Lista cu plante medicinale

Nume: Afinul Descriere: Afinul este un arbust mic,cu ramuri anguloase. Frunzele sunt ovate, denticulate, verzi pe ambele fete. Florile sunt verzui rosietice, dispuse cate 1-2 la subtioara frunzelor. Infloreste in mai-iunie. Fructul este o baca albastra cu suc violaceu. Raspândire: Creste in regiuni montane, in paduri de conifere, pasuni, pe stanci, pe soluri silicoase, pana la 2500 m altitudine. Produs vegetal:: Produsul vegetal folosit:frunzele si fructele - Folia et fructus vaccini myrtilis. Recoltare: Frunzele, impreuna cu ramurile, se recolteaza pe vreme insorita, in lunile maiseptembrie, iar fructele cand sunt bine coapte, in lunile iulie-septembrie. Principii active: Frunzele contin : tanin, arbutina, hidrochinona, mirtilina, neomirtilina. Fructele contin: tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina C, acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic). Actiune farmaceutica: astrigent, bacteriostatic, hipoglicemiant, antidiareic, , diuretic, creste acuitatea vizuala, antihelmintic. Indicii terapeutice: diabet, reumatism, guta, enterocolita, parazitoze intestinale, infectii urinare, uremie. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, care se obtine din frunze. Se beau 2-3 cani pe zi. Nume: Angelica Nume în latina: Angelica archangelica Familie: Apiacee Denumire populara: Anghelina, Angelina, Bucinis Descriere: Este o planta erbacee, vivace, cu un rizom scurt (napiform), gros si radacina fusiforma, ramificata. Rizomul este lung de 8-12 cm si gros de 1-3 cm. Pe partea superioara a rizomului se observa resturi de frunze bazale, care s-au dezvoltat in primul an de viata al plantei. Culoarea radacinii este brun-deschisa la exterior si albicios-laptoasa in interior. Radacinile care pornesc din rizom sunt brune, brazdate longitudinal, lungi pana la 15cm. Tulpina este robusta, inalta de 1-2m, fistuloasa, cilindrica, ramificata, de culoare rosiatica, goala la mijloc si slab brazdata in partea superioara; apare numai in al doilea an de vegetatie. Este striata (are dungi in latime). Frunzele sunt alterne, mari, dintate pe margini, bipenatsectate si cu foliole cordiformovale, neegal serat dintate; au la baza o vagina mare, puternic umflata (este dilatarea, umflatura caracteristica de la baza petiolului). Florile sunt numeroase, albe verzui si asezate in umbela compusa. Infloreste in mai-august. Fructul este o diachena ovoid anguloasa.

Fructele sunt turtite, de circa 1cm. Raspândire: Creste spontan pe langa paraie, rauri si padurile montane si subalpine. In multe parti se si cultiva. Produs vegetal:: Radacinile, adica rizomii cu radacini Rhizoma cum radicibus angelicae. Dupa uscare, acest produs are miros aromat caracteristic, gust amar, aromat. De asemenea, se folosesc in scop medicinal semintele. Recoltare: Cultura: se inmulteste prin seminte direct in camp. Semanatul trebuie sa se faca imediat dupa recoltarea semintei, pentru ca aceasta isi pastreaza foarte putin timp capacitatea de germinare. Planta creste mai bine in locurile cu subsol umed si nisipos. Recoltarea radacinilor se face in septembrie-noiembrie sau martie-aprilie. Cand planta e cultivata, recoltarea are loc in al doilea, al treilea, al patrulea sau chiar al cincilea an. Radacinile spalate si taiate in bucati groase de 1-3cm si lungi de 10-15cm se usuca la soare, sau in camere putin incalzite. Principii active: Uleiuri eterice: terpene, eteri, esteri, sulfuri si polisulfuri etilice, alcooli, fenoli, cetone, aldehide. Actiune farmaceutica: Sedativ, stomahic, colagog, carminativ, expectorant, antireumatic, antiaritmic, galactogen. Indicii terapeutice: Labilitate psihovegetativa, dispepsie, varsaturi, dischinezie biliara, flatulenta, bronsita cronica, astm bronsic (ca sedativ), aritmie extrasistolica, palpitatii, hipogalactie, dureri menstruale. Mod de utilizare: Decoct din radacina - o lingurita la 250ml de apa se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Semintele se prepara sub forma de decoct, o lingurita cu seminte se fierbe 4 minute si se lasa sa infuzeze 10 minute. Se beau doua cani pe zi, indulcite cu miere. Nume: Brusturul Nume în latina: Arctium lappa Familie: Compositae Denumire populara: Laptuc, Lipan, Scaiul-oii Descriere: Planta bienala, ierboasa, cu radacina carnoasa, brun-inchisa la exterior si alb-galbuie la interior. Tulpina este ramificata, inalta de 25-65cm. Frunzele sunt alterne, cele inferioare cu diametru mare, lung petiolate, rotunjite la baza sau cordiforme, iar cele superioare sunt mici si ovale. Florile hermafrodite (avand organele mascule si femele in aceeasi floare), tabulare, regulate, purpurii, formeaza capitule groase de 3-4cm, dispuse in corimb. Bracteele involucrului capitular sunt verzi, aproape glabre si incovoiate la varf in forma de carlige, mai lungi decat florile. Fructele sunt achene, lungi de circa 6mm. Raspândire: Creste prin locuri necultivate, pe langa drumuri, garduri, ziduri, daramaturi etc.

Produs vegetal:: Radacina, mai rar frunzele si fructele. Recoltare: Radacinile se recolteaza in martie, aprilie si septembrie, octombrie. Se usuca in incaperi incalzite sau la soare. Frunzele, care se intrebuinteaza crude, se pot culege in tot timpul verii, iar cele care se usuca se vor aduna in iunie-august, in timpul infloririi. Se usuca la umbra. Fructele se recolteaza coapte si se usuca in locuri uscate si bine aerisite. Principii active: Inulina, saruri de potasiu, ulei volatil, substante antimicrobiene. Actiune farmaceutica: Depurativ, antiseptic, antireumatismal, antigutos, colagog si colerectic, antiaterosclerotic, antidiabetic, antisifilitic. Indicii terapeutice: Eczeme, psoriazis, impetigo, acnee, furunculoza, amigdalite, gingivite, pioree alveolo-dentara, reumatism, guta, dischinezie biliara, ateroscleroza, diabet, rujeola, sifilis. Mod de utilizare: Decoct din radacina - 20g la 1l de apa, se fierbe 4 minute, dupa care se lasa sa infuzeze 10 minute. Acest decoct se utilizeaza intern, 2-3 cani pe zi, sau extern, sub forma de gargarisme. In caz de rujeola, se prepara un decoct dupa modul descris anterior, dar folosind jumatate din doza. La decoctul obtinut se adauga 2 lingurite de miere. Se administreaza cate o lingurita la fiecare 5 minute, 2-3 ore, ceea ce determina o generalizare a aeruptiei si o scurtare a perioadei de stare, grabind vindecarea. Este necesar ca bolnavul sa stea la pat. Frunzele crude se utilizeaza in reumatism, aplicandu-le pe zona dureroasa. Cu frunzele astfel aplicate, se fac bai de soare. Nume: Cinci-degete Nume în latina: Potentilla reptans Familie: Rosacee Denumire populara: Iarba degetelor Descriere: Planta ierboasa, taratoare, perena, are frunze digitiforme, compuse din cinci foliole sesile. Florile sunt galbene. Infloreste in mai-august. Raspândire: Creste salbatica, prin locuri umede. Produs vegetal:: Planta intreaga, Herba potentillae reptans. Recoltare: Mai-septembrie. Actiune farmaceutica: Antidiareic, antitermic, antireumatismal, antiinflamator, antihemoragic. Indicii terapeutice: Diaree, stari febrile, reumatism, gingivite, hemoragii. Mod de utilizare: Sub forma de infuzie, se administreaza intern, 2-3 cani pe zi, iar extern ca si gargarisme Nume: Coada-Calului Nume în latina: Equisetum arvense Familie: Equisetaceae Denumire populara: Barba-ursului, Barba-sasului, Coada iepei, Coada manzului, Codaie, Iarba-de-cositor, Parul-porcului Descriere:

precum niste tubercule. cu retentie de apa. este "de neinlocuit" in sangerari. Recoltare: Recoltate vara in lunile iulie-august. Actiune farmaceutica: Bronhodilatator. are un rizom ce creste oblic. brune. Planta care creste pe terenurile fertilizate chimic nu trebuie utilizata. care o face atat de pretioasa. campuri. In jurul nodurilor. acid salicilic. antimicrobian. Coada-calului cu ramurile cele mai fine . expectorant. Tulpinile sterile apar la inceputul verii. fara tulpini fertile si fara corpuri straine. diuretic. Coada-calului de mare sau de rau (Equisetum maximum) care creste pe malul raurilor si are tulpina de grosimea unui deget se foloseste doar pentru bai de sezut. cu nisip si calculi. In pamant. poduri. saruri de potasiu. ceea ce face planta in intregime sa aiba infatisarea unui con. avand ramurile laterale dispuse in verticile. Aceste ramurele sunt mai lungi la baza tulpinii si mai scurte spre varful ei. care creste pe marginile padurilor si crangurilor. remineralizant. In felul acesta este favorizata eliminarea calculilor. in forma de guleras si niste ramurele aciculare (ca frunzele de pin). fie in aer liber. Primavara se dezvolta tulpinile simple. la umbra. lipsita de frunze. Principii active: Ulei volatil. Coada-calului de camp sau de padure se utilizeaza pentru ceaiuri luate intern. erbacee. bronsite. Raspândire: Fanete.Este o planta perena. intinsa in straturi subtiri. de asemenea. planta are un continut de 3 pana la 16% acid salicilic. iar gustul este dulceag. aceste tulpini fertile putrezesc si in locul lor apar tulpini sterile de 60 cm. proprietati medicinale. Ajuta in caz de acumulare de apa in pericard. mai subtiri. timp de 10 minute. Equisetum sylvaticum. fie in incaperi uscate si aerisite. Cele care cresc pe soluri pur argiloase au cele mai bune calitati curative. cu doua feluri de tulpini. purtand la noduri radacini subtiri. apoi herba se pune la uscat. se folosesc ceaiul si baile. Produs vegetal:: Tulpinile sterile verzi Herba equiseti. se indeparteaza mai intai partile innegrite de langa pamant. tuberculoza. hemoragii. reumatism. diaree. Dupa recoltare. nefrite. verzi. Baile de sezut fierbinti cu ceai de coada-calului se fac bandu-se concomitent ceai. Indicii terapeutice: Intern: Insuficienta cardiaca. Se intorc in fiecare zi. inalte de 40 cm. are.Coada-calului-de-padure. ogoare lutoase si umede. epistaxis. Planta uscata trebuie sa aiba culoare verde-deschis. In functie de loc. guta. tulpinile sterile au frunzulite solzoase. Produsul nu are miros. mult ramificate. Indata dupa fructificare. brune. angina pectorala. ulcer gastrointestinal. maluri cu tufisuri. In afectiuni ale vezicii si ale rinichilor. Uscarea se face la umbra. . Pentru efectul sau de coagulare a sangelui. fertile (poarta in varf spice cu spori). dar nu sunt mai lungi decat distanta dintre noduri. pleura sau maladii infectioase. antiseptic urinar. bioxid de siliciu. Extern: gingivita. anemie. fara parti brunificate. colecistita. Pentru catar dureros al vezicii urinare un remediu bun este un decoct de coada-calului: bolnavul se infasoara intr-un halat de baie si lasa aburul cald al decoctului sa actioneze asupra vezicii. hemoptizii (expectorantii cu sange).

