P. 1
Consiliere Psihologica M Dinca

Consiliere Psihologica M Dinca

|Views: 67|Likes:
Published by Dana Daniela

More info:

Published by: Dana Daniela on Oct 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/09/2013

pdf

text

original

Consiliere psihologica 1 Conf.Dr.

Margareta Dinca Consiliere psihologica Notiuni introductive Diferente intre consilierea psihologica si psihologia clinica

Curs 17.10.2006

Consilierea psihologica ca modalitate de relationare cu clientul se confrunta cu forme medii de disturbante emotionale, se ocupa cu probleme aparute intr-un anumit moment in mod obisnuit la persoane fara diagnostic clinic, persoane pe care le putem incadra in normalitatea psihica. Consilierea psihologica poate fi utilizata in domeniul orientarii profesionale, adica interventie la nivele de varsta mica, gimnazii, licee, dar si pe perioada facultatii sau scolilor postliceale, dar totodata se poate utiliza si pentru reorientarea profesionala a adultilor. De asemenea, consilierea psihologica este utila in consilierea sociala, in acest caz lucrandu-se in centrele de somaj si are ca tinta sustinerea psihologica a celor aflati in situatii dificile. Tot in domeniul consilierii sociale intra activitatea consilierului din azile, centre de sanatate mintala, activitatea de consilierie familiala, dar si cea de consiliere a cuplului. Termenul de consiliere psihologica a aparut in anii ’50, conceptul fiind statuat de APA (Asociatia Psihologilor Americani). Conform APA, consilierul psihologic reprezinta persoanele, psihologii care se ocupa de o mare varietate de probleme si care utilizeaza mijloace terapeutice diferite in functie de tipul de terapie pentru care opteaza si in functie de persoanele carora se adreseaza. Psihologul consilier activeaza in diferite domenii: invatamant, organizatii, oficii de munca, armata, clinici, centre de reabilitare, centre recreationale, etc. Consilierea profesionala presupune in afara informatiilor ce tin de psihologie si informatii despre domeniul de activitate si tipuri de profesii, diverse cursuri de calificare profesionala, cerinte de scolarizare, program de lucru, timp liber, activitati ce se pot desfasura in perioada de pensionare, etc. In afara sustinerii psihologice, consilierul este mai inserat in realitate, trebuie sa fie apt sa ofere o serie de informatii in domeniul in care lucreaza. Consilierea educationala opteaza pentru un program de studiu, presupune o decizie care trebuie sa tina cont nu doar de interese ci si de aptitudini. Consilierul educational este implicat in astfel de decizii, ceea ce inseamna ca trebuie sa fie un bun diagnostician, evaluator, deoarece el trebuie sa ofere un diagnostic corect asupra abilitatilor, intereselor, dar si a sanatatii mintale. Activitatea de consiliere influenteaza deciziile de tipul: optiunea pentru un anumit profil de scoala, universitate, studii postuniversitare, optiunea pentru programe de studii suplimentare, solutii in situatia in care apar dificultati pe perioada scolarizarii. Consilierul este cel ce trebuie sa coordoneze programele de consiliere pentru profesori, el nu se ocupa doar de cel ce este prins intr-un program ci si de relatia dintre cel ce invata si cel preda. Consilierea in industrie presupune raportarea gradului de dificultate a activitatii depuse la abilitatile prezente ale unui anumit angajat. Problemele in activitatea profesionala nu sunt intotdeauna datorate activitatii in sine la locul de munca, ci o serie de dificultati evidente in activitatea profesionala se datoreaza unor factori extraprofesionali (ex: aparitia unui copil). Psihologul consilier in astfel 1

de situatii merge pe variante de sustinere, nu se va angaja in terapii de lunga durata care de obiecei coreleaza cu traume structurate ceea ce nu face domeniul consilierii. In cadrul consilierii in organizatii/ industrie este de dorit ca cel ce face consilierea sa nu fie perceput ca facand parte din conducerea institutiei. Motivul: pentru ca daca este perceput astfel deschiderea cu angajatii organizatiei va fi alterata. Psihologul din centrele de reabilitare lucreaza cu persoane cu dizabilitati fizice, cu boli cronice, etc. In cazul in care consilierea se face cu persoane cu dizabilitati, obiectivul este dezvoltarea unei vieti psihice normale, in sensul de dezvoltare de activitati compensatorii pentru handicap si dezvoltarea deprinderilor de relationare interpersonala. Aceste persoane tind sa aiba dificultati nu numai de relationare, dar si o serie de disfunctii emotionale: nesiguranta asociata cu ostilitate, comportamente defensive. Aceste comportamente se origineaza in perceptia diferentei in reprezentarea propriei persoane ca fiind diferita de ceilalti. In astfel de situatii se va lucra si cu familia, cu apartinatorii si cu alte persoane cu care relationeaza. Consilierea vocationala este un alt aspect al programului de reabilitare, deoarece in handicapul fizic se restrange sfera activitatilor profesionale. Consilierea psihologica nu se opreste doar la evaluarea capacitatilor, abilitatilor de a face fata unei profesii, ci presupune si sustinere in gasirea unui loc de munca. Consilierea gereontologica este foarte importanta, pentru ca la varsta a treia exista o serie de disfunctii emotionale si cognitive. De asemenea, abilitatile, nivelul de performanta este din ce in ce mai scazut, aria intereselor trece din exterior spre interior si, ca urmare, apar probleme de relationare sociala ata la nivel familial cat si la nivel social mai larg. Consilierul poate interveni in sustinerea batranilor in a-si accepta dificultatile interente varstei si, pe de alta parte, in a sustine familia astfel incat relatia batranului sa functioneza in repere normale. Consilierea maritala priveste relatia de cuplu, de asemenea educatia sexuala, probleme legate de aparitia unui copil, stabilirea unei relatii de cuplul sau ruptura in cuplu, etc. Exista o serie de similaritati intre psihologia clinica si consilierea psihologica, in ambele se creaza o legatura terapeutica, relatie ce trebuie sa fie in ambele cazuri nerestrictiva, confidentiala si acceptata. Ca modalitati de consiliere cele mai frecvente variante sunt cele ale terapiei non-directive, ale terapiei cognitiv-comportamentale, ale terapiei sociologice, ale terapiei gestaltiste. Daca scopul terapiei este schimbarea, modificarea structurii persoanei, scopul consilierii este de a permite clientului utilizarea resurselor prezente cat mai eficient pentru a depasi situati critica, traumatizanta prezenta. Terapiile de minima schimbare (Taylor) au ca scop asigurarea unor modificari minime la nivelul personalitatii, schimbari ce permit depasirea conflictelor prezente. Consilierea comparativ cu psihoterapia presupune mai putin timp, deoarece nu presupune restructurarea personalitatii sau rezolvarea tuturor problemelor emotionale ale clientului (o terapie de scurta durata dureaza intre 3-6 luni). In timp ce psihoterapia incearca sa reduca nivelul anxietatatii clientului, al defenselor si a altor raspunsuri generalizate, consilierea se focalizeaza pe solutia la o problema prezenta (ex: dificultati de relationare sociala). Psihologia clinica se focalizeaza pe deficiente care trebuie rezolvate, in timp ce consilierea se focalizeaza pe trasaturile pozitive care trebuie dezvoltate, sustinute. In consiliere, psihologul este interesat de orice trasaturi normale prezente la personalitatea in problema, in timp ce clinicianul este interesat de orice trasatura anormala la o persoana normala. 2

Diferit de psihologul clinician, consilierul ofera informatii factuale, de asemenea foloseste teste, face anamneze, diagnoza. Testele ce se utilizeaza in consiliere sunt cele de abilitati, de personalitate, proiective. Testele reprezentand o parte a consilierii, ele poate fi utilizate doar atunci cand clientul este apt sa inteleaga rezultatul acestor teste si face o interpretare corecta, benefica pentru el. Consiliere psihologica 2 Conf.Dr. Margareta Dinca Consiliere psihologica Repere semnificative in consilierea psihologica Consilierea psihologica presupune explorarea si evaluarea simptomelor ca si sustinerea clientului in demersul sau recuperativ. La modul general, simptomul sau problema este cauzata de distanta dintre “ceea ce este”, adica perceptia situatiilor prezente si “ceea ce ar trebui sa fie”, respectiv imaginea ideala construita la care se raporteaza acesta. Altfel spus trairile negative se origineaza in constientizarea diferentei dintre ceea ce exista ca traire psihica sau ca sentimente sau ca manifestari in social (comportamente) sau ceea ce exista ca repere de evaluare la nivel social si, pe de alta parte ce ar dori sa fie (imaginea ideala optima) care poate sa fie o stare de bine afectiv sau un optim comportamental sau sentimente de securitate in relatiile sociale. Clientul poate sa spuna: “ma simt stresat”, “am dificultati financiare, am datorii”; acestea sunt doar o problema deoarece exista o distanta intre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie” o stare de exhilibru financiar. Problematica in consiliere este reprezentata de distanta intre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie” si distantele pot fi diferite. Ceea ce este intr-o situatie precizata reprezinta constientizarea sentimentelor, dorintelor, frustrarilor, ca si a unei imagini asupra a “ceea ce ar fi trebuit sa fie” concomitent cu experienta care declanseaza aceste trairi si proiectii, dar in acelasi timp si mecanisme de aparare. Aceasta constientizare are ca efect imediat sau provoaca trairi de tipul: angoase, culpabilizari, agresivitati, refulari, somatizari, toate acestea se reflecta in plan comportamental prin nehotarare, ezitare, si uneori blocaje. In fapt, semnifica incapacitatea de integrare a experientei subiective, dificultati de constientizare a situatiei in totalitate, dificultatea de a accepta aceasta situatie si de a reactiona in consecinta. Ex: clientul poate sa spuna: • “ma simt foarte bine cu aceasta femeie, dar este mai in varsta, are o profesie si nu poate renunta la ea, desi ii pot oferi o viata comoda si nu vrea nici copii.” • “parintii mei s-au sacrificat pentru mine si eu nu pot sa le fac asa ceva.” Aceste exemple arata incapacitatea de a integra elementele situatiei la nivel subiectiv. Aceasta incapacitate genereaza simptome disfunctionale: angoasa (sunt speriat si nu le pota face parintilor asa ceva), imobilism sau incapacitatea de rectie (nu stiu ce sa fac, iubesc totusi aceasta femeie) sau agresivitate (sa mi-o spuna mie direct). Curs 24.10.2006

3

cu cat este mai putin apt. “nu este de dorit sa iubesti un barbat de o alta religie. de modul in care se reflecta la nivel subiectiv. o situatie care poate fi abordata prin consiliere presupune. iar problematica conflictului tinde sa devina stabila si perpetua. acel “ceea ce este” care reprezinta datul unei experiente subiective. el apeleaza la o formula prin care se indeparteaza de impunerile si prescriptiile existente la nivel subconstient sau inconstient si integreaza totalitatea experientelor subiective ceea ce-i va permite sa reactioneze in consecinta. intr-un fel idei preconcepute. cu atat tendinta de a se proteja prin mecanisme de aparare este mai mare. Operationalizand. sa si-o asume si sa reactioneze in consecinta. pe de o parte. adaptat. In momenul in care clientul ar spune “o iubesc pe aceasta femeie asa cum este si vom ramane impreuna”. nu poate reactiona adecvat si. includ elemente punitive sau autopunitive. In cazul in care distanta dintre cele doua formule de traire a experientei subiective nu se reduce. Proiectia 4 . cu cat simptomele se amplifica cu atat creste nevoia de a amplifica mecanismele de aparare. ca urmare dezvolta o serie de simptome disfunctionale. Aceste mentalitati cu valoare de comanda. acel “ceea ce ar trebui sa fie”. afectiv o situatie contextuala.a avea o relatie cu o femeie mai in varsta este contrar convenientelor: “nu o sa mearga relatia voastra”. mentalitatile cu valoare de comanda. a conflictului si a simptomelor implicit. Cauzele acestei separari pot fi multiple. distanta dintre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie” tot creste. echilibrat. aceasta solutie amplifica problemele si accentueaza trairile negative. O experienta poate fi atemporala si este subiectiva pentru ca discutam de trairile unei persoane. astfel clientul nu poate integra realitatea. Mecanisme de aparare 1. caracteristici ale modelului familial si cultural (ex . asistam la o consolidare a problemei. Silogistic. de altfel este interzis”). pe de alta parte. sa o constientizeze. dar totodata ii asigura o stare de bine. elemente care nu permit integrarea experientelor sociale si a comportamentelor corespunzatoare. In fapt. clientul ar trebui sa fie apt sa integreze toate datele realitatii. deoarece reduce efectele negative ale simptomelor disfunctionale. in aceeasi situatie. astfel se contureaza un cerc vicios. O strategie utilizata in consiliere pentru a aborda o problema de nonintegrare. ceea ce va favoriza distorsionarea realitatii prin apel la mecanisme de aparare. presupune constientizarea elementelor prezente la nivel subconstient si inconstient. Clientul asa cum stie apeleaza inconstient sau involuntar la aceste mecanisme de aparare care ii permit sa deformeze propriile trairi. si sunt in fapt etichete cognitiv-afective induse de modelele partentale si sociale. clientul are o problema reala atunci cand apare aceasta distanta intre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie”. fara a fi agresiv si fara sa somatizeze. La nivel subiectiv discutam despre experienta subiectiva si nu de o situatie subiectiva.Clientul ar trebui sa fie apt sa integreze realitatea in totalitatea sa. sa reactioneze in consecinta ceea ce ar face ca simptomele disfunctionale sa nu existe. Utilizarea mecanismelor de aparare amplifica simptomele si trairile. fara ca sa se simta angoasat. mai putin capabil sa reduca distanta dintre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie” in cadrul unei experiente subiective. cum ar fi: sistemul de valori si credinte. elemente fataliste.

reprezentarea sinelui este pozitiva. sentimente. Aceste explicatii. Simpatismul Simpatismul reprezinta adoptarea inconstienta a unor comportamente confuze. fantasmelor “periculoase” prin atitudini si comportamente opuse celor resimtite si refulate la nivel inconstient si utilizarea acestora ca bariere. etc. Sublimarea Sublimarea consta in deplasarea comportamentelor neadaptate unor situatii catre alte situatii. sau alungarea in inconstient a trairilor negative constiente. repreprezentata negativ. comportamentul se justifica prin efecte. 9. Aceste simpatii permit dezvoltarea unor relatii. 2. 5 . trebuinte. realitatea este rationalizata. trairea subiectiva existenta este absolut incompatibila cu cea adaptata. dintre comportamentul real si comportamentul adaptat. Conversia Conversia consta in dezvoltarea inconstienta a unor simptome psihosomatice atunci cand comportamentul. a gandurilor care se asociaza experientelor subiective. violente extreme.negativa . a unor tranzactii de tip victima-tiran ceea ce ii permite victimei sa ii manipuleze pe ceilalti culpabilizandu-i. 3. provoaca o ruptura totala sau partiala cu realitatea. nonresponsabile. 8. reactii. Formatia reactionala este un mecanism de inlaturare a trebuintelor.Proiectia reprezinta atribuirea inconstienta a altor persoane. 5. cu “ceea ce ar trebui sa fie”. astfel se impiedica constientizare trebuintelor. cum ar fi: reactii verbale. Refularea si formatia reactionala Refularea consta in inlaturarea de la nivel constient a trairilor negative. sunt comportamente primare. Negarea Negarea consta in refuzul realitatii intr-un mod radical si primar. imprevizibile. de ajutor. comportamente. realitatea este reationalizata. Rationalizarea pozitiva este asocierea unei explicatii pozitive efectelor comportamentului. experienta subiectiva este incompatibil/a cu cel/cea adaptat/a. Rationalizarea Rationalizarea reprezinta atribuirea inconstienta a unor autojustificari logice dar ireale unor situatii. 7. aceste comportamente au ca efect focalizarea asupra persoanei respective a atentiei celorlalti si un grad de simpatie. idei. 4. sentimentelor. experienta. Exista doua tipuri de rationalizari: . plans.pozitiva Rationalizarea negativa este asocierea unei explicatii negative cauzelor care determina un comportament pentru a justifica neadecvarea acestuia. neanticipate si neanticipabile. Regresia Regresia consta in adoptarea inconstienta a unor comportamente si atitudini asociate sau adaptate unor stari anterioare de dezvoltare. reprezentarea sinelui este pozitiva. care sunt incompatibile cu experienta posibila (adaptata) a aceleiasi situatii. fantasme ce apartin propriei experiente subiective. Problema sau simptomul in consiliere este cauza genereaza distanta dintre comportamentul dezvoltat si comportamentul adecvat. autoexplicatii reduc distanta dintre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie”. a sentimentelor. Disocierea sau izolarea Disocierea sau izolarea consta in separarea. 6. comportamentul se justifica prin cauze. reprezentata negativ. distantarea mintala si afectiva dintre “ceea ce este” al unei situatii si “ceea ce ar trebui sa fie”.

temator”. problema este cauza eficienta a unui disconfort psihic sau tulburare. . Cand clientul expune dificultatile cu care se confrunta apare tendinta de a generaliza (“tot ce fac”.10.“nu stiu ce-i cu mine. iar atunci cand sunt intr-un examen sau o situatie care seamana cu un examen sunt incapabil sa fac ceva. nu stiu cum sa reactionez. “totdeauna”). Exemple: . simptome fizice. comportamente. toate fiind incompatibile cu imaginea ideala. totdeauna ma indragostesc de persoane incaccesibile. “niciodata”. Este important sa retinem ca o simptomatologie sau o problematica analoga poate avea la baza probleme diferite. iar daca sunt la distanta mare parca reprezinta un al doilea atu”. este ingrozitor”. . mecanisme de aparare. Prin urmare. ma simt panicat.terapie A. Caracteristici ale interventiei in consiliere Pentru a reduce sau anula disconfortul cu care se confrunta clientul. Un comportament agresiv poate avea mai multe cauze. Problema reprezinta genotipul aceleiasi dinamici interne in sensul in care ea este cauza sa generatoare a unei problematici. Margareta Dinca Consiliere psihologica Potentiale subiecte de examen: a. Explorarea Clientul se prezinta pentru consiliere si isi va expune cel mai frecvent problemele intr-un mod vag-imprecis sau foarte tintit pe ultima situatie care ii provoaca disconfort (element hotarator de a se prezenta la terapie).Dr. Care ar putea fi aceste cauze si exemplificati.explorare . tendinta de a exagera (“nu stiu 6 Curs 31. Care ar putea fi aceste cauze si exemplificati. Un esec scolar poate avea mai multe cauze. iar disconfortul este efectul imediat al problemei existente. sentimente.Intr-un sens.“imi este constant frica.evaluare . terapeutul se afla in situata de a “orienta” demersul de vindecare. Consiliere psihologica 3 Conf. in limitele unei personalitati accentuate. trebuinte.“tot ce fac in acest moment este un esec. adica a tot ceea ce reprezinta experienta persoanei. nu poate exista traire negativa fara sa existe o problema la nivel subiectiv. demers care are o evolutie procesuala si presupune trei faze distincte: .2006 . b. Comportamentele neadecvate prezente la o persoana constituie fenotipul unei dinamici interne.

care pare a fi cea mai urgenta si cu care ai vrea sa lucram impreuna pentru inceput?”. Identificarea si stabilirea problematicii tinta pe care se va lucra. etapa de precizare a problematicii (generale) 2. “in acest scop iti voi pune o serie de intrebari care ne vor permite sa precizam problemele cu care vom lucra. Selectarea segmentului. Terapeutul va utiliza in acest demers tehnicile unei ascultari active (reformularea raspunsurilor si clarificarea). descrierea comportamentului actual asociat problematicii selectionate 4. in aceasta faza de explorare. necazurilor tale. segment care devine tinta in demersul terapeutic. “este ingrozitor”) si tendinta de a se descrie neajutorat (“nu stiu ce sa fac”. descrierea consecintelor comportamentelor actuale asociate si determinate de problematica 1. “sunt incapabil”). obliga la un demers terapeutic care se desfasoara in 5 etape: 1. terapeutul poate utiliza o tehnica care presupune raportarea la trei instante: antecedente. Terapeutul se asigua ca va realiza acest scop respectand un demers care presupune identificarea problematicii. comportamente. Se intampla frecvent ca pacientul sa astepte solutii de la terapeut. a. b. Terapeutul in scopul selectionarii problematicii va pune intrebari de genul: “dintre nemultumirile cu care te confrunti. selectarea segmentului.cum sa reactionez”. “ce te preocupa in prezent?”. consecinte. 2. descrierea antecedentelor comportamentelor actuale asociate problematicii tinta selectionate 5. “care sunt situatiile in care apare o tensiune?”. Astfel. Ca urmare. identificarea si stabilirea (prin selectie) problematicii tinta pe care se va lucra 3. Terapeutul va folosi ca discurs propozitii de tipul: “astazi vom incerca sa stabilim”/ “voi incerca sa stabilesc impreuna cu tine ceea ce te preocupa in prezent si este/ reprezinta cauza nemultumirilor. “nu pot”. Scopul acestei etape este de a permite clientului sa-si identifice problematica si sa opteze pentru un segment al acesteia. “ma blochez”. comportamente. consecinte. de aceea terapeutul trebuie sa-i explice ca solutiile problemelor sale se afla la el (client). terapeutul trebuie sa asigure clientului atmosfera propice pentru a-si descrie si defini prin operationalizare problematica. Este recomandabil sa se utilizeze in discurs termeni de tipul “nemultumiri” in loc de “dificultati” pentru a reduce anxietatile clientului si rezistentele la actul terapeutic. de a avea o imagine generala asupra problemelor sale. Acest tip de intrebari ii ofera clientului posibilitatea de a vizualiza.” In continuare se mentioneaza de catre terapeut ca va trebui sa raspunda la intrebari care aparent nu au o succesiune logica. Identificarea problematicii obliga la o serie de intrebari de tipul: “ce te face in prezent sa te simti tensionat?”. sedinte in care terapeutul explica clientului importanta indentificarii problematicii si faptul ca in acest demers el nu este singur si ca va fi insotit fara a i se oferi insa solutii la problemele sale. Se realizeaza in primele sedinte. Clientul si terapeutul incearca sa “ordoneze” problemele cu care se confrunta si sa stabileasca de comun acord de ce anume se vor ocupa pe parcursul terapiei. 7 . Precizarea problematicii. etc. Explorarea problematicii prin prisma antecedente. In continuare se va preciza problema cu care se va lucra si faptul ca rezolvarea acesteia s-ar putea sa reprezinte o solutie partiala pentru celelalte trairi negative.”. precizarea antecedentelor determinate si a celor corelate.

.c. Precizarea antecedentelor determinate si a celor corelate segmentului problematic decupat. Comportamentele extrinseci sunt vizibile. Terapeutul pentru a le identifica va pune intrebari de tipul: “ce faci cand. Un raspuns posibil ar fi: “am acelasi sentiment de singuratate cand sunt la slujba. inrosiri. Daca vizam factori extrinseci: “imi poti spune daca exista o situatie. aceleasi sentimente?”. angoasa a unui posibil divort. terapeutul urmareste sa “dirijeze”. apar frecvent”. se pun intrebari de tipul: “cum te simti in aceste situatii?”. “cum reactionezi atunci cand te simti speriat?” Comportamentele intrinseci reprezinta totalitatea trairilor.). Apare un raspuns de tipul: “apar ca din senin. blocaje motrice. “Ma simt vinovat”. cel mai speriat esti seara cand ajungi acasa?”. de 2-3 ori pe zi/ saptamana”. Aceste comportamente disfunctionale pot fi de doua tipuri: extrinseci si intrinseci. balbaieli. “in acel moment ce-ti venea in minte?”. “totul este amestecat. “am si momente de relaxare”. In aceasta etapa a demersului terapeutic. a interioritatii invizibile pentru ceilalti si care pot sa fie/ sa nu fie intr-o relatie de determinare cu cele extrinseci (ex: nodus histericus). “sunt constante. 3. pot exista si factori declansatori intrinseci si pentru a preciza originea sau existenta unor trairi similare se pun intrebari de genul: “au mai existat/ ai mai trait altadata in alta situatie. “alteori ma simt vinovat sau imi inchipui ca sotia/ sotul este plecat/a intr-o excursie mai lunga”. se incearca a se preciza existenta factorilor declansatori care pot fi extrinseci sau intrinseci. “ce te gandeai in momentul acela?”. in masina” “cand sunt cu prietenii nu ma simt bine si am senzatia ca gresesc”. “aveti si momente de relaxare?”. scopul este de a sustine clientul in precizarea clara a comportamentelor concrete care se asociaza cu trairile negative (anxietate. raspunsurile sunt majoritatea descrieri complexe. etc. In aceasta etapa scopul este explorarea evenimentelor care preced trairile negative. Pe parcursul acestei etape vom incerca sa identifica impreuna cu clientul urmarile intrinseci/ extrinseci asociate problematicii. o anumita persoana. Pentru determinarea frecventei. 5. obliga la un monolog interior care trebuie sustinut fie apeland la o situatie: “cand te-ai simtit vinovat?”. perceptibile de catre ceilalti (acte ratate. “te doare capul?”. Pentru a investiga comportamentele intrinseci. angoasa). Descrierea consecintelor comportamentelor actuale asociate si determinate de problematica. 4. sentimente sunt frecvente. terapeutul va folosi intrebari de tipul: “mi-ai spus ca resimti absenta sotiei/ sotului. Pentru descrierea situatiei inductoare. terapeutul va pune intrebari de genul: “aceste trairi. greu de explicat”. etc. Descrierea comportamentului actual asociat problematicii selectionate. activitate care se asociaza cu declansarea sentimentelor de vinovatie?”. altfel spus. “ai ameteli?”. relativ neprecizate de tipul: “uneori sunt disperat si apatic. Descrierea antecedentelor comportamentelor actuale asociate problematicii tinta selectionate. “aceeasi senzatie de disconfort mai apare si in alte situatii.). In acest moment. sa sustina clientul pentru a-si preciza clar situatia care a generat sau sta la baza trairii negative (angoasa post divort.?”. in alte momente ale zilei?”. Pentru identificarea urmarilor extrinseci 8 . “sa conduca”. alteori sunt furios”. Se urmareste atat descrierea situatiilor inductoare cat si a frecventei cu care apar aceste situatii. sunt mai pregnante in anumite momente sau apar si in momente de relaxare?”. Pentru a-l sustine se poate cere si descrierea reactiilor fiziologice: “ce simti atunci cand te simti vinovat?”. De asemenea. In fata acestor raspunsuri este necesar sa avem o descriere mai nuantata a trairilor: “ce vrei sa spui atunci cand spui ca te simti vinovat?”.

Se stabileste. afectiv. se pun intrebari de tipul: “ce simti?”. Comportamentul disfunctional indica prezenta unor actiuni cu incarcatura posibil psihopata (ex: “nu vreau sa mai vad pe nimeni. daca este nevoie o sa fur asa cum au facut cei care acum sunt bogati”. Aceasta aderare tine de o optiune subiectiva in functie de structura psihica a terapeutului. “o sa fac rau”). “o sa bat”. Holdevici B. Faza de explorare permite clientului sa descopere diferite fatete ale problematicii cu care se confrunta. 1.11. “ce gandesti?”. poate avea o evolutie diferita in functie de teoria la care adera terapeutul.2006 . Dafinoiu. actiuni si atitudini care ca urmare nu au consecinte antisociale sau amorale. 3. Consiliere psihologica 4 Conf. Comportamentul disfunctional se defineste ca generand o serie de rationari ilogice: “nimeni nu ma iubeste”. etc). etc. Demersul terapeutic ulterior acestei faze de evaluare. Margareta Dinca Consiliere psihologica Bibliografie: Psychoterapy and councelling in practice.sau orice carte de psihoterapii scurte scrisa de: Daniel David. voi vedea ce o sa fac. motivational. Pentru constientizarea consecintelor intrinseci. Conceptualizarea functional-disfunctional din perspectiva existentiala 9 Curs 07. 2. Cambridge . Conceptualizarea functional – disfunctional din perspectiva adecvarii la realitate Comportamentul functional se defineste prin absenta actiunilor. Asa cum rezulta din aceasta perspectiva. atitudinal si comportamental. se defineste problema cu care se confrunta clientul si cu care se va lucra in faza de terapie. gesturilor sau atitudinilor divergente sau neacceptabile din punct de vedere al regulilor si cutumelor comunitatii sociale. Evaluarea Evaluarea reprezinta stabilirea distantei dintre functional sau comportamente adaptate sau “ceea ce ar trebui sa fie” si disfunctional sau comportamente dezadaptate sau “ceea ce este”. comportamentele disfunctionale sunt generate de o intentionalitate contrara prescriptiilor sociale si au consecinte asociale (“nu vreau sa vad pe nimeni”) si/ sau antisociale (“o sa fur”. Digby Tanten. “toata lumea are ceva cu mine”.se pun intrebari de tipul: “ce au perceput ceilalti?”.Dr. Conceptualizarea functional – disfunctional din perspectiva rationala Comportamentul functional se defineste in aceasta perspectiva prin absenta ideilor irationale care ar putea determina modificari la nivel cognitiv. In mod obisnuit in aceasta faza nu se ajunge la identificarea problemei generatoare de disconfort. cel mai frecvent se lucreaza intr-o abordare heteroclita (combinare de tehnici). “se poate vedea de ceilalti?”.

Conceptualizarea functional–disfunctional din perspectiva experential nonintegrativa Functionalul se defineste prin absenta experientelor neintegrate la nivelul personalitatii ceea ce permite o reprezentare de sine structurata. de absurditate a propriei existente pe de o parte si. Disfunctionalul presupune experiente neintegrate. Acest refuz se justifica fie prin absenta competentelor in problematica prezentata.Din aceasta perspectiva. trebuie sa-si sustina clientul. se evita interpretarile situatiile care se descriu. Aceasta experienta subiectiva sta la baza perceptiilor sale. terapeutul este obligat sa foloseasca un limbaj cu termeni accesibili clientului fara sa distorsioneze insa realitatea si fara sa preia limbajul lui in terapie. “ma enerveaza si ma face sa fiu violent. Atitudinea terapeutului este o atitudine comprehensiva. interpretarilor sale. Neintegrarea experientei “este un esec” consta in tendinta de negare si proiectie (mecanisme de aparare). scopul este de a reduce distanta dintre functional si disfunctional. Experientele subiective sunt multiple. cum doresc. neinteriorizate (“eu nu pot accepta acest esec”. “nu este vina mea”. in context disfunctional inseamna prezenta acestor trairi (“viata mea nu are sens”. Teoria nondirectiva In aceasta teorie experienta subiectiva reprezinta totalitatea experientelor traite si constientizate de persoana. Terapia In faza de terapie sau actiune.. dar ma face sa ma simt si vinovat”). C. pe de alta parte. Tema pentru acasa: De subliniat cuvintele edificatoare. se evita dramatizarile. sau o analiza a viselor din perspectiva psihanalitica. fie atunci cand constata prezenta contratransferului. functionalul presupune absenta sentimentelor de vid. ne focalizam pe problema. Conceptualizarea functional – disfunctional din perspectiva psihanalitica Functionalul consta in absenta mecanismelor de aparare. etc. de identificat pulsiunea si mecanismele de aparare: “Eu nu pot sa actionez asa cum visez. iar disfunctionalul consta in prezenta acestor mecanisme de aparare. terapeutul se hotaraste el insusi care este strategia cea mai adaptata pentru a rezolva problema expusa. Se poate utiliza restructurarea cognitiva daca ne hotaram sa mergem pe perspectiva rationalista. 4. el incearca sa comunice terapeutului 10 . a actiunilor si cunostintelor. Terapeutul trebuie sa se asigure de consimtamantul clientului ca vor lucra incepand cu aceasta problema. variate si dificil de analizat. Cand clientul descrie o experienta subiectivq. etc). In afara acestora. Ma simt vinovat. Conceptualizarile diferite ale functionalului si disfunctionalului permit multiple abordari intr-un caz particular. dar nu pot altfel caci asa am fost educat si-mi este mai usor sa actionez cum stiu ca trebuie chiar daca nu sunt intotdeauna multumit. unitara. Terapeutul trebuie sa-si arate disponibilitatea de a lucra. deci de a explora impreuna problemele prezentate si are dreptul sa refuze sa abordeze o serie de probleme. “sunt un ratat”. 5.” In aceasta faza de evaluare. persoana nu se poate regasi (Rogers).

cu studii superioare. Venea la mine in camera si ma mangaia. Experienta subiectiva trebuie constientizata. Pentru a putea vizualiza interioritatea este necesar un demers reflexiv. Clientul decrie o experienta mai veche care se asociaza (contamineaza) trairea prezenta. este efectul unei situatii context si nu este repetabila. avea fobie de gheata. experienta afectiva despre ceea ce simte. Ma simteam vinovata. Introspectia se poate folosi ca tehnica: “priveste inlauntrul tau!”. Ea exista in acest moment in contiinta mea si o pot compara cu lipsa de furie pe care o simt astazi fata de X. Ulterior s-a constatat faptul ca aceasta asocia luciul ghetii cu luciul apei ceea ce a dus la dezvaluirea unei experiente traumatizante din copilarie. sa-I atribui cauze si consecinte. favorizeaza interiorizarea acesteia si permite persoanei “sa vizualizeze” aceasta interioritate. a experientei subiective intr-un mod inteligibil pentru el insusi (luciul apei). reflexivitatea consta in descrierea propriilor trairi. O astfel de descriere presupune capacitatea de a memora cu fidelitate trairile care pot fi destabilizate. ma simt singur si tristetea creste. Experienta traumatizanta apartine persoanei. interioritate. iar experienta se caracterizeaza prin constientizare. Experienta subiectiva este absolut individuala. a comportamentelor si experientelor traite sau pe care le traieste in prezent intr-o situatie specifica si bine determinata.” 11 . Clientul isi descrie trairile declansate de o situatie – divortul. apartenenta la individualitate. Imi aminteste de frica pe care o simteam fata de tatal meu. dar sunt in continuare singur. m-am speriat si am fugit. ca sa nu mai spun ca sunt terorizat… Mai de curand m-am simtit atrasa de un barbat si cand mi-am dat seama ce simt pentru el. Exemplu: “Imi este frica de oameni atunci cand ma intalnesc cu ei. nu vreau sa vad pe nimeni. Am fost indemnat si m-am intalnit cu mai multe femei. In timp. Nu ma simt bine cand trebuie sa lucrez in grup. Exemplu: “Acum sunt trist ca urmare a unui divort. experienta subiectiva a unui eveniment poate fi reevocata ca o informatie memorata obiectiv deoarece prin metamorfozare ea s-a diferentiat de experienta subiectiva a prezentului. Exemplu: “Furia pe care am resimtit-o saptamana trecuta fata de X. cu atat simteam ca urasc barbatii. Exemplu: O clienta in varsta de 35 de ani. exista implicit in conditiile in care eu reusesc sa mi-o amintesc. exista in interiorul sau si nu poate fi externalizata si evaluata. persoana trebuie sa fie constienta de existenta ei (“sunt terorizat de caine” = experienta de constientizare). Introspectia permite constientizarea experientei subiective.” Evocarea unei experiente subiective presupune introspectie si reflexivitate. Experienta subiectiva a persoanei poate fi constientizata prin apel la introspectie care este asemanatoare insight-ului deoarece procesul de retraire a experientei este in fapt o noua experienta care nu este obligatoriu sa reprezinte o continuitate prin rpaortare la experienta initiala. adancirea sentimentului de tristete. deformate sau alterate de efectele de reflux ale constiintei.” Trairea este prezenta. Nu ma duc nicaieri. situatia declansatoare. eram panicata. propria constientizare a sentimentelor asociate unei experiente mai noi sau mai vechi.totalitatea sentimentelor sale. Cu cat ma mangaia mai mult. Aceasta totalitate reprezinta o realitate intrinseca. sa o identific. Faptul ca experienta sau trairea este individuala si irepetabila reprezinta justificarea actului de introspectie.

” Rezolvare: Mecanismul de aparare utilizat de pacient este DEPLASAREA. sentiment de apartenenta b. Retrairea experientelor este descrisa de Rogers in felul urmator: “experienta se metamorfozeaza. Capacitatea de a evoca adecvat o experienta subiectiva presupune absenta mecanismelor de aparare. dar experienta ca atare. profund subiectiva si dificil de comunicat din cauza instabilitatii (volatilitatii) continutului sau. ma izolez. Introspectia reprezinta constientizarea experientei. In acest sens ea este unica. Situatia in care are loc o experienta este reproductibila. este imprevizibila. In aceasta situatie nu exista un dezacord intre experienta si constientizarea acestei experiente. memorarea actului de constientizare. evaluabila. responsabilitate c.Dr. Ultima intalnire cu o femeie nu a facut decat sa-mi creasca angoasa.11. Margareta Dinca Consiliere psihologica Tema pentru acasa: De subliniat cuvintele edificatoare. nu.” Consiliere psihologica 5 Conf. Experienta in sine nu este realizabila. (continuare curs 4) Odata parcursi acesti pasi. dar si datorita memoriei. Pentru a evoca experienta subiectiva este necesar ca mecanismele de aparare sa fie cat mai putin prezente. trairile din trecut si din prezent sunt evidente si reprezinta o continuitate datorita capacitatii de a reflecta asupra lor. Acest acord intre experienta. se modifica. cum doresc. anormativa si cu un ritm de evolutie si de functionare absolut propriu. Exempul: “Sunt angoasat ca urmare a plecarii sotiei mele. Pentru a putea evoca o experienta este necesar s-o interiorizeze in totalitate ceea ce inseamna infruntarea aspectelor traumatizante si anxiogene care decurg din acest demers. ea reprezinta o constientizare care prin analogie cu memoria este o constientizare de scurta durata”. de unde rezulta importanta terapeutului care o poate percepe si poate discuta despre ea. se transforma. capacitate de a actiona in consecinta 12 Curs 14.2006 . masurabila. Ma simt vinovat. constientizare si memorare reprezinta o unitate care presupune: a. clientul poate reveni asupra experientei sale si se poate pozitiona obiectiv.Experienta in totalitatea ei este constientizata si interiorizata. dar nu pot altfel caci asa am fost educat si-mi este mai usor sa actionez cum stiu ca trebuie chiar daca nu sunt intotdeauna multumit. interiorizarea acesteia si constientizarea imposibilitatii de repetare ale aceleiasi experiente. de identificat pulsiunea si mecanismele de aparare: “Eu nu pot sa actionez asa cum visez.

eu pot sustine si consolida acest sentiment”). Granitele sunt in mod obisnuit mecanisme de aparare care impiedica ca o experienta sa fie insusita. gesturi. indiferent de situatie”. prejudecati care se asociaza unui Eu ideal neconstientizat si neinteriorizat. ca nonapartenenta. O experienta subiectiva deformata sau negata este o necesitate. Valorile respective interiorizate si care nu permit acceptarea experientei ar putea fi formulate in felul urmator: “daca accepti acest barbat/ femeie. “un barbat responsabil nu trebuie sa divorteze de sotia sa. etc. “o relatie sexuala in afara casatoriei este interzisa”. rationalizata. Introiectiile sunt valori extrinseci impuse social. Exemplu: “iubesc aceasta femeie” – “eu care iubesc aceasta femeie”. in sensul in care eu sunt acel sentiment si acest sentiment nu poate exista in afara mea. interiorizata si memorata apartinand siesi. de evolutie corelativa modificarilor sau transformarilor aparute (modificari constientizate si interiorizate) 4. El tinde sa-si exorcizeze Eul personal si-l proiecteaza ca exterioritate. ele sunt preconcepute. afectiune”. “casatoriile dintre rase si religii diferite nu sunt permise”. se asociaza cu o atitudine de responsabilitate (“eu sunt cel indragostit de aceasta femeie. Capacitatea de a actiona in consecinta – sentimentul de apartenenta si responsabilitatea unei experiente conduce la actiuni corespunzatoare. Ele nu se pot confunda cu Eul personal caci reprezinta o exterioritate. Caracteristici necesare pentru blocarea mecanismelor de aparare 1. predeterminate. capacitatea de a evalua aceasta experienta in functie de un criteriu de evaluare intrinsec 3. Absenta mecanismelor de aparare: “eu sunt singurul responsabil de aceasta relatie”. iar tu vei fi singur/a caci noi nu vom accepta”. o experienta a caror elemente intrinseci sunt contrare sau disfunctionale prin raportare la valorile interiorizate la nivelul Eului ideal. Caracteristicile persoanei defensive in teoria nondirectiva Defensivul este caracterizat prin refuzul constant de a-si constientiza si interioriza propria experienta subiectiva. capacitatea de transformare. tandrete. noi parintii vom fi umiliti. Absenta responsabilitatii se poate formula: “o iubesc pe aceasta femeie pentru ca este senzuala si pentru ca aceasta relatie o scoate din minti pe mama” (deplasare pulsionala). aceasta poate fi refulata. Atunci cand exista sentimentul de apartenenta raportat la propria experienta. La defensivul existential introiectiile si interiorizarile integrate la nivelul Eului ideal pot fi multiple si diferite. negata. Ca urmare. Exemple de introiectii si de valori: ”o femeie responsabila ramane acasa si face copii”.Sentimentul de apartenenta este corelativ cu capacitatea de a recunoaste si accepta faptul sau experienta constientizata. nu am alta alegere decat sa ma comport asa cum simt” ceea ce inseamna “sa-mi arat dragostea prin vorbe. constientizarea ei si memorarea ei. de asemenea refuza orice asumare de responsabilitate in raport cu propria experienta. astfel: “daca iubesc aceasta femeie si sunt intrutotul responsabil pentru sentimentele mele. absenta granitelor dintre experienta. capacitatea de a face fata tensiunilor pe care ceilalti le manifesta fata de persoana in cauza. capacitatea de a constientiza si interioriza experienta indiferent cat de traumatizant pare acest demers 2. intr-un fel este strain de propia experienta. “a avea o relatie cu o femeie cu un nivel de scolarizare superior tie te va pune intr-o 13 . Sentimentul de apartenenta implica absenta delimitarilor.

disociere. “ar fi trebuit sa faci asa. dependenta si incapacitate de a rectiona.2006 14 .” imperativ conjugal: “chiar daca nu ma iubesti trebuie sa ai grija de mine” imperativ familial: “as fi bucuros daca te-ai face avocat ca si tatal tau” Atunci cand o persoana a interiorizat aceste interdictii si valori extrinseci (introiectii) “se afla” in fata unei experiente subiective diametral opuse sau in contradictie. in Eul ideal si tind sa de disocieze de orice experienta subiectiva care le contrazice. Ele reprezinta totodata o interdictie.situatie de inferioritate si este de evitat”. de asemenea.. ”copilul este suportul la batranete al parintilor”. de a articula hotararile cu actiunile corespunzatoare. Margareta Dinca Consiliere psihologica (continuare curs 5) Interventia terapeutica Curs 28.. Eul ideal este traumatizat si asistam la o evolutie spre depresie. introiectiile sunt interiorizate la nivelul Eului. sentimentul de culpabilitate se accentueaza. te voi ajuta. un imperativ sau o conditie asimilata la nivelul Eului idealizat. rationalizare. Exemple: imperativ parental: “cand voi fi batran nu vreau sa ma lasi singur” iar intr-o forma mai voalata: “cand voi fi batran eu iti voi creste copii.”. In acest circuit infernal al mecanismelor de aparare care nu reusesc sa apere persoana defensiva se epuizeaza. Aceste mesaje sunt de tipul: “nu face asta sau cealalta”. etc. etc.Dr. solutia este aceea a deformarii propriei experiente prin negare. etc. epuizare ce se asociaza cu angoasa intr-o forma primara urmata de ambivalenta si imobilism. de a le interioriza si reactiona in functie de ele. din Eul ideal. In cazul defensivului existential. accesele de panica devin mai frecvente. se declanseaza o serie de reactii de aparare. Eul ideal este in pericol ceea ce se asociaza cu sentimente de culpabilitate si angoase. se evidentiaza la nivel comportamental si prin reprezentari rigide ale realitatii. Incapacitatea de a asuma la nivelul Eului propriu a experientelor subiective. vom sta impreuna. dar mecanismele de apararenu reusesc sa blocheze total constiinta si.11. ca urmare. “este mai bine sa fi sarac decat bogat”. mai intense. La nivel comportamental este evidenta incapacitatea de a se proteja de propria experienta subiectiva contrara valorilor Eului ideal si incapacitatea de a-si asuma Eului propriu (sinele). etc. Pentru a reduce trairile negative. Consiliere psihologica 6 Conf. Interiorizarile sunt mesaje sau comenzi insusite pe parcursul experientei si care fac parte. refulare. priectie.

fara a-l judeca. la ce ii serveste introspectia?”). 15 . terapeutul face apel la 3 strategii – atitudini: a. Aceste introiectii si interdictii reprezinta un pericol pentru Eul ideal care este deformat prin mecanisme de negare. . sa interiorizeze si sa exprime sentimente adecvate in raport cu propria experientea subiectiva deformata. ca si modul in care blocheaza constientizarea realitatii subiective. In cazul in care terapeutul nu reuseste o astfel de atitudine isi va reorienta clientul spre un al terapeut.Se bazeaza pe reexperimentarea subiectiva care presupune sustinerea defensivului in a experimenta propriile experiente subiective. evalua. etc. incredere c. eu am avut aceasta experienta si sunt de acord cu ea”) . mai degraba. capacitatile sale introspective sunt limitate si nu-si constientizeaza trairile”) . asumarea si responsabilizarea acesteia. Terapeutul trebuie sa accepte a priori in existenta la client a resurselor care-i vor permite sa constientizeze. Pentru a permite clientului sa retraiasca propria experienta. Empatia este abilitatea de a percepe cu exactitate posibila realitate intrinseca a clientului. etc. intr-un sens inseamna lichidarea Eului ideal si inlocuirea acestuia cu Eul propriu. deoarece terapeutul nu este judecatorul unui acuzat ci. Deformarile acceptarii neconditionate a clientului de catre terapeut au cauze multiple si subtile: .deformari datorate unei interpretari culturale (“este un bigot”) . experiente care include elemente contradictorii generate de introiectii si interdictii.deformari datorate unei interpretari rationale (“nu este inteligent. c. eliberatorul unui autoacuzator. interdictii. proiectare. Acceptarea neconditionata consta in a accepta neconditionat. Aceasta atitudine inseamna pentru terapeut suspendarea propriilor prejudecati. Retrairea experientei trebuie sa-i permita constientizarea. eu cred acelasi lucru. defensive. asa cum este el. Increderea in capacitatea clientului de a se vindeca. empatie a.deformari datorate contaminarii existentiale (“ea crede printr-un mecanism de introiectie ca o intrerupere de sarcina este o crima. moraliza si fara sa-l aprobe. refulare. elemente care nu trebuie sa se asocieze cu sentimente de panica.) b. “Cu toate ca introiectiile care deformeaza experienta sa subiectiva. eu sunt ferm convins ca defensivul existential dispune de toate capacitatile intrinseci necesare pentru a reexperimenta pe calea constientizarii si a introspectiei sentimentele ontologice (ale sale)”. acceptarea neconditionata b. maniera particulara in care “se misca” intre introiectii si interdictii. fara rezerve si retinere. introiectii si contratransferul. el este obligat sa accepte defensivul asa cum este. clientul.deformari de tip sociologic (“sunt prea multe rezistente pentru a incepe o introspectie”) . Acest lucru semnifica restabilirea independentei.deformari datorate contratransferului (“el/ea ma face sa ma gandesc la tatal meu”. ceea ce are ca urmare consolidarea trairilor deformate.deformari datorate reciprocitatii introiectiei (“ea crede printr-un mecanism de introiectie ca o femeie trebuie sa stea acasa si sa aiba grija de copii. Terapeutul trebuie sa-l sustina pe client astfel incat sa se simta in siguranta ceea ce va perimte dezvoltarea unor comportamente adaptative (adaptate).

Procesul de reexperimentare subiectiva presupune (Rogers) o serie de stadii specifice: 1. El este celibatar. Acceptarea propriei experiente subiective deformate ca fiind personala. are sentimente de angoasa si somatizeaza. cat si la slujba. interiorizare si exprimarea sentimentelor ontologice referitoare la experienta subiectiva. Congruenta intre constientizare. iubeste o femeie de culoare. 16 . fara copii. este creata deschiderea pentru constientizarea experientei subiective deformate. Aceasta congruenta depinde esential de masura in care clientul se simte acceptat si inteles de terapeut. atunci trairile introspective sunt mai puternice astfel incat experientele deformate pot fi constientizate. profund ranit. Pentru prima data clientul se confrunta cu elemente experientiale contradictorii celor prezente la nivelul Eului ideal. imperfecta si asociata cu trairi de penibil. reactii care apar in mod imprevizibil si fara o motivatie serioasa. El este cel care vine in terapie. constientizarea partiala si restrictiva a experientei subiective deformate 4. Odata constientizate ele pot fi interiorizate ca fiind personale. congruenta intre constientizare. Refuz si comunicarea superficiala. Aceasta realitate care este o realitate prezenta. este ezitanta. divortata. refuz si comunicare superficiala 2. locuieste impreuna cu parintii. In acest stadiu clientul poate evoca relaxat experientele subiective atribuite altora si o serie de experiente proprii. ceea ce va permite comportamente. Eul ideal este traumatizat. la inceput. Ca urmare. reactii corespunzatoare. dar si de amenintare. tulburari de ritm cardiac si tulburari digestive. 3. terapeutul este perceput ca o entitate amenintatoare si clientul se opune cu incrancenare constientizarii si verbalizarii experientei subiective deformate. Schemele de constientizare isi mentin opacitatea si este prezent refuzul constientizarii realitatii prezente deformate. Aceasta agresivitate se asociaza cu nerabdare si evitabilitate. Evocarea propriei experiente in mod altruist si disociativ prin raportare la experienta prezenta. Exemplu: Un barbat alb. este saturata de elemente contradictorii generate de aceleasi introiectii si interdictii.Empatia mai are un rol important in perceperea si reprezentarea posibilelor cai de urmat in deblocarea mecanismelor de aparare. Aceasta constientizare. va permite dezvoltarea Eului personal. Daca aceste conditii sunt indeplinite. 2. Eul personal incepe sa-si faca loc intre diversele experiente subiective deformate. clientul evita categoric sa evoce realitatea intrinseca. dar din trecutul foarte indepartat si fara nici o legatura cu experienta prezenta. interiorizare si exprimarea sentimentelor ontologice referitoare la experienta subiectiva. Constientizarea partiala si restrictiva a experientei subiective deformate. Are migrene. ceea ce genereaza sentimente de vina. ceea ce asigura o imagine corecta asupra capacitatii sale. in varsta de 35 de ani. In primul stadiu al terapiei. 4. ca apartinand propriei experiente. de cateva luni se simte deprimat. Daca evocarile experientei proprii din trecutul indepartat nu sunt reprimate. sentimentele de culpabilitate sunt blocate si nu permit verbalizarea trairilor. evocarea propriei experiente trecute in mod altruist si disociativ prin raportare la experienta prezenta 3. 1. Este agresiv atat in familie. este absolvent al unei scoli postliceale si lucreaza intr-o intreprindere privata.

pentru ca se povestesise multe despre ce stiti sa faceti voi psihologii.” C: “Ma enervez. acum?” (spus cu blandete) “Sunt situatii care te fac sa te simti rau?” C: “De cateva luni sunt destul de nervos. dar ma simt vinovat si devin agresiv si nu stiu de ce… ceea ce este frustrant. Daca sedinta se finalizeaza aici. Foarte interesant. la ultimele luni. ca am trait o astfel de suferinta. nu stiu de ce am venit la aceasta intalnire. Ma simt foarte rau. asociate cu cele din prezent? Pot fi flashuri sau detaliate. parintii mei nu voiau. Cred ca am venit din curiozitate.” C: “Da.” Stadiul 2 T: “Tu spui ca. Poti spune mai multe?” C: “Din cauza parintilor care nu accepta homosexualitatea copilului si din cauza valorilor sociale. am insomnii…ma enervez din nimic. Nu vor sa ma accepte asa cum sunt. pentru ca pentru ei cercetasia se asocia cu parinti care nu voiau. Si asta m-a durut…as fi vrut sa fiu cercetas. nu am fost niciodata in cabinetul unui psiholog.” T: “Ai venit sa ma vezi pentru ca esti curios.. Care ar fi problemele de tratat pentru un psiholog? Realizati o lista cu acestea. se angajeaza in discutie intr-un mod superficial si brusc si ocoleste adevaratul motivul pentru care a venit. dar nu puteam sa-i dezamagesc si ma simteam vinovat ca le-am cerut acest lucru. in special. La varsta mea este enervant. cam asa cum ma simt in prezent din cand in cand…” Daca sedinta se finalizeaza aici. Se vorbeste foarte mult la televizor. nu pot sta locului. La 12 ani am vrut sa fiu cercetas. S-ar putea spune ca nu ma pot controla… Chiar si in acest moment tensionat si mi-este frica…dar face sa ma simt binenumai sa va spun acest lucru…” T: “Simti ca-ti pierzi controlul si acest lucru te frustreaza. Sunt asa de grave precum cum se spune? Dvs.mi s-a parut interesant. Este dureros sa traiesti o astfel de experienta…” T: “Daca am inteles bine. ma irita… Starile de iritatie apar mai frecvent in prezenta parintilor mei…stau tot timpul cu ochii pe mine.. terapeutul da o tema pentru acasa. Terapeutul accepta neconditionat si acorda incredere pentru a-i reduce nelinistea. terapeutul da o tema pentru acasa. clientul are o atitudine defensiva. asa dintr-o data ma simt tensionat si nu stiu de ce…” T: “Te simti tensionat. Totul este ok. nu puteau sa se ocupe de copii lor.” In acest stadiu.Stadiul 1 C: “E ciudat. T: “Ce alte experiente ati avut. concret? Gandeste-te. Ca urmare ma cert cu ei. si apoi…ma simt vinovat. dar asa de mult mi-as dori ca ei sa fie fericiti…” 17 . la acea emisiune se afirma ca homosexualii erau marginalizati si ca asta inseamna suferinta si durere pentru ei. T: “Mi-ati vorbit de probleme. Poti sa-mi explici mai mult?” C: “Pare caraghios. o problema sexuala de exemplu. Se pare ca stiti sa-i ajutati pe oameni sa-si rezolve problemele. Ii face sa dezvolte comportamente agresive pentru ca nu sunt acceptati asa cum sunt. ce spuneti?” T: “Puteti fi mai clar?” C: “Serile trecute s-a vorbit despre homosexualitate. S-a vorbit despre faptul ca aceste persoane se simt sufera de sentimente de izolare. frica de a nu fi marginalizati ii face sa se simta vinovati si sa evolueze in acest sens.. Ce inseamna acest lucru. de marginalizare.” T: “Ce vreti sa spuneti prin probleme?” C: “Nu stiu. sa simti in acelasi timp vinovatie si agresivitate de frica de a fi rejectat este dureros…” C: “Da. in ziare.” Stadiul 3 T: “Te simti vinovat in unele momente. imi amintesc cand eram foarte tanar.

nu voi forta sa-si schimbe opinia). Ce vrei sa spui cu asta?” C: “Ei au dreptul sa nu accepte aceasta dragoste. vorbim orice…... In fond. sa va amuzati impreuna…” C: “Nu chiar. Atunci cand ajung acasa si sunt singur fara ea. responsabilizare (o iubeste. In ceea ce ma priveste eu o iubesc pe aceasta femeie si ma pot angaja intr-o relatie. Daca sedinta se finalizeaza aici. Ca urmare. 2 reformulari de continut.” T: “Nu ai de ce sa te simti vinovat fata de parinti. ne place sa facem aceleasi lucruri.sa ma simt vinovat…sa vreau sa le fac pe plac. Nu am iubit niciodata pe nimeni asa… dar ea este de alta culoare. Atunci cand parintii mei au aflat a fost o drama in toata regula.as vrea sa ne mutam impreuna. este problema noastra…” T: “Te simti bine cand esti cu ea. Nu inteleg foarte bine…” C: “In fine. In acest stadiu..” Constientizarea ajuta la interiorizare (il atrage. Acest lucru te enerveaza si te face sa te simti vinovat in acelasi timp.” T: “Daca inteleg bine.” C: “Este incredibil…la varsta mea sa ma tem te parinti. de introiectii. Aceste stadii se pot intinde pe durata a mai multor saptamani. Nu simt cand trece timpul. Poate ca-si vor schimba opinia.T: “Mi se pare ca vrei sa spui ca parintii tai nu te accepta asa cum esti. ezitanta.” T: “Te inspaimanta ceea ce parintii tai ar putea spune si asta te face sa eziti. Ori ei au avut viata lor si acum ei fac diverse lucruri care nu-mi plac si-i las in pace. iti spui ca nu are nici un sens ceea ce se intampla. dar ma simt dominat de ceea ce ar putea altii sa gandeasca despre o astfel de relatie. Imi poti exemplifica? Poti fi mai clar?” C: “Este o istorie ciudata…Acum 6 luni.” T: “Atunci cand esti singur fara ea la tine acasa. dar este viata mea. il priveste pe el) si este urmata de eliberarea de dependenta de parinti. terapeutul a folosit 2 clarificari.. caci ei sunt foarte buni cu mine…” In aceasta etapa constientizarea clientului este faramitata. T: “Cum crezi ca ar reactiona parintii tai daca ai fi asa cum iti doresti? Asa cum trebuie la varsta ta?” Stadiul 4 T: “Mi se pare ca spui ca prietenia dintre tine si aceasta femeie ar crea probleme. parfumul. dar nu-i vor forta. Ma atrage totul la ea…ochii. pot sta cu ea ore intregi. tu nu faci decat sa fi impreuna cu ea…sa gatiti.” T: “Cum te simti cand spui ca o iubesti?” C: “Ma simt bine… ca si cum as avea dreptul sa o iubesc si am un sentiment de libertate… Ceea ce se intampla intre noi este problema noastra si nu am de ce sa ma simt vinovat afta de parintii mei. dar fara sa dispara respectul fata de parinti (au dreptul sa nu accepte relatia. devin angoasat. terapeutul da o tema pentru acasa. In fond. Terapeutul recurge la reformulari. In fond relatia mea cu ea este relatia mea cu ea si o iubesc. se simte ca un copil). Pot intelege acest lucru. Ce or sa spuna mama si tata? As vrea sa locuim impreuna… Imi este frica.. sa se simta tulburati.” C: “Da. am intalnit o negresa. am iesit de cateva ori cu ea. este problema lui. nu este decat o relatie de prietenie. gesturile… De cate ori ne despartim doresc s-o reintalnesc…e o nebunie. Am inteles bine?” C: “Sa spunem ca eu si aceasta doamna iubim aceleasi lucruri. Ma simt ca un copil. dar ezit.. dificil de realizat. 2 reformulari referitoare la sentimente si 2 intrebari directe. 18 . sa va distrati. in plus. cand suntem impreuna ne simtim bine… Nu facem rau nimanui. ma simt bine alaturi de ea. ea este o negresa. simt ca o iubesc. ma simt agresat si nu vreau sa-mi fac parintii sa sufere.. surasul..bucatarim…ne simtim bine.

” T: “Esti anxioasa atunci cand te gandesti ca ai putea fi insarcinata la varsta ta. Reformularea sentimentelor. Acesta trebuie sa discearna intre sentimentele negative si pozitive atat la nivel verbal cat si la nivel postural. sa asigure clientul ca terapeutul a inteles corect sentimentele sale (“Eu am inteles ca esti ingrijorat/ speriat ca prietena ta ar putea sa te paraseasca la sfarsitul acestei saptamani”). Cum crezi ca te vei comporta pe viitor in relatia cu ea. Margareta Dinca Consiliere psihologica (continuare curs 6) Strategii I. sa precizeze sentimentele negative pe care clientul le dezvolta fata de terapeut astfel incat relatia sa poata continua (“Esti suparat pe mine pentru ca impreuna am descoperit ura fata de mama/ tatal tau. 4. sa identifice corect reactiile mimice. “tu esti” la inceputul frazei care se reformuleaza. 3. pantomimice care reprezinta afecte concordante sau neconcordante cu mesajul verbal. Reformularea sentimentelor determina/ permite retrairea cu o mai mare fidelitate a continutului afectiv al unui mesaj exprimat verbal sau nonverbal de catre client. constientizarea si exprimarea sentimentelor. agitata…cred ca sunt insarcinata. Empatia Curs 05. de asemenea. mai ales a celor care au o conotatie negativa (“Te simti agresiv/ esti agresiv datorita faptului ca prietena ta vrea sa te paraseasca la sfarsitul saptamanii. Ai putea sa-mi descri acest sentiment de agresivitate?”).” 19 . Exercitiu – tip examen C: “Am numai 15 ani si sunt foarte nervoasa. Terapeutul trebuie s aleaga corect cuvintele care exprima cel mai bine.Dr. sa incurajeze clientul in identificarea.Consiliere psihologica 7 Conf. este corect?”. mai concis posibilele sentimente negative sau pozitive. si formulari de tipul “corect”. 5. Pentru a utiliza corect tehnica reformularii. iti este frica de sfarsitul de saptamana. terapeutul trebuie sa identifice corect cuvintele afective care exprima sentimentele in mesajul verbal. sa invete clientul cum sa se raporteze la propriile sentimente. Reformularea sentimentelor are 5 scopuri: 1. mai ales cand acestea sunt negative (“Mi se pare ca esti furios pe prietena ta ca vrea sa plece. Am inteles bine?”). “am inteles” la sfarsitul frazei. Reformularea sentimentelor II. sa clarifice sentimentele si emotiile asociate unei experiente concrete. terapeutul poate reformula: “Nu stiu daca am inteles bine.12. Clarificarea III. Se utilizeaza formulari de tipul “tu pari”. dat fiind aceste sentimente pe care le simti?”).2006 I. 2.

clientul utilizeaza mecanisme de aparare si va percepe reformularea ca agresivitate. nu se incurajeaza clientul in explorarea sentimentelor daca nu este pregatit psihologic. ceea ce inseamna fie sustinerea acestuia intr-o explorare mai detaliata. clientul inca are mecanisme de aparare puternice sau se afla in perioada de supraevaluare a propriilor conflicte. este de dorit sa nu se foloseasca reformulari foarte des.Cele mai frecvente erori care se produc in utilizarea acestei tehnici sunt: a. 2. aceasta tehnica se utilizeaza tinand cont de obiectivele intrevederii. 3. utilizarea unor cuvinte necorespunzatoare pentru reformularea sentimentelor exprimate de client: C: “Imi este frica de caini. Sentimente negative frecvente: frica. reformularea referitoare la sentimente nu este potrivita. nu se utilizeaza la inceputul consilierii deoarece relatia terapeutica nu s-a format.” T: “Inteleg ca ea/el vrea sa te paraseasca. Se utilizeaza cand terapeutul cere clientului sa explice implicitul unei afirmatii. Clarificarea poate fi de doua feluri: A. Ca urmare.” b. atunci se reformuleaza sentimentele. in special de cei mari…” d. tristete. este de dorit sa se reorienteze discursul spre subiecte mai putin ameninatoare pentru a se reduce rezistentele. confuzia dintre continut. II. nesiguranta. Daca scopul este explorarea sentimentelor.” T: “Esti panicat atunci cand esti fata in fata cu un caine. idee. in aceste situatii. utilizarea unei reformulari redundante: C: “Imi este frica cand intalnesc caini. fie atunci cand terapeutul simte nevoia sa se verifice pe sine daca a inteles ceea ce a spus clientul. gand si sentiment: C: “Sunt furios pentru ca ea/el vrea sa ma paraseasca.” T: “Te simti frustrat pentru ca ai picat examenul. clarificare cu interpretare A. Daca scopul este de formare sau sustinere a unor comportamente. Clarificarea-intrebare. Reformularea sentimentelor trebuie sa urmeze 4 reguli: 1. agresivitate. clarificare cu intrebare B. utilizarea reformularii intr-un moment nepotrivit. Sentimente pozitive frecvente: bucuria. 4.” T: “Iti este frica cand intalnesti caini.” e.” c. 20 . cand reformularea se refera la un alt sentiment decat cel exprimat de client: C: “Sunt trist pentru ca am picat la examen. mai ales seara.

Urasc matematica si statistica si nici nu este important pentru mine. Clarificarea cu interpretare se face prin asociere si sugestie. Clarificare prin asocierea aspectelor contradictorii b. Clarificare prin asociere cu distanta temporala si/sau spatiala 2.” Asadar. este asemanator cu ceea ce gandea tatal tau despre femei?” a. Poate fi asociativa prin similitudine. terapeutul a cerut clientului sa expliciteze trei directii: . “se pare ca…” urmata de o formulare cat mai exact posibila a implicitului din ceea ce clientul a spus.impactul rezultatelor scoalre asupra interesului. de altfel.implicitul. Fetele nu au nevoie de matematica si. Terapeutul sugereaza o cale posibila pentru a genera asociatii intre sentimente si idei sau doar intre ganduri. Clarificarea prin sugestie a. atat de trist incat nimic din jurul meu nu ma mai intereseaza. Formula care se utilizeaza cand vrem o clarificare “ati vrut sa spuneti…”. In acest scop. Exemplu: T: “Ce gandesti tu despre aceste femei.” T: “Se pare ca nestiind care sunt cauzele tristetii tale ti le explici prin rezultatele scolare. adica asocierea unor sentimente cu altele (“ceea ce simti acum pentru partenera ta. adica impactul necunoasterii motivului tristetii asupra rezultatelor scolare . Potential subiect de examen: C: “Nu vreau sa mai invat statistica. Clarificarea prin asociere in functie de timp si spatiu c.Terapeutul alege directia spre care se indreapta discutia sau implicitul pe care doreste sa-l clarifice.impactul tristetii asupra gradului de interes .” T: “Vrei sa spui ca…” (sunt 4 intrebari de clarificare) B. Clarificare sugestiva b. nici nu sunt performanta in acest domeniu. agresivitate. Clarificare sugestiva de evaluare 1. 1. terapeutul la sfarsitul unei clarificari pune o intrebare pentru a verifica asociatia facuta. Clarificarea prin asociere. Clarificarea prin asocierea aspectelor contradictorii 21 . avand in vedere ca ai spus ca sunt manipulatoare si posesive. Clarificare prin asociere a. Clarificare analitica sugestiva c. Exemplu: C: “Rezultatele mele scolare sunt slabe. Nu stiu ce se intampla cu mine… Ma simt trist. se aseamana cu ceea ce simteai saptamana trecuta pentru mama ta? Oare ce crezi?”) Terapeutul asociaza doua sentimente si pune o intrebare pentru a lamuri pertinenta asocierii similitudinii.

ca aceea pe care o simteai fata de mama ta in copilarie. m-ai lasat sa inteleg ca exista probleme cu fetele.” T: “Este greu. este sau pare contrar a ceea ce simti pentru mama ta. ca atunci cand te intalneai cu X. imi spui de problemele de concentrare. dar eziti. sa-l inteleaga si sa-i comunice aceasta. ca esti dezorganizat. C: “Eu simt o serie de rezistente. terapeutul evalueaza sub o forma sugestiva ceea ce clientul exprima explicit si asociaza aceste evaluari cu un termen de specialitate. Permite terapeutului sa intre in universul intrinsec al clientului. chiar simt ca sunt agresiv cu tine. Ma enervezi uneori. nu pleci nicaieri la sfarsitul saptamanii. Mi se pare ca ai vrea sa discutam mai mult despre ele. a resimti/ simti sentimentele clientului 2. Oare nu ar fi o modalitate ca sa te linistesti? Poate te vei simti mai bine. de explorare. empatia functionala care presupune abilitatea terapeutului de a comunica clientului sentimentele sale si de a explica clientului trairile si comportamentele pe care le dezvolta. Clarificarea prin asociere in functie de timp si spatiu T: “De fiecare data. mila/ furie. Clarificare prin asociere cu distanta temporala si/sau spatiala T: “Te simti frustrat cand te intalnesti cu cineva. Clarificarea analitica sugestiva are ca scop determinarea unei analize de mai mare profunzime. in ultimul timp.” b.” T: “Nu este cumva o proiectie sau un transfer? Eu simbolizez autoritatea materna? Ce crezi?” III. T: “Imi spui ca ai multe probleme atat la scoala cat si acasa.T: “Ceea ce simti acum pentru tatal tau. De asemenea. o modalitate ce permite terapeutului sa sesizeze nuantele si complexitatile universului interior al clientului. o analiza tintita si dirijata. Clarificarea sugestiva de evaluare. Clarificarea sugestiva sau cu interpretare sugestiva este un demers de orientare. Iti aduci aminte? Ai observat?” c. Empatia. spui ca esti anxios pentru ca ramai acasa.” c. C: “Imi este greu sa discut cu X despre despartirea de sotia mea. terapeutul formuleaza explicit implicitul exprimat de client si sugereaza acestuia directia de analiza. Empatia in contextul unei consilieri poate fi o atitudine fundamentala. Este corect?” b. Clarificarea prin sugestie a. dar simti nevoia sa povestesti. Terapeutul va cere obligatoriu confirmarea intelegerii acestui termen.” 2. dragoste/ bucurie. este o abilitate care se poate invata si dezvolta prin exercitii. empatia presupune doua fatete integrate: 1. Din punct de vedere tehnic. empatia afectiva ce inseamna a rezona. probleme de ordin sexual. Poate fi un mod profesional de a comunica in relatia terapeutica. Aceleasi sentimente le aveam fata de mama mea. Exemplu – examen 22 .

chiar daca aveti ezitari. comportamentele si explicatiile pe care le da clientul si indica o cale posibila pentru a intelege mai bine problemele cu care se confrunta si in acelasi timp ofera si indicii de comportament.” “nu credeti”= comunicarea unui sentiment asociat incertitudinii “slujba pe care s-o pastrati” = comunicarea experientei anticipate “aveti ezitari” = comunicarea unui sentiment asociat incertitudinii “ca trebuie sa faceti ceva” = comunicarea unui comportament dorit. Nivelul 3 de empatie. La acest nivel apar deja reactii empatice primare. ca trebuie sa faceti ceva. se va dezvolta in cursul timpului”. trebuie sa-mi gasesc o slujba. T: “Sunt sigur ca aceasta relatie va merge. a simtit trairile lui (empatie afectiva).Dr.” = sentiment de nesiguranta “sa continui sa caut” = comportament “trebuie sa-mi gasesc o slujba” = comportament “ma simt tare rau” = experienta negativa/ sentiment negativ “imi inchipui.. speranta “sa fac ceva” = comportament T: “Nu credeti ca pot sa va ajut sa gasiti o slujba pe care s-o pastrati. nu a mers. Terapeutul interpreteaza sentimentele. dar ma simt tare rau. dar sunt descurajat. dar simtiti. este prea dur in relatia cu mine”. Consiliere psihologica 8 Conf.2006 . 23 Curs 12. terapeutul comunica clientului faptul ca a inteles. imi inchipui ca trebuie sa fac ceva.. Terapeutul interpreteaza corect sentimentele exprimate de client si sugereaza o directie de actiune. spre a arata clientului nonagresivitatea relatiei.C: “Am fost la mai multi specialisti si nu am obtinut nimic.” = sentiment de mobilizare. Se desciu 5 nivele ale empatiei in relatia de consiliere: Nivelul 1 de empatie este atunci cand terapeutul nu comunica sau exteriorizeaza trairile pe care le percepe empatic.” “am fost la mai multi specialisiti” = comportament “nu am obtinut nimic” = experienta “nu stiu de ce continui. Nu stiu de ce continui sa caut.12. Margareta Dinca Consiliere psihologica (continuare curs 7) Nivelul 1 C: “Am incercat sa ma inteleg cu tatal meu. Nivelul 4 – reactie empatica de nivel superior. Reactiile sale sunt orientate. pastreaza discutia la nivel cognitiv. dar si explicatiile si comportamentele pe care le-a transmis (empatia functionala). Nivelul 5 – reactii empatice de profunzime. mai degraba. Nivelul 2 de empatie. Terapeutul nu comunica sentimente.

dar terapeutul intervine empatic. asigura (securizeaza si generalizeaza intr-un fel trairea).” Terapeutul are o relatie empatica “primara”. a simtit sentimentele clientului. dar si explicarea experientelor si a comportamentelor explicite. Nivelul 3 T: “Te simiti descurajat (sentiment). Nivelul 2 La acest nivel se pleaca de la aceeasi intrebare. Nivelul 4 T: “Esti descurajat pentru ca nu te poti apropia de tatal tau. empatia de nivel superior presupune interpretarea sentimentelor implicite pe care terapeutul le sesizeaza. Nivelul 5 T: “Esti descurajat pentru ca nu poti sa te intalnesti/ sa rezonati. el comunica adecvat faptul ca a sesizat. caci tu ai incercat sa te intelegi (comportament) cu tatal tau. Toate cele trei variante de raspuns ale terapeutului nu sunt empatice. T: “Ai fi putut sa incerci sa intelegi si sa accepti punctul sau de vedere”.” Este la fel ca la nivelul 4. la o intelegere a experientelor si comportamentelor clientului. nu tu. Implicitul este “esti descurajat”. sau depresie combinata cu un nivel intelectual submediu. rea. folosim securizare. (duritatea tatalui) Terapeutul ofera un sfat nedirectionat T: “De ce lucrurile dintre voi merg rau?” – este o intrebare riscanta care se foloseste doar atunci cand suntem la a 5-6-7 sedinta. 24 . dar sugerarea orientarii (ai vrea sa faca el primii pasi) este inlocuita cu o directionare clara a actiunilor. T: “Ai incercat sa te intelegi cu tatal tau (comportament) ceea ce nu s-a putut (comportament) si ai considerat aceasta experienta neplacuta (experienta negativa). nu face nici o trimitere la sentimente. Empatia la nivelul 4 si 5.” Terapeutul s-a limitat la cognitie. el intreaba. fara succes (experienta negativa).Acceptarea sentimentelor clientului. Acest nivel se foloseste mai ales cand ne aflam intr-o situatie de depresie. a comportamentelor acestuia si in loc de incurajare. sfatuieste. sa ganditi la fel. Saptamana care urmeaza du-te la el si explica-i ce simti. cand se doreste fortarea clientului. Te-ai gandit sa faci tu acesti primi pasi?” Terapeutul interpreteaza implicitul sentimentelor clientului si arata ca intelege comportamentele si experientele acestuia. ti-ai dori ca el sa faca primii pasi. ca a inteles comportamentele si experientele acestuia. reactia empatica lipseste. grava. Tiai dori ca el sa faca primii pasi. a inteles.

sotul meu este corect in relatiile cu mine. te culpabilizezi pentru comportamentul violent al sotului tau. eu beau din ce in ce mai des. Copiii mei se sperie atunci cand intru in casa. este usor.” Terapeutul interpreteaza respectul de sine.Contrar tehnicilor de interpretare care implica rationamente ipotetice asupra trairilor si care se verifica prin intrebarea finala din discursul terapeutului. autoreprezentarea negativa ca o forma implicita a universului interior. interpretarea asociata cu empatia de nivel superior reflecta caracterul implicitului prezent la nivelul universului interior al clientului. C: “Imi este rau. activitatea profesionala. ei hotarasc ce am de facut. o tema poate fi un set de comportamente sau un set de sentimente intercorelate. ceilalti decid deseori pentru mine.” T: “Inteleg ca te supara ca ceilalti hotarasc pentru tine.” In acest caz. Ma intreb in ce masura te iubesti tu pe tine daca ai aceste sentimente?” 2. ceilalti hotarasc pentru tine. sunt agresiv in relatiile cu partenera mea. Sunt marcat de acest esec. Isi pierde controlul. C: “In mod obisnuit. terapeutul interpreteaza dependenta ca o problematema implicita. se infurie si ma bate. traite de client cu o oarecare intensitate. Am rata totul: copilaria. Dependenta comportamentala: C: “Tot ceea ce fac. Doar atunci cand ii pun prea multe intrebari sau ii interzic anumite lucruri. Sunt deceptionat eu “fac lucruri”. activitati pe care nu eu le-am hotarat.” T: “Esti agresiv in relatia cu sotia ta si bei.” T: “Te resimiti puternic. ca urmare este preferabil sa nu fac nimic. terapeutul interpreteaza asocierea implicita intre sentiment si comportament – “bei ca sa-ti pedepsesti care se comporta altfel decat ar trebui…” 25 . tu nu esti responsabil si daca lucrurile nu merg bine iti poti permite sa-i critici pe ceilalti. Ea este rece.” Printr-o relatie empatica. empatia trebuie sa permita identificarea si explorarea temelor explicit formulate de client. Ai sentimentul de esec asupra intregii tale vieti. caci o multime de activitati au fost ratate. ba chiar imi selecteaza prietenii. Tie iti place aceasta situatie. casatoria. comportamentele. Din punct de vedere emotional putem rezuma acest discurs astfel: “Faptul ca tu gandesti despre tine ca nu valorezi nimic.” T: “Inteleg ca iti faci reprosuri. Mi se pare ca ai invatat pe dinafara aceasta fraza magica: eu nu-mi doresc mare lucru. sa reuneasca sentimentele. studiile.” 3. iti permite sa nu actionezi si sa te complaci in a te pastra in situatie – eu nu valorez nimic. Dependenta emotionala: C: “Sunt frustrat. sa raspunda unei intrebari existente implicit in discursul clientului si sa exprime explicit acest raspuns. experientele explicite in discursul clientului intr-o relatie de tip cauza-efect. este amenintator si ma loveste. Mi se pare ca tu bei ca sa o pedepsesti si pentru ca ii sperii pe copii in felul asta o controlezi si pe ea. fac prost. Empatia trebuie sa raspunda la o serie de probleme care se degaja din relatia terapeutica: 1. Simti ca ceea ce se intampla intre tine si sotul tau. caci de fiecare data am esecuri. intr-un fel il meriti. pe de alta parte. Este un esec. este frigida.

o directionare neadecvata cu indicatii de comportament: T: “Tu ai probleme de sexualitate. problema va disparea de la sine. C: “In ultimul timp sunt foarte preocupat de problema homosexualitatii.o interpretare riscanta: T: “Ceea ce simti tu. pe de alta parte ma intreb ce ar spune parintii mei daca as colabora cu astfel de persoane.4. fiecare ignora sentimentele. dar te simti vinovat gandindu-te la ceea ce vor gandi/ spune parintii tai.” 26 . implicatiile.” . identitatea se formeaza. Nu are maniere. mai mult. b. Mi-as dori sa continui sa lucrez acolo unde sunt. el crede ca ma ajuta scotand in evidenta toate greselile mele. in mod obisnuit culti. In utilizarea empatiei se pot face 2 greseli: a.o intrebare agresiva: T: “Deci ti-ai acceptat homosexualitatea. as vrea sa stiu care sunt cauzele. Daca lamurim aceasta dependenta. fie iti asumi riscul sa vorbesti deschis cu seful tau privitor la aceasta problema. comportamente. raspunsurile neadecvate pot fi: . sa citesti urmatoarele carti ca sa te informezi si sa nu mai fi atat de confuz. Imi este greu sa colaborez cu homosexualii. fie sa schimbi slujba cu toate ca te simti bine aici unde esti”.” Terapeutul interpreteaza trairile implicite avand ca scop sustinerea clientului in depasirea unei stari de confuzie.” T: “Daca inteleg bine. cu totii trecem prin probleme de indentitate sexuala. experiente explicate vag sau intr-o maniera neclara si confuza. sunt sensibili.” T: “Esti preocupat de homosexualitate. totul va reveni la normal cu timpul. trairile clientului si se refera la solutii situatii nesemnificative. Este descurajant. Simt ca am probleme de orientare sexuala. Ma simt foarte prost si nu stiu ce sa mai fac. pentru a ajuta clientul sa ajunga la o concluzie proprie in functie de sentimentele. C: “Nu mai pot sa suport stilul forte al sefului meu. tu te afli in fata unei alegeri dificile.raspunsul cliseu: T: “Este normal la varsta ta. Sunt curios. 5.raspunsul neadecvat: C: “Sunt tulburat caci sunt atras de barbati. dar este foarte greu. raportat la identitatea ta sexuala nu este decat un simptom asociat dependentei de mama ta. fie iti pastrezi serviciul in forma in care ai descris-o. pari a fi atras de aceste persoane. Terapeutul a interpretat concluziile existente implicit atat la nivel cognitiv cat si comportamental. falsificarea a. Incep sa cred ca sunt homosexual. comportamentele si experientele explicite.” T: “Ce ar fi daca am discuta despre scoala?” . Cat timp ti-a luat?” . Sunt tulburat. in acest moment. in special cand suntem intr-o sedinta. ultimul scop al utilizarii empatiei la nivel superior este de a sustine clientul in interpretare si in intelegerea propriilor sentimente. Cand esti in adolescenta.un raspuns sau o replica tangentiala: C: “Am probleme de sexualitate. raspunsuri neadecvate b. Sunt la liceu si nu am nici un fel de prietena si nici nu ma intereseaza relatiile cu femeile. ar trebui sa te uiti la urmatoarele filme.” Niciuna dintre cele 5 reactii nu exprima empatie fata de client.” . falsificarea .

5. nonverbal al mesajului. utilizati raspunsul echivalent.repetarea mecanica a mesajului primit: C: “Eu sunt deprimat caci mama mea are cancer. constiinta opereaza prin gestalt. 4. se refera la procesul de activare al gestaltului. 6. privire. ganduri. 2. raportul actiunii la experientele anterioare. dar nu identic. Figura este reprezentata de totalitatea constientizarilor asociate prezentului si poate fi expresia unui sentiment (“sunt fericita pentru ca…”). Constiinta. pulsiuni. Sunt exigent. a unei dorinte (“as 27 Curs 09. Gestaltul permite integrarea experentiala a prezentului. a sentimentelor concomitente. Actiunile imediate si experientele anterioare se pot discuta in termeni de figura si fondul. b. pe continutul emotional si cognitiv ca si pe elementele de comunicare nonverbala. a. nu poate opera fara acest reper sau cadru de referinta. Actiunea reflectata la nivelul constiintei a imediatului.01. copilul tau se drogheaza si sotul are o aventura. intonatii ale vocii.” T: “Esti deprimat ca mama ta are cancer. raspunsul este de dorit sa fie scurt. A doua determinanta.refuzul intelegerii empatice: C: “Sunt profesor si am probleme in relatia cu elevii mei. dialogurile si explicatiile inutile pentru a nu induce clientului explicatiile proprii ale dumneavoastra ca terapeut. 3. apelati la tacere. baiatul meu se drogheaza si sotul meu are o aventura. utilizati totodata un limbaj similar celui folosit de client.2007 .T: “Tu ai probleme sa-ti definesti orientarea sexuala si sa iei o decizie in consecinta.” . Consiliere psihologica 9 Conf. proces care asigura integrarea experientei prezentului la nivelul structurii integratoare. Acest ansamblu declanseaza/ activeaza un gestalt care este o structura integratoare la nivelul careia sunt prezente reactii fizice. fara ambiguitati si sa reflecte adecvat trairile resimtite empatic. convingeri.” T: “Da. gesturi. etc. te inteleg. a anticiparilor.” Indicatii practice de utilizare a empatiei: 1. a actiunii. Margareta Dinca Teoria gestaltista Comportamentele sunt caracterizate de doua determinante. tacere meditativa pentru a putea intelege continutul verbal. concis. spun gestaltistii. Ai probleme sa fi acceptat de elevii tai pentru ca tu ai probleme de instabilitate. evitati discursurile. emotional.” . iar clasa cu care lucrez este o clasa in care majoritatea copiilor sunt hiperactivi si instabili. motivatii. ca modalitate de a reactiona la mesajul primit prin orice canal (verbal/ nonverbal). a obiectivelor.Dr. concentrati-va pe esenta mesajului clientului. pozitie. actiunea imediata in sine corespunzatoare figurii si raportul actiunii la experienta anterioara care reprezinta forma.

Pentru a elimina aceste conflicte. a unei intentii (“sunt hotarat/a sa fac…”). Aceste manifestari se asociaza cu mecanisme de aparare care pot fi de toate tipurile cunoscute – rationalizare. cu experientele specifice fondului.integrare in functie de dorinta (“sunt fericit cu X si imi doresc sa raman cu X”) .integrare in functie de intentionalitate (“sunt fericit cu X si vreau sa raman cu X”) . La nivelul eului idealizat (fond) se gasesc valori extrinseci si mesaje imperative care ordoneaza tendintele generate de figura.” – interdictie formala si generalizata. Deoarece gestaltul bine structurat semnifica o figura organizata si structurata.. caci mi-am imaginat-o asa”) B. “daca nu faci.. Exemple de expresii ale dezintegrarii la nivelul figurii: 28 . clientul se confrunta cu o problema de tipul: “care sunt introiectiile prezente la nivelul gestaltului care ma impiedicasa elimin agresivitatea/ culpabilitatea/ tensiunea/ rezistentele/ defensele”. Se descriu doua tipuri de integrare a figurii: A. Trairile afective sunt generate de experienta personala sau de ceea ce reprezinta figura prin raportare la gestaltul existent. “trebuie sa faci asa. Caracterul dezintegrator al experientelor noi se origineaza in conflictele sau neconcordantele existente la nivelul gestaltului. Aceste raportari se structureaza intr-un proces de autoreglare care are mai multe etape: 1. se declanseaza o serie de resentimente manifeste sub forma culpabilitatii.. asigura structurarea unui tot organizat. ea spune ca ma iubeste poate de aceea o iubesc si eu”.. Integrarea experentiala presupune o serie de raportari ale elementelor figurii la structura sau la valorile preexistente la nivelul fondului.”). a elementelor dezintegrate prezente in figura.integrare in functie de actiune (”sunt fericit cu X si raman cu X”) .”). concordanta cu fondul. a gestaltului preexistent cu scopul identificarii noilor experiente. Reactiile pot fi negative.“nu ma simt bine”. negare.ceva… atunci poti sa…” – permisiune conditionata si circumstantiala. somatizarile sunt verbalizate fie la modul explicit – “ma simt tensionat” sau intr-un mod confuz . Integrarea segmentata . a unei impuneri (“ar trebui sa fac. integrare segmentata B. “daca faci asa… atunci poti sa… ai dreptul sa. reprezinta ansamblul introiectiilor care intr-o maniera constienta sau inconstienta. integrare holistica A. 2.” – interdictie conditionala circumstantiala. Explorarea elementelor apartinand fondului. sau este doar un efect al declaratiilor ei. De exemplu. Fondul se aseamana cu eul idealizat intalnit ca si concept tipic in terapiile nondirective. fondul. etc. Acest sistem prezent la nivelul fondului include interdictii si libertati care se pot manifesta astfel: “nu-ti este permis sa.integrare ca impunere (“sunt fericit cu X si voi ramane cu X”) . fond si figura. simetric si indivizibil a unui gestalt. etc. a agresivitatii pasive sau somatizarilor.. A doua entitate. Primul contact cu experienta sau cu figura. Integrarea experentiala a celor doua instante. a unei fantasme (“in visele mele m-am imaginat. Mecanismele de aparare determinate de aceste rezistente sub forma unei rationalizari – “este doar o prietena sau o proiectie. “nu stiu cum ma simt”. regresie.integrare in functie de proiectii (“sunt fericit cu X. adica la nivelul inconstientului. determina/ conditioneaza/ deformeaza/ intareste modalitatile de raportare la figura. adica noncontradictorie prin raportare la valorile extrinseci (ale eului ideal). proiectie. daca nu…” – permisiune formala si imperativa. Integrarea holistica Presupune contopirea trairilor asociate figurii.vrea sa am…”).

speriat. confuz. aspiratiile sale si care stau la baza nu doar a unor reactii dezadaptative prezente. eu sunt singurul responsabil pentru ceea ce fac. subordonarea valorilor introiectate declanseaza un proces de integrare holistica necesara pentru a defini un gestalt neconflictual – “eu sunt la nivelul figurii si fondului. Persoana dezintegrata experential este incapabila sa impuna la nivelul gestaltului noua experienta si este dominata de introiectiile prezente la nivel inconstient. ceea ce inseamna dezintegrarea eului personal care este invadat de eul ideal. Atunci cand se “opteaza” pentru introiectii in defavoarea confruntarii figurii. etc sunt un tot integrat si neconflictual”.cauze posibile ale acestei expresii: pentru ca familia nu ar accepta-o.figura este competitiva si dominatoare – “o iubesc pe aceasta femeie. ideologii.fond. clientul se angajeaza intr un dialog al carui scop este stabilirea unei ierarhii intre cele doua instante. acest sentiment. aceasta dorinta. Valorile asimilate se refera la prescriptii. indecis. 3. asteptari asociate rolurilor. actuale. iar asta nu ma va impiedica sa ma realizez profesional”. Acest discurs semnifica interiorizarea si integrarea tuturor componentelor figurii prin confruntarea cu elementele prezente la nivelul fondului. sa o interiorizeze si sa actioneze in consecinta. el va fi obligat sa reziste si sa se apere. norme. ritualuri. vei fi manipulat de familia ei. Comportamentele pot fi adaptate si specifice unei personalitati integrate experential. persoana dezintegrata experential alege calea unei protectii nondiscriminative ascunzandu-se in spatele unor valori asimilate care-I permit o evolutie fara responsabilitati.un fond imperativ si amenintator – “nu te afisezi cu aceasta femeie pentru ca vei fi alungat. In consecinta. se constata o serie de modificari la nivelul comportamental. oare ce se intampla cu mine” . Exista cel putin inca doua variante: . 4. credinte religioase care il impiedica sa constientizeze elementele figurii. Daca experienta actuala (figura) se impune.“ma simt vinovat sa iubesc aceasta femeie. In fapt. pentru ca face parte dintr-o familie diferita de a ta si va trebui sa accepti moravurile acestei familii. pentru ca este divortata si religia nu aproba o astfel de relatie. prejudecati. persoana dezintegrata experential este un asimilator de valori care ii dau iluzia dreptului de a actiona si ii asigura senzatia de legitimitate cautata prin diferite subterfugii. Intrebarea radicala si imperativa care se pune acum este: “ce este mai important pentru mine? Sa traiesc in functie de valorile introiectate sau in functie de aceasta noua experienta?”. Clientul a confruntat experienta prezenta (figura)cu o serie de interdictii care contrazic sentimentele. toti vor rade de tine pentru ca este mai batrana ca tine si te va impiedica sa…” . sunt tensionat. 29 - . de altfel nu au importanta interdictiile sociale. dar care vor fundamenta o serie de comportamente cu reflexe negative la nivel afectiv. Ca urmare a rezolvarii conflictului dintre cele doua instante. etc. pentru ca societatea nu accepta ca un barbat sa aiba o relatie cu o femeie mai mare cu 5 ani decat el. dorintele. familia ta nu te va ierta niciodata. Dupa ce a confruntat experienta prezenta cu introiectiile. manipularile familiei nu ma vor face sa renunt la ea. Trairi de tipul angoaselor si culpabilitatilor se vor consolida si astfel asistam la consecintele existentei unui gestalt conflictual.

. eul personal este in umbra eului ideal si pare in perfecta armonie cu el insusi. atunci cand fondul inglobeaza figura. Odata expresia contaminata clientul face apel la verbele conjugate la timpul trecut. dar in ambele situatii introiectate la nivelul eului ideal si care se ascunde la nivelul fondului unui gestalt. eu sunt.” Alta expresie este o interpretare indirecta: in loc de „eu imi bat nevasta. eu resimt... poate pentru ca sunt gelos”. vreau. nu poate sta in pozitia de subordonat. „ma intreb ce am facut ca sa fiu astfel. Morfologic. doresc..“ceea ce vreau sa realizez si ceea ce post sa fac este corespunzator cu ceea ce-mi este permis sa realizez” Asistam la o depersonalizare completa. In fapt.. ma port.. Eul personal nu este decat un reflex al eului ideal si aceasta aparenta subordonare a figurii de catre fond inseamna o armonie precara. visez. care exprima autoanaliza. Se desfasoara in mai multe faze. acest tip de identificare permite fondului sa asimileze figura in totalitate. Trebuie discutat si despre expresiile contaminate care dezorganizeaza trairile prezente. insa.10 consiliere psihologica Strategia de interventie in consilierea de tip gestaltist Aceasta strategie are scopul de a schimba raportul figura – fond prin impunerea primului element (figura). O astfel de identificare anuleaza posibilitatea ca prin introspectie constiinta sa interiorizeze elementele figurii.“sunt fericit acum pentru ca ceea ce-mi doresc este conform cu ceea ce am dreptul sa-mi doresc” . sau imperativele autopersonalizate „ar trebui sa 30 .Este.. intentie. eul personal se pierde in eul ideal. In acest scop clientul este sfatuit de terapeut sa foloseasca la inceputul frazelor expresii de tipul: aici si acum eu simt. sunt generate de fond. el nu-si poate asuma actiunile. Aceste elemente sunt generatoare de dezechilibru pana la a provoca o criza experentiala cu urmari profunde si de lunga durata. Terapeutul va insista sa se reformuleze o serie de expresii ca: in loc de „eu aici si acum” clientul spune „noi” – o expresie generalizatoare in care clientul se poate pierde (nu sunt trairile mai multora). etc. de asemenea. nu se poate responsabiliza si actiona in consecinta. care consta in „fortarea” clientului sa mentina si sa consolideze contactul cu figura ca element al unui gestalt in formare. neconcordanta. astfel apar conflicte. somatizari. posibil ca un ansamblu de expresii prezente la nivelul figurii intr-un gestalt. FAZA 1 Persoana dezintegrata experiential intampina multe dificultati in a constientiza trairile asociate unei actiuni ca: dorinta... sau proiectiile de tip „tu vrei intotdeauna sa fiu perfect”. totul la modul inconstient.. Constiinta. de expresii ale figurii raman independente prin noutate. fantasma.. se opun integrarii noilor experiente si care trebuie proscrise.. Curs nr.. etc. putem discuta de un gestalt perfect. Aceste expresii induc ancorare in prezent si totodata il provoaca pe client sa expuna. nediscriminativ. dar in acelasi timp el reprezinta cel mai foarte imperfect gestalt. Prin acest proces de asimilare. sau autoanaliza distanta „eu cred ca am multe de facut pentru a-mi rezolva disfunctia sexuala”. Terapeutul va utiliza in aceasta etapa tehnica „aici si acum”. prin ritualizare sau prin determinism. „puse la zid”. sa verbalizeze propriile trairi.. cu sistemul de valori permise sau interzise. eu intentionez. deci o serie de elemente. etc. sa se identifice complet prin conformism..

” C „Eu o iubesc pe Ioana. se cere interpretarea senzatiilor fizice verbalizate. nehotarare. Exemplu: T „Simt ca esti incurcat. verbalizarea senzatiilor fizice generate de imaginarea unei situatii/actiuni.” Cuvinte care indica o problema = ea ii face curte. In acest exemplu terapeutul interpreteaza discursul clientului. Ceea ce inteleg eu suna astfel: <eu ma simt aici si acum ca un personaj care joaca un rol. a unei figuri. dar fiecare. o masca.fac. centrand discursul clientului pe „eu care mascheaza trairile prezente.. De cateva luni (la trecut) sunt angoasat si ma culpabilizez. Te rog. care contamineaza. a cauzelor generatoare de anxietate. adica a fondului preexisten la care se raporteaza figura.. Exemplu: ca la examen „Eu ma intreb ce se intampla cu mine (autoanaliza). asociate trairilor prezente / figurii. sau premisele nediferentiate „toti barbatii care au un copil din prima casatorie. Ea este mulatra.” Aceasta fraza fiind foarte lunga nu se foloseste in terapie ca atare.”. sa joci un rol” C „S-ar putea sa fie adevarat. ea il gaseste interesant – proiectie T „Oare nu este mai corect sa spui ca tu esti indragostit de Ioana? Te rog sa reformulezi. Nu stiu ce sa mai fac. cu figura. atunci spune <eu nu sunt un personaj care mascheaza acum si aici ceea ce este el in realitate.” 31 .> poti opta pentru una din cele 2 variante. intr-o situatie noua. ca o masca>. Interpretarea cuvintelor si a expresiilor in functie de senzatiile fizice este sustinuta de terapeut „atunci cand repeti cuvantul frica ce simti? Concentreaza-te asupra ta. in continuare. „imi este frica de mama. Prin eliminarea acestor expresii si inlocuirea lor cu cele care evoca prezentul se restabileste contactul cu propriile trairi. Te rog reformuleaza ce ai spus inainte si daca nu poti pentru ca tu consideri ca nu este adevarat ceea ce spun eu. te ascunzi si incerci sa fii un personaj.. „Cand spui imi este frica de mama. Tehnica focalizarii este specifica acestui demers. nu sunt interesati sa aiba un copil in a 2 a casatorie”. care imi face curte. eu ii fac curte. 2. Pare ca ma iubeste. 3. eu o gasesc interesanta.” Terapeutul ii cere pentru a usura contactul cu figura sa foloseasa particula „eu” si sintagma „aici si acum” si ii lasa optiunea de a declara ca nu este un personaj.. toti suntem un fel de personaje care ascund cate ceva. Ma gaseste interesant. ceea ce ma dezorganizeaza („ele” ma dezorganizeaza – abstractizare. ci se segmenteaza si se asteapta feed-back din partea clientului. Ioana. focalizand.” FAZA 2 Aceasta faza presupune formarea la client a abilitatilor necesare identificarii. a scos-o din el). sa folosesti la inceputul frazelor cuvantul „eu” si sa inserezi in fraze sintegma „aici si acum” acolo unde crezi ca se potrivesc. senzatiile fizice cauzate de o problema / situatie similara celei initiale. ce simti?” Terapeutul da un exemplu si asteapta suplimentarea.” Ce a facut clientul? Cum ar raspunde terapeutul? „inteleg ca aici si cum te simti angoasat si culpabil” Exemplu: ca la examen „Este o fata de culoare.” (noi = generalizeaza. imi este frica de femei. influenteaza trairile prezente – frica de mama se transforma in frica de orice femeie.” Terapetul il pune pe client sa descrie cu cat mai multa preciziece se intampla la nivel fizic atunci cand se focalizeaza pe o problema specifica. se descriu trairile fizice. relaxeaza-te. isi mascheaza trairile) T „generalizezi atunci cand spui toti avem ceva de ascuns. Ea presupune un demers procesual: 1.. noi toti avem ceva de ascuns.Se insista pe utilizarea expresiilor care semnifica „eu sunt ceea e simt”. respira adanc.. Concentrarea atentiei pe propriul corp permite clientului sa perceapa si sa asocieze reactia fizica concomitenta unei trairi prezente.

” Contradictiile pot aparea intre: . impulsiv. „inteleg ca-ti doresti asa cum isi doreste mama ta.sentimente si experienta „simt ca o iubesc. Detasarea de fond si impunerea unui nou gestalt in care figura este originanta.. fie prin trairi intrapunitive. autoacuzator.sentimente si comportament Distorsionarile sunt perceptii sau reprezentari false pe care clientul le are si care sunt generate de aspectele traumatizante ale realitatii. Exemplu: a dori sa fie intotdeauna iubit de toata lumea. Dar daca frica de femei este generata de frica de mama este foarte greu sa puna semnul negativ.. cu bani. furios. Polul extrapunitiv se asociaza cu un Eu agresiv. Polul intrapunitiv se asociaza cu un Eu culpabilizat. se apeleaza la tehnica scaunului. iar acum traiesc acelasi sentiment in relatia mea de cuplu. Pe parcursul acestor intalniri terapeutul poate folosi si tehnica confruntarii. Aceasta identificare ii permite clientului sa asocieze cauzele cu senzatiile corporale. terapeutul ii cere clientului sa identifice cauza care influenteaza trairile prezente si determina semnul negativ al acestora. altul = factorii contaminanti. acuzator. dar de aceasta data cu scopul de a explica de ce acesti factori actioneaza astfel. Clientul se muta de pe un scaun pe altul in functie de rolul jucat. dar am fugit de am mancat pamantul” . un demers agresiv. 5. In problema identificarii influentei Eului personal se utilizeaza tehnica dialogului intern de polarizare. distorsionari. dialogul interior sunt expuse explicit de catre terapeut. scuze. construind astfel un dialog exterior al interioritatii. il impiedica sa rezolve adecvat problemele cu care se confrunta. care presupune confruntarea dintre ul contaminat si factorii contaminanti. presupune un demers terapeutic indelungat. cu partenera”. sa fie doar cum vrea el. Sunt dialoguri poluante caracterizate pri tendinta de generalizare si decontextualizare nediscriminativa. se cere refocalizarea pe 2 elemente simultan: cauza care a contaminat trairea negativa si trairea negativa insasi. cu fatetele ei fizica si psihica. etc Subterfugiile sunt jocuri pe cre clientul le utilizeaza constient sau inconstient cu scopul de a domina o situatie sau de a manipula pe cineva.” Odata determinata cauza generatoare a trairii negative. doream dragostea mamei mele”. FAZA 3 Aceasta faza presupune confruntarea sistematica cu problema identificata la nivelul fondului. Rezulta o descriere concreta.4. Altfel spus: refocalizarea pe problema extrasa de la nivelul fondului si pe trairea fizica negativa. pentru a reduce efectele ei contaminante asupra figurii. Dar tu-mi spui ca faci orice pentru ai evita. sa fie competent permanent. Este posibil ca avand aceasta reactie de evitare ca mai degraba tu sa te izolezi. Pentru a reduce impactul confruntarii dintre Eul corupt si factorii de contaminare.) Prin verbalizare Eul intrapunitiv se exteriorizeaza si clientul constientizeaza importanta si intensitatea cu care fondul influenteaza figura. Problema este „am vrut sa fiu pe placul parintilor mei si imi era frica de ei. cu . fie prin trairi extrapunitive.experienta si comportament . sa faca doar cum vrea el. Aceste contradictii. „imi spui ca prietenii tai te izoleaza si te lasa constant pe alaturi / te marginalizeaza (deformare perceptuala). Se continua cu aceeasi tehnica. din psihodrama. Problema de la nivelul fondului poate fi „imi era frica de mama. iar efectele contaminante asupra prezentului „relatia cu seful. un atac asupra clientului pentru a-i demostra contradictiile cu care se confrunta. 32 . sa stie totul. Un Eu contaminat se regaseste la nivelul figurii. se poate trece la faza 3 a terapiei gestaltiste. (se pun la dispozitia clientului 2 scaune – unul = Eul. sa te marginalizezi?” (reconditionarea perceptiei) Dialogurile interioare defetiste sunt modalitati de gandire negativa care imobilizeaza clientul. angoasat.

formularea frazei trebuie sa fie descriptiva NU evaluativa.” 33 . Nu este oare o modalitate de a folosi sentimentele lui pentru ca el sa-ti plateasca constant cheltuielile pe care le faci iresponsabil?” Utilizarea tehnicii confruntarii trebuie facuta cu multa grija urmand anumite reguli: 1. de a-si exprima acordul sau dezacordul fata de cele spuse de terapeut 2. moralizatoare. clientul trebuie sa aiba.Exemplu: „pari a-mi spune ca te simti bine atunci cand ii spui fratelui tau de diversele probeleme financiare pe care le ai si ca esti emotionat de cate ori il vezi ca e interesat de problemele tale si ca este intotdeauna dispus sa te ajute. care consta in descrierea de catre terapeut a modificarilor sau evolutiei/demersului pozitiv care a aparut pe parcursul terapiei. sa i se ofere posibilitatea de a reactiona. „i-ai spus sefului tau ca daca nu-ti face contract de munca pleci? YES! Este prima oara cand esti asertiv. acuzatoare Alta tehica utilizata in terapia gestaltista este tehnica „numai decat”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->