Sunteți pe pagina 1din 48

LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR

Bucuresti 2002

La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit:


Experti: ILEANA PASCAL STEFAN DEACONU CODRU VRABIE NICULAE FABIAN Supervizare: AUREL CIOBANU - DORDEA ELENA SIMINA TANASESCU

n cadrul proiectului Campanie de informare a functionarilor publici privind continutul acquis-ului comunitar au fost elaborate brosuri privind primele 15 capitole de negociere.

CRJ 2002 ISBN 973-8338-51-4

Lista capitolelor n care este mpartit acquis-ul comunitar, n vederea negocierilor cu statele care adera la Uniunea Europeana
Capitolul 1: Libera circulatie a marfurilor Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale Capitolul 6: Politica n domeniul concurentei Capitolul 7: Agricultura Capitolul 8: Pescuitul Capitolul 9: Politica n domeniul transporturilor Capitolul 10: Impozitare Capitolul 11: Uniune economica si monetara Capitolul 12: Statistica Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca Capitolul 14: Energie Capitolul 15: Politica industriala Capitolul 16: ntreprinderi mici si mijlocii Capitolul 17: Stiinta si cercetare Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor Capitolul 20: Cultura si politica n domeniul audiovizualului Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale Capitolul 22: Protectia mediului nconjurator Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii Capitolul 24: Justitie si afaceri interne Capitolul 25: Uniune vamala Capitolul 26: Relatii externe Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna Capitolul 28: Control financiar Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare Capitolul 30: Institutii Capitolul 31: Diverse

ABREVIERI

ANOFM CE CEE CNRED JOCE ONR SIS UE

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca Comisia Europeana Comunitatea Economica Europeana Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene Oficiul National pentru Refugiati Sistemul Informatic Schengen Uniunea Europeana

Actele normative adoptate la nivel comunitar


Tratatele constitutive (versiunile republicate, n urma modificarilor si completarilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeana si Tratatului asupra Uniunii Europene), legislatia n vigoare, legislatia n pregatire, precum si hotarrile recente pronuntate de Curtea Europeana de Justitie se regasesc n cadrul bazei de date cu acces gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex). n temeiul si n conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive, institutiile UE cu competente n procesul legislativ adopta, n esenta, urmatoarele acte normative: Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data intrarii lor n vigoare att pentru statele membre, ct si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora. Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri care ar putea ngradi aplicarea lor directa. Daca n text nu este precizata data intrarii n vigoare, aceasta va fi reprezentata de cea de a 20-a zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii pentru statele membre, lasnd la latitudinea acestora modalitatile de atingere a lor. n text este precizata data pna la care statele membre trebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva n cauza. Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre, dar numai dupa expirarea termenului de transpunere. Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele membre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. Unele au caracter individual (avnd un singur destinatar sau un numar limitat de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru toate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora).

Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter obligatoriu, jucnd rolul de instrumente indirecte pentru apropierea legislatiilor si practicilor nationale. Acordurile si conventiile sunt ntelegeri n forma scrisa supuse dreptului international dar ncheiate fie de catre Comunitati cu state terte, fie de catre acestea si statele membre cu state terte, fie numai ntre statele membre, n conformitate cu competentele stabilite prin tratatele constitutive. ntr-o serie de domenii, n afara actelor normative mai sus aratate, institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea vor fi aratate si explicate n cadrul prezentarii domeniilor respective. Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative n vigoare sau n pregatire prin intermediul mai multor facilitati de cautare : 1. Indexul analitic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei n functie de domeniu); 2. Indexul alfabetic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei dupa termeni cheie ordonati alfabetic); 3. Cautare dupa numarul Jurnalului Oficial n care s-a publicat actul legislativ; 4. Cautare dupa numarul actului legislativ (cu ajutorul unui cod format automat de catre facilitatea de cautare); 5. Cautare dupa cuvinte cheie n text. Toate aceste facilitati de cautare usureaza considerabil regasirea unui act legislativ sau a actelor legislative ncadrate la un anumit domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea mai utila facilitate este indexul analitic al directorului de legislatie (cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind mpartit cel putin pe subcapitole).

CUPRINS

I. Introducere ..................................................................................11 II. Acquis-ul comunitar n domeniul liberei circulatii a persoanelor15 1. Temeiul legal................................................................................................... 15 2. Politica n domeniul vizelor ........................................................................ 16 3. Controlul frontierelor si migratia .............................................................. 18 4. Probleme legate de azil................................................................................. 19 5. Protectia datelor cu caracter personal...................................................... 19 6. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale .......................... 20 7. Circulatia fortei de munca ........................................................................... 20 8. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala ......................................... 21 III. Romnia n procesul de adoptare a acquis-ului n domeniul liberei circulatii a persoanelor......................................................22 1. Politica n domeniul vizelor ........................................................................ 22 2. Controlul frontierelor si migratia .............................................................. 24 3. Problemele legate de azil............................................................................. 25 4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale .......................... 25 5. Circulatia fortei de munca ........................................................................... 26 6. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala ........................................ 26 7. n perspectiva ................................................................................................... 27 ANEXA ...........................................................................................29 Legislatia comunitara relevanta n domeniul liberei circulatii a persoanelor .....................................................................................29 Politica n domeniul vizelor ............................................................................. 30 Controlul frontierelor si migratia ................................................................... 39 Probleme legate de azil...................................................................................... 41 Circulatia fortei de munca................................................................................ 44 Coordonarea sistemelor de asistenta sociala .............................................. 46

LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR

1. Orice cetatean sau orice cetateana a Uniunii Europene are dreptul de a se deplasa si de a-si stabili resedinta n mod liber pe teritoriul statelor membre. 2. Libertatea de circulatie si de sedere poate sa fie acordata, n conformitate cu Tratatul instituind Comunitatea Europeana, cetatenilor unor tari terte care domiciliaza legal pe teritoriul unui stat membru. (Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale - Articolul 45)

10

I. Introducere
Prin ncheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European), Romnia s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene. Strategia nationala de pregatire a aderarii Romniei la Uniunea Europeana, adoptata la Snagov n iunie 1995, a trasat etapele procedurale si actiunile ce urmau a fi ntreprinse n procesul de apropiere de structurile comunitare. Constienta fiind de existenta deficientelor si a ntrzierilor semnalate n Avizul Comisiei Europene (CE) din iulie 1997, Romnia a ncercat sa accelereze ritmul reformelor economice si institutionale. Statutul de candidat la aderare dobndit n urma Consiliului European de la Luxemburg si oficializat odata cu lansarea procesului de negocieri si aderare la Uniunea Europeana (UE) marcheaza un nou stadiu al relatiilor cu Uniunea si implica asumarea de responsabilitati sporite n ndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, n alinierea la normele si practicile comunitare. Parteneriatul de Aderare semnat de Romnia constituie actualmente elementul-cheie al strategiei consolidate de pre-aderare, enuntnd principiile, obiectivele si prioritatile de actionare si mobiliznd ntr-un cadru unic toate formele de asistenta comunitara. Aflata n faza de pregatire intensificata pentru aderare, Romnia participa activ la procesul de examen analitic al acquis-ului communautaire, al carui obiectiv l constituie armonizarea legislatiei interne cu normele comunitare. n 2000 au nceput efectiv negocierile de aderare, pe capitole, ale Romniei la Uniunea Europeana. Capitolul referitor la libera circulatie a persoanelor a nceput sa fie negociat abia n 2002, la Bruxelles, n cadrul primei Conferinte de Aderare. n dreptul comunitar, primele prevederi referitoare la libera circulatie a persoanelor apar n cadrul Tratatului de la Roma (1957), care stabileste "eliminarea, ntre statele membre, a obstacolelor n calea liberei

11

circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalului" si statueaza faptul ca "n scopul aplicarii prezentului Tratat, si fara a aduce prejudicii vreunei prevederi speciale incluse n acesta, este interzisa orice discriminare pe motiv de nationalitate". Desi Tratatul de la Roma afirma datoria Comunitatii de a asigura libera circulatie a persoanelor, pna la sfrsitul anilor '80 eforturile depuse n acest sens au reusit sa reglementeze partial aspectele legate de libera circulatie a anumitor categorii de persoane: lucratorii si familiile acestora, furnizorii de servicii si agentii economici. Curtea Europeana de Justitie a jucat un rol extrem de important n consolidarea acestui proces, att prin semnalarea si eliminarea neclaritatilor, ct si prin semnalarea golurilor legislative. Libera circulatie a persoanelor n cadrul Comunitatii Europene a fost definita de Actul Unic European (1987) drept una dintre cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne . Acest nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a dreptului de libera circulatie asupra unor noi categorii de persoane (studenti, persoane ce nu depun activitati economice, dar au resurse suficiente de trai). Conceptul de cetatenie europeana a fost prima oara introdus prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta n interiorul Uniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat n domeniul de interes comun al statelor membre si politica referitoare la azil, problematica trecerii frontierelor externe si politica referitoare la imigratie (Titlul VI - cooperarea n domeniul justitiei si afacerilor interne, cunoscut si sub numele de al Treilea Pilon al UE). Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte n Tratatul de la Roma (Titlul IV - vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a prevazut o perioada de 5 ani pna la momentul n care se vor aplica procedurile comunitare si n aceste domenii.