Ceai.. urzici. fierbinti. Peste prisnita se aplica o folie de plastic. inca ud. ci. apoi se infasoara cu un fular de lana. iar dimineata si seara. Bazinul fiind in apa se maseaza usor. justifica presupunerea ca : "Tumorile sunt inhibate in cresterea lor si in final eliminate prin utilizarea ceaiului de coada-calului pe perioada indelungata de timp. Baia de sezut: 100 g de coada-calului se pune in apa rece si se lasa la macerat 12 ore. gingivoragii. Pentru hemoroizi durerosi si noduli hemoroidali se utilizeaza terciul. In caz de depresii. apoi pielea capului se maseaza cu ulei de masline. Se poate folosi un lighean mare sau o cadita. din cauza contracturii muschilor paravertebtali. se strecoara si se adauga la apa de baie. sicozisul barbii." Se utilizeaza si cataplasme de coada-calului incalzite la abur. se utilizeaza bai de sezut. bandu-se 2 cani pe zi. Sus. fistule. Coada-calului este un bun remediu pentru bronsita cronica si tuberculoza pulmonara. se utilizeaza 1 lingurita cu varf la 250 ml apa. In mod normal. Dupa baie nu va stergeti. dar pentru sangerari este nevoie de 2-3 lingurite cu varf la cana de 250 ml. se utilizeaza ceai de coada-calului si sunatoare. plagi vechi supurande. iar in picioare sosete groase de lana. Pentru eruptii si prurit (mancarime) ajuta foarte mult baile si compresele cu decoct de coada-calului. Rezultatele ultimelor cercetari. potrivit biologului austriac Richard Willfort. Coada-calului impreuna cu Ventrilica este un bun remediu pentru prevenirea aterosclerozei si amneziei. sub forma de gargara. Este important ca bolnavul sa fie imbracat. se indica baile de sezut de 3 ori pe saptamana. Baia se face timp de 20 de minute. Tinctura de coada-calului este un remediu in transpiratia picioarelor. Se infuzeaza 2 minute. baile de sezut sunt eficiente. proeminente osoase la calcaie (pinteni). carii. Pentru sangerari persistente ale nasului (epistaxis) se aplica o compresa realizata dintrun decoct racit de coada-calului. Regiunea inimii trebuie sa fie afara din apa. Se va mentine calda. plina cu plante proaspete. manii. Cand planta este fierbinte si inmuiata. Baile de abur. apoi dinspre lojile renale in jos spre vezica urinara. fistule. In aceste cazuri se beau si ceaiuri de coada-soricelului. cate o cana de ceai de coada-calului. apoi un pulover gros. apoi se incalzeste. In cazurile de rigiditate a coloanei vertebrale. in halat de baie. Cu aceasta tinctura se frictioneaza picioarele bine spalate si uscate si se bea cu 30 de minute inainte de masa de dimineata 1 cana cu ceai de coada-calului. parul se spala zilnic cu decoct de coada-calului. sunt eficiente si la persoanele in varsta care au dureri si tulburari urinare. herpes. se fooloseste in caz de amigdalita. Prisnita: Un pumn cu varf de coada-calului se pune intr-o sita care se suspenda deasupra unei oale in care fierbe apa.Se repeta de mai multe ori. Pentru matreata. stomatite. aplicate pe tumora. Pentru o baie este nevoie de o galeata de 5 litri. Pentru Enurezis. regiunea abdominala de sus in jos. Pentru leucoree (scurgeri albe la femei). de 2-3 ori. Spalaturile si baile sunt utile in caz de panaritiu. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de coada-calului. imbracati halatul de baie si stati in pat pentru a . se infasoara intr-o bucata de panza si se aplica pe partea afectata. irascibilitate. vegetatii adenoide.

Florile sunt grupate in capitule ovoide reunite la randul lor in corimb la extremitatea tulpinii. dismenoree (regleaza hemoragiile abundente si calmeaza durerile). acizi organici. gargara. Frunzele sunt alterne. expectorant. purtand numai frunze. Indicii terapeutice: Anorexie. sesile. ramificate la partea superioara si terminandu-se cu capitule formate din flori mici si altele sterile. cineol. foliate. galbenele. antispastic biliar. Se agita zilnic. tridintate. Fructul este o achena. de culoare alba. uneori roza pana la rosie si flori interioare regulate. tubuloase cu 5 stamine. valerianic. Culoarea florilor dupa uscare trebuie sa fie alba-galbuie.transpira timp de o ora. Apa de baie se poate utiliza inca de 2 ori. hemostatic. antispastic bronsic. Tinctura: 10 g de coada-calului proaspata se macereaza in 50 ml vodca de 40 grade. gastrita. mai mult sau mai putin paroase si cu miros aromat si gust amar astringent. plagi supurate. Uscarea se face la umbra. Fiecare capitul contine 5-6 flori marginale pentamere. achileina. Recoltare: De la ceasta planta se recolteaza florile. Are doua feluri de tulpini aeriene. Se bea dimineata inainte de masa. colici hepatice. Se recomanda si in starile alergice. vivace. cariofilen. penat-sectate. lanceolate. Principii active: Ulei volatil. cistite. pe rame acoperite cu hartie. 30-60 g planta la 1 l de apa. sau planta intreaga fara radacina. Pentru viermi intestinali . formic. in timpul infloririi. borneol. azulen. traistaciobanului. Extern: Calmant antiinflamator si dezinfectant (bai sau comprese). eczeme. ligulate. proionic. Sorocine Descriere: Planta ierboasa. limonen. decongestiv hemoroidal. alcool etilic. acid achileic. Actiune farmaceutica: Intern: Bronhodilatator. -Flores millefolli . apoi se strecoara. acetic. dezinfectant si calmant gastrointestinal. . Nume: Coada-soricelului Nume în latina: Achillea millefolium Familie: Compositae Denumire populara: Alunele. cate o mana din fiecare planta. Compresa de pulpa: Coada-calului proaspata se spala bine si se zdrobeste cu tocatorul de lemn. Florile nu trebuie sa aiba fructificatii si nici peduncule. Se tine la soare sau intr-un loc la cald timp de 14 zile. reincalzindu-o. sub forma de bai sau comprese. bronsite. analgetic. diminueaza secretiile gastrice. hemoroizi. aromatica. tataneasa. Extern: In arsuri. pinen. culese la amiaza. iar in abscese dentare. pana in septembrie.infuzie de 10 g din planta la 100 ml apa.Infloreste in luna iunie. Se poate pune la 1l de vodca si coada-soricelului. metilic.fara peduncul. in incaperi aerisite sau in aer liber. ulcere varicoase. enterocolite. inalta de 20-70 cm si cu tulpina putin paroasa. unele mai groase florifere. Pentru bai. hipermenoree.

se beau 4 cani de ceai pe zi. Actioneaza direct asupra maduvei osoase. baut dimineata si seara. 2-3 cani pe zi. Este indicat si in afectiuni renale. Alifia de coada-soricelului: 90 g de unt nesarat sau untura se pun la incalzit. Se bea ceai. Ceaiul este indicat si in ameteli. Deoarece coada-soricelului ajuta in afectiuni circulatorii si spasme vasculare. Planta are o mare importanta pentru afectiunile genitale ale femeilor. se aseaza intr-o sticla. hematemeza. se recomanda in afectiuni ale maduvei osoase. recomandandu-se 2 cani de ceai pe zi. se recomanda un amestec de coada-soricelului cu frunze de urzica. li se recomanda o cana de ceai de coada-soricelului. care se mesteca in timpul zilei. baut cald. este util in afectiuni ale ficatului. Se lasa 1/2 de minut si se strecoara. dureri oculare. timp de 14 zile. melena. pastrandu-se in frigider. lacrimare. taiate fin. In cancer pulmonar. Tinctura: Florile de coada-soricelului. cu inghitituri rare. intern. Se lasa 12 ore acoperite. se vor face bai de sezut cu ceai de coada-soricelului. se strecoara printr-o bucata de panza si se toarna in borcane curate. Fetele tinere. se adauga 15 g flori de coada-soricelului proaspat culese si taiate fin si 15 g frunze de zmeur. culese pe vreme insorita. Baia de sezut: 100 g de coada-soricelului (planta intreaga) se lasa la macerat in apa rece. O alifie preparata din flori de coada-soricelului se utilizeaza pentru hemoroizi. Ceaiul remediaza lipsa de apetit. ceaiul este calmant. De aceea. recomandandu-se cure cu ceai de coada-soricelului. stimuland reinnoirea sangelui. Daca ceaiul se bea regulat. Ceaiul este eficient si in: hemoroizi care sangereaza. In anexite. Pentru fibron uterin. timp de 12 ore. In nevrite. In cazuri de cancer uterin. migrena poate disparea. cefalee. Baile de sezut sau spalarea cu un decoct elimina mancarimile vaginale (prurit vulvar). Pentru hemoroizi. Pentru femeile care sunt la menopauza. leucemii. se fac bai de maini si de picioare cu coada-soricelului. In ziua urmatoare se reincalzesc. greata. leucoree(scurgeri albe). Este indicat si in: enurezis. arsuri la stomac (pirozis). baile de sezut cu coada-soricelului vindeca. se recomanda ceaiul de coada-soricelului. elimina balonarea si crampele stomacale. inainte de masa de dimineata pana la instalarea ciclului. dupa care se incalzeste pana la fierbere si se adauga in apa de baie. Migrena cauzata de schimbari de vreme este adesea ameliorata dupa o cana de ceai de coada-soricelului. impreuna cu radacini de obligeana. . Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste o lingurita cu varf de planta. inflamatii ale tractului gastro-intestinal s reglementeaza scaunele. apoi se lasa acoperite la soare.Se adauga si radacina de tataneasa. carora nu le-a venit menstruatia. Se amesteca pana se topeste grasimea si se iau de pe foc. pe stomacul gol. Are proprietatea de a regenera tesuturile. dupa care se strecoara. se toarna peste ele vodca de 40 grade. se recomanda in cardiopatia ischemica (angina pectorala). se fac bai si frectii cu tinctura de coada-soricelului.

