Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Despre Moda
Moda ar trebui s fie o joac, o plcere i nicidecum un chin sau o golire masiv de buzunare. Nu uita s te distrezi, s te bucuri de bogia de culori i s experimentezi tot ce crezi tu c i se potrivete. Sintagma cnd te simi bine, ari bine, nu e doar un clieu
Omul primitiv
Istoria ne prezint omul primitiv cu o mbrcminte sumar, obinut din piei de animale sau din scoar i frunzele copacilor.
Egiptul antic
Brbaii egipteni purtau un or de pnz n jurul oldurilor numit shentit. Faraonul purta peste shentit,o pies de mbrcminte de form triunghiular brodat sau esut cu aur.Femeile purtau o tunic strmt peste o cma lung, cu corsaj strmt, care lsa s se vad picioarele descue. Femeile bogate erau nclate cu sandale prinse cu o singur baret.Hainele egiptene erau confecionate din in, bumbac, stofe uoare i din piele. Culoarea preferat era albul strlucitor i pur care era considerat culoare sacr. Atat barbatii cat si femeile egiptene purtau machiaje elaborate. Machiajul pentru ochi era in general verde (facut din cupru) sau negru (facut din plumb). Egiptenii credeau ca machajul are puteri vindecatoare.
Costum grecesc
Costumul grecesc era foarte simplu i cu o prelucrare foarte sumar. Femeile din grecia antic purtau hitonul din in sau peplosul din ln, nfurat n jurul corpului i prins cu fibule (ace sau agrafe) sau cu noduri. Peste hiton sau peplos, femeile purtau un himation asemntor unui al. La lucru brbaii mbrcau un hiton mai scurt i la srbtori, hlamida, un fel de tunic uoar. nclmintea epocii era sabotul.
Roma antica
mbrcmintea din perioada Romei antice era compus dintr-o tunic (un fel de cma simpl, din ln, fr mneci, de forma unui oval lat) i dintr-o tog (o rob din ln alb de forma unei elipse, cu lungimea aproximativ cuprins ntre 3,5 i 5,5 m). Tunica pentru femei era mai lung dect cea pentru brbai. Aceste articole de mbrcminte cu pliuri i necusute, constituiau baza pentru o mbrcminte mereu mai personalizat, care puteau fi ajustate ntr-un mod diferit de fiecare dat cnd erau purtate.
mbrcmintea medieval
HAINELE PENTRU NOBILIME
Imbracamintea nobilimii consta in pantaloni acoperiti cu tunici lungi. Tunicile erau acoperite cu blanuri scumpe iar la urmeri erau prinse cu brose. Incaltamintea era fabricata din matase, catifea, panza saudin piele si fixata pe picior cu o catarama. Pentru a fi purtata in exterior incalcamintea era acoperita cu lemn si piele, galosi. Palariile apartineau tot garderobei nobilimii, si erau ca o boneta iar in fata erau ascutite. Materialele erau realizate din catifea, matase, dantela, bumbac si erau vopsite in culori deschise. In secolul XIV a fost inclusa si lenjeria de corp, ce consta in pantaloni, camasa si ciorapi.
Renasterea
Stil de mbrcminte purtat ntre secolele al XVI-lea i al XVII-lea, care exprima echilibrul ideal ntre diferitele pri ale corpului. esturile utilizate erau brocarturi scumpe i frumoase, pluuri i mtase. n comparaie cu excesele modei gotice, stilul rochiei era natural, avnd n vedere c se debarasase de tot ce era la mod nainte. mbrcmintea pentru femei avea o linie care accentua forma natural a corpului, subliniind ntr-un mod subtil talia, fusta cdea n pliuri late, bogate, iar corsajul strns pe corp era prevzut cu un decolteu ptrat sau rotund. mbrcmintea era format dintr-un corsaj i o fust lung. Mneca simpl i fix la nceput, a fost croit mai trziu pentru a asigura un confort mai mare i a conferi mai mult elegan. Peste aceste haine se purta o alta, fr mneci, a crei parte din fa era descheiat ca o mantie. Batista i evantaiul erau accesorii importante, iar lanurile din aur i cele grele erau de asemenea foarte rspndite. mbrcmintea brbailor era format dintr-un mantou scurt cu revere din piele i mneci cu li (despicate), cu lungimea pn la genunchi (sau mai scurt), dezvluind un pantalon extravagant, strmt pe gambele picioarelor. O alt mbrcminte popular n perioada Renaterii era un mantou fr mneci(cu mneci cusute pe interior) i un guler lat, cu lungimea pn la tocul pantofului; acest tip de mbrcminte a supravieuit ca mbrcminte de ceremonie pentru ocaziile oficiale din universiti.
Crinolina
Costum de ocazie, compus dintr-un sacou de sear, pantaloni (aproape invariabil negri), o vest alb i o cma alb. Mnuile albe i pantofii negri sunt accesorii indispensabile acestei inute. mbrcmintea de sear a aprut n secolul al XVIII-lea ca uniform pentru ofieri, ulterior devenind mbrcminte pentru civili. n prima parte a secolului al XIX-lea a nceput s fie purtat cu pantaloni lungi; la mijlocul aceluiai secol a devenit mbrcminte de ocazie.
Moda secolului XX
Perioada 1900 1914, denumita de francezi pe buna dreptate La Belle poque, este considerata a fi epoca de varf pentru moda frumoasa, in aceste vremuri se regaseau bijuterii vestimentare evident doar in clasa celor privilegiati financiar din nastere. Vestimentatia eleganta din perioada 1900 1914 azi ar fi considerata una de mare evniment sau chiar de nunta. Incepand cu anii 1920 moda a intrat intr-o noua era : cea a modernitatii. Femeile au inceput sa se debaraseze de constrangerile ce erau impuse in acest domeniu si vor purta haine mai confortabile ( cum ar fi spre exemplu fuste scurte sau pantaloni). Barbatii au abandonat hainele formale si vor incepe sa poarte pentru prima data haine de sport. Costumele de barbati care sunt create in zilele de azi,se bazeaza in cea mai mare parte pe caracteristicile costumelor din anii 20. Incepand cu anii 1960 asistam la o serie diversa de tendinte in ceea ce priveste moda. A fost decniul in care multe concepte traditionale au incetat sa mai fie folosite, acest lucru putand fi pus si pe seama miscarilor sociale specifice anilor 60. Este epoca aparitiei evolutiei sexuale, dominata de crearea bikinilor si a fustelor-mini. Dar nu doar latura vstimentara sufera transformari radicale ci si hair-stilul inregistreaza noi aparatii. Este deceniul in care se naste miscarea hippie .
Iat cteva sugestii: rochie ct mai scurte, cu mneci largi i dungi verticale sau orizontale, pantaloni cu talie nalt pe care s o poi accentua cu un cordon lat sau cu o curea- n culori ct mai electrice. Dac vrei s fii cu adevrat ndrznea, tot prin dulapurile mai sus amintite, poi ncerca s gseti pantaloni bufani .