INTRODUCERE IN STUDIUL ANATOMIEI

DEFINITIE:

Anatomia este stiinta care se ocupa cu studiul formei si structurilor corpului omenesc viu in dinamica ontogenetica si functionala<<

METODA PRINCIPALA DE STUDIU:

Este disectia (anatemnein=disectie)

OBIECTUL DE STUDIU AL ANATOMIEI:

ESTE OMUL VIU

SCURT ISTORIC AL ANATOMIEI

1.

ANATOMIA IN ANTICHITATE:
Babilonienii: aveau cunostiinte sumare despre ficat pe care il considerau sediul sufletului Egiptenii: papirusul lui Edwin Smith (2500 ien) --papirusul lui Georg Elers (1500 ien)
Contin descrieri ale circumvolutiunilor creerului, ale meningelor,descrieri ale nervilor si paralizilor dupa traumatisme

Grecii antici: -Alcmeon din Crotona-elevul lui Pitagora:descrie nervul optic Scoala Din Alexandria: -Herofil din Caledonia (340-300 ien) -descrie creierul ca centru al sistemului nervos; -descrie cerebelul; -descrie ventriculul IV cu calamus scriptorius; -descrie meningele -imparte nervii inmotori si senzitivi; -a dat denumirea duodenului, pancreasului si prostatei. -Erasistatos din Ceos (304-245ien) -a intrevazut legatura dintre artere si vene; -a intrevazut legatura dintre circumvolutiuni si inteligenta; -a avut pareri eronate despre aerul inhalat

1. SCOALA ROMANA Galen din Pergam (Galenus) (129-201en) (doctorul lui Marc Aureliu) a efectuat prima clasificare a oaselorlungi, late, scurte a dat termenii de epifiza si diafiza a clasificat articulatiile a clasificat incorect nervii cranieni pe care i-a descris

3.EVUL MEDIU Se caracterizeaza printr-o lunga perioada de stagnare in special pentru lumea crestina In lumea araba se face cunoscut prin studiile sale AVICENA (Abu Ali Ibn Sina)care a scris Canonul medicinii practice:
Stabileste sediul gandirii in creier emisfera stanga Introduce termeni precum sesamoid, safena, bazilica si cefalica

 In Europa-in ultima parte a evului mediu apar primele uiversitati cu facultati de medicina:
Scoala de medicina din Salerno a aparut in secolul IX Facultatea de medicina din Montpellier-Franta -1220 este cea mai veche facultate de medicina din lume Universitatea din Padova-1222 Facultatea de medicina din Bolonia-1250 Universitatea din Praga 1348 Universitatea din Louven 1425 Universitatea din Chembrige si Oxford- 1425

4. RENASTEREA Leonardo Da Vinci:

A disecat 30 de cadavre A scris 26 de caiete de anatomie A studiat articulatile si miscarea

A. Durer:
scrie lucrarea: Despre proportiile corpului omenesc

Paracelsus (1493-1591):
A pus bazele anatomiei moderne

5. EPOCA MODERNA Vesalius (1514-1564)

Belgian de origine Este considerat parintele anatomiei moderne A scris:Tabulae anatomicae 1538 De humani corporis fabricae 1543

Secolele XVI-XVII:
Elevii lui Vesalius:

Realdo Colombo (1516-1559)-Padova De re anatomica Gabrielle Fallopio (1525-1562)-Observationes Anatomicae Bartolomeo Eustachio (1520-1574) Constantin Varolio (1543-1575)-la Bolonia Arantius (1530-1589)

 In Franta:
Ambroise Pare(1510-1571)-Anatomie universelle du corp humain Malpighi (1628-1694) - descopera capilarele Th. Wuillis (1621-1675)-descrie poligonul lui Wuillis Raymond Vieusens-(1641-1715) descrie vasele inimii-la Montpellier Alfonso Bareli-pune bazele biomecanicii cu lucrareaDe motu animalium 1679

SECOLUL XVIII-XIX
Xavier Bichat (1771-1802)-descrie sistemul nervos autonom Albreht von Haller (1708-1777)-descrie reteaua testiculara si sinusul transvers al inimii G.B. Morgagni (1682-1771) descrie coloanele Morgagni la rect Antonio Scarpa(1747-1832)- descrie triunghiul lui Scarpa Karl Ernst Baer (1792-1876)-descopera gametul feminin Rainier de Graf (1641-1673)-descopera foliculul de Graf J.E. Purkynie (1787-1869)-descrie reteaua de tesut nodal la oaie

