Lista cu plante medicinale

Nume: Afinul Descriere: Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase. Frunzele sunt ovate, denticulate, verzi pe ambele fete. Florile sunt verzui rosietice, dispuse cate 1-2 la subtioara frunzelor. Infloreste in mai-iunie. Fructul este o baca albastra cu suc violaceu. Raspândire: Creste in regiuni montane, in paduri de conifere, pasuni, pe stanci, pe soluri silicoase, pana la 2500 m altitudine. Produs vegetal:: Produsul vegetal folosit:frunzele si fructele - Folia et fructus vaccini myrtilis. Recoltare: Frunzele, impreuna cu ramurile, se recolteaza pe vreme insorita, in lunile maiseptembrie, iar fructele cand sunt bine coapte, in lunile iulie-septembrie. Principii active: Frunzele contin : tanin, arbutina, hidrochinona, mirtilina, neomirtilina. Fructele contin: tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina C, acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic). Actiune farmaceutica: astrigent, bacteriostatic, hipoglicemiant, antidiareic, , diuretic, creste acuitatea vizuala, antihelmintic. Indicii terapeutice: diabet, reumatism, guta, enterocolita, parazitoze intestinale, infectii urinare, uremie. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, care se obtine din frunze. Se beau 2-3 cani pe zi. Nume: Angelica Nume în latina: Angelica archangelica Familie: Apiacee Denumire populara: Anghelina, Angelina, Bucinis Descriere: Este o planta erbacee, vivace, cu un rizom scurt (napiform), gros si radacina fusiforma, ramificata. Rizomul este lung de 8-12 cm si gros de 1-3 cm. Pe partea superioara a rizomului se observa resturi de frunze bazale, care s-au dezvoltat in primul an de viata al plantei. Culoarea radacinii este brun-deschisa la exterior si albicios-laptoasa in interior. Radacinile care pornesc din rizom sunt brune, brazdate longitudinal, lungi pana la 15cm. Tulpina este robusta, inalta de 1-2m, fistuloasa, cilindrica, ramificata, de culoare rosiatica, goala la mijloc si slab brazdata in partea superioara; apare numai in al doilea an de vegetatie. Este striata (are dungi in latime). Frunzele sunt alterne, mari, dintate pe margini, bipenatsectate si cu foliole cordiformovale, neegal serat dintate; au la baza o vagina mare, puternic umflata (este dilatarea, umflatura caracteristica de la baza petiolului). Florile sunt numeroase, albe verzui si asezate in umbela compusa. Infloreste in mai-august. Fructul este o diachena ovoid anguloasa.

Fructele sunt turtite, de circa 1cm. Raspândire: Creste spontan pe langa paraie, rauri si padurile montane si subalpine. In multe parti se si cultiva. Produs vegetal:: Radacinile, adica rizomii cu radacini Rhizoma cum radicibus angelicae. Dupa uscare, acest produs are miros aromat caracteristic, gust amar, aromat. De asemenea, se folosesc in scop medicinal semintele. Recoltare: Cultura: se inmulteste prin seminte direct in camp. Semanatul trebuie sa se faca imediat dupa recoltarea semintei, pentru ca aceasta isi pastreaza foarte putin timp capacitatea de germinare. Planta creste mai bine in locurile cu subsol umed si nisipos. Recoltarea radacinilor se face in septembrie-noiembrie sau martie-aprilie. Cand planta e cultivata, recoltarea are loc in al doilea, al treilea, al patrulea sau chiar al cincilea an. Radacinile spalate si taiate in bucati groase de 1-3cm si lungi de 10-15cm se usuca la soare, sau in camere putin incalzite. Principii active: Uleiuri eterice: terpene, eteri, esteri, sulfuri si polisulfuri etilice, alcooli, fenoli, cetone, aldehide. Actiune farmaceutica: Sedativ, stomahic, colagog, carminativ, expectorant, antireumatic, antiaritmic, galactogen. Indicii terapeutice: Labilitate psihovegetativa, dispepsie, varsaturi, dischinezie biliara, flatulenta, bronsita cronica, astm bronsic (ca sedativ), aritmie extrasistolica, palpitatii, hipogalactie, dureri menstruale. Mod de utilizare: Decoct din radacina - o lingurita la 250ml de apa se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Semintele se prepara sub forma de decoct, o lingurita cu seminte se fierbe 4 minute si se lasa sa infuzeze 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Nume: Brusturul Nume în latina: Arctium lappa Familie: Compositae Denumire populara: Laptuc, Lipan, Scaiul-oii Descriere: Planta bienala, ierboasa, cu radacina carnoasa, brun-inchisa la exterior si alb-galbuie la interior. Tulpina este ramificata, inalta de 25-65cm. Frunzele sunt alterne, cele inferioare cu diametru mare, lung petiolate, rotunjite la baza sau cordiforme, iar cele superioare sunt mici si ovale. Florile hermafrodite (avand organele mascule si femele in aceeasi floare), tabulare, regulate, purpurii, formeaza capitule groase de 3-4cm, dispuse in corimb. Bracteele involucrului capitular sunt verzi, aproape glabre si incovoiate la varf in forma de carlige, mai lungi decat florile. Fructele sunt achene, lungi de circa 6mm. Raspândire: Creste prin locuri necultivate, pe langa drumuri, garduri, ziduri, daramaturi etc.

Produs vegetal:: Radacina, mai rar frunzele si fructele. Recoltare: Radacinile se recolteaza in martie, aprilie si septembrie, octombrie. Se usuca in incaperi incalzite sau la soare. Frunzele, care se intrebuinteaza crude, se pot culege in tot timpul verii, iar cele care se usuca se vor aduna in iunie-august, in timpul infloririi. Se usuca la umbra. Fructele se recolteaza coapte si se usuca in locuri uscate si bine aerisite. Principii active: Inulina, saruri de potasiu, ulei volatil, substante antimicrobiene. Actiune farmaceutica: Depurativ, antiseptic, antireumatismal, antigutos, colagog si colerectic, antiaterosclerotic, antidiabetic, antisifilitic. Indicii terapeutice: Eczeme, psoriazis, impetigo, acnee, furunculoza, amigdalite, gingivite, pioree alveolo-dentara, reumatism, guta, dischinezie biliara, ateroscleroza, diabet, rujeola, sifilis. Mod de utilizare: Decoct din radacina - 20g la 1l de apa, se fierbe 4 minute, dupa care se lasa sa infuzeze 10 minute. Acest decoct se utilizeaza intern, 2-3 cani pe zi, sau extern, sub forma de gargarisme. In caz de rujeola, se prepara un decoct dupa modul descris anterior, dar folosind jumatate din doza. La decoctul obtinut se adauga 2 lingurite de miere. Se administreaza cate o lingurita la fiecare 5 minute, 2-3 ore, ceea ce determina o generalizare a aeruptiei si o scurtare a perioadei de stare, grabind vindecarea. Este necesar ca bolnavul sa stea la pat. Frunzele crude se utilizeaza in reumatism, aplicandu-le pe zona dureroasa. Cu frunzele astfel aplicate, se fac bai de soare. Nume: Cinci-degete Nume în latina: Potentilla reptans Familie: Rosacee Denumire populara: Iarba degetelor Descriere: Planta ierboasa, taratoare, perena, are frunze digitiforme, compuse din cinci foliole sesile. Florile sunt galbene. Infloreste in mai-august. Raspândire: Creste salbatica, prin locuri umede. Produs vegetal:: Planta intreaga, Herba potentillae reptans. Recoltare: Mai-septembrie. Actiune farmaceutica: Antidiareic, antitermic, antireumatismal, antiinflamator, antihemoragic. Indicii terapeutice: Diaree, stari febrile, reumatism, gingivite, hemoragii. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, se administreaza intern, 2-3 cani pe zi, iar extern ca si gargarisme Nume: Coada-Calului Nume în latina: Equisetum arvense Familie: Equisetaceae Denumire populara: Barba-ursului, Barba-sasului, Coada iepei, Coada manzului, Codaie, Iarba-de-cositor, Parul-porcului Descriere:

fie in aer liber. planta are un continut de 3 pana la 16% acid salicilic. bronsite. Indicii terapeutice: Intern: Insuficienta cardiaca. Pentru efectul sau de coagulare a sangelui. Baile de sezut fierbinti cu ceai de coada-calului se fac bandu-se concomitent ceai. reumatism. are un rizom ce creste oblic. Coada-calului de mare sau de rau (Equisetum maximum) care creste pe malul raurilor si are tulpina de grosimea unui deget se foloseste doar pentru bai de sezut. Se intorc in fiecare zi. ceea ce face planta in intregime sa aiba infatisarea unui con. angina pectorala. saruri de potasiu. apoi herba se pune la uscat. care creste pe marginile padurilor si crangurilor. mult ramificate. poduri. cu retentie de apa. guta. hemoptizii (expectorantii cu sange). se folosesc ceaiul si baile. Ajuta in caz de acumulare de apa in pericard. lipsita de frunze. proprietati medicinale. In felul acesta este favorizata eliminarea calculilor. Primavara se dezvolta tulpinile simple. epistaxis. diuretic. acid salicilic. Raspândire: Fanete. campuri. la umbra. tulpinile sterile au frunzulite solzoase. precum niste tubercule. In pamant. Principii active: Ulei volatil. iar gustul este dulceag. pleura sau maladii infectioase. Pentru catar dureros al vezicii urinare un remediu bun este un decoct de coada-calului: bolnavul se infasoara intr-un halat de baie si lasa aburul cald al decoctului sa actioneze asupra vezicii. expectorant. dar nu sunt mai lungi decat distanta dintre noduri. hemoragii. timp de 10 minute. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. mai subtiri. maluri cu tufisuri. In jurul nodurilor. Aceste ramurele sunt mai lungi la baza tulpinii si mai scurte spre varful ei. fara parti brunificate. Dupa recoltare. Uscarea se face la umbra. cu nisip si calculi. colecistita. In functie de loc. Produsul nu are miros. bioxid de siliciu. Extern: gingivita. brune. anemie. Recoltare: Recoltate vara in lunile iulie-august. in forma de guleras si niste ramurele aciculare (ca frunzele de pin).Este o planta perena. Produs vegetal:: Tulpinile sterile verzi Herba equiseti. remineralizant. inalte de 40 cm. Indata dupa fructificare. antiseptic urinar. . tuberculoza.Coada-calului-de-padure. verzi. Planta care creste pe terenurile fertilizate chimic nu trebuie utilizata. Coada-calului cu ramurile cele mai fine . cu doua feluri de tulpini. In afectiuni ale vezicii si ale rinichilor. de asemenea. brune. nefrite. este "de neinlocuit" in sangerari. are. ulcer gastrointestinal. antimicrobian. fie in incaperi uscate si aerisite. Cele care cresc pe soluri pur argiloase au cele mai bune calitati curative. care o face atat de pretioasa. Equisetum sylvaticum. fertile (poarta in varf spice cu spori). Coada-calului de camp sau de padure se utilizeaza pentru ceaiuri luate intern. diaree. purtand la noduri radacini subtiri. Actiune farmaceutica: Bronhodilatator. avand ramurile laterale dispuse in verticile. intinsa in straturi subtiri. se indeparteaza mai intai partile innegrite de langa pamant. fara tulpini fertile si fara corpuri straine. aceste tulpini fertile putrezesc si in locul lor apar tulpini sterile de 60 cm. ogoare lutoase si umede. Planta uscata trebuie sa aiba culoare verde-deschis. erbacee.