Principii active: Ulei volatil . usor arzator. La maturitate. bianuala sau perena. estrogal. . Are tulpina dreapta. Atentie! in cantitati mari. antispastic. sunt mici. hipogalactie. Raspândire: Creste spontan. fencone. inalta pana la 2m. Extern: Infuzia obtinuta din 2 lingurite seminte.Nume: Feniculul Nume în latina: Foeniculum vulgare Familie: Umbelliferae Denumire populara: Moluza. Anason-dulce. mucilagii. Frunzele de la baza au petiol lung. diuretic. locuri umede. balonari abdominale. cilindrica. Florile. dispepsie. insuficienta pancreatica. se utilizeaza sub forma de gargarisme. anorexie. Frunzele pedunculare dinspre varf sunt trifoliate. incepand de la baza. la femei. Sunt intregi. magheran 2g. antiseptic. in faringite. facilitand cicatrizarea plagilor. prin paduri. galactogog. carminativ. substante amare. Se bea in cursul unei zile. sau sub forma de aplicatii locale (cataplasme). balonari abdominale.la 200ml apa clocotita. Raspândire: Este o planta de cultura. cu miros placut. infectii oculare. aromat si gust dulceag. au culoare cenusie sau brun-verzuie.. 1/2 lingurita de fructe . Fructele sunt ovoidale. Indicii terapeutice: Intern: Astm bronsic. Infloreste inainte de a se dezvolta frunzele in aprilie-mai. infuzata 2 minute in 250 ml apa clocotita. Apoi se strecoara. Fructul este o samara. expectorant. fistuloasa si ramificata. fin striata longitudinal. Produs vegetal:: Coaja si frunzele. In stari anexioase. colici abdominale. Mod de utilizare: Extern: laringite. produce hemoragie uterina. putin turtite lateral. regulate. menta 2g. aleurona. Actiune farmaceutica: Antiinflamator. Secareade-gradina Descriere: Planta erbacee. caracteristic. lunci etc. compuse din 7-13 foliole sesile. Anason-mare. cu frunze imparipenate. iar la adulti. hematom. tuse convulsiva. zaharuri. amigdalite. Nume: Frasin Nume în latina: Fraxinus excelsior Familie: Cleaceae Descriere: Arbore inalt de 1-30m. lipide. Produs vegetal:: Fructele. galben-aurii. enterocolita. rotunde. Se infuzeaza 1/2 minut si se strecoara. pentamere si dispuse in umbele mari terminale. 5-6 fructe zdrobite.anetol. sedativ. faringite. sudorific. amigdalita. Pentru copii. Chimen-dulce. Florile sunt lipsite de invelis floral. Se infuzeaza 3 minute in 1l apa clocotita. se administreaza urmatorul Rp: fenicul 2g. in forma de rinichi si creste. bronsite. .

Actiune farmaceutica: Sudorific. ateroscleroza. aperitiv. Iarba-de-curca. tanin. Se infuzeaza 3 minute. globuloase. afectiuni renale. antireumatismal. hipotensiune arteriala. K. Se beau 2 cani cani pe zi. obezitate. Decoct: 50g scoarta la 1l apa. Se beau 2-3 cani pe zi. se infuzeaza 3 minute. afectiuni renale. deoarece in cure prelungite poate avea efect hemolizant. afectiuni intestinale. constipatie. M. proaspete. diaree. Trebuie administrat cu prudenta. purpurii. depurativ. se pot recolta in orice timp al anului. artrita. antigutos. colagog. recoltata in timpul infloririi. febrifug. guta. Daca se folosesc imediat. . fumarina. reumatism. cenusie. violete. Ceaiul mai concentrat si folosit in cura prelungita are efect hipotonizant si de pierdere ponderala. Florile sunt rozacee. Se strecoara. Frunzele sunt imparipenate. Indicii terapeutice: Astenie. gume.Recoltare: Coaja se recolteaza in aprilie-mai. febra. viorii. calmant. ulei volatil. de pe crengile si radacinile tinere (de cel mult 4 ani). glabra. Principii active: Manitol. laxativ. colici biliare. astringent. colagog si coleretic. intiinflamator intestinal. reumatism. Frucetele sunt silicule mici. inalta de 20-70 cm. cefalee. Frunzele se aduna in mai-iunie. coleretic. Uscarea se face la umbra. Saftarea Descriere: Planta anuala. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de frunze. Raspândire: Creste prin locuri ruderale sau cultivate. inozitol. acnee. Decoctul este foarte eficient in guta. la 250ml apa clocotita. Administrat zilnic. cu segmente lanceolate. Indicii terapeutice: In colecistite. boli de piele. Actiune farmaceutica: Sedativ. hipnotic. ierboasa. acid malic. diaree. oligurie. aperitiv.Mulot mentioneaza ca modul de actiune al plantei difera in raport cu timpul de administrare. angiocolite. verde pal. depurativ. Nume: Fumarita Nume în latina: Fumaria officinalis Familie: Fumariceae Denumire populara: Fumul-pamantului. Mod de utilizare: Infuzie: Se prepara o infuzie slaba din 3g planta la 1 cana apa clocotita. Produs vegetal:: Planta intreaga fara radacina. laxativ. alcaloizi. eczema. pitica. cvercetol. Infloreste in mai-septembrie. dischinezii biliare. Principii active: Acid fumaric. ulcer. Se beau 3 cani pe zi. dispuse in raceme terminale. tonic. in primele 8 zile are efect tonic. albe spre baza si rosii la varf. se fierbe 4 minute si se infuzeaza 10 minute. cicatrizant. amenoree. diuretic. actiuni hepatice.

anterocolite. Decoct: Se prepara din 60g planta care se fierbe 4 minute. Hilimica.anuala. fie intregul capitul (Flores Calendulae cum receptaculis). . Se va utiliza o lingura cu varf din acest amestec la 1/2 l apa. Filimina. mucilagii. Ulceratii canceroase. Raspândire: Planta se gaseste in gradini parasite sau cultivate. in 1/2 l apa. sedativ. Galbenele. alcatuite din flori lingulate tridintate. Rujulita. Filimica. gume. Exista mai multe varietati cu capitulele complet acoperite cu petale. Frunzele inferioare aproape spatulate. coleretic. ulei volatil. gastrointestinal. pe margini de culoare galben-portocalie si flori centrale tubuloase. Indicii terapeutice: Dischinezii biliare. Pot fi culese proaspete din gradina si utilizate. Principii active: Saponozide. pe ambele fete. ca depurativ al sangelui. determinand somnolenta si o incetinire a circulatiei sanguine. peste 8 zile. bactericid si antitrichomoniazic. Rosioara. lanceolate. este de mare ajutor in hepatita acuta (virotica). gust amarui-sarat. baut in cantitati de 2-3 cani pe zi. tufoasa. se spala cu o infuzie din parti egale de galbenele si coada-calului. cu stamine de culoare inchisa sau deschisa. Se culeg din luna iunie pana toamna tarziu. antiinflamator. colagog. caroten. lungi de 5-12 cm. emolient. Rusnica Descriere: Planta erbacee. rezine. inalta de 20-70 cm. Ceaiul. tumorile canceroase. Radacina este pivotanta. Produs vegetal:: Se utilizeaza numai florile marginale (Flores Calendulae sine receptaculis). Flori galben-portocalii sau galben-rosietice sunt dispuse in capitule terminale mari. pe matgini usor dintate sau aproape intregi. pana la 20 de zile. Valoarea medicinala este aceeasi. apoi se lasa sa infuzeze 10 minute. mai mult sau mai putin paroase. flavonoide. Actiune farmaceutica: Sudorific (creste secretia sudorala). Se badijoneaza regiunea cu eczema sau acnee de 2 ori pe zi. atenuate in petiol. cand puterile curative sunt potentate la maximum. principii amare. Recoltarea trebuie sa se faca pe vreme insorita. Continuand cura. cu tulpina ramificata. Infloreste din mai pana in septembrie. cicatrizant. Recoltare: Se culeg si tulpinile si frunzele.Se fac 2-3 cure de opt zile cu pauza intre cure de 10 zile. cele superioare oblongi. ranile supurande care nu se vindeca. Ambele produse au miros slab aromat. calendulina. ulcer gastric si duodenal. actioneaza ca si calmant si hipnotic. dismenoree. Nume: Galbenelele Nume în latina: Calendula officinalis Familie: Compositae Denumire populara: Calinica.

Se utilizeaza cu succes in cancerul pielii. Spalare: Spalaturi vaginale in infectii cu Trichomonas vaginalis. untura sau alta grasime. de scabie (raie). se da in prealabil cu alifia de galbenele. flebite. Resturile de planta se pun in alt borcan. ulcere). Extern: Baia de sezut: 2 pumni plini cu planta proaspata sau 100 g planta uscata. se trateaza cu baia cu decoct din planta proaspata: 5 linguri planta uscata sau 2 pumni plini cu planta proaspata pentru baie. se reincalzeste si se strecoara prin panza sau tifon. cate 2 la nod (opuse) si cu 3-5 lobi. ceaiul se bea cate 3 cani pe zi. ganglioni mariti. degeraturilor si al ulceratiilor. se pun in centrifuga de sucuri. Plantele se pot folosi de 3-4 ori. urcatoare si agatatoare. tulpina. Infectiile fungice in zona genitala. Alifia se intrebuinteaza in : contuzii. plagi zdrobite. Scursura se pune in borcan. Ceaiul facut din flori prospete de galbenele este adjuvant in tratamentul febrei paratifoide si P. ulceratii la san. In inflamatia tractului gastro-intestinal (gastroduodenite. se scurge de apa si se pune in grasimea topita (sa fie calduta. Alifia: 500 g margarina. Are doua feluri de flori (mascule si femele). de 3-4 ori. aesuri. asezate in jurul axei. Se pune 1 lingura cu varf de planta la jumatate litru apa fiarta. florile se spala si. Sucul proaspat: Frunzele. A doua zi. se poate aplica alifie in strat gros. ude. frunze). adenopatii. entorse. cu durata de 10 minute. cicatrice post-operatorii. Sucul obtinut se pune intr-o sticluta la frigider si se foloseste pentru badijonaj in caz de prurit intens. Se amesteca cu o lingura de lemn si se lasa acoperita 12 ore (cu focul stins). arsurilor. la frigider. Tulpina lui este aspra. Se pun 2 pumni plini cu varf de planta taiata marunt cu cutitul (floare. colite. fistule. ulcere varicoase. si ca cicatrizant si antiinflamator in tratamentul plagilor. Florile femele sunt formate din numeroase frunzulite galbene-verzui. se infuzeaza 2 minute (acoperit): se foloseste usor caldut (38 grade C). tulpinile. de asemenea.Ceaiul este. tumori.S. Ele sunt grupate in inflorescente de forma ovala (conuri sau strobuli) si au o lungime de 2-3 cm. Planta se recolteaza cu tulpina si flori. Nume: Hameiul Nume în latina: Humulus lupulus Familie: Cannabaceae Descriere: Este o planta vivace. Cu ajutorul alifiei pot fi eliminate cu usurinta si crustele din nas. la frigider si se folosesc sub forma de cataplasme. hemoroizi. iar frunzele sunt petiolate. chiar daca acestea sunt maligne.E. Oriunde se aplica compresa cu aperitiv suedez. cataratoare pe arbori. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250 ml apa. ca si frunzele vitei-de-vie. cu prurit intens (mancarime). Se beau 4 cani pe zi. nu fierbinte). un bun remediu pentru infectii urinare. varice. degeraturi. . crestate si cordate la baza. In cazul tumorilor. Aceasta este alifia.

