Lista cu plante medicinale

Nume: Afinul Descriere: Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase. Frunzele sunt ovate, denticulate, verzi pe ambele fete. Florile sunt verzui rosietice, dispuse cate 1-2 la subtioara frunzelor. Infloreste in mai-iunie. Fructul este o baca albastra cu suc violaceu. Raspândire: Creste in regiuni montane, in paduri de conifere, pasuni, pe stanci, pe soluri silicoase, pana la 2500 m altitudine. Produs vegetal:: Produsul vegetal folosit:frunzele si fructele - Folia et fructus vaccini myrtilis. Recoltare: Frunzele, impreuna cu ramurile, se recolteaza pe vreme insorita, in lunile maiseptembrie, iar fructele cand sunt bine coapte, in lunile iulie-septembrie. Principii active: Frunzele contin : tanin, arbutina, hidrochinona, mirtilina, neomirtilina. Fructele contin: tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina C, acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic). Actiune farmaceutica: astrigent, bacteriostatic, hipoglicemiant, antidiareic, , diuretic, creste acuitatea vizuala, antihelmintic. Indicii terapeutice: diabet, reumatism, guta, enterocolita, parazitoze intestinale, infectii urinare, uremie. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, care se obtine din frunze. Se beau 2-3 cani pe zi. Nume: Angelica Nume în latina: Angelica archangelica Familie: Apiacee Denumire populara: Anghelina, Angelina, Bucinis Descriere: Este o planta erbacee, vivace, cu un rizom scurt (napiform), gros si radacina fusiforma, ramificata. Rizomul este lung de 8-12 cm si gros de 1-3 cm. Pe partea superioara a rizomului se observa resturi de frunze bazale, care s-au dezvoltat in primul an de viata al plantei. Culoarea radacinii este brun-deschisa la exterior si albicios-laptoasa in interior. Radacinile care pornesc din rizom sunt brune, brazdate longitudinal, lungi pana la 15cm. Tulpina este robusta, inalta de 1-2m, fistuloasa, cilindrica, ramificata, de culoare rosiatica, goala la mijloc si slab brazdata in partea superioara; apare numai in al doilea an de vegetatie. Este striata (are dungi in latime). Frunzele sunt alterne, mari, dintate pe margini, bipenatsectate si cu foliole cordiformovale, neegal serat dintate; au la baza o vagina mare, puternic umflata (este dilatarea, umflatura caracteristica de la baza petiolului). Florile sunt numeroase, albe verzui si asezate in umbela compusa. Infloreste in mai-august. Fructul este o diachena ovoid anguloasa.

Fructele sunt turtite, de circa 1cm. Raspândire: Creste spontan pe langa paraie, rauri si padurile montane si subalpine. In multe parti se si cultiva. Produs vegetal:: Radacinile, adica rizomii cu radacini Rhizoma cum radicibus angelicae. Dupa uscare, acest produs are miros aromat caracteristic, gust amar, aromat. De asemenea, se folosesc in scop medicinal semintele. Recoltare: Cultura: se inmulteste prin seminte direct in camp. Semanatul trebuie sa se faca imediat dupa recoltarea semintei, pentru ca aceasta isi pastreaza foarte putin timp capacitatea de germinare. Planta creste mai bine in locurile cu subsol umed si nisipos. Recoltarea radacinilor se face in septembrie-noiembrie sau martie-aprilie. Cand planta e cultivata, recoltarea are loc in al doilea, al treilea, al patrulea sau chiar al cincilea an. Radacinile spalate si taiate in bucati groase de 1-3cm si lungi de 10-15cm se usuca la soare, sau in camere putin incalzite. Principii active: Uleiuri eterice: terpene, eteri, esteri, sulfuri si polisulfuri etilice, alcooli, fenoli, cetone, aldehide. Actiune farmaceutica: Sedativ, stomahic, colagog, carminativ, expectorant, antireumatic, antiaritmic, galactogen. Indicii terapeutice: Labilitate psihovegetativa, dispepsie, varsaturi, dischinezie biliara, flatulenta, bronsita cronica, astm bronsic (ca sedativ), aritmie extrasistolica, palpitatii, hipogalactie, dureri menstruale. Mod de utilizare: Decoct din radacina - o lingurita la 250ml de apa se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Semintele se prepara sub forma de decoct, o lingurita cu seminte se fierbe 4 minute si se lasa sa infuzeze 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Nume: Brusturul Nume în latina: Arctium lappa Familie: Compositae Denumire populara: Laptuc, Lipan, Scaiul-oii Descriere: Planta bienala, ierboasa, cu radacina carnoasa, brun-inchisa la exterior si alb-galbuie la interior. Tulpina este ramificata, inalta de 25-65cm. Frunzele sunt alterne, cele inferioare cu diametru mare, lung petiolate, rotunjite la baza sau cordiforme, iar cele superioare sunt mici si ovale. Florile hermafrodite (avand organele mascule si femele in aceeasi floare), tabulare, regulate, purpurii, formeaza capitule groase de 3-4cm, dispuse in corimb. Bracteele involucrului capitular sunt verzi, aproape glabre si incovoiate la varf in forma de carlige, mai lungi decat florile. Fructele sunt achene, lungi de circa 6mm. Raspândire: Creste prin locuri necultivate, pe langa drumuri, garduri, ziduri, daramaturi etc.

Produs vegetal:: Radacina, mai rar frunzele si fructele. Recoltare: Radacinile se recolteaza in martie, aprilie si septembrie, octombrie. Se usuca in incaperi incalzite sau la soare. Frunzele, care se intrebuinteaza crude, se pot culege in tot timpul verii, iar cele care se usuca se vor aduna in iunie-august, in timpul infloririi. Se usuca la umbra. Fructele se recolteaza coapte si se usuca in locuri uscate si bine aerisite. Principii active: Inulina, saruri de potasiu, ulei volatil, substante antimicrobiene. Actiune farmaceutica: Depurativ, antiseptic, antireumatismal, antigutos, colagog si colerectic, antiaterosclerotic, antidiabetic, antisifilitic. Indicii terapeutice: Eczeme, psoriazis, impetigo, acnee, furunculoza, amigdalite, gingivite, pioree alveolo-dentara, reumatism, guta, dischinezie biliara, ateroscleroza, diabet, rujeola, sifilis. Mod de utilizare: Decoct din radacina - 20g la 1l de apa, se fierbe 4 minute, dupa care se lasa sa infuzeze 10 minute. Acest decoct se utilizeaza intern, 2-3 cani pe zi, sau extern, sub forma de gargarisme. In caz de rujeola, se prepara un decoct dupa modul descris anterior, dar folosind jumatate din doza. La decoctul obtinut se adauga 2 lingurite de miere. Se administreaza cate o lingurita la fiecare 5 minute, 2-3 ore, ceea ce determina o generalizare a aeruptiei si o scurtare a perioadei de stare, grabind vindecarea. Este necesar ca bolnavul sa stea la pat. Frunzele crude se utilizeaza in reumatism, aplicandu-le pe zona dureroasa. Cu frunzele astfel aplicate, se fac bai de soare. Nume: Cinci-degete Nume în latina: Potentilla reptans Familie: Rosacee Denumire populara: Iarba degetelor Descriere: Planta ierboasa, taratoare, perena, are frunze digitiforme, compuse din cinci foliole sesile. Florile sunt galbene. Infloreste in mai-august. Raspândire: Creste salbatica, prin locuri umede. Produs vegetal:: Planta intreaga, Herba potentillae reptans. Recoltare: Mai-septembrie. Actiune farmaceutica: Antidiareic, antitermic, antireumatismal, antiinflamator, antihemoragic. Indicii terapeutice: Diaree, stari febrile, reumatism, gingivite, hemoragii. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, se administreaza intern, 2-3 cani pe zi, iar extern ca si gargarisme Nume: Coada-Calului Nume în latina: Equisetum arvense Familie: Equisetaceae Denumire populara: Barba-ursului, Barba-sasului, Coada iepei, Coada manzului, Codaie, Iarba-de-cositor, Parul-porcului Descriere:

cu doua feluri de tulpini. saruri de potasiu. Cele care cresc pe soluri pur argiloase au cele mai bune calitati curative. guta. acid salicilic. Baile de sezut fierbinti cu ceai de coada-calului se fac bandu-se concomitent ceai. Dupa recoltare. expectorant. Planta care creste pe terenurile fertilizate chimic nu trebuie utilizata. timp de 10 minute. se indeparteaza mai intai partile innegrite de langa pamant. se folosesc ceaiul si baile. epistaxis. cu retentie de apa. tulpinile sterile au frunzulite solzoase. Coada-calului cu ramurile cele mai fine . care o face atat de pretioasa. mult ramificate. campuri. fara parti brunificate. fara tulpini fertile si fara corpuri straine. fie in aer liber. In functie de loc. ceea ce face planta in intregime sa aiba infatisarea unui con. cu nisip si calculi. Indata dupa fructificare. Coada-calului de camp sau de padure se utilizeaza pentru ceaiuri luate intern. bronsite. la umbra. In pamant. reumatism. hemoragii. maluri cu tufisuri. angina pectorala. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. mai subtiri. tuberculoza. erbacee. Recoltare: Recoltate vara in lunile iulie-august. brune. are. ulcer gastrointestinal. fertile (poarta in varf spice cu spori). Planta uscata trebuie sa aiba culoare verde-deschis. pleura sau maladii infectioase. Produs vegetal:: Tulpinile sterile verzi Herba equiseti. In jurul nodurilor. ogoare lutoase si umede. Actiune farmaceutica: Bronhodilatator. colecistita. Extern: gingivita. anemie. poduri. este "de neinlocuit" in sangerari. dar nu sunt mai lungi decat distanta dintre noduri. Ajuta in caz de acumulare de apa in pericard. inalte de 40 cm. brune. Se intorc in fiecare zi. Principii active: Ulei volatil. intinsa in straturi subtiri. . In felul acesta este favorizata eliminarea calculilor. Equisetum sylvaticum.Coada-calului-de-padure. purtand la noduri radacini subtiri. hemoptizii (expectorantii cu sange). diaree. lipsita de frunze. Produsul nu are miros. nefrite. proprietati medicinale. Primavara se dezvolta tulpinile simple. avand ramurile laterale dispuse in verticile. in forma de guleras si niste ramurele aciculare (ca frunzele de pin). remineralizant. iar gustul este dulceag. Pentru catar dureros al vezicii urinare un remediu bun este un decoct de coada-calului: bolnavul se infasoara intr-un halat de baie si lasa aburul cald al decoctului sa actioneze asupra vezicii. are un rizom ce creste oblic. Coada-calului de mare sau de rau (Equisetum maximum) care creste pe malul raurilor si are tulpina de grosimea unui deget se foloseste doar pentru bai de sezut. Indicii terapeutice: Intern: Insuficienta cardiaca. diuretic. Raspândire: Fanete. bioxid de siliciu. aceste tulpini fertile putrezesc si in locul lor apar tulpini sterile de 60 cm. Uscarea se face la umbra. de asemenea.Este o planta perena. In afectiuni ale vezicii si ale rinichilor. antiseptic urinar. planta are un continut de 3 pana la 16% acid salicilic. verzi. apoi herba se pune la uscat. Aceste ramurele sunt mai lungi la baza tulpinii si mai scurte spre varful ei. precum niste tubercule. antimicrobian. Pentru efectul sau de coagulare a sangelui. fie in incaperi uscate si aerisite. care creste pe marginile padurilor si crangurilor.

