Lista cu plante medicinale

Nume: Afinul Descriere: Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase. Frunzele sunt ovate, denticulate, verzi pe ambele fete. Florile sunt verzui rosietice, dispuse cate 1-2 la subtioara frunzelor. Infloreste in mai-iunie. Fructul este o baca albastra cu suc violaceu. Raspândire: Creste in regiuni montane, in paduri de conifere, pasuni, pe stanci, pe soluri silicoase, pana la 2500 m altitudine. Produs vegetal:: Produsul vegetal folosit:frunzele si fructele - Folia et fructus vaccini myrtilis. Recoltare: Frunzele, impreuna cu ramurile, se recolteaza pe vreme insorita, in lunile maiseptembrie, iar fructele cand sunt bine coapte, in lunile iulie-septembrie. Principii active: Frunzele contin : tanin, arbutina, hidrochinona, mirtilina, neomirtilina. Fructele contin: tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina C, acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic). Actiune farmaceutica: astrigent, bacteriostatic, hipoglicemiant, antidiareic, , diuretic, creste acuitatea vizuala, antihelmintic. Indicii terapeutice: diabet, reumatism, guta, enterocolita, parazitoze intestinale, infectii urinare, uremie. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, care se obtine din frunze. Se beau 2-3 cani pe zi. Nume: Angelica Nume în latina: Angelica archangelica Familie: Apiacee Denumire populara: Anghelina, Angelina, Bucinis Descriere: Este o planta erbacee, vivace, cu un rizom scurt (napiform), gros si radacina fusiforma, ramificata. Rizomul este lung de 8-12 cm si gros de 1-3 cm. Pe partea superioara a rizomului se observa resturi de frunze bazale, care s-au dezvoltat in primul an de viata al plantei. Culoarea radacinii este brun-deschisa la exterior si albicios-laptoasa in interior. Radacinile care pornesc din rizom sunt brune, brazdate longitudinal, lungi pana la 15cm. Tulpina este robusta, inalta de 1-2m, fistuloasa, cilindrica, ramificata, de culoare rosiatica, goala la mijloc si slab brazdata in partea superioara; apare numai in al doilea an de vegetatie. Este striata (are dungi in latime). Frunzele sunt alterne, mari, dintate pe margini, bipenatsectate si cu foliole cordiformovale, neegal serat dintate; au la baza o vagina mare, puternic umflata (este dilatarea, umflatura caracteristica de la baza petiolului). Florile sunt numeroase, albe verzui si asezate in umbela compusa. Infloreste in mai-august. Fructul este o diachena ovoid anguloasa.

Fructele sunt turtite, de circa 1cm. Raspândire: Creste spontan pe langa paraie, rauri si padurile montane si subalpine. In multe parti se si cultiva. Produs vegetal:: Radacinile, adica rizomii cu radacini Rhizoma cum radicibus angelicae. Dupa uscare, acest produs are miros aromat caracteristic, gust amar, aromat. De asemenea, se folosesc in scop medicinal semintele. Recoltare: Cultura: se inmulteste prin seminte direct in camp. Semanatul trebuie sa se faca imediat dupa recoltarea semintei, pentru ca aceasta isi pastreaza foarte putin timp capacitatea de germinare. Planta creste mai bine in locurile cu subsol umed si nisipos. Recoltarea radacinilor se face in septembrie-noiembrie sau martie-aprilie. Cand planta e cultivata, recoltarea are loc in al doilea, al treilea, al patrulea sau chiar al cincilea an. Radacinile spalate si taiate in bucati groase de 1-3cm si lungi de 10-15cm se usuca la soare, sau in camere putin incalzite. Principii active: Uleiuri eterice: terpene, eteri, esteri, sulfuri si polisulfuri etilice, alcooli, fenoli, cetone, aldehide. Actiune farmaceutica: Sedativ, stomahic, colagog, carminativ, expectorant, antireumatic, antiaritmic, galactogen. Indicii terapeutice: Labilitate psihovegetativa, dispepsie, varsaturi, dischinezie biliara, flatulenta, bronsita cronica, astm bronsic (ca sedativ), aritmie extrasistolica, palpitatii, hipogalactie, dureri menstruale. Mod de utilizare: Decoct din radacina - o lingurita la 250ml de apa se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Semintele se prepara sub forma de decoct, o lingurita cu seminte se fierbe 4 minute si se lasa sa infuzeze 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Nume: Brusturul Nume în latina: Arctium lappa Familie: Compositae Denumire populara: Laptuc, Lipan, Scaiul-oii Descriere: Planta bienala, ierboasa, cu radacina carnoasa, brun-inchisa la exterior si alb-galbuie la interior. Tulpina este ramificata, inalta de 25-65cm. Frunzele sunt alterne, cele inferioare cu diametru mare, lung petiolate, rotunjite la baza sau cordiforme, iar cele superioare sunt mici si ovale. Florile hermafrodite (avand organele mascule si femele in aceeasi floare), tabulare, regulate, purpurii, formeaza capitule groase de 3-4cm, dispuse in corimb. Bracteele involucrului capitular sunt verzi, aproape glabre si incovoiate la varf in forma de carlige, mai lungi decat florile. Fructele sunt achene, lungi de circa 6mm. Raspândire: Creste prin locuri necultivate, pe langa drumuri, garduri, ziduri, daramaturi etc.

Produs vegetal:: Radacina, mai rar frunzele si fructele. Recoltare: Radacinile se recolteaza in martie, aprilie si septembrie, octombrie. Se usuca in incaperi incalzite sau la soare. Frunzele, care se intrebuinteaza crude, se pot culege in tot timpul verii, iar cele care se usuca se vor aduna in iunie-august, in timpul infloririi. Se usuca la umbra. Fructele se recolteaza coapte si se usuca in locuri uscate si bine aerisite. Principii active: Inulina, saruri de potasiu, ulei volatil, substante antimicrobiene. Actiune farmaceutica: Depurativ, antiseptic, antireumatismal, antigutos, colagog si colerectic, antiaterosclerotic, antidiabetic, antisifilitic. Indicii terapeutice: Eczeme, psoriazis, impetigo, acnee, furunculoza, amigdalite, gingivite, pioree alveolo-dentara, reumatism, guta, dischinezie biliara, ateroscleroza, diabet, rujeola, sifilis. Mod de utilizare: Decoct din radacina - 20g la 1l de apa, se fierbe 4 minute, dupa care se lasa sa infuzeze 10 minute. Acest decoct se utilizeaza intern, 2-3 cani pe zi, sau extern, sub forma de gargarisme. In caz de rujeola, se prepara un decoct dupa modul descris anterior, dar folosind jumatate din doza. La decoctul obtinut se adauga 2 lingurite de miere. Se administreaza cate o lingurita la fiecare 5 minute, 2-3 ore, ceea ce determina o generalizare a aeruptiei si o scurtare a perioadei de stare, grabind vindecarea. Este necesar ca bolnavul sa stea la pat. Frunzele crude se utilizeaza in reumatism, aplicandu-le pe zona dureroasa. Cu frunzele astfel aplicate, se fac bai de soare. Nume: Cinci-degete Nume în latina: Potentilla reptans Familie: Rosacee Denumire populara: Iarba degetelor Descriere: Planta ierboasa, taratoare, perena, are frunze digitiforme, compuse din cinci foliole sesile. Florile sunt galbene. Infloreste in mai-august. Raspândire: Creste salbatica, prin locuri umede. Produs vegetal:: Planta intreaga, Herba potentillae reptans. Recoltare: Mai-septembrie. Actiune farmaceutica: Antidiareic, antitermic, antireumatismal, antiinflamator, antihemoragic. Indicii terapeutice: Diaree, stari febrile, reumatism, gingivite, hemoragii. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, se administreaza intern, 2-3 cani pe zi, iar extern ca si gargarisme Nume: Coada-Calului Nume în latina: Equisetum arvense Familie: Equisetaceae Denumire populara: Barba-ursului, Barba-sasului, Coada iepei, Coada manzului, Codaie, Iarba-de-cositor, Parul-porcului Descriere:

lipsita de frunze. Coada-calului de mare sau de rau (Equisetum maximum) care creste pe malul raurilor si are tulpina de grosimea unui deget se foloseste doar pentru bai de sezut. mai subtiri. Produs vegetal:: Tulpinile sterile verzi Herba equiseti. intinsa in straturi subtiri. timp de 10 minute. in forma de guleras si niste ramurele aciculare (ca frunzele de pin). epistaxis. Indicii terapeutice: Intern: Insuficienta cardiaca. este "de neinlocuit" in sangerari. maluri cu tufisuri. avand ramurile laterale dispuse in verticile. se folosesc ceaiul si baile. tulpinile sterile au frunzulite solzoase. ogoare lutoase si umede.Coada-calului-de-padure.Este o planta perena. colecistita. guta. Pentru efectul sau de coagulare a sangelui. fertile (poarta in varf spice cu spori). are. Aceste ramurele sunt mai lungi la baza tulpinii si mai scurte spre varful ei. reumatism. Cele care cresc pe soluri pur argiloase au cele mai bune calitati curative. expectorant. apoi herba se pune la uscat. fara tulpini fertile si fara corpuri straine. proprietati medicinale. poduri. ceea ce face planta in intregime sa aiba infatisarea unui con. fie in aer liber. are un rizom ce creste oblic. In afectiuni ale vezicii si ale rinichilor. Coada-calului de camp sau de padure se utilizeaza pentru ceaiuri luate intern. care o face atat de pretioasa. campuri. In pamant. verzi. aceste tulpini fertile putrezesc si in locul lor apar tulpini sterile de 60 cm. acid salicilic. nefrite. Planta care creste pe terenurile fertilizate chimic nu trebuie utilizata. cu retentie de apa. Actiune farmaceutica: Bronhodilatator. erbacee. Principii active: Ulei volatil. dar nu sunt mai lungi decat distanta dintre noduri. diuretic. fara parti brunificate. purtand la noduri radacini subtiri. tuberculoza. hemoptizii (expectorantii cu sange). angina pectorala. de asemenea. In jurul nodurilor. cu nisip si calculi. inalte de 40 cm. antimicrobian. iar gustul este dulceag. la umbra. Dupa recoltare. precum niste tubercule. In felul acesta este favorizata eliminarea calculilor. Primavara se dezvolta tulpinile simple. In functie de loc. ulcer gastrointestinal. Ajuta in caz de acumulare de apa in pericard. Uscarea se face la umbra. se indeparteaza mai intai partile innegrite de langa pamant. Equisetum sylvaticum. bioxid de siliciu. Extern: gingivita. Planta uscata trebuie sa aiba culoare verde-deschis. anemie. . mult ramificate. Raspândire: Fanete. fie in incaperi uscate si aerisite. remineralizant. Produsul nu are miros. Se intorc in fiecare zi. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. antiseptic urinar. planta are un continut de 3 pana la 16% acid salicilic. Coada-calului cu ramurile cele mai fine . diaree. Indata dupa fructificare. pleura sau maladii infectioase. saruri de potasiu. Pentru catar dureros al vezicii urinare un remediu bun este un decoct de coada-calului: bolnavul se infasoara intr-un halat de baie si lasa aburul cald al decoctului sa actioneze asupra vezicii. Baile de sezut fierbinti cu ceai de coada-calului se fac bandu-se concomitent ceai. brune. hemoragii. bronsite. cu doua feluri de tulpini. brune. care creste pe marginile padurilor si crangurilor. Recoltare: Recoltate vara in lunile iulie-august.

