Sunteți pe pagina 1din 21

LATINITATE SI DACISM

STUDIU DE CAZ

Colegiul National Alexandru Papiu Ilarian Clasa a XI-a H


Raul Avram Dragos Butiulca Ciprian Fisca Radu Ursu Ionut Vlasa

Claudiu Zvanca

Argumente

Cand eram mici am aflat de formarea poprului roman si a limbi romane .Care dintre cele 2 popoare din care am luat nastere are pondera mai mare. Exista multe teori cu privire la aceasta intrebare multe pro si multe contra sustinute de multi istorici, etimologi i lingviti. De aceea am ales acest studiu de caza ca sa elucidam aceasta problema suntem daci suntem romani sau suntem amandoua si vom afla acest lucru din probele pe care le vom prezenta. Noi speram ca dupa ce auziti argumentele noaster in minte voastar sa se clarifice odata si pntru totdeuna aceasta intrebare . Individualizarea romanilor din masa romanitatii orientale este rezultatul unui process complex si de lunga durata in decursul caruia a avut loc asimilarea, de catre daci, a limbii latine si a modului de viata latin. Acest process care are ca punct de pornire preluarea unor elemente de cultura materiala in sec I I. H. a capatat noi dimensiuni odata cu instalarea romanilor de-a lungul Dunarii si mai ales dupa constiuirea celor doua provincii Dacia si Moesia Inferior

Teoriile genezei romneti

Teritoriul de formare, problema cea mai grea din istoria limbii romne dup prerea lui Ov. Densusianu, a fost sursa unor ndelungate i energice dispute tiinifice. n pricipiu dicuia rmne nc deschis, n sensul c cercetrile istorice, arheologice i lingvistice furnizeaz permanent noi elemente n msur s ntregeasc i s nuaneze opiniile istoricilor i lingvitilor. Teoriile genezei etnolingvistice romneti pot fi repartizate n trei grupe.

(harat daciei) Teoria originii nord i sud dunrene Procesul complex, unitar i inseparabil de constituire a poporului romn i a limbii romne a avut loc pe un ntins teritoriu romanizat, care cuprindea regiuni situate la nordul i la sudul Dunrii: Dacia i Dobrogea, sudul Pannoniei, Dardania, Moesia Inferioar i Moesia Superioar.

n aceast ordine de idei, important este i faptul c pentru populaia romanizat din spaiul daco-moesic, Dunrea a fost numai un hotar administrativ, politic i strategic; fluviul nu a constituit deci o frontier etnic, lingvistic, economic sau cultural ceea ce a permis mobilitatea populaiei i a favorizat meninerea caracterului unitar de ansamblu al limbii romne. Susinut de istorici i de filologi (A. D. Xenopol, N. Iorga, S. Pucariu, Al. Rosetti), ipoteza apariiei i dezvoltrii limbii romne n spaiul romanizat nord i sud dunrean este confirmat de diversitatea dovezilor istorice, arheologice i lingvistice.

Teoria originii nord-dunrene Avansat de personaliti ilustre ale culturii romneti vechi i moderne (D. Cantemir, P. Maior, B. P. Hadeu), aceast teorie nu a beneficiat de demonstraii tiinifice convingtoare; astzi aceast tez are numai valoare istoric. Teoriile originii sud-dunrene Formarea poporului romn i a limbii romne la sudul Dunrii, ca urmare a prsirii Daciei prin retragerea aurelian, a fost suinut i de savani romni, dar mai ales de autori strini. ntre ei diferenele sunt majore, dei acceptarea unei ntinse zone sud-dunrene drept patrie primitiv a romnilor constituie, fr ndoial, un punct comun deloc neglijabil. Aceast ipotez a fost formulat mai nti de Fr. J. Sulzer, care i propunea s demonstreze c actualii vlahi nu se trag din volohii ori din bulgarii lui Nestor i nc mai puin din romanii din Dacia lui Traian, c, prin urmare, ei nu trebuie considerai aborigeni, ci ca un popor care a venit aici n timpuri mai trzii sau c valahii au luat fiin n Moesia, Tracia i n regiunile de acolo de primprejur, nu n Dacia. n secolul al XIX-lea, Robert Roessler reia aceeai teorie, fixnd trecerea romnilor la nordul Dunrii la sfritul secolului al XII-lea i n timpul imediat urmtor. Mai mult, el cldete un ntreg sistem de ipoteze explicative istorice i lingvistice. n lucrarea sa Robert Roessler afirma c dacii au fost omori n mas dupa 106. Este evident c acest lucru nu este adevrat datorit faptului c romanii aveau nevoie de for de

munc i nu le sttea n obicei s masacreze populaiile din teritoriile nou cucerite. Au mai fost gsite dovezi ale continuitii dacilor n peste 1000 de localiti iar nite inscripii din alte provincii romane atest prezena soldailor de origine dac. Din acea perioad dateaz toponimele i hidronimele care au fost transmise romnilor i au rmas pn astzi (Donaris, Maris, Alutus etc). Toate acestea dovedesc faptul c dacii nu au disprut dup anul 106, ba mai mult i-au continuat existena n acelai teritoriu. Un amfiteatru din Sarmizegetuza a fost blocat i transformat n fortrea: la Porolisum i Apullum s-au gsit morminte de inhumaie cu inventar daco-roman; la Napoca s-au descoperit dou cuptoare de olrit din secolul IV i pe tot spaiul nord dunrean au fost gsite obiecte paleocretine.

Prima atestare istorica a dacilor


Prima relatare despre gei aparine lui Herodot, care povestind despre campania din 514 512 .Ch., a lui Darius mpotriva sciilor din nordul Mrii Negre, arat c acesta "nainte de-a ajunge la Istru, birui mai nti pe gei, care se cred nemuritori", iar despre faptul c au pierdut lupta spune: "mcar c ei sunt cei mai viteji i cei mai drepi dintre traci".[6]
Contemporan cu evenimentele care au dus la constituirea statului dac, n jurul anului 70 .Ch., geograful i istoricul Strabon (63 .Ch. - 19 d.Ch.), relateaz: "Ajungnd n fruntea neamului su...getul Burebista l-a nlat att de mult...nct, a ajuns s fie temut i de romani.[10] O inscripie greceasc din Dionysopolis (Balcic) l descrie pe Burebista ca fiind: "cel dinti i cel mai mare dintre regii din Tracia". Victoriile din luptele purtate de Burebista cu neamurile vecine au fcut ca regatul dacic s ajung la cea mai mare ntindere a sa. De asemenea, pentru a obine aceste succese, Burebista, ajutat i de preotul Deceneu a svrit o reform politico-religioas a poporului, bazat pe "abstinen i sobrietate i ascultare de porunci".[11] Dac la nceput capitala a fost la Argedava, Burebista a construit una nou: Sarmizegetusa.[12] Trebuie precizat c: "Preri ca acelea care vd n numele capitalei dacice Sarmizegetusa o amintire a sarmailor n-au nici un temei istoric".

Cercetatoarea american Marija Gimbutas, profesoar la Universitatea din Los Angeles, California, spune: "Romnia este vatra a ceea ce am numit "vechea Europa", o entitate cultural cuprins ntre 6500-3500 I.C., axat pe o societate matriarhal, teocratic, panic, iubitoare i creatoare de art, care a precedat societaile Indo-Europenizate patriarhale, de lupttori, din epocile Bronzului i Fierului. A devenit de asemenea evident c aceast strveche civilizaie European precede cu cteva milenii pe cea Sumerian, fcnd imposibil ipoteza conform creia civilizaia rzboinic i violent a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob".