se utilizeaza ceai de coada-calului si sunatoare. vegetatii adenoide. plagi vechi supurande. de 2-3 ori. Dupa baie nu va stergeti.Se repeta de mai multe ori. Coada-calului este un bun remediu pentru bronsita cronica si tuberculoza pulmonara. Pentru sangerari persistente ale nasului (epistaxis) se aplica o compresa realizata dintrun decoct racit de coada-calului. carii. Se poate folosi un lighean mare sau o cadita. apoi un pulover gros. regiunea abdominala de sus in jos. bandu-se 2 cani pe zi. se indica baile de sezut de 3 ori pe saptamana. Se infuzeaza 2 minute. imbracati halatul de baie si stati in pat pentru a . proeminente osoase la calcaie (pinteni). Sus. dar pentru sangerari este nevoie de 2-3 lingurite cu varf la cana de 250 ml. fistule. in halat de baie. din cauza contracturii muschilor paravertebtali. iar in picioare sosete groase de lana. Este important ca bolnavul sa fie imbracat. Rezultatele ultimelor cercetari. se fooloseste in caz de amigdalita. sunt eficiente si la persoanele in varsta care au dureri si tulburari urinare. Pentru o baie este nevoie de o galeata de 5 litri. plina cu plante proaspete. stomatite. Prisnita: Un pumn cu varf de coada-calului se pune intr-o sita care se suspenda deasupra unei oale in care fierbe apa. Tinctura de coada-calului este un remediu in transpiratia picioarelor. manii. Pentru matreata. urzici. Bazinul fiind in apa se maseaza usor. Pentru leucoree (scurgeri albe la femei). In cazurile de rigiditate a coloanei vertebrale. In caz de depresii. Coada-calului impreuna cu Ventrilica este un bun remediu pentru prevenirea aterosclerozei si amneziei. aplicate pe tumora. apoi se infasoara cu un fular de lana. Baia de sezut: 100 g de coada-calului se pune in apa rece si se lasa la macerat 12 ore. potrivit biologului austriac Richard Willfort. se utilizeaza bai de sezut. sub forma de gargara. irascibilitate. Pentru Enurezis. apoi se incalzeste. Cand planta este fierbinte si inmuiata. se strecoara si se adauga la apa de baie. inca ud. In mod normal." Se utilizeaza si cataplasme de coada-calului incalzite la abur. ci. Ceai. Pentru eruptii si prurit (mancarime) ajuta foarte mult baile si compresele cu decoct de coada-calului. iar dimineata si seara. fistule. justifica presupunerea ca : "Tumorile sunt inhibate in cresterea lor si in final eliminate prin utilizarea ceaiului de coada-calului pe perioada indelungata de timp. Spalaturile si baile sunt utile in caz de panaritiu. Cu aceasta tinctura se frictioneaza picioarele bine spalate si uscate si se bea cu 30 de minute inainte de masa de dimineata 1 cana cu ceai de coada-calului.. Pentru hemoroizi durerosi si noduli hemoroidali se utilizeaza terciul. Se va mentine calda. parul se spala zilnic cu decoct de coada-calului. cate o cana de ceai de coada-calului. baile de sezut sunt eficiente. fierbinti. Peste prisnita se aplica o folie de plastic. herpes. Regiunea inimii trebuie sa fie afara din apa. gingivoragii. Baile de abur. apoi pielea capului se maseaza cu ulei de masline. In aceste cazuri se beau si ceaiuri de coada-soricelului. apoi dinspre lojile renale in jos spre vezica urinara. sicozisul barbii. se infasoara intr-o bucata de panza si se aplica pe partea afectata. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de coada-calului. Baia se face timp de 20 de minute. se utilizeaza 1 lingurita cu varf la 250 ml apa.

bronsite. in timpul infloririi. -Flores millefolli . Se recomanda si in starile alergice. pana in septembrie. mai mult sau mai putin paroase si cu miros aromat si gust amar astringent. Se poate pune la 1l de vodca si coada-soricelului. iar in abscese dentare. Tinctura: 10 g de coada-calului proaspata se macereaza in 50 ml vodca de 40 grade. foliate. Principii active: Ulei volatil. cate o mana din fiecare planta. pe rame acoperite cu hartie. borneol. de culoare alba. proionic. cariofilen. lanceolate. azulen. Extern: In arsuri. aromatica. hemostatic. . Culoarea florilor dupa uscare trebuie sa fie alba-galbuie. acizi organici. cistite. purtand numai frunze. eczeme. ligulate. enterocolite. antispastic bronsic. Pentru viermi intestinali . hemoroizi. reincalzindu-o. Actiune farmaceutica: Intern: Bronhodilatator.Infloreste in luna iunie. Se agita zilnic. sesile. expectorant. ramificate la partea superioara si terminandu-se cu capitule formate din flori mici si altele sterile. alcool etilic. antispastic biliar. Florile nu trebuie sa aiba fructificatii si nici peduncule. hipermenoree. tubuloase cu 5 stamine. Are doua feluri de tulpini aeriene. unele mai groase florifere. metilic. 30-60 g planta la 1 l de apa. Compresa de pulpa: Coada-calului proaspata se spala bine si se zdrobeste cu tocatorul de lemn. Se tine la soare sau intr-un loc la cald timp de 14 zile. Florile sunt grupate in capitule ovoide reunite la randul lor in corimb la extremitatea tulpinii. tridintate. culese la amiaza.fara peduncul. apoi se strecoara. decongestiv hemoroidal. colici hepatice. sau planta intreaga fara radacina. acetic. inalta de 20-70 cm si cu tulpina putin paroasa. analgetic. sub forma de bai sau comprese. Apa de baie se poate utiliza inca de 2 ori. formic. Extern: Calmant antiinflamator si dezinfectant (bai sau comprese). acid achileic. limonen. dezinfectant si calmant gastrointestinal. uneori roza pana la rosie si flori interioare regulate.transpira timp de o ora.infuzie de 10 g din planta la 100 ml apa. Pentru bai. Sorocine Descriere: Planta ierboasa. Uscarea se face la umbra. Frunzele sunt alterne. in incaperi aerisite sau in aer liber. Se bea dimineata inainte de masa. dismenoree (regleaza hemoragiile abundente si calmeaza durerile). Indicii terapeutice: Anorexie. penat-sectate. achileina. Recoltare: De la ceasta planta se recolteaza florile. gastrita. traistaciobanului. Nume: Coada-soricelului Nume în latina: Achillea millefolium Familie: Compositae Denumire populara: Alunele. cineol. valerianic. pinen. plagi supurate. galbenele. gargara. Fructul este o achena. vivace. Fiecare capitul contine 5-6 flori marginale pentamere. tataneasa. diminueaza secretiile gastrice. ulcere varicoase.

se recomanda un amestec de coada-soricelului cu frunze de urzica. se recomanda ceaiul de coada-soricelului. se vor face bai de sezut cu ceai de coada-soricelului. Baia de sezut: 100 g de coada-soricelului (planta intreaga) se lasa la macerat in apa rece. ceaiul este calmant. care se mesteca in timpul zilei. . se recomanda in cardiopatia ischemica (angina pectorala). taiate fin. dupa care se strecoara. impreuna cu radacini de obligeana. In ziua urmatoare se reincalzesc. Pentru fibron uterin. Ceaiul remediaza lipsa de apetit. In cancer pulmonar. culese pe vreme insorita. se fac bai si frectii cu tinctura de coada-soricelului. se adauga 15 g flori de coada-soricelului proaspat culese si taiate fin si 15 g frunze de zmeur. Se amesteca pana se topeste grasimea si se iau de pe foc. timp de 12 ore. este util in afectiuni ale ficatului. cu inghitituri rare. leucoree(scurgeri albe). se strecoara printr-o bucata de panza si se toarna in borcane curate. se beau 4 cani de ceai pe zi. intern. O alifie preparata din flori de coada-soricelului se utilizeaza pentru hemoroizi. Daca ceaiul se bea regulat. Tinctura: Florile de coada-soricelului. Fetele tinere. Actioneaza direct asupra maduvei osoase. se fac bai de maini si de picioare cu coada-soricelului. Ceaiul este indicat si in ameteli. Pentru hemoroizi. pe stomacul gol. pastrandu-se in frigider. dupa care se incalzeste pana la fierbere si se adauga in apa de baie. Deoarece coada-soricelului ajuta in afectiuni circulatorii si spasme vasculare. In anexite. apoi se lasa acoperite la soare. lacrimare. recomandandu-se cure cu ceai de coada-soricelului. Ceaiul este eficient si in: hemoroizi care sangereaza. Pentru femeile care sunt la menopauza. Baile de sezut sau spalarea cu un decoct elimina mancarimile vaginale (prurit vulvar). baut dimineata si seara. leucemii. se toarna peste ele vodca de 40 grade. Are proprietatea de a regenera tesuturile. inflamatii ale tractului gastro-intestinal s reglementeaza scaunele. Se bea ceai. se aseaza intr-o sticla. stimuland reinnoirea sangelui. cefalee. hematemeza. In nevrite. greata. dureri oculare.Se adauga si radacina de tataneasa. se recomanda in afectiuni ale maduvei osoase. baile de sezut cu coada-soricelului vindeca. timp de 14 zile. carora nu le-a venit menstruatia. 2-3 cani pe zi. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de planta. migrena poate disparea. baut cald. li se recomanda o cana de ceai de coada-soricelului. Planta are o mare importanta pentru afectiunile genitale ale femeilor. arsuri la stomac (pirozis). De aceea. Alifia de coada-soricelului: 90 g de unt nesarat sau untura se pun la incalzit. Este indicat si in afectiuni renale. Migrena cauzata de schimbari de vreme este adesea ameliorata dupa o cana de ceai de coada-soricelului. elimina balonarea si crampele stomacale. recomandandu-se 2 cani de ceai pe zi. Este indicat si in: enurezis. In cazuri de cancer uterin. Se lasa 12 ore acoperite. Se lasa 1/2 de minut si se strecoara. melena. inainte de masa de dimineata pana la instalarea ciclului.

