Slide 1 Iosif Stalin (1879-1953), secretar general al partidului Comunist din Uniunea Republicilor Sovietice (URSS)din 1922 in 1953,

a fost un conductor despotic care mai mult ca orice individ a modelat trasaturile ce caracterizau regimul sovietic i a dat o forma direciei Europei dup al doilea rzboi mondial. Stalin s-a nscut sub numele de Iosif Vissarionovich Dzhugashvili in oraul Gori, Georgia, care la acea vreme era parte integranta a Imperiului Rus. El al treilea si singurul copil supravieuitor a unui ciubotar si a unei casnice. In 1888 Stalin a nceput cursurile la coala bisericii din Gori, unde a nvat rusa si a fost un elev remarcabil, si a castigat o burs la Seminarul Teologic din Tbilisi in 1894. Slide 2 Stalin si-a nceput studiile la seminar ca un bun si devotat cretin ortodox. El a fost curnd expus ideilor radicale ale colegilor si si a nceput sa citeasc cri interzise bazate pe opera germanului Karl Marx. In 1899 nainte de a absolvi renuna la educaia religioasa si este absorbit de micarea revoluionara rusa anti - monarhica. n timp ce lucra ca contabil in Tbilisi, Stalin rspndea propaganda Marxist in interesul organizaiei Social Democratice locale printre lucratori feroviar. Dup ce se muta lin portul Batumi, unde organizeaz micri de protest in 1902, Stalin este urmrit si arestat de politia imperial. Un an mai trziu este exilat in Siberia. Reuete sa scape si revine in Georgia in 1904. Cnd Partidul Social Democratic Muncitoresc Rus (PSDMR) s-a mprit in Menevici i Bolevici in 1903, Stalin a fost atras de militanii Bolevici condui de Vladimir Lenin. In Georgia, Menevismul predomina, Stalin a castigat o reputaie de urma beligerant si fidel a lui Lenin pe care la ntlnit prima oara in 1905 in Finlanda la o conferina. Dei nu a jucat un rol proeminent in guvernul bolevic nou format in Octombrie Stalin a devenit membru al Comisariatului Sovietic al Oamenilor. Lui Stalin i s-a dat o funcie cu important vitala probleme naionale intr-un timp n care bolevicii ncercau s pstreze teritoriile din fostul imperiu rus. Slide 3 Dup victoria bolevicilor in rzboiul civil, Stalin s-a ocupat de treburi organizatorii si administrative. Fiind comisar inc din 1919, Stalin si-a pstrat postul pn in 1923, chiar daca a fost ales in 1922 secretar al partidului comunist. Aceasta ii oferea controlul asupra ntlnirilor si astfel pune bazele puterii sale politice. Comportamentul agresiv a lui Stalin la adus pe acesta in conflict cu Lenin, care nainte de moarte in 1924 scrie testamentul su politic in care zvonete nencrederea sa in Stalin. In testament Lenin exprima ndoiala ca Stalin si-ar putea folosi puterea, si cere nlturarea lui din post.

Slide 4 In1920 Stalin a stabilit Noua Politic Economica (NPE), pe care Lenin o introduce in 1921 pentru a facilita renflorirea postbelic. Rata creterii economice era in declin i rani nu produceau destul gru pentru a satisface cererea. In loc de a le da ajutor ii obliga sa lucreze pe ferme colective. In paralel Stalin ncepe o industrializare densa mai nti printr-un program de cinci ani nceput in 1928. Stalin credea ca Uniunea Sovietic trebuie s se industrializeze rapid pentru a intri puterea comunitilor i pentru a se putea apra de eventuali inamici. Planul a dus la o cdere aproape totala a agriculturii sovietice i la moartea a milioane de tarani rui de foame. Industrializarea s-a fcut dar cu un pre mare. In 1937 i 1938 teroarea s-a rspndit peste tot in societatea rus, inclusiv intre comandanii militari. Estimri ale celor arestai i executai intre 1936 i 1938 se ridic intre 1.5 milioane i 7 milioane. Nenumrai alii au fost nchii in lagre de munca forata. In 1938 teroarea a ncetat. Oricum, decimarea posturilor militare au lsat Rusia vulnerabila invaziei lui Hitler din al doilea Rzboi Mondial.

Slide 5 Regimul lui Stalin a colectivizat agricultura. Teoria care justifica colectivizarea era aceea c se vor nlocui fermele mici, nemecanizate i ineficiente cu ferme puternic mecanizate, care vor produce recolte cu mult mai mult eficien. Colectivizarea a nsemnat schimbri sociale dramatice, de o amploare nemaivzut de la abolirea iobgiei din 1861 i alienarea rnimii fa de controlul asupra pmntului i a produciei agricole. Colectivizarea a nsemnat i o cdere dramatic a standardului de via a numeroi rani. Colectivizarea a avut de nfruntat o rezisten general i adeseori violent a rnimii. n primii ani de colectivizare, producia agricol a sczut, de fapt. Stalin a acuzat de aceast scdere neateptat pe culaci, chiaburi, care se opuneau colectivizrii. De aceea, cei catalogai drept "culaci", "ajutoare ale culacilor" i mai trziu "foti culaci", erau unii mpucai, alii trimii n Gulag lagre de munc sau erau deportai n zone ndeprtate ale rii, fr a exista o regul n aceast privin. Muli istorici sunt de acord c distrugerile provocate de colectivizarea forat au fost responsabile de foametea teribil care a cauzat moartea a pn la 5 milioane de oameni, ntre anii 1932-33, n mod special n Ucraina i n regiunea inferioar Slide 6

In 1930 Stalin prin politica sa ncearc sa fac un front comun in E Europei anti-fascist dar renuna la idee in 1939 cnd semneaz o aliana cu germanii in august. Prin Pactul de neagresiune sovieticii i naziti mpreau Europa n doua sfere de influenta; sovieticii au permis Germaniei s invadeze Polonia cu condiia c nu se vor atinge de teritoriul rus. In ciuda avertismentelor, Stalin este luat prin surprindere de atacul german din iunie 1941 cnd germani lanseaz operaiunea Barbarossa. Ruii nu erau pregtii pentru atac i pierd foarte muli oameni in btlii precum: Stalingrad in ianuarie 1943. In 1945 germani se retrag i odat cu ei sovieticii ptrund in E Europei. Cu acordul Aliailor sovietici elibereaz mai multe tari unde instaureaz regimuri comuniste lsnd astfel cortina de fier intre E i V Europei Slide 7 In 1950 Stalin era bolnav att fizic cat i psihic i absenteaz mult de la lucrrile guvernului de la Kremlin. Subalternilor lui Stalin le era frica sa nu cada victima paranoiei crescnde. In ianuarie 1953 Stalin ordona arestarea unor doctori din Kremlin pentru ca ar fi ncercat uciderea oficialilor soviei. Pe cnd un nou val de teroare prea iminent Stalin moare datorita unei congestii cerebrale in martie. In ncercarea de a repara anumite abuzuri urmaii lui Stalin au acionat rapid i eficient. Nikita Khrushchev, care l-a nlocuit pe Stalin la putere a denunat metodele de conducere si teoriile politice ale lui Stalin intr-un discurs inut in cadrul celui de al 20 lea Congres al Partidului din 1956. S-a sugerat c Stalin ar fi fost asasinat. Fostul exilat comunist Avtorhanov a adus n discuie aceast ipotez n 1975. Viaceslav Molotov, n memoriile sale politice publicate n 1993, afirm c Beria s-a ludat n faa sa c l-ar fi otrvit pe Stalin. n 2003, un grup de cercettori rui i americani au enunat ipoteza c Stalin ar fi ingerat o puternic otrav folosit mpotriva obolanilor, care provoac fluidizarea sngelui i hemoragii i atacuri cerebrale. Cum acest tip de otrav este insipid, varianta aceasta este plauzibil. Cum a murit Stalin, se va putea afla cu certitudine doar dac se va face autopsia cadavrului care este mblsmat.