Legea nr.

287/2009 privind Codul civil

publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,

Partea 1, Nr. 511 din 24 iulie 2009
Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.
TITLUL PRELIMINAR
Despre legea civil
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Obiectul Codului civil
Art. 1. - Dispozitiile prezentului cod reglementeaz raporturile patrimoniale si pe
cele nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil.
Continutul Codului civil
Art. 2. - Prezentul cod este alctuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie
dreptul comun pentru toate domeniile la care se refer litera sau spiritul dispozitiilor
sale.
Aplicarea general a Codului civil
Art. 3. - (1) Dispozitiile prezentului cod se aplic si raporturilor dintre profesionisti,
precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil.
(2) Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaz o ntreprindere.
(3) Constituie exploatarea unei ntreprinderi exercitarea sistematic, de ctre una
sau mai multe persoane, a unei activitti organizate ce const n producerea,
administrarea ori nstrinarea de bunuri sau n prestarea de servicii, indiferent dac
are sau nu ca scop obtinerea de profit.
Aplicarea prioritar a tratatelor
internationale privind drepturile
omului
Art. 4. - (1) n materiile reglementate de prezentul cod, dispozitiile privind
drepturile si liberttile persoanelor vor fi interpretate si aplicate n concordant cu
Constitutia, Declaratia Universal a Drepturilor Omului, pactele si celelalte tratate la
care Romnia este parte.
(2) Dac exist neconcordante ntre pactele si tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, si prezentul cod, au prioritate
reglementrile internationale, cu exceptia cazului n care prezentul cod contine
dispozitii mai favorabile.
Aplicarea prioritar a dreptului
comunitar
Art. 5. - n materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului comunitar
se aplic n mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul prtilor.
CAPITOLUL II
Aplicarea legii civile
Aplicarea n timp a legii civile
Art. 6. - Legea civil este aplicabil ct timp este n vigoare. Ea nu are putere
retroactiv.
Teritorialitatea legii civile
Art. 7. - (1) Actele normative adoptate de autorittile si institutiile publice centrale
se aplic pe ntreg teritoriul trii, afar de cazul n care se prevede altfel.
(2) Actele normative adoptate, n conditiile legii, de autorittile si institutiile
administratiei publice locale se aplic numai n raza lor de competent teritorial.
Extrateritorialitatea legii civile
Art. 8. - n cazul raporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea
legii civile aplicabile se face tinndu-se seama de normele de drept international privat
cuprinse n cartea a VII-a din prezentul Cod civil.
CAPITOLUL III
Interpretarea si efectele legii civile
Interpretarea legii
Art. 9. - (1) Cel care a adoptat norma civil este competent s fac si
interpretarea ei oficial.
(2) Norma interpretativ produce efecte numai pentru viitor.
(3) Interpretarea legii de ctre instant se face numai n scopul aplicrii ei n cazul
dedus judectii.
Uzantele si principiile generale
Art. 10. - (1) n cazurile neprevzute de lege, se aplic uzantele, iar n lipsa
acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii juridice asemntoare, iar cnd nu
exist asemenea dispozitii, principiile generale ale dreptului.
(2) n materiile reglementate prin lege, uzantele produc efecte numai n msura n
care sunt recunoscute ori admise n mod expres de lege.
(3) Uzantele publicate n culegeri elaborate de ctre autorittile sau institutiile
competente n domeniu se prezum c exist, pn la proba contrar.
(4) n sensul prezentului cod, prin uzante se ntelege obiceiul locului si uzurile
profesionale.
Aplicarea unor categorii de legi
Art. 11. - (1) Legile care derog de la o dispozitie general, care restrng
exercitiul unor drepturi civile sau care prevd sanctiuni civile se aplic numai n
cazurile expres prevzute de lege.
(2) Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care
intereseaz ordinea public sau de la bunele moravuri.
Libertatea de a dispune
Art. 12. - (1) Oricine poate dispune liber de bunurile sale, dac legea nu prevede
n mod expres altfel.
(2) Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dac este insolvabil.
Renuntarea la drept
Art. 13. - Renuntarea la un drept nu se prezum.
Buna-credint
Art. 14. - (1) Persoanele fizice si persoanele juridice participante la raporturile
juridice civile trebuie s si exercite drepturile si s si execute obligatiile cu bun-
credint, n acord cu ordinea public si bunele moravuri.
(2) Buna-credint se prezum pn la proba contrar.
Abuzul de drept
Art. 15. - Niciun drept nu poate fi exercitat n scopul de a vtma sau pgubi pe
altul ori ntr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte.
Vinovtia
Art. 16. - (1) Dac prin lege nu se prevede altfel, persoana rspunde numai
pentru faptele sale svrsite cu intentie sau din culp.
(2) Fapta este svrsit cu intentie cnd autorul prevede rezultatul faptei sale si fie
urmreste producerea lui prin intermediul faptei, fie, desi nu l urmreste, accept
posibilitatea producerii acestui rezultat.
(3) Fapta este svrsit din culp cnd autorul fie prevede rezultatul faptei sale,
dar nu l accept, socotind fr temei c nu se va produce, fie nu prevede rezultatul
faptei, desi trebuia s l prevad. Culpa este grav atunci cnd autorul a actionat cu
o neglijent sau imprudent pe care nici persoana cea mai lipsit de dibcie nu ar fi
manifestat-o fat de propriile interese.
(4) Atunci cnd legea conditioneaz efectele juridice ale unei fapte de svrsirea
sa din culp, conditia este ndeplinit si dac fapta a fost svrsit cu intentie.
Eroarea comun si invincibil
Art. 17. - (1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi dect
are el nsusi.
(2) Cu toate acestea, cnd cineva, mprtsind o credint comun si invincibil, a
considerat c o persoan are un anumit drept sau o anumit calitate juridic, instanta
judectoreasc, tinnd seama de mprejurri, va putea hotr c actul ncheiat n
aceast stare va produce, fat de cel aflat n eroare, aceleasi efecte ca si cnd ar fi
valabil, afar de cazul n care desfiintarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu.
(3) Eroarea comun si invincibil nu se prezum.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile n materie de carte funciar si
nici n alte materii n care legea reglementeaz un sistem de publicitate.
CAPITOLUL IV
Publicitatea drepturilor, a actelor si a faptelor juridice
Obiectul publicittii si modalittile
de realizare
Art. 18. - (1) Drepturile, actele si faptele privitoare la starea si capacitatea
persoanelor, cele n legtur cu bunurile care apartin acestora, precum si orice alte
raporturi juridice sunt supuse publicittii n cazurile expres prevzute de lege.
(2) Publicitatea se realizeaz prin cartea funciar, Arhiva Electronic de Garantii
Reale Mobiliare, denumit n continuare arhiv, registrul comertului, precum si prin
alte forme de publicitate prevzute de lege.
Conditiile de publicitate
Art. 19. - (1) Procedura si conditiile de publicitate se stabilesc prin lege.
(2) ndeplinirea formalittii de publicitate poate fi cerut de orice persoan, chiar
dac este lipsit de capacitatea de exercitiu.
(3) Orice renuntare sau restrngere a dreptului de a ndeplini o formalitate de
publicitate, precum si orice clauz penal sau alt sanctiune stipulat pentru a
mpiedica exercitarea acestui drept sunt considerate nescrise.
(4) Nimeni nu poate invoca faptul c nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus
publicittii, dac formalitatea de publicitate a fost legal ndeplinit.
Efectele publicittii
Art. 20. - (1) Publicitatea asigur opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum
si a oricrui alt raport juridic supus publicittii, stabileste rangul acestora si, dac legea
prevede n mod expres, conditioneaz constituirea sau efectele lor juridice.
(2) ntre prti sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, dup caz, drepturile,
actele sau faptele juridice, precum si orice alte raporturi juridice produc efecte depline,
chiar dac nu au fost ndeplinite formalittile de publicitate, afar de cazul n care prin
lege se dispune altfel.
(3) Publicitatea nu valideaz dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate.
Cu toate acestea, n cazurile si conditiile expres prevzute de lege, ea poate produce
efecte achizitive n favoarea tertilor dobnditori de bun-credint.
(4) Publicitatea nu ntrerupe cursul prescriptiei extinctive, afar de cazul n care prin
lege se dispune altfel.
Prezumtiile
Art. 21. - (1) Dac un drept, act sau fapt a fost nscris ntr-un registru public, se
prezum c el exist, ct timp nu a fost radiat sau modificat n conditiile legii.
(2) n cazul n care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezum c el nu exist.
Lipsa publicittii. Sanctiuni
Art. 22. - (1) Dac formalitatea de publicitate nu a fost realizat, iar aceasta nu
era prevzut de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte
raporturi juridice supuse publicittii sunt inopozabile tertilor, afar de cazul n care se
dovedeste c acestia le-au cunoscut pe alt cale.
(2) Atunci cnd legea prevede c simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa de
publicitate, absenta acesteia poate fi invocat de orice persoan interesat, inclusiv
de tertul care a cunoscut, pe alt cale, dreptul, actul, faptul sau raportul juridic supus
publicittii.
(3) n toate cazurile ns, simpla cunoastere a dreptului, actului, faptului sau
raportului juridic nu suplineste lipsa de publicitate fat de alte persoane dect tertul
care, n fapt, le-a cunoscut.
Concursul dintre formele de
publicitate
Art. 23. - Dac un drept, act, fapt sau orice raport juridic este supus n acelasi timp
unor formalitti de publicitate diferite, neefectuarea unei cerinte de publicitate nu este
acoperit de ndeplinirea alteia.
Consultarea registrelor publice
Art. 24. - Orice persoan, chiar fr a justifica un interes, poate, n conditiile legii,
s consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumit situatie
juridic si s obtin extrase sau copii certificate de pe acestea.
CARTEA I
Despre persoane
TITLUL I
Dispozitii generale
Subiectele de drept civil
Art. 25. - (1) Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice.
(2) Persoana fizic este omul, privit individual, ca titular de drepturi si de obligatii
civile.
(3) Persoana juridic este orice form de organizare care, ntrunind conditiile
cerute de lege, este titular de drepturi si de obligatii civile.
Recunoasterea drepturilor si
liberttilor civile
Art. 26. - Drepturile si liberttile civile ale persoanelor fizice, precum si drepturile
si liberttile civile ale persoanelor juridice sunt ocrotite si garantate de lege.
Cettenii strini si apatrizii
Art. 27. - (1) Cettenii strini si apatrizii sunt asimilati, n conditiile legii, cu
cettenii romni, n ceea ce priveste drepturile si liberttile lor civile.
(2) Asimilarea se aplic n mod corespunztor si persoanelor juridice strine.
Capacitatea civil
Art. 28. - (1) Capacitatea civil este recunoscut tuturor persoanelor.
(2) Orice persoan are capacitate de folosint si, cu exceptia cazurilor prevzute
de lege, capacitate de exercitiu.
Limitele capacittii civile
Art. 29. - (1) Nimeni nu poate fi ngrdit n capacitatea de folosint sau lipsit, n
tot sau n parte, de capacitatea de exercitiu, dect n cazurile si conditiile expres
prevzute de lege.
(2) Nimeni nu poate renunta, n tot sau n parte, la capacitatea de folosint sau la
capacitatea de exercitiu.
Egalitatea n fata legii civile
Art. 30. - Rasa, culoarea, nationalitatea, originea etnic, limba, religia, vrsta,
sexul sau orientarea sexual, opinia, convingerile personale, apartenenta politic,
sindical, la o categorie social ori la o categorie defavorizat, averea, originea
social, gradul de cultur, precum si orice alt situatie similar nu au nicio influent
asupra capacittii civile.
Patrimoniul. Mase patrimoniale si
patrimonii de afectatiune
Art. 31. - (1) Orice persoan fizic sau persoan juridic este titular a unui
patrimoniu.
(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni, ns numai n cazurile
si conditiile prevzute de lege.
(3) Sunt patrimonii de afectatiune masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit
dispozitiilor titlului IV al crtii a III-a, cele afectate exercitrii unei profesii autorizate,
precum si alte patrimonii astfel determinate.
Transferul intrapatrimonial
Art. 32. - (1) n caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor si obligatiilor
dintr-o mas patrimonial n alta, n cadrul aceluiasi patrimoniu, se face cu
respectarea conditiilor prevzute de lege si fr a prejudicia drepturile creditorilor
asupra fiecrei mase patrimoniale.
(2) n toate cazurile prevzute la alin. (1), transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o
mas patrimonial n alta nu constituie o nstrinare.
Patrimoniul profesional individual
Art. 33. - (1) Constituirea masei patrimoniale afectate exercitrii n mod individual
a unei profesii autorizate se stabileste prin actul ncheiat de titular, cu respectarea
conditiilor de form si de publicitate prevzute de lege.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplic n mod corespunztor si n cazul mririi sau
micsorrii patrimoniului profesional individual.
(3) Lichidarea patrimoniului profesional individual se face n conditiile prevzute de
legea special.
TITLUL II
Persoana fizic
CAPITOLUL I
Capacitatea civil a persoanei fizice
SECTIUNEA 1
Capacitatea de folosint
Notiunea
Art. 34. - Capacitatea de folosint este aptitudinea persoanei de a avea drepturi
si obligatii civile.
Durata capacittii de folosint
Art. 35. - Capacitatea de folosint ncepe la nasterea persoanei si nceteaz
odat cu moartea acesteia.
Drepturile copilului conceput
Art. 36. - Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, ns numai
dac el se naste viu. Dispozitiile art. 412 referitoare la timpul legal al conceptiunii sunt
aplicabile.
SECTIUNEA a 2-a
Capacitatea de exercitiu
Notiunea
Art. 37. - Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a ncheia singur
acte juridice civile.
nceputul capacittii de exercitiu
Art. 38. - (1) Capacitatea de exercitiu deplin ncepe la data cnd persoana
devine major.
(2) Persoana devine major la mplinirea vrstei de 18 ani.
Situatia minorului cstorit
Art. 39. - (1) Minorul dobndeste, prin cstorie, capacitatea deplin de exercitiu.
(2) n cazul n care cstoria este anulat, minorul care a fost de bun-credint la
ncheierea cstoriei pstreaz capacitatea deplin de exercitiu.
Capacitatea de exercitiu anticipat
Art. 40. - Pentru motive temeinice, instanta de tutel poate recunoaste minorului
care a mplinit vrsta de 16 ani capacitatea deplin de exercitiu. n acest scop, vor fi
ascultati si printii sau tutorele minorului, lundu-se, cnd este cazul, si avizul
consiliului de familie.
Capacitatea de exercitiu restrns
Art. 41. - (1) Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani are capacitatea de exercitiu
restrns.
(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restrns se ncheie de
ctre acesta, cu ncuviintarea printilor sau, dup caz, a tutorelui, iar n cazurile
prevzute de lege, si cu autorizarea instantei de tutel. ncuviintarea sau autorizarea
poate fi dat, cel mai trziu, n momentul ncheierii actului.
(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exercitiu restrns poate face singur
acte de conservare, acte de administrare care nu l prejudiciaz, precum si acte de
dispozitie de mic valoare, cu caracter curent si care se execut la data ncheierii lor.
Actele minorului care a mplinit
vrsta de 15 ani
Art. 42. - (1) Minorul care a mplinit vrsta de 15 ani poate s ncheie acte juridice
referitoare la munca, la ndeletnicirile artistice sau sportive ori la profesia sa, cu
ncuviintarea printilor sau a tutorelui, precum si cu respectarea dispozitiilor legii
speciale, dac este cazul.
(2) n acest caz, minorul exercit singur drepturile si execut tot astfel obligatiile
izvorte din aceste acte si poate dispune singur de veniturile dobndite.
Lipsa capacittii de exercitiu
Art. 43. - (1) n afara altor cazuri prevzute de lege, nu au capacitate de exercitiu:
a) minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani;
b) interzisul judectoresc.
(2) Pentru cei care nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se ncheie, n
numele acestora, de reprezentantii lor legali, n conditiile prevzute de lege.
(3) Cu toate acestea, persoana lipsit de capacitatea de exercitiu poate ncheia
singur actele anume prevzute de lege, actele de conservare, precum si actele de
dispozitie de mic valoare, cu caracter curent si care se execut la momentul
ncheierii lor.
(4) Actele pe care minorul le poate ncheia singur pot fi fcute si de reprezentantul
su legal, afar de cazul n care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar
permite acest lucru.
Sanctiunea
Art. 44. - Actele fcute de persoana lipsit de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restrns, altele dect cele prevzute la art. 41 alin. (3) si la
art. 43 alin. (3), precum si actele fcute de tutore fr autorizarea instantei de tutel,
atunci cnd aceast autorizare este cerut de lege, sunt lovite de nulitate relativ,
chiar fr dovedirea unui prejudiciu.
Frauda comis de incapabil
Art. 45. - Nulitatea relativ nu este nlturat de simpla declaratie a celui lipsit de
capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrns c este capabil s
contracteze. Dac ns a folosit manopere dolosive, instanta, la cererea prtii induse
n eroare, poate considera valabil contractul atunci cnd apreciaz c aceasta ar
constitui o sanctiune civil adecvat.
Regimul nulittii
Art. 46. - (1) Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restrns poate invoca si singur, n aprare, nulitatea actului pentru incapacitatea sa
rezultat din minoritate ori din punerea sub interdictie judectoreasc.
(2) Persoanele capabile de a contracta nu pot opune minorului sau celui pus sub
interdictie judectoreasc incapacitatea acestuia.
(3) Actiunea n anulare poate fi exercitat de reprezentantul legal, de minorul care
a mplinit vrsta de 14 ani, precum si de ocrotitorul legal.
(4) Atunci cnd actul s-a ncheiat fr autorizarea instantei de tutel, necesar
potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul n vederea exercitrii actiunii n anulare.
Limitele obligatiei de restituire
Art. 47. - Persoana lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de
exercitiu restrns nu este obligat la restituire dect n limita folosului realizat.
Dispozitiile art. 1.635-1.649 se aplic n mod corespunztor.
Confirmarea actului anulabil
Art. 48. - Minorul devenit major poate confirma actul fcut singur n timpul
minorittii, atunci cnd el trebuia s fie reprezentat sau asistat. Dup descrcarea
tutorelui, el poate, de asemenea, s confirme actul fcut de tutorele su fr
respectarea tuturor formalittilor cerute pentru ncheierea lui valabil. n timpul
minorittii, confirmarea actului anulabil se poate face numai n conditiile art. 1.263 si
1.264.
SECTIUNEA a 3-a
Declararea judectoreasc a mortii
Cazul general
Art. 49. - (1) n cazul n care o persoan este disprut si exist indicii c a ncetat
din viat, aceasta poate fi declarat moart prin hotrre judectoreasc, la cererea
oricrei persoane interesate, dac au trecut cel putin 2 ani de la data primirii ultimelor
informatii sau indicii din care rezult c era n viat.
(2) Dac data primirii ultimelor informatii sau indicii despre cel disprut nu se poate
stabili cu exactitate, termenul prevzut n alin. (1) se socoteste de la sfrsitul lunii n
care s-au primit ultimele informatii sau indicii, iar n cazul n care nu se poate stabili
nici luna, de la sfrsitul anului calendaristic.
Cazuri speciale
Art. 50. - (1) Cel disprut n mprejurri deosebite, cum sunt inundatiile,
cutremurul, catastrofa de cale ferat ori aerian, naufragiul, n cursul unor fapte de
rzboi sau ntr-o alt mprejurare asemntoare, ce ndreptteste a se presupune
decesul, poate fi declarat mort, dac au trecut cel putin 6 luni de la data mprejurrii
n care a avut loc disparitia.
(2) Dac ziua n care a intervenit mprejurarea cnd a avut loc disparitia nu poate
fi stabilit, sunt aplicabile, n mod corespunztor, dispozitiile art. 49 alin. (2).
(3) Atunci cnd este sigur c decesul s-a produs, desi cadavrul nu poate fi gsit
sau identificat, moartea poate fi declarat prin hotrre judectoreasc, fr a se
astepta mplinirea vreunui termen de la disparitie.
Procedura de declarare a mortii
Art. 51. - Solutionarea cererii de declarare a mortii se face potrivit dispozitiilor
Codului de procedur civil.
Data prezumat a mortii celui
disprut
Art. 52. - (1) Cel declarat mort este socotit c a ncetat din viat la data pe care
hotrrea rmas definitiv a stabilit-o ca fiind aceea a mortii. Dac hotrrea nu
arat si ora mortii, se socoteste c cel declarat mort a ncetat din viat n ultima or
a zilei stabilite ca fiind aceea a mortii.
(2) n lipsa unor indicii ndestultoare, se va stabili c cel declarat mort a ncetat
din viat n ultima or a celei din urm zile a termenului prevzut de art. 49 sau 50,
dup caz.
(3) Instanta judectoreasc poate rectifica data mortii stabilit potrivit dispozitiilor
alin. (1) si (2), dac se dovedeste c nu era posibil ca persoana declarat moart s
fi decedat la acea dat. n acest caz, data mortii este cea stabilit prin hotrrea de
rectificare.
Prezumtia
Art. 53. - Cel disprut este socotit a fi n viat, dac nu a intervenit o hotrre
declarativ de moarte rmas definitiv.
Anularea hotrrii de declarare
a mortii
Art. 54. - (1) Dac cel declarat mort este n viat, se poate cere, oricnd, anularea
hotrrii prin care s-a declarat moartea.
(2) Cel care a fost declarat mort poate cere, dup anularea hotrrii declarative de
moarte, napoierea bunurilor sale n natur, iar dac aceasta nu este cu putint,
restituirea lor prin echivalent. Cu toate acestea, dobnditorul cu titlu oneros nu este
obligat s le napoieze dect dac, sub rezerva dispozitiilor n materie de carte
funciar, se va face dovada c la data dobndirii stia ori trebuia s stie c persoana
declarat moart este n viat.
Descoperirea certificatului de deces
Art. 55. - Orice persoan interesat poate cere oricnd anularea hotrrii
declarative de moarte, n cazul n care se descoper certificatul de deces al celui
declarat mort.
Plata fcut mostenitorilor aparenti
Art. 56. - Plata fcut mostenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care
reapare ulterior hotrrii declarative de moarte, este valabil si liberatorie, dac a fost
fcut nainte de radierea din registrul de stare civil a mentiunii privitoare la deces,
cu exceptia cazului n care cel care a fcut plata a cunoscut faptul c persoana
declarat moart este n viat.
Drepturile mostenitorului aparent
Art. 57. - Mostenitorul aparent care afl c persoana care a fost declarat
decedat prin hotrre judectoreasc este n viat pstreaz posesia bunurilor si
dobndeste fructele acestora, ct timp cel reaprut nu solicit restituirea lor.
CAPITOLUL II
Respectul fiintei umane si al drepturilor ei inerente
SECTIUNEA 1
Dispozitii comune
Drepturile personalittii
Art. 58. - (1) Orice persoan are dreptul la viat, la sntate, la integritate fizic
si psihic, la onoare si reputatie, dreptul la respectarea vietii private, precum si dreptul
la propria imagine.
(2) Aceste drepturi nu sunt transmisibile.
Atributele de identificare
Art. 59. - Orice persoan are dreptul la nume, la domiciliu, la resedint, precum
si la o stare civil, dobndite n conditiile legii.
Dreptul de a dispune de sine nsusi
Art. 60. - Persoana fizic are dreptul s dispun de sine nssi, dac nu ncalc
drepturile si liberttile altora, ordinea public sau bunele moravuri.
SECTIUNEA a 2-a
Drepturile la viat, la sntate si la integritate ale persoanei fizice
Garantarea drepturilor inerente
fiintei umane
Art. 61. - (1) Viata, sntatea si integritatea fizic si psihic a oricrei persoane
sunt garantate si ocrotite n mod egal de lege.
(2) Interesul si binele fiintei umane trebuie s primeze asupra interesului unic al
societtii sau al stiintei.
Interzicerea practicii eugenice
Art. 62. - (1) Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane.
(2) Este interzis orice practic eugenic prin care se tinde la organizarea selectiei
persoanelor.
Interventiile asupra caracterelor
genetice
Art. 63. - (1) Sunt interzise orice interventii medicale asupra caracterelor genetice
avnd drept scop modificarea descendentei persoanei, cu exceptia celor care privesc
prevenirea si tratamentul maladiilor genetice.
(2) Este interzis orice interventie avnd drept scop crearea unei fiinte umane
genetic identice unei alte fiinte umane vii sau moarte, precum si crearea de embrioni
umani n scopuri de cercetare.
(3) Utilizarea tehnicilor de reproducere uman asistat medical nu este admis
pentru alegerea sexului viitorului copil dect n scopul evitrii unei boli ereditare grave
legate de sexul acestuia.
Inviolabilitatea corpului uman
Art. 64. - (1) Corpul uman este inviolabil.
(2) Orice persoan are dreptul la integritatea sa fizic si psihic. Nu se poate aduce
atingere integrittii fiintei umane dect n cazurile si n conditiile expres si limitativ
prevzute de lege.
Examenul caracteristicilor genetice
Art. 65. - (1) Examenul caracteristicilor genetice ale unei persoane nu poate fi
ntreprins dect n scopuri medicale sau de cercetare stiintific, efectuate n conditiile
legii.
(2) Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale genetice nu poate fi
efectuat dect n cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale, dup caz, sau n
scopuri medicale ori de cercetare stiintific, efectuate n conditiile legii.
Interzicerea unor acte patrimoniale
Art. 66. - Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului
uman, elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate absolut, cu exceptia
cazurilor expres prevzute de lege.
Interventiile medicale asupra
unei persoane
Art. 67. - Nicio persoan nu poate fi supus experientelor, testelor, prelevrilor,
tratamentelor sau altor interventii n scop terapeutic ori n scop de cercetare stiintific
dect n cazurile si n conditiile expres si limitativ prevzute de lege.
Prelevarea si transplantul de la
persoanele n viat
Art. 68. - (1) Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine
uman de la donatori n viat se fac exclusiv n cazurile si conditiile prevzute de lege,
cu acordul scris, liber, prealabil si expres al acestora si numai dup ce au fost
informati, n prealabil, asupra riscurilor interventiei. n toate cazurile, donatorul poate
reveni asupra consimtmntului dat, pn n momentul prelevrii.
(2) Se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine uman de la
minori, precum si de la persoanele aflate n viat, lipsite de discernmnt din cauza
unui handicap mintal, unei tulburri mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, n
afara cazurilor expres prevzute de lege.
Sesizarea instantei judectoresti
Art. 69. - La cererea persoanei interesate, instanta poate lua toate msurile
necesare pentru a mpiedica sau a face s nceteze orice atingere ilicit adus
integrittii corpului uman, precum si pentru a dispune repararea, n conditiile prevzute
la art. 252-256, a daunelor materiale si morale suferite.
SECTIUNEA a 3-a
Respectul vietii private si al demnittii persoanei umane
Dreptul la libera exprimare
Art. 70. - (1) Orice persoan are dreptul la libera exprimare.
(2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restrns dect n cazurile si limitele
prevzute la art. 75.
Dreptul la viata privat
Art. 71. - (1) Orice persoan are dreptul la respectarea vietii sale private.
(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni n viata intim, personal sau de
familie, nici n domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fr consimtmntul su ori
fr respectarea limitelor prevzute la art. 75.
(3) Este, de asemenea, interzis utilizarea, n orice mod, a corespondentei,
manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata
privat a unei persoane, fr acordul acesteia ori fr respectarea limitelor prevzute
la art. 75.
Dreptul la demnitate
Art. 72. - (1) Orice persoan are dreptul la respectarea demnittii sale.
(2) Este interzis orice atingere adus onoarei si reputatiei unei persoane, fr
consimtmntul acesteia ori fr respectarea limitelor prevzute la art. 75.
Dreptul la propria imagine
Art. 73. - (1) Orice persoan are dreptul la propria imagine.
(2) n exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate s interzic ori s mpiedice
reproducerea, n orice mod, a nftisrii sale fizice ori a vocii sale sau, dup caz,
utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozitiile art. 75 rmn aplicabile.
Atingeri aduse vietii private
Art. 74. - Sub rezerva aplicrii dispozitiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri
aduse vietii private:
a) intrarea sau rmnerea fr drept n locuint sau luarea din aceasta a oricrui
obiect fr acordul celui care o ocup n mod legal;
b) interceptarea fr drept a unei convorbiri private, svrsit prin orice mijloace
tehnice, sau utilizarea, n cunostint de cauz, a unei asemenea interceptri;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate ntr-un spatiu
privat, fr acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezint interioare ale unui spatiu privat, fr acordul
celui care l ocup n mod legal;
e) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, n afar de cazurile
prevzute expres de lege;
f) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale
privind viata intim, personal sau de familie, fr acordul persoanei n cauz;
g) difuzarea de materiale continnd imagini privind o persoan aflat la tratament
n unittile de asistent medical, precum si a datelor cu caracter personal privind
starea de sntate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante n
legtur cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fr acordul
persoanei n cauz, iar n cazul n care aceasta este decedat, fr acordul familiei
sau al persoanelor ndrepttite;
h) utilizarea, cu rea-credint, a numelui, imaginii, vocii sau asemnrii cu o alt
persoan;
i) difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente
personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de
telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fr acordul persoanei
creia acestea i apartin sau care, dup caz, are dreptul de a dispune de ele.
Limitele
Art. 75. - (1) Nu constituie o nclcare a drepturilor prevzute n aceast sectiune
atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale
privitoare la drepturile omului la care Romnia este parte.
(2) Exercitarea drepturilor si liberttilor constitutionale cu bun-credint si cu
respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romnia este parte nu
constituie o nclcare a drepturilor prevzute n prezenta sectiune.
Prezumtia de consimtmnt
Art. 76. - Cnd nsusi cel la care se refer o informatie sau un material le pune
la dispozitia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostint c
si desfsoar activitatea n domeniul informrii publicului, consimtmntul pentru
utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris.
Prelucrarea datelor personale
Art. 77. - Orice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mijloace automate
sau neautomate, se poate face numai n cazurile si conditiile prevzute de legea
special.
SECTIUNEA a 4-a
Respectul datorat persoanei si dup decesul su
Respectul datorat persoanei
decedate
Art. 78. - Persoanei decedate i se datoreaz respect cu privire la memoria sa,
precum si cu privire la corpul su.
Interzicerea atingerii memoriei
persoanei decedate
Art. 79. - Memoria persoanei decedate este protejat n aceleasi conditii ca si
imaginea si reputatia persoanei aflate n viat.
Respectarea vointei persoanei
decedate
Art. 80. - (1) Orice persoan poate determina felul propriilor funeralii si poate
dispune cu privire la corpul su dup moarte. n cazul celor lipsiti de capacitate de
exercitiu sau al celor cu capacitate de exercitiu restrns este necesar si
consimtmntul scris al printilor sau, dup caz, al tutorelui.
(2) n lipsa dorintei exprese a persoanei decedate, va fi respectat, n ordine, vointa
sotului, printilor, descendentilor, rudelor n linie colateral pn la al patrulea grad
inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispozitia primarului comunei,
orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti n a crui raz teritorial
a avut loc decesul.
Prelevarea de la persoanele
decedate
Art. 81. - Prelevarea de organe, tesuturi si celule umane, n scop terapeutic sau
stiintific, de la persoanele decedate se efectueaz numai n conditiile prevzute de
lege, cu acordul scris, exprimat n timpul vietii, al persoanei decedate sau, n lipsa
acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil si expres dat, n ordine, de sotul
supravietuitor, de printi, de descendenti ori, n sfrsit, de rudele n linie colateral
pn la al patrulea grad inclusiv.
CAPITOLUL III
Identificarea persoanei fizice
SECTIUNEA 1
Numele
Dreptul la nume
Art. 82. - Orice persoan are dreptul la numele stabilit sau dobndit, potrivit legii.
Structura numelui
Art. 83. - Numele cuprinde numele de familie si prenumele.
Dobndirea numelui
Art. 84. - (1) Numele de familie se dobndeste prin efectul filiatiei si poate fi
modificat prin efectul schimbrii strii civile, n conditiile prevzute de lege.
(2) Prenumele se stabileste la data nregistrrii nasterii, pe baza declaratiei de
nastere. Este interzis nregistrarea de ctre ofiterul de stare civil a prenumelor
indecente, ridicole si a altor asemenea, de natur a afecta ordinea public si bunele
moravuri ori interesele copilului, dup caz.
(3) Numele de familie si prenumele copilului gsit, nscut din printi necunoscuti,
precum si cele ale copilului care este prsit de ctre mam n spital, iar identitatea
acesteia nu a fost stabilit n termenul prevzut de lege, se stabilesc prin dispozitia
primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti n
a crui raz teritorial a fost gsit copilul ori, dup caz, s-a constatat prsirea lui, n
conditiile legii speciale.
Schimbarea numelui pe cale
administrativ
Art. 85. - Cettenii romni pot obtine, n conditiile legii, schimbarea pe cale
administrativ a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea.
SECTIUNEA a 2-a
Domiciliul si resedinta
Dreptul la domiciliu si resedint
Art. 86. - (1) Cettenii romni au dreptul s si stabileasc ori s si schimbe, n
mod liber, domiciliul sau resedinta, n tar sau n strintate, cu exceptia cazurilor
anume prevzute de lege.
(2) Dac prin lege nu se prevede altfel, o persoan fizic nu poate s aib n
acelasi timp dect un singur domiciliu si o singur resedint, chiar si atunci cnd detine
mai multe locuinte.
Domiciliul
Art. 87. - Domiciliul persoanei fizice, n vederea exercitrii drepturilor si liberttilor
sale civile, este n locul unde si are principala asezare.
Resedinta
Art. 88. - Resedinta persoanei fizice este n locul unde si are locuinta secundar.
Stabilirea si schimbarea
domiciliului
Art. 89. - (1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea
dispozitiilor legii speciale.
(2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu opereaz dect atunci cnd cel care
ocup sau se mut ntr-un anumit loc a fcut-o cu intentia de a avea o asezare
principal.
(3) Dovada intentiei rezult din declaratiile persoanei fcute la organele
administrative competente s opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar n
lipsa acestor declaratii, din orice alte mprejurri de fapt.
Prezumtia de domiciliu
Art. 90. - (1) Resedinta va fi considerat domiciliu cnd acesta nu este cunoscut.
(2) n lips de resedint, persoana fizic este considerat c domiciliaz la locul
ultimului domiciliu, iar dac acesta nu se cunoaste, la locul unde acea persoan se
gseste.
Dovada
Art. 91. - (1) Dovada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile cuprinse n
cartea de identitate.
(2) n lipsa acestor mentiuni ori atunci cnd acestea nu corespund realittii,
stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a resedintei nu va putea fi opus altor
persoane.
(3) Dispozitiile alin. (2) nu se aplic n cazul n care domiciliul sau resedinta a fost
cunoscut prin alte mijloace de cel cruia i se opune.
Domiciliul minorului si al celui
pus sub interdictie judectoreasc
Art. 92. - (1) Domiciliul minorului care nu a dobndit capacitate deplin de
exercitiu n conditiile prevzute de lege este la printii si sau la acela dintre printi la
care el locuieste n mod statornic.
(2) n cazul n care printii au domicilii separate si nu se nteleg la care dintre ei va
avea domiciliul copilul, instanta de tutel, ascultndu-i pe printi, precum si pe copil,
dac acesta a mplinit vrsta de 10 ani, va decide tinnd seama de interesele copilului.
Pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoresti, minorul este prezumat c are
domiciliul la printele la care locuieste n mod statornic.
(3) Prin exceptie, n situatiile prevzute de lege, domiciliul minorului poate fi la
bunici, la alte rude ori persoane de ncredere, cu consimtmntul acestora. De
asemenea, domiciliul minorului poate fi si la o institutie de ocrotire.
(4) Domiciliul minorului, n cazul n care numai unul dintre printii si l reprezint
ori n cazul n care se afl sub tutel, precum si domiciliul persoanei puse sub
interdictie judectoreasc, este la reprezentantul legal.
Cazurile speciale
Art. 93. - Domiciliul copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea printilor si
si supus unor msuri de protectie special, n cazurile prevzute de lege, se afl la
familia sau la persoanele crora le-a fost dat n plasament.
Domiciliul persoanei puse sub
curatel
Art. 94. - n cazul n care s-a instituit o curatel asupra bunurilor celui care a
disprut, acesta are domiciliul la curator, n msura n care acesta este ndrepttit s
l reprezinte.
Domiciliul la custode sau curator
Art. 95. - Dac a fost numit un custode sau un curator pentru administrarea
bunurilor succesorale, cei chemati la mostenire au domiciliul la custode sau, dup
caz, la curator, n msura n care acesta este ndrepttit s i reprezinte.
Domiciliul profesional
Art. 96. - Cel care exploateaz o ntreprindere are domiciliul si la locul acelei
ntreprinderi, n tot ceea ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au nscut sau
urmeaz a se executa n acel loc.
Domiciliul ales
Art. 97. - (1) Prtile unui act juridic pot s aleag un domiciliu n vederea
exercitrii drepturilor sau a executrii obligatiilor nscute din acel act.
(2) Alegerea domiciliului nu se prezum, ci trebuie fcut n scris.
SECTIUNEA a 3-a
Actele de stare civil
Starea civil
Art. 98. - Starea civil este dreptul persoanei de a se individualiza, n familie si
societate, prin calittile strict personale care decurg din actele si faptele de stare civil.
Dovada strii civile
Art. 99. - (1) Starea civil se dovedeste prin actele de nastere, cstorie si deces
ntocmite, potrivit legii, n registrele de stare civil, precum si prin certificatele de stare
civil eliberate pe baza acestora.
(2) Actele de stare civil sunt nscrisuri autentice si fac dovada pn la nscrierea
n fals, pentru ceea ce reprezint constatrile personale ale ofiterului de stare civil,
si, pn la proba contrar, pentru celelalte mentiuni.
(3) Hotrrea judectoreasc dat cu privire la starea civil a unei persoane este
opozabil oricrei alte persoane ct timp printr-o nou hotrre nu s-a stabilit
contrariul.
(4) Dac printr-o hotrre judectoreasc s-a stabilit o anumit stare civil a unei
persoane, iar printr-o hotrre judectoreasc ulterioar este admis o actiune prin
care s-a contestat starea civil astfel stabilit, prima hotrre si pierde efectele la
data rmnerii definitive a celei de a doua hotrri.
Anularea, completarea, modificarea
sau rectificarea actelor de stare
civil
Art. 100. - (1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civil si a
mentiunilor nscrise pe acestea se poate face numai n temeiul unei hotrri
judectoresti definitive.
(2) Rectificarea actelor de stare civil si a mentiunilor nscrise pe marginea
acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai n temeiul dispozitiei primarului
de la primria care are n pstrare actul de stare civil.
(3) Starea civil poate fi modificat n baza unei hotrri de anulare, completare
sau modificare a unui act de stare civil numai dac a fost formulat si o actiune de
modificare a strii civile, admis printr-o hotrre judectoreasc rmas definitiv.
(4) Hotrrea judectoreasc prin care se dispune anularea, completarea sau
modificarea unui act de stare civil, precum si nregistrarea fcut n temeiul unei
asemenea hotrri sunt opozabile oricrei alte persoane ct timp printr-o nou
hotrre nu s-a stabilit contrariul.
nscrierea mentiunilor pe actul de
stare civil
Art. 101. - Anularea, completarea, modificarea si rectificarea unui act de stare
civil sau a unei mentiuni nscrise pe acesta, dispuse prin hotrre judectoreasc
rmas definitiv ori, dup caz, prin dispozitie a primarului, se nscriu numai prin
mentiune pe actul de stare civil corespunztor. n acest scop, hotrrea
judectoreasc rmas definitiv se comunic de ndat, din oficiu, de ctre instanta
care s-a pronuntat ultima asupra fondului.
Actele ntocmite de un ofiter
de stare civil necompetent
Art. 102. - Actele de stare civil ntocmite de o persoan care a exercitat n mod
public atributiile de ofiter de stare civil, cu respectarea tuturor prevederilor legale,
sunt valabile, chiar dac acea persoan nu avea aceast calitate, afar de cazul n
care beneficiarii acestor acte au cunoscut, n momentul ntocmirii lor, lipsa acestei
calitti.
Alte mijloace de dovad a strii
civile
Art. 103. - Starea civil se poate dovedi, naintea instantei judectoresti, prin
orice mijloace de prob, dac:
a) nu au existat registre de stare civil;
b) registrele de stare civil s-au pierdut ori au fost distruse, n tot sau n parte;
c) nu este posibil procurarea din strintate a certificatului de stare civil sau a
extrasului de pe actul de stare civil;
d) ntocmirea actului de stare civil a fost omis sau, dup caz, refuzat.
TITLUL III
Ocrotirea persoanei fizice
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Interesul persoanei ocrotite
Art. 104. - (1) Orice msur de ocrotire a persoanei fizice se stabileste numai n
interesul acesteia.
(2) La luarea unei msuri de ocrotire trebuie s se tin seama de posibilitatea
persoanei fizice de a-si exercita drepturile si de a-si ndeplini obligatiile cu privire la
persoana si bunurile sale.
Persoanele ocrotite
Art. 105. - Sunt supusi unor msuri speciale de ocrotire minorii si cei care, desi
capabili, din cauza btrnetii, a bolii sau a altor motive prevzute de lege nu pot s
si administreze bunurile si nici s si apere interesele n conditii corespunztoare.
Msurile de ocrotire
Art. 106. - (1) Ocrotirea minorului se realizeaz prin printi, prin instituirea tutelei,
prin darea n plasament sau, dup caz, prin alte msuri de protectie special anume
prevzute de lege.
(2) Ocrotirea majorului are loc prin punerea sub interdictie judectoreasc sau prin
instituirea curatelei, n conditiile prevzute de prezentul cod.
Instanta de tutel
Art. 107. - Procedurile prevzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei
prin tutel si curatel sunt de competenta instantei de tutel si de familie stabilite
potrivit legii, denumit n continuare instanta de tutel.
Ocrotirea persoanei prin tutel
Art. 108. - (1) Ocrotirea persoanei prin tutel se realizeaz de ctre tutore,
desemnat sau numit, n conditiile prezentului cod, precum si de ctre consiliul de
familie, ca organ consultativ.
(2) Consiliul de familie poate fi constituit de ctre instanta de tutel numai la
cererea persoanelor interesate.
(3) n cazul n care nu se constituie consiliul de familie, atributiile acestuia vor fi
exercitate de ctre instanta de tutel.
Ocrotirea persoanei prin curatel
Art. 109. - Ocrotirea persoanei prin curatel are loc numai n cazurile si conditiile
prevzute de lege.
CAPITOLUL II
Tutela minorului
SECTIUNEA 1
Deschiderea tutelei
Cazurile de instituire
Art. 110. - Tutela minorului se instituie atunci cnd ambii printi sunt, dup caz,
decedati, necunoscuti, deczuti din exercitiul drepturilor printesti sau li s-a aplicat
pedeapsa
penal
a
interzicerii
drepturilor
printesti,
pusi
sub
interdictie
judectoreasc, dispruti ori declarati judectoreste morti, precum si n cazul n care,
la ncetarea adoptiei, instanta hotrste c este n interesul minorului instituirea unei
tutele.
Persoanele obligate s nstiinteze
instanta de tutel
Art. 111. - Au obligatia ca, de ndat ce afl de existenta unui minor lipsit de
ngrijire printeasc n cazurile prevzute la art. 110, s nstiinteze instanta de tutel:
a) persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei n
care locuieste minorul;
b) serviciul de stare civil, cu prilejul nregistrrii mortii unei persoane, precum si
notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale;
c) instantele judectoresti, reprezentantii Ministerului Public si ai politiei, cu prilejul
pronuntrii, lurii sau executrii unei msuri privative de libertate;
d) organele administratiei publice locale, institutiile de ocrotire, precum si orice alt
persoan.
SECTIUNEA a 2-a
Tutorele
Persoana care poate fi numit
tutore
Art. 112. - (1) Poate fi tutore o persoan fizic sau sotul si sotia, mpreun, dac
nu se afl n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevzute de prezentul cod.
(2) n cazul n care n situatia prevzut la art. 110 se afl mai multi minori care sunt
frati sau surori, se numeste, de regul, un singur tutore.
Persoanele care nu pot fi numite
tutore
Art. 113. - (1) Nu poate fi tutore:
a) minorul, persoana pus sub interdictie judectoreasc sau cel pus sub curatel;
b) cel deczut din exercitiul drepturilor printesti sau declarat incapabil de a fi
tutore;
c) cel cruia i s-a restrns exercitiul unor drepturi civile, fie n temeiul legii, fie prin
hotrre judectoreasc, precum si cel cu rele purtri retinute ca atare de ctre o
instant judectoreasc;
d) cel care, exercitnd o tutel, a fost ndeprtat din aceasta n conditiile art. 158;
e) cel aflat n stare de insolvabilitate;
f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea
ndeplini sarcina tutelei;
g) cel nlturat prin nscris autentic sau prin testament de ctre printele care
exercita singur, n momentul mortii, autoritatea printeasc.
(2) Dac una dintre mprejurrile prevzute la alin. (1) survine sau este descoperit
n timpul tutelei, tutorele va fi ndeprtat, respectndu-se aceeasi procedur ca si la
numirea lui.
Desemnarea tutorelui de ctre
printe
Art. 114. - (1) Printele poate desemna, prin act unilateral sau prin contract de
mandat, ncheiate n form autentic, ori, dup caz, prin testament, persoana care
urmeaz a fi numit tutore al copiilor si.
(2) Desemnarea fcut de printele care n momentul mortii era deczut din
drepturile printesti sau pus sub interdictie judectoreasc este lipsit de efecte.
(3) Desemnarea fcut n conditiile prezentului articol poate fi revocat oricnd de
ctre printe, chiar si printr-un nscris sub semntur privat.
Desemnarea mai multor tutori
Art. 115. - n cazul n care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore, fr
vreo preferint, ori exist mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului n stare
s ndeplineasc sarcinile tutelei si care si exprim dorinta de a fi tutore, instanta de
tutel va hotr tinnd seama de conditiile lor materiale, precum si de garantiile morale
necesare dezvoltrii armonioase a minorului.
Msurile provizorii
Art. 116. - (1) Cel chemat la tutel n conformitate cu dispozitiile art. 114 nu poate
fi nlturat de ctre instant fr acordul su dect dac se afl n vreunul dintre
cazurile prevzute la art. 113 sau dac prin numirea sa interesele minorului ar fi
periclitate.
(2) n cazul n care cel chemat la tutel este numai temporar mpiedicat n
exercitarea atributiilor ce i-au fost conferite, instanta de tutel, dup ncetarea
mpiedicrii, l numeste tutore la cererea sa, dar nu mai trziu de 6 luni de la
deschiderea tutelei. Pn atunci, instanta desemneaz un tutore provizoriu.
(3) Dup trecerea celor 6 luni, dac persoana desemnat nu a cerut numirea sa
ca tutore, cel numit provizoriu tutore rmne s ndeplineasc n continuare sarcinile
tutelei pn la numirea unui tutore n conditiile art. 118.
Garantiile
Art. 117. - La numirea sau, dup caz, n timpul tutelei, instanta de tutel poate
hotr, din oficiu sau la cererea consiliului de familie, ca tutorele s dea garantii reale
sau personale, dac interesele minorului cer o astfel de msur. n acest caz, ea
stabileste potrivit cu mprejurrile felul si ntinderea garantiilor.
Numirea tutorelui de ctre instanta
de tutel
Art. 118. - n lipsa unui tutore desemnat, instanta de tutel numeste cu prioritate
ca tutore, dac nu se opun motive ntemeiate, o rud sau un afin ori un prieten al
familiei minorului, n stare s ndeplineasc aceast sarcin, tinnd seama, dup caz,
de relatiile personale, de apropierea domiciliilor, de conditiile materiale si de garantiile
morale pe care le prezint cel chemat la tutel.
Procedura de numire
Art. 119. - (1) Numirea tutorelui se face, cu acordul acestuia, de ctre instanta de
tutel n camera de consiliu, prin ncheiere definitiv. Atunci cnd desemnarea
tutorelui s-a fcut prin contract de mandat, cel desemnat tutore nu poate refuza
numirea dect pentru motivele prevzute la art. 120 alin.(2).
(2) Ascultarea minorului care a mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie.
(3) n lipsa unui tutore desemnat, dac instanta de tutel a constituit consiliul de
familie, numirea tutorelui se face, potrivit alin. (1), cu consultarea consiliului de familie.
(4) ncheierea de numire se comunic n scris tutorelui si se afiseaz la sediul
instantei de tutel si la primria de la domiciliul minorului.
(5) Drepturile si ndatoririle tutorelui ncep de la data comunicrii ncheierii de
numire.
(6) ntre timp, instanta de tutel poate lua msuri provizorii cerute de interesele
minorului, putnd chiar s numeasc un curator special.
Refuzul continurii tutelei
Art. 120. - (1) Cel numit tutore este dator s continue ndeplinirea sarcinilor tutelei.
(2) Poate refuza continuarea tutelei:
a) cel care are vrsta de 60 de ani mpliniti;
b) femeia nsrcinat sau mama unui copil mai mic de 8 ani;
c) cel care creste si educ 2 sau mai multi copii;
d) cel care, din cauza bolii, a infirmittii, a felului activittilor desfsurate, a
deprtrii domiciliului de locul unde se afl bunurile minorului sau din alte motive
ntemeiate, nu ar mai putea s ndeplineasc aceast sarcin.
nlocuirea tutorelui
Art. 121. - Dac vreuna dintre mprejurrile prevzute la art. 120 alin. (2) survine
n timpul tutelei, tutorele poate cere s fie nlocuit. Cererea de nlocuire se adreseaz
instantei de tutel, care va hotr de urgent. Pn la solutionarea cererii sale de
nlocuire, el este obligat s continue exercitarea atributiilor.
Caracterul personal al tutelei
Art. 122. - (1) Tutela este o sarcin personal.
(2) Cu toate acestea, instanta de tutel, cu avizul consiliului de familie, poate,
tinnd seama de mrimea si compunerea patrimoniului minorului, s decid ca
administrarea patrimoniului ori doar a unei prti a acestuia s fie ncredintat, potrivit
legii, unei persoane fizice sau persoane juridice specializate.
Gratuitatea tutelei
Art. 123. - (1) Tutela este o sarcin gratuit.
(2) Cu toate acestea, tutorele poate fi ndrepttit, pe perioada exercitrii sarcinilor
tutelei, la o remuneratie al crei cuantum va fi stabilit de instanta de tutel, cu avizul
consiliului de familie, tinnd seama de munca depus n administrarea averii si de
starea material a minorului si a tutorelui, dar nu mai mult de 10% din veniturile
produse de bunurile minorului. Instanta de tutel, cu avizul consiliului de familie, va
putea modifica sau suprima aceast remuneratie, potrivit mprejurrilor.
SECTIUNEA a 3-a
Consiliul de familie
Rolul consiliului de familie
Art. 124. - (1) Consiliul de familie se poate constitui pentru a supraveghea modul
n care tutorele si exercit drepturile si si ndeplineste ndatoririle cu privire la
persoana si bunurile minorului.
(2) n cazul ocrotirii minorului prin printi, prin darea n plasament sau, dup caz,
prin alte msuri de protectie special prevzute de lege nu se va institui consiliul de
familie.
Membrii consiliului de familie
Art. 125. - (1) Instanta de tutel poate constitui un consiliu de familie, compus din
3 rude sau afini, tinnd seama de gradul de rudenie si de relatiile personale cu familia
minorului. n lips de rude sau afini pot fi numite si alte persoane care au avut legturi
de prietenie cu printii minorului sau care manifest interes pentru situatia acestuia.
(2) Sotul si sotia nu pot fi, mpreun, membri ai aceluiasi consiliu de familie.
(3) n aceleasi conditii, instanta de tutel numeste si 2 supleanti.
(4) Tutorele nu poate fi membru n consiliul de familie.
Alte dispozitii aplicabile consiliului
de familie
Art. 126. - Dispozitiile art. 113, art. 120 alin. (1) si alin. (2) lit. d), art. 121 si art. 147
se aplic n mod corespunztor si membrilor consiliului de familie.
Modificarea consiliului de familie
Art. 127. - n afar de cazul prevzut la art. 131, alctuirea consiliului de familie
nu se poate modifica n timpul tutelei, afar numai dac interesele minorului ar cere
o asemenea schimbare sau dac, prin moartea ori disparitia unuia dintre membri, ar
fi necesar completarea.
Constituirea consiliului de familie
Art. 128. - (1) n vederea constituirii consiliului de familie, persoanele care
ndeplinesc conditiile pentru a fi membri sunt convocate la domiciliul minorului de
ctre
instanta de tutel, din oficiu sau la sesizarea minorului, dac acesta a mplinit vrsta
de 14 ani, a tutorelui desemnat, a oricror altor persoane care au cunostint despre
situatia minorului.
(2) Numirea membrilor consiliului de familie se face cu acordul acestora.
(3) Minorul care a mplinit vrsta de 10 ani va fi ascultat n conditiile art. 264.
Functionarea consiliului de familie
Art. 129. - (1) Consiliul de familie este convocat cu cel putin 10 zile nainte de data
ntrunirii, la solicitarea oricruia dintre membrii acestuia, a minorului care a mplinit
vrsta de 14 ani, a tutorelui sau a instantei de tutel. Cu acordul tuturor membrilor
consiliului de familie, convocarea se poate face si mai devreme de mplinirea
termenului de 10 zile dinainte de data ntrunirii. n toate cazurile, prezenta tuturor
membrilor consiliului de familie acoper neregularitatea convocrii.
(2) Cei convocati sunt obligati s se prezinte personal la locul indicat n actul de
convocare. n cazul n care acestia nu se pot prezenta, ei pot fi reprezentati de
persoane care sunt rude sau afini cu printii minorului, dac aceste persoane nu sunt
desemnate sau convocate n nume propriu ca membri ai consiliului de familie. Sotii se
pot reprezenta reciproc.
(3) Sedintele consiliului de familie se tin la domiciliul minorului sau, dup caz, la
sediul instantei de tutel.
Atributiile
Art. 130. - (1) Consiliul de familie d avize consultative, la solicitarea tutorelui
sau a instantei de tutel, si ia decizii, n cazurile prevzute de lege. Avizele
consultative si deciziile se iau n mod valabil cu votul majorittii membrilor si,
consiliul
fiind prezidat de persoana cea mai naintat n vrst.
(2) La luarea deciziilor, minorul care a mplinit vrsta de 10 ani va fi ascultat,
dispozitiile art. 264 fiind aplicabile n mod corespunztor.
(3) Deciziile consiliului de familie vor fi motivate si consemnate ntr-un registru
special constituit.
nlocuirea consiliului de familie
Art. 131. - Tutorele poate cere instituirea unui nou consiliu, dac n plngerile
formulate potrivit prezentului cod instanta a hotrt de cel putin dou ori, n mod
definitiv, mpotriva deciziilor consiliului de familie.
Imposibilitatea constituirii
consiliului de familie
Art. 132. - Dac n cazul prevzut la art. 131 nu este posibil constituirea unui nou
consiliu, ca si n cazul contrariettii de interese dintre minor si toti membrii consiliului
de familie si supleanti, tutorele poate cere instantei de tutel autorizatia de a exercita
singur tutela.
SECTIUNEA a 4-a
Exercitarea tutelei
1. Dispozitii generale
Exercitarea tutelei n interesul
minorului
Art. 133. - Tutela se exercit numai n interesul minorului att n ceea ce priveste
persoana, ct si bunurile acestuia.
Continutul tutelei
Art. 134. - (1) Tutorele are ndatorirea de a ngriji de minor.
(2) El este obligat s asigure ngrijirea minorului, sntatea si dezvoltarea lui fizic
si mental, educarea, nvttura si pregtirea profesional a acestuia, potrivit cu
aptitudinile lui.
Tutela exercitat de ambii soti
Art. 135. - (1) n cazul n care tutori sunt 2 soti, acestia rspund mpreun pentru
exercitarea atributiilor tutelei. Dispozitiile privind autoritatea printeasc sunt aplicabile
n mod corespunztor.
(2) n cazul n care unul dintre soti introduce actiunea de divort, instanta, din oficiu,
va nstiinta instanta de tutel pentru a dispune cu privire la exercitarea tutelei.
2. Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului
Avizul consiliului de familie
Art. 136. - Msurile privind persoana minorului se iau de ctre tutore, cu avizul
consiliului de familie, cu exceptia msurilor care au caracter curent.
Domiciliul minorului
Art. 137. - (1) Minorul pus sub tutel are domiciliul la tutore. Numai cu autorizarea
instantei de tutel minorul poate avea si o resedint.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), tutorele poate ncuviinta ca minorul s
aib o resedint determinat de educarea si pregtirea sa profesional. n acest caz,
instanta de tutel va fi de ndat ncunostintat de tutore.
Felul nvtturii sau al pregtirii
profesionale
Art. 138. - (1) Felul nvtturii sau al pregtirii profesionale pe care minorul care
nu a mplinit vrsta de 14 ani o primea la data instituirii tutelei nu poate fi schimbat de
acesta dect cu ncuviintarea instantei de tutel.
(2) Instanta de tutel nu poate, mpotriva vointei minorului care a mplinit vrsta de
14 ani, s schimbe felul nvtturii acestuia, hotrt de printi sau pe care minorul o
primea la data instituirii tutelei.
Ascultarea minorului care a
mplinit vrsta de 10 ani
Art. 139. - Instanta de tutel nu poate hotr fr ascultarea minorului, dac
acesta a mplinit vrsta de 10 ani, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.
3. Exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului
Inventarul bunurilor minorului
Art. 140. - (1) Dup numirea tutorelui si n prezenta acestuia si a membrilor
consiliului de familie, un delegat al instantei de tutel va verifica la fata locului toate
bunurile minorului, ntocmind un inventar, care va fi supus aprobrii instantei de tutel.
Inventarul bunurilor minorului va ncepe s fie ntocmit n maximum 10 zile de la
numirea tutorelui de ctre instanta de tutel.
(2) Cu prilejul inventarierii, tutorele si membrii consiliului de familie sunt tinuti s
declare n scris, la ntrebarea expres a delegatului instantei de tutel, creantele,
datoriile sau alte pretentii pe care le au fat de minor. Declaratiile vor fi consemnate
n procesul-verbal de inventariere.
(3) Tutorele sau membrii consiliului de familie care, cunoscnd creantele sau
pretentiile proprii fat de minori, nu le-au declarat, desi au fost somati s le declare,
sunt prezumati c au renuntat la ele. Dac tutorele sau membrii consiliului de familie
nu declar datoriile pe care le au fat de minor, desi au fost somati s le declare, pot
fi ndeprtati din functie.
(4) Creantele pe care le au asupra minorului tutorele sau vreunul dintre membrii
consiliului de familie, sotul, o rud n linie dreapt ori fratii sau surorile acestora pot fi
pltite voluntar numai cu autorizarea instantei de tutel.