Rezultatele ultimelor cercetari. se strecoara si se adauga la apa de baie. inca ud. Se poate folosi un lighean mare sau o cadita. Cand planta este fierbinte si inmuiata. In mod normal. Baia se face timp de 20 de minute. fierbinti. se fooloseste in caz de amigdalita. apoi se incalzeste. vegetatii adenoide. Coada-calului este un bun remediu pentru bronsita cronica si tuberculoza pulmonara. din cauza contracturii muschilor paravertebtali. Sus. baile de sezut sunt eficiente. iar dimineata si seara. Baia de sezut: 100 g de coada-calului se pune in apa rece si se lasa la macerat 12 ore. Pentru sangerari persistente ale nasului (epistaxis) se aplica o compresa realizata dintrun decoct racit de coada-calului. In caz de depresii. plina cu plante proaspete. Pentru o baie este nevoie de o galeata de 5 litri. Pentru matreata. justifica presupunerea ca : "Tumorile sunt inhibate in cresterea lor si in final eliminate prin utilizarea ceaiului de coada-calului pe perioada indelungata de timp. potrivit biologului austriac Richard Willfort. de 2-3 ori. Regiunea inimii trebuie sa fie afara din apa. ci. In cazurile de rigiditate a coloanei vertebrale. herpes. regiunea abdominala de sus in jos. imbracati halatul de baie si stati in pat pentru a . sicozisul barbii.Se repeta de mai multe ori. fistule. se infasoara intr-o bucata de panza si se aplica pe partea afectata. Ceai. Bazinul fiind in apa se maseaza usor. Cu aceasta tinctura se frictioneaza picioarele bine spalate si uscate si se bea cu 30 de minute inainte de masa de dimineata 1 cana cu ceai de coada-calului. se utilizeaza ceai de coada-calului si sunatoare. cate o cana de ceai de coada-calului. iar in picioare sosete groase de lana. apoi pielea capului se maseaza cu ulei de masline. apoi un pulover gros. stomatite. apoi dinspre lojile renale in jos spre vezica urinara. Pentru Enurezis. Baile de abur. carii. proeminente osoase la calcaie (pinteni). irascibilitate. se utilizeaza bai de sezut. Coada-calului impreuna cu Ventrilica este un bun remediu pentru prevenirea aterosclerozei si amneziei. fistule. dar pentru sangerari este nevoie de 2-3 lingurite cu varf la cana de 250 ml. Pentru hemoroizi durerosi si noduli hemoroidali se utilizeaza terciul. urzici. apoi se infasoara cu un fular de lana. plagi vechi supurande. se utilizeaza 1 lingurita cu varf la 250 ml apa. Este important ca bolnavul sa fie imbracat. bandu-se 2 cani pe zi. aplicate pe tumora. se indica baile de sezut de 3 ori pe saptamana. sub forma de gargara. Tinctura de coada-calului este un remediu in transpiratia picioarelor. gingivoragii. Prisnita: Un pumn cu varf de coada-calului se pune intr-o sita care se suspenda deasupra unei oale in care fierbe apa. sunt eficiente si la persoanele in varsta care au dureri si tulburari urinare. Se infuzeaza 2 minute. in halat de baie. Spalaturile si baile sunt utile in caz de panaritiu. manii. Peste prisnita se aplica o folie de plastic. Se va mentine calda. In aceste cazuri se beau si ceaiuri de coada-soricelului. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de coada-calului. parul se spala zilnic cu decoct de coada-calului. Dupa baie nu va stergeti.." Se utilizeaza si cataplasme de coada-calului incalzite la abur. Pentru eruptii si prurit (mancarime) ajuta foarte mult baile si compresele cu decoct de coada-calului. Pentru leucoree (scurgeri albe la femei).

valerianic. plagi supurate. 30-60 g planta la 1 l de apa. hemoroizi. achileina. pinen. iar in abscese dentare. eczeme. Frunzele sunt alterne. sub forma de bai sau comprese. cariofilen. cistite. aromatica. pe rame acoperite cu hartie. Nume: Coada-soricelului Nume în latina: Achillea millefolium Familie: Compositae Denumire populara: Alunele. sesile.transpira timp de o ora.infuzie de 10 g din planta la 100 ml apa. Sorocine Descriere: Planta ierboasa. expectorant. hemostatic. in incaperi aerisite sau in aer liber. enterocolite. tataneasa. limonen. foliate. Se tine la soare sau intr-un loc la cald timp de 14 zile. Pentru bai. acid achileic. Culoarea florilor dupa uscare trebuie sa fie alba-galbuie. Indicii terapeutice: Anorexie. Recoltare: De la ceasta planta se recolteaza florile. pana in septembrie. cineol. sau planta intreaga fara radacina. in timpul infloririi. de culoare alba. Compresa de pulpa: Coada-calului proaspata se spala bine si se zdrobeste cu tocatorul de lemn. metilic. acetic. Pentru viermi intestinali . tubuloase cu 5 stamine. Extern: In arsuri. gargara. Fiecare capitul contine 5-6 flori marginale pentamere. Se poate pune la 1l de vodca si coada-soricelului. azulen. cate o mana din fiecare planta. borneol. Actiune farmaceutica: Intern: Bronhodilatator. penat-sectate. ulcere varicoase. Se recomanda si in starile alergice. Se bea dimineata inainte de masa. tridintate. mai mult sau mai putin paroase si cu miros aromat si gust amar astringent. antispastic bronsic. Apa de baie se poate utiliza inca de 2 ori. apoi se strecoara. Florile nu trebuie sa aiba fructificatii si nici peduncule. Uscarea se face la umbra. acizi organici. inalta de 20-70 cm si cu tulpina putin paroasa.Infloreste in luna iunie. proionic. gastrita. reincalzindu-o. Principii active: Ulei volatil. traistaciobanului. Fructul este o achena. culese la amiaza. diminueaza secretiile gastrice. lanceolate. Extern: Calmant antiinflamator si dezinfectant (bai sau comprese). galbenele. antispastic biliar. vivace.fara peduncul. Are doua feluri de tulpini aeriene. unele mai groase florifere. decongestiv hemoroidal. Tinctura: 10 g de coada-calului proaspata se macereaza in 50 ml vodca de 40 grade. ligulate. dezinfectant si calmant gastrointestinal. hipermenoree. formic. . purtand numai frunze. Se agita zilnic. alcool etilic. analgetic. colici hepatice. bronsite. ramificate la partea superioara si terminandu-se cu capitule formate din flori mici si altele sterile. Florile sunt grupate in capitule ovoide reunite la randul lor in corimb la extremitatea tulpinii. dismenoree (regleaza hemoragiile abundente si calmeaza durerile). -Flores millefolli . uneori roza pana la rosie si flori interioare regulate.

greata. se vor face bai de sezut cu ceai de coada-soricelului. impreuna cu radacini de obligeana. Actioneaza direct asupra maduvei osoase. intern. pastrandu-se in frigider. cu inghitituri rare. culese pe vreme insorita. recomandandu-se 2 cani de ceai pe zi. taiate fin. baut dimineata si seara. Se amesteca pana se topeste grasimea si se iau de pe foc. se adauga 15 g flori de coada-soricelului proaspat culese si taiate fin si 15 g frunze de zmeur. dupa care se incalzeste pana la fierbere si se adauga in apa de baie. Are proprietatea de a regenera tesuturile. se recomanda in afectiuni ale maduvei osoase. Pentru fibron uterin. se recomanda un amestec de coada-soricelului cu frunze de urzica. Alifia de coada-soricelului: 90 g de unt nesarat sau untura se pun la incalzit. O alifie preparata din flori de coada-soricelului se utilizeaza pentru hemoroizi. melena. se beau 4 cani de ceai pe zi. timp de 14 zile.Se adauga si radacina de tataneasa. In cancer pulmonar. Deoarece coada-soricelului ajuta in afectiuni circulatorii si spasme vasculare. dureri oculare. elimina balonarea si crampele stomacale. 2-3 cani pe zi. li se recomanda o cana de ceai de coada-soricelului. Ceaiul este eficient si in: hemoroizi care sangereaza. baut cald. se fac bai de maini si de picioare cu coada-soricelului. inflamatii ale tractului gastro-intestinal s reglementeaza scaunele. leucemii. Se lasa 12 ore acoperite. este util in afectiuni ale ficatului. arsuri la stomac (pirozis). hematemeza. care se mesteca in timpul zilei. cefalee. timp de 12 ore. Baia de sezut: 100 g de coada-soricelului (planta intreaga) se lasa la macerat in apa rece. leucoree(scurgeri albe). In cazuri de cancer uterin. In ziua urmatoare se reincalzesc. Pentru hemoroizi. In nevrite. se toarna peste ele vodca de 40 grade. Pentru femeile care sunt la menopauza. Ceaiul remediaza lipsa de apetit. Este indicat si in: enurezis. pe stomacul gol. migrena poate disparea. apoi se lasa acoperite la soare. Se bea ceai. Fetele tinere. baile de sezut cu coada-soricelului vindeca. stimuland reinnoirea sangelui. se recomanda in cardiopatia ischemica (angina pectorala). Daca ceaiul se bea regulat. Este indicat si in afectiuni renale. se strecoara printr-o bucata de panza si se toarna in borcane curate. se aseaza intr-o sticla. Ceaiul este indicat si in ameteli. . ceaiul este calmant. inainte de masa de dimineata pana la instalarea ciclului. Migrena cauzata de schimbari de vreme este adesea ameliorata dupa o cana de ceai de coada-soricelului. dupa care se strecoara. se recomanda ceaiul de coada-soricelului. recomandandu-se cure cu ceai de coada-soricelului. lacrimare. In anexite. Se lasa 1/2 de minut si se strecoara. carora nu le-a venit menstruatia. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de planta. Planta are o mare importanta pentru afectiunile genitale ale femeilor. Baile de sezut sau spalarea cu un decoct elimina mancarimile vaginale (prurit vulvar). Tinctura: Florile de coada-soricelului. se fac bai si frectii cu tinctura de coada-soricelului. De aceea.