Civilizatia daca
Organizarea geto-dacilor

Geto-dacii erau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de un sef de trib numit rege. Resedinta era o cetate bine fortificata, numita dava, din care controluau tot teritoriul. Regele era ajutat de marele preot. Dacia a avut 5 regi: Burebista, Deceneu, Decebal. Din agricultur obineau: gru, vin, miere, creteau vite i cai, dar i pescuiau. mbrcmintea era fcut din ln de oaie i din cnep. Dacii se ocupau cu extracia i prelucrarea metalelor din care confecionau unelte, arme, obiecte de cult sau mobilier, podoabe, vase i monede. Ceramica era prelucrat att cu mna ct i cu roata olarului i devenise o art.

Religie Dacii obinuser deja un grad nalt de civilizaie. Ei credeau n nemurirea sufletului i considerau moartea ca o simpl schimbare de ar. Conductorul preoilor avea o poziie important ca reprezentant al zeitii supreme, Zamolxis/Zalmoxis/Zalmoksha, pe pmnt, fiind de asemena i sftuitorul regelui. n afar de Zamolxis/Zalmoxis, dacii mai credeau i n alte zeiti, printre care erau Gebeleizis, Derzelas i Bendis cu toate ca existenta lor nu a fost confirmata prin surse de natura arheologica.

Slujbele religioase se ineau n sanctuare ce aveau form patrulater sau circular. Ritualul funerar consta n arderea morilor, iar cenua era pus n urne i ngropat n pmnt. Dacii

iubeau muzica. Izvoarele antice spun c ei cntau din gur, dar i din chitare. Dion Chrysostomos i socotea pe gei la fel de nelepi ca i grecii.

Societate

Ei erau mprii n dou clase sociale: aristocraia, numit pileai (pileati) sau tarabostes i agricultorii liberi, comaii (comati); un numr mic de izvoare istorice menioneaz i prezena sclavilor.[necesit citare] Primii, care aveau dreptul s-i acopere capul purtnd o cum i formau o clas privilegiat. Ceilali, care formau grosul armatei, erau rani i meteugari i purtau prul lung (capillati). Una din armele lor era "sica".

Cap de dac (comati)

Cap de dac (tarabostes)

Femeie daca (Columna lui Traian)

Daci (Columna lui Traian)

Economie Ocupaiile principale erau agricultura (n special cereale, pomi fructiferi i vi-de-vie), creterea vitelor i oilor i cunoteau apicultura; caii erau folosii mai ales ca animale de povar, dar caii crescui de daci aveau i faima de a fi foarte buni n rzboi. De asemenea extrgeau aur i argint din minele din Transilvania i aveau un comer nfloritor cu exteriorul, inconstatabil i prin numrul mare de monede greceti si romane descoperite. Primele monede geto-dace au aprut prin secolul al III-lea .Hr. i imitau pe cele macedonene (emise de Filip al II-lea, Alexandru cel Mare, Filip al III-lea). Btute din argint, dup cum atest tezaurele descoperite la Jiblea (judeul Vlcea), Dumbrveni (judeul Vrancea), monedele getodace i-au ncetat existena ctre sfritul secolului al II-lea .Hr i primele decenii ale secolului I .Hr., o dat cu ptrunderea n regiune a denarului roman (denarius). Acetia vor domina economia dacic inclusiv n secolul al II-lea d.Chr. Explicaia const n descoperirea unei monetrii n cadrul creia moneda roman republican era falsificat n aezarea de la Sarmizegetusa Regia. Numrul mare de monete romane republicane descoperite putnd fi explicate i n acest sens, nu doar prin relaiile comerciale nfloritoare ntre lumea dacic i cea greco-roman.
Cele mai importante influene n prelucrarea metalelor i n alte meteuguri erau cele ale celilor i ale grecilor, astfel c podoabele i obiectele din metal preios gsite la spturile arheologice dau dovad de mult miestrie.

