Miscarea pamintului

nvrtirea Pamntului n jurul axei sale polare se numeste rotatie. Perioada de rotatie, adica timpul necesar ca pamntul sa se nvrteasca cu 360 este de 23h 56m si 4,09s ( zi siderala). Aceasta perioada este determinata dupa stele, pe cnd perioada de 24 de ore este durata medie a unei rotatii complete n raport cu Soarele. n studierea relatiilor Pamnt-Soare se foloseste perioada de rotatie de 24 de ore. Sensul de rotatie poate fi determinat pe baza uneia dintre urmatoarele reguli:

Miscarea pamintului
Daca ne imaginam ca privim de sus Pamntul uitndu-ne spre Polul Nord, sensul de rotatie este contrar miscarii acelor de ceasornic Sensul rotatiei Pamntului este invers celei de miscare aparenta a Soarelui, Lunii si stelelor. Deoarece aceste corpuri par sa se deplaseze spre vest pe bolta cereasca, aceasta nseamna ca pamntul se roteste spre est. Viteza de rotatie, definita ca viteza cu care un punct de pe suprafata terestra se deplaseaza pe o orbita circulara n virtutea miscarii de rotatie a planetei, este definita de la un loc la altul si se calculeaza mpartind lungimea paralelei geografice de la latitudinea respectiva la valoarea de 24 ( perioada medie de rotatie). La Ecuator, unde circumferinta este de cca 40 000 km, viteza de rotatie este de cca 1 700 km/h (465m/s), iar in dreptul paralelei de 60 viteza scade la 850 km/h la poli ea devenind nula. Omul nu poate sesiza miscarea deoarece rotatia se face cu viteza constanta.

Miscarea pamintului
Consecintele Miscarii de Rotatie
1.Cea mai importanta consecinta a miscarii de rotatie este succesiunea zilelor si a noptilor. Orice punct de pe suprafata Pamntului care se afla la un moment dat n dreptul Soarelui ajunge din nou in aceeasi pozitie dupa 24 de ore. Este durata unei zile solare mijlocii. Asadar, orice punct de pe suprafata Globului executa o rotatie completa n 24 de ore, descriind un cerc (360). Putem calcula astfel ca ntr-o ora orice punct parcurge aparent 15 de meridian. O consecinta importanta a acestui fapt este aceea ca din 15 n 15 de meridian exista o diferenta de o ora. 2. Datorita Miscarii de Rotatie, temperatura aerului se modifica n 4 ore, astfel n timpul zilei suprafata Pamntului se ncalzeste, iar in timpul noptii se raceste. 3. Forta centrifuga, generata de rotatia pamntului, da nastere la o usoara tendinta a obiectelor de a cadea n spatiu. Deoarece forta gravitatiei este de 289 ori mai mare dect forta centrifuga la ecuator, obiectele nu pot parasi suprafata, iar greutatea lor se reduce. La ecuator forta centrifuga are valoarea maxima si efectul ei este foarte pronuntat.

Miscarea pamintului
4. Turtirea corpului planetar solid la poli si " bombarea" sa in zona ecuatoriala, situatie care se repercuteaza asupra nvelisurilor concentrice din interiorul planetei precum si turtirea nvelisului extern gazos, atmosfera. Consecintele turtirii la poli implica: a. Inegalitatea arcelor de un grad al meridianelor b. Obiectele situate la poli sunt mai apropiate de centrul planetei dect cele de la Ecuator. c. Ca urmare, acceleratia gravitationala este mai scazuta la Ecuator si creste spre poli. 5. Aparitia fortei de inertie CORIOLIS (ca rezultat al compunerii geometrice a vitezei proprii si a vitezei de rotatie a unui corp), care actioneaza asupra obiectelor n miscare, impunndu-le o deviere spre dreapta in emisfera nordica si spre stnga n emisfera sudica. Valoarea acestei forte este nula la Ecuator si se manifesta din ce in ce mai pregnant cu ct ne apropiem de poli. Actiunea fortei Coriolis determina tendinta de abatere a cursurilor rurilor spre malul drept n emisfera nordica si spre malul stng n emisfera sudica, dirijeaza directia de deplasare a principalilor curenti oceanici, precum si circulatia aerului ntre centri de presiune maxima si minima (alizeele bat din directia N-E n emisfera nordica si dinspre S-E n emisfera sudica

Miscarea lunii
Luna se deplaseaza pe orbita sa cu o viteza medie de 1,024 km/s, ceea ce inseamna ca, miscandu-se in jurul Pamantului, revine in dreptul aceleiasi stele dupa un interval de timp de 27 zile, 7 ore 43 min si 11,47 secunde. Acest interval de timp se numeste perioada siderala.

Miscarea lunii
Luna are o micare de rotaie egal ca durat cu revoluia sideral, ceea ce face ca ea s prezinte mereu aceeai fa spre Pmnt. Planul ecuatorial al satelitului este nclinat fa de cel orbital cu 6 grade, determinnd ca axa de rotaie s sufere balansri (numite libraii) att n sens longitudinal,ct i latitudinal. La aceasta se adaug micarea de rotaie a Terrei, ceea ce face ca suprafaa lunar vizibil de pe Pmnt s depeasc 50 % (fiind de 59 %).

Viteza medie pe orbit a Lunii este de 1,02 km/s. Ca urmare perioada de revoluie sideral (intervalul de timp dintre dou conjuncii consecutive n funcie de o stea fix) este de 27,3 zile revoluia sinodic (intervalul de timp scurs ntre dou conjuncii succesive ale Pmntului, Lunii i Soarelui) este de 29,5 zile. Diferena dintre cele dou situaii este explicabil innd cont demicarea de revoluie a Terrei, ceea ce face ca repetarea fazei Lunii n raport de Soare s se realizeze ntr-un interval de timp mai lung cu circa 2,2 zile.

Miscarea lunii

La LUNA NOUA - Luna si Soarele sunt in conjunctie si rasar/apun odata.La Luna Noua, Luna nu este vizibila pe cer. Intre LUNA NOUA SI LUNA PLINA = Luna este in crestere La LUNA PLINA - Luna si Soarele sunt in opozitie. Cand rasare Luna, apune Soarele. Intre LUNA PLINA SI LUNA NOUA - Luna este in descrestere

Fazele lunii Octombrie 2011

Primul Ptrar Octombrie 4, 03:15 Lun Plin Octombrie 12, 02:06 Ultimul Ptrar Octombrie 20, 03:30 Lun Nou Octombrie 26, 19:56

Fazele lunii