Omul adult trebuie s fie subiectul activitii vitale i s-i asume toate responsabilitile pentru evoluia ei.

Perioada de adolescen este foarte important n constituirea poziiei de subiect, deoarece ceea ce se formeaz nou acum este autodeterminarea personalitii priceperea adolescentului de a face o alegere i de a purta responsabilitate pentru aceasta. Tendina spre autodeterminare poate fi considerat drept o stare crescnd a independenei. E de reinut c adolescentul, pe de o parte, tinde spre independen i o impune, pe de alt parte nu tie s o exploreze eficient. De aceea grija cea mare a prinilor n aceast perioad e s contribuie la constituirea unei independene statornice a adolescentului. Eu m strduiam s fac ct mai puine presiuni asupra fiului meu, ncercnd s-i demonstrez c am ncredere n el i c mizez pe contiina lui. Deseori pun accentul pe maturitatea lui. i zic Alexei, tu eti deja matur, tu poi nelege cu ce se va solda aceasta i am impresia c acest lucru ajut, c el ncearc s-i evalueze faptele din perspectiva omului matur. I.V., mama lui Alexei, de 15 ani. nainte de a-i zice ceva, de a-i oferi un sfat lui Egor, ntotdeauna m pun n locul lui. M gndesc, cum m-a simi eu, dac mi-ar spune cineva aa ceva M.P., mama lui Egor, 15 ani. Trebuie s precizm nsi noiunea de independen, deoarece n practic ea deseori este interpretat diferit i de prini i de adolesceni, fapt ce constituie cauza conflictelor dintre acetia. Prinii au n vedere n mare parte obligaiile (s ntrein curenia n cas, s spele etc.), iar adolescenii - drepturile (s-i aleag singuri hainele, timpul cnd s mearg la culcare sau s se ntoarc acas etc.) ndeplinirea de sine stttoare a unor aciuni trebuie s cuprind n aceeai msur att drepturile, ct i obligaiile adolescentului. Aceasta va favoriza evitarea conflictelor dintre prini i copii i va contribui la statornicirea unei independene mature. Deci e necesar s clarificm drepturile i obligaiile adolescentului, s le echilibrm i s le canalizm spre constituirea independenei adolescentului n domeniile vitale. Drept exemplu v oferim secvente din discuia psihologului N.E. Gusarova cu adolescentul Mihai de 13 ani i cu mama sa V.V. Mihai a acceptat cu plcere s discute despre drepturile i obligaiile sale. Am convenit s stabilim mai nti drepturile lui, deoarece acest subiect prea mai placet pentru el. Iat la ce am ajuns: Eu am dreptul: s mnnc, s m joc la calculator, s privesc televizorul, s dorm, s glumesc, s fiu auzit de cei aduli. Obligaiile mele: s-mi fac temele, s deritic prin odaie, s merg la coal (aceasta a strnit un val de emotivi nsoite de replica: aceasta e obligatoriu, dar tare nu vreau!), s ascult de prini. Dup discuia avut cu Mihai, am discutat ndelung cu mama lui i am convenit urmtoarele: Drepturile lui: s comunice cu prietenii, s vizioneze filme pentru vrsta lui, s-i expun prerea n faa prinilor, chiar dac nu coincide cu prerea lor, s-i apere punctul de vedere n toate situatile, s comunice cu prietenii i n timpul liber. Obligaiile lui: s nvee la coal, s ndeplineasc toate cernitele profesorilor i ale prinilor n acest sens, s vin acas la timpul convenit dinainte sau s telefoneze. S deritice prin odaie, s nu cear de la prini mai mult dect acetia i pot oferi, s nu-i scie pec ei mai mari, s nu se poarte grosolan cu prietenii. Dei listale cu drepturi i obligaii scrise de Mihai i de mama lui erau un pic diferite, consider c discuia a fost util i benefic pentru ambii. Problema controlului n cadrul discuiei despre drepturi i obligaii e necesar s ne oprim i la problema pe care adolescenii o numesc control din partea prinilor. Orice aciune a prinilor pe care ei o percep drept control, suscit reacii emoionale vehemente. i atunci nu conteaz ct de ntemeiate au fost n fapt aciunile prinilor, ci faptul c adolescentul reine din aceste aciuni doar sfera controlului. Prinii se strduiesc permanent s m controleze. Permanent mi indic cnd i ce trebuie s fac. ntrun cuvnt m-am sturat. Nu mai pot continua aa. Dorm i visez ca prinii s in cont i de prerea mea, dar s nu m controleze la fiecare pas. Ecaterina, 14 ani. E foarte important ca prinii s poat prezenta fiecare aciune de control drept un gest de manifestare a grijii sau ateniei fa de adolescent, atunci acelai comportament al prinilor va fi acceptat de adolesceni cu mai mult loialitate. Eu desigur neleg c mama i face griji pentru mine i are emoii, se intereseaz cum mi merge la coal. M strduiesc s-i explic c totul decurge normal, c m descurc n viaa mea destul de reuit Pavel, 15 ani. Eu nu-mi amintesc s fi avut cu fiica mea conflicte. De ce? Probabil n virtutea relaiilor dintre noi. Noi niciodat nu am ridicat vocea la ea. I-am oferit suficient libertate. Interdiciile erau cu msur. Ori nu are rost s-i ceri pe adolesceni. Atunci ei vor face totul invers. Fa de ei trebuie s manifeti loialitate,

