Sunteți pe pagina 1din 594

~~

-

r.,

j

,

'I ;

.'-"'-

1\

. -

,A,-

.

@.

,.,

A A

-

i

.••

'\

k.

GERIVIEl'II PSIHOPATOLOGIADECOTIDIENEPSIHANALIZi\:

tt

i

I

.

'

I

:

,

j,

,

\

~

~

(

,

J.

-

,

,

It

'd

J

(1856-1.939)

Control ~tiintific ~i confruntare:

prof.

dr.

GR.

TANASESCU

Traducerea a fost facuta dupa lucmirile: Zur psychopathologie des Alltagsle- bens (1904) Uber psychoanalyse (1910) !?i Vorlesungen zur Einfiihrung in die Psychoanalyse (1916-17) din Gesammelte Schriften, volumele : IV, VII, 1924, Inter- nationaler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, editie ingrijita de Anna Freud, Otto Rank ~i J. A. Storfer.

Colectia "Lucrari

fundamentale".

initiata

de Nadia Nicolescu,

este coordonata de dr. Viorel Nicolescu :;;i I;)tefan Westfried

Pentru

uzul

cadre lor

didactice

$i al studentilor

ISBN 973-30-1103-7

Redactor:·

Tehnoredactor:

Coperta

~tefan Westfried Victoria Ghimi~

Eugen Stoian

colectiei:

-

viitori

profesori

CUPRINS

Studiu

introductiv:

Sigmund

Freud

sau

dreptul

la" adevar

(Dr. Leonard

Gavriliu)

7

INTRODUCERE

IN PSIHANALIZA

 

Partea

int'ii:

ACTELE

RATATE

 

65

I. Preambul

 

67

II.

Actele

ratate

74

III.

Actele

ratate

(continuare)

 

83

IV.

Actele

ratate

(sfiri?it)

97

pqr

tea

a dotw:

VISUL

 

V.

DificuWiti

i?i abordari

preliminare

 

113

VI.

Ipoteze

~i tehnica

interpretarii

 

.,

124

VII.

Continutul

manifest

 

~i ideile

latente

ale

visului

133

VIII.

Visele

copiilor

 

141

IX.

Cenzura

visului

148

X.

Simbolistica

visului

 

157

XI.

Elaborarea

visului

171

XII.

Analiza

unor

vise

.

180

XIII.

Trasaturi

arhaice

i?i infantilismul

visu1ui

 

190

XIV.

Realizarea

dorinte1or

 

200

XV.

Incertitudini

~i critici

210

Partea

a treia:

TEORIA

GENERALA

A NEVROZELOR

 

XVI.

Psihanaliza

~i

psihiatrie

 

221

XVII.

Sensul

simptomelor

 

230

XVIII.

Fixarea

1a trauma

psihica.

Incon~tientul

 

241

 

XIX.

Rezistenta

~i refulare

 

250

XX.

Viata: sexuala

 

a omului

 

260

XXI.

Dezvoltarea

libidoului

~i structurile

sexuale

 

271

XXII.

Puncte

de

vedere

cu

privire

la

dezvoltare

~i re-

gresiune.

Etiologie

"

284

XXIII.

Modalitatile

de

form are

a

simptomelor

 

296

XXIV.

Nervozitatea

comuna

 

308

XXV.

Angoasa

••

317

XXVI. Teoria libidoului ~i "narcisismul" XXVII. Transferul

XXVIII. Terapia

psihanalitica

PRELEGERI

Prelegerea tntti Prelegerea a doua Prelegerea a treia ptelegerea a patra Prelegerea a cincea

DE

PSIHOPATOLOGI1\.

PSIHANALIZA

VIET!I

COTIDIEKE

I. Uitarea

de nume proprii

.

II. de cuvinte

Uitarea

striiine

.

III. de nume l?i de grupuri

Uitarea

de cuvinte

IV. Amintiri

din copilarie l?i "amintiri-ecran"

V.

Lapsusurile

 

.

VI.

Erori de citire !li de scris

 

.

VII.

Uitarea

de impresii !li de- proiecte

VIII.

Confuzii l?i stlngacii

 

.

IX.

Actele simptomatice

l?i accidentale

K.

Erorile

~

.

XI.

Actele ratate

complexe

 

.

KIl.