somnifer .Lupulina. ca sa nu se preseze si sa nu se incalzeasca. seboree. antituberculos. se recolteaza varfurile vegetative si conurile femele . ca si sparanghelul. trichomanas vaginalis. iunie-august. nevroze cu anxietate. Astfel uscat. sescviterpene. Infuzare 2 minute. pentru a se usca perfect. care contin un ulei rasinos. Mod de utilizare: Intern: Infuzie: sedativ. lupulina. spalaturi vaginale 8g%. La baza bracteelor (frunzulitelor) si pe suprafata frunzelor se gasesc numeroase glande de culoare galben-portocalie. tanin. substante minerale. ele trebuie scoase din cosuri sau saci si tinute la umbra intr-o incapere curata. Are proprietati tonice. de culoare brun-deschis si cu o grosime de cca 2 mm. Extern: antiseptic. Infuzarea este de 2 minute. cu miros caracteristic.1 ligura si jumatate de conuri la 200 ml apa clocotita. In caz contrar. In nici un caz conurile nu se pun la uscat fara sa fi fost in prealabil racorite (vanturate usor cu mana). dupa uscare. Raspândire: Creste prin lunci. putin turtite. diuretic. Dupa ce se racoresc. Conurile trebuie sa fie intregi. cranguri. humulona. Recoltarea se face in timpul infloririi. Principii active: Conurile contin ulei volatil. dispuse in ciorchine pe planta. conurile se intind in straturi foarte subtiri. in alimentatie se utilizeaza drept leguma. Indicii terapeutice: Insomnie. zavoaie. dand o pulbere fina galbena: lupulina. spermatoreei (prin actiunea lupulinei). Tinctura: 10g conuri se macereaza in 90 ml alcool de 40 grade. se afla niste glande. . pentru a se racori. rezine.1 lingura de conuri la 200 ml apa clocotita.Florile mascule sunt verzi. Actiune farmaceutica: Antispastic. care. anorezie. Recoltare: De la Hamei. dupa uscare. Lastarii tineri sau varfurile vegetative constituie un medicament antiscorbutic si diuretic. Pe inflorescentele femele. bine presat. actiune moderata asupra functiilor genitale: se utilizeaza in combaterea blenoragiei. Extern: Infuzie: Acnee. Se culeg in cosuri sau saculete. Se bea seara la culcare. bacteriostatic. se bea fractionat in 3 reprize in decursul unei zile. ester valerianic. iar bracteele sa nu fie desfacute de pe conuri. pe langa ziduri. caci in acest caz se pierde o parte din principiul activ .Summitates et strobuli lupuli. 4g% sub forma de comprese. garduri etc. onanismului. seboree. substante estrogene. stomahice si diuretice. dioice. Se administreaza 2-4 g pe zi. derivati flavonici. Produs vegetal:: Se admit numai conurile. acnee. Imediat dupa recoltare. stimuleaza secretia gastrica. puse in incaperi uscate si intunecoase. Pedunculul sa nu fie mai lung de 1 cm. care se desprind usor de planta. ele capata o culoare bruna. Fructele sunt globuloase. au culoarea galben-verzuie. tuberculoza. drogul pierzand din valoare. drogul se pastreaza in lazi captusite cu hartie. care se utilizeaza ca medicament. paduri.

asezate aproape perpendicular pe ramuri. cernandu-le prin site. Pe cat posibil. reumatism. guta. intotdeauna verzi. litiaza renala. in ceai sau supa. Indicii terapeutice: Anorexie. de marimea unui bob de mazare. Irean. Tinctura: 100g boabe macinate se macereaza in 1/2 l alcool 45-50 grade. Uscarea se face la soare sau in camere incalzite. se aleg fructele normal dezvoltate si coapte. infectii ale tractului biliar. perena. prostatita. mai mult in etajul montan. Mod de utilizare: Infuzie: 5g boabe macinate se infuzeaza 5 minute in 250 ml apa clocotita. Fructele sunt silicule globuloase sau ovale. sub forma de frectii ale zonelor dureroase. emenogog. Actiune farmaceutica: Aperitiv. in lunile septembrie-decembrie. Esenta de ienupar are efect stupefiant si soporific Nume: Isopul Nume în latina: Hysopus officinalis Familie: Labiatae Descriere: . diuretic. artrita. Florile sunt mici. Janibahar Descriere: Arbust de 1-2 m inaltime. Raspândire: Prin pasuni. Produs vegetal:: Fructele Recoltare: Se recolteaza cand sunt coapte. Florile de sex diferit se inchid in aprilie-mai. carnos si frunze inegal sectat-penate. leucoree. Sub forma de otet de hrean. aciculare. Radacina salbatica Descriere: Planta ierboasa. antialgic. Raspândire: Cultivata sau salbatica prin locurile de cultura. Extern se utilizeaza in reumatism. cu frunze triplu verticilate. Fructul este o baca (baca falsa) neagra. Cetina. prezentand deasupra o crestatura in trei muchii: se coace numai in al doilea an. tepoase. antigutos.Nume: Hreanul Nume în latina: Cochlearia armoracia Familie: Crucifere Denumire populara: Chrean. se utilizeaza in tratarea acneei. Recoltare: Se aduna in octombrie-noiembrie. bronsita cronica. antiseptic. Se beau trei cani pe zi. locuri stancoase. Apoi se strecoara. dispuse in recem paniculat. paduri. Produs vegetal:: Radacina. tulburari ale ciclului menstrual. Mod de utilizare: Se utilizeaza ca atare. Nume: Ienuparul Nume în latina: Juniperus communis Familie: Abietaceae Denumire populara: Ialovat. culoarea boabelor trebuie sa fie neagra. fiind un bun condiment. albe. Hirean. zavoaie. cu rizom gros. Se administreaza 15 picaturi pe zi.. timp de 4-5 zile.

Infloreste in iunie-august. se infuzeaza 3 minute. febrifug. Infloreste in iulie-august. Indicii terapeutice: Oligurie. Livant Descriere: Subarbust inalt de 30-100 cm. cu ramificatii bogate. dispnee. laringita. Tulpina lemnoasa. Uscarea se face la umbra. saruri minerale. la baza inalt de 30-80cm. Tot in acest timp se culeg si florile separat. tanin. mai tarziu devenind verzi. gume. plagi. expectorant. guturai. sesile. aerofagie. Frunzele oblonglanceolate sau ingust-lanceolate. dispuse in verticile. derivati cumarinici. sudorific. saponine. Se lasa sa infuzeze pana la racire.Arbust mic cu tulpina lemnoasa. rar albe. heterozide. hiperexcitabilitate nervoasa. creste si in apropierea terenurilor cultivate. geraniol. Raspândire: Planta ornamentala. subtire si intrerupt. Levand. colina. infuzia se utilizeaza sub forma de gargarisme. Recoltare: Se face culegand plantele inainte sau in timpul infloririi. Nume: Levantica Nume în latina: Lavandula angustifolia Familie: Labiatae Denumire populara: Aspic. Produs vegetal:: Varfurile plantei si florile Recoltare: Varfurile florale se culeg in iunie-august. Florile sunt albastre. meteorism abdominal. Sirop de isop: peste 100 g isop se adauga 1 l de apa clocotita. Sub forma de comprese. Se lasa sa se raceasca. Se beau 2-3 cani pe zi indulcit cu miere. astenie. compusi triterpenici. hisopina. linalol. Indicii terapeutice: Bronsite. colagog. Principii active: Ulei volatil. Actiune farmaceutica: Behic. . in angina. ingust lanceolate. entorse. antispasmodic. la inceput sunt de culoare aurie. compusi sterolici. La persoanele cu excitabilitate nervoasa crescuta si la copii. vulnerar. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. patrunghiulara da nastere la ramuri ierboase. tonic. in momentul infloririi. diuretic. dispepsie. Se pune la foc sa se incalzeasca si inainte de a da in clocot se ia de pe foc. dezinfectant. afectiuni renale. incepand cu anul al doilea. dischinezie biliara. revulsiv. Raspândire: La noi se afla numai cultivata. Principii active: Alcooli. se utilizeaza in entorse. borneol. anxietate. formand spice unilaterale. anuale. astm. usor hipnotic. se administreaza doze mai mici. substante amare. Florile de culoare albastra-violacee sunt dispuse intr-un spic lung. cu varfuri si ramuri. cineol. tonic. Apoi se strecoara si se adauga 1600 g miere. Se administreaza 4-6 linguri pe zi in afectiuni respiratorii. Actiune farmaceutica: Diuretic. digestiv. uremie. Frunzele sunt intregi. De asemenea.

amelioreaza durerile in reumatism si contuzii. Tinctura: 100 g flori se macereaza in 1/2 l alcool. locuri necultivate etc. Se lasa sa infuzeze 30 de secunde. prurit tegumentar. Florile au culoare alba. in ceai de coadasoricelului. leucoree. intarind firul de par. Trifoi-acru Descriere: Macrisul de padure creste din abundenta in paduri. se deschid in iunie-iulie. stari febrile. Este o planta mica. sudorific. Amura Descriere: Este un arbust prevazut cu spini drepti sau recurbati. Indicii terapeutice: Boala Parkinson. astm. hipotermie. cu frunze palmat-compuse. tufisuri. Sub forma de gargarisme. acopera solul. Nume: Murul Nume în latina: Rubus fructicosus Familie: Rosacee Denumire populara: Rug-de-mure. Raspândire: Planta este comuna prin paduri. se recomanda in ulceratii ale mucoasei bucale si ale limbii. plagi. se frictioneaza coloana vertebrala. dezinfectant. Frunzele sunt trifoliate. Se beau 2-3 cani pe zi cu efect calmant. Mod de utilizare: Infuzie: 1 ligurita de frunze proaspat culese la 1/2 litru apa fiarta. gripa. urmata de deprimare nervoasa si cardiaca. din 20-30 g la 1 l de apa clocotita. infuzata 3 minute. aplicate 10 minute pe regiunea dureroasa. Recoltare: . dreapta sau curbata. Mod de utilizare: Infuzie: 5g planta se infuzeaza 3 minute intr-un litru de apa clocotita.bronsita. cu inghitituri rare. Infuzia mai concentrata. dispuse corimbifer. Apoi se strecoara si se pastreaza in sticle bine inchise. Tulpina este anguloasa. tuse convulsiva. Capitulele sunt prinse cate unul in varful pedunculelor axilare. 2-3 picaturi. Apoi se strecoara. acrisoare. cateava picaturi la un pahar de apa calduta. dulci. Suc proaspat: Frunzele se spala si se pun in extractorul de sucuri. negre. migrena. timp de 15 zile. Se utilizeaza sub forma de frectii ale capului. paroase pe fata interioara. Fructele carnoase. diuretic. A nu se administra in doze mari. are efect excitant. Produs vegetal:: Frunzele si fructele. compuse. cu frunzele sale de culoare verde deschis si frumoasele flori albe.Se bea suc. provocand o stare de excitabilitate crescuta. somnolenta.Extern. Nume: Macris-de-padure Nume în latina: Oxalis acetosella Familie: Oscalidaceae Denumire populara: Clopotei-fermecati. insomnie. avand tulpina taratoare. unde. tonic. sunt placute la gust. sunt scurt pedunculate si dispuse in capitule aproape globuloase. Sub forma de comprese. Florile albe sau roze.

