Calcul diferent ial si integral

(notit e de curs)
St. Balint
E. Kaslik, L. Tanasie, A. Tomoioaga, I. Rodila, N. Bonchis, S. Maris
Cuprins
I Introducere 6
1 Not iunile: mult ime, element al unei mult imi, apartenent a la o mult ime:
sunt not iuni fundamentale n matematica. 6
2 Simboluri folosite n teoria mult imilor. 6
3 Operat ii cu mult imi. 7
4 Relat ii binare. 9
5 Funct ii. 10
6 Funct ia compusa. Inversa unei funct ii. 12
7 Simboluri logice. 13
8 Armat ia contrara, teorema contrara si teorema reciproca. 13
9 Condit ie necesara si condit ie sucienta. 14
II Calcul diferent ial si integral pentru funct ii reale de o
variabila reala 15
10 Elemente de topologie n R
1
. 15
1
11 Siruri de numere reale. 16
12 Convergent a sirurilor de numere reale. 17
13 Reguli privind convergent a sirurilor de numere reale. 19
14 Punct limita al unui sir de numere reale. 23
15 Serii de numere reale. 23
16 Reguli privind convergent a seriilor de numere reale. 26
17 Serii absolut convergente. 31
18 Limita ntr-un punct a unei funct ii. 33
19 Reguli privind limita funct iei ntr-un punct. 35
20 Limite laterale. 38
21 Limite innite. 40
22 Punctele limita ale unei funct ii ntr-un punct. 41
23 Continuitatea unei funct ii ntr-un punct. 42
24 Reguli privind continuitatea unei funct ii ntr-un punct. 43
25 Proprietat i ale funct iilor continue. 44
26 Siruri de funct ii. Mult imea de convergent a. 48
27 Convergent a uniforma a unui sir de funct ii si continuitatea. 49
28 Siruri de funct ii reale egal continue si egal marginite. 50
29 Serii de funct ii. Convergent a si convergent a uniforma. 51
30 Criterii de convergent a pentru serii de funct ii. 53
2
31 Serii de puteri. 54
32 Operat ii cu serii de puteri. 56
33 Derivabilitatea funct iilor. 56
34 Reguli de derivabilitate. 59
35 Extreme locale. 64
36 Proprietat i fundamentale ale funct iilor derivabile. 65
37 Derivabilitatea (diferent iabilitatea) de ordin
superior. 68
38 Polinoame Taylor. 69
39 Teorema de clasicare a punctelor de extrem. 74
40 Integrala Riemann-Darboux. 75
41 Proprietat i ale integralei Riemann-Darboux. 78
42 Clase de funct ii integrabile Riemann-Darboux. 82
43 Teoreme de medie. 85
44 Teorema fundamentala de calcul integral. 86
45 Tehnici de determinare a primitivelor. 88
45.1 Integrarea prin part i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
45.2 Schimbarea de variabil a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
46 Integrale improprii. 92
47 Serii Fourier. 94
48 Diferite forme ale seriei Fourier. 99
3
III Calcul diferent ial si integral pentru funct ii de n variabile
reale 104
49 Elemente de topologie n R
n
. 104
50 Limita ntr-un punct a unei funct ii de n variabile. 108
51 Continuitatea funct iilor de n variabile. 109
52 Proprietat i remarcabile ale funct iilor continue de n variabile. 111
53 Diferent iabilitatea funct iilor de n variabile. 112
54 Proprietat i fundamentale ale funct iilor diferent iabile. 118
55 Diferent iala de ordin superior. 121
56 Teoremele lui Taylor. 124
57 Teoreme de clasicare a extremelor locale. 125
58 Extreme condit ionate. 126
59 Integrala Riemann-Darboux dubla pe un interval bidimensional. 127
60 Calculul integralei Riemann-Darboux duble pe un
interval bidimensional. 129
61 Integrala Riemann-Darboux dubla pe o mult ime
masurabila Jordan. 132
62 Calculul integralei Riemann-Darboux duble pe o
mult ime masurabila Jordan. 139
63 Integrala Riemann-Darboux pe o mult ime
n-dimensionala masurabila Jordan. 142
64 Calculul integralei Riemann-Darboux pe o mult ime n-dimensionala
masurabila Jordan. 147
65 Curbe simple si curbe simple nchise. 149
4
66 Integrala curbilinie de spet a ntai. 155
67 Integrala curbilinie de spet a a doua. 157
68 Transformarea integralelor duble n integrale curbilinii. 158
69 Suprafet e simple. 161
70 Integrale de suprafat a de spet a ntai. 166
71 Integrale de suprafat a de spet a a doua. 167
72 Proprietat i ale integralelor de suprafat a. 168
73 Derivarea integralelor cu parametru. 169
5
59 Integrala Riemann-Darboux dubla pe un interval
bidimensional.
Integrala Riemann-Darboux pe un segment [a, b] prezentata pentru funct ii reale de o
variabila reala poate generalizata cu usurint a la integrala Riemann-Darboux dubla pe
un interval bidimensional pentru funct ii reale de doua variabile reale.
Denit ia 59.1. Se numeste interval bidimensional real o mult ime R
2
care are
proprietatea:
= [a, b] [c, d]
unde [a, b] si [c, d] sunt segmente pe axa reala.
Denit ia 59.2. O partit ie P a intervalului bidimensional este o mult ime nita de
intervale bidimensionale
ij
, i = 1, 2, ..., m; j = 1, 2, ..., n, de forma:

ij
= [x
i1
, x
i
] [y
j1
, y
j
]
unde:
a = x
0
< x
1
< ... < x
m
= b si c = y
0
< y
1
< ... < y
n
= d
Fie f o funct ie f : R marginit a pe si m, M astfel ncat:
m f(x, y) M (x, y)
Funct ia f este marginita pe ecare subinterval
ij
si notam cu:
m
ij
= inf{f(x, y)|(x, y)
ij
}
M
ij
= sup{f(x, y)|(x, y)
ij
}
Denit ia 59.3. Suma superioara Darboux corespunzatoare partit iei P este prin denit ie
numarul:
U
f
(P) =
m

i=1
n

j=1
M
ij
(x
i
x
i1
)(y
j
y
j1
)
Denit ia 59.4. Suma inferioara Darboux corespunzatoare partit iei P este prin denit ie
numarul:
L
f
(P) =
m

