P. 1
PLANTE MEDICINALE

PLANTE MEDICINALE

|Views: 77|Likes:
Published by Brandy Roman

More info:

Published by: Brandy Roman on Oct 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2012

pdf

text

original

Lista cu plante medicinale

Nume: Afinul Descriere: Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase. Frunzele sunt ovate, denticulate, verzi pe ambele fete. Florile sunt verzui rosietice, dispuse cate 1-2 la subtioara frunzelor. Infloreste in mai-iunie. Fructul este o baca albastra cu suc violaceu. Raspândire: Creste in regiuni montane, in paduri de conifere, pasuni, pe stanci, pe soluri silicoase, pana la 2500 m altitudine. Produs vegetal:: Produsul vegetal folosit:frunzele si fructele - Folia et fructus vaccini myrtilis. Recoltare: Frunzele, impreuna cu ramurile, se recolteaza pe vreme insorita, in lunile maiseptembrie, iar fructele cand sunt bine coapte, in lunile iulie-septembrie. Principii active: Frunzele contin : tanin, arbutina, hidrochinona, mirtilina, neomirtilina. Fructele contin: tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina C, acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic). Actiune farmaceutica: astrigent, bacteriostatic, hipoglicemiant, antidiareic, , diuretic, creste acuitatea vizuala, antihelmintic. Indicii terapeutice: diabet, reumatism, guta, enterocolita, parazitoze intestinale, infectii urinare, uremie. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, care se obtine din frunze. Se beau 2-3 cani pe zi. Nume: Angelica Nume în latina: Angelica archangelica Familie: Apiacee Denumire populara: Anghelina, Angelina, Bucinis Descriere: Este o planta erbacee, vivace, cu un rizom scurt (napiform), gros si radacina fusiforma, ramificata. Rizomul este lung de 8-12 cm si gros de 1-3 cm. Pe partea superioara a rizomului se observa resturi de frunze bazale, care s-au dezvoltat in primul an de viata al plantei. Culoarea radacinii este brun-deschisa la exterior si albicios-laptoasa in interior. Radacinile care pornesc din rizom sunt brune, brazdate longitudinal, lungi pana la 15cm. Tulpina este robusta, inalta de 1-2m, fistuloasa, cilindrica, ramificata, de culoare rosiatica, goala la mijloc si slab brazdata in partea superioara; apare numai in al doilea an de vegetatie. Este striata (are dungi in latime). Frunzele sunt alterne, mari, dintate pe margini, bipenatsectate si cu foliole cordiformovale, neegal serat dintate; au la baza o vagina mare, puternic umflata (este dilatarea, umflatura caracteristica de la baza petiolului). Florile sunt numeroase, albe verzui si asezate in umbela compusa. Infloreste in mai-august. Fructul este o diachena ovoid anguloasa.

Fructele sunt turtite, de circa 1cm. Raspândire: Creste spontan pe langa paraie, rauri si padurile montane si subalpine. In multe parti se si cultiva. Produs vegetal:: Radacinile, adica rizomii cu radacini Rhizoma cum radicibus angelicae. Dupa uscare, acest produs are miros aromat caracteristic, gust amar, aromat. De asemenea, se folosesc in scop medicinal semintele. Recoltare: Cultura: se inmulteste prin seminte direct in camp. Semanatul trebuie sa se faca imediat dupa recoltarea semintei, pentru ca aceasta isi pastreaza foarte putin timp capacitatea de germinare. Planta creste mai bine in locurile cu subsol umed si nisipos. Recoltarea radacinilor se face in septembrie-noiembrie sau martie-aprilie. Cand planta e cultivata, recoltarea are loc in al doilea, al treilea, al patrulea sau chiar al cincilea an. Radacinile spalate si taiate in bucati groase de 1-3cm si lungi de 10-15cm se usuca la soare, sau in camere putin incalzite. Principii active: Uleiuri eterice: terpene, eteri, esteri, sulfuri si polisulfuri etilice, alcooli, fenoli, cetone, aldehide. Actiune farmaceutica: Sedativ, stomahic, colagog, carminativ, expectorant, antireumatic, antiaritmic, galactogen. Indicii terapeutice: Labilitate psihovegetativa, dispepsie, varsaturi, dischinezie biliara, flatulenta, bronsita cronica, astm bronsic (ca sedativ), aritmie extrasistolica, palpitatii, hipogalactie, dureri menstruale. Mod de utilizare: Decoct din radacina - o lingurita la 250ml de apa se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Semintele se prepara sub forma de decoct, o lingurita cu seminte se fierbe 4 minute si se lasa sa infuzeze 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Nume: Brusturul Nume în latina: Arctium lappa Familie: Compositae Denumire populara: Laptuc, Lipan, Scaiul-oii Descriere: Planta bienala, ierboasa, cu radacina carnoasa, brun-inchisa la exterior si alb-galbuie la interior. Tulpina este ramificata, inalta de 25-65cm. Frunzele sunt alterne, cele inferioare cu diametru mare, lung petiolate, rotunjite la baza sau cordiforme, iar cele superioare sunt mici si ovale. Florile hermafrodite (avand organele mascule si femele in aceeasi floare), tabulare, regulate, purpurii, formeaza capitule groase de 3-4cm, dispuse in corimb. Bracteele involucrului capitular sunt verzi, aproape glabre si incovoiate la varf in forma de carlige, mai lungi decat florile. Fructele sunt achene, lungi de circa 6mm. Raspândire: Creste prin locuri necultivate, pe langa drumuri, garduri, ziduri, daramaturi etc.

Produs vegetal:: Radacina, mai rar frunzele si fructele. Recoltare: Radacinile se recolteaza in martie, aprilie si septembrie, octombrie. Se usuca in incaperi incalzite sau la soare. Frunzele, care se intrebuinteaza crude, se pot culege in tot timpul verii, iar cele care se usuca se vor aduna in iunie-august, in timpul infloririi. Se usuca la umbra. Fructele se recolteaza coapte si se usuca in locuri uscate si bine aerisite. Principii active: Inulina, saruri de potasiu, ulei volatil, substante antimicrobiene. Actiune farmaceutica: Depurativ, antiseptic, antireumatismal, antigutos, colagog si colerectic, antiaterosclerotic, antidiabetic, antisifilitic. Indicii terapeutice: Eczeme, psoriazis, impetigo, acnee, furunculoza, amigdalite, gingivite, pioree alveolo-dentara, reumatism, guta, dischinezie biliara, ateroscleroza, diabet, rujeola, sifilis. Mod de utilizare: Decoct din radacina - 20g la 1l de apa, se fierbe 4 minute, dupa care se lasa sa infuzeze 10 minute. Acest decoct se utilizeaza intern, 2-3 cani pe zi, sau extern, sub forma de gargarisme. In caz de rujeola, se prepara un decoct dupa modul descris anterior, dar folosind jumatate din doza. La decoctul obtinut se adauga 2 lingurite de miere. Se administreaza cate o lingurita la fiecare 5 minute, 2-3 ore, ceea ce determina o generalizare a aeruptiei si o scurtare a perioadei de stare, grabind vindecarea. Este necesar ca bolnavul sa stea la pat. Frunzele crude se utilizeaza in reumatism, aplicandu-le pe zona dureroasa. Cu frunzele astfel aplicate, se fac bai de soare. Nume: Cinci-degete Nume în latina: Potentilla reptans Familie: Rosacee Denumire populara: Iarba degetelor Descriere: Planta ierboasa, taratoare, perena, are frunze digitiforme, compuse din cinci foliole sesile. Florile sunt galbene. Infloreste in mai-august. Raspândire: Creste salbatica, prin locuri umede. Produs vegetal:: Planta intreaga, Herba potentillae reptans. Recoltare: Mai-septembrie. Actiune farmaceutica: Antidiareic, antitermic, antireumatismal, antiinflamator, antihemoragic. Indicii terapeutice: Diaree, stari febrile, reumatism, gingivite, hemoragii. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, se administreaza intern, 2-3 cani pe zi, iar extern ca si gargarisme Nume: Coada-Calului Nume în latina: Equisetum arvense Familie: Equisetaceae Denumire populara: Barba-ursului, Barba-sasului, Coada iepei, Coada manzului, Codaie, Iarba-de-cositor, Parul-porcului Descriere:

ulcer gastrointestinal. Raspândire: Fanete. Coada-calului cu ramurile cele mai fine . dar nu sunt mai lungi decat distanta dintre noduri. lipsita de frunze. cu doua feluri de tulpini. in forma de guleras si niste ramurele aciculare (ca frunzele de pin). ceea ce face planta in intregime sa aiba infatisarea unui con. remineralizant. fie in incaperi uscate si aerisite. Pentru catar dureros al vezicii urinare un remediu bun este un decoct de coada-calului: bolnavul se infasoara intr-un halat de baie si lasa aburul cald al decoctului sa actioneze asupra vezicii. iar gustul este dulceag. verzi. Indata dupa fructificare. expectorant. Recoltare: Recoltate vara in lunile iulie-august.Coada-calului-de-padure. fertile (poarta in varf spice cu spori). pleura sau maladii infectioase. fara tulpini fertile si fara corpuri straine. care o face atat de pretioasa. erbacee. colecistita. de asemenea. brune. la umbra. anemie. Se intorc in fiecare zi. antiseptic urinar. campuri. se indeparteaza mai intai partile innegrite de langa pamant. fara parti brunificate. Pentru efectul sau de coagulare a sangelui. Planta uscata trebuie sa aiba culoare verde-deschis. Produsul nu are miros.Este o planta perena. Cele care cresc pe soluri pur argiloase au cele mai bune calitati curative. inalte de 40 cm. precum niste tubercule. mult ramificate. Produs vegetal:: Tulpinile sterile verzi Herba equiseti. care creste pe marginile padurilor si crangurilor. are. Principii active: Ulei volatil. Coada-calului de mare sau de rau (Equisetum maximum) care creste pe malul raurilor si are tulpina de grosimea unui deget se foloseste doar pentru bai de sezut. angina pectorala. Actiune farmaceutica: Bronhodilatator. Planta care creste pe terenurile fertilizate chimic nu trebuie utilizata. apoi herba se pune la uscat. nefrite. saruri de potasiu. se folosesc ceaiul si baile. Baile de sezut fierbinti cu ceai de coada-calului se fac bandu-se concomitent ceai. cu nisip si calculi. Ajuta in caz de acumulare de apa in pericard. Primavara se dezvolta tulpinile simple. diaree. bronsite. Extern: gingivita. fie in aer liber. hemoptizii (expectorantii cu sange). maluri cu tufisuri. brune. tuberculoza. In pamant. bioxid de siliciu. antimicrobian. guta. proprietati medicinale. In afectiuni ale vezicii si ale rinichilor. cu retentie de apa. avand ramurile laterale dispuse in verticile. hemoragii. ogoare lutoase si umede. tulpinile sterile au frunzulite solzoase. aceste tulpini fertile putrezesc si in locul lor apar tulpini sterile de 60 cm. epistaxis. Dupa recoltare. acid salicilic. In jurul nodurilor. timp de 10 minute. planta are un continut de 3 pana la 16% acid salicilic. purtand la noduri radacini subtiri. mai subtiri. Coada-calului de camp sau de padure se utilizeaza pentru ceaiuri luate intern. poduri. In felul acesta este favorizata eliminarea calculilor. are un rizom ce creste oblic. reumatism. In functie de loc. Uscarea se face la umbra. . este "de neinlocuit" in sangerari. diuretic. intinsa in straturi subtiri. Equisetum sylvaticum. Aceste ramurele sunt mai lungi la baza tulpinii si mai scurte spre varful ei. Indicii terapeutice: Intern: Insuficienta cardiaca. Tulpinile sterile apar la inceputul verii.