florile se dau prin ciur. care se desfac usor de pe receptacul. Recoltarea se face cu piepteni speciali sau cu mana. nearipate. grupate in capitule mici de 1. spontana. acizi organici. adunand capitulele florale. Astfel. Indicii terapeutice: Diaree. gingivite. vulnerar. flavone. fiind bogate in vitamina C si zaharuri naturale. Sub forma de cataplasme se utilizeaza in hemoroizi sau fistule anale. pentru a se indeparta corpurile straine si praful. pe care sunt situate florile) bombat. Florile se intind la umbra. antiseptic.Frunzele se aduna in mai-iunie si se usuca la umbra. Mod de utilizare: Intern: Infuzie. 1 lingurita la 250ml apa. iar printre flori. Produs vegetal:: Florile. diuretic. Frunzele neparoase (glabre) de doua ori penat-compuse (bipenat-partite). gol in interior (fistulos).se face gargaracu o infuzie mai concentrata (2 lingurite la 1 cana de apa). pentru a se racori. Romanita bruna Descriere: Planta ierboasa. pentru selectionarea si uniformizarea lor. antiinflamator. hemostatic. apoi sunt date la vanturatoare. se recomanda irigatii vaginale cu o infuzie concentrata de frunze de mur. Dupa aceasta. Florile ofilite nu se culeg. cu tulpina ramificata spre varf si inalta de 20-30cm.5-2 cm la varful ramurilor. nu exista bractee sau paiete (frunzisoare mici solzoase). Raspândire: Musetelul creste prin locuri cultivate si necultivate. Fructele se culeg coapte. Matricea. Extern: Gargarisme . deosebindu-se de celelalte apecii inrudite prin aceea ca are receptaculul capitulului (extremitatea superioara a pedunculului. recoltate in lunile mai-august. Nume: Musetelul Nume în latina: Matricaria chamomilla Familie: Compositae Denumire populara: Romanita. Fructele sunt achene. Fructele sunt consumate ca atare. antidiareic. afectiuni renale si ale vezicii urinare. Recoltare: Recoltarea se face pe timp uscat. Musetelul bun are un miros caracteristic si penetrant. de 2-3 ori pe zi. anuala. conic. leucoree. dupa ce se ridica roua. Florile de pe margini (radiale) sunt albe si lingulate (petalele sunt unite in forma unei limbi sau lingule). Actiune farmaceutica: Astringent. colite. iar cele din mijloc sunt galbene si tubulare (petalele sunt reunite intrun tub cinci-dintat la partea superioara). se indeparteaza florile mici si cele care au fost recoltate cu peduncul. In leucoree. fara peduncul. Florile mici. fistule anale.Infloreste in lunile mai pana in septembrie. gastroenterite. Principii active: Vitamina C. Operatia de inlaturare a florilor cu peduncul se face usor printr-o miscare speciala a . foliolele (segmentele) lineare. tanin. Moruna.

Daca se usuca in poduri. bacteriostatic. Cas. azulen. insomnii. Nalba-mica Descriere: Nalba cu frunze mici. sedativ. gastric si intestinal.alifia de musetel. cicatrizant. fitosterine. epigenina. umbeliferona. chemazulen. ele trebuie intoarse ca sa nu se mucegaiasca. Se recolteaza frunzele. iar florile. bactericid. substante de natura cumarinica cu actiune spasmolitica. intinse pe hartie in straturi foarte subtiri. pe terenurile parasite. Are valoare si planta uscata. fara a provoca purgatie si de aceea este indicat in hemoroizi. de 2 ori pe zi. Nalba-marunta. Fructul este o capsula de forma unui cas. Radacina este groasa. fuziforma. colina. diminueaza durerea. galbuie la exterior si alba in interior. se fac frectii cu ulei de musetel. Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde. iar florile fierte aplicate pe o vezica bolnava. 2-3 picaturi. Frunzele sunt aproape rotunde. Musetelul stimuleaza peristaltismul intestinal. In sinuzite. enterocolite. Indicii terapeutice: Gastrite. Se poate aplica ulei cald in ureche. cu striuri longitudinale. Acest lucru trebuie facut insa cu foarte multa atentie. florile cu peduncul ies la suprafata. antiseptic. Uscarea florilor se face in uscatorii sau in poduri bine aerisite. dismenoree (tulburari menstruale). sub forma de terci. Nu este nici o exagerare cand musetelul este numit ca "un leac pentru orice boala". se aduna apoi cu mana si se indeparteaza. iar in nevralgii. conjunctivite. intregi sau lobate. colici intestinale. ovale. antidiareic. atat intern sub forma de ceai. in special pentru copii. cel mai bine este sa se utilizeze nalba cat mai proaspata. Frunzele sunt alterne. din iunie pana-n septembrie. Uleiul de musetel indeparteaza oboseala membrelor. florile. acid salicilic. cat si extern . antispastic. orhite. creste pe zidurile vechi pe langa drumuri. Althae officinalis. flavonozide. ramificata si acoperita cu peri moi. tijele. cu tulpina partial taratoare. Este o planta anuala. nalba mica (casul popii). abscese. inalta de 80150 cm. este o planta ierboasa.ciurului de jos in sus. In felul acesta . Principii active: Ulei volatil. vivace. de culoare roz. rezine. gingivite. pe langa garduri. Mod de utilizare: Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stare de epuizare. dintate. diaree. Uleiul de musetel este folosit de asemenea in masajul membrelor paralizate. antiinflamator. sudorific. carminativ. dezinfectant. nefrite. balonari. matricina. pentru efectul sedativ. Nume: Nalba Nume în latina: Malva vulgaris Familie: Malvaceae Denumire populara: Casul popii. asezate cate una sau mai multe la subtioara frunzelor. se fac inhalatii cu abur de musetel. pentru ca florile sa nu se faramiteze. Nalba-mare (nalba-alba). Actiune farmaceutica: Anestezic. . amenoree.

florile se pastreaza in saci de hartie sau lazi captusite cu hartie. amigdalite. nu se admit resturi de tulpina. de culoare alba sau usor roz (2. pe marginea raurilor. datorita perilor fini. sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm. scurti. baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de patlagina sunt eficiente. traheite. apoi se pastreaza intr-un termos. uneori slab saruturoase. cel extern cu 6-9 lobi. in lunile iulie-august. la 40 grade C). infectii renale. renal si gastrointestinal. se pun ca prisnita peste noapte in regiunea gatului. Frunzele trebuie sa fie de culoare verde. tanin. atat frunzele cat si radacina au un miros slab caracteristic si gust mucilaginos. Radacina trebuie sa fie de culoare alba. expectorant. intinse in straturi subtiri. Recoltare: Se recolteaza florile.Cele superioare au trei lobi. iar cele inferioare. adica de la plante care au cel putin 2 ani. acizi uronici. Dupa uscare. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. iar frunzele in sacu de panza. dupa decorticare. amestecate cu faina de orz.turtit. La subtioara frunzelor si la extremitatea ramurilor. laringite acute. Infloreste din iulie pana in septembrie. se gasesc florile mari. Sunt moi. pentamere. in incaperi uscate. Principii active: Radacina: mucilagii. In caz de rani deschise. se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba de cultura. Florile si frunzele se recolteaza fara codite. Dupa recoltare. Recoltarea lor se face in lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie. substante rezinoase. Florile si frunzele contin: flavonoide. carnoase si lung petiolate. Fructul . cat si frunzele sunt alb catifelate. nu se spala. nalba este eficienta. Caliciul dublu. asparagina.5-3 cm in diametru). Actiune farmaceutica: Secretolitic. Florile sunt regulate. radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie. mai ales in regiunea Dunarii. Planta se marunteste. Creste prin locuri umede. 5 lobi. chair atunci cand prezinta afonie (lipsa vocii). ulcere. In acelasi scop si avand aceleasi principii active. iar resturile de la ceai. pectine. In cancer de laringe. Atat tulpina. radacinile trebuie decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb. Cu restul ceaiului se face gargara. zaharuri. frunzele si radacinile decorticate. Se ususca la umbra in incaperi aerisite. tanin si mucilagii. taiate in fragmente mici si uscate la soare ori in incaperi incalzite. Radacinile se recolteaza cand ajung la 10-15 cm lungime. Indicii terapeutice: Glosite. antiinflamator al aparatului respirator. Se beau 4 cani pe zi. Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda. se tine peste noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece).capsula . rani. betaina. in luncile apelor. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei. lung pedunculate. . bronsite. emolient. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. Inainte de uscare. cu petale slab stirbite la varf. Dupa uscare. amidon.