Actele fcute n lipsa inventarului
Art. 141. - nainte de ntocmirea inventarului, tutorele nu poate face, n numele
minorului, dect acte de conservare si acte de administrare ce nu sufer ntrziere.
Administrarea bunurilor minorului
Art. 142. - (1) Tutorele are ndatorirea de a administra cu bun-credint bunurile
minorului. n acest scop, tutorele actioneaz n calitate de administrator nsrcinat cu
simpla administrare a bunurilor minorului, dispozitiile titlului V din cartea a III-a
aplicndu-se n mod corespunztor, afar de cazul n care prin prezentul capitol se
dispune altfel.
(2) Nu sunt supuse administrrii bunurile dobndite de minor cu titlu gratuit dect
dac testatorul sau donatorul a stipulat altfel. Aceste bunuri sunt administrate de
curatorul ori de cel desemnat prin actul de dispozitie sau, dup caz, numit de ctre
instanta de tutel.
Reprezentarea minorului
Art. 143. - Tutorele are ndatorirea de a-l reprezenta pe minor n actele juridice,
dar numai pn cnd acesta mplineste vrsta de 14 ani.
Regimul juridic al actelor
de dispozitie
Art. 144. - (1) Tutorele nu poate, n numele minorului, s fac donatii si nici s
garanteze obligatia altuia. Fac exceptie darurile obisnuite, potrivite cu starea material
a minorului.
(2) Tutorele nu poate, fr avizul consiliului de familie si autorizarea instantei de
tutel, s fac acte de nstrinare, mprteal, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini
reale a bunurilor minorului, s renunte la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum
si s ncheie n mod valabil orice alte acte ce depsesc dreptul de administrare.
(3) Actele fcute cu nclcarea dispozitiilor prevzute la alin. (1) si (2) sunt lovite
de nulitate relativ. n aceste cazuri, actiunea n anulare poate fi exercitat de tutore,
de consiliul de familie sau de oricare membru al acestuia, precum si de ctre procuror,
din oficiu sau la sesizarea instantei de tutel.
(4) Cu toate acestea, tutorele poate nstrina, fr avizul consiliului de familie si
fr autorizarea instantei de tutel, bunurile supuse pieirii, degradrii, alterrii ori
deprecierii, precum si cele devenite nefolositoare pentru minor.
Autorizarea instantei de tutel
Art. 145. - (1) Instanta de tutel acord tutorelui autorizarea numai dac actul
rspunde unei nevoi sau prezint un folos nendoielnic pentru minor.
(2) Autorizarea se va da pentru fiecare act n parte, stabilindu-se, cnd este cazul,
conditiile de ncheiere a actului.
(3) n caz de vnzare, autorizarea va arta dac vnzarea se va face prin acordul
prtilor, prin licitatie public sau n alt mod.
(4) n toate cazurile, instanta de tutel poate indica tutorelui modul n care se
ntrebuinteaz sumele de bani obtinute.
ncuviintarea si autorizarea
actelor minorului care a mplinit
vrsta de 14 ani
Art. 146. - (1) Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani ncheie actele juridice cu
ncuviintarea scris a tutorelui sau, dup caz, a curatorului.
(2) Dac actul pe care minorul care a mplinit vrsta de 14 ani urmeaz s l
ncheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face dect cu autorizarea
instantei de tutel si cu avizul consiliului de familie, va fi necesar att autorizarea
acesteia, ct si avizul consiliului de familie.
(3) Minorul nu poate s fac donatii, altele dect darurile obisnuite potrivit strii lui
materiale, si nici s garanteze obligatia altuia.
(4) Actele fcute cu nclcarea dispozitiilor alin. (1)-(3) sunt lovite de nulitate
relativ, dispozitiile art. 144 alin. (3) fiind aplicabile n mod corespunztor.
Interzicerea unor acte juridice
Art. 147. - (1) Este interzis, sub sanctiunea nulittii relative, ncheierea de acte
juridice ntre tutore sau sotul, o rud n linie dreapt ori fratii sau surorile tutorelui, pe
de o parte, si minor, pe de alt parte.
(2) Cu toate acestea, oricare dintre persoanele prevzute la alin. (1) poate
cumpra la licitatie public un bun al minorului, dac are o garantie real asupra
acestui bun ori l detine n coproprietate cu minorul, dup caz.
Suma anual necesar pentru
ntretinerea minorului
Art. 148. - (1) Consiliul de familie stabileste suma anual necesar pentru
ntretinerea minorului si administrarea bunurilor sale si poate modifica, potrivit
mprejurrilor, aceast sum. Decizia consiliului de familie se aduce la cunostint, de
ndat, instantei de tutel.
(2) Cheltuielile necesare pentru ntretinerea minorului si administrarea bunurilor
sale se acoper din veniturile acestuia. n cazul n care veniturile minorului nu sunt
ndestultoare, instanta de tutel va dispune vnzarea bunurilor minorului, prin acordul
prtilor sau prin licitatie public.
(3) Obiectele ce au valoare afectiv pentru familia minorului sau pentru minor nu
vor fi vndute dect n mod exceptional.
(4) Dac minorul este lipsit de bunuri si nu are printi sau alte rude care sunt
obligate prin lege s i acorde ntretinere ori aceasta nu este suficient, minorul are
dreptul la asistent social, n conditiile legii.
Constituirea de depozite bancare
Art. 149. - (1) Sumele de bani care depsesc nevoile ntretinerii minorului si ale
administrrii bunurilor sale, precum si instrumentele financiare se depun, pe numele
minorului, la o banc indicat de consiliul de familie, n termen de cel mult 5 zile de
la data ncasrii lor.
(2) Tutorele poate dispune de aceste sume si instrumente financiare numai cu
autorizarea prealabil a instantei de tutel, cu exceptia operatiunilor prevzute la
alin. (3).
(3) Cu toate acestea, el nu va putea folosi, n niciun caz, sumele de bani si
instrumentele financiare prevzute la alin. (1) pentru ncheierea, pe numele minorului,
a unor tranzactii pe piata de capital, chiar dac ar fi obtinut autorizarea instantei de
tutel.
(4) Tutorele poate depune la o institutie bancar si sumele necesare ntretinerii, tot
pe numele minorului. Acestea se trec ntr-un cont separat si pot fi ridicate de tutore,
fr autorizarea instantei de tutel.
Cazurile de numire a curatorului
special
Art. 150. - (1) Ori de cte ori ntre tutore si minor se ivesc interese contrare, care
nu sunt dintre cele ce trebuie s duc la nlocuirea tutorelui, instanta de tutel va numi
un curator special.
(2) De asemenea, dac din cauza bolii sau din alte motive tutorele este mpiedicat
s ndeplineasc un anumit act n numele minorului pe care l reprezint sau ale crui
acte le ncuviinteaz, instanta de tutel va numi un curator special.
SECTIUNEA a 5-a
Controlul exercitrii tutelei
Controlul instantei de tutel
Art. 151. - (1) Instanta de tutel va efectua un control efectiv si continuu asupra
modului n care tutorele si consiliul de familie si ndeplinesc atributiile cu privire la
minor si bunurile acestuia.
(2) n ndeplinirea activittii de control, instanta de tutel va putea cere colaborarea
autorittilor administratiei publice, a institutiilor si serviciilor publice specializate
pentru
protectia copilului sau a institutiilor de ocrotire, dup caz.
Darea de seam
Art. 152. - (1) Tutorele este dator s prezinte anual instantei de tutel o dare de
seam despre modul cum s-a ngrijit de minor, precum si despre administrarea
bunurilor acestuia.
(2) Darea de seam se va prezenta instantei de tutel n termen de 30 de zile de
la sfrsitul anului calendaristic.
(3) Dac averea minorului este de mic nsemntate, instanta de tutel poate s
autorizeze ca darea de seam privind administrarea bunurilor minorului s se fac
pe termene mai lungi, care nu vor depsi ns 3 ani.
(4) n afar de darea de seam anual, tutorele este obligat, la cererea instantei
de tutel, s dea oricnd dri de seam despre felul cum s-a ngrijit de minor, precum
si despre administrarea bunurilor acestuia.
Descrcarea tutorelui
Art. 153. - Instanta de tutel va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului
si la cheltuielile fcute cu ntretinerea acestuia si cu administrarea bunurilor sale si,
dac sunt corect ntocmite si corespund realittii, va da descrcare tutorelui.
Interzicerea dispensei de a da
socoteal
Art. 154. - Dispensa de a da socoteal acordat de printi sau de o persoan
care ar fi fcut minorului o liberalitate este considerat ca nescris.
Plngerea mpotriva tutorelui
Art. 155. - (1) Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani, consiliul de familie, oricare
membru al acestuia, precum si toti cei prevzuti la art. 111 pot face plngere la instanta
de tutel cu privire la actele sau faptele tutorelui pgubitoare pentru minor.
(2) Plngerea se solutioneaz de urgent, prin ncheiere executorie, de ctre
instanta de tutel, cu citarea prtilor si a membrilor consiliului de familie. Minorul care
a mplinit vrsta de 10 ani va fi ascultat, dac instanta de tutel consider c este
necesar.
SECTIUNEA a 6-a
ncetarea tutelei
Cazurile de ncetare
Art. 156. - (1) Tutela nceteaz n cazul n care nu se mai mentine situatia care a
dus la instituirea tutelei, precum si n cazul mortii minorului.
(2) Functia tutorelui nceteaz prin moartea acestuia, prin ndeprtarea de la
sarcina tutelei sau prin nlocuirea tutorelui.
Moartea tutorelui
Art. 157. - (1) n cazul mortii tutorelui, mostenitorii si sau orice alt persoan
dintre cele prevzute la art. 111 au datoria de a nstiinta, de ndat, instanta de tutel.
(2) Pn la numirea unui nou tutore, mostenitorii vor prelua sarcinile tutelei. Dac
sunt mai multi mostenitori, acestia pot desemna, prin procur special, pe unul dintre
ei s ndeplineasc n mod provizoriu sarcinile tutelei.
(3) Dac mostenitorii sunt minori, nstiintarea instantei de tutel se poate face de
orice persoan interesat, precum si de cele prevzute la art. 111. n acest caz,
mostenitorii tutorelui nu vor prelua sarcinile tutelei, ci instanta de tutel va numi de
urgent un curator special, care poate fi executorul testamentar.
ndeprtarea tutorelui
Art. 158. - n afar de alte cazuri prevzute de lege, tutorele este ndeprtat dac
svrseste un abuz, o neglijent grav sau alte fapte care l fac nedemn de a fi tutore,
precum si dac nu si ndeplineste n mod corespunztor sarcina.
Numirea curatorului special
Art. 159. - Pn la preluarea functiei de ctre noul tutore, n cazurile prevzute
la art. 157 si 158, instanta de tutel poate numi un curator special.
Darea de seam general
Art. 160. - (1) La ncetarea din orice cauz a tutelei, tutorele sau, dup caz,
mostenitorii acestuia sunt datori ca, n termen de cel mult 30 de zile, s prezinte
instantei de tutel o dare de seam general. Tutorele are aceeasi ndatorire si n caz
de ndeprtare de la tutel.
(2) Dac functia tutorelui nceteaz prin moartea acestuia, darea de seam
general va fi ntocmit de mostenitorii si majori sau, n caz de incapacitate a tuturor
mostenitorilor, de reprezentantul lor legal, n termen de cel mult 30 de zile de la data
acceptrii mostenirii sau, dup caz, de la data solicitrii de ctre instanta de tutel. n
cazul n care nu exist mostenitori ori acestia sunt n imposibilitate de a actiona, darea
de seam general va fi ntocmit de ctre un curator special, numit de instanta de
tutel, n termenul stabilit de aceasta.
(3) Darea de seam general va trebui s cuprind situatiile veniturilor si
cheltuielilor pe ultimii ani, s indice activul si pasivul, precum si stadiul n care se afl
procesele minorului.
(4) Instanta de tutel l poate constrnge pe cel obligat s fac darea de seam
general, potrivit dispozitiilor art. 163.
Predarea bunurilor
Art. 161. - Bunurile care au fost n administrarea tutorelui vor fi predate, dup
caz, fostului minor, mostenitorilor acestuia sau noului tutore de ctre tutore,
mostenitorii acestuia sau reprezentantul lor legal ori, n lips, de curatorul special
numit potrivit dispozitiilor art. 160 alin. (2).
Descrcarea de gestiune
Art. 162. - (1) Dup predarea bunurilor, verificarea socotelilor si aprobarea lor,
instanta de tutel va da tutorelui descrcare de gestiunea sa.
(2) Chiar dac instanta de tutel a dat tutorelui descrcare de gestiune, acesta
rspunde pentru prejudiciul cauzat din culpa sa.
(3) Tutorele care nlocuieste un alt tutore are obligatia s cear acestuia, chiar si
dup descrcarea de gestiune, repararea prejudiciilor pe care le-a cauzat minorului
din culpa sa, sub sanctiunea de a fi obligat el nsusi de a repara aceste prejudicii.
Amenda civil
Art. 163. - (1) n cazul refuzului de a continua sarcina tutelei, n alte cazuri dect
cele prevzute la art. 120 alin. (2), tutorele poate fi sanctionat cu amend civil, n
folosul statului, care nu poate depsi valoarea unui salariu minim pe economie.
Amenda poate fi repetat de cel mult 3 ori, la interval de cte 7 zile, dup care se va
numi un alt tutore.
(2) De asemenea, dac tutorele, din culpa sa, ndeplineste defectuos sarcina
tutelei, va fi obligat la plata unei amenzi civile, n folosul statului, care nu poate depsi
3 salarii medii pe economie.
(3) Amenda civil se aplic de ctre instanta de tutel, prin ncheiere executorie.
CAPITOLUL III
Ocrotirea interzisului judectoresc
Conditiile
Art. 164. - (1) Persoana care nu are discernmntul necesar pentru a se ngriji
de interesele sale, din cauza alienatiei ori debilittii mintale, va fi pus sub interdictie
judectoreasc.
(2) Pot fi pusi sub interdictie judectoreasc si minorii cu capacitate de exercitiu
restrns.
Persoanele care pot cere punerea
sub interdictie
Art. 165. - Interdictia poate fi cerut de persoanele prevzute la art. 111, care
este aplicabil n mod corespunztor.
Desemnarea tutorelui
Art. 166. - Orice persoan care are capacitatea deplin de exercitiu poate
desemna prin act unilateral sau contract de mandat, ncheiate n form autentic,
persoana care urmeaz a fi numit tutore pentru a se ngriji de persoana si bunurile
sale n cazul n care ar fi pus sub interdictie judectoreasc. Dispozitiile art. 114
alin. (3) se aplic n mod corespunztor.
Numirea unui curator special
Art. 167. - n caz de nevoie si pn la solutionarea cererii de punere sub
interdictie judectoreasc, instanta de tutel poate numi un curator special pentru
ngrijirea si reprezentarea celui a crui interdictie a fost cerut, precum si pentru
administrarea bunurilor acestuia.
Procedura
Art. 168. - Solutionarea cererii de punere sub interdictie judectoreasc se face
potrivit dispozitiilor Codului de procedur civil.
Opozabilitatea interdictiei
Art. 169. - (1) Interdictia si produce efectele de la data cnd hotrrea
judectoreasc a rmas definitiv.
(2) Cu toate acestea, lipsa de capacitate a celui interzis nu poate fi opus unei
terte persoane dect de la data ndeplinirii formalittilor de publicitate prevzute de
Codul de procedur civil, afar numai dac cel de-al treilea a cunoscut punerea sub
interdictie pe alt cale.
Comunicarea hotrrii de punere
sub interdictie judectoreasc
Art. 170. - (1) Hotrrea de punere sub interdictie va fi comunicat, n conditiile
legii, instantei de tutel, care va desemna, de ndat, un tutore pentru ocrotirea celui
pus sub interdictie judectoreasc. Dispozitiile art. 114-120 se aplic n mod
corespunztor.
(2) De asemenea, hotrrea de punere sub interdictie rmas definitiv va fi
comunicat si autorittilor de sntate public teritoriale, pentru ca acestea s instituie
asupra celui interzis o supraveghere medical permanent, potrivit legii.
Aplicarea regulilor de la tutel
Art. 171. - Regulile privitoare la tutela minorului care nu a mplinit vrsta de 14 ani
se aplic si n cazul tutelei celui pus sub interdictie judectoreasc, n msura n care
legea nu dispune altfel.
Actele ncheiate de cel pus sub
interdictie judectoreasc
Art. 172. - Actele juridice ncheiate de persoana pus sub interdictie
judectoreasc, altele dect cele prevzute la art. 43 alin. (3), sunt lovite de nulitate
relativ, chiar dac la data ncheierii lor aceasta ar fi avut discernmnt.
nlocuirea tutorelui
Art. 173. - (1) Tutorele celui pus sub interdictie judectoreasc este n drept s
cear nlocuirea sa dup 3 ani de la numire.
(2) Pentru motive temeinice tutorele poate cere nlocuirea sa si naintea mplinirii
termenului de 3 ani.
Obligatiile tutorelui
Art. 174. - (1) Tutorele este dator s ngrijeasc de cel pus sub interdictie
judectoreasc, spre a-i grbi vindecarea si a-i mbuntti conditiile de viat. n acest
scop, se vor ntrebuinta veniturile si, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdictie
judectoreasc.
(2) Instanta de tutel, lund avizul consiliului de familie si consultnd un medic de
specialitate, va hotr, tinnd seama de mprejurri, dac cel pus sub interdictie
judectoreasc va fi ngrijit la locuinta lui sau ntr-o institutie sanitar.
(3) Cnd cel pus sub interdictie judectoreasc este cstorit, va fi ascultat si sotul
acestuia.
Liberalittile primite
de descendentii interzisului
judectoresc
Art. 175. - Din bunurile celui pus sub interdictie judectoreasc, descendentii
acestuia pot fi gratificati sau nzestrati de ctre tutore cu avizul consiliului de familie
si cu autorizarea instantei de tutel, fr ns s se poat da scutire de raport.
Minorul pus sub interdictie
judectoreasc
Art. 176. - (1) Minorul care, la data punerii sub interdictie judectoreasc, se afla
sub ocrotirea printilor rmne sub aceast ocrotire pn la data cnd devine major,
fr a i se numi un tutore. Dispozitiile art. 174 sunt aplicabile si situatiei prevzute n
prezentul alineat.
(2) Dac la data cnd minorul devine major acesta se afl nc sub interdictie
judectoreasc, instanta de tutel numeste un tutore.
(3) n cazul n care, la data punerii sub interdictie judectoreasc, minorul se afla
sub tutel, instanta de tutel va hotr dac fostul tutore al minorului pstreaz sarcina
tutelei sau dac trebuie numit un nou tutore.
Ridicarea interdictiei judectoresti
Art. 177. - (1) Dac au ncetat cauzele care au provocat interdictia, instanta
judectoreasc va pronunta ridicarea ei.
(2) Cererea se poate introduce de cel pus sub interdictie judectoreasc, de tutore,
precum si de persoanele sau institutiile prevzute la art. 111.
(3) Hotrrea prin care se pronunt ridicarea interdictiei judectoresti si produce
efectele de la data cnd a rmas definitiv.
(4) Cu toate acestea, ncetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea
fi opus dect n conditiile prevzute la art. 169 alin. (2), care se aplic n mod
corespunztor.
CAPITOLUL IV
Curatela
Cazurile de instituire
Art. 178. - n afar de cazurile prevzute de lege, instanta de tutel poate institui
curatela:
a) dac, din cauza btrnetii, a bolii sau a unei infirmitti fizice, o persoan, desi
capabil, nu poate, personal, s si administreze bunurile sau s si apere interesele
n conditii corespunztoare si, din motive temeinice, nu si poate numi un reprezentant
sau un administrator;
b) dac, din cauza bolii sau din alte motive, o persoan, desi capabil, nu poate,
nici personal, nici prin reprezentant, s ia msurile necesare n cazuri a cror
rezolvare nu sufer amnare;
c) dac o persoan, fiind obligat s lipseasc vreme ndelungat de la domiciliu,
nu a lsat un mandatar sau un administrator general;
d) dac o persoan a disprut fr a exista informatii despre ea si nu a lsat un
mandatar sau un administrator general.
Competenta instantei de tutel
Art. 179. - Instanta de tutela competent este:
a) n cazul prevzut la art. 178 lit. a), instanta de la domiciliul persoanei
reprezentate;
b) n cazul prevzut la art. 178 lit. b), fie instanta de la domiciliul persoanei
reprezentate, fie instanta de la locul unde trebuie luate msurile urgente;
c) n cazurile prevzute la art. 178 lit. c) sau d), instanta de la ultimul domiciliu din
tar al celui lips ori al celui disprut.
Persoana care poate fi numit
curator
Art. 180. - (1) Poate fi numit curator orice persoan fizic avnd deplin
capacitate de exercitiu si care este n msur s ndeplineasc aceast sarcin.
(2) Cnd cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin contract de mandat,
ncheiate n form autentic, o persoan care s fie numit curator, aceasta va fi
numit cu prioritate. Numirea poate fi nlturat numai pentru motive temeinice,
dispozitiile art. 114-120 aplicndu-se n mod corespunztor.
Efectele curatelei
Art. 181. - n cazurile prevzute la art. 178, instituirea curatelei nu aduce nicio
atingere capacittii celui pe care curatorul l reprezint.
Procedura de instituire
Art. 182. - (1) Curatela se poate institui la cererea celui care urmeaz a fi
reprezentat, a sotului su, a rudelor sau a celor prevzuti la art. 111.
(2) Curatela nu se poate institui dect cu consimtmntul celui reprezentat, n afar
de cazurile n care consimtmntul nu poate fi dat.
(3) Numirea curatorului se face de instanta de tutel, cu acordul celui desemnat,
printr-o ncheiere care se comunic n scris curatorului si se afiseaz la sediul instantei
de tutel, precum si la primria de la domiciliul celui reprezentat.
Continutul curatelei
Art. 183. - (1) n cazurile n care se instituie curatela, se aplic regulile de la
mandat, cu exceptia cazului n care, la cererea persoanei interesate ori din oficiu,
instanta de tutel va hotr c se impune nvestirea curatorului cu drepturile si
obligatiile unui administrator nsrcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia.
(2) Dac sunt aplicabile regulile de la mandat, instanta de tutel poate stabili
limitele mandatului si poate da instructiuni curatorului, n locul celui reprezentat, n
toate cazurile n care acesta din urm nu este n msur s o fac.
nlocuirea curatorului
Art. 184. - (1) Curatorul este n drept s cear nlocuirea sa dup 3 ani de la
numire.
(2) Pentru motive temeinice curatorul poate cere nlocuirea sa si naintea mplinirii
termenului de 3 ani.
ncetarea curatelei
Art. 185. - Dac au ncetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta
va fi ridicat de instanta de tutel la cererea curatorului, a celui reprezentat sau a
celor prevzuti la art. 111.
Dispozitii speciale
Art. 186. - Dispozitiile prezentului capitol nu se aplic si curatorului special
prevzut la art. 150, 159 si 167. n aceste din urm cazuri, drepturile si obligatiile
stabilite de lege n sarcina tutorelui se aplic, n mod corespunztor, si curatorului
special.
TITLUL IV
Persoana juridic
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Elementele constitutive
Art. 187. - Orice persoan juridic trebuie s aib o organizare de sine stttoare
si un patrimoniu propriu, afectat realizrii unui anumit scop licit si moral, n acord cu
interesul general.
Calitatea de persoan juridic
Art. 188. - Sunt persoane juridice entittile prevzute de lege, precum si orice
alte organizatii legal nfiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice,
ndeplinesc toate conditiile prevzute la art. 187.
Categorii de persoane juridice
Art. 189. - Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat.
Persoana juridic de drept privat
Art. 190. - Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, n mod liber, n
una dintre formele prevzute de lege.
Persoana juridic de drept public
Art. 191. - (1) Persoanele juridice de drept public se nfiinteaz prin lege.
(2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), n cazurile anume prevzute de lege,
persoanele juridice de drept public se pot nfiinta prin acte ale autorittilor
administratiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevzute de lege.
Regimul juridic aplicabil
Art. 192. - Persoanele juridice legal nfiintate se supun dispozitiilor aplicabile
categoriei din care fac parte, precum si celor cuprinse n prezentul cod, dac prin lege
nu se prevede altfel.
Efectele personalittii juridice
Art. 193. - (1) Persoana juridic particip n nume propriu la circuitul civil si
rspunde pentru obligatiile asumate cu bunurile proprii, afar de cazul n care prin
lege s-ar dispune altfel.
(2) Nimeni nu poate invoca mpotriva unei persoane de bun-credint calitatea de
subiect de drept a unei persoane juridice, dac prin aceasta se urmreste ascunderea
unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.
CAPITOLUL II
nfiintarea persoanei juridice
SECTIUNEA 1
Dispozitii comune
Modurile de nfiintare
Art. 194. - (1) Persoana juridic se nfiinteaz:
a) prin actul de nfiintare al organului competent, n cazul autorittilor si al
institutiilor publice, al unittilor administrativ-teritoriale, precum si al operatorilor
economici care se constituie de ctre stat sau de ctre unittile administrativ-
teritoriale. n toate cazurile, actul de nfiintare trebuie s prevad n mod expres dac
autoritatea public sau institutia public este persoan juridic;
b) prin actul de nfiintare al celor care o constituie, autorizat, n conditiile legii;
c) n orice alt mod prevzut de lege.
(2) Dac prin lege nu se dispune altfel, prin act de nfiintare se ntelege actul de
constituire a persoanei juridice si, dup caz, statutul acesteia.
Durata persoanei juridice
Art. 195. - Persoana juridic se nfiinteaz pe durat nedeterminat, dac prin
lege, actul de constituire sau statut nu se prevede altfel.
SECTIUNEA a 2-a
Nulitatea persoanei juridice
Cauzele de nulitate
Art. 196. - (1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatat sau, dup caz,
declarat de instanta judectoreasc numai atunci cnd:
a) lipseste actul de nfiintare sau nu a fost ncheiat n forma autentic n situatiile
anume prevzute de lege;
b) toti fondatorii sau asociatii au fost, potrivit legii, incapabili, la data nfiintrii
persoanei juridice;
c) obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri;
d) lipseste autorizatia administrativ necesar pentru nfiintarea acesteia;
e) actul de nfiintare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate;
f) actul de nfiintare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociatilor ori
capitalul social subscris si vrsat;
g) s-au nclcat dispozitiile legale privind patrimoniul initial sau capitalul social
minim, subscris si vrsat;
h) nu s-a respectat numrul minim de fondatori sau asociati prevzut de lege;
i) au fost nesocotite alte dispozitii legale imperative prevzute sub sanctiunea
nulittii actului de nfiintare a persoanei juridice.
(2) Nerespectarea dispozitiilor alin. (1) lit. a), c)-g) se sanctioneaz cu nulitatea
absolut.
Aspectele speciale privind regimul
nulittii
Art. 197. - (1) Nulitatea relativ a persoanei juridice poate fi invocat n termen
de un an de la data nregistrrii sau nfiintrii acesteia, dup caz.
(2) Nulitatea absolut sau relativ a persoanei juridice se acoper n toate cazurile,
dac, pn la nchiderea dezbaterilor n fata primei instante de judecat, cauza de
nulitate a fost nlturat.
Efectele nulittii
Art. 198. - (1) De la data la care hotrrea judectoreasc de constatare sau
declarare a nulittii a devenit definitiv, persoana juridic nceteaz fr efect
retroactiv si intr n lichidare.
(2) Prin hotrrea judectoreasc de constatare sau declarare a nulittii se
numesc si lichidatorii.
(3) Hotrrea judectoreasc definitiv se comunic, din oficiu, spre a fi notat n
toate registrele publice n care persoana juridic a fost nregistrat sau, dup caz,
mentionat.
(4) n toate cazurile, fondatorii sau asociatii rspund, n conditiile legii, pentru
obligatiile persoanei juridice care s-au nscut n sarcina acesteia de la data nfiintrii
ei si pn la data notrii n registrele publice a hotrrii judectoresti prevzute la
alin. (3).
Regimul actelor juridice ncheiate
cu tertii
Art. 199. - (1) Constatarea sau, dup caz, declararea nulittii nu aduce atingere
actelor ncheiate anterior n numele persoanei juridice de ctre organele de
administrare, direct sau prin reprezentare, dup caz.
(2) Nici persoana juridic si nici fondatorii sau asociatii nu pot opune tertilor
nulitatea acesteia, n afar de cazul n care se dovedeste c acestia cunosteau cauza
de nulitate la momentul ncheierii actului.
SECTIUNEA a 3-a
nregistrarea persoanei juridice
nregistrarea persoanei juridice
Art. 200. - (1) Persoanele juridice sunt supuse nregistrrii, dac legile care le
sunt aplicabile prevd aceast nregistrare.
(2) Prin nregistrare se ntelege nscrierea, nmatricularea sau, dup caz, orice alt
formalitate de publicitate prevzut de lege, fcut n scopul dobndirii personalittii
juridice sau al lurii n evident a persoanelor juridice legal nfiintate, dup caz.
(3) nregistrarea se face la cerere sau, n cazurile anume prevzute de lege, din
oficiu.
Obligatia de verificare
a documentelor publicate
Art. 201. - Persoana juridic este obligat s verifice identitatea dintre textul
actului constitutiv sau al statutului si textul depus la registrul public si cel aprut ntr-o
publicatie oficial. n caz de neconcordant, tertii pot opune persoanei juridice oricare
dintre aceste texte, n afar de cazul n care se face dovada c ei cunosteau textul
depus la registru.
Lipsa nregistrrii
Art. 202. - (1) Dac nregistrarea persoanei juridice are caracter constitutiv,
persoana juridic nu se consider legal nfiintat ct timp nregistrarea nu a fost
efectuat.
(2) Dac ns nregistrarea este cerut numai pentru opozabilitate fat de terti,
actele sau faptele juridice fcute n numele sau n contul persoanei juridice, pentru
care nu s-a efectuat publicitatea prevzut n acest scop de lege, nu pot fi opuse
tertilor, n afar de cazul n care se face dovada c acestia cunosteau c publicitatea
nu a fost ndeplinit.
Rspunderea pentru neefectuarea
formalittilor de nregistrare
Art. 203. - Fondatorii, reprezentantii persoanei juridice supuse nregistrrii,
precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale
acesteia rspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin nendeplinirea
formalittilor de nregistrare a persoanei juridice, dac aceste formalitti trebuiau s
fie cerute de aceste persoane.
nregistrarea modificrilor aduse
actului de nfiintare
Art. 204. - Dispozitiile art. 200-203 sunt aplicabile si n cazul nregistrrii
modificrilor aduse actului de nfiintare a persoanei juridice, realizate cu respectarea
conditiilor prevzute de lege sau de actul de nfiintare a acesteia, dup caz.
CAPITOLUL III
Capacitatea civil a persoanei juridice
SECTIUNEA 1
Capacitatea de folosint a persoanei juridice
Data dobndirii capacittii
de folosint
Art. 205. - (1) Persoanele juridice care sunt supuse nregistrrii au capacitatea de
a avea drepturi si obligatii de la data nregistrrii lor.
(2) Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi si obligatii, dup
caz, potrivit art. 194, de la data actului de nfiintare, de la data autorizrii constituirii
lor sau de la data ndeplinirii oricrei alte cerinte prevzute de lege.
(3) Cu toate acestea, persoanele juridice prevzute la alin. (1) pot, chiar de la data
actului de nfiintare, s dobndeasc drepturi si s si asume obligatii, ns numai n
msura necesar pentru ca persoana juridic s ia fiint n mod valabil.
(4) Fondatorii, asociatii, reprezentantii si orice alte persoane care au lucrat n
numele unei persoane juridice n curs de constituire rspund nelimitat si solidar fat
de terti pentru actele juridice ncheiate n contul acesteia cu nclcarea dispozitiilor
alin. (3), n afar de cazul n care persoana juridic nou-creat, dup ce a dobndit
personalitate juridic, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate
a fi ale persoanei juridice nc de la data ncheierii lor si produc efecte depline.
Continutul capacittii de folosint
Art. 206. - (1) Persoana juridic poate avea orice drepturi si obligatii civile, afar
de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine dect persoanei fizice.
(2) Persoanele juridice fr scop patrimonial pot avea doar acele drepturi si obligatii
civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de
constituire sau statut.
(3) Actul juridic ncheiat cu nclcarea dispozitiilor alin. (1) si (2) este lovit de nulitate
absolut.
Desfsurarea activittilor autorizate
Art. 207. - (1) n cazul activittilor care trebuie autorizate de organele competente,
dreptul de a desfsura asemenea activitti se naste numai din momentul obtinerii
autorizatiei respective, dac prin lege nu se prevede altfel.
(2) Actele si operatiunile svrsite fr autorizatiile prevzute de lege sunt lovite
de nulitate absolut, iar persoanele care le-au fcut rspund nelimitat si solidar pentru
toate prejudiciile cauzate, independent de aplicarea altor sanctiuni prevzute de lege.
Capacitatea de a primi liberalitti
Art. 208. - Prin exceptie de la prevederile art. 205 alin. (3) si dac prin lege nu se
dispune altfel, orice persoan juridic poate primi liberalitti n conditiile dreptului
comun, de la data actului de nfiintare sau, n cazul fundatiilor testamentare, din
momentul deschiderii mostenirii testatorului, chiar si n cazul n care liberalittile nu
sunt necesare pentru ca persoana juridic s ia fiint n mod legal.
SECTIUNEA a 2-a
Capacitatea de exercitiu si functionarea persoanei juridice
1. Capacitatea de exercitiu
Data dobndirii capacittii
de exercitiu
Art. 209. - (1) Persoana juridic si exercit drepturile si si ndeplineste obligatiile
prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.
(2) Au calitatea de organe de administrare, n sensul alin. (1), persoanele fizice
sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate
s actioneze, n raporturile cu tertii, individual sau colectiv, n numele si pe seama
persoanei juridice.
(3) Raporturile dintre persoana juridic si cei care alctuiesc organele sale de
administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, dac nu s-a prevzut
altfel prin lege, actul de constituire sau statut.
Lipsa organelor de administrare
Art. 210. - (1) Pn la data constituirii organelor de administrare, exercitarea
drepturilor si ndeplinirea obligatiilor care privesc persoana juridic se fac de ctre
fondatori ori de ctre persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate n acest
scop.
(2) Actele juridice ncheiate de ctre fondatori sau de ctre persoanele desemnate
cu depsirea puterilor conferite potrivit legii, actului de constituire ori statutului, pentru
nfiintarea persoanei juridice, precum si actele ncheiate de alte persoane
nedesemnate oblig persoana juridic n conditiile gestiunii de afaceri.
(3) Cel care contracteaz pentru persoana juridic rmne personal tinut fat de
terti dac aceasta nu se nfiinteaz ori dac nu si asum obligatia contractat, n
afara cazului cnd prin contract a fost exonerat de aceast obligatie.
Incapacitti si incompatibilitti
Art. 211. - (1) Nu pot face parte din organele de administrare si de control ale
persoanei juridice incapabilii, cei cu capacitate de exercitiu restrns, cei deczuti din
dreptul de a exercita o functie n cadrul acestor organe, precum si cei declarati prin
lege sau prin actul de constituire incompatibili s ocupe o astfel de functie.
(2) Actele ncheiate cu nclcarea dispozitiilor alin. (1) sunt lovite de nulitate
relativ. Acestea nu pot fi anulate pentru simplul fapt c persoanele care fac parte din
aceste organe sunt incapabile ori incompatibile, dup caz, sau pentru c acestea au
fost numite cu nclcarea dispozitiilor legale ori statutare, dac nu s-a produs o
vtmare.
2. Functionarea persoanei juridice
Actele emise de organele
persoanei juridice
Art. 212. - (1) Hotrrile si deciziile luate de organele de conducere si
administrare n conditiile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar
pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat mpotriv.
(2) Fat de terti hotrrile si deciziile luate n conditiile legii, actului de constituire
sau statutului produc efecte numai de la data publicrii lor, n conditiile prevzute de
lege, n afar de cazul n care se face dovada c acestia le-au cunoscut pe alt cale.
Obligatiile membrilor organelor
de administrare
Art. 213. - Membrii organelor de administrare ale unei persoane juridice trebuie
s actioneze n interesul acesteia, cu prudenta si diligenta cerute unui bun proprietar.
Separarea patrimoniilor
Art. 214. - (1) Membrii organelor de administrare au obligatia s asigure si s
mentin separatia dintre patrimoniul persoanei juridice si propriul lor patrimoniu.
(2) Ei nu pot folosi n profitul ori n interesul lor sau al unor terti, dup caz, bunurile
persoanei juridice ori informatiile pe care le obtin n virtutea functiei lor, afar de cazul
n care ar fi autorizati n acest scop de ctre cei care i-au numit.
Contrarietatea de interese
Art. 215. - (1) Este lovit de nulitate relativ actul juridic ncheiat n frauda
intereselor persoanei juridice de un membru al organelor de administrare, dac acesta
din urm, sotul, ascendentii sau descendentii lui, rudele n linie colateral sau afinii si,
pn la gradul al patrulea inclusiv, aveau vreun interes s se ncheie acel act si dac
partea cealalt a cunoscut sau trebuia s cunoasc acest lucru.
(2) Atunci cnd cel care face parte din organele de administrare ale persoanei
juridice ori una dintre persoanele prevzute la alin. (1) are interes ntr-o problem
supus hotrrii acestor organe, trebuie s nstiinteze persoana juridic si s nu ia
parte la nicio deliberare privitoare la aceasta. n caz contrar, el rspunde pentru
daunele cauzate persoanei juridice, dac fr votul lui nu s-ar fi putut obtine
majoritatea cerut.
Nulitatea actelor emise
de organele persoanei juridice
Art. 216. - (1) Hotrrile si deciziile contrare legii, actului de constituire sau
statutului pot fi atacate n justitie de oricare dintre membrii organelor de conducere si
administrare care nu au participat la deliberare sau care au votat mpotriv si au cerut
s se insereze aceasta n procesul-verbal de sedint, n termen de 15 zile de la data
cnd li s-a comunicat copia de pe hotrrea sau decizia respectiv ori de la data cnd
a avut loc sedinta, dup caz.
(2) Administratorii nu pot ns ataca hotrrea privitoare la revocarea lor din
functie. Ei au numai dreptul de a fi despgubiti, dac revocarea a fost nejustificat sau
intempestiv si au suferit astfel un prejudiciu.
(3) Cererea de anulare se solutioneaz n camera de consiliu de ctre instanta
competent n circumscriptia creia persoana juridic si are sediul, n contradictoriu
cu persoana juridic n cauz, reprezentat prin administratori. Hotrrea instantei
este supus numai apelului.
(4) Dac hotrrea este atacat de toti administratorii, persoana juridic este
reprezentat n justitie de persoana desemnat de presedintele instantei dintre
membrii persoanei juridice, care va ndeplini mandatul cu care a fost nsrcinat pn
cnd organul de conducere competent, convocat n acest scop, va alege o alt
persoan.
(5) Hotrrea definitiv de anulare va fi mentionat n registrul public n care este
nregistrat persoana juridic, fiind opozabil de la aceast dat fat de orice
persoan, inclusiv fat de membrii acelei persoane juridice.
(6) Dac se invoc motive de nulitate absolut, dreptul la actiunea n constatarea
nulittii este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulat de orice persoan interesat.
Dispozitiile alin. (3)-(5) rmn aplicabile.
(7) Prevederile prezentului articol se aplic n msura n care prin legi speciale nu
se dispune altfel.
Suspendarea actelor atacate
Art. 217. - (1) Odat cu intentarea actiunii n anulare, reclamantul poate cere
instantei, pe cale de ordonant presedintial, suspendarea executrii actelor atacate.
(2) Pentru a ncuviinta suspendarea, instanta l poate obliga pe reclamant s
depun o cautiune, n conditiile legii.
Participarea la circuitul civil
Art. 218. - (1) Actele juridice fcute de organele de administrare ale persoanei
juridice, n limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice nsesi.
(2) n raporturile cu tertii, persoana juridic este angajat prin actele organelor
sale, chiar dac aceste acte depsesc puterea de reprezentare conferit prin actul de
constituire sau statut, n afar de cazul n care ea dovedeste c tertii o cunosteau la
data ncheierii actului. Simpla publicare a actului de constituire sau a statutului
persoanei juridice nu constituie dovada cunoasterii acestui fapt.
(3) Clauzele sau dispozitiile actului de constituire ori ale statutului, precum si
hotrrile organelor statutare ale persoanei juridice care limiteaz sau lrgesc puterile
conferite exclusiv de lege acestor organe sunt considerate nescrise, chiar dac au
fost publicate.
Rspunderea pentru fapte juridice
Art. 219. - (1) Faptele licite sau ilicite svrsite de organele persoanei juridice
oblig nssi persoana juridic, ns numai dac ele au legtur cu atributiile sau cu
scopul functiilor ncredintate.
(2) Faptele ilicite atrag si rspunderea personal si solidar a celor care le-au
svrsit, att fat de persoana juridic, ct si fat de terti.
Rspunderea membrilor organelor
persoanei juridice
Art. 220. - (1) Actiunea n rspundere mpotriva administratorilor, cenzorilor,
directorilor si a altor persoane care au actionat n calitate de membri ai organelor
persoanei juridice, pentru prejudiciile cauzate persoanei juridice de ctre acestia prin
nclcarea ndatoririlor stabilite n sarcina lor, apartine, n numele persoanei juridice,
organului de conducere competent, care va decide cu majoritatea cerut de lege, iar
n lips, cu majoritatea cerut de prevederile statutare.
(2) Hotrrea poate fi luat chiar dac problema rspunderii persoanelor prevzute
la alin. (1) nu figureaz pe ordinea de zi.
(3) Organul de conducere competent desemneaz cu aceeasi majoritate persoana
nsrcinat s exercite actiunea n justitie.
(4) Dac s-a hotrt introducerea actiunii n rspundere mpotriva administratorilor,
mandatul acestora nceteaz de drept si organul de conducere competent va proceda
la nlocuirea lor.
(5) n cazul n care actiunea se introduce mpotriva directorilor angajati n baza
unui alt contract dect a unui contract individual de munc, acestia sunt suspendati
de drept din functie pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoresti.
3. Dispozitii speciale
Rspunderea persoanelor juridice
de drept public
Art. 221. - Dac prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public
sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organelor lor, n aceleasi conditii ca
persoanele juridice de drept privat.
Independenta patrimonial
Art. 222. - Persoana juridic avnd n subordine o alt persoan juridic nu
rspunde pentru neexecutarea obligatiilor acesteia din urm si nici persoana juridic
subordonat nu rspunde pentru persoana juridic fat de care este subordonat,
dac prin lege nu se dispune altfel.
Statul si unittile administrativ-
teritoriale
Art. 223. - (1) n raporturile civile n care se prezint nemijlocit, n nume propriu,
ca titular de drepturi si obligatii, statul particip prin Ministerul Finantelor Publice,
afar
de cazul n care legea stabileste un alt organ n acest sens.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile n mod corespunztor si unittilor
administrativ-teritoriale care particip la raporturile civile n nume propriu, prin
organele
prevzute de lege.
Rspunderea civil a statului
si a unittilor administrativ-
teritoriale
Art. 224. - (1) Dac prin lege nu se dispune altfel, statul nu rspunde dect n mod
subsidiar pentru obligatiile organelor, autorittilor si institutiilor publice care sunt
persoane juridice si niciuna dintre aceste persoane juridice nu rspunde pentru
obligatiile statului.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile n mod corespunztor si unittilor
administrativ-teritoriale care nu rspund dect n mod subsidiar pentru obligatiile
organelor, institutiilor si serviciilor publice din subordinea acestora atunci cnd acestea
au personalitate juridic.
CAPITOLUL IV
Identificarea persoanei juridice
Nationalitatea persoanei juridice
Art. 225. - Sunt de nationalitate romn toate persoanele juridice al cror sediu,
potrivit actului de constituire sau statutului, este stabilit n Romnia.
Denumirea persoanei juridice
Art. 226. - (1) Persoana juridic poart denumirea stabilit, n conditiile legii, prin
actul de constituire sau prin statut.
(2) Odat cu nregistrarea persoanei juridice se vor trece n registrul public
denumirea ei si celelalte atribute de identificare.
Sediul persoanei juridice
Art. 227. - (1) Sediul persoanei juridice se stabileste potrivit actului de constituire
sau statutului.
(2) n functie de obiectul de activitate, persoana juridic poate avea mai multe sedii
cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentantele sale teritoriale si punctele
de lucru. Dispozitiile art. 97 sunt aplicabile n mod corespunztor.
Schimbarea denumirii si sediului
Art. 228. - Persoana juridic poate s si schimbe denumirea sau sediul, n
conditiile prevzute de lege.
Dovada denumirii si sediului
Art. 229. - (1) n raporturile cu tertii, dovada denumirii si a sediului persoanei
juridice se face cu mentiunile nscrise n registrele de publicitate sau de evident
prevzute de lege pentru persoana juridic respectiv.
(2) n lipsa acestor mentiuni, stabilirea sau schimbarea denumirii si a sediului nu
va putea fi opus altor persoane.
Alte atribute de identificare
Art. 230. - n functie de specificul obiectului de activitate, persoana juridic mai
poate avea si alte atribute de identificare, cum sunt numrul de nregistrare n registrul
comertului sau ntr-un alt registru public, codul unic de nregistrare si alte elemente de
identificare, n conditiile legii.
Mentiunile obligatorii
Art. 231. - Toate documentele, indiferent de form, care eman de la persoana
juridic trebuie s cuprind denumirea si sediul, precum si alte atribute de identificare,
n cazurile prevzute de lege, sub sanctiunea pltii de daune-interese persoanei
prejudiciate.
CAPITOLUL V
Reorganizarea persoanei juridice
Notiunea
Art. 232. - Reorganizarea persoanei juridice este operatiunea juridic n care pot
fi implicate una sau mai multe persoane juridice si care are ca efecte nfiintarea,
modificarea ori ncetarea acestora.
Modurile de reorganizare
Art. 233. - (1) Reorganizarea persoanei juridice se realizeaz prin fuziune, prin
divizare sau prin transformare.
(2) Reorganizarea se face cu respectarea conditiilor prevzute pentru dobndirea
personalittii juridice, n afar de cazurile n care prin lege, actul de constituire sau
statut se dispune altfel.
Fuziunea
Art. 234. - Fuziunea se face prin absorbtia unei persoane juridice de ctre o alt
persoan juridic sau prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alctui o
persoan juridic nou.
Efectele fuziunii
Art. 235. - (1) n cazul absorbtiei, drepturile si obligatiile persoanei juridice
absorbite se transfer n patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.
(2) n cazul contopirii persoanelor juridice, drepturile si obligatiile acestora se
transfer n patrimoniul persoanei juridice nou-nfiintate.
Divizarea
Art. 236. - (1) Divizarea poate fi total sau partial.
(2) Divizarea total se face prin mprtirea ntregului patrimoniu al unei persoane
juridice ntre dou sau mai multe persoane juridice care exist deja sau care se
nfiinteaz prin divizare.
(3) Divizarea partial const n desprinderea unei prti din patrimoniul unei
persoane juridice, care continu s existe, si n transmiterea acestei prti ctre una
sau mai multe persoane juridice care exist sau care se nfiinteaz n acest mod.
Efectele divizrii
Art. 237. - (1) Patrimoniul persoanei juridice care a ncetat de a avea fiint prin
divizare se mparte n mod egal ntre persoanele juridice dobnditoare, dac prin actul
ce a dispus divizarea nu s-a stabilit o alt proportie.
(2) n cazul divizrii partiale, cnd o parte din patrimoniul unei persoane juridice se
desprinde si se transmite unei singure persoane juridice deja existente sau care se
nfiinteaz n acest mod, reducerea patrimoniului persoanei juridice divizate este
proportional cu partea transmis.
(3) n cazul n care partea desprins se transmite mai multor persoane juridice deja
existente sau care se nfiinteaz n acest mod, mprtirea patrimoniului ntre persoana
juridic fat de care s-a fcut desprinderea si persoanele juridice dobnditoare se va
face potrivit dispozitiilor alin. (2), iar ntre persoanele juridice dobnditoare, mprtirea
prtii desprinse se va face potrivit dispozitiilor alin. (1), ce se vor aplica n mod
corespunztor.
ntinderea rspunderii n caz
de divizare
Art. 238. - (1) n cazul divizrii, fiecare dintre persoanele juridice dobnditoare va
rspunde:
a) pentru obligatiile legate de bunurile care formeaz obiectul drepturilor dobndite
sau pstrate integral;
b) pentru celelalte obligatii ale persoanei juridice divizate, proportional cu valoarea
drepturilor dobndite sau pstrate, socotit dup scderea obligatiilor prevzute la
lit. a).
(2) Dac o persoan juridic nfiintat n conditiile art. 194 alin. (1) lit. a) este
supus divizrii, prin actul de reorganizare se va putea stabili si un alt mod de
repartizare a obligatiilor dect acela prevzut n prezentul articol.
Repartizarea contractelor n caz
de divizare
Art. 239. - n caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea
dispozitiilor art. 206 alin. (2), art. 237 si 238, astfel nct executarea fiecruia dintre ele
s se fac n ntregime de ctre o singur persoan juridic dobnditoare, afar numai
dac aceasta nu este cu putint.
ncetarea unor contracte
Art. 240. - (1) n cazul contractelor ncheiate n considerarea calittii persoanei
juridice supuse reorganizrii, acestea nu si nceteaz efectele, cu exceptia cazului n
care prtile au stipulat expres contrariul sau mentinerea ori repartizarea contractului
este conditionat de acordul prtii interesate.
(2) Dac mentinerea sau repartizarea contractului este conditionat de acordul
prtii interesate, aceasta va fi notificat sau, dup caz, nstiintat prin scrisoare
recomandat, cu confirmare de primire, pentru a-si da ori nu consimtmntul n termen
de 10 zile lucrtoare de la comunicarea notificrii sau nstiintrii. Lipsa de rspuns n
acest termen echivaleaz cu refuzul de mentinere sau preluare a contractului de ctre
persoana juridic succesoare.
Transformarea persoanei juridice
Art. 241. - (1) Transformarea persoanei juridice intervine n cazurile prevzute de
lege, atunci cnd o persoan juridic si nceteaz existenta, concomitent cu
nfiintarea, n locul ei, a unei alte persoane juridice.
(2) n cazul transformrii, drepturile si obligatiile persoanei juridice care si-a ncetat
existenta se transfer n patrimoniul persoanei juridice nou-nfiintate, cu exceptia
cazului n care prin actul prin care s-a dispus transformarea se prevede altfel. n aceste
din urm cazuri, dispozitiile art. 239, 240 si 243 rmn aplicabile.
Data transmiterii drepturilor
si obligatiilor
Art. 242. - (1) n cazul reorganizrii persoanelor juridice supuse nregistrrii,
transmiterea drepturilor si obligatiilor se realizeaz att ntre prti, ct si fat de terti,
numai prin nregistrarea operatiunii si de la data acesteia.
(2) n ceea ce priveste celelalte persoane juridice nesupuse nregistrrii,
transmiterea drepturilor si obligatiilor, n cazurile prevzute la alin. (1), se realizeaz
att ntre prti, ct si fat de terti, numai pe data aprobrii de ctre organul competent
a inventarului, a bilantului contabil ntocmit n vederea predrii-primirii, a evidentei si
a repartizrii tuturor contractelor n curs de executare, precum si a oricror alte
asemenea acte prevzute de lege.
(3) n cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate
si celelalte drepturi reale se dobndesc numai prin nscrierea n cartea funciar, n
baza actului de reorganizare ncheiat n form autentic sau, dup caz, a actului
administrativ prin care s-a dispus reorganizarea, n ambele situatii nsotit, dac este
cazul, de certificatul de nregistrare a persoanei juridice nou-nfiintate.
Opozitiile
Art. 243. - (1) Actele prin care s-a hotrt reorganizarea pot fi atacate, dac prin
lege nu se dispune altfel, prin opozitie, de ctre creditori si orice alte persoane
interesate, n termen de 30 de zile de la data cnd au luat cunostint de aprobarea
reorganizrii, dar nu mai trziu de un an de la data publicrii acesteia, sau, dup caz,
de la data aprobrii acesteia de ctre organul competent, potrivit legii.
(2) Opozitia suspend executarea fat de oponenti pn la rmnerea definitiv a
hotrrii judectoresti, n afar de cazul n care persoana juridic debitoare face
dovada executrii obligatiilor sau ofer garantii acceptate de creditori ori ncheie cu
acestia un acord pentru plata datoriilor.
(3) Opozitia se judec n camera de consiliu, cu citarea prtilor, de ctre instanta
competent.
(4) Hotrrea pronuntat asupra opozitiei este supus numai apelului.
CAPITOLUL VI
ncetarea persoanei juridice
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Modurile de ncetare
Art. 244. - Persoana juridic nceteaz, dup caz, prin constatarea ori declararea
nulittii, prin fuziune, divizare total, transformare, dizolvare sau desfiintare ori printr-
un
alt mod prevzut de actul constitutiv sau de lege.
SECTIUNEA a 2-a
Dizolvarea persoanei juridice
Dizolvarea persoanelor juridice
de drept privat
Art. 245. - Persoanele juridice de drept privat se dizolv:
a) dac termenul pentru care au fost constituite s-a mplinit;
b) dac scopul a fost realizat ori nu mai poate fi ndeplinit;
c) dac scopul pe care l urmresc sau mijloacele ntrebuintate pentru realizarea
acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice ori dac ele urmresc un alt scop
dect cel declarat;
d) prin hotrrea organelor competente ale acestora;
e) prin orice alt mod prevzut de lege, actul de constituire sau statut.
Dizolvarea persoanelor juridice
de drept public
Art. 246. - Persoanele juridice de drept public se dizolv numai n cazurile si n
conditiile anume prevzute de lege.
Opozitiile
Art. 247. - n cazul n care persoana juridic se dizolv prin hotrrea organului
competent, creditorii sau orice alte persoane interesate pot face opozitie, dispozitiile
art. 243 aplicndu-se n mod corespunztor.
Lichidarea
Art. 248. - (1) Prin efectul dizolvrii persoana juridic intr n lichidare n vederea
valorificrii activului si a pltii pasivului.
(2) Persoana juridic si pstreaz capacitatea civil pentru operatiunile necesare
lichidrii pn la finalizarea acesteia.
(3) Dac ncetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin
divizare total, nu se declanseaz procedura lichidrii.
Destinatia bunurilor rmase
dup lichidare
Art. 249. - (1) Oricare ar fi cauzele dizolvrii, bunurile persoanei juridice rmase
dup lichidare vor primi destinatia stabilit n actul de constituire sau statut ori
destinatia stabilit n hotrrea organului competent luat nainte de dizolvare.
(2) n lipsa unei asemenea prevederi n actul de constituire sau statut ori n lipsa
unei hotrri luate n conditiile alin. (1), precum si n cazul n care prevederea sau
hotrrea este contrar legii sau ordinii publice, la propunerea lichidatorului, bunurile
rmase dup lichidare se atribuie de instanta competent, prin hotrre supus numai
apelului, unei persoane juridice cu scop identic sau asemntor, dac prin lege nu se
prevede altfel. Atunci cnd exist mai multe astfel de persoane juridice, lichidatorul
propune cel putin 3 persoane juridice, caz n care bunurile se atribuie prin tragere la
sorti.
(3) n cazul n care persoana juridic a fost dizolvat pentru motivele prevzute la
art. 245 lit. d), precum si n cazul n care nicio persoan juridic nu este de acord cu
preluarea bunurilor rmase dup lichidare n conditiile alin. (2), acestea vor trece n
proprietatea comunei, orasului sau municipiului n a crui raz teritorial se afl
bunurile.
(4) n toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rmase
dup lichidare are loc la data prelurii lor de ctre beneficiari, dac prin lege nu se
prevede altfel. Procesul-verbal de predare-primire si hotrrea judectoreasc rmas
definitiv, n cazurile prevzute la alin. (2) ori (3), constituie titlu de proprietate sau,
dup caz, pot servi drept temei juridic pentru intabularea n cartea funciar. n cazul
bunurilor imobile, dispozitiile art. 1.244 si cele n materie de carte funciar rmn
aplicabile.
SECTIUNEA a 3-a
Dispozitii speciale
Desfiintarea unor persoane juridice
Art. 250. - (1) Persoanele juridice nfiintate de ctre autorittile publice centrale
sau locale, nesupuse dizolvrii, pot fi desfiintate prin hotrrea organului care le-a
nfiintat.
(2) n acest caz, dac organul competent nu a dispus altfel, drepturile si obligatiile
persoanei juridice desfiintate se transfer persoanei juridice dobnditoare, proportional
cu valoarea bunurilor transmise acesteia, tinndu-se ns seama si de natura
obligatiilor respective.
Data ncetrii personalittii juridice
Art. 251. - (1) Persoanele juridice supuse nregistrrii nceteaz la data radierii din
registrele n care au fost nscrise.
(2) Celelalte persoane juridice nceteaz la data actului prin care s-a dispus
ncetarea sau, dup caz, la data ndeplinirii oricrei alte cerinte prevzute de lege.
TITLUL V
Aprarea drepturilor nepatrimoniale
Ocrotirea personalittii umane
Art. 252. - Orice persoan fizic are dreptul la ocrotirea valorilor strns legate de
fiinta uman, cum sunt viata, sntatea, integritatea fizic, demnitatea, intimitatea
vietii private, creatia stiintific, artistic, literar sau tehnic, precum si a oricror alte
drepturi nepatrimoniale.
Mijloacele de aprare
Art. 253. - (1) Persoana fizic ale crei drepturi nepatrimoniale au fost lezate ori
amenintate poate cere oricnd instantei:
a) interzicerea svrsirii faptei ilicite, dac aceasta este iminent;
b) ncetarea nclcrii si interzicerea pentru viitor, dac aceasta dureaz nc;
c) constatarea caracterului ilicit al faptei svrsite, dac tulburarea pe care a
produs-o subzist.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), n cazul lezrii prin exercitarea dreptului
la libera exprimare, instanta poate dispune numai msurile prevzute la alin. (1) lit. b)
si c).
(3) Totodat, cel care a suferit o nclcare a unor asemenea drepturi poate cere
instantei s l oblige pe autorul faptei s ndeplineasc orice msuri socotite necesare
de ctre instant spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:
a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotrrii de condamnare;
b) orice alte msuri necesare pentru ncetarea faptei ilicite sau pentru repararea
prejudiciului cauzat.
(4) De asemenea, persoana prejudiciat poate cere despgubiri sau, dup caz, o
reparatie patrimonial pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dac
vtmarea este imputabil autorului faptei prejudiciabile. n aceste cazuri, dreptul la
actiune este supus prescriptiei extinctive.
