Sunteți pe pagina 1din 23

Prezentarea cazurilor

Cazul I
Pacienta B.M. in varsta de 60 de ani este adusa de mama sa la spital pentru agitatie psihomotorie, idei delirante de umarire prejudiciu, otravire, iluzia sosiilor si insomnie. Boala pacientei a debutat la varsta de 22 de ani cu un comportament bizar, retragere sociala, abulie, apatie. Pacienta a fost internata la psihiatrie in nenumarate randuri. A fost scriitoare, a terminat Facultatea de Litere cu media 10 (a interrupt facultatea trei ani din cauza bolii). A fost casatorita un an, a divortat mai apoi la vasrta de 27 de ani, nu a avut copii, iar in momentul de fata este pensionara. Mama pacientei are 85 de ani fara o patologie deosebita, iar tatal este decedat. Pacienta locuieste cu mama intr-un apartament de 3 camere in conditii modeste. Diagnosticul pacientei a fost Schizofrenie paranoida si a urmat tratament cu neuroleptice in ambulator. In anul 2009 nu a facut nicio recadere si de asemenea nu a fost necesara internarea acesteia. In anul 2010 intrerupe tratamentul cu neuroleptice Fluanxol 1 fiola/luna, pe motiv ca nu este bolnava si se simte foarte bine. Dupa 6 saptamani pacienta isi neglijeaza igiena persoanala, nu iese din camera, isi neaga boala si tratamentul prezinta insomnie, ideatie deliranta de persecutie, urmarire, otravire si inversiune fata de mama.

DATE ANAMNESTICE Nume si prenume: Varsta: Adresa: Starea civila: Ocupatie: Studii: Alergii: B.M.; 60 de ani; Bucuresti; necasatorita; pensionara; Facultatea de Litere; neaga; DESCRIEREA PACIENTEI Culoarea ochilor: caprui; Inaltime: 1.70m; Piele: tegumente palide; Vedere: buna; Culoarea parului: saten; Greutate: 63kg; Dantura: neangrijita; Diformitati fizice/ postura: Manierisme: Numele pe care il prefer pacienta sa i te adresezi: Dna. B; Trasaturi distincte: nu; Ocupatii anterioare: scriitoare; Hobby-uri si interese: nu are; Persoanele din familie sau cele semnificative din viata pacientei: - mama 85 de ani; - tata (decedat); Persoane care ar putea vizita pacienta: mama; Conditii delocuit: modeste, la bloc, apartament 3 camere in care locuieste cu mama sa..

CONDUITA PSIHICA

Boli psihice anterioare: repetate internari la psihiatrie incepand cu anul 1965diagnostic medical-Schizofrenie paranoida; Aparenta generala: tinuta de spital neangrijita, nepieptanata, isi neglijeaza igiena personala; Comportament: Pacienta se afla de doua saptamani sub tratament cu neuroleptice, cooperanta, contact visual present, mimica mobile, gestica bogata, discurs dificil, variabil, voce cu tonalitate inalta, tematica deliranta, anturaj minim. Perceptia: prezenta sosiilor, Cea care m-a adus la spital nu este mama mea, e o spioana ucrainiana. Halucinatii auditive: Aud voci de barbati, cred ca sunt de la securitate. Idei delirante de urmarire: Acum stau si ma urmaresc. Au pus microfoane in bloc si inclusiv aici au venit si au pus microfoane. Idei delirante de prejudiciu: si otravire: Va rog sa dati la expertiza pastila asta, ceva este in neregula cu ea, ma ustura degetul de la ea. Inversiune afectiva, iritabilitate fata de mama. Scadere moderata a puterii de concentare. Comportament NON verbal- Pacienta la inceput este suspicioasa, iar apoi in timpul contactului verbal ma verifica deseori daca o cred. Fumeaza foarte mult in timpul interviului. Dispozitie- Exista tocire afectiva cu discrepanta intre continutul vorbirii si expresia mimicii mai ales a ochilor. Orientare: buna; Somn: prezinta insomnia; Cum intelege pacienta boala sa: Nu-si recunoaste boala, nu se considera bolnava psihic. Atitudinea familiei fata de boala pacientei: mama o accepta si ii intelege boala. Subiecte de ingrijorare fata de pacient: nu vreau sa mai stau aici in spital. Informatii suplimentare: in anul 2009 nu a facut nicio recadere care sa necesite spitalizare. In anul 2010 a interrupt tratamentul cu Fluanxol 1 fiola/luna( pacienta isi neaga boala).

