ene Iuliana, profesor psiholog scolar

coala cu clasele I-VIII I. L. Caragiale - Medgidia

Motto: colile inclusive trebuie s recunoasc si s rspund diferitelor nevoi ale elevilor, s permit stiluri si ritmuri diferite de nvtare, precum si s asigure o educatie de calitate prin intermediul unor programe adecvate de nvtare, unor aranjamente organizationale, tehnici de predare, folosirea resurselor si parteneriat cu comunittile.

(UNESCO- Declaratia de la Salamanca)

nvtarea este esential n viat. colile sunt locul cel mai important unde se desfsoar nvtarea, oferind o gam larg de sprijin individual ntr-o manier organizat. O bun educatie pune la dispozitia tuturor copiilor, cu sau fr dizabilitti intelectuale, puterea de a gndi si de a face alegeri.

1/5

EDUCATIA INCLUZIVA
Scris de Mihaiela Mari, 09 Decembrie 2008 17:41 - Ultima actualizare Vineri, 26 Martie 2010 19:34

Dup cum se recunoaste n Conventia ONU asupra Drepturilor Persoanelor cu Dizabilitti, precum si n Conventia ONU asupra Drepturilor Copilului, educatia ofer fiecrui copil sau tnr oportunitti pentru a-si spori potentialul de dezvoltare intelectual si social. De asemenea, scolile sunt medii sociale, ce ofer copiilor si tinerilor ocazia s se ntlneasc si s nvete diverse lucruri unii de la altii. i, binenteles, s se distreze. Educatia inclusiv este, asadar, esential pentru copiii si tinerii cu dizabilitti intelectuale. Este, de asemenea, esential pentru crearea unei societti incluzive.

nvatnd mpreun, copiii nvat s triasc mpreun! ... Incluziunea fr resurse, fr suport, fr implicare, fr restructurare, fr pregatire continu nu va merge. In consecint, accentul si prioritatea care se pun tot mai clar n abordarea conceptual si practic a educatiei speciale - prin paradigma scolii incluzive - evidentiaz cert c aceasta trebuie sa fie tot mai mult si o responsabilitate a scolilor obisnuite, lucru realizabil atunci c nd structurile sistemului sunt adecvate, c nd de la afirmatia scoala pentru toti vom putea trece la practica scoala pentru fiecare.

Sustin cu trie c un copil cu CES se poate dezvolta mult mai bine ntr-o colectivitate de copii normali deoarece n viat va trebui s triasc cu acestia si alturi de acestia. Cum se va ncadra un astfel de copil ntr-o societate care nu-l va accepta, pentru c a trit izolat? Cum se va privi chiar el, ntr-o societate pe care nu o cunoaste, ntre oameni pe care nu-i ntelege? As putea da nenumarate exemple de copii cu CES, pe care i cunosc si care au frecventat scoala de mas si acum s-au adaptat foarte bine n societate.

n Declaratia de la Salamanca (1994) se stipuleaz: Principiul fundamental al scolii incluzive este c toti copiii trebuie s nvete mpreun, oricnd acest lucru este posibil, indiferent de dificulttile pe care acestia le pot avea sau de diferentele care pot exista ntre ei.

colile incluzive trebuie, pe de alt parte, s nteleag foarte clar c incluziunea nu nseamn doar acceptarea, tolerarea copiilor cu CES ntr-o clas din nvtmntul de mas. nseamn adaptare la cerintele copiilor cu CES, cuprinderea acestora n programele lor, alturi de copii normali, dar si de a le asigura n acelasi timp servicii de specialitate, programe de sprijin

2/5

EDUCATIA INCLUZIVA
Scris de Mihaiela Mari, 09 Decembrie 2008 17:41 - Ultima actualizare Vineri, 26 Martie 2010 19:34

individualizate. nseamn asumarea responsabil a unor schimbri radicale n organizarea si dezvoltarea activittilor instructiv educative derulate n scoal.

Educatia incluziv se defineste prin urmtoarele particularitti:

sustine si confirm c toti copiii pot nvta si au nevoie de o form de sprijin pentru nvtare;

urmreste s identifice si s minimizeze barierele nvtrii;

este mai cuprinztoare dect educatia formal obisnuit, cuprinznd: educatia pentru familie, pentru comunitate, alte oportunitti de educatie n afara scolii;

presupune schimbare de atitudini, comportamente, curriculum, care s satisfac diversitatea copiilor, inclusiv a celor cu CES;

este un proces dinamic, care se dezvolt continuu n functie de cultur si context;

este parte a strategiei de dezvoltare a unei societti incluzive.

Pe lng faptul c integrnd copii cu nevoi speciale de educatie n scoala de mas le respectm un drept fundamental, acest lucru aduce beneficii pentru toti cei implicati. Din ntreaga mea experient didactic am nteles c printii acelor copii si vd realizat cumva dorinta fireasc de a avea un copil acceptat de cei de-o vrst cu el, de a avea prieteni, preocupri comune cu acestia, de a duce o viat normal. Copiii implicati, indiferent c sunt copii cu dizabilitti sau nu, capt mai mult ntelegere fat de ceilalti, dar si fat de ei, devin mai responsabili, mai empatici si astfel devin practic mai pregtiti pentru integrarea social activ ntr-o lume caracterizat de mult diversitate. Afl de timpuriu c diferenta exist, dar c ea nu duneaz nimnui, iar copiii normali pot aprecia mult mai bine potentialul real al copiilor cu CES.

3/5

EDUCATIA INCLUZIVA
Scris de Mihaiela Mari, 09 Decembrie 2008 17:41 - Ultima actualizare Vineri, 26 Martie 2010 19:34

Important este ca n activitatea didactic s utilizm fise de munc independent ct mai atractive, eventual s mbunttim noi unele fise existente, s schimbm imaginile, s adaptm cerintele fisei la posibilittile intelectuale reale ale fiecrui copil, s elaborm planuri de interventie personalizat. De asemenea, foarte util este s crem afise sau exponate care s demonstreze efortul elevilor de a nvta, nu doar stpnirea unor cunostinte sau abilitti. Aceste expozitii au rolul de a-l face pe fiecare elev s se simt apreciat, indiferent de nivelul cunostintelor sau de talent. Prin crearea unor expozitii care s pun accentul pe efort si nu pe perfectiune, copiii nteleg mai bine c procesul de nvtare este legat de crestere si c nu este o problem de atingere a perfectiunii. Expozitiile ofer elevilor posibilitatea de a nvta unii de la altii si i ajut cum s aprecieze munca altora, manifestnd sentimentele de empatie, respect si ntrind n acelasi timp sentimentul de apartenent la comunitatea clasei. Trebuie s ne asigurm c exist mcar un exponat care s reflecte efortul fiecrui elev din clas. Aceste exponate ajut la dezvoltarea sentimentului de apartenent al fiecrui copil si au un efect puternic n crearea unei comunitti nchegate. De asemenea, s nu uitm s ne asigurm c lucrrile copiilor sunt schimbate suficient de des pentru a fi relevante pentru temele si subiectele realizate. Ce mai putem face n acest sens? S organizm ateliere de nvtare, s folosim c t mai des posibil nvtarea activ si prin cooperare. Orice cadru didactic care si centreaz activitatea pe copil trebuie s ia n considerare c fiecare copil este important pentru societate, are nevoi sociale, dar n acelasi timp fiecare copil are tendinte si particularitati speciale, ntruc t fiecare copil este unic si are drepturi egale.

Incluziunea se refer la faptul c oricine, indiferent de deficienta sa sau de dificulttile pe care le ntmpin n nvtare, trebuie tratat ca un membru al societtii, iar diversele servicii speciale de care are nevoie, trebuie furnizate n cadrul serviciilor sociale, educationale, medicale si celelalte servicii puse la dispozitia tuturor membrilor societtii. Astfel, incluziunea si educatia incluziv pun accentul pe necesitatea ca sistemul educational si scolile/grdinitele s se schimbe si s se adapteze continuu pentru a rspunde diversittii copiilor si nevoilor ce decurg din acestea.

De multi ani, printii cer acceptarea neconditionat a copiilor cu dizabilitti intelectuale n scoli obisnuite si participarea acestora la viata social a scolii. Cu toate acestea, n multe state

4/5

EDUCATIA INCLUZIVA
Scris de Mihaiela Mari, 09 Decembrie 2008 17:41 - Ultima actualizare Vineri, 26 Martie 2010 19:34

europene copiii cu dizabilitti intelectuale sunt nc ncadrati n scoli speciale care nu favorizeaz interactiunea cu copiii fr dizabilitti. Copiii cu dizabilitti au nevoie de sprijin pentru a se integra cu succes n scolile din vecintatea domiciului si n clase obisnuite. Acest obiectiv presupune si un angajament de a percepe copiii mai degrab prin ceea ce pot face dect prin ceea ce nu pot face. colile trebuie s nteleag si s accepte faptul c nu toti copiii trebuie s aib neaprat aceleasi obiective educative pentru a putea studia mpreun n clase obisnuite.

Bibliografie:

Mara, D., Strategii didactice n educatia incluziv, Editura Didactic si Pedagogic,Bucuresti, 2004

Ungureanu, D., Educatia integrat si scoala incluziv, Editura de Vest, Timisoara, 2000

5/5