Se repeta de mai multe ori. carii. In aceste cazuri se beau si ceaiuri de coada-soricelului. justifica presupunerea ca : "Tumorile sunt inhibate in cresterea lor si in final eliminate prin utilizarea ceaiului de coada-calului pe perioada indelungata de timp. fistule. plina cu plante proaspete. plagi vechi supurande. Se poate folosi un lighean mare sau o cadita. gingivoragii. inca ud. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de coada-calului. parul se spala zilnic cu decoct de coada-calului. apoi pielea capului se maseaza cu ulei de masline. potrivit biologului austriac Richard Willfort. Pentru eruptii si prurit (mancarime) ajuta foarte mult baile si compresele cu decoct de coada-calului. urzici. Spalaturile si baile sunt utile in caz de panaritiu. Rezultatele ultimelor cercetari. aplicate pe tumora. herpes. fistule. sub forma de gargara. In mod normal. Bazinul fiind in apa se maseaza usor.. se utilizeaza 1 lingurita cu varf la 250 ml apa. Pentru matreata." Se utilizeaza si cataplasme de coada-calului incalzite la abur. se strecoara si se adauga la apa de baie. Se va mentine calda. Este important ca bolnavul sa fie imbracat. Baile de abur. irascibilitate. din cauza contracturii muschilor paravertebtali. Cu aceasta tinctura se frictioneaza picioarele bine spalate si uscate si se bea cu 30 de minute inainte de masa de dimineata 1 cana cu ceai de coada-calului. baile de sezut sunt eficiente. fierbinti. sicozisul barbii. Coada-calului impreuna cu Ventrilica este un bun remediu pentru prevenirea aterosclerozei si amneziei. Pentru hemoroizi durerosi si noduli hemoroidali se utilizeaza terciul. Pentru Enurezis. de 2-3 ori. manii. In cazurile de rigiditate a coloanei vertebrale. Sus. se utilizeaza ceai de coada-calului si sunatoare. Pentru o baie este nevoie de o galeata de 5 litri. proeminente osoase la calcaie (pinteni). apoi se incalzeste. Dupa baie nu va stergeti. Baia de sezut: 100 g de coada-calului se pune in apa rece si se lasa la macerat 12 ore. Pentru sangerari persistente ale nasului (epistaxis) se aplica o compresa realizata dintrun decoct racit de coada-calului. iar dimineata si seara. Peste prisnita se aplica o folie de plastic. Regiunea inimii trebuie sa fie afara din apa. Ceai. sunt eficiente si la persoanele in varsta care au dureri si tulburari urinare. Cand planta este fierbinte si inmuiata. se indica baile de sezut de 3 ori pe saptamana. Pentru leucoree (scurgeri albe la femei). regiunea abdominala de sus in jos. vegetatii adenoide. apoi se infasoara cu un fular de lana. stomatite. dar pentru sangerari este nevoie de 2-3 lingurite cu varf la cana de 250 ml. se fooloseste in caz de amigdalita. in halat de baie. Tinctura de coada-calului este un remediu in transpiratia picioarelor. bandu-se 2 cani pe zi. cate o cana de ceai de coada-calului. In caz de depresii. ci. Prisnita: Un pumn cu varf de coada-calului se pune intr-o sita care se suspenda deasupra unei oale in care fierbe apa. iar in picioare sosete groase de lana. Baia se face timp de 20 de minute. imbracati halatul de baie si stati in pat pentru a . apoi dinspre lojile renale in jos spre vezica urinara. Se infuzeaza 2 minute. se infasoara intr-o bucata de panza si se aplica pe partea afectata. se utilizeaza bai de sezut. apoi un pulover gros. Coada-calului este un bun remediu pentru bronsita cronica si tuberculoza pulmonara.

achileina. Fiecare capitul contine 5-6 flori marginale pentamere. in timpul infloririi. decongestiv hemoroidal. gargara. pana in septembrie. Se agita zilnic. valerianic.Infloreste in luna iunie. expectorant. apoi se strecoara. reincalzindu-o. plagi supurate. acetic. proionic. bronsite. Tinctura: 10 g de coada-calului proaspata se macereaza in 50 ml vodca de 40 grade. .fara peduncul. mai mult sau mai putin paroase si cu miros aromat si gust amar astringent. formic. eczeme. metilic. de culoare alba. Apa de baie se poate utiliza inca de 2 ori. hipermenoree. Compresa de pulpa: Coada-calului proaspata se spala bine si se zdrobeste cu tocatorul de lemn. Actiune farmaceutica: Intern: Bronhodilatator. Principii active: Ulei volatil. Sorocine Descriere: Planta ierboasa. dezinfectant si calmant gastrointestinal. inalta de 20-70 cm si cu tulpina putin paroasa. 30-60 g planta la 1 l de apa. Are doua feluri de tulpini aeriene. Extern: In arsuri. Recoltare: De la ceasta planta se recolteaza florile. Pentru bai. Pentru viermi intestinali . aromatica. -Flores millefolli . acid achileic. pinen. penat-sectate. ramificate la partea superioara si terminandu-se cu capitule formate din flori mici si altele sterile. foliate. dismenoree (regleaza hemoragiile abundente si calmeaza durerile). unele mai groase florifere. lanceolate. Nume: Coada-soricelului Nume în latina: Achillea millefolium Familie: Compositae Denumire populara: Alunele. galbenele. culese la amiaza. Uscarea se face la umbra. Florile nu trebuie sa aiba fructificatii si nici peduncule. vivace. cariofilen. gastrita. Extern: Calmant antiinflamator si dezinfectant (bai sau comprese). Se recomanda si in starile alergice. limonen. colici hepatice. Indicii terapeutice: Anorexie. azulen. tataneasa. enterocolite. antispastic bronsic. sesile. analgetic. antispastic biliar. sau planta intreaga fara radacina. diminueaza secretiile gastrice. pe rame acoperite cu hartie. iar in abscese dentare. Se poate pune la 1l de vodca si coada-soricelului. ulcere varicoase. uneori roza pana la rosie si flori interioare regulate. cate o mana din fiecare planta. sub forma de bai sau comprese. ligulate. Se tine la soare sau intr-un loc la cald timp de 14 zile. hemostatic. acizi organici. tubuloase cu 5 stamine. Culoarea florilor dupa uscare trebuie sa fie alba-galbuie.transpira timp de o ora. cistite.infuzie de 10 g din planta la 100 ml apa. purtand numai frunze. Fructul este o achena. borneol. Florile sunt grupate in capitule ovoide reunite la randul lor in corimb la extremitatea tulpinii. Se bea dimineata inainte de masa. hemoroizi. alcool etilic. in incaperi aerisite sau in aer liber. cineol. Frunzele sunt alterne. tridintate. traistaciobanului.

timp de 14 zile. Ceaiul remediaza lipsa de apetit. timp de 12 ore. Ceaiul este indicat si in ameteli. pe stomacul gol. Daca ceaiul se bea regulat. se recomanda in cardiopatia ischemica (angina pectorala).Se adauga si radacina de tataneasa. culese pe vreme insorita. Ceaiul este eficient si in: hemoroizi care sangereaza. recomandandu-se cure cu ceai de coada-soricelului. Migrena cauzata de schimbari de vreme este adesea ameliorata dupa o cana de ceai de coada-soricelului. Are proprietatea de a regenera tesuturile. Alifia de coada-soricelului: 90 g de unt nesarat sau untura se pun la incalzit. impreuna cu radacini de obligeana. elimina balonarea si crampele stomacale. se beau 4 cani de ceai pe zi. leucemii. 2-3 cani pe zi. care se mesteca in timpul zilei. apoi se lasa acoperite la soare. lacrimare. se strecoara printr-o bucata de panza si se toarna in borcane curate. se vor face bai de sezut cu ceai de coada-soricelului. Baile de sezut sau spalarea cu un decoct elimina mancarimile vaginale (prurit vulvar). taiate fin. inainte de masa de dimineata pana la instalarea ciclului. greata. leucoree(scurgeri albe). Planta are o mare importanta pentru afectiunile genitale ale femeilor. inflamatii ale tractului gastro-intestinal s reglementeaza scaunele. Pentru hemoroizi. De aceea. arsuri la stomac (pirozis). baut cald. Se amesteca pana se topeste grasimea si se iau de pe foc. Pentru femeile care sunt la menopauza. Actioneaza direct asupra maduvei osoase. li se recomanda o cana de ceai de coada-soricelului. In ziua urmatoare se reincalzesc. recomandandu-se 2 cani de ceai pe zi. Deoarece coada-soricelului ajuta in afectiuni circulatorii si spasme vasculare. melena. Pentru fibron uterin. baut dimineata si seara. stimuland reinnoirea sangelui. In cancer pulmonar. In nevrite. Baia de sezut: 100 g de coada-soricelului (planta intreaga) se lasa la macerat in apa rece. dureri oculare. migrena poate disparea. se aseaza intr-o sticla. ceaiul este calmant. se fac bai de maini si de picioare cu coada-soricelului. se recomanda un amestec de coada-soricelului cu frunze de urzica. Este indicat si in: enurezis. Se lasa 1/2 de minut si se strecoara. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de planta. se toarna peste ele vodca de 40 grade. hematemeza. baile de sezut cu coada-soricelului vindeca. se recomanda in afectiuni ale maduvei osoase. Este indicat si in afectiuni renale. cefalee. Se lasa 12 ore acoperite. se adauga 15 g flori de coada-soricelului proaspat culese si taiate fin si 15 g frunze de zmeur. . dupa care se strecoara. O alifie preparata din flori de coada-soricelului se utilizeaza pentru hemoroizi. In anexite. intern. In cazuri de cancer uterin. Se bea ceai. Fetele tinere. Tinctura: Florile de coada-soricelului. cu inghitituri rare. este util in afectiuni ale ficatului. pastrandu-se in frigider. carora nu le-a venit menstruatia. dupa care se incalzeste pana la fierbere si se adauga in apa de baie. se recomanda ceaiul de coada-soricelului. se fac bai si frectii cu tinctura de coada-soricelului.

Frunzele de la baza au petiol lung. In stari anexioase. . sudorific.. mucilagii. lunci etc. sau sub forma de aplicatii locale (cataplasme). se utilizeaza sub forma de gargarisme. substante amare. tuse convulsiva. inalta pana la 2m. regulate. lipide. galben-aurii. cu frunze imparipenate. usor arzator.anetol. enterocolita. fin striata longitudinal. zaharuri. fistuloasa si ramificata. menta 2g. incepand de la baza. fencone. Secareade-gradina Descriere: Planta erbacee. amigdalite. au culoare cenusie sau brun-verzuie. balonari abdominale. Extern: Infuzia obtinuta din 2 lingurite seminte. facilitand cicatrizarea plagilor. hematom. balonari abdominale. Raspândire: Este o planta de cultura. hipogalactie. produce hemoragie uterina. faringite. anorexie. bianuala sau perena. expectorant. Are tulpina dreapta. galactogog. Indicii terapeutice: Intern: Astm bronsic. infuzata 2 minute in 250 ml apa clocotita. locuri umede. antiseptic. Produs vegetal:: Fructele. amigdalita. Anason-mare. colici abdominale. bronsite. sedativ. diuretic. in forma de rinichi si creste. Pentru copii. Fructul este o samara. Produs vegetal:: Coaja si frunzele. la femei. Florile. Chimen-dulce. 5-6 fructe zdrobite. 1/2 lingurita de fructe . magheran 2g. compuse din 7-13 foliole sesile. insuficienta pancreatica. carminativ.la 200ml apa clocotita. aleurona. antispastic. cilindrica. Raspândire: Creste spontan. putin turtite lateral. prin paduri. cu miros placut. aromat si gust dulceag. Se bea in cursul unei zile. rotunde. Mod de utilizare: Extern: laringite.Nume: Feniculul Nume în latina: Foeniculum vulgare Familie: Umbelliferae Denumire populara: Moluza. Fructele sunt ovoidale. Anason-dulce. Se infuzeaza 3 minute in 1l apa clocotita. Sunt intregi. Frunzele pedunculare dinspre varf sunt trifoliate. Florile sunt lipsite de invelis floral. . se administreaza urmatorul Rp: fenicul 2g. Se infuzeaza 1/2 minut si se strecoara. dispepsie. in faringite. pentamere si dispuse in umbele mari terminale. Principii active: Ulei volatil . estrogal. Nume: Frasin Nume în latina: Fraxinus excelsior Familie: Cleaceae Descriere: Arbore inalt de 1-30m. infectii oculare. Actiune farmaceutica: Antiinflamator. La maturitate. Apoi se strecoara. sunt mici. Infloreste inainte de a se dezvolta frunzele in aprilie-mai. caracteristic. Atentie! in cantitati mari. iar la adulti.

depurativ. aperitiv. Nume: Fumarita Nume în latina: Fumaria officinalis Familie: Fumariceae Denumire populara: Fumul-pamantului. Frunzele sunt imparipenate. reumatism. Se beau 2 cani cani pe zi.Mulot mentioneaza ca modul de actiune al plantei difera in raport cu timpul de administrare. tanin. hipotensiune arteriala. intiinflamator intestinal. colagog si coleretic. Iarba-de-curca. Infloreste in mai-septembrie. ulcer. actiuni hepatice. Ceaiul mai concentrat si folosit in cura prelungita are efect hipotonizant si de pierdere ponderala. inozitol. cvercetol. pitica. Frunzele se aduna in mai-iunie. Uscarea se face la umbra. Saftarea Descriere: Planta anuala. diuretic. deoarece in cure prelungite poate avea efect hemolizant. calmant. ulei volatil. Decoctul este foarte eficient in guta. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de frunze. Raspândire: Creste prin locuri ruderale sau cultivate. ierboasa. guta. Actiune farmaceutica: Sudorific. Se beau 3 cani pe zi. afectiuni intestinale. afectiuni renale. dischinezii biliare. Daca se folosesc imediat. cicatrizant. Se strecoara. artrita. in primele 8 zile are efect tonic. Se infuzeaza 3 minute. eczema. tonic. acid malic. ateroscleroza. angiocolite. Decoct: 50g scoarta la 1l apa. laxativ. la 250ml apa clocotita. inalta de 20-70 cm. Indicii terapeutice: Astenie. febrifug. laxativ. astringent. cu segmente lanceolate. gume. se infuzeaza 3 minute. proaspete. obezitate. purpurii. Principii active: Acid fumaric. boli de piele. oligurie. aperitiv. recoltata in timpul infloririi. amenoree. violete. colagog. alcaloizi. febra. Frucetele sunt silicule mici. diaree. coleretic. de pe crengile si radacinile tinere (de cel mult 4 ani). constipatie. Indicii terapeutice: In colecistite. cenusie. glabra. Trebuie administrat cu prudenta. Principii active: Manitol. afectiuni renale. albe spre baza si rosii la varf. verde pal.Recoltare: Coaja se recolteaza in aprilie-mai. Actiune farmaceutica: Sedativ. . Administrat zilnic. M. antireumatismal. dispuse in raceme terminale. colici biliare. acnee. fumarina. depurativ. K. Produs vegetal:: Planta intreaga fara radacina. reumatism. globuloase. Florile sunt rozacee. antigutos. hipnotic. diaree. Se beau 2-3 cani pe zi. viorii. Mod de utilizare: Infuzie: Se prepara o infuzie slaba din 3g planta la 1 cana apa clocotita. se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. se pot recolta in orice timp al anului. cefalee.

Actiune farmaceutica: Sudorific (creste secretia sudorala). determinand somnolenta si o incetinire a circulatiei sanguine. lanceolate. atenuate in petiol. cand puterile curative sunt potentate la maximum. se spala cu o infuzie din parti egale de galbenele si coada-calului. Se badijoneaza regiunea cu eczema sau acnee de 2 ori pe zi. calendulina. gume. Recoltarea trebuie sa se faca pe vreme insorita. caroten. Nume: Galbenelele Nume în latina: Calendula officinalis Familie: Compositae Denumire populara: Calinica. fie intregul capitul (Flores Calendulae cum receptaculis). gastrointestinal. cu tulpina ramificata. gust amarui-sarat. ulcer gastric si duodenal. ulei volatil. Continuand cura. ranile supurande care nu se vindeca. Exista mai multe varietati cu capitulele complet acoperite cu petale. alcatuite din flori lingulate tridintate. anterocolite. actioneaza ca si calmant si hipnotic. Filimina. Radacina este pivotanta. cu stamine de culoare inchisa sau deschisa. mai mult sau mai putin paroase. Recoltare: Se culeg si tulpinile si frunzele. apoi se lasa sa infuzeze 10 minute. Produs vegetal:: Se utilizeaza numai florile marginale (Flores Calendulae sine receptaculis). emolient. bactericid si antitrichomoniazic.anuala. Valoarea medicinala este aceeasi. mucilagii. antiinflamator. Pot fi culese proaspete din gradina si utilizate. cele superioare oblongi. Filimica. coleretic. Rosioara. principii amare. . pe margini de culoare galben-portocalie si flori centrale tubuloase. cicatrizant. dismenoree. Decoct: Se prepara din 60g planta care se fierbe 4 minute. pana la 20 de zile. Raspândire: Planta se gaseste in gradini parasite sau cultivate. sedativ. Ulceratii canceroase. pe ambele fete. Ceaiul. este de mare ajutor in hepatita acuta (virotica). flavonoide. Hilimica. baut in cantitati de 2-3 cani pe zi. in 1/2 l apa. ca depurativ al sangelui. inalta de 20-70 cm. lungi de 5-12 cm. Rusnica Descriere: Planta erbacee.Se fac 2-3 cure de opt zile cu pauza intre cure de 10 zile. rezine. Principii active: Saponozide. Se va utiliza o lingura cu varf din acest amestec la 1/2 l apa. pe matgini usor dintate sau aproape intregi. tufoasa. Frunzele inferioare aproape spatulate. Galbenele. Indicii terapeutice: Dischinezii biliare. Flori galben-portocalii sau galben-rosietice sunt dispuse in capitule terminale mari. colagog. peste 8 zile. Se culeg din luna iunie pana toamna tarziu. Infloreste din mai pana in septembrie. tumorile canceroase. Ambele produse au miros slab aromat. Rujulita.

Alifia: 500 g margarina. aesuri. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250 ml apa. iar frunzele sunt petiolate. Tulpina lui este aspra. Florile femele sunt formate din numeroase frunzulite galbene-verzui. ganglioni mariti. arsurilor. ceaiul se bea cate 3 cani pe zi. tulpinile. Se beau 4 cani pe zi. Se amesteca cu o lingura de lemn si se lasa acoperita 12 ore (cu focul stins). se trateaza cu baia cu decoct din planta proaspata: 5 linguri planta uscata sau 2 pumni plini cu planta proaspata pentru baie. colite. Sucul proaspat: Frunzele. se pun in centrifuga de sucuri. cu prurit intens (mancarime). de asemenea. Scursura se pune in borcan. florile se spala si.S. frunze). varice. se reincalzeste si se strecoara prin panza sau tifon. adenopatii. Resturile de planta se pun in alt borcan.Ceaiul este. A doua zi. Cu ajutorul alifiei pot fi eliminate cu usurinta si crustele din nas. chiar daca acestea sunt maligne. si ca cicatrizant si antiinflamator in tratamentul plagilor. se da in prealabil cu alifia de galbenele. ulcere). Infectiile fungice in zona genitala. ulceratii la san. de 3-4 ori. tumori. Se pune 1 lingura cu varf de planta la jumatate litru apa fiarta. In inflamatia tractului gastro-intestinal (gastroduodenite. Are doua feluri de flori (mascule si femele). Planta se recolteaza cu tulpina si flori. ca si frunzele vitei-de-vie. plagi zdrobite.E. de scabie (raie). fistule. crestate si cordate la baza. ulcere varicoase. Nume: Hameiul Nume în latina: Humulus lupulus Familie: Cannabaceae Descriere: Este o planta vivace. tulpina. se poate aplica alifie in strat gros. degeraturi. se infuzeaza 2 minute (acoperit): se foloseste usor caldut (38 grade C). un bun remediu pentru infectii urinare. Aceasta este alifia. Ele sunt grupate in inflorescente de forma ovala (conuri sau strobuli) si au o lungime de 2-3 cm. nu fierbinte). degeraturilor si al ulceratiilor. la frigider. ude. Se pun 2 pumni plini cu varf de planta taiata marunt cu cutitul (floare. Alifia se intrebuinteaza in : contuzii. Oriunde se aplica compresa cu aperitiv suedez. cicatrice post-operatorii. entorse. urcatoare si agatatoare. Plantele se pot folosi de 3-4 ori. cataratoare pe arbori. hemoroizi. . Sucul obtinut se pune intr-o sticluta la frigider si se foloseste pentru badijonaj in caz de prurit intens. Se utilizeaza cu succes in cancerul pielii. se scurge de apa si se pune in grasimea topita (sa fie calduta. la frigider si se folosesc sub forma de cataplasme. In cazul tumorilor. Extern: Baia de sezut: 2 pumni plini cu planta proaspata sau 100 g planta uscata. flebite. untura sau alta grasime. cu durata de 10 minute. Ceaiul facut din flori prospete de galbenele este adjuvant in tratamentul febrei paratifoide si P. asezate in jurul axei. cate 2 la nod (opuse) si cu 3-5 lobi. Spalare: Spalaturi vaginale in infectii cu Trichomonas vaginalis.

