Lista cu plante medicinale

Nume: Afinul Descriere: Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase. Frunzele sunt ovate, denticulate, verzi pe ambele fete. Florile sunt verzui rosietice, dispuse cate 1-2 la subtioara frunzelor. Infloreste in mai-iunie. Fructul este o baca albastra cu suc violaceu. Raspândire: Creste in regiuni montane, in paduri de conifere, pasuni, pe stanci, pe soluri silicoase, pana la 2500 m altitudine. Produs vegetal:: Produsul vegetal folosit:frunzele si fructele - Folia et fructus vaccini myrtilis. Recoltare: Frunzele, impreuna cu ramurile, se recolteaza pe vreme insorita, in lunile maiseptembrie, iar fructele cand sunt bine coapte, in lunile iulie-septembrie. Principii active: Frunzele contin : tanin, arbutina, hidrochinona, mirtilina, neomirtilina. Fructele contin: tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina C, acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic). Actiune farmaceutica: astrigent, bacteriostatic, hipoglicemiant, antidiareic, , diuretic, creste acuitatea vizuala, antihelmintic. Indicii terapeutice: diabet, reumatism, guta, enterocolita, parazitoze intestinale, infectii urinare, uremie. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, care se obtine din frunze. Se beau 2-3 cani pe zi. Nume: Angelica Nume în latina: Angelica archangelica Familie: Apiacee Denumire populara: Anghelina, Angelina, Bucinis Descriere: Este o planta erbacee, vivace, cu un rizom scurt (napiform), gros si radacina fusiforma, ramificata. Rizomul este lung de 8-12 cm si gros de 1-3 cm. Pe partea superioara a rizomului se observa resturi de frunze bazale, care s-au dezvoltat in primul an de viata al plantei. Culoarea radacinii este brun-deschisa la exterior si albicios-laptoasa in interior. Radacinile care pornesc din rizom sunt brune, brazdate longitudinal, lungi pana la 15cm. Tulpina este robusta, inalta de 1-2m, fistuloasa, cilindrica, ramificata, de culoare rosiatica, goala la mijloc si slab brazdata in partea superioara; apare numai in al doilea an de vegetatie. Este striata (are dungi in latime). Frunzele sunt alterne, mari, dintate pe margini, bipenatsectate si cu foliole cordiformovale, neegal serat dintate; au la baza o vagina mare, puternic umflata (este dilatarea, umflatura caracteristica de la baza petiolului). Florile sunt numeroase, albe verzui si asezate in umbela compusa. Infloreste in mai-august. Fructul este o diachena ovoid anguloasa.

Fructele sunt turtite, de circa 1cm. Raspândire: Creste spontan pe langa paraie, rauri si padurile montane si subalpine. In multe parti se si cultiva. Produs vegetal:: Radacinile, adica rizomii cu radacini Rhizoma cum radicibus angelicae. Dupa uscare, acest produs are miros aromat caracteristic, gust amar, aromat. De asemenea, se folosesc in scop medicinal semintele. Recoltare: Cultura: se inmulteste prin seminte direct in camp. Semanatul trebuie sa se faca imediat dupa recoltarea semintei, pentru ca aceasta isi pastreaza foarte putin timp capacitatea de germinare. Planta creste mai bine in locurile cu subsol umed si nisipos. Recoltarea radacinilor se face in septembrie-noiembrie sau martie-aprilie. Cand planta e cultivata, recoltarea are loc in al doilea, al treilea, al patrulea sau chiar al cincilea an. Radacinile spalate si taiate in bucati groase de 1-3cm si lungi de 10-15cm se usuca la soare, sau in camere putin incalzite. Principii active: Uleiuri eterice: terpene, eteri, esteri, sulfuri si polisulfuri etilice, alcooli, fenoli, cetone, aldehide. Actiune farmaceutica: Sedativ, stomahic, colagog, carminativ, expectorant, antireumatic, antiaritmic, galactogen. Indicii terapeutice: Labilitate psihovegetativa, dispepsie, varsaturi, dischinezie biliara, flatulenta, bronsita cronica, astm bronsic (ca sedativ), aritmie extrasistolica, palpitatii, hipogalactie, dureri menstruale. Mod de utilizare: Decoct din radacina - o lingurita la 250ml de apa se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Semintele se prepara sub forma de decoct, o lingurita cu seminte se fierbe 4 minute si se lasa sa infuzeze 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Nume: Brusturul Nume în latina: Arctium lappa Familie: Compositae Denumire populara: Laptuc, Lipan, Scaiul-oii Descriere: Planta bienala, ierboasa, cu radacina carnoasa, brun-inchisa la exterior si alb-galbuie la interior. Tulpina este ramificata, inalta de 25-65cm. Frunzele sunt alterne, cele inferioare cu diametru mare, lung petiolate, rotunjite la baza sau cordiforme, iar cele superioare sunt mici si ovale. Florile hermafrodite (avand organele mascule si femele in aceeasi floare), tabulare, regulate, purpurii, formeaza capitule groase de 3-4cm, dispuse in corimb. Bracteele involucrului capitular sunt verzi, aproape glabre si incovoiate la varf in forma de carlige, mai lungi decat florile. Fructele sunt achene, lungi de circa 6mm. Raspândire: Creste prin locuri necultivate, pe langa drumuri, garduri, ziduri, daramaturi etc.

Produs vegetal:: Radacina, mai rar frunzele si fructele. Recoltare: Radacinile se recolteaza in martie, aprilie si septembrie, octombrie. Se usuca in incaperi incalzite sau la soare. Frunzele, care se intrebuinteaza crude, se pot culege in tot timpul verii, iar cele care se usuca se vor aduna in iunie-august, in timpul infloririi. Se usuca la umbra. Fructele se recolteaza coapte si se usuca in locuri uscate si bine aerisite. Principii active: Inulina, saruri de potasiu, ulei volatil, substante antimicrobiene. Actiune farmaceutica: Depurativ, antiseptic, antireumatismal, antigutos, colagog si colerectic, antiaterosclerotic, antidiabetic, antisifilitic. Indicii terapeutice: Eczeme, psoriazis, impetigo, acnee, furunculoza, amigdalite, gingivite, pioree alveolo-dentara, reumatism, guta, dischinezie biliara, ateroscleroza, diabet, rujeola, sifilis. Mod de utilizare: Decoct din radacina - 20g la 1l de apa, se fierbe 4 minute, dupa care se lasa sa infuzeze 10 minute. Acest decoct se utilizeaza intern, 2-3 cani pe zi, sau extern, sub forma de gargarisme. In caz de rujeola, se prepara un decoct dupa modul descris anterior, dar folosind jumatate din doza. La decoctul obtinut se adauga 2 lingurite de miere. Se administreaza cate o lingurita la fiecare 5 minute, 2-3 ore, ceea ce determina o generalizare a aeruptiei si o scurtare a perioadei de stare, grabind vindecarea. Este necesar ca bolnavul sa stea la pat. Frunzele crude se utilizeaza in reumatism, aplicandu-le pe zona dureroasa. Cu frunzele astfel aplicate, se fac bai de soare. Nume: Cinci-degete Nume în latina: Potentilla reptans Familie: Rosacee Denumire populara: Iarba degetelor Descriere: Planta ierboasa, taratoare, perena, are frunze digitiforme, compuse din cinci foliole sesile. Florile sunt galbene. Infloreste in mai-august. Raspândire: Creste salbatica, prin locuri umede. Produs vegetal:: Planta intreaga, Herba potentillae reptans. Recoltare: Mai-septembrie. Actiune farmaceutica: Antidiareic, antitermic, antireumatismal, antiinflamator, antihemoragic. Indicii terapeutice: Diaree, stari febrile, reumatism, gingivite, hemoragii. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, se administreaza intern, 2-3 cani pe zi, iar extern ca si gargarisme Nume: Coada-Calului Nume în latina: Equisetum arvense Familie: Equisetaceae Denumire populara: Barba-ursului, Barba-sasului, Coada iepei, Coada manzului, Codaie, Iarba-de-cositor, Parul-porcului Descriere:

acid salicilic. cu retentie de apa. expectorant. cu nisip si calculi. In pamant. cu doua feluri de tulpini. fara tulpini fertile si fara corpuri straine. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. nefrite. fertile (poarta in varf spice cu spori). anemie. bioxid de siliciu. mult ramificate. Primavara se dezvolta tulpinile simple. planta are un continut de 3 pana la 16% acid salicilic. ceea ce face planta in intregime sa aiba infatisarea unui con. fie in incaperi uscate si aerisite. In functie de loc. Dupa recoltare. Raspândire: Fanete. Coada-calului de mare sau de rau (Equisetum maximum) care creste pe malul raurilor si are tulpina de grosimea unui deget se foloseste doar pentru bai de sezut. in forma de guleras si niste ramurele aciculare (ca frunzele de pin). . care creste pe marginile padurilor si crangurilor. pleura sau maladii infectioase.Coada-calului-de-padure. In felul acesta este favorizata eliminarea calculilor. are. brune. Pentru efectul sau de coagulare a sangelui. brune.Este o planta perena. inalte de 40 cm. diuretic. epistaxis. Produsul nu are miros. avand ramurile laterale dispuse in verticile. antiseptic urinar. ulcer gastrointestinal. tulpinile sterile au frunzulite solzoase. purtand la noduri radacini subtiri. aceste tulpini fertile putrezesc si in locul lor apar tulpini sterile de 60 cm. hemoragii. Equisetum sylvaticum. fie in aer liber. de asemenea. Produs vegetal:: Tulpinile sterile verzi Herba equiseti. campuri. Ajuta in caz de acumulare de apa in pericard. verzi. dar nu sunt mai lungi decat distanta dintre noduri. Se intorc in fiecare zi. diaree. proprietati medicinale. tuberculoza. se indeparteaza mai intai partile innegrite de langa pamant. se folosesc ceaiul si baile. Principii active: Ulei volatil. mai subtiri. la umbra. In jurul nodurilor. Coada-calului cu ramurile cele mai fine . Uscarea se face la umbra. remineralizant. angina pectorala. Planta care creste pe terenurile fertilizate chimic nu trebuie utilizata. Actiune farmaceutica: Bronhodilatator. timp de 10 minute. Planta uscata trebuie sa aiba culoare verde-deschis. reumatism. intinsa in straturi subtiri. precum niste tubercule. fara parti brunificate. Cele care cresc pe soluri pur argiloase au cele mai bune calitati curative. poduri. erbacee. apoi herba se pune la uscat. maluri cu tufisuri. iar gustul este dulceag. Recoltare: Recoltate vara in lunile iulie-august. lipsita de frunze. antimicrobian. care o face atat de pretioasa. Coada-calului de camp sau de padure se utilizeaza pentru ceaiuri luate intern. este "de neinlocuit" in sangerari. hemoptizii (expectorantii cu sange). bronsite. In afectiuni ale vezicii si ale rinichilor. Aceste ramurele sunt mai lungi la baza tulpinii si mai scurte spre varful ei. guta. Pentru catar dureros al vezicii urinare un remediu bun este un decoct de coada-calului: bolnavul se infasoara intr-un halat de baie si lasa aburul cald al decoctului sa actioneze asupra vezicii. Extern: gingivita. Indicii terapeutice: Intern: Insuficienta cardiaca. saruri de potasiu. Baile de sezut fierbinti cu ceai de coada-calului se fac bandu-se concomitent ceai. Indata dupa fructificare. ogoare lutoase si umede. are un rizom ce creste oblic. colecistita.

