Sunteți pe pagina 1din 6

Precipitaiile atmosferice Sunt produse finale ale condensrii i sublimrii vaporilor de ap, constituind totalitatea particulelor de ap lichid i solid

care cad din nori i ating suprafaa Pmantului. Pot fi sub form de: ploaie, zpad, lapovi, burni, mzriche, grindin etc. Impreun cu depunerile pe suprafaa terestr (roua, bruma, chiciura, poleiul etc.) alctuiesc hidrometeorii. Geneza precipitaiilor Condiiile principale de formare a precipitaiilor sunt: creterea picturilor i cristalelor din nori, astfel ca ele s poat invinge rezistena aerului i fora curenilor ascendeni, pentru a atinge suprafaa terestr. Creterea componentelor din nori (care este cauza principal a genezei) se realizeaz prin trei procese: condensarea sau sublimarea direct a vaporilor de ap pe particule noroase, contopirea particulelor din nori (coalescen) i givraj (ciocnirea cristalelor de ghea cu picturile de ap suprarcit, care inghea i formeaz granule de ghea (mzrichea, grindina). Acesta este un fenomen deosebit de periculos in aeronautic. Viteza de cdere a particulelor depinde de mrimea lor (tabelul 22) i ocileaz intre 0,3 m/s la o pictur de 0,1 mm diametru (in cazul burniei) pan la 8,0 m/s la o pictur cu diametrul de 5,0 mm (in aversa puternic de ploaie). Fulgii de zpad au o cdere mult mai mic, chiar in situaia unei averse de zpad. Viteza de cdere a particulelor de ap, ghea, grindin etc. este totdeauna mai mare cu cat nivelul maxim de condensare al norilor este situat la mari inlimi, unde temperatura scade mult sub 0C (exemplu norii Cumulonimbus). La latitudini mijlocii (unde este situat i ara noastr), ploaia i zpada au o genez comun in norii cu structur mixt, instabil (Nimbostratus i Cumulonimbus). In situaia in care cristalele de ghea traverseaz, in cderea lor, un strat de aer cu o temperatur pozitiv ei se topesc i ajung la sol sub form de ploaie. Cand grosimea stratului de aer cu temperatur pozitiv este mai mic, fulgii de zpad se topesc parial, se amestec cu ploaia ajungand la sol sub form de lapovi (precipitaie mixt). In timpul iernii, in situaia unui strat de aer cu temperaturi negative pe toat grosimea lui, cristalele de ghea formate in partea superioar a norului se contopesc cu picturile suprarcite din partea central a coloanei de aer, cresc in diametru i cad sub form de fulgi de zpad (fig. 50).
Tabelul 22. Viteza de cdere a picturilor de ap lichid in relaie cu diametrul lor Diametru (mm) 0,1 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 5,0 Tipul de ploaie burni ploaie mrunt ploaie obinuit ploaie obinuit ploaie intens ploaie torenial avers avers puternic Viteza (m/s) 0,3 3,5 4,4 5,7 5,9 6,9 7,7 8,0

In zona de clim cald, de obicei, nivelul conveciei dintr-un nor nu atinge izotermia de 0.C, astfel c, formarea ploii nu mai trece prin faza de ghea. Zpada i ploaia se pot forma i in norii Altostratus, tot cu structur mixt, ins puin dezvoltai pe vertical i, in consecin, precipitaiile sunt slabe cantitativ, sub form de burni. In mod frecvent, vara, ploaia care cade din astfel de nori se evapor pan a ajunge la sol, fenomenul fiind cunoscut sub denumirea de virga. Tot in norii cu structur mixt se formeaz i mzrichea moale i tare. Aceasta din urm reprezint forma de trecere ctre grindin. Cele mai bune condiii de cretere i formare a boabelor de grindin se gsesc in norii Cumulonimbus, unde grunele de mzriche tare sunt purtate de mai multe ori de curenii ascendeni de aer, foarte puternici, prin zona superioar a norului. Pe acestea se depun straturi concentrice de ghea prin sublimare i coagulare, mrind diametrul acestora. Greutatea i mrimea boabelor de grindin depind de fora i durata curenilor convectivi din nor (fig. 51). Cu cat greutatea boabelor de grindin este mai mare, cu atat viteza lor de cdere, dar i de distrugere, este mai mare, grindina fiind un fenomen meteorologic de risc, cu efect mare de distrugere, mai ales in agricultur.