tuse convulsiva. Frunzele de la baza au petiol lung. Produs vegetal:: Coaja si frunzele. iar la adulti. in forma de rinichi si creste. galactogog. Se infuzeaza 3 minute in 1l apa clocotita. substante amare. magheran 2g. zaharuri. estrogal. dispepsie. infuzata 2 minute in 250 ml apa clocotita. rotunde. facilitand cicatrizarea plagilor. Sunt intregi. bronsite. hematom. mucilagii. Se bea in cursul unei zile. balonari abdominale. lipide. diuretic. in faringite. fistuloasa si ramificata. aromat si gust dulceag. putin turtite lateral. carminativ. 1/2 lingurita de fructe . incepand de la baza.anetol. se administreaza urmatorul Rp: fenicul 2g. anorexie. . caracteristic. Pentru copii.la 200ml apa clocotita. Fructul este o samara. se utilizeaza sub forma de gargarisme. In stari anexioase. faringite. balonari abdominale. compuse din 7-13 foliole sesile. Principii active: Ulei volatil . colici abdominale. cu frunze imparipenate. Atentie! in cantitati mari. aleurona. insuficienta pancreatica. antiseptic. au culoare cenusie sau brun-verzuie. cilindrica. usor arzator. sau sub forma de aplicatii locale (cataplasme). regulate. inalta pana la 2m. sedativ. Florile. locuri umede. Are tulpina dreapta. La maturitate.Nume: Feniculul Nume în latina: Foeniculum vulgare Familie: Umbelliferae Denumire populara: Moluza. lunci etc. hipogalactie. . Fructele sunt ovoidale. produce hemoragie uterina. Nume: Frasin Nume în latina: Fraxinus excelsior Familie: Cleaceae Descriere: Arbore inalt de 1-30m. Mod de utilizare: Extern: laringite. Frunzele pedunculare dinspre varf sunt trifoliate. sunt mici. Indicii terapeutice: Intern: Astm bronsic. amigdalite. amigdalita. Anason-mare. Extern: Infuzia obtinuta din 2 lingurite seminte.. expectorant. prin paduri. Se infuzeaza 1/2 minut si se strecoara. Secareade-gradina Descriere: Planta erbacee. 5-6 fructe zdrobite. Actiune farmaceutica: Antiinflamator. bianuala sau perena. infectii oculare. Infloreste inainte de a se dezvolta frunzele in aprilie-mai. fin striata longitudinal. Chimen-dulce. enterocolita. Raspândire: Este o planta de cultura. pentamere si dispuse in umbele mari terminale. la femei. Raspândire: Creste spontan. galben-aurii. menta 2g. antispastic. Apoi se strecoara. cu miros placut. fencone. sudorific. Produs vegetal:: Fructele. Florile sunt lipsite de invelis floral. Anason-dulce.

cefalee. albe spre baza si rosii la varf. ulcer. la 250ml apa clocotita. laxativ. angiocolite. in primele 8 zile are efect tonic. Iarba-de-curca. antigutos. diaree. Mod de utilizare: Infuzie: Se prepara o infuzie slaba din 3g planta la 1 cana apa clocotita. inozitol. diuretic. antireumatismal. calmant. hipotensiune arteriala. Saftarea Descriere: Planta anuala. Actiune farmaceutica: Sedativ. K. Produs vegetal:: Planta intreaga fara radacina. Decoct: 50g scoarta la 1l apa. intiinflamator intestinal. febrifug. Indicii terapeutice: Astenie. amenoree. boli de piele. constipatie. Raspândire: Creste prin locuri ruderale sau cultivate. inalta de 20-70 cm. cvercetol. alcaloizi. Principii active: Manitol. cicatrizant. Uscarea se face la umbra. purpurii. Florile sunt rozacee. se infuzeaza 3 minute. Administrat zilnic. colagog. gume. acid malic. Se beau 2 cani cani pe zi. tonic. ierboasa. ulei volatil. M. se pot recolta in orice timp al anului. Frucetele sunt silicule mici. pitica. afectiuni renale. de pe crengile si radacinile tinere (de cel mult 4 ani). oligurie. viorii. colagog si coleretic. recoltata in timpul infloririi. hipnotic. Nume: Fumarita Nume în latina: Fumaria officinalis Familie: Fumariceae Denumire populara: Fumul-pamantului. Actiune farmaceutica: Sudorific. Se infuzeaza 3 minute. febra. tanin. guta. cenusie. reumatism. reumatism. Se beau 2-3 cani pe zi. fumarina. aperitiv. violete. . depurativ. cu segmente lanceolate. Principii active: Acid fumaric. glabra. ateroscleroza. actiuni hepatice. coleretic. globuloase. laxativ. Trebuie administrat cu prudenta. aperitiv. Decoctul este foarte eficient in guta. Daca se folosesc imediat. Se strecoara. Ceaiul mai concentrat si folosit in cura prelungita are efect hipotonizant si de pierdere ponderala. Indicii terapeutice: In colecistite. afectiuni renale. deoarece in cure prelungite poate avea efect hemolizant. eczema. dischinezii biliare. Se beau 3 cani pe zi. depurativ. Frunzele se aduna in mai-iunie. obezitate.Recoltare: Coaja se recolteaza in aprilie-mai.Mulot mentioneaza ca modul de actiune al plantei difera in raport cu timpul de administrare. verde pal. colici biliare. artrita. astringent. acnee. dispuse in raceme terminale. proaspete. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de frunze. diaree. se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. afectiuni intestinale. Infloreste in mai-septembrie. Frunzele sunt imparipenate.

rezine. flavonoide. antiinflamator. Rusnica Descriere: Planta erbacee. colagog. ranile supurande care nu se vindeca. Radacina este pivotanta. Se culeg din luna iunie pana toamna tarziu. Infloreste din mai pana in septembrie. principii amare. Decoct: Se prepara din 60g planta care se fierbe 4 minute. lungi de 5-12 cm. Raspândire: Planta se gaseste in gradini parasite sau cultivate. lanceolate. Nume: Galbenelele Nume în latina: Calendula officinalis Familie: Compositae Denumire populara: Calinica. gume. Rosioara. Continuand cura. Galbenele. anterocolite. pana la 20 de zile. Principii active: Saponozide. ulcer gastric si duodenal. cu stamine de culoare inchisa sau deschisa. Se badijoneaza regiunea cu eczema sau acnee de 2 ori pe zi. calendulina. tumorile canceroase. coleretic. pe margini de culoare galben-portocalie si flori centrale tubuloase. Recoltarea trebuie sa se faca pe vreme insorita. pe ambele fete. Indicii terapeutice: Dischinezii biliare. Se va utiliza o lingura cu varf din acest amestec la 1/2 l apa. ca depurativ al sangelui. gastrointestinal. gust amarui-sarat. caroten.Se fac 2-3 cure de opt zile cu pauza intre cure de 10 zile. cand puterile curative sunt potentate la maximum. . Hilimica. pe matgini usor dintate sau aproape intregi. mucilagii. Actiune farmaceutica: Sudorific (creste secretia sudorala). sedativ. fie intregul capitul (Flores Calendulae cum receptaculis). in 1/2 l apa. Ambele produse au miros slab aromat. Produs vegetal:: Se utilizeaza numai florile marginale (Flores Calendulae sine receptaculis). determinand somnolenta si o incetinire a circulatiei sanguine. Ulceratii canceroase. Frunzele inferioare aproape spatulate. mai mult sau mai putin paroase.anuala. emolient. Exista mai multe varietati cu capitulele complet acoperite cu petale. se spala cu o infuzie din parti egale de galbenele si coada-calului. apoi se lasa sa infuzeze 10 minute. Flori galben-portocalii sau galben-rosietice sunt dispuse in capitule terminale mari. Filimica. cu tulpina ramificata. dismenoree. baut in cantitati de 2-3 cani pe zi. bactericid si antitrichomoniazic. este de mare ajutor in hepatita acuta (virotica). Pot fi culese proaspete din gradina si utilizate. ulei volatil. Ceaiul. peste 8 zile. tufoasa. Recoltare: Se culeg si tulpinile si frunzele. atenuate in petiol. Valoarea medicinala este aceeasi. cele superioare oblongi. inalta de 20-70 cm. Filimina. Rujulita. cicatrizant. alcatuite din flori lingulate tridintate. actioneaza ca si calmant si hipnotic.

Scursura se pune in borcan. Sucul proaspat: Frunzele. Se amesteca cu o lingura de lemn si se lasa acoperita 12 ore (cu focul stins). varice. Se beau 4 cani pe zi. Se pun 2 pumni plini cu varf de planta taiata marunt cu cutitul (floare. Ceaiul facut din flori prospete de galbenele este adjuvant in tratamentul febrei paratifoide si P. ulceratii la san. se trateaza cu baia cu decoct din planta proaspata: 5 linguri planta uscata sau 2 pumni plini cu planta proaspata pentru baie. de scabie (raie). A doua zi. degeraturi. florile se spala si. Sucul obtinut se pune intr-o sticluta la frigider si se foloseste pentru badijonaj in caz de prurit intens. Plantele se pot folosi de 3-4 ori. hemoroizi. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250 ml apa. Aceasta este alifia. crestate si cordate la baza.S. Resturile de planta se pun in alt borcan. ulcere varicoase. chiar daca acestea sunt maligne.E. urcatoare si agatatoare. ude. asezate in jurul axei. cataratoare pe arbori. Spalare: Spalaturi vaginale in infectii cu Trichomonas vaginalis. In inflamatia tractului gastro-intestinal (gastroduodenite. si ca cicatrizant si antiinflamator in tratamentul plagilor. aesuri. tumori. degeraturilor si al ulceratiilor. se pun in centrifuga de sucuri.Ceaiul este. Planta se recolteaza cu tulpina si flori. Alifia se intrebuinteaza in : contuzii. la frigider. iar frunzele sunt petiolate. se reincalzeste si se strecoara prin panza sau tifon. nu fierbinte). de 3-4 ori. Oriunde se aplica compresa cu aperitiv suedez. . ulcere). Se utilizeaza cu succes in cancerul pielii. tulpinile. cu prurit intens (mancarime). fistule. flebite. se infuzeaza 2 minute (acoperit): se foloseste usor caldut (38 grade C). Ele sunt grupate in inflorescente de forma ovala (conuri sau strobuli) si au o lungime de 2-3 cm. Cu ajutorul alifiei pot fi eliminate cu usurinta si crustele din nas. ceaiul se bea cate 3 cani pe zi. se scurge de apa si se pune in grasimea topita (sa fie calduta. Alifia: 500 g margarina. cicatrice post-operatorii. arsurilor. Tulpina lui este aspra. Florile femele sunt formate din numeroase frunzulite galbene-verzui. tulpina. de asemenea. se poate aplica alifie in strat gros. Nume: Hameiul Nume în latina: Humulus lupulus Familie: Cannabaceae Descriere: Este o planta vivace. ganglioni mariti. se da in prealabil cu alifia de galbenele. cate 2 la nod (opuse) si cu 3-5 lobi. cu durata de 10 minute. colite. Extern: Baia de sezut: 2 pumni plini cu planta proaspata sau 100 g planta uscata. Se pune 1 lingura cu varf de planta la jumatate litru apa fiarta. adenopatii. Are doua feluri de flori (mascule si femele). la frigider si se folosesc sub forma de cataplasme. frunze). un bun remediu pentru infectii urinare. In cazul tumorilor. ca si frunzele vitei-de-vie. Infectiile fungice in zona genitala. entorse. untura sau alta grasime. plagi zdrobite.