i=1
n

j=1
m
ij
(x
i
x
i1
)(y
j
y
j1
)
Propozit ia 59.1. Oricare ar partit ia P a intervalului bidimensional au loc
urmatoarele inegalitat i:
m(b a)(d c) L
f
(P) U
f
(P) M(b a)(d c)
Demonstrat ie. analoaga cu cea din cazul unidimensional.
127
Remarca 59.1. Propozit ia 59.1 arata ca mult imile
L
f
= {L
f
(P)|P partit ie a intervalului }
U
f
= {U
f
(P)|P partit ie a intervalului }
sunt marginite.
Fie L
f
= sup L
f
si U
f
= inf U
f
.
Propozit ia 59.2. Are loc inegalitatea:
L
f
U
f
Demonstrat ie. aseman atoare cu cea din cazul unidimensional.
Denit ia 59.5. O funct ie marginita f : R este integrabila Riemann-Darboux pe
daca L
f
= U
f
. Aceasta valoare comuna se noteaza cu:
__

f(x, y) dxdy = L
f
= U
f
si se numeste integrala dubla Riemann-Darboux a funct iei f pe intervalul .
Teorema 59.1. Daca funct iile marginite f, g : R sunt integrabile Riemann-
Darboux pe atunci toate integralele care apar n relat iile urmatoare exista si relat iile
sunt adevarate:
(10.1)
__

(f + g) dx dy =
__

f dx dy +
__

g dx dy
(10.2)
__

f dx dy =
__

1
f dx dy +
__

2
f dx dy
pentru orice descompunere =
1

2
,
1
,
2
intervale cu

2
=
(10.3) daca f(x, y) g(x, y), (x, y) atunci
__

f(x, y) dxdy
__

g(x, y) dx dy
(10.4) |
__

f(x, y) dxdy|
__

|f(x, y)| dx dy
Demonstrat ie. analoaga cu cea din cazul unidimensional.
Remarca 59.2. Daca f : R este marginit a si integrabila pe atunci f este
integrabil a pe orice subinterval

. Mai mult, daca =

1

2
...
n
, unde
i
sunt intervale cu proprietatea
i

j
= , i = j atunci:
__

f(x, y) dx dy =
n

i=1
__

i
f(x, y) dxdy
128
Teorema 59.2. Daca f : R este o funct ie continua pe atunci f este integrabila
Riemann-Darboux pe .
Demonstrat ie. analoaga cu cea din cazul unidimensional.
Denit ia 59.6. O funct ie f : R se zice continua pe port iuni daca exista o partit ie
P = {
1
, ...,
n
} a intervalului si funct iile continue f
i
:
i
R, i = 1, 2, ..., n astfel
ncat f(x, y) = f
i
(x, y), (x, y)

i
.
Teorema 59.3. O funct ie continua pe port iuni este integrabila Riemann-Darboux si are
loc egalitatea:
__

f(x, y) dxdy =
n

i=1
__

i
f
i
(x, y) dxdy
Demonstrat ie. analoaga cu cea din cazul unidimensional.
Teorema 59.4 (Teorema de medie in cazul bidimensional). Daca funct iile f, g : R
sunt continue si g(x, y) 0 oricare ar (x, y) atunci exista (, ) astfel ncat:
__

f(x, y) g(x, y) dxdy = f(, )

__

g(x, y) dxdy
Demonstrat ie. analoaga cu cea din cazul unidimensional.
Consecint a 59.1. Daca f este continua pe atunci exista (, ) astfel ncat:
__

f(x, y) dxdy = f(, )(b a)(d c)

60 Calculul integralei Riemann-Darboux duble pe un
interval bidimensional.
Dorim sa aratam ca n anumite condit ii calculul integralei duble pe un interval bidimen-
sional se reduce la calcularea succesiva a integralelor unor funct ii de o singura variabil a.
Fie = [a, b] [c, d] un interval bidimensional si f : R.
Teorema 60.1. Daca funct ia f este integrabila pe si daca pentru orice x [a, b]
(x - xat) funct ia f
x
(y) = f(x, y) este integrabila pe [c, d], adica:
I(x) =
d
_
c
f
x
(y) dy =
d
_
c
f(x, y) dy
exista, atunci integrala succesiva:
b
_
a
I(x) dx =
b
_
a
(
d
_
c
f(x, y) dy) dx
129
exista de asemenea si are loc egalitatea:
__

f(x, y) dxdy =
b
_
a
(
d
_
c
f(x, y) dy) dx
Demonstrat ie. Se considera partit iile:
P
x
= {a = x
0
< x
1
< ... < x
m
= b} a lui [a, b]
si
P
y
= {c = y
0
< y
1
< ... < y
n
= d} a lui [c, d]
Mult imea de intervale bidimensionale P = {
ij
}, unde
ij
= [x
i1
, x
i
] [y
j1
, y
j
], i =
1, 2, ..., m; j = 1, 2, ..., n, este o partit ie a lui .
Notam:
m
ij
= inf{f(x, y)|(x, y)
ij
}
M
ij
= sup{f(x, y)|(x, y)
ij
}
Pentru (x, y)
ij
avem m
ij
f(x, y) M
ij
, i = 1, 2, ..., m; j = 1, 2, ..., n.
Rezulta:
m
ij
(y
j
y
j1
)
y
j
_
y
j1
f(x, y) dy M
ij
(y
j
y
j1
)
i = 1, 2, ..., m; j = 1, 2, ..., n, x [x
i1
, x
i
].
Deducem de aici inegalitat ile:
m
ij
(y
j
y
j1
) inf
x
{
y
j
_
y
j1
f(x, y) dy|x [x
i1
, x
i
]}

y
j
_
y
j1
f(x, y) dy sup
x
{
y
j
_
y
j1
f(x, y) dy|x [x
i1
, x
i
]}
M
ij
(y
j
y
j1
)
si nmult ind cu (x
i
x
i1
) obt inem:
m
ij
(y
j
y
j1
)(x
i
x
i1
) (x
i
x
i1
) inf
x
{
y
j
_
y
j1
f(x, y) dy|x [x
i1
, x
i
]}
(x
i
x
i1
)
y
j
_
y
j1
f(x, y) dy
(x
i
x
i1
) sup
x
{
y
j
_
y
j1
f(x, y) dy|x [x
i1
, x
i
]}
M
ij
(y
j
y
j1
)(x
i
x
i1
).
130
Prin nsumare dupa i, j rezulta:
L
f
(P) L
I(x)
(P
x
)
m

i=1
n

j=1
(x
i
x
i1
)
y
j
_
y
j1
f(x, y) dy U
I(x)
(P
x
) U
f
(P)

Intruc at:
sup L
f
(P) = inf U
f
(P) =
__

f(x, y) dxdy
rezulta ca:
sup L
I(x)
(P
x
) = inf U
I(x)
(P
x
) =
b
_
a
(
d
_
c
f(x, y) dy) dx
si obt inem egalitatea:
__

f(x, y) dxdy =
b
_
a
(
d
_
c
f(x, y) dy) dx
Remarca 60.1. Schimband rolul lui x cu rolul lui y obt inem urmatoarea armat ie:
Daca f este integrabil a Riemann-Darboux pe si daca pentru orice y xat funct ia
f
y
(x) = f(x, y) este integrabil a pe [a, b] atunci integrala succesiva
d
_
c
(
b
_
a
f(x, y) dx) dy
exista si are loc egalitatea:
__

f(x, y) dxdy =
d
_
c
(
b
_
a
f(x, y) dx) dy
Teorema 60.2. Daca f : R este continua atunci funct ia:
F(x, y) =
x
_
a
y
_
c
f(u, v) dudv
denita pentru (x, y) este de clasa C
1
pe .

In plus, derivata part iala de ordinul al doilea

2
F
xy
exista si are loc egalitatea:

2
F
xy
= f(x, y) (x, y)
Demonstrat ie. Funct ia F(x, y) se reprezint a sub forma:
F(x, y) =
x
_
a
y
_
c
f(u, v) dudv =
x
_
a
(
y
_
c
f(u, v) dv) du =
y
_
c
(
x
_
a
f(u, v) du) dv
131
Teorema 60.3. Daca exista o funct ie : R astfel ncat:

xy
= f(x, y)
atunci are loc egalitatea:
__

f(x, y) dxdy = (a, c) (b, c) + (b, d) (a, d)

Demonstrat ie. Se considera partit iile:
P
x
= {a = x
0
< x
1
< ... < x
m
= b} a lui [a, b]
si
P
y
= {c = y
0
< y
1
< ... < y
n
= d} a lui [c, d]
si apoi partit ia P = {
ij
},
ij
= [x
i1
, x
i
] [y
j1
, y
j
], i = 1, 2, ..., m; j = 1, 2, ..., n.
Pentru evaluarea expresiei:
E = (x
i
, y
i
) (x
i
, y
i1
) (x
i1
, y
i
) + (x
i1
, y
i1
)
se aplica de doua ori Teorema de medie si se obt ine:
E =

2

xy
(
ij
,
ij
)(x
i
x
i1
)(y
j
y
j1
) = f(
ij
,
ij
)(x
i
x
i1
)(y
j
y
j1
)
unde x
i1

ij
x
i
si y
j1

ij
y
j
.
De aici rezulta:
m

i=1
n

j=1
f(
ij
,
ij
)(x
i
x
i1
)(y
j
y
j1
) = (a, c) (b, c) + (b, d) (a, d)
si egalitatea:
__

f(x, y) dxdy = (a, c) (b, c) + (b, d) (a, d)

61 Integrala Riemann-Darboux dubla pe o mult ime
masurabila Jordan.
Vom prezenta o cale de extindere a conceptului de integrala Riemann-Darboux dubla
pe mult imi care nu sunt neaparat intervale bidimensionale.

Intrucat acest concept (deja
creionat n cazul intervalelor bidimensionale) utilizeaza aria dreptunghiului (intervalului
bidimensional) va trebui sa luam n considerare submult imi ale lui R
2
care au arie si
partit ii ale caror elemente au arie. Vom degaja aceste submult imi ale lui R
2
si le vom
numi mult imi masurabile Jordan.
132
Consideram mult imea intervalelor unidimensionale marginite deschise (forma (a, b)),
nchise (forma [a, b]), deschise la stanga si nchise la dreapta (forma (a, b]), nchise la
stanga si deschise la dreapta (forma [a, b)). Produsul cartezian = I
1
I
2
a doua
intervale I
1
, I
2
de acest fel va numit interval bidimensional sau dreptunghi. Astfel,
mult imile
1
= (a, b) [c, d],
2
= [a, b) (c, d],
3
= (a, b) (c, d),
4
= [a, b) [c, d)
etc sunt dreptunghiuri n R
2
. Aria dreptunghiului = I
1
I
2
este prin denit ie
Aria=lungimeaI
1
lungimeaI
2
, Aria
1
= (b a) (d c); Aria
2
= (b a) (d c).
Consideram mult imea C a reuniunilor nite de intervale bidimensionale :
C = {C | C =
n
_
i=1

i
,
i
interval bidimensional }
.
Propozit ia 61.1. Mult imea C are urmatoarele proprietat i:
a) C
1
, C
2
C C
1
C
2
C;
b) C
1
, C
2
C C
1
\ C
2
C;
c) C C exista un numar nit de intervale bidimensionale
1
, ...,
n
astfel ca
C =
n
_
i=1

i
si
i

j
= , i = j.
Demonstrat ie. a) Este evidenta;
b) Se reduce la a arata ca diferent a a doua intervale bidimensionale este o reuniune
nita de intervale bidimensionale.
c) este tehnica si este omisa.
Denit ia 61.1. Pentru C C denim aria cu formula:
aria(C) =
n

i=1
aria(
i
) =
n

i=1
(b
i
a
i
) (d
i
c
i
)
unde C =
n
_
i=1

i
si
i

j
= , i = j
Propozit ia 61.2. Aria denita n acest fel pentru orice C C are urmatoarele pro-
prietat i:
1) aria(C) > 0 pentru orice C C;
2) daca C
1
, C
2
C si C
1
C
2
= atunci aria(C
1
C
2
) = aria(C
1
) + aria(C
2
)
Demonstrat ie. Imediata
133
Denit ia 61.2. Pentru o mult ime marginita A R
2
denim aria interioara aria
i
(A) si
aria exterioara aria
e
(A) astfel:
aria
i
(A) = sup
C C
{aria(C) | C A} si aria
e
(A) = inf
C C
{aria(C) | C A} .
Denit ia 61.3. O mult ime marginita A R
2
este masurabila Jordan daca:
aria
i
(A) = aria
e
(A)
Denit ia 61.4. Daca mult imea marginita A R
2
este masurabila Jordan atunci aria
mult imii A, aria(A), este prin denit ie numarul:
aria(A) = aria
i
(A) = aria
e
(A)
Propozit ia 61.3. Fie A R
2
o mult ime marginita. Urmatoarele armat ii sunt
echivalente:
1) A este masurabila Jordan.
2) > 0 exista C
1

, C
2

C astfel ncat C
1

A C
2

si
aria(C
2

) aria(C
1

) < .
3) exista doua siruri (C
1
n
), (C
2
n
), C
1
n
, C
2
n
C astfel ncat C
1
n
A C
2
n
si
lim
n
aria(C
1
n
) = lim
n
aria(C
2
n
)
4) aria(Fr A) = 0
5) > 0 exista A