Aprarea dreptului la nume
Art. 254. - (1) Cel al crui nume este contestat poate s cear instantei
judectoresti recunoasterea dreptului su la acel nume.
(2) De asemenea, cel care este lezat prin uzurparea, n tot sau n parte, a numelui
su poate s cear oricnd instantei judectoresti s dispun ncetarea acestei
atingeri nelegitime.
(3) Dispozitiile prezentului articol se aplic, n mod corespunztor, si aprrii
dreptului la pseudonim, ales n conditiile legii.
Msurile provizorii
Art. 255. - (1) Dac persoana care se consider lezat face dovada credibil c
drepturile sale nepatrimoniale fac obiectul unei actiuni ilicite, actuale sau iminente si
c aceast actiune risc s i cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate s cear
instantei judectoresti luarea unor msuri provizorii.
(2) Instanta judectoreasc poate s dispun n special:
a) interzicerea nclcrii sau ncetarea ei provizorie;
b) luarea msurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor.
(3) n cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale,
instanta judectoreasc nu poate s dispun ncetarea, cu titlu provizoriu, a actiunii
prejudiciabile dect dac prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, dac actiunea
nu este n mod evident justificat, potrivit art. 75, si dac msura luat de instant nu
apare ca fiind disproportionat n raport cu prejudiciile cauzate. Dispozitiile art. 253
alin. (2) rmn aplicabile.
(4) Instanta solutioneaz cererea potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta
presedintial, care se aplic n mod corespunztor. n cazul n care cererea este
formulat nainte de introducerea actiunii de fond, prin hotrrea prin care s-a dispus
msura provizorie se va fixa si termenul n care actiunea n fond trebuie s fie
introdus, sub sanctiunea ncetrii de drept a acelei msuri. Dispozitiile alin. (6) sunt
aplicabile.
(5) Dac msurile luate sunt de natur s produc un prejudiciu prtii adverse,
instanta l poate obliga pe reclamant s dea o cautiune n cuantumul fixat de aceasta,
sub sanctiunea ncetrii de drept a msurii dispuse.
(6) Msurile luate potrivit prezentului articol anterior introducerii actiunii n justitie
pentru aprarea dreptului nepatrimonial nclcat nceteaz de drept, dac reclamantul
nu a sesizat instanta n termenul fixat de aceasta, dar nu mai trziu de 30 de zile de
la luarea acestora.
(7) Reclamantul este tinut s repare, la cererea prtii interesate, prejudiciul cauzat
prin msurile provizorii luate, dac actiunea de fond este respins ca nentemeiat. Cu
toate acestea, dac reclamantul nu a fost n culp ori a avut o culp usoar, instanta,
n raport cu circumstantele concrete, poate fie s refuze obligarea sa la despgubirile
cerute de partea advers, fie s dispun reducerea acestora.
(8) Dac partea advers nu solicit daune-interese, instanta va dispune eliberarea
cautiunii, la cererea reclamantului, prin hotrre dat cu citarea prtilor. Cererea se
judec potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintial, care se aplic n mod
corespunztor. n cazul n care prtul se opune la eliberarea cautiunii, instanta va fixa
un termen n vederea introducerii actiunii de fond, care nu poate fi mai lung de 30 de
zile de la data pronuntrii hotrrii, sub sanctiunea ncetrii de drept a msurii de
indisponibilizare a sumei depuse cu titlu de cautiune.
Decesul titularului dreptului
nepatrimonial
Art. 256. - (1) Actiunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial nclcat poate
fi continuat sau pornit, dup moartea persoanei vtmate, de ctre sotul
supravietuitor, de oricare dintre rudele n linie dreapt ale persoanei decedate, precum
si de oricare dintre rudele sale colaterale pn la gradul al patrulea inclusiv.
(2) Actiunea pentru restabilirea integrittii memoriei unei persoane decedate poate
fi pornit de cei prevzuti la alin. (1).
Aprarea drepturilor
nepatrimoniale ale persoanei
juridice
Art. 257. - Dispozitiile prezentului titlu se aplic prin asemnare si drepturilor
nepatrimoniale ale persoanelor juridice.
CARTEA a II-a
Despre familie
TITLUL I
Dispozitii generale
Familia
Art. 258. - (1) Familia se ntemeiaz pe cstoria liber consimtit ntre soti, pe
egalitatea acestora, precum si pe dreptul si ndatorirea printilor de a asigura cresterea
si educarea copiilor lor.
(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societtii si a statului.
(3) Statul este obligat s sprijine, prin msuri economice si sociale, ncheierea
cstoriei, precum si dezvoltarea si consolidarea familiei.
(4) n sensul prezentului Cod civil, prin soti se ntelege brbatul si femeia uniti prin
cstorie.
Cstoria
Art. 259. - (1) Cstoria este uniunea liber consimtit ntre un brbat si o femeie,
ncheiat n conditiile legii.
(2) Brbatul si femeia au dreptul de a se cstori n scopul de a ntemeia o familie.
(3) Celebrarea religioas a cstoriei poate fi fcut numai dup ncheierea
cstoriei civile.
(4) Conditiile de ncheiere si cauzele de nulitate ale cstoriei se stabilesc prin
prezentul Cod civil.
(5) Cstoria nceteaz prin decesul sau prin declararea judectoreasc a mortii
unuia dintre soti.
(6) Cstoria poate fi desfcut prin divort, n conditiile legii.
Egalitatea n drepturi a copiilor
Art. 260. - Copiii din afara cstoriei sunt egali n fata legii cu cei din cstorie,
precum si cu cei adoptati.
ndatorirea printilor
Art. 261. - Printii sunt cei care au, n primul rnd, ndatorirea de crestere si
educare a copiilor lor minori.
Relatiile dintre printi si copii
Art. 262. - (1) Copilul nu poate fi separat de printii si fr ncuviintarea acestora,
cu exceptia cazurilor prevzute de lege.
(2) Copilul care nu locuieste la printii si sau, dup caz, la unul dintre ei are dreptul
de a avea legturi personale cu acestia. Exercitiul acestui drept nu poate fi limitat
dect n conditiile prevzute de lege, pentru motive temeinice, lund n considerare
interesul superior al copilului.
Principiul interesului superior
al copilului
Art. 263. - (1) Orice msur privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie s
fie luat cu respectarea interesului superior al copilului.
(2) Pentru rezolvarea cererilor care se refer la copii, autorittile competente sunt
datoare s dea toate ndrumrile necesare pentru ca prtile s recurg la metodele de
solutionare a conflictelor pe cale amiabil.
(3) Procedurile referitoare la relatiile dintre printi si copii trebuie s garanteze c
dorintele si interesele printilor referitoare la copii pot fi aduse la cunostinta autorittilor
si c acestea tin cont de ele n hotrrile pe care le iau.
(4) Procedurile privitoare la copii trebuie s se desfsoare ntr-un timp rezonabil,
astfel nct interesul superior al copilului si relatiile de familie s nu fie afectate.
(5) n sensul prevederilor legale privind protectia copilului, prin copil se ntelege
persoana care nu a mplinit vrsta de 18 ani si nici nu a dobndit capacitatea deplin
de exercitiu, potrivit legii.
Ascultarea copilului
Art. 264. - (1) n procedurile administrative sau judiciare care l privesc, ascultarea
copilului care a mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi
ascultat si copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani, dac autoritatea competent
consider c acest lucru este necesar pentru solutionarea cauzei.
(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere si a primi
orice informatie, potrivit cu vrsta sa, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra
consecintelor pe care le poate avea aceasta, dac este respectat, precum si asupra
consecintelor oricrei decizii care l priveste.
(3) Orice copil poate cere s fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) si (2).
Respingerea cererii de ctre autoritatea competent trebuie motivat.
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate n considerare n raport cu vrsta si cu
gradul su de maturitate.
(5) Dispozitiile legale speciale privind consimtmntul sau prezenta copilului, n
procedurile care l privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea de ctre
instant a unui reprezentant n caz de conflict de interese rmn aplicabile.
Instanta competent
Art. 265. - Toate msurile date prin prezenta carte n competenta instantei
judectoresti, precum si toate litigiile privind aplicarea dispozitiilor prezentei crti sunt
de competenta instantei de tutel prevzute la art. 107.
TITLUL II
Cstoria
CAPITOLUL I
Logodna
ncheierea logodnei
Art. 266. - (1) Logodna este promisiunea reciproc de a ncheia cstoria.
(2) Dispozitiile privind conditiile de fond pentru ncheierea cstoriei sunt aplicabile
n mod corespunztor, cu exceptia avizului medical si a autorizrii organului
administrativ competent.
(3) ncheierea logodnei nu este supus niciunei formalitti si poate fi dovedit cu
orice mijloc de prob.
(4) ncheierea cstoriei nu este conditionat de ncheierea logodnei.
(5) Logodna se poate ncheia doar ntre brbat si femeie.
Ruperea logodnei
Art. 267. - (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrns s ncheie
cstoria.
(2) Clauza penal stipulat pentru ruperea logodnei este considerat nescris.
(3) Ruperea logodnei nu este supus niciunei formalitti si poate fi dovedit cu
orice mijloc de prob.
Restituirea darurilor
Art. 268. - (1) n cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care
logodnicii le-au primit n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea
cstoriei, cu exceptia darurilor obisnuite.
(2) Darurile se restituie n natur sau, dac aceasta nu mai este cu putint, n
msura mbogtirii.
(3) Obligatia de restituire nu exist dac logodna a ncetat prin moartea unuia dintre
logodnici.
Rspunderea pentru ruperea
logodnei
Art. 269. - (1) Partea care rupe logodna n mod abuziv poate fi obligat la
despgubiri pentru cheltuielile fcute sau contractate n vederea cstoriei, n msura
n care au fost potrivite cu mprejurrile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.
(2) Partea care, n mod culpabil, l-a determinat pe cellalt s rup logodna poate
fi obligat la despgubiri n conditiile alin. (1).
Termenul de prescriptie
Art. 270. - Dreptul la actiune ntemeiat pe dispozitiile art. 268 si 269 se prescrie
ntr-un an de la ruperea logodnei.
CAPITOLUL II
ncheierea cstoriei
SECTIUNEA 1
Conditiile de fond pentru ncheierea cstoriei
Consimtmntul la cstorie
Art. 271. - Cstoria se ncheie ntre brbat si femeie prin consimtmntul
personal si liber al acestora.
Vrsta matrimonial
Art. 272. - (1) Cstoria se poate ncheia dac viitorii soti au mplinit vrsta de
18 ani.
(2) Pentru motive temeinice, minorul care a mplinit vrsta de 16 ani se poate
cstori n temeiul unui aviz medical, cu ncuviintarea printilor si sau, dup caz, a
tutorelui si cu autorizarea instantei de tutel n a crei circumscriptie minorul si are
domiciliul. n cazul n care unul dintre printi refuz s ncuviinteze cstoria, instanta
de tutel hotrste si asupra acestei divergente, avnd n vedere interesul superior al
copilului.
(3) Dac unul dintre printi este decedat sau se afl n imposibilitate de a-si
manifesta vointa, ncuviintarea celuilalt printe este suficient.
(4) De asemenea, n conditiile art. 398, este suficient ncuviintarea printelui care
exercit autoritatea printeasc.
(5) Dac nu exist nici printi, nici tutore care s poat ncuviinta cstoria, este
necesar ncuviintarea persoanei sau a autorittii care a fost abilitat s exercite
drepturile printesti.
Bigamia
Art. 273. - Este interzis ncheierea unei noi cstorii de ctre persoana care este
cstorit.
Interzicerea cstoriei ntre rude
Art. 274. - (1) Este interzis ncheierea cstoriei ntre rudele n linie dreapt,
precum si ntre cele n linie colateral pn la al patrulea grad inclusiv.
(2) Pentru motive temeinice, cstoria ntre rudele n linie colateral de gradul al
patrulea poate fi autorizat de instanta de tutel n a crei circumscriptie si are
domiciliul cel care cere ncuviintarea. Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz
medical special dat n acest sens.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si n cazul rudeniei din adoptie.
Interzicerea cstoriei ntre tutore
si persoana minor
Art. 275. - Cstoria este oprit ntre tutore si persoana minor care se afl sub
tutela sa.
Alienatia si debilitatea mintal
Art. 276. - Este interzis s se cstoreasc alienatul mintal si debilul mintal.
Interzicerea sau echivalarea
unor forme de convietuire
cu cstoria
Art. 277. - (1) Este interzis cstoria dintre persoane de acelasi sex.
(2) Cstoriile dintre persoane de acelasi sex ncheiate sau contractate n
strintate fie de cetteni romni, fie de cetteni strini nu sunt recunoscute n
Romnia.
(3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelasi sex ncheiate
sau contractate n strintate fie de cetteni romni, fie de cetteni strini nu sunt
recunoscute n Romnia.
(4) Dispozitiile legale privind libera circulatie pe teritoriul Romniei a cettenilor
statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European rmn
aplicabile.
SECTIUNEA a 2-a
Formalittile pentru ncheierea cstoriei
Comunicarea strii de sntate
Art. 278. - Cstoria nu se ncheie dac viitorii soti nu declar c si-au comunicat
reciproc starea snttii lor. Dispozitiile legale prin care este oprit cstoria celor
care sufer de anumite boli rmn aplicabile.
Locul ncheierii cstoriei
Art. 279. - (1) Cstoria se celebreaz de ctre ofiterul de stare civil, la sediul
primriei.
(2) Prin exceptie, cstoria se poate celebra, cu aprobarea primarului, de ctre un
ofiter de stare civil de la o alt primrie dect cea n a crei raz teritorial domiciliaz
sau si au resedinta viitorii soti, cu obligativitatea nstiintrii primriei de domiciliu sau
de resedint a viitorilor soti, n vederea publicrii.
Declaratia de cstorie
Art. 280. - (1) Cei care vor s se cstoreasc vor face personal declaratia de
cstorie, potrivit legii, la primria unde urmeaz a se ncheia cstoria.
(2) n cazurile prevzute de lege, declaratia de cstorie se poate face si n afara
sediului primriei.
(3) Atunci cnd viitorul sot este minor, printii sau, dup caz, tutorele vor face
personal o declaratie prin care ncuviinteaz ncheierea cstoriei. Dispozitiile art. 272
alin. (5) rmn aplicabile.
(4) Dac unul dintre viitorii soti, printii sau tutorele nu se afl n localitatea unde
urmeaz a se ncheia cstoria, ei pot face declaratia la primria n a crei raz
teritorial si au domiciliul sau resedinta, care o transmite, n termen de 48 de ore, la
primria unde urmeaz a se ncheia cstoria.
Continutul declaratiei de cstorie
Art. 281. - (1) n declaratia de cstorie, viitorii soti vor arta c nu exist niciun
impediment legal la cstorie si vor mentiona numele de familie pe care l vor purta
n timpul cstoriei, precum si regimul matrimonial ales.
(2) Odat cu declaratia de cstorie ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru
ncheierea cstoriei.
Alegerea numelui de familie
Art. 282. - Viitorii soti pot conveni s si pstreze numele dinaintea cstoriei, s
ia numele oricruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sot poate s si
pstreze numele de dinaintea cstoriei, iar cellalt s poarte numele lor reunite.
Publicitatea declaratiei de cstorie
Art. 283. - (1) n aceeasi zi cu primirea declaratiei de cstorie, ofiterul de stare
civil dispune publicarea acesteia, prin afisarea n extras, ntr-un loc special amenajat
la sediul primriei si pe pagina de internet a acesteia unde urmeaz s se ncheie
cstoria si, dup caz, la sediul primriei unde cellalt sot si are domiciliul sau
resedinta.
(2) Extrasul din declaratia de cstorie cuprinde, n mod obligatoriu: data afisrii,
datele de stare civil ale viitorilor soti si, dup caz, ncuviintarea printilor sau a
tutorelui, precum si nstiintarea c orice persoan poate face opozitie la cstorie, n
termen de 10 zile de la data afisrii.
(3) Cstoria se ncheie dup 10 zile de la afisarea declaratiei de cstorie, termen
n care se cuprind att data afisrii, ct si data ncheierii cstoriei.
(4) Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului sau al
comunei unde urmeaz a se ncheia cstoria poate s ncuviinteze, pentru motive
temeinice, ncheierea cstoriei nainte de mplinirea termenului prevzut la alin. (3).
Rennoirea declaratiei de cstorie
Art. 284. - n cazul n care cstoria nu s-a ncheiat n termen de 30 de zile de la
data afisrii declaratiei de cstorie sau dac viitorii soti doresc s modifice declaratia
initial, trebuie s se fac o nou declaratie de cstorie si s se dispun publicarea
acesteia.
Opozitia la cstorie
Art. 285. - (1) Orice persoan poate face opozitie la cstorie, dac exist un
impediment legal sau dac alte cerinte ale legii nu sunt ndeplinite.
(2) Opozitia la cstorie se face numai n scris, cu artarea dovezilor pe care se
ntemeiaz.
Refuzul celebrrii cstoriei
Art. 286. - Ofiterul de stare civil refuz s celebreze cstoria dac, pe baza
verificrilor pe care este obligat s le efectueze, a opozitiilor primite sau a informatiilor
pe care le detine, n msura n care acestea din urm sunt notorii, constat c nu sunt
ndeplinite conditiile prevzute de lege.
Celebrarea cstoriei
Art. 287. - (1) Viitorii soti sunt obligati s se prezinte mpreun la sediul primriei,
pentru a-si da consimtmntul la cstorie n mod public, n prezenta a 2 martori, n
fata ofiterului de stare civil.
(2) Cu toate acestea, n cazurile prevzute de lege, ofiterul de stare civil poate
celebra cstoria si n afara sediului serviciului de stare civil, cu respectarea celorlalte
conditii mentionate la alin. (1).
(3) Persoanele care apartin minorittilor nationale pot solicita celebrarea cstoriei
n limba lor matern, cu conditia ca ofiterul de stare civil sau cel care oficiaz
cstoria s cunoasc aceast limb.
Martorii la cstorie
Art. 288. - (1) Martorii atest faptul c sotii si-au exprimat consimtmntul potrivit
art. 287.
(2) Nu pot fi martori la ncheierea cstoriei incapabilii, precum si cei care din cauza
unei deficiente psihice sau fizice nu sunt apti s ateste faptele prevzute la alin. (1).
(3) Martorii pot fi si rude sau afini, indiferent de grad, cu oricare dintre viitorii soti.
Momentul ncheierii cstoriei
Art. 289. - Cstoria este ncheiat n momentul n care, dup ce ia
consimtmntul fiecruia dintre viitorii soti, ofiterul de stare civil i declar cstoriti.
CAPITOLUL III
Formalitti ulterioare ncheierii cstoriei
Actul de cstorie
Art. 290. - Dup ncheierea cstoriei, ofiterul de stare civil ntocmeste, de
ndat, n registrul actelor de stare civil, actul de cstorie, care se semneaz de
ctre soti, de cei 2 martori si de ctre ofiterul de stare civil.
Formalittile privind regimul
matrimonial
Art. 291. - Ofiterul de stare civil face mentiune pe actul de cstorie despre
regimul matrimonial ales. El are obligatia ca, din oficiu si de ndat, s comunice la
registrul prevzut la art. 334 alin. (1), precum si, dup caz, notarului public care a
autentificat conventia matrimonial o copie de pe actul de cstorie.
Dovada cstoriei
Art. 292. - (1) Cstoria se dovedeste cu actul de cstorie si prin certificatul de
cstorie eliberat pe baza acestuia.
(2) Cu toate acestea, n situatiile prevzute de lege, cstoria se poate dovedi cu
orice mijloc de prob.
CAPITOLUL IV
Nulitatea cstoriei
SECTIUNEA 1
Nulitatea absolut a cstoriei
Cazurile de nulitate absolut
Art. 293. - (1) Este lovit de nulitate absolut cstoria ncheiat cu nclcarea
dispozitiilor prevzute la art. 271, 273, 274, 276 si art. 287 alin. (1).
(2) n cazul n care sotul unei persoane declarate moarte s-a recstorit si, dup
aceasta, hotrrea declarativ de moarte este anulat, noua cstorie rmne
valabil, dac sotul celui declarat mort a fost de bun-credint. Prima cstorie se
consider desfcut pe data ncheierii noii cstorii.
Lipsa vrstei matrimoniale
Art. 294. - (1) Cstoria ncheiat de minorul care nu a mplinit vrsta de 16 ani
este lovit de nulitate absolut.
(2) Cu toate acestea, nulitatea cstoriei se acoper dac, pn la rmnerea
definitiv a hotrrii judectoresti, ambii soti au mplinit vrsta de 18 ani sau dac
sotia a nscut ori a rmas nsrcinat.
Cstoria fictiv
Art. 295. - (1) Cstoria ncheiat n alte scopuri dect acela de a ntemeia o
familie este lovit de nulitate absolut.
(2) Cu toate acestea, nulitatea cstoriei se acoper dac, pn la rmnerea
definitiv a hotrrii judectoresti, a intervenit convietuirea sotilor, sotia a nscut sau
a rmas nsrcinat ori au trecut 2 ani de la ncheierea cstoriei.
Persoanele care pot invoca
nulitatea absolut
Art. 296. - Orice persoan interesat poate introduce actiunea n constatarea
nulittii absolute a cstoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce actiunea
dup ncetarea sau desfacerea cstoriei, cu exceptia cazului n care ar actiona pentru
aprarea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie.
SECTIUNEA a 2-a
Nulitatea relativ a cstoriei
Lipsa ncuviintrilor cerute de lege
Art. 297. - (1) Este lovit de nulitate relativ cstoria ncheiat fr ncuviintrile
sau autorizarea prevzute la art. 272 alin. (2) si (4).
(2) Nulitatea poate fi invocat numai de cel a crui ncuviintare ori autorizare era
necesar.
Viciile de consimtmnt
Art. 298. - (1) Cstoria poate fi anulat la cererea sotului al crui consimtmnt
a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violent.
(2) Eroarea constituie viciu de consimtmnt numai atunci cnd priveste identitatea
fizic a viitorului sot.
Lipsa discernmntului
Art. 299. - Este lovit de nulitate relativ cstoria ncheiat de persoana lipsit
vremelnic de discernmnt.
Existenta tutelei
Art. 300. - Cstoria ncheiat ntre tutore si persoana minor aflat sub tutela sa
este lovit de nulitate relativ.
Termenul de prescriptie
Art. 301. - (1) Anularea cstoriei poate fi cerut n termen de 6 luni.
(2) n cazul prevzut la art. 297, termenul curge de la data la care cei a cror
ncuviintare sau autorizare era necesar pentru ncheierea cstoriei au luat
cunostint de aceasta.
(3) n cazul nulittii pentru vicii de consimtmnt ori pentru lipsa discernmntului,
termenul curge de la data ncetrii violentei sau, dup caz, de la data la care cel
interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnic a discernmntului.
(4) n cazul prevzut la art. 300, termenul curge de la data ncheierii cstoriei.
Caracterul personal al actiunii
Art. 302. - Dreptul la actiunea n anulabilitate nu se transmite mostenitorilor. Cu
toate acestea, dac actiunea a fost pornit de ctre unul dintre soti, ea poate fi
continuat de ctre oricare dintre mostenitorii si.
Acoperirea nulittii
Art. 303. - (1) n cazurile prevzute la art. 272 alin. (2) si (4), nulitatea relativ a
cstoriei se acoper dac, pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoresti,
s-au obtinut ncuviintrile si autorizarea cerute de lege.
(2) Cstoria nu poate fi anulat dac sotii au convietuit timp de 6 luni de la data
ncetrii violentei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a
faculttilor mintale.
(3) n toate cazurile, nulitatea cstoriei se acoper dac, ntre timp, ambii soti au
mplinit vrsta de 18 ani sau dac sotia a nscut ori a rmas nsrcinat.
SECTIUNEA a 3-a
Efectele nulittii cstoriei
Cstoria putativ
Art. 304. - (1) Sotul de bun-credint la ncheierea unei cstorii nule sau anulate
pstreaz, pn la data cnd hotrrea judectoreasc rmne definitiv, situatia
unui sot dintr-o cstorie valabil.
(2) n situatia prevzut la alin. (1), raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt
supuse, prin asemnare, dispozitiilor privitoare la divort.
Situatia copiilor
Art. 305. - (1) Nulitatea cstoriei nu are niciun efect n privinta copiilor, care
pstreaz situatia de copii din cstorie.
(2) n ceea ce priveste drepturile si obligatiile dintre printi si copii se aplic, prin
asemnare, dispozitiile privitoare la divort.
Opozabilitatea hotrrii
judectoresti
Art. 306. - (1) Hotrrea judectoreasc de constatare a nulittii sau de anulare
a cstoriei este opozabil tertelor persoane, n conditiile legii. Dispozitiile art. 291, 334
si 335 sunt aplicabile n mod corespunztor.
(2) Cu toate acestea, nulitatea cstoriei nu poate fi opus unei terte persoane
mpotriva unui act ncheiat anterior de aceasta cu unul dintre soti, afar de cazul n
care au fost ndeplinite formalittile de publicitate prevzute de lege cu privire la
actiunea n nulitate ori anulabilitate sau tertul a cunoscut, pe alt cale, nainte de
ncheierea actului, cauza de nulitate a cstoriei.
CAPITOLUL V
Drepturile si ndatoririle personale ale sotilor
Reglementarea raporturilor
personale dintre soti
Art. 307. - Dispozitiile prezentului capitol se aplic raporturilor personale dintre
soti, oricare ar fi regimul lor matrimonial.
Luarea deciziilor de ctre soti
Art. 308. - Sotii hotrsc de comun acord n tot ceea ce priveste cstoria.
ndatoririle sotilor
Art. 309. - (1) Sotii si datoreaz reciproc respect, fidelitate si sprijin moral.
(2) Ei au ndatorirea de a locui mpreun. Pentru motive temeinice, ei pot hotr s
locuiasc separat.
Independenta sotilor
Art. 310. - Un sot nu are dreptul s cenzureze corespondenta, relatiile sociale
sau alegerea profesiei celuilalt sot.
Schimbarea numelui de familie
Art. 311. - (1) Sotii sunt obligati s poarte numele declarat la ncheierea cstoriei.
(2) Dac sotii au convenit s poarte n timpul cstoriei un nume comun si l-au
declarat potrivit dispozitiilor art. 281, unul dintre soti nu poate cere schimbarea acestui
nume pe cale administrativ dect cu consimtmntul celuilalt sot.
CAPITOLUL VI
Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor
SECTIUNEA 1
Dispozitii comune
1. Despre regimul matrimonial n general
Regimurile matrimoniale
Art. 312. - (1) Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legal,
separatia de bunuri sau comunitatea conventional.
(2) Indiferent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispozitiile
prezentei sectiuni, dac prin lege nu se prevede altfel.
Efectele regimului matrimonial
Art. 313. - (1) ntre soti, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua
ncheierii cstoriei.
(2) Fat de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data ndeplinirii
formalittilor de publicitate prevzute de lege, afar de cazul n care acestia l-au
cunoscut pe alt cale.
(3) Nendeplinirea formalittilor de publicitate face ca sotii s fie considerati, n
raport cu tertii de bun-credint, ca fiind cstoriti sub regimul matrimonial al
comunittii legale.
Mandatul conventional
Art. 314. - Un sot poate s dea mandat celuilalt sot s l reprezinte pentru
exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.
Mandatul judiciar
Art. 315. - (1) n cazul n care unul dintre soti se afl n imposibilitate de a-si
manifesta vointa, cellalt sot poate cere instantei de tutel ncuviintarea de a-l
reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.
Prin hotrrea pronuntat se stabilesc conditiile, limitele si perioada de valabilitate a
acestui mandat.
(2) n afara altor cazuri prevzute de lege, mandatul nceteaz atunci cnd sotul
reprezentat nu se mai afl n situatia prevzut la alin. (1) sau cnd este numit un
tutore ori, dup caz, un curator.
(3) Dispozitiile art. 346 si 347 sunt aplicabile n mod corespunztor.
Actele de dispozitie care pun
n pericol grav interesele familiei
Art. 316. - (1) n mod exceptional, dac unul dintre soti ncheie acte juridice prin
care pune n pericol grav interesele familiei, cellalt sot poate cere instantei de tutel
ca, pentru o durat determinat, dreptul de a dispune de anumite bunuri s poat fi
exercitat numai cu consimtmntul su expres. Durata acestei msuri poate fi
prelungit, fr ns a se depsi n total 2 ani. Hotrrea de ncuviintare a msurii se
comunic n vederea efecturii formalittilor de publicitate imobiliar sau mobiliar,
dup caz.
(2) Actele ncheiate cu nerespectarea hotrrii judectoresti sunt lovite de nulitate
relativ. Dreptul la actiune se prescrie n termen de un an, care ncepe s curg de la
data cnd sotul vtmat a luat cunostint de existenta actului.
(3) Dispozitiile art. 346 si 347 sunt aplicabile n mod corespunztor.
Independenta patrimonial a sotilor
Art. 317. - (1) Dac prin lege nu se prevede altfel, fiecare sot poate s ncheie
orice acte juridice cu cellalt sot sau cu terte persoane.
(2) Fiecare sot poate s fac singur, fr consimtmntul celuilalt, depozite
bancare, precum si orice alte operatiuni n legtur cu acestea.
(3) n raport cu societatea bancar, sotul titular al contului are, chiar si dup
desfacerea sau ncetarea cstoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, dac
prin hotrre judectoreasc executorie nu s-a decis altfel.
Dreptul la informare
Art. 318. - (1) Fiecare sot poate s i cear celuilalt s l informeze cu privire la
bunurile, veniturile si datoriile sale, iar n caz de refuz nejustificat, se poate adresa
instantei de tutel.
(2) Instanta poate s l oblige pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert s
furnizeze informatiile cerute si s depun probele necesare n acest sens.
(3) Tertii pot s refuze furnizarea informatiilor cerute atunci cnd, potrivit legii,
refuzul este justificat de pstrarea secretului profesional.
(4) Atunci cnd informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potrivit legii, numai
la cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativ c
sustinerile sotului reclamant sunt adevrate.
ncetarea regimului matrimonial
Art. 319. - (1) Regimul matrimonial nceteaz prin constatarea nulittii, anularea,
desfacerea sau ncetarea cstoriei.
(2) n timpul cstoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, n conditiile legii.
Lichidarea regimului matrimonial
Art. 320. - n caz de ncetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaz
potrivit legii, prin bun nvoial sau, n caz de nentelegere, pe cale judiciar. Hotrrea
judectoreasc definitiv sau, dup caz, nscrisul ntocmit n form autentic notarial
constituie act de lichidare.
2. Locuinta familiei
Notiunea
Art. 321. - (1) Locuinta familiei este locuinta comun a sotilor sau, n lips, locuinta
sotului la care se afl copiii.
(2) Oricare dintre soti poate cere notarea n cartea funciar, n conditiile legii, a
unui imobil ca locuint a familiei, chiar dac nu este proprietarul imobilului.
Regimul unor acte juridice
Art. 322. - (1) Niciunul dintre soti, chiar dac este proprietar exclusiv, nu poate
dispune fr consimtmntul scris al celuilalt sot de drepturile asupra locuintei familiei.
(2) De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuint bunurile ce mobileaz sau
decoreaz locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fr consimtmntul scris
al celuilalt sot.
(3) n cazul n care consimtmntul este refuzat fr un motiv legitim, cellalt sot
poate s sesizeze instanta de tutel, pentru ca aceasta s autorizeze ncheierea
actului.
(4) Sotul care nu si-a dat consimtmntul la ncheierea actului poate cere anularea
lui n termen de un an de la data la care a luat cunostint despre acesta, dar nu mai
trziu de un an de la data ncetrii regimului matrimonial.
(5) n lipsa notrii locuintei familiei n cartea funciar, sotul care nu si-a dat
consimtmntul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la cellalt
sot, cu exceptia cazului n care tertul dobnditor a cunoscut, pe alt cale, calitatea de
locuint a familiei.
(6) Dispozitiile alin. (5) se aplic n mod corespunztor actelor ncheiate cu
nclcarea prevederilor alin. (2).
Drepturile sotilor asupra
locuintei nchiriate
Art. 323. - (1) n cazul n care locuinta este detinut n temeiul unui contract de
nchiriere, fiecare sot are un drept locativ propriu, chiar dac numai unul dintre ei este
titularul contractului ori contractul este ncheiat nainte de cstorie.
(2) Dispozitiile art. 322 sunt aplicabile n mod corespunztor.
Atribuirea beneficiului contractului
de nchiriere
Art. 324. - (1) La desfacerea cstoriei, dac nu este posibil folosirea locuintei
de ctre ambii soti si acestia nu se nteleg, beneficiul contractului de nchiriere poate
fi atribuit unuia dintre soti, tinnd seama, n ordine, de interesul superior al copiilor
minori, de culpa n desfacerea cstoriei si de posibilittile locative proprii ale fostilor
soti.
(2) Sotul cruia i s-a atribuit beneficiul contractului de nchiriere este dator s
plteasc celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare ntr-o
alt locuint, cu exceptia cazului n care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiv
a acestuia din urm. Dac exist bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la
partaj, asupra cotei cuvenite sotului cruia i s-a atribuit beneficiul contractului de
nchiriere.
(3) Atribuirea beneficiului contractului de nchiriere se face cu citarea locatorului si
produce efecte fat de acesta de la data cnd hotrrea judectoreasc a rmas
definitiv.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplic n mod similar si n cazul n care bunul este
proprietatea comun a celor 2 soti, atribuirea beneficiului locuintei conjugale
producnd efecte pn la data rmnerii irevocabile a hotrrii de partaj.
3. Cheltuielile cstoriei
Contributia sotilor
Art. 325. - (1) Sotii sunt obligati s si acorde sprijin material reciproc.
(2) Ei sunt obligati s contribuie, n raport cu mijloacele fiecruia, la cheltuielile
cstoriei, dac prin conventie matrimonial nu s-a prevzut altfel.
(3) Orice conventie care prevede c suportarea cheltuielilor cstoriei revine doar
unuia dintre soti este considerat nescris.
Munca n gospodrie
Art. 326. - Munca oricruia dintre soti n gospodrie si pentru cresterea copiilor
reprezint o contributie la cheltuielile cstoriei.
Veniturile din profesie
Art. 327. - Fiecare sot este liber s exercite o profesie si s dispun, n conditiile
legii, de veniturile ncasate, cu respectarea obligatiilor ce i revin privind cheltuielile
cstoriei.
Dreptul la compensatie
Art. 328. - Sotul care a participat efectiv la activitatea profesional a celuilalt sot
poate obtine o compensatie, n msura mbogtirii acestuia din urm, dac
participarea sa a depsit limitele obligatiei de sprijin material si ale obligatiei de a
contribui la cheltuielile cstoriei.
4. Alegerea regimului matrimonial
Conventia matrimonial
Art. 329. - Alegerea unui alt regim matrimonial dect cel al comunittii legale se
face prin ncheierea unei conventii matrimoniale.
ncheierea conventiei matrimoniale
Art. 330. - (1) Sub sanctiunea nulittii absolute, conventia matrimonial se ncheie
prin nscris autentificat de notarul public, cu consimtmntul tuturor prtilor, exprimat
personal sau prin mandatar cu procur autentic, special si avnd continut
predeterminat.
(2) Conventia matrimonial ncheiat nainte de cstorie produce efecte numai de
la data ncheierii cstoriei.
(3) Conventia ncheiat n timpul cstoriei produce efecte de la data prevzut de
prti sau, n lips, de la data ncheierii ei.
Simulatia conventiei matrimoniale
Art. 331. - Actul secret prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modific
regimul matrimonial pentru care sunt ndeplinite formalittile de publicitate prevzute
de lege produce efecte numai ntre soti si nu poate fi opus tertilor de bun-credint.
Obiectul conventiei matrimoniale
Art. 332. - (1) Prin conventia matrimonial nu se poate deroga, sub sanctiunea
nulittii absolute, de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales dect n
cazurile anume prevzute de lege.
(2) De asemenea, conventia matrimonial nu poate aduce atingere egalittii dintre
soti, autorittii printesti sau devolutiunii succesorale legale.
Clauza de preciput
Art. 333. - (1) Prin conventie matrimonial se poate stipula ca sotul supravietuitor
s preia fr plat, nainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile
comune, detinute n devlmsie sau n coproprietate.
(2) Clauza de preciput nu este supus raportului donatiilor, ci numai reductiunii, n
conditiile legii.
(3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a
urmri, chiar nainte de ncetarea comunittii, bunurile ce fac obiectul clauzei.
(4) Clauza de preciput devine caduc atunci cnd comunitatea nceteaz n timpul
vietii sotilor, cnd acestia au decedat n acelasi timp sau cnd bunurile care au fcut
obiectul ei au fost vndute la cererea creditorilor comuni.
(5) Executarea clauzei de preciput se face n natur sau, dac acest lucru nu este
posibil, prin echivalent.
Publicitatea conventiei
matrimoniale
Art. 334. - (1) Pentru a fi opozabile tertilor, conventiile matrimoniale se nscriu n
Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale, tinut n format electronic,
potrivit
legii.
(2) Dup autentificarea conventiei matrimoniale n timpul cstoriei sau dup
primirea copiei de pe actul cstoriei, potrivit art. 330, notarul public expediaz, din
oficiu, un exemplar al conventiei la registrul mentionat la alin. (1), precum si la celelalte
registre de publicitate, n conditiile alin. (4).
(3) Dispozitiile alin. (2) nu exclud dreptul oricruia dintre soti de a solicita
ndeplinirea formalittilor de publicitate.
(4) tinnd seama de natura bunurilor, conventiile matrimoniale se vor nota n
cartea funciar, se vor nscrie n registrul comertului, precum si n alte registre de
publicitate prevzute de lege. n toate aceste cazuri, nendeplinirea formalittilor de
publicitate speciale nu poate fi acoperit prin nscrierea fcut n registrul mentionat
la alin. (1).
(5) Orice persoan, fr a fi tinut s justifice vreun interes, poate cerceta registrul
mentionat la alin. (1) si poate solicita, n conditiile legii, eliberarea de extrase certificate.
Inopozabilitatea conventiei
matrimoniale
Art. 335. - (1) Conventia matrimonial nu poate fi opus tertilor cu privire la actele
ncheiate de acestia cu unul dintre soti dect dac au fost ndeplinite formalittile de
publicitate prevzute la art. 334 sau dac tertii au cunoscut-o pe alt cale.
(2) De asemenea, conventia matrimonial nu poate fi opus tertilor cu privire la
actele ncheiate de acestia cu oricare dintre soti nainte de ncheierea cstoriei.
Modificarea conventiei matrimoniale
Art. 336. - Conventia matrimonial poate fi modificat nainte de ncheierea
cstoriei, cu respectarea conditiilor prevzute la art. 330 si 332. Dispozitiile art. 334
si 335 sunt aplicabile.
ncheierea conventiei matrimoniale
de ctre minor
Art. 337. - (1) Minorul care a mplinit vrsta matrimonial poate ncheia sau
modifica o conventie matrimonial numai cu ncuviintarea ocrotitorului su legal si cu
autorizarea instantei de tutel.
(2) n lipsa ncuviintrii sau a autorizrii prevzute la alin. (1), conventia ncheiat
de minor poate fi anulat n conditiile art. 46, care se aplic n mod corespunztor.
(3) Actiunea n anulare nu poate fi formulat dac a trecut un an de la ncheierea
cstoriei.
Nulitatea conventiei matrimoniale
Art. 338. - n cazul n care conventia matrimonial este lovit de nulitate, ntre
soti se aplic regimul comunittii legale, fr a fi afectate drepturile dobndite de tertii
de bun-credint.
SECTIUNEA a 2-a
Regimul comunittii legale
Bunurile comune
Art. 339. - Bunurile dobndite n timpul regimului comunittii legale de oricare
dintre soti sunt, de la data dobndirii lor, bunuri comune n devlmsie ale sotilor.
Bunurile proprii
Art. 340. - Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecrui sot:
a) bunurile dobndite prin mostenire legal, legat sau donatie, cu exceptia cazului
n care dispuntorul a prevzut, n mod expres, c ele vor fi comune;
b) bunurile de uz personal;
c) bunurile destinate exercitrii profesiei unuia dintre soti, dac nu sunt elemente
ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri;
d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectual asupra creatiilor sale si asupra
semnelor distinctive pe care le-a nregistrat;
e) bunurile dobndite cu titlu de premiu sau recompens, manuscrisele stiintifice
sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea
bunuri;
f) indemnizatia de asigurare si despgubirile pentru orice prejudiciu material sau
moral adus unuia dintre soti;
g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care nlocuiesc un bun propriu, precum
si bunul dobndit n schimbul acestora;
h) fructele bunurilor proprii.
Veniturile din munc
si cele asimilate acestora
Art. 341. - Veniturile din munc, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie n
cadrul asigurrilor sociale si altele asemenea, precum si veniturile cuvenite n temeiul
unui drept de proprietate intelectual sunt bunuri comune, indiferent de data dobndirii
lor, ns numai n cazul n care creanta privind ncasarea lor devine scadent n timpul
comunittii.
Regimul juridic al bunurilor proprii
Art. 342. - Fiecare sot poate folosi, administra si dispune liber de bunurile sale
proprii, n conditiile legii.
Dovada bunurilor sotilor
Art. 343. - (1) Calitatea de bun comun nu trebuie s fie dovedit.
(2) Dovada c un bun este propriu se poate face ntre soti prin orice mijloc de
prob. n cazul prevzut la art. 340 lit. a), dovada se face n conditiile legii.
(3) Pentru bunurile mobile dobndite anterior cstoriei, nainte de ncheierea
acesteia se ntocmeste un inventar de ctre notarul public sau sub semntur privat,
dac prtile convin astfel. n lipsa inventarului, se prezum, pn la proba contrar,
c bunurile sunt comune.
Formalittile de publicitate
Art. 344. - Oricare dintre soti poate cere s se fac mentiune n cartea funciar
ori, dup caz, n alte registre de publicitate prevzute de lege despre apartenenta unui
bun la comunitate.
Actele de conservare, de folosint
si de administrare
Art. 345. - (1) Fiecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fr consimtmntul
expres al celuilalt sot. Cu toate acestea, schimbarea destinatiei bunului comun nu se
poate face dect prin acordul sotilor.
(2) De asemenea, fiecare sot poate ncheia singur acte de conservare, acte de
administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobndire
a bunurilor comune.
(3) Dispozitiile art. 322 rmn aplicabile.
(4) n msura n care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost
prejudiciate printr-un act juridic, sotul care nu a participat la ncheierea actului nu poate
pretinde dect daune-interese de la cellalt sot, fr a fi afectate drepturile dobndite
de tertii de bun-credint.
Actele de nstrinare si de grevare
Art. 346. - (1) Actele de nstrinare sau de grevare cu drepturi reale avnd ca
obiect bunurile comune nu pot fi ncheiate dect cu acordul ambilor soti.
(2) Cu toate acestea, oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de
bunurile mobile comune a cror nstrinare nu este supus, potrivit legii, anumitor
formalitti de publicitate. Dispozitiile art. 345 alin. (4) rmn aplicabile.
(3) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin. (1) darurile obisnuite.
Nulitatea relativ
Art. 347. - (1) Actul ncheiat fr consimtmntul expres al celuilalt sot, atunci
cnd el este necesar potrivit legii, este lovit de nulitate relativ.
(2) Tertul dobnditor care a depus diligenta necesar pentru a se informa cu privire
la natura bunului este aprat de efectele nulittii. Dispozitiile art. 345 alin. (4) rmn
aplicabile.
Aportul de bunuri comune
Art. 348. - (1) Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societti, asociatii
sau fundatii, n conditiile legii, dispozitiile art. 346 alin. (1) si art. 347 aplicndu-se n
mod corespunztor.
(2) Pentru exercitarea drepturilor ce le revin ca asociati sotii trebuie s desemneze
un reprezentant comun, care poate fi oricare dintre ei sau un tert, n conditiile legii.
Regimul aporturilor de bunuri
comune
Art. 349. - (1) Sub sanctiunea prevzut la art. 347, niciunul dintre soti nu poate
singur, fr acordul celuilalt sot, s dispun de bunurile comune ca aport la o societate
sau pentru dobndirea de prti sociale ori, dup caz, de actiuni. n cazul societtilor
comerciale ale cror actiuni sunt tranzactionate pe o piat reglementat, sotul care nu
si-a dat acordul la ntrebuintarea bunurilor comune nu poate pretinde dect
daune-interese de la cellalt sot, fr a fi afectate drepturile dobndite de terti.
(2) n toate cazurile, prtile sociale sau, dup caz, actiunile sunt bunuri comune. Cu
toate acestea, sotul care a devenit asociat exercit singur toate drepturile ce decurg
din aceast calitate.
Dispozitiile testamentare
Art. 350. - Fiecare sot poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la
ncetarea cstoriei, din comunitatea de bunuri.
Datoriile comune ale sotilor
Art. 351. - Sotii rspund cu bunurile comune pentru:
a) obligatiile nscute n legtur cu conservarea, administrarea sau dobndirea
bunurilor comune;
b) obligatiile pe care le-au contractat mpreun;
c) obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite
ale cstoriei;
d) repararea prejudiciului cauzat prin nsusirea, de ctre unul dintre soti, a bunurilor
apartinnd unui tert, n msura n care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale
sotilor.
Rspunderea subsidiar
pentru datoriile comune
Art. 352. - (1) n msura n care obligatiile comune nu au fost acoperite prin
urmrirea bunurilor comune, sotii rspund solidar, cu bunurile proprii. n acest caz, cel
care a pltit datoria comun se subrog n drepturile creditorului pentru ceea ce a
suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dac lichidarea s-ar face la
data pltii datoriei.
(2) Sotul care a pltit datoria comun n conditiile alin. (1) are un drept de retentie
asupra bunurilor celuilalt sot pn la acoperirea integral a creantelor pe care acesta
i le datoreaz.
Urmrirea bunurilor comune
Art. 353. - (1) Bunurile comune nu pot fi urmrite de creditorii personali ai unuia
dintre soti.
(2) Cu toate acestea, dup urmrirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul
su personal poate cere partajul bunurilor comune, ns numai n msura necesar
pentru acoperirea creantei sale.
(3) Bunurile astfel mprtite devin bunuri proprii.
Urmrirea veniturilor din profesie
Art. 354. - Veniturile din munc ale unui sot, precum si cele asimilate acestora nu
pot fi urmrite pentru datoriile comune asumate de ctre cellalt sot, cu exceptia celor
prevzute la art. 351 lit. c).
Lichidarea regimului comunittii
Art. 355. - (1) La ncetarea comunittii, aceasta se lichideaz prin hotrre
judectoreasc sau act autentic notarial.
(2) Pn la finalizarea lichidrii, comunitatea subzist att n privinta bunurilor, ct
si n privinta obligatiilor.
(3) Cnd comunitatea nceteaz prin decesul unuia dintre soti, lichidarea se face
ntre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. n acest caz, obligatiile sotului
decedat se divid ntre mostenitori proportional cu cotele ce le revin din mostenire.
Efectele ncetrii regimului
comunittii
Art. 356. - Dac regimul comunittii de bunuri nceteaz prin desfacerea
cstoriei, fostii soti rmn coproprietari n devlmsie asupra bunurilor comune pn
la stabilirea cotei-prti ce revine fiecruia.
Lichidarea comunittii. Partajul
Art. 357. - (1) n cadrul lichidrii comunittii, fiecare dintre soti preia bunurile sale
proprii, dup care se va proceda la partajul bunurilor comune.
(2) n acest scop, se determin mai nti cota-parte ce revine fiecrui sot, pe baza
contributiei sale att la dobndirea bunurilor comune, ct si la ndeplinirea obligatiilor
comune. Pn la proba contrar, se prezum c sotii au avut o contributie egal.
(3) Dispozitiile art. 364 alin. (2) se aplic n mod corespunztor.
Partajul n timpul regimului
comunittii
Art. 358. - (1) n timpul regimului comunittii, bunurile comune pot fi mprtite, n
tot sau n parte, prin act ncheiat n form autentic notarial, n caz de bun nvoial,
ori pe cale judectoreasc, n caz de nentelegere.
(2) Prevederile art. 357 alin. (2) se aplic n mod corespunztor.
(3) Bunurile atribuite fiecrui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile
nemprtite rmn bunuri comune.
(4) Regimul comunittii nu nceteaz dect n conditiile legii, chiar dac toate
bunurile comune au fost mprtite potrivit acestui articol.
Conventiile contrare regimului
comunittii legale
Art. 359. - Orice conventie contrar dispozitiilor prezentei sectiuni este lovit de
nulitate absolut, n msura n care nu este compatibil cu regimul comunittii
conventionale.
SECTIUNEA a 3-a
Regimul separatiei de bunuri
Regimul bunurilor
Art. 360. - Fiecare dintre soti este proprietar exclusiv n privinta bunurilor
dobndite nainte de ncheierea cstoriei, precum si a celor pe care le dobndeste
n nume propriu dup aceast dat.
Inventarul bunurilor mobile
Art. 361. - (1) La adoptarea acestui regim, notarul public ntocmeste un inventar
al bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de dobndire.
(2) Se poate ntocmi un inventar si pentru bunurile mobile dobndite n timpul
separatiei de bunuri.
(3) n toate cazurile, pentru opozabilitate fat de terti, inventarul se anexeaz la
conventia matrimonial, supunndu-se acelorasi formalitti de publicitate ca si
conventia matrimonial.
(4) n lipsa inventarului se prezum, pn la proba contrar, c dreptul de
proprietate exclusiv apartine sotului posesor.
(5) Dac bunul a fost dobndit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei conditii
de form pentru validitate ori unor cerinte de publicitate, dreptul de proprietate
exclusiv nu se poate dovedi dect prin nscrisul care ndeplineste formele cerute de
lege.
Bunurile proprietate comun
pe cote-prti
Art. 362. - (1) Bunurile dobndite mpreun de soti apartin acestora n proprietate
comun pe cote-prti, n conditiile legii.
(2) Dovada copropriettii se face n conditiile art. 361, care se aplic n mod
corespunztor.
Folosinta bunurilor celuilalt sot
Art. 363. - (1) Sotul care se foloseste de bunurile celuilalt sot fr mpotrivirea
acestuia din urm are obligatiile unui uzufructuar, cu exceptia celor prevzute la
art. 723, 726 si 727. El este dator s restituie numai fructele existente la data solicitrii
lor de ctre cellalt sot sau, dup caz, la data ncetrii ori schimbrii regimului
matrimonial.
(2) Dac unul dintre soti ncheie singur un act prin care dobndeste un bun,
folosindu-se, n tot sau n parte, de bunuri apartinnd celuilalt sot, acesta din urm
poate alege, n proportia bunurilor proprii folosite fr acordul su, ntre a reclama
pentru sine proprietatea bunului achizitionat si a pretinde daune-interese de la sotul
dobnditor. Proprietatea nu poate fi ns reclamat dect nainte ca sotul dobnditor
s dispun de bunul dobndit, cu exceptia cazului n care tertul dobnditor a cunoscut
c bunul a fost achizitionat de ctre sotul vnztor prin valorificarea bunurilor celuilalt
sot.
Rspunderea pentru obligatiile
personale
Art. 364. - (1) Niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nscute din acte
svrsite de cellalt sot.
(2) Cu toate acestea, sotii rspund solidar pentru obligatiile asumate de oricare
dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale cstoriei si a celor legate de
cresterea si educarea copiilor.
Dreptul de retentie
Art. 365. - La ncetarea regimului separatiei de bunuri, fiecare dintre soti are un
drept de retentie asupra bunurilor celuilalt pn la acoperirea integral a datoriilor pe
care le au unul fat de cellalt.
SECTIUNEA a 4-a
Regimul comunittii conventionale
Domeniul de aplicare
Art. 366. - Regimul comunittii conventionale se aplic atunci cnd, n conditiile
si limitele prevzute n prezenta sectiune, se derog, prin conventie matrimonial, de
la dispozitiile privind regimul comunittii legale.
Obiectul conventiei matrimoniale
Art. 367. - n cazul n care se adopt comunitatea conventional, conventia
matrimonial se poate referi la unul sau mai multe dintre urmtoarele aspecte:
a) includerea n comunitate a unor bunuri proprii dobndite nainte sau dup
ncheierea cstoriei, cu exceptia celor prevzute la art. 340 lit. b) si c);
b) restrngerea comunittii la bunurile anume determinate n conventia
matrimonial, indiferent dac sunt dobndite nainte sau n timpul cstoriei;
c) obligativitatea acordului ambilor soti pentru ncheierea anumitor acte de
administrare; n acest caz, dac unul dintre soti se afl n imposibilitate de a-si exprima
vointa sau se opune n mod abuziv, cellalt sot poate s ncheie singur actul, ns
numai cu ncuviintarea prealabil a instantei de tutel;
d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face n natur
sau, dac acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al
comunittii;
e) modalitti privind lichidarea comunittii conventionale.
Alte dispozitii aplicabile
Art. 368. - n msura n care prin conventie matrimonial nu se prevede altfel,
regimul juridic al comunittii conventionale se completeaz cu dispozitiile legale
privind
regimul comunittii legale.
SECTIUNEA a 5-a
Modificarea regimului matrimonial
1. Modificarea conventional
Conditiile
Art. 369. - (1) Dup cel putin un an de la ncheierea cstoriei, sotii pot, ori de cte
ori doresc, s nlocuiasc regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori
s l modifice, cu respectarea conditiilor prevzute de lege pentru ncheierea
conventiilor matrimoniale.
(2) Dispozitiile art. 291, 334, 335 si 361 sunt aplicabile n mod corespunztor.
(3) Creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot
formula actiunea revocatorie n termen de un an de la data la care au fost ndeplinite
formalittile de publicitate sau, dup caz, de cnd au luat cunostint mai nainte de
aceste mprejurri pe alt cale.
(4) Creditorii prevzuti la alin. (3) pot invoca oricnd, pe cale de exceptie,
inopozabilitatea modificrii sau lichidrii regimului matrimonial fcute n frauda
intereselor lor.
2. Modificarea judiciar
Separatia judiciar de bunuri
Art. 370. - (1) Dac regimul matrimonial al sotilor este cel al comunittii legale sau
conventionale, instanta, la cererea unuia dintre soti, poate pronunta separatia de
bunuri, atunci cnd cellalt sot ncheie acte care pun n pericol interesele patrimoniale
ale familiei.
(2) Totodat, instanta va face aplicarea dispozitiilor art. 357.
(3) Dispozitiile art. 291, 334, 335 si 361 se aplic n mod corespunztor.
Efectele ntre soti
Art. 371. - (1) Separatia de bunuri pronuntat de ctre instant face ca regimul
matrimonial anterior s nceteze, iar sotilor li se aplic regimul matrimonial prevzut
la art. 360-365.
(2) ntre soti, efectele separatiei se produc de la data formulrii cererii, cu exceptia
cazului n care instanta, la cererea oricruia dintre ei, dispune ca aceste efecte s li
se aplice de la data desprtirii n fapt.
Efectele fat de terti
Art. 372. - (1) Creditorii sotilor nu pot cere separatia de bunuri, dar pot interveni
n cauz.
(2) Dispozitiile art. 369 alin. (3) si (4) se aplic n mod corespunztor.
CAPITOLUL VII
Desfacerea cstoriei
SECTIUNEA 1
Cazurile de divort
1. Dispozitii generale
Motivele de divort
Art. 373. - Divortul poate avea loc:
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptat de
cellalt sot;
b) atunci cnd, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav
vtmate si continuarea cstoriei nu mai este posibil;
c) la cererea unuia dintre soti, dup o separare n fapt care a durat cel putin 2 ani;
d) la cererea aceluia dintre soti a crui stare de sntate face imposibil
continuarea cstoriei.
2. Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciar
Conditiile
Art. 374. - (1) Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de data
ncheierii cstoriei si indiferent dac exist sau nu copii minori rezultati din cstorie.
(2) Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis dac unul dintre soti este pus sub
interdictie.
(3) Instanta este obligat s verifice existenta consimtmntului liber si neviciat al
fiecrui sot.
3. Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativ sau prin procedur notarial
Conditiile
Art. 375. - (1) Dac sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nscuti
din cstorie sau adoptati, ofiterul de stare civil sau notarul public de la locul
cstoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea cstoriei
prin acordul sotilor, eliberndu-le un certificat de divort, potrivit legii.
(2) Dispozitiile art. 374 alin. (2) rmn aplicabile.
Procedura
Art. 376. - (1) Cererea de divort se depune de soti mpreun. Ofiterul de stare
civil sau notarul public nregistreaz cererea si le acord un termen de 30 de zile
pentru eventuala retragere a cererii de divort.
(2) La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civil sau, dup caz, notarul public
verific dac sotii struie s divorteze si dac, n acest sens, consimtmntul lor este
liber si neviciat.
(3) Dac sotii struie n divort, ofiterul de stare civil sau, dup caz, notarul public
elibereaz certificatul de divort fr s fac vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.
(4) Dispozitiile art. 383 alin. (1) si (3) se aplic n mod corespunztor. Dac sotii nu
se nteleg asupra numelui de familie pe care s l poarte dup divort, ofiterul de stare
civil sau, dup caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort
si ndrum sotii s se adreseze instantei de judecat, potrivit prevederilor art. 374.
(5) Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra crora sotii nu se
nteleg este de competenta instantei judectoresti.
Mentiunea n actul de cstorie
Art. 377. - (1) Cnd cererea de divort este depus la primria unde s-a ncheiat
cstoria, ofiterul de stare civil, dup emiterea certificatului de divort, face cuvenita
mentiune n actul de cstorie.
(2) n cazul depunerii cererii la primria n a crei raz teritorial sotii au avut ultima
locuint comun, ofiterul de stare civil emite certificatul de divort si nainteaz, de
ndat, o copie certificat de pe acesta la primria locului unde s-a ncheiat cstoria,
spre a se face mentiune n actul de cstorie.
(3) n cazul constatrii divortului de ctre notarul public, acesta emite certificatul de
divort si nainteaz, de ndat, o copie certificat de pe acesta la primria locului unde
s-a ncheiat cstoria, spre a se face mentiune n actul de cstorie.
Refuzul ofiterului de stare civil
sau notarului public
Art. 378. - (1) Dac nu sunt ndeplinite conditiile art. 375, ofiterul de stare civil
sau, dup caz, notarul public respinge cererea de divort.
(2) mpotriva refuzului ofiterului de stare civil sau notarului public nu exist cale
de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecat, pentru a
dispune desfacerea cstoriei prin acordul lor sau n baza unui alt temei prevzut de
lege.
(3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civil sau
notarului public de a constata desfacerea cstoriei prin acordul sotilor si de a emite
certificatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separat, instantei
competente.
4. Divortul din culp
Conditiile
Art. 379. - (1) n cazul prevzut la art. 373 lit. b), divortul se poate pronunta dac
instanta stabileste culpa unuia dintre soti n destrmarea cstoriei. Cu toate acestea,
dac din probele administrate rezult culpa ambilor soti, instanta poate pronunta
divortul din culpa lor comun, chiar dac numai unul dintre ei a fcut cerere de divort.
