Sunteți pe pagina 1din 4

Dacia literara si intreaga miscare ideologica, culturala si literara are meritul de a fi pus bazele modernizarii culturii romanesti si reflect

preocuprile intelectuale i sensibilitatea unei epoci, simboliznd o unitate etnic, lingvistic, teritorial. La 30 ianuarie 1840 ia fiinta la Iasi revista Dacia literara din initiativa si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, fiind intaia revista de literatura oraganizata .(George Calinescu). Numele revistei este ales semnificativ, pentru a exprima unitatea de neam si de tara, Dacia, revista milita implicit pentru realizarea independenei, pentru unitatea cultural i naional a vechii Dacii. Prin cele trei numere aparute, revista Dacia literara a reprezentat un adevarat ferment spiritual ce a generat efecte de lunga durata in intreg spatiul sensibilitatii si al gandirii romanesti. Cu o aparitie scurta in timp, ianuarie iunie 1840, revista Dacia literara a fost suprimata de catre domnitorul Mihail Sturdza, dupa numai trei numere. Cu toate acestea, in paginile sale au aparut scrieri valoroase si au publicat scriitori ce vor intra in patrimoniul literaturii romane: Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, C.Stamati, Al. Donici. Pentru a spune totul intr-un cuvant, generatia lui Kogalniceanu are meritul de a fi facut romantismul plauzibil constiintei romanesti. (George Ivascu) . In primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de 23 de ani, publica articolul-program Introductie, in care evidentiaza principalele idei care vor sta la baza crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc. Programul revistei preciza c va evita politica i se va ocupa numai de literatura scris de romnii de pretutindeni, care trebuie s aib o limb i o literatur comun pentru toi. Introducia formuleaz teoria specificului naional al literaturii i relev necesitatea seleciei operelor dup criteriul valoric, crearea i promovarea unei literaturi originale fiind posibil numai prin ndreptarea poeilor i prozatorilor spre trecut istoric, spre creaia popular, spre peisajul natural i social al patriei fiind prezent o implicit intenie

patriotic. Colaboratori apropiai erau: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Russo, Grigore Alexandrescu, Alexandru Donici s.a. Idealurile spre care isi indreptau eforturil artizanii culturali ai momentului au fost reunite in vocea lui Mihail Kogalniceanu, care semneaza Introductia: crearea unei limbi literare unice si a unei literaturi originale, reprezentative pentru toti romanii. Sursele acestei originalitati nu puteau fi legate decat de folclorul romanesc, de istoria neamului, de natura si de realitatile social-politice ale timpului. In acest sens, fiecare scriitor si om de cultura si-a adus contributia prin lucrari teoretice de popularizare. Kogalniceanu condamna deprinderea de a imita literaturi straine, fara nicio legatura spirituala cu specificul romanesc, iar traducerile unor opere de valoare din literatura universala nu fac o literatura. El militeaza pentru crearea de popere autohtone, deoarece operele literare trebuie sa pastreze spiritul original si simtirea romaneasca, ca fiind insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi. Kogalniceanu insusi prezinta in detaliu toate ceremoniile unei nunti; Negruzzi scrie veritabile pagini de proza in care descrie costumele populare romesti, da exemple de poezii folclorice cu un deceniu inaintea celor culese de Alecsandri, iar Russo deplange moartea trecutului si risipirea in timp a obiciurilor populare. In Cugetari, el arata: Daca este ca neamul roman sa aiba si el o limba si o literatura, spiritul public va parasi spiritul pedantilor si se va indrepta la izvorul adevarat: la traditiile si obiceiurile pamantului, unde stau ascunse inca formele si stilul; si, de as fi poet, as culege mitologia roman, care-i frumoasa ca si aceea latina sau greaca; de as fi istoric, as strabate prin toate bordeele sa descopar o amintire sau o rugina de arma; de as fi gramatic, as calatori pe toate malurile romanesti si as culege limba; Dacia este acel intreg, acel vechi spatiu istoric, spart in mai multe bucati, reprezentatii dorind sa-l recompuna luand subiecte inspirate din istoria zbuciumata a neamului romanesc, din folclorul nepretuit si din frumusetea patriei, care pot constitui oricand cele mai originale izvoare de inspiratie pentru scriitori. Mihail Kogalniceanu are conceptii iluministe, ramanand, de altfel celebra fraza, prin care indeamna pe toti romanii sa-si cunoasca originile si identitatea spirituala prin intoarcerea catre trecutul istoric al neamului din care provin: Intrebati dar istoria, si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem. Scriitorii de la Dacia literara sunt primii care resimt necesitatea criticii literare, o dorinta intemeiata daca avem in vedere multitudinea de

texte publicate fara niciun descernamant estetic. Se impunea asadar, un filtru de valori, crearea unui set de principii in functie de care sa fie judecata si apreciata opera de arta. Kogalniceanu anunta o critica nepartinitoare - vom critica cartea, iar nu persoana. Vrajmasi ai arbitrariului, nu vom fi arbitrari in judecatile noastre literare -, dand a intelege ca a trecut etapa aprobarilor, a sloganului: Scrieti, baieti, numai scrieti!. Revist editat n formul nou, din anul 1990 de Muzeul Literaturii Romne Iai i Societatea Cultural Junimea '90 Iai n colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Romnia i Consiliul Judeean Iai revista este condusa de: Alexandru Zub, membru al Academiei Romne, iniiatorul i coordonatorul seriei noi: Lucian Vasiliu, redactori: Carmelia Leonte, Clin Ciobotari, Liviu Apetroaie, Florin Buciuleac. Colectivul redacional i propune s atrag cele mai prestigioase condeie publicistice. Fiind publicaie a Societii Culturale Junimea '90, Dacia literar , n capitolul Junimea de ieri, Junimea de azi, confer un accent deosebit judecii critice a vechii societi Junimea i a contribuiei la cultura romn i european, dar se ocup i de activitatea actual, aa cum reiese aceasta din creaia membrilor noii societi Junimea '90. Seciunea a treia, Ferestre luminate, i propune stimularea dialogului cultural, promovarea interviului ca instrument de comunicare i cuminecare i a eseului ca mod de a configura o ideatic personal. Cu cel de-al patrulea capitol, Arca lui Noe, revista se deschide larg spre fenomenul cultural contemporan, n special spre creatorii tineri din domeniul literaturii i artei. Tot aici snt cuprinse comentarii asupra celor mai valoroase cri, interviuri cu probleme teoretice, profiluri de creatori, poezie, proz, critic i teorie literar etc. Revista public documente literare inedite i rodul cercetrilor din domeniul muzeologiei realizate de specialitii Muzeului Literaturii Romne i de ali cercettori din instituiile de specialitate (Academie, Universitate .a.). Dacia literar are un nucleu constant de colaboratori: Al. Zub, Constantin Ciopraga, Al. Husar, Gavril Istrate, Dumitru Irimia, Stelian Dumistrcel, Mircea Coloenco, arhimandrit Timotei Aioanei, Cassian Maria Spiridon, Liviu Papuc, Andrei Vartic, Ioan Holban, Cezar Ivnescu, Bogdan Ulmu, Bogdan Creu, crora li se altur, la fiecare numr, scriitori, critici, cercettori tineri, traductori, universitari - din ar i din strintate.

Vasile Alecsandri

Mihail Kogalniceanu

DACIA LITERARA

Grigore Alexandrescu

Costache Negruzzi