cu miros placut. Raspândire: Este o planta de cultura. Produs vegetal:: Fructele. estrogal. Florile sunt lipsite de invelis floral. expectorant. aromat si gust dulceag. prin paduri. infectii oculare. produce hemoragie uterina. mucilagii. Apoi se strecoara. antispastic. sedativ. locuri umede. cu frunze imparipenate. se utilizeaza sub forma de gargarisme. incepand de la baza. Nume: Frasin Nume în latina: Fraxinus excelsior Familie: Cleaceae Descriere: Arbore inalt de 1-30m. fistuloasa si ramificata. putin turtite lateral. sunt mici. Chimen-dulce. Are tulpina dreapta. Florile. Raspândire: Creste spontan. au culoare cenusie sau brun-verzuie. la femei. 1/2 lingurita de fructe . sau sub forma de aplicatii locale (cataplasme). sudorific. Actiune farmaceutica: Antiinflamator. Anason-dulce.Nume: Feniculul Nume în latina: Foeniculum vulgare Familie: Umbelliferae Denumire populara: Moluza. in forma de rinichi si creste. Pentru copii. menta 2g. hematom. balonari abdominale. cilindrica. Se infuzeaza 1/2 minut si se strecoara. inalta pana la 2m. insuficienta pancreatica. regulate. Secareade-gradina Descriere: Planta erbacee. colici abdominale. fin striata longitudinal. enterocolita. Se bea in cursul unei zile. carminativ. galben-aurii. faringite. lipide. magheran 2g. diuretic. anorexie. caracteristic. iar la adulti. Sunt intregi. balonari abdominale. Se infuzeaza 3 minute in 1l apa clocotita. Anason-mare. aleurona. in faringite. facilitand cicatrizarea plagilor. fencone. galactogog. Frunzele de la baza au petiol lung. Mod de utilizare: Extern: laringite. Frunzele pedunculare dinspre varf sunt trifoliate.anetol. infuzata 2 minute in 250 ml apa clocotita. lunci etc. usor arzator. La maturitate. 5-6 fructe zdrobite. se administreaza urmatorul Rp: fenicul 2g. Atentie! in cantitati mari. Produs vegetal:: Coaja si frunzele. dispepsie. Principii active: Ulei volatil . amigdalite. Fructul este o samara. tuse convulsiva. zaharuri. pentamere si dispuse in umbele mari terminale. substante amare. . hipogalactie. bianuala sau perena. rotunde. Indicii terapeutice: Intern: Astm bronsic. . compuse din 7-13 foliole sesile.. bronsite. amigdalita. Extern: Infuzia obtinuta din 2 lingurite seminte. In stari anexioase. Infloreste inainte de a se dezvolta frunzele in aprilie-mai. antiseptic. Fructele sunt ovoidale.la 200ml apa clocotita.

colagog. la 250ml apa clocotita. Actiune farmaceutica: Sedativ. cu segmente lanceolate. deoarece in cure prelungite poate avea efect hemolizant. Daca se folosesc imediat. ierboasa. artrita. tanin. guta. reumatism. colici biliare. tonic. Produs vegetal:: Planta intreaga fara radacina. se infuzeaza 3 minute. Indicii terapeutice: In colecistite. Se strecoara. afectiuni renale. Frunzele se aduna in mai-iunie. recoltata in timpul infloririi. inalta de 20-70 cm. Ceaiul mai concentrat si folosit in cura prelungita are efect hipotonizant si de pierdere ponderala. viorii. ulei volatil. eczema. diuretic. Principii active: Acid fumaric. Mod de utilizare: Infuzie: Se prepara o infuzie slaba din 3g planta la 1 cana apa clocotita. Decoctul este foarte eficient in guta. Trebuie administrat cu prudenta. intiinflamator intestinal. acnee. Actiune farmaceutica: Sudorific. Infloreste in mai-septembrie. ateroscleroza. proaspete. cicatrizant. antireumatismal. amenoree. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de frunze. violete. febra. alcaloizi. inozitol. astringent. se pot recolta in orice timp al anului. Administrat zilnic. Frunzele sunt imparipenate. depurativ. . fumarina. pitica.Recoltare: Coaja se recolteaza in aprilie-mai. acid malic. Frucetele sunt silicule mici. febrifug. aperitiv. depurativ. Se infuzeaza 3 minute. diaree. Indicii terapeutice: Astenie. Saftarea Descriere: Planta anuala. gume. verde pal. afectiuni intestinale. Decoct: 50g scoarta la 1l apa. cvercetol. Uscarea se face la umbra. de pe crengile si radacinile tinere (de cel mult 4 ani). globuloase. cenusie. diaree. Se beau 2 cani cani pe zi. boli de piele. dispuse in raceme terminale. calmant. angiocolite. se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. laxativ. in primele 8 zile are efect tonic. laxativ. coleretic. ulcer. cefalee. actiuni hepatice. Principii active: Manitol. M. K. purpurii. hipotensiune arteriala.Mulot mentioneaza ca modul de actiune al plantei difera in raport cu timpul de administrare. reumatism. Se beau 2-3 cani pe zi. hipnotic. albe spre baza si rosii la varf. obezitate. Raspândire: Creste prin locuri ruderale sau cultivate. constipatie. Nume: Fumarita Nume în latina: Fumaria officinalis Familie: Fumariceae Denumire populara: Fumul-pamantului. colagog si coleretic. antigutos. afectiuni renale. glabra. Florile sunt rozacee. Se beau 3 cani pe zi. dischinezii biliare. aperitiv. oligurie. Iarba-de-curca.

mucilagii. Raspândire: Planta se gaseste in gradini parasite sau cultivate. cu tulpina ramificata. Recoltarea trebuie sa se faca pe vreme insorita. Rosioara. Ambele produse au miros slab aromat. tumorile canceroase. ulcer gastric si duodenal. . gust amarui-sarat. anterocolite. Nume: Galbenelele Nume în latina: Calendula officinalis Familie: Compositae Denumire populara: Calinica. Valoarea medicinala este aceeasi. Flori galben-portocalii sau galben-rosietice sunt dispuse in capitule terminale mari. cicatrizant. Indicii terapeutice: Dischinezii biliare. tufoasa. se spala cu o infuzie din parti egale de galbenele si coada-calului. apoi se lasa sa infuzeze 10 minute. pe matgini usor dintate sau aproape intregi. flavonoide. Decoct: Se prepara din 60g planta care se fierbe 4 minute. Se badijoneaza regiunea cu eczema sau acnee de 2 ori pe zi. pana la 20 de zile. Filimina. ulei volatil. bactericid si antitrichomoniazic. baut in cantitati de 2-3 cani pe zi. ranile supurande care nu se vindeca. caroten. lanceolate. dismenoree. Continuand cura.anuala. este de mare ajutor in hepatita acuta (virotica). mai mult sau mai putin paroase. inalta de 20-70 cm. pe ambele fete. Actiune farmaceutica: Sudorific (creste secretia sudorala). fie intregul capitul (Flores Calendulae cum receptaculis). actioneaza ca si calmant si hipnotic. sedativ. Principii active: Saponozide. Exista mai multe varietati cu capitulele complet acoperite cu petale. lungi de 5-12 cm. in 1/2 l apa. colagog. Rusnica Descriere: Planta erbacee. Recoltare: Se culeg si tulpinile si frunzele. Filimica. antiinflamator. cele superioare oblongi. Ceaiul. principii amare. emolient. Se va utiliza o lingura cu varf din acest amestec la 1/2 l apa. ca depurativ al sangelui. Pot fi culese proaspete din gradina si utilizate.Se fac 2-3 cure de opt zile cu pauza intre cure de 10 zile. cu stamine de culoare inchisa sau deschisa. Rujulita. Ulceratii canceroase. gume. Frunzele inferioare aproape spatulate. Galbenele. rezine. cand puterile curative sunt potentate la maximum. coleretic. peste 8 zile. Infloreste din mai pana in septembrie. gastrointestinal. Hilimica. Radacina este pivotanta. determinand somnolenta si o incetinire a circulatiei sanguine. Se culeg din luna iunie pana toamna tarziu. atenuate in petiol. pe margini de culoare galben-portocalie si flori centrale tubuloase. calendulina. alcatuite din flori lingulate tridintate. Produs vegetal:: Se utilizeaza numai florile marginale (Flores Calendulae sine receptaculis).

se scurge de apa si se pune in grasimea topita (sa fie calduta. la frigider si se folosesc sub forma de cataplasme. asezate in jurul axei.S. cataratoare pe arbori. Planta se recolteaza cu tulpina si flori. aesuri. de asemenea. Spalare: Spalaturi vaginale in infectii cu Trichomonas vaginalis. In cazul tumorilor. ude. Cu ajutorul alifiei pot fi eliminate cu usurinta si crustele din nas. Se amesteca cu o lingura de lemn si se lasa acoperita 12 ore (cu focul stins). Sucul proaspat: Frunzele. se pun in centrifuga de sucuri. de scabie (raie).Ceaiul este. ceaiul se bea cate 3 cani pe zi.E. . de 3-4 ori. tumori. Oriunde se aplica compresa cu aperitiv suedez. un bun remediu pentru infectii urinare. Se pune 1 lingura cu varf de planta la jumatate litru apa fiarta. Scursura se pune in borcan. untura sau alta grasime. Alifia: 500 g margarina. iar frunzele sunt petiolate. Se beau 4 cani pe zi. la frigider. ganglioni mariti. ulcere varicoase. adenopatii. Plantele se pot folosi de 3-4 ori. urcatoare si agatatoare. ca si frunzele vitei-de-vie. Ele sunt grupate in inflorescente de forma ovala (conuri sau strobuli) si au o lungime de 2-3 cm. Tulpina lui este aspra. se poate aplica alifie in strat gros. degeraturilor si al ulceratiilor. Sucul obtinut se pune intr-o sticluta la frigider si se foloseste pentru badijonaj in caz de prurit intens. se infuzeaza 2 minute (acoperit): se foloseste usor caldut (38 grade C). In inflamatia tractului gastro-intestinal (gastroduodenite. nu fierbinte). chiar daca acestea sunt maligne. fistule. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250 ml apa. ulcere). Se utilizeaza cu succes in cancerul pielii. flebite. tulpina. cicatrice post-operatorii. Nume: Hameiul Nume în latina: Humulus lupulus Familie: Cannabaceae Descriere: Este o planta vivace. cu prurit intens (mancarime). ulceratii la san. Resturile de planta se pun in alt borcan. Ceaiul facut din flori prospete de galbenele este adjuvant in tratamentul febrei paratifoide si P. plagi zdrobite. Extern: Baia de sezut: 2 pumni plini cu planta proaspata sau 100 g planta uscata. cate 2 la nod (opuse) si cu 3-5 lobi. varice. Are doua feluri de flori (mascule si femele). arsurilor. Se pun 2 pumni plini cu varf de planta taiata marunt cu cutitul (floare. colite. si ca cicatrizant si antiinflamator in tratamentul plagilor. florile se spala si. se trateaza cu baia cu decoct din planta proaspata: 5 linguri planta uscata sau 2 pumni plini cu planta proaspata pentru baie. Florile femele sunt formate din numeroase frunzulite galbene-verzui. tulpinile. cu durata de 10 minute. degeraturi. A doua zi. entorse. se da in prealabil cu alifia de galbenele. Infectiile fungice in zona genitala. Alifia se intrebuinteaza in : contuzii. Aceasta este alifia. crestate si cordate la baza. frunze). hemoroizi. se reincalzeste si se strecoara prin panza sau tifon.

