Sunteți pe pagina 1din 12

Rocs

Antibioticele (greac - contra, - via) sunt o grup de medicamente care se folosesc la tratamentul bolilor infecioase provocate de bacterii. Antibioticele sunt folosite datorit aciunii lor bactericide de a omor bacteriile sau protozoarele, prin capacitatea de a opri multiplicarea anumite organisme patogene sau s le distrug, fr a leza celulele gazd. Ele sunt produse de mucegaiuri sau bacterii.

Prima substan antibacterian care poate fi considerat ca antibiotic cu spectru restrns a fost salvarsanul descoperit n anul 1910 de chimistul i medicul german Paul Ehrlich (18541915), medicament cu care s-a tratat sifilisul, care era foarte rspndit, urmat n anul 1928 de descoperirea epocal a penicilinei de ctre Alexander Fleming, care observ c secreia mucegaiului verde Penicillium notatum (Penicillium chrysogenum) distruge colonia de bacterii din laborator. O alt descoperire demn de amintit este descoperirea n anul 1935 a sulfonamidei de Gerhard Domagk, care nu este un antibiotic nefiind bactericid ci numai un bacterioastatic. Urmeaz descoperirea unei serii de antibiotice ca Streptomicina, Chloramfenicol, Aureomicina, Tetraciclina etc.

Scurt clasificare
1. p-Lactaminele - n aceast grup sunt incluse: penicilinele, cefalosporinele, carbapenemii si monobactamii. Un grup de antibiotice active impotriva unor bacterii. A. Penicilinele pot fi clasificate n: Benzilpeniciline(penicilina G) Amidinopeniciline(Micilinam, Pivmecilinam) Oxacilina, Dicloxa-clina, Temociclina, Cefalexin)

2 . Aminoglicozidele streptomicina, Netilmicin, Sagamicina. 3. Tetraciclina Eritromicina, Spiramicina. 4. Chinolone utilizat numai n infeciile urinare. 5. Lincosamine grup redus de antibiotice din care fac parte Lincomicina i Clindamicina. 6. Glicopeptide neomicina singurul antibiotic disponibil n practic. 7. Polipeptide ciclice antibioticele grupate n aceast grup sunt reprezentate de Colistin, Polimixin i Bacitracin.

Penicilina
Penicilina este un antibiotic derivat din fungii penicillium. Cu toate c descoperirea ei i este atribuit lui Alexander Fleming (1928),[1]n anul 1870 medicul englez John Scott Burdon-Sanderson descoperise deja o legtur ntre mucegai i cultivarea bacteriilor. Primul care a semnalat, in 1885, actiunea inhibanta a substantelor elaborate de microorganisme a fost savantul roman Victor Babes; tot el a sugerat ca aceste substante ar putea fi utilizate in scop terapeutic pentru distrugerea agentilor patogeni. Aceste fapte constituie o anticipatie geniala a savantului roman care, cu 50 de ani inaintea descoperiri epocale a lui Fleming (obtinerea penicilinei), a intuit efectele practice ce le-ar putea avea pentru terapeutica antagonismul microbian. Penicilina acioneaz n special asupra bacteriilor gram pozitive, are formula chimic C9H11N2O4S. n prezent multe tulpini de bacterii au devenit prin folosirea iraional a antibioticului penicilino-rezistente. Acest medicament a avut un puternic impact asupra medicinei. Pn la descoperirea antibioticelor, infeciile produse de rni i boli precum sifilisul erau aproape ntotdeauna mortale. n mai puin de un secol de cnd penicilina fost descoperit, antibioticele au salvat peste 200 de milioane de viei

Pentru noi efecte secundare


Antibiotic - medicament care impiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. In prezent sunt cunoscute peste o suta de tipuri de antibiotice, dar numai unele se folosesc in medicina deoarece antibioticele sunt daunatoare nu numai pentru microorganisme, dar si pentru organismul uman. Mult timp, unii si in prezent, au parerea ca antibioticele sunt un remediu contra tuturor bolilor si se intrebuinteaza la cel mai mic semn al unei infectii. Astazi este demonstrat ca antibioticele au efect nociv asupra organismului uman. De la puternice rectii alergice provocate de aceasta clasa de medicamente la efecte toxice ce pun in pericol viata pacientilor, cum ar fi: Streptomicina - ototoxicitate cu tulburari de echilibru, hipoacuzie, surditate ireversibila; Clortetraciclina - complicatii la nivelul tubului digestiv; Cloramfenicol - leucopenie, trombopenie, anemie aplastica, nevrita optica;

--- important n combaterea tuberculozei

Antibioticele asupresc functiile vitale a celulelor care produc proteine, din aceasta cauza la mamele care au primit antibiotice in timpul sarcinii au nascut copii cu anomalii sau alte dereglari la diferite aparate si sisteme, uneori incompatibile cu viata. Dar si nou-nascutul poate suferi daca primeste laptele matern cu antibiotice. Toate antibioticele au efecte nocive asupra mamei si copilului: Copiii, mamele carora au primit ciclofosfamide, sufera de dereglarea structurii oaselor, ramolisment osos. Aminoglicozidele si tetraciclinele - lezeaza oasele si dintii copiilor. Streptomicina - efect negativ asupra creierului copiilor si asupra centrului vorbirii. Penicilina - la 16% din copii provoaca alergie. Sunt numai cateva exemple de efecte nocive ale antibioticelor asupra organismului uman. Dar antibioticele produc dependenta. Pacientul care dupa un tratament cu antibiotice starea de sanatate s-a ameliorat favorabil are tendinta repetarii lui din propria initiativa la cel mai mic semn de boala, cateodata trecand la altele mai periculoase din care cauza organismul poate ceda. Datorita antibioticelor si altor medicamente organismul uman va avea de suferit in urma cresterii rezistentei microbilor la medicamente. Dupa unele prognoze dupa 2012 multe din medicamente de succes azi, nu vor mai avea acelasi rezultat, din cauza rezistentei.

in prezent medicii din toata lumea sunt ingrijorati pentru ca bolile care se tratau cu succes cu antibiotice in trecut au inceput sa puna probleme de tratament. in decursul timpului microbii au dezvoltat imunitate si s-au diversificat. S-a modificat simptomatologia, tabloul clinic si nu cedeaza la antibiotice (ex.: tuberculoza, meningita, pneumoniile ...), prin urmare se impune schimbarea dozajului sau a antibioticului cu unul mai puternic. Deocamdata antibioticele raman medicamentele de electie pentru tratamente in unele afectiuni, dar se indica folosirea lor rationala si responsabila in interesul sanatatii pacientului. Antibioticele sunt indispensabile in endocardita infectioasa, pielonefrita, pneumonii, otita, abcese etc. Netratarea acestor afectiuni cu antibiotice duc la complicatii majore. Cu antibiotice nu se trateaza infectiile respiratorii acute de etiologie virala, gripa, hepatitele, s.a. O parte din pacienti pe parcursul tratamentului cu antibiotice dupa o evolutie favorabila isi intrerup tratamentul din propria initiativa, dorind minimalizarea efectelor nocive a antibioticele. Ceea ce este total gresit, se impune respectarea cu strictete indicatiile medicului. Boala poate reaparea sau acutiza. La un tratament repetitiv cu acelasi antibiotic, nu-si vor mai face efectul, impuna;nd cresterea dozei sau schimbarea antibioticului. Nu toate medicamentele antibacteriene sunt antibiotice. Antibioticele sunt produse de microorganisme. Substantele medicamentoase ca sulfanilamide (biseptol, furazolidon, metronidazol, s.a.) nu sunt din clasa antibioticelor, ele difera prin mecanismul si efectul lor asupra microbilor in organismul uman. Nu este demonstrat ca alergiile la antibiotice se transmit genetic.

Bibliografie
Luminia Vldescu Manual Chimie clasa a XI-a, Grup Editorial Art Dan Cristescu Manual Biologie clasa a XI-a, Editura Corint *www.wikipedea.ro **www.sfatulmedicului.ro ***www.dependeta.ro

S-ar putea să vă placă și