12

Prin politica sa, Uniunea Europeana are n vedere crearea unei zone europene de libertate, securitate si justitie n care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de nationalitate. n acelasi timp, se desfasoara un amplu proces de implementare a unor standarde comune n ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile de vize, azil si imigratie. Marea Britanie si Irlanda nu au acceptat sa ia parte la masurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma, iar Danemarca va participa doar n cadrul masurilor referitoare la politica de vize. Libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene, alaturi de libera circulatie a produselor, libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor. Cetatenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde doresc. Dar, pentru a fi cu adevarat n avantajul tuturor, libertatea de circulatie a persoanelor trebuie nsotita de un nivel corespunzator de securitate si justitie. La Amsterdam, aceasta dubla cerinta a fost nscrisa n Tratat sub forma nfiintarii progresive a unei zone de libertate, securitate si justitie. Abolirea controalelor la frontiera nu a fost nsa pe deplin nfaptuita n cadrul Uniunii. Obiectivul a fost realizat doar de cteva state membre n baza Conventiei de Implementare a Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie 1995). Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta unul dintre principiile de baza ale dreptului comunitar, dar nici Tratatul de la Roma, si nici Tratatul asupra Uniunii Europene, cunoscut si sub denumirea de Tratatul de la Maastricht, nu contin o lista a drepturilor fundamentale. Obiectivul demersurilor privind respectarea drepturilor omului n Uniune este acela de a asigura protejarea acestor drepturi n proiectarea, aplicarea si interpretarea legislatiei comunitare.

13

n contextul necesitatii de compatibilitate cu drepturile fundamentale recunoscute si protejate de constitutiile statelor membre, Curtea Europeana de Justitie a recunoscut o serie de drepturi cunoscute ca fiind fundamentale (ex. aspecte ale liberei circulatii: tratamentul egal, nediscriminarea, libertatea de asociere, libertatea de profesare, libertatea comerciala, libertatea industriala, libertatea concurentiala). Toate acestea au facut obiectul unor procese desfasurate n fata Curtii de Justitie, dar aceasta nu a dat o definitie abstracta a scopului protejarii drepturilor fundamentale ale individului. Astfel, au aparut probleme n distingerea unui drept economic fundamental de altul si n distingerea acestora de libertatile fundamentale mentionate explicit n Tratatul de la Roma libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a bunurilor, libertatea de a furniza servicii si libertatea de stabilire. n cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000), Consiliul UE, Parlamentul European si Comisia Europeana au semnat Carta Drepturilor Fundamentale, document ce aduce ntr-un cadru unic drepturile civile, politice, economice, sociale stipulate ntr-o serie de documente internationale, europene si nationale. Din punct de vedere al sferei subiectelor de drept, Carta nu face nici o deosebire ntre cetateni, ntrunind pentru prima data n cadrul unui document unic drepturile tuturor persoanelor care se gasesc n mod legal pe teritoriul Uniunii Europene. Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul oricarui cetatean sau cetatene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu, de a lucra, de a se stabili sau de a furniza servicii n orice stat membru. Tot acest articol, n alineatul 3 dispune ca rezidentii tarilor parti, care sunt autorizati sa munceasca pe teritoriul statelor membre, au dreptul la conditii de munca echivalente cu acelea de care beneficiaza cetatenii sau cetatenele Uniunii Europene . Carta cuprinde si importante elemente de supra-nationalitate, n special n legatura cu cetatenia europeana si consecintele sale. Astfel, n spiritul prevederilor Tratatului Uniunii europene, modificat la Amsterdam, se recunoaste dreptul de vot oricarui cetatean al Uniunii si dreptul de a fi ales n cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, n oricare stat

14

membru al Uniunii n aceleasi conditii ca si rezidentii acelui stat. n acelasi timp, toti cetatenii Uniunii Europene au dreptul sa circule liber n spatiul european, sa aiba acces la documente si sa se adreseze Mediatorului European pentru exercitarea dreptului de petitionare.

II. Acquis-ul comunitar n domeniul liberei circulatii a persoanelor


1. Temeiul legal Libera circulatie a persoanelor este unul dintre obiectivele fundamentale prevazute n dispozitiile Tratatului de la Roma ce trebuie ndeplinit n vederea realizarii pietei comune. Esenta acestei libertati consta n eliminarea discriminarilor ntre cetatenii statului membru pe teritoriul caruia se afla acestia sau si desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste discriminari se pot referi la conditiile de intrare, deplasare, munca, angajare sau remuneratie. Prin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor n spatiul comunitar. Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a unui concept mult mai larg, cel de piata interna ce nu poate fi realizata n conditiile existentei unor frontiere interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor. Sensul conceptului de libera circulatie a persoanelor a evoluat foarte mult de la momentul aparitiei sale. Primele prevederi legate de acest domeniu considerau individul doar ca agent economic - ca angajat sau furnizor de servicii. Conceptul initial s-a extins treptat pentru a cuprinde si aspectele legate de notiunea de cetatean al Uniunii, indiferent de orice dimensiune economica sau de diferente legate de nationalitate. Acest lucru se intentioneaza a se aplica si cetatenilor tertelor tari, pentru ca ulterior eliminarii controalelor la frontierele interne sa nu mai fie nevoie sa se verifice nationalitatea.

15

Baza legala a liberei circulatii a persoanelor este constituita de: Articolul 14 (7A) din Tratatul de la Roma, ce stabileste piata interna, acesta incluznd libera circulatie a persoanelor; Articolul 18 (8A) din Tratatul de la Roma, ce statueaza dreptul cetatenilor Uniunii de a circula si de a rezida liber pe teritoriul statelor membre; Articolul 61 (73I) din Tratatul de la Roma si urmatoarele, cuprinse sub Titlul IV (IIIA) Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor; Articolul 45 din Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale. 2. Politica n domeniul vizelor Cea mai importanta etapa n evolutia spre o piata interna reala, n care sa nu mai existe obstacole n calea liberei circulatii a persoanelor, este reprezentata de ncheierea celor doua acorduri Schengen: Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 1985) si Conventia de Implementare Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie 1995). n prezent Conventia este semnata de 13 state membre; Irlanda si Marea Britanie nu sunt membre ale Conventiei, dar au avut posibilitatea sa opteze pentru aplicarea anumitor parti ale corpului de legislatie Schengen. Din momentul aplicarii Conventiei pentru Italia si Austria (1 aprilie 1998), au fost eliminate controalele la frontierele interne ale tuturor statelor semnatare, cu exceptia Greciei. n plus, Islanda si Norvegia (membre ale Uniunii Pasapoartelor Nordice) au statut de membrii asociati. Directiva Consiliului din 28 februarie 2002 reglementeaza cererea Irlandei de a participa la cteva dispozitii ale acquis-ului Schengen, un pas premergator spre adoptarea deplina a aquisului Schengen de catre acest stat. Implementarea Conventiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele, incluznd binenteles masuri de ntarire a controalelor la frontierele externe. Aceste masuri implica o politica de vize comuna, posibilitatea procesarii cererilor de azil,

