Sunteți pe pagina 1din 6

Sectorul Energetic

Politica de eficien energetic este, prin excelen, opolitic ale crei efecte sunt sesizabile pe termen lung.Obinerea unor rezultate relevante este condiionat decontinuitatea i coerena msurilor luate n diferiteperioade de dezvoltare. Economia de energie obinut prin eficiena energetic este resursa cea mai ieftina de energie si cea mai avantajoasa pentru mediu nconjurtor, comparativ cu resursele de energie regenerabil sau de combustibili fosili. Prin aciunile ntreprinse n domeniul eficienei energetice Romnia va contribui la limitarea cresterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu efect de ser. Aceste aciuni vor contribui att la reducerea impactului negativ asupra mediului, ct i la creterea securitii n alimentare, diminuand gradul de dependenta a Romniei de importurile de energie. Comisia European a propus n setul de documente care reprezinta Noua Politic Energetic a UE urmtoarele obiective: reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 20% pn n anul 2020, n comparaie cu cele din anul 1990. creterea ponderii surselor regenerabile de energie n totalul mixului energetic de la mai puin de 7% n anul 2006, la 20% din totalul consumului de energie al UE pn n 2020; creterea ponderii biocarburanilor la cel puin 10% din totalul coninutului energetic al carburanilor utilizai n transport n anul 2020; reducerea consumului global de energie primar cu 20% pn n anul 2020 Obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie acoperirea integrala a consumului intern de energie elctrica si termica in conditii de crestere a securitatii energetice a tarii, de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate. Spre deosbire de Italia si Germania, Romania este o sustinatoare a energiei nucleare care este si mai putin poluanta si, deci, obiectivele ecologice ale Europei (de reducere a emisiilor cu 30%) pot fi mai usor atinse. Germania si Italia sunt sustinatoare a importului de gaz din Rusia, pe de o parte prin gazoductul pe sub Marea Baltica (care ocoleste Europa de Est, spre bucuria Rusiei) iar pe de alta prin relatii netransparente intre ENI, ENEL si Guvernul Rusiei. Strategia Germaniei si a Italiei va face Europa si mai dependenta de gazul rusesc. Spre deosebire de Germania si Franta, Romania este o sustinatoare a liberalizarii complete a industriei energetice si a separatiei intre productie si distributie. Campionii nationali ai Frantei si Germaniei, niste mamuti industriali in frunte cu EDF (detinut in proportie de 86% de statul francez) nu doresc aceste reforme in interiorul UE. Ca o prima recomandare pentru autoritati este si sustinerea Turciei in incercarea acestei tari de a deveni membra UE. Pe de o parte pentru proiectul Nabucco pentru ca vom putea avea