Are proprietati tonice. zavoaie. iar bracteele sa nu fie desfacute de pe conuri. bine presat. Infuzare 2 minute. Tinctura: 10g conuri se macereaza in 90 ml alcool de 40 grade. care se desprind usor de planta. putin turtite. substante estrogene. iunie-august. ester valerianic. humulona. Raspândire: Creste prin lunci. Recoltarea se face in timpul infloririi. dupa uscare. de culoare brun-deschis si cu o grosime de cca 2 mm. Conurile trebuie sa fie intregi. pe langa ziduri. La baza bracteelor (frunzulitelor) si pe suprafata frunzelor se gasesc numeroase glande de culoare galben-portocalie. derivati flavonici. In caz contrar. somnifer . se afla niste glande. In nici un caz conurile nu se pun la uscat fara sa fi fost in prealabil racorite (vanturate usor cu mana). stomahice si diuretice. caci in acest caz se pierde o parte din principiul activ . se bea fractionat in 3 reprize in decursul unei zile. conurile se intind in straturi foarte subtiri. Infuzarea este de 2 minute. spermatoreei (prin actiunea lupulinei). Mod de utilizare: Intern: Infuzie: sedativ. antituberculos. stimuleaza secretia gastrica. care. cu miros caracteristic. care se utilizeaza ca medicament. Fructele sunt globuloase. bacteriostatic. cranguri. rezine. Se administreaza 2-4 g pe zi. acnee. Se culeg in cosuri sau saculete.Lupulina. Astfel uscat. se recolteaza varfurile vegetative si conurile femele .1 lingura de conuri la 200 ml apa clocotita. Lastarii tineri sau varfurile vegetative constituie un medicament antiscorbutic si diuretic. Extern: antiseptic. ca sa nu se preseze si sa nu se incalzeasca. seboree. Actiune farmaceutica: Antispastic. Pedunculul sa nu fie mai lung de 1 cm. dupa uscare. in alimentatie se utilizeaza drept leguma. Recoltare: De la Hamei. . drogul se pastreaza in lazi captusite cu hartie. Se bea seara la culcare. ca si sparanghelul. 4g% sub forma de comprese. Produs vegetal:: Se admit numai conurile. anorezie. trichomanas vaginalis. substante minerale. garduri etc. Dupa ce se racoresc. sescviterpene. seboree. Extern: Infuzie: Acnee. puse in incaperi uscate si intunecoase. ele capata o culoare bruna.1 ligura si jumatate de conuri la 200 ml apa clocotita. onanismului. Principii active: Conurile contin ulei volatil. lupulina. nevroze cu anxietate. tanin. spalaturi vaginale 8g%. drogul pierzand din valoare. pentru a se usca perfect. care contin un ulei rasinos. dispuse in ciorchine pe planta.Florile mascule sunt verzi.Summitates et strobuli lupuli. Pe inflorescentele femele. diuretic. dand o pulbere fina galbena: lupulina. dioice. ele trebuie scoase din cosuri sau saci si tinute la umbra intr-o incapere curata. actiune moderata asupra functiilor genitale: se utilizeaza in combaterea blenoragiei. paduri. Imediat dupa recoltare. Indicii terapeutice: Insomnie. tuberculoza. au culoarea galben-verzuie. pentru a se racori.

Tinctura: 100g boabe macinate se macereaza in 1/2 l alcool 45-50 grade. antiseptic. Hirean. aciculare. Radacina salbatica Descriere: Planta ierboasa. Se beau trei cani pe zi. Cetina. Mod de utilizare: Infuzie: 5g boabe macinate se infuzeaza 5 minute in 250 ml apa clocotita. cu frunze triplu verticilate. Irean. antigutos. zavoaie. Raspândire: Prin pasuni. Raspândire: Cultivata sau salbatica prin locurile de cultura. Apoi se strecoara. litiaza renala. intotdeauna verzi. Pe cat posibil. in lunile septembrie-decembrie. cernandu-le prin site. de marimea unui bob de mazare. Produs vegetal:: Radacina. Janibahar Descriere: Arbust de 1-2 m inaltime. fiind un bun condiment. leucoree. Extern se utilizeaza in reumatism. Indicii terapeutice: Anorexie. Sub forma de otet de hrean. tepoase. sub forma de frectii ale zonelor dureroase. Florile sunt mici. albe. bronsita cronica. asezate aproape perpendicular pe ramuri. Esenta de ienupar are efect stupefiant si soporific Nume: Isopul Nume în latina: Hysopus officinalis Familie: Labiatae Descriere: . paduri. mai mult in etajul montan. Uscarea se face la soare sau in camere incalzite. emenogog. Nume: Ienuparul Nume în latina: Juniperus communis Familie: Abietaceae Denumire populara: Ialovat.. in ceai sau supa. carnos si frunze inegal sectat-penate. cu rizom gros. Mod de utilizare: Se utilizeaza ca atare. diuretic. Florile de sex diferit se inchid in aprilie-mai. culoarea boabelor trebuie sa fie neagra.Nume: Hreanul Nume în latina: Cochlearia armoracia Familie: Crucifere Denumire populara: Chrean. Fructul este o baca (baca falsa) neagra. timp de 4-5 zile. Recoltare: Se aduna in octombrie-noiembrie. Fructele sunt silicule globuloase sau ovale. infectii ale tractului biliar. Se administreaza 15 picaturi pe zi. se utilizeaza in tratarea acneei. antialgic. locuri stancoase. perena. prezentand deasupra o crestatura in trei muchii: se coace numai in al doilea an. se aleg fructele normal dezvoltate si coapte. Actiune farmaceutica: Aperitiv. Produs vegetal:: Fructele Recoltare: Se recolteaza cand sunt coapte. prostatita. guta. artrita. reumatism. dispuse in recem paniculat. tulburari ale ciclului menstrual.

Tot in acest timp se culeg si florile separat. Florile de culoare albastra-violacee sunt dispuse intr-un spic lung. meteorism abdominal. Se lasa sa infuzeze pana la racire. Se lasa sa se raceasca. Florile sunt albastre. borneol. dispepsie. creste si in apropierea terenurilor cultivate. rar albe. Actiune farmaceutica: Behic. Apoi se strecoara si se adauga 1600 g miere. tanin. Se beau 2-3 cani pe zi indulcit cu miere. entorse. Infloreste in iunie-august. cu ramificatii bogate. Livant Descriere: Subarbust inalt de 30-100 cm. digestiv. . Uscarea se face la umbra. usor hipnotic. heterozide. La persoanele cu excitabilitate nervoasa crescuta si la copii. Principii active: Ulei volatil. anxietate. hisopina. Produs vegetal:: Varfurile plantei si florile Recoltare: Varfurile florale se culeg in iunie-august. afectiuni renale. se administreaza doze mai mici. colina. sudorific. substante amare. infuzia se utilizeaza sub forma de gargarisme. gume. la baza inalt de 30-80cm. patrunghiulara da nastere la ramuri ierboase. Actiune farmaceutica: Diuretic. Raspândire: Planta ornamentala. linalol. astm. derivati cumarinici. Principii active: Alcooli. Frunzele sunt intregi. guturai. dispnee. compusi sterolici. Levand. incepand cu anul al doilea. astenie. diuretic. anuale.Arbust mic cu tulpina lemnoasa. cu varfuri si ramuri. dispuse in verticile. se utilizeaza in entorse. Infloreste in iulie-august. De asemenea. uremie. compusi triterpenici. in momentul infloririi. Se administreaza 4-6 linguri pe zi in afectiuni respiratorii. tonic. colagog. in angina. cineol. plagi. la inceput sunt de culoare aurie. Raspândire: La noi se afla numai cultivata. sesile. laringita. Sub forma de comprese. geraniol. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. antispasmodic. Recoltare: Se face culegand plantele inainte sau in timpul infloririi. hiperexcitabilitate nervoasa. revulsiv. saponine. Tulpina lemnoasa. vulnerar. febrifug. aerofagie. expectorant. saruri minerale. ingust lanceolate. dischinezie biliara. dezinfectant. Se pune la foc sa se incalzeasca si inainte de a da in clocot se ia de pe foc. Indicii terapeutice: Oligurie. formand spice unilaterale. Nume: Levantica Nume în latina: Lavandula angustifolia Familie: Labiatae Denumire populara: Aspic. Sirop de isop: peste 100 g isop se adauga 1 l de apa clocotita. subtire si intrerupt. mai tarziu devenind verzi. tonic. se infuzeaza 3 minute. Frunzele oblonglanceolate sau ingust-lanceolate. Indicii terapeutice: Bronsite.

acrisoare. Recoltare: . infuzata 3 minute. Frunzele sunt trifoliate.Se bea suc. cu inghitituri rare. prurit tegumentar. se deschid in iunie-iulie. dreapta sau curbata. dispuse corimbifer. Este o planta mica. tufisuri. urmata de deprimare nervoasa si cardiaca. 2-3 picaturi.Extern. tonic. acopera solul. sudorific. timp de 15 zile. compuse. provocand o stare de excitabilitate crescuta. stari febrile. cu frunze palmat-compuse. astm. plagi. unde. Fructele carnoase. hipotermie. Sub forma de comprese. are efect excitant. leucoree. se recomanda in ulceratii ale mucoasei bucale si ale limbii. diuretic. Florile albe sau roze. Suc proaspat: Frunzele se spala si se pun in extractorul de sucuri. migrena. locuri necultivate etc. amelioreaza durerile in reumatism si contuzii. A nu se administra in doze mari. Tinctura: 100 g flori se macereaza in 1/2 l alcool. negre. Raspândire: Planta este comuna prin paduri. sunt placute la gust. Sub forma de gargarisme. gripa. Capitulele sunt prinse cate unul in varful pedunculelor axilare. dulci. Se beau 2-3 cani pe zi cu efect calmant. insomnie. Trifoi-acru Descriere: Macrisul de padure creste din abundenta in paduri. Amura Descriere: Este un arbust prevazut cu spini drepti sau recurbati. Apoi se strecoara. sunt scurt pedunculate si dispuse in capitule aproape globuloase. Produs vegetal:: Frunzele si fructele. Infuzia mai concentrata.bronsita. Tulpina este anguloasa. Nume: Murul Nume în latina: Rubus fructicosus Familie: Rosacee Denumire populara: Rug-de-mure. avand tulpina taratoare. cu frunzele sale de culoare verde deschis si frumoasele flori albe. intarind firul de par. se frictioneaza coloana vertebrala. Se utilizeaza sub forma de frectii ale capului. aplicate 10 minute pe regiunea dureroasa. Indicii terapeutice: Boala Parkinson. Nume: Macris-de-padure Nume în latina: Oxalis acetosella Familie: Oscalidaceae Denumire populara: Clopotei-fermecati. paroase pe fata interioara. dezinfectant. somnolenta. tuse convulsiva. Florile au culoare alba. Se lasa sa infuzeze 30 de secunde. cateava picaturi la un pahar de apa calduta. Mod de utilizare: Infuzie: 1 ligurita de frunze proaspat culese la 1/2 litru apa fiarta. din 20-30 g la 1 l de apa clocotita. Mod de utilizare: Infuzie: 5g planta se infuzeaza 3 minute intr-un litru de apa clocotita. in ceai de coadasoricelului. Apoi se strecoara si se pastreaza in sticle bine inchise.