herpes. sub forma de gargara. apoi se infasoara cu un fular de lana. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de coada-calului. proeminente osoase la calcaie (pinteni). iar in picioare sosete groase de lana. potrivit biologului austriac Richard Willfort. sicozisul barbii. regiunea abdominala de sus in jos. fierbinti. Rezultatele ultimelor cercetari. plagi vechi supurande. apoi se incalzeste. Se infuzeaza 2 minute. urzici. Sus. irascibilitate. baile de sezut sunt eficiente. Coada-calului impreuna cu Ventrilica este un bun remediu pentru prevenirea aterosclerozei si amneziei. Este important ca bolnavul sa fie imbracat. din cauza contracturii muschilor paravertebtali. aplicate pe tumora. Baia de sezut: 100 g de coada-calului se pune in apa rece si se lasa la macerat 12 ore. manii. Dupa baie nu va stergeti. Pentru o baie este nevoie de o galeata de 5 litri. Cand planta este fierbinte si inmuiata. plina cu plante proaspete. apoi dinspre lojile renale in jos spre vezica urinara. Prisnita: Un pumn cu varf de coada-calului se pune intr-o sita care se suspenda deasupra unei oale in care fierbe apa. Se poate folosi un lighean mare sau o cadita. Bazinul fiind in apa se maseaza usor. Baia se face timp de 20 de minute. ci. Pentru matreata.Se repeta de mai multe ori. sunt eficiente si la persoanele in varsta care au dureri si tulburari urinare. Pentru sangerari persistente ale nasului (epistaxis) se aplica o compresa realizata dintrun decoct racit de coada-calului." Se utilizeaza si cataplasme de coada-calului incalzite la abur. bandu-se 2 cani pe zi. Se va mentine calda. dar pentru sangerari este nevoie de 2-3 lingurite cu varf la cana de 250 ml. Baile de abur. se utilizeaza ceai de coada-calului si sunatoare. Pentru leucoree (scurgeri albe la femei). apoi pielea capului se maseaza cu ulei de masline. Coada-calului este un bun remediu pentru bronsita cronica si tuberculoza pulmonara. Pentru eruptii si prurit (mancarime) ajuta foarte mult baile si compresele cu decoct de coada-calului. parul se spala zilnic cu decoct de coada-calului. Pentru Enurezis. se indica baile de sezut de 3 ori pe saptamana. de 2-3 ori. Ceai. Peste prisnita se aplica o folie de plastic. In caz de depresii. justifica presupunerea ca : "Tumorile sunt inhibate in cresterea lor si in final eliminate prin utilizarea ceaiului de coada-calului pe perioada indelungata de timp. Regiunea inimii trebuie sa fie afara din apa. se strecoara si se adauga la apa de baie. in halat de baie. Spalaturile si baile sunt utile in caz de panaritiu. In cazurile de rigiditate a coloanei vertebrale. fistule. se fooloseste in caz de amigdalita. In aceste cazuri se beau si ceaiuri de coada-soricelului. In mod normal. carii. inca ud. se utilizeaza bai de sezut. stomatite. cate o cana de ceai de coada-calului. imbracati halatul de baie si stati in pat pentru a . gingivoragii.. se infasoara intr-o bucata de panza si se aplica pe partea afectata. Tinctura de coada-calului este un remediu in transpiratia picioarelor. vegetatii adenoide. Cu aceasta tinctura se frictioneaza picioarele bine spalate si uscate si se bea cu 30 de minute inainte de masa de dimineata 1 cana cu ceai de coada-calului. iar dimineata si seara. se utilizeaza 1 lingurita cu varf la 250 ml apa. Pentru hemoroizi durerosi si noduli hemoroidali se utilizeaza terciul. fistule. apoi un pulover gros.

Recoltare: De la ceasta planta se recolteaza florile. in timpul infloririi. vivace.transpira timp de o ora. traistaciobanului. in incaperi aerisite sau in aer liber. tubuloase cu 5 stamine. Tinctura: 10 g de coada-calului proaspata se macereaza in 50 ml vodca de 40 grade. dismenoree (regleaza hemoragiile abundente si calmeaza durerile). gastrita. Fiecare capitul contine 5-6 flori marginale pentamere. decongestiv hemoroidal. antispastic biliar. formic. . Se bea dimineata inainte de masa. alcool etilic. Sorocine Descriere: Planta ierboasa. colici hepatice. Se tine la soare sau intr-un loc la cald timp de 14 zile. bronsite. 30-60 g planta la 1 l de apa. Se agita zilnic. achileina. Compresa de pulpa: Coada-calului proaspata se spala bine si se zdrobeste cu tocatorul de lemn. proionic. tridintate. tataneasa. metilic. Culoarea florilor dupa uscare trebuie sa fie alba-galbuie. Se poate pune la 1l de vodca si coada-soricelului. galbenele. Pentru viermi intestinali . Apa de baie se poate utiliza inca de 2 ori. azulen. aromatica. ligulate. de culoare alba. Fructul este o achena. culese la amiaza. uneori roza pana la rosie si flori interioare regulate. hemoroizi. lanceolate. foliate. cistite. valerianic.fara peduncul. iar in abscese dentare. Frunzele sunt alterne.infuzie de 10 g din planta la 100 ml apa. -Flores millefolli . pe rame acoperite cu hartie. sesile. reincalzindu-o. limonen. Extern: In arsuri. cineol. gargara. Are doua feluri de tulpini aeriene. diminueaza secretiile gastrice. inalta de 20-70 cm si cu tulpina putin paroasa. hemostatic. ulcere varicoase. Actiune farmaceutica: Intern: Bronhodilatator. ramificate la partea superioara si terminandu-se cu capitule formate din flori mici si altele sterile. hipermenoree. sub forma de bai sau comprese. pana in septembrie. enterocolite.Infloreste in luna iunie. borneol. acetic. acizi organici. acid achileic. expectorant. analgetic. mai mult sau mai putin paroase si cu miros aromat si gust amar astringent. purtand numai frunze. apoi se strecoara. Uscarea se face la umbra. Florile sunt grupate in capitule ovoide reunite la randul lor in corimb la extremitatea tulpinii. Nume: Coada-soricelului Nume în latina: Achillea millefolium Familie: Compositae Denumire populara: Alunele. eczeme. antispastic bronsic. Principii active: Ulei volatil. cate o mana din fiecare planta. Pentru bai. cariofilen. unele mai groase florifere. penat-sectate. Se recomanda si in starile alergice. Extern: Calmant antiinflamator si dezinfectant (bai sau comprese). Florile nu trebuie sa aiba fructificatii si nici peduncule. sau planta intreaga fara radacina. dezinfectant si calmant gastrointestinal. Indicii terapeutice: Anorexie. pinen. plagi supurate.

hematemeza. se strecoara printr-o bucata de panza si se toarna in borcane curate. Tinctura: Florile de coada-soricelului. Fetele tinere. . se recomanda in afectiuni ale maduvei osoase. In anexite. care se mesteca in timpul zilei. se fac bai de maini si de picioare cu coada-soricelului. O alifie preparata din flori de coada-soricelului se utilizeaza pentru hemoroizi. recomandandu-se cure cu ceai de coada-soricelului. cu inghitituri rare. timp de 12 ore. elimina balonarea si crampele stomacale. se adauga 15 g flori de coada-soricelului proaspat culese si taiate fin si 15 g frunze de zmeur. leucemii. se recomanda un amestec de coada-soricelului cu frunze de urzica. Se amesteca pana se topeste grasimea si se iau de pe foc. impreuna cu radacini de obligeana. dupa care se strecoara. melena. se toarna peste ele vodca de 40 grade. Se lasa 1/2 de minut si se strecoara. se recomanda ceaiul de coada-soricelului. Actioneaza direct asupra maduvei osoase. inflamatii ale tractului gastro-intestinal s reglementeaza scaunele. Migrena cauzata de schimbari de vreme este adesea ameliorata dupa o cana de ceai de coada-soricelului.Se adauga si radacina de tataneasa. carora nu le-a venit menstruatia. li se recomanda o cana de ceai de coada-soricelului. Pentru hemoroizi. pastrandu-se in frigider. timp de 14 zile. Ceaiul este eficient si in: hemoroizi care sangereaza. Ceaiul este indicat si in ameteli. recomandandu-se 2 cani de ceai pe zi. In cancer pulmonar. este util in afectiuni ale ficatului. In ziua urmatoare se reincalzesc. intern. In cazuri de cancer uterin. se recomanda in cardiopatia ischemica (angina pectorala). inainte de masa de dimineata pana la instalarea ciclului. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de planta. Se lasa 12 ore acoperite. Este indicat si in afectiuni renale. stimuland reinnoirea sangelui. se vor face bai de sezut cu ceai de coada-soricelului. Deoarece coada-soricelului ajuta in afectiuni circulatorii si spasme vasculare. se aseaza intr-o sticla. Planta are o mare importanta pentru afectiunile genitale ale femeilor. baile de sezut cu coada-soricelului vindeca. se beau 4 cani de ceai pe zi. cefalee. greata. ceaiul este calmant. pe stomacul gol. dupa care se incalzeste pana la fierbere si se adauga in apa de baie. taiate fin. De aceea. migrena poate disparea. leucoree(scurgeri albe). baut dimineata si seara. Alifia de coada-soricelului: 90 g de unt nesarat sau untura se pun la incalzit. apoi se lasa acoperite la soare. Daca ceaiul se bea regulat. dureri oculare. Pentru fibron uterin. Ceaiul remediaza lipsa de apetit. arsuri la stomac (pirozis). Baia de sezut: 100 g de coada-soricelului (planta intreaga) se lasa la macerat in apa rece. baut cald. Este indicat si in: enurezis. Se bea ceai. Baile de sezut sau spalarea cu un decoct elimina mancarimile vaginale (prurit vulvar). 2-3 cani pe zi. lacrimare. In nevrite. Are proprietatea de a regenera tesuturile. Pentru femeile care sunt la menopauza. se fac bai si frectii cu tinctura de coada-soricelului. culese pe vreme insorita.