cu miros caracteristic. substante minerale. garduri etc. ele trebuie scoase din cosuri sau saci si tinute la umbra intr-o incapere curata. tuberculoza. caci in acest caz se pierde o parte din principiul activ . In nici un caz conurile nu se pun la uscat fara sa fi fost in prealabil racorite (vanturate usor cu mana). Astfel uscat. iar bracteele sa nu fie desfacute de pe conuri. Are proprietati tonice. pentru a se racori. dupa uscare. Pe inflorescentele femele. Raspândire: Creste prin lunci.1 lingura de conuri la 200 ml apa clocotita. care contin un ulei rasinos.1 ligura si jumatate de conuri la 200 ml apa clocotita. putin turtite. derivati flavonici. care se utilizeaza ca medicament. iunie-august. dupa uscare. Indicii terapeutice: Insomnie. Fructele sunt globuloase. trichomanas vaginalis. pe langa ziduri. actiune moderata asupra functiilor genitale: se utilizeaza in combaterea blenoragiei. care. dand o pulbere fina galbena: lupulina. Dupa ce se racoresc. diuretic. Principii active: Conurile contin ulei volatil. nevroze cu anxietate. Imediat dupa recoltare. Se bea seara la culcare. spermatoreei (prin actiunea lupulinei). rezine. spalaturi vaginale 8g%. pentru a se usca perfect. dispuse in ciorchine pe planta. in alimentatie se utilizeaza drept leguma. lupulina. acnee. ele capata o culoare bruna. ester valerianic. humulona. In caz contrar. de culoare brun-deschis si cu o grosime de cca 2 mm. care se desprind usor de planta. conurile se intind in straturi foarte subtiri. Tinctura: 10g conuri se macereaza in 90 ml alcool de 40 grade. anorezie. dioice.Lupulina.Florile mascule sunt verzi. antituberculos. seboree. bine presat. Recoltarea se face in timpul infloririi. se bea fractionat in 3 reprize in decursul unei zile. au culoarea galben-verzuie. sescviterpene. Actiune farmaceutica: Antispastic. Extern: antiseptic. Infuzarea este de 2 minute. ca sa nu se preseze si sa nu se incalzeasca. 4g% sub forma de comprese. Mod de utilizare: Intern: Infuzie: sedativ. Extern: Infuzie: Acnee. seboree. drogul se pastreaza in lazi captusite cu hartie. Produs vegetal:: Se admit numai conurile. onanismului. se recolteaza varfurile vegetative si conurile femele . La baza bracteelor (frunzulitelor) si pe suprafata frunzelor se gasesc numeroase glande de culoare galben-portocalie. Conurile trebuie sa fie intregi. cranguri. Recoltare: De la Hamei. Infuzare 2 minute. Pedunculul sa nu fie mai lung de 1 cm. Se culeg in cosuri sau saculete. paduri. stimuleaza secretia gastrica. se afla niste glande. Se administreaza 2-4 g pe zi. tanin. zavoaie. Lastarii tineri sau varfurile vegetative constituie un medicament antiscorbutic si diuretic. somnifer . substante estrogene.Summitates et strobuli lupuli. stomahice si diuretice. puse in incaperi uscate si intunecoase. drogul pierzand din valoare. bacteriostatic. ca si sparanghelul. .

Nume: Hreanul Nume în latina: Cochlearia armoracia Familie: Crucifere Denumire populara: Chrean. timp de 4-5 zile. cernandu-le prin site. Extern se utilizeaza in reumatism. locuri stancoase. tepoase. Radacina salbatica Descriere: Planta ierboasa. reumatism. Mod de utilizare: Se utilizeaza ca atare. perena. prostatita. Fructul este o baca (baca falsa) neagra. Raspândire: Prin pasuni. antiseptic. prezentand deasupra o crestatura in trei muchii: se coace numai in al doilea an. Se administreaza 15 picaturi pe zi. cu frunze triplu verticilate. guta. Raspândire: Cultivata sau salbatica prin locurile de cultura. sub forma de frectii ale zonelor dureroase. Tinctura: 100g boabe macinate se macereaza in 1/2 l alcool 45-50 grade. antigutos. se utilizeaza in tratarea acneei. Produs vegetal:: Fructele Recoltare: Se recolteaza cand sunt coapte. Sub forma de otet de hrean. diuretic. dispuse in recem paniculat. tulburari ale ciclului menstrual. infectii ale tractului biliar. Hirean. aciculare. zavoaie. Cetina. Janibahar Descriere: Arbust de 1-2 m inaltime. Irean.. Pe cat posibil. paduri. Esenta de ienupar are efect stupefiant si soporific Nume: Isopul Nume în latina: Hysopus officinalis Familie: Labiatae Descriere: . Uscarea se face la soare sau in camere incalzite. bronsita cronica. Florile sunt mici. Recoltare: Se aduna in octombrie-noiembrie. litiaza renala. Produs vegetal:: Radacina. Fructele sunt silicule globuloase sau ovale. culoarea boabelor trebuie sa fie neagra. albe. fiind un bun condiment. asezate aproape perpendicular pe ramuri. leucoree. Florile de sex diferit se inchid in aprilie-mai. cu rizom gros. Indicii terapeutice: Anorexie. carnos si frunze inegal sectat-penate. mai mult in etajul montan. Nume: Ienuparul Nume în latina: Juniperus communis Familie: Abietaceae Denumire populara: Ialovat. emenogog. Mod de utilizare: Infuzie: 5g boabe macinate se infuzeaza 5 minute in 250 ml apa clocotita. de marimea unui bob de mazare. Se beau trei cani pe zi. intotdeauna verzi. Apoi se strecoara. in lunile septembrie-decembrie. in ceai sau supa. artrita. antialgic. se aleg fructele normal dezvoltate si coapte. Actiune farmaceutica: Aperitiv.

Se administreaza 4-6 linguri pe zi in afectiuni respiratorii. colagog. Actiune farmaceutica: Behic. gume. Recoltare: Se face culegand plantele inainte sau in timpul infloririi. laringita. astm. Tot in acest timp se culeg si florile separat. anxietate. Actiune farmaceutica: Diuretic. Se beau 2-3 cani pe zi indulcit cu miere. infuzia se utilizeaza sub forma de gargarisme. ingust lanceolate. Florile de culoare albastra-violacee sunt dispuse intr-un spic lung.Arbust mic cu tulpina lemnoasa. dispuse in verticile. in angina. Infloreste in iulie-august. revulsiv. mai tarziu devenind verzi. afectiuni renale. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. dezinfectant. dispnee. Frunzele oblonglanceolate sau ingust-lanceolate. Apoi se strecoara si se adauga 1600 g miere. in momentul infloririi. cineol. Sirop de isop: peste 100 g isop se adauga 1 l de apa clocotita. dispepsie. dischinezie biliara. Nume: Levantica Nume în latina: Lavandula angustifolia Familie: Labiatae Denumire populara: Aspic. De asemenea. se infuzeaza 3 minute. Tulpina lemnoasa. Frunzele sunt intregi. colina. Uscarea se face la umbra. hiperexcitabilitate nervoasa. plagi. cu varfuri si ramuri. subtire si intrerupt. formand spice unilaterale. Levand. Infloreste in iunie-august. Florile sunt albastre. saponine. expectorant. sesile. usor hipnotic. Indicii terapeutice: Bronsite. la baza inalt de 30-80cm. borneol. Livant Descriere: Subarbust inalt de 30-100 cm. aerofagie. uremie. vulnerar. antispasmodic. Principii active: Alcooli. saruri minerale. Se pune la foc sa se incalzeasca si inainte de a da in clocot se ia de pe foc. compusi triterpenici. heterozide. geraniol. se utilizeaza in entorse. substante amare. patrunghiulara da nastere la ramuri ierboase. cu ramificatii bogate. hisopina. digestiv. Raspândire: Planta ornamentala. Raspândire: La noi se afla numai cultivata. sudorific. guturai. Se lasa sa se raceasca. incepand cu anul al doilea. Indicii terapeutice: Oligurie. Produs vegetal:: Varfurile plantei si florile Recoltare: Varfurile florale se culeg in iunie-august. anuale. derivati cumarinici. . astenie. tonic. Se lasa sa infuzeze pana la racire. compusi sterolici. meteorism abdominal. la inceput sunt de culoare aurie. creste si in apropierea terenurilor cultivate. tonic. diuretic. linalol. entorse. Principii active: Ulei volatil. febrifug. rar albe. Sub forma de comprese. tanin. La persoanele cu excitabilitate nervoasa crescuta si la copii. se administreaza doze mai mici.

