A. Popoare si spatii istorice 1.

Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor Etnogeneza romaneasca s-a incheiat spre sfarsitul secolului VIII, cand romanii apar in istorie sub numele de valahi, blacki, vlahi, desemnand o populatie romanica, vorbitoare de limba romanica. Romanii s-au numit tot timpul romani, constientizand astfel ca sunt urmasi ai romanilor. Romanitatea romanilor - in viziunea istoricilor, se intelege disputa intre istorici, care din motive politice, contesta originea latina si formarea poporului roman la N Dunarii si acei istorici care, bazanduse pe dovezile stiintifice, sustin originea latina si formarea poporului roman la N Dunarii. Istoricii contestatari disputa Istoricii sustinatori -originea latina a romanilor -formarea poporului roman la N Dunarii -au la baza interese politice -se bazeaza doar pe dovezile stiintifice -nu iau in consideratie dovezile stiintifice. -evidentiaza adevarul istoric. I. Romanii in izvoarele istorice timpurii - sec VIII- procesul de etnogeneza al romanilor se incheiase, iar izvoarele istorice ale vremii ii mentioneaza pe romani sub denumirea de vlahi, valahi, olahi. -primele izvoare istorice care ii mentioneaza pe romani sub denumirea de vlahi, sunt cele bizantine, deoarece, in acea vreme, Imperiul Bizantin era principala putere militara si econimica. -sec X Despre administrarea Imperiului Constantin al VII-lea unde romanii sunt mentionati sub numele de romani, in opozitie cu bizantinii care sunt numiti romei -sec IX-X Oguzname- cea mai veche cronica turca - Imparatul bizantin Vasile II - armeanul Moise Chonorati (in cele 3 erau numiti vlahi) - sec XI-XIII geograful persan Gardizi Podoaba istoriilor - cronica lui Anonymus/ Gesta Hungarorum (aprox. anul 1200) - cronicarul bizantin Kakaumenos. * Gesta Hungarorum (aprox. anul 1200) -face referire la realitatile de la sfarsitul sec al IX-lea, cand maghiarii au patruns in Tr -> se arata clar ca la sfarsitul sec al XI-lea, cand maghiarii au patruns in Campia Panonica si ulterior in Tr, locuitorii erau blacki, slavi, bulgari. - ulterior, odata cu misionarii papilor de la Roma au inceput sa patrunda in Tr. si sa incerce sa-I convertesca la catolicism pe romanii ortodocsi, numeroase documente ale papalitatii facand referire la romani sub numele de olahi. II.Umanistii straini si romani care fac referire in operele lor la originea romanilor, in Evul Mediu. -sec. XIV italianul Pogio Bracciolini care spunea ca romanii provin dintr-o colonie infiintata in Dacia de imparatul Traian. - Flavio Biondo - Enea Silvio Piccolomini Papa Pius al II-lea- el fiind si cel care introduce in cea de-a doua jumatate a sec. XIV-lea in circuitul stiintific European problema originii romanilor. -sec. XVI-lea umanistul transilvanean de talie europeana, Nicolae Olahus, in lucrarea sa Hungaria evidentiaza originile latine ale romanilor. - umanistul sas Johannes Honterius face o harta pe care scrie Dacia peste intreg spatiul locuit de romani. -sec XVII-lea Miron Costin, scolit in Polonia, si stolnicul Cantacuzino la Universitatea din Padova, evidentiaza originea Latina si vechimea romanilor, afirmand ca de la Ram ne tragem si cu a lor cuvinte ni-I amestecat graiul.

- marele illuminist si domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir, in lucrarea Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor, argumentand si el originea si continuitatea romanilor la N Dunarii. III. Disputa in jurul continuitatii romanilor in Epoca Moderna si Epoca Contemporana Primul contestatar al continuitatii daco-romanilor si al originii latine a poporului roman a fost Szamoskozy Istvan(maghiar).Intr-o lucrare din 1593, el sustinea ca romanii sunt urmasii romanilor, dar dupa ce in anul 1600, Mihai Viteazul a unit cele 3 tari romanesti, el si-a schimbat radical opinia. Astfel, a inceput sa sustina ca romanii nu au cum sa fie urmasii romanilor, deorece imparatul roman Gallienus ar fi retras la S Dunarii, la jumatatea sec. al III-lea, intraga populatie daco-romana. Evident, acest istoric maghiar are la baza interese politice si nestiintifice. A fost contestat prompt de catre invatatii sasi Iohannes Troster si Laurentiu Toppeltinius, care, in lucrarile lor au afirmat ca romanii au origine latina si ca au fost dintotdeauna cei mai vechi si mai numerosi locuitori ai Tr. Pana la sfarsitul secolului al XVII-lea, niciun istoric nu a pus la indoiala romanitatea romanilor si continuitatea lor N Dunareana. Incepand cu sec. XVIII, in contextul in care romanii transilvaneni si-au inceput lupta pentru puteri politice si nationale in anul 1781, austriacul Franz Sulzer, in lucrarea sa Istoria Daciei transalpine va elabora Teoria Imigrationista. Teoria Imigrationista avea ca si ide fundamentala aceea ca poporul si limba romana s-ar fi format undeva in Sudul Peninsulei Balcanice si ar fi emigrat la N Dunarii in sec. XII-XIII, dupa ce ungurii au ocupat Tr. Astfel, romanii nu ar avea niciun fel de drept la N Dunarii, deoarece ar fi niste simpli emigranti. La aceasta teorie au aderat si alti istorici maghiari ca: Bolla Manton si I. C. Eder. Formarea natiunilor europene a declansat lupta pentru drepturi nationale in secolele XVIII-XIX. In Tr. situatia era complexa. Intrase sub stapanire austriaca, iar drepturi politice aveau numai ungurii, sasii si secuii. Romanii erau socotiti tolerati, iar religia ortodocsa nu era recunoscuta. Pentru a-si consolida stapanirea in Tr., austriecii promit romanilor drepturi daca trec la catolicism. In 1699-1701, o parte a preotimii accepta unirea cu Biserica Romei, formandu-se Biserica Greco-Catolica. Se formeaza o preotime si intelectualitate romana scolita la Viena si Roma, care incepe lupta de emancipare a romanilor din Tr. In secolul al XVIII- lea, romanii transilvaneni aflati sub dominatia Imperiului Habsburgic, au declansat lupta pentru drepturi politice si nationale. Astfel, ei au inceput sa solicite Curtii imperialoe de la Viena drepturi politice si nationale ca recunoasterea lor ca natiune, recunoasterea Bisericii Ortodoxe romane, folosirea limbii romane in justitie si administratie. Un rol important in acest sens l-a avut Episcopul Inocentiu Micu Klein, care in 1744 a elaborate un prim Supplex libbelum. Cel care incepe actiunea este Episcopul Inocentiu Micu Klein, care aduce ca argumente vechimea, latinitatea si continuitatea romanilor din Tr. Lupta pentru dr. nationale ale romanilor din Tr este continuata de reprezentantii Scolii Ardelene,tot ei fiind si cei care iau atitudine fata de teoria imigrationista: Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, In Budai Deleanu. Ei intocmesc in anul 1792, documentul de protest intitulat Supplex libbelum valachorum, pe care il depun la curtea imperiala de la Viena, in care cereau drepturi politice si nationale pentru romanii transilvaneni. In favoarea cererii lor au adus ca argumente faptul ca romanii au fost dintotdeauna cei mai vechi si cei mai numerosi locuitori ai Tr. La randul lor, reprezentantii Sc. Ardelene exagerau atunci cand sustineau originea pur latina a romanilor, negand astfel contributia gd la formarea poporului roman. Impotriva teoriei emigrationiste au mai luat atitudine: marele istoric englez Eduard Gibbon, un mare specialist in istoria Imp. Roman, si marele slavist Paul Joseph Schafarick, care, in lucrarile lor, au demonstrate clar ca la retragerea aureliana, majoritatea daco-romanilor a ramas la N Dunarii. Dupa ce in anul 1867 s-a realizat regimul dualist Austro-Ungar, iar Tr. a fost anexata la Ungaria, in anul 1871 va aparea la Viena lucrarea Studii romanesti/Cercetari asupra istoriei vechi a romanilor scrisa de catre Robert Roesler. In aceasta lucrare, el incearca sa demonstreze stiintific teoria imigrationista cu argumentele de rigoare.

Din acest moment, toti adversarii si contestatarii continuitatii romanilor la N Dunarii vor fi numiti roeslerieni. Impotriva afirmatiilor lui Roesler a luat atitudine, pt prima data, Bogdan Petriceicu Hasdeu. Replica cea mai puternica, a dat-o insa A. D. Xenopol, care in anul 1884, in lucrarea Teoria lui Robert Roesler a demonstrat clar caracterul tendentios si politic ale afirmatiilor lui Roesler. Afirmatiile lui Roesler I. poporul roman si lb romana nu sunt urmasii romanilor 1. 106 romanii ar fii exterminate toti gd 2. 106-271 gd nu au fost romanizati Falsitatea lor I.poporul roman si lb romana s-au format prin amestecul dacilor cu romanii 1.nicaieri unde au cucerit un teritoriu, romanii nu au exterminat populatia. 2. intre anii 106-271, provincial Dacia a fost romanizata, deoarece au existat provincii romane ca Galia si Hispania, care au fost romanizate doar intr-o suta de ani. II. 1. la retragerea aureliana, majoritatea dacoromanilor au ramas la N Dunarii. 2. exista zeci de izvoare istorice care atesta prezenta daco-romanilor si a romanilor la N Dunarii intre sec IV-XII 3. romanii au primit influenta slava la N Dunarii si au fost intotdeauna un popor sedentar. III. Niciun izvor istoric nu atesta o migratie romaneasca din S. Pen Balcanice la N Dunarii in sec XII-XIII

II. poporul rom si lb rom s-au format in S Pen. Balcanice 1.la retragerea aureliana toti daco-romanii au parasit Dacia 2. niciun izvor istoric nu atesta prezenta dacoromanilor la N Dunarii intre sec IV-XII 3. romanii au primit influenta slava la S Dunarii si ar fii un popor de pastori nomanzi. III. Romanii ar fi emigrat din S Pen. Balcanice, la N. Dunarii in sec XII-XIII

La sfarsitul sec XIX-lea, cat si in prima jumatate a sec XX, numerosi istorici, arheologi, lingvisti, romani si straini au demonstrat in operele lor falsitatea afirmatiilor lui R.Roesler. Ii mentionam in acest sens pe N. Iorga, D. Onciu, Vasile Parvan, G. Bratianu. Atat in perioada interbelica, cat si in perioada post belica, au mai aparut alte teorii false in legatura cu formarea poporului roman. Astfel, in perioada interbelica, extrema dreapta romaneasca, reprezentata de legionari, sustinea ca romanii sunt doar urmasii geto-dacilor, deoarece, sub influenta nazismului german, considera ca romanii au fost un popor decadent. Dupa 1945, pt a justifica ocuparea Basarabiei, de catre URSS, istoricul Nicolaie Lazarev a elaborat o alta falsa teorie cu privire la etnogeneza romanilor. Astfel, conform acestuia, in spatiul carpato-danubiano-pontic ar fi 2 popoare diferite: poporul roman si cel moldovean, fiecare cu limba lui. In anul 1947, istoricul comunist Mihai Roller, in lucrarea Istoria Romanilor, a exagerat influenta slavilor in formarea poporului roman, dar fara a nega romanitatea romanilor. Dupa 1990, istoriografia romanilor a readus echilibru in ceea ce priveste etnogeneza poporului roman, sustinand ca gd au avut o contributie egala cu romanii in formarea popurului roman.