Sunteți pe pagina 1din 19

Capitolul 2 Geometrie analitic a

2.1
2.1.1 Denirea noiunii de vector t

Vectori

Se presupune cunoscut noiunea de segment orientat1 . Vom nota un segment orientat cu dou litere mari, cu a t a s geat deasupra, prima liter indicnd originea iar cea de a doua extremitatea segmentului orientat (de exemplu a a a t AB , A ind originea iar B ind extremitatea segmentului orientat AB ). Pe mulimea segmentelor orientate, pe care o vom nota cu S, introducem urm toarea relaie: a t
Denitia 2.1.1 Segmentele AB si CD sunt echipolente (i vom nota acest lucru cu AB CD) dac si numai s a dac sunt vericate urm toarele condiii: a a t

1. 2. 3.

au aceeai lungime (AB = CD); s dreptele AB si CD sunt paralele sau coincid (ABkCD); s a a AB si CD au acelai sens ( dac AB si CD sunt paralele atunci AC BD = , iar dac dreptele AB si CD coincid atunci [AC] [BD] este sau mulimea vid , sau se reduce la un punct sau este egal cu [AD] sau t a a este egal cu [BC])2 . a

Remarca 2.1.1 Condiiile din deniia 2.1.1 sunt echivalente, n cazul n care punctele A, B, C, D nu sunt colt t iniare cu faptul c ABDC (punctele ind luate n aceast ordine) este paralelogram, conform gurii de mai jos: a a

Dou segmente orientate echipolente a Principalele proprieti ale relaiei de echipolena dat de deniia 2.1.1 sunt date de: at t t a t Teorema 2.1.1 Relaia de echipolena este: t t 1. reexiv : pentru orice AB S :AB AB; a 2. simetric : dac AB CD atunci si CD AB; a a 3. tranzitiv : dac AB CD si CD EF atunci AB EF . a a Demonstraie. Demonstraia acestor proprieti este imediat , innd cont de faptul c relaia de egalitate ntre t t at a t a t numere (care apare n condiia 1. din deniia 2.1.1) si relaia de paralelism ntre drepte (care apare n condiia 2.) t t t t din aceeai deniie au proprietile de reexivitate, simetrie si tranzitivitate. s t at

1 2

un segement orientat este un segment AB pe care s-a stabilit un sens de parcurgere de la A la B. sau, cum se exprim o variant de manual de geometrie de clasa a IX-a, segmentele AD si BC au acelai mijloc. a a s

- 1-

Denitia 2.1.2 Pentru un segment orientat AB vom numi clas n echipolena corespunz toare lui mulimea a de o t a t tuturor segmentelor orientate echipolente cu el, mulime notat cu AB . t a

Remarca 2.1.2 Cu simboluri matematice denia de mai sus se scrie: t o n o def n AB = CD S CD AB . n leg tur cu clasele de echipolena este adev rat urm toarea teorem : a a t a a a a Teorema 2.1.2 Orice clas de echipolena este nevid si dou clase de echivalena sau sunt disjuncte sau coina t a a t cid. n o Demonstraie. Fie clasa de echipolena AB .Conform cu 1. din teorema 2.1.1 AB AB si deci AB t t n o no n o a t a AB 6= . Fie acum dou clase de echipolena AB si CD . Dac ele sunt disjuncte teorema este demon n o no a a a strat . Dac exist un segment orientat EF AB CD s demonstr m c ele sunt egale. Fiind vorba a a a n o de dou mulimi, ar t m c ecare este inclus n cealalt . S consider m un element A1 B1 AB . Atunci, a t aa a a a a a n o a a a at conform deniiei 2.1.2 A1 B1 AB . Dar din EF AB rezult c EF AB. Aplic nd proprietile de t no a simetrie si tranzitivitate ale relaiei de echipolena rezult c A1 B1 EF . Din EF CD rezult EF CD. t t a a Din A1 B1 EF si EF CD n rezult (tranzitivitatea relaiei o echipolena) c A1 B1 CD, adic conform a t t a a n o n de o aceleeai deniii 2.1.2, A1 B1 CD , deci AB CD . Relund raionamentul de mai sus de la coad s t t a n o no la cap, va rezulta si incluziunea AB CD , c.c.t.d. Pe baza teoremei de mai sus suntem n m sur s d urm toarea deniie: a a a a a t Denitia 2.1.3 Se numete vector o clas de echipolena de segmente orientate. Pentru un vector dat un segment s a t orientat din clasa respectiv de echipolena se numete reprezentant al s u. a t s a Denitia 2.1.4 Se numete lungimea unui vector lungimea oric rui reprezentant al s u. s a a
Remarca 2.1.3 Vom nota vectorii cu litere mici din alfabetul latin cu bar deasupra (a, b, v, ..), si dac AB a a a spunem c AB este un reprezentant al vectorului a. Dac nu este pericol de confuzie vom spune vectorul AB , n a a loc de AB este un reprezentant al vectorului a. Vom nota cu V3 mulimea tuturor vectorilor din spaiu. Pentru t t vectorul a vom nota cu a sau cu |a| lungimea sa.

Remarca 2.1.4 Noiunea de vector denit mai sus este ceea ce n zic si mecanic se numete vector liber, t a a a s caracterizat prin m rime (lungimea vectorului respectiv), direcie (toate dreptele paralele cu un reprezentant al a t t t s u) si sens.Dac condiia 2. din deniia 2.1.1 se nlocuiete cu dreptele AB si CD coincid se obine noiunea a a t t s de vector alunec tor iar noiunea de segment orientat coincide cu cea de vector legat. a t t a Remarca 2.1.5 Se poate demonstra c ind dat un punct O din spaiu si un vector a exist un singur punct A a astfel nct OA a. Remarca 2.1.6 n mulimea vectorilor un rol important (ca etaloane pentru m surarea lungimilor) l joac t a a versorii, denii ca vectori de lungime 1. t

2.1.2
-2-

Operaii cu vectori t

Suma a doi vectori si nmulirea unui vector cu un scalar t Fiind dai doi vectori, suma lor se denete ajutorul reprezentanilor astfel: t s t
Denitia 2.1.5 Dac a si b sunt doi vectori avnd reprezentanii OA respectiv AB atunci suma a + b are a t reprezentantul OB , conform gurii de mai jos:.

