CONTRACTUL DE MANDAT

Mandatul cu reprezentare
Mandatul este un contract prin care o persoana numita mandatar se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane numite mandant care ii da aceasta imputernicire si pe care o reprezinta. Regulile mandatului sunt aplicabile si in lipsa contractului de mandat in cazurile prevazute de lege, cum ar fi: raporturile dintre soti, raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale sau in materie de curatela. Art. 1534 mandatul poate fi si cu titlu oneros, daca exista stipulatie expresa in acest sens caracterul gratuit este de natura contractului si nu de esenta acestuia.

! Daca mandatarul este un profesionist, prezumtia de gratuitate nu opereaza, cuantumul remuneratiei urmand sa fie
stabilit, in lipsa de stipulatie si criterii legale, de catre instanta. Mandatul vs contractul de munca si contractul de antrepriza - toate trei pot fi cu titlu oneros - mandatul are ca obiect principal incheierea de acte juridice cu tertii, iar mandatarul este, de regula, reprezentantul mandantului. - contractul de munca sau de antrepriza: are ca obiect acte sau fapte materiale si intelectuale prestate pentru cealalta parte contractanta, iar salariatul/antreprenorul nu are calitatea de reprezentant.

! Salariatul poate primi insa imputernicire de reprezentare din partea unitatii (ex: pentru achizitionarea de bunuri),
iar in acest caz el va fi mandatar in raporturile dintre el si tert sau dintre tert si mandant. Antreprenorul poate fi si el imputernicit sa incheie anumite acte juridice in numele clientului sau (ex: avize). Liberul profesionist nu va avea mereu aceasta calitate (ex: avocatul care ofera numai consultatii juridice sau numai asistenta juridica, fara puteri de reprezentare, va avea calitatea de antreprenor si nu cea de mandatar. In materie penala distinctia poate sa nu prezinte importanta, mai ales cand vine vorba de aplicarea art. 254 si 256 Cod penal luarea de mita, respectiv primirea de foloase necuvenite)

2 Mandatul este un contract consensual, care poate fi verbal sau sub forma scrisa. Forma scrisa Procura sau imputernicirea formeaza un tot indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat regula simteriei formelor daca actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie incheiat in forma solemna procura trebuie sa fie data si ea in aceeasi forma.

! Mandatarul trebuie sa fie imputernicit prin procura autentica numai daca legea prevede o asemenea forma pentru
validitatea actului care urmeaza sa fie incheiat prin mandatar si nu atunci cand acest act urmeaza sa fie incheiat in forma autentica prin vointa partilor, fara ca legea sa prevada aceasta cerinta. Totusi, pentru unele operatii juridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice, indiferent de forma actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat de mandatar in numele mandantului. Mandatul poate fi expres sau tacit Mandatul este tacit atunci cand intre parti exista o comunitate de viata sau interese (intre soti, parinte si copil major s.a). Mandatul tacit trebuie probat, neputand fi prezumat caci o astfel de prezumtie nu functioneaza decat in relatiile intre soti si numai cu privire la anumite acte juridice (vezi art. 35 din Codul familiei). El se deosebeste de mandatul aparent in acest caz, tertii contracteaza cu credinta scuzabila si legitima ca mandatarul aparent are puteri de reprezentare, desi lipseste vointa mandantului de a fi reprezentat credinta legitima valoreaza titlu tertul de buna-credinta va putea actiona pe mandant in baza actului incheiat cu mandatarul aparent, caz in care va fi obligat sa isi execute obligatiile asumate (ex: plata pretului) iar mandantul il va putea actiona pe tert doar daca a ratificat actul incheiat incheiat de acesta cu mandatarul aparent. Daca se intampla acest lucru, mandatul aparent se transforma in mandat de reprezentare de drept comun, cu efecte retroactive de la data incheierii actului. In lipsa ratificarii, mandatarul aparent raspunde fata de mandant pe teren delictual sau pe temeiul art. 987. Mandatarul poate raspunde si fata de tert pe teren delictual si nu contractual deoarece nu a contractat in nume propriu. Dovada mandatului Mandatul expres: se aplica regulile de drept comun (inscris, inceput de dovada scrisa, interdictia probei cu martori impotriva sau peste cuprinsul inscrisului, imposibilitatea de procurarea materiala sau morala a unei dovezi scrise)

