Instrument Educativ In Invatamantul Prescolar

JOCUL

Jocul

este

activitate

complexa atat

care in

permite

stimularea de

si

dezvoltarea

diferitelor

abilitati

cazul

copiilor

varsta

prescolara dar nu numai. Poate fi considerat o activitate a imaginatiei, o manifestare a dorintei de a reprezenta ceva, de a juca un anumit rol. Specific activitatii didactice, jocul didactic si evaluarea prin joc imbogateste cunostintele elevilor, declanseaza capacitatile mentale,

asigura participarea activa a elevului la lectie, la orice activitate1.

De asemenea, pentru a atingerea scopului si realizarea obiectivelor, jocul trebuie organizat, condus si finalizat printr-o evaluare. Alegerea jocului se realizeaza conform particularitatilor de varsta, sex,

pregatire si conform dezvoltarii fizice. Participantii la un joc de 5-8 ani nu au formate rezistenta si capacitatea de efort, caz in care vor fi alese dintre jocuri acelea care cuprind elemente simple si de scurta durata. Este foarte importanta si pregatirea locului in care se desfasoara jocul. Spatiul de desfasurare se delimiteaza si se inlatura eventualele obstacole. Unele jocuri necesita materiale diferite pentru a se

desfasura, iar jocurile pe echipe necesita si pregatirea pentru grupurile care se intrec cu semne distinctive. Echipele trebuie sa fie echilibrate ca forte pe cat posibil, alegerea conducatorilor poate fi realizata de organizatorul jocului, dar pentru a mentine coeziunea echipei,alegerea trebuie sa corespunda cu alegerea componentilor echipei. Regulile de joc vor fi explicate precis si clar, realizandu-se chiar demonstrarea, pe scurt, a partilor mai grele din joc pentru inlaturarea neclaritatilor si egalizarea sanselor de castig. O buna desfasurare a jocului presupune pastrarea disciplinei, organizatorul asigurand arbitrajul. La sfarsirul jocului se stabilesc si se comunica rezultatele dar are loc si o scurta
1

Dumitru, Alexandrina, Dumitru, Viorel-George, Activitati transdisciplinare pentru gradinita si ciclul primar, Editura Paralela 45, Pitesti, 2005, p. 6

analiza a jocului. Evaluarea rezultatelor dar si a intregului demers permite identificarea proportiei in care grupul de copii a reusit sa isi insuseasca diferite deprinderi motrice, senzoriale, cognitive. Feed-back-ul este instantaneu si permite corectarea imediata a modului de perceptie a noii informatii. Trebuie specificat faptul ca la varsta mica, subiectele jocului au un caracter procesual si anume: sensul acestor jocuri, simple prin

continut, consta chiar in actiunea respectiva, iar nu in rezultatul la care ar trebui sa duca actiunea 2. La varsta prescolara medie, rolurile
dobandesc o mare valoare, interesul copiilor pentru un joc constand in indeplinirea unui rol. Ma tarziu, ii va interesa nu doar rolul ci si cat de bine este interpretat acesta, crescand astfel exigenta pentru

corectitudinea si convingerea cu care este interpretat rolul. Cel mai important, insa, poate fi considerat, continutul jocului. Pentru copiii de varsta prescolara mare si/sau pregatitoare, jocul reprezinta dezvoltarea logica a unei teme in imagini, operatii si relatii 3. Activitatea va capata un caracter constructiv. Apar jocurile de

constructie, in care, de obicei, nu exista roluri. In final, vor fi agreate jocurile in care copilul creaza deja o imagine sau alta. Este notificabila, in timp, schimbarea treptata a rolului materialelor. La copiii de trei sau patru ani, tema jocului este directionata in principal de material. Mai tarziu, acestia vor atribui materialelor calitatile pe care le doresc. Ca si activitate didactica, jocul fie ca este de roluri sau de alta natura, urmareste dezvoltarea, printre altele, a capacitatii de

organizare, orientare in spatiu si a atentiei (Cercurile olimpice,

Stegulete, Pasarile calatoare, Motanelul si vrabiuta s.a.). Pe langa

Elkonin, D.B., Psihologia jocului, Editura didactica si pedagogica, Cluj Napoca, 1981, p. 186 3 Idem, p. 187

dezvoltarea

acestor

deprinderi,

se

urmareste,

in

acelasi

timp,

dezvoltarea bagajului de cunostinte despre mediul inconjurator si despre sine, destul de sarac la aceasta varsta. Deosebit de importante in dezvoltarea mentala dar si fizica

armonioasa sunt acele jocuri destinate formarii si consolidarii diferitelor deprinderi fizice (alergarea, saritura, echilibru, catarare, escaladare, alunecare, tarare, rulare, aruncare si prindere a mingii, aruncare la tinta, impingere si tractiune). Sunt esentiale si acele jocuri care au drept rol linistirea organismului dupa un efort sustinut (fizic sau mental). Inca de la varsta prescolara este indicata dirijarea interesului copilului fata de diferite activitati practice. Utilizand diferite materiale si ghidat atent de educatoare, el poate sa isi valorifice imaginatia sau sasi dezvolte indemanarea prin crearea unor lucruri utile sau pur decorative. Trebuie cultivat, evident, si simtul pentru frumos. Interesul pentru arta trebuie stimulat de timpuriu. Astfel, intrand in contact cu latura amuzanta a vietii, pe care copilul prescolar o asimileaza cel mai bine, acesta reuseste sa se pregateasca intr-o mai mare masura decat poate realizam, pentru scoala si, mai ales, pentru viata.

Bibliografie
1.

2.

3.

4.

Barcan, Ticaluc, Eugenia, 1001 de jocuri pentru copii, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1979 Dumitru, Alexandrina, Dumitru, Viorel-George, Activitati transdisciplinare pentru gradinita si ciclul primar, Editura Paralela 45, Pitesti, 2005 Elkonin, D.B., Psihologia jocului, Editura didactica si pedagogica, Cluj Napoca, 1981 Neagu, Draga, Fantezie si indemanare, Editura tineretului, Bucuresti, 1968