Dac culpa apartine n totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art. 388.
(2) n ipoteza prevzut la art. 373 lit. c), divortul se pronunt din culpa exclusiv
a sotului reclamant, cu exceptia situatiei n care prtul se declar de acord cu divortul,
cnd acesta se pronunt fr a se face mentiune despre culpa sotilor.
Continuarea actiunii de divort
Art. 380. - (1) n situatia prevzut la art. 379 alin. (1), dac sotul reclamant
decedeaz n timpul procesului, mostenitorii si pot continua actiunea de divort.
(2) Actiunea continuat de mostenitori este admis numai dac instanta constat
culpa exclusiv a sotului prt.
5. Divortul din cauza strii snttii unui sot
Conditiile divortului
Art. 381. - n cazul prevzut la art. 373 lit. d), desfacerea cstoriei se pronunt
fr a se face mentiune despre culpa sotilor.
SECTIUNEA a 2-a
Efectele divortului
1. Data desfacerii cstoriei
Data desfacerii cstoriei
Art. 382. - (1) Cstoria este desfcut din ziua cnd hotrrea prin care s-a
pronuntat divortul a rmas definitiv.
(2) Prin exceptie, dac actiunea de divort este continuat de mostenitorii sotului
reclamant, potrivit art. 380, cstoria se socoteste desfcut la data decesului.
(3) n cazul prevzut la art. 375, cstoria este desfcut pe data eliberrii
certificatului de divort.
2. Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti
Numele de familie dup cstorie
Art. 383. - (1) La desfacerea cstoriei prin divort, sotii pot conveni s pstreze
numele purtat n timpul cstoriei. Instanta ia act de aceast ntelegere prin hotrrea
de divort.
(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul
superior al copilului, instanta poate s ncuviinteze ca sotii s pstreze numele purtat
n timpul cstoriei, chiar n lipsa unei ntelegeri ntre ei.
(3) Dac nu a intervenit o ntelegere sau dac instanta nu a dat ncuviintarea,
fiecare dintre fostii soti poart numele dinaintea cstoriei.
Drepturile sotului divortat
Art. 384. - (1) Divortul este considerat pronuntat mpotriva sotului din a crui culp
exclusiv s-a desfcut cstoria.
(2) Sotul mpotriva cruia a fost pronuntat divortul pierde drepturile pe care legea
sau conventiile ncheiate anterior cu tertii le atribuie acestuia.
(3) Aceste drepturi nu sunt pierdute n cazul culpei comune sau al divortului prin
acordul sotilor.
3. Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti
I. Efecte cu privire la regimul matrimonial
ncetarea regimului matrimonial
Art. 385. - (1) n cazul divortului, regimul matrimonial nceteaz ntre soti la data
introducerii cererii de divort.
(2) Cu toate acestea, oricare dintre soti sau amndoi, mpreun, n cazul divortului
prin acordul lor, pot cere instantei de divort s constate c regimul matrimonial a
ncetat de la data separatiei n fapt.
(3) Prevederile acestui articol se aplic n mod corespunztor si n cazul divortului
prevzut la art. 375.
Actele ncheiate n frauda
celuilalt sot
Art. 386. - (1) Actele mentionate la art. 346 alin. (2), precum si actele din care se
nasc obligatii n sarcina comunittii, ncheiate de unul dintre soti dup data introducerii
cererii de divort, sunt lovite de nulitate relativ, dac au fost fcute n frauda celuilalt
sot.
(2) Dispozitiile art. 345 alin. (4) rmn aplicabile.
Opozabilitatea fat de terti
Art. 387. - (1) Hotrrea judectoreasc prin care s-a pronuntat divortul si, dup
caz, certificatul de divort prevzut la art. 375 sunt opozabile fat de terti, n conditiile
legii.
(2) Dispozitiile art. 291, 334 si 335 sunt aplicabile n mod corespunztor, inclusiv
n cazul prevzut la art. 375.
II. Dreptul la despgubiri
Acordarea despgubirilor
Art. 388. - Distinct de dreptul la prestatia compensatorie prevzut la art. 390, sotul
nevinovat, care sufer un prejudiciu prin desfacerea cstoriei, poate cere sotului
vinovat s l despgubeasc. Instanta de tutel solutioneaz cererea prin hotrrea
de divort.
III. Obligatia de ntretinere ntre fostii soti
Obligatia de ntretinere
Art. 389. - (1) Prin desfacerea cstoriei, obligatia de ntretinere ntre soti
nceteaz.
(2) Sotul divortat are dreptul la ntretinere, dac se afl n nevoie din pricina unei
incapacitti de munc survenite nainte de cstorie ori n timpul cstoriei. El are
drept la ntretinere si atunci cnd incapacitatea se iveste n decurs de un an de la
desfacerea cstoriei, ns numai dac incapacitatea este cauzat de o mprejurare
n legtur cu cstoria.
(3) ntretinerea datorat potrivit dispozitiilor alin. (2) se stabileste pn la o ptrime
din venitul net al celui obligat la plata ei, n raport cu mijloacele sale si cu starea de
nevoie a creditorului. Aceast ntretinere, mpreun cu ntretinerea datorat copiilor,
nu va putea depsi jumtate din venitul net al celui obligat la plat.
(4) Cnd divortul este pronuntat din culpa exclusiv a unuia dintre soti, acesta nu
beneficiaz de prevederile alin. (2) si (3) dect timp de un an de la desfacerea
cstoriei.
(5) n afara altor cazuri prevzute de lege, obligatia de ntretinere nceteaz prin
recstorirea celui ndrepttit.
IV. Prestatia compensatorie
Conditiile prestatiei compensatorii
Art. 390. - (1) n cazul n care divortul se pronunt din culpa exclusiv a sotului
prt, sotul reclamant poate beneficia de o prestatie care s compenseze, att ct
este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar determina n conditiile de
viat ale celui care o solicit.
(2) Prestatia compensatorie se poate acorda numai n cazul n care cstoria a
durat cel putin 20 de ani.
(3) Sotul care solicit prestatia compensatorie nu poate cere de la fostul su sot si
pensie de ntretinere, n conditiile art. 389.
Stabilirea prestatiei compensatorii
Art. 391. - (1) Prestatia compensatorie nu se poate solicita dect odat cu
desfacerea cstoriei.
(2) La stabilirea prestatiei compensatorii se tine seama att de resursele sotului
care o solicit, ct si de mijloacele celuilalt sot din momentul divortului, de efectele pe
care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum si de orice alte
mprejurri previzibile de natur s le modifice, cum ar fi vrsta si starea de sntate
a sotilor, contributia la cresterea copiilor minori pe care a avut-o si urmeaz s o aib
fiecare sot, pregtirea profesional, posibilitatea de a desfsura o activitate
productoare de venituri si altele asemenea.
Forma prestatiei compensatorii
Art. 392. - (1) Prestatia compensatorie poate fi stabilit n bani, sub forma unei
sume globale sau a unei rente viagere, ori n natur, sub forma uzufructului asupra
unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului.
(2) Renta poate fi stabilit ntr-o cot procentual din venitul debitorului sau ntr-o
sum de bani determinat.
(3) Renta si uzufructul se pot constitui pe toat durata vietii celui care solicit
prestatia compensatorie sau pentru o perioad mai scurt, care se stabileste prin
hotrrea de divort.
Garantiile
Art. 393. - Instanta, la cererea sotului creditor, l poate obliga pe sotul debitor s
constituie o garantie real sau s dea cautiune pentru a asigura executarea rentei.
Modificarea prestatiei compensatorii
Art. 394. - (1) Instanta poate mri sau micsora prestatia compensatorie, dac se
modific, n mod semnificativ, mijloacele debitorului si resursele creditorului.
(2) n cazul n care prestatia compensatorie const ntr-o sum de bani, aceasta
se indexeaz de drept, trimestrial, n functie de rata inflatiei.
ncetarea prestatiei compensatorii
Art. 395. - Prestatia compensatorie nceteaz prin decesul unuia dintre soti, prin
recstorirea sotului creditor, precum si atunci cnd acesta obtine resurse de natur
s i asigure conditii de viat asemntoare celor din timpul cstoriei.
4. Efectele divortului cu privire la raporturile dintre printi si copiii lor minori
Raporturile dintre printii divortati
si copiii lor minori
Art. 396. - (1) Instanta de tutel hotrste, odat cu pronuntarea divortului, asupra
raporturilor dintre printii divortati si copiii lor minori, tinnd seama de interesul
superior
al copiilor, de concluziile raportului de anchet psihosocial, precum si, dac este
cazul, de nvoiala printilor, pe care i ascult.
(2) Dispozitiile art. 264 sunt aplicabile.
Exercitarea autorittii printesti
de ctre ambii printi
Art. 397. - Dup divort, autoritatea printeasc revine n comun ambilor printi,
afar de cazul n care instanta decide altfel.
Exercitarea autorittii printesti
de ctre un singur printe
Art. 398. - (1) Dac exist motive ntemeiate, avnd n vedere interesul superior
al copilului, instanta hotrste ca autoritatea printeasc s fie exercitat numai de
ctre unul dintre printi.
(2) Cellalt printe pstreaz dreptul de a veghea asupra modului de crestere si
educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia sau la cstoria
acestuia.
Exercitarea autorittii printesti
de ctre alte persoane
Art. 399. - (1) n mod exceptional, instanta de tutel poate hotr plasamentul
copilului la o rud sau la o alt familie ori persoan, cu consimtmntul acestora, sau
ntr-o institutie de ocrotire. Acestea exercit drepturile si ndatoririle care revin
printilor
cu privire la persoana copilului.
(2) Instanta stabileste dac drepturile cu privire la bunurile copilului se exercit de
ctre printi n comun sau de ctre unul dintre ei.
Locuinta copilului dup divort
Art. 400. - (1) n lipsa ntelegerii dintre printi sau dac aceasta este contrar
interesului superior al copilului, instanta de tutel stabileste, odat cu pronuntarea
divortului, locuinta copilului minor la printele cu care locuieste n mod statornic.
(2) Dac pn la divort copilul a locuit cu ambii printi, instanta i stabileste locuinta
la unul dintre ei, tinnd seama de interesul su superior.
(3) n mod exceptional, si numai dac este n interesul superior al copilului, instanta
poate stabili locuinta acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu
consimtmntul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea exercit
supravegherea copilului si ndeplinesc toate actele obisnuite privind sntatea,
educatia si nvttura sa.
Drepturile printelui separat
de copil
Art. 401. - (1) n cazurile prevzute la art. 400, printele sau, dup caz, printii
separati de copilul lor au dreptul de a avea legturi personale cu acesta.
(2) n caz de nentelegere ntre printi, instanta de tutel decide cu privire la
modalittile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264
fiind aplicabil.
Stabilirea contributiei printilor
Art. 402. - (1) Instanta de tutel, prin hotrrea de divort, stabileste contributia
fiecrui printe la cheltuielile de crestere, educare, nvttur si pregtire profesional
a copiilor.
(2) Dispozitiile titlului V privind obligatia de ntretinere se aplic n mod
corespunztor.
Modificarea msurilor luate
cu privire la copil
Art. 403. - n cazul schimbrii mprejurrilor, instanta de tutel poate modifica
msurile cu privire la drepturile si ndatoririle printilor divortati fat de copii lor
minori,
la cererea oricruia dintre printi sau a unui alt membru de familie, a copilului, a
institutiei de ocrotire, a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a
procurorului.
Raporturile dintre printi si copiii
lor minori n alte cazuri
Art. 404. - n cazul prevzut la art. 293 alin. (2), instanta hotrste asupra
raporturilor dintre printi si copiii lor minori, dispozitiile art. 396-403 fiind aplicabile n
mod corespunztor.
TITLUL III
Rudenia
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Notiunea
Art. 405. - (1) Rudenia fireasc este legtura bazat pe descendenta unei
persoane dintr-o alt persoan sau pe faptul c mai multe persoane au un ascendent
comun.
(2) Rudenia civil este legtura rezultat din adoptia ncheiat n conditiile
prevzute de lege.
Rudenia n linie dreapt
sau colateral
Art. 406. - (1) Rudenia este n linie dreapt n cazul descendentei unei persoane
dintr-o alt persoan si poate fi ascendent sau descendent.
(2) Rudenia este n linie colateral atunci cnd rezult din faptul c mai multe
persoane au un ascendent comun.
(3) Gradul de rudenie se stabileste astfel:
a) n linie dreapt, dup numrul nasterilor: astfel, copiii si printii sunt rude de
gradul nti, nepotii si bunicii sunt rude de gradul al doilea;
b) n linie colateral, dup numrul nasterilor, urcnd de la una dintre rude pn la
ascendentul comun si cobornd de la acesta pn la cealalt rud; astfel, fratii sunt
rude de gradul al doilea, unchiul sau mtusa si nepotul, de gradul al treilea, verii
primari, de gradul al patrulea.
Afinitatea
Art. 407. - (1) Afinitatea este legtura dintre un sot si rudele celuilalt sot.
(2) Rudele sotului sunt, n aceeasi linie si acelasi grad, afinii celuilalt sot.
CAPITOLUL II
Filiatia
SECTIUNEA 1
Stabilirea filiatiei
1. Dispozitii generale
Modurile de stabilire a filiatiei
Art. 408. - (1) Filiatia fat de mam rezult din faptul nasterii; ea se poate stabili
si prin recunoastere sau prin hotrre judectoreasc.
(2) Filiatia fat de tatl din cstorie se stabileste prin efectul prezumtiei de
paternitate.
(3) Filiatia fat de tatl din afara cstoriei se stabileste prin recunoastere sau prin
hotrre judectoreasc, dup caz.
Dovada filiatiei
Art. 409. - (1) Filiatia se dovedeste prin actul de nastere ntocmit n registrul de
stare civil, precum si cu certificatul de nastere eliberat pe baza acestuia.
(2) n cazul copilului din cstorie, dovada se face prin actul de nastere si prin actul
de cstorie al printilor, trecute n registrele de stare civil, precum si prin certificatele
de stare civil corespunztoare.
Posesia de stat
Art. 410. - (1) Posesia de stat este starea de fapt care indic legturile de filiatie
si rudenie dintre copil si familia din care se pretinde c face parte. Ea const, n
principal, n oricare dintre urmtoarele mprejurri:
a) o persoan se comport fat de un copil ca fiind al su, ngrijindu-se de
cresterea si educarea sa, iar copilul se comport fat de aceast persoan ca fiind
printele su;
b) copilul este recunoscut de ctre familie, n societate si, cnd este cazul, de ctre
autorittile publice, ca fiind al persoanei despre care se pretinde c este printele su;
c) copilul poart numele persoanei despre care se pretinde c este printele su.
(2) Posesia de stat trebuie s fie continu, pasnic, public si neechivoc.
Posesia de stat conform cu actul
de nastere
Art. 411. - (1) Nicio persoan nu poate reclama o alt filiatie fat de mam dect
aceea ce rezult din actul su de nastere si posesia de stat conform cu acesta.
(2) Nimeni nu poate contesta filiatia fat de mam a persoanei care are o posesie
de stat conform cu actul su de nastere.
(3) Cu toate acestea, dac printr-o hotrre judectoreasc s-a stabilit c a avut
loc o substituire de copil ori c a fost nregistrat ca mam a unui copil o alt femeie
dect aceea care l-a nscut, se poate face dovada adevratei filiatii cu orice mijloc de
prob.
Timpul legal al conceptiunii
Art. 412. - (1) Intervalul de timp cuprins ntre a trei suta si a o sut optzecea zi
dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. El se calculeaz zi cu zi.
(2) Prin mijloace de prob stiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului
ntr-o anumit perioad din intervalul de timp prevzut la alin. (1) sau chiar n afara
acestui interval.
Domeniul de aplicare
Art. 413. - Dispozitiile prezentului capitol referitoare la copil sunt aplicabile si
persoanei majore a crei filiatie este cercetat.
2. Prezumtia de paternitate
Prezumtia de paternitate
Art. 414. - (1) Copilul nscut sau conceput n timpul cstoriei are ca tat pe sotul
mamei.
(2) Paternitatea poate fi tgduit, dac este cu neputint ca sotul mamei s fie
tatl copilului.
3. Recunoasterea copilului
Felurile recunoasterii
Art. 415. - (1) Dac nasterea nu a fost nregistrat n registrul de stare civil sau
copilul a fost trecut n registrul de stare civil ca nscut din printi necunoscuti, mama
l poate recunoaste pe copil.
(2) Copilul conceput si nscut n afara cstoriei poate fi recunoscut de ctre tatl
su.
(3) Dup moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai dac a lsat
descendenti firesti.
Formele recunoasterii
Art. 416. - (1) Recunoasterea poate fi fcut prin declaratie la serviciul de stare
civil, prin nscris autentic sau prin testament.
(2) Dac recunoasterea este fcut prin nscris autentic, o copie a acestuia este
trimis din oficiu serviciului de stare civil competent, pentru a se face mentiunea
corespunztoare n registrele de stare civil.
(3) Recunoasterea, chiar dac a fost fcut prin testament, este irevocabil.
Recunoasterea de ctre
minorul necstorit
Art. 417. - Minorul necstorit l poate recunoaste singur pe copilul su, dac are
discernmnt la momentul recunoasterii.
Nulitatea absolut a recunoasterii
Art. 418. - Recunoasterea este lovit de nulitate absolut dac:
a) a fost recunoscut un copil a crui filiatie, stabilit potrivit legii, nu a fost nlturat.
Cu toate acestea, dac filiatia anterioar a fost nlturat prin hotrre judectoreasc,
recunoasterea este valabil;
b) a fost fcut dup decesul copilului, iar acesta nu a lsat descendenti firesti;
c) a fost fcut n alte forme dect cele prevzute de lege.
Nulitatea relativ a recunoasterii
Art. 419. - (1) Recunoasterea poate fi anulat pentru eroare, dol sau violent.
(2) Prescriptia dreptului la actiune ncepe s curg de la data ncetrii violentei ori,
dup caz, a descoperirii erorii sau dolului.
Contestarea recunoasterii de filiatie
Art. 420. - (1) Recunoasterea care nu corespunde adevrului poate fi contestat
oricnd si de orice persoan interesat.
(2) Dac recunoasterea este contestat de cellalt printe, de copilul recunoscut
sau de descendentii acestuia, dovada filiatiei este n sarcina autorului recunoasterii
sau a mostenitorilor si.
4. Actiuni privind filiatia
I. Contestarea filiatiei
Actiunea n contestatia filiatiei
Art. 421. - (1) Orice persoan interesat poate contesta oricnd, prin actiune n
justitie, filiatia stabilit printr-un act de nastere ce nu este conform cu posesia de stat.
(2) n acest caz, filiatia se dovedeste prin certificatul medical constatator al nasterii,
prin expertiza medico-legal de stabilire a filiatiei sau, n lipsa certificatului ori n cazul
imposibilittii efecturii expertizei, prin orice mijloc de prob, inclusiv prin posesia de
stat.
(3) Cu toate acestea, dovada filiatiei nu se face prin martori dect n cazul prevzut
la art. 411 alin. (3) sau atunci cnd exist nscrisuri care fac demn de crezare
actiunea formulat.
II. Actiunea n stabilirea filiatiei fat de mam
Actiunea n stabilirea maternittii
Art. 422. - n cazul n care, din orice motiv, dovada filiatiei fat de mam nu se
poate face prin certificatul constatator al nasterii ori n cazul n care se contest
realitatea celor cuprinse n certificatul constatator al nasterii, filiatia fat de mam se
poate stabili printr-o actiune n stabilirea maternittii, n cadrul creia pot fi administrate
orice mijloace de prob.
Regimul juridic al actiunii
n stabilirea maternittii
Art. 423. - (1) Dreptul la actiunea n stabilirea filiatiei fat de mam apartine
copilului si se porneste, n numele acestuia, de ctre reprezentantul su legal.
(2) Actiunea poate s fie pornit sau, dup caz, continuat si de mostenitorii
copilului, n conditiile legii.
(3) Actiunea poate fi introdus si mpotriva mostenitorilor pretinsei mame.
(4) Dreptul la actiune este imprescriptibil.
(5) Dac ns copilul a decedat nainte de a introduce actiunea, mostenitorii si
pot s o introduc n termen de un an de la data decesului.
III. Actiunea n stabilirea paternittii din afara cstoriei
Stabilirea paternittii
prin hotrre judectoreasc
Art. 424. - Dac tatl din afara cstoriei nu l recunoaste pe copil, paternitatea
acestuia se poate stabili prin hotrre judectoreasc.
Actiunea n stabilirea paternittii
Art. 425. - (1) Actiunea n stabilirea paternittii din afara cstoriei apartine
copilului si se porneste n numele lui de ctre mam, chiar dac este minor, sau de
ctre reprezentantul lui legal.
(2) Ea poate fi pornit sau, dup caz, continuat si de mostenitorii copilului, n
conditiile legii.
(3) Actiunea n stabilirea paternittii poate fi pornit si mpotriva mostenitorilor
pretinsului tat.
Prezumtia filiatiei fat
de pretinsul tat
Art. 426. - (1) Paternitatea se prezum dac se dovedeste c pretinsul tat a
convietuit cu mama copilului n perioada timpului legal al conceptiunii.
(2) Prezumtia este nlturat dac pretinsul tat dovedeste c este exclus ca el s
l fi conceput pe copil.
Termenul de prescriptie
Art. 427. - (1) Dreptul la actiunea n stabilirea paternittii nu se prescrie n timpul
vietii copilului.
(2) Dispozitiile art. 423 alin. (5) se aplic n mod corespunztor.
Despgubirile
Art. 428. - (1) Mama copilului poate cere pretinsului tat s i plteasc jumtate
din:
a) cheltuielile nasterii si ale lehuziei;
b) cheltuielile fcute cu ntretinerea ei n timpul sarcinii si n perioada de lehuzie.
(2) Mama poate solicita aceste despgubiri chiar si atunci cnd copilul s-a nscut
mort sau a murit nainte de pronuntarea hotrrii privind stabilirea paternittii.
(3) Dreptul la actiune al mamei se prescrie n termen de 3 ani de la nasterea
copilului.
(4) Mama nu poate cere aceste despgubiri dac nu a formulat si actiune pentru
stabilirea paternittii.
(5) n afara cheltuielilor prevzute la alin. (1), mama si mostenitorii ei au dreptul la
despgubiri pentru orice alte prejudicii, potrivit dreptului comun.
IV. Actiuni privind filiatia fat de tatl din cstorie
Actiunea n tgada paternittii
Art. 429. - (1) Actiunea n tgada paternittii poate fi pornit de sotul mamei, de
mam, de tatl biologic, precum si de copil. Ea poate fi pornit sau, dup caz,
continuat si de mostenitorii acestora, n conditiile legii.
(2) Actiunea se introduce de ctre sotul mamei mpotriva copilului; cnd acesta
este decedat, actiunea se porneste mpotriva mamei sale si, dac este cazul, a altor
mostenitori ai si.
(3) Dac sotul este pus sub interdictie, actiunea poate fi pornit de tutore, iar n
lips, de un curator numit de instanta judectoreasc.
(4) Mama sau copilul poate introduce actiunea mpotriva sotului. Dac acesta este
decedat, actiunea se porneste mpotriva mostenitorilor lui.
(5) Tatl biologic poate introduce actiunea mpotriva sotului mamei si a copilului.
Dac acestia sunt decedati, actiunea se porneste mpotriva mostenitorilor.
Tgada paternittii
de ctre sotul mamei
Art. 430. - (1) Sotul mamei poate introduce actiunea n tgada paternittii n
termen de 3 ani, care curge fie de la data la care sotul a cunoscut c este prezumat
tat al copilului, fie de la o dat ulterioar, cnd a aflat c prezumtia nu corespunde
realittii.
(2) Termenul nu curge mpotriva sotului pus sub interdictie judectoreasc si, chiar
dac actiunea nu a fost pornit de tutore, ea poate fi introdus de sot n termen de
3 ani de la data ridicrii interdictiei.
(3) Dac sotul a murit nainte de mplinirea termenului mentionat la alin. (1), fr a
porni actiunea, aceasta poate fi pornit de ctre mostenitori n termen de un an de la
data decesului.
Tgada paternittii de ctre mam
Art. 431. - (1) Actiunea n tgada paternittii poate fi pornit de ctre mam n
termen de 3 ani de la data nasterii copilului.
(2) Dispozitiile art. 429 alin. (3) si art. 430 alin. (2) si (3) se aplic n mod
corespunztor.
Tgada paternittii
de ctre pretinsul tat biologic
Art. 432. - (1) Actiunea n tgada paternittii introdus de ctre cel care se
pretinde tat biologic poate fi admis numai dac acesta face dovada paternittii sale
fat de copil.
(2) Dreptul la actiune nu se prescrie n timpul vietii tatlui biologic. Dac acesta a
decedat, actiunea poate fi formulat de mostenitorii si n termen de cel mult un an de
la data decesului.
(3) Dispozitiile art. 429 alin. (3) se aplic n mod corespunztor.
Tgada paternittii de ctre copil
si de ctre mostenitori
Art. 433. - (1) Actiunea n tgada paternittii se porneste de copil, n timpul
minorittii sale, prin reprezentantul su legal.
(2) Dreptul la actiune nu se prescrie n timpul vietii copilului.
(3) Dispozitiile art. 423 alin. (5) si art. 429 alin. (3) se aplic n mod corespunztor.
Contestarea filiatiei fat de tatl
din cstorie
Art. 434. - Orice persoan interesat poate cere, oricnd, instantei s constate
c nu sunt ntrunite conditiile pentru ca prezumtia de paternitate s se aplice unui copil
nregistrat n actele de stare civil ca fiind nscut din cstorie.
V. Dispozitii comune privind actiunile referitoare la filiatie
Filiatia legal stabilit
Art. 435. - (1) Att timp ct o legtur de filiatie legal stabilit nu a fost contestat
n justitie, nu se poate stabili, pe nicio cale, o alt filiatie.
(2) Dispozitiile art. 99 alin. (4) rmn aplicabile.
Citarea printilor si a copilului
Art. 436. - Printii si copilul vor fi citati n toate cauzele referitoare la filiatie, chiar
si atunci cnd nu au calitatea de reclamant sau de prt.
Inadmisibilitatea renuntrii
Art. 437. - (1) n actiunile privitoare la filiatie nu se poate renunta la drept.
(2) De asemenea, cel care introduce o actiune privitoare la filiatie n numele unui
copil sau al unei persoane puse sub interdictie judectoreasc, precum si copilul minor
care a introdus singur, potrivit legii, o astfel de actiune nu pot renunta la judecarea ei.
Situatia copilului
Art. 438. - (1) Prin hotrrea de admitere a actiunii instanta se pronunt si cu
privire la stabilirea numelui copilului, exercitarea autorittii printesti si obligatia
printilor de a-l ntretine pe copil.
(2) n cazul n care admite o actiune n contestarea filiatiei, instanta poate stabili,
dac este cazul, modul n care copilul pstreaz legturi personale cu acela care l-a
crescut.
Actiunea formulat n caz
de mostenire vacant
Art. 439. - n cazul n care, potrivit legii, o actiune privitoare la filiatie poate fi
pornit mpotriva mostenitorilor, iar mostenirea este vacant, actiunea poate fi
introdus mpotriva comunei, orasului sau, dup caz, municipiului de la locul
deschiderii mostenirii. Citarea n proces a renunttorilor, dac exist, este obligatorie.
Efectele stabilirii filiatiei asupra
unui proces penal
Art. 440. - n cazul infractiunilor a cror calificare presupune existenta unui raport
de filiatie care nu este legal stabilit, hotrrea penal nu poate fi pronuntat nainte de
rmnerea definitiv a hotrrii civile privitoare la raportul de filiatie.
SECTIUNEA a 2-a
Reproducerea uman asistat medical cu tert donator
Regimul filiatiei
Art. 441. - (1) Reproducerea uman asistat medical cu tert donator nu determin
nicio legtur de filiatie ntre copil si donator.
(2) n acest caz, nicio actiune n rspundere nu poate fi pornit mpotriva
donatorului.
(3) Printi, n sensul dat de prezenta sectiune, nu pot fi dect un brbat si o femeie
sau o femeie singur.
Conditiile
Art. 442. - (1) Printii care, pentru a avea un copil, doresc s recurg la
reproducerea asistat medical cu tert donator trebuie s si dea consimtmntul n
prealabil, n conditii care s asigure deplina confidentialitate, n fata unui notar public
care s le explice, n mod expres, consecintele actului lor cu privire la filiatie.
(2) Consimtmntul rmne fr efect n cazul decesului, al formulrii unei cereri
de divort sau al separatiei n fapt, survenite anterior momentului conceptiunii realizate
n cadrul reproducerii umane asistate medical. El poate fi revocat oricnd, n scris,
inclusiv n fata medicului chemat s asigure asistenta pentru reproducerea cu tert
donator.
Contestarea filiatiei
Art. 443. - (1) Nimeni nu poate contesta filiatia copilului pentru motive ce tin de
reproducerea asistat medical si nici copilul astfel nscut nu poate contesta filiatia sa.
(2) Cu toate acestea, sotul mamei poate tgdui paternitatea copilului, n conditiile
legii, dac nu a consimtit la reproducerea asistat medical realizat cu ajutorul unui
tert donator.
(3) n cazul n care copilul nu a fost conceput n acest mod, dispozitiile privind
tgduirea paternittii rmn aplicabile.
Rspunderea tatlui
Art. 444. - Cel care, dup ce a consimtit la reproducerea asistat medical cu tert
donator, nu recunoaste copilul astfel nscut n afara cstoriei rspunde fat de mam
si fat de copil. n acest caz, paternitatea copilului este stabilit pe cale judectoreasc
n conditiile art. 411 si 423.
Confidentialitatea informatiilor
Art. 445. - (1) Orice informatii privind reproducerea uman asistat medical sunt
confidentiale.
(2) Cu toate acestea, n cazul n care, n lipsa unor astfel de informatii, exist riscul
unui prejudiciu grav pentru sntatea unei persoane astfel concepute sau a
descendentilor acesteia, instanta poate autoriza transmiterea lor, n mod confidential,
medicului sau autorittilor competente.
(3) De asemenea, oricare dintre descendentii persoanei astfel concepute poate s
se prevaleze de acest drept, dac faptul de a fi privat de informatiile pe care le cere
poate s prejudicieze grav sntatea sa ori pe cea a unei persoane care i este
apropiat.
Raporturile dintre tat si copil
Art. 446. - Tatl are aceleasi drepturi si obligatii fat de copilul nscut prin
reproducere asistat medical cu tert donator ca si fat de un copil nscut prin
conceptiune natural.
Regulile aplicabile
Art. 447. - Reproducerea uman asistat medical cu tert donator, regimul su
juridic, asigurarea confidentialittii informatiilor care tin de aceasta, precum si modul
de transmitere a lor se stabilesc prin lege special.
SECTIUNEA a 3-a
Situatia legal a copilului
Egalitatea n drepturi a copiilor
Art. 448. - Copilul din afara cstoriei a crui filiatie a fost stabilit potrivit legii are,
fat de fiecare printe si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si aceea a unui copil din
cstorie.
Numele copilului din cstorie
Art. 449. - (1) Copilul din cstorie ia numele de familie comun al printilor si.
(2) Dac printii nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau
numele lor reunite. n acest caz numele copilului se stabileste prin acordul printilor
si se declar, odat cu nasterea copilului, la serviciul de stare civil.
(3) n lipsa acordului printilor, instanta de tutel hotrste si comunic de ndat
hotrrea rmas definitiv la serviciul de stare civil unde a fost nregistrat nasterea.
Numele copilului din afara
cstoriei
Art. 450. - (1) Copilul din afara cstoriei ia numele de familie al aceluia dintre
printi fat de care filiatia a fost mai nti stabilit.
(2) n cazul n care filiatia a fost stabilit ulterior si fat de cellalt printe, copilul,
prin acordul printilor, poate lua numele de familie al printelui fat de care si-a stabilit
filiatia ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se
declar de ctre printi, mpreun, la serviciul de stare civil la care a fost nregistrat
nasterea. n lipsa acordului printilor se aplic dispozitiile art. 449 alin. (3).
(3) n cazul n care copilul si-a stabilit filiatia n acelasi timp fat de ambii printi, se
aplic n mod corespunztor dispozitiile art. 449 alin. (2) si (3).
CAPITOLUL III
Adoptia
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Notiunea
Art. 451. - Adoptia este operatiunea juridic prin care se creeaz legtura de
filiatie ntre adoptator si adoptat, precum si legturi de rudenie ntre adoptat si rudele
adoptatorului.
Principiile adoptiei
Art. 452. - Adoptia este supus cumulativ urmtoarelor principii:
a) interesul superior al copilului;
b) necesitatea de a asigura cresterea si educarea copilului ntr-un mediu familial;
c) continuitatea cresterii si educrii copilului, tinndu-se seama de originea sa
etnic, lingvistic, religioas si cultural.
Adoptia international
Art. 453. - Conditiile si procedura adoptiei internationale, ca si efectele acesteia
asupra cetteniei copilului se stabilesc prin lege special.
Procedura adoptiei
Art. 454. - (1) Adoptia se ncuviinteaz de ctre instanta de tutel.
(2) Procedura adoptiei este reglementat prin lege special.
SECTIUNEA a 2-a
Conditiile de fond ale adoptiei
1. Persoanele care pot fi adoptate
Vrsta adoptatului
Art. 455. - (1) Copilul poate fi adoptat pn la dobndirea capacittii depline de
exercitiu.
(2) Cu toate acestea, poate fi adoptat, n conditiile legii, si persoana care a
dobndit capacitate deplin de exercitiu, dac a fost crescut n timpul minorittii de
ctre cel care doreste s o adopte.
Pluralitatea de adoptati - frati
si surori
Art. 456. - Adoptia fratilor, indiferent de sex, de ctre persoane sau familii diferite
se poate face numai dac acest lucru este n interesul lor superior.
Interzicerea adoptiei ntre frati
Art. 457. - Adoptia ntre frati, indiferent de sex, este interzis.
Situatia sotilor
Art. 458. - Adoptia a doi soti sau fosti soti de ctre acelasi adoptator sau familie
adoptatoare, precum si adoptia ntre soti sau fosti soti sunt interzise.
2. Persoanele care pot adopta
Capacitatea si starea de sntate
Art. 459. - Persoanele care nu au capacitate deplin de exercitiu, alienatii sau
debilii mintali, precum si cei cu boli psihice grave nu pot adopta.
Diferenta de vrst
Art. 460. - (1) Adoptatorul trebuie s fie cu cel putin 18 ani mai n vrst dect
adoptatul.
(2) Pentru motive temeinice, instanta de tutel poate ncuviinta adoptia chiar dac
diferenta de vrst dintre adoptat si adoptator este mai mic dect 18 ani, dar nu mai
putin de 16 ani.
Conditiile morale si materiale
Art. 461. - (1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie s ndeplineasc
garantiile morale si conditiile materiale necesare cresterii, educrii si dezvoltrii
armonioase a copilului.
(2) ndeplinirea conditiilor prevzute la alin. (1) se atest de ctre autorittile
competente, potrivit legii speciale.
Adoptia simultan sau succesiv
Art. 462. - (1) Dou persoane nu pot adopta mpreun, nici simultan si nici
succesiv, cu exceptia cazului n care sunt sot si sotie.
(2) Cu toate acestea, o nou adoptie poate fi ncuviintat atunci cnd:
a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat; n acest caz, adoptia anterioar se
consider desfcut pe data rmnerii definitive a hotrrii judectoresti de
ncuviintare a noii adoptii;
b) adoptia anterioar a ncetat din orice alt motiv.
(3) Dou persoane de acelasi sex nu pot adopta mpreun.
3. Consimtmntul la adoptie
Persoanele care consimt la adoptie
Art. 463. - (1) Pentru ncheierea unei adoptii este necesar consimtmntul
urmtoarelor persoane:
a) printii firesti ai adoptatului minor sau cel care exercit autoritatea printeasc,
dac printii sunt necunoscuti, morti, declarati morti sau pusi sub interdictie
judectoreasc;
b) adoptatul care a mplinit 10 ani;
c) adoptatorul sau, dup caz, sotii din familia adoptatoare, cnd acestia adopt
mpreun;
d) sotul celui care adopt, cu exceptia cazului n care lipsa discernmntului l pune
n imposibilitatea de a-si manifesta vointa.
(2) Nu este valabil consimtmntul dat n considerarea promisiunii sau obtinerii
efective a unor foloase, indiferent de natura acestora.
Situatii speciale
privind consimtmntul printilor
Art. 464. - (1) Dac unul dintre printii firesti este necunoscut, mort, declarat mort,
precum si dac se afl, din orice motiv, n imposibilitate de a-si manifesta vointa,
consimtmntul celuilalt printe este ndestultor. Cnd ambii printi se afl n una
dintre aceste situatii, adoptia se poate ncheia fr consimtmntul lor.
(2) Printele sau printii deczuti din exercitiul drepturilor printesti ori crora li s-a
aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor printesti pstreaz dreptul de a consimti la
adoptia copilului. n aceste cazuri, consimtmntul celui care exercit autoritatea
printeasc este si el obligatoriu.
(3) Persoana cstorit care a adoptat un copil trebuie s consimt la adoptia
aceluiasi copil de ctre sotul su. Consimtmntul printilor firesti nu mai este necesar
n acest caz.
Libertatea consimtmntului
printilor
Art. 465. - Printii firesti ai copilului sau, dup caz, cel care exercit autoritatea
printeasc trebuie s consimt la adoptie n mod liber, neconditionat si numai dup
ce au fost informati n mod corespunztor asupra consecintelor adoptiei, n special
asupra ncetrii legturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine.
Darea si revocarea
consimtmntului printilor
Art. 466. - (1) Consimtmntul la adoptie al printilor firesti sau, dup caz, al
tutorelui poate fi dat numai dup trecerea unui termen de 60 de zile de la data nasterii
copilului.
(2) Consimtmntul dat n conditiile alin. (1) poate fi revocat n termen de 30 de zile
de la data exprimrii lui.
Refuzul printilor
de a-si da consimtmntul
Art. 467. - n cazul copilului abandonat, n mod exceptional, instanta de tutel
poate trece peste refuzul printilor firesti sau al tutorelui de a consimti la adoptie, dac
se dovedeste, cu orice mijloc de prob, c acesta este abuziv si instanta apreciaz c
adoptia este n interesul copilului, tinnd seama si de consimtmntul acestuia, dat n
conditiile legii.
Conditiile exprimrii
consimtmntului
Art. 468. - Conditiile n care si exprim consimtmntul persoanele chemate s
consimt la adoptie sunt reglementate prin lege special.
SECTIUNEA a 3-a
Efectele adoptiei
Data adoptiei
Art. 469. - Adoptia produce efecte de la data rmnerii definitive a hotrrii
judectoresti prin care a fost ncuviintat.
Efectele asupra rudeniei
Art. 470. - (1) Prin adoptie se stabilesc filiatia dintre adoptat si cel care adopt,
precum si legturi de rudenie ntre adoptat si rudele adoptatorului.
(2) Raporturile de rudenie nceteaz ntre adoptat si descendentii si, pe de o parte,
si printii firesti si rudele acestora, pe de alt parte.
(3) Cnd adoptator este sotul printelui firesc sau adoptiv, legturile de rudenie ale
adoptatului nceteaz numai n raport cu printele firesc si rudele printelui firesc care
nu este cstorit cu adoptatorul.
Raporturile dintre adoptator
si adoptat
Art. 471. - (1) Adoptatorul are fat de copilul adoptat drepturile si ndatoririle
printelui fat de copilul su firesc.
(2) n cazul n care cel care adopt este sotul printelui firesc al adoptatului,
drepturile si ndatoririle printesti se exercit de ctre adoptator si printele firesc
cstorit cu acesta.
(3) Adoptatul are fat de adoptator drepturile si ndatoririle pe care le are orice
persoan fat de printii si firesti.
Decderea adoptatorului
din exercitiul drepturilor printesti
Art. 472. - Dac adoptatorul este deczut din exercitiul drepturilor printesti,
instanta de tutel, tinnd seama de interesul superior al copilului, poate s instituie una
dintre msurile de protectie prevzute de lege. Ascultarea copilului este obligatorie,
dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.
Numele adoptatului
Art. 473. - (1) Copilul adoptat dobndeste prin adoptie numele de familie al celui
care adopt.
(2) Dac adoptia se face de ctre 2 soti ori de ctre sotul care adopt copilul
celuilalt sot, iar sotii au nume comun, copilul adoptat poart acest nume. n cazul n
care sotii nu au nume de familie comun, ei sunt obligati s declare instantei care
ncuviinteaz adoptia numele pe care acesta urmeaz s l poarte. Dac sotii nu se
nteleg, hotrste instanta. Dispozitiile art. 264 rmn aplicabile.
(3) Pentru motive temeinice, instanta, ncuviintnd adoptia, la cererea adoptatorului
sau a familiei adoptatoare si cu consimtmntul copilului care a mplinit vrsta de
10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.
(4) n cazul adoptiei unei persoane cstorite, care poart un nume comun cu
cellalt sot, sotul adoptat poate lua numele adoptatorului, cu consimtmntul celuilalt
sot, dat n fata instantei care ncuviinteaz adoptia.
(5) Pe baza hotrrii definitive de ncuviintare a adoptiei, serviciul de stare civil
competent ntocmeste, n conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, n care
adoptatorii vor fi trecuti ca fiind printii si firesti. Vechiul act de nastere se pstreaz,
mentionndu-se pe marginea acestuia ntocmirea noului act.
Informatiile cu privire la adoptie
Art. 474. - Informatiile cu privire la adoptie sunt confidentiale. Modul n care
adoptatul este informat cu privire la adoptie si la familia sa de origine, precum si
regimul juridic general al informatiilor privind adoptia se stabilesc prin lege special.
SECTIUNEA a 4-a
ncetarea adoptiei
ncetarea adoptiei
Art. 475. - Adoptia nceteaz prin desfacere sau ca urmare a anulrii ori a
constatrii nulittii sale.
Desfacerea de drept a adoptiei
Art. 476. - Adoptia este desfcut de drept n cazul prevzut la art. 462 alin. (2)
lit. a).
Desfacerea adoptiei
la cererea adoptatorului
Art. 477. - (1) Adoptia poate fi desfcut la cererea adoptatorului sau a familiei
adoptatoare, dac adoptatul a atentat la viata lor sau a ascendentilor ori
descendentilor lor, precum si atunci cnd adoptatul s-a fcut vinovat fat de adoptatori
de fapte penale pedepsite cu o pedeaps privativ de libertate de cel putin 2 ani.
(2) Dac adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor adoptatului, adoptia poate fi
desfcut la cererea celor care ar fi venit la mostenire mpreun cu adoptatul sau n
lipsa acestuia.
Desfacerea adoptiei
la cererea adoptatului
Art. 478. - Adoptia poate fi desfcut la cererea adoptatului dac adoptatorul s-a
fcut vinovat fat de adoptat de faptele prevzute la art. 477.
Anularea adoptiei
Art. 479. - (1) Adoptia poate fi anulat la cererea oricrei persoane chemate s
consimt la ncheierea ei si al crei consimtmnt a fost viciat prin eroare asupra
identittii adoptatului, dol sau violent.
(2) Actiunea poate fi formulat n termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a
dolului ori de la data ncetrii violentei, dar nu mai trziu de 2 ani de la ncheierea
adoptiei.
Nulitatea absolut a adoptiei
Art. 480. - (1) Sunt nule adoptia fictiv, precum si cea ncheiat cu nclcarea
conditiilor de form sau de fond, dac, n acest din urm caz, legea nu o sanctioneaz
cu nulitatea relativ.
(2) Adoptia este fictiv dac a fost ncheiat n alt scop dect cel al ocrotirii
interesului superior al copilului.
(3) Actiunea n constatarea nulittii adoptiei poate fi formulat de orice persoan
interesat.
Mentinerea adoptiei
Art. 481. - Instanta poate respinge cererea privind nulitatea dac mentinerea
adoptiei este n interesul celui adoptat. Acesta este ntotdeauna ascultat, dispozitiile
art. 264 aplicndu-se n mod corespunztor.
Efectele ncetrii adoptiei
Art. 482. - (1) La ncetarea adoptiei, printii firesti ai copilului redobndesc
drepturile si ndatoririle printesti, cu exceptia cazului cnd instanta hotrste c este
n interesul superior al copilului s instituie tutela sau o alt msur de protectie a
copilului, n conditiile legii.
(2) De asemenea, adoptatul redobndeste numele de familie si, dup caz,
prenumele avut nainte de ncuviintarea adoptiei. Cu toate acestea, pentru motive
temeinice, instanta poate ncuviinta ca acesta s pstreze numele dobndit prin
adoptie.
(3) Adoptatul este ntotdeauna ascultat n conditiile art. 264.
TITLUL IV
Autoritatea printeasc
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Autoritatea printeasc
Art. 483. - (1) Autoritatea printeasc este ansamblul de drepturi si ndatoriri care
privesc att persoana, ct si bunurile copilului si apartin n mod egal ambilor printi.
(2) Printii exercit autoritatea printeasc numai n interesul superior al copilului,
cu respectul datorat persoanei acestuia, si l asociaz pe copil la toate deciziile care
l privesc, tinnd cont de vrsta si de gradul su de maturitate.
(3) Ambii printi rspund pentru cresterea copiilor lor minori.
Durata autorittii printesti
Art. 484. - Autoritatea printeasc se exercit pn la data cnd copilul
dobndeste capacitatea deplin de exercitiu.
ndatorirea de respect
Art. 485. - Copilul datoreaz respect printilor si indiferent de vrsta sa.
Nentelegerile dintre printi
Art. 486. - Ori de cte ori exist nentelegeri ntre printi cu privire la exercitiul
drepturilor sau la ndeplinirea ndatoririlor printesti, instanta de tutel, dup ce i
ascult pe printi si lund n considerare concluziile raportului referitor la ancheta
psihosocial, hotrste potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului
este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.
CAPITOLUL II
Drepturile si ndatoririle printesti
Continutul autorittii printesti
Art. 487. - Printii au dreptul si ndatorirea de a creste copilul, ngrijind de
sntatea si dezvoltarea lui fizic, psihic si intelectual, de educatia, nvttura si
pregtirea profesional a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, nsusirilor si
nevoilor copilului; ei sunt datori s dea copilului orientarea si sfaturile necesare
exercitrii corespunztoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia.
ndatoririle specifice
Art. 488. - (1) Printii au ndatorirea de a creste copilul n conditii care s asigure
dezvoltarea sa fizic, mental, spiritual, moral si social n mod armonios.
(2) n acest scop, printii sunt obligati:
a) s coopereze cu copilul si s i respecte viata intim, privat si demnitatea;
b) s prezinte si s permit informarea si lmurirea copilului despre toate actele si
faptele care l-ar putea afecta si s ia n considerare opinia acestuia;
c) s ia toate msurile necesare pentru protejarea si realizarea drepturilor copilului;
d) s coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice cu atributii n domeniul
ngrijirii, educrii si formrii profesionale a copilului.
Msurile disciplinare
Art. 489. - Msurile disciplinare nu pot fi luate de printi dect cu respectarea
demnittii copilului. Sunt interzise luarea unor msuri, precum si aplicarea unor
pedepse fizice, de natur a afecta dezvoltarea fizic, psihic sau starea emotional a
copilului.
Drepturile printelui minor
Art. 490. - (1) Printele minor care a mplinit vrsta de 14 ani are numai drepturile
si ndatoririle printesti cu privire la persoana copilului.
(2) Drepturile si ndatoririle cu privire la bunurile copilului revin tutorelui sau, dup
caz, altei persoane, n conditiile legii.
Religia copilului
Art. 491. - (1) Printii ndrum copilul, potrivit propriilor convingeri, n alegerea
unei religii, n conditiile legii, tinnd seama de opinia, vrsta si de gradul de maturitate
ale acestuia, fr a-l putea obliga s adere la o anumit religie sau la un anumit cult
religios.
(2) Copilul care a mplinit vrsta de 14 ani are dreptul s si aleag liber
confesiunea religioas.
Numele copilului
Art. 492. - Printii aleg prenumele si, cnd este cazul, numele de familie al
copilului, n conditiile legii.
Supravegherea copilului
Art. 493. - Printii au dreptul si ndatorirea de supraveghere a copilului minor.
Relatiile sociale ale copilului
Art. 494. - Printii sau reprezentantii legali ai copilului pot, numai n baza unor
motive temeinice, s mpiedice corespondenta si legturile personale ale copilului n
vrst de pn la 14 ani. Nentelegerile se solutioneaz de ctre instanta de tutel, cu
ascultarea copilului, n conditiile art. 264.
napoierea copilului
de la alte persoane
Art. 495. - (1) Printii pot cere oricnd instantei de tutel napoierea copilului de
la orice persoan care l tine fr drept.
(2) Instanta de tutel poate respinge cererea numai dac napoierea este vdit
contrar interesului superior al copilului.
(3) Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.
Locuinta copilului
Art. 496. - (1) Copilul minor locuieste la printii si.
(2) Dac printii nu locuiesc mpreun, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta
copilului.
(3) n caz de nentelegere ntre printi, instanta de tutel hotrste, lund n
considerare concluziile raportului de anchet psihosocial si ascultndu-i pe printi si
pe copil, dac a mplinit vrsta de 10 ani. Dispozitiile art. 264 rmn aplicabile.
(4) Locuinta copilului, stabilit potrivit acestui articol, nu poate fi schimbat fr
acordul printilor dect n cazurile prevzute expres de lege.
(5) Printele la care copilul nu locuieste n mod statornic are dreptul de a avea
legturi personale cu minorul, la locuinta acestuia. Instanta de tutel poate limita
exercitiul acestui drept, dac aceasta este n interesul superior al copilului.
Schimbarea locuintei copilului
Art. 497. - (1) Dac afecteaz exercitiul autorittii sau al unor drepturi printesti,
schimbarea locuintei copilului, mpreun cu printele la care locuieste, nu poate avea
loc dect cu acordul prealabil al celuilalt printe.
(2) n caz de nentelegere ntre printi, hotrste instanta de tutel potrivit
interesului superior al copilului, lund n considerare concluziile raportului de anchet
psihosocial si ascultndu-i pe printi. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile
art. 264 fiind aplicabile.
Schimbarea felului nvtturii
ori al pregtirii profesionale
Art. 498. - (1) Copilul care a mplinit vrsta de 14 ani poate cere printilor s si
schimbe felul nvtturii sau al pregtirii profesionale ori locuinta necesar desvrsirii
nvtturii ori pregtirii sale profesionale.
(2) Dac printii se opun, copilul poate sesiza instanta de tutel, iar aceasta
hotrste pe baza raportului de anchet psihosocial. Ascultarea copilului este
obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.
Obligatia de ntretinere
Art. 499. - (1) Tatl si mama sunt obligati, n solidar, s dea ntretinere copilului
lor minor, asigurndu-i cele necesare traiului, precum si educatia, nvttura si
pregtirea sa profesional.
(2) Dac minorul are un venit propriu care nu este ndestultor, printii au obligatia
de a-i asigura conditiile necesare pentru cresterea, educarea si pregtirea sa
profesional.
(3) Printii sunt obligati s l ntretin pe copilul devenit major, dac se afl n
continuarea studiilor, pn la terminarea acestora, dar fr a depsi vrsta de 26 de
ani.
(4) n caz de nentelegere, ntinderea obligatiei de ntretinere, felul si modalittile
executrii, precum si contributia fiecruia dintre printi se stabilesc de instanta de
tutel pe baza raportului de anchet psihosocial.
Independenta patrimonial
Art. 500. - Printele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului si nici copilul
asupra bunurilor printelui, n afar de dreptul la mostenire si la ntretinere.
Administrarea bunurilor copilului
Art. 501. - (1) Printii au dreptul si ndatorirea de a administra bunurile copilului
lor minor, precum si de a-l reprezenta n actele juridice civile ori de a-i ncuviinta aceste
acte, dup caz.
(2) Dup mplinirea vrstei de 14 ani minorul si exercit drepturile si si execut
obligatiile singur, n conditiile legii, ns numai cu ncuviintarea printilor si, dup caz,
a instantei de tutel.
Alte dispozitii aplicabile
Art. 502. - (1) Drepturile si ndatoririle printilor cu privire la bunurile copilului sunt
aceleasi cu cele ale tutorelui, dispozitiile care reglementeaz tutela fiind aplicabile n
mod corespunztor.
(2) Cu toate acestea, nu se ntocmeste inventarul prevzut la art. 140, n cazul n
care copilul nu are alte bunuri dect cele de uz personal.
CAPITOLUL III
Exercitarea autorittii printesti
Modul de exercitare
a autorittii printesti
Art. 503. - (1) Printii exercit mpreun si n mod egal autoritatea printeasc.
(2) Fat de tertii de bun-credint, oricare dintre printi, care ndeplineste singur
un act curent pentru exercitarea drepturilor si ndeplinirea ndatoririlor printesti, este
prezumat c are si consimtmntul celuilalt printe.
Exercitarea autorittii printesti
n caz de divort
Art. 504. - Dac printii sunt divortati, autoritatea printeasc se exercit potrivit
dispozitiilor referitoare la efectele divortului n raporturile dintre printi si copii.
Copilul din afara cstoriei
Art. 505. - (1) n cazul copilului din afara cstoriei a crui filiatie a fost stabilit
concomitent sau, dup caz, succesiv fat de ambii printi, autoritatea printeasc se
exercit n comun si n mod egal de ctre printi, dac acestia convietuiesc.
(2) Dac printii copilului din afara cstoriei nu convietuiesc, modul de exercitare
a autorittii printesti se stabileste de ctre instanta de tutel, fiind aplicabile prin
asemnare dispozitiile privitoare la divort.
(3) Instanta sesizat cu o cerere privind stabilirea filiatiei este obligat s dispun
asupra modului de exercitare a autorittii printesti, fiind aplicabile prin asemnare
dispozitiile privitoare la divort.
nvoiala printilor
Art. 506. - Cu ncuviintarea instantei de tutel printii se pot ntelege cu privire la
exercitarea autorittii printesti sau cu privire la luarea unei msuri de protectie a
copilului, dac este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este
obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.
Exercitarea autorittii printesti
de ctre un singur printe
Art. 507. - Dac unul dintre printi este decedat, declarat mort prin hotrre
judectoreasc, pus sub interdictie, deczut din exercitiul drepturilor printesti sau
dac, din orice motiv, se afl n neputint de a-si exprima vointa, cellalt printe
exercit singur autoritatea printeasc.
CAPITOLUL IV
Decderea din exercitiul drepturilor printesti
Conditiile
Art. 508. - (1) Instanta de tutel, la cererea autorittilor administratiei publice cu
atributii n domeniul protectiei copilului, poate pronunta decderea din exercitiul
drepturilor printesti dac printele pune n pericol viata, sntatea sau dezvoltarea
copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau
stupefiante, prin purtarea abuziv, prin neglijenta grav n ndeplinirea obligatiilor
printesti ori prin atingerea grav a interesului superior al copilului.
(2) Cererea se judec de urgent, cu citarea printilor si pe baza raportului de
anchet psihosocial. Participarea procurorului este obligatorie.
ntinderea decderii
Art. 509. - (1) Decderea din exercitiul drepturilor printesti este total si se
ntinde asupra tuturor copiilor nscuti la data pronuntrii hotrrii.
(2) Cu toate acestea, instanta poate dispune decderea numai cu privire la anumite
drepturi printesti ori la anumiti copii, dar numai dac, n acest fel, nu sunt primejduite
cresterea, educarea, nvttura si pregtirea profesional a copiilor.
Obligatia de ntretinere
Art. 510. - Decderea din exercitiul drepturilor printesti nu scuteste printele de
obligatia sa de a da ntretinere copilului.
Instituirea tutelei
Art. 511. - n cazul n care, dup decderea din exercitiul drepturilor printesti,
copilul se afl n situatia de a fi lipsit de ngrijirea ambilor printi, se instituie tutela.
Redarea exercitiului
drepturilor printesti
Art. 512. - (1) Instanta red printelui exercitiul drepturilor printesti, dac au
ncetat mprejurrile care au dus la decderea din exercitiul acestora si dac printele
nu mai pune n pericol viata, sntatea si dezvoltarea copilului.
(2) Pn la solutionarea cererii, instanta poate ngdui printelui s aib legturi
personale cu copilul, dac aceasta este n interesul superior al copilului.
TITLUL V
Obligatia de ntretinere
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Caracterul legal al obligatiei
de ntretinere
Art. 513. - Obligatia de ntretinere exist numai ntre persoanele prevzute de
lege. Ea se datoreaz numai dac sunt ntrunite conditiile cerute de lege.
Caracterul personal al obligatiei
de ntretinere
Art. 514. - (1) Obligatia de ntretinere are caracter personal.
(2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligatiei de ntretinere,
dac prin lege nu se prevede altfel.
(3) Dreptul la ntretinere nu poate fi cedat si nu poate fi urmrit dect n conditiile
prevzute de lege.
Inadmisibilitatea renuntrii
la ntretinere
Art. 515. - Nimeni nu poate renunta pentru viitor la dreptul su la ntretinere.
CAPITOLUL II
Persoanele ntre care exist obligatia de ntretinere si ordinea n care aceasta se
datoreaz
Subiectele obligatiei de ntretinere
Art. 516. - (1) Obligatia de ntretinere exist ntre sot si sotie, rudele n linie
dreapt, ntre frati si surori, precum si ntre celelalte persoane anume prevzute de
lege.
(2) Dispozitiile alin. (1) privind obligatia de ntretinere ntre rudele n linie dreapt,
precum si ntre frati si surori sunt aplicabile si n cazul adoptiei.
(3) Obligatia de ntretinere exist ntre fostii soti, n conditiile prevzute de lege.
ntretinerea copilului de ctre
sotul printelui su
Art. 517. - (1) Sotul care a contribuit la ntretinerea copilului celuilalt sot este
obligat s presteze ntretinere copilului ct timp acesta este minor, ns numai dac
printii si firesti au murit, sunt dispruti ori sunt n nevoie.
(2) La rndul su, copilul poate fi obligat s dea ntretinere celui care l-a ntretinut
astfel timp de 10 ani.
Obligatia de ntretinere
apartinnd mostenitorilor
Art. 518. - (1) Mostenitorii persoanei care a fost obligat la ntretinerea unui minor
sau care i-a dat ntretinere fr a avea obligatia legal sunt tinuti, n msura valorii
bunurilor mostenite, s continue ntretinerea, dac printii minorului au murit, sunt
dispruti sau sunt n nevoie, ns numai ct timp cel ntretinut este minor.
(2) n cazul n care sunt mai multi mostenitori, obligatia este solidar, fiecare dintre
ei contribuind la ntretinerea minorului proportional cu valoarea bunurilor mostenite.