, B

masurabile Jordan astfel ncat A

A B

si
aria(B

) aria(A

) <
6) exista doua siruri (A
n
), (B
n
) de mult imi masurabile Jordan astfel ncat A
n
A
B
n
si
lim
n
aria(A
n
) = lim
n
aria(B
n
)
Demonstrat ie. Aceste echivalent e au demonstrat ie tehnica.
Propozit ia 61.4. Daca mult imile A
1
si A
2
sunt masurabile Jordan, atunci mult imile
A
1
A
2
, A
1
\ A
2
si A
1
A
2
sunt masurabile Jordan si daca A
1
A
2
= , atunci:
aria(A
1
A
2
) = aria(A
1
) + aria(A
2
)
Demonstrat ie. Este demonstrat ie tehnica.
Fie A R
2
o mult ime marginita, masurabila Jordan.
Denit ia 61.5. O partit ie P a mult imii A este o mult ime nita de submult imi A
i
,
i = 1, 2, ..., n a mult imii A care satisface urmatoarele condit ii:
134
1) A =
n

i=1
A
i
;
2) ecare mult ime A
i
este masurabila Jordan;
3) daca i = j atunci A
i
A
j
= .
Norma partit iei P este num arul (P) = max{d
1
, . . . , d
n
}, unde d
i
= sup
x,yA
i
x y.
Fie f : A R o funct ie marginit a (daca f este continua pe A atunci este marginit a) si
m, M astfel nc at:
m f(x, y) M (x, y) A
Funct ia f este marginita pe ecare mult ime A
i
P si e
m
i
= inf{f(x, y) | (x, y) A
i
}, M
i
= sup{f(x, y) | (x, y) A
i
}
Denit ia 61.6. Suma superioara Darboux a funct iei f corespunzatoare partit iei P este:
U
f
(P) =
n

i=1
M
i
aria(A
i
)
Suma inferioara Darboux a funct iei f corespunzatoare partit iei P este:
L
f
(P) =
n

i=1
m
i
aria(A
i
)
Denit ia 61.7. Suma Riemann a funct iei f corespunzatoare partit iei P este numarul:

f
(P) =
m

i=1
f(
i
, y
i
) aria(A
i
).
Remarca 61.1. Suma Riemann
f
(P) depinde si de alegerea punctelor (
i
,
i
) A
i
.
Indiferent nsa de alegerea acestor puncte avem:
m aria(A) L
f
(P)
f
(P) U
f
(P) M aria(A)
Rezulta din aceste inegalitat i ca mult imile:
L
f
= {L
f
(P) | P este partit ie a lui A}
U
f
= {U
f
(P) | P este partit ie a lui A}
sunt marginite.
Fie L
f
= sup L
f
si U
f
= inf U
f
.
Propozit ia 61.5. Are loc inegalitatea:
L
f
U
f
135
Demonstrat ie. Fie P o partit ie a lui A si P

partit ia
P

= P {A
i

, A
i

}, unde A
i

A
i

= A
i
pentru un anumit i xat, A
i

, A
i

sunt masurabile
Jordan si A
i

A
i

= .
Vom arata ca au loc urmatoarele inegalitat i:
L
f
(P) L
f
(P

) si U
f
(P) U
f
(P

)
Consideram n acest scop numerele:
M
i

= sup{f(x, y) | (x, y) A
i

} M
i

= sup{f(x, y) | (x, y) A
i

}
si remarcam ca M
i

M
i
, M
i

M
i
. Rezulta:
U
f
(P

) =
i1

j=1
M
j
aria(A
j
) + M
i

aria(A
i

) + M
i

aria(A
i

) +
n

j=i+1
M
j
aria(A
j
)

i1

j=1
M
j
aria(A
j
) + M
i
aria(A
i

) + M
i
aria(A
i

) +
n

j=i+1
M
j
aria(A
j
)
=
n

j=1
M
j
aria(A
j
) = U
f
(P)
Asemanator se arata ca are loc:
L
f
(P) L
f
(P

)
Rezulta pe aceasta baza ca daca P

= P {A
i
1

, ..., A
i
m

}, atunci:
L
f
(P) L
f
(P

) si U
f
(P

) U
f
(P)
Daca P
1
si P
2
sunt doua partit ii ale lui A:
P
1
= {A
1
, A
2
, ..., A
m
} si P
1
= {B
1
, B
2
, ..., B
n
}
atunci consideram partit ia:
P
3
= {A
i
B
j
| i = 1, m, j = 1, n}
Rezulta
L
f
(P
1
) L
f
(P
3
) U
f
(P
3
) U
f
(P
2
)
Cu alte cuvinte, suma inferioara corespunzatoare unei partit ii a lui A nu poate depasi
suma superioara corespunzatoare la orice partit ie a lui A. Orice suma inferioara este
margine inferioara pentru mult imea sumelor superioare.
Astfel, L
f
(P) U
f
pentru orice partit ie P. De aici rezulta:
L
f
U
f
Denit ia 61.8. Funct ia marginita f : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A
daca
L
f
= U
f
Aceasta valoare comuna se numeste integrala Riemann-Darboux dubla a lui f si se noteaza
cu
__
A
f(x, y) dxdy = L
f
= U
f
136
Teorema 61.1. Funct ia f : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A daca si
numai daca pentru orice > 0 exista o partit ie P astfel ncat sa avem:
U
f
(P) L
f
(P) <
Demonstrat ie. Rezulta imediat n baza Propozit iei 61.5
Teorema 61.2. Funct ia f : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A daca si numai
daca exista un numar I astfel ncat pentru orice > 0 exista = () > 0 atfel ncat
pentru orice partit ie P cu (P) < rezulta ca suma Riemann
f
(P) are proprietatea:
|
f
(P) I| <
Demonstrat ie. Armat ia rezulta n baza teoremei precedente si a inegalitat ii
L
f
(P)
f
(P) U
f
(P)
Remarca 61.2. Funct ia constant a f(x, y) = 1 este integrabil a Riemann-Darboux pe o
mult ime masurabila Jordan A si are loc:
__
A
dxdy = aria(A)
Teorema 61.3. Daca funct iile f si g sunt integrabile Riemann-Darboux pe mult imea
masurabila Jordan A, atunci toate integralele care apar n relat iile de mai jos exista si
relat iile sunt adevarate:
(1)
__
A
( f + g) =
__
A
f +
__
A
g
(2)
__
A
f =
__
A
1
f +
__
A
2
f, unde A
1
A
2
= A si A
1
A
2
=
(3) daca f(x, y) g(x, y) (x, y) A atunci
__
A
f(x, y) dxdy
__
A
g(x, y) dxdy
(4) |
__
A
f(x, y) dxdy|
__
A
|f(x, y)| dx dy
Demonstrat ie. Analoaga cu cea facuta pentru integrale pe interval bidimensional.
137
Remarca 61.3. Daca f este integrabila Riemann-Darboux pe A si mult imea A
1
A
este masurabil a Jordan, atunci f este integrabila Riemann-Darboux pe A
1
.
Mai mult, daca A =
n
_
i=1
A
i
si A
i
A
j
= i = j, atunci:
__
A
f =
n

