Caragiale, unul dintre cei mai de seama dramaturgi ai literaturii romane, se dovedeste a fi si un maestru al schitei prin scrierile publicate in volumul "Momente si schite": "Lantul slabiciunilor", "Vizita", "D-l Goe". Unul dintre aspectele pe baza carora se alcatuiau operele lui Caragiale este si felul in care erau educati copiii in familiile burgheze, ilustrat si in schita Dl.Goe. Aceasta este o opera epica in proza,de dimensiuni reduse, cu o actiune simpla care, intr-un stil concis, prezinta un episod semnificativ din viata mai multor personaje, fiind deci o schita. Ca in opera epica,deci si in schita,se face simtita prezenta naratorului care relateaza intamplarile in desfasurarea lor gradata, din momentul asteptarii trenului si pana in clipa sosirii la Bucuresti. Relatarea se face obiectiv,la persoana a III-a intrucat autorul isi exprima indirect sentimentele de dezaprobare si dispret fata de comportamentul copilului, prin intermediul faptelor si al personajelor. Opera cu dimensiuni reduse in comparatie cu nuvela sau romanul, Dl.Goeare o actiune simpla,liniara, desfasurata pe un singur plan, aceasta fiind constituita in momente ale subiectului. Ni se prezinta astfel in expozitiune pe Goe care ateapt mpreuna cu cele trei doamne, pe data de 10 mai, sosirea trenului pentru a merge la Bucuresti, acesta fiind imbracat intr-un frumos costum de marinar. Copilul este impacientat si are o atitudine necorespunzatoare fata de cele trei doamne,pe care le insulta. Sosirea trenului si urcarea precipitata a celor 4 pasageri in vagon constituie intriga. Celor 3 dame li se ofera loc in compartiment, iar Goe ramane pe coridor cu barbatii. Desfasurarea actiunii cuprinde intamplarile din timpul calatoriei lui Goe si a insotitoarelor sale pana la Bucuresti: scoate capul pe fereastra si pierde palaria cu biletul de calatorie; cele trei dame platesc biletul puisorului si o amenda, pe deasupra; mamitica il cearta pe Goe, il smuceste si acesta se loveste cu nasul de clanta usii compartimentului. Dupa ce supararea ia sfarsit iar Goe primeste o ciucalata in schimbul unei pupaturi pentru mamitica, acesta dispare din nou si se blocheaza la toaleta vagonului, de unde este eliberat de conductor. Neastamparandu-se trage semnalul de alarma,iar mam-are se face complice cu el, fapt care constituie punctual culminant al actiunii. .Nu s-a putut constata cine a tras semnalul de alarma. In deznodamant,trenul reporneste iar pasagerii ajung la
Bucuresti cu o intarziere de cateva minute. Cele 3 doamne impreuna cu Goe se urca intr-o trasura si pornesc spre bulivar. Fiind o schita, se remarca durata scurta(circa 2 ore) si spatiul limitat al actiunii ( in tren). O alta trasatura care ajuta la conturarea acestei schite este si participarea in numar redus a mai multor personaje surprinse intr-un moment important al vietii lor. Goe este infatisat in toate momentele actiunii fiind personajul principal. Acesta este infatisat de catre I.L. Caragiale ca fiind rasfatat, obraznic, needucat, lenes si un copil caruia nu-i place invatatura (ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta..). Faptul ca este obisnuit sa fie recompensat de familie, chiar atunci cand nu merita si sa primeasca totul la comanda si neconditionat, evidentiaza ca este rasfatat. Este foarte obraznic, ingamfat si se crede foarte destept. De aceea se adreseaza jignitor mamei si bunicii (vezi daca sunteti proaste amandoua?). Urletele, tipetele, zbieretele constituie modul sau de a se manifesta. Le supune pe cele trei doamne presiuni psihologice foarte mari si este tiranul familiei. Dar el arata si niste insusiri de mic escroc. Speculeaza cu abilitate sentimentele si slabiciunile familiei, profitand de dragostea exagerata a bunicii si de inconsecventa mamei. El are impresia ca este destept pentru ca este socotit de ai sai ca fiind foarte destept si sensibil. Insusirile lui Goe sunt evidentiate prin fapte, prin felul de a vorbi, prin relatiile cu celelalte personaje si prin parerea acestora despre el. Cele trei cucoane au trasaturi asemanatoare deoarece apartin aceleiasi familii si aceleiasi clase sociale. Ele vor sa dea impresia ca sunt din cea mai inalta clasa sociala. Desi ele erau frumos gatite nu puteau ascunde lipsa de educatie si de cultura. Ele sunt arogante dar au pretentii alese. Goe este opera gravelor greseli de educatie ale celor trei doamne . Modul de expunere predominant este naratiunea, dar se imbina cu dialogul care evidentiaza talentul de mare dramaturg al lui Caragiale. Prin dialog, dar si prin naratiune, se creioneaza trasaturile personajelor, dar se degaja si un comic savuros, izvorat din limbajul viu,colorat si natural iar datorita caracterului dramatic pe care Caragiale il adauga acestei opere, schita echivaleaza cu o sceneta. Din cele aratate pana aici se observa ca opera literara Dl.Goe are toate notele definitorii ale unei schite, dar prin talentul autorului ea reprezinta in modul cel mai stralucit specia literara pe care o ilustreaza.
Cainele si catelul
-demonstratie fabulaFabulele sunt opere in versuri sau in proza in care sunt povestite intamplari puse pe seama animalelor, a pasarilor, a plantelor, a obiectelor si care au caracter satiric si moralizator, criticand anumite defecte omenesti. Toate aceste trasaturi specificefabulei se intalnesc si in opera literaraCainele si catelul a lui Grigore Alexahdrescu. In primul rand se observa caracterul ei epic, intrucat sentimentele si atitudinea scriitorului sunt exprimate indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor. Astfel, fabula se imparte in doua parti. Prima este povestirea propriu-zisa, in care autorul povesteste o intamplare pusa pe seama animalelor,iar firul narativ se desprinde implicit din dialogul dintre personaje, caci scrierea este conceputa ca o mica sceneta cu treipersonaje. Dulaul Samson sustine, in mod ipocrit, in fata unui bou oarecare", ideea egalitatii intre toate dobitoacele, deza-probandu-i pe cei care se lauda cu obarsia lor nobila. El insusi isi schimba brusc atitudinea cand catelul Samurache isi manifesta adeziunea la aceste idei: il ameninta si-1 avertizeaza ca doreste egalitate dar nu pentru catei". Ca in orice fabula, si aici, acestei povestiri alegorice ii urmeaza mprala continuta de ultimele doua versuri ale poeziei, prin care autorul il avertizeaza pe cititor ca ipocrizia si dorinta de parvenire sunt atitudini intalnite in realitatea cotidiana si ca niciodata nu trebuie sa ne incredem in afirmatiile mincinoase ale celor mari si puternici : Acestea intre noi adesea o vedem/ Si numai cu cei mari egalitate vrem . Se observa caracterul ei satiric, si moralizator, pentru ca, prin faptele narate, Grigore Alexandrescu adopta o atitudine critica fata de cei care doresc sa parvina in ierarhia sociala, satirizeaza fatarnicia, intoleranta si demagogia lor. O alta trasatura a fabulei intalnita in aceasta opera literara este si faptul ca personajele reprezinta anumite tipuri umane, personificate cu ajutorul alegoriei, procedee specifice fabulei. Astfel, dulaul Samson il reprezinta pe omul demagog, ipocrit, nemultumit de pozitia lui sociala si care, pentru a parveni, apeleaza la falsa modestie si la minciuna. Catelul Samurache il sugereaza pe omul simplu, credul si naiv, simbolizeaza micimea, slabiciunea, moliciunea si o anumita limita in capacitatea de intelegere a adevaratelor intentii ale dulaului. Cel de-al treilea personaj, cel figurant - un bou oarecare" - face parte din categoria celor care au reusit sa se ajunga", fiind un parvenit recent si de aceea nici nu reactioneaza la spusele dulaului. Aceste trasaturi ale personajelor sunt evidentiate prin felul de a vorbi al personajelor, prin alternarea de limbaje si de atitudini si prin folosirea unor elemente specifice limbii vorbite. Alternarea de limbaje, antiteza dintre personaje, nepotrivirea dintre esenta si aparenta, dintre intentie si realitate realizeaza umorul, caracterul satiric si efectul comic al fabulei. Se poate, astfel, observa diferenta dintre cuvinte sau expresii ca nobil", fara civilizatie",
domnia voastra" si cele de tipul potaie", lichea nerusinata" etc. Ca si in limba vorbita, se intalnesc cuvinte ca in fistecine", se ciopleste" etc. sau constructii interogative si exclamative: Si ce-ti pasa?", Noi fratii tai?" etc. Modul dominant de expunere este dialogul care pune in miscarare actiunea operei. Din cele conturate pana aici, se observa ca opera literara Cainele si catelul se poate incadra fabulei datorita caracterului epic, povestirii alegorice si moralei, precum si datorita caracterului satiric si moralizator fata de defectele omenesti pe care le intruchipeaza personajele, dandu-ne astfel seama ca Grigore Alexandrescu este un adevarat geniu in crearea unui univers satirizator vietii omenesti.
Basmul Prslea cel voinic i merele de aur este un basm popular cules de Petre Ispirescu i publicat n volumul Legendele i basmele romnilor din 1882. Basmul este specia epicii populare i culte, n proz sau, mai rar, n versuri, de mare ntindere n care se nareaz ntmplri reale ce se mpletesc cu cele fantastice. La aciune particip personaje imaginare, nzestrate cu puteri supranaturale, ce reprezint binele i rul, iar n final acesta este nvins. Subiectul se poate rezuma cu uurin. A fost odat un mprat care avea trei fii. In grdina mpriei avea un pom care fcea mere de aur, din care mpratul nu reuise s guste, deoarece erau furate nainte de a se coace. An de an, muli voinici, inclusiv fii mai mari au pzit pomul pentru a prinde houl,dar n-au reuit. Numai Prslea reuete s-l rneasc i s duc mere tatlui su. El pornete mpreun cu cei doi frai mai mari n urmrirea hoului i, la un moment dat, drumul duce spre trmul cellalt. Voinicul coboar acolo i ajunge la palatele zmeilor care furaser trei fete de mprat. El se lupt cu zmeii, i omoar,
elibereaz fetele i dup ce transform palatele n trei mere, se ntoarce la locul unde coborse. Fraii si trag afar numai pe cele trei fete,iar pe Prslea l prsesc cu gnd s-l piard. Rmas pe trmul cellalt, voinicul salveaz puii unei psri zgripsor, care drept recunotin, l scoate la suprafaa pmntului. Revenit n mpria tatlui su, dup multe ncercri, este recunoscut, fraii si sunt pedepsii, iar el se nsoar cu fata cea mic i-i urmeaz tatlui su la domnie. Personajul principal al basmului este Prslea. El particip la ntreaga aciune i este reprezentantul binelui, ntruchipnd idealul etic de dreptate, cinste i adevr. Numele su sugereaz calitile eroului: cel mic, dar i cel viteaz. Dei este ironizat la nceput de tatl su, reuete s-l conving a-l lsa i pe el s pzeasc mrul de aur. Inteligent, i face un plan pentru a prinde houl. Curajos, coboar pe trmul cellalt i omoar zmeii prin lupt dreapt. Deosebit de iste, i d seama c fraii si sunt invidioi i-i pune la ncercare. Milos, salveaz puii de zgripsor. Generos, nu se rzbun pe fraii si, ci ateapt dreptatea divin. Basmul are un final fericit, ncheindu-se cu nunta eroului. Ca orice personaj de basm, Prslea are i nsuiri supranaturale. Inzestrat cu o for impresionant, omoar zmeii i balaurul n lupt dreapt. nelege graiul fpturilor de pe alt trm i poate comunica firesc cu acestea. Are capacitatea de a se metamorfoza n foc, transform palatele n mere i poate scoate din mrul zmeului furca de aur i cloca cu puii de aur. Prslea este aadar, un personaj, n care se mpletesc nsuiri omeneti i fabuloase. Alturi de Prslea, fore ale binelui mai sunt mpratul, cele trei fete, corbul, pasrea zgripsor i meterul argintar. Personajele care reprezint forele rului sunt adversarii lui Prslea: fraii invidioi i zmeii personaje fantastice, care triesc ntr-o lume ce funcioneaz dup legi proprii, altele dect cele din lumea real. Reprezentanii rului sunt pedepsii ntotdeauna n basm. Personajele reale mpratul, fiii cei mari, fetele mpratului i meterul argintar ca i cele fantastice Prslea, zmeii, balaurul, zgripsorul indiferent de locul pe care l ocup n oper, au importan n desfurarea ntmplrilor, deoarece contribuie fiecare la aflarea adevrului i instituirea dreptii. Elementul fantastic include i obiectele miraculoase (mrul de aur, furca de aur, cloca cu puii de aur, seul i apa). Ele ajut eroul s depeasc situaiile dificile, iar cifra simbolic trei are putere magic (3 frati, 3 zmei, 3 fete de imparat, 3 palate, 3 mere de aur, 3 incecari).
Respectnd caracteristicile basmului, opera Prslea cel voinic i merele de aur are o formul introductiv:A fost odat ca niciodat care sugerez un timp imaginar. Spaiul aciunii este i el ireal (la curtea unui mprat, pe trmul cellalt).Formula de mijloc (si-nainte cu poveste ca de aicea mult mai este.) e menita sa intretina atentia cititorului /ascultatorului. Formula final are rolul de a scoate pe cititori din lumea fantastic, iar formula ironic i nclecai p-o ea i v-o spusei dvs. aa neag adevrul celor povestite. Locul de unde pleac eroul i unde se ntoarce este curtea mprteasc, iar actiunea este complicate si lunga, fiind un prilej pentru acesta de a-i dovedi calitile,pentru a da cititorului speranta in victoria binelui. Pozitive sau negative, principale sau secundare, reale sau ireale, personajele sunt simboluri ale binelui i rului. Trsturile lor se desluesc prin aciune care se petrece pe pmnt i pe trmul cellalt, prpastia fiind hotarul care desparte cele dou lumi. Basmul are elemente de oralitate: vorbirea direct se mbin cea indirect, se folosesc verbe la perfect simplu, inversiuni, repetiii, cuvinte i expresii populare, iar naraiunea se mpletete cu descrierea i dialogul. Prslea cel voinic si merele de aur se ncadreaza n specia basmului popular, fiind o naratiune ampla ce nfatiseaza ntmplari si personaje fabuloase cu valoare moralizatoare.