Cele mai importante influene n prelucrarea metalelor i n alte meteuguri erau cele ale celilor i ale grecilor, astfel c podoabele i obiectele din metal preios gsite la spturile arheologice dau dovad de mult miestrie.

n anul 1916 s-au descoperit 3 tblie de lut n aezarea Trtria de pe Mureul transilvan (vezi fig. 10). Tbliele acoperite cu semne grafice asemntoare cu scrierile pictografice sumeriene de la sfritul mileniului IV .Hr. s-au dovedit a fi, n urma cercetrilor cu 1000 de ani mai vechi dect primele mrturii ale scrierii sumeriene, ele datnd, deci, de acum aproape 7000 de ani.

Tablitele de la Tartaria

Formarea statului dac


Tracii au fost un grup de triburi indo-europene care vorbeau limba tracic - component a familiei limbilor indo-europene. Aceste populaii s-au rspndit n estul, centrul i sudul Peninsulei Balcanice i n prile adiacente Europei de Est. Tracii au locuit n provinciile antice: Tracia, Moesia, Dacia, Sciia Minor, Sarmaia, Bythinia, Mysia, Macedonia, Panonia i n alte regiuni din Balcani i din Anatolia. Aceste provincii ocupau cea mai mare parte a Balcanilor. Tracia a fost impartita in doua parti distincte, la nord erau dacii(sau cum se atesteaza in scrierele grecesti getii)si in sud tarile descendente.

Statul dac Burebista a fost primul rege geto-dac care a reuit sa ntregeasc toate triburile. Intre 7271 i.Hr. Din cauza celilor care veneau din Slovacia si atacau Transilvania, Burebista a organizat o campanie militar mpotriva lor. Sftuit de marele preot al geto-dacilor, Deceneu, Burebista a pornit o campanie de supunere a celilor intre Olbia si Apolonia. Capitala statului geto-dac, in timpul lui Burebista, a fost la Costeti. Statul geto-dac era cuprins intre : la nord, Carpatii Padurosi, la sud, Munii Balcani, la est, Gurile rului Bug, iar la vest, Dunarea Mijlocie. In anul 44 i.Hr. Caesar este asasinat. ntmplarea face ca si Burebista sa moara in acelai fel. In urma decedrii lui Burebista statul geto-dac este impartit in 4 si apoi in5 regate. A urmat la tron: Deceneu, Comosicus, Scorillo, si Duras. Duras este primul rege care ncepe seria de conflicte cu romanii. In iarna lui 85-86 dacii ataca Moesia.

Decebal (Columna lui Traian)

Romanizarea si etnogeneza geto-dacilor


Esenta romanizarii. Romanizarea reprezenta procesul asimilarii de catre imperiul roman a unor popoare antice, inclusiv a traco-geto-dacilor. Romanizarea traco-geto-dacilor a insemnat imbinarea civilizatiei romane cu civilizatia autohtona din spatiul carpato-balcanic, preluarea de catre bastinasi a culturii de tip roman, a structurilor sociale, economice, spirituale romane si a limbii latine ca mijloc de comunicare. Romanizarea a cuprins doua faze consecutive: asimilarea economico-culturala si asimilarea lingvistico-spirituala Caile romanizarii. Fenomenul romanizarii a decurs pe doua cai de baza: oficiala si populara. Calea oficiala a romanizarii reprezenta politica de stat a Romei Antice de asimilare a altor popoare. Calea populara a romanizarii reprezenta procesul de implementare a civilizatiei romane, inclusiv a limbii latine, in mediul traco-geto-dacic. Factori Romanizarii.Evident, cucerirea si transforamrea in provincii romane a unor teritorii nu are drept consecinta imediata si obigatorie, romanizarea. O confirma situatiile constate cu precadere in Orient, In Africa de Nord, in Grecia si in unele provincii occdientale.
Trecerea de la simpla cucerire militara, la romanizare presupune in primul rand existent unor factori interni favorabili in tre care nu pot lipsi nivelul atins de civilizatia autohtona, gradul de receptivitate fata de imprumut si inovatie, vechimiea si adancimea relatiilor cu lumea mediteraneana. In al doilea rand este conditionata de schimbarea atitudinii Romei fata de provincii.