herpes. Regiunea inimii trebuie sa fie afara din apa. bandu-se 2 cani pe zi. apoi pielea capului se maseaza cu ulei de masline.Se repeta de mai multe ori. din cauza contracturii muschilor paravertebtali. fistule. potrivit biologului austriac Richard Willfort. plina cu plante proaspete. aplicate pe tumora. apoi un pulover gros. iar dimineata si seara. se indica baile de sezut de 3 ori pe saptamana. Pentru o baie este nevoie de o galeata de 5 litri. Se infuzeaza 2 minute. proeminente osoase la calcaie (pinteni). se fooloseste in caz de amigdalita. Pentru sangerari persistente ale nasului (epistaxis) se aplica o compresa realizata dintrun decoct racit de coada-calului. apoi se infasoara cu un fular de lana." Se utilizeaza si cataplasme de coada-calului incalzite la abur. sicozisul barbii. Se poate folosi un lighean mare sau o cadita. Coada-calului impreuna cu Ventrilica este un bun remediu pentru prevenirea aterosclerozei si amneziei. irascibilitate. baile de sezut sunt eficiente. In cazurile de rigiditate a coloanei vertebrale. fierbinti. Se va mentine calda. ci. Pentru Enurezis. regiunea abdominala de sus in jos. dar pentru sangerari este nevoie de 2-3 lingurite cu varf la cana de 250 ml. In mod normal. Pentru eruptii si prurit (mancarime) ajuta foarte mult baile si compresele cu decoct de coada-calului. Baia se face timp de 20 de minute. urzici. Pentru leucoree (scurgeri albe la femei). In aceste cazuri se beau si ceaiuri de coada-soricelului. apoi dinspre lojile renale in jos spre vezica urinara. Sus. Cand planta este fierbinte si inmuiata.. in halat de baie. Ceai. cate o cana de ceai de coada-calului. Dupa baie nu va stergeti. inca ud. stomatite. se utilizeaza 1 lingurita cu varf la 250 ml apa. imbracati halatul de baie si stati in pat pentru a . Baia de sezut: 100 g de coada-calului se pune in apa rece si se lasa la macerat 12 ore. Baile de abur. de 2-3 ori. Bazinul fiind in apa se maseaza usor. Tinctura de coada-calului este un remediu in transpiratia picioarelor. se utilizeaza bai de sezut. Prisnita: Un pumn cu varf de coada-calului se pune intr-o sita care se suspenda deasupra unei oale in care fierbe apa. Cu aceasta tinctura se frictioneaza picioarele bine spalate si uscate si se bea cu 30 de minute inainte de masa de dimineata 1 cana cu ceai de coada-calului. Rezultatele ultimelor cercetari. Peste prisnita se aplica o folie de plastic. iar in picioare sosete groase de lana. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de coada-calului. In caz de depresii. parul se spala zilnic cu decoct de coada-calului. gingivoragii. justifica presupunerea ca : "Tumorile sunt inhibate in cresterea lor si in final eliminate prin utilizarea ceaiului de coada-calului pe perioada indelungata de timp. manii. se strecoara si se adauga la apa de baie. se utilizeaza ceai de coada-calului si sunatoare. sub forma de gargara. plagi vechi supurande. carii. Pentru matreata. Pentru hemoroizi durerosi si noduli hemoroidali se utilizeaza terciul. sunt eficiente si la persoanele in varsta care au dureri si tulburari urinare. Coada-calului este un bun remediu pentru bronsita cronica si tuberculoza pulmonara. fistule. se infasoara intr-o bucata de panza si se aplica pe partea afectata. Este important ca bolnavul sa fie imbracat. Spalaturile si baile sunt utile in caz de panaritiu. vegetatii adenoide. apoi se incalzeste.

decongestiv hemoroidal. gastrita. galbenele. metilic. Principii active: Ulei volatil. Se tine la soare sau intr-un loc la cald timp de 14 zile. 30-60 g planta la 1 l de apa. proionic. aromatica. Florile sunt grupate in capitule ovoide reunite la randul lor in corimb la extremitatea tulpinii. hipermenoree. culese la amiaza. valerianic. Fiecare capitul contine 5-6 flori marginale pentamere. in incaperi aerisite sau in aer liber. sesile. Indicii terapeutice: Anorexie. analgetic. Pentru bai. Compresa de pulpa: Coada-calului proaspata se spala bine si se zdrobeste cu tocatorul de lemn. Nume: Coada-soricelului Nume în latina: Achillea millefolium Familie: Compositae Denumire populara: Alunele. Extern: In arsuri. eczeme. inalta de 20-70 cm si cu tulpina putin paroasa. -Flores millefolli . formic. cineol. Florile nu trebuie sa aiba fructificatii si nici peduncule. borneol. tubuloase cu 5 stamine. ulcere varicoase. Frunzele sunt alterne. pana in septembrie. tridintate. dismenoree (regleaza hemoragiile abundente si calmeaza durerile). penat-sectate. apoi se strecoara. Actiune farmaceutica: Intern: Bronhodilatator. limonen. mai mult sau mai putin paroase si cu miros aromat si gust amar astringent. tataneasa. acid achileic. sub forma de bai sau comprese.fara peduncul. gargara. Apa de baie se poate utiliza inca de 2 ori. iar in abscese dentare. cistite. acetic. Fructul este o achena. achileina. reincalzindu-o.transpira timp de o ora. vivace. traistaciobanului. Se recomanda si in starile alergice. pe rame acoperite cu hartie. colici hepatice. . enterocolite. expectorant. Tinctura: 10 g de coada-calului proaspata se macereaza in 50 ml vodca de 40 grade. in timpul infloririi. cariofilen.Infloreste in luna iunie. ligulate.infuzie de 10 g din planta la 100 ml apa. Se poate pune la 1l de vodca si coada-soricelului. Sorocine Descriere: Planta ierboasa. diminueaza secretiile gastrice. Uscarea se face la umbra. pinen. hemoroizi. bronsite. Culoarea florilor dupa uscare trebuie sa fie alba-galbuie. lanceolate. Recoltare: De la ceasta planta se recolteaza florile. purtand numai frunze. hemostatic. de culoare alba. plagi supurate. sau planta intreaga fara radacina. azulen. antispastic biliar. ramificate la partea superioara si terminandu-se cu capitule formate din flori mici si altele sterile. antispastic bronsic. unele mai groase florifere. Se bea dimineata inainte de masa. Pentru viermi intestinali . Extern: Calmant antiinflamator si dezinfectant (bai sau comprese). foliate. cate o mana din fiecare planta. uneori roza pana la rosie si flori interioare regulate. acizi organici. dezinfectant si calmant gastrointestinal. Are doua feluri de tulpini aeriene. Se agita zilnic. alcool etilic.

Se lasa 12 ore acoperite. Daca ceaiul se bea regulat. se vor face bai de sezut cu ceai de coada-soricelului. se fac bai de maini si de picioare cu coada-soricelului. In ziua urmatoare se reincalzesc. elimina balonarea si crampele stomacale. arsuri la stomac (pirozis). se recomanda un amestec de coada-soricelului cu frunze de urzica. Pentru hemoroizi. In nevrite. cefalee. Baia de sezut: 100 g de coada-soricelului (planta intreaga) se lasa la macerat in apa rece. se recomanda in cardiopatia ischemica (angina pectorala). timp de 14 zile. baut dimineata si seara. inflamatii ale tractului gastro-intestinal s reglementeaza scaunele. se recomanda in afectiuni ale maduvei osoase. baile de sezut cu coada-soricelului vindeca. Pentru fibron uterin. baut cald. Se lasa 1/2 de minut si se strecoara. In anexite. In cancer pulmonar. Planta are o mare importanta pentru afectiunile genitale ale femeilor. se recomanda ceaiul de coada-soricelului.Se adauga si radacina de tataneasa. este util in afectiuni ale ficatului. impreuna cu radacini de obligeana. cu inghitituri rare. ceaiul este calmant. Este indicat si in: enurezis. taiate fin. Ceaiul este eficient si in: hemoroizi care sangereaza. leucemii. Se bea ceai. Are proprietatea de a regenera tesuturile. se aseaza intr-o sticla. lacrimare. Ceaiul remediaza lipsa de apetit. Ceaiul este indicat si in ameteli. se beau 4 cani de ceai pe zi. Se amesteca pana se topeste grasimea si se iau de pe foc. se adauga 15 g flori de coada-soricelului proaspat culese si taiate fin si 15 g frunze de zmeur. Fetele tinere. inainte de masa de dimineata pana la instalarea ciclului. melena. stimuland reinnoirea sangelui. recomandandu-se 2 cani de ceai pe zi. . In cazuri de cancer uterin. De aceea. Alifia de coada-soricelului: 90 g de unt nesarat sau untura se pun la incalzit. intern. 2-3 cani pe zi. timp de 12 ore. O alifie preparata din flori de coada-soricelului se utilizeaza pentru hemoroizi. Pentru femeile care sunt la menopauza. migrena poate disparea. culese pe vreme insorita. se fac bai si frectii cu tinctura de coada-soricelului. apoi se lasa acoperite la soare. hematemeza. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de planta. Deoarece coada-soricelului ajuta in afectiuni circulatorii si spasme vasculare. pe stomacul gol. Actioneaza direct asupra maduvei osoase. pastrandu-se in frigider. dupa care se incalzeste pana la fierbere si se adauga in apa de baie. recomandandu-se cure cu ceai de coada-soricelului. li se recomanda o cana de ceai de coada-soricelului. greata. care se mesteca in timpul zilei. se toarna peste ele vodca de 40 grade. carora nu le-a venit menstruatia. Migrena cauzata de schimbari de vreme este adesea ameliorata dupa o cana de ceai de coada-soricelului. se strecoara printr-o bucata de panza si se toarna in borcane curate. Tinctura: Florile de coada-soricelului. Baile de sezut sau spalarea cu un decoct elimina mancarimile vaginale (prurit vulvar). dupa care se strecoara. leucoree(scurgeri albe). Este indicat si in afectiuni renale. dureri oculare.