PLANUL DE INGRIJIRE Obiective pe termen lung Pacienta isi va regasi un anumit grad de independenta in materie de ingrijire persoanala, va demonstra o capacitate crescuta de comunicare cu ceilalti si isi va lua tratamentul. Diagnosticul nr.1 Perturbarea stimei de sine cu incapacitate de a avea incredere in altii si de a relationa cu ei. Obiectiv - pacienta va invata sa tolereze interesul si apropierea de asistenta; - va incerca sa aiba contact cu celelalte personae; - va fi capabila sa discute despre neancrederea pe care o ara fata de alte persoane. Interventii Am observant pacienta pentru a evidentia comportamentul nonverbal posibil; Am recurs la tacere cand a fost nevoie; Am ascultat-o cu atentie active, blandete, empatie; Am stabilit un dialog in scopul de a-i putea tine companie si i-am descries comportamnetul neamenintator facand-o sa constientizeze dificultatile ei de relationare cu ceilalti; Am stabilit o relatie personala cu pacienta fondata pe incredere si caldura; Am incurajat pacienta incarcand sa o valorizez oferind-i la nivelul sectiei o mica activitate (sa supravegheze alimentatia unei pacienta supraponderale); I-am insuflat speranta privind ameliorarea capacitatii de incredere fata de ceilalti si de a stabili raporturi cu ei; Am recompensat verbal pacienta pentru orice lucru bine facut s-au orice modificare pozitiva a comportamentului sau facand astfel sa-i creasca stima de sine; Am administrat si supravegheat medicatia prescrisa de medic. Evaluare Pacienta incepe sa aiba incredere in mine si sa stabileasca relatii sociale si cu alte cadre medicale.

Poate sa ia contact si cu celelalte paciente; Discuta problemele pe care le are in relatiile cu ceilalti; Poate relationa si cu celelalte paciente.

Diagnoscicul nr. 2 Alterarea operatiunilor gandirii asociate cu incapacitatea evaluarii realitatii de a-si reprima comportamnetul impulsiv dictat de halucinatii. Obiectiv Pacienta va invata sa defineasca si sa aprecieze realitatea, va invata sa-si controleze comportamnetul impulsiv dictat de halucinatii (nu va acorda atentie vocilor interne pe care le aude). Interventii Evaluare Pacienta apreciaza corect realitatea inconjuratoare; Isi controleaza comportamentul impulsiv neadecvat; Isi stapaneste vocile interioare. Am chemat-o pe nume si i-am amintit locul in care se afla; In relatia cu pacienta am vorbit clar, politicos adoptand un comportament bland si am discutat despre ideile delirante ale acesteia; Am ajutat la identificarea stimulilor reali care-i produc anxietatea si halucinatiile; Am discutat despre mecanisme prin care ar putea face fata situatiei; Am ajutat pacienta sa se concentreze asupra obiectelor din mediul exterior fara sa dea atentie vocilor; Am explorat motivele pentru care subiectul se crede obiectul de conversatie al celorlalte personae; Am retras obiectele care constituiau un pericol pentru pacienta si sugerau comportamente in care erau prezente halucinatii; Am ajutat pacienta in efectuarea ingrijirilor igienice.

Diagnosticul nr. 3 Alterarea interactiunilor sociale legate de alterarea proceselor de gandire ce au drept rezultat ganduri incoerente, lipsite de logica precum si incapacitatea exprimarii clare a ideilor.

Obiectiv Pacienta isi va exprima correct gandurile si va fi interesata in stabilirea unor interactiuni sociale cu alte personae. Interventii Evaluare Comunicarea gandurilor si sentimentelor intr-o maniera clara si eficienta. Am asigurat un microclimat corespunzator (salonh linistit, bine aerisit); Am ascultat atent pacienta, am lasat-o sa-si exprime sentimentele, sa spuna ce o preocupa, am mentinut subiectul discutiei; Am creat o relatie suportiva implicandu-ma activ in relatia cu ea; Am aplicat tehnici de comunicare si interactiunea cu ceilalti pacienti; Am discutat cu pacienta despre stilul de viata (somn, alimentatie, spital, familie).

Dagnosticul nr. 4 Alterarea comunicarii verbale asociata cu incapacitatea de a-si exprima sentimentele. Obiectiv Pacienta va indentifica si impartasii sentimentele sale persoanalului si membrilor din familie, va discuta sentimentele sale ambivalente si va gasi mijloace de adaptare pentru asi exprima sentimentele.

Interventii Evaluare Pacienta isi exprima sentimentele. Am explorat sentimentele pacientei si am inteles lipsa de logica; Am explorat cu pacienta noi moduri de a-si exprima sentimentele, de exemplu: sa cante, sa tipe daca este furioasa; Am observat comportamentul verbal si nonverbal ce m-a lamurit ca pacienta se implica in activitati; Am sprijinit pacienta cand era interesata si dorea sa faca ceva; Am mentinut legatura cu familia pacientei pentru a-i integra in planul terapeutic, a-i informa si a facilita comunicarea pentru a ajuta pacienta.

Diagnosticul nr. 5 Risc de a nu accepta tratamentul medicamentos legat de alterarea perceptiei si efectele secundare ale tratamentului. Obiectiv Pacienta va accepta necesitatea tratamentului medical atat in timpul spitalizarii cat si dupa spitalizare. Interventii Evaluare Pacienta participa la tratament, cere noi informatii despre medicatia ei si ia medicatia conform schemei de tratament. Am ajutat pacienta sa-si constientizeze efectele favorabile ale medicatiei fata de situatia (nefavorabila) cand nu ia tratament; Am informat pacienta despre efectele secundare neplacute, de posibilitatea unor noi recaderi care pot aparea daca intrerupe medicatia; Am invatat pacienta sa-si monitorizeze medicatia; Am incurajat pacienta sa accepte tratamentul si am urmarit pacienta daca ia tratamentul oral (poate sctoca medicamentele).

Cazul II

Pacienta R.V in varsta de 42 de ani este adusa insotita de familie cu salvarea la spitalul de psihiatrie pentru: Negativism extrem (verbal, alimentar, sfincterian), expresie imobila a fetei (tine ochii inchisi), imobilitate motorie, halucinatii auditive (voci de barbati care ii interzic sa vorbeasca, rezistenta nemotivata la toate instructiunile sau tentativele de a fi mobilizata), inversiune fata de mama. Familia afirma ca pacienta refuza tratamentul psihiatric de mai mult timp (aproximativ doua luni). Istoric Pacienta este nascuta la 17.02.1968, studii elementare 8 clase, divortata, locuieste cu parintii in mediul rural, nu are copii. Pacienta cu antecedente vechi din 1992, dupa casatorie urmat la scurt timp dupa divort. A avut repetate internari in psihiatrie, a debutat printr-o tentativa de suicid prin inec, ideatie de urmarire, suspiciozitate marcata, halucinatii auitive, negativism total.

DATE ANAMNESTICE Nume, prenume: Varsta: Adresa: Stare civila: Ocupatie: Studii: R.V. 42 de ani; Judetul Giurgiu; divortata; casnica; 8 clase

DESCRIEREA PACIENTEI Culoarea ochilor: Inaltime: 1,68; Piele: Vedere: Culoarea parului: Greutate: Dantura: negrii; tegumente uscate, palide; buna; blond; 50 kg; neangrijita;

Diformitati fizice/ postura: imobilitate motorie; Manierisme: Numele pe care il prefera pacienta pentru a i te adresa: Dna V. Trasaturi disticte: nu are; Ocupatii anterioare: casnica; Hobby-uri si interese: nu are; Persoanele din familie sau cele semnificative din viata pacientei: - sora mai mica de 38 de ani; - tatal; Persoane care ar putea vizita pacienta: sora si parintii; Conditii de locuit: modeste la tara, locuieste cu parintii;