1.- colonistii romani adusi din toata lumea romana sa populeze orasele si sa lucreze pamanturile. Colonizarea s-a facut msiv si organizat. Erau vorbitori de limba latina. 2.-limba latina devine limba oficiala si este insusita si de daci. 3.-adminisratia: rovincia Dacia era o provincie consular condusa de un guvernator cu titlul de legatus Augusti pro praetor.Capitala se stabileste la Ulpia Traiana Augusta Dacia Sarmizegetusa.

4.-Armata romana era organizata in legiuni si trupe anexe (ale si cohote).In Dacia au fost aduse numeroase trupe stationate in castre. 5.-Veteranii:Iesitidin armata veteranii se bucura de pretuire prin spiritual de disciplina stiinta de carte si ordine.Acestia erau latinofoni.
6.-Religia : Ilustreaza convingator sinteza daco-romana.Caracteristicile religiei : Daci adorau atat

divinitatiti romane cat si orientale,dar predomina venerarea divinitatilor romane (Jupiter,Venus).Se


intalnesc doua fenomene interpretation RomanoSi sincretism religios.

Etapele romanizarii. Prima etapa fiind cea preliminar 102. cand Dacia pierdea Banat, Oltenia si o parte din Muntenia.Patrunderea influentei romane si asimilarea culturii romane de catre daci au fost pregatite si
inlesnite de lungile si neintreruptele contacte cu lumea greaca. Primul pas in transformarea modului de viata local si in romanizare il reprezinta folosirea de bunuri din import cat si imitarii acestora in atelierele locale . Folosirea monedelor grecesti a fost deasemenea un factor economic important in transformare societatii, in special Dobrogia.

A doua etapa este romanizarea propriu-zisa care s-a fcut masiv.La 11 august 106 dacia este proclamata provincie romana cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa . Romanizarea are loc nu numai in Dacia , ci si in Moesia care cuprindea si Dobrogea cucerita de romani in anul 46 d Hr. Razboiaele daco-romane In vremea lui Dominitian(81-96) o armata puternica condusa de Cornelius Fuscus ataca dacia dar este infranta la Tapae.In anu 88 d.hr o armata sub conducera lui Tettius Iulianus armata daca este infranta la Tapae. In vreama lui Traian (98-117) primu razboi intre daci si romani are loc intre 101 si 102 finalizat prin infrangera lui Decebal . Urmeaza pacea din 102 tratatul de pace care introducea

conditii foarte grele pentru daci.Prevederile acetui trata de pace sunt urmatoarele teritotile cucerite de romani raman acestora(Banatul ,N Olteniei , Munteniei si S Moldovei) Al doilea razboi daco roman (105-106) Cauzele: 1. Ca urmare a politici de cucerire ,Imperiul roman trecea printr-o puternica criza economica. 2. Criza econamica a imperiului nu se putea solution decat prin preluarea bogatiilor Daciei 3. Interesul fata de pozitia strategica a Daciei
In anul 271, imparatul Aurelian ia decizia de a muta granitele Imperiului Roman la sud de Dunare. Principala cazua pentru care Aurelian alege sa se retraga din Dacia este securitatea granitelor Imperiului care putea fi aparat mult mai usor la sudul Dunarii de atacurile tot mai dese ale migratorilor. Retragerea Aureliana a insemnat pentru Dacia eliberarea de sub dominatia romana si plecarea din fosta provincie romana a administratiei, a armatei si a canabelor, a unei parti a populatiei. In ciuda retragerii administratiei romane, pe teritoriul Daciei a continuat interactiunea dintre daci si rimani continuandu-se astfel romanizarea ( a III-a etapa). Populatia romana ramasa in Dacia, Crestinismul in limba latina si contactele comerciale cu Imperiul Roman au facilitat a3a etapa etnogeneza a proiectului. Pe langa contactele pe cere dacii le-au avut in cotinuare cu lumea romanaica, dacii liberi se reunescu cetatenii fostei provincii romane. Patrunzand in nord, daco-romanii i-au romanizat sip e dacii liberi (Moldova, NV Transilvaniei, Muntenia).

