ZIUA EIFFEL

TURNUL DE 121 DE ANI DIN ORAUL LUMINILOR

- PARIS -

Gndit i popularizat ca Turnul de 300 de metri, monumentul de fier a fost proiectat pentru a fi marea atracie a Expoziiei Universale de la Paris, din 1889. La nceput, prerile despre acest mastodont azi unul dintre cele mai spectaculoase, admirate i celebre construcii ale lumii au fost mai mult rele dect bune.

O AVENTUR A TEHNICII I ARHITECTURII

O prezentare a Turnului Eiffel cuprinde, inevitabil, multe cifre, dar ele nu trebuie vzute doar ca o iniruire seac de numere. Pe aceste cifre se sprijin trsturile care fac din Turnul Eiffel un monument unic: grandoarea, ingeniozitatea, indrzneala concepiei, entuziasmul cu care a fost construit i impresia puternic pe care o face oricui. Iar dincolo de aceste cifre, povestea sa e o adevarat epopee. Turnul a ajuns s domine capitala Franei in urma unui concurs, un mare concurs de arhitectur lansat cu prilejul Expoziiei Universale din 1889, care marca strlucitor centenarul Revoluiei Franceze. Concursul avea in vedere ridicarea, pe locul numit Champ de Mars, a unui turn din fier, cu baza ptrat, avand latura de 125 de metri i inlimea de 300 de metri. Au fost inscrise nu mai puin de 107 proiecte. Dintre toate, a fost ales acela prezentat de Gustave Eiffel (antreprenor), Maurice Koechlin, Emile Nouguier (ingineri) i Stephen Sauvestre (arhitect). Era proiectul turnului de metal care se inla i azi in Paris i a crui siluet, familiar tuturor europenilor, a devenit simbolul Parisului i al Franei.

Inginerul Alexandre Gustave Eiffel (18321923) - pe lng faimosul Turn, a mai proiectat unul la fel de celebru monument, realiznd armatura Statuii Libertii din New York, un dar din partea Franei pentru Statele Unite.

Sparea fundaiilor a inceput la data de 26 ianuarie 1887. Timp de cinci luni,

zeci de oameni au spat numai i numai cu lopata, evacuand pmantul scos cu ajutorul unor vegonete trase de cai sau al unor vehicule cu abur. Fundaiile au fost umplute cu zidrie, pentru a fixa montanii fiecruia dintre cele 4 picioare ale turnului. Odat fundaiile isprvite, turnul a inceput s se inale vzand cu ochii. Peste 18.000 de piese fuseser fabricate i urmau s fie asamblate pentru a construi structura ajurat de metal, incheiat cu ajutorul a 2.500.000 de nituri. Turnul semna cu un soi de Lego gigantic, asamblat cu o precizie remarcabil - o performan tehnic in sine. Pe parcursul montrii, au aprut fel de fel de dificulti tehnice, soluionate ins in moduri ingenioase de constructori, care au folosit nu numai cele mai avansate tehnici ale epocii, dar au realizat i dispozitive originale pentru rezolvarea unor probleme specifice construciei respective. Cu cat grij a fost gandit, organizat i desfurat munca, se vede i din faptul c, pe toat durata construciei, n-a avut loc nici mcar un singur accident mortal, in ciuda faptului c muncitorii au lucrat, in ultimele faze ale edificrii, la sute de metri deasupra solului. Uimitorul monument a fost inugurat la data de 31 martie 1889. In acea zi, Gustave Eiffel a urcat, insoit de notabiliti ale Parisului, cele 1710 trepte ale turnului, pentru a aeza in vrf drapelul Franei.