 In Romania:
Nicolae Kretulescu 1812-1900 Carol Davila-infiinteaza Scoala de felceri in 1855 In 1867 se infiinteaza Facultatea de medicina din Bucuresti al carei decan va fi timp de 10 ani Gheorghe Polizu Constantin Dumitrescu Severeanu (1840-1930) Thoma Ionescu Gheorghe Marinescu Ion Cantacuzino Victor Babesi Francis I Reiner (1874-1944) Grigore T. Popa Victor Papilian

Diversificarea anatomiei

1. Anatomia descriptiva
Definitie: este partea anatomiei care se ocupa cu descrierea analitica a partilor componente ale subsistemelor corpului omenesc

2. Anatomia topografica sectionala si chirurgicala

Definitie: este anatomia care se ocupa cu studiul descriptiv sintetic si stratigrafic al regiunilor anatomo-clinice si topografice ale corpului omenesc

3. Anatomia clinica sau Anatomia pe viu

Definitie: este anatomia care se ocupa cu studiul suprafetelor regiunilor corpului si a proiectiei viscerelor pe regiunile anatomoclinice ale corpului omenec

4. Anatomia generala sau antropologia fizica

Definitie: este anatomia care se ocupa cu diversitatea si evolutia omului in timp si spatiu

5.Anatomia dezvoltarii, anatomia varstelor sau anatomia cronologica omului

Definitie: este anatomia care se ocupa cu studiul formei si structurile corpului omenesc in timp si spatiu din mometul fecundatiei pana la moarte Cuprinde: -anatomia embrionului

-anatomia fatului -anatomia noului nascut -anatomia copilului -anatomia omului tanar -anatomia omului matur -anatomia omului varstnic

In functiile de metodele si tehnicile utilizate: 1. Anatomia macroscopica este anatomia in sensul larg 2. Anatomia microscopica: studiaza elementele si structurile subsistemelor corpului omenesc prin tehnici microanatomice
Cuprinde:-histologia-stiinta tesuturilor -citologia sau biologia

6.Anatomia cibernetica
Definitie: este anatomia care se ocupa cu cercetarea sistemelor dinamice, al mecanismului de functionare si al interdependentei elementelor lor componente Cuprinde: - modelarea - axiomatizarea, - formalizarea -sistemul -comanda sistemelor ca stiinta a conducerii -informatie-comunicare -conexiune conexiune inversa -reglare autoreglare

 Metode de cercetare in anatomie:

Pe omul viu:
Metode semeiologice Metode endoscopice Metode antropologice Metode biomecanice:

Biostatice pentru studiul pozitiilor si a conditiilor de echilibru Biodinamice pentru studiul cauzelor miscarilor Biocinematice pentru studiul modului cum se desfasoara miscarile

 Pe cadavru:
Pentru studii macroanatomice:-disectia
-sectiuni -sculptura -mulajul -injectarea de substante trasoare -coroziunea -reconstructia grafica tridimensionala pe sectiuni seriate

Pentru studii microanatomice:-microscopie in lumina polarizata pentru evidentierea structurilor birefringente: Microscopie in ultraviolet pentru evidentierea structurilor fluorescente Ultramicroscopia pentru examinari pe fond intunecat

 Cercetarile de anatomie urmaresc doua grupe de variabile:

Calitative (forma , culoare, consistenta, orientare,fete , margini, situatie,mijloace, fixare, raporturi)

Cantitative (lungime, inaltime, grosime, volum, capacitate etc). Variabilele cantitative se studiaza prin metode statistico-matematice.

Nomina anatomica
Principii :
Fiecare structura este desmnata printr-un singur termen Fiecare termen din lista oficiala trebuie sa fie in limba latina, dar fiecare tara are libertatea de al traduce in propria ei limba in raport de necesitatile invatamantului Termenii anatomici trebuie sa aiba o valoare informationala sau descriptiva Nu se recomanda folosirea numelor proprii.

Nomina anatomica
Continut I. Anatomia generala: 1.Nomina generalis 2. Partes corporis humani 3. Plana, linea et regiones II. Anatomia systematica contine 15 subcapitole

TERMENI PENTRU INDICAREA POZITIEI SI ORIENTARII PARTILOR SI STRUCTURILOR CORPULUI

UMAN

 VERTICALIS:-termen utilizat pentru a indica directia perpendiculara pe un plan orizontal; HORIZONTALIS:- termen utilizat pentru a indica directia paralela cu un plan paralel cu solul; MEDIANUS:-termen rezervat pentru desmanarea planului median al corpului; FRONTALIS:-termen rezervat pentru denumirea planului frontal(paralel cu funtea); TRANSVERSALIS:-termen rezervat pentru denumirea planului transversal sau orizontal;

 MEDIALIS:-termen folosit in descrierile anatomice pentru a descrie formatiuni anatomice mai aproape de planul median; LATERALIS:- termen folosit in descrierile anatomice pentru a descrie formatiuni anatomice mai indepartate de planul median; ANTERIOR:-termen folosit pentru a descrie o formatiune anatomica situata anterior de planul frontal; POSTERIOR:- termen folosit pentru a descrie o formatiune anatomica situata posterior de planul frontal;

 DORSALIS:-termen utilizat pentru partile posterioare ale corpului; VENTRALIS:- termen utilizat pentru partile anterioare ale corpului; INTERNUS:-termen sinonim cu profund; EXTERNUS:-termen sinonim cu superficial; DEXTER, SINESTER:-termeni utilizati pentru a indica pozitia la dreapta sau la stanga a unui organ fata de planul median;

 LONGITUDINALIS:-termen utilizat pentru a denumi axa lungimii corpului; TRANSVERSUS:-termen utilizat pentru a indica directia unei formatiuni situata de-a curmezisul unei regiuni; CRANIAL,CAUDAL:-acesti termeni au sensul de superior si inferior; SUPERIOR, INFERIOR:-termeni utilizati pentru a indica pozitia unor formatiuni de-a lungul axei longitudinale, a corpului sau membrelor;

 SUPERICIALIS, PROFUNDUS:-termeni utilizati pentru a arata pozitia si directia unei formatiuni anatomice la suprafata unei regiuni(superficiale)sau in adancimea unei regiuni(profundus). PROXIMALIS, DISTALIS:-termeni utilizati pentru a indica pozitia unor puncte mai apropiate sau mai indepartate de radacina membrelor;

TERMENI UTILIZATI PENTRU INDICAREA MISCARILOR

 MISCARE DE TRANSLATIE

MISCARE DE ROTATIE:-IN PLAN -IN SPATIU

CLASIFICAREA MISCARILOR
1.MISCARI SIMPLE:-DE TRANSLATIE -DE ROTATIE IN PLAN -DE ROTATIE IN SPATIU

2.MISCARI COMPUSE:-CIRCUMDUCTIA -EVERSIUNEA -INVERSIUNEA

INTRODUCERE IN STUDIUL OSTEOLOGIEI

DEFINITIE:

Osteologia este partea anatomiei descriptive care se ocupa cu studiul formei si structurii oaselor.

CARACTERELE OASELOR:
-SUNT DURE -SUNT RIGIDE -SUNT REZISTENTE -SUNT PUTIN ELASTICE

SISTEMUL OSOS
DEFINITIE:

Sistemul osos reprezinta totalitate oaselor aflate in interactiune.

SCHELETUL OSOS
DEFINITIE:

Asezarea oaselor in pozitie naturala alcatuieste scheletul.El este compus din 206 oase.

Clasificarea oaselor
Oase lungi Oase scurte

Oase plane
Oase pneumatice Oase neregulate

Oasele lungi
Definitie : Oasele lungi sunt oasele la care una din dimensiuni le domina pe celelalte doua. Ex:humerus, femur, tibie etc.

Oasele scurte
Definitie : Oasele scurte au toate dimensiunile sensibil egale, un volum redus iar suprafetele formeaza unghiuri intre ele. Ex:oasele carpului si oasele tarsului etc.

Oasele plane
Definitie : Oasele plane sau plate sunt oasele care au lungimea si latimea aproape egale. Ex:scapula,sternul etc.

Oasele de forma neregulata

Definitie : Sunt oase greu de clasificat. Ele au cate un strat subtire de substanta spongioasa si un strat de substanta compacta. Ex:oasele fetei.

Oasele pneumatice
Definitie : Oasele pneumatice sunt oasele care au cavitati pline cu aer. Ex:osul maxilar, osul etmoid.