Sunteți pe pagina 1din 3

Energetica nucleara

Energia electrica se produce la scara industriala in instalatii numite centrale electrice. In functie de tipul de energie transformata in energie electrica, cele mai importante pot fi: termocentrale in care se transforma energie termica, rezultata prin arderea combustibililor; hidrocentrale in care se transforma energia potentiala a apei; nuclearo-electrice in care se transforma energia rezultata din reactiile nucleare. Centrala nucleara Centrala nuclear are deja o vechime de peste jumtate de secol, prima care a produs energie electric cu uz comercial fiind construit n anul 1954 de rui. O central nuclear reprezint o instalaie complex cu ajutorul creia se produce energie electric din energie termic. Energia termic n schimb este obinut n urma iniierii i ntreinerii unei reacii nucleare de fisiune controlate realizate n reactorul nuclear. Mai simplu spus, o central nuclear genereaz electricitate n urma procesului de fisiune a atomilor de uraniu, proces ce genereaz cldur i nclzete ap, care prin nclzire se transform n abur, abur ce nvrte paletele unor turbine, care la rndul lor pun n micare generatorul productor de energie electric. mbogirea uraniului Uraniul este cel mai greu element existent n natur. Nucleul acestuia are 92 de protoni i, de regul, 146 de neutroni, asigurndu-i atomului de uraniu un numr de mas egal cu 238; simbolul: 238U92. Peste 99% din uraniu este U238. Un procent mic, de doar 0,7% este ns U-235 i acest izotop al uraniului este de interes n cazul producerii energiei electrice, pentru c poate fi scindat uor i pentru c elibereaz o mare cantitate de cldur n urma scindrii. Probabil ai auzit de "uraniu mbogit". Acest lucru nseamn c pentru a putea fi folosit pentru producerea de energie electric, uraniul n stare natural, n procent covritor U-238, trebuie completat cu U-235 pn cnd acesta din urm atinge 2% ori 3% din ntreaga cantitate. Acest proces de creare a proporiilor potrivite ntre U-238 i U-235 este procesul de mbogire a uraniului.

Fisiunea nuclear n interiorul reactorului nuclear, aflat ntr-un container special, U-235 este lovit de neutroni. n urma acestor interaciuni, atomii de uraniu se scindeaz n doi atomi (n mod obinuit un atom de kripton i unul de bariu) i elibereaz 2 ori 3 neutroni i o cantitate uria de energie sub form de cldur. Acest proces se numete fisiune nuclear. Controlul fisiunii Cantitatea de energie eliberat de un gram de U-235, care conine nu mai puin de 2.562.553.191.489.360.000.000 atomi (tii s citii acest numr?) este uria. Prin urmare, procesul de fisiune trebuie controlat, n aa fel nct numai cantitatea de cldur dorit s fie produs. Acest control se realizeaz cu ajutorul apei grele pentru a ncetini neutronii. De asemenea, bare de cadmiu ori bariu sunt introduse n container pentru a absorbi neutroni i controla concentraia acestora, puterea produs de reactor rmnnd constant n timp. Dac neutronii eliberai n urma reaciei de fisiune sunt ncetinii, crete probabilitatea unei ciocniri atomice care s creeze cldur. Astfel se ntreine reacia de fisiune n lan, care multiplic energia. Apa grea sau monoxidul de deuteriu, este o substan a crei formul chimic este D2O sau 2H2O. Din punct de vedere al proprietilor macroscopice i chimice apa grea se comport similar cu apa normal, sau "uoar", ns atomii de hidrogen constitueni conin un neutron n plus n nucleu, deoarece deuteriul, sau hidrogenul greu, este un izotop al hidrogenului. Fuziunea nucleara La fisiune se castiga energie, deoarece fragmentele nucleare poseda energie de legatura medie per nucleon mai mare decat a nucleului de uraniu si rezulta ideea ca energia eliberata la unirea constituientilor nucleari intr-un nucleu s-ar putea valorifica. Fuziunea nucleara este reactia nucleara de sinteza a unui nucleu greu, mai satbil, din nuclee mai usoare. Daca energia de legatura a unui nucleon a nucleelor initiale este mai mica decat a Nucleului final, diferenta va fi eliberata in cadrul reactiei; acest lucru este valabil pentru nucleele usoare: 11H, 21D, 31T, 32He, 73Li, deoarece din variatia energiei de legatura per nucleon, in functie de numarul de masa A, se constata a fi, ca pana la aproximativ A = 6;

DW1/A crescator continuu si care variaza mult mai rapid in zona elementelor usoare, decat in zona elementelor grele si deci energia degajata in procesul de fisiune va fi mult mai mare decat cea din reactiile de fisiune (ex: 0,85MeV/nucleon la fisiune si 4,95MeV/nucleon la fuziune) Pentru exemplificare dam cateva reactii de sinteza (fuziune) a unor nuclee usoare si energia eliberata: 11H + 31H 42He + 19,8MeV 31H + 21H 42He + 10n + 17,6MeV 21H + 21H 31H + 11p + 4,02MeV 21H + 21H 32He + 10n + 3,25MeV 31H + 21H 42He + 11p + 18,3MeV Pentru a avea loc reactia de fisiune, nucleele usoare trebuie sa se apropie la o distanta mai mica de 10-15m, distanta la care apar puternic fortele de respingere coulombiana, deci nucleele care se unesc trebuie sa aiba o energie cinetica initiala mare, care se poate obtine prin cresterea temperaturii la valori mari T 5.109K, de aceea aceste reactii se mai numesc si reactii termonucleare. Reactoare nucleare Reactorul nuclear este un sistem in care se autointretine reactia in lant, iar energia eliberata la fisiunea nucleelor poate fi folosita in mod controlat. Primul reactor nuclear a fost construit de Enrico Fermi in anul 1942, in orasul Chicago, iar Kurceatov in 1946 in fosta URSS.