i=1
__
A
i
f
Teorema 61.4. Daca f : A R este continua si A este masurabila Jordan atunci f este
integrabila Riemann-Darboux pe A.
Demonstrat ie. Analoaga cu cea facuta pentru intervale bidimensionale.
Denit ia 61.9. O funct ie f : A R se zice continua pe port iuni daca exista o partit ie
P = {A
1
, A
2
, ..., A
n
} a lui A si funct iile continue f
i
: A
i
R i = 1, 2, ..., n, astfel ncat:
f(x, y) = f
i
(x, y) (x, y)

A
i
Teorema 61.5. O funct ie f : A R continua pe port iuni este integrabila Riemann-
Darboux pe mult imea masurabila Jordan A si are loc egalitatea:
__
A
f =
n

i=1
__
A
i
f
i
Demonstrat ie. Analoaga cu cea pentru integrala pe intervale bidimensionale.
Teorema 61.6. Daca f : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A, atunci:
m aria(A)
__
A
f M aria(A)
unde:
m = inf{f(x, y) | (x, y) A} M = sup{f(x, y) | (x, y) A}
Demonstrat ie. Imediata.
Remarca 61.4. Teorema de medie enunt at a pentru integrala dubla pe un interval bidi-
mensional nu mai este adevarat a.
De exemplu, e A = [0, 1] [0, 1] [2, 4] [2, 4] si funct ia f(x, y) = 1 pentru
(x, y) [0, 1] [0, 1] si f(x, y) = 2 pentru (x, y) [2, 4] [2, 4]. Avem:
__
A
f(x, y) dxdy =
__
[0,1][0,1]
f +
__
[2,4][2,4]
f = 1 + 8 = 9
iar aria(A) = 1 + 4 = 5.
Egalitatea
__
A
f = f(, ) aria(A) ar nsemna
9 = f(, ) 5 adica f(, ) =
9
5
,
imposibil.
138
62 Calculul integralei Riemann-Darboux duble pe o
mult ime masurabila Jordan.
Dorim sa aratam ca n anumite condit ii calculul integralei duble pe o mult ime masurabil a
Jordan se reduce la calcularea sucesiva a integralelor unor funct ii de o singura variabil a.
Fie A o mult ime masurabila Jordan cu proprietatea urmatoare: exista g, h : [a, b] R
funct ii continue astfel nc at g(x) h(x) x [a, b] si
A = {(x, y) | x [a, b] si g(x) y h(x)}
Teorema 62.1. Daca funct ia f : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A si daca
pentru orice x [a, b], x - xat, funct ia f
x
(y) = f(x, y) este integrabila Riemann-Darboux
pe [g(x), h(x)], adica exista
I(x) =
h(x)
_
g(x)
f
x
(y) dy =
h(x)
_
g(x)
f(x, y) dy
atunci integrala succesiva:
b
_
a
I(x) dx =
b
_
a
(
h(x)
_
g(x)
f(x, y) dy) dx
exista de asemenea si are loc egalitatea:
__
A
f(x, y) dxdy =
b
_
a
(
h(x)
_
g(x)
f(x, y) dy) dx
Demonstrat ie. Putem demonstra aceasta armat ie reducand-o la cazul intervalelor bidi-
mensionale pentru care am vazut ca este adevarat a. Iata cum procedam:
Consideram
m = inf{g(x) | x [a, b]} si M = sup{h(x) | x [a, b]}
si intervalul bidimensional [a, b] [m, M] = .
Pe acest interval consideram funct ia F : R denita astfel:
F(x, y) =
_
f(x, y), daca (x, y) A
0, daca (x, y) \ A
Funct ia F este integrabila Riemann-Darboux pe si avem:
__

F =
__
A
F +
__
\A
F
139

In continuare pentru funct ia F aplicam teorema de integrare succesiva stabilita n cazul

intervalelor bidimensionale si gasim:
__

F(x, y) dxdy =
b
_
a
(
M
_
m
F(x, y) dy) dx
=
b
_
a
(
g(x)
_
m
F(x, y) dy +
h(x)
_
g(x)
F(x, y) dy +
M
_
h(x)
F(x, y) dy) dx
=
b
_
a
(
h(x)
_
g(x)
f(x, y) dy) dx
Rezulta n acest fel egalitatea:
__

f(x, y) dxdy =
b
_
a
(
h(x)
_
g(x)
f(x, y) dy) dx
Remarca 62.1. Fie A o mult ime masurabil a Jordan cu urmatoarea proprietate: exista
g, h : [c, d] R funct ii continue astfel nc at g(y) h(y) y [c, d] si
A = {(x, y) | y [c, d] si g(y) x h(y)}.
Daca o funct ie f : A R este integrabil a Riemann-Darboux pe A si are proprietatea ca
pentru orice y [c, d], y - xat, funct ia f
y
(x) = f(x, y) este integrabila Riemann-Darboux
pe [g(y), h(y)], adica exista
I(y) =
h(y)
_
g(y)
f
y
(x) dx =
h(y)
_
g(y)
f(x, y) dx
atunci integrala succesiva:
d
_
c
I(y) dy =
d
_
c
(
h(y)
_
g(y)
f(x, y) dx) dy
exista de asemenea si are loc egalitatea:
__
A
f(x, y) dxdy =
d
_
c
(
h(y)
_
g(y)
f(x, y) dx) dy
Remarca 62.2. Fie A o mult ime masurabila Jordan cu urmatoarele proprietat i:
- exista g, h : [a, b] R funct ii continue astfel ncat g(x) h(x) x [a, b] si
A = {(x, y) | x [a, b] si g(x) y h(x)}
140
- exista l, k : [c, d] R funct ii continue astfel ncat l(y) k(y) y [c, d] si
A = {(x, y) | y [c, d] si l(y) x k(y)}
Oricare ar funct ia f : A R integrabila Riemann-Darboux pe A cu proprietatea ca
pentru orice x [a, b], x - xat, funct ia f
x
(y) = f(x, y) este integrabila Riemann-Darboux
pe [g(x), h(x)] si pentru orice y [c, d], y - xat, funct ia f
y
(x) = f(x, y) este integrabil a
Riemann-Darboux pe [l(y), k(y)], integralele succesive
b
_
a
(
h(x)
_
g(x)
f(x, y) dy) dx si
d
_
c
(
k(y)
_
l(y)
f(x, y) dx) dy
exista si au loc egalitat ile:
__
A
f(x, y) dxdy =
b
_
a
(
h(x)
_
g(x)
f(x, y) dy) dx =
d
_
c
(
k(y)
_
l(y)
f(x, y) dx) dy
Teorema 62.2 (Calculul ariei lui g(A)). Fie A R
2
o mult ime deschisa masurabila
Jordan si g : A g(A) = B R
2
un difeomorsm denit pe A (g de clasa C
1
cu inversa
de clasa C
1
). Mult imea deschisa B este masurabila Jordan si are loc egalitatea:
aria(B) =
__
A

D(g
x
, g
y
)
D(x, y)

dxdy
Demonstrat ie. Notam cu g
x
, g
y
componentele scalare ale difeomorsmului g, g(x, y) =
(g
x
(x, y), g
y
(x, y)) si consideram determinantul matricii Jacobi a difeomorsmului g, adica
determinantul:
D(g
x
, g
y
)
D(x, y)
= det
_

_
g
x
x
g
x
y
g
y
x
g
y
y
_

_
Daca P
A
= {A
1
, ..., A
n
} este o partit ie a lui A, atunci P
B
= {B
1
, ..., B
n
}, B
i
= g(A
i
), este
o partit ie a mult imii B = g(A).

In plus, pentru orice > 0 exista o partit ie P
A
(sucient
de na) astfel nc at sa avem:
|
n

i=1
aria(B
i
)
n

i=1

D(g
x
, g
y
)
D(x, y)
(
i
,
i
)

aria(A
i
) <
unde (
i
,
i
) A
i
. Rezulta de aici egalitatea din enunt .
Teorema 62.3 (Schimbarea de variabila). Fie A R
2
o mult ime deschisa masurabila
Jordan si g : A g(A) = B R
2
un difeomorsm denit pe A (g de clasa C
1
cu
inversa de clasa C
1
). Daca funct ia f : B R este integrabila Riemann-Darboux pe B,
atunci funct ia (f g) |
D(g
x
,g
y
)
D(x,y)
| : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A si are
loc egalitatea:
__
B
f(X, Y ) dX dY =
__
A
f(g
x
(x, y), g
y
(x, y))

D(g
x
, g
y
)
D(x, y)

dxdy
Demonstrat ie. Aseman atoare cu cea a Teoremei 62.2.
141
63 Integrala Riemann-Darboux pe o mult ime
n-dimensionala masurabila Jordan.
Vom prezenta o cale de extindere a conceptului de integral a pe o mult ime bidimensionala
masurabila Jordan pe mult imi n-dimensionale.

Intrucat n dimensiunea doi conceptul de
integral a Riemann-Darboux utilizeaza conceptul de arie va trebui sa luam n considerare
submult imi ale lui R
n
care au volum si partit ii ale caror elemente au volum. La
nceput vom degaja aceste mult imi si le vom numi mult imi n-dimensionale masurabile
Jordan.
Consideram mult imea intervalelor unidimensionale marginite deschise (forma (a, b)),
nchise (forma [a, b]), deschise la stanga si nchise la dreapta (forma (a, b]), nchise la
stanga si deschise la dreapta (forma [a, b)). Produsul cartezian = I
1
I
2
. . . I
n
a
n intervale I
1
, I
2
, . . . , I
n
de acest fel va numit interval n dimensional sau paralelipiped.
Astfel mult imile
1
= (a
1
, b
1
)(a
2
, b
2
). . .(a
n
, b
n
),
2
= (a
1
, b
1
)[a
2
, b
2
]. . .[a
n
, b
n
)
etc. sunt paralelipipezi n R
n
. Volumul paralelipipedului = I
1
I
2
. . . I
n
este prin
denit ie vol() = lung(I
1
)lung(I
2
) . . .lung(I
n
), vol(
1
) = (b
1
a
1
)(b
2
a
2
)...(b
n
a
n
),
vol(
2
) = (b
1
a
1
) (b
2
a
2
) ... (b
n
a
n
).
Notam cu C mult imea reuniunilor nite de intervale n-dimensionale :
C = {C | C =
m
_
i=1

i
,
i
interval n dimensional}
Propozit ia 63.1. Mult imea C are urmatoarele proprietat i:
a) C
1
, C
2
C C
1
C
2
C;
b) C
1
, C
2
C C
1
\ C
2
C;
c) C C exista un numar nit de intervale n-dimensionale
1
, ...,
m
astfel ca
C =
m
_
i=1

i
si
i

j
= , i = j.
Demonstrat ie. a) Este evidenta.
b) Revine la a arata ca diferent a a doua intervale n-dimensionale este o reuniune nita
de intervale n-dimensionale.
c) este tehnica si este omisa.
Denit ia 63.1. Pentru C C denim volumul cu formula
vol(C) =
m

i=1
vol(
i
)
unde C =
m
_
i=1

i
si
i

j
= pentru i = j.
142
Propozit ia 63.2. Volumul denit n acest fel pentru orice C C are urmatoarele
proprietat i:
1) vol(C) > 0 C C;
2) daca C
1
, C
2
C si C
1
C
2
= atunci
vol(C
1
C
2
) = vol(C
1
) + vol(C
2
)
Demonstrat ie. Imediata.
Denit ia 63.2. Pentru o mult ime marginita A R
n
denim volumul interior vol
i
(A) si
volumul exterior vol
e
(A) astfel
vol
i
(A) = sup
CC, CA
vol(C) vol
e
(A) = inf
CC, CA
vol(C)
Denit ia 63.3. O mult ime marginita A R
n
este masurabila Jordan daca
vol
i
(A) = vol
e
(A)
Denit ia 63.4. Daca mult imea marginita A R
n
este masurabila Jordan, atunci
volumul mult imii A, vol(A) este ,prin denit ie, numarul
vol(A) = vol
i
(A) = vol
e
(A)
Propozit ia 63.3. Fie A R
n
o mult ime marginita. Urmatoarele armat ii sunt
echivalente:
1) A este masurabila Jordan.
2) > 0 exista C
1

, C
2

C astfel ncat C
1

A C
2

si
vol(C
2

) vol(C
1

) < .
3) exista doua siruri (C
1
k
), (C
2
k
), C
1
k
, C
2
k
C astfel ncat C
1
k
A C
2
k
si
lim
k
vol(C
1
k
) = lim
k
vol(C
2
k
)
4) vol(Fr A) = 0
5) > 0 exista A