16

cooperare judiciara si politieneasca, precum si un schimb eficient de informatii. La frontierele externe ale spatiului Schengen, cetatenii UE trebuie doar sa prezinte un document de identificare valid, iar cetatenii tertelor tari cuprinse n lista comuna a tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza de intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila n ntregul spatiu Schengen. Totusi, fiecare stat membru are libertatea de a cere viza n cazul cetatenilor altor terte tari. Acquis-ul n domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen si de o serie de alte acte normative referitoare la: implementarea acquis-ului Schengen n tarile UE, stabilirea unui model tip de viza Regulamentul Consiliului 334/2002 CE de modificare a Regulamentului 1683/1995 sau stabilirea unui model uniform de formular de cerere de viza, eliberata de statele membre titularilor unui document de calatorie nerecunoscut de statul membru care stabileste formularul Regulamentul Consiliului 333/2002 CE. n privinta tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n spatiul comunitar, Regulamentul Consiliului 539/2001 CE fixeaza lista tarilor terte ai caror resortisanti sunt supusi obligatiei de viza pentru a trece frontierele externe ale statelor membre UE. Regulamentul stabileste si lista tarilor ai caror cetateni sunt exceptati de la aceasta obligatie. n prezent lista negativa a UE, cu privire la tarile ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n spatiul comunitar, cuprinde un numar de 134 de tari (Anexa I la Regulamentul 539/2001). Directiva Consiliului 2001/40 CE reglementeaza cadrul legal privind recunoasterea reciproca a deciziilor de ndepartare a rezidentilor statelor terte. Astfel, daca un stat membru UE ia decizia de ndepartare a unui cetatean de pe teritoriul sau, decizia este valabila pe ntreg spatiul tarilor membre UE. Reglementarea liberei circulatii a cetatenilor n spatiul comunitar, cetateni posesori ai unei vize de lunga durata, este facuta de Regulamentul

17

Consiliului 1091/2001, care se refera la libera circulatie a persoanelor ce poseda o viza cu durata mai mare de 30 de zile. n perspectiva crearii unui spatiu comunitar n care controalele la frontiere vor dispare, iar libera circulatie a cetatenilor va fi deplina este nevoie de crearea unei securitati a frontierelor externe si de o solidaritate a statelor UE n acest sens. Fortele de politie coopereaza n depistarea si prevenirea criminalitatii si au drept de urmarire a criminalilor fugari si a traficantilor de droguri pe teritoriul unui stat nvecinat din spatiul Schengen. Pentru functionarea ct mai eficienta a Conventiei, a fost introdusa o masura tehnica compensatorie esentiala Sistemul de Informatii Schengen (SIS), sistem ce furnizeaza informatii referitoare la intrarea cetatenilor tertelor tari, problemele legate de vize si de cooperarea politieneasca. Accesul la SIS este restrictionat n principal la politie si la autoritatile responsabile cu controlul la frontiere. Reglementarea legala a acestui sistem este data de art. 92-125 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen. 3. Controlul frontierelor si migratia Disparitia frontierelor si libera circulatie a persoanelor n tot spatiul comunitar poate duce la aparitia unor probleme legate de migratia clandestina. Art. 3-8 din Conventia Schengen reglementeaza modul de supraveghere si control al frontierelor externe. Pe lnga stabilirea unei liste a tarilor terte ai caror cetateni au nevoie de viza (Anaxa I la Regulamentul 539/2001) sau nu (Anexa II la Regulamentul 539/2001) pentru a intra n spatiul comunitar, au fost luate o serie de masuri privind controlul si securitatea frontierelor UE n tarile ce constituie frontiere externe ale spatiului. n acest sens se nscrie initiativa Portugaliei 2001/C73/05 privind ntarirea supravegherii si controlul frontierelor. n vederea crearii unui spatiu sigur cu frontiere sigure si a combaterii migratiei ilegale este nevoie de o cooperare a statelor n acest domeniu. Programe privind cooperarea ntre administratiile vamale ale statelor membre sau ntre serviciile de politie, precum EUROPOL, ori programe

18

de cooperare n domeniul judiciar, precum programul GROTIUS, duc la realizarea unei solidaritati ntre state si la crearea unui spatiu comunitar sigur. n acest sens sunt Regulamentul Consiliului 743/2002 CE ce stabileste un cadru general comunitar de activitate n vederea facilitarii cooperarii judiciare n materie civila sau Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 referitoare la masurile de control si sanctiunile penale n domeniul drogurilor. 4. Probleme legate de azil Conventia de la Dublin, ce defineste tara responsabila pentru analizarea cererilor de azil naintate ntr-un stat membru, a intrat n vigoare la 1 septembrie 1997 n 12 state membre, la 1 octombrie 1997 n Austria si Suedia si la 1 ianuarie 1998 n Finlanda. Conventia stabileste principiul conform caruia un singur stat membru este responsabil cu analiza cererilor de azil. Tendinta este de a crea un sistem comun n vederea tinerii unei evidente cu privire la cererile de azil. n acest sens Regulamentul Consiliului 407/2002 CE din 28 februarie 2002 fixeaza cteva modalitati de aplicare a Regulamentului Consiliului 2725/2000 CE ce se refera la crearea sistemului EURODAC pentru compararea ampretelor digitale. n acelasi timp, azilantii si refugiatii trebuie sa beneficieze pe perioada desfasurarii procedurii de acordare a dreptului de azil, de asigurarea unui standard minim de viata si de respectarea drepturilor lor. Pe de alta parte, este necesara ntarirea cooperarii administratiilor vamale n domeniul problemelor legate de azil si organizarea bazei de date comune ntreg spatiului comunitar cu privire la tarile furnizoare de azilanti. 5. Protectia datelor cu caracter personal n cadrul liberei circulatii a persoanelor un aspect destul de important l constituie protectia datelor cu caracter personal. Politicile privind controlul frontierelor, al migratiei, politicile n domeniul dreptului de azil sunt strns legate de crearea unui cadru juridic necesar cooperarii

19

bilaterale si multilaterale ntre state n vederea realizarii unui spatiu comunitar sigur al liberei circulatii a cetatenilor. Conventia pentru protejarea datelor persoanale fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981 face parte din lista aquis-ului comunitar n domeniul liberei circulatii a persoanelor si contine prevederi cu privire la asigurarea securitatii datelor, garantii pentru protectia drepturilor persoanelor fizice ale caror date se prelucreaza automatizat, categoriile speciale de date precum si regulile fluxului transfrontalier de date n cadrul cooperarii internationale. 6. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale Domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale se refera la sistemele de recunoastere a diverselor calificari si profesii la nivel comunitar, pe baza de reciprocitate. O serie de Directive reglementeaza libera circulatie a persoanelor care ndeplinesc anumite servicii precum: medici, farmacisti, asistenti medicali, avocati, arhitecti, etc. Acest domeniu face nsa parte din libera circulatie a serviciilor n spatiul comunitar astfel ca tratarea n amanunt a subiectului se gaseste n brosura privind libera circulatie a serviciilor. 7. Circulatia fortei de munca Regulamentul Consiliului 1612 din 15 octombrie 1968 privind libera circulatie a lucratorilor n cadrul comunitatii, si Decizia Comisiei 93/569 CEE de aplicare a Regulamentului contin prevederi referitoare la ridicarea restrictiilor de deplasare si sedere pentru muncitorii si familiile lor n interiorul Comunitatii. Ei trebuie sa ndeplineasca anumite conditii si sa aiba dovada unui permis de sedere pe teritoriul statului unde lucreaza. Prin Decizia Consiliului din 7 mai 2002 s-a creat un Comitet consultativ pentru libera circulatie a persoanelor care are menirea de a propune masuri de mbunatatire si de uniformizare a legislatiei n domeniul circulatiei fortei de munca n spatiul comunitar.

20

8. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala Regulamentul Consiliului (CEE) 574/72 din 21 martie 1972 stabilind procedura de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE privind aplicarea schemelor de asistenta sociala angajatilor si familiilor acestora, care circula n cadrul Comunitatii stabileste procedura de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE. Regulamentul se refera si la membrii familiei (soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de nationalitate, care se afla mpreuna cu un cetatean al unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Obiectivele si politicile de protectie sociala la nivel Comunitar sunt prevazute de Recomandarea Consiliului 92/442 CEE, iar Recomandarea Consiliului 92/441 CEE se refera la instituirea unor criterii comune n materie de resurse si prestatii facute n cadrul sistemului de protectie sociala n privinta protectiei muncii si a sanatatii muncitorilor Recomandarea Comisiei 90/326 CEE instituie o lista europeana a bolilor profesionale. Trebuie mentionat faptul ca toate drepturile legate de libera circulatie a persoanelor fac subiectul unor limitari pe motive de politica publica, securitate publica si sanatate publica Articolele 48(3), 56(1) si 66 din Tratatul de la Roma. Aceste exceptii trebuie interpretate strict, iar limitele aplicarii si scopul acestora sunt stabilite clar prin principiile generale ale dreptului comunitar (de exemplu, principiile nediscriminarii, proportionalitatii si protectiei drepturilor fundamentale). Libera circulatie a persoanelor este legata - cel putin sub aspectul dreptului de stabilire - de libertatea de a presta servicii, dar aceasta intra sub incidenta libertatii de circulatie a serviciilor si este tratata separat. De asemenea, referirea la persoane n mod general ridica ntrebari referitoare la persoanele juridice. Aceste aspecte sunt tratate n cadrul altor capitole: libertatea de circulatie a serviciilor, legislatia societatilor comerciale, ntreprinderi mici si mijlocii.