3 Mandatul tacit: - orice mijloc de proba admis de lege indiferent de valoarea actului incheiat sau care urmeaza sa fie incheiat). Daca nu se poate dovedi incheierea contractului de mandat, se aplica regulile gestiunii de afaceri sau a imbogatirii fara justa cauza. Capacitatea partilor Mandant se apreciaza in functie de natura actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat prin mandatar (de dispozitie, de conservare sau de administrare) Mandatar este un reprezentant al mandantului, prin urmare el trebuie sa aiba totdeauna capacitate deplina de exercitiu. Curierul este un simplu mesager si nu un reprezentant nu trebuie sa aiba capacitate de exercitiu, ci doar discernamant, deoarece el transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l-a trimis. Obiectul contractului de mandat - incheierea de acte juridice de catre mandatar, actele materiale putand avea numai caracter accesoriu Actele juridice cu caracter strict personal (ex: testament) nu pot fi facute prin mandatar. Obiectul trebuie sa fie determinat, posibil si licit. Mandatul poate fi: a) general mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului b) special pentru o singura operatie juridica sau pentru anumite operatii determinate. Pentru acte de dispozitie se cere un mandat special (ex: ipotecare imobil, acceptare sau renuntare la mostenire, renuntare la un drept dedus judecatii, incheierea unei tranzactii etc). Se va indica natura operatiei juridice si obiectul ei, iar mandatarul va trebui sa se incadreze in limitele mandatului (art. 1537). Actul cu sine insusi si dubla reprezentare (Autocontractul) - mandatarul incheie actul juridic cu sine insusi sau cu un tert pe care tot el il reprezinta. Pentru a evita neglijarea intereselor mandantului, acesta poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta sau pentru violarea de catre mandatar a obligatiei de loialitate fata de mandant. Se deosebeste de mandatul in interes comun mandatarul contracteaza cu un tert pe care nu il reprezinta si este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului, alaturi de mandant (este creditorul sau coproprietar al bunului ce va fi vandut). Mandatul in interes comun se deosebeste de mandatul remunerat in

4 acest caz, interesul mandatarului rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei, chiar daca operatia juridica nu a putut fi realizata (art. 1548)

Efectele A. Intre parti 1. Obligatiile mandatarului a) executarea mandatului (art. 1539)

! Diligenta ceruta in indeplinirea mandatului: a) cu titlu oneros in concreto

b) cu titlu gratuit in abstracto Mandatarul nu raspunde pentru neexecutarea obligatiilor tertului daca nu a comis o culpa in alegerea acestuia sau contractul de mandat nu prevede o obligatie de garantie. Daca lucru piere fortuit mandatarul nu raspunde, chiar daca l-ar fi putut salva sacrificand un bun propriu. b) obligatia de a da socoteala - sa dea in primire tot ce i s-a predat in puterea mandatului chiar daca bunurile primite nu s-ar cuveni mandantului, deoarece tertul va cere restituirea platii nedatorate de la mandant (daca este cazul). Sumele de bani cuvenite mandantului si folosite de mandatar produc dobanzi din ziua intrebuintarii, fara punere in intarziere. Sumele nerestituite, dar neintrebuintate de mandatar poarta dobanzi din ziua in care i s-au cerut sumele punerea in intarziere se poate face printr-o simpla notificare si nu neaparat printr-o actiune in justitie (derogare de la art. 1088). Prescriptia va incepe sa curga de la data incetarii contractului, fie prin executarea lui, fie prin alte moduri de incetare a raporturilor dintre parti.