acces mai usor la resurse din Orientul Mijolciu (si deci reducerea dependentei fata de Rusia) dar si pentru interesele generale ale economiei in a avea o tara mare si vecina ca membra UE. Pentru a mari securitatea energetica a aprovizionarilor externe ale UE, este important de urmat un plan care sa atinga urmatoarele obiective: 1.Promovarea transparentei si imbunatatirea activitatii in sectorul energetic prin parteneriate cu tari terte, obiectivul fiind crearea unui cadru legal, stabil, nediscriminatoriu, transparent si deschis pentru investitii si comert in domeniul energetic. 2.Imbunatatirea capacitatii de productie si export in tarile producatoare si a infrastructurii de transport energetic in tarile producatoare si de tranzit. 3.Imbunatatirea climatului investitional pentru companii europene in tari terte si inaugurarea productiei si exportului de resurse energetice spre industria UE. 4.Imbunatatirea conditiilor de comert prin tranzit nediscriminatoriu si acces pentru tert la infrastructura de export. 5.Imbunatatirea sigurantei mediului si a infrastructurii energetice. 6.Incurajarea eficientei energetice, folosirii energiei regenerabile incluzand biocombustibili , tehnologiilor limitatoare de emisii si a consumului rational de energie pe plan global. 7.Dezvoltarea rezervelor strategice si incurajarea rezervelor comune de energie intre tarile partenere. Piete mondiale ce functioneaza bine sunt cel mai bun mod de asigurare a stocurilor de energie sigure si ieftine. Acestea creaza o oferta mondiala de energie elastica si corespunzatoare, faciliteaza decizii investitionale si confera siguranta pentru client si pentru producator.Dar pietele nu opereza in vid.Ele au nevoie de o infrastructura fizica si legala, de informatie si transparenta si de participarea principalilor jucatori. Aceasta s-ar putea realiza daca UE si-ar extinde propria piata energetica pentru a include si vecinii intr-o regiune cu reguli de comert, tranzit si mediu comune. Mai mult, UE ar trebui sa sprijine reciprocitatea in deschiderea de piete si respectul pentru regulile pietei: nediscriminare, competitie si transparenta. Trebuie sa convingem tarile consumatoare non-UE ca pietele energetice pot lucra pentru ele. Daca ar ajunge la concluzia ca singura cale spre securitate energetica este cea a intelegerilor bilaterale atunci riscul distorsiunii in sistemul energetic ar creste. Securitatea energetica a UE poate fi sporita prin diversificarea resurselor si a originii geografice cat si a rutelor de tranzit. UE ar trebui sa faciliteze intretinerea si imunatatirea infrastructurii energetice existente in tari vecine, de importanta cheie, alaturi de sprijinirea construirii de infrastructura noua.

Traseul gazoductelor South Stream (verde) i Nabucco (rou) Anul acesta este crucial pentru proiectul conductei Nabucco, ntruct deciziile care se vor lua n 2011 vor avea o influen important asupra aprovizionrii viitoare cu energie a Europei de aceea este nevoie ca Uniunea European s i dezvolte relaiile cu potenialele ri surs pentru Nabucco, precum Azerbaijan sau Turkmenistan. Deblocarea resurselor neexploatate i transportarea lor ctre Europa vor fi elemente de importan major, pe msur ce Europa Central i de Vest se vor confrunta cu un deficit considerabil n aprovizionarea cu energie n urmtoarele dou decenii, iar preul gazelor naturale va crete concomitent cu scderea produciei interne. Potrivit reprezentanilor consoriului, Nabucco va ajuta la diversificarea surselor energetice ale Europei i va asigura aprovizionarea prin transportul de gaze din regiunea Caspic, prin Turcia, pe piaa Uniunii Europene. De acest proiect beneficiaz nu doar consumatorii din Europa, ci i rile de tranzit i regiunile surs din Asia Central. Construcia gazoductului Nabucco, n care Romnia este partener cu ali ase acionari, va demara n 2012 iar prima livrare de gaze este estimat pentru 2015. Costul aproximativ al proiectului este de 7,9 miliarde de euro. Nabucco Gas Pipeline International GmbH (NIC) a fost nfiinat la 24 iunie 2004 pentru a dezvolta, a construi i a opera conducta Nabucco. Cu sediul la Viena, compania activeaz pe segmentul midstream i este organizat conform principiilor de unbundling. NIC este deinut de acionarii Nabucco i este responsabil de dezvoltarea, construcia, operarea, negocierea i alocarea capacitii conductei Nabucco. Acionarii Nabucco sunt: Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia), MOL (Ungaria), OMV (Austria), RWE (Germania) i Transgaz (Romnia). Fiecare acionar deine o participaie egal de 16.67% din Nabucco Gas Pipeline International GmbH. Acionarii sunt responsabili pentru negocierea contractelor de aprovizionare cu gaze naturale. n 2006, Rusia a propus proiectul South Stream, ca alternativ la Nabucco. Practic, ruii vor s contruiasc o seciune n continuarea Blue Stream (conduct pe sub Marea Neagr, care transport, din 2003, gaz din Rusia n Turcia), pn n Turcia. Conducta ar urma s treac apoi prin Bulgaria, Serbia, Croaia i vestul Ungariei. O alt rut pentru South Stream este pn n

Italia, prin Slovenia. Rusia a incercat sa atraga n South Stream inclusiv o parte dintre partenerii Nabucco. Proiectul rusesc a raliat pn n prezent Bulgaria, Serbia, Ungaria, Italia i Grecia. Proiectul Nord Stream prevede constructia unui gazoduct pe sub Marea Baltic, pentru livrarea direct a gazelor ruseti ctre Germania. Conducta Nord Stream, care va transporta gaze din Siberia spre Europa, ocolind statele est-europene, va fi construit de ctre grupul rus Gazprom, companiile germane E.On, BASF i operatorul olandez Gasunie, la un cost estimat la 12 miliarde de dolari. Prin North Stream pot trece circa 58 de miliarde de metri cubi i prin South Stream circa 30 de miliarde de metri cubi anual. O alt propunere n acest domeniu, White Stream , a venit din partea Ucrainei, care dorete conectarea reelei georgiene de distribuie a gazului natural de cea a Kievului. Gazoductul Nabucco, un proiect de zece miliarde dolari sprijinit de Uniunea European i SUA, vizeaz legarea zonei centrale a Asiei, bogat n gaze naturale, de Europa. Conceput ca o alternativ la gazul natural furnizat de Rusia, pentru diminuarea dependenei Uniunii Europene fa de Moscova, Nabucco ar oferi gaz din Azerbaidjan, Iran, Irak, Turkmenistan i Kazahstan. Punctul de pornire al gazoductului Nabucco, cu o capacitate de 20-30 miliarde m.c. de gaze anual, a fost stabilit la Erzurum, n Turcia, punctual final al conductei fiind terminalul de la Baumgarten, din Austria. Gazodcutul va fi legat lng Erzurum cu conducta Tabriz-Erzurum i cu conducta Caucazului de Sud, realizndu-se astfel legtura cu conducta de gaz Trans-Caspic. Conducta Iran-Turcia are 2,577 km i merge din Tabriz (nord-vestul Iranului) pn n Ankara (Turcia), iar conducta Caucazului de Sud, sau conducta Baku-Tbilisi-Erzurum(BTE) transport hidrocarburi din Shah Deniz (Azerbaidjan) n Turcia. Gazoductul Nabucco va fi format din 200.000 de conducte. Nabucco are 2.000 km n Turcia, n Bulgaria 400 km, n Romania 460 km, n Ungaria 390 km i n Austria 46 km Piata energiei electrice Incepand cu anul 2007 piata sectorului energetic ar trebui sa fie una libera, inn care fiecare consumator poate sa-si schimbe furnizorul de energie fara nici un cost, iar furnizorul din zona respectiva are obligatia de a pune la dispozitie caile necesare pentru transportul energiei. Desi este considerata o piata libera, monopolistica, nu este forte ca furnozorul sa fie schimbat de catre consumatori. Inca din 2008 se doreste restructurarea pietei sectorului energetic, dorindu-se evitarea monopolului, aceasta bazandu-se pe infiintarea a inca doua centrale energetice Piata sectorului energetic se imparte in doua categorii: - piata contractelor pe termen lung Dac participanii la segmentele voluntare ale pieei angro ar fi toi privai, acetia ar fi liberi s-i selecteze partenerii dup cum cred de cuviin, folosind OPCOM sau tranzacionnd n afara acestuia. Totui, atunci cnd avem de-a face cu o companie de stat, e nevoie de reglementri speciale pentru a ne asigura c managementul obine cei mai avantajoi termeni pentru acionariat (statul, adic Ministerul Economiei, Comerului i Mediului de Afaceri care i reprezint pe toi cetenii, acionarii finali). Ni se pare firesc, de pild, ca firmele de stat s fie supuse legislaiei privind achiziiile publice, adic s cumpere prin licitaie produse la cel mai mic pre pentru o calitate acceptabil, n aa fel nct managementul s minimizeze costurile n beneficiul acionarului. Un principiu similar ar trebui s se aplice i vnzrilor, adic firmele de stat s fie obligate s vnd cui d mai mult, ca s ne asigurm c firma de stat i maximizeaz i veniturile (MECMA). Exact din acest motiv, MECMA a dat Ordinul nr. 445/2009 prin care productorii de stat de electricitate sunt obligai s vnd transparent, prin OPCOM, celui care ofer cel mai bun pre. ---- Provocarile pietei unice si

concurenta pe sectoarele sensibile, Consiliul Concurentei, 2011. Aceste contracte se tranzactioneaza pe pietele forward si futures. piata de retail unde contractele se incheie direct cu furnizorii finali, fiind caracterizata de o deschidere totala, insa acest lucru in practica nu este realizat, consumatorii alegandu-si si schimbandu-si furnizorul de energie doar la inceputul periaodei de regmentare, acum insa acest grad de liberalizare fiind destul de redus.

Sursa: ANRE, 2010

Piaa reglementat Furnizarea energiei electrice privete att: - consumatori eligibili (crora le este permis s-i aleag furnizorul de energie electric). Cantitile i tarifele pentru consumatorii eligibili sunt stabilite prin contracte incheiate intre furnizori si consumatori; - consumatori captivi (pn la prima opiune de eligibilitate). Tarifele i preurile aferente de furnizare a energiei electrice pentru consumatorii captivi sunt reglementate prin ordine ANRE. Ct i furnizorii de energie electric: - furnizor de ultim opiune; - furnizor implicit; - furnizor concurenial. Furnizarea energiei electrice se face numai pe baz de contract de furnizare a energiei electrice ncheiat de un furnizor cu consumatorul. Contractul stabilete raporturile dintre furnizor i consumator cu privire la furnizarea energie electrice, inclusiv facturarea i plata acesteia. Consumatorii captivi, pn la prima opiune de eligibilitate, vor ncheia contracte cadru de

furnizare a energiei electrice cu furnizorul de energie electric elaborate de autoritatea competent ANRE. Consumatorii eligibili pot ncheia contracte de furnizare numai cu acei furnizori a cror licen de furnizare este n vigoare. Consumatorii eligibili de energie electric pot ncheia contracte de furnizare a energiei electrice pe piaa concurenial cu unul sau mai muli furnizori, pe baza contractului cadru elaborat de autoritatea ANRE Este obligatorie depunerea de ctre orice consumator casnic captiv, pentru ncheierea contractului de furnizare a energiei electrice a urmtoarelor documente: - actul de proprietate sau alt document care s ateste dreptul locativ asupra spaiului care face obiectul locului de consum respectiv; - opiunea consumatorului privind tipul de tarif aplicat; - cererea de ncheiere a contractului; actul de identitate al solicitantului; - avizul tehnic de racordare; - convenia de exploatare dac este cazul. Gestiunea i calitatea energiei electrice Activiti derulate n domeniul gestiune - calitate energie electric: - Gestionarea formulelor de agregare i a datelor de consum msurate, aferente furnizorilor i productorilor din cadrul PRE Electrica; - Emiterea i gestionarea codurilor ETSO pentru consumatorii contorizai orar, utilizate n comunicarea ntre sistemele de telecitire i alte aplicaii informatice; - Gestionarea datelor din contoare n cadrul pieei de energie electric, verificarea iconfirmarea valorilor orare de consum, pentru consumatorii furnizorului Electrica S.A.; - Urmrirea, centralizarea i analizarea rapoartelor statistice i a situaiilor operative, privind calitatea energiei electrice; - Centralizarea lunar a datelor privind procesul tehnologic pentru calculul consumului propriu tehnologic, pe nivele de tensiuni, pentru cele 3 filiale de distribuie; - ntocmirea programului cadru de msuri de reducere a consumului propriu tehnologic i coordonarea activitii, n vederea ndeplinirii acestui program.

Evaluare