21

III. Romnia n procesul de adoptare a acquis-ului n domeniul liberei circulatii a persoanelor


Dupa Consiliul European de la Luxemburg, din decembrie 1997, la care s-a luat decizia extinderii Uniunii catre sudul, centrul si estul Europei, procesul de armonizare legislativa, pna atunci limitat la domeniile pietei interne, s-a extins asupra ntregului acquis comunitar, n acelasi timp accelerndu-se ritmul armonizarii. De asemenea, Consiliul European de la Luxemburg si-a adus o contributie majora la definirea unei maniere sistematice de aliniere a legislatiei tarilor candidate la legislatia Uniunii Europene, prin lansarea unui exercitiu de examinare analitica (screening) a preluarii si aplicarii acquis-ului comunitar. Statele candidate trebuie sa integreze n dreptul lor intern, sa negocieze acolo unde nu pot accepta direct sau fara o perioada de gratie, sa transpuna si sa armonizeze legislatia nationala cu acquis-ul comunitar nainte de aderarea la Uniune. Exceptiile si derogarile de la acquis se acorda doar n circumstante exceptionale si sunt limitate ca scop. Uniunea s-a angajat sa mentina acquis-ul comunitar n integralitatea sa si sa-l dezvolte. Nu exista optiunea revenirii asupra acestui angajament. n procesul de pregatire pentru aderarea noilor state membre, Comunitatea examineaza n prezent, mpreuna cu statele candidate, n ce masura legislatiile lor sunt conforme cu acquis-ul comunitar. Adoptarea acquisului comunitar presupune, att armonizarea legislatiei, ct si constructia institutionala menita sa asigure implementarea acestuia. 1. Politica n domeniul vizelor a) Armonizarea legislativa Romnia a facut progrese semnificative n alinierea la politica de vize a UE. Conditiile si criteriile de obtinere a vizei au fost specificate n Normele metodologice de implementare a Legii privind regimul strainilor n Romnia nr. 123/2001 (Hotarrea Guvernului nr. 476/2001) si n instructiunile comune ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului

22

de Interne si Ministerului Muncii publicate n data de 29 mai 2001. Conditii deosebit de stricte sunt aplicate cetatenilor a 86 de tari cu nalte tendinte de migrare. n domeniul armonizarii listei pozitive a Uniunii Europene cu cea a Romniei (anexa I a Regulamentului Consiliului nr. 539/2001, amendat prin Regulamentul Consiliului nr. 2414/2001), au fost transmise proiectele de acorduri bilaterale privind regimul calatoriilor autoritatilor statelor din Andora, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile, Ecuador, Estonia, Guatemala, Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta, Mexic, Monaco, Noua Zeelanda, Nicaragua, Paraguay, Salvador, Uruguay, Vatican si Venezuela. Statele enumerate sunt cuprinse n lista pozitiva a Uniunii Europene, dar nu si n cea a Romniei. Aceasta nseamna ca Romnia va trebui sa ncheie ct mai repede acorduri cu aceste tari si sa nlesneasca circulatia cetatenilor acestor tari pe teritoriul Romniei. n ceea ce priveste lista negativa, diferenta ntre anexa II a Regulamentului Consiliului nr. 539/2001 si lista similara a Romniei priveste Federatia Rusa, Ucraina, Macedonia, Iugoslavia, Turcia si Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu autoritatile Federatiei Ruse si Ucrainei si urmeaza a fi semnate. Recomandarile pe termen scurt si mediu n alinierea la politica de vize a UE catre Romnia sunt ca aceasta trebuie sa continue actiunile, n special n vederea introducerii obligativitatii vizei pentru tarile cu un nalt potential de migratie. Desi, de facto , Instructiunile Consulare romne concorda cu Instructiunile Consulare Comune, implementarea de jure a acestora se va face n momentul aderarii. b) Capacitatea administrativa Capacitatea administrativa de implementare a politicii n domeniul vizelor n Romnia este asigurata de Ministerul de Interne si de Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile de viza sunt trimise de
23

misiunile diplomatice Centrului National pentru Vize, care ia decizia finala asupra eliberarii vizei. Cererile cetatenilor tarilor cu tendinte de migrare sunt trimise, pentru o verificare suplimentara si Directiei pentru Straini si Probleme de Migratie din Ministerul de Interne. 2. Controlul frontierelor si migratia a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa Progrese semnificative au fost facute n alinierea cu acquis-ul din domeniul controlului frontierelor externe. n iunie 2001 au fost adoptate doua ordonante de urgenta, una privind frontiera de stat a Romniei (Ordonanta de Urgenta nr. 105/2001) si alta privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera (Ordonanta de Urgenta nr. 104/2001). Acestea aliniaza legislatia romneasca din domeniu cu cea similara a statelor membre UE. Ordonanta privind Politia de Frontiera stabileste o noua structura organizatorica si un nou cadru pentru cooperarea ntre Politia de Frontiera si alte agentii. Tot n anul 2001 au fost schimbate pasapoartele existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare. Pentru armonizarea deplina a prevederilor interne cu cele comunitare n domeniu, Romnia trebuie sa nceapa pregatirile pentru participarea la zona Schengen si sa dezvolte un Plan de Actiune Schengen. Totodata, este nevoie de o mbunatatire a cooperarii ntre agentii n ceea ce priveste gestionarea frontierei, iar eforturile de combatere a coruptiei trebuie sa fie intensificate. n privinta migratiei, Romnia a ncheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre cu exceptia Angliei si Portugaliei. Aceste acorduri sunt toate n vigoare, cu exceptia acordurilor cu Finlanda si Irlanda care au fost semnate dar nu si ratificate. n plus, 6 acorduri de readmisie cu tari candidate sunt n vigoare (Polonia, Slovacia, Republica Ceha, Slovenia, Ungaria si Bulgaria). Exista si acorduri cu Elvetia, India, Croatia si Moldova. De asemenea, Romnia a renegociat acordurile de readmisie cu Suedia, Slovenia si Ungaria pentru a le alinia cu recomandarile si standardele UE relevante. Totusi, posturile de la frontiera nu sunt nca
24

conectate on-line cu baza de date centrala privind imigratia, ceea ce face greu de tinut o evidenta a fenomenului migratiei. 3. Problemele legate de azil a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa Prin Legea nr. 323/2001 privind regimul refugiatilor n Romnia a fost eliminat al doilea apel n cazul procedurilor accelerate si a procedurilor la frontiera pentru conformitate cu prevederile constitutionale. Aceste modificari vizeaza numai conformitatea cu cadrul legislativ intern, mentinnd conformitatea cu acquis-ul comunitar n materie. Prin ordin comun al Ministerului de Interne si Ministerului Afacerilor Externe a fost adoptata procedura privind reunificarea familiei (Ordinul 213/A/2918/2002). Noua legislatie si noile proceduri n vigoare sunt n deplina concordanta cu acquis-ul Uniunii Europene n materie de azil, cu exceptia Conventiei de la Dublin si a rezolutiilor de implementare a acesteia. De asemenea, dupa intrarea n vigoare a Hotarrii Guvernului nr.1191/2002 au fost derulate activitati n vederea integrarii socioprofesionale a refugiatilor, prin compartimentul special nfiintat n acest scop, Oficiul National pentru Refugiati (ONR).