, B

masurabile Jordan astfel ncat A

A B

si
vol(B

) vol(A

) <
6) exista doua siruri (A
k
), (B
k
) de mult imi masurabile Jordan astfel ncat A
k
A
B
k
si
lim
k
vol(A
k
) = lim
k
vol(B
k
)
143
Propozit ia 63.4. Daca mult imile A
1
, A
2
R
n
sunt masurabile Jordan, atunci mult imile
A
1
A
2
, A
1
\ A
2
, A
1
A
2
sunt masurabile Jordan si, daca A
1
A
2
= , atunci:
vol(A
1
A
2
) = vol(A
1
) + vol(A
2
)
Fie A R
n
o mult ime marginita si masurabil a Jordan.
Denit ia 63.5. O partit ie P a mult imii A este o mult ime nita de submult imi A
i
,
i = 1, 2, ..., m ale mult imii A care satisfac urmatoarele condit ii:
1) A =
m
_
i=1
A
i
;
2) ecare mult ime A
i
este masurabila Jordan;
3) daca i = j atunci A
i
A
j
= .
Norma partit iei P este num arul (P) = max{d
1
, d
2
, . . . , d
n
} unde d
i
= sup
x,yA
i
x y.
Fie f : A R o funct ie marginit a (daca f este continu a pe A, atunci f este marginit a)
si
m = inf{f(x) | x A} M = sup{f(x) | x A}
Funct ia f este marginita pe ecare mult ime A
i
P si e:
m
i
= inf{f(x) | x A
i
} M
i
= sup{f(x) | x A
i
}
Denit ia 63.6. Suma superioara Darboux a funct iei f corespunzatoare partit iei P este:
U
f
(P) =
m

i=1
M
i
vol(A
i
)
Suma inferioara Darboux a funct iei f corespunzatoare partit iei P este:
L
f
(P) =
m

i=1
m
i
vol(A
i
)
Denit ia 63.7. Suma Riemann a funct iei f corespunzatoare partit iei P este numarul:

f
(P) =
m

i=1
f(
i
) vol(A
i
)
unde
i
A
i
.
Remarca 63.1. Suma Riemann
f
(P) depinde si de alegerea punctelor
i
A
i
. Indiferent
ns a de alegerea acestor puncte avem:
m vol(A) L
f
(P)
f
(P) U
f
(P) M vol(A)
144
Rezulta din aceste inegalitat i ca mult imile:
L
f
= {L
f
(P) | P este partit ie a lui A}
U
f
= {U
f
(P) | P este partit ie a lui A}
sunt marginite.
Fie L
f
= sup L
f
si U
f
= inf U
f
.
Propozit ia 63.5. Are loc inegalitatea:
L
f
U
f
Demonstrat ie. Analoaga cu cea facuta n dimensiunea doi.
Denit ia 63.8. Funct ia marginita f : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A
daca
L
f
= U
f
Aceasta valoare comuna se numeste integrala Riemann-Darboux n-dimensionala a lui f
pe A si se noteaza cu
_

_
. .
nori
f(x
1
, ..., x
m
) dx
1
... dx
m
= L
f
= U
f
Teorema 63.1. Funct ia f : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A daca si
numai daca pentru orice > 0 exista o partit ie P astfel ncat sa avem:
U
f
(P) L
f
(P) <
Demonstrat ie. Rezulta imediat n baza Propozit iei 63.5.
Teorema 63.2. Funct ia f : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A daca si
numai daca exista un numar I astfel ncat pentru orice > 0 exista = () > 0 astfel
ncat pentru orice partit ie P si cu (P) < suma Riemann
f
(P) are proprietatea:
|
f
(P) I| <
Demonstrat ie. Armat ia rezulta n baza teoremeii precedente si a inegalitat ii
L
f
(P)
f
(P) U
f
(P)
Remarca 63.2. Funct ia constanta f(x
1
, ..., x
m
) = 1 este integrabil a Riemann-Darboux
pe o mult ime masurabila Jordan A si are loc:
_

_
. .
nori
dx
1
... dx
m
= vol(A)
145
Teorema 63.3. Daca funct iile f si g sunt integrabile Riemann-Darboux pe mult imea
masurabila Jordan A, atunci toate integralele care apar n relat iile de mai jos exista si
relat iile sunt adevarate:
(1)
_

_
. .
A
( f + g) =
_

_
. .
A
f +
_

_
. .
A
g
(2)
_

_
. .
A
f =
_

_
. .
A
1
f +
_

_
. .
A
2
f, unde A
1
A
2
= A si A
1
A
2
=
(3) daca f g pe A atunci
_

_
. .
A
f
_

_
. .
A
g
(4) |
_

_
. .
A
f|
_

_
. .
A
|f|
Demonstrat ie. Analoaga cu cea facuta pentru integrale duble.
Remarca 63.3. Daca f este integrabila Riemann-Darboux pe A si mult imea A
1
A
este masurabil a Jordan, atunci f este integrabila Riemann-Darboux pe A
1
.
Mai mult, daca A =
m
_
i=1
A
i
si A
i
A
j
= i = j, atunci:
_

_
. .
A
f =
m

i=1
_

_
. .
A
i
f
Teorema 63.4. Daca f : A R este continua si A este masurabila Jordan, atunci f
este integrabila Riemann-Darboux pe A.
Demonstrat ie. Analoaga cu cea facuta pentru integrale duble.
Denit ia 63.9. O funct ie f : A R se zice continua pe port iuni daca exista o partit ie
P = {A
1
, A
2
, ..., A
m
} a lui A si funct iile continue f
i
: A
i
R i = 1, 2, ..., m, astfel
ncat:
f(x
1
, ..., x
m
) = f
i
(x
1
, ..., x
m
) (x
1
, ..., x
m
)

A
i
Teorema 63.5. O funct ie f : A R continua pe port iuni este integrabila Riemann-
Darboux pe mult imea masurabila Jordan A si are loc egalitatea:
_

_
. .
A
f =
m

i=1
_

_
. .
A
f
i
146
Demonstrat ie. Analoaga cu cea pentru integrala pentru integrale duble.
Teorema 63.6. Daca f : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A, atunci:
m vol(A)
_

_
. .
A
f M vol(A)
unde:
m = inf{f(x
1
, ..., x
m
) | (x
1
, ..., x
m
) A} M = sup{f(x
1
, ..., x
m
) | (x
1
, ..., x
m
) A}
Demonstrat ie. Imediata.
64 Calculul integralei Riemann-Darboux pe o mult ime
n-dimensionala masurabila Jordan.
Dorim sa aratam can anumite condit ii calculul integralei Riemann-Darboux pe o mult ime
n-dimensionala masurabil a Jordan se reduce la calcularea succesiva a unor integrale
Riemann-Darboux pentru funct ii de o singura variabila.
Consideram la nceput cazul n care mult imea A este un interval n-dimensional de forma:
A = [a
1
, b
1
] [a
2
, b
2
] ... [a
n
, b
n
]
Teorema 64.1. Daca funct ia f : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A si daca
pentru orice x
1
[a
1
, b
1
], funct ia f
x
1
denta prin f
x
1
(x
2
, ..., x
n
) = f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) este
integrabila Riemann-Darboux pe A
1
= [a
2
, b
2
] ... [a
n
, b
n
], adica integrala
I(x
1
) =
_

_
A
1
f
x
1
(x
2
, ..., x
n
) dx
2
... dx
n
=
b
2
_
a
2
...
b
n
_
a
n
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) dx
2
... dx
n
exista, atunci integrala iterata
b
1
_
a
1
I(x
1
) dx
1
=
b
1
_
a
1
(
b
2
_
a
2
...
b
n
_
a
n
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) dx
2
... dx
n
) dx
1
exista de asemenea si are loc egalitatea:
_

_
A
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) dx
1
... dx
n
=
b
1
_
a
1
(
b
2
_
a
2
...
b
n
_
a
n
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) dx
2
... dx
n
) dx
1
Demonstrat ie. Este similara cu cea facut a pentru integrale duble.
147
Remarca 64.1. Aceasta teorema reduce calculul integralei
_

_
A
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) dx
1
... dx
n
la calculul succesiv a n integrale Riemann-Darboux pentru funct ii de o singura variabila:
b
1
_
a
1
b
2
_
a
2
...
b
n
_
a
n
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) dx
1
dx
2
... dx
n
=
b
1
_
a
1
(
b
2
_
a
2
(...
b
n
_
a
n
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) dx
n
) dx
n1
) ... dx
1
Remarca 64.2. Teorema 64.1 este adevarat a si n cazul unor mult imi n-dimensionale A
mai complicate, ca si n cazul bidimensional.
Fie A R
n
o mult ime masurabila Jordan cu proprietatea ca are loc egalitatea:
A =
_
x
1
[a
1
,b
1
]
{x
1
}
x
1
unde
x
1
R
n1
este o mult ime masurabil a Jordan pentru orice x
1
[a
1
, b
1
].
Teorema 64.2. Daca funct ia f : A R este integrabila Riemann-Darboux pe A si
daca pentru orice x
1
[a
1
, b
1
], funct ia f
x
1
:
x
1
R denta prin f
x
1
(x
2
, ..., x
n
) =
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) este integrabila Riemann-Darboux pe
x
1
, adica integrala
I(x
1
) =
_

_

x
1
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) dx
2
... dx
n
exista, atunci integrala iterata
b
1
_
a
1
I(x
1
) dx
1
=
b
1
_
a
1
(
_

_

x
1
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) dx
2
... dx
n
) dx
1
exista de asemenea si are loc egalitatea:
_

_
A
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) dx
1
... dx
n
=
b
1
_
a
1
(
_

_

x
1
f(x
1
, x
2
, ..., x
n
) dx
2
... dx
n
) dx
1
Demonstrat ie. Este similara cu cea facut a pentru integrale duble.
Teorema 64.3. Fie A R
n
o mult ime deschisa, masurabila Jordan si g : A g(A) =
B R
n
un difeomorsm de clasa C
1
denit pe A (g de clasa C
1
cu inversa de clasa C
1
).
Mult imea B este masurabila Jordan si are loc egalitatea:
vol(B) =
_

_
A
|
D(g
1
, ..., g
n
)
D(x
1
, ..., x
n
)
| dx
1
... dx
n
Demonstrat ie. Este similara cu cea din cazul bidimensional.
148
Teorema 64.4 (Schimbarea de variabil a). Fie A o mult ime deschisa, masurabila Jordan
si g : A g(A) = B R
n
un difeomorsm de clasa C
1
denit pe A (g de clasa C
1
cu
inversa de clasa C
1
). Daca funct ia f : B R este integrabila Riemann-Darboux pe B,
atunci funct ia f g

D(g
1
, ..., g
n
)
D(x
1
, ..., x
n
)

: A R este integrabila Riemann-Darboux pe A si

are loc egalitatea:
_

_
B
f(y
1
, ..., y
n
) dy
1
... dy
n
=
_

_
A
f(g(x
1
, ..., x
n
))

D(g
1
, ..., g
n
)
D(x
1
, ..., x
n
)

dx
1
... dx
n
Demonstrat ie. Este similara cu cea din cazul bidimensional.
65 Curbe simple si curbe simple nchise.
Integralele curbilinii pot denite asemanator cu integralele denite. Pentru a face acest
lucru este nevoie nsa sa introducem conceptul de curba si cel de lungime a unui arc de
curba. Vom prezenta aceste concepte ntr-un cadru particular care poate extins ntr-un
mod natural la unul mai general.
Denit ia 65.1. Curba simpla (arc simplu) este o mult ime de puncte C R
3
cu
proprietatea ca exista un segment [a, b] R si o funct ie : [a, b] C cu urmatoarele
proprietat i:
a) este bijectiva;
b) este de clasa C
1
si

(t) = 0, t [a, b] .
Punctele A = (a) si B = (b) de pe curba se numesc extremitat ile curbei.
Figura 65.1:
Denit ia 65.2. Curba simpla nchisa este o mult ime de puncte C R
3
cu proprietatea
ca exista un segment [a, b] R si o funct ie : [a, b] C cu urmatoarele proprietat i:
a) este bijectiva de la [a, b) la C si (a) = (b) ;
149
Demonstrat ie. Demonstrat ia este tehnica.
BIBLIOGRAFIE
[1] R. Haggarty, Fundamentals of Mathematical Analysis; Addison-Wesley, 1989, Oxford
[2] A. B. Israel, R. Gilbert, Computer-Supported Calculus; Springer Wien New York,
2001, RISC Johannes Kepler University, Linz, Austria
[3] C. Lanczos, Applied Analysis; Sir Isaac Pitman, 1967, London
[4] F. Ayres, J. Cault, Dierential and Integral Calculus in Simetric Units; Mc.Grow-
Hill, 1988
[5] A. Jerey, Mathematics for engineers ad scientists; Van Nostrand, 1961
[6] E. Kreiszig, Advanced engineering mathematics; Wiley & Sons, 1967
[7] O. V. Manturov, N. M. Matveev, A course of higher mathematics; Mir, 1989
171