care se utilizeaza ca medicament. Conurile trebuie sa fie intregi.Lupulina. puse in incaperi uscate si intunecoase. iunie-august. Produs vegetal:: Se admit numai conurile. dand o pulbere fina galbena: lupulina. care se desprind usor de planta. Imediat dupa recoltare. Raspândire: Creste prin lunci. Recoltarea se face in timpul infloririi. garduri etc. Mod de utilizare: Intern: Infuzie: sedativ. au culoarea galben-verzuie. in alimentatie se utilizeaza drept leguma. dupa uscare. drogul se pastreaza in lazi captusite cu hartie. cranguri. trichomanas vaginalis. Dupa ce se racoresc. Principii active: Conurile contin ulei volatil. zavoaie. se afla niste glande. Recoltare: De la Hamei. In caz contrar. Extern: Infuzie: Acnee. derivati flavonici. pe langa ziduri. dispuse in ciorchine pe planta. Extern: antiseptic. seboree. care contin un ulei rasinos.1 lingura de conuri la 200 ml apa clocotita. onanismului. Lastarii tineri sau varfurile vegetative constituie un medicament antiscorbutic si diuretic. acnee. Indicii terapeutice: Insomnie. tanin. humulona. rezine.1 ligura si jumatate de conuri la 200 ml apa clocotita. 4g% sub forma de comprese. ca sa nu se preseze si sa nu se incalzeasca. ester valerianic. lupulina. ca si sparanghelul. Pe inflorescentele femele. dupa uscare. spalaturi vaginale 8g%. somnifer . ele trebuie scoase din cosuri sau saci si tinute la umbra intr-o incapere curata. . sescviterpene.Summitates et strobuli lupuli. Se administreaza 2-4 g pe zi. Tinctura: 10g conuri se macereaza in 90 ml alcool de 40 grade. paduri.Florile mascule sunt verzi. Are proprietati tonice. anorezie. ele capata o culoare bruna. Se culeg in cosuri sau saculete. care. pentru a se usca perfect. In nici un caz conurile nu se pun la uscat fara sa fi fost in prealabil racorite (vanturate usor cu mana). substante estrogene. tuberculoza. spermatoreei (prin actiunea lupulinei). dioice. iar bracteele sa nu fie desfacute de pe conuri. Fructele sunt globuloase. substante minerale. nevroze cu anxietate. Infuzarea este de 2 minute. drogul pierzand din valoare. se recolteaza varfurile vegetative si conurile femele . de culoare brun-deschis si cu o grosime de cca 2 mm. stomahice si diuretice. bine presat. antituberculos. diuretic. Actiune farmaceutica: Antispastic. La baza bracteelor (frunzulitelor) si pe suprafata frunzelor se gasesc numeroase glande de culoare galben-portocalie. conurile se intind in straturi foarte subtiri. actiune moderata asupra functiilor genitale: se utilizeaza in combaterea blenoragiei. se bea fractionat in 3 reprize in decursul unei zile. putin turtite. pentru a se racori. Astfel uscat. caci in acest caz se pierde o parte din principiul activ . Infuzare 2 minute. cu miros caracteristic. stimuleaza secretia gastrica. Se bea seara la culcare. Pedunculul sa nu fie mai lung de 1 cm. seboree. bacteriostatic.

Sub forma de otet de hrean. infectii ale tractului biliar. Irean. mai mult in etajul montan. prostatita. Indicii terapeutice: Anorexie. guta. prezentand deasupra o crestatura in trei muchii: se coace numai in al doilea an. de marimea unui bob de mazare. reumatism. Se administreaza 15 picaturi pe zi. cu rizom gros. Raspândire: Cultivata sau salbatica prin locurile de cultura.Nume: Hreanul Nume în latina: Cochlearia armoracia Familie: Crucifere Denumire populara: Chrean. Actiune farmaceutica: Aperitiv. se aleg fructele normal dezvoltate si coapte. Extern se utilizeaza in reumatism. tulburari ale ciclului menstrual. locuri stancoase. perena. antialgic. albe. Pe cat posibil. carnos si frunze inegal sectat-penate. Florile sunt mici. Florile de sex diferit se inchid in aprilie-mai. dispuse in recem paniculat. Esenta de ienupar are efect stupefiant si soporific Nume: Isopul Nume în latina: Hysopus officinalis Familie: Labiatae Descriere: . antiseptic. zavoaie. Nume: Ienuparul Nume în latina: Juniperus communis Familie: Abietaceae Denumire populara: Ialovat. Tinctura: 100g boabe macinate se macereaza in 1/2 l alcool 45-50 grade. culoarea boabelor trebuie sa fie neagra. Produs vegetal:: Fructele Recoltare: Se recolteaza cand sunt coapte. Fructul este o baca (baca falsa) neagra. aciculare. Mod de utilizare: Infuzie: 5g boabe macinate se infuzeaza 5 minute in 250 ml apa clocotita. Janibahar Descriere: Arbust de 1-2 m inaltime. in ceai sau supa. litiaza renala. leucoree. asezate aproape perpendicular pe ramuri. sub forma de frectii ale zonelor dureroase. Raspândire: Prin pasuni. fiind un bun condiment. Apoi se strecoara. bronsita cronica. artrita. timp de 4-5 zile. Radacina salbatica Descriere: Planta ierboasa. Mod de utilizare: Se utilizeaza ca atare. intotdeauna verzi. Se beau trei cani pe zi. paduri. Recoltare: Se aduna in octombrie-noiembrie. Fructele sunt silicule globuloase sau ovale. antigutos. se utilizeaza in tratarea acneei. in lunile septembrie-decembrie. cernandu-le prin site.. Produs vegetal:: Radacina. cu frunze triplu verticilate. diuretic. Uscarea se face la soare sau in camere incalzite. Cetina. emenogog. tepoase. Hirean.

digestiv. meteorism abdominal. Indicii terapeutice: Oligurie. formand spice unilaterale. Levand. derivati cumarinici. linalol. subtire si intrerupt. rar albe. Indicii terapeutice: Bronsite. Sirop de isop: peste 100 g isop se adauga 1 l de apa clocotita. Apoi se strecoara si se adauga 1600 g miere. Produs vegetal:: Varfurile plantei si florile Recoltare: Varfurile florale se culeg in iunie-august. Raspândire: Planta ornamentala. plagi. Uscarea se face la umbra. Infloreste in iunie-august. dezinfectant. sesile.Arbust mic cu tulpina lemnoasa. gume. se utilizeaza in entorse. compusi triterpenici. sudorific. Recoltare: Se face culegand plantele inainte sau in timpul infloririi. Se lasa sa se raceasca. in angina. mai tarziu devenind verzi. Se administreaza 4-6 linguri pe zi in afectiuni respiratorii. Principii active: Ulei volatil. saruri minerale. patrunghiulara da nastere la ramuri ierboase. afectiuni renale. Actiune farmaceutica: Behic. Frunzele sunt intregi. incepand cu anul al doilea. expectorant. usor hipnotic. cu ramificatii bogate. infuzia se utilizeaza sub forma de gargarisme. cu varfuri si ramuri. compusi sterolici. dispuse in verticile. Se beau 2-3 cani pe zi indulcit cu miere. tonic. colagog. Tulpina lemnoasa. aerofagie. se infuzeaza 3 minute. dischinezie biliara. entorse. cineol. Se pune la foc sa se incalzeasca si inainte de a da in clocot se ia de pe foc. Sub forma de comprese. tanin. la baza inalt de 30-80cm. Nume: Levantica Nume în latina: Lavandula angustifolia Familie: Labiatae Denumire populara: Aspic. la inceput sunt de culoare aurie. De asemenea. uremie. . colina. febrifug. in momentul infloririi. Livant Descriere: Subarbust inalt de 30-100 cm. Tot in acest timp se culeg si florile separat. laringita. hiperexcitabilitate nervoasa. Infloreste in iulie-august. geraniol. astenie. diuretic. Se lasa sa infuzeze pana la racire. saponine. La persoanele cu excitabilitate nervoasa crescuta si la copii. dispepsie. ingust lanceolate. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. astm. guturai. Actiune farmaceutica: Diuretic. Principii active: Alcooli. Florile de culoare albastra-violacee sunt dispuse intr-un spic lung. antispasmodic. anuale. Florile sunt albastre. Frunzele oblonglanceolate sau ingust-lanceolate. borneol. dispnee. anxietate. Raspândire: La noi se afla numai cultivata. tonic. se administreaza doze mai mici. revulsiv. heterozide. hisopina. substante amare. vulnerar. creste si in apropierea terenurilor cultivate.

din 20-30 g la 1 l de apa clocotita. avand tulpina taratoare. sudorific. urmata de deprimare nervoasa si cardiaca. leucoree. insomnie. dulci. Capitulele sunt prinse cate unul in varful pedunculelor axilare. hipotermie. locuri necultivate etc. se deschid in iunie-iulie. Frunzele sunt trifoliate. Infuzia mai concentrata. cu inghitituri rare. timp de 15 zile.Extern. tonic. tuse convulsiva. Se beau 2-3 cani pe zi cu efect calmant. A nu se administra in doze mari. are efect excitant. cu frunze palmat-compuse. somnolenta. migrena. Fructele carnoase. Trifoi-acru Descriere: Macrisul de padure creste din abundenta in paduri. acopera solul. in ceai de coadasoricelului. prurit tegumentar. Mod de utilizare: Infuzie: 1 ligurita de frunze proaspat culese la 1/2 litru apa fiarta. negre. Amura Descriere: Este un arbust prevazut cu spini drepti sau recurbati. Tulpina este anguloasa. se frictioneaza coloana vertebrala. Florile albe sau roze. Suc proaspat: Frunzele se spala si se pun in extractorul de sucuri.Se bea suc. paroase pe fata interioara. diuretic. Mod de utilizare: Infuzie: 5g planta se infuzeaza 3 minute intr-un litru de apa clocotita.bronsita. Se utilizeaza sub forma de frectii ale capului. cu frunzele sale de culoare verde deschis si frumoasele flori albe. astm. plagi. aplicate 10 minute pe regiunea dureroasa. dezinfectant. cateava picaturi la un pahar de apa calduta. Florile au culoare alba. tufisuri. Recoltare: . provocand o stare de excitabilitate crescuta. Nume: Macris-de-padure Nume în latina: Oxalis acetosella Familie: Oscalidaceae Denumire populara: Clopotei-fermecati. Sub forma de comprese. se recomanda in ulceratii ale mucoasei bucale si ale limbii. Sub forma de gargarisme. sunt placute la gust. sunt scurt pedunculate si dispuse in capitule aproape globuloase. Indicii terapeutice: Boala Parkinson. Apoi se strecoara. intarind firul de par. amelioreaza durerile in reumatism si contuzii. Tinctura: 100 g flori se macereaza in 1/2 l alcool. Raspândire: Planta este comuna prin paduri. acrisoare. stari febrile. unde. Produs vegetal:: Frunzele si fructele. Apoi se strecoara si se pastreaza in sticle bine inchise. Nume: Murul Nume în latina: Rubus fructicosus Familie: Rosacee Denumire populara: Rug-de-mure. compuse. infuzata 3 minute. dispuse corimbifer. 2-3 picaturi. gripa. Este o planta mica. Se lasa sa infuzeze 30 de secunde. dreapta sau curbata.