CONDUITA PSIHICA Boli psihice anterioare: repetate internari la psihiatrie incepand cu anul 1992 dupa divort; Aparenta generala: tinuta de spital neangrijita, nepieptanata, isi neglijeaza igienta personala; Comportament: negativism verbal, alimentar, sfincterian, imobilitate motorie, fata imobila, nu deschide ochii, rezistenta nemotivata la toate tentativele de mobilizare, prezinta halucinatii auditive (voci de barbati care interzic sa vorbeasca); Inversiune afectiva: iritabilitate fata de mama, scadere accentuata a puterii de concentrare; Comportament non-verbal: pacienta inchide ochii in momentul in care se apropie cineva, personal medical, persoana din familie; Dispozitie: imobila, sta cu ochii inchisi cand se apropie cineva, nu paraseste patul; Orientare: contact extrem de dificil cu mediul exterior; Somn: prezinta insomnie; Cum intelege pacienta boala sa: nu-si recunoaste boala, refuza tratamentul; Atitudinea familiei fata de pacienta: mama nu intelege boala pacientei, o cearta tot timpul, iar sora si tatal pacientei o accepta si intelege boala. Subiecte de ingrijoare pentru pacienta:Informatii suplimentare: in anul 2009a interupt tratamentul cu Rispolept 9 mg/zi, Depakine 500 mg/zi, pacienta a fost internata pentru aceeasi simptomatologie.

PLAN DE INGRIJIRE Diagnostic nr. 1 Deficitul de autoingrijire personala: alimentatie, igiena, eliminari din cauza negativismului. Obiective Pacienta va fi jutata sa-si recastige capacitatea de autoingrijire. Pacienta se va alimenta si va mentine o igiena corespunzatoare. Pacienta va invata sa tolereze apropierea si interesul aratat de cadrul medical. Interventii Am asigurat microclimatul corespunzator, am oferit siguranta, si contact cu realitatea, camera linistita, lipsita de excitanti, temperature optima; Masurarea si notarea functiilor viatele (temperature, TA, puls, diureza, numar de respiratii). Am consemnat semnele neurologice (redoarea cefii, tremuraturi, paralizii); La indicatia medicului am administrat perfuzii cu solutii perfuzabile, si am montat sonda urinara, deoarece pacineta nu putea urina (pericol de glob vezical); Am administrat tratamentul injectabil cu neuroleptice incisive si sedative prescrise de medic; Am recoltat sange pentru examenele de laborator care cuprind hemograma, glicemie, uree, creatinina, probe de disproteinemie, transaminaza, ionograma, calcemie; Am pregatit pacienta pentru efectuarea explorarilor functionale (EKG, EEG, CT); Am monitorizat cantitatea de alimente si de lichide pentru asigurarea aportului si echilibrarea hidroelectrolitica (am inceput cu lichide indulcite si alimentatie semilichida in portii mici luate frecvent), la inceput alimentatia per os a fost refuzata; Am utilizat comunicare terapeutica- mesajul a fost verbal, clar atunci cand pacienta nu a vrut sa vorbeasca, i-am oferit alt moment si am tinut cont de starea pacientei;

Evaluare

Am orientat permanent pacienta in timp si spatiu; Am schimbat periodic pozitia pacientei in pat; Am observat pacienta pentru a evidentia un comportament non verbal posibil, mai ales atunci cand este vizitata de sora (accepta alimentatia administrate de sora sa); Am recurs la tacere cand a fost nevoie; Am insistat asupra respectarii igienei personale, a aranjarii hainelor; Am strigat pe nume pacienta si i-am amintit in ce loc se afla, am vorbit clar, politicos adoptand un comporatament bland, empatic; Am indrumat si ajutat pacienta in efectuarea ingrijirilor igienice personale, acordandu-i timp suficient;

Pacienta incepe sa aiba incredere in mine, recastiga partial capacitatea de autoingrijire si alimentare (serveste masa in camera, nu vine la masa, nu paraseste patul). Diagnosticul nr. 2 Riscul la violenta.

Obiective Linistirea pacientei, diminuarea manifestarilor comportamentale, prevenirea accidentarii. Interventii Am supravegheat atent pacienta pentru a observa aparitia unor modificari de comportament; Am retras obiectele care constituiau un pericol pentru pacienta si personal; Am adoptat o atitudine empatica, de stimulare a comunicarii; Am administrat si supravegheat medicatia prescrisa de medic cu neuroleptice; Am stabilit un dialog cu pacienta in scopul de a-i putea tine companie, am folosit cuvine linistitoare, am creat o relatie suportiva, implicandu-ma active in relatia cu ea;

Evaluare

Pacienta este linistita, isi controleaza comporatamentul, isi stapaneste vocile interioare care ii interzic sa vorbeasca.

Diagnosticul nr. 3 Alterarea gandirii legata de incapacitatea de a evalua realitatea. Obiective Pacienta va invata sa defineasca si sa s aprecizeze realitatea, sa-si controleze comportamentul, va alunga din minte vocile interne pe care le aude. Interventii Am stabilit relatia cu pacienta prin prezentarea identitatii mele; Contactele au fost frecvente dar scrurte; Am ascultat cu atentie pacienta, i-am solicitat sa vorbeasca clar si sa exprime o singura idee odata; Am evitat combaterea sau argumentarea tematicii delirante care este foarte reala pentru pacienta; Am rasplatit pacienta prin zambet si aprobare cand se apropie de realitate.

Evaluare Pacienta incepe sa aprecieze corect realitatea inconjuratoare. Diagnosticul nr. 4 Izolarea sociala, alterarea comunicarii verbale si non verbale legate de incapacitatea identificarii exprimarii sentimentelor. Obiective Pacienta va comunica sentimentele sale personalului si membrilor familiei.

Interventii am stabilit un dialog cu pacienta si o relatie persoanala fondata pe caldura si incredere; am observant comportamnetul pacientei, stilul si participarea sa, interactiune sociala; am ascultat-o cu atentie activa, am sustinut pacineta prin cuvinte linistitoare incurajand-o sa participle la mici activitati; am ajutat pacienta sa numeasca situatiile care ii provoaca neliniste (am observant ca pacienta reprezinta anxietate cand este viziatata de mama); am sfatuit familia (sora si tatal) sa o viziteze mai des; am recompensat verbal si nonverbal pacienta pentru orice modificare pozitiva; am incurajat pacienta sa participle la activitatile desfasurate in cadrul sectiei.

Evaluare Pacienta isi exprima sentimentele, stabileste relatii sociale cu alte cadre saniate si paciente. Diagnosticul nr. 5 Lipsa de cunostie privind boala si planul de ingrijire (risc de a nu accepta tratamentul legat de efectele secundare ale acestuia). Obiective Pacienta va accepta planul de ingrijire si tratamentul medical atat in spital cat si dupa externare. Educatia familiei si a pacientei. Interventi Am ajutat pacienta sa constientizeze efectele favorabile ale medicatiei fata de situatia nefavorabila cand nu ia tratamentul; Am deteminat familia si pacienta sa respecte planul de ingrijire si tratament; Am invatat pacienta sa-si monitorizeze medicatia prescrisa; Am incurajat pacienta sa accepte tratamentul si am urmarit daca pacienta ia tratamentul per os;

Am explicat importanta luarii zilnice a medicamentelor si am incurajat pacienta sa vorbeasca si sa puna intrebari in legatura cu planul de ingrijire sis tratament.

Evaluare Pacienta accepta tratamentul cu psihotrope pe parcursul internarii si in ambulatoriu.

Cazul III

Pacienta P.M. in varsta de 38 de ani este adusa de familie (sot) la spital pentru comportamente bizare, putin comunicativa, prezenta halucinatiilor auditive cu continut neplacut, tulburari hipnice mixte, radamentuls activitatilor casnice abolit, izolare familial. Nu se constata tulburari psihopatologice in antecedentele pacientei pana la vasrta de 31 de ani cand a a avut primul puseu psihotic in anul 2003. S-a nascut dintr-o familie de oameni sanatosi psihic, s-a dezvoltat normal. Scoala a facuto in comuna natala cu rezultate medii, declara ca nu i-a placut sa invete, i-au placut altele (activitati casnice, munca campului si cand era mica i-a placut sa se joace). In copilarie si adolescenta a avut numerosi prieteni. S-a casatorit in urma cu aproximativ 20 de ani si are 3 copii din 2 nasteri, o fata de 18 ani, baiat si fata de 14 ani, toti trei sunt sanatosi. A lucrat ca muncitoare la o fabrica de incaltaminte din Bucuresti. A avut bune relatii cu colegii si sefii fiind deseori apreciata pentru munca sa si pentru buna dispozitie pe care o emana imi placea sa cant la serviciu si-i imitam pe toti artistii. Din 2005 este pensionata gradul II de invaliditate. Cu sotul se intelege bine desi declara ca eu nu l-am vrut pe Mihai, parintii m-au fortat sa ma casatoresc cu el, acum tin foarte mult la el. De la aparitia bolii pecientei, sotul a preluat toate activitatile casnice, mai ales in perioadele de recadere. Sotul este maistru la R.A.T.B si lucreaza in trei ture. Pacienta declara de asemenea ca sotul acum a inceput sa se poarte urat cu mine, sa vina tarziu acasa, iar eu ii vorbesc foarte urat. Viata sexuala a pacientei este in limite normale in periadele dintre decompensari si dezinteresata in perioada de boala. Datele anamnestice s-au luat o parte de la pacienta si o parte de la sot. Istoric Boala debuteaza (dupa declaratia pacientei) brusc in toamna anului 2003 dupa ce a venit de la serviciu, fiind singura acasa, a simtit o greutate pe mine care ma apasa si ma strangea de gat si simteam ca vrea sa ma omoare. I-a dat telefon fratelui sau, care a venit si a luat-o la el acasa. Acolo la fratele ei pacienta spune aveam impresia ca formatia Savoy imi apartine mie, si canta numai

pentru mine. Apoi am avut impresia (atunci era certitudine) ca ma casatoresc cu un inginer de la fabrica si eram indragostita de el, simteam ca si el simte la fel pentru mine. A doua zi m-am internat in spital. Regret ca m-am internat, caci aici ma tratau ca pe o nebuna, iar eu nu eram nebuna, eram numai indragostita. Acum declara ca imi pare rau ca nu era adevarat, ca era numai in mintea mea. De atunci si pana acum a mai fost internata inca de noua ori pentru noi decompensari psihotice. A urmat tratament atat in spital cat si in ambulator prin reteaua teritoriala de psihiatrie cu neuroleptice standard si depot, sedative si hipnotice. DATE ANAMNESTICE Nume, prenume: Vasrta: Adresa: Stare civila: Ocupatie prezenta: Studii: Alergii: Mobilitate: Hranire: Ingiena: Imbracat: Continenta: Descrierea pacientei Culoarea ochilor: caprui; Culoarea parului: saten inchis Inaltime: 1,72; Greutate: 90 kg; Pielea: albe; Dentitie: buna; Vedere: normal; Manierisme: Vorbire: buna; Diformitati fizice/ postura: relaxata, ignorand ambianta; Numele pe care pacienta prefer sa I te adresezi: Marinela; Trasaturi distincte: nu are; Ocupatii interioare: muncitoare la o fabrica de incaltaminte din Bucuresti; Hobby-uri si interse: nu are; Persoanele din familie semnificatove din viata pacientei: sotul si cei trei copii; Persoane care ar putea sa o viziteze: sotul; P.M; 38 de ani; Bucuresti; casatorita; pensionata gradul II; 8 clase; neaga; independenta; independenta; independenta; independent; independenta;

Conditii de locuit: modeste, apartament doua camere la bloc in care locuiesc cinci persoane

Conduita psihica Se afla la a 10-a internare incepand cu anul 2003, cu diagnostic medical de schizofrenie. Starea psihica prezenta consta in: Tinuta vestimentara: curata si ingrijita cu o igiena corporala normala; Comportamnetul acum (pacienta se afla de trei saptamani sub tratament intensiv cu neuroleptic) adecvat situatiilor cu o usoara tendinta la retragere preferand camera, patul si un minim de anturaj. Relateaza in antecedente comportamente bizarre cand eram in biserica si era ceva in neregula cu acea biserica, icoanele nu erau icoane imi vorbea cineva in cap cuvinte si frumoase si urate si simteam ca ma pupa. Imi placea si radeam, oamenii ziceau ca sunt nebuna, dar nu eram nebuna eu chiar simteam. Alterori comportamentele bizare care o tin in casa si pat vreau sa fac treaba, dar nu pot pentru ca sunt legata in camera; Comunicare: vorbire spontana cu tonalitate uneori joasa , ca pe un secret pe care nu trebuie sa-l auda altcineva din jur. Declara trairile si sentimentele ei cu destula usurinta; Comunicare nonverbal: pacienta la inceput este suspicioasa, apoi in timpul contactului verbal ma verifica deseori, daca o cred, daca nu rad de ea, si o cred si eu nebuna. Fumeaza foarte mult in timpul interviului ceea ce insemna ca este destul de contractata si nelinistita cu privire la mine ( sa aiba sau nu incredere in mine). Dispozitie: exista o alterare afectiva cu discrepanta intre continutul vorbirii si expresia mimicii mai ales a ochilor; Orientare: buna; Somn: perturbat cu treziri matinale, declara in antecedente grave tulburari hipnice, somn populat cu vise cu caracter terifiant am visat ca a murit mama; Cum intelege pacienta boala sa: nu se considera bolnava psihic; Atitudinea familiei fata de boala pacientei: sotul o intelege si o ajuta, iar copii nu o inteleg si se cam detaseaza de ea. Mama pacientei nu o intelege si are un comportament agresiv verbal fata de pacienta;

Subiecte de in grijorare pentru pacienta: Ma deranjeaza ca stau la pat. Vreau sa-mi ingrijesc copii ca inainte. Ma ingrijoreaza ca fumez si mananc mult. Inactibitate/ izolare.

PLANUL DE INGRIJIRE

Obiectiv pe termen lung Dobandirea independentei persoanale (sa mearga neansotita pe strada, la cumparaturi, sa ia singura decizii in ceea ce o priveste). Diagnostic nr. 1 Perturbarea stimei de sine legata de sentimente de auto-devalorizare si confuzie. Obiectiv Pacienta va reusi sa defineasca ceea ce este si sa-si accepte imaginea corporala. Interventii Am stabilit o relatie persoanala cu pacienta fondata pe incredre si caldura; Am ascultat-o cu atentie activa. I-am demonstrat ca o accept asa cum este; La afirmatia pacientei ca este nemultumita ca mananca si fumeaza excesiv am asigurat-o ca va slabi cand va invata sa sa-si controleze alimentatia. Atunci cand va avea o activitate sustinuta nici nu va mai fuma atat de mult, i-am sugerat acesteia sa-si faca un orar al meselor si mai ales al fumatului-la inceput cate o tigara la 30 de minute, apoi una la 45 de minute si in final una la o ora. In timpul dintre pauzele de fumat sa

croseteze, sa stea de vorba cu celelalte colege de camera sau sa mearga la plimbare; Am incurajat pacienta sa aiba o parere mai buna a imaginii sale corporale rugand-o sa-mi dea exemple de femei grase si care ii plac ei; Am incercat sa o valorizez dandu-i o activitate la nivelul sectiei, astfel am rugat-o sa supravegheze alimentatia altei paciente care este subponderala; Mereu am recompesat verbal pacienta pentru orice lucru bine facut sau orice modificare pozitiva a comportamentului sau, facand astfel sa-i creasca stima de sine;

Evaluare Pacineta incepe sa se accepte asa cum este si incepe sa aiba incredere in ea, poate face activitati utile.

Diagnosticul nr. 2 Risc de a nu accepta tratamentul legat de alterarea perceptiei si efectelor secundare ale tratamentului (pacienta este nemultumita ca tratamentul este de lunga durata si sunt perioade cand refuza sa-si continue tratamentul cu neuroleptic depot). Obiectiv Pacienta va accepta tratamentul atat in timpul spitalizarii cat si dupa spitalizare. Interventii Am invatat pacienta sa-si evalueze efectele favorabile ale medicatiei vis-a-vis de efectele care pot aparea la intreruperea tratamentului fara aviz medical; Am informat pacienta despre efectele secundare ale neurolepticelor dandu-i si material documentare in acest sens; Am incurajat pacienta sa vorbeasca despre ceea ce simte in urma medicatiei;

Am invatat-o sa-si monitorieze medicatia in special dozele de haloperidol, levopromazim, diazepam si sa se adreseze imediat medicului pentru orice, cand nu este normal; Am ajutat pacienta sa-si analizeze comportamentul sau in perioadele de tratament comporativ cu perioadele cand refuza tratamentul; Am ajutat pacienta sa-si stabileasca un program cotidian care tine cont de propriile limite fizice; Am informat pacienta de posibilitatea unor noi recaderi care pot aparea dar care sunt mai rare si de o intensitate mai putin violenta daca nu se intrerupe medicatia;

Evaluare Pacienta participa la tratament, cere noi informatii despre conduita ei medicamentoasa. Pacineta i-a medicatia conform prescriptiei medicale atat in spital cat si la domiciliu.

Diagnosticul nr.3 Izolare sociala legata de un comportament social inacceptabil.

Obiective Pacienta va fi in masura sa-si stabileasca contactele sociale in timpul spitalizarii. Interventii Am stabilit o relatie terapeutica bazata pe incredere. Am ascultat-o active si empatic; Am stabilit o frecventa a intalnirilor zilnic la ora 10:30, iar durata a fost variabila in functie de pacienta, nu mai mult de doua ore; Am creat o relatie suportiva implicandu-ma activ in relatia cu ea;

I-am aratat disponibilitate fata de problemele sale si am ajutat-o sasi atribuie rolul pe care-l avea inainte de boala; Am discutat cu pacienta sa se antreneze in treburile casnice si gospodaresti, sa-si arata fata de familie afectiune si interes; Am invatat familia tehnici de comunicare verbal; Am evaluat capacitatea pacientei in materie de organizare in intretinerea casei ; Am evaluat tipurile de confilcte din familie, sunt conflicte determinate de boala pacientei si de insuficienta materiala (stara precara financiara);

Evaluare Stabileste relatii sociale si cu alte asistente medicale si cu unele paciente din salon; Pacienta a fost invoita acasa, a facut singura mancare, a facut si o prajitura; A fost impreuna cu sotul la cumparaturi; S-a bucurat de revederea cu copii; Cand pacienta s-a reantors din invoire ma serveste cu prajitura facuta de ea si este capabila sa-mi dea reteta ( este disponibila sa-mi dea mai multe retete culinare);

Evolutia 31.03.2010 Are loc primul contact cu pacienta care mai mult ma studiaza, este putin suspicioasa si doreste sa aflte date despre mine, binenteles cum ma numesc, de cand lucrez in Spitalul de Psihiatrie. Este linistita, orientata temporo-spatial si la propria persoana. Pacienta prezinta o tinuta vestimentara curatas si ingrijita. Stabilim o ora pentru a doua zi cand vom continua discutiile. 1.04.2010

Pacienta este comunicativa, se realizeaza cu facilitate un contact verbal. Mereu ma verifica daca o inteleg sau o acuz sau rad de ea. Se pare ca atitudinea mea ii creeaza o stare de incedere si-mi povesteste debutul bolii, evolutiile de-a lungul celor sapte ani precum si motivele actualei internari. 3.04.2010 Se stabilesc nevoile pacientei, au loc discutii axate asupra problemelor care o deranjeaza cel mai mult pe pacienta (fumatul, mancatul excesiv precum imposibilitatea unei activitati sustinute). 5.04.2010 Are loc o intalnire cu sotul si cu pacienta. Incerc sa aflu care este structura familiei si raporturile dintre diversele roluri de adaptare precum si natura conflictelor din familie. Pacienta este plecata in familie pentru acest sfarsit de saptamana si se incearca reinsertia socio-familiala. 7.04.2010 Are loc o noua intalnire cu sotul si pacienta. Acesta este multumit de cum s-a comportat pacienta acasa , sotia a facut mancare si au fost impreuna la piata. Sotul nu accepta ca pacinta fumeaza totusi mult.