Determinism. Credinta

in

hazard

~i

superstitie.

Puncte

de vedere

•.••

JJO

34l

J57

367

315

380

J88

395

40

408

4lJ

Hl

~J7

~71

488

506

326

548

5H

1

557

SIGIViUND FREUD

SAU DREPTUL

LA ADEVAR

 

lnseamna

sa fii iubii

"IJIlortalitatea de cei multi

anonimi"

(Freud)*)

Cercetatorul

operei

lui

Fr e u d

este

colifruntat

de

la

bun

lllceput

cu

abun-

dente afirmatil

~i

interpretari

erollate,

uReori

de-a

dreptul

fanteziste,

continute

intr-o

buna

parte

din

literatura

imensa

consacrata

psihanalizei.

Chiar

~i

autori

absolut

oliorabili

llil. alte

pri .•••inte

ofera

adesea,

in

a.cest

domeniu,

texte

din

cele

mai.

regretabile.

Ceea

ce

pe

buna

dreptate

a

primit

denumirea

de

"prejudeciili

freudiel'le" CORstituie !?i azi 0 realitate

anevoie

de lnvins,

pina

!}i.ill alte

tari

in

care

scrierile paril1telui psihanalizei

se afla

demult

la

Indemlna

publicului

1>.

In

aceasta

privinla

dificultati.le

slut

Inca

!?i mai

mari

la

noi,

unde

foarte

multa

lUme

nu

a cunoscut

psihanaliza

 

dedt

din

auzite,

ori

din

dirtile

de vulgarizare,

de felul

celor

redactate

d.

dr.

C

•.

lact.,

Mihail

Moldovan,

 

C.

Iordiinescu,

 

Th.

Loewenstein,

sau

de un

'I'.Corozel,

 

ca

sa

nu

mai

Torbm

de bio~urile

tiparite

de

unil

detractori

allimali

de

interese

obscure.

l\fonografia

elaborata

de

dl';

1. Pop

e s c u - Sib

i u

(revizuitii

de

la

editie

la

edit1e,

ultima

purttnd

titlul

Conceptia psikanalitica. Expunere !ji criticii~ M. Welt her, Sibiu, 19~7), incorporata

mai tIrziu fra~mentar

tntr-o

lucrare

scrisa,

de

pe

alte

pozitii

ideologice,

in

co-

l.aborare

Cll prof.

dr.

docent

Vie

tor

Sa hIe

a n u (Introducere

criticil

in psihana-

lizif, Editura

Dacia,

1912), ca!?i

c1b!va

eseurI

pe tema

conceptiei

despre

sexualitatea

lui

Freud,

semnate

~.

dr.

10 s i f

We s t fr

i ed,

reprezinta,

credem,

singurelQ

~ontributii

aotabile

in

directia

~xploriirii

obiective

a

freudismului.

"Psilt,analiza

-

scria la un moment dat V.

Sa hIe

a 11 u

-

a abordat domenii

delicate ale vietii

umane (copiliiria,

izbe~te, prin

observas(t

chanalyse; ses adversai~s

sex'IJ4lit"t.ea, arttd

de multe

in

care imixtiunea

1ucidiUitii

psiholog

investigative'

G.

Po

Ii

se

traditie,

el:

prejud-eciiti" 2). Reputatul

l~r;lame le droit

t z e r

i?i

"DepiIJ

lon.g~mp.s dijd,

ont

depuis les premieres debuts, de

de

1a juger

l4 psy-

sans 1a conntlitre- B,.

Din

acest

PURct de vedere,

.J' r e u d

se

ana,

parca,

sub

puterea

unul'

blestem:

acela d&-a fi la aesfir!?it rastiHmacit,

Iar

dellaturat,

autilat.

0

textura

compiicatii

dQ

factori favorizeaza aceasta injustitie.

opiuiile

de

a

doua

sau

a

treiamtna,

mo!?tenite fara osteneala, ca ~j formulele critice concepute c.a sa !?ocheze imediat

cititorul, fara preocupari serioase pentru adevar, sint de 0 pers!stentii lufioriitoare.

"Psiltanaliza freuditrna - observa

tljuns sa f~

J.

e 11a p Ii

a w i e c

-

P.

11

~i

public.

T.

S.