. estrogal. substante amare. galactogog. sedativ. infectii oculare. fistuloasa si ramificata. Fructele sunt ovoidale. zaharuri. tuse convulsiva. Secareade-gradina Descriere: Planta erbacee. Anason-dulce. Atentie! in cantitati mari. mucilagii. in faringite. Fructul este o samara. Chimen-dulce. sunt mici. carminativ. fencone. La maturitate. Raspândire: Este o planta de cultura. Sunt intregi. inalta pana la 2m. galben-aurii. cu miros placut. Extern: Infuzia obtinuta din 2 lingurite seminte. anorexie. . cu frunze imparipenate. faringite. enterocolita. la femei. lipide. aromat si gust dulceag. se utilizeaza sub forma de gargarisme. Florile. Indicii terapeutice: Intern: Astm bronsic. fin striata longitudinal. Se infuzeaza 3 minute in 1l apa clocotita. Raspândire: Creste spontan. pentamere si dispuse in umbele mari terminale. hipogalactie. Actiune farmaceutica: Antiinflamator. diuretic. balonari abdominale. facilitand cicatrizarea plagilor. 1/2 lingurita de fructe . hematom. produce hemoragie uterina.anetol. Produs vegetal:: Coaja si frunzele. cilindrica. aleurona. bronsite. locuri umede. In stari anexioase.Nume: Feniculul Nume în latina: Foeniculum vulgare Familie: Umbelliferae Denumire populara: Moluza. dispepsie. in forma de rinichi si creste. se administreaza urmatorul Rp: fenicul 2g. usor arzator. Se infuzeaza 1/2 minut si se strecoara. Produs vegetal:: Fructele. Mod de utilizare: Extern: laringite. sudorific. balonari abdominale. expectorant..la 200ml apa clocotita. Se bea in cursul unei zile. antiseptic. Florile sunt lipsite de invelis floral. amigdalita. bianuala sau perena. Nume: Frasin Nume în latina: Fraxinus excelsior Familie: Cleaceae Descriere: Arbore inalt de 1-30m. incepand de la baza. 5-6 fructe zdrobite. sau sub forma de aplicatii locale (cataplasme). Frunzele de la baza au petiol lung. lunci etc. compuse din 7-13 foliole sesile. Principii active: Ulei volatil . Apoi se strecoara. menta 2g. magheran 2g. Are tulpina dreapta. Infloreste inainte de a se dezvolta frunzele in aprilie-mai. Pentru copii. regulate. Frunzele pedunculare dinspre varf sunt trifoliate. iar la adulti. au culoare cenusie sau brun-verzuie. caracteristic. prin paduri. insuficienta pancreatica. colici abdominale. amigdalite. Anason-mare. infuzata 2 minute in 250 ml apa clocotita. rotunde. putin turtite lateral. antispastic.

guta.Recoltare: Coaja se recolteaza in aprilie-mai. gume. intiinflamator intestinal. colici biliare. cicatrizant. inalta de 20-70 cm. boli de piele. . se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. reumatism. Frunzele sunt imparipenate. afectiuni renale. Trebuie administrat cu prudenta. afectiuni renale. febra. verde pal. Infloreste in mai-septembrie. tanin. proaspete. eczema. tonic. amenoree. Frunzele se aduna in mai-iunie. se pot recolta in orice timp al anului. aperitiv. alcaloizi. Saftarea Descriere: Planta anuala. viorii. acnee. colagog si coleretic. aperitiv. purpurii. Indicii terapeutice: Astenie. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de frunze. Nume: Fumarita Nume în latina: Fumaria officinalis Familie: Fumariceae Denumire populara: Fumul-pamantului. angiocolite. Se infuzeaza 3 minute. Frucetele sunt silicule mici. Actiune farmaceutica: Sudorific. obezitate. constipatie. Actiune farmaceutica: Sedativ. ierboasa. artrita. violete. depurativ. ateroscleroza. glabra. Administrat zilnic. Indicii terapeutice: In colecistite. Uscarea se face la umbra. actiuni hepatice. cvercetol. pitica. Decoctul este foarte eficient in guta. laxativ. globuloase. M. oligurie. in primele 8 zile are efect tonic. ulei volatil. albe spre baza si rosii la varf. Florile sunt rozacee. recoltata in timpul infloririi. depurativ. hipnotic. la 250ml apa clocotita. diuretic. Se beau 2-3 cani pe zi. cefalee. dispuse in raceme terminale. Principii active: Acid fumaric. inozitol. cenusie. hipotensiune arteriala. astringent. Se beau 3 cani pe zi. antireumatismal. acid malic. fumarina.Mulot mentioneaza ca modul de actiune al plantei difera in raport cu timpul de administrare. cu segmente lanceolate. diaree. afectiuni intestinale. calmant. diaree. febrifug. ulcer. coleretic. Mod de utilizare: Infuzie: Se prepara o infuzie slaba din 3g planta la 1 cana apa clocotita. Se beau 2 cani cani pe zi. colagog. laxativ. dischinezii biliare. deoarece in cure prelungite poate avea efect hemolizant. Produs vegetal:: Planta intreaga fara radacina. Ceaiul mai concentrat si folosit in cura prelungita are efect hipotonizant si de pierdere ponderala. Daca se folosesc imediat. K. Decoct: 50g scoarta la 1l apa. Se strecoara. reumatism. se infuzeaza 3 minute. Principii active: Manitol. Raspândire: Creste prin locuri ruderale sau cultivate. Iarba-de-curca. de pe crengile si radacinile tinere (de cel mult 4 ani). antigutos.

ulei volatil. cele superioare oblongi.anuala. Infloreste din mai pana in septembrie. baut in cantitati de 2-3 cani pe zi. peste 8 zile. Rusnica Descriere: Planta erbacee. Recoltare: Se culeg si tulpinile si frunzele. apoi se lasa sa infuzeze 10 minute. tufoasa. pe ambele fete. tumorile canceroase. . Recoltarea trebuie sa se faca pe vreme insorita. in 1/2 l apa. coleretic. fie intregul capitul (Flores Calendulae cum receptaculis). caroten. Rosioara. Se va utiliza o lingura cu varf din acest amestec la 1/2 l apa. pe matgini usor dintate sau aproape intregi. principii amare. ranile supurande care nu se vindeca. Hilimica. bactericid si antitrichomoniazic. Decoct: Se prepara din 60g planta care se fierbe 4 minute. sedativ. gastrointestinal. Pot fi culese proaspete din gradina si utilizate. Principii active: Saponozide. Exista mai multe varietati cu capitulele complet acoperite cu petale. Ambele produse au miros slab aromat. Filimica. gust amarui-sarat. cicatrizant. dismenoree. anterocolite. Ceaiul. Nume: Galbenelele Nume în latina: Calendula officinalis Familie: Compositae Denumire populara: Calinica. antiinflamator. pana la 20 de zile. se spala cu o infuzie din parti egale de galbenele si coada-calului. Indicii terapeutice: Dischinezii biliare. Se culeg din luna iunie pana toamna tarziu. lungi de 5-12 cm. Continuand cura. flavonoide. Se badijoneaza regiunea cu eczema sau acnee de 2 ori pe zi. ulcer gastric si duodenal. alcatuite din flori lingulate tridintate. Radacina este pivotanta. calendulina. pe margini de culoare galben-portocalie si flori centrale tubuloase.Se fac 2-3 cure de opt zile cu pauza intre cure de 10 zile. Produs vegetal:: Se utilizeaza numai florile marginale (Flores Calendulae sine receptaculis). Actiune farmaceutica: Sudorific (creste secretia sudorala). ca depurativ al sangelui. mai mult sau mai putin paroase. Rujulita. Valoarea medicinala este aceeasi. Filimina. Galbenele. este de mare ajutor in hepatita acuta (virotica). cu stamine de culoare inchisa sau deschisa. cu tulpina ramificata. atenuate in petiol. colagog. emolient. cand puterile curative sunt potentate la maximum. Raspândire: Planta se gaseste in gradini parasite sau cultivate. lanceolate. rezine. determinand somnolenta si o incetinire a circulatiei sanguine. actioneaza ca si calmant si hipnotic. Flori galben-portocalii sau galben-rosietice sunt dispuse in capitule terminale mari. inalta de 20-70 cm. Frunzele inferioare aproape spatulate. mucilagii. gume. Ulceratii canceroase.

hemoroizi. Aceasta este alifia. Alifia se intrebuinteaza in : contuzii. florile se spala si. se da in prealabil cu alifia de galbenele. Oriunde se aplica compresa cu aperitiv suedez. frunze). Infectiile fungice in zona genitala. Sucul proaspat: Frunzele. ganglioni mariti. fistule. Plantele se pot folosi de 3-4 ori.S. In inflamatia tractului gastro-intestinal (gastroduodenite. adenopatii. cu durata de 10 minute. de asemenea. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250 ml apa. iar frunzele sunt petiolate. Scursura se pune in borcan. Extern: Baia de sezut: 2 pumni plini cu planta proaspata sau 100 g planta uscata. tulpina. Se beau 4 cani pe zi. la frigider. cicatrice post-operatorii. tulpinile. Planta se recolteaza cu tulpina si flori. cate 2 la nod (opuse) si cu 3-5 lobi. un bun remediu pentru infectii urinare. se reincalzeste si se strecoara prin panza sau tifon. Se utilizeaza cu succes in cancerul pielii. colite. Are doua feluri de flori (mascule si femele). degeraturilor si al ulceratiilor. tumori. In cazul tumorilor. Sucul obtinut se pune intr-o sticluta la frigider si se foloseste pentru badijonaj in caz de prurit intens. ulcere).Ceaiul este. chiar daca acestea sunt maligne. urcatoare si agatatoare. . Florile femele sunt formate din numeroase frunzulite galbene-verzui. ca si frunzele vitei-de-vie. se scurge de apa si se pune in grasimea topita (sa fie calduta. Tulpina lui este aspra. A doua zi. untura sau alta grasime. Nume: Hameiul Nume în latina: Humulus lupulus Familie: Cannabaceae Descriere: Este o planta vivace. entorse. Resturile de planta se pun in alt borcan. asezate in jurul axei. plagi zdrobite. ude. ulcere varicoase. varice. cataratoare pe arbori.E. la frigider si se folosesc sub forma de cataplasme. si ca cicatrizant si antiinflamator in tratamentul plagilor. nu fierbinte). Cu ajutorul alifiei pot fi eliminate cu usurinta si crustele din nas. ceaiul se bea cate 3 cani pe zi. Alifia: 500 g margarina. ulceratii la san. de 3-4 ori. se infuzeaza 2 minute (acoperit): se foloseste usor caldut (38 grade C). Spalare: Spalaturi vaginale in infectii cu Trichomonas vaginalis. Se pune 1 lingura cu varf de planta la jumatate litru apa fiarta. Se amesteca cu o lingura de lemn si se lasa acoperita 12 ore (cu focul stins). Se pun 2 pumni plini cu varf de planta taiata marunt cu cutitul (floare. se poate aplica alifie in strat gros. se trateaza cu baia cu decoct din planta proaspata: 5 linguri planta uscata sau 2 pumni plini cu planta proaspata pentru baie. aesuri. de scabie (raie). degeraturi. cu prurit intens (mancarime). arsurilor. Ele sunt grupate in inflorescente de forma ovala (conuri sau strobuli) si au o lungime de 2-3 cm. Ceaiul facut din flori prospete de galbenele este adjuvant in tratamentul febrei paratifoide si P. crestate si cordate la baza. flebite. se pun in centrifuga de sucuri.