4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) a elaborat si publicat n luna martie 2002, brosura Directivele sectoriale si directivele sistemului general ale Uniunii Europene privind recunoasterea calificarilor profesionale, ce include si lista profesiilor reglementate n Romnia, precum si institutiile care au responsabilitati n recunoasterea calificarilor profesionale. Asa cum am amintit deja, domeniul acesta, care trateaza la nivel general si la nivel sectorial recunoasterea diverselor

25

calificari profesionale precum cele de medic, farmacist, avocat, arhitect, asistent medical etc. face obiectul capitolului privind libera circulatie a serviciilor unde vor fi tratate n detaliu fiecare din profesiile amintite si vor fi analizate stadiul armonizarii legislative si capacitatea institutionala si administrativa a Romniei de implementare a acquis-ului comunitar n domeniu. 5. Circulatia fortei de munca a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa n acest domeniu Romnia a nregistrat unele progrese n domeniul permiselor de munca pentru cetatenii straini, dar este necesara continuarea alinierii legislatiei n domeniul lucratorilor migranti si a familiilor lor. Romnia a ncheiat o serie de acorduri cu tarile UE privind circulatia fortei de munca si a initiat negocieri cu alte tari n vederea ncheierii unor noi acorduri bilaterale, pe lnga cele deja existente. Prin aceste instrumente juridice bilaterale se realizeaza accesul controlat si protejat al lucratorilor romni pe piata europeana a fortei de munca. n vederea alinierii sistemului informatic al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) la standardele europene ale serviciilor publice de ocupare (EURES) din Uniunea Europeana, a fost semnat contractul pentru implementarea unui sistem informatic integrat, sistem ce va functiona din septembrie 2002. Cu acest sistem, ANOFM poate intra n contact direct (electronic) cu orice baze de date sau sistem informatic existent la nivel european, aceasta constituind pregatirea participarii ANOFM la reteaua EURES. 6. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa Dezvoltarea capacitatii administrative si institutionale n vederea aplicarii regulilor comunitare de coordonare a sistemelor de asistenta sociala constituie o prioritate pentru toate institutiile implicate: Ministerul
26

Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Au fost definite competentele pentru unele dintre institutiile implicate n sensul mentionarii atributiilor referitoare la aplicarea regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala pe categorii de prestatii. Au fost aduse modificari Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, iar n mai 2002 a fost adoptata Legea privind acordarea asistentei medicale n Romnia cetatenilor straini n baza acordurilor, ntelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate n domeniul sanatatii, la care Romnia este parte. Aceasta ultima lege asigura cadrul legislativ pentru acordarea serviciilor medicale de catre institutiile sanitare publice si decontarea serviciilor acordate din Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate, la tarifele prevazute pentru cetatenii romni asigurati. Modificarile au fost necesare pentru clarificare unor aspecte legate de procesul de pregatire pentru aderare la UE, care include pregatirea pentru aplicarea Regulamentului 1408/71 CEE referitor la aplicarea sistemelor de asistenta sociala a angajatilor, lucratorilor independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza n interiorul comunitatii si a Regulamentului 574/72 CEE care stabileste modalitatea de aplicare a Regulamentului 1408/71 CEE. n vederea viitoarei coordonari a sistemelor de securitate sociala, Romnia trebuie sa dezvolte structurile administrative si sa instruiasca personalul necesar. 7. n perspectiva n ultimii ani, n domeniul liberei circulatii a persoanelor, Romnia a adoptat acte normative care transpun prevederi comunitare referitoare la regimul strainilor. Au fost aprobate normele metodologice de aplicare a Acordurilor ncheiate ntre Guvernul Romniei si guvernele altor state privind schimbul de lucratori sezonieri si stagiari si sederea temporara n scopul angajarii lucratorilor romni pe teritoriul altor state. Acte normative adoptate de Romnia privind libera circulatie a persoanelor:

27

Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor n Romnia (M. Of. nr. 168/03.04.2001); Ordonanta Guvernului nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Portugheze privind sederea temporara n scopul angajarii lucratorilor romni pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001 (M. Of. nr. 511/28.01.2001); Ordonanta Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001 (M. Of. nr. 511/28.08.2001); Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Conventiei Europene asupra cetateniei, adoptata la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 (M. Of. nr. 490/09.07.2002).

Pe termen scurt Romnia are ca prioritati: participarea deplina la sistemul de informatii Schengen; alinierea progresiva la legislatia si practica UE n materie de vize. continuarea alinierii la legislatia si practica UE n materie de stabilire a persoanelor; continuarea alinierii la legislatia si practica UE n domeniul initiativei private; continuarea alinierii la legislatia si practica UE n domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala; dezvoltarea si intensificarea relatiilor de cooperare cu alte state privind mobilitatea fortei de munca.

28

ANEXA Legislatia comunitara relevanta n domeniul liberei circulatii a persoanelor

Legenda:
32002R1221 Codul alocat actului normativ, sub care acesta poate fi cautat n original n limbile oficiale ale UE n bazele de date legislative Celex si Eur-Lex Denumirea actului normativ n limba engleza Denumirea actului normativ n limba romna Publicatia oficiala a UE n care actul normativ a fost publicat initial, si eventualele modificari si completari ale formei initiale Prezentarea pe scurt a continutului actului normativ (rezumatul are valoare strict orientativa) Cuvinte-cheie n limba engleza cu care pot fi operate cercetari tematice n bazele de date legislative Celex si Eur-Lex Cuvinte-cheie n limba romna cu care pot fi operate cercetari tematice n baza de date legislative a Centrului de Informare al Comisiei Europene la Bucuresti, www.infoeuropa.ro, si a Centrului de Resurse Juridice, www.crj.ro.

Regulation/Directive/Decision Regulamentul/Directiva/Decizia Publicatia:

Continut: Xxxxxxxxxx

Key words:

Cuvinte cheie:

29

Politica n domeniul vizelor 32001R0539 Council Regulation (EC) No 539/2001 on the 15 th of March 2001 listing the third countries whose nationals must be in possession of visas when crossing the external borders and those whose nationals are exempt from that requirement. Regulamentul Consiliului 539/2001 CE ce fixeaza lista tarilor terte ai caror resortisanti sunt supusi obligatiei de a avea viza pentru a trece frontierele exterioare ale statelor membre UE si lista tarilor ai caror resortisanti nu sunt supusi acestei obligatii. Publicatia: J.O. L 081 din 21.03.2001 p.1 Modificat de: 32001R2414 publicatia J.O. L 327 din 12.12. 2001 p.1 Continut: Regulamentul contine n doua anexe lista tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n spatiul comunitar, asa zisa ,,lista negativa a UE si lista tarilor ai caror cetateni nu au nevoie de viza pentru a intra n spatiul comunitar, asa zisa ,,lista pozitiva a UE. Anexa nr. 1 a Regulamentului cuprinde lista tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n spatiul comunitar, aceste tari fiind n special cele din Africa, Asia si Europa de Est. Anexa 2 a Regulamentului cuprinde lista tarilor ai caror cetateni nu au nevoie de viza pentru a sta pe teritoriul statelor UE o perioada de cel mult 3 luni. Aceasta lista cuprinde tarile europene care nca nu fac parte din UE si o serie de tari din America Latina si Asia Orientala. Key words: admission of aliens; external frontier of the Community; foreign national; visa policy; Schengen Agreement. Cuvinte cheie: admisia strainilor, frontiera externa a Comunitatii, strain, politica de vize, Acordul Schengen.

30

32002R333 Council Regulation (EC) No 333/2002 on the 18 th of February 2002 on a uniform format for forms for affixing the visa issued by Member States to persons holding travel documents not recognised by the Member State drawing up the form. Regulamentul Consiliului 333/2002 CE ce stabileste un model tipizat de cerere pentru obtinerea de viza eliberata de statele membre titularilor unui document de calatorie nerecunoscut de statul membru care stabileste foaia. Publicatia: J.O. L 53 din 23.02.2002 p. 4 Continut: Regulamentul stabileste un model tipizat de cerere pentru obtinerea de viza ce trebuie completat de un cetatean al unui stat ce are nevoie de viza de intrare n spatiul comunitar. Acest model de formular de cerere pentru obtinerea vizei este valabil pentru toate statele membre UE, n vederea uniformitatii cerintelor pentru obtinerea vizei. Datele furnizate n acest formular vor fi secrete si nu vor putea fi utilizate n alte scopuri, avnd n vedere protectia datelor cu caracter personal. Conform prevederilor sale, Regulamentul a intrat n vigoare la 24 februarie 2002. Key words: visa policy; identity document; technical specification. Cuvinte cheie: politica de vize, document de identitate, specificatie tehnica. 32002R334 Council Regulation (EC) No 334/2002 on the 18 th of February 2002 amending Regulation (EC) No 1683/95 laying down an uniform format for visas. Regulamentul Consiliului 334/2002 CE din 18 februarie 2002 de modificare a Regulamentului 1683/95 ce stabileste un model tip de viza. Publicatia: J.O. L 53 din 23.02.2002 p. 4

31

Continut: Regulamentul stabileste un model tip de viza ce trebuie eliberat de un stat membru UE. Acest model tip de viza este valabil pentru toate statele membre UE. Key words: admission of aliens; visa policy; identity document; technical specification; European standard Cuvinte cheie: admisia strainilor, politica de vize, document de identitate, specificatie tehnica, standard european 399R0574 Council Regulation (EC) No 574/1999 on the 12 nd of March 1999 listing the third countries whose nationals must be in possession of visas when crossing the external borders. Regulamentul Consiliului nr. 574/1999 din 12.03.1999 care determina statele terte ai caror nationali trebuie sa fie n posesia unei vize pentru a trece frontierele exterioare statelor membre. Publicatia: J.O. L 072 din 18.03.1999 p.2 Continut: Dispozitiile acestui Regulament au fost preluate si completate de cele ale Regulamentului 539/2001 CE care fixeaza lista tarilor ai caror cetateni trebuie sa obtina viza pentru a intra n spatiul comunitar. Aceasta lista cuprinsa n anexa Regulamentului cuprindea mult mai multe tari ai caror cetateni aveau nevoie de viza pentru a intra n spatiul comunitar. Printre tarile ce figurau n lista Regulamentului din 1999 se afla si Romnia, nsa dupa modificarea Regulamenului n 2001, Romnia nu mai figureaza n aceasta lista. Key words: admission of aliens; external frontier of the Community; foreign national; visa policy; Schengen Agreement. Cuvinte cheie: admisia strainilor, frontiera externa a Comunitatii, strain, politica de vize, Acordul Schengen. 32001L0051 Council Directive 2001/51/EC on the 28th of June 2001 supplementing

32

the provisions of Article 26 of the Convention implementing the Schengen Agreement on the 14 th of June 1985. Directiva Consiliului 2001/51/CE de completare a art. 26 din Conventia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985. Publicatia: J.O. L 187 din 10.07.2001 p.45 Continut: Dispozitiile Directivei se nscriu n contextul luptei mpotriva imigratiei ilegale pe teritoriul statelor membre UE si cuprind prevederi referitoare la controlul si sanctionarea celor care transporta cetateni ce apartin unor terte tari si care se afla ilegal pe teritoriul comunitar. Directiva impune si anumite sume cu care sunt sanctionati astfel de transportatori si este o masura de securitate n plus mpotriva imigratiei clandestine. Astfel ca cei gasiti vinovati de infractiunea de a transporta clandestin cetatenii ce stau ilegal pe teritoriul statelor membre UE sunt supusi unei amenzi de cel putin 5000 euro pentru fiecare persoana transportata. Statele membre trebuie sa ia masurile necesare combaterii acestui fenomen pna cel trziu n februarie 2003. Directiva a intrat n vigoare pe data de 10 august 2001, adica n a treizecia zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitatii. Key words: Schengen Agreement; carrier; foreign national; return migration; rights of aliens. Cuvinte cheie: Acordul Schengen, comisionar, strain, napoierea migrantilor, drepturile strainilor. 32002D0192 2002/192/EC: Council Decision on the 28th of February 2002 concerning Ireland's request to take part in some of the provisions of the Schengen acquis. Decizia Consiliului 2002/192/CE referitoare la cererea Irlandei de a participa la cteva dispozitii ale aquis-ului Schengen. Publicatia: J.O. L 064 din 07.03.2002 p.20

33

Continut:

Prevederile acestei decizii se refera la participarea Irlandei la unele dispozitii ale aquis-ului Schengen cum sunt cele legate de sistemul informational SIS, recunoasterea mutuala a deciziilor de ndepartare a cetatenilor tertelor tari sau dispozitiile legate de nlaturarea graduala a controalelor la frontiere pentru cetatenii comunitatii. Toate aceste masuri sunt luate n vederea uniformizarii normelor si actiunilor n materie de control al frontierelor n perspectiva aderarii la spatiul Schengen. Decizia a intrat n vigoare la data de 1 aprilie 2002.

Key words: Ireland, Schengen Agreement; Community membership. Cuvinte cheie: Irlanda, Acordul Schengen, membru al Comunitatii. 42000A0922(10) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Kingdom of Sweden to the Convention implementing the Schengen Agreement on the 14 th of June 1985 on the gradual abolition of checks at the common borders signed at Schengen on the 19th of June 1990. Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Suediei la Conventia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea progresiva a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen n 19 iunie 1990. Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.115 Continut: Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen, Suedia a preluat acquis-ul Schengen n domeniu si aplica n consecinta legislatia comunitara n materie de control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord Suedia se aliniaza legislatiei comunitare n domeniul controalelor frontierelor, propriu-zis sunt desfiintate controalele la frontiera pentru persoanele din spatiul Schengen iar legislatia nationala este pusa n acord cu cea comunitara n privinta controalelor frontierelor. Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France Cuvinte cheie: Conventie Europeana, acces, Italia, Benelux, Franta

34

42000A0922(09) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Republic of Finland to the Convention implementing the Schengen Agreement on the 14 th of June 1985 on the gradual abolition of checks at the common borders signed at Schengen on the 19th of June 1990. Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Finlandei la Conventia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea progresiva a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen n 19 iunie 1990. Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.106 Continut: Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen, Finlanda a preluat acquis-ul Schengen n domeniu si aplica n consecinta legislatia comunitara n materie de control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord Finlanda se aliniaza legislatiei comunitare n domeniul controalelor frontierelor, propriu zis sunt desfiintate controalele la frontiera pentru persoanele din spatiul Schengen iar legislatia nationala este pusa n acord cu cea comunitara n privinta controalelor frontierelor. Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France Cuvinte cheie: Conventie Europeana, acces, Italia, Benelux, Franta 42000A0922(08) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Kingdom of Denmark to the Convention implementing the Schengen Agreement on the 14 th of June 1985 on the gradual abolition of checks at the common borders signed at Schengen on the 19 th of June 1990. Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Danemarcei la Conventia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea progresiva a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen n 19 iunie 1990. Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.97

35

Continut:

Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen, Danemarca a preluat acquis-ul Schengen n domeniu si aplica n consecinta legislatia comunitara n materie de control al frontierelor si vize . Prin acest acord Danemarca se aliniaza legislatiei comunitare n domeniul controalelor frontierelor, propriu zis sunt desfiintate controalele la frontiera pentru persoanele din spatiul Schengen iar legislatia nationala este pusa n acord cu cea comunitara n privinta controalelor frontierelor. Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France Cuvinte cheie: Conventie Europeana, acces, Italia, Benelux, Franta 42000A0922(07) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Republic of Austria to the Convention implementing the Schengen Agreement on the 14 th of June 1985 between the Governments of the States of the Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the French Republic on the gradual abolition of checks at their common borders signed at Schengen on the 19 th of June 1990, to which the Italian Republic, the Kingdom of Spain and the Portuguese Republic, and the Hellenic Republic acceded by the Agreements signed on the 27 th of November 1990, on the 25 th of June 1991 and on the 6th of November 1992 respectively. Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Austriei la Conventia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 ntre guvernele statelor Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germane si Republicii Franceze, privind eliminarea progresiva a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen n 19 iunie 1990, la care au aderat Republica Italia, Regatul Spaniei si Portugalia prin Acordurile semnate la 27 noiembrie 1990, 25 iunie 1991 si 6 noiembrie 1992. Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.90 Continut: Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen, Austria a preluat acquis-ul Schengen n domeniu si aplica n consecinta legislatia comunitara n materie

36

de control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord Austria se aliniaza legislatiei comunitare n domeniul controalelor frontierelor, propriu zis sunt desfiintate controalele la frontiera pentru persoanele din spatiul Schengen iar legislatia nationala este pusa n acord cu cea comunitara n privinta controalelor frontierelor. Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France Cuvinte cheie: Conventie Europeana, acces, Italia, Benelux, Franta

42000A0922(06) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Hellenic Republic to the Convention implementing the Schengen Agreement ofn the 14 th of June 1985 between the Governments of the States of the Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the French Republic on the gradual abolition of checks at their common borders signed at Schengen on the 19th of June 1990, to which the Italian Republic acceded by the Agreement signed at Paris on the 27 th of November 1990, and to which the Kingdom of Spain and the Hellenic Republic acceded by the Agreements signed at Bonn on the 25 th of June 1991. Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Austriei la Conventia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 ntre guvernele statelor Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germane si Republicii Franceze, privind eliminarea progresiva a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen n 19 iunie 1990, la care a aderat Republica Italia prin Acordul semnat la Paris la 27 noiembrie 1990 si Regatul Spaniei si Republica Elena prin Acordurile semnate la Bonn, 25 iunie 1991. Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.83 Continut: Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen, Grecia a preluat acquis-ul Schengen n domeniu si aplica n consecinta legislatia comunitara n materie de control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord Grecia se aliniaza legislatiei comunitare n domeniul

37

controalelor frontierelor, propriu zis sunt desfiintate controalele la frontiera pentru persoanele din spatiul Schengen iar legislatia nationala este pusa n acord cu cea comunitara n privinta controalelor frontierelor. Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France; Greece. Cuvinte cheie: Conventie Europeana; acces; Italia ; Benelux; Franta; Grecia. 42000A0922(05) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Portuguese Republic to the Convention implementing the Schengen Agreement on the 14 th of June 1985 between the Governments of the States of the Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the French Republic on the gradual abolition of checks at their common borders signed at Schengen on the 19 th of June 1990, to which the Italian Republic acceded by the Agreement signed at Paris on the 27 th of November 1990. Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Austriei la Conventia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 ntre guvernele statelor Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germane si Republicii Franceze, privind eliminarea progresiva a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen n 19 iunie 1990, la care a aderat Republica Italia prin Acordul semnat la Paris la 27 noiembrie 1990. Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.76 Continut: Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen, Portugalia a preluat acquis-ul Schengen n domeniu si aplica n consecinta legislatia comunitara n materie de control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord Portugalia se aliniaza legislatiei comunitare n domeniul controalelor frontierelor, propriu zis sunt desfiintate controalele la frontiera pentru persoanele din spatiul Schengen iar legislatia nationala este pusa n acord cu cea comunitara n privinta controalelor frontierelor.

38

Key words:

European convention; accession; Italy; Benelux; France; Puerto Rico. Cuvinte cheie: Conventie Europeana; acces; Italia; Benelux; Franta; Porto Rico.

Controlul frontierelor si migratia 31999D0870 1999/870/EC: Council Decision on the 17th of December 1999 authorising the Deputy Secretary-General of the Council of the European Union to act as representative of certain Member States for the purpose of concluding contracts relating to the installation and the functioning of the communication infrastructure for the Schengen environment, 'SISNET', and to manage such contracts. Decizia Consiliului 1999/870/CE din 17 decembrie 1999 cu privire la instalarea si functionarea infrastructurii de comunicare pentru spatiul Schengen numit SISNET. Publicatia: J.O. L 337 din 30.12.1999 p.41 Continut: Decizia se refera la implementarea si functionarea sistemului de informare pentru spatiul Schengen. Acest sistem furnizeaza informatii referitoare la intrarea cetatenilor tertelor tari, probleme legate de vize si cooperare politieneasca la nivel comunitar. Programul este unul informational si are drept scop ntarirea capacitatii de securizare a frontierelor externe ale comunitatii mpotriva imigratiei ilegale. Exista astfel o permanenta cooperare si informare a functionarilor vamali cu privire la datele privind intrarea diverselor persoane n spatiul Schengen si interdictiile aferente. Key words: communication infrastructure, contracts, Council of the European Union, Schengen environment, SecretaryGeneral

39

Cuvinte cheie: sisteme de comunicatii, contract, putere de decizie, Consiliul CE, Acordul Schengen, Secretar General 32002R1030 Council Regulation (EC) No 1030/2002 on the 13th of June 2002 laying down an uniform format for residence permits for thirdcountry nationals Regulamentul Consiliului 1030/2002 CE din 13 iunie 2002 ce stabileste un model uniform de titlu de sejur pentru cetatenii tarilor terte Publicatia: J.O. L 157 din 15.06.2002 p.1 Continut: Regulamentul se refera la instituirea unui model uniform de act ce constituie autorizatie de sedere necesar cetatenilor tertelor tari care nu au nevoie de viza, dar nici nu sunt cetatenii unui stat membru al UE. n vederea deplasarii n spatiul comunitar pe o perioada scurta acesti cetateni au nevoie de un titlu de calatorie, numit autorizatie de sedere. Anexa la Regulament stabileste modelul si ceea ce trebuie sa contina un astfel de titlu de sejur. Regulamentul a intrat n vigoare la data de 15 iunie 2002 si se aplica pe ntreg teritoriul ce face parte din spatiul Schengen. Key words: foreign national; residence permit; migration policy; technical specification; harmonization of standards Cuvinte cheie: strain, permis de rezidenta, politica migratiei, specificatie tehnica, armonizarea standardelor 32001L0040 Council Directive 2001/40/EC on the 28th of May 2001 on the mutual recognition of decisions on the expulsion of third country nationals. Directiva Consiliului 2001/40/CE din 28 Mai 2001 referitoare la recunoasterea reciproca a deciziilor de ndepartare a resortisantilor statelor terte. Publicatia: J.O. L 149 din 02.06.2001 p.34 Continut: Directiva se refera la recunoasterea reciproca a deciziilor luate de statele membre UE n materie de

40

ndepartare a cetatenilor unor state terte de pe teritoriul comunitar. Masura este necesara pentru crearea unui sistem comun de securitate si de cooperare n materie de libera circulatie n spatiul comunitar. n cazul n care un cetatean apartinnd unui stat tert este ndepartat de pe teritoriul unui stat membru Schengen, decizia respectiva va fi valabila nu doar pe teritoriul statului care a luat decizia de ndepartare, ci pe ntreg spatiu Schengen. Directiva se aplica ncepnd cu data de 2 iunie 2002. Key words: foreign national; residence permit; criminality; EC countries; cooperation policy Cuvinte cheie: strain, permis de rezidenta, criminalitate, tari EC, politica de cooperare

Probleme legate de azil 32002R0407 Council Regulation (EC) No 407/2002 on the 28 th of February 2002 laying down certain rules to implement Regulation (EC) No 2725/2000 concerning the establishment of "Eurodac" for the comparison of fingerprints for the effective application of the Dublin Convention. Regulamentul Consiliului 407/2002 CE din 28 februarie 2002 ce stabileste cteva modalitati de aplicare a Regulamentului 2725/2000 referitor la crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor digitale n vederea aplicarii efective a Conventiei de la Dublin. Publicatia: J.O. L 062 din 05.03.2002 p.1 Continut: Directiva se refera la modalitatea de aplicare a sistemului EURODAC de comparare a amprentelor digitale n vederea crearii unei baze de date cu persoanele ce solicita azil n tarile Uniunii Europene. Dupa ncetarea Conventiei de la Dublin cu privire la rezolvarea cererilor privind solicitarile de azil de

41

catre un singur stat UE, sistemul EURODAC are menirea de a crea o baza de date informationala cu privire la solicitantii de azil n tarile spatiului Schengen. Aceasta baza de date va putea fi accesata de catre orice stat membru al spatiului Schengen n vederea verificarii exactitatii datelor furnizate de catre solicitantii de azil. Regulamentul a intrat n vigoare la data de 5 martie 2002. Key words: database; data collection; personal data; data transmission; electronic mail; information analysis Cuvinte cheie: baza de date, colectare de date, date personale, transmisie de date, e-mail, analiza informatiilor 41997A0819(01) Convention determining the State responsible for examining applications for asylum lodged in one of the Member States of the European Communities - Dublin Convention. Conventia de la Dublin referitoare la stabilirea statului responsabil cu examinarea cererilor de azil. Publicatia: J.O. C 254 din 19.08.1997 Completata de: Decizia 1/97 din 9 septembrie 1997 publicatia: J.O. L 281 din 14 octombrie 1997 Decizia 2/97 din 9 septembrie 1997 publicatia: J.O. L 281 din 14 octombrie 1997 Decizia 1/ 98 publicatia: J.O. L 196 din14071998 Continut: Dispozitiile Conventiei se refera la stabilirea n cadrul Comunitatii a unui singur stat membru care sa examineze cererile referitoare la azil pentru a avea o evidenta completa n cadrul unei unitati centrale referitoare la persoanele care cer azil. Este un mijloc mai eficient si mai rapid de operare a datelor si informatiilor referitoare la persoanele care solicita azil n statele Uniunii Europene.