Kr

a

Rimp1icata lA culm~ in

mintt!d. marelui

Intocmai

cum intregul

evolutionism a1 lui Darwin a fost r~dus lo, expresia magici! "omul se trage din mai- muta", pe care 0 auzim 'in vorbirea. de toate 1!ilt!le,.~ofLa$a pozi1;ialui Freud in

*) Motto

~reluat

de la

I r v i n f

St

on e,

'l'ke' passions of the Mind, a Novd

1971.

Henoel-Ganthier,

the Life and Work oj Si;gmund Freud, Cassell, London,

1) Pie r reF

Paris,

2)

197D,

p.

Vi

Q tor'

8

0 11: e y roIl Sahl~

a s,

La

Anut

LI, li,19'ir;

~) G e 0 r g e 9

p.

76

Pol

Editions

Soclah~5. Paris,

revolutio.l?- freudienne,

anu,

Psiltanttliza:

pro

$i contra,

tn"Lupta

de

clasll",

i t z& r,

Le

mytke

de

l'o,ntips.'!Jchanalyse,in

Ecrits,

t.

2,.

1969, pp. 39-{0.

 

r

Iegdtura eu baza sexuaUi a nevrozeloreste supersimplifieata

de vedere psihologie este da'unator sa reprimi viata sexuaIa", Pe dnd, in realitate,

Freud eonsidera neeesara reprimarea sexuaZitatii, daea in joe este supravietuirea eulturii $i civilizatiei" 4).

prin

fraza:

"Din

punet

 

F r e U d

Xnsu~i ne

relateaza,

in

eseul

Contrzbutie

la

istoria

mi$eilrii

psihanali-

tice,

un

fapt

deosebitde

semnificativ

in

legatura

cu

modul

in

care

procedeaza

de

obicei

falsificatQrii

freudismului,

indiferent

de

mobilurile

careii

imping

la

ac-

tiune';

"lntr~o

'zij

un

'asistent

:de

Za clinica

vieneza

unde

tineam

Un

curs

de

un.

semestru,

imiceru

permisiunea

de

a

audia

Zectiile

mele.

Le-a

ascuZtat

cu

multii

atentie,

in

tacere,

iar

dupa

ultima

expunere

se

oferi

sa ma

ins.9teasca

citiva

pa$i.

In

cursuZ

pZimMrii,

imi

marturisi

ca serisese,

cu

incuviintarea

$efuZui

sau

de

ca-

tedra,

din moment ee, datorita

0

carte

care

combiitea

teoriiZe

preIegeriZor

meZe,

adaugind

putuse

meZe, i$i

ca acum

regreta

face

o. idee

mai

ca a facut-o,

exacta

asupra

acestor teorii, Daca Ze-ar fi cunoscut mai. dinainte

tot.

a$ade

bine,

n-ar

fi

scris

cartea. Inainte

de

a

se

fi

apucat

de lucru,intrebase

Ia

clinica

daca

n-ar

face

bine

sa citeasca "Interpretarea Cu toate acestea, imi mai putea Ii schimbat,

viseZor" 5),

insa

ise

raspunsese

ca. nu

merita

osteneala

 

spuse' el,

incheind,

era

prea

tirziu,

nimic

din

cartea

sa

nu

deoarece

era

gata

tiparita,

De

altfeZ,

nici

n-a

socotit

nece-

sar

sa faca

dupa

aceea

vreo

declaratie

cu

privire

Za schimbarea

ce

se

produsese

in

spiritul

sau fata

de psihanaZizii"

6).

Sarcina

limpezirii

lucrurilor

nu

este

deloc

u~oara,

data

fiind,

pe.de

o

parte,

complexitatea proprie teoriei freudiene, efortul

ei

proteic

de

a'reflecta

cufideli-

tate dialectica derutanta

a

fenomenelor

psihice,

a

omuluiconcret

integrat

in

rela~

tiile sale multiple

cauza

de

natura

biologica

:,;i sociala,

iar

pe

de 'alta

parte

tenacitatea

demna deo

mai

buna

cu

care

sirguiesc

laziduL

de

rezistentaimpotriva

psihanalizeifreudiene

lismul, .scientismul:,;i ateismul 'Jui ••F r eu d. Nu iriHtnplator regimulnazista

cel mai. furibund adversar al psiJ1analizei, ordonind .in mai 1933 arderea pe rug a cartilor lui F r en d ~i prigoana impotriva adeptilor saL Luind cuno9tinta cleaceste