Ordinea de plat a ntretinerii
Art. 519. - ntretinerea se datoreaz n ordinea urmtoare:
a) sotii si fostii soti si datoreaz ntretinere naintea celorlalti obligati;
b) descendentul este obligat la ntretinere naintea ascendentului, iar dac sunt
mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel n grad mai apropiat naintea celui
mai ndeprtat;
c) fratii si surorile si datoreaz ntretinere dup printi, ns naintea bunicilor.
ntretinerea n cazul
desfacerii adoptiei
Art. 520. - Dup ncetarea adoptiei, adoptatul poate cere ntretinere numai de la
rudele sale firesti sau, dup caz, de la sotul su.
Pluralitatea de debitori
Art. 521. - (1) n cazul n care mai multe dintre persoanele prevzute la art. 516
sunt obligate s ntretin aceeasi persoan, ele vor contribui la plata ntretinerii,
proportional cu mijloacele pe care le au.
(2) Dac printele are drept la ntretinere de la mai multi copii, el poate, n caz de
urgent, s porneasc actiunea numai mpotriva unuia dintre ei. Cel care a pltit
ntretinerea se poate ntoarce mpotriva celorlalti obligati pentru partea fiecruia.
Obligatia subsidiar
Art. 522. - n cazul n care cel obligat n primul rnd la ntretinere nu are mijloace
ndestultoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanta de tutel le poate
obliga pe celelalte persoane ndatorate la ntretinere s o completeze, n ordinea
stabilit la art. 519.
Divizibilitatea ntretinerii
Art. 523. - Cnd cel obligat nu poate presta, n acelasi timp, ntretinere tuturor
celor ndrepttiti s o cear, instanta de tutel, tinnd seama de nevoile fiecreia dintre
aceste persoane, poate hotr fie ca ntretinerea s se plteasc numai uneia dintre
ele, fie ca ntretinerea s se mpart ntre mai multe sau toate persoanele ndrepttite
s o cear. n acest caz, instanta hotrste, totodat, modul n care se mparte
ntretinerea ntre persoanele care urmeaz a o primi.
CAPITOLUL III
Conditiile obligatiei de ntretinere
Creditorul ntretinerii
Art. 524. - Are drept la ntretinere numai cel care se afl n nevoie, neputndu-se
ntretine din munca sau din bunurile sale.
Dreptul la ntretinere al minorului
Art. 525. - (1) Minorul care cere ntretinere de la printii si se afl n nevoie dac
nu se poate ntretine din munca sa, chiar dac ar avea bunuri.
(2) Cu toate acestea, n cazul n care printii n-ar putea presta ntretinerea fr
a-si primejdui propria lor existent, instanta de tutel poate ncuviinta ca ntretinerea
s se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu exceptia celor de
strict necesitate.
Comportamentul necorespunztor
Art. 526. - (1) Nu poate pretinde ntretinere acela care s-a fcut vinovat fat de
cel obligat la ntretinere de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri.
(2) Acela care se afl n stare de nevoie din culpa sa poate cere numai ntretinerea
de strict necesitate.
Debitorul ntretinerii
Art. 527. - (1) Poate fi obligat la ntretinere numai cel care are mijloacele pentru
a o plti sau are posibilitatea de a dobndi aceste mijloace.
(2) La stabilirea mijloacelor celui care datoreaz ntretinerea se tine seama de
veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilittile de realizare a acestora; de
asemenea, vor fi avute n vedere celelalte obligatii ale sale.
Dovada strii de nevoie
Art. 528. - Starea de nevoie a persoanei ndrepttite la ntretinere, precum si
mijloacele celui care datoreaz ntretinere pot fi dovedite prin orice mijloc de prob.
CAPITOLUL IV
Stabilirea si executarea obligatiei de ntretinere
Cuantumul ntretinerii
Art. 529. - (1) ntretinerea este datorat potrivit cu nevoia celui care o cere si cu
mijloacele celui care urmeaz a o plti.
(2) Cnd ntretinerea este datorat de printe, ea se stabileste pn la o ptrime
din venitul su lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumtate pentru
3 sau mai multi copii.
(3) Cuantumul ntretinerii datorate copiilor, mpreun cu ntretinerea datorat altor
persoane, potrivit legii, nu poate depsi jumtate din venitul net lunar al celui obligat.
Modalittile de executare
Art. 530. - (1) Obligatia de ntretinere se execut n natur, prin asigurarea celor
necesare traiului si, dup caz, a cheltuielilor pentru educare, nvttur si pregtire
profesional.
(2) Dac obligatia de ntretinere nu se execut de bunvoie, n natur, instanta de
tutel dispune executarea ei prin plata unei pensii de ntretinere, stabilit n bani.
(3) Pensia de ntretinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau ntr-o cot
procentual din venitul net lunar al celui care datoreaz ntretinere. Dispozitiile art. 529
alin. (2) si (3) rmn aplicabile.
Modificarea si ncetarea pensiei
de ntretinere
Art. 531. - (1) Dac se iveste o schimbare n ceea ce priveste mijloacele celui
care presteaz ntretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta de tutel, potrivit
mprejurrilor, poate mri sau micsora pensia de ntretinere sau poate hotr ncetarea
pltii ei.
(2) Pensia de ntretinere stabilit ntr-o sum fix se indexeaz de drept, trimestrial,
n functie de rata inflatiei.
Data de la care se datoreaz pensia
de ntretinere
Art. 532. - (1) Pensia de ntretinere se datoreaz de la data cererii de chemare
n judecat.
(2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordat si pentru o perioad anterioar, dac
introducerea cererii de chemare n judecat a fost ntrziat din culpa debitorului.
Plata pensiei de ntretinere
Art. 533. - (1) Pensia de ntretinere se plteste n rate periodice, la termenele
convenite de prti sau, n lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotrre
judectoreasc.
(2) Chiar dac creditorul ntretinerii a decedat n perioada corespunztoare unei
rate, ntretinerea este datorat n ntregime pentru acea perioad.
(3) De asemenea, prtile pot conveni sau, dac sunt motive temeinice, instanta de
tutel poate hotr ca ntretinerea s se execute prin plata anticipat a unei sume
globale care s acopere nevoile de ntretinere ale celui ndrepttit pe o perioad mai
ndelungat sau pe ntreaga perioad n care se datoreaz ntretinerea, n msura n
care debitorul ntretinerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligatii.
Restituirea ntretinerii nedatorate
Art. 534. - Dac, din orice motiv, se dovedeste c ntretinerea prestat, de
bunvoie sau ca urmare a unei hotrri judectoresti, nu era datorat, cel care a
executat obligatia poate s cear restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care
avea, n realitate, obligatia s o presteze, n acest din urm caz, pe temeiul mbogtirii
fr just cauz.
CARTEA a III-a
Despre bunuri
TITLUL I
Bunurile si drepturile reale n general
CAPITOLUL I
Despre bunuri n general
SECTIUNEA 1
Despre distinctia bunurilor
Notiunea
Art. 535. - Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie
obiectul unui drept patrimonial.
Bunurile mobile si imobile
Art. 536. - Bunurile sunt mobile sau imobile.
Bunurile imobile
Art. 537. - Sunt imobile terenurile, izvoarele si cursurile de ap, plantatiile prinse
n rdcini, constructiile si orice alte lucrri fixate n pmnt cu caracter permanent,
platformele si alte instalatii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul
continental, precum si tot ceea ce, n mod natural sau artificial, este ncorporat n
acestea cu caracter permanent.
Bunurile care rmn
sau devin imobile
Art. 538. - (1) Rmn bunuri imobile materialele separate n mod provizoriu de un
imobil, pentru a fi din nou ntrebuintate, att timp ct sunt pstrate n aceeasi form,
precum si prtile integrante ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta,
dac sunt destinate spre a fi reintegrate.
(2) Materialele aduse pentru a fi ntrebuintate n locul celor vechi devin bunuri
imobile din momentul n care au dobndit aceast destinatie.
Bunurile mobile
Art. 539. - (1) Bunurile pe care legea nu le consider imobile sunt bunuri mobile.
(2) Sunt bunuri mobile si undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum
si energia de orice fel produse, captate si transmise, n conditiile legii, de orice
persoan si puse n serviciul su, indiferent de natura mobiliar sau imobiliar a sursei
acestora.
Bunurile mobile prin anticipatie
Art. 540. - (1) Bogtiile de orice natur ale solului si subsolului, fructele neculese
nc, plantatiile si constructiile ncorporate n sol devin mobile prin anticipatie, atunci
cnd, prin vointa prtilor, sunt privite n natura lor individual n vederea detasrii lor.
(2) Pentru opozabilitate fat de terti, este necesar notarea n cartea funciar.
Universalitatea de fapt
Art. 541. - (1) Constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care apartin
aceleiasi persoane si au o destinatie comun stabilit prin vointa acesteia sau prin
lege.
(2) Bunurile care alctuiesc universalitatea de fapt pot, mpreun sau separat, s
fac obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte.
Regulile aplicabile drepturilor
purtnd asupra bunurilor
Art. 542. - (1) Dac nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la
bunurile imobile si drepturile reale asupra acestora.
(2) Celelalte drepturi patrimoniale sunt supuse, n limitele prevzute de lege,
regulilor referitoare la bunurile mobile.
Bunurile fungibile
si bunurile nefungibile
Art. 543. - (1) Bunurile sunt fungibile sau nefungibile.
(2) Sunt fungibile bunurile determinabile dup numr, msur sau greutate, astfel
nct pot fi nlocuite unele prin altele n executarea unei obligatii.
(3) Prin act juridic, un bun fungibil prin natura sa poate fi considerat ca nefungibil.
Bunurile consumptibile
si bunurile neconsumptibile
Art. 544. - (1) Bunurile sunt consumptibile sau neconsumptibile.
(2) Sunt consumptibile bunurile mobile a cror ntrebuintare obisnuit implic
nstrinarea sau consumarea substantei.
(3) Un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil dac, prin act
juridic, i se schimb ntrebuintarea.
Bunurile divizibile
si bunurile indivizibile
Art. 545. - (1) Bunurile sunt divizibile sau indivizibile.
(2) Bunurile care nu pot fi mprtite n natur fr a li se schimba destinatia sunt
bunuri indivizibile.
(3) Prin act juridic, un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil.
Bunurile principale
si bunurile accesorii
Art. 546. - (1) Bunul care a fost destinat, n mod stabil si exclusiv, ntrebuintrii
economice a altui bun este accesoriu att timp ct satisface aceast utilizare.
(2) Destinatia comun poate s fie stabilit numai de proprietarul ambelor bunuri.
(3) Dac nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmeaz situatia juridic a bunului
principal, inclusiv n caz de nstrinare sau de grevare a bunului principal.
(4) ncetarea calittii de bun accesoriu nu poate fi ns opus unui tert care a
dobndit anterior drepturi privitoare la bunul principal.
(5) Separarea temporar a unui bun accesoriu de bunul principal nu i nltur
aceast calitate.
(6) Drepturile unui tert privitoare la un bun nu pot fi nclcate prin transformarea
acestuia n bun accesoriu.
SECTIUNEA a 2-a
Produsele bunurilor
Produsele bunurilor
Art. 547. - Produsele bunurilor sunt fructele si productele.
Fructele
Art. 548. - (1) Fructele reprezint acele produse care deriv din folosirea unui
bun, fr a diminua substanta acestuia. Fructele sunt: naturale, industriale si civile.
Fructele civile se numesc si venituri.
(2) Fructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fr
interventia omului, cum ar fi acelea pe care pmntul le produce de la sine, productia
si sporul animalelor.
(3) Fructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute ca
rezultat al interventiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel.
(4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de ctre o alt
persoan n virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobnzile, venitul
rentelor
si dividendele.
Productele
Art. 549. - Productele sunt produsele obtinute dintr-un bun cu consumarea sau
diminuarea substantei acestuia, precum copacii unei pduri, piatra dintr-o carier si
altele asemenea.
Dobndirea fructelor si a productelor
Art. 550. - (1) Fructele si productele se cuvin proprietarului, dac prin lege nu se
dispune altfel.
(2) Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale si industriale se dobndeste la
data separrii de bunul care le-a produs.
(3) Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobndeste zi cu zi.
(4) Cel care, fr acordul proprietarului, avanseaz cheltuielile necesare pentru
producerea si perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea cheltuielilor.
(5) n acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi retinute pn la
restituirea cheltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul poate cere obligarea posesorului
la predarea produselor ori a contravalorii acestora dac furnizeaz o garantie
ndestultoare.
CAPITOLUL II
Drepturile reale n general
Drepturile reale
Art. 551. - Sunt drepturi reale:
1. dreptul de proprietate;
2. dreptul de superficie;
3. dreptul de uzufruct;
4. dreptul de uz;
5. dreptul de abitatie;
6. dreptul de servitute;
7. dreptul de administrare;
8. dreptul de concesiune;
9. dreptul de folosint;
10. drepturile reale de garantie;
11. alte drepturi crora legea le recunoaste acest caracter.
Formele de proprietate
Art. 552. - Proprietatea este public sau privat.
Proprietatea privat
Art. 553. - (1) Sunt obiect al propriettii private toate bunurile de uz sau de interes
privat apartinnd persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept
public, inclusiv bunurile care alctuiesc domeniul privat al statului si al unittilor
administrativ-teritoriale.
(2) Mostenirile vacante se constat prin certificat de vacant succesoral si intr
n domeniul privat al comunei, orasului sau municipiului, dup caz, fr nscriere n
cartea funciar. Imobilele cu privire la care s-a renuntat la dreptul de proprietate
conform art. 562 alin. (2) se dobndesc, fr nscriere n cartea funciar, de comun,
oras sau municipiu, dup caz, si intr n domeniul privat al acestora prin hotrrea
consiliului local.
(3) Mostenirile vacante si imobilele mentionate la alin. (2), aflate n strintate, se
cuvin statului romn.
(4) Bunurile obiect al propriettii private, indiferent de titular, sunt si rmn n
circuitul civil, dac prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi nstrinate, pot face obiectul
unei urmriri silite si pot fi dobndite prin orice mod prevzut de lege.
Proprietatea public
Art. 554. - (1) Bunurile statului si ale unittilor administrativ-teritoriale care, prin
natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz sau de interes public formeaz obiectul
propriettii publice, ns numai dac au fost legal dobndite de ctre acestea.
(2) Dac prin lege nu se prevede altfel, dispozitiile aplicabile dreptului de
proprietate privat se aplic si dreptului de proprietate public, ns numai n msura
n care sunt compatibile cu acesta din urm.
TITLUL II
Proprietatea privat
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
SECTIUNEA 1
Continutul, ntinderea si stingerea dreptului de proprietate privat
Continutul dreptului
de proprietate privat
Art. 555. - (1) Proprietatea privat este dreptul titularului de a poseda, folosi si
dispune de un bun n mod exclusiv, absolut si perpetuu, n limitele stabilite de lege.
(2) n conditiile legii, dreptul de proprietate privat este susceptibil de modalitti si
dezmembrminte, dup caz.
Limitele exercitrii dreptului
de proprietate privat
Art. 556. - (1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat n limitele materiale ale
obiectului su. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formeaz obiectul
dreptului de proprietate, cu ngrdirile stabilite prin lege.
(2) Prin lege poate fi limitat exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
(3) Aceast limitare se poate face si prin conventie, cu exceptiile prevzute de lege.
Dobndirea dreptului de proprietate
Art. 557. - (1) Dreptul de proprietate se poate dobndi, n conditiile legii, prin
conventie, testament, mostenire legal, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei
de bun-credint n cazul bunurilor mobile si al fructelor, prin ocupatiune, traditiune,
precum si prin hotrre judectoreasc, atunci cnd ea este translativ de proprietate
prin ea nssi.
(2) n cazurile prevzute de lege, proprietatea se poate dobndi prin efectul unui
act administrativ.
(3) Prin lege se pot reglementa si alte moduri de dobndire a dreptului de
proprietate.
(4) Cu exceptia cazurilor anume prevzute de lege, n cazul bunurilor imobile
dreptul de proprietate se dobndeste prin nscriere n cartea funciar, cu respectarea
dispozitiilor prevzute la art. 888.
Riscul pieirii bunului
Art. 558. - Proprietarul suport riscul pieirii bunului, dac acesta n-a fost asumat
de o alt persoan sau dac prin lege nu se dispune altfel.
ntinderea dreptului
de proprietate asupra terenurilor
Art. 559. - (1) Proprietatea terenului se ntinde si asupra subsolului si a spatiului
de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale.
(2) Proprietarul poate face, deasupra si n subsolul terenului, toate constructiile,
plantatiile si lucrrile pe care le gseste de cuviint, n afar de exceptiile stabilite de
lege, si poate trage din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce. El este tinut
s respecte, n conditiile si n limitele determinate de lege, drepturile tertilor asupra
resurselor minerale ale subsolului, izvoarelor si apelor subterane, lucrrilor si
instalatiilor subterane si altora asemenea.
(3) Apele de suprafat si albiile acestora apartin proprietarului terenului pe care se
formeaz sau curg, n conditiile prevzute de lege. Proprietarul unui teren are, de
asemenea, dreptul de a apropria si de a utiliza, n conditiile legii, apa izvoarelor si a
lacurilor aflate pe terenul respectiv, apa freatic, precum si apele pluviale.
Obligatia de grnituire
Art. 560. - Proprietarii terenurilor nvecinate sunt obligati s contribuie la grnituire
prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunztoare, suportnd, n mod
egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
Dreptul de ngrdire
Art. 561. - Orice proprietar poate s si ngrdeasc proprietatea, suportnd, n
conditiile legii, cheltuielile ocazionate.
Stingerea dreptului de proprietate
Art. 562. - (1) Dreptul de proprietate privat se stinge prin pieirea bunului, dar nu
se stinge prin neuz. El poate fi ns dobndit de altul prin uzucapiune sau ntr-un alt
mod, n cazurile si conditiile anume determinate de lege.
(2) Proprietarul poate abandona bunul su mobil sau poate renunta, prin declaratie
autentic, la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, nscris n cartea funciar.
Dreptul se stinge n momentul prsirii bunului mobil, iar dac bunul este imobil, prin
nscrierea n cartea funciar, n conditiile legii, a declaratiei de renuntare.
(3) Exproprierea se poate face numai pentru o cauz de utilitate public stabilit
potrivit legii, cu just si prealabil despgubire, fixat de comun acord ntre proprietar
si expropriator. n caz de divergent asupra cuantumului despgubirilor, acesta se
stabileste pe cale judectoreasc.
(4) Nu pot fi supuse confiscrii dect bunurile destinate sau folosite pentru
svrsirea unei infractiuni ori contraventii sau cele rezultate din acestea.
SECTIUNEA a 2-a
Aprarea dreptului de proprietate privat
Actiunea n revendicare
Art. 563. - (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor
sau de la o alt persoan care l detine fr drept. El are, de asemenea, dreptul la
despgubiri, dac este cazul.
(2) Dreptul la actiunea n revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor n
care prin lege se dispune altfel.
(3) Dreptul de proprietate dobndit cu bun-credint, n conditiile legii, este pe
deplin recunoscut.
(4) Hotrrea judectoreasc prin care s-a admis actiunea n revendicare introdus
mpotriva posesorului este opozabil si celui care detine bunul pentru posesor, putnd
fi executat direct mpotriva acestuia. Hotrrea judectoreasc prin care s-a admis
actiunea n revendicare mpotriva celui care detine lucrul pentru posesor nu este
opozabil posesorului, dac acesta nu a fost introdus n cauz.
Actiunea negatorie
Art. 564. - (1) Proprietarul poate intenta actiunea negatorie contra oricrei
persoane care pretinde c este titularul vreunui drept real, altul dect cel de
proprietate, asupra bunului su.
(2) Dreptul la actiunea negatorie este imprescriptibil.
Proba dreptului de proprietate
asupra imobilelor nscrise
n cartea funciar
Art. 565. - n cazul imobilelor nscrise n cartea funciar, dovada dreptului de
proprietate se face cu extrasul de carte funciar.
Efectele admiterii actiunii
n revendicare
Art. 566. - (1) Prtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despgubiri dac
bunul a pierit din culpa sa ori a fost nstrinat. n aceleasi conditii, prtul va fi obligat
la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. n toate cazurile, despgubirile
vor fi evaluate n raport cu momentul restituirii.
(2) Posesorul de rea-credint sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, si la
restituirea fructelor produse de bun pn la napoierea acestuia ctre proprietar.
(3) Proprietarul poate fi obligat, la cerere, s restituie posesorului cheltuielile
necesare pe care acesta le-a fcut.
(4) Cheltuielile utile se restituie, la cerere, n limita sporului de valoare, dac prin
lege nu se prevede altfel.
(5) De asemenea, proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea
cheltuielilor necesare pentru producerea si culegerea fructelor sau a productelor.
(6) Prtul are un drept de retentie asupra produselor pn la restituirea
cheltuielilor fcute pentru producerea si culegerea acestora, cu exceptia cazului n
care proprietarul furnizeaz prtului o garantie ndestultoare.
(7) Dreptul de retentie nu poate fi exercitat n niciun caz asupra bunului frugifer
sau cnd intrarea n stpnirea material a bunului s-a fcut prin violent ori fraud
sau cnd produsele sunt bunuri perisabile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei
perioade scurte de timp, unei scderi semnificative a valorii lor.
(8) Proprietarul nu este dator s acopere cheltuielile voluptuare. Posesorul are
dreptul de a-si nsusi lucrrile efectuate cu aceste cheltuieli numai dac prin aceasta
bunul nu se deterioreaz.
CAPITOLUL II
Accesiunea
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Dobndirea dreptului
de proprietate prin accesiune
Art. 567. - Prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se
alipeste cu bunul ori se ncorporeaz n acesta, dac legea nu prevede altfel.
Formele accesiunii
Art. 568. - Accesiunea este natural, cnd unirea sau ncorporarea este urmarea
unui eveniment natural, ori artificial, cnd rezult din fapta proprietarului ori a unei
alte
persoane.
SECTIUNEA a 2-a
Accesiunea imobiliar natural
Aluviunile
Art. 569. - Adugirile de teren la malurile apelor curgtoare revin proprietarului
fondului riveran, numai dac ele se formeaz treptat.
Terenul lsat de apele curgtoare
Art. 570. - Proprietarul fondului riveran dobndeste, de asemenea, terenul lsat
de apele curgtoare care s-au retras treptat de la trmul respectiv.
Terenul lsat de apele stttoare
Art. 571. - (1) Proprietarul terenului nconjurat de helesteie, iazuri, canale si alte
asemenea ape stttoare nu devine proprietarul terenurilor aprute prin scderea
temporar a acestor ape sub nltimea de scurgere.
(2) Tot astfel, proprietarul acestor ape nu dobndeste niciun drept asupra terenului
acoperit ca urmare a unor revrsri sporadice.
Avulsiunea
Art. 572. - Proprietarul terenului de la care o ap curgtoare a smuls brusc o
portiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul
de proprietate asupra prtii desprinse dac o revendic n termen de un an de la data
faptului.
Albiile rurilor, insulele
si prundisurile
Art. 573. - (1) Albiile rurilor apartin proprietarilor riverani, cu exceptia acelora
care, potrivit legii, fac obiectul propriettii publice.
(2) Insulele si prundurile care nu sunt n legtur cu terenurile avnd malul la nivelul
mediu al apei revin proprietarului albiei.
(3) Dac insula apartine proprietarilor riverani si trece peste jumtatea apei, fiecare
dintre ei are dreptul de proprietate asupra prtii de insul ce se ntinde spre el pornind
de la jumtatea apei.
Dreptul de proprietate
asupra insulelor nou-formate
Art. 574. - n cazul n care o ap curgtoare, formndu-si un brat nou, nconjoar
terenul unui proprietar riveran, el rmne proprietar asupra insulei astfel create.
Albiile prsite de apele curgtoare
Art. 575. - Albia prsit de o ap curgtoare care si-a format un nou curs va
avea regimul juridic stabilit n legea special.
Accesiunea natural
asupra animalelor
Art. 576. - (1) Animalele domestice rtcite pe terenul altuia i revin acestuia din
urm dac proprietarul nu le revendic n termen de 30 de zile de la data declaratiei
fcute la primrie de ctre proprietarul terenului.
(2) Porumbeii, iepurii, pestii si alte asemenea animale care trec pe fondul altui
proprietar apartin acestuia ct timp rmn pe fond, cu exceptia cazului n care trecerea
a fost provocat prin fraud sau prin artificii.
(3) Roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai dac
proprietarul roiului nu l urmreste sau nceteaz s l urmreasc timp de dou zile.
SECTIUNEA a 3-a
Accesiunea imobiliar artificial
1. Dispozitii comune
Dobndirea lucrrii
de ctre proprietarul imobilului
Art. 577. - (1) Constructiile, plantatiile si orice alte lucrri efectuate asupra unui
imobil, denumite n continuare lucrri, revin proprietarului acelui imobil dac prin lege
sau act juridic nu se prevede altfel.
(2) Dreptul de proprietate asupra lucrrii se naste n favoarea proprietarului
imobilului din momentul nceperii lucrrii, pe msura realizrii ei, dac prin lege sau
act juridic nu se prevede altfel.
Categoriile de lucrri
Art. 578. - (1) Lucrrile pot fi autonome sau adugate, cu caracter durabil sau
provizoriu.
(2) Lucrrile autonome sunt constructiile, plantatiile si orice alte lucrri cu caracter
de sine stttor realizate asupra unui imobil.
(3) Lucrrile adugate nu au caracter de sine stttor. Ele pot fi:
a) necesare, atunci cnd n lipsa acestora imobilul ar pieri sau s-ar deteriora;
b) utile, atunci cnd sporesc valoarea economic a imobilului;
c) voluptuare, atunci cnd sunt fcute pentru simpla plcere a celui care le-a
realizat, fr a spori valoarea economic a imobilului.
Prezumtiile n favoarea
proprietarului imobilului
Art. 579. - (1) Orice lucrare este prezumat a fi fcut de proprietarul imobilului,
cu cheltuiala sa si c este a lui, pn la proba contrar.
(2) Proba contrar se poate face cnd s-a constituit un drept de superficie, cnd
proprietarul imobilului nu si-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrrii noi sau n
alte cazuri prevzute de lege.
2. Realizarea lucrrii cu materialele altuia
Regimul juridic
Art. 580. - (1) n cazul n care a realizat lucrarea cu materialele altuia, proprietarul
imobilului devine proprietarul lucrrii, neputnd fi obligat la desfiintarea acesteia si nici
la restituirea materialelor ntrebuintate.
(2) Proprietarul materialelor are numai dreptul la contravaloarea materialelor,
precum si la repararea, n conditiile legii, a oricror alte prejudicii cauzate.
3. Realizarea unei lucrri autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia
Lucrrile autonome
cu caracter durabil efectuate
cu bun-credint
Art. 581. - n cazul n care autorul lucrrii autonome cu caracter durabil asupra
imobilului altuia este de bun-credint, proprietarul imobilului are dreptul:
a) s cear instantei s dispun nscrierea sa n cartea funciar ca proprietar al
lucrrii, pltind, la alegerea sa, autorului lucrrii fie valoarea materialelor si a
manoperei, fie sporul de valoare adus imobilului prin efectuarea lucrrii; sau
b) s cear obligarea autorului lucrrii s cumpere imobilul la valoarea de circulatie
pe care acesta ar fi avut-o dac lucrarea nu s-ar fi efectuat.
Lucrrile autonome
cu caracter durabil efectuate
cu rea-credint
Art. 582. - (1) n cazul n care autorul lucrrii autonome cu caracter durabil asupra
imobilului altuia este de rea-credint, proprietarul imobilului are dreptul:
a) s cear instantei s dispun nscrierea sa n cartea funciar ca proprietar al
lucrrii, cu plata, la alegerea sa, ctre autorul lucrrii, a jumtate din valoarea
materialelor si a manoperei ori din sporul de valoare adus imobilului; sau
b) s cear obligarea autorului lucrrii la desfiintarea acesteia; sau
c) s cear obligarea autorului lucrrii s cumpere imobilul la valoarea de circulatie
pe care acesta ar fi avut-o dac lucrarea nu s-ar fi efectuat.
(2) Desfiintarea lucrrii se face, cu respectarea dispozitiilor legale n materie, pe
cheltuiala autorului acesteia, care este tinut totodat s repare orice prejudicii cauzate,
inclusiv pentru lipsa de folosint.
4. Realizarea unei lucrri adugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia
Lucrrile adugate necesare
Art. 583. - (1) Proprietarul imobilului dobndeste dreptul de proprietate asupra
lucrrii adugate necesare din momentul efecturii acesteia, pltind autorului
cheltuielile rezonabile fcute de acesta, chiar dac imobilul nu mai exist.
(2) n cazul n care lucrarea a fost efectuat cu rea-credint, din suma datorat de
proprietarul imobilului se va putea deduce valoarea fructelor imobilului diminuat cu
costurile necesare obtinerii acestora.
Lucrrile adugate utile
Art. 584. - (1) n cazul n care autorul lucrrii utile este de bun-credint,
proprietarul imobilului devine proprietarul lucrrii din momentul efecturii acesteia, cu
plata, la alegerea sa:
a) a valorii materialelor si a manoperei; sau
b) a sporului de valoare adus imobilului.
(2) n cazul n care autorul lucrrii utile este de rea-credint, proprietarul imobilului
are dreptul:
a) s devin proprietarul lucrrii, n functie de regimul acesteia, cu sau fr
nscriere n cartea funciar, dup caz, pltind, la alegerea sa, autorului lucrrii fie
jumtate din valoarea materialelor si a manoperei, fie jumtate din sporul de valoare
adus imobilului; sau
b) s cear obligarea autorului lucrrii la desfiintarea acesteia, cu repunerea
imobilului n situatia anterioar si plata de daune-interese.
(3) n ambele cazuri, cnd valoarea lucrrii este considerabil, proprietarul
imobilului poate cere obligarea autorului s l cumpere la valoarea de circulatie pe
care imobilul ar fi avut-o dac lucrarea nu s-ar fi efectuat.
Lucrrile adugate voluptuare
Art. 585. - (1) n cazul lucrrii voluptuare, proprietarul imobilului are dreptul:
a) s devin proprietarul lucrrii, fr nscriere n cartea funciar si fr nicio
obligatie ctre autorul lucrrii;
b) s cear obligarea autorului de rea-credint al lucrrii la desfiintarea acesteia,
cu readucerea imobilului n situatia anterioar si plata de daune-interese.
(2) Autorul de bun-credint al lucrrii poate s o ridice nainte de restituirea
imobilului ctre proprietar, cu conditia de a readuce imobilul n situatia anterioar.
5. ntelesul unor termeni
Buna-credint a autorului lucrrii
Art. 586. - (1) Autorul lucrrii este de bun-credint dac se ntemeiaz fie pe
cuprinsul crtii funciare n care, la data realizrii lucrrii, era nscris ca proprietar al
imobilului, fie pe un mod de dobndire nesupus nscrierii n cartea funciar, dac, n
ambele cazuri, nu rezulta din cartea funciar si nu a cunoscut pe nicio alt cale viciul
titlului su.
(2) Cu toate acestea, nu poate invoca buna-credint cel care construieste n lipsa
sau cu nerespectarea autorizatiilor cerute de lege.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si autorului lucrrii care se ntemeiaz
pe un drept de superficie sau pe orice alt drept care, potrivit legii, i permite, realiznd
o lucrare asupra imobilului altuia, s devin proprietarul acesteia.
6. Dispozitii speciale
Lucrrile realizate partial
asupra imobilului autorului
Art. 587. - (1) n cazul lucrrii cu caracter durabil realizate cu bun-credint partial
asupra imobilului autorului si partial pe terenul proprietarului vecin, acesta din urm
poate cere nscrierea ntr-o nou carte funciar a unui drept de coproprietate al
vecinilor asupra imobilului rezultat, incluznd terenul aferent, n raport cu valoarea
contributiei fiecruia.
(2) Dac lucrarea a fost realizat cu rea-credint, proprietarul terenului vecin poate
opta ntre a cere ridicarea lucrrii de pe teren, cu obligarea autorului acesteia la plata
de daune-interese, dac este cazul, si a cere nscrierea n cartea funciar a unui drept
de coproprietate al vecinilor. La stabilirea cotelor-prti se va tine seama de valoarea
terenului proprietarului vecin si de jumtate din valoarea contributiei autorului lucrrii.
(3) n caz de nentelegere ntre prti, instanta de judecat va stabili valoarea
contributiei fiecreia la imobilul rezultat, respectiv a cotelor-prti din dreptul de
proprietate.
Lucrrile provizorii
Art. 588. - Cnd lucrarea are caracter provizoriu, n absenta unei ntelegeri
contrare, autorul ei va fi obligat s o desfiinteze, cu respectarea dispozitiilor legale n
materie, si, dac este de rea-credint, s plteasc despgubiri pentru prejudiciile
cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosint.
nscrierea dreptului de proprietate
n cartea funciar
Art. 589. - Ori de cte ori dobndirea dreptului de proprietate, exclusiv sau pe
cote-prti, este conditionat, potrivit reglementrilor din aceast sectiune, de
nscrierea n cartea funciar, nscrierea se face n temeiul conventiei prtilor, ncheiat
n form autentic, sau, dup caz, al hotrrii judectoresti.
Dreptul autorului lucrrii
la ridicarea materialelor
Art. 590. - (1) Pn la data ncheierii conventiei sau a introducerii actiunii de ctre
cel ndrepttit la nscrierea n cartea funciar, autorul lucrrii si poate ridica
materialele.
(2) Dac lucrarea a fost efectuat cu rea-credint, autorul acesteia va putea fi
obligat, dac este cazul, la plata de daune-interese.
Regulile privind exercitarea
dreptului autorului lucrrii
la indemnizatie
Art. 591. - (1) Prescriptia dreptului la actiune al autorului lucrrii privind plata
indemnizatiei nu curge ct timp el este lsat de proprietar s detin imobilul.
(2) Autorul lucrrii de bun-credint are, n conditiile art. 2.382, un drept de ipotec
legal asupra imobilului pn la plata indemnizatiei.
Regulile privind obligarea
autorului lucrrii
la cumprarea imobilului
Art. 592. - (1) Ori de cte ori proprietarul opteaz pentru obligarea autorului lucrrii
la cumprarea imobilului, n absenta ntelegerii prtilor, proprietarul poate cere
instantei judectoresti stabilirea pretului si pronuntarea unei hotrri care s tin loc
de contract de vnzare-cumprare.
(2) Proprietarul initial al imobilului are un drept de ipotec legal asupra acestuia
pentru plata pretului de ctre autorul lucrrii.
Pasivitatea proprietarului
pe durata realizrii lucrrii
Art. 593. - Autorul de rea-credint al lucrrii nu poate s opun proprietarului
terenului pasivitatea pe care ar fi vdit-o pe durata realizrii lucrrii.
Autorul lucrrii
care foloseste materialele altuia
Art. 594. - Dac nu sunt ndeplinite conditiile legale pentru dobndirea bunurilor
mobile prin posesia de bun-credint, cel care realizeaz o lucrare asupra imobilului
altuia folosind materialele unui tert este obligat la plata contravalorii materialelor,
precum si la repararea, n conditiile legii, a oricror alte prejudicii cauzate.
Stabilirea indemnizatiei
sau a despgubirii
Art. 595. - Ori de cte ori, n aplicarea unei dispozitii din prezenta sectiune,
instanta este nvestit s stabileasc ntinderea indemnizatiei sau a despgubirii, ea
va tine seama de valoarea de circulatie a bunului calculat la data hotrrii
judectoresti.
Cazurile speciale de accesiune
Art. 596. - (1) Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra
imobilului altuia care i permite s dobndeasc proprietatea asupra lucrrii realizate
asupra acelui imobil va avea, n caz de accesiune, n mod corespunztor, drepturile
si obligatiile reglementate pentru proprietarul imobilului, dac nu s-a prevzut altfel n
momentul constituirii dreptului real.
(2) Dispozitiile art. 582 si art. 587 alin. (2) se aplic, n mod corespunztor, si
lucrrilor autonome cu caracter durabil efectuate de titularul unui drept real asupra
imobilului altuia care nu i permite s dobndeasc proprietatea asupra lucrrii
realizate asupra acelui imobil.
(3) Pentru lucrrile adugate efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului
altuia care nu i permite s dobndeasc proprietatea lucrrii realizate asupra acelui
imobil se aplic, n mod corespunztor, dispozitiile art. 716, n lipsa unei prevederi
contrare.
Lucrrile efectuate
de un detentor precar
Art. 597. - (1) Lucrrile fcute de un detentor precar sunt supuse, n mod
corespunztor, regulilor aplicabile posesorului de rea-credint.
(2) Detentorul precar nu poate fi ns obligat s cumpere imobilul.
SECTIUNEA a 4-a
Accesiunea mobiliar
Accesiunea mobiliar
Art. 598. - (1) Bunul mobil produs cu materialele altuia apartine celui care l-a
confectionat sau, dup caz, proprietarului materialelor, n functie de raportul dintre
manoper si valoarea materialelor, determinat la data confectionrii bunului.
(2) Proprietarul bunului datoreaz despgubiri egale cu valoarea manoperei sau,
dup caz, cu valoarea materialelor.
Raportul dintre valoarea manoperei
si valoarea materialelor
Art. 599. - n toate cazurile n care valoarea materialelor este egal cu manopera
sau exist o diferent nesemnificativ, proprietatea asupra bunului este comun si se
exercit n conditiile sectiunii a 2-a a cap. V din prezentul titlu.
Unirea a dou bunuri mobile
Art. 600. - n cazul n care se unesc dou bunuri mobile avnd proprietari diferiti,
fiecare poate pretinde separarea bunurilor dac prin aceasta cellalt proprietar nu ar
suferi un prejudiciu mai mare de o zecime din valoarea bunului su.
Regulile aplicabile
n cazul imposibilittii
de separare a bunurilor unite
Art. 601. - Dac nu se poate obtine separarea bunurilor mobile unite sunt
aplicabile, n mod corespunztor, dispozitiile art. 598 si 599.
CAPITOLUL III
Limitele juridice ale dreptului de proprietate privat
SECTIUNEA 1
Limite legale
1. Dispozitii comune
Interesul public si interesul privat
Art. 602. - (1) Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie n interes
public, fie n interes privat.
(2) Limitele legale n interes privat pot fi modificate ori desfiintate temporar prin
acordul prtilor. Pentru opozabilitate fat de terti este necesar ndeplinirea
formalittilor de publicitate prevzute de lege.
Regulile privind protectia
mediului si buna vecintate
Art. 603. - Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protectia
mediului si asigurarea bunei vecintti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care,
potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
2. Folosirea apelor
Regulile privind curgerea
fireasc a apelor
Art. 604. - (1) Proprietarul fondului inferior nu poate mpiedica n niciun fel
curgerea fireasc a apelor provenite de pe fondul superior.
(2) Dac aceast curgere cauzeaz prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia
poate cere autorizarea justitiei spre a face pe fondul su lucrrile necesare schimbrii
directiei apelor, suportnd toate cheltuielile ocazionate.
(3) La rndul su, proprietarul fondului superior este obligat s nu efectueze nicio
lucrare de natur s agraveze situatia fondului inferior.
Regulile privind curgerea
provocat a apelor
Art. 605. - (1) Proprietarul fondului inferior nu poate mpiedica nici curgerea
provocat de proprietarul fondului superior sau de alte persoane, asa cum este cazul
apelor care tsnesc pe acest din urm fond datorit unor lucrri subterane ntreprinse
de proprietarul acestuia, al apelor provenite din secarea terenurilor mlstinoase, al
apelor folosite ntr-un scop casnic, agricol sau industrial, ns numai dac aceast
curgere preced vrsarea ntr-un curs de ap sau ntr-un sant.
(2) n acest caz, proprietarul fondului superior este obligat s aleag calea si
mijloacele de scurgere de natur s aduc prejudicii minime fondului inferior,
rmnnd dator la plata unei despgubiri juste si prealabile ctre proprietarul acestui
din urm fond.
(3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplic atunci cnd pe fondul inferior se afl
o constructie, mpreun cu grdina si curtea aferent, sau un cimitir.
Cheltuielile referitoare la irigatii
Art. 606. - (1) Proprietarul care vrea s foloseasc pentru irigarea terenului su
apele naturale si artificiale de care poate dispune n mod efectiv are dreptul ca, pe
cheltuiala sa exclusiv, s fac pe terenul riveranului opus lucrrile necesare pentru
captarea apei.
(2) Dispozitiile art. 605 alin. (2) si (3) se aplic n mod corespunztor.
Obligatia proprietarului
cruia i prisoseste apa
Art. 607. - (1) Proprietarul cruia i prisoseste apa pentru necesittile curente este
obligat ca, n schimbul unei juste si prealabile compensatii, s ofere acest surplus
pentru proprietarul care nu si-ar putea procura apa necesar pentru fondul su dect
cu o cheltuial excesiv.
(2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligatia prevzut la alin. (1) pretinznd c ar
putea acorda surplusului de ap o alt destinatie dect satisfacerea necesittilor
curente. El poate ns cere despgubiri suplimentare proprietarului aflat n nevoie, cu
conditia de a dovedi existenta real a destinatiei pretinse.
ntrebuintarea izvoarelor
Art. 608. - (1) Proprietarul poate acorda orice ntrebuintare izvorului ce ar exista
pe fondul su, sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobndite de proprietarul
fondului inferior.
(2) Proprietarul fondului pe care se afl izvorul nu poate s i schimbe cursul dac
prin aceast schimbare ar lipsi locuitorii unei localitti de apa necesar pentru
satisfacerea nevoilor curente.
Despgubirile datorate
proprietarului fondului pe care
se afl izvorul
Art. 609. - (1) Proprietarul fondului pe care se afl izvorul poate cere repararea
prejudiciilor cauzate de persoana care, prin lucrrile efectuate, a secat, a micsorat ori
a alterat apele sale.
(2) Dac starea de fapt o permite, proprietarul fondului poate pretinde restabilirea
situatiei anterioare atunci cnd apa era indispensabil pentru exploatarea fondului
su.
(3) n cazul n care izvorul se ntinde pe dou fonduri nvecinate, dispozitiile alin. (1)
si (2) se aplic n mod corespunztor, tinnd seama de ntinderea izvorului pe fiecare
fond.
Regulile speciale privind
folosirea apelor
Art. 610. - Dispozitiile prezentului paragraf se completeaz cu reglementrile
speciale n materia regimului apelor.
3. Pictura stresinii
Pictura stresinii
Art. 611. - Proprietarul este obligat s si fac streasina casei sale astfel nct
apele provenind de la ploi s nu se scurg pe fondul proprietarului vecin.
4. Distanta si lucrrile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrri si
plantatii
Distanta minim n constructii
Art. 612. - Orice constructii, lucrri sau plantatii se pot face de ctre proprietarul
fondului numai cu respectarea unei distante minime de 60 de cm fat de linia de hotar,
dac nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel nct s
nu se aduc atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanta
minim se poate face prin acordul prtilor exprimat printr-un nscris autentic.
Distanta minim pentru arbori
Art. 613. - (1) n lipsa unor dispozitii cuprinse n lege, regulamentul de urbanism
sau a obiceiului locului, arborii trebuie sditi la o distant de cel putin 2 metri de linia
de hotar, cu exceptia acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a gardurilor vii.
(2) n caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este ndrepttit s cear
scoaterea ori, dup caz, tierea, la nltimea cuvenit, a arborilor, plantatiilor ori a
gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.
(3) Proprietarul fondului peste care se ntind rdcinile sau ramurile arborilor
apartinnd proprietarului vecin are dreptul de a le tia, precum si dreptul de a pstra
fructele czute n mod natural pe fondul su.
5. Vederea asupra propriettii vecinului
Fereastra sau deschiderea
n zidul comun
Art. 614. - Nu este permis s se fac fereastr sau deschidere n zidul comun
dect cu acordul proprietarilor.
Distanta minim pentru fereastra
de vedere
Art. 615. - (1) Este obligatorie pstrarea unei distante de cel putin 2 metri ntre
fondul, ngrdit sau nengrdit, apartinnd proprietarului vecin si fereastra pentru
vedere, balconul ori alte asemenea lucrri ce ar fi orientate ctre acest fond.
(2) Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrri neparalele cu linia
de hotar spre fondul nvecinat sunt interzise la o distant mai mic de un metru.
(3) Distanta se calculeaz de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent
pe fata zidului n care s-a deschis vederea sau, dup caz, pe linia exterioar a
balconului, pn la linia de hotar. Distanta, si n cazul lucrrilor neparalele, se msoar
tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrrii de linia de hotar si pn la
aceast linie.
Fereastra de lumin
Art. 616. - Dispozitiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-si deschide,
fr limit de distant, ferestre de lumin dac sunt astfel construite nct s mpiedice
vederea spre fondul nvecinat.
6. Dreptul de trecere
Dreptul de trecere
Art. 617. - (1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea public are
dreptul s i se permit trecerea pe fondul vecinului su pentru exploatarea fondului
propriu.
(2) Trecerea trebuie s se fac n conditii de natur s aduc o minim stnjenire
exercitrii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea public; n
cazul n care mai multe fonduri vecine au acces la calea public, trecerea se va face
pe fondul cruia i s-ar aduce cele mai putine prejudicii.
(3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge n momentul n care fondul
dominant dobndeste un alt acces la calea public.
Exercitarea dreptului de trecere
n situatii speciale
Art. 618. - (1) Dac lipsa accesului provine din vnzare, schimb, partaj sau
dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi cerut dect celor care au dobndit
partea de teren pe care se fcea anterior trecerea.
(2) Cnd lipsa accesului este imputabil proprietarului care pretinde trecerea,
aceasta poate fi stabilit numai cu consimtmntul proprietarului fondului care are
acces la calea public si cu plata dublului despgubirii.
ntinderea si modul de stabilire
a dreptului de trecere
Art. 619. - ntinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere sunt
determinate prin ntelegerea prtilor, prin hotrre judectoreasc sau printr-o folosint
continu pe timp de 10 ani.
Prescriptia actiunii n despgubire
si restituirea despgubirii ncasate
Art. 620. - (1) Termenul de prescriptie pentru dreptul la actiunea n despgubire
pe care o are proprietarul fondului aservit mpotriva proprietarului fondului dominant
ncepe s curg din momentul stabilirii dreptului de trecere.
(2) n cazul n care nceteaz dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este
dator s restituie despgubirea ncasat, cu deducerea pagubei suferite n raport cu
durata efectiv a dreptului de trecere.
7. Alte limite legale
Dreptul de trecere pentru utilitti
Art. 621. - (1) Proprietarul este obligat s permit trecerea prin fondul su a
retelelor edilitare ce deservesc fonduri nvecinate sau din aceeasi zon, de natura
conductelor de ap, gaz sau altele asemenea, a canalelor si a cablurilor electrice,
subterane ori aeriene, dup caz, precum si a oricror alte instalatii sau materiale cu
acelasi scop.
(2) Aceast obligatie subzist numai pentru situatia n care trecerea prin alt parte
ar fi imposibil, periculoas sau foarte costisitoare.
(3) n toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despgubiri juste. Dac
este vorba despre utilitti noi, despgubirea trebuie s fie si prealabil.
(4) Cldirile, curtile si grdinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere,
dac ea are ca obiect conducte si canale subterane, n cazul n care acestea sunt
utilitti noi.
Dreptul de trecere pentru
efectuarea unor lucrri
Art. 622. - (1) De asemenea, proprietarul este obligat s permit folosirea fondului
su pentru efectuarea unor lucrri necesare fondului nvecinat, precum si accesul
vecinului pe terenul su pentru tierea crengilor si culegerea fructelor, n schimbul
unei despgubiri, dac este cazul.
(2) Dispozitiile art. 621 alin. (2) sunt aplicabile.
Dreptul de trecere pentru reintrarea
n posesie
Art. 623. - (1) Proprietarul unui fond nu poate mpiedica accesul altuia pentru a
redobndi posesia unui bun al su, ajuns ntmpltor pe fondul respectiv, dac a fost
nstiintat n prealabil.
(2) n toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o just despgubire pentru
prejudiciile ocazionate de reintrarea n posesie, precum si pentru cele pe care bunul
le-a cauzat fondului.
Starea de necesitate
Art. 624. - (1) n cazul n care o persoan a folosit sau a distrus un bun al altuia
pentru a se apra pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are
dreptul s cear o despgubire echitabil numai de la cel care a fost salvat.
(2) Nu poate pretinde nicio despgubire proprietarul care a provocat sau a favorizat
aparitia pericolului.
Regulile speciale
Art. 625. - ngrdirile cuprinse n prezenta sectiune se completeaz cu dispozitiile
legilor speciale privind regimul juridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile si
constructiile de orice fel, pdurile, bunurile din patrimoniul national-cultural, bunurile
sacre ale cultelor religioase, precum si altele asemenea.
SECTIUNEA a 2-a
Limite conventionale
Limitarea dreptului de proprietate
prin acte juridice
Art. 626. - Proprietarul poate s consimt la limitarea dreptului su prin acte
juridice, dac nu ncalc ordinea public si bunele moravuri.
Clauza de inalienabilitate.
Conditii. Domeniu de aplicare
Art. 627. - (1) Prin conventie sau testament se poate interzice nstrinarea unui
bun, ns numai pentru o durat de cel mult 49 de ani si dac exist un interes serios
si legitim. Termenul ncepe s curg de la data dobndirii bunului.
(2) Dobnditorul poate fi autorizat de ctre instant s dispun de bun dac
interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a disprut sau dac un
interes superior o impune.
(3) Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate ntr-un contract atrage nulitatea
ntregului contract dac a fost determinant la ncheierea acestuia. n contractele cu
titlu oneros, caracterul determinant se prezum, pn la proba contrar.
(4) Clauza de inalienabilitate este subnteleas n conventiile din care se naste
obligatia de a transmite n viitor proprietatea ctre o persoan determinat sau
determinabil.
(5) Transmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprit prin stipularea
inalienabilittii.
Conditiile de opozabilitate
Art. 628. - (1) Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocat mpotriva
dobnditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat s nu nstrineze
dect dac este valabil si ndeplineste conditiile de opozabilitate.
(2) Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie s fie supus formalittilor
de publicitate prevzute de lege, dac este cazul.
(3) n cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, n mod corespunztor, regulile
prevzute pentru dobndirea propriettii prin posesia de bun-credint.
(4) n cazul n care clauza de inalienabilitate a fost prevzut ntr-un contract cu titlu
gratuit, ea este opozabil si creditorilor anteriori ai dobnditorului.
(5) Nendeplinirea conditiilor de opozabilitate nu l lipseste pe beneficiarul clauzei
de inalienabilitate de dreptul de a pretinde daune-interese proprietarului care nu se
conformeaz acestei obligatii.
Sanctiunile pentru
nerespectarea clauzei
de inalienabilitate
Art. 629. - (1) nstrintorul poate s cear rezolutiunea contractului n cazul
nclcrii clauzei de inalienabilitate de ctre dobnditor.
(2) Att nstrintorul, ct si tertul, dac inalienabilitatea s-a stipulat n favoarea
acestuia, pot s cear anularea actului de nstrinare subsecvent ncheiat cu
nerespectarea clauzei.
(3) Nu pot fi supuse urmririi bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, ct
timp clauza produce efecte, dac prin lege nu se prevede altfel.
SECTIUNEA a 3-a
Limite judiciare
Depsirea inconvenientelor
normale ale vecinttii
Art. 630. - (1) Dac proprietarul cauzeaz, prin exercitarea dreptului su,
inconveniente mai mari dect cele normale n relatiile de vecintate, instanta de
judecat poate, din considerente de echitate, s l oblige la despgubiri n folosul celui
vtmat, precum si la restabilirea situatiei anterioare atunci cnd acest lucru este
posibil.
(2) n cazul n care prejudiciul cauzat ar fi minor n raport cu necesitatea sau
utilitatea desfsurrii activittii prejudiciabile de ctre proprietar, instanta va putea
ncuviinta desfsurarea acelei activitti. Cel prejudiciat va avea ns dreptul la
despgubiri.
(3) Dac prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanta poate s ncuviinteze,
pe cale de ordonant presedintial, msurile necesare pentru prevenirea pagubei.
CAPITOLUL IV
Proprietatea comun
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Notiunea
Art. 631. - Dispozitiile prezentului capitol se aplic ori de cte ori, n temeiul unui
act juridic sau al altui mod de dobndire prevzut de lege, dreptul de proprietate
privat are 2 sau mai multi titulari.
Formele propriettii comune
Art. 632. - (1) Formele propriettii comune sunt urmtoarele:
a) proprietatea pe cote-prti (coproprietatea);
b) proprietatea n devlmsie (devlmsia).
(2) Coproprietatea poate fi obisnuit sau fortat.
(3) Coproprietatea fortat nu poate nceta prin partaj judiciar.
Prezumtia de coproprietate
Art. 633. - Dac bunul este stpnit n comun, coproprietatea se prezum, pn
la proba contrar.
SECTIUNEA a 2-a
Coproprietatea obisnuit
ntinderea cotelor-prti
Art. 634. - (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-prti din
dreptul de proprietate si poate dispune n mod liber de aceasta n lips de stipulatie
contrar.
(2) Cotele-prti sunt prezumate a fi egale, pn la proba contrar. Dac bunul a fost
dobndit prin act juridic, proba contrar nu se va putea face dect prin nscrisuri.
Repartizarea beneficiilor
si a sarcinilor ntre coproprietari
Art. 635. - Coproprietarii vor mprti beneficiile si vor suporta sarcinile
copropriettii, proportional cu cota lor parte din drept.
Exercitarea n comun a dreptului
de folosint
Art. 636. - (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun n msura
n care nu schimb destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari.
(2) Cel care, mpotriva vointei celorlalti proprietari, exercit n mod exclusiv folosinta
bunului comun poate fi obligat la despgubiri.
Fructele bunului comun
Art. 637. - Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor,
proportional cu cota lor parte din drept.
Dreptul la restituirea cheltuielilor
Art. 638. - (1) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile producerii sau
culegerii fructelor are dreptul la restituirea acestor cheltuieli de ctre coproprietari, n
proportie cu cotele lor prti.
(2) Fructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun nsusite de un
coproprietar fac parte din masa partajabil ct timp ele nu au fost consumate ori
nstrinate sau nu au pierit si pot fi identificate distinct. n caz contrar, coproprietarul
interesat are dreptul la despgubiri, cu exceptia cazului n care fructele au pierit n
mod fortuit. Dreptul la actiunea n despgubiri este supus prescriptiei, potrivit dreptului
comun.
(3) Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun nsusite de un
coproprietar este supus prescriptiei, potrivit dreptului comun.
Modul de folosire a bunului comun
Art. 639. - Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul
coproprietarilor, iar n caz de nentelegere, prin hotrre judectoreasc.
Actele de conservare
Art. 640. - Fiecare coproprietar poate s fac acte de conservare cu privire la
bunul comun fr acordul celorlalti coproprietari.
Actele de administrare
si de dispozitie
Art. 641. - (1) Actele de administrare, precum ncheierea sau denuntarea unor
contracte de locatiune, cesiunile de venituri imobiliare si altele asemenea, cu privire
la bunul comun pot fi fcute numai cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea
cotelor-prti.
(2) Actele de administrare care limiteaz n mod substantial posibilitatea unui
coproprietar de a folosi bunul comun n raport cu cota sa parte ori care impun acestuia
o sarcin excesiv prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de ctre
ceilalti coproprietari nu vor putea fi efectuate dect cu acordul acestuia.
(3) Coproprietarul sau coproprietarii interesati pot cere instantei s suplineasc
acordul coproprietarului aflat n imposibilitate de a-si exprima vointa sau care se opune
n mod abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil mentinerii utilittii
sau valorii bunului.
(4) Orice acte juridice de dispozitie cu privire la bunul comun, actele de folosint
cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare si locatiunile ncheiate pe termen mai
mare de 3 ani, precum si actele care urmresc exclusiv nfrumusetarea bunului nu se
pot ncheia dect cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va
fi considerat act de dispozitie.
Sanctiunile
Art. 642. - (1) Actele juridice fcute cu nerespectarea regulilor prevzute la
art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimtit, expres ori tacit, la
ncheierea actului.
(2) Coproprietarului vtmat i se recunoaste dreptul ca, nainte de partaj, s
exercite actiunile posesorii mpotriva tertului care ar fi intrat n posesia bunului comun
n urma ncheierii actului. n acest caz, restituirea posesiei bunului se va face n folosul
tuturor coproprietarilor, cu daune-interese, dac este cazul, n sarcina celor care au
participat la ncheierea actului.
Actiunile n justitie
Art. 643. - (1) Fiecare coproprietar poate sta singur n justitie, indiferent de
calitatea procesual, n orice actiune privitoare la coproprietate, inclusiv n cazul
actiunii n revendicare.
(2) Hotrrile judectoresti pronuntate n folosul copropriettii profit tuturor
coproprietarilor. Hotrrile judectoresti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile
celorlalti coproprietari.
(3) Cnd actiunea nu este introdus de toti coproprietarii, prtul poate cere
instantei de judecat introducerea n cauz a celorlalti coproprietari n calitate de
reclamanti, n termenul si conditiile prevzute n Codul de procedur civil pentru
chemarea n judecat a altor persoane.
Contractele de administrare
a copropriettii
Art. 644. - (1) Se poate deroga de la dispozitiile art. 635, 636, 641 si art. 642
alin. (1) printr-un contract de administrare a copropriettii ncheiat cu acordul tuturor
coproprietarilor.
(2) n cazul n care oricare dintre coproprietari denunt contractul de administrare,
acesta si nceteaz existenta, rmnnd aplicabile regulile din prezenta sectiune.
(3) n cazul n care, printre bunurile aflate n coproprietate, se afl si bunuri imobile,
contractele de administrare a copropriettii si declaratiile de denuntare a acestora vor
fi notate n cartea funciar, la cererea oricruia dintre coproprietari.
Regulile aplicabile
n cazul cotitularilor altor
drepturi reale
Art. 645. - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplic n mod corespunztor si n
cazul exercitrii mpreun, de ctre dou sau mai multe persoane, a unui alt drept
real principal.
SECTIUNEA a 3-a
Coproprietatea fortat
1. Dispozitii comune
Cazurile de coproprietate fortat
Art. 646. - Se afl n coproprietate fortat:
1. bunurile prevzute la art. 649, 660, 687 si 1.141;
2. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a dou imobile vecine,
situate pe linia de hotar ntre acestea, cum ar fi potecile, fntnile, drumurile si
izvoarele;
3. bunurile comune afectate utilizrii a dou sau a mai multor fonduri, cum ar fi o
central termic sau alte instalatii care deservesc dou sau mai multe cldiri, un drum
comun ntr-un cartier de locuinte sau alte asemenea bunuri;
4. orice alt bun comun prevzut de lege.