42

Key words:

right of asylum; approximation of laws; refugee; cooperation policy; EC countries; EC committee. Cuvinte cheie: drept de azil, armonizare legislativa, refugiat, politica de cooperare, tari EC, Comisie EC. 32000R2725 Council Regulation (EC) No 2725/2000 on the 11th of December 2000 concerning the establishment of 'Eurodac' for the comparison of fingerprints for the effective application of the Dublin Convention. Regulamentul Consiliului 2725/2000 CE din 11 decembrie 2000 referitor la crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor digitale n vederea aplicarii efective a Conventiei de la Dublin. Publicatia: J.O. L 316 din 15.12.2000 p.1 Modificat de: Regulamentul Consiliului 407/2002 CE publicatia: J.O. L 062 din 05.03.2002 p.1 Continut: Dispozitiile Regulamentului se refera la crearea unui sistem informational privind compararea amprentelor digitale. Acest sistem numit EURODAC se va aplica din momentul ncetarii dispozitiilor Conventiei de la Dublin care se refera la procedura solicitarii cererii de azil. n vederea elaborarii unei baze de date centralizate cu privire la persoanele care solicita azil se va crea acest sistem care va avea o unitate centrala de unde vor putea fi accesate informatii dactiloscopice despre diversele persoane care solicita azil. Regulamentul a intrat n vigoare la data de 15 decembrie 2000. Key words: database; data collection; personal data; data transmission; electronic mail; information analysis. Cuvinte cheie: baza de date, colectare de date, date personale, transmisie de date, e-mail, analiza informatiilor. 31996Y0919(01) Council Decision on the 23 rd of November 1995 on publication in the

43

Official Journal of the European Communities of acts and other texts adopted by the Council in the field of asylum and immigration. Decizia Consiliului din 23 noiembrie 1995 referitoare la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene a actelor si a celorlalte texte adoptate de Consiliu n materie de azil si imigratie. Publicatia: J.O. C 274 din 19.09.1996 p.1 Continut: Prevederile Deciziei se refera la actele adoptate de Consiliu n materie de azil si imigratie care vor fi publicate n Jurnalul Oficial al Comunitatii. Este vorba de cteva Rezolutii, Recomandari si Concluzii ale Consiliului adoptate n perioada 1994-1995 cu privire la persoanele azilante si imigranti de pe teritoriul comunitar. Key words: publication of a law; Official Journal; right of asylum; immigration; free movement of persons; migration control. Cuvinte cheie: publicarea legii, Jurnal Oficial, drept de azil, imigratie, libera circulatie a persoanelor, controlul migratiei.

Circulatia fortei de munca 368R1612 Regulation (EEC) No 1612/68 of the Council on the 15 th of October 1968 on freedom of movement for workers within the Community. Regulamentul Consiliului 1612 din 15 octombrie 1968 privind libera circulatie a lucratorilor n cadrul comunitatii. Publicatia: J.O. L 257 din 19.10.1968 p.2 Amendat prin: 392R2434 publicatia: J.O. L 245 din 26.08.1992 p. 1 Continut: Regulamentul contine prevederi referitoare la ridicarea restrictiilor de deplasare si sedere pentru muncitorii si familiile lor n interiorul Comunitatii. Ei trebuie sa ndeplineasca anumite conditii si sa aiba dovada unui permis de sedere pe teritoriul statului

44

unde lucreaza. De asemenea Regulamentul se refera la nlaturarea oricarei discriminari ntre lucratori, bazate pe nationalitate. Acestia se bucura de totalitatea drepturilor si obligatiilor n materie de deplasare si sedere pe teritoriul comunitar ca si cetatenii statelor ce fac parte din Comunitatea Europeana. Key words: free movement of workers; Community worker; equal treatment; job security; approximation of laws; economic and social cohesion. Cuvinte cheie: libera circulatie a lucratorilor, lucrator comunitar, tratament egal, securitatea muncii, armonizare legislativa, coeziune economica si sociala 373L0148 Council Directive 73/148/EEC on the 21 st of May 1973 on the abolition of restrictions on movement and residence within the Community for nationals of Member States with regard to establishment and the provision of services. Directiva Consiliului 73/148/CEE din 21 mai 1973 privind abolirea restrictiilor de circulatie si rezidenta n interiorul Comunitatii pentru cetatenii Statelor Membre cu privire la stabilirea si furnizarea de servicii. Publicatia: J.O. L 172 din 28.06.1973 p.14 Integrata prin: 294A0103(58) publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 p.401 Continut: Aceasta Directiva prevede obligatia statelor membre sa acorde drept de resedinta acelor persoane si anumitor membrii ai familiilor acestora care au resurse de trai adecvate, astfel nct sa nu devina o povara pentru sistemele de asistenta sociala ale statelor membre si sunt asigurate medical. Membrii familiei (soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de nationalitate, au dreptul de a rezida mpreuna cu un cetatean al unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui stat membru. Totusi, drepturile

45

membrilor familiei nu sunt independente, ci deriva din dreptul cetateanului UE din familia respectiva. Acesta din urma trebuie sa-si fi exercitat dreptul la libera circulatie. Daca membrii familiei nu sunt cetateni UE, acestora li se poate solicita viza de intrare de catre statul membru pe teritoriul caruia rezida. Key words: Community national; free movement of persons; residence permit; right of establishment; freedom to provide services Cuvinte cheie: cetatean al Comunitatii, libera circulatie a persoanelor, permis de rezidenta, drept de stabilire, libertatea de a furniza servicii Coordonarea sistemelor de asistenta sociala 371R1408 Regulation (EEC) No 1408/71 of the Council on the 14 th of June 1971 on the application of social security schemes to employed persons and their families moving within the Community. Regulamentul Consiliului (CEE) 1408/71 din 14 iunie 1971 pentru aplicarea sistemelor de asistenta sociala angajatilor, lucratorilor independenti si membrilor lor de familie. Publicatia: J.O. L 149 din 05.07.1971 p.2 Integrat prin : 372R0574 publicatia: J.O. L 074 din 27.03.1972 p.1 294A0103(38) publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 p.206 294A0103(56) publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 p.327 Amendat prin : 372R05749 publicatia: J.O. L 074 din 27.03.1972 p.1 372R2864 publicatia: J.O. L 306 din 31.12.1972 p.1 373D0101(01) publicatia: J.O. L 002 din 01.01.1973 p.1 381R1390 publicatia: J.O. L 143 din 29.05.1981 p.1 393R1945 publicatia: J.O. L 181 din 23.07.1993 p.1 395R3095 publicatia: J.O. L 335 din 30.12.1995 p.1 397R1290 publicatia: J.O. L 176 din 04.07.1997 p.1 398R1223 publicatia: J.O. L 168 din 13.06.1998 p.1
46

398R1606 publicatia: J.O. L 209 din 25.07.1998 p.1 399R0307 publicatia: J.O. L 038 din 12.02.1999 p.1 399R1399 publicatia: J.O. L 164 din 30.06.1999 p.1 Interpretat prin : 396D0555 publicatia: J.O. L 241 din 21.09.1996 p.31 Consolidat prin : 397R0118 publicatia: J.O. L 028 din 30.01.1997 p.1 Continut: Regulamentul stabileste modalitatea de aplicare a sistemelor de asistenta sociala pe care statele trebuie sa le ia cu privire la proprii cetateni care circula si lucreaza pe teritoriul altor state din cadrul Uniunii Europene. Regulamentul se refera si la membrii familiei (soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de nationalitate, care se afla mpreuna cu un cetatean al unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui stat membru al Uniunii. Key words: social-security harmonization; Community worker; social legislation; social-security benefit. Cuvinte cheie: armonizarea serviciilor de securitate sociala, lucrator comunitar, legislatie sociala, avantajul securitatii sociale. 372R0574 Regulation (EEC) No 574/72 of the Council on the 21st of March 1972 fixing the procedure for implementing Regulation (EEC) No 1408/71 on the application of social security schemes to employed persons and their families moving within the Community. Regulamentul Consiliului (CEE) 574/72 din 21 martie 1972 stabilind procedura de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE privind aplicarea schemelor de asistenta sociala angajatilor si familiilor acestora, care circula n cadrul Comunitatii. Publicatia: J.O. L 074 din 27.03.1972 p.1 Amendat prin: 385R1661 publicatia: J.O. L 160 din 20.06.1985 p.7 393R1945 publicatia: J.O. L 181 din 23.07.1993 p.1 395R3095 publicatia: J.O. L 335 din 30.12.1995 p.1

47

397R1290 publicatia: J.O. L 176 din 04.07.97 p.1 398R1223 publicatia: J.O. L 168 din 13.06.98 p.1 3970118 publicatia: J.O. L 028 din 30.01.97 p.1 398R1606 publicatia: J.O. L 209 din 25.07.98 p.1 399R0307 publicatia: J.O. L 038 din 12.02.99 p.1 399R1399 publicatia: J.O. L 164 din 30.06.99 p.1

Consolidat prin: 3970118 publicatia: J.O. L 028 din 30.01.97 p.1 Continut: Regulamentul stabileste procedura de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE privind aplicarea schemelor de asistenta sociala angajatilor si familiilor acestora, care circula n cadrul Comunitatii. Key words: social-security harmonization; Community worker; social legislation; social-security benefit, national implementation of Community law. Cuvinte cheie: armonizarea serviciilor de securitate sociala, lucrator comunitar, legislatie sociala, avantajul securitatii sociale, implementarea nationala a dreptului comunitar.

48