acte

acei ,ideologi

care

nu

se

impaca

curnaterialismul,

rationa-

fost

me-

de

barbarie,

F I' e u d,

care

calificase

hitlerismul'

drept

un

fenomen"pur

dieval :;;ireactionar",

nu

s-a putut

opri

sa nu

comenteze

ironic '; "Am

fiicut'progrese,

n'U glumi!':

in

EvuZ

Mediu

m-a'r

fi

ars

pe

mine

in

carne.$ioase,

 

pe

Gind

azi

se'

multumesc

sa~mi arda

cartile"

7). Dar

ce

ar

fi spus

e1 daca

armai'fi

trait

sa Yaall,

IlU . p~~te multi ani, cuptoarele mortii

sa

prefigurase

de

amara

nici

pe

departe

la

Auschwjtz

sau

adevaratacruzime

Buchenwald?

afasdsmului.

Butada

nu Trebuinta

prezentarii

faptul

din

 

mai

pe

larg

a

lui

Si

g m u n <i

F

r eu

d .decurge· la

noi,

intre c altele,

ca

pina

in

momentul

de

fat a

traducerile

in

romane:;;te

din

scri~rile

sale

sint

putine,

a:;;a inclt

opera

sa

nueste

bine

cunoscuta

-

inafara

ace16r".cercuri restrinse

unde

eaeste

citita

in

original

sau

in

tiHmaciri

franceze,

t

I!I!""

'engleze,

- imirent reductive, lacunare, daca nu deformatoare, al unoI' comentarii adesea lipsite de acoperire in studierea integrala a freudismului. ;,Condi~ii de psihologie sociala

italiene

etc.

sau

este

cunoscutadoar

prin

intermediul

unor

prezentari

ca multe

corespUltzator SQ:U.sa nU-$i primeasca

$i

conditii

politice

au

facut

din

rasp.unsuZ critic

tezeZe psihanaZizei

cuvenit

sa nu

Iievalorific4te

-

noteaza

Vie

t o.r

4) J. P.Ch

a p Ii

S.,

& Winston,

IV. Band,

Jones,

n,

T.

i e c,

New Yorkete.196~,

lucrare

K: raw

Systems

and

lui p.

Freud,

Theories

aparuta ,'.

in

Bewegung,

Freud,

of

Psychology,

1900, in

Gesam·

Books,

Holt, Rinehart

editura'

6)

melte

Doubleday

5) E?ieTraumdeutung,

,

capitala

der

. and

a

anul

in

Anchor.

.S

F. Deuticke,Leipzig,

F I' e

u d,

Zur

Schriften,

7) Ern

est

& Co., New

Wien.

'.,

psychoanaZytischen

Work

()f

Sigmund

Geschichte

p. 428.

The

Life

York,

1963, p. 485.

8

.

Sa

h I ea'Ii

u.

Creaem

ca 'aceasta

Bituatie

a

intirziat

.)i

intirzie

dezvoltarea

uno)"

sectoare'importante

din

cercetarUe

asupra

Omului"

8);

Problema

valorificarii

facila,

aportului

succesul

pozitiv

fiind

al

psihanalizei

conditianat

de

in

aceasta P a vel

c u,

comise

·freudiene

nu

presupune

in

9i inegala.

delaco

timpa

lntuind

multi

rezalvare

ceca

ani

ei

9i impasibil

respingerea

opera -vasta

acela~i

cu

mai

sa fie

Ce este

grc9it

de elogiat

dificultatea

in urma

intreprinderii,

ca nueste

aca{LV

a s i I e

observind

echitabil

ca' toateerorile

de psihanaZiza

atTibuite fondatoTuZui ei, scria : "Este gTeu sa- se sepaTepaTtea de ad·evaT de· partea

de creaTe intT-o

eu atit

doctrina

OJ,

dt,

atit

de complexa

$i

gre$ind,

$i aUt

un

de discutata

asemenea

cum

este psihanaliza.

de

gindire

-

in

mai

mult

char

curent

1naSUra" '1;n care

let

ba.za

se

afla

seriozitate

$i

intentii

-$tiintifice,

CU1n este,

incliscu-

tabU,

cazul

lui

F r

e u

d

-

stimuZeazii

dezbateri,

contrademanstratii'

$i cercetari

cure- contribuie,

'uneoTi

fntr-o

r:'tarz

masura,

la

depistarea

p-roblemeZoT

$i-

liirgirea

oTizontului.

Din

acest

punct

de

vedel'e,

11'cudismitZ a avut

mel'itul

de

a 1i pl'apus

spre

cercetaTe

nO'i domenii,

ignorate

pina

atunci,

cum

este motivatia

incon$tienta,

ce

se

manifesta

atit

in

comportal'eQ

nOTmalii

(-uitaTe, lapsusui'i,

vise)

dt

;;1 in 'cea

-morbic1iij

TftCli

ales

in -nevroze"

9).

pentru

Freud ~i freudism ea unul dintre prineipalele curente ale psihalogiei contemparane, care nu 'numai ca a desehls eu hatariredrumul interpretaril unitare, integrative ~i determinist-dinalnice a fenomenelor psihice~i a conduitei Ulnane~ ei a ~xercitat

inacela;d timp a larga influenta asupra altar:;;tiinte, precum :;;i asupra 'literaturii

~i artei intregului

lata

suficiente

m'gumente

care

legitimeaza

interesul

nostru

majar

secol XX~eL

1. C!.!l'iiculum vitae

Sigmund

Freud

~-a llascut

teritariul

Cehoslovaciei.

Tatal

la

sau,

6 mai

evreu

1856,.in

9ra~elulFreibe:sg,

de,obiqie

galitia,n;'i, .avind

aflat

ashizi. p~

drept

ocupa-

tie principa1a

ne,gotul

de

lina,

imp linea

40

de

ani. cind

s-a

cas.atarit

cu Amali~

Nathansan,

mal

tinan}

cu

daua

decenii

decit

dinsul

9i,

la

aceasta

a

doua

casa-

torie,

d

avea

deja

dol

copli

mari,

dintre

care

unul,

Emanuel,

era casatarit:;;i

av",a

chlar

unfiu,

Jahn,

in

viro;ta de un

an.

Din aceasta

tesatura:nea9i~nuita

 

de relaW

de, rm;lenle,

a rezultat

a situatle

paradoxala

:. tatal

lul

Freud

era bunic la na~terea

celui de:al

treilea

b3igl al .sau .(Sigmund)

care,

asHel,

venea

pe

lume.in

calitate

de

Ul1chi al

unui

nepot

Iui

Freud

n-au

ostenit

acestei

situ.atiL-l)

.

:

mal

sa

in. \'lrsta

cu. un

de

traga

;

tat fdul

,

an

decit

cancluzii

dinsul.

BiQgrafii

"psihanalitice".

-

-

~iexegetii

de' pe

lirJ.);1a

.

 

Comertul

practicat

de Jacob

Freud

stagnind

.Ia Freiberg,

el

se nmta

cufam,i;lia

la

Viena,

llnde

Sigmund.

petrecu

una

din

cele. mai .banale

capilarii.

Se

paSiOl)a

dcmic

pentru

studiu, Ia

noua

ani

fu

admis

la

lieeu

~itimp

de

9apte

ani

a

fast

cel.dintii.

din

clasa,

absalviJld

I::u dlstinetia

swm.n:w

cum. l,cLUdae

;0

clotare aparte

dovedi

pentru

invatarea

limbilar

straine

~i, in

afar a

de

german a

~i ebraica,

i~i

insu~i

franeeza,

engleza

9i spaniola,

ea ~i latina

9L.greaca,

Medieina,

,dupa spuse.le

8) V.

Sa

9)

Va's

hIe

i: 1e

a n U,

op.

cU., p.

84.

P a vel

c U, DramapsihologieC·Eseu

 

psihologiei

ca $tiinta,

Editura

Didaetica

9i Pedagagica,

Bueure~ti,

asupl'aconstiWil'ii 1972, p. 188.

10)

Cf. Dictional'

de filozofie,

Editura

Politica,

Bueure~ti,

1978,

p.

567.

1): Vezi

M.a r t he,

Paris,

1966, p. '38.

R a he r t'.

La

n?vQlutiQn.

psychanalitique,

Tame

I,

Payat •.