sa nu fie innegrite si sa nu aiba petiol. Baia dureaza 20 de minute. Ca apa de gura. Produs vegetal:: Frunzele. Frunzele uscate trebuie sa-si pastreze culoarea. se amesteca cu faina de orz. Frunzele trebuie ferite de lumina. Cojile fructelor se recolteaza cand se bat nucile si se usuca intinse in straturi foarte subtiri. Indicii terapeutice: Intern: Enterita acuta. dar creste si salbatic. deoarece se innegresc. Baia de maini si de picioare: un pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat.15 g frunze la 200 ml apa. se infuzeaza jumatate de minut si se strecoara. cantitati mici de ulei volatil. antiinflamator. Dupa 7 zile. antiseptic urinar. i se mai adauga 15g ceara de albine si se pune din nou pe baia de apa timp de 30 minute. furunculoza. hipoglicemiant. In scabie si matreata se fac spalaturi cu decoct de frunze verzi. Mod de utilizare: Infuzie. In diaree: 1 lingurita de frunze peste care se toarna 250 g apa fiarta. vasul in care se afla acest amestec se pune pe baia de apa in fierbere si se lasa timp de 3 ore. juglona. se pune peste o bucata de panza si se aplica calda. tanin. alcool galic. substante minerale. Extern: Decoct . ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara. panaritiu. se foloseste in stomatite.Pentru senzatia de uscaciune a cavitatii bucale. diabet. un principiu amar. hepatita. jugladina si o oxinaftochinona. Actiune farmaceutica: Depurativ. vitamina C. cojile verzi ale fructelor. acod elagic. intr-o galeata cu 5 l apa rece timp de 12 ore. Prisnita: Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa. Se ia de pe foc si se amesteca pana la racire. osteomielita. Se strecoara lichidul prin tifon sau panza. Principii active: Taninuri. Raspândire: Arbore fructifer cultivat. astringent. Recoltare: Frunzele se recolteaza in lunile iunie-iulie si se usuca la umbra intinse in straturi subtiri. In ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C). Sub forma de comprese. tirozina. Cojile nu trebuie sa fie patate sau innegrite (se recolteaza inainte de a deveni maronii). se utilizeaza pentru gargara in stomatite. diaree. frunzele se folosesc si in tenuri grase. la temperatura camerei. amigdalita. gingii inflamate. eczeme. antileucoreic. infectii renale. Alifie pentru rani: Se macereaza 15g frunze maruntite in 100 ml ulei de floarea soarelui. macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C). infectii ale gatului si laringelui. antieczematos. caroten. Nume: Nucul Nume în latina: Juglans regia Familie: Juglandaceae Descriere: De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. .

striata (are sentulete in lungime).Un decoct concentrat de frunze. astfel incat sa fie acoperite. formiat de bornil. Infloreste in perioada iunie-septembrie. a dealurilor si in cea montana si cultivata. Fructul este o achena. se utilizeaza o cantitate dubla. sticla se tine la soare 2-4 saptamani. Florile roz sau albe. Cand sunt proaspete. la o cana de apa clocotita. inalta de 50-100 cm. Lichidul se strecoara si se imbuteliaza. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Radacinile se aduna primavara. neurotonic. in martie-aprilie. sedativ. acid formic. Adjuvant pentru baie: 100 g frunze pentru baie: pentru spalaturi. au un miros placut de vanilie. butirat de bornil. nu au miros. tahicardie. terminale. Bine astupate. vulnerar si antialgic local. Pentru un decoct puternic. pe langa paraie. se maseaza frecvent pielea capului cu decoct de frunze de nuc. 1 lingurita cu varf de frunze taiate. acid acetic. vivace. dupa uscare. valeriant de bornil. . sau toamna. tufisuri. in septembrie-octombrie. Radacinile sunt de culoare galben-bruna la exterior si alba in interior. epilepsie. aer cald. antidiabetic. sau la soba. la soare. aritmie extrasistolica. in locuri umede. convulsii la copii. glucozide. se curata bine de pamant si resturi de tulpini fistuloase. se pun intr-o sticla cu gatul larg. rezine. Actiune farmaceutica: Antispastic. incojurat de numeroase radacini fibroase. in regiunea campiei. Raspândire: Creste prin fanete. capata un miros puternic si foarte neplacut. sau chiar la umbra. valeriana. adaugat la apa de baie. palpitatii. se utilizeaza pentru degeraturi. Nume: Odoleanul Nume în latina: Valeriana officinalis Familie: Valerianaceae Denumire populara: Gusa-porumbelului. antiemetic. Se taie in bucati scurte. apoi se adauga 1l de vodca de 40 grade. Principii active: Ulei volatil. fistuloasa. goala in interior. de obicei intregi sau serat dintate. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa clocotita se toarna peste 1 lingurita cu varf de frunze fin taiate. isterie. alcaloizi. acizi izovalerianici. Iarba pisicilor. Se vor aduna pe cat posibil radacinile plantelor mai viguroase. Tonicul din nuci verzi: Aproximativ 20 nuci necoapte se taie in sferturi. Indicii terapeutice: Anxietate. Frunzele imparipenate au foliolele lineare sau liner-lanceolate. prezentand o valoare mai mare.cca 2-5 cm lungime. dispuse in raceme corimbiforme. In caderea parului. se infuzeaza 1/2 minut. Tulpina este dreapta. Radacinile adunate din locuri uscate au o valoare mai mare decat cele din locuri umede. borneol. apoi se spala bine si se usuca. in locuri uscate si bine aerisite. Se pot usca in straturi groase de 2-3 cm. cu rizom bine dezvoltat vertical. tanin. Odoleana Descriere: Planta ierboasa.

poarta un papus alb.astm. de culoare galben-auriu. putin ramificata. prin fanete. distonia neurovegetativa din preclimax. ierboasa. Primavara. radacinile au cca 40% inulina. radacinile se recolteaza primavara devreme (martie-mai) sau toamna (septembrie-noiembrie). radacinile de primavara contin mai multa colina si latex. din regiunea de ses pana-n cea muntoasa. adica primavara inainte de inflorire. plagi. cu rostrul (ciocul) de 3 ori mai lung decat ele. Fructele sunt achene. dispuse in rozeta. ajungand uneori pana la 20 cm lungime si 1-2 cm grosime. In schimb. Din mijlocul rozetei de frunze se ridica o tulpina tubulara. Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de insecte. dintate. Se beau 2 cani pe zi. de aceea ele se vor conserva la loc uscat. Intreaga planta contine un suc laptos (latex). radacinile nu se vor scurta. intinse in straturi subtiri. prin taiere. livezi si pe langa drumuri. Cercetarile de laborator arata ca in lunile iulie-august radacinile contin cantitati ridicate de principiu amar (taraxacina). Nume: Papadia Nume în latina: Taraxacum officinale Familie: Compositae Denumire populara: Papalunga. contuzii. planta are cea mai mare cantitate de latex. deoarece. lung. fara flori si fara fructificatii. Radacina este pivotanta. In aceasta perioada. Primavara au cantitatea cea mai mare de principii active: tijele (se recolteaza in timpul infloririi). Pe cat este posibil. care se recolteaza primavara (mai-august). Uscarea se face la umbra in incaperi incalzite sau la soare. Se pot pastra si proaspete. latexul se scurge. atingand maximum in luna noiembrie. care se dezvolta in perioada fructuficatiei. Raspândire: Creste pretutindeni. aceasta substanta se gaseste numai in proportie de 1-2%. se face baia regiunii interesate cu un decoct similar celui de mai sus. Radacinile recoltate se lasa 2-3 zile la soare pentru a se vesteji si cicatriza ranile provocate in urma taierii coletului si a radacinilor subtiri. Radacina este alba la interior si brun-deschis la exterior. in pivnite. se recolteaza primavara inainte sau in timpul formarii bobocilor florali. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. . Apoi se ia de foc si se lasa sa infuzeze 10 minute. Parasita-gainilor Descriere: Este o planta mica. intreaga planta impreuna cu radacinile. Ca vulnerar si antialgic.5 cm. In luna august. pasuni. vivace. in lunile aprilie-septembrie. Florile sunt ligulate. Mod de utilizare: Decoct: 1 lingurita cu varf se fierbe 2 minute in 250 ml apa clocotita. un alt principiu activ de baza. Frunzele sunt laceolate. diabet. dand capitulului o forma globuloasa. Produs vegetal:: Frunzele. in nisip. care in varf poarta un capitul floral mare de 2-2. Radacinile recoltate se curata de pamant si se despica in lungime.

aperitiv. in mai-iunie. antidiareic. Cat timp planta este inflorita. principii amare. stimuland functia vezicii biliare. coleretic. campuri. antispastic. Capitulul floral se indeparteaza numai dupa spalarea tijei. ateroscleroza. tuiona. vitamina B. cand sunt complet inflorite. regleaza menstruatia. Recoltare: Frunzele se culeg inainte de inflorire. Raspândire: Creste prin locuri necultivate si uscare. Salata: Se prepara din radacini si frunze proaspete. artamarina. rare. Principii active: Principiu amar. reumatism. guta. iar cele tulpinale se simplifica treptat spre varf fiind de culoare argintie. ierboasa. Infloreste in iulie-septembrie. foarte mirositoare. Frunzele bazale sunt tripenat sectate. steroli. Actiune farmaceutica: Colagog. Actiune farmaceutica: Tonic. ulcer varicos. apoi devin fragede si suculente. Se face o cura de 14 zile. Indicii terapeutice: Gastrite hiperacide. Tijele: 6 tije florale se mananca zilnic timp de 2 saptamani.azulen. Radacinile: Alcooli triterpenici. Fructul este o achena. fitosteroli.taraxacina-. tanin. cu 30 de minute inainte de masa de dimineata si la 30 minute dupa masa de dimineata. artamarinina. antihelmintic. Primavara este indicata cura de tije prospete de papadie. drumuri etc. cu 6 tije pe zi. Produs vegetal:: Frunzele si varfurile tulpinale inflorite. C. dispuse in mici capitule globuloase. artamaridinina. dimineata se incalzeste pana la fierbere si se strecoara. Uscarea se face la umbra.diminuand valoarea terapeutica a produsului. Pelin-de-Rusalii Descriere: Planta perena. taraxacina. rezine. C si D. pectine. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de radacina se pune in 250 g apa rece si se lasa la macerat 12 ore. inulina. acid nicotic. La inceput au un gust amar. in locuri uscate si in locuri bine aerisite. Pelinul-brun. antipiretic. Cura ajuta la eliminarea calculilor biliari. dealuri. diabeticilor li se recomanda sa manance zilnic 10-15 tije florale. varice. tuiol. Aceasta cantitate se bea cu inghitituri mici. alcanilizant. Nume: Pelinul Nume în latina: Artemisia absinthium Familie: Compositae Denumire populara: Pelinul-alb. dischinezii biliare cu tulburari intestinale. in iulie-august. obezitate. laxativ. sunt galbene. cu tulpina lemnoasa la baza. grupate in raceme terminale. Principii active: Ulei volatil . pe langa locuinte. foarte mirositoare. livezi. iar ramurile florifere. venotonic. astringent. in straturi subtiri. Intreaga planta are o nuanta stralucitoare argintie si un gust amar si miros puternic. . Florile. garduri. colina. vitamine B1. diuretic.

