Centellae herba

Partea superioara a specie Centella asiatica Urban sin hydrocotyle asiatiac sin H. lunata Lam., (Apiaceae), planta originara din regiuni tropicale Madagascar, India, Malaezia, Indonezia, Vietnam. Produsul ese officinal in Olanda, Spania, Venezuela, Maxic.

Compozitie chimica: triterpene pentaciclice ed tip(alfa)-amirinic 9asiaticozida, madecasozida heterozide ale acidului Asiatic si acidului madecasic), alcaloizi, (beta)-stitosterol, lipide, tannin, aminoacizi, glicide, substante minerale. Actiune: ciactizxant si antiinflamator, stimulant al tesutului reticulo-endotelial asemanator biostinulinei Filatov (activeaza biosinteza de collagen solubil), evita deformarea patologica a cicatrizarii, actioneaza preventive si curative in fibroze (Boiteau si colab., 1956; farris, 1981). Intrebuintari. Se foloseste in tratamentului ulceros varicose, lupusului vulgar, plagilir tuberculoase sau leproase rebele la alte tratamente, leziunilor de cornee, radiotermitelor cheloide, eczemelor, adanopatiei axilare, elefantizisului, cangrenei superficial, amenoreelor si unor afectiuni renal. Extractul de Hydrocotyle asiatica este mult intrebintat in cosmetic. Produse farmaceutice: Madecasol, unguent si solutie injectabila in compozitia caruia intra asiaticozida.

Betulae Folium

Frunzele specie Betulae verrucosa Ehrh. Sin. B. alba Ehrh., B. pendula Roth., B. lobulata K. B rombifolia T., B. major, mesteacan (Betiulaceae). Compozitie chimica: 3% saponazide triterpenice pentaciclice ed tip lupeolic (betulinol, esterul acetic al betulinatului ed metal) flavones (3-O-galactozida quercetplului si 3-O-digalactozida miricetolului), heterozied fenolice (monotrotozida si betulozida), taninuri (5-9%), rezine, ulei volatile (0,05%), triterpene (betulaprenol), steroli (betulafolientrinol, betulafolientrenoli), vitamina C, glucide, saruri minerale.

Actiune: diuretic (saponozide, flavonozide, ulei voltaic) diaphoretic si hipotermizant (monotropitozida, betulozida), hipocolesterolemiant 9saponozide), antireumatic (monotropitozida). Intrebuintari: in tratamentul gutei, reumatismului cronic, uneori in febra tifoida si tifosul exentematic, sub forma de transfuzie. Intra in formulele ceaiurilor: antireumatic si diuretic 2.

Betule Folium

Sub aceasta denumire se inteleg frunzele uscate dupa recoltare, obtinute de la specia Betula verrucosa Ebrh. (sin B.also Ehrh., B. pendula Roth., B.lobulata K., B.rombifolia T., B. major0, mesteacan, mesteaca alb (Betulaceae). Arbore cu scoarta neteda, albicioasa, inalt de 20-30 m, cu ramuri pendule. Frunzele sunt triunghiulare ovate sau romboidale, petiolate. Florile sunt reunite in amenti, cei masculi lungi, ovoizi lungi, cilindrici, apar in anul precedent si ierneaza descoperiti, cei femeli scurit, ovoizi apar la varful unor ramurele scurte foliate, in anul infloririi. Infloreste in februarie-martie. Fructele sunt samara mici. Specia, originara din America de nor, este frecventa la noi in zavoaie, de-a lungul raurilor si vailor din regiunea de campie pana in etajul montan inferior. Caractere macro si mocroscopice. Sunt Frunze triunghiular-ovate sau romboidale, acuminate, cu marginea inegal distantata, glabre, petiolate, lungi de 4-7 cm, cu o latime de circa 4 cm. Pe nervurile frunzelor mature si la varful dintilor marginali, pe ambele fete, se pot observa glande brune. Culoara este verde, cu numeroasa puncte brune. Prin conservare culoarea devine brun-rosietic, datorita polifenolilor care se oxideaza. Are un miros slab aromat si gustul amarui.