n leg tur cu deniia de mai sus se pune ntrebarea dac nu cumva suma a doi vectori nu depinde de reprezena a t a tanii alei (adic , conform remarcii 2.1.5 de punctul O). R spunsul la aceast ntrebare este negativ, dup cum t s a a a a rezult din urm toarea teorem : a a a t Teorema 2.1.3 Suma a doi vectori a si b nu depinde de reprezentani.
Demonstraie3 . Fie un alt punct O0 . Conform remarcii 2.1.5 exist un singur punct A0 astfel nct O0 A0 a, si t a 0 astfel nct A0 B 0 b. Atunci, conform deniiei 2.1.5 O 0 B 0 a + b. Enunul teoremei spune un singur punct B t t 0 0 0 , A0 , B 0 obinem gura: c trebuie s avem O B OB. F cnd construcia punctelor O a a a t t
B

A O Din OA O0 A0 si OB O0 B 0 va rezulta c triunghiul O0 A0 B 0 din aceast gur este congruent cu triunghiul a a a 0 0 OAB din gura 1., de unde va rezulta c O B OB . a

Remarca 2.1.7 Dac punctele O, A, B nu sunt coliniare (adic vom spune c vectorii a si b nu sunt coliniari) a a a atunci adunarea vectorilor se poate deni si cu regula paralelogramului conform gurii de mai jos:
B C

a+

a O
3

doar ideea demonstraiei, demonstraia (geometric ) riguroas ind l sat pe seama cititorului. t t a a a a

- 3-

unde vectorul sum este diagonala paralelogramului avnd ca laturi vectorii dai. a t Principalele proprieti ale sumei sunt date de urm toarea teorem : at a a Teorema 2.1.4 (V3 , +) (mulimea vectorilor nzestrat cu operaia de adunare) formeaz un grup abelian. t a t a Demonstraie: t 1.Asociativitatea: rezult urm rind cu atenie urm toarea gur si scriind urm toarele egaliti: a a t a a a at OA + AB + BC = OB + BC = OC = OA + AC = OA + AB + BC
C

b)

b+ c

(a +

a+ (b

c)

a+ b

b a O A

2.Comutativitatea: Dac vectorii nu sunt coliniari rezult din regula paralelogramului (vezi gura de la remarca a a 2.1.7), iar n caz de coliniaritate l s m demonstraia pe seama cititorului. aa t n o 3.Existena elementului neutru: denim vectorul nul 0 = AA .n acest caz (vezi de exemplu pe gura de t mai sus: OA AA OA |{z} + |{z} = |{z} . a + 0 = a n o n o def 4.Existena elementului simetric: dac a = OA atunci denim a = AO . Conform deniiei 2.1.5 t a t avem egalitile: at OA AO OO |{z} + |{z} = |{z} , a + (a) = 0 ceea ce trebuia demonstrat. O alt operaie (care se numete lege de compoziie extern ) este nmulirea unui vector cu un scalar. Pentru a t s t a t a deni aceast operaie preciz m c prin scalar vom nelege un num r real, si pentru a evita orice confuzie vom a t a a t a nota n cele ce urmeaz scalarii cu litere din alfabetul grecesc: , , , ... R. a Denitia 2.1.6 Dac R si v V3 atunci vom numi produsul dintre scalarul si vectorul v vectorul notat a cu v denit astfel: dac OA v atunci OA1 v veric condiiile: a a t 1. OA1 = || OA; 2. dac > 0 atunci O este n exteriorul segmentului [AA1 ], iar dac < 0 atunci O este ntre A si A1 . a a Remarca 2.1.8 Dac avem dai doi vectori v si w atunci faptul c exist R astfel nct w = v este a t a a echivalent cu armaia v si w sunt doi vectori coliniari (paraleli) (vezi si remarca 2.1.7). t a a Remarca 2.1.9 v = 0 dac si numai dac = 0 sau v = 0 Urm toarea teorem arat leg tura care exist ntre nmulirea unui vector cu un scalar si operaiile de adunare a a a a a t t a vectorilor, respectiv de adunare si nmulire a scalarilor: t -4-

Teorema 2.1.5 Pentru orice vectori v, v 1 , v2 V3 si pentru orice scalari , 1 , 2 R sunt adev rate egal a it ile: at (1 + 2 ) v = (1 v) + (2 v) (2.1.1)
(v 1 + v2 ) = v 1 + v 2 (1 2 ) v = 1 (2 v) 1v = v

(2.1.2) (2.1.3) (2.1.4)

Demonstraie. Demonstraiile egalitilor (2.1.1), (2.1.3), (2.1.4) se reduc la distributivitatea nmulirii faa de t t at t t t at a a adunare n R, iar demonstraia egalitii (2.1.2) rezult din asem narea triunghiurilor OAB si OA1 B1 din gura de mai jos:

(OB1 = OB si deci v1 + v2 = (v 1 + v 2 )).

Remarca 2.1.10 Teoremele 2.1.4 si 2.1.5 se puteau enuna ntr-o singur teorem , folosind noiunea de spaiu t a a t t vectorial (vezi manualul [?]) astfel: Mulimea vectorilor din spaiu mpreun cu operaia de adunare si cea de t t a t nmulire cu un scalar formeaz un spaiu vectorial real. t a t Cu ajutorul operaiei de nmulire cu un scalar putem deni acum noiunea de versor al unui vector: t t t t t Denitia 2.1.7 Se numete versor al unui vector v vectorul obinut prin nmulirea vectorului v cu inversul s lungimii sale (adic vectorul v , care este un versor conform remarcii 2.1.6). a v O problem care apare frecvent n aplicaiile vectorilor este descompunerea unui vectori dup direciile a a t a t doi (sau trei) vectori. Posibilitatea unei astfel de descompuneri este dat de urm toarele dou teoreme. Pentru a a a aceasta e necesar s preciz m noiunea de vectori coplanari: a a t Denitia 2.1.8 Trei vectori v 1 , v2 , v 3 se numesc vectori coplanari dac reprezentanii lor care au originea n a t 4 sunt coplanari (adic pentru orice punct O dac a a OA1 v1 , OA2 v 2 , OA3 v 3 atunci punctele acelai punct s O, A1 , A2 , A3 . sunt coplanare).