Raspândire: Creste spontan.la 200ml apa clocotita. amigdalite. sau sub forma de aplicatii locale (cataplasme). Infloreste inainte de a se dezvolta frunzele in aprilie-mai. Indicii terapeutice: Intern: Astm bronsic. aromat si gust dulceag. antiseptic. compuse din 7-13 foliole sesile. caracteristic. Sunt intregi. Produs vegetal:: Coaja si frunzele. insuficienta pancreatica. balonari abdominale. in faringite. Se infuzeaza 1/2 minut si se strecoara. Pentru copii. Nume: Frasin Nume în latina: Fraxinus excelsior Familie: Cleaceae Descriere: Arbore inalt de 1-30m. Fructele sunt ovoidale. 1/2 lingurita de fructe . cilindrica. Atentie! in cantitati mari. incepand de la baza. rotunde. sudorific. balonari abdominale. galben-aurii. hematom. galactogog. Se infuzeaza 3 minute in 1l apa clocotita. substante amare. Principii active: Ulei volatil . prin paduri. au culoare cenusie sau brun-verzuie. 5-6 fructe zdrobite. produce hemoragie uterina. Actiune farmaceutica: Antiinflamator. aleurona. facilitand cicatrizarea plagilor. dispepsie. anorexie. tuse convulsiva. cu frunze imparipenate. Anason-dulce. bianuala sau perena. Frunzele pedunculare dinspre varf sunt trifoliate. Se bea in cursul unei zile. fistuloasa si ramificata. . In stari anexioase. antispastic. lipide. La maturitate. fin striata longitudinal. pentamere si dispuse in umbele mari terminale. expectorant. Fructul este o samara. Florile sunt lipsite de invelis floral. Extern: Infuzia obtinuta din 2 lingurite seminte. cu miros placut. infectii oculare. locuri umede. hipogalactie.. iar la adulti. usor arzator. Are tulpina dreapta. Raspândire: Este o planta de cultura. menta 2g. mucilagii. Apoi se strecoara. sedativ. sunt mici. bronsite.Nume: Feniculul Nume în latina: Foeniculum vulgare Familie: Umbelliferae Denumire populara: Moluza. inalta pana la 2m. putin turtite lateral. estrogal. fencone. Secareade-gradina Descriere: Planta erbacee. zaharuri. se administreaza urmatorul Rp: fenicul 2g. infuzata 2 minute in 250 ml apa clocotita. colici abdominale. la femei. amigdalita. magheran 2g. Mod de utilizare: Extern: laringite. Florile. lunci etc. Frunzele de la baza au petiol lung. Anason-mare. carminativ.anetol. enterocolita. faringite. Chimen-dulce. in forma de rinichi si creste. Produs vegetal:: Fructele. se utilizeaza sub forma de gargarisme. regulate. diuretic. .

deoarece in cure prelungite poate avea efect hemolizant. reumatism. colagog. Decoct: 50g scoarta la 1l apa. fumarina. Administrat zilnic. constipatie. se infuzeaza 3 minute. cefalee. Frunzele se aduna in mai-iunie. M. se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. Indicii terapeutice: In colecistite. Se beau 2-3 cani pe zi. febra. se pot recolta in orice timp al anului. antireumatismal. Iarba-de-curca. diuretic. dispuse in raceme terminale. Indicii terapeutice: Astenie. actiuni hepatice. aperitiv. intiinflamator intestinal. Se strecoara. eczema. Produs vegetal:: Planta intreaga fara radacina. . febrifug. afectiuni intestinale. Nume: Fumarita Nume în latina: Fumaria officinalis Familie: Fumariceae Denumire populara: Fumul-pamantului. Saftarea Descriere: Planta anuala. ierboasa. reumatism. acnee. colagog si coleretic. ulcer. astringent. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de frunze. coleretic. Daca se folosesc imediat. Actiune farmaceutica: Sedativ. Se infuzeaza 3 minute. colici biliare. Ceaiul mai concentrat si folosit in cura prelungita are efect hipotonizant si de pierdere ponderala. Florile sunt rozacee. gume. obezitate. Raspândire: Creste prin locuri ruderale sau cultivate. acid malic. depurativ. viorii. ulei volatil. dischinezii biliare. diaree. cvercetol. antigutos. K. Trebuie administrat cu prudenta. boli de piele. verde pal. alcaloizi. depurativ. albe spre baza si rosii la varf. amenoree. proaspete. artrita. afectiuni renale. Actiune farmaceutica: Sudorific. laxativ. Principii active: Manitol. Decoctul este foarte eficient in guta. guta. purpurii. angiocolite. cicatrizant. Frunzele sunt imparipenate. cenusie. hipotensiune arteriala. Mod de utilizare: Infuzie: Se prepara o infuzie slaba din 3g planta la 1 cana apa clocotita. ateroscleroza. inalta de 20-70 cm. in primele 8 zile are efect tonic. afectiuni renale. Uscarea se face la umbra. glabra. oligurie. Infloreste in mai-septembrie. hipnotic. Se beau 3 cani pe zi. aperitiv.Recoltare: Coaja se recolteaza in aprilie-mai. inozitol. Principii active: Acid fumaric. laxativ. recoltata in timpul infloririi. pitica. tonic.Mulot mentioneaza ca modul de actiune al plantei difera in raport cu timpul de administrare. la 250ml apa clocotita. Frucetele sunt silicule mici. cu segmente lanceolate. Se beau 2 cani cani pe zi. de pe crengile si radacinile tinere (de cel mult 4 ani). globuloase. calmant. violete. diaree. tanin.

tumorile canceroase. Actiune farmaceutica: Sudorific (creste secretia sudorala). Ulceratii canceroase. Produs vegetal:: Se utilizeaza numai florile marginale (Flores Calendulae sine receptaculis). colagog. rezine. ranile supurande care nu se vindeca. gust amarui-sarat. apoi se lasa sa infuzeze 10 minute. principii amare. calendulina. Decoct: Se prepara din 60g planta care se fierbe 4 minute. pe margini de culoare galben-portocalie si flori centrale tubuloase. tufoasa. se spala cu o infuzie din parti egale de galbenele si coada-calului. Rujulita. este de mare ajutor in hepatita acuta (virotica). Nume: Galbenelele Nume în latina: Calendula officinalis Familie: Compositae Denumire populara: Calinica. Hilimica. determinand somnolenta si o incetinire a circulatiei sanguine. dismenoree. emolient. lanceolate. ulcer gastric si duodenal.Se fac 2-3 cure de opt zile cu pauza intre cure de 10 zile. pana la 20 de zile. Continuand cura. Pot fi culese proaspete din gradina si utilizate. Raspândire: Planta se gaseste in gradini parasite sau cultivate. lungi de 5-12 cm. baut in cantitati de 2-3 cani pe zi. fie intregul capitul (Flores Calendulae cum receptaculis). Flori galben-portocalii sau galben-rosietice sunt dispuse in capitule terminale mari. Infloreste din mai pana in septembrie.anuala. atenuate in petiol. gastrointestinal. actioneaza ca si calmant si hipnotic. Indicii terapeutice: Dischinezii biliare. caroten. coleretic. anterocolite. in 1/2 l apa. Rosioara. Recoltare: Se culeg si tulpinile si frunzele. Se badijoneaza regiunea cu eczema sau acnee de 2 ori pe zi. Principii active: Saponozide. mai mult sau mai putin paroase. flavonoide. cu stamine de culoare inchisa sau deschisa. cicatrizant. antiinflamator. gume. Ambele produse au miros slab aromat. Radacina este pivotanta. cand puterile curative sunt potentate la maximum. alcatuite din flori lingulate tridintate. sedativ. Filimina. Exista mai multe varietati cu capitulele complet acoperite cu petale. Filimica. pe ambele fete. cu tulpina ramificata. . Ceaiul. ulei volatil. Se va utiliza o lingura cu varf din acest amestec la 1/2 l apa. Frunzele inferioare aproape spatulate. Recoltarea trebuie sa se faca pe vreme insorita. inalta de 20-70 cm. Se culeg din luna iunie pana toamna tarziu. Rusnica Descriere: Planta erbacee. bactericid si antitrichomoniazic. cele superioare oblongi. mucilagii. peste 8 zile. pe matgini usor dintate sau aproape intregi. Galbenele. Valoarea medicinala este aceeasi. ca depurativ al sangelui.

Ceaiul este. Sucul obtinut se pune intr-o sticluta la frigider si se foloseste pentru badijonaj in caz de prurit intens. Planta se recolteaza cu tulpina si flori. In inflamatia tractului gastro-intestinal (gastroduodenite. ceaiul se bea cate 3 cani pe zi. Ele sunt grupate in inflorescente de forma ovala (conuri sau strobuli) si au o lungime de 2-3 cm. urcatoare si agatatoare. untura sau alta grasime. iar frunzele sunt petiolate. se reincalzeste si se strecoara prin panza sau tifon. Tulpina lui este aspra. Sucul proaspat: Frunzele. un bun remediu pentru infectii urinare. Spalare: Spalaturi vaginale in infectii cu Trichomonas vaginalis. Are doua feluri de flori (mascule si femele). asezate in jurul axei. Se beau 4 cani pe zi. se scurge de apa si se pune in grasimea topita (sa fie calduta. Ceaiul facut din flori prospete de galbenele este adjuvant in tratamentul febrei paratifoide si P. chiar daca acestea sunt maligne. Se pun 2 pumni plini cu varf de planta taiata marunt cu cutitul (floare. . de 3-4 ori.E. cicatrice post-operatorii. In cazul tumorilor. tulpina. de asemenea. colite. cu durata de 10 minute. Se amesteca cu o lingura de lemn si se lasa acoperita 12 ore (cu focul stins). plagi zdrobite. Extern: Baia de sezut: 2 pumni plini cu planta proaspata sau 100 g planta uscata. Florile femele sunt formate din numeroase frunzulite galbene-verzui. se poate aplica alifie in strat gros. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250 ml apa. se trateaza cu baia cu decoct din planta proaspata: 5 linguri planta uscata sau 2 pumni plini cu planta proaspata pentru baie. Resturile de planta se pun in alt borcan. ulcere varicoase. si ca cicatrizant si antiinflamator in tratamentul plagilor. ca si frunzele vitei-de-vie. se pun in centrifuga de sucuri. Se utilizeaza cu succes in cancerul pielii. cu prurit intens (mancarime). cataratoare pe arbori. la frigider si se folosesc sub forma de cataplasme. la frigider. fistule. ude. varice. se da in prealabil cu alifia de galbenele. Scursura se pune in borcan. se infuzeaza 2 minute (acoperit): se foloseste usor caldut (38 grade C). arsurilor. tumori. Infectiile fungice in zona genitala. ulcere). nu fierbinte). frunze). Plantele se pot folosi de 3-4 ori. Oriunde se aplica compresa cu aperitiv suedez. Alifia: 500 g margarina. degeraturi. crestate si cordate la baza. cate 2 la nod (opuse) si cu 3-5 lobi. A doua zi. de scabie (raie). hemoroizi. Alifia se intrebuinteaza in : contuzii.S. ganglioni mariti. degeraturilor si al ulceratiilor. flebite. aesuri. Cu ajutorul alifiei pot fi eliminate cu usurinta si crustele din nas. tulpinile. ulceratii la san. Se pune 1 lingura cu varf de planta la jumatate litru apa fiarta. Nume: Hameiul Nume în latina: Humulus lupulus Familie: Cannabaceae Descriere: Este o planta vivace. adenopatii. Aceasta este alifia. florile se spala si. entorse.

ele trebuie scoase din cosuri sau saci si tinute la umbra intr-o incapere curata. cranguri. Pe inflorescentele femele. Actiune farmaceutica: Antispastic.1 lingura de conuri la 200 ml apa clocotita. diuretic. dispuse in ciorchine pe planta. se bea fractionat in 3 reprize in decursul unei zile. spalaturi vaginale 8g%. seboree. dioice. ca sa nu se preseze si sa nu se incalzeasca. drogul se pastreaza in lazi captusite cu hartie.1 ligura si jumatate de conuri la 200 ml apa clocotita. pentru a se usca perfect. Recoltare: De la Hamei. Extern: antiseptic. Pedunculul sa nu fie mai lung de 1 cm. actiune moderata asupra functiilor genitale: se utilizeaza in combaterea blenoragiei. acnee. bine presat. ele capata o culoare bruna. zavoaie. tanin. trichomanas vaginalis. Conurile trebuie sa fie intregi. putin turtite. onanismului. In nici un caz conurile nu se pun la uscat fara sa fi fost in prealabil racorite (vanturate usor cu mana). Infuzarea este de 2 minute. In caz contrar. anorezie.Florile mascule sunt verzi. au culoarea galben-verzuie. conurile se intind in straturi foarte subtiri. Imediat dupa recoltare.Lupulina. iunie-august.Summitates et strobuli lupuli. drogul pierzand din valoare. 4g% sub forma de comprese. pentru a se racori. dand o pulbere fina galbena: lupulina. somnifer . garduri etc. caci in acest caz se pierde o parte din principiul activ . Extern: Infuzie: Acnee. Astfel uscat. seboree. bacteriostatic. Mod de utilizare: Intern: Infuzie: sedativ. antituberculos. ca si sparanghelul. Dupa ce se racoresc. Infuzare 2 minute. se afla niste glande. humulona. sescviterpene. Raspândire: Creste prin lunci. cu miros caracteristic. spermatoreei (prin actiunea lupulinei). dupa uscare. ester valerianic. stimuleaza secretia gastrica. Are proprietati tonice. Lastarii tineri sau varfurile vegetative constituie un medicament antiscorbutic si diuretic. in alimentatie se utilizeaza drept leguma. lupulina. pe langa ziduri. care contin un ulei rasinos. substante estrogene. . derivati flavonici. care se utilizeaza ca medicament. care se desprind usor de planta. Se culeg in cosuri sau saculete. Produs vegetal:: Se admit numai conurile. Recoltarea se face in timpul infloririi. se recolteaza varfurile vegetative si conurile femele . dupa uscare. care. puse in incaperi uscate si intunecoase. Se administreaza 2-4 g pe zi. stomahice si diuretice. Principii active: Conurile contin ulei volatil. nevroze cu anxietate. tuberculoza. Indicii terapeutice: Insomnie. La baza bracteelor (frunzulitelor) si pe suprafata frunzelor se gasesc numeroase glande de culoare galben-portocalie. substante minerale. Se bea seara la culcare. rezine. de culoare brun-deschis si cu o grosime de cca 2 mm. iar bracteele sa nu fie desfacute de pe conuri. paduri. Fructele sunt globuloase. Tinctura: 10g conuri se macereaza in 90 ml alcool de 40 grade.

cu frunze triplu verticilate. litiaza renala. Produs vegetal:: Radacina. zavoaie. Sub forma de otet de hrean. Se beau trei cani pe zi. prezentand deasupra o crestatura in trei muchii: se coace numai in al doilea an. leucoree. reumatism. antigutos. mai mult in etajul montan. intotdeauna verzi. antiseptic. Tinctura: 100g boabe macinate se macereaza in 1/2 l alcool 45-50 grade. emenogog. Irean. albe. se aleg fructele normal dezvoltate si coapte. tulburari ale ciclului menstrual. Recoltare: Se aduna in octombrie-noiembrie. Fructul este o baca (baca falsa) neagra. Janibahar Descriere: Arbust de 1-2 m inaltime. Pe cat posibil. sub forma de frectii ale zonelor dureroase. Actiune farmaceutica: Aperitiv. locuri stancoase. Indicii terapeutice: Anorexie. in ceai sau supa. Cetina. Florile de sex diferit se inchid in aprilie-mai. Fructele sunt silicule globuloase sau ovale. aciculare. antialgic. prostatita. guta. Mod de utilizare: Se utilizeaza ca atare. culoarea boabelor trebuie sa fie neagra. dispuse in recem paniculat. cernandu-le prin site. timp de 4-5 zile. diuretic. Apoi se strecoara. Hirean. in lunile septembrie-decembrie. Florile sunt mici. Se administreaza 15 picaturi pe zi. Esenta de ienupar are efect stupefiant si soporific Nume: Isopul Nume în latina: Hysopus officinalis Familie: Labiatae Descriere: .. Produs vegetal:: Fructele Recoltare: Se recolteaza cand sunt coapte. artrita. tepoase. Raspândire: Prin pasuni. asezate aproape perpendicular pe ramuri. fiind un bun condiment. infectii ale tractului biliar. Extern se utilizeaza in reumatism. carnos si frunze inegal sectat-penate. bronsita cronica. se utilizeaza in tratarea acneei. Radacina salbatica Descriere: Planta ierboasa. Nume: Ienuparul Nume în latina: Juniperus communis Familie: Abietaceae Denumire populara: Ialovat.Nume: Hreanul Nume în latina: Cochlearia armoracia Familie: Crucifere Denumire populara: Chrean. paduri. cu rizom gros. de marimea unui bob de mazare. Uscarea se face la soare sau in camere incalzite. Mod de utilizare: Infuzie: 5g boabe macinate se infuzeaza 5 minute in 250 ml apa clocotita. perena. Raspândire: Cultivata sau salbatica prin locurile de cultura.

compusi sterolici. Raspândire: Planta ornamentala. creste si in apropierea terenurilor cultivate. derivati cumarinici. Livant Descriere: Subarbust inalt de 30-100 cm. Florile sunt albastre. patrunghiulara da nastere la ramuri ierboase. Se pune la foc sa se incalzeasca si inainte de a da in clocot se ia de pe foc. Frunzele oblonglanceolate sau ingust-lanceolate. sudorific. borneol. Tulpina lemnoasa. afectiuni renale. Indicii terapeutice: Bronsite. Raspândire: La noi se afla numai cultivata. guturai. se utilizeaza in entorse. plagi. expectorant. ingust lanceolate. febrifug. dispnee. la baza inalt de 30-80cm. rar albe. tonic. astenie. cu varfuri si ramuri. Uscarea se face la umbra. se infuzeaza 3 minute. Tot in acest timp se culeg si florile separat. substante amare. incepand cu anul al doilea. laringita. la inceput sunt de culoare aurie.Arbust mic cu tulpina lemnoasa. sesile. subtire si intrerupt. geraniol. Infloreste in iunie-august. colina. diuretic. Se beau 2-3 cani pe zi indulcit cu miere. Sub forma de comprese. dezinfectant. uremie. Se lasa sa se raceasca. linalol. Apoi se strecoara si se adauga 1600 g miere. Actiune farmaceutica: Behic. Levand. dischinezie biliara. colagog. tanin. hiperexcitabilitate nervoasa. meteorism abdominal. revulsiv. aerofagie. gume. vulnerar. Nume: Levantica Nume în latina: Lavandula angustifolia Familie: Labiatae Denumire populara: Aspic. . dispepsie. se administreaza doze mai mici. tonic. anuale. astm. in angina. digestiv. dispuse in verticile. Se administreaza 4-6 linguri pe zi in afectiuni respiratorii. cineol. usor hipnotic. Infloreste in iulie-august. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. formand spice unilaterale. De asemenea. Recoltare: Se face culegand plantele inainte sau in timpul infloririi. compusi triterpenici. Florile de culoare albastra-violacee sunt dispuse intr-un spic lung. hisopina. heterozide. saponine. Produs vegetal:: Varfurile plantei si florile Recoltare: Varfurile florale se culeg in iunie-august. Sirop de isop: peste 100 g isop se adauga 1 l de apa clocotita. cu ramificatii bogate. saruri minerale. in momentul infloririi. antispasmodic. La persoanele cu excitabilitate nervoasa crescuta si la copii. Se lasa sa infuzeze pana la racire. entorse. Indicii terapeutice: Oligurie. mai tarziu devenind verzi. Principii active: Ulei volatil. infuzia se utilizeaza sub forma de gargarisme. Actiune farmaceutica: Diuretic. Frunzele sunt intregi. anxietate. Principii active: Alcooli.

Florile albe sau roze. sudorific. cu frunze palmat-compuse. Florile au culoare alba. dulci. prurit tegumentar.bronsita. tonic. Amura Descriere: Este un arbust prevazut cu spini drepti sau recurbati. Mod de utilizare: Infuzie: 5g planta se infuzeaza 3 minute intr-un litru de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze 30 de secunde. Fructele carnoase. Este o planta mica. intarind firul de par. migrena. dezinfectant. unde. Capitulele sunt prinse cate unul in varful pedunculelor axilare. locuri necultivate etc. plagi. are efect excitant. diuretic. cu frunzele sale de culoare verde deschis si frumoasele flori albe. acopera solul. Nume: Macris-de-padure Nume în latina: Oxalis acetosella Familie: Oscalidaceae Denumire populara: Clopotei-fermecati. tufisuri. A nu se administra in doze mari. acrisoare. se recomanda in ulceratii ale mucoasei bucale si ale limbii. aplicate 10 minute pe regiunea dureroasa. astm. Se utilizeaza sub forma de frectii ale capului. Frunzele sunt trifoliate. Raspândire: Planta este comuna prin paduri. cateava picaturi la un pahar de apa calduta. Se beau 2-3 cani pe zi cu efect calmant. tuse convulsiva. Suc proaspat: Frunzele se spala si se pun in extractorul de sucuri. stari febrile. somnolenta. paroase pe fata interioara. amelioreaza durerile in reumatism si contuzii. Sub forma de gargarisme. 2-3 picaturi. negre.Extern. dispuse corimbifer. leucoree. timp de 15 zile. avand tulpina taratoare. Apoi se strecoara si se pastreaza in sticle bine inchise. Tinctura: 100 g flori se macereaza in 1/2 l alcool. hipotermie. Tulpina este anguloasa. Mod de utilizare: Infuzie: 1 ligurita de frunze proaspat culese la 1/2 litru apa fiarta. insomnie. sunt scurt pedunculate si dispuse in capitule aproape globuloase. Nume: Murul Nume în latina: Rubus fructicosus Familie: Rosacee Denumire populara: Rug-de-mure. Trifoi-acru Descriere: Macrisul de padure creste din abundenta in paduri. compuse. Infuzia mai concentrata. se deschid in iunie-iulie. Recoltare: . Produs vegetal:: Frunzele si fructele. provocand o stare de excitabilitate crescuta. infuzata 3 minute. Apoi se strecoara. sunt placute la gust. Indicii terapeutice: Boala Parkinson. dreapta sau curbata. Sub forma de comprese. se frictioneaza coloana vertebrala. cu inghitituri rare. in ceai de coadasoricelului. gripa. urmata de deprimare nervoasa si cardiaca.Se bea suc. din 20-30 g la 1 l de apa clocotita.

florile se dau prin ciur. conic. Nume: Musetelul Nume în latina: Matricaria chamomilla Familie: Compositae Denumire populara: Romanita. cu tulpina ramificata spre varf si inalta de 20-30cm. foliolele (segmentele) lineare. iar printre flori. se indeparteaza florile mici si cele care au fost recoltate cu peduncul.Frunzele se aduna in mai-iunie si se usuca la umbra. antidiareic. iar cele din mijloc sunt galbene si tubulare (petalele sunt reunite intrun tub cinci-dintat la partea superioara).se face gargaracu o infuzie mai concentrata (2 lingurite la 1 cana de apa). anuala. Extern: Gargarisme . antiseptic. Recoltare: Recoltarea se face pe timp uscat. Sub forma de cataplasme se utilizeaza in hemoroizi sau fistule anale. fistule anale. Dupa aceasta. Principii active: Vitamina C. adunand capitulele florale. colite. gol in interior (fistulos). pe care sunt situate florile) bombat. Astfel. nearipate. dupa ce se ridica roua. diuretic. pentru a se indeparta corpurile straine si praful. vulnerar. Florile se intind la umbra. Florile ofilite nu se culeg. hemostatic. Actiune farmaceutica: Astringent. recoltate in lunile mai-august. Fructele se culeg coapte.5-2 cm la varful ramurilor. Raspândire: Musetelul creste prin locuri cultivate si necultivate. antiinflamator. se recomanda irigatii vaginale cu o infuzie concentrata de frunze de mur. acizi organici. Florile mici. fiind bogate in vitamina C si zaharuri naturale. pentru a se racori. Musetelul bun are un miros caracteristic si penetrant. spontana. Indicii terapeutice: Diaree. Fructele sunt achene. In leucoree. 1 lingurita la 250ml apa. de 2-3 ori pe zi. gingivite. Moruna. Frunzele neparoase (glabre) de doua ori penat-compuse (bipenat-partite). leucoree. Mod de utilizare: Intern: Infuzie.Infloreste in lunile mai pana in septembrie. pentru selectionarea si uniformizarea lor. apoi sunt date la vanturatoare. Produs vegetal:: Florile. gastroenterite. nu exista bractee sau paiete (frunzisoare mici solzoase). Florile de pe margini (radiale) sunt albe si lingulate (petalele sunt unite in forma unei limbi sau lingule). deosebindu-se de celelalte apecii inrudite prin aceea ca are receptaculul capitulului (extremitatea superioara a pedunculului. fara peduncul. Recoltarea se face cu piepteni speciali sau cu mana. Operatia de inlaturare a florilor cu peduncul se face usor printr-o miscare speciala a . afectiuni renale si ale vezicii urinare. Matricea. grupate in capitule mici de 1. tanin. Romanita bruna Descriere: Planta ierboasa. care se desfac usor de pe receptacul. flavone. Fructele sunt consumate ca atare.

Uleiul de musetel indeparteaza oboseala membrelor. Radacina este groasa. Indicii terapeutice: Gastrite. Uleiul de musetel este folosit de asemenea in masajul membrelor paralizate. galbuie la exterior si alba in interior. enterocolite. se aduna apoi cu mana si se indeparteaza. iar florile fierte aplicate pe o vezica bolnava. din iunie pana-n septembrie. matricina. pe terenurile parasite. iar florile. Se recolteaza frunzele. colici intestinale. Are valoare si planta uscata. nefrite. In sinuzite. pentru efectul sedativ. in special pentru copii. Se poate aplica ulei cald in ureche. cel mai bine este sa se utilizeze nalba cat mai proaspata. cu tulpina partial taratoare. dintate. antiseptic. ramificata si acoperita cu peri moi. Mod de utilizare: Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stare de epuizare. creste pe zidurile vechi pe langa drumuri. Frunzele sunt aproape rotunde. Frunzele sunt alterne. conjunctivite. fitosterine. asezate cate una sau mai multe la subtioara frunzelor. gingivite. sub forma de terci. cicatrizant. antidiareic. insomnii.alifia de musetel. inalta de 80150 cm. diminueaza durerea. Nu este nici o exagerare cand musetelul este numit ca "un leac pentru orice boala". Nalba-marunta. Althae officinalis. In felul acesta . Daca se usuca in poduri. flavonozide. 2-3 picaturi. ovale. orhite. substante de natura cumarinica cu actiune spasmolitica. de 2 ori pe zi. nalba mica (casul popii). fara a provoca purgatie si de aceea este indicat in hemoroizi. bactericid. de culoare roz. intinse pe hartie in straturi foarte subtiri. gastric si intestinal. sedativ. cat si extern . Musetelul stimuleaza peristaltismul intestinal. bacteriostatic. sudorific. Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde. intregi sau lobate. Nume: Nalba Nume în latina: Malva vulgaris Familie: Malvaceae Denumire populara: Casul popii. Cas. dismenoree (tulburari menstruale). colina. ele trebuie intoarse ca sa nu se mucegaiasca. umbeliferona. atat intern sub forma de ceai. abscese. este o planta ierboasa. Uscarea florilor se face in uscatorii sau in poduri bine aerisite. carminativ. . amenoree. Fructul este o capsula de forma unui cas. antiinflamator. acid salicilic. Este o planta anuala. Nalba-mica Descriere: Nalba cu frunze mici. Nalba-mare (nalba-alba). florile cu peduncul ies la suprafata. pentru ca florile sa nu se faramiteze. pe langa garduri. se fac frectii cu ulei de musetel. epigenina. Acest lucru trebuie facut insa cu foarte multa atentie. antispastic. rezine. tijele. Actiune farmaceutica: Anestezic. se fac inhalatii cu abur de musetel. diaree. cu striuri longitudinale. chemazulen. iar in nevralgii. vivace. balonari. fuziforma. dezinfectant. azulen.ciurului de jos in sus. Principii active: Ulei volatil. florile.

iar cele inferioare. tanin si mucilagii. betaina. Inainte de uscare. carnoase si lung petiolate. se pun ca prisnita peste noapte in regiunea gatului. amigdalite. in luncile apelor. Florile si frunzele contin: flavonoide.5-3 cm in diametru). 5 lobi. acizi uronici. Sunt moi. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei. antiinflamator al aparatului respirator. Florile si frunzele se recolteaza fara codite. tanin. iar resturile de la ceai. Radacinile se recolteaza cand ajung la 10-15 cm lungime. In acelasi scop si avand aceleasi principii active. mai ales in regiunea Dunarii. Frunzele trebuie sa fie de culoare verde. asparagina. Se beau 4 cani pe zi. dupa decorticare. Radacina trebuie sa fie de culoare alba. nalba este eficienta. zaharuri. de culoare alba sau usor roz (2. cat si frunzele sunt alb catifelate. taiate in fragmente mici si uscate la soare ori in incaperi incalzite. Florile sunt regulate. renal si gastrointestinal. pe marginea raurilor. Se ususca la umbra in incaperi aerisite. Indicii terapeutice: Glosite. chair atunci cand prezinta afonie (lipsa vocii). lung pedunculate. radacinile trebuie decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb. Dupa recoltare. in lunile iulie-august. Cu restul ceaiului se face gargara. laringite acute. . baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de patlagina sunt eficiente. apoi se pastreaza intr-un termos.Cele superioare au trei lobi. cu petale slab stirbite la varf. Fructul . emolient.capsula . ulcere. Infloreste din iulie pana in septembrie.turtit. la 40 grade C). Recoltarea lor se face in lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie. rani. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. Actiune farmaceutica: Secretolitic. se gasesc florile mari. La subtioara frunzelor si la extremitatea ramurilor. se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba de cultura. intinse in straturi subtiri. In caz de rani deschise. substante rezinoase. se tine peste noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece). pentamere. bronsite. nu se spala. infectii renale. atat frunzele cat si radacina au un miros slab caracteristic si gust mucilaginos. in incaperi uscate. amidon. Principii active: Radacina: mucilagii. expectorant. nu se admit resturi de tulpina. Planta se marunteste. Atat tulpina. Caliciul dublu. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Recoltare: Se recolteaza florile. scurti. iar frunzele in sacu de panza. cel extern cu 6-9 lobi. Creste prin locuri umede. radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie. adica de la plante care au cel putin 2 ani. frunzele si radacinile decorticate. datorita perilor fini. pectine. Dupa uscare. Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda. Dupa uscare. traheite. uneori slab saruturoase. florile se pastreaza in saci de hartie sau lazi captusite cu hartie. amestecate cu faina de orz. In cancer de laringe. sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm.

Indicii terapeutice: Intern: Enterita acuta. Raspândire: Arbore fructifer cultivat. . Se strecoara lichidul prin tifon sau panza. cojile verzi ale fructelor.15 g frunze la 200 ml apa. vitamina C. osteomielita. Frunzele uscate trebuie sa-si pastreze culoarea. i se mai adauga 15g ceara de albine si se pune din nou pe baia de apa timp de 30 minute. antieczematos. se utilizeaza pentru gargara in stomatite. Produs vegetal:: Frunzele. diabet. Baia dureaza 20 de minute. vasul in care se afla acest amestec se pune pe baia de apa in fierbere si se lasa timp de 3 ore. Sub forma de comprese. Cojile nu trebuie sa fie patate sau innegrite (se recolteaza inainte de a deveni maronii). tanin. astringent. gingii inflamate. infectii ale gatului si laringelui. antiseptic urinar. Nume: Nucul Nume în latina: Juglans regia Familie: Juglandaceae Descriere: De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. Frunzele trebuie ferite de lumina. In diaree: 1 lingurita de frunze peste care se toarna 250 g apa fiarta. la temperatura camerei. caroten. eczeme. se pune peste o bucata de panza si se aplica calda. ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara. Prisnita: Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa. Cojile fructelor se recolteaza cand se bat nucile si se usuca intinse in straturi foarte subtiri. acod elagic. Actiune farmaceutica: Depurativ. Ca apa de gura. alcool galic. Alifie pentru rani: Se macereaza 15g frunze maruntite in 100 ml ulei de floarea soarelui. Recoltare: Frunzele se recolteaza in lunile iunie-iulie si se usuca la umbra intinse in straturi subtiri. un principiu amar. cantitati mici de ulei volatil. In scabie si matreata se fac spalaturi cu decoct de frunze verzi. antileucoreic. se foloseste in stomatite. deoarece se innegresc. infectii renale. Baia de maini si de picioare: un pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat. amigdalita. furunculoza. juglona. In ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C). dar creste si salbatic. Dupa 7 zile.Pentru senzatia de uscaciune a cavitatii bucale. macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C). jugladina si o oxinaftochinona. se infuzeaza jumatate de minut si se strecoara. Se ia de pe foc si se amesteca pana la racire. panaritiu. intr-o galeata cu 5 l apa rece timp de 12 ore. hepatita. se amesteca cu faina de orz. hipoglicemiant. frunzele se folosesc si in tenuri grase. antiinflamator. Principii active: Taninuri. diaree. Mod de utilizare: Infuzie. substante minerale. sa nu fie innegrite si sa nu aiba petiol. Extern: Decoct . tirozina.

Principii active: Ulei volatil. se pun intr-o sticla cu gatul larg. dispuse in raceme corimbiforme. Tonicul din nuci verzi: Aproximativ 20 nuci necoapte se taie in sferturi. prezentand o valoare mai mare. borneol. antiemetic. 1 lingurita cu varf de frunze taiate. butirat de bornil. sau toamna. acizi izovalerianici. Indicii terapeutice: Anxietate. Fructul este o achena. la soare. glucozide. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Radacinile se aduna primavara. vivace. apoi se spala bine si se usuca. in locuri umede. Tulpina este dreapta. striata (are sentulete in lungime). tahicardie. Pentru un decoct puternic. Radacinile adunate din locuri uscate au o valoare mai mare decat cele din locuri umede. in regiunea campiei. epilepsie. Iarba pisicilor. isterie. de obicei intregi sau serat dintate. valeriant de bornil. Se vor aduna pe cat posibil radacinile plantelor mai viguroase. Se pot usca in straturi groase de 2-3 cm. Se taie in bucati scurte. astfel incat sa fie acoperite.cca 2-5 cm lungime. Infloreste in perioada iunie-septembrie. . Radacinile sunt de culoare galben-bruna la exterior si alba in interior. Florile roz sau albe. neurotonic. Lichidul se strecoara si se imbuteliaza. cu rizom bine dezvoltat vertical. incojurat de numeroase radacini fibroase. palpitatii. a dealurilor si in cea montana si cultivata. Adjuvant pentru baie: 100 g frunze pentru baie: pentru spalaturi.Un decoct concentrat de frunze. se utilizeaza pentru degeraturi. se maseaza frecvent pielea capului cu decoct de frunze de nuc. acid acetic. la o cana de apa clocotita. vulnerar si antialgic local. dupa uscare. fistuloasa. tanin. se curata bine de pamant si resturi de tulpini fistuloase. sau chiar la umbra. Frunzele imparipenate au foliolele lineare sau liner-lanceolate. in martie-aprilie. In caderea parului. au un miros placut de vanilie. Actiune farmaceutica: Antispastic. Nume: Odoleanul Nume în latina: Valeriana officinalis Familie: Valerianaceae Denumire populara: Gusa-porumbelului. sticla se tine la soare 2-4 saptamani. apoi se adauga 1l de vodca de 40 grade. rezine. Cand sunt proaspete. adaugat la apa de baie. formiat de bornil. antidiabetic. aritmie extrasistolica. capata un miros puternic si foarte neplacut. sedativ. inalta de 50-100 cm. Odoleana Descriere: Planta ierboasa. acid formic. se infuzeaza 1/2 minut. goala in interior. se utilizeaza o cantitate dubla. tufisuri. pe langa paraie. in septembrie-octombrie. nu au miros. in locuri uscate si bine aerisite. terminale. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa clocotita se toarna peste 1 lingurita cu varf de frunze fin taiate. convulsii la copii. Raspândire: Creste prin fanete. Bine astupate. sau la soba. alcaloizi. valeriana. aer cald.

Radacinile recoltate se curata de pamant si se despica in lungime. Radacina este alba la interior si brun-deschis la exterior. intreaga planta impreuna cu radacinile. Ca vulnerar si antialgic. In luna august. Se pot pastra si proaspete. Nume: Papadia Nume în latina: Taraxacum officinale Familie: Compositae Denumire populara: Papalunga. din regiunea de ses pana-n cea muntoasa. planta are cea mai mare cantitate de latex. prin taiere. Fructele sunt achene. adica primavara inainte de inflorire. Mod de utilizare: Decoct: 1 lingurita cu varf se fierbe 2 minute in 250 ml apa clocotita. care se recolteaza primavara (mai-august). . vivace. latexul se scurge. putin ramificata. lung. se recolteaza primavara inainte sau in timpul formarii bobocilor florali. de aceea ele se vor conserva la loc uscat. livezi si pe langa drumuri. In aceasta perioada. in nisip. se face baia regiunii interesate cu un decoct similar celui de mai sus. radacinile de primavara contin mai multa colina si latex. Cercetarile de laborator arata ca in lunile iulie-august radacinile contin cantitati ridicate de principiu amar (taraxacina). deoarece. Florile sunt ligulate. ierboasa. pasuni. Apoi se ia de foc si se lasa sa infuzeze 10 minute. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. distonia neurovegetativa din preclimax. Produs vegetal:: Frunzele. Uscarea se face la umbra in incaperi incalzite sau la soare. care se dezvolta in perioada fructuficatiei. Primavara. radacinile se recolteaza primavara devreme (martie-mai) sau toamna (septembrie-noiembrie). contuzii. Radacinile recoltate se lasa 2-3 zile la soare pentru a se vesteji si cicatriza ranile provocate in urma taierii coletului si a radacinilor subtiri. Pe cat este posibil. aceasta substanta se gaseste numai in proportie de 1-2%. un alt principiu activ de baza. poarta un papus alb. Intreaga planta contine un suc laptos (latex). Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de insecte. plagi. de culoare galben-auriu. radacinile nu se vor scurta.astm. dand capitulului o forma globuloasa. radacinile au cca 40% inulina. Frunzele sunt laceolate.5 cm. in lunile aprilie-septembrie. dintate. cu rostrul (ciocul) de 3 ori mai lung decat ele. atingand maximum in luna noiembrie. Se beau 2 cani pe zi. Radacina este pivotanta. intinse in straturi subtiri. Primavara au cantitatea cea mai mare de principii active: tijele (se recolteaza in timpul infloririi). in pivnite. prin fanete. Raspândire: Creste pretutindeni. dispuse in rozeta. care in varf poarta un capitul floral mare de 2-2. Parasita-gainilor Descriere: Este o planta mica. diabet. Din mijlocul rozetei de frunze se ridica o tulpina tubulara. fara flori si fara fructificatii. In schimb. ajungand uneori pana la 20 cm lungime si 1-2 cm grosime.

Frunzele bazale sunt tripenat sectate. La inceput au un gust amar. Infloreste in iulie-septembrie. regleaza menstruatia. antidiareic. artamarinina. Radacinile: Alcooli triterpenici. dispuse in mici capitule globuloase. Cat timp planta este inflorita. drumuri etc. iar cele tulpinale se simplifica treptat spre varf fiind de culoare argintie. Principii active: Principiu amar. antispastic. Florile. vitamine B1. antihelmintic. Intreaga planta are o nuanta stralucitoare argintie si un gust amar si miros puternic. antipiretic. cu tulpina lemnoasa la baza. pe langa locuinte.azulen. varice. rezine. sunt galbene. Produs vegetal:: Frunzele si varfurile tulpinale inflorite. Raspândire: Creste prin locuri necultivate si uscare. astringent. in locuri uscate si in locuri bine aerisite.diminuand valoarea terapeutica a produsului. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de radacina se pune in 250 g apa rece si se lasa la macerat 12 ore. vitamina B. Pelin-de-Rusalii Descriere: Planta perena. pectine. C si D. ulcer varicos. alcanilizant. ierboasa. Cura ajuta la eliminarea calculilor biliari. Indicii terapeutice: Gastrite hiperacide. Nume: Pelinul Nume în latina: Artemisia absinthium Familie: Compositae Denumire populara: Pelinul-alb. Primavara este indicata cura de tije prospete de papadie. foarte mirositoare. livezi. Pelinul-brun. taraxacina. rare. coleretic. Fructul este o achena. dischinezii biliare cu tulburari intestinale. Actiune farmaceutica: Colagog. Salata: Se prepara din radacini si frunze proaspete. grupate in raceme terminale. artamaridinina. Capitulul floral se indeparteaza numai dupa spalarea tijei. diabeticilor li se recomanda sa manance zilnic 10-15 tije florale. inulina. aperitiv. cu 30 de minute inainte de masa de dimineata si la 30 minute dupa masa de dimineata. in mai-iunie. acid nicotic. tuiona. foarte mirositoare. principii amare. Recoltare: Frunzele se culeg inainte de inflorire. artamarina. C. Uscarea se face la umbra. steroli. Se face o cura de 14 zile. campuri. colina. ateroscleroza. obezitate. tanin. in straturi subtiri. Actiune farmaceutica: Tonic. guta. dimineata se incalzeste pana la fierbere si se strecoara. venotonic. diuretic. Principii active: Ulei volatil . cand sunt complet inflorite. cu 6 tije pe zi. laxativ. . garduri. Tijele: 6 tije florale se mananca zilnic timp de 2 saptamani. fitosteroli. stimuland functia vezicii biliare. dealuri. Aceasta cantitate se bea cu inghitituri mici. in iulie-august. iar ramurile florifere.taraxacina-. apoi devin fragede si suculente. reumatism. tuiol.

Se administreaza 2-3 cani pe zi. osiuraza. vitamina C. Indicii terapeutice: Catar intestinal. colita. alantoina. Principii active: Saruri de potasiu si calciu. Apoi se infuzeaza 10 minute.. inflamatii ale mucoasei digestive. Pelin . Raspândire: Fanete. Atentie la dozare: supradozarea provoaca migrena. Produsul uscat in strat subtire. Principii active: Substante mucilaginoase. erecta. Nume: Porumbul Nume în latina: Zea Mays Familie: Gramineae Raspândire: In tara noastra se cultiva pe suprafete intinse numeroase soiuri de porumb. Tulpina este simpla. Recoltare: Se recolteaza toamna sau primavara.. tulburari ale menstruatiei. Pulbere antihelmintica si febrifuga: Rp. 0. Medicina populara atribuie plantei proprietati afrodisiace. Se administreaza in 2 prize pe zi. . Mod de utilizare: Decoct: 2g de tuberculi se fierb trei minute in 250ml apa sau lapte. Se beau 2 cani pe zi. cand porumbul este "in lapte". dispuse in racem terminal. ulcerosi. bioxid de siliciu. femei care alapteaza. Produs vegetal:: Se utilizeaza tuberculii. pasuni. Salep Descriere: Planta ierboasa. ameteli. tufisuri etc. Produs vegetal:: Terapeutic. sau cel tarziu. 2g. covalescenta. diaree. 2g. fara gust si cu miros caracteristic. cu frunze oblonglanceolate.. inalta de 25-40cm. antidiareic. recoltata in timpul infloririi. ascaridoza. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de planta se infuzeaza 3 minute in 250 ml apa clocotita. diaree. recomandand planta in tulburari de dinamica sexuala.. ulei volatil. Se strecoara. Se recolteaza inainte ca polenul sa cada din flori si se usuca la umbra. Actiune farmaceutica: Emolient. perena.5mm. cu tuberculi bine dezvoltati. febra. Nume: Poroinicul Nume în latina: Orchis morio Familie: Orchidaceae Denumire populara: Bujor. cunoscute si sub denumirea de matase de porumb. Anason . se utilizeaza numai stilurile stigmatele .. Utilizarea pelinului in tratamentul diverselor afectiuni se face in cure scurte de 8 zile. antiinflamator..Stigmata Maydis.Indicii terapeutice: Anemie.5g. de culoare galben deschisa sau bruna. Nu se administreaza la gravide. Florile sunt liliachii. indulcit cu miere. se prezinta sub forma unor filamente lungi pana la 20cm. Roinita . covalescenta. saponine. Untu-vacii. grose de aproape 0.

Plantele adunate din locurile insorite sunt de calitate mai buna decat plantele din locuri umbroase. antiinflamator. hemostatic. In colici renale si enurezis. reumatism. enurezis. foarte raspandita pe langa case. aceasta planta poate fi gasita sub zapada. sucul galbenportocaliu continua sa curga. Principii active: . Nu se indulceste. 4 petale si numeroase stamine. Recoltare: Se aduna in jurul infloririi (mai-august). care este si un mijloc eficient in cura de slabire. iar cele din partea superioara a tulpinii. frunzele bazale sunt petiolate. daca se rupe tulpina. Se aseamana doar prin culoarea florilor. Rostopast. Frunzele se aseamana cu cele de stejar. fiecare floare avand 2 sepale. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. Nume: Rostopasca mare Nume în latina: Chelidonium majus Familie: Papaveraceae Denumire populara: Negelarita. Planta inteaga contine lapte (latex). Daca este nevoie de un diuretic singur. verzi pe partea superioara. Rostopasca mare este planta erbacee. Drogul trebuie sa pastreze culoarea naturala a plantei. K. litiaza biliara si renala .Ranunculus ficaria (grausorul). alterne. cu nuante albastrui pe fata inferioara. nefrite. hepatita cronica. colecistita. cistite. atunci beti ceai de matase de porumb. Se beau 3-4 cani pe zi. Mod de utilizare: Infuzie: 250ml apa fiarta se toarna peste o lingurita matase porumb. acru si veninos. iar solul arid. Florile sunt galbene. imparipenate. iar uscarea se face la umbra. guta. Chiar daca vara este secetoasa. Produs vegetal:: Planta intreaga. erecta. fara radacina. Fructul este o capsula. pe langa ruini. Daca matasea de porumb se pune la pastrat incomplet uscata ea isi pierde calitatile diuretice si devine laxativa. Tulpina inalta de 30-80 cm. tufisuri si paduri umbroase pe versanti sudici.E. obezitate. Se culege in lunile mai-august. dischinezie biliara. Nu se admit parti lemnoase din tulpini sau parti subterane. este foarte ramificata si poarta frunze mari. Dupa recoltare. perena. Indicii terapeutice: Artrita. Actiune farmaceutica: Diuretic. se ia o lingura de ceai la fiecare 3 ore. se infuzeaza jumatate de minut. hemoragie. reglate si reunite in umbrele terminale la extremitatea ramurilor. dismenoree. galben-portocaliu. se indeparteaza partile mai groase ale tulpinii. Iarna. colagog. Iarba-de-negi Descriere: Rostopasca mare nu are nici o legatura cu Rostopasca mica . sesile.

in mai-iunie. se usuca la soare sau la aer incalzit. vasodilatator coronarian. Nume: Salcamul Nume în latina: Robina pseudacacia Familie: Leguminoasae Denumire populara: Acat. ulei volatil. insuficienta cardiaca. antimitotic. tuse convulsiva. Principii active: Glucozide flavonice. Parul pe fata si crestrea exagerata a parului pe brate si picioare la femei constituie un semn de afectiune a glandei suprarenale. protopina.. sanghinarina. fiind mai putin toxic. colecistita. Frunzele imparipenat-compuse. lung-pedunculate. Actiune farmaceutica: Antispastic de tip papaverinic. Rostopasca mare este o planta otravitoare. Florile se aduna complet formate. Indicii terapeutice: . cheleritina. arterita. Florile albe placut mirositoare. tahicardie. de aceea trebuie intrebuintata numai dupa prescriptiile medicului. negi. robinina. atarnate in jos. neparoase. scurt petiolate. Impreuna cu urzica si mugurii florilor de soc se intrebuinteaza in leucemie. oblong-ovale. Bagrin Descriere: Arbore drept. apoi se spala cu un sapun moale. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste 1 lingurita rasa de planta. analeptic respirator. iar pielea aproape uscata se trateaza cu alifie de galbenele. Atentie! Sucul se foloseste doar extern. bataturi. Se badijoneaza portiunea afectata cu sucul galben-portocaliu de 5-6 ori pe zi. ulei de musetel sau ulei de sunatoare. hemochelidonina). cu ramurile spinoase. inalt de 10-25m. In plus se va face o cura de ceai de urzici. angina pectorala. cu 9-27 foliole. pe partile afectate. Se lasa sa patrunda timp de cateva ore. acaciina. 3-4 cani pe zi si bai de sezut ci ceai de coada-calului (vezi coada-calului). Se lasa sa infuzezeze jumatate de minut si se strecoara. dar nevestejite. sparteina. dispuse in raceme lungi. Fructele au numeroase seminte. sedativ. Recoltare: Scoarta se aduna numai de pe ramurile tinere. tumori. Indicii terapeutice: Intern: Afectiuni hepatobiliare. Produs vegetal:: Scoarta si florile. in martie si septembrie. Extern: Sucul se intrebuinteaza in afectiuni maligne ale pielii (cancer). Se aplica suc de rostopasca (care se poate tine in frigider pana la luni).Alcaloizi (Chelidonina. herpes rebel la tratament. nevroze. intregi. uscarea lor se face la umbra.

pirozis. tonic. ci fragile. verzi. cu gust astringent amarui. antitermic. antiseptic. Se strecoara. Indicii terapeutice: In reumatismul articular acut si guta. Principii active: Salicozida. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de scoarta se pune in 250 ml apa rece. Florile sunt unisexuate. dispepsie. dandu-le o culoare alb-argintie. Scoarta se poate recolta in aceleasi conditii si de la alte specii ca: Salix fragilix (rachita) si Salix purpurea (rachita rosie). ulcer gastro-duodenal. cand sunt tinere. hiperclorhidrie. de culoare galben-verzui. Este indicat in gastritele hiperacide. usor hemostatic. durerile de stomac (antispastic). insomnie. Fructele sunt linear-lanceolate. verde-cenusie pana la verde-galbui. Se pot pune 50g coaja pulbere la macerat cu 1 litru must la 250 ml apa clocotita infuzie 5 minute . gripa. Recoltare: Se recolteaza in martie-aprilie. insomnie. Acestea au aceleasi proprietati. populozida. combate durerile reumatice si de dinti. se fierbe 5 minute si se infuzeaza 10 minute. formata din ramuri subtiri. Uscarea se face la umbra sau intr-o camera incalzita. la inceput acoperite cu peri pe ambele fete. indulcite cu miere. inainte de masa de 3 ori pe zi. flexibile. cei masculi galbeni. astringent. Recoltarea se face in lunile martie-mai. Se poate folosi sub forma de pulbere (pudra din scoarta): 2g luate in miere sau must. Actiune farmaceutica: Analgetic. grupate in amenti. hiperaciditatea. sedativ.Sub forma de ceai. migrenele. raurilor. . Se beau 2 cani pe zi. pe marginea lacurilor. iar cei femeli. sau pe un cuptor. nu sunt elastice.se administreaza de 3 ori pe zi inainte de masa. de pe ramuri tinere de 2-3 ani. anxietate. dupa care se recunoaste usor. antireumatic. Se beau 2-3 cani pe zi. in eretism genital. prundisuri umede. Raspândire: Zovoaie. Produsul obtinut dupa uscare se prezinta sub forma de fasii sau jgheab. Produs vegetal:: Scoarta ramurilor. fin fintate pe margini. iar mai tarziu cu peri numai pe partea inferioara a limbului. La rachita verde (Salix fragilis) ramurile se rup foarte usor. Nume: Salcia alba Nume în latina: Salix alba Familie: Salicaceae Denumire populara: Rachita alba Descriere: Este un arbore cu inaltime pana la 20m. anxietate. bronsita. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. taninuri mixte si flavonozide. ascutite la varf. cu suprafata externa neteda. cu coroana bogata. Se infuzeaza 3 minute.

astm. Se prepara sub forma de decoct. se usuca la umbra sau la soare. constipatie. gripa. Actiune farmaceutica: Edeme. rinita. mucilagii. dispuse in corimbe ramificate. sudorific. lucioasa. Nume:Stanjenelul . Produs vegetal:: Florile se aduna in mai-iunie. guta. citric. indulcit cu miere. Fructele se aduna coapte in septembrie-octombrie si se usuca in incaperi incalzite. acoperite cu hartie. bronsita. in bronsita. se administreaza caldut dimineata ca laxativ. Se beau 3 cani pe zi. albe sau verzui-galbenii. nefrita cu edeme. rezina. caroten. Se bea cantitatea ramasa de 3 ori pe zi. ascita. urticarie. colina. emolient. la pranz si seara. colica renala. cu 5 sepale. eczema. orgelet. Scoarta se recolteaza in septembrie-octombrie. antireumatismal. galactogen. tanin. atunci cand sunt complet formate. antiinflamator. guta. reumatism. se infuzeaza 3 minute. Frunzele sunt glabre. avand un miros puternic. blesfarita. acid malic. Se infuzeaza 10 minute. un pigment .Nume: Socul Nume în latina: Sambucus nigra Familie: Caprofoliaceae Denumire populara: Este un arbore inalt de 1-8m ramificat. rujeola. pe langa garduri. 50g flori se fierb 3 minute intr-un litru de apa. scoarta are proprietati diuretice si laxative. 5 petale. In scoarta: tanin. Indicii terapeutice: Infuzie: 1 lingura flori la 250ml apa clocotita. reumatism. inhalatii. dimineata. guta. pana scade la jumatate. conjunctivita. Sucul obtinut din 20 g de fructe. Se taie inflorescenta intreaga. nitrat de potasiu in cantitate mare. Este eficient in hipdropizie. behic. cu maduva alba si scoarta cenusie. cu 3-7 foliole ovale sau laceolate. Descriere: Creste prin paduri. Se pot usca foarte bine in cuptoare. dupa mese. fructele si coaja. Se pastreaza in lazi captusite cu hartie si ferite de umezeala. Fructul este o baca neagra. ascutie si serat dintate. rujeola. apoi florile se scutura si se cern prin sita. Se fierb 2 pumni de scoarta in 1l apa. laxativ. se utilizeaza sub forma de bai de ochi. Se strecoara. glucozid. Pentru uz extern. in caz de gripa. acid valerianic. Recoltare: In fructe: un glucozid. 5 stamine. Florile sunt mici. scarlatina. Principii active: Diuretic. scarlatina. Raspândire: Florile. indulcit cu o lingura miere.sambucosida. nefrita cronica. penate. cistita. litiaza urinara. acid tanic. reumatism. In frunze: ulei esential. nitrat de potasiu. maracinisuri etc. retentia de urina. cu suc violet-purpuriu si 2-3 samburi. rin continutul sau. furuncul. sambunigrosida. terpena. Dimineata se bea pe stomacul gol.

Recoltare: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii in anul 2-3 de vegetatie. de culoare violet inchis. Stanjenel. dupa uscare. dupa care se curata de radacini. Rizomii decorticati trebuie sa aiba culoarea alb-galbuie. Aceasta face ca in rizom sa se petreaca anumite transformari chimice. Fructul este o capsula. Uneori este necesar ca rizomii sa fie cojiti. Curatarea de coaja se face inainte de uscare. Floare-vanata. Stanjenita Descriere: Este o planta erbacee.Nume în latina: Iris germanica Familie: Iridaceae Denumire populara: Crin-vanat. Rizomii mici si varful vegetativ se ingroapa. insotite de siruri de puncte transversale care sunt urmele frunzelor. se spala de pamant. in vederea asigurarii inmultirii plantei. Nume: Stejarul Nume în latina: Quercus robur Familie: Fogaceae . brazdate cu vinisoare albastrui (Iris florentina). de culoare brun-deschis la exterior si albiciosi la interior. O temperatura mai ridicata face sa dispara mirosul placut de micsunele. Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare. Mod de utilizare: Se utilizeaza sub forma de decoct. Are 3 stamine si un ovar asezat sub petale. din care primeste o tulpina cilindrica. Pe partea superioara se afla ingrosari neregulate. Pe partea inferioara se observa cicatrice rotunde. pentru a evita brunificarea lor in contact cu aerul. Florile sunt mari. Alaturi de el se mai intalneste si stanjenelul cu flori albe . Rizomii prea grosi (5-10 cm) se despica. se scutura. Frunzele sunt lunguiete. si cu flori violet-deschis (Iris pallida). fiind inlocuit cu un parfum placut de micsunele. Pe masura ce se curata. Sunt turtiti. ca o planta decorativa. incepand din luna iulie pana toamna tarziu (octombrie). acoperite pe partea superioara cu o periuta de peri galbeni. ca expectorant si diuretic. slab mirositoare. Mirosul este aromat. Infloreste in lunile mai-iunie. cu miros de iarba. Acest miros se concentreaza daca produsul este pastrat cel putin 2 ani. Se scot rizomii. Uscarea se face si pe cale artificiala (30-40 grade C). se pun intr-un vas cu apa. Raspândire: Se cultiva mult prin gradini. Lilie. cu un rizom gros si carnos. Produs vegetal:: Rizomii cu o lungime de 5-10cm. perena. Lilie-vanata. gustul dulce-mucilaginos. Floarea este formata din 3 petale externe indoite in jos. terminata cu multe flori. Este bine ca uscarea sa se faca la soare. putin ascutite. Apoi se scot din apa si se pun la uscat. in forma de sabie dispuse cate 4-6 in buchete. Celelalte trei petale sunt indreptate in sus. de culoare inchisa ramase de la radacinile taiate.

Mod de utilizare: Intern: Decoct: 1 lingurita scoarta pulbere se fierbe 5 minute in 250 ml apa clocotita. Recoltare: Scoarta se recolteaza in martie-aprilie. substante pectice. se beau 2 cani pe zi. faringite. impreuna cu ramurile si se usuca la umbra sau la aer cald. din 50g frunze si scoarta la 1 l apa. Raspândire: Creste spontan in zona montana. Actiune farmaceutica: Antidiareic. hipertrofie de prostata. metroragii. bai de picioare. indulcit cu miere. Pentru uz extern. astringent. Principii active: Tanin. Indicii terapeutice: Pielonefrita. caldut. scoarta facuta pulbere si aplicata pe escare. cu tulpina taratoare si agatatoare. astringent. cistita. principii amare . Frunzele sunt mici. Frunzele sunt scurt petiolate. in octombrie-noiembrie. Raspândire: Formeaza paduri intinse in regiunea de ses si dealuri. Apoi se infuzeaza 10 minute. hemoroizi. pieloase. flavone.Descriere: Copac inalt.care. acid cvercitanic. hemostatic. Sub forma de pulbere. iar cele femele sunt grupate cate 3-5. hemoptizie. opreste hemoragiile nazale. arsuri. Florile sunt rosietice. hematurie (ca tratament simptomatic). lunga de 30-100cm. . Cortex Querci si fructul ghinda . Produs vegetal:: Scoarta de pe ramuri tinere de 2-4 ani. oblong-ovate. De asemenea. gingivite.ghinda . prajita si macinata. Nume: Strugurii ursului Nume în latina: Arctostaphylos uva ursi Familie: Ericaceae Descriere: Arbust mic. Actiune farmaceutica: Diuretic. antisudorific.cvercina floroglucina. incontinenta urinara. Se administreaza sub forma de bai de gura. ajuta la cicatrizare. cu marginea lobata cu sinusuri largi. Principii active: Frunzele se recolteaza in mai-iunie. intertrigo. faciliteaza reglarea tranzitului intestinal in diaree. antiseptic urinar. antiinflamator. acid elagic si galic. tonic. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. se aplica pe hemoroizi. Indicii terapeutice: Diaree cronica. si se usuca la soare sau in cuptor. Produs vegetal:: Frunzele Recoltare: Arbutina si metilarbutina. Fructul este o boaba rosie stralucitoare. puternic ramificat. impetigo. fistule anale. leucoree. rezine. diaree. mai rar toamna. colibaciloza renala. Sub forma de compresa. invelita la baza intr-o mica cupola cu solzi mici.este o nuca. enterita. spalaturi vaginale. hemoragii uterine. Se strecoara. oxalat de calciu. Florile mascule se prezinta sub forma de amenti lungi. se prepara un decoct mai concentrat. uretrita. Fructul .

Extern: decoctul se aplica sub forma de cataplasme pe umflaturi si plagi. cele interioare alungite. cele externe tepos dintate. prevazut cu 5 dinti spinosi. inconjurat de un involucru. distonii neurovegetative. C. de culoare alba stralucitoare. lineare pana la mijloc. Tataise Descriere: Mica planta erbacee. Produs vegetal:: Varfurile florale si frunzele. tulburari de climax. Somnisor Descriere: Este o planta erbacee. Iarba flocoasa. Se beau 3 cani pe zi. macerata 10-14 zile) este foarte eficienta in infectii ale tractului urinar. de obicei paroasa. saponine. pe langa garduri. Ca tinctura. ulei volatil. Infloreste in iunie-septembrie. ramificata.Se infuzeaza 3 minute. in locuri necultivate. axilare. late de 2-4 mm. rozacee. Nume: Turta Nume în latina: Carlina acaulis Familie: Asteraceae Denumire populara: Scaiete. Infuzie 2 minute. E. 1 lingurita la 250ml apa clocotita. fara tulpina (sau aceasta este foarte scurta). sterolica. perena. hipertensiune arteriala. Florile alburii formeaza un capitul mare. Frunzele sunt opuse. iar cele bazale si inferioare sunt palmate. cu segmente angulos-lobate si spinoase. Actiune farmaceutica: Neurastenii depresive. Florile sunt mici. compus din mai multe randuri de foliole (bractee). Creasta cocosului. Capitulul deschis are aspectul unei stele argintii. lanceolate la varf. Cele superioare sunt trilobate. heterozide. 20% in alcool de 70 grade. Cioropar. Ceaiul se prepara in vase de sticla sau smaltuite. Ciurul-zanelor. rigizi. Sita zanelor. principiu amar glucozidic. Se iau 15-20 de picaturi de 2 ori pe zi. Se strecoara. uscat membranoase. indulcit cu miere. spinoasa. Se administreaza 20-25 picaturi de 3 ori pe zi. tanin. Ceapa-ciorasca. Raspândire: Creste pe marginea drumurilor. Principii active: Alcaloizi. se macereaza 10-14 zile. leonurina. inalta de 50-150 cm. Tinctura preparata din planta (20g la 100ml alcool 70 grade. dispuse in verticile multiflore. plagi. Indicii terapeutice: Intern: sub forma de infuzie. Nume: Talpa-gastei Nume în latina: Leonurus cardiaca Familie: Labiatae Denumire populara: Coada-leului. Punga babei. Fructul este o nucula. vitaminele A. asezat la baza caliciului. Frunzele glabre adanc-penatifide. Raspândire: . Se beau 2-3 cani pe zi.

eczema. . Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Se aduna in martie-aprilie sau in septembrie-octombrie. dispepsii. vulnerar si febrifug. in incaperi incalzite sau la soare. cancer al limbii. Apoi se infuzeaza. afectiuni renale. sudorific. diuretic. tonic. tanin. aperitiv. Indicii terapeutice: Afectiuni hepatice. Actiune farmaceutica: Colagog. digestiv. inulina.Creste pe coastele uscate si pasunile pietroase din munti. Principii active: Ulei esential (carlina). Se strecoara. hidropizie. plagi. dischinezie biliara. intre mese. Se beau 2 cani pe zi. Radacinile spalate si curatate de impuritati se usuca la umbra. depurativ. Mod de utilizare: Decoct: 10-20 g radacini se fierb 5 minute in 1 l apa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful