Sunteți pe pagina 1din 1

Religie si comunicare( tema la romana) A comunica nseamn a pune sau a avea n comun, fr a distruge ceva n acest proces.

Termenul comunicare ncepe a fi utilizat din secolul al XIV-lea i provine la origine din latinescul communis care nseamn a pune n comun, a fi n relaie, a mprti, a mpri. Comunicarea nseamn o aciune social, un act fundamental al fiinei umane, ce implic ntregul comportament al omului, nu doar limbajul; Religia reprezint legtura liber i contient a omului cu fiina superioar. n acest sens comunicarea nu numai c este cerut, dar se impune ca fundament n susinerea sentimentului religios att n relaia dintre om i Dumnezeu ct i n cea dintre semeni. Problemele religioase dein pretutindeni un loc aparte n viaa public. De fapt, dintotdeauna religia a fost esenial pentru manifestarea fiinei umane, nct pn n momentul de fa nici o societate nu s-a putut lipsi de ea. Religia, n variatele sale manifestri, este n ultima instan o tentativ de a asigura comunicarea dintre om i divinitate, prin texte fondatoare, prin mituri, simboluri, instituii. Fr ndoial, religia reprezint un factor determinant implicat n toate relaiile de via. Comunicarea cu Dumnezeu, asemenea comunicrii obinuite, nu este numai verbal. Ea poart, generic un nume foarte comun: rugciune. Comunicarea cu Dumnezeu este atunci un act care are ca intenie ndumnezeirea. Ea face parte dintr-o aciune concentrat a ntregii noastre fpturi ctre ndumnezeire, sau chiar aceast aciune concentrat a ntregii noastre fpturi ar trebui s poarte numele de comunicare cu Dumnezeu.