Marea Neagra

Romanii, muntii si marea lor Gheorghe I. Bratianu a fost preocupat de evidentierea rolului Marii Negre in evolutia statala si politica a tarilor Romane si ulterior a Romaniei. Istoricul asociaza inceputurile organizarii vietii statale romanesti de factori naturali determinanti: Muntele si Mare: "Din puncte (diferite n.n) au pornit intemeietorii statului nostru, descalecatorii, si se pare ca si-au atins obiectivul atunci cand si-au putut intinde stapanirea de la munte la mare, pana la Marea cea Mare". Cele doua state romanesti se vor situa in deplinatatea dezvoltarii lor economice atunci cand reusesc sa-si intinda autoritatea pana la Dunare si la Marea Neagra. Scria Gheorghe I. Bratianu despre circumstantele care au facut posibila o astfel de conjunctura de natura economica: "Dintre cele doua state romanesti, Moldova pare a fi o rezultanta naturala si logica a cailor de comunicatie care se indreptau dinspre pietele Poloniei si ale Europei Centrale."Din 30 martie 1392 dateaza, emis de domnitorul Moldovei, Roman I,

un act de cancelarie in care figureaza prima mentiune a intinderii statului feudal Moldova pana la Marea
Neagra: "Marele singur si stapanitor, din mila lui Dumnezeu domn, stapanind tara Moldovei de la munte pana la mare (...)". Aducea la 1478 in fata senatului Venetiei solul Moldovei cuvintele lui stefan cel Mare: " Caci sunt sigur ca Turcul iarasi va veni impotriva mea, in vara aceasta pentru cele doua locuri ale mele, Chilia si Monchastro, Cetatea Alba - Akkerman de la varsarea Nistrului." si pentru Tara Romaneasca apropierea de Marea Neagra face parte dintr-un proces istoric firesc. Gheorghe I. Bratianu considera ca Voievodatul tarii Romanesti constituit la sfarsitul secolului al XIII lea, va ajunge sub conducerea lui Basarab I sa se orienteze spre sistemul politic al mongolilor prezenti in deceniul trei al secolului XIV in spatiul geografic situat intre Nistru si gurile Dunarii. In 1330, anul izbanzii lui Basarab I asupra regelui ungur Carol Robert, voievodul muntean a primit sprijin militar din partea tatarilor care salasluiau pe litoralul pontic. Urmasul lui Basarab I, Nicolae Alexandru, care a domnit intre anii 1352 1364 dar si continuatorii sai la tronul tarii Romanesti: Vladislav I (Vlaicu Voda), Radu I, Dan I si Mircea cel Batran vor inainta spre Dunare si vor ajunge la Marea Neagra. Titulatura in documentul emanat de la cancelaria domneasca a lui Mircea cel Batran este edificator pentru ilustrarea intinderii Tarii Romanesti: "Io, Mircea, mare voievod si sluger stapanitor, domn a toata tara Ungrovlahiei si a partilor de peste munti inca si peste partile tataresti si Herteg al Amlasului si Fagarasului si domn al Banatului Severinului si de amandoua partile peste toata Podunavia, inca pana la Marea cea Mare (n.n.) si singur stapanitor al cetatii Darstor." Asadar atat Moldova cat si

Tara Romaneasca, state feudale de sine statatoare se vor invecina cu Marea Neagra si isi vor exercita aici autoritatea administrativa la sfarsitul secolului XIV si inceputul celui de al XV-lea.