'sale, nu-i trezea un interes deosehit Modelele sale de viata preferOite erau Hanni-

'bal, Napoleon, Massena, Cromwell, iar dintre literati, Shakespeare

~i Goethe,

sta-

pinindu-l

dorinta

de

a

infaptui

lucruri

grandioase.

La

un

moment

dat

s-a

gindit,

'chiar,

sa

se dedice

carierei

militare,

dar

sortii

alegerii

profesiunii

au

hotarit

aItfeL

."Eram -

sa confeseaza

F r e u d

-

insufletit

mai, ales' de 'un fel de sete de cunoa$~

'tere, insa

care se indrepta

mai

sigur

spre sfern relatiilor

umane mai

mult

dedI

spre obiectul

propriu

.~tiintelor naturale, sete de cunoa$tere care, de altfel,

inca nu

'descoperise valoarea observatiei

·doetrina pe atunci

la

'ascultind,

eu pl'ilejul

moda a lui

ea mijloe D a r win

principal

de realizare. eu toate neestea,

filgiiduind

imi

parea

mil atrilgea irezistibil,

sa-mi ofere Un sprijin puternie in intelegerea universului, a$aindt

amintesc di

unei eonferinte populare, putin inainte de terminarea studiilfJr

mele secundare, leetura frumosului eseu al lui Go e the "Ueber die Natur", aeest

fapt 'm-a decis sa ma inscriu la Faeultatea de medieinil" 2).

In

auii

de

studentie

(1873-1881)

sa

familiarizeaza

cu

~tiint~

ca

fizica,

chimia,

'mineralogia,

anatoMia,

fiziologia,

botanica

~i zoologia.

In

afara

de

acestea,

frecven-

;teaza

logica

seminarul

al

de

filozofie

al

lui

aceluia~i. I~i

ia doctoratul

F ran

z

B r e n tan

in

medieina

in

1881.

0,

In

preeum

1885, ca "privat-dacent"

~i

un

curs

de

'In

'in

neuropatologie,

acel

timp

0

pleaca

Mecca

a

la

neurologilor

la

Paris,

renumitul

de

spital

pretutindeni,

de

holi

unde

nervaase

Salpetriere,

afleta

marele

J e a n-

M a I' tin

e h are

0 t.

Aici

are

posibilitatea

sa

~iste

la

demonstratiile

maestrului

'care, prin'sugestie hipnotica, producea la pacientii sai paralizii, anestezii ~i contrac-

turi

isterice,

intru

totul

asemanatoare

simptOluelor

intilnite

In

cazurile

de

isterie

spontana.

De asemenea,

SOt convinge- ca isteria

nu

este

0

boala

fenllinina

("hysteron"

1nseamna

in

grece~te

"uter"),

iar

la

intoarcerea

acasa

va

incerea

sa

imparta~easca

aceste descoperiri, senzationale pentru acea vreme, membrilor Societiiitii Medicilor

prin

din'

Vierra,

dar

fara

succes.

In

1886

S8

easatore~te

cu .Martha

Bernays,

care

bunicuI

ei

se inrudea

Cll

He

He

i n e.

VOl' avea

~ase copil

(trei

fete),

ba-

ietilar Freud

dupa

Charcot,

dindu-Ie

Oliver

i n r i c h unor

Rumele

personaHtati

dupa

~i Ernst

venerate

de

dinsul

dupa

profesorul

sau

(Jean-Martin

de

fiziologie

de la Faeultatea

de medicina,

ero_well 0 reala

eelebritat~aepoeii,

BrUcke) 3).

 

Canstatind

ea 1889 se dUel'! la

teh:aica

sa

Nancy,

anului

hlpnotidi

este

deflcitara

spre

a ~i-o imbunatati.

in

unele

privinte,

in

Aiet, 1nsa, viiiz1ndu-i la

vara

luetu

pe

Lie

b a u 1t

~i pe

B ern

h e i m,

I~i pierde

cu totul

inerederea

In metoda

hipno·

fica,

de~i

pina

aCUm 0 aparasa

eu

ardoarea

eare~i

era

caraeteristidi.

Incepindd61

Oleum tuainte,

principalul

sau

instrument

de

lucru

va

deveni

sugestia

extrahipno-

~fca. De

ai~i

~i pina

la

instituirea

metodei

"asoeiatiei

libere"

nu

era

deeit

un

pas.

Sint

de

notat,

de

asemenea;

 

in

paralel

cu

cele

mai

de

sus,

raporturil"cm

Gr.

J 0 S e p h

B r e u e r,

ca~e i-a

comunieat

lui

Freud

0

se,ria de

observatii

capital@

facute

in

legatura

eU un

caz

de

isterie

~i eu

vindecarea

obpnuta

ell

ajutorul

alia-

nu:mitei

metode ca.tartice. VOl'

publica,

in

colaborare,

daua

carti:

tyber d:en psyck-

 

iselten Mek.anismus Hysteriu:ker

Pkanomene (1893)

~i Studien

iiber

Hysterie

(iSM).

Acela;;i

Br e u e r

i-a

fiieut

eunolitinta

 

eu

otoriuQlaringologul

berlinez

W·j 1 h elm

F

1i e s 5,

fata

de

care

Freud

va

cultiva

0

prieteuie

fabuloasa,

eu

influente

accen-

tuate

asupra

evolupei

sahl

~tiintifice.

Corespondenta

dintre

ei

dOl lla~tere,

peste

ani,

la

episoade

romantice.

AUt

cu

B r e u e r,

cIt

~i

eu

FI

va i e s s,

tl'1sa Freud

va

fupe

apoi

definitiv

relatiile

amicale.

 
 

In.continuare,

viata·sa~.l~plete~te

 

indisociabil

cudestiut1Lpsih,malizei.Daca

 
 

mal

mult

de

zece

ani,

pina

in

1906,

a

fost

singurul

reprezentant

a1 noli

orientari

psihoterapeutic@ (termenul

de

"psilmnalizA"

a

aparut,

pentru

prim'a

oara,

intr~un'

 

~

S.

F

r e u d;

Ala. vie

iit

la.

ps.yckl1J1Plyse,

,GalHmard,

cPlIris,

1908, pp.

13-14.

3l~,E'f"n

e s tJ

on·1'l S,QP.

ci'1i.,p. 09.

 

I

10

~

articol publicat intr-un ziar francez, la 30 martie 1896) 4), din acest an. psihanaliza incepe sa aiba adepti din ce in ce mai numero:;;i,in diverse tari. Val' lua na-?tere asociatii :;;isocietati de psihanaliza, interuationale ~i Rationale, mi~carea diversifi- cindu-se tot mai mult, in ciuda eforturilor lui Freud de a impune 0 anumita linie

.,orodoxa". Au loc controverse patima:;;e :;;ise produc

care acelea provocate de Al f red Ad 1e 1', C a l' I Gus t a v J u n g :;;iW. Rei c h sint cele mai importante. In afara da aceste disensiuni din interiorul marii familii

de psihanali~ti, Freud va avea de infruntat

"disidente" de tot felul, intre

Pie

"La

r r e

ora

:;;idivergentele eu ~coala lui

lectiile lui C h a l' cot.

,J a net, pe care pentru prima

oara n intnnise

la

la care sCTiu acest~ rinduri 5) - va

preciza el - primesc din Franta nenumiirate

articole $i tiiieruri din eiare, cau depun miirturie despre 0 luptil violl!Jnta impotriva 'acceptarii psikanalizei $i careprezintii rapoTturile mele cu $coala franceza in cu- ;Zorile cele mai false. Citesc, de exemplu, cii am folosit $ederea mea la Paris pentru

a

mii familiariza

cu tezele fundamentale

ale l'ui P.

J a net,

ca, apoi sii-mi

iau tiil-

pii$ita cu prada fiicutii.

numele lui

J a net

De aceea,vreau sa mentionl!Jzin mod dt se poate de Uimurit

nici n-a fast pomenit in timpul $ederii mele la Salpetriere" 6).

ed

Freud se va stradui mereu sa demonstreze ca, din punet de vedere istorie, psih-

analiza este absolut

acesta din urma nu va Inceta sa-~i revendice prioritatea i). Competitia aceasta ~tiin-

tifica

independentfi de

rasunet

in

descoperiril~ lui

Pie

r r e

J a 11 e t,

pe dnd

Vie tor

perioada

Sahleanu8).