sescviterpene. humulona. Principii active: Conurile contin ulei volatil. rezine. cu miros caracteristic. .1 lingura de conuri la 200 ml apa clocotita. cranguri. seboree. nevroze cu anxietate. spalaturi vaginale 8g%. antituberculos. onanismului. putin turtite. puse in incaperi uscate si intunecoase. derivati flavonici. substante estrogene. au culoarea galben-verzuie. ele trebuie scoase din cosuri sau saci si tinute la umbra intr-o incapere curata. ca si sparanghelul. Conurile trebuie sa fie intregi. caci in acest caz se pierde o parte din principiul activ .Florile mascule sunt verzi. Extern: antiseptic. paduri. Pe inflorescentele femele. iar bracteele sa nu fie desfacute de pe conuri. Astfel uscat. Are proprietati tonice. seboree.Summitates et strobuli lupuli. Recoltare: De la Hamei. zavoaie. garduri etc. Infuzarea este de 2 minute. drogul se pastreaza in lazi captusite cu hartie. Recoltarea se face in timpul infloririi. dupa uscare. ester valerianic. somnifer . La baza bracteelor (frunzulitelor) si pe suprafata frunzelor se gasesc numeroase glande de culoare galben-portocalie. Imediat dupa recoltare. pe langa ziduri. stomahice si diuretice.Lupulina. Mod de utilizare: Intern: Infuzie: sedativ. se recolteaza varfurile vegetative si conurile femele . substante minerale. Indicii terapeutice: Insomnie. iunie-august. actiune moderata asupra functiilor genitale: se utilizeaza in combaterea blenoragiei. stimuleaza secretia gastrica. Se culeg in cosuri sau saculete. care contin un ulei rasinos. ele capata o culoare bruna. anorezie. lupulina. drogul pierzand din valoare. pentru a se racori. Se bea seara la culcare. Dupa ce se racoresc. dupa uscare. diuretic. trichomanas vaginalis. Extern: Infuzie: Acnee.1 ligura si jumatate de conuri la 200 ml apa clocotita. pentru a se usca perfect. ca sa nu se preseze si sa nu se incalzeasca. tuberculoza. se afla niste glande. care. bacteriostatic. Lastarii tineri sau varfurile vegetative constituie un medicament antiscorbutic si diuretic. de culoare brun-deschis si cu o grosime de cca 2 mm. 4g% sub forma de comprese. Fructele sunt globuloase. acnee. dioice. Infuzare 2 minute. bine presat. In caz contrar. conurile se intind in straturi foarte subtiri. Pedunculul sa nu fie mai lung de 1 cm. se bea fractionat in 3 reprize in decursul unei zile. care se desprind usor de planta. spermatoreei (prin actiunea lupulinei). in alimentatie se utilizeaza drept leguma. In nici un caz conurile nu se pun la uscat fara sa fi fost in prealabil racorite (vanturate usor cu mana). dispuse in ciorchine pe planta. Raspândire: Creste prin lunci. Produs vegetal:: Se admit numai conurile. Tinctura: 10g conuri se macereaza in 90 ml alcool de 40 grade. tanin. Se administreaza 2-4 g pe zi. care se utilizeaza ca medicament. Actiune farmaceutica: Antispastic. dand o pulbere fina galbena: lupulina.

antiseptic. Fructul este o baca (baca falsa) neagra. Raspândire: Cultivata sau salbatica prin locurile de cultura. diuretic. se aleg fructele normal dezvoltate si coapte. tepoase. Mod de utilizare: Se utilizeaza ca atare. intotdeauna verzi. Produs vegetal:: Fructele Recoltare: Se recolteaza cand sunt coapte. Florile de sex diferit se inchid in aprilie-mai. culoarea boabelor trebuie sa fie neagra. aciculare. Produs vegetal:: Radacina. timp de 4-5 zile. Esenta de ienupar are efect stupefiant si soporific Nume: Isopul Nume în latina: Hysopus officinalis Familie: Labiatae Descriere: . Raspândire: Prin pasuni. zavoaie. emenogog. Se administreaza 15 picaturi pe zi. sub forma de frectii ale zonelor dureroase. Apoi se strecoara. antialgic. prezentand deasupra o crestatura in trei muchii: se coace numai in al doilea an. Sub forma de otet de hrean. Indicii terapeutice: Anorexie. artrita. cu frunze triplu verticilate. Uscarea se face la soare sau in camere incalzite. paduri. Se beau trei cani pe zi. bronsita cronica. litiaza renala. Pe cat posibil. fiind un bun condiment. Cetina. locuri stancoase. prostatita. reumatism. Hirean. Fructele sunt silicule globuloase sau ovale.. mai mult in etajul montan. antigutos. Janibahar Descriere: Arbust de 1-2 m inaltime. Florile sunt mici. perena. carnos si frunze inegal sectat-penate. asezate aproape perpendicular pe ramuri. Nume: Ienuparul Nume în latina: Juniperus communis Familie: Abietaceae Denumire populara: Ialovat. Irean. Recoltare: Se aduna in octombrie-noiembrie.Nume: Hreanul Nume în latina: Cochlearia armoracia Familie: Crucifere Denumire populara: Chrean. leucoree. in ceai sau supa. cernandu-le prin site. Radacina salbatica Descriere: Planta ierboasa. Extern se utilizeaza in reumatism. albe. Tinctura: 100g boabe macinate se macereaza in 1/2 l alcool 45-50 grade. in lunile septembrie-decembrie. infectii ale tractului biliar. se utilizeaza in tratarea acneei. de marimea unui bob de mazare. cu rizom gros. Mod de utilizare: Infuzie: 5g boabe macinate se infuzeaza 5 minute in 250 ml apa clocotita. tulburari ale ciclului menstrual. dispuse in recem paniculat. guta. Actiune farmaceutica: Aperitiv.

Principii active: Ulei volatil. saponine. astm. febrifug. Apoi se strecoara si se adauga 1600 g miere. patrunghiulara da nastere la ramuri ierboase. dispepsie. borneol. Se pune la foc sa se incalzeasca si inainte de a da in clocot se ia de pe foc. substante amare. colina. sesile. la inceput sunt de culoare aurie. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. ingust lanceolate. compusi sterolici. La persoanele cu excitabilitate nervoasa crescuta si la copii. anuale. formand spice unilaterale. digestiv. Sirop de isop: peste 100 g isop se adauga 1 l de apa clocotita. derivati cumarinici. Florile sunt albastre. laringita. . dischinezie biliara. Recoltare: Se face culegand plantele inainte sau in timpul infloririi. se administreaza doze mai mici. Se administreaza 4-6 linguri pe zi in afectiuni respiratorii. subtire si intrerupt. Livant Descriere: Subarbust inalt de 30-100 cm. geraniol. revulsiv. Uscarea se face la umbra. incepand cu anul al doilea. diuretic. in momentul infloririi. astenie. dispuse in verticile. Actiune farmaceutica: Behic. sudorific. gume. tonic. Nume: Levantica Nume în latina: Lavandula angustifolia Familie: Labiatae Denumire populara: Aspic. expectorant. cineol. vulnerar. Produs vegetal:: Varfurile plantei si florile Recoltare: Varfurile florale se culeg in iunie-august. anxietate. Florile de culoare albastra-violacee sunt dispuse intr-un spic lung. se utilizeaza in entorse. in angina. la baza inalt de 30-80cm. linalol. se infuzeaza 3 minute. mai tarziu devenind verzi. hisopina. guturai. Se lasa sa infuzeze pana la racire. dispnee. De asemenea. Tot in acest timp se culeg si florile separat. Tulpina lemnoasa. infuzia se utilizeaza sub forma de gargarisme. tanin. creste si in apropierea terenurilor cultivate. uremie. Infloreste in iulie-august. Se lasa sa se raceasca.Arbust mic cu tulpina lemnoasa. tonic. meteorism abdominal. heterozide. Frunzele sunt intregi. plagi. hiperexcitabilitate nervoasa. cu varfuri si ramuri. antispasmodic. cu ramificatii bogate. usor hipnotic. Principii active: Alcooli. Levand. Sub forma de comprese. Indicii terapeutice: Oligurie. colagog. Frunzele oblonglanceolate sau ingust-lanceolate. Actiune farmaceutica: Diuretic. saruri minerale. Raspândire: La noi se afla numai cultivata. Indicii terapeutice: Bronsite. rar albe. compusi triterpenici. afectiuni renale. Infloreste in iunie-august. Se beau 2-3 cani pe zi indulcit cu miere. Raspândire: Planta ornamentala. dezinfectant. aerofagie. entorse.

din 20-30 g la 1 l de apa clocotita. compuse. Suc proaspat: Frunzele se spala si se pun in extractorul de sucuri. se recomanda in ulceratii ale mucoasei bucale si ale limbii. tuse convulsiva. astm. Florile albe sau roze. cateava picaturi la un pahar de apa calduta. cu frunzele sale de culoare verde deschis si frumoasele flori albe. Recoltare: . acopera solul. Indicii terapeutice: Boala Parkinson. Nume: Macris-de-padure Nume în latina: Oxalis acetosella Familie: Oscalidaceae Denumire populara: Clopotei-fermecati. se frictioneaza coloana vertebrala. leucoree. tonic. Tulpina este anguloasa. somnolenta. Mod de utilizare: Infuzie: 5g planta se infuzeaza 3 minute intr-un litru de apa clocotita. Mod de utilizare: Infuzie: 1 ligurita de frunze proaspat culese la 1/2 litru apa fiarta. Amura Descriere: Este un arbust prevazut cu spini drepti sau recurbati. prurit tegumentar. Florile au culoare alba. Apoi se strecoara. dulci. Se utilizeaza sub forma de frectii ale capului. provocand o stare de excitabilitate crescuta. in ceai de coadasoricelului. are efect excitant. Capitulele sunt prinse cate unul in varful pedunculelor axilare. aplicate 10 minute pe regiunea dureroasa. negre. sudorific. amelioreaza durerile in reumatism si contuzii. diuretic. dispuse corimbifer. plagi. stari febrile. dezinfectant. urmata de deprimare nervoasa si cardiaca. avand tulpina taratoare. se deschid in iunie-iulie. Sub forma de comprese. infuzata 3 minute. Tinctura: 100 g flori se macereaza in 1/2 l alcool. timp de 15 zile.Se bea suc. Sub forma de gargarisme. unde.bronsita. sunt scurt pedunculate si dispuse in capitule aproape globuloase. locuri necultivate etc. Raspândire: Planta este comuna prin paduri. intarind firul de par. 2-3 picaturi. cu inghitituri rare. Se beau 2-3 cani pe zi cu efect calmant. cu frunze palmat-compuse. Fructele carnoase. Trifoi-acru Descriere: Macrisul de padure creste din abundenta in paduri. insomnie. dreapta sau curbata.Extern. Infuzia mai concentrata. gripa. Apoi se strecoara si se pastreaza in sticle bine inchise. Este o planta mica. A nu se administra in doze mari. hipotermie. Nume: Murul Nume în latina: Rubus fructicosus Familie: Rosacee Denumire populara: Rug-de-mure. acrisoare. Se lasa sa infuzeze 30 de secunde. Produs vegetal:: Frunzele si fructele. tufisuri. migrena. Frunzele sunt trifoliate. sunt placute la gust. paroase pe fata interioara.