Regimul juridic general
Art. 647. - (1) Fiecare coproprietar poate exercita folosinta bunului comun, cu
conditia s respecte destinatia acestuia si s permit exercitarea folosintei de ctre
ceilalti coproprietari.
(2) Cnd bunul comun are caracter accesoriu n raport cu un bun principal, fiecare
coproprietar poate s dispun cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate
asupra bunului comun numai odat cu exercitarea dreptului de dispozitie asupra
bunului principal.
(3) Cheltuielile pentru ntretinerea si conservarea bunului comun se suport n mod
proportional cu cota-parte din drept a fiecrui coproprietar. Cnd bunul comun are
caracter accesoriu, n absenta unei conventii contrare, cota-parte din drept a fiecrui
coproprietar se stabileste n functie de ntinderea bunului principal.
2. Coproprietatea asupra prtilor comune din cldirile cu mai multe etaje sau
apartamente
I. Prtile comune
Notiunea
Art. 648. - (1) Dac ntr-o cldire sau ntr-un ansamblu rezidential exist spatii cu
destinatie de locuint sau cu alt destinatie avnd proprietari diferiti, prtile din cldire
care, fiind destinate ntrebuintrii spatiilor respective, nu pot fi folosite dect n comun
sunt obiectul unui drept de coproprietate fortat.
(2) Prtile comune sunt bunuri accesorii n raport cu spatiile locative, care constituie
bunurile principale n sensul art. 546.
Prtile comune
Art. 649. - (1) Sunt considerate prti comune, n msura n care prin lege ori prin
act juridic nu se prevede altfel:
a) terenul pe care se afl cldirea, compus att din suprafata construit, ct si din
cea neconstruit necesar, potrivit naturii sau destinatiei constructiei, pentru a asigura
exploatarea normal a acesteia; pentru eventuala suprafat excedentar proprietarii
sunt titularii unei coproprietti obisnuite;
b) fundatia, curtea interioar, structura, structura de rezistent, peretii perimetrali
si desprtitori dintre proprietti si/sau spatiile comune, acoperisul, terasele, scrile si
casa scrilor, holurile, pivnitele si subsolurile necompartimentate, rezervoarele de ap,
centralele termice proprii si ascensoarele;
c) instalatiile de ap si canalizare, electrice, de telecomunicatii, de nclzire si de
gaze de la bransament/racord pn la punctul de distributie ctre prtile aflate n
proprietate exclusiv, canalele pluviale, paratrsnetele, antenele colective, precum si
alte asemenea prti;
d) alte bunuri care, potrivit legii sau vointei prtilor, sunt n folosint comun.
(2) Cosurile de fum si de aerisire, precum si spatiile pentru spltorii si usctorii
sunt considerate prti comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizeaz aceste
utilitti n conformitate cu proiectul cldirii.
Atribuirea n folosint exclusiv
a prtilor comune
Art. 650. - (1) Prtile comune pot fi atribuite coproprietarilor n folosint exclusiv
numai dac prin aceasta nu sunt lezate drepturile celorlalti coproprietari.
(2) Decizia de atribuire n folosint exclusiv trebuie adoptat cu o majoritate de
dou treimi din numrul coproprietarilor si al cotelor-prti. n cldirile unde sunt
constituite asociatii de proprietari, decizia se adopt de ctre adunarea general, cu
aceeasi majoritate.
Actele juridice privind cotele-prti
Art. 651. - Cota-parte din dreptul de proprietate asupra prtilor comune are
caracter accesoriu n raport cu dreptul de proprietate asupra spatiului din cldire care
constituie bunul principal; nstrinarea sau ipotecarea cotei-prti nu se va putea face
dect odat cu dreptul asupra spatiului care constituie bunul principal.
Stabilirea cotelor-prti
Art. 652. - n lipsa unei stipulatii contrare existente n titlurile de proprietate, cotele-
prti se stabilesc prin raportarea suprafetei utile a fiecrui spatiu locativ la totalul
suprafetei utile a spatiilor locative din cldire.
II. Drepturile si obligatiile coproprietarilor
Exercitarea dreptului de folosint
Art. 653. - Fiecare coproprietar poate folosi, n conditiile acordului de asociere,
att spatiul care constituie bunul principal, ct si prtile comune, fr a aduce atingere
drepturilor celorlalti proprietari si fr a schimba destinatia cldirii. n lipsa acordului de
asociere, dispozitiile art. 647 rmn aplicabile.
Cheltuielile legate
de ntretinerea, repararea
si exploatarea prtilor comune
Art. 654. - (1) n lipsa unor prevederi legale sau ntelegeri contrare, fiecare
coproprietar suport cheltuielile legate de ntretinerea, repararea si exploatarea prtilor
comune, n proportie cu cota sa parte.
(2) Cu toate acestea, cheltuielile legate de prtile comune folosite exclusiv de ctre
unii dintre coproprietari cad n sarcina acestora din urm.
Obligatia de conservare a cldirii
Art. 655. - Proprietarul este obligat s asigure ntretinerea spatiului care constituie
bunul principal, astfel nct cldirea s se pstreze n stare bun.
Obligatia de a permite accesul
n spatiile care constituie
bunurile principale
Art. 656. - (1) Coproprietarii sunt obligati s permit accesul n spatiile care
constituie bunuri principale pentru efectuarea lucrrilor necesare conservrii cldirii
si ntretinerii prtilor comune.
(2) n aceast situatie, pentru prejudiciile cauzate, ei vor fi despgubiti de ctre
asociatia de proprietari sau, dup caz, de ctre proprietarul n interesul cruia au fost
efectuate lucrrile.
Regulile aplicabile n cazul
distrugerii cldirii
Art. 657. - (1) n cazul n care cldirea a fost distrus n ntregime ori ntr-o
proportie mai mare de jumtate din valoarea ei, orice coproprietar poate, n lipsa unei
ntelegeri contrare, s solicite vnzarea la licitatie public a terenului si a materialelor
de constructie care au rezultat.
(2) n caz de distrugere a unei prti mai mici dect cea prevzut la alin. (1),
coproprietarii vor contribui la refacerea prtilor comune, proportional cu cotele-prti.
Dac unul sau mai multi coproprietari refuz sau nu pot s participe la refacere, ei
sunt obligati s cedeze celorlalti coproprietari cotele lor prti din dreptul de proprietate.
Pretul se stabileste de prti ori, n caz de nentelegere, de ctre instanta
judectoreasc.
ncetarea destinatiei
folosintei comune
Art. 658. - (1) ncetarea destinatiei de folosint comun pentru prtile comune
din cldirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotr motivat cu o majoritate
de dou treimi din numrul coproprietarilor.
(2) n acest caz, devin aplicabile dispozitiile privitoare la coproprietatea obisnuit
si temporar. Cu toate acestea, nstrinarea sau ipotecarea se poate realiza dac
exist o majoritate de dou treimi din numrul coproprietarilor.
(3) n cazurile prevzute la alin. (1) si (2), coproprietarii care nu au votat ori, dup
caz, s-au opus la nstrinare sau ipotecare au dreptul la o despgubire just stabilit
pe cale conventional ori, n caz de nentelegere, pe cale judectoreasc.
(4) Constatarea ncetrii destinatiei de folosint comun pentru aceste prti se face
prin hotrre a adunrii generale a asociatiei de proprietari adoptat cu o majoritate
de dou treimi din numrul coproprietarilor.
III. Asociatia de proprietari
Constituirea asociatiilor
de proprietari
Art. 659. - n cazul cldirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau n cazul
ansamblurilor rezidentiale formate din locuinte individuale, amplasate izolat, nsiruit
sau cuplat, n care exist proprietti comune si proprietti individuale, se constituie
asociatia de proprietari, care se organizeaz si functioneaz n conditiile legii.
3. Coproprietatea asupra desprtiturilor comune
Prezumtia de coproprietate
asupra desprtiturilor comune
Art. 660. - (1) Zidul, santul, precum si orice alt desprtitur ntre dou fonduri
sunt prezumate a fi n proprietatea comun a vecinilor, dac nu rezult contrariul din
titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dac proprietatea comun nu
a devenit proprietate exclusiv prin uzucapiune, n conditiile legii.
(2) Dispozitiile art. 651 sunt aplicabile n mod corespunztor.
Semnele de necomunitate
Art. 661. - (1) Exist semn de necomunitate a zidului atunci cnd culmea acestuia
este dreapt si perpendicular spre un fond si nclinat spre cellalt fond. Zidul este
prezumat a fi n proprietatea exclusiv a proprietarului fondului ctre care este nclinat
coama zidului.
(2) Exist semn de necomunitate a santului atunci cnd pmntul este aruncat ori
nltat exclusiv pe o parte a santului. Santul este prezumat a fi n proprietatea
exclusiv a proprietarului fondului pe care este aruncat pmntul.
(3) Vor fi considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac s se
prezume c zidul a fost construit exclusiv de unul dintre proprietari.
Obligatia de construire
a desprtiturilor comune
Art. 662. - (1) Oricare dintre vecini i poate obliga pe proprietarii fondurilor
nvecinate s contribuie la construirea unei desprtituri comune.
(2) n lipsa unor dispozitii legale, a regulamentului de urbanism sau a obiceiului
locului, nltimea zidului comun va fi stabilit de prti, dar fr a depsi 2 metri,
socotindu-se si coama zidului.
Cheltuielile de ntretinere
si reparare a desprtiturilor
comune
Art. 663. - (1) Coproprietarii sunt tinuti s suporte cheltuielile ocazionate de
ntretinerea si repararea desprtiturii comune, proportional cu dreptul fiecruia.
(2) Cu toate acestea, fiecare coproprietar poate s nu participe la cheltuielile de
ntretinere si reparare, renuntnd la dreptul su de proprietate asupra desprtiturii
comune, dispozitiile n materie de carte funciar fiind aplicabile. Coproprietarul nu va
putea fi aprat de a participa la cheltuieli, n cazul n care are o constructie sprijinit
de zidul comun ori n cazul n care trage un alt folos din exploatarea desprtiturii
comune.
Constructiile si instalatiile aflate
n legtur cu zidul comun
Art. 664. - (1) Oricare dintre coproprietari are dreptul s sprijine constructii ori s
instaleze grinzi n zidul comun cu obligatia de a lsa 6 centimetri spre cellalt
coproprietar si fr a afecta dreptul acestuia de a sprijini constructiile sale ori de a
instala propriile grinzi n zidul comun.
(2) Un coproprietar va avea dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul su pn
n jumtatea zidului, n cazul n care ar dori s instaleze el nsusi grinzi ori s
construiasc un cos de fum n acelasi loc.
nltarea zidului comun
Art. 665. - (1) Oricare dintre coproprietari poate s nalte zidul, cu ndatorirea de
a suporta singur cheltuielile de nltare peste limita zidului comun, precum si
cheltuielile de reparare a prtii comune a zidului ca urmare a nltrii acestuia.
(2) n cazul n care zidul nu poate rezista nltrii, proprietarul care doreste s fac
aceast nltare este dator s reconstruiasc zidul n ntregime lund din fondul su
suprafata pentru a asigura grosimea necesar zidului nou ridicat.
(3) Vecinul care nu a contribuit la nltare poate dobndi coproprietatea, pltind
jumtate din valoarea actualizat a materialelor si manoperei folosite, precum si, dac
este cazul, jumtate din valoarea terenului ntrebuintat pentru ngrosarea zidului.
Dobndirea copropriettii
asupra desprtiturilor
Art. 666. - Vecinul care nu a contribuit la realizarea desprtiturii comune poate
dobndi un drept de coproprietate asupra desprtiturii, pltind jumtate din valoarea
actualizat a materialelor si manoperei folosite si, dup caz, jumtate din valoarea
terenului pe care desprtitura a fost construit. Dispozitiile n materie de carte funciar
rmn aplicabile.
SECTIUNEA a 4-a
Proprietatea comun n devlmsie
Proprietatea comun n devlmsie
Art. 667. - Exist proprietate n devlmsie atunci cnd, prin efectul legii sau n
temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor
persoane fr ca vreuna dintre acestea s fie titularul unei cote-prti determinate din
dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.
Regulile aplicabile
propriettii devlmase
Art. 668. - (1) Dac se naste prin efectul legii, proprietatea n devlmsie este
supus dispozitiilor acelei legi care se completeaz, n mod corespunztor, cu cele
privind regimul comunittii legale.
(2) n cazul n care izvorul propriettii n devlmsie este un act juridic, dispozitiile
privitoare la regimul comunittii legale se aplic n mod corespunztor.
SECTIUNEA a 5-a
Partajul
Imprescriptibilitatea actiunii
de partaj
Art. 669. - ncetarea copropriettii prin partaj poate fi cerut oricnd, afar de
cazul n care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotrre judectoreasc.
Felurile partajului
Art. 670. - Partajul poate fi fcut prin bun nvoial sau prin hotrre
judectoreasc, n conditiile legii.
mprteala prtilor comune
ale cldirilor
Art. 671. - (1) Partajul este inadmisibil n cazurile prevzute de sectiunile a 3-a si
a 4-a din prezentul capitol, precum si n alte cazuri prevzute de lege.
(2) Cu toate acestea, partajul poate fi cerut n cazul prtilor comune din cldirile cu
mai multe etaje sau apartamente atunci cnd aceste prti nceteaz de a mai fi
destinate folosintei comune.
(3) n cazul propriettii periodice si n celelalte cazuri de coproprietate fortat,
partajul este posibil numai prin bun nvoial.
Conventiile privitoare
la suspendarea partajului
Art. 672. - Conventiile privind suspendarea partajului nu pot fi ncheiate pentru o
perioad mai mare de 5 ani. n cazul imobilelor, conventiile trebuie ncheiate n form
autentic si supuse formalittilor de publicitate prevzute de lege.
Suspendarea pronuntrii
partajului prin
hotrre judectoreasc
Art. 673. - Instanta sesizat cu cererea de partaj poate suspenda pronuntarea
partajului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor
celorlalti coproprietari. Dac pericolul acestor prejudicii este nlturat nainte de
mplinirea termenului, instanta, la cererea prtii interesate, va reveni asupra msurii.
Conditiile speciale privind
capacitatea de exercitiu
Art. 674. - Dac un coproprietar este lipsit de capacitate de exercitiu ori are
capacitate de exercitiu restrns, partajul va putea fi fcut prin bun nvoial numai cu
autorizarea instantei de tutel, precum si, dac este cazul, a ocrotitorului legal.
Inadmisibilitatea partajului
n cazul uzucapiunii
Art. 675. - Partajul poate fi cerut chiar atunci cnd unul dintre coproprietari a folosit
exclusiv bunul, afar de cazul cnd acesta l-a uzucapat, n conditiile legii.
Regulile privitoare la modul
de mprtire
Art. 676. - (1) Partajul bunurilor comune se va face n natur, proportional cu cota-
parte a fiecrui coproprietar.
(2) Dac bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil n natur, partajul se va
face n unul dintre urmtoarele moduri:
a) atribuirea ntregului bun, n schimbul unei sulte, n favoarea unuia ori a mai
multor coproprietari, la cererea acestora;
b) vnzarea bunului n modul stabilit de coproprietari ori, n caz de nentelegere, la
licitatie public, n conditiile legii, si distribuirea pretului ctre coproprietari
proportional
cu cota-parte a fiecruia dintre ei.
Datoriile nscute n legtur
cu bunul comun
Art. 677. - (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nscute
n legtur cu coproprietatea si care sunt scadente ori devin scadente n cursul anului
n care are loc partajul.
(2) Suma necesar pentru stingerea acestor obligatii va fi preluat, n lipsa unei
stipulatii contrare, din pretul vnzrii bunului comun cu ocazia partajului si va fi
suportat de ctre coproprietari proportional cu cota-parte a fiecruia.
Executarea silit privitoare
la bunul comun
Art. 678. - (1) Creditorii unui coproprietar pot urmri silit cota lui parte din dreptul
asupra bunului comun sau pot cere instantei mprteala bunului, caz n care urmrirea
se va face asupra prtii de bun sau, dup caz, asupra sumei de bani cuvenite
debitorului.
(2) n cazul vnzrii silite a unei cote-prti din dreptul de proprietate asupra unui
bun, executorul judectoresc i va notifica pe ceilalti coproprietari cu cel putin dou
sptmni nainte de data stabilit pentru vnzare, nstiintndu-i despre ziua, ora si
locul licitatiei. La pret egal, coproprietarii vor fi preferati la adjudecarea cotei-prti.
(3) Creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun ori cei a cror
creant s-a nscut n legtur cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul
s urmreasc silit bunul, n minile oricui s-ar gsi, att nainte, ct si dup partaj.
(4) Conventiile de suspendare a mprtelii pot fi opuse creditorilor numai dac,
nainte de nasterea creantelor, au dobndit dat cert n cazul bunurilor mobile sau au
fost autentificate n cazul bunurilor imobile si s-au ndeplinit formalittile de publicitate
prevzute de lege, dac este cazul.
Drepturile creditorilor personali
ai coproprietarului
Art. 679. - (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, s
intervin, pe cheltuiala lor, n partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu
pot ns s atace un partaj efectuat, afar numai dac acesta s-a fcut n lipsa lor si
fr s se tin seama de opozitia pe care au fcut-o, precum si n cazurile cnd
partajul a fost simulat ori s-a fcut astfel nct creditorii nu au putut s intervin n
proces.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si n cazul creditorilor care au un drept de
garantie asupra bunului comun ori al celor a cror creant s-a nscut n legtur cu
conservarea sau administrarea acestuia.
Efectele juridice ale partajului
Art. 680. - (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau,
dup caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu ncepere de la data stabilit
n actul de partaj, dar nu mai devreme de data ncheierii actului, n cazul mprtelii
voluntare, sau, dup caz, de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoresti.
(2) n cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dac actul
de partaj ncheiat n form autentic sau hotrrea judectoreasc rmas definitiv,
dup caz, au fost nscrise n cartea funciar.
Opozabilitatea unor acte juridice
Art. 681. - Actele ncheiate, n conditiile legii, de un coproprietar cu privire la bunul
comun rmn valabile si sunt opozabile celui cruia i-a fost atribuit bunul n urma
partajului.
Strmutarea garantiilor
Art. 682. - Garantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale prti se
strmut de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, dup caz, a sumelor de bani
care i-au fost atribuite prin partaj.
Garantia pentru evictiune
si vicii ascunse
Art. 683. - (1) Coproprietarii si datoreaz, n limita cotelor-prti, garantie pentru
evictiune si vicii ascunse, dispozitiile legale privitoare la obligatia de garantie a
vnztorului aplicndu-se n mod corespunztor.
(2) Fiecare este obligat s l despgubeasc pe coproprietarul prejudiciat prin
efectul evictiunii sau al viciului ascuns. Dac unul dintre coproprietari este insolvabil,
partea datorat de acesta se va suporta, proportional, de ctre ceilalti coproprietari,
inclusiv de coproprietarul prejudiciat.
(3) Coproprietarii nu datoreaz garantie dac prejudiciul este urmarea faptei
svrsite de un alt coproprietar sau dac au fost scutiti prin actul de partaj.
Desfiintarea partajului
Art. 684. - (1) Partajul prin bun nvoial poate fi desfiintat pentru aceleasi cauze
ca si contractele.
(2) Partajul fcut fr participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate
absolut.
(3) Partajul este ns valabil chiar dac nu cuprinde toate bunurile comune; pentru
bunurile omise se poate face oricnd un partaj suplimentar.
nstrinarea bunurilor atribuite
Art. 685. - Nu poate invoca nulitatea relativ a partajului prin bun nvoial
coproprietarul care, cunoscnd cauza de nulitate, nstrineaz n tot sau n parte
bunurile atribuite.
Regulile aplicabile bunurilor
aflate n coproprietate
si n devlmsie
Art. 686. - Prevederile prezentei sectiuni sunt aplicabile bunurilor aflate n
coproprietate, indiferent de izvorul su, precum si celor aflate n devlmsie.
CAPITOLUL V
Proprietatea periodic
Proprietatea periodic
Art. 687. - Dispozitiile prezentului capitol se aplic, n absenta unei reglementri
speciale, ori de cte ori mai multe persoane exercit succesiv si repetitiv atributul
folosintei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, n
intervale
de timp determinate, egale sau inegale.
Temeiul propriettii periodice
Art. 688. - Proprietatea periodic se naste n temeiul unui act juridic, dispozitiile
n materie de carte funciar aplicndu-se n mod corespunztor.
Valabilitatea actelor ncheiate
de coproprietar
Art. 689. - (1) n privinta intervalului de timp ce i revine, orice coproprietar poate
ncheia, n conditiile legii, acte precum nchirierea, vnzarea, ipotecarea si altele
asemenea.
(2) Actele de administrare sau de dispozitie privind cota-parte din dreptul de
proprietate aferent unui alt interval de timp sunt inopozabile titularului cotei-prti
respective. Dispozitiile art. 642 alin. (2) si art. 643 se aplic n mod corespunztor.
(3) n raporturile cu tertii cocontractanti de bun-credint, actele de administrare
sau de dispozitie mentionate la alin. (2) sunt lovite de nulitate relativ.
Drepturile si obligatiile
coproprietarilor
Art. 690. - (1) Fiecare coproprietar este obligat s fac toate actele de conservare,
n asa fel nct s nu mpiedice ori s ngreuneze exercitarea drepturilor celorlalti
coproprietari. Pentru reparatiile mari, coproprietarul care avanseaz cheltuielile
necesare are dreptul la despgubiri n raport cu valoarea drepturilor celorlalti
coproprietari.
(2) Actele prin care se consum n tot sau n parte substanta bunului pot fi fcute
numai cu acordul celorlalti coproprietari.
(3) La ncetarea intervalului, coproprietarul este dator s predea bunul
coproprietarului ndrepttit s l foloseasc n urmtorul interval.
(4) Coproprietarii pot ncheia un contract de administrare, dispozitiile art. 644
alin. (2) aplicndu-se n mod corespunztor.
Obligatia de despgubire
si excluderea
Art. 691. - (1) Nerespectarea obligatiilor prevzute n prezentul capitol atrage
plata de despgubiri.
(2) n cazul n care unul dintre coproprietari tulbur n mod grav exercitarea
propriettii periodice, acesta va putea fi exclus, prin hotrre judectoreasc, la
cererea coproprietarului vtmat.
(3) Excluderea va putea fi dispus numai dac unul dintre ceilalti coproprietari sau
un tert cumpr cota-parte a celui exclus.
(4) n acest scop, se va pronunta, mai nti, o ncheiere de admitere n principiu a
cererii de excludere, prin care se va stabili c sunt ndeplinite conditiile excluderii,
ncheiere care va putea fi atacat cu recurs pe cale separat.
(5) Dup rmnerea definitiv a ncheierii de admitere n principiu, n absenta
ntelegerii prtilor, se va stabili pretul vnzrii silite pe baz de expertiz. Dup
consemnarea pretului la banca stabilit de instant, se va pronunta hotrrea care va
tine loc de contract de vnzare-cumprare.
(6) Dup rmnerea definitiv a acestei hotrri, dobnditorul si va putea nscrie
dreptul n cartea funciar, iar transmittorul va putea s ridice suma consemnat la
banca stabilit de instant.
ncetarea propriettii periodice
Art. 692. - Proprietatea periodic nceteaz prin radiere din cartea funciar n
temeiul dobndirii de ctre o singur persoan a tuturor cotelor-prti din dreptul de
proprietate periodic, precum si n alte cazuri prevzute de lege.
TITLUL III
Dezmembrmintele dreptului de proprietate privat
CAPITOLUL I
Superficia
Notiunea
Art. 693. - (1) Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe
terenul altuia, deasupra ori n subsolul acelui teren, asupra cruia superficiarul
dobndeste un drept de folosint.
(2) Dreptul de superficie se dobndeste n temeiul unui act juridic, precum si prin
uzucapiune sau prin alt mod prevzut de lege. Dispozitiile n materie de carte funciar
rmn aplicabile.
(3) Superficia se poate nscrie si n temeiul unui act juridic prin care proprietarul
ntregului fond a transmis exclusiv constructia ori a transmis terenul si constructia, n
mod separat, ctre dou persoane, chiar dac nu s-a stipulat expres constituirea
superficiei.
(4) n situatia n care s-a construit pe terenul altuia, superficia se poate nscrie pe
baza renuntrii proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea, n favoarea
constructorului. De asemenea, ea se poate nscrie n favoarea unui tert pe baza
cesiunii dreptului de a invoca accesiunea.
Durata dreptului de superficie
Art. 694. - Dreptul de superficie se poate constitui pe o durat de cel mult
99 de ani. La mplinirea termenului, dreptul de superficie poate fi rennoit.
ntinderea si exercitarea dreptului
de superficie
Art. 695. - (1) Dreptul de superficie se exercit n limitele si n conditiile actului
constitutiv. n lipsa unei stipulatii contrare, exercitarea dreptului de superficie este
delimitat de suprafata de teren pe care urmeaz s se construiasc si de cea
necesar exploatrii constructiei sau, dup caz, de suprafata de teren aferent si de
cea necesar exploatrii constructiei edificate.
(2) n cazul prevzut la art. 693 alin. (3), n absenta unei stipulatii contrare, titularul
dreptului de superficie nu poate modifica structura constructiei. El o poate ns demola,
dar cu obligatia de a o reconstrui n forma initial.
(3) n cazul n care superficiarul modific structura constructiei, proprietarul
terenului poate s cear, n termen de 3 ani, ncetarea dreptului de superficie sau
repunerea n situatia anterioar. n al doilea caz, curgerea termenului de prescriptie
de 3 ani este suspendat pn la expirarea duratei superficiei.
(4) Titularul poate dispune n mod liber de dreptul su. Ct timp constructia exist,
dreptul de folosint asupra terenului se poate nstrina ori ipoteca numai odat cu
dreptul de proprietate asupra constructiei.
Actiunea confesorie de superficie
Art. 696. - (1) Actiunea confesorie de superficie poate fi intentat mpotriva
oricrei persoane care mpiedic exercitarea dreptului, chiar si a proprietarului
terenului.
(2) Dreptul la actiune este imprescriptibil.
Evaluarea prestatiei superficiarului
Art. 697. - (1) n cazul n care superficia s-a constituit cu titlu oneros, dac prtile
nu au prevzut alte modalitti de plat a prestatiei de ctre superficiar, titularul
dreptului de superficie datoreaz, sub form de rate lunare, o sum egal cu chiria
stabilit pe piata liber, tinnd seama de natura terenului, de destinatia constructiei n
cazul n care aceasta exist, de zona n care se afl terenul, precum si de orice alte
criterii de determinare a contravalorii folosintei.
(2) n caz de nentelegere ntre prti, suma datorat proprietarului terenului va fi
stabilit pe cale judectoreasc.
Cazurile de ncetare a superficiei
Art. 698. - Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciar, pentru
una dintre urmtoarele cauze:
a) la expirarea termenului;
b) prin consolidare, dac terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi
persoane;
c) prin pieirea constructiei, dac exist stipulatie expres n acest sens;
d) n alte cazuri prevzute de lege.
Efectele ncetrii superficiei
prin expirarea termenului
Art. 699. - (1) n cazul prevzut la art. 698 lit. a), n absenta unei stipulatii contrare,
proprietarul terenului dobndeste dreptul de proprietate asupra constructiei edificate
de superficiar prin accesiune, cu obligatia de a plti valoarea de circulatie a acesteia
de la data expirrii termenului.
(2) Cnd constructia nu exista n momentul constituirii dreptului de superficie, iar
valoarea acesteia este egal sau mai mare dect aceea a terenului, proprietarul
terenului poate cere obligarea constructorului s cumpere terenul la valoarea de
circulatie pe care acesta ar fi avut-o dac nu ar fi existat constructia. Constructorul
poate refuza s cumpere terenul dac ridic, pe cheltuiala sa, constructia cldit pe
teren si repune terenul n situatia anterioar.
(3) n absenta unei ntelegeri contrare ncheiate cu proprietarul terenului,
dezmembrmintele consimtite de superficiar se sting n momentul ncetrii dreptului
de superficie. Ipotecile care greveaz dreptul de superficie se strmut de drept
asupra sumei primite de la proprietarul terenului n cazul prevzut la alin. (1), se extind
de drept asupra terenului n cazul prevzut la alin. (2) teza I sau se strmut de drept
asupra materialelor, n cazul prevzut la alin. (2) teza a II-a.
(4) Ipotecile constituite cu privire la teren pe durata existentei superficiei nu se
extind cu privire la ntregul imobil n momentul ncetrii dreptului de superficie n cazul
prevzut la alin. (1). Ele se strmut de drept asupra sumei de bani primite de
proprietarul terenului n cazul prevzut la alin. (2) teza I sau se extind de drept cu
privire la ntregul teren n cazul prevzut la alin. (2) teza a II-a.
Efectele ncetrii superficiei
prin consolidare
Art. 700. - (1) n cazul n care dreptul de superficie s-a stins prin consolidare, n
absenta unei stipulatii contrare, dezmembrmintele consimtite de superficiar se mentin
pe durata pentru care au fost constituite, dar nu mai trziu de mplinirea termenului
initial al superficiei.
(2) Ipotecile nscute pe durata existentei superficiei se mentin fiecare n functie de
obiectul asupra crora s-au constituit.
Efectele ncetrii superficiei
prin pieirea constructiei
Art. 701. - (1) n cazul stingerii dreptului de superficie prin pieirea constructiei,
drepturile reale care greveaz dreptul de superficie se sting, dac legea nu prevede
altfel.
(2) Ipotecile nscute cu privire la nuda proprietate asupra terenului pe durata
existentei dreptului de superficie se mentin asupra dreptului de proprietate rentregit.
Alte dispozitii aplicabile
Art. 702. - Dispozitiile prezentului capitol sunt aplicabile si n cazul plantatiilor,
precum si al altor lucrri autonome cu caracter durabil.
CAPITOLUL II
Uzufructul
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Notiunea
Art. 703. - Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane si de a culege
fructele acestuia, ntocmai ca proprietarul, ns cu ndatorirea de a-i conserva
substanta.
Constituirea uzufructului
Art. 704. - (1) Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte
moduri prevzute de lege, dispozitiile n materie de carte funciar fiind aplicabile.
(2) Uzufructul se poate constitui numai n favoarea unei persoane existente.
Actiunea confesorie de uzufruct
Art. 705. - Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplic uzufructului n mod corespunztor.
Obiectul uzufructului
Art. 706. - Pot fi date n uzufruct orice bunuri mobile sau imobile, corporale ori
necorporale, inclusiv o mas patrimonial, o universalitate de fapt ori o cot-parte din
acestea.
Accesoriile bunurilor
ce formeaz obiectul uzufructului
Art. 707. - Uzufructul poart asupra tuturor accesoriilor bunului dat n uzufruct,
precum si asupra a tot ce se uneste sau se ncorporeaz n acesta.
Durata uzufructului
Art. 708. - (1) Uzufructul n favoarea unei persoane fizice este cel mult viager.
(2) Uzufructul constituit n favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel
mult 30 de ani. Atunci cnd este constituit cu depsirea acestui termen, uzufructul se
reduce de drept la 30 de ani.
(3) Dac nu s-a prevzut durata uzufructului, se prezum c este viager sau, dup
caz, c este constituit pe o durat de 30 de ani.
(4) Uzufructul constituit pn la data la care o alt persoan va ajunge la o anumit
vrst dureaz pn la acea dat, chiar dac acea persoan ar muri nainte de
mplinirea vrstei stabilite.
SECTIUNEA a 2-a
Drepturile si obligatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar
1. Drepturile uzufructuarului si ale nudului proprietar
Drepturile uzufructuarului
Art. 709. - n lips de stipulatie contrar, uzufructuarul are folosinta exclusiv a
bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele acestuia.
Fructele naturale si industriale
Art. 710. - Fructele naturale si industriale percepute dup constituirea uzufructului
apartin uzufructuarului, iar cele percepute dup stingerea uzufructului revin nudului
proprietar, fr a putea pretinde unul altuia despgubiri pentru cheltuielile ocazionate
de producerea lor.
Fructele civile
Art. 711. - Fructele civile se cuvin uzufructuarului proportional cu durata
uzufructului, dreptul de a le pretinde dobndindu-se zi cu zi.
Cvasiuzufructul
Art. 712. - Dac uzufructul cuprinde, printre altele, si bunuri consumptibile, cum
ar fi bani, grne, buturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, ns cu
obligatia de a restitui bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare sau, la alegerea
proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii uzufructului.
Uzufructul asupra
bunurilor neconsumptibile
Art. 713. - (1) Dac uzufructul poart asupra unor bunuri care, fr a fi
consumptibile, se uzeaz ca urmare a utilizrii lor, uzufructuarul are dreptul de a le
folosi ca un bun proprietar si potrivit destinatiei lor.
(2) n acest caz, el nu va fi obligat s le restituie dect n starea n care se vor afla
la data stingerii uzufructului.
(3) Uzufructuarul poate s dispun, ca un bun proprietar, de bunurile care, fr a
fi consumptibile, se deterioreaz rapid prin utilizare. n acest caz, la sfrsitul
uzufructului, uzufructuarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la aceast din
urm dat.
Cesiunea uzufructului
Art. 714. - (1) n absenta unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul
su unei alte persoane fr acordul nudului proprietar, dispozitiile n materie de carte
funciar fiind aplicabile.
(2) Uzufructuarul rmne dator exclusiv fat de nudul proprietar numai pentru
obligatiile nscute nainte de cesiune. Pn la notificarea cesiunii, uzufructuarul si
cesionarul rspund solidar pentru ndeplinirea tuturor obligatiilor fat de nudul
proprietar.
(3) Dup notificarea cesiunii, cesionarul este dator fat de nudul proprietar pentru
toate obligatiile nscute dup notificarea cesiunii. n acest caz, uzufructuarului i se
aplic, n mod corespunztor, dispozitiile legale din materia fideiusiunii.
(4) Dup cesiune, dreptul de uzufruct continu, dup caz, pn la mplinirea
termenului initial sau pn la decesul uzufructuarului initial.
Contractele de locatiune
Art. 715. - (1) Uzufructuarul are dreptul de a nchiria sau, dup caz, de a arenda
bunul primit n uzufruct.
(2) Locatiunile de imobile ncheiate de uzufructuar, nscrise n cartea funciar, sunt
opozabile proprietarului sau mostenitorilor acestuia, dup stingerea uzufructului prin
decesul sau, dup caz, ncetarea existentei juridice a uzufructuarului, pn la
mplinirea termenului lor, dar nu mai mult de 3 ani de la ncetarea uzufructului.
(3) Rennoirile de nchirieri de imobile sau de arendri fcute de uzufructuar si
nscrise n cartea funciar nainte de expirarea contractelor initiale sunt opozabile
proprietarului si mostenitorilor si pe o perioad de cel mult 6 luni ori, dup caz, de un
an, dac la data stingerii uzufructului nu au fost puse n executare. n niciun caz,
locatiunile nu pot dura mai mult de 3 ani de la data stingerii uzufructului.
(4) n cazul n care uzufructul s-a stins prin expirarea termenului, locatiunile
nceteaz, n toate cazurile, odat cu stingerea uzufructului.
Lucrrile si mbunttirile
Art. 716. - (1) La ncetarea uzufructului, uzufructuarul nu poate pretinde vreo
despgubire pentru lucrrile adugate unui bun imobil, cu exceptia celor necesare, sau
pentru mbunttirile aduse unui bun mobil, chiar atunci cnd prin acestea s-a sporit
valoarea bunului.
(2) Dac lucrrile sau mbunttirile au fost fcute fr ncuviintarea proprietarului,
acesta poate cere obligarea uzufructuarului la ridicarea lor si la readucerea bunului n
starea n care i-a fost ncredintat.
(3) Uzufructuarul va putea cere o indemnizatie echitabil pentru lucrrile necesare
adugate. De asemenea, el va putea cere o indemnizatie echitabil si pentru celelalte
lucrri adugate sau pentru mbunttirile fcute cu ncuviintarea proprietarului, dac
prin acestea s-a sporit valoarea bunului.
(4) n cazul lucrrilor autonome fcute de uzufructuar asupra unui bun imobil, vor
fi aplicabile, n mod corespunztor, n lips de stipulatie sau dispozitie legal contrar,
dispozitiile din materia accesiunii imobiliare artificiale.
Exploatarea pdurilor tinere
Art. 717. - (1) Dac uzufructul cuprinde pduri tinere destinate de proprietarul lor
unor tieri periodice, uzufructuarul este dator s pstreze ordinea si ctimea tierii,
potrivit regulilor stabilite de proprietar n conformitate cu dispozitiile legale, fr ca
uzufructuarul s poat pretinde vreo despgubire pentru prtile lsate netiate n
timpul uzufructului.
(2) Arborii care se scot din pepiniere fr degradarea acestora nu fac parte din
uzufruct dect cu obligatia uzufructuarului de a se conforma dispozitiilor legale n ce
priveste nlocuirea lor.
Exploatarea pdurilor nalte
Art. 718. - (1) Uzufructuarul poate, conformndu-se dispozitiilor legale si folosintei
obisnuite a proprietarului, s exploateze prtile de pduri nalte care au fost destinate
tierii regulate, fie c aceste tieri se fac periodic pe o ntindere de pmnt
determinat, fie c se fac numai pentru un numr de arbori alesi pe toat suprafata
fondului.
(2) n celelalte cazuri, uzufructuarul nu poate tia arborii nalti; va putea ns
ntrebuinta, pentru a face reparatiile la care este obligat, arbori czuti accidental; n
acest scop poate chiar s taie arborii trebuinciosi, cu ndatorirea ns de a constata,
n prezenta nudului proprietar, aceast trebuint.
Alte drepturi
ale uzufructuarului asupra
pdurilor ce fac obiectul
uzufructului
Art. 719. - Uzufructuarul poate lua din pduri araci pentru vii; poate, de asemenea,
lua produsele anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea folosintei obisnuite
a proprietarului, n limitele dispozitiilor legale.
Dreptul asupra pomilor fructiferi
Art. 720. - Pomii fructiferi ce se usuc si cei czuti accidental se cuvin
uzufructuarului cu ndatorirea de a-i nlocui cu altii.
Dreptul asupra carierelor de piatr
si de nisip aflate n exploatare
Art. 721. - n conditiile legii, uzufructuarul se foloseste ntocmai ca nudul proprietar
de carierele de piatr si de nisip ce sunt n exploatare la constituirea dreptului de
uzufruct.
Situatia carierelor de piatr
si de nisip nedeschise
si a comorilor
Art. 722. - Uzufructuarul nu are niciun drept asupra carierelor nedeschise nc si
nici asupra comorii ce s-ar putea descoperi n timpul uzufructului.
2. Obligatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar
Inventarierea bunurilor
Art. 723. - (1) Uzufructuarul preia bunurile n starea n care se afl la data
constituirii uzufructului; acesta nu va putea intra ns n posesia lor dect dup
inventarierea bunurilor mobile si constatarea strii n care se afl imobilele, cu exceptia
cazului n care uzufructul unui bun mobil este dobndit prin uzucapiune.
(2) Inventarul se ntocmeste numai n prezenta nudului proprietar ori dup
notificarea acestuia.
Respectarea destinatiei bunurilor
Art. 724. - n exercitarea dreptului su, uzufructuarul este tinut s respecte
destinatia dat bunurilor de nudul proprietar, cu exceptia cazului n care se asigur o
crestere a valorii bunului sau cel putin nu se prejudiciaz n niciun fel interesele
proprietarului.
Rspunderea uzufructuarului
pentru prejudicii
Art. 725. - Uzufructuarul este obligat s l despgubeasc pe nudul proprietar
pentru orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunztoare a bunurilor date n
uzufruct.
Constituirea garantiei
pentru ndeplinirea
obligatiilor uzufructuarului
Art. 726. - (1) n lipsa unei stipulatii contrare, uzufructuarul este obligat s depun
o garantie pentru ndeplinirea obligatiilor sale.
(2) Sunt scutiti s depun garantie vnztorul si donatorul care si-au rezervat
dreptul de uzufruct.
(3) n cazul n care uzufructuarul este scutit de garantie, instanta poate dispune
depunerea unei garantii sau luarea unei msuri conservatorii atunci cnd
uzufructuarul, prin fapta sa ori prin starea de insolvabilitate n care se afl, pune n
pericol drepturile nudului proprietar.
Numirea administratorului
Art. 727. - (1) Dac uzufructuarul nu poate oferi o garantie, instanta, la cererea
nudului proprietar, va numi un administrator al imobilelor si va dispune ca fructele
civile
ncasate si sumele ce reprezint contravaloarea fructelor naturale si industriale
percepute s fie depuse la o banc aleas de prti. n acest caz, uzufructuarul va
ncasa numai dobnzile aferente.
(2) Nudul proprietar poate cere vnzarea bunurilor ce se uzeaz prin folosint si
depunerea sumelor la o banc aleas de prti. Dobnzile produse n cursul
uzufructului revin uzufructuarului.
(3) Cu toate acestea, uzufructuarul va putea cere s i fie lsate o parte din bunurile
mobile necesare folosintei sale sau familiei sale, cu obligatia de a le restitui la stingerea
uzufructului.
ntrzierea n depunerea garantiei
Art. 728. - ntrzierea n depunerea garantiei nu afecteaz dreptul uzufructuarului
de a percepe fructele care i se cuvin de la data constituirii uzufructului.
Modul de suportare a reparatiilor
de ctre uzufructuar
si nudul proprietar
Art. 729. - (1) Uzufructuarul este obligat s efectueze reparatiile de ntretinere a
bunului.
(2) Reparatiile mari sunt n sarcina nudului proprietar.
(3) Sunt reparatii mari acelea ce au ca obiect o parte important din bun si care
implic o cheltuial exceptional, cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori
reabilitarea constructiilor privind structura de rezistent, zidurile interioare si/sau
exterioare, acoperisul, instalatiile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la
nlocuirea sau repararea motorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem
electronic n ansamblul su.
(4) Reparatiile mari sunt n sarcina uzufructuarului atunci cnd sunt determinate de
neefectuarea reparatiilor de ntretinere.
Efectuarea reparatiilor mari
Art. 730. - (1) Uzufructuarul este obligat s l nstiinteze pe nudul proprietar despre
necesitatea reparatiilor mari.
(2) Atunci cnd nudul proprietar nu efectueaz la timp reparatiile mari, uzufructuarul
le poate face pe cheltuiala sa, nudul proprietar fiind obligat s restituie contravaloarea
lor pn la sfrsitul anului n curs, actualizat la data pltii.
Distrugerile datorate vechimii
ori cazului fortuit
Art. 731. - Uzufructuarul si nudul proprietar nu sunt obligati s reconstruiasc
ceea ce s-a distrus datorit vechimii ori dintr-un caz fortuit.
Uzufructul cu titlu particular
Art. 732. - Uzufructuarul cu titlu particular nu este obligat la plata datoriilor pentru
care fondul este ipotecat, iar dac le va plti, are actiune contra nudului proprietar.
Suportarea sarcinilor
si a cheltuielilor n caz de litigiu
Art. 733. - (1) Uzufructuarul suport toate sarcinile si cheltuielile ocazionate de
litigiile privind folosinta bunului, culegerea fructelor ori ncasarea veniturilor.
(2) Dac bunul este asigurat, pe durata uzufructului primele de asigurare sunt
pltite de uzufructuar.
nstiintarea nudului proprietar
Art. 734. - Uzufructuarul este obligat s aduc de ndat la cunostinta nudului
proprietar orice uzurpare a fondului si orice contestare a dreptului de proprietate, sub
sanctiunea obligrii la plata de daune-interese.
Suportarea sarcinilor
si a cheltuielilor propriettii
Art. 735. - (1) Cheltuielile si sarcinile propriettii revin nudului proprietar.
(2) Atunci cnd sarcinile si cheltuielile proprietarului au fost suportate de
uzufructuar, nudul proprietar este obligat la rambursarea acestora, iar cnd uzufructul
este cu titlu oneros, nudul proprietar datoreaz acestuia si dobnda legal.
Obligatiile n caz de pieire a turmei
Art. 736. - (1) Dac turma dat n uzufruct a pierit n ntregime din cauze
neimputabile uzufructuarului, acesta va restitui numai pieile ori valoarea acestora.
(2) Dac turma nu a pierit n ntregime, uzufructuarul este obligat s nlocuiasc
animalele pierite cu cele de prsil.
3. Dispozitii speciale
Opozabilitatea uzufructului
asupra creantelor
Art. 737. - Uzufructul asupra unei creante este opozabil tertilor n aceleasi conditii
ca si cesiunea de creant si cu ndeplinirea formalittilor de publicitate prevzute de
lege.
Drepturile si obligatiile
n cazul uzufructului
asupra creantelor
Art. 738. - (1) Uzufructuarul are dreptul s ncaseze capitalul si s perceap
dobnzile creantei si s ndeplineasc toate actele necesare pentru conservarea ori
ncasarea dobnzilor. Titularul dreptului de creant poate face toate actele de
dispozitie care nu aduc atingere drepturilor uzufructuarului.
(2) Dup plata creantei, uzufructul continu asupra capitalului, cu obligatia
uzufructuarului de a-l restitui creditorului la stingerea uzufructului.
(3) Uzufructuarul suport toate cheltuielile si sarcinile referitoare la dobnzi.
Uzufructul rentei viagere
Art. 739. - Uzufructuarul rentei viagere are dreptul de a percepe, pe durata
uzufructului su, veniturile dobndite zi cu zi. Acesta va fi obligat numai la restituirea
veniturilor ncasate cu anticipatie.
Dreptul de a spori capitalul
Art. 740. - (1) Dreptul de a spori capitalul care face obiectul uzufructului, cum ar
fi cel de a dobndi valori mobiliare, apartine nudului proprietar, iar uzufructuarul are
numai dreptul de a exercita uzufructul asupra bunurilor astfel dobndite.
(2) Dac nudul proprietar cedeaz dreptul su, bunul dobndit n urma nstrinrii
este predat uzufructuarului, care va da socoteal la sfrsitul uzufructului.
Dreptul de vot
Art. 741. - (1) Dreptul de vot aferent unei actiuni sau altei valori mobiliare, unei
prti indivize, unei cote-prti din dreptul de proprietate sau oricrui alt bun apartine
uzufructuarului.
(2) Cu toate acestea, apartine nudului proprietar votul care are ca efect modificarea
substantei bunului principal, cum ar fi capitalul social sau bunul detinut n
coproprietate, ori schimbarea destinatiei acestui bun sau ncetarea societtii,
reorganizarea ori ncetarea persoanei juridice sau, dup caz, a unei ntreprinderi.
(3) Repartizarea exercitrii dreptului de vot n alte conditii dect cele prevzute la
alin. (1) si (2) nu este opozabil tertilor, afar de cazul n care acestia au cunoscut-o
n mod expres.
Dreptul la dividende
Art. 742. - Dividendele a cror distribuire a fost aprobat, n conditiile legii, de
adunarea general n timpul uzufructului se cuvin uzufructuarului de la data stabilit
prin hotrrea adunrii generale.
Obligatia nudului proprietar
de a restitui sumele avansate
de uzufructuar
Art. 743. - (1) Dac uzufructuarul universal ori cu titlu universal plteste datoriile
aferente masei patrimoniale sau prtii din masa patrimonial date n uzufruct, nudul
proprietar trebuie s restituie sumele avansate, la stingerea uzufructului, fr nicio
dobnd.
(2) n cazul n care uzufructuarul nu plteste datoriile prevzute la alin. (1), nudul
proprietar poate, la alegere, s le plteasc el nsusi sau s vnd o parte suficient
din bunurile date n uzufruct. Dac ns nudul proprietar plteste aceste datorii,
uzufructuarul datoreaz dobnzi pe toata durata uzufructului.
(3) Cu toate acestea, cel care mosteneste un uzufruct avnd ca obiect o mas
patrimonial sau o fractiune dintr-o mas patrimonial este obligat s achite, n
proportie cu obiectul uzufructului si fr niciun drept de restituire, legatele cu titlu
particular avnd ca obiect obligatii de ntretinere sau, dup caz, rente viagere.
Dreptul creditorilor asupra
bunurilor uzufructului
Art. 744. - Dac plata datoriilor nu se va face n modul prevzut la art. 743,
creditorii pot s urmreasc bunurile date n uzufruct.
Uzufructul fondului de comert
Art. 745. - n lips de stipulatie contrar, uzufructuarul unui fond de comert nu
poate s dispun de bunurile ce l compun. n situatia n care dispune de aceste bunuri
are obligatia de a le nlocui cu altele similare si de valoare egal.
SECTIUNEA a 3-a
Stingerea uzufructului
Cazurile de stingere a uzufructului
Art. 746. - (1) Uzufructul se stinge pe cale principal prin:
a) moartea uzufructuarului ori, dup caz, ncetarea personalittii juridice;
b) ajungerea la termen;
c) consolidare, atunci cnd calitatea de uzufructuar si de nud proprietar se
ntrunesc n aceeasi persoan;
d) renuntarea la uzufruct;
e) neuzul timp de 10 ani sau, dup caz, timp de 2 ani n cazul uzufructului unei
creante.
(2) Uzufructul se stinge prin decesul ori, dup caz, ncetarea existentei juridice a
uzufructuarului chiar dac termenul nu s-a mplinit.
(3) n cazul imobilelor sunt aplicabile dispozitiile n materie de carte funciar.
Stingerea uzufructului n caz
de abuz de folosint
Art. 747. - (1) Uzufructul poate nceta la cererea nudului proprietar atunci cnd
uzufructuarul abuzeaz de folosinta bunului, aduce stricciuni acestuia ori l las s
se degradeze.
(2) Creditorii uzufructuarului pot interveni n proces pentru conservarea drepturilor
lor; ei se pot angaja s repare stricciunile si pot oferi garantii pentru viitor.
(3) Instanta poate dispune, dup mprejurri, fie stingerea uzufructului, fie preluarea
folosintei bunului de ctre nudul proprietar, cu obligatia acestuia de a plti
uzufructuarului o rent pe durata uzufructului. Cnd bunul este imobil, pentru
garantarea rentei, instanta poate dispune nscrierea unei ipoteci n cartea funciar.
Stingerea uzufructului n caz
de pieire a bunului
Art. 748. - (1) Uzufructul se stinge n cazul n care bunul a fost distrus n ntregime
dintr-un caz fortuit. Cnd bunul a fost distrus n parte, uzufructul continu asupra prtii
rmase.
(2) n toate cazurile, uzufructul va continua asupra despgubirii pltite de tert sau,
dup caz, asupra indemnizatiei de asigurare, dac aceasta nu este folosit pentru
repararea bunului. Dispozitiile art. 712 se aplic n mod corespunztor.
CAPITOLUL III
Uzul si abitatia
Dreptul de uz
Art. 749. - Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a-i culege
fructele naturale si industriale numai pentru nevoile proprii si ale familiei sale.
Dreptul de abitatie
Art. 750. - Titularul dreptului de abitatie are dreptul de a locui n locuinta nudului
proprietar mpreun cu sotul si copiii si, chiar dac nu a fost cstorit sau nu avea
copii la data la care s-a constituit abitatia, precum si cu printii ori alte persoane aflate
n ntretinere.
Constituirea uzului si a abitatiei
Art. 751. - Uzul si abitatia se constituie n temeiul unui act juridic sau prin alte
moduri prevzute de lege.
Limitele dreptului de uz si abitatie
Art. 752. - Dreptul de uz ori de abitatie nu poate fi cedat, iar bunul ce face obiectul
acestor drepturi nu poate fi nchiriat sau, dup caz, arendat.
Obligatia uzuarului
si a titularului dreptului de abitatie
Art. 753. - (1) Dac titularul dreptului de uz sau de abitatie este ndrepttit s
perceap toate fructele naturale si industriale produse de bun ori, dup caz, s ocupe
ntreaga locuint, este dator s plteasc toate cheltuielile de cultur si reparatiile de
ntretinere ntocmai ca si uzufructuarul.
(2) Dac titularul dreptului de uz sau de abitatie nu este ndrepttit s perceap
dect o parte din fructe ori s ocupe dect o parte din locuint, va suporta cheltuielile
de cultur sau de ntretinere n proportie cu partea de care se foloseste.
Alte dispozitii aplicabile
Art. 754. - Dispozitiile prezentului capitol se completeaz, n mod corespunztor,
cu cele privitoare la uzufruct.
CAPITOLUL IV
Servitutile
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Notiunea
Art. 755. - (1) Servitutea este sarcina care greveaz un imobil, pentru uzul sau
utilitatea imobilului unui alt proprietar.
(2) Utilitatea rezult din destinatia economic a fondului dominant sau const ntr-o
sporire a confortului acestuia.
Constituirea servitutii
Art. 756. - Servitutea se poate constitui n temeiul unui act juridic ori prin
uzucapiune, dispozitiile n materie de carte funciar rmnnd aplicabile.
Actiunea confesorie de servitute
Art. 757. - Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplic n mod corespunztor.
Constituirea servitutii
n vederea utilittii viitoare
Art. 758. - Servitutea se poate constitui n vederea unei utilitti viitoare a fondului
dominant.
Obligatiile n sarcina
proprietarului fondului aservit
Art. 759. - (1) Prin actul de constituire se pot impune n sarcina proprietarului
fondului aservit anumite obligatii pentru asigurarea uzului si utilittii fondului
dominant.
(2) n acest caz, sub conditia notrii n cartea funciar, obligatia se transmite
dobnditorilor subsecventi ai fondului aservit.
Servitutile aparente si neaparente
Art. 760. - (1) Servitutile sunt aparente sau neaparente.
(2) Servitutile aparente sunt acelea a cror existent este atestat de un semn
vizibil de servitute, cum ar fi o us, o fereastr, un apeduct.
(3) Servitutile neaparente sunt acelea a cror existent nu este atestat de vreun
semn vizibil de servitute, cum ar fi servitutea de a nu construi ori de a nu construi
peste o anumit nltime.
Servitutile continue si necontinue
Art. 761. - (1) Servitutile sunt continue sau necontinue.
(2) Servitutile continue sunt acelea al cror exercitiu este sau poate fi continuu fr
a fi necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de vedere ori servitutea de a
nu construi.
(3) Servitutile necontinue sunt acelea pentru a cror existent este necesar faptul
actual al omului, cum ar fi servitutea de trecere cu piciorul ori cu mijloace de transport.
Servitutile pozitive si negative
Art. 762. - (1) Servitutile sunt pozitive sau negative.
(2) Servitutile pozitive sunt acelea prin care proprietarul fondului dominant exercit
o parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fondului aservit, cum ar fi
servitutea de trecere.
(3) Servitutile negative sunt acelea prin care proprietarul fondului aservit este
obligat s se abtin de la exercitarea unora dintre prerogativele dreptului su de
proprietate, cum ar fi servitutea de a nu construi.
Dobndirea servitutii
prin uzucapiune
Art. 763. - Numai servitutile pozitive se pot dobndi prin uzucapiune tabular, n
conditiile legii.
Alte dispozitii aplicabile
Art. 764. - Modul de exercitiu al servitutii se dobndeste n aceleasi conditii ca si
dreptul de servitute.
SECTIUNEA a 2-a
Drepturile si obligatiile proprietarilor
Regulile privind exercitarea
si conservarea servitutii
Art. 765. - (1) n lipsa vreunei prevederi contrare, proprietarul fondului dominant
poate lua toate msurile si poate face, pe cheltuiala sa, toate lucrrile pentru a exercita
si conserva servitutea.
(2) Cheltuielile legate de conservarea acestor lucrri revin celor 2 proprietari,
proportional cu avantajele pe care le obtin, n msura n care lucrrile efectuate pentru
exercitiul servitutii sunt necesare si profit inclusiv fondului aservit.
Exonerarea de rspundere
Art. 766. - n toate cazurile n care cheltuielile lucrrilor necesare pentru
exercitarea si conservarea servitutilor revin proprietarului fondului aservit, acesta se
va putea exonera de obligatie renuntnd la dreptul de proprietate asupra fondului
aservit n ntregime sau asupra prtii din fondul aservit necesare pentru exercitarea
servitutii n favoarea proprietarului fondului dominant. Dispozitiile n materie de carte
funciar rmn aplicabile.
Schimbarea locului de exercitare
a servitutii
Art. 767. - (1) Proprietarul fondului aservit este obligat s se abtin de la orice act
care limiteaz ori mpiedic exercitiul servitutii. Astfel, el nu va putea schimba starea
locurilor ori strmuta exercitarea servitutii n alt loc.
(2) Dac are un interes serios si legitim, proprietarul fondului aservit va putea
schimba locul prin care se exercit servitutea n msura n care exercitarea servitutii
rmne la fel de comod pentru proprietarul fondului dominant.
Obligatia de a nu agrava
situatia fondului aservit
Art. 768. - Proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondului aservit
si nu poate produce prejudicii proprietarului fondului aservit prin exercitarea servitutii.
Exercitarea servitutii
n caz de mprtire a fondurilor
Art. 769. - (1) Dac fondul dominant se mparte, servitutea va putea fi exercitat
pentru uzul si utilitatea fiecrei prti, fr ca situatia fondului aservit s poat fi
agravat.
(2) Dac fondul aservit se mparte, servitutea se poate exercita, pentru uzul si
utilitatea fondului dominant, pe toate prtile rezultate din mprtire, sub rezerva
prevederilor art. 768.
(3) Cu toate acestea, dac servitutea este exercitat pentru uzul si utilitatea
exclusiv a uneia dintre prtile desprtite din fondul dominant ori nu se poate exercita
dect pe una dintre prtile desprtite din fondul aservit, servitutea asupra celorlalte
prti se stinge.
SECTIUNEA a 3-a
Stingerea servitutilor
Cauzele de stingere a servitutilor
Art. 770. - (1) Servitutile se sting pe cale principal prin radierea lor din cartea
funciar pentru una dintre urmtoarele cauze:
a) consolidarea, atunci cnd ambele fonduri ajung s aib acelasi proprietar;
b) renuntarea proprietarului fondului dominant;
c) ajungerea la termen;
d) rscumprarea;
e) imposibilitatea definitiv de exercitare;
f) neuzul timp de 10 ani;
g) disparitia oricrei utilitti a acestora.
(2) Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea fondului aservit, dac
servitutea este contrar utilittii publice creia i va fi afectat bunul expropriat.
Stingerea servitutii prin neuz
Art. 771. - (1) Termenul de 10 ani prevzut la art. 770 alin. (1) lit. f) curge de la
data ultimului act de exercitiu al servitutilor necontinue ori de la data primului act
contrar servitutilor continue.
(2) Exercitarea servitutii de ctre un coproprietar ori de ctre uzufructuar profit si
celorlalti coproprietari, respectiv nudului proprietar.
Rscumprarea servitutii de trecere
Art. 772. - (1) Servitutea de trecere va putea fi rscumprat de proprietarul
fondului aservit dac exist o disproportie vdit ntre utilitatea care o procur fondului
dominant si inconvenientele sau deprecierea provocat fondului aservit.