2-3 picaturi. migrena. provocand o stare de excitabilitate crescuta. aplicate 10 minute pe regiunea dureroasa. se frictioneaza coloana vertebrala. gripa. Nume: Macris-de-padure Nume în latina: Oxalis acetosella Familie: Oscalidaceae Denumire populara: Clopotei-fermecati. cu frunzele sale de culoare verde deschis si frumoasele flori albe. Apoi se strecoara. Tinctura: 100 g flori se macereaza in 1/2 l alcool. se recomanda in ulceratii ale mucoasei bucale si ale limbii. amelioreaza durerile in reumatism si contuzii. cateava picaturi la un pahar de apa calduta. urmata de deprimare nervoasa si cardiaca. leucoree. dulci. prurit tegumentar. dispuse corimbifer. compuse. Raspândire: Planta este comuna prin paduri. sunt scurt pedunculate si dispuse in capitule aproape globuloase. dreapta sau curbata. locuri necultivate etc. acrisoare. Capitulele sunt prinse cate unul in varful pedunculelor axilare. negre. Mod de utilizare: Infuzie: 1 ligurita de frunze proaspat culese la 1/2 litru apa fiarta. avand tulpina taratoare. timp de 15 zile. dezinfectant. unde. din 20-30 g la 1 l de apa clocotita. intarind firul de par. Amura Descriere: Este un arbust prevazut cu spini drepti sau recurbati. are efect excitant. Indicii terapeutice: Boala Parkinson. Frunzele sunt trifoliate. Se utilizeaza sub forma de frectii ale capului. Infuzia mai concentrata. tuse convulsiva. insomnie. Se beau 2-3 cani pe zi cu efect calmant. Sub forma de comprese. diuretic. cu frunze palmat-compuse. Mod de utilizare: Infuzie: 5g planta se infuzeaza 3 minute intr-un litru de apa clocotita. tufisuri. tonic. stari febrile. sunt placute la gust. infuzata 3 minute. Produs vegetal:: Frunzele si fructele. plagi.Extern. cu inghitituri rare. Este o planta mica. Recoltare: . A nu se administra in doze mari. in ceai de coadasoricelului. hipotermie. somnolenta. Sub forma de gargarisme. Apoi se strecoara si se pastreaza in sticle bine inchise. paroase pe fata interioara. acopera solul. Nume: Murul Nume în latina: Rubus fructicosus Familie: Rosacee Denumire populara: Rug-de-mure. Suc proaspat: Frunzele se spala si se pun in extractorul de sucuri. Se lasa sa infuzeze 30 de secunde. Fructele carnoase.bronsita. Florile albe sau roze.Se bea suc. Trifoi-acru Descriere: Macrisul de padure creste din abundenta in paduri. Tulpina este anguloasa. astm. se deschid in iunie-iulie. Florile au culoare alba. sudorific.

nu exista bractee sau paiete (frunzisoare mici solzoase). dupa ce se ridica roua. Recoltare: Recoltarea se face pe timp uscat. spontana. se recomanda irigatii vaginale cu o infuzie concentrata de frunze de mur.5-2 cm la varful ramurilor. antiinflamator. foliolele (segmentele) lineare. colite. leucoree. pentru selectionarea si uniformizarea lor. deosebindu-se de celelalte apecii inrudite prin aceea ca are receptaculul capitulului (extremitatea superioara a pedunculului. vulnerar. Raspândire: Musetelul creste prin locuri cultivate si necultivate. Florile ofilite nu se culeg. adunand capitulele florale. conic. antiseptic.Infloreste in lunile mai pana in septembrie. pe care sunt situate florile) bombat. Sub forma de cataplasme se utilizeaza in hemoroizi sau fistule anale. flavone. Mod de utilizare: Intern: Infuzie. Actiune farmaceutica: Astringent. pentru a se indeparta corpurile straine si praful. fiind bogate in vitamina C si zaharuri naturale. anuala. gastroenterite.se face gargaracu o infuzie mai concentrata (2 lingurite la 1 cana de apa). 1 lingurita la 250ml apa. Recoltarea se face cu piepteni speciali sau cu mana. grupate in capitule mici de 1. pentru a se racori. iar printre flori. gingivite. Fructele sunt consumate ca atare. afectiuni renale si ale vezicii urinare. diuretic. Fructele se culeg coapte. nearipate. Indicii terapeutice: Diaree. Florile mici. In leucoree. apoi sunt date la vanturatoare. Fructele sunt achene. fistule anale. iar cele din mijloc sunt galbene si tubulare (petalele sunt reunite intrun tub cinci-dintat la partea superioara). tanin. fara peduncul. Musetelul bun are un miros caracteristic si penetrant. Produs vegetal:: Florile. Extern: Gargarisme . Florile se intind la umbra.Frunzele se aduna in mai-iunie si se usuca la umbra. Moruna. Frunzele neparoase (glabre) de doua ori penat-compuse (bipenat-partite). care se desfac usor de pe receptacul. Principii active: Vitamina C. hemostatic. antidiareic. Romanita bruna Descriere: Planta ierboasa. Matricea. acizi organici. Operatia de inlaturare a florilor cu peduncul se face usor printr-o miscare speciala a . cu tulpina ramificata spre varf si inalta de 20-30cm. de 2-3 ori pe zi. florile se dau prin ciur. gol in interior (fistulos). se indeparteaza florile mici si cele care au fost recoltate cu peduncul. Nume: Musetelul Nume în latina: Matricaria chamomilla Familie: Compositae Denumire populara: Romanita. recoltate in lunile mai-august. Astfel. Dupa aceasta. Florile de pe margini (radiale) sunt albe si lingulate (petalele sunt unite in forma unei limbi sau lingule).

vivace. Nu este nici o exagerare cand musetelul este numit ca "un leac pentru orice boala". Fructul este o capsula de forma unui cas. fara a provoca purgatie si de aceea este indicat in hemoroizi. fitosterine. iar in nevralgii. azulen. se fac inhalatii cu abur de musetel. antidiareic. Musetelul stimuleaza peristaltismul intestinal. florile cu peduncul ies la suprafata. ovale. intregi sau lobate. Indicii terapeutice: Gastrite. dezinfectant. balonari. cu striuri longitudinale. Mod de utilizare: Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stare de epuizare. Radacina este groasa. galbuie la exterior si alba in interior. Acest lucru trebuie facut insa cu foarte multa atentie. nalba mica (casul popii). cu tulpina partial taratoare. pentru ca florile sa nu se faramiteze. antispastic. bactericid. dintate. conjunctivite. amenoree. Uleiul de musetel este folosit de asemenea in masajul membrelor paralizate. colina. gastric si intestinal. Frunzele sunt alterne. umbeliferona. de culoare roz. Althae officinalis. pe terenurile parasite. bacteriostatic. Cas. sedativ. inalta de 80150 cm. diminueaza durerea. cat si extern . intinse pe hartie in straturi foarte subtiri. sub forma de terci. Nalba-mica Descriere: Nalba cu frunze mici. cicatrizant. pe langa garduri. iar florile fierte aplicate pe o vezica bolnava. matricina. In felul acesta . antiseptic. sudorific. acid salicilic. in special pentru copii. este o planta ierboasa. Se poate aplica ulei cald in ureche. Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde. Nalba-marunta. cel mai bine este sa se utilizeze nalba cat mai proaspata. Nalba-mare (nalba-alba). orhite. de 2 ori pe zi. 2-3 picaturi. Actiune farmaceutica: Anestezic. flavonozide. tijele. . Se recolteaza frunzele. atat intern sub forma de ceai. Principii active: Ulei volatil. enterocolite. Frunzele sunt aproape rotunde. gingivite. din iunie pana-n septembrie. rezine. ele trebuie intoarse ca sa nu se mucegaiasca.ciurului de jos in sus. diaree. Este o planta anuala. asezate cate una sau mai multe la subtioara frunzelor. creste pe zidurile vechi pe langa drumuri. Uscarea florilor se face in uscatorii sau in poduri bine aerisite. Are valoare si planta uscata.alifia de musetel. substante de natura cumarinica cu actiune spasmolitica. nefrite. carminativ. colici intestinale. iar florile. Daca se usuca in poduri. se aduna apoi cu mana si se indeparteaza. se fac frectii cu ulei de musetel. epigenina. Uleiul de musetel indeparteaza oboseala membrelor. florile. antiinflamator. Nume: Nalba Nume în latina: Malva vulgaris Familie: Malvaceae Denumire populara: Casul popii. insomnii. fuziforma. In sinuzite. pentru efectul sedativ. ramificata si acoperita cu peri moi. abscese. dismenoree (tulburari menstruale). chemazulen.

Creste prin locuri umede. pectine. In acelasi scop si avand aceleasi principii active. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei. radacinile trebuie decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb. In cancer de laringe. cat si frunzele sunt alb catifelate. Principii active: Radacina: mucilagii. Recoltare: Se recolteaza florile.5-3 cm in diametru). nu se admit resturi de tulpina. Frunzele trebuie sa fie de culoare verde. de culoare alba sau usor roz (2. iar cele inferioare. in incaperi uscate. nu se spala. amigdalite. Dupa uscare. Se beau 4 cani pe zi. apoi se pastreaza intr-un termos. Dupa recoltare. 5 lobi. .turtit. laringite acute. Cu restul ceaiului se face gargara. Caliciul dublu. la 40 grade C). uneori slab saruturoase. adica de la plante care au cel putin 2 ani. frunzele si radacinile decorticate. radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie. antiinflamator al aparatului respirator. pe marginea raurilor. iar frunzele in sacu de panza. asparagina. se pun ca prisnita peste noapte in regiunea gatului. betaina. tanin si mucilagii. intinse in straturi subtiri. Sunt moi.Cele superioare au trei lobi. Indicii terapeutice: Glosite. nalba este eficienta. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Radacinile se recolteaza cand ajung la 10-15 cm lungime. Actiune farmaceutica: Secretolitic.capsula . zaharuri. tanin. carnoase si lung petiolate. cu petale slab stirbite la varf. Radacina trebuie sa fie de culoare alba. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. dupa decorticare. ulcere. se tine peste noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece). pentamere. Planta se marunteste. in lunile iulie-august. se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba de cultura. scurti. sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm. amidon. bronsite. amestecate cu faina de orz. baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de patlagina sunt eficiente. Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda. chair atunci cand prezinta afonie (lipsa vocii). Florile si frunzele contin: flavonoide. datorita perilor fini. infectii renale. Atat tulpina. rani. renal si gastrointestinal. traheite. acizi uronici. La subtioara frunzelor si la extremitatea ramurilor. Inainte de uscare. taiate in fragmente mici si uscate la soare ori in incaperi incalzite. mai ales in regiunea Dunarii. Florile sunt regulate. Infloreste din iulie pana in septembrie. substante rezinoase. cel extern cu 6-9 lobi. Se ususca la umbra in incaperi aerisite. se gasesc florile mari. expectorant. atat frunzele cat si radacina au un miros slab caracteristic si gust mucilaginos. in luncile apelor. iar resturile de la ceai. Fructul . Recoltarea lor se face in lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie. Dupa uscare. In caz de rani deschise. florile se pastreaza in saci de hartie sau lazi captusite cu hartie. Florile si frunzele se recolteaza fara codite. emolient. lung pedunculate.

