Rolul pe care l-au avut dacii n etnogeneza poporului romn ramne cmpul de investigati i care si asteapta mai multi

cercetatori. Domeniile de cercetat snt mutiple. Mirce a Eliade a studiat n acest sens originile si semnificatiile religioase, mitico-ri tuale, folclorice, ale unor traditii populare romnesti. Din fondul lexical, de cuvinte considerate multa vreme ca fiind de origine necuno scuta", studiile prof. I.I.Russu aduc n discutie, sustinnd ca ar putea fi de origi ne dacica un numar de aproximativ 160 de cuvinte60, totaliznd peste 600-700 de de rivate, inclusiv toponime si antroponime. n ansamblul sau, acest fond de cuvinte de probabila provenienta dacica substantive, adjective, verbe, adverbe, denumesc o mare diversitate de obiecte, stari, fapte, actiuni, fenomene, etc. Repartizate pe grupe semantice (vd. I.I.Russu), ele se refera la partile corpului omenesc61, la functii fiziologice si la boli62, la stari afective63, l a vrsta si la relatii familiale64. Unele se refera la mbracaminte si ncaltaminte65, sau la locuinta si gospodarie66. Altele numesc unelte diferite si obiecte casni ce67; sau forme si accidente de teren68; sau fenomene naturale si notiuni de tim p69. Un numar apreciabil de cuvinte ramase de la daci n limba romna snt cele car e se refera la flora si la fauna70. Unele snt legate de pastorit71, n timp ce un a lt grup de cuvinte snt cele care indica forma, cantitatea si calitatea materiei72 . Apoi adverbe73 sau adjective74. n fine numeroase snt mai ales verbele75. Pe lnga celelalte mosteniri daco-getice, cuvintele de origine dacica intr ate definitiv n fondul lexical curent al limbii romne76 arata nca odata ca poporul romn este continuatorul civilizatiei si culturii daco-getilor. Lexiconul romnesc a utohton dovedeste conclude I.I.Russu ca populatia traco-dacica formeaza temelia si trunchiul principal pe care s-a grefat si prin care a putut sa dinuiasca roman itatea n Balcani si n Carpati, fiind deci nsasi baza etnica-sociala a poporului romn ".