Teorema 2.1.6 Dac vectorii v, v 1 , v 2 sunt coplanari si vectorii v1 si v 2 nu sunt coliniari (vezi remarca 2.1.8) a atunci exist n mod unic doi scalari 1 , 2 astfel nct: a v = 1 v 1 + 2 v 2 . (2.1.5)
Demonstraie. Fie un punct O xat si reprezentanii (vezi gura de mai jos): OC v, OA1 v 1 , OB 1 v1 . t t Prin C ducem paralela CB la OA1 care intersecteaz (deoarece v 1 si v2 nu sunt coliniari) pe OB1 n B si paralela a CA la OB1 care intersecteaz pe OA1 n A. a
4

conform remarcii 2.1.5 aceti reprezentani exist . s t a

- 5-

Conform regulii paralelogramului de adunare a doi vectori, OC = OA + OB. Dar, conform deniiei 2.1.6, t at a a exist scalarii 1 , 2 astfel nct OA = 1 OA1 , OB = 2 OA2 . Din ultimele trei egaliti rezult c OC = a 1 OA1 + 2 OA2 , adic tocmai egalitatea (2.1.5) scris cu ajutorul reprezentanilor. S demonstr m acum a a t a a 0 0 0 0 unicitatea formulei (2.1.5). Presupunem c exist si scalarii 1 , 2 (cu 1 6= 1 sau 2 6= 2 ) astfel nct a a v = 0 v 1 + 0 v 2 . Sc znd aceast egalitate din (2.1.5) rezult 1 0 v 1 + 2 0 v 2 = 0. Dac 0 6= 1 a a a a 1 1 2 1 2 2 0 0 2 mp rind ultima egalitate cu 1 1 rezult v 1 = 1 0 v 2 , deci, conform remarcii 2.1.8 vectorii v 1 si v 2 sunt at a 1 coliniari, contradicie. t

Teorema 2.1.7 (descompunerea unui vector dup trei direcii date) Dac vectorii v1 , v 2 , v3 nu sunt coplanari a t a atunci pentru orice vector v V3 exist unic constantele 1 , 2 , 3 astfel nct: a v = 1 v1 + 2 v2 + 3 v 3 . Demonstraie. Este analoag cu demonstraia teoremei precedente (ca idee), dup cum se constat urm rind t a t a a a gura de mai jos, n care s-a construit un paralelipiped cu diagonala OB v, cu laturile paralele cu OA1 v1 , OA2 v 2 , OA3 v3 .

Scrierea egalitilor corespunz toare acestei guri se las pe seama cititorului. at a a Produse de doi vectori Fie doi vectori v 1 , v2 .

Denitia 2.1.9 Se numete produsul scalar al vectorilor v 1 si v 2 num rul (scalarul) notat cu v1 v 2 denit prin: s a v1 v 2 = v1 v2 cos (2.1.6) unde este unghiul (mai mic dect ) dintre cei doi vectori (vezi si gura de mai jos, unde OA v 1 , OB v 2 , OB 0 OA). -6-

Remarca 2.1.11 Produsul scalar a doi vectori este egal cu produsul dintre lungimea unuia din vectori, lungimea proieciei celui de al doilea vector pe primul, si +1 dac unghiul dintre cei doi vectori este mai mic dect t a 2 respectiv 1 dac unghiul dintre cei doi vectori este obtuz. (pe gura de mai sus produsul scalar dintre v1 si v 2 a este egal cu OA OB 0 ). Dac nu este pericol de confuzie produsul scalar al vectorilor v 1 si v 2 se noteaz si v 1 v 2 . a a Remarca 2.1.12 Din deniia produsului scalar rezult c lungimea unui vector (vezi, pentru notaie remarca t a a t a 2.1.3) se poate calcula cu formula: v = v v (de aceea n cazul n care se calculeaz produsul scalar al unui vector cu el nsui se poate renuna la bara de deasupra vectorului, adic v v = v v ). s t a Remarca 2.1.13 Produsul scalar a doi vectori este nul dac si numai dac unul din vectori este vectorul nul sau a a vectorii sunt perpendiculari, dup cum rezult din formula de deniie 2.1.6. Cu formule matematice aceasta se a a t poate scrie: v1 = 0 sau v2 = 0 sau v 1 v2 = 0 (2.1.7) v 1 v 2 (cos = 0)

I NTERPRETARE MECANIC A: Produsul scalar dintre vectorii v 2 si v 1 este egal cu lucrul mecanic produs de o fora egal cu v 2 la deplasarea v 1 . t a Principalele proprieti ale produsului scalar sunt date de urm toarea teorem : at a a

Teorema 2.1.8 Oricare sunt vectorii v1 , v 2 si v 3 si oricare ar scalarul R sunt adev rate egalit ile: a at v 1 v2 = v2 v1 (comutativitate) (2.1.8)
v 1 (v2 + v 3 ) = v 1 v 2 + v1 v 3 (distributivitate faa de adunarea vectorilor) t (v 1 ) v 2 = v1 (v 2 ) = (v 1 v2 ) .

(2.1.9) (2.1.10)

Demonstraie. Egalitatea 2.1.8, respectiv 2.1.10 rezult imediat din formula 2.1.6 care denete produsul t a s scalar, innd cont de comutativitatea, respectiv asociativitatea nmulirii numerelor reale. Egalitatea 2.1.9 se t t demonstreaz pe baza remarcii 2.1.11 si a faptului c proiecia sumei este egal cu suma proieciilor5 . a a t a t Fie acum vectorii v 1 si v 2 , cu unghiul dintre ei (mai mic dect ) notat cu . Denitia 2.1.10 Se numete produsul vectorial al vectorilor v 1 si v2 vectorul notat v1 v 2 denit astfel: s 1. lungimea produsului vectorial se calculeaz conform formulei: a |v 1 v 2 | = v1 v2 sin ; (2.1.11) 2. v 1 v 2 este perpendicular att pe v 1 ct si pe v2 ; 3. sensul lui v 1 v 2 este dat de regula burghiului drept: sensul n care nainteaz un burghiu cnd rotim v1 spre a v 2 sub un unghi minim (mai mic dect ).
5

exprimare nu prea riguroas . a

- 7-

Remarca 2.1.14 Produsul vectorial a doi vectori este un vector, a c rui lungime se calculeaz cu formula a a 2.1.11, direcia si sensul s u ind precizate de celelalte dou condiii din deniia de mai sus. Formula 2.1.11 t a a t t denete lungimea vetorului produs vectorial ca ind egal cu aria paralelogramului construit pe cei doi factori, s a dup cum se observ si n gura de mai jos, n care OC v 1 v 2 , OA v 1 , OB v 2 , AD k OB, BD k OA, a a iar aria paralelogramului OADB este egal cu OA OB sin : a

I NTERPRETARE MECANIC A: Produsul vectorial dintre vectorii v2 si v1 este egal cu momentul forei v 2 avnd t t t a t braul forei v1 , momentul avnd originea n originea braului forei, (vezi gura precedent , fora ind AD iar t t braul forei OA. t t Principalele proprieti ale produsului vectorial sunt date de urm toarea teorem : at a a

Remarca 2.1.15 Produsul vectorial a doi vectori este nul dac si numai dac unul din vectori este vectorul nul a a sau vectorii sunt coliniari (paraleli), dup cum rezult din formula 2.1.11. Cu formule matematice aceasta se poate a a scrie: v1 = 0 sau v2 = 0 sau v 1 v 2 = 0 (2.1.12) v1 k v 2 (sin = 0)

Teorema 2.1.9 Oricare sunt vectorii v 1 , v 2 si v 3 si oricare ar scalarul R sunt adev rate egalit ile: a at v 1 v2 = v 2 v 1 (anticomutativitate) (2.1.13)
v 1 (v2 + v3 ) = v 1 v 2 + v1 v 3 (distributivitate faa de adunarea vectorilor) t (v1 ) v 2 = v 1 (v2 ) = (v 1 v 2 ) .

(2.1.14) (2.1.15)

Demonstraie. Formulele (2.1.13) si (2.1.15) sunt evidente pe baza deniiei produsului vectorial, iar demont t straia formulei (2.1.14) este o demonstraie geometric destul de laborioas pe care nu o reproducem aci (pentru t t a a cei intertesai ea se poate g si n [?]). t a Produse de trei vectori Fie acum trei vectori v 1 , v2 , v 3 . Denitia 2.1.11 Se numete produsul mixt al vectorilor v 1 , v 2 , v3 scalarul notat cu (v 1 , v 2 , v3 ) denit de fors mula: (v 1 , v 2 , v3 ) = v 1 (v 2 v3 ) . (2.1.16) -8-

I NTERPRETARE GEOMETRIC A: Produsul mixt a trei vectori este egal cu volumului paralelipipedului con at struit pe cei trei vectori, dup cum se constat pe gura ?? de mai jos (n care OV = v 2 v3 , n limea paralelipa a 0 , care este proiecia pe a vectorului v , si deci produsul scalar a t OV ipedului OA2 CA3 A1 EBD ind egal cu OA1 1 v 1 OV este chiar volumul paralelipipedului, abstracie f cnd de semn): t a

Interpretare geometric a produsului mixt. a

a Remarca 2.1.16 Dac vectorii v1 , v 2 , v 3 sunt nenuli, atunci produsul lor mixt este egal cu 0 dac sau produsul a vectorial v2 v 3 este nul (adic , conform remarcii 2.1.12 v 2 si v 3 sunt coliniari) sau vectorul v 1 este perpendicular a pe v 2 v 3 , adic v 1 este coplanar cu v 2 si v 3 . n ambele cazuri constat m c (v1 , v 2 , v 3 ) = 0 este echivalent cu a a a faptul c cei trei vectori sunt coplanari. a Principalele proprieti ale produsului mixt sunt date de urm toarea teorem : at a a Teorema 2.1.10 Produsul mixt este invariant la o permutare circular 6 a factorilor, iar dac se schimb ordinea a a a a doi factori se schimb semnul produsului. a Demonstraie. Din interpretarea geometric a produsului mixt rezult c produsul mixt a trei vectori poate t a a a lua doar dou valori. Care sunt permut rile vectorilor pentru care produsul mixt ia ecare din cele dou valori va a a a rezulta mai simplu din paragraful urm tor, pe baza formulei (2.2.7) din teorema 2.2.4. a Pentru aceiai trei vectori ca mai sus putem deni nc un produs: s a Denitia 2.1.12 Se numete dublul produs vectorial al vectorilor v 1 , v2 , v 3 vectorul v 1 (v2 v3 ) . s n leg tur cu acest produs menion m urm toarea teorem : a a t a a a Teorema 2.1.11 Oricare sunt vectorii v 1 , v2 , v 3 este adev rat urm toarea formul (cunoscut sub numele de a a a a a formula lui Gibs): v1 (v 2 v 3 ) = (v 1 v3 ) v 2 (v1 v 2 ) v3 . (2.1.17)
6

prin permutare circular a trei numere a, b, c se nelege o permutare n care ecare element este nlocuit cu urm torul, iar ultimul cu primul, a t a conform schemei:

- 9-

Demonstraie. S observ m c v 1 (v 2 v 3 ) este un vector perpendicular pe v2 v 3 si deoarece v2 si v 3 sunt t a a a la rndul lor perpendiculari pe v 2 v 3 (vezi deniia produsului vectorial) rezult c vectorii v 1 (v2 v3 ) , v 2 t a a si v 3 sunt coplanari, ceea ce implic (vezi teorema 2.1.6) existena scalarilor si astfel nct: a t v 1 (v 2 v3 ) = v 2 + v3 . (2.1.18) at S nmulim acum scalar aceast egalitate cu vectorul v 1 . Pe baza proprietilor produsului scalar va rezulta: a t a 0 = (v 1 v 2 ) + (v 1 v 3 ) . Din aceast egalitate rezult (v1 2 ) = (v1 3 ) . Notnd valoarea comun a acestor a a a v v a rapoarte cu si nlocuind pe si n (2.1.18) rezult : v 1 (v 2 v 3 ) = ((v 1 v 3 ) v 2 (v 1 v 2 ) v 3 ) . L s m pe seama cititorului s demonstreze egalitatea = 1. aa a

2.2

Baz , coordonate, exprimarea operaiilor cu vectori folosind a t coordonatele


Baza si coordonate

2.2.1

n acest paragraf vom generaliza noiunea de vectori coliniari si vectori coplanari, pornind de la remarca 2.1.8 t si teorema 2.1.6: Denitia 2.2.1 Vectorii v 1 , v 2 , ..., v n se numesc liniar dependeni dac exist n scalari 1 , 2 , ..., n , nu toi nuli t a a t n P 2 (adic a k 6= 0) astfel nct:
k=1

si liniar independeni n caz contrar. t

n X k=1

k vk = 0,

(2.2.1)

Remarca 2.2.1 Doi vectori coliniari sunt liniari dependeni, c ci conform remarcii mai sus amintite dac v1 , v 2 t a a sunt coliniari atunci exist un scalar astfel nct v 1 = v2 sau v2 = v 1 deci este vericat (2.2.1) cu 1 = a a 1, 2 = sau 1 = , 2 = 1. Invers, dac doi vectori sunt liniar dependeni atunci ei sunt coliniari, deoarece a t din 1 v1 + 2 v2 dac 1 6= 0 rezult v 1 = 2 v2 , iar dac 1 6= 0 rezult v 2 = 1 v1 . Analog se arat a a a a a 1 2 (folosind teorema 2.1.6) c trei vectori coplanari sunt liniari dependeni si reciproc, trei vectori liniar dependeni a t t sunt coplanari. Remarca 2.2.2 Suma din mebrul stng al egalitii (2.2.1) se numete combinaie liniar a vectorilor v 1 , v 2 , ..., v n , at s t a iar liniar independena lor este echivalent cu armatia: dac a combinaie liniar a vectorilor este egal cu vect a a t a a torul nul, atunci toi scalarii din combinaia liniar sunt nuli. t t a t Remarca 2.2.3 Dac unul din vectorii v1 , v 2 , ..., vn este vectorul nul atunci ei sunt liniar independeni, deoarece a putem lua scalarul corespunz tor vectorului nul egal cu 1 iar ceilali scalari egali cu 0 si egalitatea (2.2.1) este a t adev rat . a a Folosind noiunea de liniar dependena teorema 2.1.7 se reenuna astfel: t t t Teorema 2.2.1 Orice patru vectori din V3 sunt liniar dependeni. t Demonstraie. Fie vectorii v1 , v 2 , v 3 , v4 . Dac v1 , v 2 , v 3 sunt coplanari atunci, conform remarcii 2.2.1 ei t a sunt liniari dependeni, de unde rezult c (vezi remarca precedent ) v 1 , v 2 , v3 , v 4 sunt liniari dependeni. Dac t a a a t a v1 , v 2 , v 3 nu sunt coplanari, atunci conform teoremei 2.1.7, exist scalarii 1 , 2 , 3 astfel nct: a v 4 = 1 v 1 + 2 v 2 + 3 v3 , (2.2.2) t de unde rezult 1 v 1 + 2 v2 + 3 v 3 1 v 4 = 0, deci v 1 , v2 , v 3 , v 4 sunt liniari dependeni (4 = 1 6= 0). a Folosind noiunile de liniar dependena si liniar dependena suntem n m sur s denim noiunea de baz : t t t a a a t a Denitia 2.2.2 O mulime de vectori {v 1 , v 2 , ..., v n } V3 se numete baz dac veric urm toarele condiii: t s a a a a t -10-

1. Vectorii v 1 , v 2 , ..., v n sunt liniar independeni. t 2. Oricare ar vectorul v V3 vectorii v, v 1 , v 2 , ..., v n sunt liniar dependeni. t Bineneles c se pune probleme dac n V3 exist o baz si dac existe mai multe baze, prin ce se aseam n t a a a a a a a ele. R spunsul la aceste probleme este dat de urm toarea teorem : a a a Teorema 2.2.2 Orice mulime format din trei vectori necoplanari formeaz o baz n V3 . t a a a Demonstraie. Fie v 1 , v2 , v 3 trei vectori necoplanari. Repetnd raionamentul de la demonstraia teoremei t t t precedente rezult c pentru orice vector v 4 exist scalarii 1 , 2 , 3 astfel nct egalitatea (2.2.2) s e adev rat , a a a a a a t deci v1 , v 2 , v3 , v4 sunt liniari dependeni. Remarca 2.2.4 Teorema precedent precizeaz c exist baze n V3 si c orice baz are exact trei elemente. a a a a a a n leg tur cu formula (2.2.2), este adev rat urm toarea teorem : a a a a a a a Teorema 2.2.3 Dac {v 1 , v 2 , v3 } este o baz n V3 atunci pentru orice v4 V3 scalarii care apar n (2.2.2) a sunt unici. Demonstraie. Presupunem c exist scalarii0 , 0, 0 astfel nct v4 = 0v1 + 0 v 2 + 0 v 3 . Sc znd din t a a a 1 2 3 1 2 3 0 0 0 t aceast egalitate egalitatea 2.2.2 rezult 1 1 v1 + 2 2 v2 + 3 3 v 3 = 0. Din liniar independena a a vectorilor v 1 , v2 , v 3 rezult (vezi remarca 2.2.2) c 0 1 = 0, 0 2 = 0, 0 3 = 0, deci 0 = 1 , 0 = a a 1 2 3 1 2 2 , 0 = 3 . 3 Teorema precedent ne permite s d m urm toarea deniie: a a a a t a t Denitia 2.2.3 Dac B = {v 1 , v2 , v 3 } este o baz n mulimea V3 atunci pentru un vector v 4 scalarii 1 , 2 , 3 a din formula (2.2.2) se numesc coordonatele vectorului v 4 n baza B. Dac asupra vectorilor care formeaz baza punem condii suplimentare, obinem baze cu diferite denumiri, a a t t conform deniiei de mai jos: t Denitia 2.2.4 O baz B = {v 1 , v 2 , v3 } se numete: a s 1. ortogonal dac ecare dintre vectorii v 1 , v2 , v 3 este perpendicular pe ceilali; a a t 2. ortonormat dac este ortogonal si vectorii care o formeaz sunt versori; a a a a 3. ortonormat direct orientat dac este ortonormat si v3 = v1 v 2 . a a a a Vectorii care formeaz o baz ortonormat direct orientat i vom nota cu i, j, k, ca si n gura de mai jos: a a a a

si n acest caz vom nota coordonatele unui vector v cu literele x, y, z (adic v = xi + yj + zk ). a Exprimarea operaiilor cu vectori folosind coordonatele t Deoarece leg tura dintre operaiile cu vectori si operaiile cu coordonatele lor ntr-o baz arbitrar nu este chiar a t t a a att de simpl n cazul produselor, vom utiliza n cele ce urmeaz doar baze ortonormate direct orientate. n acest a a caz este adev rat urm toarea teorem : a a a a a a a Teorema 2.2.4 Dac i, j, k este o baz ortonormat direct orientat si vectorii v l , l = 1, 3 au coordonatele a (xl , yl , zl ) atunci sunt adev rate urm toarele egalit i: a a at
v 1 + v 2 = (x1 + x2 ) i + (y1 + y2 ) j + (z1 + z2 ) k; v 1 = (x1 ) i + (y1 ) j + (z1 ) k;

(2.2.3) (2.2.4) - 11-

v 1 v 2 = x1 x2 + y1 y2 + z1 z2 ;

(2.2.5)

v1 v 2 = (y1 z2 y2 z1 ) i + (z1 x2 z2 x1 ) j + (x1 y2 x2 y1 ) k; (2.2.6) x1 y1 z1 (v 1 , v 2 , v3 ) = x2 y2 z2 . (2.2.7) x3 y3 z3 Demonstraie. Demonstraia egalitilor (2.2.3) si (2.2.4) rezult din proprietile operaiilor de adunare a doi t t at a at t vectori (vezi teorema 2.1.4) si nmulirea unui vector cu un scalar (vezi teorema 2.1.5), precum si din unicitatea t coordonatelor unui vector ntr-o baz dat . Astfel (2.2.3) rezult din urm torul sir de egaliti: a a a a at v 1 + v2 = x1 i + y1 j + z1 k + x2 i + y2 j + z2 k = = x1 i + x2 i + y1 j + y2 j + z1 k + z2 k = = (x1 + x2 ) i + (y1 + y2 ) j + (z1 + z2 ) k. Egalitatea (2.2.5). rezult din proprietile (2.1.8), (2.1.9), (2.1.10) ale produsului scalar, precum si din egalitile a at at i i = j j = k k = 1, i j = i k = j k = 0, (baza ind ortonormat ): a v1 v2 = x1 i + y1 j + z1 k x2 i + y2 j z2 k = + = x1 x2 i i + x1 y2 i j + x1 z2 i k + y1 x2 j i + y1 y2 j j + y1 z2 j k + +z1 x2 k i + z1 y2 k j + z1 z2 k k = x1 x2 + y1 y2 + z1 z2 . Egalitatea (2.2.6). rezult rezult din proprietile (2.1.11), (2.1.14), (2.1.15) ale produsului vectorial, precum si a a at din egalitile i i = j j = k k = 0, i j = k , i k = j , j k = i (baza ind ortonormat ): at a v1 v 2 x1 i + y1 j + z1 k x2 i + y2 j + z2 k = = = x1 x2 i i + x1 y2 i j + x1 z2 i k + y1 x2 j i + y1 y2 j j + y1 z2 j k + +z1 x2 k i + z1 y2 k j + z1 z2 k k = (y1 z2 y2 z1 ) i + (z1 x2 z2 x1 ) j + (x1 y2 x2 y1 ) k. Ultima egalitate din teorem rezult din aplicarea precedentelor dou si din dezvoltarea determinatului din mema a a brul drept dup prima linie. a

Remarca 2.2.5 Formula 4. se poate reine mai uor astfel: t s i j k v 1 v 2 = x1 y1 z1 , (2.2.8) x2 y2 z2 c ci membrul drept al formulei este (formal) tocmai determinantul de mai sus dezvoltat dup prima linie. a a Remarca 2.2.6 Formula lui Gibs (2.1.17) rezult si prin calcul, aplicnd pentru membrul stng de dou ori a a formula pentru produsul vectorial, iar pentru membrul drept formulele 3. si 2. din teorema precedent . a Din teorema precedent rezult urm toarele consecine: a a a t Corolarul 2.2.1 Dac v = xi + yj + zk atunci x = v i, y = v j, z = v k. a Demonstraie. Aplicnd formula (3.) rezult : t a v i = xi + yj + zk i = xi + yj + zk 1 i + 0 j + 0 k = x 1 = x.

Corolarul 2.2.2 Dac v = xi + yj + zk atunci lungimea sa este: a p v = x2 + y 2 + z 2 . (2.2.9) Demonstraie. Din deniia produsului scalar rezult v = v v, si aplicnd formula 3. din teorema precet t a dent rezult egalitatea (2.2.9). a a Corolarul 2.2.3 Dac vl , l = 1, 2 au coordonatele xl , yl , zl si este unghiul dintre ei atunci: a x1 x2 + y1 y2 + z1 z2 p cos = p 2 . 2 2 2 2 x1 + y1 + z1 x2 + y2 + z2 2 -12-

(2.2.10)

Demonstraie. Din denia produsului scalar rezult c cos = t t a a precedent precum si corolarul precedent. a O consecina a corolarului precedent este: t

v1 v 2 v1 v2 ,si

se aplic formula 3. din teorema a

a a a Corolarul 2.2.4 Oricare ar numerele x1 , y1 , z1 , x2 , y2 , z2 este adev rat urm toarea inegalitate: 2 2 2 2 2 2 2 (x1 x2 + y1 y2 + z1 z2 ) x1 + y1 + z1 x2 + y2 + z2 , inegalitatate care este un caz particular al inegalit ii Cauchy-Buniakovski-Schwarz. at

(2.2.11)

Demonstraie. Se consider vectorii v l , l = 1, 2 care au coordonatele xl , yl , zl si notnd cu unghiul dintre t a 2 1. n aceast inegalitate se nlocuie te cos conform formulei (2.2.10), si aducnd la acela i ei rezult cos a a s s numitor rezult (2.2.11). a

a a Remarca 2.2.7 Din (2.2.10) rezult c vectorii v1 , v2 sunt perpendiculari dac si numai dac : a a x1 x2 + y1 y2 + z1 z2 = 0.

(2.2.12)

Corolarul 2.2.5 Oricare ar numerele x1 , y1 , z1, x2 , y2 , z2 este adev rat urm toarea identitate (identitatea a a a lui Lagrange): (x1 x2 + y1 y2 + z1 2 )2 + (y1 z2 y2 z1 )2 + (z1 x2 z2 x1 )2 + (x1 y2 x2 y1 )2 = z 2 2 2 2 = x2 + y1 + z1 x2 + y2 + z2 1 2

Demonstraie. Raionnd ca si la corolarul 2.2.4 rezult pentru unghiul egalitatea cos2 + sin2 = 1,si t t a |v 1 v 2 | nlocuind aci cos conform (2.2.10) si sin cu v1 v2 , pe baza formulelor 3. si 4. din teorema precedent rezult a a identitatea de mai sus. - 13-

2.3

Geometria analitic liniar n spaiu a a t

Pentru nceput s denim cteva noiuni de baz n geometria analitic . a t a a Denitia 2.3.1 Se numete reper n spaiu o mulime format dintr-un punct O (numit originea reperului) si o s t t a baz din V3 . Dac baza este ortonormat reperul se va numi ortonormat. a a a

Remarca 2.3.1 n cele ce urmeaz vom considera numai repere ncare baza a este ortonormat si direct orientat . a a Un astfel de reper, conform notaiilor din sectiunea 2 se va nota cu O, i, j, k . t t Denitia 2.3.2 Se numete vector de poziie al unui punct M din spaiu ntr-un reper vectorul care are ca s t reprezentant segmentul orientat OM . Se numesc coordonatele unui punct M ntr-un reper coordonatele vectorului de poziie al punctului M n baza din reper. t
a Remarca 2.3.2 Dac avem dat reperul O, i, j, k atunci coordonatele punctului M se noteaz (x, y, z) si sunt a denite de egalitatea: OM = xi + yj + zk. Vom scrie n continuare M (x, y, z) si vom citi punctul M de coordonate (x, z, y). Dreptele orientate determinate de O si versorii i, j respectiv k se vor nota cu Ox, Oy respectiv Oz si se vor numi axele de coordonate, iar uneori vom folosi denumirea reperul Oxyz n loc de a reperul O, i, j, k , denumire justicat si de desenul de mai jos:

2.3.1

Planul n spaiu t

n aceast seciune vom studia planul din punct de vedere al geometrie analitice, adic vom r spunde la na t a a t a treb rile: Dac un punct M (x, y, z) este ntr-un anumit plan, ce relaii exist ntre coordonatele sale? Cum se a a reect asupra coordonatelor punctelor din plan proprieti geometrice ale planului respectiv?. Pentru nceput a at vom r spunde la prima ntrebare: a Diferite determinari ale planului Vom studia ce condiii veric coordonatele unui punct situat ntr-un plan care este denit prin anumite condiii t a t geometrice: Plan determinat de un punct si un vector perpendicular pe plan a a Fie punctul M0 si vectorul N (N 6= 0). Din geometria de liceu se stie c exist un singur plan, pe care l vom nota cu care trece prin punctul M0 si este perpendicular pe vectorul N . Fie acum un punct M arbitrar din planul . Este adev rat urm toarea teorem : a a a a Teorema 2.3.1 M dac si numai dac este adev rat urm toarea egalitate: a a a a a M M0 N = 0.

(2.3.1)

Demonstraie. Conform gurii de mai jos (n care M0 , N ,sunt date, iar M este un punct arbitrar t din planul ): -14-

punctul M aparine planului dac si numai dac vectorii N si M0 M sunt perpendiculari7 , ceea ce, conform t a a remarcii 2.1.13 este echivalent cu egalitatea (2.3.1). S transcriem acum egalitatea (2.3.1) folosind coordonatele. Pentru aceasta s not m coordonatele punctului a a a M0 cu (x0 , y0 , z0 ) , coordonatele punctului M cu (x, y, z) si coordonatele vectorului N cu (A, B, C) . Atunci, pe baza teoremei 2.2.4 si a deniiei coordonatelor unui punct (deniia 2.3.2) M0 M = (x x0 ) i + (y y0 ) j + t t (z z0 ) k si deci M0 M N = (x x0 ) A + (y y0 ) B + (z z0 ) C, care nlocuit n membrul stng al egalitii a at (2.3.1) ne conduce la ecuaia: t A (x x0 ) + B (y y0 ) + C (z z0 ) = 0 (2.3.2) Dac n ecuaia de mai sus not m Ax0 + By0 + Cz0 = D rezult c punctul M (x, y, z) aparine planului a t a a a t dac si numai dac coordonatele sale veric ecuaia: a a a t Ax + By + Cz + D = 0. (EGP) 2 + B 2 + C 2 6= 0, pentru c N 6= 0). a Ecuaia (EGP) se numete ecuaia general a planului n spaiu (cu condiia A t s t a t t

Example 2.3.1 Ne propunem s a m ecuaia planului xOy. Acest plan este determinat de punctul O (0, 0, 0) a a t si are ca vector normal versorul k, deci A = 0, B = 0, C = 1. nlocuind n formula (2.3.2) obinem ecuaia t t planului xOy : z = 0. (2.3.3) Plan determinat de un punct si doi vectori necoliniari paraleli cu planul a i j i j Fie un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) si vectorii v1 = a1 + b1 + c1 k, v2 = a2 + b2 + c2 k necoliniari (adic , conform remarcii 2.1.15 v1 v2 6= ). Ne propunem s a m ce ecuaie (sau ecuaii) veric coordonatele unui punct 0 a a t t a M (x, y, z) care aparine unui plan care conine punctul M0 si este paralel cu vectorii v1 si v2 . Figura de mai t t jos ilustreaz ideea demonstraiei teoremei 2.3.2: a t

Analogul teoremei 2.3.1 este:


7

conform geometriei din liceu, o dreapt este peroendicular pe un plan dac si numai dac este perpendicular pe orice dreapt din plan. a a a a a a

- 15-

Teorema 2.3.2 Punctul M aparine planului dac si numai dac este vericat ecuaia: t a a a t M M0 , v1 , v2 = 0

(2.3.4)

a Fie punctele Mi (xi , yi , zi ) , i = 1, 3 necoliniare (adic vectorii M1 M2 si M1 M3 sunt necoliniari, sau folosind t operaii cu vectori, conform remarcii 2.1.12, M1 M2 M1 M3 6= 0 ). Ecuaia planului determinat de cele trei t puncte este dat de: a

t a a Demonstraie. Punctul M aparine planului dac si numai dac vectorii M M0 , v1 , v2 sunt coplanari, ceea t ce este echivalent cu egalitatea (2.3.4), conform remarcii 2.1.16. Folosind coordonatele egalitatea (2.3.4) se scrie, conform operaiilor cu vectori (vezi formula (2.2.7)): t x x0 y y0 z z0 a1 b1 c1 = 0. (2.3.5) a2 b2 c2

Plan determiant de trei puncte necoliniare

Demonstraie.Varianta 1. (geometric ) Reducem problema la cazul precedent, considernd c planul este t a a t determinat de punctul M1 si vectorii M1 M2 si M1 M3 . Conform formulei (2.3.5) ecuaia planului este: x x1 y y1 z z1 x2 x1 y2 y1 z2 z1 = 0, x3 x1 y3 y1 z3 z1 ecuaie care se poate scrie: t x x1 y y1 z z1 0 x1 y1 z1 1 x2 x1 y2 y1 z2 z1 0 = 0 x3 x1 y3 y1 z3 z1 0 adunnd n determinantul de mai sus linia a doua la celelalte linii obinem ecuaia (2.3.6). t t Varianta a 2-a. (algebric ) Ecuaia planului (vezi (EGP)) este: a t Ax + By + Cz + D = 0 (2.3.7) t t a A determina ecuaia planului se reduce la a determina coecienii A, B, C, D din ecuaia de mai sus. Scriind c t punctele Mi , i = 1, 3 veric aceast ecuaie rezult : a a t a Ax1 + By1 + Cz1 + D = 0 Ax2 + By2 + Cz2 + D = 0 (2.3.8) Ax3 + By3 + Cz3 + D = 0. t Rezolvnd acest sistem cu necunoscutele A, B, C (care are determinantul nenul din condiia de necoliniaritate a punctelor M1 , M2 , M3 ) si nlocuind n (2.3.7) rezult ecuaia palnului . n loc s proced m aa, cosider m a t a a s a sistemul omogen (cu necunoscutele A, B, C, D ) format din sistemul (2.3.8) si ecuatia (2.3.7), sistem care are a soluie nenul . Condiia ca acest sistem s aib soluie nenul este ca determinantul s u s e egal cu 0 , adic t a t a a t a a a tocmai ecuaia (2.3.6). t Poziia relativa a doua plane, unghiul a doua plane t t Fie planele 1 , 2 de ecuaii: A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0 A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0. Poziia relativ a celor dou plane, determinat pe baza ecuaiilor (2.3.9), este dat de : t a a a t a -16-

Teorema 2.3.3 Planul care trece prin punctele Mi (xi , yi , zi ) , i = 1, 3 necoliniare are ecuaia: t x y z 1 x1 y1 z1 1 x2 y2 z2 1 = 0. x3 y3 z3 1

(2.3.6)

(2.3.9)

Teorema 2.3.4 Planele 1 , 2 sunt paralele, dac a A1 B1 C1 D1 = = 6= , A2 B2 C2 D2 coincid dac : a A1 B1 C1 D1 = = = A2 B2 C2 D2 A1 B1 C1 si au o dreapt comun dac rangul matricei a a a este doi. A2 B2 C2 Demonstraie. Dac rangul matricei t a

(2.3.10) (2.3.11)

A1 B1 C1 este doi atunci sistemul (2.3.9) format din ecuaiile t A2 B2 C2 celor dou plane este simplu nederminat, iar soluile sale sunt coordonatele punctelor de pe o dreapt (va urma). a t a Dac rangul matricei precedente este unu, atunci sistemul (2.3.9) este incompatibil, dac rangul matricei extinse a a este doi, ceea ce este echivalent cu (2.3.10), si deci planele sunt paralele, sau sistemul (2.3.9) este compatibil cu rangul matricei extinse egal cu doi, ceea ce e echivalent cu (2.3.11), si n acest caz cele dou ecuaii se obin una a t t din cealalt prin nmulirea cu o constant , deci reprezint acelai plan. a t a a s

Remarca 2.3.3 Dac se ine cont de semnicaia geometric a coecienilor lui x, y, z din (EGP) (ei sunt coa t t a t ordonatele normalei la plan), atunci egalitatea primelor trei rapoarte din (2.3.10),(2.3.11) nu este altceva dect paralelismul normalelor la plane. Unghiul a dou plane se denete astfel: a s

Denitia 2.3.3 Unghiul planelor 1 , 2 date prin ecuaiile (2.3.9) este unghiul dintre normalele la cele dou t a plane N1 = A1 i + B1 j + C1 k , N2 = A2 i + B2 j + C2 k.

Demonstraia formulei de mai sus este simpl , rezultnd direct din deniia precedent si din formula (2.2.10) t a t a care d unghiul a doi vectori pe baza coordonatelor. a Din teorema de mai sus rezult : a

Teorema 2.3.5 Dac not m cu unghiul celor dou plane, atunci: a a a A1 A2 + B1 B2 + C1 C2 p cos = p 2 . 2 2 2 2 A1 + B1 + C1 A2 + B2 + C2 2

t a a Corolarul 2.3.1 Planele 1 , 2 date prin ecuaiile (2.3.9) sunt perpendiculare dac si numai dac : A1 A2 + B1 B2 + C1 C2 = 0.

Distana de la un punct la un plan t t Fie planul de ecuaie (EGP), si punctul M (x1 , y1 , z1 ) .

Teorema 2.3.6 Distana de la punctul M1 la planul este egal cu: t a |Ax1 + By1 + Cz1 + D| dist(M, ) = . A2 + B 2 + C 2 Demonstraie. S facem gura: t a

(2.3.12)

- 17-

N M M0 P
n gura de mai sus N = Ai + Bj + Ck este normala la planul , M0 (x0 , y0 , z0 ) este un punct din plan (deci coordonatele sale veric ecuaia planului), iar M 0 este proiecia punctului M pe normal . Conform geometriei a t t a "clasice" distana de la M la planul este egal cu lungimea segmentului M0 M 0 . Dar din proprietile produsului t a at scalar avem: N M0 M 0 = M0 M = N |A (x1 x0 ) + B (y1 y0 ) + C (z1 z0 )| = = A2 + B 2 + C 2 |Ax1 + By1 + Cy1 (Ax0 + By0 + Cz0 )| = = A2 + B 2 + C 2 |Ax1 + By1 + Cz1 + D| = A2 + B 2 + C 2 Ecuaia normala a unui plan (Hesse) t s t a Fie un plan pentru care se cunoate distana de la origine la plan d si unghiurile , , f cute de perpendiculara cobort din origine pe plan. S not m cu P piciorul perpendicularei coborte din origine pe plan si cu a a a M (x, y, z) un punct arbitrar din plan.

g P a b

Din datele cunoscute avem OP = d cos i + cos j + cos k , iar condiia ca M este echivalent cu t a a OP P M = 0. Transcriind aceast egalitate n coordonate avem: d (cos (d cos + x) + cos (d cos + y) + cos (d cos + z)) = 0 sau f cnd calculele si innd cont c cos2 + cos2 + cos2 = 1, rezult c coordonatele punctului M veric a t a a a a ecuaia: t x cos + y cos + z cos d = 0 (2.3.13) Ecuaia (2.3.13) se numete ecuaia normal a planului (sau forma Hesse). t s t a

O P

M y

Remarca 2.3.4 Din ecuaia general a planului se ajunge la ecuaia normal a planului prin mp rirea ecuaiei t a t a at t 2 + B 2 + C 2 , alegnd semnul astfel ca n ecuaia obinut termenul liber s e negativ. t t a a (EGP) cu A -18-

Remarca 2.3.5 O alt form a ecuaiei planului este aa numita "ecuaia planului prin t ieturi" de forma: a a t s t a x y z + + 1=0 a b c care se obine din (EGP) prin mp rirea cu D. Numitorii din ecuaia de mai sus sunt tocmai coordonatele t at t punctelor de intersecie cu axele (adic planul intersecteaz axa Ox n punctul (a, 0, 0) , axa Oy n punctul (0, b, 0) t a a si axa Oz n (0, 0, c) ). Exercitiul 3.1 S se ae latura cubului care are dou fee n planele x + 2y + 2z 6 = 0, x + 2y + 2z + 3 = 0. a a t

- 19-