(2) n caz de nentelegere ntre prti, instanta poate suplini consimtmntul
proprietarului fondului dominant. La stabilirea pretului de rscumprare, instanta va
tine cont de vechimea servitutii si de schimbarea valorii celor dou fonduri.
TITLUL IV
Fiducia
Notiunea
Art. 773. - Fiducia este operatiunea juridic prin care unul sau mai multi
constituitori transfer drepturi reale, drepturi de creant, garantii ori alte drepturi
patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, ctre unul
sau mai multi fiduciari care le administreaz cu un scop determinat, n folosul unuia
sau al mai multor beneficiari. Aceste drepturi alctuiesc o mas patrimonial
autonom, distinct de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniile fiduciarilor.
Izvoarele fiduciei
Art. 774. - (1) Fiducia este stabilit prin lege sau prin contract ncheiat n form
autentic. Ea trebuie s fie expres.
(2) Legea n temeiul creia este stabilit fiducia se completeaz cu dispozitiile
prezentului titlu, n msura n care nu cuprinde dispozitii contrare.
Interdictia liberalittii indirecte
Art. 775. - Contractul de fiducie este lovit de nulitate absolut dac prin el se
realizeaz o liberalitate indirect n folosul beneficiarului.
Prtile contractului de fiducie
Art. 776. - (1) Orice persoan fizic sau juridic poate fi constituitor n contractul
de fiducie.
(2) Pot avea calitatea de fiduciari n acest contract numai institutiile de credit,
societtile de investitii si de administrare a investitiilor, societtile de servicii de
investitii
financiare, societtile de asigurare si de reasigurare legal nfiintate.
(3) De asemenea, pot avea calitatea de fiduciari notarii publici si avocatii, indiferent
de forma de exercitare a profesiei.
Beneficiarul fiduciei
Art. 777. - Beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o tert
persoan.
Reprezentarea intereselor
constituitorului
Art. 778. - n absenta unei stipulatii contrare, constituitorul poate, n orice moment,
s desemneze un tert care s i reprezinte interesele n executarea contractului si care
s i exercite drepturile nscute din contractul de fiducie.
Continutul contractului de fiducie
Art. 779. - Contractul de fiducie trebuie s mentioneze, sub sanctiunea nulittii
absolute:
a) drepturile reale, drepturile de creant, garantiile si orice alte drepturi patrimoniale
transferate;
b) durata transferului, care nu poate depsi 33 de ani ncepnd de la data ncheierii
sale;
c) identitatea constituitorului sau a constituitorilor;
d) identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor;
e) identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel putin regulile care permit
determinarea acestora;
f) scopul fiduciei si ntinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale
fiduciarului ori ale fiduciarilor.
nregistrarea fiscal
Art. 780. - (1) Sub sanctiunea nulittii absolute, contractul de fiducie si modificrile
sale trebuie s fie nregistrate la cererea fiduciarului, n termen de o lun de la data
ncheierii acestora, la organul fiscal competent s administreze sumele datorate de
fiduciar bugetului general consolidat.
(2) Cnd masa patrimonial fiduciar cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea
sunt nregistrate, n conditiile prevzute de lege, sub aceeasi sanctiune, la
compartimentul de specialitate al autorittii administratiei publice locale competent
pentru administrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unittilor administrativ-
teritoriale n raza crora se afl imobilul, dispozitiile de carte funciar rmnnd
aplicabile.
(3) Desemnarea ulterioar a beneficiarului, n cazul n care acesta nu este precizat
chiar n contractul de fiducie, trebuie s fie fcut, sub aceeasi sanctiune, printr-un act
scris nregistrat n aceleasi conditii.
(4) Dac pentru transmiterea unor drepturi este necesar ndeplinirea unor cerinte
speciale de form, se va ncheia un act separat cu respectarea cerintelor legale. n
aceste cazuri, lipsa nregistrrii fiscale atrage aplicarea sanctiunilor administrative
prevzute de lege.
Registrul national al fiduciilor
Art. 781. - (1) Un registru national al fiduciilor si modalittile de nscriere a
acestora vor fi reglementate prin hotrre a Guvernului.
(2) Contractul de fiducie este opozabil tertilor numai dup nscrierea n acest
registru.
(3) Intabularea drepturilor reale imobiliare care fac obiectul contractului de fiducie
se poate face numai dup nscrierea contractului de fiducie n registrul national al
fiduciilor, precum si la compartimentul de specialitate al autorittii administratiei
publice
locale.
Precizarea calittii fiduciarului
Art. 782. - (1) Cnd fiduciarul actioneaz n contul masei patrimoniale fiduciare,
el trebuie s fac mentiune expres n acest sens.
(2) De asemenea, cnd masa patrimonial fiduciar cuprinde drepturi a cror
transmitere este supus publicittii, n registrul de publicitate trebuie s se mentioneze
denumirea fiduciarului si calitatea n care actioneaz. n caz contrar, dac actul este
pgubitor pentru constituitor, se va considera c actul a fost ncheiat de fiduciar n
nume propriu.
Obligatia de a da socoteal
Art. 783. - Contractul de fiducie trebuie s cuprind conditiile n care fiduciarul
d socoteal constituitorului cu privire la ndeplinirea obligatiilor sale. De asemenea,
fiduciarul trebuie s dea socoteal, la intervale precizate n contractul de fiducie,
beneficiarului si reprezentantului constituitorului, la cererea acestora.
Puterile si remunerarea fiduciarului
Art. 784. - (1) n raporturile cu tertii, se consider c fiduciarul are puterile cele mai
largi asupra masei patrimoniale fiduciare, cu exceptia cazului n care se dovedeste c
tertii aveau cunostint de limitarea acestor puteri.
(2) Fiduciarul va fi remunerat potrivit ntelegerii prtilor, iar n lipsa acesteia, potrivit
regulilor care crmuiesc administrarea bunurilor altuia.
Limitarea rspunderii fiduciarului
n caz de insolvent
Art. 785. - Deschiderea procedurii insolventei mpotriva fiduciarului nu afecteaz
masa patrimonial fiduciar.
Limitarea rspunderii n functie
de separatia maselor patrimoniale
Art. 786. - (1) Bunurile din masa patrimonial fiduciar pot fi urmrite, n conditiile
legii, de titularii de creante nscute n legtur cu aceste bunuri sau de acei creditori
ai constituitorului care au o garantie real asupra bunurilor acestuia si a crei
opozabilitate este dobndit, potrivit legii, anterior stabilirii fiduciei. Dreptul de
urmrire
poate fi exercitat si de ceilalti creditori ai constituitorului, ns numai n temeiul
hotrrii
judectoresti definitive de admitere a actiunii prin care a fost desfiintat contractul de
fiducie ncheiat n frauda dreptului lor de creant.
(2) Titularii creantelor nscute n legtur cu bunurile din masa patrimonial
fiduciar nu pot urmri dect aceste bunuri, cu exceptia cazului n care, prin contractul
de fiducie, s-a prevzut obligatia fiduciarului sau/si a constituitorului de a rspunde
pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. n acest caz, va fi urmrit mai nti activul
masei patrimoniale fiduciare, iar apoi, dac este necesar, bunurile fiduciarului sau/si
ale constituitorului, n limita si n ordinea prevzute n contractul de fiducie.
Rspunderea fiduciarului
pentru prejudiciile cauzate
Art. 787. - Pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare
a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul rspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse
n patrimoniul su.
nlocuirea fiduciarului
Art. 788. - (1) Dac fiduciarul nu si ndeplineste obligatiile sau pune n pericol
interesele care i-au fost ncredintate, constituitorul, reprezentantul su sau beneficiarul
poate cere n justitie nlocuirea fiduciarului si numirea unui administrator provizoriu al
masei patrimoniale fiduciare. Mandatul administratorului provizoriu nceteaz n
momentul nlocuirii fiduciarului sau n momentul respingerii definitive a cererii de
nlocuire.
(2) Numirea noului fiduciar si a administratorului provizoriu poate fi dispus de
instanta de judecat numai cu acordul acestora.
(3) n cazul n care instanta de judecat a numit un nou fiduciar, acesta va avea
toate drepturile si obligatiile prevzute n contractul de fiducie.
(4) Constituitorul, reprezentantul acestuia, noul fiduciar sau administratorul
provizoriu poate s nregistreze aceast modificare a fiduciei, aplicndu-se n mod
corespunztor dispozitiile art. 780 si 781. nlocuirea fiduciarului se produce numai
dup aceast nregistrare.
Denuntarea, modificarea
si revocarea contractului de fiducie
Art. 789. - (1) Ct timp nu a fost acceptat de ctre beneficiar, contractul de fiducie
poate fi denuntat unilateral de ctre constituitor.
(2) Dup acceptarea de ctre beneficiar, contractul nu poate fi modificat sau
revocat de ctre prti ori denuntat unilateral de ctre constituitor dect cu acordul
beneficiarului sau, n absenta acestuia, cu autorizarea instantei judectoresti.
ncetarea contractului de fiducie
Art. 790. - (1) Contractul de fiducie nceteaz prin mplinirea termenului sau prin
realizarea scopului urmrit cnd aceasta intervine nainte de mplinirea termenului.
(2) El nceteaz, de asemenea, n cazul n care toti beneficiarii renunt la fiducie,
iar n contract nu s-a precizat cum vor continua raporturile fiduciare ntr-o asemenea
situatie. Declaratiile de renuntare sunt supuse acelorasi formalitti de nregistrare ca
si contractul de fiducie. ncetarea se produce la data finalizrii formalittilor de
nregistrare pentru ultima declaratie de renuntare.
(3) Contractul de fiducie nceteaz si n momentul n care s-a dispus deschiderea
procedurii insolventei mpotriva fiduciarului sau n momentul n care se produc, potrivit
legii, efectele reorganizrii persoanei juridice.
Efectele ncetrii contractului
de fiducie
Art. 791. - (1) Cnd contractul de fiducie nceteaz, masa patrimonial fiduciar
existent n acel moment se transfer la beneficiar, iar n absenta acestuia, la
constituitor.
(2) Contopirea masei patrimoniale fiduciare n patrimoniul beneficiarului sau al
constituitorului se va produce numai dup plata datoriilor fiduciare.
TITLUL V
Administrarea bunurilor altuia
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Calitatea de administrator
al bunurilor altuia
Art. 792. - (1) Persoana care este mputernicit, prin legat sau conventie, cu
administrarea unuia sau mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui
patrimoniu care nu i apartine are calitatea de administrator al bunurilor altuia.
(2) mputernicirea prin legat produce efecte dac este acceptat de administratorul
desemnat.
(3) Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile oricrei administrri a bunurilor
altuia, cu exceptia cazului n care legea, actul constitutiv sau mprejurrile concrete
impun aplicarea unui alt regim juridic de administrare.
(4) Administratorul persoan fizic trebuie s aib capacitate deplin de exercitiu.
Remuneratia administratorului
Art. 793. - (1) Cu exceptia cazului n care, potrivit legii, actului constitutiv sau
ntelegerii ulterioare a prtilor ori mprejurrilor concrete, administrarea se realizeaz
cu titlu gratuit, administratorul are dreptul la o remuneratie stabilit prin actul
constitutiv
sau prin ntelegerea ulterioar a prtilor, prin lege ori, n lips, prin hotrre
judectoreasc; n acest ultim caz, se va tine seama de obiceiul locului si, n lipsa
unui asemenea criteriu, de valoarea serviciilor prestate de administrator.
(2) Persoana care actioneaz fr a avea acest drept sau fr a fi autorizat n
acest sens nu are dreptul la remuneratie, rmnnd aplicabile, dac este cazul,
regulile de la gestiunea de afaceri.
Domeniul de aplicare
Art. 794. - n absenta unor dispozitii legale speciale, prevederile prezentului titlu
se aplic n toate cazurile de administrare a bunurilor altuia.
CAPITOLUL II
Formele de administrare
SECTIUNEA 1
Administrarea simpl
Notiunea
Art. 795. - Persoana mputernicit cu administrarea simpl este tinut s
efectueze toate actele necesare pentru conservarea bunurilor, precum si actele utile
pentru ca acestea s poat fi folosite conform destinatiei lor obisnuite.
Atributiile administratorului
Art. 796. - (1) Cel mputernicit cu administrarea simpl este tinut s culeag
fructele bunurilor si s exercite drepturile aferente administrrii acestora.
(2) Administratorul ncaseaz creantele administrate, elibernd n mod valabil
chitantele corespunztoare, si exercit drepturile aferente valorilor mobiliare pe care
le are n administrare, precum dreptul de vot, de conversie si de rscumprare.
Mentinerea destinatiei bunurilor
Art. 797. - Administratorul este obligat s continue modul de folosire sau de
exploatare a bunurilor frugifere fr a schimba destinatia acestora, cu exceptia cazului
n care este autorizat de ctre beneficiar sau, n caz de mpiedicare a acestuia, de
ctre instanta judectoreasc.
Investirea sumelor de bani
Art. 798. - (1) Administratorul este obligat s investeasc sumele de bani aflate
n administrarea sa n conformitate cu dispozitiile prezentului titlu referitoare la
plasamentele considerate prudente.
(2) Administratorul poate, totodat, s modifice investitiile efectuate anterior
dobndirii de ctre acesta a calittii sale ori efectuate de el nsusi n calitate de
administrator.
Autorizarea actelor de dispozitie
Art. 799. - (1) Cnd administrarea are ca obiect un bun individual determinat,
administratorul va putea s nstrineze cu titlu oneros bunul sau s l greveze cu o
garantie real, atunci cnd este necesar pentru conservarea valorii bunului, achitarea
datoriilor ori mentinerea modului de folosint potrivit destinatiei obisnuite a bunului,
numai cu autorizarea beneficiarului sau, n caz de mpiedicare a acestuia ori n cazul
n care acesta nu a fost nc determinat, a instantei judectoresti.
(2) Un bun supus pericolului deprecierii sau pieirii imediate poate fi nstrinat fr
aceast autorizare.
(3) Cnd administrarea are ca obiect o mas patrimonial sau un patrimoniu,
administratorul poate s nstrineze un bun individual determinat sau s l greveze cu
o garantie real ori de cte ori este necesar pentru buna administrare a universalittii.
n celelalte cazuri, este necesar autorizarea prealabil a beneficiarului sau, dup
caz, a instantei judectoresti.
(4) ncheierea actului de nstrinare n lipsa autorizrii prealabile cerute potrivit
prezentului articol atrage, n cazul n care cauzeaz prejudicii, obligatia de reparare
integral si reprezint motiv de nlocuire a administratorului.
SECTIUNEA a 2-a
Administrarea deplin
Atributiile administratorului
Art. 800. - Persoana mputernicit cu administrarea deplin este tinut s
conserve si s exploateze n mod profitabil bunurile, s sporeasc patrimoniul sau s
realizeze afectatiunea masei patrimoniale, n msura n care aceasta este n interesul
beneficiarului.
ntinderea puterilor
administratorului
Art. 801. - Pentru aducerea la ndeplinire a obligatiilor sale, administratorul va
putea s nstrineze, cu titlu oneros, bunurile sau s le greveze cu un drept real ori
chiar s le schimbe destinatia, precum si s efectueze orice alte acte necesare sau
utile, inclusiv orice form de investitie.
CAPITOLUL III
Regimul juridic al administrrii
SECTIUNEA 1
Obligatiile administratorului fat de beneficiar
Limitele rspunderii
administratorului
Art. 802. - (1) Administratorul bunurilor altuia actioneaz numai n limitele puterilor
ce i sunt conferite si este tinut, n exercitarea atributiilor sale, s respecte obligatiile
ce i incumb potrivit legii, actului constitutiv sau ntelegerii ulterioare a prtilor.
(2) Administratorul nu va fi rspunztor pentru pieirea bunurilor pricinuit de forta
major, vechimea sau natura perisabil a bunurilor ori de folosirea obisnuit si
autorizat a acestora.
Obligatia de diligent, onestitate
si loialitate
Art. 803. - (1) Administratorul trebuie s actioneze cu diligenta pe care un bun
proprietar o depune n administrarea bunurilor sale.
(2) Administratorul trebuie, totodat, s actioneze cu onestitate si loialitate n
vederea realizrii optime a intereselor beneficiarului sau a scopului urmrit.
Evitarea conflictului de interese
Art. 804. - (1) Administratorul nu si poate exercita atributiile n interesul su
propriu sau al unei terte persoane.
(2) Administratorul este obligat s evite aparitia unui conflict ntre interesul su
propriu si obligatiile sale de administrator.
(3) n msura n care administratorul nsusi este si beneficiar, acesta este tinut s
si exercite atributiile n interesul comun al tuturor beneficiarilor, prin acordarea unui
tratament egal interesului su si celui al celorlalti beneficiari.
Anuntarea conflictului de interese
Art. 805. - Administratorul este obligat s l anunte de ndat pe beneficiar despre
orice interes pe care l-ar avea ntr-o anumit activitate si care este de natur s l
pun ntr-o situatie de conflict de interese, precum si drepturile pe care le-ar putea
invoca mpotriva beneficiarului sau a bunurilor administrate, indicnd, dup caz, natura
si valoarea drepturilor respective, cu exceptia intereselor si drepturilor nscute din
actul constitutiv al administrrii.
Interdictia dobndirii de drepturi
n legtur cu bunurile administrate
Art. 806. - (1) n timpul exercitrii calittii sale, administratorul nu va putea deveni
parte la niciun contract avnd ca obiect bunurile administrate sau s dobndeasc,
altfel dect prin succesiune, orice fel de drepturi asupra bunurilor respective sau
mpotriva beneficiarului.
(2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), administratorul va putea ncheia actele
mentionate, cu mputernicirea expres a beneficiarului sau, n caz de mpiedicare a
acestuia sau n cazul n care acesta nu a fost nc determinat, a instantei judectoresti.
Separatia bunurilor administrate
Art. 807. - Administratorul este obligat s tin o evident a bunurilor sale proprii
distinct de cea a bunurilor preluate n administrare. Aceast obligatie subzist si n
cazul n care, la preluarea bunurilor beneficiarului administrrii, nu a fost ntocmit un
inventar.
Interdictia folosirii bunurilor
administrate n interes propriu
Art. 808. - n absenta acordului beneficiarului sau a mputernicirii conferite prin
lege, prin actul constitutiv ori prin ntelegerea ulterioar a prtilor, administratorul este
obligat a nu folosi n propriul su avantaj bunurile administrate, precum si datele sau
informatiile care i parvin n virtutea administrrii.
Interdictia actelor de dispozitie
cu titlu gratuit
Art. 809. - Administratorul nu va putea dispune cu titlu gratuit de bunurile sau
drepturile care i sunt ncredintate, cu exceptia cazului n care interesul unei bune
administrri o impune.
Dreptul de a reprezenta n justitie
Art. 810. - Administratorul poate sta n justitie pentru orice cerere sau actiune
referitoare la administrarea bunurilor si poate interveni n orice cerere sau actiune
avnd drept obiect bunurile administrate.
Impartialitatea administratorului
Art. 811. - Dac exist mai multi beneficiari, concomitenti sau succesivi,
administratorul este tinut s actioneze cu impartialitate, tinnd cont de drepturile si
interesele fiecruia dintre ei.
Atenuarea rspunderii
administratorului
Art. 812. - n aprecierea limitelor rspunderii administratorului si a despgubirilor
datorate de acesta, instanta judectoreasc va putea reduce ntinderea acestora,
tinnd cont de circumstantele asumrii administrrii sau de caracterul gratuit al
serviciului administratorului.
SECTIUNEA a 2-a
Obligatiile administratorului si ale beneficiarului n raporturile cu tertii
Rspunderea personal
a administratorului
Art. 813. - (1) Administratorul care, n limitele puterilor conferite, si asum obligatii
n numele beneficiarului sau al fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar, nu va
fi tinut personal rspunztor fat de tertii contractanti.
(2) Administratorul este personal rspunztor fat de tertii cu care contracteaz
dac se oblig n nume propriu, sub rezerva drepturilor detinute de acestia mpotriva
beneficiarului sau, dup caz, a fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar.
Rspunderea personal
a administratorului n cazul
depsirii puterilor conferite
Art. 814. - Administratorul care si depseste puterile este tinut personal fat de
tertii cu care a contractat, n msura n care acestia nu au cunoscut faptul depsirii
puterilor ori beneficiarul nu a ratificat n mod expres sau tacit actul ncheiat de
administrator cu depsirea puterilor conferite.
Depsirea puterilor ncredintate
mai multor persoane
Art. 815. - (1) Se consider o depsire a puterilor conferite fapta administratorului
de a exercita n mod individual atributiile pe care trebuie s le exercite mpreun cu
altcineva.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu constituie o nclcare a puterilor
exercitarea acestora ntr-un mod mai avantajos dect acela care i era impus prin actul
de mputernicire.
Limitarea rspunderii
beneficiarului fat de terti
Art. 816. - (1) Beneficiarul rspunde fat de terti pentru prejudiciile pricinuite n
mod culpabil de administrator n exercitarea atributiilor sale numai pn la concurenta
cstigului obtinut.
(2) Prevederile alin. (1) se aplic, n mod corespunztor, n cazul masei
patrimoniale fiduciare.
Administratorul aparent
Art. 817. - Orice persoan care, avnd capacitate deplin de exercitiu, creeaz
aparenta despre o alt persoan c este administratorul bunurilor sale va fi tinut de
toate contractele pe care aceast din urm persoan le ncheie cu tertii de bun-
credint.
SECTIUNEA a 3-a
Inventar, garantii si asigurare
Izvorul obligatiei
privind inventarul,
garantiile si asigurarea
Art. 818. - (1) Administratorul nu este obligat s fac inventarul, s subscrie o
polit de asigurare sau s furnizeze o alt garantie pentru buna executare a
ndatoririlor sale, n absenta unei clauze a actului constitutiv, a ntelegerii ulterioare a
prtilor, a unei dispozitii legale contrare sau a unei hotrri judectoresti pronuntate
la cererea beneficiarului sau a oricrei persoane interesate.
(2) n cazul n care o asemenea obligatie a fost stabilit n sarcina administratorului
prin lege sau prin hotrre judectoreasc, administratorul va putea solicita instantei
judectoresti, pentru motive temeinice, s fie dispensat de ndeplinirea ei.
Criteriile pentru aprecierea
motivelor temeinice
Art. 819. - (1) n solutionarea cererilor prevzute la art. 818, instanta
judectoreasc va tine seama de valoarea bunurilor, de situatia prtilor, precum si de
alte circumstante.
(2) Instanta nu va putea admite cererea de stabilire a obligatiei administratorului
privind inventarul, garantiile sau asigurarea, dac pe aceast cale s-ar nclca o clauz
contrar din actul constitutiv sau din ntelegerea ulterioar a prtilor.
Cuprinsul inventarului
Art. 820. - (1) n cazurile n care administratorul este obligat s ntocmeasc un
inventar, acesta trebuie s cuprind o enumerare complet a bunurilor ncredintate
sau a continutului masei patrimoniale ori a patrimoniului supus administrrii.
(2) Inventarul contine, ori de cte ori este cazul:
a) datele de identificare a bunurilor imobile si descrierea bunurilor mobile, cu
indicarea valorii acestora, iar n cazul unei universalitti de bunuri mobile, o identificare
corespunztoare a universalittii respective;
b) identificarea sumelor de bani;
c) lista instrumentelor financiare.
(3) De asemenea, n cazul administrrii unei mase patrimoniale sau a unui
patrimoniu, inventarul cuprinde lista datoriilor si se ncheie cu o recapitulatie a activului
si pasivului.
(4) Administratorul are obligatia s notifice beneficiarului, prin scrisoare
recomandat cu confirmare de primire, data si locul ntocmirii inventarului.
(5) Inventarul se ntocmeste fie prin nscris autentic, fie prin nscris sub semntur
privat cuprinznd data si locul ntocmirii si semnat de autor si de beneficiar, iar n
absenta acestuia din urm, de 2 martori. Constatrile cu privire la care beneficiarul nu
a fcut obiectiuni au deplin fort probant fat de acesta din urm.
Bunurile de uz personal
Art. 821. - n msura n care patrimoniul administrat cuprinde bunuri de uz
personal ale titularului sau, dup caz, ale defunctului, n inventar se face o mentiune
de ordin general cu privire la acestea, descriindu-se doar obiectele de mbrcminte,
nscrisurile personale, bijuteriile sau obiectele de uz curent a cror valoare individual
depseste echivalentul n lei al sumei de 100 euro.
Starea bunurilor indicate
n inventar
Art. 822. - Bunurile indicate n inventar sunt prezumate a fi n bun stare la data
ntocmirii acestuia, cu exceptia cazului n care inventarul cuprinde o mentiune contrar
agreat de beneficiar sau, n absenta acordului beneficiarului, mentiunea este nsotit
de un document doveditor.
Comunicarea
si contestarea inventarului
Art. 823. - (1) O copie a inventarului va fi predat de administrator persoanei care
l-a desemnat si beneficiarului, precum si oricrei alte persoane interesate despre care
acesta are cunostint.
(2) Inventarul poate fi fcut public numai n cazurile si potrivit procedurii prevzute
de lege.
(3) Orice persoan interesat poate contesta n justitie inventarul sau oricare dintre
mentiunile continute de acesta si va putea solicita ntocmirea unui nou inventar, cu
participarea unui expert judiciar.
Asigurarea facultativ
Art. 824. - (1) Chiar n absenta unei obligatii stabilite prin lege, prin actul constitutiv
sau prin ntelegerea prtilor ori prin hotrre judectoreasc, administratorul poate
asigura bunurile ncredintate mpotriva riscurilor obisnuite, precum furtul sau incendiul,
pe cheltuiala beneficiarului sau a patrimoniului fiduciar.
(2) Administratorul poate subscrie, totodat, o polit de asigurare profesional
pentru buna executare a obligatiilor sale.
(3) Cheltuielile prilejuite de asigurarea prevzut la alin. (2) sunt n sarcina
beneficiarului sau ale patrimoniului fiduciar, n cazul n care administrarea este
efectuat cu titlu gratuit.
SECTIUNEA a 4-a
Administrarea colectiv si delegarea
Adoptarea hotrrilor
Art. 825. - n cazul n care sunt desemnate mai multe persoane n calitate de
administratori, dac legea sau actul de desemnare nu prevede altfel, hotrrile se iau
prin vointa majorittii acestora.
Adoptarea hotrrilor
n situatii speciale
Art. 826. - (1) Administratorii vor putea efectua n mod individual acte de
conservare.
(2) n cazul n care nu se pot lua hotrri n mod valabil din cauza opunerii
constante a unora dintre administratori, celelalte acte de administrare a bunurilor altuia
vor putea fi fcute, n caz de urgent, cu autorizarea instantei judectoresti.
(3) n msura n care nentelegerile dintre administratori persist, iar administrarea
este serios afectat, instanta va putea dispune, la solicitarea oricrei persoane
interesate, una sau mai multe dintre urmtoarele msuri:
a) stabilirea unui mecanism simplificat de adoptare a hotrrilor;
b) repartizarea atributiilor ntre administratori;
c) conferirea votului decisiv, n caz de paritate de voturi, unuia dintre administratori;
d) nlocuirea administratorului sau, dup caz, a administratorilor crora le este
imputabil situatia creat.
Rspunderea solidar
Art. 827. - (1) Administratorii sunt rspunztori n mod solidar pentru ndeplinirea
atributiilor lor.
(2) Cu toate acestea, n cazul n care atributiile sunt repartizate prin lege, actul de
desemnare sau hotrre judectoreasc, iar repartizarea a fost respectat, fiecare
administrator este rspunztor doar pentru partea sa de administrare.
Prezumtia de aprobare a hotrrilor
Art. 828. - (1) Se prezum c administratorul a aprobat toate hotrrile adoptate
de ceilalti administratori si va rspunde pentru acestea n solidar cu ei n msura n
care nu s-a opus n momentul adoptrii hotrrii si nu a notificat aceast opozitie
beneficiarului ntr-un termen rezonabil.
(2) Se prezum c administratorul a aprobat hotrrea adoptat n absenta sa n
msura n care nu si face cunoscut opozitia celorlalti administratori si beneficiarului
ntr-un termen rezonabil de la data la care a luat cunostint de hotrrea respectiv.
(3) Administratorul nu va rspunde n situatia n care nu a putut, pentru motive
temeinice, s notifice opozitia sa n conditiile alin. (1).
Delegarea
Art. 829. - (1) Administratorul si poate delega partial atributiile sau poate
mputernici un tert s l reprezinte la ncheierea unui act determinat.
(2) Administratorul nu poate delega unei terte persoane administrarea general
sau exercitiul unei puteri discretionare, cu exceptia cazului n care delegarea se face
ctre un coadministrator.
(3) Administratorul rspunde pentru faptele celui substituit n msura n care
beneficiarul nu a autorizat n mod expres substituirea, iar n cazul n care autorizarea
exist, rspunde numai pentru lipsa de diligent n alegerea si ndrumarea
nlocuitorului.
Rspunderea reprezentantului
administratorului
Art. 830. - (1) Actele prin care reprezentantul administratorului a nclcat
prevederile actului de desemnare sau uzantele sunt inopozabile beneficiarului.
(2) De asemenea, beneficiarul se poate ndrepta mpotriva reprezentantului
administratorului pentru prejudiciile suferite, chiar dac era autorizat expres s
ncredinteze reprezentarea.
SECTIUNEA a 5-a
Plasamentele considerate sigure
Categoriile de plasamente
considerate sigure
Art. 831. - Sunt prezumate a fi sigure plasamentele stabilite periodic de Banca
National a Romniei si de Comisia National a Valorilor Mobiliare.
Limitele prudentiale ale efecturii
plasamentelor
Art. 832. - (1) Administratorul hotrste cu privire la efectuarea plasamentelor n
functie de randament si de cresterea estimat a valorii. Administratorul va cuta s
realizeze un portofoliu diversificat, care s produc venituri fixe si, respectiv, variabile,
ntr-o proportie stabilit n functie de conjunctura economic.
(2) Administratorul nu va putea achizitiona mai mult de 5% din actiunile aceleiasi
societti comerciale si nici nu va putea achizitiona actiuni, obligatiuni sau alte valori
mobiliare ale unei persoane juridice care nu si-a ndeplinit obligatia de plat a
dividendelor ori dobnzilor sau acorda mprumuturi persoanei juridice respective.
Plasarea sumelor de bani
Art. 833. - (1) Administratorul va putea depozita sumele de bani care i sunt
ncredintate la o institutie de credit sau de asigurare ori la un organism de plasament
colectiv, n msura n care depozitul este rambursabil la vedere sau n urma unui aviz
de maximum 30 de zile.
(2) Administratorul va putea efectua, totodat, depuneri pe perioade mai lungi n
msura n care acestea sunt garantate integral de Fondul de garantare a depozitelor
n sistemul bancar sau, dup caz, de Fondul de protejare a asiguratilor.
(3) n lipsa garantiei prevzute la alin. (2), administratorul nu va putea efectua
depuneri pe perioade mai lungi, cu exceptia cazului n care instanta l autorizeaz n
acest sens si n conformitate cu regulile determinate de aceasta.
Mentinerea plasamentelor anterioare
Art. 834. - (1) Administratorul va putea mentine plasamentele existente la data
prelurii functiei chiar dac acestea nu sunt considerate sigure.
(2) Administratorul va putea, totodat, s detin valori mobiliare care le nlocuiesc
pe cele detinute anterior ca urmare a reorganizrii, lichidrii sau fuziunii persoanei
juridice emitente.
Obligatia de reparare
a prejudiciului pentru
plasamentele nesigure
Art. 835. - (1) Se prezum c un administrator actioneaz prudent dac si
ndeplineste atributiile n conformitate cu prevederile prezentei sectiuni.
(2) Administratorul care efectueaz un alt plasament dect cele mentionate la
art. 831 si care nu a fost autorizat expres de ctre beneficiar va fi tinut s repare
prejudiciul rezultat fr a se tine seama de existenta vreunei culpe.
Obligatia administratorului
de a-si arta calitatea
Art. 836. - (1) Administratorul trebuie s indice calitatea sa si persoana
beneficiarului pentru plasamentele fcute n cursul administrrii.
(2) n caz contrar, plasamentul si profitul aferent vor reveni tot beneficiarului. Dac
plasamentele sunt nerentabile, administratorul va acoperi personal pierderile cauzate
beneficiarului.
SECTIUNEA a 6-a
Repartitia profiturilor si a pierderilor
Repartitia profitului si a pierderilor
Art. 837. - (1) Repartitia profitului si a pierderilor ntre beneficiarul fructelor si cel
al capitalului se va realiza n conformitate cu prevederile actului constitutiv.
(2) n lipsa unei indicatii exprese n act, repartitia se face echitabil, tinnd seama
de obiectul administrrii, de circumstantele care au dat nastere la administrare,
precum si de practicile contabile general acceptate.
Debitarea contului de venituri
Art. 838. - (1) Contul de venituri se va debita cu sumele reprezentnd urmtoarele
cheltuieli si alte cheltuieli de natur similar, n urmtoarea ordine:
a) impozitele si taxele pltite, aferente bunurilor administrate;
b) jumtate din remuneratia administratorului si din cheltuielile rezonabile efectuate
de acesta pentru administrarea comun a capitalului si a dobnzilor;
c) primele de asigurare, costurile reparatiilor minore, precum si celelalte cheltuieli
obisnuite ale administrrii;
d) cheltuielile efectuate pentru conservarea drepturilor beneficiarului fructelor si
jumtate din costurile prilejuite de descrcarea judiciar de gestiune, n msura n
care instanta judectoreasc nu dispune altfel;
e) costurile amortizrii bunurilor, cu exceptia celor utilizate n scop personal de
ctre beneficiar.
(2) Administratorul va putea repartiza cheltuielile importante pe o perioad de timp
rezonabil, pentru a mentine veniturile la un nivel constant.
Debitarea contului de capital
Art. 839. - (1) Contul de capital se va debita cu sumele reprezentnd cheltuieli
care nu sunt trecute n debitul contului de venituri, precum cheltuielile referitoare la
investitiile de capital, nstrinarea de bunuri, conservarea drepturilor beneficiarului
capitalului sau a dreptului de proprietate a bunurilor administrate.
(2) Contul de capital se va debita, totodat, cu sumele reprezentnd taxe si
impozite pltite asupra cstigurilor din capital, chiar si atunci cnd legea special le
calific impozite pe venit.
Momentul nasterii dreptului
beneficiarului la venitul net
Art. 840. - Beneficiarul fructelor este ndrepttit la venitul net rezultat din
administrarea bunurilor ncepnd cu data prevzut n actul constitutiv sau, n lipsa
unei asemenea date, de la momentul nceperii administrrii ori, dup caz, al decesului
testatorului.
Dobndirea fructelor
Art. 841. - (1) Cnd beneficiarul este proprietarul bunului frugifer, fructele se
dobndesc potrivit regulilor prevzute la art. 550 alin. (2) si (3). n cazul n care
beneficiarul este o tert persoan, se aplic n mod corespunztor regulile prevzute
la art. 710 si 711.
(2) Dividendele si distributiile unei persoane juridice se datoreaz de la data
indicat n hotrrea de distributie sau, n lipsa acesteia, de la data hotrrii
respective. Beneficiarul nu va avea dreptul la plata dividendelor stabilite ulterior
momentului ncetrii dreptului su.
SECTIUNEA a 7-a
Darea de seam anual
Obligatia privind darea de seam
Art. 842. - Cel putin o dat pe an administratorul i va prezenta beneficiarului o
dare de seam a gestiunii sale.
Continutul si auditarea drii
de seam
Art. 843. - (1) Darea de seam trebuie s cuprind toate informatiile necesare
verificrii exactittii acesteia.
(2) La cererea persoanei interesate, darea de seam poate fi auditat de ctre un
expert independent.
(3) n cazul n care administratorul se opune auditrii, persoana interesat poate
s solicite instantei judectoresti desemnarea unui expert independent pentru a
verifica darea de seam.
Darea de seam n ipoteza n care
sunt mai multi administratori
Art. 844. - Dac sunt mai multi administratori, acestia vor ntocmi o singur dare
de seam, cu exceptia cazului n care atributiile lor au fost repartizate prin lege, prin
actul constitutiv sau de ctre instanta judectoreasc, iar aceast repartizare a fost
respectat.
Examinarea registrelor
Art. 845. - Administratorul este obligat s i permit beneficiarului, n orice
moment, examinarea registrelor si a documentelor justificative ce au legtur cu
gestiunea sa.
CAPITOLUL IV
ncetarea administrrii
SECTIUNEA 1
Cauzele de ncetare
Cazurile de ncetare
Art. 846. - Administrarea nceteaz:
a) prin stingerea dreptului beneficiarului asupra bunurilor administrate;
b) prin expirarea termenului sau mplinirea conditiei stipulate n actul constitutiv;
c) prin ndeplinirea scopului administrrii sau prin ncetarea cauzei care a dat
nastere administrrii;
d) prin denuntarea de ctre beneficiar a actului de desemnare, ca urmare a
solicitrii comunicate administratorului, prin scrisoare recomandat cu confirmare de
primire, de a restitui bunurile de ndat;
e) prin nlocuirea administratorului de ctre beneficiar sau de ctre instanta
judectoreasc, la cererea altei persoane interesate;
f) prin decesul, punerea sub interdictie judectoreasc, renuntarea administratorului
ori supunerea acestuia la procedura insolventei;
g) prin punerea sub interdictie judectoreasc a beneficiarului sau supunerea
acestuia la procedura insolventei, n msura n care aceasta afecteaz bunurile
administrate.
Notificarea renuntrii
Art. 847. - (1) Administratorul poate renunta la atributiile sale, pe baza notificrii
adresate, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire, beneficiarului si, dup
caz, celorlalti administratori sau persoanei mputernicite s desemneze un nlocuitor.
(2) Notificarea va cuprinde un termen de preaviz rezonabil, care s i permit
beneficiarului s numeasc un alt administrator sau s preia el nsusi administrarea
bunurilor. n caz contrar, administratorul va repara prejudiciul cauzat prin renuntarea
sa intempestiv.
(3) Renuntarea administratorului produce efecte de la data expirrii termenului de
preaviz.
Moartea sau punerea sub
interdictie a administratorului
Art. 848. - (1) Moartea sau punerea sub interdictie a administratorului va fi
comunicat beneficiarului si, dup caz, celorlalti administratori, de ctre mostenitorii
acestuia sau executorul testamentar ori de ctre tutorele administratorului.
(2) Mostenitorii, executorul testamentar si tutorele, dup caz, sunt obligati s
ntreprind, n privinta oricrei afaceri ncepute, orice msur imediat care este
necesar pentru prevenirea producerii unei pierderi, precum si s dea socoteal si s
predea bunurile ctre persoana ndrepttit.
Obligatiile asumate ulterior
ncetrii administrrii
Art. 849. - (1) Obligatiile asumate fat de terti, ulterior ncetrii administrrii, de
un administrator de bun-credint sunt pe deplin valabile si l oblig pe beneficiar sau,
dup caz, pe fiduciar.
(2) Prevederile alin. (1) se aplic si n cazul obligatiilor asumate de administrator
ulterior ncetrii administrrii, atunci cnd aceasta este o consecint necesar sau o
msur necesar pentru prevenirea pierderilor.
(3) Beneficiarul sau fiduciarul este de asemenea tinut de obligatiile asumate fat
de tertii care nu au cunoscut faptul ncetrii administrrii.
(4) Fiduciarul rspunde numai n limitele activului masei patrimoniale fiduciare.
SECTIUNEA a 2-a
Darea de seam si predarea bunurilor
Darea de seam final
Art. 850. - (1) La ncetarea raporturilor de administrare, administratorul va
prezenta o dare de seam final beneficiarului si, dup caz, administratorului nlocuitor
sau celorlalti administratori. n cazul ncetrii simultane a raporturilor de administrare
ale mai multor administratori, acestia vor prezenta o singur dare de seam, cu
exceptia cazului n care atributiile acestora sunt separate.
(2) Darea de seam va cuprinde toate datele necesare pentru a permite verificarea
exactittii sale. Registrele si celelalte documente justificative vor putea fi consultate
de persoanele interesate.
(3) Acceptarea drii de seam de ctre beneficiar l descarc pe administrator.
Descrcarea judiciar de gestiune
Art. 851. - (1) n cazul n care oricare dintre beneficiari nu accept darea de
seam, administratorul poate cere instantei judectoresti s o ncuviinteze.
(2) Ori de cte ori se consider necesar, instanta judectoreasc va dispune
efectuarea unei expertize de specialitate.
Locul predrii bunurilor
Art. 852. - n lipsa unei stipulatii contrare, administratorul pred bunurile
administrate la locul unde se gsesc acestea.
ntinderea obligatiei de restituire
Art. 853. - (1) Administratorul este obligat s predea tot ce a primit n exercitarea
atributiilor sale, chiar dac plata primit de la tert este nedatorat beneficiarului sau,
dup caz, fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar.
(2) Administratorul este, de asemenea, obligat s restituie orice profit sau orice alt
avantaj patrimonial realizat n folos personal prin utilizarea, fr permisiune, a datelor
si a informatiilor obtinute n virtutea calittii sale.
(3) Administratorul care a folosit, fr permisiune, un bun este obligat s l
indemnizeze pe beneficiar sau, dup caz, pe fiduciar, n contul masei patrimoniale
fiduciare cu echivalentul folosintei bunului.
Suportarea cheltuielilor
administrrii
Art. 854. - (1) Cheltuielile administrrii, inclusiv cele ocazionate de prezentarea
drii de seam si de predarea bunurilor, sunt n sarcina beneficiarului sau, dup caz,
a fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar.
(2) n cazul renuntrii, denuntrii actului de desemnare sau al nlocuirii
administratorului, beneficiarul ori fiduciarul, n contul masei patrimoniale fiduciare, are
n sarcin, pe lng cheltuielile mentionate la alin. (1), si plata remuneratiei cuvenite
administratorului n raport cu durata activittii sale.
Data curgerii dobnzilor
Art. 855. - (1) Administratorul datoreaz dobnzi asupra soldului de la data
acceptrii ori a ncuviintrii judiciare a drii de seam sau, dup caz, de la data
notificrii prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire sau prin orice alt mijloc
prevzut de lege.
(2) Beneficiarul sau fiduciarul, pentru masa patrimonial fiduciar, datoreaz
dobnzi pentru sumele cuvenite administratorului doar de la punerea n ntrziere
potrivit alin. (1).
Deducerea remuneratiei
Art. 856. - (1) Administratorul poate deduce din soldul administrrii remuneratia
care i este datorat de beneficiar sau de fiduciar, n contul masei patrimoniale
fiduciare, pentru activitatea sa.
(2) Administratorul are drept de retentie asupra bunului administrat pn la plata
integral a datoriei fat de el.
Solidaritatea beneficiarilor
Art. 857. - n caz de pluralitate de beneficiari, acestia sunt tinuti solidar la
ndeplinirea obligatiilor fat de administrator.
TITLUL VI
Proprietatea public
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Definitia dreptului de proprietate
public
Art. 858. - Proprietatea public este dreptul de proprietate ce apartine statului
sau unei unitti administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin
declaratia legii, sunt de uz ori de interes public, cu conditia s fie dobndite prin unul
dintre modurile prevzute de lege.
Obiectul propriettii publice.
Delimitarea de domeniul privat
Art. 859. - (1) Constituie obiect exclusiv al propriettii publice bogtiile de interes
public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de
interes national, plajele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice si
ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite prin lege organic.
(2) Celelalte bunuri care apartin statului ori unittilor administrativ-teritoriale fac
parte, dup caz, din domeniul public sau din domeniul privat al acestora, ns numai
dac au fost, la rndul lor, dobndite prin unul dintre modurile prevzute de lege.
Domeniul public national,
judetean si local
Art. 860. - (1) Bunurile proprietate public fac parte din domeniul public national,
judetean sau, dup caz, local.
(2) Delimitarea dintre domeniul public national, judetean si local se face n conditiile
legii.
(3) Bunurile care formeaz obiectul exclusiv al propriettii publice a statului sau a
unittilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din
domeniul public al statului n domeniul public al unittii administrativ-teritoriale sau
invers dect ca urmare a modificrii legii organice. n celelalte cazuri, trecerea unui
bun din domeniul public al statului n domeniul public al unittii administrativ-
teritoriale
si invers se face n conditiile legii.
Caracterele dreptului de
proprietate public
Art. 861. - (1) Bunurile proprietate public sunt inalienabile, imprescriptibile si
insesizabile.
(2) Proprietatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz si nu poate fi
dobndit de terti prin uzucapiune sau, dup caz, prin posesia de bun-credint
asupra bunurilor mobile.
(3) n conditiile legii, bunurile proprietate public pot fi date n administrare sau n
folosint si pot fi concesionate ori nchiriate.
Limitele exercitrii dreptului de
proprietate public
Art. 862. - (1) Dreptul de proprietate public este susceptibil de orice limite
reglementate de lege sau de prezentul cod pentru dreptul de proprietate privat, n
msura n care acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public cruia i sunt
destinate bunurile afectate.
(2) Incompatibilitatea se constat prin acordul dintre titularul propriettii publice si
persoana interesat sau, n caz de divergent, pe cale judectoreasc.
(3) n aceste cazuri, persoana interesat are dreptul la o just si prompt
despgubire din partea titularului propriettii publice.
Cazurile de dobndire a dreptului
de proprietate public
Art. 863. - Dreptul de proprietate public se dobndeste:
a) prin achizitie public, efectuat n conditiile legii;
b) prin expropriere pentru cauz de utilitate public, n conditiile legii;
c) prin donatie sau legat, acceptat n conditiile legii, dac bunul, prin natura lui sau
prin vointa dispuntorului, devine de uz ori de interes public;
d) prin conventie cu titlu oneros, dac bunul, prin natura lui sau prin vointa
dobnditorului, devine de uz ori de interes public;
e) prin transferul unui bun din domeniul privat al statului n domeniul public al
acestuia sau din domeniul privat al unei unitti administrativ-teritoriale n domeniul
public al acesteia, n conditiile legii;
f) prin alte moduri stabilite de lege.
Stingerea dreptului de
proprietate public
Art. 864. - Dreptul de proprietate public se stinge dac bunul a pierit ori a fost
trecut n domeniul privat, dac a ncetat uzul sau interesul public, cu respectarea
conditiilor prevzute de lege.
Aprarea dreptului de
proprietate public
Art. 865. - (1) Obligatia aprrii n justitie a propriettii publice revine titularului.
(2) Titularii drepturilor corespunztoare propriettii publice sunt obligati:
a) s l informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adus dreptului de
proprietate public;
b) s l introduc n proces pe titularul dreptului de proprietate public, n conditiile
prevzute de Codul de procedur civil.
(3) Dispozitiile art. 563 se aplic n mod corespunztor.
CAPITOLUL II
Drepturile reale corespunztoare propriettii publice
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Drepturile reale corespunztoare
propriettii publice
Art. 866. - Drepturile reale corespunztoare propriettii publice sunt dreptul de
administrare, dreptul de concesiune si dreptul de folosint cu titlu gratuit.
SECTIUNEA a 2-a
Dreptul de administrare
Constituirea dreptului de
administrare
Art. 867. - (1) Dreptul de administrare se constituie prin hotrre a Guvernului, a
consiliului judetean sau, dup caz, a consiliului local.
(2) Autorittile prevzute la alin. (1) controleaz modul de exercitare a dreptului de
administrare.
Exercitarea dreptului de
administrare
Art. 868. - (1) Dreptul de administrare apartine regiilor autonome sau, dup caz,
autorittilor administratiei publice centrale sau locale si altor institutii publice de interes
national, judetean ori local.
(2) Titularul dreptului de administrare poate folosi si dispune de bunul dat n
administrare n conditiile stabilite de lege si, dac este cazul, de actul de constituire.
Stingerea dreptului de
administrare
Art. 869. - Dreptul de administrare nceteaz odat cu ncetarea dreptului de
proprietate public sau prin actul de revocare emis, n conditiile legii, dac interesul
o impune, de organul care l-a constituit.
Aprarea dreptului de
administrare
Art. 870. - (1) Aprarea n justitie a dreptului de administrare revine titularului
dreptului.
(2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplic n mod corespunztor.
SECTIUNEA a 3-a
Dreptul de concesiune
Continutul dreptului de concesiune
Art. 871. - (1) Concesionarul are dreptul si, n acelasi timp, obligatia de exploatare
a bunului, n schimbul unei redevente si pentru o durat determinat, cu respectarea
conditiilor prevzute de lege si a contractului de concesiune.
(2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoan fizic sau persoan
juridic.
(3) Procedura de concesionare, precum si ncheierea, executarea si ncetarea
contractului de concesiune sunt supuse conditiilor prevzute de lege.
Exercitarea dreptului de concesiune
Art. 872. - (1) Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice
necesare pentru a asigura exploatarea bunului. Cu toate acestea, sub sanctiunea
nulittii absolute, concesionarul nu poate nstrina si nici greva bunul dat n
concesiune sau, dup caz, bunurile destinate ori rezultate din realizarea concesiunii
si care trebuie, potrivit legii sau actului constitutiv, s fie predate concedentului la
ncetarea, din orice motive, a concesiunii.
(2) Fructele, precum si, n limitele prevzute de lege si n actul de constituire,
productele bunului concesionat revin concesionarului.
(3) n toate cazurile, exercitarea dreptului de concesiune este supus controlului
din partea concedentului, n conditiile legii si ale contractului de concesiune.
Aprarea dreptului de concesiune
Art. 873. - (1) Aprarea n justitie a dreptului de concesiune revine
concesionarului.
(2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplic n mod corespunztor.
SECTIUNEA a 4-a
Dreptul de folosint cu titlu gratuit
Continutul si limitele dreptului
de folosint cu titlu gratuit
Art. 874. - (1) Dreptul de folosint asupra bunurilor proprietate public se acord,
cu titlu gratuit, pe termen limitat, n favoarea institutiilor de utilitate public.
(2) n lipsa unor dispozitii contrare n actul de constituire, titularul nu beneficiaz
de fructele civile ale bunului.
(3) Dispozitiile privind constituirea si ncetarea dreptului de administrare se aplic
n mod corespunztor.
Aprarea dreptului de folosint
cu titlu gratuit
Art. 875. - (1) Aprarea n justitie a dreptului de folosint cu titlu gratuit revine
titularului dreptului.
(2) Dispozitiile art. 696 alin. (1) se aplic n mod corespunztor.
TITLUL VII
Cartea funciar
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Scopul si obiectul crtii funciare
Art. 876. - (1) Cartea funciar descrie imobilele si arat drepturile reale ce au ca
obiect aceste bunuri.
(2) n cazurile prevzute de lege pot fi nscrise n cartea funciar si alte drepturi,
fapte sau raporturi juridice, dac au legtur cu imobilele cuprinse n cartea funciar.
(3) Prin imobil, n sensul prezentului titlu, se ntelege una sau mai multe parcele
de teren alturate, indiferent de categoria de folosint, cu sau fr constructii,
apartinnd aceluiasi proprietar, situate pe teritoriul unei unitti administrativ-teritoriale
si care sunt identificate printr-un numr cadastral unic.
Drepturile tabulare
Art. 877. - Drepturile reale imobiliare nscrise n cartea funciar sunt drepturi
tabulare. Ele se dobndesc, se modific si se sting numai cu respectarea regulilor de
carte funciar.
Obiectul drepturilor tabulare
Art. 878. - (1) Obiectul drepturilor tabulare este imobilul, definit la art. 876 alin. (3),
care dup nscrierea n cartea funciar nu mai poate s fie modificat dect cu
respectarea regulilor de carte funciar.
(2) Aceeasi carte funciar nu poate cuprinde dect un singur imobil.
Modificarea imobilului nscris
n cartea funciar
Art. 879. - (1) Imobilul nscris n cartea funciar se poate modifica prin alipiri,
dac mai multe imobile alturate se unesc ntr-un singur imobil sau dac se adaug
o parte dintr-un imobil la un alt imobil ori, dup caz, se mreste ntinderea acestuia.
(2) De asemenea, imobilul nscris n cartea funciar se modific si prin dezlipiri,
dac se desparte o parte din imobil sau se micsoreaz ntinderea acestuia.
(3) Alipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face dect cu
consimtmntul titularilor acelor sarcini. Refuzul titularilor sarcinilor nu trebuie s fie
abuziv, el putnd fi cenzurat de ctre instanta judectoreasc.
(4) Dac ns creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, dup caz, att la dezlipirea,
ct si la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, n lips de conventie contrar,
ipotecile vor lua rang dup cele ce greveaz imobilul la care s-a fcut alipirea.
(5) Operatiunile de modificare a imobilului nscris n cartea funciar, prin alipiri sau
dezlipiri, au caracter material si nu implic niciun transfer de proprietate.
nscrierile n caz de alipire
sau dezlipire
Art. 880. - (1) n caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, dac un
imobil trece dintr-o carte funciar n alta, sau renscrieri, dac transcriindu-se o parte
din imobil ntr-o alt carte funciar, restul se trece n vechea carte funciar, cu
mentionarea noului numr cadastral.
(2) Dac ntregul imobil nscris n cartea funciar a fost transcris, aceasta se va
nchide si nu va mai putea fi redeschis pentru noi nscrieri.
Felurile nscrierilor
Art. 881. - (1) nscrierile sunt de 3 feluri: intabularea, nscrierea provizorie si
notarea.
(2) Intabularea si nscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea
se refer la nscrierea altor drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice n legtur cu
imobilele cuprinse n cartea funciar.
(3) nscrierea provizorie si notarea se fac numai n cazurile anume prevzute de
lege.
nscrierea drepturilor reale
afectate de modalitti
Art. 882. - (1) Drepturile reale sub conditie suspensiv sau rezolutorie nu se
intabuleaz. Ele se pot ns nscrie provizoriu.
(2) Termenul extinctiv sau sarcina liberalittii se va putea arta att n cuprinsul
intabulrii, ct si al nscrierii provizorii.
Cercetarea crtii funciare
Art. 883. - (1) Orice persoan, fr a fi tinut s justifice vreun interes, poate
cerceta orice carte funciar, precum si celelalte documente cu care aceasta se
ntregeste, potrivit legii, cu exceptia evidentelor privitoare la siguranta national. Mapa
cu nscrisurile care au stat la baza efecturii nscrierilor n cartea funciar poate fi
consultat de orice persoan interesat, cu respectarea dispozitiilor legale cu privire
la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
(2) La cerere, se vor elibera extrase sau copii certificate, conforme cu exemplarul
original aflat n arhiv.
(3) Nimeni nu va putea invoca faptul c nu a avut cunostint de existenta vreunei
nscrieri efectuate n cartea funciar sau, dup caz, a unei cereri de nscriere
nregistrate la biroul de cadastru si publicitate imobiliar.
Procedura de nscriere
Art. 884. - Procedura de nscriere n cartea funciar se va stabili prin lege
special.
CAPITOLUL II
nscrierea drepturilor tabulare
Dobndirea si stingerea
drepturilor reale asupra imobilelor
Art. 885. - (1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra
imobilelor cuprinse n cartea funciar se dobndesc, att ntre prti, ct si fat de terti,
numai prin nscrierea lor n cartea funciar, pe baza actului sau faptului care a justificat
nscrierea.
(2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea
funciar cu consimtmntul titularului dat prin act autentic notarial. Acest
consimtmnt nu este necesar dac dreptul se stinge prin mplinirea termenului artat
n nscriere ori prin decesul sau, dup caz, prin ncetarea existentei juridice a
titularului, dac acesta era o persoan juridic.
(3) Dac dreptul ce urmeaz s fie radiat este grevat n folosul unei terte persoane,
radierea se va face cu pstrarea dreptului acestei persoane, cu exceptia cazurilor
anume prevzute de lege.
(4) Hotrrea judectoreasc definitiv sau, n cazurile prevzute de lege, actul
autorittii administrative va nlocui acordul de voint sau, dup caz, consimtmntul
titularului.
Modificarea drepturilor reale
asupra imobilelor
Art. 886. - Modificarea unui drept real imobiliar se face potrivit regulilor stabilite
pentru dobndirea sau stingerea drepturilor reale, dac prin lege nu se dispune altfel.
Dobndirea unor drepturi reale
fr nscriere
Art. 887. - (1) Drepturile reale se dobndesc fr nscriere n cartea funciar cnd
provin din mostenire, accesiune natural, vnzare silit, expropriere pentru cauz de
utilitate public, precum si n alte cazuri expres prevzute de lege.
(2) Cu toate acestea, n cazul vnzrii silite, dac urmrirea imobilului nu a fost n
prealabil notat n cartea funciar, drepturile reale astfel dobndite nu vor putea fi
opuse tertilor dobnditori de bun-credint.
(3) n cazurile prevzute la alin. (1), titularul drepturilor astfel dobndite nu va putea
ns dispune de ele prin cartea funciar dect dup ce s-a fcut nscrierea.
Conditiile de nscriere
Art. 888. - nscrierea n cartea funciar se efectueaz n baza actului autentic
notarial, a hotrrii judectoresti rmase definitiv, a certificatului de mostenitor sau
n baza unui alt act n cazurile n care legea prevede aceasta.
Renuntarea la dreptul de proprietate
Art. 889. - (1) Proprietarul poate renunta la dreptul su printr-o declaratie
autentic notarial nregistrat la biroul de cadastru si publicitate imobiliar pentru a
se nscrie radierea dreptului.
(2) n acest caz, comuna, orasul sau municipiul, dup caz, poate cere nscrierea
dreptului de proprietate n folosul su, n baza hotrrii consiliului local, cu respectarea
dispozitiilor legale privind transferul drepturilor reale imobiliare, dac o alt persoan
nu a solicitat nscrierea n temeiul uzucapiunii.
(3) n situatia bunurilor grevate de sarcini reale, unitatea administrativ-teritorial
care a preluat bunul este tinut n limita valorii bunului.
Data producerii efectelor nscrierilor
Art. 890. - (1) nscrierile n cartea funciar si vor produce efectele de la data
nregistrrii cererilor, tinndu-se ns cont de data, ora si minutul nregistrrii acestora
n toate cazurile n care cererea a fost depus personal, prin mandatar ori notar public
sau, dup caz, comunicat prin telefax, post electronic sau prin alte mijloace ce
asigur transmiterea textului si confirmarea primirii cererii de nscriere cu toate
documentele justificative.
(2) n cazul drepturilor de ipotec, ordinea nregistrrii cererilor va determina si
rangul acestora.
(3) Dac mai multe cereri s-au primit n aceeasi zi prin post sau curier, drepturile
de ipotec vor avea acelasi rang, iar celelalte drepturi vor dobndi numai provizoriu
rang egal, urmnd ca instanta s se pronunte, la cererea oricrei persoane interesate,
asupra rangului si, dac va fi cazul, asupra radierii nscrierii nevalabile.
(4) n cazul n care dou sau mai multe drepturi au primit provizoriu rang egal,
potrivit dispozitiilor alin. (3), va fi preferat, indiferent de data cert a titlurilor aflate n
concurs, cel care a fost pus n posesia bunului sau, dup caz, cel fat de care
debitorul si-a executat cel dinti obligatiile ce i incumb, cu exceptia drepturilor de
ipotec care vor avea acelasi rang. n situatia n care niciunul din dobnditori n-a fost
pus n posesia bunului sau, dup caz, debitorul nu si-a executat obligatiile fat de
niciunul dintre ei, va fi preferat cel care a sesizat cel dinti instanta de judecat n
temeiul dispozitiilor prezentului articol.
(5) Dispozitiile alin. (3) si (4) se aplic si atunci cnd n aceeasi zi o cerere de
nscriere a fost primit personal, iar alta prin post sau curier.
Conflictul dintre tertii dobnditori
de la un autor comun
Art. 891. - n cazul n care dou sau mai multe persoane au fost ndrepttite s
dobndeasc, prin acte ncheiate cu acelasi autor, drepturi asupra aceluiasi imobil
care se exclud reciproc, cel care si-a nscris primul dreptul va fi socotit titularul
dreptului tabular, indiferent de data titlului n temeiul cruia s-a svrsit nscrierea n
cartea funciar.
Situatia tertului dobnditor
de rea-credint
Art. 892. - (1) Cel care a fost ndrepttit, printr-un act juridic valabil ncheiat, s
nscrie un drept real n folosul su poate cere radierea din cartea funciar a unui drept
concurent sau, dup caz, acordarea de rang preferential fat de nscrierea efectuat
de alt persoan, ns numai dac sunt ntrunite urmtoarele 3 conditii:
a) actul juridic n temeiul cruia se solicit radierea sau acordarea rangului
preferential s fie anterior aceluia n baza cruia tertul si-a nscris dreptul;
b) dreptul reclamantului si cel al tertului dobnditor s provin de la un autor
comun;
c) nscrierea dreptului n folosul reclamantului s fi fost mpiedicat de tertul
dobnditor prin violent sau viclenie, dup caz.
(2) Radierea sau acordarea rangului preferential poate fi cerut si dac violenta ori
viclenia a provenit de la o alt persoan dect tertul dobnditor, dar numai dac
acesta din urm a cunoscut sau, dup caz, trebuia s cunoasc aceast mprejurare
la data ncheierii contractului n baza cruia a dobndit dreptul intabulat n folosul su.
(3) Dreptul la actiune se prescrie n termen de 3 ani de la data nscrierii de ctre
tert a dreptului n folosul su.
Persoanele mpotriva crora
se poate face nscrierea drepturilor
tabulare
Art. 893. - nscrierea unui drept real se poate efectua numai:
a) mpotriva aceluia care, la data nregistrrii cererii, este nscris ca titular al
dreptului asupra cruia nscrierea urmeaz s fie fcut;
b) mpotriva aceluia care, nainte de a fi fost nscris, si-a grevat dreptul, dac
amndou nscrierile se cer deodat.
nscrierea drepturilor reale
n cazul actelor juridice succesive
Art. 894. - n cazul n care un drept supus nscrierii n cartea funciar a fcut
obiectul unor cesiuni succesive fr ca nscrierile s fi fost efectuate, cel din urm
ndrepttit nu va putea cere nscrierea dreptului n folosul su dect dac solicit,
odat cu nscrierea acestuia, si nscrierea dobndirilor succesive anterioare pe care
le va dovedi cu nscrisuri originale sau copii legalizate, dup caz.
nscrierile ntemeiate pe obligatiile
defunctului
Art. 895. - nscrierile ntemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea svrsi si
dup ce dreptul a fost nscris pe numele mostenitorului, ns numai n msura n care
mostenitorul este tinut de aceste obligatii.
Actiunea n prestatie tabular
Art. 896. - (1) n cazurile n care cel obligat s transmit, s constituie ori s
modifice n folosul altuia un drept real asupra unui imobil nu si execut obligatiile
necesare pentru nscrierea n cartea funciar, se va putea cere instantei judectoresti
s dispun nscrierea; dreptul la actiune este prescriptibil n conditiile legii.
(2) Dac actiunea n prestatie tabular a fost notat n cartea funciar, hotrrea
judectoreasc se va nscrie, din oficiu, si mpotriva acelora care au dobndit vreun
drept tabular dup notare.
Efectele actiunii n prestatie
tabular fat de tertul dobnditor
de rea-credint
Art. 897. - (1) Actiunea n prestatie tabular se va putea ndrepta si mpotriva
tertului dobnditor nscris anterior n cartea funciar, dac actul juridic invocat de
reclamant este anterior celui n temeiul cruia a fost nscris dreptul tertului dobnditor,
iar acesta a fost de rea-credint la data ncheierii actului.
(2) Dreptul la actiune mpotriva tertului se prescrie n termen de 3 ani de la data
nscrierii de ctre acesta a dreptului n folosul su, cu exceptia cazului n care dreptul
la actiune al reclamantului contra antecesorului tabular s-a prescris mai nainte.
nscrierea provizorie
Art. 898. - n afara altor cazuri prevzute de lege, nscrierea provizorie n cartea
funciar se va putea cere:
1. dac dreptul real dobndit este afectat de o conditie suspensiv ori rezolutorie
sau dac priveste ori greveaz o constructie viitoare; n cazul nscrierii provizorii
avnd ca obiect o constructie viitoare, justificarea acesteia se face n conditiile legii;
2. dac, n temeiul unei hotrri care nu este nc definitiv, partea czut n
pretentii a fost obligat la strmutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular
ori cel care administreaz bunurile unei alte persoane a fost obligat s dea o garantie
ipotecar;
3. dac debitorul a consemnat sumele pentru care a fost nscris ipoteca;
4. dac se dobndeste un drept tabular nscris provizoriu;
5. dac ambele prti consimt doar pentru efectuarea unei nscrieri provizorii.
Efectele nscrierii provizorii
Art. 899. - (1) nscrierea provizorie are ca efect dobndirea, modificarea sau
stingerea unui drept tabular de la data nregistrrii cererii, sub conditia si n msura
justificrii ei.
(2) Justificarea unei nscrieri provizorii se face cu consimtmntul celui mpotriva
cruia s-a efectuat nscrierea provizorie sau n temeiul unei hotrri judectoresti
definitive.
(3) Justificarea radierii dreptului de ipotec se face n temeiul hotrrii judectoresti
de validare rmase definitiv, al consimtmntului creditorului dat n form autentic,
al procesului-verbal ntocmit de executorul judectoresc prin care se constat
acceptarea pltii sau, dup caz, al ncheierii ntocmite de acesta prin care se constat
efectuarea pltii, rmas definitiv.
(4) Justificarea unei nscrieri provizorii si ntinde efectul asupra tuturor nscrierilor
care s-au fcut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei nscrieri provizorii
atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor nscrierilor care s-au fcut
conditionat de justificarea ei.
Prezumtia existentei sau
inexistentei unui drept tabular
Art. 900. - (1) Dac n cartea funciar s-a nscris un drept real n folosul unei
persoane, se prezum c dreptul exist n folosul ei.
(2) Dac un drept real s-a radiat din cartea funciar, se prezum c acel drept nu
exist.
(3) Dovada contrar se poate face numai n cazurile prevzute la art. 887, precum
si pe calea actiunii n rectificare.
Dobndirea cu bun-credint
a unui drept tabular
Art. 901. - (1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a dobndit cu
bun-credint vreun drept real nscris n cartea funciar, n temeiul unui act juridic cu
titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului nscris n folosul su, chiar dac, la cererea
adevratului titular, dreptul autorului su este radiat din cartea funciar.
(2) Tertul dobnditor este considerat de bun-credint numai dac, la data
nregistrrii cererii de nscriere a dreptului n folosul su, sunt ndeplinite urmtoarele
conditii:
a) nu a fost nregistrat nicio actiune prin care se contest cuprinsul crtii funciare;
b) din cuprinsul crtii funciare nu rezult nicio cauz care s justifice rectificarea
acesteia n favoarea altei persoane; si
c) nu a cunoscut, pe alt cale, inexactitatea cuprinsului crtii funciare.
(3) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tertului care a dobndit cu bun-
credint un drept de ipotec n temeiul unui act juridic ncheiat cu titularul de carte
funciar ori cu succesorul su n drepturi, dup caz.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu pot fi ns opuse de o parte contractant
celeilalte si nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dup caz.
CAPITOLUL III
Notarea unor drepturi, fapte si raporturi juridice
Actele sau faptele supuse notrii
Art. 902. - (1) Drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prevzute la art. 876
alin. (2) devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare, dac nu se dovedeste
c au fost cunoscute pe alt cale, n afara cazului n care din lege rezult c simpla
cunoastere a acestora nu este suficient pentru a suplini lipsa de publicitate. n caz
de conflict de drepturi care provin de la un autor comun, dispozitiile art. 890-892, 896
si 897 se aplic n mod corespunztor.
(2) n afara altor cazuri prevzute de lege, sunt supuse notrii n cartea funciar:
1. punerea sub interdictie judectoreasc si ridicarea acestei msuri;
2. cererea de declarare a mortii unei persoane fizice, hotrrea judectoreasc
de declarare a mortii si cererea de anulare sau de rectificare a hotrrii judectoresti
de declarare a mortii;
3. calitatea de bun comun a unui imobil;
4. conventia matrimonial, precum si modificarea sau, dup caz, nlocuirea ei;
5. destinatia unui imobil de locuint a familiei;
6. locatiunea si cesiunea de venituri;
7. aportul de folosint la capitalul social al unei societti;
8. interdictia conventional de nstrinare sau de grevare a unui drept nscris;
9. vnzarea fcut cu rezerva dreptului de proprietate;
10. dreptul de a revoca sau denunta unilateral contractul;
11. pactul comisoriu si declaratia de rezolutiune sau de reziliere unilateral a
contractului;
12. antecontractul si pactul de optiune;
13. dreptul de preemptiune nscut din conventii;
14. intentia de a nstrina sau de a ipoteca;
15. schimbarea rangului ipotecii, poprirea, gajul sau constituirea altei garantii reale
asupra creantei ipotecare;
16. deschiderea procedurii insolventei, ridicarea dreptului de administrare al
debitorului supus acestei msuri, precum si nchiderea acestei proceduri;
17. sechestrul, urmrirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale;
18. actiunea n prestatie tabular, actiunea n justificare si actiunea n rectificare;
19. actiunile pentru aprarea drepturilor reale nscrise n cartea funciar, actiunea
n partaj, actiunile n desfiintarea actului juridic pentru nulitate, rezolutiune ori alte
cauze de ineficacitate, actiunea revocatorie, precum si orice alte actiuni privitoare la
alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice n legtur cu imobilele nscrise;
20. punerea n miscare a actiunii penale pentru o nscriere n cartea funciar
svrsit printr-o fapt prevzut de legea penal.
(3) n sensul prezentului articol, prin terti se ntelege orice persoan care a
dobndit un drept real sau un alt drept n legtur cu imobilul nscris n cartea funciar.
Actele sau faptele care pot fi
notate n cartea funciar
Art. 903. - Se vor putea nota n cartea funciar, fr ns ca opozabilitatea fat
de terti s depind de aceast nscriere:
1. incapacitatea sau restrngerea, prin efectul legii, a capacittii de exercitiu ori de
folosint;
2. declaratia de utilitate public n vederea exproprierii unui imobil;
3. orice alte fapte sau raporturi juridice care au legtur cu imobilul si care sunt
prevzute n acest scop de lege.
Notarea intentiei de a nstrina
sau de a ipoteca
Art. 904. - (1) Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a nstrina sau
de a ipoteca n folosul unei anumite persoane s fie notat, artnd n acest din urm
caz si suma ce corespunde obligatiei garantate.
(2) Dac nstrinarea sau ipotecarea se realizeaz n termen de 3 luni de la
notarea intentiei de a nstrina sau de a ipoteca, dreptul nscris va avea rangul notrii.
Pierderea efectului notrii
Art. 905. - (1) Notarea intentiei de a nstrina sau de a ipoteca si pierde efectul
prin trecerea unui termen de 3 luni de la data nregistrrii cererii.
(2) Anul, luna si ziua n care notarea si pierde efectul vor fi mentionate att n
notare, ct si n ncheierea ce a dispus-o.
Notarea antecontractelor
si a pactelor de optiune
Art. 906. - (1) Promisiunea de a ncheia un contract avnd ca obiect dreptul de
proprietate asupra imobilului sau un alt drept n legtur cu acesta se poate nota n
cartea funciar, dac promitentul este nscris n cartea funciar ca titularul dreptului
care face obiectul promisiunii, iar antecontractul, sub sanctiunea respingerii cererii de
notare, prevede termenul n care urmeaz a fi ncheiat contractul. Notarea se poate
efectua oricnd n termenul stipulat n antecontract pentru executarea sa, dar nu mai
trziu de 6 luni de la expirarea lui.
(2) Promisiunea se va putea radia, dac cel ndrepttit nu a cerut instantei
pronuntarea unei hotrri care s tin loc de contract, n termen de 6 luni de la
trecerea termenului fixat pentru ncheierea lui sau dac, ntre timp, imobilul a fost
definitiv adjudecat n cadrul vnzrii silite de ctre un tert care nu este tinut s
rspund de obligatiile promitentului.
(3) Radierea se va dispune din oficiu, dac, pn la expirarea termenului de 6 luni
prevzut la alin. (2), n-a fost cerut nscrierea dreptului care a fcut obiectul
promisiunii, cu exceptia cazului cnd cel ndrepttit a cerut notarea n cartea funciar
a actiunii prevzute la alin. (2). De asemenea, promisiunea se va radia din oficiu n
toate cazurile cnd, pn la ncheierea contractului amintit mai sus ori pn la
solutionarea definitiv a actiunii prevzute la alin. (2), imobilul a fost definitiv
adjudecat
n cadrul vnzrii silite de ctre un tert care nu este tinut s rspund de obligatiile
promitentului.
(4) Dispozitiile prezentului articol se aplic prin asemnare si pactelor de optiune
notate n cartea funciar. n aceste cazuri, dac, pn la expirarea termenului stipulat
n contract pentru exercitarea optiunii, beneficiarul pactului nu solicit, n baza
declaratiei de optiune si a dovezii comunicrii sale ctre cealalt parte, intabularea
dreptului ce urmeaz a fi dobndit, se va dispune din oficiu radierea pactului nscris
n folosul su.
CAPITOLUL IV
Rectificarea nscrierilor de carte funciar
Notiunea
Art. 907. - (1) Cnd o nscriere fcut n cartea funciar nu corespunde cu situatia
juridic real, se poate cere rectificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se ntelege radierea, ndreptarea sau corectarea oricrei
nscrieri inexacte efectuate n cartea funciar.
(3) Situatia juridic real trebuie s rezulte dintr-o recunoastere fcut de titularul
nscrierii a crei rectificare se solicit prin declaratie n form autentic notarial ori
dintr-o hotrre judectoreasc definitiv pronuntat mpotriva acestuia, prin care s-a
admis actiunea de fond. Actiunea de fond poate fi, dup caz, o actiune n nulitate,
rezolutiune, reductiune sau orice alt actiune ntemeiat pe o cauz de ineficacitate
a actului.
Rectificarea intabulrii sau
nscrierii provizorii
Art. 908. - (1) Orice persoan interesat poate cere rectificarea unei intabulri
sau nscrieri provizorii, dac:
1. nscrierea, ncheierea sau, dup caz, actul n temeiul cruia s-a dispus
nscrierea nu este valabil;
2. dreptul nscris a fost gresit calificat;
3. nu mai sunt ntrunite conditiile de existent a dreptului nscris sau au ncetat
efectele actului juridic n temeiul cruia s-a fcut nscrierea;
4. nscrierea n cartea funciar nu mai este, din orice alte motive, n concordant
cu situatia juridic real a imobilului.
(2) Rectificarea nscrierilor n cartea funciar se poate face fie pe cale amiabil,
prin declaratia autentic notarial a titularului dreptului ce urmeaz a fi radiat sau
modificat, fie, n caz de litigiu, prin hotrre judectoreasc definitiv.
(3) Cnd dreptul nscris n cartea funciar urmeaz a fi rectificat, titularul lui este
obligat s predea celui ndrepttit, odat cu consimtmntul n form autentic
notarial pentru efectuarea rectificrii, si nscrisurile necesare, iar n caz contrar,
persoana interesat va putea solicita instantei s dispun nscrierea n cartea
funciar. n acest din urm caz, hotrrea instantei de judecat va suplini
consimtmntul la nscriere al prtii care are obligatia de a preda nscrisurile necesare
rectificrii.
(4) Actiunea n rectificare poate fi introdus concomitent sau separat, dup ce a fost
admis actiunea de fond, cnd este cazul. Ea poate fi formulat att mpotriva
dobnditorului nemijlocit, ct si mpotriva tertilor dobnditori, cu titlu oneros sau cu
titlu gratuit, n conditiile prevzute la art. 909, cu exceptia actiunii ntemeiate pe
dispozitiile alin. (1) pct. 3 si 4, care nu poate fi pornit mpotriva tertilor care si-au
nscris vreun drept real, dobndit cu bun-credint si printr-un act juridic cu titlu oneros
sau, dup caz, n temeiul unui contract de ipotec, ntemeindu-se pe cuprinsul crtii
funciare.
Termenele de exercitare a actiunii
n rectificare
Art. 909. - (1) Sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea n fond, actiunea n
rectificare este imprescriptibil fat de dobnditorul nemijlocit, precum si fat de tertul
care a dobndit cu rea-credint dreptul nscris n folosul su. Dac actiunea de fond
introdus pe cale separat a fost admis, actiunea n rectificare este, de asemenea,
imprescriptibil att mpotriva celor care au fost chemati n judecat, ct si mpotriva
tertilor care au dobndit un drept real dup ce actiunea de fond a fost notat n cartea
funciar.
(2) Fat de tertele persoane care au dobndit cu bun-credint un drept real prin
donatie sau legat cu titlu particular, actiunea n rectificare, sub rezerva prescriptiei
dreptului la actiunea de fond, nu se va putea introduce dect n termen de 5 ani,
socotiti de la nregistrarea cererii lor de nscriere.
(3) De asemenea, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea n fond, actiunea
n rectificare, ntemeiat exclusiv pe dispozitiile art. 908 alin. (1) pct. 1 si 2, se va putea
ndrepta si mpotriva tertelor persoane care si-au nscris vreun drept real, dobndit
cu bun-credint si printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dup caz, n temeiul unui
contract de ipotec, ntemeindu-se pe cuprinsul crtii funciare. n aceste cazuri,
termenul va fi de 3 ani, socotiti de la data nregistrrii cererii de nscriere formulate de
ctre dobnditorul nemijlocit al dreptului a crui rectificare se cere, cu exceptia cazului
cnd ncheierea, prin care s-a ordonat nscrierea care face obiectul actiunii n
rectificare, a fost comunicat celui ndrepttit, caz n care termenul va fi de un an de
la comunicarea acesteia.
(4) Termenele prevzute la alin. (2) si (3) sunt termene de decdere.
Efectele admiterii actiunii
n rectificare
Art. 910. - (1) Hotrrea prin care se admite rectificarea unei nscrieri nu va aduce
atingere drepturilor nscrise n folosul celor care nu au fost prti n cauz.
(2) Dac ns actiunea n rectificare a fost notat n cartea funciar, hotrrea
judectoreasc de admitere se va nscrie, din oficiu, si mpotriva acelora care au
dobndit vreun drept tabular dup notare, care se va radia odat cu dreptul autorului
lor.
Rectificarea notrii n cartea
funciar
Art. 911. - (1) n lipsa consimtmntul titularului, orice persoan interesat va
putea cere rectificarea unei notri n cazurile prevzute la art. 908, precum si ori de
cte ori, din alte cauze, notarea nu este sau a ncetat s fie exact.
(2) Rectificarea se va ncuviinta n temeiul unei hotrri judectoresti definitive;
dreptul la actiune este imprescriptibil.
(3) Dispozitiile art. 910 rmn aplicabile.
Radierea drepturilor conditionale
Art. 912. - (1) Dreptul afectat de o conditie suspensiv se va radia din oficiu, dac
nu se dovedeste ndeplinirea conditiei care afecteaz dreptul, n termen de 5 ani de
la nscriere.
(2) Tot astfel se va radia conditia rezolutorie, dac nu s-a cerut, n temeiul ei,
radierea dreptului nscris sub o asemenea modalitate, timp de 10 ani de la nscriere.
ndreptarea erorilor materiale
Art. 913. - Erorile materiale svrsite cu prilejul nscrierilor efectuate n cartea
funciar, altele dect cele care constituie cazuri de rectificare, se pot ndrepta la cerere
sau din oficiu. Dispozitiile art. 909-911 sunt aplicabile n mod corespunztor.
Modificarea descrierii imobilului
Art. 914. - Proprietarul imobilului nscris n cartea funciar va putea cere oricnd
modificarea mentiunilor din cartea funciar privitoare la descrierea, destinatia sau
suprafata acestuia, n conditiile legii.
Rspunderea pentru tinerea
defectuoas a crtii funciare
Art. 915. - (1) Cel prejudiciat printr-o fapt svrsit, chiar din culp, n pstrarea
si administrarea crtii funciare va putea cere obligarea, n solidar, la plata de
despgubiri a oficiului teritorial de cadastru si publicitate imobiliar de la locul siturii
imobilului si a persoanei rspunztoare de prejudiciul astfel cauzat, dac prejudiciul
nu a putut fi nlturat, n tot sau n parte, prin exercitarea actiunilor si cilor de atac
prevzute de lege.
(2) Dreptul la actiune se prescrie ntr-un termen de un an, socotit din ziua n care
cel vtmat a cunoscut faptul pgubitor, ns nu mai trziu de 3 ani de la data cnd
s-a svrsit fapta prin care s-a cauzat prejudiciul. Prescriptia este suspendat prin
exercitarea actiunilor si cilor de atac prevzute de lege pentru nlturarea efectelor
faptei pgubitoare.
TITLUL VIII
Posesia
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Notiunea
Art. 916. - (1) Posesia este exercitarea n fapt a prerogativelor dreptului de
proprietate asupra unui bun de ctre persoana care l stpneste si care se comport
ca un proprietar.
(2) Dispozitiile prezentului titlu se aplic, n mod corespunztor, si n privinta
posesorului care se comport ca un titular al altui drept real, cu exceptia drepturilor
reale de garantie.
Exercitarea posesiei
Art. 917. - (1) Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate
asupra bunului fie n mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte
persoane.
(2) Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si persoanele juridice exercit
posesia prin reprezentantul lor legal.
Cazurile care nu constituie posesie
Art. 918. - (1) Nu constituie posesie stpnirea unui bun de ctre un detentor
precar, precum:
a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist;
b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitatie sau servitute, fat de nuda
proprietate;
c) fiecare coproprietar, n proportie cu cotele-prti ce revin celorlalti coproprietari;
d) orice alt persoan care, detinnd temporar un bun al altuia, este obligat s l
restituie sau care l stpneste cu ngduinta acestuia.
(2) Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai n cazurile
si limitele prevzute de lege.
Prezumtia de posesie si prezumtia
de proprietate
Art. 919. - (1) Pn la proba contrar, acela care stpneste bunul este prezumat
posesor.
(2) Detentia precar, odat dovedit, este prezumat c se mentine pn la proba
intervertirii sale.
(3) Pn la proba contrar, posesorul este considerat proprietar, cu exceptia
imobilelor nscrise n cartea funciar.
Intervertirea precarittii n posesie
Art. 920. - (1) Intervertirea detentiei precare n posesie nu se poate face dect n
urmtoarele cazuri:
a) dac detentorul precar ncheie cu bun-credint un act translativ de proprietate
cu titlu particular cu alt persoan dect cu proprietarul bunului;
b) dac detentorul svrseste mpotriva posesorului acte de rezistent neechivoce
n privinta intentiei sale de a ncepe s se comporte ca un proprietar; n acest caz,
intervertirea nu se va produce ns mai nainte de mplinirea termenului prevzut
pentru restituirea bunului;
c) dac detentorul precar nstrineaz bunul, printr-un act translativ de proprietate
cu titlu particular, cu conditia ca dobnditorul s fie de bun-credint.
(2) n cazul imobilelor nscrise n cartea funciar, dobnditorul este de bun-
credint dac nscrie dreptul n folosul su ntemeindu-se pe cuprinsul crtii funciare.
n celelalte cazuri, este de bun-credint dobnditorul care nu cunostea si nici nu
trebuia, dup mprejurri, s cunoasc lipsa calittii de proprietar a celui de la care a
dobndit bunul.
ncetarea posesiei
Art. 921. - Posesia nceteaz prin:
a) transformarea sa n detentie precar;
b) nstrinarea bunului;
c) abandonarea bunului mobil sau nscrierea n cartea funciar a declaratiei de
renuntare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil;
d) pieirea bunului;
e) trecerea bunului n proprietate public;
f) nscrierea dreptului de proprietate al comunei, orasului sau municipiului, dup
caz, conform art. 889 alin. (2);
g) deposedare, dac posesorul rmne lipsit de posesia bunului mai mult de un an.
CAPITOLUL II
Viciile posesiei
Viciile posesiei
Art. 922. - (1) n afara situatiilor prevzute de lege, nu poate produce efecte
juridice dect posesia util.
(2) Nu este util posesia discontinu, tulburat sau clandestin. Pn la proba
contrar, posesia este prezumat a fi util.
Discontinuitatea
Art. 923. - Posesia este discontinu att timp ct posesorul o exercit cu
intermitente anormale n raport cu natura bunului.
Violenta
Art. 924. - Posesia este tulburat att timp ct este dobndit sau conservat
prin acte de violent, fizic sau moral, care nu au fost provocate de o alt persoan.
Clandestinitatea
Art. 925. - Posesia este clandestin, dac se exercit astfel nct nu poate fi
cunoscut.
Invocarea viciilor posesiei
Art. 926. - (1) Discontinuitatea poate fi opus posesorului de ctre orice persoan
interesat.
(2) Numai persoana fat de care posesia este tulburat sau clandestin poate
invoca aceste vicii.
ncetarea viciilor posesiei
Art. 927. - Posesia viciat devine util ndat ce viciul nceteaz.
CAPITOLUL III
Efectele posesiei
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Uzucapiunea si dobndirea
fructelor
Art. 928. - n conditiile prezentului capitol, posesorul poate dobndi proprietatea
asupra bunului posedat sau, dup caz, asupra fructelor produse de acesta.
Bunurile care nu pot fi uzucapate
Art. 929. - Nu pot fi uzucapate bunurile care, nainte sau dup intrarea n posesie,
au fost declarate prin lege inalienabile.
SECTIUNEA a 2-a
Uzucapiunea imobiliar
Uzucapiunea extratabular
Art. 930. - (1) Dreptul de proprietate asupra unui imobil si dezmembrmintele
sale pot fi nscrise n cartea funciar, n temeiul uzucapiunii, n folosul celui care l-a
posedat timp de 10 ani, dac:
a) proprietarul nscris n cartea funciar a decedat ori, dup caz, si-a ncetat
existenta;
b) a fost nscris n cartea funciar declaratia de renuntare la proprietate;
c) imobilul nu era nscris n nicio carte funciar.
(2) n toate cazurile, uzucapantul poate dobndi dreptul numai dac si-a nregistrat
cererea de nscriere n cartea funciar nainte ca o tert persoan s si fi nregistrat
propria cerere de nscriere a dreptului n folosul su, pe baza unei cauze legitime, n
cursul sau chiar dup mplinirea termenului de uzucapiune.
Uzucapiunea tabular
Art. 931. - (1) Drepturile celui care a fost nscris, fr cauz legitim, n cartea
funciar, ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi
contestate cnd cel nscris cu bun-credint a posedat imobilul timp de 5 ani dup
momentul nregistrrii cererii de nscriere, dac posesia sa a fost neviciat.
(2) Este suficient ca buna-credint s existe n momentul nregistrrii cererii de
nscriere si n momentul intrrii n posesie.
Curgerea termenului uzucapiunii
Art. 932. - (1) n cazurile prevzute la art. 930 alin. (1) lit. a) si b), termenul
uzucapiunii nu ncepe s curg nainte de data decesului sau, dup caz, a ncetrii
existentei juridice a proprietarului, respectiv nainte de data nscrierii declaratiei de
renuntare la proprietate, chiar dac intrarea n posesie s-a produs la o dat anterioar.
(2) Viciile posesiei suspend cursul uzucapiunii.
Jonctiunea posesiilor
Art. 933. - (1) Fiecare posesor este considerat c ncepe n persoana sa o nou
posesie, indiferent dac bunul a fost transmis cu titlu universal sau particular.
(2) Cu toate acestea, pentru a invoca uzucapiunea, posesorul actual poate s
uneasc propria posesie cu aceea a autorului su.
Alte dispozitii aplicabile
Art. 934. - Dispozitiile prezentei sectiuni se completeaz, n mod corespunztor,
cu cele privitoare la prescriptia extinctiv.
SECTIUNEA a 3-a
Dobndirea propriettii mobiliare prin posesia de bun-credint
Prezumtia de titlu de proprietate
Art. 935. - Oricine se afl la un moment dat n posesia unui bun mobil este
prezumat c are un titlu de dobndire a dreptului de proprietate asupra bunului.
Opozabilitatea fat de terti
Art. 936. - Cu exceptia cazurilor prevzute de lege, posesia de bun-credint a
bunului mobil asigur opozabilitatea fat de terti a actelor juridice constitutive sau
translative de drepturi reale.
Dobndirea propriettii mobiliare
prin posesia de bun-credint
Art. 937. - (1) Persoana care, cu bun-credint, ncheie cu un neproprietar un act
translativ de proprietate cu titlu oneros avnd ca obiect un bun mobil devine
proprietarul acelui bun din momentul lurii sale n posesie efectiv.
(2) Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de
bun-credint, dac actiunea este intentat, sub sanctiunea decderii, n termen de
3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stpnirea material a bunului.
(3) Dac bunul pierdut sau furat a fost cumprat dintr-un loc ori de la o persoan
care vinde n mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori dac a fost adjudecat la o licitatie
public, iar actiunea n revendicare a fost introdus nuntrul termenului de 3 ani,
posesorul de bun-credint poate retine bunul pn la indemnizarea sa integral
pentru pretul pltit vnztorului.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu se aplic bunurilor mobile care sunt accesorii
unui imobil.
(5) Dispozitiile prezentului articol se aplic n mod corespunztor si n legtur cu
dobndirea dreptului de uzufruct si a dreptului de uz asupra unui bun mobil.
Buna-credint
Art. 938. - (1) Este de bun-credint posesorul care nu cunostea si nici nu trebuia,
dup mprejurri, s cunoasc lipsa calittii de proprietar a nstrintorului.
(2) Buna-credint trebuie s existe la data intrrii n posesia efectiv a bunului.
Dobndirea bunului mobil
n temeiul uzucapiunii
Art. 939. - Acela care posed bunul altuia timp de 10 ani, n alte conditii dect cele
prevzute n prezenta sectiune, poate dobndi dreptul de proprietate, n temeiul
uzucapiunii. Dispozitiile art. 932 alin. (2), art. 933 si 934 se aplic n mod
corespunztor.
Posesia titlurilor la purttor
Art. 940. - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplic si titlurilor la purttor, n msura
n care prin legi speciale nu se dispune altfel.
SECTIUNEA a 4-a
Ocupatiunea
Dobndirea bunului prin
ocupatiune
Art. 941. - (1) Posesorul unui lucru mobil care nu apartine nimnui devine
proprietarul acestuia, prin ocupatiune, de la data intrrii n posesie, ns numai dac
aceasta se face n conditiile legii.
(2) Sunt lucruri fr stpn bunurile mobile abandonate, precum si bunurile care,
prin natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele slbatice, pestele si resursele
acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de pdure, ciupercile comestibile
din flora spontan, plantele medicinale si aromatice si altele asemenea.
(3) Lucrurile mobile de valoare foarte mic sau foarte deteriorate care sunt lsate
ntr-un loc public, inclusiv pe un drum public sau ntr-un mijloc de transport n comun,
sunt considerate lucruri abandonate.
Proprietatea bunului gsit
Art. 942. - (1) Bunul mobil pierdut continu s apartin proprietarului su.
(2) Gsitorul bunului este obligat ca, n termen de 10 zile, s l restituie
proprietarului ori, dac acesta nu poate fi cunoscut, s l predea organului de politie
din localitatea n care a fost gsit. Acesta are obligatia de a pstra bunul timp de 6 luni,
fiind aplicabile n acest sens dispozitiile privitoare la depozitul necesar.
(3) Organul de politie va afisa la sediul su si pe pagina de internet un anunt privitor
la pierderea bunului, cu mentionarea tuturor elementelor de descriere a acestuia.
Proprietatea asupra bunului
gsit n loc public
Art. 943. - Dac bunul a fost gsit ntr-un loc public, el va fi predat, pe baz de
proces-verbal, persoanei care detine un titlu, altul dect titlul de proprietate public,
asupra locului respectiv. n termen de 3 zile de la data prelurii bunului pierdut,
aceast persoan este obligat s l predea, pe baz de proces-verbal, organelor de
politie din localitate. n acelasi termen, anuntul mentionat la art. 942 alin. (3) se va
afisa la locul unde a fost gsit bunul.
Vnzarea bunului gsit
Art. 944. - Dac, datorit mprejurrilor sau naturii bunului, pstrarea sa tinde s
i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare, el va fi vndut prin licitatie public,
conform legii. n acest caz, drepturile si obligatiile legate de bun se vor exercita n
legtur cu pretul obtinut n urma vnzrii.
Restituirea bunului gsit ctre
proprietar
Art. 945. - (1) Bunul sau pretul obtinut din valorificarea lui se va remite
proprietarului, dac acesta l pretinde, sub sanctiunea decderii, n termenul prevzut
la art. 942 alin. (2) teza a II-a, ns nu mai nainte de a se achita cheltuielile legate de
pstrarea bunului.
(2) De asemenea, n cazul bunurilor cu valoare comercial, proprietarul este obligat
s plteasc gsitorului o recompens reprezentnd a zecea parte din pret sau din
valoarea actual a bunului. Obligatia de plat a recompensei nu exist n cazul
prevzut la art. 943, dac gsitorul este persoana care detine spatiul ori un
reprezentant sau un angajat al acesteia.
(3) n cazul n care proprietarul a fcut o ofert public de recompens, gsitorul
are dreptul de a opta ntre suma la care s-a obligat proprietarul prin aceast ofert si
recompensa fixat de lege ori stabilit de ctre instanta judectoreasc.
(4) Dac bunul ori pretul nu este pretins de proprietarul originar, el va fi considerat
lucru fr stpn si remis gsitorului pe baz de proces-verbal. n acest caz, gsitorul
dobndeste dreptul de proprietate prin ocupatiune. Dovada ocupatiunii se poate face
prin procesul-verbal mentionat sau prin orice alt mijloc de prob.
(5) Dac gsitorul refuz s preia bunul sau pretul, acesta revine comunei, orasului
sau municipiului pe teritoriul cruia a fost gsit si intr n domeniul privat al acesteia.
Drepturile asupra tezaurului gsit
Art. 946. - (1) Tezaurul este orice bun mobil ascuns sau ngropat, chiar involuntar,
n privinta cruia nimeni nu poate dovedi c este proprietar.
(2) Dreptul de proprietate asupra tezaurului descoperit ntr-un bun imobil sau
ntr-un bun mobil apartine, n cote egale, proprietarului bunului imobil sau al bunului
mobil n care a fost descoperit si descoperitorului.
(3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplic bunurilor mobile culturale, calificate
astfel potrivit legii, care sunt descoperite fortuit sau ca urmare a unor cercetri
arheologice sistematice, si nici acelor bunuri care, potrivit legii, fac obiectul propriettii
publice.
Alte dispozitii aplicabile
Art. 947. - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplic n mod corespunztor si
persoanelor care, pe un alt temei, au dreptul la restituirea bunului pierdut.
SECTIUNEA a 5-a
Dobndirea fructelor prin posesia de bun-credint
Conditiile dobndirii fructelor
bunului posedat
Art. 948. - (1) Posesorul de bun-credint dobndeste dreptul de proprietate
asupra fructelor bunului posedat.
(2) Posesorul trebuie s fie de bun-credint la data perceperii fructelor. Fructele
civile percepute anticipat revin posesorului n msura n care buna sa credint se
mentine la data scadentei acestora.
(3) n cazul fructelor produse de imobile nscrise n cartea funciar, buna-credint
se apreciaz n raport cu conditiile cerute tertilor dobnditori pentru a respinge
actiunea n rectificare.
(4) n celelalte cazuri, posesorul este de bun-credint atunci cnd are convingerea
c este proprietarul bunului n temeiul unui act translativ de proprietate ale crui cauze
de ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui, dup mprejurri, s le cunoasc.
Buna-credint nceteaz din momentul n care cauzele de ineficacitate i sunt
cunoscute.
(5) Posesorul de rea-credint trebuie s restituie fructele percepute, precum si
contravaloarea acelora pe care a omis s le perceap.
CAPITOLUL IV
Actiunile posesorii
Actiunile posesorii
Art. 949. - (1) Cel care a posedat un bun cel putin un an poate solicita instantei
de judecat prevenirea ori nlturarea oricrei tulburri a posesiei sale sau, dup caz,
restituirea bunului. De asemenea, posesorul este ndrepttit s pretind despgubiri
pentru prejudiciile cauzate.
(2) Exercitiul actiunilor posesorii este recunoscut si detentorului precar.
Persoanele mpotriva crora
se pot introduce actiunile
posesorii
Art. 950. - (1) Actiunile posesorii pot fi introduse si mpotriva proprietarului.
(2) Actiunea posesorie nu poate fi ns introdus mpotriva persoanei fat de care
exist obligatia de restituire a bunului.
Termenul de exercitare a actiunii
posesorii
Art. 951. - (1) n caz de tulburare ori de deposedare, pasnic sau violent,
actiunea se introduce n termenul de prescriptie de un an de la data tulburrii sau
deposedrii.
(2) Dac tulburarea ori deposedarea este violent, actiunea poate fi introdus si
de cel care exercit o posesie viciat, indiferent de durata posesiei sale.
Luarea msurilor pentru
conservarea bunului posedat
Art. 952. - (1) Dac exist motive temeinice s se considere c bunul posedat
poate fi distrus ori deteriorat de un lucru aflat n posesia unei alte persoane sau ca
urmare a unor lucrri, precum ridicarea unei constructii, tierea unor arbori ori
efectuarea unor spturi pe fondul nvecinat, posesorul poate s cear luarea
msurilor necesare pentru evitarea pericolului sau, dac este cazul, ncetarea
lucrrilor.
(2) Pn la solutionarea cererii, posesorul ori, dup caz, cealalt persoan poate
fi obligat la plata unei cautiuni, lsate la aprecierea instantei, numai n urmtoarele
situatii:
a) dac instanta dispune, n mod provizoriu, deplasarea lucrului ori ncetarea
lucrrilor, cautiunea se stabileste n sarcina posesorului, astfel nct s se poat
repara prejudiciul ce s-ar cauza prtului prin aceast msur;
b) dac instanta ncuviinteaz mentinerea lucrului n starea sa actual ori
continuarea lucrrilor, cautiunea se stabileste n sarcina prtului astfel nct s se
asigure posesorului sumele necesare pentru restabilirea situatiei anterioare.
CARTEA a IV-a
Despre mostenire si liberalitti
TITLUL I
Dispozitii referitoare la mostenire n general
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Notiunea
Art. 953. - Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice
decedate ctre una sau mai multe persoane n fiint.
Deschiderea mostenirii
Art. 954. - (1) Mostenirea unei persoane se deschide n momentul decesului
acesteia.
(2) Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului
domiciliu se face cu certificatul de deces sau, dup caz, cu hotrrea judectoreasc
declarativ de moarte rmas definitiv.
(3) Dac ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afl pe teritoriul
Romniei, mostenirea se deschide la locul din tar aflat n circumscriptia notarului
public cel dinti sesizat, cu conditia ca n aceast circumscriptie s existe cel putin un
bun imobil al celui care las mostenirea. n cazul n care n patrimoniul succesoral nu
exist bunuri imobile, locul deschiderii mostenirii este n circumscriptia notarului public
cel dinti sesizat, cu conditia ca n aceast circumscriptie s se afle bunuri mobile ale
celui ce las mostenirea. Atunci cnd n patrimoniul succesoral nu exist bunuri situate
n Romnia, locul deschiderii mostenirii este n circumscriptia notarului public cel
dinti
sesizat.
(4) Dispozitiile alin. (3) se aplic n mod corespunztor atunci cnd primul organ
sesizat n vederea desfsurrii procedurii succesorale este instanta judectoreasc.
Felurile mostenirii
Art. 955. - (1) Patrimoniul defunctului se transmite prin mostenire legal, n
msura n care cel care las mostenirea nu a dispus altfel prin testament.
(2) O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin mostenire
testamentar, iar cealalt parte prin mostenire legal.
Actele juridice asupra mostenirii
nedeschise
Art. 956. - Dac prin lege nu se prevede altfel, sunt lovite de nulitate absolut
actele juridice avnd ca obiect drepturi eventuale asupra unei mosteniri nedeschise
nc, precum actele prin care se accept mostenirea sau se renunt la aceasta,
nainte de deschiderea ei, ori actele prin care se nstrineaz sau se promite
nstrinarea unor drepturi care s-ar putea dobndi la deschiderea mostenirii.
CAPITOLUL II
Conditiile generale ale dreptului de a mosteni
Capacitatea de a mosteni
Art. 957. - (1) O persoan poate mosteni dac exist la momentul deschiderii
mostenirii. Dispozitiile art. 36, 53 si 208 sunt aplicabile.
(2) Dac, n cazul mortii mai multor persoane, nu se poate stabili c una a
supravietuit alteia, acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe alta.
Nedemnitatea de drept
Art. 958. - (1) Este de drept nedemn de a mosteni:
a) persoana condamnat penal pentru svrsirea unei infractiuni cu intentia de a-l
ucide pe cel care las mostenirea;
b) persoana condamnat penal pentru svrsirea, nainte de deschiderea
mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dac
mostenirea ar fi fost deschis la data svrsirii faptei, ar fi nlturat sau ar fi restrns
vocatia la mostenire a fptuitorului.
(2) n cazul n care condamnarea pentru faptele mentionate la alin. (1) este
mpiedicat prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia rspunderii
penale, nedemnitatea opereaz dac acele fapte au fost constatate printr-o hotrre
judectoreasc civil definitiv.
(3) Nedemnitatea de drept poate fi constatat oricnd, la cererea oricrei persoane
interesate sau din oficiu de ctre instanta de judecat ori de ctre notarul public, pe
baza hotrrii judectoresti din care rezult nedemnitatea.
Nedemnitatea judiciar
Art. 959. - (1) Poate fi declarat nedemn de a mosteni:
a) persoana condamnat penal pentru svrsirea, cu intentie, mpotriva celui care
las mostenirea a unor fapte grave de violent, fizic sau moral, ori, dup caz, a
unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
b) persoana care, cu rea-credint, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat
testamentul defunctului;
c) persoana care, prin dol sau violent, l-a mpiedicat pe cel care las mostenirea
s ntocmeasc, s modifice sau s revoce testamentul.
(2) Sub sanctiunea decderii, orice succesibil poate cere instantei judectoresti
s declare nedemnitatea n termen de un an de la data deschiderii mostenirii.
Introducerea actiunii constituie un act de acceptare tacit a mostenirii de ctre
succesibilul reclamant.
(3) Dac hotrrea de condamnare pentru faptele prevzute la alin. (1) lit. a) se
pronunt ulterior datei deschiderii mostenirii, termenul de un an se calculeaz de la
data rmnerii definitive a hotrrii de condamnare.
(4) Atunci cnd condamnarea pentru faptele mentionate la alin. (1) lit. a) este
mpiedicat prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia rspunderii
penale, nedemnitatea se poate declara dac acele fapte au fost constatate printr-o
hotrre judectoreasc civil definitiv. n acest caz, termenul de un an curge de la
aparitia cauzei de mpiedicare a condamnrii, dac aceasta a intervenit dup
deschiderea mostenirii.
(5) n cazurile prevzute la alin. (1) lit. b) si c), termenul de un an curge de la data
cnd succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, dac aceast dat este
ulterioar deschiderii mostenirii.
(6) Comuna, orasul sau, dup caz, municipiul n a crui raz teritorial se aflau
bunurile la data deschiderii mostenirii poate introduce actiunea prevzut la alin. (2),
n cazul n care, cu exceptia autorului uneia dintre faptele prevzute la alin. (1), nu mai
exist alti succesibili. Dispozitiile alin. (2)-(5) se aplic n mod corespunztor.
Efectele nedemnittii
Art. 960. - (1) Nedemnul este nlturat att de la mostenirea legal, ct si de la
cea testamentar.
(2) Posesia exercitat de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerat
posesie de rea-credint.
(3) Actele de conservare, precum si actele de administrare, n msura n care
profit mostenitorilor, ncheiate ntre nedemn si terti, sunt valabile. De asemenea, se
mentin si actele de dispozitie cu titlu oneros ncheiate ntre nedemn si tertii dobnditori
de bun-credint, regulile din materia crtii funciare fiind ns aplicabile.
nlturarea efectelor nedemnittii
Art. 961. - (1) Efectele nedemnittii de drept sau judiciare pot fi nlturate expres
prin testament sau printr-un act autentic notarial de ctre cel care las mostenirea.
Fr o declaratie expres, nu constituie nlturare a efectelor nedemnittii legatul
lsat nedemnului dup svrsirea faptei care atrage nedemnitatea.
(2) Efectele nedemnittii nu pot fi nlturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie
intervenit dup condamnare, gratiere sau prin prescriptia executrii pedepsei penale.
Vocatia la mostenire
Art. 962. - Pentru a putea mosteni, o persoan trebuie s aib calitatea cerut
de lege sau s fi fost desemnat de ctre defunct prin testament.
TITLUL II
Mostenirea legal
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Mostenitorii legali
Art. 963. - (1) Mostenirea se cuvine, n ordinea si dup regulile stabilite n
prezentul titlu, sotului supravietuitor si rudelor defunctului, si anume descendentilor,
ascendentilor si colateralilor acestuia, dup caz.
(2) Descendentii si ascendentii au vocatie la mostenire indiferent de gradul de
rudenie cu defunctul, iar colateralii numai pn la gradul al patrulea inclusiv.
(3) n lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se
transmite comunei, orasului sau, dup caz, municipiului n a crui raz teritorial se
aflau bunurile la data deschiderii mostenirii.
Principiile generale ale
devolutiunii legale a mostenirii
Art. 964. - (1) Rudele defunctului vin la mostenire n urmtoarea ordine:
a) clasa nti: descendentii;
b) clasa a doua: ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati;
c) clasa a treia: ascendentii ordinari;
d) clasa a patra: colateralii ordinari.
(2) Dac n urma dezmostenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiat nu
pot culege ntreaga mostenire, atunci partea rmas se atribuie rudelor din clasa
subsecvent care ndeplinesc conditiile pentru a mosteni.
(3) nuntrul fiecrei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul nltur
de la mostenire rudele de grad mai ndeprtat, cu exceptia cazurilor pentru care legea
dispune altfel.
(4) ntre rudele din aceeasi clas si de acelasi grad, mostenirea se mparte n mod
egal, dac legea nu prevede altfel.
CAPITOLUL II
Reprezentarea succesoral
Notiunea
Art. 965. - Prin reprezentare succesoral, un mostenitor legal de un grad mai
ndeprtat, numit reprezentant, urc, n virtutea legii, n drepturile ascendentului su,
numit reprezentat, pentru a culege partea din mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia
dac nu ar fi fost nedemn fat de defunct sau decedat la data deschiderii mostenirii.
Domeniul de aplicare
Art. 966. - (1) Pot veni la mostenire prin reprezentare succesoral numai
descendentii copiilor defunctului si descendentii fratilor sau surorilor defunctului.
(2) n limitele prevzute la alin. (1) si dac sunt ndeplinite conditiile prevzute la
art. 967, reprezentarea opereaz n toate cazurile, fr a deosebi dup cum
reprezentantii sunt rude de acelasi grad ori de grade diferite n raport cu defunctul.
Conditiile
Art. 967. - (1) Poate fi reprezentat persoana lipsit de capacitatea de a mosteni,
precum si nedemnul, chiar aflat n viat la data deschiderii mostenirii si chiar dac
renunt la mostenire.
(2) Pentru a veni prin reprezentare succesoral la mostenirea defunctului,
reprezentantul trebuie s ndeplineasc toate conditiile generale pentru a-l mosteni pe
acesta.
(3) Reprezentarea opereaz chiar dac reprezentantul este nedemn fat de
reprezentat sau a renuntat la mostenirea lsat de acesta ori a fost dezmostenit de el.
Efectul general al reprezentrii
succesorale
Art. 968. - (1) n cazurile n care opereaz reprezentarea succesoral, mostenirea
se mparte pe tulpin.
(2) Prin tulpin se ntelege:
- nuntrul clasei nti, descendentul de gradul nti care culege mostenirea sau
este reprezentat la mostenire;
- nuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege
mostenirea sau este reprezentat la mostenire.
(3) Dac aceeasi tulpin a produs mai multe ramuri, n cadrul fiecrei ramuri
subdivizarea se face tot pe tulpin, partea cuvenit descendentilor de acelasi grad
din aceeasi ramur mprtindu-se ntre ei n mod egal.
Efectul particular al reprezentrii
succesorale
Art. 969. - (1) Copiii nedemnului conceputi nainte de deschiderea mostenirii de
la care nedemnul a fost exclus vor raporta la mostenirea acestuia din urm bunurile
pe care le-au mostenit prin reprezentarea nedemnului, dac vin la mostenirea lui n
concurs cu alti copii ai si, conceputi dup deschiderea mostenirii de la care a fost
nlturat nedemnul. Raportul se face numai n cazul si n msura n care valoarea
bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depsit valoarea pasivului
succesoral pe care reprezentantul a trebuit s l suporte ca urmare a reprezentrii.
(2) Raportul se face potrivit dispozitiilor prevzute n SECTIUNEA a 2-a a cap. IV din
titlul IV al prezentei crti.
CAPITOLUL III
Mostenitorii legali
SECTIUNEA 1
Sotul supravietuitor
Conditiile
Art. 970. - Sotul supravietuitor l mosteneste pe sotul decedat dac, la data
deschiderii mostenirii, nu exist o hotrre de divort definitiv.
Vocatia la mostenire a sotului
supravietuitor
Art. 971. - (1) Sotul supravietuitor este chemat la mostenire n concurs cu oricare
dintre clasele de mostenitori legali.
(2) n absenta persoanelor prevzute la alin. (1) sau dac niciuna dintre ele nu
vrea ori nu poate s vin la mostenire, sotul supravietuitor culege ntreaga mostenire.
Cota succesoral a sotului
supravietuitor
Art. 972. - (1) Cota sotului supravietuitor este de:
a) un sfert din mostenire, dac vine n concurs cu descendentii defunctului;
b) o treime din mostenire, dac vine n concurs att cu ascendenti privilegiati, ct
si cu colaterali privilegiati ai defunctului;
c) o jumtate din mostenire, dac vine n concurs fie numai cu ascendenti
privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai defunctului;
d) trei sferturi din mostenire, dac vine n concurs fie cu ascendenti ordinari, fie cu
colaterali ordinari ai defunctului.
(2) Cota sotului supravietuitor n concurs cu mostenitori legali apartinnd unor
clase diferite se stabileste ca si cnd acesta ar fi venit n concurs numai cu cea mai
apropiat dintre ele.
(3) Dac, n urma cstoriei putative, dou sau mai multe persoane au situatia
unui sot supravietuitor, cota stabilit potrivit alin. (1) si (2) se mparte n mod egal ntre
acestea.
Dreptul de abitatie al sotului
supravietuitor
Art. 973. - (1) Sotul supravietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a
folosi o alt locuint corespunztoare nevoilor sale beneficiaz de un drept de abitatie
asupra casei n care a locuit pn la data deschiderii mostenirii, dac aceast cas
face parte din bunurile mostenirii.
(2) Dreptul de abitatie este gratuit, inalienabil si insesizabil.
(3) Oricare dintre mostenitori poate cere fie restrngerea dreptului de abitatie, dac
locuinta nu este necesar n ntregime sotului supravietuitor, fie schimbarea obiectului
abitatiei, dac pune la dispozitia sotului supravietuitor o alt locuint corespunztoare.
(4) Dreptul de abitatie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data
deschiderii mostenirii. Acest drept nceteaz, chiar nainte de mplinirea termenului
de un an, n caz de recstorire a sotului supravietuitor.
(5) Toate litigiile cu privire la dreptul de abitatie reglementat prin prezentul articol
se solutioneaz de ctre instanta competent s judece partajul mostenirii, care va
hotr de urgent, n camera de consiliu.
Dreptul special de mostenire
al sotului supravietuitor
Art. 974. - Cnd nu vine n concurs cu descendentii defunctului, sotul
supravietuitor mosteneste, pe lng cota stabilit potrivit art. 972, mobilierul si
obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor.
SECTIUNEA a 2-a
Descendentii defunctului
Dreptul de mostenire al
descendentilor
Art. 975. - (1) Descendentii sunt copiii defunctului si urmasii lor n linie dreapt
la nesfrsit.
(2) Descendentii defunctului nltur mostenitorii din celelalte clase si vin la
mostenire n ordinea proximittii gradului de rudenie. Dispozitiile art. 964 alin. (2) se
aplic n mod corespunztor.
(3) n concurs cu sotul supravietuitor, descendentii defunctului, indiferent de
numrul lor, culeg mpreun trei sferturi din mostenire.
(4) Mostenirea sau partea din mostenire care li se cuvine descendentilor se
mparte ntre acestia n mod egal, cnd vin la mostenire n nume propriu, ori pe
tulpin, cnd vin la mostenire prin reprezentare succesoral.
SECTIUNEA a 3-a
Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati
Vocatia la mostenire a
ascendentilor privilegiati si a
colateralilor privilegiati
Art. 976. - (1) Ascendentii privilegiati sunt tatl si mama defunctului.
(2) Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului, precum si descendentii
acestora, pn la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.
(3) Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati vin la mostenire dac
descendentii nu ndeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile art. 963
alin. (2) se aplic n mod corespunztor.
mprtirea mostenirii ntre sotul
supravietuitor, ascendentii
privilegiati si colateralii privilegiati
Art. 977. - (1) Dac sotul supravietuitor vine la mostenire n concurs att cu
ascendenti privilegiati, ct si cu colaterali privilegiati ai defunctului, partea cuvenit
clasei a doua este de dou treimi din mostenire.
(2) Dac sotul supravietuitor vine la mostenire n concurs fie numai cu ascendenti
privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai defunctului, partea cuvenit clasei a
doua este de o jumtate din mostenire.
mprtirea mostenirii ntre
ascendentii privilegiati si colateralii
privilegiati
Art. 978. - Mostenirea sau partea din mostenire cuvenit ascendentilor privilegiati
si colateralilor privilegiati se mparte ntre acestia n functie de numrul ascendentilor
privilegiati care vin la mostenire, dup cum urmeaz:
a) n cazul n care la mostenire vine un singur printe, acesta va culege un sfert,
iar colateralii privilegiati, indiferent de numrul lor, vor culege trei sferturi;
b) n cazul n care la mostenire vin 2 printi, acestia vor culege mpreun o
jumtate, iar colateralii privilegiati, indiferent de numrul lor, vor culege cealalt
jumtate.
Absenta ascendentilor privilegiati
sau a colateralilor privilegiati
Art. 979. - (1) n cazul n care colateralii privilegiati nu ndeplinesc conditiile
necesare pentru a mosteni, ascendentii privilegiati vor culege mostenirea sau partea
din mostenire cuvenit clasei a doua.
(2) n cazul n care ascendentii privilegiati nu ndeplinesc conditiile necesare pentru
a mosteni, colateralii privilegiati vor culege mostenirea sau partea din mostenire
cuvenit clasei a doua.
mprtirea mostenirii ntre
ascendentii privilegiati
Art. 980. - Mostenirea sau partea din mostenire cuvenit ascendentilor privilegiati
se mparte ntre acestia n mod egal.
mprtirea mostenirii ntre
colateralii privilegiati
Art. 981. - (1) Mostenirea sau partea din mostenire cuvenit colateralilor
privilegiati se mparte ntre acestia n mod egal.
(2) n cazul n care colateralii privilegiati vin la mostenire prin reprezentare
succesoral, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se mparte ntre ei
pe tulpin.
(3) n cazul n care colateralii privilegiati sunt rude cu defunctul pe linii colaterale
diferite, mostenirea sau partea din mostenire ce li se cuvine se mparte, n mod egal,
ntre linia matern si cea patern. n cadrul fiecrei linii, sunt aplicabile dispozitiile
alin. (1) si (2).
(4) n ipoteza prevzut la alin. (3), colateralii privilegiati care sunt rude cu defunctul
pe ambele linii vor culege, pe fiecare dintre acestea, partea din mostenire ce li se
cuvine.
SECTIUNEA a 4-a
Ascendentii ordinari
Dreptul de mostenire al
ascendentilor ordinari
Art. 982. - (1) Ascendentii ordinari sunt rudele n linie dreapt ascendent ale
defunctului, cu exceptia printilor acestuia.
(2) Ascendentii ordinari vin la mostenire dac descendentii, ascendentii privilegiati
si colateralii privilegiati nu ndeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni. Dispozitiile
art. 964 alin. (2) se aplic n mod corespunztor.
(3) Ascendentii ordinari vin la mostenire n ordinea gradelor de rudenie cu
defunctul.
(4) n concurs cu sotul supravietuitor, ascendentii ordinari ai defunctului, indiferent
de numrul lor, culeg mpreun un sfert din mostenire.
(5) Mostenirea sau partea din mostenire cuvenit ascendentilor ordinari de acelasi
grad se mparte ntre acestia n mod egal.
SECTIUNEA a 5-a
Colateralii ordinari
Dreptul de mostenire al
colateralilor ordinari
Art. 983. - (1) Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului pn la
gradul al patrulea inclusiv, cu exceptia colateralilor privilegiati.
(2) Colateralii ordinari vin la mostenire dac descendentii, ascendentii privilegiati,
colateralii privilegiati si ascendentii ordinari nu ndeplinesc conditiile necesare pentru
a mosteni. Dispozitiile art. 964 alin. (2) se aplic n mod corespunztor.
(3) Colateralii ordinari vin la mostenire n ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.
(4) n concurs cu sotul supravietuitor, colateralii ordinari ai defunctului, indiferent de
numrul lor, culeg mpreun un sfert din mostenire.
(5) Mostenirea sau partea din mostenire cuvenit colateralilor ordinari de acelasi
grad se mparte ntre acestia n mod egal.