s te strduieti s-i convingi. i mai trebuie s inem cont c noi am fost cu totul altfel. E de reinut c trebuie s tratm odraslele noastre ca pe nite oameni i nu ca pe nite copii. S.I., mama Ninei de 15 ani. Astfel, dac prinii vor fi capabili s-i ajute copiii s depeasc criza, ultimul va deveni o treapt temeinic n dezvoltare, izvorul apariiei caracteristicilor necesare de personalitate. Nadejda BLIUMKINA, coala Lomonosov, Moscova Sursa: revista , nr.1, 2008 Probabil ca ati auzit sau ati asistat cel putin o data la o discutie intre parinti si adolescenti, in care tinerii erau trimisi la culcare de catre cei mari, desi acestia spuneau ca nu le este somn deloc. E momentul ca parintii sa afle ca odraslele lor nu minteau si nici nu erau vinovati cu ceva, totul fiind legat de activitatea creierului. Un studiu publicat in revista Sleep a indicat ca nevoia de somn se acumuleaza mai greu la adolescenti decat la copiii de varste mici. Cercetatorii au monitorizat permanent electroencefalogramele a 13 baieti si fete cu varste cuprinse intre 10 si 16 ani, care au stat treji timp de 36 de ore intr-un laborator, iar acumularea tarzie a nevoii de somn a fost vizibila in activitatea undelor lente din EEG, in conditiile in care aceasta are tendinta de a inregistra valori ridicate cand nevoia de somn este mare. Echipa precizeaza ca noile descoperiri vor facilita intelegerea tendintei adolescentilor de a se culca tarziu noaptea si de a dormi mult dimineata. "Suntem de parere ca dezvoltarea unei tolerante ridicate la perioade lungi fara somn ii poate pregati pe copii pentru stilul de viata adult, in care vor trebui sa poata indeplini activitati fara a beneficia de prea mult somn", au concluzionat autorii studiului. Depresia prezinta la adolescenti aceleasi simptome ca si in cazul adultilor. Tristetea cronica poate fi caracterizata prin purtarea de haine ce au culoare neagra, prin scrierea de poezie cu teme morbide sau prin ascultarea unui tip de muzica caracteristic starilor depresive. Disturbarile in ceea ce priveste somnul se pot manifesta prin privitul la televizor toata noaptea, dificultati in trezirea de dimineata, sau dormitul pe tot parcursul zilei. Alte caracteristici ale depresiei sunt pierderea concentrarii si gandire inceata. Pierderea poftei de mancare poate degenera in anorexie sau bulimie. Depresia adolescentina poate prezenta, de asemenea, un comportament agresiv, poate determina consumul de alcool in mod abuziv. Tratarea adolescentilor care sufera de depresie nervoasa incepe de la prima intalnire, prin crearea unei legaturi intre el si terapeut. Este foarte important ca discutia dintre cei doi sa se poarte intr-o maniera relaxanta. Psihoterapeutul trebuie sa inspire incredere si intelegere. Adolescentii pot reactiona negativ in ceea ce-l priveste pe terapeut. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca sufera de depresie. Pot sa aiba o stima de sine foarte scazuta si sa-si proiecteze sentimentele asupra psihoterapeutului. Este foarte important ca psihoterapeutul sa inteleaga acest comportament ca fiind o parte a depresiei si sa actioneze in consecinta. Intalnirile intre psihoterapeut si pacient ar trebui sa se desfasoare in absenta parintilor. Adolescentul este un participant activ in tratament, iar psihoterapeutul trebuie sa identifice problema in ceea ce-l priveste pe adolescent si pe parintii acestuia, sa ofere speranta si sprijin. Acneea, motiv de sinucidere pentru adolescenti Gradul de depresie si gandurile de suicid in randul tinerilor sunt mai ridicate in randul celor care au probleme cu acneea, arata un studiu recent. Cercetarile anterioare au sugerat o legatura intre medicamentele pentru acnee si sinuciderea in adolescenta, insa aceasta asociere nu a fost confirmata in studii controlate, potrivit HealthDay . In noul studiu, Dr. Jon Anders Halvorsen, de la Universitatea din Oslo, si colegii sai au analizat 3.775 de

adolescenti norvegieni cu varste cuprinse intre 18 si 19 ani. De trei ori mai multi baiteti si de doua ori mai multe fete cu acnee severa au raportat ganduri sinucigase, au descoperit cercetatorii. De asemenea, autorii studiului au mentionat ca problemele sociale sunt mai ridicate la tinerii cu acenee. Descoperirea, publicata online, pe 16 septembrie, in Revista de Dermatologie, poate avea un impact major asupra ingrijirii si tratamentului tenului adolescentilor, a precizat Halvorsen. Ideea de suicid este un simptom si un indicator de stres emotional, insa nu conduce neaparat la tentative de sinucidere, a subliniat editorul revistei. mai mult