Clasificarea precipitaiilor Se face dup diferite criterii: starea de agregare, genez, cantitatea de ap czut, durat i intensitate. Clasificarea dup starea de agregare Dup acest criteriu, precipitaiile sunt lichide (ploaia, burnia), solide (zpada, mzrichea, ploaia ingheat, grindina, acele de ghea) i mixte (lapovia). Ploaia este format din picturi de ap cu dimensiuni ce variaz de la 0,5 mm la 5 mm in diametru. Densitatea i diametrul picturilor de ploaie depind de tipul de nori din care cad. Ploaia cu picturi mici si rare cade din nori mijlocii i inali care, 2

uneori, se poate evapora pan s ajung la sol. Ploaia cu picturi mari i foarte dese cade din norii cu mare dezvoltare pe vertical (Cu congestus i Cb). Burnia este o precipitaie alctuit din particule foarte fine de ap cu diametrul sub 0,5 mm, cu densitate mare ce cade din norii stratiformi (Stratus i uneori Stratocumulus). Zpada este o precipitaie solid format din cristale fine de ghea ramificate sau neramificate, a cror mrime depinde de condiiile de condensare i sublimare a vaporilor de ap. Temperaturile negative nu prea sczute favorizeaz formarea fulgilor de zpad, iar la cele foarte sczute fulgii nu se formeaz. Mzrichea este o precipitaie solid sub form de granule mate, sframicioase cu aspect de zpad (forma moale) sau sub form de grune de ghea sferice, parial transparente cu un miez albicios opac (forma tare). Cand boabele de mzriche moale au un diametru sub 1 mm, ea se transform in zpad grunoas i cade iarna din norii stratiformi, i este un echivalent al burniei de toamn. Ploaia ingheat este o precipitaie lichid care inghea inainte de a ajunge la sol, trecand printr-un strat de aer cu temperatur negativ, in situaia inversiunilor de temperatur. Grindina este o precipitaie solid alctuit din granule de ghea de diferite forme, cu diametre variabile, in funcie de condiiile de genez. Cade numai din norii de tip Cumulonimbus i poate atinge un diametru incredibil intre 4 cm i 9,3 cm, cea mai mare granul de ghea msurat pan in prezent pe glob. Acele de ghea sunt cristale de ghea foarte mici, sub form de solzi sau bastonae. Se formeaz iarna i pot pluti mult timp in aer. Norii Cirrus, cei mai inali, sunt alctuii din cristale asemntoare. Lapovia este o precipitaie mixt alctuit din picturi de ap i fulgi de zpad i reprezint o faz intermediar in procesul de formare a ploii sau zpezii. Clasificarea precipitaiilor dup genez Dup formarea lor, precipitaiile sunt: convective, frontale i orografice. Precipitaiile convective sunt cele care provin in urma proceselor de convecie termic generate prin ascensiunea puternic a aerului inclzit la suprafaa terestr (a oceanelor i continentelor). Sunt ploi locale cu character de avers, specifice zonei ecuatoriale in tot cursul anului i zonelor temperate in anotimpul cald in orele amiezii. Cad din norii cu mare dezvoltare vertical, Cumulus congestus i Cumulonimbus. Precipitaiile frontale sunt specifice sistemelor noroase care insoesc fronturile atmosferice. Din norii frontului cald cad precipitaii de lung durat i bogate cantitativ, care se produc inaintea liniei frontului, pe distane apreciabile. Frontul rece este insoit de precipitaii care cad pe o zon ingust ins abundente cantitativ i de scurt durat sub form de avers, acompaniate de oraje. Acest tip de precipitaii mai sunt cunoscute i sub denumirea de ciclonale, deoarece sunt specifice formaiunilor barice depresionare. Precipitaiile orografice sunt determinate de ascensiunea rapid, forat a aerului umed pe versanii munilor i dau cantiti mari sub form de averse insoite de descrcri electrice. In zonele muntoase aflate perpendicular in calea maselor de 3

aer foarte umede venite de pe ocean, precipitaiile orografice insumeaz cele mai mari cantiti de ap de pe glob (ex. Himalaya, la poalele versantului sudic, in climat musonic se inregistreaz polul ploilor Cerapundji, 12.000 mm anual). Clasificarea dup cantitatea de ap i durat Conform acestui criteriu, precipitaiile pot fi: de lung durat i abundente, de lung durat i puin abundente, de scurt durat i abundente, de scurt durat i puin abundente. Precipitaiile de lung durat i abundente sunt caracteristice anotimpului de toamn i in zonele montane inalte. Sunt cunoscute sub numele de ploi mocneti i dureaz cel puin 6 ore, Cantitatea minim de ap pe care pot s o dea este de 0,5 l/or. Sunt precipitaii ale frontului cald i cad din norii Altostratus i Nimbostratus. Precipitaiile de lung durat i puin abundente se numesc burnie i sunt alctuite din picturi foarte fine de ap, mai frecvente in perioada rece a anului. Cad, de obicei, din nori stratiformi. Precipitaiile de scurt durat i abundente se numesc averse i sunt caracteristice perioadei calde a anului. Cad din norii Cumulonimbus, incep i se sfaresc brusc, sunt insoite de oraje i dau cantiti mari de ap. Precipitaii de scurt durat i puin abundente se numesc bure de ploaie sau fulguieli, in funcie de anotimp. Cad din norii de tip Stratus. Regimul precipitaiilor Precipitaiile atmosferice sunt elementul meteorologic cu cea mai mare variabilitate neperiodic, determinat de o serie de cauze generale, dar mai ales locale, de circulaie a aerului troposferic, i fizico-geografice. Ele prezint variaii zilnice i anuale, care le imprim un anumit tip de regim pluviometric. Deci, regimul precipitaiilor sau pluviometric reprezint totalitatea caracteristicilor pe care le au precipitaiile in cursul unei zile i al unui an, in special distribuia lor in timp. Regimul pluviometric este definit prin anumite mrimi. Mrimile care caracterizeaz regimul pluviometric Sunt: cantitatea de precipitaii in mm strat de ap sau l/mp; zi cu precipitaii- pp 0,1 mm; intensitatea precipitaiilor-cantitatea de precipitaii in unitatea de timp pe unitatea de suprafa (l/mp/min.); cantitatea maxim czut in 24 ore; numrul zilelor cu anumite cantiti de precipitaii; frecvena zilelor cu anumite forme de precipitaii. Zilele cu sau fr precipitaii se pot grupa in serii de zile consecutive i pot reprezenta: 1. perioada ploioas = intervalul de timp in care a plouat in fiecare zi sau in majoritatea zilelor. 2. perioada de uscciune = intervalul de cel puin 5 zile consecutive fr precipitaii. 3. perioada secetoas = intervalul de cel puin 10 zile consecutive fr precipitaii (aprilie-octombrie) i cel puin 14 zile consecutive (octombrie-martie). 4

Regimul pluviometric diurn Variaia zilnic a cantitilor de precipitaii difer in funcie de suprafaa activ (uscat sau ap), in funcie de care exist tipul pluviometric diurn continental i tipul pluviometric diurn maritimooceanic. Tipul continental prezint dou maxime: dimineaa (de radiaie) i dup amiaza (de convecie). In timpul verii maximul principal este cel de convecie, iar iarna, cel de radiaie. La latitudinile temperate, unde exist o activitate ciclonic intens, aceast variaie diurn a precipitaiilor poate fi perturbat i complicat de activitatea sistemelor noroase ce insoesc fronturile atmosferice i de precipitaiile aferente fiecrui tip de front atmosferic. Tipul maritim-oceanic prezint un maximum noaptea i un minimum ziua, strans legate de modul diferit de inclzire a suprafeei active. Noaptea apa este mai cald decat aerul, se dezvolt convecia i condensarea vaporilor de ap, iar ziua apa este mai rece decat aerul i predomin curenii descendeni de aer ce se opun conveciei termice. Regimul pluviometric anual Prezint, in principal, distribuia cantitativ a precipitaiilor in timpul unui an sub forma mediilor lunare i anuale pe perioade lungi de timp. Regimul pluviometric anual depinde de circulaia general a aerului troposferic i de condiiile locale fizico-geografice. Pe suprafaa globului se disting urmtoarele tipuri principale de regim pluviometric: ecuatorial, subecuatorial, tropical, tropical deertic, tropical musonic, mediteranean, temperat oceanic, temperat musonic, temperat continental, polar continental, polar oceanic2 (fig. 52). Tipul pluviometric ecuatorial aparine regiunilor situate in vecintatea ecuatorului geografic, pan la latitudinea de 10.N i S. Este caracterizat prin precipitaii abundente in tot cursul anului. Totui, se pot observa dou perioade maxime la cele dou echinocii cand convecia termic este mai puternic. De asemenea, se evideniaz i dou uoare minime imediat dup cele dou solstiii. Tipul pluviometric subecuatorial cu precipitaii mai reduse cantitativ in comparaie cu tipul ecuatorial. Apare chiar o perioad secetoas intre cele dou maxime echinociale. Este un tip de regim care face tranziia de la cel ecuatorial ctre cel tropical. Tipul pluviometric tropical prezint o singur perioad ploioas de var, rezultat prin contopirea celor dou echinociale din tipul ecuatorial i o perioad secetoas care poate fi chiar de 6 luni. Tipul pluviometric tropical deertic apare la latitudinile de 20- 30. N i S, cu o scdere pronunat a cantitilor de precipitaii, sub 250 mm anual i o distribuie temporal foarte neregulat. Tipul pluviometric tropical musonic este asemntor celui tropical, maxima i minima pluviometric fiind condiionat de musonul de var i, respectiv, de iarn. Precipitaiile din anotimpul ploios pot atinge ins cantiti impresionante. Tipul pluviometric mediteranean este specific bazinului Mrii Mediterane i se caracterizeaz prin dou perioade total diferite in timpul anului: una ploioas iarna i alta secetoas vara, determinate de activitatea ciclonic sau anticiclonic . 5

Tipul pluviometric temperat oceanic caracterizeaz arhipelagurile i insulele, dar i regiunile vestice ale continentelor din zona de clim temperat. Predominante sunt masele de aer umed oceanic transportate de vanturile predominante i activitatea ciclonic intens. Precipitaiile sunt distribuite in tot cursul anului, cu un maximum in lunile de toamn-iarn i cu un minimum vara, fr a aprea perioade secetoase. Tipul pluviometric temperat musonic este specific latitudinilor mijlocii unde predomin o circulaie musonic determinat de inclzirea diferit a uscatului i apei i apariia unor diferene de presiune intre cele dou suprafee active care duc la formarea musonilor. In lunile de var ale fiecrei emisfere acioneaz musonul de var, oceanic, cu cantiti mari de precipitaii, iar in cele de iarn acioneaz musonul continental care transport mase de aer cu umiditate sczut, musonul de iarn, inregistrandu-se un minimum pluviometric. Este specific regiunilor estice ale Asiei temperate. Tipul pluviometric temperat continental este characteristic interioarelor continentelor, cu cantiti de precipitaii din ce in ce mai reduse cu cat deprtarea de ocean este mai mare, cptand o anumit nuan de excesivitate. Se observ un maximum pluviometric vara i un minimum iarna. Vara precipitaiile sunt, in general, de natur convectiv, iar iarna se formeaz pe linia fronturilor atmosferice. Intre tipurile de regim pluviometric oceanic i continental exist tipuri de tranziie. Tipul pluviometric polar continental prezint cantiti anuale reduse, datorit slabei activiti ciclonice, aprand totui, un maximum vara determinat de creterea umiditii in acest anotimp. Tipul pluviometric polar oceanic este specific Arcticei i Antarcticei i se caracterizeaz prin cantiti de precipitaii mai mari decat in tipul continental, maximul de iarn fiind in jurul valorii de 100 mm, iar minimul apare vara, sub 5 mm.