Una dintre schiele turnului i diversele etape ale construciei

VALURILE SCHIMBTOARE ALE ISTORIEI

Pare de necrezut c acest monument, att de admirat azi, s fi suscitat, la vremea sa, critici att de virulente din partea contemporanilor si. Muli l-au ludat, dar la fel de muli l-au hulit. Iar printre acestia din urm, s-au numrat neateptat de muli artiti care, intr-o scrisoare deschis, publicat in ziarul Le Temps, la 14 februarie 1887, au protestat plini de revolt, impotriva hidosului - in opinia lor - monument, care urma - iari, dup prerea lor - s desfigureze Parisul. Printre numeroii semnatari s-au aflat Charles Garnier (arhitectul Operei din Paris), scriitori ca Alexandre Dumas-fiul, Lecomte de Lisle, Guy de Maupassant, Sully Prudhomme Unii dintre ei au ajuns, cu timpul la sentimente mai bune, recunoscnd frumuseea modern a monumentului, atracia ce decurgea din insi originalitatea sa.

Gustave Eiffel i-a aprat opera din toate puterile.

"Pentru c suntem ingineri, credei c frumuseea nu ne preocup atunci cnd e vorba despre construciile noastre, c atunci cnd le facem solide i durabile, nu ne strduim, totodat, s le facem i elegante? Primul principiu al esteticii arhitecturale este ca liniile eseniale ale unui monument s fie determinate de adecvarea perfect la destinaia sa. Or, de ce anume am inut eu seama, inainte de orice, in cazul turnului? De rezistena la vnt. Ei bine, eu susin c liniile arcuite ale celor patru muchii ale monumentului (), care se indreapt, subiindu-se, spre vrf, vor da o impresie de mare for i frumusee ()

Gustave Eiffel, stnga jos - la inaugurarea turnului i intr-o caricatur aprut in presa vremii.

UN MONUMENT PENTRU FOLOSUL STIINTEI

Intenia iniial a urbanitilor fusese de a menine turnul timp de numai 20 de ani. Dar dup atta munc i atta entuziasm, Gustave Eiffel nu se putea impca defel cu ideea ca monumentul s fie distrus. Inc de la inceput, a desfurat o campanie in favoarea turnului su, prezentndu-l ca pe o construcie cu scop tiinific, menit s slujeasc desfurrii unor experimente i observaii in domenii ca meteorologia, astronomia, fizica i altele. El insui, pasionat de aerodinamic, a instalat pe cea de-a treia platform, chiar a doua zi dup inaugurarea turnului, un laborator de experimente pentru studiul cderii corpurilor, efectund mii de incercri i incurajnd multe alte lucrri tiinifice: studii de fiziologie, experiene de comunicaii radio, testri ale unor dispozitive precum manometrul cu mercur sau celebrul pendul al lui Foucault.

Fotograful M.G. Loppe reuete s surprind un fulger care lovete Turnul Eiffel in timpul unei furtuni din 3 iunie 1902.

Si astzi, turnul este garnisit cu barometre, anemometre i alte aparate de msur, precum i cu 120 de antene destinate telecomunicaiilor.

LA ORIZONTUL DORINEI CLTORILOR

In 2003, Turnul Eiffel a srbtorit o cifr cu adevrat semnificativ: 200 milioane de vizitatori venii s il admire, in cei 114 ani de existen, ct numra pe atunci. Fantasticul edificiu e mai popular ca niciodat : in ultimul deceniu, a primit in medie vizita a peste 6 milioane de turiti anual. De-a lungul vremii, a fost vizitat de mari savani, sportivi celebri, actori faimoi, nenumrai politicieni i o multime de capete incoronate. Inc de la inceput, oficialitile pariziene au gestionat foarte bine aptitudinile de obiectiv turistic ale Turnului Eiffel.

Si astzi, turnul, unul dintre cele mai vizitate monumente ale lumii, desfoar strdanii considerabile pentru a fi la inlimea vocaiei sale de obiectiv-simbol: atrage turitii nu doar prin panoramele spectaculoase asupra Parisului, ci i prin tot felul de experiene culturale pe care le prilejuiete, cele culinare - adevrate "excursii" prin peisajul haute cuisine al Franei - nefiind deloc neglijate. Inc din anul inaugurrii monumentului, cu prilejul Expoziiei Universale din 1889, vizitatorii se puteau bucura de deliciile a 4 localuri amenajate pe prima platform a turnului. In cei 120 de ani care au trecut, localurile Turnului Eiffel s-au mai schimbat i ele, dar n-au disprut niciodat, ci doar au evoluat. Pe platforma primului etaj a aprut o mare i elegant braserie, numit Altitude 95 (se afla la 95 de metri altitudine desupra nivelului mrii). De curnd, a fost inlocuit de un local botezat 58 Tour Eiffel, nou-nou, aflat inc in curs de amenajare. Pe platformele de la primul i cel de-al doilea etaj se gsesc multe bufete cu sandwich-uri i alte gustri, iar la etajul al doilea, la peste 100 de metri deasupra solului, se afl luxosul restaurant "Jules Verne", unde nici nu tii ce s savurezi mai inti: privelitea magnific, decorul somptuos, vesela creat exclusiv pentru restaurant de faimoi designeri francezi sau experiena culinar orchestrat de o echip de maetri, formai sub indrumarea unuia dintre cei mai strlucitori atri ai gastronomiei franceze, celebrul Alain Ducasse.

MONUMENTUL CARE INSPIR Turnul Eiffel, simbol al indrznelii vizionare, a inspirat o grmad de curajoi cu firi aventuroase, care au incercat s ating tot soiul de performane i recorduri in turn, pe el, sub el sau in jurul lui. Piloi din zorii erei aviatice s-au rotit in jurul lui, inscriindu-i numele in crile de recorduri. (un caz tragic, soldat cu moartea temerarului, il constituie incercarea aviatorului Leon Collot de a trece cu avionul pe sub turn, in 1926). Alti indrznei au cobort cu bicicleta pe scrile sale, au srit de pe el cu parauta ori cu coarda elastic, au stabilit recorduri de urcare a treptelor In 1948, turnul a primit chiar vizita unui elefant, o femel foarte btrn (in vrst de 85 de ani), "angajat" a circului Bouglione. Btrnica n-a reuit s urce mai sus de etajul inti al turnului. (Grea e btrneea, mai ales cnd cntreti 3 tone!)

Turnul Eiffel apare in peste 300 de filme documentare i artistice, (incepnd cu anul 1897, cnd Louis Lumire a imortalizat pe pelicul priveliti filmate de la diferite inlimi ale monumentului), in tablouri ale unor mari pictori francezi ca Seurat, Signac, Chagall, Henri Rousseau i in opere literare semnate de Cocteau, Guy de Maupassant, Guillaume Apollinaire i altii, i alii sedui de farmecul edificiului care, chiar la venerabila vrst de 120 de ani, rmne un simbol al modernismului i al avangardei.

TIAI C.... Turnul este revopsit in intregime o dat la 7 ani, "inghiind" de fiecare dat 60 de tone de vopsea. Iniial, a fost vopsit intr-o nuan brun-rocat; civa ani mai trziu, a primit o culoare galben -ocru, iar culoarea actual - bronz - a fost stabilit in 1968. Aceasta este realizat prin utilizarea a trei nuane de vopsea, in degrade - cea mai inchis la baz, cea mai deschis spre vrf - pentru a obine o culoare care s par omogen atunci cnd turnul se profileaz pe cerul Parisului. Pe turn au fost instalate 120 de antene, utilizate de 54 de canale de televiziune i 31 de posturi de radio. Greutatea total a turnului este de 10.100 tone. Turnul Eiffel e luminat cu ajutorul a 336 de proiectoare i 20.000 de becuri. Inlimea iniial a turnului era de 312 m; inaltimea actual, cu antenele care au fost instalate, este de 324 m. Pn in anul 1929, cand a fost inaugurat imobilul Chrysler din New York (319 m), Turnul Eiffel a fost cea mai inalt construcie din lume. In turn lucreaz zilnic 600 de persoane: ghizi, mecanici, electricieni, tmplari, lctui, instalatori, zugravi, informaticieni, ageni de paz, personal administrativ, fotografi, alturi de personalul din restaurante, din magazinul de suveniruri i din oficiul postal instalat in turn.