dupa ce se ridica roua. antiinflamator. Fructele sunt achene. fiind bogate in vitamina C si zaharuri naturale. spontana. hemostatic. conic. iar printre flori. Frunzele neparoase (glabre) de doua ori penat-compuse (bipenat-partite). care se desfac usor de pe receptacul. Sub forma de cataplasme se utilizeaza in hemoroizi sau fistule anale. gol in interior (fistulos). Florile se intind la umbra. Extern: Gargarisme . leucoree. Dupa aceasta. 1 lingurita la 250ml apa.Infloreste in lunile mai pana in septembrie. Indicii terapeutice: Diaree. nu exista bractee sau paiete (frunzisoare mici solzoase). adunand capitulele florale. florile se dau prin ciur. colite. Florile mici. flavone. vulnerar. Raspândire: Musetelul creste prin locuri cultivate si necultivate. antiseptic. gastroenterite. Musetelul bun are un miros caracteristic si penetrant. Produs vegetal:: Florile. Fructele se culeg coapte. se recomanda irigatii vaginale cu o infuzie concentrata de frunze de mur. Fructele sunt consumate ca atare. tanin. apoi sunt date la vanturatoare. anuala. gingivite. pentru a se racori. Operatia de inlaturare a florilor cu peduncul se face usor printr-o miscare speciala a .Frunzele se aduna in mai-iunie si se usuca la umbra. recoltate in lunile mai-august. cu tulpina ramificata spre varf si inalta de 20-30cm. In leucoree. se indeparteaza florile mici si cele care au fost recoltate cu peduncul. Florile de pe margini (radiale) sunt albe si lingulate (petalele sunt unite in forma unei limbi sau lingule). fara peduncul. Principii active: Vitamina C. grupate in capitule mici de 1. fistule anale. Mod de utilizare: Intern: Infuzie. de 2-3 ori pe zi. Recoltarea se face cu piepteni speciali sau cu mana. pentru selectionarea si uniformizarea lor. Matricea. Astfel. pe care sunt situate florile) bombat. Actiune farmaceutica: Astringent. Florile ofilite nu se culeg. acizi organici. nearipate. deosebindu-se de celelalte apecii inrudite prin aceea ca are receptaculul capitulului (extremitatea superioara a pedunculului. Moruna. Nume: Musetelul Nume în latina: Matricaria chamomilla Familie: Compositae Denumire populara: Romanita. pentru a se indeparta corpurile straine si praful. afectiuni renale si ale vezicii urinare.5-2 cm la varful ramurilor. foliolele (segmentele) lineare. diuretic. antidiareic. Romanita bruna Descriere: Planta ierboasa. iar cele din mijloc sunt galbene si tubulare (petalele sunt reunite intrun tub cinci-dintat la partea superioara). Recoltare: Recoltarea se face pe timp uscat.se face gargaracu o infuzie mai concentrata (2 lingurite la 1 cana de apa).

ciurului de jos in sus. diaree. umbeliferona. Principii active: Ulei volatil. din iunie pana-n septembrie. cu tulpina partial taratoare. iar florile fierte aplicate pe o vezica bolnava. dezinfectant. carminativ. Nume: Nalba Nume în latina: Malva vulgaris Familie: Malvaceae Denumire populara: Casul popii. pentru ca florile sa nu se faramiteze. rezine. substante de natura cumarinica cu actiune spasmolitica. asezate cate una sau mai multe la subtioara frunzelor. cu striuri longitudinale. epigenina. gastric si intestinal. matricina. se aduna apoi cu mana si se indeparteaza. ovale. antiseptic. In sinuzite. ele trebuie intoarse ca sa nu se mucegaiasca. dismenoree (tulburari menstruale). bacteriostatic. acid salicilic. dintate. florile. creste pe zidurile vechi pe langa drumuri. iar in nevralgii. cel mai bine este sa se utilizeze nalba cat mai proaspata. Daca se usuca in poduri. Cas. se fac inhalatii cu abur de musetel. antiinflamator. ramificata si acoperita cu peri moi. vivace. antidiareic. antispastic. Uleiul de musetel este folosit de asemenea in masajul membrelor paralizate. sedativ. diminueaza durerea. chemazulen. azulen. Uscarea florilor se face in uscatorii sau in poduri bine aerisite. Nalba-mica Descriere: Nalba cu frunze mici. iar florile. balonari. bactericid. In felul acesta . amenoree. este o planta ierboasa. Indicii terapeutice: Gastrite. atat intern sub forma de ceai. gingivite. Are valoare si planta uscata. cat si extern . Musetelul stimuleaza peristaltismul intestinal. Fructul este o capsula de forma unui cas. colina. fara a provoca purgatie si de aceea este indicat in hemoroizi. in special pentru copii. tijele. . enterocolite. Radacina este groasa. nalba mica (casul popii). de 2 ori pe zi. galbuie la exterior si alba in interior. Nalba-marunta. conjunctivite. Acest lucru trebuie facut insa cu foarte multa atentie. abscese. florile cu peduncul ies la suprafata. fuziforma. flavonozide. se fac frectii cu ulei de musetel. pe terenurile parasite. Este o planta anuala. pe langa garduri. fitosterine.alifia de musetel. intregi sau lobate. intinse pe hartie in straturi foarte subtiri. colici intestinale. inalta de 80150 cm. Se recolteaza frunzele. Nu este nici o exagerare cand musetelul este numit ca "un leac pentru orice boala". Nalba-mare (nalba-alba). Uleiul de musetel indeparteaza oboseala membrelor. nefrite. cicatrizant. Actiune farmaceutica: Anestezic. Mod de utilizare: Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stare de epuizare. Se poate aplica ulei cald in ureche. pentru efectul sedativ. sub forma de terci. insomnii. de culoare roz. orhite. Althae officinalis. 2-3 picaturi. sudorific. Frunzele sunt aproape rotunde. Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde. Frunzele sunt alterne.

Florile sunt regulate. radacinile trebuie decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb. iar cele inferioare. atat frunzele cat si radacina au un miros slab caracteristic si gust mucilaginos. Atat tulpina. antiinflamator al aparatului respirator. taiate in fragmente mici si uscate la soare ori in incaperi incalzite. Recoltare: Se recolteaza florile. apoi se pastreaza intr-un termos. Radacina trebuie sa fie de culoare alba.Cele superioare au trei lobi. Recoltarea lor se face in lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie. emolient. carnoase si lung petiolate. amigdalite.capsula . betaina. nu se spala. 5 lobi. Infloreste din iulie pana in septembrie. frunzele si radacinile decorticate. In acelasi scop si avand aceleasi principii active. bronsite. Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda. pectine. uneori slab saruturoase. zaharuri. Principii active: Radacina: mucilagii. se gasesc florile mari. Se ususca la umbra in incaperi aerisite. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei. Inainte de uscare. amidon. cat si frunzele sunt alb catifelate. cel extern cu 6-9 lobi. nu se admit resturi de tulpina. pe marginea raurilor. infectii renale. Se beau 4 cani pe zi. In cancer de laringe. traheite. Dupa uscare. iar resturile de la ceai. pentamere. de culoare alba sau usor roz (2. se pun ca prisnita peste noapte in regiunea gatului. amestecate cu faina de orz. datorita perilor fini. dupa decorticare. Florile si frunzele se recolteaza fara codite. In caz de rani deschise. radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. Fructul . Planta se marunteste. in incaperi uscate. florile se pastreaza in saci de hartie sau lazi captusite cu hartie. Frunzele trebuie sa fie de culoare verde. renal si gastrointestinal. La subtioara frunzelor si la extremitatea ramurilor. baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de patlagina sunt eficiente. sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm. cu petale slab stirbite la varf. lung pedunculate. laringite acute. asparagina. Creste prin locuri umede. Cu restul ceaiului se face gargara. nalba este eficienta. Caliciul dublu.5-3 cm in diametru). intinse in straturi subtiri. Florile si frunzele contin: flavonoide. se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba de cultura. adica de la plante care au cel putin 2 ani. Sunt moi. tanin. in luncile apelor. Dupa recoltare. rani. la 40 grade C). chair atunci cand prezinta afonie (lipsa vocii). se tine peste noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece). iar frunzele in sacu de panza. tanin si mucilagii. Radacinile se recolteaza cand ajung la 10-15 cm lungime.turtit. scurti. expectorant. acizi uronici. mai ales in regiunea Dunarii. Dupa uscare. ulcere. . Actiune farmaceutica: Secretolitic. Indicii terapeutice: Glosite. substante rezinoase. in lunile iulie-august.