A treia etapa este dup 271, dup retragerea aurelian. Pe teritoriul Daciei a rmas o populaie puternic si ireversibil romanizata iar la sud de Dunre s-au retras doar armata si administraia. Etnogeneza este procesul de formare a poporului roman si limbii romane. Poporul roman sa format odata cu popoarele romanice printr-o dubla asimilare: daco-moesii au asimilat pe colonistii romani. Prima sinteza a fost sinteza dintre daci si romani, care sta la baza formari

poporului roman.Dupa retragerea Aureliana in fosta provincie Dacia ramane o populatie romanizata latinodona.In perioada marilor migratii acestei populatii din spatial daco-roman I se adauga populatii germanice si slave. A doua asimilare s-a produs prin integrarea migratorilor (slavii) de catre daco-romani. Legile dup care cuvintele latine s-au prefcut n cuvinte romneti i-au sfrit de mult evoluiunea lor; n momentul n care romnii au primit cuvinte slavone, limba lor era format, de secole deja.
De ce s ne mrginim numai la un ideal cultural latin, care nu e croit n asemnare desvrit cu firea noastr mult mai bogat. S ne siluim propria natur - un aluat n care se dospesc attea virtualitai? S ne ucidem corsetndu-ne ntr-o formul de claritate latin, cnd cuprindem n plus attea alte posibiliti de dezvoltare? ntrebarea va neliniti multe inimi. Din partea noastr, ne bucur cnd auzim cte un chiot ridicat din acel subcontient barbar, care nu place deloc unora. Aa cum o nelegem noi - ntr-adevar nu ne-ar strica puin barbarie.

(BLAGA)

Continuitatea daco-romana
In anii 271-274 armatele romane parasesc spatiul provinciei Dacia pe care nu o mai puteau apara in fata atacurilor populatiilor migratoare . In tmpul marilor migratii ale popoarelor germanice , slave , turcice si fino-ungrice , vorbitorilor de limba latina din acest spatiu li se vor adauga populatii de limba germenica (sec. III) si mai ales neamurile slave (sec. VI-VII) . Dacii, cu toate c au suferit pierderi grele, au rmas, chiar i dup ce a fost instaurat noua conducere, principalul element din Dacia; provincia a fost supus unui proces de romanizare complex, elementul su de baz fiind impunerea i adoptarea definitiv a limbii latine.

Crestinarea populatiei daco-romana s-a facut in cursul sec. IV si inceputul sec. V, fiind in buna parte opera misionarilor (propovaduitorilor) care au venit da la drapta Dunarii. Este insa sigur ca au existat cestini in Dacia si inainte parasirii ei de catre romani Slavii, care s-au stabilit masiv n sec. VII la sud de Dunre, au desprit n dou masa compact a romnilor din zona carpato-danubian: cei de la nord (daco-romanii), au fost separai de cei de la sud, care s-au deplasat spre vestul i sud-estul Peninsulei Balcanice (aromnii, megleno-romnii i istro-romnii). Slavii s-au stabilit la nord de Dunre i au fost asimilai ncetul cu ncetul de poporul romn i limba lor a lsat urme n vocabularul i fonetica limbii romne.

Datorit poziiei lor, romnii de la sud de Dunre au fost pentru prima dat menionai n sursele istorice (sec. X), sub numele de vlahi sau blahi (valahi); acest nume artnd c ei erau vorbitori ai unei limbi romanice.

Teoria roessliana mai sustinea si faptul ca dupa retragera aurelina dintre anii 271-274 teritoriul nord dunarean ar fi ramas pustiu , lucru ilogic avand in vedere ca in secolul IV un amfiteatru din Sarmizegetusa a fost blocat si transformat in fortareata : la Porolisum si Apullum s-au gasit morminte de inhumatie cu inventar daco-roman ; la Napoca s-au descoperit doua cuptoare de olarit din secolul IV si pe tot spatiul nord dunarean gasite obiecte paleo-crestine . Unii autori antici au afirmat ca populatia daca a fost complet nimicita n urma celor doua razboaie cu romanii. Acest lucru nu este adevarat. Dovezile ca n Dacia a continuat sa existe o numeroasa populatie autohtona sunt urmatoarele: 1.Majoritatea istoricilor antici nu au afirmat ca dacii ar fi murit cu totii. Spre exemplu, istoricul Dio Cassius precizeaza ca multi daci au trecut de partea romanilor, n timpul celor doua razboaie. Scene de pe Columna lui Traian nfatiseaza rentoarcerea dacilor la vetrele lor.

2.Numele dacice al localitatilor se pastreza n timpul stapnirii romane (Apulum, Napoca, Drobeta, Dierna, Potaissa). Datorita prezentei autohtonilor n provincie, la noua capitala a Daciei romane este adaugat numele Sarmizegetusa. 3.Se pastreaza de asemenea numele dacice ale rurilor, care sunt folosite si de catre romani (Maris, Samus, Alutus, Pyretus). 4.Descoperirile arheologice sunt cele mai importante dovezi ale continuitatii dacilor: asezari si locuinte, necropele, obiecte de uz casnic, ceramica, unelte, toate de provenienta dacica.

mazare, balaur, a rabda, a speria, tare, mare, bucuros); 71 dintre aceste cuvinte sunt comune limbilor romna si albaneza (albanezii fiind descendenti ai ilirilor, popor antic nrudit cu tracii).

Mostenite din limba daca sunt si terminatiile -esc, -este si articolul postpus, specifice limbii romane. Tot de origine dacica sunt si cteva nume de ruri sau localitati din Romnia: (denumirea dacica / denumirea romneasca) Donaris/Dunare, Argessos/Arges, Samus/Somes, Maris/Mures, Dierna/Cerna, Alutus/Olt (rauri), Abruttus/Abrud, Carsium/Harsova, Altinum/Oltina (localitati).

Influnentele altor culture in formarea limbi romane


Limba dac

Limba dac era o limb indo-european vorbit de geto-daci. Se presupune c ar fi fost prima limb care a influenat latina vorbit n Dacia, ns se tiu prea puine despre aceast limb. S-au gsit aproximativ 300 de cuvinte pur romneti sau cu corespondente n limba albanez despre care se crede c ar putea fi motenite din substratul limbii dace (de exemplu: brnz, zer, mal, balaur; ). Unii lingviti au avansat ipoteza c albanezii ar fi daci neromanizai, care au emigrat din interiorul arealului sud-est-european n regiunile de coast. Uniunea lingvistic balcanic

Dei cea mai mare parte a gramaticii i morfologiei romneti se bazeaz pe cea a latinei vulgare, limba romn prezint cteva trsturi specifice Balcanilor, care nu se gsesc n celelalte limbi romanice. Limbile din aceast uniune lingvistic aparin unor subfamilii distincte de limbi indoeuropene: bulgara, macedoneana, i srba sunt limbi slave, albaneza este o limb traco-ilir iar greaca formeaz propria subfamilie.
Printre trsturile comune n cadrul acestei uniuni lingvistice se numr articolul hotrt enclitic, sincretismul cazurilor genitiv i dativ, formarea timpurilor viitor i perfect, precum i evitarea infinitivului. Limbile slave