Daca prima carte tiparita de Freud, Zur Auffassung del' Apkasien (1891), ataca

o tema de neurologi~ pura, reprezentind 0 criticft radical a a conceptiei Iui

We r nick e ~i L i c h the i m en privire la a~a~numitul "del' apkasiscke Sympto-

"ac avut

Un mare

interbelicd",

cum remarca

menkomplex",

cea dintli carte care n lanseaza cu adevarat

este Die Traumdeutung

(Interpretarea viselor), 1900, de~i presa de specialitate abia dad. i-a mentionat

aparitia. VOl' urma apoi, pe rInd, Psihopatologia vietii cotidiene (1904), Trei eseuri

asupra. teoriei sexualitatii :;;1 Cuvintul de duk $i raporturile sale cu incon$til!Jntut (1905), 0 amintire a lui Leonardo da, Vinci (1910), Totem$i Tabu (1913), Metapsi- kologi{J; (1915), lntroducere in psihanalizii (1916/1917), Dincolo de principiul placel'ii (1919), Psikologia maselor $i analiZa eului (1921), Eul $i SiMle (1922), lnhibiti~,

(1930),

Noi

decit lucrarile sale de prim rang.

- simptom,

angoasa: (1925),

ViitOl"ul unei

(1932),

iluzii- (1927),

Angoasa in

(1938),

civilizatie

ca

sa

nu

prelegeri

de psmanalizii

Moise $i monoteismul

citam

La, 4 iunie 1938, Freud a fost sUit sa paraseasca Viana, ora~ul in care traise

~i lucrase timp de aproape opt decenii,' ora:;;ulcare acum se cutremura

tancurilor naziste hlvadatoare ~i se infiora de urletele "rinocerilor" dezlantuiti. Dupa 0 scurta oprire la Paris, la CU110scutapsihanalista Mar i l't B 011a par t e, cea care dimpreuna eu Ern est Jon e s a jucat un rol decisiv in scoaterea parin- telui psihanalizei din ghearele hitleri-?tilor, S, Freud s-a stabilit la Londra. Metropola britaniea i-a facut,o primire triumfala. nAbia instalat - serle admirativ Mar the

sub ~enilele

4)

Ern

est

J'o n e s,

ap. cit.,

p. 155.

5) Este yorba

de autobiografia

scrisa in septembrie 1925.

intitulata

Laienanalyse,

Selbs.t Dal'stellung

-

Die Ftag~ der

6)

7)

S.

In

F r e u d,

Rob

Ma vie et la psyckanalyse-;p. 18.

S.

Woo

d W 0 r t h,M:

e r t

to

a l' y-R.Sh-een-a-u,-Contemporary

SChools of Psychology,-Methuen'

aeeasta 0 opinie larg rasp!ndita :.,Janet's work, sligktly antedating psyckoanalysis,

was begining

when it was overtaken by the more dl'amatic co.nceptions of Freud and rat1t~r

thrown into the shade" (p. 25.).

& Co Ltd, London 1965, inregistram in l.egatura eu

o-n both. psychology and psychiatry

e:J!ert eonsideTable influence

8) Vie

t ~ l'

S a hIe

a n u,.:Q~.

cU., p.

31.

n

Rob

e

l' t -,

el

se $i apuca

de lucru,

ca

$i cum

nimic

nu

s-ar

ii intimplat"

G).

S i

g m u n d

F l' e u d

s-a

stins

din

viata

dupa

numai

un

an

'ii citeva

luni

de

exil,

in

ziua

de

23

s'eptembrie

1939, :rapus

de. recidiva

unui

cancer

inoperabil.

A

murit

lucid,

cu

atitudinea

demna

a unui

filozof

imanentist,

fara

teama

'i1 fan'!:

iluzil

de~arte.

A fost-cum

bine

s~a spus

-

"modelul

a ceea ce poate

ii

moarte'a

unui dm

luminat

$i moderJi" ill).

Incinerarea

a

avut

lac

peste

trei

zile,

la

26 sep-

tembrie

1939.

Comentatorii

care

cunosc

numai

unele

lucn'iri

disparate,

ale

luiS,

Freud,

de

cele

mai

muIte

ori

scrieri

ale

salE: de popularizare,

ca

Der

Traum

(1901), compen-

diu

al

maslvului

volum

Die

Traumdeutung,

sau

unele

monografii

de

duzina"

au

acreditat

imaginea

unui

Freud

izolat

de

'itiinta

exacta

'ii

de