Recoltare: Frunzele se recolteaza in lunile iunie-iulie si se usuca la umbra intinse in straturi subtiri. Extern: Decoct . alcool galic. substante minerale. Frunzele trebuie ferite de lumina. se pune peste o bucata de panza si se aplica calda. furunculoza. frunzele se folosesc si in tenuri grase. Cojile nu trebuie sa fie patate sau innegrite (se recolteaza inainte de a deveni maronii). tirozina. antiseptic urinar. amigdalita. panaritiu. vitamina C. infectii renale.Pentru senzatia de uscaciune a cavitatii bucale. Actiune farmaceutica: Depurativ. gingii inflamate. osteomielita. deoarece se innegresc. cantitati mici de ulei volatil. Produs vegetal:: Frunzele. tanin. hipoglicemiant. antiinflamator. antieczematos. In ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C). diabet. Principii active: Taninuri. Baia de maini si de picioare: un pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat. Cojile fructelor se recolteaza cand se bat nucile si se usuca intinse in straturi foarte subtiri. Frunzele uscate trebuie sa-si pastreze culoarea. infectii ale gatului si laringelui. dar creste si salbatic. se foloseste in stomatite. diaree. Prisnita: Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa. Dupa 7 zile. vasul in care se afla acest amestec se pune pe baia de apa in fierbere si se lasa timp de 3 ore. antileucoreic. se utilizeaza pentru gargara in stomatite. hepatita. In diaree: 1 lingurita de frunze peste care se toarna 250 g apa fiarta. Mod de utilizare: Infuzie. macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C).15 g frunze la 200 ml apa. Se ia de pe foc si se amesteca pana la racire. Baia dureaza 20 de minute. se amesteca cu faina de orz. caroten. Sub forma de comprese. Indicii terapeutice: Intern: Enterita acuta. i se mai adauga 15g ceara de albine si se pune din nou pe baia de apa timp de 30 minute. la temperatura camerei. eczeme. se infuzeaza jumatate de minut si se strecoara. acod elagic. intr-o galeata cu 5 l apa rece timp de 12 ore. jugladina si o oxinaftochinona. . cojile verzi ale fructelor. sa nu fie innegrite si sa nu aiba petiol. Se strecoara lichidul prin tifon sau panza. un principiu amar. Raspândire: Arbore fructifer cultivat. In scabie si matreata se fac spalaturi cu decoct de frunze verzi. juglona. astringent. Alifie pentru rani: Se macereaza 15g frunze maruntite in 100 ml ulei de floarea soarelui. ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara. Nume: Nucul Nume în latina: Juglans regia Familie: Juglandaceae Descriere: De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. Ca apa de gura.

1 lingurita cu varf de frunze taiate. de obicei intregi sau serat dintate. in locuri umede. a dealurilor si in cea montana si cultivata. rezine. aritmie extrasistolica. apoi se adauga 1l de vodca de 40 grade. borneol. Indicii terapeutice: Anxietate. butirat de bornil. terminale. Se vor aduna pe cat posibil radacinile plantelor mai viguroase. sedativ.Un decoct concentrat de frunze. la soare. incojurat de numeroase radacini fibroase. neurotonic. Fructul este o achena. se infuzeaza 1/2 minut. isterie. se pun intr-o sticla cu gatul larg. in locuri uscate si bine aerisite. se utilizeaza o cantitate dubla. tufisuri. tanin. formiat de bornil. antidiabetic. adaugat la apa de baie. Tonicul din nuci verzi: Aproximativ 20 nuci necoapte se taie in sferturi. sau chiar la umbra. convulsii la copii. fistuloasa. striata (are sentulete in lungime). Infloreste in perioada iunie-septembrie. au un miros placut de vanilie. Radacinile adunate din locuri uscate au o valoare mai mare decat cele din locuri umede. apoi se spala bine si se usuca. valeriant de bornil.cca 2-5 cm lungime. Iarba pisicilor. Lichidul se strecoara si se imbuteliaza. Adjuvant pentru baie: 100 g frunze pentru baie: pentru spalaturi. inalta de 50-100 cm. Cand sunt proaspete. acid formic. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Radacinile se aduna primavara. alcaloizi. Raspândire: Creste prin fanete. sau toamna. sau la soba. Radacinile sunt de culoare galben-bruna la exterior si alba in interior. la o cana de apa clocotita. pe langa paraie. antiemetic. . in regiunea campiei. aer cald. Tulpina este dreapta. glucozide. Se pot usca in straturi groase de 2-3 cm. astfel incat sa fie acoperite. Actiune farmaceutica: Antispastic. goala in interior. prezentand o valoare mai mare. dupa uscare. Bine astupate. se curata bine de pamant si resturi de tulpini fistuloase. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa clocotita se toarna peste 1 lingurita cu varf de frunze fin taiate. acizi izovalerianici. Frunzele imparipenate au foliolele lineare sau liner-lanceolate. epilepsie. Principii active: Ulei volatil. Se taie in bucati scurte. tahicardie. sticla se tine la soare 2-4 saptamani. nu au miros. Nume: Odoleanul Nume în latina: Valeriana officinalis Familie: Valerianaceae Denumire populara: Gusa-porumbelului. Odoleana Descriere: Planta ierboasa. in martie-aprilie. se maseaza frecvent pielea capului cu decoct de frunze de nuc. in septembrie-octombrie. dispuse in raceme corimbiforme. Pentru un decoct puternic. acid acetic. vulnerar si antialgic local. In caderea parului. Florile roz sau albe. palpitatii. vivace. valeriana. cu rizom bine dezvoltat vertical. capata un miros puternic si foarte neplacut. se utilizeaza pentru degeraturi.

aceasta substanta se gaseste numai in proportie de 1-2%. Din mijlocul rozetei de frunze se ridica o tulpina tubulara. Pe cat este posibil. putin ramificata. care se recolteaza primavara (mai-august). fara flori si fara fructificatii. Se pot pastra si proaspete. contuzii.5 cm. Mod de utilizare: Decoct: 1 lingurita cu varf se fierbe 2 minute in 250 ml apa clocotita. un alt principiu activ de baza. livezi si pe langa drumuri. intreaga planta impreuna cu radacinile. In schimb. atingand maximum in luna noiembrie. Cercetarile de laborator arata ca in lunile iulie-august radacinile contin cantitati ridicate de principiu amar (taraxacina). planta are cea mai mare cantitate de latex. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de insecte. poarta un papus alb. se face baia regiunii interesate cu un decoct similar celui de mai sus. de culoare galben-auriu. Parasita-gainilor Descriere: Este o planta mica. prin taiere. cu rostrul (ciocul) de 3 ori mai lung decat ele. Florile sunt ligulate. ajungand uneori pana la 20 cm lungime si 1-2 cm grosime. ierboasa. care in varf poarta un capitul floral mare de 2-2. radacinile au cca 40% inulina. dispuse in rozeta. radacinile nu se vor scurta. in nisip.astm. Radacinile recoltate se curata de pamant si se despica in lungime. Primavara. distonia neurovegetativa din preclimax. Se beau 2 cani pe zi. In luna august. in lunile aprilie-septembrie. Radacinile recoltate se lasa 2-3 zile la soare pentru a se vesteji si cicatriza ranile provocate in urma taierii coletului si a radacinilor subtiri. Radacina este pivotanta. vivace. Uscarea se face la umbra in incaperi incalzite sau la soare. Ca vulnerar si antialgic. se recolteaza primavara inainte sau in timpul formarii bobocilor florali. care se dezvolta in perioada fructuficatiei. diabet. In aceasta perioada. radacinile se recolteaza primavara devreme (martie-mai) sau toamna (septembrie-noiembrie). prin fanete. din regiunea de ses pana-n cea muntoasa. . pasuni. Primavara au cantitatea cea mai mare de principii active: tijele (se recolteaza in timpul infloririi). Apoi se ia de foc si se lasa sa infuzeze 10 minute. Fructele sunt achene. Intreaga planta contine un suc laptos (latex). adica primavara inainte de inflorire. Nume: Papadia Nume în latina: Taraxacum officinale Familie: Compositae Denumire populara: Papalunga. de aceea ele se vor conserva la loc uscat. in pivnite. Radacina este alba la interior si brun-deschis la exterior. radacinile de primavara contin mai multa colina si latex. dand capitulului o forma globuloasa. intinse in straturi subtiri. deoarece. Produs vegetal:: Frunzele. Raspândire: Creste pretutindeni. plagi. lung. Frunzele sunt laceolate. latexul se scurge. dintate.

azulen. Tijele: 6 tije florale se mananca zilnic timp de 2 saptamani. drumuri etc. dimineata se incalzeste pana la fierbere si se strecoara. cu 6 tije pe zi. foarte mirositoare. iar ramurile florifere. iar cele tulpinale se simplifica treptat spre varf fiind de culoare argintie.diminuand valoarea terapeutica a produsului. tanin.taraxacina-. in mai-iunie. rezine. laxativ. foarte mirositoare. obezitate. Infloreste in iulie-septembrie. Cura ajuta la eliminarea calculilor biliari. coleretic. Intreaga planta are o nuanta stralucitoare argintie si un gust amar si miros puternic. garduri. antihelmintic. Indicii terapeutice: Gastrite hiperacide. in iulie-august. Cat timp planta este inflorita. vitamine B1. cu 30 de minute inainte de masa de dimineata si la 30 minute dupa masa de dimineata. inulina. cand sunt complet inflorite. venotonic. Produs vegetal:: Frunzele si varfurile tulpinale inflorite. Actiune farmaceutica: Colagog. rare. Pelin-de-Rusalii Descriere: Planta perena. Nume: Pelinul Nume în latina: Artemisia absinthium Familie: Compositae Denumire populara: Pelinul-alb. in straturi subtiri. stimuland functia vezicii biliare. antidiareic. antispastic. Aceasta cantitate se bea cu inghitituri mici. dispuse in mici capitule globuloase. guta. Uscarea se face la umbra. sunt galbene. Primavara este indicata cura de tije prospete de papadie. campuri. regleaza menstruatia. Actiune farmaceutica: Tonic. Pelinul-brun. artamarina. Principii active: Ulei volatil . ulcer varicos. pectine. Capitulul floral se indeparteaza numai dupa spalarea tijei. apoi devin fragede si suculente. Salata: Se prepara din radacini si frunze proaspete. tuiol. livezi. artamaridinina. Radacinile: Alcooli triterpenici. acid nicotic. Frunzele bazale sunt tripenat sectate. diabeticilor li se recomanda sa manance zilnic 10-15 tije florale. antipiretic. vitamina B. Fructul este o achena. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de radacina se pune in 250 g apa rece si se lasa la macerat 12 ore. Raspândire: Creste prin locuri necultivate si uscare. pe langa locuinte. C. La inceput au un gust amar. principii amare. varice. cu tulpina lemnoasa la baza. aperitiv. Principii active: Principiu amar. steroli. reumatism. ateroscleroza. colina. dealuri. alcanilizant. astringent. grupate in raceme terminale. Se face o cura de 14 zile. taraxacina. Recoltare: Frunzele se culeg inainte de inflorire. diuretic. . Florile. artamarinina. tuiona. in locuri uscate si in locuri bine aerisite. dischinezii biliare cu tulburari intestinale. fitosteroli. C si D. ierboasa.

Se beau 2 cani pe zi.. Anason . Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de planta se infuzeaza 3 minute in 250 ml apa clocotita. diaree. antiinflamator. Atentie la dozare: supradozarea provoaca migrena. vitamina C. covalescenta.. Produs vegetal:: Terapeutic. Apoi se infuzeaza 10 minute. Se administreaza in 2 prize pe zi. perena. Recoltare: Se recolteaza toamna sau primavara. cand porumbul este "in lapte".5mm. saponine. erecta. febra. cunoscute si sub denumirea de matase de porumb. tulburari ale menstruatiei.. Roinita . Raspândire: Fanete. grose de aproape 0.. se utilizeaza numai stilurile stigmatele . pasuni.5g. Medicina populara atribuie plantei proprietati afrodisiace. Florile sunt liliachii. Tulpina este simpla.Indicii terapeutice: Anemie. Produs vegetal:: Se utilizeaza tuberculii. Pulbere antihelmintica si febrifuga: Rp.. fara gust si cu miros caracteristic. alantoina. ameteli. Untu-vacii. bioxid de siliciu. Se administreaza 2-3 cani pe zi.Stigmata Maydis. osiuraza. covalescenta. recoltata in timpul infloririi. inflamatii ale mucoasei digestive. Salep Descriere: Planta ierboasa. Principii active: Saruri de potasiu si calciu. 2g. antidiareic. femei care alapteaza. indulcit cu miere. Nu se administreaza la gravide. . ascaridoza. 2g.. Nume: Poroinicul Nume în latina: Orchis morio Familie: Orchidaceae Denumire populara: Bujor. recomandand planta in tulburari de dinamica sexuala. Nume: Porumbul Nume în latina: Zea Mays Familie: Gramineae Raspândire: In tara noastra se cultiva pe suprafete intinse numeroase soiuri de porumb. dispuse in racem terminal. diaree. de culoare galben deschisa sau bruna. Mod de utilizare: Decoct: 2g de tuberculi se fierb trei minute in 250ml apa sau lapte. Actiune farmaceutica: Emolient. Se recolteaza inainte ca polenul sa cada din flori si se usuca la umbra. cu tuberculi bine dezvoltati. Produsul uscat in strat subtire. Utilizarea pelinului in tratamentul diverselor afectiuni se face in cure scurte de 8 zile. ulcerosi. tufisuri etc. se prezinta sub forma unor filamente lungi pana la 20cm. Indicii terapeutice: Catar intestinal. ulei volatil. Principii active: Substante mucilaginoase. 0. Se strecoara. cu frunze oblonglanceolate. Pelin . sau cel tarziu. inalta de 25-40cm. colita.

verzi pe partea superioara. Nume: Rostopasca mare Nume în latina: Chelidonium majus Familie: Papaveraceae Denumire populara: Negelarita. iar uscarea se face la umbra. Planta inteaga contine lapte (latex). pe langa ruini. Produs vegetal:: Planta intreaga. Daca este nevoie de un diuretic singur. enurezis. litiaza biliara si renala . Iarba-de-negi Descriere: Rostopasca mare nu are nici o legatura cu Rostopasca mica . imparipenate. Recoltare: Se aduna in jurul infloririi (mai-august). Fructul este o capsula. Actiune farmaceutica: Diuretic. K. Nu se indulceste. dischinezie biliara. Florile sunt galbene. hemoragie. care este si un mijloc eficient in cura de slabire. hemostatic. cu nuante albastrui pe fata inferioara. sesile. fara radacina. este foarte ramificata si poarta frunze mari. erecta. Tulpina inalta de 30-80 cm. Principii active: . Plantele adunate din locurile insorite sunt de calitate mai buna decat plantele din locuri umbroase. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. obezitate. iar solul arid. Nu se admit parti lemnoase din tulpini sau parti subterane. Se beau 3-4 cani pe zi.Ranunculus ficaria (grausorul). 4 petale si numeroase stamine. In colici renale si enurezis. daca se rupe tulpina. se indeparteaza partile mai groase ale tulpinii. colagog. guta. foarte raspandita pe langa case. colecistita. se ia o lingura de ceai la fiecare 3 ore. Dupa recoltare. perena. Se culege in lunile mai-august. cistite. hepatita cronica. sucul galbenportocaliu continua sa curga. Mod de utilizare: Infuzie: 250ml apa fiarta se toarna peste o lingurita matase porumb. Frunzele se aseamana cu cele de stejar. atunci beti ceai de matase de porumb. aceasta planta poate fi gasita sub zapada. tufisuri si paduri umbroase pe versanti sudici. fiecare floare avand 2 sepale. iar cele din partea superioara a tulpinii. dismenoree. Se aseamana doar prin culoarea florilor. Rostopast. nefrite. Iarna. Chiar daca vara este secetoasa. alterne. Indicii terapeutice: Artrita. Daca matasea de porumb se pune la pastrat incomplet uscata ea isi pierde calitatile diuretice si devine laxativa. Rostopasca mare este planta erbacee. frunzele bazale sunt petiolate.E. se infuzeaza jumatate de minut. reglate si reunite in umbrele terminale la extremitatea ramurilor. antiinflamator. acru si veninos. galben-portocaliu. Drogul trebuie sa pastreze culoarea naturala a plantei. reumatism.

Nume: Salcamul Nume în latina: Robina pseudacacia Familie: Leguminoasae Denumire populara: Acat. Indicii terapeutice: . neparoase. Rostopasca mare este o planta otravitoare. de aceea trebuie intrebuintata numai dupa prescriptiile medicului. cu 9-27 foliole. intregi. cheleritina. arterita. nevroze. Florile se aduna complet formate. apoi se spala cu un sapun moale. hemochelidonina). Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste 1 lingurita rasa de planta. Parul pe fata si crestrea exagerata a parului pe brate si picioare la femei constituie un semn de afectiune a glandei suprarenale. ulei volatil. robinina. tuse convulsiva. analeptic respirator. dar nevestejite. Frunzele imparipenat-compuse. vasodilatator coronarian. dispuse in raceme lungi.. Se aplica suc de rostopasca (care se poate tine in frigider pana la luni). protopina. acaciina. Principii active: Glucozide flavonice. sedativ. fiind mai putin toxic. Produs vegetal:: Scoarta si florile. sanghinarina. scurt petiolate. sparteina. uscarea lor se face la umbra. antimitotic. Extern: Sucul se intrebuinteaza in afectiuni maligne ale pielii (cancer). Atentie! Sucul se foloseste doar extern. negi. bataturi. Se badijoneaza portiunea afectata cu sucul galben-portocaliu de 5-6 ori pe zi. tumori. Actiune farmaceutica: Antispastic de tip papaverinic. Se lasa sa infuzezeze jumatate de minut si se strecoara. inalt de 10-25m. pe partile afectate. oblong-ovale. se usuca la soare sau la aer incalzit. Recoltare: Scoarta se aduna numai de pe ramurile tinere. in mai-iunie. insuficienta cardiaca. iar pielea aproape uscata se trateaza cu alifie de galbenele. cu ramurile spinoase. In plus se va face o cura de ceai de urzici. Fructele au numeroase seminte. ulei de musetel sau ulei de sunatoare. Se lasa sa patrunda timp de cateva ore. Indicii terapeutice: Intern: Afectiuni hepatobiliare.Alcaloizi (Chelidonina. lung-pedunculate. herpes rebel la tratament. tahicardie. Bagrin Descriere: Arbore drept. in martie si septembrie. Impreuna cu urzica si mugurii florilor de soc se intrebuinteaza in leucemie. 3-4 cani pe zi si bai de sezut ci ceai de coada-calului (vezi coada-calului). angina pectorala. atarnate in jos. colecistita. Florile albe placut mirositoare.

Raspândire: Zovoaie. Principii active: Salicozida. Florile sunt unisexuate. formata din ramuri subtiri. fin fintate pe margini. gripa. hiperclorhidrie. cu coroana bogata. de culoare galben-verzui. migrenele. Produs vegetal:: Scoarta ramurilor. dupa care se recunoaste usor. . Fructele sunt linear-lanceolate. antireumatic. cei masculi galbeni. cu suprafata externa neteda. insomnie. cand sunt tinere. La rachita verde (Salix fragilis) ramurile se rup foarte usor. tonic. verzi. inainte de masa de 3 ori pe zi. Recoltare: Se recolteaza in martie-aprilie. dandu-le o culoare alb-argintie. taninuri mixte si flavonozide. ci fragile. la inceput acoperite cu peri pe ambele fete. verde-cenusie pana la verde-galbui. Acestea au aceleasi proprietati. bronsita. usor hemostatic.Sub forma de ceai. Actiune farmaceutica: Analgetic. durerile de stomac (antispastic). Se strecoara. hiperaciditatea. antitermic. pe marginea lacurilor. astringent. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. Se pot pune 50g coaja pulbere la macerat cu 1 litru must la 250 ml apa clocotita infuzie 5 minute . Este indicat in gastritele hiperacide. cu gust astringent amarui. Se beau 2 cani pe zi. pirozis. Uscarea se face la umbra sau intr-o camera incalzita. prundisuri umede.se administreaza de 3 ori pe zi inainte de masa. sau pe un cuptor. raurilor. in eretism genital. Produsul obtinut dupa uscare se prezinta sub forma de fasii sau jgheab. indulcite cu miere. populozida. iar mai tarziu cu peri numai pe partea inferioara a limbului. nu sunt elastice. sedativ. dispepsie. Indicii terapeutice: In reumatismul articular acut si guta. antiseptic. combate durerile reumatice si de dinti. anxietate. ascutite la varf. anxietate. Recoltarea se face in lunile martie-mai. iar cei femeli. Nume: Salcia alba Nume în latina: Salix alba Familie: Salicaceae Denumire populara: Rachita alba Descriere: Este un arbore cu inaltime pana la 20m. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de scoarta se pune in 250 ml apa rece. Se poate folosi sub forma de pulbere (pudra din scoarta): 2g luate in miere sau must. ulcer gastro-duodenal. insomnie. se fierbe 5 minute si se infuzeaza 10 minute. flexibile. Se infuzeaza 3 minute. grupate in amenti. Se beau 2-3 cani pe zi. de pe ramuri tinere de 2-3 ani. Scoarta se poate recolta in aceleasi conditii si de la alte specii ca: Salix fragilix (rachita) si Salix purpurea (rachita rosie).

caroten. laxativ. ascutie si serat dintate. cu suc violet-purpuriu si 2-3 samburi. nitrat de potasiu. se utilizeaza sub forma de bai de ochi. Sucul obtinut din 20 g de fructe. cu maduva alba si scoarta cenusie. eczema. colica renala. In scoarta: tanin. pana scade la jumatate. urticarie. albe sau verzui-galbenii. se infuzeaza 3 minute. orgelet. Se taie inflorescenta intreaga. reumatism. Fructele se aduna coapte in septembrie-octombrie si se usuca in incaperi incalzite. retentia de urina. antiinflamator. guta. scarlatina. dimineata. in caz de gripa. nefrita cu edeme. la pranz si seara. tanin. colina. terpena. in bronsita. un pigment . Nume:Stanjenelul . Produs vegetal:: Florile se aduna in mai-iunie. Raspândire: Florile. rin continutul sau. guta. Se fierb 2 pumni de scoarta in 1l apa. Este eficient in hipdropizie. lucioasa. litiaza urinara. Indicii terapeutice: Infuzie: 1 lingura flori la 250ml apa clocotita. blesfarita. Se pastreaza in lazi captusite cu hartie si ferite de umezeala. cu 5 sepale. gripa. inhalatii. pe langa garduri. avand un miros puternic. Se bea cantitatea ramasa de 3 ori pe zi. astm. bronsita. Frunzele sunt glabre. reumatism. dispuse in corimbe ramificate. Florile sunt mici. ascita. dupa mese. Principii active: Diuretic. Pentru uz extern. cistita. Actiune farmaceutica: Edeme. rujeola. mucilagii. galactogen. indulcit cu o lingura miere. scoarta are proprietati diuretice si laxative. acid tanic. rujeola. Se strecoara. antireumatismal. penate. Fructul este o baca neagra. In frunze: ulei esential. 5 petale. guta.Nume: Socul Nume în latina: Sambucus nigra Familie: Caprofoliaceae Denumire populara: Este un arbore inalt de 1-8m ramificat. Se prepara sub forma de decoct. rinita. se usuca la umbra sau la soare. nitrat de potasiu in cantitate mare.sambucosida. maracinisuri etc. acid malic. conjunctivita. Se infuzeaza 10 minute. apoi florile se scutura si se cern prin sita. acid valerianic. 50g flori se fierb 3 minute intr-un litru de apa. constipatie. scarlatina. 5 stamine. glucozid. Se pot usca foarte bine in cuptoare. atunci cand sunt complet formate. Dimineata se bea pe stomacul gol. indulcit cu miere. Recoltare: In fructe: un glucozid. behic. sudorific. se administreaza caldut dimineata ca laxativ. Descriere: Creste prin paduri. Scoarta se recolteaza in septembrie-octombrie. cu 3-7 foliole ovale sau laceolate. nefrita cronica. citric. reumatism. acoperite cu hartie. Se beau 3 cani pe zi. fructele si coaja. sambunigrosida. rezina. emolient. furuncul.

se spala de pamant. Aceasta face ca in rizom sa se petreaca anumite transformari chimice. incepand din luna iulie pana toamna tarziu (octombrie). Apoi se scot din apa si se pun la uscat. Stanjenel. Florile sunt mari. Produs vegetal:: Rizomii cu o lungime de 5-10cm. Floarea este formata din 3 petale externe indoite in jos. insotite de siruri de puncte transversale care sunt urmele frunzelor. brazdate cu vinisoare albastrui (Iris florentina). Stanjenita Descriere: Este o planta erbacee. Rizomii mici si varful vegetativ se ingroapa. fiind inlocuit cu un parfum placut de micsunele. in forma de sabie dispuse cate 4-6 in buchete. terminata cu multe flori. slab mirositoare. Frunzele sunt lunguiete. Se scot rizomii. pentru a evita brunificarea lor in contact cu aerul. dupa care se curata de radacini. Uscarea se face si pe cale artificiala (30-40 grade C). Curatarea de coaja se face inainte de uscare. Sunt turtiti. dupa uscare. de culoare inchisa ramase de la radacinile taiate. O temperatura mai ridicata face sa dispara mirosul placut de micsunele. Celelalte trei petale sunt indreptate in sus. Mirosul este aromat. Are 3 stamine si un ovar asezat sub petale. cu un rizom gros si carnos. Uneori este necesar ca rizomii sa fie cojiti. Floare-vanata. din care primeste o tulpina cilindrica. Infloreste in lunile mai-iunie. Recoltare: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii in anul 2-3 de vegetatie. in vederea asigurarii inmultirii plantei. Pe masura ce se curata. de culoare brun-deschis la exterior si albiciosi la interior. Nume: Stejarul Nume în latina: Quercus robur Familie: Fogaceae . Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare. Acest miros se concentreaza daca produsul este pastrat cel putin 2 ani. gustul dulce-mucilaginos. perena. Raspândire: Se cultiva mult prin gradini. Lilie-vanata. putin ascutite. ca expectorant si diuretic. Rizomii prea grosi (5-10 cm) se despica. Lilie. Pe partea superioara se afla ingrosari neregulate. acoperite pe partea superioara cu o periuta de peri galbeni. Rizomii decorticati trebuie sa aiba culoarea alb-galbuie. se scutura. cu miros de iarba. Alaturi de el se mai intalneste si stanjenelul cu flori albe . Este bine ca uscarea sa se faca la soare. Mod de utilizare: Se utilizeaza sub forma de decoct. de culoare violet inchis. si cu flori violet-deschis (Iris pallida). se pun intr-un vas cu apa.Nume în latina: Iris germanica Familie: Iridaceae Denumire populara: Crin-vanat. ca o planta decorativa. Pe partea inferioara se observa cicatrice rotunde. Fructul este o capsula.

Raspândire: Formeaza paduri intinse in regiunea de ses si dealuri. spalaturi vaginale. metroragii. pieloase. caldut. intertrigo. fistule anale. Fructul . Actiune farmaceutica: Diuretic. Pentru uz extern. Mod de utilizare: Intern: Decoct: 1 lingurita scoarta pulbere se fierbe 5 minute in 250 ml apa clocotita. Fructul este o boaba rosie stralucitoare. indulcit cu miere. Sub forma de compresa. Sub forma de pulbere. astringent. mai rar toamna. Se strecoara. Principii active: Frunzele se recolteaza in mai-iunie. hemoroizi. Produs vegetal:: Scoarta de pe ramuri tinere de 2-4 ani.ghinda . rezine. cu marginea lobata cu sinusuri largi. scoarta facuta pulbere si aplicata pe escare. Nume: Strugurii ursului Nume în latina: Arctostaphylos uva ursi Familie: Ericaceae Descriere: Arbust mic. oxalat de calciu. tonic. De asemenea. Indicii terapeutice: Pielonefrita. principii amare . Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. Indicii terapeutice: Diaree cronica. prajita si macinata. hemoptizie. uretrita.Descriere: Copac inalt. antiseptic urinar. hemostatic. . hemoragii uterine. puternic ramificat. Frunzele sunt mici. impetigo. opreste hemoragiile nazale. cu tulpina taratoare si agatatoare. arsuri. Frunzele sunt scurt petiolate. gingivite. ajuta la cicatrizare.cvercina floroglucina. Actiune farmaceutica: Antidiareic. substante pectice. se prepara un decoct mai concentrat. invelita la baza intr-o mica cupola cu solzi mici. Recoltare: Scoarta se recolteaza in martie-aprilie. iar cele femele sunt grupate cate 3-5.este o nuca. acid elagic si galic. hipertrofie de prostata. faringite. hematurie (ca tratament simptomatic). Florile sunt rosietice. Produs vegetal:: Frunzele Recoltare: Arbutina si metilarbutina. astringent.care. si se usuca la soare sau in cuptor. lunga de 30-100cm. oblong-ovate. din 50g frunze si scoarta la 1 l apa. se aplica pe hemoroizi. antisudorific. se beau 2 cani pe zi. leucoree. bai de picioare. antiinflamator. Cortex Querci si fructul ghinda . Raspândire: Creste spontan in zona montana. incontinenta urinara. Florile mascule se prezinta sub forma de amenti lungi. Apoi se infuzeaza 10 minute. diaree. colibaciloza renala. enterita. acid cvercitanic. flavone. Se administreaza sub forma de bai de gura. Principii active: Tanin. faciliteaza reglarea tranzitului intestinal in diaree. in octombrie-noiembrie. cistita. impreuna cu ramurile si se usuca la umbra sau la aer cald.

leonurina. E. uscat membranoase. Punga babei. macerata 10-14 zile) este foarte eficienta in infectii ale tractului urinar. Nume: Talpa-gastei Nume în latina: Leonurus cardiaca Familie: Labiatae Denumire populara: Coada-leului. inalta de 50-150 cm. Tinctura preparata din planta (20g la 100ml alcool 70 grade. Frunzele glabre adanc-penatifide. Infuzie 2 minute. Fructul este o nucula. Capitulul deschis are aspectul unei stele argintii. distonii neurovegetative. prevazut cu 5 dinti spinosi. hipertensiune arteriala. Raspândire: Creste pe marginea drumurilor. late de 2-4 mm. Creasta cocosului. lanceolate la varf. indulcit cu miere. rozacee.Se infuzeaza 3 minute. axilare. saponine. Cioropar. 20% in alcool de 70 grade. C. ramificata. Tataise Descriere: Mica planta erbacee. inconjurat de un involucru. ulei volatil. tulburari de climax. principiu amar glucozidic. iar cele bazale si inferioare sunt palmate. vitaminele A. spinoasa. heterozide. Iarba flocoasa. fara tulpina (sau aceasta este foarte scurta). Ceaiul se prepara in vase de sticla sau smaltuite. Se iau 15-20 de picaturi de 2 ori pe zi. se macereaza 10-14 zile. dispuse in verticile multiflore. rigizi. Principii active: Alcaloizi. Se beau 3 cani pe zi. lineare pana la mijloc. in locuri necultivate. Se administreaza 20-25 picaturi de 3 ori pe zi. Infloreste in iunie-septembrie. perena. de culoare alba stralucitoare. cele interioare alungite. Se strecoara. Somnisor Descriere: Este o planta erbacee. Ciurul-zanelor. de obicei paroasa. plagi. Ceapa-ciorasca. Extern: decoctul se aplica sub forma de cataplasme pe umflaturi si plagi. 1 lingurita la 250ml apa clocotita. Nume: Turta Nume în latina: Carlina acaulis Familie: Asteraceae Denumire populara: Scaiete. Se beau 2-3 cani pe zi. cele externe tepos dintate. cu segmente angulos-lobate si spinoase. Indicii terapeutice: Intern: sub forma de infuzie. compus din mai multe randuri de foliole (bractee). Raspândire: . Cele superioare sunt trilobate. tanin. Ca tinctura. Florile sunt mici. Frunzele sunt opuse. Actiune farmaceutica: Neurastenii depresive. Sita zanelor. Florile alburii formeaza un capitul mare. pe langa garduri. sterolica. asezat la baza caliciului. Produs vegetal:: Varfurile florale si frunzele.

Apoi se infuzeaza. digestiv. tonic. cancer al limbii. . inulina. diuretic. tanin. Principii active: Ulei esential (carlina). intre mese. aperitiv. depurativ. eczema. sudorific. Actiune farmaceutica: Colagog. Se beau 2 cani pe zi. plagi. dischinezie biliara. Mod de utilizare: Decoct: 10-20 g radacini se fierb 5 minute in 1 l apa. dispepsii. Se strecoara. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Se aduna in martie-aprilie sau in septembrie-octombrie. hidropizie. afectiuni renale. in incaperi incalzite sau la soare. Indicii terapeutice: Afectiuni hepatice. vulnerar si febrifug.Creste pe coastele uscate si pasunile pietroase din munti. Radacinile spalate si curatate de impuritati se usuca la umbra.