Influena slav a fost prima survenit n timpul formrii limbii romne, datorit migraiei triburilor slave (care traversau teritoriul Romniei de astzi). Este interesant faptul c slavii au fost asimilai la nord de Dunre, n timp ce au asimilat aproape complet populaia romanizat sud-dunrean (vlahi). Influena slav a continuat n Evul Mediu, n special prin folosirea limbii slave bisericeti, n scop liturgic i ca limb de cancelarie, pn n secolul al XVIII-lea. Influena slav se simte att la nivel fonetic ct i lexical. Pn la 20% din vocabularul limbii romne este de origine slav (a iubi, glas, nevoie, prieten). Totui, multe cuvinte slave sunt arhaisme i se estimeaz c doar 10% din lexicul romnei moderne este de origine slav. Deosebirea aceasta ne ngduie frumoase perspective istorice.
Cunoscutul ritm de linite si de furtun, de msur i de exuberan, ce-l gsim n viaa altor popoare se lmurete mai mult prin logica inerent istoriei, prin alternarea de teze i antiteze

Alte influene Pn n secolul al XIX-lea, romna a intrat n contact cu cteva limbi apropriate geografic de aceasta:

german (de exemplu: cartof < Kartoffel; bere < Bier; urub < Schraube) greac (de exemplu: folos < felos; buzunar < buzunra; proaspt < prsfatos) maghiar (de exemplu: ora < vros; a cheltui < klteni; a fgdui < fogadni; hotar < hatr; chip < kp) turc (de exemplu: cafea < kahve; cutie < kutu; papuc < papu)

Neologisme

ncepnd cu secolul al XIX-lea, multe neologisme mprumutate din alte limbi romanice, n special din francez i italian, au ptruns n limba romn (de exemplu birou, avion sau exploata). S-a estimat c aproximativ 38% din cuvintele romneti sunt de origine francez sau italian. Recent au intrat n limb multe cuvinte englezeti, precum gem (jam), interviu (interview), meci (match), manager (manager).

Vocabular ntr-o lucrare de referin, [20] echipa lui Marius Sala construiete vocabularul reprezentativ al limbii romne, cuprinznd 2581 de cuvinte. Structura etimologic a acestuia se prezint astfel:

Elemente romanice 71.66%, din care


o o o o

30,33% latineti motenite 22,12% franceze 15,26% latineti savante 3,95% italiene

Formaii interne 3,91% (majoritatea fiind bazate pe etimoane latine) Slave total 14,17%, din care
o o o o o o

9,18% slava veche 2,6% bulgreti 1,12% ruseti 0,85% srbo-croate 0,23% ucrainene 0,19% poloneze

Germane 2,47% Neogreceti 1,7% Traco-dace de substrat 0,96% Maghiare 1,43% Turceti 0,73% Englezeti 0,07% (n cretere) Onomatopee 0,19% Origine incert 2,71

Primele texte in limba romana Iosif Cuedean: Arheologii din lumea ntreag au constatat c pe teritoriul Romniei se afla nucleul vechii civilizaii europene, n urm cu aproximativ 8000 de ani. Pe atunci nu existau nici greci, nici latini, dar rumnii strmoi existau, pentru c limba rumn este cea mai veche limb european, de vreme ce ea este vorbit cu sunetele naturii, cu onomatopee. Greaca clasic i latina clasic sunt creaii artificiale ale elitei rumneti, din mediul urban, plecnd de la morfemele ancestrale ale rumnilor rani. Nu poate fi nici o ndoial c acele slove ce repet sunetele din natur sunt cele mai vechi cuvinte europene. n romn exist cel puin 300 de onomatopee i cel puin 300 de cuvinte cu compunere onomatopeic, ceea ce nu mai exist n nici o alt limb european. Limba romn este aa de veche nct ea ncepe cu sunetele din natur, primele coduri de comunicare sonor a omului primitiv european.

Este o mare absurditate afirmaia unor lingviti cum c dacii erau, aproape, mui pn la venirea romanilor lui Traian i c ei au ajuns s vorbeasc limbi strine, n 165 de ani de ocupaie, pe doar 14% din teritoriul dac al lui Decebal.