Clauza de imputernicire (intalnita de pilda in cazul sumelor de bani ridicate de la CEC sau alte unitati bancare)

este un mandat! c) obligatiile rezultand din substituirea unei terte persoane Mandatarul poate sa isi substituie o terta persoana si va raspunde pentru faptele acestuia numai daca: a) a efectuat substituirea fara a fi avut acest drept

5 b) a fost autorizat (printr-o clauza expresa) sa se substituie (fara aratarea persoanei) si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta ca fiind incapabila sau de insolvabilitate notorie. Daca a fost autorizat sa se substituie cu aratarea persoanei, va raspunde numai daca a trecut puterile de reprezentare asupra unei alte persoane, in conditiile substituirii fara drept. mandantul va avea actiune directa impotriva substituitului, insa substituitul va va putea actiona pe mandant numai printr-o actiune oblica, deoarece nu exista o dispozitie expresa a legii privind posibilitatea unei actiuni directe). In raporturile dintre mandatar si substituit se aplica regulile mandatului. Pluralitatea de mandatari In cazul unei pluralitati de mandatari, solidaritatea exista doar daca s-a stipulat in mod expres (art. 1543). Fiecare mandatar poate executa contractul singur, daca nu s-a prevazut altfel. 2. Obligatiile mandantului a) dezdaunarea mandatarului Mandantul trebuie sa ii plateasca mandatarului toate cheltuielile pe care acesta le-a facut cu mandatul si dobanzi care curg din ziua in care s-a facut plata (art. 1550). De asemenea el trebuie sa il despagubeasca pe mandatar pierderile suferite cu ocazia indeplinirii mandatului (daca nu i se imputa culpa). b) plata remuneratiei (in cazul mandatului cu titlu oneros) Pluralitatea de mandanti In cazul unei pluralitati de mandanti, acestia raspund solidar pentru toate efectele mandatului solidaritate legala (art. 1551). Dreptul de retentie al mandatarului Mandatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit pentru mandant cu ocazia indeplinirii mandatului pana cand acesta va achita cheltuielile. B. Fata de terti 1. Mandantul si tertii Toate efectele legale active sau pasive ale actului incheiat cu tertul se rasfrang asupra mandantului el devine creditorul/debitorul sau titularul dreptului real dobandit prin actul incheiat. Daca dovedeste insa ca a existat o

6 intelegere frauduloasa intre mandatar si tert, el poate invoca cauza de nevalabilitate si nu va fi obligat sa suporte aceste efecte.

! Mandatarul nu poate semna cu numele mandantului (semnatura apocrifa) pentru ca astfel ar rezulta ca mandantul
a fost de fata si a incheiat el insusi actul, desi realitatea este opusa. Actele incheiate cu depasirea imputernicirilor nu-l vor obliga pe mandant daca acesta nu le-a ratificat ratificarea valoreaza mandat efectele sunt retroactive dupa cum urmeaza: a) pentru parti: de la data incheierii actului b) pentru (alti) terti: de la data ratificarii Daca mandantul nu ratifica, raspunderea se va face in baza gestiunii de afaceri sau a imbogatirii fara justa cauza. Mandantul nu va raspunde pentru faptele sau actele ilicite provocate de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului care sunt afara din limtele puterilor sale nu exista raport de prepusenie intre mandant si mandatar nu se poate aplica raspunderea comitentului pentru fapta prepusului. 2. Mandatarul si tertii Intre mandatar si tert nu se creeaza raporturi juridice actul incheiat in limitele imputernicirii nu produce efecte. Pentru actele sale excesive insa mandatarul (care este obligat sa cunoasca limitele imputernicirii) este raspunzator fata de terti (este tinut sa le garanteze validitatea actelor, cu exceptia cazului in care le-a dat acestora posibilittaea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii art. 1545) daca tertii accepta sa contracteze peste limitele mandatului, se considera ca au luat asupra lor riscurile contractului incheiat in astfel de conditii. Incetarea contractului de mandat 1. Revocarea mandatului Se poate face oricand, de catre mandant. In cazul unei pluralitati de mandanti, e nevoie de consimtamantul tuturor. In cazul mandatului cu titlu oneros, mandatarul poate cere o indemnizatie atunci cand revocarea este intempestiva sau abuziva. In cazul mandatului in interes comun/clauzei de irevocabilitate mandantul este obligat la despagubiri daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului. Revocarea poate fi: a) expresa facuta in scris, ea este opozabila doar dupa ce a fost adusa la cunostinta tertilor. Pana atunci, mandantul raspunde fata de tertii de buna-credinta, dar cu drept de regres contra mandatarului incorect.

7 b) tacita dedusa din orice imprejurare (acte sau fapte) care vadeste neindoielnic intentia mandantului (cum ar numirea unui alt mandatar). Produce efecte numai dupa ce a fost cunoscuta de mandatar. In ambele cazuri revocarea are efecte numai pentru viitor si poate fi partiala sau totala. 2. Renuntarea mandatului Mandatarul trebuie sa il notifice pe mandant si raspunde daca renuntarea este de natura sa-l pagubeasca pe acesta din urma, afara de cazul cand dovedeste ca executarea in continuare a mandatului i-ar fi pricinuit lui o paguba insemnata (art. 1556). Renuntarea nu poate fi inlaturata prin clauza contractuala, dar poate fi conditionata de un termen de preaviz. 3. Moartea unei parti Moartea mandatarului (art. 1553 pct 3) mostenitorii trebuie sa il instiinteze pe mandant si sa continue pana atunci indeplinirea mandatului efectuand actele necesare apararii intereselor acestuia, daca au avut cunostinta de existenta si persoana mandantului. Moartea mandantului mandatarul este obligat sa termine operatia juridica daca intarzierea ar provoca pagube mostenitorilor. Daca nu a avut cunostinta de deces, actele incheiate cu tertii de buna-credinta raman valabile. Obligatia mandatarului de a da socoteala se executa fata de mostenitorii defunctului. Dispozitiile legale nu sunt insa imperative partile pot stipula o clauza derogatorie stabilind conditiile in care executarea contractului continua si dupa moarte. 4. Alte cauze a) punerea sub interdictie a mandantului sua mandatarului b) insolvabilitatea si falimentului mandantului sau mandatarului c) orice imprejurare care provoaca o incapacitate a mandantului sau mandatarului Efectele incetarii Mandatarul este obligat sa restituie procura si toate actele sau bunurile primite in timpul executarii mandatului. El nu mai poate actiona in numele si pe seama mandantului (cu exceptia art. 1539).

! Actele incheiate cu tertii de buna credinta sunt valabile si executorii, opozabile mandantului.

Mandatul fara reprezentare Contractul de interpunere de persoane (Contractul de prte-nom) - este un mandat simulat prin interpunere de persoane Mandantul vrea sa incheie un act juridic, dar in asa fel incat persoana sa nu fie cunoscuta de terti. Astfel el da un mandat unei alte persoane care contracteaza in nume propriu si nu in calitate de mandatar. Natura juridica - este o simulatie prin interpunere de persoane, indiferent ca persoana care contracteaza cu mandatarul ocult este sau nu partas la simulatie. Regim juridic - operatia juridica nu este ilicita, dar daca e folosita in scopuri ilicite, atat conventia dintre mandant si mandatarul ocult, cat si actul incheiat cu tertul vor fi nule. - regulile sunt cele de la mandat. - neexecutarea obligatiilor de catre mandatarul ocult mandantul poate intenta o actiune in declararea simulatiei pentru a inlatura aparenta creata prin actul public (dar nereal) trebuie sa faca dovada simulatiei prin actul juridic secret (real) fiind aplicabile atat proba cu martori cat si prezumtiile, daca a existat o inposibilitate de a-si procura dovada scrisa. Tertii de buna-credinta pentru ei mandatarul apare ca adevaratul contractant devenind creditorul/debitorul lor sau titularul dreptului real. Intre mandant si tert nu se stabilesc raporturi daca se actioneaza in instanta, se vor actiona fie pe calea actiunii oblice, fie prin cedarea de catre mandatar a actiunii. Inaplicabilitate - in cazul contractelor care se incheie intuitu personae, regulile care guverneaza contractul de interpunere de persoane nu sunt aplicabile. Totusi, s-a hotarat ca in cazul incheierii contractului in calitate de dobanditor de catre 2 persoane, desi contractul s-a incheiat intuitu personae, se admite dovada simularii cumpararii de catre unul din semnatari, pretul fiind platit in

9 realitate numai de catre celalalt. Dovada se poate face prin contrainscris, iar daca actul a fost incheiat prin frauda, dol sau violenta, ori daca partile au un inceput de dovada scrisa, se admite si proba cu martori sau prezumtiile. (Tribunalul Suprem, dec. 2634/1974)