se foloseste in stomatite. Principii active: Taninuri. In diaree: 1 lingurita de frunze peste care se toarna 250 g apa fiarta. In scabie si matreata se fac spalaturi cu decoct de frunze verzi. Alifie pentru rani: Se macereaza 15g frunze maruntite in 100 ml ulei de floarea soarelui. se utilizeaza pentru gargara in stomatite. intr-o galeata cu 5 l apa rece timp de 12 ore. panaritiu. Produs vegetal:: Frunzele. cantitati mici de ulei volatil. juglona. Frunzele uscate trebuie sa-si pastreze culoarea. acod elagic. Se ia de pe foc si se amesteca pana la racire. . Actiune farmaceutica: Depurativ. amigdalita. i se mai adauga 15g ceara de albine si se pune din nou pe baia de apa timp de 30 minute. diabet. tanin. Cojile nu trebuie sa fie patate sau innegrite (se recolteaza inainte de a deveni maronii). antieczematos. Se strecoara lichidul prin tifon sau panza. infectii ale gatului si laringelui. se pune peste o bucata de panza si se aplica calda. Baia de maini si de picioare: un pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat. Sub forma de comprese. eczeme. hipoglicemiant. se amesteca cu faina de orz. diaree. substante minerale. jugladina si o oxinaftochinona. la temperatura camerei. vitamina C. se infuzeaza jumatate de minut si se strecoara. furunculoza. Frunzele trebuie ferite de lumina. Indicii terapeutice: Intern: Enterita acuta. hepatita. antiinflamator. Baia dureaza 20 de minute. macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C). Prisnita: Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa. Cojile fructelor se recolteaza cand se bat nucile si se usuca intinse in straturi foarte subtiri. antileucoreic. antiseptic urinar. Nume: Nucul Nume în latina: Juglans regia Familie: Juglandaceae Descriere: De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. Dupa 7 zile. sa nu fie innegrite si sa nu aiba petiol. osteomielita. Extern: Decoct . astringent. alcool galic. deoarece se innegresc. Mod de utilizare: Infuzie. Raspândire: Arbore fructifer cultivat. frunzele se folosesc si in tenuri grase. dar creste si salbatic.Pentru senzatia de uscaciune a cavitatii bucale. In ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C).15 g frunze la 200 ml apa. infectii renale. caroten. ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara. vasul in care se afla acest amestec se pune pe baia de apa in fierbere si se lasa timp de 3 ore. tirozina. gingii inflamate. Ca apa de gura. cojile verzi ale fructelor. Recoltare: Frunzele se recolteaza in lunile iunie-iulie si se usuca la umbra intinse in straturi subtiri. un principiu amar.

se maseaza frecvent pielea capului cu decoct de frunze de nuc. Bine astupate. isterie. capata un miros puternic si foarte neplacut. valeriana. in locuri umede. apoi se spala bine si se usuca. sticla se tine la soare 2-4 saptamani. striata (are sentulete in lungime). valeriant de bornil. nu au miros. palpitatii. dupa uscare. se utilizeaza pentru degeraturi.Un decoct concentrat de frunze. vulnerar si antialgic local. In caderea parului. de obicei intregi sau serat dintate. se curata bine de pamant si resturi de tulpini fistuloase. Iarba pisicilor. aritmie extrasistolica. rezine. Odoleana Descriere: Planta ierboasa. epilepsie. se utilizeaza o cantitate dubla. tanin. formiat de bornil. acid acetic. neurotonic. goala in interior. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa clocotita se toarna peste 1 lingurita cu varf de frunze fin taiate. incojurat de numeroase radacini fibroase. Indicii terapeutice: Anxietate. Pentru un decoct puternic. terminale. tufisuri. vivace. acizi izovalerianici. la soare. se infuzeaza 1/2 minut. prezentand o valoare mai mare. sau la soba. antidiabetic. Se taie in bucati scurte. acid formic. sau chiar la umbra. in martie-aprilie. Se pot usca in straturi groase de 2-3 cm. inalta de 50-100 cm. in locuri uscate si bine aerisite. tahicardie. Adjuvant pentru baie: 100 g frunze pentru baie: pentru spalaturi. Florile roz sau albe. se pun intr-o sticla cu gatul larg. Raspândire: Creste prin fanete. pe langa paraie. Infloreste in perioada iunie-septembrie. Principii active: Ulei volatil. 1 lingurita cu varf de frunze taiate. Radacinile sunt de culoare galben-bruna la exterior si alba in interior. Actiune farmaceutica: Antispastic. alcaloizi. in regiunea campiei. fistuloasa. astfel incat sa fie acoperite. au un miros placut de vanilie. antiemetic. sau toamna. butirat de bornil. in septembrie-octombrie. convulsii la copii. Lichidul se strecoara si se imbuteliaza. sedativ. adaugat la apa de baie. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Radacinile se aduna primavara. glucozide. dispuse in raceme corimbiforme. la o cana de apa clocotita.cca 2-5 cm lungime. Se vor aduna pe cat posibil radacinile plantelor mai viguroase. apoi se adauga 1l de vodca de 40 grade. Nume: Odoleanul Nume în latina: Valeriana officinalis Familie: Valerianaceae Denumire populara: Gusa-porumbelului. Radacinile adunate din locuri uscate au o valoare mai mare decat cele din locuri umede. Fructul este o achena. Cand sunt proaspete. Tonicul din nuci verzi: Aproximativ 20 nuci necoapte se taie in sferturi. . borneol. a dealurilor si in cea montana si cultivata. Frunzele imparipenate au foliolele lineare sau liner-lanceolate. Tulpina este dreapta. aer cald. cu rizom bine dezvoltat vertical.

Ca vulnerar si antialgic. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. de aceea ele se vor conserva la loc uscat. latexul se scurge. diabet. poarta un papus alb. Se beau 2 cani pe zi. radacinile nu se vor scurta. aceasta substanta se gaseste numai in proportie de 1-2%. Mod de utilizare: Decoct: 1 lingurita cu varf se fierbe 2 minute in 250 ml apa clocotita. Produs vegetal:: Frunzele. pasuni.5 cm. se face baia regiunii interesate cu un decoct similar celui de mai sus.astm. Radacinile recoltate se lasa 2-3 zile la soare pentru a se vesteji si cicatriza ranile provocate in urma taierii coletului si a radacinilor subtiri. Primavara au cantitatea cea mai mare de principii active: tijele (se recolteaza in timpul infloririi). Parasita-gainilor Descriere: Este o planta mica. Fructele sunt achene. Intreaga planta contine un suc laptos (latex). adica primavara inainte de inflorire. livezi si pe langa drumuri. Pe cat este posibil. ajungand uneori pana la 20 cm lungime si 1-2 cm grosime. Raspândire: Creste pretutindeni. ierboasa. contuzii. in pivnite. de culoare galben-auriu. se recolteaza primavara inainte sau in timpul formarii bobocilor florali. Din mijlocul rozetei de frunze se ridica o tulpina tubulara. lung. care in varf poarta un capitul floral mare de 2-2. radacinile se recolteaza primavara devreme (martie-mai) sau toamna (septembrie-noiembrie). Primavara. dintate. radacinile de primavara contin mai multa colina si latex. Cercetarile de laborator arata ca in lunile iulie-august radacinile contin cantitati ridicate de principiu amar (taraxacina). prin taiere. distonia neurovegetativa din preclimax. intreaga planta impreuna cu radacinile. In aceasta perioada. Frunzele sunt laceolate. Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de insecte. un alt principiu activ de baza. Florile sunt ligulate. radacinile au cca 40% inulina. dispuse in rozeta. din regiunea de ses pana-n cea muntoasa. care se recolteaza primavara (mai-august). atingand maximum in luna noiembrie. Radacina este pivotanta. vivace. Nume: Papadia Nume în latina: Taraxacum officinale Familie: Compositae Denumire populara: Papalunga. dand capitulului o forma globuloasa. prin fanete. Apoi se ia de foc si se lasa sa infuzeze 10 minute. fara flori si fara fructificatii. care se dezvolta in perioada fructuficatiei. In luna august. deoarece. Radacina este alba la interior si brun-deschis la exterior. Uscarea se face la umbra in incaperi incalzite sau la soare. Radacinile recoltate se curata de pamant si se despica in lungime. In schimb. cu rostrul (ciocul) de 3 ori mai lung decat ele. . in lunile aprilie-septembrie. plagi. planta are cea mai mare cantitate de latex. Se pot pastra si proaspete. intinse in straturi subtiri. in nisip. putin ramificata.

dimineata se incalzeste pana la fierbere si se strecoara. artamarina. colina. Infloreste in iulie-septembrie. Produs vegetal:: Frunzele si varfurile tulpinale inflorite. Indicii terapeutice: Gastrite hiperacide. steroli.taraxacina-. artamarinina. Florile. cu 30 de minute inainte de masa de dimineata si la 30 minute dupa masa de dimineata. fitosteroli. vitamina B. sunt galbene. dealuri. Radacinile: Alcooli triterpenici. Primavara este indicata cura de tije prospete de papadie. iar ramurile florifere. stimuland functia vezicii biliare. tanin. inulina. foarte mirositoare. diabeticilor li se recomanda sa manance zilnic 10-15 tije florale. coleretic. pectine. cu 6 tije pe zi. in straturi subtiri. La inceput au un gust amar. rare. Intreaga planta are o nuanta stralucitoare argintie si un gust amar si miros puternic. Actiune farmaceutica: Tonic. grupate in raceme terminale. dispuse in mici capitule globuloase. cand sunt complet inflorite. livezi. Pelinul-brun. garduri. cu tulpina lemnoasa la baza. ulcer varicos. tuiona. Nume: Pelinul Nume în latina: Artemisia absinthium Familie: Compositae Denumire populara: Pelinul-alb. Aceasta cantitate se bea cu inghitituri mici. Pelin-de-Rusalii Descriere: Planta perena. apoi devin fragede si suculente. ateroscleroza. dischinezii biliare cu tulburari intestinale. Recoltare: Frunzele se culeg inainte de inflorire. regleaza menstruatia. Principii active: Principiu amar. diuretic. foarte mirositoare. antihelmintic. aperitiv. Se face o cura de 14 zile. C si D. ierboasa. astringent.diminuand valoarea terapeutica a produsului. laxativ. antipiretic. rezine.azulen. Cat timp planta este inflorita. Capitulul floral se indeparteaza numai dupa spalarea tijei. antispastic. Raspândire: Creste prin locuri necultivate si uscare. iar cele tulpinale se simplifica treptat spre varf fiind de culoare argintie. . campuri. artamaridinina. Cura ajuta la eliminarea calculilor biliari. in locuri uscate si in locuri bine aerisite. Actiune farmaceutica: Colagog. C. varice. Tijele: 6 tije florale se mananca zilnic timp de 2 saptamani. alcanilizant. in iulie-august. acid nicotic. venotonic. in mai-iunie. taraxacina. drumuri etc. principii amare. Uscarea se face la umbra. Principii active: Ulei volatil . reumatism. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de radacina se pune in 250 g apa rece si se lasa la macerat 12 ore. Frunzele bazale sunt tripenat sectate. Salata: Se prepara din radacini si frunze proaspete. antidiareic. obezitate. Fructul este o achena. pe langa locuinte. vitamine B1. guta. tuiol.