antidiareic.Frunzele se aduna in mai-iunie si se usuca la umbra. recoltate in lunile mai-august. iar printre flori. se indeparteaza florile mici si cele care au fost recoltate cu peduncul. Recoltarea se face cu piepteni speciali sau cu mana. Florile mici. Florile de pe margini (radiale) sunt albe si lingulate (petalele sunt unite in forma unei limbi sau lingule). Astfel. se recomanda irigatii vaginale cu o infuzie concentrata de frunze de mur. tanin. hemostatic. leucoree. Florile se intind la umbra. Extern: Gargarisme . Romanita bruna Descriere: Planta ierboasa. pentru a se racori. Mod de utilizare: Intern: Infuzie. nearipate. acizi organici. Fructele se culeg coapte. cu tulpina ramificata spre varf si inalta de 20-30cm. Operatia de inlaturare a florilor cu peduncul se face usor printr-o miscare speciala a . 1 lingurita la 250ml apa. Fructele sunt achene. pe care sunt situate florile) bombat. Matricea. fiind bogate in vitamina C si zaharuri naturale. Raspândire: Musetelul creste prin locuri cultivate si necultivate. afectiuni renale si ale vezicii urinare. anuala. fara peduncul. florile se dau prin ciur. adunand capitulele florale. apoi sunt date la vanturatoare. Nume: Musetelul Nume în latina: Matricaria chamomilla Familie: Compositae Denumire populara: Romanita. gol in interior (fistulos). iar cele din mijloc sunt galbene si tubulare (petalele sunt reunite intrun tub cinci-dintat la partea superioara). Fructele sunt consumate ca atare. conic.Infloreste in lunile mai pana in septembrie. de 2-3 ori pe zi. foliolele (segmentele) lineare. Indicii terapeutice: Diaree. flavone.se face gargaracu o infuzie mai concentrata (2 lingurite la 1 cana de apa). spontana. antiinflamator. gingivite. nu exista bractee sau paiete (frunzisoare mici solzoase). pentru a se indeparta corpurile straine si praful. Dupa aceasta. Florile ofilite nu se culeg. grupate in capitule mici de 1. colite. Produs vegetal:: Florile. In leucoree. deosebindu-se de celelalte apecii inrudite prin aceea ca are receptaculul capitulului (extremitatea superioara a pedunculului. fistule anale. dupa ce se ridica roua. Frunzele neparoase (glabre) de doua ori penat-compuse (bipenat-partite). Musetelul bun are un miros caracteristic si penetrant. Recoltare: Recoltarea se face pe timp uscat. Actiune farmaceutica: Astringent. Principii active: Vitamina C. antiseptic. vulnerar.5-2 cm la varful ramurilor. Moruna. pentru selectionarea si uniformizarea lor. gastroenterite. Sub forma de cataplasme se utilizeaza in hemoroizi sau fistule anale. diuretic. care se desfac usor de pe receptacul.

Althae officinalis. diaree. colina. Acest lucru trebuie facut insa cu foarte multa atentie. fitosterine. gastric si intestinal. se fac inhalatii cu abur de musetel. de 2 ori pe zi. . Se recolteaza frunzele. Radacina este groasa. pentru efectul sedativ. Actiune farmaceutica: Anestezic. nefrite. Nalba-marunta. Frunzele sunt alterne. Cas. balonari. colici intestinale. fuziforma. antispastic. in special pentru copii. epigenina. Principii active: Ulei volatil. pe terenurile parasite. azulen. cu tulpina partial taratoare.ciurului de jos in sus. 2-3 picaturi. sudorific. umbeliferona. ramificata si acoperita cu peri moi. amenoree. rezine. matricina. pentru ca florile sa nu se faramiteze. Nu este nici o exagerare cand musetelul este numit ca "un leac pentru orice boala". Este o planta anuala. Daca se usuca in poduri. cu striuri longitudinale. gingivite. abscese. iar florile. In felul acesta . cat si extern . sedativ. dintate. substante de natura cumarinica cu actiune spasmolitica. Uleiul de musetel indeparteaza oboseala membrelor. dismenoree (tulburari menstruale). iar in nevralgii. Se poate aplica ulei cald in ureche. Mod de utilizare: Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stare de epuizare. bactericid. Uleiul de musetel este folosit de asemenea in masajul membrelor paralizate. In sinuzite. Frunzele sunt aproape rotunde. vivace. de culoare roz. flavonozide. enterocolite. creste pe zidurile vechi pe langa drumuri. Fructul este o capsula de forma unui cas. chemazulen. Nume: Nalba Nume în latina: Malva vulgaris Familie: Malvaceae Denumire populara: Casul popii. Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde. acid salicilic. dezinfectant. din iunie pana-n septembrie. Are valoare si planta uscata. se fac frectii cu ulei de musetel. florile cu peduncul ies la suprafata. iar florile fierte aplicate pe o vezica bolnava. fara a provoca purgatie si de aceea este indicat in hemoroizi. bacteriostatic. florile. inalta de 80150 cm. ovale. antiseptic. cicatrizant. Nalba-mare (nalba-alba).alifia de musetel. este o planta ierboasa. Indicii terapeutice: Gastrite. Musetelul stimuleaza peristaltismul intestinal. tijele. orhite. antidiareic. sub forma de terci. se aduna apoi cu mana si se indeparteaza. atat intern sub forma de ceai. Nalba-mica Descriere: Nalba cu frunze mici. insomnii. diminueaza durerea. Uscarea florilor se face in uscatorii sau in poduri bine aerisite. ele trebuie intoarse ca sa nu se mucegaiasca. carminativ. cel mai bine este sa se utilizeze nalba cat mai proaspata. antiinflamator. intregi sau lobate. intinse pe hartie in straturi foarte subtiri. galbuie la exterior si alba in interior. asezate cate una sau mai multe la subtioara frunzelor. pe langa garduri. nalba mica (casul popii). conjunctivite.

Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda. frunzele si radacinile decorticate. nu se spala. pe marginea raurilor. Recoltare: Se recolteaza florile. Creste prin locuri umede. Frunzele trebuie sa fie de culoare verde. Florile si frunzele contin: flavonoide. adica de la plante care au cel putin 2 ani. amestecate cu faina de orz. renal si gastrointestinal. se gasesc florile mari. Radacinile se recolteaza cand ajung la 10-15 cm lungime. bronsite. 5 lobi. In cancer de laringe. . cel extern cu 6-9 lobi. de culoare alba sau usor roz (2. se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba de cultura. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei. laringite acute.capsula . radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie. la 40 grade C). cu petale slab stirbite la varf. asparagina. Caliciul dublu. antiinflamator al aparatului respirator.5-3 cm in diametru). Cu restul ceaiului se face gargara. emolient. iar resturile de la ceai. Se ususca la umbra in incaperi aerisite. cat si frunzele sunt alb catifelate. expectorant. ulcere. atat frunzele cat si radacina au un miros slab caracteristic si gust mucilaginos. Atat tulpina. tanin si mucilagii. lung pedunculate. iar cele inferioare. Inainte de uscare. pectine. intinse in straturi subtiri. zaharuri. chair atunci cand prezinta afonie (lipsa vocii). florile se pastreaza in saci de hartie sau lazi captusite cu hartie. rani. taiate in fragmente mici si uscate la soare ori in incaperi incalzite. Principii active: Radacina: mucilagii. mai ales in regiunea Dunarii. In acelasi scop si avand aceleasi principii active. baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de patlagina sunt eficiente. in luncile apelor. apoi se pastreaza intr-un termos. uneori slab saruturoase. traheite. datorita perilor fini. tanin. carnoase si lung petiolate. se tine peste noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece). Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Infloreste din iulie pana in septembrie. Recoltarea lor se face in lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie. Se beau 4 cani pe zi. radacinile trebuie decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb. Fructul . in incaperi uscate. Planta se marunteste. nalba este eficienta.turtit. substante rezinoase. infectii renale. sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm. Actiune farmaceutica: Secretolitic. Radacina trebuie sa fie de culoare alba. Florile si frunzele se recolteaza fara codite. nu se admit resturi de tulpina. Indicii terapeutice: Glosite. Dupa recoltare. dupa decorticare. Florile sunt regulate. pentamere. Sunt moi. acizi uronici. In caz de rani deschise. La subtioara frunzelor si la extremitatea ramurilor. se pun ca prisnita peste noapte in regiunea gatului. amidon. amigdalite. in lunile iulie-august. scurti.Cele superioare au trei lobi. iar frunzele in sacu de panza. Dupa uscare. betaina. Dupa uscare. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica.

jugladina si o oxinaftochinona. acod elagic. un principiu amar. vitamina C. Alifie pentru rani: Se macereaza 15g frunze maruntite in 100 ml ulei de floarea soarelui. Cojile nu trebuie sa fie patate sau innegrite (se recolteaza inainte de a deveni maronii). astringent. osteomielita. vasul in care se afla acest amestec se pune pe baia de apa in fierbere si se lasa timp de 3 ore. Dupa 7 zile. macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C). infectii renale. Baia dureaza 20 de minute. In scabie si matreata se fac spalaturi cu decoct de frunze verzi. Indicii terapeutice: Intern: Enterita acuta. diaree. ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara. antileucoreic. i se mai adauga 15g ceara de albine si se pune din nou pe baia de apa timp de 30 minute. juglona. amigdalita. furunculoza. tirozina. gingii inflamate. hepatita. cojile verzi ale fructelor. Recoltare: Frunzele se recolteaza in lunile iunie-iulie si se usuca la umbra intinse in straturi subtiri. antiseptic urinar. sa nu fie innegrite si sa nu aiba petiol. intr-o galeata cu 5 l apa rece timp de 12 ore. deoarece se innegresc. Se strecoara lichidul prin tifon sau panza. Extern: Decoct .Pentru senzatia de uscaciune a cavitatii bucale. Mod de utilizare: Infuzie. Nume: Nucul Nume în latina: Juglans regia Familie: Juglandaceae Descriere: De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. antiinflamator. hipoglicemiant. antieczematos. caroten. Actiune farmaceutica: Depurativ. eczeme. Frunzele uscate trebuie sa-si pastreze culoarea. Produs vegetal:: Frunzele. . In diaree: 1 lingurita de frunze peste care se toarna 250 g apa fiarta. Cojile fructelor se recolteaza cand se bat nucile si se usuca intinse in straturi foarte subtiri. la temperatura camerei. frunzele se folosesc si in tenuri grase. diabet. cantitati mici de ulei volatil. alcool galic. substante minerale. se foloseste in stomatite. Baia de maini si de picioare: un pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat. se amesteca cu faina de orz. tanin. Raspândire: Arbore fructifer cultivat. Prisnita: Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa. infectii ale gatului si laringelui. In ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C). Sub forma de comprese. Principii active: Taninuri. dar creste si salbatic. se infuzeaza jumatate de minut si se strecoara.15 g frunze la 200 ml apa. panaritiu. se pune peste o bucata de panza si se aplica calda. Se ia de pe foc si se amesteca pana la racire. se utilizeaza pentru gargara in stomatite. Ca apa de gura. Frunzele trebuie ferite de lumina.

goala in interior. apoi se spala bine si se usuca. in regiunea campiei. Radacinile sunt de culoare galben-bruna la exterior si alba in interior. acid formic. butirat de bornil. aritmie extrasistolica. nu au miros. valeriana. au un miros placut de vanilie. se maseaza frecvent pielea capului cu decoct de frunze de nuc. Cand sunt proaspete. Indicii terapeutice: Anxietate. Iarba pisicilor. Actiune farmaceutica: Antispastic. Tonicul din nuci verzi: Aproximativ 20 nuci necoapte se taie in sferturi. Lichidul se strecoara si se imbuteliaza. Se taie in bucati scurte. acid acetic. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa clocotita se toarna peste 1 lingurita cu varf de frunze fin taiate. prezentand o valoare mai mare. in locuri uscate si bine aerisite. terminale. tufisuri. Adjuvant pentru baie: 100 g frunze pentru baie: pentru spalaturi. se utilizeaza pentru degeraturi. acizi izovalerianici. borneol. a dealurilor si in cea montana si cultivata. neurotonic. Nume: Odoleanul Nume în latina: Valeriana officinalis Familie: Valerianaceae Denumire populara: Gusa-porumbelului. Fructul este o achena. Radacinile adunate din locuri uscate au o valoare mai mare decat cele din locuri umede. tanin. inalta de 50-100 cm. Tulpina este dreapta. Bine astupate. antiemetic.cca 2-5 cm lungime. formiat de bornil. in septembrie-octombrie. 1 lingurita cu varf de frunze taiate. in locuri umede. Se pot usca in straturi groase de 2-3 cm. palpitatii. Principii active: Ulei volatil. pe langa paraie. adaugat la apa de baie. Odoleana Descriere: Planta ierboasa. de obicei intregi sau serat dintate. convulsii la copii. vulnerar si antialgic local. isterie. cu rizom bine dezvoltat vertical. astfel incat sa fie acoperite. sedativ. striata (are sentulete in lungime). vivace. Florile roz sau albe. epilepsie. se curata bine de pamant si resturi de tulpini fistuloase. dupa uscare. se pun intr-o sticla cu gatul larg. . sau la soba. in martie-aprilie. valeriant de bornil. apoi se adauga 1l de vodca de 40 grade. Frunzele imparipenate au foliolele lineare sau liner-lanceolate. Pentru un decoct puternic. Raspândire: Creste prin fanete. sau toamna. sticla se tine la soare 2-4 saptamani. sau chiar la umbra. In caderea parului. dispuse in raceme corimbiforme. aer cald. glucozide. fistuloasa. antidiabetic. alcaloizi. Se vor aduna pe cat posibil radacinile plantelor mai viguroase. la o cana de apa clocotita. la soare.Un decoct concentrat de frunze. rezine. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Radacinile se aduna primavara. Infloreste in perioada iunie-septembrie. se utilizeaza o cantitate dubla. se infuzeaza 1/2 minut. capata un miros puternic si foarte neplacut. tahicardie. incojurat de numeroase radacini fibroase.

care se recolteaza primavara (mai-august). Nume: Papadia Nume în latina: Taraxacum officinale Familie: Compositae Denumire populara: Papalunga. In luna august. Ca vulnerar si antialgic. livezi si pe langa drumuri. se recolteaza primavara inainte sau in timpul formarii bobocilor florali. plagi. Cercetarile de laborator arata ca in lunile iulie-august radacinile contin cantitati ridicate de principiu amar (taraxacina). intinse in straturi subtiri. Fructele sunt achene.5 cm. Primavara au cantitatea cea mai mare de principii active: tijele (se recolteaza in timpul infloririi). se face baia regiunii interesate cu un decoct similar celui de mai sus. in nisip. Radacinile recoltate se lasa 2-3 zile la soare pentru a se vesteji si cicatriza ranile provocate in urma taierii coletului si a radacinilor subtiri. cu rostrul (ciocul) de 3 ori mai lung decat ele. un alt principiu activ de baza. Radacina este pivotanta. Intreaga planta contine un suc laptos (latex). radacinile se recolteaza primavara devreme (martie-mai) sau toamna (septembrie-noiembrie). Raspândire: Creste pretutindeni. aceasta substanta se gaseste numai in proportie de 1-2%. ajungand uneori pana la 20 cm lungime si 1-2 cm grosime. dispuse in rozeta. dintate. radacinile de primavara contin mai multa colina si latex. vivace. dand capitulului o forma globuloasa. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. prin fanete. latexul se scurge. Mod de utilizare: Decoct: 1 lingurita cu varf se fierbe 2 minute in 250 ml apa clocotita. fara flori si fara fructificatii. din regiunea de ses pana-n cea muntoasa. planta are cea mai mare cantitate de latex. Se beau 2 cani pe zi. de aceea ele se vor conserva la loc uscat. radacinile au cca 40% inulina. . Uscarea se face la umbra in incaperi incalzite sau la soare. care se dezvolta in perioada fructuficatiei. Apoi se ia de foc si se lasa sa infuzeze 10 minute. Pe cat este posibil. Radacinile recoltate se curata de pamant si se despica in lungime. In schimb. in pivnite. pasuni. Parasita-gainilor Descriere: Este o planta mica. Din mijlocul rozetei de frunze se ridica o tulpina tubulara. In aceasta perioada. intreaga planta impreuna cu radacinile. diabet. Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de insecte. Frunzele sunt laceolate. de culoare galben-auriu.astm. care in varf poarta un capitul floral mare de 2-2. prin taiere. poarta un papus alb. Radacina este alba la interior si brun-deschis la exterior. contuzii. Produs vegetal:: Frunzele. Se pot pastra si proaspete. putin ramificata. adica primavara inainte de inflorire. in lunile aprilie-septembrie. ierboasa. radacinile nu se vor scurta. Primavara. Florile sunt ligulate. lung. atingand maximum in luna noiembrie. distonia neurovegetativa din preclimax. deoarece.

Recoltare: Frunzele se culeg inainte de inflorire. alcanilizant. ateroscleroza. vitamine B1. Nume: Pelinul Nume în latina: Artemisia absinthium Familie: Compositae Denumire populara: Pelinul-alb. iar cele tulpinale se simplifica treptat spre varf fiind de culoare argintie. aperitiv. tuiona. artamarinina. apoi devin fragede si suculente. tanin. Se face o cura de 14 zile. Florile. Actiune farmaceutica: Tonic. cu tulpina lemnoasa la baza. Infloreste in iulie-septembrie.azulen. Produs vegetal:: Frunzele si varfurile tulpinale inflorite. astringent. cu 6 tije pe zi. rare. Intreaga planta are o nuanta stralucitoare argintie si un gust amar si miros puternic. Cat timp planta este inflorita. antispastic. reumatism. C si D. varice. tuiol. taraxacina. livezi. Capitulul floral se indeparteaza numai dupa spalarea tijei. antipiretic. artamarina. laxativ. iar ramurile florifere. garduri. Pelin-de-Rusalii Descriere: Planta perena. campuri. fitosteroli. ulcer varicos. guta. dealuri. Raspândire: Creste prin locuri necultivate si uscare. Indicii terapeutice: Gastrite hiperacide. dischinezii biliare cu tulburari intestinale. . inulina. dimineata se incalzeste pana la fierbere si se strecoara. Tijele: 6 tije florale se mananca zilnic timp de 2 saptamani. pe langa locuinte.taraxacina-. C. principii amare. Cura ajuta la eliminarea calculilor biliari. diuretic. sunt galbene. diabeticilor li se recomanda sa manance zilnic 10-15 tije florale. Frunzele bazale sunt tripenat sectate. ierboasa. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de radacina se pune in 250 g apa rece si se lasa la macerat 12 ore. cu 30 de minute inainte de masa de dimineata si la 30 minute dupa masa de dimineata. acid nicotic. Primavara este indicata cura de tije prospete de papadie. cand sunt complet inflorite. regleaza menstruatia. obezitate. coleretic. drumuri etc. antihelmintic. Uscarea se face la umbra. in iulie-august. steroli. Fructul este o achena. La inceput au un gust amar. in mai-iunie. Principii active: Principiu amar. foarte mirositoare. stimuland functia vezicii biliare. pectine. artamaridinina. dispuse in mici capitule globuloase. vitamina B. colina. grupate in raceme terminale. venotonic. in locuri uscate si in locuri bine aerisite. antidiareic. Pelinul-brun. rezine. Radacinile: Alcooli triterpenici. Actiune farmaceutica: Colagog. Aceasta cantitate se bea cu inghitituri mici.diminuand valoarea terapeutica a produsului. Salata: Se prepara din radacini si frunze proaspete. in straturi subtiri. foarte mirositoare. Principii active: Ulei volatil .

inalta de 25-40cm. recoltata in timpul infloririi. Pulbere antihelmintica si febrifuga: Rp. Se strecoara. Produs vegetal:: Se utilizeaza tuberculii. Atentie la dozare: supradozarea provoaca migrena. Pelin . ulcerosi. cu tuberculi bine dezvoltati. inflamatii ale mucoasei digestive. Apoi se infuzeaza 10 minute. cand porumbul este "in lapte". pasuni. ascaridoza. Nume: Poroinicul Nume în latina: Orchis morio Familie: Orchidaceae Denumire populara: Bujor.5g. Produs vegetal:: Terapeutic. de culoare galben deschisa sau bruna. antiinflamator. colita.. Principii active: Substante mucilaginoase. fara gust si cu miros caracteristic. 2g. recomandand planta in tulburari de dinamica sexuala. Anason . femei care alapteaza. tulburari ale menstruatiei. Produsul uscat in strat subtire. cu frunze oblonglanceolate.Indicii terapeutice: Anemie. Se recolteaza inainte ca polenul sa cada din flori si se usuca la umbra. osiuraza. perena. 0.. Florile sunt liliachii. alantoina. diaree. Se administreaza 2-3 cani pe zi. indulcit cu miere. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de planta se infuzeaza 3 minute in 250 ml apa clocotita. Mod de utilizare: Decoct: 2g de tuberculi se fierb trei minute in 250ml apa sau lapte.Stigmata Maydis.. ameteli. covalescenta. tufisuri etc. Raspândire: Fanete.. erecta.. diaree. Medicina populara atribuie plantei proprietati afrodisiace. Se administreaza in 2 prize pe zi. se utilizeaza numai stilurile stigmatele . bioxid de siliciu. covalescenta. antidiareic. grose de aproape 0. Actiune farmaceutica: Emolient. Nume: Porumbul Nume în latina: Zea Mays Familie: Gramineae Raspândire: In tara noastra se cultiva pe suprafete intinse numeroase soiuri de porumb.. saponine. Roinita . febra. Indicii terapeutice: Catar intestinal. Salep Descriere: Planta ierboasa. Nu se administreaza la gravide.5mm. cunoscute si sub denumirea de matase de porumb. Recoltare: Se recolteaza toamna sau primavara. Utilizarea pelinului in tratamentul diverselor afectiuni se face in cure scurte de 8 zile. vitamina C. Tulpina este simpla. dispuse in racem terminal. se prezinta sub forma unor filamente lungi pana la 20cm. Se beau 2 cani pe zi. 2g. . ulei volatil. Principii active: Saruri de potasiu si calciu. sau cel tarziu. Untu-vacii.

Nu se indulceste. daca se rupe tulpina. cistite. Se beau 3-4 cani pe zi. fiecare floare avand 2 sepale. Actiune farmaceutica: Diuretic. reglate si reunite in umbrele terminale la extremitatea ramurilor. fara radacina. acru si veninos. Nu se admit parti lemnoase din tulpini sau parti subterane. Dupa recoltare.E. antiinflamator. Principii active: . atunci beti ceai de matase de porumb. Planta inteaga contine lapte (latex). pe langa ruini. este foarte ramificata si poarta frunze mari. iar uscarea se face la umbra. Daca matasea de porumb se pune la pastrat incomplet uscata ea isi pierde calitatile diuretice si devine laxativa. Plantele adunate din locurile insorite sunt de calitate mai buna decat plantele din locuri umbroase. verzi pe partea superioara. Produs vegetal:: Planta intreaga. litiaza biliara si renala . sucul galbenportocaliu continua sa curga. aceasta planta poate fi gasita sub zapada. Florile sunt galbene. In colici renale si enurezis. Rostopast. Indicii terapeutice: Artrita. care este si un mijloc eficient in cura de slabire. hemoragie. foarte raspandita pe langa case. hepatita cronica. Mod de utilizare: Infuzie: 250ml apa fiarta se toarna peste o lingurita matase porumb. obezitate. Iarna. Daca este nevoie de un diuretic singur. se infuzeaza jumatate de minut. Iarba-de-negi Descriere: Rostopasca mare nu are nici o legatura cu Rostopasca mica . Drogul trebuie sa pastreze culoarea naturala a plantei. Frunzele se aseamana cu cele de stejar. erecta. Se culege in lunile mai-august. Recoltare: Se aduna in jurul infloririi (mai-august). imparipenate. reumatism. cu nuante albastrui pe fata inferioara. alterne.Ranunculus ficaria (grausorul). Rostopasca mare este planta erbacee. enurezis. Tulpina inalta de 30-80 cm. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. Chiar daca vara este secetoasa. se ia o lingura de ceai la fiecare 3 ore. nefrite. colagog. Nume: Rostopasca mare Nume în latina: Chelidonium majus Familie: Papaveraceae Denumire populara: Negelarita. iar cele din partea superioara a tulpinii. dismenoree. perena. iar solul arid. sesile. dischinezie biliara. colecistita. se indeparteaza partile mai groase ale tulpinii. Se aseamana doar prin culoarea florilor. Fructul este o capsula. frunzele bazale sunt petiolate. galben-portocaliu. tufisuri si paduri umbroase pe versanti sudici. hemostatic. guta. 4 petale si numeroase stamine. K.

Bagrin Descriere: Arbore drept. de aceea trebuie intrebuintata numai dupa prescriptiile medicului. Fructele au numeroase seminte. scurt petiolate. Se lasa sa patrunda timp de cateva ore. cu ramurile spinoase. tahicardie. sparteina. tuse convulsiva. Frunzele imparipenat-compuse. neparoase. In plus se va face o cura de ceai de urzici. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste 1 lingurita rasa de planta. Florile albe placut mirositoare. robinina. Recoltare: Scoarta se aduna numai de pe ramurile tinere. colecistita. vasodilatator coronarian. nevroze. Principii active: Glucozide flavonice. uscarea lor se face la umbra. inalt de 10-25m. Indicii terapeutice: Intern: Afectiuni hepatobiliare. negi. fiind mai putin toxic. sanghinarina. 3-4 cani pe zi si bai de sezut ci ceai de coada-calului (vezi coada-calului). in mai-iunie. insuficienta cardiaca. oblong-ovale. ulei volatil. Florile se aduna complet formate. Actiune farmaceutica: Antispastic de tip papaverinic. se usuca la soare sau la aer incalzit. Nume: Salcamul Nume în latina: Robina pseudacacia Familie: Leguminoasae Denumire populara: Acat. Parul pe fata si crestrea exagerata a parului pe brate si picioare la femei constituie un semn de afectiune a glandei suprarenale. ulei de musetel sau ulei de sunatoare. dispuse in raceme lungi. tumori. cu 9-27 foliole. bataturi. cheleritina. acaciina. lung-pedunculate. Produs vegetal:: Scoarta si florile. Se badijoneaza portiunea afectata cu sucul galben-portocaliu de 5-6 ori pe zi. intregi. hemochelidonina). arterita. iar pielea aproape uscata se trateaza cu alifie de galbenele. apoi se spala cu un sapun moale. protopina. dar nevestejite. analeptic respirator. antimitotic. Se lasa sa infuzezeze jumatate de minut si se strecoara. atarnate in jos. Indicii terapeutice: . Se aplica suc de rostopasca (care se poate tine in frigider pana la luni).Alcaloizi (Chelidonina.. in martie si septembrie. Rostopasca mare este o planta otravitoare. sedativ. Impreuna cu urzica si mugurii florilor de soc se intrebuinteaza in leucemie. pe partile afectate. Extern: Sucul se intrebuinteaza in afectiuni maligne ale pielii (cancer). herpes rebel la tratament. angina pectorala. Atentie! Sucul se foloseste doar extern.

antiseptic. Se infuzeaza 3 minute. Fructele sunt linear-lanceolate. Uscarea se face la umbra sau intr-o camera incalzita. in eretism genital. prundisuri umede. iar mai tarziu cu peri numai pe partea inferioara a limbului. usor hemostatic. nu sunt elastice. pe marginea lacurilor. Recoltarea se face in lunile martie-mai. La rachita verde (Salix fragilis) ramurile se rup foarte usor. flexibile. fin fintate pe margini. formata din ramuri subtiri. bronsita. anxietate. Acestea au aceleasi proprietati. Se poate folosi sub forma de pulbere (pudra din scoarta): 2g luate in miere sau must. Se strecoara. durerile de stomac (antispastic). Raspândire: Zovoaie. Se beau 2-3 cani pe zi. insomnie. Produsul obtinut dupa uscare se prezinta sub forma de fasii sau jgheab. cu gust astringent amarui. dispepsie.se administreaza de 3 ori pe zi inainte de masa. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de scoarta se pune in 250 ml apa rece. tonic. combate durerile reumatice si de dinti. la inceput acoperite cu peri pe ambele fete. insomnie. hiperclorhidrie. antitermic. verzi. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. migrenele. gripa. cu suprafata externa neteda. grupate in amenti. taninuri mixte si flavonozide. dandu-le o culoare alb-argintie. raurilor. astringent. ulcer gastro-duodenal. ci fragile. Recoltare: Se recolteaza in martie-aprilie. . de pe ramuri tinere de 2-3 ani. iar cei femeli. Scoarta se poate recolta in aceleasi conditii si de la alte specii ca: Salix fragilix (rachita) si Salix purpurea (rachita rosie). Actiune farmaceutica: Analgetic.Sub forma de ceai. sedativ. inainte de masa de 3 ori pe zi. antireumatic. Se pot pune 50g coaja pulbere la macerat cu 1 litru must la 250 ml apa clocotita infuzie 5 minute . pirozis. cu coroana bogata. verde-cenusie pana la verde-galbui. cand sunt tinere. sau pe un cuptor. de culoare galben-verzui. anxietate. Se beau 2 cani pe zi. hiperaciditatea. indulcite cu miere. Principii active: Salicozida. Nume: Salcia alba Nume în latina: Salix alba Familie: Salicaceae Denumire populara: Rachita alba Descriere: Este un arbore cu inaltime pana la 20m. ascutite la varf. Produs vegetal:: Scoarta ramurilor. cei masculi galbeni. se fierbe 5 minute si se infuzeaza 10 minute. dupa care se recunoaste usor. populozida. Este indicat in gastritele hiperacide. Florile sunt unisexuate. Indicii terapeutice: In reumatismul articular acut si guta.

se usuca la umbra sau la soare. se utilizeaza sub forma de bai de ochi. ascutie si serat dintate. Dimineata se bea pe stomacul gol. Nume:Stanjenelul . Pentru uz extern. cu 3-7 foliole ovale sau laceolate. la pranz si seara. Se bea cantitatea ramasa de 3 ori pe zi. colina. antiinflamator. inhalatii. Scoarta se recolteaza in septembrie-octombrie. 5 petale. sambunigrosida. nitrat de potasiu. emolient. 50g flori se fierb 3 minute intr-un litru de apa. rujeola. indulcit cu miere. Raspândire: Florile. rujeola. albe sau verzui-galbenii. In frunze: ulei esential. litiaza urinara. nitrat de potasiu in cantitate mare. Se strecoara. Este eficient in hipdropizie. Principii active: Diuretic. citric. colica renala. Se prepara sub forma de decoct. Florile sunt mici. indulcit cu o lingura miere. pe langa garduri. Se pastreaza in lazi captusite cu hartie si ferite de umezeala. Frunzele sunt glabre. orgelet. acid tanic. avand un miros puternic. Se infuzeaza 10 minute. Produs vegetal:: Florile se aduna in mai-iunie. rinita. scarlatina. in caz de gripa. Fructul este o baca neagra. Se taie inflorescenta intreaga. caroten. cu maduva alba si scoarta cenusie. se administreaza caldut dimineata ca laxativ. guta. eczema. penate. Actiune farmaceutica: Edeme. atunci cand sunt complet formate. Sucul obtinut din 20 g de fructe. retentia de urina. conjunctivita. rin continutul sau. dimineata. guta. Se beau 3 cani pe zi. nefrita cronica. fructele si coaja. acoperite cu hartie. blesfarita. nefrita cu edeme. ascita. rezina. dispuse in corimbe ramificate. laxativ. apoi florile se scutura si se cern prin sita. pana scade la jumatate. cu suc violet-purpuriu si 2-3 samburi. un pigment . scarlatina. antireumatismal.sambucosida. furuncul. scoarta are proprietati diuretice si laxative. gripa. galactogen. reumatism. constipatie. Fructele se aduna coapte in septembrie-octombrie si se usuca in incaperi incalzite. maracinisuri etc. glucozid. acid valerianic. reumatism. astm. cu 5 sepale. 5 stamine. in bronsita. Se fierb 2 pumni de scoarta in 1l apa. guta. In scoarta: tanin. Descriere: Creste prin paduri. terpena. reumatism. Recoltare: In fructe: un glucozid. urticarie. tanin.Nume: Socul Nume în latina: Sambucus nigra Familie: Caprofoliaceae Denumire populara: Este un arbore inalt de 1-8m ramificat. cistita. Se pot usca foarte bine in cuptoare. se infuzeaza 3 minute. sudorific. Indicii terapeutice: Infuzie: 1 lingura flori la 250ml apa clocotita. behic. lucioasa. bronsita. dupa mese. mucilagii. acid malic.

pentru a evita brunificarea lor in contact cu aerul. Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare.Nume în latina: Iris germanica Familie: Iridaceae Denumire populara: Crin-vanat. de culoare violet inchis. cu un rizom gros si carnos. din care primeste o tulpina cilindrica. Acest miros se concentreaza daca produsul este pastrat cel putin 2 ani. ca expectorant si diuretic. Aceasta face ca in rizom sa se petreaca anumite transformari chimice. insotite de siruri de puncte transversale care sunt urmele frunzelor. Recoltare: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii in anul 2-3 de vegetatie. de culoare inchisa ramase de la radacinile taiate. Alaturi de el se mai intalneste si stanjenelul cu flori albe . Nume: Stejarul Nume în latina: Quercus robur Familie: Fogaceae . cu miros de iarba. Celelalte trei petale sunt indreptate in sus. Produs vegetal:: Rizomii cu o lungime de 5-10cm. O temperatura mai ridicata face sa dispara mirosul placut de micsunele. in forma de sabie dispuse cate 4-6 in buchete. dupa uscare. slab mirositoare. Pe partea superioara se afla ingrosari neregulate. Uscarea se face si pe cale artificiala (30-40 grade C). fiind inlocuit cu un parfum placut de micsunele. in vederea asigurarii inmultirii plantei. incepand din luna iulie pana toamna tarziu (octombrie). acoperite pe partea superioara cu o periuta de peri galbeni. se spala de pamant. Mod de utilizare: Se utilizeaza sub forma de decoct. Floare-vanata. Rizomii decorticati trebuie sa aiba culoarea alb-galbuie. Florile sunt mari. perena. Fructul este o capsula. Frunzele sunt lunguiete. Se scot rizomii. ca o planta decorativa. Uneori este necesar ca rizomii sa fie cojiti. Rizomii prea grosi (5-10 cm) se despica. terminata cu multe flori. Pe masura ce se curata. Curatarea de coaja se face inainte de uscare. Floarea este formata din 3 petale externe indoite in jos. Infloreste in lunile mai-iunie. Raspândire: Se cultiva mult prin gradini. Rizomii mici si varful vegetativ se ingroapa. Este bine ca uscarea sa se faca la soare. Mirosul este aromat. gustul dulce-mucilaginos. Pe partea inferioara se observa cicatrice rotunde. Stanjenita Descriere: Este o planta erbacee. dupa care se curata de radacini. Stanjenel. putin ascutite. se scutura. se pun intr-un vas cu apa. Sunt turtiti. brazdate cu vinisoare albastrui (Iris florentina). si cu flori violet-deschis (Iris pallida). Lilie-vanata. Lilie. de culoare brun-deschis la exterior si albiciosi la interior. Are 3 stamine si un ovar asezat sub petale. Apoi se scot din apa si se pun la uscat.

hemoptizie. opreste hemoragiile nazale. impetigo. si se usuca la soare sau in cuptor. se prepara un decoct mai concentrat. Pentru uz extern. Fructul . in octombrie-noiembrie. Raspândire: Formeaza paduri intinse in regiunea de ses si dealuri. Se strecoara. cistita. caldut. din 50g frunze si scoarta la 1 l apa. Principii active: Frunzele se recolteaza in mai-iunie. metroragii. diaree. hemostatic. astringent. scoarta facuta pulbere si aplicata pe escare. Raspândire: Creste spontan in zona montana. impreuna cu ramurile si se usuca la umbra sau la aer cald. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. acid elagic si galic. . se beau 2 cani pe zi.ghinda . cu marginea lobata cu sinusuri largi. gingivite. hematurie (ca tratament simptomatic). hemoragii uterine. astringent. prajita si macinata. rezine. leucoree. puternic ramificat. Recoltare: Scoarta se recolteaza in martie-aprilie. indulcit cu miere. pieloase. Fructul este o boaba rosie stralucitoare. enterita. Florile mascule se prezinta sub forma de amenti lungi.este o nuca. Produs vegetal:: Frunzele Recoltare: Arbutina si metilarbutina. Principii active: Tanin. Frunzele sunt scurt petiolate. hemoroizi. Florile sunt rosietice. oxalat de calciu. Sub forma de pulbere. principii amare . uretrita. Produs vegetal:: Scoarta de pe ramuri tinere de 2-4 ani. se aplica pe hemoroizi. bai de picioare. hipertrofie de prostata. Mod de utilizare: Intern: Decoct: 1 lingurita scoarta pulbere se fierbe 5 minute in 250 ml apa clocotita. tonic. Cortex Querci si fructul ghinda . Sub forma de compresa.care. colibaciloza renala. mai rar toamna. spalaturi vaginale.Descriere: Copac inalt. antiinflamator. Indicii terapeutice: Diaree cronica. fistule anale. Apoi se infuzeaza 10 minute.cvercina floroglucina. Nume: Strugurii ursului Nume în latina: Arctostaphylos uva ursi Familie: Ericaceae Descriere: Arbust mic. Se administreaza sub forma de bai de gura. Actiune farmaceutica: Diuretic. oblong-ovate. incontinenta urinara. Frunzele sunt mici. arsuri. Indicii terapeutice: Pielonefrita. faciliteaza reglarea tranzitului intestinal in diaree. faringite. substante pectice. ajuta la cicatrizare. cu tulpina taratoare si agatatoare. antiseptic urinar. invelita la baza intr-o mica cupola cu solzi mici. intertrigo. Actiune farmaceutica: Antidiareic. iar cele femele sunt grupate cate 3-5. antisudorific. De asemenea. lunga de 30-100cm. flavone. acid cvercitanic.

Ceaiul se prepara in vase de sticla sau smaltuite. Frunzele sunt opuse. 20% in alcool de 70 grade. iar cele bazale si inferioare sunt palmate. Se beau 2-3 cani pe zi. ulei volatil. se macereaza 10-14 zile. Extern: decoctul se aplica sub forma de cataplasme pe umflaturi si plagi. Se beau 3 cani pe zi. Raspândire: . Ca tinctura. rozacee. ramificata. Cele superioare sunt trilobate. Florile sunt mici. fara tulpina (sau aceasta este foarte scurta). perena. sterolica. Tataise Descriere: Mica planta erbacee. C. spinoasa. in locuri necultivate. tanin. Infuzie 2 minute. 1 lingurita la 250ml apa clocotita. Iarba flocoasa. hipertensiune arteriala.Se infuzeaza 3 minute. tulburari de climax. cu segmente angulos-lobate si spinoase. lineare pana la mijloc. Actiune farmaceutica: Neurastenii depresive. Se iau 15-20 de picaturi de 2 ori pe zi. leonurina. saponine. Nume: Turta Nume în latina: Carlina acaulis Familie: Asteraceae Denumire populara: Scaiete. cele interioare alungite. inconjurat de un involucru. vitaminele A. Ciurul-zanelor. asezat la baza caliciului. indulcit cu miere. Ceapa-ciorasca. Nume: Talpa-gastei Nume în latina: Leonurus cardiaca Familie: Labiatae Denumire populara: Coada-leului. E. Creasta cocosului. heterozide. Tinctura preparata din planta (20g la 100ml alcool 70 grade. Cioropar. lanceolate la varf. Fructul este o nucula. principiu amar glucozidic. late de 2-4 mm. rigizi. Produs vegetal:: Varfurile florale si frunzele. compus din mai multe randuri de foliole (bractee). macerata 10-14 zile) este foarte eficienta in infectii ale tractului urinar. pe langa garduri. plagi. cele externe tepos dintate. Frunzele glabre adanc-penatifide. Se administreaza 20-25 picaturi de 3 ori pe zi. Indicii terapeutice: Intern: sub forma de infuzie. Se strecoara. axilare. Raspândire: Creste pe marginea drumurilor. Florile alburii formeaza un capitul mare. Principii active: Alcaloizi. Sita zanelor. uscat membranoase. Capitulul deschis are aspectul unei stele argintii. de culoare alba stralucitoare. Punga babei. Infloreste in iunie-septembrie. Somnisor Descriere: Este o planta erbacee. distonii neurovegetative. inalta de 50-150 cm. prevazut cu 5 dinti spinosi. dispuse in verticile multiflore. de obicei paroasa.

Apoi se infuzeaza. sudorific. tonic.Creste pe coastele uscate si pasunile pietroase din munti. . Principii active: Ulei esential (carlina). inulina. hidropizie. digestiv. aperitiv. diuretic. plagi. vulnerar si febrifug. Mod de utilizare: Decoct: 10-20 g radacini se fierb 5 minute in 1 l apa. dispepsii. intre mese. Actiune farmaceutica: Colagog. Se beau 2 cani pe zi. depurativ. Radacinile spalate si curatate de impuritati se usuca la umbra. tanin. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Se aduna in martie-aprilie sau in septembrie-octombrie. dischinezie biliara. Indicii terapeutice: Afectiuni hepatice. eczema. cancer al limbii. in incaperi incalzite sau la soare. afectiuni renale. Se strecoara.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->