Raspândire: Musetelul creste prin locuri cultivate si necultivate. apoi sunt date la vanturatoare. se recomanda irigatii vaginale cu o infuzie concentrata de frunze de mur. gastroenterite. iar cele din mijloc sunt galbene si tubulare (petalele sunt reunite intrun tub cinci-dintat la partea superioara).se face gargaracu o infuzie mai concentrata (2 lingurite la 1 cana de apa). antiinflamator. antiseptic. pentru selectionarea si uniformizarea lor. Indicii terapeutice: Diaree. fiind bogate in vitamina C si zaharuri naturale. Extern: Gargarisme . acizi organici. Florile ofilite nu se culeg. Dupa aceasta. conic. Recoltarea se face cu piepteni speciali sau cu mana. Recoltare: Recoltarea se face pe timp uscat. Fructele sunt consumate ca atare. Nume: Musetelul Nume în latina: Matricaria chamomilla Familie: Compositae Denumire populara: Romanita. dupa ce se ridica roua. Florile mici. Astfel. se indeparteaza florile mici si cele care au fost recoltate cu peduncul. Moruna.Infloreste in lunile mai pana in septembrie. nu exista bractee sau paiete (frunzisoare mici solzoase). Frunzele neparoase (glabre) de doua ori penat-compuse (bipenat-partite). colite. anuala. Operatia de inlaturare a florilor cu peduncul se face usor printr-o miscare speciala a . Matricea. de 2-3 ori pe zi. Fructele se culeg coapte. In leucoree. Produs vegetal:: Florile. pentru a se indeparta corpurile straine si praful. Florile se intind la umbra. Fructele sunt achene. Principii active: Vitamina C. vulnerar. grupate in capitule mici de 1. iar printre flori.Frunzele se aduna in mai-iunie si se usuca la umbra. Mod de utilizare: Intern: Infuzie. pentru a se racori. Florile de pe margini (radiale) sunt albe si lingulate (petalele sunt unite in forma unei limbi sau lingule). cu tulpina ramificata spre varf si inalta de 20-30cm. fara peduncul. afectiuni renale si ale vezicii urinare.5-2 cm la varful ramurilor. gol in interior (fistulos). pe care sunt situate florile) bombat. spontana. antidiareic. diuretic. tanin. care se desfac usor de pe receptacul. fistule anale. 1 lingurita la 250ml apa. gingivite. leucoree. foliolele (segmentele) lineare. flavone. hemostatic. adunand capitulele florale. Sub forma de cataplasme se utilizeaza in hemoroizi sau fistule anale. Musetelul bun are un miros caracteristic si penetrant. nearipate. Actiune farmaceutica: Astringent. deosebindu-se de celelalte apecii inrudite prin aceea ca are receptaculul capitulului (extremitatea superioara a pedunculului. florile se dau prin ciur. Romanita bruna Descriere: Planta ierboasa. recoltate in lunile mai-august.

in special pentru copii. umbeliferona. Mod de utilizare: Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stare de epuizare. dintate. Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde. este o planta ierboasa. pentru efectul sedativ. iar florile. pe terenurile parasite. bacteriostatic. dezinfectant. ramificata si acoperita cu peri moi. Uscarea florilor se face in uscatorii sau in poduri bine aerisite. flavonozide. sedativ.alifia de musetel. pentru ca florile sa nu se faramiteze. de 2 ori pe zi. nalba mica (casul popii). antispastic. In sinuzite. diaree. conjunctivite. balonari. florile. Daca se usuca in poduri. gingivite. azulen. Nalba-mare (nalba-alba). Frunzele sunt aproape rotunde. diminueaza durerea. Nalba-marunta. acid salicilic. carminativ. vivace. Nume: Nalba Nume în latina: Malva vulgaris Familie: Malvaceae Denumire populara: Casul popii. se aduna apoi cu mana si se indeparteaza. 2-3 picaturi. cicatrizant. Se recolteaza frunzele. florile cu peduncul ies la suprafata. Uleiul de musetel indeparteaza oboseala membrelor. Indicii terapeutice: Gastrite. amenoree. dismenoree (tulburari menstruale). Radacina este groasa. cu tulpina partial taratoare. cel mai bine este sa se utilizeze nalba cat mai proaspata. rezine. Acest lucru trebuie facut insa cu foarte multa atentie. Musetelul stimuleaza peristaltismul intestinal. colina. se fac inhalatii cu abur de musetel.ciurului de jos in sus. galbuie la exterior si alba in interior. abscese. nefrite. Se poate aplica ulei cald in ureche. substante de natura cumarinica cu actiune spasmolitica. Althae officinalis. din iunie pana-n septembrie. antiseptic. Este o planta anuala. asezate cate una sau mai multe la subtioara frunzelor. inalta de 80150 cm. epigenina. antiinflamator. cat si extern . pe langa garduri. colici intestinale. orhite. Cas. ele trebuie intoarse ca sa nu se mucegaiasca. fara a provoca purgatie si de aceea este indicat in hemoroizi. matricina. se fac frectii cu ulei de musetel. intregi sau lobate. Fructul este o capsula de forma unui cas. enterocolite. sudorific. Frunzele sunt alterne. intinse pe hartie in straturi foarte subtiri. de culoare roz. cu striuri longitudinale. tijele. iar in nevralgii. atat intern sub forma de ceai. ovale. In felul acesta . Actiune farmaceutica: Anestezic. fuziforma. sub forma de terci. insomnii. iar florile fierte aplicate pe o vezica bolnava. . Nu este nici o exagerare cand musetelul este numit ca "un leac pentru orice boala". Uleiul de musetel este folosit de asemenea in masajul membrelor paralizate. chemazulen. gastric si intestinal. fitosterine. antidiareic. Are valoare si planta uscata. creste pe zidurile vechi pe langa drumuri. Principii active: Ulei volatil. bactericid. Nalba-mica Descriere: Nalba cu frunze mici.

amidon. bronsite. florile se pastreaza in saci de hartie sau lazi captusite cu hartie. Actiune farmaceutica: Secretolitic. carnoase si lung petiolate. . Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda. de culoare alba sau usor roz (2. Caliciul dublu. amigdalite. In caz de rani deschise. infectii renale. mai ales in regiunea Dunarii. se gasesc florile mari. se tine peste noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece). frunzele si radacinile decorticate. in lunile iulie-august. apoi se pastreaza intr-un termos. sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm. in incaperi uscate. Florile sunt regulate. se pun ca prisnita peste noapte in regiunea gatului. datorita perilor fini. nu se spala. baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de patlagina sunt eficiente. iar resturile de la ceai. pe marginea raurilor. expectorant.capsula . Dupa uscare. adica de la plante care au cel putin 2 ani. cel extern cu 6-9 lobi. amestecate cu faina de orz. Sunt moi. acizi uronici. in luncile apelor. nu se admit resturi de tulpina. Radacinile se recolteaza cand ajung la 10-15 cm lungime. Infloreste din iulie pana in septembrie. Florile si frunzele se recolteaza fara codite. se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba de cultura. Recoltare: Se recolteaza florile. Creste prin locuri umede.Cele superioare au trei lobi. betaina. ulcere. atat frunzele cat si radacina au un miros slab caracteristic si gust mucilaginos. antiinflamator al aparatului respirator. Inainte de uscare. In cancer de laringe. iar frunzele in sacu de panza. uneori slab saruturoase. Principii active: Radacina: mucilagii. la 40 grade C). La subtioara frunzelor si la extremitatea ramurilor. zaharuri. rani. renal si gastrointestinal. scurti. tanin. emolient. Dupa recoltare. Se beau 4 cani pe zi. Cu restul ceaiului se face gargara. nalba este eficienta. Se ususca la umbra in incaperi aerisite. intinse in straturi subtiri. Fructul .5-3 cm in diametru). laringite acute. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei. Recoltarea lor se face in lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie. lung pedunculate. Frunzele trebuie sa fie de culoare verde. tanin si mucilagii. pentamere. iar cele inferioare. cat si frunzele sunt alb catifelate. Indicii terapeutice: Glosite. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. substante rezinoase. pectine. 5 lobi. radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie. taiate in fragmente mici si uscate la soare ori in incaperi incalzite. asparagina. Dupa uscare. cu petale slab stirbite la varf. radacinile trebuie decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb. dupa decorticare. Florile si frunzele contin: flavonoide. chair atunci cand prezinta afonie (lipsa vocii).turtit. Radacina trebuie sa fie de culoare alba. traheite. Planta se marunteste. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Atat tulpina. In acelasi scop si avand aceleasi principii active.

Baia de maini si de picioare: un pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat. juglona. furunculoza. amigdalita. ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara. cantitati mici de ulei volatil. substante minerale. Frunzele trebuie ferite de lumina. eczeme. Nume: Nucul Nume în latina: Juglans regia Familie: Juglandaceae Descriere: De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. panaritiu. In scabie si matreata se fac spalaturi cu decoct de frunze verzi. i se mai adauga 15g ceara de albine si se pune din nou pe baia de apa timp de 30 minute. hepatita. Frunzele uscate trebuie sa-si pastreze culoarea.15 g frunze la 200 ml apa. Alifie pentru rani: Se macereaza 15g frunze maruntite in 100 ml ulei de floarea soarelui. . se infuzeaza jumatate de minut si se strecoara. In ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C). gingii inflamate. Baia dureaza 20 de minute. se foloseste in stomatite. Sub forma de comprese. caroten. Principii active: Taninuri. se utilizeaza pentru gargara in stomatite. infectii ale gatului si laringelui. deoarece se innegresc. Cojile nu trebuie sa fie patate sau innegrite (se recolteaza inainte de a deveni maronii). alcool galic. Se ia de pe foc si se amesteca pana la racire. vasul in care se afla acest amestec se pune pe baia de apa in fierbere si se lasa timp de 3 ore. osteomielita. cojile verzi ale fructelor. se pune peste o bucata de panza si se aplica calda. acod elagic. tirozina. sa nu fie innegrite si sa nu aiba petiol. la temperatura camerei. infectii renale. Produs vegetal:: Frunzele. astringent. antiseptic urinar. Mod de utilizare: Infuzie. antieczematos. antileucoreic. vitamina C. Ca apa de gura. se amesteca cu faina de orz. Cojile fructelor se recolteaza cand se bat nucile si se usuca intinse in straturi foarte subtiri. Indicii terapeutice: Intern: Enterita acuta. hipoglicemiant. Recoltare: Frunzele se recolteaza in lunile iunie-iulie si se usuca la umbra intinse in straturi subtiri. Dupa 7 zile. jugladina si o oxinaftochinona. frunzele se folosesc si in tenuri grase. Se strecoara lichidul prin tifon sau panza. antiinflamator. In diaree: 1 lingurita de frunze peste care se toarna 250 g apa fiarta. Raspândire: Arbore fructifer cultivat. diabet. dar creste si salbatic. tanin. Prisnita: Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa. intr-o galeata cu 5 l apa rece timp de 12 ore. un principiu amar. Extern: Decoct .Pentru senzatia de uscaciune a cavitatii bucale. Actiune farmaceutica: Depurativ. diaree. macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C).

sedativ. Nume: Odoleanul Nume în latina: Valeriana officinalis Familie: Valerianaceae Denumire populara: Gusa-porumbelului. Principii active: Ulei volatil. capata un miros puternic si foarte neplacut. acizi izovalerianici. convulsii la copii. alcaloizi. valeriant de bornil. cu rizom bine dezvoltat vertical. acid acetic. Se pot usca in straturi groase de 2-3 cm. la o cana de apa clocotita. se infuzeaza 1/2 minut. dispuse in raceme corimbiforme. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Radacinile se aduna primavara. . Pentru un decoct puternic. Actiune farmaceutica: Antispastic. neurotonic. antidiabetic. Adjuvant pentru baie: 100 g frunze pentru baie: pentru spalaturi. antiemetic. In caderea parului. de obicei intregi sau serat dintate. in locuri uscate si bine aerisite.cca 2-5 cm lungime. Fructul este o achena. se maseaza frecvent pielea capului cu decoct de frunze de nuc. pe langa paraie. a dealurilor si in cea montana si cultivata. Frunzele imparipenate au foliolele lineare sau liner-lanceolate. Radacinile adunate din locuri uscate au o valoare mai mare decat cele din locuri umede. sau la soba. sau chiar la umbra. tanin. acid formic. Cand sunt proaspete. sau toamna. epilepsie. aer cald. Radacinile sunt de culoare galben-bruna la exterior si alba in interior. adaugat la apa de baie. in septembrie-octombrie. Tonicul din nuci verzi: Aproximativ 20 nuci necoapte se taie in sferturi. nu au miros. Se taie in bucati scurte. formiat de bornil. palpitatii. in martie-aprilie. Tulpina este dreapta. vivace. Iarba pisicilor. Se vor aduna pe cat posibil radacinile plantelor mai viguroase. tahicardie. fistuloasa. in locuri umede. Bine astupate. Florile roz sau albe. in regiunea campiei. Odoleana Descriere: Planta ierboasa. sticla se tine la soare 2-4 saptamani. Lichidul se strecoara si se imbuteliaza. goala in interior. se curata bine de pamant si resturi de tulpini fistuloase. au un miros placut de vanilie. vulnerar si antialgic local. inalta de 50-100 cm. astfel incat sa fie acoperite.Un decoct concentrat de frunze. incojurat de numeroase radacini fibroase. se pun intr-o sticla cu gatul larg. aritmie extrasistolica. striata (are sentulete in lungime). tufisuri. apoi se adauga 1l de vodca de 40 grade. apoi se spala bine si se usuca. se utilizeaza o cantitate dubla. Infloreste in perioada iunie-septembrie. glucozide. borneol. la soare. dupa uscare. Raspândire: Creste prin fanete. Indicii terapeutice: Anxietate. valeriana. butirat de bornil. isterie. rezine. terminale. se utilizeaza pentru degeraturi. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa clocotita se toarna peste 1 lingurita cu varf de frunze fin taiate. prezentand o valoare mai mare. 1 lingurita cu varf de frunze taiate.

Fructele sunt achene. Se beau 2 cani pe zi. lung. fara flori si fara fructificatii. dispuse in rozeta. contuzii. radacinile se recolteaza primavara devreme (martie-mai) sau toamna (septembrie-noiembrie). ajungand uneori pana la 20 cm lungime si 1-2 cm grosime. planta are cea mai mare cantitate de latex. dintate. Intreaga planta contine un suc laptos (latex). Radacina este pivotanta. din regiunea de ses pana-n cea muntoasa. in lunile aprilie-septembrie. Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de insecte. Primavara. atingand maximum in luna noiembrie. deoarece. radacinile de primavara contin mai multa colina si latex. care se dezvolta in perioada fructuficatiei. care se recolteaza primavara (mai-august). Uscarea se face la umbra in incaperi incalzite sau la soare. cu rostrul (ciocul) de 3 ori mai lung decat ele. Parasita-gainilor Descriere: Este o planta mica. Ca vulnerar si antialgic. livezi si pe langa drumuri. intinse in straturi subtiri. Nume: Papadia Nume în latina: Taraxacum officinale Familie: Compositae Denumire populara: Papalunga. Radacinile recoltate se curata de pamant si se despica in lungime. un alt principiu activ de baza. In luna august. vivace. in nisip. plagi. Radacina este alba la interior si brun-deschis la exterior. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. distonia neurovegetativa din preclimax. Frunzele sunt laceolate. Apoi se ia de foc si se lasa sa infuzeze 10 minute. dand capitulului o forma globuloasa. Radacinile recoltate se lasa 2-3 zile la soare pentru a se vesteji si cicatriza ranile provocate in urma taierii coletului si a radacinilor subtiri. diabet. radacinile nu se vor scurta. in pivnite. se recolteaza primavara inainte sau in timpul formarii bobocilor florali. Pe cat este posibil. Se pot pastra si proaspete. Raspândire: Creste pretutindeni. In schimb. aceasta substanta se gaseste numai in proportie de 1-2%. Mod de utilizare: Decoct: 1 lingurita cu varf se fierbe 2 minute in 250 ml apa clocotita. Cercetarile de laborator arata ca in lunile iulie-august radacinile contin cantitati ridicate de principiu amar (taraxacina). Florile sunt ligulate. radacinile au cca 40% inulina. care in varf poarta un capitul floral mare de 2-2. poarta un papus alb. prin taiere. se face baia regiunii interesate cu un decoct similar celui de mai sus. de culoare galben-auriu. ierboasa. In aceasta perioada. de aceea ele se vor conserva la loc uscat. pasuni. . Din mijlocul rozetei de frunze se ridica o tulpina tubulara. Primavara au cantitatea cea mai mare de principii active: tijele (se recolteaza in timpul infloririi). intreaga planta impreuna cu radacinile.5 cm. latexul se scurge. Produs vegetal:: Frunzele. prin fanete. adica primavara inainte de inflorire.astm. putin ramificata.

Fructul este o achena. Primavara este indicata cura de tije prospete de papadie. ierboasa. grupate in raceme terminale. Pelin-de-Rusalii Descriere: Planta perena. foarte mirositoare.taraxacina-. rare. cu 6 tije pe zi. iar ramurile florifere. cand sunt complet inflorite. Principii active: Ulei volatil . inulina. C. artamaridinina. aperitiv. Infloreste in iulie-septembrie. . Cat timp planta este inflorita. stimuland functia vezicii biliare. Nume: Pelinul Nume în latina: Artemisia absinthium Familie: Compositae Denumire populara: Pelinul-alb. Se face o cura de 14 zile. Aceasta cantitate se bea cu inghitituri mici. apoi devin fragede si suculente. ulcer varicos. tuiona. cu 30 de minute inainte de masa de dimineata si la 30 minute dupa masa de dimineata. artamarina. vitamine B1. Salata: Se prepara din radacini si frunze proaspete. vitamina B. Recoltare: Frunzele se culeg inainte de inflorire. venotonic. steroli. foarte mirositoare.diminuand valoarea terapeutica a produsului. laxativ. fitosteroli. antispastic. dischinezii biliare cu tulburari intestinale. sunt galbene. ateroscleroza. diabeticilor li se recomanda sa manance zilnic 10-15 tije florale. in mai-iunie. Cura ajuta la eliminarea calculilor biliari. Produs vegetal:: Frunzele si varfurile tulpinale inflorite. in straturi subtiri. antidiareic. Uscarea se face la umbra. Tijele: 6 tije florale se mananca zilnic timp de 2 saptamani. Pelinul-brun. drumuri etc. dispuse in mici capitule globuloase. Raspândire: Creste prin locuri necultivate si uscare. varice. principii amare. Principii active: Principiu amar. antipiretic. cu tulpina lemnoasa la baza. livezi. pe langa locuinte. reumatism. regleaza menstruatia. in locuri uscate si in locuri bine aerisite. taraxacina. Actiune farmaceutica: Tonic. rezine. pectine. tanin. dealuri. diuretic. garduri. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de radacina se pune in 250 g apa rece si se lasa la macerat 12 ore. C si D. Indicii terapeutice: Gastrite hiperacide. guta. Radacinile: Alcooli triterpenici. obezitate.azulen. iar cele tulpinale se simplifica treptat spre varf fiind de culoare argintie. tuiol. antihelmintic. colina. La inceput au un gust amar. coleretic. Capitulul floral se indeparteaza numai dupa spalarea tijei. artamarinina. in iulie-august. Florile. Actiune farmaceutica: Colagog. Intreaga planta are o nuanta stralucitoare argintie si un gust amar si miros puternic. alcanilizant. campuri. astringent. acid nicotic. Frunzele bazale sunt tripenat sectate. dimineata se incalzeste pana la fierbere si se strecoara.

fara gust si cu miros caracteristic. cu tuberculi bine dezvoltati. Produs vegetal:: Se utilizeaza tuberculii. Mod de utilizare: Decoct: 2g de tuberculi se fierb trei minute in 250ml apa sau lapte. Nume: Poroinicul Nume în latina: Orchis morio Familie: Orchidaceae Denumire populara: Bujor. Nu se administreaza la gravide. vitamina C. Actiune farmaceutica: Emolient.. Tulpina este simpla. Nume: Porumbul Nume în latina: Zea Mays Familie: Gramineae Raspândire: In tara noastra se cultiva pe suprafete intinse numeroase soiuri de porumb. Se administreaza 2-3 cani pe zi. saponine. cand porumbul este "in lapte". cu frunze oblonglanceolate. grose de aproape 0.. pasuni. Atentie la dozare: supradozarea provoaca migrena.. ameteli. perena. antiinflamator. diaree. cunoscute si sub denumirea de matase de porumb. Principii active: Saruri de potasiu si calciu. colita. Pulbere antihelmintica si febrifuga: Rp.. Utilizarea pelinului in tratamentul diverselor afectiuni se face in cure scurte de 8 zile. ulcerosi. recoltata in timpul infloririi. Florile sunt liliachii. Pelin . dispuse in racem terminal. Se administreaza in 2 prize pe zi. ascaridoza. femei care alapteaza.. sau cel tarziu. 0. Raspândire: Fanete. erecta. alantoina. antidiareic. Produsul uscat in strat subtire. . inalta de 25-40cm. Indicii terapeutice: Catar intestinal. covalescenta.Stigmata Maydis. Apoi se infuzeaza 10 minute. Produs vegetal:: Terapeutic. ulei volatil.Indicii terapeutice: Anemie. se prezinta sub forma unor filamente lungi pana la 20cm. Roinita . tufisuri etc..5g. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de planta se infuzeaza 3 minute in 250 ml apa clocotita. Medicina populara atribuie plantei proprietati afrodisiace. tulburari ale menstruatiei. covalescenta. Recoltare: Se recolteaza toamna sau primavara. Se beau 2 cani pe zi.5mm. Untu-vacii. febra. bioxid de siliciu. indulcit cu miere. inflamatii ale mucoasei digestive. Salep Descriere: Planta ierboasa. 2g. osiuraza. Se recolteaza inainte ca polenul sa cada din flori si se usuca la umbra. Anason . Principii active: Substante mucilaginoase. Se strecoara. se utilizeaza numai stilurile stigmatele . diaree. de culoare galben deschisa sau bruna. recomandand planta in tulburari de dinamica sexuala. 2g.

Nume: Rostopasca mare Nume în latina: Chelidonium majus Familie: Papaveraceae Denumire populara: Negelarita.Ranunculus ficaria (grausorul). Frunzele se aseamana cu cele de stejar. Se culege in lunile mai-august. hemoragie. Se aseamana doar prin culoarea florilor. daca se rupe tulpina. hemostatic. enurezis. Actiune farmaceutica: Diuretic. Se beau 3-4 cani pe zi. Mod de utilizare: Infuzie: 250ml apa fiarta se toarna peste o lingurita matase porumb. 4 petale si numeroase stamine. guta. Drogul trebuie sa pastreze culoarea naturala a plantei. tufisuri si paduri umbroase pe versanti sudici. se infuzeaza jumatate de minut. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. dischinezie biliara. Produs vegetal:: Planta intreaga. erecta. sucul galbenportocaliu continua sa curga. care este si un mijloc eficient in cura de slabire. Tulpina inalta de 30-80 cm. iar solul arid. fara radacina.E. Daca matasea de porumb se pune la pastrat incomplet uscata ea isi pierde calitatile diuretice si devine laxativa. atunci beti ceai de matase de porumb. colagog. dismenoree. colecistita. Daca este nevoie de un diuretic singur. foarte raspandita pe langa case. Chiar daca vara este secetoasa. Iarna. Indicii terapeutice: Artrita. reumatism. Planta inteaga contine lapte (latex). In colici renale si enurezis. antiinflamator. Nu se indulceste. Plantele adunate din locurile insorite sunt de calitate mai buna decat plantele din locuri umbroase. alterne. Dupa recoltare. K. cistite. iar cele din partea superioara a tulpinii. iar uscarea se face la umbra. galben-portocaliu. se ia o lingura de ceai la fiecare 3 ore. Rostopast. fiecare floare avand 2 sepale. reglate si reunite in umbrele terminale la extremitatea ramurilor. Rostopasca mare este planta erbacee. Fructul este o capsula. Nu se admit parti lemnoase din tulpini sau parti subterane. obezitate. imparipenate. nefrite. Recoltare: Se aduna in jurul infloririi (mai-august). Principii active: . litiaza biliara si renala . Florile sunt galbene. este foarte ramificata si poarta frunze mari. cu nuante albastrui pe fata inferioara. frunzele bazale sunt petiolate. Iarba-de-negi Descriere: Rostopasca mare nu are nici o legatura cu Rostopasca mica . se indeparteaza partile mai groase ale tulpinii. sesile. pe langa ruini. verzi pe partea superioara. acru si veninos. aceasta planta poate fi gasita sub zapada. perena. hepatita cronica.

negi. in mai-iunie. vasodilatator coronarian. tuse convulsiva. Frunzele imparipenat-compuse. cu 9-27 foliole. intregi. Recoltare: Scoarta se aduna numai de pe ramurile tinere. robinina. Impreuna cu urzica si mugurii florilor de soc se intrebuinteaza in leucemie. angina pectorala. Florile albe placut mirositoare. Se aplica suc de rostopasca (care se poate tine in frigider pana la luni). dispuse in raceme lungi. Se lasa sa patrunda timp de cateva ore. nevroze. 3-4 cani pe zi si bai de sezut ci ceai de coada-calului (vezi coada-calului). analeptic respirator. Fructele au numeroase seminte. neparoase. antimitotic. Indicii terapeutice: Intern: Afectiuni hepatobiliare. Parul pe fata si crestrea exagerata a parului pe brate si picioare la femei constituie un semn de afectiune a glandei suprarenale. inalt de 10-25m. in martie si septembrie. ulei de musetel sau ulei de sunatoare. iar pielea aproape uscata se trateaza cu alifie de galbenele. sanghinarina. fiind mai putin toxic. insuficienta cardiaca. Indicii terapeutice: . bataturi. Produs vegetal:: Scoarta si florile. Se badijoneaza portiunea afectata cu sucul galben-portocaliu de 5-6 ori pe zi. apoi se spala cu un sapun moale. acaciina. arterita. herpes rebel la tratament. Rostopasca mare este o planta otravitoare. cheleritina. de aceea trebuie intrebuintata numai dupa prescriptiile medicului. Se lasa sa infuzezeze jumatate de minut si se strecoara. sedativ. Principii active: Glucozide flavonice. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste 1 lingurita rasa de planta. scurt petiolate. tumori. sparteina. In plus se va face o cura de ceai de urzici. lung-pedunculate. protopina. ulei volatil. atarnate in jos. cu ramurile spinoase. tahicardie. Atentie! Sucul se foloseste doar extern. oblong-ovale. se usuca la soare sau la aer incalzit. dar nevestejite..Alcaloizi (Chelidonina. uscarea lor se face la umbra. Nume: Salcamul Nume în latina: Robina pseudacacia Familie: Leguminoasae Denumire populara: Acat. Extern: Sucul se intrebuinteaza in afectiuni maligne ale pielii (cancer). hemochelidonina). pe partile afectate. Bagrin Descriere: Arbore drept. Actiune farmaceutica: Antispastic de tip papaverinic. Florile se aduna complet formate. colecistita.

iar mai tarziu cu peri numai pe partea inferioara a limbului. dandu-le o culoare alb-argintie. ulcer gastro-duodenal.se administreaza de 3 ori pe zi inainte de masa. Se beau 2-3 cani pe zi. Se beau 2 cani pe zi. de pe ramuri tinere de 2-3 ani. Se poate folosi sub forma de pulbere (pudra din scoarta): 2g luate in miere sau must. populozida. Uscarea se face la umbra sau intr-o camera incalzita. dupa care se recunoaste usor. pe marginea lacurilor. Se pot pune 50g coaja pulbere la macerat cu 1 litru must la 250 ml apa clocotita infuzie 5 minute . verde-cenusie pana la verde-galbui. flexibile. sedativ. Nume: Salcia alba Nume în latina: Salix alba Familie: Salicaceae Denumire populara: Rachita alba Descriere: Este un arbore cu inaltime pana la 20m. sau pe un cuptor. antireumatic. cei masculi galbeni. Scoarta se poate recolta in aceleasi conditii si de la alte specii ca: Salix fragilix (rachita) si Salix purpurea (rachita rosie). Este indicat in gastritele hiperacide. cu gust astringent amarui. Se infuzeaza 3 minute. prundisuri umede. tonic. combate durerile reumatice si de dinti. gripa. bronsita. de culoare galben-verzui. iar cei femeli. grupate in amenti. Fructele sunt linear-lanceolate. Se strecoara. Recoltare: Se recolteaza in martie-aprilie. hiperclorhidrie. insomnie. dispepsie. verzi.Sub forma de ceai. formata din ramuri subtiri. usor hemostatic. anxietate. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. insomnie. La rachita verde (Salix fragilis) ramurile se rup foarte usor. la inceput acoperite cu peri pe ambele fete. Florile sunt unisexuate. Raspândire: Zovoaie. anxietate. se fierbe 5 minute si se infuzeaza 10 minute. inainte de masa de 3 ori pe zi. Recoltarea se face in lunile martie-mai. raurilor. durerile de stomac (antispastic). ascutite la varf. Actiune farmaceutica: Analgetic. taninuri mixte si flavonozide. antiseptic. indulcite cu miere. Produs vegetal:: Scoarta ramurilor. pirozis. nu sunt elastice. migrenele. ci fragile. Acestea au aceleasi proprietati. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de scoarta se pune in 250 ml apa rece. hiperaciditatea. cu coroana bogata. Produsul obtinut dupa uscare se prezinta sub forma de fasii sau jgheab. antitermic. fin fintate pe margini. cand sunt tinere. in eretism genital. Indicii terapeutice: In reumatismul articular acut si guta. cu suprafata externa neteda. Principii active: Salicozida. . astringent.

la pranz si seara. reumatism. Actiune farmaceutica: Edeme. Se bea cantitatea ramasa de 3 ori pe zi. mucilagii. dispuse in corimbe ramificate. nefrita cu edeme. emolient. Se infuzeaza 10 minute. acid valerianic. avand un miros puternic. apoi florile se scutura si se cern prin sita. un pigment . astm. Se pastreaza in lazi captusite cu hartie si ferite de umezeala. Se pot usca foarte bine in cuptoare. Pentru uz extern. nitrat de potasiu. cu 5 sepale. rezina. nitrat de potasiu in cantitate mare. dupa mese. Nume:Stanjenelul . pe langa garduri. Fructul este o baca neagra. rujeola. Raspândire: Florile. furuncul. scarlatina. Produs vegetal:: Florile se aduna in mai-iunie. glucozid. 50g flori se fierb 3 minute intr-un litru de apa. colina. sudorific. sambunigrosida.Nume: Socul Nume în latina: Sambucus nigra Familie: Caprofoliaceae Denumire populara: Este un arbore inalt de 1-8m ramificat. se usuca la umbra sau la soare. citric. galactogen. dimineata. guta. Se prepara sub forma de decoct. Sucul obtinut din 20 g de fructe. Florile sunt mici. indulcit cu o lingura miere. eczema. inhalatii. in bronsita. conjunctivita. reumatism. Principii active: Diuretic. caroten. colica renala. pana scade la jumatate. Dimineata se bea pe stomacul gol. maracinisuri etc. Se taie inflorescenta intreaga. fructele si coaja. Descriere: Creste prin paduri. albe sau verzui-galbenii. cu suc violet-purpuriu si 2-3 samburi. acid malic. constipatie. urticarie. blesfarita. behic. reumatism. Este eficient in hipdropizie. penate. guta. antiinflamator. rinita. scoarta are proprietati diuretice si laxative. Se strecoara. Indicii terapeutice: Infuzie: 1 lingura flori la 250ml apa clocotita. Se beau 3 cani pe zi. atunci cand sunt complet formate. retentia de urina. Scoarta se recolteaza in septembrie-octombrie. In scoarta: tanin. lucioasa. se infuzeaza 3 minute. Fructele se aduna coapte in septembrie-octombrie si se usuca in incaperi incalzite. nefrita cronica.sambucosida. laxativ. antireumatismal. rin continutul sau. 5 stamine. In frunze: ulei esential. bronsita. litiaza urinara. se administreaza caldut dimineata ca laxativ. cistita. cu 3-7 foliole ovale sau laceolate. acid tanic. scarlatina. Frunzele sunt glabre. 5 petale. orgelet. ascita. Recoltare: In fructe: un glucozid. ascutie si serat dintate. rujeola. gripa. terpena. guta. in caz de gripa. acoperite cu hartie. cu maduva alba si scoarta cenusie. indulcit cu miere. Se fierb 2 pumni de scoarta in 1l apa. se utilizeaza sub forma de bai de ochi. tanin.

Sunt turtiti. din care primeste o tulpina cilindrica. pentru a evita brunificarea lor in contact cu aerul. dupa care se curata de radacini. Aceasta face ca in rizom sa se petreaca anumite transformari chimice. Curatarea de coaja se face inainte de uscare. Florile sunt mari. Recoltare: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii in anul 2-3 de vegetatie. cu miros de iarba. slab mirositoare. Are 3 stamine si un ovar asezat sub petale. Uscarea se face si pe cale artificiala (30-40 grade C). Nume: Stejarul Nume în latina: Quercus robur Familie: Fogaceae . ca o planta decorativa. gustul dulce-mucilaginos. Pe partea superioara se afla ingrosari neregulate. perena. de culoare inchisa ramase de la radacinile taiate. in vederea asigurarii inmultirii plantei. Stanjenita Descriere: Este o planta erbacee. Rizomii decorticati trebuie sa aiba culoarea alb-galbuie. Acest miros se concentreaza daca produsul este pastrat cel putin 2 ani. se pun intr-un vas cu apa. Alaturi de el se mai intalneste si stanjenelul cu flori albe . Pe partea inferioara se observa cicatrice rotunde. Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare. Este bine ca uscarea sa se faca la soare. Lilie-vanata. insotite de siruri de puncte transversale care sunt urmele frunzelor. brazdate cu vinisoare albastrui (Iris florentina). Mod de utilizare: Se utilizeaza sub forma de decoct. dupa uscare. Uneori este necesar ca rizomii sa fie cojiti. se spala de pamant. Produs vegetal:: Rizomii cu o lungime de 5-10cm. Lilie. terminata cu multe flori. Fructul este o capsula. Apoi se scot din apa si se pun la uscat. Floare-vanata. Se scot rizomii. Infloreste in lunile mai-iunie. incepand din luna iulie pana toamna tarziu (octombrie). ca expectorant si diuretic. de culoare violet inchis. Pe masura ce se curata. putin ascutite. cu un rizom gros si carnos. de culoare brun-deschis la exterior si albiciosi la interior. Mirosul este aromat. se scutura. Stanjenel. acoperite pe partea superioara cu o periuta de peri galbeni. Floarea este formata din 3 petale externe indoite in jos.Nume în latina: Iris germanica Familie: Iridaceae Denumire populara: Crin-vanat. Rizomii mici si varful vegetativ se ingroapa. Rizomii prea grosi (5-10 cm) se despica. si cu flori violet-deschis (Iris pallida). O temperatura mai ridicata face sa dispara mirosul placut de micsunele. Celelalte trei petale sunt indreptate in sus. Frunzele sunt lunguiete. fiind inlocuit cu un parfum placut de micsunele. Raspândire: Se cultiva mult prin gradini. in forma de sabie dispuse cate 4-6 in buchete.

leucoree. astringent. Se strecoara. Fructul este o boaba rosie stralucitoare. impreuna cu ramurile si se usuca la umbra sau la aer cald. caldut. gingivite. Indicii terapeutice: Pielonefrita. Se administreaza sub forma de bai de gura. Frunzele sunt mici. cu tulpina taratoare si agatatoare. Cortex Querci si fructul ghinda . hematurie (ca tratament simptomatic). acid cvercitanic. Produs vegetal:: Frunzele Recoltare: Arbutina si metilarbutina. hemoroizi. Sub forma de pulbere. hemoptizie. Principii active: Tanin. Raspândire: Formeaza paduri intinse in regiunea de ses si dealuri.care. antiseptic urinar. antiinflamator. . rezine. Florile mascule se prezinta sub forma de amenti lungi. spalaturi vaginale. bai de picioare. prajita si macinata. Actiune farmaceutica: Diuretic. Indicii terapeutice: Diaree cronica. oblong-ovate. De asemenea. metroragii. fistule anale. intertrigo. pieloase. Fructul . mai rar toamna. flavone.ghinda . Sub forma de compresa. tonic. acid elagic si galic. oxalat de calciu. iar cele femele sunt grupate cate 3-5. scoarta facuta pulbere si aplicata pe escare. Nume: Strugurii ursului Nume în latina: Arctostaphylos uva ursi Familie: Ericaceae Descriere: Arbust mic. cistita. Florile sunt rosietice. opreste hemoragiile nazale. antisudorific. cu marginea lobata cu sinusuri largi. in octombrie-noiembrie. se beau 2 cani pe zi. arsuri. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. faringite. Actiune farmaceutica: Antidiareic. ajuta la cicatrizare. puternic ramificat.este o nuca. impetigo. Raspândire: Creste spontan in zona montana. faciliteaza reglarea tranzitului intestinal in diaree. Apoi se infuzeaza 10 minute. Principii active: Frunzele se recolteaza in mai-iunie. colibaciloza renala. principii amare . astringent. enterita. Pentru uz extern. uretrita. hemostatic. invelita la baza intr-o mica cupola cu solzi mici. si se usuca la soare sau in cuptor. Frunzele sunt scurt petiolate. hemoragii uterine. indulcit cu miere. Produs vegetal:: Scoarta de pe ramuri tinere de 2-4 ani. lunga de 30-100cm. se aplica pe hemoroizi.cvercina floroglucina. din 50g frunze si scoarta la 1 l apa. Mod de utilizare: Intern: Decoct: 1 lingurita scoarta pulbere se fierbe 5 minute in 250 ml apa clocotita. hipertrofie de prostata. se prepara un decoct mai concentrat. incontinenta urinara. Recoltare: Scoarta se recolteaza in martie-aprilie.Descriere: Copac inalt. diaree. substante pectice.

Extern: decoctul se aplica sub forma de cataplasme pe umflaturi si plagi. dispuse in verticile multiflore. Principii active: Alcaloizi. de culoare alba stralucitoare. pe langa garduri. 1 lingurita la 250ml apa clocotita. asezat la baza caliciului. distonii neurovegetative. axilare. Se iau 15-20 de picaturi de 2 ori pe zi. Raspândire: . hipertensiune arteriala. Se beau 3 cani pe zi. Cioropar. Iarba flocoasa. late de 2-4 mm. ulei volatil. Fructul este o nucula. cele externe tepos dintate. iar cele bazale si inferioare sunt palmate. Frunzele sunt opuse. rozacee. Tataise Descriere: Mica planta erbacee. cele interioare alungite. heterozide. Infuzie 2 minute. Ca tinctura. indulcit cu miere. se macereaza 10-14 zile. macerata 10-14 zile) este foarte eficienta in infectii ale tractului urinar. in locuri necultivate. principiu amar glucozidic. Produs vegetal:: Varfurile florale si frunzele. Indicii terapeutice: Intern: sub forma de infuzie. perena. 20% in alcool de 70 grade. saponine. Se strecoara.Se infuzeaza 3 minute. Infloreste in iunie-septembrie. Capitulul deschis are aspectul unei stele argintii. cu segmente angulos-lobate si spinoase. lineare pana la mijloc. inalta de 50-150 cm. Actiune farmaceutica: Neurastenii depresive. Ceapa-ciorasca. Tinctura preparata din planta (20g la 100ml alcool 70 grade. tulburari de climax. Se beau 2-3 cani pe zi. spinoasa. inconjurat de un involucru. tanin. vitaminele A. Cele superioare sunt trilobate. Florile alburii formeaza un capitul mare. Punga babei. lanceolate la varf. Ceaiul se prepara in vase de sticla sau smaltuite. Sita zanelor. Florile sunt mici. sterolica. leonurina. Nume: Talpa-gastei Nume în latina: Leonurus cardiaca Familie: Labiatae Denumire populara: Coada-leului. C. E. Frunzele glabre adanc-penatifide. de obicei paroasa. uscat membranoase. rigizi. Se administreaza 20-25 picaturi de 3 ori pe zi. Somnisor Descriere: Este o planta erbacee. compus din mai multe randuri de foliole (bractee). ramificata. Creasta cocosului. fara tulpina (sau aceasta este foarte scurta). Ciurul-zanelor. plagi. Nume: Turta Nume în latina: Carlina acaulis Familie: Asteraceae Denumire populara: Scaiete. Raspândire: Creste pe marginea drumurilor. prevazut cu 5 dinti spinosi.

Indicii terapeutice: Afectiuni hepatice. tonic. aperitiv. plagi. Mod de utilizare: Decoct: 10-20 g radacini se fierb 5 minute in 1 l apa. cancer al limbii. digestiv. vulnerar si febrifug. Actiune farmaceutica: Colagog. Apoi se infuzeaza. dischinezie biliara. . eczema. afectiuni renale. tanin. sudorific. dispepsii.Creste pe coastele uscate si pasunile pietroase din munti. hidropizie. diuretic. Principii active: Ulei esential (carlina). Radacinile spalate si curatate de impuritati se usuca la umbra. inulina. in incaperi incalzite sau la soare. Se strecoara. Se beau 2 cani pe zi. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Se aduna in martie-aprilie sau in septembrie-octombrie. intre mese. depurativ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful