Cercetarea irisilor (iridoscopia) poate duce la concluzii interesante privind starea sanatatii noastre.

Metoda a fost initiata in medicina chineza. Asemeni presopuncturii, sau moxei, care se bazeaza pe principiul proiectarii unor parti sau functii ale organismului pe anumite zone de pe piele si mucoase, la fel si iridoscopia are ca fundament teoretic corespondenta unor suprafete de pe membrana irisului cu anumite elemente ale structurii noastre somatice. Fenomenul diagnosticarii anumitor afectiuni ale organismului se realizeaza prin intermediul fluxului nervos central si periferic ce exista intre tesuturile corpului nostreu si membrana iriana. Daca structura si functia unui element somatic se mentin in limitele starii de sanatate, membrana iriana este normala in zona corespunzatoare acestuia. Cand starea elementului respectiv este afectata, atunci sistemul nostru simpatic, transmite informatia centrilor nervosi superiori, care, la randul lor, comanda prin intermediul nervului optic inserarea ei in structurile membranei iriene. Irisul isi va modifica, astfel, configuratia si culoarea in sectorul de proiectie aferent. Semnul care apare in sectorul respectiv isi modifica forma, culoarea si densitatea, in raport cu evolutia bolii, fiind sters si mic in stadiul de inceput si intins si intunecos la fazele avansate ale acesteia. Daca afectiunea se vindeca fara consecinte negative asupra organismului, semnul dispare. In cazul in care afectiunea a lasat urme in organism, raman semne si pe iris. Membrana acestuia pastreaza, deci, si amprenta trecutului patologic al unui individ. De aici observatia ca irisul unui copil este mult mai curat decat irisul unui adult. De-a lungul timpului s-a demonstrat ca persoanele care au irisul de culoare albastra au o predispozitie genetica spre afectiuni reumatice si ale cailor respiratorii, persoanele cu iris caprui spre boli de sange si de circulatie, persoanele cu irisul verde spre boli hepatobiliare.

A - emisfera cerebral stng;

A - emisfera cerebral dreapt;

B - partea stng a epifizei; C - partea stng a hipofizei; D - partea stng a frunii; E - ochiul stng;

B - partea dreapt a epifizei; C - partea dreapt a hipofizei; D - partea dreapt a frunii; E - ochiul drept;

F - partea stng a nasului, narina stng i F - partea dreapt a nasului, narina dreapt sinusul stng; i sinusul drept; G - maxilarul superior stng; H - partea stng a buzelor; I - partea stng a timpanului i a conductului auditiv extern; J - maxilarul inferior stng; K - partea stng a faringelui; L - paratiroidele stngi; M - partea stng a laringelui; N - partea stng a rectului i a organelor genitale externe (penis i vulv); O - membrul inferior stng; P - partea stng a uterului (prostatei); R - partea stng a vaginului; S - ovarul (testiculul) stng; T - partea stng a vezicii urinare; U - ureterul stng; V - partea stng a colonului transvers i colonul descendent; Z - rinichiul stng; G - maxilarul superior drept: H - partea dreapt a buzelor; I - partea dreapt a timpanului i a conductului auditiv extern; J - maxilarul inferior drept; K - partea dreapt a faringelui; L - paratiroidele drepte; M - partea dreapt a laringelui; N - partea dreapt a rectului i a organelor genitale externe (penis i vulv); O - membrul inferior drept; P - partea dreapt a uterului (prostatei); R - partea dreapt a vaginului; S - ovarul (testiculul) drept; T - partea dreapt a vezicii urinare; U - ureterul drept; V - colonul ascendent (cu apendicele) i partea dreapt a colonului transvers; Z - rinichiul drept;

X - suprarenala stng; a - partea stng a intestinului subire; b - corpul i coada pancreasului;

X- suprarenala dreapt; a - cecul i partea dreapt a intestinului subire; b - capul pancreasului;

c - splina; c - ficatul i vezicula biliar; d - inima; d - stomacul, pilorul i duodenul; e -partea stng a diafragmei; e - esofagul i partea dreapt a diafragmei; f- plmnul stng i partea stng a traheei; g - snul stng; f- plmnul drept i partea dreapt a traheei;

h - membrul superior stng i umrul stng; g - snul drept; i - lobul stng al timusului; j - partea stng a limbii i a gurii; k - glanda salivar sublingual stng; l - lobul stng al tiroidei; m - partea stng a feei; n - partea stng a cefei; o - partea stng a trunchiului cerebral; p - urechea medie i intern stng; r - partea stng a creierului mic; s - partea stng a coloanei vertebrale (a vertebrelor cervicale - C1 la C7, dorsale D1 la D12 i lombare - L1 la L5, a sacrumului i a coccisului). h - membrul superior i umrul drept; i - lobul drept al timusului; j - partea dreapt a limbii i a gurii; k - glanda salivar sublingual dreapt; l - lobul drept al tiroidei; m - partea dreapt a feei; n - partea dreapt a cefei; o - partea dreapt a trunchiului cerebral; p - urechea medie i intern dreapt; r - partea dreapt a creierului mic; s - partea dreapt a coloanei vertebrale (a vertebrelor cervicale - C1 la C7, dorsale Dl la D12 i lombare - L1 la L5, a sacrumului i coccisului).

Concluzii importante putem cristaliza si analiza formei semnelor care apar pe membrana iriana, astfel:

inii radiale ca spitele unei roti - exprima exces energetic, hiperfunctii organice, hiperexcitabilitate inele inchise sau deschise la culoare, continue sau intrerupte - afectiuni nervoase cu rezonanta cardiovasculara sau cerebrovasculara petele, mai inchise decat tenta irisului - eliminare deficitara a toxinelor, inhibarea reactiei imunitare a organismului marcaje coralifere - afectiuni pulmonare marcaje sub forma de strugure - boli de ficat si pancreas

Culorile semnelor ofera indicii asupra naturii afectiunilor: rosiatica - leziuni cronice (hemoragii) in interiorul unor organe si tesuturi albastruie - exces de alimente toxice gri - tulburari metabolice galbuie - afectiuni intestinale verzuie - boli hepatobiliare albicioase - sistem limfatic deficitar

Pot aparea si modificari ale pupilelor, care, de obicei, au urmatoarele semnificatii:

lipsa in partea de sus - boli de stomac lipsa in partea de jos - afectiuni intestinale lipsa in partea stanga - afectarea colonului descendent lipsa in partea dreapta - afectarea colonului ascendent lipsa pe verticala - boala cerebrovasculara elipsa inclinata spre stanga - afectiuni ale pancreasului si splinei elipsa inclinata spre dreapta - afectiuni hepatobiliare dilatate - excitabilitate nervoasa, euforie, bucurie, relaxare, consum de cafea, alcool si alte droguri, sedative, analgezice, antidepresive, hipnotice

restranse - inhibitie nervoasa, sperietura, panica, frica

In bolile acute semnul apare ca un triunghi subtire cu varful spre pupila, iar cele cronice, el este lat si are un contur inchis.

Mecanismul proiectiei starii anumitor organe si functii pe membrana irisului (figurile 1 si 2) nu este deloc simplu Fara pretentia de a oferi o explicatie pe deplin stiintifica acestui fenomen, putem spune ca el se realizeaza prin intermediul fluxului nervos central si periferic ce exista ntre tesuturile corpului nostru si membrana iriana. Daca structura si functia unui element somatic se mentin n limitele starii de sanatate, membrana iriana este normala n zona corespunzatoare acestuia. Cnd starea elementului respectiv este ntr-un fel sau altul afectata, atunci sistemul nostru simpatic transmite informatia centrilor nervosi superiori, care, la rndul lor, comanda prin intermediul nervului optic inserarea ei n structurile membranei iriene. Irisul si va modifica, astfel, configuratia si culoarea n sectorul de proiectie aferent. Semnul care apare n sectorul respectiv si modifica forma, culoarea si densitatea n raport cu evolutia bolii, fiind sters si mic n stadiul de nceput si ntins si ntunecos n fazele avansate ale acesteia. Daca afectiunea se vindeca fara consecinte negative asupra organismului, semnul dispare. n cazul cnd afectiunea a lasat urme n organism, ramn semne si pe iris. Membrana acestuia pastreaza, deci, si amprenta trecutului patologic al unui individ. De aici, observatia ca irisul unui copil este mult mai curat dect irisul unui adult, caruia anii de viata i-au adus, fireste, mai multe neplaceri privind sanatatea, dect celui dinti. Sau, un om bolnavicios are irisul strabatut de mai multe semne, dect un altul, relativ sanatos. Legatura nervoasa permanenta dintre membrana iriana si tesuturile corpului nostru este deosebit de fina, precisa si discreta, nct permite decelarea organului bolnav cu mult naintea aparitiei unor simptome sesizabile prin simturile noastre. Concluzionnd, se poate spune ca pe iris apar semnele unor afectiuni trecute, prezente si chiar viitoare, n sensul reflectarii unor perturbatii incipiente, care nu se exteriorizeaza prin altfel de indicii, n afara celor iriene, si ca se poate urmari, prin investigatii succesive, att evolutia bolii, ct si a procesului de vindecare a acesteia. Care ar fi conotatia semnelor diagnostice ale irisului? n primul rnd, este de notat ca o conceptie generala privind predispozitiile noastre spre anumite boli ne-o putem forma dupa culoarea irisului astfel: oamenii cu iris albastru au nclinatie genetica mai ales spre afectiuni reumatice si ale cailor respiratorii; persoanele cu iris caprui spre boli de snge (anemii, eritremie, hemofilie etc.) si de circulatie sanguina (varice, arterite, hiper- sau hipotensiune arteriala, boli cardio- sau cerebrovasculare s.a.), iar irisul verde este semn al unor nclinatii ereditare catre boli hepatobiliare. Concluzii importante putem cristaliza si din analiza formei semnelor care apar pe membrana iriana astfel: . liniile radiale ca spitele unei roti exprima exces energetic, hiperfunctii organice, hiperexcitabilitate; . inelele nchise sau deschise la culoare, continue sau ntrerupte, apar, mai ales, n afectiuni nervoase, de regula cu rezonanta cardiovasculara sau cerebrovasculara; . petele, de obicei mai nchise dect tenta irisului, constituie indicii ale unor tulburari metabolice, ale eliminarii deficitare a toxinelor si inhibarii reactiei imunitare a organismului; . aceeasi semnificatie o au si suprancarcarea

albicioasa n jurul crenelurilor gulerasului irian si o tenta circulara de culoare nchisa la circumferinta irisului; . marcajele coralifere apar, de regula, n afectiuni pulmonare, iar cele sub forma de strugure, n boli de ficat si pancreas. Culorile semnelor ofera, mai ales, indicii asupra naturii afectiunilor: . rosiatica - leziuni cronice (hemoragii) n interiorul unor organe si tesuturi; . albastruie - exces de alimente toxice; . gri - tulburari metabolice; . galbuie - afectiuni intestinale; . verzuie - boli hepatobiliare; . albicioase - sistem limfatic deficitar. Pot aparea si modificari ale pupilelor care, de obicei, au urmatoarele semnificatii: . lipsa n partea de sus - boli de stomac; . lipsa n partea de jos - afectiuni intestinale; . lipsa n partea stnga - afectarea colonului descendent; . lipsa n partea dreapta - afectarea colonului ascendent; . lipsa pe verticala - boala cerebrovasculara; . elipsa nclinata spre stnga - afectiuni ale pancreasului si splinei; . elipsa nclinata spre dreapta - afectiuni hepatobiliare; . dilatate excitabilitate nervoasa, euforie, bucurie, relaxare; consum de cafea, alcool, si alte droguri; tratament cu tranchilizante, neuroleptice, hipnotice, sedative, analgezice, antibiotice, antidepresive, antimaniacale; hipertensiune craniana, edeme cerebrale, tumori cerebrale s.a.; . restrnse - inhibitie nervoasa, sperietura, panica, frica. Marginea superioara albicioasa a irisului semnifica afectarea vaselor sanguine craniene: ischemie cerebrala, scleroza cerebrala, hipertensiune craniana, circulatie sanguina cerebrala deficitara etc. Cu ct zona albicioasa este mai ntinsa, cu att afectiunea este mai grava. Potrivit cercetarilor si documentarilor noastre, ischemia cerebrala (boala a carei cauza principala este ateroscleroza) poate fi diagnosticata usor, rapid si corect numai prin iridoscopie. Adnciturile de pe suprafata iriana sunt expresia unui deficit n functionarea organului corespondent, iar semnele n relief dau indicii asupra functionarii n exces a acestuia. Asemenea pete permit diagnosticarea corecta, n special a afectiunilor endocrine. n bolile acute, semnul apare ca un triunghi subtire cu vrful spre pupila, iar n cele cronice, el este lat (fibrele iriene s-au departat n zona respectiva) si are un contur nchis. Trebuie retinut ca, n general, semnele difera de la om la om, nsa exista un numitor comun pentru toti indivizii. Descoperirea lui cere intuitie, dar, mai ales, multa experienta.