Indicii terapeutice: Catar intestinal. inalta de 25-40cm. Se beau 2 cani pe zi. Utilizarea pelinului in tratamentul diverselor afectiuni se face in cure scurte de 8 zile. fara gust si cu miros caracteristic. Produs vegetal:: Terapeutic. cand porumbul este "in lapte". osiuraza. Actiune farmaceutica: Emolient.5g. Apoi se infuzeaza 10 minute. Se administreaza in 2 prize pe zi. saponine. tufisuri etc. 0.. sau cel tarziu. erecta.. Nume: Porumbul Nume în latina: Zea Mays Familie: Gramineae Raspândire: In tara noastra se cultiva pe suprafete intinse numeroase soiuri de porumb. bioxid de siliciu. Produsul uscat in strat subtire. Se administreaza 2-3 cani pe zi. antidiareic.. Mod de utilizare: Decoct: 2g de tuberculi se fierb trei minute in 250ml apa sau lapte. Pulbere antihelmintica si febrifuga: Rp. Produs vegetal:: Se utilizeaza tuberculii. vitamina C. pasuni. ameteli. Anason . de culoare galben deschisa sau bruna. Untu-vacii. recoltata in timpul infloririi. Tulpina este simpla. diaree. grose de aproape 0. ulcerosi. covalescenta. Se recolteaza inainte ca polenul sa cada din flori si se usuca la umbra. perena.. se utilizeaza numai stilurile stigmatele . Nu se administreaza la gravide. se prezinta sub forma unor filamente lungi pana la 20cm. Se strecoara. cu frunze oblonglanceolate. antiinflamator. alantoina. covalescenta. inflamatii ale mucoasei digestive. 2g. Principii active: Substante mucilaginoase. colita. Salep Descriere: Planta ierboasa. . Recoltare: Se recolteaza toamna sau primavara. Roinita . ulei volatil. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de planta se infuzeaza 3 minute in 250 ml apa clocotita.. indulcit cu miere. dispuse in racem terminal. Atentie la dozare: supradozarea provoaca migrena. Raspândire: Fanete. diaree. tulburari ale menstruatiei. 2g. cu tuberculi bine dezvoltati.. febra. Pelin . ascaridoza. cunoscute si sub denumirea de matase de porumb.Indicii terapeutice: Anemie. Nume: Poroinicul Nume în latina: Orchis morio Familie: Orchidaceae Denumire populara: Bujor. Medicina populara atribuie plantei proprietati afrodisiace.5mm. femei care alapteaza. recomandand planta in tulburari de dinamica sexuala. Principii active: Saruri de potasiu si calciu.Stigmata Maydis. Florile sunt liliachii.

Tulpina inalta de 30-80 cm. Iarba-de-negi Descriere: Rostopasca mare nu are nici o legatura cu Rostopasca mica . care este si un mijloc eficient in cura de slabire. Fructul este o capsula. Florile sunt galbene. galben-portocaliu. dischinezie biliara. sucul galbenportocaliu continua sa curga. fiecare floare avand 2 sepale. Nume: Rostopasca mare Nume în latina: Chelidonium majus Familie: Papaveraceae Denumire populara: Negelarita. Principii active: .E. Nu se admit parti lemnoase din tulpini sau parti subterane. Nu se indulceste. Se beau 3-4 cani pe zi. colecistita. fara radacina. Daca este nevoie de un diuretic singur. Rostopast. litiaza biliara si renala . daca se rupe tulpina. imparipenate. In colici renale si enurezis. se ia o lingura de ceai la fiecare 3 ore. Daca matasea de porumb se pune la pastrat incomplet uscata ea isi pierde calitatile diuretice si devine laxativa. aceasta planta poate fi gasita sub zapada. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. colagog. pe langa ruini. atunci beti ceai de matase de porumb. K. Se culege in lunile mai-august. iar uscarea se face la umbra. erecta. guta. se indeparteaza partile mai groase ale tulpinii. reumatism. cistite. acru si veninos. Frunzele se aseamana cu cele de stejar. Se aseamana doar prin culoarea florilor. hemostatic. verzi pe partea superioara. obezitate. enurezis. Mod de utilizare: Infuzie: 250ml apa fiarta se toarna peste o lingurita matase porumb. Drogul trebuie sa pastreze culoarea naturala a plantei. foarte raspandita pe langa case. perena. sesile. Planta inteaga contine lapte (latex). este foarte ramificata si poarta frunze mari. 4 petale si numeroase stamine. Actiune farmaceutica: Diuretic. Chiar daca vara este secetoasa. iar solul arid. cu nuante albastrui pe fata inferioara. reglate si reunite in umbrele terminale la extremitatea ramurilor. Recoltare: Se aduna in jurul infloririi (mai-august). se infuzeaza jumatate de minut. Produs vegetal:: Planta intreaga. frunzele bazale sunt petiolate. antiinflamator. Indicii terapeutice: Artrita. tufisuri si paduri umbroase pe versanti sudici. alterne. iar cele din partea superioara a tulpinii.Ranunculus ficaria (grausorul). hepatita cronica. Rostopasca mare este planta erbacee. Iarna. hemoragie. nefrite. Plantele adunate din locurile insorite sunt de calitate mai buna decat plantele din locuri umbroase. Dupa recoltare. dismenoree.

Parul pe fata si crestrea exagerata a parului pe brate si picioare la femei constituie un semn de afectiune a glandei suprarenale. Se aplica suc de rostopasca (care se poate tine in frigider pana la luni). intregi. sanghinarina. Se badijoneaza portiunea afectata cu sucul galben-portocaliu de 5-6 ori pe zi. arterita. in mai-iunie. acaciina. atarnate in jos. angina pectorala. Indicii terapeutice: . se usuca la soare sau la aer incalzit. cheleritina. negi. hemochelidonina). pe partile afectate. Recoltare: Scoarta se aduna numai de pe ramurile tinere. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste 1 lingurita rasa de planta. Fructele au numeroase seminte. Se lasa sa infuzezeze jumatate de minut si se strecoara. tumori. nevroze. in martie si septembrie. vasodilatator coronarian. Extern: Sucul se intrebuinteaza in afectiuni maligne ale pielii (cancer). cu 9-27 foliole. Indicii terapeutice: Intern: Afectiuni hepatobiliare. bataturi. Nume: Salcamul Nume în latina: Robina pseudacacia Familie: Leguminoasae Denumire populara: Acat. Rostopasca mare este o planta otravitoare. Florile se aduna complet formate. Produs vegetal:: Scoarta si florile. uscarea lor se face la umbra. herpes rebel la tratament. neparoase. ulei volatil. colecistita. Actiune farmaceutica: Antispastic de tip papaverinic. de aceea trebuie intrebuintata numai dupa prescriptiile medicului. protopina. Frunzele imparipenat-compuse. tahicardie. Se lasa sa patrunda timp de cateva ore. scurt petiolate. dispuse in raceme lungi. oblong-ovale. 3-4 cani pe zi si bai de sezut ci ceai de coada-calului (vezi coada-calului). Florile albe placut mirositoare. inalt de 10-25m.Alcaloizi (Chelidonina. analeptic respirator. sedativ. lung-pedunculate. ulei de musetel sau ulei de sunatoare.. robinina. Atentie! Sucul se foloseste doar extern. dar nevestejite. tuse convulsiva. In plus se va face o cura de ceai de urzici. apoi se spala cu un sapun moale. sparteina. insuficienta cardiaca. fiind mai putin toxic. iar pielea aproape uscata se trateaza cu alifie de galbenele. Impreuna cu urzica si mugurii florilor de soc se intrebuinteaza in leucemie. cu ramurile spinoase. Principii active: Glucozide flavonice. antimitotic. Bagrin Descriere: Arbore drept.

flexibile. fin fintate pe margini. Produsul obtinut dupa uscare se prezinta sub forma de fasii sau jgheab. Se poate folosi sub forma de pulbere (pudra din scoarta): 2g luate in miere sau must. de pe ramuri tinere de 2-3 ani. ascutite la varf. insomnie. la inceput acoperite cu peri pe ambele fete. grupate in amenti. Este indicat in gastritele hiperacide. iar mai tarziu cu peri numai pe partea inferioara a limbului. pirozis. antireumatic. formata din ramuri subtiri. verde-cenusie pana la verde-galbui. antitermic. La rachita verde (Salix fragilis) ramurile se rup foarte usor. verzi. iar cei femeli. Principii active: Salicozida. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. ulcer gastro-duodenal. cu gust astringent amarui. ci fragile. astringent. nu sunt elastice. prundisuri umede. dandu-le o culoare alb-argintie. Se infuzeaza 3 minute. . hiperclorhidrie. insomnie. inainte de masa de 3 ori pe zi. Produs vegetal:: Scoarta ramurilor. taninuri mixte si flavonozide. gripa. dupa care se recunoaste usor. se fierbe 5 minute si se infuzeaza 10 minute. tonic. Actiune farmaceutica: Analgetic. sau pe un cuptor. Raspândire: Zovoaie. cu coroana bogata. Acestea au aceleasi proprietati. durerile de stomac (antispastic). cand sunt tinere. in eretism genital. Scoarta se poate recolta in aceleasi conditii si de la alte specii ca: Salix fragilix (rachita) si Salix purpurea (rachita rosie). bronsita. Se strecoara. cu suprafata externa neteda. Recoltare: Se recolteaza in martie-aprilie. dispepsie. Uscarea se face la umbra sau intr-o camera incalzita. usor hemostatic. hiperaciditatea. Se beau 2-3 cani pe zi. Recoltarea se face in lunile martie-mai. Fructele sunt linear-lanceolate. de culoare galben-verzui. Se pot pune 50g coaja pulbere la macerat cu 1 litru must la 250 ml apa clocotita infuzie 5 minute . raurilor. anxietate. sedativ. combate durerile reumatice si de dinti. antiseptic. anxietate. Florile sunt unisexuate. populozida. Indicii terapeutice: In reumatismul articular acut si guta. indulcite cu miere. migrenele.Sub forma de ceai. cei masculi galbeni. Nume: Salcia alba Nume în latina: Salix alba Familie: Salicaceae Denumire populara: Rachita alba Descriere: Este un arbore cu inaltime pana la 20m. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de scoarta se pune in 250 ml apa rece.se administreaza de 3 ori pe zi inainte de masa. pe marginea lacurilor. Se beau 2 cani pe zi.

in bronsita. Se prepara sub forma de decoct. ascita. albe sau verzui-galbenii. cu 5 sepale. furuncul. Dimineata se bea pe stomacul gol.sambucosida. se infuzeaza 3 minute. la pranz si seara. gripa. cu 3-7 foliole ovale sau laceolate. inhalatii. rinita. rujeola. In scoarta: tanin. reumatism. Este eficient in hipdropizie. constipatie. ascutie si serat dintate. reumatism. guta. guta. Recoltare: In fructe: un glucozid. apoi florile se scutura si se cern prin sita. Nume:Stanjenelul . indulcit cu o lingura miere. rujeola. pe langa garduri. dupa mese. penate. Actiune farmaceutica: Edeme. Raspândire: Florile. scarlatina. Florile sunt mici. colina. acid valerianic. cistita. orgelet. se utilizeaza sub forma de bai de ochi. Se strecoara. fructele si coaja. Se infuzeaza 10 minute. Scoarta se recolteaza in septembrie-octombrie. Indicii terapeutice: Infuzie: 1 lingura flori la 250ml apa clocotita. acoperite cu hartie. lucioasa. dimineata. cu suc violet-purpuriu si 2-3 samburi. citric. 5 petale. Se pastreaza in lazi captusite cu hartie si ferite de umezeala. bronsita. guta. scoarta are proprietati diuretice si laxative. galactogen. antireumatismal. laxativ. scarlatina. nitrat de potasiu in cantitate mare. Se fierb 2 pumni de scoarta in 1l apa. Se beau 3 cani pe zi. 50g flori se fierb 3 minute intr-un litru de apa. nefrita cu edeme. indulcit cu miere. Se bea cantitatea ramasa de 3 ori pe zi. eczema. blesfarita. Fructele se aduna coapte in septembrie-octombrie si se usuca in incaperi incalzite. terpena. Fructul este o baca neagra. nitrat de potasiu. se administreaza caldut dimineata ca laxativ. rezina. nefrita cronica. conjunctivita. sudorific. acid malic. astm. acid tanic. maracinisuri etc. tanin. Se pot usca foarte bine in cuptoare. Pentru uz extern. urticarie. atunci cand sunt complet formate. In frunze: ulei esential. litiaza urinara. avand un miros puternic. in caz de gripa. 5 stamine. Produs vegetal:: Florile se aduna in mai-iunie. Sucul obtinut din 20 g de fructe. cu maduva alba si scoarta cenusie. retentia de urina. behic. rin continutul sau. glucozid. Frunzele sunt glabre. se usuca la umbra sau la soare.Nume: Socul Nume în latina: Sambucus nigra Familie: Caprofoliaceae Denumire populara: Este un arbore inalt de 1-8m ramificat. sambunigrosida. Principii active: Diuretic. colica renala. pana scade la jumatate. mucilagii. reumatism. un pigment . antiinflamator. dispuse in corimbe ramificate. caroten. emolient. Se taie inflorescenta intreaga. Descriere: Creste prin paduri.

Nume în latina: Iris germanica Familie: Iridaceae Denumire populara: Crin-vanat. Produs vegetal:: Rizomii cu o lungime de 5-10cm. cu miros de iarba. Fructul este o capsula. Pe masura ce se curata. Florile sunt mari. Frunzele sunt lunguiete. se pun intr-un vas cu apa. Infloreste in lunile mai-iunie. Pe partea superioara se afla ingrosari neregulate. Celelalte trei petale sunt indreptate in sus. Curatarea de coaja se face inainte de uscare. in forma de sabie dispuse cate 4-6 in buchete. slab mirositoare. Lilie. Uneori este necesar ca rizomii sa fie cojiti. Pe partea inferioara se observa cicatrice rotunde. Mirosul este aromat. Nume: Stejarul Nume în latina: Quercus robur Familie: Fogaceae . acoperite pe partea superioara cu o periuta de peri galbeni. Aceasta face ca in rizom sa se petreaca anumite transformari chimice. gustul dulce-mucilaginos. insotite de siruri de puncte transversale care sunt urmele frunzelor. dupa uscare. Stanjenel. Are 3 stamine si un ovar asezat sub petale. Stanjenita Descriere: Este o planta erbacee. Recoltare: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii in anul 2-3 de vegetatie. Floare-vanata. Acest miros se concentreaza daca produsul este pastrat cel putin 2 ani. O temperatura mai ridicata face sa dispara mirosul placut de micsunele. brazdate cu vinisoare albastrui (Iris florentina). Sunt turtiti. de culoare brun-deschis la exterior si albiciosi la interior. in vederea asigurarii inmultirii plantei. Rizomii prea grosi (5-10 cm) se despica. Apoi se scot din apa si se pun la uscat. de culoare inchisa ramase de la radacinile taiate. putin ascutite. Floarea este formata din 3 petale externe indoite in jos. perena. Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare. terminata cu multe flori. Rizomii decorticati trebuie sa aiba culoarea alb-galbuie. ca o planta decorativa. fiind inlocuit cu un parfum placut de micsunele. dupa care se curata de radacini. Se scot rizomii. incepand din luna iulie pana toamna tarziu (octombrie). ca expectorant si diuretic. Alaturi de el se mai intalneste si stanjenelul cu flori albe . Uscarea se face si pe cale artificiala (30-40 grade C). pentru a evita brunificarea lor in contact cu aerul. Este bine ca uscarea sa se faca la soare. Lilie-vanata. Mod de utilizare: Se utilizeaza sub forma de decoct. cu un rizom gros si carnos. din care primeste o tulpina cilindrica. se scutura. si cu flori violet-deschis (Iris pallida). Rizomii mici si varful vegetativ se ingroapa. se spala de pamant. de culoare violet inchis. Raspândire: Se cultiva mult prin gradini.

acid cvercitanic. indulcit cu miere. Recoltare: Scoarta se recolteaza in martie-aprilie. faciliteaza reglarea tranzitului intestinal in diaree. Florile sunt rosietice. diaree. ajuta la cicatrizare. hematurie (ca tratament simptomatic). arsuri. Actiune farmaceutica: Diuretic. Produs vegetal:: Frunzele Recoltare: Arbutina si metilarbutina. colibaciloza renala. astringent. hemoragii uterine. mai rar toamna.cvercina floroglucina. impreuna cu ramurile si se usuca la umbra sau la aer cald. se beau 2 cani pe zi. in octombrie-noiembrie. hemoptizie. prajita si macinata. hemostatic. impetigo.care. oxalat de calciu. Mod de utilizare: Intern: Decoct: 1 lingurita scoarta pulbere se fierbe 5 minute in 250 ml apa clocotita. gingivite. hipertrofie de prostata. intertrigo. Raspândire: Creste spontan in zona montana. Fructul este o boaba rosie stralucitoare.ghinda . Sub forma de compresa. opreste hemoragiile nazale. acid elagic si galic. spalaturi vaginale. antiseptic urinar.Descriere: Copac inalt. Principii active: Frunzele se recolteaza in mai-iunie.este o nuca. Principii active: Tanin. substante pectice. Florile mascule se prezinta sub forma de amenti lungi. fistule anale. oblong-ovate. invelita la baza intr-o mica cupola cu solzi mici. De asemenea. Nume: Strugurii ursului Nume în latina: Arctostaphylos uva ursi Familie: Ericaceae Descriere: Arbust mic. astringent. Pentru uz extern. puternic ramificat. principii amare . Indicii terapeutice: Pielonefrita. antiinflamator. Produs vegetal:: Scoarta de pe ramuri tinere de 2-4 ani. . Raspândire: Formeaza paduri intinse in regiunea de ses si dealuri. metroragii. caldut. Sub forma de pulbere. cistita. flavone. iar cele femele sunt grupate cate 3-5. Cortex Querci si fructul ghinda . se aplica pe hemoroizi. leucoree. Se strecoara. Actiune farmaceutica: Antidiareic. faringite. rezine. scoarta facuta pulbere si aplicata pe escare. cu marginea lobata cu sinusuri largi. antisudorific. incontinenta urinara. uretrita. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. hemoroizi. tonic. Fructul . se prepara un decoct mai concentrat. lunga de 30-100cm. Apoi se infuzeaza 10 minute. Se administreaza sub forma de bai de gura. Indicii terapeutice: Diaree cronica. pieloase. din 50g frunze si scoarta la 1 l apa. cu tulpina taratoare si agatatoare. Frunzele sunt mici. enterita. bai de picioare. Frunzele sunt scurt petiolate. si se usuca la soare sau in cuptor.

Nume: Talpa-gastei Nume în latina: Leonurus cardiaca Familie: Labiatae Denumire populara: Coada-leului. axilare. Se beau 3 cani pe zi. Raspândire: Creste pe marginea drumurilor. prevazut cu 5 dinti spinosi. Se beau 2-3 cani pe zi. Tinctura preparata din planta (20g la 100ml alcool 70 grade. compus din mai multe randuri de foliole (bractee). Tataise Descriere: Mica planta erbacee. Frunzele glabre adanc-penatifide. lanceolate la varf. de culoare alba stralucitoare. Infuzie 2 minute. inalta de 50-150 cm. distonii neurovegetative. Actiune farmaceutica: Neurastenii depresive. Punga babei.Se infuzeaza 3 minute. principiu amar glucozidic. Extern: decoctul se aplica sub forma de cataplasme pe umflaturi si plagi. spinoasa. pe langa garduri. indulcit cu miere. inconjurat de un involucru. cu segmente angulos-lobate si spinoase. rozacee. 1 lingurita la 250ml apa clocotita. Sita zanelor. sterolica. tulburari de climax. iar cele bazale si inferioare sunt palmate. Raspândire: . Cioropar. in locuri necultivate. Ciurul-zanelor. tanin. se macereaza 10-14 zile. ulei volatil. Cele superioare sunt trilobate. Indicii terapeutice: Intern: sub forma de infuzie. plagi. Somnisor Descriere: Este o planta erbacee. Ceapa-ciorasca. leonurina. dispuse in verticile multiflore. de obicei paroasa. Capitulul deschis are aspectul unei stele argintii. vitaminele A. Iarba flocoasa. Infloreste in iunie-septembrie. ramificata. Se iau 15-20 de picaturi de 2 ori pe zi. lineare pana la mijloc. Creasta cocosului. Nume: Turta Nume în latina: Carlina acaulis Familie: Asteraceae Denumire populara: Scaiete. perena. cele interioare alungite. asezat la baza caliciului. Se strecoara. Ca tinctura. 20% in alcool de 70 grade. Frunzele sunt opuse. Ceaiul se prepara in vase de sticla sau smaltuite. E. Florile alburii formeaza un capitul mare. rigizi. Produs vegetal:: Varfurile florale si frunzele. Florile sunt mici. macerata 10-14 zile) este foarte eficienta in infectii ale tractului urinar. cele externe tepos dintate. Fructul este o nucula. Principii active: Alcaloizi. fara tulpina (sau aceasta este foarte scurta). uscat membranoase. heterozide. C. hipertensiune arteriala. late de 2-4 mm. saponine. Se administreaza 20-25 picaturi de 3 ori pe zi.

Principii active: Ulei esential (carlina). dispepsii. tonic. eczema. depurativ. Actiune farmaceutica: Colagog. intre mese. sudorific. Indicii terapeutice: Afectiuni hepatice. . plagi. in incaperi incalzite sau la soare. hidropizie. aperitiv. cancer al limbii. digestiv. Apoi se infuzeaza. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Se aduna in martie-aprilie sau in septembrie-octombrie. vulnerar si febrifug. dischinezie biliara. Se beau 2 cani pe zi.Creste pe coastele uscate si pasunile pietroase din munti. Se strecoara. tanin. Radacinile spalate si curatate de impuritati se usuca la umbra. afectiuni renale. inulina. Mod de utilizare: Decoct: 10-20 g radacini se fierb 5 minute in 1 l apa. diuretic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful