Miresme dulci de flori ma-mbata blnde... Ce iertator si bun ti-e gndul, plamnde !

Rd n gramada ; flori de nalba De parc-ar fi cazut pe straturi argint.

si ma alinta gnduri n preajma florilor si albe flori de margarint, un stol de fluturi de

Sfioase-s boltile spre sara, si mai sfioasa-i iasomia : Pe fata ei neprihanita se-ngna-n veci melancolia Seninului de zare stnsa, si-n trandafiri cu foi de ceara Traiesc mhnirile si plnge norocul zilelor de vara. Attea amintiri uitate cad abatute de-o mireasma : Parca-mi arunc-o floare rosa o mna alba de fantasma, S-un chip balan lnga-o fereastra rasare-n fulger si se stnge... De-atuncea mi-a ramas garoafa pe suflet ca un strop de snge. Ca nalba de curat odata eram, si visuri de argint mi surdeau cu drag, cum rde lumina-n foi de margarint, Si dulci treceau zilele toate, si-arar dureri dadeau ocoale... Ah, amintirile-s ca fulgii ramasi uitati n cuiburi goale.