CURS16

Vibrio si Aeromonas

bacili Gram facultativ anaerobi, fermentativi initial au fost clasificati impreuna in Familia Vibrionaceae si separate de Fam. Enterobacteriaceae oxidazo + , flagelul polar habitat comun (ape) Genul Vibrio cuprinde mai mult de 60 de specii de bacili curbati, numai 10 fiind implicati in patologia umana. V. cholerae, V. parahaemolyticus, V. vulnificus sunt cele mai importante specii. V. cholerae este agentul etiologic al holerei V. parahaemolyticus produce diaree asociata cu consumul de fructe de mare insuficient preparate sau nepreparate termic V. vulnificus produce celulita sau sepsis. Habitat: medii acvatice cu continut crescut de saruri multe specii sunt patogene pentru om si pentru vertebrate /nevertebrate marine prezenta chitinazei in echipamentul lor enzimatic favorizeaza supravietuirea in mediile acvatice prin utilizarea chitinei din zooplancton si crustacee

Caractere generale

V. cholerae
Morfologie: dimensiuni medii 1,5-3/0,3-0,4 capete rotunjite sau usor turtite monotrichi-lungimea flagelului terminal depaseste de 3, 4 ori lungimea corpului pleomorfism accentuat dupa cultivare si invechire in vitro, fara capsula. Speciile epidemice de V. cholerae prezinta pili, toate speciile prezinta LPZ cu lipidul A (endotoxina), core (miezul polizaharidic) si antigenul somatic O(lant polizaharidic). Ag. O > 140 serogrupuri de V. cholerae, 13 serogrupuri de V. vulnificus si 7 serogrupuri de V. parahaemolyticus. V cholerae este impartit in doua grupuri in functie de natura antigenului O grupul O:1 ( produc boala epidemica) si non O:1( produc sporadic boala sau sunt nepatogeni). Speciile O1 si O139 produc toxina holerica responsabila de producerea bolii epidemice V. cholerae serogrup O:1 -3 serotipuri si 2 biotipuri serotipuri (clasificate pe baza diferentelor antigenice) Inaba, Ogawa, Hikojima 2 biotipuri clasic si el Tor (pe baza diferentelor biochimice)

V. vulnificus si non O1 V. cholerae au capsula polizaharidica.

Caractere metabolice: aerobi- cresc rapid in suprafata in apa peptonata in 6-8 h, cu sau fara pelicula. :facultativi anaerobi(in anaerobioza stricta se dezvolta lent in 6-7 zile : tolereaza pH alcalin 6,5 - 9,6, sensibili la actiunea sucului gastric Cultivare:se dezvolta cu usurinta pe medii simple apa peptonata ,bulion, agar nutritiv, gelatina -pe medii lichide-tulbura uniform cu intensitate redusa dupa 6-8h de incubare la 37C si intens dupa 18-24h. mediul de electie - apa peptonata 1% cu 0,5 % NaCl, pH 9,2 agar- dupa 18-20h la37C -colonii rotunde cu suprafata usor ridicata(la10-12h), apoi convexe si fin granulara cu margini regulate; in lumina oblica :translucide si lipsite de iridiscenta(dupa 6-8h), opace dupa 18-24h) lichefiaza gelatina- 48h-aparitia de santuri in jurul coloniilor lichefiaza tardiv mediul cu ser de bou( 7zile-37C) se dezvolta in prezenta sarurilor biliare, sulfit, telurit de K

Patogenitatea
dependenta de colonizarea intestinului subtire de catre V. cholerae si secretia de enterotoxina ingerate1 bilion de microorganisme datorita sensibilitatii la sucul gastric acid. aderenta la celula intestinala este asigurata de secretia bacteriana de mucinaza care dizolva stratul protector glicoproteic dupa aderare este secretata enterotoxina compusa dintr-o subunitate activa A si o subunitate de legatura B subunitatea B este un pentamer alcatuit din 5 proteine identice se leaga de receptorii celulei epiteliale intestinale (gangliozidul GM1) si portiunea activa A care este internalizata si interactioneaza cu proteina G care controleaza adenilat ciclaza convertind ATP (adenozintrifosfat) in AMPc (adenozinmonofosfat ciclic) avand ca efect hipersecretia de apa si electroliti in lumenul intestinal, determinand diaree apoasa fara celule inflamatorii

genele ce codifica toxina holerica si alti factori de virulenta sunt localizati pe bacteriofagul CTX . CTX codifica genele pentru cele 2 subunitati ale toxinei holerice (ctxA si ctxB), acest bacteriofag se leaga de pilul ce coregleaza producerea de toxina si patrunde in celula bacteriana unde devine integrat in genomul V. cholerae bacteriofagul lizogen contine alti factori de virulenta: genele ace pentru toxina holerica accesorie, zot zonnula occludens toxina, genele cep pentru factorul de colonizare pentru V.cholerae O1 si o139 exista multiple copii ale acestor gene, expresia lor este reglata de gene reglatoare (ToxR

V. cholerae grup 01
este lipsit de capacitate invaziva nu ajunge in sange ramane cantonat in intestinul subtire asimptomatica , urmata de boala diareica medie sau poate fi fatala simptomatologia apare la 2-3 zile dupa ingestia bacteriana debut brusc-scaune diareice la inceput necaracteristice, apoi frecvente (pierderi masive de lichide si electroliti 10-15 l / 24h in forme grave) cu aspect tipic, eliminate fara colici, varsaturi, crampe musculare intense (pierdere K) si dureroase mai ales la membre pe masura ce fluidul se pierde scaunul devine fara culoare si miros, fara proteine si cu aspect de apa de orez deshidratare masiva , acidoza metabolica, hipopotasemie si soc hipovolemic, aritmie, afectare renala Rata de mortalitate este de 60% fara tratament si <1% dupa reechilibrarea hidroelectrolitica.

 V. parahaemolyticus gastroenterita cu perioada de incubatie 5-72 ore diaree apoasa exploziva, dureri de cap, crampe abdominale , greata, varsaturi, subfebrilitate ce poate persista 72 ore Creste in prezenta 8% NaCl, V. cholerae nu creste V. vulnificus produce infectii ale plagilor dupa expunere la apa de mare contaminata sau septicemie dupa consum de midii vii ( mai ales la persoane cu imunitate scazuta).

DIAGNOSTIC BACTERIOLOGIC

Recoltare materii fecale m. Cary-Blair Insamantarea- apa peptonata alcalina (imbogatire primara)-direct pe medii selectivo diferentiale-slab inhibante-BSA (bila sare agar), TGA (thaurocholat, gelatina agar), TGBS (tiosulfat, citrat, bila,sucroza), TTGA inocul presupus sarac (imbogatire secundara)-insamantarea din valul de la suprafata primului tub in alt tub cu apa peptonata-m. selectivo diferential 3.Identificare: dubla citire(BSA, TGA) dupa 12h-transparenta colonii 18h halou opac BSA testul oxidazei+ (benzi impregnate cu sol 1% clorhidrat de tetrametil parafenilen diamina - aglutinare pe lama cu ser bivalent antiholeric de grup 0:1 -caractere biochimice :fermenteaza glucoza fara gaz(m. Leifson), fermenteaza/ nu zaharoza, nu fermenteaza lactoza, nu produce H2S Vindecarea : naturala prin imunitate antitoxica si antibacteriana determinata de Ig G , IgM(antitoxici si vibrionicizi), si de Ac intestinali IgA produsi de sistemul secretor intestinal Ac aglutinanti apar la 4-5zile de la debutul bolii-vibriocizi si antitoxici +Ac localiIgA. Titruri max. intre ziua 7-14 de Ac aglutinanti si vibriocizi dupa care scad in urmatoarele 45saptamani disparand ulterior complet Ac antitoxici apar dupa boala Ac aglutinanti si vibriocizi de tip IgM/G activitate mediata de C Ac locali Ig A-aglutinare-imobilizare, vibrioliza nemediata de C Tratament:reechilibrare hidroelectrolitica, cloramfenicol, doxiciclina, biseptol-pentru sterilizarea mai rapida a intestinului(0,8zile in medie ) fata de 1,8 zile in cazul neadministrarii

Thiosulfate Citrate Bile Salt Sucrose agar plate (TCBS) Use : For the selective isolation of Vibrio cholerae and Vibrio parahaemolyticus from a variety of clinical specimens and in epidemiological investigations. Control organisms : Vibrio cholerae : Growth (yellow colonies) Vibrio parahaemolyticus : Growth (green colonies)

CAMPYLOBACTER
Caractere generale : bacil Gram negativ in forma de virgula sau S , microaerofili ( creste in prezenta unei concentratii reduse de O2: 5% O2 ), dimensiuni 0,2 0,5 X 0,5-5 m, mobili ( au un cil polar) Structura: structura antigenica cea mai importanta este LPZ din membrana externa (Ag somatic O), urmata de antigenul flagelar sau capsular termolabil Fiziologie bacteriana:C. jejuni creste mai bine la 420 C decat la 370C in timp ce C. fetus nu creste , ureaza -.

Patogenitate
C jejuni responsabil de producerea majoritatii gastroenteritelor in USA C. coli produce 5% din gastroenterite si majoritatea gastroenteritelor pentru tarile in curs de dezvoltare C. fetus ( denumirea provine de la detectarea initiala in producerea infectiilor fetale) este responsabil de producerea infectiilor sistemice, bacteriemie, meningita, avort septic, tromboflebita septica. Desi a fost detectata prezenta adezinelor, enterotoxinelor ca si a enzimelor citotoxine rolul lor in patogenitate este neclar. Doza infectanta ca si statusul imunitar al gazdei sunt elemente importante in severitatea bolii. Aceste bacterii sunt omorate de sucul gastric si factorii care determina scaderii aciditatii gastrice favorizeaza boala.

C. jejuni produce leziuni la nivelul mucoasei jejunului, ileonului si colonului, cu aparitia unei mucoase ulcerate, edematoase si sangeranda, abcese profunde in gladele epiteliale , infiltratie in lamina propria cu PMN celule mononucleare si eozinofile. Manifestarile clinice sunt diareea apoasa urat mirositoare 10 sau mai multe scaune /zi (sugereaza un sindrom mediat de enterotoxina care actioneaza la fel ca si cea holerica), urmata de aparitia sangelui in scaun, febra, dureri abdominale. Simptomatologie dureaza o saptamana sau mai mult. Infectia cu C. jejuni serotip O:19 a fost asociat cu aparitia sindromului Guillain -Barre ( 1 caz la 1000 de infectii diagnosticate), cea mai comuna cauza de paralizie neuromusculara acuta simetrica (boala autoimuna a sistemului nervos periferic rezultata in urma reactiei incrucisate a anticorpilor anti C. jejuni cu glicosfingolipidele de pe suprafata tesutului neural) urmata de recuperare in saptamani sau luni. Artrita reactiva este o alta complicatie tardiva a infectiei cu Camphylobacter, caracterizata prin articulatie umflata si dureroasa care poate dura saptamani pana la un an.

C. fetus
batrani si persoane cu imunitate scazuta C fetus disemineaza de la nivelul tractului gastrointestinal in circulatie si in diferite tesuturi Suprafata bacteriei este acoperita de proteina S termostabila care o face rezistenta la actiunea de distrugere Complement mediata in ser prin inhibitia legarii C3b de suprafata bacteriei Clinic boala se manifesta ca o gastroenterita urmata de septicemie cu diseminare multiorganica.

Epidemiologie
ingestia de produse alimentare contaminate cu fecale de animale ( apa, lapte) in tarile in curs de dezvoltare mai mult de jumatate din infectii sunt produse de pasarile domestice contaminate Incidenta bolii este crescuta vara dar boala poate sa apara pe tot parcursul anului

DIAGNOSTIC DE LABORATOR Evidentierea Camphylobacter se face in preparate proaspete in microscopia cu contrast de faza sau in camp intunecat. Aspectul este curbat, forma de S sau aripi de pescarus. Cultivarea materiilor fecale pe geloza sange cu antibiotice (mediu Skirrow contine vancomicina , trimetopirim , polimixina , amfotericina B ). Incubarea la 42 0 C in atmosfera continand 5% O2 si 10 % CO2 . Identificarea se face in functie de caracteristicile fenotipice ale speciilor: Tratamentul Reechilibrare hidro electrolitica asociata cu tratament antibiotic in special la pacientii cu infectii severe. Eritromicina asociata cu tetraciclinele sau fluorochinolonele sunt antibioticele de electie in tratamentul enteritelor. Infectiile sistemice sunt tratate cu aminoglicozide sau imipenem. Caracteristici Catalaza Oxidaza Ureaza Reducerea nitratilor Hidrolizat de hipurat Multiplicare la Sensibil la actiunea acidului nalidixic C. jejuni + + + + C.coli + + + C. fetus + + + 25 0 C; 370 C Varabil

370 C; 42 0C 370 C; 42 0C sensibil sensibil

HELICOBACTER

H. pilori dar au fost identificate si izolate de la homosexuali cu proctita, enterita H.cinaedi si H. fennelliae cu habitat intestinal. H. pylori a fost asociat cu gastrita, ulcer peptic, adenocarcinom gastric. Au fost caracterizate 22 specii

Caractere generale
bacili Gram negativi, cu flagel polar, foarte mobil (motilitate in tirbuson), aspect bacilar sau spiralat in culturile tinere; in culturi batrane aspect cocoid ureaza + (H. pilori); ureaza- cei cu habitat intestinal nu fermenteaza si nu oxideaza carbohidratii degradeaza fermentativ aminoacizii cresterea si multiplicarea necesita conditii microaerofile, temperatura variabila intre 30 0 C si 370 C pe medii de cultura suplimentate cu ser, sange , amidon, galbenus de ou.

Patogenitate
Colonizarea mucoasei gastrice este favorizata de proteina ce inhiba productia de acid de catre celulele parietale si de neutralizarea acidului gastric de catre amoniacul produs de activitatea ureazei bacteriane. Proteina socului termic (PSTB) de pe suprafata bacteriana amplifica efectul ureazei. Helicobacter traverseaza mucoasa gastrica si ajunge la nivelul celulelor epiteliale. Raspunsul inflamator este mediat de mucinaza, fosfolipaza, citotoxina ce vacuolizeaza la nivelul epiteliului gastric, ureaza, LPZ bacteriane. Superoxid dismutaza (neutralizeaza metabolitii de oxigen) si catalaza (neutralizeaza peroxizii) protejeaza H. pylori de fagocitoza H. pylori stimuleaza secretia IL-8 de catre celulele epiteliale,stimuleaza producerea factorului activator plachetar de catre celulele epiteliale, induce sinteza oxidului nitric ce mediaza leziunile tisulare, induce moartea celulelor epiteliale gastrice Aspectele clinice sunt in functie de localizarea infectiei si pot fi de gastrita, ulcer gastric /duodenal, gastrita cronica cu risc pentru carcinom (H. pylori) sau de gastroenterita, proctocolita, septicemie (H.cinaedi si H. fennelliae la homosexuali). H.cinaedi produce celulita cu febra si bacteriemie la pacientii cu imunitate scazuta.

Epidemiologie
Incidenta cea mai mare a portajului gastric a fost demonstrata in tarile in curs de dezvoltare unde 70%-90% din populatia sub 10 ani este colonizata. In USA colonizarea gastrica este scazuta in copilarie dar ajunge la 45% la adulti. A fost demonstrat faptul ca 70%-100% din pacientii cu gastrita, ulcer gastric sau duodenal sunt infectati cu helicobacter pylori Rezervorul este omul, achizitionarea se face prin ingestie ( transmitere fecal-orala).

DIAGNOSTIC DE LABORATOR Examinare histologica a produsului de biopsie gastrica, coloratie hematoxilin-eozina sau Gram dar cel mai bine se vizualizeaza prin impreganare argentica. Testul este invaziv si nu se foloseste de rutina in diagnostic. Testul ureazei in respiratia umana dupa consumul de solutie de uree marcata cu izotopi . Determinarea antigenelor de H. pylori in scaun prin ELISA . Cultivarea se face pe mediu imbogatit cu sange, hemina si necesita colectarea invaziva multipla a specimenelor (biopsia mucoasei gastrice).in atmosfera microaerofila. Identificarea se face in functie de caracteristicile fenotipice ale speciilor: Serologia determina titrul anticorpilor si documenteaza contactul cu bacteria, IgG si IgA persista luni sau ani, testul nu poate face diferenta intre infectia din trecut sau recenta. Tratamentul Pentru infectia cu H. pylori se face timp de 2 saptamani cu un inhibitor al pompei de protoni (omeprazol) si unul sau mai multe antibiotice( tetraciclina, metronidazol) , saruri de bismut . Aceasta combinatie are o rata de eradicare de 90%. In cazul H.cinaedi, H. fennelliae tratamentul se face cu ampicilina sau gentamicina. Caracteristici Catalaza Oxidaza Ureaza Reducerea nitratilor Hidrolizat de hipurat Multiplicare la 370 C Sensibil la actiunea acidului nalidixic cefalotin H. pylori + + + + rezistent sensibil H.cinaedi + + + + sensibil intermediar H. fennelliae + + + sensibil sensibil