alantoina. Pulbere antihelmintica si febrifuga: Rp. Pelin . cu tuberculi bine dezvoltati. osiuraza. Indicii terapeutice: Catar intestinal. Produsul uscat in strat subtire. Nu se administreaza la gravide. Actiune farmaceutica: Emolient.Stigmata Maydis. cu frunze oblonglanceolate. ascaridoza. Se strecoara. Recoltare: Se recolteaza toamna sau primavara. grose de aproape 0. de culoare galben deschisa sau bruna. recoltata in timpul infloririi. recomandand planta in tulburari de dinamica sexuala. se prezinta sub forma unor filamente lungi pana la 20cm. . febra. Nume: Poroinicul Nume în latina: Orchis morio Familie: Orchidaceae Denumire populara: Bujor. vitamina C. Florile sunt liliachii. covalescenta. Se beau 2 cani pe zi. tulburari ale menstruatiei. ulei volatil. 0. diaree.. Raspândire: Fanete. bioxid de siliciu. indulcit cu miere. Produs vegetal:: Se utilizeaza tuberculii. cunoscute si sub denumirea de matase de porumb. 2g. Se recolteaza inainte ca polenul sa cada din flori si se usuca la umbra. perena.Indicii terapeutice: Anemie.. Se administreaza 2-3 cani pe zi. 2g. Utilizarea pelinului in tratamentul diverselor afectiuni se face in cure scurte de 8 zile. Atentie la dozare: supradozarea provoaca migrena. Produs vegetal:: Terapeutic. tufisuri etc. Salep Descriere: Planta ierboasa. diaree. Untu-vacii. saponine. ameteli. femei care alapteaza. Anason . colita. Apoi se infuzeaza 10 minute. ulcerosi. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de planta se infuzeaza 3 minute in 250 ml apa clocotita. Medicina populara atribuie plantei proprietati afrodisiace. inalta de 25-40cm.. cand porumbul este "in lapte".5g. Se administreaza in 2 prize pe zi. Principii active: Saruri de potasiu si calciu. sau cel tarziu. Mod de utilizare: Decoct: 2g de tuberculi se fierb trei minute in 250ml apa sau lapte.. dispuse in racem terminal. antidiareic. fara gust si cu miros caracteristic.. pasuni. Principii active: Substante mucilaginoase. se utilizeaza numai stilurile stigmatele .5mm. Nume: Porumbul Nume în latina: Zea Mays Familie: Gramineae Raspândire: In tara noastra se cultiva pe suprafete intinse numeroase soiuri de porumb. inflamatii ale mucoasei digestive. covalescenta. erecta. Tulpina este simpla.. Roinita . antiinflamator.

iar uscarea se face la umbra. sucul galbenportocaliu continua sa curga. hepatita cronica. dischinezie biliara. frunzele bazale sunt petiolate. este foarte ramificata si poarta frunze mari. Fructul este o capsula. daca se rupe tulpina. Rostopast. Planta inteaga contine lapte (latex). se ia o lingura de ceai la fiecare 3 ore. Frunzele se aseamana cu cele de stejar. fara radacina. care este si un mijloc eficient in cura de slabire. atunci beti ceai de matase de porumb. colecistita. colagog. In colici renale si enurezis. cistite. enurezis. Chiar daca vara este secetoasa.E. nefrite. Nu se indulceste. Se aseamana doar prin culoarea florilor. litiaza biliara si renala . Tulpina inalta de 30-80 cm. hemoragie. K. se indeparteaza partile mai groase ale tulpinii. Florile sunt galbene. fiecare floare avand 2 sepale. galben-portocaliu. tufisuri si paduri umbroase pe versanti sudici. iar cele din partea superioara a tulpinii. perena. 4 petale si numeroase stamine. Nume: Rostopasca mare Nume în latina: Chelidonium majus Familie: Papaveraceae Denumire populara: Negelarita. Plantele adunate din locurile insorite sunt de calitate mai buna decat plantele din locuri umbroase.Ranunculus ficaria (grausorul). pe langa ruini. guta. reglate si reunite in umbrele terminale la extremitatea ramurilor. Principii active: . Se culege in lunile mai-august. Se beau 3-4 cani pe zi. Nu se admit parti lemnoase din tulpini sau parti subterane. Recoltare: Se aduna in jurul infloririi (mai-august). acru si veninos. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. dismenoree. Mod de utilizare: Infuzie: 250ml apa fiarta se toarna peste o lingurita matase porumb. foarte raspandita pe langa case. Drogul trebuie sa pastreze culoarea naturala a plantei. Produs vegetal:: Planta intreaga. obezitate. imparipenate. Actiune farmaceutica: Diuretic. alterne. hemostatic. Daca matasea de porumb se pune la pastrat incomplet uscata ea isi pierde calitatile diuretice si devine laxativa. Iarna. iar solul arid. Dupa recoltare. Rostopasca mare este planta erbacee. erecta. aceasta planta poate fi gasita sub zapada. Iarba-de-negi Descriere: Rostopasca mare nu are nici o legatura cu Rostopasca mica . reumatism. sesile. cu nuante albastrui pe fata inferioara. Daca este nevoie de un diuretic singur. antiinflamator. verzi pe partea superioara. Indicii terapeutice: Artrita. se infuzeaza jumatate de minut.

oblong-ovale. ulei de musetel sau ulei de sunatoare. Se aplica suc de rostopasca (care se poate tine in frigider pana la luni). dar nevestejite. Indicii terapeutice: Intern: Afectiuni hepatobiliare. acaciina. antimitotic. Bagrin Descriere: Arbore drept. cu 9-27 foliole. Nume: Salcamul Nume în latina: Robina pseudacacia Familie: Leguminoasae Denumire populara: Acat. neparoase. Impreuna cu urzica si mugurii florilor de soc se intrebuinteaza in leucemie. Se badijoneaza portiunea afectata cu sucul galben-portocaliu de 5-6 ori pe zi. bataturi. insuficienta cardiaca. se usuca la soare sau la aer incalzit. hemochelidonina). Florile albe placut mirositoare. Parul pe fata si crestrea exagerata a parului pe brate si picioare la femei constituie un semn de afectiune a glandei suprarenale. tuse convulsiva. de aceea trebuie intrebuintata numai dupa prescriptiile medicului. sedativ. dispuse in raceme lungi. ulei volatil. sparteina. Recoltare: Scoarta se aduna numai de pe ramurile tinere. Atentie! Sucul se foloseste doar extern. angina pectorala. In plus se va face o cura de ceai de urzici. Se lasa sa infuzezeze jumatate de minut si se strecoara. cu ramurile spinoase. herpes rebel la tratament. apoi se spala cu un sapun moale. Florile se aduna complet formate. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste 1 lingurita rasa de planta. 3-4 cani pe zi si bai de sezut ci ceai de coada-calului (vezi coada-calului). atarnate in jos. fiind mai putin toxic. pe partile afectate. vasodilatator coronarian. in mai-iunie. intregi.Alcaloizi (Chelidonina. uscarea lor se face la umbra. robinina. tahicardie. nevroze. inalt de 10-25m. Frunzele imparipenat-compuse. negi. lung-pedunculate. colecistita. arterita. Actiune farmaceutica: Antispastic de tip papaverinic. Fructele au numeroase seminte. Rostopasca mare este o planta otravitoare. cheleritina. Extern: Sucul se intrebuinteaza in afectiuni maligne ale pielii (cancer). Produs vegetal:: Scoarta si florile. scurt petiolate. Se lasa sa patrunda timp de cateva ore. tumori. Principii active: Glucozide flavonice. iar pielea aproape uscata se trateaza cu alifie de galbenele. sanghinarina. in martie si septembrie. Indicii terapeutice: .. protopina. analeptic respirator.

tonic. Recoltarea se face in lunile martie-mai. Se beau 2 cani pe zi.Sub forma de ceai. insomnie. anxietate. taninuri mixte si flavonozide. migrenele. antireumatic. hiperaciditatea. . gripa. hiperclorhidrie. raurilor. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de scoarta se pune in 250 ml apa rece. cu suprafata externa neteda. cu gust astringent amarui. in eretism genital. prundisuri umede. se fierbe 5 minute si se infuzeaza 10 minute. nu sunt elastice. sau pe un cuptor. antiseptic. Este indicat in gastritele hiperacide. bronsita. cand sunt tinere. Recoltare: Se recolteaza in martie-aprilie. pe marginea lacurilor. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. populozida. Scoarta se poate recolta in aceleasi conditii si de la alte specii ca: Salix fragilix (rachita) si Salix purpurea (rachita rosie). astringent. iar mai tarziu cu peri numai pe partea inferioara a limbului. Se pot pune 50g coaja pulbere la macerat cu 1 litru must la 250 ml apa clocotita infuzie 5 minute . de pe ramuri tinere de 2-3 ani. dandu-le o culoare alb-argintie. grupate in amenti. ulcer gastro-duodenal. la inceput acoperite cu peri pe ambele fete. indulcite cu miere. Se poate folosi sub forma de pulbere (pudra din scoarta): 2g luate in miere sau must. Actiune farmaceutica: Analgetic. Uscarea se face la umbra sau intr-o camera incalzita. Produsul obtinut dupa uscare se prezinta sub forma de fasii sau jgheab. La rachita verde (Salix fragilis) ramurile se rup foarte usor. formata din ramuri subtiri. sedativ. flexibile. Florile sunt unisexuate. Nume: Salcia alba Nume în latina: Salix alba Familie: Salicaceae Denumire populara: Rachita alba Descriere: Este un arbore cu inaltime pana la 20m. anxietate.se administreaza de 3 ori pe zi inainte de masa. iar cei femeli. pirozis. cei masculi galbeni. cu coroana bogata. Fructele sunt linear-lanceolate. dupa care se recunoaste usor. Se strecoara. dispepsie. insomnie. verzi. combate durerile reumatice si de dinti. usor hemostatic. fin fintate pe margini. antitermic. Acestea au aceleasi proprietati. inainte de masa de 3 ori pe zi. Se infuzeaza 3 minute. ci fragile. ascutite la varf. durerile de stomac (antispastic). Indicii terapeutice: In reumatismul articular acut si guta. Principii active: Salicozida. Produs vegetal:: Scoarta ramurilor. verde-cenusie pana la verde-galbui. de culoare galben-verzui. Se beau 2-3 cani pe zi. Raspândire: Zovoaie.

Fructul este o baca neagra. dimineata. Florile sunt mici. urticarie. colina. lucioasa. Actiune farmaceutica: Edeme. rujeola. blesfarita. colica renala. nitrat de potasiu in cantitate mare. se administreaza caldut dimineata ca laxativ. nitrat de potasiu. Se strecoara. rinita. Dimineata se bea pe stomacul gol. albe sau verzui-galbenii. mucilagii. emolient. sambunigrosida. cu 3-7 foliole ovale sau laceolate. Se taie inflorescenta intreaga. reumatism. antireumatismal. tanin. se infuzeaza 3 minute. laxativ. dupa mese. Scoarta se recolteaza in septembrie-octombrie. atunci cand sunt complet formate. Este eficient in hipdropizie. se usuca la umbra sau la soare. nefrita cu edeme. cu suc violet-purpuriu si 2-3 samburi. apoi florile se scutura si se cern prin sita. se utilizeaza sub forma de bai de ochi. indulcit cu miere. Nume:Stanjenelul . scarlatina. cu 5 sepale. Pentru uz extern. In scoarta: tanin. acoperite cu hartie. inhalatii. guta. cistita. caroten. Se prepara sub forma de decoct. In frunze: ulei esential. guta. cu maduva alba si scoarta cenusie. 5 petale. rin continutul sau. gripa. 50g flori se fierb 3 minute intr-un litru de apa. la pranz si seara. indulcit cu o lingura miere. reumatism.Nume: Socul Nume în latina: Sambucus nigra Familie: Caprofoliaceae Denumire populara: Este un arbore inalt de 1-8m ramificat. pe langa garduri. nefrita cronica. Recoltare: In fructe: un glucozid. scoarta are proprietati diuretice si laxative. sudorific. guta. citric. Produs vegetal:: Florile se aduna in mai-iunie. 5 stamine. in caz de gripa. ascita. rezina. ascutie si serat dintate. penate. bronsita. dispuse in corimbe ramificate. Raspândire: Florile. reumatism. litiaza urinara. conjunctivita. acid malic. pana scade la jumatate. Principii active: Diuretic. behic. Se infuzeaza 10 minute.sambucosida. fructele si coaja. eczema. Fructele se aduna coapte in septembrie-octombrie si se usuca in incaperi incalzite. acid valerianic. in bronsita. galactogen. orgelet. scarlatina. terpena. Se pot usca foarte bine in cuptoare. Descriere: Creste prin paduri. glucozid. retentia de urina. Se beau 3 cani pe zi. acid tanic. antiinflamator. un pigment . furuncul. constipatie. Sucul obtinut din 20 g de fructe. Frunzele sunt glabre. Indicii terapeutice: Infuzie: 1 lingura flori la 250ml apa clocotita. Se pastreaza in lazi captusite cu hartie si ferite de umezeala. avand un miros puternic. Se bea cantitatea ramasa de 3 ori pe zi. maracinisuri etc. rujeola. astm. Se fierb 2 pumni de scoarta in 1l apa.

insotite de siruri de puncte transversale care sunt urmele frunzelor. terminata cu multe flori. Uneori este necesar ca rizomii sa fie cojiti. in vederea asigurarii inmultirii plantei. Pe partea superioara se afla ingrosari neregulate. O temperatura mai ridicata face sa dispara mirosul placut de micsunele. brazdate cu vinisoare albastrui (Iris florentina). Florile sunt mari. cu miros de iarba. Celelalte trei petale sunt indreptate in sus. ca o planta decorativa. Sunt turtiti. Nume: Stejarul Nume în latina: Quercus robur Familie: Fogaceae . Pe partea inferioara se observa cicatrice rotunde. Pe masura ce se curata. Rizomii mici si varful vegetativ se ingroapa. Este bine ca uscarea sa se faca la soare. pentru a evita brunificarea lor in contact cu aerul. Curatarea de coaja se face inainte de uscare. Acest miros se concentreaza daca produsul este pastrat cel putin 2 ani. Lilie. Stanjenel. Frunzele sunt lunguiete. perena. si cu flori violet-deschis (Iris pallida). dupa uscare. Produs vegetal:: Rizomii cu o lungime de 5-10cm. de culoare violet inchis. Stanjenita Descriere: Este o planta erbacee. Are 3 stamine si un ovar asezat sub petale.Nume în latina: Iris germanica Familie: Iridaceae Denumire populara: Crin-vanat. Se scot rizomii. Lilie-vanata. Fructul este o capsula. putin ascutite. Raspândire: Se cultiva mult prin gradini. Mod de utilizare: Se utilizeaza sub forma de decoct. se scutura. Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare. se spala de pamant. cu un rizom gros si carnos. se pun intr-un vas cu apa. de culoare brun-deschis la exterior si albiciosi la interior. Recoltare: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii in anul 2-3 de vegetatie. Floarea este formata din 3 petale externe indoite in jos. slab mirositoare. acoperite pe partea superioara cu o periuta de peri galbeni. in forma de sabie dispuse cate 4-6 in buchete. Rizomii decorticati trebuie sa aiba culoarea alb-galbuie. Aceasta face ca in rizom sa se petreaca anumite transformari chimice. de culoare inchisa ramase de la radacinile taiate. dupa care se curata de radacini. Infloreste in lunile mai-iunie. din care primeste o tulpina cilindrica. Mirosul este aromat. Alaturi de el se mai intalneste si stanjenelul cu flori albe . fiind inlocuit cu un parfum placut de micsunele. Uscarea se face si pe cale artificiala (30-40 grade C). gustul dulce-mucilaginos. incepand din luna iulie pana toamna tarziu (octombrie). ca expectorant si diuretic. Apoi se scot din apa si se pun la uscat. Floare-vanata. Rizomii prea grosi (5-10 cm) se despica.

Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita.cvercina floroglucina. flavone. spalaturi vaginale. Fructul este o boaba rosie stralucitoare. Indicii terapeutice: Diaree cronica. substante pectice. prajita si macinata. Frunzele sunt scurt petiolate. Principii active: Tanin. Indicii terapeutice: Pielonefrita. De asemenea. Raspândire: Creste spontan in zona montana. acid cvercitanic. impetigo. acid elagic si galic. hemoroizi. Produs vegetal:: Scoarta de pe ramuri tinere de 2-4 ani. invelita la baza intr-o mica cupola cu solzi mici. se beau 2 cani pe zi.este o nuca. hemoragii uterine. caldut. uretrita. hemoptizie. Sub forma de pulbere. fistule anale. Frunzele sunt mici. hematurie (ca tratament simptomatic). Se administreaza sub forma de bai de gura. Nume: Strugurii ursului Nume în latina: Arctostaphylos uva ursi Familie: Ericaceae Descriere: Arbust mic. . hipertrofie de prostata. Sub forma de compresa. cu tulpina taratoare si agatatoare. colibaciloza renala. mai rar toamna. bai de picioare. Fructul . astringent. lunga de 30-100cm. arsuri. principii amare . Se strecoara. leucoree. pieloase. intertrigo. Cortex Querci si fructul ghinda . gingivite. diaree. Produs vegetal:: Frunzele Recoltare: Arbutina si metilarbutina. antiinflamator.care. astringent. antisudorific. opreste hemoragiile nazale. ajuta la cicatrizare. enterita. antiseptic urinar.Descriere: Copac inalt. se prepara un decoct mai concentrat. cu marginea lobata cu sinusuri largi. faringite. metroragii. Florile mascule se prezinta sub forma de amenti lungi. iar cele femele sunt grupate cate 3-5. Pentru uz extern. Mod de utilizare: Intern: Decoct: 1 lingurita scoarta pulbere se fierbe 5 minute in 250 ml apa clocotita. Principii active: Frunzele se recolteaza in mai-iunie. faciliteaza reglarea tranzitului intestinal in diaree. indulcit cu miere. Raspândire: Formeaza paduri intinse in regiunea de ses si dealuri. din 50g frunze si scoarta la 1 l apa. rezine. tonic. incontinenta urinara. Florile sunt rosietice. in octombrie-noiembrie. Recoltare: Scoarta se recolteaza in martie-aprilie. Actiune farmaceutica: Antidiareic. scoarta facuta pulbere si aplicata pe escare.ghinda . puternic ramificat. se aplica pe hemoroizi. si se usuca la soare sau in cuptor. hemostatic. oxalat de calciu. oblong-ovate. Apoi se infuzeaza 10 minute. Actiune farmaceutica: Diuretic. impreuna cu ramurile si se usuca la umbra sau la aer cald. cistita.

Nume: Turta Nume în latina: Carlina acaulis Familie: Asteraceae Denumire populara: Scaiete. plagi. de obicei paroasa. Creasta cocosului. Iarba flocoasa. Cioropar. saponine. Frunzele sunt opuse. in locuri necultivate. Punga babei. Nume: Talpa-gastei Nume în latina: Leonurus cardiaca Familie: Labiatae Denumire populara: Coada-leului. Cele superioare sunt trilobate. C. Sita zanelor. Florile alburii formeaza un capitul mare. principiu amar glucozidic. Raspândire: Creste pe marginea drumurilor. prevazut cu 5 dinti spinosi. Se iau 15-20 de picaturi de 2 ori pe zi. perena. asezat la baza caliciului. Se beau 3 cani pe zi. Indicii terapeutice: Intern: sub forma de infuzie. Actiune farmaceutica: Neurastenii depresive. se macereaza 10-14 zile. Fructul este o nucula. hipertensiune arteriala. cele externe tepos dintate. cu segmente angulos-lobate si spinoase. dispuse in verticile multiflore. axilare. Ceaiul se prepara in vase de sticla sau smaltuite. Principii active: Alcaloizi. fara tulpina (sau aceasta este foarte scurta). E. rozacee. Somnisor Descriere: Este o planta erbacee. ulei volatil. Tinctura preparata din planta (20g la 100ml alcool 70 grade. lanceolate la varf. de culoare alba stralucitoare. sterolica. spinoasa.Se infuzeaza 3 minute. inconjurat de un involucru. Frunzele glabre adanc-penatifide. Se administreaza 20-25 picaturi de 3 ori pe zi. vitaminele A. inalta de 50-150 cm. ramificata. Infloreste in iunie-septembrie. iar cele bazale si inferioare sunt palmate. Se beau 2-3 cani pe zi. cele interioare alungite. 1 lingurita la 250ml apa clocotita. macerata 10-14 zile) este foarte eficienta in infectii ale tractului urinar. indulcit cu miere. tanin. Ceapa-ciorasca. lineare pana la mijloc. Infuzie 2 minute. pe langa garduri. Ca tinctura. tulburari de climax. Raspândire: . heterozide. uscat membranoase. Capitulul deschis are aspectul unei stele argintii. compus din mai multe randuri de foliole (bractee). leonurina. rigizi. Tataise Descriere: Mica planta erbacee. distonii neurovegetative. Se strecoara. Produs vegetal:: Varfurile florale si frunzele. 20% in alcool de 70 grade. Ciurul-zanelor. Florile sunt mici. Extern: decoctul se aplica sub forma de cataplasme pe umflaturi si plagi. late de 2-4 mm.

afectiuni renale. tonic. Actiune farmaceutica: Colagog. inulina. in incaperi incalzite sau la soare. dischinezie biliara. Apoi se infuzeaza. aperitiv. sudorific. Se strecoara. Principii active: Ulei esential (carlina). . vulnerar si febrifug. Radacinile spalate si curatate de impuritati se usuca la umbra. plagi. intre mese. dispepsii. tanin. diuretic. depurativ. Se beau 2 cani pe zi.Creste pe coastele uscate si pasunile pietroase din munti. eczema. digestiv. Mod de utilizare: Decoct: 10-20 g radacini se fierb 5 minute in 1 l apa. hidropizie. cancer al limbii. Indicii terapeutice: Afectiuni hepatice. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Se aduna in martie-aprilie sau in septembrie-octombrie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful