P. 1
Motorul Stirling

Motorul Stirling

|Views: 668|Likes:
Published by paraschiv_dutu

More info:

Published by: paraschiv_dutu on Oct 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/04/2013

pdf

text

original

Motorul Stirling

De la Wikipedia, enciclopedia liberă În familia maşinilor termice, motorul Stirling defineşte o maşină termică cu aer cald cu ciclu închis regenerativ, cu toate că incorect, termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă de maşini. În acest context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un spaţiu închis numit sistem termodinamic, pe când la maşinile cu "ciclu deschis" cum este motorul cu ardere internă şi anumite motoare cu abur, se produce un permanent schimb de fluid de lucru cu sistemul termodinamic înconjurător ca parte a ciclului termodinamic; "regenerativ" se referă la utilizarea unui schimbător de căldură intern care măreşte semnificativ randamentul potenţial al motorului Stirling. Există mai multe variante constructive ale motorului Stirling din care majoritatea aparţin categoriei maşinilor cu piston alternativ. În mod obişnuit motorul Stirling este încadrat în categoria motoarelor cu ardere externă cu toate că sursa de energie termică poate fi nu numai arderea unui combustibil ci şi energia solară sau energia nucleară. Un motor Stirling funcţionează prin utilizarea unei surse de căldură externe şi a unui radiator de căldură, fiecare din acestea fiind menţinut în limite de temperatură prestabilite şi o diferenţă de temperatură suficient de mare între ele.

Secţiune prin schema unui motor de tip Beta Stirling cu mecanism de bielă rombic 1 (roz) – peretele fierbinte al cilindrului, 2 (cenuşiu închis) - peretele rece al cilindrului (cu 3 (galben) racorduri de răcire), 4 (verde închis) – izolaţie termică ce separă capetele celor doi cilindri, 5 (verde deschis) – piston de refulare, 6 (albastru închis) – piston de presiune, 7 (albastru deschis) - volanţi, Nereprezentate: sursa exterioară de energie şi radiatorele de răcire. În acest desen pistonul de refulare este utilizat fără regenerator.

Cuprins
[ascunde]

• • • •

• • • •

• • •

1 Descriere 2 Istoric 3 Ciclul motor 4 Bazele teoretice o 4.1 Transformări o 4.2 Lucrul mecanic util o 4.3 Randament 5 Tipuri de motoare o 5.1 Alfa Stirling o 5.2 Beta Stirling o 5.3 Gama Stirling o 5.4 Alte tipuri 6 Surse de căldură 7 Dezvoltări actuale 8 Avantajele motorului Stirling 9 Dezavantajele motorului Stirling o 9.1 Dimensiuni şi costuri o 9.2 Probleme privind puterea şi cuplul motor o 9.3 Gazul de lucru 10 Utilizări o 10.1 Aplicaţii de cogenerare (CHP - Combined Heat and Power) o 10.2 Generatoare solare de electricitate o 10.3 Instalaţii frigorifice Stirling - Cryocooler o 10.4 Pompe de căldură o 10.5 Energie nucleară o 10.6 Motoare de navă o 10.7 Motoare pentru avioane o 10.8 Motoare de automobil o 10.9 Energia geotermală o 10.10 Motoare pentru diferenţe mici de temperatură 11 Note 12 Bibliografie 13 Legături externe

[modificare] Descriere
În procesul de transformare a energiei termice în lucru mecanic, dintre maşinile termice motorul Stirling poate atinge cel mai mare randament, teoretic până la randamentul maxim al ciclului Carnot, cu toate că în practică acesta este redus de proprietăţile gazului de lucru şi a materialelor utilizate cum ar fi coeficientul de frecare, conductivitatea termică, punctul de topire,rezistenţa la rupere, deformarea plastică etc. Acest tip de motor poate funcţiona pe baza unei surse de căldură indiferent de calitatea acesteia, fie ea energie solară, chimică sau nucleară. Spre deosebire de motoarele cu ardere internă, motoarele Stirling pot fi mai economice, mai silenţioase, mai sigure în funcţionare şi cu cerinţe de întreţinere mai scăzute. Ele sunt

Cu toate că în cele din urmă a pierdut competiţia cu maşina cu aburi în ceea ce priveşte locul de motor de acţionare a utilajelor.preferate în aplicaţii specifice unde se valorifică aceste avantaje. lipsei resurselor energetice şi problemelor ecologice cum ar fi schimbările climatice. Defecţiunile din zona caldă a motorului au fost mai frecvente decât se putea accepta. motoarele Stirling necesită cheltuieli de capital mai mari. care în prezent poartă denumirea de regenerator. resturi vegetale şi animaliere. totuşi având urmări mai puţin dezastruoase decât explozia cazanului la maşinile cu aburi. în special în cazul în care obiectivul principal nu este minimizarea cheltuielilor de investiţii pe unitate de putere (RON/kW) ci a celor raportate la unitatea de energie (RON/kWh). . Robert Stirling şi brevetat de el în anul 1816. Un motor construit de Stirling a fost utilizat la o carieră de piatră pentru pomparea apei în anul 1818. În comparaţie cu motoarele cu ardere internă de o putere dată. Data la care s-a încetăţenit denumirea simplificată de motor Stirling nu este cunoscută. [modificare] Istoric Maşina cu aer a lui Stirling (cum a fost denumită în cărţile din epoca respectivă) a fost inventată de clericul Dr. chiar şi pierderi de vieţi. sunt de dimensiuni mai mari şi mai grele. posibil prin asigurarea de temperaturi foarte mari. Mai nou avantajele motorului Stirling au devenit vizibile în comparaţie cu creşterea costului energiei. Creşterea interesului faţă de tehnologia motoarelor Stirling a impulsionat cercetările şi dezvoltările în acest domeniu. dar poate fi estimată spre mijlocul secolului XX când compania Philips a început cercetările cu fluide de lucru altele decât aerul – în instrucţiunile de utilizare MP1002CA este încă denumită ca 'motor cu aer'. se refereau la diferite îmbunătăţiri aduse construcţiei maşinii originale. S-au efectuat încercări utilizând energia eoliană pentru acţionarea unei pompe de căldură pe bază de ciclu Stirling în scopul încălzirii şi condiţionării aerului pentru locuinţe. o analiză temeinică a raportului cheltuieli-câştiguri poate avantaja motoarele Stirling faţă de cele cu ardere internă. Utilizările se extind de la instalaţii de pompare a apei la astronautică şi producerea de energie electrică pe bază de surse bogate de energie incompatibile cu motoarele de ardere internă cum sunt energia solară. inginerul James. inventatorii au avut în vedere şi crearea unui motor mai sigur decât motorul cu abur la care în aceea vreme cazanul exploda adeseori cauzând accidente. la sfârşitul secolului XIX şi începutului de secol XX au fost fabricate în număr mare motoare Stirling/de aer cald (diferenţa dintre cele două tipuri se estompează dacă în multe din ele generatorul este de eficienţă îndoielnică sau lipseşte). Pentru unele aplicaţii însă. Cu toate acestea obţinerea unui randament mai ridicat. din care motiv. Brevetul descria deci în detaliu utilizarea unei forme de economizor într-o maşină cu aer. Tema principală a brevetului se refera la un schimbător de căldură pe care Stirling l-a denumit "economizor" pentru că poate contribui la economisirea de carburant în diferite aplicaţii. Brevetele ulterioare ale lui Robert Stirling şi ale fratelui său. Acţionate mecanic. printre care ridicarea presiunii interne ceea ce a condus la creşterea semnificativă a puterii. a fost limitată de calitatea materialelor disponibile la acel moment şi cele câteva exemplare construite au avut o durată de viaţă redusă. pot funcţiona ca pompe de căldură. O altă caracteristică a motoarelor Stirling este reversibiltatea. Pe lângă economisirea de carburanţi. astfel încât în anul 1845 s-au putut antrena toate utilajele topitoriei de oţel din Dundee. privită din acest punct de vedere această tehnologie este necompetitivă.

Încurajaţi de primul lor motor experimental care producea 16 W la arbore la un cilindru cu diametrul de 30 mm şi o cursă a pistonului de 25 mm. el conţine o cantitate determinată de gaz numit "fluid de lucru". Ciclul se produce prin mişcarea gazului înainte şi înapoi între schimbătoarele de căldură cald şi rece. [modificare] Ciclul motor Deoarece ciclul motorului Stirling este închis. ajungându-se la o putere de 200 W energie electrică la un cilindru cu diametrul de 55 mm şi o cursă a pistonului de 27 mm la modelul MP1002CA. La funcţionare normală motorul este etanşat şi cu interiorul lui nu se face schimb de gaz. dar a devenit clar că nu se putea produce la un preţ acceptabil pe piaţă. . asemănător altor maşini termice. răcire şi compresie. Philips a dezvoltat motorul Stirling pentru o scară largă de aplicaţii. de cele mai multe ori aer. managementul firmei a concluzionat că era nevoie de un generator portabil de putere redusă. dar succes comercial a avut doar motorul Stirling în regim invers utilizat în tehnica frigului. au fost respinse pe rând pentru un motiv sau altul până ce alegerea a căzut pe motorul Stirling. hidrogen sau heliu. astfel că a însărcinat un grup de ingineri de la laboratoarele sale din Eindhoven cu cercetările. cel mai adesea în pomparea apei. Spre deosebire de alte tipuri de motoare nu sunt necesare supape. Producţia primului lot a început în anul 1951. astfel că la sfârşitul anului 1940 s-a finalizat motorul Type 10 care era destul de performant pentru a putea fi cedat filialei Johan de Witt din Dordrecht pentru producţia în serie în cadrul unui echipament pentru generarea energiei electrice conform planului iniţial. În mod uimitor activitatea a continuat şi în perioada celui de al doilea război mondial. destindere. lucru la care s-a adăugat apariţia aparatelor radio cu tranzistor care aveau un consum mult mai redus ceea ce a făcut să dispară motivul iniţial al dezvoltării. în timp ce mişcarea pistonului contribuie la compresia şi destinderea alternativă a gazului. iar schimbătorul de căldură rece este în legătură cu un radiator extern de exemplu radiator cu aer. B şi C. ea reprezintă startul în noua eră de dezvoltare a motoarelor Stirling. Acestea funcţionau la temperaturi scăzute. Cu toate acestea au obţinut o serie de brevete şi au acumulat o cantitate mare de cunoştinţe referitoare la tehnologia motoarelor Stirling. Încercând să extindă piaţa pentru aparatele sale de radio în zonele unde nu exista reţea de energie electrică şi alimentarea de la baterii cu durată de viaţă scurtă era nesigură. ca urmare nu solicitau prea tare materialele disponibile astfel încât deveneau destul de ineficiente. Silenţios din construcţie. Studiind diferite motoare de acţionare mai vechi şi mai noi. Cu trecerea timpului rolul lor fost preluat de motoarele electrice şi de motoare cu ardere internă. Proiectul a fost dezvoltat cu prototipurile 102 A.găsindu-şi utilizare peste tot unde era nevoie de o putere medie sau mică dar sigură. parcurge un ciclu format din 4 transformări (timpi): încălzire. O schimbare intervenită în temperatura gazului atrage după sine modificarea presiunii. care ulterior au fost vândute ca licenţă altor firme. de mai mici dimensiuni. Gazul din motorul Stirling. avantajele faţă de maşinile cu aburi fiind operarea simplă putând fi deservite de personalul casnic. au pornit un program de dezvoltare. firma olandeză de componente electrice şi electronice a început cercetări privitoare la acest tip de motor. Schimbătorul de căldură cald este în contact cu o sursă de căldură externă de exemplu un arzător de combustibil. Cu toate că MP1002CA era o linie moartă. astfel că la sfârşitul anilor 1930 motorul Stirling a căzut în uitare fiind doar o curiozitate tehnică reprezentată de câteva jucării şi instalaţii de ventilaţie. şi neselectiv faţă de sursa de energie termică (petrolul lampant „ieftin şi disponibil peste tot” a fost avantajat) părea să ofere reale posibilităţi. În acest timp Philips.

oxigenul din aer avea tendinţa de a reacţiona cu lubrifianţii motorului. care are ca rezultat mişcarea pistonului. Dacă un capăt al cilindrului este deschis. În concluzie. pentru a crea un ciclu de dilatare-contractare a unui gaz de masă dată în interiorul unei maşini pentru conversia energiei termice în lucru mecanic. volumul gazului se reduce rezultând reducerea presiunii sub valoarea presiunii atmosferice şi astfel se produce mişcarea pistonului în sens invers. Cu cât este mai mare diferenţa între temperaturile celor două zone. În momentul în care volumul închis între piston şi cilindru se încălzeşte. deci şi puterea motorului va fi mai mare. funcţionarea este puţin diferită. ca urmare cantitatea de energie calorică vehiculată. rezultând un excedent energie mecanică. Astfel masa fluidului de lucru este mai mare. Ulterior s-a constatat că anumite gaze cum ar fi hidrogenul şi heliul prezintă şi alte avantaje vizavi de aer. mărirea presiunii.Comportarea fluidului de lucru este conformă legilor gazelor perfecte care descriu relaţia dintre presiune. Un ansamblu motor Stirling generator electric cu o putere nominală de 55 kW. pentru utilizare combinată ca sursă de căldură şi energie electrică Clic pe imagine pentru detalii în limba engleză. . colmatând schimbătoarele de căldură şi prezentând chiar pericol de explozie. La atingerea suprafeţei reci. adică presiunea medie din interior este mai mare decât cea atmosferică. aceştia fiind îndepărtaţi de pe segmenţii de etanşare. motorul Stirling utilizează diferenţa de temperatură dintre cele două zone. cea caldă şi cea rece. în partea încălzită se produce dilatarea. La temperaturi mari. Construcţia motorului Stirling este astfel o problemă de optimizare a mai multor cerinţe de multe ori contradictorii. Creşterea presiunii atrage şi alte modificări cum ar fi mărirea capacităţii schimbătoarelor de căldură precum şi cea a regeneratorului. Aceasta la rândul ei poate mări spaţiile neutilizate precum şi rezistenţa hidrodinamică cu efect negativ asupra puterii dezvoltate. deci va fi nevoie de mai puţin lucru mecanic pentru comprimarea lui la deplasarea pistonului în sens invers. cu atât mai mare este randamentul ciclului său. la încălzire se va produce o creştere de presiune care va acţiona asupra pistonului de lucru cauzând deplasarea acestuia. Experienţele cu aer sub presiune au fost cele care au condus firma Philips la trecerea de la aer la alte gaze ca fluid de lucru. La răcirea gazului presiunea scade. temperatură şi volum. Gazul fiind în spaţiu închis. Multe motoare Stirling performante sunt presurizate.

Regeneratorul este în mod obişnuit constituit dintr-o cantitate de fire metalice. Apare necesitatea renunţării la unele avantaje în favoarea altora mai ales la motoare cu putere litrică (raport dintre putere şi cilindree) mare (motoare HTD). realizarea unui regenerator performant este o problemă de optimizare între cele trei cerinţe mai sus amintite.Mici motoare experimentale au fost construite pentru a funcţiona la diferenţe de temperatură mici. Cu toate acestea probleme de ordin tehnic reduc eficienţa în realizare – un mecanism mai simplu fiind avantajat faţă de o realizare a unui ciclu apropiat celui teoretic. iar lipsa regeneratorului poate fi chiar varianta optimă. multe motoare care nu au un regenerator vizibil cu mici rezerve pot fi categorisite ca motoare Stirling în sensul că la versiunile beta şi gama cu piston de refulare fără segmenţi. În timpul vehiculării gazului între schimbătorul de căldură cald şi cel rece. . eficienţa sa teoretică egalând-o pe cea ipotetică a unui ciclu Carnot. [modificare] Bazele teoretice Ciclul Stirling ideal este un Ciclu termodinamic cu două izocore şi două izoterme. acesta şi suprafaţa cilindrului fac un schimb termic periodic cu gazul de lucru asigurând un oarecare efect de recuperare. În baza celor spuse. [1] [2] [3] Regeneratorul Regeneratorul a fost elementul cheie inventat de Robert Stirling şi prezenţa sau lipsa lui face deosebirea dintre adevăratul motor Stirling şi o altă maşină de aer cald. adeseori permiţând motorului să furnizeze o putere mai mare cu aceleaşi schimbătoare de căldură. de preferinţă cu porozitate scăzută pentru reducerea spaţiului neutilizat. La fel ca la schimbătoarele de căldură cald şi rece. formând o umplutură de plase. astfel regeneratorul va trebui proiectat cu grijă pentru a obţine un transfer de căldură mare la pierderi mici datorate rezistenţelor hidrodinamice şi un spaţiu neutilizat cât mai redus. Această rezolvare se regăseşte adesea la modele de mici dimensiuni şi de tip LTD unde pierderile de flux suplimentare şi volumele neutilizate pot fi contraproductive. Regeneratorul reciclează în principal căldura neutilizată ceea ce reduce fluxurile de energie termică transmise de cele două schimbătoare de căldură. 90% din energia sa termică este temporar transferată la şi de la regenerator. Regeneratorul este un fel de schimbător de căldură în care fluidul de lucru îşi schimbă periodic sensul de curgere – a nu se confunda cu un schimbător de căldură în contracurent în care două fluxuri separate de fluid circulă în sensuri opuse de o parte şi de alta a unui perete despărţitor. Regeneratorul este situat în circuitul gazului între cele două schimbătoare de căldură. cu axa plasată perpendicular pe direcţia fluxului de gaz. ceea ce va contribui la apropierea eficienţei motorului de cea a ciclului Carnot lucrând între temperaturile maximă şi minimă. Într-un motor Stirling regeneratorul reţine în interiorul sistemului termodinamic o parte din energia termică la o temperatură intermediară care altfel ar fi schimbată cu mediul înconjurător. Scopul regeneratorului este de a mări semnificativ eficienţa prin „reciclarea” energiei termice din ciclu pentru a micşora fluxurile termice din cele două schimbătoarele de căldură. de până la 7 °C care apare de exemplu între palma mâinii şi mediul înconjurător sau între temperatura camerei şi temperatura de topire a gheţii. Este ciclul termodinamic cel mai eficient practic realizabil.

Q0 Timp 4 4-1 pe grafic este o incălzire izocoră în cursul căreia căldura absorbită în timpul 2 de către regenerator este cedată gazului. Se utilizează următoarele prescurtări: = Cantitate de căldură . Căldura cedată se determină cu formula: Timp 3 3-4 pe grafic este o comprimare izotermă în cadrul căreia lucrul mecanic necesar modificării volumului L34 este egal cu căldura cedată. in J/mol = Constanta universală a gazului în J mol-1 K-1 = Temperatura superioară şi inferioară în K = Volumul în punctul mort superior în m³ = Volumul în punctul mort inferior în m³ Timp 1 1-2 pe grafic este o destindere izotermă în cursul căreia gazul efectuează lucru mecanic asupra mediului. Căldura absorbită Q şi lucrul mecanic efectuat L12 sunt legate prin formula: Timp 2 2-3 pe grafic este o răcire izocoră în cursul căreia prin cedare de căldură către regenerator gazul este adus în starea iniţială. lucru mecanic în J = Masa gazului în mol = Capacitatea calorică molară la v=const.[modificare] Transformări Diagrama p-V al procesului Stirling Gazul de lucru este supus unui ciclu de dilatări şi comprimări compus din două transformări izoterme şi două transformări izocore. valoarea acesteia fiind: .

Lucrul mecanic util este reprezentat şi în bilanţul energetic din schiţa alăturată: energia absorbită = energia cedată Utilizând formulele de mai sus pentru Q şi Q0 rezultă: . pe când în diagrama T-s (entropie-temperatură) ca rezultat al diferenţei dintre energia calorică absorbită şi cea cedată.[modificare] Lucrul mecanic util Bilanţ energetic Lucrul mecanic util este reprezentat în diagrama p-V de mai sus de suprafaţa închisă de curba ciclului. având obţine formula pentru lucrul mecanic: Se [modificare] Randament .

Tipul Alfa se referă la cazul când doi sau mai mulţi cilindri separaţi. ca urmare se încălzeşte mărindu-şi volumul şi împingând pistonul spre capătul cilindrului. [modificare] Tipuri de motoare Inginerii clasifică motoarele Stirling în trei tipuri distincte. În principiu motoarele Stirling nu pot atinge un randament Carnot înalt. Funcţionarea motorului Alfa Stirling Schiţă de funcţionare a motorului Alfa Stirling Funcţionarea motorului Alfa Stirling poate fi descrisă în patru timpi: • Timpul 1: Cea mai mare parte a gazului de lucru este în contact cu peretele cilindrului cald. Dilatarea continuă şi în cilindrul rece al cărui piston are o mişcare defazată cu 90° faţă de pistonul cilindrului cald.Randamentul ciclului Carnot Punctul slab al motoarelor Stirling îl reprezintă randamentul. pe partea de producere a curentului electric. . Motoarele Stirling ating 50 % din randamentul lor Carnot. [modificare] Alfa Stirling Un motor de tip Alfa Stirling conţine două pistoane de lucru. însoţită de extragere în continuare de lucru mecanic. Tipul Beta şi Gama utilizează un piston de refulare pentru a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald şi cel rece situate in acelaşi cilindru. unul cald şi altul rece . Cilindru pistonului cald este situat în interiorul schimbătorului de căldură de temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în schimbătorul de căldură de temperatură scăzută. La aceste diferenţe de temperatură mici randamentul Carnot este de cca 66 % şi se situează astfel mult sub cel al motoarelor cu ardere internă uzuale. sunt legaţi între ei. cu un randament efectiv corespunzător mai mic. Acest tip de motor are o putere litrică foarte mare dar prezintă dificultăţi tehnice din cauza temperaturilor foarte mari din zona pistonului cald şi a etanşării sale (Vezi [4] ). care ating 66 % din randamentul lor Carnot. Această problemă se manifestă şi la termocentralele dotate doar cu turbine cu abur.situate separat în câte un cilindru. rezultând un randament efectiv de puţin peste40 %. În practică gazul de lucru nu poate fi încălzit peste temperatura de 800 K. deoarece temperatura de lucru maximă este limitată de temperatura sursei calde. de diferite temperaturi.

Când este împins către capătul rece. Când gazul de lucru este împins către capătul cald al cilindrului. pentru a comprima gazul. Spre deosebire de tipul Alfa în acest caz se evită problemele tehnice legate de inelele de etanşare de la pistonul cald. împinge pistonul de lucru în sensul opus. se contractă şi momentul de inerţie al motorului. se dilată şi împinge pistonul de lucru. Pistonul de refulare nu este montat etanş şi nu serveşte la extragerea de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald şi cel rece. Timpul 3: Aproape toată cantitatea de gaz este în cilindrul rece şi răcirea continuă.• • • Timpul 2: Gazul de lucru a ajuns la volumul maxim. (Vezi [5]). [modificare] Beta Stirling Funcţionarea unui motor Beta Stirling Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt aşezate un piston de lucru şi unul de refulare montate pe acelaşi ax. Pistonul în cilindrul cald începe să împingă cea mai mare parte din gaz în cilindrul rece unde pierde din temperatura acumulată şi presiunea scade. Pistonul rece. Funcţionarea motorului Beta Stirling . acţionat de momentul de inerţie al volantului sau o altă pereche de pistoane situate pe acelaşi arbore comprimă gazul. Timpul 4: Gazul ajunge la volumul minim şi pistonul din cilindrul cald va permite vehicularea spre acest cilindru unde va fi încălzit din nou şi va începe cedarea de lucru mecanic către pistonul de lucru. de obicei mărit cu ajutorul unui volant.

căldură cedată. HubVK cursă piston refulare. pe baza absorbţiei de energie termică de la sursa caldă. Odată cu mişcarea pistonului de refulare se va mişca şi pistonul de lucru. Tu . Q(ab) . În acest timp pistonul de lucru cedează lucru mecanic volantului. Q(zu) . Prin urmare în primul timp pistonul de refulare va avea o cursă nesemnificativă (proiecţia lungimii manivelei pe orizontală).cursă piston lucru. Schwungrad=Volant Cei patru timpi de funcţionarea a motorului Beta Stirling sunt (pe desen): • Timpul 1->2: Gazul de lucru este încălzit în zona caldă a cilindrului. Dicţionar: Keisprozess=Ciclu. . În urma acesteia pistonul de refulare este împins înainte.temperatura sursei calde.căldură primită. VK – piston de refulare.Schiţă de funcţionare a motorului Beta Stirling Legendă: AK – piston de lucru.temperatura sursei reci. Druck=presiune. Prin încălzire gazul de lucru se dilată. 1-2-3-4 – poziţia unei particule de gaz în punctele limită de pe diagramele p-V-T. HubAK . Cele două pistoane se mişcă defazat cu 90°. To .

Funcţionarea motorului Gama Stirling Schiţă de funcţionare a motorului Gama Stirling • Timpul 1: În timpul acestei faze pistonul de lucru efectuează o cursă minimă. Poziţia pistonului de lucru se schimbă în această fază foarte puţin. Acest lucru are ca rezultat trecerea gazului din zona superioară rece în zona inferioară caldă (încălzire). De cele mai multe ori pistonul de lucru preia şi rolul regeneratorului: preia o parte din căldura gazului de lucru ce curge din zona caldă spre cea rece. În schimb pistonul de refulare efectuează o cursă lungă şi gazul de lucru se încălzeşte. mărindu-se astfel randamentul. volumul total este minim. care se preia din momentul de inerţie al volantului. Tocmai aceasta este cantitatea de căldură ce nu trebuie introdusă prin schimbătorul de cădură din zona caldă respectiv eliminată prin cel din zona rece. La acest timp poziţia pistonului de refulare se schimbă doar foarte puţin. înmagazinează căldura între timpii cu schimb de gaz. Presiunea în interior scade datorită răcirii. Timpul 3->4: La motoare Stirling cu presiune internă mare în această fază are loc o compresie. [modificare] Gama Stirling Un motor de tip Gama Stirling este un Beta Stirling la care pistonul de lucru este montat întrun cilindru separat alăturat de cilindrul de refulare. dar este conectat la acelaşi volant. Regeneratorul (la variantele constructive fără piston de refulare se numeşte diafragmă) în funcţionare va avea o temperatură mijlocie ce se situează între cea a zonei reci şi a celei calde. şi în caz ideal asigură ca gazul să ajungă cu această temperatură medie în zona caldă respectiv rece. pe când la cele cu presiune internă mică poate avea loc încă cedare de lucru mecanic în timp ce presiunea atmosferică acţionează asupra pistonului de lucru. în timpul compresiei este nevoie de un aport de lucru mecanic. Ciclul se reia de la început. Pistonul de refulare împinge acum gazul de lucru din zona caldă în zona rece unde se va răci. Lucrează pe baza capacităţii sale temice. .• • • Timpul 2->3: Volantul se mişcă datorită momentului de inerţie mai departe. Această variantă produce o rată de compresie mai mică dar este constructiv mai simplă şi adeseori este utilizat în motoare Stirling cu mai mulţi cilindri. Regeneratorul cedează gazului de lucru căldura înmagazinată în timpul 2 preîncălzindu-l. În caz contrar. În zona rece gazul de lucru va fi răcit cu ajutorul unui radiator de răcire cu aer sau prin mantaua cilindrului răcit cu ajutorul apei. Timpul 4->1: Volantul se învârte în continuare şi prin aceasta pistonul de refulare se va deplasa în sus. Gazul din cei doi cilindri circulă liber între aceştia.

Pistonul de lucru are o cursă scurtă.• • • Timpul 2: Pistonul de refulare are o cursă scurtă. pe când pistonul de lucru efectuează mai mult de 70 % din cursa sa totală. O variantă de motor Stirling este pompa de apă cu piston lichid utilizând ciclul Stirling. Timpul 3: Pistonul de refulare efectuează cea mai mare parte din cursa sa: gazul este răcit. El generează energie mecanică. şi au fost înregistrate brevete. Lucrul mecanic dezvoltat în acest caz este utilizat pentru pomparea lichidului. având ca scop transformarea puterii preluate din ciclul Stirling direct în mişcare rotativă. Timpul 4: Pistonul de refulare rămâne în partea superioară a cilindrului: gazul este complet răcit. O deosebită preocupare înconjoară motorul cu piston rotativ Stirling. [modificare] Surse de căldură .[6] [7] Un domeniu deosebit îl reprezintă motoarele Stirling "cu piston liber". un lichid şi două supape unidirecţionale. modele. Până în prezent nu a fost construit niciun prototip. dar există o varietate de concepte. între care se enumeră şi cele cu piston lichid şi cele cu diafragmă. analog cu motorul cu piston rotativ cu combustie internă. Faţă de acesta pistonul de lucru parcurge cea mai mare parte a cursei sale: comprimă gazul şi cedează lucru mecanic în acest scop. Forma cea mai simplă include gazul de lucru. [modificare] Alte tipuri Schiţă Motor Stirling cu piston liber Inginerii şi inventatorii continuă să fie preocupaţi de realizarea de noi variante constructive bazate pe ciclul Stirling.

S. un alt tip de automobil "all-electric" care ar trebui să fie lansat pe piaţă la sfârşitul anului 2007 cel puţin în Europa. ceea ce îndreptăţeşte utilizarea termenului de motor cu ardere externă.) pentru a genera curent electric cu ajutorul unui generator liniar sau un alt transformator de putere electroacustic". Această maşină transformă căldura în unde acustice de putere care (citat din sursa indicată) " poate fi utilizat direct în refrigeratoare cu unde acustice sau refrigeratoare cu tuburi de impuls pentru a produce frig prin intermediul unei surse de căldură fără a utiliza piese în mişcare. La U. cât şi energia solară. Wash. Think Nordic o firmă ce produce automobile electrice în Norvegia.. Teoretic orice diferenţă de temperatură va pune în funcţiune un motor Stirling. .. Deasemenea şi o "sursă rece" având temperatura sub cea a mediului ambiant. Pentru a se putea genera puteri semnificative la diferenţe mici de temperaturi este nevoie a se vehicula mari cantităţi de fluid prin schimbătorul de căldură extern. Acesta foloseşte chiar căldura produsă de componenta electronică şi nu consumă energie electrică. în colaborare cu inventatorul Dean Kamen lucrează la proiecte de instalare de motoare Stirling în Think City.. şi Stirling Technology Co. NASA Glenn Research Center din Cleveland. sau (. of Kennewick. Durata de viaţă a lubrifianţilor este semnificativ mai mare decât la motorul cu ardere internă. ceea ce va cauza pierderi suplimentare şi va reduce randamentul ciclului. Sursa rece apare în locul unde se utilizează lichide criogenice sau gheaţă. geotermală. se poate apela la o gamă largă de surse de căldură inclusiv carburanţi sau căldură reziduală rezultată din alte procese. se studiază un motor cu piston liber pentru un generator pe bază de izotopi radioactivi. Compania MSI lucrează la un cooler pentru răcirea componentelor de calculator bazat pe principiul motorului Stirling. Având în vedere că aceştia nu intră în contact cu piesele interne în mişcare. nucleară. Acest dispozitiv va utiliza o sursă de căldură bazată pe plutoniu. fără a exista pericolul acumulării de silicaţi cea ce ar deteriora componentele cum ar fi de altfel cazul la motorul cu combustie internă ce ar utiliza acelaşi tip de carburant. sau chiar de origine biologică.Oglindă parabolică cu motor Stirling în punctul focal şi dispozitivul său de orientare după soare la Plataforma Solar de Almería (PSA) în Spania. [modificare] Dezvoltări actuale În cadrul Los Alamos National Laboratory s-a dezvoltat o "maşină termică Stirling cu unde acustice"[8] fără elemente în mişcare. Department of Energy in Washington. poate fi utilizată pentru asigurarea diferenţei de temperatură. Sursa de căldură poate fi atât energia degajată prin ardere de un combustibil. Deoarece sursa de căldură şi gazul de lucru sunt separate printr-un schimbător de căldură.[9] [modificare] Avantajele motorului Stirling • Căldura reziduală este uşor utilizabilă (în comparaţie cu motorul cu ardere internă) astfel încât motoarele Stirling îşi găsesc întrebuinţare în sistemele combinate cum ar fi WhisperGen[10]. motorul Stirling poate funcţiona şi cu biogaz cu conţinut de siloxan.

presiunea scăzută poate permite utilizarea de cilindri cu greutate foarte redusă. pentru propulsie fără consum de aer în cazul submarinelor sau în tehnica spaţială. Un motor Stirling poate fi configurat astfel ca apa pompată să fie utilizată în scopul răcirii spaţiului de comprimare. în comparaţie cu motoarele cu ardere internă care pornesc repede pe vreme caldă şi greu pe vreme rece. din care cauză materialul trebuie să reziste unor puternice efecte corozive şi să aibă deformări reduse. fără alimentare cu aer. De obicei aceste cerinţe măresc costul materialului. care la rândul ei este proporţională cu puterea motorului. [modificare] Dezavantajele motorului Stirling [modificare] Dimensiuni şi costuri • • Din construcţie motorul Stirling este dotat cu schimbătoare de căldură atât pentru absorbţia cât şi pentru cedarea acesteia. Au o pornire uşoară (totuşi lentă. geotermală.Combined Heat and Power) iarna şi ca instalaţie frigorifică vara. Cele mai multe motoare Stirling au mecanismele de acţionare şi etanşare pe partea rece. Mecanismele de acţionare sunt mai simple decât la alte tipuri de maşini cu mişcare alternativă. . Aici temperatura de destindere poate determina depăşirea rezistenţei la fluaj a materialului deoarece căldura nu se preia din corpul materialului ci direct din arderea combustibilului. schimbătoare care trebuie să reziste la presiunea fluidului de lucru. Pot fi construite pentru o funcţionare foarte silenţioasă. Costurile materialelor şi de asamblare a schimbătorului de căldură din partea caldă ajung la 40% din cel al întregului motor Stirling. însă diferită de cea a motoarelor cu aprindere prin scânteie sau comprimare. Sunt foarte flexibile. (Hargraves) Ciclurile termodinamice necesită diferenţe de temperaturi mari pentru a putea funcţiona eficient. cu toate că în maşinile cu combustie externă temperatura încălzitorului este întotdeauna egală sau mai mare cu temperatura de destindere a gazului. Aceasta înseamnă că se cer materiale cu rezistenţă înaltă. gazos/lichid. ceea ce în cazul unei supape de siguranţă defecte poate avea ca rezultat apariţia suprapresiunii şi în final explozie. Un motor Stirling utilizează un fluid de lucru fără modificare de stare care este sub o presiune apropiată de cea nominală. nu numai cele având la bază un proces de ardere. reducându-se semnificativ nivelul emisiilor poluante. astfel că la utilizare normală nu există pericol de explozie. În cazul sursei pe bază de combustibil procesul de ardere poate fi continuu (spre deosebire de motoarele cu ardere internă). după o perioadă de încălzire) şi funcţionează mai eficient pe vreme rece. Faţă de aceasta o maşină cu aburi utilizează un fluid cu două stări. nu sunt necesare supape şi sistemul de ardere poate fi mai simplu. Bineînţeles acest lucru este mai eficient în cazul pompării apei reci. În unele cazuri. Situaţia este similară cu cea de la turbinele cu gaz. biologică sau nucleară.• • • • • • • • • • Pot utiliza fără modificări orice sursă de căldură. astfel încât necesită mai puţin lubrifiant şi au perioade de funcţionare mai mari între revizii decât alte tipuri de maşini. Pot funcţiona ca centrale cu cogenerare (CHP . În plus schimbătorul de căldură de pe partea de destindere este supus unor temperaturi foarte mari. cum este energia solară.

Hidrogenul poate. În mod obişnuit modificarea puterii se face prin deplasarea motorului. ceea ce va îngreuna menţinerea unei presiuni ridicate în interiorul maşinii la o perioadă lungă de timp între completări.[11]. Aceasta se datorează în special coeficientului mic de convecţie termică a gazului. Acest lucru este valabil pentru toate maşinile cu ardere externă. transferul căldurii în şi din gaz este o piatră de încercare. Alte aplicaţii însă cum ar fi propulsia navelor şi microcentrale staţionare utilizând cogenerarea (CHP) ). Această proprietate este considerată mai puţin dezavantajoasă în cazul acţionărilor electrice hibride sau în centrale lucrând în regim de bază ("base load") unde o putere constantă este chiar dorită. sau prin modificarea cantităţii fluidului de lucru. modificarea ei necesitând o proiectare minuţioasă şi dispozitive auxiliare. Heliul este costisitor şi se livrează în butelii.• Eliminarea căldurii reziduale este destul de complicată pentru că răcitorul trebuie menţinut la o temperatură cât mai mică posibil pentru a mări randamentul. dar această perioadă poate fi totuşi mai scurtă pentru motoarele Stirling decât de exemplu la maşinile cu aburi. hidrogenul va scăpa prin pereţii de metal. cauza îmbătrânirea prematură a metalului. cum sunt cele fabricate pentru laboratoarele guvernamentale din SUA. . nu necesită o putere litrică mare [modificare] Probleme privind puterea şi cuplul motor • • • Îndeosebi maşinile Stirling ce funcţionează la diferenţe de temperatură mici sunt de dimensiuni mari în comparaţie cu puterea pe care o debitează (au o putere litrică mică). mai puţin cele referitoare la etanşeitatea materialului. care este un gaz inert. ceea ce limitează fluxul de căldură posibil de atins într-un schimbător de căldură intern. şi pentru preluarea unui flux mai mare de energie calorică. Pentru ingineri. Aceste sisteme pot consta dintr-un rezervor de hidrogen sau un generator de hidrogen. Împreună cu costul materialului acesta a fost unul din motivele care au împiedicat utilizarea motoarelor Stirling pentru acţionarea autovehiculelor. Din această cauză este nevoie de radiatoare mari care măresc volumul. utilizează heliu ca gaz de lucru pentru că are proprietăţi apropiate de cele ale hidrogenului. de asemenea. sau în unele cazuri prin modificarea încărcării maşinii. Tehnologic cele mai avansate maşini Stirling. Hidrogenul poate fi generat fie prin electroliza apei. fie prin reacţia unui metal cu un acid. [modificare] Gazul de lucru • • Viscozitatea scăzută. Puterea debitată tinde să fie constantă. Un test efectuat pe un motor Stirling de tip GPU-3 a relevat că hidrogenul asigură un randament cu 5 % mai mare decât heliul (un câştig de 24 % faţă de randamentul oferit de heliu)[12]. Hidrogenul este un gaz inflamabil în comparaţie cu heliul. În consecinţă va fi nevoie de sisteme auxiliare pentru menţinerea cantităţii necesare de gaz de lucru. sau modificând unghiul de defazaj între pistonul de lucru şi cel de refulare. Mărirea presiunii şi a diferenţei de temperatură permite obţinerea de puteri mai mari dacă schimbătoarele de căldură se proiectează pentru o sarcină termică mai mare. având nevoie de o perioadă de încălzire. Un motor Stirling nu poate porni imediat. conductivitatea termică ridicată şi căldura specifică a hidrogenului fac ca din punct de vedere termodinamic şi hidrodinamic acesta să fie un gaz de lucru aproape ideal în maşinile Stirling. Cu toate acestea datorită greutăţii moleculare scăzute şi a capacităţii ridicate de difuzie.

se asigură căldură necesară încălzirii. Motor Stirling la Colecţia Tehnică Hochhut din Frankfurt am Main Puterea produsă de motorul Stirling este utilizată adesea în agricultură în diferite procese. Pe de altă parte oxigenul poate fi înlăturat cu ajutorul unei reacţii de oxidare. cu ajutorul unei instalaţii. Aceste microcentrale sunt sisteme de încălzire alimentate cu gaz metan care furnizează şi energie electrică în reţea. WhisperGen a anunţat în 2004 că va produce 80000 centrale de acest tip pentru locuinţele din Marea Britanie. de obicei un proces industrial. în urma cărora rezultă deşeuri de biomasă care la rândul lor pot fi utilizate drept combustibil pentru motor evitându-se astfel costurile de transport şi depozitare a deşeurilor. în contact cu materiale inflamabile sau substanţe cum ar fi lubrifianţii poate duce la explozie.Combined Heat and Power) Prin cogenerare. Firma WhisperGen cu sediul în Christchurch/Noua Zeelandă.• Unele maşini utilizează ca gaz de lucru aer sau azot. pe lângă puterea mecanică sau electrică livrată. Un lot 20 de centrale a început testul în Germania în anul 2006. Utilizarea aerului comprimat pe post de gaz de lucru. Aceste gaze sunt din punct de vedere termodinamic mai puţin eficiente dar în schimb reduc la minim problemele legate de etanşare şi completare. . conţinând o cantitate mare de oxigen. Procesul în general abundă în resurse energetice fiind în ansamblul lui avantajos din punct de vedere economic. a dezvoltat o microcentrală cu cogenerare ("AC Micro Combined Heat and Power") bazată pe ciclul Stirling. [modificare] Utilizări [modificare] Aplicaţii de cogenerare (CHP . dintr-o sursă de energie preexistentă. În mod normal sursa de căldură primară constituie intrarea pentru încălzitorul motorului Stirling şi ca atare va avea o temperatură mai mare decât sursa de căldură pentru aplicaţia de încălzire constituită din energia evacuată din motor.

Temperatura în compartiment va scădea din cauza izolaţiei termice care nu permite intrare căldurii. Zona de destindere a pompei de căldură este cuplată termic la o sursă de căldură. De fapt căldura este extrasă din compartimentul răcit şi este disipată în mediul înconjurător. între cilindri apare o diferenţă de temperatură. este necesară furnizarea lui de către sistem pentru a satisface cerinţele celei de-a doua legi a termodinamicii. căldura va fi livrată. [modificare] Instalaţii frigorifice Stirling . [modificare] Pompe de căldură O pompă de căldură Stirling se aseamănă foarte mult cu un cryocooler Stirling. Una din utilizările moderne este în industria frigului ca instalaţii frigorifice şi criogenice (cryocooler). Pe data de 11 august 2005 Southern California Edison [13] a făcut public un contract privind cumpărarea eşalonată pe 20 ani a 20000 bucăţi de motoare Stirling acţionate cu energie solară de la firma Stirling Energy Systems în scopul construirii unei centrale solare[14]. cu o putere instalată totală de 500 MW. spre exemplu o clădire. La fel ca la motorul Stirling. Aceste sisteme vor fi montate pe o suprafaţă de 19 km² cu utilizarea de oglinzi parabolice capabile să se orienteze după soare şi să concentreze lumina solară pe motoarele Stirling ce acţionează generatoare de curent electric. randamentul se îmbunătăţeşte prin utilizarea unui regenerator care creează un tampon pentru căldură între cele două capete cu temperaturi diferite. totuşi spre deosebire de motorul Stirling zona de destindere se află la o temperatură mai scăzută decât cea de compresie. Acest ciclu se repetă la fiecare rotaţie a arborelui. Ca şi la alte maşini Stirling şi în acest caz căldura trece dinspre zona de destindere spre zona de compresie. Primul cryocooler bazat pe ciclu Stirling a fost lansat pe piaţă în anul 1950 de firma Philips şi a fost utilizat în staţii de producere a azotului lichid. O gamă largă de cryocoolere mai mici sunt produse pentru diferite aplicaţii cum ar fi răcirea senzorilor. un motor Stirling poate fi utilizat ca generator de curent electric cu un randament mai bun decât panourile solare cu celule fotovoltaice simple şi comparabil cu cel al panourilor solare cu celule fotovoltaice cu concentrator. ceea ce va permite creşterea temperaturii interioare. În mod obişnuit va exista o izolare a spaţiului din clădire de mediul exterior. Acest schimbător este situat într-un spaţiu izolat termic cum este de exemplu un frigider. Prin împingerea gazului într-un schimbător. Partea de compresie a maşinii Stirling este situată în spaţiul ce va fi încălzit. [modificare] Energie nucleară . care adeseori este mediul înconjurător. astfel că în loc să se producă lucru mecanic. Rotirea axului motor va produce comprimarea gazului producând creşterea temperaturii acestuia. Componentele principale al unui cryocooler sunt identice cu cele ale maşinii Stirling.[modificare] Generatoare solare de electricitate Aşezat în focarul unei oglinzi parabolice. Refrigerarea termoacustică se bazează pe ciclul Stirling creat într-un gaz de către unde sonore de mare amplitudine.Cryocooler Orice maşină Stirling poate lucra în regim invers ca pompă de căldură: dacă se introduce lucru mecanic prin acţionarea maşinii. În faza următoare gazul va fi supus unei destinderi în urma căreia se va răci şi va fi vehiculat spre celălalt schimbător de unde va prelua căldură. diferenţa constând în faptul că pompa de căldură lucrează la temperatura camerei şi rolul ei principal este de a pompa căldură din afara clădirii în interior pentru a asigura o încălzire ieftină. Pompele de căldură sunt pe departe cele mai eficiente sisteme din punct de vedere energetic.

În raportul publicat în 1986 la anexa A se precizează că atât pe autostradă cât şi în oraş consumul a scăzut de la 5. . Laboratoarele guvernamentale din SUA au dezvoltat un motor Stirling modern sub numele de SRG (Stirling Radioisotope Generator) pentru a putea fi utilizat în explorări spaţiale. respectiv de la 9. Acest motor utilizează un singur piston de refulare pentru a reduce piesele în mişcare şi unde acustice de mare energie pentru transferul de energie. se poate obţine un randament mai mare. Acest ansamblu produce de patru ori mai multă energie din acelaşi bloc de combustibil ca şi un genearator similar de tip RTG (radioisotope thermoelectric generator). Sunt mai silenţioase şi mai puţin poluante. oprire şi sarcină la care nu s-a găsit o rezolvare aplicabilă imediat. Utilizarea motorului Stirling face ca apa să poată fie eliminată din ciclu. Vehiculele proiectate la NASA au fost denumite MOD I şi MOD II.În centralele nucleare există posibilitatea utilizării maşinilor Stirling pentru producerea de energie electrică. Sursa de căldură este un bloc de combustibil radioactiv. Mulţi consideră că acţionarea hibridă ar elimina aceste neajunsuri. Este destinat generării de energie electrică pentru sonde spaţiale ce părăsesc sistemul solar cu o durată de viaţă de mai multe decenii. Alături de proiecte de la Ford şi American Motor Companies la NASA s-au construit cel puţin două automobile acţionate exclusiv cu motoare Stirling. produc mai puţine vibraţii (structura de rezistenţă va avea o durată mai lungă) şi sunt mai sigure putând utiliza combustibil mai puţin explozibil (vezi mai jos "Argument on why the Stirling engine can be applied in aviation"). [modificare] Motoare de navă Kockums [15]. Dacă energia termică este utilizată în continuare într-o centrală cu abur este nevoie de schimbătoare de căldură apă/sodiu ceea ce măreşte gradul de pericol datorită posibilităţii reacţiei violente a sodiului cu apa în caz de contact direct. adesea se argumentează prin raportul putere/greutate prea mic şi un timp de pornire prea lung. dar deocamdată nu a fost construit niciun vehicul pe această bază.05 l/km la 7.88 l/km la 4. Timpul de pornire al vehiculului de la NASA a fost de 30 s. Problemele cele mai mari rezidă în timpul de pornire lung. randamentul creşte cu altitudinea (randamentul motoarelor cu ardere internă scade cu altitudinea). [modificare] Motoare pentru avioane Teoretic motoarele Stirling ar prezenta avantaje şi ca motoare de avion. iar căldura reziduală este eliminată în spaţiu. sunt mai sigure în funcţionare datorită componentelor mai puţine şi lipsei sistemului de aprindere. Anumite reactoare de îmbogăţire a uraniului utilizează prin construcţie sodiu lichid ca agent de răcire. şi se pot reduce reziduurile radioactive. În cazul lui MOD II s-a înlocuit un motor normal cu aprindere prin scânteie dintr-un Chevrolet Celebrity hatchback cu 4 uşi din 1985. constructorul Suedez de nave a construit în cursul anului 1980 cel puţin 8 submarine de clasa Gotland având motoarele de acţionare de tip Stirling. se poate reduce complexitatea construcţiei. în timp ce automobilul pilot de la Ford utilizând un preîncălzitor electric din zona de aer cald a reuşit să pornească doar în câteva secunde. [modificare] Motoare de automobil În industria de automobile neutilizarea motoarelor Stirling pentru acţionarea autovehiculelor.05 l/km.13 l/km. Înlocuind turbinele cu abur cu motoare Stirling. răspunsul lent la accelerare.

. [modificare] Motoare pentru diferenţe mici de temperatură Motoarele Stirling pentru diferenţe mici de temperatură (Low Delta T) funcţionează pe gradiente mici de exemplu diferenţa dintre temperatura palmei şi cea a camerei sau cea a camerei şi a unui cub de gheaţă.. multe previziuni se bazează pe forări de mare adâncime şi dezvoltarea metodelor de lucru cu roci topite ceea ce ar putea avea ca rezultat creşterea exponenţială a generării de energie pe mii de ani fără poluarea mediului. constituie după părerea multora cheia trecerii de la utilizarea combustibililor fosili la economia bazată pe hidrogen[16]. Accessed August 2007 (engleză) 8. [modificare] Note 1. Cu toate că actualmente cea mai fezabilă pare utilizarea energiei solare. ^ Los Alamos National Laboratory: Acoustic Stirling Heat Engine Home Remarcă: " (. ^ osti.gov: High-power baseline and motoring test results for the GPU-3 Stirling engine (engleză) 13. (engleză) 2.[modificare] Energia geotermală Capacitatea motoarelor Stirling de a converti energia geotermală în electricitate şi apoi producerea de hidrogen cu ajutorul acestuia.com: Two Cylinder Stirling Engine (engleză) ^ Rotary Stirling Engines Această pagină web are ca scop asistarea celor ce sprijină dezvoltarea şi utilizarea motoarelor.. ^ PureEnergySystems. Această părere se bazează pe cercetările laboratoarelor din Los Alamos asupra posibilităţii de utilizare a motoarelor Stirling aşezate pe roci fierbinţi.. Sunt nepresurizate funcţionând aproape de presiunea atmosferică. ^ Motor cu piston rotativ Concept from Gangolf Jobb . Puterea debitată este mai mică de 1W şi au doar rol demonstrativ." (engleză) ^ Pasco model SE-8575: Motorul Stirling vizibil (pdf)(engleză) ^ Motor Stirling din carton (germană) ^ keveney.. ^ WhisperGen (engleză) 11. ^ Kockums 16. cu potenţial energetic aproape nelimitat. . 3. Accesat Septembrie 2007. BBC News: Power from the people (engleză) 12. Accesat septembrie 2007 (engleză) 7. Diferenţa de temperatură este de 7 K. ^ 31 October.. 4." 9.com: Two Cylinder Stirling Engine (engleză) ^ keveney.. De obicei pentru simplificare sunt construite în configuraţia Gama şi fără generator. 6. 2003. 5. ^ MSI Showcases Stirling Engine Heatsink (engleză) 10. respective roci topite şi apa de mare ca mediu de răcire. ^ Motor Stirling Palm Top Citat: ".com: World's largest solar installation to use Stirling engine technology an agreement to purchase solar powered Stirling engines from Stirling Energy Systems (engleză) 14. ^ Stirlingenergy (engleză) 15..Acest motor funcţionează utilizând căldura palmei.) Mai eficient decât orice altă maşină termică fără elemente în mişcare. ^ The American Stirling Company Păreri privind energia geotermală şi motorul Stirling. Se comercializează ca jucării.

„Stirling Engine Design Manual”. fr Le moteur Stirling . (1985). NASA-CR135382. (1991). Free Piston Stirling Cycle Engines. o en Gamma Stirlings en Peter Fette: Stirling Engine Researcher. ISBN 0-47104188-2 en Walker. twice double acting en Argument on why the Stirling engine can be applied in aviation. and Sontag.. Springer-Verlag. William (April 1978). Sweden. M. NASA. en Herzog. Accesat la 2007-0830. mirror en regarding design of a Fluidyne pump 15 pages (pdf) Rotary piston array machine en Martini. o en Beta Stirlings.[modificare] Bibliografie • en Van Wylan. Accesat la 2007-06-25. Elsevier Publishers. Lund University. Gordon J. The Philips Stirling Engine. G. University of Canterbury NZ en Ohio University Israel Urieli o en Stirling Engine Simple Analysis o en Alpha Stirlings. New York: John Wiley and Sons. ISBN 0387-15495-7 en Hargreaves. en „Stirling Engine Research” (în English). Siegfried (11/01/05). Fundamentals of Classical • • Thermodynamics SI Version 2nd Ed. ISBN 0-444-88463-7 [modificare] Legături externe Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Motorul Stirling • • • en David Haywood University of Canterbury NZ "Introduction to Stirling-Cycle • • • • • • • • Analysis" (PDF) en Stirling-Cycle Research Group. mirror o en Animation. Accesat la 2007-06-25. „Stirling Engines” (în English). Penn State University at Mont Alto. (1976). o en Regenerator eficiency and simulation o en Stirling Engine with 8 cylinders. Richard F. C. Assistant Professor of Mechanical Engineering.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->